Sunteți pe pagina 1din 19

Cuprins 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Pag. Date de recunoatere a investiiei ................................................................................................. 3 Descrierea obiectului de construcie ............................................................................................. 3 Date asupra amplasamentului .......................................................................................................

4 Descrierea lucrrilor ..................................................................................................................... 5 Proiect privind urmrirea speciala a comportrii in timp ............................................................... 6 Procedura de execuie pentru urmrirea speciala a comportrii in timp ....................................... 17 Procedura pentru analiza si interpretarea msurtorilor de tasare si verticalitate .......................... 20

Anexe: Anexa A Plan amplasare repere de referin tasare ............................................................................1 pag. Anexa B - Plan amplasare repere mobile de tasare................................................................................1 pag. Anexa C Plan amplasare puncte pentru msurtori de verticalitate .................................................... 1 pag.

1. DATE DE RECUNOASTERE A INVESTITIEI

2. DESCRIEREA OBIECTULUI DE CONSTRUCTIE

3. DATE ASUPRA AMPLASAMENTULUI

INCADRAREA IN CLASE SI CATEGORII DE IMPORTANTA In conformitate cu legea nr.10/1995 si HGR nr.766/1997 Categoria de importanta a cldirii este C, iar clasa de importanta este III.

4. DESCRIEREA LUCRARILOR Urmrirea speciala a cldirii se va efectua pentru determinarea tasrilor i verticalit ii. Urmrirea tasrilor se realizeaz prin repere de referin din. Urmrirea verticalitii se va efectua prin msurtori topometrice in punctele de referin a amplasate pe cldire si puncte de referin pentru determinarea verticalitii. Urmrirea tasrilor cldirii In conformitate cu legislaia in vigoare pentru urmrirea tasrilor sunt necesare repere de referin si repere mobile. Planul de amplasare a reperelor de referin este dat in anexa la prezenta documentaie. Reperele mobile de tasare sunt ampla sate pe cldire conform planului anexat. Pe cldire au fost amplasate 16 repere mobile de tasare numerotate R1 R16. Modul de efectuare a msurtorilor de tasare si verticalitate, modul de prelucrare a datelor si interpretarea rezultatelor, limitele de atenie si alarma sunt detaliate in Anexele A C din prezenta documentaie.

5. PROIECT PRIVIND URMARIREA SPECIALA A TASARII SI VERTICALITATII 5.1. SCOP Determinrile in acest scop conduc la verificarea ndeplinirea condiiilor de siguran i de exploatare normal a construciilor. Prin urmrirea tasrilor si a verticalitii construciilor se determin deplasrile construciilor generate de tasri si deplasri ale terenului de fundare. Cu datele astfel generate se verific ndeplinirea condiiilor de siguran i de exploatare normal a construciilor. Oportunitatea urmririi tasrilor si verticalitatii se justific prin faptul c prin acest parametru se determin implicit deplasrile construciei generate de tasri si deplasari ale terenului de funda re ca: - tasri relative - tasri medii - nclinri ale fundaiilor si ale construciei n ansamblu Menionm c pentru determinarea valorilor de tasare si verticalitate, se vor utiliza msurtorile topogeodezice, executate de ctre uniti atestate pentru efectuarea acestui gen de msurtori. Datele si rezultatele masuratorilor vor sta la baza analizei ulterioare a structurii de rezistenta ce vor fi intocmite de catre proiectant si expert tehnic atestat MLPAT.

5.2. DOMENIUL

5.2.2. Urmrirea comportrii n timp a construciilor speciale este obligatorie, in cazul apariiei unor fenomene de natura celor descrise mai sus, fiind stabilite prin acte republicane i departamentale. Aceast activitate este organizat, executat i controlat att de beneficiar ct i de unitile de cercetare i proiectare, executani i unitile tutelare ale acestora, n conformitate cu obligaiile ce le revin prin regulamentul de organizare i funcionare, in conformitate cu Legea nr.10/1995 privind calitatea in construcii.

