SIC COGITO

CE E NIA?

CE E OMUL?

CE E !HARTER?
DE

B. P. HASDEU
,

este

Ceea ce s'a nascut din came, came

; i ceea ce se nasce din spirit, spirit

este. Nu te mira dare cand iti spun : trebul

sa ye renasceti...

ISUS (loan. III, 6 7)

DUMNEI2Eti, NEMURIREA SI DESTAINUIREA

SOMNUL
SI SUFLETUL. TELEGRAFIA IUBIBIL IPROTISMUL IN SPIRITISM.
.
MATERIALISMUL IN SPIRITISM.
EXCELSIOR.

EDITIDITEA

UI

ti

BUCURESCI
Editura LIBRARIEI SOCECO & Comp.
21, - CATEA VICTORIEI,

21.

1895.

Pretul Ln. 2.50.

www.dacoromanica.ro

HASDEU

SIC COGITO

www.dacoromanica.ro

BUCURESCI
Stabilimentul grafic I. V. SOCECC, Strada BerzeT, 59

www.dacoromanica.ro

SIC COGITO
E VIATA?- GE E MOARTEA?

CE E OMUL?

DE

B. P. HASDEU
Ceea ce s'a niscut din came, came

este ; si ceea ce se nasce din spirit, spirit

este. Ilu te mira dari cand It! spun : trebul
si va renascetL..

ISUS (loan. III, 6 7)

DUMNEI2Et, NEMURIREA I DESTAINUIREA

SOMNUL

PFLETUL. TELEGRAFIA TUBIRII. IPNOTISMUL IN SPIRITISM.

MATERIALISMUL iN SPIRITISM.

EXCELSIOR.

,..,.........---...-----..

ED ITIDNEA III

BUCURESCI
Editura LIBRARIEI SOCECO. & Comp.
21, .- CALEA VIC FORIEI,

21.

1895.

www.dacoromanica.ro

Et nous dvoilerons soudain

L'eternel et profond mystere
Que 1inftnj s'obstirte k taire
A l'homme qui le cherche en vain ;
Et nous sourirons de dclain
Aux veins systemes de la terre I
L'oeil de ?esprit dcouvrira
Le veritable aspect des choses
Et pra male metamorphoses
Tout l'univers nous livrera
Le secret que l'esprit lira,
Le secret des fins et des causes !...

JULIE HASDEU.

www.dacoromanica.ro

AD ROMAN OS.

AD CORINTHIOS.
AD GALATA S.
AD EPHESJOS.
AD HEBR2E0S.
AD PHILIPPENSES.
A D COLOSSENSES.

AD THESSALONICENSES.
AD TIMOTHEUM. . . .

Servus JESU.

www.dacoromanica.ro

Prefata la a 3-ea editiune

Prima editiune a acestel carti aparuse in Revista-noua,

incepend dela Martie 1891. A doua editiune, e0ta la

lumina in 1893 intr'un nume'r mic de exemplare, este
de mult deja istovita, de0 era forte scumpa din causa
luxulul de executiune. A trela editiune, pe care o scOte
acuma Libraria Socec, este menita a fi curat poporana,
la indeming pentru ori-cine, purtareta i eftena.

In text nu s'a facut absolut nicI o schimbare ,t nu

se va schimba nemic nici o data. Ceea ce lipsesce in Sic
cogito, tr eb uI a sa lipsesca acolo, de vreme ce va aye
sa: '0 alba locul in alte doue opere ulterire : de'ntaIu
in Pa sensum, apol in Virtus rediviva, una cuprindend
e x p e rime n te fisice asupra Spiritulta, cea-lalta desvoltnd i demonstrand teoria Rei near natiu ni T.

Sint acum patru anT, cand publicasem cel de'ntAiu ca-

pitol din Sic cogito, in Romnia nu exista nici un spiritist p e fa t . ChIar cel mai convinsT invirtitori de
mesa de pe atunci,
Rani nantes in gurgite vasto,

se ascundeaii, se pitulati, temendu-se de a nu fi luati in ris.

Era mare indrasnla mea de a infrunta rinjirea nenurneratilor gura-casca. Unit' credeati, aliT diceati, ba unul Ore-

www.dacoromanica.ro

cine a si tiparit ea' eti sint nebun. Astacii, cel putin

clecea parte din Romnii cei mai cultiprofesori, medici,
cler, armata, magistraturd nu se sfiesc a spune fard.
sovaela ca ei sint spiritisti i nemine nu mai ride. Ipotesa nebuniei mele este inlaturatd cu desavirsire, immultindu-se peste m6surd numerul celor nebuni intocmai ca
si mine. Pentru noi tiTa toti la un loc n'ar mai ajunge
un Balamuc cat domeniul Cornei. Inca doi-trei ani si...

dar sa asteptam pind atunce. Nu e departe. Va veni o

Ai, cand nu vor fi spiritisti numal Evreii i sbcialistii.
B. P. HASDEU.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PROLOG
Trecuse sese luni dupA mOrtea fircei mele.
Era in IVIartie: Tema plecase; prima-vra nu sosia Inca.
Intr'o sera, umeda i posomoritA, sedearn singur in odae
lingal mesa mea de lucru.

De'nainte'mi, ca tot d'a-una, era o testea de hArtia

si mai multe craiOne.
Cum? nu sciti, nu sciti, nu scii1; dar fara ca s'o
mna mea lua un craion si'i raclem virful de luciul
lusirtieT.

Incepui a simti la thnpla stngd batai scurte i indesate, intocmai ca si cand ar fi fost lAgat intr'insa un
aparat telegrafic.
De o data mna mea se puse in miscare fara astimper.
Vr'o cinci secunde cel mutt.
CAnd bratul se opri i craionul cacIU dintre degete,

me simtii desteptat dintr'un somn, desi eram sigur ea

nu adormisem.
Aruncai privirea pe hartia si cetii acolo forte limpede :

ye suis Ileureuse; je aime ; nous nous reverrons;

cela doit te suffire.

Yulie Hasdeu.
Era scris si iscalit cu slova fiicei mele.
Ce sa fie?

0 va spune acesta carte.

www.dacoromanica.ro

1.

SCIINTA SUFLETULUI
I.

DUMNEIDEt, NEMURIREA, DESTAINUIREA

.1

)I 4

al intaiti de tote, sa larnurim bine titlul pus in fruntea

acestei scrieri.

Cand nof clicem Sciinta sufletului/), nu intelegem sciinta

despre suflet a celor invtatl, ci sciinta cuprins in sufletul fie-carui om, orl"-ca de nenvelat: religiunea. Si
cand clicem religiuneD, nu intelegem vre-o religiune deosebita, ci intreitul simbure al tuturor religiunilor cAte ail'

fiintat vre-o dat sail fiinteza' pe fata pamintulul: 1) u rnnede ii, Nemurirea, Destainuirea.
Unica religiune, care se intemeiaza intrga nurnai pe
aceste trel" principie, fara nici un alt amestec, este S p irit i smul.
Spiritismul dara, cuprinsul ,i tinta cercethrii de fatal,
nu alcdtuesce o credinta nou si nu este o credinta a-parte;
.

nu e noua, cad dogmele sale sint sadite in inimi de

cand omenirea, si nu este a-parte de vreme ce aceste
dogme sint irnparta,ite de ori-care aka religiune.

Spiritismul trece cu tacerea peste tot ce nu se gasesce decat in cultul religios cutare sail cutare, si imbratisza tot ce ne intimpina de o potriva in fie-care din
acele culturi, adeca tot ce nu este cult, tot ce nu este
www.dacoromanica.ro

12

SCIINTA BDFLETIILDi

nit, tot ce nu este particular, tote ate le recunOsce si

i mahometanul i evreul i selbatecul ; insa pe
unele le Inlturz fr despret si fara ura, far pe cele
lalte, fAra fanatism saU bigotism, le supune judecatii si

crestinul
ispitef.

Prin universalitatea principielor sale si prin lipsa de

patima, Spiritismul este, sail cel putin Rote sal devina si
tinde a deveni, singura credin.sciin.
t

Am aratat destul de verde

i,

bagati bine de sama,

am spus fr nici o sfiala c sint Spiritist.

Dar cni vorbesc ell 6re ca sa me 'ntelegra? i cine

sint euu, ca sa am dreptul de a fi ascultat ?

CuT vorbesc? Astadi Spiritistii se numera o suta de

mif numai in Paris, Tar in America ei trec peste clece
miliOne numai in StateleUnite, dintre cari forte multi
2 nu sint prosti si forte putini sint nebuni. in acesta stare
de lucrurf, cand gluma nu mai incape, acefa cari mai
pun pedeci in mersul Spiritismului si cu carl, prin urmare, el se vede silit a da pept, se pot imparti in urrMit6rele opt tagme :
10. Sint o soma' de 6meni carf rid tot-d'a-una, de tolff
si de tote. Pentru ei risul este o datoria, pe care si-o
implinesc cu fericire. In privinta acestora, cu cari e pecat si chiar o necuviinta de a fi cine-va posac, ell tot
d'a-una am ris cu dinsii, ridend de dinsii. Asa voiu face
si de acurn inainte.
20. Sint unif, carturari sail necarturari, carT all vorbit,
ati strigat i mai ales ail scris vre-o data contra Spiritismului, fall sat fi cercetat cu staruint sall third a fi
avut mijl6ce de a'l petrunde cum se cade. De atunci,
ingamfarea, desertalciunea mintii si a inimei, un amor
propriti reII inteles, if impedecd nu numal de a'si spovedi gresela, dar nici macar de a fi sguduiti in cerbicia.

In zadar le vei da dovedi pest dovedi. De nu vor put

cum-va sT inchida ochii i urechile ca sa incungl6re
www.dacoromanica.ro

DUMNEW, NEHIIIRIREA, DESTAINMREA.

13

un fapt pr pipait, ei sint gata al restalmaci in chipurile cele mai ciudate, cele mai incurcate, cele mai Wasdravanesci, numai i numai ca sal nu se contradica. Cam
tot de felul acesta sint :
30 .

Toti acea, cam multi, carora nu le place nici o-

noutate, nemic i nemic afara din cate se invt in scOla.

Lenesl, ei Il inchipuesc cal sciinta, pe care o ail dinsii

le ajunge; pizmasi, le pare mil de nisce descoperiri, la
cari ei n'aq luat nici o parte. Daca sint cum-va invetati,
acesti lenesi-pizmasi nascocesc une-ori contra noutatilor
argumente forte istete. Iata, buna-ra, cum un doctor
dela Sorbonna numit Besian Arroy sfa'rima pe nemuritorul Copernic: sOrele e facut ca sa lumineze pamintul;

noi scim ins ca tortele se misca pentru a lumina mai

bine o casa, far casele nu se misca pentru a fi luminate
prin torte ; deci, nu pamintul se misca impregiurul sOrelui, ci se misca scirele impregiurul pamintului. $i cati
gura-casca nu se vor fi minunat la o asemenea logica !
4.

Apoi sint multi cu musca pe caciula. Ori-ce re-

ligiune are o morala; ori-ce morala are o sanctiune, adeca

un canon, o pedps a. in perspectival; deci, ei nu vor pe-

depsd, nu vor morala, nu vor religiune. Dinsii nu sint

Spiritisti nu de alt ce-va, ci numal fiind-ca nu pot ii
aid crestini, nici pagani, aid chiar mormoni I Ei sint
ib eri cugetator 1, in acelasi sens in care un bandit,
un Cartouche sail un Simeon Licinski, este li b e r face' to r. Cu acestia sa nu amestecasn la un loc pe:
5. Unii baeti nevinovati cu gargauni in cap, baetl
tineri saii batrani, cari vor cu ori-ce pret sa fie ,Tic sail
.p,dut la ide, dacal nu si la manusi. Un Moleschott, un
Buchner, un Carl Vogt, tin Lombroso trec printr'un fel
de mod ca si un Zola, trec de se tree pina ce lute se
invechesc, intocmai dupa curn s'au invechit un Hobbes,
un Gassendi, un Aretino. Sarmanii copilasi, in loc de a
urma acestor fericiti trecelori petrecaori, pe cari pOte
nici nu
cetit macar, ar face mult mai bine sa caute
in istoria sciinte, a literature, a artei, numile tuturor
acelora cari nu se invechesc nici o data. Pentru onOrea
www.dacoromanica.ro

14

BCIINTA BUFLETIILIII

omenirii, acesti luceferi sint multi, si totl, totl ping la

unul, ei scieati cg pOrta intr'insif o scanteig de nemu-

rire, pe care pe de aid, din vieta pgmintescg, o atitg.

deja din cnd in cand cu putere insufletirea de sus.

6. Cei mai multi habar n'ati ce este Spiritismul. Dupg

dinsii, el se cuprinde si se mgrginesce in in vir tirea
m es e 1 o r, adecd intr'un punct de unde ping la Spiritism e tot asa de departe ca dela apa, care ferbe pentru
s. supg in bucgtgrig, ping la trenul Fulger. Eli unul mar-

turisesc in cuget curat di n'am invirtit nici o data o

ms, si nu simtesc nici o plgcere de a o invirti vre-o
data.

7. Unii se tern si se feresc de Spiritism din pricina

caor-va sarlatani prinsi, cum se dice, cu ocaua mica sati

cu mana in sac, dupg cum altil se fac ate din pricina

p8catosieT unor popi. Dar atunci o mai mare cotcgrig
ar fi Medicina intrgg, in care sarlatanismul e ce-va de
tote qilele. S'apoi 6re numai Medicina? Nu se afl nici
o sciintg, nici o meserig, nici o ramurd de tralu, in care
sg nu se fi strecurat si sg nu se aclueze Omeni de rea
credintg, tot asa precum nu este nici un fel de moneta
care sg nu fi avut pe calpuzani ai sei. Feriti-v8 dard si
de bani, daci v8 dal mana I

8. In sfirsit, sint forte numerosi cei n edumeri t I.

El nu cred incg, dar nu mai rid. El a ajuns a cantri
lucrul cu luare a-minte si las timpului sarcina de a aduce mai multg luming. De cativa ani incOce, tonul
organelor celor marl de publicitate din Occident in privinta Spiritismului este din ce in ce mai cumpaat. Rinjetul de alta data despre pretinsii visgtori de ai lui Allan
Kardec s'a inlocuit treptat, aprOpe pe nesimtite, prin
nesce cuvinte adesea bine-voitOre, mai tot-d'a-una plinc
de reserve, cam in felul celor scrise nu de mult de Emile

Gautier sub titlul (Au pays des fees in fruntea lui

Figaro. Cele do8 marl Enciclopedie din Lipsca, a lul
Brockhaus i mai ales a lui Meyer din 1889, ambele
oglindind starea cea mai prOspag a sciintel germane,
adastal cu sange rece cercetgrile viitorului. Ne pare bine

www.dacoromanica.ro

DIIMNEWII, NEMORIREA, DESTAINUIREA

15

de a recunOsce cg acestg apucgtur g. nepgrtenitOre, sericisg,

adeVerat sciintifia, plea tocmal dela genialul Schopenhauer, a aruf incercare asupra Visiunii (Versuch iiber
Geistersehn und was damit zusammenhangt), desi publicatd la 1851, adea cu mult inainte de experimentarea
fenomenelor celor mai insemnate, totusi pOte chiar as-

tgdi, cu ate-va forte mid schimbri, a servi ca prima

paging la o lucrare temeinia asupra Spiritismului.
Din cele opt tagme de mai sus, este invederat c

numai ultimele trel ne vor intelege, cgci numai ele sint

doritOre si primitre de intelegere ; pOte c ne vor mai
intelege si bgetii cei nevinovati cu gairgduni in cap, dar

negresit mai tArdiil, cnd se vor mai cerne si se vor

cOce.

90. Mai pe d'asupra, am aye nevoe de a ne intelege

chiar cu unii dintre Spiritisti, ba incg cam multisori,
cari nu sint petrunsf de ideea cea de cgpetenig : orTce religiune trebue s aibd in vedere nurnal binele omenirii, Tar nici decum propria nOstrg piele sati o secg
neastimperatg curiositate, cu atit i mai putin reul altula.;
Acuma sciii cui vorbesc. Dar cine Ore sint eiI insumi?

Cel mai noti lucrgtor forte harnic pe cmpul Spiritismului, doctorul Paul Gibier, in ultima sa carte: Analyse des choses2, publicata sint acum abia cate-va Juni,
a credut de cuviintg a'si face urmgtOrea auto-biografig:

Rog pe cititori a crede, c el nu spufu aci decat

ceea ce scii prin observatiune sail experimentatiune.

Am Ore-care drept de a pretinde c nici observatiunea,
nici experimentatiunea nu'inI sint strgine. Ca medic,
adecg observator v.end-nevrend, imi intrebuintez facul.
tgtile mele de observatiune de doe-deci de ani, din call
<.cea mai mare parte petrecuti in spitalele din Paris. Ca
4. experimentator, am fost de fapt in timp de mai multi
ani in capul laborateriului de patologia experimentalg
si cornparativg al Muzeului de istoria naturalg din Paris ;
<=.si

printre alte multe cercetgri, mi-a lost dat mie de a

www.dacoromanica.ro

16

solINTA SUFLETIILIII

dovedi, prin nesce experience delicate, cum-ca animalii

cu singe rece, scutiti in genere de unele bole d'ale

animalilor cu sange cald, le pot totusi capeta, daca
vom ridica temperatura lor la un grad apropiat de a
mamiferilor, tinendu-i in apa calda. Am dovedit de asemenea faptul interesant ca paserile, gaine si altele,
pot turba i, transmitend turbarea mamiferilor cu mai
multe septemni in urma altoirii, pot apoi sal se vindece dela sine. Cu aceiasi ocasiune am aratat c tur

barea, o data vindecata, nu se mai re'noesce, caci

paserile cele altoite intr'un rind nu mai turbza, cnd

le altoirn a doua Ora. Tot eir cel de'ntalii am fa:cut
cunoscuti germenii sail microbii pemfigului acut si acei
al turbaril, si mernoriul pe care l'am publicat asupra
totalitatii lucrarilor mele despre turbare i tratamentul
a' a capetat dela Facultatea de Medicinal cea mai inalt
resplata ce se pOte da unei disertatiuni. In sfirsit, cei
dela putere a veclut cu ochi buni, de sigur, apucatu rile mele de observator si de experimentator, de Orace, in cinci rinduri diferite, guvernul Republica francese

mi-a incredintat mie sarcina de a studia, in Franta sin

<strain-tate, doe epidemie de cholera asiatica, doe epi demie de friguri galbene
i metOdele cele experimentale
ale invetatflor straini...v

Si de ce ore le spune doctorul Gibier tote acestea ?

Fiind-ca de! a cuteclat s scrie o carte, prin care in-

taresce Spiritismul, i deci se temea ca nu cum-va lumea

sal Tea peste picior, daca dinsul nu'i va spune, mai de

'nainte, cu cine anume are a face.
Vrea sa ic chiar astacli, dupa ce Spiritimu1 numeral
deja de-mult in sinul seii o multime de fruntasi curat
sciintificl, astronomi, matematici, chimisti, fisiciani, naturalisti, antropologisti, filosofi: pe un William Crookes,
un Russel Wallace, Fichte, Zoliner, Fechner, Ostrogradski,
Butlerov, Hare, De Morgan, Barret, Huggins, R. Cham-

bers, Gladstone, Oxon, Varley, Edison, etc. etc., afara

de capetenii literare ca Victor Hugo, Georges Sand,
Thakeray, Trollope, Lytton Bulwer, Arsene Houssay,
www.dacoromanica.ro

DIIIINEpEiff, NEMDRIREA, DESTATITUIREA

17

Thophile Gautier, Longfellow, Victorien Sardou si altii,

chiar astadf indraznesce cine-va numaT cu rusinea pe

obraz a scrie despre acsta c r e di n t -s ciinta, acesta
singura religiune experimentala. If este Tertat orT-si-culf
a tipari cu slove marl, ca geniul e o nebunia i Dumnede5 o epidemia; iT este Tertat a ne asigura, dupa Cabanis, ca ccugetarea este urina creerulta ; IT este Tertat
a improsca pe fata cu clabucT de noroTu in avinturile
cele mai inalte, cele mai adeverat omenesci ale omuluT;
if este iertat a ride de Tubire, de prietenia, de rnila, de
jertfire de sine, de cate altele; IT este fertat, fard a i se
cere dela dinsul, dela acela care batjocoresce, sa dovedesca cel putin cd este cine-va, cal lucreza si a lucrat
mult si bine, cd nu e un netrebnic trantor in roTul cel
muncitor al albinelor. Da! Irish.' cand vreT s scriT de
Dumnede5 si de suflet, cand cautT a lamuri legamintul
intre ceT plecatT deja i ceT remasi inca, o 1 atunci ceT
fara suflet si Para Dumnedeil, cei cu Nana itT arata dinii
si'tT cer titluri...
DecT, sa le &II i e5 pe ale melet

Dar ce sal le spufu ? Sal le spuTu ca's profesor de u-

niversitate ? Nu 'T mare treba ! Cat! profesorT universitarf

.

in Europa intrega nu sint ca un fel de irnperceptibili

microbT, prin carT ofticza i studiul i studentul ! SA' le
spuTu c sint membru al AcademieT i chiar al mai multor Academie ? Iarals1 nu'T mare trba I Tote Academiele

din lume, daca le Tel cu toptanul, sta5 pe loc si nu vor

sal se misce; Tar luate in arnarunt, ele adapostesc vecfnic

in sinul lor multe venerabile mustre de rugina intelectuala, puse la pastrare de vremea rea. Sal le spufu cal
muncesc fara intrerupere de trel-decf i maT bine de anT
la ogorul sciinteT si al literaturei? ca am dat la lumina

i atatea volume? ca am fost mult laudat de cutare i cutare i inca cutare ? ca am fost de
atatea on premiat ? ca.... tot nu 'I mare trbal 0 munch'

vr'o doe'-deci

ori-cat de indelungata pOte sa fie sterpa sai1 minciundsa;

volumele ori-cat de numerOse pot fi un namol de secaturY, fara traTu, dupa gustul momentuluT ; laudele cat de

www.dacoromanica.ro

18

SCIINTA SUFLETITLIII

sgomotOse pot fi cerite, mijlocite sati cumperate ; premiele pot fi de card.4ia Ce sa le spuTu dara? VoTu dice
numal atAta cal: in istoria, in filologia, in orT-ce sfera a
cunoscineT eI am fost tot-d'a-una scep ti c, respingend
autoritarismul de sus ca i popularitatea de jos i croindu'mT pretutindenea singur, prin propriele mele cercetarT dupd isvcire, o cale noua., build saU rea, cum me

taia capul, dar din inima curata, fard frica de nimeni,

fara folos personal, fara fatarnicia, fara reclamd.

Am spus ca Spiritismul este credinta-sciinta, ceea

ce insemnzd cal pe de o parte, el cuprinde in sine

miedul tuturor religiunilor far deosebire ; Tar pe de

alta, nu numaT se impaca cu sciinta aa numita positiva, dar Inca o i intregesce, infigendu'O' radacinele

adnc in Biologia.
Intrebarea, daca se afla unde-va sail nu se afla nicairT
nisce nmurT omenesci atat de uitate de Dumnedeil incat s nu alba nicT o adulmecare de Dumnedeil, acesta
intrebare este, negreit, de o insemnatate ore-care pentru Antropologia i pentru Etnologia, dar aci ne ingrijesce pre putin, i Tata de ce. Una din doe : se afla sail

nu se afla. Daca se afla asemenea nmurl, ceea ce este

cu putinta, atunci urmeza c religiositatea s'a desvoltat
in omenire, i numaT in omenire, de o data cu o trepta
Ore-,are de cultura, i decT, ca i insa,1 cultura, alcatuesce o inaintare firesca a specieT omenesci. Dacal insa,
din potriva, asemenea nemurT nu se afla nicairY, ceTa ce
rai este cu putinta, atuncT inceputul religiosit'atiT tre-

bue cautat deja la maimuta, la elefant, la caine, in straturile animale inferiOre omuluT. OrT-cum ar

fi

dara, in

arnbele casurl religiositatea este o prop4ire necesara pe

scara urcariT organismuluT, i acesta ne ajunge ca punct

de plecare; adica ne ajunge ca punct de plecare de a

sci ca : este tot aa in firea omuluf de a crede in Dum-

nedeil dup a. cum in firea omuluT este de a sta drept pe

doe picidre, Tar nu de a umbla de.abuiIea, dei cutare

sa cutare pte sa umble de-abuOlea i pte sa nu credal
www.dacoromanica.ro

DIIMNEDEt, NEMDRIREA, DESTAINIIIREA

19

in Dumnedeg, fie de bung voe prin fantasia, fie de nevoe

prin slabiciune organicg.
Felurite forme si reforme, prin cari atl trecut si trece
religiositatea : fetisism, politeism, monoteism, apoi sa-

beistn, buddhism, brahmanism, mahometism, crestinism,

apoi ortodoxism, catolicism, protestantism etc., nu ne

privesc nici mai mult nici mai putin decal intrebarea

de mai sus despre epoca nascerii religiositil4iT, adeca ne

privesc numai ca nesce trepte de propgsire ale unuia si
aceluiasi principiii. Care anume trpta e superira si care
3. este inferiOra? alegg ori-cine cum ii place ; destul ca unele

nu pot a nu fi mai sus, altele mai jos, altele mai la

mijloc. Fie-care trptg se deosebesce de t6te cele-lalte

prin cult si prin arngrunte, Tar noue' nu ne pasg aice
nici de cult, nici de arnrunte. Fie-care se aseme'nd cu
tote cele-laite prin recun6scerea lui Dumnedeg, a unui
Dumnedeii inteles mai bine sail mai reii, dar recunoscut d'o potriva in religiunea lui Cetivayo ca i 'n relicriunea lui Descartes sail a lui Kant. Cel mai adanc cercetator al religiositatii la popOre primitive Eduard Tylor
ne spune cg: se pote dice cal nici un trib selbatec nu
este panteist in sensul cel strins al cuvintului; doctrina,
,xpe care triburile selbatece o imbratisza obicinuit, docetrina mijlocig intre monoteism i panteism, este un

politeism avend in culme o singura deitate su-

premg. Ei bine, selbatece sail neselbatece, ast-fel sint

tote religiunile, t6te ping la una. Din religiune in religiune se schimba numai dOra numile proprii ale deilor de
a doua mama, numai etichetele. Ce este Mercurill daca,
nu un Arhanghel? Cate-o-odata chiar numele proprig se
pastreza pe furis, buna-Ora : trecend dela Romani la Romani, strabuna Venere se resfrange in sfnta Vineri din
basmurile poporului. Insusi mosaismul, socotit cu drept

cuvint ca monoteismul cel mai curat, ne vorbesce totusi de ingeri, adeca pune la mijloc intre om si intre

Dumnedeii o cetg de fiinte aprOpe dumnedeesci. Cheme-se

o asemenea fiintg Rafail, sati cheme-se Marte, sati cheme-se san-George, este in forma un politeism, desi in

www.dacoromanica.ro

20

SOIINTA StITLETTILIA

fond Dumnecleil remne unu I, unul in tUte religiunile

fdra deosebire, incungiurat de Om e ni-d umne qei, de
nisce mijlocitori intre cer i pdmint, din pricina cdrora
ori-ce teologid se aluneca pe nesimtite in mitologia, si
n'are ce face : trebui sa se alunece.
Cela ce ne isbesce dela cea de 'ntaiii vedere in tote

religiunile, este stdruinta de a'si da sarna de obArsia

nenumeratelor rele carl bAntue lumea. Pretutindeni s'a
inchipuit o cleitate rea, una sail mai multe, luptnd improtiva binelui. La Egipteni Tifon contra lui Osiris, la
Inch Siva contra lui Brahma, la Evrei Satan contra lui
Iehova etc. Cea mai desvoltatd, cea mai amdruntita
icOn d. a acestui resboiii ni se infatiszd in zorbastrismul

persian, trecut apoi in manicheism si la urma in bogomilism. De unde vine reul? se intreba merell si se tot
intrebd sdrmana omenire, respunclendu-si ea insasi : cati

s fie si draci, nu numai ingeri. In tote reiigiunile insa

ne intimpina, dacd nu ca un element cu totul mai pe
sus de acestd luptd, cel putin ca cel menit a o sfirsi
prin infringerea reului, un Dumnecled u n u I.

Si omul se mAngie cu nedejdea acelei biruinte dela

urma urmelor, fiind sigur c o sal guste i el din rOdele
o sal le guste nu ca nm omenesc, ci anume ca personalitate cutare sari cutare. Nu s'a gdsit inch' nici o semintid ornenscd, ori-cat de josorith, care sd nu crcla
in nemurirea sufletului. Si pentru ce Ore crede ? nu cumva cd se teme de mOrte i ar vr sdi se amdgsca
sali sd se ametscd. ? Dar tocmai pentru ca crede in nemurire, selbatecul nu se teme de mOrte. Fatalist la culme,

el infrunth primejdia mai cu hothrire cleat ori-cine. Fatalism si fricd sint doe poluri opuse ; din fatalism isvoresce ne-frica ; unde este fatalism, frica nu pOte sd fie ;
unde e fried, nu pOte fi fatalism. Dela Lucretiii incOce,
.se mai trasnbitza mereU c i in Dumnecleii omul crede
numai de fricd. Dar pentru ce Ore omul manncd? Negresit, de fOme. Mncarea existh ea sad nu ? De n'ar
7. exista mancare, omul n'ar put aye frne. Inchipusca'si
cine-va o omenire pururea fldmnd, trdind i immultin-

www.dacoromanica.ro

DIJMNEpga, NEMIIRIREA, DESTAINUIREA

21

du-se vecurl peste vcuri fara rnncare ! Dupd cum fmea,

ca o trebuinta organica, presupune c este ce-va care s'o

pta inclestula, tot asa credinta in Dumnedeii, credinta in
nemurirea sufletului, intru cat aceste credinte sint impartasite de omenirea intregai din toti timph si din tote te-

rile, facend parte din or ganismul oinenesc, nu se pot

intemeia decat pe putinta und indestulari. Se 'nt'ampla,
vedi bine, a crecle cine-va si de frica, burial-Ora mai toti

ateh in ajunul morth sali cand furtuna pe Mare incepe

a inneca barca ; tot asa se 'ntarnpla unora a mnca si
cu d'a-sila ; dar val" de o asemenea rnncare si de o asemenea credinta!
Frica saii ne-frica, ori-care ar fi isvorul credintei tuturor Omenilor in nemurirea sufletulM, faptul in sine a

fost urmarit, cercetat, adeverit de catra etnologi, si a

capaat in istoria comparativa a religiunilor numele caracteristic de a ni m ism. Cum este sufletul cel nemuritor,
ce face el si uncle petrece dup esire din trup, care este

raportul luf de adoua-di cu ccl remas1 pe pamint, tote

acestea sint niste maruntisurY, intocmite de fie-care po-

por, de fie-care vita de Ornenf dupa un alt tipic ; ins

in tOte tipicurile, cel crestin, cel brahmanic, cel chinesesc, cel selbatec, sufletul are o fo r m a, adeca un insai aburos,
yAlis material,. un fel de corp streveli
deosebit _de corpul cel pamintesc. Multumita acestei
forme, sufletele se pot recunOsce si nu se amesteca Ia
o-lalta. Multumita acester forme, sufletele cele clestrupate
eat incetzA de a ft in legAtura cu cele intrupate, de a
se viri in treburile omenesci, de a se destainui noue,

cand o cred ele de cuviinta. Sufletele cele rele satI nenorocite se fac s t rigo I sati nail) e. Sufletele cele marl"
si curate, s fi nti I crestinismului, inaltiindu-se pina la
Dumnedeti, devin acei mijlocitori intre cer si intre pamint, acei Omen T-d umn e s1 e I, pe carl tote religiunile
ajung al pre-apropia de Fiinta Suprema. Impartasirea
tuturor acestor suflete, fericite sari nefericite, prin vise,
prin vraji, prin oracule, prin prorod, prin cite altele,
alcatuesce una i acela0 credinta. omenesca.

www.dacoromanica.ro

22

SGTTITA SUFLETIIL13/

In sfirsit, in tote religiunile, fie ele pe off-ce trptg a

culture, dupg cum binele universal se luptg cu reul universal si ajunge a'l birui la adecg, de asemenea binele
individual trebui sd se lupte cu reul individual, pe care
prin stgruintg pOte sal biruscg. De aci urmzg resplatg
pentru cel biruitor, pedpsg pentru cel biruit: r a Yu sag
I a d, respunderea fie-cul pentru faptele sale.

Religiunea darg luatg peste tot, desbracata de oti-ce

particularism, de ori-ce impestritare dupg vreme si dupd
loc, ni se infgtiszg cuprinslend tref, numai tre dogme :
DUMNEpEl.
NEMURIREA.
DESTAINUIREA.

Prin aceste tre, numal tre dogme, caff sint legf

neclintite ale firif ornenesci in tdtg putcrea cuvintului,

teologia este sciintg fara a inceta de a fi credintg,

adecg ea induplecg cugetarea cea rece si cantgritre,

miscnd in acelasi timp ping intr'adnc cOrdele cele mai
gingase ale inime.
Insg ori-ce sciintg, dacg in adever este sciintg, trebui
neaperat s fie impacata cu cele-lalte sciinte, sg nu fie
in zizanig cu nici una din ele, cad tote sciintele inchipuesc la o-laltg un intreg, un acord armonios, o singurg
enciclopedig. Orr care teologig speciala, fie protestanta,
8. fie catolicg, fie mahometang sag' brahmanicg, se pOte
privi cel mult ca flora unef teri, o florg une-orf forte
ciudata ; nicl una insd din ele nu este Botanicg, desi

tate se intemeazg pe Botanicg, care numai ea, generalitate a tuturora, este o adeveraet sciintg.
Din punctul de vedere curat sciintific, adec g. aseclat
pe esciinta mareluh
Astronomia i pe Isciinta miculuf)
Chimia, daca ne intrbg cine-va : ce este Dumneclei ? singurul respuns care ni se pare a fi apropiat

de adever, intru cat IT e dat omului de a sci ce-va in

starea

'1

de astacli, cat sg fie: Dumneclei este i n fin i t.

www.dacoromanica.ro

DUMNEW, EEMURIREA, DESTAtNUIREA

23

Noi ne intcircem ast-fel la batranul Voltaire, carele dicea in Dictionarul Filosofic : ceTa ce se p6te incredinta
fara tenth', este cal Dumnedell e infinit, Tar mintea ornenesca e forte marginita. Bietul Voltaire, osandif i de-ochiat ca ateu de catra abbatT si cardinalT I Nu volu
rata nici odata cele doe' cesuri, pe carT le-am petrecut
cu fiTca-mea la Ferney, in parcul si 'n casa, in oclaita
de lucru a nemuritoruluT cugetator ; la stanga dela pOrta
se 'nalta o bisericuta, d'asupra cariTa se citesce : Deo
Voltaire a ridicat'o luf Dumneclegz.
erexit Voltaire

acest cap atat de anti-bigot, atat de sceptic si atat

de sanatos, atilt de limpede tot-o-data, vedea forte bine

cg cea mai nemerita caracteristica a luT Dumnedeg este:
infin it, in contrast cu marginirea mintiT omenesci, care
totusT voesce si e dathre sa '1 cunOsca. y
Astronomia clovedesce c orT-cat de multe ar fi lumile

ori-ca de mare ar fi universul cel cuprincletor de aceste lumT, ele tote se afl intr'un infinit. Infinitul insa,
si

in care e cuprins universul, nu este egal sag identic

cu totalitatea partilor acestuT univers, adeca cu lumile

a+b+c+z, cad ele sint tote marginite, fie-care avend

hotare, si deci are hotare i totalitatea lor. Matematicesce,
negresit, la orT-ce nurner concret se pte acialoga un alt
numer concret, i altul, i rasT altul, si tot asa inainte lard

a mai sfirsi vre-o-data, ca si cand s'ar put inchipui un

infinit dintr'un sir de numere concrete ; dar acest sir,
fie orT-cat de lung, nu va fi totalitatea acelor nurnere
concrete. de vreme ce o tot,ilitate este o summa, Tar
summa nu se pOte trage decat atunci cand se opresce
socotela, cand incetza lucrarea, ca.nd se pune o margine. Lumile din univers intocmesc in fie care moment
o summ totala, i deci totalitatea lor a+b-l-c+z este
marginita ca si fie-care din ele in parte: a, b, c, z. Universul, prin urmare, se cuprinde in infinit, totusT nu este
infinit. Mai mult decat atata ; sciinta nu pOte pricepe
universul fara a ajunge ne'nlaturat i neaperat la notiunea infinituluT; dar ajunsa acolo, universul i se infatisza
ca o simpla intamplare, precum este o intamplare, buna-

www.dacoromanica.ro

24

scIINTA sUPLETULut

graiul romnesc pentru acela care, plecand dela

studiul acestui graiu, se urcg treptat la limba omenescg
in deobste, adecg la darul de a vorbi, la isvorul tuturor
Org,

gralurilor realisate, realisabile sail pe cale de a se rea-

el vede atunci c acel dar de a vorbi este un principia fundamental, din care s'a ngscut graiul cutare sail
cutare, insg putea sg nu se nascg.
In acest chip, not toy, pgmintul nostru, srele nostru,
miline de miline de alti sort cu alte pminturi si cu

lisa :

aIi not, cu alte intunerece de fiinte simptre, voitre

cugetgtOre, 4trgim, ne miscam si sintem in eh, dupd
disa apostolului Pavel: sintem in acel infinit, dar nu

si

sintem el. Dui:4 cum globul pgmintesc este o besicg de

sgpun.invirtindu-se intr'o sistemg solarg, tot asa universul

9- intreg, tote corpurile ceresci la un loc, sint un fel de

besica: de sgpun invirtindu-se in acel infinit, care le linbrtiszal si le strgbate de pretutindent. Numai el este
tot, cgci numai afarg dintr'insul nu pOte fi nemic. Numai

pentru el, timp si spa;iii nu existg, fiind nemarginit in

timp si in spatiii. Nurnat el scie tot, de Org-ce '1 ajunge
a se sci pe sine'sT, neavend pentru acsta vre-o trebuintg de a cerceta raportul intre eh si nuied. Dacg omul,
culmea desvoltgrii organice pe pgmint, scie atat de putin,
aprOpe nemic, este cg, din legen ping la cosciug, pe micutul se e till mgrginesce necontenit spgimintgtorul n u-e

Prima margine, un fel de zid despArtind pe om de

ceea ce nu este el-insusl, e corpul cel grosolan, de care
spiritul e legat ca printr'un larg elastic, putend a se

del:Arta ping la un punct, dar silit 'lute a se intrce.

Apoi in lguntrul acestul corp, fie din pricina lui, fie din
pricina altor spirite tot asa de inlgntuite, cu cart spiritul cel inlgntuit are a face, se gramadesc mgrgini
peste mgrgini. Intunerecul e marginea luminet, reul e
marginea binelui, uritul e marginea frumosului, minciuna
e marginea adeverului, strimbgtatea e marginea dreptatiT, prostia e marginea mintii, o margine mai ingustg
sail mai larga dupg impregiurari, dar ort-ce nu h este
o margine pIn la care pOte sg inainteze da, nu este

www.dacoromanica.ro

DUMITEpEt, NEMIIRIREA, DESTAINDIREA

25

deca o margi ne, o nevoe a firii celei mgrginite a lumilor si a fiintelor din univers, si dispare acolo unde
nu sint mgrgini. Prin natura cea marginita a graiului

omenesc, cnd noi clicem binele, efrumosul, oadeverul, cdreptatea, clumina, and facem adeca o deosebire intre aceste notiuni, este deja o marginire, caci
a deosebi insernneza a margini, pe cnd ele nu se deosebesc, nu se mgrginesc, ci alcatuesc un singnr ida in

Acela fr margini.
Astronomul, cu ochii radicati spre intinderea cerurilor, dal peste infinit. Tot de infinit se isbesce chimistul,
and Il pogOr g. ochii in tarina. Voind sa intelega ce
este un corp, el il desface in parti, apoi partile in partecele, apoi prtecelele in partecelute, in partecelutele
partecelutelor si asa mai inainte, ping ce ajunge la molecule si alte molecule, mai departe de cari nu pte sa
mai bucgtscg, desi sciinta if clice ca trebui sa mrga

cu. gAndul ping la atom, Tar atomul remne cu totul afard

din lucrarea puterilor chimice satI fisice, sirnplu, indivisibil, fgra margini, adeca infinit.
Infinitul chimistului dincolo de moleculg, pOte ore sg
nu fie acelasi cu infinitul pe care'l aflg astronornul din-

colo de univers? A clice ca atomul, pe care nu trebui

cab amesteam cu nici un fel de molecula, e nemArginit mic, este o absurditate, cgcl ori-ce mesurg, de
micime ca si de mgrirne, se potrivesce numai acolo unde

sint margini. Pluralul atomi e tot asa de absurd, de

vreme ce aceea ce n'are margini nu pte fi cleat u n a : din
data ce ar fi d o 6' sag t r ei, ele s'ar ungrgini neaperat

una printr'alta si, prin urmare, ar fi mgrginite. Atomul,

adeveratul atom, nu pOte fi nici doe, nici trei; nu pOte
fi nicl mic, nici mare ; atomul este unul infinit.
Infinitul astronomului i infinitul chimistului sint dara
acelasi infinit, in cuprinsul carula plutesce, cu tote ale
lui, universul cel mgrginit; ata.' t de mgrginit si resmarginit inat, dela corpul ceresc cel mai mare ping la punctul
material cel mai rnic, a t in gere intre mrgini nu exista
.nicairi in naturg. Dupd cum soril se despart intre el prin

www.dacoromanica.ro

26

s On NTA

FLET 'nut

spatiuri calculabile sati necalculabile, de asemenea orTce molecula cat de ultra-microscopica este despartita de

molecula cea mai invecinata printr'un spatiti calculabil

10.sati-necalculabil. Ceea ce ni se pare none' a fi unit, nu
este unit decat in parerea nOstra, unit in realitate fiind
numai infinitul, cad numai el este unul. In acest infinit,
srele cel mai colosal i molecula cea mai imperceptibila rotesc, rotesc mereii si se atrag de o potriva, solidare intre ei i intre ele, dar nu se ating nici o data
prin marginile lor. Acest infinit urdesce de o potriva,
dupa aceiasi norma, u n a cum e si el unul, microcosmul i macrocosmul.

Pentru om, a urdi, a face, este a termuri, a pune in

nisce margini mai marl' sail mai mid ce-va pe care '1
scOtem din noi inai-ne si din afara. tot-o-datd. Cu cat
mintea e mai Inaiti, cu atat mai mare este partea cea
trasa din ea insasi, insa in ori-ce cas ea trebui sa se
amestece cu o parte din gall. Architectul, care cladesce,
Tea din afara materialul si cat va din ideile planului, 'far
remasi;a din propria sa minte, imbinand unele i altele

pentru a urdi un ediflci, adica pentru a le laptui in

marginea cutare. Asa urdesce poetul i cisrnarul, totd'a-una in margini, tot-d'a-una cu calapod. i e, cand
die acum emargine>5, ieati din afara o vorba gata, facuta, urdita, in care o cugetare este marginita prin sonurile m, a, r, g, i, n, e. Numai infinitul, fiind singur,
nu pote lua nemic din afara, ci urdesce tote din sine'si,
le urdesce insa in acelasi chip, adeca termuresce, pune
in nisce margini, ma'rgini prin cari faptura nu se pOte
confunda cu el; mai curind s'ar put confunda un cesornic cu csornicarul care'l face, caci cesornicarul si
cesornicul sint ori-si-cum marginiti unul i altul, pe cand

opera infinitului este o marginire urdita de cel nemarginit, o marginire si ea, dar o marginire cu pecetea nemarginitului
L'arne est tout, c'est le doigt de Dieu sur la nature...

(Julie Hasdeu).

www.dacoromanica.ro

DIIMNpEti, NEMORIREA, DESTAhlIIIREA

27

Luand ca punct de plecare i n fi nitul astronomului

0 al chimistulta, al celor doe sciiqe cari s'ar put numi
calla si omega), una suita cat e cu putinta mal sus 0
cea-lalta coborita cat e cu putint mai' jos, nol am veclut
ca acel infinit, unul i acelasT

neavend marginT, cuprinde in sine universul, dar nu

e univers ;

neavend marginT, fiinOzal de sine'0, chTar daca n'ar

fiinta. universul ;

neavend marginT, nu pOte aye nicT o. insu0re restrin&lore, nici un atribut negativ ;

neavend marginT, intrunesce t6te atributele positive:

binelel,, g frurnosuh, eadeverulh, dreptateaa., <lumina,

gsciit4a, intr'o siligura afirmaOune;

neavend margini, urclesce totul numaT din sine prin
impunerea marginilor la ceea ce voesce ;

neavend marginl, nu pOte fi identlficat sag macar confundat cu laptura cea marginita ; i totuT

neavend marginT, urclind prin urmare numai din sine,

este cuprins in ori-ce faptuire a vointei sale.

Numiti'l cum ye place. Numele nu schimba nemic.

Dar fiind-ca numele nu schimba nemic i cal putet1 in0-ve

a'l numi cum ye place, lasqi-ne i pe noT aT clice

DUMNEpEt.

Si acuma, in marginea cea ingustai a mintii nOstre-

sciind ce este Dumneeti i cum se resfrange el in

oil-care din plasmuirile sale, sa trecem dela urclitor la fa pt u r a.

www.dacoromanica.ro

28

it.

801INTA surumuf

Aci nici Astronomia cu stelele, nici Chimia cu moleculele, nu ne mai calauzesc, ci ne pte ajutori numai
Biologia, sciinta in care vom da rasi peste infinit, dar
de asta data nu ca o tinta a cercetdrii, ci ca un racient
pentru a pasi inainte pe o cale deja asigurata.

flckel... Si de ce ore sa nu citez pe Hckel ? In a

treia prelegere din Istoria Creatiunii, el clice c imprtasesce pe deplin urrnatOrea cugetare a lui Giordano

Bruno, a spiritistului Giordano Bruno: este un spinit in tote; nu se aft' nici un corp, fie ori-cat de mic,
eunde sa nu fie cuprinsa o partecica din substanta dumnecleesca care '1 insufletescep. 0 impartasesc si eil acesta

cugetare, dupal cum o impartasia si apostolul Pavel:

etraim, ne miscam i sintem in elp ; ba rnerg chiar mai
departe, clicend el fara o partecica din acea substanta
dumnecleesca nu se afla nici o molecula. Flckel dard
eta cum incepe prima sa prelegere : Miscarea intelectuala cariia naturalistul engles Charles Darwin a dat
cel de 'ntaili nascere prin vestita'i carte despre Originea speciilor, acsta miscare a dobandit intr'un scurt
timp un resunet atat de mare, inca't trebui sa intereseze
pe ori-cine. Si totusi teoria, numit obicinuit darwinianal sail darwinism, nu este deca't o mica parte dintr'o

<kdoctrina cu mult mai intinsa de o insemnatate fara

seme'n, adeca din teoria universala a evolutiunii, care
imbratisza peste tot intrga sfera a cunoscintelor ome-

nesci. Dar chipul, cum a sciut Darwin sl doveelesca

< acsta din urinal teoria prin acea mica parte din ea, e
ata't de temeinic, atat de induplecator, si incheerea fa-

tala la care duce acea teoria a sguduit ata de adnc

vederile despre univers ale tuturor cugetatorilor, incat

valOrea darwinismului este mai pe sus de orT-ce inchipuire. Da; printre progresele cele nurnerOse si insetnnate ale istoriei naturale contimporane, acsta nespusa
largire a conceptiunil nOstre omenesci trebui privita ca

acea mai roditre in urmari, ca cea mai mareta...2

Asa, adeca aprOpe asa. Dreptatea cere totusl, fara a
mai vorbi despre inaintasi in trcet ai teoriei evolutiowww.dacoromanica.ro

DIIMNEUII, NEMORIREA, DESTAINUIREA

29-

niste, ca Lamarck sail ca Goethe, sa nu uTtam ca 'n

acelasT timp cu Darwin, la 1858, un alt mare naturalist
engles, lucrand tocmaT in Australia, facuse aceiasT descoperire : Alfred Russel Wallace, al caruTa nume ne-a in-

timpinat mai sus intre sustinetorii cel mai hotgriti ai

Spiritismulu 1.

Dup doctrina luT Darwin, desvoltata de o scOla intrga de biologi, otnul pe parnint este ultima veriga a
unuT lant de transformatiunT. Incepend dela planta, ba
si maT inclarit, trecend apoT prin zoofitT, apoT prin sirul
vietatilor din ce in ce mai-mai desavirsite, acelasT ger-

mene, am pute clice maT bine acelasT plod, ajunge cu

incetul a fi om. Precum ii face cine-va o genealogia

ca Mu a luT Ion, nepot al luT Petru, stranepot al la Stefan
etc., tot ast-fel Hackel croesce pentru speciea o m o genealogia cam asa : fiTu al maimutei din epoca tertiara,

nepot al brOscei din epoca secundara, stranepot al soWei din epoca primara', restrnepot al until nevertebrat din epoca archeolitica...
Cusurul cel mare al darwinismului, daca e in adeve'r
un cusur si nu alt ce-va, este lipsa treptelor intermediare intre speciT. 011-cat de multe ar fi asemnarile
curat anatomice i embriologice, totusi dela om pina la
maimuta, fie goril, fie cimpanze, e pr departel In loc
de un arbore genealogic, in care totl suitoriT si pogoritoriT sint legati printr'o mostenire necurmata, s'ar put
clice mai curand Ca evolutiunea darwiniana este o intocmire armonica, prin care speciile se suprapun una
peste alta din ce in ce mai supericire, fie-care specie in2, chipuind totusT un ce cu marginile sale proprie, o molecula fara atingere cu cele-lalte, cam asa dup cum sint
tote moleculele din univers.
Lipsind dara intre om si maimut o trpta intermediar a-liar strict anatomica, necum fisica si psichica in
acelasi timp, presupusa spita a nmuluT remine indoelnica ;

i primind'o a'o-cam-data, noT o facem numaT pentru

a nu incurca desbaterea prin ce-va de o insemntate secundar. Fie acea spita a nmuluT orT-cum ar fi, mTeul

www.dacoromanica.ro

30

sMINT& BUFLETIILUI

darwinismuluT e sangtos, e adeve'rat, e plin de lumina'.

El asedd principiul evolutiunir progresive intre fiinte, si
acest principiti e de ajuns ; e de ajuns adecg a se sci cu
toptanul, fgrg amdrunte, cg fiinta omenscg se desfgOrg
din alte fiinte din ce in ce mai putin inferiOre, de 'ntaiii
organice, apoT neorganice, apol... apoi ce? Ca si Astronomia, ca si Chimia, Biologia ne duce la i n fi n i t, la
ceTa ce'T mai sigur decat tote, fiind-ca cuprinde pe tOte
si se cuprinde in tote.
a rife bucur, earl omul o trepta
Pe suisul cel ftra de-apus
martirul mat cuget asteptt,

Teri un vi er me si maini un I s u s,
Cale lunga

s'ajunga

mai sus

1...

Acest m aT sus este o urmare neaperatg, o nestrgmutata logicg a darwinismuluT. Evolutiunea, care merge

in jos pin la asa numita protoplasmg, nu se pOte opri

in sus la om, ca si cand intre orn si intre Dumnedeti
n'ar fi nemica la mijloc. Dupg cum scara ne pogOrg.
ping la infinit, de asemenea ping la infinit ea trebuT

sg ne urce. Fiinta neorganicg devine fiintg o r g a-

ni cg, fiinta or gan icg catg sg deving fiintd sup r aorganic , si tot inainte, inainte ping la infinit. Numai infinitg ea nu va fi nici o data, Tar neputend fi infinitg, totd'a-una va ave o margine, o margine din ce
in ce mai find', maT mlAdiOsg, dar totusT o margine, prin
urmare o materig, un fel de corp : giaste trup vi e-

tuitoriu si Taste trupti sufletescih, corpus spin-tale', <0105,tta zpvxtxdvD, dice apostolul Pavel, si apol adauge intocmai in sensul evolutiuniT : gsufletescul nu'I
de intaTu, ce vietuitoriul, dupa acTa. celti sufietescux.,
non prius quod spiritale est, sed quod animale, deinde
quod spiritale (I Corinth., XV, 44, 76). MaT darwinism p6te sg fie?
Intru cat orl-ce corp, ca s revenirn la vorba luT Hackel,

cuprinde go partecica din substanta durnnedeescgz, ori-

www.dacoromanica.ro

DUMNEE, NEMIIRIREA, DESTLNDIREA

31

ce metamorfos este o m e te m psi co s

tot.o,clat; negresit, nu metempsicos g. capricios-regresivg ca la cei vechi,

dupg care ornul se putea preface intr'o brciscg, ci o

metempsicosa treptat-progresivg, prin care brsca, tre.
cend intrga insiruire mijlocig., se pcite preface in om.
Nu vom cerceta, ealci nu sintem in stare de a cerceta, la-

sand altora acesta gingasg sarcing, evolupunea lui e

adecg a elernentului psichic, in straturile organice sah
neorganice antericire omului. La caine, de sigur, se aratg
deja acea duisai jertfire de sine insusi, acea inrfinare a
egoismului, acel avint altruistic, care pintre rneni chlar

alege pe cei mai aleT. Prin altruism incepe a se ivi

adeveratul e h, substanta cea durnnedeesca), pecetea.

infinitului, care se desmgrginesce si tinde la nemdrginire

ping si 'n marginea unui corp.

Altruism algturat cu eli, acsta se pare a fi ciudat
la cea de'ntnin vedere, fiind-ca nu altruismul, ci tocmai
egoismul insemnezg Jets. Etimologicesce asa este, nu

este asa logicesce, ceea-ce se intampla adesea. Egoisrnul

se pte asemena cu zorul calgtorului la restaurantul unei
3. ggri, cnd impinge fgrg milg cu cotul pe cel lalti dru-

masi ca sal resbsca mai lute la masa cea cu bucate,

unde apuca i imbuc cat pOte si cum pte, de temere
ca sg nu prda trenul. Egoistul e egoist, cad' vita de
aci e pr scurtg, pr grabita, si el nu vrea sg scie de
o altg viet. Pentru dinsul e 5 nu existg &cat ca o clipa
de indestulat trebuintele de adi ping maine, nu ca o pgrtecicg din substanta dumnedeescgo, adecg nu exista aprpe
de loc. Acea p irtecicg, adeveratul eli, se dg pe fatal
mai ales in altruism, ori-care i-ar fi numele. Altruistul

se jertfesce pentru altul, pentru terg, pentru omenire,

pentru o idee ; se jertfesce linistit si bland ca Isus pe
cruce, se jertfesce zimbind i fericit, fiind bine incredintat ca e u 1 nu !Ate sg perg, c nici o mcirte nu'l
pte nirnici, ca. el stgruesce, se conserva ; altruistul mannc mOrtea; dupg vorba lui Shakspeare, a celui mare

intre ccl mai marl: cvei manca mrtea cea rnncgtre

www.dacoromanica.ro

32

SmINTA SUFLETIILIII

(de OmenT si, mOrtea o-datg mOrtg, nu veT mai muri

onicT o data).
So shalt thou feed on death, that feeds on men,
And, death once dead, there's no more dying then...

0 lege universalg a fgptureT, una din cele mai stgpanitOre, aceia din care Darwin a tras vestita duptg.
pentru existentg, este conservarea : a fi. 0 abatere dela
acsta lege e peste putintg, sai cel putin, not' nu ni-oputem inchipui. Sinuciderea, departe de a o resturna, o

mai intaresce, cad or-I-cat ne-ar striga cel arnarit i necajit c vrea sa nu mai fie, ca dincolo de mornnint nu e
nemic, cg nemicul e incetarea suferintei,
orT-cat s'o

strige, el nu s'ar omori, dacg n'ar ave o incredintare

de care nu's'i dg samg, incredintarea cg e u 1 omOr suferinta, dar e u 1 remane. Ornul decT scie cg e nemuritor,
o scie chiar cand crede ca n'o scie; el scie cg e nemuritor anume ca e ii, ca personalitatea care cugetg. si
voesce ; el scie cg. mOrtea nu este decal un ye! strevediti
dupa care se ascunde:
NEMURIREA.

Se pare cg deja unele dobitce simtesc ceea ce numirrt

noT nemurirea su fl etulu T. Un caTne credincTos insotesce ping la mormint lesul stgpanuluT ; privesce cum
il

bagg in grOpg, fgrg a se repedi la docli, desi el se

fi incercat a se atinge

repedia inainte la ori-cine s'ar

de stapan ; apoT nuyvrea sg se intOred a-casg, ci remane

culcat pe mormint ; fC) di, doe, treT respinge ori-ce hrang,
dar nu mused pe nimeni i, ntocmaT ca un mucenic,
mOre jertf a ItibiriT. A cest caTne nu este ore forte sigur,

a prin mrte el isT va recgpeta stapanul ? Cat timp reposatul trgia, i se intampla adesea a pleca in cglgtorig
pe mai rnulte lunT, lgsamd pe Azor a-casg. Azor era trist,

tamjitor, dar totusT mahca din mana slugilor si astepta

ca i cand ar fi dis stgpanulul : la revedere. De
ce ore acuma Azor, atat de rebduriti alta data, nu mg-

www.dacoromanica.ro

DUMNEW, NEMURIRPA, DESTAINUIREA

33

nanca pe rnormint, in asteptare ca stapanul s sa din

grpa peste ate va chile sail peste cate-va lunf ? El scie,
prin urmare, cd mOrtea este o altfel de calatorid ; dar
pare a fi asigurat ca prin sinucidere pte sa 'ar revda
sta.pa.nul, caci numal pentru a '1 revede se onuird, nu
dintr'o obicinuita intristare. Un asernenea caine, daa

nu e om, este candidat la omenia, dupa cum a

spus'o nu'mf aduc a-minte cine. Ca sa fie ona deplin, if

lipsesce numai clOra organul pentru a manui revolverul.
Sciindu'si nemurirea i putend s'o scie, negresit, mai
4. cu temehu de cum o scie cainele Azor, omul aflai acurn
din doctrina evolutionista cal sufletul set] fusese dre-and
intr'un corp de maimuta, aka data inti 'un corp de brdsca,
ba inca i o burun sail un muschfu intr'o vreme orecare ; el afla ca in trecutul cel intins pina la infinit, a-

cest suflet n'a facut nici o data un pas inclarir, ci tot.

d'a-una a pasit inainte din mai bine in mai bine ; el
afid ci regresul nu exista in naturd; i decf, multumit
JO Darwin, omul are acurn dreptul sciinti fi c de a 'sf
dice : ant lepedat corpul de bri5sca pentru a imbraca pe

al maimuteI, am lepedat corpul maimutei pentru a irnbraca pe al omulta ; lepedand corpul de om, ce fel de
corp voiu imbraca 61 Ore maine ?
Intrebarea nu e bine pusa, adeca nu se potrivesce pc
deplin cu legea evolutiunii. La Darwin transformatiunea
nu urinza nemijlocit din specie in specie, buna-Ord dela

maimuta la om, ci se faptuesce mai intaiu in sinul fie-

canT speciT, de pilda dela Buseman sati Hotentot hi

Roman sail la Grec; si nici ca se pte sa fie altmintrelea, de vreme ce Busemanul, nici decum un Pericle,
infatisza mai multe trasurf de asemenare cu maimuta.
Asa dara, numai atunci and omul a ajuns la culmea
putincids a desvoltariT curat omenesci, numai atunci
and egoismul a scadut la minimum si altruismul s'a
urcat la maximum, numai a tunci and avinturile cele

marinimOse .si ajutatre au covirsit poftele cele josnice,

,ati cel putin s'ati equilibrat cu ele, numai atunci, avend

www.dacoromanica.ro

34

sOTINTA SIITLETIILIII

temem de a crede ca 'n rna-ginea ornenirit el si-a implinit intrega soli, omul are dreptul de a'sT pune intrebarea : sufletul mcii, lepe'dnd corpul de om, ce fel
de corp va imbraca ore maine ?
La acestal intrebare darwinismul nu pte respunde d'adreptul, dar nu pOte rasT a nu respunde prin analogia.
Nu pote respunde d'a-dreptul, cad el se intemeeza aprOpe
exclusiv pe anatomi, cel mult pe ernbriologia, fiind de
tot sovaitor de cate-ori s'abate piezis in sfera psichica.'
Sfera psichica par'ca i-ar pune pedeci in cale, nu pentru
ca aceste pedeci ar fi adeverate, ci pentru c ele nu se
terg decat printr'o InaItI sintesa asa clicend supra darwinista. Ast-fel, buna-ra, prn inteligenta rnaimuta se
propia maT putin de om decum se apropial de el elefantul i cainele ; Tar prin firea cea cantareta, caracteristica mai ales la s'61batecT, adeca anurne in stratul cel
maT primitiv, noT sintem maT aprpe de unele paseri,
mai cu samal de acelea carl, forte destepte, imitza chiar
glasul ornenesc. ApoT, clacal vom socoti elernentul fisionomic, ce-va pe jumaate sufletesc saritor in ochT, vom
ved ca omul nu e o m, ci m e ni, Omeni in earl se
oglindesc mai-maT tote vietuitrele de pe pamint: cutare semen a. a boil, cutare a cal, cutare a porc, cutare

a pisica, cutare a vultur, cutare a brosca, cutare altul

nu numai aduce cu castor, dar se'ntarnpla a fi si architect tot-o-data. In darwinism, ca doctrinal nurnai ana-

tomico-embriologica, Tar prin acsta o doctrina neispravita, elementul spiritual, <partecica din substanta dumnecleesca, sufletul este lasat la o parte, sufletul omului

Ion ca si sufletul cneld Azor. La intrebarea data : lepecland corpul de om, ce corp voiu imbraca eu Ore
maine ? darwinismul, dupa cum am spus'o mai sus, nu

pOte respunde d'a dreptul ; dar nu pOte rasi a nu res

punde prin analogia.
Prin analogia, vrend-nevrend, darwinismul treb ut sill
fi de o specie irnmediat supeaiora, din care te vei urca intr'o aka irnmediat si mai

respunda omuluT : ovel

i5. <superi&X.

Prin analogia, vrend-nevrend, darwinismul

www.dacoromanica.ro

DEJMNEpEt, NEMURIRLA, DESTAWITIRFA

35

trebui sal adauge : in speciea cea imrnediat supericird

<ye cdpeta o sarnd de noue insusia, pe langd cart vet
<pdstra pe cele mai multe din insusirile tale de astddt,
,puse in armonid cu insusirile cele din nod cdpetate ;
ba altar din insusirile perdute, adecd cele ne mai tre-

buincise in noua ta intrupare, iT ior reinne uncle urrne

rudirnentared> Ce-va mai mult decat atata. In analogid
cu asa numita selectiune artificiald, mai romanesce

4 crescerea vitelor, care este insusi punctul de plecare

al teoriei hut D Irwin
care dovedesce cal oinul, prin
amestecul seii, prin lucrarea sa, prin chibzuelele sale, are
o mare inriurire asupra animalilor inferiorl JuT, aducend
pe cal, pe boil, pe Oid, pe cattle etc. la o stare putincros cea mai desdvirsitd; in analogil cu acest cselecOune artificiald, care este de altrnintrelea forte firescd,
nici decum o minune impotriva legilor nature, darwinismul, vrend nevrend, treb tit sdif dicd omulut : (in
inoua ta transformatiune, devenind superior sernenilor
tei de astddi, tu vet dobandi putinta, prin amestecul
.r tea, prin lucrarea ta, prin chibzuelele tale, de al' povelui, de al indemna, de a'T indrepta, de al imbund;.>i

tAti, de al face mai de soiu.r

In scurt, dupg cum Astronornia si Chirnia ne-ad ardtat

pe Dumnedeti urdind universul prin punerea mg r g inilor la o sferd din propria sa substanta infinit, tot
asa Biologia, prin marea lege a evoiutiunii, ne aratd
curn acestal substantd, care nu incetzd si nu [Ate inceta
de a fi din Dumnedeti, urrnzd a se urdi apoi ea-insasi,
dar pe o cale inversd, adeca.' tinclend mered a se d e smdrgini mai mult i rdsT mai mult ; tinclend mered
sa ajungd a fi nu numai ce-va din Durnneded cum este,
ci di-far Durnneded ; tindend mered a subtith mdrginile,

a le face tot mil putin si mai putin tart sad grele, mai

putin tepene si popritre ; tinclend merei.i...

Pentru a fi pe deplin limpede, inlRurand tot felul de
ne'ntelegere sad de rea intelegere, catd sd putu punctul

pe i in privinta celor dise aci despre chipul cum aim.

www.dacoromanica.ro

36

SCIINTA SUFLETIILIII

nedeil urdesce firea, Deus mnturans, si cum se uidesce

apoi firea ea-insgsi, natura naturans. Numai Dunmeded

existg: un a si sin gu r substantg.Existand, Dum-

nedeil face. Ori-ce facere, ori-ce urdire, presupune mar-

gini. Durnnedeti data, prin mgrginire din infinit, face

din sine universul cu tote ale lui. Insg ori-ce mgrginire
a substantei celei dumnedeesci este o imputinare, o scgdere, o perdere, de unde in univers tote acele rele carT
nu pot fi in Dumnedell. 0 data urditg, fgptura se sbuciumg a inlgtura aceste rele spre a ajunge la o deplind
fericire. i c;um Ore s'o facg, dinsa marginitg, dacg nu
tindend ne'ncetat a se desmAr gi n i ? Acestg desmgrginire, acest dor de re'ntOrcere la nemgrginirea lui Durnnedeil, acest avint cgtrg ideTal, acst fericire de a cguta

fericirea, cine ore dintre noi n'o simte? cine n'o scie ?
Universala tindere spre infinit, intru cat ea se pcite
urmgri in noi i pe globul nostru, s'a numit bine-ret1
ev olutiune. Peripepile concrete ale evoluOunii sint
mai mult sa mai ptqin alt-fel decum le aseda darwinismul ; totusi principiul desvoltdrii progresive a organismelor remine castigat sciinteT. Prin evolutiune, fgrd
sg mai vorbim de peri6de anteriOre, fiirqa neorganica,
trecend din verigg in verigg uriasul lant al fiintelor or-

ganice, a ajuns suis treptat-treptat a se intrupa in om,

care este, negresit, fara alaturare mai dumnedeesc, adecd

16. mai desmarginit decat t6te viquitOrele ping la dinsul,
este atat de desmgrginit incat el cel dentiti, intocmai
ca un fel de pedagog, incepe opera crescerii celor-lalte
vietuitre :

selecti u nea artificialg

Asupra acestui punct ai eselecOunii catg sg ne oprim

acuma cu tot-dinadinsul, aci el st chiar in temelia darwinismului si'n temelia Spiri t is rn ului in acelasi timp.
Dupg cum in tralul seti de astgdi omul pOte face Zootechnig, ecrescerea vitelor, adecd a strgbunilor sei in
ordinea zoologicg, tot asa, in transformatiunea sa ulteriOrg, devenind supra-om, el pOte face Antropotechnia,
gcrescerea Omenilor. Pic cg omul pcite sa facd Zo.

www.dacoromanica.ro

DUMITEpEt, NEMIIRIREA., DESrAniIIIREA

37

otechnial, caci nu fie-care om o face ; si'n acelasi chip

supra-omul pOte sal faca Antropotechnia, desi pte)
erasi a n'o face. Vitei putin IT pasa, daca omul o cresce
sa n'o cresce; ar trebui insg forte mult sal le pese acelor Omeni, pe cart supra-Omenii ii socote4c a fi nevrednici de o crescere de sus. In ori-ce cas, Antropotechnia, ca i Zootechnia, nu e un tniracol, si nici macar
ce-va metafisic. Inteun cas, ca si'n cela-lalt, este o lege
a naturei. Daca un boil de rind ar put sa filosofeze si

s'ar apuca a argumenta c boul din vita Durham asa

cum este el, dand adeca de doe oil atata carne ca boil'
cei de rind, nu se datoresce lucrarii omenesci a lui

Charles Collins, sub cuvint ca lucrarea ornenesca asupra

boului este suprabovind, un asemenea boil-filosof ar fi
laudat, pOte, de multi boi ca dinsul, dar Omenii ar ride
de el si de laudatorii set. i totusi, cat'i boi-filosofi de
solul acesta nu sint printre meni, strigand merea contra
ori-carui amestec supra-omenesc in treburile omenirii !

sa'i iertam insa, si chiar sa le dam un fel de dreptate

cand omul cresce vita, vita se cresce fara a pricepe de
ce si cum omul o cresc.4.

