L I Gil

Nf\TI(JNILOf\

y

IDEALUL, VICIILE ~I PRIMEJDIA EI

ConferintA finutA la Cereut de Studii at Centrutui Studentesc Bucuresti in ziua de 15 Deeembrie 1929

DE

ION'I. M 0' A

, BUCURE$TI

_ INSTITUT DE ARTE ORAFICE "BICA" STR. JUSTITIEIJ 30 193 0

DOAMNELOR ,i'DOMNiLOR,

Cu rlscul de a parea exagerat, vol fncepe f~cl1Jd elar §i categoric 0 afirmaliune. mal blne zis repetlnd o afirmatiune flcuUI. inaintea mea de altit mal competenti, ca de pildlt Vasile Conta, -:- §i anume: natiunea noastrd merge spre pieire dad nu ne vom oprl de pe calea pe care 0 batem azi. Am spus c~ e foarte probabll ca asemenea cuvlnte sll vI pari exagerate, en toaHl realltatea ce ne stl zilnic tn fata ochilor. Clici mi· glndese

-la un adevar psihologic asnpra drula nl-a atras atenjlunea, noul cr~Uniior tUf(j~~ ... · miraculosul predicator erestln indian Sadhu Sundar SiniiJlt. cAnd ne-a caracterizat spunlnd cl-! facem impresiaunorJepi'o~i.lntr'adevlt. spune aeesta, e in deobste §Uut 'cl k;rosul, dql e nllplstuit

. de cea nial cumplita ' nenorodre §i-§i vede corpul hidos aeoperit de bube §i putrezlndu-l lent, an de an,totu§i el nu-§i mal dl . seama de grozlvia realiillii, iar blzenia lui, prin banalizare, i-se pare eeva aproape normal §I in orlee cal suportabil.lar nol crestlnl], spune neofitu1 mlsionar indian, ~ot asttel, facem impresia cl nu 5uritem prea emotionatl §i deranjati de plerzania moral~ a materlalismului, a domlnapel clI.mUsuverane, tn care am ajuns. Ni-se pare cll ap e normal, asa trebue s~ fle omul §i suntem foarte severi fail de exagerllrile .,maniactlor unei morale crestlne perimate", Aeeea§i psihologie' earacterizeazl Pc om ,I tn raporturife. sale eu sentimentul nationat. eu .reahtatea vieti' nationale.' E drept. cl tn toate orajele noi RomAnU, suntem slstematic ,I progreslv Inlocuiti 'de catre sirlini,' in deosebt Jidanl, carl au. ajuns

I ••

260

s~ stlp~neascl aproape 1n intregime comertul, industria' ~I blincde, sl domine presa ~i i.ndirect politlca, iar prin nu~llrul lor mare din Universitltl sl constituie un real pencol pentru cultura noastra,

'f incontestabH c.1l ace~ti stdUni nesunt dusman! ~i cll totul merge agrav!ndu-se. Totust, nu ne place sll ne zdr~ncine cineva miclle noastre echilibruri persona Ie relativa noastra lini~fe' ~i pace, spunandu-ne lucruri ata: ~e, . ala~mante §i ~ ~oncluzii aUt·de deprimante, cu e~d~ntlerea anumitor sacrillcii ale acestul echilfbru prezent p~ntru .salvar~!l ziIei de mA:ine. Nu ne plac asemenea J:6~~e,· pr~fer.1lin sil fjm tbaii s! ne vedern debubele n?astre,; ~ari in. definitiv poate niel n'or n chiar atat de hidoase cums'ar ,p~r~a~ ~i de aceea ne ealmilFfJ usor, taXand d'7pt exag;~~~~: afirmatiuni' ca eea pe care am .~~kut-? chlar .dacit ea. vln~ dela un cap ea al lui Conta:

'. !?tu~i .. rea:i~~te~f:~a~easfa: vom pieri. VOin piert, evident, dacl nu vo~, I~a, mlfsu~i1e necesare de salvare pe carl pAnl azl 'nIi 'te(..\redem 'nic!:iiri. $1 riiCi nu e exact

a zice.d "vom pie'ri" ';':J~i: ptertm. .. , inc'if de' pe acum ~i tot mat mult. Clel un iJekm' ntl'pfere intr'un moment pr~nfr:o uJti~! suffare, . ca' ~~ orrr, cl S(; descompuns lent: prlnfr 0 moarte c~" poate d~lra veacurt tritregi. Astte! azi

e, aproape iremediabil pil~iit' neamut romanese dinttordul Bucovlnei, din Maramure~, din mulle ora§~ ~i 'din atatea 'P~rti ale ~rei. lnaceste plfrti .rOIi1!nismul trebue inviat teplantat, df:i e. aproapedi~~lfrut. Procesut extrem de ~av. continull ~I dacti-Illislm nelmpiedec~t. ei blne, s'o ~tim cu toate ell 0 am vrea sli ni-o spunem prea brutal §i convinglitor: vom pt~ri complect, trecand in preaiabjf p'dntr'o robie la str~ini mal mulf sau mai pufin rungll. Mai e nevoe de exemple,cand exemplul e la u,~, la fiecare pas 'al banatei vleti eotidiane ? Cititi lntr'o lucrare a doctoru'ui Paulescu, numefe comerciantilor rornan] din Str.· Lip'scanl, din Bucure~ti, la 1880, dod toate firmefe, afarl' de 2-3, erau

261

romanestl, §i vedef ce e azi. Privl]! ce e azi pln! il it:' . . fncrezutele orase ale Oltenlel dlrze ,i yeti priml, ered, de astl datI flr:.l a 0 taxa de exagerata, afirmatiunea

primejdiei mortale In care ne . afUlm. ..

$i, cereetAnd mal atent aceasta ampla §I multilaterall nenoroclre in. care am- cazut, cereetand-o tn mod sistematic, vom vedea cl via~ neamului e atAt '.,.. de'amenintatl ~I compromisa.. din cauz~ cl. un iJnen~, un

, . ..,;,caliptic complot s'a urzitcootra ,intregii ·lumi, ,a tuturor natiunilor, mai ales crestlne, EI tinde.a ataca cele dQul temelii ale exlstentel unel, natlunl : (Zotiont1:Uta(ea ,J spiritualitatea religioasti. cr~tinli. Jar urzitorii sunt, evident, eel ce profitll, cei ce se 1nstlplnesc in locul ,Dostru, deasupra noastra: fidanii, ajutati de fraflcma-

~, , sonerie.

