ACADEMIA ROMANA

1)ESiRE
MIHAI VITEAUL
CI', V ANT DE COM 1!:MOBARE
i :OSTIT DE

N. IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

EXTRAS DIN:
AN ACADEMIEI RCYM AN E
Soria U.. Torn. XLI
DESBATERILE 1920 21

-.0 F33

BUCURESTI
LIBRARIlLE «CARTEA ROMANEASCA» s1 PAVEL SURU
1922. 57114

41
Pretul 2 lei
 -7{

_:Analele Societiitil Academie() Romaine. Seria I:

Tom. I XI. Sesiunile anilor 1867-1878.
Analele Academie' Romane. Seria II: L. B.
Tom. IX.-- Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888.
Indiee alfabetle al volumelor din Anale pentru 1878-1888
Tom. XIXX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.
;
2 . ..... N

ladles alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 '2

Tom. XXIXXX.Desbaterile si Memoriile Academiei .in 1898-1908.
Indiee alfabetie al volumelor din Anale pentru 1898-1908
Tom. XXXI. Desbaterile Academiei in 1908-9
2.
5.
. XXXLMentorlile Sectiunii Istorice 10.
. XXXII. Desbaterile Academiei in 1909-1910 . .5.
. XXXII. Illemoriile Sectiunii Istorice . . 14.
. XXXILLDesbaterile Academiei in 1910-1911 4.-
-. XXX II/. Memoriile Seefiunii Istorice , 19
,.

.,
XXXIV.Desbaterile Academiei in 1911-1912 . . . .
XXXI V. illemoriile Sectiunii Istorice
>
XXXV.Desbaterile Academiei in 1912-1913 -
. . . ......... .
. . . .
.
4
20.
.

5.
. XXX V.-111entoriile Sectiunii Istorice . . . ..
. . . . 8 . .

Plangerea lui loan Sandu Sturza Voda impotriva suditilor straini

in Moldova, de N. Iorga . . . . .
Din tinuturile pierdute. Boieri si razesi in Bucovina si Basa-
...... .
,20
rabia in cele dintai decenii dupa anexare, de N. Iorga . . . .
Cateva stiri noua privitoare la Istoria Romanilor, de N. lorga . ,30
1.
Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani, de N.
lorga ,50
Doua plangeri ale episcopului de Ramnic Galaction, de N. Iorga. ,20
.' Barbu Stirbei ca educator, de N. lorga ........
Versuri noua ale lui Ienachita Vficareseu, de N. lorga
Insemnatatea lucrarilor Comisiunii europene dela gurile Dunarei,
,20
,20 .

1856 la 1912, de Dintitrie A. Sturdza. I, II, 1856 la 1912 . . 1,80

Patrahirul lui A lexandru cel Bun : Cel dintaiu chip de Domn, ro-
man, de N. Iorga . ,30
Ucraina moldoveneasca, de N. Iorga . . . . . ,30 .
.
.

Monete inedite din orasele noastre pontice, de M. C. Sutzu . . . ,50

Conditiunile de politica generals in can s'au intemeiat bisericile
romanesti in veacurile XIVXV, de N. Iorga
, . . . . ,30 . .

Doua traditii istorice in Balcani : a Italiei si a Romanilor, de

N. Iorga . . . . . . . . . . ,20

......
,

Bataliile dela Gwozdziec si Obertyn (1531), de I. Ursu . . ,50 .

Descoperiri noua in Scythia minor, de V. Pdrvan . 2

Ideile de legi si de prevedere, de A. D. Xenopol . . ,20
. ............
. .

Principele ardelean Acatiu Barcsai si Mitropolitul Sava Brancovici, -

de Dr. loan. Lupas' . 30.
. .
XV1.Desbaterile Academiei in 1913-1914
.

XVI./Ilenzoriile Sectinnii Istorice. . . . . . . .......

.

.
5.
20
Armenii si Romanii : 0 paralela istorica, de N. Iorga ,40
., Stiri noua din Dacia Malvensis, de Vasile Pdrvan . . . . 1.
Privilegiul lui Mohamed al II-lea pentru Pera (1-iu lunie 1453),
de N. Iorga - . . . . . . . . . . . . .
.

Castrul dela Poiana si drumul roman prin Moldova de jos, de

. . .
. .... ,50
Vasile Pdrvan
Os'i§i dela Prut cu un nou act dela Alexandru cel Bun. Razesi
1.
romascani, de N. Iorga ,40
Ceva despre Episcopul maramurasan Iosif Stoica.Cateva frag-
mente de vechi Cazanii romanesti, de N. Iorga ,50
_ Istoria Evreilor in terile noastre, de N. Iorga . . . . . . . . ,40 .

