U.

[1

ANALELE A. R.TOM. =VIMMEM. SECT. ISTORICE. No. 1.

ACADEMIA ROMANA
41 111111.

CATEVA SUM NOIJA

'
RELATIVE LA

LEGATURILE NOASTRE CU BISERICA CONSTANTINOPOLITANA

IN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI AL XVII

BE

N. IORGA
11
MEINIBRU AL ACADEMIEI ROINIA.NE.

EXTRAS DIN:
ANALELE ACADEMIEI ROMAN E
Seria 11. Torn. XXXVIII.
MEMORIILE SECTIUNI1 ISTORICE

BLICURESJI
IBRARIILE SOCEC & Co., C. SFETEA, PAVEL SURU
LEIPZIG VT.HA .
OTTO RARRASSOMTZ. GEROLD & COMP.
1915. 90.

111 1". 1.
Pretul 20 bard.

www.dacoromanica.ro
,
11
tr.
 Ana tele SocietaAii Academice Romitne. Seria I
Tom. IXl. Sesiunile anilor 1867-1878.
Analele Academiei Romitne. Seria II: L. B.
-
Tom. I-X. besbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888.
Indiee alfabetic al volumelor din ,Anale pentru 1878-1888
Tom. XI-XX.- Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.
Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 . .
. . ....... .
2.
,,
2.-
Tom. XXI-XXX.-Desbaterile si Memoriile Academiei in 1898- .....
Indiee alfabetie al volumelor din Anale pentru 1898-1908
Tom. XXXI. - Desbaterile Acaderniei in 1908-9 . . . . ..... . .
2.
5.-,
, XXXI.-Illemoriile Sectiunii Istorice 10.
, XXXI/. Desbaterile Academiei in 1909-1910
, XXXII. Memoriile Sectiunii Istorice . .
. . ft

, XXXIII. Desbater.Ale Academiei in 1910-1911 . . . . . . . .

. . .
. . .
.
...... .

.
14.-
5.-
4.-
, XXXIII. Memoriile Sectiunii Istorice . . . . . . . . . . . 12.-
Francisc Rakóczy al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu-
resti i Romanii, de N. Iorga . . ,40
............
. . . . . . . . . .

Un Water italian in Turcia si Moldova in timpul rdsboiului cu

Polonia, de N. Iorga - .
Donk documente privitoare la revolta boierilor din tara Faolra-
. . . . . ,30
sului in favoarea lui Mihnea Voda numit cel Rau, 1508-61510,
de loan Puscariu
Carol al XII-lea, Petru cel Mare si terile noastre, de N. lorga, .
,20
.
1.
. ....... .
CAtevA note despre cronicele $i traditia noastrd istoricd, de
N. Iorga . . . . . . . . . . . . . . . 1-,20
_. Alte lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupd izvoare apusene.
Luarea Basarabiei si Moruzestii, de N. Iorga
Rdscoala Seimenilor in potriva lui Mateiu Basarab, de N. Iorga .
. . ..... . ,40
-,30
, Cevh despre ocupatinnea austriaca in anii 1789-1791, de N. lorga.
Insemnätatea Divanurilor ad-hoe din Iasi i Bucuresti in istoria
1.
renasterii Romaniei, de D. A. Sturdza: -
I. Tratatul de Paris din 30 Martie 1856
------ II. Anul 1856
,40
1,20
--z
-- V.IV.Anul
III. Anul 1857
Lucrarile Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti
1858. Caimacamia din Moldova a domnilor Ste-
1,60
1,60
il
ri ' fan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasie Panu . . - . . . . . . 1.-
Partea Romdnilor din Ardeal i Ungaria in cultura rornâneascd
(influente si conflicte), de N. lorga
Muntii Tama§ si Tdmasel, de loan Puscariu
,20
. . . . . . . -,20 .

Dinastia lui Radu Negru VodA in Ungro-Vlahia (Valahia Mare) si

Dinastia Basarabilor in Oltenia (Valahia Mica) si in Valahia Mare,
de Dr. Atanasic M. Marienescu
Tom. XXXIV.Desbaterile Academiei in 1911-1912 . . .. . . 4 . .
1.
, XXXIF-Memoriile Sectiunii Istorice . . . 20.
Breasla Blanarilor din Botosani, Catastihul si actele ei, de N. Iorga. -,50
. . . . .

Pagini din istoria culturalà : I. Privilegiul din 1815 al Thrgului-

Frumos. - II. Din vieata mosnenilor vieri ai tinutului Sacuie-
nilor, de N. Iorga . . . . .

Insemnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria

. . ............. . 1.
renasterii RomAniei, de Dimitrie A. Sturdza: ,

VI. Anul 1858. Adunarea electivd din Iasi .

VII. Anul 1858. Caimdcamia din Valahia a domnilor
. . . . . 1.
Emanoil Baleanu, loan Mann si loan A. Filipescu si influenta
precumpanitoare a Adunarii Elective din Iasi asupra Adund-
rii Elective din Bucuresti . . . . .
, Turburdri revolutionare in Tara-Romaneased intre anii 1840-1843,
. . . ..... .
1,60 .

de Ioan C. Filitti . 1.-

Contributii la istoria bisericii noastre : I. Despre Manastirea
Neamtului. II. Milinesti, de N. lorga . . . . -,40
o scrisoare din 1679 a Mitropolitului Dosofteiu, de I. Bogdan . -,50
Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii de sdpaturi din
varn4nu1ui 1911, de Vasile Pdrvan . . . . .
Insemnatatea europeand a realizdrii definitive a dorintelor rostite
. . 5.
de Divanurile ad-hoc in 7/19 si 9/21 Octomvrie 1857, de Dimi-
trie A. Sturdza, I -,40
II
III. . . . . . . ...... . ....
. .

Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912, de A. D. Xenopol

. .
-,80
-,70
-,20
Gheorghe Asachi ca tipograt si editor - dupa Catalogul lui din
. .

1847, de N. Iorga . .....

.
Politica Austriei fetid de Unire. - I. Inainte de Conferintele din
. . . . . ,60
Paris, de N. Iorga . 1
-,30

www.dacoromanica.ro
 m

t,11 t .1

1Pf

CATEVA $T1R1 1\10UA

RELATIVE LA M

, .

LEGATURILE NOASTRE CU BISERICA CONSTANTINOPOLITANA

IN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI AL XVII-LEA
DE

N. IORGA.
Membru al Academiei Romano.

,Sfedinta dela 5 Iunie 1915.

I. Subt Cantacuzino (restituirea Mitropolitului

Teodosie).
/I
I.

