2

TEMĂ

Se va elabora proiectul de diplomă intitulat:

"Proiectarea unei şcoli generale P+1etaj din oraşul Brăila"

Proiectul va conţine:

A.PIESE SCRISE.
1. Memoriu justificativ.
2. Amplasament.
3. Condiţii naturale generale.
3.1. Condiţii geomorfologice.
3.2. Condiţii geologice.
3.3. Condiţii hidrogeologice.
3.4. Condiţii climatice tectonice.
4. Stratificatia terenului.
5. Caracterizarea geotehnică a terenului de fundare.
6. Concluzii şi recomandări.
7. Calculul fundaţiilor.
8. Calculul la tasare.
9. Infrastructura.
10. Dimensionare stâlp.
11. Dimensionare riglă.
12. Dimensionarea armăturilor pentru secţiuni situate în zone plastice
potenţiale la solicitări seismice.
13. Evacuare încărcări pe grindă.
14. Evacuare încărcări pe planşeu.
14.1. Planşeu peste parter.
14.2. Planşeu peste etaj.

B. PIESE DESENATE.
1. PIan de situaţie. Amplasament.
2. Secţiune corp B.
3. Plan parter corp B.
4. Plan etaj corp B.
5. Plan detaliu fundaţie.
6. Stâlpi cofraje armare corp B.
7. Rigole longitudinale peste parter.
8. Rigole transversale peste parter.
9. Planşeu peste parter.
10. Rigole longitudinale peste etaj.
11. Rigole transversale peste etaj.
12. Planşeu peste etaj.
Proiectul va conţine:
 3

1. Fişa bibliografică.
2. Listă de simboluri şi unităţi utilitate în proiect.
3. Glosar de termeni.
 4

CUPRINS

Cuprins 5
Memoriu justificativ 6
CAPITOLUL I – Studiu geotehnic 8
1. Amplasament 8
2. Conditii naturale generale 8
3. Stratificatia terenului 9
4. Caracteristica geotehnica a terenului de fundare 9
5. Concluzii si recomandarii 10

CAPITOLUL II – Fundati si infrastructura 18

1. Calculul fundatiilor 21
2. Calculul la tasare 27
3. Infrastructura 28

CAPITOLUL III - Suprastructura 31

1. Dimensionare stalpi 33
2. Dimensionare rigle 38
3. Dimensionare armaturilor pentru sectiuni situate in zone
plastice potentiale la solicitari seismice 39
4. Evaluarea incarcarilor pe grinda 42
5. Evaluarea incarcari pe planseu 45

CAPITOLUL IV – Protectia antiseismica 65

1. Determicarea incarcarilor seismice verticale 69
2. Aspecte specifice ale calculului structurilor la actiuni 72
seismice

BIBLIOGRAFIE 76
Lista cu simboluri si unitati de masura 77
Glosar de termeni 78
 5

MEMORIU JUSTIFICATIV

Obiectivul este amplasat în zona istorică a municipiului Brăila, terasa de S-E.

Conform studiului geotehnic terenul de fundare din amplansamentul construcţiei
reprezentat de un strat superficial de umpluturi heterogene, neconsolidate, urmat de
un pachet loessoid galben macroporic alcătuit dintr-un praf argilos loessoid plastic
vârtos pâna la 2,5 m adâncime şi loess plastic vârtos....plastic consistent, până la
adâncimea de investigare de 9,0 m.
In bază se dezvoltă un orizont nisipos sub adâncimea de 10.0 m. Nivelul pânzei
freatice este situat la cca 12.0 m adâncime.
Pachetul de loess uscat în grosime mare este sensibil la umezire.Caracterul de
teren de fundaredatorat naturii macroporice loessoide sensibile la umeyire impune
adaptarea de măsuri speciale în conformitate cu normativul P7/92.
Corpul are un regim de înălţime P+1 etaj şi structură de rezistenţă din cadre de
beton armat alcătuite dintr-un sistem de stâlpi, grinzi şi planşee monolite de beton
armat.
Calculul s-a efectuat cu încadrarea construcţiei în clasa a ll-a de importanţă
(α=1.2) şi zona seismică de calcul „C" (Ks=0.2; Tc=1.5s) şi teren dificil de fundare.
Infrastructura este alcătuită din fundaţii de tip tălpi continui, diafragme monolite
din beton armat monolit.
Toate elementele sistemului structural au fost dimensionate, sau după caz
verificate la stările limită ultime (de rezistenţă şi stabilitate) în conformitate cu
prevederile din STAS 10107/0-90 precum şi cu cele ale „ Codului de proiectare
pentru structuri în cadre din beton armat NP 007-97" .
Structura în ansamblul său, precum şi elementele sale componente respectă
condiţiile de limitare a deplasărilor.
Riglele au fost dimensionate la solicitări seismice dimensionarea făcându-se în
secţiunile de reazem la momentul negativ:
M- = 126 kNm = 126 x 106 Nmm ≥ Aa = 918 mm2 = 9.18cm2
am ales 2Ø14 + 2Ø20 = 3.08 + 6.28 = 9.37 cm2
La momentul pozitiv:
M+=131 kNm = 131 x 106 Nmm ≥Aa(inf) = 910 mm2 = 9.10cm2
am ales 2 Ø 16 + 2 Ø 18 = 4.02 + 5.09=9.11 cm2
Stâlpul a fost dimensionat la starea limită de rezistenţă la compresiune
excentrică. Am ales 2 Ø 20+2 Ø 16= 6.28 cm2+4.02 cm2=10.30 cm2
Planşeele din beton armat asigură condiţiile funcţionale, de rezistenţă şi
deformabilitate. Ele transmit încărcările verticale pe două direcţii la riglele de cadru
adiacente. Acestea sunt calculate la încărcări gravitaţionale.
Grinda GM1 nu face parte din sistemul structural ce preia sarcinile
seismice.Aceasta este calculată la încărcări gravitaţionale. La momentul M max =
3.256 kNm = 3.256 x 106 Nmm ≥ Aa = 2.70 cm2, am ales 2Ø14 = 3.08 cm
 6

Preluarea şi transmiterea încărcărilor ce acţionează asupra construcţiei se face

prin sistemul structural constituit din trei componente principale: suprastructura,
infrastructura şi fundaţiile şi terenul de fundare.
Fundaţiile sunt elemente structurale prin care se asigură reyemarea pe terenul
de fundare a infrastructurii. Infrastructura este compusă din fundaţii de tip tălpi
continui şi diafragme din beton armat. S-a urmărit să se realizeze efectul unei cuti
rigide a întregii infrastructuri prin legarea etrierilor 06/20 din pardoseală de la cota
-0.07.
La proiectare s-au respectat prevederile ultimelor normative privind calculul
structurilor din beton armat în zone seismice şi fundate pe pământuri dificile
La execuţie se vor respecta toate prevederile, instrucţiunile şi prescripţiile în
vigoare. Lucrările se vor executa cu strictă respectare a prevederilor legale privind
protecţia muncii.

CAPITOLUL I
 7

STUDIUL GEOTEHNIC

Obiectivul este amplasat în zona istorică a municipiului Brăila, pe terasa de S-E.

Amplasamentul este situat la intersecţia bulevardului Panait Istrati cu bulevardul
Alexandru loan Cuza. Corpul de clădire B parter şi etaj la bulevardul Panait Istrati
spre corpul A şi imobilul proprietate particulară Pipera Constantin.
Proiectul cu titlul „Proiectarea unei şcoli generale P+1etaj din oraşul Brăila"
prezinta:
- natura şi stratificaţia terenului de fundare;
- nivelul apelor subterane;
- adâncimea fundaţiei construcţiei;
- condiţii de fundare pentru construcţia nouă propusă a se realiza.
Imobilul vechi este o construcţie cu regim de înălţime S+P+1etaj şi dimensiuni
de circa 20 x 17.4 m.

1.STUDII EFECTUATE
Pentru întocmirea prezentului studiu geotehnic, în amplasamentul propus a fost
executat un foraj geotehnic cu diametrul de 7,6 cm la adâncimea de 9 m de la cota
terenului şi un foraj de control la adâncimea de 3 m netulburate sub forma de
monolit.

2.CONDITII NATURALE GENERALE

2.1 Condiţii geomorfologice.

Din punct de vedere geomorfologic, zona studiată se situează pe terasa
inferioară a fluviului Dunărea, în apropiere de limita acesteia, către lunca inundabilă.
Relieful este plan, trecerea de la terasa luncă realizându-se printr-un taluzabrupt cu
înălţimea de 8 - 10 m.
2.2 Condiţii geologice
Depozitele cuaternare, de vârsta holocena, au adâncimi de 100 - 200 m şi
cuprind depozite loessoide şi depozite pluviatile.
2.3 Condiţii hidrogeologice.
2.3.1 Apele freatice sunt cantonate în orizontul nisipos de la baza loessului,
uneori şi partea inferioară a pachetului loessoid.
2.3.2 Apele de adâncime sunt cantonate într-un orizont grosier, alcătuit din
pietrişuri sau nisip, cunoscut sub denumirea de „pietrişurile de Frăţeşti", situat la
adâncimi mai mari de 30 om.

2.4 Condiţii climatice tectonice.

 8

2.4.1 Temperatura medie anuala este de +11° C. Vântul dominant suflă cu

intensitate moderată dinspre N - E. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de
40.0 mm, iar adâncimea de îngheţ de 0,90 m.
2.4.2 Zonarea seismică a teritoriului României, după Normativul P100 - 92,
încadrează amplasamentul în zona seismică de calcul ,,C", cu coeficinet Ks=0.20.
Perioada de colt Tc=1.0 secunde.

3.STRATIFICAŢIA TERENULUI

Forajul geotehnic F1, executat în curtea şcolii a interceptat un strat superficial

de umpluturi heterogene neconsolidate, alcătuit din pământ vegetal, cărămizi, moluz
până la 1.8 m adâncime urmat de un pachet de loessoid, alcătuit din praf argilos
loessoid, galben, plastic vârtos, până la 2.5 m adâncime şi loess argilos galben
plastic vârtos...plastic consistent, până la adâncimea de investigare de 9 m de la cota
terenului.
Din studiile consultate, rezultă că limita inferioară a pachetului loessoid se
situează în jurul adâncimii de 10 m,după care se dezvoltă un orizont nisipos.Nivelul
pânzei freatice este situat la circa 12 m.
Forajul F2, a interceptat un strat de umpluturi heterogene neconsolidate până la
adâncimea de investigare de 3 m,după care nu a mai putut fi continuat.

4.CARACTERIZAREA GEOTEHNICĂ A TERENULUI DE FUNDARE

Analizele de laborator efectuate asupra probelor de pământ prelevate, precum

şi din lucrările anterioare din zonă, au evidenţiat următoarele valori ale
caracteristicilor fizico - mecanice ale terenului:
-umiditatea naturala, v=14.2........17.6%;
-plasticitate, lp=14.9.......15.4%;
lc=0.72,.....1;
-indicele porilor, e=0.84;
-porozitatea, n=45,7%;
-gradul de umiditate, Sr=0.55 ;
-greutatea volumică, γ=16.9 KN/m3 în stare naturală şi γd=14.2KN/cm2 în stare
uscată;
-modul de deformaţie edometric, M 2-3=52.6 daN/cm2 (natural) şi M 2-3=47,7
daN/cm2 (inundat iniţial);
-coeficienţii de trasare specifici, EP2=4.1% (natural), EP2i=7.5% (inundat iniţial) şi
Ep3i=9.6% (inundat iniţial);
-tasarea specifică suplimentară la umezire im3=3.4................8%;
-unghiul de frecare internă, Q=16.....18°;
-coeziunea, c=0.10........0.15 daN/cm2.
5. CONCLUZII Şl RECOMANDĂRI
 9