Vasile Lupu ca urmator al Imparatilor de rasarit in tutelarea pa-

triarhiei de Constantinopole si a Bisericii ortodoxe, de N. lorga. ,40
Clopotul daruit de' Caragheorghe, intemeietorul Serbiei, bisericii
satului Topola (1811), de N. Iorga . . . . . . - . . . .
. ,20
Cetatea Ulmetum, II 1. Descoperirile campaniei a doua si a treia de
sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Pdrvan . . , . . . .
Cetatea Ulmetum, II 2. Descoperirile campaniei a doua si a treia de
3.
k sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Pdrvan . . . 2--
Dela Cetatea Tropaeum- Adainclisi: Basilica - cisterns. Studiu arheo-
logic, de G. Murnu o - 1

..
 rn.

DESPRE
MIHAI VITEAZUL.
CUVANT DE COMEMORARE
ROSTIT DE

N. IORGA
Membru al Academiei RointIne

Sedinfa clela 21 Noemvrie 1919

Daca s'a spus ca prin paginile istoriei trecutul este Invatatorul,

indreptatorul prezentului, cu tot atata temeiu se poate
c5,15.uza,
spune ca trecutul el insusi traeste, nu numai in present ca traditie
pe de o parte, ca incomensurabile si a tot puternice forte misterioase
lucrand in not insine, dar c5, el se Impartaseste de vieata timpurilor
ce au venit dintr'insul si printr'insul, c5, se inalta si cade, se lumi-
nea,za si se intuneca in anumite parti ale lui dupa cum r5,sar vremile
noun fiecare cu lumina ei. Si mai ales GA unele parti, care erau
si inainte, dar nu se vedeau, fiindca nu trebuia, nu se cereau
sa, se vada, se ivesc deodat5, limpezi si impresionante, pentruca aces
lumina a altei, vremi umbland destainuitoare, s'a oprit in sfarsit si
asupra lor.
De aici nevoia pentru istoric de a fi cat de mult amestecat in ,

lucrurile vremii sale, arnestecat nu numai ca martur care vede

«obiectiv» si noteaz5, rece pe harbia lui, considerate ca vechile
table de amnia ale lui Clio, ci ca factor insusi, dup5, puterile lui, -
in vieata care se zbate, fierbe, spumega, stropeste si murdareste,
dar invioreaza in jurul ei si se duce, dupa mull sbucium, drept
inainte, sigura, catre o lume mai buna si mai fericita. Din experi-
entele si din ispr5,vile, din suferintile si din izbanzile lui el ajunge
a cunoaste mai bine insasi materia studiilor sale, pe care fact a
o falsifica do obiceiu, prezentul o interpretoaza necontenit.

J.

rrn
 0 _r
.....
: '.... ii... I
t."
f.L. -, /
\... r- -
..... ___

_
/ -- -
I
/ 11

. .
.. AL ..

.....
-
..--
_ - - .
- . .- -..., ,
: I _
268 N. IORGA

Asa, este cu epocele, si tot asa cu personagiile conducatoare, care, --

si cand par a creia ceva dela dansele, contra timpului lor, nu fac
cleat sa personifice si sa personalizeze puterile din mijlocul carora
-+ se desfac ori, printr'o putere misterioasa de a prejudeca asupra
anilor cari se scurg, asupra veacurilor, uneori, care vor veni, sa
<-. atraga spre sine si sa rasfranga prin sine, ca un cristal care fury
lumina departata si o arunca minunat in mijlocul umbrelor, lucru-
- rile pe care viitorul le tine Inca in nesfarsitele lui vistierii.
Mihai Viteazul, acela pe care noi, cei de aici, cari puteam, neam
1: - obisnuit a1 aminti, nu numai la data biruintelor lui, cari sunt mai 47-,

multe, dar niciuna ash de cuprinzatoare, de expresiva si de sim-

bolica, incat in ea sa-1 .putem inchide cu be-a fost mai mare si mai
!halt in fapta si cugetul sau, ci, dupe vechiul obiceiu crestinesc, la
ziva numelui sau, la hram, cum facem cu noi insine, a fost, fara
- indoiala, in anii de tragica intrebare a soartei- si de jertfire nedi-
- scutata si nemarginita inaintea ei, un datator de directie i un ca-
' lauz de caste. El a trait astfel intro noi, a lucrat cu noi, ne-a
chemat -inapoi dela drumuri gresite, iar pe cei cari sau ind'aratnicit
in ele i-a osandit pentru totdeauna; ne-a Aruncat in primejdie, ne-a
sprijinit in nenorocire, ne-a tinut la locul nostru, in clipele supre-
rnului dezastru, ni-a pus inainte ca un exempla insasi mucenicia
sa. A fost, impacand astfel pretentiile generalilor rivali si dand poate
unora din ei ci o lectie de modestie = cad, de fapt, in ce facem,
e asa de putin al nostru, si acel putin va fi, din clipa savarsirii
chiar, al tuturora nu numai marele barbat politic, al «idealului
national» f, i al tuturor spetelor do «rezistenta», cand au fost in
adevar anationale», dar i generalul suprem, ducele, Voevodirl
decat care altul nu ne-a trebuit doar ca meritos auxiliar technic _