Inainte de a mll izola pentru a trata fnamlnunte 'sublectul meu : Societatea, sau .,Liga" Natiuniler, tre. bue sl integrez acest subiect in cadrul din care fare 'parte, adicl in eomplotul ,mai sus amintit. 0 vol face tn

<. pUtlne cuvinte. A~a dar, atacAn~ nationalitatea ~i disci plina '-C:Cspirituold crqtinti a unei natiuni, 0 desarmezl, 0 robestl

" }1t 0 distrugi. , . :

" \ '. Cllci, Doamnelor §i DomnHor, nationalitaiea e un

anomen social tot atat de .. natural", de independent devlata ,,' i'~~'omulul, ca ~i toate fenomenele naturli. Aceista nu tn' .•. ~ ... semneazll 'ell ea nu poateevolua, cl Insemneaza cl fe'~~omenul ruperii omenirii in grupuri lzolate, nationale, e ""';"'0 realitate naturala actuall,pe care n'o putem lgnora Iji desflinta, printr'un act de voin!!. Aceste grupuri umane

,auliUilt,,,,lizate prin sAngele rasei, prin limbll, obiceiurl, .... nlrll1Iii eomune Ijl pe deasupra tuturor, printr'o soli'egoisM Ii exclusivisfd ee tinde sl tntllreasdi ·.nl .. "'th,a,,·... etnie!, netin~nd searna, ba manifestAnuneorl, cum e cazul jldanilor, impotriva celorJalte, grupuri - l1atiunile - sunt 0 realltate : ele

I

1

I j .

•

262

exlsta. E un truism, un lueru ce pare a nu mal avea nevoe de 0 demonstratle: existenta natiunilor ca entitllti izolate, individualizate, carl cauta a se des volta pe sine in mod exeluslv ~i foarte adesea in paguba altora. E cazul Ungurilor, carl totdeauna au tins, tind ~i probabil vor tinde, a servi najlonalitatea lor, nedreptatJndu-ne pe noi RomAnii ,I pe alll veclni, E cazul Rustler, al Bulgarilor, al altora, pe deasupra tuturor, al Jidanilor.

Nationalitatea apare astfel ca singura fortll capablla a rezlsta acestor gruplri nationale adverse ;.pllstrarea nationalltltli ca eentru de forf.i, de agregare, de solidaritate ~i tezisteotll. e conditia fiintllrii noastre ca najlune independentl. Flirl torta naponaliUltii ne descompunem, De pulverizam, pentru a cadea apoi [pradll natlunllor viguroase ~i conservate,

Pe de altl parte, dad tn domeniul viepi temporale natlonalitatea e coloana vertebral1 a vletii, aceasta viall!. a natiuRH nu e poslblla ~i aslgur~tll fllrll 0 ordine spirituald sanatqasa, fllrll 0 moralizare ~i spiritualizare a indivizitor din najlune, Dlsclplina religioas!l.. in spetll crqtinlt, e un al doilea element indispensabU vlejii. Nationalitatea ~i spiritualitatea moraI11,ere~tina, se complecteaza, se angreneaza, adueAnd eehilibrul vletil ornen~ti ~i putlnta ei de pastrare.

Ei bine, de 0 serle de deeenii aslstarn, eum am spus, la desfl1§luarea unul imens com plot, ce se tntinde aproape asupra tuturor natiunllor ~i care tinde a slabi, a comprornlte, a altera plnl1la desfflntare natlonalitatea §i crestinismul. Pentru a ne margini Ia ceeace se petrece in tara noastra, constatam 0 serie intreagll de initiative §i societllti. mai mult sau mai putin triunghiulare, puse sub patronaje, durere, adesea atAt de auguste - diferite asoctattt de educajle a tineretului, societllp zise ere§tine, - fn carl totusl in'trll ~i chiar conduc multi strliini (eazurile Y. M. C. A., "Triunghiul Albastru", "Ti-

263

.reml eonsttent roman" , etc. §l plnll ~i CerceUi,la §I ,_ dlntre cart nu Jlpsqte nicl .Institutul Social Roman") ._;_toate aceste injgheb!ri exercitll 0 influentl educatoare "ternlcl asupra RomlnUor, edueandu-! tn toate ~irec .. ,

'-'1It1e :. sport, filantropie, sim11mlnte. nobile, di~ can inslt ... H~e tn mod foarte suspect .~I sl~tematic. once ~duca, •• '1Ie"- sentimentului national ~I .o~l~e slblf~ a I~~ Isus:

Se tinde sl se dovedeasd, posibilitatea existentii unei

.·...ritualltlti in afarll de c~e,tinism '.i a une.i vieti .in .ifarI de ,ri.ationalitate §i chlar contra er. Sl mal aminbm de francmasonerie, de presa noastrll scrisl de Jidani, care, _. bflne§te zi de zi, ne formeazll sufJetul? Apoi Iiteratu.ra

.', .numitl, arta ~i celelalte manifestllri ale actlvitlltii omenesti ? ',:E stiflclent sl Iacem 0 privire slncera inluntrdl nostru a fiedl..,nlia,sli, eonstatllm cltl lumlna er~tinll ne mal sUipllne~te, . .•. :. -c:lt(castitate ~i sl ne mllrturisim ell sufletul nos'ru e a',,~pe got de aceste simtllmint~ de ~re. se ru~ineazll

·~(_tndrllzne~te azi, dintre nor, a mal afirma valoar~a lui lsus ~i, mai ales, a-l urma ?). - e sufi', acest lucru pentru a constata urlasele efeete, cum. vlctorii spirituale ale aeestor atacuri antlcriste. E •· .. lDClient apoi sll constatllm (ceeace am' fleut adineaori) se fndepJine§te pieirea in ordinea tempo rala, mate. a flintel noastre ca neam - jara ea eel ce con-

.' .romtm, sa fa mdsurile necesare dictate de

ilUrtcl.ul # cOf}$tiinta., eonsetviirii . nationale - pentru

. _ f~rt~1., .cru-~,. e., tUdei)~\1aitllicl~' •

din aceste multiple

*

* •

Sit vedern asa dar ce este "Liga Na#unilor"?