Terenul de fundare din amplasamentul studiat, este reprezentat de un strat

superficial de umpluturi heterogene, neconsolidate, alcătuit din pământ vegetal şi
resturi materiale provenind din demolarea unor construcţii vechi, întâlnit până la
adâncimi de 1.8.....peste 3 m, urmat de un pachet loessoid galben, macroporic
alcătuit din praf argilos loessoid, plastic vârtos, până la 2.5 m adâncime şi loess
argilos plastic vârtos....plastic consistent, până la adâncimea de investigare de 9 m.
În baza pachetului loessoid, sub adâncimea de 10 m se dezvoltă un orizont
nisipos.
Nivelul pânzei de apă subterană este situat la adâncimea de 12 m de la cota
terenului.
Stratul superficial de umpluturi neconsolidate, cu alcătuire heterogenă este
impropriu pentru fundarea construcţiilor.
Stratul de loess prezintă umiditate ceva mai ridicată până la adâncimi de 2 - 3
m ceea ce denotă existenţa unor pierderi de apă din reţelele din zona
amplasamentului.
Sub această adâncime, loessul este mai uscat, până la 7 - 8 m, după care se
umezeşte din nou, odată cu apropierea de nivelul pânzei freatice , prin efectul de
capilaritate.
Orizontul loessoid este sensibil la umezire, prezintă structură afânată,
compresibilitate foarte mare.
Se învadrează în categoria pământurilor macroporice, grupa,,B", capabile de
tasări suplimentare sub influenţa creşterilor de umiditate. Aceste caracteristici
încadrează terenul de fundare din amplasamentul studiat în categoria terenurilor de
fundare slabe.
Pentru realizarea construcţiei noi, cu regim de înălţime Sparţial+P+1etaj se
recomandă fundarea directă pe stratul de loess galben luându-se în calcul pentru
dimensionarea fundaţiilor, o presiune convenţională pconv = 120 kPa la sarcini
fundamentale aplicate centric. Se va prevedea realizarea în amplasament a unei
excavaţii generale ia adâncimea de minim 1.80 m cu taluze având pante 2:1 sau cu
sprijiniri corespunzătoare, după caz, pentru decaparea în totalitate a stratului de
umpluturi neconsolidate.
În zonele în care adâncimea stratului de umpluturi depăşeşte cota săpăturii
generale, se vor executa excavaţii locale, până la interceptarea stratului de loess
galben după care, gropile rezultate se vor umple cu loess compact asigurându-se o
greutate volumică în stare uscată a umpluturilor de minim γdmin=16 KN/m3.
În vederea asigurării stabilităţii în timp a construcţiilor, se vor respecta cu
stricteţe prevederile normativului P7-29 privind proiectarea şi executarea
construcţiilor pe pământuri sensibile la umezire.La apariţia celor mai mici defecţiuni la
instalaţiile purtătoare de apa, care ar putea conduce la umezirea terenului de
fundare, se vor lua măsuri de remediere în cel mai scurt timp.
Pe timpul exploatării construcţiilor, obligaţia urmăririi comportării în timp a
exploatării şi întreţinerii instalaţiilor şi amenajărilor, comform normelor în vigoare,
revine beneficiarului.
 10

Umpluturile peste fundaţii şi cele în jurul construcţiilor vor fi realizate din pământ
loessoid, lipsit de bulgări, moloz, pământ vegetal sau alte materiale, compact la o
densitate γdmin=16 KN/m3.
In proiectare şi execuţie, se vor respecta prevederile normativelor C 29-88
privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee macanice, C 56-85
privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
precum şi alte norme incidente.
Pe parcursul executării lucrărilor, constructorul are obligaţia de a solicita
prezenţa proiectantului geotehnician pe şantier, la atingerea cotei finale a
excavaţiilor, pentru verificarea naturii terenului de fundare şi ori de câte ori se
constată neconcordanţe între prevederile studiului geotehnic şi dispunerea stratelor,
a caracteristicilor terenului, a nivelului şi caracterului apelor subterane.
Având în vedere prezenţa în amplasament a stratului de umpluturi de grosime
variabilă, cât şi posibilitatea existenţei unor hrube, de astfel destul de numeroase în
această zonă a oraşului este obligatorie verificarea de adâncime a naturii terenului în
amplasament, după realizarea săpăturii generale cu ajutorul unei reţele de sondaje şi
penetrări dinamice.
Sistematizarea verticală a terenului din jurul construcţiilor va asigura
îndepărtarea apelor pluviale şi evitarea stagnării acesteia. Se vor prevedea trotuare
etanşe în jurul clădirii, având lăţimea de 1.5 m şi pante spre exterior.
Încadrarea terenurilor la săpătură, conform indicativului Ts-81 este următoarea:
-sol vegetal, umpluturi neconsolidate, teren uşor, categoria a l-a;
-loess galben, teren mijlociu, categoria a ll-a.
11
12
13
14
15
 16

CAPITOLUL II
 17

FUNDAŢII ŞI INFRASTRUCUTRĂ

Preluarea şi transmiterea încărcărilor ce acţionează asupra unei construcţii se

face prin sistemul structural constituit din trei componente principale: suprastructură,
infrastructură şi/sau fundaţiile şi terenul de fundare. Acesată precizare este deosebit
de importantă în cazul construcţiilor supuse predominant acţiunilor seismice întrucât,
în acest caz, interacţiunea celor trei componente este esenţială pentru înţelegerea
corectă a comportării sistemului, în totalitate, şi pentru dirijarea controlată a
deformaţiilor plastice.
Infrastructura se consideră acea componentă a sistemului structural care
prezintă, în raport cu suprastructura, o creştere bruscă, semnificativă, de rezistenţă şi
de rigiditate.
De obicei infrastructura este constituită dintr-un sistem de pereţi, dispuşi pe
înălţimea subsolului (sau subsolurilor), care conlucrează cu planşeele care îi
mărginesc sau îi străbat; în unele situaţii, infrastructura se poate întinde şi pe
înălţimea uneia sau mai multor niveluri de la partea inferioară a construcţiei.
Fundaţiile sunt elemente structurale prin care se asigură rezemarea pe terenul de
fundare a infrastructurii sau, ...în... unele cazuri, direct asupra structurii. în cazurile în
care există o infrastructură acestea conlucrează cu fundaţiile, prin intermediul cărora
reazemă pe teren, formând o unică componentă structurală.
Principiile proiectării infrastructurii şi fundaţiilor, condiţiile de alcătuire şi
modelare a lor pentru calcul fac obiectul prescripţiilor specifice.
Condiţiile care pot determina alegerea sistemului de fundare sunt considerate
următoarele:
1 - Dacă construcţia va fi sau nu prevăzută cu subsol. Extinderea subsolului
în plan şi adâncime;
2 - Natura terenului de fundare şi nivelul apei freatice;
3 - Condiţiile de fundare ale construcţiilor învecinate (dacă este cazul);
4 -Pondera încărcărilor seimice în stabilirea eforturilor de la baza constructei.
Funcţie de factorii enumeraţi, se pot lua în considerare următoarele soluţii:
a - Fundare stâlpilor pe fundaţii directe de suprafaţă (fundaţii izolate, tălpi
continui, radiere) sau pe fundaţii de adâncime (piloţi);
b - Realizarea unei infrastructuri printr-un sistem de pereţi structurali pe
înălţimea subsolului sau, uneori şi a uneia sau mai multor niveluri niveluri de la
partea inferioară a construcţiei, conlucrând cu planşeele învecinate şi cu tălpile sau
radierul fundaţiei.
Se recomandă realizarea unei infrastructurii rigide în special la construcţiile
solicitate preponderent de acţiunile seismice (clădiri înalte şi cu dimensiuni reduse în
plan, amplasate în zone cu seismicitate ridicată) sau a celor fundate în condiţiile
dificile de teren.
 18

Structurile în cadre de beton armat pot avea următoarele soluţii de alcătuire a

infrastructurii şi fundaţiilor:
a - Structuri fără infrastructuri, la care rezemarea tuturir stâlpilor se realizează
direct pe fundaţii. Fundaţiile pot fi de suprafaţă sau adâncime, izolate continui sau
radier.
b - Structuri sau infrastructuri la care sunt prevăzute între suprastructură
(sistemul de stâlpi şi grinzi) şi fundaţii, sisteme spaţiale de pereţi structurali, pe unul
sau mai multe niveluri concepute, calculate, alcătuite şi armate astfel încât să
realizeze o creştere semnificativă de rigiditate şi rezistenţă. Pe înălţimea
infrastructurii pot exista şi stâlpi rezemaţi direct pe fundaţii.în aceste situaţii de
alcătuire (soluţii curente la clădiri cu subsol), se va ţine seama în calculul
infrastructurii şi de eforturile preluate de la stâlpii care nu sunt în contact direct cu
pereţii.
În cazul clădirilor de înălţime medie sau înalte, amplasate în zonele seismice A-
D se recomandă ca infrastructura să fie realzizată ca un sistem casetat alcătuit din
pereţi de subsol, planşeul peste subsol iar la partea inferioară printr-un radier sau
fundaţii continui şi placa armată legată de acestea.
Planşeul (planşeele), în contact direct cu pereţii de la subsol şi fundaţiile
aferente, constitue elemente structurale componente ale infrastructurii.
Calculul infrastructurii.
Fundaţiile şi infrastructura se verifică la acţiunile corespunzătoare grupării
fundamentale şi grupărilor specifice de încărcări.
Un model de calcul riguros implică considerarea ansamblului spaţial
suprastructură-infrastructură-teren de fundare, cu proprietăţi definite prin legi
constitutive fidele comportării reale a elementelor care alcătuiesc fiecare din cele trei
componente. Se admite în cazul construcţiilor etajate cu înălţimea redusă şi medie
să se determine eforturile secţionale în elementele infrastructurii izolate , solicitate la
forţele de legătură cu suprastructura şi la presiunile care apar la nivelul tălpii
fundaţiilor, în aceste cazuri presiunile pe terenul de fundarese determină funcţie de
caracteristicile de deformabilitate ale terenului şi a infrastructurii.
În cazul acţiunilor corespund grupările fundamentale de încărcări, forţele de
legătură considerate în calculul infrastructurii sunt cele rezultate în calculul
suprastructurii.
Pentru grupările speciale de încărcări (acţiuni seismice) se admite a considera
că reacţiunile suprastructurii sunt asociate mecanismului structural de plastificare(M,
Q, N). Clasificarea structurilor în cadre de beton armat se face în funcţie de criterii
care determină diferenţieri privind aplicarea prezentului Cod, după cum urmează:
După destinaţia construcţiei;
- cadre pentru construcţii civile;
- cadre pentru construcţii industriale; După numărul de niveluri;
- cadre pentru construcţii parter;
- cadre pentru construcţii etajate cu înălţime redusă (P+1E...P+4E);
- cadre pentru construcţii etajate cu înălţime medie (P+5E...P+12E);
 19

- cadre pentru construcţii etajate înalte (peste P+12E).

Forţele transmise de suprastructură cuprind şi eforturile transmise prin planşee.
Planşeul peste subsol transmite la pereţii infrastructurii forţele de lunecare ca
efect la reacţiunile orizontale ale stâlpilor şi ale forţei seismice corespunzătoare
masei concentrate la acest nivel.
Dacă infrastructura este în contact direct cu un singur planşeu (placa) se admite
neglijarea rigidităţii la torsiune, proprie a elementelor infrastructurii.
Infrastructura (elemente componente: pereţi, planşee) se
dimensionează/verifică la starea limită ultimă şi la starea limită de deformaţie.
Dimensionarea elementelor va urmări de regulă evitarea apariţiei deformaţiilor
plastice la nivelul infrastructurii, în acest scop momentele încovoietoare considerate
în forţele de legătură cu suprastructura (în grupările speciale de încărcări) vor fi
determinate cu considerarea suprarezistenţei armăturilor.
Condiţiile privind presiunile pe terenul de fundare şi de proiectare a fundaţiilor
sunt cele precizate în normativul P10 - 86, STAS 3300/1 - 85 şi STAS 3300/2 - 85.
Solicitările transmise la fundaţii, corespunzător acţiunilor din grupările
fundamentale de încărcări, se consideră conform prevederilor din prescripţiile de
proiectare precizate în aliniatul precedent.
Pentru grupările speciale de încărcări, incluzând acţiunea seismică, eforturile
transmise la fundaţii se determină astfel:
a. Eforturile rezultate din analize dinamice neliniare ale structurii;
b. Eforturile corespund mecanismului de plastificare a suprastructurii în cazul
acţiunilor seismice. Pentru cazurile generale când, de regulă, la acţiunea
cutremurelor de mare intensitate secţiunile de la baza stâlpilor se poate plastifica,
momentele încovoietoare transmise fundaţiilor sunt asociate momentelor capabile
ale stâlpilor.
Se va urmări ca prin dimensionarea adecvată a fundaţiilor, să se evite
dezvoltarea deformaţiilor plastice la nivelul terenului sau în elementele de beton
armat ale fundaţiilor (mecanismul de disipare prin deformaţii plastice a energiei
induse de cutremur să se dezvolte numai în suprastructură). Forţele tăietoare sunt
asociate momentelor încovoietoare în secţiunile de la baza stâlpilor.
Dacă sub acţiuni din grupările speciale de încărcări, terenul de fundare are
deformaţii remanente, infrastructura şi/sau suprastructura se verifică la efectele
tasărilor inegale.
 20

