BIBLIOTECA PENTRU TOTI

..."-T11/111."

NOVELE si SCHITE
DE

ALARCON, BRET HARTE, MARK TWAIN.

Traduelie

de T. MAIORESCLI
!:d LIVIA M.

BU CURE STI

EDITURA LIBRARIEI CAROL MULLER

No. 53

CALEA VICTOR lEI

No. 53

(COLTur. PASAGIIILUI ROMAN)

www.dacoromanica.ro

0 BUNA PESCUIRE
NOVELA
DE
PEDRO ANTONIO DE ALARCON

www.dacoromanica.ro

J.POPESCU BIJENARU
AUTO Ral,A0
VU LcX-r-44.4.-t.
N

,6'6eiet

es4,OTA TRADUCATORULUI

Alarcon, un poet al Spaniei moderne, e nscut la Guadix in 1833. Destinat mai AntAi la teo-

logie, scapat din seminar pentru a se face jurnalist, apoi militar curajos in dsboiul en Maroco,
in sfirvit deputat i consilier de stat, Alarcon e
mai antai de toate scriitor, poet, novelist. Poesiile sale serioase i umoristice, descrierea de

Madrid a Napoles, cu deosebire novelele el

escandalo, el sombrero de tres picos i altele,
sunt astitzi in gura in tregei Spanii literare. Alarcon a incetat din viagt in anul 1893.

Traducerea ce urmeaz, vrea si indrepteze

luarea aminte a cetitorilor romni asupra unui
autor eminent i la noi necunnscut, i sd le impartkea sea si lor, dad se poate, o parte din admi-

www.dacoromanica.ro

NOTA TRADUCATORULUi

rarea traducatorului pentru aceastil mica novela,

a carei compunere mgestrita dovedqte pentru

lara, unde s'a produs, o cultura literara foarte
veche i oare cum rafinata.

www.dacoromanica.ro

1011

0 BUNA PESCUIRE
Ir -rt ii i IIul is 111 II1I11.I1I 14.1

Acoperit de glorie i de rani din resboiul de

succesiune i fr un ban in punga., ca mai toti

eroii acelor timpuri, nobilul Cavaler de Mequinenza se reintoarse intr'o zi in castelul su cel
ruinat pentru a se odihni de greaua i ostenitoarea viap a taberei 0 a trai din slabele venituri ale baroniei sale.
Cavalerul Don Jaime de Mequinenza fusese
capitan 0 se luptase pentru causa lui Ludovic
XIV ; pe vremea aceea era de 35 de ani, inalt
la staturk frumos, cam aspru, viteaz, inclraznel,
putin sithutor, dar cu atat mai vorbare i foarte
bine dispus pentru fetele cele frumurle de leran. Mai adliugali, ct era orfan, singurul copil
;i holtei, i ye yeti putea face o idee deplilfa
despre nobilul nostru Aragonez.
Cat despre castelul seu acesta era intocmai
dupri chipul i asemnarea lui; ce e drept: nu-i

www.dacoromanica.ro

ALARCON

semena in tarie, dar ii sernena in singuratate,

in sdracie i in mandrie. Castelul trebue sit vi-1
inchipuiti (0 zic: s vi-1 inchipuip, fiindcd astazi
a dispdrut din realitate) jumatate zidit i taiat

intr'o stinca, care de-o parte este sed'Idata de

undeIe riului Ebro, iar cu ceailalta se lipqte de
un munte, ce de acolo inainte se inalta pana la
nori.
La poalele acestei stinci se aflau vre'o zece
case i colibe locuite de supRii Cavalerului sau
de teranii de pe cele patru petece de pa'ment,ce
alcatuiau stapinirea lui. Din sat spre castel te
suiai peste 15 terase care duceau pana la un sant
adinc cu un pod de lanturi deasupra. Apa acestui
anI venea dintr'un yam din Ebro, cateva mii
de pai spre miaza noapte de Ia castel i, prefacuta mai la vale intr'un prtriu vijiitor, se versa
in cascada in riul eel puternie.
Asemenea lipita de o ripa neapropiata a muntelu, desprtitd de castel prin acea cascala
planand ca i castelul deasupra lui Ebro, era o
alta stincd mai mica, incoronata de o colibioara
mu o gradinitd, atirnate acolo sus, ca gradinele
Semiramidei, de maim indrzneal a omului . Un

trunchiu lat de nue slujea de punte intre castel

i colih, aa incat, daca era cu neputinta sa vii
la castel cand podul de lanturi era ridicat, era

www.dacoromanica.ro

0 DUNA'. PESCUIRE

0 mai cu neputinta sa ajungi la coliba, dad', se

lua }Jima cea de nuc.
Am spus de la inceput, ca pe stinca stapinului traia Don Jaime de Mequinenza ; trebue sii
mai spui acum, cii pe stinca supusului locuia

un pescuitor de tipari, care 10 gasise citigul

sn multumita gindului cutezator de a-0 face
coliba tocmai in acel virfsinguratici primejdios.
Damian, a:a se numea pescarul, avusese idea

de a atirna de birna puntii un navod mare 0

adinc, printre ale carui ochiuri intinse se pravalea cascada. Cu acest me:te:ug toi iparii,
care rapiti de curent trebuia sa sari in jos spre
a se intoarce in Ebro, leaganul lor, se prindeau
in navodul lui Damian, iar Damian ii vindea
prin satele invecinate pe un pret tot a:a de mic,
precum fusese i osteneala lui.

V'am spus di Damian, cu pescuitul siu cel

cutezator, dase de c'qtig; dar am uitat. sa v'e
spui, ca Damian nu avea niciodati un ban.
Pricina era, ca Damian, ca multi aIi barbati, facuse nebunia de se insura cu o fati frumu:ica,

foarte drigilai i foarte cheltuitoare, mai pe

scurt: cu o cocheti din na:tere.
Carmela (desmierdare din Carmen), Carmewww.dacoromanica.ro

10

ALARCON

litaprecum o numea elera din acelq sat cu

el, o 16rancuta, care nu 2tia s citeasea i nici ca
dorea sa tie sa citeascil, dar care ar fi dus i pe
Sf. Antonie in ispita, dacil mila liii Dumnezeu
nu ar fi venit in ajutorul acestui schimnic. Caci
ea avea toti nurii diavole0i.

De fel era balae, cum sint mai toate in asemenea casuri, sprintena, de 0 cam durdulie, si
mladioasa ca o nuia. De la cingatoare in sus era
un manunchiu de flori. Ce sin, ce umere, ce glt t
ce olduri. ce umblet, ce leganat al capului !
Alba ca zapada, stralucitoare la fata ca o sara de
Mai, sanatoasa ca aerul de pe acele inlimi, cu
dor de iubire ca un papillae in colivie, cu un
colt de buze i cu oplecare de ochi, si cu o mana.
;i cu un brat rotunjor, i cu o fusta ;i eu Ufl
pieptar, i cu o cosita aurie, i cu un picionn,

ca cel despre care zice poetul din Granada: ((de

aici la cer !

Ah Carmen, Carmela, Carmelita! Ce putea

sa faca bietul Damian alta decal sa se inchine

la tine 0 sa te ascunda pe virful unei stinci,

unde o cetatue intreaga te pazea de lume, unde

nimeni nu putea sa vie ziva la tine fr sa-1

vada tot satul, toga valea, tot judetul, nici putea noaptea sa-ti inconjure coliba, decat numai
la o suta de stinjini pe dedesubt?

www.dacoromanica.ro

0 BUNA PESCUIRE

II

Dar fiindca fetele de felul Carmelei se iubesc pe ele inele, daca n'au eine sa le iubeasca
(0 (liar dna au eine), s'a intimplat, ca ea, de 0
traia singura :szi un o valea nimeni aFara de bar-

batu sat, risipea toti banii adunki de pe totsi tiparii din Ebro pentru pieptare, pentru fuste,.
pentru cercei i pentru alte asemenea. Era tocmai ca o cucoana mare !

Patrunsa pcate de menirea ei in lume, Carmela se impodobea in toate zilele ca de bal 0 se

apza pe pragul dinaintea col ibei. Acolo o vedeau
pasarile, ierburile i cerul . . altul nimeni.

Ea insa Wepta in linite ceasul ursitei. Castelul, singura vecinatate a colibei, era nelocuit
vorbesc de starea lucrurilor inainte de intoarcerea lui Don Jaime de Mequinenza gi
din vale- peseareasa se zarea numai ea o floare
mare i colorata deasupra ripei. Prin vazduh dar
trebuia sa vie iubitul pe care il ntepta Carmelita cu atka podoaba, presupuind ca in adeverCarmela ntepta numai deck vreun iubit.

Va sil zica Carmelita nuid iubea barbatul,

me- veti intreba? *tiu i eu! Atk va pot spund,
ca era foarte frumuica i ca traia foarte singura,
fiindca Damian 10 petrecea mai toata vremea cu
vinzarea tipariTor prin satele d'imprejur.*iapoi

Damian o oprise de a se cobori in sat in lipsa

www.dacoromanica.ro

12

ALARCON

111i, 0 ea asculta orbe:te de barbat, fiindca' aa

,era porunca lui Dumnezeu, i fiinca unei femei
.,na de ginga.sse nu-i plceau taranii cei neciopliti. Dar imi yeti zice, dui Damian era un O-

ran necioplit, de unde ar urma, cii nici el nu

putea sii placa Carmelitei... Ei bine, nu-i placea!