si organizator vrednic de recunostinta. i a fost mai bine asa,

cad, pe cat se cearta intre ei oamenii cand un om viu vrea
comande pentru binele lor, pe atat de admirabil se supun ei
sit -i
unei discipline -care nu-i inclatoreste la nimic, pe nimeni dintre ei, -
cand puterea desfacuta de true si liberata de egoismul constiintei
individuals ii conduce cat de imperios si de neapelabil.
Dar, in schimb, el insusi, marele indreptator si deschizator de
cale, marele indemnator si purtator de mangaere, -foloseste din
fapta pe care a ajutat-o. Foloseste din fiecare episod al ei, si cu
atat mai mull din marea biruinta finals,
Foloseste intadu funded i se recunoaste dreptatea. Ce lucru
r greu e si aceasta fata de oamenii cari au apucat cat de putin
"ri
1

-
 :

DESPRE MIIIAI VITEAZUL 269

/

inaintea celorlalti! In ce caricature meschina prefac sufletele mici

silintile uriase ale acelora catre un scop pe care marimea for in- -
sari it apropie! Ce tragic& desfigurare, ca o schima, a figurii nobile,
in care muOhii se incoarda de energia supremei. silinti fara sa
dispara totusi nobila lumina a sigurantei ca lucrul care .se face e
necesar, nea,parat, neinlaturabil.
--Istoricul critic trebue sa intervie ca sa afirme Inca odata ca acest
lucru n'a stat in constitute lui Mihai cu claritatea ce ar avea-o in
mintea unui om politic contimporan care a ascultat lectii si a cetit calif
despre istoria Ramanilor si istoria universala, care a trecut exa-
-mene despre filosofia dreptului si a fost invatat a intelege teoretic
care sunt nevoile de vieata ale unui neam. El n'a fost calauzit de
o lunge desvoltare culturala urmarind un scop precis si neschimbat,
pe care cugetatorii sa-1 afirme si pootii sa-1 ante. Nu i-a spus zilnic
gazeta de dimineata si gazeta de sears ca se asteapta un om
pentru a indeplini aceasta opera, si nu i s'a fagaduit de nici un
publicist cotidian venirea si ramanerea la putere pentru aceasta
f ?.?
opera, iar pe urma eecuno0inta nationals cu ce drepturi de mostenire
poate aduce cu dansa. Intruniri publice nu i-au strigat de jur im-
prejur s5, des lovitura, chiar data ar fi ca istovit sa cada inaintea
/-- minunii savar§ite-.--Desbateri parlamentare, pasionate, cum e__ fires°,
nu I-au Mout sa priceapa toate tainile misiunii care iar fi fost altfel
impusa. -

Si nici n'a avut intr'insul Insu§irile de rostitor al gandului sau

insusi, care deosebesc pe atatia dintre Domnii nostri, si nu totdeauna
din cei mai mari. Acesta era un suflet sumbru §i mut, care avea
Eu dansul singur fungi discutii, semnificative interviewuri in care
aducea concizih torturata a cugetarii fara scoala, pornirile elemen,
tare ale sentimentelor needucate. Nu doar .ca ar fi fost in urma
vremii sale ca invatatura: intro Domnii cari nu se puteau iscali §i
0 ari nu tiau uneori nicio alts limbs, el, care vorbia greceste si
intelegea, de sigur, turceste, are in-scrisoarea lui crestata ca din
. varf de sabie, in rotunde invartiri de condeiu razlete, o netagaduita
distinctie. Din tend in cand fraza, totdeauna rupta, are licariri cari
dau deodata lumina pe care altii, incapabili de asemenea fulgerari,
o intind normal in luciri permanente de candela domestica. Dar
sufletul lui a ramas cetate cu porti ferecate, in care numai iuru-
suri furtunoase aratau ce putere de oaste se ascunde. Cetate
insa care sta pe varf de munte §i din care, on de voeste ori de
nu voeste eel din launtru, ori de pandeOe cu Uinta, ori ;de
.