1. CALCULUL FUNDAŢIILOR
(în gruparea fundamentală de încărcări)

Greutatea planşee

greutate planşeu pod

362.0 m2 x 732.0 daN/ m2...............................................=264984 daN
greutate planşeu peste parter
362.0 m2 x 955 daN/ m2..................................................=345710 daN

Greutate stâlpi (inclusiv tencuiala)

31 x 0.50 x 0.50 x 2500 x 1.05 x 1.1 x 6.6......................=147696 daN

Greutate rigle
2 x 12 x 0 . 3 x 0 . 6 x 6.6 x 1.05 x 1.1 x 2500................=82328 daN
2 x 17 x 0.25 x 0.45 x 3.0 x 1.05 x 1.1 x 2500................=33134 daN
2 x 7 x 0.25 x 0.45 x 3.8 x 1.05 x 1.1 x 2500..................=17282 daN
2 x 8 x 0.25 x 0.45 x 3.9 x 1.05 x 1.1 x 2500..................=20270 daN
2 x 2 x 0.30 x 0.50 x 5.0 x 1.05 x 1.1 x 2500..................=8663 daN
2 x 0.3 x 0.25 x 1.5 x 1.05 x 1.1 x 2500..........................=974 daN

Greutate zidărie de 30 decm:

( 1 9 . 8 x 2 + 1 7 . 0 x 2 ) x 6.34..........................................=467 daN
scad goluri: 1.8 x 1.8 x 20=64.8
467 - 64.8=402.2 m x 300 x 1.2.....................................=144792 daN
greutate tâmplarie: 64.8 x 50 daN/m2 x 2 x 1.2.............=3888 daN
de 25 cm:
(19.8 x 2 + 6.6 x 2 + 3.8 + 5 +19.8 x 2 +6.6 + 5.1 x 6 + 3.8)
x 3.17 x 300 kdaN/m2x 1.2 ............................................=173918 daN
de 12.5 cm
(1.5 x 4 + 0.9 x 4 + 5.0 x 3) x 3.3 x 200........................=32472 daN

TOTAL GREUTATE SUPRASTRUCTURĂ G1=12916.77 kN

greutate elevaţie
(15.5+ 4 x 17.0 + 2 x 18.5 + 19.5 x 4 + 6.6) x 0.3 x 1.45 x 2500x1.1=2453.51 kN
greutate proprie tălpii
175 m2 x 0.50 x 2500 x 1.1.............................................=2063.0 kN

TOTAL GREUTATE INFRASTRUCTURA

 21

245.351 + 206,3.........................................................=4516 kN

Greutate pământ pe fundaţii:

(4.875 + 3.3 +6.375 )x 3.525 - (3.875+ 2.2 + 5.375 ) x 2.92 = 17

( 1.2+4.875 +3.3 + 6.375) x 2.7-( 0.55 + 4.125 +2.2 +5.375 ) x 2.2 = 15.57
( 1.2+4.875 +3.3 + 6.375) x 3.3 - ( 0.55 + 4.125 +2.2 +5.375 ) x 2 = 17.67
2[(6.375 x 2 + 3.3 ) x 2.7 - ( 5.37 5 x 2 + 2.2 ) x 2.2] = 29.63
(6.375 x 2 + 3.3 ) x 2.875- (5.375 x 2 + 2.2 ) x 2.325 = 16.0
17.5 + 15.57 + 17.67 + 29.63 + 16.0 = 96.37m2

96.37m2 x 1.43 m x 1650 daN/m3....................................................=22738.5 kN

exterior: 20.07 x 2 x 0.45 x 1.0 x 1650daN /m3................................................=2980.4 kN

TOTAL GREUTATE PĂMÂNT..........................................................=25718.9 kN

GREUTATE TOTALĂ:

12916.77 + 4516.0 + 2571.89 =200047.7 kN

Sfund = Greutate totală/presiune
Conform studiului geotehnic, presiunea pconv = 120 kPa

S nec = 166.7 m2

Sef=170.0 m2

Verificarea presiunii pe teren

Construcţie – o lucrare inginerească capabilă să preia şi să transmită forţe.

Forţele se transmit pământului, adică terenului de fundare.
Terenul de fundare este un pământ care îndeplineşte 3 condiţii:
1. Nu conţine componente degradabile
2. Nu este influenţat de variaţiile de temperatură( înghet-dezghet)
3. Este capabil să preia presiuni dar nu tensiuni.
Aplicăm legea lui Bernoulli:
 22

; N – forta ; – presiune.

Legea lui Hooke

Deformaţia specifică

tasare deformaţia verticală de sus in jos

Presiunea pe teren se masoară după tasarea terenului, ştiind că terenul de
fundare este obligatoriu un material deformabil.
Orice constructie trebuie să taseze.
In popor tasarea se numeşte aşezare, adică se spune că :”construcţia se
aşază”.
De regulă aşezarea construcţiilor are loc în primul an de serviciu adică după
ce construcţia trece prin cele patru sezoane.
Terenul de fundare:
- Coeziv – argilă conv = 100 ÷ 200 kPa
- Necoeziv – pietriş conv = 300 ÷ 400kPa
Presiune conventionala valabilă la adâncimea h = 2.00 m si lăţimea de fundare b =
1.00 m.
Calculul presiunii pe teren se face prin doua metode:
- Metoda exactă
- Metoda aproximativă
Metoda exactă:
- Bernoulli – Navier
- Meyerhof
Metoda aproximativă :
- Globală
- Locală(secţională)

Metoda Bernoulli – Navier

 23

excentricitatea forţei = e

W=

A = ab

max =

min =

La limită cand e = , adică forţa cade pe conturul sâmburului central:

max = (1 + 1) = 2

Metoda Meyerhof
 24

e=

e=

Metoda aproximativă
I. Metoda globală
1. Evaluarea acţiunilor de calcul:
- AP – planşee din beton, pereţi;
- AV – temporare – pardoseli, zăpadă, oameni;
- AA – excepţionale – cutremur;
Ntotal Gtotal (CG)
2. Evaluarea suprafeţei fundaţiilor
Atotal
3. Aplicare Bernoulli

ef =

(kPa)
CB – corecţie de lăţime
CD – corecţie de adâncime

II. Metoda locală(sectională)

 25

Aplicaţie numerică pentru secţiunea L – L

Suprafaţa aferentă 6.05 1.00 = 6.05 m2

Acţiuni permanente:
- Radier ngn ba hp = 1.1 × 25 × 0.5 = 13.75kPa
- Planşee: 5 × 1.1 × 25 × 0.35 = 48.12 kPa
- npnpn = 6 × 1.2 × 3.0 = 21.6 kPa.
Acţiunea seismică = 0.1 × (13.75 + 48.12) = 6.18 kPa.
Total q = 89.65 kPa
Ntotal= q = 89.65 × 6.05 = 542.38 kN.

ef = = 89.65 kPa
Comform STAS 3300/2 – 85
conv = (1 daN/cm2)
Corecţia de lăţime
B ≤ 5 m, b = 1.25 m
CB = K1(B – 1) = 100 × 0.05 × (1.25 – 1) = 1.25 kPa
K1 = 0.05
Corecţia de adâncime CD
Df > 2.00 m ; Df = 6.80 m
CD = K2 × (Df – 2) = 1.5 × 18 × (6.80 – 2) = 129.6 kPa
K2 = 1.5
= 18 kN/m3
= 100 + 1.25 + 129.6 = 230.85 kPa
ef = 89.65 kPa << = 230.85 kPa

2. CALCULUL LA TASARE
 26

Q=200047.7 kN
Longitudinal
L> 20 m = 20.5 m
I0 = [ 20 + 0.4(L – 20)] = [ 20 + 0.4(20.5 – 20)] = 10.1 m
Mmax = ± x x x Io
βc= β(α1 + α 2 )
α = 0.15
α = 0.15 im3=3.4...8.0%
ξ=9.6%
Hm=6.5 m(grosimea stratului de loess) - β=0.2 β c=0.2x(1+0.15 + 0.15)=0.26

M max=± x 10.12 kNm

Consider câte 30% pentru fundaţile din şirurile C şi D 0.3 x 5835=1751 kNm

β= Aa= ξbh0 x

β= = 0.195 ≥ξ=0.129 Aa=0.129x30x177.5x = 23.6 cm2

6Ø25 + 2Ø20
Consider câte 20% pentru fundaţiile din şirurile A şi E 0 . 2 x 5835= 1167 kNm

β= = 0.130 ≥ξ=0.140 Aa=0.140x30x = 23.6 cm2

8Ø20

Transversal
Q=200047.7 kN
L=17.2>I0= I0= = = 8.6m
M=± x x 8.62 = 5042 kNm.
Consider câte 14,49% pentru fiecare ax transversal.
5042 x 0.143=721.0

Β= = 0.096 Aa=0.10x177.5x = 14.2 cm2

3.INFRASTRUCTURĂ
 27

Beton simplu în egalizări: - C6/ 7.5

Tălpi fundaţii: 18.15m x 16.53m =300.02m2
3.55m x 16.53m =59.11m2
1.50m x 3.80m =5.7m2
300.02 + 59.11 + 5.7 = 364.83m2
Scad goluri:

2.95m x 5.375m = 15.86m2

5 x 2.20m x 5.375m = 59.13m2
2.8m x 5.375m = 15.05 m2
2 x 2.325m x 5.375m =24.99 m2
2.95m x 3.875m = 11.43 m2
2.20m x 4.125m = 9.08 m2
2.80m x 4.125m = 11.5 m2
2.2m x 0.55m = 1.21 m2
2.8m x 0.55m = 1.54 m2
2.95m x 2.2m = 6.49 m2 3 x 2 . 2 m x 2 . 2 m = 14.52 m2
2.8m x 2.2m = 6.16 m2
2.2m x 2.325m = 5.12m2

Total goluri: 182.13 m2

364.83m - 182.13 m2 = 182.70 m2

Suprafaţa fundaţiei = 182.70 m2

Grosime beton egalizare = 0.10 m
Volum beton = Sfundaţiei Grosime beton egalizare
Vbeton = 182.70 m2 x 0.10 m = 18.27 m3
Volum beton armat în fundaţii continue şi pereţi cu grosimea de 25 cm respectiv
30 cm . Beton C12/15

Tălpi fundaţii:

182.70cm2 x 0.40m = 73.08 m3

182.70 - Sfundaţie; 0.40 - Grosimea tălpii

Pereţi: buc L grosime. "L(m); Grosime(m)"

2
1x 15.70 x 0 . 2 5 =3.93 m
6 x 17.20m x 0.30m = 30.96 m2
2 x 1.50m x 0.30m = 0.90 m2
1 x 3.30m x 0.30m = 0.99 m2
4 x 17.80m x 0.30m =21.36 m2
3.93 + 30.96 + 0.90 + 0.99 + 21.36 = 58.14 m2
 28

58.14m2x 1.43m = 83.14 m3 [1,43m = hpereti ]

2 x 3.3o x 0.30 = 1.98m2 x 0.95 = 1.88m3 [0.95m = hp e r e t i ]
Total =158.1 m3
Suprafaţa cofraje pentru beton în pereţi.
Feţe pereţi x Lperete 2 x 15.70m =31.40 m
12 x 17.2m =206.4 m 4 x 1.50m = 6.0 m
2 x 3.30 = 6.60 m 8 x 17.80m = 142.40 m
Total = 392.80 m 392.80mx1.43m = 561.70 m2
unde >392.80-pereţi şi 1.43 - hperete
4 x 33 x 0.95 =12.54 m2
Total = 574.54 m2

Suprafaţa cofraje beton în fundaţii:

- exterior: buc m
2 x 18.15m = 36.30 m
2 x 1.50m = 3.0 m
2 x 20.08m = 40.16 m
- interior: buc m
2 x 11.45 = 22.90 m
4 x 12.25 = 49.0 m
6 x 12.95 = 77.70 m
6 x2.95 = 17.70 m
8 x2.20 = 17.60 m
8 x 2.80 = 22.40 m
12x2.2 = 26.40 m
6 x 2.325 = 13.95 m
Total = 324.11 m
324.11m x 0.50m = 162.06 m2

Armături în pereţi =7200 kg ( conform extrasului de armături )

Armături în pardoseală = 700 kg
Volum beton C6/7.5
3.525m x 6.375m = 22.47m2
3.525m x 3.30m = 11.63 m2
3.525m x 4.875m = 17.18 m2
5 x 2.70m x 6.375m = 86.06 m2
2.70m x 3.30m = 8.91 m2
2.70m x4.875m = 13.16 m2
2.70m x 1.20m = 3.24 m2
3.30m x 1.20m = 3.96 m2
3.30m x4.875m = 16.09 m2
3.30m x 3.30m = 10.89 m2
 29

3.3m 6.375m = 21.04 m2

2 x 2 . 7 m x 3 . 3 0 m = 17.82 m2
2 x 2.875m x 6.375m = 36.65 m2
2.875m x 6.375m = 9.49 m2
Total = 278.59 m2

Hidroizolaţie din carton şi bitum sub zidărie:

0.80m = lăţimea cartonului

196.4m =ziduri
0 . 8 0 x 196.4 = 251.39 m2
251.39 x 2 (straturi) = 502.78 m2

Hidroizolaţii carton sub pardoseală : 278.59 m2

Reperi mobili de tasare - 4 bucăţi

CAPITOLUL III
 30

SUPRASTRUCTURA

Volum beton armat în grinzi,stîlpi şi plăci.

