CURSURILE 9, 10 Măsurarea şi analiza

deplasărilor orizontale şi a alunecărilor de

teren

CURSUL 9
Măsurarea şi analiza deplasărilor orizontale
ALUNEĂRILOR
 ALUNECĂRILE
 Alunecările construcţiilor, a unor părţi ale construcţiilor,
sunt fenomene complexe ce presupun deplasarea unor
mase de pămant aflate dedesubtul construcţiilor(practic
terenul de fundare), datorită umezirii acestora,
antrenării într-un proces mai larg, cutremure, explozii,
sub acţiunea forţelor gravitaţionale, sau chiar sub
efectul unor acţiuni umane iresponsabile.

 Complexitatea alunecărilor este dată de multitudinea de

cauze care le pot provoca, modul de desfăşurare al
procesului, natura straturilor afectate şi dezvoltarea lor
in timp şi spaţiu.
Clasificarea alunecărilor funcţie de
adancime de producere
Clasificarea alunecărilor funcţie de
viteza de alunecare
 PRINCIPALELE
CARACTERISTICI
 Deplasările rocilor se pot produce de-a lungul
unei declivităţi/pante sau pe orizontală/lateral,
ca urmare a unor fenomene naturale sau chiar
ca urmare a unor activităţi umane.
 D.p.d.v. TOPOGRAFIC, primelele determinări le
încadrăm în categoria deplasărilor orizontale-
alunecări şi cea de a doua în categoria
alunecărilor de teren
 ALTE CARACTERISTICI
 Alunecările nu produc pierderi şi distrugeri la fel de
mari ca alte dezastre,

 Alunecările sunt periculoase putând conduce la

avarierea sau distrugerea unor construcţii prin
deplasarea stratului de roci aflat sub construcţie.

 Fenomenul alunecărilor de teren în ţara noastră este de

amploare, suprafaţa totală supusă alunecărilor de teren
fiind apreciată la 900.000 hectare.
 Semne ale alunecărilor
construcţiilor:
 Fisuri (crăpături) pe pământ, pe asfalt, în
pereţii clădirilor.
 Copaci înclinaţi în toate părţile, stâlpi şi
garduri strămutate din loc.
 Scârţâitul elementelor de construcţie ale
caselor.
 Amplasament greşit ales!
Cartierul Zorilor Cluj Napoca
Efecte alunecări
Amplasament în pantă, măsuri protective privind alunecările,
procedee de fundare speciale = procesul de monitorizare a
alunecărilor devine obligatoriu, pe toată durata de viaţă a
construcţiei
 Alunecare catastrofală
Japonia, cauza-cutremur
 Alunecările = deplasările şi
deformatiile unghiulare
 Sunt deplasările şi rotirile elementelor de fundaţie ale
construcţiilor (radiere, blocuri de fundaţie etc), datorită acţiunii
solicitărilor şi modificării echilibrului terenului de fundare.
 Aceste rotiri pot avea loc în plan orizontal (răsuciri ale
construcţiei) sau în plan vertical (înclinări ale construcţiei).
 Determinarea mărimii acestor deplasări se face cu instrumente,
aparate şi dispozitive avînd o precizie corespunzătoare
amplitudinii probabile ale acestora şi pot da două categorii de
date:
1. Mărimi liniare al căror raport permite determinarea
tangentei unghiului de rotire;
2. Mărimi unghiulare care exprimă unghiul de rotire al
elementului de construcţie observat.
 Deformaţiile specifice
(altă cauză a alunecărilor)

 Deformaţiile specifice sunt alungirile sau

scurtările unui element de construcţie (piesă
de beton armat, armături dintr-o piesă de
beton armat, bară metalică etc) sub efectul
tensionării sau comprimării elementului
respectiv.
 Urmărirea curentă a
comportării construcţiilor
 Urmărirea curentă este o activitate de urmărire a comportării
construcţiilor care constă din observarea şi înregistrarea unor
aspecte, fenomene şi parametri ce pot semnala modificări ale
capacităţii construcţiei de a îndeplini cerinţele de rezistenţă,
stabilitate şi durabilitate stabilite prin proiecte.
 Urmărirea curentă a construcţiilor se aplică tuturor
construcţiilor de orice categorie sau clasă de importanţă şi
formă de proprietate de pe teritoriul României, cu excepţia
clădirilor pentrulocuinţe cu parter şi parter plus un etaj şi
anexele gospodăreşti situate în mediul rural şi în satele
ceaparţin oraşelor, precum şi construcţiilor provizorii (Legea nr.
10/1995, art.2, par.2) şi are uncaracter permanent, durata ei
coincide cu durata de existenţă fizică a construcţiei respective.
 Urmărirea curentă a comportării construcţiilor
se efectuează prin examinare vizuală directă şi
dacă este cazul cu mijloace de măsurare de uz
curent permanent sau temporare.
 Organizarea urmăririi curente a comportării
construcţiilor noi sau vechi revine în sarcina
proprietarilor şi/sau a utilizatorilor, care o
execută cu personal şi mijloace proprii sau în
cazul în care nu are personal cu mijloace
necesare pentru a efectua această activitate,
poate contracta activitatea de urmărire curentă
cu o firmă abilitată în această activitate.
 Urmărirea curentă a comportării construcţiilor
se efectuează în conformitate cu instrucţiunile
de urmărire curentă a construcţiilor prevăzute
în proiectele de execuţie.