Cum ar fi putut sa-i placa un om murdar gi

ru imbracat, cu manile invirto:ate i crepate,
-ars de soare, batut de ploae p i mirosind de
departe a pgte,
ei, care era aa de frumoasa,
aa de eleganta 1i na de inchipuita ca o Madrilena?
Ce e drept, daca bietul pescar era putin impopricina era podoaba cea mare a frumoasei
pesciirite ; daca barbatul ar fi muncit mai putin
gi 'ar fi crutat mnile, nevasta sa ar fi trebuit
sa lucreze mai mult i sa-0 osteneasca pe ale ei :
gi

cu acei pqti, care miroseau aa de re'u, se

plateau sapunurile, care miroseau aa de bine.

Dar cine poate face pe o femee sii cugete, 0. mai
ales pe o femee de 19 ani, aa de pricuta, a:a de
nurlie ca cele ppte fete ale curcubeului?
A.h, recunotinta este o simtire prea serioasd
pentru o nevestioara tne'ri, i dreptatea o gindire prea suparitoare pentru o incbipuire veseld.

Virtutea se intarete in durerea grijilor, 0 Carmebta habar n'avea de griji.

www.dacoromanica.ro

0 MJNA PESCUIRE

I3

Toate aceste vor s ye spund, ca frumoasa pescarita se amorezd. de Don Jaime de Mequinenza,

indata ce se respandi tirea prin sat ca s'a intorsCavalerul plin de isbinde in castelul seri. Don
Jaime se intorsese in adev6r, i fiindca nobilul
nostru erou o i iubea, pentru a intrebuinta
vorba invetata, ca specie, n'avea decat sa vacla
pe Carmelita ca individ, pentru a se inamoradeea nebungte.
Intre aceste Damian pescuia tipari. Insa de
cand cu intoarcerea Cavalerului de Mequinenza
in castel, se dqteptase o neliniste in inima temaorului, i de Fs:i in sufletul lui i al intregu-

lui su neam supunerea la stapini era adinc

inradacinata, nu putea totu sa uite ca Don Jaime
era foarte dedat la iubire i ca nevasta-sa era.
frumoasa, i ca departarea de la castel la coliba

nu era aa de mare ca de la coliba la sat, mai

ales cu privire la puntea cea de nuc.
Ast-fel Damian, sub cuvint de durere la in-cheeturi, Ii luase un brriat care sa-i vincla iparii
prin satele d'imprejur i nu. i mar parasea coliba decat rare on i pentru putina' vreme.
daca e sa spunem drept, Damian nu se prea ineIa in temerile sale. Don Jaime i Carmelita se
saturasera de a-;i tot telegrafra, cum se zice astazi, i erau arnorezati de moarte unul de altul,

www.dacoromanica.ro

a4

ALARCON

precum se intimpla totdeauna cu o pereche,

care se tot privqte, dar nu-i vorbqte. Arnorul platonic ajuusese sa. le fie.de nesuferit, depArtarea le era prea nesfiqit de mare, pu ntea
putea apropria: i dar nteptau cu nerrtbdarea o
iipsire a lui Damian de acas pentru a se intilni.
Toate aceste O. le spuseserA prin semne.
*

Era intr'o duph-amiazA din luna lui Mai ; o zi

incAntAtoare. Cei doi soti rdeau la soaredinaintea

uri colibei bor. Soarele, care apunea pc atunci,

adecrt inainte cu, un veac i jumAtate, este acelq pare, pe care 11 cunoqteti cu totii; de aceea
nu vi-1 mai descriu. Vreau numai s ye spui,
cd in acea searrt apunea indArAtul muntilor aa
de incet 1 cu maiestate, ca i cAnd nu ar fi avut
de gind sd mai resard vre odatd.
Era unul din acele momente mArete, in care
timpul pare a se opri in loc. Una din acele sCrbritori ale naturei, care nu tree in povestirea Istoriei ; una din acele zile falnice i strAlucitoare,
in care iti vine su crezi, cA lumea a ajuns pentru Antdia card la culmea frumusetei t cA tot
timpul de mai nainte nu a fost deck o virstii de
copilArie O. tot timpul de mai pe urmA nu va fi
decAt o scoborire, o scadere, o imbsetrAnire fi-

www.dacoromanica.ro

0 BUNA PESCUIBE

I5

reasca ce va sfir0 cu moartea. Era acea oil de

melancolie, in care sufletul prive0e uimit la
tragedia zilei murinde, ca la o privelkte noua
0 care nu se va mai infalka ; acea ora, in care
daca se intimpla s. ne gindim la fiintele ce learn cunoscut i care au murit, ne sfiim sh mai
remanem intr'o viala ce ele au parasit-o.
Carmela 0 Damian se uitau cu incantare, cum
cele din urma raze ale soarelui calorau orizon-

tul cu un fel de lumina profetica, care iark

se resfrangea in inima lor nelini0ita. Cat erau
ei de simpli i de neinvetati, sinateau totti in
acest minut, poate in urma mirarii suffetului
lor, Ca de ast data apusul soarelui nu le putea
fi cu nepasare, ca in celelalte zile, ca acest ceas
le era un ceas de mai nainte hotarit, un ceas al
tainicei ursite. i poate tocmai fiindca mintea
lor cea marginita nu i ingdduea sa-;i dea sama
de ceea ce simteau, nici
lamureasca incurcatele cugetari despre viata i moarte, despre fericirile trecute i durerile viitoare, ce li se
pareau ca yin din resarit cu cat soarele apunea
mai mult la apus : turburarea i incordarea celor
doi vinovati era cu atat mai mare, i ei taceau,
temndu-se a nu-0 da pe fata gindurile ascunse
ai nici nu se uitau unul la altul, nici nu se mirau de aceasta sfiala a unuia de celiilalt.

www.dacoromanica.ro

ALARCON

Mei sunt momente, in care se desteapta in

noi o a treia fiinta, mai usor inteleasa decal sufletul ; i aceastd fiinta, neapropiata de simturi
si chiar de vointa, stabilise 'hare sotia, care se
gindea la necredinta, si sotul, care se gindea la
ornor, firul de intselegere, un fel de inchipuire

indoita, care am putea-o numi aerul faptelor

rele, si care le era drept o tainica invoiala, drept
o impreuna-vinoviitie neprecugetata, pentru ca

nici unul nici altul sa nu se mire de o tricere

asa de lunga i asa de nefireascd.
Caryl soarele apuse de tot, amincloi resuflara
din greu, ca dupd o munca de mai multe cea-suri.

Invoiala era iscalita. Hotarirea amindora era

luata i sta tot asa de neclintita ca si moartea
zilei care tocmai apusese.

Si acum se si uitara unul la altul fard teama

si RUA sfiala. Damian isi ridica ochii spre castel
fara nici o sila i saluta pe Don Jaime de Mequi-

nenza, care i lintise pe ai si spre Carmelita.

Si ea 11 saluta asemenea fara cea mai mica sfiala.
Damian o vezii i, intinzndu-si piciorul cel

cu durerea la incheeturi, zise cu un suris indreptat spre nevasta sa : De-acum me simt bine

de tot. Am sa me duc 'Ana in sat. Noaptea am

sa mai acolo, doar voi prinde cateva parale din
ce-mi sunt datori teranii. Maine me 'ntorc s

www.dacoromanica.ro

17

0 RONA PESCUIRE

scot pqtii ce s'au prins peste noapte. Si auzim

de bine, Carmelite.
Cale bund, Damian, respunse Carmelita
ca din vis.

Nici odata seta nu se despartiser:i na; has

nici unul nu se mica. Darnian ii Iu palaria gi
ciomagul, trec peste puntea cea de nuc i prki
inainte spre anturile castelului. Soarele tot mai

poleia inca virful unui munte indepartat cu

raze de aur.

Opt ore dupa aceasta soarele se intorsese ;i

sta deasupra uei colibei. Toata tristela i toata
maiestatea, cu care apusese aseara, fusese numai o gluma'. Eata-1,yenit iarac, inapoi, mai vesel decal totdeauna, urcandu-se neindemanatec

pe scara cerului, par'ca 0-ar face drumul pentru antaia wed, aducnd viata. i bucuria or pe
unde ii pa.trundeau raTele. Apa stralucea, coco0i cantau, aburii Ebrului se desfaceau ca un
vl de borangic,pasrile sburau mai sburdalnice
decal totdeauna, 0 jos in vaile din departare se
trezeau turmele i pstorii.
Era in adevr acelas soare, care in aceste opt
ore de lipsire treeuse peste ocean, Meuse amiaza
in America, slujise idolatrilor Oceanului Pacific
2

www.dacoromanica.ro

i8

ALARCON

de Durnnezeire, strdlucise la cateva nunti diu

China, inalzise mirodeniile din Hindostan, sdrutase pietrele Sfntului Mormint, si acum venea cu dorinta sd vadd ce se fcuse acea pereche

de pescari din Aragonia Muntoasbl, pe care o

ldsase de cu seard la usa colibei.