-stîlpi -nr. Buc diametru h (înălţime)
31 x 0.45m x 0.45m x 3.17m = 19.90 m3
-grinzi: 1 h L
-transversal:
ax 1: 0.25m x 0.42m x 3.17m = 1.31 m3
7 x 0.25m x 0.32m x 3.35m = 1.88 m3
ax 2 şi 3 : 0.25m x 0.42m x 12.65m = 2.66 m3
ax 4 : 0.25m x 0.42 x 13.65m = 1.43 m3
ax 5 şi 6 şi 7 : 3 x o.25m x 0.42m x 12.05m = 3.81 m3
-longitudinal :
şir.A - 0.25m x 0.32m x 13.43m = 1.07m3
B - 0.25m x 0.32m x 9.23m = 0.74 m3
C-D-E-3 x 0.25m x 0.32m x 16.65m = 4.0 m3
F- 0.25m x 0.32m x 9.18m = 0.74 m3
Scara - 0.25m x 0.45m x 3.23m = 0.36 m3
Atic - 0.08m x 0.50m x 5.90m = 0,24 m3
Total =18.31 m3
-Planşeu peste parter:
17.40m x 16.33m = 284.14 m2
3.68m x 18.19m = 69.55 m2
0.90m x 3.81m = 3.43 m2
1.50m x 7.05m = 10.58 m2
Total sumă = 367.7 m2 planşeu
Grosime planşeu = 0.13 m
Total planşeu = 367.7 m2 x 0.13 m = 47.80 m3
-Masa grinzi: 1 g L
0.15m x 0.07m x 76.36m = 0.80 m3
-Glafuri: 1 g L
0.08m x 0.70m x 37.5m = 2.1 o m3
0,12m x 0.30m x 37.5m = 1.35 m3
Total sumă = 3.45 m3

TOTAL SUPRASTRUCTURA

19.90m3 + 18.31m3 + 47.80m3 + 0.80m3 + 3.45m3 = 90.26 m3

 31

Cofraje pentru beton armat la olaci şi grinzi :

-grinzi : (buc) feţe h L
2 x 0.42m x 12.50m = 10.50 m2
7 x 2 x 0.42m x 3.35m = 19.70 m2
2 x 2 x 0.42m x 12.65m = 21.25 m2
2 x 0.42m x 13.65m = 11.47 m2
3 x 2 x 0.42m x 12.05m = 30.37 m2
4 2 x 0.32m x 13.43m = 8.60 m2
2 x 0.32m x 9.23m = 5.91 m2
3 x 2 x 0.32m x 16.65m = 31.97 m2
4 2 x 0.32m x 9.18m = 5,88 m2
2 x 0.45m x 3.23m = 2.91 m2
2 x 0.50m x 5.90m = 5.90 m2
1 x 0.17m x 5.90m = 1.01 m2

Total = 51.45 m
- planşeu = 367.70 m2
-glafuri = 0.40m x 37.75m = 15.00 m2
-laterale planşeu = 0.13m x 98m = 12.74 m2
-nas = 0.15 x 76.30 = 11.45 m2

Cofraje pentru beton la slpi :

2 x 31 x (0.45 + 0.45 )x 3.17 = 176.89 m2
Popi metalici pentru susţineri planşeu :
367.7m2 x 1 buc / m2 = 370 buc
Armături ia grinzi, stîlpi şi planşee :
comform extraselor de armătură =10.200 kg

1. DIMENSIONARE STALP

Starea limită de rezistenţă

Compresiune excentrică fără considerarea flexibilităţii.

Secţiuni pătrate armate simetric.
 32

Se dau : b; Rc; Ra; N ; M .

Se cer :Aa; Aa .

N = 169000 N => 169 kN

M = 141x106 Nmm=>141KN/m
Beton C12/15 Rc= 9.5 N/mm2
Oţel PC 52 Ra = 300N/mm2

a = 35mm => Secţiunea se află într-o zonă plastică potenţială.

h0 =h =a
h0 =450 - 35 = 415 mm

ξ=

ξ= x 415 x 9.5 = 0.095

ξ=0.55(pentru PC 52)

ξ=0.095<0.55

ξ=0.095<0.40

e a= = 15 mm = 0.015 m

Mc= M+Nxea

Mc=141 + 169 x 0.015 = 143.6 kNm =143.6 x 106 Nmm

b= ; m= ; a/h

n= =0.088

m= =0.163

= =0.078
 33

Din table 9B( =0.075) se scoate a=0.51

Aa= Aa=α bh

Aa= Aa=0.151 x 450 x 450 x = 969 mm2 = 9.69 cm2

Aleg 2Ø20+2Ø16 = 6.28 cm2 + 4.02cm2 = 10.30cm2

2Ø20+2Ø16

4Ø16

2Ø20+2Ø16
Aa total = 4Ø20+8Ø16 = 12.56cm2 + 16.08 cm2 = 28.64 cm2

p(peo latura) = x 100%

p(total)= h x 100%

p(pe o latura)= x 45 x 100 = 0.509%

p(total)= x 45 x 100 = 1.41%

pmin=0.6
pmax=2%
Verificarea stâlpilor
 34

>

p=

Verificarea stabilităţii elastice (flambaj) = fenomen de îndoire la compresiune

lf = l lf = 0.7l lf = 0.5l lf = 2l
Lungimea de flambaj = distanţa dintre punctele de inflexiune.

= 10.5 < 14 (limita de flambaj).

Ncap = Aafa + Abfc = ( × 300 + 30 × 60 × 13 MPa) × 102 = 3517.5 kN

fc = 13 MPa

Verificarea etrierilor la stâlpi

Øetr > Ølong

Øetr = 6 mm > Ølong = × 25 = 6.25 mm.

Øetr = 8 mm > Ølong = 6.25 mm

Verificarea stâlpilor la flambaj local al armăturii longitudinale de rezistenţă.

 35

a ≤15d
d – diametrul
d = 25 mm
a = 15 × 25 = 375 mm
aef = 200 mm < 375 mm

N = Abfc + Aafa emic < emare >

dominantă e compresiunea dominantă e incovoierea

Sâmburele central = locul geometric al punctelor de aplicaţie a forţei astfel

încât A.N. să fie tangentă la contur.
A.N. =0
La cutremur avem compresiune excentrică cu mare excentricitate la stâlpi
deoarece cutremurele acţionează orizontal.

CONDIŢII DE ALCĂTUIRE A STÂLPILOR

 36

Alcătuirea şi armarea stâlpilor se realizează în conformitate cu prevederile din

STAS 10107/-90 şi din prezentul cod;
La stabilirea formei şi dimensiunilor iniţiale ale secţiunii stâlpilor se vor avea în
vedere următoarele aspecte:
-De regulă stâlpii din faţade vor avea lăţime constantă pe toată înălţimea
construcţiei şi retrageri numai la interior.
-Dimensiunile secţiunii transversale a stâlpilor se iau multiplu de 50 mm.
Retragerile (reducerea secţiunii) se recomandă să nu se facă concomitent pe
ambele direcţii, pe înălţimea construcţiei se recomandă ca retragerile să nu fie prea
dese (la 2 - 3 niveluri). Dimensiunea minimă admisă este 300 x 300 mm2 în situaţii
justificate dimensiunea minimă se poate lua 250 x250 mm2 .
- Pentru respectarea condiţiilor de rigiditate şi rezistenţă la încărcările orizontale
se va proceda prin încărcări, modificând dimensiunile stâlpior şi/sauale riglelor.
Condiţile de rigiditate la forţele seismice de calcul sunt cele prevăzute în normativul
P100-92.
-Pentru stâlpii construcţiilor amplasate în zonele seismice A - E definite în
normativul P100 - 92 se va evita realizarea de proporţii specifice elementelor scurte
(stâlpii scurţi). Se consideră stâlpi scurţi, stâlpii la care raportul dintre distanţa H 0 şi
înălţimea secţiunii (h) este: <2.
H= înălţimea secţiunii transversale a stâlpului.
În aceiaşi scop, se va urmării ca prin modul de dispunere a zidăriei în panourile
de cadru (pereţi, goluri de ferestre) să nu se ajungă la comportări specifice stâlpilor
scurţi.
În secţiunile potenţiale de apariţie a articulaţiilor plastice de la baza stâlpilor se
recomandă ca armătura longitudinală aleasă să nu fie înădită prin petrecere sau
sudură.
Măsurile privind asigurarea capacităţii de deformare post - plastică (ductilizare)
se vor aplica secţiunile de încastrare a stâlpilor ( în fundaţii, sau la nivelul superior al
infrastructurii ), precum şi în zonele în carapar variaţii mari ale secţiunii pe înălţimea
unui nivel (de exemplu la stâlpii halelor cu poduri rulante, în dreptul grinzii de rulare).

2. DIMENSIOARE RIGLE
 37

Evaluare încărcări pe rigle (sarcini normale în gruparea specială).

Planşeu peste parter. Rigla 44 şi 46:
-greutatea proprie grindă: 0.25 x 0.55 x 2500 kg/m3 = 344 daN/m
-din planşeu : 590 x 3.9/4 (2-3.9/6.6 ) 810.6 daN/m
-greutate tencuială : 0.015 x 1.09 x 2500 kg/m3 =46.5 daN/m
-greutate zid de 30 cm din b.ca.::300 kg/m x 3.3m = 990 daN/m
Total greutate rigle = 2101.1 daN/m
Rigla 45
-greutateproprie grindă: 0.25 x 0.45 x 2500 kg/m3 =281.3 daN/m
-din planşeu:590 x 3.9/4 = 575.3 daN/M
-greutate tencuială : 0.015 x 0.99 x 2500 kg/m3 = 37.0 daN/m
-greutate zid de 30 cm din b. c. a. : 300 kg/m2 x 3.3m = 990 daN/m
Total greutate riglă = 1883.6 daN/m

Momentele şi forţele tăietoare sunt extrase din programul de calcul static

dinamic al structurilor din cadre diafragme.

3. DIMENSIONAREA ARMĂTURILOR PENTRU SECŢIUNI SITUATE ÎN

ZONE PLASTICE POTENŢIALE LA SOLICITĂRI SEISMICE
 38

A. Dimensionarea armăturilor în secţiunile de reazem ale riglelor de cadru la

moment negativ.
Se dau: b, h, Rc, Ra, M;
Se cer; Aa, Aa

Beton: C12/15 cazul c(Rc=9.5

N/mm2) Oţel: PC 52 (Ra=300 N/mm2)
M - =126 kNm=126 x 106 Nmm
M+=131 kNmm
Grad seismic „B"

(1) Se apreciază a.
a=35 mm
(2) h0=h-a
h0=550 - 35=515 mm
(3) Se apreciază a. a = 35 mm
(4) ha = h0 – a
(5) m =

m = 126 x x 5152 x 9.5 = 0.200 ;

mlim = 0.22 (corespunzător la ξ lim = 0.25)

m < mlim ≥ Aa nu este necesară din calculul în ipoteza dată de încărcare.
Aa se calculează ca pentru o secţiune simplu armată.