5.3. DEFINIII, NOTATII SI PRESCURTARI

5.3.1. Adncime de fundare: Adncimea sub nivelul terenului natural la care se situeaz talpa fundaiei.

5.3.2. Acvifer: Termen comprehensiv, semnificnd o formaiune geologic purttoare de ap.

5.3.3. Broasc de nivelment: Suport de mir de nivelment utilizat n scopul meninerii unei nlimi constante a mirei n timpul msurtorii.

5.3.4. Capacitate portant a terenului de fundare: Presiunea maxim pe teren care provoac extinderea zonelor de rupere i conduce la pierderea stabilitii terenului. Valoarea capacitii portante de calcul poate determinat prin metode de calcul corespunztoare n funcie de ncrcarea i de dimensiunile fundaiei, de rigiditatea structurii, de rezisten precum i de stratificaia i de natura terenului de fundare.

5.3.5. Caracteristici hidrogeologice: Mrimi care caracterizeaz proprietile fizice i chimice i condiiile de circulaie i acumulare a apelor subterane ntr -un acvifer.

5.3.6. Fundaie: Partea inferioar a unei construcii prin care se transmite terenului ncrcarea.

5.3.7. Nivelment geometric: Totalitatea operaiilor de determinare a nlimii (altitudinii sau cotei) diferitelor puncte din teren.

5.3.8. Reper de nivelment de referina: Reper de nivelment fix, utilizat la msurarea deplasrilor verticale ale construciilor, putnd fi de adncime sau de suprafaa.

5.3.9. Reper de nivelment: Pies metalic standardizat amplasat n teren, necesar efecturii lucrrilor topografice.

5.3.10. Reper (marc) de tasare: Reper de nivelment (pies metalic), care se alctuiete i se

fixeaz n elementele de construcie astfel nct s fie asigurat conservarea lor n timp, pe ntreaga durat a efecturii observaiilor i s fie posibil efectuarea msurtorilor n timpul execuiei ct i n timpul exploatrii construciilor.

5.3.11. Tasare: Deplasare pe vertical a construciilor, ca urmare n special a ndesrii terenului de fundare, sub aciunea ncrcrilor transmise pe fundaii.

5.3.12. Teren de fundare: Volumul de roc sau de pmnt, influenat de ncrcrile transmise prin fundaii.

5.3.13. Urmrirea curent a comportrii construciilor: Urmrirea permanent n timp a construciilor din incinta obiectivelor ce const n observarea vizual a strii construciilor i depistarea eventualelor deficiene aprute n comportarea acestora.

5.3.14. Urmrirea special a comportrii construciilor: Activitate permanent sau temporar constnd din efectuarea de observaii i msurtori sistematice suplimentare fa de urmrirea curent, cu aparatur i repere, asupra unor parametrii ce caracterizeaz aptitudinea pentru exploatare a construciilor; acestora poate fi: generalizat, cuprinznd toate obiectivele de un tip i caracteristici date; selectiv, cuprinznd obiectivele a cror urmrire cu aparatur i repere se face n condiii deosebite.

5.3.15. Control activitatea de evaluare (a conformitii), prin msurare, examinare, observare, ncercare sau trecere (verificare) prin calibrare, a unei sau mai multor caracteristici ale unei entiti i compararea rezultatelor cu cerinele (exigenele) specifice, pentru a determina c este realizat conformitate pentru fiecare din acele caracteristici, cu cerinele (exigenele) specificate.

5.4. DOCUMENTE DE REFERIN

5.4.1. STAS 2745-90 Urmrirea tasrilor construciilor prin metode topografice. 5.4.2. STAS 7883-90 Supravegherea comportrii n timp Prescripii generale. 5.4.3. STAS 3950-81 Geotehnic Terminologie, simboluri i uniti de msur. 5.4.4. ST 016-97 Specificaie tehnica. Criterii si metode pentru determinarea prin masuratori a tasrii construciilor. 5.4.5. P 130/1999 Normativ privind comportarea n timp a construciilor.