 În cazul construcţiilor vechi care nu au

instrucţiuni de urmărire curentă, acestea pot fi
comandate unei firme de specialitate.
 Instrucţiunile de urmărire curentă a comportării vor
cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele :
 a. fenomene urmărite prin observaţii vizuale sau cu dispozitive simple de
măsurare;
 b. zonele de observaţie şi punctele de măsurare;
 c. amenajările necesare pentru dispozitivele de măsurare sau observaţii
(nişe, scări de acces,
 balustrade, platforme etc);
 d. programul de măsurători, prelucrări, interpretări, inclusiv cazurile în care
observaţiile sau
 măsurările se fac în afara periodicităţii stabilite;
 e. modul de înregistrare şi păstrare a datelor (ex. fişe, dischete de calculator
etc);
 f. modul de prelucrare primară;
 g. modalităţi de transmitere a datelor pentru interpretarea şi luarea de
decizii;
 h. responsabilitatea luării de decizii de intervenţie;
 i. procedura de atenţionare şi alarmare a populaţiei susceptibilă de alertată
în cazul constatării posibilităţii sau iminenţei producerii unei avarii.
 Urmărirea curentă se va efectua la intervale de timp prevăzute
prin instrucţiunile de urmărire curentă, dar nu mai rar de o dată
pe an şi în mod obligatoriu după producerea de evenimente
deosebite (seism, inundaţii, incendii, explozii, alunecări de
teren etc.)
 Personalul însărcinat cu efectuarea activităţii de urmărire
curentă, va întocmi rapoarte ce vor fi menţionate în Jurnalul
evenimentelor şi vor fi incluse în Cartea Tehnică a construcţiei.
 In cazul în care se constată deteriorări avansate ale structurii
construcţiei, beneficiarul va solicita întocmirea unei expertize
tehnice.
 În cadrul urmăririi curente a construcţiilor, la apariţia unor
deteriorări ce se consideră că pot afecta rezistenţa, stabilitatea
şi durabilitatea construcţiei proprietarul sau utilizatorul va
comanda o inspectare extinsă asupra construcţiei respective
urmată dacă este cazul de o expertiză tehnică.
 Realizarea observaţiilor la
urmărirea deplasărilor orizontale
 Deplasarea punctelor, în plan orizontal, se observă prin
măsurători topografice periodice, prin care se determină
poziţiile lor succesive.
 Măsurătorile topografice din staţia de observaţie se pot
grupa, în funcţie de evoluţia normală a fenomenului de
deplasare, în:
1. - măsurători pentru reţeaua de sprijin, care constau în
realizarea reţelei generale de sprijin a staţiei, prin
poligonometrie de precizie şi microtriangulaţie, situată
astfel ca să încadreze staţia cu puncte stabile şi
suficiente ca număr pentru a se lega cu punctele de
sprijin ce materializează profilele. Reţeaua de sprijin a
staţiei se încadrează în reţeaua de sprijin a ridicărilor
topografice din bazin.
 2. - măsurători primare, care constau în încadrarea
punctelor de sprijin ale profilelor în reţeaua staţiei, şi în
determinarea poziţiei reperelor de lucru, înainte de a se
manifesta fenomenele de deplasare. Măsurătorile primare
pentru reperele de lucru se fac cu minimum 2 luni înainte de
manifestarea deplasărilor, executându-se cel puţin 2 măsurători
la interval de câteva săptămâni, pentru a se căpăta certitudinea
stabilităţii reperelor.
3. - măsurători de pază, care se execută în apropierea
frontului de lucru de zona marginală, cu scopul de a se prinde
momentul când începe manifestarea fenomenului la suprafaţă.
Pentru aceasta măsurătorile se execută la intervale scurte
(câteva zile) şi constau în general numai în ridicarea reperelor
din zona marginală, pentru ca observaţiile să nu ceară un timp
îndelungat.
4. - măsurători de observaţie curentă, începând cu primele
deplasări, observate prin măsurători de pază, se trece la
determinarea deplasărilor complete (deplasări orizontale şi
scufundări) ale reperelor de lucru, prin măsurători periodice, şi
la calculul deplasărilor faţă de poziţia determinată prin
măsurători primare.
5. - măsurătorile curente, repetate, se execută în acelaşi
 Metode pentru determinarea
deplasărilor şi deformaţiilor orizontale:

