ÎNCERCĂRI PE BETON PROASPĂT.

ÎNCERCAREA DE TASARE
 REFERINȚE NORMATIVE
SR EN 12350-2:2009 - Încercare pe beton proaspat.
Partea 2. Încercarea de tasare

SCOPUL LUCRĂRII
Lucrarea constă în măsurarea tasării betonului, care este
ușor influențată de modificarea consistenței betonului.
 PRINCIPIUL METODEI
Betonul proaspăt este compactat într-un tipar cu forma
de trunchi de con. Atunci când conul este ridicat vertical,
distanța de tasare a betonului permite măsurarea
consistenței lui. Acesta corespunde unor tasări cuprinse
între 10 mm și 200 mm. Dincolo de aceste extreme,
măsurarea tasării poate fi neadecvată și trebuie luate în
considerare alte metode de determinare a consistenței.
Determinarea nu este adecvată când dimensiunea
maximă a agregatelor din beton este mai mare de 40 mm.
 APARATURA UTILIZATĂ
1. Formă pentru realizarea epruvetei de încercat, având
următoarele dimensiuni interioare: diametru la bază: 200 mm;
diametru la vârf: 100 mm, înălțimea: 300 mm.
2 Tija pentru compactare, cu secțiune transversală circulară,
rectilinie, confecționată din otel, având un diametru de 16 mm
și o lungime de 600 mm și cu extremitățile rotunjite.
3 Prelungitor cu colier.
4. Riglă, gradată de la 0 mm până la 300 mm, la intervale
care nu depășesc 5 mm.
 5 Suprafață placă de bază, neabsorbantă, rigidă, plană sau
altă suprafață pe care să se poată așeza forma.
6 Tavă pentru reomogenizare din tablă netedă și rigidă,
7 Lopată cu extremitate pătrată.
8 Scafă, cu lățimea de aproximativ 100 mm.
9 Cronometru sau ceas, capabil să măsoare până la 1 s.
 MOD DE LUCRU
- Proba de beton obținută în conformitate cu EN 12350-1:
2019, trebuie reomogenizată înainte de efectuarea
determinării utilizând recipientul pentru reomogenizare și
lopata,
- Se umezesc forma și placa de bază și se așază forma pe
placa de bază orizontală. În timpul umplerii formei, aceasta
trebuie menținută nemișcată pe placa de bază fixând-o cu
clemele de fixare, sau apăsând în direcție verticală pe cele
două piese de sprijin.
- Se umple forma în trei straturi, fiecare având după
compactare înălțimea aproximativ egală cu o treime din
înălțimea formei. Fiecare strat se compactează cu 25 de
lovituri de tijă. Loviturile se distribuie uniform pe secțiunea
transversală a fiecărui strat, astfel încât loviturile să pătrundă
ușor în stratul imediat inferior. Se adaugă beton pentru a
menține continuu un exces deasupra marginii superioare a
formei.
- După compactare se rade suprafața betonului aducând-o
la același nivel cu suprafața superioară a formei, printr-o
mișcare de ferăstrău și rulare a tijei de compactare.
 - Se decofrează betonul, ridicând forma cu grijă pe direcție
verticală.
- Operația de ridicare a formei trebuie să dureze 2-5 s,
printr-o ridicare constantă, fără mișcare laterală sau de
torsiune. Întreaga operație, de la începerea umplerii până la
îndepărtarea formei, trebuie să se efectueze fără întrerupere,
complet și în decurs de 150 s.
- Imediat după îndepărtarea formei, se măsoară și se
înregistrează tasarea h determinând diferența dintre
înălțimea formei și cel mai înalt punct al epruvetei tasate.
 EXPRIMAREA REZULTATELOR
- Încercarea se consideră valabilă dacă rezultă o tasare
reală, adică tasarea în care betonul rămâne, pe ansamblu,
intact și simetric, așa cum se prezintă în figura 2 (a).
Dacă epruveta se foarfecă, așa cum se prezintă în figura
2 (b), trebuie prelevat un alt eșantion și se repetă modul de
lucru. Dacă la două determinări consecutive, o porțiune de
beton din masa epruvetei se foarfecă, betonul nu are
plasticitatea și coeziunea necesare pentru ca încercarea
tasării să fie aplicabilă.