ξ = 1-

ξ = 1- = 0.225
Y = 1- = 1- = 0.8875
Aa = n ξ bh0 sau Aa =
Aa = 0.225 x 250 x 515 x 9.5/300 = 918 mm2 = 9.18 cm2
 39

sau

Aa = = 918 mm2 = 9.18 cm2

Aleg 2Ø14 + 2Ø20 = 3.08 + 6.28 = 9.37 cm2
Aa > Aa min ≥ Aa calculate este bun.
Aa min 0.4 Aa = 0.4 x 9.37 cm2 = 3.80 cm2
A. dimensionarea armaturi pentru moment pozitiv:
Aa(inf) = = 131 x x 300 = 910 mm2 = 9.10 cm2
Alerg 2Ø16 + 2Ø18 = 4.02 + 5.09 = 9.11 cm2
Aa(inf) > Aa min deci dicteaza armarea pentru momentul pozitiv.

2Ø14 + 2Ø20
2Ø16 + 2Ø18

Alcătuirea şi ramarea riglelor se realizează cu prevederile din STAS 10107/0-

90. Riglele realizate din elemente prefabricate care conlucrează cu suprabetonarea
vor avea armăturile longitudinale dimensionate în situaţiile de alcătuire şi solicitare
cele mai defavorabile. Armăturile transversale (etrierii) necesare pentru preluarea
lunecărilor dintre prefabricat şi suprabetonare nu se îmsumează cu armătura
rezultată din efectul forţei tăietoare, momentului de torsiune sau suspendarea
încărcăturilor.
Verificarea deschiderii fisurilor şi a deformaţiilor la grinzile prefabricate care
conlucrează cu suprabetonarea va considera eforturile unitare în armăturile
longitudinale suma eforturilor calculate pentru faza de montaj şi faza finală.
La riglele solicitate şi la eforturi de întindere, armăturile longitudinale se vor
calcula la întindere excentrică, iar elementul se va alcătui şi arma în consecinţă.
Se recomandă ca momentele capabile în rigle să fie stabilite astfel încât, la
acţiuni seimice de mare intensitate, distanţa între secţiunile de formare a articulaţiilor
plastice (l-i) să respecte condiţia Ii=>5/6In- Unde lN=>distanţă între secţiunile în care
se formează articulaţiile plastice de moment negativ, corespunzător celor două
 40

sensuri ale acţiunii seismice.

Condiţiile de alcătuire şi armare sunt diferenţiate între secţiunile curente şi
zonele potenţial plastice. Se vor considera ca zone potenţial plastice secţiunile de la
capetele tuturor riglelor indiferent de poziţia acestora în plan.
Prevederile privind alcătuirea şi armarea în zonele plastice potenţiale se vor
considera pe lungimile plastice din STAS 10107/0 - 90.
Armăturile longitudinale să fie dimensionate şi dispuse astfel încât din acţiuni
seismice de mare intensitate, secţiunile potenţiale de formare a articulaţiilor plastice,
pentru cele două sensuri de acţiune, să coincidă.
Riglele solicitate predominant din acţiuni seismice vor avea armăturile
longitudinale realizate ca bare drepte ( nu se dispun bare înclinate).
Dacă, ca efect al încărcărilor verticale importante (foarte concentrate mari) sunt
necesare armături înclinate, acestea se vor dimensiona funcţie de eforturile
corespunzătoare grupărilor fundamentale de încărcări şi se vor verifica în gruparea
specială. Nu se admite dispunerea de armături înclinate la marginea secţiunii riglei.
Dcaă în fazele intermediare de lucru ale grinzilor prefabricate care conlucrează
cu suprabetonarea (decofrare, transport, manipulare şi montaj) nu se respectă
condiţia:
+ < 0.7 Rt, etrierii se vor dispune ca în figura:

In situaţiile când se urmăreşte evitarea formării de articulaţii plastice din

apropierea nodurilor, se recomandă dispunerea armăturilor longitudinal.
În cazul riglelor prefabricate care realizează cu stâlpi noduri rigide se
recomandă evitarea plastificării îmbinărilor.
Dimensionarea riglei şi a îmbinărilor se va realiza la eforturi(M,Q) stabilite în
funcţie de momentele capabile din secţiunile de apariţie a articilaţiilor plastice.
4. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR PE GRINDĂ

CALCULUL GRINDA GM1

 41

Evaluarea încărcărilor pe grindă

- gr. pr. grinda 0.25 x 0.45 x 2500 x 1.1 = 30 daN/m

- gr. pr. tencuiala 0.03 x 0.25 x 2 x 0.45 x 1900 x 1.3 = 16.7 daN/m
- din planseu 1.5 x (2 – ) …….= 531.9 daN/m
- gr. zid 30 cm BCA 300 daN/m2 x 2.85 m =
M= = 3256 daN/m

B= = = 0.079 → ξ = 0.0824

Aa = ξ x b x h a x = 0.0824 x 25 x 41.5 x = 2.7 cm2 → 2Ø14

Acf = 3.08 cm2

Verificarea grinzilor A × 10 , secţiuni 1 – 1

 42

h0 = h – a = h – ( + ) = 50 – (2.5 + ) = 50 – 3.5 = 46.5 cm.

p= 100

Aa = 3 × = 9.42 cm2

b = 25
p= × 100 = 0.81 % poptim = (0.8 ÷ 1.2)%

p’ = 100 = × 100 = 1.69% > poptim = (0.8 ÷ 1.2)% < pmax 2.5%

Verificarea procentului de etrieri.

pecamp = 100 = × 100 = 0.20% = pnec= 0.20 %

pereazem = 100 = 0.4 % > pnec = 0.20%

a – distanţa dintre etrieri

b – lăţimea grinzii
Verificarea apareiajului:

- valabilitatea teoriei încovoierii a lui Navier.

Verificarea condiţiei de bară – condiţia de flexibilitate.

- dominantă este încovoierea, dacă > dominantă

era forţa tăietoare şi se schimba complet calculul.

 43

Verificarea efectului T (conlucrarea inimii cu placa).

hp = 15 cm
h = 50 cm
b = 25 cm

- Condiţie satisfacută

bp = b + 2
≤ 6 hp = 6 × 15 = 90 cm
bp = 25 + 90 = 115 cm

p= - OK

= Aa – A’a = Aa(3Ø20) – A’a(4Ø25) < 0 A.N. cade în inimă (nu e

bine).
Verificarea diametrului etrierilor
Norma cere ca Ø etrier > ¼ Ø long
Ø etrier = 6 mm < ¼ Ø long = ¼ x 25 = 6.25 mm
Ø etrier = 8 mm > ¼ Ø long = ¼ x 25 = 6.25 mm

5. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR PE PLANŞEU

 44

5.1. Planşeu peste parter

 45

1.

= = 1.026 q = 1118 daN/m2

mc1 = x qa2 = x 1118 x 3.82 = 407.0 daNm
mr1 = - x qa2 = - x 1118 x 3.82 = - 1150.0 daNm
mc2 = x qa2 = x 1118 x 3.82 = 399.0 daNm
mr2 = - x qa2 = - x 1118 x 3.82 = -1137.0 daNm

2.

= = 1.69 q = 878 daN/m2

 46

mc1 = x qa2 = x 878 x 3.92 = 232.2 daNm

mr1 = - x qa2 = - x 878 x 3.92 = - 746 daNm
mc2 = x qa2 = x 878 x 3.92 = 304 daNm
mr2 =- x qa2 = - x 878 x 3.92 = - 835 daNm

3.

= = 2.6 – armare pe o singură direcţie

mr = - = - 878 x = - 247 daNm

mc = ql2 = x 878 1.52 = 139 daNm

4.

= = 1.7 q = 878 daN/m2

mc1 = x qa2 = x 878 x 3.02 = 364 daNm
 47

mr1 = - x qa2 = - x 878 x 3.02 = - 815 daNm

mc2 = x qa2 = x 878 x 3.02 = 112.3 daNm
mr2 =- x qa2 = - x 878 x 3.02 = - 632 daNm

5.

= = 1.27 q = 1118 daN/m2

mc1 = x qa2 = x 1118 x 3.02 = 281.0 daNm
mr1 = - x qa2 = - x 1118 x 3.02 = - 685.0 daNm
mc2 = x qa2 = x 1118 x 3.02 = 140.7 daNm
mr2 = - x qa2 = - x 1118 x 3.02 = -572.0 daNm
6.

= = 2.2 q = 878 daN/m2 – armare pe o singură direcţie

 48

mc = = = 329 daNm

mr = = = - 658 daNm

7.

= = 1.83 q = 878 daN/m2

mc1 = x qa2 = x 878 x 3.62 = 455 daNm
mr1 = - x qa2 = - x 878 x 3.62 = - 948 daNm
mc2 = x qa2 = x 878 x 3.62 = 129 daNm
mr2 =- x qa2 = - x 878 x 3.62 = - 650 daNm
8.

= = 1.055 q = 1118 daN/m2

mc1 = x qa2 = x 1118 x 3.62 = 440 daNm
 49

mr1 = - x qa2 = - x 1118 x 3.62 = - 932 daNm

mc2 = x qa2 = x 1118 x 3.62 = 109.6 daNm
mr2 = - x qa2 = - x 1118 x 3.62 = - 650 daNm

9.

= = 1.83 q = 878 daN/m2

mc1 = x qa2 = x 878 x 3.62 = 440 daNm
mr1 = - x qa2 = - x 878 x 3.62 = - 932 daNm
mc2 = x qa2 = x 878 x 3.62 = 109.6 daNm
mr2 =- x qa2 = - x 878 x 3.62 = - 650 daNm

10.
 50

=2 q = 878 daN/m2
mc1 = x qa2 = x 878 x 3.32 = 534 daNm
mr1 = - x qa2 = - x 878 x 3.32 = - 1138.3 daNm
mc2 = x qa2 = x 878 x 3.32 = 159 daNm
mr2 =- x qa2 = - x 878 x 3.32 = - 783 daNm

11.

= = 1.15 q = 1118 daN/m2

 51

mc1 = x qa2 = x 1118 x 3.32 = 294 daNm

mr1 = - x qa2 = - x 1118 x 3.32 = - 845 daNm
mc2 = x qa2 = x 1118 x 3.32 = 275 daNm

mr2 = - x qa2 = - x 1118 x 3.32 = - 651 daNm

Unde: hplacă = 13 cm si h0 = 11 cm

Pentru 1.
B= = = 0.079 → 0.0824

Aa = ξbh = 0.0824 x 100 x 11 x = 2.9 cm2

B= = 0.044 → ξ = 0.045
Aa = 0.045 x 100 x 11 x = 1.57 cm2
B= = 0.044 → ξ = 0.045 → Aa = 1.57 cm2
B= = 0.082 → ξ = 0.0857
Aa = 0.0857 x 100 x 11 x = 2.98 cm2.

Pentru 2.

B= = 0.03 → ξ = 0.0305
Aa = 0.0305 x 100 x 11 x = 1.06 cm2
B= = 0.065 → ξ = 0.0715
Aa = 0.0715 x 100 x 11 x = 2.49 cm2
B= = 0.02 → ξ = 0.0202
Aa = 0.0202 x 100 x 11 x = 0.703 cm2

Pentru 3.

B= = 0.055 → ξ = 0.056
Aa = 0.056 x 100 x 11 x = 1.97 cm2

Pentru 4.
 52

B= = 0.0766 → ξ = 0.0791
Aa = 0.0791 x 100 x 11 x = 2.75 cm2
B= = 0.0317 → ξ = 0.0377
Aa = 0.0377 x 100 x 11 x = 1.31 cm2
B= = 0.052 → ξ = 0.0534
Aa = 0.0534 x 100 x 11 x = 1.86 cm2
B= 0.012 → ξ = 0.0121
Aa = 0.0121 x 100 x 11 x = 0.42 cm2

Pentru 5.

B= = 0.064 → ξ = 0.0662
Aa = 0.0662 x 100 x 11 x = 2.3 cm2
B= = 0.049 → ξ = 0.0503
Aa = 0.0503 x 100 x 11 x = 1.75 cm2
B= = 0.024 → ξ = 0.0243
Aa = 0.0243 x 100 x 11 x = 0.846 cm2

Pentru 6.

B= = 0.069 → ξ = 0.0715
Aa = 0.0715 x 100 x 11 x = 2.49 cm2
B= = 0.028 → ξ = 0.0284
Aa = 0.0284 x 100 x 11 x = 0.989 cm2

Pentru 7.