5.5. RESPONSABILITI

5.5.1. Responsabiliti ale beneficiarului 5.5.1.1. Conductorul unitii Organizeaz activitatea de urmrire special prin responsabilul cu urmrirea comportrii construciilor, numit prin decizie cu atribuiile prevzute n P130/99.

5.5.1.2. Comisia pentru urmrirea comportrii n timp a construciilor Desfoar activitatea de urmrire a comportrii construciilor n timpul execuiei i pe toat durata de exploatare, pe baza proiectului de execuie, proiectului de urmrire ntocmit de proiectantul de specialitate.

Realizeaz prin colaborare cu firm specializat n cadrul activitii de urmrire, programul de msurtori i observaii, prelucrarea i interpretarea operativ (primar) a datelor nregistrate, precum i elaborarea documentaiilor de analiz. Msurtorile cu caracter special , de tehnicitate ridicat i frecven rar, analize speciale generate de apariia abaterilor de la cerinele de proiect, se vor contracta i realiza prin firme specializate.

Analizeaz periodic, anual, sau ori de cte ori este necesar, n comitetul direc tor, starea construciilor din dotare pe baza documentaiilor elaborate prin fore proprii sau prin organizaii de proiectare i stabilete msurile necesare. 5.5.1.3. Secretar comisie UCC

ntocmete, completeaz la zi i pstreaz cartea tehnic a construciei conform HGR 27394.

5.5.2. Responsabilitile proiectantului cldirilor

Stabilete prin proiect obiectele de construcii din cadrul obiectivelor de investiii a cror comportare se supune urmririi speciale.

Elaboreaz proiectele de urmrire special a tasrilor si verticalitatii, pentru obiecte de construcii noi, ct i pentru cele aflate n exploatare pe baza normativului P130 -1999.

Stabilete domeniile admisibile de variaie pentru valorile msurate i adopt programul de msuri funcie de evoluia lor n timp.

Elaboreaz i revizuiete periodic metodologiile de proiectare, pe baza valorificrii datelor rezultate din activitatea de urmrire a comportrii construciilor.

Verific, prelucreaz i analizeaz valorile msurate ce nu se ncadreaz n domeniile de variaie prevzute.

Verific prelucrarea i analizarea valorilor msurate ce se ncadreaz n domeniile de variaie prevzute la comanda ferm a beneficiarului.

ntocmete rapoartele de avizare i completare a capitolelor speciale de analiz pentru documentaiile de analiz a comportrii construciilor elaborate de beneficiar.

5.6 MODUL DE LUCRU

5.6.1. CONDIII PREALABILE URMRIRII TASRILOR SI VERTICALITATII

Amplasarea reperelor va fi uor accesibil i neinfluenat de deplasrile structurilor din diverse eforturi interioare.

Reperele de referina si de observaie sunt amplasate obligatoriu naintea nceperii oricrei trane, ntruct aducerea nivelmentului de la mare distan cumuleaz erori care, transmise n reea, altereaz valorile msurate.

Msurtorile vor fi efectuate n condiii favorabile: sistarea diferitelor activiti pe perioada msurtorilor, condiii meteo favorabile cum ar fi temperatura moderata, fr precipita ii si vnt.

Reperele de referina, reperele i mrcile de tasare si verticalitate trebuie protejate i conservate att n perioada de execuie ct i ulterior, pentru ca rezultatele msurtorilor s nu fie alterate.

5.6.2.

Aparatur i mod de execuie a msurtorilor de tasare

a. Nivelmentul geometric pentru determinarea tasrilor se efectueaz cu nivele de nalt precizie i cu mire cu banda de invar aezate pe broate de nivelment (fig. 1).

b. Se alctuiesc terase de nivelment ce fac legtura ntre reperele situate n afara zonei de influen a construciei i reperele amplasate pe obiectivele ce se urmresc.

c. Terasele de nivelment alctuiesc la rndul lor laturi ale unor poligoane nchise, cu legturi ntre ele i cu posibilitatea determinrii n bloc a valorilor cotelor reperelo r, pornind cu verificarea stabilitii reperelor de referina.

d. Prelucrarea observaiilor se face dup metode riguroase (metoda celor mai mici ptrate), folosind ca date observaiile de teren, corectate prin eliminarea erorilor sistematice.

e. La cit irea diferenelor de nivel, spre a se evita posibilitatea acumulrii de erori sistematice cu pondere ridicat, se vor respecta urmtoarele:

Lungimea porteelor vor fi pe ct posibil egale, n special la traseele exterioare, spre a se

evita influena factorilor atmosferici.