0 deosebire forte insetnnata intre Zootechnia si intre

Antropotechnia se cuprinde in scopul crescerii. Omul
cresce vita nu pentru binele vitei, ci pentru slurp ; supra-omul, cu totul dinpotriva, cresce pe ow nu pentru
sine'sT, ci pentru binele omului. Noi am veclut mai sus,
cal nurnai prin lepedarea putincisa a egoismului i putinciOsa desvoltare a pornirilor altruistice, a leca a jertfirii de sine pentru alti, sufletul se face vrednic de a se
intrupa d'a dreptul intr'o specie superira. Nu multi,
neape'rat, pte numai Janna d'Arc, se pot apropia de
altruisrnul lui Isus, care ni se infatisza ca supra-om
deja pe pamint. Si daca pun pe Janna d'Arc alaturi cu
!sus, este nu numai pentru ca amindoi a11 esit din popor,
amindoi snail implinit soha in restimp de cite trei ani,

amindol ati stralucit prin fecioria, amindoi aii murit tineri, amindol se scieaii insufletiti de sus, amindoi a
www.dacoromanica.ro

38

SCIINTA SUFLETULUT

infruntat mucenicia, amindoi ati faptuit minuni rn in taria

credintei, amindoi au iubit pe aprdpele mai mult decat

pe sine'si; nu, pe Janna d'Arc o pun alaturea cu

El

fiind-ca si Ea a scapat ornenirea : Para dinsa Europa, in

loc de a fi franussct ar fi asta-di englessca, adecg in
locul ideilor celor mai altruistice ar domni quintescenta

egoismului. Un Isus, o Janng d'Arc, am mal spus'o,

sint supra Omeni deja pe pgmint. A fi ca dinsii. e mat
pe sus de firea omenscg. Oricum insa, intr'o sferg de

:-.ctivitate sati intr'o altg sferg si'n impregiurarile proprie

fie-earn sfere, un Washington, un Garibaldi, un Mazzini,

un Schiller, un Victor Hugo, ne pot servi ca mustre in

marginea sail aprpe in marginea putintei omenesci.
17. Inteo cli vorbiam despre altruism cu un vladica forte de
isprava. (Vedi, imi spunea el, asa trebui sg fie, cact
la noi, buna-Ora, santul cel mai lubit i slvit de popor
nu este altul decat sfntul cel mai darnic, cel mai milostiv, cel mai ajutator : sfintul Nicolae). Asemenea fiinte, and se 'nalta la speciea de supra-Omenf, mai lamurindu-se prin noua transformatiune, ele nu'.si pot reversa lucrarea asupra omenirn pgmintesci decat numaf
in valuri de lubire.
0 alta deosebire nu mai putin caracteristica intre Zootechnia i intre Antropotechnia isvoresce din insasi deosebirea de fire intre dobitOce. Dobitocul o m este Para
asemenare mai anevoe de stgpanit cleat dobitocul b oti
sail dobitocul ia. Pentru a ajunge la scopul seil egoistic in crescerea vitelor, un Charles Collins nu's'f framinta capul de a sci, daca ele primesc de bung voe sati
nu primesc cutare sati cutare mesura, si nu se sfiesce
catusi de putin de a intrebuinta ori-ce mesura if vine
lui la socotlg. Sublimul altruism al supra-omului nu'l
las nici de a se gAndi mgcar la biciu, la silg, la asuprire. Fatal cu speciea cea superiora, omul IT pastrza.
intregimea vointei sale, deplinatatea acelui liber arbitnil
pe care nu'l perde fatal chfar cu Durnnedeii, de vretrie-ce,
urdit de Dumnedell prin marginire din infinit, nu numai
se urdesce apoi el-insusi la rindul setI prin desmarginire

www.dacoromanica.ro

DIJMNEpEtT, NEMIIRIREA, DESTAINIIIREA

33

spre infinit, dar se urdesce anume sciind eh se urdesce,

nu pe nesciute ca fiintele cele inferire, ci avend eugetul
si respunderea propriei sale urdiri, adcca ceia ce incetelegem noi prin liber-arbitriO. Fatal cu speciea cea superiOra, ornul este crescut prin in sp i ratiune.
De altnnintrelea, cele doe' deosebiri intre Zootecbnia
si Antropotechnig sint marl numai atunci and e vorba
de supra-oru, adeca de o specie ajunsd prin evolutiune la o adeverata inalta superioritate. Noi an) vedut
insa ca acsta ajugere nu se castiga d'a-dreptul, printr'o singura trpta, ci prin maT multe trepte mijlocii din

mai jos in mai sus chiar in sinul omenirii. Ce se face

dara., in tot restirnpul dintr'o destrupare trecuta ping la
o intrupare viit6re, cu sufletele cele remase o in ? Ele atI
apr6pe intrega lor fire individuala de mai nainte, aprOpe
aceleasi neajunsuri morale sail intelectuale, aprpe acelasi
egoism. Aceste suflete slot ex-O m eni, nu inca su pr aOmen T. Cand ele dar se apnea de Antropotechnia, adecg

atunci cnd liberul arbitriti al omului se pleca a fi staOmit de dinsele, o asemenea crescere abia se mai pOte
deosebi de Zootechnia. In loc de inspiratiune, este ob-

sesiune.
Dar inca o data, in Zootechnig si'n Antropotechnia

principiul este acelasi, astfel ca ori-cine Il primesce intr'una din ele, nu pOte sal tagaduesca in cea-lalta, cad'
in ambele de o potriv el este lucrarea consciinte din

partea unei specii mai mult sail mai putin superiOre

asupra unei specii inferiOre. Daca o asemenea inriurire

nu e miraculOsa in Zootechnia, atunci nici in Antropotechnia miraculOsa ea nu este. llaci in cea de'ntaiii DU
se calca asa numitele legi ale naturel, in priceperea earora mintea cea marginita a omului a ajuns la o bruma
de abc, apoi nici in cea-lalta ele nu se calcg. In acest
chip darwinismul ne duce drept la recunOscerea impartgsirilor de sus, adeca la :
DESTAINUIREA.

Alaturnd acuma ceea ce ne-a dat Teologia si ceea

www.dacoromanica.ro

SCIINTA SIIPLETIILIII

40

ce ne dal o analisai curat sciintifica, noi vedern fatg

'11

fatg:
18.

I, DUMNEOECT

INFLNIT

1. Urrlirea
2. Binde

Narginirea universulni din ircfinit.

Partea infinitulni in fabinra.

II. NEMURIREA

EVOLUTIUNEA

4. 1.n.Ata en Satan

Tinderea fattnrel a se desurdegini.

Liberal arbitriii.

3, Real

5. Rain l

Nascerea neger(irrnii

*lad

jjn nreirginire.

Aitedisin.

6 Om Drannedea.
HI. DESTAINUIREA

ANTROPOTECHNIA

7. Farmer sirfielului

_Vic! an sfilril fard inateria

Sufira-erm ci inlirafignea.
1.1c-oni si absesinnea.

4. Snuff, ing ri etc.

6. Drerci, strip, etc.

Dupg Dumnedeil

nuirea, adeca revelatiunea

dupg nemurire, destaf-

in gralul tecnic al Teologief, este inchefarea mgretef poeme in tref canturi despre

Creatiune, o poemg in intelesul propriti al cuvintulul,

7roivue, 2laceree : Dumnedeil fdcend si fdptura lacend
de asemenea, urditorf si Durnnedeil si fgptura, dar Dumnedeti urdind prin marginire din infinit, far fdptura urdind prin desmarginire spre infinit. Ajungend la acestg

inchefare, la revelatiune, ne intrebArn firesce: cum anutne

se petrece ea? earl cu amgruntul if sint mijlcele? pina

unde se pOte intinde? carf sint pedecele? carel" deosebirea intre agentf ? care)" ierarchia lor ? carf sint
drepturile i datoriile ornuluf fatal cu acei agentf? cari
slat urmdrile pentru societate, pentru sciintd, pentru
arta?... La tote aceste intrebdr1 aid Astronornia, nicf
Chirnia, aid chiar Biologia nu ne mai pot repunde,
adecg nu ne pot respunde acele sciinte prin earl', pas

la pas, nof ne-am urcat ping la punctut uncle ne afldm

acuma.

Aci este locul de a reproduce cuvintele lui Littr din

cartea sa fundarnentald: Auguste Comte et la Philosophie positive> . Intr'o bucata frte lumindsg (p. 304),

www.dacoromanica.ro

DuninpEti, NEWURIREA, DESTANIIIREA

41

acest mare necredincTos, care la mOrte a chigmat un

popg., ceea ce fac maT totT necredincTosiT, cad orT-ce ne-

credinta este o rea credintg ; intr'o bucata forte lumin6sa' el dice : Fie-care sciinta superiOra se intocmesce

printr'o remasitg, pe care o lasa sciintele inferiOre si pe

care ele n'o pot larnuri. Acoio, in acea remasitg, sint
materialurT pentru viitOrea intocmire a sciintel care vine
maY tardiii. Cand Fisica a isprgvit cu acele proprietati
a caror cercetare este trba ef, reman necercetate proprietatile de afinitate molecularg ; insa, ping la acea ispravire, nimine nu putea incg ci scie, dac afinitatea
molecularg este sad nu este vre-o proprietate fisica necunoscuta sa re cunoscutg; numai dupa acea isprgvire,
indoiala incetza, si Tata c se nasce Chimia. De asemenea in privinta Biologie : cand Chimia ispravesce de
a se intemeTa, atuncT se arata pe fatg fenomenele vitale,
pe cart ea nu putea sal le limpedsca ; aceste fenoinene
sint o remasita a ChimieT, dupg cum insasT Chimia era
o remasitg a FisiceT..,
Mergend maT departe pe aceTasl cale, atat de bine

trasg de Littr, se pOte dice cu tot dreptul c o remasita a Biologie, ca sciinta a vietel in evolutiune, este

speciea s up r a- orrY,' fa care Darwin ajunge fang .a'sT da

Nama, pe care tovarasul sell Russel Wallace o recunOsce
.11;n capul ioculta, dar care intocmesce o noug. sciinta

Oita cu Biologia, tot asa cum fcuse Biologia tap cu

Chimia i Chimia fatg. cu Fisica. Acestei noue sciinte, cu

care Antropologia i Sociologia, remasite si ele de aseinenea din Biologia, sint surori, i s'ar put dice i i se

va dice p6te cu timpul Spiritologia ; de o cam data ea

pOrta third a se supera numele de S pi r i t is m, privindu-se nurnasi ca o sistemg in pregatire.
Sa nu uTtatn insa, c genealogia asedata de Littre
este adeverata numai intru cat se atinge de sciinte,
3. Tar nu de acele lucrarT asa dicen I premerg6tOre, cari
pentru orT-ce sciinta a-parte se incep de cand se incepe omul si nu se maT precuimg Mei o data. Une-ori
aceste lucrarT premergetOre sint de tot usuratece sad
www.dacoromanica.ro

42

BOIINTA SIIPLETOLIII

apucg nisce cai gresite, batend carnpiT. Pte ore cine-va

sg nu recunOsca, ca Astrononnia luT Herschell si a luT

Laplace este inruditg cu Astrologia si cu cautarea in

stele a cTobanilor din timpii cei maT lard pornenire ? Pcite

Ore cine-va sa tagaduesca inceputurile ChirnieT in Al-

chimia ? De acelasT soTu este leggtura Spiritismulta cu

asa numita Magia de alt data, cu acea Magi despre

care pgrintele filosofieT experimentale rnarele Bacon (No-

vum organum, II, 9) dicea: bine intelesg, ea va des< teleni un camp uria i va face pe om stapan asupra
nature'''. Dar ca sciintd, ca urrnarire metodica i clasificare sistematicg a unor fenomene firescy, Chimia se
nasce nu din Alchimia, ci din Fisica, Tar Spiritologia
in care se cuprind tot-o data, ca o parte Ore-cum introductivg, Ipnologia, Somnambulismul si Ipnotisrnul
nu se desfasOrg din Magia, ci din Biologia. Ca sciintg,
inainte de Darwin Spiritologia nu putea sa se nascg...
In acest capitol noT am pus o temelig, i numai atata.
Daca ternelia e trainica, ea va tin mult si bine cladirea,
care urmeza a se rgdica d'asupra'T. Cel de'ntaTii pas de

facut de acum inainte este de a vgdi ca sufletul e un

organism, un organism care ig pastreza autonomia
chiar cand se afla incg in leggtura trecetOre cu cela
1 alt, adeca cu organismul semifida7-

tesc. Acest pas de capeteA dela care atirna

tmIt
mntr

1-

desvaluire curat sciinircrA- a doctrineT. ne vom incerca

al face maT--departe.
10 Martie 1891.

www.dacoromanica.ro

II-

SOMNUL SI SUFLETUL

t n primul capitol, prin care ni s'a deschis intrarea a;-,a

clicend pe o prt mare in cSciinta Sufletulul, not
am veclut ca nu numal" Dumnesleii urclesce faptura, dar
i faptura ea-insasT, o data urclita, se urclesce apoi
inc

pe sine ',T. Acsta a doua urclire este o neaperata urmare a celel dentaih: cea de'ntaiil fiind o marginire
din infinit, cea a &ma trebui sa fie desmarginire spre
infinit, adeca una alcatuind un fel de plecare, cea-lalta
infatisezal un fel de int6rcere.

Aschiata din substanta cea dumnecle6sca, despartita

din acea substanta, stirbita prin marginire, faptura se
tot muncesce a se desmargini, ca d6ra-d6ra sa ajunga
rasi la dumnecleire : sal se re'ndumneclesca. Este o
muncal necurmata, incependu-se chiar din momentul in

care faptura e urclita prin punerea marginilor la ceea

ce'T nemarginit, chiar din acea clipa in care o partecica.
din Dumnecleil se pomenesce cal nu mai e decat o par-

tecica in loc de a fi tot.

DOmna de Sevigne a spus: eDieu nous donne une
impulsion a l'aimerp. In acsta sublima vorba: Dumneleii ne (IA un avint de a'l Tubi se prescurtza intregul

mecanism al universuliff. Dumnecleil nasce lurra ca sit

aiba ce iubi El; faptura, copil al acestui altruism, se re-

nasce, 6rasi se renasce, ne'ncetat se renasce pentru a

fi tot mai apr6pe si mai apr6pe de numnecleil, pe care'l
lubesce, cu scire sa fara scire, prin saminta de iubire
cea sadita intr'insa.

www.dacoromanica.ro

44

SOMNITL

I MUM,

Iubirea este unicul raport intre faiptura si intre Duninedeti; mdrginire de o parte, desmairginire de cea-laltA,
actiune si reactiune, intregul mecanism al universului,
mecanisrn asa de simplu in sublimitatea sa, se cuprinde
in principiul iubirii.
La om, prin sciint, prin poesig, prin ideial, necurmata munca de a se desmArgini spre infinit este deja
atat de inaintatd, incdt isbutesce, pin g. la un punct,
se cunesce pe
a'si da samd de propria sa mgrime sati micirne, a fi o co n sciin tA ; insg omul nefiind

alt ce-va cleat un resultat al evolutiunii anteriere, cata

si aci, ca si 'n altele, sd se pdstreze la dinsul, de o data
cu forma cea din urmd a propAsirii, sub-formele cele de

mai nainte, sub-forme animale si vegetale, sub-forme ale

popasurilor celor ante omenesci. Cnd cine-va urea o

scary, e lucru firesc sal se uite tinta in sus la treptele
incotro il duce dorul; dar e nu mai putin adeverat ca
ceea ce 'I tine i ceea ce dd putinta de a pasi inainte
sint treptele cele de jos, la call el nu se pre ultd. si
21. din cari nici una totusi nu 'I' pte lipsi fdr ca sd. se
prgbusesca scara.

Ore ce este somnul?

Jumnatea sail aprOpe o jumdtate a vietei organice se

in ceea ce ni se pare noue a fi un repaos,
desi in fapta repaosul nu se afld nicAiri in natura. Omul
derme, tigrul derrne, musca derme, rima clef-me, buruna derme. Den-me o buruen ca i omul. S luati din
Darwin acest indoit port r et al trifoiului, sub No. I
trifoiul destept, sub No. II acelasi trifoiu dormind :
petrece

www.dacoromanica.ro

SOMNIM

I SUFLETIIL

45-

z Sub No. I ai dice o coconit gata sal danteze; sub

No. II aceiasi coconita motaind intr'un jet.

Pentru plantg, ca i pentru animal, exista perindarea
de veghere si de dormire, farg ca somnul totusi sa fie
ce-va inteo legatura nedeslipita cu nptea, nici vegherea
cu diva, nici ambele cu temperatura cutare sati cutare..
De Cando Ile impedecnd o planta prin mijlOce mestesu-

gite de a'si face somnul nptea pe recOre, ea II strinse

toitele i atipi pe caldura peste di. Nu e nici o indoelg,
ca. unele impregiurari se potrivesc mai bine cu starea
de veghe i altele cu starea de somn; dar este o mare
gresla de a crede ca anume in acele impregiurari, irnpregiurari de mai multd sail mai puting indernanare, se
cuprinde insgsi pricina fenomenului.

Fie di, fie ruipte, fie cald, fie rece, o fiinta organica
nu perte sa nu adrma in urma vegherii. Negresit, planta
se misca altfel decat anirnalul; respird, se nutresce,
d6rme altfel; insa ori-cine nu taggcluesce evolutiunea
organicA i evolutiunea peste tot, nu p6te s tagaduesca, in planta ca si 'n animal, cal principiul micriTr
al respiratiunii, al nutririi, al dormirii, este unul si acelasi, feliurindu-se numai prin deosebirea marginilor, cari
sint altele la animal, altele la planta, ba altele chiar
intre feliurite plante i intre feliuriti animali, intre cutare si Cutare.

A sganclari taina somnului prin observatiuni d'a-drep-

tul asupra creerului, dupa cum s'aii incercat a face a

sama de medic!, unif despicand cgpetina bietelor dobialiT folosindu-se chiar la out de vre-o IAA' care
guresce si lasa deschisa o parte a craniuluT, este o lucrare... nu dicem putin serisa, ceea ce nu se sfiTa de a
trice,

dice Cuvier despre vivisectiunT in deobste, despre orT-ce

tdiare in came viug, dar in casul cel mai bun este a

lucrare... care nu aruncA lumina nici asupra &if somnuluT, nici asupra isvorulul.

S primim fArA crtA, ca ce-va ne'ndoios, tot ce ni

se spune despre <anemia, creerului sa casfixial, crewww.dacoromanica.ro

41i

SOMNUL SI SUFLETUL

erului in timpul dormirii. El bine, ce urrnzA de aci2

Cand eu voesc a opri o birjA, de 'ntaig cuget ; apoi

22.

strig birjarului sal Iv si 'n acelasi timp IT fac cu mama.

Cuvintul estal si gestul de oprire sint in privinta cugetArii ce le cid nascere intocmai in acelas raport in care
se aft' anemia sag asfixia creerului, dacd in adevr va
fi o asfixia; sag o anemiA, cAtr fenomenul somnului:
anemia sag asfixia insotesce somnul, precum cuvintul si
gestul insotesc cugetarea, o insotire i nemic mai mult,
o insotire bunA de studiat, fie I dar totusi numai o insotire. Dacal n'ar fi numai o insotire, atunci i planta
ar trebul sA albA creer, cad' si ea dOrme.
AfarA de acsta, creerul cel pus intr'o stare nenormala,

adeca desgolit prin gurirea capelinei, pOte el ore sA

lucreze tot asa din punct in punct ca un creer lAr nici
o methna? Este aprOpe de mintea omului, cal un picior, fie
orr-cat de sanAtos, schiopetezA dacA '1 stringe incaltAmintea sag dacA 'I sgarie la talpa vr'o tandara. Cercetati

fenomenele asupra unui om, sail fie si asupra unui caine,

care nu schiopetza ; dar pe cei bolnavi sal 'I vindecati mai
intaiu, pentru ca sA. puteti cerceta mai la urrnA.

Somnul este mult i forte mult mai trebuincios decat

ceea ce numim noi mancare. Un Succi, Lin Merlatti, un
Tanner nu mAnncA nemic cate patru-cleci de dile. SA
incerce cine-va a nu dormi de loc numai o septalmang.
0 nedormire prelungita peste cinci-sse clile aduce la

ideia sinuciderii, la un fel de dorinta invapaiata de a

scapa cu ori-ce pret din acest trup pAmintesc, a cdruia
greOe stApanire numal atunci noi o simtim pe deplin,
fiind-ca numai atunci ea nu se intrerumpe din cand in
cand macar printr'un puiu de atipire.

A dorrni, din potrivA, se pOte mult, de tot mult, mai

mult cleat ni-o inchipuirn noi insine. Asa liiT animali
hibernanti," dela urs ping la muscd, dorm o parte din
tOmnA si rna intregA, desteptandu-se numal prim/-vet-a;
Tar altii, de pilda crocodilul american, dorm intrega verb;
cat tine seceta, Se scie ca yoghii din India ne-o in-

www.dacoromanica.ro

SOMNIIL

1 SUFLETIIL

47

credintzd Haeckel, Dr. Preyer, Dr. Honigberger (Le

Temps 1885, 31 oct.) se ingrOpd de bund voe pe
cAte patru lunT i mai bine, la sfirsitul cdrora, uscati
ca o mOste, sint desteptatT si
reTeati cursul obicinuit
al traiului. Ce-va analog ne intimpind la Tardigrade si
alte animalcule, Tar intre plante la Anastatica hierochuntica, carT asisderea re'nviud dupd ce zac mult timp
uscandu-se fr nicT un semn de vietd.
Un sornn atAt de indelungat faird mncare dovedesce

insusT somnul este un fel de nutrimint, si la o asemenea incheere ajunge chTar fisiologia medicald, cnd
cla in laturl zddarnicele vivisectiunT, bune si ele pte
pentru alt ceva,
adncesce fenomenele fdrd a le vdtdrna sad a le struncina.
cq

Colegul meti Dr. A. Vitu rni-a impdrtalsit cea mai

noudi intinsd scriere asupra somnuluT, tractatul in doe
tomurT marl al profesoruluT Serguyeff: Physiolop:ie de

la veille et du sommeil) (Paris, 1890). Am cetit'o cu

multd. luare a-minte. Autorul ne asigurd c'd prin somn
orT-ce plantd si ori-ce animal se hrdnesc cu et er, nu
cu asa numitul geter) acetic sill sulfuric al doftorilor,
ci cu acel fluid extra-fin si extra-elastic prin care sciinta
explicd lumina, clIdura, electricitatea; un fluid care 'strdbate universul intreg si care alcdtuesce pentru tote fiintele organice dice profesorul Sergueyeff o hrand
imponderabild: aliment imponderable). NoT lasam la

o parte eterul. Voim numal a face sd se intelegd bine

insemnatatea cea mare a sornnuluT, si tot o-datal greutatea

sati aprpe neputinta de a se respunde pe o cale curat

fisiologic d. la intrebarea : de ce Ore organismul trebue
negresit sd ddrmd? de ce, dormind, el se nutresce, ba
inca se nutresce maT cu spor deca.t maincnd ? de ce?...
fisiologicesce acsta nu se scie, dar totusT invederat este.
ca. se nutresce, si se nutresce cu ce-va imponder a b if.

A dormi este a vi s a.
De giaba se bAnuesce cd pcite fi somn fdral vis. Faird
este o pregAtire la somn sail este o incetare de

vis

www.dacoromanica.ro

48
23.

SOMNUL

I SUFLETOL

somn, una din doe, dar scnin nu este, judecandu-se

neaperat dup ceea ce se petrece la om, de unde prin
analogia ne pogoriin la fiinte inferiOre.
POte sge se intarnple, si 'n fapta se inta.mpla adesea,

cg noi de loc nu ne aducem a-minte ceea ce am visat;

dar acsta vine tocmai din aceea c visul cel mai" caracteristic se aflg la mijloc intre o pregatire la somn
si o incetare de somn, adeca intre doe' restimpuri rant
vis. Oa-and desteptati pe cine-va din somn in pripg,
pe neasteptate, el IT amintesce cg a visat ce-va, desi
pOte sal nu si'-o amintesca atund and se destpta singur printr'o trecere inctg dela dorrnire la nedormire.
Une-ori vccletT cum omul se mic i vorbesce pe 'n
somn; mai tarcliti insa, desteptandu-se, II intrebatl de
vis; el respunde cu siguranta ca n'a visat nemic. Peste

npte omul se destepta ate o data din pricina unuI

sgomot; in acea clipa el scie cg s'a intrerupt din visul

cutare ; apoi rasi adOrme, si deminta, dupg o desteptare depling, iT aduce a-minte nurnaT atata ca avusese
cutare vis peste npte. In scurt, intre somn si intre vis
legatura e atat de strinsa, inclt unul din ele trage dupa
sine sail presupune pe cela-lalt.

Tote dobitOcele, and dorm-, viseza ca si omul. La

unele din ele noT putern observa insine in tote clilele
tenomenul visului. Canele, care clrrne acum I I picirele
mele, viseza etal ca gerne prin somn, eta cg harae,

vrea sa latre, arata dintii, vede ce-va suprator, se linistesce apol si, tot prin somn, se gudura miscand coda
de bucuria.
Fiind-ca planta drme si ea, e sigur cg i planta visezd: viseza o al-a:mita de vis. Si orTcat de fargmitl

ar fi acel vis, el este deja un avint la desm rgi nire

De de-rnult s'a bagat de samg si s'a spus intr'una,

cg visatorul adesea cladesce o drama intrga dintr'o

impregiurare adeveratg de tot micutg, care se intampla

de1 atinge in somn vre o parte a trupului. Un purice,
bung-ra, pisca pe Descartes, si ei se visza strapuns de

www.dacoromanica.ro

SOMNIIL

49

I SITLETUL

o sabik. Un scriitor forte insemnat, Alfred Maury, s'a

supus cu precugetare la un sir de intipariri de acest
sofu; de pada', el a pus pe altul sd'l gdile incetisor in
timpul dormirii cu o penitk pe obraz, i a visat ca este
torturat intr'un chip ingrozitor.
Voind sa dovedscd umaktura visului, observatorif ai
umflat'o si mai mult elnsisT fark a visa. Sint putini
Omeni, chiar printre impe'rati, pe cari din and in and
s. nu'i pisce in somn ate un purice ; ar urrnh dark a
until din visele cele mai obicfnuite ale omenirii trebuf
sk fie strapungerea cu sbii, cu land, cu cine mai scie
ce 1 Fantasia unor invelati asa numiti posi ti vi, al arora positivism nu este alt ce-va deat neputinta de a
ved mai departe de virful nasului, fantasia lor and vor
sd restlmdcesa. cu ori-ce pret prin chitibusuri nesce fenomene de o ordine forte superiOra, intrece i lask departe in coda fantasia visktorilor.
Toti puricif, tOte penitele, tOte acestea si asemenea
secaturi,

intrebuintate cu o comia poskcia pentru a

parunde in firea visului, mesOrk marea cu degetul: Luate

la serios, ele dovedesc nurnal i numal a in vis piticul
se face urias, c sufletul visAnd nu se pOte multumi cu
mkrginile carf if sint impuse, ca visul este pentru orga-

nism o de s m krgi n i re; insa pentru a dovedi acesta,

. puricif si penitele sint de prisos, de Ord ce faptul se adeveresce nu din experimentatiuni sporadice, nu din ceea

ce s'a intamplat in somn cutdrufa sati cutdruia dintre

miT peste miT. ci faptul resare din fie-care vis la fie-care

om, fara purici i far penite. Pentru a dovedi ca flaCara arde, poznasul experimentator ne spune c o santee

din chibrit Fa besicat la mnd; si's1 (la ifosul de a ne

fi spus ce.va nal !
Oprindu-ne in specie asupra visului omenesc, singurul
pe care '1 cunOscem mai binisor si care, tot-o- data, inchipuesce trpta cea mai inalta a evolutiunii visului pe

pkmint, noi toT atf sintem vedem in el din capul locului doe' trdsuri mai generale :
43',796.

www.dacoromanica.ro

50

MINIM I SUFLETUL

i. Desmgrginire in privinta spatiului;

2. Desmgrginire in privinta timpului.
Adormit in Bucuresci, ell me visez la Calcutta sag la
New-York, unde nu me straimut printr'o incolorg cugetare ca in stare tle veghere, ci unde me simtesc i me
ved eil intreg, ca i cand a fi acolo trupesce. In vis
darg spatiul pentru mine se pOte clice cg aprcipe nu existg.
Visandu-me la New-York sail la Calcutta, eg Teati acolo
parte la o resclg; tovargii mei fiind biruiti, e fug
intr'o pgdure; retgcesc mai multe dile, ornor un erpe

sag un tigru care vrea sg me stgie, dupg aceea sint

prins de gonag, adus in tirg, bggat in pucgrig, jude-

cat i osi.ndit la mcirte... tOta acestea in intervalul unui

somn cine scie cat de scurt. In vis darfl timpul, ca i
spatiul, pentru mine se pte clice cg aprOpe nu existg.

Este faimos visul cel de trei minute al la De Lava-

lette, povestit de Taine (De l'intelligence, I3., 400). Dar

din ale mi s'a intamplat mie a aucli sail a citi, nu cunose nici un vis mai desm g rgi nit cleat acela ce'l avusese fiica mea cand era de 14 ani i pe care ea l'a descris chiar a doua-cli pe larg:
(La 23 Decembre 1883 me culcaY de vreme, dupg. o cli petrecuti
tin liniste i destul de vesell. Adorm)nd indatd, %TA. ce visaY1).
z) Acest vis, descris frantusesce, fiind inedit, ii reproducem aci in original :
ge me couchai le 23 decembre 1883 de bonne heure, apres avoir passe une journe tranquille et assez gaie. Je m'endormis aussitet, et voici ce que je revai :
"J'etais dans une immense grotte, la meme ott l'archange Gabriel vint, dit-on, enseigner Mahomet les lois de Dieu. Cette grotte etait remplie par des fideles, portant des torches de resine ; ils etaient vetus des plus riches costumes de l'Orient ; on
y voyait des Turcs dans des habit" de satin et de borangic (gaze), brodes d'or et de
pierreries ; des Arabes et des Persans portant la ceinture et le turban ; des Algeriens
converts de longs chiles et chausses de babouches. La lumiere rougeatre des torches
donnait a ces etres des formes bizarres et fantastiques. Tout d'un coup, un des Musulmans, mieux vetu que les autres, fit un signe; aussitt la foule se mit a genoux,
se prosterna la face contre terre et entonna une hymne a Allah et a son prophete.
Bientat, me sentant touffer au milieu de cette cohue et de la fumee des torches, je
voulus sortir de la grotte ; mais il n'y avait point d'ouverture. II y en avait cependant une au-dessus de ma tete : c'etait un trou fait dans le roc. Je tachai d'y arriver
en grimpant sur les parois de la grotte ; au moment oft je sortais ma tete du trou,
j'entendis une voix terrible dans la grotte, la voix du pretre qui criait : 'Malheur a
l'impie qui quitte la sainte grotte au moment du service divin l Effraye-, je me hissai, je sortis enfin completement du trou et je me trouvai sur un rocher eleve ; je ne
voyais autour de moi que l'immense tendue de la mer. La mer, d'un bleu d'argent,
semblait n'avoir point de fin; elle entourait le rocher de tous cats. Aussitt, je m'elance

dans les airs: je me su;s sentic toute petite, j'avais des ailes blanches et je volais, j6

www.dacoromanica.ro

BORINIIL

I SUFLETIIL

51

.Eram intr'o f6rte mare pester, aceTasT in care, du0 cum se po.vestesce, arhanghelul Gavriil venise a imp.Irt6si luY Mahomet legile luY
Dumnecleg. Acest pes.erd era plira de credinciosT purtnd fade de

.resin6, EY erad ImbrAcatI in cele

maY

bogate porturY orientale: vedee

.acolo Turd cu haine de atlas si de borangic, impodobite cu aur si

.cu petre scumpe ; apoT Arabs( si PersanT, cu cingetorT si cu turbane;

apoi AlgerienT, acoperitT cu lungY salurT si Ina Itati cu papuct Lu. mina cea rosietea a faclelor dedea acestor fiinte nesce chipurT clu.date si fantastice. De o datl. unul din musulmanT. maT bine Imbrlcat
leat ceT-laltl, fact' tin semn, si pe loc glota se puse in genunchT, ciipnd cu fata la plmint i Incepend a anta un imn luY Allah si pro. roculuY. Peste putin, simtindu-me nabusita de imbuldlK si de fumul
,faclelor, eu me hotitrIT a esi din pesterS, dar nu gssIam nicT o des. chidetuel, Ba era una tocmaT d'asupra capuluT meil : o gaur6 ticutlt
sin stina. Me incercaT a me urca Ora acolo, alSrAndu-me de paretiT
cpestereT ; Ins! In momentul and scoseY capul prin gaurS, audiT din
ISuntrul un gins ingrozitor, glasul preutuluT strigand : vaY de nele(gTuitul care pArisesce santa pestera In timpul InchinN.cTuniT dumne
cleescT SperiatS, me opintiY st am isbutit a esi de tot, pomenindu-me
pe o sand. InaltA, de unde vedeam In gYurul meg numai nemArginita
nintindere a Mari!. Marea, de un albastru argintitI, Orea fIrl sfirsit,
volais d ms l'espace avec la rapidite di l'oiseau. J'etais en effet devenue oiseau. Main
le mechant pretre Petait devenu aussi, et me poursuivait. Cependant j'invoquai le
Dieu des Chretiens ; aussitet le pretre sous sa nouvelle forme tomba dans les flots.
Pour moi, j'arrivais sur un nuage d'or et de pourpre ; la, je vis un palais d'azur, dont
les colonnes de neige blanche semblaient n'avoir pas de fin, tant elles etaient hautes.
Le palais etait rempli d'une clarte eblouissante, mais donee et divine. Arrivee la, je me
sentis redevenir jeune flue ; j'etais toute vetue de blanc, d'or nt d'azur. Mes cheveux
repandaient une odour dlicieuse autour de moi ; j'avais de grandes ailes blanches qui
m'enveloppaient d'une lumiere celeste. De milliers d'oiseaux, tons dores, pourprs et
azures, vinrent vers moi en chantant et en gazouillant. Bs me montrerent au milieu
du palais une nappe d'eau plus pure que le cristal, et me demanderent dans leur Iangage si je voulais me baigner. Non, leur dis-je, je voudrais dormir, Aussitt Ds me
menerent dans tine chambre dont les parois etaient des guirlandes de fleurs entrelacees ; le plafond etait le ciel oit brillait la lune dont la douce dune remplissait la
chambre et invitait au sommeil. Je me couchai sur un lit de lys et de roses ; mes petits oiseaux s'envolerent ; deux rossignols seuls resthrent, et me bercereat de chants
melodieux jusqu'a Ce que je fus endormie. Alms je thvai dans mon sommeil que j'etais
avec maman en Allemagne, aux environs de Munich, dans une campagne delicieuse.
Nous habitions un village aux pieds des montagnes, sur une colline. Notre maison
etait entouree de jardins et d'arbres, et couverte de fleurs entrelacees. Notre fenetre
etait remplie de pots de fleurs. Nous anions faire une promenade dans la campagne,
maman et moi, et, au milieu d'une prairie emaillee de fleurs, au bord d'une route,
nous nous assimes stir l'herbe. Tout a coup nous apercames au loin une grande caleche trainee par quatre beaux chevaux au galop, qui arrivait au milieu d'un tourbillon de poussiere. Des paysans qui travaillaient aux champs Otirent leurs chapeaux
en criant : Hourra ! c'est M. de Bismarck ! c'est M. de Bismarck!. Je restai assise
sur l'herbe, et comme un paysan me conseillait de me lever et de saluer M. de Bismarck, je mial, au moment col la voiture passait en face de moi A bas le Bismarck !
Au diable le Bismarck! La race latine se moque de lui, car son royaume est en enfer,
et la race latine est filth du ciel I.

En ce moment je me revellai..j. Hasdeu.

(Caietul No. 61 intre rnanuscriptele autografe pistrate de sotia mea).

www.dacoromanica.ro

52

SOMNIIL T STIPLETUL

cincuneurand stanca din tote 'Agile. lute mit avintez in aer: me simctiam mititicit, aveam nesce aripTore albe si sburam, sburam in spathi
ccu repediclunea uneT ptsert. In adever, me ftcusem chTar pasere. Dar

creuttdosul preut se facuse si el pasere si porni dupt mine In Ont.

cAtunct eti chemat in ajutor pe Dumnedeul crestinilor, si pe datt preuctul cel prefkut in pasere se prtvtli in talazurile Mara. Cat pentru
smine, tatt-me pe un nor de cur si de purpura, unde vedul tin palat
c de azur, ale ctruia colOne de ztpacItt albit. ptreati fara capet, de nalte
ce erati. Palatul era plin de o strtlucire ce te utinta, Insit dulce si
cdumnedeesct. Sosind aci, eli me simii ertst fatt. Eram imbrkatit nucmat in alb, in aur si'n azur. Perul meti respandia In gittru'mt un
miros desfetttor. Aveam mart aripe albe, cart me inftsati Inter) lucmint ceresct. MiT si mit de ptsert, t6te aurite, purpurate si azurate,
avenirt cltre mine cantand si ciripind. Ele ImT arttard In mijlocul paclatuld un luciti de apt, mai limpede decat cristalul, si me intrebart
gin graTul lor dad. poftesc sit me scald. Le-am respuns: nu, as vre st
(dorm. Pe datt ele me dusert Inteo odae, unde ptreta craft impletitt
cdin curfune de fort, Tar tavanul era cerul, unde strtlucta luna, a arila
cdulce luminit. umplea odaea si te indemna la scrim Me culcat pe un
cpat de crint si de trandafirt ; ptseruTcele mele ati sburat; numat doe
cprivighetort alt remas, legenandu-me cu melodiOsele lor canturt pinit
cce am adormit. in acest somn al meti me visez cu mama in Germania, In prjma Miinchenulut, intr'o tent minunatt. Not locuYam
cIntr'un sat la pictOrelc muntilor, pe o cant. Casa n6strt era ImpregYurata de grtdine si de arborT, acoperitt de florT Impletecite. Ferestra

nOstrit era plint de vase cu fort Ne dusertm, ell si mama, a face o

cplimbare pe camp si ne asedargm pe rbit in mijlocul tine livelt
smMtate de fort, pe marginea unuY drum. De-o dad. znim In depitrta re viind o mare carett trast in fugt de patru frumosi telegart In
cmijlocul unfit Ville] de pulbere. Teranil, cart lucrati la catnp, all rt.adicat ptltriile, strigand : St trgesca ! este d. de Bismarck ! este d. de
cBismarck!Ett remaset jos pe erbt ; dar cand un Oran me sittui de
ca mit scula si a saluta pe d. de Bismarck, atunci, chtar In momentul
acand trifsura trecea pe dinainte, eti strigat: Jos cel Bismarck I la dracu

ccel Bismarck I Gintea latinit Ist bate joc de dinsul, act imperttia hit

ceste In Tad, pe cand gintea latint e fitca cerulut I

cSi strigand asa, me desteptat...a

In acest vis, tot ce pte fi mai plastic, mai colorat,

mai %/it'', nu este o desmrginire, nu sint doe desmdrginiri, ci sint desmArginiri peste desmdrginiri. Spatiul
si timpul se sterg aprOpe cu desdvirsire : corpul dormind

in Paris, anume in true de Cond6, sufletul trece de

'ntdiu in Arabia, de aci sbOrd peste ocean, de aci se
inaltd pe 0 aka' planetd, de aci se pogrd in Bavaria.
www.dacoromanica.ro

SOMNIIL

I SITLETIIL

53

26. In acelasT somn, materialicesce fr intrerupere, se suprapun doe vise deosebite, unul plecand de pe pamint
catra stele, cela-lalt intorcendu-se din stele catra parnint.
Desmarginindu-se din acelasT corp, adncit in somn pe
malurile SeineT, sufletul de'ntaTu se vede cu forma 'T cea
parnintsca, apoT 'fatal o paserica, apoT se preface intr'un
inger, apoT din noil isT reTea haina cea trupesca pe care

o parasise. AcelasT suflet vorbesce omenesce cu Arabii

si cu BavaresiT, dar intelege fr nicT o impedecare graTul
paserelelor, cu cati petrece intr'un palat supra-parnintesc.

Ce-va mai eteric, mai i m p o lid e r a bil, pOte Ore

sa fie?
Si cu asemenea imponderabih organismul fie om,
fie buruna, cacT in principiil sintem siliT a crede Ca' si
buruna sbOrd in vis cu asemenea imponderabih organismul se hranesce, se hranesce in tOta puterea cuvintuluT, nu o di sail doe, ci o jumatate din cat traesce

sub scOrta trupuluT pe scOrta pamintuluT.

Ce-va mult mult ; acst hran i da omului tocmai

ceea ce el cauta ahtiTat cand nu clOrme : fericir e.

Negresit, sint unele vise forte superatOre, ba chTar grozave, imbinate cu apesare, cu innecaciune, cu sbuclumarT,
cu forT, cu tipete ; dar ele sint atat de rare si atat de

afara din calea cea obicinuita, Inca sint privite mai mult
ca prevestire sat ca urmare a unel bole trupesci sail

sufletesci, nicT decum ca o stare normald. Starea cea

normala a visului se caracterisza printeun molatec simtimint de usurare si de Indestulare, care se mar resfrange

ca-va timp si dupa desteptare.

Acest element de fericire este atat de mult in insasi
firea visuluT in deobste, incat numaT el se desfasra si
ajunge la culme atunci cand noT ne adormim insi-ne prin
mijlOce mestesugite : prin betia, prin afion, prin hasis,

adeca atunci cand se umfl simburele visuluT, cand se

exagerza principiul. Nemic nu e bun peste mesura, dar
tocmaT in trecerea niesureT se accentza caracterul cel
adeverat al unuT lucru, se larnuresce culOrea luT : culOrea

visuluT e fericir ea.

www.dacoromanica.ro

54

SONNUL

I SUFLETIIL

Fenomenul cel mai isbitor in acesta privinta, un fenomen care T radic a. pe'rul maciuca, este cand, sguduit

de compdtimire, privesci la un nenorocit pe care doftorul ii adOrme prin cloroform, apoi ii taia, 11 spinteca,
II sfasia, ca i cAnd bietul trup ar fi o papusa, o marionet. In timpul acestei selbatece cazniri a invelisului
celui trupesc, cand lucrarea organelor nervOse este cu
desavirsire intrerupt5, sufletul habar n'are: eul nostru nu
27. numai nu simte nici o neplacere, dar Inca este feri c it.
Vestitul Dr. Velpeau impartasia la 1850, in sedinta
dela 4 Martie, colegilor sel din Academia de Sciinte
dela Paris despre cloroformisarea unei dOmne, cariia '1
facuse o operatia forte durerOsa. Desteptata, ea zimbi si

s'a apucat a povesti cu un ton glumet ca, atunci cnd

o ciopartia doftorul, ea visa ca petrece cu o prietena.
Ori-ce s'ar cfice dara, pentru om, 'far prin urmare si
pentru fiirqe organice inferiOre lui, neapO.rat cu deosebirea de graduri si cu inlaturarea de accidente, visul este

o desmarginire prin care sufletul Ii dobandesce o stare

de fericire.

Si alt ce-va Inca; ce-va de cea mai mare insemnatate si cunoscut tuturora, dar pe care toci 11 scapa din
vedere, tocmai pentru Ca nemine nu l'a pus vre-o data
la indol. In vis, ca i aievea, omul se pte speria. Nu
numai amenintarea sa primejdia, ci ori-ce lucru la care

nu ne astepta'm de loc si care ni se pare a fi cu totui

peste putinta, atird in noi o spaima. Astfel in stare de
veghere, daca ne pomenim de o data in fata unui orn
care sernena pr-mult cu vre-un mort dintre cunoscutif
nostri, noi ne speriem, ba Inca lesinm, pentru cd nu
ne astepta'm de loc i credem a fi cu totul peste putin;a
de a ne intalni cu un mort. Cine Ore n'a audit despre
pazitori de cadavre de pe la spitaluri murind de spaima
ei-inaial cnd Ii s'a parut ca mortul se misca ? Cind un
om credut molt se destpta din 1etargi5, toti din giurul
sett', nmurile, prietenii, voinicii ori cat de voinici, se
imprastia ca patirnichile mancand pamintul. Mai pe scurt,

www.dacoromanica.ro

SOMNIIL

1 SUFLETIIL

55

in stare de veghere ivirea unul mort ne inspgimintg.

mai mult, pte, decat cutitul unui ucigas, fiind-cg in stare

de veghere ne este strging si ne lipsesce cu desgvirsire

societatea mortilor. In vis, cu totul din potriva, cutitul
ucigasului ne sperig ca i aievea, ne sperie un seri); un
tigru, ne pOte speria o pisicg, insg societatea mortilor
departe de a ne infioth catu'si de putin, mai adesea ne
aduce cea mai mare plAcere.
5i sg se bage bine de samg, cg noi scim apt-613e totd'a-una chiar in vis ca cel morti sint morti', adecg scirn
cg asa if crede lumea ; si totusi Inca o data simtim
in fata lor nu o miscare de grOza, ci miscarea opusg
de multumire.
SA ne restglmgcescg acest fapt, dacg le clA mina, positivistiT cei cu puricele lui Descartes si penitele lui
Alfred Maury, cu anemia si asfixia creerului, cu (cellules encephaliques si cu mai cate altele I
Marele Pasteur, bine-fgcetorul omenirii, de'naintea

cAruia sg se tupile top' Moleschotii, toti BLichnerii si

toti Lombrosii, marele Pasteur, in discursul seti de
intrare la Academia Francesg, 27 aprile 1882, a sfargmat acest inchipuit positivism prin doe cuvinte : el nu
tine sama de cea mai de cgpetenig din tote notiunile
(positive, notiunea infinituluip. Numai acest infinit limpeclesce fenomenele visului, adecg ale desmArginirii impulsive a capturei spre infinit.

Eram amic

coleg cu reposatul Dr. Davila; peste

un an si mai bine dupg mOrtea lui, 11 visez intr'o nOpte

printre mai multi alp' cunoscuti i necunoscuti. Bravo,
domnule doctor! if clic eu gluniind; d-ta ce mai cautf
pe aice ? nu'ti' mai vine la socotlg lumea cea-laltg ?

Ba da, imi respunse doctorul zimbind si cu un accent

frantusesc, aidoma acelasi pe care '1 avea pe pgmint ;
imi place, dar am aice nesce afaceri de regulat, si pe
urmg me voiu intOrce... Dacg acstg intglnire mi se
intgmpa in stare de veghere, cleil nu sal de nu me
?8. apucati alte alea I in vis insg lucrul mi se pgrea tot ce
pte fi mai firesc, si tot asa s'ar 11 pgrut ori-cui.
www.dacoromanica.ro

56

SOMNITL I SIIIIETIM

De ce?
Fiind-ca in vis nu sint morti, ci sint suflete, cu carr
sufletul celul adormit traesce in impartasire.
In acsta privinta, un positivist, daca va vr cum-va

sa stea la vorba si sa se judece cu mine,se pr pote

ca sa n'o primesca, dupa, cum Hartmann, desi fulgera

contra Spiritismului, totusT n'a vrut nicT o data, dar
nici o data in ruptul capuluT sa fie fata la o singura
sedinta, spiritista, asemenea acelor salhastri call isT pastrail fecToria numai dra fugend din lume, cad altfel el

sciead bine a n'or fi in stare sa nu se poticnesca

un positivist, daca va vre sa schimba'm impreuna doetreT cuvinte, atuncT se va incinge intre noT cam urmatorul dialog :
Positivistul : Visul este un fel de representatiune teatrala, si tocmaT de aceea mortul cel visat nu me speria,
de ra ce eh il privesc ca pe un simplu actor.
Eh: Dar tot o representatiune teatrala, tot un simplu
actor este si tigrul pe care'l visezT ; de ce dara el te

speria?

Positivistul : Hm 1 Daca vorn cerceta mai adnc, d-ta

te'nselT ca.nd clid ca aTevea mortul me speria. Un mort
aseqat in cosciug nu me tulbura de loc, ci numaT cnd
s'ar rnisca.
Eh : Cum asa ?
Positivistul : Fiind-ca afara din cosciug si miscndu-se
el este o alucinatiune, o fantoina, nu o realitate, nu
ce-va positiv ca un mort in cosciug.
EU: Prin urmare, recunosci insuy ca mortul, care se

misca, dar nu te speria, este in vis chiar pentru d-ta o

reali tate, ce va positiv, nicT decum o alucinatiune sail

o fantoma.
Positivistul: Hm! Firesce, Somnul si vegherea nu sint

tot una. Logica somnulul nu se potrivesce cu logica

ve <The
b riT.

Eh :

Si totusT tigrul, inc o data, te speria de o po-

triva in logica somnuluT ca si'n logica vegheriT.

Positivistul : Hm !...

www.dacoromanica.ro

SOMNIIL

I SUFLETUL

57

Sal lasam pe positivist a'0 rumega incurcatura, Tar

noT s pa0m inainte.

Acsta trasura forte caracteristica a omului in stare

de vis de a nu se teme de eel' morti (IA pe fata, mai
limpede decat lungi tractate de Metafisica, natura cea
nemuritOre a sufletului, o natura ne'nveluita atunci
sail mai putin inveluita and dOrme trupul cel Writstesc, care trup fiind el muritor, numai din pricina lui
sufletul, in stare de nedormire trupsca, se teme de cei
morti.

Dar a dice ca sufletul e nemuritor fata cu trupul pe

care '1 pOrta pe pamint, nu este a dice ca el este ne-

material. Pentru noT remane ca axiorna vorba lui Schelgori-ce lume spirituala trebue sa. fie in felul ci

ling :

tot pe atata de fisica, pe cat lumea 'Astral cea fisica

gin felul ei este spirituala*. ELI am vedut in vis i am
audit pe Dr. Davila, care avea ochi i urechi, Tar nu
era ce-va fara nici o forma ; l'am vedut i l'arn audit
et' prin ochiT i urechile sufletului, de0 ochii trupului
meti eraii inchii i urechile trupului puteaii sa fie astupate. Intrevederea si convorbirea nstra a fost ce-va

imponderabil, da; nematerial, nu.

Sufletul meti, despartit de ochii 0 de urechile trupu-

lui, despartit de gura, era un organism, un organism

care vedea, audia i vorbia prin altfel de ochi, altfel
de urechi, altfel de guru.
Acest organism este o enigma in sfera visuluT propriti

dis, dar devine un fapt mai pe sus de ori-ce indoela

cand trecem la o categoria particulara a somnului, nu-

29. mita Somnambulism.

Mai intaiu Ins, cata s ghemuim in putine cuvinte

miedul cugetarilor de maT sus. Nu ne putem atinge de
evolutiunea cea cristalica a mineralului, care totwi este
0 ea o evolutiune in felul sea. Restringendu-ne dara

in lumea cea dis organica, ne incredintam ca ea in-

trga, incepend dela planta i pina la om, incepend dela

orn i pina la planta, ii petrece 0 jumatate a traiului

www.dacoromanica.ro

58

SOMNIIL FA 8171FLETUL

in somn, care 'I slujesce ca o hrand imponderabild, maT

ne'nlaturatd cleat hrana cea ponderabila a celenalte

jumatdti a traiului. Acesta hrand imponderabila, cuprins

in somn, o alcatuesce visul, in cursul dirufa sufletul se

desmarginesce sub raportul spatiuluf, sub raportul timpulin"; sub raportul forme individuale, sub raportul umbletului, sub raportul graiului, sub tote raporturile,. si se
simte forte fericit in desmArginire, fericit chiar atunci
cand sufere in acelasi timp trupul cel pdmintesc. 0 particularitate psicologica fundamentald a visuluf, prin care

el se deosebesce cu totulta tot de chipul nostru de a

cugeta si de a simti cand sintem in stare de veghere,
este cd visand noi nu numai nu ne ingrozim de cei
morti, dar incd if intimpinam cu multumire, if imbrdtisarn cu dragoste, vorbim cu diniT, jucam, glumim,
desi ne aducern a-minte chfar in vis ca ei sint mortf
trupesce : trupesce, nu sufletesce.
Positivistul cel maT incdp'6tinat, care tta cliulica striga

la drepta si la stanga c sufletul more d'o-data cu hoftul, peste nOpte viszd pe un tata mort, pe o mama, pe
un prieten, i fdra: nici o spa:find if stringe in brate,
cad in vis, adecd in desmarginire din trup, el scie cal
sufletul nu pOte s mOrd, o scie atunci, apof se destepta si reintrat in inarginea pelif celef grosolane -erasf stria strigl si mai cu inviersunare, cum-cal sufletul more d'o.dat cu hoitul. Cu alte cuvinte, el ttigdduesce prin gura trupului ceea ce'T mdrturisesce luiI
gura sufletuluf, surd prin urechile trupesci la ceea ce'i
aude urechea cea sufletsed.
Urechea 'fi nu'l ureche I Tu nu scil c'ai in tine,
Ascuns in fundul mintii, pitit in duhul
Un alt aud ce-aude din sferele senine
Pe spirite, pe ingeri, pe frisusi Dumnedeill

Tu nu scii, eaci tArina te'nlnfue 'n 61110.,

CkT sufletu 'fi robesce robia cea mai grea,
Cad lutu'l puscAri5., din care n'al vr'o us5,
Silit a sparge zidul de vrei sS esi din ea I...

Sufletul are o gura a sa, ochi aT sel, urechi ale sale,

un organism sufletesc imponderabil, deosebit de orgawww.dacoromanica.ro

SOMNUL FA SUFLETTIL

59,

nisinul cel ponderabil al forma parnintesci, macar ca

ambele organisme, materiale ambele, dar unul ponderabil
si cela-lalt imponderabil, unul secundar si celalalt primar,
unul trecetor i cela-lalt vecinic, se 'mbind la o-lalta in

restimpul cat le este dat a fi legate. Autonomia acestui

deosebit organism, dupa cum an-i spus'o mai sus, ne

isbesce mai cu sam in ceea ce se chiama Somna m

bulism.

Ca si somnul proprid is, somnambulisinul e un vis,

dar un vis in care trupul nu remne pe loc, nemiscat,
sa aprOpe nemiscat, ci este silit a se tari, asa dicend,
grdpis dupa suflet. Negresit, e o desmarginire si aci
cad altfel n'ar fi vis, insa o desmarginire impedecata
printr'un ce de prisos : pe cand sufletul viseza, trupul
umbla tara a simti nemic, ca si cand a: fi remas in pat,
desi in pat n'a putut sa remand.

Somnambulul, cel clunatecb dupa cum se dice maT

obicinuit, se sal din asternut, ese din odae, strabateafara, se urca pe casa, fie ea orT cat de nalta, si se
plimba linistit i fara nici o sfiala pe 'ntunerec pe
marginea acoperisuluT, acolo unde la lumina dile, necum

30. neptea, n'ar cuteda sa passca un pompier. In acsta_

primejdiOsa plimbare, somnambulul pote fi cu ochif inchisi sa cu ochif deschisT, tot una: chiar ca.nd if are
deschisT, totusi eT sint sticlosi si laird via0, fra nici o
clipela, perdutl in atintire, astfel ca, orf-ce s'ar pretinde,
el veie, vede minunat de bine tot ce 'T trebuT s veda,
dar vede nu cu ochiT trupului, ci cu alt ce-va.
Pina si picfrele somnambululuT nu se misca asa ca
in stare de veghere, ci mai mult se aluneca intrun chip

de tot ciudat, Inca s'ar put dice ca in lduntrul lor

este un resort care le impinge sa se radice de pe pamint

si sg sbOre, dar greutatea trupului impedecd. Acelasi
automatism in miscarea manilor.
Si tocmal de aceTa in somnambulism, desmarginirea
fiind ingreuiata, lipsesce acel element de fericire prim

www.dacoromanica.ro

60

SWIM 1 SUPLETITL

care se caracteriseza

visul cel ordinar: somnambulul

sufere.

Intre somn si intre somnambulism sint unele stari mijnici tocmai somn, nici tocmai somnambulism. In
boc de a umbla, buna-Ora, sornnambulul musicant sta pe

locif

i cnta din vira, er somnambulul literat se aseda

la mesa i scrie. Nu umblarea dara, nu ambulismul,
este ce-va caracteristic in somnambulism, ci acea des'Joe

marginire imp edecata a sufletului, bagaV bine de

sama: impedecata.

Si o dovada despre acesta este somnambulisrnul cel

artificial, asa numitul magnetism, ebraidism,, dpnotism,, and asa o i and altmintrelea dupa cum le place
doftorilor, dar in temeiu unul si acelasi lucru.
Soinnambulismul provocat, ca i somnul cel mestesugit prin hai satI prin cloroform, maresce caracterele
fenomenului celui firesc, si multumita unei asemenea
mgriri aceste caractere se ve'd mai chiar, se despica
mai larnurit, se arnaruntesc ca printr'un fel de micro,
scop. Somnul artificial, hasisismul

cloroformismul mai

ales, imping desmarginirea sufletului atat de departe,

incat el se face aprpe cu desavirsire strain trupului,
simlindu-se fericit chiar in momentul in care lucrza
fara mila asupra carnii bricegul chirurgului. Somnambulismul cel artificial, din protiva, opresce desmarginirea
atat de mult, incat sufletul, de 'mpreuna cu trupul, devine o jucaria in voea magnetisorului, ceea ce n'ar put

sI fie daca somnarnbulismul prin insT firea sa, diferita

in acesta privin0 de firea somnului, n'ar fi o desmar-

ginire supusa la impedecar e.

0 data stapAn pe intrega fiinta a somnambulului,

magnetisorul este pus in stare de a'l suci in tote chipurile, de a face din el tot ce'i place, tot ce se cere adeca
pentru ca sal pta studia mai sigur, mai indernanatic,
mai sciinpfic. Nu mai este un om, ci'i un rob, un jumatate suflet, dupa vorba batranului Homer. Si'n acest
rob ce se observa Ore ?...

www.dacoromanica.ro

SOMNI1L

I SUFLETUL

61

In scrierea de fat, ca i'n tot ce am scris vre-o datg,,

nu me tern cAtu'i negru supt unghig de a supera

cat de tare pe cutare sag pe cutare, fie acel cutare cu
epte stele in frunte; me tern insg forte mult de un
singur lucru, i anume ca nu cum-va sg se crcig cg in
cercetgrile mele m'am intemeiat cu uurintal pe nesce
et'

isvre indoiOse. Despre somnambulism s'a scris de veos

cinci-cleci de ani o multime de minungtii, pintre cari se
va fi strecurat i nu putea sal nu se strecOre o samg de
fapte mai mult sati mai putin bgnuite. A cerne neghing
din grail in cele scrise de Eschenmayer, de Ennemoser,

31. de Kerner, Du Potet, Cahagnet etc., e cam anevoe.

Me voiu cglguzi, prin urmare, numai i numai de acele
cgrti, a cgror autoritate este adeverita intr'un glas de
toti invetatii cei lil oficiali, chiar de positivi0ii cei cu
ouricele lui Descartes i cu penitele lui Alfred Maury.
Intre aceste putine cgrti, unul din locurile cele mai de
frunte II tine, fgra indoiald: Etude scientifique sur le
somnambulisme, Paris, 188o, de doctorul Despine, cu
care volt' merge dara ming in mind in cele ce urmza.
mai jos.

Dupg acstg parentesg privitOre la metodg, me intorc

acurn la intrebarea: in omul devenit rob al ipnotisorului,
ce se observg. Ore?
Sub numele sforgitor de ehyperesthesig,> ce de mai

nurni sforgitOre de soiul acesta nu croesce Medicina

pentru tot felul de fenomene pe cari nu le pr intelege
1

sub nurnele de hyperesthesig se descrie la somnarnbull o ascutirne supra-trupsca a simturilor, mai ales a
veclului 0 a auclului. Somnambulul aude la o forte mare
depgrtare ceea ce abia se optesce cgtrg el, i pe cei ce

yin la dinsul II recunOsce dupg pa0i lor pe scarg sa

in strada, pe cand ace pa.0' nu se resfrng incg de loc .
in urechile cele trupesci ale altora. El vede printr'o
scandurg, citesce intr'o carte acoperitg, ne spune csul
pi minutul dupg un csornic inchis intr'o cutig, descrie
www.dacoromanica.ro

MIMI, $1 SUFLETITL

figura si descifrag veletul pe o monet ascunsa intr'o

-pungg.

lntru cat timp somnambulul le face tote acestea cu

lata intOrsa spre acea scandurg, spre acea carte, spre
acea cutig sail spre acea pungg, Toma-necredindosul
mai pOte 'Inca sa bgnusca ca este un nm de vedere
curat trupsca, desi ea se petrece cu ochil inchisT; fineta
a pleOpelor 1 extra-sensibilitate a refine ! idiosincrasia

organica! etc. etc. etc. Dar vine un moment cand o etcaetera nu ajunge si cand ping. si Toma-necredinciosul
nu mal.' scie ce sa lic, multumindu-se atund a nascoci
.dupg obicelu vre-un noil termen tecnic, prin care vrea
na ne'nsele
r il or.

i sg se'nsele: transpositiunea simt u-

In ce Ore se cuprinde acsta nostima sthansposition

jcles sense ? Se cuprinde in aceea ca somnambulul aude

sail vede printr'o parte a trupulta pe unde nu sint nici

odic, nici urechi, adecg pe unde nu se afl nici un or-

gan trupesc al veclului sail al audului.

Dar ce fel de otranspositiune) sa fie aceia, de vreme
ce ochiT si urechile nu se otranspun, remanend intregi
Idea clintire la locul lor?
Doctorul Despine a urmarit fenomenul la mal' multe
somnambule, dintre carT una vedea, audia si arnirosia
prin degetele dela mini.' si dela picidre. La o alta
somnambulg, nurnitg Eugenia, doctorul Despine a invelit
,capul cu o carpa ngra, apol' T-a pus supt picidre un
petec de hartial pe care s'a scris acsta frasa destul de
lunga si destul de intortochiatg, adeca destul de medicala: Si la guriion des malades tait en raison directe
de Pinter& qu'elles inspirent, la vOtre serait aussi promepte que la pense ; el' bine, Eugenia a miscat cu pi.ciorul petecul ping ce l'a asedat bine sub talpa la locul
unde ea avea o mica pata rosig, i prin acea path' rosia,
i cand ar fi fost acolo un ochiu forte ager, dinsa
a citit din cuvint in cuvint si a reprodus intrga frasa.

ca

Cum vedi d-ta ? intreba doctorul Despine pe una din

somnambulele sale.

www.dacoromanica.ro

MINIM I SUFLETIIL

63

Organul vedului, respunse ea, par'ca s'ar pogori,

mi se pare ca.' este un fluid : (C'est comme si l'organe
2. de la vue descendait, il me sernble que c'est un
fluide,.

NicY pOte sa fie alt ce-va deca un fl u i d, un fluid

imponderabil, un imponderabil care vede, care aude, care

amirsi, care simte, care este un organism deosebit de

organismul cel ponderabil, de organismul cel nefluidic
al trupului pamintesc.
Nefiind nici o etranspositiune a simturilorp celor trupesci, call nu se pot transpune fAra a se transpune toto.data organele cele proprie fie-caruia din ele, este o
des marginire a organismului celui fluidic, miscandu'si
ci cu o ne'nchipuita rapediciune tote moleculele unele
peste altele, de Ord-ce este fluidic. Somnambula doctorului Despine iT dedea sama ea-insa'si de acel organism
fluidic, acelasi pe care Schopenhauer II numia ((organ
al visului", acelasi caruia Hellenbach (Geburt und Tod,
89) i-a dis cmeta-organism acelasi pe care altii mai
de de-mult sail mai de curnd it botza bine.red cu
tot felul de epitete. Noue, cel puOn de o cam data, nu
ne pasa de nume. Numele fie cum va fi, lucrul in sine
este : organism al su 11 et u 1 uT, un organism fluidic
imponderabil, neatarnat de celule encefalice, de cart dinsul se slujesce ca de o simpla uneltd specialisata in stare

de marginire trupsca, pe cnd in stare de desmarginire el pote

-sa's1 specialiseze tot atat de practic buricul, degetele, ba pina si acea mica pata rosia de pe

talpa somnambulei Eugenia, de unde pina la creer e hat

departe.

Acest organism fluidic, dovedit prin somnambulism,

completeza de minune golul cel psicologic lasat in teoria
darwinista a organismelor anatomice; un gol, peste care

noir creduram de cuviinta a trece repede in capitolul

despre eSciinta sufletuluiv. In adever, numai un ase-

menea organism primar fluidic, de vreme ce este tot ce

pte fi mai elastic, mai cu gtranspositiune dupa. ter-

www.dacoromanica.ro

64

SOMNIIL

I BUFLETIIL

minologia medicalg, ne face a intelege, cum unul si aceiaT arils a putut fi pe rind sopirla, brOseg, maimutal si

om ; ne face adecg a intelege cum, in mersul cel evolutiv din jos in sus, el a lost in stare a'si potrivi treptat
fel de fel de organisme secundare. $i nu numai atata.
Din data ce aceste organisme secundare, singurele cu
cari i bate capul Darwin si scOla lui, s'aii asegiat intr'o
suprapunere armonicg prin indelungata lucrare de propasire a organismelor celor fluidice, suprapunerea cea armonica sta in picire, bung pentru un Haeckel ca s'a
intocmsc la indelete in chip de arbore genealogic, dar

remane nu mai putin adeverata putinta pentru orga-

nismul cel fluidic, cnd ajunge la o trpta psichicg aprOpe

omensca, de a trece dinteun caine sae dintr'un elefant

sag dinteo pasere intr'un om, nu neaperat dintr'o
smut. Evolutiunea anatomical cea secundarg si evolutiunea psicologica cea primarg, organice ambele, se finpaca astfel si se intregesc la o.lalt prin existenta o
data constatata a organismului celui fluidic ; o irnpacare
o intregire asupra cgrora noi vom mai reveni din cand
in cand, cgci -- am spus'o si nu vom inceta de a o
spune Spiritismul este cea mai hotaritare verificare a
teoriei darwiniste.