Intr'un mémoriu precedent am urmarit legaturile cu Moldova ale

Patriarhiei constantinopolitane 'Ana la 1654, 'Ana la chderea, adeca,
a lui Vasile Lupu. Din aceasta expunere s'a putut vedeh cat de A

mare a fost rolul de ocrotitor, de impaciuitor, ba adesea de facator

al dreptatii i impartitor al pedepselor, pe care 1-a jucat fatE de
«Biserica cea Mare» bogatul i mandrul Domn roman. Apoi, in
alt memoriu, Domnii nostri i cei munteni -- au aparut, inch din
vechi timpuri, ca sprijinitorii cu bani i chiar gazduitorii in casele
lor din Constantinopol ai Patriarhilor ecurnenici.
N'avem nici o dovadd cd pawl la data insemnatd mai sus ar
fi fost vreun amestec patriarhal in ce priveste scoaterea 0 nu-
mirea Vlddicilor moldoveni. PentrU Tara-Romaneasca o astfel de
dovada nu lipseste. Subt Mateiu Basarab chiar, cand, in Iulie 1653,
e vorba EA se inlocueasca vicleanul Mitropolit Stefan» ca fiind
in leghturh cu rasculatii», complice deci al rascoalei Seimenilor
darabantilor, Domnul 11 scoate din Scaun», ii trimete la manastire
sa se odihneasca, fare& set fi intrebat la Patriarhie. Dar, cand e
vorba ca Ignatie de Ramnic sh fie stramutat si adus In Scaunul
Analets A. R. - Tom. XXXVIII. MemorlIle Sect. Worker. 1

r_.

1Binicatea Liaci.:17,1TNRA
. "
www.dacoromanica.ro . rose:.
01 (r)
2 Sr. tORdA

metropolitan, se face rugAminte la Scaunul ecumenic, cu atat de

putina Indoealk e adevarat, In ce priveste aprobarea, Incat se fi-
xeaza la 12 Iu lie terminul In care, in vederea hramului Adormirii
Maicei Domnului, ea trebue primita: 15 August.
E interesant ráspunsul patriarhal, lard data de tuna. El incepe
cu caterisirea, lámurind-o prin rolul politic neiertat pe care 1a
jucat Mitropolitul Stefan. «L-am despoiat», spune capetenia Bise-
ricii ortodoxe, din sinodul coliturghisitorilor» sai, «de cinstea
vrednicia arhiereascá, i 1-am fAcut a fi cazut i lipsit de Scaunul
Ungrovlahiei.» Apoi urmeazá o forma de alegere noua in acel
sobor i, pentru a se afirma qi mai mult drepturi impuse din nou,
abia cu o jumatate de veac in urmä, se trimete un exarh pa-
triarhal», Macarie Mitropolitul Dristrei, pentru ca s aduca si in
vederea darurilor solemn lucrul la cunostintA (1).
Cativa ani dupa, aceasta, intr'o vreme cand prestigiul tronurilor
românesti scazuse foarte mult, vedem, ' de alminterea, Patriarhia
amintindu-si de traditia veacului al X1V-lea, cand Patriarhul Fi-
loteiu statornicise autonomia ierarhica a manástirii Tismana, pentru
a-i da un nou i amánuntit statut, probabil i pe baza celui dintaiu (2).
Mai stranse erau insa, relatiile, pe cari le vom urmari aiurea, ale
marelui, neobositului Patriarh de Ierusalim Dosofteiu cu terile noastre,
pe cari nu odata le-a strabatut, primind ajutoare, asigurand prin
gramatele sale situatia afacerilor. mânastiresti i laice, dand sfat
in cele duhovnicesti Domnilor. Cu Constantinopolul supunerea ierar-
hica se preach intr'o adevAratá i trainicä prietenie numai atunci
cand in Scaunul ecumenic se sui, in Octomvrie 1671 (3), Dionisie
Muselimul sau Seroglanul, Mitropolit de Larisa, despre care o cro-
nicsa romaneasca (4) spune cá era «din petnarii (sic) imparatesti,
find Cantacuzinilor rudän.
Deci pentru intelias data o ruda a factorilor politici domi-
nanti in terile noastre said treptele venerabilului Tron de pas-
torie al cetatii lui Constantin. Pentru a intelege mai bine cum
a fost aceasta cu putintA, st ne amintim cá la scoaterea lui Radu
Voda% Leon, ocrotitorul Grecilor, Cantacuzinii, dusmanii de moarte
ai säi si ,ai regimului shut Serban, cumnatul Mares, clientela lor,
(1) Hurmuzaki, XIV, pp. 196-7, no. CCLXXV-VI.
. (2) Ibid., pp. 201-2, no. ccLxxxvI.
(3) V. i ibid., pp. 210-1, no. ccxcv.
(4) Magazinul istoric, V, p. 93. .

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE NOASTRE Ctt BISERICA CONStANtINOPOLITANI. a

merser b. acolo, la Ieniser, la Larisa, in zilele de iarnä dela Ince-

putul anului 1669, pentru a cere Inlocuirea strainufui si asezarea
bunului bátram inofensiv, de neam básáräbesc, Antonie din Popesti (1).
Subt acesta, Math puterea, prigonitoare pentru dusmani, fu a nea-
mului cantacuzinesc. Inainte ca ea sa, inceteze, prin greselile ce
savarsise in pornirile-i neiertätoare (Martie 1672), intre alto locuri
ce se procuraserà membrilor partidului», a fost i numirea lui
Dionisie ca Patriarh.
Domnia nou g. a lui Grigore Ghica fu aspra, rásbunätoare fata de
Cantacuzini. Imprejurari de politicA exterioará, rezultate din luptele
Turcilor cu Polonii, aduser5, la Bucuresti indatä, la 1674, pe Duca
Voda, care aye& scopurile sale si ca,za fará intarziere In vrajmásie
cu Cantacuzinii, de cari fusese ajutat Ins& la inceput. Pentru Patriarhul
lor, el n'avea, nici o slábiciune i, in läcomia lui, nici o aplecare sä-1
ajute cu bani impotriva rivalilor. Astfel, la 14 August 1674, Dio-
nisie e scos, fácând loc Mitropolitului de TArnova, Gherasim. FArä
vreun amestec al lui se intoarce apoi, in 1676, Partenie Mogilalos
sau Chumchumis, din Brusa, pe care in 1671 Cantacuzinii 11 facu-
sera s cadä. ePeste un an», la 20 Noemvrie 1676, -- Duca find
Impdcat cu Cantacuzinii Dionisie izbuteste sa revie (2). El Os-
tori pA,ná In 1679 (3).