-r 1

r;
 270 N. IORGA d

priveste numai in zari, se vede. A fort un splendid, un

genial instinctiv. Dar aceasta nu este o scadere. Instinctul nu e
numai mostenire, si aceasta Inca ar fi mare lucru, caci sirul ne-
_, sfarsit al inaintasilor vorbeste atunci si lucreaza prin el, cu atata
putere si siguranta, incat nu mai e nevoe de ipotezele, silogismele
si verificarile noastre lamuritoare si sovaefinice. Ci e, in aoelas timp
i creator, misterios si admirabil creator. Precum prin ce-si aduce
aminte, el resumA trecutul, prin co pregAteste, el resuma un viitor
Intreg. E uriasul acumulator al fortelor ce s'au Ingramadit, dar e si. pre-
gatitorul prin incercarea cu propriul sau sbucium,si el o mare fort&
pe lame, una din cele mai marl, al izbucnirii unei actiuni in care
ideie, constiinta, critic& so pierd intr'o singura unitate facatoare de
minuni. Nu e unitatea haosului primordial, ci unitatea ordinii finale
definitiv armonizate intr'o stralucire singur si un singur gest. Detains-
,
tii ratiunii critice si ai actiunilor ponderate yin pe urma, si ei isi pot
castigh o reputatie cat de bung, fiindca e si atat do mare capitalul
pe care instinctivul, desinteresat cum este, li 1-a pregAtit pe sama lor!
Asemenea naturi rare, - in unitatea for elethentara, ca unitatea
marilor fenomene ale naturii pe care trebue sa le primim si sh le
induram, si cand nu le intelegem si nu le putem aprecia, sunt pre-
tioase si prin aceia ca,", instinctive ele insesi, cu aceleasi dar al
puterilor necuprinse, multimile omenesti le urmeaza, nu numai
printr'o smulgere vijelioasa dela vieata for obisnuita pentru a le face
capabile sa infrunte toate primejdiile, dar si printr'o fireasca potri-
vire, printr'o ascultare,. nu totdeauna plina de iubire, dar ridicandu-se
pan& la eel mai nebun devotament. E sigur ca pan& nu se ivesto
un om de aceasta speta, ele, surde la cele mai frumoase indemnuri, amen01G-

_ neincrezatoare la cele mai sigure dovezi, nu se raised. -

Cu ce dovedise ca poate face, Mihai avea multe drumuri de-
schise in fata lui. Putea, sa-si puie acea unica putere rgsboinica in
serviciul ideii crestine, ortodoxe, imperialiste, bizantine, pe care un
veac si jumatate numai de stapanire turceasca nu trebue sa se
piarda din vedere scurtimea acestui. termen nu fusese in stare a
o nimici in Balcani, undo ea se inradacinase indestructibil printr'o
permanent& roman& de un mileniu si jumatate. Ar fi Inaintat, cu
ajutorul tuturor celor robiti de Sultani si cari nu, suferiau linistit
robia, pe calea catre Sf. Sofia si mormintele Imparatilor bine-ere-
dinciosi si de Dumnezeu paziti. Putea fi ceva mai magulitor pentru
o ambitie omeneascA? Pentru un om crescut in tara unde acea ideie
imperial& se refugiase si traise la adapost, unde Domnii puneau

'

(1 ti
 .--

DESPRE ?ATHA' VITEAZUL 271

- _ .

pe hrisoaVele-lor o monogram), de purpura, teseau vulturul de our

pe vesminte :si se infatisau incununati imparateste pe zidurile bise-'
ricilor? Pentru un coboritor prin mania sa al Grecilor deposedati 7. s.

de cOroand si sceptru?
Puled. sa se prezinte Imparatului crestin, Neamtului din Praga,
Chesar al Romani lor, ca un ostargata de orice isprava pentru fo-
losul Maiestatii Sale. Ce Wallenstein falnic ar fi rasarit dinteinsul
care acluced, cu darul vitejiei care nu cautd, spita neamului, tot ce
poate aduce insasi rassa, acel tainic si superior factor in alcatuirea
fiintelor omenestil La card, glorie nu 1-ar fi ridicat autorii de apo-
teose si zugravitorii de aureole, de cari era plina Curtea imperials!
Mitteleuropa...
Aventuros cum era, vrajit de povestile minunate ale ispravilor
lui Alexandru Machedon, vazand inaintea lui vesnic deSchise dru-
murile din fabula eroica in care au crezut milioanele de oameni
ale evului media, el putea sa deie frau slobod fortelor ce-galgaiau
nerabdatoare in genunea sufletului sau. Ce mare figura de legend&
ar fi ramas el data, asemenea lui Alexandru al poporUluir el n'ar
fi cautat in adevar decat numai fapte de .Vitejie!
Si totusi s'a oprit din drumul catre cetatea lui Constantin, a
jertfit favoarea lui Rudolf Iinpdratul si a fort Machedon eel viteaz
numai in amanuntele unei lupte pe care instinctul salt, a inchis-o
in marginile pamantului Si dreptului romanesc. =,
' Imprejurarile din urma, prezent luminand ne-aSteptat si uimitor
trecutul fat sa se vadd, Inca mai bine in politicQ, lui Mihai Vi-
teazul valoarea altui element, odata ignorat si pe urma prea putin
tinut in same: dispozifia de a risca orice pentru a se duce la
capat o hotarire, pentru a se atinge un stop.
0 problems romaneasca exist& de mull& vreme fata, de marile
schirilbari petrecute la toate hotarele neamului. Duna o jumatate
de veac plink de cele mai mari silinti si de cele mai frumoase fapte
de eroism bine condus, tefancel-.Mare o lasase urmasilor BM. 0
lasase sub indoitul aspect al legaturilor cu vecinii mai puternici si
al legaturilor dintre ogle doua teri insasi care inchideau in hotare
deosebite vieata nationals.
Pentru a o resolvi sau, macar, pentru a o impiedeca de a tulbura
once vieata pasnica, normala, acesti Domni din veacul al XVI-lea
intrebuintasera in general , afara de un IoanNodd- cel Cumplit,
ispitit totusi de ndrocul Cazacilor xasariti in preajma luimijloa-
cele de zabava, de lanced& impaciuire, de curtenire sdrvila, de pri:

