9.

FUNDAŢII DE ADÂNCIME
 9. Fundaţii de adâncime

1. Fundaţii pe barete
2. Pereţi mulaţi
3. Pereţi din piloţi
4. Pereţi realizaţi prin injectare – jet grouting
5. Asigurarea stabilităţii pereţilor în faza de excavaţie a
pământului din interiorul incintei
 9.1. Fundații pe barete

 Baretele sunt elemente structurale de fundare executate

prin excavarea în teren a unei găuri cu secţiune
cvasirectangulară în care se toarnă beton.

 Domeniul de aplicare a baretelor este acelaşi cu cel al

piloţilor foraţi de diametru mare.

 Acest sistem de fundare se adoptă numai dacă prezintă

avantaje tehnico-economice în comparaţie cu alte sisteme
de fundare de adâncime.
Barete – tehnologia de executie
 9.1. Fundații pe barete

 Utilizarea baretelor este indicată, în general, atunci când sunt

întrunite următoarele condiţii:
 stratificaţia stabilită pe amplasament cuprinde în suprafaţă
pământuri puternic compresibile (pământuri argiloase sau
prăfoase de consistenţă redusă, nisipuri afânate, mâluri, turbă
etc.);
 cu utilajele disponibile se poate asigura încastrarea baretei într-
un strat cu capacitatea portantă ridicată, puţin compresibil
(nisipuri sau pietrişuri îndesate, argile tari, roci stâncoase sau
semistâncoase etc.);
 structura transmite fundaţiei încărcări axiale şi transversale mari
care nu pot fi preluate cu alte sistene de fundare de adâncime şi
nici prin adoptarea unor sisteme de fundare de suprafaţă pe
teren îmbunătăţit.
 9.1. Fundații pe barete

Prescripții generale de proiectare

1. Materiale
 Marca betonului min C12/15
 Armăturile baretelor se vor realiza din OB 37 sau PC 52
2. Alcătuirea baretei
a. Dimensiunile secţiunii orizontale sunt determinate de caracteristicile
utilajelor cu care se execută săparea.
 Lăţimea baretei este de 0,60...1,00 m,

 Lungimea min. a unui panou este de 2,00...2,70m (Kelly, ESGH) respectiv

3,50-3,80 m (ELSE).
 Prin dispunerea mai multor panouri pe direcţie perpendiculară sau sub
diferite unghiuri se pot obţine forme variate în plan ale secţiunii (I, L, K,
T, Z etc.), în concordanţă cu mărimea şi natura solicitărilor transmise de
suprastructură
Barete – forme in plan
Utilaj de forare
 9.1. Fundații pe barete

b. Adâncimea baretei (dimensiunea pe verticală)

 depinde de nivelul la care se întâlneşte stratul portant sau, în general,
de cota până la care se apreciază că prin efectul combinat al frecării
pe suprafaţa laterală şi al rezistenţei în planul bazei, bareta transmite
la teren încărcarea care-i revine.
 Adâncimea de pătrundere a baretei în stratul portant va fi de cel
puţin 3b(b lăţimea baretei).

3. Armarea baretelor
 Se face cu carcase de armătură pe întreaga adâncime a
baretelor,
 La baretele solicitate numai la compresiune se admite ca
armarea să se facă numai la partea superioară, pe o distanţă
egală cu 1/3 din fişă dar nu mai puţin de 3m.
 În acest caz, se vor prelungi 1/3 din numărul barelor longitudinale până la
talpa baretei pentru evitarea ridicării carcasei în timpul betonării şi pentru
verificarea adâncimii tranşeii excavate.
 La baretele solicitate şi la încovoiere, secţiunea de armătură se
va adopta corespunzător solicitărilor din baretă.
 9.1. Fundații pe barete

3. Armarea baretelor
 Diametrele minime care se vor adopta pentru barete de armătură sunt:
 armătura longitudinală de rezistenţă: Ø14-OB 37, Ø12-PC 52;
 armătura transversală (etrieri ) Ø10-OB 37;
 armătura pentru barete de rigidizare:
 la lăţimi de 0,60 m: Ø14-OB 37;
 la lăţimi de 0,80 m şi 1,0 m: Ø16-OB 37;
 armătura din agrafe şi cârlige de susţinere minimum Ø8-OB 37.