In acest timp partidul ,cantacuzinesc, dupa% noua, greutäti invinse,

Isiajunsese in sfa,r0t scopul cel urmarit de mult. Dionisie vazir, la
sfar0tul anului 1678, numindu-se In Adrianopol ca Domn al Torii-
Roma,ne§ti Serban, cel mai mare din fiii lui Constantin Postelnicul,
ruda sa. ,

Panh atunci inviersunatele lupte dintre familiile mari ale Prin-

cipatului muntean avuserá urmari i pentru Biserica Ungrovlahiei.
Pentru rolul pe care-1 jucase in miscarile contra Grecilor Mi-
tropolitul Teodosie, Ardelean de origine, Grigore Ghica-1 scosese

(1) V. lorga, Despre Cantacuzini, pp. xonm.

(2) Daponte, In Erbiceanu, Cron. greci, p. 19; Efemeridele lui loan Cariofil, trad. C.
Erbiceanu, 1892, p. 7. Partenie, aimpacatD, treat la Anhial, l'asand urmaplui sàu un
spor de 10.000 de lei la datorie (ibid.).
(3) Avem dou5, acte, pentru biserica Sf. Apostoli din Bucuresti qi pentru mints-
tirea Margineni, ale lui Dionisie, datate din 1677, din Fevruarie 1677; Hurmuzaki, XIV,
pp. 217-8, no. Mere; pp. 219-20, no. comm. Cf. i ibid., pp. 221-3, no. coca. La
8 August 1677 el fu confirmat, dând 20 de pungi pentru mucarer (Cariofil, 1. c.).

www.dacoromanica.ro
 4 N. IORGA

din Scaun la 1672, fara sa avem actele privitoare la caterisirea

sa, In care va fi fost amestecat si Dosofteiu al Ierusalimului, oas-
petele lui Voda, i Vladicii greci din jurul acestuia (1). Un Atonit,
dar nu un Grec, deli iscaleste greceste §i va fi fost legat cu par-
tidul grecesc, Dionisie, dela manastirea grecizata a Radului Voda,
ii ocupa locul, pentru cate luni mai avea de trait. Apoi Varlaam,
episcopul de Ramnic, se invol in sfarsit a lua mo§tenirea Mitro-
poliei, «In sila», de «spaima Domnului» (2). Teodosie fu Inchis in
manastirea Tismana (3).
Nu §tim cum a fost luat lucrul de Scaunul ecumenic. Invoirea
trebui sit se ceara dela Dionisie, cu toate legaturile ce avea acesta
tocmai cu partidul pentru legaturile cu care fusese jertfit Teodosie.
Intarirea lui Varlaam fireste-i va fi fost mai usoara.
Dar erban nu intelegea sa lase in suferinta pe omul sau, care
patimia pentru dansul si care, Inca din 1674, dela Tismana, lucra
«cu dor mare pentru Vladicie», rugandu-si prietenii, tineri §i batrani,
clerici §i mireni, «sa nu pregete» (4). In primávara anului 1679 se
cern deslegare dela Constantinopol pentru inlaturarea lui Varlaam,
care, de alminterea, era hotarlt sa nu se Impotriveasca, aratand
ea nu el a voit sa se ridice In locul inaintaplui sau.
II.

Raspunsul lui Dionisie 1-am gasit intre hartiile neCatalogate ale

Academiei. Scris pe o bumf& mare de hartie orientala, el a fost
!Au pastrat pe unde va fi ratacit §i, la indoituri, randuri intregi
. nu se mai pot distinge. Descoperirea lui e de un mare interes
pentru istoria Bisericii noastre.
Datat Inca din Martie, el e indreptat catre Serban Voda ca §i
catre «boierii Divanului acelei Domnii». Se recunoaste ca, atunci
cand Teodosie a fost inlocuitin partea rupta e vorba i de intam-
plarile din vremea raposatului Radu Leon, despre care aflam astfel
ca la 1679 nu mai era in vieata , el s'a plans Scaunului ecumenic,
aratand ca «fara dreptate a fost caterisit din cinstea i vrednicia
arhieriei, fara dreptate a fost osandit la o astfel de necinste, fara
(1) Iorga, Istoria Bisericii, I, pp. 377-9; articolul despre Mitropolitul Dionisie, al
diaconul N. Popescu, in aConvorbiri literaren, anul 1914.
(2) Ibid.
(3) Studii i doe., V, p. 487, n-le 25-6.
(4) Ibid.

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE NOASTRE CU BISERICA CONSTANTINOPOLITANA. 5

dreptate a fost despoiat de dreptul lui Scaun, la care legiuit fusese

hirotonisit, fára dreptate, a fost departat dela 'Astoria ft; i eparhia
luip i (hoete) s'a asezat «altul», judecata facandu-se cu sila
§i tiranie» de Ghica, despre care, find el in vieata, se spune, fare
nume, atata: «cel ce atunci stapania».
Patriarhul se face a credo ca Teodosie ar fi trebuit sei vie in
persoand inaintea Scaunului sem pentru a i se face judecata nouei .
Recunoaste insa ca i-ar fi fost cu neputinta. Se va trimete totus un
judecator, «care sa cunoasca legile dumnezeesti §i sa fie incercat
in dreptate i foarte practic in asemenea lucruri bisericesti». El
va judeca, i va osebi cele ce i s'au intamplat lui Teodosie acestuia».
Daca s'ar adeveri parile impotriva lui, el va ramânea osandit §i
mai departe. «Iar Teodosie acesta, de se va arata nevinovat
§i fär pacat (ckvetiOuvoc) §i parile mincinoase, sa fie deslegat de pe-
deapsä i iara§ asezat In cinstea lui si in vrednicia Scaunului
acestei eparhii a Ungrovlahiei». El insus ar fi cerut aceasta.
Patriarhul i Sinodul aprobel cererea lui. «Nu se vor trece cu
vederea lacrimile lui, care poate sä fie nevinovat.» Se alege pentru
acest rost Marele Logofat al Bisericii i « dascalul» ei, Ienachi Por-
phyrita, i, Impreunä cu el, Anania, Mitropolitul Maroniei i exarh
de Rodosto. Se va aduna, de Domn un sinod al episcopilor munteni
si al egumenilor ca sà asculte pe Teodosie. Marele Logofat va sta
alaturi cu ei, iar Anania va putea ridich afurisenia In chip canonic, «cu
omoforul i patrahirul». Ei vor putea, la olalta, sa, aduca pe Teo-
dosie in starea dintai. i, fiindca odata se afla acolo, ei au voie
sa judece 0 in alte pricini bisericesti, Ienachi find un adevarat
«exarh patriarhicese B.
Actul va fi publicat cu traducere in adausele la documentele
grecesti cari formeaza sau vor forma volumul XIV din colectia
Hurmuzaki. Deoarece terminul de aparitie al ultimei pa,* e Inca
foarte departat i s'ar putea, ca 'Ana atunci cercetatorii sa,-1 ga-
sense& numai cu greu Intro acte cari Inca nu sunt oranduite,
deoarece, In sfar0t, importanta lui face& necesare lamuririle isto-
rice pe cari le-am dat 'Ana aici, lasam sä urmeze textul grecesc:
Auoviuscog, DLit!)Elso0 cipxcentaxonoc licovcrccancvounavog, Nio4 `13(4.7K, sal
otxoup.ontb; Ilorcpcoipmc
'ExXocp.rcp6Tcas, cUas6ia-coas xi ivSoVnocce AöOivra xal .yetteov iticrrs 06y-
xpo6Xotxfac, xt5pcs, -Arne 'ho. Eep6ive Kcaitaxoutivi Boa.66v8a, uEi xoccdc nveGp..a
aycacyci xal isept7c6Ovre vijg )1.1(.1h) Mecptc5t7o5, xal incrthuccot eipxovte; .0); aur