In cat pentru Dam lan, putem zice, cd si el

era astd dimineat mai voios decdt seara trecutd,

dac judecam dupd veselia sprintend, cu care

se urea pe terasele castelului, ur mat de alti pes-

cari din sat si cntnd impreund hora cea mai

desfrinata din Ord.
Ei venira la podul cu lanturi, tr ecurd prin

castelul, care era Inca cufundat in Were, si

ajunserd la locul deschis dintre eastel si coliba
lui Damian.
Ce veseld cade apa, zise un pescar.
Dar puntea ? intrebd Damian. AO mai yezut una ca asta? Este ruptd de amindoua *tile;
s'a cufundat.

Cum se poate? 0 birnd ap de groas si

de latd !

Trebue sa cum* alta, respunse Damian,

&And din umeri. Sus, Welt ! ajutati-mi s ridic
cele (loud ndvoade, pind mai e vreme !
Si urmndu-si cntecul intrerupt, incepn sa
traga navoadele.

www.dacoromanica.ro

0 BUNA. PESCUIRE

19

Al dracului e de greu, striga un pescar. Ti

-s'a brodit bine de asta data.
Peste dou6 maji, zise altul. Bunapescurie!

Ba bine ca nu, respunse al treilea, o fi

prins puntea in ndvod.
Damian suridea.
Cat zici c sine navodul cela? intreba un
alt pescar, care tragea navodul al doilea. Acesta
-e tot asa de greu ; trage ca la dou maji i jumatate.
Damian se opri intunecat, tremurand, acopenit de sudoare.
Aa dar un navod este tot aa de greu ca ceWalt ! murmura el incet. Nu se poate.
Bi

cu pai domoli se indrepta spre coliba. Intre

aceste se scoase hi iveala niivodttl d'intai. In el

se Oa in adevr birna pun%ii, dar nu intreaga,
oi numai o jumatate. Nu mai remanea indoiala,
c peste noapte fusese tiat cu ferestr6ul. Pescarii nu se linistisera hied din mirarea lor, and
se dddura inapoi cu un strigat de spaim5.
La strigatul lor respunse un resunet din co-.
liba, o racnire groaznica ca din morrnint. Damian se arata in ua, cu pe'rul sburlit icu ochii
intepeniti, riznd cu o furie din iad.
Pescarii vzusera in fundul navodului-d'intai
cadavrul lui Don Jaime. Damian 4i aflase coliba

www.dacoromanica.ro

20

ALA RCON

prsit

i patul Carmelitei neatins. Carmelita

zAcea in nAvodul al doilea cu ceailalt jumAtate

a puntii de birnA.
*i ea ! la atita nu m'am asteptat ! i ea!

0 bunA pescuire! strigA Damian. Apoi fugi

gi

se incuid in colibA.
CAndvenir ca sA-1 prind, 11 gAsird tAindu-si
mana dreaptii cu un ferestru i ipAnd cu un,
ris ingrozitor :
0 bun pescuire !

Ii apucase furia nebuniei.

www.dacoromanica.ro

NOROCUL
NOVELA CALIFORNICA
DE

BRET-HARTE

Tradusi din engleze3te

www.dacoromanica.ro

NOTA TRADUCkTORULUI
Francis Bret-Harte, asa numitul poet californian, este nascut la Albany, statul New-York,
in 1839. La virsta de 15 ani se duse in California, unde la inceput era inv6tator i curier postal
in minele de aur, apoi se Merl zetar la o gazeta
din San-Francisco. Pe la 1857 incepir sa scrie
schite din viata californica, care, zetuite de el
insus, se publicau in gazet. Aceste schite il
facura din ce in ce mai cunoscut, asa in cat in
1868 ajunse sa fie primul redactor al insemnatei
reviste Overland Monthy. In numrul din
August 1868 aparn novela tradusa de noi The
luck of Roaring-Camp, care intari renurnele
lui Bret-Harte ca poet national al Americei.
Ca tva tirnp profesor la Universilatea din San-

www.dacoromanica.ro

24

NOTA TRADUCATORULUI

Francisco, Bret-Harte se strginutil la 1871 in

New-York si apoi fu numit Consul al StatelorUnite la Frankfurt I. M. in Germania, pe urm5.

la Glasgow. Novelele lui Bret-Harte, traduse

in multe limbi, sunt intrate astki in domeniul
literaturei universale. Fie numai din cetirea sin -

gurei novele, a carei traducere am incercat-o,

cetitorii romni se vor incredinta cal de meritat
este renumele lui Bret-Harte prin originalitatea
figurilor descrise , prin sobrietatea stilului si
prin energia conceptiunii.

www.dacoromanica.ro

NOROCUL
I

II

Era mare neliniste in Roaring-Camp. Pricina

nu putea s fie vre-un duel; crici in anul 1850
asemenea Intimpiliri erau obisnuite i n'ar fi
adunat toga' colonia. Nu numai minele i gropile pentru cautarea aurului erau pthisite, dar
chiar i pravlia lui Tuttle ii trimisese jucatorii de carti, caridupd cum ye aduceti aminte
urmasera jocul fr nici o turburare in
zioa, in care Pete Frantuzul si Joe din Kanaka
s'au impuscat unul pe altul peste masa de joe
in odaia de dinainte. Tandra in treagl era strins .
dinaintea unei colibe proaste la marginea din
afara a ingrMirii. Conyersatia se facea soptind,

dar numele unei femei sa repetea adese, un

nume, cuposout i prea cunoscut in tabar5 :
Cherokee Sal (Sarah din Ciroki).

Cu cat vom spune mai putin de ea, cu atat

mai bine. Era o femee de rind i, mi e tearna',

www.dacoromanica.ro

26

I3RET-HARTE

plina de 'ideate. Dar pe vremea aceea era singura femee in Roaring-Camp si se aila tocma
atunci in positia cea mai prirnejdioasa, in caremai ales i-ar fi trebuit ajutorul persoanelor de
sexul ei. Desfrinatii, dizuta i injosita, ea suferea martiriul omenirii, care este greu de suferit
cbiar cnd Ii imblnzeste compatimirea femeiasea, dar acum era grozav in singurtatea ei.
Bldstemul pkatului stdmosesc dizuse asupra-i
in isolarea lui primitiva, care trebue sa fi facut
asa de infrieosata pedeapsa antdei grPseli a femed. Poate era o parte a resplatirii pentru vina
ei, ca in momentul, in care avea cea mai mare
trebuin ta. deingrijirea si de delicateta propriului

sex, nu intilnea deck privirile cam despretuitoare ale consotilor ei barbatesti. Cu toate aceste
cred ca unii din cei ce o priveau erau miscati de
suferintele ei. Sandy Tipton zicea, ca. tote cam
greu pentru biata Sa1a i, gindindu-se la posi-

tia ei, ii inalta inima pentru un minut i uita,

eh' ascunsese un as i doi valeti in mneed
Si este usor de inteles, ca situatia era cu totut

neobisnuitd. De murit, murisera destui in Roaring-Camp ; dar o nastere era lucru nou. Multi
oameni se departasera din tabard', odata pentru
totdeauna i fara putinta de a se mai intoaree
vre odatd ; dar acum, se intimpla pentru antaia

www.dacoromanica.ro

NOROCUL

27

oard, ca cine-va Sri fie introdus ab initio. De

aici miscarea tutulor.
Vird.-te tu inlauntru, Stumpy, ziseun membru mai insemnat al obstiei, cunoscut sub numele de Kentuckianul, unuia din cei ce criscau.
gura. Du-te inlduntru i vezi ce poti face. Tu
esti OAR m trebi de aceste.
Poate cd alegerea era in adever nemerit.
Se zicea, cd Stumpy fusese in alte zone cap
a cloud familii. Si chiar neprizirea unor formalegale in aceast indoire a legaturilor soeiale, fusese prilejul ce-1 facuse sa vie ca sa noroceasca Roaring-Camp
un asil pentru cei
exilati cu fiina sa. Multimea aproba alegerea,
si Stumpy fu destul de cuminte s se supue majorittii. Usa se inchise dupa chirurgul si mamosul celimprovisat, ear Roaring-Camp se aseth
inaintea colibei, fumand pipa i asteptnd sfirODA.

Adunarea era cam de-o suta de oameni. Until

sau doi fugisera de sub osinda judecritii ; mai
multi erau criminali, toti Med vre un temei demoralitate. Fisiceste insd nu aveau nici un semn

de viata lor de mai inainte, nici de caracterul,

lor. Tilharul cel mai mare avea o fisionomie de.