Fara un organism fluidic imponderabil, ori-ce talmacire

restalmacire a m em oriel prin lucrarea .cree-

rului celui pgmintesc este incurcata, silitg, aprOpe o galimatia, fiind-cg in acest creer parnintesc, ca i 'n trupul
intreg, totul se re'noesce, se preschimba, se inlocuesce
33 necurrnat ; se modified necurmat nu numai elementele
cele gingase ale creerului, dar ping si celulele osase,

cele mai tari din tate, dupg cum a dovedit'o Flourens

prin experimente asupra dobitacelor. Daca darg nemic
nu se pastraza neatins in materia cerebrala, cum ore
atunci sa se pastreze acolo neatins pentru ani indelungap' namolul de intipriri numit memorig ? nesce intipariri atAt de mgruntele, inegt David Hartley le boteza
forte bine tvibratiunculae, romnesce osbirnaituritex..
www.dacoromanica.ro

65

SOMNIM c3I BUFLETIIL

Si sa nu perdem din vedere ca nu este vorba de o singurd metnoria, precum se crede obicinuit, ci sint in joc
trei categorii de memoria, tref forme evolutive ale unuia
i acelulai principii, astfel ca unul i acelai apentru-ces
trebui sa le lamursca pe cate-trele, un cpentru-cel.

care sa nu alba de loc firea cea schimbaciOsa a celulelor trupesci. Cele trei forme evolutive ale memoriei
sint anume :

. Memoria cea curat impulsiva, o memoria pe care

cugetarea ar aye dreptul s'o urmarsca ping i'n tafna
mineralogica a simetriei cristalice, dar care restringendu-ne in sfera lumif organice

face ca ori-ce faptura,

fie planta, fie animal, cat cresce i traesce pe parnint,

i1 mantine in desvoltarea sa acelai norma tipica, dei
moleculele cele constitutive ale trupului la fie-care interval nu mai sint aceleai. In privinta acestei memorie
tipice, cand ne intimpina cite o monstruositate, cite o
abatere dela aspectul cel specific, este intocmai ca o
uitare intamplatOre, un fel de c<amnesia, prin care nu se

sgudue norma. Apoi chiar daca vom taia sail vom nimici o parte a unui organ trupesc, acest organ tinde
dupa putinta, pe temeiul acestei memorie tipice, a se
reface la loc nu altfel deal tot aa curn lusese mai
'nainte. Numaf un organism fluidic irnponderabil, scutit
de ori-ce nimicire, adeca tot-d'a-una acelaT, ne pOte da
cheea acestui fenomen.
2. Memoria cea instinctivg a intregimii individuale
lasam pe inedici s'o explice ori-cum le place, rugandu'i
numai atka : sa ne spuna ce-va care sa se potrivesca nu
cu una, ci cu tote formele evolutiunii memoria cea
instinctiv a intregimii individuale, o memoria in puterea

cariia noi ne simtim intregi trupesce chiar atunci and

ne lipsesce cu desavirire o parte a trupului; ne simtitn
intregi, fiind-ca organismul cel fluidic imponderabil, isvorul memoriei peste tot, este pururea intreg, pururea
neciuntit in totimea sa. Ostaul, care i-a perdut piciorul
stang intr'o batali, peste un an se vaieta, cal dOre degetul cutare dela piciorul stang. Solidaritatea intre or43,796.

www.dacoromanica.ro

66

SOMNIIL Eft SITFLETOL

ganismul cel fluidic imponderabil i intre organismul

cel pamintesc, simpatia dintre dinsele in restimpul cat
ambele sint unite, pOte sa merga si mai departe, dacg.
vor fi adeverate cele povestite in acsta privinta de Jules
Lermina (Science occulte, 202) ; noI ne multumim insa
a nu iesi din cercul faptelor bine cunoscute i nedesmintite.

30. In sfirsit, ajungend acum la trpta evolutivg cea

mai inalta a memoriei memoria starilor de consciinta,
noi ne putem re'ntrce la somnambulism, cernd un respuns si capetnd o marturia dela insusi sufletul omenesc in stare de desmgrginire.
Ce-va comun tuturor forinelor somnambulismului este

uitare a. Dar sa ne intelegem bine asupra vorbei. Ceea

ce se chiama aci uitare este, dup cum ne vom incredinta indatg, tome o memoria la culme.
In momentul in care se destpta, sornnambulul uita
34, tot, cu desvirsire tot ce facuse el in stare de adormire;
ltsati'l insa sa adOrma &AO', i etal Ca', in intervalul visulul somnambulic, el isi aduce a-minte tot, cu desavirsire tot ce facuse in tote starile sale anteri6re, in cele
de adormire ca si'n cele de veghere ; 1lt privinta starilor celor de veghere in specie, el si-le aduce a-minte

mai limpede, mai sigur de cum le sciea atunci cnd

veahea
Acest fapt Ii constata ori-cati a scris vre-o-data despre
somnambulism, fie somnambulism firesc, fie cel mestesugit satI ipnotism. Cel ipnotisat
clice profesorul
Beaunis (Le somnambulisme, 2.117)
iT amintesce

nu numai cele petrecute in somnul ipnotic, ci Inca tot

ce s'a petrecut atat in starea de veghere precum tic
csomnul obicinuit, buna-Ora visele sale; ba chlar amin4tirea celor petrecute in traiul obicinuit este la dinsul
atunci inal exacta si precisdp.

Dac e dara uitare din punctul de vedere trupesc,

din punctul de vedere al sufletului celui desmarginit din

trup este, din potriva, o memoria uriasa ; o memoria
care imbratisza nu numai cele traite in doe star! ana-

www.dacoromanica.ro

ZONNITL

L SUFLETTIL

67

lge, adecal veghere si veghere sag' somn si somn, ci

imbratiseza cu o minunatal arnaruntime tote starile, fie
ele ori-cat de neasemenate. Si claca sufletul, desmarginindu-se din trupul cel parnintesc pe o clip i intr'o
mica parte, capeta totusi o asemenea memoria a vietei
sale din trecut, apoi cu cat mai intinsal si mai puternical
trebui sa fie acsta memoria cand desmarginirea sufletului se indeplinesce prin rnOrtea trupului, adeca atunci
cnd remne pe deplin neatarnat organismul cel fluidic
imponderabil 1

Este o memoria integrala a fiintalriT inte-

gr ale, in opositiune cu memoria cea franta sag bucatita a starii de veghere.

0 individualitate, un cell', se intemeiaza pe memoria,
cad numai printr'insa pte afla cine-va ca este unul
acelasi intr'un lung sir de momente, pe cari dinsa le
lga intr'o singurd unitate. Fara' meinoria, eul meg n'ar

sci ca. el, unul si acelasi, a scris pe cSatyrub, apoi

Archiva istoricaD, apoi pe acRazvan i Vidra, apoi

<cIstoria critica, apoi cCuvente den baltrani, apoi (Ety-

i Mel ar fi fost in stare de a

scrie pe vre-una din acestea, ba nici macar o pagina,
de vreme ce ori-ce alcatuire este o asociatiune de idei,
Tar ori-ce asociatiune de idei este un resultat al memotie. In sciinta, in literatura, in arta, dela memorial plca

mologicum magnuma, ;

totul; i vechii Greci aveati o deplina dreptate de a dice

Ca cele noe Muze sint fiice ale eMnemosynei, adecal
ale aMemoriel).

La om, prin evolutiune, rnernoria este fara alaturare

mai forte si mai cuprincletOre decat la vietuitrele mai
de jos ; dar si la om, dupal cum ne-am incredintat prin
somnambulism, ea este fara alaturare mai cuprindetre
si mai fOrte atunci cand sufletul isbutesce, macar pina

la un punct, a se desmargini din trup. De aci urmeza

c inteo stare de desmarginire desavirsital, parasind de
tot trupul cel pamintesc, sufletul devine o individualitate,

repetam inca o data': 0 individualitate fara semen

www.dacoromanica.ro

68

SOMNUL

1 SUFLETIIL

mai bine inzestrata pentru orT-ce indeletnicire a minrif,

daca... sint doe daca) :
T Mintea omuluT, ca orl-ce in univers, resultand din
evolurinne, nu 1)4:Ste fi pr-mare in desmarginire din trup,
daca nu se urcase destul de sus, prin capitalisarea muncei,

deja in starea cea anterira a marginiriT trupesci, adeca

35. in cele mai multe viere parnintesci perindate;
20. Mintea omuluT, multa sa5 purina, se indeletnicesce
numaT daca vo es c e.

Am ajuns la intrebarea despre voinr a, pe care

intru cat se atinge de suflet in stare de desmarginire

trebui s'o despicam tot cu ajutorul somnambulismuluT.
In sonmul propri5 clis, voinra este une orT fOrte energica sint adesea lupte crancene, in earl' visItorul infrunta primejdia si biruesce ; sint ispite, din earl' el ese
invingetor ; sint certe, in carT el IsT apera cu taria credinra impotriva altora, i asa mai incolo. 0 copila de
14 anT, care in vis nu se sfiesce, singurd in fara lui
Bismarck si a uneT glte de Germani, a striga cu indirjire : Jos Bismarck!, arata prin acsta, in desmarginirea somnuluT, un grad inalt de voinra. Dar sa luam
ce-va mai ciudat i forte infiorator tot-o-data, o intimplane adeverata, a cariia jertfa sT-a platit visul prin anT
de munc silnica si care a fost descris de doT poey aT
nostri, de Cesar Bollac sub titlul Ocna, si de Grigorie
Alexandrescu sub acela de Ucigasul fb.Ya; voek.

Un drier reran adcirme linga nevasta so intr'o vie ;

Dar somnul cate-o data: aduce grele vise ;
Inteinsul necuratul 41 jeica cOcla sa I
Se vede ci 'nnorase si nimeni nu simtise,
Cad plema nu 'ncepuse, dar trasnetul isbise
On nuc batran n pi-6mA, i canele
Mie 'mi parit de-o data. Maria speriata

Ca striga, si la dinsa se di un lup turbat :

Apuc in zapacire securea rezcmati
De capetalul nostru, isbesc pe biata fata
Care dormia in pace... o data a tipat I

Visand a omOra un lup, nenorocitul isT asasinza aTevea

pe iubita.

www.dacoromanica.ro

SOMNIM

t SUPLETUL

69

In acest vis, mijloci intre somn si intre somnambulism, energia ajunge la selbgtgcig. Dar in somnambulismul propriti dis, maT ales in cel provocat, lipsesce
ore vointa, dupg cum s'ar pgr la cea de'nfaiu vedere ?
NoT am spus mai- sus, cg ipnotisatul se supune orbesce ipnotisorului; da, insg numaT dupg ce i se supusese o-datg d e bung vo e. Intemeetorul ipnotismulul,
Englesul Braid (Neurhypnologie, 18) dice lgmurit
NicT
'o-datg nu pcite cine-va sg fie ipnotisat, dacg n'o voesce

el-insu0. Negresit, dupg ce a voit o datg, dupg ce a

voit de doe', de treT orT, cu fie.care noug incercare ip-

notisatul din ce in ce mai mult a instrginat dela sine

vointa sa, intocmaT dupg cum nescine sT-o instrginzg

treptat cnd se apucg de betig sail de morfinism.
Acsta este o perdere v o it a a vointeT, Tar prin ur-

mare tot o vointg la mijloc.

LgsArn la o parte numercise casurT, povestite de ip

notisori despre o viug impotrivire, chTar din partea celor
ipnotisati in maT multe rindurT, cnd li se poruncesce
ce-va care nu le place.
In acest chip, ping i'n ipnotism vointa sufletuluT nu
se sterge, ci numaT clOrg se mlAdiaza; cu ata maT putin
in somnambulismul cel firesc, in care omul re"mne stg.pan pe sine ; cu atat i mai putin inteo desmgrginire
a sufletuluT.

SI nu se perch insg d n vedere o particularitate fOrte

si forte importantg a vointeT la suflet in desmarginire,

si anume un amestec atAt de strins intre voin tg

si

c redin g, inc51 se pte dice cd ambele inchipuesc un

sin gur act.

In .stare de veghere vointa este pentru noT ce-va care

n'are a face nicT cu credinta, nicT cu ne-credinta, sail
are a face cu una si cu cea-laltg de o potrivg.: cred si

de aceea voesc, nu cred si de aceea rgsT voesc;

tocrnaT din pricina acestuT divort intre voin

si

credintg,

in stare de veghere vointa nOstrg este obiclnuit o ju36. mgtate de vointg, dind nascere unor fapte sarbede
sp6lacite. Nu'i asa cand sufletul se desmgrginesce. El
www.dacoromanica.ro

70

SOMNIIL :51 SIIPLETIIL

atunci nu pcite voi dacg nu crede, voesce nurnaT intru

cat crede, crede i voesce in acelasi timp, si 'Tata' de ce
prin nedeslipire intre voin
i credin/g
sufletul
atunci face minuni, adecg face ceea ce noue in stare de
veghere nu ne este cu putin/g de a face.
Somnambulul cel firesc pOte sg umble pe o framghig
tinsg in aer, nu numai pentru c voesce, ci pentru cg
voin/a 'T este insotitg de tgria credintei cum-cd o pte
face. Pe trupul ipnotisatuluT ese din nemica beicT, dacg.
i se suggerzg Ca i s'a pus acolo o vesicatOre, nu numai pentru cg el crede in ceea ce i s'a spus, ci pentru
cal credinta'T, care ea singurg nu ajunge, se preface in-

tr'o puternicg vointg de a ved pe trupul sal lucrarea

cea obicinuita a unef vesicatorT.

Despre fakirii din India se asigurg cg, intr'o stare de

auto-ipnotisare, adnc adormiti, ei /in mainile intinse
peste un grgunte pus in pgmint, si'n interval de doe csurl grguntele prinde rgdgcing, incoltesce i cresce, cresce

atata cat n'ar put sg crscg dela sine'si in doe septemni, cad fakirul crede i voesce acsta, adecd credevoesce, un singur verb fgrg nici un csi) la mijloc.
Neputend a voi fgrg a crede, sufletul in desmgrginire

nu pOte min/ i, de vreme ce a minti este a nu crede.

Acest fenomen se va pgr forte ciudat sufletelor celor

nedesmgrginite, Omenilor celor intrupgi Inca i desteptf
in intruparea lor, dintre carT muD,T s'ati deprins a min/i o
data pe fie-care jumgtate de Org, ca i and ar lua pentru
sgngtate o lingurita de doftorig ; dar ori-cat de ciudat

s'ar Ore, este un fapt, un fapt dovedit, un faRt de care

ar trebui sg se bucure mai cu samg cei mincinosi, cad'
de I
ei se vor indrepta cel putin dupg mOrte.
In studiul seil despre Lady Macbeth, fiicg-tnea (Theatre *p. 230) clice : tIn restimp de somnambulism, Lady

tMacbeth destginuesce tot. Ping atunci noi ne-am fi

putut inchipui c dinsa n'a luat parte decat la ornorul
dui Duncan. In privinta lui Banquo, e sigur cg ea n'a
esciut momentul anume cand fusese omorit, dar vorbele

www.dacoromanica.ro

SOMNIM I SIMETIM

71

dui Macbeth ne fac a intreved a insgsT fapta a fost

sfatuitg sail indemnatg de dinsa, cgci sotul eT IT clice :

a 0 vel aplaudh. Cat se atinge ins de omorul Ladyei

Macduff, numaT prin scena somnambulisniuluT noT aflam

g cg el apesh de asemenea pe consciinta Ladyei Macbeth, care isi clice atuncT, cu tta grza remuscgriT de

cel de Fife avea o nevastg; ce s'a fgcut cu

dinsa?... Ea se invinovgtesce, dar se invinovgtesce dormind; si chTar dormind, adecg lipsit1 de infiorgtrea
Rsa vointg, ea ride cu receld de temerile lui Macbeth :
cuget :

uf, bgrbate I e rusine... Numal un Shakspeare putea

s g. apuce astfel sintesa integralg a fie-cgrui tip. Forma

somnambulicg a remuscgril de cuget este o urmare nek'nlaturata a caracteruluT Ladyei Macbeth. 0 altg urmare
tot atat de neaperatg a aceluT somnambulism al el este
Ica el o sfgramg, cad' pentru Lady Macbeth aievea reg muscarea remne tot ascuns, ea crede cg nemine n'o

scie, ea o ingrpa, o nitesce, o indsg in fundul inimei' sale si

isbucnirea o
lipsindu-1 o resuflare
ucide... NunnaT in somnambulism cumplita femee nu

era in stare de a se preface, dupd cum se preacea

tot-d'a.una in timpul cat veghea ; numal in somnambulism ea nu avea incotro : trebdia cu ori-ce pret sg spung
37. adeverul, cgcT somnambulul n'a re voi nt a de a minti.
Acelasi fenomen din punct in punct ne intimping in
somnambulismul cel artificial, 0 sciii totT magnetisoril.
Sg. ipnotisatI pe un ucigas, pe un fur, pe un otrAvitor,

si el ye va spune cu cele maT mici amgrunte : cum

a ucis, cum a furat, cum a otravit, fgrg a tginui nernic,
fgrg a pute sg minta. Fie cine-va oti-cat de cboTer Minclung, in stare de somnambulism il yeti' ved schim-

bat de o data in c boier Adever.

Negresit, dacal ipnotisorul ii va insufla celuf ipnotisat

a spune o minciung, el o va spune, dar o va spune in

cuget curat, tocmai pentru cg o crede cu tgrig a fi cel
mal sfint adever, mincTunos intr'un asemenea cas fiind
numaT ipnotisorul.

Cu alte cuvinte, mincTuna este afa clicend un produs

www.dacoromanica.ro

72

SOMNIIL

t SIIELETIIL

quasi-chimic, un fel de precipitat care se nasce din insotirea sufletului cu trupul cel pamintesc; cu cat sufle-

tul se desmgrginesce din acest ttup, cu cat mai mult

el IY scuturg marginea cea trupscg, cu atata minciuna
scapetg

adeverul precumpgnesce.

Si'n traiul nostru de tote ilele rninciuna nu este de

asemenea alt ce-va decat un efect al marginiril. Ore cum

incepe coplul a se face rninciunos? cand II pr-marginesce neghiobul autoritarism al crescetorilor. Dar Oranul? pe teran cine Ore nu'l mai marginesce, dela vatasel
si ping la ispravnic 1 Ori-cat de minciunosi ar fi insg,
copilul i teranul, culmea ininciunei se resfata pretutindeni la piclOrele unul scaun domnesc, caci acolo se adgpostesce culmea mgrginirii, fie-care simtindu-se incatusat

prin cuvintul, prin gestul, printr'o interjectiune sail o

cautgturg a stapanului. Se barfesce cg. partea femesca
e mai minciunOsa decat bgrbatul. Vorba sl fie 1 dacg e
ce-va de mirare, apoi numai dOra ca femeea este mai
putin minciunOsa de cum ar trebui sa fie fatal cu nenumerate rngrginiri peste marginiri, cari o impresOra din
tOte pgrtile.
On dit qu'un cmur de femme est une &range chose,
Que c'est un labyrinthe on la raison se perd:
C'est quand on le emit plein qu'il est le plus desert,
C'est quand il est heureux qu'il semble plus morose.
Mais, hlas I c'est qu'il veut toujours parler, et n'ose.

C'est a tort qu'on le dit trompeur cornme la mer:

II veut crier, alms que son mal est amer,
Mais sans cesse une main sur sa bouche se pose.
II souffre le premier a cacher sa douleur
Et saigne abondamment sous son masque tieur:
La nature l'a fait ferme et pourtant timide.
te faut done mentir toujours, Ct pauvre cceur !
Va, ne sois pas honteux s'ils t'appellent perfide:
Ta perfidie est un tribut Ct la pudeur.

(Julie Hasdeu).

Numai intru cat se pOte desmargini din tot felul de

obecV, sufletul alungg dela sine straturi-straturi cta minciunei i ajunge, in sfirsit, a nu mai ave vointa de a
minti.

www.dacoromanica.ro

SOMNIIL

I SIFFLETIIL

73

Destrupat, un suflet p6te sg ne amggscg., fiind amgit

el insusi; pcite sg fie reti, prost, vulgar sail trivial, dacg
innaintase pre putin in evolutiune ; dar minciunos nu
pte sg fie....

Ne opritn aci de astg datg.

Din cercetarea deosebitelor forme ale Somnului noi
am inlaurat intr'adins o samg de fenomene forte insemnate, precum vise profetice, aparitiuni in csul mortii,
al doilea ve'd (second sight), pe alter-ego (Doppelganger),
diagnosa i terapeutica pe'n vis, cun6scerea somnambu-

licg a unor lirnbi sad sciinte i arte ne'nvtate in state

de veghere, etc.; dar, pe de o parte, tote acestea IT

vor ggsi un loc mai potrivit in urmarea cercetgrilor n6stre;
pe de alta, in studiul de fata ele n'ar fi decat dovedi peste
dovedi, asa dicend colac peste pupgza, despre organul cel
38. nemuritor odatg dovedit al sufletului; sin fine, nu e reti,

ping mai incolo, a lgsa pe cititor sg mai caute, sg mai

cugete el-insusT, calci o convingere depling in ori-ce sferg

se dobandesce mai temeinic printr'o lucrare proprig', cat

se p6te mai proprig, decat printr'un aparat strgin d'agata. De ast g. data ne grgbim darg a trage o incheere
din cele dise mai sus.

Ori-ce fapturg este o bucgticg desprinsg din Dumneder, ce-va din Dumnedeti, dar in mgrgini; ce-va in margini, dar din Dumnedeti.
hi mgrginirea sa pururea presinte, ori-ce fgptura, plecatg in trecut din Dumnedeil, IT lucrezd re'ntOrcerea sa
viit6re la Dumnedeti, desmgrginindu-se prin progres, progres i rgsi progres : evolutiunea.

In orice fapturg, dorul infinitului se clg pe fatg. de

'ntaiu itnpulsiv, apoi impulsiv-instinctiv, apoi impulsivinstinctiv-consciinte, adecg: pe fie-care trepta a evoluOunii,

pe lingg caractere speciale proprie acelei trepte, fie in.

stinctiv, fie consciinte, fie altfel, se pgstreza oaracterul
cel primordial impulsiv al tuturora.
In plantg, in animal, in om, dorul cel primordial imwww.dacoromanica.ro

SOMNIIL II SIIIIETIM

74

pillsiv de a se desmdrgini cuprinde aprOpe o jumdtate

din traiul intreg, nuindu-se somn in antites cu jumtatea cea-lalt numit veghere ; doe jumdtdti de o potrivd necesare, cdci fdr veghere fdptura n'ar fi marginita,

fara somn ea n'ar fi din infinit.

La om, bucdtica cea din Dumnedeii se desmdrgineFce
nu numai impulsiv ca la plantd, nu nurnai impulsiv si

instinctiv ca la animal, ci incd se consciintza prin

porniri idealiste ale mintil si ale inimel in stare de veghere; dar numai asupra somnului, fiind o generalitate,
adecd o impulsiune primordiald a vietei organice peste
tot, nu in parte, acea desmarginire pOte fi experimentata cu sigurantd, fard sovdire, inteun chip curat sciintific.
Somnul este de doe feluri: somn propriil dis si somn-

ambulism; apol fie-care din aceste doe feluri se imparte la rindul set in doe : somn obicinuit si cel mestesugit, somnambulism firesc i cel provocat, lard a mai
pomeni aci unele varietdti mai putin insemnate ; dar in
tote felurile si varietdtile somnului, desmdrginirea sufletului spre infinit se faptuesce de o potriv prin ceea ce
se chiamd v i s.

Prin vis sufletul se desmdrginesce in timp, traind ani

intr'un cs ; se desmarginesce in spatiil, cutriernd intr'o
nOpte o lume ; se desmdrginesce in forma, urdindu-si
dupd plac o altd ori-si-care; se desmarginesce in umblet,
putend sa sbOre ca o pasere ; se desmarginesce in graiu,
intelegend ori-ce limbA, pina i a animalelor; se mai

desmArginesce din desmarginire, and visza in somn

un al doilea somn cu un noil vis.
Acsta desmdrginire fiind o miscare de re'ntOrcere la
infinit, adecd de implinirea dorului celui primordial im-

pulsiv al fdpturei in deobste, ea se caracterisezd printr'un

sinntimint de nespusd multumire i chiar fericire, care

incetezd sail se intuneca numai atunci cnd trupul sta-

vilzd desmarginirea sufletului sail i se impotrivesce, dupd.

cum se intampla in unele bele si mai ales in somnambulism.

In acesta desmdrginire sufletul simtindu-se i sciindu-se

www.dacoromanica.ro

D.

BOMNIIL

I SUFLETIM

75

nemuritor, omul in vis se desfeteza in societatea morOlor, care este pentru dinsul atunci nu o grza, ca in
stare de veghere, ci o simpatica imparta0re similara cu
alte suflete tot atat de nemuritre.
Somnambulismul, in care desrnarginirea sufletuluT, re-

tinuta Ore-cum din sbor, se pOte studia cu multa iniesnire, dovedesce, intr'un chip mai pe sus de orl-ce cartlg : pe de o parte, deosebirea intre organismul sufletesc
si intre organismul cel trupesc, Tar pe de alta
natura
fluidica imponderabild a celui de 'ntaTu, o natura care
'ft' permute nu numai a vede, a aucli, a amirosi fara ajutorul organelor trupesci, dar Inca a ved, a aucli, a amirosi printr'o parte a trupului unde nu sint nici ochi,
nici urechT, nici narT.
Acest organism sufletesc primar, a caruTa fluiditate se
incovOe cu uprinta, in ori-ce organism trupesc secundar,

astfel ca, dupa trpta urcata pe scara evolutiuniT, astadi

e opIr1a, maine brOsca, poi-mkne maimuta sari caine

sa elefant i aa inainte, de0 rernane pururea acela0"

Ceti)),
acest organism sufletesc primar, cand ajunge
la trpta de om, ne infatiza in stare de desmarginire,
intru cat o putem urrnari prin studiul somnuluT propriii
lis i mai cu sama al somnambulismuluT, urmatOrele
sail treT insu0ri:
1. 0 minunata putere de mernoria, prin care sufletul
imbratiza la o-lalta totalitatea starilor sale de consciinta din trecut, intregirnea individualitatiT sale;
20. 0 surprinclaOre energia resultand dintr'un aa
do

fel de innodare a vointe T cu cr edint a, incat ambele devin o singura nedesparlita voi nta-credint ,

de unde urmza apoi:

30. Imposibilitatea de a minO, adeca de a face sail
de a spune ceea ce sufletul nu crede, fie acsta credinta.
buna sail rea, fie ea intemelata pe scire sail pe nescire.

Dacal dara sufletul nostru este un deosebit organism,

pentru care mOrtea trupuluT, departe de a fi un epilog,

www.dacoromanica.ro

76

SOMNIIL kit SUFLETIM

alcatuesce numaT un inalt grad de desmarginire, un soTu

de scapare dintr'o temnita;

daca acest organism sufletesc nemuritor vede, aude,
simte, simte fara alaturare maT cu agerime decal atuncT

and este intrupat;

daca el se bucurh de culmea memorieT individuale,

care nu 'I lasa a u'ita nemic din cate ve'duse, audise,

simtise, lucrase in restimpul treceril sale pe pamint;

daca pentru dinsul a crede si a voi este tot una, putend mutt, forte mutt prin acesta incle,tata imbinare a
vointeT cu credinta ;

dac5, pe linga acestea, fie spirit inferior, fie spirit su-

perior, el nu e in stare de a minti;

daca, in fine, studiul sciintific at sotnnuluT, din punctul de vedere al evolutiuniT universale 1 i pe terneTul observatiunilor celor maT ne'ndoTOse, adeveresce acsta
neperitOre autonomia a sufletuluT individual in treptata

dest4urare a transformatiunilor celor treatOre ale trupuluT;

atunci Spiritisrnul, doctrina comunicatiunif intre ceT

i cel rema0 inca, intre cei intrupatT
i ceT destrupatT deja, se intemeTaza nu pe fenomene problema-

du0

tice, nicT pe fenomene posibile, ci pe fenomene n ec esare: nu pOte sa fie altfel, cacT daca n'ar fi asa,
atuncT

i numaT atuncT s'ar calca legile nature'.

De aci, neapserat, nu urmza ea ei sa5 domnul Ix i

domnul Igrec ne-am put aecla tam-nisam la taifas cu
sufletul luT Socrat sa5 al Jul Traian.
Cate o data, in viata asta de jos pamintsca, ni se
intampla ca vre-un om de frunte ne intrce spatele sa5
ca nu vrea s ne primesca; ce sa'i facem ? s strigam
40. Ore ca el nu exista? sati nu cum-va sa ne 'nchipuim ca
ar fi supra-firesc ca el sa ne bage in sama ?
Nu i nu.

El nu ne baga in sama pentru ea' nu tine a ne cu.

nO3ce, sa pentru ca ne cunOsce pr-bine ca nu sintem

www.dacoromanica.ro

SOMITUL I 131IFLETIIL

77

Omeni de omeni, sail nu simpatiszA cu nof, nu ne potrivim una cu altii, nu ne Tubi rn .

Iu bire a, iubire adeve'rat omenescA, nu dobitocesa,
cAcT dobitOcele nu sint spiritiste, ci forte positiviste; I u-

b ir e a, pe care in vecii vecilor n'o vor intelege aceia

carT maimutza definitiunea btaguitA de Littr i Robin:
camorul este totalitatea fenomenelor cerebrale cad con-

estituesc instinctul sexual) ; l'u birea sufletelor, iubire

de tat, de mama, de copil, de frati sail prietenT, 'fatal
cheea Spiritismulta, singura chee a comunicatiuna intre
spirite.
8 Aprile 1891.

www.dacoromanica.ro

RI.

TELEGRAFIA IUBIRII

41.

n capitolul din urmg noi am pomenit deja in trcel

pe omul cel mai de sciinta din diva de astgdi : Louis
Pasteur, omul cel mai de sciinta, da, intru cat culmea
sZinffel; mal pe sus de adeve'r, mai pe sus de frumos,
este binele, si pr-putine fiinte din top' timpil au adus
prin sciintg mai mult bine otneniril.
Vorbisem anume despre intrarea lui Pasteur in Academia Francesg, unde el yenta sg inlocuescal pe Littr
si unde, la cuvintarea sa de primire, trebuia sg'i respunda Renan.
Littre i Renan I... Materialisti? Nu. Mai materialist

sint eti, de vreme ce dela granit i. ping la eter, dela

materig solidg si ping la cmateria radiantg, nu cunosc nemic si nu sint in stare de a cuncisce ce-va fa'rg
materig. Littr i Renan nu sint materialisti, ci hemio-

pist I, adecg vederea lor cea jumagtitg cerne numal

stgrile cele grosolane ale materiel si taggcluesce cu indgritnicia insgsi putinta altor stan. Littr i Renan : cel
de'ntaiU'

hemiopist ftirte metodic, descriind mgiestresce

tote cate 'I d mna sg le veda t i pe earl se silesce a

le ved larnurit ; cel-lalt hemiopist fraseolog, clandu-se
pe ghiatg cu o usurintg pling de haz, dar fgr a o sparge
vre-o-data sg ajunga la apa cea vie, de fricg de a nu
cade, i maI ales de grij de a nu perde desinvoltura
miscgrilor. Un alunecgtor ca Renan, ca.nd cu capul inainte i cu un picior in vgsduh, cand cu cela-lalt picior
www.dacoromanica.ro

TELEGRAFIA IA3BIRfi

79

in vesduh i cu capul asvirlit pe spate, cand inldindu-se la drepta, cand legenndu-se la stanga, cand invirtindu-se rOta, pururea nurli, pururea cu zimbet pe
buze, e ce-va de minune I Vorbiti-i de Dumnedeil, buna-

Ora, si el ye respunde: Pour moi, quand on nie ces

dogmes fondamentaux, j'ai envie d'y croire; quand
on les affirrne autrement qu'en beaux vers, je suis
pris d'un doute invincible. Acesta frasa, frasa.' si rasi
fras, insemnza: cand \red un om sanetos, mi e pofta

sa."I &it chinina; cand ii privesc tremurand

clantainind

din dinti, nu'mi vine de loc a crede ca el are friguri...

Intre Littr i Renan, purtarea ith Pasteur era anevoisa, mai cu sama in sinul unei Academii sade-literare, care nu pr cauta ca bucatele ce i se astern sa fie
curate i cu temeiu, ci pretuesce mai cu deosebire pe
cele drese, pe cele cu dichise, pe cele Nen assaison2.

flees,

ET bine, fat cu umbra lui Littr, fat cu penumbra

lui Renan, fata cu multi acaderniciani nu mai putin urnbrateci, Pasteur nu s'a sfiit a dice : Positivismul vostru
nu tine samg de cea mai de capetenia din tote notiunile positive : notiunea i n fi nit u 1 ui. Acsta notiune
<<positiv

i primordiala, adauge el mai departe

po-

sitivisrnul vostru o inlaturza Para nici un drept, o in g I e el in viata societallaturezd pe ea i tote u r m ri

tilor. Notiunea infinitului in lurne, eu unul nu me pociu
feri de a n'o ved pretutindeni intiparita. Prin ea suprafirescul sta in fundul tuturor inimilor. Ideea but Duni-

inecleif este o forma a ideei infinitului. Pe cat timp

otaina infinitului va atirna asupra cugetrii omenesci,

nu vor inceta de a i se radica altare, numesca-se Dumneded Brahma, Allah, Iehova sail Isus.

Infinitul cu tote urinal-He lui, cl'infini et toutes

ses consequences, Tata care a fost punctul meti de plccare in acest sir de cercetari asupra Spiritismului.
Din data ce recunscem c faptura a fost urdita din
infinit, ceea ce nu e chip a n'o recuncisce, atunci ur-

www.dacoromanica.ro

80

TELEGRAFIA IIIBIRIT

mzt ca.' ea nu pte fi decat o partecicA din acel infinit

pusa' in marginT, calcI numaT nfarginindu-se dinsa incetza de a fi acel infinit.
Din data apoT ce recumSscem ea acsta faptura' se des-

vOltal din mai jos in maT sus, ceea ce rasi nu e chip.

a n'o recunsce, atunci urmeza Ca evolutiunea ei nu pte

fi decal o ne'ncetata desmarginire, adecai din ce in ce

mai putina marginire, cacT altfel n'ar fi evolutiune, n'ar
fi urcare, ci ar fi regres, ar fi pogorire.
Marginire si desmarginire sint daral cele de
'ntaiu doe marl urmarT ale i n fi nitulu T.
Alte doe urmarT, d'a-dreptul sub-rinduite celor de'ntaTu,

sint cele doe forme obstesci ale vietei organice de pe

pamint vegh ere a, in care faptura e atat de marginit incat pte sa 'rite ca este suflet; si so mnu 1, in
care ea se desmarginesce si tot se desmArginesce pina
a nu maT sirnti c este trup.
In sfirsit, alte doe itrrmari mai departe, a etrora cunOscere isvoresce dela sine din acsta imponcisare intre
veghere si intre somn, sint cele doe organisme ale faptureT : organism trupesc, ponderabil, trecetor, secunda-,
s u b-o r ga n ism, pe care mOrtea 11 rasipesce sail il inchide in cosefug ; si organism sufletesc, imponderabi

neperitor, primar, supra or ga nis m, care numal prin

mOrte se deslntuesce si'sT capetal deplinatatea avintului.

In scurt, cand luam i n fi nit ul ca punct de plecare,

singurul punct de plecare adeverat positiv, sciintific in
tta intinderea cuvintuluT, pe data ni se desfasciral din
el cu o logic ne'nduplecatal cele sse urmarT :
marginire

desmarginire

veghere

somn

sub-organism

supra-organism

Studiand supra-organismul la orn in stare de somn,

in visui normal, in visul anestesic sail cloroformic, in
somnambulism si'n ipnotistn, noT ne-am incredintat ca
www.dacoromanica.ro

TELEGRAFIA fIIBIRII

Si

printr'insul sufletul vede, simte, scie, se miscA, strAbate spatiul intr'o neatirnare aprpe deplinA de trup, bucurandu-se

tot-o-datA atunci de o memoriA urias, de o minunatA

putere a vointei si de o Tubire de adever fail semen

mai mare deat cea mai mare veracitate omen&cA obicinuitA. Numai prin acest supra-organism, care este si
[3, el material, desi nesupus la spulberare, sufletul pOte,
dupA mrtea trupului, a fi in impArtAsire cu sufletele cele
rmase Inca intrupate.
Dar atunci de ce ore domnii Ix, Igrec si Zed se plang,
si se plang cu drept cuvint, cum c nici-o-dat vre unul
din asa numitii morti n'ati vrut sa li se comunice si lor
macar in gluma ?

Respunsul este forte neted : voi n'atI iubi t, voi n'ati

fost TubiT, voi nu sinteVi vrednici de a lubi, voi nu
intelegeti iu bir ea.
Gruntele adeveratului amor, semenat in oh-see fire
omensca, n'a fost chip s resar in atmosfera traiului
vostru.

Lasati in pace spiritele celor destrupati ; nu'i tot sgandariti in zadar ; i chiar studiul meti nu ye mai perdeti

timpul de a'l citi mai departe, fara nici un folos pentru

voi, ca i cand al chidma un inginer idraulic sa ve dea
un plan de pod pentru o localitate seed, unde nu se afla
nicl o apa.
Cartita are si ea anatomicesce organele vedului, dar
a perdut cu desAvirsire intrebuintarea ochilor, trAind totd'a-una sub pArnint. SA mai vedA ea vre-o-dat, slaba

nedejde! cad trebui mai intaiu sA'si desvete invetul si

sd pArAsescA vizuina.

Vorbind despre tainica inriurire a celor dusi din lume

asupra celor lasgi pe pamint, Louis Figuier (Le lendemain de la mort, chap. X) dice :
,

cFfinta supra-omenescd se ImpArtlsesce numal acelora pe car/ IT Ini carl n'ait dat'o uitariT, acelora pe carY vrea sfi'Y ocrotscl
sN.'T apere impotriva curselor si greutNtilor vietei pamintesa 0 man-a
t sat .un tath, pe cari nartea IY elpise lubiril fiesci, yin de vorbesc celuY
cbesce

43.796-

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFIA tUBIRIt

82

.ranas orfan i care'T plAnge pe clinsiT. Un fiTu smuls In diminta tra.Iulta din bratele parintilor, vine de'T mangde de perderea hif, IT luminza prin sfaturile sale, le insufia prin Ina lta sa intelepcTune mijI6ce
cde a raida ispitele acesteY sfere de jos. DoY prietenT se pot regasi ast. fel unul pe altul, doT amantY pe car! IT desparte mormIntul, o sopa
,adInc Tubita. se p6te destainui nefericitulta sot... Dar sa un uTtAm ca,
.pentru a put6 primi aceste nepretuite Impart Asia, omul trebue sa fie
.inzestrat cu un suflet frumos si curat, pastrAnd cu sfintenia amintirea
adespre ceT perdutT. 0 muma, nepesatre pentru copil in timpul vieteT
csail uTtat6re dupa m6rte, sa nu se astepte la intime manifestatiunT din

partea aceluTa pentru care avusese d'abia o umbra de Tubire. S. nu

de cell prietenul uTtuc dela prietenul plecat In lumea cea-laltd. Mai
mult decfit atAta ; orT-care ar fi Yubirea si aducerea a-minte fata cu
,ceT
<,cel

reposati, sa nu se magulsca a primi Impartasiff dela dinsiT omul

dedat patimelor grosolane si josnice...)

Figuier ne d aci o incredintare forte frumOsg, dar

nedoveditg. De'ntaTu, el nu cunOsce fenomenul supra-

organismuluT, in lipsa cgruTa este peste putint a intelege inteun mod sciintific lucrarea unui suflet destrupat
asupra sufletuluT celuT intrupat, calci sufletul cel destrupat

ar deveni atunci nu desmgrginit, ci de tot nernarginit.

Al doilea, el nu ne lgmuresce noTma cuvintuluT Tubire,
ale cgruTa felurite intelesurT trebuesc limpeclite din capul
loculuT la facla evolutiuMT universale, de Ord-ce dobitocul

Tubesce 0 el, de0 nu este de creclut, de pild, cl sufletul porculuT celuT mort inriurezg asupra purcelului re-

mas in viatg, nicT vice-versa. Al treilea, Figuier are in

vedere numal pe supr a-o m, d'tre surhumain, adec .
sufletul cel urcat deja pe de'ntregul inteo specie superiOrg specieT omenesci. Dar ce se face ore cu sufletul
e x-o m, destrupat i totu0 menit a se maT intrupa din
not-, pe pgmint, o datg sail maT de multe orT, ping ce
va fi trecut prin cine scie ca'te conacuri de isp4ire ale
evolutiuniT curat omenesci ?

Sufletul cel destrupat al until Jean Valjean sail al until

Gavroche nu va put Ore, fie el orT-cat de intunecat, sg
44. se comunice din cand in and uneT fiinte intrupate, pe
care o Tubise i de care fusese Tubit cu tgrig ? Mai multd

crutare pentru cel nenorocitl I Mai mult crutare, cad

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFIA uBIBIt

83

banditul care Tubesce e maT aprOpe de Dumnecleii decal

pusnicul cel neprimitor de Tubire.
N'avoir personae aime, c'est le comble du crime I_

(7ulie Hasdeu).

In cercetarea de fatg, intemeindu-ne, ca i ping acurna,

numaT pe fapte cunoscute i recunoscute de sciintg, adecal
inlaturand fgrg milg orT-ce date indoelnice sail nehotarite,
noT ne vom incerca a desvelul :

ii Ce este Tubir ea?

2. In ce chip prin Tubir e, numai prin Tu ir e, chTar

in crarnpeTul intrupariT celeT pgmintesci, supra-organismul

nostru se pOte areta altora la departarT colosale, fgr

nici un amestec al sub-organismuluT celuT trupesc.

EU am avut tot d'a-una o deosebitg simpatia pentru

Schopenhauer. Dar ceea ce me ademenesce catral dinsul,

nu este nici teoria uneT vohne care nu scie ea-insa0 ce

voesce, nici tendinta cea curios-pesimista a until om striganti mereil contra vieteT i inend totusT la vita ping la
caraghToslicul de a fugi din oras in oras de frica holereT.

Ceea ce me ademenesce cgtra Schopenhauer, este alt

ce-va : de'nfaiti, cuteclarea cea propria Omenilor de geniti

de a spune farg a sovai tot ce crede ; al doilea, limpeclimea gralului. Schopenhauer vorbesce asa ca sg'T pita
da de capetaTu orT-cine. El isl luase drept lozincg clisa
moralistuluT frances Vauvenargues : e Claritatea este buna
credintg a filosofilor. Schopenhauer and gresesce, IT

vecli gresela cat cola de o postia, cacT nemic nu se ascunde, nu se pituleza, nu se imbrobodesce : totul stg pe
fata. De acstg categoria, pe'ntre altele, este doctrina
luT Schopenhauer despre eMetafisica TubiriTe,, o doctring

a cariTa sintesg se cuprinde in urmatorul dialog dintre

Daphnis si Chloe (Frauenstaedt, Memorabilien, 391):
iDaphnis: A vr sI fac un dar genermiuniT viit6re, si mi se pare
cS tu aT put sVf dal o parte care'rrif lipsesce mie.

www.dacoromanica.ro

84

TELEGRAFIA IIIBIRII

g Chloe : EU am aceiasl do -inO, i cred c tocmaT tu ai fi In stare

csd'Y daY ceea ce mie Imi lipsesce.
Daphn i s EU II volu da nAltimea trupului si thia muschilor, doe-

glucrurl pe carY tu nu le at
eChloe: Eti II voin da forme frurnse si piclOre mititele, cad tu nu
le ai nici una nicf alta.
(DaPhnis : Eu II daii o subtire peIi. alba, pe and tu esti Oches44Chloe : EU IT dati par negru si ("chi negri, pe cand tu esti bllan.
(Daphnis : Eti II dart un nas de vultur.
'Chloe : Eu If dart o guritl mica.
cDaphnis: Eh IT dart vitejia i bunthatea, cari nul pot veni dela tine_
'Chloe : Eu II dart o mandr frunte, istetime si minte, pe carT dela
ctine el nu pote A. le capete.
cDaphnis: Dela noi amindoi el va mosteni o statura drpta, nesce
cdiniy frumosl i flbrea santtatii. pert asa, eti i tu Impreuna putem sa.
m viitorului un copil de minune. ;;;i de aceea eti te doresc mai mutt
cdeca pe off-care altU femee.
cChloe : Te doresc si eti de asemenea...
C

Dupa acest dialog, fard dOrd si pte, cortina cade.

Lad ce se chfama lubire la Schopenhauer I
Pcat cd, in loc de a pune fatal'n fatd numai pe Daphnis

pe Chloe, el nu inscenzal un intins polilog, in care

vre un sultan Soliman s vorbscd pe rind cu cele patrusute cadine ale haremuldi, far drept resultat : o prdsila
de patru sute, totf pin la unul mai chiposi si mai destepti de cat Maiestatea Sa Padisahul.
si

45.

Cu o asemenea teorid, ar fi de ajuns o sutd de ani

pentru a inzestra intrga omenire cu nec-plus-ultra insuiriIor fisice, morale si intelectuale. N'am mai ved giuritnpregfur decat Apolloni de Belveder 3i Veneri de Medicis, fie-care din el' Shakspeare la cap si Corneille la
infind.

Cum de s'a intamplat insd, cd nici Corneille, nici

Shakspeare, nu pr semenad cu parintiT lor ?

Se vede c tata si mama uitaserd in ajun, inainte de

cdderea cortineT, a se iii4e1ege la cuvinte ca Daphnis si

Chloe !

Pentru Schopenhauer individui fie cocos, fie armdsar,

o simpla deosebire de trepta
fie om, cocos-armalsar-om

individul nu cantaresce nemic ; totul este sp eci ea

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFIA IIIBIRII

35

din care el face parte, adecA speciea egallusv, speciea

4equusp, speciea chomoD. Immultirea specie este menirea cea mArta a individului. NumaT speciea e nemuritre, clice Schopenhauer.
Aci este o grqlA fundamental a genialului cugetAtor. Pe de o parte, paleontologia ne aratA specif in.
tree despArute fArA urwd. Pe de alta, prin legea evolutiuniT universale, orT-i-care eii, trebuT sA se desvolte
de jos in sus prin maT multe trepte ale proAiriT, Tar
prin urmare nicT de cum speciea, ci tocmaT ceub este
nemuntor.
Fie-care eel) represinta o mul;irne de speciT, prin carT
el trecuse deja, afarA de acelea prin carT urmzA a mai
trece Inca. S'ar put clice ca fie-care lap> alcatuesce
singur o itnensa specie, intinsA din infinit i tinslnd la
infinit. SA piplim acsta idee in urmatcirea.figura:
N

L.7c

.,7 c

Azyy b
N:

'"WAR,L4,14,

-141Mtm.

AVIR-SMISir

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFIA IUBIEfi

86
46.

In acsta figura, vergile paralele orizontale din ce in

ce mai largite a-a, b-b, c-c, d-d, e-e inchipuesc suprapunerea speciilor ; Tar varga verticala din ce in ce mai
desvoltata in sus N este individul. Dup ce individul N
trecuse prin speciea a-a, ea pOte sa pra, dupa cum ail
perit, bung-Ora, ataea specii fosile ; insa individul N remane si se tot urcg ne'ncetat din specie in specie. Acsta

urcare este scopul individului, este solia lui cea mare,

prin care el se desavirsesce necontenit, adeca faptuesce
legea evolutiunii; pe cAnd o nascere nu e decat un rnij.
Ice pentru eii, de a intr intr'o specie Ore-care, de unde
printr'o alta nascere ulterira el intra mai tarcli5 intr'o
alta specie.
Acelasi figur a. ajuta la intelegerea evolutiunii asa qicend intra-specifice : propasirea individului in sinul unef

singure specii. Un suflet omenesc inferior nu pOte deveni suflet omenesc superior Vara a trece prin cate-va

trepte mijlocii. SA clicem ca varga de tot de jos a-a

represintg ornenirea pre-istorica din epoca geologica ter-

tiara, varga b-b pe Omenii selbatici ca cei de astacli,

varga c-c o stare semi-culta, varga d-d cultura cea obicinuita, varga e-e pe cei forte cult'''. El bine, unul
acelasi individ N, cannibal ca Na ajunge Cuvier ca Ne,
dupa ce de mil' de ani desparuse stratul a-a, prin care
el IT incepuse intruparea'T cea omensca. Numai ca Ne
el pOte sa aspire la speciea superira de supr a-o m ;
in intervalurile de destrupare dintre a-a i b-b, dintre
b-b i c-c, dintre c-e i d-d, dintre d-d i e-e, el nu este
decat e x-o m, din ce in ce mai desgurclit, dar totusi
ne-gata.

In fie-care noug intrupare

euh devine o noug pe r-

s n a; in adeveratul inteles al cuvintului (persona), care

insemna latinesce o mascav, un grolv jucat pe scena

in curs de un cs sail de cAte-va csuri. Ast-fel acelasi
N se face pe rind persona Na, persOna Nb, persOna Nc,

Nd,Ne; dar totusi el nu incetz nici o-data, intrupat

sa destrupat, de a fi aceiasi individualitat e, acelasT

gindividuum, N, aducendu-si a-minte la fie-care des-

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFIA IUBIRII

87

trupare repertoriul din ce in ce maT inalt al erolurilor

celor jucate de dinsul in trecut pe scena evolutiunii universale.

Intrind prin nascere intr'o noug specie sag intr'o noug

formg a aceleTaT speciT, individuluT i se deschid, negreit,

nesce sfere de Tubire necunoscute ping atunci : nouT pg-

rinti, nour fratT, rude noue, o nourt societate. Dar ce

insemnzg. acsta Oul, prin care supra-organismul cel

neperitor al ceuluT iT formzg un sub-organism de intrupare pe trepta cutare a evolutiuniT, este ca o corabig
ce me strgmutg peste Ocean in America, unde eti incep

un nog tralu, incheind cu lumea de acolo nesce leggturT noue de Tubire ; legaturT nu isvorite din acea corabig, nu atirnate de acel o, ci numaT mijlocite prin

ele ca printr'o unltg de transport. Dacg vre-un fel de

ipnotisare, care este in teorig cu putintg, m'ar face a
ufta pentru un timp la sosire in America tot ce fusesem
eg mai inainte in Europa, asemenarea intre ou i intre
corabig ar fi i maT apropiatg.

Individul darg nu Tubesce pentru a inzestra cu copil

nmul omenesc, dupg cum credea Schopenhauer. care

sal nu uitAm a o spune

vorbia despre Tubire farg a

fi Tubit el-insusT vre-o-datg, intocmaT ca surdul judecnd

musica luT Wagner. El n'avusese vreme de a Tubi pe

7.

tata-seil. reposat pr de timpurig, i despretuia pe mumgsa, care era cam lele ; el n'a avut frati, n'a avut surorT,
n'a avut nevastg, n'a avut copiT, n'a avut prietenT decat
numai drd de soTul bIetuluT Frauenstaed, care'l Tubia
tail a fi Tubit de dinsul, cgcl dinsui pesimist consecinte in astg privinta nu putea sg Tubscg pe nimeni,
nicT mgcar ideia cea abstractg a epatrieT germane. NemtiT
ai Nernticele IT erag de o potrivg nesuferitT ; cena1t1
i cele-lalte, aa i aa. Dialogul intre Daphnis i intre

Chloe, prin .urmare, este ce-va leit Schopenhauer. Nm

cu Serbul eel din poveste, care se opintia a scdte din

apg imaginea lunei, marele filosof se uTtg intr'un put
adnc,

veclendu'T acolo resfrnt pe luciul apeT capul

www.dacoromanica.ro

88

TELEGRAFIA IIIBIRII

seil de Schopenhauer, isi inchipuesce ca acest cap este

fundul putului.

Departe de a fi o miserabila grimasd a sexualitAtii,

ubi r e a este suflarea lui Dumnedeti in universul intreg,
urlit si urclindu-se numai prin lubire, dela afinitatea moleculelor i ping la solidaritatea sistemelor solare.
Sais-tu, ma charmante,
Quand le soir parait

Ce pie le vent chante

A notre fork ?

Et ce pi murmure

Le ruisseau bavard
Quand son onde pure
S'epanche au hasard ?

Et ce que gazouille
De sa douce voix
Le ramier que mouille
La rosee au bois?
Sais-tu, ma mignonne,

Ce que dit au ciel

1 a cloche qui swine

D'un ton solennel:

Et cc que soupire
La brise au lac bleu?
Ce que peuvent dire
Les anges a Dieu?
Tout dans la nature,
La nuit et le jour,

Ga7ouille et murmurc
Et chante: l'Amour !
Ihrsd.'n

OrT ce Tu bi r e, fie sexualq, fie nesexualg, este si nu

pdte a nu fi altruism: Tubesc pe cutare. NurnaT la

Dumneclea Tubirea e nemArginitg ttg pentru tote. Fgptura insa, jos sail sus pe ori-si care treptg a evoluOunif,

fiind o bucgticA din infinit inchis g. in mgrgini si sbucTumndu.se a se desmargini prin propAsire, altruismul ur-

mezd neaperat a se bifurca in :

r 0. Iubire sexuald= altruism + mgrginire, scgclend la
sub-omenire;
20. Tubire nesexuala = altruism + desmarginire, inltndu-se la supra-omenire.

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFIA foBIrof

SO

Fie-care din aceste doe' categorie corespunde unuia

din cele doe organisme ale fapturei: iubirea sexuala,
marginit, ponderabila, trecetOre, caracterisza sub-organismul cel trupesc; supra-organismului cella sufletesc if
apartine Tubirea cea nesexual, desmarginita, imponderabila, netrecetOre. Fiind insa ca ambele organisme, in
-timpul intruparii pamintesci a ceuluiA, se afla intr'o
strinsa insotire, amestecul lor se resfrange mai mult sag
mai putin i'n Tubire, cland loc unei categorie aa clicend sociale, in care realismul pOte fi un accident pe
linga idealism, sag vice-versa idehlismul este un accident
pe linga realism, sag ambele cata re-cum a se equilibra,

unde in ori-ce cas la tote popOrele ne intimpina

aeclamintul cel intemeat pe insal0 firea lucrurilor
de

numit:

3Q casatoria = iubire sexuald +Iubire nesexual, o

norma omenesca.
Tocmelele i rinduelele casatorieT, drepturile i datoriile sotilor, tOte acestea se feluresc dupa. timp i dupa

loc; dar nu este nicI o semintia omenesca, fie ori-cat

de inapoiata, fie monogama sag poligama, care sa nu

cunOsc a. macar umbra acestui frig 0 s

nu'l deosebesca de d es friu 1 unei sexualitati curat fisiologice.
Este de observat ca, aprpe in ori-care casatoria trail8. nica, elementul sexual precumpenesce numai la inceput,
impresurandu'l apoi din ce in ce mai covir0tor elementul
cel nesexual, adecal adeverata inbire. La urma urmelor,

nemic mai duios decal de a ved un mopeg i o baba

impart4indu'O la-o-lalta bucuriile i durerile, dupa un
impreuna de un patrar de vc sag mai bine.
Este ce-va mai mult deck cea mai strinsa prietenia intre
doT barbati sag intre doe femei, este ce-va mai mult
tocmal pentru c e o re'ntOrcere la simpatia cea netrupsca de'nainte de casatoria, dupa cum fiful cel perdut
apoi regasit din parabola evangelica e mai drag cleat
acela care nu 'se retacise nici-o-data.

E lesne de inteles c cele trei categorie, de o powww.dacoromanica.ro

90

TELEGRAFIA ICIBIRII

trivd firesci, se pot incrucisa i adesea se si'ncrucisea_

in vita cea pamintesca a fie-carui individ. Din ciocnirea
lor scape'ra incurcgturt cornice sag dramatice, une-ori
desnoddrninte forte tragice. S'ag ve'clut Oment inflacaratt
de Tubirea cea mai nesexualg pentru o fiinta, i totust
inhamati prin sexualitate la o altg sag chiar la mai multe.
Pe cnd trupul irnbratisz in nescire o pociturd, sufletul pte sa fie de de-mult i pentru tot-d'a-una inchinat
unui inger, in fata cgruta nici macar prin gand nu'i
trece ca ingerul este trupesce o femee. Durerea sufle-

tesca cea mat neodihnit si cea mai crancena pte sa

nu inipedece placerea sexuald, ba Inca s'o impinga la
orgia. ate si mai cdte, de cart s ridf, de cart sal plAngi,
de cart mai bine om e, om tu, om el :
.

. guarda e passa

In lucrarea de fata pe not ne intereszg nurnat iubirea

cea nesexuala, numat altruisrnul pornit pe calea desmarginirii, numat acea lumin aprpe dumnedeesca, in care
se rgresce i tinde a se sterge trupul, cu gelosia, cu sila,
cu fatarnicia, cu minciuna, cu tot alatul de ticalosii.
Naturalistul italian Mantegazza,
naturalist si poet
tot-o-data, adeca asa dupd cum ar trebui sa fie top' poetif

si toff naturalistii, cad nemic nu e mai poetic ca natura si nemic nu e mai natural ca poesia,
inchee
o carte (Gli amori degli uomini, cap. XVI) prin urmatrele cugetari asupra culmii la care pte s se inalte

MI

iubirea in nemul omenesc:

sLa om, mai marea complexitate a organelor nervOse face a el
ciubesce prin Intrega sa fiinS, si caracterul cel mai omenesc al Tubirii
,xeste tocmaT de a Tubi fat% indestulare trupsca. Oinul Tubesce chlar
(Inainte de pubertate si Yubesce chiar dupit stingerea puterii fisice ;
xel Tubesce prin totimea cugetariT si cu tOta. ginga5m, Tubesce platoniacesce, El pte sIt'a pastreze feciuria, astImperand prin actiunea emistterelor cerebri.le pe cea mai Indaritnica 5i cea maT uranica din enersxgiile sale centrifuge, pe aceia care pe dobitOce le duce Ora la jert.:firea vietel individuale n folosul reproduceriT specie. Dobitocul urmaresce in Tubire numaT scopul eel strimt de a pune In atingere oul

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFIA IusTR11

91

4 CU liquidul cel fecunddtor. La om, din potrivd, Tubirea se miscd si'sT

eintinde mdrginile prin vointd. lubirea este cu aiat maT omenscd, cu

ccat mai mult ea se depdrtz dela instinct, devenind cugetare si simctimint. Omul pbte sd adore o fiiiitd, pe care n'a vedueo niet-o-datd
csati pe care o vede numai In inchipuire. El pdte s Tubsch, si totusT
esd remand feciorelnic totd viata. Femeea e In stare de a Tubi pe un
coin mat de mult, hick pentru fericirea Jul asT calce sub piciOre proepria sa Tubire si sal arunce ea-InsIsT In bratele unel femeT, Tubite de
dinsul...x.

La Mantegazza not vedem deja o teoria a TubiriT luminata intru cat va prin acea mare lege a evolutiunif,
pe care cu atAta desprq o nesocotise Schopenhauer.
Pe temeful acesteT legT, neaperat, cate-trele categoride: Tubirea sexuall, Tubirea nesexuald i casatoria, trebut sa'Y alba radacinele infipte in lumea organica inferiena

omulut, Tar teoreticesce chTar in lumea neorganica. Va

veni un timp cand sciitna, indrumata pe acest cale

prin poteca asternuta de Darwin, va radica din ce in
ce mat sus velul, care ne ascunde d'o cam data cele
mai multe fenomene din altruismul impulsiv i cel instinctiv al animalelor i al plantelor. Ort-cum insa, la
not acest altruism ajungend a fi pe deplin consciinte,
numat in omenire nemic nu ne opresce de a'l put studia
de pe acuma.
La 1886 fiTca mea avea de gAnd de a scrie frantusesce sub titlul : eThomassine Spinola o drama, din
care nu ni-ati remas, intre operele el postume (Thtre
p. 265 271), cleat planul impartit pe acte i cke-va
observatiunT generale. Iata-le in traducere:

GLuT Ludovic XII, la trecerea sa prin Genova, i se face o primire

.indrtd.. 0 tInerd i frum6s1 Genovesd, Tomasina Spinola, IT cere de
.a fi (La Dame de ses pensesa. El nu dice ba, dar nemultumindu-se
enumaT cu acest titlu, voesce a siii pe Tomasina de aq Insoti In Franca,
uncle sd'T fie favoritd. Juna ItalianS, ve'clend Tubirea sa atat de red
aintelesd de cdtrd acela pe care'l Tubesce, In desperare se ucide pentru

<eV sapa on6rea.

eActul I.
SerbArT In palatul DogeluT. Ludovic XII, vesel si mandru,
cmultumesce DogeluT pentru ospitalitate. Banchet cu torte. Tomasina e
cpresintatd. Jul Ludovic. Ea se silesce sd'T placd. Gelosia luT Lorenzo,
cmirele frumOseT Genovese. El jurd resbunare.

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFIA IIIBIRII

.02

.Actul IL.

Dialog intre Ludovic XII si Jehan Marot. Ludovic vrea

esa atraga la curtea sa pe Tomasina, Tar poetul se'ncerca a'l departa

adela acesta, aratandu'Y ce fel de Tubire este aceTa a ItalieneY. Regele
.11 Tea In batae de joc. Intrigele luT Lorenzo contra luT Ludovic XII,
epentru cc Doge le, Intr'un chip pe cat se va put mai curtenitor, st'l
s faca maT curand a pleca din Genova. Ludovic afla dela Bayard, ca
Lorenzo este logodnicul TomasineY.
Lorenzo Insciintzt pe Tomasina despre apropiata pleeActul 111.

ecare a luT Ludovic XII. Parerea de reit a tinereT fete. Gelosia inabu.$ita a mireluT, Tomasina se lictaresce a cere RegeluT de a fi edama
agandurilor sale. Primind, Regele IT face o Invapliata declaratiune de
.amor, care speria $i revolta pe Italiana. Ludovic crca a ademeni pe
Lorenzo de a veni la Paris, unde va fi covir$it de bunurT. Lorenzo
.Intelege scopul ascuns al acesteT propunerT $i o InfruntIL
Actul IV. Ludovic XII s'a hotarit a rtpi pe Tomasina. In noptea
alnainte de plecare, el uneltesce ca ea sa crda ca Lorenzo IT va juca
ao serenada sub ferestre. Tomasina, pe care, clupt moda italiant,
cacea serenada o imbie de a face o preumblare cu mirele set, se poOra din balcon. SpaTina'T and se vede intre strainT. Dar 5i Lorenzo
asosesce in acea clipa. El mustra cu despret pe Tomasina. Atund Luadovic XII, care era mascat, I5T arunca masca jos pentru ca Lorenzo
sn'l afle cine este. Wdnd pe Regele, Tomasina isbucnesce de durere
asi de indignatiune. Lorenzo, In insusire de cavaler, chiama pe Regele
ala duel, Bayard $i cei-laly IT despartesc.
eAltul V. Monologul ToinasineT, Banuita $i despretuita de logodeilicul eT, reit intelsa de acela pentru care ea avea o Tubire atat de
,curata, desnadajduita, dinsa astepta ce o st est din duelul lntre B.iyard
$i Lorenzo. Peste putin, e adus pe scent Lorenzo ranit de mrte El
a nu vrea sa respundt nemic la strigatele cele gingase ale mireseT sale ;
adar ea se arunca la picT6rele luY, vorbesce si totul se lamuresce. Loa renzo mOre in bratele TomasineY, Tertand'o. Fericita de acsta Tertare,

cea se strapunge cu un pumnar $i cade pe corpul luT Lorenzo.

aTomasina dart Tubesce pe Ludovic XII : 11 Yubesce ca Laura pe
Petrarca, ca Beatrice pe Dante. Acestt Tubire n'o Impedect de a Tubi
.5i pe logodnicul Lorenzo. Cand Inst ea se omOra pe cadavrul acestuT
,clin urma, o face Ole maT putin din desperarea de a'l fi perdut pe
.dInsul deck din durerea ilusiunilor celor amagite, Incredintandu-se ca
< Ludovic XII, pe care'l Tubise cu totul alt fel decum p6te fi Tubita o
cfiint pamintesca, era $i el, vaT ! om In Vita puterea cuvIntuluT ; slab
O. .4 sensual. In Tomasina, eli voesc a zugravi Tubirea platonica din vcul
a,le mijloc, arltand Inaltimea, puritatea $i frumsetea acesteT TubirY, dar
aiot-o-datit $i primejdia. Negre$it, nu e o sarcint tocmaT usOrt. de a
aface sa se Intelega culmea, spre care se avinta Tubirea TomasineT
apentru Ludovic XII I Logodnicul mort, dinsa nevinovatt, on6rea'T neatinst, ea ar put sit maT traiasca ; dar acest suflet Inch nu e In stare
le a Indura durerea adanct. de a se fi arnagit In Tubire. Nemic maT
agrozav, In aclev6r, deck de a '$Y face ilusiunT asupra uneT fiinte, de

www.dacoromanica.ro

SELEGRAPIA IUBIRII

93

t de a &1st apoY d'o data cit

tea nu este vrednica de o Yubire atat de mareta I Tomasina se omdra
adara pe corpul omulta care o Yubise pe ea maY tare decal Ludovic
<XII, Insa cu o Tubire de acelasT soYu Ludovic vrea s'o faci favorita,
nevasta. Tomasina s'ar fi omorlt i atunci cand Ludovic
<Lorenzo
<XII Y-ar fi propus de a ft regina Frante, desi ea primYa sa fie sotia
.1u1 Lorenzo, cad pe Lorenzo dlnsa 'I Tubla altfel decat pe Ludovic.
<In lilele nstre, o alta Italiana, vestita Bettina Brentano, nu Intr'un
<fel Tubla pe sotul el', d. d'Arnim, si tot d'o data pe marele Goethe.
<a o crede superiOra tuturor ce1or1a1te,

duhirea platonica, fie o femee maritata sail nu, este

slubirea uneY femeT pentru un leii, i decY ea nu In(L'amour platonique, c'est
<cl ura c a deul sa se faca om
tr amour d'une femme, marie ou non, pour un dieu, mais alors

elle

see sou(re pas que son dieu devienne homme)....s>

Cugetarea, prin care se inchee acstg bucatg scrisg de

o copilg. de 16 ani, este tot ce se pte spune mai adnc
si mai strgbdtetor asupra iubirii nesexuale, si'n acelasi

timp ne permite a lega intr'un mnunchiu variat, dar

omogen, o munime de flori d'ale iubirii celei tang prihand. Dacg Laura nu este pentru Petrarca o femee, ci
o 4100; dacg Bettina nu vede in Goethe un bgrbat, ci
un cleti; tot asa, cu deosebiri numai clOrg de nuante,

pentru un pgrinte pOte deveni'-un (Jett copilul sett; pentru

un copil pot deveni clef pgrintii lul, fratii si surorile ;

pentru amic un cleil este amicul. insg... iatg un insg)
pe care'l deslgg de asemenea Toinasina Spinola, : din
cei dot', este o fericire rarg, forte rarg, ca Tubirea sg.
fie de o potriv din ambele parti, ambele suflete sg se
rgdice la acelasi diapason spre dumnecleire, sg se topes-

cg intr'un singur suflet tr trup, cantand din inglOtne:

Din doe eripi un avint,
Din doe sonuri un cuvint,
Din rapsodil o epopee,
Or-unde-a4 fi, or-undel ea,
Nol pururea vom scentele

Ca una singurd idee I...

Tglmgcind inbirea cea nesexualg prin in dumn ecleir ea celui sail a celei iubite, Julia Hasdeil ghicesce trgsura'i cea mai caracteristicg. Intr'o asernenea iubire, fatd
cu fiiina care i se pare tot ce pOte fi mai desgvirsit in
naturg, otuul se inching in adever numai luT Dutnnecleil,

www.dacoromanica.ro

94

T ELE GE A PIA II:MIMI

numaT infinituluT, numaT ideeT, biruind in sborul seti cel

desmarginit WI a le put rumpe acele marginl cari
IT opresc sufletul in lanOrile feluritelor forme ale egoismul uT.

In loc de (Tubire nesexuala,, un negativ care pre-

supune cal sexualitatea ar fi positivul, pe cand in fapta

tocmaT sexualitatea este o neggiune, fiind aprpe ne-Tubire, trebul sa dicem maT potrivit : Tu bi r e s fi n t
atunci se va cuprinde in acela0 categorig, ca o nuanta impersonala, aa numitul f o c s a c ru pentru sciinta,
.

pentru arta, pentru o cugetare devenitg amanta a artistuluT.

