C

AUTORII ROMANI,
VECHI t CONTIMPORANI
EDITTUNE CGGARX
APROBATA DE MINISTF.RUL 1NSTRUCTIUNII PUBL10E

1! AL CULfELOE.

'$4.1

:POEM POPORM,E
CULESE DE

V. ALECSAN im

7',

.
B UC URESCI
Editura LIBRA 1.2.1E1 SOCECU & Comp.

'r

"

1894

No.

Prettil 55 hini

03,,

www.dacoromanica.ro

AUTORII ROMANI,
VECHI I CONTIMPORANI

EDITION& COLARA
APROBATA DE MINISTEEUL INSTEMIUNII PUBLICE
11 AL CULTELOR.

POESII POPORALE
CULESE DE

V. ALECSANDRI

T.11 C

BUCURESCI
Editura LIBRARIEI SOCEC1-2 & Comp.

1894

www.dacoromanica.ro

POESII POPORALE
CULESE DE

V. ALECSANDRI

www.dacoromanica.ro

I,

s'

' e

r,

1.ts.tt

'"

L iha J 1
(

f t:SPZ,Dfir."

-30
:

POESIA POPORALI

'T`

oesiile poporale sunt plAsmuiri ale unor Omeni

necunoscuti. Fiind potrivite cu felul de a ved
si de a simti al poporulni, ele ail placut si ail

fost invetate si de a1i pe de rost. Astfel au trecut din gur in gull i a5 fost duse de la Nistru
la Tisa si de la Dorna la Dun Are. Tot astfel all
putut si pot sa treaca in graiul vii al poporului
si opere ale poetilor arturari i sA devie poesii
poporale.

Poesiile poporale, nefiind scrise, foarte usor se

schimbA, fiind-ca fieste-care le preface potrivit cu

gustul lui. Tocmai prin aceste prefaceri ele inceteaza a mai fi creatiuni individuale si devin in
cele din urma un product national in cel mai adeverat inteles al cuventului.
Poesiile poporale si in deosebi cele culese de
Vasilie Alecsandri sunt cea mai pretiOsa parte din
www.dacoromanica.ro

-6literatura romna. Ca forma i ca continut, dar

mai ales ca continut, ele sunt mai presus de operele originale ale orT-0-cara poet roman.
V. Alecsandri a publicat intrga colectiune in
anul 1862 ca contributiune pentru zidirea Asilu-

ha Elena Dmna. El a adresat stand Marie

Sale Elene Deanne urrnatrea scrisre :

Cr
lif";

9ri ;Ws; 5:1 fe 314 Y'r

-,

in

'

..
.

it.

Ralf%

if

J)

11

,14

Wr 11

*Wit"'

tv,

- 11

"

1" ,
.4

11

.1,

'

fr.

r
rr

'

tit )3

rr-to

!Li

j,

.1,51,ff

ailD.1

",!,i 7?

.11.1u-fl .1`41,,

IL

1 DI

It

tr-LIS11,

171.1

:7

rItti

www.dacoromanica.ro

51'1.)

21

4"1,1 ) f'

`.1i1

nriet^.,

r iir,

.)ir 4

Ji

MARIET SALE DoMNET ELENA , It;

t.

41

11.4 PREA INALTATA DOMNA,

Intr'un sir de mai multi anT m'am ocupat cu

adunarea si coordonarea Poesiilor poporale din Teri le

Romnesci si am parvenit a forma o culegere pretiOsa de balade, de legende si de felurite cantece

improvisate de poporul Roman in orele sale de

suferinta sell de veselie, de cadere sal' de marire.
0 parte din acele pietre scumpe ale comoriT geniului Romnesc ati fost scOse la lumina si traduse
in limbile francesa, englesa i germana. Fiind pretutindene bine primite si admirate, ele ati desteptat luarea aminte a Omenilor eruditT si ail contribuit mult a atrage simpatiT meritate asupra
nape nOstre de atiff secoli uitate i parasite pe
marginile Orientuld.
Complectand acum, precat mi-a fost prin putinta, colectia inceputa i dorind a face ca se contribue InsuT geniul poporuluT in folosul Asilului
de copiT gasitT ce pOrta numele InaltimeT VOstre,
iti indrasnla a darui acestui aseciament manuscrisul

mei de poesil culese din gura poporului.

www.dacoromanica.ro

Ele coprind glasurile intime ale sufletului sei

merit de a fi unite cu glasurile de recunoscin 0.
i de binecuvintare ce resunA imprejurul
numelui InAltimei VOstre. Ele sunt copii-gsitY
aV geniuluf Romnesc, i dar aii dreptul a se bucura de imbrgiarea Inaltei Protect Ore a Asilului
i

Elena.
,f

Am onorul a fi cu cel maT adinc respect

L., jc

al Inaltimei VOstre
I t4j

'44

*Y:J .1 11

prea plecat si supus servitor

V. Alecsandri.
,1

Odonivrie 1862.

,r(
bnit
,

1,.-Cfni

-no-)

tI150f111111

t.t..,(ir

I..

r4:14

11!1'

ihdrn1

'1."rtt
"J1)

1.1h11.;
.5

.1.1e

0
CIA 4A

41

i;

ET COP::
3E-1

u-

[IA

5,,

'e I

no.;

..3t)

fierin,rJe Tow;

1.-1 :E'DTtri
lkOf 111
4'1.'1;1 E

'11Eil)(1

ltql.&

itSifOi1O tilirc-4:;911ari
I:

fiftf.h3hIft'elD

brniob i, tiott..)nt 1itJID

ni

fofinoqoc; 1Iirtig teleni

iitio3

;ornilignI _s../ un ;016n, 01

it,tirptt in tflira J.

fl

r.

11

":11v-incloci L-t.uit, nib

:!1.7tb i .6'5natil\ni r, )1
11P-loct i1

www.dacoromanica.ro

dom

4.

"I

'

.111 ...t

c:.

,,f1 a

t"(171t

1 c5

VIC-Jai
WV?'

SCRISOREA MARIET SALE DolVINET

f

DOMNUL MEO,

',.'t tr.t:a( 2

Nu voiti se intarclia maT mult a ve multgmi

pentru buna i marinimOsa cugetare ce ati avut.
Am cetit cu placere scrisrea, prin care Ile dedicat( complecta editie a poesiilor nationale culese de
D-vstra. Ve multamesc ca Romana i ca Dmna.

Ca RomAna, cge atT alaturat numele meil la

acsta lucrare patriotica, la aceste cntece scgpate
de ultare, multgmitg seriOselor vOstre cercetgri, si
carele amintesc bucuriile, durerile, istoria si simti-

mintele Tara. Fara a ridica ceva din caracterul

naiv al espresie poporale, ay mladiat cu o rara
fericire forma acestor incercari inteitre. De acum
inainte aceste foi respindite ale trecutule nostru sunt
asedate pe o carte frumcisg, si orT cat de modest ati fi

la partea ce vi se cuvine, Romnii nu vor desparti

nie o data de Doine, Balade si LgcrimiOre numele

poetule, care a aruncat o strelucire atAt de vie

asupra literature nationale.

Ca Dmna, ve multemesc cg ay dat ca desevirsit proprietate rodul ocupgrif vOstre de mai

www.dacoromanica.ro

10

--

multi aril la Asilul ce am fondat pentru prunciigasitY. Acsta lucrare este o comra adeve'rata
pentru biel mei micuti adapostitl, si o priimesce
cu recunoscintl.
Vroesc ca editiile ce se vor face si se vor vinde
in folosul Asilului Elena se fie demne de geniul
poetic al Romani lor.

Vom comanda doue, din carele una, editie de

lucs, pentru admiratorii frumsetilor poesiei poporale;
cea-lalta, editie tiparita cu caractere, fiind menita

a se vinde cu pretul cel mai mic, va servi a duce

cantecele nationale ale Romniei in sinul muntilor,
in sate, in ManastirT, de unde le-ati cules cu
pietate.
- Dar mai mult in Asilul-Elena acele poesiT se
vor pastra, cad ele, puse pe musica, vor legana

tinerele fiinte adapostite in el. -,- Mich' copilasi aT

Asilului mea le vor canta, i atund voiti fi indeplinit acea gingas cugetare din scrisOrea vOstra
de a dedica pruncilor-gasitl din Romania aceste
poesii, pe care le numiti Copii gasiti aT geniului
f
,
Romnesc.
Primiti, Domnul meii, cu espresia recunoscintei
,

pe acea a stimei mele particulare. ,-,

-- Elena.
Bucuresci, 10 Octomvrie 1852.

l'cit11

vs..'

*:)".1

www.dacoromanica.ro

i,e1-

f ii

3 /I tliliTI;IJ)

.il l'

Li

Vill

'ITh'Ilt.o.:-.

....(

dItt.)1/
t, .: ..:-

-51)

,5; Ii

;)

It., r

:.T I e. ,

...aifirSI,11

I;

,I. 1

trI3 ,-)

.1,1' I

,1,11Z"-

'

119:

'(..,

lr r

i-

'0

". ; 0.4 .:;i4 ,..44.z. I

,1 .4)
f-.)- X- i r.:frt.'

,: "'!,,
'';-

.1 J

-1

Drept prefata marele nostru poet a publicat in

fruntea volumulta urmAtrea caracterisare a poesiei

.2 ...., .Itt*111
1,
poporale: 1;_al -07.-,
2

11107-, :/F/

:,..; 1.51:
-,.., 4

Aiiiii.

1:,

',1"

.a:

:. i ')I _/

POESIA POPORALA ,ltuot.T

D'oal I

ill Trn vi wcru _ii.

lit

,.. , r

LY rn

nu.1 . v:.iii afAs..1

"tt.,(D.,:r. 4 It,11 I
poet! .i .f,
II

1i

..2.

omanul e nascut
Inzestrat de natura cu o inchipuire stralucita
cu
o inima simtitre, el isT revarsg tainele susi
fletului in nnelodil armonise i in poesii improvisate.

.
.

De'l muncesce dorul, de'l coprinde veselia, de'l

minuneza vre-o fapta maxilla, el isT canta durerile
si multAmirile, 41" canta eroii, isT canta istoria,
si, astti-feliii sufletul seat e un isvor nesfirsit de
frumOsa poesie.

,.

7,i..,.

j.,

..

..

Nimic dar nu pte fi mai interesant de cat a

studia caracterul acestuI popor in cuprinsul antewww.dacoromanica.ro

-12celor sale, cad ele cuprind tote pornirile inirnil

0 tote raclele geniulta seti.
Comori nepretuite de simtiff duise, de ideT
inalte, de notite istorice, de crederi superstitiOse,
de datini stramosesci i mai cu sma de frumuseti poetice pline de originalitate i fara sman
in literaturele straine, poesiile nOstre poporale cornpun o avere nationala, demne de a fi scOsa la

lumina ca un titlu de glorie pentru na0a Romani.

Aceste poesif se impart in trei clase deosebite:
1. Cntecele barnesci sail Balade,
2. Doine,
-..
3. Hore.
Baladele sunt mid poemuri asupra intemplarilor
istorice i asupra faptelor marete.
Doinele coprind5 tote cantecele de dome, de
iubire i de jale.
Horele sunt5 cntecele de veselie ale poporului.
Pe linga aceste se mai afla unele cntece, Colinde, care a5 un caracter religios, precum : Nascerea

lur Hristos, Florae dalbe,Plugul, etc., ce se calla

in ajunurile Craciunului i al anului noil.
Tote aceste poesif, tara data sigura i fara nume

de autori, sunt ascunse de secoli intregi, ca nisce

petre scumpe, in sinul poporului. Ele sunt espuse
a se perde ; prin urmare e o sfinta datorie de a
le cauta i a le feri de nonul timpuluf i al uitarii.
www.dacoromanica.ro

- 13

Datoria acsta am cercat s o indeplinesc. Agiu-

tat de cAte-va persOne, ear ma cu sang de C. A.

Russo, am adunat in deosebite calletorif prin muntii

prin cmpiile inflorite ale te'rif n6stre o mare

parte din poesiile poporale, i acum sevirOnd coordonarea lor, le inchin patrier mele ca cea maT

mare drpta avere a et.

Moldova 1852.

'

Acstl prefatI a fost tiparita In broura 1, a balaNota.

1852.
delor

www.dacoromanica.ro

-1

p1

'in. 11

17I

"

I!'

V:

'Oh I
4-

-lei

?fr,: r!
MIORITA
(

:f

'41

id

e d:

Ve-un picior de plait'',

gura de raiii,
IEataPe-o
vial in cale,
,

Se coborti de vale
Tref turme de midi
Cu trei ciobanei. '..

--

Unu-i Moldovan,
Until Ungurean

,I

Si unu-i Vrancean.' I
Ear cel Ungurean
Si cu cel Vrancean, Mari, se vorbira,
1
ET se sfatuira
Pe l'apus de sore 53
1

Ca se mi-1 omOre

Pe cel Moldovan
Ca-i mai ortoman,

,;,-',

,.,3

www.dacoromanica.ro

16

SI-are oT mai multe

Mandre i cornute
$i caT invatatT

$i calif mai barbafil..

Dar cea Miorita
Cu Una plavita
De treT clile 'ncce
Gura nu-T mai tace,
Erba nu-T mai place.

Miorita lae,
1.4
Lae, bucalae,
De treT clile 'ncce
Gura nu't1 mai tace!
Ori ,rba nu'ti place,

Ori .e01 bolnaviOra,

Dragtrta Mira? 'r
Dragutule bace ! r
DAV oile 'ncoace J
La negru ZavoT,

ca-I rba de noT

$i umbra de vol.

Stapane, stapane,
ItT chiama 'un cane,
Cel mai barbatesc
Si cel maT fratesc,
CA

l'apus de sore

Vrti se mi te-omOre

www.dacoromanica.ro

17

Bac Tul Ungurean

Si cu cel Vrancean.
Oita Birsang,2
De esci ngsdrgvang

Si de a fi se mor3 J
In amp de mohor,
Se spuT luT Vrncean
Si luT Ungurean,

Ca se me ingrdpe
Aice pe-aprpe

In strunga de ol,
SA fiti tot cu voT;

In dosul stnii J

"

Semi aud &Anil%

.1

t-

Aste s le spuT,

Ear la cap semi puT

Fluera de fac,
Mult slice cu drag !
Fluera de os,
Mult slice dulos 1
Fluera de soc,
Mult slice cu foc:

(T

Ventul and a bate

Prin ele-a resbate
S'oile s'or stringe,
Pe mine m'or plnge
Cu lacrerni de singe

www.dacoromanica.ro

40202. Aut, Rout. V. Alecsandri.

r8

Ear tu de omor
SA nu le spuT lor. 4,4
SA le spuT curat,
CA m'am insurat
0.1-o mandr Crgiasg,
A lumif mirsg ;4

Ca la nunta mea
Ati cgdut o stea ;5 ir
Srele i luna
Mi-aU tinut cununa,6
Brach'

pA1tina0

I-am avut nunta0,

Preori muntiT mart,
PAseti lautarT,
PAserele miT
Si stele fAclii !
Ear dacA-T zgri,
DacA-T Intlni

L'

Maicup. betrana

Cu briul de ling,
Din ochT lAcre'mand,

Pe camp alergand,
De toti intrebAnd
Si la totT dicand !
Cine-a cunoscut
Cine 'ml-a ve'clut

Mndru dobgnel

www.dacoromanica.ro

_ 19

Tras printr'un inel ?

FetiOra luT
Spuma laptelta ;
Mustecira luT
Spicul grAului;
Periorul lui
Pna corbuluT;

04
,

Ochiorii luT

Mura campuluT !...

Tu, Mira mea,

SA te 'ndurl' de ea

1,

to

Si-T spune curat,

CA m'arn insurat
Cti-o fatA de Craft."'

Pe-o gura de rain.

Ear la cea maicuta

a
,..

',..

SA nu spuT, draguO,
CA la nunta mea

A caclut o stea,
C'am avut nunta.g

..

Ale

--. 9 7n a

i pAltina0,
Preoci muntii marl,
Brach'

PAserT lAutari,
PAserele miT

ia

;,

k.

;1

i . ..**alll

Si stele faclin...

:11,e0

www.dacoromanica.ro

I- n

.'