Rafael, cu o imbelsugare de per blond ; Oakhurst, jucitor de carti, avea fata melancolic a

www.dacoromanica.ro

.28

BRET-HARTE

trasatura de gindiri transcedente a lui Hamlet;

.ear cel mai indrasnet dintre ei i cel mai cu
sange rece era deabia de cinci palme, avea un
:glas bland si apucaturi stingace si timide. Expresia de vagabonzi cu care se numeau, era mai

molt un nume pe dinafara decal o definitie a

Iirii lor. Poate ea tabara avea unele goluri in
madularele sale mai mici, in degete, urechi, ei
nelelalte, dar aceste mici lipsuri nu imputinau
puterea totala. Cel mai teapan dintre ei avea
mumai trei degete la maim dreapta, cel mai bun
.vinator numai un ochi.
Aceasta era infatisarea fisica a oamenilor, care

-se asezasera cu gramada in iurul colihei. Tabara se Oa intr'o vale cu trei colturi, asezata
intre dou dealuri i un riu, Singura esire era
carare suka peste virful unui deal, dinpotriva
luminata acum de luna ce tocmai resdrea. Femeia cea bolnavd, de pe patul necioplit
pe care zaztea, ar fi putut vedea si ea cararea,
,cum serpuia in sus ea un fir de argint, pana
cand se facea nevazuta pintre stele.
Un foc de craci de molift rnarunte i uscate
da situatiei tin aer de intimitate. Incetul cu incetul oamenii ii venira in fire si se intoarsera
la usurinta lor obisnuita. Incepura sh faca prin-sori, de va esi bine sau reit. Trei contra cinci,

www.dacoromanica.ro

NOROCUL

29

crt Sal nu va da ortul popii, ha chiar c va

tr'ai copihil ; apoi prinsori de a doua rnn pen-

tru colorarea ochilor si a prului. In rrnjlocul

discutiilor vii se auzi un glas din spre partea
celor ce erau mai linga uii, i toatd gramada se
opri ascultand. Deasupra frearniAului i oftatului brazilor, deasupra riulur vpitor si a pocnirii flacArilor se ridica un tipet ascutit i vaietritor

frul aseme'nare cu tipetele ce se auziser5.

ph-id atunci in tablra. Brazil ii opritl oflatul,

riul vijiitul i fladira pocnitul. Pairea cri insus,
natura sta locului pentru a asculta.
Ca un singur oin tabdra sari in picioare. Unii
propuseri sii facri foc de artificie cu un butoias,
de praf de pncil ; insa cu privire la positia in
care se afla muma, se resgindira i slobozidt numai cate-va revolvere. Crici poate din nedibricia
artei chirurgicale din tabrirri , sau poate din
vre o a1ii pricinri , biata Cherokee Sal se
vedea pe sfirsite. In vreme de o orri se urcaser
pentru a ziee asa, pe dirarea cea asprit care ducea spre stele, si pridisise Roaring-Camp si p6catele si rniseria. Nu erect, cri aceasta stire sa Ii
miscat prea mult pe oamenii din gelmadi, afara
numai ilL ceea ce privea soarta nesigura a copilului. Oare va putea srt tiliasca? intrebardpe
Stumpy. RVpunsul era indoios. Singura fiint5,

www.dacoromanica.ro

30

BRET- HARTE

-care mai era in tabara de sexul i positia materna a Sarei de Cherokee, era o magarita. Cine
pile, daca era Dana pentru slujba ce se cerea de
la ea ; dar se fad]. incercare
incercare mai
putin problematicd si tot asa de izbutita ca antica ingrijire, de care avura parte Romulus si
Remus.
Dupa o alta jumatate de orti, ispravindu-se
aceste treburi, se deschise usa, i multimea,
.care in asteptare timidd se asezase in rind re-

gulat, intra in colib unul dupa altul. Ling

scandurile patului, pe care sub tolul de land se

desemna figura mumei in linii intepenite, se

ana o mas de brad. Pe ea era pusa o ladita de
iuminari i in ladip zacea, invalit intep flanell stacojie, cel din urnia venetic din RoaringCamp. Linga Mita era o pa1rie. Scopul i se
NAzii indata. Domnii mei, zise Stumpy cu o
curioasa amestecare de autoritate i politeta,
domnii mei, yeti avea bunatatea sa intrati
pe usa de dinainte, pe urind sa treceti in jurul
mesei i sa. esiti pe usa din dos. De cumva

doreste cineva sa lase ceva pentru acest copil

shrman, este aci o palarie la indemana. Cel

d'intai din multime infr cu palaria pe cap;

privind in jurn-i, scoase palaria i dada astlel fr s tie o pilda deaproapelui sal. In

www.dacoromanica.ro

NOROCUL

.comunitti de acest fel , faptele bune i rele

sunt molipsitoare. Cum trecea procesiunea, se
auzeau observari orifice, care poate erau adre-

-sate lui Stumpy, in calitatea lui de maestru

de ceremonie. Acesta e
Al dracului de
mititel!
Deabia o leaca de vapsea rosie!
Nu-i mai mare decat un revolver ! Tot
-aa de caracteristice erau i darurile din,pala'rie.
O tabachere de argint ; un dublon ; un revolver
de marina cu argint pe plasele; o bucata de aur;
o batista de darna foarte frumos cusuta (de la
jucatorul de cirti Oakhurst) ; un ac de diamant ;
un inel de diamant (dat in urma acului cu observatia ddruitorului, ca nu vrea s fie batut
de ac i il bate cu a tout))) ; o prastie; o biblie
(daruitorul a ramas necunoscut) ; un pintene de
aur ; o linguritd d argint (spre parerea mea de

ru iniialele sapate in ea nu se potriveau cu

numele daruitorului); o pereche de foarfeci de
ohirurgie; o lanteta; o bancnota engleza de 5
Iivre i vre o surd de dolari in bani marunti de
aur i argint. In timpul procesiunii Stumpy pastra o facere tot asa de neclintita, ca i moartea
de-a stinga lui, i o seriositate tot asa de adinca
.ca i noul ndscut de-a dreapta.

0 intimplare intrerupse monotonia acestei

clesentate procesiuni. Tocmai cand se pleca Ken-

www.dacoromanica.ro

32

BRET-HARTE

tuckianul cu un fel de curiositate peste lada de

lumin5ri, pipaind cu =Ina, copilul ce intoarse
si cu o miscare convulsivii Ii apuca. degetul i i-1
mn im moment. Kentukianul se opri locului,
cu un aer stupid si confus. Ceva ca o roseataincerca sd se aseze pe obrajii 1uibra'zda0 de vremuri. Al dracului broscoi! zise el, desfacn-

du-si degetul, poate cu mai multa bland* si

ingrijire, decal ar fi crezut cineva. Esind din odae, tinea degetul cam deslipit de celelalte i-1
examina cu luare aminte. Asia 11 fdct s mai
zica-vorba de-adineaori, ce-o zisese copilului,
parca-i pdrea bine de repeti0e. Glumea cu degetul meu, ii spuse hii Tipton, -tinnd sus madularul cel interesant, al dracului broscoi !

Se Licura 4 ore, pina ce se linkti tabara. 0

lumina ardea in coliba, unde edeau pazitorii ;
caci Stumpy nu se culca iii noaptea aceea. Dar
nici Kentuckiarml. Acesta se puse pe Mut si
vorbea cu multumire de palania lui, sfiqind totdeauna cu acea injurare a broscoiului. Prea
ca se apara prin acest cuvent de or ce imputare
de sentimentalism. caa Kentuckianul avea slabiciunile sexului frumos.
Dupa ce se culcara ceialalli, el se cobori antii
spre malul riului i incepir sA mediteze fluerand,
cu 0 nepasare demonstrativa. La bradul cel inalt

www.dacoromanica.ro

NOROGUT,

33

se opri, Ii intoarse pasul 0 ear trecn pe dinnaintea colibei. La jurngtatea drurnului spre
rnalul din jos se opri din nou; apoise intoarse yi
haul la ugtStumpy o deschise. Cum merge?
zise Kentuckianul, atintindu-0 privirile peste
Stumpy spre lada de lumindri. Nu-i nimic?
Nimic.. Se Dien o pausgo pausd earn silit