Tubirea cea sexuala, intru cat ea apartine numaT suborganismului trupesc, are intocmaT aceTa0 sOrt/ ca desfetarea cea datoritg pe o clipg until bun biftec sail unei

sticle de ampania: imbuibare urmatg de desgust, desgust i nemica. Desmarginindu-se din trup, supra-organismul sufletului nu duce cu sine decal T ubi r ea c e a
M. s fin t I, la care pe pgmint omul, cel de'ntaiti intr'un
chip vadit, ajunge treptat pe scara evoluOuniT fgpturelor
organice, dar care urmz a. a lua o depling desvoltare, o

desvoltare cu mult mai desmarginita, departe departe

in specia organicg cea supra-omenscg.
Prin Tub i r ea cea s fi nt g se infireza telegraful dintre

suflete, de'ntaTu pe pamint, apoi intre pamint i maT

sus, apol intre mai sus i maT sus.
Dar acest telegraf este el Ore monopohsat numaT pentru
sufletele cele mai fruntae, dupg cum crede Figuier ? Nu.

Inteo ngra ternnitg, printr'o ferestrulca zabrelatg ce

d'abia o zaresce ochiul, se strecOra o subtire rada de
sore ; i acsta licgrire mijinda a unui fir de lumina
ajunge pentru vedul cella pururea inchis in intunerec,
mai bine decat o lamp/ electrica pentru cei tot-cl'a-una
depring cu diva cea mare. Dacg sint printre cimenT o
samg de fiitqe alese, la earl' Tubirea cea sfint este singura Tubire, Tar sexualitateaun paragraf de igiena, cel

www.dacoromanica.ro

95

TELEGRAFIA IUBIRII

mult o poticnlg.; sa nu uTtam totusT ca ceT maT multi

trAesc inte.o ds negurg, prin care cu a-nevoe resbate

pe icl pe colea ate o slaba rada : acea racial le ajunge.

Un crud ucigas, care a Tubit tare, a Tubit ping la jertfire de sine insusT, pe un tatg, pe o mama, pe un copil,

pe un frate, pe o sora, pe un prieten, are dreptul de

a prirni un sfat sa o mngaere dela ceT TubitT, are drep-

tul de a le spune lor c sufere, cacT

Varava doba.' n-

-desce Tertare.

Multumita supra-organismuluT sufletesc, e cu putinta

comunicatiunea prin Tubire nu numal Omenilor sufletesce
superiorT cu supra-meni T, ci i rnenilor sufletesce

inferiori cu e x-6 m eniT.

Firesce, in casul de'nfLu pin casul al doilea natura
impartasirilor nu este acelasT, dupa cum nu se asemna
o cugetare a lul Victor Hugo cu cugetarea unuT vizitell ; dar i viziteul e om, i viziteul pOte sa Tubsca, si
viziteul pOte sa fie Tubit.

Cercetnd Spiritismul, ell nu caut catu-sT de putin a

indupleca pe altiT, a injgheba o propaganda, a face proseliti. Tinta mea se restringe in sacra datoria de a'rnT
da sama mie-insumT, cu o deplinatate de sAnge rece si
de nepartenire, despre temeiurile cele curat sciintifice
ale credintel mele propriT.
AceTa cart'
sint multi si forte multi tainuesc in ascunsul cugetuluT o credinta apropiata de a mea, fara a

fi fost totusT in stare de al' gasi rostul, este trba lor

de a vede daca darea mea de smug.' le vine lor la socotla, dupa cum este trba aceluTa ce se inabusa in
casa de a deschide ferstra ca sa intre aer in odae, iar
nu este trba aeruluT, pus la ind6nana orTsi-cuT, de a
sparge giamurile cele inchise.
Fiinta until' supra-organism imponderabil fiindu'mT do-vedit mie prin studiul somnuluT obicinuit si al somnambulismulta; fiindu'mT dovedit apoT, in cele spuse mai
sus, a numaT dela, acest supra-organism pOte sa atirne
Tubirea cea sfint, cea nesexuala, cea netrupsca, o Tu-

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFIL tUBIMI

96

bire imponderabila ca i acest organism; eil nu m6 mai

indestulez cu p t e, ci voesc acum a adeveri cA aa
es t e.
SA vedem.

In psicologia cea experimentalg din ciilele nOstre, dupg.

o lungg i vitejescA luptg, a dobAndit in sfir0t dreptul
52.

de cetAtenig o bogata clasA de fenomene numite telep atiA, adecg qsimOre la depArtare,.
Din acstA clas, re descurcatA incg d'o-cam-datg,
noi vom inlAtura aci tot ce este in legaturg cu somnambulismul i cu ipnotismul, despre cat-I s'a vorbit intr'un
alt studiti i carf ne-ati ajutat a constata in om realitatea until supra-organism imponderabil.
Voin mai da la o parte, de asemenea, tote cte ping
acum n'ati fost pe deplin controlate intr'un chip metodic, dupg cum este bung-Org, printre altele, ciudatul
fapt cg omul se gandesce pe neateptate la o persOng
pe care n'o v6;luse de de-mult i la care nici o asociatiune de idei nu'l impingea sa se gandescA, 0 lath' cl
peste da-trei minute persona cea ganditg if vine chiar
trupesce in fatg, ca i and acea gandire ar fi fost o
imagine trimisg inainte. Pe acest fapt psichic se intemezg poesia JulieT Hasdeu gSouvenirl, (Bourgeons d'A-

vril p. 28

3 2) :
Depuis ce temps lointain, la marquise jam,is
Ne revit ce jeune homme et ne s'en souvint ; main
Ce soir, elle revoit, comme en un vague songe,
Tandis qu'assise au fond de sa chaise elle songe,
L'image de ce beau cavalier a genoux ;
Merne, elle croit entendre encor le son si doux
De sa voix

Les larmes qui roulaient en perles sur sa joue

La rendaient plus jolie, et la boudeuse moue
Qui contractait sa bouche etait piquante a voir.
La marquise en jetant les yeux sur son miroir
Eut un joyeux sourire, et, detournant sa tete,
Avec un leger cri se leva, stupefaite :
Car, pres de son fauteuil, l'air soumis, tendre et doux
Le jeune cavalier se tenait a genoilx !

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFIA TUBIRIt

Cri

0 alt-fel de fenomenalitate, fgig algturare mai insemnatg, va atrage aci tta luarea nOstrg a rninte ; o fenomenalitate veche de cnd omenirea, sbgrngind cOrdele
cele mai gingase ale inhtnel, cunoscutg aprOpe tuturora,
despre care mai top' 41 vorbesc fOrte des sie-si i fOrte
rar vorbesc altora, de fricg de a nu fi luatl peste picior in ceea ce'i mai intim si mai sfint ; o fenomenali-

tate, in fine, pe care de veo cti-va ani chIar sciinta

cea oficialg, vrend ne-vrend, n'o mai pcite respinge cu
despret, nu mai pte a se preface cg n'o vede.
Pe scurt : in momentul de a muri sat"' cnd se afla."
inteo mare cumpeng, omul se impgrtgsesce -- in vis sa
in videnid sail in alt chip unei fiinte Tubite, fie ea oilcat de departe.

Iat ce numirn noi: telegrafia lubirii.

Am spus adesea in cursul acestor cercetarr, ea: teoria

darwinistg e atat de strins legata cu mgduva Spiritismului, incgt fgrai una din ele ar fi peste putinta o demonstratiune sciintificai a celeialalte, cgci numai ambele

la un loc insiruesc intrega lege a evolutiunii. Algturea

cu Darwin, eel mai mail representanti ai sciintei englese
contimpurane adeve'rat positive sint : de'ntAiti, marele
naturalist Russel Wallace, cgruia d'o-dat cu Darwin i
se datorezg descoperirea selectiunii naturale ; al doilea,
William Crookes, astronom si chimist, acela care a descoperit thallium, a experimentat materia radiantg, a inventat radiometrul, a perfectionat lmpile electrice etc.
and un William Crookes si un Russel Wallace s'ail
mgrturisit amindoi pe fatg spiritist T, sciinta englesg
cea oficialg a fost adnc sguduitg., si ast-fel, la 1882,
s'a format in London, pentru a urmdri faptele psichice
pe o noug cale, o intinsg societate numitg. Society for
psychical research. Presedinte este profesorul Balfour
Stewart, fisician forte cunoscut prin legea de egalitate
intre puterile de absorptiune si de radiatiune a corpurilor. Intre membri fundatori, afarg de Crookes si Wallace, se aflg Gladstone si lordul Tennyson. Intre membri
corespondenti strgini Bernheim, Beaunis, Th. Ribot etc.
43196-

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFIA IIIBIRII

98

53. Prima publicatiune monumentala a acestei Societati a

fost: FantOmele celor vii.

Acesta carte: Phantasms of the livinp, oper a. colec-

tiva a trei invetati Edmund Gurney, Frederic Myers

si Frank Podmore, din earl' doi fosti profesori la Universitatea din Cambridge cuprinde 2 tomuri, cel intii
din LXXXIV, 573 pag., cel-lalt din- XXVII, 733 pagine,
adeca peste 1400 pagine. In cele doe' volumuri sint intrunite peste 800 casuri c o n tr o late de aparitiuni la

ra mortii sag a unei primejdii de morte. Din aceste

peste 800 de casuri: 263 intre a mici; 390 intre n -

muri, mai ales parinti si co pii; numai 52

intre

soi. Putinatatea acestor din urmal casuri se explica,

pc:Ste, nu atAt prin amestecul sexualitatii in iubire, pre-

cum prin impregiurarea cd mai adesea sotii sint

irn-

preuna cnd more unul din el', si deci nu incape aparipune.

Din cele peste 800 de casuri, sint fOrte putine, pOte

cel mult vr'o 20, earl' sal se fi petrecut intre ne-Englesi.
Mai nici un cas din Italia, din Spania, din Germania,
din Rusia, din alte rT. Apoi aprope tote casurile sint
nu numai englesesci, dar inca de tot prospete. i pOte
dara inchipui ori-cine, cam la ce fel de cifra trebui sa
se radice totalitatea cea inedita a casurilor analOge pentru

intrega Europa in cursul unui secol intreg numai un

secol i numai Europa !

Era greg de facut pocinogul pe o cale atat de deo-

chiata altal data, si pocinogul s'a facut prin frumosa carte

a d-lor Gurney, Myers si Podmore. In momentul cnd

scriem aceste rinduri, ne sosesce din Paris o insciintare
(Revue Spirite 1891 No. 6 P. 287) cal d. Dr. parie2c
-cunoscutul profesor Charles Richet dela Facultatea de Me-

dicina, amicul lui Charcot, incep a da la lumina o revista bi-mensuala sub titlu : Annales des sciences psycho-

logiques, in care se vor cerceta mai in specie ;la lucidit hyperphysique, la double vue, les reves qui repregsentent des realites objectives, les pressentiments, le s

aapparitions de fantOmes dites telepathiques),

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFIA. TIIBIRII

00

tote acestea dupa modelul celor peste 800 de casuri adu-

nate in d'hantasms of the living. In curnd dard vom

aye un bogat prinos de exemple ne-englesesci.
De o cam data, cata sa ne multumim cu publicatiunea
atat de critic i atat de roditOre a Societatii Psicologice din London.
Din cele doe mATO volume, vom reproduce aci numai
casuri, si fie'4are din cititorii nostri, sintem si-

nou

guri, IT va aduce pe data a-minte alte mai multe din

vita sa propria si din a cunoscutilor sei.

No. III. 0 celebritate medicala, Dr_ Longet, membru al Institutulni si profesor de fisiologia la Facultatea
dm Paris, povestesce (ap. Foissac, La Chance et la Destiue, 1876 p. 599) urmatOrele do6 casurf autentice :
aSavantul nostru coleg d 8-ges_QDquet, membru al Institutulul si
<profesor de clinica chirurgicall, nT-a istorisit ca, intorcendu-se intr'o

sla fOrte tarditi dela o petrecere la d. Chomel si adormind, a vedut

<In vis pe frate-seti Ipolit. El avea pe spate un mare tette de hartit,
ape care l'a asvirlit in mijlocul oclaiT, dicend : acuma nu mai am nesi a desparut. Desteptdndu-se, d. Cloquet a comes voe de nemic
nicat acest vis celor din pregYurul sed, fara sa aTba nicT o grija. El
as'a dus la spital si a facut, ca si'n alte dile, lectiunea sa de clinica.
(Dupa aceTa, d. Giron de Busarainque Fa luat la brat, dicendu'T : sciT
I

<ea' frate-ted Ipolit e bolnav?

HaTde si'l vedem, respunse d. Cloquet.

AtuncT pe drum d. Giron de Busarainque 1-a facut cunoscut ca. chTar
4. aln acea nOpte Ipolit murise de un atac de apoplexia.
urmezi mar departe Dr. Longet vista meu
aE si maT explicit
(propriii. Cand eram student de medicind si intern la Dupuytren, visal
tea . ved pe tatal mcii atins de o boll. menita a'l duce la mormint. Me
cdesteptaT forte turburat, silindu-me a me linisti, cad acesta era miercuri, si nu maT departe decdt duminica cii lasasem pe tatal med pe
(deplin sanatos. Mustrandu-me O. am fost atat de slab trick sh. me inagrijescl. un vis, ed me hotarll a nu me maT gandi la acesta ; dar ima,gmea lui tata-med murind nu parasTa un singur moment cugetarea mea,
c;i1 ca sa me linistesc, cu tOil. rusmea de o asemenea shibicTune, eu

aain plecat la St. Germain, unde am si gasit pe tatal med atins de o

cfluxiune de pept, de care el a tnurit in cinci clile,a

N.

IIITv.

D-na Vavin nascuta Girard, o ruda a

d-rulta Charles Richet, IT scriea la 1885 (Phantasms of

the living, II, 481) :

www.dacoromanica.ro

100

TELEGRAPIA TUBIItIT

Mama mea, cand era veduva, o ceruse In casatorid $i o tubia fOrte

dmult d. Roger, un tiner profesor dela Caen. Parlsind acest ora, si

ocasatorindu-se en d. Caillaux, ea a rupt ort-ce legatura cu d. Roger,

dsi'n timp de tret sail patru ant no sciea nemic despre dinsul. Intr'o

cnOpte, fiind de tot de$tepta,. ea vede o forma albue ca un abure, care

ode tret on s'a plecat peste pat, ca
cand pentru a dice adio. Fara
a'$Y put da sam de vedenia, mumet mete i s'a parut atunct ca. era
dd. Roger. FOrte miscata, ea n'a vorbit nkthlyiut despre acesta ; dar
opeste o septemana a aflat c d. Roger a miarti chYar In acea n6pte in
4(care it aparuse. Dinsa nu sciea c el este bolnav.
oat pentru mine-- dice d-na Vavin amintirile mele sint pre" inctunecOse, fiind departate. Tatiti mei.' a murit intr'un chip at-a dicend
onea$teptat. Sera in ajun ea l'am lasat vesel $i sanatos. Peste nOpte un
glas, un fel de suflare, ce-va fara cuvinte mi-a spus dll tatal meil este
oniort. Dimineta, and servitOrea mea a Intrat in odae, eil m'am anond cat in bratele et $i I-am dis : sciti ca tata e mort 1 Nu vedusem nict
o apariliune. Eram atunct de noe ant.,
1

No. V. D. Dr. Gibert, medic primar la Havre, povestesce intr'o scrisdre din 1886 (Phantasms, II, 701) :
Scena s'a petrecut in prhnavara anulut 1849. lin batran de 84 de
dant numit Borel, unchiu al mumet mele, asedat la Petit-Sacconex acprOpe de Geneva, a venit la not intr'o sambata la dejun. Not locutam
<la Monnaie, sat chiar linga Geneva, vr'o 4 kitometri departe de loccuinta batranulut. El era forte sanatos. Peste doe dile dupa aceia, in
cnOptea de duminica spre hint, la 2 Ore dupa mledul noptit, muma mea
ose destepta din somn tipand : Unchiul a murit 1 ea II ved jos cu braotele intinse

Tatra men s'a siht s'o hnitsdii, dar ea n'a mat putut

oadormi.

dLunt, tatal meil mY-a istorisit visul mamet $i noY am ris arnindoi,
cdicendu't ca, dad uncliful era mort, cine,va ar fi venit sii ne inscimsteze. In nOptea de tura spre martt, la aceia$1' Ora, muma-mea se de$otepta ra$f din somn, strigand : Unchtul e mort !
cAceiasT scena in n6ptea de martt spre miercurt.
dMiercurt, tatal meil, care era judecator de pace, me rOga a'l insoti
da Petit-Sacconex, pentru ca sii incredintam pe mama cii visul et, desi

es'a repetat de tret on, totug nu e decat un vis. D'abia am sosit la

clocuinta unchtului, $i ni s'a spus cii batranul nu s'a vedut de tret dile.
Casula't cea singurateed era Inchisa din t6te partite. Thal melt a spart
dun oblon, si not am vedut pe batran lungit jos in bucataria. Am intrat
cin casa din partea grajdiulut, $i elt oiarn sti radic cadavrul. care era
ccu capul sub vatn, cu fata la pamint, cu bratele intinse, cand tatil
mell a bagat de sama cii craniul era sfaritnat. Batranut fusese ornorit.
La urma ucigasul a fost prins, osandit $i pedepsit cu mOrtea, dupi ce
marturisise tot. El omorise pe batran duminica ditto. intre 6rele 12

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFIA UBIRII
si

101

1. Muma mea a vNut in Nis cadavrul dupa. 12 sail 13 ore in unna

oinorului.,

No. VI. Lady Chatterton, in Memoriile sale publicate

de Dering (Memoirs, 1878, p. Ioo), povestesce :
<Muma mea nu era pr bine, dar erasT nu se p6te dice ca. era bola <nava. inteo sra, ea am lasat'o in salon vesela 5i chTar destul de sa.<natOsa, si m'am dos sa. m culc mai de vreme, fiind f6rte recita. AadormiT usor ca ne-alta datli, si cand m'am desteptat, prin vechea firida.

<strabateail luminos in odae radele lune. Perdelele albe dela pologul

<patuluT eraa trase ca sa me apere de curentul ce venTa despre larga
<ferestra, 5i pe aceste perdeie, ca si cand ar fi fost o icOna zugravita,
teu vecluT pe inuma mea, cu fata de o palOre mortala 5 cu sange cur<end pe asternut. 0 clipa remaseT incremenita de groza, fara a fi. in
<stare de a face o rniscare sail de a sc6te un tipet ; apoT, credend ca
pOte fi on vis sail o nalucire, me radical st atinseT perdelele. Desi pere lelele ail falfriit la atingerea mea, totusT vedenia n'a perit, remanend
<ca si cand ar fi fost o resfrangere a tine lampe magice. Cuprinsa. de
spaTma, eu sanT din pat, aruncaT pe mine un capot, si mT repediT afara
,prin cdte-va camere si tin lung condor pina la odaea /name mele.
Dela capetul condorulul am vedut cu mirare ca. usa orlaiT era des<clusa i o mare lumina. venTa din launtru, pe cand obicinuit muma
Amea incuTa usa peste nOpte. Speriata si mai mult, Main prim si am
.intrat In odae. Acolo veduT pe muma mea culcata intocmai cum imT
aparuse pe perdele, palidd ca mortea, asternutul plin de sange i doi
inedie stand la capetaTu. Ea Ma zarit indata si pant fericita la ye4derea mea, desi era pr slaba ca sa pOtS vorbi sail ca sS intinda
ruana.
DOmna, ImY dise unul din media, a fost reil de tot, dar nu
<ne-a lasat sit te chemam din pricina frigurilor d-tale ; acuma e de sperat
6ca primejdia a trecut...x.

No. VII. Vestitul lord Brougham, unul din brbatii

de Stat cef mai insemnati ai secolului, i4ral in Memoride sale (Phantasms of the living, I, 395) urmAtorul
fapt, intAmplat ha in tinerete la 19 decembre 1799,
cnd el alatoria. in Suedia cu cati-va amid :
<DiminM, pe la r, noT am sosit la un han cuviincTos, unde ne-am
CliotArit a mane peste nOpte. Eli m'ain grabit a cere maY intaTu sa'mY
faca o bae calda, si acolo mi s'a intamplat lucrul cel mai tamitor, atat
<de iiTmitor incat nu me pocTu stapant de a nu j ovesti aci istoria
4intrega.
<Dupa. terminarea liceuluT, ell si cel mai bun anlic al melt G.., am

www.dacoromanica.ro

102

TELEGRAP

IUBIRI I

aurrnat emindoT cursurile universitare. Vre-un curs de teologia nu era,

4dar totusi in preumblarile n6stre noT discutani adesea si chibsuiam,
apintre alte grave cesiiunT, despre nemurirea sufletuluT i despre vita
.dupa m6rte. Acsta problema, si putinta nu clic de umblarea sufletelor,
.ci de aparitinnea unui mort la un vitt, ne preocupa fOrte mult, i In.tr'o cli noT am avut nebunia de a incheia un zapis scris cu sangele
anostru, in puterea caruia acela din noY care va mori cel de'ntaiti sa
ase arate celuT-lalt, pentru ca sa imprastie astfel ori-ce indoela despre
cvia(a dupa. mOrte. Dupa ispravirea studielor universitare, G... a plecat
ain India, uncle a capetat o functiune adininistrativa. El rar imi scriea
ade acolo i, dupa putinT anT, eb l'am tatat, cu mat maT mult ci faamilia luT nu pre avea legaturi In Edimburg si, prin urinare, neauclind
aeti desore dinsul mai nemica, amicia nOstra din scOla i cliTar existinta
alui s'ail sters aprOpe de tot din memoria mea.
. Am clis dar ca sedeam in bae, gustlind cu placere caldura In urma
.celor suferite pe frig, cand de o data, intoree'ndu'mi captd spre scaunul
ape care imi aseclasem hainele la intrare in bae, ved pe G... seclemd
ape scaun si privindu-me' cu liniste. Cum am esit din bae, nu sciti ; dar
Iclesteptandu-me m'am vt1ut rostogolit pe jos. Aparitiunea, sau ce va
afi fost aceTa cu chipul lui G..., clisparuse.

Lordul Brougham adaoge apor:

.Copiind din carnetul meg povestirea de mai sus artissima m,r.tis imago .1 trebuT sa, completez acuma acea intamplare petrecuta sint
aacuma vr'o 60 de ant'. In curand clupa intOrcerea mea Ia Edimburg,
ta sosit acolo o scrisOre din India, care me insciinta despre mOrtea hit

aG... anume la 19 decembre!)

UrmatOrele doe casuri, in vederea covirsitrei insem-

natati a lor psico-tele gra fice, le dam aci nu nurnar

traduse, dar si'n textul original.
No. VIII. Intr'o scrisOre din 1882 card profesorul

56. Barrett, d. S. Jennings, vorbind despre un medium

Nelson, care scriea intr'un chip cu desavirsire automatic

comunicaOuni spiritiste, aduce urrnatorul fapt (Phantasrns, II, 379):
.0 datit inspirativnea de a scrie cu orl-ce pret T-a venit in calatoria,
cmergend in tren dela Rameegunge spre Calcutta, El rupse o fOe dinetr'o carte, o puse pe banca si, apucand un craion, incepu a scrie cu
cusurinta intr'o positiune in care acsta ar fi lost peste putinta ori-cuT,
acacf mersul trenuluT era o pedeci. Totusi el a primit ast-fel 0 lunga

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFIA IUBlRI

103

<ccomunicatiune din partea fi ceY sale remase intr'o scOlg. In Anglia. Comunicat,iunea nu cuprinclea deck o dare de sama despre bola si mOrtea
acesteY copile, despre ImpregYurgrile IntAmplariT $i despre personele carY

au fost faY, maY adgugnd cg, insinte de plecare, murind dorla sil.
clicg remas bun tatgluT seu. Acsta a turburat f6rte mult pe d. Nelson,
scgc1 el nu sciuse nemic nicl macar despre bOla fiiceY sale. Sosind
sa-casg, fOrte lngrijit, el a Incredintat fikeY sale celeY maritate poves, tirea cea scrisit despre sore eY Bessie din iknglia, pentru ca s'o (ng
ping ce le vor sosi scirY prin posta obicYnuitg. Copila murise In ade.ver chiar In acea cli si'ntocmaY in ImpregYurgrile atilt de misterios imspgrta$ite d-luY Nelson 1)...).

No. IX. In stirit, ce va si mai categoric, fiind c vine

dela unul din fruntasii sclei medicale dela Nancy, este
urmadrea scrisre a d-lui Dr. Liebeault (Phantasms, I,
293), acela,i ale cgruia lucrgri asupra ipnotismului ati
deschis mai cu sarnal calea cercetalilor Jul Charcot, Jul
Charles Richet, luT Bernheim si lul Liegeois 2):
sei/ed him in the train travelling from Eameegm ge
I On one occa ion this fei lin
o Calcutta, and he tore a leaf out of a book, and laid it on the seat of the carriage,
I is hand grasping a pencil resting upon it. Ordinarily, to write under such conditions
w ould be impossible in a nain iu hing along; the m tion would effectually pievent
it. N vertheless, a lo. g communi-ation was made purporting to be from his daughter,
h is as at school in England. It ri otained a simple account of her dines and death,
Lesetibed the circumstances under which it occur,d, and the pers ns who were prom, adding that she wished to sa good-hye to her father befote leaving. This threw
Mr. Nelson int n state f great excitement, for he did not even know of his daughter's illness. He w ent home and s id he was very uneasy about Bessie in England.
Finally, he g ve tl IS note to Ms married daughter, Mrs. It.. to keep till they could
I ear by the ordinar po t. '11 e ehild had in reality died that very day, and under
the eery circumstances thus m3steriously communicated to Mr. Nelson ..

2 Je m empre se de von mile au sujet du fait de communication de pensce dont

je SOils ai pade, lorsque you m'avez fait l'honneur d'assister a Ines seances hypnotiques a Nancy Ce fait se passa &Ins une famine franeaise de la NouselleOrlians,
et qui etait venue habiter quelque temp. Nancy, pour y liquider uno allaire cl'intcret
ravais frit connaissance de eette famille parceque son chef, M. G , m'avalt ameno
a. niece, Mlle B., pour que je la traitas,e par les procedes hypnotiques. Elk t tait
atteinte d'une anemic kgere et d'une mu nerveuse contractees a Coblentz, dans une
maison d'education on elle etait prJfes=eur. Je parvins facilement a la mettre en somnambu'isme, et elle fat borne en deux seances. La production de cet ctat de cornneil rryant demontre a la famille G. et a Mlle B. qu'elle pourrait faciliment devenir
medium (Mme U. emit medium spirite), cede demMselle s'exerea ;1. evoquer, a l'aide

le la plume, les esprits, ausquals elle croyait sincerement, et au bout de deux mobs
Ile Tut un remarquabk medilun d ricante. C'est elle que j'ai vue de mes yeux tracer
rapid ment de. pages {Ft r'ture ijizelle appelak des messages, et cola en des tennes
h ins et sans aucune nature, en meme temps nu'elle tenait conversations avec les perv nre-; qui lentouraient. Cho. e curieuse, elle n'avait nullement conscience de cc qu'elle
ecrivait ; aussi
ce De pent etre qu'un esprit qui didge ma main, ce West

la moi.

Tin jour ect it, je crois, le 7 Fevrier 1868 vers 8 heures du matin, au moment de se mettre a table pour dijeftner, elle sentit un besoin, un quelque chose qui
la p ussait a ecrise c'etait ce qu'elk appelait une trance et elle courut imnicth,
lenient ver. SEM grand cabier, ou elle traca febrilement, au cra3 on, des caractere

www.dacoromanica.ro

101

TELEGRAPIA. IUBIRIt

siMe' grabesc a vd aerie despre faptul comunicatiunii de cugetare,

<despre care Vain vorbit cand naT-atT facut onOrea de a asista in Nancy
s'a sedintele mele ipnotice. Faptul s'a petrecut intr'o familia francesa
sdin Nouvelle-Orleans, venit pe eat-va limp la Nancy pentru o afae cere comerciall. Eli facui cunoscinta cu acesta familia, clef capul eT,
od. G., lira aclusese pe nepOta sa d-56r,t B. ca s'o caut prin mijlOce
sipnotice, find bolnavd de o uOr6. anemia si de o tuse nervOsa apetall. la Koblentz inteun pensionat uncle dinsa era profesOre. Nu mi.a
4fost greti a o pune in stare de somnambulism, si'n doe sedinte ea a
slosi vindecata. Vedend'o in stare de somnambulism, familia G. s'a inseredintat, precum i insi<4 d-;,Ora B., ca dinsa lesne pOte sd devina
< medium spiritist, .dupa cum era deja dOmna G. Acesti. d-sOrd a in<ceput dara. prin mijlocul condefului, a evoca spirne, in fiinta carora
sea credea cu sinceritate, i dupd doe luni a ajuns a fi un insemnat
<medium scriitor. Am vedueo cu ochii mei cum scriea cu Tutela pagine
dritregl, pe earl le numb . scrisori, tOte in termenf aleA fara niei o
57 stersetura, si'n acelasi timp vorbia cu persOnele carY o incungburan.
sLucru cbudat, ea nu avea nicb o consciii-qa despre ceea ce scriea, si
ide aceia dicea: este invederat ea nu eft scriti, ci un spirit care dirige
cniana inea.
sIntr'o cli,
acesta s'a intamplat, cred eli, ta 7 februariii 1868
spe la 8 Ore dimmer:I, tocinai cand trebuia s i dejuneze, ea simti o
ctrebuinta, o putere care o silba a serie (dinsa numb aceta <tine trancev)

si alerga 'lute la marele seu cabet, in care a tras en craionul, inteun

<mod febril, nesce slove nedescifrabile. Pe paginele iirmdtOre ea a scris
sclin notl aceleasT stove, si'n fine, treeencl nelinbtea minta sale, s'a
sputut citt el o persOna numita Margareta o inscnnta cri a murit. S'a
.sb. nuit pe data ed a murk anume o amid. numitit Margareta, care era
profesOra la Koblentz in acelasi pensionat cu d-sOra B. intrga Mind,
G , impreuna en d-sOra B., a venit pe loc la mine, si no"( ne-am hoatarit a verifica chiar In acebasb di, daca o asemenea m6rte s'a Intdinsplat in fapta. ll-sOra B. a scris la o d-sOra englesd, ainica a sa, insti.stutrice in acelasi pensionat dela Koblentz ; motivul eel adeverat at
indechiffrables. Elle retraga les memos caracteres sur les pages suivantes et enfm, read-

tation de son esprit se calmant, on put lire qu'une personne nommee Marguerite lid
annongait sa mort. On suppossa aussitat qu'une demoiselle de ce nom qui etait si 0
arnie, et habitait, comme professeur, le meme pensionnat de Coblentz, Mr elk avait
exerce les meines fonctions, venait d'y moutir. 'route la famille U., compris Mlle B
vinrent immediatement chez moi, et nous deciddmes de verifier, le jour meme, si
ce fait de mart avait reellement eu lieu. Mlle B. ecrivit hr une demois,elle anglaise
de ses amis, qui exercait aussi les memes fonctions d'institutrice dans le pcnsionnat
en question ; elle pretexta un motif, ayant bicn soin de ne pa, reveler le motif vrai.
Poste pour poste, nous recurnes une reponse en anglais dont on me copia la panic
essentielle

reponse que j'ai retrouvee dans une portefeuille ii y a a peine quince jours,

et egaree de nouveau. Elle exptimait retonnement de cette demoiselle anglaise au

sujet de la lettre de Mlle B., lettre qu'elle n'attendait pas sitOt, vu que le but ne
hit en paraissait pas assec motive. Mai, en meme temps, ramie anglaise se kitait
d'annoncer a notre medium que lenr amie commune, Marguerite, etait or .irte lc 7
Fes riot, sets les 9 heures du matin...

www.dacoromanica.ro

TELEGRATIA TuBIRIf

105

cscrisoriT s'a ascuns cu Ingrijire, si s'a nriscocit un alt motiv. in cea

<cute. apropiaM di de postl, noT am primit un respuns englesesce, din
i-spuns pe care eli ram fost
care mi s'a copiat partea cea esentialS
oreesit intr'un portofoliil slut acum abia 15 dile si apoi ram r6Mcit
(din not'. 12spunsul arfta mirarea d-sOrei englese despre scrisOrea domanisOrd B., scrisOre Is care ea nu se astepta asa curnd si nu's't da saml.
adespre scopul ei ; dar in acelasi timp se gr,lbia a anunM cS amica

.Klor comuril. Margareta a murit la 7 februarili, pe la 8 6re d it

Mingneta. m

Ce sa mai qicem acuma?

Cand un om este mort sail in agonig sa intr'o mare
primejdig, si se aratd in acelasi timp la depgrtare unei
fiinte iubite, care e sanatsg, acesta presupune una
din doe:
I. supra-organismul celuia ce se arata: se stramuta
acolo unde este cela-lalt;
2. supra-organismul celuia ce simte aratarea se stramuta acolo unde se aft cel reposat sail cel suferind.
In ambele casuri, este o strgrnutare a unui supra-crganism omenesc prin telegrafia iubi rii; dar deosebirea puncturilor de plecare trage dupg sine o deosebire de urmgri, peste care noi nu trebui s trecem cu
usurintg. De aceea, sg numim prima categorig A, Tar

pe cea-laltal B, i atunci, din casurile de mai sus, vor

intra in categoria A N-rele I, III, IV, VII, VIII si IX ;
iii categoria B N-rele II, V si VI.
Categoria A este cea mai numerOsa, nu numai mai
sus, dar in totalitatea casurilor cunoscute ping acum, si

chiar trebui s'a fie cea mai numerOsa, cad desmgrginirea

supra-organismului din trup in intervalul vietei pamin58. tesci este cu atat mai puternicg, cu cat insusi trupul e
mai slab, devenind i mai puternical dupg mOrte, cand
pedeca cea trupscg incetza de tot.
Desi mai putin numerOsa, totusi categoria B e forte
insemnatg, pOte cea mai insemnata de o cam data din
punctul de vedere sciintific, fiind-ca intra in sfera somi, prin urmare, intr'o sfera pe deplin
normall. Iatg de ce noi vom incepe cu categoria B.
In No. II Longet, student de medicing la Paris, visza

nului obicinuit

www.dacoromanica.ro

106

TELEGRAFIA 11313IRII

bolnav pe tatg-see, pe care '1 lgsase sgngtos la St.-Germain. Cu alte cuvinte, supra-organismul lui Longet s'a
strginutat la St.-Germain. Tatgl era in adever bolnav.
Ca un medic eminent, Longet vede in vis prin supraorganismul see ca bla tatalui e rnortalg. Desteptandu-se
turburat, el plcg la St.-Germain, i peste cate-va clile
tatill more.
In No. V un bgtran e asasinat peste cli intr'un sat
de linga Geneva. NOptea din aceiasi di, o nepOtg a luf,
d-na Gibert, se strgmut prin supra-organism la locuinta
unchiului si'n vis ii vede cadavrul jos cu fata la pgmint.
Tref nopti in sir supra organismul cel sufietesc al nepOtei face aceTasi callgtorig, pe cnd sub-organismul
cel trupesc dormia intr'un alt sat de langg Geneva ; gi
ar fi putut sg cglgtorescal ast-fel o lung intrgg, dac g. a
patra cli cadavrul btranului n'ar fi Jost ggsit intocmaf
cum il aflase supra-organismul dueT Gibert.
In No. VI, Lady Chatterton, suferind de friguri, vede
in vis forte bolnava .si sangerandg intr'o altg odae pe

muma el', care cu putine cesuff inainte era destul de

sangtOsg. Privirea sangelui, mai cu samg, o sgudue atat

de tare incat, strgmutarea supra-organismulut fiind la o

depgrtare mica, abia peste cate-va camere, trupul cel

adormit se destepta si lady Chatterton vede acum acefa,sf

sceng prin ochiT cel trupesci aT sub-organismului.

In cite trele casurile, distanta pe care o strgbate

supra-organismul, adecg desmgrginirea sufletescg sub ra-

portul spatiului, nu e tocrnai mare; in doe din cele tref

casurf, agentii sint trupesce de tot stingtosi ; in cate trele
casurile, in sfir.sit, e vis, care insg la lady Chatterton
trece deja in vedenig printr'o subit desteptare speriata,
insotitg de friguri.

In categoria A, in care strgmutarea se fgptuesce de

catra supra-organismul unuT suferind sa 6-liar al until
reposat, desmgrginirea din trup fiind depling sae' aprpe
depling, distantele pot fi marT, une-ori colosale. In No.
III, Roger murind in Normandia se aratg fOstel sale lo-

www.dacoromanica.ro

TELEGRAM IOBJRII

1117

godnice in Elvetia. In No. IX, supra-organismul murindel

Margareta vine din Koblentz la Nancy. In No. VII supraorganismul amicului celui mort in India sosesce in

Svedia, Tar in No. VIII din Anglia in India.

In acestd categoria' A, puterea supra-organismului celui

forte desmarginit e atat de mare, incat el pote s se

arate tara mijlocirea visului. In No. IX tinera Ameri-

cana. nu &it-me cand i se impastasesce prin scris amica

Englesg ; nici in No. VIII nu dOrrne Nelson primind o
impartasire de acelasi fel dela filca sa ; nici in No. III
d-na Caillaux cand IT apare Roger ; nici in No. IV d-na

Vavin afiand dela tata-seii a el a murit. In No. VII

lordul Brougham se desfeteza intr'o bae calda, cand vede

de-o-data pe amicul sell cel mort, si numai dupa aceea

sare, cade jos si 1ein. N-rul I este singurul din sse

in care impartasirea se face prin vis.

Tot din causa pre marei desmarginiri a supra-orga9, nismului in categoria A, el intimpina o ne'ndemana orecare de a se arata limpede unui supra-organism mai putin
desmgrginit, adeca pre grosolan Inca sall nedegrosit. De
aceea in No. III d-na Caillaux simte cal lingg. dinsa e

Roger, dar nu vede o forma lamurita; in No. IV d na

Vavin intelege glasul lui tata-seil, Jar numaT ca sens Cara.

in No. VII, lordul Brougham vede pe amicul

nu se spune nemic despre forma sail imbracamintea sub care 'T apare: Numai in No. I, figura fratelui profesorului Cloquet Tea o infatisare de tot via.,
cuvinte ;
sea, dar

fiind in vis. Cele mai superiOre prin natura lor sint N-rele

VII si IX, in cart nu este nici ved, nici aud, ci o adeverata telegrafia a iubirif : cugetarea unui nevedut si
neaudit asternuta de catra dinsul pe hartia prin mama
cea devenita automatica a scriitorului.
Faptul desmarginirii celei fOrte marl a geului) ome-

nesc in categoria A este asa de invederat, incat dd.

Gurney si Myers, adunand cele opt-sute i mai bine de

casuri autenttce de telegrafia i incredintandu-se din ele,
ca sufletul se comunica la distanta cu atat mai lesne si

mai puternic, cu cat mai aprpe e mOrtea trupului,

www.dacoromanica.ro

108

TELEGRAFIA IUBIRII

nu se pot stapani (Phantasms, I, 231) de a nu recunsce

emrtea nu este incetarea, ci libeiarea ener:

giei (death itself may be recognised, for aught we can

tell, not as a cessation but as a liberation of energy) .

In categoria A jca un rol insemnat sugg estiunea,

pe care noi d'abia o putem intreved sa numai a o
ghici in categoria B i asupra cariia aruncal multa lu
mina fenomenele ipnotice. Ipnotisorul suggera unui ipnotisat imbracat in haine negre: <<tu esti imbracat cu
rosu, si la desteptare ipnotisatul se vede pe sine's1 imbracat cu rosu. In telegrafia iubirii, supra-organismul lui

X suggera lui Y: cvecli-me pe mine intrand in odae cu

un mare tnc de hartii, asvirlindu-le jos si qicend..., ca
in No. I, si Cloquet visza pe frate-seil intocmai astfel,
pe cnd fara suggestiune n'ar fi putut sal vcla nici un
tnc de hrtii. Ipnotisorul suggera ipnotisatului: csa
scil ca eti nu sint Ion, ci Petru, si ipnotisatul nu se
mai indoesce cal asa este, dupa cuin in No. III figura
cea nelamurita suggera dnei Caillaux : <<eti sint Roger.
Tar in No. IV un glas WA' cuvinte suggera d-nei Vavin :

et"' sint tatal tea, ceea ce fara suggestiune ele n'ar 6

putut afla dintr'un glas falral cuvinte

dintr'o figura ne-

murita.

\ In categoria B un fel de suggestiune pare a fi de

asemenea, dar numai dOra ca un indemn de a merge
in cutare loc, buna-ra: in No. II supra organismul lui
Longet pare a fi chiamat in vis de catr supra-organismul tatalui sea de a veni la St.-Germain, in No. V

in acelasi chip pare a fi atrasa d-na Gibert de card

unchiul ei, in No. VI lady Chatterton de catra murna-sa

etc., desi, lucrurile petrecndu-se in vis, lady Chatterton,
d-na Gibert si Longet puteati sal se stramute, prin supraorganism desmarginit, in oil-care directiune chiar falral

nici un alt indemn deca acela

al propriei lor adnci

simpatie pentru o persona.
Cea mai pretiOsa forma' a suggestiunii este aceia din
N-rele VIII si IX. Un ipnotisor pOte sa clica ipnotisa-

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFIA IUBIRIt

109

adesteptndu-te sa Teal un craion si sa scril asa

i asa). Ipnotisatul o face, si nemine nu va tagadui ca ceea ce va scrie el astfel nu'i apartine lul, ci
vine cu totul din afara dela o alta persOna: d'a-dreptul
din mintea ipnotisatorului. In No. VIII o fiica, mOrta
sati murind trupesce in Anglia, suggera. lui Nelson, afla). tor in India, de a scrie faptul si tote amaruntele acester
morti; in No. IX o Englesa din Koblentz, prin acelasT
fel de suggestiune, se comunica arnica sale din Nancy.
tului :

asa

Asupra acestei forme suggestionale noT vom reveni f6rte

pe larg in cursul cercetarilor nOstre despre Spiritism. De

asta data am voit nurnai a arata in trcet strinsa'T inrudire cu ipnotismul, si anume:

un ipnotisat scrie automatic o cugetare, nu a sa

p r o pri

ci a ipnotisorului;

un medium scrie automatic o cugetare, 6-41 n u a

s a pro pri ci a sufletulta celui destrupat al altuTa.
In categoria B supraorganismul unul individ se desmarginesce in stare de somn pentru a se stramuta prin
vis la localitatea cea departat a. z, unde privesce o in.
tamplare, care se petrece acolo in fapta si care atinge
pe o fiinta Tubita. Dar o asemenea fiinta pOte fi tubita.
de dol. individT, i deci este logicesce cu putinta ca in
aceiasi nOpte si la aceiai Ora, in acelasi moment, doe
supra-organisme sal aTba acelasT vis, adeca sal se stramute amindoe in aceiasi directiune cu acelasi scop de
a vede pe fiinta cea Tubita. Negresit, casurile de acsta
natura trebuT sa fie rare, si de aceea Ian inlaturat din
magistrala carte a d-lor Gurney, Myers si Podmore ;
dar orT-cat de rare ar fi, ele nu lipsesc, si baronul Du
Prel (Experimentalpsychologie, p. 62 sq.) aduce mai
multe exemple.

In categoria A supra-organisrnul fiind forte desmarginit prin agonia satl prin m6rtea trupului, are puterea,
dup a. cum am ve'clut maT sus, de .a se arata d'a-dreptul :
far a. mijlocirea visului. Chiar atuncl insa cnd e visul la
mijloc, totusi aratarea nu se pOte faptui in aceTasi clipa

www.dacoromanica.ro

TELEGRAF1A IIIBIRII

110

la doe persOne deosebite, ci numai chiral pe rind, la un

interval ore-care. Ast-fel este, buna-Ora, casul celor doi
frati, despre carl vorbesce John Molan (Journal of medical science, 1889, april) i carT, fiind despartiti, ati
visat amindoi. intocmai cu aceleasi amarunte, pe reposata lor muma ; until insai din el a visafo cu o jumatate de Ord inainte de cela-lalt, adeca supra-organismul
mumei aparuse de'nta'iu unMa i pe urmai celuia-lalt.
Asemeni casurf du p 1 e, fie in categoria B, fie in categoria A, sint cat se pcite de interesante ; cu tote acestea,

din pricina putinatatii lor, noi de o cam data nu punem

pe dinsele un mare temelu, pomenindu-le aci abia in
trecet. Numai casurile cele simpl e, supuse calculului
ca si un fapt statistic si supuse controlului ca i un fapt
juridic, sint sciintificesce dovedite. Ori-cine le va tagadui,
de ! if dorim sanatate. Ori-cine nu le tagaduesce, II pof-

tim sa le intelega altfel decal ca o t el e grafi

T u-

bi rii prin eul cel destrupat, destrupat pina la un

punct in stare de somn, destrupat mai deplin in agonia

si mai ales in asa numita mOrte, adeca atunci cnd
dup. cuvintul Invetatorului: 4sufletul este veghetor, Tar
trupul neputincios TO 1,( 7-rvEiva 7r,o60.vItov,
dol)EviigD (Matth. XXVI, 41).
:

ifTh

64:

Si acurna, ori-cine are ved, sa vecla ; ori-cine are aud,

sa auda ; daca e orb, cel putin sa asculte ; de'f surd,
incai sa privesca ; dar fie surd, fie orb, fie cu deplinatatea veduluf si a audului, mai intill de tOte cata sa
vos ca, sa voesca a judeca si, voind'o, va p u t sa.
ne intelga :
o. In fie-care om, euh trece ca persOna peritOre prin
sub-organismul cel ponderabil al trupului, dar traesce ca
individualitate nemuritre numai prin supra-organismul
61. cel imponderabil al sufletului;

20. In acest supra-organism se cuprinde darul de a

Tubi, un dar dumnedeesc neatirnat de trup sati biruind
pedecele cele trupesci;
30. Daca acest dar de a Tubi nu este ologit prin egoism,

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFIA UBIR1I

11

timpul si spatiul dispar pentru om de pe aci, Inca din

catuele vietei pamintesci, astfel ca amicul din India
n'are nevoe de orarul cailor ferate sari al vapOrelor pentru

a strabate intr'o clipa la lordul Brougham in Sveclia.

Decf, eel" cu Daphnis si cu Chloe, la o parte I Intre

intre n of este un altfel de dialog, un dialog nu
din Schopenhauer, ci din Goethe :
eT

5,;i

Ei bine, e nu scitl, ce'ti maT thna.ne dara ?

ri'mne pr de ajuns : re'inne Ideea ii I u-

cMie 'rnt

birea!)

Nun wiisse ich nicht, was dir Besondres bliebe ?

Mir bleibt genug ! EN bleibt Idee und Liebe !...

15 Maiu 1991.

www.dacoromanica.ro

IV.

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

6`2.

n capitolul trecut noT am atins, pe la sfir,it, legatura

re intre Ipnotism ,i Spiritism, o legatura mult maT strinsa
decum s'ar crede la cea de'ntATu vedere, atat de strinca
incat doT luceferT aT Ipnotisrnului, Charles Richet .i. Dr.
Liebeault, ail devenit deja pe nesirntite spirit*Y, Tar lucefrul Charcot este pe cale.

In ce anume se cuprinde acea strinsa leg-aura? Tata

intrebarea, pe care ni-o punem acuma.

Alt ce-va este o leg e, alt ce-va e un fe nome n, .i

se pOte forte bine ca o lege sa fie invederata Cara a fi
cunoscute Inca, fenomenele eT, precum

ai

vice-versa

fenomenele pot fi cunoscute inainte de a se fi invederat

legea de care ele atarna.
Ca lege firsca speciala, adeca un raport necesar intre
o sama de tlucrurT, Spiritismul face parte din legea firsca cea generala a evolutiuniT : planta devine dobitoc,

dobitocul devine om, omul dara devine la rindul seil

ce-va i mai sus. Pe acest temeiu pte cine-va teoreticesce sa crcla ca taria in Spirite, adec in fiinte superiOre omuluT in acel'a0 me'sura in care omul e superior
dobitocului, sa crecla teoreticesce fara a aye sail Nra a
cere vre-o dovada practica.

www.dacoromanica.ro

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

113

De sigur, numai prin cercetarea fenomenelor not intram in amgruntele unel lea De sigur, erasT, de cate
ort ne intimpina' nesce fenomene neobicinuite de acelasf
fel, not incepem printr'insele a bAnui o deosebitg lege.
Dar inc g. o data, o adeveratg lege firesca se invedereza
nu neapL'rat prin fenomenele et, ci se impune mini
vrend-nevrend prin irnposibilitatea de a nu fi. Ajunge

a dovedircestal imposibilitate de a nu fi, fail a aye dovedi cg este, cad dovedile a este pot lipsi intr'un moment dat, nefiind Inca gata sa linipelite, pe cand imposibilitatea de a nu fi se cuprinde deja dovedita in antecedente. and noT scim cal alfabetul nu se ispravesce
cu A-B-C, desi am invtat d'o-cam-data numai pe acestea,

noi scim d ej a ca existg un D Ore-care, desi nu l'am

invelat i n c i.

Astfel darwinismul este prin sine-insusi o demonstratnme c nesce fiinte supra-omenesct nu pot a nu fi,
mgcar cd el nu vorbesce despre aceste fiinte supra-omenese)", oprindu-se la A-B-C din totirnea alfabetulut.
intelegem evolutionist -- este
Ort-cine e darwinist
si spiritist in acelasi timp : spiritist in teoria. Si pte sg
remana numat cu acestal teoria, care intru cat face

parte dintr'o lege universald e mai sigurd decat orti-cte fenomene, dupg cum mecanica rationatg e mai
sigurg decat mecanica aplicata.

Chiar inainte de darwinism, adecg inainte de o te-

melig pe deplin sciintificg, si tot-o-data inainte de rod-

nica grgingdire a fenomenelor pe o cale experimentalg

ca acea din dilele nOstre, miiflile cele mai alese ale omenirit, dela Socrat i pina la Victor Hugo, sirntindu-se
ef-insil sufletesce nemuritort, scieaii ca nici sufletele altora nail murit ; o scieati fail a cumisce legea evolutiunit i Cara: a cguta dovedi, precum nu cauta cine-va
dovedi cg vede cand vede.

Printr'un asemenea simtimint intim, prin acest fel de

a ut op ati g, ea-unul aim fost spiritist tot-d'a-una, spiri-

tist tot-d'a-una a fost tatgl meti Alexandru, spiritist a

8

43 V96-

www.dacoromanica.ro

IPNOTISMUL iN SPIRITISM

114

fost tot-d'a-una bunicul me5 Tadeil, ambit adapatt in

sciinte sociale

filosofice, dar neclintitT in spiritismul

kr, si ... cum sa clic ? nu'mi vine a crede c va fi fost

vre-o data un Hasdeil nespiritist.
Citigem in copilaria pe Helvtius i pe Cabanis, citTam

mai triti pe Buchner, pe Moleschott, pe Carl Vogt,

pe cAti altit, dupai cum si fie-mea urma. in Paris la Ecole

des hautes etudes cursul luT Jules Soury ; si totusi et

n'att fost in stare de a ne sgudui pe noT, cdcT bricgul

lor sgAndarTa scOrta, Tar nicT decum pe e u I cel ascuns
sub scOrta, in suit-VA si peste scrta.
Nu aveam insa nicT o teoria asupra Spiritismului; nu
cunosceam le g e a, pe care numai Darwin putea s mi-o
dea; si nu alergam de loc dupa feno men e, pind ce
fenomenele au venit ele-insesi la mine, au venit pe neas-

teptate, intocmat ca vedenia cea luminsa de care sc.

isbise apostolul Pavel pe ca!ea Damascului.

Sint multiunit

nff-ati spus'o in fata, altii mi-a5 sop.

tit'o la ureche, unit ini-a5 spus'o c o .optesc altil, ba

tin re-cine a si tiparit'o sint multi* cart sustin cit e I
m'as fi facut spiritist numal dikpit mOrtea, adeca dupa
asa clisa rndrte a fiTceT mele. Am scris in viata mult,
fOrte mult ; de aceea, pte, pintre cele multe scrise de
mine vor fi destule prostii; as ruga dara pe ori.cine
pe acel re-cine, pintre acele destule prostiT sd gassc
o singura thrtlit contra luT Dumnecleti, o singura in
doeld despre nemurirea sufletuluT. if pocTu incredinta c
pina la o asemenea prostia eti nu m'am pogorit nicT o
data.

N'am trebuinta decAt de a re'mprospela aci urn-M(5rele cuvinte prin cart, sint acurn doe clecT de anT, eti inchetam primul capitol din prima filscini a Istoriei critice: .
(Totul fiind relativ, afara de Dumnecleti ; totul fiind
r

bun si reit, afard de Unul carele singur reduce anta-

< gonismul la armonia ; istoria se silesce a'sT da soco.

tld de raporturile lucrurilor sub conducerea Provedintei,

www.dacoromanica.ro

1PNOTIMUL IN SP1RITISK

115

(adeca de actiunea legilor fisice si bio-sociologice conacordate de Cara o supra-lege...)

Ce credeam eti atunci?
Ce cred eti acuma ?
E adeverat ca numai dela mOrtea flied mele incce,
catra acea nestramutata credint'a spiritista s'ail adaos
fenomene, ceea ce insemnzg ca pomul a pornit sal ro-

&sea, dar el n'ar fi putut sa saitg rode dacg nu era

porn din fire, nu un copaciu ateist altoit mai tarditi
printr'o crngg spiritistg.

0 data cu fenomenele se incepe critica, care e de

prisos pe cat timp noi avem a face numai cu legea. Off14. ce lege firscg fiind un raport necesar, necesitatea nu
se discutg, pe cnd ori-ce fenomen nefiind decal o even
tualitate, eventualitatea trebui supusg conti-olului. Fata
cu fenomene darg, eli nie vedui silit a'mi pune cea de
intrebare criticg :

Ore prin ce mijloc netrupesc un suflet pte sa intre

in comunicatiune cu un alt sufiet ?
si putem noi Ore s'o scirn sari ba?

si pina la ce punct o putem sci ?

Fenomene spiritiste s'a5 manifestat si nu puteati sa

nu se manifeste de cnd se pomenesce ornenirea pe fata
pamintului. De. aceea intrebarea nOstra de mai sus nu o

data a fost deja pusg in trecut de catra.' cugetgtori, si

nu o data el' ati ajuns la aceiasi incheere, la incheerea
cl omul, i chiar faptura in deobste, nu este un singur
organism, ci doe organisme : unul inferior, altul superior, adecg ceea ce noi am numit sub-organism si supraorganism. Cel mai vechiu filosof al Indiei, adancul Kapila, numesce supra-organismul r(gukma garira, adeca
corp vaporos), si '1 d epitetul de ativaika)-- (mai
iute decat vintul (Colebrooke).

Peste vr'o dece dile dupg reposarea filed mele, inainte de a fi inceput macar sg studiez literatura spiritista,

eti avul prima intui tiu n e forte limpede despre acest

www.dacoromanica.ro

IPNOTISMUL iN SPIRITISM

116

supra-organism, acest ativaika, intr'un vis pe care l'am

descris atunci in versuri (Revista non& 1888, 15 Nov.
p. 418) :
am murit fara s'o scin;
Parea ca'i.adormire,
Cad nu eram nici mort, nici
i

Simtind o nesirotire;

Apoi o clipa n'a trecut,

i doe frfi depline,
Doi 'i intregi sail desfacut
Dintr'untd singur mine.

Era un

incremenit

Jos, cu condeiu 'n mina;

Sus, cu cel-lalt priviam ulunit

La fatal de tarini ;

i m6 'ntrebam : cum de pond

Si 'ndur, o DOrnne Ante
Cinci-deci de ani in pelea lui,
inima i mime 1

Dar ce sint dr? i m'arn vedut

Icona mult mM vie
A erdul men din trecut,
Plapanda, stravedie,
Elartica ne'nchipuit,
Ne'nchipuit de fina...
Un vis, de Mirea zugras it
Din aburi i lumina!
Ochirea'ml petrundea usor

Din rare pina 'n rare ;

Citiam fitis a tuturor

Ascunsa cugetare;
Erarn stapin sa manuesc
Acel curent subcire,
Pe care dmeni 'I numesc
Preyed i presimtire...

Un termen forte la moda astacli, datorit Ira Hartmann

ii pe care filosofiT, fisiologii, medicii i mai cu sarna di-

letantii de tot sol'ul II intrebuintza mereti, adesea Ora

a'l pricepe, este: anconscientuk cdas Unbewusste,
d'Inconscientz,.
Acest Inconscientul

este el Ore in fond alt ce-va

decat ceea-ce inteleg eli prin supra-organism ?

Lasarn sal vorbesca insu0' Hartmann (Phil. d. Unbew.

ed. 10 t.

p. 433):

eLegatura, care unesce organismul i consciinta intr'o

gsingur individualitate organico-psichica ; isvorul cel

www.dacoromanica.ro

i5.

IPNOTISMTIL it,' SPIRITISM

117

datator de vita, de unde pornesce norma fapturer celer

(rnateriale si conscient-spirituale intr'un acord vecinic

.4re'noit; fiinta care se da pe fatal in ambele laturi ale

d'enornenulut este Inconscienlitl. (Das Band aber, wel-

aches Organismus und Bewusstsein zur einheitlichen org ganisch-psychischen Individualitt zusamrnenschliesst,
die lebendige Quelle, aus der die Gesetzmassigkeit des
,<materiellen und bewusstgeistigen Geschehens in ewig
neu gesetzter harmonischer Uebereinstimmung entdas Wes e n, welches in beiden Seiten der
ostrmt,
Erscheinung sich offenbart, das ist das Unbewusste).
.15upra-organismul la mine, ca si dnconscientub la

Hartmann, este o fi inta superira, fara care trupul

omenesc n'are nici vita, nici individualitate, nici consciinta, dar care fii nt
imprumutnd trupulut vita,
individualitate si consciint nu'r imprumuta totusi decat forte putin, cad partea cea mai mare, cea mar bogata, cea mat buna, re'mane cu desavirsire straina organelor trupesci.
SA mai adaog ca aInconscientulh la Hartmann, ca si
qsupra-organismul, la mine, nu este localisat nici in
creer, nict in nervul marele-sirnpatic, nict in vre-o alta

parte a trupulut, ci alcatuesce o ctotalitate a functiucnilor psichice a individului celui organicopsichic (Toutalitat der psychischen Functionen des organisch-psy-

fchischen Individuums),.
La Hartmann insa acest cInconscientuh, acest csupra-

organism) trAesce numat atata cat traesce trupul. Nemurirea individuala nu exista. Si de aci, pe de o parte,
plec non-sensul intregei sisteme a hit Hartmann, tar
pe de alta, sperietOrea galimatia prin care el restaimacesce d'a'ndOsele fenomenele spiritiste.

Mai intatu, se pdte ore caracterish printr'un atribut

negativ o forte positiva fiint a, ein Wesenl>, tocrnai
aceta prin care, numat i numat printr'insa, om ul este,
dupa insusi Hartmann, o dndividualitate organico-psi
chicaD ?

www.dacoromanica.ro

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

118

Un terrnen mai nepotrivit ca AInconscientuh e peste

putinta, de vrerne-ce supra-organismul, departe de a fi
inconscient, e mai mult deca't conscient : el este bi-conscient, tri-conscient, pluri-conscient. Plur i-c onsci en tu 1
e singurul atribut ce i se cuvine acestul supra-organism,
prin care sub-organismul, adeca organismul cel trupesc,

capeta vita, norma, consciinta, organisatiune sail or ganicitate .

Din data ce supra-organismul se desmarginesce mai

mult sail mai putin prin adorrnirea sail desputernicirea
trupului, in visul obicinuit seri cel anestesic, in somnambulismul firesc si 'n cel mestesugit, in casuri de extas
si de telepati, omul privesce cu ochil inchisi, aude cu
urechile astupate, amirOs fr amestecul nasului, simte
gustul unei substante inchise ermeticesce, intelege si ascult porunca ipnotisorului la departare de mai multi
chilometri, strabate distante colosale catra acela care 'I
iubesce, scie lucruri necunoscute sail cu desvirsire uitate
etc. etc. etc., seri acelasi timp tine minte ceea-ce facuse

in stare de veghere, desi in stare de veghere, cand nu

este adeca desmarginit, el le perde tote acestea din memoria.

Cu tote astea, noi nu respingem termenul cinconscientuh, i iatai de ce. De 'ntaiu, el a capetat deja
dreptul de cetgenia in sciinta, si prin urrnare e mai bine
inteles decAt ori-ce termen noti. Al doilea, el este destui
de potrivit clacd noi nu cercetAm supra-organismul in
sine, CACI in sine acest supra-organism e pluri-conscient,
ci ii privim numai din punctul de vedere al trupului
omenesc. Pentru trupul omenesc, adeca pentru creerui
nostru uni-conscient, cuprinsul cel mare al supra-organismului remne necunoscut. Deci, noi vom intrebuinta

dnconscientuh de cite ori va fi vorba arnme de c u-

p ri ns u 1

cel necunoscut al supra-organismului.

Nu dara in negativitatea atributului cinconscientul,

zace pecatul cel neiertat al lui Hartmann. Dinsul mar-

66. turisesce ca a luat'o din Kantsi cuvintele celui mai

mare cugetator german merita de a fi reproduse aci:
www.dacoromanica.ro

IPNOTISMUL IN BPISITISIt

119

noT putem sa fim conscientT mijlocit de a ave o

idee de care de 'ntaTu nemijlocit sintern in conscienti

(wir knnen uns doch mittelbar bewusst sein, eine Vorastellung zu haben, ob wir gleich unmittelbar uns ihrer
nicht bewusst sind)>,. Lag elnconscientub) cel kantian,
pe care '1 intelegem i noT, adecg : putinta pentru om

intr'un mod rni jibe it de a strabate propriul seU in-

conscient.

Pecatul luT Hartmann, de unde isvoresce pecato0a

sistemeT luT peste tot, este de a da individuluT durata unef

singure viete. Fie-care om, orT-cat de innaintat sa orTcat de genial, fiind numaT o data cons ci e nt i de mai
multe orT in conscien t, cTudata faptura ar mai fi omul,
omul luT Hartmann, dac g. intrga luT existenta in univers

s'ar restringe. in cel cati-va ani de inconscien'ca pe

pa:mint, Para nemic inainte i nemic inapoT ! Darwin a
demonstrat ca natura se descarc a. cu incetul de tot ce'T

de prisos, de tot ce nu'T folosesce, de tot ce n'o ajuta

in lupta, aa ea, buna-Ora, dintr'o lunga cOcla nu maT
remane la urma urmelor cleat un mititelut organ rudimentar. Cum dara de nu ne-a descarcat natura i pe noT
de acel dnconscienb), claca el nu ne trebuesce ? sail in ce
chip el ne trebuesce, de Ora-ce natura ni'l lasa povara ?
Trecem aci peste o suma de casurT forte interesante :

cand un somnambul vorbesce o limba strin pe care

nicT o data n'o invetase, sail desbate cu indemanare
nesce probleme sciintifice despre earl in stare de veghere

nu avea nicT o idee, sail 611t dintr'un instrument de

care n'a luat dela nimeni nicT o lectiune. Aceste casurT
se maT pun incg la carantind de catra sciinta cea oficialg i urmza a maT fi scotocite. Dar sa luarn un exemplu
recunoscut i privitor la intervalul uneT singure viete. Un
duman invierunat al SpiritismuluT, Dr. Dechambre, ci-

tza dupa Macnish (Dict. encycl. des sc. med., X, 374)

pe o fata care, aTurand in frigurl, vorbia dialectul celtic
din Wallis. Insanatoindu-se, ea nu sciea nicT o vorba
celtica. Facendu-se cercetarT, s'a aflat ca dinsa se nascuse

in Wallis, dar vorbise dialectul de acolo numal in cowww.dacoromanica.ro

IPNOTISMITL IN SPIRITISM

120

pilaria si apoi l'a uitat cu totul. Cine l'a uitat ? firesce,

l'a uitat creierul cel trupesc sail conscii nt a. Cine nu
l'a uitat ? rasi firesce, nu l'a uitat Incons ci entu I.
Inconscientul nu MIA nici o data nemica. Dar ce'i folosesce acsta consciintei, de vreme Ce dinsa ulta? Ce'i
trebuia bietei fete din Wallis dialectul celtic, pe care ea
nu'l mai sciea cleat numai atunci cand aiura, perdend
adeca consciinta ? Sal presupunem cg, fiind in stare normalg, acea fatal ar fi audit doi hoti sfatuindu-se in acel
dialect ca s'o pandsca sera si s'o omre; consciinta ei
ne mai intelegend nici o vorbg, desi Inconscientul ei nu
uitase nemic, la ce'i mai slujia acest Inconscient atat
de netrebnic ?
Menirea

utilitatea Inconscientului, Tata problema

cea mare, pe care una singurg viata a la Hartmann

nu p6te s'o descurce.

Goethe, acel Goethe care ghicia atatea i atatea, ping

darwinismul, preveduse acesta enigma si modul de a
o deslega, desi el nu intrebuintzg tertnenii conscienb
si

cinconscient. Intr'un loc din Memoriele sale (Aus

meinem Leben, B. XI) el dice : Toti Omenii mai de
,soiu, cand 'incep a se coke la minte, simtesc ca eT
trebui sg j6ce in acest lume un rol indoit (eine dop07- a pelte Rolle) : un rol real si un rol ideal, i'n acest sumtimint 41 are temelia ori-ce pornire nobilg. Ceea ce ni
es'a dat din fire pentru rolul cel real, noi o afiarn inai

dat f6rte limpede; intru cat se atinge insa de rolul

cel ideal, rare ori sintern in stare a ne dumeri asuprg'i

(darither knnen wir selten ins Klare kommen).
Rolul cel real il j6ca omul intr'o singura vita, o
singura intrupare, si de aceea ii i cunsce, fitnd-ca. '1
j6ca pe de'ntregul. Rolul cel ideal nu este un rol, ci
un nesfirsit repertorirt nu numai de roluri jucate in trecut si uitate, dar si de acelea cari, necunoscute Inca, urmeza a fi jucate in viitor : uitare dintr'o parte, necunoscut din alta, de aci kreutatea ode a ne dumeri,
ins Klare kommen. Rolul cel real, cel conscient,

www.dacoromanica.ro

IPNOTISMUL tN SPIRITISM

121

este persona cea muritOre; grolul cel ideh, cel inconscient, este nemuritOrea individualitate.

SA ne oprim un pic pentru a intelege cu amaruntul

acel rol indoib, la care ne indrunnza sublirna cugetare

a luf Goethe.

Fie-care ezi, in dividu alit at e neintrerupta in lantul

-tuturor transformarilor sale succesive, la fie-care noua.
intrupare face pe o nou'A p e rs n a', adecA jOcA un rol
nog. In acest nog ral eul are faitis uni-consciinta personagYuluf pe care'l jOcA, pAstrand piti pluri-consciinta tuturor personagelarj-ucate--in----trecnt. Un actor care face
pe Hamlet, cat sa fie numai Hamlet in restimpul jocuJul', ultand c in culise el este Rossi sail Salvini sag

Sully, cad' dacA n'o uTt, va juca prost. Plecand de pe

scena, adeca desmarginindu-se din rolul luf Hamlet pentru

a's1 pregati in viitor un alt rol mai insemnat, el isf dA

samA cl a fost cutare si cutare, amintindu'sf un lung sir
de intruparY trecute din ce in ce mai inaintate, i apol
ersi devine uni-conscient cand intra de isnOv pe scenA.

NumaY. prin darwinism, numai prin marea lege a evo-

lutiunif iii se dA cheea Inconscientulul, voln sd clic

a pluri-conscientulni celd latent, a carufa latentA, co-

mdrA Para' intrebuintare, ar fi o neroclial dacA eul orne-

nese n'ar ave decat o singurA intrupare.