al
 N.

t
272 N. IORGA
n4

etenie cersita, care nu duc la nimic. Prin aceste metode situatia

terilor noastre se coborise tot mai adanc in umilinta ca si in
saracie.
- Nu se poate zice totusi ca acesti stapanitori de o clips, drepti
mostenitori» eau falsificatori ai titlurilor ereditare, n'aveau si call-
, tatile lor personale, ori, in instinctul superior al rassei tor, tendinta,
asa de fireasca, de a se ajunge iarasi la vechea neatarnare garantata
prin arme si de a da printr'un mai strans nex intro tole doua teri
o mai larga bath politica neamului. Indata co isvoarele ne ingadue
_ a patrunde in intimitatea tor, dela cei cari an putea fi socotiti mai
putin capabili de aceasta se ivesc marturisirile cari ne fac sa ye-
dem pan& in misteriosul adanc al" sufletului lor. Afars de cate un
beteag ca Petru, caruia de aceia, deli nu schopata de fapt, i s'a
zis: Petru Schiopul, toti pastreaza ceva din datina rasboinica, stiu
sa incalece, se bucura de freamatul armelor, cauta lacomi cu ochii
un steag. Orice agent strain, vorbind desfire interesele crestinatatii,
ii afla gata de a raspunde prin calduroase vorbe tainic soptite cu
ochii in toate partite la indemnurile lui. Tratate care nu trebuiau
stiute de stapanii temuti sunt cunoscute, si poate se vor mai de-
scoperi. Dar, cand e vorba de a se lug deciziunea suprema de a-i =
da curs fara sovAire, intervine piedica slabiciunii sufletesti care-se
' r
credo foarte tare atunci sand mijloacele dibaciei istete inlatura pri-
mejdia loviturilor drepte. .
I.
- Mihai n'a facut asa. Putea sa nu participe la liga cresting din
,
1594, ai &arid trimesi, ignorand insasi fiinta lui, n'au venit sa-1
caute. Trecand peste aceasta jignire, el s'a oferit dela sine. Intro
.
el si Turci prin macelul din Septemvrie al acelui an el lass sa, se
petreaca iremediabilul. pupa aceia nu odata zei asa de adanc jigniti
si pagubiti de dansul it cauta cu ofertele tole mai ispititoare: el
se tine de drumul odata apucat. Pan& la Sfarsit infrunta Imparatia
turceasca, iar anume gesturi si atitudini ale lui sunt capabile de
interpretarea pe care o vom infatisa Indata. . .

. Vrea Ardealul. I se pare ca nu se poate mentinea la Bucuresti C

_
atata vreme cat acolo fierb, la ambitiosi, pe care marimea lui real&
icla ii supara, intrigile contra lui. Vede neputinta Austriacilor do a se
instal:6mi' in frumoasa provincie pe care de aproape un secol o ray-
niau si care aeuma in chip minunat le-a cazut In mans. Constata
o situatie sovaelnica dela care duc numai doua esiri: sau catre
reinstalarea Turcilor sau catre cucerirea lui proprie. Pe aceasta o
incearca, orice ar fi sa fie : in ruptul capului.
-

:or
, - -44
-4 ,
.1.

t- e
- 1 I -4
 -;--r

DESPRE MMAI VITEAZDL 273

Era In destul de progatit; putea el sa aiba certitudinea victoriei?