Nivelmentul se va executa n dou sensuri: dus i ntors pentru crearea posibilit ii de

verificare a determinrilor diferenelor de nivel. Citirile pe mire se realizeaz prin procedee care permit controlul acestora imediat pe ter en

de ctre operator, iar in cazul instrumentelor moderne electronice se seteaz efectuarea a cel puin 2 determinri, cu semnalarea depirii unei abateri impuse corespunztoare nivelmentului de precizie. Se vor evita citirile pe extremitile mirelor, nu mai jos de 50 cm, spre a nu avea erori de

refracie vertical datorit temperaturii solului i nici ctre partea superioar a mirei, spre a nu se introduce erori datorit neverticalitii mirei. Prin respectarea acestor cerine, nsumarea tuturor celorlalte erori ce pot apare n nivelmentul geometric de precizie dau o valoare practic neglijabil, aflat n intervalul de toleran.

f. Prin compensarea riguroas a diferenelor de nivel, se obin cote in valoare absoluta pentru reperele de referin i reperele aflate pe obiectivele ce se urmresc.

5.6.3.Transmiterile pe vertical Transmiterea pe vertical se efectueaz doar n cazul tranei de baz, diferenele obinute ntre repere devenind nite constante pentru celelalte trane. La cota determinat pentru reperul fundamental din fiecare tran, se vor aduna cele dou constante, coninnd cote de baz pentru fiecare orizont de lucru. Lucrul cu constantele asigur omogenitatea msurtorilor, fcndu -se comparabile de la o tran la alta.

5.6.4.Msurtori privind verticalitatea

Studiul verticalitii unei construcii se poate face prin diferite procedee topo-geodezice. Unul dintre acestea este procedeul plonjrii lunetei teodolitului. In acest sens se vor determina abaterile de la verticalitate ale muchiilor verticale ale cldirii, punctele de vizare fiind alese, conform planului anexat, in colturile se sus ale cldirii, iar la baza cldirii se vor putea citi direct abaterile, pe rigle sau rulete inute orizontal. Observarea unei muchii a cldirii trebuie realizata de pe doua direc ii relativ perpendiculare, pentru a putea obine vectorul rezultant al tendinei de inclinare.

Un alt procedeu utilizat la acest obiectiv urmrit, este cel al diferenei direciilor orizontale, atunci cnd se vizeaz aceiai muchie sus si la baza (jos), msurnd in prealabil distanta de la punctul de staie (punctul de observare) la muchia observata a cldirii. Acest procedeu permite obinerea abaterii de la verticalitate din calcul, de asemenea, realiznd observa ii asupra unei muchii pe doua direcii relativ perpendiculare, pentru a obine vectorul rezultant al inclinrii muchiei construciei paralelipipedice. Msurtorile de verticalitate se efectueaz prin procedeul proiectrii oblice (plonjarea lunetei teodolitului). In acest sens sa vor determina abaterile de la verticalitate a colturilor cldirii. Punctele de msurare fiind amplasate conform planului anexat in colturile cldirii.

5.7. NREGISTRARI

a. Msurtorile se vor efectua cu personal de specialitate iar nregistrrile vor fi trecute pe fie si tabele. b. Prelucrarea msurtorilor se face de ctre executantul lucrrilor i se transmite prin lucrri periodice att proiectantului ct i beneficiarului.

c. Diagramele de evoluie a tasrilor si a verticalit ii se vor realiza pentru fiecare reper n parte, innd cont de: graficul real de execuie i de temperatura la care s -au fcut nregistrrile.