Ceva destul de slmplu: ea este guvernul dictatorial al . lumit, stllpanul natiunilor. Cel putin juridice$te, ea este aeeasta. In fapt nu indrl1sne§te s:t.§i exercite insll, pAn:t acum, toate aceste drepnm.' Dar ceeace este esenuat e eeeace este Liga Natiunilor juridicc§te §i poate deoi deve~i oricand in fapt (daca natiunile i$1 vor respecta angaJamentul luat fatll de Ligll).· A§adar azl putern spune fllrll niei '0 exagerare, ell exlsta un Stat mondial a caru! eonducere ,i fortll pubftca este incrediotatll LigH NatiuniJor. StateJe eornponente ale acestut Stat rnondial §i-au pierdut 1n buna parte 5uveranHatea, in folosu~ aeestui supraStat.

' ..

latlf ce este .. _Pga. Nali'anilor" (carera l-se potriveste mal bine numel.~.:franeez ·dt!..,JSocietate a Natit:nilor" deoarece 0 societate' eo individualitate, 0 unltate in care

dispar elementelecomponente, in tlmp ce 0 liga e 0 simpIll intrunire a unor unmt,i disparate. ceeace nu e cazut pentru "Uga Natiunilor").

. l,Care. e scopul; idealul acestei "Ligi" ? Acest scop e . instr!nsilleg1ltur:t eu mentalitatea postbelidt 'tHnd foarte

~XPI!C~~i1c~pretu~indeni . gli . se r:dice; ,a do~a zt dupl1 armlsfifjuldrn 1918, oura contra rltsbolului, contra earnaJU~I,.Contra slllMticiei" omene§ti. Acest .substrat psihologlc a fost utilizat de; catre adevaratii creatori ai Ligii Natiunilor (§i vorn vedea Ja urrna cine sunt) spre a lansa, a crea aceaera lnstitutie, dAndu-i ca scop a-

~P~~~'!~,/,~~t.,J~urmlt~om. vedea .. ~iscopul adevllrat dar . ~U~) . mlttturarta arbztraruluc, a bunului plae rllzboi-

I!k, .afo~ei bru~al~din vlaff!natlunilor •. s.cOPuL acesta ,~~Br,re~t al UgH niet nue numaidecAt starpirea rllz'. tiOIU1W' ;~~,y~r~s~ eil 1ns~~,i adrnite c,.\1 sunt cazurl de. raz, .. boa~".~~~PJ~~,.·Il~;ce.s~~e,::-cj '~~PpL\1 .eca r.iizboiul ,!edr~pf, j.ffr?ftr,r:z'J!;C ,yl'fft~{:,n~er:~a,/~on,qle~ 84 qisP'!J4:.;, ,

'"'_'. "N a.~JI,nlmJ~"d~ zi~,.c~r'I~tra aee'stui scqp,.dac,a-I

.. ~ . .

265

:"considerllm tn sine, independent de posibilit~ti1e de rea; "lure. E chiar ceva foarte nobil, seducator mal ales pentru )piritul superior at arianului, al crestinului iubitor de

"'Ideal, de distilare spirltuala. . .. .

Dar de indatli ce examlnam poslbthUiti Ie. teoretice 'de reallzare, apoi sistemul practlc prin care s'a real~z~: . In fapt acest scop constatam 0 nesfa.~it1l serle de VlCIl.

Aceste vicii ne dovedesc eli un scop nu e suficient

, I fie nobit cand intrl in domenlul reallzarii, ci trebueste ~ fie reali;abit, deoareee in .caz contrariu sistemut de realizare se va lntoarce exact contra seopului in loc .de a-I servi. $i, vorn dovedi eli exact acesta e cazul SOCle-

tltii Natiunllor, • .

. Intr'adevar, trebue sli constatam cl intr'o societate omeneasclt,'arbitrarul n'a putut fi nlclodata inUUuratdecat prlntr'un slngur disotvant at s~u:. prln .regula de drep~, prin juridicizarea vietH soci~~e, ~dl.cli ~n~ !ncadrarea ac:tlvitltii membrUor component! 10 limite Jund!Ce. Hrll 0 SIStematlzare juridicl a vic1,H, nu e eu putmt!l inlilturarea arbitrarului. Cllci tntr'adevar, ce este regula de drept,

, norma juridicli? Ea esteo regleme~t~re obiectivd, p,:ealabild ji unfed a diferitetor raporturi ~I fenomene sociale. Se stabUe§te dinainte deci, pentru cazuri inel ne-nascute, care va fi pozfjtunea fortei publice in diferitele.raporturi ~i conflicte dintre oameni. Prin 1n§11§i ace~sUl calitate de reglementare prealabilt: a sltuatiunilor vlltoar.e, reg~la jurldi.::li e imparjiala, obtectiva, jar ·nu 0 ~otutle. de elr~ cumstanta, subiectivil ~i personala, lar pnn calitatea ~l de a-sl exercita forta contlnutulut sllu in acelas lei, In ioate cazurile similare la care se refer~; regula de drept exclude §i mal radical atbitrarul bunul ui plac, al agentului Iortel publlce a Statu lui. Se prevede de exe~plu prin regula de drept care creiaza §i pedepseste d~hctul de furt, cl1,!oridedteori,' orlclne ar fi, i~i tnsuseste, In anumite conditlunl, tucrul altuia, va fi pedepslt tntr'un fel

266

anumit. E asUel exctus arbltrarul dintre oameni prln putinia ce Ii se dli, de a apela la lnterventla forlei pubUce, tn sotuuonarea conflictului. Deasemenea e exclus arbitrarul [udecatoresc deoarece cel care [udeca, eel ce exerciUl Iorta public!, e limitat de regula juridic! de lege, de cod. E sutlelent sl ne glndim ce ar fi un Stat, rn care'pe deoparte nu s'ar putea apela la interventla fortei publlce pentru solutionarea unui conflict, iar pe de altll parte organele ~i autoritajlle tortel Statului-magistratii §i admlnlstratorii, agenjll -executlvi. ·etc.,-nuar fi lncadra]! ,I Hmitap, tn executarea puterii lor, de catre legi, pentru a ne da seama eli numai regula juridicd poafe desfiinta arbttrarui.