B= = 0.070 → ξ = 0.0726
Aa = 0.0726 x 100 x 11 x = 2.52 cm2
B= = 0.06 → ξ = 0.0619
Aa = 0.0619 x 100 x 11 x = 2.16 cm2
B= = 0.049 → ξ = 0.0503
 53

Aa = 0.0503 x 100 x 11 x = 1.75 cm2

Pentru 8.

B= = 0.029 → ξ = 0.0294
Aa = 0.0294 x 100 x 11 x = 1.03 cm2
B= = 0.026 → ξ = 0.0263
Aa = 0.0263 x 100 x 11 x = 0.916 cm2

Pentru 9.

B= = 0.050 → ξ = 0.0513
Aa = 0.0513 x 100 x 11 x = 1.78 cm2

Pentru 10.

B= = 0.046 → ξ = 0.0471
Aa = 0.0471 x 100 x 11 x = 1.64 cm2
B= = 0.029 → ξ = 0.0294
Aa = 0.0294 x 100 x 11 x = 1.024 cm2
B= = 0.026 → ξ = 0.0263
Aa = 0.0263 x 100 x 11 x = 0.916 cm2

Verificarea procentului de armare la placă.

Procentul de armare la încovoiere

p= 100 ≥ pmin

pmin=0.10 % OB 37
pmin= 0.15 % PC 52
 54

Conform plăcii R16:

- hp=150 mm
- otel PC 52
- marca 3 6ø 10 /m

p=

Aa= n

n – nr de bare / m; n=6

Aa= × 6 =471 mm2

h0= hp- a = hp-( + )

h0 = 150 – (15+ ) = 150 – 20 = 130 mm

b = 1000 mm

p= × 100 = 0.36 % > p min = 0.15 %

STAS 10107/ 1990 – Eurocod 2

Verificarea consumului de armătură în câmp şi pe reazem:

A.Câmpul plăcii

La = nl = 2 × 6 × 1.0 = 12 m

Ma = γ A l = 7850 kg/m3 × × 10-6 × 12 = 7.39 kg

Indicele de consum al armăturii

 55

ia = = = 49.26 kg/m3 > ia min = 40 kg/m3

B.Reazemul plăcii.
Pentru 6 ø 10 / m :
La = 12 m
Ma = 7.39 kg/m3
Pentru 9 ø 10 / m :
La = 2 × 9 × 1.0 = 18 m

Ma = 7850 kg/m3 × × 10-6 × 18 = 11.09 kg.

Mat = Ma(6 ø 10) + Ma(9 ø 10) = 7.39 + 11.09 = 18.48 kg

ia = = = 123.2 kg/m3 > ia rec = 80 kg/m3

Verificarea capacităţii portante

X= = 10.87 mm < 2a

Aa = n =6× = 471 mm2

2 × (15 + ) = 2 × 20 = 40 mm nu e suficientă carne de beton.

Are loc o redistribuire de eforturi între beton şi armătură.
 56

Mz cap = 471 × 300 (130 – × ) = 17.601.088,85 Nmm = 17.6 kNm

Calculul momentului efectiv.

q = g + p = nggn + nppn

Evaluarea acţiunilor de calcul

AP acţiuni permanente
Greutatea proprie: g = ngn = 1.1 × 25 kN/m3 × 0.15 m = 4.12 kN/m2
n – coeficient de supraîncarcare
AV actiuni variabile
Greutatea moartă prin evaluare: 1.50 kN/m2 × 1.2 = 1.8 kN/m2
Greutatea utilă: 1.3 × 4 × 0.75 = 3.90 kN/m2.
q = 4.12 + 1.8 + 3.90 = 9.82 kN/m2.

Mef = = 12.73 kNm

Mcap = 17.6 > Mef = = 6.365 kNm

Teoria generală a plăcilor a fost elaborată de matematicianul francez Sophie

Germaine care a formulat ecuaţia:

+2 + =
 57

sau Δ2w(x,y) = ,D= ; µ - coeficientul contracţiilor

transversal
POISSON = 0.0 ÷0.5 (beton µ = 0.18)
h = grosimea plăcii
Practic h = 12 ÷ 15 cm
Plăcile flexibile au h = 6 ÷ 10 cm

Calculul simplificat – ingineresc

Premise de calcul:

1. Condiţia statică: px + py = p(x,y)

2. Condiţia geometrică de continuitate – Saint Venant – la mijloc: fx = fy

f= ; pxlx4 = pyly4

px + px =p pz =
 58

0 0.5 1.0 1.5 2 2.5

1 0.94 0.5 0.16 0.058 0.025

Exista doua categorii de plăcii:

- Plăci cu dubla încovoiere

0.5 < <2

- Plăci cu simplă încovoiere sau încovoiere cilindrică

 59

>2 < 0.5

Doua criterii de calcul:

1. Procentul de armare p = 0.1 % ÷ 2.5 %
2. Indicele de consum al armăturii ia = 50 ÷ 250 kg/m3

Costul total:
Cost beton + cost armătură +cost manoperă + cost utilaj + cost transport +
cost intreţinere(mentenanţă)
Aparatele de termografie care dau temperatura la suprafaţa betonului şi
informaţii de radiaţie termică depinde de starea de umiditatea şi de procesele
chimice care au loc în beton.

Evaluarea încărcărilor pe planşeu

 60

Planşeu peste parter

Săli de clasă Încărcări normate Coeficient încărcări Încărcări calcul

gruparea specială gruparea
fundamentală
gr. proprie placă 0.13 x 2500 = 325 x 1.1 = 358 daN/m2
gr. pardoseală 0.07 x 2100 = 147 x 1.3 = 191.1 daN/m2
gr. tencuială 0.02 x 1900 = 38 x 1.3 = 49 daN/m2
gr. utilă 0.4 x 200 = 80 x 1.4 = 280 daN/m2
=590.0 = 878.0 daN/m2
Coridoare Încărcări normate Coeficient încărcări Încărcări calcul
gruparea specială gruparea
fundamentală
gr. proprie placă 0.13 x 2500 = 325 x 1.1 = 358 daN/m2
gr. pardoseală 0.07 x 2100 = 147 x 1.3 = 191.1 daN/m2
gr. tencuială 0.02 x 1900 = 38 x 1.3 = 49 daN/m2
gr. utilă 0.4 x 400 = 160 x 1.3 = 520 daN/m2
= 670 = 1118 daN/m2
Planşeu peste etaj Încărcări normate Coeficient încărcări Încărcări calcul
gruparea specială gruparea
fundamentală
gr. proprie placă 0.13 x 2500 = 325 x 1.1 = 358 daN/m2
gr. tencuială 0.02 x 1900 = 38 x 1.3 = 49 daN/m2
gr. termoiz. Vată 0.08 x 350 = 28 x 1.3 = 37 daN/m2
min.
gr. utilă 0.4 x 75 = 50 = 105 daN/m2
= 441 = 549 daN/m2

Şarpantă (inclusiv zăpadă)

gr. proprie învelitoare tablă + astereală + căpriori = 30

gr. popi pane, tălpi(şarpantă) = 20
 61

din zapadă

pzn = czi x ce x gz
czi = 1.0; ce = 0.8; gz = 180 daN/m2

ya – 0.4 x ≥ 0.3ya

2.5 – 0.4 x = 1.275 ≥ 0.3 x 2.5

1.0 x 0.8 x 180 x 1.275 = 183.6

ye = 0.35 1.0 x 0.8 x 180 kg/m2 x 0.35 = 50.4
=541.1 daN/m2 732.6 daN/m2

ALCĂTUIREA DE ANSAMBLU

Pentru construcţiile etajate cu înălţime medie şi pentru construcţiile

înalte,amplasate în zonele seismice A+D (conform Normativului PIOO-92 ), se
 62

recomandă a se evita formele în plan neregulate sau complicate, cum sunt

construcţiile în formă de I, L, T, U, Y cu aripi lungi, care pot determina solicitări
suplimentare în zonele de discontinuitate sau ca efect al momentului de torsiune
generală.
Distribuţia stâlpilor în pianu! construcţiei se recomandă să fie căt mai uniformă.
Se recomandă ca rigidităţile structurii pe direcţiile principale să fie căt mai apropiate.
Grinzile în consolă sunt admise cu condiţia evitării unor inter-acţiuni necontrolate cu
elemente structurale sau cu pereţii de umplutură din planuri perpendiculare pe axul
consolei.
Planşeele structurilor în cadre pot fi realizate în orice soluţie constructivă care
asigură condiţiile funcţionale, de rezistenţă şi de deformabilitate. Se recomandă ca
planşeele să fie astfel alcătuite încăt încărcările verticale să fie transmise pe două
direcţii, pentru a se evita diferenţele mari de solicitări şi de dimensiuni între acestea.
în acest scop se va urmări, pe lângă alcătuire adecvată a planşeelor, realizarea unor
structuri la care mărimile deschiderilor să fie apropiate de cele ale traveelor.
Se recomandă a se evita prevederea de goluri mari în planşee sau alte alcătuiri
ale acestora care pot determina reducerea sensibilă a rigidităţii sau rezistenţei lor în
plan orizontal. în cazurile în care asemenea alcătuiri nu pot fi evitate se vor lua
măsuri pentru a se asigura planşeelor capacitatea de rezistenţă necesară preluării
eforturilor generate de efectul de şaibă.
Scările şi pereţii de la golurile de ascensor se recomandă să fie alcătuite astfel
încât să nu constitue elemente de rigidizare a structurii şi să nu realizeze interacţiuni
defavorabile cu acesta.

Calculul planşeelor la încărcări orizontale

Planşeele structurilor în cadre de beton se calculează -verifică la încărcări

orizontale în cazul construcţiilor amplasate în zonele seismice A + D (conform
Normativului P100-92 ) într-una din următoarele situaţii:
- planşeul face parte din infrastructură;
- dacă în planşeu sau goluri ale căror dimensiuni pe cel puţin o direcţie
depăşesc 20% din dimensiunea corespunzătoare a planşeului.
- dacă planşeele nu sunt din beton monolit (elemente prefabricate cu sau fără
suprabetonare.alte soluţii).
Încărcările orizontale pe planşee considerate ca diafragme orizontale (şaibe)
determină acceptând următoarele ipoteze:
a) şaibele realizate din planşee de beton armat monolit sau elemente
prefabricate massive cu îmbinări de continuitate pe întrg perimetrul se
consideră nedeformabile în planul lor;
b) încărcările orizontale corespund rorţelor capabile ale cadrelonse va
considera acţiunea seismică pe direcţiile principale ale structurii ca sarcină
c) distribuită liniar, proporţional cu masa şi echivalenţa forţelor orizontale
dezvoltate în cadre;
 63

d) la structurile calculate în domeniul neliniar de comportare al

materialelor. Încărcările pe şaibe se determină corespunzător diferitelor etape de
apariţie a articulaţiilor plastice în structură; în aceste cazuri de verificare a şaibelor de
planşeu.se vor considera rezistenţele medii ale betonului şi armăturii.

Eforturile secţionale semnificative pentru verificarea şaibelor sunt momentele

încovoietoare şi forţele tăietoare.Verificarea planşeelor la eforturile secţionale
determinate de efectul de şaibă se realizează diferenţial,funcţie de alcătuirea
constructivă a acestora (planşee din plăci de beton armat monolit,planşee din
elemente prefabricate etc).
La verificarea planşeelor se vor considera eventualele goluri (scări,curţi de
lumină etc. ), care pot determina concentrări semnificative de eforturi. Planşeele din
beton armat monolit se verifică similar cu grinzile, pereţi (dacă rezultă proporţii
corespunzătoare ); solicitările de întindere de la marginile planşeului se vor considera
concentrate în grinzile (riglele ) corespunzătoare.
Planşeele din elemente prefabricate se consideră în calcul ca fiind formate din
elemente independente sau care conlucrează, funcţie de condiţiile de transmiterea
lunecărilor în rosturile dintre acestea.