5.8. FRECVENTA EXECUTIEI MASURATORILOR

Msurtorile se vor efectua cu urmtoarea periodicitate: - trimestrial Transa 0 se va efectua in termen de 10 zile de la montarea reperelor mobile de tasare, iar pentru verticalitate dup stabilirea punctelor de msurare. Pentru anii urmtori msurtorile de tasare si verticalitate se vor efectua trimestrial. In cazul evoluiei in timp a inclinrii cldirii se poate modifica justificat prezentul program privind efectuarea msurtorilor.

5.9. COEFICIENII DE SIGURAN I DEFORMAII ADMISIBILE

Grupare de ncrcri INCRCRI DE EXPLOATARE g+p g+p+t NCRCRI SEVERE DE MEDIU g+p+seism g+p+vnt (T=100ani)

Tasare absoluta [mm] dinamic static

Tasare diferenial n interior cldiri [mm] dinamic static

Deplasare in plan orizontal [mm] dinamic static

100 100

12,5 12,5

10 10

50

125 125

12,5

12,5 12,5

10

10 10

6.Procedura de execuie pentru urmrirea speciala a comportrii in timp

Pentru determinarea tasarii, dintre numeroasele metode cunoscute, utilizate in astfel de situa ii, s-au ales trei: metoda msurrii unghiurilor orizontale; metoda plonjrii lunetei in plan vertical pentru studiul formei construc iei; metoda nivelmentului geometric pentru determinarea fenomenului de tasare al terenului de fundare al construciei. Lucrri de proiectare

6.1.

In aceasta faza s-a fcut recunoaterea zonei, s-a procedat la identificarea punctelor de legtura de cote X, Y, Z, la amplasarea punctelor drumuirii poligonometrice care va nconjura imobilul (puncte situate pe cat a fost posibil in afara zonei de influenta a fenomenului de inclinare). Determinarea inclinrii imobilului este necesara pentru studierea caracterului deforma iei, explicarea cauzelor, determinarea vitezei de abatere de la verticalitate, gsirea solu iilor de asigurare a stabilitii in timpul exploatrii. Punctele drumuirii poligonometrice vor fi marcate cu piche i metalici si se vor calcula coordonatele spaiale intr-un sistem local, cu precizia de 1-2 mm. Punctele drumuirii poligonometrice vor fi astfel amplasate incit sa asigure vizibilitatea la baza si in vrf a muchiilor verticale. Cunoscnd cerinele de precizie pentru msurtorile liniare si unghiulare, sa va folosi sta ia totala Leica TC 705 din dotarea firmei, aparat care are urmtoarele caracteristici: rezoluia pentru msurarea unghiurilor: 5CC sensibilitatea nivelei electronice: 20/2mm; centrare cu laser cu precizie ridicata (sub 1mm); compensator pe doua axe, cu precizie de 1,5CC; corecii automate (de colimaie, de index, de curbura a pmntului, de refracie etc.); precizia msurrii distantelor standard: 2 mm + 2 ppm.

6.2.

Metode de lucru.

A) Msurarea unghiurilor orizontale din doua staii. Acest procedeu este cel mai rspndit si
asigura precizia cea mai mare. Din doua staii de poligonometrie aproximativ perpendiculare pe

fiecare muchie, se vor msura unghiurile orizontale fata de direc ie de referina, la baza imobilului si sus. Abaterile de la verticala pe fiecare direcie se vor calcula cu relaia v = D
w

In care v este abaterea de la verticala fata de punctul de baza (cu valori negative in stanga verticalei si cu valori pozitive in dreapta), D distanta orizontala de la punctul de baza la muchia verticala, w diferena unghiulara intre direciile msurate la baza si la Vrful muchiei, iar p un factor de transformare in radiani (pcc= 636 620).

B) Msurarea prin plonjarea lunetei.