- 20

NOTE
1 Unu-Y Moldovean

Unu-1 Ungurean
unu-Y Vrdncean

Adeca: unu-Y de pe valea Moldovei, unul din muntiT Trolled

si unul din Ardeal. Din nesciinta, poporul nostru confundl ades
numele de Ardelean cu cel de Uugurean, cacT el ancit nu a
ajuns a cun6sce Intinderea parnentului locuit de Romani. El
nu scie cit dincolo de tOte hotarele Moldovel si ale Valachief,
peste Carpact

Oral la Tisa, peste Dunare si Ora In centrul

Macedoniei, peste piraele Milcovul si Molna, si peste riul Prutului se afld frac( de aT luT, cu acelasY port, aceleasT obiceuri,
aceleasT credintY, aceasT IMAM, acelasY trecut de glorie si de
suferinte, precum i acelasY viitor

2 Oita Birzand
Birsa, in Ardeal.
3

5i de-a _fi sd mar

Romanul are mare plecare de a crede In sOrth El IT Imparte vita In dile bone i clue rele, in Ore ce ;duel cu ele feI

ricire sail nenorocire. Ast-fel intemplarile lumeY 11 gasesc tot de-

auna pregatit a primi lovirile lor, cad el se Intaresce In credints mingaetore, cit asa Y-a fast scris ! asa Y-a fast zodia I

asa Y-a fast sd ftc! etc.

4 0 mandrd crdiasd
A lured mirsd

lama! Ea domnesce ca o regina asupra omenirii si e tot o

data mirsa lumiT. Tot omul e logodit cu mOrtea din minutul
ce el Intra In vita.
Rominul Tubesce imaginile poetice, de pilda :
Un om bun, e bun ca sinul mameT, sail e bun de pus pe ranK.
Un voinic e Paunas de codru.

www.dacoromanica.ro

- 21 Un finer cu perul alb e nins in luna luT Maiii.

Femeea frumOsa. e rupt e. din sore . . etc.
.

5 A cliffut o stea
Stele le ail mare Int- lurire asupra InchipuiriT Romlnuld. El
crede ce, tot omul In ceriurt are Cate o stea ce este taTnic legath. de s6rta luT. Asa stua omuluT se lntuneca and el este
amenintat de vre o curs, i cade din vezduh and el se apropie
de finitul vieiT. Pentru dinsul un om insemnat e nIscut cu stea

in frunte.
Sunt stele carele, dupe crederea poporuluT, se aratit ca prevestirT de mart Intemplari pe pament, precum unele stele rood

ca de sane ce apar Inaintea resb6ielor .

etc.
6 111Y-arl tinut cununa
Cununa de made, care se pune pe fruntea mirilor In ceremonia cununiel. SOrele si Luna tin aid locul nunilor mart
.

11.

.1.

t_

AM,

1-0 )

www.dacoromanica.ro

.4

t4 r;

1.isri

"
DOLCA

1,

9,11^
.1

Ob S 'lc

I.

iiV1 ICI

J .

tr

Pe campul TinekieT,
Pe zarele cArnpief
Resgrit-ati florile
Odatg cu zorile ?
N'a.5 resgrit florile

$'a dus Costea oile

rn

..

L.

De-a aseclat stnele

Pe tote movilele.
AII e luni

i maul e magi:
Plea Costea la Galat:
Se T sare
La miOre
$i bolovani
La carlani
$i tgrite

La oite

$i glue mari
La cei zgrari,
$i opinci
La cei voinici,
www.dacoromanica.ro

T1!

.4

- 23 Er Costea cum mergea,

Cu Fulga se intelnea,

Fulga cel cu barba ngra

Si cu mintea neintrega.
Necajit i obosit
De trei clile flamnclit.
Fulgo, drdgul meil,
SA fad cum ti-oiu clice eti :
!

Mere la stana mea cu bine

Slit ieT un dar de la mine,
Trei mire de frigare
S'anca una de caldare, J'
Ca se-0' fie de pranclare. ,

Fulga cel cu barba ngra,

Dar cu mintea neintrga
Sus la stand se ducea 1,1
.
S'oile cat le vedea,
Carduri, carduri le rupea,
Cu botaul le maim
In codru la Pandina._\__
Ear Costea, cand se'n\torcea,

Mare paguba '0 vedea

Ca luI, marl, nu-i venea
Nici laptele la mulsOre,

Nic capl la 'nchlegatore,

Nici urda la 'nvelitcire!
Costea mult nu se 'ngaima,

www.dacoromanica.ro

- 24

El dulaiI toti chlema,

Un ca dulce desveaa,
Opt cited de felii taia,
Patru-clecT la pui de calif,
Patru-clecT la cani barnT...

Toll in grab le mnca

Dar sama nici cg .0*-o da.
_

and la urma tuturor

Ean c venia 'ncetior

:-

Schiopatand, schelalincl,

Laturile cam iind

Do lca, haita cea betting
Ce scia rindul la stana. ;)

Ea venia, nu prea venia,

Dolca fa, Costea 'T dicea,
Unde-mI e averea mea ?
Dolca 'ncet schelalaia,
La pamint se intindea.

Dolca fa, tu esci barana,

Tu scii rindul de la stana.
Eu pe tine te-am grijit,
Tot cu lapte te-am hranit.
Dolca fa, cum de-aT lasat,

Fora stana de-aa pradat ?

Gemea Dolca, se culca,
Laba rupta '0 arata :
Dolca mea, Dolcu0 fa !

www.dacoromanica.ro

- 25 Furil laba V-ati rgnit,

Cnd la dinsii aT sgrit ?
Dacg-mi esci tu priceputa
Si nu te-arati prefgcutg,
Inainte sg apuci

Si la fur drept se m6 dud,

Pe urmele oilor
Prin pajistea florilor. >

Dolca vesel se scula,

Campul de-alung apuca,
Botul prin rb virind,
Urmele tot mirosind.

r. ,

Urmaq icT, urma-T colea,

Dolca nici c'o prapdea.

flua 'ntreg ea mergea
Si 'ndesra agiungea
In codru la Pandina ;,
Ce de foc se lumina.
Cand in codru se'ndesia

.
_

Bietul Costea ce zaria. ?

Fulga masa: cg-si gatia,
MieT de pele ca-T jupia.

Care prin friggri frigea,

Care prin cAldri ferbea !
Masa bung., veselie 1
.1
1

ft

Striga Costea cu mnie,

Si Dolca se rgpecira, ,

www.dacoromanica.ro

,
b

.".

- 26 La Fulga mere' batea,

Er Fulga cum o zarl'a
Crunt de sparing tresAria.
Alef, Fulgo, barba ngra,
Dar cu mintea neintrga,
Cnd la drum te-am intelnit
EU, mari, ti-am daruit

Trei mire de frigare

S'ancA una de caldare
Ca sa-ti fie de prnc)are,
Si in loc de multarnita,
Ca o fra flAmenclit,
Tcita stina mi-al rapit

it
11-1

Si pe Dolca miaf ranit I

StaT, mei Fulgo barba ngra,
S te fac cu mintea 'ntrega.
Si cum sta si'l judeca
4

Inima 1-o despica

'

Si Dulcet o arunca,
Era Dolca n'-o mAnca,

'

Inima de vinclelor2
E venin otravitor !

NOTE
1 Seli Ye?' un dar de la mine
Generositatea este una din ealittile Romanulut Inima luT
b1nd i darnia 11 Indmn tot de-una a veni in ajutor celuT

www.dacoromanica.ro

27

nevoes. Lui iT place a impaiIi bucatica luY cu altul, de-acolo

a na'scut datina OspeOeY.

2 Inima de vina7tor
E venin otrdvitor.
Nerecunoscinta este In ochii Roil-Amu lui una din cele mat'
urite patimT omenesci.

'I-am mdncat Anal

,ri

sarea, nu tot sir pldtesc cu red, si

nemullemitoruluY i se ie darul, sunt clicatre poporale, care area,

cat de frum6se sitt-qaminte se aft' In inima poporuluT nostru.

Acsta balada a Dolcai, precum si acea a MioriteT le-am cules

din gura unuY bacTu, anume Udrea, de la stana de pe muntele
Ceahleti. Acel pastor suna din buclum cu o putere extraordinail, in cat muntii se resunaii in mare departare. El canta si
din fluer maY multe cantece ciobanesci, r maT cu semi( DoYna
cu o espresie de induiosare ce aducea lacrmY In Celli! celor
care 11 ascultail.

La anul 1842, intr'o frumbsa sera de vara, urcandume la stAna

din Ceahleti, unde aucliscm resunand bucTumul lui Udrea, am
asistat la unul din cele maY sublime spectacole ale nature!, luminate de raslele asfincitului sOrehii ; r dupa ce nOptea presera ceriul cu

stele, me aseclaTu cu Udrea i cu alti pastorY ImpregYurul unuT

loc, si petrecuiu pans 'n ziori cu cantecele de la munte. Udrea
imi spune c tatal seri sciea multime de balade,Intre care acele
a luT TraTan si a luT Aurelian, dar din nenorocire el le luase
cu dinsul In mormint.
-.if
)

).)

Ir.+.

;h.),

ii I

:2

www.dacoromanica.ro

v,t,
ia

iy

IJ

'A

$ALGA

i1,43

,1

Le.
PI

"

I. rmr,,T,

hi

La perdeua cu caul' rei

A Salghii a vedanei

17. -

Jr,

r
;

1. .

us pe malul Dun Are,

a.

.0

Este-o turmg de cArlani

PAscut g. de opt ciobani,
Turma Salghii cea frunicisg.
Ca Soimul de inims.'

La perdea in miedul nopte

Nemerit-ail haiducei,
Nemerit-ail, nAv4lit-ati,
Palwle zingAnit-aU',

Pe ciobani legatu-mi-i-ail,
Du WI' 'mpu,catu-mi-T-aii.

Ear pe bacTul cel mai mare

Il fereca i maT tare
Cu cotele la spinare
De striga ca reti 11 &ire :

www.dacoromanica.ro

,
J

) IL

- 29 Capitan CaracatucT
Vatajel peste haiducT I
Peste cincT sute i cincT,
Tot haiducT de ceT voinicT.

De-aT facut vr'o data bine,

FacT o mila i cu mine
$i 'mT deslega bratele,
Reg me dor srmanele !,
I
Capitanul se 'mblnclia,
Bratele-T le sloboclIa.

Era bacTul, cum scapa, fi

Mina 'n sinu-T o baga, ii
410 1
BucTum de aur cata
$i de treT orT bucTuma
Vaile se resuna,
Frunclele se clatina,
*alga 'n somnu-1 l'auclia. a I
_

Din somn *alga se treclia,

La scra-sa se ducea
$i din gura ap.-T clicea :

4 Maica, maTculita mea

N'auc1i0 tu bucTumind .
*i vaile resunnd ?
a
Nu scia, maTca, cTobaniT
Retacit-ati carlaniT,
OrT drumul ati rtacit,
On haiducT T-ail navalit?) ,'T
1

www.dacoromanica.ro

- 30 Baba scra respundea :

Mergi, te culca, fata mea,

De ciobanT nu te 'ngrija,
C'aa buclum el cu dor, T
Cand li-e dor de casa lor.
Scra bine nu sfir,Ta,
*alga ear cal auclla
Glas de bucium resunand,
Pan' in suflet resbtend.
Hei I copiT, copiT argati !

Somnul dulce voi lAsaV,

S'un cal iute'mi ineuaT, .1

PunetY tla brbtesce,
Se incalec voinicesce.

Ea pe cal se arunca
$i spre DunXre alerga
Haulind si chiuind,
Buzduganul invertind.
Cat haiducii o parfait,
Loc de fuga nu gsTati,
Erg Salga-I urmArla
$i din guru ap. rAcnTa :

..,143

Ean atept', atept', Wepta

Se luptam la lupt drpta,
CApitan Caracatuci,

Vtajel peste haiduci,

Peste cinci sute i cinci

www.dacoromanica.ro

.31

0.

Tot halducl de cel voinici!

StaT pe loc se ne'ntilnim,
Doue vorbe se graim
Si 'n arme sa ne lovim. 7
Ca me jur pe Dumnedee !
Se te 'nvl ea, fetul men,
Cum se lega ciobaniT,
Cum se prada cArlaniT.,
Capitan Caracatuci,

Cetap mare de haIducI3

Se ducea, ducea, ducea,
NicT capul nu'g intorcea.
Salga-I ici, Salga-I colea,
Capul din fuga-I Ma!
Capu 'n urinal remnea,
Trupu 'nainte fugia,
Sangele pri curgea,
Drumul ro, ca se facea !

13

Ci-ca, marl, de pe-atunci,

Cand yin cete de haiduci,
Drumul lor nici ca o-resesc
)
NicT ca, Iei mai nimeresc,

La perdeoa cu canT rei

A Salghil a vedand, .
De pe malul Dullard. .r.
.

www.dacoromanica.ro

- 32 N0TE

1 Ca ,Soimul tie inimosti

oimul e pasere rApitOre, maY mare deck ulTul si maY mic
deck vulturul, Insg forte Indrsne i Mande In sborul sett El
traesce in muntit CarpatY sit 'sY face cuMul pe stand inalte.
Soimul venz g. paint marl, precum ghIste snbatice, cuc6re,
drochiT etc., care tree in Madura prin Moldova si pribegesc
.

din Ora la apropierea timpuluT de iarng. and el raceme un

card de acele ph.'seri Mafia. ig Ye sborul de se Ina Itg mult
deasupra lor, apoT se repede din senin ca o sagetg si lovesce
paserile cu osul peptului, Neat aceste cad ametite si se ucid
sdrobinduse de stand.
In timpurile de demult, striimosii nostri aveail obiceTu de a
Imblinli soYmii si a'T deprinde la venat precum se face si astitdi
cu coroiT, si se vede cg. mestesugul lor era fOrte vestit, de vreme
ce oTmiT fAceail parte din tributul ce se plfla Sultanilor dupg
inchinarea MoldoviT. Acest tribut ce purta numele de dar spre
seam de inclzinare se compunea din 4000 galbenT, 40 epe si
14 SoYmY.

Soimul se vede ades figurnd In balade ca imagine de vitejie

si de riipedime. Un manic e Cdpitan

slyness,

are odic ja-

mulefl. 12n cal sprinten sbOrg ca 5oImul. In balada luT Serb-

Sarac, descrierea alergarii cailor pe ampul de la Haidar Pasa

e Skull in chipul cel maY poetic:

Alalah! caY argbese,

'

Alalah I caY tataresci,

Cum miscall copitele

Ca Scala aripile.

2 Bucium de our cata.

In letopisetele n6stre se dice ca semnalul de rgsbolu se da
prin bucTume. DomniY porunclail a bucTuma, cand 6stea romina

www.dacoromanica.ro

33

era gata a se inclesta la hone cu dwananui. Este dar de presupus, a In secoliT de Main. bucYumul nu era numaT o tevie
de cire, ca acela aT cYobanilor de la munte, ci un instrument
de metal, un soiii de trlmbita militarit.
3 Cetai mare de ;wawa

Adea : apitan de cith.

t A.0

fl

www.dacoromanica.ro

40202, Act. Rom. V. Alecoandri.

MOGOS VORNICUL

lit n oras la BucurescI

Tot sa staT si se privesci
Pe cei septe voinicei,
Mandri puisoti de zmei,
Septe frap ca spte brach',
Toti de-al lul Mogos cumnati.
ET in capul podului
In fruntea noroduluT

Asteptail pe sora lor

Si pe mandru-T sotior,
Mogos, vornicul bogat
Ce glumesce ne'ncetat.
ET la umbra se culcall,
Beau voios si ospelati,
Cu ploscuta inchina,

De cinci vedre s'o oca,

www.dacoromanica.ro

35

Vadra Tarigradului,
M6sura 'mpe'ratuluT.

Ear fratele cel mai mare,

(CA-T mai mare, minte n'are)
Pe drum ochi ',T alerga

Si cu glas dogit striga :

r aril! voi ce zAresc el?
Eat vine ca un zmeti,
Vine Mogos vornicul
CAlare pe galbinul.
FratiT torT mi se sculail,
Peste rampart se uTtati,
Si vedeati, maxi, vedeati
Cum venTa Mogos, venTa:
.

BunA clioa, spte fratT,

Spte fratT ca spte brach !

Bun sosit, frate cumnate,
AI venit pe ne-asteptate ;
Dar unde tl-e sotiOra?
Ce ni-aT tAcut soriora ?

On pte eat i ultat

Carl noT ca te-ai legat,
CAnd pe Stanca ne-aT luat,
S'o aduci la frAtiort .
f
Pe lama de noue orT,
CA's mai multe srbatori ;
Pe varA de patru orT,

www.dacoromanica.ro

- 36 Ca's mai multe lucratori ?

Ba, mei frati, e n'am ullat

Catra voi cA m'am legat

Si cu Stanca am plecat
S'o aduc la desfatat,
t) 3
Dar in drumul parasit
Turd, Tatari ne-ati intilnit
$i pe Stanca mi-ati rapit.
Pe Stancuta
rapit,
$i tu, Mogo,, ai fugit ?
Cu cel furl nu te-ai luptat,
Dupa el nu te-ai luat
Noue ani sa-i tot alungi
$i cu mOrtea sari' ajungi ?
Mon dar, cane blestemat I
C
ie nu ti-a fost dat,
Ca se fil vrednic cumnat
Cu-al Stancutei ,pte frati,
$epte fray ca ,epte bradM>
Si cu totii crunt turbail
.

Palo,ele ridicaii.

Ear fratele cel mai mare

(Ca-i mai mare, minte n'are)
Paloul mi'l invirtia,
in Mogo 11 asvirlia,

Dar nici ca mi'l nimeria. .

Palo,u 'n vint vijila,
www.dacoromanica.ro

37

De-un zid mare se lovia

Si 'nderpt se intorcea,

Linga Mogo de cadea -Si 'n pament se ingropa

Si pang in manunchiii intra.
Ear fratele cel mai mic,
(Ca-T mai mic, e mai voinic)
Pa 1(3011 mi'l invirtia,
In Mogo 11 asvirlia

$i prin inima '1 junghTa!

Cnd de-odata ce vedea,
Ce vedea si nu credea ?
.) n
0 teleaga zugravit,
Pe din luntru poleita,
Cu doT-spre-4ece telegarT,
TelegarT cu come marT,

Si 'n telega sora lor

Inflorind ca un bujor ? .
Buna clioa, fratiT mei,
Septe puisorT de zmeT!
Dar unde vi'e cumnatul ?
Ce mi-atT facut barbatul ?

LI.

L' am trim is in Tad de-a drept

Cu sapte palose 'n pept,

Ca nu-T vrednic sa traesc4

Si cu noi sa se rudescal
Cine 'n Ora pagansca.
www.dacoromanica.ro

'

38

ii

Nu stie sA vitejescA
Si nevasta s4-si pgzscA 1
VaT de mine ! ce-ati fgcut?
VaT de voT! n'ati priceput
.

Cum ea, Mogos a glumit

Cnd de mine vi-a gran ?*
Bine vorba nu sfirsTa,
Lacremi din ochT I esTa,

Lane Mogos ea adea,

Cu bratele '1 cuprindea,
Ii bocea, Ii dismierda,
ApoT sufletulti si'l da

In capetul podului,
In ochiT noroduluT.
N0TE
POte a legenda raportatl aid sit fie isvorul, de unde se trage
numele nodule MogoOiT din Bucuresd.
Jl
r

_`
E

I 41

%.0

www.dacoromanica.ro

TOMA ALIMOS

eparte, frate, departe, .

Departe si nici pr forte,
Sus, pe sesul Nistrului, 1
Pe pamentul Turcului,

Colo'n zarea celor culmi,

La grOpa cu cinci ulmi
Ce resaril dintr'o tulping
Ca cinci frati de la o mumA
Sedea Toma Alimos, Boer din tra de jos ; . ..
$edea Torna cel vestit
Lngg Murgu-I priponit ,Cu terusul de argint
Bgtut in negru pAment ;2
$i pe erbg cum sedea,
Mindr masa ',1" intindea

Si tot bea si veselia

www.dacoromanica.ro

40

Si din gurA-aa clicea :

cinchinare-a i n'am cui 1 .3
Inchinare-a Murgului,
Dar mi-e Murgul cam nebun

Si de fuga numai bun.

inchinare-a. armelor,

Armelor surorilor,

Dar 0 ele's lemne secT,

Lemne sect, otele red !
Inchina-voiti ulmilor,
1Jrie01 culmilor,
Ca sunt gata saYmi respuncle

Cu frmet voios de &uncle

Si 'n vezduh s'or clatina

Si mie s'or inchina
Eata, mari, cum grab.,
CA'n departe auclia

Un nechez ce nechezia :

Si se tot apropia.
Toma 'ncet mi se scula,
Peste camputi se uita
Si zAria un hotoman
Pe-un cal negru Dobrogean,4

Un cal sprinten voinicesc....

PlAtia cat un cal Domnesc.
Hotomanul nalt, pletos, 5
Cum e un 0ejar frunclos, .

www.dacoromanica.ro

4-1

Era Manea cel spatos 'as'

Cu cojoc mare, mitos,
Cu cojoc intors pe dos 9
$i cu ghioga nestrugitA,
Numai din topor cioplitrt.

El la Toma 'ncet venia

Si din gura-a,a-T graTa :

! Toma Alimo,,
--Boer din Ora de jos,
Ce ne cald mo,iile
Si ne stria fenetele ?
Boer Toma Alimo,
IT da plo,ca cu yin ro

r
I

vs
;"'
:

SA traesci, Mane fartate !

Darr mania dupA spate,

Ca se bern in jumatate. 8 )
Manea cu stenga lua,
Cu drpta se inarma, cPa1o,u1 din sin scotea
$'a,a. bine '1 invirtea, b

5'a,a bine mi'l chitTa,

CA pe Toma mi'l taia
Pe la furca peptulta, 6in

13-

La incinsul briulul,
n:
Deasupra buricului
Undel Tea voiniculuT. 9

Toma crunt se ()tufa ..

www.dacoromanica.ro

42

Manea 'n sari se 'ntepenia

Dos la fuge si punea.
Ale lei! fecior de lele ! 11->
Cad rpisi clilele mele I tgDe te-as prinde 'n mna mea,

pile tu n'ai mai avea 1,

Si cum sta de cuvinta,
Matele si le-aduna,
.

In cosuri si le bAga,
Pe d'asupra se 'ncingea
Si la Murgu-i se ducea
Si cu Murgu-asa grAia
Alelei 1 Murgulet mic,
Alei ! dragul melt voinic!

De-ai put la betranete

Cum puteai la tinerete 1
Murgul ochii 's'i aprindea,
Nechezia i respundea :
Eate coma, sal' pe mine
Si de-acum te tine bine
SA 'ti argt la baranete
Ce-am plait la tinerete I
Toma lute incaleca,
,.
s,
Dupd Manea se lua
Si mere', mere' striga : I
Murgulet mic,
Ale ! Murgul melt voinic
g

www.dacoromanica.ro

43

Asterne-te drumuluT 10

Ca si rba campuldi
La suflarea v'entuha !>)

I.

Murgul mic se asternTa,

Manea 'n laud se zArl'a ;

Toma rAcnea i turba :
TEatu-m'ai falhAresce,

Fugitu-mr-ay mie1esce;

De te-as prinde 'n maim mea,

pile tu n'aT mai avea.

SOT pe loc s ne intilnim
Doue vorbe sA gthim,
Doue vorbe otelite
,

Cu pa1oe1e grAite Iv

Manea 'n 11turf tot fugia,

Earl Toma '1 ajungea
S'asa bine mi'l chitia,
CA din fuga mi'l tAta
Jumetatea trupului
Cu treT cste a negrului !
Manea 'n doue jos cAdea,
Toma MurguluT clicea :
gAlelef! Murgulet mic,
Alei! dragul meti voinic !
Ochi'mY se paingenesc,

.`

Norif sus se invirtescii :

Te grabesce-alergA, fugl,

www.dacoromanica.ro

44

Si ca ghindul se me duct "

Colo'n zarea celor culmT,
La gropana cu cinci ulmi,
C cii, Murgule, oit muri,
Pe tine n'of mai sari 1

Ear and sufletul

da,

and nu te-oiii mai desmierda,

Din copit seiT fad sapa,
Langal ulmi se-mi fact o grp

Si cu dintii se me-apuci,
in tainit se m'arunci. !NC!
Ulmii cA s'or clAtina,
Frunda cal s'a scutura, ) Ai
Trupul cA inT-a astupa !
12snal.f.

.--)AriI'

I'

14

NOTE
.

s.

;;;

.";

I Sus pe ;snit Nistrului

Pe prinii7ntul Turculdt.

In partea Basarabiei de jos, ce purta numele de Bugeac.

2 Baba in negru pilment.

Plmentul din Orile locuite de ,Romani e vestit pentru cualitatea lui trOns.i. E un soil de Omani vegetal, negru si
gras, care d rOde lmbelsugate. De aceea RominiT l'ati sacrificat

in gandul lor si IT died sfintul pdmint! el te udifpostesce, el te

invelesce! VechiT RomanT dail pilmentului numele de manta%

www.dacoromanica.ro

45

3 Athinare-as

ci

n'am 'Ca.

Una din muhumirile Rotnamuld e de a inchina pan'a nu be.

Cuvintele obicYnuite la asemene inchinarl sunt : Noroc sd dee
Dummied/ 1i la anul cu bine I voe Lund in belsug i cu opt
bol la plug, etc.
u
4 Pe un cal negru Dobrogean.

CaiY din Dobrogea erail cunoscutT pentru cualitatea lor ca si

ace din Bugeac. Erati un soul de cal s6lbaticY crescutY In ctlmpiile pustii din Dobrogea si de scull tataresc.
5 Holomanul, nalt, pietas.

'1

Pletele stint un semn de barbatie in cent Romfinilor. EY le

porta lune si se mfindresc de dinsele. Una din cele maT adIncT
mahniri ale flkailor ce sunt lilac( la 6ste este ca disciplina militara IT silesce a se desparli de pod6ba firesca a capului.
6 Cu cajoc intors pe dos.

Se dice de un om aprins de manic, ca

.;
5Y-a

intors cojocul

pe dos.

7 Se trdesa, Mane, fdrtate.

Cuvintul fartat e compus din cuvintele fra i tata si InsentneazI bastard (?)
8 Ca se bem in jumgtate
Adecil se deserteze plosca fie-care pe jume'tate. Anca o dovadi
de placerea ce are Romfinul a imparti cu altul bunurile, de care
el se bucura.
9

Lidded' gred voiniculut.

Adeca unde atirna greutatea armelor purtate la pept, ?nein&fire.

www.dacoromanica.ro

46

10 Apter,", Amend,"
Ca si rba elizapuluX
,

La curler, ventuluY.

Icoana vie si admirata de fuga calului. In tOte baladele, unde

se pomenesce de alerOrY de caY, peep? poporultif se bane In
imaginY de o sublim

frumusete.

11 !n povestY calf Fetilor-frumog, IntrlA tot de-auna cum

se-T duck ? ca Onto/ orY ea pindul ?

UniT din cntAretY numesc pe Toma Alimos Toma a ha Mos

ci adaoga urmKtOrele versurT la finitul baladeT

Una, flOre de bujor

Nime frtd se nu-tY pue

NicT pe tine se se sue.
Ear de'Y vedea tu pe jos
Un voinic tiner, frumos
Cu per lung si gMbior,

Ce pare a arde 'n dor,

Se sciT cA.'mY e fratior,

i alta de busuioc
Ce opresce mandra'n loc.

Tu se'l lasT, ca se se sue,

Walla 'n coma se ci-o pue,
Si se'l porT, murgule, bine,
Cum m'aT purtat i pe mine,
i se'l primbli aid pe culmY
Tot la umbra istor ulnif I

<Si se catT, Murgule, 'n zod

Se'mY gKsesci vr'o doue forT
i la cap si la aide=

Se'MY sedesd ate o fore,

ApoT, dragN., send nechezi,

ApoT se te depict.?
Si se mergY la camp la noT
Unde-am niiscut amIndoT.

I' I

www.dacoromanica.ro

INELUL sI NAFRAMA

:11

ost'a, fost, un Crgipr

Tinerel, mndru fecior,

Cum e bradul codrilor

Sus pe virful muntilor.
De sotie 0'-a luat
0 copilg din cel sat.

..,,'

Copilita Romncutg,
Toff vecinilor drAgutg,
Cu chip dulce, luminos,

Cu trup ginga, rnlgclios, t

Cum e flOrea cmpuluI
In lumina sOrelui.

Eatg lui cg '1 a sosit

Carte mare de pornit
La tabard de e,it. .4 4
www.dacoromanica.ro

4.

48

El in suflet s'a mann

Si din guru a grAit :
Draga mea, sufletul meti,
Tine tu inelul med.
Pune'l in degetul tea.
Cand inelU-a rugini
SA scii, dragA, c'oiu muri !1

De me Iasi plangand acasa,

N'ati nAframa de mAtasA.

Pe margini cu aur trasA.

Aurul and s'a topi,

Sal scii, frate, c'oiu muri 1)
II
4..

El pe cal a 'ncAlecat
5i pe drum au apucat.
Mers'a el pan' la un loc
5'a aprins un mare foc
In mijlocul codrului
La lantana corbului.
Mina 'n sin el si-o bAga
La naframA se uita...
r.
Inima-i se despica!
Dragii mei, ostasii mei,
Puisori vitezi de smelt' I

Stall pe loc de ospetati

Si la umbra ve culcati.
www.dacoromanica.ro

49

Eu sunt gata de plecat,

A casA ca mi.-am Intat
Pa1o;u1 cel rotilat
Pe-o masA verde aruncat.

Inderept el a pornit,
C'un voinic s'aU intelnit,
C'un voinic cu calul mic :

Noroc bun, tiner voinic !

Ce veste, de unde vii?
Dana vrel, Dmne, s'o scil,
De altul pcite-ar fi bine,
Dar e reil ,'anlar de tine! 1 4
Tatal til ca s'a sculat,
Tera 'ntrga ne-a cAlcat .1
Pan' ce mandra ti-a aflat,
Si pe dins' a aruncat
Intr'un tau adinc i lat 1
Na, voinice, calul meii
SA mi'l dud la tatal meu.
De-a 'ntreba, unde sunt eii,
Tu sal-T spuf ca eli m'am dus
Pe malul apel, in sus
Si ca 'n apa m'am svirlit
La copila ce-am Tubit.
r

III

'fatal sell r' a sculat.

Tau 'ntreg de l'a secat

-,,

www.dacoromanica.ro

40202. Ant, Rom. V. Alecsandri.

- 50 Si copiT 0-a aflat

:I

=.1

AmindoT imbratipti,
Pe nisip galben culcatT,

AmendoT seninT la fatA

De pareau c sunt in vTata.

Atunci Craiul s'a chit,

,)
In matasa. T-a 'nvelit
$i 'n biserica T-a dus
$i 'n doue racle T-a pus, .
Racle mndre 'mperatesci
Purtand semne latinesci.3
$i pe dinsul l'a zidit
In altar la resrit,
Pe ea 'n tinda l'asfintit 1

Ear din el, frate, a e0t

"

Un brad verde, catinat,

Pe biserica plecat,

*i din ea o viir
Inflorita, mladira

Ce din diori i pAna. 'n sera.

Pe biserica s'a 'ntins
Si cu bradul s'a coprins !
Tuna, DOmne,

trctsnesce,

Tuna 'n cine despartesce

Dulcea dragoste 'nfocata
De-un fecior i de o fata.

www.dacoromanica.ro

51

NOTE
.f,

.^

Cassel inelfi-ez rugini,

Se sal, dragd, e'oru muri.

In povestile, in legendele i In baladele romnesci se gasesc
o multime de ideT poetice si de imagin't rapitore, precum inelul
ce ruginesce, i aurul naframeT ce se topesce In ajunul mOrtii
unuY om. Pe lane minunile din povestI: palaturY de cristal zidite pe muntY de otel, copacT crescutT panT In nuorT si purtand
In verful lor cull) de dina, ergheliT de caT salbaticT ce es
n6ptea din slnul marilor ca sit pawl poenile codrilor, paserT
maestre ce aduc vestl de pe ceea lume, pajurY uriese, a caror
canter sunt In fundul parnentuluT, zmeT ce apes. fetele de
impratT, serpT marl ce stab culcatT pe paturT de petre scumpe,
rba feruluT, care deschide zavOrele cetatilor, rba serpeluT ce Invie mortiT vindecandu-le ranele, podurT de argint, cu copacT de
aur, In care cresc mere de rubin i carrel paserT de brilTant,
etc. etc.,

gasim mere de aur care, aruncate jos, se prefac In

imparatesd, furcY de argint, care torc singure, peatra

de tca a sfinteT MlercurT, peria SfinteT JoT, i stergarul SfinteT
VinerY, date de tustrele tineruluY Fet-frumos ca sa-T fie de ajutor,
and l'ar ajunge Zmeit Ptra de tdca aruncata In calea Zmeilor
se schimba intr'o stana naafi para la cer, peria intr'un codru
palaturY

des, In care nicT ventul nu resbate, stergarul intr'o mare lune

si lata ca fata pamentuluT. ZmeiT trebue se macine stanca, se dob6re
codriT si sit s6rbil apele mbrii pentru ca se ajungil pe Fet-frumos.

In numerul semnelor considerate de RomnT ca prevestirT de

nirte maT sunt si aderea stelelor, canteen,. cucuvaeT, urletul
candor, addle de rabid, pocnirea lemnulul ic6nelor din casa,
stItutul cailor pe loc and ail a pleca la drum, etc.
2 Purilind semne latinesei
Adeca lnscriptie cu litere latine, precum se obicinuesce pe
sarcofagurT.

www.dacoromanica.ro

52

0 varianta a legendeY sunN asa:

Vorba bine nu sfirsYa
Trecu tota primavara,

Trecu pe urine si vara,

i de cale se gatia,

Inelul nu ruginTa,
NicY naframa se roga,

C'amendoI crab In viea0,

Ea cu lacrime pe fate,
El cu arma la. t-sboY,
i se doreati amindot
Eata ca'ntr'o dimineta,
Intr'o cli cu ngra. cta
Mndrulit se scula,
Fam alba lg spMa,
La lama se 'nchina.

Pe-un cal ager s'arunca

i la tabera pleca.
Calul Moral ca si ventul
De cutriera pamentul.
i cfind t6ca 'n cer toca,
Ea prin tabera umbla,
Tot pe dragul eY cata
i'l gaga, sermanul, mort,
Intins, vested sub un cart.
Ea naframa '0'4) lua,
De treY orY o saruta.

Taper la inel cata.

Capul, fata'sY Invelia

Dar inelu'Y ruginit

i pe loc meta Midas.

(VaY! dragutul mY-ae murit 1,

fr.

;.
I.

'

II

'I
.1

www.dacoromanica.ro

i
*

01'0
,)11) lu
it; -1?-

j(T.-,1
1111

i;

it',

'

, X11

0.

RADU CALOMFIRESCU
(tit sf
:

LI

5.
7

lit n ora, la Bucuresci

In curti nalte .,i Domnesct
Mndra mash e intinsal

$i de marl boeri cuprins.

Dar in mijloc cine ,ede ? 1-

Mircea Vod 'n mijloc ,ede,

$i la drpta lui se vede

Doi Cdplesci ,i trei Buzesci,
Zmeit Terii RomnescI,
Purtdtorii o,tilor Au
r
Si fruntea boerilor.
;

Et toff beau se veseliall

Si pe Down il fericeati,
Dar and fu despre betie,
Despre dalba veselie,
.

Eata, nene, a sosia

. 3a

www.dacoromanica.ro

54

$i la Domn ingenunchia
Radul din Calomfiresci,
Zmeul Tern' Romnesci,
Cu sluga lui, cu Nedea
Ce de mic iT tot dedea
Ajutor bun de putere

$i cuvent de mingifere,
Domnule, Maria ta I
Fie cum oiu cuvinta :
IT aduc tie 'nchinare
Ca until' frate mai mare,
$i 'ti doresc mereu sa: fii
Cu isbincli i veselir. r
Dar scii, DOrnne, ori nu stif,
CA TatariT m'ati lovit ., r.
$i Tatarir
robit
Copilasii,
Dragalasil.;
J MAiculita,
ir I
Dragulita.

Reil me &re inimiOra

De copil, de sotiOra,

f.

Dar me &re i mai tare

'1

De maicuta ce me are,
CA-i cretin i betrang
5'a se-ajungg-a fi cading,

De risul calpcnilor

.P.!,

www.dacoromanica.ro

55

Pin casa pdgnilor.2

Rogu-te, Maria ta,
Ce vroesci a m'ajuta,
Da-mT ajutor pe Buzesci
$i pe cei tustreT Caplesci,
Purtatorii ostilor
$i fruntea boerilor!
Mircea Vocla '1 asculta
,

$i din gull cuvinta:

qAlei! Radule misel !

Mai astept tu nitel

Pang ce vom ospeta,
PAnd ce ne vom culca,
PAna ce ne vom scula,
Se ved ce vis orn visa,
5'apoi ajutor ti-om da!
musca
Radu buzele
Si la fa0.' se schimba.
t Se trdesci, v1ria ta!
Ear daca te-oTu ascepta
Pang ce iT ospeta,
$i pAnd ce te-T culca, .,-

$i pang ce te-i scula,

Se vecIT ce vis IT visa,
TatariT s'or depdrta,
Pagubas eT m'or Idsa!

www.dacoromanica.ro

- 56 II

Radul iute 'ncAleca,

DupA clumani se lua

Cu sluga luT, cu Nedea
Ce de mic IT tot dedea
Ajutor bun de putere `f
Si cuvint de mngTere.
Gonia el, mere, gonia,
GonTa, nu maT ostenia,
Nebeut i nemncat,

De dor mare frementat.

Cnd a fost a trefa di,
Pe Tgtari el if zAri,
Atunci Nedea cg gill. :
((Hell stepne Radule,
Ascultg-mi povetile,

C'acum e pe vitejie
sati robie.
Taie tu marginele,
EU se taiii mijlcele ;
Care-a scApat de la mine
Pe vincea1

SA nu scape de la tine!
In Tgtari ei se isbiati,
Virtej de mOrte fgceati
Si Mail, nene, tTati 1
Pe Tgtari if risipiati,
Si pe cei robiT scoteati
www.dacoromanica.ro

57

Si pe-a casg-i trirniteati.

Dar pe makg-sa betrang

N'o gaga 'n cal paging.

Radu 'n scgri se ridica
Ca vulturul se uita
Peste campii Lapusnif,

Peste campi mere pustil,

$i cum sta si cum ochia,
Eatg, nene, ct zaria
Un cort mare si rotat,
Cat un cort de imperat;
$i 'n cort zgrIa pe-un Mirzac,

Un Mirzac de la Bugeac
Care 'n bratele-T stringea
0 cresting ce plangea.
Fulger Radu se facea,
Ca un fulger se ducea
$i la cort se rApeclIa,
Pe Mirzac

retezia

)1.21

$i in lance cal lua,

).11

'1

Mort in camp il arunca.

Apoi vesel purcedea
Cu masa i cu Nedea,

Ce de mic if tot dedea

Ajutor bun de putere

uU
)

$i cuvint de mingaTere.
s

-JJ-Y1

www.dacoromanica.ro

58

III

.,

Eata la mijloc de cale, qj

La fintna dintr'o vale, A
Eata buna 'mpreunare
Cu cinci voinicei calare,
Cu Buzesci si cu Caplesci,
,

Zmeif TeriI Rornnesci

Noroc bun si cale burial
Ce vent dulce ye aduna
Si cu mine ve 'mpreunA?

Noi in cale tl-arn esit

C'avem dor de haratit,3
$i la harth vitejesca,
$i la jdca resboYasca.
EY la harp.' se luati,
Pe jurament s'apucati
Ste'pnir se hAratesca
$i slugile sA-T privesca!

)
-4

,
Incepea dar de calare
Harth cea din fuga mare

Palosele zinganind,
Sulitele invirtind,
Buzduganele ciocnind

$i din gura chiuind.

and de-odata cei Buze0f

$i cu cei tustrel Caplesci ,
Peste Radu

navAlTati,

www.dacoromanica.ro

59

Cu cinci land il strapungeail,

Apol capul I taeati,
.
Pe-o tipsie 11 puneati
f LI
Si la Domnul 11 duceati
ie
Si cu toff aa, graiati :
Ale ! DOmne, Domne Mirce!
AleT ! DOmne mult volnice 14

Radul de ar fi mai' trait,

Scaunul 0-ar fi rapit!
Bata capu-T, dal la corbi,
Si copiii luT fait robi!
Bine vorba nu sfar0a,
Eata, nene, CA yenta,
Sluga veclife, mo Nedea,
Cu maicuta Radulia
La scaunul Domnuluf,

1,7-;

S'amendof ingenuchia,
:A
Si, plngend, maica dicea :
""'"
i Ale! DOmne, DOmne Mirce,
Alei I Dmne mult voinice!
Fl-mi dreptate, fa-ti dreptate,

ri

Radu cA ti-a fost bun frate,

90,4,14
:er rtn
Ca eti, DOmne, din 'Acute, is.'
M'am iubit cu taica tea
De-am facut pe Radul mei -r" I.
TT "--;:.1"
Domnul Mircea gruel ofta
uienici
41(
Pe betrana o scula,
notyt,
.!

www.dacoromanica.ro

60

Mana drptg.-i seruta

Si pe loc dreptate-T da. )IL.

El boerii aduna
;;".
$i de mOrte-I judeca.
Gide le ii apuca,
f
Sus pe scar-T aducea, '""JIA
Un covor le a,ternea
In genunclif if tot punea,
Si mneca '0" sufleca
Si pala 0-o ridica .,r P3G3
$i capetele sbura,
Sbura pe sari' de-a dura,
Cnd Buzesci peste Caplesci;
Cnd aplesci peste Buzesci.
'

.!

NOTE
1 Dar in mij.loc eine fede? -;
0 dicatre ce trebue se esiste de pe timpul navAlirilor de
limbY strline sura
;, se, fi7 tot-dea-una la milk( de masa si
la colt de frd.

2 De risul cdpcamlor.

rf)t I

Kornanii pipits/ In vechime la necontenite 0.valirY, de limbY

stable ce lased foc si sange In urma lor, deterS barbarilor numirea de CIpcliff, adecd, dihanit cu trup de om si cu cap de
cane.

;.

'In istoria luT Alecsandru Makedon se dice : De acolo merse

Alecsandru cinci-spre'clece chic si ajunse la o rS cu ()meta cu
spte picibre si cu spte manY i deterS fOrte tare prin Ostea
luT Makedon ; si de aceea perirb. multi si multi prinserl vii,

www.dacoromanica.ro

61

sa-T sail la lume pentru minune.

trecu tra lor tn dece clue

ajunse la o rlt cu omen! atcauni

(alpaca), dinainte cu obraz de om, ear dinarept cap de
si mai merse lnainte

cane ce latra cnesce,s

3 C'avem dor de hdriitit.
Vest/ nota to din balada a luT Mihu Copilul.
4 Ale ! Dbmne, Domne Mira/
Ale! Dmne mull veldt? 1
Mircea cel betran a tinut multe resb6ie cu TurciT si a fost
pururea inving6tor. El a domnit 29 anT, a zidit monstirile Cotmna si Cozia si a fost ingropat in acsta de pe lama.
In tractatele sale de aliantl. cu regele Polonie Vladislav,
Mircea se intitula astfel : Mircea, din mila luT Dumnedeil Voivodul ValahieT, Ducsul nOrasuluT si al OmlasuluT, Comitul
Severinului, Despotul Dobrodiciului i Domnul Dr4tioruluT, etc.

I
ar

41

el,'

'a
.

.1
.

www.dacoromanica.ro

.t

IMP;
4

cili

. +.

ON

,I

If.

+a

b
+:.

,4

Cii

GHEMIS

..1/

jj3 r:

niC

A.-

It

'

2
n

^,

t
I

runcla verde de-alunis;

Tace cucul la rgris,

La rgris, la cgrpenis
De frica celul Ghemis,
Ca de-T mic si ghemuit,

Are fata de. 'ngrozit,

5i de-I mare cat un ghern,'

Turcii toti de el se tern.
Cat a fost vara de mare,
El a mas pe la cosare
Cu vineta cea frurmisa,
Eapa scurtg si vincisa
Cu dungi negre pe spinare

Si scantei de foc in nare.

Ea-I' ogarca pe sub fble2
Cat alerga nu &amble,

www.dacoromanica.ro

!tiA

1-

- 63

Si'l locusta saritre...

Unde-o vede, Ghemi more 1

Intr'o cli Ghemi. punea
Septe buti alaturea,
Cu vineta le saria,

Pe vineta o spetia!
Ear Ghemi ca un nebun

0 lega de un alun

Si tref clue o plngea,

Nici ca. se mai mangaia!

Apol, mAri, se 'ndracia
Colen vale se ducea,
0 falanga 'n drum scotea3
Pe drumetl pe toti bAtea
Ca se-i spue de sciea,
Daca in lume cunoscea
Alt fugar ca vinata,
Sa2i se drega inima.
Cnd la urma tuturor
Eata-un biet de cer3;itor4
In spinare cu desag
Si in manA c'un toiag.
Ear Ghemi, cum il vedea
La pdment 11 intindea,

De falanga mi'l lega

Si'l bAtea i tot striga :
Mei sArace, saracila,

www.dacoromanica.ro

64

De cand umbli cerend

Vclut-aT in calea ta

milA,

Vre-un cal bun ca vinAta ?

SOT, jupane, nu mai da,

ti-olu spune tot ce acid.
Eu cunosc un bidiviii
La cel pasa din Macin,5 .{
Care bea rachiti i vin !>>
CA

II

Gherni, iute purcedea,

Luntre mica el prindea,
Latul Duna'rii trecea,
La Niacin de se ducea

Si 'n cetate el intra,

Ear de pitic ce era
,-.1
Nime 'n sm nu'l baga,
El la grajdill si alerga,
Grajdul 'VI iralgului 7

In dosul seraiuldf,

Si la pinda se punea,
In gunoiu se ascundea.
Cand fu despre cantatorT Pan' a nu resAri zIorI;
Ghemis iute se trezi
Si 'ncepea a nechezi

Cum nechezal iepele,

Iepele sirepele.

www.dacoromanica.ro

65

ArmAsarTul l'auclia,

Se 'ncorda i nechezia,
De la Tes le se smuncia,
Peste zid usor trecea
Si sburand voios venTa.

tar Ghemi

11 viclenTa

Pan' de cOma '1 apuca,

ApoT 'lute 'ncAleca

$i numai o fuga-T da
Pan' la sora sa Manda.

:1

Bun cliva, surirA,

De esti bung bunirA,

.
FiT de inima voTs
Si de Ospe bucurOsA.8
Bun sosit, frate Ghemis!
Bine fAc41 c veni0',
Dar maT bine, cleti, fAceaT,
DacA-aice nu veneai.

Ca du,manull de cumnat
Chiar pe cruce s'a jurat
SA te dea la Turd legat
Pentrii-o palma ce mi-ai dat,

Cand cu el m'am cununat!

SA n'al grija, soro drags,
Ca cu mine nu-T de aga,
De mine care se lga,
Sangele in trup i se 'nchTaga.
40202. Aut, Rom, V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

- 66 III

Eat cA se 'nainta
$i pe prag se arAta
Cel cumnat jurat, hain
Ce venTa de la Macin.
Aferim, frate Ghemis, 9
'
Bine facusl c venisT
AmendoT sa veselim,

Ca fratl buni sA ne cinstim.

FA, nevasta, dute, ada
Vin de cel ce flerbe 'n cada
SA ne cinstim dspele,
SI recorim fratele.
Manda vinul aducea,

La bait el sa 'ntrecea,
Pan' ce unul sA 'mbeta
$i 'n somn greil se cufunda.
Iar cumnatul cel hain,
Tufecciul din Macin"
Pe Ghemi ii fereca,
La seleafu-i se pleca,
Pistlele-T le-apuca,

De erba le descArca,
Cu cenusa le 'ncArca,

Apor lute alerga

Si la Turd veste le da.
Turcil casa 'nconjura
www.dacoromanica.ro

- 67

$i 'n casa buluc intra,"

Hart sora lui Ghemis
Punea salba si beni,

Si 'ntre Turd se arta

$i din gura cuventa :
Turcilor, spahiilor,

c.
!

Nu clap vent sgbiilor

Pan' a nu me plAti e
De Ghemis, fratele me5,

Cu o palma ce mi-a dat,

rl.
,

2,

Cand bArbatul m'a luat.)

Bung palmg-atund if da
Cat Ghemis se destepta,

kao

$i pe Turd cat ii zaria,

In picire drept stria,
Si pistlele 'ntindea,
Dar nicf unul s'aprindea!
Duct vedea si vedea
Iataganul apuca,
Pintre Turd se arunca,

Pintre Turd cale 'sf facea

$i la grajd el se ducea
Chiuind si nechezind,
Iataganul invirtind.
Armgsgriu '1 auclfa,
Armgsatiul nechezia,

La Ghemi sburand venia ,

www.dacoromanica.ro

.:n

68

Si 'n genuchT el se punea.

Ghemi lute 'ncaleca
Si spre Dun Area pleca.

Apa 'n doue despica

Se sAlta din val in val,
Pan' sosia la cela mal !

a;?

N0TE
1

.,Si de-r mare cast un ghem.

In povestile poporale esista o fiinta fantastica ce se numesce

Statul palmd, barba cot, adeca cu statul nalt de o palma si cu
barba lune de un cot. El traesce sub pament i umbla Ware
pe un epure sclfrop. Ghemis, mare ca un ghem, a fi negresit
ruda cu el.
2 Ea-1 ogarcd pe sub fide.
Adeca are forma de ogar, facut pe alergare.

3 0 falangd 'n drum scotea.

Pedpsa barbara a falangaT s'a aplicat In tra In timpul
domniel fanariotilor. Nenorocitul osandit la acsta pedpsa prinila loviturT de bicTu ori de vergT pe talpile pici6relor, In
vreme-ce pici6rele luT eraa starts legate de un drug numit
falanga, i ridicate In sus.
4 Rath' un diet de cersetor.
Iii terile n6stre e forte rar de a gitsi un cersetor roman,

cad cersetoria e consideratil ca o meserie rusin6s. A ajunge

pe la usile strainilor este cea mai mare nenorocire pentru un
om; prin urmare e o f6rte cruda ocara cuventul de cage.
Cersetorii din Odle nOstre sunt mai tort strainT, i eel mai
mulct din eT RusT poreclitY RusnacT.

Cu tOte aceste, pang. la Domnia luY I6n Sturza calicimea din

www.dacoromanica.ro

69

Ora era Ore-cum privileghiata prin hrisov Domnesc st poseda

in IasT un foburg numit mahalaua CalicimiT. Ea avea dreptul de
lua parte la cortejul ininortnenthrilor. Brsla calicilor era representatl la acele triste ceremoniY prin ()meta alesT din sinul eT,
florY si poletta,
de abia doT ()merit puteati

care purtaii togurT grOse de cell =gavial cu

Togurile Inse erati atilt de grOse,

se duel ate unul pe umerile lor.

5 La cel papT din Mdcin.
Ora mic aprOpe de malul drept a Dua.riT, in Dobrogea.
Legea

luY

MiralaTa

Care bea rachid ,ri zdn.

Mohamed opresce beutura vinuluT si a rachiuluT.

7 Grajdrzd Mira/au/O.
Inoculate, la Turd rangul de Colonel.

8
i de bspe bucurasd.
Datina ospetieT e una din cele maY vechT si maT sfint plite
la RomanT. Cand sosesce un strain pe pragul caseT unuT om, el
respunde tot-d6dice pinK a nu intra : Buciiro,d de 6spefi

una :

Bucuro,d !

9 Aferim, frate Gkemi,r.

Aferim turcesce, sinonim de bravo.

".1
.

10 Tufecciul din Milcin.

Cuvnt turcesc, care Insemnza fabricant de arme.

11 ,S7 'n casd buluc infra.

Adecit da nKval5. In cast( cu gramada. Buluc e un cuvnt
turcesc, care s'a pripAsit In tell de and cu nvAlirile Turcilor,
limba MAWS ca multe alte cuvinte
grecescT Mate In urma lor de ocupArile Rusese si
de fatala domnire a Fanariotilor.

dar Incepe a se perde din

slavone

js

,ft8(11.,

taco

J. .

(1(

www.dacoromanica.ro

-,

re

ti

. ,,'
4.-:

Ilf .

avon iq usu-s12) L U
ijfr.zif awn gluddi nu 1, u
.

U 11,

!TM Mgt; it1/103 ill

I 1 r
111 that: CI

ino3
ri It `../

At,

ricpwq

writ _!nul

'tilt

OPRISANUL
I(.

/
.7

al

,i 11

(colo 'n Ora Muntenesca,

Tera dulce, romnscg
Ca si cea MoldovenscA,
ft

In oras la Bucuresci

,,,,,,

, c*

ir
Sunt curt( nalte si Domnesci,, ) in,iii,51 -i
f, '.'""'' Ear in curt! o sa1 1 mare, '"
J

.,

i.v.r.,

!.

1.:

Unde sede la prnclare

Mihnea Voda: cel cruntat
De boeri incuneurat.
<Boer marT, boeri de rind
(Vice Domnul inchinand)
Toti ma.ncati, cu totii beti
Si cu bine petreceti ;
Numai unul pofta n'are ta

De beut si de mincare,
Cantar, slutul, armas mare !
OrY bucatele nuT plac,

www.dacoromanica.ro

in.

t.

I,

urrfArf 1. :

71

Oa de noT nu-T este drag!,

Boerimea 'ncet ridea,
Ear CantarTul respundea.:
Ale! Dmne Mihnule,
Mihnule netihnule !'
Ale! tu stapinul melt
Lumina-te-ar Dumneded I
Bucatele tale 'rril plac
Si de Ospeci' imi e drag,
Dar unde s'ad pomenit,
S'ad vedut, i audit

Doue sbiT intr'o tech

Doi Domni in tera sdracd ?
Maria ta 'n Bucuresci,
Oprianu 'n Stoenesci 1
Ce-am vedut la Opr4anu1
N'am vedut nici la Sultanul,
Ca el are 'n camp, la sore
,

MiT si sute de micire...

Es in vara fdtatoare ;
Berbeci are sute 'ntregf
Cu codile pe telegi,
Si ciobanY tot inarma0,
Cu postavuri imbracaV
De nu credi ca sunt ciobanf,
Ci chiar neao0 Cdpitani.
Nu-mT e cilid de asta,
www.dacoromanica.ro

- 72 Cat mi-e ciuda de alta ;

Oprisanul ailed

'sT

are

'4'

Herghelii in numer mare,

Doue, tref, cincT miT de epe
Tot alese si sirepe.
Pintenoge la picTre,
Cu cergi albe pe spinare
Si cu doT mane fie-care, 'T

Nu mi-e cilia de asta,

Cat mi-e cilia de alta :
Oprisanul are 'n sat
Ogar, copoi de venat,
Cu sercli late, tintuite,
Pe la margini poleite,
$i maT are grajdiuri marl'
Cu cinci-cleci de armaisarT,

Jumetate arabesci
Si cei 1alT Moldovenesci !
Nu mi-e ciuda de asta,
Cat mr-e cIuda de alta :
ScutarTul lui Oprisan

N'are fata de teran;

Pe deasupra-T cu suman

Dar pe trup are caftan,

Si carligu-I de scutar

'

SI

Nu-T de-alun, nicT de stejar,

Ci de aur tot sapat,

www.dacoromanica.ro

73

Cu petre scumpe lucrat,

$i 'n virful carligului
Sub mana Scutarfului
Este-o ptr nestimata .:Ce platesce lumea total
De-I aa, cum cud, Cantare,

Last prnclul, saT cAlare iO

$i 'ntr'o fuga s te duct

iP

Pe-Oprianul sal aducT

Cu tote podbele, 1AI WI, ,(.4.(!.
Cu tote averile
S-,1 dea socotelile !D
Ast-fel Domnul porunda !

Cantar vesel se ducea

La cel sat, in Stoenesci,
Unde sunt averY Domnesci.

El acolo cum yenta

Cu scutarTul se 'ntelnla

.JAI
I

.to.

a
$i porunca-T arata
/
Si din gura cuvinta :
Mihnea-Voda 'n Bucuresd
Face praznice Domnesci ;
Toti boeriT credincio0
.

$i de pace bucuro0

I, .V.1

adunat
Langa. Domn
$i pahare-aa inchinat. 1,1411
Numal un-ul n'a venit,

www.dacoromanica.ro

74

Oprisanul cel vestit I

De-I vraimas i om de crta,.
Mihnea Voda-acum II rth

Si'l poftesce ca sa vie

Ca un frate la Domnie !D
It

Oprisanul, credincios
Si de suflet omenos,

Se pornia din Stoenesci

S'ajungea la Bucuresci
NOptea pe la cntatori,
Pan' a nu resari Orr.

)
)

le

Mihnea Vodal adormit,

Dormia pe un pat aurit .4

In camera 'ntunecata
Tot cu pluri 'mbracata. I
Dar de-odata se trezia 7 Li
Si la slugi asa graia :
e

Slugi, aproll, copii de cas

Vol dormiy si nu v pasa

SOrele c'a resarit

Si pe mine m'aii trezit.

Dar voi ore nu gAndiy,

,,
I

and in somn ye leneviy,

CA am ;era de domnit,
Judecati de seversit sci
Si boeri de boerit ? ,EmuZ

www.dacoromanica.ro

75

Toti aprodiT se trezia

it I

Si ha VodA respundea :
!
Remai, Demme,
SOrele n'a resat-it,
Dar in locu-i a sosit
Opripm din Stoenesci
Cu avery imperatesci.

El in curte a intrat, l tlA

(1
De zebrea a aninat
On carlig de imperat
Cu petre scumpe lucrat
Ce lucesce ca un sore
Intr'o di de serbatOre.
Mihnea Voda se scula,

AD

(1/:
Fala alba i0 spala,
Barba ngra '0 peptena
'
La icne se 'nchina,
P-.13.3 ;
Apol el se inarma
.(
Si pe Opripm chema !
Opripm din Stoenesci ! e
Cu dreptul si ne grkesci:
Ce-al flea! de-al adunat

AverY marl de imperat,

In cat nu numal aver)"
Dar al' i scutarl boeri ?
Dumnedeil ml-a ajutat!

Si eh mi le-am adunat "r )

www.dacoromanica.ro

76

Din darul Sfintiei sale,

Din mila Marie)" tale!

Nu'l crede, Maria ta!

(Cantariul atunci striga.) ,k

El mie s'a laudat,

Ca avere-a adunat
Numai din puterea luI,
Nu din mila Domnului.
Dar n'am cTuda de asta,
()
Cat am cilia de alta :
Oprip.nul mi-a spus mie,
Ca atpta ca sa-I vie
Firman de la 'mperatie
SA te sena din Domnie.D
Mihnea Voda se 'ncrunta -Si din gura cuvinta:
Pan' a veni firmanul
Pearl 'nte"fu Oprisanull
Jos la pOrta sal duceti
Si capul sa i4 taleti 1
De vrajmn5 ce mult era )
Armasul se bucura,
Ca o fIara sa-arunca,
Pe Opri,anu '1 apuca
Si pe scarf il imbrancia
Si la mOrte mi'l ducea
Cand la prta, frate, eata,

www.dacoromanica.ro

77

Un radvan cal se arata

Tras de se telegari,
Negri, aged armasari

Cu cocli lungl i come marl.

Ear in intru o betrana

Cii-o icna sfinta 'n mana
Si cu haine mohorite
Si cu pletele albite. 1.61
Pe-Opripn cat ea'l vedea
Sus la Domnul se ducea,

'

-**

'ngenunchT trupu'i frangea

Si graind amar plangea :

Ale, DOmne, fetul me !
Nu te erte Dumnecleil
Sil omori pe Oprip.nul,
Ca-T peri ping la anul?
Scil tu, Mihneo, orY nu scil
Ca 'n cliva Sfintei Maril"

Era, DOmne, ca sa-ti vie

Firman de la 'mperatie
Sa te scOta. din Domnie ?
S'aveal parte de firman

Far' de bietul Opr4an,

Care 'n cale f-a eit

Si 'nderept l'a napoit,
Daruind chiar pe vizir
Cu-armasarl de la misir,
www.dacoromanica.ro

- 78

$i cu pungi de banf o mie

S te lasg pe Domnie ho
Oprisanca nu sfirsia,

Mihnea 'n curtea lui esla

Poruncind la toy sa saie
Pe-Oprisan ca sg nu'l taie.
Dar Cantar, Armasul mare,
IT fAcuse resbunare ;
Si capul nevinovat

ncea 'n terng aruncat

Langg trupul resturnat I
Val de omul cu pecat I

De pecat e alungat
$i nu putea fi scapat
Vendgtorul de Armas
Frail crudl, om pismas,
Fost-a gol legat la s6re ;
Si de mni si de picire,
Gol legat de codi de epe,
De patru epe sirepe,
Care cind se opintira,
In patru OW se isbir
Si 'n patru ii despgqirg. I
I

,
_

www.dacoromanica.ro

79

N0TE
I

AleY ! Danine Afilrrnik,

Mihnule netihnule.

Acest cuvInt
tihnd (odihnd)
nantat de grip'.

netihnu, trebue O. vie negresit de la

se Insemneze prin urmare neasamphytt; fr`e-

vechTu,
i

i In adev6r un cronicar roman face urmittrea descriere

despre Mihnea Von.
Mihnea, fecTorul luT Dracu armada, cum apuca Domnia,
indata se desbraca lupul de pelea cea de oae gi-gY astupa urechile ca aspida si ca vasiliscul. Ear arcul si'l Incorda si gab

de a

sageta,

i sabia sT-o fulgera,

mama sT-o IntarTa spre

prinse pe totT boeriT ceT marl linen, si-Y mune&

cu multe rnuncY si cumplite si le lua t6t6 avutia, si se culca cu
jupanesele si cu fetele lor inaintea ochilor lor. De aci unora
le-a Mat nasurile _si buzele, pe altiT T-a Inecat si pe altiT T-a
rane

spinzurat. Ear el

se ImbogritTa si cresce

ca cedrul pan la

cerTul etc.

www.dacoromanica.ro

t'llZ4

ft

'Oct

ROMAN GRUE GROZOVANUL

"mot J:
f',.

ire

Ott

'A

".

4*i-4 i

;Jr.

tl'At

but

t,

.C.

W.)

i 2..4

111,

,ft

fYlq

.1Utit1;
'1

iq

Eq'

us, pe campul Nistrului,

Sub plele ceriului,
tAtmart
La coda Ialpeului, 1
If..11
Unde fat zmekele 2
Si s'adun zernicele,
Si s'adapti lekele,
Multe's, frate, i mai multe
Corturi mart, corturi mgrunte I
Ear in chiar mijlocul lor
Nalp-se-un cort de covor,
Un cort mare i rotat,
J

CI'

Poleit i narAmzat,

Cu -teru0 d'argint legat,

Par'cg-i cort de imperat 1 3
Dar inuntru cine ede ?
Dar in el cine se vede ?

www.dacoromanica.ro

'z' ft

014,
Ix; ;

- 81 ChiraT hanul cel baran 4

'
Cu hamger bogat la sin.
Multi Thar; stall impregiur Cu ochi solar ca ochi de ciur,
Si stall toti ingenuchieti
Pe covor cu peril creti.

Ear la up. cortului

Sub stejarul mortului 5

Este-un biet Roman legat,
Legat strins i ferecat

Ca un mare vinovat.
Roman Grue Grozovanul,
Roman Grue Moldovanul,
Care-a sArAcit pe Hanul.
DoT Tatari teapa-I gatescii,

Doi amar mi'l chinuescil,

Dar el canta 'n nepasare,
Par'cA-ar fi la mash mare,
Si d semn de veselie,
Par'cA-ar fi la minutiae
Eat MirzAcitele 6

. r.

5i cu TatAritele
Ca la hanul navalescii
Si cu tdte-ap.-T grAescil :
g Alei I DOmne Han baran
Cu hamger bogat la sin !
FA cu Grue ce vei face,

40202. Aut. Rom. V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

- 82 Sufletul s ni se 'mpace,
Ca de cand s'a ridicat
5i 'n Bugeac Grue-a intrat,
Multi Thad el ti-a stricat
Si Taarce-a veduvit,
3
Fete marl' ail betranit,
Bugeacul l'a pustiit,
Bugeacul pe jumetate
5i Crimul a treia parte!
GhiraT Hanul cel betran i
Trage pala de la sin
5i cu glas crunt de pAgan 7
Dice luT Grue Roman :
Alef ! Grue vitz mare!

'

De la mine n'ai ertare.

Spune 'n calte-adeverat,

Multi Thad tu mi-ai stricat ?

A1eT ! DOmne Han betran,

Lasa cel hamger la sin,

CA eh sunt pain de Roman
Si nu'mI pasA de-un pAgAn!

'De-T ertare sail de nu-I",

Tot cu dreptul vreii sieti spuT,
CI de cand m'am ridicat :t
5i 'n Bugeac eti am intrat,
Multi Marl', Oil I ti-am stricat
Si TAtarce-am veduvit,

www.dacoromanica.ro

- 83 Fete marl : am betranit

Si Bugeac am pustiit
De bahmet:1 l'am saracit,8
Bugeacul pe jumetate

'

Si Crimul a Beta parte.

Ear Nistrul cand l'am trecut,
Pod pe densul am facut,
Ca sa duc, sal car la noT
Averile de la vol;
SA duc care mocanetI
Cu copile Mirzacesti
Si cu robe Tatar WI.

Ale! DOmne Han betthn,

Lasa cel hamger la sin
Semi da mOrte de Roman,
Nu'mY da mrte de pagan.
Las' s me marturisesc 9
Si de suflet sa'mT grijesc
La un pop crestinesc, .G
Care clice din psaltire '
in cea sfinta monastire,
Ca mult sunt ea vinovat,
De pacate incarcat;
ur
C'am trait cu sora ta
S'am rapit pe fiTca ta
S'am ucis pe frate tea', "
Viteaz mare cat un lett tl
www.dacoromanica.ro

84

Care-a fost dusmanul meg !

Ghirai Hanul cel barn 1'

mta hamgerul la sin
Si cu glasul oterit
Pe loc ati i poruncit
La Mirzaci de ce ma marl
$i la cinci-cleci de Marl,
Pe Grue sl'l duel 'ndatg
La cea Mondstire naltd
I..

II
Tgtgrimea purcedea
Si pe Grue mi'l ducea

La cel popd crestinesc,

Sfint cu chipul omenesc,
Care clice din psaltire
In cea afield Mondstire.
Dacd vedea i vedea
Grue vreme nu perdea,
Doue crud numai fAcea,

Doamne ajutg ! el clicea,

Barth' 'n mind apuca

$i 'n Ttari se arunca
Ca un vint inviforat
inteun lan de grail uscat.
Aman ! ei cu top* Mafia "
$i din fatg-1' top' peria
Dacd vedea i vedea,
!

www.dacoromanica.ro

- 85 El in graba se ducea

Chiar la grajdul HanuluT,

Hanului TAtarului.
Cand la grajd el ce zAria ?

Un bahmet ce tot snl,

Un cg.lut cam ptrarel,
EMia 'n vara cincArel. -,

Grue mi'l apropia,

Mama 'n coma c5-1 punea
Si 'n podele '1 asvirlia:
Asa cal nu-i trebuia I
;

t,c

Dar colo, cat colo 'n fund

EatA-un negru cam rotund,

Care soare n'a vNut

De cand mAsa l'a falcut.

12

La el Grue se ducea,
Mina 'n mama cA.-1 punea

Din loc nici ca mi'l clintla !

Asa. cal '11 trebuia.

El afara mi'l scotea,

Frumusel mi'l ins5.5a,

Intba si

'1

infritia,

Si pe ochT 11 sAruta
Si pe dinsul s'arunca.
:
TreT desbinurT cl mi-T da,

&ante verdi din ochiT IT da, 1 3

Si de-odat s'araita 1 4
r-www.dacoromanica.ro

- S6

Chiar la usa cortului,

Sub stejarul mortului.

Ghirai Han, cat il vedea,

Ofta greil i mi-I clicea :
a Alefl Grue, viteaz mare !

'

De la mine al' ertare,

De vrei numai sA te prinli
Negrul met' sa nu mi'l vinsli,
SA nu'l vincli la Ungurean,
Niel la Turc TarigrAdean,
Sa nu-I vincli nici la Litean "
Ca Liteanu-i om viclean.
Ci sA'l vincli la un Roman,
C121 om drept si bun stapan
Si de mand mai danos
Si de suflet mai duios. 15 I I
El pe negrul de-a avea,

Tot de nunti mi l'a tinea.

E5 la dinsul l'oiu vedea ;
Ori la nunti orb la re'sboiu
Cand ne-om lupta nob cu voL

El c mi l'a darui
Sail ca i into cumpani
De trei orb cu Venetici,

Venetici de cate cinci. 16

Roman Grue cam ridea
$i din gurg re'spundea :
www.dacoromanica.ro

- 87 Ale 1 mAri Han betran

oa nu self ca sunt Roman ?
De's Roman, sunt frate bun"
C'off ce cal vitz nebun
Ear de ai bahmeti fugari
Si de ai voinici Tatari,
I

Bahmet1 TuT sa me gonescA,

TAtari crunti sa indrasnesca,

DA-le voie, dA-le scire

Dupa mine s se inOre

Si s'alerge sA m'ajunga
Pe cmpia este lunga.

III

Ghirai Hanul semn dedea,

Tatarimea purcedea
Pe cel camp nemarginit
Cu negara invelit
$i cu troscot coperit.
n
Tatarimea se 'nOra
$i fugind se resfira
Cate unul, iinul, unul

Dupa negruor nebunul.

Negrior fugia, fugia,
Cum se fuge nu fugia,
Ci sat-1'a tot epuresce

S'alerga tot ogaresce,

Nechezand tot voinicesce.
www.dacoromanica.ro

- 88

Alel ! voT 'Marl pgganT,

Vi sail stins cliva de manit

EatA Grue cid 'napoi

Si s'aruncA pintre voi
Ca un vent inviforat
Intr'un Ian de grail uscat ;
Si cu negrusor nebunul '

Ve e unul ate unul

$i din fuga NT

cosesce

'

tale chip snopesce"

Si de-averl ye curgesce
Si de bola ye scutesce
Si ve lasA 'n urma lui
Si xr

Ca momii de-a cmpuluI

Apoi Grue se pornesce
Si 'n Moldova se ivesce
Ca un sore ce 'ncaldesce
Incaldesce i rodesce,
CA mult bine 'n lume face

11,f

Sufletul sal
impace.
Cretinzd1 9

$i botza,
DA de fin
Cate-un cretin
Si de find

.1

0 tretina.
Si cunund fete marl

www.dacoromanica.ro

- 89 Far grijA de Thad,

; nig

$i ridica Manastiri

Pentru timp de navaliff,2

Ear pe negrul sprintenel

Il face frate cu el,

u

Ca Romnu-T frate bun

C'ori ce cal vitz nebun !

N0TE
4:4

1 La coda Ialpeulur

lalpeti, ail din Basarabia ce se varsh. In lacul numit Ialpug.

:,

'

2 Unde fat Zniebieete,

Si s'adun Zerruilecle.

.
,

Fiinte fantastice, care jclt un mare rol In basmele poporuluY.

3

Par'cd-Y cart de imprat.

In broura Anteiti a baladelor tipArite In Iasi' la anul 1852,

se dice :

Un cort mare si rotat,

Mult e mndru naramzat,
De teru0 de argint legat
4

Cu sforY albe de matas.i...

Par'cit-Y cort de 'mpe'rdtki,.

Ghiraf Hanul cel bUrdn.

Hanul de 'Mail purta numirea de GhYeraY, ca un titlu de

suveranitate, dui:4 nurnele celuY dnteiti sef al TAtarilor, care ail
luat Crimul.
5 Sub stejarul mortuluY.

Traditia poporalK spune de un copac locuit de sufletul until

om ce fusese spnclurat de crengile luY. OrY cine adormia la

www.dacoromanica.ro

- 90

umbra acelui arbore, facea visurI de mOrte, care se Implinlail

pana in treY Vile. P6te ca. stejarul mortului din balada sa fie
cider acel din traditie.
6 EaM Miredcaele
,S7 tie Middle le,

Adeca nevestele Mirzacilor si a Tatarilor de gleta. Mime('

erat de sange hanesc $i formail o casta. puternica intre Marl.
Numele lor era Myrza.

cii glas crunt de pagan.

RomaniT dau numele de pagan la tete nemurile ce nu era' de

religea luT si cu care sai pastel in lupte.
,

8 De balzineif l'am slirdat.

Bahmet sail bahamet, cuvent de original tatara, ce denumesce

call din Bugeac.

0 mare parte din Basarabia Ora numele de Bugeac, de pe

timpul navalirii Tatarilor In sinul el, In urma mOrtii luT Ste
fan Voda. Campine Bugeacului hriinTaa inainte un soul de caT
sabatici ce crab f6rte apretinci de Turd si de Thad?. Asemenea
si In Dobrogea, pe malul drept a Dunarii, In fay( cu Basarabia
de jos, sa. gaslau hergheliT de soli, bun. Call eel maY bunT
insa, cat mai frumog la faptura $i mai sporMcY la pas crab
call din Moldova.
Cantemir dice in descrierea Moldova, ca. TurciT ail proverb,
care pomenesce de frumuseta tinerilor Persia, si de agerimea
cailor Moldoveni. Ace caT crab f6rte cautari de UngurT si de
LesT pentru remonta cavaleriel.

9 Las' sd ns mdrturisesc.
marturisesca pacatele inainte de a muri.
fOrte mult la indeplinirea datoriilor lor de crestini.

Grue vroesce
RomaniT cm

tIlt

www.dacoromanica.ro

91

14 Am ucis pe frateted

Vita mare ea un

lett,

Care-a fast dzismanul mell.

UniT din cantaretT aclaogt mult la faptele luT Grue, dupa cur-

sul inspirariT si ate o-data dupa nevoea rime. Ast-fel In editia

baladelor din 1852, se citesc urtnatOrele :
Fain teat pe frateteil
Am trait cu sora ta,
i am ars pe teal tail.
Fain ucis pe maTca ta,
Este '111s . de presupus, ca GhiraT Hanul ce era been nu maY
avea nicT lath, nicT mama pe timpul luT Grue.
11 Aman I el cu top"

reel.

reset,

and eY se afia filth

Aman e strightul Turcilor si a
,
cu un pericol. Aman insemnza : Gratie !
12 Care sore n'a vedut,
De abut' mdsa l'a fdcut.
A
VecIT nota din balada luT Serb-sarac.
13 Scant& veral din odd lt da.
CaiT din baladele si din povestile poporale sunt hranitT cu
jaratic si scot santeT de foc pe ochT i pe Off, and se aprind
la fuga. A sate lnsa santeT acme Insemnza a lief o durere vie.
14 SeY nu-1 vino?' nicY la Litean.

Litean salt Litfean, locuitor din Litfania. Desele resbele ce

avura MoldoveniT cu LesiT, daunele ce Mean acestia In tra,

and eerier,

si numer6sele lor calcari peste tractatele de pace,

ati dat cuventului Lifta o semnificare forte uriddsa. Lifta e sinonim de neam rliui i far6 erectile.
1.1 1
(41,111t:/1.1

15 Ci al vindi' la un Amid,
Iry

7,

Cd-Y am drept si bun stdpOn, etc.

In editia baladelor de la 1852, cu gresalil s'aft tiparit runetOrele versuri

www.dacoromanica.ro

92

Sa nu'l vincIT la vr'un Muntean,

Ca. Munteanu-Y om viclean.

Adev6ratul cantec baranesc, precum l'am aflat de la un cantaret orb din satul Bohotinu, anume NeculaT Nastasi, pomenesce
de Litfean, iar nu de Muntean.
16

Venetic?' de dile tend

'

GalbinT de Venetia, ducatT marY de ate cincY unul ce se numesc leftY.

14:

17 De's Raman, sunt frate bun

Corr ce cal viteaz nebun.

Admirabila caracteristicit a Romanului de pe timpul vitejiel.

18

ale vi' toe chip snopesce.

Adeca, IT tae snopurl, snopurY ca graul.

1 Crestinaci
.57 botia etc.

RomaniT sunt fOrte bucurosT de cumetrie judecand dup g. ma-

rele numr de cumetre ce se gasesc In fie-care sat. Ceremonia

botezuluT dit loc la serbiiet voYOse cu mese marY si cu hore.
20

i ridica mondstirr
Pentru limp de ndverlirr.

;J:

Monastirile ce se ridicati in timpurile grele ale luptelor nOstre

cu veciniT, erei destinate a fi si templul luT Dumnedea, si locurT

de adaspostire pentru batch, pentru femei si copiT, cand

vbtliab

nii-

dusmaniT In tra.

De aceea Monastirile aveatt ziduri marl ca niste cetati, basce

boltile si tainite pentru ascunderea sculelor, si erart maT mult
Midi, In locurY retrase, prin muntY si In fundul codrilor.

www.dacoromanica.ro

t.r..

11-t

I.,

)
,

t'

JJ

r
,

I.

HORIA

i CLOCA

(Hord reuolutionard)
!..

V
-it 1

oria, Cloca 's la un loc

S'aii aprins un mare foc
.
Si cant voTos in joc :

Pe cel camp pusti i 'ntins

Arde-un foc de noi aprins.
Las' se arda i se crscg,
CA-I in tara Unguresca!
TrageV hora, ca s joc 4'
La lumina celui foc ,... , I

Ungurean, mustata lunga!

pis-am milli' sa te-ajungg,
pis-am parai sg te arcla,
'

3,
t.cde

' n 't

pis-am crucii s te prda

TragetY hora, ca sg joc
La lumina celui foc.

'.

www.dacoromanica.ro

: '01. x i

94

Ungurean, cane turbat!

Multe 'n lume n-am rgbdat,
Dar venit-a timpul meg,
Ca sg me' resbun i ell
Trageti hora, ca SA' joc
La lumina celui foc.
!

Cum rgcnesc jivinele!

Cum s'aprind slAninelel

II

Cum ard toate satele

De-0" curgt pgcatele!

Trageti bora, ca sg joc

La lumina celui foc.

M'am suit la munte 'n lori

*'am prins fulgerul din nori
de sus din inaltime
L'am isbit in Ungurime!
Trageti hora, ca sg, joc
La lumina celuI foc 1 g

Horia, Clo,ca la un loc,

Pgrgs4i de-a lor noroc,

"-

Ard *find voios in foc !

NOTE

'
Acest antec de o formt mai regulatI

i mai corectI l'am

pus in nurnaml baladelor, find a are un caracter istoric.
La anul 1784, Horia i Cloica, doY vitezi romni din Tran-

www.dacoromanica.ro

95

silvania, seta de jefuirile $i ap6.0.ri1e Ungurilor, rescularg. Ora

in contra lor. Dou64ecY de ma de RomnT respunser A. la chemarea
lor i respindirX o grOz6 atAt de mare In Maghiarime, cl acsta

fu siliff a cere ajutor la Imperiul Austriac. Imp6ratu1 Iosif II

trimise o armie Intrgit asupra buT Horia $i Closca, care clued o
luptK crincenli furl pring la 8 Februarie 1685, i aspru pedepsiIi cu mOrte. Traditia spune, c6. eT all fost Inchig In curse

de fer i purtaa prin tote satele,

cli apoT ail fost ar$Y de viT

In ochii poporuluY. Adev6rul e, ci. el au fost franc( In HAIL

'Mk

cl

f ej

ott

Lt
)1

r.1

4(' ,a Le

tbals'1,
11! h

`t

/:
1(

fg.,/

tr;

ILI

:-

www.dacoromanica.ro

A:MU.
,

,.

'.

.1.,

1.,,

t lurVL

'1

,III

..-

le, ,

...

I-

.,
,

. IVO

.. i

n ' .. IC

, At t 1

rya in t

'..' ;
.

...1

'.

,:li

-11 et /,', ,JR...13

,

0;4

412

MIHU COPILUL
I

II 1

dlul bgrbat,
Pe drumul sgpat
Merge hgulind,
Merge chiuind
Mihu copilas,
Mindru Pgunas,
Paunas de frunte

Copilas de munte.
Merge el cntnd,
Din cobuz sunnd, 2
Codrii desmierdnd

Din cobuz de os
Ce sung frumos.
Merge cel voinic
Pe-un murgusor mic
Pin medul noppi,
Pin codrul HeriT. 3

www.dacoromanica.ro

97

..t I

Mu lt e frunda desa,
NOptea 'ntunecsa
Si calea petrOsa!

Dar and se urca

_11

Si murgul calca,
Peatra scapara,
NOptea lumina
NOptea ca dioa.
Merge, mari, merge,

S'urma li se ,terge
Printre fruncll cadute
Pe cararT perdute.
Merge tot mereil ,
Voinicelul me
Din fruncle pocnind,
CodriT vechT trezind ,rr

Si mereil graind :

cHaT, murgule, haT,

Pe cOst de plar.
Ce 1a0 tu drumul
S'apucT colnicul?
OrT zoa te-apasa,4 ri
OrT ;aria te'ndsa,
OrT friul cu fluturi,
OrT scumpele rafturi,
OrT armele mele
Ce lucesc ca stele,
I

www.dacoromanica.ro 7

40202, Au/. Rom. V. Alecsandri.

9s

De duct asa greti

Trupusorul mei?.
Zoa nu me'ndelsa,
5atia nu m'apasa,- z"
Friul nu me stringe,
Chinga nu me fringe,

Dar ce me apasa
*i'n drum nu me lash,
Ca s'atin pe-icT
Patru-ded i cincr,
Cinci-deci fere cind
De harclud Levinti, 5
DusT de la OHO'

De and eraii mid

La codru 'n potici.
S'acum se gasesc
De benchetuesc
La valea adinca,
La muche de stand.,
La des paltinis,
Mgrunt alunis;

La mash de petra
in patru crapata,
Cu sirma legata,

Cu slove spat,
Cu slove de carte
Cu aur suflate.
4'

'

'
=

r;,,

www.dacoromanica.ro

99

Ear la masg sade 6

Gata s te prade
Ianus Ungurean,
Vechiul hotoman,
Cu barba sbArlit ) )
De rele 'nvechitg,
Pang 'n brin lungitg.
Cu briu 'nvelitg. 1,c,1

El are, mei frate,

Snit lungi si late,
Durdg ghintuita, '

j
j

Inimg-otelitg.

Si mai are ncg

Pe'mprejur de stnca
Voinicei Levinti
Le.
Cu armele 'n dinti,
Feciori buni de mina,
CliT, tail de venit.
Flgcgi grosi in ceafa ,
Voinici far' de WA!
Cu chivere nalte
Cu coclile late,

Lgsate pe spate.
El te-ar aucli
Si s'or repecli,

Si amar de tine
Si amar de mine !
www.dacoromanica.ro

- 100 -Hai, murgule, haT

Pe costa de pig,
Lasa. colnicul

$'apuca drumul,
Ca e,f( cu Mihul !

Lasa 'n urmall temg,.

Ca te jail pe sgml
Istor brate grOse,
GrOse

- LI

i venOse,.

Istuia pept lat,

Lat ,'inf4urat '

IstuT paloel

Cu buza de-otel.
Unguru'i falos 8
NuT primejdios,
Gura luf e mare

'r.
4?.

-1

4rri

./.

Dar nu muca tare.

Cart sunt eT ? cind-clecr,
$ese-cled, opt-cled.

0 suta 'o mie ?

'

Ease 'n cale'mY : vie,.

Duct vreah sa stie
Cine e Mihul,
Mihu Copilul ! -9.1 TJ
Murgul ca gandul
12
ta
Lasa colnicul
$'apuca drumul.

www.dacoromanica.ro

- 101 CHaT, Murgule, hal,

Pe cOstg de plai
La poiana grasg,
Dumbrava frumOsg
Cu rbg Mvert lith,
Cu float infloritg 1

Eatg. 'n codru, eatg,

Cg Ianus de-o-datg
Cum benchetueste ,
Si se veselesce,

Stg, incremenesce,

Pe ginduri pornesce.
Cg din cand in cand
Aude sunnd,
Codrii resbgtend
Un mndu cantic,
Cantic de voinic

S'un glas de cobuz

Dulce la auz,
-,
De cobuz de os
Ce sung duios.

5i eatg, i eatg,
Cg Ianus de-o-dat
Tresare i sare
Si dice 'n glas mare.
4Voi vitejilor 9
f

Haraminilor !

www.dacoromanica.ro

- 102 Ean staff, s'ascultaff

S'armele-apucati,

CA eu cam auz
Un glas de cobuz
Printre frundi sunand,
Codrif diesmierdand.
Deci voi v grabiti,
Curend ye porniti
SA-I esi0 in cale
Pe deal i pe vale,

La pod la hartop,
La lunca de plop,
La poteca strimtA,
La cArarea franta, I
La lantana ling. .,".0
Cu apA putina.
rU
De-a fi vr'un viteaz

Cu foil pe obraz,
SA nu mi'l stricgi,
Ci se mi'l legaff. 'C=
Ear vre-un fermecat
De mueri stricat,
0 palinA sA-I daft, 0
Drumul sA-T lAsaV

Ungurii pornesc
Si calea-I opresc.

Ear cat iff zaresce,

www.dacoromanica.ro

--

103 -

Mihu le grgesce :

VoT, Voinicilor,
Hararninilor,

Fp

Cine v.'a manat,

Capul v'a mncat
Si nici c sfiqesce,
La harta pornesce 10
A
Si se invirtesce,
risipesce.

Apol' iar purcede..

Pin cel codru verde.
Murgul se urca, J.:1

$i cand el cairn
Peatra scapara,
NOptea lumina,
NOptea ca clioa.

Ianu, cum il vede,

Din loc se rapede :
Voi, Vitejilor,
Haraminilor !

Dap. cu lancele,
Dap' cu flintele.

.I.)

LAsati flintele,

Lasati lancele,
VoT, Voinicilor,

ft, ;
Ca eI Mihu sunt
www.dacoromanica.ro
Haraminilpr !

- 104 Si vrti se ve cant

Un mandru cantic,
Cantic de voinic,
Cum n'atT audit
Cat veac aff trait.
Eata, marl, eata,
Ca Mihu de-o-data
Incepe pe loc

A dice cu foc,
Incepe usor
A dice cu dor
Un cantic chaos
Atat de frumos,
Muntisi ca resun, 11
SoimiT se adun
CodriT se trezesc,
Frundele soptesc,
Stele le sclipesc '

'

Si 'n cale s'opresc !

Ear Ungurib mult

Cu drag il ascult, '""

Si Ianus indata
Ca nealta data ,

'0 imblandesce,
Mihului graesce,
Glasu

La masa '1 poftesce

(Vin' tu, Mihule,

www.dacoromanica.ro

- 105 Vin, voinicule,

SA benchetuim

5i si veselim,
5'apoi amindoi
Nc-om lupta nol doT..

Ei cu toi s'adun
La masA se pun,
5i benchetuescii
Si se vese:esCil,
Ploscele ciocnesc,
Vcsel thiuesc5. "

!J

Dar thud ail sfirit

De benchetuit,
MasA de-ospatat,

Vinul de gustat,
Ianu,; Ungurean,
Mihul Moldovean

(
I

Dc-o parte se duc,

La luptA s'apuc. '/
CruntA-e lupta lor,

CA c pe ornor.
Cine c'a pica
Nu s'a maT scu:a I
Ear Ungurii top',
LuT Ianu nepoti,
Start de miTi privesc,
Cum mi se 'nvirtesc,

www.dacoromanica.ro

rob

Cum mi se smucescii,
Cum mi se trintescg
Ca doi zmeT, ca lei,
Ca lei parale. 13
Eata, maxi, eata
Ca Mihu de o data,

"

In lo.c se opre;te,
i?
Pe Ianu, suce,te,
Sus il opinte,te

Jos anal isbe,te. H

Si 'n genuchT 11 pune
Si capu-T repune.

Ear Ungurii toti,

Lui Ianu, nepoti,
Staii incrernenitl,
.r1
De rnOrte 'ngroziV.
,
Mihu mi-T treze,ter
S'ast-fel le grae,te :
I!
oVol, copiilor,
Haraminilor !

Care s'a afla

De va ridica

Buzduganul meg,

fILi
1,T/I

Cat este de greg,

Durdu14a mea,

Cat este de grea

',0?.
APO

Si zalele mele,
www.dacoromanica.ro

- 107 Cat ImT sunt de grele,

Ace la s vie

Cu mine 'n fratie

Ca sA vitejeascA, 11
Numele sA-T crsc!

Unguril se 'ntrecti,
La pamint se plecti,

$i 'n zadar se 'ncerc !

Nic unul nu pte
SA ridice 'n spate '('
Armele culcate
Cu-aur imbrAcate,

Cu fer ferecate.
Vol, mieilor,
Haraminilor!
Codrul mi'l 1saT, -b
Jurul apucaV,
N

Ca nu sunteti vol,
Nu sunteti ca noT
Omenf de mandrie,
Buni de vitejie,
Ci OmenT de gltitg,

Buni de sapa latA,

Si cum slice 'ndata
E

Mihul cel voinic

Cu degetul mic
Armele '0" redicA,

1w4.1/do=

,4001 Icr I :awl

www.dacoromanica.ro

io8

Pleacg pe potica
Cu murgul voios .
Prin codrul frundos.

Si 'n urrra-T vueste

Codrul, clocotete
De-un mandru cantic.

antic de voinic,
De-un glas de cobuz
Du lce la auz,

De cobuz de os
Ce sund frumos!

NOTE

.)

I Pifuna,r de frunte,
Copilai de munte.

In locul acestor dime vernier o varianta dice :

Patinas de codru,
Vtajel de lotru. ,
Intelesul cuventultef lotru nu e bine cunoscut. Unit* pretind,

ci lnicnmnza banda de boll.

2 Din cobuz suniind.

Cobuzul e un instrument oriental.

3

Pin codrul Herta

;{

Acest codru se gaseste In tra de sus a MoldoviY. El a fost

mult timp locasul hotilor celor maT vestiff. Asemenea a fost zi
Strunga, i TeTusul In districtul RomanuluT, si Bordea lngt
IasT, si Lunca Mare etc.
/

www.dacoromanica.ro

109 4 OrY zioa te-apasii.

in secolul de mijloc 6meniT resboYnicT, precum i caiT lor emit
acoperitT cu chmag de fer, numite zeale : prin urmare balada
luT Mihu se p6te presupune ch ar exista de pe epoca Cruciatelor.
insug caracterul cavaleresc al erouluY baladeT ne Inthresce lii
acstl idee.
;

5 De haYducY Levin/Y,

Levent Insemnzh viteaz de soiii. Un voTnic pole sit fie de

neam prost, iar un Levent trebue 0 fie de neam bun.

6 far la masd Fade

ade In loc de Fede, precum ,rape in loc de Fepte, provincialism din Moldova. Asemenea se dice ai In loc de anY, eel In
loc de cerY, etc. etc. in unele partT ale RomanieT pronuntarea cuvintelor, de i maT putin corecth, e maT dulce i chiar maT armonies.

7 Durdd ghintuitd.
Pusca are deosebite numirT. In muntiT despre Ardeal e numith
flint

'n alte localithtT dura.

Unguru-r fdlos.

Romnul e inzestrat de naturit cu un spirit de observare ce

l'a facut a caracterisa in putine cuvinte nmurile strine, cu
carele s'a gash In relatiT. Trebue sit adhogim insh ca spiritul
se:ii este tot data inarmat de un ghimpe satiric ce lT arath.
verfnl in multe din dicerile sale.
9
I

VoY vitejilor,

Haraininilor !

.104

"t"

- 1,

intelesul cuventuluT Haramin este thlhar ; vorba e unguresch.

www.dacoromanica.ro

- 110 10 La harp pornesc.

Dup?i letopisitele vechT, harta era in timpul r6shOe1or inceputul lupteY, ceea ce numesc FrancesiT escarmauche d'avant garde.
()stile aveail hArUti sail hUrtasT, care faceaii atacul dintadil pentru

ca sl'l sites. pe dusman a'sy desveli puterile. amend InsArcianti cu harta eraii alesi printre ceT maT IndrasnetT si maT iubitorY de luptK, de acolo vine cuveritul hYrOgos pentru ca sit ex-

prime un om gata de read.

in balada luY Mihnea-Vodit si Radu Calomfirescu se vede cl
harta era si un joc voinicesc In soiul acelor cunoscute sub numele frances de tournoi. Froth' Buzesci si CUplescY clic luT Radu
Calomfirescu :

NoT In cale cf-am esit,

HaT la hat-0 voinicescH,
C'avern dor de harittit. .
Si la jOcU resboscA.
etc, etc. etc.
..4

11 JJunX se resun,
S'ohnii se adun,
CodriI se trezesc,
Frundele Foptesc,
Stelele sclipesc
Si 'n cale s'opresc

g.-

Tabloii sublim de adevi:iratd poesie. Una din cele maT meanthtdre creatiT ale InchipuiriT. Ar crede cine-va ct poetul ce a improvisat balada luT Mihu este acela, care a dat viatU nernuritre
MioriteT, acelasT care a prefficut universul Intr'un templu pentru
nunta pastorali. Moldovan cu rnOrtea clicand :
&male i luna
PreotY, muntiT marl,
MY-au tinut cununa.
Brasil i pUltinasT
Larn avut nuntasT.

PaserY lautarT,

Paserele miT
Si stele fkliY?

'

www.dacoromanica.ro

12

Vesel chinesc.

Chiotul face parte din t6te serba'rile i veseliile Romnului ;

la nuntY, la hore, la mese marY este obiceiii a chiui trttr'un ton
puternic i prelungit.
13 Ca la paralel.
Fiinte fantastice, care figurez1 ades In povestile poporale,
in locul acestor doue versurY uniY cntretY clic :

Ca da

voinicei,

Palatal de zmei.
AltiY schimb4 compararea si spun :

1 )4 14 A')

Ca &V negri tater?'

.57 ca do`i balaurl.

"

Ce sr)" vitejtiscd;

Numele

sil'Y

cased.

CntKretul, care la Inceputul balade nutnYa pe Mihu viltdjel

de lotru, anta In locul versurilor de mai sus pe aceste urm:itOre :
Ca sN. vitejsel
Si 'n frunclY st hotescii. :

Tot acela clicea mai departe

Vrednici de hotie

C6. nu suntetY voT,

Nu sunteti ca noi

i de molt latd
Si de cea lopata.

'

BunY de haYducie,

Copt idea mea balada luT Mihu este de preferat asa cum
este aicea prescris 5i cum mY-a ante() un ven6tor de la Bicaz,
Eroul baladeT e despe malul Bistrite, anume Stefan Nour.
poiat de nuantele holier, i tenable cu nobila figura a until cavaler din secoliY de mijloc.
tOtt

'1
X)

ft

www.dacoromanica.ro

1, .

""*:()

4 -1

a /)
I

.!) '

.1

!.
"".

CANTECELE LUI STEFAN VODA

'tefan, Stefan Domn cel mare

SdnIL'n pc lumc nu arc

De cat numaf mandrul sOrel
Din Suc6va cAnd el sare,

Pune peptul la hotarc

Ca un zid de apdrare!

:11 4 7

J
VI

.3 it
0..

Bratul lul farI 'ncetarc

Bate ordele TAtare,
Bate cdtcle Maghiarc.

ri
;.!

Bate Leg din fugA mare,

Bate Turd pc zmcii calare
ii scutcsce de 'ngropare.
www.dacoromanica.ro

t-

1 13

Lumea 'ntrega sta 'n mirare,

Tera-T mica, ra-T tare

Si dusmanul spoilt' nu are !

ALTUL

iA

Stefan, Stefan Domn cel mare,

In Sucva cuTbu ',1" are

Ca un $olin voinic si tare.

Din Sucva, cand el sare,
pi si nOpte, de calare,
Se bate 'n patru hotare.
Pe Marl' IT casapesce,
Pe 'Lingua ii pirjolesce 1

Si pe Turd. if risipesce.
Ear pe Lesi cu chica tare 2
IT avinta 'n spandurare
Si'i injuga, ca se are !3

NOTE
I Pe Ungurt it pfrjolesce.
Alusie

la Mafia de la Bala unde o multime de Espial ail

perit In focul aceluY oras.

2 Ear pe Leg az chica tare

11 avintd 'n speitqurare,
Inteuna din n6vAlirile Lesilor in Moldova, Stefan Vodl T-a

surprins Inteun codru,

pe cart' din el a robit

40202. Aut. Rom. V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

T-a

spanclurat
8

114

de p6r In coped. Dupe acea nenorocia espeditie Regele polon,

Intorcandu-se In Ora luY, a dat un decret poroncind ca toff
Legit O. p6rte chica scurtl. (Traditie.)

3 jil injugd ca sd are.

Alusie la Dumbrava rosie ce a fost stall de Leg InjugatT la
plug si sem6natl spat cu ghindl.
'

tr1411::11'

1.
10.7 L.,
.4

'

c.

51,

..

i,4

-r
s
4'

1.4

D' ; I.,
)

W5

a. id- "fir

I.

www.dacoromanica.ro

III/ 1.

,1.

.i_A!rn
.

Oet1

ific1

CANTECUL LUI MICHAIU VITEZUL

faS1

`3C1 3

A. uclit-atI de-un Oltean,

De-un Oltean, de-un CraTovean
Ce nu'i pas de Sultan ? ,.."
.

Auclit-ati de-un vitz,

Care vecinic ede trez,

Cat e Ora la necaz ?

iT .;.;
I

Auslit-ati de-un Michai

Ce sare pe ,epte cat

De striga Stambulul vaI ?

El e Domnul cel vestit,

Care 'n lume a venit
Pe luptat i biruit.
,

Spue riul cel Oltean,

Spue valul Dunarean

,s
r
A

Si codrul Calugarean.

www.dacoromanica.ro

116

Cate lupte a privit,

Cate (WI a mistuit
Cate 6se-a
3.1-:

TnAlbit.

Multi ca frunclele de brad,

Ca nisipul de pe vad,
Ca gemetele din Tad !
Spue corbil muntilor m
Si fiarele codrilor,
Care-a fost nutretul lor ?

57)

Fost-ati lesurT tAtaresci, id

Si Turcesci i Unguresci 51F':)

Date 'n sabii romanesci

AleleT I MichaT, MichaT

"1--)
Cad de noT mill nu aT
S ne scapT de-amar i nail

NOTE
Acest castes l'am gent scris Inter> psaltire fOrte veche din
biblioteca Mnstirif Nnqului. De desubtul canoes. emit urmittOrele cuvinte scrise cu SIOVS cAlugre'scX: Scrisus'aii acest

viers aft-an de mine, ieromonahul Paisie, e, dins., rob a lur

Dumnedeii, ear efi l'am audit yi earn invgat de la reposatul
bunul melt, Stan 7olde, Ar,ni4eIul. I
'
.;
f.

www.dacoromanica.ro

DOINA
.

Aloing, Doing, cantec dulce 1

Cand te-aud nu m'a mai duce.

Doing, doing, viers cu foc!
Cand resuni eti stag in loc.
Bate vent de primgvarg,
Eti cant Doina pe afarg
De me 'ngan cu florile
Si privighitorile.
Vine erna viscolcisg,

Min

Eg cant Doina 'nchis in cast

.41
De'ini mai mangaiti dilele,
pilele i noptile.
Frunda 'n codru cat invie,
Doina cant de voinicie.
Cade frunda jos in vale,
Eti cant Doina cea de jale.
;-!.
Doina clic, Doina suspin,
Tot cu Doina me mai On.
Doina cant, Doina optesc,
f
Tot cu Doina vieuesc I
,

44

www.dacoromanica.ro

TURTURICA
An..ritg. turturica,
0 ! sermana, vai de ea 1

Cat remne singurica,

0 I sermana, vai de ea 1

Sbra trista pin pustie,

01 sermana, val de ea !
Mai mult mdrta de cat vie..
Cat traesce, tot jalesce,
:2
Cu alta nu se 'nsotesce.
/
Trece pin padurea verde,
Dar ea pare ca n'o vede. ,
Sbra, sbra pang. cade
Si pe lemn verde nu sade,. 't
Iar cand stg cite odata,
(.1
Sta pe ramura uscata
Oa se pune pe o stanca .
Si nici bea, nici nu mana.ncg.
Unde vede apa rece, jJj )T
Ea o tulburg si trece; tz11.4-0"
Unde vede-un venator,
Catre el se duce 'n sbor.
.

www.dacoromanica.ro

r.
I:

itr r.ri m.
f I -c;* mr rrn fty.
ri h
onnin

FRATELE RASLET

(DO I N A)

"Its,-,

nib

!rf n ^nia

'

runda verde paduret,

Oliollo ! frate raslet, ,*
Ce nu vi se ne mai vedi? - ma
CA de cand te-ai rasletit, uh
g

Pe la noT n'ai mai venit ,

Se vecli cat esti de jlit I
Cum te plange maica ta,
Cum te plange nevasta, rj
Cum te plang surorile
De cu diori ca florile.
De plans ochii li se strica,
Frunda 'n codru se despica.
De dor mare nesfirit
t`,.
Fata lor s'a vestejit
E 3i

Ca frunda stejarului
De-atinsul brumarulul.

tr;

a')

*,

www.dacoromanica.ro

- 120 AleT

SurorT ce-am avut,

Cat din ochi eu v'am perdut,

Multe rele-am pAtimit,

Mult amar am inghitit I

CA mama cand m'a facut,
Atund bine T-a parut,
.

Iar cand nap m'a scaldat,

Atunci reit m'a blastemat, 1
CA cu plansul nu 'ncetam

Si din somn o deteptam.

Mama 'n brate me lua
Si la sin me legana
m
Si cu lapte m'adapa,
Dar cumplit me blastema
SA fiti in fume de chin,
SA trAesc ca un strain

"
i)

Si de viat se n'am parte

Si de ea se fiti departe.
Gandul ei s'a implinit
Si de voi m'am reslatit
Cu sufletul amArit I

or

r, 0

..1 fr
)

N 0 '1' E

1 De dind mewl m'a saldat,

Atund rz m'a bleistema !

Al
21.4

St7
,7-1

Cind se snide copilul dupit nascere, obiceful este de a se

pune In scMcIltre zahir, grail sati orz, yin si se'rnentl sad fibre

www.dacoromanica.ro

- 121
de bujor, dace copilul e de parte bgrbgtscg, si atuncY nasa IT
menesce sg-T fie vl'ta dulce ca zaharul i ingnsg. ca graul ; st
ajungg a fi mandru ca un bujor, si precum vinul se Intgresce
cu cat se InvechTesce, asemenea finul sg. tot crscg. In putere, cu

cat a Inainta In Arne.

Dad. lase copilul e de parte femesca, nasa IT pune In saldgtre saber, o pang de paun sail de porumb i foT de trandafir, menindu-T s aib g. traTu dulce si Imbelsugat si s ajungg.
usrg la mers ca pana si frurnOsg la chip ca flrea trandafiruluT.

h3

luAnulhn't

:*,-502
../t.T2jai In3A A2YrAf ci
iitJir
q..-N.6

/ga-ar.?. ic

f:

kunnu, 'I

fYnk114., s>rzysif.

4t) 31'4r,-; 5jvife

-.;od fta r.1

dr./

561.01/T.(1 .oru-uw.,Sf;
i9DII

J.) ti.G%

r.

'i'53/J1

Ti1141

nrn

Adi ;(11

: atugafr.
!it' 1011 ua ,4ras.rr
13:r.-

"*.fulol

t/ILlq Lima.
.

;"..);TI

.2

WI 1r7

tiar...1.4 -I:,

;.

/0

jff! .AP

www.dacoromanica.ro

a air

'
11.

161

t11

'

641

I!
.

1r

Ti
E 14

4;4146

s ;t1A b 41,6T6 sfi matte nu sti vlbtaal t

'110.1

fun,1 iti.oacett. .v.;? toova; 52 14.1 1

.x?eie .74 &maw

16.1.' .6

OM:11 th
-s

11'11:

D.1

dfollit10.1

1"

HAIDUCUL RANIT

cpe cel del indelungat

Sue-se-un car ferecat

Cu'n haiduc de el legat.

Iar aprpea carului
E mama haiducului,
Mama plnge i iar plnge,
Sterge ranele de sAnge
Si tot slice la cel bol:
Rogu-me plngend de voT,

Duceti caru 'ncetior,

Cd'i rAnit bietul fecior !,
Boil mersu '0.' legana
Iar voinicul suspina :
Du-te, mamA, cu norocul
Si me lasA-aici cu focul,
CA de-acum nicT mama pete

SA me scape de la mcirte I

www.dacoromanica.ro

IA

- 123 Cat am fost eti neatins,

Multe curse am invins,
Multi Secui am secerat
Ca sA'nli fac pIment curat,
Dar acum mi-a venit rindul
SA me duc i eti ca gAndul,
SA me duc din acest loc
Unde-T robota de foc 1,

rig 31f

www.dacoromanica.ro

.P.ni'ln
mni.irti
1h-wfte.

.U)5;). i(UM

tp
mins /rdi

VRABIUTA
,tg J
t!

tr:
1St

.Kityl

pe del,
Sbori degrabg in Ardel

1111rab1utd de

Si

te 'ntrce de imi spune

On vesti rele, orT vesti bune,

Du-te, vecli dacg mai sunt
Fray de-al mei pe-acest pgment,

Sail dac i-a omorit

Ungureanul cel urit ?
De-or fi vii, s m reped
Intr'o fugA, ca se'l ved.
De-or fi morti, s mi-i resbun
Cu-o mcincg de alun

Ce'l bung de descntat

Si mortii de resbunat.
fe*

4 N4;"

www.dacoromanica.ro

19

FLORICICA :,
fla.iJ i 1

ri (
j,
'I

'

i'

'`.

qi

runclA verde de alunA,

Me duseiti nOptea pe lunA
,,
SA gAsesc o floricicA
Care mult inima-nil stricA,
Si s'o 'ntreb de ce 'n gradinA
.

Plea fruntea si suspind ?

Ei'l me plec, flrea'rni respunde,

Cad o jale me petrunde ;

Arde sufletu-mI si geme,
Cad me trec Para de vreme.
I
Trel clue sunt inflorita
S'apol' cad de vent palita. -:
De-abia cresc si me fac flOre;

Abia me 'ncAl9lesc la sore,

Si pe mine cade 'ndat

Umbra ngrA 'ntunecatA,

In cat nimeni nu me vede,

FlOre sunt oil rba verde.,

L't

"1/1

!,:e

a: I I%

www.dacoromanica.ro

PRUTUL
J

'

lirutule, fir' blestemat 11

jr Face-te-aT adinc i lat
Ca potopu tulburat !
Mal cu mal nu sa zaresca,
Glas cu glas nu sa lovsca,
Ochi cu ochT nu sa ajunga
Pe-a ta panza cat de lunga. !
Locustele, cand or trece,

La ist mal sa se inece I ;

Holerile, cand or trece,
Pe la mijloc sa se 'nece !
Dumanii te'ril de-or trece,
La cel mal sa se inece I
Iar tu 'n valurile tale
Sa'T tot dud, sal dud' la vale
Pan' la Dunarea cea mare,
Pan' la Dunarea i 'n mare 1
-

NOTE
1 Prutule, riii blestemat
Inainte de luarea BasarabieT de Muscat! antecul dicea :
Nistrule, rtit blestemat, fi ind a tote relele yenta de peste
Nistru.

www.dacoromanica.ro

i;-.

VOINICUL

iline-i tin& i voinic,

Ese nptea la colnic

Fail par, fgrg nimic.

-,:-.

Fara palo., nici pistle,

Numai cu palmele Ole l
Cine-i tin& i vitz, ,

Bujori pcirtai pe obraz

$i la potirl se arata
1

II

...

Peptul gol, feta curatg

i cat suite un cuvent
Cad neferiT la pament Cum se scutur perele
Perele ,i merele.

ii.!

_
".

www.dacoromanica.ro

BABA SI FATA

ub rachita rgmurath
Sde-o baba suparatg.
5i 'mprejur rba uscata I
Ce-a fost verde a vestejit,
Ce-a fost dulce a amarit,
Ce-a fost vesel s'a mAhnit
Pe sub lunca inverdita'

Trece-o fatal inflorit

5i de fluturi urmarita.
Ce-a fost vested inverdeste,
Ce
amar se indulceste,
Ce 'I mahnit se 'nveseleste.

ffld

'I

44-

Wt.,"

www.dacoromanica.ro

UNGUREANUL
2

ngurean cu suman scurt,

Moghior, MoghTorlan !

Nu edea 'n Moldova mult,

MoghTor, MoghTorlan !

Si te du in tara ta
De 'Vf mannca slAnina,
$i 't1' fa casa pe gunoTi

5'o fereca cu usturofil,

Ca s'o aperT de strigoT.

Fue departe peste del,

Peste del, peste Ardel ;
CA de cnd estI pe la noi,
S'a5 scurnpit branza de oi,
$i de cnd tu te-aT ivit,
Tote oile-a5 stirpit.
I

,J

NOTE
1-

Ca s'o aperY de strigor.

VecIT nota de la balada

Mopeds', rea Argefuhd.

40202. Aut. Rom.www.dacoromanica.ro

V. Alecsandri.

I
1

FLORILE DALBE

t.

$culaV, sculati boieri marl',

LT Florile dalbe!

Sculati voi, Romani plugari,

Florile dalbe I

Ca ye yin colindatori,
Florile dalbe 1

Nciptea pe la cantatori, 1
Florile dalbe 1

Si v'aduc un Dumnecleil,
Florile dalbe I

Se ye mintue de reti,
Florile dalbe I
,
Un Dumnecleil noil-na'scut,
Florile dalbe I

Cu flori de crin invIscut,

Florile dalbe I

www.dacoromanica.ro

- 131 Dumnedeti adeverat,

Florile dalbe !

Sore 'n rade luminat,

Florile dalbe !
Sculati, sculati boerl

marT,

Florile dalbe I
SculatT voi, Romani plugarT,
Florile dalbe !

CA pe cer s'a argtat,

e.

'

Florile dalbe I

Un lucefer de 'mperat,
Florile dalbe !
Stea comatg strglucitg.
1.
Florile dalbe I
Pentru fericiri menita.
Florile dalbe !

rata lumea ca 'nfloresce,

Florile dalbe !
Pgmentul cg 'ntineresce,

Florile dalbe !

Cant pin lunca turturele,

Florile dalbe !

La ferstra rindunele
Florile dalbe :

S'un porumb frumos, leit

Florile dalbe!

www.dacoromanica.ro

- 132 De spre apus a venit,

Florile dalbe !
FlOre dalb g. a adus,
t
Florile dalbe I
$i la .calpgteTu s'ail pus,
Florile dalbe.
El ye clice sg. trgiti,
Florile dalbe :
Intre multi anT fericiV,

Florile dalbe
$i ca pomiT se 'nfloritY,
Florile dalbe I
.

.
,
.

$i ca ei se 'mbetrinitl,
Florile dalbe.
,

er

N0TE

Colinda Florile dalbe se snide In ajunul_CrIcfunuluY, pe sub

ferestrile caselor, de dire filar i Weft ce portA o Monde reprcsentand nascerea luY Hristos. Tot atunce e umbth i cu stioa, o
stea mare de !Artie po1eit

i luminatit

pe dinuntru.

1 Noptea: pe la clinatorY.

RomaniT Impart clioa i noptea In urmXtorul chip:

-J

pI0A
Resdrirea, (sore isare).
PninViflorut, rand e semis de

treT

'
audit.
.1

www.dacoromanica.ro

133

Priin Vul, and stI sOrele In cruce, la amiadi.

Chindia, and e timp de tOcX i apusul.
Iar N.

noptea se Imparte In amurcul, In a treia strap, pe la

culcate.

La ceintatorY, and Ind. cocosiY In mied de nopte.

La nanecate.
In Viol, and se Ing5nN, lioa cu nOptea, sail se mijesce de di.

Nr2
:t

p.

ft

:,
V.

I.

44

www.dacoromanica.ro

)
I

HORA UNIRII

Ifaf

sa. dam mana cu =MA

CeY cu inima romana',

.i S4 'nvertim hora (rape

Pe pamentul Rominie.

.Erba rea din holde per!

Pera dusmaniT din tera,
t.:

Litre noi se nu mai fie

De cat foil i veselie!

Mei Muntene, mT vecine!
Vina s te princji cu mine

Si la via# cu unire,
*i la mrte cu 'nfralire.
Unde-i unul, nu-T putere
La nevoT si la durere;
Unde's doT, puterea creste
Si dusmanul nu sporeste I
t

www.dacoromanica.ro

135

Amendoi suntem d'o mama,

D'o faptur i d'o sema,
Ca doi brach' inteo tulpina,
Ca doI' ochT intr'o luminA.

Amendoi avem un nume,

Amendoi o sOrtA 'n lume;
Eti si's frate,

tu 'mi

et1' frate,

In noi doi un suflet bate.

Vin' la Milcov cu grabire
SA '1 seam dintr'o sorbire,
Ca sa tried drumul mare
Peste-a nOstre vechi hotare
Si sa vacla sfintul sore
inteo cli de s&batOre
Hora nostra cea fratsca
Pe eampia Romnesca. I.

NOTE
Am credut de cuviin N. a pune hora uniriT Intre cntecele poporale, fiind ci e cantatd. In t6te unghiurile Orantulta romnesc
si a ajuns a fi chiar Marseileza UniriT Romnilor

Ate
www.dacoromanica.ro

1 1111P.-^

Z..i' ,"
_1

st--5

t.1' .. <:

ffillMWOrlailitF* 4,11:w,

4,,,,

,,

:.

In editiunea colarl a Autorilor Romani

jr apare sueces;t: :

AT

Alexandri Va., Thispot-VodA.

Dunibrava roie.
Poosil poporate.
Poesii space.
Pasteluri (poesii): ,
Alexandreseu Gr., Poesil i Fahule.

Badmen, N., Din Istoria Romnilor:sub

Mihaiu 'Veda viteazul.
Biblia din .-1G8S, Extract's,

is

Bolintineanu Dim., i.ogonde istorice.

Cantemir, Hronicul Rorndnilor.
Corezi, Psaltirea.
Costin Miron, Cronice din
Daniel
Fabule din
Dosofteiti, Victile Sfintilor.

r'

i el,

-1

IC,vanid Antim, Didahiiic tinute in Mitropolia din Bucuresci.

Milesen Spataru, Cronice pe scurt a Ro-

rnanilor.
Neculeea loan, Letopisetul Orel Moldovol.
Negruzzi Const., LApusneanu, Scrisorl, etc.
3dobeseu
Doarona Chiajna.
Poesi Pcporalc, 4.,stal,-.e din dif. culegerk.
Ureche Grig., DG1. 'i pool Moldovol.
Varlam, Oman

.11
'

:1

I,

ft

k,

www.dacoromanica.ro

1,4