www.dacoromanica.ro
 5farg) `52o23IA309y 514327. G.23 to-19 pox he4d23 22ox 5ogyg 2219 0030
n0240s -AM/
5141
5ocio1rdx01 pox no2dnx m-94 noptki, 001oldx pox ,d2oaL AorrlY. 'tpXcla aoptoy93 pox -,ln0
.510Gtdq)X 5oroxac m1)=4 'Afid.,91)0122x12 5(1)022x 4 2;,(33I, 4.622c3j
9 501)ox22 451pidx 9

`734y 50A23x? 9
13!)9d) '5o,go 9 A70.0)O22. 0031(19)2 50A3T19110y399 VOX AO00701L
5o72)7(39

AzpioAp '50A37-19ch3c11002.2p 2219 01n01 01 '01302 523 A01001 A91 A001190X09(31L `OOA(0220 523
Ari 521 51)02911you, 22ox 5,29oxlfloox 512/2s)(pAd39nx '523.002)9 '52on9r134 '52pmclx 523 g9
)ori9312y0u221 '5:0Xd2pldim11 `5z12y0a.t.0d1tAH: `5,1co1s30da '57p17dx V19 ),OA
221 22x1or1n3A22..

lzaaaarynch ti. 0OX LA VOX );;;A 1,013nr133 91. A0170X39 A 7? M-13d3 17D12 4 Ot.py) 7013
pox 22A 1r13x(219 91 '509034) 79el 1702ACOM1)lZY.12 20 l0ATe1kx192p VOX 2pA 12o1m1293912o1L 20
`531Arlox792p VOX 7,0A An0e1Lod4 20 5310210303da.c. 1 Atvg),.31-1 `AO013y3T111L3 523 -d9142X
Ammo Q01 `nopoxi9 22ox 22(. AflonAnzth 91 `A0X1972 Op79 A o2 :loato)d0 5arco,p
AnoX,21. 30
cheA, '531m-10102 VOX 531A00y3Tbp pox 531A0313y977dOOOL 527;1 5'0093d% A(01 `A0)A3114X7910 pox
522oa, 522)09 Am. 'AmArri091y0 Anoygo 13Do29 Ao).9y thl 11n0loo,1.22 A41 A4A900170X79 'cine
(bs. the33906 kalcix A3 1 taxldth thdp-I. 5111 5O-mo3ht pox Anoygo 12os)90x22 :(0sch) 5ono2

459d4A02L )F19 V. A39 313.093

91 Aclopy)oi. noli 523 5gol `52o12311.2oc1 irlp 91 43134)907)(3
:Af104. V.Z)12 432 3131-17pX3 A41 Aloyht 00'11 533 5(2o1 p [52)1Ano]x29 pox `5noAprInoz1922

Tl 313d9D 523 91 anal. 91 .A01A(2270

3 3131Dtp1L0110 ,ray,
502070X VOA4 ax,lrnap, 533

57010p1L 570A0T134 pox 5)2114 ,96. Atpi Aooyarip ALp., 6.102c3x. noo., ooze 119) tb 51Did%
Q01 (1030 Amp? 131. 2pA Atpi An01Lpy9 523 '2oaur09cht, 31(,20 A91 A9X(011L )pA -42aly

A000 51dOIX Abs.1 `Aloylx A29? 1)0Na 450X19)2 31Q0 Acia A07.1D9oyaL A (11L0011A3 -0)1D3PC32L *

531 'i7019)019(10? A0.09 529 2pa. `rxalyou A002 pox 523 291 .2,oxl10oliDkrtx? [432.c]g,
VOX

5r131A399-v 001 A? irimani 4 litpArl roppd, g '70.9,A9930 5G.3,)you.ochAN -oc3x190

c5x))Xxyg tAgth 59A32-19xmck3 501(121v:1g pox 5b.a. 5timsamc131X4 VOX Q01. nortode -od).]xclo
[Szihoyg topclothzq Attll3T10d4y1L31t. 4A(OclaX202 590331. 31 A41 A(.91-gc 222.1.4191c313N pox 59cht
A4.1 meds3 Aga Aoungoadnadra.t. c331L içz M3X 'A020A90 morellreop PDX -70Ar

M1X336 2(21. ,nmx 4A9)..Qz pox zdA, (403c3110)ox sta 5(.41-h1 VOX 52)Ap 5t&i. `SttAcLococ391Xdp
50))92p 001 (opti.,A). 003,c2a
tkorlox12312ox 523 A41 Ah2.,9z101 'A2o2r114 5o2x222,2 kotpdsad)?
`n0tt9de 52g (9 50rdp-10r., r,LA010d)9Xg `Lc0 502)992p (40A9dx2o11[3]azio 51.4 52o20no? 5f.4).
52)2Xthoaq '001coo 5o2xlchs)tx,y UotAttolochsX? Sorg yo? 4Q01c1O0 5c4x1).1522Ang pox -moan).
5(4x1A 91.c9 001 3191 5o)..A0`,42p1Dnol `Uppdxsamx 523 zp2 149T..pc/ox,g eto[a.undo]A22
norin. 'A(004,116711 VOX 40.323 2213T1 5Goop132-1 `54123.0tItyx2odz1z. MOrepgodu VOX IllOOAP