Stumpy sta tot in u0. Kentuckianul ii lug re-

fugiul la degetul siu, pe care il intinse lui

Stumpy. Glumea cti el, broscoiuldraculuiD, zise

el 0 se retrase.
A doua zi Cherokee Sal a fost .inmormitatatii,

simplu, terdne0e, cum nici nu se putea altfel

in Roaring-Camp. Dupg ce i se ingropd trupul
in coasta dealului, se convoc o adunare regulata a taberei spre a chibzui, ce ar fi de fgcut cu

copilul rknas. Se lug cu entusiasm hotgrirea

unanimd de a-1. adopta. Dar o desbatere vie se
incinse asupra modului i asupra putintei de a
ingriji pentru trebuintele lui. E vrednic de insemnaccg in discutie nu se amesteca nici una
din acele personalitriti brutale, cu care de obicei
se desbriteau intrebdrile comune in RoaringCamp. Tipton propuse sa se trimitg copilul la
Red-Dog

o depgrtare

de cilte-va poti, unde

i se putea ggsi o ingrijire femeiascd. Insd natericita propunere intimpinta o impotrivire aprin sd

www.dacoromanica.ro

3 -t

BRET-HARTE

okteasca. Era lucru vNut, ca nici un proiect

pe temeiul departarii noului venit nu se putea
susline. *i apoi, zicea Torn Ryder, Golanii
din Red-Dog ni 1-ar schiniba i ne-ar trimite in
gi

loeu-i te mir ce corcitura. Neincrederea in onestitatea altor colonii predomina in Roaring-Camp

ca i aiurea.
introducerea unei ingrijiri femeqti fu corn-

batuta. Se suslinn, ca nici o femee cinstita nu

s'arpu tea in d upleca sa se neze in Roaring-Camp,
gi oratorul insistilcu tarie, ca nu le mai trebue
femei de alt soi. Aceasta aluzie cruda la repo-

sata mama, or cat de aspra ar parea, era cea

d'intai incercare cam silita in drumul bunei enviig -cel d'intzii simptorn de rena0ere a coloniei. Stumpy nu fileii nici o propunere. Poate
un fel de delicateta 11 oprea sa se arnestece in

alegerea urrnnului s6u. Dar cand fu intrebat,

ii dete foarte hotarit opinia sa, ca el i eJinny
sus-pomenitul animal sugtorvor fi in stare
si creasca copilul. Era ceva original, independent i eroic in acest plan, 0 de aceea paled taberei. Stumpy fu mantinut. Unele lucruri fun
comandate in Sacramento. Asculta, zise casierul pun6nd o punga cu praf de aur in mana
curierului, ce vei gasi mai bundantele,
gi

falbalale; si ia dracu prelurile !

www.dacoromanica.ro

eNOROCUL

35

E greu de crezut, dar copilul prospera. Poate

dima Intaritoare a dealurilor i-a inlocuit lipsurile materiale. Natura lu copilul la sinul ei cel

plin In atmosfera subtire a rnuntilor Sierrei

acea atmosfera cu miroasele balsamice ce-ti (lesteapta mintile, acel cordial eteric care intarW.e
nervii i dispune totodata la veselie=--copilul va
fi gasit hrana lui potrivita sau vre-a tainica actiune chimica care prefacea laptele magaritei in
var i fosfor. Stumpy era de parere, ca laptele
;4i ingrijirea cea Mina faceau toate. Eu ti cu
t:

magarita, zicea el, i-am fost tata 0 mama.

Si apoi adiloga, adresandu-se care bucatica de
am dinaintea lui, crcd ca nu yei face nici
data pe tradatorul impotriva noastra.
Gaud copilul ajunse de o lima, se sirup trebuinta unui nume pentru el. Parra atuncea era
olkte0e cunoscut sub numele iedul, baiatul
lui Stumpy i chiar, dupa expresia lingtkitoare

a Kentuckianului, broscoiul dracului. Dar

aceste apelative parura prea nehotarite i neindestulatoare i furl parasi,le in sfir0t sub o alta
inriurire. Jucatorii de carti i aventurierii sunt
mai totdeauna superstitio0, i Oakhurst de-

clara intr'o zi, ca copilul a adus norocul hi

Roaring-Camp. Sigur era, c in timpurile din
urma colonktii facusera mai multe intreprinderi

www.dacoromanica.ro

36

iffiET-IIARTE

isbutite. Norocul fu numele, asupra caruia se'

unira tori, dandu-I pronunaele Tommy spre
mai mare comoditate. Niei o aluzie nu se filen

la maica-sa, ear teal era necunoscut. E mai

bine, zicea filosoful Oakhurst, cand se incepe
jocul cu earn none. Nunnli-1 Ncroc i
omama de ajutor pe drum. Prin urmare se ho-

tarl o ri pentru botezul liii. Ce se atepta de la

o asernenea ceremonie, Ii poate inchipul cetitorul, care i0 va 1.1 Mut o idee de uprinla 3i
de lipsa de evlavie in Roaring-Camp. Maestrul
de ceremonie era unul Boston, un caragbios
cunoseut, i mai toti Weptau cu prilegiul acesta
cea mai hazlie petrecere. A.cest satiric plin despirit se pregatise doua zile pentru o parodie.
burlesca a ceremoniei bisericeti, impnata en
alusii locale. Chorul era bine dasedlit, i Sandy

Tipon avea sa fie napl. Insa dupd ce procesiunea ajunse cu rnusic i steaguri in padure
;i dupa ce copilul fu aezat dinaintea unui altar
intocmit de batjocura, Stumpy qi inaintea mul-

timii ce ntepta. sNitig felul meri, fratilor, sa

ve stric, o glcima, zise el foarte tare i serios, eu,

toga statura lui cea mica, uitandu-se in fie-care

&fa din jurul lui, dar parca-mi spune ceva, ca
nu-i tocmai bine ce facem noi acum. E ruine-

dinaintea copilulni acestuia sa-i jucam 0 co-

www.dacoromanica.ro

NOROCUL

37

medie pe care el nu o pricepe ; i dud tot are

na-i Ile unul rra, apoi a vrea sri tiu, eine are
rnai mult drept deck mine. Tacere urmd cuNintelor lui Stumpy. Fie zis spre onoarea tutulor

humorktilor, cel ofintin care recunoscit dreptatea cuvintului, fu insu satiricul, care ki vi!rth
astfel glurna stricata.

Insai, se grabi sri alauge Stumpy, urmdrindu-si biruin0 ne-am adunat la un botez, u
botezul sa-1 avem.
Te proclam Toma Noroc,
-conform legilor Statelor-Unite si ale Statului
California. Asa sa-mi ajute Durnnezeu!o Pentru intdia oara numele lui Dumnezeu fu pronuntat in tabard, fart). profanare. Forma botezului era poate in sine mai de ris, deceit cea
inchipuita de satiricul Boston. Inselucru ciu4at nimeni nu o sim1,1 i nimeni nu rise.
Tommy fu botezat cu aceas seriositate ca si
intr'un locas crestin, i ipd si fu linislit in toata
forma obisnuita.
Si astfel incepir renasterea coloniei RoaringCamp. Cam pe nesimOte se introdae o scbimbare dupd alta. Coliba destinata lui Tommy
Noroc sau Norocului, cum ii ziceau mai adese

uri, aratri cele d'intai urme a le indreptarii. Se

-tinea curata, cu multa ingrijire si era varuita.
Apoi fu inzestrata -en dusumele, ornamente ut

www.dacoromanica.ro

38

BRET-HARTE

tapete. Leagdnul de lemn de trandafir adus

cale de trei-zeci de posti pe spinarea unui catir-

-in felul cum se exprima Stumpy, aomorise

celelalte mobile. In acest chip reinnoirea mobiliarului si a vestmintelor coloniei ajunsese sri fie
o necesitate. Oamenii, care luaserd obiceiul sa
intre din cand in crtnd la Stumpy si s vadri cum
se Mid Norocul, ptireau a itrkelege insemnMatea
schimbArii, i, in apdrarea intereselor sale, concurentul lui Stumpy din prvdlia lui Tuttlecc
incepit sli. introducd covoare si oglinzi. lleftexul
acestora asupra inatisdrii din afard a membrilor
comunei produse o deprindere mai ingrijitd la
curtenie. Pe lingd. aceste, Stumpy facit un feltie carantind pentru cei ce pretindeau la onoarea
si la privilegiul de a purta Norocul in bra-ke.

A fost o vdtdmare crudd pentru Kentucltianul

care in neingrijirea unei naturi generoase si
dupd traiul grnicerilor privea toate vestmintele ca un fel de a doua piele c remlnea s se
despoaie de la sine, ca pielea sarpelui
i se
refusit acel privilegiu din oare care motiv deprecautiune. Insti aa de puternicd a fost inriurirea nouei msuri, Meat Kentuckianul in urma
ei seardta regulat in fie-care dupd-ameazi cu o
cdmas curat i cu o fald spalatit pdnd la strlficire.

www.dacoromanica.ro

NOROCUL

39

Dar apoi nici m6surile sanitare, morale si so-

ciale nu fuel uitate. Tommy, despre care se

presupunea ca ii petrece toatil viaca inteo neintrerupta incercare de a se odthni, trebuia sa
nu fie suparat prin nici un fel de larnad. Urletul i strigatele, prin care tabara isi cistigase
nefericita sa porecla de Roaring-Camp (adech :
tabara urletelor) nu mai erau ingaduite in apropierea colibei lui Stumpy. Oamerni vorheau sopfind, san fumau Cu gravitate indiana. Enj uratu rile fora pe tacute parasite in acest sanctuariu>

un fel de interjectiune, care Oita atunci era

foarte populard, acle3a add' la dracu norocul si
afurisit noroc, nu se mai auzea in toatd tabdra
fiindca parea a ii cistigat o noua relaVe perso-