Acest procedeu determina direct pe teren abaterea de la verticalitate a cldirilor nalte. Din acelea i puncte de staie de la pct. A), se vizeaz cu luneta la punctul superior al muchiei si se plonjeaz cu luneta in plan vertical (plan de colimaie), obinndu-se la baza abaterea de la verticala pe direc ia respectiva. Aceiai operaie se repeta si din staia perpendiculara pe prima, obinndu-se astfel vectorul total al abaterii de la verticala a muchiei cercetate a cldirii.

C) Metoda nivelmentului geometric.


Determinarea abaterilor de la verticala va fi fcuta si prin nivelment geometric repetat de precizie, executat asupra unor repere mobile sau mrci amplasate pe structura de rezistenta a imobilului. In procesul de organizare intervin urmtoarele operaii. In procesul de organizare intervin urmtoarele operaii: crearea reelei altimetrice de referita, din minimum trei puncte, fata de care se vor determina deplasrile verticale ale mrcilor amplasate pe obiectivul cercetat; materializarea punctelor de msurare; alegerea instrumentelor, stabilirea metodei de lucru; stabilirea transelor de msurtori, in funcie de evoluia fenomenului de abatere de la verticalitate. 6.3. Instrumentele, metodologia si precizia de msurare Statia totala Leica TC 705, utilizata la msurarea direciilor si distantelor are performantele amintite mai sus, este verificata si rectificata naintea fiecrei etape de msurtori, obser vaiile de direcii si unghiuri verticale vor fi realizate in cele doua poziii ale lunetei pentru eliminarea eventualelor erori

instrumentale remanente, iar distantele se vor msura cel pu in de doua ori pentru crearea certitudinii ca msurarea a fost corect realizata. Datele sunt stocate in memoria interna a sta iei totale si sunt descrcate pe computer cu programul specializat pentru acesta, corespunztor. In urma prelucrrii se pot obine coordonate in sistemul adoptat (local) sau alte elemente care pot conduce prin calcul la valorile abaterilor de la verticalitate pe diferite direc ii, toate intr-un sistem unitar, permind apoi o reprezentare grafica sugestiva, utila pentru interpretarea fenomenului de deformare al construciei. Alegerea instrumentelor, aparatelor si a metodelor de execu ie a nivelmentului geometric s-a fcut avndu-se in vedere precizia ceruta de beneficiar in determinarea tasrilor. Pentru executarea msurtorilor de nivelment geometric in reea altimetrica de referita si in reeaua drumuirilor de nivelment geometric de precizie in care au fost incluse mrcile de tasare, se va utiliza instrumentul de nivelment Ni 007 cu compensator optic. El este caracterizat printr-o precizie de 0,5 mm pe kilometrul dublu de nivelment. Cercetrile efectuate au dus la concluzia ca acest instrument asigura o precizie de 0,1 mm in determinarea tasrilor. naintea fiecrui ciclu de msurare, se va face verificarea si rectificarea aparatelor in condi ii de laborator si de teren. De asemenea, se va executa compararea si verificarea mirelor de invar de 1,75 m si 3,00 m utilizate in procesul de msurare.

6.4. Concluzii Conform celor artate mai sus vor putea fi: Executarea msurtorilor Prelucrarea datelor Calculul tasrilor

Msurtorile executate, att cele ale tasrilor, cat si cele ale unghiurilor orizontale (controlate cu plonjarea lunetei), ofer beneficiarului un material suficient de amplu pentru a putea lua decizii in legtura cu verticalitatea imobilului.

7.Procedura pentru analiza si interpretarea msurtorilor de tasare si verticalitate

Pe baza msurtorilor de tasare si verticalitate efectuate se vor executa urmtoarele:

7.1. Prelucrarea analitic a rezultatelor dup fiecare ciclu de observaie cuprinde : verificarea carnetelor de teren, verificarea stabilitii reperelor de referin si a reperelor mobile pentru determinarea tasrii, calculul deplasrilor mrcilor de tasare, calculul deplasrilor in plan orizontal determinate in urma efecturii msurtorilor de verticalitate, stabilirea preciziei msurtorilor ntreprinse, inclusiv compararea erorilor nregistrate cu cele admisibile, pentru clasa convenional de precizie impus.