AOTX.C4ATI A41. 00339 AkA900)1XX12 L1 A2321d7OIL A91.990 `A0A3T14X194 'A0A3T14A00167017OX

AO0r113247i AZ)12O0 Z1A07.3 kott.y2o. 5. ,1)Ox] Q0[19)0 54A3TIOM). '5)03321)D1L 'VOX 7p12 91. 4T1
VOA13 A91.70A(19 A,230y3 A911,00 50)X11M10).0 1 aD90(13,0Dra pox 6.23y2o9od2L 91 AoxIgp
VOX A(01 A0)(39143.90X (101T0 VOX A0)1 A(01A9X9(06.1,1 Op1 ,1)0X A91cOO
`nolco) AO)A340X91(393
-.523 `31)91.92o pox 411 5oA3TIFAng 12o0.03A3A,zcho1 59du. 5r0, 22ox methokchro39 5o2x120AnD
VOX MA40970143 VOX10404A03d3 A41 A193092L9 Atka.9221 pox 5Q01 5Qod33 4500TIOA 01339?
0..1.
002..f,lOO
ic3CAZAZO 12ortoinoodx2or1 5m-11,4 pox methokaboya.czn0 Agi.c2) -A70C301,0120X
A0A31190A 921.9 5k1 Sto999 pox Ma `5tac9y pox lrefaiga.t. 2pAll tlOASTItpos A(01 mo290 m1)rl9A
pox exchant 5U.A9s)O-nrix19 222x 2oAO1-1A3ochtnyo2L mo1.90101 winnow; Acoxhlooliohyxxg

www.dacoromanica.ro
 aural:ay-mu atusvom no voncasia .yxvnloaomIlxvIsmoo

23L?chi =Nobs pox 17oAldx:o12 x21 2nA7p24n0 clap cb1 `ch2Do20)3e 'pox 23 AO ao9ck3
5c9 5coottyp 522.2z 9 5olo92o30 5oAn093aLg 523 41'
57o2doltto.rx '570429x? ,12 5N -3axx
pox 2p12 Amdcadvd p 'A0)l9y01 190A29 pox 001 (plow(
tcompx72 "Eco?cltio7ox 523 59049
A41 AZVQ12011 AtznApoa, 5(.9 'Solomon. pox 5m3y93LodlIAN 57o2X2oy2odx,120 5oA?ritcchir)? 50
pox .Aod3l9c32 23 32 tz,pArcl) 5ocnop FOIL 50M1093Ap pox po midoltaiox `5292n94) c4fony
541 5202321701i, 170X 127Ath19701VX0ILp 523 Atp. AtTh1 ool22o pox A7o2p Q01 110A9c36) 5tt1
5oo2Xcho1L? Macon 52927.7cy20c/x120 'A300 5c9Alox l0A3TIFf)9xn3An0 79131I 5.41
16311. 57).Tgt
570d32 Aco?331Xchp. `n029AnD A41 AI.Otiap pox AID11-39 Q01c1,0 001 `(1021)02030 pox
AC01

ASTIZe,LACI3C3? 23 1363611ns) A230y32cv 31D23x? Crml VOX 190.0)p133 A41 A197p19 '&19101

tcAloch31ox A0l0to3 LJX3L 1 cb29Ano tt,r1 ,21 aonx,,o2 'non.9o2.

Alava= noArri0xoldg3
Ac2Xn1 Attlozoloa. `Ax232=2.
50)x22 523 A41 2rx k9X3y4? 5c9Al0x A230y33.cv 3.013X3 9

5o1o1-pcbon pox 501o1pl.t0y A? AlDn0Xd29 9 1?o0l0y-57olnk Qol GoxlArclnoxio -9d0

noA pox 5oroxsnp212 5h1 5hy33l3yi '52:)21:44:txxg, 9 9e170X 2o1103A2L 523n 591(4,10,1p pox
501493L7d31L 5f1.1 A0J11t `50114191(313N pox mohAnacl? A14.2.
AvD3o93.co
'Ataco01 pox -33
720.0721 22170% Atie1 Q01.(07 mop:313114'1(0u pox 'Alokori 50) 50c3132113 A(01 M9d31 VOX A0)A9
VOX 'AMT19A pox nosolching pox 1oontA.602zop Csa 'A0177192 50A3T191a132LX3411.0 pnx 9 5012o1oci32
5tc1R03coci3JAN '5):723AcocboN 5orh1d322.9 pox 5oXch12 `5,o2AzAi 9 A? cblly,
'5ttai,9od, dgx
11v1-193AR 521lc3vol4 AIQT 59thy327p izx 591,3n0113yyno f03.9o1 An4X A3I-10*U pox
AnioApochoup '5(9x120Ano 1911 Am id= A0o1io10xl335,orly. morl31X4 pox 'Acnr123,c332.c.ci Acta
A? 6211r3 72m1-193All Actakavolp Aco4 Anfly32p pox "Actadnom3yyno '2oA2 ,19 52od?3.314
54.l0d1063L 12:7X. A(1)1A9ey? 523 :p1 3D91970 31001 (1017p1(0600 (101300.lOy-fOrpl3N /70X
001 (-10410N:333 noaRoatoclItqt c'57023A0ocholv 4,x '5k19darrboyxH, (10A9T101(01C0c2t -031,
50Ittl (4) A020AcID 7p1VX A02191 A911 31 AcoApil3X02L9 73y92t0chtql (lion.
Acim9xplaL? 2.

'5z2X)oy2ocix12O pox 5tc1 noltpyx.lop '51/aQx) pox 'Ampinoly, pox 1)250A31-131 9 '5o1D22o30
on?y1311/olp 3. va2ox 2)o `A91 pox co1qyyz20d2L Atia, 4414
4003.27o pox 9 Ard 5230thl3'rol2

mcpchoD 501 "sta.30oloy-57o4w 5oAsTitpozxzebon 5U,3. 'nol4'x1no coo.poioc32 (ap) pox -n3c33
covpA pox =Am C10)909090 ZA3T1913y pox Vd2721, AD1
57oA9A7ox (0123130(1339 rpn. 31 7pchou. Q01

AOY391141ZX 001(2,0 ZA31-19n7090chl pox 5oA31-19A3y1Ap 9 32 AQ9 (facly 50wo1pd33 -onLocliAN

5142,2y '52opAochopi 'Ammion3;2AnD p 11= flotp32 It.xmoolokyxx? '70131d3A? A21.033..n01 -0)thlt?