Dant. Musica vocald nu era oprita, Iiindca se

credea, ca are efect bun pentru linistea s't irnblinzirea copilului, i un cantec cantat de John
Orlogshif, un mariner englez din Coloniile Australice ale Majestatii Sale, deveni popular drept
cantec de leagan. Era o poveste duioasa despre
faptele corabiei Arethuza, 74 de tunuri, intr'un
tenor cam nadusit, cu o cadenta lung& la refrenul fie-carui vers pe bo-o-o o-rdul Arethuzei.
Era o adevt1rat priveliste, cand John tinea Norocul in braA.e, cum se legana de la o parte la
alta, par'car ft fost rniscat de corabie, i cum is

www.dacoromanica.ro

40

DRET-ITABTE

murmura cantecul skr de mare. Fie prin felul

deosebit, cu care legana John, fie prin lungimea

canteculuicare avea 90 de strofe si se urma

cu intentie constiincioasi pAn5 la amarnicul
sfirsit cantarea de leagin producea totdeauna
efectul dorit. La asemenea prilejiuri bArbatii se

culcau dea lungul sub' copaci, vara in linul

amurg al srei, fumAndu-si pipele i sorbind
tonurile melodioase! Aceasta specie de istorii
zicea Cockney Simmons, stand pe ginduri F,;1.
sprijinindu-se pe coate, e eeva divin. Ii adu-

cea aminte de Greenwich. In lungile zile de

varA, Tommy de obicei era purtat sus la rip5,
de unde veneau comorele de aur ale RoaringGampului. Acolo se asternea un covor peste

craci de brad si copilul .sedea intins, pe and

oamenii lucrau jos la gropi. Pe urm se incerearl sA impodobeasca acel leagan improvizat cu
florii cu ierburi mirositoare, i regulat aducea
unul sau altul un rnAnunchiu de anghiolita, de

afalee sau de mariposa multicolord. Deodata

simtisera, CI este frumusete i insemnatate in
aceste lucruri mici, pe care atata .yreme le calcasera sub picioare fard sa le bage in searna. 0
bucata de mica.sclipitoare, o franturi de quart
vergat, o crernene lucie din albia riului pareau
frumoase inaintea ochilor astfel deprinsi si age-

www.dacoromanica.ro

NORLCUL

4r

riti 0 se puneau totdeauaa la o parte pentru

cdToroc. Cu surprindere vezura, eke comori
erau in paduri i pe dealuri, de care Tommy
avea trebuinta. Incunjurat de jucarii, precum
nu le a mai avut nici un copil, Tommy trebue
srt credem ca era multumit. .5i in adevr copilul parea blind 0. fericit, de 0 avea un aer de
seriositate i o lumina ginditoare, ce stralucea
din ochii sei rotunzi i verzii, i prin care Stumpy

se simtea uneori nelinistit.

Me opresc de a cita toate exemplele despre

inte1igen0. lui, eare din nefericire se razima

numai pe spusa unor amici partinitori. Unele
din ele iu erau lipsite de oare-care coloare de
supersti0e. Tocmai me suiam pe rnovild zicea

intr'o zi Kentuckianul, de abia resuiland de

micat ce era 0 srt me ia naiba, dace.' nu vorbea

cu o cotofang, ce-i edea in poale. Erau rt0t de

imprieteniti unul cu altul, ca doi cumetri, 0 se
giugiuleau ca nite vrabii la cirem. Dar -fie ca

se virea pintre crkile de brad, sau ca zacea a

lene pe spate i chpea la frunzipl deasupra capului sat, lui ii cntau paserile, lui Ii vorbea
veverita, /ui ii miroseau florile ; natura ii era
doica i prieten la joc. Pentra e/ firea slobozea

prin frunz4 sagetile de aur ale soarelui ce-i cadean gla de aproape hack umbla sa le prinzacu

www.dacoromanica.ro

42

BRET-HARTE

Juana; luiii trirnitea zefirii pribegi, ca sa-i aduca

balsamul latirului 0 al gomului plin de ra.sina ;
lui Ii dadeau brazil cei inalti din cap ca sa-1 acloarrna cu iubire, bondarii biziiau i cioarele
cantau cantecul de SOIM1 cu isonul lor monoton.
Aceasta fu vara cep de am in Roaring-Camp.

Erau timpuri netedesi Norocul era cu ele.

Mine le dedurd o productie enorma. Tabara era
geloa0 de privilegiile sale .0_ se uita la straini
cu ochi plini de neincredere. Colonizarea nu era
incurajata, i pentru a face singuratatea lor mai
desavirsita, cumparara in toata forma pamintul
de amindourl lalurile celor doua dealuri. Aceasta
ei renumele unei deosebite dibacii la intrebuintarearevolverului le pastrasinguratatea neatinsa.

Curierub singura legatura cu lumea din afard spunea uneori poveti minunate despre
tabara bor. Zicea spre putt AColo sus in Roa-

ring au o ulita, care intrece toate ulitele din

Red Dog. Jur imprejurul caselor au tufisiri ei
,straturi cu flori ; i apoi se spala de doua ori pe
zi. Ins sunt grozav de s'elbatici impotriva strainilor 0 se incbina la un copil de Indian.
Cu eat taberei ii mergea mai bine, eu atat it
cre0ea i dorinta de imbunatatiri mai marl. Se
fad' propunerea de a se zidi in primavara viitone un ote i de a se pofti una sau douri fa-

www.dacoromanica.ro

NOROCUL

43

milii onorabile ca sa se aseze cu locuinta sta.-

tornica acolo, in interesul kNorocului, care .

poate ar trage oare-care folos din societatea femeilor. Mu lt trebue s fi iubit acesti oameni
pe Tommy, pentru a treca peste brutala lor neincredere in contra virtutii i vredniciei sexubn
femeesc i a-i aduce jertfa unei asemenea ingdduiri. Totus unii din ei staruiau.in impotrivirea
lor. Dar fiindc hotdrirea tot nu se putea pune
in lucrare cleat peste vr'o trei luni, minoritatea
Ii dete aerul de a se supune in pace, asteptand
ca pand atunai sa se intimple ceva care sazaddrniceasca tot planul. i in adevdr s'a i intimplat.
Multa vrerne Ii vor aduce arninte locuitorii de
sub munlii Californiei de iarna anului 1851. Se
grAmadise nepomenit de multa zapadd in Sierra
i toate
gi toate paraele se prefaceau in nun
riurile in mari. Or ce vale si or ce vagaun ajunsese sa fie o apa furioasA, care se prAvAlea
peste coastele dealurilor, desradacina copacii
uriasi i imprastia lemnele, pietrele i molosul
peste ses. De doud ori Red-Dog fnsese inundat
si desteptase temerea si in Roaring -Camp . Apa
a adus aurul in vagaunele astea zicea Stumpy.,
A mai fost odinioara p'aici i va mai veni. Si
in acee . noapte rill] North-Fok se umfla deo-.

www.dacoromanica.ro

44

13RET- El MITE

'data paste termurile sale si inund valea cu trei

colturi a Roaring-Campului.

In turbarea potopului vijiitor, a sfarimarii

copacilor si a lemnelor trosnitoare, in intunecimea ce 'Area ca curge irnpreuna cu apa si Ca
stinge valea cea frumoas, nu se putea face mai
nimic pentru adunarea tabarei imprastiate. La
rev'ersatul zilei coliba lui Stumpy, cea mai apropiata de 1,rm, era dusk*. Mai la deal in vagauna
se gasi trupul nenorocitului ei stapan. Insa man.dria, nadejclea, bucuria, Norocul Roaring-Ca nipului disparuse. Cancl se intorceau oamenii cu
inima cernita de la cautarea zalarnica, Ain't strigati inapoi spre trm.

Era caicul trimis in ajutor din partea de jos

a riului. Oameni din calc spusera cii, o posta
mai la vale, au scos din apii un barbat si un
copil, amindoi aproape sfirsif de oboseala, si
Intrebara, dac Ii cunostea cineva i daca erau
din partea locului ?
La cea d'intai privire, cei din tabara vezura
ca e Kentuckianul, care zacea in caic, grozav de

rinit si aproape sfarimat, dar tot find Inca in

bratele sale Norocul din Roaring-Camp. Ple-

candu-se peste aceste fiinte omenesti, asa de

ciudat imparecbiate, simfra copilul rece i fard
miscare.

www.dacoromanica.ro

NOROCUL

45

E mort, strigri unul.

Kentuckianul deschise ochii. Mort?a rspunse el cu glas slab.
Da, omule, i tu eti pe moarte.