Un actor nu pOte sa' jOce bine, nu pOte s cr eez e
decat acele rolutl cad se potrivesc pina la un punct cu
propria lul individualitate. Ori-cate roluri ar juca el unul
dupa altul, in tote va r'thnart acelasi eii, dupa fondul
cel caracteristic al carufa insusl rolul capeta o thosebit nuant individual. In acelasi Hamlet, Rossi se deosebesce de Salvini si Salvini de Sully. Ce-va mai mult ;
primele roluri jucate vor lAsa tot-d'a-una o urm asupra
rolurilor ulteriOre, si un observator istet va put sal dibuscai din cand in ca.nd in Hamletul de astacii a lul
Rossi vre-o trasurA care se potrivia mai binisor cu Othello
de Teri sail cu Macbeth de alalt-eri. Pentru insusl Rossi
insA acea trasur va fi in c o nsc ie nt A, pina ce nu 1"-o vor

www.dacoromanica.ro

122

IPNOTISMUL i/1 SPIRITISM

spune alT. Ce-va i mai mult ; intr'un mod exceinionai

se pOte intAmpla o confusiune, o docnire intre doue rolurT succesive, o cdupin personalitate ca la faimOsa.
Felida a 10 Dr. Azam... dar despre acest fenomen, forte

red inteles pIn. acuma, noi vom ave a vorbi pe larg

intr'un alt studid.
In fie-care (

(( 31

existintg omul simte conscient al sed

lib e r-arbit ri a si tot-o-dat sirnte inconscient o fa t a;

litate care '1 ming inainte. Liberul arbitrid cel conscient apartine presentului personal ; fatalitatea cea incon-

scientg este linia trasn dela inceput prin intregul trecut

68. individual. Dacd eI am fost deja A', A", Am, trebul
fatalmente sg devin Am', 0 nu alt ce-va, nu B, nic C;
dar in cercul acestei inconsciente fatalitall de a pute fl
numaT A, ed me bucur de un liber-arbitriti personal con-

scient de a nu sta pe loc, de a me pute indrepta, de

a propgsi, de a me innita mai cu spor in sfera mea individualg A. In marginea unet singure viete, fdra o inverigare de mai multe intrupgri pita dupg alta, liberui
arbitrid conscient al eului n'are nici un sens, n'are nicl"
un sens fatalitatea cea inconscientg a eulul, cgci fatalitatea individuald din present este surna tuturor liberelor
arbitrie personale din trecut.
Inainte de a fi persona ornensed IV, individul X fusese persOna omensc 111; inainte de fi a fost om in genere, el fusese dobitocul cutare i cutare ; inainte de a
fi fost dobitoc rnsT in genere, el fusese o plantg Orecare, si attn.' plantg, si alta, si tot asa maT jos. Deja in
dobitoc consciinta incepe prin evolutnme a se desfgsura
din instinct, Tar instinctul la rindul sett se aratg deja la
plantg prin desfgsurare din impuls. In ceea ce se numesce Inconscientul se cuprind darn nu numai tote
consciintele din existintele omenesci anteriere ale individului, ci se mai pAstrezg i straturi de instinct si de
impuls din existinte zoologice, botanice, pOte cigar mineralogice, pe and ceea ce se numesce cconsciintd,
adecn ceea ce ar trebui numit uni-consciintg, apartine
numaT existintei omenesci actuale a fie-cgruia.

www.dacoromanica.ro

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

1.23

Nernine nu pte sa scie decal ceea ce a invetat, si

nemic nu se p6te inveta cleat forte incet, cacT imperceptibilitatea inaintariT este ce-va care caractriza mecanismul evolutiuniT universale. Cand dara un copil in-

-vata o limb, o arta, o sciinta, un mestesug cu o TuI

uimitOre, macar-ca e de tot grediu pentru alte limbi, alte

arte, alte sciinte sail mestesugurT, este de credut cL pe
cele usor invetate el numal
reamintesce, cunoscendu-le dintr'o intrupare de mai 'nainte. OrTce precocitate
a until copil intr'o directiune Ore care despre ereditate
si atavism vom vorbi alta data nu'sT are de loc radacina in creerul sub-organismulta cella personal, propriii
unei singure intruparT, ci numaT in totalitatea nedesmembrata a supra-organismuluT celta individual. 0 ase-

menea precocitate este tot-d'a-una o lucrare a Incon-

scientiilui, care depune in consciinta mult saa

putin, putin saii mult, cat pte si cat trebul, adeca:

T0 cat p6te el.insusT dupa propria sa trpta de inaintare in evolutiune;
20 cat trebuf actorulta in noul seti rol, pentru ca nicT
incurcat prin pr-mult, nicT impedecat prin pr-putin nfl
nu fie.

Inconscientul fiind abia de trecere intr'un trup, din

care se desmarginesce de tot prin fruit-tea trupuluT si se
desmarginesce in parte prin sornn si alte graduri de

amortire, urmza dara pentru dinsul trel stati cu putinta :

a) Inconscientul marginit cu totul in trup, ca in vegherea obicinuita, cand lucreza in om numaT uni-consciinta ;

Inconscientul marginit in trup, care fara el ar fi

mort, dat toto-data desmarginindu-se in parte pentru a
se manifesta pc afara de trup, ca in casurf de telepatia ;
c) inconscientul desmarginindlt-se intreg din trup, care

remne mort, pe rand dinsul devine ceea ce se itnelege

prin Spirit.

NumaT in starea c termenul Inconscientubt inceteza

www.dacoromanica.ro

IPNOTISMITL tN SPIRITISM

124

de a mai fi la locul seri, cdci supra-organismul isi redo-

69.-bandesce atunci tote consciintele pe cart le avusese in

intrupgrile sale trecute, tote sad mai tote, o sumg de
consciinte, mai mare sail mai mica, dar totusi o sumg,

incat este in ori-ce cas Pluri-c onscientul.

In naturd, totul fiind treptat, cu treceri pe nesimtite

dintr'o stare in alta, intre a si b, ca si intre b i c, se

insiruesc o multime de start mijlocii. Intre b i c, de
exemplu,. sint unele momente, in cart nu se pOte sci,
dacd trupul a murit deja sail maNralesce incd, adecd
daca Inconscientul s'a retras sail numai se retrage. Intre

a 0 b, pe de alta parte, nu e lesne une-ori de a ne

incredinta, daca omul drme sa veghezd, si cum anume

dOrme san' veghez, si de nu cum va dOrme i vegheza
in acelasT timp. Tocrnai aceste casurT cam nehotdrite

intre a

b ne vor interesa aci mai cu deosebire, cad

ele forrnza sfera asa clisului Ipnotism, Tar prin Ipnotism,

dupg cum vorn ved indatd, se aruncd o viud lumina

asupra fenomenelor Spiritismulta.

Vorbind de Ipnotism, noT vorbim si de Magnetism

acelasi timp. Intre Magnetism si intre Ipnotism nu
este in fond mai nici o deosebire: ori-care ar fi mijlocul de a mestesugi intr'o fiintd un fel de adormire, fie
prin atingerea manilor, fie prin Ore-cari gesturi, fie prin
in.

puterea privirii, fie prin atintirea unuT lucru luminos sail

sclipicios, fie prin ori.ce alta, e destul ca urrnrile acestei
adormiri sal fie aceleasi, Tar urrnrile intru cat prrvesce
pasivitatea subiectului sint aceleasi in Magnetism ca
si'n Ipnotism, adec in ambele forme ale ;Soninambulismului provocat .
ET bine, studiul Ipnotismului impinge vrend-nevrend
la recunOscerea Spiritismului, cdci aprpe tote fenorne.
nele spiritiste, cel putin fenomenele cele mai insemnate
dupd noT, fenomenele cele intelectuale, se explicd intocmai prin aceleasi trei elemente ca in Ipnotisrn :
un om care inspird sail agentul ;

20 un om care se inspird sa pacientul, numit alt-fel

medium sail subject sensitiv;

www.dacoromanica.ro

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

30 insa0 inspiratiunea sail

suggestiunea.

125.

cu termenul cel devenit

tecnic

Neaperat, in Ipnotism agentul este un om intrupat,

pe care noi ii pipaim, pe cand in Spiritism el este un
om destrupat, nepipait pentru simturile nOstre; dar totug este un om, atat de om incat scepticil tagaduesc
nepipairea lui, incredintandu-ne cd este

el vre-unul

dint, e ace intrupati ce ieati parte la un fenomen spiritist.

Acuma, inainte de a pasi mai departe, s constatam

din capul loculur un lucru de capetenia, cel mai de capetenia : in fenomenul suggestiunii pacientul este tot-

d'a-una inconscient, cad alt-fel nu pOte fi suggestionat, Tar agentul, din potriva, e tot-d'a-una co nsc ient,
fiind-ca numai printr'o vointa hotarit a consciintei sale
el are puterea de a da pacientului o suggestiune. Acsta
este un fapt cunoscut de top' magnetisorii, de toff' ipno-

tisorii, de toti speciali,tii de asta-di, i un fapt atat de

important pentru noi incat nu credein de prisos a'l mai
formula Inca o data:
i pacientul sag subiectul sensitiv sag aa disul medium trebue sa fie inc onscient in momentul suggestiunii;

20 agentul sail ipnotisorul sag acela care dictza

trebue sa fie c on scient atunci cand dal suggestiunea.
Daca Hartmann ar fi voit sa cunsca acsta lege a
suggestiunii, lege din care noi am dori sa ni se arate
o singura abatere, atunci el nu s'ar fi innecat intr'o prapastiOsa anatomia a fenomenelor spiritiste, dupa cum o
.0. face, buna-Ora, in lucrarea sa cea din urma (Die Geisterhypothese, 1891 p. 26) :
(Se pte ca in acela,T strat cerebral, organul din
edrepta s innerveze maim stanga i organul din stanga
sa innerveze mana drepta, pentru ca fie-care mama sa
escrie in alta limba i cu alte slove, ast-fel cal .nici una
din cele doe consciinte somnambulice juxtapuse sa nu

scie de ceea ce face cea-lalt. Se mai p6te ca o conwww.dacoromanica.ro

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

126

sciin ta. somnambulica de gradul intaiu sal innerveze o

mAnA pentru a scrie, pe cand in acelasi timp o congsciinta somnambulica de gradul al doilea sg producg

batal alfabetice. In ambele casuri se pte Tari, ca

tot-o-datg consciinta cea nesomnambulicg sa nu fie im.

pedecath de a tine o conversatiune cu cei de fatal... ,

Intelega cine 'Rite pe aceste trei cse pOte ! In aceIaT creer i 'n acelasi moment lucreza doe consciinte
somnambulice deosebite i o a treia consciinta nesomnambulica, fie-care consciin td. inconscienta, intrebuintand

fie-care ale o aka parte a trupului pentru a face un

alt lucru I

Ce fel de creer trebui s alba cine-va pentru a inte-

lege un asemenea creer !

E mai putin ciudata teoria profesorului F. W. Myers
dela Cambridge, care sustine ca in creerul nostru emisfera din staxiga cuprinde o consciinta bung., lar emisfera din drpta o consciintd rea (Automatic writing, in
Proceedings of the Society 1. psych. Research, t. II si
III),

adeca doe consciinte, pe cand Hartmann nu se

multumesce cu mai putin de treT. Si ce lic trei) I In

opera sa cea mare (Ph. d. Unb. II, 468) el ne asigura

cd in stare somnambulicd este loc in om gnu numai
pentru o a doua consciintg, ci Inca pentru o a trela,
o a patra, o a cincea ete. (nicht nur fUr ein zweites,
el sondem auch fiir ein drittes, vierte.s, fiinftes u. s. w.).

e Und so weiter
Cele doe emisfere ale creerulul sint mai unite intre
ele decat cele doe brate, cei doT ochi, cele doe picire,
cele doe nari, cele doe buze. Daca dara in acestea, mai
putin unite, totusi fie-care pareche are o singura menire, ajutandu-se i cornpletandu-se cel doi membri al
fie-cariia unul pe altul, apol cu atat mai virtoi identiT. T.

tatea menirif trebui sa lege ambele emisfere ale creerului.

Sistema localisarilor cerebrale, fie ea nemerit sati ba,

incepnd dela Gall si ping la Broca, este forte logica

cand in partile corespuncletOre din ambele emisfere asecla
aceiasi facultate. Chiar deosebirea intre doi membri

www.dacoromanica.ro

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

omologi

127

cad o deosebire trebui s fie ori-unde este

chiar acea deosebire are in vedere lucrarea lor

la olalt mai cu spor, dupg curn aratg. ingiestresce Helmholtz in privinta ochilor.
A pune in creer binele la stanga si reul la drepta,

este ca si cand am presupune ca. un ochiu vede galben

si altul verde, un brat peote numai sa se rgdice in sus

altul numai sa se plece in jos, un picior umbla pe

virful degetelor si altul pe calcae, o nare amirOsa tandafir si cea-lalta amoniac, o ureche aude vals pe cand
ea-lalta ascult polca, o buza nu vrea sa scie de cealalta i dintif de sus nu (lag ajutor celor de jos.
Firesce, intre cei bolnavi se \red unele nepotrivell,
cam apropiate de acest soid : damblagiul, de exemplu,
taresce un picior, pe cand piciorul cel-lalt se miscg bine.
Scim iarasi ca unii psicologi ca Pierre Janet (Automatisme psychologique, 1889 p. 8) cladesc volume de ale
500 pagine pe doe duzine de istericf, de epileptici si
de nebuni: csur quatorze femrnes hysteriques et hypnoctisables, sur cinq hommes atteints de la meme maladie,
71. asur huit autres individus atteints d'alination mentale
cou d'epilepsieD, farg a se internefa pe un singur orn
sangtos. Dar a ajunge de acolo, dela exceptiurff exceptionale, ping la teoria generala a celor doe emisfere ale
ha Myers, este a face ca ace copil car.'" se jOca silindu-se a invirti rOta bratul drept intr'o directiune si bratul
stang in cea-lalt; far cele cinci-sese-septe consciinte
simultanee divergintf inconsciente, ale lui Hartmann intrec &ice copildrid.
Ne pare chiar mu de a fi alaturat pe Hartmann cu
Myers. Myers este un adeverat om de sciinta, care ne
spune el-insusi in studiul setI c teoria desbingrif morale a celor doe emisfere nu e decat o ipotes si cal
dinsul este ori-si-cand gata s'o revda; pe cand 'Hartmann nu vrea neinic sal reveda, ba nu vrea nici macar
sa vda.
Ori-catf creeri ar ave omul, el nu pcite ave in ac e-

Iasi' moment decat numai una*.singura consciintg.

www.dacoromanica.ro

128

IPNOTISMUL I& SPIRIT'IBM

a s a, pe la.nga care insa prin su ggestiune pcite

sg

intre intr'insul o parte din cons cii nta a l tuT a, adec a

agentuluT care suggestionza, si acesta consciint a altuTa,

nu a sa propria, este acela care alcatuesce atunci pentru

pacient sail medium un element inconscient. In odae,
afara de ipnotisor si de cel ipnotisat, se alb: dd. A, .B
i C, Tar d. D lipsesce ; ipnotisorul dice ipnotisatuluT :
dupai ce te veT destepta, veT vede seclend si furnnd
pipa pe d. D.; ipnotisatul se destepta, si prin propria

sa consciinta vede pe dd. A, B

C asa cum sint eT

in fapta, Tar prin consciinta ipnotisoruluT, de care e inconscient, vede pe d. D .eclend si fumand. Intrebarn :
sint Ore aci doe consciinte personale in acelasT timp ?
Nu, cad una din ele nu e personald, ci a altuTa, data
prin suggestiune din partea agentuluT, care tot-d'a-una

este si nu pOte a nu fi pe deplin conscient de ceea ce

suggestionza. Cand ipnotisorul dice : veT ved seclend

fumand pe d. Dv, el isT cla sama cu deplinatate de
fie-care cuvint rostit, pe cnd ipnotisatul e cu desavirsire

inconscient cand vede pe d. D, care lipsesce. Sal mai

adaogrn ca consciinta personala a celuT ipnotisat, uniconsciinta sa, lucrza aci ca tot-d'a-una prin creer, pe cand
consciinta altuTa, cea suggerata, fiind o inconsciinta personal, nu este localisata nicalirT in trup, ci lucreza prin
supra-organism, prin Inconscientul . cel mare, ca in tOte
casurile somnambulice.
Suggestiunea pOte fi orala sa mental, adeca spusa

sal:I numai gandita. In stare de intrupare, tocmai din

causa corpuluT celuT grosolan, suggestiunea cea mentala

e fOrte grea si rara. Asta-df, prin lucrarile sccileT dela
Nancy, ale luT Charles Richet i altora, ea este pusa

afard din orT-ce indoela. Un ipnotisor pte sa se Ondsca numaT : cscla, du-te in gradina, rumpe un mar
si ada-mi'l aice ; si ipnotisatul indeplinesce din punct
in punct acsta porunca. Dar intr'o asemenea suggestiune mentala agentul trebuT sa fie si maT conscient
decat in cea orala, cacT orT-ce soya:ire a ganduluT, orT-ce
nelarnurire a cugetariT impedeca i nimicesce suggestiunea.

www.dacoromanica.ro

72.

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

129

In sfirit, exista un fel de auto-suggestiune, in care

omul este agent i pacient tot-o-data. Ce se intampla
atunci? Ca agent, el este conscient ; ca pacient, e inconscient ; dar nu e conscient i inconscient in acela0

moment, ci de'ntalli conscient cand i'i face suggestiunea,

i apoi inconscient cnd o executa. E6 vr60 sa m6 detept la 5 Ore diminta, dei sint deprins a m6 scula la
9; oeti vrein este o suggestiune pe care, ca agent, riii-o
fac eti insumi forte conscient; apoi m6 detept punct la
5 ore, supunendu-m6, ca pacient, intr'un mod inconscient
suggestiunii pe care singur ini-am facut'o. Si aci sugge-

stiunea e cu putinta numal prin deplina consciinta a

agentulta 0 deplina inconscienta a pacientulut

Inconscienta pacientului, consciinta agentule, fOrmeza

dee, Inca o data, legea cea mai imperiOsa a ori-cdrif

suggestiuni.

Sciind acesta, sa luarn dara una cate una manifestatiunile cele de capetenia ale Spiritismului, i sa aratam
ca ele nu se deosebesc de cele ipnotice sail de cele magnetice cleat numal i numai prin natura cea destrupata
a agentule.

Sa' incepem cu invirtirea meselor.

Sint acum cati'-va ani, la Viena, intr'un birt din Dobling, wclandu-m6 i strigand : cKellner ID m'a umflat
risul cand am v6clut d'o-data resa'rind inaintea mea pe
Napoleon cel Mare.
Chelnerul era in frac i cu traditionalul ,ervet pe um6r,

dar la statura 0 la chip, la frunte, la nas, la ochi, la

barbia

leit Bonaparte.
Puteam Ore s nu ricl fatal cu o asemenea gluma a

naturel ?

Cu cate-va s6pt6mni inainte, calatorisem dela Geneva

la Nyon in acela0 vagon cu Printul Napoleon, despre

care scieam de mai 'nainte cat de mult smn a. la figura
cu marele imp6rat. EY bine, vestitul Plomplon era nemica
44?,796.

www.dacoromanica.ro

IPNOTISMITL f/f SPIRITISM

130

i tocmai de aceea imi

venia a ride si mai cu poftg.
Dar dupg ce am ris cat am ris, Tata' anti sggeta prin
minte o idee : de ce adecg. adeveratul Napoleon ar fi
ridicol in haine de chelner ? Califul Harun-al-Rasid se
strgvestia in cersitor pentru a afla ce se face si ce se
vorbesce pe'n stradele Bagdatului; Petru cel Mare slujfa
pe lng chelnerul dela Viena I

ca un mestesugar de rind in marina olandesg. Dacg darg,

la un moment dat, Bonaparte s'ar fi prefgcut in chelner

pentru a ajunge prin acsta la o tintA, pe care altfel if

era cu neputintO s'o atingg, in loc de ridicol ar fi ce-va
sublim.
.

Tot ast-fel if este iertat

sg. ridg cat de bine

de acele Spirite cari se manifestd prin invirtirea

m es el or; la cea de'ntaiu vedere, de bung sama, nemic
nu pte fi mai comic ; dupg ce insg va ride cat va ride,
sg stea putin si sa cugete.

Se scie CO prima propaganda spiritistg s'a ngscut in

America la 1846 intr'o localitate de lingO New York, la

familia Fox, prin ban in perete cari respundeail forte

limpede la intrebari, buna.Org : de cti ani este cutare?

sat cari se repetail dupg poruncO, de exemplu: eo. bav

de clece ori, fOrg a se fi putut descoperi acela care
bgtea, desi decimi de Orneni ii cgutail
pandiail in
casg.

afarg.

De aci s'a tras incheerea cea mai apropiafg, cum-ca

cornunicatiunile cu Spirite trebui sg fie prin bag, adeca

typtolo gi c e, i --ca mijlocul cel mai lesnicios

Ame-

ricanii ail inceput a intrebuinta pentru acesta mescire,

ale cgrora picire, drept rnpuns la intrebari, lovesc in
dusumea un numer de ori, sail fac alte micarT conventionale; (tables tournantes, tables parlantes, eTischklopfen, Tischriicken, wandernde Tische, magnetische Tische) etc.
Prin asemeni mesciOre s'ai1 cape'tat nu numai comunicatiuni scrise, dar ping si note musicale dela nesce fiinte

omenesci nevedute, neaudite, nepiplite, nesimtite.

www.dacoromanica.ro

73.

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

131

MelodiT dictate printr'o msg, rnelodif de tot originale

i chiar frurnse, s'apoT dictate anume unor ne-musicanV,
este fgrg indolg ce-va mult mai greti decAt semne alfa-

i totusl sg ascultAm ceea ce ne spune in acstg

privintg Eugene Nus (Choses de l'autre monde, ed. 5,
p. 85 sqq ):
betice ;

aUnul din noi, Allyre Bureau, era musicant la Indelete, chTar un

musicant bun si Inv'etat, care publicase cate-va frurn6se melodil, Intre
4altele Primiivara pentru rApitbrea poesil a lui Teofil Gautier, si care
<a Msat nepublicate mai multe altele. Mesa IT Incredinta lul sarcina de
0a face acompaniamente la cele dictate de dinsa, dar cu tocmla ca el
4sq nu Yea nicY o parte la dictare, si nici A. nu se apropie rrt.car de
mg decat numai In rarele momente de Indoll. asupra vre-unuY ama-grunt al aceste ciudate composttiunt Eli i cei-laltY dintre noi nu scieam
4dm
musicl. nemic, afar h. d6ra de ceea ce, ea cincT ara Inainte, Inv&
<tar;im Intr'un curs de cate-va lunY dela Emil Cheve, care incepuse a
41-spandi atund In Paris minunata sa met6d. No.( ne InteleserTm darI
4 Cll mesa cT., pentru comunicatiunile sale musicale, ea se va servi anume de met6da Galin-Paris-Cheve, st Mei n'ar fi putut A. se serve
4de vre-un alt mijloc pentru a ne transmite acest noil gen de improvi-

satiune. 0 bdtae Insemna ut, do6 bdtaT re, trei Witai mi, patru Jo si
<asa inainte. Obicinuit mesa incepea prin a ne spune de mg 'nainte din
Cate note anume se va alcgtui melodia, aprOpe tot-d'a-una tret-ded si
do6, nume'rul set favorit pentru frasa musicalg., pe cand do6-spre-dece
<era num6rul favorit al cuvintelor pentru frasa vorbit. Dup A. acesta.
epreambulg, mesa dicta una dup alta notele, pe care noT le scrieam
cu cifre ; dupA aceYa le ImpArtia In mbsurT, artndu-ne, &AO' una dup5.
alta, cantitatea fie-cthiY m6suri ; pe urmtl, ne dedea valOrea

4a11A, negr sail carlig.; apoi ne dedea val6rea fie-Aril' note In parte,
4scandand nAsura pr6 bittae. De aci venia Indicatiunea accidentelor,
na diezurilor si a bemolurilor la cutare sail cutare notg de cutare salt
4cutare mesurT, apoi tonul, si'n sfirsit titlul, pe care ea se IncAp4ina
4de a nu ni'l spune decat dupK ce totul era ispO.vit... ,

Din cele patru-spredece melodiT dictate ast-fel de acea

:
mescirg, reproducem aci una intitulata: e Cantu!.

www.dacoromanica.ro

Cq
CYD

T-1

132

't

IPNOMMUL f

rn

A da3io.

BPIR1TIBM

ciesce-eago

lk

gucat nu e urira.;

www.dacoromanica.ro

IPNOTISMEIL IN SPIRITISM

133

trebui s cunesca cine-va alfabetul pentru ca sa petal scrie

mecanicesce sub dictarea altuia.
Cum-ca cine-va a dictat, este invederat ; dar cine anume?

Melodia de mai sus e resultatul unel suggestiuni.

Cel trei, cu mescira impreuna, care le servia drept
craion, sint toy la un loc un mediu m. Fara a dorrni
in sensul propriri al cuvintului, fgrg a's1 fi perdut con-

sciirqa lor personala, eT au fost cu desavirsire inconscienfi

U. in privinta bucatil musicale ce li se impartasia, si inconscient in acesta privinta era si Bureau. Agentul care suggestioneza trebui neaperat sa fie forte conscient anume

de cuprinsul suggestiunii, cad altfel nu reusesce. Prin

urmare, in casul de fata acel agent n'all fost nici cei
trei, nici Bureau, adeca nici unul din eel' patru intrupay
carl se afiati in odae. Cine dara ?
SI lasam la o parte melodia cea dictata prin bataile
rnescirei

o melodia mult mai frumOs a. va fi publicata

mai departe in cursul acestor cercetari

i sa trecem
la un alt cas : el este de tot simplu, putincios cel mai
simplu, si totusi, ori-cat de simplu, nu se pte explica

prin nici una din cate si mai ate, despre cad astasli

nu mai vorbesce nemine, desi alt a. data le susYnea cu

seriositate barbaY ca Faraday, Chevreul, Reichenbach,
Thury, Roggers, Jobert de Lamballe, Chevillard...
In primul capitol eti am spus : marturisesc in cuget

curat ct n'am invirtit nici o data o mesa, si nu simtesc nici o pofta de a o invirti vre-odataD.
.
Faptul este ca nici mesele nu fac haz de mine. In
tinerete, de ate ori mi s'a intamplat in societate a fi
silit de a pune i eu manile pe o mesciOra intre cel ce

o invirtiail, ea nu se mai misch si pace 1

Cat s recunosc, in adeve'r, ca invirtirea mese imi
facea tot-d'a-una aceiasi impresiune comica, pe care am
simtiVo la Viena veciend figura lin' Napoleon cel Mare

cu servetul de chelner la umer. Credeam cu taria in

Spirite, dar n'as fi evocat in ruptul capului pe vre-unul

www.dacoromanica.ro

184

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

din mortii mel' printr'un mijloc care mi se pgrea a fi

pr-injositor. M gandiam une-orl' in mine insumi: cand
vol'u muri i ell, sal ferescd Dumnecleil pe cine o s se
incerce de a me chigma prin picforul uneY mese, cgcf
IT vol'u tranti mesa in cap cu tote pidOrele el'. Nu aveam
;
i desprquind
dreptate, o sciii, dar asa credeam
mesele, nici mesele nu me Tubl'aii. Cu tote astea, fgrg
a lua parte la invirtire, nu o datg am privit'o seclend Ia
distantg.

Un cas mi-a remas intipgrit in memorig i l'am ggsit

scris de pe atunci pe un petec de hgrtig. La 1881 petreceam inteo serg in familia la profesorul Pang Constantinescu. Casnicil' i amicif invirtTail o msg, care respundea

fOrte lgmurit la mai multe intrebgri de naturg cifricg.

ta nu vrei sg intrebi nemic? ImT Vise unul.
Ba da ; intrebaci o : cap' lei am eu in buzunar ?
dar mai 'nainte sg'ml' spunetl fie-care din d-vOstre, cam
cat credeV c vol'u fi avend.
Erail patru lingg mesa. N mi-a spus riVend N'at
I

nici o para). P: cAi un napoleon) 21: (AI Vece

T: CAT cinci leis.

Sg adaug cg eC insumi scieam numaf cg am bani

mgrunti, dar nu scieam

anume.

nu sciearn de locc41

Fiind intrebatb.", mesciOra a respuns prin 23 batgi de

i s'a oprit.
Am scos toVi banii din buzunar : erail tocmai 23 lei.
Si aci suggestiunea e invederatg; i aci inconscientul celor patru era un m e di u rn ; dar cine 6re a
picior

fost agent sail ipnotisorul cel conscient ? Un ipno-

tisor inconscient, care nu scie adecg ceea ce suggestionezg, fiind o absurditate, agent darg n'a fost nici unul
din cei cinci intrupati, i numai cinci intrupaV ne aflarn

in odae; ba mai era si o pisic, insg pe aceia n'o bl-

75.

nuesce de o cam datg nici chiar Hartmann.

Dela bgtgile de picior ale mesciOrei ping la un paner
sail cosulet, de piciorusul cgrula se acatg un craion, era
un pas. AseVandu-se sub cosulq hgrtig albg, craionul
www.dacoromanica.ro

IPNOTISMUL fli SPIRITISM

135

cel acgtat scrie cuvinte si frase intregi. S'a begat apoi

de same ca numerul persOnelor, cari se aseclaii Huge or ce
fel de mesciOre, era une-ori indiferent, precum nici con-

tactul mgnilor intre ele sail cu mescira nu era tot-d'auna trebuincios, un singur bun medium ajungend se invirtsa prin tinerea mnilor chiar la o depertare ore-care.
In acest chip, ceea ce trebuia neaperat pentru invirtire,
era un medium pus la o distante mica, asa ca mesdOra
saU alt unlte analoge se se afle Ore-cum sub inriurirea
atmosfere lui, sae cum clic altii sub puterea lui fl u id i c g; mai lemurit : lucrul cel ne'nsufletit se nu inceteze
de a fi un fel de apendice al pacientului celui inconscient, pe care'l suggestioneza agentul conscient cel ne-

veclut. De aci ergsi nu mai era cleat un pas ping la

incercarea de s c ris 6 re di r ectg, asupra cariTa ne vom
opri o clipa.

Atingem numai in trcet faimsele experimente ale

baronului de Guldenstubbe, a ceruia aneumatologie
positive', publicate in prima editiune la 1857 si reproduse apoi la 1889, cuprinde o multime de specimene
fac-similate de scrisori, iscelituri si semne, capetate d'adreptul dela Spiritele reposatilor, fere contactul vre-unui
medium, ci numai fiind fate. Guldenstubbe pe and craionul se misa singur pe hertie. Asa, de exemplu, la 20
novembre 1887, de'naintea generalului de Brewern, a
principelul Schachowskoy si a mai multor diplomati, se
primi dela Spiritul celebrului poet Puschkin urrnetorul
autograf, care insemnza rusesce :
6.

Credinte.
Speranta.
Iubire.
Puschkin,

scris intocmai cum scriea poetul.

www.dacoromanica.ro

136

IPNOTISMIII,

IsT SPIRITISM

frO72-ca

/11acc7izillat,
11/krcra1-711-1f47.

www.dacoromanica.ro

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

137

Neminea nu s'a indoit de onorabilitatea si de buna

credinta a baronuluT de Guldenstubbe, a suroriT sale care

era de asemenea medium, si a ainicilor carl luail parte

la experimente ; din nenorocire Ins, eT totT eraii diletanti, nu rnenT de sciinta, astfel ca nici operatiunea,
nicT descrierea nu s'ati facut intr'un chip cat de putin
metodic.

Alt ce-va este doctorul Paul Gibier.

Forte slab in istoria si 'n filologia, in earl' se lasa a

fi jucaria unuT Jacolliot (v. Marillier in Rev. philos. 1887

No. 4 p. 419), el este fOrte tare in metcidele de experimentatiune, in carT se numer g. printre elevil ceT maT

de frunte de al' lui Pasteur. Putin ne pasa darg cg Dr.

Gibier nu scie sanscrita, despre care vorbesce alandala ;

lucrul de capetenia este ca el scie sg. experimenteze, scie
sg opereze i si descrie operatiunea. Din acest punct de
vedere, a treTa parte din Le Spiritisme, anume Partie
exprimentale, si maT ales -ful IV : Ecriture spontane, este un document de o netagaduita valOre sciintificg.

Dr. Gibier experiment cu celebrul medium american

Slade.
Din cele dece sedinte descrise, s reproducem aci numaT

pe cea de'ntaiti :
eLa 29 aprile 1886, la orele ii dimineta, ea si amicul mea. A. ne
educem la Slade. Ed luaY cu mine maY multe pled (ardoises), pe carT
41e-am isclit cu craTonul albastru, Am inspectat odaea, am examinat
e mesa si manecele lui Slade, l'am cautat sub haTne, Pam descaltat.
eApoT, dupe cererea Ita Slade, am scos din ghiozdanul pe care nu'l
elasasem o clip, doe placT lncadrate, din fabrica luY Faber, si le-am
4pus, fie-care In deosebY, pe mesa. Slade Tea un betisor de scris pe

eplaca, lung de 8 ro milimetri, II rumpe cu dintii in doe si'l aseda.

epe una din placT, la capetul opus iscaliturei mele. ApoT acopere

eplaca cu cea-lalta, cu iscalitura inlauntru; Tea amIndoe placile astfel

(unite si le pune vertical pe ante-bratul med stang. N'am perdut din
evedere nicT una din miscarile sale, precum nicT plcile mele. In moementul and Slade pleca placile ca s le pune vericaI, s'a audit inelauntru alunecarea betisoruluT in spatiut diture cele doe supraf* Inecadrate. Odaea era bine luminata. Cate.treT noY aveam mantle pe mesa
egOla : d. A. la drepta mea, Tar Slade la stanga. Ea urmarTam cu ochil

www.dacoromanica.ro

138

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

cminile WY Slade si pidOrele luY, pe carY el nu le tmea sub msa. Vdd

frte lamurit pe ante-bratul med stng cele doe' plad lipite una de
calta si tinute cu mftna sang g. a luY Slade. Dupa 20 sari 30 secunde,
simcesc pldcile EgAsandu-mT cu putere ante-bratul. Slade dice atund
tea c ur en t ul trece prin bratul luY, si se plange cel d6re putin. Catecva loviturr surde alt resunat in pMcile mele, i mAna lul Slade a decvenit etpeng. De o data s'a audit f6rte lamurit scrierea. Maria lilt
cSlade era nemiscata, nu se misd nicr un singur deget. Ascult
:
cm' putea fi nid o 1ndoia1d. ; Inlauntrul placilor scArtIla ; audul meA nu
: scrim e, punctuatiune, de patru orY o liniuM trasa. Scrierea
(aid
cera de'ntaM Indtd, apoY dupd prima liniuM a devenit maY repede,
Ta r dup d. a doua liniuta din nal lncetd...,
PlAcile sail deslipit, i pe una din ele s'a infaitiat usmAtrea scrisOre, sail mai bine urmAtOrele scrisorT, englezesce, nemtesce i frantusesce:
77.

aMany spirits are present and will say a few words

ato you. I am truly W. Clark. (Mai multe Spirite sint
a de fatA i vor s v spunA putine cuvinte. Sint cu sinaceritate W. Clark)).
a Mein theurer Herr. Empfangen sie, mein Herr, meine
gherzlichsten Griisse. John Stephens. (Scumpul meti domn,
gprimesce urdrile mele cordiale. John Stephens)).

tEn effet, votre ide est tres bonne. Votre bien de-

g vou serviteur L. de M. (In adever, ideea d-tale e forte

gbunal. Al d-tale devotat serv L. de M.))

aDear sir, we all join in the above. (Scumpe dorn(mule, noi tot/ ne unirn in cele de mai sus)).
In acest experiment sint doe probe despre inc on-

scienta ha Slade:
T

S'a constatat cu siguranta c.1 el nu scie de loc

nemtesce i frantusesce, ci numaY englesesce ;

20 Comunicatiunea cea frantusesc
Votre ide est fres
:

bonne respundea la o cugetare a luT Dr. Gibier, care

la inceputul edinter se gAndise in sine : gclacI vom reu0,

voth scrie despre acesta o carte, ce-va pe care el n'a

spus'o nimenta i pe care nu putea s'o scie Slade.
Slade fiind in co nscient, suggestiunea dark' nu veraa
dela dinsul. Cu atat i mad putin dela Dr. Gibier, .care
in tot timpul operatiuniT nu se gAndia decAt la manile

www.dacoromanica.ro

';

472 0

Jr../

*-

(.

1/ '7 L e --

www.dacoromanica.ro

/7.,

--

140

IPNOTISMUL ill SPIRITISM

si picirele luT Slade, dorind sa descopere vre-un truc

-din partea Americanulul, Tar ori-ce dare de suggestiune

cere nu numai deplina consciinth, dar o consciinta atin-

tath anume asupra ideei care trebuT sa fie suggerata.

Cat privesce pe d. A., el a luat parte abia la doe din
cele dece experimente, s'apoT nu putea s cuncisca nicT
dinsul cugetarea cea nerostita a lui Dr. Gibier.
DecT, suggestiunea nu venTa dela nicT unul din ceT

treT intrupatI.

0 alt scrisOre intre pthcT, capetata prin medium

Eglinton in nesce impregTurarT de control tot asa de
bine chipsuite, se pte vede in fac-simile la baronul du
Prel (Experimentalpsych. 204), nemtesce si englezesce,

cu doe felurf de slove de mina. deosebita.

Pe placile luT Slade at scris trel agenti: un Engles,

un Nmt si un Frances ; adeca trel consciinte straine

se stracurath in intervalul operatiunii prin Slade, carele

in acelasi timp nu era adormit, pastrandu'sT consciinta
sa personala si dandu's.T bine sama de c u ren t ul ce
dicea cd'I trece prin brat. Cate consciinte dark' avea
Sla,le ? Una singura consciinta a sa, cad cele-lalte treT
nu erail ale lui, si nicT nu erari consciinte pentru dinsul,
nici nu erail treT, ci inchipuTaii cate trele in supra-organismul Jul' Slade ce-va inconscient unul, neatarnat de
creerul cel trupesc, creer uni-conscient cu ambele sale
emisfere, uni-conscient pana i atunc1 cand una din emisi

sfere ar fi inconscientd, cad' uni-conscienta emisfereT celeT

-consciente i inconscienta celei-lalte ar face impreund

+ 0-= 1. ChTar creerul intreg pte sa devina incon-

scient, i devine adesea, de Cate off pacientul adrine

pe deplin, dar bi-conscient sail tri-conscient el nu pte

fi nicT o dath, ci numaT uni-conscient.

Dr. Gibier n'a incercat o varianta a experimentelor

sale. Daca intre piaci' in loc de un betisor s'ar fi pus
-doe, e cu putinta ca amindoe betiscirele sa fi scris in
acelasT timp, fie-care la un alt capet al placiT, dupa cum
www.dacoromanica.ro

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

141

medium Mansfield (Aksakow, Animismus, 460) scriea in

acelasT timp alt ce-va cu mna stanga si alt ce-va cu

cea drepta. Dar si'n acest cas Slade ar fi avut tot una
singur consciinta a sa, Tar cele-l-alte consciinte, consciinte
8. ale agent'llor neve'clutT, orT-cate ar fi fost, nicT eraii ale-

luT, nicT erail pentru el consciinte, nici erail numerate

doue-treT, ci alcatuiail un singur inconscient.

Starea de veghere, in care se afla Slade, nedormind,.

avnd o deplina consciinta a sa de cele ce se petreceail
impregTur, si totusT fiind inconscient de ceea ce se scriea
prin mijlocirea ha( pe placa, este o stare de veghere i p-

n otic a, bine cunoscuta scOleT dela Nancy. Iata cum o

descrie Dr. Liegeois (De la suggestion hypnotique, 60):
ePacientul nu infatisz nicT cel maT mic semn de dortmire. El are ochil deschisT, miscarT slobode, vorbesce,
cumbla, se pOrta ca tOta lumea, lea parte la convorbire,
4respunde la intimpinarT, discuta, se arata adesea istq
cin ceea ce spune, pare a fi intr'o stare cu totul obi-

(cinuita, afara de un singur punct.$

Punctul suggestiuniT.

si

In acest singur punct ipnotisatul ha Dr. Liegeois, ca

Slade, este inconscient, rernnend forte conscieny

amindoi in tote cele-lalte puncturT.

Dar pe Slade il ipnotisase nu Dr. Liegeois, ci trei

ipnotisorT fara came, fara Ose, fAra trup.

TreT ipnotisorT, intocmaT ca la saraca Normanda dela
Havre, pe care o ipnotisau pe rind in acelasT sedinta_
Dr. Gibert, Pierre Janet si Dr. Ochorowicz, involy intre
dinsiT de a lucra in intelegere.
Casul Jul Slade intr dara d'a'ntregul in fenomenologia IpnotismuluT, cu unica deosebire cal agentiT, factoriT ceT conscieny, sint aci nesce fiinte despamintenite

Spirit e.

Comunicatiunile pe placa sint tot ce pOte fi maT ap/ar

maT eterre a-terre. AgentiT cari le-aii suggerat ail fost,
Idea' clOra

le facem I

i pOte, nesce fiinte fOrte de rind. Dar ce s.

i pintre ceT destrupay cata s fie multi
www.dacoromanica.ro

IPNOTISMOL hI SPIRITISM

142

-prosti, de vreme ce pintre cei intrupati eT intocmesc o

mare majoritate, aT cariTa membri, destrupandu-se maine

poi-mane, prin acesta esire din trup nu vor deveni cu

mult maT desteptl.

Spiritele cele inalte n'ail vrut s se impartasesca luT

Slade, si nici lui Dr. Gibier. De ce ? --e trba bor.
Un medium este amic sari confident al until Spirit,
una din doe ; i e lesne de inteles cal Spiritele, ca i noT
<esti' intrupati, nu se imprietenesc cu tta: lumea si nu
se incred in ori-cine.
Mediumitatea se intemeiaza nu numal pe o insusire

'fisica deosebit a pacientuluT, pe ipn otisabilitatea

iui, dar i pe Tubire, pe simpatia, pe afinitate electiva
-fare el si intre agent. 0 asemenea afinitate electiva,

(passion somnambulique, (Ochorowicz. Suggestion men-

tale, ed. 2 p. 131), e cunoscuta si'n Ipnotism.

Pentru ca sa'ti vorbesca un Leibnitz sail un Spinoza,

trebur s fif drag luT Spinoza sail bill' Leibnitz, nu numaT
d-ta, care'T intrebT, dar si medium, prin care primesci
respunsul. Intre agent si intre pacient cata sa se infiin-teze un r a p or t, dupa cum clic magnetisorii, si infiintarea unuT asemenea raport nu e tocmaT lesne.
Cu tote acestea, chiar pintre comunicatiunile cele ano-nimice sail pseudonimice, capetate de catra Eugene Nus
si de catra baronul de Guldenstubbe, unele sint departe

de a fi prOste.

Iata doe-trei specimene :

tDorul maT mult sail mai putin viu este drumul de

t fer care duce Spiritele prin cugetare la ceT ce le sint
dragi, Tar cugetarea unuT Spirit este el insusT, (Gul-denstubbe, 287).

(Credinta in nemurire este o aurora, care in lurnea

tacesta precede sOrehii din lumea cea-lalta (ibid. 285)

Dumnecleil este Tubire ; cum dara, omule, veT put tu
tsa'l definesci ? (ib. 269).

antuitiunea este o punte aruncata dela cunoscut spre

dela finit spre infinit2, (Nus, 55).

d n ecu n os cu t ,

Si sa nu uitam ca un Spirit, cand le spune acestea,

www.dacoromanica.ro

IPNOTIBMIIL I& SPIRITISM

143

le spune ex-promptu, fgra pregaire, fgrg a face literaturg, fgrb." a dopli frasa asa cum Schopenhauer si moralistiT

francesi IT dopliati aforisrnele i maximele, asa cum ell

insumi me silesc a'mi still sa ceea ce scriti acurna : ba
mai stergend, ba mai adgugend, tot-d'a-una nesigur de

voiu fi brodit cuvintul cel mai potrivit pentru a'rni invesminta cugetarea.

Dar Inca o data, nu este vorba de spiritul Spirituldi

care ni se infgtiszg prin ms aii pintre piaci, ci este
vorba de realitatea luT. and Spiritul hal Hartmann
cad si Hartmann o sa deving Spirit intr'o cli imi va
spune prin mesa sati pintre piaci una singurg din ngsdrAvniile de carl e piing cartea sa (Die Geisterhypothese des Spiritisrnus) ; cnd imi va spune, de pildg

(op. cit. p. 39), ca este cu putintg ca un om in momentul cand more, inainte de a'si da sufletul, sg. tri.

mita' o lungg cugetare a sa in departare la un medium

neipnotisat sati nemagnetisat, (non intrance, care cugetare sg. stea nesimtita cinci csuri in creerul cel conscient al lid medium dupa ce murise deja trimitetorul,
si apoi peste cincl ceiurT medium s'o scrie automatic,
adecg : tune longue suggestion mentale a grande distance

et a echance fixe a la fois sur un sujet en parfait tat

de veille, ceea-ce nici un ipnotisor i nici un magnetisor n'a cutedat mgcar sg viseze ping acuma ; cnd imi

va spune una din acestea numai si numai din tristul

amor-propriti de a nu veni sg recunsca nemurirea dupg

ce o tggcluise o data, atunci eti voth dice : *Ice desantate mai sint unele Spirite b, dar ping si desantarea va
dovedi cg Spiritul luf Hartmann n'a murit, de vreme ce
desantezg si dupg mOrte.
Fenomenele spiritiste prin msg, prin scriscire directg

ca la Guldenstubbe, pintre plcY ca la Dr. Gibier, se

deosebesc de fenomenele ipnotice cele obicinuite inteun

singur lucru ; aci, ca si acolo, este o suggestiune ; aci

ca i acolo, este un agent conscient agent intrupat in

Ipnotism i destrupat in Spiritism ; aci, ca si acolo este

www.dacoromanica.ro

144

IPROTISMUL t& SPIRITISM

un medium inconscient ; dar in Ipnotism suggestiunea

se opresce asupra 10 medium, pe cnd in fenomenele

spiritiste ca cele de maT sus ea se prelungesce sati se
p6te prelungi prin medium asupra unor obiecte ne'nsufletite puse la o depgrtare Ore-care : msg, ha'rtia, placa...
Insg nici acestg trgsurg de deosebire nu este strAing unor
forme ale SomnambulismulLa provocat.
Horace Pelletier urma'resce de un sir de aril nesce

experimente magn eti*c e carifiind date aceleasl conditiura in earl' operzg el sint verificabile de catrg oricine, anume fenomenul : cum un agent cons ci e n t,
adecg magnetisorul, prin mijlocul unu'i medium, adeca.

al unei fiinte puse in stare de in cons ci entg, pOte sl

transmitg until lucru ne'nsufletit, farg a'l atinge trupesce,

o insufletire momentang, o aparentg perfectg de ce-va vitt.
Un exemplu.

Se scie cg srpele, cand privesce de jos, dela rgdgcina unui arbore, la o vrabig, care sede d'asupra'l pe
80. o crne, p'a's&uica ineepe a ameti, IT perde cumpetul
si cade in gura serpeltii.
Pelletier reproduce aprOpe intocmai acestg scend printr'un pseudo-serpe i o pseudo-vrabig, adecg : pc de o
parte un serpe fAcut din cilindre umplute cu meduva de
soc i prin earl- e petrecutg o atg, cilindrele fiind din ce

in ce mai mici acolo unde se inchipuesce cOda, far la

capetul opus se acatai un fel de cap de serpe cu gura
deschisg ; pe de altg parte, o pgpusicg de vrabig, din
carton bung-Org. VrgbiOra e asedata.' pe o mesdiOrd la

o depgrtare de cinci centimetri de srpe. Un medium,

un esensitiv, cum II dice Pelletier, un oin in stare de
somnambulism sail in cons cien t, tine o mng intinsg
d'asupra serpelta si a vrabiei. Pelletier dictzg atund
suggestiune a, care se si indeplinesce treptat : vrabia
se miscg, pare a se feri de punctul de unde se aflg set.pele, se plca spre drpta, apol spre stinga, se vede o
sfialg, in sfirsit inaintza doi centimetri spre srpele care
o astpta nemiscat, Inca un centimetru, doT, i cade in

www.dacoromanica.ro

IPNOTISMIIL tN SPIRITISM

145

gura srpelui, adec o atinge cu clocul (Revue Spirite

1889 P. 183).
Intre vrabia cea de carton si intre mana Inc on s ci e n-

t ului nu este o atingere, dupa cum pOte s nu fie intre

baronul de Guldenstubbe i intre hartia pe care craionul
scrie din partea 1111 Puschkin, dupa turn nu este intre
degetele lui Slade si intre bOsorul care sgaria o placa
acoperita. Nu este un contact direct, ci numai o apropiere forte mare, o actiune dinamica extra-periferica care
ajunge pentru ca acea vrabia, acel craion, acel betisor
sa fie inriurite de medium, Tar acesta, la rindul seii, se
supune orbesce su g g es ti u nil. Suggestiunea insa plca

tot-d'a-una dela un co n scient, numai dela un conscient pOte sal plece, dela un inconscient nici o data
nici
o data. Ori-ce suggestiune este o surna de idei, un num6r

concret, sa clicem 3 ; pentru ca suggestiunea, adeca 3, sa

treca in medium, trebui ca la medium, in locul unde trece
ea, s afle atunci un zero de idei, adeca o desavirsita inconscienta, cad din data ce nu va fi zero, ci 2, se va face 5,

nu 3, prin urmare suggestiunea nu se va indeplini. In

casul de fa0 suggestionza Pelletier, care scie limpede

cuvint cu cuvint tot ce dictza, adeca 3, pe cand

somnambulul care'T serva drept medium nu scie nemic,
adeca zero. In casul hit' Slade, in casul lui Guldenstubbe,
suggestioneza un agent de asemenea conscient, pOte si mai

conscient, dar destrupat, care iarasi Ii da bine sama

de 3, pe cand consciinta lui Guldenstubbe si a lui Slade
e scaduta la zero fata cu suggestiunea.

Invirtirea mese i scrierea intre piaci despre experimentele lui Guldenstubbe nu mai vorbirn, ele avend
nevoe de o verificare metodica sint nisce mijlce i nf er ire de cotnunicaOune spiritista, mijlOce cad atita
curiositatea si stirnesc mirarea celor gura.casca, mijlce
asa qicend de bald, pina la cari Spiriiele cele inalte nu
se pr pogOra i prin cari nici mintea celor intrup41
nu se pr lumineza, nici inima lor nu se pr incalclesce,
MijlOcele spiritiste cele adevrat superiOre sint:
43',796.

www.dacoromanica.ro

10

146

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

I 0. Inspiratiunea propriii ciisg :

20. ScrisOrea automatica.

Fiica-mea, vorbind intr'un loc la a treia persOna despre

sine-insasi, slice (Bourgeons d'Avril p. XXV): ...sa plume

81. trottait, trottait Sur le papier. Elle avait l'inspiration

ardente et vive. Elle n'crivait que lorsque l'inspiration
lui -venait, l'arne pleine de son sujet, en proie au dieu,
disait-elle... (...condeul eT tropaia, tropaia pe hartia. Ea
cavea o inspiratiune aprinsa si viva. Ea scriea numai
atund cnd IT venTa inspiratiunea, cu iniina plina de
csubiectul eT, pradd a deulzd qicea dinsa...)
Locutiunea en proie au dieu), prada a sleului*, eli
am cautat'o in zadar prin dictionare. Se pOte ca Littr
s'o fi scapat din vedere. Se pcite erasi ca fiica-mea s'o
fi croit ea-insasi pentru a exprime cu energia ceea ce
intelegea Socrat prin tclemonl, cO zlaip,cov), adeca un
Spirit care, neveslut pentru ochiT trupulta, ne Tubesce,
ne ajuta i ne povatuesce in lucrrile nOstre. Vechii
Greci qiceati in acest inteles gOeog, ccu cieul in launtru.

Inspiratiunea este trepta cea mai innalta a comunica-

tiuniii spiritiste, dar tocmai de aceea e cea mai putin

fenomenala.

Ori-cine pOte s'o tagaduesca.

Cel inspirat crede adesea din inima curata c el lucrza
prin propriul sell genili, fara nici un prinos din afara, cad
nu aft, nici o dovada de un asemenea prinos: Chiar insa
daca simte si scie bine el-insusi c opera I' se datorza

in mare parte until amic din aka lume, chiar daca o

marturisesce pe fata ca Socrat, altii nu vor ei sIt credal,

pi'i respund rislend ca pito inchipuesce, cad Inca o
data lipsesce o dovada. Edison, forte spiritist, spune
fr sfiala ca Spiritele T-au inspirat sublimele sale inventiunT; dar cine '1 crede ?
Louis Figuier (Le lendemain de la mort, 1889 p. 196)
are o idee de tot noua, care merita a fi urmarita i prin
care se va completa o data criticismul biografico-literar
al lui Taine si al Jul Brandes : S'a bagat de sama

www.dacoromanica.ro

IPNOTISMITL t/i SPIMTIEM

147

clice el
ca artitiT, scriitoril, cugetatoriL dupa ce perd
o fiinti iubita, 1 simtesc marindu-se facultatile lor,

inspiratiunile, talentele. S'ar par a aplecarile intelectuale ale celdi perdut vin de se adaoga la propriele lor
aaplecari i sporesc geniul lor.
In acest privinta eu unul sint fericit de a put da o
proba chiar fen om en al A, care la inceput, precum yeti'
ved, are aerul de a fi o simpla incredintare a mea, pi

apoi de o data capeta pe nea0eptate o intarire curat

experimentala.

Macar ca din copilaria imi placea a inveta multe limbT,

o faceam insa mai cu sama pentru a put citi in texturY originale fntnele istorice, cad nu Linguistica me
preocupa in specie, ci istoria, i anume istoria intr'o directiune mai mult archeologica.
Cele de'ntal' scrieri ale mele : Analise literare, Luca
Stroid, Portretul lui Tepes, Ion cel Cumplit, Istoria tolerante, Archiva istorica, aIstoria critica primele 2 fa.scire din prima editiune, tot ce am scris ina-

inte de 1873, afara de politica 0 de literatura, sint lucrari istorice.

La 9 Noembre 1872 more in Hotin tatal mei Alexandru 1), care sciea temeinic peste dece limbi i, pe
linga o intinsa cultura filosofica in scOla lu Schelling
Grres, capetase in scla Jul' Grimm o nespusa iubire
anume pentru Linguistica.
Visul sell de aur era de a ved o data un mare dictionar sciintific al limbei romne.
Cu trel. anT inainte de mOrte, deja fOrte suferind, el
atrasee atentiunea Academie( Romne asupra vechilor
dictionare manuscrise slavo-romnesd, carf se gasesc in

Rusia (Analele Acad. Rom. t. I. p. 203, sedinta din 2

august 1869).

Prima editiune din a mea Istoria critia se reproducea

x) In notita biograficl. publicati in Chevalerie fiar Yulie Hasdeu, p. 259, s'a pus
din gresll data x874.. MOrtea lui tati-meii a fost anuntati In Columna ltd Traia*
1873 No. 3 (x Februaxiii).

www.dacoromanica.ro

148

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

in fgsciOre dupg textul publicat mai intAiti periodic in

Columna lur Traian. Teati darA Columna inS Traian pe
Decembre 1872, adecg pentru intrga lung Novembre,
in cursul cgriia murise tatgl meg ; i ce ved ?
Istoria critica ajunsese atunci ping la pag. 221 ( 32)
dupg a doua editiune.

Tot restul s'a scris in uring, deja dupg mOrtea lui

tatg-meil.

Er bine, asi arunce ochil ori-cine asupra Istoriet

critice, i se va incredinta cal ping la pag. 221 ea este

pr putin linguisticg, aprOpe nici decum, mgrgininduse
in istoria din punctul de vedere archeologic, pe cnd
dela pag. 224 se incepe Linguistica, din ce in ce mai
multg Linguisticg, in sfirsit numai Linguisticg.

Apor de o data nu sciti ce me impinge a pgrasi cu

desgvirsire studiele curat istorice i a. me da numai celor

linguistice.

Astfel la 1875 eii deschid la Universitatea din Bucu-,

reser un curs de Filologia comparativg. De aci inainte
ping la Cuvente den beItrdnr, ping la Etymologicum magnum, Linguistica me inghite.
Fost'a acsta un indemn postum dela tata-meti, al
cgrula Spirit doria sg'si realiseze planul until mare clictionar al limber romne ?

Eu n'o scieam de loc atunci i nici mgcar n'o banuiam, dar totusi simtram un ce pe care nu'l simtisem
in timpul studielor mele istorice.
5i aci chem martori pe profesorii I. Bianu i Lazgr
5aineanu, carr interesAnduose mult de mersul Etymalogiculza - de cAte on me intrebail : cum de am gasit
e o etimologig cutare sail cutare forte grea a uniii cuvint, le-am respuns sistematic, nu o data, ci de clecimi
de ori, i acsta inainte de reposarea i chiar de Ma.
fircer mete : cnu scitI, n'am gasit'o eti, e cine-va n etv ci u t care me ajutg.
Ping aci insg existenta acelui ccine-va neveclut) nu
este doveditg, hi cu atAt si mai putin e dovedit iden-

titatea lui cu tata-meil. Este o incredintare a mea, o

www.dacoromanica.ro

IPNOTISMUL tN SPIRITISM

149

simpla afirmatiune. OrT-cine pote sa'rni respuncla ca intre

incetarea din viata a parintelui mei i intre trecerea

mea la Linguistica este o coincidinta, o infamplare, un
qazard.

Azard o asemenea schimbare a firiT mele intr'o alt

fire in cursul luT Novembre 1872 intre paginele 221
224 din Istoria critica!
Dar Tata ca sosim la o proba, dobndita in nesce

11.1

ast.fel de impregfurarT, inckt orTce minte nepa'rtenitre

va recunOsce ca.' este o proba decisiva, maT decisiva dc .
cat chTar acelea pe earl Societatea psichica englesa din

London 0 excelenta Revista psichica a Jul Dr. Dariex

din Paris le publica despre casurT de telepati.
Aveam o edinta spiritista la 13 Novembre 1890, nu
sera, nici nptea, ci pe la 10 Ore diminta.
Eraii fata Dr. S. Steiner, profesorul Bonifatiii Florescu i profesorul Th. Speranpa, Tar ca medium servia
V. Cosmovici. Daca nu me 'nsel, tocmai la acea .e-

dinta.' Dr. Steiner adusese pe consulul general austro-ma-

ghiar d. cavaler de Suzzara.

Menponez numile proprie intregi, cacT maniera luT Dr.

Gibier de a pune numal inipalele mi se pare a fi insultatre pentru martorT : un om cinstit nu se sfiesce nici o
data a fi clis pe nume, Tar cu (5meniT necinstip nu trebuT
st avem a face.
In acea edinta dara e primesc de o data dela tatal
meti urmatrea comunicaPune rusesce, pe care o claii in
fac-sinaile :
.

Bs RaTIOCTIA ROCRIAIIRPO ROTONKR &OMR, ThI

OJI)R01{'&

ilpowunzaTs coxposinike DIORARBCERPO aamica : Etymologicum

magnum Romaniae.
Adeca :

cIn calitate de ultim descendinte al familiei, tu qt1"

dator a continua tesaurul Umbel moldovenesci: cEtitnologicum etc. v .

www.dacoromanica.ro

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

150

ce44,14,t/

"rrw,
o-a-avt*

f96--crte6.,

c/R/OtAl"t1/6C/11

-Y

YtAXL

-/lAntte,
Acum urmatrele observaOuni :

I Afara de mine i de medium, asistail la edinta

alte patru persne, intre cari un doctor in Filosofia, un
licentiat in Litere, un doctor in Medicina i un diplomat. Apoi a doua-cli originalul scrisorii a fost arelat
profesorului I. Bianu i d-lui Zamfir Arbore, acesta din
urma sciind rusesce.
www.dacoromanica.ro

IPNOTISMITL IN SPIRITISM

151

20. Comunicatiunea se incepea frantuzesce din partea

fikeT mele si cu slova eT : Attends. Il arrive. Le voila.

Urma apoT, printeo ne'ntrerupta schimbare de limba si

34. de litere, textul cel rusesc. Dupa aceea maT departe scrie
rasT frantuzesce fie-mea, schimbandu-se din noU literele

hmba, fr ca miscarea mane lui medium s se fi

intrerupt o singura data.

30. In ilele precedente e m gandisem adesea la
tata-meii, dar pentru ce-va cu totul neliterar, i anume:
cum as pute face sa'rnT vincl maT curand mosia parintesca din Basarabia, ceea ce, negresit, n'are nicT o
legatura cu dictionarul limber romne.
40. In Octobre si 'n Novembre ea n'am lucrat aprOpe
de loc la Etymologicum, i me pregatTam chiar a renunta la acesta publicatiune, ceea ce insa o scieam numaT eU, nici unul din ceT de fata la sedinta, i ceea-ce

chiar in cugetarea mea n'avea a face intru nemic cu

tatal melt

50. Ca BasarabieniT in genere, intru cat sint crescutT

in scOlele rusesci, tatal met'', cat timp era in vita, imi
scriea tot-d'a-una rusesce, ceea ce nu sciea si nu putea
sa scie nicT medium CosmovicT, nicT cei-laltl, cad e
n'am spus'o nicT o data nimenui.

6o. IarA0 ca Basarabienii in genere, tatgl me5 nu dicea

nici o data limba rom'anesca.2, ci numai limba moldovenescd,

sciu moldovenesce,

vorbesc moldovenesce >>

ceea ce ultasem eU-insumb si mT-am adus'o a-minte numai la cetirea cornunicatiuniT de mai sus.
ti4

70. Comunicatiunea e scrisa cu o cursiva rusesca fOrte

lute, in care literele nu semena cu cele de tipar si se

deosebesc de scrisOrea cea obicInuita a luT tata-meti maT
mult numai prin aceea ca sint marl i ne'ngrijite, pe cand

tatal meU scriea forte marunt i incet; dar prima litera

capitala B, apoT minusculele E, 7), ii, 1r, p, T etc. sint
intocmai cum le fAcea tatg-meil, din manuscriptele carula

www.dacoromanica.ro

152

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

reproduc ad un specimen rusesce

mgrit prin fotografig :

www.dacoromanica.ro

romnesce cu ci-

IPNOTISMUL N SPIRITISM
,85.

153

80. Sg luati pe cine-va care nu cunOsce un alfabet,

buna-dra cel rusesc sag cel grecesc, i sa v6 incercatT a

scrie grecesce sag rusesce cu mana luT, conducend'o

insi-ve. Dacg mana e mlacliOsa i se lasg sw:ir a fi condus, scrisOrea va inf6tip in intregul eT trasurile pro-

priT conducetoruluT, dar o rnanal straing find tot straing,

fiind vie prin sine'sT, 'apoT maT fiind i nedeprinsa cu
combinatiunile grafice ale aceluT alfabet, e peste putintg

ca pe icl pe colea vre-o

1iniu

sa nu sa ce-va maT

lunga, alta ce-va maT scurtg, Tar literele cele complicate

sa nu se incurce. TocmaT acsta insa dovedesce c maina
scriitorulul e condusg de alt cine-va, Tar nu scrie ea-in-

sa0 dela sine nesce litere invetate.

90. Tatal meg tinea forte mult la genealogia, la sterna
nobilitarg, la vechimea boerscg a nmului Hasdeg, 8i
acsta nu din dqertacTune, ci numai din principiul :
s Noblesse obliges.. De aci el imi impune a merge inainte cu Etymologicul nu ca o lucrare personala din par'te'mi, ci ca o datorig ea ultimuluT descendinte al familieb. Acsta impregTurare, la care eti unul, trgind intr'un
mijloc unde boerii ceT maT multi" nu sint de loc
boerT, incetasem de anT indelungati de a me gandi, nu
putea fi cunoscutg. nimnuT dintre ceT de fata.
to. Admirator al lul Thesaurus linguae graecae de
Henricus Stephanus, tatgl meg numia tot-d'a-una un mare

dictionar Tesaurs,, i a tradus acstg idee rusesce prin

oupounge, o vorba pe care ell o uTtasem.
din Moldova, a arula
I 0. Cosmovici, Roman no
familia' 0-a acgtat faxa rost pe un -via in loc de cCosmas,

nu numai ca nu scie nicT un cuvint rusesce, dar nu cunOsce nicT mgcar cirilica roma.nsca, pe and comunicatiunea de mai sus este scrisg intr'o russed literarg
perfectg, cum scriea tatgl meg.
120. In timpul comunicatiunii, dupg cum o vedeati ceT

de fata, di m6 tineam tacut la spatele luT Cosmovici

8111

mutam mana cand vedeam c scrisul ajunge la mar.

www.dacoromanica.ro

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

154

ginea hartiei, din care causa unele silabe si litere finale

sint rupte in doe, cad mama lui medium nu inceta de
a misca nervos craionul chiar in aer in clipa mutarii.
130. Insusi Cosmovici era de tot adormit cand scriea,

cu ochii inchisi, stand in piciOre, cu capul intors sus

spre stnga dela hartig, primind suggestiunea in modul
cel mai inconscient, dar o suggestiune nu dela vre-unul
din cei intrupaV. Dr. Steiner, care de ani intregi se
ocupg in specie cu Ipnotismul, constatase ca medium
era in stare de catalepsia.
140. Cnd scrisul s'a oprit, noi am desteptat pe Cosmovici, care se simtla forte obosit, se plngea de durere de cap, avea ochiT congestionaV, si apoi s'a speriat
el insusi cd a scris rusesce.
Spiritul tatalui meti demonstra darg, de asta-data prin

fenomenul cel pipait al scrisorii automatic e, cumc

dinsul anume a fost acela care la 1873 me facuse prin
inspiratiune a parasi istoria si a me apuca de Linguistia.

Inspiraliunea era ce-va nedovedit ; scrisrea automaticti este o dovada, si o dovada care, fiind data in cele
patru-spre-clece condiOuni de mai sus, resistg ori-carii
restalmaciri nespiritiste.

Asemenea probe, neaperat, sint forte rare. In deobste

limba comunicatiunii este cunoscuta lui medium, cunoscut mai mult sail mai putin, si tot.o-data impregiuraffle comunicatiunii II pot fi mai mult sail mai putin

86. cunoscute ; dar ori-cum ar fi, din data ce medium e in-

conscient, este o suggestiune la mijloc, si din data ce

acesta suggestiune nu pte veni dela nici unul din cei
intrupati, ea vine dela constlinta unui agent destrupat,
remnend numai a se controla individualitatea agentului,
adeca : cand iscalitura suna ePlatone, sa fie ore in adever Platone ?

Acsta este un punct fOrte insemnat, pOte cel mai

insernnat in scrisOrea automatica.

www.dacoromanica.ro

IFINTISMITL hi SPIRITISM

156

Inteo cli Jur Allan Kardec it' vine pofta de a vorbi

cu apostolul Pavel.
Ce are a face apostolul Pavel cu Allan Kardec ?
Iubitu-s'ah' el vre-odat ? Cunoscutu-s'ati cel putin ?
Este vre-un temeiu de a crede intr'o simpatil reciprca' ?
Intelegem ca un Spirit superior sh' se comunice undi
pgminten care 0-a jerfit cu rivng si cu patimA o parte
a vieter studiului operelor aceluf Spirit superior.
Spiritul Int Shakspeare, de exemplu, nu pOte s'a: nu
rubsca' pe August Schlegel.
Dar atunci apostolul Pavel s'ar fi impgrth'sit lui Baur,
lur Godeau, lui Lange, lur Parson, lui Usteri, atAtor alT
epaulistrD, cad scieati tot-o-dat i evreesce, tar nicr decum hit Allan Kardec.
POte sA fie cine-va forte spiritist, si totusi s ricl 5. de
asemeni evocatiuni ; tar cnd nu e spiritist, atunci ele
ii impedeca de a deveni, 11 alunghl, 11 resping asa clicend
dela ush' prin lipsa lor de seriositate.