Ajungem asttet la coneluala cll Socletatea Natiunilor nu-,i va putea realiza scopul ei de combatere a arbttrarula! din viata internationald a nafiunilor.-dectlt daca este a institutie bazata pe un fond de principii # regale juridice, Iimttatoare ale puterli sale uria§e de guvern stlpAn peste natluni, de organ at fortei pub lice a omenirii. A§adar se pune chestiunea tJaCll L1ga Najiunilor . este sau nu 0 . instttutie juridica, 0 lnstitutie care i§i exercltl functlunea de guvernatoare a lumii (dotata cu 0 uria,ll forti publica) pe baza unor regale de drept, care-t fimitead ,I reglementeaza atrlbujlunlle, tmpiedecand intervenlrea arbltrarului tn hotlrArlle sale?

Ei bine, raspunsul 'e negatlv : Societatea Natlunllor nu e # na poate fi 0 institutte bazat« pe un fond juridic; ci e 0 simp III institutie potitica, decl arbitrara. Ceeace vorn dovedi: intal in principia, apol in

fapt. .

In principiu,zic, chlar ,i in principiu, Llga Natiunilor nu poate avea 0 structura juridicll. De ce? Pentru foarte simplul motlv, dl in materie de reglementare a raporturllor dintre najiunl, regula juridicll. nu s'a putut instlpAni aproape deloc. Acea parte a Dreptului care se

267

de aceste raporturi dintre State, adieli. asa zisul International Public, e 0 disclpllna juridicll abea

, . ~i .foarte incompletll., care se Umiteazll exclu-

la reglementarea juridic! a raporturllor de micll i~MJUnta din viala lnternationalji, ca de ex. reg~lel.e JUmaterie dlplomatica, consulara, sau la In~lrarea

'Unor dispozitii ale unor tratate, aproape exclusiv regule 'de procedura international!. Nu vei ~bi nici. 0 dispo~i,une in. Dreptul International Public, relatJ~ la manle -dlestiuni ale raporturilor dintre State, ca de pilda dreptul 'unei natiunl asupra unui teritoriu, dreptul unei natiun~

ta Independenja, cazurlle razbolulul drept §i ale -:e1~,1

'abusiv (norme juridice penale Internajlonale) ~t~. Nimlc din toate acestea nu exist! in Dreptul pozitiv. Dar, mal gray, nu extsta asernenea sistematizll.ri juridice nlcnn doctrlna, nlci asa dar in Dreptul natural. De ce ;are'? Evident nu din cauza lenei cugetlitorilor [uri,ti, ci "din cauza cli azl cel putln, daca nu tntotdeauna,

. raporturile dintre natiuni nu sunt susceptiblle in ceeace au elemaiimportant.uneiincadrllrijuridice.Cli.ci ceeace caracterizeazli. regula de drept, ca ,i orice regulll, lege ,tiinfjficll' este faptul de a fi expreslunea, dlspozltlunea unei solujluni constante, apticabile unor serii de fenomene indentice cari se repeta, Ori de cate ori un corp este tbat sli. 'cadll in anumite condltii, stabile§te legea ~tUntifidt" a grav;UttH, el va cadea intr'un anumit fel. Ori de cate ori un om ucide in anumite condijiuni, stabilejte regula §tiintei dreptului penal, el comlte erlma cutare, Oeci este insll.~i in epenta regulei ~tiintifice, raportarea ei fa 0 setie de situatiunl identice, carl sunt susceptibile a se repeta, apllcandu-se in acest caz aceeasi lege, regulll' prealabil stabilit! pentru situatiuni viitoare, deci obiectlva, nearbitrara.

In raporturile de viat~ dintre natiuni nu s'au putut insl descoperi ~i forma regule juri dice pentru motivul cli

268

mariJe interese natlonale (conflicte de teritoriu etc.) nu ~unt !enomene susceptibile de a se repeta tn conditiuni ldent:ee~ . reglerneutabile deci in prealabiJ printr'un sistem [uridlc, S.!t luam ca pildli drepful unei natiuni ~ supra unui teritoriu (sursa ·aproape constants a rli~boaetor). Unii vor invoca, cu dreptate, dreptul istor!c sau vointa majoritiitii populatlei (eazul Ardealului pentru nOI): AI~ii ~or. invoca, poate tot eu dreptate, numai dreptul.l~t~nc, indlferent de plebiscitul actual al unei populath lntruse, col,o.nizate, (cazul nordului Bucovinei etc.), :ot. atAt ~e Iegitlm se va putea invoca dreptul unei na~um 'pa~mce asupra unui teritorlu, pentru a-~i aslgura 0 Branz!d. strategicd, spre a se ap!!ra contra unei nafiuni rbbo~",ce (cazul Cadrilaterului nostru), sau dreptul la frontl~re n~turale, dreptul la un teritoriu de siguranf!! a! .un.el capitate (cazul BeJgradului). Vedem asadar eli arcr, In. aceasta foarte Importanta materie a ra-orturtlor Internat!Onal~, drepturile sunt atat de variate, bazate pe atA! de multiple fundamente istorice, geografice, militare, ~tnt,ce, incat crearea unor legl ~tiin'ifiee de drept, e eel ~utin. tot at at de dificiIl:i, ca ~i glisirea asa ziselor fegi istorlce, Nu existll situatluni fixe, carl sll se repete, com,puse din aceleasl clemente carora sll Ii se poata deci .apl~ca . acelasl solutlune dinainte stabilita, In zadar am creta un vast cod, cacl nolle fenomene, noile confJicte nu vor putea fi incadrate in nicl un text. - La aeeeasl eonstatare ajungern, cind e vorba de 0 alt~ surs! de confl~cte Internatlonate : dreptul ta independenfii al natlunllor, CAnd se naste acest d rept, ~e vreme ce el nu este general, clici e lncontestabll c! tinerea sub stapanirea Eur~p.e~ilor a unor popoare s!lbatice din Africa este adrnlslblla, dreapta, folositoare? Unde e limita ? De ce a~ Ii ,mai .pulin demn de independentll un popor eroic ca Rifanll lUI Abd-el-Krlm, sau ca Burll, decat un popor european? Care poate fj criteriul juridic al lndependenjli ?

