se crede ca mutul innebuneasca.

daca isi incalca consemnul muteniei in timpul jocului, risca sa

e este ritualul calusului? Calusul (denumit si: crai n Mehedinti si la romnii din Timoc, calucean, caluser n T ransilvania, aruguciar la Aromni) este un ritual de trecere (de la primavara la vara, cnd spiritele mortilor sunt active) si care se practica de Rusalii. n ciuda a 45 de ani de campanie mpotriva misticismului, calusul este nca o parte i ntegranta a vietii spirituale a multor sate din Cmpia Dunarii (Dolj, Olt, Arges, Teleorman, Ilfov), . Calusul poate fi conceput ca o forma de comunicare ntre lumea de-aici, reprezenta ta de o comunitate sociala data si o lume de dincolo , reprezentata de fiinte mitic e feminine denumite eufemistic iele. Comunicarea este mediata de o ceata de barbati, n numar impar (vrsta acestora nu e ste prescrisa) si care se crede ca sunt investiti de iele cu puteri supranatural e, pe care ei le folosesc, ntorcndu-le, chiar mpotriva ielelor pentru a apara sau v indeca pe cei care au fost luati din calus (mbolnaviti) ca pedeapsa pentru ca au lu crat n zile interzise, dedicate ielelor. Calusarii intra asadar, ntr-o zona ambivalenta, periculoasa, (liminala), n care po t fi loviti de iele daca nu respecta pe ntreg parcursul ritualului o serie de regul i si interdictii fixate prin juramnt (cum ar fi: conditii de timp si spatiu ritua l, castitate, sa nu atinga si sa fie atinsi de femei, sa nu paraseasca ceata, et c.). Cine/ce sunt ielele? Ielele sau mndrele, maiestrele, vntoasele, soimanele, milostivele sunt ntruchipari ale demonilor naturii pe care M. Eliade le deriva din cultul Dianei, iar H. Daic oviciu din cel al zeitei geto-dacice Bendis, zeita a naturii, dar si a mortii (i dentificata cu Artemis la greci dar si cu Hecate si Persephone). Aceste zeitati ambivalente (benefice si malefiece) ale naturii necivilizate , salbatice, sunt cuno scute n ntreaga Europa. Cteva exemple: Vila (slavii de sud), Rusalii (slavii de nor d-vest), Vod a Pane (Boemia), Bogun i (Polonia), Elben,, Elfen (Anglo-Saxoni), W ilde Frauen, Nacht Frauen, Holden sau Perthen (Germania), Bonne donne (Italia). Sau caractere individuale ca: Irodeasa (Romania), Herodia (Europa centrala), Fr au Holle (Germania), Samovila (Bulgaria). Legatura ntre iele si jocul calusului: Dupa parerea mea originalitatea calusului consta n fuziunea ntre credinta n iele si jocul cu bte (bete, sabii) a unui grup de barbati n numar fix, apartinnd de cultu ra mediteraneeana din Anglia (morris dance), sudul Frantei, Spania, Portugalia, si pna n Peninsula Balcanica. Calusul este o practica semnificativa, complexa si polisemica Calusul si exercita puterea prin dans, muzica, costum, texte, actiuni dramatice, obiecte rituale, reguli si interdictii. Toate aceste instrumente rituale se int ersecteaza si se influenteaza reciproc, constituind o entitate (o practica) care este semnificativa numai n totalitatea si complexitatea ei. (A.J. Greimas o nume ste: Obiect etno-semiotic). Calusul are un caracter polisemic: ceea ce nseamna ca ntr-o comunitate data, unul si acelasi joc de calus poate fi interpretat de indivizi (n functie de vrsta, comp etenta, educatie, orientare ideologica, interese, etc.) ca un ritual (sacral), c a respectare ceremoniala a unei traditii, ca simbol identitar, performnata arti stica, spectacol distractiv, mijloc de cstig, sau o combinatie a acestor posibil itati.