Allan Kardec evOc dar pe apostolul Pavel si primesce o scrisre automatich: frantuzesce, in care se spun
in stil evangelic nesce lucruri destul de frumse despre
Tertarea celor jAcAtosi, i apor iscAlitura : e Paul Apare)

(Livre des Esprits, d. 32 p. 436).

Comunicatiunea este dela un Spirit ; pOte chiar dela
un Spirit superior ; dar nu si iscalitura.
Comunicatiunea i iscalitura sint ambele suggerate,
ins suggerate pe car deosebite.
Cum asa?
Cnd un medium evOcA pe apostolul Pavel, el mar
intAiu se gindesce conscient la apostolul Pavel, ast-fel
ca numele capostol Pavel este pentru dinsul o aut osugges tiu n e, fgcut ca ori-ce suggestiune intr'un
mod conscient. Dupa: aceea, ca medium, el primesce incon-

scient o suggestiune dela un Spirit, dela Spiritul X,

scriind'o automaticesce intrga, i apor la sfirsit, executnd inconscient propria sa suggestiune cea conscientl,
ischlesce: cPaul ApOtre,.
Aci nu consciinta Spiritului celui destrupat minte, ci

www.dacoromanica.ro

156

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

minte forte nevinovat consciinta luT medium, care evo-

nd anume pe apostolul Pavel, s'a suggestionat el-insu0' prin acsta, i nu pte sg taggduscg cl s'a sug-

gestionat, cgci ar trebul sg dicA c'd n'a evocat pe apostolul Pavel.

Auto-suggestiunea cea conscientg era : avoin primi

acum o comunicatiune is calita de apostolul Pa-

vel. Auto-suggestiunea fiind fgcutg, iscglitura nu putea

sg lipsscg la locul sett' obiclnuit, adecg la sfirsitul scrisorii dupg tipicul modern, mgcar cg eel vechT isclia
in capul scrisoriT.

Victorien Sardou este nu numaT un renumit scriitor

dramatic, dar i un minunat medium desemnator. Inteo
di el se gAndesce con.cient la Bernard Palissy, s'apoT
mna'T desemnzg inconscient urmatrea fatada de Oa
frumusetea :

www.dacoromanica.ro

IPROTISMUL fig' SPIRITISM

www.dacoromanica.ro

157

158

S7.

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

Desemnul este dela un Spirit X; iscalitura ins a. resulta

inconscient din auto-suggestiunea cea conscienta a lui

insui Victorien Sardou.
Cnd pentru intaia data, pe la inceputul anulul trecut,

eu pusei mana pe cartile lui Allan Kardec, doe lucruri

m'ati isbit intr'un mod neplacut :
T 0. Comunicatiunl iscalite tam-nisam de Platone, de
Sf. Augustin, de Jeanne d'Arc, de Pascal, de Napoleon,
mai ales de regele Ludovic IX subscris tot-d'a-una .x Saint

Louis, mai in sfir0t de o multime de Spirite cu earl

Allan Kardec, pin hi proba contrard, nu avea a face
nici in din nici in mneca.

2 O. Ore acest om nu avusese un tata ? o mama ? un

prieten ? o arnica ? Cum de nu T-a scris nemic nici unul
tocmai din acetiia ? Cum de nu I-a scris nemic macar
celebrul pedagog Pestalozzi, dela care invetase carte 0
care se dice cal iubise forte mult ? Parintii lui Allan
Kardec puteati s fi fost Omen( inculti; el bine, ori-cat
de inculti ar fi fost ei, iubirea omului celui mai incult,
destul sa fie iubire, vorbesce tot-d'a-una mai frumos cle-

at

gura unui geniti care nu te baga in sama.

Daca se marginia a publich comunicatiuni dela Pestalozzi, iscalite sati neiscalite, dar in limba lui Pestalozzi,
cu ideele lul Pestalozzi, cu particularitati individuale caracteristice lui Pestalozzi, tate acestea necunoscute lui me-

dium prin care s'a dobandit scrisOrea cea automatica,

Allan Kardec de de-mult ar fi inlaturat singura parte
adeverat ridicola a Spiritismului, mai corect a Karde88. cismului: corespondenta celul de'ntifu venit cu tate
ilustratiunile istoriei universale, cu acele ilustratiunT dela

carl omul se atpta de a aucli numai lucrurl sublime,

de0 in fapta fie clis intre noi de noue-clecT i noue
de oil dintr'o suta vorbiati i el ca tota lumea.
Inca o data, iscalitura se datoresce tot-d'a-una sati
aprOpe tot-d'a-una auto-suggestiunii Jul medium, afara
numai de casul cnd ea reproduce intocmai modul cum
subscriea reposatul, i atunci pe de o parte se constata
identitatea caracterelor, Tar pe de alta se cerceteza daca

www.dacoromanica.ro

IPNOTISMUL N SPIRITISM

159

medium cunoscea mai de'nainte de uncle-va acea subscriere, sa numai in trcet va fi avut prilej de a o
ved, sa n'o cunoscea nicf decurn, puncturi de control in studiul ori-cgruf fenomen, nestricgclOse chiar atund

cand sint de prisos.

Un spiritist serios nu va cguta darg nici o data, fie
el-insuO, fie printr'un medium, de a primi impgrtg0rT
decat numai dela af sef, mari sati mid, cum vor fi fost
ai eT. Dacg insg vre-un alt Spirit, afarg din cercul celor
vubig, va vr dela sine sg i se comunice, atunci I va
da in acela0 timp i dovedf de identitate, dovedi nu prin
iscglitura al-de ePaul ApOtre. Scrisrea cea rusesca a
luT tata-meil nu este iscalita ; dar rugarn pe Hartmann,
pe Pierre Jannet, pe Lombroso, pe Preyer, pe toff protivnicif nemuririf individuale s'o intelegg altfel deck prin
Spiritism.

Sg ne'ntrebam acuma: inspiratiunea de a scrie

ce-va anume i scrisOrea automaticg existd ele
0 in Ipnotism?
Inspiratiunea, care se deosebesce de suggesti une
maY ales prin lipsa de caracter poruncitor, nu e straing

IpnotismuluT. Profesorul Gurney a experimentat'o intr'un

mod forte ingenios. Pudend pe un subiect in stare somnambulicg, el if povestia o istorig, apoi II de,tepta. Dq-

teptandu-se, ipnotisatul nu sciea nemic din istoria cea

povestitg, cu desgvir0re nernic; dar dacg se apuca a
scrie, el o scriea acea istorig intrgg, i citind'o apoi,
era sigur a este din capul luf.
Mai obicfnuitg insg in Ipnotism este dictarea verbalg,
suggestiunea de a scrie aa i asa, care corespunde scrisorif automatice din Spiritism. Ipnotisatul este atk de
inconscient de ceea ce scrie, inck e in puterea ipnotisoruluf de a'l face s se compromita: ehinsual cu propria
sa mang. Acstg cestiune a fost cercetatg cu tot dMadinsul de Dr. Liegeois in memoriul seti din 1884. Un
singur exemplu de acolo. Dr. Liegeois ipnotisz o domniOrg, apof if dice: Scii cg ti-am imprumutat 500

www.dacoromanica.ro

160

IPNOTISMTJL IN SPIRITISM

franci; sa'mi fad o chitanta. Dar, d-le, eti nn'ti datorez nemic. D-ra, ti-am dat banii chiar aice, suluri
de ate 20 franci... DomniOra st pe ganduri, cauta.
sg'si aduca aminte, se incredintza prin lucrarea sugge-

stiunii c ap este i scrie chitanta. Desteptandu-se, ea

cg'T scris de dinsa, dar de ce i cand i

cum habar n'are.

citesce, vede

In Ipnotism insa tote acestea se petrec prin su g g e-

iune oralg, nu prin suggestiunea mentala ca

in Spiritism, i tocmai in acsta impregiurare se cuprinde una din doveqile cele mai sdrobitdre contra antispirit4tilor, arora n'avem deck a le clice daca d-vstra
credeti c e cu putinta ca vre-unul din cei intrupati sg.

fi suggerat me nt al lui medium o scrisOre autornatied, luati atunci pe cei mai vestiti ipnotisori i magnetisori,

incercati de vor fi el' in stare printr'o sugge-

stiune mentala, nu oral, sa faca pe un ipnotisat sad

89. magnetisat a scrie numai clece cuvinte. Pic enumai clece

cuvinte,, pe cand in Spiritism scrisorile automatice sint
une-ori de peste clece pagine.
Nu vor scrie. E peste putinta. Nici vor scrie, nicf

macar nu vor desemna prin suggestiune mentala deck

cel mult vre-o figura forte simpla, cate-va linii informe,
mai adesea i acelea ghicite d'abia pe jumatate (Phan-

tasms of the living, I, 39-48).

Ping acuma cea mai buna lucrare asupra suggestiunii

mentale este fall indoela cartea lui Dr. Ochorowicz;

cea mai burial ca adunare de fapte, cad alt-fel ca teoria

este mai mult o incurcatura, pe care insu,i autorul (ed.
2 p. 527) o inchee prin nostima marturisire ca a vorbit
numai dOra ca sa nu taca: con fait ce qu'on peut, pour
cne pas avoir l'air bete devant un phnomene qui rencverse toutes les notions physiologiques,. Ca adunare
de fapte insa, ca o condica de experimente vechi i noue,
ce va mai bun nu se gasesce d'o-cam-data. EI bine, la
Dr. Ochorowicz nu ne intimpina nici un singur cas de
scrisOre automatic suggerata mental. In Ipnotism sail
in Magnetism pacientul 'Dote sa scrie numai i numai

www.dacoromanica.ro

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

161

cand II spur din guru : scrie asa si asa i asa, adeca

prin suggestiune oral, nu prin cea mentala : cugetata
fara a fi spusa.
Baronul du Prel a facut in acsta priyint o minunata.
incercare (Experimentalpsychologie, I). Avnd la indemana o pacienta forte sensitiva, numit Lina, i pe un .

ipnotisor puternic, Dr. de Notzing, el a operat in urmatorul chip. De'ntaTh a formulat inscris intr'o alta odae

suggestiunea cg Lina trebur sa scrie cu craionul rosu

cuvintele Buna sera (Guten Abend) si sa iscalesca apor

cu craionul albastru. De aci, reintrand in salonul unde

se aflati Lina si Dr. de Notzing, el a dat acestuia notita. Ipnotisorul a citit'o tacend i, prin concentratiune
rnentala, fara a vorbi, a transrnis Liner suggestiunea. Ce
a facut atunci Lina ? Dupa mult nedumerire, ea scrise
cu cralonul rosu Bun nOpte (Gute Nacht) si a iscalit
cu craionul albastru Lina. Prin urmare in Ipnotism,
cand adecg agentul este o fiinta intrupatg, suggestiunea
mentala nu isbutesce sa faca pe pacient a scrie nu numar
pagine intregi Fara nici o soya:ire, dar nici macar doe

cuvinte, cad in loc de Guten Abend Lina a scris

Gute Nachts. Ea a inteles intr'un mod apropiat d'abia

ideia celor doe cuvinte, i erati numar doe cuvinte in joc I

ScrisOrea automatica prin suggestiune mentala nu este

dark' cu putinta decat atunci cand suggereza o fi i n ta

nepipai ta. CeT pipaiti, fie Dr. Ochorowicz, fie Dr. de
Notzing, fie Donato, fie ori-si-cine, se vor poticni totd'a-una pe acsta cale, dobandind maximum un Gute
Nacht cand se astepta la un Guten Abend).
2 August 1891.

43,796

www.dacoromanica.ro

11

V.

MATERIALISMUL IN SPIRITISM

90.

n loc de vorba lating de gustibus non est disputandum, Romnul dice mucalit: cunuia II' place popa,

altula preotsa, altuia fata popeiv. Ar fi trebuit sg mai

adaoge :

caltuia nu'i place nici fata pope, ci te miri

ce'i mai place12, In sfera Spiritismului, mintile cele ade-

v&at inalte se multumesc cu ceea ce le spune glasul

sufletului lor, fgrg a mai cguta alt dovadg ; cnd insg
doveclile yin dela sine, pe dinsii II ademenesc numai cele
mai superiOre, cele mai curat sufletesci, cele mai potri-

vite cu propria lor fire, dupg cum crda unei harpe nu

resung singurg deca atunci cnd se aude acelasi ton,
Tar nu altul. Dar pr putini sint al-de Victor Hugo. Cei
mai multi nu inteleg, nu vor sg intelega si nu pot intelege tocmai doVeclile cele superiOre ; catg sg le dal' ma.-

runtiuri ca sg',1" bage degetul in probg, s'apoi sg mormge : aa I Pentru acestiia este menit studiul de fatd.
Charles Richet, in introducerea sa la revista lui Dr.
Dariex (Annales des sciences psychiques, I, 6), imparte
tote fenomenele spiritiste in do marl rubrice. In prima
rubricg el pune presimtirea, luciditatea somnambulicg
Ii comunicatiunea telepaticg ; in a doua, miscgrile obiectelor materiale fitrg atingere, vedeniile sail fantomele,

www.dacoromanica.ro

MATERIALISMUL IN SPIRITISM

163

fotografiile spiritiste i alte fenotnene pe carT le numesce

efisice, ca 5i cand cele de'ntaiu ar fi nefisice sail metafisice, ca i and adecA ar put sA fie vre-un fenomen

fr materil.

NoT pricepem lucrurile cu totul alt.fel. 0 cugetare este

o fortg tot pe atat de materialX, mar mult sail mai putin,
pe cat de materiale sint undele electricittii. Un Spirit,
un suflet esit din trupul cel pgmintesc, fie el ori-cat de
neveclut pentru ochii nostri, ori-cat de neauclit pentru
urechi, ori-cat de nepipAit pentru malni, este totusT o
fiintd fisic' si el, de vreme ce este si el ce-va mNrginit.
Singura impNrtire adeverat temernicd a tuturor fenomenelor spiritiste ni se pare a fi :

jo. Fenomene cu suggestiune;

20. Fenomene fr suggestiune.

Despre caracterul i rolul suggestiuniT in Spiritism

noT am vorbit pe larg intr'un alt capitol, dar am fost
departe de a imbrtisa acolo tote felurile eT, ci ne-am
restrins cu deosebire in cele grafice : musicA, desemn,
scrisOre.

Aceste manifestatiuni sint cele mal superire, nu numai ca unele carT dovedesc ca in impgrthisiri spiritiste
noT avem a face co nesce OmenT in tOta' puterea cuvintuluT,

)1. Orneni cnitand ca i noT, zugravind ca i noT, vorbind

ca

i nor, avend o minte si o inimg ca si ale mistre,

dar mai dovedesc inc 5. ce-va, anume cl o asemenea

suggestiune mentala e peste putinth' pentru un om

intrupat, pinA ce nu s'a desmarginit mai intaiu din carne si din Ose, pirA ce n'a devenit Spirit.
In adever, nor am aretat ca." nici un ipnotisor sail
magnetisor din lurne, fie el ori-cat de puternic, nu e in
stare de a suggera prin gandire fXrg cuvinte balgati

bine de samg.: prin cugetare nerostitX ---unuTip-

notisat sail magnetisat, fie acesta ori-cat de supus, o

scrisOre lAmurit, un desemn arraruntit, o music g. originald, un lung complex logic de semne conventionale.
Am spus'o 6 i o mar spunem : toy HartmanniT i toIl

www.dacoromanica.ro

164

MATERIALISM:IL IN SPIRITISM

Buchnerii de acli si de maine, daca i maine vor mai

fi Biichneri si Hartmanni, inzklar se vor osteni a cauta
un agent intrupat care, fara a vorbi, numai prin s u ggestiune m en tala, sa misce mana until pacient pentru a scrie macar frun da. verde s'o Iale, pentru a
desemna macar o fruncla linga o lalea, sail pentru a
pune pe note o melodia pentru acest cantec, nemic decat numai atata, i acsta nu asa cum o face un medium, nu iute i cu capul intors in alt parte, ci uitandu-se la hartia, mai oprinduse, mai resgandindu-se, mai
sovaind pina ce nemeresce.

In experimentul baronului Du Prel, reprodus in studiul nostru trecut, o Nemtica, carii i se sugger
n)ental de a scrie Guten Abend), scrie Gute Nacht).

Ore ce ar fi facut ea, daca i se suggera mental de a

scrie nu in graiul seri obicinuit, nu nerntesce, dar intr'o

limba necunoscutd, buna-ra polonesce: dobry wieczeir)?

Invederat c n'ar put sa brociesca nici prima silaba

sail prima litera din adjectivi Sa presupunem insa Ca

ea ar fi scris pe Guten Abend sae chiar pe dobry

wieczr); ei bine, aceste doe cuvinte, dibuite asa clicend

pe pipgite prin suggestiune mentala ipnotica, ce ar in-

semna ele fath cu pagine intregi de un stil forte corect,

fata cu o frumOsa melodi sail un desemn artistic, capetate prin suggestiune mentala spiritisth, rnana miscandu-se fail intrerumpere, desi medium nu scie ce face,
scriind une-ori intr'o limba de care el n'are nici o idee ?
Ipnotisorul sa magnetisorul reusesce cu mult ma
bine, cand suggereza mental cva n e- gr a fi c, de exem-

sa radici in sus mina drpta sail degetul cutare,

sa fad clece pasi si apoi sa te aeIT pe scaunul dna
fundul odiT, sa saruti pe cutare etc. Dar pin si'n acest privinth, care n'are nici o legatura cu condeiul
plu :

sail cu craionul, suggestiunea mentala cea ipnotica saii

magnetica e fara alaturare mai slab decat acea spiritista. Magnetisor4, sail ipnotisorul nu va put nici o data
fara vorbe, ba pOte nici chiar prin vorbe, sa suggereze

cui-va ca sa se *la el pe sine insusi intr'un punct

www.dacoromanica.ro

MATERIALISMUL iN SPIRITISM

165

Ore-care din spatiii, adeca sa vda acolo ar a. oglinda

propria sa figura. In fenomenologia spiritista o asemenea
deduplicare a persOnei printr'o suggestiune mentala din
partea unui agent nevedut s'a intarnplat nu o data. Vorn

aduce aci un singur specimen, dar un specimen care

platesce cat o sut, fiind c numai un idiot se va pute
indoi despre rehlitatea fenomenuluT.

Mare le Goethe, premergetor al Spiritismului ca 0 al

Darwinismului, povestesce in cartea XI din Memoriile

sale urnnatorul fa pt positiv din vieta sa. Dupa ce

2. parasesce ca student Strasburgul i pe Tubita Frederica,
el ne spune :

<<CalarYarn pe poteca spre Drusenheim, si Tata ca m6 cuprinde un

presimtimInt din cele mai cYudate. Anume eil v6cluY, nu prin ochii
trupulta, ci prin ochiT spiritulta, pe mine-Insurrif venind inapoT spre
mine, cu nesce haine dupa cum eh nu purtasem nicY o data, de o culore sura-vin6t6. $i cu ce-va aur. Din data ce m'am scuturat din acest
vis, imaginea a desparut. Ceea ce e dude, este ca peste opt anY, in
aceasT halna cum m6 v6dusem atund si pe care acurn am Imbracaeo
nu prin alegere, ci numaY. din intamplare, ea am calarit In adev6r
inapoI pe aceiag poteca spre a maY ved6 'o data pe Frederica. Fie
.orl-corn va fi In privirqa unor asemenea lucrurY, fantoma cea miraulOsa, In acel moment de despartire, a fost pentru mine o

Vorbind despre acest fenomen, Schopenhauer (Parerga,

1851, I p. 266) constata ca era o evisiune, Tar nu o

alucinatiune, 0 ca. avea drept scop anume de a man-

gaia pe Goethe: chatte eigentlich den Zweck ihn zu

trosten. Dar cine '1 mangaTa. ? Firesce, 11 mangaia cine-

va, adeca un a lt ul. Din partea aceluT alt cine-va era

o su ggestiune : esa. te vedi pe tine insuti imbracat
ap i ap. 0 auto-suggestiune nu putea s i fie, caci
ar fi trebuit ca Goethe sal se fi gindit mai intaiu intr'un
mod forte conscient macar la acea haina cu ceprazuri.
A fost dara o suggestiune din afara, dela o fiinta destrupata, dela un amic nevedut, care apot peste opt ani
Pa suggestionat din notl pe Goethe de a imbraca aidoma o asemenea haina.
www.dacoromanica.ro

166

MATERIALISMUL bT SPIRITISM

Fenomene de acest fel se chiama cl ublet, alter-ego,

nemtesce Doppelgange r, si s'aid intarnplat nu o data;
casul cel mai interesant e povestit de profesorul Stilling
(Das geheimnissvolle Jenseits, ed. 1864 P. 173); dar
numai in privinta lui Goethe, fiind cal e Goethe, nici
un barfitor nu va cutecla s caxtesca.

Contra mea, care sint pre si pr departe de a fi un

Goethe, vor carti multi. Acsta totusi nu me speria

nu me va impedeca de a aduce aci din propria mea

experienta un exemplu de quadrupla suggestiune
mentala spiritista, fdra semen mai pe sus de ori-ce
putinciOsa suggestiune mentala_ ipnotica sail magnetica.

Darul mei personal de medium (nu de medium intuitiv sae prin inspiratiune, despre care a se ved in Capit olul precedent, ci de medium scriitor-automatic) e
forte restrins, Cad pe de o parte imi vine tot-d'a-una a
me indoi de mine insumi, ca apostolul Petru cand UM,
bla pe apa, Tar pe de alta parte, pOte din aceiasi causd,
exercitiul mediumitatii in curs de cate-va secunde me
obosesce peste mesura. Astfel comunicatiunile scrise automaticesce, pe cari le prirnesc ea personal, sint tot d'a-

una scurte, Cate qece saii cinci-spre-cled cuvinte, mai

mult in ori-ce cas decal un Guten Abench. Pentru a
le completa, si mai cu sama pentru a le controla, ea
avui fericirea de a descoperi o mediumitate forte puter-

nica la cati-va amid, cari pentru a se inlatura ori-ce

motiv de ne'ncredere nu sciii nici o data cestiunea
care me preocupa, adeca nu cunosc intrebarea saii irul

de intrebari pe earl mi le pun eti in momentul cnd

din01' apucd a scrie. SI adaog a, pentru a ave pururea
o proba ca cestiunea cea pusai a fost anurne cutare si
nu alta, cii o scria de mai 'nainte, dar n'o aret ninnerul. Dup acesta larnurire, putern trece d'a-dreptul la
fenomen.

Primul meg medium, V. Cosmovici, trebula sa piece

in strainatate pentru a's1 ispravi studiele. In ajun eli
me gandiam: fiind singur in Paris, Ore va put el in

www.dacoromanica.ro

MATERIALISMUL IN SPIRITISM

98. stare cate1eptic

167

s primescd acolo comunicatiunT dela

fiica mea, pe carT s mi le trimita la Bucuresca cine

IT va muta mina, cand va ajunge la marginea hartiei ?
cine va lua cola cea scrisg, pentru ca el sd pta scrie
pe cola urmatOre ? Aceste intrebarT erati firescI pentru
mine, cacT, desi eti scieam in teoria si din propria mea
experienta ca un medium isT pOte muta mina singur

singur sg'sl schimbe hartia, totusl, pentru al mita luT

CosmovicT ostenla, o faceam tot-d'a-una 6.1 insumT,

acest inlesnire devenise pentru dinsul o deprindere.

Aveam o sedintg a-cas, sera, la 6 Februariti 1891.

Erati fata : episcopul Ghenadie Argesiul, Th. Sperantia

si Ion Nenitescu, acesti dol' din urrna doctorT in filosofia.
Ca medium servia V. Cosmovici. Dintr'o comunicatiune

forte lungg, peste 60 de sirurT marunte in copig, totul

scris farg intrerumpere, cu o Tutla ne 'nchipuitg, in interval de 14 minute, tragem urmatorul pasagiu
Tu te 'ntrebT, cum va face al nostru medium la

Paris pentru a scrie singur ceea ce 'I voTu dicta eti,

laird ca cine-va sa'l ajute, schimbind histia? El bine,

el va merge Boulevard St. Michel No. 36 la

Coquelin 1 i va cere un lung ac de cusut; apol va

infige acel ac la coltul hirtieT, fixind astfel cOlele,

de aci va scri cu mina drpta, Tar cnd va isprvi o

cOla atuncl ell insamT o voTu smulge prin intermediul
luT, adeca cu mina lui stingd. In acest chip, ca i 'n

timpul petreceril mele la Paris, vei ave dela mine de

acolo cite o scrisOre pe spthnina...) (I)
InsemnatT bine : aci nu este numai o suggestiune descriptiva de a face in cutare mod cutare lucru, dar Inca mai
avem si o adres Coquelin, Bulevard St. Mickel No.36.
s) Textul frances: eTti te demandes, comment fera notre medium h. Paris pour
pcmvoir ecrire seul sous ma dictee sans que quelqu'un l'aide it enlever les feuilles

Eh Men, ii ira Boulevard St. Michel, chez Coquelin No. 36 et demandera

une longue aiguille pour coudre; alors ii meitra Paiguille dans un coin de papier et
fixera ainsi les feuilles; apres, ii ecrira avec sa main droite; quand les phrases ecrites

sur une feuille seront terminees, c'est moi-meme, par son intermede et sa main gauche,

que j'arracherai la feuille de papier. Ainsi tous les huit jours tu auras de mes nouvelles de Paris comme dans le temps d'autrefois....

www.dacoromanica.ro

3 68

MATERIALISMUL IN SPIRITISM

Acsta adresa, se 'ntelege dela sine, CosmovicT eda

notat'o in carnet pentru a n'o Lula.
Peste cate-va s6ptmani, la 25 Februariii, el plca la
Paris. De atunci sedintele nOstre din Bucuresci urmz
inainte cu Th. Sperantia, un medium de aceTasi forth',
si cite o data cu Z. Arbore, fisicesce ce-va maT slab,
ambiT primind comunicatiunT autornaticesce in stare de
cea maT perfecta catalepsi, din care se destept apoT
cu incetul prin frecarea bratuluT drept. Ca si CosmovicT,

ei scriti stand in picTeire, cu capul radicat sus si intors

la stanga dela hartia. Cu chipul acesta, la cas de trebuinta fenomenele treceati printr'un control mu ltip lu :
eg, Cosmovicl, Sperantia si Arbore, astfel ca o comunicatiune pe care o primfam e singur, daca aveam vre-o

indoell in privinta'T, o verificam fail a o spune prin

Arbore i Sperantia in Bucuresci si prin Cosmovid in
Paris, adeca prin maT multi in maT multe locurT, intocmai

ca si cand ar fi o observatiune astronomica.

Dupa plecarea lui Cosmovicl, trebuTa sa ne asteptarn
ca la Paris, Boulevard St. Michel No. 36, el va gasi o
pravalia cu ace sail o fabrica tinuta de un d. Coquelin.

Dar daca o gaga, ce ar fi lis atuncT un Hartmann ?

ar fi dis ca. nu este o comunicatiune spiritista, ci ca

consciinta somnambulica) a luT Cosmovici sciea din

94. Bucuresci ca la adresa cea indicat traesce in Paris un
negustor de ace numit Coquelin; i s'ar gasi pe data
o dr6e de gura-cascal carT sa se inchine cu evlavia de
'naintea unuT asemenea non-sens.
Ce s'a intamplat insa ?
Peste patru clile dupa plecarea luT CosmovicT, la

Martie sera, intr'o cli de VinerT, noT aveam o sedinta

eti, Arbore, i Sperantia ca medium. AscultatT comunicatiunea primita :

Cosmovic1 0-a perdut capul cautand No. 36

i pe

gd. Coquelin 1 si pe cand el credea ca va gasi un mare

ccomerciant, Tata ca cel gasit nu e de loc comerciant,

cci mai curand un fel de mic comisionar, dar totusT
www.dacoromanica.ro

MATERIALISMUL IN SPIRITISM

169

u n (1. Coquelin. Restul II vei afla chiar dela Cosmoevici...) ')

Peste trei clile primim dela Cosmovici o scrisOre cu

data de 2/14 Marti; trimisg Sambltal dimineta, adecg.
--trecend numai o nOpte la mijloc dupg sedinta de mai
sus, si'n care el scrie :

aAm fost 36 Bd. St. Michel. Ce minune I... Ajung in

afata case ; nu I/6d care sg 'mi fie indicele cg ar fi o
magazie; in fata use consierjului era un comisioner ;
aintru i intreb consierjul ; imi respunde :

a Nu e aicT nici un Coquelin.

ctEti protestez ; in fine, ce sg fac ? am esit. La pOrtg

adresez la acel comisioner care sedea acolo

a Domnule, nu cunosci pe Coquelin ?
Care anume ? (riclend :) Cel dela Comedia Fran-

4 In

a cesg sail un altul ?

a Fgrg indolg, i-am respuns, nu acela dela Comedig,

ci un altul.
Atunci sint eti acel altul ; si cu ce ye pot servi ?
Sg 'mi indici o magazie de unde a put cum-

44
4a

pe'ra ace.
Ce fel de ace ?
Ca sg. fixez hgrtia.
a
Cu cea mai mare plgcere.
aSi ambii ne-am dus peste apg.
Acsta s'a intamplat lui Cosmovici la Paris tocmai
Vineri, adecg chiar in cliva in care faptul ni se comunich i noue in Bucuresci, cu o deosebire cel mult de

cate-va clasuri.

Aci ce mai clice al-de Hartmann ? La 6 Februariii,

cand fusese indicatg adresa cu No. 36, a consciinta som-

nambulicg a lui Cosmovici nu putea ved nici o prdvglig cu ace si pe nici un Coquelin. de vreme ce nici
pravglig. nici Coquelin nu se aflaii acolo. Abia la a
I) Textul trances : .Cosmovici a oublie sa tete a la recherche du No. 36 et Mr.
et croire qu'il va trouver un grand commergant, quand a la fin celui qu'il
a trouve West pas du tout commergant ; c'est plutt un pauvre commissionnaire a co
qu'il parait, mais toujsmrs un Mr. Coquelin. Le reste tu le sauras par lui-meme...
Coquelin

www.dacoromanica.ro

170

MATERIALISMUL IN SPIRITISM

Martie, adeca. peste 22 de gine, punct la Ora cand Cosmovici cauth ace, un d. Coque lin veni sa se wide de
'naintea case No. 36, lar . sa scie pentru ce se a,eda,

adus fiind printr'o suggestiune mentala.' spiritista.

pregatith deja pe la 6 Februariii. Portarul casei nu'l cu.

noscea. Pote ca alt data nici ca va fi trecut pe acolo,
i'n ori-ce cas nu avea acolo nici o trba de facut, de
ra ce la moment a lost gata de a pleca cu Cosmovici
dupa ace.
Am spus ca in casul acesta suggestiunea este quak
drupla : 10. Cosmovici suggestionat de a scrie la 6 Februariti ; 20. Sperantia suggestionat de a scrie la I Martie;

30. Cosmovici suggestionat de a cauta pe un Coquelin

la ra cutare; 40. acel Coquelin suggestionat de a'l

95.

atepta la aceia,i Ora, tote aceste suggestiuni imbinate

ast-fel incat sa se adeversca una printr'alta i tot-d'odath, dei suggestiuni, sa fie totui mai pe sus de orice fel de suggestiune cu putinth dela un agent intrupat.
Fenomenele spiritiste n'aa fost pina acuma de loc studiate din punctul de vedere al suggestiunil in alAturare
cu suggestiunea cea ipncticA; si tocmai din acest punct
de vedere comparativ ele trebuesc a fi studiate, caci
Ipnotismul fiind o data recunoscut i inteles, printeinsul,
adeca dela cunoscut la necunoscut, urmza a ajunge Ia
recunoscere i la intelegere fenomenele de aceia1 natura a Spiritismului.
Dar insui Ipnotismul n'a fost Ore cu desavirire tagaduit si batjocorit pina mai de' una.di ? Nu mai departe
decat la 1885 un laureat al Academiei de Sciinte din.
Parisp, d. Mabru, publica o carte de vr'o 600 pagine,
Les Magnetiseurs jugs par eux-rnernes,
intitulath
in care dice ca.' ori-ce suggestiune este o curata arlatania; Tar cu un an mai thrdiii, la 1887, un membru al
Institutului, d. Desjardins, scriea in Le Soleih dela 15
August ca tote fenomenele Ipnotismului nu fac doe parale. Intr'o asemenea stare de lucruri nu se putea cere
dela nimenea un studiu comparativ intre Ipnotism
intre Spiritism, ambele fiind privite ca doe ixuri ; i Tata.
www.dacoromanica.ro

MATERIALISM:IL IN SPIRITISM

171

de ce ping astacll Spiritismul *PO. pe Omeni de sciinta

nu prin fenomenele sale cele superiOre, ci prin cele inferiOre, vrg s lic prin cele n e-su gges ti on ale, la
cati ne vine rindul de a trece acuma.
Aceste fenomene ne-suggestionale sint de doe feluri :

I. Cele subiective, adeca provenite dintr'o insusire

personalg a lui medium, fail ca sa fie neaperat trebuinp:
de a banui in ele lucrarea Spiritelor. Astfel David Horne,
bung-Ora, in unele rnomente se rdclich in aer fgra a cgd

si se bagg in foc far'g a arde, acsta in mai multe rindurl si de 'naintea a o mulpme de marturi. In privina
focului, se pte clice cd Home il neutralish in acele momente, facendul nevatamator chiar pentru ali i pentru
bathe sail lucruri. Lord Lindsay ne spune cg de opt oil
Home IT puse pe man g. cgrbuni apring fgrd ca sal arcla.
LW' Hall if asecla un cgrbune aprinc pe cap, si nici un
fir de per n'a fost pgrlit (Russel Wallace, Les miracles

p. 219-222). Aceste fenomene de levita0une si de

incombustibilitate, cari ne intimpma deja in Biblig
si de cari sint pline mai ales legendele Sfinplor, sint
forte interesante, dar nu se pot numi spinitiste, intru
cat nu se vede i nu e nevoe de a se ved intr'insele
amestecul din afarg a unor fiir4e extra-omenescf. De
aceea ele nu me preocupg in studiul de faca, precum
nici asa numifa mediumi vindecgtori (mediums gueris-

seurs), a caror apropiere sag atingere personala linistesce

unele dureff sag unele bOle. Asemeni fenomene, inca o
data, nu intra in sfera propriii clisa a Spintismului, si tot
atat de subiectivg, datoritg numal supra-organismului
individual, ni se pare a fi asa clisa a-doua-vedere, tla

seconde vue, prin care unele persOne excepponale, in

unele impregfurad Taras1 excepponale, ve'd ceea ce se
petrece atuncl la o mare depgrtare.
L evita0un ea dovedesce cg supra-organismul e maT

usor decdt aerul; incombustibilitatea dovedesce ca

supra-organismul nu se teme de foc; mediumitatea
vindecgtre dovedesce o deosebitg putere simpaticg a
www.dacoromanica.ro

172

MATERIALISMUL hi' SPIRITISM

supra-organismului, iar a-d o u a-ve der e dovedesce ca

supra-organismul se bucura de o extrema agerime sati

fineta a simturilor, tote aceste insusiri manifestandu-se
Ia om in stare de intrupare numal intr'un mod anormal.
Lasand acestea la o parte, ne vom opri mai cu staruinta
96. asupra unui alt fenomen tot atat de subiectiv, dar de
un caracter mai spiritist, fiind-ca este in legatura nu numai cu natura supra-organismului, dar Inca si cu marea
cestiune a mai multor existente evolutive ale fie-carii
individualitati. Acest fenomen este ceea-ce se chiama

dupla personalitate.

S'ait scris in trecet despre mai multe casuri bi-personale ; numai unul insa a fost studiat intr'un chip pe
deplin sciintific, si numal acesta merita o intrga incredere. Este anume casul maestresce desfasurat in articlul
al doilea din cartea lul dr. Azam: alypnotisme, double

conscience et alterations de la personnalitv (Paris, 1887).

In curs de peste 20 de ani o saraca fata din Bor-

deaux numita Felida a trait ca doe persne diferite manifestandu-se intr'insa pe rind. Dela nascere i pina la
o vrista ore-care ea fusese posomorita, posaca, greOe la
cap : morose, avec la physionomie terne, un peu lourde
d'espritD ; de o data, dupd o ametla, Felida deveni vide,
isteta, destpta, de o potriva gata de a munci si a pe'trece : cvive, alerte d'esprit, avec la physionomie veillee, aussi prompte au plaisir qu'au travaih. Apoi peste

cate-va clue iarasi o ametla, dupd care Felida redevenia reutaciOsa i trista, ping la o ametla din noti,

i veselia ; si tot asa inainte,

cand o persona, cand cea-lalta persna, cu intervalutl
mai lune sail mai scurte. Starea cea de reutate, dr.
Azam o numesce prim a, condition premiereD, cad
prin ea Felida IT incepuse vita ; pentru starea cea de
bunatate rema'ne ast-fel epitetul de secund a, condi-

care '1 rededea bunatatea

tion secondel.. In starea prima Felida nu's1 aducea aminte

cu desavirsire nemic din ceea ce facuse in starea secunda;

in starea secunda, din contra, ea tinea minte cele facute

in tote periOdele din ambele starT. Aceste periOde fu-

www.dacoromanica.ro

)7.

MATERIALISMUL hi SPIRITISM

173.

sesera de 'intain scurte pentru starea secunda si lune:

pentru cea prima, apoi cu incetul ele
scurtat pentru .
starea prima si
lungit pentru cea secunda, in sfirsit
starea prima a inceput s dispara, asa ca in anil din
urma Felida nu maT cunoscea decat starea secunda, devenit pentru ea o stare normald ; tot-d'a-una veseta si
placuta.

Fisiologia pte ea Ore sa gassca cheia acestuT fe .

nomen de crncena lupta in acelasi individ intre doe
personalitatT antagoniste, o lupta cu invingeri periodice
dintr'o parte si din cea-lalt, ping ce dupa doe-clecT

personalitatea cea a doua isprvesce prin

birui pe cea dentAla, gomul nal), ajungend a goni pe:

de anT

eoniul vechiti

D. Victor Egger (Revue philosophique 1887 p. 304)

presupune cal in starea prima lucra in Felida emistera
drpta a creeruluT, Tar in starea secunda emisfera stnga;
dar acest explicatiune ne-ar duce vrend-nevrend la ab-

surda teoria c toti menii bunT cugeta prin emisfera.

drepta i totT OmeniT reT prin emisfera stanga.
Din punctul de vedere al SpiritismuluT dupla personalitate a Felidei ni se infatisza sub adeverata sa lumina.
Dr. Azam constata patru lucruri, carT sint cele de capeteni :

I 0 NumaT in starea secunda, chTar dela inceputul,

luptel, Felida IT aducea aminte ambele sale stall, adeca
numaT atuncT ea avea o memoria personala intrga;
20. Fiind ipnotisata cnd se afla in starea prima, Felida trecea in somnambulism la starea secunda, adeca

se intorcea la ceea ce era pentru dinsa o stare personail normala ;

30. Starea secunda este aceia care la finea lupter a

castigat o biruinta hotarita ;

40. In starea secunda Felida era mult maT bung decit
in starea prima, ceea ce se potrivesce cu marea lege a
evolutiuniT.

Deci, numaT in starea secunda Felida pike fi privita

ca o personalitate actuala intregg, pe cind starea prima.
www.dacoromanica.ro

MATERIALISM:IL fti SPIRITISM

174

nu fusese pentru dinsa decAt un fragment, o remasita

de personalitate intrgg dintr'o alt vita anterira mai
putin perfecta.

Casul Felidei se pte darg intelege nurnai prin r eincarn a tiu ne, numai prin doe existente succesive, nurnaT ca o ciocnire intre doe trepte din evolutiunea unei
singure

Ne oprim aci, reamintind cititoruluT cele spuse deja

despre Felida intr'un alt loc, acolo unde noi am analisat rolul real si crolul ideal al omuluT.

II. Fenomene ne-suggestionale ob ie ctive.

In capitolii de mai sus nu o data noT am mentionat
pe vestitul Lombroso intre cei doi-treT marT vrajmasT
sistematici aT Spiritismului, alaturi cu Hartmann, cu Buch-

ner, cu Preyer. Dar pe cnd noT scrieam, fata lucrurilor s'a schimbat: astadi ping si Lombroso, da, p in g

si d. Lombroso a devenit Spiritist.

In clilele de 28 Februarie si 2 Martie s'at pnut la

Neapole doe sedinte spiritiste , la carT a luat parte
profesorul Lombroso, insotit de maT multi invetati : dd.
Tamburini, Ascensi, dr. Bianchi, dr. Penta, profesoril
Gigli, Vizioli etc. piarele italiene, mai ales Tribuna
giudiziaria dela 5 Iulie, reproduc procesele verbale autentice ale acelor sedinte, si tot-o-data o scriscire din
partea luT Lombroso, prin care el declarg cg : ami-e

crusine si'mT pare reil cal am combatut ping aci cu atOta

4stAruin0 faptele dise spiritice.

$i 'n ce anume se cuprind acele fapte carT in doe

sedinte, nici mai mult, nici mai putin, a fost in stare
de a sgudui scepticismul unui Lombroso?

Ncsce fenomene spiritiste ne-suggestionale de o

natura forte inferira.

Bung-Ora:

0 mesa s'a inaltat in aer;

Bathi in mesa.' din partea unui agent nevedut ;

Un clopotel radicndu-se singur de pe mesa, facend
tircOle si sunnd d'asupra capetelor celor de fata ;

www.dacoromanica.ro

MATERIALISMUL IN SPIRITISM

175

Scaunul, pe care sedea Lombroso, fuend de sub

dinsul, ast-fel c profesorul trebul'a sg remng in pi-

cire;

0 rnescirg umbland singurg pe 'n odae;

0 talvitg plina cu Nina' resturn5ndu-se dela sine, fgrg
.a se imprgstia un pic de faina ;
In sfirsit, uniT asistentl sad simtit piscati de cine-va
sail de ceva nevedut.
Ca medium servia o femee, d-na Eusapia Paladino,
pe care experimentatoriT o tineatl legatg.
Iatg fenomenele, cari ail incredintat pe Lombroso despre neatirnarea Spiritismului de Magnetism si de Ipnotism, cu calf el se indartnicia ping atund de a'l amesteca la un loc.
Din asemenf fenomene se pte insg trage vre-o incheere luminsg ?

Negresit ca nu.
Agentul cel nevedut sail agentii carf micatI m6sa,
scaunul, clopotelul, tgvita, ba Inca,' si piscau, nu aveati
pentru acestea trebuintg de maT multg inteligentg decat
aceia a uneT veverite?
Dar atata ajunge ca punct de plecare : de aci inainte
Lombroso va urmairi fenomenele, dupg cum a si fggaduit'o el-insusT, i lesne va ajunge din trptg in
treptai

la nesce manifestatiuni din ce in ce mai supe-

riOre.

Fie ex-om, fie ex-maimu, fie ex-veveritg, nevedutul

care danth cu clopotelul si se juca cu tavita nu era o

98. fortg Orbg, ci o fiin lucrnd intentional.

Fenomenele de acstd natural nu se pOte dice cg. sint
o m en es c I,

dlr in off-ce cas ele sint zoolog ice,

si acsta este deja mult.

Fgra' indolg, e un mare cAstig pentru Spiritism de
a nurnera in sirurile sale pe un bgrbat ca d. Lombroso,
autorul scrierilor celor forte la modg : eL'uomo di genio

i
L'uomo delinquente ; dar ori-cum ar fi, noT
nu'l felicithm asupra rnijlcelor carT au isbutit sa."I im-

blnclscg.

www.dacoromanica.ro

176

MATERIALISM:IL IN SPIRITISM

Ar clice cine-va cg Spiritele Omenilor au vrut sg pedepsscg sail sg Tea in ris pe vechiul lor duman, ast-

fel cg nici unul din ele, fie ori-cat de inferior, nu s'a

pogorit s aibg a face cu dinsul, trimitendu-se drept
apostol ca sg'l convertscg un Spirit de dobitoc care s'l
pisce.

Mai soil', maine sati poi-maine ne vom pomeni pe nea0eptate cg un Hartmann sail un Buchner se vor lumina i eT prin Spiritul until tintar 1

William Crookes, Russel Wallace, Zollner i altii incepuserg i eT prin experimente spiritiste de o ordine
inferirg, adecg ne-suggestionale, dar totu0 mult mai
omenesci, dintre carT noT vom aduce aci numai doe-trer
exemple din sute i din mil% Doritorii de multe i de

fel de fel le pot citi in :

R. Hare, Experimental investigation of the Spirit manifestations,

New-York 1856 (nemtesce: Experimentelle Untersuchungen, Leipzig
1871);
R. Dale Owen, Footfalls on the boundary of another world, London
1860;

A celasl, The debatable land between this world and the next, London 1872 (nemtesce : Das streitige Land, Leipzig 1876) ;
W. Crookes, Researches on the phaenomena of Spiritualism, London
1874;

M. Perty, Die sichtbare und unsichtbare Welt, Leipzig 1881;

A. Russel Wallace, On miracles and modern Spiritualism, London
1874 (francuzesce : Les miracles et le moderne spiritualisme, Paris
1891);

J. Zllner, Wissenschaftliche A bhandlungen, Leipzig 1878-79 ;

Aksakow, Animismus und Spiritismus, Leipzig 1890;
Du Prel, Phaenomenologie des Spiritismus, Munchen 1890 ;
AcelasT, Studien ber Geheimwissenschaften, Leipzig 1890-91 ...

Sint multi, multi; forte multi, cari rinjesc cu ifos cand

e vorba de fenomene spiritiste, mgcar ca eT n'ail resfoit,
ba nici ati veclut vre-o data mgcar in sbor una singurg
din aceste carp', cgrti adev&at magistrale din punctul
de vedere al experimentatiunii sciintifice, cgrti scrise nu
de fluturaT literari, nu de fabricanti de 4fapte diverse)

www.dacoromanica.ro

MATERIALISMUL iN SPIRITISM

177

de pe'n cliare, nu de prorocT de pe'n catenele, ci de fisicianT, de chimitT, de astronomT, de antropo1og4tT, de

natural4tI de prima ordine.

Ce s'ar clice ore despre un om, care s'ar apuca a ride

cu haz de o ramur de cunoscitne despre care el n'a

citit nemic s er io s 0 nu scie nemic t em elnic ?
S'ar clic6 cl e un nerod. lionni soit qui inal y pense.

Crookes, experimentind cu faTmosul medium Home,

cumper el insu0 un armonic de tot noil 0'1 aecla intr'un co ast-fel ca s remnX afarg numaT mnunchiul.
Home punea o mAnA pe acest manunchiti, frl a put
atinge partea cea instrumentall a armoniculul, care era
ascunsA in co 0 pe care nicT alt-fel el n'ar fi putut
s'o atinga, fiind-cl mana cea-lalt 0 picTrele luT medium
erail observate 0 chTar tinute de cAtil ceT de fatA. Iath
figura:

4;796

www.dacoromanica.ro

12

MATERIALISMITh tiT SPIRITISM

178

In acsta positiune armonicul incepea de 'ntaiu a se

clatina, apoi resuna, in sfirit canta una dup alta mai
multe anT, pe cand mama lui medium intepenia in nemiscare. Cu incetul Home isT departa mana dela armonic,
si tot* instrumentul, desi lasat singur, nu inceth de a

canta mai departe. Era invederat ca nu mama lui medium

ii stapanTa, ci '1 stapania o alt mama, o mama nevequta,

pe care n'o impedech cosul. Cate o data acesta mana

se tacea chiar v 'Nun' pentru un titrip Ore-care.
Ascultati pe insusi Crookes :

40 mica mama de o forma forte frum6s6 s'a radicat de pe mesa socfragerieT si nil a Intins o fl6re. Ea aparit In treT findurT, dandu'mY
4C prilej de a me incredinta pe deplin ca este o mama, tot atat de reala
aca si a mea propria. Lucrul s'a petrecut la lumina, chTar ln odaea
smea, pe and manile i picTOrele lief medium erail tinute de mined...

Apol mai' la vale :

MaY de multe orT ell si alliT am veclut o mana apesand clapele armoniculuY, pe cand In acelasT moment amlndoue manile luT medium
serail vedute deosebit, si une-orY tinute de eel de lInga dinsul. Manile
ci degetele nu inT-ati parut tot-d'a-una solide i viue. Une-orT, cata. s'o
cspun, ele pareaii maY mult ca un nor aburos, indesat In parte sub
forma. de mama. Toff ceT de fata nu le vedeaa de o potriva bine. Dp
sexemplu, pe and se misca o fibre sail alt-ceva mic, unul din asistenff
,vedea numaY un abure luminos plutind In aer, altul vedea o mana
snegurosa, altul numaY flOrea pusii In miscare. Eb InsumY veduT, nu o
cdata, de 'ntaTu un lucru miscandu-se, dupa. aceea un nor luminos forsmandu se d'asupra'T, i 'n sfirsit acel nor condensfindu-se, land o
'forma i pretacendu-se inteo mama. cat se p6te de perfecta. In acest
(moment totT eel de fata puteail sI. vda acea mama. Ea nu era totsd'a-una o simpla forma, ci une-orY avea aer de a fi Insufletita si forte
cgratiOsa : degetele se miscail si carnea parea a fi pe deplin omenesa.
4cLa lncheietura mane sail la brat acsta forma devenTa abur6s5 si se
sperdea Inteun nor luminos. La atingere, aceste mara cate-o data sint
red ca ghiata si m6rte ; cate-o-data, din contra, ele that, parut calde,
'vine, si strIngeall mama mea cu tot avintul until vechii prieten. 0 data
seii am retinut una din aceste many In maim mea, strIngend'o cu hos tarirea ca sa nu'inT potS. sapa. EY bine, fail nicT o lncercare sail o
ssfortare de a se smulge din strins6re, acea mama. incetul cu Incetul
s'a topit asa diand, si m'am pomenit c In Tana mea n'a maT re.
cmas nemic...,

Acestea le spune un William Crookes, care pentru EnglesT

este ceea-ce e Pasteur in Franta. i dupa ce le

www.dacoromanica.ro

lOO.

MATERIALISMUL flT SPIRITISM

179

spusese acestea la 1874, peste patru ani' el descopere

inateria radiantA, o descoperire pentru care la 188o Aca-

demia de Sciinte din Paris IT decerne un mare premiti

ai o medaliA de aur.
In privinta caducerif florilorzi Alfred Russel Wallace,
un naturalist de potriva lul Darwin, ne povestesce urmatrele :
sTrasura cea maY Insemnata din mediumitatea d-sOreY Nichol era
iducerea de florY si de fructe In octal lnchise. Pentru Intlla data v6 ;Ms= acest fenomen chiar la mine a-casa, intr'o epoch cand mediumitatea d-s6re1 Nichol era Inca putin desvoltath. Aveam la mine maY
inultY amid intiml. Medium venise ca sY. Yea un daYu eram In toYul
< (erne(
si a seclut la noY veo patru clasuri intr'o odae farte mica
ad luminaa cu gaz, lnainte de a se Incepe fenomenele. Faptul de ea<cpetenia este ca, pe o mesa. gala, Inteo mica odae Inchish st intune<c6sa (salonul de alaturea i coridorul erail bine luminate) ad aparut
o multime de florY, earl nu se aflati acolo cu cate-va minute Inainte,
atund and scadusem lumina gazulut Eratt anemonY, lalele, crisan:erne, aglicT de China si maY multe feluri de terige. T6te emit cu desh. vIrsire praspete, ca i cand ar fi fost culese de priph Intr'o serra. Le
< icoperia o gingasa rota. NicY o petall nu era rupa sad vatmata.,
<riicl unul din cele maY fine spice ale ferigelor nu era desprins. Ed le-

am uscat pe t6te i le plstrez de 'mpreuna cu o martura dela totT

Ace de fath, cum-ca el nu s'ati amestecat lntru nemic cu scirea lor la
-.3.ducerea acelor florY In odae. Am credut atund si cred si acuma CI
era cu totul peste putina ca d-s6ra Nichol sh. le fi ascuns atata timp,
a le fi pastrat asa de bine si, mai cu soma, O. le fi acoperit peste tot
un f6rte trumos strat de rota, IntocmaY ca acela care, cand cliva e
fOrte calda, se asecih pe un pahar p1M cu aph rece. Asemenl fenomene
s'ail Intamplat de atuncY lncace sute de orT, in diferite case sin dife< rite Impreglurart Cate-o-daa se arYtati pe mesa marY gramedY de
<florY. Adesea se aduceati anume florY sad fructe pe carl le cerea eine< va din ceY de fata. Un amic al med ceruse flOrea-sarelui, si o planta

nala de sese pidare a cadut pe mesh, cu rat-lama Inconglurata de

pamInt. Unul din experimentele cele maY Mmitre avuse loc la Flo< renta, de 'naintea d-lul T. Adolphus Trollope, a d-nei Trollope, a
d-s6rei Blagdon si a colonelulul Harvey. Odaea a fost re'scolita de
acestY damn): ; d-na Guppy (fOsta d- Ora. Nichol) a fost desbracata. 5i
eerasY imbracata de catra d-na Trollope, fie-care bucatica. a imbraca.;< mince sale a fost cercetath, apoY d-na Guppy si barbatul eT ad fost
strins legati inainte de producerea fenomenulut Dupit vr'o dece minute totY ad strigat CI mirOsa. a florY In odae. S'a aprins, luminarea,

www.dacoromanica.ro

MATERIALISMUL IN SPIRITISM

180

Si s'ati v6dut pe bratele d-neY Guppy 0 ale d-luY Trollope o mullime

II de narcisY cliff umpleati aerul de miros....a

Fenomenul florilor exotice cu rou a pe dinsele in

toTul l'erneY, acesta maT ales este ceva care intrece
un fapt botanic
ori-ce inchipuire ; i totu0 faptul
ni'l adeveresce ca martur ocular unul din ceT mai ilustri naturalid.

Celebrul astronom Zllner, inventatorul astrophotometrulta i al colorimetrulta, autorul unef cap.d'operg

asupra Cometilor, ceruse i cgpetase dela Spirite ca ele

sg'i intipgrscg urma mnilor 0 a picirelor gle pe

thing sag pe funingene, pe cnd medium edea athturea
incgltat. Mai mult deck atka ; acele mginI sail picire
ail fost bggate in parafin i ail thsat in ea forma lor
intrega, ceea-ce o mng sa un picior de om intrupat
n'ar fi lost in stare s facg, ad' la retragere din parafing s'ar fi stricat forma, pe and organele spiritiste,
retrggendu-se prin evaporare, forma a re'mas cu de-

sgvir0re neatinsg, intocmaY ca interiorul unel cisme sail

al unel mnue.
Clopotelul buT Lombroso, armonicul luY Crookes, flo-

rile ha Wallace, tiparele lui Zllner i atkea altele pe

carl le trecem cu vederea, sint nesce fenomene spiritiste
fat% nicT o suggestiune, dar dovedind intr'un chip pipgit
ma t eri alita t ea Spiritelor, a materialitate neajunsg
in principiii pentru simturile mistre cele pgmintesa insg
putend a deveni vNutg i chiar pipgita cnd ii vine in
ajutor fluidul unui puternic medium special, adecg ceeace se numesce gmdium a matrialisations,.

Nu ne mai trebui deck un pas pentru ca, dela o asemenea mng sail dela un asemenea piclor, sg trecem

la o figurg omenscg intrgg, cu cap, cu trunchiu,

cu brate i cu glezne. Ea apare , se micg, vor-

101. besce, ne atinge i se lasg a fi atinsg, dar dispare apoi

www.dacoromanica.ro

MATERIALISIMIL IN SPIRITISM

181

dupa o clipa sail dupa un restimp are-care, fAra ca sa

ne fie cu putinta de a o opri pe loc. $i se ivesc astfel
nu numai o singur figura, ci chTar mai multe, ca in
aparitiunea vcluta, adeverit i reprodusa de cunoscutul
pictor parisian James Tissot.
Din data ce un Spirit se arata, el pOte fi fotografit.
De aceea Crookes n'a avut multa greutate de a fotografi Spiritul numit Katie King:

Despre acest fantoma s'a scris atatea 0 de atatea ori,

inca noT ne vom restringe aci la cAte-va cuvinte. Medium era d-Ora Florenta Cook. Putea cine-va s inchicla

www.dacoromanica.ro

182

MATERIALISM:II, IN SPIRITISM

ermeticesce casa, putea sA stea la pindA in tote unghetele oddilor, putea s Tea ori-ce me"surA, numai d-sOra
Cook sA fi fost f4A in stare catalepticA, si Katie King
apArea, vorbia, glumia, dedea mana sag bratul la eel de
fatA, ba IT numeral pinA i baitalle pulsului: 75 la minutA ; apoi dispArea in nemic dupA cum apAruse din nemic. La fa A. ea semthla ca o sorA cu d-sOra Cook, dar
era mult mai naltA si mai frum6sA. SA mai adaugam cA
in acelasi moment s'ail veclut d-s6ra Cook imbrAcat in

negru si Katie King imbracatA in alb.

Dar rolul fotografiei in Spiritism merge mult mai

departe.
De 'ntAiti, ca teori, s ascultAm pe Ernesto Volpi

(Compte rendu du Congres Spirite, 1890, p. 317, 324) :

(In cartes sa despre efectele chimice ale lurninet, profesorul Vogel
epovestesce o anecdota fotografica de cea maT InaltI insemnatate. Sint
mount catY-va anT, la Berlin, se scotea portretul fotografic al uneT
eclemine, care nu avea pe obraz nicT un semn deosebit. JudecatT dara
edespre mirarea fotografuluT, and pe negativ obrazul a aparut Impeestritat cu o multime de pete, desi pe obrazul dOmneT acele pete nu
ese vedeali de loc. A-doua cli acea dOrnna s'a Imbolnavit de varsat, si
eatund t6te acele pete ail devenit vadute pentru ochisf tuturora. Fotoegrafia dara surprinsese maT de 'nainte rudimentele varsatului, pe carT

e ochiul nu le surprindea Ina. Aces fapt dovedesce Intr'un chip neelndoTos

1. Placa sensibilg pOte O. fie impresionata prin obiecte

epe mil nu le vede ochiul ; 20. Placa sensibila, multumita acurateter

csale de a reproduce obiectele, nu inregistreza nicT o data deck ceea
tee exista In realitate... Se scie a retina, organul v6cluIta, primesce
timpresiunea vibratiunilor eterice, pe carl i le aduce sensatiunea cuelorilor ; dar acesta. sensatiune Incetza dincolo de rosu la o extremitate
ea spectrului solar si dincolo de violet la cea-lalta extremitate. Onduelatiunile eterice nue( jos de treT trilli6ne pe secunda si cele maY sus
ede 790 trilliOne pe secunda nu pot impresiona ietina nOstra. Experiementul cu dOmna dela Berlin rii-a dovedit, prin urmare, ca, place senesibila p6te primi impresiunT maT pe jos si maT pe sus de acele vibraetiuni. DecT sciintificesce fotografia spiritist nu e peste

AdecA: e sciin0ficesce cu putint ca fotografia sa: reproducA chipul unui Spirit, nu numai cand II v&I ochii
nostri, dar si atunci cAnd pentru ochii nostri el rrnAne
neveclut.

www.dacoromanica.ro

MATERIALISMUL IN SPIRITISM

2.

183

Aci st problema fotografiei spiritiste.

Acsta problema era sa fie cat p'aci compromis pentru tot-d'a-una prin mult trmb4atul scandal cu fotogra-

ful spiritist Buguet; un scandal, pe care nu '1 putea

trece cu vederea, caci tocmai casul Jul Buguet, studia
fara partenire cu dosarul judiciar in mana, demonstrza
rehlitatea fotografiei spiritiste.

Un medium noi am mai spus'o

trebui sd intrunesca do6 conditiuni: o deosebitd insusire fisica, ceva ca ipnotisabilitatea in somnambulism ; 20 vointa Spiritelor de a se impartasi anume prin mijlocul lui. De aci
urmza Ca un medium pote s prcla acest dar &AO in
doi feluri: 10. sati prin perderea insusirii fisice neape'rate ;
2. saii prin perderea simpatiei din partea Spiritelor. Un medium, care perde mediumitatea prin orl-care din aceste do6

impregiurari, simte o firsca ispita de a ascunde falimentul, de a inlocui facultatea cea perdut prin vre-un
mestesug inselator, printr'o sarlatania, mai ales daca
exercipul mediumitacii ii aducea folOse. Apol sarlatania
se descopere ca tot-d'a-una. SpinititiT sint mai interesaff
decat ori-cine de a o demasca cat mai curand, caci nu-

mai ei sint victime ale sarlatanului. Sarlatania se descopere, da ; insa nu trebui sa uita.m ca sarlatanul de
astacli pte sa fi fost mai 'nainte un adevrat medium.
Astfel a fost casul lui Buguet.
Avem de 'naintea ochilor intregul dosar al acestui
fotograf, un volum de 256 pagine, intitulat : iProcs des
Spirites dit par M-me P. G. Leymarie) (Paris, 1875).
Procesul s'a judecat de 'naintea poliiel corectionale
dela Seina, sub presedinta unui d. Millet. Buguet era
acusat de ministeriul public de a fi inselat pe clientiT
seT prin nesce portrete fotografice false, cu desavirsire
nespiritiste. LW' Buguet i se promisese nu se scie ce pe
sub mama acsta o vecli cusut cu ata alba* din totalitatea dosarului i se promisese nu se scie ce pe sub
mama, daca va ajuta la osandirea redactorului Revistel
Spirite din Paris, declarandu'l de complice al sell in
www.dacoromanica.ro

i84

MATERIALISMUL IN SPIRITISM

sarlatanig. A compromite cu orl-ce prq Revista Spiritd,

acesta era scopul cel forte invederat al politieT, adecl
al autoritAtiT civile, din dosul cdriTa se ascundeaa agentiT

Pape, cari tocmaT atuncl

precum a araat'o chiar de

'naintea tribunaluluT avocatul Lachaud

rail contra SpiritismuluT.
Dar Tat g.

tunati si fulge-

o minune, maT minune deal chiar foto-

grafia spiritist I

Top' aceTa, calrora Buguet le fAcuse portrete de Spi-

rite inainte de a deveni sarlatan, adecX pe cand era

Inca' medium in deplinatatea cuvintuluT, ati strigat pe
fat'd in gura mare ea' acele portrete represintg in adeve'r
pe nemurile lor cele re'posate. Cu alte cuvinte, Buguet
le spune eil v'am inselab, Tar dinsiT iT respund: enu.
Nu, nu ne-ai inselat, ci aT fost un adevrat medium,
i-al respuns ducele de Leuchtenberg, principele de Wittgenstein, contele de Bullet, contele de Medina Pomar, contesa de Caithness, marchisa de Rosals,
colonelul Devoluet, architectul Ernest Bosc, colonelul
Galateri, inginerul Boyard etc. etc
Vom reproduce aci numaT treT interogatorie, in carT
presedintele Millet s'a isbit nu de nesce burtA-verde, ci
de brbatT cu mult maT invetatT decat dinsul.
De 'kalif interogatoriul chimistuluT engles Maxwell:

.Presedintele: Prin Bertall, prin Leymarie sail prin alt cine-va, nu

v'atT ocupat ore cu fotografia spiritistl?
103.

Maxwell: Fuse rugat de a veni la un experiment. Sint chimist

.si fotograf destul de cunoscut, si se creclea cli, dacA va fi vre-o lnseladune la mijloc, eli neap6rat o vat descoperi. M gr6bil a m6 duce

eta IntMnire, cu siguranta cl nu voia put fi Inselat; dar m 'ntorser

de acolo dicendu 'mY cli nu Inteleg de loc, In ce chip Buguet ajunge
.la resultatul pe care 'I dolAndesce.
Presedintele: Acuma Insa clinscetY modul sea de a procede ?
<Maxwell: Am urmdrit tOte operatiunile
; am vIclut cum cdlo. liana fi punea tablele in pervaz, luar ed insuna pervazul Cu infinite
mele ti ' I dustf la camera obscurdv.

Asa vorbTa un chimist, fotograf el insusT.

Iat i-spunsul astronomulul Tremeschini :

www.dacoromanica.ro

MATERDILISMUL iN SPIRITISM

185

D. Buguet s'a pus In atitudinea unui om care se Inchira. ApoT

aplaca a fost sc6s1, si noT am v6clut pe ea la mijloc lntre d. Nus si
cIntre mine o a treia figurd.

Tremeschini inchee : eBuguet e fard indoiald un me.dium .

In sfirsit, Tata' interogatoriul colonelului de artileril

Carr, un ofiter superior forte invetat, care nu s'a multumit a adeveri mediumitatea luT Buguet, dar a pus tot-

o-dat in c6f1 sciinta presedinteluT Millet:

F,Carr: Se pOte ca Buguet s. fi ajuns a lnsela, dar este sig-ur cd
.el fusese medium un timp ore-care.

cPresedintele: Dar se scie a s6rele p6te s aib h. o actiune numal

casupra corpurilor. Dac . d.ta veT deveni nev6clut, cum 6re va pate'
acine-va s te fotografieze ?
cCarr: Fiind-cd d-ta invoa sciinfa, aped dd'nzt voe a'tY observa urAmdtbrele. Ciind d-ta fad sd hied lumina prin prismd, capelf spectral
.solar ; aldturea sint nesce racle invisibile; unele din ele se constatd nuamid prin caldura pe care o produc, altele Ant rade chimice. Ele existd,
emdcar cd d-ta nu le vedf i flu pop' prin ockif d-tale sd'/Y daf sama
(de ele. Radele sarelz4 se descompun ast-fel cd acopgr spectral, insd aldcturea Ant rarie calorifice, adecd ce-va neveVat pentru d-ta, dar simfit
prin termometru sag prin instrumente de o sensibilitate extremd...D

Intelegend puterea acesteT argurnentatiunT, presedintele Millet intrerupe pe colonel, clicendu'i cu superare :
Aci nof nu putem face discutiunf sciintifice. Ascit-te, d-le!.

In Buguet dar noT trebui sg deosebim cu stkuintai

treT fase succesive: de 'atiiii, un adeverat medium, forte
puternic pentru obtinerea fotografieT spiritiste, dar sle-

indn'sT fortele prin lkornia de a castiga pr mult sati

pre 'lute; al doilea, maT thrliii, un sarlatan care, per,clendu's1 mediumitatea, se incra a o inlocui prin mij-

Rice mestesugite, si isprAvesce prin a fi demascat ; in

fine, al treilea, o uneltd politienscA pentru a compro-Mite Spiritismul, contra ckuTa in acelasT moment archiepiscopul de Tulusa asvirlia o furisA epistoll pastoSpiritele nu se impacail cu Papa.
ral, ca'ci de 1
Cu chipul acesta, presedintele Millet, acela cdruTa nu'i
plgceail cdiscutiunile sciintifice a, a remas unde a remas,_
Tar fotografia spiritistg a mers inainte.

www.dacoromanica.ro

186

MATERIALISMUL iN SPIRITISM

Cel de 'ntAiu medium-fotograf a fost Americanul Mum ler

dela New-York pe la 1869. Anchete succesive, fgcute

de cgarg fotografii Slee, Guiney si Silva, departe de a
descoperi din parte'i vre-o umbra de inselgtorig,
putut ajunge la alt-ceva decal a mgrturisi rehlitatea faptului. Arestat i dat in judecatg, Mum!er a fost aquitat.