7.2. Prelucrarea grafic a rezultatelor msurtorilor de tasare cuprinde construirea pentr u fiecare marc de tasare i reper de referin a unei diagrame de referin n timp a tasrii, n corelare cu evoluia n timp a ncrcrii transmise terenului de ctre construcie. Prelucrare grafica a msurtorilor de verticalitate prin construirea curbei de variaie in timp a deplasrilor in plan vertical pentru fiecare punct de msurare a verticalitii Se consemneaz totodat de ctre executant i alte date necesare pentru prelucrare i interpretarea ulterioar a rezultatelor, ca de exemplu : starea reperelor de referin i a mrcilor de tasare, data calendaristic la care se execut msurtorile de tasare, temperatura mediului ambiant i condiiile existente (zgomot, praf, vibraii, vant etc.).

7.3. Pe baza tasrilor mrcilor individuale se calculeaz tasarea medie a construciei. Tasarea difereniata intre reperele de tasare pentru fiecare tronson de cldire att pe direcie transversala, cat si pe direcie longitudinala. nclinarea cldirii att pe direcie transversala cat si pe direcie longitudinala.

7.4. In baza rezultatelor msurrii tasrilor si a verticalitii, proiectantul ntocmete n colaborare cu unitatea care a ntreprins msurrile, un raport tehnic asupra tasrii si verticalitii construciei supuse urmririi.

7.5. Raportul privind urmrirea speciala a comportrii in timp va cuprinde urmtoarele: - tabele cu valorile msurate - grafice de variaie in timp a parametrilor urmrii pentru fiecare punct de msurare in parte - analiza valorilor nregistrate in raport cu limitele de atenie si alarma stabilite

Procedura pentru analiza si interpretarea msurtorilor de tasare si verticalitate

Pe baza msurtorilor de tasare si verticalitate efectuate se vor executa urmtoarele:

1. Prelucrarea analitic a rezultatelor dup fiecare ciclu de observaie cuprinde : verificarea carnetelor de teren, verificarea stabilitii reperelor de referin si a reperelor mobile pentru determinarea tasrii, calculul deplasrilor mrcilor de tasare, calculul deplasrilor in plan orizontal determinate in urma efecturii msurtorilor de verticalitate, stabilirea preciziei msurtorilor ntreprinse, inclusiv compararea erorilor nregistrate cu cele admisibile, pentru clasa convenional de precizie impus.

2. Prelucrarea grafic a rezultatelor msurtorilor de tasare cuprinde construirea pentru fiecare marc de tasare i reper de referin a unei diagrame de referin n timp a tasrii, n corelare cu evoluia n timp a ncrcrii transmise terenului de ctre construcie. Prelucrare grafica a msurtorilor de verticalitate prin construirea curbei de variaie in timp a deplasrilor in plan vertical pentru fiecare punct de msurare a verticalitii Se consemneaz totodat de ctre executant i alte date necesare pentru prelucrare i interpretarea ulterioar a rezultatelor, ca de exemplu : starea reperelor de referin i a mrcilor de tasare, data calendaristic la care se execut msurtorile de tasare, temperatura mediului ambiant i condiiile existente (zgomot, praf, vibraii, vant etc.).

3. Pe baza tasrilor mrcilor individuale se calculeaz tasarea medie a construciei. Tasarea difereniata intre reperele de tasare pentru fiecare tronson de cldire att pe direcie transversala, cat si pe direcie longitudinala. nclinarea cldirii att pe direcie transversala cat si pe direcie longitudinala.

4. In baza rezultatelor msurrii tasrilor si a verticalitii, proiectantul ntocmete n

colaborare cu unitatea care a ntreprins msurrile, un raport tehnic asupra tasrii si verticalitii construciei supuse urmririi.

5. Raportul privind urmrirea speciala a comportrii in timp va cuprinde urmtoarele: - tabele cu valorile msurate - grafice de variaie in timp a parametrilor urmrii pentru fiecare punct de msurare in parte - analiza valorilor nregistrate in raport cu limitele de atenie si alarma stabilite