CAPITOLUL IV

PROTECŢIA ANTISEISMICĂ

Protecţia antiseismică a construcţiilor se realizează:

1. In proiectarea antiseismică, prin:
 64

- alegerea unor amplasamente favorabile din punct de vedere al comportării la

acţiunea seismică şi evitarea fundării pe terenuri nefavorabile;
- alcătuirea de ansamblu a construcţiei astfel încât să se obţină o comportare
favorabilă a acesteia sub acţiunea cutremurelor şi posibilitatea modelării ei
clare pentru calcul;
- asigurarea structurii de rezistenţă a construcţiei cu proprietăţile necesare de
rezistenţă, stabilitate, rigiditate şi ductilitate, conform prevederilor prezentului
normativ.
2. În execuţia construcţiilor, prin:
- introducerea în operă a unor materiale de calitatea celor prevăzute în proiect,
calitate
- atestată conform prevederilor legale;
- aplicarea unor tehnologii de execuţie corespunzătoare;
- respectarea pe şantier a detaliilor de alcătuire prevăzute în proiect.
3. In exploatarea construcţiilor, prin:
- adoptarea de măsuri de exploatare şi de întreţinere care să asigure păstrarea
nediminuată a capacităţii de rezistenţă a structurii;
- urmărirea în timp a stării construcţiei pentru detectarea promptă a eventualelor
avarii şi eliminarea cauzelor acestora;
- intervenţii în caz de necesitate asupra construcţiei.
4. In vederea realizării unui nivel de protecţie antiseismică corespunzător din punct
de vedere tehnic şi economic, prevederile prezentului normativ se diferenţiază pe
baza următoarelor criterii:
- seismicitatea naturală a zonei amplasamentului ( valorile maxime ale
acceleraţiilor terenului, compoziţia de frecvenţe a mişcării seismice etc.);
- condiţiile locale ( gelogice, geotehnice, hidrogeologice ) de amplasament;
- importanţa construcţiei;
- gradul de ocupare cu oameni a construcţiei;
- tipul şi caracteristicile structurii de rezistenţă a construcţiei.

PRINCIPII DE PROIECTARE ANTISEISMICĂ

1. Proiecatrea structurilor de rezistenţă la acţiunea cutremurelor cu o

intensitate corespunzătoare nivelului de protecţie antiseismică oferit de aplicarea
prezentului normativ are în vedere un răspuns seismic cu incursiuni, cu degradări
specifice, în domeniul postelastic de deformare.

2. Proiectarea antiseismică a construcţiilor urmăreşte să realizeze:

2.2.1 Conformarea generală favorabilă a construcţiei.

Aceasta implică:
 65

- alegerea unor forme favorabile în plan şi pe verticală pentru construcţie

şi pentru structura ei de rezistenţă;
- dispunerea şi conformarea corectă a elementelor structurale şi a
structurii în ansamblul ei, a elementelor de construcţie nestructurale,
precum şi a echipamentelor şi instalaţiilor adăpostite de construcţii;
- evitarea interacţiunilor necontrolate, cu eventuale efecte defavorabile,
între tronsoanele de clădire alăturate, între elementele structurale şi cele
nestructurale.
2.2.2 Asigurarea unei rigidităţi suficiente la deplasări laterale în măsură să limiteze
la valori admisibile atât deplasărilor absolute cât şi pe cele relative.
2.2.3 Obţinerea unui mecanism structural favorabil de disipare a a energiei
(mecanism de plastificare) sub acţiuni seismice de intensitate ridicată.
3. Metodele de proiectare antiseismică a structurilor de rezistenţă se
clasifică, funcţie de modul în care este modelată acţiunea seismică, de fidelitatea
modelului de calcul în raport cu caracterul general, spaţial, dinamic şi neliniar al
comportării structurale, precum şi modul concret în care sunt efectuate verificările ce
privesc condiţiile de conformare antiseismică şi performanţele răspunsului seismic, în
două categorii principale;

a). Metoda de proiectare curentă

Această metodă este obligatorie pentru toate construcţiile ce fac obiectul
prezentului normativ. Metoda consideră în mod implicit şi simplificat aspectele
comportării dinamice şi neliniare a structurii fără să poată evidenţia direct
mecanismul de plastificare al structurii la acţiunea cutremurelor cu intensitate
ridicată.
b). Metoda de proiectare bazată pe considerarea proprietăţilor de deformare
neliniară a structurii.
În varianta cea mai perfecţionată, metoda se bazează pe utilizarea calculului
dinamic neliniar. Metoda stabileşte, cu anumite idealizări, răspunsul seismic la
fiecare pas de timp la excitaţia seismică reprezentată prin accelerograme.
Alternativ, se poate utiliza calculul static neliniar în varianta calculului biografic.
Metoda " B " se recomandă a se aplica la proiectarea construcţiilor de importanţă
deosebită şi a celor de mare repetabilitate cu structura din beton armat sau din oţel.

PLANIFICAREA ŞI AMPLASAREA CONSTRUCŢIILOR 1.

Amplasarea construcţiilor

1.1 Se recomandă alegerea amplasamentelor construcţiilor de aşa natură, încât

protecţia antiseismică să se realizeze în condiţii economice fără măsuri costisitoare.
1.2 Se va evita amplasarea construcţiilor pe maluri, râpe sau alte terenuri care
prezintă pericol de alunecări sau surpări.
 66

1.3 In cazurile în care amplasarea construcţiilor pe terenuri nefavorabile nu poate fi

evitată, se vor lua măsurile necesare pentru consolidarea terenurilor astfel încât
acestea să poată asigura o bună comportare seismică a construcţiilor.

ALCĂTUIREA DE ANSAMBLU A CONSTRUCŢIILOR

Forma în plan şi elevaţie

La stabilirea formei şi a alcătuirii de ansamblu a construcţiilor se vor alege, de

preferinţă, contururi regulate în plan, compacte şi simetrice evitându-se disimetrii
pronunţate în distribuţia volumelor a maselor şi a rigidităţilor în cadrul aceluiaşi
tronson de clădire, în vederea limitării efectelor defavorabile de torsiune generală sub
acţiunea seismică.

Se vor evita, de regulă, clădirile cu forme în pian neregulate cu discontinuităţi în

zone pot apărea eforturi suplimentare semnificative.
Dacă recomandările menţionate nu pot fi îndeplinite se vor adopta modele şi
procedee de calcul în măsură să reflecte cât mai fidel comportarea spaţială a
structurii.
Se recomandă să se evite formele la care, pentru anumite direcţii de acţiune
seismică pot apărea suprasolicitări ale unor elemente verticale şi solicitarea
dezavantajoasă a infrastructurii.
Se recomandă ca la construcţiile înalte amplasate în zonele seismice de calcul
A,B,C dimensiunile în plan să nu depăşească, de regulă, 40m, pentru a limita
efectele nefavorabile ale excitaţiei asincrone a bazei structurii.
La clădirile etajate la care sunt necesare reduceri de gabarit la nivelurile
superioare, acestea se vor realiza pe liniile elementelor portante verticale urmărindu-
se să nu se creeze disimetrii pronunţate pe ansamblul construcţiei.
Înălţimea construcţiilor se stabileşte pe considerente funcţionale şi de
sistematizare.

CLASELE DE IMPORTANŢĂ A CONSTRUCŢIILOR

Clasa I
Construcţii de importanţă vitală pentru societate, a căror funcţionalitate în timpul
cutremurului şi imediat după cutremur trebuie să se asigure integral.
- spitale, staţii de salvare, staţii de pompieri
- clădiri pentru unităţi administrative, centrale şi judeţene, cu rol de decizie
în organizarea măsurilor de urgenţă după cutremure
- clădiri pentru comunicaţii de interes naţional şi judeţean
- unităţi de producere a energiei electrice din sistemul naţional
 67

- clădiri care adăpostesc muzee de importanţă naţională.

Clasa II

Construcţii de importanţă deosebită la carea se impune limitarea avariilor

avându-se în vedere consecinţele acestora:
- celelalte clădiri din domeniul ocrotirii sănătăţii
- şcoli, creşe, grădiniţe, cămine pentru copii, handicapaţi, bătrâni
- clădiri care adăpostesc aglomeraţii de persoane : săli de spectacole
artistice şi sportive, biserici, centre comerciale importante
- clădiri care adăpostesc valori artistice, istorice, ştiinţifice deosebite
- clădiri şi instalaţii industriale care prezintă riscuri de incendii sau degajări
de substanţe toxice
- clădiri industriale care adăpostesc echipamente de mare valoare
economic
- depozite cu produse de strictă necesitate pentru aprovizionarea de
urgenţă a populaţiei

Clasa III

Construcţii de importanţă normală ( construcţii care nu fac parte din clasele I, Ii

sau IV clădiri de locuit, hoteluri, cămine ( cu excepţia celor din clasa II) construcţii
industriale şi agrozootehnice curente.

Clasa IV

Construcţii de importanţă redusă :

- construcţii agrozootehnice de importanţă redusă ( de ex.: sere,
construcţii parter, diverse pentru creşterea animalelor şi păsărilor )
- construcţii de locuit, parter şi etaj
- alte construcţii civile şi industriale care adăpostesc bunuri de mică
valoare şi în care lucrează un personal restrâns.

VALORILE COEFICIENŢILOR DE IMPORTANŢĂ “α”

CLASA DE IMPORTANŢĂ
 68

I – α = 1.4
II – α = 1,2
III – α = 1,0
IV – α = 0,8

1. DETERMINAREA ÎNCĂRCĂRILOR SEISMICE VERTICALE

Verificarea la acţiuni seismice verticale este necesară pentru următoarele tipuri

de elemente care fac parte din structura de rezistenţă :
- elemente cu eforturi axiale predominante ( stâlpi, spaleţi de zidărie, tiranţi,
structuri suspendate etc.);
grinzi şi console cu forţe tăietoare mari provenind în principal, din încărcări
verticale concentrate mari şi / sau deschideri importante;
- planşee de tip dală, rezemate direct de stâlpi ( fără grinzi).
încărcările seismice verticale se determină prin înmulţirea încărcărilor
gravitaţionale de calcul ale elementelor respective cu coeficientul "cv".

Valorile coeficienţilor " cv"

Tipul elementului Încărcarea sau efortul Coeficientul cv

care se modifică
Elemente cu eforturi Efortul axial al ± ks
axiale predominante elementului
Grinzi de cadru cu Forţa tăietoare ± 1,5ks
forţe tăietoare mari provenită din
încărcările
gravitaţionale, în
secţiunile din
vecinătatea stâlpilor
Grinzi cu încărcări încărcările concentrate ±1,5ks
verticale concentrate
mari
Planşee-dală rezemate Forţa tăietoare la ±2,0ks
direct pe stâlpi, fără rezemare pe stâlpi
grinzi ( pentru verificarea la
străpungere)
Console cu deschideri încărcarea ± 1,5 k.
 69

mari gravitaţională totală

Efectul de torsiune generală

Efectul de torsiune indus de acţiunea seismică va fi luat în considerare în

general, prin utilizarea în calcul a unui model structural tridimensional adecvat, în
măsură să ţină seamă de cuplarea între oscilaţiile de torsiune şi cele de translaţie.
In condiţiile structurilor regulate la care sunt îndeplinite condiţiile :
1. centrele de rigiditate la diferitele niveluri sunt situate aproximativ pe aceeaşi
verticală
2. centrele maselor la diferitele etaje se află aproximativ unul deasupra altuia.
Se poate utiliza un procedeu aproximativ de evaluare a efectului de torsiune
generală pe baza unor modele structurale plane.
Astfel, la fiecare nivel punctul de aplicaţie al rezultantei încărcărilor seismice
orizontale se află faţă de centrul de rigiditate la distanţa :

e = e1 + e2 Rel (1)
e, - excentricitatea centrului maselor în raport cu centrul de rigiditate ;
e2 - excentricitatea adiţională convenţională, care introduce efectul caracterului
nesincron al mişcării seismice în lungul dimensiunii respective a construcţiei; pentru
excentricitatea e2 se vor adopta următoarele valori : 0,05 B - la construcţii de tipuri
curente cu distribuţie ordonată în plan a elementelor structurale - şi 0,075 B - la
construcţii având în plan o distribuţie a elementelor de rezistenţă defavorabilă din
punctul de vedere al preluării torsiunii generale.

METODE DE CALCUL DE COMPLEXITATE SUPERIOARĂ

In situaţiile în care se apreciază că sunt necesare date suplimentare faţă de

cele furnizate de metoda curentă de calcul structural ( metoda statică echivalentă ) la
încărcări seismice de calcul determinate se vor putea utiliza după caz, una sau mai
multe dintre metodele de calcul menţionate.
1. Metoda de calcul dinamic liniar
Metoda constă în integrarea numerică a ecuaţiilor diferenţiale care exprimă
echilobrul dinamic ia fiecare moment de tip al acţiunii seismice obţinându-se
succesiunea în timp a răspunsului seismic elastic.
Excitaţia seismică este reprezentată prin accelerograme înregistrate pe
amplasament sau prin accelerograme care, prin conţinutul de frecvenţe al mişcării,
sunt caracteristice pentru zona amplasamentului.
 70

La dimensionarea structurii ordonatele diagramelor de eforturi în momentele de

solicitate maximă vor fi reduse în raportul dintre valoarea forţei seismice de calcul
determinată.