:,~,t'~:,.';\lNemtii nu suslineau oare (,i Ungurii la leI) d, in virtutea :,Y',;.'t1nel pretlnse caliUilii a lor de Kulturvolk, au dreptut de , '. ,.' domina, spre a ctvillza, multe natiuni europene, dacl

.' nu pe toate, tntre carl §I pe not Romlnii? ~i aid, chese'liunea este tot atlt de instabill 11 neprecizabill §Hintifi~ ee,te tn regule permanente, ca. §i tn chestiunea teritorlulul, $1 asa mal departe. Viata natlunllnr se confundl cu Is. torla, lar pAnl acum tncercartle de a stabill legi istoriee , (eazul istori,tilor germani: Knies, Hildebrand, Roscher) au dat gre,. Cu atAt mal mult sunt imposibile aei legile

Jur/diee, de amanunt.

latli deci, de ce nu numai cit Dreptul International

Public e aproape inexistent, dar, niei tn prineipiu constatlm cl el nu poate lua nastere. A,adar chiar In prineipiu ajungem la condamnarea UgH Natiunilor pentru vieiul capital: ea ne puttnd avea la bazli un sistem de regule juridice. care ~ garanteze elatrlbutiunile ei vor fi exercitate obiectiv ~I in mod impersonal, este fatal ca ea s!i-fi exerciteze aceste atrlbutiunl tn mod subiecuv, arbitrar, devenind 0 slrnpla unealUl de eonsplraje politic1i, cu "atAt mai primejdioasll.,!cu clt e mal puternicll.

Dar nu numai in principiu apare exclusl posibllitatea disparitiei arbltrarului international prln crearea Ugii Najlunllor, - ci fi in fapt, Vom dovedi acumcu cAteva exemple e!, dupl cum era fatal ~i inevltabiJ,

. Liga Nafiunllor este ~I in fapt singurul lucru ce putea sl fie: 0 inst;tuliune. politieli arbitrata- Vom cita .4

exemp1e:

1) Examinllm mai intAi felul cum s'a organizat, in

fapt Liga Najlunllor, spre a vedea cM e de rmbibatl de arbitrar politic insli~i structura, organizajia sa. Llga are (Iou! organe capitale ::Consiliul~i Adunarea Oeneralif. S'ar crede tn primul moment, di e vorba de doull. organe. unul executlv : Consiliul, altul legislativ deliberant, adevlratul detinll.tor al puterii: Adunarea Qeneralti, - adlca

269

270

doua organe asemanatoare guvernului # pdrtamentului dintr'un Stat. Clici asa ar trebui de fapt ~ fie : Consiliul sa fie complectamente Iimitat ~i subordonat Adunl1rii, deoarece el e compus numai dintr'o parte a Statelor din Liga Natiunilor, in vreme ce Adunarea Generala Ie cuprinde pe toate. Ei bine, lucrurile stau tacmai lnvers :

Consiliul este jactorul atotputernic in Liga Najlunilor. lar Adunarea Generala are. un rol cu totul secundar ~i aproape pur formal. Nu exist! nlcl un drept decontrol al Adunarii Generate, asupra activiUltii Consiliulul, Iar atrtbuttuntte Consiliulul sunt sup use numal bunului s~u plac, flirli. cenzura Adunaril Generale. Atributiunile acestor douii orgdne complectamente independente se impart in trel categorii: atrlbutiunl proprii ~i exclusive ale Constliului (cari sunt cele mal importante §i numeroase), apoi atribujiunl proprii ~i exclusive ate Adundri! Generole (aproape flira nici 0 importanja] ~.i cateva palide atrlbujtunl comune ale Consiliutui §l Aduniirii Genera/e. Spre a se vedea aceasta atotputerniciea Consiliului

. enumerlim aci aceste atrlbuttunl :

..

t) Atribufiuni proprii ,i exclusive ale ConsiJiului:

a) Relativ la admiterea unui nou membru penna-

nent sau nepermanent tn Consiliu.

b) Relativ la schimbarea sediului S. N.

c) n " desarmarea Statelor.

d) .. " prevenirea §i autorizarea razboaielor,

e) n " sanetlunlle de aplicat in materie de

arbitra].

f) Relativ la organizarea Curtll Permanente de justitie Internatlonala,

g) Relativ la aplicarea sanctiunilor prin blocarea economica §i lnterventie armata cotectlva contra Statului recalcitrant.

h) Relativ la excluderea unui Stat din Societatea Najlunllor,

i) Relativ la executarea mandateJor asupra colo-

271

nUlor.

j) Relativ la apllcarea tratatelor de protectlune a mlnorltatllor ~i la autorizarea State lor respective, de a-~i modifica Constitutia in ce priveste acest reglm de proteetlune.

I) Relativ la unele atributiunl speclale in legliturl cu trecutul razbol mondiaJ (ex. chestiunea protectiunH oralulul Dantzig, a teritorului Sarre, a .. Anschluss't-ulul austriac etc.),

2) Atributluni proprii ale Adunlril Oenerale: a) Relativ la admlterea unul nou Stat.

b) .. "revizulrea tratatelor de pace.

c) " "votarea bugetului.

3) Atrlbutiunl mixte ale . ConsUiutui ,I Adunlrii

a) Revizuirea pactului ; b) conclllatlune : c) Ategerea judeclitorilor Curtli Permanente .

A~adar se vede clar cum cele mal capitate atribut/uni (ca prevenlrea ,i autorizarea rbboalelor, saneliunile ehlar armate contra Statutui recalcitrant, dlspozlpUe de desarmare, apoi stabilirea regimului minoritlititor etc.) sunt de competlnta exclusiva a Consiliulul, Adunarea Oenerall ne avand nici un drept de control, Indicajiuni, sau orice alt amestec. $i, ce se intAmpll? Oat mod faptul cl acest Consillu e compus numal din membri permanentl al marllor puleri AngUa, Franta, Italia, Japonia, Oermania ~I din cativa membri temporari, alesi tot de cafre. membrii permanent; pentru cativa ani.-insemneadi ell tl)Qtti puterea S. N., in Iolosul careia nl-am alienat not suveranttatea nationala, este in mana unui Consillu din care noi nici nu jacem parte. Soarta nnastrll. ~t a celorlalte zecf de State mal mici .dreptul de a face un rltzboi, de a ne inarma, de a ne organfza in

272

interior relativ la minoritliti, toate aeestea depind de bunul plac aiD-lor Chamberlain, Briand, a nu ,tiu clirui Japonez §I Brazilian, membrli ai Conslliulai, fatl de carl nol r11mlnem eu mAinile legate, obligatJ a ne supune tutelei lor arbitrare ~i nejuridice, flr11 a ne spune maear cuvantul,

Dac! nu ar 'fl arbitrara §i politic! organizarea Soc.