51DUA `oorioldo4 ,22 nor3odmii9 pox L?`noRtarcIna

On23y31x? ,12 52od3134 5)o)3217
pA70Do)1pAta33L A303thp 'A01X)Xn 7p1ZX Soon, 5no230 570A900X /70X `5(10119A Vail -lox?
qa.
5002 5tcAoad? pox 5(42,Flo0d2 .(1)5VITAA, d9a12 no? pox 4. A21-1 A91x32 ia ii.23Axch A31-1 -93Ap
5oAno 9 lo92o310 '50 (013X? A 5141 5l1A9oox331X4 int Atia A?? Az) pox A4Th1 2ZX AldPX
`51,99:1 5(9 VOX 9C31L 514,1 `570)327272L VOX Q01 n0A9de 122oGo 'Amozyoup % Via 5m3Dpis)
pox Szc32?9,ox pox Acta Atm.),o11(4201)23 .0019)o 29 39 li.2309dga ,212 A,o2122o '5oAn0;931191
on?A3r1 529 At/i moonoxtpoodu. 'dap
Scp `619001 Az2321zat. 'ALpcnomorrnot? -20,6z2L

52A32 SoA3ri000kog 4 5oArrico0mbochoii ?chat no3.9o2, o chpi. AOMI3dil A13AmAI0ICICID

5201 (51o2tpAcom0xF 3r4 4.11 52o2.,n9o? aorIldx 24. 52du, 5101901 A3cboxT232 Azi32F

(I) In (:)Iti.190c/2 'thrITAI

www.dacoromanica.ro
 8 N. IORGA

anon 6 StaXeccpOsig =Overawe xal XoruinaTog ScSeiaxxXo; xat Miyac- AoyoOkn;

.rg xcze' 1jtc To0 Xpcntop Meydang 'ExxXnafa;, x6pcoc 'hocrving, 2 -c6xot xal
&XAn Tic 67c6Oecn; ixxX-slacaguxt... xal xptcyet, xpEvri xal Takv !1st& TOO Eepanitou
MvponoXftou Mape.wefa; xbp 'Avaviou xal elc tbv ToO Scxafou T6Tcov tircoxo/Otavp,
ttlicbliEvOg xat npo-ccimbp.evo; reap& 7C&vadv, Cbg noccpcapxcxbg Ramo; xat 7c:octvilvj
xal clocp&K xat apcsipow 6. . cdeo0 Taig grcccrcilllogg, xat gacpivov, el; tet Ttil;
6p0o86Eou idv 'ExxXloiag xal nfatscoc, x pox 6LEVO iv redcoat; Tat; clove-
Xthaect xat &xoXouOtacg . Tat; ... volittevo; -cb 7C2pci7cri . "(May xat. sEc SilXwatv
.qg &Bela% t eno0 eispOrritc op..stipog rcoccpuzpxocg xai uvoaDq; &Seta; ave.
xecptcrOn (;) xal tb napów v gTEC OtOtnply raX0O'TtP.
'Ey pp/ Mapthp, ty6tx-dcov0 g 6'vnc.
(*i alte isoblituri.)

Potrivit cu acest tomosn se si inü i cu boierii sinodul

la Bucuresti, Mitropolitul de Maroneia si nu cel de Mire, cum
am zis aiurea (1), pronuntand deslegarea. Fuseserà de fata i alti
VIAdici greci, fArA delegatie. Cronica, scrisA de logofAtul Stoica
Ludescu, prietenul, tovarAsul de surgun al lui Teodosie, spune cä
dupA aceasta ccirja, depusa pe masa de Varlaam, a fost data
de Domn lui Teodosie, asezandu-1 in Scaun la 26 Aprilie 1679,
Marti, inainte de Pasti (2).
Sá urmArim si mai departe legAturile lui Serban cu Scaunul
ecumenic.
Dionisie putea fi expus la unele pari de naturA politica. In 1678,
el Meuse Invierea cu Trimesul rusesc, cinstindu-1 apoi si cu cafe&
in cAmArile sale; se multAmise, la arAtarea dorintei acestuia, sa-1
intrebe dacA are firman, «si a rAspuns cA are paznicul sau,
ceausul de Ieniceri, voie dela VizirulD (3). Cu tot sprijinul, Inca nu
destul de puternic, al lui Serban, el fu silit, Inca din Maiu, indatA
dupa, Intoarcerea dela oaste a Vizirului, «A' se ascundAD, sA-si pa,
rAseascA resedinta. Fostul Mitropolit de Rodosto, Atanasie, pe care
credinciosul lui Dionisie, Joan Cariofil, II numeste «Atanasie cel
RAu», licbtor.LO6tvc.cctoc, pare a fi stat in fruntea parisilor. Urmasul
lui Dionisie in Scaunul din Larisa, Jacob, era hothrit insA Patriarh

(1) Iorga, Istoria Bisericii, I, p. 381. Cronica zice : oVlidica dela Mammonist (v. mai
. departe).
(2) Magazinul istoric, V, pp. 19-20. i Cariofil fusese de feta, plecand la 28 Martie
din Constantinopol si sosind in Buouresti la 13 Aprilie (1. c., p. 123).
(3) Cariofil, 1. c., p. 9.

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE NOASTRE CU BISERICA CONSTANTINOPOLITANX. 9
-

legiuit la 10 August si la 15 era si instalat. Pentru a scaph pe

Dionisie, arestat de Chehaiaua Vizirului, trebui sa se jertfeasca trei
pungi de bani. Intelegem de unde veniau: din tara spre care pleca
mazilul, Indreptandu-se spre Filipopol (1).
Inca din 1681 era Ins& eine sa lucreze si impotriva lui. Alexandru
Mavrocordat, «ateul», asigura in toamnä c5, «Iacov nu se va mantui
de invinuirea ce i se aduce ca este curvar» (2). Dionisie &Muse
un nou asalt, ajutat cu toata bunavointa lui Iacov fata de fun-
datia dela Cotroceni a Cantacuzinului (3) de capuchehaiaua lui
Serban, fostul sau Caimacam in 1678, Constantin Brancoveanu. Vi-
zirul Ii refuzase peschesul de conruptie. Fostul Patriarh se intoarse
la Bucuresti, unde se osteni sa impace pe erban Voda cu Duca,
o incercare de acest fel neizbutind in anul trecut, cand Domnul
muntean tabarise, la intoarcerea dela Dohanghecet, «In ses langa
manastirea lui Balica», Frumoasa de mai tarziu (4). In Iulie 1681
Dionisie ajungea la scopul sau, in Iasi, pe langa Duca Voda (5).
Staruintele furft reluate in 1682. Unul din rapoartele lui Ienachi
Porphyrita, din fericire i ca prin minune pastrat, in cifra sau «Wrap
sa particulara, inseamna lucrul astfel: «Parintele Dionisie Inca au
venit alaltaseara, Marti, si am mersu de m'am impreunat cu el Cu-
ciuc-Chioiu. Numai atat, ea n'ar fi trebuit sa vie tot-de-odata dirept
aice, ci sa fie statut mai departe, la un sat. El au venit dirept.
Ci acum ni cauth a-1 ascunde undeva pana vom vedea ce vom
putea, face, ddnd cartea Mciriei Tale la Chihaiaua, ca ieri si
astazi nu o am putut da, avand Chihaiaua alte trebi, find tot os-
peatele Imparatului la Vezirul. Este aceasta ea Iacov, vazand ca-1
prea supara toti de toate partile, el Inca s'au socotit sa faca ce
va putea. Ci acum munceaste sa-si faca Patriersia mucarer, si ma
tern ca o va face. Cu direptul, este om bun, si cu direptatea va
birui; [ba]nisori Inca va intinde de va da el. Cum va fi, face-vom
stire Mariei Tale» (6).
Cu toti baniorii» lui Iacov, nu-i iel mucarerul de innoire a
.