Se transmit doar acele manifestari care au un sens - Generaliznd as putea spune ca polisemia si multi-functionalitatea oricarei practici culturale motiveaza vit alitatea si persistenta ei n timp. Oamenii practica si transmit doar acele manife stari care au un sens pentru ei. Traditii lipsite de sens si nefunctionale nu po t supravietui (ori ct am dori sa le revitalizam ), n final ele dispar. Asadar, actiunilre de salvgardare nu ar trebui sa actioneze asupra produsului cu ltural (expresia formala) ci asupra oamenilor si a practicii lor sociale. Calusul de-a lungul istoriei: Una din primele informatii mai amanuntite este cea a lui Dimitrie Cantemir n Des criptio Moldaviae unde mentioneaza: frumusetea si extrema bogatie a dansurilor calusaresti, (cu peste 100 de figuri) ; jucatorii cu fetele acoperite cu crpe albe si vorbind cu glas femeiesc (v. Gala ti 1970); secretul jocului, si lupta ntre cetele care se ntlnesc ntr-un sat.

Caluserul transilvanean si calusul din sud au origine comuna Fr. Josef Sulzer, n Geschichte des Tansalpinischen Daciens - 1781 (Viena, vol.2 4 05 - 427), scrie despre credinta n fiinte supranaturale si de legarea steagului f acuta de o vrajitoare. Tot Sultzer aminteste de calusarii care nvata sa joace n bu toi ca sa faca pasii marunti. Gh. Baritiu n 1881 publica n Obesrvatorul (nr.4:254) articolul Calutii sau caluserii care, bazat pe informatiile unui caluser, scrie despre credinta n sfinte si n put erea oculta a Calusului, care se practica de Rusalii; despte faptul ca ceata era l egata de vrajitoarea satului sub blestem si de pastrarea secretului Calusului.

n 1898 Sofronie Liuba, (Banat) pomeneste n cartea Jocuri sau dansuri poporale (ed. T inerimea Romna) de legarea steagului cusut la vrajitoate si de functiile jocurilo r caluseresti: a maiestrelor sau marsul sfintelor , sorocul pentru legarea cetei; jocul soarelui la rasarit si jocul soarelui la apus pentru delimitarea timpului ritual si de sarita , zdrancanita si ciocul pentru vindecarea femeilor bolnave de dorul jocului ezi Vitush Tanz sau dansul Sf. Vitus, isterie colectiva n evul mediu, n centrul si estul Europei) n albumul de fotografii dat de Szatmary regelui Carol 1. la 1860 apar calusari di n Vlasca, Teleorman, dar si din Transilvania (cu steag si n timp de vara!). Concluzia pe care o propun: n secolul XIX cele doua ipostaze erau identice: de Ru salii, legatura cu ielele; jocurile aveau aceleasi functii specifice, mai ales d e vindecare. Caluserul, simbol national n 1850 la Brasov, Iacob Muresan (muzician) si Stefan Emilian (prof. de gimnastica ) culeg caluserul de la Simion Cicudeanu si Ion Caluseru din Luna de Aries, prel ucreaza muzica si jocul pentru a-l adapta scenei si pentru a-l vehicula ca simbo l national n rndurile burgheziei ardelene, cu scopul renasterii constiintei nation ale. Simbolismul identitar al calusului. Caluserul a fost ales pentru ca simboliza originea latina a romnilor, continuitat ea lor istorica si culturala pe teritoriul Romniei. Caracterul barbatesc si organ izat al jocului feciresc simbolizeaza determinarea de a lupta pentru recunoaster e si unitate nationala (briele costumului traditional si nojitele opincilor sunt n locuite cu panglici tricolore).(Bib. Emilian, Stefan Istoriculu Renascerei jocuri lor (danturilor) noastre nationale Romana, Romanul si Batuta, precum si a teatru lui romnesc n Translilvania - 1886, Iasi). Caluserul este un calus deritualizat n contextul socio-politic al anilor 1848, caluserul devine un dans de spectacol s i simbol al identitatii nationale. Prin intermetiul cetelor de ficiori el rentra n circuitul folcloric, fiind integrat n complexul colindatului de Craciun alaturi de ceata de turca. (Hunedoara, Deva,