Nafiunilor, atunei se urmau eel putln normele de Drept Constitutional ale Statelor ~i s'ar fi dat atotputernicia in m!inlle Adunlril Generale, Consiliul fiind un slmplu organ executiv at Adunarli-Parlament, Dar ael tnceteaza ~i democrajia ,I spiritul juridic at occidentuluf, pentru a face loc eelel mal suspecte ,i arbitrare dictaturl: a unui Consiliu com pus dln 5-10 State puternice §i atotstA-pAne peste soarta intregului glob. care ~i.a distrus suveranitatea natlonala in beneficiul acestul admirabil areopag.

2) Trecem la al doilea exemplu dearbitrar ce sUip!ne§te, 1n fapt, structura SOcietllii Najluntler §i anume la procedarea Soc. Naiiunilor, procedare pur politica tar nu juridicii, in ceeace prlveste primirea sau retuzul primlril tn Ligd a unor State peti\ionare. Acest exemplu ne aratl nu numai c! in Uga aceasta stlpAneste arbitrarul, dar el ~I atunci cand existd regule juridlce pentru anumite situatiunl, ele sunt cdlcate de catre lnsa~i Soc: Natiunilor, care §I-a trasat aeeste regule. $i anume: paetul Soc.' Natlunilor dispunand eli orice Stat poate fi prlmlt in Societate la cererea sa (deCi o regull de drept, irnpersonala, oblectlva), Societatea a reluzat totu§i inscrierea State lor: Georgia, Armenia, Ueraina, evident din motive pur pollttce, de,i acestea intruneau toate condijiunile juri dice necesare admiterii in Societate. In schlmb au fost primite Irlanda ~i Dominionurile engleze, desi fiinta de Stat independent a acestora e eu mult mal dlscutabila decat aceea a amintitelor State respinse. A~a-

273

dar bunul plac, interesul politic, domini ine! odat! in Natlunilor, chiar # atunei cdnd are deja deiermi-

re!:ulelede conduitii, precise, clare, juridice. Ne putem !ntreba cAt de obiective ~i nearbitrare vor fi hotirlrile acestui Consiliu. atune! clod el nu e· limitat de .. ,.. old 0 regutl de drept (de ex. pentru autorizarea unui

mboi, pentru clasarea unulrazbol ca just sau lnjust). 3) Un al treilea exemplu de arbltrar tn fapt, se gls~te in foarte importantul art. 12 din pact, relativ la

.' auiorizarea riizboaielor §i la sanctiunile de luat contra Statului ee nu se supune poruneilor Conslliulul Ligii. Acest articol prevede ell. orice asemenea hotlrlre a ConsiUului au e obligatorie pentru Statui la care se referl deca.~ daca hotiirtrea Consiliului e luatii cu unanimitate de voturi. In cazul cand hotartrea e luat! cu slmpla majoritate, ea nu mai e. obllgatorie, beltgerantul e Iiber a face ce vrea, far! a se expune rlgorflor represiunii armate sau econornlce din 'partea Ligii. Dispozitia aceasta, care nu se justlficaeu nici un argument de drept, are de scop simpla promovare a arbitrarului marilor puteri, membre permanente In Consillu, carl nu vor fi niciodatl expuse a se vedea stlnjenite de catre Ligl tn aceasta enorm de importanta ehestiune a rbboaelor, deoarece e suficient ca Statu! mare putere lnteresat, membru tn Consiliu, sl fie de altll. parere, pentru ca unanimitatea ~i deci obligativitatea sl nu mal existe. $i elnd ne glndim cli aproape exclusivul seop al fondlrU Ligii, a fost tocmai introducerea unei dlsclplini, a unel supra-autoritlti in materie de rlzboaie,vedem Cum prio acest art. 12 Liga t~i plerde orice putere §i poslbilitate de disc1plinare fatl de marile putert, pentru a r!msnedoar tiranul dictatorial al micilor State, robite acestei Ligi. E act oare 0 impartiall preocupare juridiell la bazl! sau 0 simpll ~i arbitrara manevra de domir:tatiune a marilor State asupra celor mici ?

274

4) Un uItim exemptu credem d va fntregf sullctent, lumina f!cut! tn aceasta chestiune a arbitrarului stlip!n ,i tn lapt asupra Ugii Natiunilor. $i anume asa zisut pact at minoritdiilor. Acest Jtpact". cuprlnzand 0 serie de obllgatlunl pe seama Statului care are in sAnul sau mfnoritliti etnlce, trebuia lmpus tuturor Statelor avand mlnoritl1ti, dad!, ar fi ca in structura Ligii. Najlunllor sA domlne senina obiectivitate juridicl. Toji eei cari corespund prevederli respective: Stat cu minoriU!.ti numeroase, sA fie pu~i sub puterea de control a acestui pact ~ iat! ce ar fi fost drept, $i 0 dovada de organlzare obleetiva, juridic! a acestei " Societl1ti". Dar nu ! Regimul de protectiune a minoritlltilor care, dupl1 cum am vazut, este supus cenzurii exclusive a Consiliu!ui, nu 0 fost impus tuturor Statelor cu mtnoritati. EI nu a fast impus Frantei, care are cAteva milloane de minoritari Italienl