0 raz de bucurie straluci atunci in ochii

Kentuckianului cu cea din urml sralare a lui.
Pe moarte, zise el. 116 ia eu el? Spuneti,
bgetilor, c acurn a th ajuns la Noroc.
bdrbatul eel puternic, care se tinea de copilul cel slab, precum ornul ce se 'neaca se tine

de un fir de pai, porni inainte periul intunecat

al umbrelor, care curge vepic spre o mare necunoscut.
Traducere de T. MAIORESCU.

ras

www.dacoromanica.ro

PRIM SUFLETEgl ALE D-REI AURELIA

DE,

MARK TWAIN

www.dacoromanica.ro

NOTA TRADUCATORULUI
Mark Twain este pseudonimul autorului american Samuel L. Clemens. Schilele lui umo-

ristice sunt respindite astzi in toga America

si in Englitera. Dou mici traduceri ce publicilm
in aceast hibliotecil vor fi cte ajuns pentru a da
o proba despre curiosul spirit yankee ce dom_

nete in momentul de bpi intre New-York si

San-Francisco.

www.dacoromanica.ro

PASURILE SUFLETESTI ALE D-REI AURELIA

g 1110111111.111111

I ..... I1II1

1.1 I

I I

Intirriplrtrile ce vi le povestesc, le-am aflat

din scrisoarea unei domnioare tinere, care locue0e in mriretul ora San-Jose. Aceastil domnipara imi este cu desLivirVre necunoscutrt ; iar

scrisoarea ei este subsemnan Maria-Aurelia,

atit i nimic mai mult. Poate crt este un pseudonim, dar aceasta nu face nimic: biata dompart are inima cernitrt de nefericirile ce i s'au
intimplat; i apoi prerile chntradictorii ale unor
prieteni, mai mull sau mai putin cu minte, si
ale unor duvriani, mai mult sau mai Min rei,
au aruncat-o iuteo aa confusie, inc61, nu mai
Vie cum sa eas a. din pAsuile suflete0i de care
se sirnte apasat, cu putinri Midejde de scrtpare.
In aceasta incurcriturrt, se 'ndrepteazri spre mine
0 me roaga sa-i vin in ajutor, i cAte le spune,
le spune astfel, in cat ar induioa i inima unei
statui. Ascultati trista ei istorie :

www.dacoromanica.ro

57.

MARK TWAIN

La virsta de cesesprezece ani, scrie ea, intilni i incepu sa iubeasdi, cu toatg puterea unei
inimi infocate, pe un tinr din New-Jersey, pe
care-I chiema William Breekinridge Caruthers
ci. care era cu case ani mai mare decal dinsa.
Se logodira cu invoirea parintilor ci prietenilor,
ci la inceput piirea c viata lor se va deosebi
printr'o lipsh de suferinte, putin cunoscut celor mai multi oameni.
Dar la urrna se schimbil norocul. Tin6rul se
imbolndvi de un v4sat din cele mai cumplite.
Cnd se scula din pat, fata-i era ciupit ca un
ciur i frumuselea in veci pierdutd. Ce facu Aurelia? Cea d'intai pornire a ei, seintelege, fu de
a rupe legritura cu el. Insil o apudi mila de srma nul ei adorator ci ceru nu mai o micarnnare,

pentru a se putea obicinui cu noua inficare a

lucrurilor. Nunta fu aminata peste trei luni.
Chiar in ajunul zilei hotarite pentru serbare,
Breekinridge, uitindu-se la un balon care se
inalla, daft inteun put ci-ci franse piciorul pe
care trebui sil i-1 taie deasupra genunchiului. Ce
fcu Aurelia ? Se 'ntelege c iariii ii veni gn-

dul de-a rupe relatiile cu el; dar iari iubirea

rmase biruitoare ; se margini dar a amina din
nou punta, spre a da tirnp logodnicului &Ili redobindeascd sAnAtatea.

www.dacoromanica.ro

scniTE

53

iara0 se napastui nenorocirea asupra bietu-

lui baiat! El ki pierd bratul drept la o explosie de gaz i peste trei luni o ma0na de facut
unt Ii Iui. i pe cel stang. Inima Aureliei fu cu
desavir0re sdrobita prin cele din urma nefericiri; ea fu coprinsa de cea mai adincti mihnire,
vezend cii logodnicul ei se duce bucata cu bucata.

Simtea prea bine, ca, cu sistema aceasta el

nu mai putea tine mult timp ; 0 ea nu vedea
nici un mijloc de a-I opri de pe povirniul pe
care aluneca.
In desperarea ei mai ca-i parea- ren ca nu-1

luase din capul locului, inainte de a fi suferit

scaderi atit de insemnate ; se plingea ca Ufi samsar, care, dupa ce n'a primit vinzarea marfei cu

un pret destul de bun, vede ofertele scazend

pierderea crescnd. Dar inima-i puternica remase 0 de asta data neclintita; ea 1u5. hotarirea
de-a se supune la risipirea, putin fireasca, a tinruluI.
Inca o data ziva nuntii se apropia i inca o
odata Aurelia fu inelata in Weptarile ei. Breekinridge fu apucat de brinca i pierdu un ochiu.
Atunci, prietenii i parintii miresei, conside-

rind ca avusese mai mina statornicie, dealt

s'ar fi putut atepta de la ea, intervenira, ce-

www.dacoromanica.ro

54

MARK TWAIN

rend ca relatiile sa se rupa pentru totdeauna

Intre ei. Els dupa cateva momente de nehotArire, Aurelia, cuprinsa de-o marinimie demna
'de laudat, spuse c s'a gandit foarte serios la
toate aceste, dar nu vede intru cat Breekinridge
ar fi vinovat.
Si tot 11 mai qtepta ; el insa Ii frinse 0 piciorul celglalt.
Nenorocita fu zioa, in care sarmana fata cu

desperare vzu pe chirurg land sacul plin cu

came omeneasca, pe care ea '11 cuno0ea aa de
bine. Simlea ca-i lua o bucata mai mult din logodnicul ei. Nu'0 putea ascunde, cri obiectul

iubirii sale se micpra intr'un mod simtitor.

Dar i de astA data sa impotrivi tuturor dojenirilor familiei sale 0 rmase hotarita.

In sfigit, toate erau gata spre a-4 impreuna.

Dar nu! Inca o calamitate ! Un singur om fu
scalpat de Indienii sClbatici, In anul trecut, vi
acel om a fost William Breekinridge Caruthers

de la New-Jersey. Se 'ntorcea tocmai dinteo,

mica calatorie, cu inima plina de incAntare, cAnd
pierdu pentru vecie podoaba capului cu piele cu
tot. In acest cias de amaraciune10 afurisi soarta,
care odata cu prul nu-i luase i capul.

In sfiqit, Aurelia se gasgte inteo mare in

curcaturi sufleteasca. Ce sa faca ? Ea tot iube0e-

www.dacoromanica.ro

SCI-HTE

55

pe Breekenridgiul ei. Dar familia se impotrive;te din toate puterile la cununia lor, de oare
ce el n'are avere 0 a pierdut ori-ce mijloc de
de a intretine casa prin munca lui. Ce st fac ?
intreaba ea cu o grijt care ii stringe inima.
Intrebarea e cam delicatt. E vorba de fericiyea vieei intregi a unei femei 0 a aproape trei
sferturi dintr'un btrbAt. Dupt ptrerea mea ,
respunderea ar fi prea mare, dacit a povatui-o
in alt chip, decal prin ni;te propuneri cam pe
departe. Oare n'ar trebui acest tinr reintregit
spre pildt? Dact. Aurelia are de unde cheltui ,
st se incerce a da iubitului ei invalid brate gi
picioare de lemn, un ochiu de sticlu, o peruct,
in sfir;it toate cele ce lipsesc. Apoi s5.-i incuviinteze o nout amAnare de trei luni, care va fi cea
din urmrt; i dact dupt acest timp nu-gi va fi
spart capul, sau nu-0 va fi frint vre un alt mem-

bru esential personalitateii lui , atunci st se

nitrite cu voea lui Dumnezeu.
Cu acest chip, nu sinteti prea expust, dom-

nipart. Baca domnul Breekinridge urmeaza

tristul su obiceiu de a se vatarna la fiecare prilej, atunci la incercarea viitoare va pieri cu destvir;ire ; toate greuttitile vor fi atunci Inlitturate. Picioarele de lemn i celelalte membre
artificiale reman vkluvei. Nu pierdeti decal cea

www.dacoromanica.ro

56

MARK TWAIN

din urmA bucatti dintr'un sol iubit dar nefericit,

care cu cea mai sincerd bund-vointa nu se poate
impotrivi unei aplicAri interesante, dar primejdioase. Incearcd dar, Mario-Aurelio, incearcA !
Mult i adinc m'am &Ida i numai acest mijloc de sdipare II vd. Breekenridge, de sigur, ar
fi fAcut mai bine sdli fringd gatul din capul locului; insd nu-i poti imputa, di a vrut sA tie giai
mult timp i c i-a placut mai bine s se piardd
bucata cu bucatd, decal cu toptanul. Trebue In
totdeauna s cdutdm partea cea bund din impre-

jurAri 0 nu trebue sd ne suprdm pe nimeni.