Tref experti a jurat pentru dinsul. 0 multime de

Omeni f6rte distinsi s'au grabit a recunsce ca'I datorezg nesce adeverate portrete fotografice spiritiste ale
amicilor saii rudelor din lumea ceea-laltg.
In urmg, incercgri mai mult sail mai putin reusite ai
fost fgcute in Anglia de John Beatie, Dr. Thomson, R.
104. Williams, Traill Taylor, si mai ales de opticianul Thomas
Slater.
Astgsli fotograful spiritist cel mai renumit este capi-

tanul Volpi dela Vercelli in Italia.

Fotografia spiritistg se obtine nu numai sera inte6

camera luminatg cu magnesium, dar i pe 'ntunerec
printeo lumina pe care o respandesc insesi Spiritele, ca in
aparitiunea veslutg de pictorul Tissot cu cele doue fantome...

Cand ping si aparatul fotografic reproduce formele

reposatilor, ce fac dre protivnicii Spiritismului ? Unit
n'ati veslut si niail auslit ; altii se multumesc a tgggdui,
si pace ; o samg all ggsit insa lin mijloc mai istet asa
un ore-care dr. Eduard Jankowski (Psychische Studien,
XII, 15) sustine fOrte serios cal in fenomenul fotografiei
spiritiste placa sensibilg nu reproduce o forma realg, ci
numai o idee care se aflg in acel moment in creerul

lin' medium, adecg medium gindindu-se la o figura, aparatul fotografiazg leit acea figura numai ganditg. *Dpoi
dr. Jankowski exclam'Al- de ce dre un creer, in oreccari impregiurgri, sg nu pi:AA face ceea ce fac raslele
IsOrelui?

Ca sg nu credeti cg cii glumesc, sail ca nu

traduc bine, ascultati insusi textul nemtesc g Warum

esollte nicht in gewissen Fllen ein Gehirn dasselbe
(wirken, was die Sonnenstrahlen ?2, E peCat cg dr. Jankowski nu este el-insusi tin medium, aci i-ar fi de ajuns

www.dacoromanica.ro

187

MATERIALISMUL tN SPIRITISM

sal se gindscA numai la un cat'ar, i pe datA ar i ca"peta portretul dobitocului, mai ales dacal s'ar pune de'naintea aparatului pentru a inlesni cfotografia ideei
Acest minunat dr. Jankowski 1.-a gAsit tovar4i in
Franta printre aa poroclitii occuItiti. La congresul spiritist din Paris dela 1889, d. Donald Mac-Nab aduse o
fotografi represintnd o fantornA, de fatA,
fantomA,
I

clicea el

pe care dinsul i alI se a veclut'o, ati

pipit'o i ati fotografit'o, pe cnd medium zAcea alAturi

in letargiA. eAcea aparitiune materialisatA
adaogA d.
ePapus (Science occulte p. 881) -- nu era alt-ceva deec5.t o reproducere materialA a unui desemn vechifi de
mai multi secoli i care atrAsese forte mult atentiunea
dui medium inainte de adormire. Deci, uncle materialisaOunT

ar pute sa fie produse numai de ideea lu

emedium, objectivata' prin amestec cu Ore-cari forte putin cunoscute ale nature...
,/

Dr. Jankowski pe de 'ntregul, ba 'Inca cu virfl

D. Papus nu baga in samA un singur lucru fOrte simplu i
in calitate de occultist nu'l baga in sung tocmai pentru ea e fOrte simplu. Desemnul care impresionese pe medium, fie vechiti, fie nor], era portret al unei
fete sail un studiti de pe natur. Aparitiunea darA, pe care

d. Mac-Nab o pipaise, nu matialisa nici ideea lui medium, nici pe acel desemn, ci era insu1 Spiritul aceIei
fiinte care servise drept model pentru pictor. Admirnd
portretul, medium fAcuse prin insai acsta o evocatiune
a originalului, Tata' totul. Decal ar fi privit cu aceiai
rapire la o Madona d'ale lui Rafaele, pte cal i-ar fi aprut in acelai mod Fornarma, adecA erA1 mode lul.
SA presupunem cA desemnul cel admirat de medium
represinta o ciorchina de strugure. Ideea despre un stru-

gure este o idee intocmai ca i ideea despre o fat.

DupA teoria occultistA, ideea unui medium despre stru-

gure tprin amestec cu ore-cari forte putin cunoscute

ale naturei pcite se.' se materialiseze, devenind un strugure pipAit. In acest chip un medium, gAndindu-se ina-

www.dacoromanica.ro

188

MATERIALISMUL IN SPIRITISM

inte de adormire la biftec, ar put sa procure d-luT Mac-

Nab si celor sese amid' prilejul de a manca o idee!

ET bine, orl-ce ar face dr. Jankowski si d. Papus, nici
-o data fotografia spiritist nu le va da un catar sail tin
strugure printr'o idee, adeca printr'o suggestiune mentala din partea luT medium. Placa sensibila nu pi:Ste fi
alucinata, nicT ipnotisata, ci reproduce numaT realitatea,
ni

anume o realitate tnaterial.

Vclut sail nevedut, audit sail neaudit, pipait sail nepiWait, Spiritul este si el o materia, adeca este ce-va si

este materia tot-o-data, matematicesce x+m, ba inca o

materia moleculara, de vreme ce el nu e decal o

trept evolutiva din om si nu inceteza de a fi in impartasire cu omul.
In fotografia spiritista fantoma apare une-orT cu un

object in mama, buna-Ora cu o flOre, pe care ochTul nostru n'o vede, dar totusi o resfrange placa sensibild, 'far
prin urmare acea fhire sail orT-ce va fi este si ea o ma-

teria, nicT de cum o idee a luT medium sail a altuia

dintre ceT de fata, a Jul dr. Jankowski sail a d-lui MacNab. Dupa cum Spiritul pte sa faca pe sine insusT pipait pentru noT, tot asa el face pipaita i acea &ire,
care insa
intru cat nu este o materia pamintesca
dispare i dinsa de-o-data cu Spiritul, ca i draperiile
sail haTnele cu carT Ii surprinde placa sensibila. A deveni

o forma parnintesca simpta, fie off-cat de puternic fluidul cel imprurnutat dela medium, nu este ins usor pentru Spirite, si de aceea, atat in fotografia spiritista precum si 'n apariciunile cele objective ale fantomelor, acolo
unde nu incape nici o suggestiune, se observa maT adesea cal sint partT earl lipsesc sail nu sint ispravite, de
pilda un bust fara picIdre sail un trunchili cu d'abia un
inceput de bra4e. AceTasT causa produce maThile fr
corp ca in experimentele de maT sus ale Jut' Crookes,
una din manifestatiunile cele maT obicInuite. Dar pe cat
timp acea forma este accesibila pentru organele sail
pentru instrumentele nOstre, fie chip, fie haina, fie flcire,
fie orT-ce, ea pOte sa lase pe pamint urme traTnice,

www.dacoromanica.ro

MATERIALIBMIIL IN SPIRITISM

189

urme cari reman dupg retragerea aparitiunisi: in acsta

privinta fotografia spiritista nu se deosebesce de podo..
metria sail chirometria cea obtinuta de Zllner.

Ori-cine a putut observa, ca ea am intrat in studiul

fenomenelor spiritiste ne-suggestionale cu o nemultumire
6re-care, a put sg. clic: cu d'a-sila. Lucrul va fi lesne
de inteles prin urmatOrea parabola. lvii s'a intdmplat a

inveta unele limbi fara a fi invetat mai intilu gramatica kr, buna-Ora italienesce. Me apucasem d'a-dreptul
de autorY, ajutndu-me cu fondul meil anterior de cunoscinte generale 0 cu dictionarul. Incetul cu incetul,.
biruind multe pedeci, ajunsel a intelege bine chiar pe
poetl, citind din dosca in dosca pe Tasso, pe Ariosto,.
ba ping, i pe Petrarca. Cnd citesc, fie-care forma gramaticala imi

e pe deplin inteles

in fie-care frasa,,

adeca inra e pe deplin intelsa totalitatea frasei farg.

a me opri cAtu-1. de putin asupra forma gramaticale.
Frumsetea saC adncimea cugetarii in acea frasa imi incalylesce inima sail imi avinta mintea. Cnd scieam deja.
italienesce din literaturg, irra veni nu sciil cum intr'o cli

ca s invet gramatica italiang. Am luat'o in mng, am

mormait oftic6sele pagine despre substantiv i despre:
articol, nemic pentru inima, nemic pentru minte, cascare
peste cgscare. Ce sa fad? cnd reuesce cine-va a pri-

cepe pe Dante, nu I' mai vine a se intOrce la e 1 e

n t e, cad pentru dinsul tOte elementele sint deja cuprinse in sub-intelegere. Cef mai multi insa incep cainecLnesce prin substantiv, i apoi tiris-grapis, unul dintr'o

suta, se urca treptat pina la Dante. Numai pentru hatirul lor, nicl decum pentru propria mea placere, am
cercetat i eu in studiul de fata tavita cea cu faina a
lui Lombroso i cele-lalte fenomene inferi6re ale Spiritismuluf, de0 cele superi6re, van sa clic cele suggestionale, scrisOre, musica, desemn, inspiratiune, sint singu-

tele cari me pot miFa pe mine.

S'a clis adesea ca cei mai celebri mediumi: Home,,
www.dacoromanica.ro

190

MATERIALIBMUL tN SPIRITISM

Slade, Eglinton, Florenta Cook etc., all fost OmenT cu

o inteligentg forte marginitg. Asa este, si asa se pte
4ice, fgrg nicT o crutare, despre totT mediumii prin carT
se dobAndesc fenomene spiritiste de felul celor urmgrite
de cgtrg Lombroso, Crookes, Russel Wallace, Zllner
si atAtTa altiT. Dar tocmaT acstg impregTurare dovedesce si ea inferioritatea unor asemenea fenomene. Numai nesce Spirite pr de jos se virg printre placT peniru a sggria acolo o nemica ; numaT nesce Spirite pr
de jos ail pgstrat inca din trecutul lor destule ingrediente
curat pgmintesci pentru a put deveni pipgite; numai

nesce Spirite pr de jos, prin urmare, simpatiszg cu

2,l-de Home si al-de Florenta Cook.

Dar ore tot asa sint mediumiT cei-lalti, aceia prin carT
i pe cari nemine nu 'T numesce mediutnl, desi tocmai dinsii sint

se manifest g. fenomenele cele superiOre

fruntasT aT mediumitgth ? Un Victorien Sardou, care de-

semnzg de minune automaticesce, nu e in stare totusT

de a face sg jOce singur un arrnonic, ba nicT mgcar sg
vina un Spirit pentru a ciupi pe Lornbroso, necum sg
aducg din spatiti o fantomg. Profesorul Alaux, doctor
in Litere, poet si filosof, (1) avusese o fiicg... a avut ni
el o filcU Sburnd dintre OmenT, ea nu incet de a '1
Tubi... n'a incetat nicT dinsa de a 'st Tubi pe tata I ET
bine, d. Alaux ne povestesce astadT, intr'una din revistele parisiene cele mai respandite (Nouvelle Revue, 15
Mars 1891 p. 359), cg acea fiTcg, acea Julia... nu, Julia
lui se chiarna. Blanche..., ne povestesce c ea corespunde cu dinsul prin scrisOre automaticg. Medium cu
craionul in mama, d. Alaux nu se va bizui sg indemne

pe un Spirit a 'sT bgga piclorul si a rasa urma in parafing, pe and o face laird multg anevointg o nulitate
intelectuala nurnitg Slade, mdium a effets physiques,
x) lath' lista scrierilor d-lui Alaux: Les tenciresses 4untain,s, poesies, >867 ; La
raigion.frrogressive, etudes de philosophic sociale, 1871 ; Analyse mitaiskysigue 1872;
Eludes estketiques, 1873; De la mitaphysigue considerge comme science, 1879 ; Un

fils du siicle, poeme, 1882 ; Hisloire de la ,hilosophie, /882 ;. La langue el la littrature francaise du xi- au XVII siecles, 1884, etc.

www.dacoromanica.ro

107.

MATERIALISMUL IN SPIRITISM

191

simpatic unor Spirite tot atat de nulitati intelectuale ca

pi dinsul.

In scurt, daca este adeverat cal fenomenele spiritiste

cele inferire yin dela Spirite inferire prin mediumi inferiori, e nu mai putin adeverat ca dela Spirite superiOre trebui s'a ne asteptarn la fenomene superire printr'o mediumitate de asemenea superiOra. Spune'mi cu
cine al' a face, si eti ti-oiu spune cine esti.
Dupg cum la o sutg de Omen)", 50 sint ipnotisabili
de catra un Donato, tot asa se pOte clice cal dintr'o
loo d'abia vre-o 50 nu sint mediumi, adecg nu sint ipnotisabili de catra Spirite, toti ceT Ia1T fiind mediumi
cu scirea lor sari farg scire; insa intre medium si medium,
ca i intre Spirit sit Spirit, deosebirea e mare, une-ori
aceiasi ca intre un idiot si un geniii.
Felurile mediumitatii sint nenumerate, si rar se in-

tampl ca un medium sa se bucure de mai multe toto-data. Socrat, apostolul Paul, Jeanna d'Arc, Swedenborg, incepusera numai prin mediumitatea auditiva: el
aucliaU Spirite. Isus, acesta aureola a omenirii, intrunia
singur la culme tote mediumitatile, intrebuintand insg

pe uncle din cele infericire numai intru cat se cerea

pentru intgrirea celor superiOre, dupg cum se intrebuintza contrabasul intr'o orchestra. Ping' si sub raportul
fenomenelor celor inferiOre, bung-Ora al asa nutnitului
capporb>, este un abis intre Isus i intre cel mai puternic medium. D-sOra Nichol facea sa apara nu se scie

de unde gramecli de flori pentru petrecerea cator-va

boieri Englesi; Isus facea sa se ivesca cinci mil de
'AMY pentru a potoli fmea celor saraci, veniti a asculta adeverul. In principiti e acelasi fenomen; In apli-

catiune, nici o asemenare. Zambilele d-sOrei Nichol sint

o poesig, dar poesia ornenesca; graul cel dospit al lui
Isus este o proza, dar proza duninecleesca.
Fotografia spiritista si fantomele cele pipaite sint mai

cu sarn menite a inveder ierarchia cu rat m at er i al a intre Spirite. Numai Spiritele cele apropiate prin

materia lor de materia cea pamintesca isbutesc mai

www.dacoromanica.ro

192

MATERIALISMUL IN SPIRITISM

lesne a fi atinse de siniturile nOstre saU surprinse de instrumentele actuale cele nia perfectionate. Daca n'ar fi
asa, atuncT in loc de atatea fotografiT spiritiste d'ale
fiintelor celor mai de rind, not' am cApaa o fotografia;
spiritista.' a until' Aristotele sail Cicerone. Dacl n'ar Ii
asa, atuncT ne-ar apare nu fantoma cea anoding a uneT
Katie King, ci sublima figurg a SarloteT Corday sail a
uneT Georges Sand...
to

Octodre 1891.

www.dacoromanica.ro

3.

VI.

EXCELSIOR!
And from the sky, serene and far,
A voice fell like a falling star :
Excelsior !

(i din cerul cel senin si departat

ct un glas asemenea unui meteor:
mai sus I)

Longfellow

atd i partea aceia prin care isprdvesce irul celor

se cercetdri ale mele, menite a respunde la nesce intrebdri in adever de a fi sail a nu fi :
Ce e viata?
Ce e mrtea?
Ce e omul?

M'am intrebat pe mine.insumi si mi-am respuns mieinsumi pentru mine-insumi; dar am respuns d'a-dreptul
prin mnsT firea lucrurilor, prin experimentele cele mai
ldmurite, cele mai ne 'ndoiOse, ale mele si ale altora
mai buni decAt mine, fdrd Buddha, fdrd Zohar, third
Agrippa sail Paracelsus, fled incuraturi de cifre i de
semne cabalistice satI franc-masonice, fdral nici un fel
de occu 1 ti s m, de care Dumnedeti sd me ferscd pe
viitor dupd cum m'a ferit pind astddi.
M'am intrebat pe mine-insumi i mi-am respuns mieinsumi pentru mine-insumi; dar am respuns aa ca s'o
pOtd, aucli i aIiY, de nu top', incai ace puOntei pe cari
43,796.

13

www.dacoromanica.ro

191

EXCELSIOR

if trage inima sa asculte din cnd in cand, la indelete,

cAte ce-va ma pe sus de scAsbsele flcurf ale tralnlui
dilnic.

In capitolul trecut ncif am aretat c tote fenomenele

spiritiste se impartesc in doe rarnure:

I. Fenomene spiritiste suggestiona 1 e;

II. Fenornene spiritiste ne-suggestionale.

Cele suggestionale sint numai obiective, nu si subjective. Orf-ce cas de auto suggestiune, fenomen forte rar
in genere, se intemefaz a. pe vointa personala conscienta
a aceluia ce sf-o face, Tar prin urmare pornesce din creerul
ha, din sub-organism, pe cnd fenoinenologia spiritista nu

se incepe decal acolo unde se ivesce supra-organismul,

adeca inconscienta personala. Cand eti, printr'o gandire
staruitOre, imf inchipuesc cal sint bolnav de cholera, facendu'mf astfel o auto-suggestiune, i apof me si irn109. bolnavesc in fapta, acsta este o lucrare ipnotica obicinuita, nemic spiritist. Fenomenele spiritiste suggestionale
nu sint dara nici o data: subiective, ci numai i numai
obiective, venind din afara printr'o suggestiune dela
ageny destrupay.
Fenomenele spiritiste cele ne-suggestionale se subimpartesc in :

a) Fenomene ne-suggestionale subiecti v e;

n,) Fenomene ne-suggestionale obiectiv e.
Cele subiective, desi nu se datorza inriuririf din afara
din partea unor fiinte destrupate, totusi pot fi mai mult
sail mai putin fOrte pretiOse prin lumina pe care ele
o arunca peste insasi firea cea acoperita a supra-organismuluf individual, adeca peste e u 1 cel vremelnicesce

inlantuit in trup, de unde une-orf, prin sguduirea lanturilor, el IY vadesce motnentan neatarnarea sa de organele cele trupesci.
Tote fenomenele spiritiste, tOte pinal la unul, se orncluesc dara pe trei trepte, din cati cea de jos cuprinde
pe cele ne-suggestionale subjective, cea de mijloc pe cele

www.dacoromanica.ro

EXCELSIOR

195

ne-suggestionale objective, Tar cea de sus pe cele suggestionale. Dacg Spiritismul ar fi putut s fie cercetat
mai de de-mult din punctul de vedere al acestei clasificatiuni curat sciintifice, care se radim a. pe criteriul cel
necunoscut alta-data al sugg esti un i t, asta-di n'ar mai
-fi nici o ne'ntelegere asupra fenomenelor celor mai de
capetenia, cad in ori.care fenomen e lesne a deosebi,
daca el este sail daca nu este suggestional, si e forte
lesne a se incredinta apoi, daca suggestiunea este ipnoticg, adec intra-omenesca, sag daca este spiritist, adeca
extra-omenesca. Ca dovada despre ace;ta, vom lua unul
din casurile cele mai grele de inteles, despre care tocmai de aceea noi n'am vorbit de loc pina acuma : pr o-

fe;ia.

Profetia e cu totul alt ce-va decat a -d oua-vedere

sag ceea ce se chiarna frantuzesce tintersignev. Swedenborg, la departare de 400 kilometri, a vedut din
Gothemburg incendiul care isbucnise la Stockholm. Despre acest fel de fenomene, inveotul belgian d. Jules
Destre, pregatesce acum o interesanta. monografia. Adoua- ved er e nu e de loc profetia, ci o facultate personata" prin care supra-organismul omului vede cele ce
se petrec forte departe, cate-o-data peste teri i marT,

dar se petrec chiar atunci, in acelasi moment, nu in

viitor, Tar prin urmare cele ce sint deja, nu cele ce nu

sint Inca.

Se nasce intrebarea: Ore in ce chip pOte cine-va sa

scie nesce lucruri nepetrecute, nesce lucrurT fara fiinta,
nesce lucruri cari se vor intampla maine sag poi-mane,

peste un an sail peste un sir de ani?

Lasa.m la o parte pe prorocii cei vechi barbatesci
femeesci din sinul feluritelor popOre ; lasam la o parte
tot ce este legendar, tot ce pOte fi banuit, tagaduit sag
reg talmacit: ne vom mgrgini strins asupra unui singur
fapt, dar un fapt asa dicend clinicesce urmarit i ade-

verit de Cara o ilustratiune medicala contimporana.

Dr. Libeault, in opera sa de tot nou cTherapeutique

www.dacoromanica.ro

196

EXCELSIOR

suggestive (Paris, 1891, p. 282), inregistrzg un cas

din propria'i practical medicalg, pe care 'I reproduce apoi dr. Dariex (Ann. d. sc. psychiques No. 2), insotindu'l de cuvintele : ese scie, ping la ce punct d. Liecbeault este un observator scrupulos i metodic. Se
mai scie, vom adgoga no)", cal acest dr. Libeault e privit ca pgrinte al asa nurnitei sccile medicale dela Nancy_

Nu ne vorbesce data un dr. Iks sah' un dr. Ygrec, un

dr. Neminea, ci ne vorbesce un mare Cine-va.
110.

Iatg casul :
La 7 Ianuariii 1886, la 4 bre post-meridiane, a venit se me consultc-

4d. S. de Ch... pentru o stare nervosa fare. gravitate. D. de Ch... se

tot gandesce la un proces si la urmatbrea.intamplare. In 1879, la
(26 Decembre, preumblandu-se In Paris pe o strada, el vedu scris pe
.o pbrta D-na Lenormand necromanta. Impins de o curiositate neso-zeolite, el Intre In acea casit si este condus Inteo sail destul de p04somorlta. Acolo el astepta pe d-na Lenormand, care, fiind Insciintan

cpe data, a venit sh'I vcla si r a aseclat linga o mesa, apoY dinsa re
sesit, s'a lntors, a stat in fata liii, i s'a uTtat la palma mane( i Y-a
sips: Vef perde pe tatdl d-tale punct peste an an; dupit aceea veY servi
4 Putin limp n armatd (el era atuncY de 19 anY) ; te vef insura (bar,

.iveY avl doi copit i vef man la virsta de 26 ani.

4 Acsa emitOre profetia, pe care cl. de Ch... a povestit'o prietenidor si la al(T catl-va din aT seT, de 'ntaYu el n'o lua la serios; dar

a and tatd1 sed a ?merit la 27 Decembre 188o dupd o scurtd bold si

cpunct peste un an dupd scena cu necromanta, acesta nenorocire a cam
ssguduit scepticismul thierulul. ApoY el devine soldat, named sipte luni
4apol peste putin se insOrd F1 i se nasc doi copil; apoT se apropia yrlosta de 26 anT.., atund, cuprins de grOza, el credit ca maY are Inca numaT cate-va Vile de trait. In acesta stare dinsul veni la mine ca sa

I me lntrebe, dacit nu curn-va este vre-un mijloc de a Inlatura srta ce

dicea el
primele patru evenimente din profetili
4'1 astpta, chef
cfiind Indeplinite, al cincilea cata sa se Intample Intr'un mod fatal.
cChYar In acea i i'n chIcle urmateire eil me lncerce de a pune pe(d. de Ch... In stare de somnambulism pentru ca sit pocit risipi neagrele sale gandirT despre apropierea morg o m6rte pe care el to
alnchiptaa ca trelna sal rapesca anume la 4 Februariti, diva aniversara
4a nasceriT sale, desi d-na Lenormand nu'T spusese nemic lamurit In
4cacesta privinta. MY-a fost peste putinta de a'l adormi cdtu-sY de putin,.

-.ratat de tare era sbuclumat. Totua, de vreme ce era urgent de a'T ne(rnici credinta ca peste putin o sit mOrt, credinta primejdibsa, cacr
veckt adesea prevederi de acest soit Indeplinindu-se prin puterea
I
auto-suggestiunif, asa dart et am alergat la un alt mijloc, i anume

www.dacoromanica.ro

EXCusroR

197

<Y-am propus sI. consultkm pe unul din somnambuliY meY, un MtrAn

<de vr'o septe-cled de anY, numit prorocul, fiind-ch, adormit de mine,

< el prevestise frl gres epoca precis/ and se va vindeca de nisce

<reumatismurY articulare de patru anY, precurn si epoca vindechra fii<eel sale, criYa el IT suggerase de a nu maT fi bolnav a. la o or g. fixa-

,t1 de ma 'nainte. D. de Ch.,. primi cu grbire propunerea, i n'a

lipsit de a veni exact la IntAlnire. Pus In raport cu somnatnbulul, el

<incepit din capul locultA prin lntrebarea : and voiii muri eii? Som<nambulul experimentat, Mnuind tulburarea tlarulg, se gAndi mult si
<r6spunse: vet muri.., vet' muri... peste patru-cled si unul de anY. Efec<tul acestor cuvinte a fost minunat. Pe daa d. de Ch. a redevenit
4vesel, cu inima deschisi. si plin de speranth; 'far and a trecut apa
4 Februarih, cluta cea temuth, el s'a creclut schpat... ,

Cum s'a isprgvit insg?

Dr. Libeault urrnzg
<Ed nu m mar gAncliam de loc la acestea, and, pe la inceputul luT
<Octobre, primiY un bilet care ra Insciinta c nenorocitul med client
<a murit la 30 Septembre 1885, In vlrsta de 26 anY implinitY, lnainte
<de a implini 27, dupl cum Y-o preclisese d-na Lenormand,..r

*i care sg fi fost bOla bietului d. de Ch...?

<Medicul trimitendu'l la Mile dela Contrexeville pentru ca sl se
caute acolo de calculf biliarY, el a cKclut la pat prin rumperea tine
<besici de fiere, rumpere care a adus o peritonitg.s.

Nu scim si nu avem nevoe de a sci intru cat pcite

fi de serisg chiromantia sail vrgjirea dupg palma manei, cu care se ocupg mult secta Occultistilor, dar nu
si Spiritistii; in ori-ce cas, pentru d-na Lenormand ace-

stg chiromantid nu era decat un mijloc de a impune:

ce-va cum este, bung-Org, uniforma pentru magistrati.
Haina cea mult auritg a unui rnembru dela Curtea de
Casaiune, de ar fi i mai poleitg, totusi n'are a face
In. cu dreptatea ; insg e bung si ea in felul sea, cgci printeinsa judecgtorul pare a fi mai mgret : un ifos, netnic
mai mult. In loc de a se ulta in palmg, d-na Lenormand ar fi putut s stringg nasul clientului sag sg'i pipge virful limbei, era tot una. De altmintrelea acstg
vestitg vrgjitre nici nu'sT da ea-insgsi titlul de chiro-

www.dacoromanica.ro

198

manta.,

EXCELSIOR

ci pe acela de cnecromanta,

cnecromancien-

ne, adecal evocatOre a mortilor. Era un medium

spiritist, i un medium forte puternic.

Cumca cgutarea in palma a fost din partea d-nei Lenormand o simpla farsg, dovadd este ca in liniele palmei d-lui de Ch..., chiar daca s'ar fi putut descifra mOr-

tea IA nu putea sa se descifreze tot acolo i mOrtea

tatalui sera sail cine mai scie a cui: de ar fi o palma

cat Parisul de mare, zigzagurile el incg n'ar ajunge pentru statistica mortalitatii universale.
Ce facea d-na Lenormand ?

Inainte de a se fi uitat in palma, dinsa eise din odae: ccette dame s orti t, revint, se mit en face de lui,
cpuis regardant la face palmaire de l'une de ses mains,
lui dit...) Cu alte crivinte, vrajitOrea aflase cele cinci
puncturi ale profetiei in intervalul cand nu era in odae.
Le aflase dela cine ?
Mediumitatea cea spiritistg a d-nei Lenormand este
invederata. Remane necunoscut, daca dinsa era medium
auditor, medium vedetor, medium scriitor sail alt-fel,
-dar medium era, primind asupra viitorului suggestiuni
dela mai multe Spirite sail dela un singur Spirit Orecare.

Dupa ce am constatat o suggestiune curat spiritista

sail necromantica in casul d-nei Lenorrnand, sa ne intrebam acuma: profetia ei, primita d'a-dreptul dela Spirite, nu va fi devenit cum-va la rindul sell o suggestiune
curat omenesca sail ipnotica asupra d-lui de Ch...? Acest
intrebare insemnza : un Spirit Ore-care a putut s spu-

na prin d-na Lenormand o gluma; clientul &tuna Lenormand, dandu-i un deplin credemint, adeca fiind suggestionat de catra dinsa, gluma s'a transformat apoi
intr'o profetia implinita.
ET bine, o asemenea talmacire nu incape, cad:
pe de o parte, o suggestiune asupra d-lui de Ch....

n'ar fi putut aduce mrtea batranului sell tan, care nu

era suggestionat ;

pe de alta parte, chiar sa fi fost suggestionat tinerul,

www.dacoromanica.ro

EXCELSIOR

199

totusT, acea suggestiune s'a dejucat in urma prin contrasuggestiunea din partea somnambululdi, care isbuti s incredinteze pe d. de Ch... ca va mai trai 41 de anY ;
in fine, nenorocitul murind de peritonit, ar trebui sa
ni se dovedesca mai intAl'u de tote, c printr'o suggestiune p6te sa se rumpa la cine-va o besica de fiere.

Din cele de mai sus resulta dara trei fapte

I 0 Fenomenele spiritiste suggestionale se deosebesc
usor de cele ne-suggestionale si de cele ne-spiritiste in
genere ;

20 Profetia este un fenomen suggestional spiritist, nici

de cum ipnotic;
30 Spiritele preyed unele intamplarY din viitor, pe
cari omul cel intrupat nu e in stare sa le prevsl.

Dar ore ce pOte s prevdsla un om intrupat?

EU prevesl ca maIne, poi.mne, peste un an, peste slece

vcurY, in fie-care i are sa fie o diminta i o sera ; o

prevesl, fiind-ca acsta este o program a miscarif
planetare.
12.

Eti prevesl c in anul viitor, la aniversarea nascerii

imperatului cutare, se vor ausli tunurf, musice, chiote,
fel de fel de taraboTuff ; o prevesl, fiind-ca acesta este
o p ro gr am a comedid oficiale in tote imperatiile.
Eu prevecl ca Vineria viitOre prietena mei' A, B, C
9i

D vor veni la mine sera intre Orele 8 si 9; o pre-

vesl, fiind-ca acesta este p ro gr am a intAlnirilor nOstre.

MaT pOte fi pentru om intrupat un alt nem de pre-

vedere :-

Eu prev4I ca, schimbAndu-se guvernul de astaslY, d.

Cucos-de-vint va trece la guvernul de maine, acesta fiind

o consecin a caracterului acestui domn.

EU

preve'sl cal, la cas de resbolii intre Rusia si Germa-

nia, Polonii vor simpatisa pururea cu dusmanif lul

Muravieff, acesta fiind o consecinta a istorid polone.
Omul intrupat prevede dara numai ceea ce se afla
intr'o p rog ram a cunoscuta mai' de 'nainte, sa ceea
ce alcatuesce e c on se cin a uneY staff de lucrurl' de
www.dacoromanica.ro

200

EXCELBIOR

asemenea cunoscute mai de 'nainte, adecg rgsi facend

parte dintr'o programg.
Negresit, din 8o, din 90, din Ioo de ori, profetia
mea nu se va implini una singurg data, pr o gr a ma fiind
impedecatg prin vre-o intamplare re-care; insg nu mai
putin este o profetig, intru cat se implinesce aprOpe
tot-d'a-una.

Cam tot pe afata pOte sa prevesig i un Spirit, de

vreme ce Spiritul nu e cleat o trptg evolutivg dintr'un

om intrupat, la 'Inca mai adesea o evolutiune dintr'un
om intrupat forte ordinar. Deosebirea este numai cg un
Spirit, fie cel mai de jos, nu e oprit prin organele trupesci de a ved sad de a aucli acolo unde omul intrupat, fie el cel mai de sus, nu vede si nu aude ; dar o
p rogramg in ori-ce cas trebui sd fie.
In profetia d-nel Lenormand elementul cel mai insemnat este prevederea momentului mortik tatgl va muri
la 27 Decembre I88o ; fiiul trebui s mOrg implinind
vrista de 26 ani. Cele-lalte elemente ale profetiei : serviciul
i doi copii, infgtisezg mai puting
insemngtate, ccT ele privesc numai pe o singura persOng, s'apoi sint nesce lucruri intamplgtOre celor mai
multi dintre noi, mai toti datori a trece prin ostire, o
mare parte insurandu-se, si din eel insurati maioritatea
avnd cg.te doi copii, astfel cg pentru a face nesce asemenea prevestiri nu era nevoe de necromantig. Sal observarn ea d-na Lenormand n'a latuurit nici sexul copiilor, nici anul insurtorii. In privinta mortii insg este o

militar, insurgtOrea

profetig, profetid in tOtg intinderea cuvintului, adecg ceva luat dintr'o Famurita pro gra rng, pe care d-na Lenorrnand nu putea s'o afle decat printr'o impgrtgsire spiritistd.
Revhta Jul Dr. Dariex (No. 4, p. 231, sqq.) publicg
o altg profetig de aceiasi specie, dobandita in nisce im-

pregiurari tot atat de sciintifice, dar anume prin invirtirea mesei, fgrg nici o cautare in paling: mOrtea unui
d. Varis la 8 Octobre 1890, nici cu o cli mai mult, nicr
cu o cli mai putin, desi medicii asigurail ca dinsul nu
va put sa ajungg nici ping la Septembre.
www.dacoromanica.ro

EXCELSIOR

201

Cand se vor aduna intr'un mod metodic tote casurile

de acest soi
sint mii si mif
se va dovedi atuncf
pe deplin, cumcd. omul cand vine pe pamint, adeca un
suflet cand se intrupza, if este hotarit maf de 'nainte
numerul anilor cat va ave sa trdesca, i acea hotarire,
care pentru dinsul devine inconscienta in intervalul vietei paminteseff legne o cunosc Spiritele cele destrupate,
marturf la luarea saii 'fa darea hotaririf : o cunosc tot
asa de lesne dupd cum cumiscem nor prin afis ordinea
until spectacol dela teatru sail dela circ; far cunoscnd'o
acele Spirite

comunic une-orf printr'un medium.

0 asemenea programa este ea alesa de buna-voe de

catr insusi sufletul care urmzd a se intrupa ? if este
ea impusd de catra alt cine-va ? pcite ea s fie scurtatd
sari prelungita ? cuprinde ea nurnai anul mortif sad Inca
mai mult:. jalone biografice ? pin Ia ce punct restringe
ea lucrarea liberuluf arbitriil personal? Tote acestea si
altele sint nesce intrebari de a doila !nand, intrebdri Pe
carY nof nu le vom atinge de astd-datd, marginindu-ne
a incheia cd: ori-ce profetid despre mOrtea cuf-va, fie
prin d-na Lenormancl, fie prin prorocul Daniil sari prin
oracolul dela Delfi, este resultatul numai i numaf al
unei suggestiuni spiritiste.
Pentru tinerul d. de Ch... era un chin nesuferit de
a'si cuncisce de mai 'nainte anul mortif, si un nesuferit
chin ar fi pentru cef mai multi omen!, chiar pentru cei
batrani, intru cat if lga cu pdmintul deprinderea de a
trai, numerOse simpatif, si maf ales necredinta in vita
viitre sari temerea de ceea ce'i astCpta in acea vitd.
Numai un Spirit inferior, acela dela care se inspira d-na
Lenormand, put.e.2 A-a pticinuesca fara mild un aseinenea

nesurerit Chin, nicf o data un Spirit -superior. Se vede

Irr
ca in lumea celor destrupati, ca si'n lumea pdmintsca, flecaria caradterisezd pe cei multi mici, pe cand
eel plltini mar! se tin tor-d'a-una in reserva., canrarind
urmdrile vorbei. i fdr profetia d-nei Lenormand d. de
Ch... ar fi murit tot la 30 Septembre 18S3, intocmai
dupa p ro gra m a, punct la Ora preveduta in afisul cel
www.dacoromanica.ro

202

EXCEL SIOR

din lumea Spiritelor, dar ar fi murk fard a 'I chinui frica

de apropiarea csulul mortiT.

In ori-ce cas, darul de profetig, fie ea nesocotitg ca

in exemplul d-nei Lenormand, fie cumpetata dup g. cum
erati in deobste prevestirile oraculilor din vechime, dovedesce marea importantg a suggestiunii spiritiste.
Se aude adesea urmatorul quasi-argument contra Spiritismulta: nici un medium nu ne comunicg vre-o data
ce-va care si farg medium sa nu pOta fi cunoscut omu-

la Dec diva mortif uneT fiinte este tocmai ce-va, pe

care omul nu pte s'o cunscg prin nici un fel de di-

buire, chibsuld sari istetime, nu numai in stare normala,

dar nicf in cea somnambulica. Am vedut mai sus

am vedut cg somimpregiurare forte caracteristica
nambulul ILA' dr. Libeault prevestia bietului d. de Ch...
41 aril de vietg.

Dar in principiii este chiar absurd de a cere dela

Spirite sa ne spung nesce lucruri pe carT nici o minte

omensca intr'un moment dat nu pOte sg le cunOscg,
fiind-ca o asemenea comunicatiune ar remne ne'ntelsg

ni s'ar pare a fi o galimatia, intocmai ca si cnd un

Spirit ne-ar tine discursuri intr'o lirnb a. dupa planeta
si

Jupiter.

Omenirea progresezd cu sigurantg, dar progreseza

incet, pas la pas, tail salturi, cad asa este legea evolutiunii universale. Un lucru care peste o suta de anI
se va pricepe forte usor printr'o desfasurare treptata, ar
fi privit astadf de caltrg totl ca un non-sens, dupg cum
ca un non-sens ar fi fost privit in secolul trecut o descriere a unui drum de fer sail a until telegraf.

De cate orl vre-un Spirit s'a pripit de a face until'

om nesce impartasiri de acsta natura, sciff Ore ce s'a

intimplat?
Voi povesti un cas autentic.
Fotografia, de 'ntAlu sub forma de daguerreotipig, a
fost descoperita d'abia la 1839 de earl FrancesiT Da:
guerre i Niepce. Un Spirit insg destainuise forte pe

larg intregul procedeti fotografic, cu 8o de ani inainte,

www.dacoromanica.ro

EXCELSIOR

203

unuf alt Frances, luf Tiphaine de la Roche din Nor-

mandia, care 'I descrie intr'o carte intitulafa Giphantie,

tiparita la Cherbourg in 1760. Observati: 1760. Neminea atunci n'a vrut sa bage in sarna acea cartecica,
toti cei cu minte strigand intr'un glas c autorul e nebun.*) La ce dara a servit destainuirea cea pr-timpuria ?
Sa. clicern c, intr'un del:at-tat viitor, se va descoperi

mijlocul de a fabrich o harpa heli o-aeth ero-phonic a un nume mai sonor cleat etelefonuk
o harpa.

pentru care aerul va fi inlocuit prin eter, far in loc de

crde se vor intrebuinta raclele luminei, producend prin
vibratiunile lor o armonia cersca. Ori-cine s'ar bizui a
desvolta acsta teoria astacli, va fi trimis cu tot dreptul
in cautarea unuf medic. Isus clicea: dap' Kesarului ceea
ce e al Kesarului i lui Dumnecleil ce este al luT Dumnecleil). Viitorului sa'1" las5.m sarcina viitorului.

Sa nu cerem dela Spirite ca ele sa ne desvalusca

nesce tathe nepotrivite cu trpta evolutiva pe care se
afl astadf omenirea ; dar ca s ne ajute in munca
(*) Tata textual povestirea lui Tiphaine de la Roche (Revue Spirite 1833 p. 322
Tu sais, que les rayons de lumiere refiechis des differents corps font tableau et peignent les corps sur toutes les surfaces polies, sur la refine de l'mil par exemple, sur
l'eau, sur les glaces. Les esprits lementaires ont cherche a fixer ces images passaogeres ; ils ont compose une matiere tres subtile, tres prompte A se dessecher et A se
durcir, au moyen de laquelle un tableau est fait en un clin d'ceil. Ils enduisent de
cette matiere une piece de toile et la presentent aux objets qu'ils veulent peindre
Le premier effet de la toile est celui du miroir ; on y volt tous les corps voisins et
eloignes dont la lumiere peut apporter l'image. Mais ce qu'une glace ne saurait fairc,
la toile, au moyen de son enduit visqueux, retient les simulacres. Le miroir nous
rend fidelement les objets, mais n'en garde aucun. Nos toiles ne les rendent pas
moins fidelement, mais les gardent tons. Ceite impression dcs images est l'affaire du
premier instant, la toile les recoit. On Pete sur le champ, on la place dans un endroit obscur. Une heure apres, l'enduit est desseche et vous avez un tableau, d'au.tant plus precieux qu'aucun art ne pent en imiter la verite, et que le temps ne peut
en aucune maniere l'endommager. Nous prenons dans leur source la plus pure, dans
le corps de la lumiere, les couleurs que les peintres tirent de differents materiaux
que le temps ne manque jamais d'alterer. La precision du dessin, la varlet,' de l'ex.pression, les touches plus ou moins fortes, les variations des nuances, les regles de la
perspective, nous abandonnons tout cela A la nature qui, avec cette marche Are qui
jamais ne se dementit, trace sur nos toiles des images qM en imposent aux yeux, et
4ont douter A la raison si ce qu'on appelle realite ne sont pas d'autres especes de
fantmes qui en imposent aux yeux, is l'oule, au toucher, a toils les sens A la fois.
L'esprit lementaire entra ensuite dans quelque; details physiques: premieremerit,
sur la nature du corps gluant qui intercepte et garde les rayons ; secondement, sur
les difficultes de le preparer et e l'employer; troisiemement, sur le jeu de la lumiere et de ce corps desseche ; trois problemes que je propose aux physiciens de nos

jours et que j'abandonne is leur sagacite.....

www.dacoromanica.ro

201

EXCELSIOR

nstr cinstitg si stgruitre de a merge inainte, acsta

da.

Restul studiului de fatg este consacrat anurne istoriei

unu'i astfel de ajutor, ajutor multgmitg cgrufa un ginvaer architectonic s'a construit exclusiv printr'un sir de
suggestiuni spiritiste.
Sub titlul : tin mormint poerng (Revista-noug 1891
p. 411-15), d. Ionnescu-Gion descrie mgiestresce micul
templu clgdit in chnitirul Serban-voda d'asupra remgsitelor parnintescr ale fiicei mele. Acea descriere, Tat'o .
r

cTotalitatea constructiunlY, unica In felul eY, simboliseza doe sfere :

ad'asupra, pe pamint, sfera materiala cu ocupatiunile si preocupatiunile
-eel"; In launtru, sub parnlnt, sfera ideala cu aspiraOunile el' spre infinit ;
Sail, cu alte cuvinte, materia e expusl. din capul loculd vederii trece<

torilor, pe cand idealul e ascuns si trebd sal cautt

(Sus, stalpil grilagiuld slut sulurY marmoree de vechY manuscrise,

legate Intre dlnsele cu grilagiul In urdla de fer, al caruia albul virginal se marita cu verdele azuria si cu galbenul de aur, spre a forma
porumbeii ce se privesc pentru a se saruta, si cor6nele sprijinite pe
arma nebiruita a timpulta nostru: condeul. LanturY legate in noduri
gordiane atarna de stalpil de fer aY latrariY; de pe virful acestor
stalpY se al/luta flacarY In sus, tot maY sus

excelsior !...

Ne intrerupem aci, cgci ne opresce acest excelsior,

pe care nu'l bggargm de samg la prima citire a articlu115. lull' d-lui Ionnescu-Gion si pe care'l observasm tocmai
acuma, dupg ce acelasi cuvint din propriul nostru indemn, cu totul neatarnat, nol" l'am pus drept titlu al
studiului de fatg si dupg ce i-am ales sail i-am nemerit
un epigraf din marele poet american. Fatg cu a mormintul-poemg dela Serban-vodg e peste putintg, se
vede, a nu simti ori-si-cine in baierele inimer, fie-care
.prin sine-insusl, un nebiruit avint <du sus, tot mai sus

-.- excelsior!

Dar sg urrnam inainte cu perspectiva pe care ni-o

desasurg d. Ionnescu-Gion :

a ln fata IntrariY, dominnd totul, si cu culrea galbena blajina doa molind vioiciunea celor-lalte culorY, se 'nalta. an tron-biblioteca de o

aformit particulara, sustinut de doe colOne Incoronate cu frunde de

aedera, simliolul Incurcaturilor acesteY lumY. Totul e dintr'o singura bu-

www.dacoromanica.ro

EXCELSIOR

20E.

cata de ptra, nalta aprepe de trei metri un monolit de AlbescY. Pe

cfrontispiciil inscriptiunea in litere de aur : MaY Fedi' fiutin! Asculta,.
privitorule, apropia-te ; totul e mat de vesel $i de senin, i radele so<reld se sbeguie printr'aceste culorY atat de iubitor, Incat ItT simcf
inima ca. se InmeTe. Vino I Jos sint rafturile bibbotecet : pe cotorul
volumelor colorate se citesc titlurile cartilor 5i numile scritorilor carT
esint, In reslatirea vcurilor, fala spiritultit ornenesc, proba vadita ca
cavern in noT scanteia Dumnedeirin Evanghelia, cartile OrientuluY stravechiii, Platon, Victor Hugo, Dante, Milton, Petrarca, Darwin, Miccondelul,
kiewicz, Goethe, Schiller, Shakspeare, Spinoza, Kant,
calimara, volumele d-$OreY IuTrdsl $i 'ntruna $i mere.' condeiul I
lia Hasdeil i portretul et. In interiorul tronulta, un csornic de bronz,

Incastrat In granit, a stat la t $i jumatate, cand vita de aci s'a oprit

pentru corpul lulieT Hasdeil.
SecIT pe tron, obositule de munca vietd sail de framIntarile durerii ;

codihnesce-te 5i, pentru ca puterea, ca si lumina, vine de sus, ridiati

ocha... De eel pled cu grabire ? Ce 'tt Incrunta privirea ? Ce'tY sbarcesce fruntea?... Al sciii un cap de mort de marmora alba, Incastrat
In cerul tronuluT, cu o mare gura deschisa, adanc scobita in launtru,
aast-fel cit se pole baga pumnul. S'apoT, de ce te speriY, copile al pamintuld $i al mortiT? La ..s.ve de la vie a jailli de la mart. Reinalta-tT privirile spre capul de mort, si citesce geniala inscriptiune care,
aca un $ireg de margele, IncongTura capul de mort : Ldsatt rindunica
s21',rf facii culbul. SOY si cugeta, privitorule ; odihnesce-te In parea
naormintului; fiT iinislrt, mertea tT-e d'asupra capuluT. Acsta vieta.
zviva, cad mertea IT e temerul
Acest tron-biblioteca, orT-cat de Intreg la prima vedere, nu este Inca
cispravit ; am vedut la d. sculptor Storck modelul dupa care lucrarea
<se va termina si se va a$ecia pint la i Maid. D'asupra monumentului
vor fi doT sfinxT din ptra de Campulung, Tar pe acesa simbolT aT
cenigmeT se va inalta un glob parnintesc de marmora alba de 70 centimetri In diametru, cu cele cinci continente colorate, fart alte indicatiunT decal. numai treT Petricele stralucitere la puncturile unde slat :
C Paris Roma Bucuresd.
cAcest mtret glob completza pe deplin ideia materialismultif pitmIntese, pe care 'I represinta Intrega parte exteriera.
Si acorn vino, prietene, sa ne coborlrn in morrnint : sa lasarn rindunica sa-$Y Ora culbul in gura de mort, Yar noT sit calcarn cele dece
trepte de marmura ale scara pentru a petrunde jos, de unde spiritul
se 'nalta dus pe aripele credintef
Dar maT intiii, un cuvInt despre acesta scara. Facuta din fer yapsit negru, cu trepte acoperite cu rnarmura alba, ea este un fiont-levis
din timpul Cavalerismulul. Cele eine trepte de sus shit fixe ; cele cinet
de jos se pot radica pe balamale, acatandu-se cu lanturY de o arcada,
ast-fel cit spatiul de dedesuptul scariT remane liber, and va fi sa se
ca$ede o rema$ita mortuara Inteunul. din cele doe cosciuge de fer, asedate acolo de pe acuma.
aTrecem inainte.

www.dacoromanica.ro

206

EXCELSIOR

La intrare, pe frontispicia, citim cuvintele intelepciunii senine :

TRECETORI, PRIVITI D'ASUPRA
CUGETATORI, CAUTATI IN LAUNTRU
MRTEA DA V1ETA
c CobOra I Eta-ne jos. Pentru ce respiratiunea nu ti se 'ngreOe ? Pen:ru ce nu simtY c te 'nvelue i te apesa acel aer nabusitor al altor
necropole ? De ce privirile-tY se plimba liniscite si sco.nteit6re de
vita impregiurul tea ? DOmne ! pentru ca. dela intrare al simtit cl ni116 mic din cele ce te Incongl6r1 nu 'I luglibru ca vita mOrta. saii mrtea
farit de viet. Nu estY in mormint, estY intr'un templu facut intreg
din marmurd de Carrara, inteunul dinteacele templa serena ale Incelepciunii, asa cum le pricepeaii spiritele marl ale vremurilor batrne.
aIn fund o oglinda, care se asterne pe intreg paretele boltei, prelungesce privirile irral in infinit. De-asupra'Y un compas, m6sura, ded
arrnonia In economia prestabilitl. a Imensului-Tot. De o parte si de
s alta, la colturile de jos ale oglindei, pe marmura altarulta, dou vitralie, din dosul carora licuresc doui candele in majestatea liniscita a
oemplului i iluminza doi ingeri pe sticla, chipul frumos si privirea
;cnteietOre In arcanele sciinteY a Feci6rei, in on6rea careia templul
ie 'nalta.
Inscriptiunea de pe acesta marmura,
o msa, de altar
glasa-

nsce astfel:

CU VOIA LUI DumNEpEt

S'A SAVIRSIT ACEST TEMPLU SPIRITIST INTOCMAI
PUPA PLANUL DAT CU ToTE AMANUNTELE DE
JULIA HASDEU

EXECUTOR FIIND B. P. HASDEU.

PUPA INDEMNUL CARUIA At LUCRAT
SCULPTURA I. GEORGESOU
MARMURA F MOSAIC FRATII AXERIO

FERARIA A. 0. CZIPSER
VITRALIC ZIEGLER SI SCHMIDT
BRONZ PH. SCHWEICKERT

MDCCCXC
CU VOIA LUI DUMNE1,)E0.

cInterior si exterior, acest temp/a s'a construit fdrd nia un archi. ed, fdrei n/cf un inginer, fdrd nicl un antreprenor totul s'a executat
treptat, in curs de un an, dupd deseunnurl modelurf in carton date
le total reposatel.

Jos, linga altar, la colturl, lipite de altar si de paretiT de marmora

al' bone, doe' postamente pentru busturi viitOre, de o cam data pentru doue frum6se vase albastre de Sevres cu florY artificiale ; In fata
iltaruluY, in centrul templulta, busttil Julie Hasdea, din soclul canna
pleca Inteo parte si aba doi usci6re de fer st otel, earl separa altarul
4 le spatiul cel-lalt al boltei si cat-I represinta doi sorY cu rade de aur

www.dacoromanica.ro

EXCELSIOR

207

rsi argint, Incongiurat fie-care de Cate 24. stele de argint pe fond azu-grin. Din dosul soclulta este gravat versul din poesia reposateT c136< trarque a Laure:
Que Phomme aims le beau partout, en toutes chosen ;
Qu'il l'aime dans les fleurs de juin a peine ecloses,
Dans les bois, dans les eaux et dans le grand del bleu;
Dans tante action pure et droite devant Pame,
Dans un deur innocent, dans une noble femme :
A la fin, il trouvera Dieu I

<an spatiul anterior al templuluT, la drpta IntrAnd, mesci6ra de

.alucru a poetei, pe care stN, un registru acoperit pInit acurn de sute de
<aisc6liturT ale dilnicilor pelegrini, operele ei, si drept scaune, unul icT,
-aasi alte treT In alte OrtT, nisce cuburT de Domino, ale caror puncte
negru pe marmur6 alba' masivX Ii aii simbolica lor semnificare ca si
<

< fie-care punct in acest templu, cad aice, ca si sus, nu e un singur

clucru care O. nu'tT vorbesel. ce-va si despre ce-va dintr'ast6 lume sail
a din lumea cea mare si eternii. a Spiritelor.
Intre cele patru colOne de otel dintr'o parte si patru din cea-lalt6,
carT sprijinA bolta si'T dit o thrit care va Infrunta timpul, lanturT aurae i nikelate, de unde atarna decimi de corOne.
<

cSub scant, am spus deja cit sint doe cosciuge. De litturi, pe p4re.< tele din stanga, s5.pat In marmurt. st poleit, sub o stea octogonit cu
< fondul albastru, urinfitorul Credo spiritist :
LEGEA RELIGISA
CREDE...
CREDE IN DUMNEDEt.
CREDE IN NEMURIREA SUFLETULUI
CREDE IN DARUL COMUNICARLI CU CEI DU*I.
[1]

Li

A
IUBESCE

LEGEA MORALA :
IUBESCE I AJUTA...
luBESCE l AJUTA NEMUL.

I AJUTA PE CINE TE AJUTA I TE

IUBESCE.

IIIBESCE SJ-AJUTA FARA A PRECUGETA LA

FOLOSUL TEO.

-at Pe pAretele din drpta, continuarea inscriptiunii din stanga :

LEGEA SOCIALA:
NU NECINSTI...

A Nu NECINSTI PE TINE INSUTf, CA SA TE

CINSTESCA ALTA'.

Nu NECINSTI PE ALTA, CA SA TE CINSTESCI PE

TINE INsuTI.
Nu NECINSTI MUNCA, CACI MUNCA E VIETA.

www.dacoromanica.ro

208

EXCELSIOR

117.

LEGEA F1LOSOFICA:

CANDATUNCI...
CAND FAPTUL 711, ATUNCI ADEVERUL SCIL
C AND NU VREI Si CREDT, ATUNCI NU POTI SA VEDI
C AND CAUTI I OVADA, AlUNCI GASESCI TAGADA.
,A

g*i acum, cugetatorule, dup ce aT citit i veT cugeta la adancimea.

piivirile pentru
explica, de ce lumina
oeste atat de vesela, de via $i de amabila Intr'acesta cripta, In care
opoesia pare a incaldi inima si a Insenina sufletul.
oPlafondul de un alhastru admirabil i ferestrele luminatoruluT de sus
ccu ingeriT trandafiriT, precum si oglinda din firida plafonduluT, IT vor
oexplica lumina Inveselit6re a mormintuluT si acea simtire de quietudine
oprietin6s1 ce ti-a coprins inima. In luminittor, pe paretiT lateralT, porotretele de familia. ale IulieT Hasdet, fie-care in ate o stea de bronz:
cpe drepta, fitnd spre altar : 7ulia Hasdefi (1869-1888), Bogdan.
otaMI (1838 ), 7ulia mama (1840 ), Tadefi strdbunul (1769-1835),
oacestor adeverurT, ridicS'

(C IVicola e unehiul (184o t 860);

ope stanga, facend fatit celor din drepta : Alexandru bunicul (181r
4.1874),

Valeria strfibuna (1790 1860), Elise bunica (1824 I848),.

.Boleslas mo,rul (1812 1886).

oln aceTas1 firida, avend stele-portrete de maT sus de doe laturY, chiar
RIn fata bustuluT JulieT Hasdeii, se afla, ca si rand ar fi in aer, un al

odoilea altar, un mic altar superior, cu treT busturT din terracotta de o

oexecutiune remarcabila : Christ avend la drpta pe Shakespear e.

osi la stanga pe Victor Hugo; din dosul acestor busturY este o o-

oglinda si o alta. oglinda In laturea opusa a firideT, astfel clt ambele

ooglinde reflectandu-se si reflectand tot-odata pe ingeril dela ferestra
produc efectul feeric al until infinit paradisiac.
4Ne'ntOrcem on- moment la altarul cel mare, sub care zac remasitele
cpamintescT ale JulieT Hasdeti. D'asupra ltd plafondul e compus din
doe table de marmura alba represintand o carte deschisit, pe cele doe
pagini ale cariTa, indoite la margine peste unghiurile ocupate de canodele, sta. scris cu aur In opt patraturT albastre numele luT Dumnedeti
ogrecesce, latinesce, arabesce, evreesce, chinesesce, cu ieroglifY, cu cu, neiforme si cu devanagari.
oi pretutindenT, si sus, si jos, pe altar, atarnate de lanturT, la pici6orele tronuluT-biblioteca, aruncate pe pamint, florT 5i iarasT florT. Manibus date lilia plenis, par a dice busturile din &WS : Christ, Shakespeare si Victor Hugo. Floe( si iarasT florT, cer si fluturiT cu aripele
destinse, aninatT pe buzele arcadelor, sse la altarul inferior si opt la
eel superior.
in totul o neturburata i placida veselia,
ePoesiN. si simbolism,
cceva care multamesce pe cugetator, pe artist, pe trecetor, si le covIrosesce unica dorinta ce'T stapinesce In cimitire, dorinta paciT senine, i.
odecT sborul de nimenT jicnit spre sferele ideale.
oTe asedT pe unul dintr'acele cuburT Inchmate DomnuluT: IC Domino,.
oLash'tT ochiT sa imbratiseze t6te partile templuluT ; se vor plimba cia

www.dacoromanica.ro

EXCELSIOR

209

iubire prin tote colfurile ILA% dar la urma se vor pironi tOte asupra
,chipurilor iluminate de candelele ascunse al altarulta. Ti se va pare
<cg. ingeril se 'naltg. din ce in ce maT sus $i ca privirile lor scanteie
<de candOrea virignitIiY. PArerT iubite, earl te fac sg creslY a aceY In-

(gerl sint, cum dicea Dante,

una cosa venuta

<Dal cielo in terra a miracol mostrare.

In adever, acest mormInt fara pareche represinta in mod plastic o

poema In doe canturi : d'asupra, pamIntul cu globul sell si cu vanitatile sale de asll pe maine; in fund, cerul cu stele si Ingera inteun infinit de lumina.
i asa e Mottnintul-Poemd, care farmecator va reman tot-d'a-una,

ssi cand radele sOreltil de vara II vor face sa scanteie intr'o mare de
aur, si cand lumina estompata a dilelor de irna va catifela vioiciunea
sculorilorls>

Cu articlul lui Gion in 'liana', d. I. Socolescu, unul

din architectii nostri laureati si director al Analelor architecturei, s'a abaltut, cu vr-o sse 1unI mai trIi, pe
la templul Julie( Hasdeti, ai
adresat in acestai privintai o lungX scrisOre, din care extragem urmatOrele :
Temeiul orl-cgriT concepfiunT de arta este poesid, sitnbolism i kat(nicid eternd, adeca: poesil. In gandire, simbolism si tralnicia eterng.
B. in intruparea aceleY gandirT. i unde re aceste pietre unghTulare ar
fi putut sa 'sl gasesca maT cu prisosintg. locul lor, deck intr'un templu
at spiritulul, al nemuririT?

In primul templu spiritist cram sigur ca voia afla Intrupate idealul

spacil senine si al sboruluY nejicnit al mintil, 'precum $i simbolul pamIntesc al eternitatiT spiritulul si materiel. Cu acesta preocupatiune,
spasiT peste pragul locasuluT de vednica hodina, unde lilnic resuna sus-

epinele si jalea celor ce vin s5 dea pamintuld ceea ce pamintulul e

scris sa fie dat; si cu un cure& deosebit, stIrnit de curiositatea leecrultd nog, merseT fera abatere spre locul ceutat, ca si cum as fi fost

un obiclnuit. Cand sosil in dreptul templulul dorit, farit voe exclamal:

cacesta este I a ce st a trebue sa f i el Dada fitrit. veste m'atl fi Inetrebat : de ce ? n'as fi putut respunde de cat : pentru cit e numalpoesicY, simbolism si trdinicid eternd.

De aci impresiunile de tot felul Incepura a 'inT curge in minte, cu

mat maT imbelsugate si mai intense cu cat, fixat cu ochib corpulul $i
sal minfiT pe acest templu, Incepul sa analisez, nazuind a petrunde miosterele concepfiunii.
cA incerca sit descriii impresiunea poetica ce acest templu produce

casupra orl-arul visitator, ar fi sa repet cu pahde note armonica de14

43,796.

www.dacoromanica.ro

210

EXCELSIOR

cscriere a impresiunilor luY Gion dupa visita sa de la 20 Februarie

4 1891, descriere plina de cel maY scrupulos
i miscator adevar.
Dar daca. poesia IsT reversa cu atata abundanta radele sale In totalitatea acestta templu, (lac/ la privirea si analisa luT mintea plca

cdin sferele pamintesci spre a se Intalni cu spiritul celta ce T-a dat

cacest dar divin,
simbolismul, misteriosul representant al marilor gns dirT, IsT Yea intrupare in cele mai midi detaliT ale mor mln t uluT-

cpoemit.

Nemic In acest templu nu este necugetat, fara. rol, fara legatura cu

cvre-una din legile cele de ternelia ale lumiT fisice si morale.
Taul apoi este intocmit cu o trainicia asa de vadita ca, privind cu
acle-a mn-untul corpul acestui monument, gandul peiriT luT prin forta
cdistrugitepre a timpului pare un fapt ce nu se va intampla nici o data.
cSi nu pare ast-fel prin mirimea sa, ci prin patrunderea si judecata
drpta cu care materia e alesa i esuta spre a'l forma..
&Wed. acest monument n'ar fi posedat decat calititile uneY concepctiunT poetice, intrupata In forma. neperit6re, Inca templul ar fi avut
cdreptul sit faca. admiratia orY-carta trecator sail examinator special, El
posecra insa, maT pe d'asupra, simbolul unor legi marY de temeTu In
c natura.

c OchTu1 observator descopere immediat, examinand templul, cit totul

c este intemeTat pc proprietatile numerelor 3 si 4 cu multipliT lor, adeca:
fie gandire exprimata, fie elemente de constructiune, musica., credul
c spiritist, versuri etc., tOte s'int in numar de treY si 4 sad multipliT lor.
cSi de ce 6re acsta preferintit Sa fie efectul uneY simple intain<Thief? Nici decum. A rmonia, stabilitatea, eternitatea, ad avut si ail
c in univers drept simbol numerele treT sad patru,
cAst-fel gasim:
cln ordinea fisica, 3 culorT de temeTu (galben, rosu si albastru), 4
canotimpurT inteun an, 4 vInturf dominante, 4 puncturT cardinale, etc.
cc In ordinea morali, Divinitatea cea maY Inalta din cugetarY
inechipuitit ca o tr ei me nedespartita si represintata printr'un t r i ung hi u ;
cideia de univers conceputa sub forma unirii a 3 sail 4 elemente : apa,
locul, parnintul si aerul ; Crist avend 12 apostoli (3X4), din earl nucmai 4 evanghelistY, etc.

cE curios, cum In t6te timpurile aceste base simbolice 3 si 4 ad fost

csocotite ca inevitabile In orY-ce intrupare de mare gandire. Egiptenii,
cpentru Ca sii ridice un monument represintand nestramutarea eterna a
cdivinitatif, inventara forma cea maT simpla si maT geniala piramida,

c a cariTa basa este patr at a., Tar fetele triunghiular e. Si de ce

cad ales el patratul i triunghTul, daca. nu pentru cit acestea represinti,
Igraficesce, temeTul formatiunii si existente figurelor : ideia de suprafata se nasce prin t r iunghi il, Tar Intinclerea unel suprafete e o in-

csumare de pat rat e, unitati de masura In o constructiune rationaK

pentru ca organele sa formeze o sistema invariabila trebuT ca tese-

c tura lot sa fie In forma t riunghiular it. Pentru ca un corp sa seda

cin equilibrid pe basa sa, s'a dovedit cit trebuT ea verticala centrulm
csed de gravitate sa nu se apropie de margine cu mast mult de 'a

www.dacoromanica.ro

t r eT a

EXCELSIOR

211

cparte din lafgul baser sale. i am pute merge departe cu enumera19. crea acestor exemple, spre a dovedi cii legile marl' ale lurnif fisice si mocrale issi ail in JWormIntulpoein o inft#re, o sintes1 a bor.,.
e O descriere
cu figure
voila face in Anakle architecture, unde
explica in mod arnn'untit Intreg co r p ttl acestuf monument, in
Inca' o datl
poesia, simbolismul si eterna trainiciA. sint
<antrupate sub forma primulul templu spiritist,.
Rvoig
,xcare

In urma d-lui Socolescu, un alt distins architect, d.

Frederic Hartmann

ferescd-ve cerul de a 'I confunda

s'a oferit el!insuai,

cu inconscient ul Hartmann !

cu amabilitatea i desinteresarea unui adeverat om de

sciinO, de a compune un album de desemnuri architectonice dupd interiorul i exteriorul templului, cdci cele
doue desemnuri publicate in Revista Noud liisa mult
de dorit i erati fdcute de un necunoscetor in ale archi-

tecture.
D. Ionnescu-Gion descrisese a Mormintul-Poemd in Fe-

bruariti, cnd nu numai globul pdmintesc cu cele cinci

puncturi luminse : Bucuresci, Roma, Paris, Londra
San-Francisco, din cari ultimele doe sea adaos in urma,
nu era a,edat pe tron-biblioteca, dar inca" :
r o. Pe lingd cele patru scaune cubice de marmurd
alba 0 marmurd ngra, cari sint inchinate lui Dumnecleti : Domino, lipsiati tre scaune triangulare de fer masiv aurit i cu marmurd ngrd, fie-care pe thte tre piciOre, adeca t ripo du ri, zeinodsg ale oraculilor din anticitate, scauae inchinate Spiritelor i purtnd in unghiurile lor, ca simbol de comunicaOune, cAte o scrisore pecetluitd, Tar la mijloc in triunghlu numele Hasdeu cu fie-care litera din trei semne, ast-fel ca cel
ne-initiati nu pot descifra trigrama, nesciind de unde
sl incepa i privind ca enigma lucrul cel mai simplu :

www.dacoromanica.ro

212

EXCELSIOR

Cele patru Domino i cele trei tripoduri alcatuesc la

un loc numerul de spte scaune.