• t

Iidani, spantolt, germani, fl1rl a socotl pe cei din Colo-

nii. El nu a fost impus Angliei, cea care (ulterior instituirli acestui pact al rnlnorita[llor] a proteguit atAt de dulce minoritatca Irlandeza ; el nu a fast impus Germaniel, Italiei, toate State cu numeroase miooritl1ti. Dar strafnicuI "pact" a fost lrnpus Rom!niei, Poloniei ~i altor State mai mici, ~i rnel1 in cea mai revoltatoare Iorma : cu obJigatiunea ca prevederile "pactului ~inoritlltilor" .s~ fie introduse in Constitutie, care Constituiie nu mai poate fi modificatd, in ceeace priveste acest regim 01 mtnorttatttor, nici chtar de cafre Adundrile Constituante

. ,

CI numal dupa prealabila autorizare primit~ dinpartea

Consiliului Soc. Natiunilor. Nici votnja regala, niei volnta national1i prin Pariamentul sau constituant, nu mai are posibilitatea de a schlmba acest regim al minoriUitilor. dacli e vorba sa respectam isclUitura noastra, de pe pactul Soc. Natlunllor, E un caz tiplc de totalii alienare a suveranitl1tii noastre natlonale, in Iolosul Consiliului dela Geneva (care are drept secretar general, fae-totum, pe Ji-

275

I •

Sir Eric Drummond). Daea la baza Soc. Na~u. ar sta 0 preocupare de tndepartare a arbitrarului viala internationala, printr'o dlsciplinare jurldiclt a

,acestel viet!, nu s'ar putea ca asemenea monstruoase a'buzori ,I favoritisme personate sll fle co putintli.

Jatlt deci cum prin aceste 4 exemple credem, Doamnelor ~i Domnilor, c \ am demonstrat suflcient eli §i in " .. fapt., in realitate, ·Societatea Najlunilor nu e decat un

... organism de servire a arbitrarulul, asa cum ne-am stradult a demonstra, rna! nainte, eli, tn prindpiu, e con.. dainnatli a fl.

•

. '"

E tlmpul de a trage concluzille, arlU~nd, dacll mal e Devoe, primejdiile ce ne amenint! tara din partea .,ieiUor aratate tnnrganizarea acestei autoritliti supranalIonale.

Conc1uzia aceasta s'. degajat, socotim, slngura in llrul expunerli noastre, §I nu avem decM 5'0 repetam, preciz!nd-o: creiatli pentru a evita orneniril conseclntele

. grozave, recent vllzute ~I slmtlte in 1914-1918, ale stlipAnirii nedrept1itil, a poftelor nestllvilite ale najlunilor lacome ~i. tari, consecintl ce nu puteau fi evitate decat prin dlstrugerea arbitrarului vietii internatlonale, in urma disciplinltrii. el jurldice, a tneadrarn acestei vie!i in limite objective, Impersonale, de drept, - Soc. Natiunilor, lmposlbil~ de realizat chiar ~i in princlplu, nu este decat un organ denouii promovare a arbitrarului, promovare cu ata.t mai prlmejdioasa, cu cAt in fata comploturllor ei polltlce, Statele, despuiate de suveranitate, stau neputineloase, desarmate. S'a tnlocult autocratia Kaizerilor ~i a Tarilor cu aceea a unui Constliu com pus din alIi Kaizert ~i Tari, S'au schimbat doar uneltitorii, dar arbitrarul a riittias atotstdpanitor tn viata natiunilor.

Aitfel Societatea Natiunllor apare pedeoparte, ca 0 forml de atac contra natiunilor, iar in pretentiunile sale

276

--._____,,_--...__,_

de activitate intelectuala, culturala, ea se vadeste a fi

o forill de atac, contra spiritului $i a culturii crestine, prln disolvarea culturilor natlonale, spre ale Inlocui cu un spirit de internationalism • urnanltar" liber-cugetator, individualist.

Dar ar fi sll tim lncomplecf dacll nu am arata aci c~ in dosul acestei fatade se ascunde aceeasl manll neagra, acelas complot contra natiunilor ~i a crestinlsmului despre care am amintit la Inceputul expunerii noastre, ~i . anume; francmasoneria Jidoveascd. ,

Cu scopul de Q desfiinia suveranitatea Statelor, spre a 0 tnlocui cu un supraguvemdmant care de fapt sli fie in mana judaismului mondial, s'a tnceput ~i creiat aceasta Societate a Najlunilor, ca punte de trecere spre ace Ie State Unite ale Europei capitalismului jidovesc; State Unite atAt de mult predicate de toji francmasonlt, ~i, vom dovedi aflrmatiunea noastra despre originile francmasonice ~i jldovestt ale Soc. Natlunilor cu cateva documente de inatill. valoare. In admirabila revlsta a Monseniorului jouin, .Revue Internationale des SocMtes Secretes", care apare la Paris cu scop precis de combatere a francmasoneriel, se aram fntr'un studiu documentat (No. 47 din 24 Nov. 1929) cum Soc. Natiunilor a fost conceputtl tn lojile mason ice, cum acestea au Ian sat ideea ei. CiU1m cAteva pasagtl:

"La 14 ~i 15 Januarie 1917 are loc la Paris 0 conferintll a Irancmasoneriei din tlirile allate, care decide sli convoace un .Congres at masoneriei natiunflor ali ate ,,~i neutre", pentru a cauta lImijloacele de a ajunge la "constituirea SocieUItii Natiunilor, spre a vedea omenirea "liberAndu-se in viitor de dezastreie cari paralizeazl mer-

. "suI clvlllzatiel", La acest Congres "Fratii Corneau ~i Peigne au preconlzat scopurile Congresului in ·ace~ti termeni: ,,5l1. se prepare Statele Unite ale Europel, sl se .creeze 0 autoritate supranajlonala, care va avea ca scop

277

resolve dUetendele dintre natiuni; Francmasonefla fl agentul propagandel acestel concepjtuni", Apoi

pUnta dela 28 lunie 1917 (cu aproape doiani !nade fntemeierea LigH ~I fn tlmp ce rllzboiul era incll Cuts). generatul Peing~, Mare Maestru al Marei Lojl ·franfei,. alcl1.tu~te un proectde Statut pentru aceasta ~sc:lCtetate a Natluntlor", proect care seamlnll perfect cu

,.,.,._...... Soc. Natiunilor~ Revista Irancmasona franceza ·J?Conv~nt de fa O-de Loge de France" Tn numarul sliu •