V6 rog sd nu uitati sd-mi trimiteli i mie o
carte de in0iintare, la ori-ce intimplare.
Dar, o Mrmana mea domnisoard, acum mi-aduc aminte : dacd s'ar intimpla sl aveli o droae
de copii, supu0 cu top acestei ciudate aplediri
a taldlui lor !
Chibzuiti, rogu-ve. Mei, Mu, aceasta merita
o adindi chibzuire Is
Traclueere de LIATIA M.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA UNUI BAIAT REU-CRESCUT, CARE

N'A FOST NICIODATA PEDEP SIT
DE

MARK TWAIN

www.dacoromanica.ro

ISTORIA UNUI BAIAT REU-CRESCUT

1. I I ***** It I,

r I 4.1 41,1,

I ..... 111111 :go l 1.1

Era odata un baiat foarte reit, pe care-1 chema

Gaga. Btietii cei rei, de prin cartile xnicilor biblioteci ilustrate pentru copii, purtau mai totdeauna numele Radu sau Than ; pe acesta ii
chiema Gaga. E foarte curios lucru, dar e intocmai cum vi-1 spun.
Cei mai multi dintre acesti baati ri au prin
cartile micilor biblioteci ilustrate pentru copii
o mama evlavioasa i ofticoas, care bucuros,
si-ar asterne culcusul in mormint, dacti nu si-ar
iubi atit de mult pe nerecunosc'etorul seu copil. De sigur c ai bagat i d-voastra de seama,
ca mai toti copiii au o sermana mama, cea mai
bolnava dintre toate mamele, care i leagana
copilul cu dulci cuvinte tinguitoare, 11 adoarme
in sdrutdri i, punenundu-se in genunchi linga
patul lui, plinge, plinge i iar plinge. Istoria

strengarului nostru este cu totul alta. Nu-lt

www.dacoromanica.ro

do

MARK TWAIN

-chema nici Radu, nici Ioan ; II chema Gaga, si

rnurna-sa n'avea nici cea mai mica boala de

piept. Era mai degraba tare si voinicA decAt
slaba, si de loc evlavioasA. Nici nu-si prea bAtea

-capul de purtarea lui Gaga si spunea, e, dad

si-ar frange gAtul, n'ar fi vre-o paguba. In totdeauna II bdtea pentru a-I adormi, i nici odata
nu-I adormea cu sarutari. Avea i obiceiul de-1

tragea de urechi, de die ori pleca de acasa.

Odata acest bdiat uricios fura cheea cilmarii
si se indop cu o mare portie de dulce-ti. Insa
nici grozava mustrare de cuget i nici un glas
nu-i sopti : Oare bine e sa. nu ascuiti de mama?
Unde ajung beii cei rei, care pe ascuns iaudul-

ceturile se'rmanelor mame bolnave ? El nu-si

jurA ca nu va mai face una ca asta, nu se duse
sa ceara ertare de la maica-sa; ea deci nu putu
sA-1 bine-cuvanteze cu lacrimi de fericire in ochi

cu vocea tremurand de induiosare, precum

se intimpla regulat in cartile pornenite mai sus.
Nu gasiti lucrul acesta din ce in ce mai ciudat ?
Caga mind dulceata, ii zise in vorba lui grosolana i stricatA, ca era a dracului de bunA ;
apoi incepu s riza si mai adause : ca baba are
i

sa strimbe din nas, daca va da peste aceasta

posna. Gaud dete ea peste posna, el suslinu cit
tea facut el .. . Ea insa ii trase cateva palme

www.dacoromanica.ro

scam

6L

si atunci el incepu sd. plangd. Tot ce i se intimpla acestui copil era inteadevr foarte curios. Nimic, dar nimic, nu i se intimpla ca la
ceilalti bei ri din rnicile biblioteci ilustrate
pentru copii.
Odata se duse sui fure mere. Mare minune !

Nu-si frnse nici un brat. V6 incredintez cd

nu cam i crt nu-1 imbued canele cel mare. Nu
rmase in pat oz multime de sptamini, nu seai i nu se fAcu mai bun. Furrt mere, eke voi,
le mined si nu avu nici o mustrare. Nu avit nici
macar colici, Era lucrul cu totul deosebit. Lumea nu se poarti asa in acele duioase carticele
cu scoarta zugrivitd, in care vezi niste brietei ci .
pantalonii visinii i niste coconite duioase cu
obrajii intocmai ea fata pantalonilor.

Odat Gaga sterse briceagul stdpinu-sen. si.

crind ii veni teama de pedeapsrt si de arest, ii
ascunse sub caciula lui Tudorache, fiul sdracei
vaduve, copilul cel mai bun si de model, care.
asculta in totdeauna de mumd-sa, nu mintea
niciodatd, Ii tia err mare regularitate lectiile si
urma neobosit la scoala de Duminicd. Mud ca.zu

briceagul din cdciuld, Tudorache se inrosi

pleca capul ca sub povara faptei. Atunci stdpinul sari pe el, strigdndu-i : Ai sa mLIplgtesti,
stint prefdcut ce esti I Dar in acest moment so_

www.dacoromanica.ro

62

MARK TWAIN

lemn, nici un betrin nu-si interpuse perul lui

.alb, ca coada unei gainur, nici vocea lui Oraganata ca vocea popei de la leturghie. Nu, nici
un mosneag venerabil 0 lung la vorba nu spuse
invetatorului nehotarit : Las pe acest nobil
,copil! led groaznicul facator de rele ! Trecnd

pe aici pe nevezute, am fost martorul furtisagului. Nu ; istoria e din ce in ce mai curioasa. Pe Gaga nici un moment nu-I prinse
frica. Batrinul obicinuit din cartile de povesti
nu lila de mand pe Tudorache cel bun , nu
spuse ca un astfel de copil e vrednic de protectie i nu-i propuse, luand o pris de ta-

sa intre in casa la el pentru a-i ma-tura odaea, a-i aprinde focurile, a-i tirgui, a-i
6taia lemnele, a studia dreptul, a ajuta neveste.sei la gospoddrie, a se jua in vremea ce-i mai
rmane, a castiga cinci lei vechi pe lurid 0 a fi
cu desavIrsire fericit. Acestea fara indoiata s'ar
.11 intimplat asa in acele cri, ins de asta data
-se petrecura lucrurile cu totul altfel. Pe copilul cuminte 11 batura, II facura. hot, 0 Gaga
10 &ect manile de bucurie , fiindca , vedeli
d-voastra, Gaga nu putea suferi pe copiii cuminti. Spunea ca-i esiau pe gat aceste papusi
de zahar,. acesti smeriti prefacuti, acesti miei
bun de tuns, acesti papa-lapte.
bac ,

www.dacoromanica.ro

SCHITE

63

Asemenea vorbe slut foarte mahnitoare, insa

obraznicul de copil niciodata nu spunea altele.
Dar mai curios este, ca intr'o Duminica, pe
cand II cautau parintii ca sa-1 duca la biserica,
-el fugi, se puse inteoluntresi nu se inneca, apoi
pescui cu undita si nu fu trasnit de fulger. In
-acele admirabile carti, cu care petreceti atit de

mult, nici nu se poate ca copiii, care, in loc

-de a merge la biserica, se duc Du mineca cu
luntrea, sa nu fie coprinsi de vre un virtej de
.apa, i sa nu se innece ; daca apoi vreau s pes-

cuiascrt cu undita, e de netagaduit ca trebue sa

lie trasniti. Cum ge face oare, k acest Gaga sa
fi scapat din toate primejcliile ele mai neaparate? Mare taina !
Gaga trebue sa fi avut vre i talisman ; nici
nu se poate explica altfel noro ii lui ne mai pomenit. Nimic nu se intorcea impotriva lui. Gaud

era vre o menajerie in oras, el da totdeauna

elefantil or tabac, dar niciodata nu i-au sucit gtul cu proboscida lor.
Voinic, se invirtea pe linga sticle cu vutca ei

nu inghitea niciodata din gresala spirt ! Fura

pusca tata-s6u, mergea la vinatoare, i pusca nu
Ii smulgea cele trei degete de la mana dreapta.
Zugravea caricatura nasului si a nasei (chipuri
blestamate) si nu se otravea cu colorile. Odat

www.dacoromanica.ro

64

MARK TWAIN
4r,

in minialui, trase un pumn surioarei sale, drept

in nas; sora lui nu zacu lungile zile ale unei

veri intregi si nu muri cu vorbele de ertare pe
buze. Nu : ea ii trase un alt pumn si nu fu de
loc bolnavd. In sfirsit, strengarul nostru fugi de
la easa parinteasca i pleca pe mare, dar nu se
intoarse peste cdti-va ani si nu se simti singur
i Orbit inaintea mormintului iubiilor s'ei parinti, inaintea ruinelor casei, care ocrotise tineretele lui. Ba de loc. Se imbata ca zece popi,
facir mfi de mii de posne, dar nu-si Mai niciodata inima rea.
Cu vremea inainta in virstd, i naint si pita
la o nevasta, frumoasa femee, pre legea mea!
Avir 0 multi copii cu ea. Se imbogati in urma
mai multor crime, prevkute in condica penala

si a unora neprevezute. Acum e cel mai mare

misel I ara lui. E respectat de toti, a ajuns a
ff chiar i deputat. Daca va mai fi curnva vre-o
revolutie in Franta sau in Mexico, poate sal sefaca i imphat.
De sigur, c nu se petrec lucrurile astfel in
duioasele chili ale micilor biblioteci ilustrate
pentru copii. Dar ce sa facem? Trebue sa ne
asteptam la toate i inca si la mai multe in lumea reald.
Traducere de LIVIA M.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro