r%N

N. IORGA
41111°1.

DESPRE
DA
TREI CONFERINTE

ie
TIPOGRAFIA ZIARULUI UNIVERSUL" BUCURESTI STR. BREZOIANU 23-25
 N. IORGA
a II-. #.44.4.1"
g-7 a-a-0 67)--v,

DESPRE OLANDA
TREI CONFERINTE

et,

1 9 3 6
TIPOGRAFIA ZIARULUI UNIVERSUL" BUCUREST[

ei
 Despre Olanda Trei eonterinte
I de N. Iorga
Excelentd, doamnelor si
domnilor,
Nu voiu face in seara aceasta
si in cele doua, seri care vor ur-
ma, adeca Joia si Sambata vii-
toare, decat sa indeplinesc o da-
torie elementary de recunostin-
ta, de gratitudine dupa a treia
visits a mea in Olanda. Nu va
vorbesc de o tart', pe care s'o ft
cunoscut numai acum: cea din-
taiu visits este foarte veche, mai
adarica decat treizeci de ani.
Dar in ultimo. din aceste visite
am intamninat acolo, si la oa-
meni pe cari ii cunoasteam, si
la oameni pe cari i-am cunos-
cut atunci, si la oameni pe cari
i-am vazut, dar n'am avut pla-
cerea de a-i cunoaste personal, o
asa de buns primire, incest m'am
simtit dator si ar fi bine sa ma
urmeze si altii ca si de cate
on se intampla sa fiu bine pri-
mit intr'o tara strains m'am
simtit dator a vorbi de tara
atat de folositoare nentru noi
in ce priveste marea opera de
intarire a elementului de bask a
elementului fundamental, a ele-
mentului teranesc, de care va fi
vorba astazi, si a alter elemente,
care fac parte din aceiasi teme-
lie si, in acelasi timp, de po-
porul atat de simpatic prin mora-
litatea ca si prin marea traditie
de cultures, prin iubirea si intele-
gerea pentru ce se ridica pette o
viata materials, care trebuie sa
spun ca este admirabil organisa-
ta in Olanda.
Asa incat, de la inceput, a tre-
buit sa subliniez acest fapt. Se ,
crede de obiceiu ca societatile o-
menesti se impart in doua,, ca
sunt societati care se ingrijesc
inainte de toate de munca, de
castig, de economic si societatile
acestea nu ar avea o intelegere
pentru lucrurile spiritului, si alte
societati care ar avea o intelege-
re deosebita pentru lucrurile
spiritului, dar aceasta le-ar dis-
pensa de tort ce priveste econo-
mia nationala Daca ar fi asa, ar
fi de dorit numai ca grija lucru-
rilor materiale sä mearga tot-
deauna impreuna cu preocupa-
tine spiritului uman, dar din fe-
ricire nu este asa, si eu, expe-
rienta legaturii, neaparate, deri-
varii legice a unei stari de spi-
rit dintr'o anume stare materia-
la si a unei influente, a unei
forme de viata sufletesti asupra
acestei vieti materiale, am fa-
cut-o in doua locuri.
Am melts candva in America,
avand si eu parerea pe care o
au foarte multi de la noi, ca. A-
merica este o tara in care se
rnunceste si se castiga, dar ca
societatea este de o asprime si
o neintelegere deosebite, si sunt
colegi si prieteni de-ai miei
francesi, cari fac un haz nesfar-
sit cu privire la naivitatile so-
 4
cietat:i americane si la primiti-
vitatea ei. Cand am fost sa plec,
, mi s'au dat din Paris aceste re-
comandatii : in conferintele du-
mitale fereste-te de a vorbi de
lucruri prea inalte ; cauta, in
conferinte si in conversatii, sa
spui glume cat se poate de groa-
,.. se si de tari, si atunci America-
nii au sa rada groaznic si in fe-
lul acesta ai sa capeti o foarte
mare popularitate. M'am dus, si
m'am intors incantat din Ameri-
ca : de Universitatile americane,
de colegii miei profesori acolo,
de atitudinea studentilor, cari
servesc prin restaurante si in-
deplinesc o multime de func-
tiuni socotite la noi servile, ceia
ce nu-i impiedica de a fi ascul-
'Worn cei mai devotati, cei mai
interesati si mai inteligenti ai
cursurilor care li se fac. Am ple-
cat de acolo cunoscand si o in-
treaga viata a spiritului pe care
o stiam numai in parte. Ei bine,
experienta lucrului acestuia :
ca merg impreuna lucrurile spi-
ritului si ale muncii, care creia-
za basa materials a unei cocie-
tati, am facut-o si in Olanda. Si
de aici se desface o invatatura
pentru noi : aceia de a nu ne
crede represintantii unui idea-
lism care de multe on exista nu-
mai in inchipuirea noastra si de
a nu neglija basa, dar de sigur
nici sa nu staruim ca societatea
romaneasca sa se stramute pe o
basa de materialism grosolan,
pentru ca aceasta ar insemna sa
nu mai urmam pe calea voita de
generatiile anterioare, care au
cautat sa cunoasca multe lu-
t cruri si care s'au folosit de ele
pentru mintea noastra romanea-
sea., pe care eu o socot titlul
nostru principal de glorie.
A cunoaste Olanda este a ca-
pata deci o experienta pretioasa,
este a indrepta o multime de pa-
reri gresite si este a prinde o in-
vatatura pentru directiile cele
. mentul de fata el intemeiaza o
noi ale vietii noastre, care, di-
rectdile acestea, nu stau in legi,
nu stau in marl planuri de re-
forma, nu stau in ideologiile ace-
lea cu care se ameteste, si de o
parte si de alta, tineretul, ci
stau in altceva : in munca fru-
mos indeplinita, cu tragere de i-
nima, cu simt de solidaritate, de
toata lumea, si in caldura peste
aceasta munca, in afara de care
nimic nu este durabil si serios
In viata noun a acestei Romanii,
atat -de crescuta in hotare, si a
poporului romanesc, pe care eu
it cred capabil de orice, neavand
decat un singur dusman : adeca
propriile sale greseli, care se pot
corecta.
Intre prietenii pe cari i-am ga-
sit acolo in Olanda, as vrea sa
pomenesc macar pe doi. Unul a
fost mentionat si in conferinta
mea la Radio acum clout. zile.
Este vorba de un om extraordi-
nar, a carui modestie ar fi adanc
jignita, ar fi ranita, chiar sari-
geros ranita, data el ar fi aici si
m'ar asculta. Este vorba de ci-
neva care a fost in Romania nu
odata, ci de mai multe ori, care :
se roaga de luni de zile sa alba
de la noi materialul trebuitor
pentru o conferinta asupra Ro-
maniei, de un om care este si
un bizantinolog si un cercetator
a] filosofiei antice, dar care s'a
dus sa caute pe Dalai-Lama in
mungi Tibetului, care are marl
legaturi de familie pentru ca se
coboara dintro princesa iavane-
sa, din Indiile olandese, si care,
in sfarsit, in timpul rezboiului--
ceia ce n'am spus in conferinta
mea de la Radio ,s'a dus in
Belgia si a indeplinit cu un cu-
raj extraordinar una din func-
tiunile cele mai frumoase ale
milei de oameni. A stat in fata
Germanilor, a sfidat ocupatia
germane% pentru a scapa persoa-
ne persecutate, si a scris o carte
admirabifia in care povesteste ce-
ia ce a facut atunci, carte care
este in limba francesa si pe care
o poate ceti toata lumea. In mo-
noua catedra de bizantinologie
in Olanda, pe langa aceia care
apartinuse candva unui stralucit
invatat pe care acum vrasta si

-5-
infirmitatile U. in la o parte,
d. Hesse ling, si care este ocupata
de o domnisoara greaca de origi-
ne, foarte bung cunoscatoare a
gramaticei grecesti de pe vremea
clasica si care de sigur isi inde-
plineste functiunile sale cu foar-
te mare folos, dar mai mare ori-
zont vor avea studiile bizantine
incredintate unui om de o asa
de mare valoare umana si de un
spirit enciclopedic asa de larg si
sigur ca d. Grondijs, pe care
cred ca v'ar face placere sa-1 ve-
deti aici, pentru ea este legat
sufleteste de noi si niciodata in
viata mea nu mi s'a intamplat
' sa gasesc presintata modesta
mea activitate. neserbatorita
printr'un banchet in toata via-
ta mea si in acelas timp si
'ceia ce tara noastra a Dutut sa
faca in domeniul culturii si locul
pe care 11 ocupa in civilisatia ge-
nerala, asa de frumos cum a fa-
cut-o Inteun .articol dintr'una din
cele mai marl gazete din Haga,
d. Grondijs.
Aici o sa va fac sa zambiti pu-
tintel, caci vreau sa adaog un a-
manunt, care va va arata ce in-
fluenta a putut sa exercite fru-
mosul articol al d-lui Grondijs
asupra cetitorilor si ce incredere
aveau ei in reComandatiile lui, si,
pe de alts parte, ce curatie de
spirit este adesea in Olanda in
clasele de sus. D. Grondijs pre-
sintase intre altele reproducerea
unei fotografii luate la Valenii-
de-Munte si in care erau elevele
mele cl la 5coala de Misionare.
Si, iata, am primit o scrisoare
de la un domn olandes din socie-
tatea cults, in care imi spune :
ea m'am uitat la elevele
d-tale si pe mine ma interesea-
za cutare : am Matt o truce dea-
supra si, prin urmare, data vrei
sa intervii pe langa dansa ca sa
intram in corespondenta", fi-
reste pentru scopurile cele mat
oneste : ca s'o is de nevasta. Va
nuteti inchinui un Roman care
in aceiasi situatie ca a test co-
respondent olandes al mieu, va-
zand o fotografie a unei scoli
.s
44-11-el*
-
din Olanda, s'ar hotari asupra
unei persoane care 1 s'ar pares
deosebit de interesanta si ar ce-
re copilareste si atat de cinstit
sa-i faca favoarea de a intra in
corespondenta ca sa vada data
fata corespunde sufleteste unei
infatisari care i-a placut. De a-
tunci, cum era de asteptat, la
Valenii-de-Munte este un intreg
razboiu: persoane care nu
sunt aceia insemnata cu crucea,
ar dori foarte mult sa fie ele, si
de aceia necunoscutul Olandes
va avea o intreaga coresponden-
ta romaneasca, dar, cum nu cred
ca va avea dispositia sa devie
poligam, va parasi orice ideie de
a lua nevasta in Romania.
In acelasi timp trebuie sa va
spun ca in cele doua Universitati
olandese, pe care le-am visitat
si care au amandoua. un lung
trecut ilustru si glorios, cea de la
Utrecht si cea de la Leyda, am
gasit o brimire la colegii miei ca
si cum am fi fost ani intregi din
viata impreuna, si trebuie sa po-
menesc si bunele cuvinte cu care
m'a intampinat acel care a dat
cea mai buna istorie a Olandei in
limba germana, in colectia in
care mi-am tiparit si eu Istoria
Romanilor, in colectia Lam-
precht, d. Huysinga. Am vrut ca
numele acestea doua, al d-lui
Grondijs si al d-lui Huysinga, sa
fie pomenite la InceDutul acestei
conferinte. . . .
Duna ce ne-am lamurit asupra
motivului pentru care m'am sim-
tit obligat cu aceasta expunere,
yin la cea dintaiu conferinta, ca-
re se va ocupa de pamantul o-
landes si de lumea de la tara. Sa
zicem : terani, dar cuprinzand
in aceasta definitie si pe pescar,
care este tot un teran, dar cu o
alts. ocupatie. Si, in privinta a-
ceasta. tot stint forma parente-
tica care imi nermite adesea
sa spun lucruri De care. data nu
as introduce parantesele acestea,
le-as uita , in sa spun un lu-
crii de mare folos pentru noi. In
Olanda sunt pescari, in Olanda
stint agricultori, in Olanda sunt
vo,
 -6
crescatori de vite si fabricanti de
'oranza in conditii asa de. curate,
asa de ingrijite, incat fabrica
de branza samara cu un labora-
tor stiintific. Dar cineva poate
sa-si inchipuie ca fiecare din a-
ceste ocupatii este deos3bita : de
ex.: data nu ar fi o buns pescu-
ire intr'un an, sau data agricul-
tura nu ar produce din causa
conditiilor climaterice, sau data
ar fi o boala de vite boala de
vite insa in Olanda aproape nu
, exista, tuberculoza la vite, cum
am aflat dintr`o carte de statis-
tics, este urmarita cu atata sta.-
ruinta, insemnandu-se exact ca-
re este proportia de vite bolna-
ye, incat intr'un numar oarecare
de ani e posibil ca aceasta boala
sa fie total inlaturata deci
data s'ar intampla in aceste trei
domenii ceva care sa impiedece
productia, atunci ce ar face omul?
De sigur ca nu ar face ceia ce fa-
Ce omul la noi, care om de la noi,
odata ce a iesit din rosturile lui,
prin slabiciunea proprie, sau prin
lips, conditiilor favorabile, se
adreseaza care guvern. Gan-
diti-va ce s'a intamplat in Basa-
rabia: am contribuit cu tatii ca
sa ajutam populatia basarabea-
na, oamenii acestia se multa-
mese cu foarte putin si sunt oa-
meni foarte muncitori si foarte
onesti, pe cari ii iubim foarte
mult, dar ei sunt deprinsi a face
agricultura, si intr'un anume loc.
nu in altul, iar, daces, se intampla
sa nu se faces, nimic in agricultu-
ra, omul este pierdut. Aceasta
este marea slabiciune a noastra,
si o indreptare in acest sens este
mai buns decat toate trimeterile
de porumb si decat toate muta-
rile de populatie din loc in loc.
decat toata ingrijirea copiilor la-
sati in sama unei frumoase mile
a oamenilor, dar nu este acolo
solutia problemei. Omul adeva-
rat este acela care isi gaseste
drumul in orice fel de impreju-
rani. Una din cele mai bune carti
din acelea pe care a binevoit sa,
mi le puns la dispositie d.
tru al Olandei spune acest ade-
I CO
-7.-
var greu de urmari, ca a,deca_
acolo se trece de la o ocupatie la.
alta potrivit cu conditiile care
se infatiseaza. Cutare care a fost
pescar devine agricultor, cutare
care a crescut sau a samanat
grau sau sfecla, cand vede ca.
este mai bine cu cresterea vite-
lor, creste vite, iar, data gradi-
naria poate raporta mai mutt, el
devine gradinar.
aici iarasi am o observntie-
de facut : teranul nostru este, se
stie, enciclopedic ; el se pricepe
la once, dar se pricepe foarte
slabut la toate lucrurile : dese
on vai de rotile pe care le face,
vai de felul cum inlocuiesta pe
tiganul fierar, si, din causa a-
ceasta, fiind enciclopedic, nisi el
nu se serveste bine pe dansul si
nici mesterii nu gasesc unde sa
se plaseze ; absolventii de scoli
de meserii pot face foarte bine
anumite lucruri, dar teranul ii
intampina cu aceasta : de ce sa.
iau lucrul bun facut de d-ta,
cand pot face fara cheltuiala un
lucru prost dintr'o traditie care
dateaza de nu stiu cate secole?
Pe cand teranul olandes, clack
fiind pescar, s'a apucat de agri-
cultura, invata agricultura si o
sa vedeti d-v. in ce conditii se
invata agricultura in Olanda. A-
ceasta ar putea fi la noi un mo-
tiv de inspiratie pentru un nou
realm agricol. Pe cand, azi, noi
a,vem agronomi vestiti, avem un
palat de toata frumuseta, in
frunte este un om de mare in-
vatatura, care a fost si colabora-
tnrul mieu in Ministeriu, dar eu
am pus intrebarea : bine, bine,
toate acestea sunt perfecte, sila-
boratorul, si muzeul, dar teranul
de la mine, de la Valenii-de-Mun-
te. intru cat a folosit din intre-
aul invatamant agricol ? Amicul
mieu a cautat sa dea o explica-
tie, insa explimtia nu m'a sa-
tisfamit, si sunt convins ca nu-1
satisfacea nici pe el. Resultatul
la fats locului e zero, cu toate
instalatiile extraordinare. Eu,
care ma duc °data, pe saptama-
na si fac cu masina nouazeci de
 -7-
chilometri la dus si nouazeci la spartura. Astfel partea de Nord a
intors, adica o suta optzeci, in- Olandei este despartita in dmia,
tre Bucuresti si Valeni, abia ici ceva analog dar aici n'a 'lost
si colo vad la doi proprietari ce marea, ci pedeapsa grepelilor
este arat si aratura teranului se Germaniei cu ce s'a facut pen-
face cu tot felul de gloabe, de tru ca in Prusia rasaritcaind, sa fie
martoage, care abia Isi trag su- un fel de Zuiderzee polon, Prusia
fletul, iar toate buruienile sunt de la Berlin hind de o parte si
si acum pe camp. cea de la Konigsberg de alts
Este o adevarata rusine; pa- parte, si natural ca oamenii do-
mantul eel mai bun din Europa, rest sa dispara elementul strain
dat de Dumnezeu, este lasat in intercalat. Trebuie ss adaog ca
cea mai mare parte in paragina. aceasta mare intindere de apa,
Mie, in locul teranului care a luat acest splendid lac, care supt ra-
pe nimic pamantul, mi-ar crapa portul frumusetii naturale este
obrazul de rusine de omul care neegalat, Olandesii nu-1 mai su-
trece si vede in ce s'a prefacut far. Ma intreb ce ar face Olan-
tot ceia ce era marea proprieta- desii data ar avea gurile Duna-
te. Trebuie sa spunem, mai ales rii, data ar poseda minunatele
not cari am distrus-o, dar nu ca lacuri dobrogene, data ar vedea
sä ajungem aici, trebuie sa spu- la doi pasi de Bucuresti lacul
nem ca marea proprietate era Greaca el a apartinut candva
nesfarsit mai onorabila decal unel Grece, care faces mare ne-
ceia ce face o nemernica demo- got de peste si care lac Grea-
cratie, pe de o parte ignorant& ca, lacul Grecei", nu impiede-
si pe de alts parte pretentioasa ca de loc ca pestele la Bucuresti
In masura ignorantei si incapaci- sa fie foarte stump de nu se pot
tatii sale. apropia decat restaurantele cele
Dupa aceste lamuriri trec la maxi si oamenii bogati. Dar, da-
pamant, la felul cum s'a facut da 1-ar avea Olandesii, si ar a-
pamantul Olandei. vea si lacurile din Sudul Basa-
Presint intaiu o harts, si apoi, rabiei asa cum sunt, cu amestec
vom vorbi de teritoriul acesta cat de sare, ce atitudine ar avea ?
este, cum este, cum s'a facut, nu De sigur ca atitudinea pe care o
as zice : daruit si el de Dumne- au fats de Zuiderzee. Acum sai-
zeu, ci smuls de la Satana, si, sprezece ani s'a aruncat cel
cand ai smuls de la Satana ceva, d'intaiu nisip in lacul acesta,
11 iubesti cu mult mai mult de- care va fi recucerit si va forma
cat ce td-a dat bunatatea lui a saptea provincie a Olandei, tot
Dumnezeu ; cand to -ai batut cu ceia ce se adunase acolo in fund
dracul pentru un luoru, atunci ii constituind pamantul eel mai
stapanesti intr'adevar. Eu care, potrivit pentru insamantare, o
in viata mea, m'am batut des cu binecuvantare pentru Intreaga
dracul si sunt dispus sa ma viata economics si, prin aceasts
mai bat cu multi draci stiu viata economics, pentru civilisa-
ce inseamna biruinta castigata tia olandesa ; va fi unul dintre
asupra duhului celui rau. cele mai mari triumfuri ale teh-
Cum se vede, Olanda este o nicei pe care it va fi inregistrat
prelungire a continentului euro- civilisatia timpurilor noastre. Si
pean in mare, prelungire topita poate dv. tinerii cari sunteti aici
in mare. pierduta la mare si re- yeti trad ss vedeti o hart. a 0-
castigata de la mare. Vedeti, in landei in care partea aceasta de
mijloc este Zuiderzee, lacul eel de-asupra nu va mai fi in albas-
mare, pe locul care odinioara cu- tru, ci o sa se intinda coloarea
prindea o multime de sate si o teritoriilor locuite si asupra a-
populatie foarte numeroasa, dar cestei suprafete asa de intinse.
marea a venit si a facut aceasta Dar, dupa ce v'am spus, pu-
 8

tintel in treacat; ce este cu Zui- Recapituland : aluviuni care

derzee, dupa ce am schitat in yin din jos, apoi ce arunca ma-
chip cu totul general o explica- ' rea de sus, nisipul pe care ea it
tie a hartii Olandei, trebuie sa raspandeste si se transforms in
revin asupra acestui teritoriu pamant arabil, iar, pe langa a-
insusi, care merit& sa fie cerce- , cestea, opera indaratnica de cas-
tat mai larg. tigare de pamant de la apa sa-
Teritoriul Olandei este straba- rata. Amsterdamul este in mare 4

tut de doua rauri mart, de Rin si parte construit pe pamant de a-

de Meusa, iar la Apus catre Bel- , cesta recuperat, recastigat chiar
giain privinta ^,ceasta au fost de la inceput, fiindca niciodata
lungi discutii, o intreaga ches- n'a fost uscat acolo, si aceasta
tiune diplomatica de care s'a o-, causeaza unul din lucrurile cele
cupat toata Europa este Schel- mai curioase in Olanda. Olanda
da sau Escaut, cum ii zic Fran- este in fata unui imens domeniu
cesii. Raurile acestea au carat de apa, care patrunde neconte-
necontenit pamant, asa ca a nit si trebuiesc anumite pompe,
parte din pamantul Olandei si anomite mori care sa arunce a-
el este alcatuit din deosebite fe- pa aceasta si sa constitute ince-
lurieste adus foarte de departe: tul cu incetul pamantul solid,
cum Delta Dunarei este alcatui- dar apa de baut in unele locuri
ta din pamanturi care yin din se gaseste cu foarte mare greu-
fundul Germanfei, tot asa o tate : fantanile sunt rare, fan-
parte din teritoriul olandes tanile de japa bung, asa incat
este compus din aluviuni ca- apa la Amsterdam si la Haga este
. re yin din regiunile foarte a- in adevar un lucru important si
danci ale Europei. Dar marea a- foarte grew dobandit. .

runca in acelas timp pamant, de. Iata elementele care au con-

si in proportie mai mica, din
vasta peninsula a Nordului,
Sandinavia ;. ea lass nisipuri si
creiaza prin dune un teren .
care, bine tratat, de la o bucata
de vreme, amestecat cu vegeta-
tiile care rasar de-asupra, devi-
ne unul din cele mai bune pen-
tea agricultura. $i, pe langa a-
cesta, este pamantul neconte-
nit recaStigat de la mare. Chiar
termenul supt care tara aceasta
era cunoscuta, impreuna si cu
ceva din vecinatate, este Neder-
lande, eels. ce nu inseaznna alt-
ceva decat Terile de Jos", iar
Olanda, Holland, este teritoriul
scobit", hohl", poate Inst. si te-
rittoriul de mai sus", hoch", caci
sunt teritorii putintel de-asupra
apei, sunt teritorii la nivelul ma-
rii si sunt teritorii care au fost
supt nivelul marii si prin ingrijiri
seculare cu cel mai miraculos e-
feet au fost integrate pamantu-
lui olandes. Este un proverb o-
landes : Mares, a facut-o Dum-
nezeu. Olanda am facut-o not"
si in adevar au-facut-o.
tribuit pentru a crea acest pa-
mant. Acum, ce se poate face din
acest pamant ?
Va voiu vorbi de ocupatiile pe
care le exercita poporul olandes
si dupa aceasta o sa vie o alta
parte, partea placuta dupa par-
tea de invatatura, si acolo veti
vedea in imagini cum se infati-
seaza folkloric si artistic aceasta
populatie. Caci nu vreau sa va las
supt impresia unor statisticisi,
de altminteri, statistica neexpli-
cata nu inseamna decat un mijloc
de a incurca lumea si nu vreau
sa va las nisi supt impresia unor
explicatii de caracter general, ci
supt aceia unor lucruri vazute
de la tara, care se vor uni, in
confeninta de Joi, cu lucrurile
care se pot vedea la eras._
Dar, inainte de a cunoaste mai
bine ocupatia populatiei de aici_
ma yeti intreba ce este aceasta
populatie insasi ? Este un ele-
ment de lamurire pe dare nu
1-am dat Inca. Populatia aceasta
de unde a venit ? ; deci ce este
Olandesul, care este definitia et-
 9

nica a lui ? Multe persoane fac sa gaseasca toate formele de ca-

aceasta socoteala : Olanda este pete, toate colorile de par si de
o tarn foarte mica : numai Bel- ochi, si si se vor desbara de cre-
gia este mai mica ; Danemarca dinta in rasele pure. Dar un ra-
si Elvetia sunt mai marl, dar ni- cist ar spune asa : Olandesii tre-
meni nu s'a gandit vre-odata a- buie sa fie un popor perfect uni-
colo ca fericirea Olandei ar fi tar, care a venit din aceleasi
in a avea pamanturi pe care sa locuri, care s'a asezat in acelasi
nu be stie intrebuinta. Noi am a- tirnp si care din veac in veac
vut un fel de patriotism terito- n'a facet altceva decal sa evite
rial si chilometric si am ramas orice legaturi cu strainii.
numai cu hotarele dupa marele ' Nu este adevarat; e o populatie
razboiu, cad s'a introdus asa de amestecata in ce priveste origi-
putin intre hotarele acestea, incat nea, cum se vede din costumul
dese on au profitat numai aceia popular, dose ,ori si din felul de a
pe cari i-am inlocuit, este vorbi limba statului; sunt parti
foarte trist, dar acesta e adeva- din Olanda, mi se pare prin Lim-
rul. burg si in regiunile rasaritene, in
Olandesii au deci un pamant care populatia nu' ar putea inte-
asa de putin si ei erau odinioara lege un discurs din Camera sau
socotiti la 5 :milioane astazi din intrunirile electorale data nu
sunt 6.300.000 si creste populatia ar fi trecut printr'o scoala. De
cu 100.000 i^ fiecare an, nu din fapt, oamenii acestia au fost a-
causa sporirii nasterilor, ci din dusi de soarta intocmai cum a
causa foarte bunei ingrijiri a sa- fost adus pamantul insusi; sunt
natatii ; cad oamenii de la nas- oameni din jos, sunt oameni din
tere pang la moarte sunt asa de Rasarit, altdi din Vest, can apar-
bine ingrijiti incat li se lungeste tin la doua rase : rasa germani-
viata ; ei insa fac o socoteala ca ca si ceva sange galic. Eu cred ca
vor ajunge in curand la ektrema sangele galic la Olandesi este
masurilor care se pot face pen- mult mai mult de cum se cre-
tru lungirea vietii si atunci se de. Argumentul mien este du-
va pune problema natalitatii ca- blu: el sta in aspectul mul-
re nu este in crestere. Prin ur- tora dintre Olandesi, cu o-
mare, ei sunt acum la dansii chii negri, cu totul altfel de-
vre-o 6.300.000 Si stapanesc in cat ce este caracteristic pentru
colonii 52.000.000, avand si in rasa germana si, pe langa aceas-
Surinam si Curacao o popu- ta, este fella de a vorbi un dia-
latie indigena, foarte numeroa- lect german. Ascultati o conver-
sa ; asa ca aproape 60.000.000 de satie in limba olandesa; de de-
oameni sunt stapaniti fara vio- parte yeti crede ca se vorbeste
lenta, fara puternica armata frantuzeste; nu este de loc tona-
permanents, fara mijloace opre- litatea germana; in cele trei vi-
sive, de o populatie de zece on site am ajuns la aceasta parere.
mai putin numeroasa. Ei bine, De altfel, Norvegienii, cand vor-
Olandesii acestia ce insusiri au besc dialectul lor german, ar cre-
oare in rasa lor, care sa li per- de cineva ca e limba englesa, iar
mita sa fie asa ? Suedesii, cand vorbesc limba lor.
La not exista, de la o bucata de ti se pare ca vorbesc limba fin-
vreme, un foarte curios rasism landesa, cu care in ce priveste a-
care, controlat asupra represin- bundenta si claritatea vocalelor.
tantdlor poporului roman ori- suedesa samara cu mult mai bi-
cand, se invedereaza foarte re- ne. Eu cred ca in regiunea Rinu-
pede ca este o ilusie, si invit pe lwi-de-Jos nu poate exista o
.

acei cari cred in rasism sa puns populatie germana curate. Intin-

alaturi pe sefii rasistilor de la derea galica a fost asa de puter-
noi. sa-i examineze putintel si o nica incat pans. in Asia Mica se

.
 - 10
intaliTeSteliaa. a &fast& diaspo
ra" 'a Celtilor de Collnioara ; No-
ricul, Panonia; Vmdelicia, toata
regiunea Savel,' braved, Dunarii,
toata partea din Balcani la Sud
de aceste ra,uri, ca si linia Duna-
rii pe la varsarea Nistrului au fost
navalite catava vreme de Celti.
Cercetatorii preistoriei gasesc ur-
me celtice pana in regiunea car-
patica. Deci in toata Europa a-
vem infiltratii de acestea celtice.
Dar evident ca Frisonii, Saxonii
sl Francii formeaza cele trei e-
lemente de bass ale poporului o-
landes. Numai cat ce erau Friso-
nii cei vechi, este o intrebare, o
mare problema; in ce priveste pe
Franci, data este vorba de Fran-
cii de la inceput, erau Germani,
dar Francii au trecut grin multe
forme mai tarziu, si, in ce pri-
veste pe Saxoni, Stint multe feluri
de a fi Saxon. Este Saxonul din
Dresda, este Saxonul de lama
coasta Danemarcei, este Saxonul
venit cu Anglii peste Britania.
Cum se vede, admitand o covar-
sire a elementului germanic, ele-
mentul acesta trebuie luat tot-
deauna cu foarte multa relativi-
tate, cu foarte mare ingri-
jdre in ce priveste autentici-
tatea lui. In genere si in ce
priveste pe Germani pretentia de
rasa are exact atata valoare cat
are pretentia de rasa la orice alt
popor, asa 'neat, data. Germania
Se gandeste vreodata sa se aseze
in regiunile acestea, ceia ce nu
se va intampla , de sigur ca nu
se va sprijini pe datoria pe care
ar avea-o Reichul fats de rasa
germane oriunde s'ar gasi.
Aceasta despre originea popu-
latiei. Acum ea ocupatie. Pescui-
rea in Marea..$ordului, pescuirea
scrumbiei, a heringuiui, a fost in
toate timpurile un mare izvor de
bogatie pentru toate natiunile din
aceasta parte. De sigur ca o par-
te din caracterul poporului clan-
des de la tart, din felul lui de a
se infatisa se datores!e acestei
legaturi necontenite cu Marea.
Insa partea pescareasca a mase-
tr adanci ale poporului olandes
nu este pe departe asa de mare
cum ni inchipuirn. In afara de
cresterea vitelor, a carii vechime
nu s'ar putea fixa, caci do sigur
ca rasele admirabile care se crest
astazi in Olanda nu sunt de o
foarte mare vechime, ci resulta-
tul unor cercetari stiintifice
foarte atente, a unei munci de
fiecare clipa pentru a imbunatati
acest isvor de capetenie al boga-
tiei terei, agricultura olandesa a-
lost foarte veche. Atata numai
ca in timpul din urma a suferit
multe schimbari, si ceia este in-
teresant pentru noi sunt aceste
schimbari.
Aici dati-mi voie sa mai fac o
reflectie de ordin general. De la
o bucata de vreme in uncle carte
care nu sunt de geografie si et-
nografie s'a introdus un obiceiu,
pe care ar fi bine sa-1 urmam si
noi, cand, in loc sa ne informam
de la unele cartel straine, ar tre-
bui sa cream cartea romaneasca,
facand parte dintr'o enciclopedie
romaneasca, o serie intreaga de
carti cu privire la toate domeniile
stiintii, in care sä fie interpreta-
rea noastra a acestor lucruri.
Este un obiceiu foarte raspandit
la noi, a nu avea incredere In
cartea romaneasca; asupra unui
subiect poate fi o excelenta carte
romaneasca si o carte a unui ,,
mediocru sau quasi-ignorant din
strainatate; toata lumea va aler-
ga la cartea mediocrului sau a
putin pregatitului, pentru ca nu
sufere Romanul sa se adreseze la
all Roman pentru a cauta infor-
matia. Ar fi de dorit sa se intro-
duce si la noi un sistem pe care
1 -am gasit intrebuintat cu mult
succes inteuna din lucrarile care
mi-au servit pentru o informa-
tie recenta, cartea unei Englese,
care la fiecare lucre pe care it
citeaza, spune ce se intalneste in
Anglia in acelasi domeniu, asa
ca este o comparatie continua.
pagina de pagina, intre realisa-
rile englese si cele olandese. Voiu
cauta sa mat, in agricultura a-
ceasta noun, ce au facet ei, ce
n'am facut noi si ceia ce, in oa-
.1 "t

recare masura, macar am :fi pu-
tut face noi.
Agricultura aceasta nu este fa-
cuts supt scutul Statului; la noi:
este o parere foarte raspandita a-
ceia ca, uncle merge rau, trebuie
sa intervina Statul Statul
care este atotputernic si atot-
stiutor si are la dispozitie niste
excelenti functionari, cari se
gandesc inlainte de toate la cela
ce fac si nu la leaf a pe care o
primesc si nu ar fi in stare sa
stranga de gat Statul ca sa li
dea o leafa pe care n'o poate
da, este un revoltator specta-
col acela pe care it vedem aproa-
pe in fiecare zi, cu cererea lefilor
imposibile. Se crede ca Statul
acesta ar putea sa schimbe once.
Iti trebuie cultura, iti ds Statul:
agricultura, la fel; vrei industrie?
nimic mai usor: Ministeriul de
Industrie si Comert se gaseste
in Ca lea Victoriei si, toata lumea
,cunoscand adresa, lucrul se poa-
te face in cateva ceasuri. Corner-.
tul tot asa: se gaseste in aceiasi
casa, cu functionari cari cunosc
totul asa de bine, si partea in-
dustriala si cea conierciala si cu
niste ministri cari sant totdeau-
na alesi dupa dovezile pe care
le-au dat in ce priveste enciclo-
pedia comerciala si industrials.
Si de aici vin regulamentari fara
de sfarsit, cu o cheltuiala enor-
ma de hartie. Ei bine, agricultu-
ra aceasta din Olanda s'a ridicat
In mare parte cum, la noi, s`a ri-
dicat cooperatia, care a inceput
in judetul Gorj printr'un numar
de persoane pe care nu le incu-
rajase nimeni prin asemenea ex-
plicatil, iar pe urma cooperatia a
g pe buton, iar 'cand i-a convenit,
mers o bucata de vreme liber. A
intervenit insa politica, partide-
le politice s'au batut, au apu-
cat-o in brate fiecare, dar coope-
ratia a iesit mai mult lesinata de
pe urma iubirii care i se purta si
dintr'o parte si din alta.
Am spus ca in Olanda nu
. s'a facut asa. Acolo ea e-
xists, da rezultate extraordi-
nare. Vanzarea individuals si
necontrolata, neasigurata, ne-
'r rt ti
11 -
garantata de nimeni, aceasta.
represinta o stare de lucruri care
trimete la 1300-1400. Data si as-
tazi vedeam femei care vanduse-
ra lapte la Ploesti si care se intor-
ceau tale de nu stiu cats kilo-
metri indoindu-si umerii de po-
vara cobilitii in care pusesera
curnparaturile luate de la Ploesti:
o populatie intreaga se deslocu-
ieste, copiii ramanand in sama
porcilor, cari ii mananca uneori;
data nu este o batrana uitata de
Dumnezeu care sa li poarte grija,
ei pot ajunge supt roatele auto-
mobilelor care tree si in fiecare
moment trebuie sa to gandesti la
copiii cari merg, cu gentle:
porcii, pe un drum ce nu este
facut ca sa serveasca drept loc
de distractie pentru copilaretul
satelor noastre. Ce se tesa odini-
oara cand femeile nu mergeau cu
lapte la oral, nu se mad lucreaza
acuma si, pe langa aceasta. tot
ce se intalneste ca element de
imoralitate, se adaoga la neajun-
surile aratate. .
Intr'una din cartile care mi-au
fost puse la dispositie am gasit
un exemplar admirabil de sigu-
ranta si de precizie in vanzare ca
si de economie de timp. Un nu-
mar de persoane doresc sa cum-
pere o marfa; persoanele acestea
se insira pe un loc care li este pus
la indemana; au in fats un bu-
ton pe care apasand pot Institute.
pe cineva care este cumparatorul
invisibil, undeva departe ; un Ca-
dran are un ac si acul care se
mists spune : eu as cumpara cu
pretul cutare" data nu-i convine
varzatorului, atunci el nu apasa
prin acel buton se instiin.teaza
imediat cealalta parte. In felul
acesta, vanzarea s'a inscris. Asa
incat intr'un minut si jumatate
se pot vinde o mie de castraveti.
Ganditi-va cum se vend castra-
vetii la noi; fiecare vine, pune
mina pe marfa; cum, data este
sa cumpere struguri, is strugu-
rele frumos, 11 pipaie boaba de
boaba si, dael nu-i place, II
zvarle inapoi, asa 'neat d-ta cum-
-

12
peri si un fluvial' de amprente di-
gitale, care pentru d-ta nu pot
avea nicio importanta si, in ce
priveste branza tot asa : ea trece
intaiu prin aceasta pipaire deli-
cata din partea cumparatorului;
si mai sant Si cei cari gusta,
va aduceti aminte povestea zgar-
citului care nu cumpara nicio-
data, pentru ca se satura din ceia
ce gusta de la fiecare.
In felul acesta timpul se eco-
nomiseste, lucrurile merg cu o
siguranta desavarsita, iar, data
nu-i convine vanzatorului nimic.
este un clopot care, cand suns.
arata Ca omul se duce
acasa pentru ca n'a gasit
pretul ce-i trebuie. Acelasi
iucru 1-am vazut in Dane-
marca, unde, ca si aici, marl a
este garantata de o tovarasie
care nu este a Statulud, ci numai
sustinuta de Stat, si, prin urmare.
peeetea acestei asociatii se ga-
seste pe obiectele de vanzare, si
oualc, branza, toate acestea sunt
garantate. Dar sa zicem ca nu
vrea cineva sa intre in tovarasie:
el n'are decat sa se duce se
vanda singur, cu resultatul pe
care it poate astepta, caci, de o
parte, este o formidabila organi-
satie care dispune de toate mij-
loacele si, de partea cealalta, un
om singur care, in felul acesta,
va fi zdrobit in cateva zile. Asa
s'a dus si greaua lupta contra
margarinei, care strica vanzarea
untului in Olanda; margarina s'a
inlaturat prin opera asociatiei.
Sistemul functioneaza de altmin-
teri si in Cehoslovacia; acolo am
fost in birouri1e insesl si am va-
zut functioriart cu harta Main-
to si toate mijloacele de infor-
matie langa ei; totul mergea
struna. Cu mijloacele acestea de
control se ajunge a fi produsele
garantate. si omul din strainata-
te le poate lua 3u incredere; el
prefera produsul cu garantie ce-
lor care se dau faro, garantie. Imi '- caramizi aparente; de unde ni-a
amintesc de ceva recent la not :
incercarea de a se vinde struguri
si fructe in Polonia. Cele dintaiu
transporturi au fost excelente,
ui
.
iar celelalte cum a dat Durnnezeu_
si este de ajtins ca un client din
strainatate sa fie pacalit °data-
pentru ca musteriul sa nu mai
alba niciun fel de incredere.
Mai este un lucru in aceasta
agricultura olandesa asupra ca-
ruia in sa va atrag atentia.
Exists acolo principiul ca, inda-
ta ce s'a mantuit un lucru la
camp, vine altul; campul nu ra-
mane niciodata gol. neintrebuin-
tat; el a fost capatat cu atata.
greutate, gunoiat cu atata chel-
tuiala, se afla supt supravegherea
asa de aproane a unei populatil
unde nu exista mari proprietari
si acaparatori de pamanturi, incit
el nu e socotit ca un plasament de
capital, pe care, data -ti convine
sa plasezi capitalul aiurea, it pa-
rasesti, it Iasi in sama lui Dum-
nezeu si a soartel. Nu, ci atat de
stump este resultatul acesta al u-
nei munci de atatea generatii, in
cat fiecare considera pamantul
dobandit ca sacru si zice: trebuie
sa produca, si nu numai sa,
produca, dar ceia ce s'a pro-
dus sa fie nu numai cinstit si
exact, ci si frumos".
Frumos si curat. Olanda este
tara de pe lume care se spala
mai mult. Se spala fatada caselor
care e de caramizi aparente si
eu n'am putut intelege niciodata.
de ce la not construim cu tencu-
iala, care cade primavara si
toamna ; anotimpurile sunt de-
se on asa de umede, incat la
trecere de cateva luni de zile
trebuie sa reluam imbracarea
cu tencuiala. Incercarile ca-
re s'au facut Cu caramizi
aparente si eu locuiesc o case
cu caramizi aparente, si n'am ni-
mic de reparat, in afara de inla-
turarea prafului care se depune.
au reusit perfect la cei vechi ai
nostri: in Moldova lui Stefan-cel-
Mare se construia din piatra si
venit ticalosia aceasta de tencu-
iala, moluzul acesta rau facut
care se dararna in fiecare mo-
ment, nu inteleg.

-- 13 -----
Da, in Olanda e obiceiul sa se
spele fatada easel, dar yeti zice :
aceia care spala trebuie sa fie
intr'un hal de murdarie extraor-
dinar ? Nu. Un principiu de care
trebuie sa ne conducem este a-
eela de a fi totdeauna presenta-
bill si convenabili in imbracamin-
tea noalAra, care nu trebuie sa fie
pretentioasa, dar nici intr'un fel
cand nu te vede nimeni si in alt
fel cand te vede lumea; aceasta
este si o dovada de bunacuviinta
si un mijloc de-a creste bine
copiii, cari nu trebuie sa te vada
nici in pijama, nici in robe de
chambre, nici in papuci, ci omul.
cand se ridica, trebuie sa se im-
brace asa ca 4i cand ar iesi pe
strada. Si servitoarele acestea,
din Olanda, curate, bine ingrijite.
spala fatada casai, fara ca hatna
si trupul for sa se resimta de ceia
ce fac. Dar ele merg si spala, in
acelas timp, si strada, dose on
facuta din caramizi puse in lung
nu pe lat, si aceasta este necesar,
pentru ca dedesupt este paman-
tul moale care a fost insusi con-
strait si el primeste foarte bine a-
cest pavaj, insa n'ar putea suferi
greutatea unuia de basalt si as-
falt. Prin urmare, una spala stra-
da pans la jumatate si cea din
fata spala si cealalta, jumatate.
ba se spala si ccpacii, si se vap-
sesc. In saptamana din urma am
vazut ca in judetul Prahova au
inceput s vapseasea lemnul feli-
narelor; nu va puteti inchipui ce
efect bun face aceasta ingrijire.
ce lectie pentru teran, cand vede
el ca felinarul de la jandarmerie
Si de la primarie este ingrijit si
atuncl se intreaba dP ce acasa la
dansul nu este tot asa. Barbatul
on femeia din casuta d3 tara
capata astfel constiinta nevoii de
a face o gospodarie buna, iar nu
sa se perpetueze rusinea de azi a
comunelor rurale; ma in de
multa vreme de d. Iuca, harnicul
subsecretar de Stat de la Inter-
ne, sa inlature de pe soseaua
suedesa cele mai oribile case ti-
ganesti acoperite cu stuh, cu ca-
t telul flamand, cu purcelul care
L '
guita, cu copilul tavalit in noroiu
si praf. Nu garantez ca n'o sa in-
tru candva la inchisoare pentru
ca voiu fi dat foc la una din aceste
colibe ca sa atrag si astfel aten-
tia oamenilor, can trebuie sa
faca a inceta aceasta rusine.
Marginea unei sosele este si ea
onoarea terii si o dovada de bu-
na cuviinta si buna gospodarie a
acestei ten.
Dupa ce v'arn spur lucrurile a-
cestea, sa vedem cum se infati-
seaza in ce priveste casa si in ce
priveste costumul lumea aceasta
din Olanda. Casa e construita in
proportii mici, dar se cauta ca ea
sa straluceasca nu numai prin-
tr'o astfel de curatenie, dar si
printr'o cromatica foarte intere-
santa, toate colorile amestecan-
du-se la usi, la feresti, la .coperi-
sul de tigle rosii.
Ea capita astfel o infatisare
placuta, cu atat mai mult, cu cat
e incunjurata de non, avandu-si
si ogorul in apropiei-e.
Alaturi e moara de vant, care,
am spus-o, are si alt rol decat
acela de a macina, cac prin ea
se ridica si se mentine nivelul
canalelor care servesc la iri-
gatia terii intregi. Ea adauge un
impresionant fond intunecat.
osele admirabile pretutindeni,
pe care tree si carucioare trase
de cani cari nu sunt hraniti, ca
la noi, ca sa muste pe trecatori.
In ce priveste imbracamintea,
femeile, sunt imbricate mai pre-
tutindeni intr'un costum infoiat,
cu scufia alba, de curand scrobi-
ta si calcata. ca niste aripi de
fluturi, cu pieptarul scurt si
strans peste camas% alba inflori-
ta, si cu clopotul fustei scurte
foarte umflate.
Dar scufia se deosebeste, dupa
provincii si este poate in legatu-
ra cu coafa bretona, pentru ca
in regiunea Bretaniei francese
este iarasi aceasta cochetarie a
podbabei de cap, care e un ele-
ment de inalta estetica popular
La noi de altminteri, poate supt
anfluenta saseasca, este scufia din I ';"
 - 14
regiunea Saliste, care samana cu
o Haube" germa.da.
Eu cred ca odinioara ornamen-
tele din scufia aceasta de pe cap,
din sortul, din fusta pe care o
poarta femeile din Olanda, se
pare ca nu totdeauna fusta din
stofa e cumparata de la targ,ci fa-
cuta, in casa intocmai ca la noi.
unde insa incepe transformarea
care este mai desavarsita in 0-
Janda, adeca incepem a cumpara
fabricate din Wawa si aiurea
care imita foarte prost prin co-
lori ceia ce inainte se tesea de
terancele noastre a avut un
caracter mai personal. In unele
regiuni se vede pe brat un sir in-
treg de linii, care corespund rau-
rilor de la noi, se vad si flori si
deosebite alte podoabe pe pieptii
camasii, ceia ce face so, se presu-
puna ca odinioara a existat
un lucru de mane decorativ,
data nu liniar, cum este la noi
prin ereditate tracica, dar in for-
ma pe care o obisnuiesc si azi
Sasii din Ardeal, cu cari Olande-
sii au foarte mari asamanari, la
unii si la altii fhnd obiceiul a-
cesta al 'tined tesaturi represin-
tand obiectele din nature asa
cum sunt.
In peninsula scandinava, la
Suedesi, se intalneste, de altfel,
3 un port intru toate asamanator
cu al nostru, dar portul acesta
nu are legaturi cu portul olandes,
care este renan, pe cand eel sue-
des vine de la Traci prin misca-
rea catre Nord care a stramutat
o parte din populatda regiunilor
dunarene.
Barbatii poarta, pe Tanga sapca
pescarului, mici palariutii rotunde
asmenea cu ale teranilor din
Ardeal si din podgoria noastra.
care sant ca ale Sasilor, iar ace-
II
E rindul a va infatisa orasele sau, care poate sa nu fie faro,
din Olanda si anume in aspec- importanta si fara utilitate. Am
tul for de acum si in originea lor,
fiindca sa dati vole istoricului so,
se amestece totdeauna pentru a
incerca o explioatie in domeniul
-
stia le-au adus din regiunile a-
pusene. Romanii nu le aveau ; u-
nii pasteri greci insa da.
In picioare, si la femeile cele
Mai gingase si la copiii fragezi,
sabotii. Intre marile nedreptati
pe care mi le-au facut mie ape-
Sisiioameni spirituali, cari la noi
sunt foarte numerosi, cand eram
Ministru de Instruoiie, a Post,
cand am recomandat so, se incer-
ce in scolile noastre de mici te-
rani si terar, cute desculti, cari
umbla prin noroaie si zapada, a
se introduce sabotii. Ce urlet
s'a deslantuit intr'o inteli-
genta presa romaneasca! Eram
ministrul ridicol care voise so, in-
troduce sabotii. Sabotii cari se
presinta foarte frumos, se intre-
buinteaza insa si in Franta si in
Tirol, si ei pot fi lucrati asa de
fin incat trebuie so, intrebi da-
ca nu este vorba de piele.
Intr'un interior de casa olan-
desa farfuriile si elementele de
lemn sunt intocmai ca la Sash
ardeleni, si explicatia este foarte
usoara, Olandesii sant pe Meusa,
iar Sasii din Ardeal yin din
Luxemburg si de pe malurile Mo-
selei. Avem deci pe pamantul
nostru, si in costum si in impodo-
birea casei, elemente care se in-
talnesc si dincolo, pentru ca ori-
ginea este din aceiasi tarn. Dan-
tul in rond nu e nici el faro, asa-
manare cu ce suntem deprinsi in
tara noastra.
Sa-mi dati voie acum sa mul-
tamesc ministrului Olandei in-
tr'o limbs pe care o intelege mai
bine decat limba romaneasca,.
multamind si d-lui Angelescu,
ministrul Instructiei, pentru ope-
ra de interpret pe care a bine-
voit s'o indeplineasca pe langa
d-sa.
visitat vre-o cinci dintre dansele
si, cum am facut trei calatorii si
am stat odinioara o Luna intrea-
ga la Haga, cred ca le-am vazut 6
 - 15 -=
bine. Voiu strata, care sunt con-
ditiile in care s'au format, fiind -
ca orasele se formeaza in deo-
sebite tari in conditii care nu
sunt aceleasi si tot rostul for se
explica prin originea lor, din ca-
re cause noi nu cunoastem ros-
turile oraselor noastre in de a-
jUDS si nu stim ce sa facem cu
dansele.
0 observatie preliminary. 0-
rasele din Olanda nu se infa-
tiseaza intru toate ca acelea din
Belgia, care au si ele un alt as-
pect decat orasele din Nord-Es-
tul frances, acestea fiind in mare
parte prefacute dupa cucerirea
lui Ludovic al XIV-lea. Arcuri
de triumf, cladiri marl au rasa-
rit, iar trecutul a disparut, in cea
mai mare parte. Astfel, Lille are,
in afara de arcul frumos dato-
rit marelui rege cuceritor din
secolul al XVII-lea, numai cla-
diri de un caracter cu desavar-
sire deosebit de ce trebuie sa fi
tost odinioara orasul in evul me-
diu sau la inceputul timpurilor
moderne. Ir. Belgia aspectul ca-
selor este foarte asamanator cu
acela din Anglia, care s'a mu-
tat si in America-de-Nord, din
care causa, nu vorbesc de
sky-scrapers, de cladirile noi, de
o simplicitate asa de monotony si
notrivite .
de o inaltime asa de obraznica,
cu locuinte interioare asa de ne-
and intra cineva la
New-York, vede un numar de ca-
se intocmai cum sunt cele dela
Marea Nordului, din toate tarile
din jurul Marii Nordului : ade-
ca intri din strada printr'o sca-
t% care este in afara de cladire,
avand rampa de o parte si de al-
ta, si dupa acela e casa pentru o
familie. Si. acolo, in Belgia, ia-
rasi in deosebire de Franta, un-
de orasele sunt marl si samana-
te rar, Saint Quentin, Lille, s. a.
m. d., centrele urbane sunt foar-
te apropiate, de unde acea ve-
che lozinca din evul mediu ca
Flandria tota, continua urbs".
In Olanda nu este asa, si lu-
crul se explica. Belgia este pe un
pamant cum 1-a lasat Dumne-
zeu, pamant sigur pe care nu
trebuia sa-1 creeze omul, luptand
cu o multime de dificultati ; nu
sant canalele care tale nezoate-
nit solul, asa incat, cand se ulta
cineva pe o harta a Olandei, ve-
de orasele oarecum samanate, de
si nu in felul nostru, distanta
fiind, de obiceiu, mult mai mica
decat la noi, dar, in schimb, se
trece dela o asezare omeneasca
important& la alta asezare im-
portanta. Olanda are orase cu
un numar de locuitori destul de
restrans ; aglomeratii orasenesti,
cu dorinta de a schimba numai
decat viata de tarn cu orice fel
de viata, de oras, care este o ne-
norocire la noi, campul fiind pa-
rasit pentru a se aseza cineva
intr'o mahala de oras in condi-
tiile cele mai putin potrivite si
cu sanatatea si cu obisnuintile
oamenilor, nu se observe. Olan-
da ramane, Cu toata marimea
Rotterdamului si Amsterdamulur,
cu toata larga frumuseta pasni-
ca a Hagei, o tara, cu o foarte
puternica si san&toasa atmosfe-
ra rurala. Dar intre centrele a-
cestea, care nu sunt totdeauna
foarte marl, este o distanta de
camp, chiar una fait, sate, pe
Care n'o intalneste cineva dese
on la noi, cad, data to duci
in podgoria noastra, abia ai
mantuit un sat si intri in cela-
lalt, nu ca in Moldova, unde sa-
tele slut mai marl si de jur im-
prejur campul.
Imi aduc aminte de o lunga
calatorie facuta noaptea intre
Utrecht si Haga dupa o confe-
rinta, careia i-a urmat o ma-
sa, nu un banchet, ci o masa
prieteneasca, profesorii, cate-
va cunostinte si ne-am zabovit
poate pentru ca nu erau discur-
suri, cabi, cand suet discur-
suri, nu se zaboveste cineva, ci
fiecare este grabit sa dea drumul
discunsului si sä mearga acasa.
Ne mai fiind trenuri la indema-
na, am intrebuintat automobilul.
Am mers vre-o trei ceasuri si in
acest timp m'am uitat in dreap-
ta si in stanga ; nu erau sate
 - 16
care se succedau, ci terenuri
foarte frumos luorate, colturi de
padurici. Nu acelasi spectacol pe
care it are cineva in Belgia, care
este mai cunoscuta la noi.
Care este impresia facuta de
Olanda strainilor ? Natural ca
Olandesii vad altfel, fiindca ei
sunt deprinsi cu felul de viata
de acolo, dar este vorba de- cine-
va care pentru intaia oara - se
duce acolo. Liniste, ordine, pri-
etenie, data volt', in mare deo-
sebire de unele orase francese,
de foarte mari orase fcancese, in
care trebuie sa marturisim ca a-
.ceasta prietenie o gasesti de si-
gur in casa unui prieten pe ca-
re ti 1-ai castigat cu multa oste-
neala in curs de mai multi ani,
dar pe strada nu. Toata lumea
in orasele olandese se uita fru-
mos la dumneata, la orcine din-
tre aceia pe cari ii vede trecand
alaturi. Parisul este de fapt un
oral sumbru ; acei cari vad nu-
mai o anumita parte, cari se due
numai prin localuri de petreceri,
nu-si dau sama, dar tine trece
de la Paris la Bruxelles simte
stramutarea dintr'o lume de oa-
meni foarte activi, dar necajitd,
preocupati, une on indiferenti,
intr'un alt loc, unde viata are un
ritm foarte vioiu, dar este into-
varasita si de uri zimbet. Poate
ca zimbetul din Bruxelles nu-1
intalneste cineva si in Olanda,
dar fetele acestea multamite de
sigur ca-ti fac bine, precum iti
, fac bine si fatadele care stralu-
cesc de curate ce sunt. Si casele,
nu cu foarte multe etaje, iti
spun numai decat ce cuprind
inb,untru, pentru ca este obice-
iul de a se arata pretutindeni
tine o locuieste, si in Olanda, pe
langa numele de famine si de
botez,. se mai adaoga Inca unul
sail daub, in initiate asa 'neat
are cineva nu numai cunostinta
aceluia care locuieste, dar si un
fel de genealogie a familiei, care
se ridica pans la a treia genera-
tie.
Unii can fac un negot sau
se ofera pentru un serviciu pu-
blic o anunta pe niste linii care
inainteaza asupra strazii, si in
felul acesta am ajuns sa stiu
ca la Haga se adaposteste un Ti-
gan de al nostru, d. Iliescu, a:
cam; nume colorat si lumina se
poate vedea si in timpul zilei. De
altrninteri Iliescu calatoreste in
toata Olanda, unde foarte dese (
on este chemat si ascultat cu
multa placere, si face asa cum
fac Tiganii la noi : vine si canta
la ureche. La Amsterdam, intr'o
sara am asistat la un spectacol
extraordinar, care de sigur ca
nu era tot ceia ce se poate mai
cuviincios; dar acolo era reunita
veselia continua a Tiganului si
naivitatea Americanului, iar li-
nistitul si bunul public Glandes,
care nu face asa, statea de se ui-
ta la tovarasia aceasta dintre Ti-
gan si,American. Tiganul ii zicea A:4
la ureche si Americanul facea cu
mana, cu capul, cu picioarele,
intovarasind pe Tigan, si in a-
celas timp se uita surazator la
fiecare ca si cum ar fi intrebat :
nu este asa ea e o seara foarte
placuta, si ca ni sta ,foarte bine asa
cum santem si cum ne miscam ?
Pe d. Iliescu it poate gasi cineva
si in anunturile ziarelor celor
mai mari din Olanda ; el ne re-
presinta in chip permanent si
nu din Gale afar& de desavanta-
gios.
Va sa zica intri intr'un oras,
care infatiseaza randurile aces-
tea de case cu geamurile mari
curate, proaspete, in care se
prinde lumina. Stu eu ? s'ar pu-
tea ea in geamurile stralucitoare
sä fie o influent, care vine toe-
mai din Spania, cari sa nu ui-
tam ca Spaniolii au lost candva
stapani aici. Si eu imi aduceam
aminte, privind fatadele alcatui-
te din geamuri luminoase, de as- N
pectul pe care it are cutare oral
spaniol, Valladolid, care a pastrat
mai bine caracterul de odinioara.
Casele sunt, cum am spus, de
caramida aparenta. In felul a-
cesta ele pot fi tinute curat. Ca-
ramida aparenta si geamurile
 - 17 -
stralucitoare dau o frumoasa in- cipedul merge toata lumea gird .