·1Ifii 1922 •. pag. 235 - 236, spune tntre altele : "Scopul

., .··.princlpal at Ligii Najlunllor, trebue 51 fie crear.a unui J1atrfotism pentru Liga Natiunllor, pe scurt, formarea .:,. :Statelor Unite ale Europei ,I mal ales Federalizarea in(treget luml. SI fte desarmate Statele izolite ,I slt fie in·

... icbtmb inarmatlt Pederatla Stateler Asociate. Acestea sunt . cete dOtil fate ale aceluiast progres.·

...... De altfel aeeasta concepjleIrancmasona a unul gu..... vern supranaponal, sUI pan asupra lumii fntregi (~i condus fireste vde francmasoneria jldoveascli), nu a aplrut

. hurnal in 1917. Ea e veche, E destut a cUa din studiul Dlul Dr. Paulescu reratlv la aeeasta chestiune ("Buletinul anti-judeo-masonlc" dela 1 Ian. 1930, pag. 22) litmltorul pasagtu dintr'un .articol publicat incli in 1864 de'1ldanul Lewy Bing tn .. Les archives lsraelltes'": .,Nu e care natural ~i necesar de a vedea in curAnd ,un TribiJn(J/ Suptem, inslrcinat sit descurce pllngerile dintre NatU ~i Natll, - JtidecAnd in ultimll tnstan~, ~i al elirtd euvant sll lmpue lumii intregi 1"

... . Apo'i •• Protocdalele Inleleptilor Slonului" spun fncl tn 1901: "Nol vom obos! Tntr'atAt pe crestini, ineAt, n -vom forts: sll ne ofere 0 Putere Intemationald. • • in care vom tngloba toate . Statele din lume, ~i va forma un Super-Guverniimtint. In locul guvernelor actuale vom p'One 0 spertetoare, cese va numl Societatea Natiunilors

·fatlt deci .plnl §'f cuvAntul de "Socletate a Natluni-

278

10(" reglsit in aceste documente francmasonice jidove~ti,

de acu-s 30 ~i 50 ani. ,

Daet De glndim cAt de, stupid ~i nelnteles este el de~i se stle bine ce poate Ii 0 astfel de "Societate a Natiunilor", State le sl-~i ~tirbeascl gray suveranltatea in folosul acesteia, va trebul sl constatam cll aceastl orbire stupidl ~i nelnteleasa a lumll poJitice,. nu poate fi o simpUt gre~all ei rodul volnte! ocultea francmasoneriei . care a ereiat si:lrpitura de Societate dela Geneva, in latol careia nl-am vAr1t noi capul de buna voe.

Crearea Soeietltii acesteia.a Natiunilor, atAt de rldicula in principiu ~i lrealizabitl cu toatl afi~area idealulu! ei nobtl ~i ereerea acestei stlpaniri arbitrare pe care not singuri nl-am pus-o in cap, deci comiterea unei atari gresell Imense §i eolective a tuturor Statelor lumii, nu poate fi decat rezultatul unui complot. Clei daca ar fi putut Ii orbit: un om de; Stat oarecare la un moment dat, nu puteau fi insl orblf toti oamenii de Stat ai lumii Ulrl a se sesiza de gresala lor ~i a 0 repara la timp. ~i dacl deci totu~i Soc. Natiunilor a luat fiinil, in dauna suveran itlti lor nation ale, aceasta este din' eauzl cl uneltele francmasone din toate StateJe au fost complice, constlent sau inconstient, la submlnarea viitorului patriilor lor. Singure Statele Unite ale Amerieel de Nord fae exceptie ~i aurefuzat tutela dela Geneva (de~i Wilson a avut un roJ formal atAt de important la intemeierea S. N.) -,

Ce este de fleut? E foarte simplu, Aceastl .Societate", trebue nesocotita ~i des/Untold, iar suveranitatea t'. nationau: reiniregratd in deplinatatea drepturilor ei. Uriasul: complot mondla! despre care am vorbit, va primi prin aceasta 0 capitall loviturl, distru~Andu-i-se una din cele mal prejioase arme. ,

. ~i, drept inchelere, sa-ml inglduiti, a-mi exprlma o convlngere : secor cl neamul romanesc va avea oca-

j. !

I

i

I

I

279

tn aceasta uria~l lupt!l, sl fael dovada catitlttitor de bun Simbtnlelepeiune ~i vitejeascl hotlrlre, luun toe de frunte fn initiativa §i ducerea la cap!t a

"uptei.

Intreaga clvllizatie crestina este ameninjata de

·complotul.mondial francmasonic-jidovesc. Stlm tn pragulaeestei dornlnajil mondlale (se vorb~~te ~oa~ atAt de mult despre Statele Unite' ale Europel). El bane, O~ddentul imbltrlnit care a dat pAnl aeum destul CIvUlzatiei ~l este azi tn declin, acest Occident /runtcq . se va muia tn Orient! Centru.1 ideiIor salvatoare, al lortelor vitale. blruitoare, va trebui sau va put~a fi . aeest

Orient latin al Europei. Putem spune cl la nOI mal mult dCcAt in oriee tarl s'a menjlnut slnltatea de slmtire ~i cugelare in fata valului masonic cutropitor. $1.. in aeeastl tar!, lsvoare de energie ~i de mlntUltoare jertfl, cari ~tiu ~i cred flrl cllntlre ell. se vor rev~rsa mAine, inaugurtind .Qceastti mare epoca de ~sce_nslUne Q neamului romOnesc spre culmea tndrumiiru $1 stralucirii mondlale. Oemonul masonic va primi prima cruntl fncle~tare ~i izbiturl pe acest plmAnt al Daciel, lar dupl aceasta star~itul sliu nu va mai fi departe.

Simt aeeasta in pulsatia tineretulul romanese. in inimUe majorit!tii Romanttor, tn sangele nostru card care vrea viatli §i stratucire, onoare ~i Ubertate. $i §tiu cl q.a va fit deoarece cunosc hotararea, splritul de jertfl . ~i transcedentalul idealism al taberei predestinate, care mAine, cllca.nd cu bueurie, in toi de luptllt pragul eternit!ltii spre a ne pllrlsi pe noi eel din lumea aceas~ va deschide portile ,uvoaielor de vitalltate ancestrala, can stau gata de nlva!l pentru salvarea unel lumi eondamnate.