 Distanţa minimă dintre barele de armătură va fi de 15 cm.

 Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armătură,

măsurată de la faţa exterioară a barelor de rezistenţă se va lua de cel
puţin 7cm, iar în cazul terenurilor cu agresivitate de cca. 10cm.
 9.1. Fundații pe barete

4. Dispunerea baretelor în radier

 Corpul baretei va pătrunde în radier pe o lungime de cel puţin 10cm,

fără a se ţine seama de betonul de egalizare.

 Barele longitudinale ale carcasei de armătură se vor ancora în radier pe

o lungime de cel puţin 40d, unde d este diametrul barei.

 Distanţa dintre faţa baretei şi marginea radierului se va lua de cel puţin

25cm.
9.2. Pereţi mulaţi
 turnarea în teren a betonului după ce în prealabil a fost realizată prin forare,
sub protecţia noroiului bentonitic, o tranşee de dimensiunile stabilite prin
proiectare

 lungimi mari de pereţi îngropaţi, nu se recomandă dacă terenul de bază este

fisurat şi straturile de pământ sunt permeabile
h < 8,00 m, fără sprijiniri şi > 8,00 m numai cu sprijiniri.

Dacă  nivelul apei subterane este ridicat, pereţii mulaţi vor fi încastraţi in roca
de bază, orice infiltrare a apei spre incintă va fi împiedicată.

 panotarea ține seama de tehnologia de execuţie si de modul de tratare a

rosturilor, precum si de specificaţiile SR EN 1538:2002.
 panouri: primar, secundar si mixt.

grosimea peretelui b funcție de adâncimea săpăturii: 40, 60 sau maxim 80 cm.

După executarea săpăturii se introduce carcasa de armătură.

Partea superioară a betonului turnat, pe înălţimi de 60 cm, se va îndepărta astfel

încât radierul să fie încastrat de centura care uneste la partea superioară toţi pereţii
Etape tehnologice de execuție
I excavarea panourilor primare şi plasarea la extremităţi a tuburilor de rost;
II lansarea carcasei de armătură în panourile primare;
III betonarea panourilor primare;
IV extragerea tuburilor de rost;
V săparea panourilor secundare;
VI lansarea carcasei de armătura în panourile secundare;
VII betonarea panourilor secundare.
Panouri prefabricate: în tranşeea excavată se introduc elemente
prefabricate prevăzute cu margini profilate care asigură îmbinarea
între acestea
Tehnologia de realizare a peretilor mulati
9.2. Pereţi din piloţi foraţi
Folosiți atunci când stabilitatea tranşeelor necesare pentru panouri nu este
asigurată (de exemplu când în vecinătatea peretelui se găsesc fundaţiile unor
construcţii cu încărcări mari) sau dacă în cuprinsul stratificaţiei se întâlnesc
mâluri sau nisipuri antrenate de curentul de apă.
În astfel de situaţii se recurge la piloţi foraţi cu tubaj recuperabil.
În cazul pereţilor din piloţi secanţi se poate recurge la armarea tuturor
piloţilor, dacă peretele este supus la încărcări mari care impun o rezistenţă
ridicată a acestuia, sau la armarea numai a piloţilor secundari, dacă este
importantă îndeplinirea condiţiei de etanşare şi peretele nu este supus la
solicitări importante.

pereţii din piloţi cu echidistanţe nu sunt indicaţi în cazul unor excavaţii sub
nivelul apei

pereţii din piloţi secanţi executaţi sub nivelul apei: nu se recomandă ca piloţii
primari (nearmaţi) să fie executaţi din material cu rezistenţă scăzută (noroi
bentonitic autoîntăritor) din cauza construcţiei şi fisurării a materialului

pe feţele pilotului se recomandă aplicarea unor elemente structurale

(diafragme 100mm) care să asigure o ranforsare a piloţilor nearmaţi.
 Armarea

- bare longitudinale (1);