fatisare uniforms strazii intregi. deosehire; o lume de deosebite

sa vorbim putintel si de mis- grade, in canditii de bogatie
, cares, de pe aceste strazi. Im- care nu sunt aceleasi, avand ros-
bulzeille dela noi nu exis- turi in societate care se deose-
ta ; fiecare-si stie rostul lui, besc foarte mult. Dar aici este
si stie asa de perfect incat si fata un fel de democratic velocipedica,
de eel mai grabit invartiter de Am vazut mergand ofiteri supe-
velociped localnicul este asigu- riori in uniforms, avand cumpa-
rat ; el e sigur ca nu da nimeni raturile atarnate de ghidon, am
peste dansul, dar pentru noi cei- vazut doamne din foarte bun4
lalti, strainii, este ,ceva de-adrep- societate mergand pe velociped
tul ingrozitor. Dar sunt locall- cu cumparaturile bor. La noi este
tati unde o treime din popu- inca prejudecata iaceasta ca nu
latie are velocipede, care merg Se poate ca o doamna din inalta
unul dupa altul in aceiasi direc- societate" sa poarte un pachet
tie ; este si un fel de trotuar, mare; tine ar face-o, rise& sa
dar dune poate sa stie intre deo- nu mai fie invitata la Mei° se-
sebitele nivele ale pavajului rata si la nicio reuniune. Am va-
care este acela pe care-i este in- zut clerici mergand cu velocipe-
gaduit cuiva fara roate sa mear- dul, si profesori universitari ala-
ga si sa nu fie atins de marina turi de studenti. Am vazut si
niciodata. Asigurarile ce ti se dau grupe asociate: se pare ca se
nu folosesc mult : strainul se ga- pregatesc si casatoriile in felul
seste in acelasi situatie ca Evreul acesta. .
care era asigurat de proprieta- .

Orasele acestea sunt intr'un

rul animaluaud ca nu-11 mused, mediu de apa, de verdeata : este
un cane si care totusi zicea : vyverul", vivier din Franta ; un
stii dumneata, stiu si eu, dar helesteu de acestea din mijlocul
vorba este canele stie si el ?". Si Hagei raspandeste racoare
trecatorul cu velocipedul de o- in aer si e incunjurat de o vege-
biceiu nits nu suna, pentruca tatie proaspata, placuta ochiu-
este sigur ca nu to atinge. Ba lui si binefacatoare pentru sa-
se intampla uneori ca merg si natate. De altminteri orasul o-
automobilele in deplina armonie landes, sand este mai mare, se
printre velocipede, minune pe alcatueste, ca si orasul engles, din
care nu mi-o pot explica. Dar mai multe grupe care s'au for-
velocipedul este, de sigur, un mat dela sine si care se leaga
mince democratic de a circula Intre dansele, isolarea pachete-
si in aeelas timp arata o popu- lor de locuinte contribuind la
latie care are mutt lucru si nu igiena generals.
se lass pe sama picioarelor, dar Nu este nevoe sa mai spun ca
nici nu are banii trebuitori pen- orasele olandese sunt facute dupa
tru a-si lua un automobiff. Este un plan foarte bine chibzuit, cu-
inutil sa va spun ca trasurile cu minte, gesriedaresc, asa zneat
tai au disparut cu desavarsire nu se poate tntampla ca un par-
din infatisarea oraselor olandeze; ticular care are de resolvat o
le vede cineva insa la tara, cu chestiune la cloud ministere sa
forme mai mult sau mai putin trebuiasca a circula dela un ca-
arhaice. pat la altul al unui oras risipit,
Inca un lucru trebuie de adaos trecand dela un birou la altele.
in ce priveste circulatia pe stra- Pentruca acolo timpul isi are so-
da inainte de a trece la lucruri coteala lui si prin urmare minis-
care sunt mai putin distractive, terele sunt unite in cele doua
dar pot sa fie mai folositoare de curti : curtea dinauntru" si
cat s'a spus pana aici. Cu velo- curtea din afara", Binnenhof si
..
2
 - 18
Buitenhof, asa incat cu o usoara
plimbare de jur imprejur lu-
crurile pot sa fie aranjate. Fe-
ricita socoteala, de sigur ! Felul
cum sunt risipite autoritatile
noastre in Bucuresti face sa in-
trebi data n'a avut cineva in-
tentia reala de a-si bate joc de
timpul si de posibilitatea de cir-
culatie a publicului.
Cartierele muncitoresti isi au
rosturile lor, de-o parte, cartie-
rui oficial insa stir unde sa-1
gasesti. Iar, data vrei sa te
plimbi la Haga, iesi din oral si
gasesti, dincolo de padurice, la
Scheveningen, het Bosch, tot
ce-ti trebue pentru a cunoaste
natura in toate infatisarile ei,
copaci si term de mare.
inainte de a va da explicatii in
ce fel s'au alcatuit orasele, tre-
buie sa obsery insa ca eie au pier-
. dut in mare parte caracterul tre
cutului. La Haga nu-1 mai avem
decat ici si colo; cladirile sunt
mai mult din secolul al XVII -lea
si din al XVIII-lea, si deosebiri
intre dansele adevarat ca nu
se vad. Dar un oras are un stil
care se potriveste cu clima de
acolo, cu trecutul, cu ocupatille
oamenilor, este un lucru organic
pe care nu-0 este permis sa-1
strici cu mice fel de cladire. E-
dilii nostri n'au inteles nicioda-
ta acest lucru,si astfel un oras de
provincie prezinta azi toate stilu-
rile. Eu am apucat in Botosani in
copilaria mea cladiri de vechiu
gotic alaturi cu case gospodaresti
dupa moda de la 1700 si casute
de sat; data i s'a intamplat cui-
va sa calatoreasca in Franta si
i-a placut cutare cladire, apoi a
rugat pe un arhitect sa-i face
o casa intocmai ca aceia. Am cu-
noscut chiar un caz cand un ar-
hitect a fast rugat de un Bu-
curestean bogat sa-i face o cast
al cam' plan it va intelege nu-
mai data 11 va intovarasi intr'o
plimbare de un ceas sau doua
prin Bucuresti: ajungea intr'un
loc si usa de acolo ii placea, o
insemna ; ajungea in alt loc si
I . °
-
erau niste ferestre la care tinea
foarte mult, le trecea in catas-
tif ; mergea mai departe si gasia
un turnulet agreabil, nu-1 uita ;
dar, dupe ce a facut observatii-
le de detalii la o suta de cladiri,
arhitectul 1-a parasit si a avut
curajul sa-i spuna Ca este un
nebun; dar nici nu era un nebun
ci numai un om pretentios si
fare gust.
Orasele din Olanda in &clever
si-au pierdut trecutul medieval
si mie imi pare foarte rau, dar
cel putin acest stil medieval a fost
inlocuit cu o uniformitate care
nu este lipsita de armonie. E
foarte drept ca si la Haga ici
cold rasarzgarie-nori". Eu aveam
intentia ca in aceasta sears sa va
spun ca asa ceva nu exists, pen-
tru ca pe strazile pe care am
mers eu in toate trei datile nici
nu existau ; insa mi-a venit in
mama o recenta carte germana
de istoria artei a unui profesor
din Marburg, care este presupus
a fi in toata puterea facultati-
lor sale mintale, si, la sfarsit, in-
tre probe de picture, de arhitec-
tura, de sculpture infioratoare,
figureaza si unul dintre cele
mai insemnate palate de coope-
rative din Haga, asa incat eu
nu mai pot afirma ca Haga este
lipsita de intrusiunea aceasta a
cladirilor americans. In paren-
teza trebue sa va spun ca am
gasit acolo si un fel de teorie a
acestor aladiri. Iata ce spune
profesorul german: ca este bine
ca in toate locurile sa fie numai
case de acestea; doar pacatul
trecutului era o intirnitate de
familie, care trebuie sa dispara,
o legatura cu natura, care este
nefireasca, si o aplecare catre
poezie, care este chiar pericu-
loasa, iar dorinta omului de a se
individualiza nu se mai
poate admite; prin urrnare casa
trebuie facuta ca un laborator :
local unde lucreaza este singurul
interesant, celelalte fiind numai
niste ascunzatori, in care sa te
retragi la anumite ceasuri; si
idealul e ca aceasta salt de lucru
 19
sa corespunda cu o said de ope-
ratie. Bine inteles ca individul
trebuie sa dispara cu totul, sa-si
schimbe complet felul de a fi ;
doar el este numai un element de
colectivitate. Ma bucur foarte
mult ca sunt taxi ca Olanda in
care doctrina aceasta n'a pa-
truns cu desavarsire, pe cand
Bucurestii vor fi pe de-a intregul
transformati in felul acesta.
0 calatorie in orasele olandeze
mai midi va fi, In orifice caz, o
linistire de suflet si o mangaiere.
Daca zidirile moderne sunt Inca
rare, tot asa sunt de rare si ra-
masitele gotice ale evului mediu.
Pe alocuri, de si sfintii au
fost dati jos de calvinism sau
sfaramati in firidele lor, forma
bisericii gotice s'a pastrat ; de e-
xemplu, la Haarlem, la biserica
Sfantului Bavon. Clopotnite la
mai multe niveluri, ferestre cu
triforiul secolului al XIV-lea
tarziu sau Inceputul secolului al
XV-lea, o intreaga atmosfera de
gotic, pe care o putem intalni si
la noi, dar foarte rar : data bi-
serica gotica dela Baia e o ruing,
din fericire avem in Ardeal, la
Sibiiu, un oras, intreg al ,arhitec-
turii evului mediu, care trebuie
tinut cu cea mai mare ingrijire,
si alte asemenea monumente in
Biserica Neagra de la Brasov, in
capela dela Medias, pe care o a-
para Comisia Monumentelor Is-
torice de ani intregi Impotriva
gustului salbatec de astazi ; pa-
cat ca la Brasov n'a putut sa
impiedece tot felul de particulari
din Regat de a amesteca in arhi-
tectura localnica specimene bi-
zare ale unei false arhitecturi
romanesti !
La Delft, care este mai cunos-
cut prin admirabilele portelanuri
de acolo. si aici un element
oriental adus prin Spanioli o mahalagii pastrate in ciuda ve-
asa de frumoasa biserica, al carii
caracter, in afara de midi schim-
bari pe jos in unele capele care
s'au inlocuit, a fost pastrat.
La catedrala din Middelburg.
este o inflorire de gotic inflaca-
rat de prin anti 1480-90, care
-
e, ored, eel mai frumos edificiu
in acest stil pe care it poseda O-
landa.
Go tic u 1 traieste Inca si in
unele locuinte particulare. La
Universitatea din Leyda m'am
gasit de-odata intr'o cladire me-
dievala, cu aceiasi curte interioa-
ra, cu aceiasi scar& ingusta, cu
aceleasi incaperi marunte. Tre-
buie sa mai spun ca in odaile a-
cestea se pastreaza foarte multe
obiceiuri din acelasi ev mediu :
adeca au voie studentu sa zu-
graveasca pe pareti ce vor, tot
felul de caricaturi, care evident
ca sunt totdeauna detente, si se
pun alaturi tot felul de inscrip-
tii in latineste, fiindca studentii
stiu latineste desperarea ge-
neratiilor mai noi este ca precie-
cesorii au acoperit tot si prin ur-
mare nu mai au unde sa adaoge.
La Haga chiar cutare peristil cu
elegante colonete arata influen-
ta, ma: tarzie, care vine din Su-
dul expus lurninii si aierului. La
Amsterdam se vede si o influen-
ta a arhitecturii dela inceputul
secolului al XIX-lea, a falsului
antic din epoca napoAeoniana.
Insa nu voiu ti -dintre ace-
ia cars sa creada ca oamenii tre-
buie sa se tina in colturi de In-
tunerec, ci recunosc Ca Brice
casa trebuie sa corespunda cu
conditiile noastre de viata. Dar
e bine sa facem si noi ca Olande-
sii : sa pastram cu cea mai mare
pietate si iubire ceia ce face par-
te dintr'o stralucita lume dispa-
ruta, pe cand la noi este inca o
adevarata manie de a distruge
tot ce aminteste o viata de arta
originala, care, princteo sinteza,
proprie, a dat una dintre cele mai
pretioase zestri ale civilisatiei
romanesti. Sunt, astfel, casute de
mahala care ar trebui decretate
monumente istorice, midi case de
cinului pretentios, care n'are nici
cea mai mica ideie de inferiori-
tatea soumpei sale cladiri.
Acum putem sa ajungem la o-
riginea acestor orase. Originea u-
nui oras se poate cunoaste prin
tt
 - -
documente, prin cronici, dar se
poate cunoaste, atunci land lip-
sesc documentele si cronicile,
prin nume. In Germania se in-
talnesc o multime de orase care
arata astfel originea lor, care vi-
ne dintr'o creatiune politica si
militara. A venit Carol -eel -Mare
si Carolingienii dupa dansul si in
tinuturile crestinate si cucerite
si silite sa vie la crestinism s'au
intemeiat inainte de toate ce-
tati. Prin urmare : Marburg si
toate orasele care se termina in
burg. Burgului acestuia ii cores-
punde in tinuturile unguresti
viir, de unde vine numele Orazii
Mari, Varad, si a atator locali-
tati, si din partile pe care acum
le stapanim not earl. am trans-
format var si yams in oras si
ordstie. Slavii au trades burgul
in grad, prin urmare Belgraduri-
le si Bialogradurile care exists,
toate venind din cetati carolin-
giene, sau din imitatia lor, asa
incat nu ai decal sa iei o harta
a Europei, sa urmaresti unde se
. intalneste acest sufix la sfarsitul
numelor de localltati, ca sa vezi
cum s'a desavarsit opera de ina-
intare si de cucerire a crestinis-
mului, de aducere la civilizatie.
Burguri de acestea, ca Middel-
burgul, cetatea de mijloc", se
intalnesc si in Olanda, dar in ceasta inseamna padurea duce-
partile de jos ; Limburgul,'azi *o
provincie, dupa cetatea de unde
a plecat, este in legatura cu o lu-
me germanica din partile Rinu-
.lui care duce de-a dreptul la Aa-
chen, lama de odihna al Mare-
lui Carol.
A fost deci si o penetratie ca-
rolingiana la basa vietii °rase-
nesti olandese, dar mull-, mai
putin importanta de cum se cre-
de. Creatii de acestea militare nu
prea erau aici si explicatia este
foarte usoara ; pentruca aceste
tinuturi nu aveau tine stie ce
importanta politica si militara.
Dar Inca din timpuri foarte
vechi, din epoca romans, fi-
indca nu-si inchipuie cineva cat
de multe lucruri.romane sant in
Olanda, si azi se fac sapaturi in
20
doua locuri care fac sa iasa la
iveala vechi asezari de cuceritori
romani , la locurile unde se
trecea un rau se intemeiase o
localitate care in latineste se
chiama traiectum, traiect", vad.
In Germania numele roman a
disparut si s'a pus in loc
cuvantul curat germanic de
furt, care inseamna tot tre-
cere": Frankfurt - pe - Main,
Frankfurt-pe-Oder. In Olanda
traiectum s'a pastrat cum s'a
pastrat si, in alte forme, no-
menclatura romans in Bri-
tania Mare, unde gasim un ches-
ter unde a fost castrul roman de
odinioara. Din tradectum,-trrech,t,
vine Utrecht, Dordrecht. Aici au
fost cele mai vechi asezari, in
legatura cu drumurile de comert
ale Romanilor de odinioara, cand
mergeau la Frisoni, la Batavi, la
Caninefati, la populatiile vechi
din aceste regiuni, si peste aceste
trechturi s'a asezat o alts patu-
ra, acele fundatiuni carolingiene
pe care le-am pomenit mai sus.
Cea mai mare parte dintre o-
rasele olandese au insa o origine
curat rurala si represinta aspec-
tul pe care it avea terenul, in
colturile de tarn, pe vremea cand
s'a facut intemeierea.
Uncle este Hertzogebosch, a-
lui" ; e in partile uncle comanda
ducele de Brabant, care-si avea
padurea reservata.
Haga nu este decat, sgraven
Hage, adeca haye, gard, acea le-
gatura de lemne, de vergi, care
impiedeca pe cineva de a trece
intr'un teren oprit pentru a va-
na: gardul", ingraditura". o-
prelistea", branistea", contelui
sau cetatea lui incunjurata cu
astfel de gard. Rosendal inseam-
nä vale ,de trandatfiri", si firea
poetics a poporului olandes se
vadeste si prin acest nume care
aminteste admirabila gradinarie
olandesa: pare ea sunt straturi
de tulipe si hiacinte mirositoare
in insesi numirile geografice ca-
re acopar harta tariff. Alte locali-
tati se termina in huysen, Enk-
.
 - 21
huysen, pentru cateva case aco-
lo. Mai depaata-in unele colturi
se intadneste fdnarlul wijk, ,;colt" :
Winterswijk, care inseamna colt"
de lama".
Sunt localitati care se chiama
cu doorn, ca Apfeldoorn sau
Doorn sadea, uncle stapanul de
odinioara al Germaniei isi petre-
ce batranetele, in conditiile la
care 1-au condamnat proprii-
le lui ispravi acela care a
fost Wilhelm al II-lea. Doorn
nu inseamna decat iocul cu
spini, cum este la not Tarnava,
care vine de la tarn, maracine".
Numele de lomlitate Amers-
torf aduce aminte turful an-
gles, o anumita infatisare Cu.
iarba a locului. Barneveld are
finala care inseamna cimp".
Alkmaar pastreaza memoria
mlastinii originate, maar.
Dar, in acelasi timp, in no-
menclatura aceasta se vadeste si
ce a lost in stare sa rack prin
munca, prin lungs, si greaua sa
munca, poporul olandes el insusi.
In numele de localitati el isi in-
seamna aceste realisari pe care
le-a facut. Amsterdam si Rotter-
dam vin de la {dam, zagaz", de
la zagazul care s'a asternut in
fata marii si care a pregatit te
renul, asa cum s'a inceput la
Zuiderzee prin a face un dam
11
pentru a taia deocamdata con-
tactul cu marea. . dacteze (damn-tante sau sa lustre
Resumand aceasta scurta pri-
vire istorica oprita numai asu-
pra conditiilor de creatie a ora,se-
lor olandese, ele yin mai mult
din mici formatiuni satesti sau
din opere de arta acute de e-
nergia poporului olandes, care
si-a alcatuit el insusi pamantul
culturii, asezarii si prosperitatii
sale pentru viitor.
Orasele acestea nu sant insa
peste masura de vechi nici in
forma de sate. nici in forma de
burguri, cu atat mai putin in
forma de orase. Este exclus cu
totul ca orase cum este Amster-
damul, un mare ,centru call lumii,
sa fi avut prosperitate in evul
mediu. Lumea se gandeste, e a-
-
adevarat, la comertul olandes, la
marii negustori olandesi, si-si in-
chipuie Ca asa a lost totdeauna.
Dar, intaiu, comertul european
al Olandesilor nu este mare; co-
mertul eel mare se face cu In-
diile olandese, dar acestea datea-
za doar de la inceputul secolului
al XVII-lea, iar inainte de acea-
sta nu era decal numai prefata
relatiilor negustorilor olandesi cu
Portughesii, cari inainte de a-
ceasta stapaniau acest mare do-
meniu ad Malaesiiei.
In izvoarre, Olandesii insii a-
par foarte war in timpuri mai
vechi, si aceasta poate servi pen-
tru ca sa atingem teeth, ce ni se
obiecteaza noun in ce priveste
locuinta seculars a poporului ro-
manesc pe locurile uncle se ga-
sesta. Se pune intrebarea : data
ati Post aici, de ce nu spun nimic
izvaatreae ? Si noi putem sa stra-
mutam intrebarea aceasta si in
Olanda : poste teinava sa se indo-
lasca de existenta in patria sa a
poporului olandes din cele mai
departate timpuri ? Dar care
sant teronicile olandese pans
foarte tarziu, care sunt tclocumen-
tele olandese inainte de o ianumi-
ta. data ? Erau oameni card traiau
in conditrid foarte oneste : nu se
purtau 'razboarie seek), nu-i bite
resau pe vecini, iar cei oe traiesc
in astfel de conditii nu in sa re-
povestiri din teronlei.
A inceput sa se schimbe viata
Olandesa in momentul cand teri-
torlide acestea, care nu purtau
acelasi nume au intrat supt sta-
panirea contEllea* de Flandra,
aceasta Inseamna insa secolul
al XIV-lea. Cel dintaiu moment
cand ele au lust un avant este
cand au lost toupainse intr'.un
sistem care este eel flamand-
frances, sau, ,data voiti franc,
ajungand apoi si supt dual de
Burguaidia, earl erau stapani si
la Utrecht si la Dijon. Cand
au intrat intz'o mare mcipca-
re de istorie universala, Intro
mare asociatie economics, atunci
aceste orase au putut lua avant,
I
1
 - 22 -
dar pans atunci caracterul rural
al tarii a ramas aproape general
si exclusiv.
Se socoate de multi ca epoca in
care Provinciile Unite" asa se
numia Olanda odinioara s'au
desfacut de monarhia spaniola a
fost una foarte nenorocita, ca
stapanirea spaniola era insupor-
tabila. Nu e de loc adevarat : un
act de mare curaj ale Olandesilor
de pe la 1560-70 a fost ca in pa-
guba for s'au smuls pentru mo-
tive religioase si morale dintr'o
regalitate care era aproape o
Imparatie de caracter mondial
in care ei isi aveau un loc bine
stabilit. Pentru cele mad multe
din orasele acestea prosperita-
tea se gaseste in momentul cand
s'au rasculat impotriva Spaniei.
Si s'au condamnat Olandesii, a-
tunci, la o mare ingustare a ve-
niturilor lor, pana ce au putut
sa creeze printr'inii o modesta
viata economics nationala, care
a devenit puternica atunci cand
prin vrednicia for au izbutit
sa-si faca un domeniu colonial.
Si caracterul cladirilor mentio-
nate, care sant de pe la 1670-80
sau din secolul al XVIII-lea, vi-
ne din prosperitatea care s'a re-
varsat asupra Olandei in mo-
mentul cand ea si-a. intemeiat'
acest domeniu colonial. Acest
domeniu colonial este astazi un
mare izvor de bogatie si un mare
titlu de glorie prin conditille, fo-
lositoare si populatiei, in care
sase milioane de oameni in o
imensa lume de saizeci de mi-
lioane, apartinand raselor celor
mai indaratnice iii barbarie la
inceput si care ajung, a binecu-
vanta pe strainul binefacator ca-
re a venit in mijlocul for si i-a
facut sa inteleaga ce se poate
capata, pe un pamant asa de bo-
gat, cu un alt fel de viata.
Precum prima conferinta s'a
mantuit cu expresia anti adanc
si desavarsit sinter sentiment de
admiratie pentru curatenia, fru-
museta si poesia satului olan-
des, incheiu aceasta a, doua con-
ferinta cu pretuirea marii epopei
colonisatoare si civilisatoare, pe
care un mic popor a isbutit sa o
inchege, pentru binele lui Si a
supusilor, ca si' pentru desvolta-
rea civilisatiei umane in genere.

III.
In seara aceasta o sa fie vorba cand lucrurile se iau pe laturea a-
de. istorie : publicul a simtit, ceasta asa de larga a sintesei,
ki a luat hotarirea de a ramanea foarte multe se observe care sca-
acasa, ceia ce nu ma impiedeca pa cu desavarsire din vedere a-
pe mine ca, inaintea auditorului tunci cand se tine cineva la o e-
putin numeros, dar ale s care numerare de amanunte. Cred ca
ma asculta, sa infatisez lucruri fiinta aceasta a poporului olan-
care in romaneste nu s'au des pe care vreau sa o infatisez
spur, de si eu cred ca de acum dela originile sale cele mai de-
lnainte trebuie sa avem in toate partate pana la forma morals
domeniile cartea romaneasca si materials de astazi poate sa
potrivit cu felul nostru de a fi fie deosebit de interesanta. Veti
si cu nevoile noastre. Dar s'ar vedea ca supt multe raporturi
putea intampla ca foarte multe poporul olandes este cu totul alt-
din lucrurile pe care vreau sa fel decal celelalte, pentru ca el
le infatisez in aceasta seara sa pleaca dela alt trecut, pentru
nu fi fost spuse nisi aiurea. Este ca el n'a facut greseala pe care
o incercare de a presinta o sin- am facut-o not si multe alte
tesa istorica a originii si desvol- popoare de a rupe cu trecutul,
tarii natiunid olandese si, atunci de a trai o viata orientate dupa
\
 - 23 -
rosturile altor popoare, de a
strica lucruri organizate de-a-
lungul secolelor inilocuindu -le
prin niste simple forme, care
n'au nici-o valoare si supt care a-
bia dace se trezeste viata veche
care poate fi readusa la supra-
fata si facuta din nou vie, dar
din formele acestea noi, straine,
Imprumutate nu iese nimic.
Dar Olandesii n'au parasit din
trecutul for niciun element, si
toata Viata for din departatele
timpuri in care erau semintii
germanice amestecate cu uncle
elemente galice, este pans acum
de o perfecta logics, de o des-
voltare legate din generatie In
generatie prin lanturile acelea
morale care. sunt singurul ele-
ment de solidaritate in vista
unei natiuni.
Incep cu timpurile in care po-
porul olandes se alcatuia. Este
o intrebare 7 cand se alcatuieste
un popor ? Se spune de obiceiu:
atunci cand a rasarit limba lui.
Este asa si nu este tocmai asa,
pentru ea se poate intampla, ca
limba sä nu fie formats in e-
lementele sale de capetenie si,
cu toate acestea, cea mai mare
parte din sufletul popular sa
existe, cum se poate intampla si
altceva : ca un popor sa-si fi
pierdut limba si sä face silinte
desperate pentru a o recastiga
si, cu toate acestea, sa fi existat
si sa continue a exista ca po-
par. Asa s'a intampliat cu Ir-
landesii : tine ar putea tagadui
patriotismul for infocat, mer-
gand pang: la dementa crimei si,
cu toate acestea, Irlandesii vor-
besc limba celor impotriva ca-
rora s'au ridicat. Pe alts parte,
in Britania Mare este grupul
Celtilor cari nu si-au pierdut
limba nici-odata, dar cari inva-
tä la scoli englezesti; cu toate a-
cestea, la dansii nu exista nici
un fel de constiinta nationals,
niciun fel de tendinta de a se
separa. In Franta Bretonli vor-
besc tot limba for cea veche a-
cask, dar, in afara de cativa in-
telectuali, can au facut acum
catava vreme demonstratia a-
ceia brutala stricand monumen-
tul unirii Bretaniei cu Franta,
afara de un localism ale cant
margeni n'au fost de alminteri
fixate niciodata, tine se gandes-
te la putinta existentei unui
Stat breton ? La noi de obiceiu
originea poporului romanesc a
fost puss in legatura cu limba
si de aid razboiul cumplit intre
filologi, oamenii cari se pot su-
feri mai putin anul pe altul, si
hotaririle, poate tot asa de a-
podictice, de neiertatoare pentru
adversari, fulminarea misera-
bilului", a criminalului" care
are alts parere cu privire la un
sufix, lucrul acesta asa de deli-
cat cu care se hraneste o asa de
importanta ramura a stiintei.
Dar se poate zice ca un popor
olandes exista in apropierea a-
nului o mie. Veti zice : si avem
texte in limba olandesa ? Filolo-
gia olandesa. imi este fare indo-
iala foarte departata si strains,
dar cu toate acestea nu as afir-
ma ca in secolul al XI-lea exis-
ta un inceput de literature o-
landesa, cum, iarasi, nimeni nu
ar putea tagadui ca in anul o
mie, si putin inainte de acest an,
exista un popor olandes.
Din ce s'a format acest po-
por olandes ? Din elementele a-
ratate in conferinta intaiu, la
care am facut alusie, si in cea de
a doua : acele semintii germa-
nice ale caror nume be cunoas-
tem prin izvoarele romane, acei
Bructeri, Caninefati si, inainte
de acestea, cele trei mari semin-
tdi din care s'a alatuit rasa
germanica a Olandei, adeca Fri-
sonii, putin dubiosi in ce pri-
veste originea si caracterul,
Francii, despre cari am spus ca
ramane sa se vada din ce fasa
a desvoltarii poporului franc au
venit : cand erau un element pur
germanic sau cand se ameste-
casera cu elementul celtic, si. in
sfarsit, Saxonii. pe cari am in-
cercat sa-i definesc. lark.% am
 - 24 - r.

apucat sa spun ca elementele a- nala se cere un cap solid, se

cestea germanize s'au asezat pe poate inchipui ca Olandesi na-
o bass care une on era romans, tionalisti de acestia sa fi ere-
' dar se poate si contrariul ; peste zut ca intre Civilis si cele trei
elemente de acestea germanice, categorii de fascisti earl exista
care tralau in libertate, sa fi astazi in Olanda sä fi fost o
, venit o colonisare romans care legatura. Prin urmare Germa-
a fast sporadica si nu peste ma- nii, indignati de stapanirea unui
sura de durabila. popor strain, s'ar fi riclicat. Dar,.
V'am aratat alaltaieri ca loca- de cate on este vorba de Ro-
litatile al cams nume este ter- mani, nu poate vorbi cineva de
minat in trecht nu represinta un popor, pentru ca ei nu sunt un
altceva decal traiectul" roman popor. Romanii represinta, in a-
si ca in anumite parti din O- fara de Romanii dela inceput,
landa se fac in momentul de earl cresteau boil, pa',steau pile
fats sapaturi care dau resultate si samanau ate ceva in regiu-
neasteptate si se gasesc untie nea uncle mai tarziu au fost bo-
romans destul de importante. gatele palate si portce, dar, in
Dar nici-odata Romanii n'au in- afara de acestia, Romanii sunt
.

temeiat in aceasta regiune ba- tot ce volt' d-voastra, ins& de

tava o provincie asa de sigura fapt sunt f apturi morale iesite
ca acea din Galia sau din Pe- dintr'o sintesa pe care n'o poate
, ninsula Iberica. urmari complet nimeni si care
Insa a venit vremea cand ceva nu este iesita din nici -o teorie,
se asterne peste toate stra- fins& not avem credanta, astazi
tele si substratele populatiilor Ca viata se face din teorie, pe
germanic e, si in momentul cand teoria este Boar o emanatie
V acela se observa o constiinta, lo- a vlertii data viata este miter-
:

calla, care nu este vista natio- nica da o teorie, iar teoria, cand
nala, dar este un element din se umfla sa dea o viata, crapa ..
care o vista nationals se poate adese ori.
desvolta mai tarziu. Aceasta este Asa incat Civilis represirita de
natural si e bine sa se inceapa cu sigur un moment interesant, dar
constiinta locala pentru a se explioabil numai in foarte mica
ajunge la o constiinta nationala, parte, act iesit din constiin-
dar este stupid, cand ai consti- ta locala, obscura, a locuitorilor
inta nationala, sa to intorci ina- din aceasta regiune. Acum, din
poi la o viata locala numai pen- viata aceia veche germanica, 11-
tru placerea de a face un pie- bera, au lamas anume elemente
destal unei celebritati care, puss in nomenclature; de ex. toate
intr'un centru mai mare, se looalutatile si numele de pro-
pierde putintel si. prin urmare, a- vincie de oriunde, din Olanda,
re nevoie de viata locala, de at- , de la Rin si din Galia ea si dicta
mosfera inchisa. In vremea a- Nordul Itallei, care se termina
ceasta a dominatiei roman s'a in ingen : aceasta inseamna o
produs rascoala lui Civil's, dar semintie germanica. In Italia
tine stie care o fi fost numele se intalneste : Marengo, care
barbar al lui Civilis sau data a este de pe vremea Longobaxzi-
avut un nume barbar. Iarasi nu lor, cand aici se asezase semintia
trebule discutat prea mult asu- al carii nume se termina cu a-
pra scopului pe care 1-ar fi a- cest sufix, tar, cand intalneste
vut rascoala lui Civilis. Se poste cineva Groningen In Olanda
inchipui ca unit Olandesi ca- trebuie sa se presupuna ca a
rora "dela nationala sa li cads existat acelasi lucru, ca acolo
prea greu pentru o minte mai fusese un grup germanic bine
putina, eaci pentru ideia natio- determinat. Tot asa, de almin-
 - 25
tent Lotaringia, Lorena este Loth-
ringen, 'mostenire carolingiana,
partea care asculta de Lobar, se-
ful, suveranul; astfel se creiaza
deosebiri in viata unei teri mai
maxi, a unui teritoriu mai larg,
sau in viata unei natiuni. Ori in
alte nume de alai este finala
gau, care 'nu Insceamna altceva
decant provincia germanica, si
aceasta este cea mai bona, do-
vada ca noi n'am fost, cum
pretinde cutare profesor dela
Cluj, fart voia mea si a lui
Dumnezeu, d. Diculescu
supusi odinioara Gepizilor, cari
ar juca in viata noastra un rol
tot asa de mare ca Francii in
Galia. Doer in nomenclatura
noastra nu se gaseste nimic, nu
ca nume germanice, dar eel putin
in alts forma, care sa apartina
limbii germanice. ; nu exista ni-
mic care sa aminteasca asezarea
pe teritoriile pe care Germanii le
numesc gau" a acestor semin-
. WA.
De °data- asupra, acestor se-
mintii, de origini deosebite si
.are multa vreme putusera tral
separat, s'a intins Imperiul lui
Carol-cel-Mare.
Imperiul acesta se intelege de
obiceiu foarte gresit. Francesii si
Germanii se lupta intre dansii
pentru a sti data era francesa
sau germana originea etnica a
lui Carol. Lucrul este interesant,
dar nu peste masura, cad inte-
resanta e opera, nu limba pe ca-
re o vorbia acasa Imparatul, ger-
mana sau latina, pe care, data ar
fi putut-o vorbi mai bine, de si-
gur ca ar fi vorbit-o necontenit:
interesant la dansul este deci ro-
lul pe care 1-a indeplinirt, linia pe
care a mers, dar rolul acesta nu
este national, ci international si
supranational, hotarat anatio-
nal. A voit sa invie Imperiularo-
man de odinioara, car? era cu
oricine si pentru oricine, tocmai
pentru ca popoarele sa poata trai
impreuna, sä poata colabora la
aceiasi opera de civilisatie. Oa-
menii dela 800 erau, astfel. cu
mult mai constienti decat cei de
astazi ; ei isi dadeau toate silin-
tile pentru ca popoarele sa pda- (
to lucra alaturi, pe cand noi in-
trebuintam toate mijloacele pen-
tru ca intre oameni orice cola-
boratie sa fie imposibila, ceia ce
este una dintre cele mai cum-
plite rataciri ale ming' umane I
Si, pentru ca el, Carol, este
succesorul Imparatului roman, el
vine sa stabkileasck pretutideni
ordinea, pacea, munca asigurata,
rasplata cuvenita, fiind, in acest
chip, un mare binefacator al tu-
turor acelor can se gasesc supt
sceptrul lui. Si crestinismul pe
care-1 sprijina si apara este nu-
mai, cand it intelege cineva bine,
una din formele cele mai potri-
vite, in acest stop, pentru ca
Hristos a scat pe truce pentru
oameni, dar n'a iesit niciodata cu
parul contra lor; eel putin eu
n'am intalnit in nicio Evanghe-
lie ceva de felul acesta. Cresti-
nismul era deci tocmai o forma
de mire, de impaciuire, de in-
demn catre iubire pentru toate
popoarele. Si in felul acesta a
venit un moment cand si not si
Olandesii si vedeti cat este de
mare distanta ne gasiam in a-
acelasi, imperiu, pentru ca Impe-
riul lui Carol -eel -Mare a cucerit
Panonia, batind pe Avari, si Sla-
vii, cari atirnau de acesti Avari,
au intrat in Imperiul lui; prin ur-
mare stramosii Sarbilor, Croati-
lor, Dalmatinilor, toti acestia e-
rau printre cetatenii acestui Im-
periu universal, pe care, cu cru-
cea lui Isus, it intemeiase Carol-
cel-Mare. Dar noi. impreuna cu
Slav i, fuseseram supusii Avari-
lor, prin urmare am intrat si noi
in orainea carolingiana. Dela
Zuiderzee pans la gurile Dunarii
se intindea astfel acelasi Impe-
riu, Imperiul carolingian. Daca
in regiunile extreme era foarte
slab, asa incat a dispartt, el a
lasat tocmai pentru ca a dat
- sentimentul acesta de necesitate
a incadrarii vietii locale in soli-
daritatea umana a unei ordini
militare si civile, el a lasat,
zic, elemente foarte importante
v.;
 - - 26 .

In viata formatiunilor de mai Cum au fast Romaniile la noi,

tarziu, fiind un ferment, o star- adeca grupe cu amintiri roma-
nire in viata popoarelor. ne, care traiau pe valea Jiiului.
I Dar, pana tarziu, pana prin pe Valea Oltului, a Argesului, pe
anul 900, cat a durat epoca a- toate vaile noastre, fiecare sat a-
ceasta carolingiana, de cate on vindu-si oranduirea, cu senatul
ne gandim la Olanda, care nu de batrani, cu logofatul satului,
exista supt acest nume si nu for- cu preotul satului, cu vatamanul
ma o unitate, trebuie s'o conce- satului, cu o viata care se prin-
pem doar ca un numar de teri- dea de Domnie numai in anumi-
torii avand fiecare, pana si in te momente, dar nu avea nevoie
satele razflete, care nu erau ,unite de Domnie in fiecare moment,
ca la noi in vai, o viata deosebi- nu alerga la Curte sau la Capi-
ta. tala, si nici Curtea si Capita la
In lumea aceasta pe care o do- nu veniau nechemate ca sä faca
minasera Carolingienii, pe care mai multa incurcatura si rau in-
o invatasera si o educasera pen- tro viata ce putea trai foarte
tru toate timpurile Carolingienii, bine fara acest amestec sau
in lumea aceasta se va pastra tot ca sa intrebuintez un termen vul-
viata de sat, de autonomie ru- gar fara aceasta sacaiala ad-
rala. ministrative care este nenoroci-
0 asamanare cu noi este, prin rea oricarii societati din timpu-
urmare, in faptul ca ne-am ga- rile noastre, asa a fast si in
sit supt coroana lui Carol-cel- viitoarea Olanda unificata.
Mare si a urmasilor lui si unii si Eu n'am aici la indemana is-
altii, dar este si o alts asamana- torla iOlandei is domnului Huy-
re. Noi am trait secole intregi singa, care este cea mai larga
fate° forma absolut asamana- sintesa a vietii olandese, si as fi
toare cu forma cea mai veche o- fost foarte bucuros ca inainte de
landesa, sau scotiana, sau a ce- aceasta conferinta sa pot contro-
lor mai vechi Elvetieni. Existau la parerile male, chiar data ar fi
regiuni de adevarate democratii fost sä nu infatisez ca lucruri noi
teranesti, dar, sa ne intelegem: pe acelea care se poate intampla
democratic teraneasca, aceasta sa le fi gasit domnul xuyOinga,
inseamna manunchiul satelor le- dar este si un avantagiu : poate
gate in chip organic si creind ca as fi avut mai putin curaj du-
forme superioare, din intregi- pa ce as fi cetit pe domnul Huy-
mea, din suprafata ca si din a- singa in a exprima anumite pa-
dancurile acestei vieti sufletesti. curl.
Acesta este, dace voiti, Statul te- S'a intamplat insa, in viata 0-
ranesc, pe care nimeni nu-1 nu- landeisdlor, un lucru care nu s'a
meste Stat teranesc pentru ca intamplat la noi si aceasta a
este teranesc. in toate rosturile fost rau pentru ei, si pentru noi
sale, prin el insusi. Dar s'ar putea
o fericire ca n'au patruns anume
si altfel, pentru ca anumiti cuge- factori in vista noastra, democra-
tatori can au cetit anumite carti tied, locals, rurala, de Romanie",
nemtesti cat erau la Universita- din care a iesit Tara Romaneas-
te fsi inchipuie ca sint chemati ca", cacti Tara Romaneasca,"
.sa ridice sus un element teranesc si Romania" din eel mai vechiu
pe care nu-1 cunosc deloc, un trecut este exact a.celasi lucru:
altfel de Stat teranesc represin- anume s'au ivit in vecinatatea
tand una din formele cele mai Germaniei formatiuni feudale
curioase de inselare de sine, foarte puternice, si ele au pus
si atunci lucrul este onorabil Stapanire pc grupele de sate. La
sau de inselare a altora, = si a- noi, cum am spus, lucrul acesta
tunci lucrul nu mai este ono- nu s'a intamplat. Nu tni-au venit
rabil. . . stapani de nicairi, nici macar in

Q a
 --
parerea, care a dominat multa
precum Moldova a fost inte-
ca.,
meiata prin indoita deccalecare
a lui Dragon si Bogdan, tat ass
ar fi fast in Tara Romaneasca;
ar fi plecat din Fagaras descale-
catorul si s'ar fi asezat dincoace
de munti. Este o parere care s'a
inlaturat de multa vrerne ; Tara
Romaneasca a fost facuta din
vechile voevodate care sau unit
dela sine, si nu, Fagarasul a meat
principatul muntean, ci de aici
au venit nista descalecatori pen
itru Romanii din Ardeal. De fapt,
noi suntem acum descaleeatd de
fratii nostrt ardeleni in foarte
multe domenii, *i ehlar incale-
cati uneorl, dar inainte n'a fost
nici descaleuare, mica incalecare.
Dar, &Waste, noi suntem frati ass
de buni si admiram toate valo-
rile care tni se infatiseaza ca a-
tare, si se poate continua, ne-
pretuindu-ne noi prea mutt, iar
pe urma o sa se vada ce era o
realitate si ce o dlusie in ce pri-
veste valoarea unor anumite per-
soane.
Deci, acolo, in Olanda feudali
de acestia au ajuns sa domine
grupele de sate. N'a mai lost,
prin. urmare, ce fusese inainte :
exiStenta aultanoma a formatdu-
nilor rurale. Si aici as vrea sa
spun inca un lucru pe care, cred
ca d. Huysinga nu 1-a vazut si nu
1-a introdus deci in istoria Olan-
dei. De-a lungul Mania, paste de-
getul acela. intins catre Scandi-
navia, al Danemarcei, paste in-
sulele ce se urmeaza de-a lungul
Marii au fost alte formatiuni
populare asamanatoare cu cele
olandese. Este o regiune istorica
pe care ar trebuii s'o studiem a-
nume, pentru ca Santana foarte
mutt cu regiunile noastre, si in
cutare istorie a Danemarcei a lui
Dahlmann gasesti un intreg ca-
pitol despre viata teraneasca la
Rasarit de Danemraca. Acolo, pe
malul Marti erau Ditmarschii.
Bari au trait ant intregi fait sa
se amestece nici un suveran la
ei, fast feudal', far& legaturti cu
negotul Marti, Satul cu clopotni-
ta, lui, cu lumen care se aduna in
27 -
jurul clopotnitii. Acolo n'a isbutit
sa intre niciun feudal venind din
jos.
In ce priveste ins Olanda, a-
cesti feudali au strabatut in ea.
Atunci avem o dinastie care vine
din, Brabant, lastazi impartit in-
tre Belgia si Olanda, alta vine
din Casa de Alsacia, toate ca
strecurare a unei vieti de un alt
exacter, sprijdnita, pe alte base,
distrugand formele acestea de
asa de incantatoare democratie
de la inceput. Dupa aceia s'a tre-
cut la Casa de Bavaria, legatura
fiind inca mai nmorocita. Sudul
german trimite deci stapani a-
cestui Nord de pescari, de cresca-
tori de vita si de agricultori, tar,
cand, mai tarziu, cu Jacqueline
sau Jakobaa de Bavaria, s'a ter-
minat aceasta dinaStie, au venit
contii de Olanda, in legatura cu
Flandra, Flandra, insasi fiind in
legatura cu tlumea tranceza, si
astfel au schimbat de La sfarsitul
secolului al XIII-lea, *i mai ales
de la inceputul secolului al
XIV-lea complect caracterul a-
cestei regiuni.
Olanda in sensul ei national
sau traditional nu exista Inca de-
cit ca o feuds intre feude, iar
intregul de provincii e o tara, nu
as zice cucerita, pentru ca n'a
fost razboiu, ci acoperita; dinas-
tiile acestea au intrat prin casa-
torii, prin legaturi de familie, si
viata locals nationals era aco-
perita de famillile feudale.
Pe vremea aceia, bine inteles,
nu exista comert. Comertul Olan-
dei este un lucru din secolul al
XV-lea tarziu si mai ales din al
XVI-lea. El vine din vremea
cind s'a creat o legatura Intre
Olanda si Flandra, intre Bur-
gundia de-alungul Rinului si in-
tre Peninsula Iberia., cu regatele
Castiliei si Aragonului, cand de
la Gibraltar pima la Zuiderzee ,
exista ur_ singur imperiu de ca-
raeter international, care avea
de-asupra coroana regala a Spa-
niei, Imperiul lui Carol Quintul
si, fara imparatie acum, al lui
Filip al II-lea contra caruia s'au
ridicat Olandesii.
 ;- 28 - _

In vremea aceasta insa regiu- dere un singur moment interesele

nile francese trag catre ele viata
de aici din Nord si, astfel, la Di-
jon vede cineva minunatele ope-
re de sculpture ale lui Claus Slu-
ter, un Flamand din Nord. Deci
de la contii de Olanda s'a trecut
la contii de Flandra si, pe urma,
is Ducii de Burgundia, dar aces-
tia stateau acolo, la Dijon, in
Franta, in Burgundia frances5
si atunci in jos se scurge bogatia
din Nord. cu arta cu tot; ceiace
pamantul supus poate da, ser-
veste ca sa intretie stralucirea
Curtil si puterea Statului feudal
care isi are resedinta aiurea.
Pe noi ne-a ferit Dumnezeu
de asa ceva. Legaturile noastre
cu Ungaria n'au fost niciodata
de acest fel. Chiar and Domnii
nostri faceau juramant regelui
Ungariei si invocau sfintii cato-
lici de existenta carora aveau
mai mult sau mai putin ideie,
toate acestea, nexul, raportul
aveau un caracter pur formal si
Domnii nostri, cu desteptaciunea
for teraneasca sau mosneneasca,
in Muntenia, erau destul de di-
baci pentru a trage totdeauna
cenusa pe turta lor. Cel inselat
era, de fapt, intotdeauna regele
ungar, care se supara uneori, dar
alte on inchidea ochii si in tru-
fia lui medieval& era foarte mul-
Omit ca se chema macar ca are
anumite rosturi si dincoace de
Carpati. Si aceasta este deosebi-
rea Intre pactele cele vechi si
pactele de acuma ale noastre: in
pactele cele vechi noi cram aceia
card profitam, in pactele cele
noi poate profita individual
sale. erezind ca la nevoie are sa
Vie s5.-1 Mute lalteineva. Numai
secolul al XIX-lea si inceputul
secolului 'al XX-lea sufar de a-
ceasta ilusie al carii resultat sa
dea Dumnezeu sa fie asa cum ar fi
mai bine, dar se poate intampla
sa fie ceva mai putin bine de
cum isi inchipuie uncle minti
optimiste si uncle spirite simple!
In a doua j um &tate a secolului
al XVI-lea, Olandesii erau im-
bogatiti prin acel comert care
nu ar fi fost posibil data nu ar
fi existat legaturile cu Spania si
data Spania nu ar fi fost stapa-
na Americii, de unde veniau si
asa-numitele epices", speciile a-
celea: piperul, scortisoara, etc.,
si de unde sosiau galioanele"
cu aur, la folosul carora parti-
cipau natural si supusii regelui
Spaniei si, prin urmare, Olande-
sii nu erau lipsiti de ceia ce pu-
tea sa picure si in punga for mai
mica pe linga punga cea vasty
care era a Maiestatii Sale regele
din Escorial linga Madrid. asa
incit ei s'au imbog&tit. Dar a-
tunci s'a produs rascoala Tani-
lor-de-Jos pe la 1560-70.
. Acesta este un foarte mare
eveniment si in acelas timp un
mare act de curaj, de sacrificiu,
fiindca evident ca un mic grup
de orase, care acum se formase-
ra si se intemeiasera mai bine cu
deosebire in ultimul secol, acest
mic grup de orase, care se vor
lupta pentru independenta for
impotriva armatei cele mai bone
din toata Europa, a regelui spa-
niol, n'au sa alba multa vreme r.

unul si altul, dar, in ce ne prosperitatea pe care o avusera

priveste pe noi in totalitate, odinioara atunci cand participau
ceva mai putin. Ceia ce inseam- la beneficiile, impartite intre toa-
nA, ca intelectualitatea noastra te- provinciile, ale Statului uni-
de mai tarziu, care a trecut peste tar habsburgic din Spania. SA nu
boierii cuminti de odinioara, n'a uitati ca Habsburgii erau, in ace-
fast asa de norocoasa In ce pri- las timp, de la Carol *Quintul, si
veste facerea socotelilor ca oa- Iraparati in Germania, aceiasi
menii dela 1300-400. *tefan -cel persoana si la Madrid si la Viena
Mare era in stare sit se inchine sau chiar doua persoane deosebi-
la toti Dumnezeii, dar aceasta nu te, dar care, natural, aveau le-
insemna ca si-a par&sit dreptu- gaturige for si se ajutau Mitre
rile sau ca ar fi pierdut din ve- dansele, aurul din Spania platind
 - 29 -
razboaiele contra Turd lor ale data un popor; o adevarata mi-
stapanitorilor din Viena, can a- nune. N'a fast un singur dome-
veau in stapanirea lor si Boemia niu din viata olandesa in care
si Ungaria. Ce complex de taxi, sa nu se vadeasca niste puteri
ce impletitura de legaturi con- neobismuite, o desemnare de ori-
tra Turci lor ale stananitorilor din ginalitate nationals care uimes-
Viena, sari aveau in stapanirea te in toate domeniile, si ea a
lor si Boemia si Ungaria, ce a- tinut cam un secol, secol de lup-
vantagii care rasariau in fiecare ta, de pregatire, pana ce s'a des-
moment pentru toti cei ameste- chis secolul de inflorire al Statu-
cati intr'o viata asa de larga ! lui. El a durat atata vreme cat
Prin urn tare viitorii Olandesi doua generatii pastrau entusias-
au saracit, s'au imputinat in ce, mul, avantul, pornirea catre jert-
priveste conditiile for de viata ; fa, despretul pentru toate greu-
er s'au stramutat intr'o lume ne- tatile, care inspira pe luptatorii
contenit amenintata, care putea lui Gulielm de Orange si pe to- -
sa termine printr'un dezakstru, varasii lor, pe acei cat se suiau
printr'o cata.strofa, si aceasta n'a pe esafod, in vremea ducelui de
durat un an sau doi, ci un secol. Alba, cu constiinta ca sangele for
Rascoala a inceput pe la 1560, nu este altceva decat mijlocul cu
iar recunoasterea oficiala de toa- care se stropeste, sfintindu-1,
ta lumea a existentei R,epubli- viitorul intreg al unui popor.
cei Provinciilor Unite" este din Mazzini, un om mult mai cumin-
1648, dela tratatele din Westfalia. te decat it credem, marele pro-
Un secol intreg de lupta pen- fet italian care a educat pe Ro-
tru existenta Statului. Dar nu-si setti si Bratieni a spus candva
poate inchipui cineva cat de ma- un lucru foarte frumos: nu exis-
re este folosul pe care 11 poate ts pentru un popor o mai mare
da un astfel de martiriu secular nenorocire decat sa creada ca
unei natiuni. Aiurea, tot ce este viata nu este facuta pentru a in-
acum In Polonia, incredere, vite- deplini o misiune, ci pentru a
jie, avant cultural, sigura con- gusta un numar oarecari de pia-
sting de sine, totul vine din ceri"; din momentul acela, nisi
timpul cand Polonii au trait supt un popor nu mai are existenta
stapaniri straine, si, in vremea morals, ci este ca frunza pe apa.
cand fratii nostri din Basarabia, Generatia aceasta nobild este
din Bucovina, din Ardeal, din produsul sfortarilor extraordina-
Ungaria, erau supt stapanire re pentru existenta Statului in-
strain& se formau cu totul alte dependent, si aceasta se observa
energii decat cele din momen- in toate domeniile.
tul de fats. Prin urmare, atunci
s'a inchegat sufleteste poporul Ce se intalneste in domeniul
olandes. Minded, data ar intre- politic ?
ba cineva de cand exists =tin- Ar fi fost natural ca in lupta
nea olandesa, i s'ar putea spume: aceasta asa de grea un om si ur-
'etnografic, de la 1000, in ce pri- masii lui, o famine, sa is in sta-
veste limba, cam tot pe atunci panire Statul care s'a intemeiat.
sau cu cateva decenii inainte, Peste vechea democratie care era
dar, in ce priveste deplinatatea in sangele Olandesilor, a aparut
tuturor mijloacelor sufletesti, astfel familia de Orange, din ca
numai in momentul cand au a- re face parte regina, asa de iu-
juns la liberarea de supt stapa- bita si venerata de intreg po-
nirea spaniola. poporul olandes, chiar atunci
Aceasta liberare de supt sta- cand se ridica trei *efi amatori
panirea spaniola a provocat una de dictatura. Dar familia de O-
din cele mai extraordinare opere range n'a fost primita ca domni-
de creatie pe care le-a dat vre-o toare ; vechile amintiri s'au ri-

I
 - 30 -
dioat impotriva stathouderulluii de framantata este societatea a-
titlu care inseamna Statt- mericana supt raportuil politic,
halter", vechiul guvernator hab- si nimeni nu va zice ca acestea
sour& ; a disparut dominatia sunt societati menite sa piara ;
spaniola, dar titlul a trait in ba chiar societatea francesa,
limbs olandesa , care a gasit de si acolo se merge cu mult mai
impotriva lui pe adversarii firesti departe decat ar trebui pentru
ai oricarii dictaturi. S'a intam- interesul patriei, nimeni n'ar 't
plat ca, in unele imprejurari cei putea spune ca e o lume con-
cari au reusit sa inlature stathou- damnata sa piara.
deratul, care, pe urma, in lup- Dar nu numai aici e dovada a-
tele acestea grele, din causa u- cestei extraordinare vitalitati o-
nor anumite imprejurari, s'a re- landese, care a durat pans la
facut, si iar a fost rasturnat. 1700, dupa care termin vor ur-
pentru a fi iarasi refacut, deci ma doua perioade mult mai pu-
de trel, patru ori, republicanii tin importante pentru poporul
acestia au condus mai slab decat olandes, ca si pentru civilisatia
ar fi condus un adevarat ref de lumii, si mult mai putin capabile
putere executive. Si, astf el, cand de a ni da acea invatatura pe
armatele lui Ludovic al XIV-lea care voiu trage-o la sfarsitul, ca-
au invadat Olanda, iar Olandesii re nu este departe, al acestei
au gasit mijlocul de aparare de conferinti.
a deschide zagazurile si o parte Vivacitatea pe care am cons
din teritoriul for a fost acoperit tatat-o in aceste lupte se obser-
de ape pentru a face patrunde- va si in alte domenii. Cand
rea dusmanilor imposibila cam fratii de Witt se luptau impotri-
asa am facut noi, dupa anumite va printului de Orange a carui
sfaturi englese, cu fagaduiala ca feuds personale., Orange, era in
ni se vor plat pagubele, cand am Franta de Sud, si legatura aceasta
dat foc exploatarilor noastre de venire din vremea cand raportu-
petrol , s'a putut intampla ca, rile dintre Franta si Olanda erau
In momentul acela cand demo- asa de stranse asupra cuge-
cratia, nefiind unitary, fare in- tdrii religioase insesi se exercita
doiala n'a putut indeplini func- o actiune nationald foarte inte-
tiunea precum o putere executi- resantd.
ve singura, o dictatura a stathou- Miscarea dela 1560-70 s'a fa-
derului ar fi putut-o face, ca cut in numele doctrinei lui Cal-
fratii de Witt cari n'au nimic vin, dar doctrina aceasta a IA-
a face cu nobilimea, De Witt" mas neschimbata in Geneva si
Insemnand Albu",Ioan si Oor- astazi, asa ca Genevezii sunt cal-
neliu de Witt, neputand apara vini in acelas sans ca pe vremea
Olanda, o rascoala a poporului cand traia Calvin; doctrina cal-
i-a tras la raspundere si i-a jert- vina s'a mutat in Scotia, si Soo-
fit, cu multa parere de raiz tienii an ramas calvini intocmai
mai tarziu, dar ceia ce s'a intam- cum erau si calvinii din Franta ;
plat era ireparabil. - calvinismul a patruns si la Un-
Vioiciunea poporudui olandes guri, cu mai patina inteligenta
' se arata si prin aceste lupte cons- si mai multa brutalitate. Pretu-
titutionale, care nu sunt rele a- tindeni calvinismul a fost tot eel
tunci cand oamenii sunt convinsi, dela origine ; singurul grup na-
cand cineva are intr'adevar in tional care a trecut la calvinism,
vedere idealul sau, ci sunt rele dar a cautat se., inoveze, singu-
cand se exploateaza un ideal rul care a discutat doctrina e eel
pentru a servi anumite interese olandes. Aceasta de si doctrina
personale sau de coterie. In ve- calvina este foarte strict& ; n'a
chea Elada si Roma cat de puter- existat niciodata un cod religion
nice au fost asemenea lupte, cat asa de ingust si de aspru, domi-
 31 .-7
nand si viata socials si viata po- secolul al XVI-lea era cineva si
litica si constiinta umana cum e pictor si cugetator si filolog si
calvinismul pe cand luthera- poet, intr'o renastere asemana-
nismul este cu totul altceva, cu toare cu Renasterea italiana din
voia pentru fiecare sa dea o noun secolul al XVI-lea. De °data Cor-
interpretare reformei, pe cand la nelis Haga a fost trimes la Cons-
Calvini nu poate fi nicio actiune tantinopol ca ambasador al Pro-
personals decat primind riscul vincillor Unite, ..Ambasador", zic
de a to sui pe esafod. In Olanda eu, dar Turcii nu puteau admite
n'a fost ass, si in a doua jumata- ca adevarat ambasador pe cine-
te a secolului al XVII-lea s'a dat va care represinta doar un Stat
lupta cea mare intre Arminius si neacceptat Inca in ordinea gene-
Gomar, intre arministi si goma- rals europeana, aceasta fiind cu
risti. vre-o treizeci de ani inainte de
Ce era Gomar ? Calvinis- tratatul din Westfalia ; 1-au pri-
mul a fast tradus de dansul in mit deci ca agent de comer ve-
felul de a fi al vietii Olandesilor, nind dintr'o tarn care se lupta
intocmai cum am tradus noi or- pentru independenta ei si nimeni
todoxia, pentruca ortodoxia gre- nu putea sa she data se va a-
ceasca, ortodoxia ruseasca si or- junge la dansa.
todoxia noastra sant lucruri cu Cornelis Haga voia sa faca in-
totul deosebite noi avem o or-
:
sa ceia ce faceau ambasadarii
todoxie de popi de sat, cu niste altor State mutt mai importan-
forme care sant inainte de toate te, al Angliei si al Franciei, earl
de folklor si sat, pe cand pentru se amestecau in tot felul de afa-
Greci este teologie si pentru Rusi ceri, sustinand Domni in Moldo-
este un desmat mistic in care i- va si in Muntenia, punand epis-
maginatia are dreptul sa intro- copi, facand afaceri cu influen-
duce orice lucru, eel mai inalt in ta lor. Dar el a facut politica In
misticism si eel mai bizar in sal- stil foarte mare, luand asupra sa
batacie. Gomar nu s'a invoit cu lupta impotriva catolicismului
asprimea calvinismului si a pro -
olamat ca trebuie iubire si ier- iesuit.
n'a
A patronat, a aparat, dar
putut salva pana la sfarsit,
tare intre oameni ; dogma terl- pe represintantull spiritului na-
bila a calvinismului, ca fiecare tional grecesc in intaia
dintre noi este dela Inceput me- juma-
nit a fi salvat sau osandit, dog- tate a secolului al XVII-lea, pe
ma de fier a predesiina.tdei, go- vestitul patriarh Chiril Lukaris,
supt numele caruia s'a pu-
maristii n'au primit-o. Si astazi blicat o confesie de credinta
in Olanda sunt inca discutii pe
basa vechii confesiuni stricte a din causa judecata calvina sr,
care a lost
lui Arminius si confesiurnii noua, aceasta s'a adunat,
mai libera, a lui Gomar. supt influenta lui Petru Movila,
Dar este extraordinar rolul ju- Mitropolitul Chievului, un fel de
cat de Olandesi dupd eliberare si mic sinod la Iasi si marturisirea
o
in politica generald a lumii . de credinta a lui Petru Movila
Mei este o uimire. Intr'o confe- a inlocult pe aceia care era a-
rinta pe care am tinut-o la Ha- tribuita lui Chiril Lukaris. Toa-
ga, am presintat unul din tipu- te lucrurile acestea le-a facut
rile cele mai interesante ale ra- timp de treizeci de ani Cornelis
sei energice iesite din lupta pen- Haga ; dar, acum in urma, um-
tru independenta, pe Cornelis bland prin documente din aceas-
Haga. Amestecat in afaceri de ta vreme, citate de un scriitor
negot, el nu jucase un rol prea polon care s'a ocupat de orto-
important acasa la dansul, de si docsi in regatul polon, am in-
mi se pare ca i s'a dat candva o talnit din nou pe Cornelis Haga,
misiune diplomatica, dar in ca amestecat pana si in lucru-
 - 32 - -

rile, religioase si politice, de la de mare avant este desvoltarea ,

Curtea Moscovei. for intelectuald.

Dar, pentru a juca cineva un la Aceasta desvoltare inteleotua-
se exercita
astfel de rol, pentru aceasta tre- Mile. In domeniul in toate dome-
buia sa aiba Haga o valoare fabulei : Oats, in alliteraturii, al
poeziei si
personals putin obisnuita, o in- istoriei mai tarziu : Vondel,
credere extraordinary in puterile care plena o intreaga serie de dela
sale si sa poseada si mijloace de poeti alandesi pans la Helmers,
dibacie si de seductie putin co- la Bilderdyck, de la inceputul
mune. Mai ales trebuta sa hra- secolului al XIX-lea. Dar alaturi
.

neasca si constiinta ca aparti- de desvoltarea aceasta a litera-

ne unei societati energice care turii este o puternica desvoltare
it poate sprijini. De fapt, indataa cugetarii filosofice, cu nume
dupa aceasta a inceput un
foarte mare comert Glandes, care foarte marl, cunoscute pretutin-
s'a intins dela Borneo si Suma- restransalumea
deni. In aceasta, asa de
in ce priveste popula-
tra, din coltul sud-estic al con- tia si care traise timpuri asa de
.

tinentului asiatic, pans la Smir- grele, parind asa de putin fa-

na, Alep, Alexandria Egiptului. vorabila pentru desvoltarea min-
Olandesii, de si nu aveau o in- 'V', se desvolta marile Universi-
dustrie foarte desvoltata, pe tati. Si alaturi de Universitati
and Francesii faceau postavuri, sint cugetatorii eel marl. Este
Englesii si mail bune, postavu- de ajuns sa ne gandim la Hugo
rile olandese nu existau,Olan- Grottos, la rolul jucat de el in ce
desii s'au amestecat in toate ros- priveste prineipidle dreptului in-
turile de comert al Orientului ternational, este de ajuns sä a-
tocrnai in acelasi timp cand mintesc pe cineva asa de insem-
creau marele Imperiu din In- nat in alt domeniu al stiintilor,
dii, unde sint azi cincizeci de mi- Huyghens. Ori, data este vorba de
lioane de indigeni linistiti si mul- drept, de istorie, de un inceput
tamiti, la dispositia Olandei. A- de sociologic, on data este vorba
jungand deci sa fie considerati de fizica, de chimie, on data este
intre factorii de comert eel mai vorba de filosofie, originile fie-
importanti in lumea turceasca, a caked Universitati olandese ins-
ramas de acolo ceva, cum spu- oriu nume marl in desvoltarea
neam si la Haga, pans in zilele civilisatiel umane. In ce pri-
noastre, and natural ca Olanda veste editarea autorilor vechi si
nu mai represinta in Sud-Estul E- interpretarea lor, editiile elan-
uropei si In partile supuse odi- dese au fast cele d'intaiu pe
nioara Sultanului ceia ce repre-
sinta odinioara. Moneda cea mai vremea cand numai Francesii,
Inca din secolul al XVI-lea, pu..
cantata si daunazi in aceste part,' teau tinea concurenta si cand
era moneda olandesa. Sint cloud filologii germani erau sa vina
monede care se cauta in lumea dear mai "tarziu, la inceputul se-
aceasta semi-barbara : talerul colului al XIX-lea si, astfel, dupa
Marie' Teresei, care mi se pare 1600, Olandesii aveau in dome -
ca se bate Inca la Viena pentru ninal studidlor clasice ceia ce in
impodobire, fiind si la basa mo- restua Europei era sa vina nu-
nedei abisiniane, si galbenul o- mai 'rite° generatie foarte de-
landes, ramas ban bun, pe cand partata
atatea monede au avut o soarta Din aceasta iubire pentru stu-
schimbatoare, iesind uneori foak- dii a resultat si o mare parte din
te repede din circulatie. caraoterwl poporului olandes de
Dar mai ales ceia ce face glo- astazi. In adevar, de aici vine ca
ria Olandesilor in epoca aceasta lumea de la orase este azi asa
 - 33
de primitoare, asa de find. O- Cel Mare", una din cele mai ci-
-- landa poate fi considerate oa nice figuri de monarh care a
udtimzul refugiu al existat vre-odata, un om care
politetei,
pentru ca alte teri au lasat sa n'a crezut in nimic, care n'a a-
cads politeta, de si fara sa de- vat un dram de iubire sau de
clare ca au parasit-o; dar e des- mila pentru cineva, mumia acea-
tul sa to disci acolo ca sa vezi sta insufletita, care pare ca de
ce mai ramane in valul acesta la nastere fusese cufundata in
de mojicie care a cuprins lumea, dohotul, in pacura care-1 pu-
ceia ce este loon d cel mai desgus- tea conserva. Ei bine, pe vre-
tator, pentru ca si combaterea mea aceia cand el anexa fard
cea mai inviersunata, cea mai scrupud, pe vremea cand Ma-
plina de ura,' data imbraca o ria-Teresa lua si ea partea ei si,
amanita forma, nu jigneste asa fiind tuna catolica, se spunea,
de adanc cum jigneste mojicia, ea, saraca, plangea si lua, pe vre-
chiar data ea se aseaza peste mea cand Eoaterina a II-a avea
deosebiri de nimica toata sau niste ghiare care mergeau, pe de
peste deosebiri numai aparente. o parte, pana in mijlocul Euro-
Bestialitatea aceasta a omenirii pei si, pe de alta parte, pana din-
se vede si in exercitiile fizice ca colo de hotarele spree Asia, ce lucru
si in luptele politice, ba chiar si usor era sa se rastoarne Statul o-
intr'o musica salbateca, in adop- landes cu asa de putine mijloace
tarea ritmurilor negre si intr'o de a se apara si atat de ispititor
pictua si sculptura care recurge prin intinderea si bogatia colo-
1a umanitatea preistorica si sub- niilor sale, prada inclioata pen-
umana. Aceasta rara fineta pe tru pofta tuturor ! Dar in istoria
care am putut-o gusta in fie- omenirii este un lucru foarte
care moment, felul acesta cati- frumos : cand un popor da do-
felat de a primi pe cineva, cu vada de anumite virtuti, el a-
cuvinte able rostite, cu gesturi junge sa fie respectabil si fata
. schitate numai, toate acestea vin de acei care au tot interesul sa-1
. din marele respect pentru inte- distruga. Putem vedea aceasta
lectualitate pe care de doua se- azi si in ce priveste Elvetia, Sue-
cole it are poporul olandes si dia, Norvegia si Danemarca. Nu
care pleaca din Universitatile sa- este indiferent acest exemplu de
/4 le. Pentru ca Universitatea tre- moralitaite triumfatoare bait in
buie sa fie un Mc de unde plea- toate domeniile, lum11 intregi. De
ca bunele moravuri, de unde iz- multe on el este tot asa de folo-
vorlste atitudinea eleganta, uncle sitar ca si mitralierele de cea
se creiaza o poesie a vietii pe mai buns fabricatie si ca si cele
care n'o vei cauta nici la mesteri mai bune tunuri pe care le poa-
si nici la terani. Si, daca nu ar te trimite Skoda sau usinele
fi existat acest lucru, nu stiu da- francese.
ta Olanda s'ar fi putut menti- Si cu atat mai curand se pu-
nea : daca nu ar fi existat aceste tea distruge Olanda in secolul al
resurse ale inteligentei. Si, prin XVIII-lea, cu cat ea a fast puss
vadirea acestor mijloace, Olan- inteo- politica prea vast, pentru
desii si-au castigat pretutindeni puterile ei de stathouderul dela
resDectul. sfarsitul secolului, Gulielm de
Pentruca secolul al XVIII-lea Orange, care a luat in casa-
a fast foarte greu pentru Olan- torie pe fata regelui Iamb al
da : el e acela in care dinastiile II-lea din Anglia, pe Maria, si,.
cauta sa casitige cat mai mult cand Iacob a fast rasturnat, la -
pb.",mant, si aceasta fara niciun 1688, Gulielm a izbutit sa fie, nu
fel de reserva si crutare. Sa ne print consort, ci rege in acelasi
gandim la hada figura a lui Fre- grad cu sotia si, de fapt, condu-
- deric al II-lea caruia, i s'a zis catorul Statului angles. Pentru
X

r
 - 34 -
Olanda care se lupt a s e dibaci in a prinde pe straini si
candva cu Anglia si prin eel a-i transforms, incat Ludovic
mai marl amirali ai ei, Ruy- Bonaparte s'a prefacut inteun
ter si Tromp, cari insea.mna a- adevarat Olandes. El tinea la 0-
ceiasi extraordinary vadire de landa, Olanda Linea la dansul,
energie si talent a rasei olande- asa incat, cand Imparatul Fran-
se, pentru Olanda era totusi cesilor i-a cerut anumite ma-
ceva ca un Olandes sa fie rege suri, el a aparat Olanda in cali-
In Anglia ca sä sileasca Anglia tatea lus de rege al Olandei si a-
a face politica olandesa. Caci, de tuned Napoleon 1-a mazilit pur si
fapt, Anglia, supt regina Maria simplu si a anexat Olanda.
ca si supt sora ei, Ana, s'a lup- A trebuit ea Olanda sa astep-
tat pe continent, nu pentru sco- te tratatul dela Viena ca sa in-
puri engleze, ci pentru scopuri o- vie, dar a Inviat nu supt 11n
landese, sa nici pentru scopurile stathouder din familia de Ora-
adevarate ale poporulul olandes, ge, ci supt un rege din aceasta
ci pentru ca mitre Gulielm de dinastie, care avea si Belgia si
Orange si Ludovic al XIV-lea era Tarile-de-Jos, si aceasta a durat
o veche dusmanie personals, si, pana la 1830, cand, din fericire
pentru a pedepsi pe dusmanul pentru Olanda, Belgia s'a rascu-
personal a lui Gulielm de Oran- lat si, prin urmare, Olanda a
ge, rege si. stathouder, pentru a- putut reveni la viata ei nationals,
ceasta Anglia a ,cheltuit bani si a si, de data aceasta supt urmasii
trimes soldati. lui Gulielm de Orange pana la
Dar, cand, pana, la pacea din actuala suverana, Olanda a pu-
1714, s'a dus lupta cu regele eel tut trai in rosturile ei cele vechi,
mai puternic din lume, isi poate intr'o continuitate organics si
inchipui cineva ce a resultat si istorica a vietii de Stat.
pentru Olanda. Stoarsa, de pu- Dar oameniti nit scup pe la 1580-
teri, ea a cautat un refugiu in 1600 au dat artei europene unul
restabilirea stathouderatului cu din cele mai importante capito-
dinastia de Orange, dar, ca sa se le.
poata sustinea ultimul stathou- Este vremea lui Frantz Hals,
der, s'a inrudit cu Hohenzollernii, ceva mai batran decat Rem-
ale caror trupe, on de cate on brandt, si a unei intregi scoli o-
era la Haga o misca.re contra landese care pant% destul de de-
stathouderului, erau gata sa in- parte in secolul al XVIII-lea a
tervina, cum s'a si facet, Inainte continuat aceasta directie. A-
de Revolutia francesa, cu intra- ceasta minunata arta de pictura
rea ducelui de Braunschweig. e singura, dar asa de stralucita
Au venit apoi si alte nenero- manifestare artistica a Olandei,
ciri asupra Olandei. Francesii pentru ca arhitectura este doar
Revolutiei au cucerit Cara, in- in treout si sculptura n'a mai
temeind republica batava, fara existat de cand a sfa-
sa intrebe de acolo pe nimeni. A- ramat statuile de pe frontoanele
poi Englesii vor da afara pe bisericilor.
Francesi, si coloniile olandese au Aceasta pictura are anumite
fost cativa ani in manila Angliei. calitati pe care vreau sa le pun
Dar Bonaparte, devenit Imp.arat, in legatura cu celelalte ale popo-
a cucerit provinciile acestea si a rului olandes.
instalat pe fratele lui, Ludovic, Olanda nu are un peisagiu pro-
si pe frumoasa lui nevasta, Hor- priu-zis; In cutare peisagiu al lui
tensia de Beauharnais, pe care Rembrandt natura insasi nu in-
n'o prea vedem in cadrul de la tereseaza. Olanda are lumina si
Amsterdam, in palatul negru de intunerec, are umbre, de toate
care e legata amintirea acestet- nuantele, si pictura specials care
dinastii, si Olandesii erau asa de infatiseaza tragedia luptei con=
 v
- 35 -
tinue intre lumina si intunerec
nu se poate produce mai bine,
decat aici. In Anglia este o pic-
tura mai noun, a lui Turner,
care da, atmosf era incarcata de
ceata a marii, dar aici in Olan-
da e ;a1lteeva. Nu e vorba de un
fond nelamurit intr'o margine
de pamant, ci de lupta acea-
sta continua intre zeul alb al lu-
minii si zeul negru al intunere-
cului.
Tot asa in alta panza a lui
Rembrandt, subieotul nu are un
mare interes si sens: se pune
dedesuptul panzei numele cuta-
ror personagii biblice, dar se pu-
tea sa nu se puns acest nume;
ceia ce este interesant, peste om.
e tot jocul acesta al luminii, ful-
gerul care se prinde de piatra
scamp& ce scanteie. ceia ce se a-
runca in vibratie luminoasa pe
figura umana, ceia ce se acopere
de o umbra plina de adanc in-
teles in care se stravede si fe-
nomenul moral pe care-1 chia-
ma in minte navalirea aceasta
a cenusii umbrelor. Aiurea por-
tretul,si el a fort splendid repre-
sintat in Olanda este oarecum
decorativ, adesea de un forma-
lism nesincer,In el e atitudinea
voita a until om a carui pretentie
a cerut neaparat sa fie represin-
tat asra,pe cind in Olanda este
sufletul omenesc care grin mijloa-
ce de o dibacie extraordinary se o-
glindeste in aceasta figura. Tru-
da artistului este toata indrepta-
ta in aceasta directie : clientul
poste sa comande asamanarea si
asamanarea i se da, dar este o fatiseaza pe dinsul insusi, on cind
parte pe care pictorul o aduce
de la sine si fare care n'ar con-
simti sy creeze tabloul: gacirea
partilor ascunse din faptura mo-
rala a omului care trebuie sa-si
gaseasca expresia pe panza. Es-
te adevarat ea si pentru Olan-
desi sant acele cerinti ale ellen-
tului, care vrea sa fie infatisat
intr'un anumit chip, cu o anumi-
ta tovagasie; pretinde o uni-
forma care-i place, si, data este
in armata, vrea sa alba infati-
sarea zeului Marte. Nu era odi-
nioara artistul asa de liber cum
este in timpurile noastre, cand,
data vine cineva cu multe de-
coratii si cere sa 1 le puns pe
toate, artistul, chiar data are ne-
voie de bani, poate refusa.
In acel vestit tablou, admirat
de atatea generatii, dar inteles
rau, crezindu-se ca represinta o
straja de noapte, de unde: La
ronde de nult", pana s'a ajuns
la inttlegerea faptului Ca, de
fapt, e o iesire in plin soare a u-
nei corporatii, asa cum s'a intam-
plat : cu canele, cu femeia de un
rost foarte dubios bagata si ea
intr'un colt, sant, de sigur, lucrurt
comandate. Natural ea si Rem-
brandt a trebuit sa se piece la
o anumita epoca din viata lui
la aceasta. In tara care a avut
atatia medici vestiti, ca pe Boer-
naave, al carui nume era asa de
cunoscut, Melt scrisoarea it ne-
meria cu adresa: in ,,Europa",
cutare putea spune ca vrea .
sä fie facut operand un pa-
tient, si de aici a resultat un ta-
blou de o expresie extraordinary
dar putin gretos, cu vedenia sto-
mahului desfacut dupa toate ce-
rintile hirurgiei. In orice arta
este partea aceasta a publicului,
si eu am incercat, intr'o carti-
cica, uitata, dar foarte iefte-
na, ilustrata original, sa pun in
legatura arta cu ideia societatii
insesi. Da, sent lucruri pe care
societatea le cere, de care nu poa-
te scapa artistul. Alta, e insa li-
bertatea lui Rembrandt, cand in-
fatiseaza pe mama lui, on se in-
interpreteaza religia intr'un anu-
mit sens. Va puteti inchipui ca nu
pentru bisericile calvine se poa-
te comanda un tablou religios,
ci pentru o odaie si, natural,
cum nu erau dogmele catolice
care spun: cutare sfint trebuie in-
fatdsat in cutare fel, pictorul a-
vea dreptul sa-1 zugraveasca asa
cum a facut Rembrandt, dupa
modele din viata. Astfel. el mer-
gea, in cartierul jidovesc unde e-
rau slifuitorii de ochelari si lu-
cratorii de pietre scumpe si des-
 - 36 -
coperia pe cate unul potrivit mai Dar de la aceasta sinceritate
mult decat oricare ca sa infati- creatoare, cu scaderea vitalita-
seze biblicele personagii. In tri- tii nationale, se va ajunge la
I` umfatoarea inviere a unei Biblii factura, la lucrul marunt de ca-
care nu a existat niciodata, pen- re-i place fiecaruia in odaia lui,
tru Ca Biblia cea adevarata a- lucru facutpentru un singur om
vea eroi mai mult sau mad pu- sau pentru un grup de prieteni.
tin uimiili, chiar in ce priveste Marea pictura incepe sa treaca
pe regii din dude. si Israel, e o in domeniul unei artificialitati
splendoare si parada, un stri- cautate; dar aceasta este calea
gat de trufie a bogatiei castiga- pe care o mare arta merge ca-
te. Inspiratia de la Evrei de a- tre decadere si ajunge sa dis-
cestia, nans la vanzatorii de hai- para.
ne vechi, se recunoaste foarte u- Se pare astfel, ca, de la un
sor in opera lui. timp, pictura olandesa se in-
.

As putea zice, reunind aceste dreapta catre aceia pe care de

observatii care sunt fugare, dar multa vreme o faceau artistii
pe care as fi volt sa le preSint flamanzi, adeca tablourile de
in alt cadru si in alta largime, genre", infatisandu-se anumite
ca avem a face in aceasta pictura, ocupatii, anumite detalii ale vie-
nu numal cu lupta umbrei si lumi- tii casnice, anumite colturi mai
nii din natura, ci cu aceiasi lup- mult sau mai putin indiferente
ta de umbra si lumina in sufle- de existents. Tragedia, lupta, ca
tul omenesc, cu toate nuantele si fineta, patrunderea psiholo-
pe care aceasta lupta le lasa in gica, au disparut.
figuri si in atitudini. De aici si o In aceste timpuri ale
vadire de sinceritate, de intimi- noastre, cared arta sta asa de .

tate, de onestitate, Cu un admi- jos cum o vedem in fiecare mo-

rabil spirit de observatie si o ment, cred ca orice presintare
minutiositate ca in tara care a marii ante a trecutului este a
face cei mai buni ochelari ma- rasbunare a frumusetil si un
ritori. mijloc de educatie.

'I

'
Pretul 25 Lei