(1) ibid., p. 12. Cf. Daponte, 1. c., p. 24. Atanasie Comnen Ipsilanti vorbeste, din
potriva, (T& pave( Ttv Gauotv, p. 176), de scoaterea lui Partenie in folosul lui Dionisie, la
29 Iulie 1679.
(2) Daponte, F. c., p. 15.
(3) Hurmuzaki, XIV, pp. 224 si urm., 248 si urm.
(4) Cariofil, 1. c., p. 13. Cf. Daponte, I. c., p. 23.
(5) Cariofil, F. c., p. 16. . .

(6) Studii i doc., III, p. 97.

www.dacoromanica.ro
 10 N. IORGA

Scaunului. Alti a banisori», ai lui Ienachi, biruira. Scrisoarea lui

erban fu deci tinutA In seama. Cariofil noteaza, In jurnalul sam,
ash, de bine informat si de exact: «August 31. A sarutat mana
.

Vizirului chir Dionisie, si a venit la Patriarhie (1)». Iar din izvor

contemporan stim ca. venirea lui se intamplase Inca dela 24 Iulie (2).
Dionisie nu petit sa reziste ins& mult timp si el ceda lui Par-
tenie «cel nebun» Inca dela 10 Martie 1684 (3), fácand chiar pace
cu acesta la 23 August din acelas an (4). Dar, cand fu vorba de
intarirea formala a lui Partenie, se dadii la Adrianopol, in Martie
1685, o mare lupta Intro el si Iacov, care avea scrisori si «dela
boieri», adeca dela capuchehaielele muntene, si el sill la paretisis
pe adversar, inainte de sfarsitul lunii (5). Totus s'ar fi mirat de
reinstalarea lui, facand nebuni» pe cei ce-1 indemnaserä.
Inca odata insa, Iacov starni o mare impotrivire intre clericii sai.
In Fevruarie 1686, Cariofil, dupà ce vorbia cu Vizirul, ii raceâ cale
la erban, si la 7 Aprilie Dionisie aveh audienta la zisul Vizir pentru
ca peste o luna tocmai sa capete Patriarhia (6). Un blanar puta
sá invinga insa, pe Domnul muntean, i la 12 Octomvrie 1687 un
nou Vizir punea caftanul pe umerii lui Iacov (7). La 3 Martie 1688
in sfarsit Calinic de Brusa-1 räpunea i pe dansul (8). In cursul anilor
1688-9, si Neofit de Adrianopol trecii pe acest Scaun disputat (9).
Cate schimbari In abia zece ani !
Iacov n'a iertat lui erban caderea sa. In 1684 Inca, el se plângea
de aceasta rata de acel diacon Hrisant Notara, nepotul Patriarhului
Dosofteiu de Ierusalim, care era sä fie si el un mare indreptator
al Bisericii romanesti. Ca s'a se apere, erban Voda aduce inainte

(1) L. c., p. 16. Pentru legaturile lui cu $erban, care-si depunea sipete cu lucruri la
dAnsul, v. Hurmuzaki, XIV, pp. 223-4, no. cccxiii. Pentru casa ce,si Meek acesta la
Curfi-Ceme, ibid., pp. 261-2, no. cccxxxi.
(2) Le Quien, Oriens christianus. Actul pentru Cotroceni din Hurmuzaki, XIV, pp.
237-8, no. cccrvf, nu poate fi deci din 6 Ianuarie 1681 decat dacä Dionisie-1 dä, ceeace
trebue admis, ca Patriarh mazil. Un act dela Iacov pentru manAstirea Márgineni,
ibid., p. 238 i urm.
(3) Cariofil, 1. c., pp. 18-9. El vine la Constantinopol in ziva de 12 lulie (ibid).
(4) Ibid., p. 19.
(5) Ibid. Dionisie c5,p5tase ca loc de adipost Chalkedonul (ibid.).
(6) Ibid., p. 21.
(7) Ibid , pp. 22 3.
. (8) Ibid., p. 26.
(9) Ibid., p. 26.

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE NOASTRE CU BISERICA CONSTANTINOPOLITANA. It
ca Iacov 10 aratase int Aiu dorinta de a se retrage, c5, el insus
chemase pe Dionisie pentru a-I inlocui, cä scrisorile lui in acest
sens se pastreaza i 05, numai atunci «am aparut si noi ca ajuta-
tori». $i el observa cu amaraciune cá Preasfintia Sa nu trebue
sä se supere, «cad menirea Preasfintiei Sale este necontenit sa se
roage» (1).
Cat adevar este In aceasta intampinare, ni-o arath insa, raportul
secret al lui Porphyrita.
Aruncându-se asupra lui Serban raspunderea grelelor datorii ale
Bisericii, anatema fu pronuntata asupra-i si a neamului sau, i tre-
buira apoi indelungate i puternice staruinte ale Brancoveanului
ca sa fie ridicata, desi, in acel moment chiar, arhiereii slujitori II
blastAmau in gand (2). Putintel inaintea mortii strasnicului Domn,
Iacov petreceh, ca fugar in resedinta rivala a Domnului Moldovei
(Aprilie 1689) (3). Dionisie putea lua, parte, in Bucuresti, la sfintirea
vechiului prieten Brancoveanu ca Domn al Terii-Romanesti (4). 1

$erban nu condusese pana la capat, ca odata Vasile Lupu, Bi-

serica Bizantului. Dar eine o putea, face in haosul schimbarilor dintre
demnitarii turcesti, aduse si de rasboiul cu Germanii! $i ce interes
mai Inalt putea sa aiba aceasta Bisericá, intr'o vreme cand Ca-
riofil face& pe Mitropoliti «bivoli» (6ou6cikta) (5) in plina bisericá, la
consacrarea lui Calinic, i pentru aceasta el se bale& cu Alexandru
Mavrocordat, pe atunci Mare Skeuophylax (6)!