In Turd nu se putea increde, cu toate ca incercase a-i momi cu 1

_
vestea ca el a fugit din tara si ca aceasta a primit in locu-i pe
inofensivul, blandutul si plapandul lui flu. De Poloni putea fi sigur
ca nu-1 vor vedea cu pl4cere in acea mostenire a Bathorestilor pe
care o voiau pentru dansii: oricum, de aici si mai putina asigurare
decat de poste Dunare. Putea fi incredintat ca Ungurimea nu -1 va
ingadul nici intr'un chip, nici intr'o forma, cu nici-o calitate; pe
Sasi ii cunoaste in deajuns ca sa stie ca ei nu pot fi temelia no-
ului sau Stat. Dusmania invidioasa a lui Basta, generalul imperial
- din Ungaria Superioara, care se voia el guvernator in Ardeal, putea
sa si-o astepte. Asupra Imparatului crestin avea iluzii, dar, indraz-
nim a crede, nu prea marl, egoismul austriac find o fabula in tot
Rasaritul. Pe insisi boerii sai nu se putea sprijini decat in tovarasia
biruintei. Taranii nu mai erau de oaste decal ca ajutatori. Merce- - -
narii, principalul sau reazim, cereau bani pe cari el nu-i avea.
: _
,, Si totusi a cercat. Si a izbutit macar pentru catva limp. Intr'un .
sens a izbandit definitiv ceace nu vedem decat acuma = pentwuca
.._ e indiferent din punct de vedere mai general data o actiune ajunge
la capat in momentul chiar sand se incearca on daca-i trebue, cu
dezvoltarea inceata
_
a starii de spirit odata_create, veacuri pentru
-,- a birui. _
,_ _
' . Da, Mihai Viteazul a Mout bine prin acest suprem rise, cum,
iarasi, prin acceptarea noului rise pentru Moldova, a Mout bine, -

.....,
sari asemenea deciziuni sunt insesi creatoare de forte nowt prin _
aceia ca rascolesc add ncurile incalculabile ale sufletelor omenesti,
cari nu dau tot ce pot da deceit sub cremenea izbirii eroice
si miraculoase. Suma ce se constata la sfarsit e totdeauna cu
.

, mult mai mare decat a tuturor elementelor calculabile. Puterile

de zeu care zac si in eel mai umil dintre oameni se deslantuesc
la chernarile celor ce nu se tern de nimic, nici de infrangere, odata
ce la mijloc a fost o lupta, si nici o nenorocire nu poate anula ceiace
s'a trezit printr'insa si dela sine 10 va face drumul, peste zile,
peste ani, peste veacuri. Nici-o diplomatie nu-si poate tara, cumin- .

tenia dupa mareata inaintare a unor asemenea elementare forte.

Se poate vorbi de sinceritatea politicei lui Mihai Viteazul, dupace 5'

trecandu-se peste parerea mai veche a naivitatii lui, s'a ajuns, pe

temeiul cunoasterii mai adanci a negociatiilor purtate de dansul, la
convingerea ca el n'a fost totusi un vesnic inselat in mijlodul tine
stie caror cuminti? Se poate admite ca un om trait in mijlocul unei . ,

Cr

I ,

r
.I
 , 274 - N. IORGA

boerirni uneltitoare, deprinsa a-si trade Domnii pe rand, a si-i face

si desface ca o jucarie, un om purtat pe la praguri constantino-
politane, uncle so razbatea numai cu cea mai rafinata minciuna
asiatica, in sfarsit ca, until care avea inaintea ochilor si la megiesii
1
crostini numai diplomatie de apucaturi machiavelice, ca un astfel
-de om, zic, a trecut poste metodele pe care le cunostea si era in -
stare sa le practice, pentru a se inalta la acea sinceritate supe-
rioarci si absolutd, fara care in istorie nu se indeplinesc fap-
tele marl ? _
,
. Din practica banala a vechilor artificii bizantine, din mestesugul
respingator al minciunilor de St3,mbul, din monotonia stearpa a
acombinatiunilor» in spiritul Renasterii italiene, 1-a mantuit acea
calitato a sufletelor distinse care, ca si instinctul, nu poate fi into-
les totdeauna si oricum, nu poate fi urmarit pang in fundul tuturor
izvoarelor sale , care sunt uneori de o insondabila adancime, prin
paturile, acumulate de veaouri, ale descendentei genealogice: tem-
peramentul. .

Atcest temperament, de vitejie mai ales de manioase iesiri,

de pocainti rascolitoare, de duioase, impresionante pareri de rau
e si ce i-a asigurat o popularitate care, fara a fi ass de generals,
de vasta ca a lui Stefan eel Mare, e mai miscata, decat aceasta, si
aceasta chiar in afara de motivul tragic al jertfirii sale in corditii
de salbatacie cum nu le-a cunoscut nici veacul acela care execute
pe Egmont si Horn in piata publica si macelaria pe hughenoti in
casele lor, dar nu tad& capetele jertfelor insangerate si nu batjo-
coria cadavrele ramaso fara aparare. I

Cei cari au ochi sa vada astazi vor recunoaste ca, dupe alto trei
veacuri, de incerc,are cu tot ce diplomatia are mai disimulat si mai
tradator, convingerea se impune totusi ca numai acela sau aceia --
cari nu conteaza cu usoarele rezultate ale inselarii, intr'un mediu
in -stare sa-i prinda imediat de veste, numai tine in sprijinul unei
energii superioare aduce marturisirea dreapta a scopurilor ce urma- - 7.

reste, numai acela e capabil de lucrurile care se impun si raman.

- Astfel desvoltarea in ultima ei faze a istoriei neamului nostru,
scotand mai mult le iveala insusirile aceluia care a aratat prin
fapte ca el poate fi intreg laolalta, dovedeste ca pagina celei mai
- marl glorii poate fi si a unei inalte moralitati politico, de la -care
putem lua exemplu si, data nu voim a primejdul rezultatele casti-
gate, si trebue sa-1 MAIM. ,

rt
,

.-
 sk

Ana lele Academie' Romane. L. P.

Dona inscriptii Ilona gasite la Manastirea Bistrita (Nearut), de
N. Iorga -,20
Mantel, Athos iii legatura cu terile noastre, de N. Iorga . . . 1.- .
Din influentele politicei europene asupra Istoriei noastre (Noise
Voda. 1529 Martie-1530 August), de I. Ursa . . . . . . -..)6.
, de N. Iorga . ...... .
Steagul lui Slihnea Voda Radul in muzeul istoric din Belgtad,
. . .
Exploratiuni austriace pe Dunfire la sfarsitul veacului al XVIII-lea,
. --,50
N.
-de N. Docan - 2. -
Contributii documentare la Istoria Olteniei in veacul al XIX-lea,
de N. lorga. -,20
Nifon
,.,
II, Patriarhul Constantinepolului, de Diaconal Dr. Mc. M.
.t opescu -,80
Renegati in trecutul terilor noastre si al neamului romanese, de
N. Iorga . . . . . . . .. . . .

Sedinta Academiei Romane dela 1 Main 1914, de D. A. ?Sturdza. -,60

. . -,20 . ...... .
Fundatiuni religioase ale Domnilor Romani in Orient, de N. lorga. -,20
Fundatiunile Domnilor Romani in Epir, de N. Iorga . . -,130
Un act romanese privitor la incepatorul culturii bulgare Dr: Ve-
ron, de N. lorga -,20
0 harta a Terii-Romanesti din c. 1780 si un geograf dobrogean,
de N. lorga . . . .
.

Nona documente liasarabene, de N.

. . . . .

.
.

. . . . .
.
. ......
-,50
-,20 .
Situatiunea internationals a Principatului Terii-Remanesti in ti
vremea lui Serban Cantacuzino 11678-1688), de loan Radonie. -,30
Corespondenta Domnilor si Boierilor romani cu Metternich si en
Gents intre anii 1812-1828, de loan C. Filitti . . . . ,50 .

. ..........
.

..... .
Stalpul lui Mihaiu Racovita Vv, in Bucovina, de Teodor V. Ste-
fanelli . . .. .

Venetia in Marea Neagra, 1 : Dobrotici, de N. Iorga . . .

-,50
-,40 . .

Venetia in Marea Neagra, II : Legaturi cu Turcii si en crestinii

din Balcani dela lupta dela Cosovo pans la cea dela Nicopole
(1389-96), de N. lorga . . -,50
Tom. XXX VII Desbaterile Academiei in 1914 -1915 , 5.-
XXXVIL illemoriile Sectinnii Istorice . . 15.-
Venetia in Marea Neagra..III: Originea legaturilor cu Stefan eel
Mare si medial politic al desvoltarii lor, de N. lorga . . . . -,80
Pilda bunilor Doinni din trecut feta de wale romfineasea, de N.
lorga . . . . . . . .
Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu, de N. lorga . . . . 1,50
. . . ...... .
1 50
- Activitatea culturala a lui Constantin Voda Brancoveanu si sco-
purile Academiei Romane, de N. Iorga -,20
Opera de istoric a Regelui Carol, de N. Iorga . . . .
-
Nearnul Agarici. Razesi falciieni si vaslueni, de N. Iorga . .
Imperialismul austriac si eel rus in desvoltare paralela, de N.
-,20
-,20
Iorga . . . . . . .. .
Din legaturile noastre cu Sarbii, de N. lorga . . . .
.

.
. ..... .
-,30
-,20
I'rivilegiile g, gallon dela TarguOcna, de N, lorga . . . -,20
_

Cetatea Ulmetum. III. Descoperirile ultimei campanii de sapaturi

din vara anului 1911, do Vasile Pdrvan . . . . . . . 2.-
Gateva stiri despre comertul nostru in veacurile al XVII-lea si
XVIII-lea, de N. Iorga . . . . . .
Dreptul la vieata al statelor mid, de N. Iorga
. . .....
-,20
-,20
' Un desalt' uitat : Grigore Plesoianu. de N. Banes. 1.-
Dardanelele Amintiri istorice). de N. lorga . . . . -,30 . .
Zidul cetatii Tomb, de Vasile Pdrvan . . . . 1.- .
Cateva himuriri notta cu privire la istoria Romanilor, de N. Iorga. -,30
Vechimea rumaniei in Tara-Romtmeasca si legatura lui Mihai
Viteazul, de C. Giurescu -,70
Faze sufletesti si carti repr,ezentative la Romani cu specials pri-
vire la legaturile ,,Alexandriei._ cu Mihaiu Viteazul, de N. lorga.
Contributiuni la Istoria Romanilor ardeleni, 1780-1792, cu 84 acte 2.-
si documente inedite, culese din arhivele din Viena, Budapesta,
Sibiiu si Brasov, de Dr. loan Lupas 2-
Etnigrarile de peste munti, de I. Nistor . . . . . -,50 . .
Episcopul Vasile Moga si profesorul Gheorghe Lazar, de Dr.
Loan Lupas -(;0

If
 Anatole Academiei Romane. L. B.
Tom. XXXV///,,Desbaterile Academiei in 1915-1916
i. XXXV///. Memoriile Sectiunii Istorice . . . 12. . ....... . 6,
Cateva stiri Ilona relative la legaturile noastre cu biserica con-
stantinopolitana in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, de
N. lorga ,20
-

Impozitele in functiune economics si politica socialn, de G. N.Leon. ,20

1
In lecraturd-eu Biblia dela 1688 si Biblia dela 1667 a lui Nicolae
Milescu, de N. Iorga . . . . .

Monete vechi romanesti inedite sau putin cunoscute, de Const.

. ............. .
,20 ?'
Moist/ . . . . . . .
,
,50
Carpatii in luptele dintre Romani si Unguri, de N. lorga . . . ,30
Sarbi, Bulgari si Romani in Peninsula Balcanica in evul mediu,
, . de N. lorga . . . . . . . . . ,30
.

' Romania fats de capitulatiile Turciei, de loan C. Filitti . . . . MO

.
Despre rumani, de, C. Giurescu . . .. .
Documente privitoare la Episcopia din Maramuras, de Preotul Dr.
.60 . ..... .

Alexandru Cziple 1,20

Amanunte din istoria noastra in veacul al XIX-1ea, de N. lorga. ,70
Tordache Olimpiotul, vanzatorul lui Tudor Vladimirescu, de N.
.
Iorga - ,50
Doua contributii la istoria bisericeasca a Romanilor, de N. Iorga. ,30
Cetatea Giurgiu.. Originile si trecutul ei, de N. A. Constantinescu. 1.
Contributiunea numismaticei la istoria antics a Romaniei trans-
,50
,

dunarerie, de M. C. Stitzu
i- Istria. IV. Inscriptii gasite in 1814 1915, de Vasile Parvan
Legaturile romanilor cu Rusii apuseni si cu teritoriul zis .uerai-
3.
nian,), de N. lorga ,60
Ceva mai mull despre vieata noastra culturala si literara in seco-
lul al XVIII-lea, de N. Iorga . . . . . .. ........ .
,40
Corespondenta consulilor englezi din Principate. 1828-1836, de
loan C. Filitti . . . . .
, Originea si sensul directiilor politice in trecutul terilor noastre,
,80 . .....
de N. Iorga --,`20
XXXIX.Desbaterile Academiei in 1916-1919 40,
XXX/X.Mernoriile Sectittnii Istorice . . . . (Sub presa). . .

Alte note despre culture $i vieata socials romaneasca subt vechiul

regim, de N, lorga . . - - ,30
Un reprezentant al Elenismului in Moldova sub vechiul regim:
Constantin Evnomie, cu note asupra familiei Ilurmuzaki, de
N. lorga . . . ... .
. . . .
, Gerusia din Callatis, de V. Pdrcan cu o stamps . . . . .
........ .
20
3.
Din relatiile Franco-Romane: Un scriitor francez despre Romani
si un scriitor Roman in Franta : Elias Rignault si Grigore
Ganescu, de N. Iorga . 2,--
,-

Cartea Rormineasca lust. de Arte Gratice <CAROL GOBLi 5-sur 1. St. Rafidessu