2. Metoda de calcul dinamic neliniar

Această metodă ca şi cea prezentată la pct. 5.8.3, reprezintă o metodă de

verificare în sensul că se aplică unor structuri la care capacităţile secţionale de
rezistenţă şi de deformare pot fi evaluate. în evaluarea acestor caracteristici se
utilizează valori ale rezistenţelor materialelor apropiate de valorile medii.
Metoda de calcul dinamic neliniar, bazată pe integrarea ecuaţiilor de echilibru
exprimat ia paşi de timp suficient de mici, a trimite caracteristicile de rigiditate ale
structurii constante pe durata fiecărui interval de timp, dar variabile de la un pas de
timp la altul, în concordanţă cu dezvoltarea deformaţiilor plastice şi a degradărilor
structurale.
Aplicarea metodei presupune cunoscute relaţia efort - deplasare pentru fiecare
element al structurii precum şi legea de mişcare a bazei. Indicaţii pentru stabilirea
acestor date de bază se dau în instrucţiuni de calcul specifice.
Metoda de calcul dinamic neliniar permite determinarea principalelor
caracteristici ale răspunsului seismic ai structurii pe durata de acţiune a cutremurului,
inclusiv determinarea explicită a cerinţelor de ductilitate în diferite zone ale structurii.
Metoda reprezintă un instrument prin intermediul căruia se poate dirija dezvoltarea
unui mecanism structural de plastificare favorabil.

3. Metoda de calcul static neliniar

Această metodă se situiază la un nivel intermediar de complexitate între

metoda de calcul static echivalent şi cea de calcul dinamic neliniar.
Aplicarea metodei se recomandă în cazul structurilor cu alcătuire mai puţin
ordonată sau cu regimul de înălţime superior celui obişnuit, în completarea calculelor
inginereşti obligatorii pe carea le presupune metoda curentă de proiectare.
Metoda constă într-un calcul biografic considerând încărcările gravitaţionale
constante iar încărcările orizontale aplicate static şi monoton crescătoare, distribuite
după mai multe legi posibile care vor avea în vedere ponderi diferite ale modurilor
proprii de vibraţie.
Metoda evidenţiază pentru această ipostază de încărcare, succesiunea formării
articulaţiilor deplasările capabile ale structurii şi forţele orizontale asociate.

2. ASPECTE SPECIFICE ALE CALCULULUI STRUCTURILOR LA ACŢIUNI

SEISMICE

1. Grupări de încărcări şi scheme de încărcare

 71

- încărcările seismice se consideră încărcări excepţionale şi intervin ca atare în

grupări speciale conform prevederilor STAS 10101/01.
In categoria încărcărilor neseismice care intervin în grupările speciale împreună
cu încărcările seismice se iau în considerare numai încărcările de provenienţă
gravitaţională şi alte înărcări cu caracter static, cvasiperrnanent, datorate procesului
tehnologic. In consecinţă nu se includ, de regulă, încărcări cum sunt cele orizontale
produse de acţiunea vântului, podurile rulante etc.

2. Condiţii de calcul
A. Metoda curentă de proiectare
Calculul structurilor de rezistenţă la acţiuni seismice se face la stări limită în
conformitate cu principiile generale de verificare a siguranţei construcţiilor prezentate
în STAS 10100/0-75.
Calculul la stările limită de rezistenţă şi de stabilitate se va face pentru toate
categoriile de construcţii. Se vor verifica toate componentele structurilor de
rezistenţă, ca şi elementele nestructurale a căror avariere poate avea urmări grave.
La calculul elementelor de construcţii la care intervin concentrări defavorabile
de eforturi din acţiunea seismică sau la care nu se poate conta pe o ductilitate
satisfăcătoare la unele solicitări, eforturile rezultate din calculul la acţiunea seismică
se multiplică cu coeficienţii supraunitari.
Asigurarea capacităţii de deformare în domeniul post elastic a structurii se face
indirect prin respectarea unor reguli de alcătuire a secţiunilor şi elementelor precizate
în prescripţiile de proiectare specifice diferitelor materiale sau structuri.
Calculul Ia starea limită de deformare se face în scopul:
- evitării degradării excesive a unor elemente nestrucrurale supuse
deformaţiilor provocate de către oscilaţiile seismice ale structurii de
rezistenţă:
- evitării unor deplasări laterale prea mari ale construcţiilor, în special la
etajele superioare;
- evitării coliziunilor între tronsoanele de construcţii în vecinătate;
- evitării amplificării exagerate a efectelor seismice asupra lichidelor cu
nivel liber din rezervoarele situate la înălţime;
- limitării deformării sau degradării unor echipamente cu destinaţii speciale
adăpostite de construcţii.

B. Metoda bazată pe considerarea proprietăţilor de deformare neliniară a structurii

Metoda permite dirijarea, într-o manieră explicită, a formării mecanismului de

plastificare a structurii.
Controlul degradărilor în elementele structurale pentru cutremurul de proiectare
se face prin evaluarea deformaţiilor postelastice, eventual prin evidenţierea
degradărilor de rigiditate şi de capacitate de rezistenţă pe care o permite aplicarea
unora din programele de calcul automat. Controlul degradărilor elementelor
 72

nestructurale se face prin intermediul valorilor deplasărilor relative de nivel calculate

pe baza săgeţilor maxime.
De asemenea , această metodă de proiectare permite, în situaţiile în care este
necesar, să se verifice dacă structura solicitată de un cutremur cu intensitate
inferioară celei a cutremurului de calcul dar având o perioadă de revenire mai scurtă,
se comportă elastic sau suportă deformaţii postelastice mici, sau dacă sub acţiunea
unui cutremur cu intensitate superioară cutremurului de calcul, structura nu-şi pierde
stabilitatea.
Starea de eforturi în elementele infrastructurii şi în fundaţii, ca şi valorile
presiunilor pe teren şi distribuţia acestora, se stabilesc pe baza eforturilor dezvoltate
Ia baza suprastructurii, asociate mecanismului de plastificare al acestuia.
Pentru corelarea capacităţilor de rezistenţă ale suprastructurii, infrastructurii,
fundaţiilor şi terenului de fundare se vor utiliza rezistenţei ale materialelor apropiate
de valorile medii.

CONDIŢII PRIVIND EXECUTAREA LUCRĂRILOR

Executarea lucrărilor de construcţii se va face cu o grijă deosebită ,

respectându-se întocmai prevederile şi normele tehnice în vigoare.
Se interzice unităţilor din construcţii - montaj să efectueze modificări la soluţiile
tehnice din proiectele de execuţie care ar putea să afecteze rezistenţa, stabilitatea
sau siguranţa în exploatare, fără a se obţine acordul prealabil scris al proiectantului.
Executanţii vor verifica calitatea materialelor elementelor de construcţii,
fundaţiilor structurii de rezistenţă etc. pe întreg parcursul realizării lucrărilor,
întocmind procese verbale pentru lucrările ascunse.
O atenţie specială se va acorda calităţii betoanelor puse în operă, asigurându-
se realizarea mărcii de beton prevăzută în proiect şi obţinerea elementelor de beton
fără defecţiuni din turnare.
Se vor utiliza numai materialele, semifabricatele şi prefabricatele care
corespund proiectelor şi normelor tehnice în vigoare.
Se va efectua recepţia distinctă a terenului de fundare, a fundaţiilor şi a
structurii de rezistenţă.
Lucrările de fundaţie vor fi începute numai după verificarea şi recepţionarea
naturii terenului, a săpăturilor, şi după retrasarea elementelor geometrice a tuturor
fundaţiilor.
Betonarea elementelor de construcţii se va face numai sub supravegherea
conducătorului tehnic al lucrării, care va consemna mersul lucrărilor în condica
betoanelor.
Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi a se reduce deformaţiile de
contracţie se va asigura păstrarea umidităţii betonului în primele zile după turnare
 73

prin protejarea suprafeţelor libere şi menţinerea betonului în stare umedă timp de

circa 7 zile.
Decofrarea elementelor de beton se va face numai atunci când rezistenţa
betonului a atins, faţă de marcă, procentele stabilite prin proiect, sau la termenele
prevăzute " Normativ pentru executarea lucrărilor de beton armat ".
După decofrarea oricărei părţi de construcţie se va proceda la o examinare
amănunţită a tuturor elementelor de rezistenţă ale structurii.
În cazul unor defecte importante remedierea acestora se va face numai pe baza
soluţiilor tehnice acceptate de proiectant.
La imbinările la care rezemarea şi transmiterea eforturilor se face prin piese
metalice, este obligatoriu a se asigura planeitatea şi paralelismul feţelor prevăzute a
veni în contact, astfel încât contactul să se realizeze pe toată suprafaţa de rezemare.
Montarea elementelor prefabricate se va face în ordiea şi în pozţiile prevăzsute
în proiect, luându-se măsuri ca în orice moment toate elementele montate să se
găsească în situaţia de a respecta condiţiile de stabilitate prevăzute în proiect.
Compactarea betonului din îmbinări se va face de regulă prin vibrare.
După betonarea imbinărilor se vor aplica , obligatoriu, măsuri speciale de
protejare a betonului împotriva uscării, îngheţului, spălării de ploaie etc.
Fixarea construcţiei şi executarea îmbinărilor definitive de montaj se vor face
după verificarea poziţiilor în plan şi elevaţie a elementelor construcţiei şi a
corespondenţei lor cu cotele din proiect.
 BIBLIOGRAFIE

STAS 10107/0 - 90 - Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton

armat şi beton precomprimat.
STAS 10101/2 A1 - 87 - încărcări tehnologice din explotare pentru construcţii
civile, industriale şi agrozootehnice.
STAS 10101/20 - 90 - încărcări date de vânt.
STAS 10107/1 - 90 - Planşee din beton armat şi beton precomprimat.
STAS 10101/21 - 92 - încărcări date de zăpadă.
STAS 3300/1 - 85 - Teren de fundare; Principii generale de calcul.
NP - 007 - 1997 - Cod de proiectare în cadre din beton armat.
P100 - 2006 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de
locuinţe social culturale, agrozootehnice şi industriale.
P7 - 2000 - Normativ privind fundarea construcţiior pe pământuri sensibile la
umezire.

C28 - 1983 - Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel - beton.

 Lista cu simboluri si unitati de masura utilizate in proiect

A m2 Aria

L m Lungimea

I m Latimea

CG Central de masa sau greutate

E m Excentricitatea

G kN Greutatea

h m Inaltimea

Pa Efortul unitar normal

Pa Efortul unitar tangential

g Acceleratia gravitationala(terestre = 9.80665)

c Pa Coeziunea

γ Greutatea volumetrica

M kNm Momentul

V m3 Volumul

F N Forta

p Pa Presiunea
 Glosar de termeni

Consolidare – interventiile asupra unei constructi existente pentru sporirea

performantelor ei structurale.

Fiabilitate –incredere

Hazard seismic- probabilitatea unui amplasament de a resimti efectele unui

cutremur de pamant.

Mentenanta – interventia periodica pentru pastrarea performantei structurale.

 Risc seismic – probabilitatea obtinuta prin produsul dintre hazardul seismic si
vulnerabilitatea seismica .

Vulnerabilitatea seismica – probabilitatea de avarie a unei constructii situate

intr-o zona seismica.

Seism – modelare a cutremurului in scop ingineresc (stiintific).

Cutremur – miscare a scoartei pamantului comparabila cu valurile marii.

Cofraj – tipar de lemn sau de metal in care se toarna betonul pentru a se intari
in forma prevazuta .

Oscilatie – miscare periodica alternativa, cu frecventa mica.

Vibratie – miscare periodica alternativa, cu frecventa mare.

Beton –piatra artificiala compusa din agregat liant si apa.

Beton armat –material compozit alcatuit din beton si otel.

Statica –stiinta repausului.

Rezistenta –stiinta care se ocupa cu eforturile unitare in bare din actiuni statice
sau dinamice.

Amplasament – locul pe care se ridica o constructie.

Planseu –componenta structurala de compartimentare orizontala.

Infrastructura – parte inferioara a unei constructii care o sustine si o fixeaza de

teren.

Etaj – nivel structural.

Grinda – bara supusa la incovoiere.