- freta (2);
- inele de rigidizare (3);
- distanţieri (4)
Tehnologia de executie
Exemple
 9.3. Pereţi îngropaţi realizaţi prin tehnologia
“jet-grouting”
 injectarea unui mortar de ciment în teren prin tehnologia ”jet-grouting”.
 mortarul de ciment este injectat în teren cu o presiune foarte mare care
determină restructurarea pământului şi amestecul acestuia cu cimentul.
 injectarea are loc radial, printr-o tijă specială, în jurul unui foraj, care
constituie axa unei coloane de pământ amestecat cu mortar de ciment
 dispunerea: secantă sau tangentă - permite realizarea unor ecrane de
susţinere
 utilizarea acestei tehnici –
relativ restrânsă (cost foarte
ridicat), fiind folosită mai ales în cazuri unor lucrări speciale (realizarea unor
lucrări de subzidire, de exemplu)
Grout body produced by jet grouting Grout body produced by low pressure
(Soilcrete Columns) conventional grouting
(Injection Grouting)
Domenii de aplicare ale tehnologiei Jet-grouting:
Exemple
 9.5. Asigurarea stabilităţii pereţilor în faza de excavaţie a
pământului din interiorul incintei
 se pot adopta diverse soluţii de sprijin a săpăturii
 în special, pentru adâncimi ale excavaţiei mai mari de 4-5 m la care momentele
încovoietoare pot avea valori foarte mari

A. Soluţia cu şpraiţuri: preiau eforturile din împingerea pământului asupra

peretelui

- dezavantaj: „aglomerarea” excavaţiei

- de regulă sunt provizorii, asigurând stabilitatea pereţilor de susţinere până în

momentul în care este construită structura definitivă. După ce întreaga excavaţie
a fost realizată, se începe de jos în sus construirea structurii, șpraițurile fiind
îndepărtate pe măsură ce structura avansează.
 1 – filate;
2 – şpraiţuri orizontale
sau înclinate;
3 – popi

4 – reazem;
5 – pilot;
6 – bloc de preluare
a împingerii;
7 – radier
 B. Soluţia cu ancoraje: - elemente structurale capabile să transmită forţele de
întindere care le sunt aplicate la un strat portant de pământ sau de rocă prin
intermediul unui bulb.
Avantaj: lasă liberă incinta excavaţiei.
Ancorajele nu sunt indicate în cazul unor terenuri slabe sau atunci când există
construcţii învecinate care ar putea fi afectate de execuţia ancorajelor

Alegerea sistemului de susţinere prin ancoraje în teren depinde de :

• adâncimea de excavare;
• caracterul definitiv sau permanent al ancorei;
• necesitatea efectuării în timp a unor intervenţii la sistemul de ancoraj;
• regimul apei subterane în momentul executării ancorajelor şi în faza de excavare;
• natura terenului și comportarea în timp a terenului;
• deplasările maxime admisibile ale peretelui;
• sensibilitatea construcţiilor învecinate la deformaţiile terenului induse de excavaţie;
• programul de execuţie a lucrării subterane;
• agresivitatea apei subterane;
• amplasarea utilităţilor existente;
• poziţia fundaţiilor şi subsolurilor clădirilor învecinate;
• existenţa autorizaţiilor legale de a se executa ancoraje în teren în afara limitelor
proprietăţii;
• eventuala obligaţie de a scoate ancorajele de sub construcţiile învecinate, la cererea
proprietarilor acestora
Tehnologia de executie a ancorajelor
Taluzurile de pământ pot fi utilizate pentru a ajuta stabilitatea unui
perete de susţinere şi pentru reducerea deplasărilor acestuia.
Ele pot fi utilizate şi în combinaţie cu rezemarea peretelui prin
structura realizată în incinta excavaţiei.
Astfel la executarea săpăturii sub planşee, taluzul de pământ se va
îndepărta utlimul