Sibiu. Nasaud, Lugoj) Calusul ritual transferat pe scena (Londra 1935) n 1935 cnd mentalitatea rituala era nca puternica, calusarii din Padureti, Arges (c ondusi de Ilie Martin din Maldaru) au fost selectionati de C. Brailoiu sa partic ipe la Festivalul International de Folclor, de la Londra (15-20 iulie) care se petrecea n Albert Hall. A devenit legendar refuzul jucatorilor de a urca pe scena fara usturoi la steag. Citez din revista Fol Dancers : Douglas Kennedy a trebuit sa cureiere Londra du pa usturoi proaspat, pentru ca calusarii din Arges au refuzat sa urce pe scena f ara usturoi la steagul ritual, despre care ei credeau ca le confera puteri supra naturale, venite de la iele . (1973 - Grigore Stan: Premiul nti a fost lucrarea ielel or ) Structura calusului: n mod obisnuit structura Calusului este secventiala: - Ridicarea sau legarea steagului, sau a Calusului ; - Jocul Calusului n curtile gospodarilor; - ngroparea steagului sau spargerea calusului . Aceste prime trei scvente sunt daca vorbim de un model traditional - necesare. - vindecare a celor luati din Calus si - ncontrarea cetelor (ntlnirea a doua grupe de calusari) depind de circumstante. 1. Legarea steagului este un ritual ezoteric care se petrecea pe muteste si care mar cheaza nceputul calusului. Consta n: juramnt pe steag (n trecut neverbalizat, secret ), jocul timp de doua, trei, cinci zile (3 sau 9 ani n trecut), pastrarea sectret ului calusului, acceptarea de a intra n posesia ielelor, care le confera calitati supranaturale. n prezent: respectarea vatafului, mpartirea egala a banilor, secre tul jocului. Imunizarea participantilor fata de actiunile nefaste ale ielelor, cu ajutorul plantelor profilactice (usturoi si pelin) si a actiunilor magice. S teagul este simbolul si instrumentul ielelor. El nu trebuie atins de neinitiati, nici sa cada. La final, jucatorii fug si se rentlnesc, salutndu-se de parca se vad pentru prima oara. Actiunea simbolica marcheaza scoaterea din timpul real al a cestei secvente ezoterice. (Din momentul n care calusarii au nceput sa danseze n ju rul steagului stadiul de nesiguranta, acel spatiu critic al trecerii din sfera r ealului n cea a magicului, a fost depasit). Stolnici - Diversitatea formelor n care exista calusul n prezent Calus n sat fara steag, nu-i calus adevarat , mi-a spus n 1972 un calusar din Stolnic i. Dar de aproape doua decenii la Stolnici, pe valea Cotmeanei, jud. Arges, se j oaca fara steag. Trebuie sa admit ca jocul numai este adevarat, ca este deritual izat? Dimpotriva, steagul nu se mai leaga, si nu se mai face juramnt chiar din cauza cr edintei n puterea magica a calusului si a fricii ca n conditiile actuale juramntul nu mai poate fi respectat. Persistenta calusului, chiar si fara steag, demonstre aza ca el are un rost si ca oamenii i atribuie anumite functii. 2. Secventa jocului n curtile gospodarilor (poate dura o zi, doua sau mai multe) cu prinde n general: o introducere (primirea calusului), jocul (dansul) propriu-zis, ntrerupt de comicariile mutului . Mutul: personaj mascat, pe jumatate mbacat n haine femeiesti. Are o sabie de lemn si un falus prins de bru, pe sub fusta. Interpreteaza schite dramatice, cu tema m oarte si nviere. Similar commediei dell arte, dialogurile cu text frust (obscen) se construiesc improvizat cu alti calusari sau cu publicul. Jocul se ncheie cu hora Calusului la care participa mai ales femei si copii. Calu sarilor li se dau copii n brate sau sunt platiti sa sara peste copii. La final, j ocul se plateste, iar mutul vinde femeilor pelinul si usturoinl jucat de calusari . Continutul jocului variaza de la curte la curte n functie de conditii obiective si subiective. Secventele sunt legate ntre ele de o procesiue (mersul pe drum) de l a o acasa la alta. n aceasta secventa, dansul constituie elementul central, el fi

ind n acelasi timp instrument ritual si act artistic. Jocului i se atribuie urmatoarele roluri si functii: vindecare, profilactice, de propitiere, de invocare a fertilitatii. Cercul format de calusari (nauntrul granitei simbolice trasate de mut cu sabia) d escrie un spatiu sacru n care puterea calusarilor se manifesta activ. Nimeni din afara nu are voie sa patrunda. Astazi, explicatia acestei interdictii este legat a de asigurarea spatiului necesar desfasurarii jocului. Pelinul, usturoiul, sarea, lna, apa de la mijlocul cercului, jucate de calusari, capata calitati profilactice si pot aduce fertilitate. Sariturile nalte pe care l e executa calusarul sunt interpretate ca simboliznd cresterea nalta a grului (act d e magie prin analogie). Femeile sterpe care joaca n hora cred ca vor deveni ferti le. Tema mortii si nvierii ca si mimarea actului sexual n comicariile mutului au s i scopul invocarii fecunditatii, fertilitatii. Calusarilor li se dau copii n brate si sunt platiti sa sara peste copii n credinta transferului de forta vitala, de sanatate, de protectie (mai ales de boala, de friguri). Dansul calusarilor are o functie spectaculara si o reala valoare estetica mai al es n zonele Olt, Arges si Teleorman. Virtuozitatea si diversitatea miscarilor, va rietatea ritmica si intensitatea dinamica sunt purtatoare de conotatii simbolice . (ex: virtuozitatea dansului simbolizeaza puterile supranaturale ale calusarilo r: La multi le place calusu, dar putini pot sa-l nvete. Calusu ie rupt din soimane , pentru ca ie iute, schimonosit, sucit si numai soimanele putea sa-l joace , Grec i, 1976 Variantele de calus din Mehedinti, Dolj si Ilfov spre exemlu, care au mai putine valente artistice, si unde vindecarea si caderea n transa primeaza, s-au mentinu t cu mult mai multa greutate. Functia spectaculara variaza de la o curte la alt a n raport direct cu pozitia sociala a gazdei, retributia si prezenta publicului, etc. 3. Secventa ngroparii steagului realizeaza dizolvarea rituala a cetei, dezlegarea d e juramnt si restabilirea echilibrului prin reintegrarea cetei n cotidian. Este o secventa ezoterica, secreta, asa ca aproape toate ngroparile filmate au fost mai ap oi refacute de vataf. (Nimeni n-are voie sa stie si sa calce peste acest loc). Secventa vindecarii a fost incontestabil cea mai importanta n vechime. Astazi ea nu se mai practica dect sporadic (am filmat o astfel de vindecare n 1992). Instrumentele rituale sunt: dansul, muzica, plante cu virtuti profilactice, obie cte si actini magice (omorrea unei gaini negre). Secventa ncontrarii calusului , care are loc la ntlnirea a doua cete n acelasi sat, are o functie net competitionala si spectaculara. Ca orice competitie ea are reguli precise de desfasurare. Comunitatea sateasca se constituie n spectator - judecat or. Plasnd calusul ntr-o perspectiva diacronica pot realiza ct de mult s-a modificat n c ei peste 40 de ani de cnd, la prima mea filmare n 1968, vataful din Prscoveni a vru t sa-mi sparga aparatul pentru ca le furam calusarilor puterea data de iele, care trebuia folosita pentru gazda care i-a platit si pna astazi, cnd calusarii au deve nit artisti sau ma ntreaba pe ce canal vor fi dati la televizor sau cnd vor fi trimi si la un festival n strainatate. n cercetarile mele am realizat existenta diacroniei n sincronie. Respectiv am ntlnit Calusul n stadiile cele mai variate ntre ritual si spectacol. Ma i mult, aceiasi oameni sunt capabili sa actioneze n functie de context, ca o ceata rituala n sat si formatie artistica pe scena (formulare auzita la Stolnici n 2008). Aceasta ambivalenta se bazeaza pe coexistenta unei gndiri magice (care sustine lat ura rituala) si o viziune pragmatica a lumii! La ntrebarea mai exista iele? Raspu nsul a fost (ca si n alte cteva dati): Nu mai zboara peste padure ca se lovesc de f irele de nalta tensiune - 1976. As vrea n ncheiere sa vorbesc pe scurt despre Calusul ca spectacol pe scena. n perioada revolutionara a comunismului (1948-1965) cnd s-a purtat o intensa campa

nie mpotriva misticismului, dar si n etapa nationalista (1965-1989) calusul si-a c ontinuat latent existenta la sate, uneori ca un protest mascat mpotriva regimului . n schimb, dansul, muzica, costumul, ornamentele, scoase din contextul originar, a u devenit produse artistice pe care formatiile de amatori (si profesioniste) leau vehiculat pe scenele festivalurilor si concursurilor nationale si internation ale. Calusul a devenit un element de spectacol obligatoriu n ceremoniile politice de m asa cu sute de calusari pe stadioane, cu trei generatii pe scena pentru a simbol iza vechimea si continuitatea culturii noastre traditionale si pentru a mpacheta si colporta slogane politice. n 1969 ia nastere Festivalul Calusului Romnesc (Slatina, apoi Caracal), care pna n 1 992 a fost organizat de Rusalii ca sa mpiedece jocul n sat. Traditia festivalului devenise mai importanta dect cea a calusului. Ce se ntmpla cu calusul pe scena? Suitele de jocuri sunt restructurate, miscarile si plimbarile sunt selectate n fu nctie de criterii artistice si organizate n succesiune fixa. Aceste coregrafii au intrat cu timpul n sngele jucatorilor (cum spun calusarii). Calusul pe scena trece nt r-o alta sfera: devine o performare artistica unde primeaza criteriile estetice. Forma coregrafiata a Calusului influenteaza jocul n sat. Fenomenul duce la standa rdizare, simplificarea repertoriului, omogenizarea interpretarii, si chiar la in troducerea formelor scenice n curtile oamenilor. n procesul de selectie a materialului artistic, spre exemplu, interventile mutul ui (care au mare succes n sat) sunt excluse deoarece pe scena au toate sansele sa fie considerate neartistice sau obscene si sa fie cenzurate de nsisi protagonisti. Eliberat (desprins) de timpul si spatiul ritual, dansul Calusului poate fi perfo rmat oriunde si oricnd. Jucatorii apreciaza n mod special aceasta libertate de mis care, care le poate satisface visul calatoriilor n strainatate, al cstigarii de pr emii, de prestigiu artistic si uneori de avantaje materiale. Care este echilibrul ntre calusul ca practica traditionala si cel de spectacol pe scena? n perioada comunista, cnd Festivalul Calusului Romnesc era intentionat organizat de Rusalii n Optasi (Olt), spre exemplu, se organizau doua cete: una pregatita pen tru scena, cealalta ridicnd steagul n sat. Dar n majoritatea cazurilor calusarii sunt constienti de diferemta care exista ntr e a juca n sat si a dansa pe scena: Cnd dansam pe scena suntem tot o apa dupa cinc i minute, cnd juram pe steag n sat, zburam, putem juca trei zile si nu obosim (Flor ea Giblea, 63 Optasi 1993). Jocul pe scena este caracterizat de ei ca fiind: scurt, rapid, intens, extenuant , omogen si uniform ( toti la un picior ). n 2008 Petre Masala din Stolnici spune: Cnd jucam n sat, jucam bine, dar pe scena rupem gura . Ceea ce leaga cele doua ipostaze este mndria de a fi calusar, credinta n puterea j ocului, si spiritul de competitie. (Competitia pe scena si gaseste radacinile n vi olentele batai rituale cnd doua cete se ntlneau ntr-un sat, sublimate cu timpul n ntre ceri artistice). Att timp ct jucatorii sunt constienti de existenta paralela a jocului n sat si a s pectacolului scenic, ei pot pastra un anumit echilibru si actiona n ambele contex te. Dar expunerea repetata a calusarilor pe scena, transforma deseori jucatorul n arti st ceea ce, dependent de circumstante si de personalitatea calusarului, poate chi ar anula valoarea estetica a calusului. Datorita capacitatii sale de adaptare si transformare, calusul n context traditio nal este nca vital si extrem de variat. Permanenta calusului este asiguata n primu l rnd de cei care l practica si de cei pentru care se practica. Fie ei ceata n sat sa u formatie pe scena, calusarii cred n puterea jocului lor, iar prin pasiunea cu ca re actioneaza au capacitatea de a convinge si pe altii de puterile lor deosebite ( daca nu supranaturale). Atta timp ct calusarii mai pot vinde saci de pelin si ustu

roi prin orase si sate si vor fi rugati sa sara peste copii, substanta rituala a calusului si va continua existenta. **** Extrase din note si interviuri: Caracterul spectacular al calusului: Daca ai o inima si o credinta trebuie sa jucam, Este la fel cu fotbalul, cu rugbi ul, cu orice fel de joc de echipa [Vancea, 1993]. Mentalitate rituala: Legatul cercetatorilor n calus n 2007, Izvoarele: N-ar fi fost bine de noi si nici de dumneavoastra (vataful). Calusarii au legarea steagul a doua oara (adevarata legare ), dupa o filmare WFI (W issenschaftichen Film Institut), Goettingen la Priseaca 1969. Dezgropare si rengropare la Brca, dupa filmarea din 1958 Mutul: ascunde stremeleagul sub fusta. La final ni-l da cadou. WFI la Priseaca, 1969 Transformati actuale: Dubla manipulare: Optasi, 1993, F. Turuianu, nvatator si vataf: Sa alegem un loc f rumos unde sa facem ridicarea steagului A.G. Ridicati-l unde l-ati ridicat din tot deauna! Numele jocurilor erau secrete: Le-a pus nume cnd nvatarea s-a constientizat si s-a facut pentru spectacol, ca sa le poata comanda vataful. Noi motivatii pentru interdictii: Castitate: Sa aibe putere sa joace. si sportivii stau n cantonament. (1992, Osica de jos) Text la juramnt verbalizat: 1993, Optasi-Magura: (text adaptat realitatilor actuale): Juram ca sa tinem secre tul jocurilor noastre, sa nu le dam la alte cete. Juram sa jucam n credinta si sa mpartim banii egal, n frunte cu muzica (F.Turuianu) Impactul strainilor Toti au fost de accord ca prezenta strainilor n sat a avut un efect pozitiv. n loc sa dejanjeze, evenimentul a fost stimulat, dndu-i un caracter mai festiv (mai mult public). Au fost totusi unii care nu erau multumiti: Cnd se va prezenta calusul nostru la TV? , Ct sunteti platiti pentru munca asta?, Au luat comoara noastra si n ici n-au platit pentru ea!. Toate nemultumirile arata ca ritualul este considerat ca fiind si o marfa culturala (a cultural commodity) cu o anumita valoare materia la. Calusul virtual sau potential n satele Brca si Giurcita unde n 1958 s-a facut de catre IEF un documentar despre C alus, nu se mai jucase n 1976 calus de cca. 10 ani. A disparut calusul? n fond nu. Un batrn calusar mi spune ca pe patul de moarte vataful a lasat secretul calusului unui om ales de el si asa n continuare, ritualul se va putea reface daca cere cine va . De ce este dansul important n calus? Miscarile de dans creeaza prin organizarea ritmica a timpului si spatiului o sta re extatica, care desprinde n mod simbolic dansatorul de realitate si l situeaza l a un alt nivel, unde comunicarea cu spiritele (ielele) devine posibila. Iele M. Eliade considera ca sub numele roman al zeitei Diana s-ar ascunde , sincretiz ata sau nu, o zeita aborigena , iar numele de Diana se gaseste n vocabula romneasca Zna . Deci: Zna Snziana (San(cta) Diana). (Eliade, 1995: 76)