 metoda trigonometrică-microtriangulaţia
 metoda aliniamentului
 metoda drumuirii de precizie
 Rolul metodelor=
stabilirea raportului dintre cauză şi
efect

= DEFORMATIE
Determinarea deplasărilor orizontale prin metoda de
triangulatie şi combinată (mixtă):
a) schema măsurărilor prin metoda de triangulatie;
b) schema deplasării pilonilor de observaţie;
c) schema măsurării prin metoda direcţiilor;
d) schema determinării corecţiilor
 Reperii şi metoda intersecţiei
unghiulare

Intersecţie unghiulară

Mărcă construcţie

Intersecţie unghiulară

Puncte ficse
Intersecţie unghiulară
Exemplu, monitorizare baraje
Reţea barajul Stejăriş, Ocna Mureş
Metoda de aliniament a observaţiilor asupra
deplasărilor orizontale

a)determinarea abaterii de la
aliniament cu ajutorul riglelor de
măsurare;
b)rigla de măsurare;
c) schema deplasarii punctului;
d) determinarea abaterii de la
aliniament prin măsurarea
unghiurilor paralaxee.
Modelul deplasarii unui baraj de greutate cand se ia in
considerare presiunea exercitata de apa din lac
Exemplu lucrare, monitorizare baraj
Barajul Valea de Peşti, Jud. Hunedoara
 La barajul Valea de Peşti deplasările şi deformaţiile sunt
urmărite cu ajutorul reţelei geodezice, care are în
componenţă următoarele:

 12 reperi staţionabili;
 2 reperi de orientare;
 7 reperi nivelitici fundamentali;
 12 reperi de studiu spaţial;
 17 reperi de studiu nivelitic;
 50 reperi de transport nivelitic
La măsurători a fost utilizată aparatura din dotare
conform specificului măsurătorilor de deformaţii
aplicat la acest obiectiv. Astfel s-a utilizat:

 Staţie totală LEICA TCR 802, cu adaptare

pentru aparat şi reflectoare la centrarea
forţată în bolţuri şi pilaştrii reţelei;
 Nivela Leica DNA 10.
 Măsurătorile de direcţii azimutale s-au efectuat în 10
din pilaştrii reţelei, şi anume P1, P2, P10, P11,P6, P7,
P8, P9, P12, P13, cu 4 serii de câte 3-15 vize in baza
tolerantei de 10cc. De asemenea măsurătorile de
distanţe s-au efectuat în condiţii de corectare
automată a influenţei temperaturii şi presiunii aerului
cu 7-8 determinări pentru fiecare distanţă din aceleaşi
staţionări ca şi la măsurătorile de direcţii.
 Măsurătorile nivelitice s-au executat pe coronament şi
pe cadrul reţelei poligonale de legături la reperii de
sprijin. Observaţiile s-au făcut cu 4 determinări, două
orizonturi pe niveleu, lecturi stânga şi dreapta pe miră,
cu acceptarea ecarturilor de 0.05mm pe niveleu.
 Aparatura utilizată a fost în prealabil rectificată şi
verificată înaintea începerii observaţiilor geodezice.
Deplasări înregistrate pe cicluri
 Prelucrarea măsurătorilor, concluzii
 Prelucrarea măsurătorilor înregistrate în teren s-a realizat în
baza unui set de programe de calcul speciale (TOPOSYS) create
pentru reţelele planimetrice rezultatele evidenţiind deformaţiile
pe orizontală ale construcţiei.
 Pentru calculul deplasărilor pe verticală, tasărilor, s-a folosit
programul integrat în nivela Leica DNA 10.
 Prelucrarea riguroasă în bloc s-a realizat în mai multe etape
prin testarea stabilităţii reţelei şi a calităţii măsurătorilor.
 Din analiza evoluţiei deplasărilor în timp atât nivelitice cât şi
planimetrice, seria curentă evidenţiază mişcări mici ale
obiectivului, atestând o stabilitate bună a acestuia .