2. De ambele laturi ale scarii pont-levisz lipsTai

doe lune oglincli in tthl inltimea paretilor, fata 'n fatal

cu oglinda cea lata din fund d'asupra altarului celui

mare, asa ca si ad, ca 2i prin cele doe oglincIT micT ale

duminatorului), se produce efectul infinituluT. Pe fie-care

oglinda se vede sburnd cae un inger cu aripi azurii

2 cu o scriscire in mina, zugravit de cl. Badulescu, talentatul elev al lui Mirea, ambiT ingerT resfringndu-se si mai plastid' in oglinda cea-lalta.
30, Pe muri lipsia un scarabeil sacru i mai multe
buchete de flori, depinse pe marmurg de catra pictorul

diafane

Paraschivescu (Juan Alpar), mai ales trei buchete din

mad i zorele pe f4ada altaruluT celuT mare spre apus,
d'asupra uscicirei prin care se pot vede mOstele reposate,
40. Pe aceiasi fatada a altarului spre resarit lipslat
noteIe musicale, sculptate cu negru pe linie de aur in
forma de un fel de lira culcata pe csra, cu inscripOunea :
REQUIEM.
MELODIA POSTUMA DE JULIA HASDEO
ARANGIATA PENTRIJ QUATUOR

DE G. STEPHANESCU.
o. In mescira cea de stejar lipsia aristonul, care
jca aceiasi melodia i despre care a se ved mai jos.
6o. La intrare in templu, raclem'andu-se pe prima si
pe a doua arcadd dedesuptul altarului celui mic, caruia
IT slujesce drept temelia, sta.' infipta in tavan ccheia de
bolta, <clef de votite, un mare patrat de marmura
120. alba, purtnd o cruce, smaltata ca o catifea albastra, si
pe dinsa cu aur oul primordial si numele lui Dumnecleil
grecesce si latinesce in urmatrea monograma :

www.dacoromanica.ro

EXCELSIOR

213

70. Un bloc de ptra de Petrosita, facut in forma de

canap si vapsit d'asupra ca si cnd ar fi acoperit cu nesce

scrte romnesci, pus afarl de cea-lalt g. parte a aleulin' care duce spre ternplu, drept in fata intrariT.
8. 0 lucrare nu este 'Inca ispravita nici astadT. Pe
bordura de marmura care incinge d'asupra din trei partI
mesa altaruluT celuT mare, bordura alba pe partea din
fund si ngra pe ambele laturT, urmza a fi asedate 26
busturT de terracotta, nalt fie-care de 23-30 centimetri.
Aceste busturi sint: in fund cel 12 apostolT; la stnga:
Jeanna d'Arc, S-ta Teresa, St. Stefan Protornartirul,
Corneille, Beethoven, Swedenborg si Alfred de Musset ;
la drepta : Leibnitz, Descartes, Pascal, Michel Angelo,
Cervantes, Moliere si Andr Chnier ; adeca in fund

12 (= 3 X 4), Tar pe laturi cate 7 (= 3 +4).

90. Afara de Georgescu, Axerio, Ziegler, Czipser si

Schweickert, inscrisl pe mesa altaruluT celui mare; afara

de pictorii Paraschivescu si Bgdulescu ; ail mai luat
www.dacoromanica.ro

2i4

EXCELSIOR

parte la diferite lucrgri : sculptorul Storck (sfinxii, globul, dominourile, melodia), sculptorttl Ernesto Franzoni
(cele tre marmure cu numele lui Dumnecleil), ferarul
Goldstein (portitele i tripodurile), petrarul De Cecchi
(tron-biblioteca), petrarul Marinescu (canap de ptrg),
bronzarul Bernescu (fluturil), i a1T cati-va, fie-care deosebit, intocmai dupg desemnurile saI modelurile date de mine.
Si totusi eti personal nu me pricep de loc in architecturg, de loc in sculpturg, de loc in fergrig, de loc in
vre-una din feluritele ramure tecnice la carT trebula neaperat s alerg. Nu me pric ep de 1 oc, o spun verde
o pot mgrturisi toti aceia carT me cunosc pe mine de

trei-cleci de aril incOce.

Nici un plan primitiv general n'a existat mgcar intr'o

schitg ori-cat de elementarg ; si cand eti comandam ce-va
astg-cli, nu scieam, ba nici nu bgnuiam .catu-si de putin
ceea ce va fi s comandez mai departe maine sari peste

cate-va clile, necum peste mal multe luni, cdci fie-care

comandg imi fusese dictatg in deosebi de cgtra o fiintg
neveclutg, intr'un mod inconscient pentru mine, fie prin seri-

sore forte laconicg, fie printr'o figurg rudimentarg, de

cheia de bOltg de mai sus asa :

pild

www.dacoromanica.ro

215

EXCELSIOR

Cum-ca un plan primitiv general exist, nu in capul men', ci in mintea acelora carT me suggestionail pe
mine, acesta se invedereza prin economia totala a construcOunil, dar mai ales prin unele puncturT cu desavirsire peste putinta faral un asemenea plan, dintre carT

voia pomeni aci un singur punct,

fOrte-fOrte semnifi-

cativ.

Din capul loculuT, la aseclarea paretilor de rnarmura,

primisem suggestiunea de a face ast-fel ca deschicletura
ferestreT sa nu fie drepta, ci un fel de palnia, adeca mai"
larga sus, unde este in nivelul cimitiruluT, i maT ingusta.' jos, unde este in nivelul boltil'.
Acsta dispositiune mi se 'Area cu totul nepotrivita,
dar m'am supus.
IarasT din capul loculuT, la asedarea arcadelor de *4
primisem suggestiunea de a pune o arcada sub a treTa
parte a ferestrei dinspre intrare, Tar nu la mijlocul ferestreT, dupa cum cerea simetria.
Am falcut'o si acesta, desi lucrul era forte nepotrivit.

Din cele doe nepotriveli, ce ese Ore la urma urmelor ?

Peste maT multe lunT primesc suggestiunea de a

uni arcada s-r in directiunea intrariT cu marginea tavanuluT c-d :

www.dacoromanica.ro

216

EXCELSIOR

apoi de a pune pe acesta placa trei busturi de terracotta: unul mai mare--Crist, i do6 mai mid', Shakespeare i Victor Hugo, privind cate trel de sus asupra

bustului pus in fat al fricel mele; in sfirsit, de a a-

segla pe preiT a.b

c-d aT ferestrei oglinglf para-

lele.

Atuncea numaY ei:i am putut intelege potrivla celor

doe nepotriveli: asedarea cea nepotrivit a. a arcadei .s-r
avusese in prevedere intocmirea micului altar superior m
cu cele trel busturi, Tar deschidetura cea nepotrivita a
ferestrel en entonnoir, din data ce s'afi pun oglinglile
cele paralele, a facut c orY cine trece prin aleul cirnicnd se apropia de templu, vede din afara din

122

punctul k cele trei busturi resfrinte in punctul n al o.

glinlei a-b intr'o perspectiva de infinit, pe cand la intrare in templu cele trei busturi nu se zaresc in oglin.da a-b, ci se ve'd numaY daca st cine-va si se uita in
sus de sub punctul b, punctul unde se afla bustul Julie
Hasdeil, pus cu fata spre altarul superior.
www.dacoromanica.ro

EXCELSIOR

s,

,:3

217

www.dacoromanica.ro

218

EXCELSIOR,

Cele doe nepotrivell forte potrivite fusesera preveclute

in planul general prinlitiv al templului, dar despre acel
plan general primitiv pe mine unul nu me taia. capul.

Spiritul care me suggestionh asupra templului a fost

tot-d'a-una fiica-mea; numai o data
in privinta celor
doi ingeri de pe oglinclireposatul me frate Nicolae,

pictor, mort la 1860 in vrisa de 19 ani, un adeverat

inger el-insusi prin frumusetea chipului si prin frumuse-

tea sufletului. Dar unele suggestiuni ail fost fa:cute nu

numai mie d'a-dreptul, ci tot-o-data dictate automaticesce prin mediumitatea altora; i acestea anume fiind

tocmai cele mai insemnate din punctul de vedere al

co nvictiunii, fiind adeca dobandite asa cum cere c o n-

trolul sciintific, asupra lor cu tot dinadinsul me voiu

opri acuma.
I. Is t o ria u n el st el e. Fie-mea imi dictase de a asecla

pe cei doi pareti fara oglincli dela ferestra, paretele despre apus si paretele despre resarit, 9 stele de bronz,
fie-care stea connbinata din cate 3 stele hexagOne suprapuse inchipuind impreung 18 racle, dupa urmatrea figura.
drept model :

fie-care stea menitA a cuprinde la punctul s cite un

portret,

si

anume portretele cele mentionate de Gion.

www.dacoromanica.ro

EXCELSIOR

219

Mergnd cu modelul la bronzarul Krause, lesne ne-am

inteles asupra lucrgriT ; dar e n'arn poruncit 9 stele, ci

numai 8, si Tata de ce:

1. rni se pgrea mai simetric de a pune cate 4 stele
pe fie-care pgrete, Tar nu 4 de o parte si 5 de cea
laltg;
2 0, ell

nu voiam sg ved intre portrete pe acela al

bunicei mele Valeria, fiind-cg... fiind-cg... e nu Tubesc

pe Evref (si cine ore if Tubesce ?), far bunica mea Va-

leda a lost Evr eicg.

Acsta se petrecea la 18 Octobre 1890. La 24 Octobre avui o sedintg cu medium Cosmovici, care nu sciea
cu desgvirsire nemic despre stele, nici despre portrete,

nici despre originea bunicei mele. Cu totul pe neasteptate primesc printr'insul unngtrea comunicatiune : Les
toiles ne sont pas completes ; ii faut neuf, trois fois
da trinit ; c'est une Jui v e qu'il ne faut pas oublier

(Stelele nu sint complete; cata sg fie noue, de trei ori

trei ; aceia pe care nu trebui s'o ufti, este o Evreicd).
Cuvintul Yuive scris cu cursiva. Ce e asta ? intreba cu
mirare Cosmovicf, cand l'am desteptat din catalepsig si
am descifrat impreung cornunicatiunea.

Me repedif imrnediat la bronzarul Krause si am poruncit o stea suplementarg pentru bunica mea Valeria ;
dar in mine insu-mi nu eram impgcat, cugetand necontenit : care s fie pricina acestei stgruinte pentru Evreica.)) ? Fifca mea n'o cunoscuse, si'n timpul traTului pg.mintesc nici nu sciea mgcar cg strgbunica ef fusese

JuiveD, cad eu n'o spuneam nimerui; cunoscuse insl

bine pe bunica mea cea laltg, bunica dupg mumg, o
Moldovencg nascuta Mortun, calugarita la monastirea
Paserea. De ce dard imi impunea cu orf-ce pret pe necunoscuta Evrefcg si nu pe cunoscuta ocalugaritgD,
si nu numai cgluggritg, ci chiar schimnicg ? Aceste cugetail me sbuciumag mereg. Totusf nu voiam sa cer dela fie124.m ea nici o lgmurire eg insumf, asteptand ca ea sa'rrif respun-

dal la nedomirirea cea mentalg printeun alt medium, astfel ca sI podu fi pe deplin sigur cg inconscientul meti perso-

www.dacoromanica.ro

220

EXCELSIOR

nal, gogorita lui Hartmann, nu va fi amestecat intru

nemic in respunsul pe care '1 voiu capeta.
Dorita lamurire n'a intArcliat de a'rnI veni prin Cosmovicl in edinta. din 31 Octobre, anume : Stella a 9-a
este o sfinta prin faptele cele nobile pe carT le-a implinit in trecerea sa pe pamint (La neuvieme est une
esainte par les actions nobles qu'elle a remplies dans
a son passage l-bas).

Numal atund mi-am adus a-minte multe, multe. Mlam adus a-minte, cat de tare me' Tubl'a in copilaria mea
acea Evreical. MI-am adus a-minte bine-facerile pe carI

dinsa, tthind tot-d'a-una la Ord, le impr4tiea, cu mina

i arg a se fg1i, printre sateni i printre vecini.
MI-am adus a-minte di, de cite ori t6raniT se resculatt

1arga

impotriva stapgnilor i de cite orl hop bAntuiaii moiele

de pe'npregiur, curtea bol'eresca a Evreicel remnea totd'a-una sigur i linitit, dei n'o pazia o strajg de
Art-0111ff. MI-am adus a-minte ca, rmasa vaduvg bogata'
si frumOsa dupg mrtea buniculni meg Tadeti, nici o

data nu s'a atins de dinsa o umbra de calornnig. MIam adus a-minte, in sfirit, c acest bunic al meil, ale

cardia opere manuscripte in limba polona se afla depuse

in parte la Academia Roming, inaltg intr'un volum intreg, in versurY pline de entuziasm, caracterul, inteligenta
si virtutile acelei Evreice.1) Tote astea et1 le ultasem,
,) IatA un fragment clinteo from6s5. lungi poesiA tntitti1at
moiey 2ony, din r816

Pan Losw naszych zrobil te przemiang,

Badi Imie Jego zawsze uwielbiane !
On to mnie z pieluch do pracy przykowa!,
On mnie nauka puil z oswieceniem,
On mote serce nad stal zahartowal
By niezmigknialo pod twardym zdarzeniem.
On by! inym strOiem i przewodca zawdy
Bym w r6znych swiata stanach szukal prawdy.

www.dacoromanica.ro

a Do

EXCELSIOR

221

adecg uitasem cg printre Evrei s'au ngscut une-orr figure sublime, ngscute anume printre Eyre pentru a lumina cu atAt mai strglucit, cu cat lumina venia mai din,
intunerec.
Z Nim ogladalem ludy w Cwierci swiata ;
Tam sig poznalem z woyna i z przymierzem;
Tam gdzie narody smier kularni zmiata,
Tam mi On bywal tarcza i puklerzem ;
A gdym padi, albo byl tupem polowu,
On mnie podnosiI lub uwolnil znowu.

Po cierniu przygod wiodac miode nogi,

Gdzie niegdzie wskazal kwiat sliczny nadziei,
Uczac by potym wgdrowaa bez trwogi
W niepewney wieku mgskiego kolei:
Jego przew6dstwem i skirueniem rgki
Znalazlem twoie i twey duszy wdzigki.
Naymilszy kwiat ten w Zycia mego drodze
Zerwalem. Dzigki, niesrniertelny Boie
Bo cho6 mnie pozniey uderza1e srodze,

Kwiatek ten kwitnal swie4 iako roie,

I w zmiennym losu moiego obrocie
Ani w milosci ani zawigdt w cnocie.
Owszem mnie w smutku cieszyl dobroczynnie,
W uciskach rzezwil, i w kaMym ostatku
Przykrego losu, igraiac niewinnie,
Bylem z nim szczgsny w nayczulszym przypadku..
WyznaC godzisig co wdzigcznok iest szczera :
Ty ten cudowny kwiat, moia Walera I._
A te2 maluchne roskoszne chloPigta ?
KtOryrn na twarzach blyszczy oyca cecha!
Zawsze niewinnok z niemi igra Swigta,
W ich ustach wiernok mamy sig uSmiecha:
Brykaycie lube, ukochane dziatki,
Wykie swiadectwem cnoty waszey matkil

Nie sai to cuda Boskiey Pana woli ?

Dziwnieysza iednak ie mnie, pzne plemie,
Prowadzcc droga pracy, ngdz, niedoli,
Przywiodl nakoniec do pradziad6w ziemie...

www.dacoromanica.ro

222

EXCELSIOR

In acstd istorid. a un el' stele a Lost o dup1 sug-

gestiune spiritistd: asupra mea si asupra lui Cosmovici,

cea a doua controland pe cea de 'ntaiu, si controland'o
intr'un chip mai pe sus de ori-ce indoell, de ori-ce car-tire, de ori-ce hartmannism.

Control pentru sciin, un control intocmai ca re-

activii in chimid, da ; pentru inima mea insd, inima con-

trolat de sine insdsi, bunica Valeria a fost o stea perdut pe pdmint i apoi regdsit d'o-dat printr'o neasteptat6.' destdinuire de sus: Excelsior !

II. Istoria unor railuri. Una din primele cornmande pentru templu a fost aseclarea a opt colOne de
(Acesta metamorfosal, a falcut'o stapanul ursitelor omenesci, lie nurnele Lui puru
rea adorat I
El este, care din fasa m'a ferecat la munch' ; El m'a adapat i m'a
luminat prin sciinta ; El mi-a calk inima mai tare deceit otelul, ca nu curn-va sal se
inmOie sub isbirea cea virtOsal ; El m'a priveghiat si m'a povetuit tot-d'a-una, pentru
ca in diferite sari lumesci sal caut numai adevrul.
Cu Dinsul am vdut nemurile
dintr'o patrime a lumii, facul cunoscinta cu resboiul i cu pacea i unde nuirtea
metura popOre prin glOnte, acolo El imi era scut si pavaza, iar cnd cadeam ranit

sa prins in robia, El me ridica sari me scotea din lanturi.Ducendu-mi tinerele pi ciOre printre maracinele intimplarilor, El imi arata din and in gand cate o mandra
flOre a sperantei, multumita cariia ccilindai mai departe, Fara tulburare, pe poteca cea
nesigura a vristei barbatesci ; sub conducerea Lui i prin semnul manei Sale, am nemerit ale tale si ale sufletului tea frumuseti.
Actista (hire, cea mai draga pe calea
vietei mele, am cules'o i multumesculi, o Dumned.ta al nemuriril! caci desi in urinal
m'ai lovit cu asprime, dar acea flOre nu mai inceta de a inflori ca trandafirul i Mci
o data, in rotirea cea schimbatOre a sortil mele, ea nu m'a amagit nici in dragoste,

nici in virtute. Din contra, imi era mangaerea cea bine-facetOre in intristare, me
imbarbalta in gOna, i prin jocul ei inocent, orl-cat de crud imi era traiul, me simtiam fericit la culme cu dinsa ; recunoscinta cea sincera me silesce a o spune pe
fatal : aces Aire miraculossi eft,' is, Valeria mea ! Dar acesti raititel mandri baetani ? pe fetele carora lucesce tiparul tatalui 11 tot-d'a-una sfinta nevinovatia se jOca.
cu dinsii, pe buzele lor zimbesce credinta materna.... saltati, dragi i mult-iubiti copilasi I sinteti o marturia o virtutii mumei vOstre.
Nu 's Ore acestea minuni d'ale
vointel Dumnedeesci ? dar minunea cea mai mare este ea vointa Dumnedeeca pe
mine, odras15. intardiata, ducendu-m pe calea muncei, a nevoilor, a suferintei, m'a adus
in sfirsit in Ora stramosilor...)

(MSS. intitulat : Tadeusza HyMeu Pisma rozne, w Bassarabiy, tom

ezwarty, In biblioteca Academie Rotnime, p. 4. 0 noti(I. biografid.
despre Tacleti Hasden vecIT In yulie flasdeu, Chevakrie, p. 233-254

in Revista-nowY, 1889, p. 241-247).

www.dacoromanica.ro

EXCELSIOR

223

fer, legate prin cele patru arcade de otel pe cart se

radima bolta. Comanda a fost executata de ferarul Czip-

care a facut arcadele prin incovoiarea unor sine

dela drurnul de fer. Dupa ce lucrul era gata, fiica mea
imI suggera de a exatnina sinele. Ce vNul'? Cele tref
sine din interiorul templultif pOrta tote pe ambele latuff, ca sernn de fabrica, data 1869, iar arcada exteriOra,
acela dela intrarea in templu, are numai ea si numai pe
laturea spre usa data : 1870. FiTca mea se nLcuse Ia
finea anului .1869 in ajunul anului 1870. Ferarul, fr
ser,

amestecul meU .si intr'un mod cu desavirsire inconscient

124. pentru dinsul, fusese spiriticesce suggestionat de a alege
anume acele sine si de a le aseda anume in acea ordine.

Daca as fi dis eta' s'o taca, ferarul mi-ar fi cerut, peke,

un pret indoit saU intreit, sub cuvint ca nu se gasesc
asernenea sine, cari in adeve'r datza de pe la inceputul
cailor ferate in Romania.
Aci rdsT, ca si in casul cu bunica Valeria, a fost o
suggestiune dupla, controlandu-se una pe alta: una
asupra Jul Czipser pentru a pune acele sine, cea-lalta
asupra mea pentru a verifica pe oel minunatul act de
nascere.

Prin cele patru sine, trei cu 1869 asedate in partea

cea paridisiaca a templulta, i numai una cu 1870 linga

usa, Iulia Hasdeti ne spune fr cuvinte : in 1869 mai
eram in cer, ca'tra 1870 rn6 pogorit pe pamint, la 1888

...Excelsior!

III. Istoria unor fluturi.

Piedestalul cu bustul

mele fusese aseclat din capul locului in centrul

templului, la punctul b-c, tocmal sub a doua arcada,
adeca intre colOnele de fer a-d, avend drept in fata intrga lumina' dela ferstra 1:

fiTceui

www.dacoromanica.ro

224

EXCELSIOR

oe:
p

Cu chipul acesta, ori-cine putea circul impregIurubustuluT in spatiul cuprins intre colOnele p q ping la al
125.

tarul vz.
TocmaT in ajunul anuluT noti 1891 e prirniT personal

o suggestiune dela fiTca mea, ca sal leg puncturile a-b

c-d prin cte o portitd de fer cu stele pe azur, i sgi
poruncesc 12 fluturi de bronz colorati.
FArg zgbavg portitele a fost comandate feraruluT
Goldstein, Tar fluturiT bronzaruluT Bernescu.
La 3 Ianuariti, l'arg0 personal, !TIT-a fost argtate locu-

rile pentru aeclarea fluturilor, anume 6 pe arcada dintre

colnelep-q, unde din causa portitelor nemine nu maT putea strgbate pin la dinsii, i ceT-Ialt1 6 pe marginea supe-

rirg a paretilor r-s dela ferestrg, cae 3 de fie-care lature, unde prin inlime eT sint de asemenea ap&ati de
atingere.

A doua cli, la 4 Ianuariti, imi veni iarg0 personal

comunicatiunea suplementarg de a grava intre fluturiT
ceT dela ferstrg, pe marginea cea superiOrg a pgretilor

r-s, inscriptiunea : Iptqat lz roil) xaturcav, care are un

www.dacoromanica.ro

225

EXCELSIOR

inteles indoit : fluturii es din omisli:, si csufletele es din

viermi.,
In acest interval de timp Cosmovici lipsia din Bucuresci, fiind dus la Moldova. Abia la 6 Ianuaria diminta

el se intOrse, si sera a si venit la mine. Nu sciea si nu

putea sa: scie nemic, absolut neniic, nici despre portite, nici

despre fluturi, cu atata si mai putin despre inscriptiunea

grecesca, pe care ea Inca n'o comandasem. ET bine, Tata'
comunicatiunea automaticesce primita prin Cosmovici in acea sera:: Je te remercie de la commande que tu viens de

faire. Oui, les tpvXai sont ncessaires, et c'est adorable

de les voir voltiger comme dans l'espace infini ; secundo, il fallait pour les vrais croyants de sparer par
un grillage l'autel. (Iti rmiltumesc pentru ceea ce ai
comandat acuma. Da, ps ichele eraa necesare, si e
adorabil de a'i privi falfAind ca intr'un spatia infinit.
Al douilea, pentru adeveratii credinciosi, era de tre buinta a ingradi altarul).
inchipusasi ori-cine uimirea lui Cosmovici, mai

ales fatal cu vorba grecsca cea bagata in textul frances 1

Acesta intercalare, iarasi un control experimental ca

si in casurile de mai sus, era menita anume a me incredinta pe mine, tot-d'a-una pornit a me indoi, cum
ca inscriptiunea /Inca ?: zu'iv 2atur,;:v imi fusese spiriticesce suggerata, Tar nu datorita propriului mai inconscient.

Din omida
una Excelsior !

fluture, din vierme

suflet, tot d'a-

IV. Istoria table] or legii. Dela inceputul constructiunii, in data dupa aseclarea paretilor de marmura,

fie-inea imi comunicase personal de a lega cele patru

col6ne de fer de fie-care parte prin lanturi de bronz,
aurite si argintate, pentru acatarea corOnelor, adeca :

43.796.

www.dacoromanica.ro

15

226

`%.

EXCELSIOR

. --:

t k
...`
1

..,

...,..

. -- - ..
Cr...

126.

In acest mod bucata a de fie care parte, cea mai

mare si acoperit cu cea mai frumOsal marmurg de Car-

rara, bucata pusg tocmai la intrarea in templu,

r61.15.-

nea g(514, PAM' nicT o ornamentatiune.

Oil de cte ori intrebal pe filc g. mea in ast privinp,

mi se respundea laconic: eplus tard (mai th.rdiii).

A5 trecut astfel mai multe luni ping la 9 Decembre

1890, cnd, intr'o sedintg la care ail' fost fatg Cosmovicf, dr. S. Steiner, Bonifaciii Florescu, G. Stephanescu
si C. Ghionis, ni s'a prevestit cal la 18 Decembre se
vor dicta des articles de notre croyance (articolii credintei
.enstre) i cg acel articoli vor trebui sculptati in lguntrul

du temple, dar
{gra' a se spune d'o-camdatg in ce loc anume.
Scuiptarea inscriptiunii pe cei doi pgret1 remasi fargi
ornamentatiune a fost indicatg numal in acea sedintg
'dela 18 Decembre, la care aU luat parte dd. Sperantia,
R. Novianu, I. Bianu, G Ionnescu-Gion, C. Ghionis, Z.
Arbure, G. Stephanescu, i Cosmovici ca medium.
Legile au fost dictate frantuzesce :
templului : esculpts dans l'intrieur

Croire en Dieu))
Croire l'immortalit de Fame.
Croire au don sacr des communications suprieures.
11

i) In tile cornunicatiunile cuvintul .Dieu. e scris tot-d'a-una cu litere muit mal

marl deck ale celor-lalte cuvinte. Ike() comunicatiune dela fratele meft Nicolae,
pini cuvintul .adieu este scris : adieu."

www.dacoromanica.ro

227

EXCELSIOR

Aitner et aider sa famille.

Aimer et aider ceux qui Vairnent et Caident.
Aimer et aider sans egoisme ceux qui sont pres de ton cceur.
Respecter sa propre personne.
Respecter tous, mme les infrieurs.
Work is life : respecter le travail.

Fait qui est, c'est la verit.

Douter, c'est l'inferiorit.
Chercher la preuve, c'est trouver la negation.

Redactiunea romanscg a legilor de mai sus, precum

si forma in care ele sa fie sculptate, cu impartirea pe

do lespelT, cu srele in frunte, cu patraturi si treunghiuri, cu titlurile marl* si mid, tote acestca mi.at
fost dictate apoi personal, far a. marturi, in curs de mai
multe glile, ast-fel ca, fiind sustrase controlului din partea altora, eh' le trec aci cu vederea. In off-ce cas, sarcina mea propri a. n'a fost decat a traduce, pe cand originalul s'a dobandit printr'un alt medium, scriind automaticesce in stare de catalepsig de 'naintea a ,pte persOne, afara de mine.
Voiu mai adauga ca 'n acel original sint trei feluri
de caractere grafice : pe linga slova fiicei mele, cu alta
slova e scrisd maxima englessca. Work is life (munca
e vieta)s, i rasi cu alta slova sint scrise cele trei preCepte filosofice dela sfirsit : Fait qui est, etc..
In acea ,edinta dela 18 Decembre, nu numai s'a umplut golul celor doi paretf meniti din capul locului pentru sculptarea inscriptiunii celd fundamentale, a unei
inscriptiuni rostind tote datoriile impuse ornufui i cu
putinta pentru ow, dar in acelasl timp ni s'a spus atunci
pentru ce anume nu s'a ales o alta cli Si nous avons
echoisi la date de XVIII Xbre, c'est parce qu'aujourd'hui le plus pur des tres de l-bas a regu la lumire ,
il est Jesus. (Daca noi am ales data de 18 Decembre,
causa este ca astacii a primit lumina fiinta cea maT curata de pe pamint : acesta este Iisus).
:

www.dacoromanica.ro

228

EXCELSIOR

Se scie ca riturile i sectele cretine nu se inteleg

127. asupra IileT nascerii MantuitoruluT.
Obicinuit ea se serbeza la 25 Decembre.
Data de z 8 a fost ce-va cu desgvirire nepreveclut
pentru noi top, carT cunscem numaT calendarul ortodox.
Sfintul Epifaniti pune nascerea lul Crist la 6 Ianuariti,

sfintul Clement Alexandrinul la 19 Aprile, alp parinp

ai BisericeT in alte clile (Martigny, Antiquits chretiennes
p. 271), dar nici unul intru cat sciii e
nicT unul la
i8 Decembre.
Fie insg 18 Decembre, fie 25, fie orT-,i.care cliva cea
bine-cuvintata a qfiinteT celei mai curate de pe pgminb,

acea cli anume a fost alesa pentru a da cele patru

prin cari se lega intr'un singur manuchiti:

lea

religiunea,
morala,
socialismul,
filosofia.
Excelsior !

V. R equ ie m. 0 lips mai putin simtita decal cele

doe lespecli de marmura lasate gole ping. la 18 Decembre 1890, dar totuT o lipsg, se bag de sam g. pe fatada altaruluT celuT mare, care este tot-o data un sarcofag.

Acsta fatada se afla intre cele doe piedestalurT pregatite pentru busturile viitre ale printilor Julie! Hasdeti.

0 jumatate a fatadeT, spre apus, este ocupatg, de usciora prin care, deschicrendu-se, se pcite ved cwiugul
i d'asupra cariia sint cele trei buchete zugravite de
Paraschivescu; cea-lalt jumatate, spre resarit, nu avea
nimic.

In Aprile 1891 o comunicatiune personala me insciin-

tza ca acestg parte a fatadei este pgstrata pentru o

melodig, dar ea' dictarea ci mie sari luT Speranpa ar fi
www.dacoromanica.ro

EXCELS MI

229

forte anevoisg, de vreme ce mnile nOstre, a mea mai

cu sarng, sint grele de condus automaticesce chiar pentru scrisOre obicinuitg, necum pentru nesce semne musicale, cu carT ruff arnindoi, instrumente imperfecte, sintern cu desgvirsire nedeprinsT.
Am scris atunci la Paris kr CosmovicT, care cuncisce
musica si are o rnng fOrte mlgdisg, rugAndul de a

lua o fOig de hgrtig liniatg pentru note si de a evoca

dinsul din parte'mT pe fiTca-mea pentru obtinerea melodieT promise.

In interval o noug comunicatiune personalg m'a asi'gurat cg dorinta mea se va indeplini in curnd, dar ca.
acea rnelodid va trebui arangiatd apol pentru piano si
pentru viOral nu de alt cine-va decat d. G. Stephanescu,
cunoscutul profesor de canto la Conservatoriul de
musical din Bucuresci.
Cosmovicl nu sciea nemic despre acstal sarcind irnpusa.
d-lui Stephanescu, i nict despre locul unde va fi gravatd musica in templu, adecd despre intinderea curat

materiald care urmzd a fi data melodie.

Eu insurni me indoTain forte mult ca o melodia, fie

ea ori-cat de scurta, va put sa incapd pe un spaiii

at-At de restrins.

La 10 Iunie primesc din Paris o cornunicatiune prin

Cosmovid, in care fiica mea irnT fagdduesce melodia,
dar me previne c acordurile vor trebui fAcute de Stegphanescu (a lui je m'adresse pour les accords)D, Intrind ast-fel ---iard,T control experimental intdrind ceea
ce'rni comunicase personal de mai 'nainte i ceea ce nu

sciea Cosmovici. Apoi peste cAte-va clile a i sosit din

Paris acea melodia, scrii de cdtrd Cosmovid automaticesce. Iatd-o chiar in fac-simile dupd original :

www.dacoromanica.ro

230

I I;

EXCELSIOR

www.dacoromanica.ro

EXCELSIOR

3.

:31

Azard sail suggestiune, flu sciti, dar sciti a in acelasi

moment intrati in odaea mea d. G. Stephanescu, pe care
nu'l vedusem de de-mult, i curierul postal, care 'rrii
aducea plicul cu musica, menit a fi incredirqat d-lui G.
Stephanescu.

Pentru templu, rnelodia s'a arangiat in quartet: doe

vire, alto si violoncel; arangiarea pentru piano, pe care

cunoscetorii o pot aldtura cu originalul de mai sus,

adeca cu lucrarea cea de tot spiritistA, lat-o :

Una singuri data tra-a fgcut plgcerea de a veni la

mine in trecerea sa prin Bucuresci d. Dr. Burada, dis-

acsta a lost anume in

qiva in care mi s'a adus dela d. Storck modelul pe
tinsul pianist si compositor ;

harti de forma cum va fi sculptatA musica in templu,

sera la 21 Iuliti. Afar 5. de d. Dr. Burada, erati fatal
d-nii G. Stephanescu, Arbore, si Speran0a ca medium.
In acea sedirWi fie-mea ne-a imprtAsit in privirqa melodid sale urma'trele doe lucruri:
www.dacoromanica.ro

232

EXCELSTOR

1. Pentru a produce deplinul efect, ea trebui repetata

de mai multe ori in sir ;
2. Pentru ca acest efect sa pieta fi obtinut de catra
ori-cine chiar fara musicanti, notele sa se puna pe un
fel de ariston, care sa se asede in templu.
Acita s'a dictat in acea sedinta din 21 luliti
11).

A doua di, et primii o comunicatiune personalg, ca me-

lodia trebue repetata anume de 9 oil', dupa cum este

compusg pe 9 tacte sail me'suri.
Comandand aristonul la d. Leopold Stern (Str. Regala), mi s'a descris apoi si chiar s'a desemnat, cu cele
maT micT amarunte, parte prin mine insumi, parte prin
Sperantia, chipul forte ingenios de a introduce da boite
a musiq.uen in mesciOra dela templu, d'asupra until ser-

tar unde sint intinse 9 cOrde de guitara, cari produc

dela sine ,un fel de acompaniment.
.Si etl, sii Sperantia, lipsiti de ori-ce cunoscinte musicale, ne minunam amindoi primind automaticesce aceste
impartasiri,

i ne minunam si mai mult cnd vedeam

mai trliti resultatul lor cel adevrat minunat.

La 17 Septembre, diva aniversarg a mortii fiicel mele,
sublimul Requiem, trimis de dinsa din lumea ceTa-lalta,

a fost executat afar in templu de o orchestra condusg

.de violoncelistul C. Dimitrescu, i apoi de o aka orchestra sub conducerea d-lui Anton Kneisel. Era o arnioni ceresc g. in tOta puterea cuvintuluil s Ascultnd
acesta musica, mi se 'Area ca par'c sbra ingerii, mi-a
1at. insuqi textul frances
Je dois te remercier Imaucoup pour l'arrangement
..de la musique, et en meme temps remercier Mr. Stephanesco pour son application
*et son zele; ii a tres hien russi. C'est stir que vous autres, et surtout Mr. Stepha.nesco, vous vous etes beaucoup demande, pourquoi la musique a l'air de n'etre pas
finie. Eh bien, en voila la cause : ce morceau est combine en vue d'etre repete, repete et repete plusieurs fois. J'ai eu l'idee de te fame commander quelque chose a
quoi personne n'a pense, j'ai eu ridee de faire commander une de ces machines

tournantes composers d'un cylindre dente oU seront copiees toutes ces notes ; ces ma-

chines sant connues sous le nom de musique de table, comme celle que ma
m er e a dans une chais e. II sera pas difficile de cornmuniquer le morceau

a tine de ces fabriques, et la fabrique va confectionner beaucoup de ces machines

que les gens de noire croyance vont acheter. Je vais apres t'indiquer la place ou
cette machine doit etre placee dans le temple, etc. S. se observe c despre scaunul
cci cu rnusica, pe care eii ii cumperasem in Elvetia la Schafrouse .5i care este la nevasta mea, nu sciea nimenea dintre ceI presintl la pedintii.

www.dacoromanica.ro

233

EXCELSIOR

130. spus a doua qi colegul meg Dr. Vitzu, care in insuirea sa de fisiologist 0 vivisector pOte numai atunci
va fi fost silit vrnd-nevrend sg se gindesca la ingeri:
Excelsior!

VI, Album ul. D. Ionnescu Gion a scris cu multi

inimg, sag mai bine clicend a fgcut sg se intelegg pe
deplin duisa intipgrire pe care o lasg mormintul-poemg

a Julie Hasdeg asupra tuturor trecelorilor. Templul se

inchide numai nOptea i cnd timpul e urit ; de altmintrelea e deschis tot-d'a-una, si nu e gi dela Dumnedeil
in care s nu se pogOre in acest luminos sub-pgmint
clecing de fiii-ge din tote straturile societiT. Numal"
unif din el' iscglesc in albumul depus pe niesciOrg,
taus)" in curs de un an l'ag acoperit peste 4000 de iscglituri, din carl' o samg sint insotite de improvisafiura
in proz pc versuri, romnesce, franOzesce, neriqesce,
italienesce, ping 0 grecesce sag serbesce. Ceea ce m'a
trticat pe mine mai cu deosebire, a fost impresiunea
produsa asupra po etilo r i asupra clerulu 1.
E frumOsg, bung-Ora, urmgtrea poesig scrisg de un
vechiti militar, care manuesce de o potriv bine sabia
condel'ul :
Parin i! este a vstra prin legaturi de sange,
Taveti dreptate vealnic cu lacrimi a o plange,
Dar ca virtuti, talente, ca fala-astui popor,
E dreptul nostru-a plange, e dreptut tuturor.
Vqf ai zidit fiptura inalta prin cultura,
Nol am intins d'asupral'i un cer fari de nori,
Deci intre voi i Ora s'a pus o legtura,
Ce face c'aste lacrimi sa fie 'n veci surori.
29 Seitentdre 1891.

Colonel G. Boteanu.

Dar in aceste versuri ata de insufletite resung numai

patriotismul, nu i aspir4iunea spre ideal, ca in urm
tOrea bucatg :
Al marit tv, 7alio ?
Te-al dus: cunosc durerea ce 'n inima ne
Plecarea nevoita a celor ce-am Titbit ;

Te,a1 dus, dar tote 'n lume, chiar glia ce te-apasi,

optesc durerii mute: Nal piere ce-a trOit.

G. 0. Garbea.

www.dacoromanica.ro

raCELSTOR

234

D. Ghibgnescu, cunoscut sub pseudonimul de Gheorghe

din Be'rlath, a scris inteo singurg i acei'asi di doe'

poesii, in call orT-cine lesne va recunOsce doe miscarY
psichice diferite: cea d'intAfu, o miscare pessimistg, atat
de adnc altoitg din nefericire in tineretul nostru romnesc i cu care d-sa venise d'a-casa ; in cea-laltg, scrisg
mai jos, cgtr o reingsita de pessimism se adaoge o micare aprOpe optimistg, o miscare cgtrg o vitg suprapgmintscg, o miscare datoritg deja templulta. Iatg-le
pe amindoe':
care, Ose fara spirit,
De-ai 11 fost o creatura
Ai fi mostenit pamintul, gleet de ani pe ci traind ;
cum cadusi sub ghiara mortii I
genii'',
dac'al
fost
lnsa val !
Ca si-o flOre-abla nascenda sub al tomnel rece vint !

Muritor ce vil adesea in locasul de odihna,

Te opresce ! albi curajul de scnbeira 'n ast mormint
SA privesci, tu ce-al credinta in a cerului dreptate,
Com el face cite-o data nedreptate pe parnint I
Cersitori, batrani de-un secol, garboviti pe-a br toege,
Mai traesc spre suferintfi, frigul, fornea indurand,
Pe crud cei ce srl menirea sa inalte-o natiune,
Corn apar pe scena himii, sint batuti de-al rnortil vint I

Gh. din Brlad.

25 August/891.

Ping aci pessimismul cel schopenIzaueric de a-casg ;

dar iatg de o datg, dup.' o sedere de cAte-va clipe sub
azurul cel luminos al templului, insus1 templul i se pare
acuma poetului tot inca pr-intunecos si, privind la fiutuff, la stele, la ingeri, la perspectivainfinitulta, Gheorghe
din Brlad nu se mai scobOrg, ci se avintg fgrg sfialg
sus-sus cgtrg c fralia cea din cer :
Cei ce yin SI mai regrete
In ast rece-scump mormint,
Nu scid ca n'ai fost menita
sa traesci p'acest pamint

Cad abiavenisi, i 'ndata

Din cer ingeri, fratii tel,
Afi vedut ca le esti sora

131.

i venind te-au dus Cu ei I

Gh. din Berlad.

25 August 18.91.

Acel'asi luptg intre aluatul vechig i aluatul nog, intre

trists si avoios, ne apare in urmgtrea bucat de un

poet necunoscut noe:

www.dacoromanica.ro

235

EXCELSIOR
Yullci Hasdeg.

nreii de reil i lacrimi aicea sint deserte I

C In fata moqii triste cuvintu'l de prisos!

1, Pe Julia mai bine, rugati ca sa ye lerte,
E VoLtoti ce-aduceti jale in somnul el v o o Si

Dim. Bodescu.
6 Ocrobre 1891.

Dar si mai drag pentru mine a fost cuvintul unor

sacerdoV, edispensatores mysteriorum Dei oixovd,uot
poiviNicov -.9con,s calci Spiritismul isvoresce din insg0
mAduva Invtturei luT Crist, i biserica resaritna, cu
deosebire biserica ncistral romanesca' cea pururea ceten

i democraticA, o pte intelege acsta mai lesne

decat autocratismul cel feudal .0 cosmopolit al bisericei

Apusului.

Iati ce a scris dol archierei:

Mare mulOmire si mult mngaere suiletsa m'f-a inspirat credino.
nemurirel, esprimaa prin acest monument., Biserica nu p6te fi decal
recunoca6re d-lui Hasdeti
ci- Innocent M. Ploest6nu, Vicar Mitr.v
2 NaeMbrie 1891.

iSfinte sunt cuvintele Apostolulul Pavel, care a clis ;SCufaina-se in

cstricticTune, scula-se-va in nestriaciune ; semAng.-st, ,corp ma te.i.al,

nscula-se-vq IP Corp spir

al )
Arhiereit Dositheiii Perietenu.

Asa clic s eil: sfinte sint cuvintele Apostoluluiyavel.

Excelsior .1

www.dacoromanica.ro

EPILOG
Si dupg ce am scris, me 'ntreb acuma : Ore eti sint
autorul ?

Spiritual4tii de alt datg, mergend cu Berkeley in

frunte pe calea medita0unii, ajungeati la urma urmelor a nu mai sci, dacg lumea i eT-iniT intr'insa sint in
adever o fgpturg, sari numai o nglucire. Spiritistul de
astgdi nu este un ideolog, ci un fi sic i a n; el nu meditzg, ci exp er i ment zg; el scie cg scie, dar adesea
nu e sigur de personalitatea sciintel sale, cgci ceea ce
face i ceea ce spune dinsul pte sg nu fie decAt o suggestiune din afarg.
In capul cgrOT inele se citesce : Sic co pcuget ea).

a,a

Acest titlu, care se pare tot ce pte fi mai personal,

el' bine nici el nu este al meti, nu vine dela mine,

nu s'a zgmislit in creerul meg, nu; acest titlu mi-a fost

i ce-va mai mult: fgrg
nici un amestec al persOnei mele, el mi-a fost suggerat
anume cu ajutorul mnei uflul alt medium.
ln edirqa din 22 Martie, eti primii prin Sperantig,
scriind automaticesce in stare cataleptica, o lungg comunicaOune in care fie-mea vorbesce, intre altele, despre studiele mele asupra Spiritismului : (Tonul lor
trebui sal fie impunetor i convins, un fel de Sic cogito,

d'a dreptul suggerat spiriticesce

adecg :

cine pOte sg se convingg, cu atit mai bine

cu atAta mai rel. Se 'ntelege c

gpentru el, cine nu

www.dacoromanica.ro

EPILOG

237

cacesta nu te scutesce de datoria de a scrie cu VAN.

cclaritatea putinci6sa...3; apoi mai la vale adaoge; cCAt
privesce pe al tell Sic cogito, sa scii ca el va fi cuvintul final si tot-o-datal titlul operei intregr...) 1)

Asa dara me 'ntreb Inca o data: sint eU Ore autorul

acestel cri, dupa ce nu este al mei nici macar Sic
cogito ?

1) lat insusi textul frances al acestel comunicatiunl: Le ton doit etre imposant
et convaincu, one sorte de Sic cogita, c'est-a-dire: ceux qui peuvent se convaincre,
tant inieux pour eux, pour les autres tant pis. Bien entendu que cela ne petit pas te
dispenser de donner le plus de clarte a ton article... Quant a ton Sic cogito, tu dois

savoir que c'est le mot de la fin, et en male temps il sera le titre de tout ton
ouvrage....

www.dacoromanica.ro

A PENDICE
VEDUTE, PLANURI SI SECTIUNI ALE TEMPLULUI

JULIA HASDEU"

www.dacoromanica.ro

11111111 goi
PLANUL EXTERIOR.

13.796.

www.dacoromanica.ro

16

11111111Ippl_
PLANUL INTERIOR.

www.dacoromanica.ro

.F47,17,

4!,

I t Vi41'
0.

rolt001,*

SECT1LWEA TRANSVERTALA

www.dacoromanica.ro

SECTIIINEA LONG ITUDINALA

www.dacoromanica.ro

INDEX
(NB. Dans l'indication des paps, les chiffres grossis ont
trait auX passages les plus importants. Tons les chilfres se rapportent
aux numros mis en ma,ge dans rdition presente et qui appartiennent a la pagination de la 2-e edition).
Agrippa. io8.
Aksakow. 77. 98.
Alchimie 19.
Alexandrescu Gr. 35.

Allan Kardec. - v Kardec.

Altruisme. 12 SUiV. 16. 18. 20.

Atavisme. (1) 68.

Athelsine. 7.
Atome. 9.
Augustin St. 87.
Auto-suggestion. 75. 86. 87. SS.

to8. Ito.

Azam Dr. 67. 96 suiv.

47. 48. 49.

Alaux. 106.

Ame. 6. 7. 12. 18. 28. 29. 32.

34. 35. 37. 38. 39. 43. 596o. 90.

Amiti. 48.
Amnsie. 33.

Amour. 20. 40. 43. 44. 46 suiv.

48. 50. 51. 60. 61. 78. 79. 87.
Ange. 6. 18,
Animisme. 7.
Anthropologic. 18.
Anthropotechnie. 16 suiv. 18.
Anti-spiritisme 2. 88. 153.

Apport spirite. 99 suiv. 107.

Arbore Z. 83. 93 suiv. 126. 129.
Architecture spirite. 114 suiv.
120 sub,.
Aristote 507.
Ascensi. 97.
Association des ides. 34.
Astrologie. 59.

Astronomie. 8. 9. 15. 19.

Bacon. 19.

Balfour Stewart. 52.

Barrett. 4. 56.
Baur. 86.
Beatie. 104
Beaunis. 34. 53.
Beethoven. 521.
Berkeley. 132.
Bernheim. 52. 56.
Bianchi. 97.
Bianu. 82. 83. 126,
Bien (essence do). 18
Biologie. II suiv. 15. 18.
Blagdon M-lle. too.
Bodescu. 131.
Bogornilisme. 6.
Boliac. 35.
Bose. 102.
(1) Question reserve pour l'ouvrage
sur La Rincarnation.

www.dacoromanica.ro

250

INDEX

Botnu. 130.
Boyard 102.
Braid. 35.
Braidisme. 30.
Brandes. 81.
Brewern. 75.
Broca. 7o.
Brockhaus' Konvers. Lex. 3.

Brougham lord. 55. 58. 59.

Bruno Giordano. I I.
Buchner. 2. 27. 63. 91. 97. 98.
Buddha. io8.
Buguet. 102 suiv.
Bullet. 102.
Burada Dr. 129.
Bureau Allyre. 73 suiv.
Butlerow. 4.
Cabanis. 63.
Cahagnet. 31.
Caithness lady. 102.
Carr& 103.

Catalepsie. 85. 93. 122. 132.

Cervantes. 120.
Cerveau. 21 SuiV. 27. 32. 33. 65.

68. 70. 71. 77, 96. 108.

Chambers R. 4.

Chant de la Mer. - v. llfusique

spirite.

Charcot. 53. 56. 62.

Charlatanisme. 3. 95. 102 suiv.
Chatterton lady. 54. 58. 59.
Chenier A. 120.
Cheve Em. 73.
Chevillard. 74.
Chevreul. 74.

Contact. 9.
Cotre'le spirite. 93. 94. 122. 123.
124. 125. 127.
Cook M-11e. 101. 106.
Coquelin. 93 suiv.

Corday Charlotte. 107.

Corneille. 45. 120.
Correspondance spirAe. 39. 43.

51. 56 suiv. 58 suiv. 60. 72.

SlliV. 76 suiv. 78. 8o suiv. 86

suiv. 93 suiv. 120 SlliV. 132.
Cosmovicl. 82 suiv. 92 SlliV. 122
Mil% 126 suiv.
Creation (creature, crateur). 10.

15. 18. zo. 38. 42. 47.

Credo spirite. 116. 117. 126.

Crookes W. 4. 52. 93 suiv. 105

suiv.
Croyance-science. 1. 5. 7.

Cuvier. 21.

Daguerreotypie. 113.
Dale Owen. 98.
Dante 115.
Dariex Dr. 53. 82. 90. 109. 112.

Darwin. II. 13. 14 suiv. 18. lg.

21. 32. 49. 52. 62 suiv. 66.
99. 115.

Darwinisme. xi suiv. 16. 32. 39.

52. 63. 66 suiv. 91.
De Candolle. 21.
Dechambre Dr. 66.
De Morgan. 4.
Descartes. 120.
Desjardins. 95.
Despine Dr. 31 suiv.

Chien. 13. 23.

Chimie. 8. 9. 15. 18. 19.

Dessin spirite. 86 suiv. 89. 91.

Chiromantie. 110.

Determination (limitation, etat

d'tre borne, action d'tre
borne ; Begranzung). 9. ][0. 15.
20. 42.
V. Indetermination.
Devoluet. 102.

Chloroforme. 26 suiv. 30.

Ciceron. 107.
Cloquet Dr. 53. 59.
Colebrooke. 64.
Collins. 16. 17.
Conscience. 20. 33. 38. 66. 68
suiv 70. 71 suiv. 73 suiv. 77
suiv. 79 suiv. 86.
Conservation. 13.

Destre J. 109.

Diable. 6. 8. 18.

Dieu. 6-9.10. 15. 18. 26. 38. 41.

42. 47. 50. 63. 79. 126.

Dosithee veque. 131.

Dogme. 7. 116-117.

www.dacoromanica.ro

251

INDEX

Donato. 89. 106.

Double personnalite. 67. 96 suiv.
Doublet (alter.ego). 37. 91 suiv.
Du Potet. 31.

Du Prel. 6o. 77. 89. 91. 98.

Ecriture automatique. 80. 83 suiv.
88 sum 92. 120. 121 SUM 126
silly. 129. 132.
Ecriture directe. 75 suiv. 78
suiv. 80.

Edison 4. 81.
Egger V. 96.
Eglinton. 77. 106
EgOisme. 13. 16. 50. 61.
Enter, 7. 18.
Ennemoser. 31.

Garibaldi. 16.
Gautier Ern. 3.
Gautier Th. 4. 73Gennadius d'Argesh. 93.
Georges Sand. 4. 107.
Ghibnescu. 130.
Ghionis. 126.

Gibert Dr. 54. 78.

Gibier Dr. 3. 76 suiv. 79. 82.
Gigli. 97.
Gion. 154 SUiV. 122. 126. 130-

Gladstone. 4. 52.
Godeau. 86.
Goethe. I 1. 50. 61. 66 suiv, gr

suiv. 115.
Giirres. 81.

Grimm Jac. 81.

Guiney. 103.
Guldenstubbe. 75 suiv. 78 suiv..

Eschenmayer. 31.
Espce. 45 suiv.

Espace. 24a 25. 29. 38. 58. 61.

Ether. 22. 26. 114.
Etienne St. 120.
Evolution. 12. 14 silly. IS. 20.
24. 29. 32 SUiV. 38. 39. 42. 43.
67 suiv. 97 105. 112. 1 I 3. - V.
Darwinisme.
Ex-homme. 17. 18. 43. 46. 51. 97.

Fakirisme. 36.
FantOme. 28.37. 53 suiv. 55 suiv.

58. 60. 99. 100 stliv. 104.

Farad y. 74.
Fatalisrne. 6.

Fatalit. 67 suiv.
Fechner. 4.

Flicite. 26 suiv. 29. 30. 38.

Felida. 67. g6 suiv.
Femme. 37. 48. 50.
Fichte, 4.
Figuier. 43. 51. 81.

Guppy. - v. Nichol.
Gurney. 53. 59. 6o.
Hackel. I I. 12. 22. 32.
Hall. 95.
Hare. 4. 98.
Hartley. 33.
Hartmann Ed. 28. 64 suiv. 69,

suiv 74. 79. 88. 91. 93 sum.

97. 98. 123.

Hartmann Fr. 119.
Harvey 100.
Hasdeu Al. 63. 8i suiv. 88.

Hasdeu Julie. 10. 24. 35. 36 suiv..

44. 47. 49 suiv. 52. 63. 8o suiv..
115 suiv. 132.

Hasden Nic. 122. 126.

Hasdeu Th. 63. 123.
Hasdeu Valerie. 122 silly.
Hellenbach 32.

Flourens. 33.
Fluide. 32. 33. 39. 75. 99 suiv.
Fox. 72.
Frauenstdt. 44. 47.

Helmholtz. 70.
Helvtiu-i. 63.
Hmiopisme. 41.
Hredite (1). 68.
Herschell. 19.
Hibernation. 22.

Galateri. 102.
GArbea. 130.

(x) Question reserve pour l'ouvrage

sur la Rincarnatioo.

Florescu B. 82. 126

www.dacoromanica.ro

INDEX

'252

Borne D. 95. 98 suiv: io6.

Jobert de Lamballe. 74.

Homere. 30.
Homme. 66. v. Ex-homme.
A/rd. -Sur-homme etc.
Homrne-Dieu. 6. 7. 18.
Honigberger. 22,
Houssay Ars. 4.
Huggins. 4.
Hugo V. 4. 16. 51. 63, 90. 115.
117. 121.
Hyperesthesie. 31.
Hypnologie. 19.
Hypnonsme. 19. 30. 35 suiv. 42.
52. 59. 60. 62. 69 71. 72. 74.
78. 79. 85. 88. 89. 91. 95.

97. 109.

V. Somnambulisme.

Immortalite. 6. 7. 13. 18. 28. 29.

38. 39. 46. 60. 63. f 5. 67. 79,
Impulsion. 33. 38. 68.
Incombastibtlit, 95.
Inconscience, 64 suiv. 67 suiv.
69. 7Isuiv. 74. 77 suiv. 79 suiv.

86. 123. io8.

Indetermination (elargissement
des bornes ; Entgranzung). 15.

18. 20. 23. 24. 25. 29. 30. 32

sUiv. 34-39. 42. 47. 48. 50,

57-59. 6o. 65, 67. 68. 91.-v.
Determination.
Individualit. 34, 46. 60. 67 suiv.

- v. Personnalite.
Infini. 8. 9. 12, 15. 18. 27. 38.
42. 47. 50. 79.

Innocent veque. 131.

Insomnie. 22.
Inspiration. 17, 18. 43. 80 suiv.

85. e8. 92. 114.

Instinct. 33. 38. 68,
Intersigne. - v. Seconde-vue.

Jacolliot. 76.

Janet Pierre. 70. 78. 88,

Jankowski. 104 suiv.
Jeanne d'Arc. x6, 87, 107. 120.
Jennings. 56,
Jesus. 13. 16. 60. 107. 114. 117.
121. 126 suiv

Kant. 66. 115.

Kapila. 64.
Kardec Allan 3. 86 suiv.
Kardcisme. 88,
Kerner. 31.
King Katie. 101. 1C7.
Lachaud. 102.
Lamarck. I I.

Lange. 86
Laplace. 19.
Leibnitz. 78, 120.
Lenormand M-rne. 110 suiv.
Lermina. 33.
Leuchtenberg, 102.
Levitation. 95. 97.
Leymarie. 112.
Libre-arbitre. 67 suiv. 113.
Liebeault Dr. 56. 62. 109 suiv.
113.

Libgeois Dr. 56. 78, 88.

Lindsay lord. 95.
Liar& /8. 40. 41. 42. 8r.
Loi. 62. 64.
Lombroso. 2. 27. 88, 97 suiv,
100. 106.

Longet Dr. 53. 54. 58. 59.

Longfellow, 4. io8.
Louis St. 87.
Lucrce. 6.

Mabru. 95.
Mac-Nab. 104. 505.
Macnish Dr. 66.
Magic. 19.
Magntisme. 30. 69. 72. 79. 89.
97. - V. Hyfinotisme. .
Mal (origine du), 6. 9. 15. i8.
Manicheisme, 6.
Mansfield. 77.
Mantegazza. 48.
Mariage. 47 suiv. 49Marillier. 76.
Martigny. 127.
Matrialisme. 41.

www.dacoromanica.ro

253

INDEX

Matiere. 12.18. 28. 43, too, 105.

107.

Maury Alfr. 23. 27.

Oxon. 4..

Mazzini. 16.
Maxwell. 102 suiv.

Medina Pomar. io2.

Medium. 56. 57. 6o.

69. 71-

79. 82. 84. 85. 86-88. 9193. 97-104. io6. 107. I

113. 122 SUIV. 126 SUiV. 132,

V. Suggestion.

Medium guerisseur. 37. 95.

Mmoire 32 suiv. 34. 39. 46.
65. g6,

Mensonge 9. 36 suiv. 39.

Meyer's Konvers. Lex. 3.

Ostrogradski. 4.
Oubli sornnambulique. 33 suiv..

Paladino Eusapia. 97.

Paleontologie. 45.
Palissy 86.
Pantheisme. 6.
Papus. 204 suiv.
Paracelsus. 108.
Parachs. 7. 18.
Paraschivescu. 119. 127.
Pascal. 87. 120.
Passion somnambulique. 78.
Pasteur. 27. 41 suiv. 76.

Michel Ange. 120.

Mickiewicz. 115.

Pathologie. 70.
Paul Ap. 8. I I. 12 63. 86. 88..
107. 131.

Millet. 102 suiv.

Milton. 115.
Moi. 12 Still,. 32. 34. 39. 46.

Pearson. 86.
Pelletier H. 79 Stull.
Penta Dr. 97.
Personnalit. 46. 6o, 67. 68,-v.

47. 59. 6o. 63. 67. 68. 109.

Molan Dr. 6o.

Molecule. 9.
Moleschott. 2. 27. 63.
Moliere. 120.
Monotheisme. 6.
Mort. 13. 27 suiv. 29. 34. 38. 39.
42. 43. 57-59. 60. 67. 112
suiv.

Mosahrne. 6.
Mumler. 703.

Musique spirite. 72 suiv. 91 98

smv. 119, 127-129.
Musset A. 120.
Myers. 53. 60. 70 suiv.

Perty M. 98.
Pessimisme. 44. 47. r30 ,
Pestalozzi. 87.

Petrarca 5o. 115.

Phnomene. 62. 63 suiv. 69. 70.
72. 79. 8 t. 88. go. 92. 93.

95-98. Too. 105. 106. 10a

suiv. III.
Photographie spirite. 207 suiv.
105 suiv. 107.
Physionomie. 14.
Physique. 18 suiv.
Plante. 21. 22 SUIV.

Platon. 87. 115.

Pluri conscience. 65. 67. 69.
Podrnore. 53. 60.

Necromantic. Ilo suiv.

Negation. 9.
Nenitescu. 93.
Nichol M-lle. 99. 107.
Notzing Dr. 89.

Polythisme. 6.

Positivisme. 23. 27. 29. 41.

Nus Eug. 73. 78.

Precocite. 68.
Preyer. 22. 88. 97.
Prophtie. 37. I09 slliV. III suiV.,

Obsession. 17 suiv.
Occultisme. 104. 108. ISO.
Ochorowicz Dr. 78. 89.

Psycho-tlegraphie. 55. - V. Correspondance spirite.

Puskin. 75 suiv. 80.

Novian u. 126.

113.

www.dacoromanica.ro

254

INDEX

Rapport somnambulique. 78. 1 0.

Reichembach. 74.
Rmcarnation. 34. 43. 46. 67. 68.

69. g6 suiv.
Religion. 5. 7.
Henan. 41 suiv.

suiv. 35 suiv. 38 suiv. 42 suiv.

51. 52. 56. 65. 66. 69. 70. 71.

78-80 88.96-102. 110.113,

Soury J. 63.
Souscription. 86 suiv. 88.
Sous-hom me. 47.

We've. 22 StiiV. 24 Silk% 29. 34.

35. 37. 38. 42. 52. 53 suiv.
56. 58. 59. 60. 64. 65.

Revelation. 17. 18.

Ribot Th. 53.
Richet Ch. 53 suiv. 56. 62. 71.
90.

Robin Dr. 40.

Roggers. 74Rosales M-me. 102.
Russel Wallace. 4.

Sous-organisme. 19. 29, 3z suiv.

34. 37. 39. 42. 44. 46 suiv. 50.

58. 60. 68. 108.

Sperantia Th. 82. 93 suiv. 126
suit% 529.

Spinoza. 78. [5.

Spiritologie. 18 suiv.

Steiner Dr. 82. 85. 126.

Stephanescu G. 119. 126 saiv.
1 I.

95, 98, 99 suiv. to6.

18. 52.

Saint. 7. 18.
Sardou V. 4. 86 suiv. 106.
Schelling. 28. 81.
Schakowskoy. 75.

Schiller. 16. 115.

Schlegel. 86.
Schopenhauer. 3. 32. 44 suiv. 48.

61. 79. 92.

Stephanus Henr. 85.

Stilling. 92.
Storck. 115. 129.
Suggestion. 36. 59. 6o 69. 71 -

75. 77-80. 85. 86. 88-92.

93 suiv, 95. 100. 106.1108 suiv.
I I I. 113 SUiV. 121 StliV. 125
suiv.

Suicide. 13.
Sur-homme. 16. 17. 18. 46. 47.
.511.

Sur-organisme. 19. 28. 29 sUiv.

Seconde-vue. 37 95. 109.

Selection. - v, Zootechnie.- Anthropotechnie.

Sergueyeff. 22,
Svigne M-ine. 20.

Sexualit. 47 suiv. 49, 50. 51.

Shainnu. 82.
Shakspeare. 13. 36. 86. 115.

117. 121.
Signature.- v. Souscription.
Silva. 103.
Slade. 76 suiv. 80. 106.
Slater Th. 104.
Slee. 103.
Sociologie. 18.
Socolescu. 117 suiv.

Socrate. 63. 81. 107.

26 slliv, 28

SO/11/neil. 20 suiV

suiv. 35. 37. 38. 42. 51. 58. 60.

64. 65. 68. 69. 77. 78.

Somnambulisme. 19. 29 suiv. 33

32 suiv. 34. 38 suiv. 42. 46

suiv. 50-52. 57-61. 64. 65.

68. 69. 71. 77. 95. 96. 108

suiv.

Suzzara, 82.
Swedenborg. 107. 109. 120.

Table tournante. 2. 72 s 80. III.

Taine. 24. Sr.
Tamburini. 97.
Tlpathie. 44. 51. 52. 53 suiv,

56-60. 65. 68.

Temps. 24. 25. 29. 38.

Tennyson. 52.
Thakeray. 4.
Thologie. 7. 17 suiv.
Therese S te. 120.
Thomson Dr. 104.
Thilry. 74.
Tiphaine de la Roche. 113 suit,.
Tissot J. xol.

www.dacoromanica.ro

255

INDEX

Traill Taylor. 104.

Transposition des seas. 3 x suiv.
Trollope. 4. too.
Tylor Ed. 6.
Typtologie. 72. 97.

Vivisection, 21 Slily,
Vizioli. 97.
Vogel. 101.

Vogt Carl. 2. 63.

Volont-croyance. 35 suiv. 39.

Volpi. lox. 104.

Uni-conscience. 65. 67. 68. 71. 77.

Voltaire. 8.

- v. Pluri-conscience.

Wallace.- v. Russel.

Univers, 8.
Usteri. 86.

Varley. 4.
Vauvenargues. 44.
Veille. 21 suiv. 27 suiv. 35 suiv.

38, 42, 66. 68 suiv. 78.

Velpeau Dr. 27.

Vie. - v. Immortalit.-

Moi.

Washington. 16.
Williams. 104.
Wittgenstein. 102.

Zohar. io8.
Zllner. 4, 98. 105, 106.
Zootechnte, 16 suiv.
Zoroastrisme. 6.

www.dacoromanica.ro

TABLA
=1.Pagina.

V.

Dedicapunea.
PrefaM la a 3-a editiune.
Prolog.
Sciinta sufletuluT:
Dumnedeil, nemurirea, desMinuirea
Somnul si sufletul
Telegrafia Tubirif . . . . . .
Ipnotismul In Spiritism
Materialismul in Spiritism

VI.

Excelsior 1

I.

II.
III.
IV,

II
43
78
112
162
193

Epilog..

ILUSTRATIUNI :
Samna plantei
Evolati unea aeuha,
. ,
Ccintul Nadi . . . .
Autograf dela Spiritul ha Puschkin

44

Scrisare spiritisM bare pleIct

Autograf spiritist dela Alexandru Hasdeii

Fac-simile al scrisora le Alexandru Hasdeii

Desemn mediumic prin Victorien Sardou
Armonic spiritist
Fotografia a doi spirite

Fotografia Spiritulur Katie King .

APENDICE
Templul (Julia Hasdetip :
Planul exterior.
Planul interior,
Sectiunea transversalK,
Sectiunea longitudinalA.

INDEX
...n.A.rvtgrtrtn.",

www.dacoromanica.ro

85
132
136
139

15o
152
157
177

8-9
x81

Opere le D-lui B. Petrieeieu-Hasdeu

1. Vita i scrierile lui Luca Stroici; _ucuresd, 1864, in-t6.
Filosofia portretula lul Tepel; Bucuresd 1864, In-16,

3. Analise literare externe: Wolf, Raicevich, Eutropius, Palauzow etc.

Bucuresd, 1864, in-t6.

4. Micuta, o nuvela satirica ; Bucuresd, 1864, in-16.
5. loe-vod cel Cum,plit ; cu un portret i to gravure; Bucuresd, 1865,
1n-8,

6. Shylock, Gobseck i Moise; studia literar; Bucuresei, 1866, in-8.

7. Talmud ;

studia fdosofic; Bucuresci, 1866, In-S.

8. Industria national feta' cu principiul concurenta; studia politico-

economic; Bucuresci, 1866, In-S.

drama istorica In 5 acte In versurl; Bucuresd, 1869,
In-8. Editiunea ILL
10. Istoria tolerante religibse In Romania : Protestanti, Catolici, Mahometani, Lipoveni i Jidani; ediciunea 2, Bucuresci, 1865, in-8.
ri. Satirul; diar umoristic; Bucuresd, 1866, in-fol.
12. Archive istorica a Romania; BucurescY, 1865
1867, in-4, 4
tomurY mart
9. Rsvan-vad4;

53. Poesil; BucurescY, 1873, in-8.

Istoria critica, a Romanilor; tomul Idg, a 2-a editiune. In-4 mare

in 2 colOne fart. limit
15. Principie de filologia comparativa. Curs tinut la facultatea le li14.

tere din Bucurescr. Ati esit numal patru lectiuni.

16. Fragmente pentru istoria Umbel Romane. Elemente dacice I. Ghiuj.

Bucurescl, 1876, in-8.

17. Fragmente pentru istoria Umbel Romane. Elemente dacice II. Ghiob.

Bucuresd, 1876, in-8.

www.dacoromanica.ro

18. Baudouin de Courtenay i dialectul Slavo-turanic din Italia.

NotitX linCum s'afi introdus slavismele In limba romang?

guistic
BucurescI, 1876, In-8.
Studik istorico-linguistic,
19. Qtna Filma. Gotii i Gepi4ii in Dacia.
Bucuresci, 1877,, in-8.
20. Columna !La Traian. Revistg. mensualg. pentru istorie, linguistica si

psicologia poporanA. 8 tomurt

21. Trel crai dela resrit; comedie in 2 acte, BucurescY, 1879, In-16.
22. Originile Craiovel 1230 14.00. Bucurese, 1878, In-8.
23. Cuvente dee tratrant. Tom r . Limba romng. vorbia Intre 1550
600. StuditI paleografico-linguistic ; 448 pag. In-8 tnaj.
24. Cuvente den btrani. Tom. 2. Cfirtile poporane ale Romnilor 3n
secolul XVI. Studifi de filologi d. compare tiv6. Pagine XLVI Si

768 In-8 maj.

25. Cuvente den Mani. Suplernent la tomul i. Controverse.
26. Oltenescele. Craiova, 1884.
27. Revista Novi', sub directiunea luY B. P. Hasdeti, 7 tom. in-428. Etymologicum magnum Romanim; 3 tomuri marY In-8 In 2 colOne.
29. Psaltirea tut Coresi.
Zilot Romanul, etc.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro