U

_
N. IORGA

BALADA
populara romaneasca
ORIGINEA El CICLURILE El

eol

,
VALENII-DE-MUNTE

TIPOGRAFIA aNEAMUI. SOCIETATE PE ACTION!

1910.
 BALADA POPULARA ROMANEASCA.
ORIGINEA SI CICLURILE Et -

I.

Poesia populara se poate trata din punctul de ve-

.4 dere estetic, admirindu-i-se frumuseta sau osebin-
. du-se insusirile care alcatuiesc caracterele acestei
frumusetl. Daca e vorba numaT de apreciare, fireste
ca, fiind chestie de gust, uneT aprecierl laudatoare
i se poate opune alta in care sa se cuprinda critica
cea mar aspra orr chiar cea mai patimasa.
Poate fi vorba Ins si altfel de poesia populara.
Iubirea pentru dinsa o poti face sa fie simtita la .

fiecare frasa, dar nu pentru a o proclama, scriT sau

vorbesti. Din acestalalt punct de vedere, si el foarte
legitim, aT innainte de toate dorinta de a sti, printr'o
cercetare metodica, al aril scop e aflarea until adevar,
relativ sau netagaduit, pe care apoT sa-1 infatisezi
intr'o desvoltare logica, care sint rosturile, categoriile,
tipurile poesiel populare, in ce imprejurari s'a aka-
. tuit fiecare din ele si intru cit ea oglindeste aceste
imprejurari. Pe urma, neaparat, se poate studia fie-
care din aceste categoriT din punctul de vedere al
ritmulul, al rimer, al epitetelor s. a. m. d.
 9

Poesia populara inseamna poesia cunoscuta, ras-

pindita, cintata, repetatg., iubita, amestecata cu viata,
innainte de a fi scrisa si care putea sa nu fie scrisa
si care, chiar cind e scrisa, nu e scrisa de aceia cari
ail facut-o si au cintat-o, ci de altii, cari sint prinsi
de curiositatea artistului on a omuluf de stiinta fats.
de dinsa. Adese on mai veche decit raspindirea de-
prinderii de a scrie la un popor si mai totdeauna
margenita la aceia cari nu obisnuiesc a scrie si pentru
cari chiar, pentru cetirea carora nu scrie nimeni, ea
satisface in forme care-1 sint particulare, care pot
parea naive, simple, stingace, dar care se pot ridica,
in parte si de aceia, pang, la cea mai superioara si
autentica frumuseta, nevoia sufletului popular de a-si
rosti musical sentimentele cele mai firesti ale omului,
precum si de a 'Astra amintirea acelor imprejurari
care 1-ail atins si framintat mai mult.
Cine a facut poesia populara ? (Poporul.) Poporul,
luat in miile sale de oameni, poate insd. flume re-
cunoaste felul sail de a fi in poesia pe care o pri-
meste si o pastreaza, ducind-o, cu multe adausuri si
schimbarf locale si personale, de-a lungul veacurilor.
Unul singur a trebuit sa afle insa cintecul. Acel
unul singur avea nevoie de dinsul pentru iubirea,
dorul, jalea, blestemul lui de atunci, si el nu inte-
legea sa pastreze vre-un drept de stapinire asupra
cintecului pe care oricine-1 putea intrebuinta pentru
o simtire asemenea cu a lui, cum el insusi ar fi fa-
cut-o daca ar fi gasit cintecul ce se potrivia cu starea
lui de atunci in gura altuia. Sail, daca e vorba de
balada, unul singur, un lgutar din vremuri, a gasit-o
in mintea sa la masa unul Domn si in acea vreme
de amintire tare, fiindca nu era carte s'o sprijine,
 .`

3 -

se gasiait alliT de tagma luT, cari o prindeau indatd

pentru a o putea cinta la alte ospete, cind Maria Sa
ar fi cerut, intre pahare, sa i se spuie ceva despre
cele ce. au fost pe vremuri cu ceT cari au stat in
acelasi Scaun si au luptat pe aceleasi plaiurl. Astfel
,cu vremea se amestecail aniT, faptele, oamenii si abia
daca se maT cunostea ceva din faptul primitiv in
ciudata impleticire poetica, in care tot mai multe
mote populare se amestecail. Despre baladd e vorba
in aceste studiT.
II. .
t.

Ospetele Domnilor nostri, ospete solemne, un fel

de serbarl nationale, sint firesti si deci foarte vechT.
Analele slavone ale luT Stefan-cel-Mare le pomenesc
:§i ele, la capatul biruintelor moldovenesti. Atunci
facu ()spat mare Mitropolitilor, adeca episcopilor
all ai vitejilor) deci cavalerilor (sal,. Facu atunci
()spat mare Mitropolitilor si vitejilor sal si tuturor
boierilor sal, de la mare pana la mic, si multe darurT
a daruit .atunci la toata oastea luT, si a fost laudat
Dumnezeil pentru cele ce ail fost... Acolo facu Stefan
Voevod ospat mare MitropolituluI si episcopilor si
boierilor sal si la toata oastea sa, si multi viteji a
flout atuncT si daruri multe a daruit atund si vest-
minte de mult pret boierilor sal si vitejilor si la toata
oastea sa, si pe tot! IT trimetea dupa cuviinta acasa
la el 4i irivata sa laude si sa binecuvinteze pe Dum-
mezeil, cad de la liumnezeil read cele ce au fost 1...,
1 Bogdan, Cronici inedite, pp. 38 si urm. Dupa luarea Chilies
se pomeneste numal de slujba bisericeasca, iar dupa lupta din
Codrul Cozminulul se reproduce intocmat mentiunea de la 4418.

c
 4

Oricum, n'avem cintece de-atunci. In zadar a cautat

Alecsandri sa inlocuiasca aceasta lips cu baladele
sale din epoca luT Stefan-cel-Mare, plazmuiri de
carturari, a caror alcatuire, me§te§ugita ca forma, dar
wall de recunoscut de orice spirit critic, am la
murit-o aiurea ' In zadar a crezut §i Hasdeil ca gd-
seste insu§T cintecul de lupta al lu! Stefan in cutare
manuscript, care nu e din acest timp si nu cuprinde
decit o incercare de condeiii a vre until calugar, --
daca este si aceia. Totue de sigur ca romaneste, §i
nu in limba Statului sail a Bisericil, in slavona ra
masa totdeauna straina, cintau aldutarii, zicead, fap-
tele de vitejie care abia se indeplinisera, cum nici
cintaretif de la Curtea panonica a luT Attila nu fa- -.
cead hexametri latini pentru a slavi stapinirea ma-
relul rege al stepel.
Cind Miha! Viteazul i T facu intrarea 'n Balgradul
Ardealulul, Muter! mergeail linga el, dupa mairturia
cronicarulul ungur contimporan, Szamoskozy, copiat
apoi de Bethlen Farkas, §1 cintecele lul nu puteail
cuprinde, intr'o asemenea zi, altceva decit povestire
isprdvii indeplinite ori amintirea celor pe care alt!
Domni rominT le savirsisera pentru a nu peri in veac.
Pe linga trimbite, tobe; fluiere se auziail altfel in
fruntea alaiulul glasurf romane§ti slavind faptele
noastre de rdzboia. Cu intovarasire de cobze Tiganii
lu! Voda ziceau balade.
Peste trelzeci de an! Paul Strassburgh trecea pe
la nol. Se opri la Curtea luT Leon-Voda, in oastea
caruia se maT aflail veteran! de-al lu! Mihal. I se facu
multa cinste si, intre altele, el putu sa auda, in dru-

1 Istoria literature; romaneVi in veacul al XIX-lea, III.

 5

mul spre Giurgiu, nu flume trimbitasi si tobosarT su-

nind din padurile vecine, dar si a cobzarT si cintareti 1
cari ziceau romaneste cintece batrinestY, cit li lua
gura 2.
Cind, ceva maT tarziti, Patriarchul Macarie de An-
tiochia, cu secretarul sail Pavel din Alep, venira la
,Curtile Domnilor nostri, eT luara parte la multe mese
oficiale, fara sa auda insa, fie in Iasi' lur Vasile Lupu,
fie in Bucurestii luT Mate Basarab, cintec popular.
Nici, cin din Ajunul CraciunuluT musicantil luT Mateiil-
Voda mersera pe la boieri si. VladicT, cu lautele, to-
bele; fluierele, pentru a li ura astfel serbatori fericite
calatorul nu auzi rasunind accentele baladeY, orl n'a
crezut cu cale sa insemne acest amanunt in descrierea
sa 4. NicT trimesul ardelean la nunta Marie, fiica luT
Vasile, cu cneazul Radziwill, nu stia decit numai de
musicT si jocurYA, iar nu de cintece batrinesti anume 5.
Dar cind, in tulburarile care incepura 'ndata. dincolo
de munti, osti romanestI luptau pentru un Craiti im-
potriva celullalt, la'utariT ziceau linga steagurl aviersul
fete care si-a pierdut caprele in mung, °. *i Andreias
Frank din Sibiiu, aflindu-se la dieta din Osorheiti,
.cind intrara aT nostri calari, a putut sa auda ca,

1 Citharoedi et musicorum chorus.

2 aQui valachica lingua patrium carmen pleno gutture canta-
bunts ; .i in Cipariii, Archiv, p. 14. .

. 3 Calittoriile Patriarhului Macarie, trad. Emilia Cioran, p.82.

4 Tobe, trimbite, fluiere la masa domneasca se pomenesc si la
,p. 85. Si la dantul pomenit la p. 106 se vorbeste de afluiere si
alte unelte musicale». V. §i p. 138.
5 SincaT, 111, pp. 67-8.
'5 V. Mon. Comitialia Transylvaniae, XII..

ar,
 6

pe cind musica militara a lui loan Kemeny CalvinuP

innalta cu evlavie un Psalm, din ceata lul Constantin-
Voda Serban rasuna plingerea fete ce nu-si putea
gasi caprele, cine §tie ce poveste intretesuta in
balada trecutului nostru 1.
." Cind, catre 167o, Dosofteiti prefacu Psaltirea in
versuri, ceia ce-1 indemna la cintecul sfint, pe care-}-
prefacea in romAne§te nu fara adausuri, eraii §i aceste
balade, al caror ritm se datore§te insa numai me§-
tesugului sau. Cind, dupa fuga lui Constantin-Vodd,
Cantemir, marele Craiti al Poloniei Joan Sobieski pe- '
trecea in Iasi dind ospete osta§ilor sal, el parodic
obiceiul cintecelor de vitejie ce se spuneaii la masa
Voevozilor, cind incepea sa cinte in batjocura celur
ce-§i parasise Scaunul :

Constantine, fugi bine (sic),

Nici al Casa, nits al masa,
Nice draga jupaneasa... 2.

Tot pe atunci, cintecul batrinesc gase§te cea d'in-

pretuire a lui de istoricul cel mar bine pregatit .-
1, al timpului, Constantin Stolnicul Cantacuzino, care,
cautind sa-§I adauge din toate izvoarele informatie
asupra trecutului romanesc, se ginde§te §i la acesta.
Nu afla insa ce-1 trebuia, si el scrie deci cu despret
ca cnici den cintecele carele vestesc de vitejli au
de alte fapte ale Domnilor §i altor vrednici °amen%
ce au lucrat, care-I dupa la lautari §i dupd la cart
cintatori auzim, putem §ti ceva§1, ales ea §i acelea
nu numai ce, au lauda mai mult, au hulesc, decit
-I

1 $incal, Ill, p. 124.

2 Dimitrie Cantemir, Vita Constantini Canter4yrii, p. 43.

to.

. '
 7
N

cele ce este a fi, ci $i foarte imprastiat i prea de

scurt pomenesc lucrul, si far' de nicro orinduiala sail
tocmeala 1.) Insemnata notita si din doua alte puncte
de vedere: ea arata ca nu numar lautarii, ci i a cin-
tatorf romini, sateni, snail cintece batrinestr Si ca,
pe linga lauda vitejier Domnilor cari le cereati la
masa lor, eraii si de acelea care satirisail Domniile
rele i vesniciati ura cu care un timp incunjurase
fiinta stapinitorului.
Cronica lui Neculce, boier moldovean din gene-
ratia care urmeaza pe a lur Cantacuzino, cuprinde
i o cseama de cuvinte,, un numar de adausurr la
vechea traditie istorica a MoldoveY. Povestitorul n'a
putut avea nicro marturie scrisa innaintea ochilor.
El a trebuit sa iea decr aceste stirs din graiul .po-
.-
porulur. Acesta pastreaza oarecare amintiri, de obi-
ceiil foarte terse si amestecate, deSpre faptele de
demult. Dar nu de aid a luat Neculce stirile sale.
E de ajuns a observa cu luare aminte tonul, carac-
terul, tesatura lor, acea nota sentimentala, roman-
. tica, prin care se deosebesc cele mar multe, pentru
. a recunoaste de unde yin. Hatmanul lui Voda Can-
temir le-a cules, vadit, din cintecul batrinesc, pe care
deatitea ors, la mese domnesti orb in drumurb de
ostas, a avut prilej sa le auda. Si ingaduinta lur fata
- de cel cari nu vor crede ace cine va vrea sa le
creada, bine va fi, iara cine nu le va crede, iarasI .

bine va fi ; cine cum IT va fi voia, asa va face, 2

ne ajuta oarecum sa recunoastem aceasta. Astfel decr,
din balada vine povestea cladirii manastirif Putna,
1 Operele lui Constantin Cantacuzino, Bucure§ti, 1901, ed.
Iorga, p. 65.
2 Kogalniceanu, Letopisit.e, II, p. 178.

>
 8

cu sagetarea luT Stefan-Voda cdintr'un virf de munte)

§i cu sagetile copiilor de casa, din care una ajunge .

prea departe §i aduce moartea arca§ulul tinar ce

indraznise prea mult ; de acolo legenda aceluia§i
mare ctitor al MoldoveT pe care o mama eroica nu-1
lasa sa intre in cetatea NeamtuluT dupd infringere,
cce sa se duca in sus, O. strings oaste, ca izbinda
va fi a lui} ; apoi povestea sihastrulul Daniil, care
sfatuie§te pe Domnul, prins de indoiala, sa nu in- r
chine tara la Tura ; §i povestea despre Purice care
se face cmovilita) ca sa aiba cum incaleca Stefan
ramas pe jos, §i aceia a luT Purcel care ara Dumineca
in margenea Vasluiulul cind Voda, pe atit de evla-
vios pe cit de viteaz, se gala a merge la biserica;
poate §i amanuntele despre suferintele Le§ilor inju-
gati dupa stra§nica for infringere la Dumbrava-Ro§ie
sa aiba aceasta origine, cum o au, de sigur, ccu-
vintele, despre Petru pescarul care viseaza la Domnia
MoldoveT §i visul i se impline§te, despre popa din
Piatra care-1 sageteaza in fuga, despre saltul Sulta-
nuluT peste trupul luT Rare§ cculcat la pamint, in-
, valit intr'un herald>, §i, maT tarziii, despre fata luT
Radu-Voda fugita cu o sluga §i pe care domnescul
eT tata o afla cla fintina ce se chiama Fintina Cer-
bulul, linga podul de lute.
Ceasul de peire venise, de altminterea, Inca de
mult pentru balada de ospete domne§ti. Dimitrie
Cantemir, care arata ceremonialul din Moldova, ca
§i secretariul venetian Del Chiaro, de la care putem
afla pe al Terii-Romane§t1, nu-1 maT cunosc. cMusica
de tail', cmusica turceascal, acestea se and singure ,
la masa, pe cind afara tunurile bubuie. Ceremonialul
imparatesc constantinopolitan a patruns acum §i la
 9

nor, §i astfel de vechi datine nu se mai potrivesc

cu zadarnica maretie fara temeiii a timpurilor noun.
Batrinul laza§ Constantin Cantemir, care va fi auzit
multe cintece in ratacirile lui de osta§ sarac, ori,
dincolo, Antonie-Vocla din Popestr, alt batrifi de tail,
care cuno§tea insa prea putin oastea si n'avea cu
ce intinde, in saracia §i zgircenia lui, mese marl,
acestia vor fi fost cei din urma Domni cari sa se
fi bucurat de a lautari, si a cintatori).
Intr'o forma carturareasca, datorita unor boierinasi
infruptati cu cultura, se infatiseaza cintecele, mai
noun, despre moartea Brincoveanului, despre luarea
Hotinului in 1769, despre arderea Galatilor in acelasi
an, despre taiarea in 1778 a boierilor Bogdan si
Cuza si in sfirsit despre moartea generalisimului rus
Potemchin 1. ,

III.

Cu balada a inceput, in Apus §i Rasarit, adunarea

poesiei populare. a Ramasitele din poesia veche2, ale
episcopului scotian Percy samand cu cintecele noastre
batrinesti, §i rostul for fusese acela§ia 'Astra o tra-
ditie istorica nescrisa ; si chipurile, faptele trebuiati
sa se potriveasca, vechea noastra viata de munti si :1
vai, cu Voevozi in lupta, fiind asemenea cu viata
(Muntenilor, highlanderilor, din cpartile innalte),
ale Scotiei, unde se traia viata de familie, de sentintie
(clan) in acelasi fel ca si la noi. Si viata spaniola
v de lc margene), tot lupte cu Paginii ce stair in
1 V. 1st. lit. rom. in secolul al XV111-lea, II, p. 463; cintecul
.despre peirea Galatilor, in Convorbiri Literare, IX.
 ,

10

preajma acolo ca si la nor , care se oglindeste in

romancerul, culegerea de romante anonime populare,
din care se iveste chipul lur Cid, sidul, Domnul '
41uptator, nu e departe ca obiceiurr de vechea viata .

romaneasca, si pentru nor comoara de cintece din

popor a marelur cugetator Herder, care intelegea
sa faca a se cunoaste popoarele prin aceste cglasurr)
ale for 1, e mar aproape de suflet decit pentru altr
cetitorr.
In sfirsit cind, la Sirbr, Vuc Caragicr da la lumina,
in Viena, balade 2, in care se cuprind povestr de
iubire, de lupta, de razbunare, de blestem, manifes-
tare artistica a unur popor focos, neastimparat, viteaz,
aceste cintece batrine§ti ale vecinilor de peste Du-
nare sint in cea mar strinsa legatura cu ale noastre 3.
Peste putin cintecul popular 'balcanic, de care se tine '
al nostru asa de mutt, confundindu-se adese orr cu
el in ce priveste unele categoric de subiecte, se in-
fatiseaza si in forma greaca, data de filelenii francesr
din timpul razboiului dramatic pentru independenta
Eladel, Fauriel si Marcellus. Mar tarziii numar, prin
culegerf acute in Bulgaria chiar, s'a cunoscut balada
celorlaltr vecini slavr de peste Dunare, cu care pang
acum flume G. Dem. Teodorescu a asamanat poesia
noastra narativa.
Cind sail cules mar intaiii la nor cintecc, alegerea
a cazut asupra celor de dragoste si dor, care necon-
1 Stimmen der Vaker..
2 Srpsche narodne piesme.
3 Culegerea lui apare la 1814 ; editie Ilona 4841-6, 1863-6; "
cea maT pout, Belgrad. 1891 si urm. V. Steph. M. Okanowitscb,.
Die serbische Volksepik i7n Dienste der Er:iehung, test de doc- .

torat la lena, 1897, p. 29 0 urm.

Y
 ..
11
, tenit, in veacul al XVIII-lea, inriurit de poesia erotica'
din Apus, au fost cerute si bine platite de boieri, la
mesele for de familie si la petrecerile for intre prie-
.tenr. In hirtiile lui Nicolachi si Iancu Vacarescu sint
astfel de bucati copiate dupa lautari. Cam pe acelasr
timp Barbu Paris Mamuleanu se inspird de cintecele
de betie ale poporului in prelucrarile sale care nu
I
sint lipsite de haz si chiar de foc. Pang. la prefacerile,
imitarile si nascocirile frumoase ale lui Alecsandri, un
singur om avuse in mind balade romanesti, pe care
nu le culesese el : Gheorghe Asachi, care le copiase
. de la Caragici, cu care avusese prilej a se intilni pe ,
vremea cind petrecea si el in Viena. Si culegerea
maramuraseand din 1821, care se pastreaza in biblio-
teca de parohie 1 din Cornestr cuprinde, dupa cit se .

pare, numai bucati lirice.

Dupd Alecsandri se indreapta preotul bucovinean
Marian, care schimba insa prea putin 2 ; mar larga
'
'

e partea de adaus la tinarul student ardelean At.

Marienegcu. Cu G. Dem. Teodorescu, om din alta
generatie, daca e rare orr gust in redarea poesiei po- ..
pulare, si mar niciodata critica, se vede tendinta,
netagaduita, de autenticitate,.care nu merge insa asa
de departe incit sa tagaduiasca Maxima baladef lui
Alecsandri, pe care criticul evreu Schwartzfeld a ata-
cat-o din alte puncte de vedere deck al constructiei
cinteculur batrinesc. Balade maramuresene, din acel
Tinut, din fericire ramas in urma si in aceasta pri-*
vinta, in cintarea lui, s'atl dat cu pricepere de
par. Tit Bud in culegerea sa tiparita de Aca-
demia Romina. Culegerea d-lur,, N. Mateescu din,
1 V. Birlea, Inscriptii, in Studii. gi doc., XVII, p. 76 §i urm..
-
 19

Rimnicu-Vilcii are marele merit de a fi reprodus

exact balada pastrata credincios, in toata frumuseta
si puritatea ei veche, de teranil vilceni ui argeseni,
$i ei dintr'un Tinut ferit de prea multe atingeri. Iar
in bucatile, multe i felurite, pe care le da invata-
torul Suceveao, din Moldova muntoasa, din ocrotita
vale a Bistritel, cu terani Inca dirji i mindri, se
poate prinde decciderea, prin confusie gi vulgaritate,
.a baladel. / ar

Iv.

Tendinta lui Alecsandri era sa dea neamului nostru,

pentru marirea lui in strainatate Si imbarbatarea lui
innauntru, un ciclu desdvirsit de legende eroice, care,
incepind cu Bogdan, descalecatorul Moldovei, sa se
mintuie numal cu Constantin Brincoveanu, alcatuind
astfel o istorie epica a Domnilor. Ea ar fi corespuns ,
astfel pal-0i mai vechi i cu mult celei mai insem-
nate din poesia narativa a vecinilor STrbi.
Am arAtat in alta parte cum a procedat Al, nu ca
falsificator, precum s'a pretins pe urma de inviersu-
natul sail critic evreti, ci ca patriot care, intr'o vreme
iipsita de critica si bogata in mistificari nevinovate,.
intr'o vreme stapinita de scopurile estetice ale ro-
mantismului, a crezut ca foloseste natier sale. Mis-
tificarea lui a reusit, nu numai in strainatate, unde
traducerile, fara a fi, pe departe, asa de multe ca
ale baladelor sirbesti, n'ati lipsit, dar si in tarn chiar,
unde pana daunazi, pana astazi chiar, in cele mai
multe cercuri, poesia populara se cauta, se recunoaste
si se admira in Alecsandri.
,. Nu e greii a se dovedi ca marele poet al genera-
.

.%
 13

tier revolutionare nu s'a multamit numar a impodobi,,

a adaugi, a curati, ci a creat de-a dreptul, din mintea
lul, stapinita de anume ider contemporane, cu sad..
fard basa unur element popular autentic, balade care
sint ale lur Si numar ale lur. Ele trebuie, toate, des-
partite de comoara eposulul popular pentru a le incor-
pora, ceia ce n'a facut nicr poetul, care credea in durata
ilusier ce produsese, nicr altif dupa dinsul, la opera
originals a lur Alecsandri.
,
Dar se pune intrebarea : Balada populara, in le-
gaturd cu viata, cu faptele, cu biruintile §i iubirile
Voevozilor, se poate ea caracterisa mar de aproape ?
Aceasta balada nu e doar fixata °data pentru tot-
deauna. Ea' traie§te in vremuri Si dupa vremuri, in
oameni §i dupa camera. E nota cu fiecare om noil
care o cinta, i trebuie sa fie adevarata si pentru
fiecare epoca noun care o asculta. Ea primeste ider,
cunostinte, sentimente, fapte, straine- vremil in care
s'a nascut pentru impodobirea unur ospat do m nese
pentru pomenirea uner ispravi de vitejie. Nu se poate
gasi un mester a§a de mare in osebirea horbotei de
urzeala, incit sa poata statornici tot ceia ce e mar
vechiti, mar autentic intr'o balada, sa traga din noil
contururile care s'ati tot §ters cu timpul.
Balada se cinta, sail, mar bine, se zice. Zicerea
aceasta e o recitare melodica. Putem,spune ca partea
de cintec intovara§e§te partea de poesie, o rechiama
.

in Mintecdcr altfel omul nu e in stare a da nimic,

o intretine, indemnind §i incalzind pe czicator), o
adauge i o preschimba insa, prin caldura creatoare
care-1 cuprinde pe acesta incetul cu incetul.
0 rimy prea neteda, repetata la fiecare pareche.

ti
 .-
14

de versurr, ar fi o piedeca. Prea s'ar cere mult de ,

la acela care zice, daca ar fi sa stie pe de rost atitea --

balade. De fapt sint rime pe care le intilnesti in

acelasi cintec dat de oameni deosebitt. Ele sint niste
cuceriri tehnice asa de insemnate, incit nu se pot '^
uita lesne. Plac prea mult pentru a nu se opri
in amintire. $i ele sint de folos, slujind ca niste
puncte de orientare si regasire.
Iar intre dinsele se deapana balada, in sunetul
incet, discret, umbrit al cinteculur, nu in saltul eroic
al rimelor indraznete, ci lunecind de la un vers la
altul pe forme comune verbale, care se pot inlocui
cu cea mar mare usurinta. Cintecul da ritmul, el
statorniceste lungimea si felul versului, peste rimele
cele mai dese, care se preschimbg. necontenit intre
sine, povestea se desfasura, bine ritmata, potrivita pe
deplin cu acel cintec calauz si tovaras, care merge
el innainte si face ce vrea din ce vine dupa dinsul;
iar, din loc in loc, fulgera o rimy rara,aratind cin-
taretulur ca nu s'a inselat, ca, da, acesta e drumul
cel bun, ca., fail a merge tocmai pe tocmai in ur-
mele innaintasilor sal, el a atins punctul care trebuia
atins si de unde calea se lamureste mat departe.
Cetiti prefata culegeril invatatorului Vasiliu, ur-
mariti cu °Child critic baladele culese de dinsul de
la o ruda care, °data cu bucuria de viata si lipsa
.de nevot a tineretel, zicea, dar acum, nevasta cu
multe nacazuri, nu mat zice, oil de la un batrin
care a trebuit sa fie cultivat, curtenit, ispitit la cintec,
ca sg: mar incerce cu bietul luT glas stins ceia ce-1
facuse cunoscut.si de lauda cind era un flacaii voinic.
Vetr avea, paging. cu paging, rind cu rind, ilustratia
celor" spuse aicl. .
 ,

, 45

Dar antime tipuri se pot alege din comoara neorin-

1 duita si de valoare inegala pe care dat-o iu-
birea de frumuseta a poetilor, curiositatea de viata
original' poporala a romanticilor, ambitia on dorinta ,4

de a folosi a carturarilor in apropiere de popor, ten-

dinta de-a ajuta la intemeiarea feet stiinti noun a
folcloristilor, culegind si reproducind, de la batrini,
de la fame, de la Tigani ca G. Dem. Teodorescu,
care scrie supt dictarea Solcanului, clautarul Brailer),
dupg un sistem on dupg altul, cum se intimpla, in
lipsa until indreptariii si a unet discipline. Aceste
tipuri trebuiesc statornicite pentru a ne putea in-
drepta in sfirsit prin haosul de frumuseta si trivia-
litate, de autenticitate si cirpeala care ni sta innainte.
Numat dupa ele se mar poate incerca o clasare, o
gradatie, si se poate face in adevar ceva care sa sa-
. merle cu o restituire.

V.

Le aflam si in balada domneasca. Dar in masura

foarte scazutg, intre altele si pentru ca numat din
citeva Tinuturi : Vilcea, Muscelul, Vrancea, Suceava, ,

Neamtul, Dobrogea, unde balada a fost mai mult adusa .

din sus, de la munte, a vem culegerr. Si, al doilea,
pentru ca adunarea ei a fost foarte tarzie, nu, ca la
Sirbi,intr'un timp cind mar dura epoca vietir fara Stat
si fara scoala, si care acolo mai trebuia sa tie destul
timp si pang astazt nu s'a ispravit pretutindent, ci
dupa ce aceasta viata patriarhala Douse loc vietir
calauzite si stapinite de sus, dupa alte norme decit
cele stravechT, ale traditiei nationale. .
 -7 l6

La inceputul veaculuT al XVI lea o Sirboaica din

neamul stapinitor al Despotilor, ale caror fapte le
cinta o epoca intreaga a epiceT for nationale, ajunge
Doamna Terir-Romanesti, ca sotie a luT Neagoe-Voda..
Pe acel timp cintecul batrinesc era Inca deosebit de
cautat la veciniT nostri de peste Dunare, si calatorii
apusenT mai atenti, ca Benedict Curipesici, Verancsics
si Gerlach, spun anume, numal dupa cutreierarea
citorva sate din cale, ca se maT pomeneste numele
eroilor baladeT sirbesti 1. Dana si la inceputul yea-
, culuT urmator < Sirbi cintareti strabateati cu guzla for
toata Polonia si cintail la Curtile nobililor poloni,
si anume a Cazacilor din Rusia Mica), fel de fel de
cintece despre ispravile eroilor sirbi si poloni Q, ni
putem inchipui lesne ca astfel de oaspetl, bine pri-
mitT si ascultatr cu bucurie, pe alocuri nu fara duioase
lacrimi de dor, de Doamna teriT, nu vor fi lipsit la
Curtea luT Neagoe-Voda cel intelept, care pretuia
insusi asa de mult si cultura slavo-bizantina. Cind ruda
Militel, < Despina 3 Elena, ajunse tovarasa lui Petru
Rarer, Domnul moldovenesc, aceasta nu va fi ramas
iarAsT fara inriurire asupra treziriT legendelor despre
Stefan-cel-Mare si chiar despre Bogdan vinatorul
care intemeiase Moldova.
Cad, in adevar, nu poate fi fara insemnatate faptul
ca niclun cintec batrinesc muntean nu stie despre
ctitorii §i razboinicil cari stapinira in Arges, Cimpu-
lung si Tirgovite prin veacul al XIV-lea si al XV-lea.
Mircea-cel-Batrin a trecut, cu toate ispravile lur, fara
1 Thomir R. Gjorgjevie, Zur Einflihrung in die serbische
Folklore, Viena, 1902, pp. 5-6.
2 Ibid.
3 Fata de Despot.
 17

urmg in sufletul poporulur. Cruzimea lur Vlad Tepes

a lasat anecdote grozave pentru povestirile Sasilor
si Rusilor, iar pentru nor nu, cu tot bogatul material
tragic, potrivit pentru stralucite desvoltarr epice, pe
care viata sl fapta lui crunta it cuprinde. Framin-
tarile Domnilor din cetatea Dimboviter cu Stefan- ,

cel-Mare si povestea de dragoste furtunoasd a Doamner .

Maria, fiica frumosulul Radu, n'ati facut sa tremure

coardele vre-uner alaute. NicT bunatatea, cucernicia
de Patriarh a blindulul Vodg Radu, care, dus in caruta,
stra.batea sate si tirgurl impartind dreptate, n'a fost
laudata la ospete in viersul, intovArgsit de alciutcl,
guzla nationala, a vechilor nostri czicator1).
Neagoe apare, cu toata slaba lur insemnatate, ca
intaiul Domn care s'a invrednicit de cinstea, hemu-
ritoare si ea, a cintecului. Precum Moldovenii cintaii,
in legaturg cu balada, cunoscuta, a Sirbilor despre
intemeiarea cutarui din orasele for vestite, povestea
arcasilor cari prin sagetile for ad hotarit unde va fi
Putna, manastirea lui Stefan-cel-Mare, astfel la Mun-
tent a rasarit, dupa faptul, impresionant pentru popor,
. al sfintirif mangstirii de la Arges, o balada asama-
-. natoare, un alt cintec de manastire noun, de mare cti- .
torie domneascg ' Ca adaus la cintecul moldovenesc
al cgrui inteles ni 1-a pgstrat Neculce, aid e vorba
de un copac ce ocroteste : ccetinul,, cnalt si ras-
firat). Intr'o variant intervine si icoana din scor-
burl, minunata icoana din pAdure, care apara si
asigurg pe drumet, si de aceia se §i gaseste atit de
adesea orl prin codriT nostri cei mart. Dar mar ales,

1 Precum se vede, la not nu e vorba de un crag ce se c16.-

. degte, ci de uu lacag bisericesc ce se innalca.
2
 '
,

18
L
eiacolo ca si aicT, e vorba de viata tinara, nevinovata
care trebuie sa se jertfeasca pentru ca o piatra sa
se tie de alta piatra si duhul nimicirit sa nu sfarme,
noaptea, ceia ce munca de ziva a putut sa innalte.
Plinsetul, uman, al mameT, sotia luT Manole mesterul,
care, prinsa 'n zid, isT jaleste copilul, nu face parte
din Male miezul tragedieT populare, precum nicT
povestea, ceruta de morala crestina, rasplatitoare, a
mesteruluT care piere incercind a se ridica pe aripi
de (site si sfoare} in naltul cerulul, ceia ce ne
trimete pana departe, la batrinul mit al lut Icar cel
indraznet.
Neagoe apare insa si in alta infatisare decit aceia
de bogat i evlavios ctitor, in jurul caruia, a cucer-
niciel si marinimier caruia se invirte aceasta balada.
NicT aid insa nu e o drama din insasi simtirea, din
viata insasT a DomnuluT. Data aceasta, Neagoe e
Negru-Voda 1; el sta. in Scaun si impotriva lut rasare
cineva care dupA dinsul a ajuns in Scaun, dar care
si in timpul stapiniril sale poate va fi facut O. se
vorbeasca de el. E Mircea Ciobanul.

Persoana adevarata a acestuia e a until mare ne-

gustor de or si berbecT de pe plaiurile noastre pentru
tirgul turcesc al TarigraduluT. E un gelep, un cioban
I-
in stil mare si cu cistigul potrivit. Poporul insa a
inflorit in jurul insusirii obisnuite a ciobanului si a
dat astfel fiulul domnesc al luT Radu-cel-Mare, pas-
trindu-T doar pielea alba a odrasleT de Voevod, ca- r
masa neagra si alte atribute ale pastorului sarman,

1 Schimbare din Negru-Voda, Neagu-VodA, dupa ce numele de '

Neagoe nu se mai intrebuinta la noi. .
 s. .
19
, ,

.uitat in munte. Darceia ce arata autenticitatea le-

- gender cintgretul §tie cele doug mijloace de recu-
noastere ale until' flu de Domn : semnele de pe trup,
care aid' tree, poetic, si prin haing :
" ,
In pieptu -T soarele...,
In spate luna,
§i cartea de marturie, tainica adeverintg, asemenea
cu dovada ascunsA a casatorier lui Petru Schiopul cu
roaba sa 1, hrisovul sail, cum zice singura varianta
pgstrata 2, tristovul,. ,
, .

E foarte interesant ca avem o balada moldove-

,, neasca din acelasi timp, al lul Steanita si al lui
Petru Rares. Vartic se chiama eroul, Si cunoa§tem
pe Hatmanul Petru Vartic, poate Armean de obirsie,
om priceput, invatat Si harnic. In balada e vorba
lasind la o parte tineri in curent ca aceia care
amestecg. pe Caimacamil de moda turceasca in aceastg.
povestire poetica din ciclul eroic , de Stefan Voda,
.care vineaza malt, ca §i cel adevarat, de sigur :
.7 0

Cind fuse Viner'ea2Mare,

* Pleca Voda 'n vinatoare,
de Doarnna, care se pierde dupg Vartic, om de Curte.
ce .tie rostul ospetelor, de acesta insult, care cautg
vre-un mijloc sa scape de aceasta dragoste pri-
mejdioasg, si de razbunarea unur Domn crud, care
cearca pe sotia sa pentru a vedea ce i se oglindeste
pe fata la vestea ca Vartic a fost spinzurat. SA nu
uitarn de traiul rail intre *tefanita cel adevarat §i-
1 Hurrnuzaki, XI. -
2 In Baladele d-lul C. N. Mateescu, VMenil -de- Munte, 1939.
 ,
'l. 20
%,

Doamna Stana, flica lui Neagoe, §i de moartea luf

silnica, datorita, dupa cronica, otraviT date de insasf
mina sotiel luf jignite. .
VI. '

. Mihnea cel Turcit, om crud, a carur amintire putea

fi pastrata prin varsarile de singe, mai noua, ale
omonimului sad, caruia i s'a gi zis : cel Rau, e primit
in ciclul epic domnesc pentru jertfirea unui boier
bogat, Oprisanul din Stoieneetr, cel cu turmele multe.-
Cum se vede, e vorba tot de vremea in care rostu 1
bogatief statea in numdrul oilor 1i cirezilor. Un Armas
hain e a treia persoana in drama' .
Ceva istoric e fara indoiala si in balada munteana ,
a lul Mihaf-Voda care tale pe boierl. Stim ca. Vi-
teazul nu s'a infrinat nicTodata de la rasbunarea sin-
geroasa impotriva acelora dintre sfetnicii saf pe cari-i
banuia de tradare. La uciderea lui Radu Calomfi-
rescu daca 1i numele nu e adaugit Si prefacut de
Alecsandri se reduce cintarea faptelor lui Mihai de
catre popor. Cintareful 'sad pe intelesul tuturora 1-a
avut Cuceritorul din rindurile Grecilor ce-1 incun
jurad, si astfel Stavrinos Vistierul, inspirat de cin-
tecele despre Stratiotf, din Morea 1i Creta, produse ei

poesie populara a ispravilor luf Mihai 2. .

acestea de cintecele despre vitejii sirbi, a dat singura ,-

Un Iancu-Vorla apace in balada (Letinuluf bogat

care -$i marita fata cu o deosebita stralucire.
L Nu trebuie sa ne gindim la Iancu Sasul, care, de
ei se primbla prin Iaer in sanie de os i avea la in-
1 Se afla si la Alecsandri si, splendid prelucratA, la Baronzi.
2 Papiit, Tesaur, III. _ -

,
 .; .

s,

21

.ceputul vietii sale o poveste de dragoste intre Petru

Rare§ §i frumoasa Sasoaica din Bra§ov, de §i, in
sfir§it, a perit de sabie, la Lemberg, ca §i loan-
Voda Potcoava, pe care-I slavesc cintecele Caza-
cilor, n'a trezit nisi intr'un fel sentimentele popo-
rului. Si acest (Letin, = Rominir n'ati avut a face
cu Lelia catolici decit prin ora§e §i in masura foarte
mica, pe cind Letinul, mai ales Ragusan, joaca un rol
precumpanitor in bogatia negustOreasca a Peninsulei
Balcanice §i numele de Marcu§or al Letinului,
care se amesteca, trimetindu-ne la vechiul (Crai§or,
din al XIV-lea veac, ni arata o provenienta trans-
dunareana. Astfel cIancu-Voda, e acel ce a fost
cintat indelung, cu admiratie §i recuno§tinta, in Bal-
canT, cari 1-ail vazut trecind in fruntea o§tilor cre§tine
biruitoare ca sä faca iara§T imparatie credincioasa
in Tarigrad : deci Joan Hunyady.
,

.(Copilul) ,
(Mitt Cobiul'
.

Alecsandri aude sau talmace§te

e viteazul care se lupta cu Ungurul in
codru §i-1 rapune, ceia ce near trimete la vremi
de anarhie in care viteji, romini §i unguri se lo-
u prin poiene, deci la navalirea lui Gabriel Bd.-
thory in 1610 -11 la nor, impotriva lui Radu $erban.
Nu e Inca vremea haiducilor, cari au a face cu Grecl,
Turd §i potera§r. inteo alta balada a Miulur se ive§te
§i un Stefan-Voda. El umbla dupa sora Miulur, §i
acesta ispite§te pe Domn la el §i-1 pedepse§te cu doug.
palme. Tot un Stefan-Voda are in fata luT pe hai-
ducul Corbea, care in cutare versiune e ca, mar
tarziu, de fapt, Iancu Jianu un fost boier, un Pa-
harnic. Prins, e inchis, mama -sa-1 plinge, §i vrednicia
Jur, ca §i iuteala minunata a murgulur nazdravan, a 7tc

I.-
 -
,
,, -

r
,7
00
,,
rosuluil, care nict pe Voda nu-1 sufere 'n spinare, ii
face iarasi voinic slobod. ,

Aid fireste ca $tefan-Voda nu mai e unul care

sa poata fi recunoscut. Numele, asa de obisnuit in
. Moldova, dupa Stefan-cel-Mare si pentru Stefan-cel- 1

Mare, pluteste singur asupra unor povestiri dintre

care cea din urma poate fi si din vremea haiducilor
veacului al XVIII-lea. in nuanta de despret care
intovaraseste pe acest Stefan, muieratec si nepreva-
zator, cutezator si slab, s'ar putea vedea mat curind
tot $tefanita, cel care n'a ajuns niciodata barbat
stapin pe el si care a scazut si prin zbuciumul unor
patimi prea marl pentru puterea si menirea cella ce
le cuprindea in el. I ...

" VII.
Intre baladele noastre sint unele, putine poate
ar fi mat multe daca Tinutul unde s'ati nascut si au
fost cintate cu mindrie, ar fi fost cercetat mai de mull
si mat harnic , care ni infatiseaza lupte cu Tatarii.
Aceste lupte se §tie unde sail dat. Cer amenintati
de prada hordelor erati Rominii de la Nistru si de
la Dunarea-de-jos. De la o vreme, la inceputul yea-
cului al XVII-lea, pentru a se opri incercarile de
rascoala ale Domnilor nostri, pentru a-i tinea supt
:- ochi si in frill, Nogai de-al Hanului au fost asezati
in acest Bugeac dintre cele trel ape, Nistrul, Du-
'Area §i Prutul. Acolo a stat, avindu-si centrul in
largul sat asiatic al Causanilor, o mare parte dintre
Tatar! pang la imputinarea for prin razboaie si la
hotaritoarea izgonire de RusT, in veacul al XVIII-lea,.
..
innainte chiar ca Tarul sl fi pus stapinire pe Ba-
sarabia. _
'
- .

/, - A 1
 23

Nogail traiaa din munca robilor cretin si din

prada in dauna altor crestini. Une ori calaretii sal-
bated patrundeati pang. in adincul Tinuturilor mus-
calestr, polone, unguresti. Alte orT, cind nu era raz-
boiii si astfel de pacate ale jatului eraii prea aspru
oprite de Turd, stapinii lor, Tatarir cautaii hrana si
imbracaminte prin vecinl.
Acestia trebuiaa sa iscodeasca mijloace noun de
a se apara. MoldoveniT le gasira pregatind anume
pentru apararea MargeniT de catre Bugeac pe teranii
liberi, ostasi cu drepturi si scutire, cu traditil si
mindrie, din Codrul Chigheciului, de o parte si de
alta a Prutului, in partile Covurluiului ;ti Falciiului.
Acestr Codreni erail in vesnica lupta si, dupa cite-o
isprava norocita, la ospetele din poiene, se gasiati
cintareti cari sa zicci ispravile voinicilor Codrului.
In culegerea luT Alecsandri se afla unul din aceste
cintece batrinestr ale vrajmasiei necurmate dintre
Codreni si Nogar. Acest cintec al luT Grue se in-
. timpind, intr'o forma autentica, fara adaugiri si schim-
bad, si intre baladele d-lui Vasiliu. Grue, cfeciorul
de om,, trece aici Prutul si afla pe insusi Hanul,
, ...Domnul eel tatarese
Cu oaf mid ca de Oink
t Cu puterea lul haina,
care,' cum se si intimpla in adevar, dupa dreptul eel
mar sfint al Tatarului : -
; .

Taie Rominit din tarn r

Fara leaea de crutare. ; ;

Grue vrea sa rasbune indelungate suferinti si in-

fringer', si a pus in gind
 c

24 --
.g.
.1 Ca pe Tatar sA-I doboare,
. SA-I bats §i sa-I omoare.
Lupta se da, si Rominul rasplatitor invinge.

Vor mar fi fost astfel de balade in timpul, nu

tocmaT departat de not pe la 184o ,
cind viata
Codrulut, osebita, asigurata, inzestrata cu privilegil
§i in stare a se apara si singura, se mat pastra Inca,
dind lul Alexandru Mavrocordat, un prieten al lul
Alecsandri si Kogalniceanu si un colaborator pe ne-
drept uitat al <Romanie Literare,, acele frumoase
paginl in care se oglindeste ultima infatisare a acestor
°amen! vrednicT, temuti aparatorl al granite celet 3
mat bintuite de primejdie. . .

. ,

Codreanu se chiama o alta balada, foarte raspin-

dita, care e in aceiasT strinsa legatura cu viata acestor
Tinuturi. E vorba de un haiduc, dar de unul care
nu samana cu cellaltY. El pindeste pe Mocanl si-T
despoaie de ban!, de arme, de turme, de cal. Intl!.
nirea Codreanulul cu Mocanul e subiectul cinteculul.
Si el corespunde hdevarulur istoric. De la o vreme,
in cea d'intaiil juma.tate a veaculul al XVIII-lea, Mo-
canil ardelenl se vad asezatT in partile Vrancil panA
prin Casinul BacauluI. Eraii lasatT de stapinil de
muntl a pasuna pe plaiurl, si Domnia, bucuroasa de
venirea lor, nu-T lovia cu taxe prea grele. 0 suma
de acte in condica luT Constantin-Voda Mavrocordat 1
it arata dincolo de Siretiii, in asezarile for vremelnice :
de acolo el treceati, incheind invoiell cu alit stapinT

1 Studiti gi Documente, VI. ..

 1. r
1.t.'"

25
.1

de pamint, spre Dobrogea, spre Bugeac, spre stepa

tatareasca, unde, iarna, supt zapada, era iarna buna
pentru oile lor.
Intre ciobanir nostri si acestl oamenY de alts "tarn,
strciini, se nasteail adese orb certe pentru pasunea
cea mai bogata si alte inlesnirb ciobanestI. In viata ,

pastorilor unit linga altil se trezia si lacomia impo

triva celul cu chimirul mat plin, si ea putea sa mearga
prin acele locurl pustil si fara Cirmuire pand la
omor. Doar a oita birsanA,, daca era (nazdravana,,
putea sA dea de tire stapinulul cu privire la ce-1
asteapta, si cel gra rude, prietenT si rasbunatori
numal el putea sA-I incredinteze solia de jale pentru
maica de-acasa, solie pe care poesia din sufletul po-
porulub o imbraca in forma celeb mat desavirsite
gingasib. Acestea slut imprejurarile la care se refers
Miorita, vestita pentru conceptia el delicata ca si
pentru forma de superioara frumusetA, nu insa fard
greselile de limbs, de logics, de adevar, ale cartu-
rarulul, pe care o imbraca in culegerea luI Alec-
sandri.
.
,

Daca scapa de astfel de dusmanil ascunse, de astfel

de curse viclene, Mocanul, care a vindut la tirg lina
si brinza, poate gasi In drum pe acest vames taxa
de lege, Codreanul, care, Tatar si el in felul lul, nu
ara si nu samana si, dacA nu gaseste pe dusman,
iea dijma grea si de la prieten. ,

La (perdeaua, de ol, cu turda, buns, la circiuma

cu vinul curat pindeste Codreanul, ctalharasul, pe
care-1 iubeste cintecul facut pentru al lui, gata sa-1 .
tot asculte innaintea paharuluT si a buca.tiT de miel
fript hoteste in poiana, haiducia ajungind astfel
 - T

.4

6 '
-
un noti prilej material, un noti indemn zilnic pentru
cintare. cCalul Barg) §i ccalul pag, al Mocanulul is- =

pitesc pe Codrean, si el cere pe unul din dot :

.
De mi-o phicea umbletul,
Ea ti-oiri sufletul.
. ,

Scapgrind din picioare si csuierind, zboard hotul

care si-a nemerit calul ce-T trebuie 1.

VIII. .

Alt ciclu de cintece a trebuit sa-1 aiba Dobrogea.

Si pe aid se ciocnia Mocanul cu talharul de cirlant,
de cat bunt si de galbenT cu zimtr. $i pe aici Ta-
tarul, asezat Inca de mult in acestalalt unghiti a
trer ape, in acest al doilea Bugeac, avea de lucru,
de §i el fu cucerit mat deplin si mat rgpede la o
pasnicg. viata de sat,cu apargtorul romin al Margenit.
Dar in Dobrogea mai era ' de-a lungul Dunarit o
suma de vechi sate bogate, in care Cojani de pe
plaiurile Buzaulut si Ialomitent din Baragan aveati
lanurt bine muncite, pentru care stateati la luptg. §i
cu cetele de Romint innarman, venin de peste Du-
nare cu cdlgretit lul Mihar Viteazul si Radu $erban,
apgrind in acela§t timp libertateu for impotriva celor
can represintall si aduceau cu dinsit robia parnin-
tulur si robia ornate! muncitor. Haraciul dat Tur-
culut era mar usor de purtat decit acea povara ,
in-
jositoare.
1 Resell iu forma din colectia Vasiliu e o confusie cu inchi-
derea haiducilor din alte parts ci cu fuga din tensile a lul Corbea.
Colectia Vasiliu are si o variants.

,
`.4
27

Nict balada dobrogeana n'a fost culeasa la locul

et si in vremea el ; d. T. Burada a adus de acolo
mat mult cintece de alte categorit. Astfel si din acest
ciclu avem innainte numal cite un tip pastrat din
intimplare si fixat literar.
Acest tip se dovedeste a fi dobrogean printr'un
amanunt care nu se poate gasi aiurea : al birulut,
al haraciulut. Get de dincoace de Dunare platiati
aceasta suma, poate chiar una mat mare, dar tott la-
olalta prin Domn, pe cind dincolo, pe pamintul tur-
cesc, haraciul era cerut in deosebT, de la fiecare, prin
agentii, haragerit Paset sail at subasel, at beiulul.

Tudor Tudorel = din care Alecsandri a facut pe

Tudor Vladimirescu e eroul de balada al Dobrogel.
II gasim asa cum it stie poporul, in culegerea d-lui
Mateescu. S'a insurat (tinerel, si a luat o fata ca
aceia de sa nu i se afle potriva in toata Dobrogea :
De frumoasa ce era, '
_ Nici ca se mai dovedea
Nict in sat, in Dobrogea.
E circiumareasa, si lumea nemereste numal la cir-
.ciuma Jut Tudorel, care-st dureaza din cistig (moll .

de argint, cum nu sail mat vazut.

cHotil de Dobrogent,, de Turd din Dobrogea; afla
de bogatia omulut cu nevasta frumoasa. Er cer ha-
raciti tot mat mare, ca de la unul la care banul
cheltuit se face la loc indata. Iar de la Tudorel
Tot pe an cazan cu haul
i pe lun' o punga plina,
socoteala facinduse la dinsir cu pungile de cite 500
de lei. Omul plateste, dar nu mat poate dovedi. Se

A
I VJ
.;

28

duc morile pentru care Dobrogea era vestita

se duc viile) amintim pe cele de la Niculitel, -
mosiile si e tot in zadar ; gurile lacome nu se
,
astupa : .
Avutu-le-a, datu-le-a,
De haraci6 nu se plAtia.

Acum rindul cmindrel, a venit in Cara unde femeia

se vinde. Si, neaflind cumparatort ca pentru frumu-
., seta el, el va merge sa se plinga : -
- . .
,

i din sat, din sat, din sat,

si din vad, din vad, din vad,
La cinstitul de 'mparat,

la Udriiii sail la Tarigradul Sultanilor. Dreptatea

n'o afla insa, si femeia, intrebata, se invoieste la
vInzarea et '.

IX.

Altele sint legaturile cu Turcil la Dunare. Aicl

oamenil sint deprine cu nevoia paginuluI, care de
peste apa, orl chiar din cetatile cucerite dincoace, -
pindeste necontenit la averea, la femeia, la fata cres-
tinulul. Aid nu maI e vorba de haracia, ci de ra-
pire, si nicIun drum nu duce la dreptatea Impara-
teasca din Tarigradul departat.
Aceasta viata a celor ce sufar de pe urma Tur-
cilor din Braila, Macin, Hirsova, Silistra, Rusciuc,
Giurgiu, Nicopol, Turnu, Vidin, Orsova, a dat poe-
1 yi in colectia G. Dem. Teodorescu, p. 669; in colectia Enea

Hodo§, p. 54 ; la Vasiliu, p. 33.

I .

_-
 29 ,
,
siel narative a poporulur un alt ciclu de episoade
dramatice pe care-1 putem numi ciclu dunarean.
_ .
Intr'o baladA din acest ciclu Turcii rivnesc la fate
cea frumoasa a bAtrinei. Patrund in casa, intreaba
de dinsa, II afla ascunzAtoarea in gradina o duc cu
din§ii in luntrea pe care va fi dusa Sultanului. Ea
cere sa fie deslegata o clips §i, cind are minile slo-
bode, se arunca In Dunare, care o inghite. Aceastl
baladA se intilne§te in deosebite colectil.
AltA baladA dunareana aduce §i ea pe Turd in
casa femeil celei frumoase, in casa Badulesel, dar nu
pentru dinsa, ci pentru Badiul, un vechiti §i temut dug-
, man al vecinilor sAT turd. Pe el vreati sA-1 aiba
ace§tia, §i circiumareasa alearga sa-T gaseasca un to-
vara§, care izbute§te a-1 scapa din mina du§manilor.
Acest cintec are in Baronzi o forma literary deosebit
de stralucitoare, care ramine insa intreaga in cel mar
desavir§it tip popular.
Balada aceasta e specifics Terii-Romane§ti ; Mol-
I
dovenii aveati mai putin mal dunArean §i mai putina
vials linga dinsul. Dar astfel de cintece au calatorit
ca §i celelalte, §i astfel nu e de mirare cind le gasim
§i in parti ardelene unde Dunarea e cunoscuta numal
din auz I.
,.

X.

Tipul sirbesc vadit, caracterul de imprumut neta-

gaduit it au alte doua tipurl de balade, care nu sint
1 in culegerea par. Marian, Fata Sandului e, cu schimbarea :
Nistru pentru DunAre, tipul cel d'intaiti de baladA dunareanA.
 , - A .

'- 30 --- *.

In legatura cu Dunarea, ci infativaza viata "straina

de dincolo de Dunare. E o traducere a cintecelor ce
se auziati de la zicdtorii pribegr cari se infati§aii cu
guzla pe la mesele Domnilor §i boierilor.
Novac nu e, cum vrea sa creada Alecsandri, care
si introduce schimbari in acest sens, Baba-Novac,
.

capitanul sirb al lul Mihar Viteazul. E un emu din

vechea legenda poetica a Sirbilor. Viata care se oglin-
dete in aceasta balada e viata amestecata cu toate
rosturile turce§tr pe care o duceail conationalii guz-
larilor ambulantr. Locurile sint acelea pe care TurciT
P le calcati obisnuit, iar Rominil doar prin cine §tie ce
imprejurarT neobisnuite. Numele de Novac, Novacita,
Ionitaunchiul lul se chiama insa in versiunea bu-
. covineana : Balaban , sint nume sirbetr, iar ca 6.

eroina apare fata cadiulur, a judecatorulur turc.

Dirviciu e numele musulman Dervis, iar Curtea su- ,
bawlur din Odriiii e foarte departe de casutele satelor ,
noastre.
E povestea uner petirr de cretin raia, supus tur-
cesc, care, prin frumuseta §i voinicia lul, poate ispiti
pe fata smut Osmanliu, pe odrasla temutulul stapin,
care o furs si lupta cu oricine pentru a o pastra.
Asa ceva e, fireste, cu totul strain de imprejurarile
vietir noastre. Episodul cu corbul, care ingrijeste de
Novac inchis, 11 mingiie §i-1 ajuta, e poate un adaus
al Jul Alecsandri : oricum, e §i acesta un element
neobisnuit in balada noastra. Il intilnim in alta balada 1.

Sirb -Sdrec e cautatorul de slujbe, care pleaca din

satul sail pentru a cerca drumul pe unde se poate

1 La G. Dem. Teodorescu, in forma ()mall la Alecsandri, s. a. -

I I
 II I. t;14,1

, 31 .

ajunge la locurile cele marl din ImpAratie, asa cum

: au facut mil de feciorl Arad al teranimil crestine
balcanice timp de treT veacurl. Povestirea e confusa,
cu circiume de prin Tarigrad, cu temnite, cu aju-
torul corbulul prieten, cu trimeterea, de mama iubi-
toare,, a calului nazdravan si cu un sfirsit ca al lul
Corbea care sare zidul cu negrul sad, ,

lovan lorgovan are nume sirbesc si un cuprins ge-

, neral fAra nota istorica : numal din Alecsandri cu-
noastem pe vinatorul ce gaseste pe fata din stinca.In-
, cercarea de a face din Iovan un QErculean,, scapitan
rimlean r, si de a vedea povestea apelor tamaduitoare
de la Mehadia e macar ciudatA. Versiunea lencea
Sibiencea are numele lul Hunyady asa cum era rostit
de Slavil din Balcan!.

i lancu, Dornnul din Vidin, care e pottit sä se tur- .

ceasca, lace parte din ciclul trans-duniireau, sirbesc.

, .-
,
XI.

Haiducul, prin lupta lul indirjita, prin dArnicia lul

cu eel saracI, prin ironia vorbelor sale istete, prin
frumuseta si puterea sa cuceritoare de femel, prin pe-
depsirea strainilor cari avead tara in mina cule-
gead fArd drept si farA munca bogatiile, a dat in
stirsit un nod ciclu, eel din urma, baladel populare.
S'a vorbit si mai sus de Miul, care merge prin
. Muscel, la inceputul veaculul al XVII-lea, in sunet
de cobuz, ccu durda 'n spinare,, avind tovaras ne-
despgrtit pe credinciosul lul murg, si care, fall laude,
doboarA pe fAlosul Ianos Ungurul, eel cu cbarba cit

1
 32

briul,. Toma Aliniqcare infatiseaza moartea voi-

niculur ranit pare a fi din aceiasr epoca. E un
innaintas al adevaratilor haiducl, can au alt! dusmanr.

Sint multe cintecele despre acestia. Unit ail de lucru

cu catanele imparatestr din Ardeal i Maramura§, §i
colectia par. Tit Bud, editata de Academie, are par
. din cintecul luf Pintea Viteazul, ajutatorul impotriva
Case! de Austria al rascoaler lui Francisc RakOczy. $i
Bucovina are legenda talharulur localnic, a lui Darie.
Cer mar multi haicluct sint insa cef ce tin drumu-
rile la not. Rare orr el sint infati§ati dramatic, intr'un -

moment caracteristic, hotaritor, care sa li resume viata.

Se pare ca puterea de conceptie a cintaretilor po-
pularT slabise pans ce ajunsera simpli versificatorr al
unef cronice sarbede. Niel chipurile haiducestr nu se
cunosc, ele se contunda, §i abia, in legatura cu Ti-
nutul unde cintecul a fost cules, s'ar putea recu-
noaste unele contururt.

Astfel de balade se entail la ospetele haiducestr

din codru sail la mesele circiumelor cu gazda fru-
moasa. Se pomeniad iubiri fugare, lupte viteze, sufe-
rintr in temnite, bucuria scaparir.
Cind haiduciT disparura, balada nu mar fu chemata
nicairr, ea nu mar avu nick, misiune practica. Ea
se pierdu odata cu ultimul viteaz biruitor peste poterr,
rasbunator asupra Grecilor §i cuceritor de anima ti-
nere. Pentru alte fapte. legale, in legatura cu Statul
orinduit, oamenif culturil moderne luara condeiul in
mina.

.
,0 II