II. Subt Constantin Brâncoveanu.

In cartea pe care o tipariam anul trecut intru amintirea lui
Constantin Voda Brancoveanu insemnam astfel legAturile lui cu
Biserica-cea-Mare : r

"
()) Hurmuzaki, XIV, pp. 256 7, no. cccxxiv.
(2) Ibid., pp. 268-9, nb. cccxxxv. V. ibid., p. 307.
(3) Ibid., pp. 269-70, no. cccxxxvi.
(4) Mentiunea unei scrisori a lui Calinic catre Mitropolitul Teodosie (Septemvrie 1689),
ibid., p. 270, no. cccxxxvn. In Atanasie Comnen Ipsilanti datele sunt cu totul altfel
deal in Cariofil, pe care-1 urmim.Paguba se Mouse mai ales subt Vizirii Mustafk qi
Soliman.
(5) Aà i se ziceà de Nemti in Tirol pe la 1590 Mitropolitului Gheorghe MovilA.
(6) Daponte, 1. c., p. 37.

8 LIOT
4
ACAREM;
016, g\t%
PeruLkat

www.dacoromanica.ro
12 N. IORGA

a La inceputul Domniei sale Constantin Voda apuca in Bucuresti pe

Patriarhul-mazil de Constantinopol, Dionisie. Binecuvantarea sefului
de daunazi al Bisericii ortodoxe se cobori asupra fruntii sale cand fu
unsk cu mirul care Anti& pe urmasii lui Constantin cel Mare (1). In
1690 Dionisie era iaras oaspete al curtii domnesti, inaintea expo-
ditiei din Ardeal (2). In Decemvrie al aceluias an, calugarii dela
Muntele Sinai, cari avusera legaturi cu Vasile Lupu i cari se In-
vrednicisera mai de curând a vedea in mânastirea lor pe Doamna
Elina, bunica Brâncoveanului, intovarasità de unchiul acesteia, Mihaiu
Cantacuzino, se Indreptau, intr'o plangere focoasa, catre dansul, ca
sa le apere vechea autonomie, amenintata de «al Ierusalimului», pe
care-1 acopar de toate injuriile calugaresti, i chiar, dupa sfatul
lui prea viclean i necucernic», de Patriarhul cel mare, Ecume-
nicul din Constantinopol; daca ar fi parasiti si de dansul, se vor
indrepta, invocand privilegiul fireste fals al Profetului Mohammed
el insus, catre Marele Vizir (3). Constantin Voda interveni, i tim
ca amestecul sau, de staruitor, daca nu de arbitru, cum s'ar fi
intamplat pe vremea lui Vasile Lupu, nu ramase fara urmari,
vestea bunk ca a cedat Dosofteiu find data insa egumenului-
episcop de Sinai, Ioanichie, numai in Iunie 1695 (4).
S'ar pare& Ca i la inceputul anului 1691, cand ei doi dau o
marturie in afacerea mosiilor cantacuzinesti (5), se afla in tara
mazilul Dionisie, impreuna cu alt Patriarh mazil, rivalul sau
Iacov, asupra rosturilor chruia Brancoveanu n'avuse nici o in-
raurire cunoscuta nouh; dar e mai probabil ca amândoi Ii dau
marturia din Constantinopol, intre altele pentruca nici cronica
oficiala nu inseamná o altfel de vizita, ce n'ar fi putut trece ne-
observata (6).
«Patriarh de fapt era Calinic, ridicat In Scaun la 1689 (Martie-
Aprilie). Brancoveanu aveh legaturi strânse i cu acesta : astfel, In
1693, de sigur dupa staruintile regelui Poloniei, Ioan Sobieski, el
face sa se ridice afurisenia rostita, la fuga sa din Moldova, asupra

(1) V. mai sus, p. 10. Cf. Cronica lui Radu Greceanu, ed. tefan Grecianu, p. 11.
(2) Ibid., p. 30.
(3) Hurmuzaki, XIV, pp. 274-7, no. OCCXLIII.
(4) lbid., pp. 257-8. 4.

(5) Ibid., p. 277 si urm., no. commr.

(6) 0 Intárire numai a lui Dionisie din lulie 1691, Hurmuzaki, XIV, p. 285 si urm.
DO. CCCXLVII.

11;:r

www.dacoromanica.ro
 LtGATURILE NOASTRt Cr Immune. CONSTANTINOPOLITANA. 13

marelui Mitropolit Dosofteiu (1). Aceasta se intampla dupa lupta

intro Calinic i Neofit, care-1 inlocui o clipa, la 1689 (2) Neofit
era sustinut de un «Sultan tatar, frate al Hanuluin (3) ,
pana se ridicara Vladicii i adusera inapoi pe cel voit de dansii.
Petrecerea in lunie 1693 la Bucuresti a lui Dionisie nu mai era
Insa a unui fost Patriarh : la intalnirea dela Rusciuc cu Vizirul,
« s'a rugat Basarab Voda pentru chir Dionisie Seroglanul (care era
In Tara-Romaneasca) sa-1 faca din nou Patriarh ecumenic, si a fost
ascultat, i, imbracandu-1 cu caftan, 1-au trimes la Tarigrad» (4).
In silá, arhiereii trebuirá sa-1 primeasca deocamdata (5). Ei II ra-
pusera insä dupa o mare park cu tot ajutorul capuchehaielelor
muntene, la Adrianopol ocrotitul Domnului muntean find sprijinit
numai de Neofit al Heracleii, de Gavril al Chalkedonului, de Ni-
codim Derkon i de Mitropolitul Ganu , in Aprilie 1694 (6). A
doua zi dupa ce se daduse o hotarlre privitoare la testamentul
Ecaterinei Jora, thea lui Grigore Ghica (7), Dionisie, ruda Can-
tacuzinilor i deci si a Brancoveanului, se savarsia tot in Tara-
Romaneasca, ai lui din Constantinopol nefiind bucurosi de dânsul,
In ziva de 23 Septemvrie 1696, la Targoviste, unde a fost i in-
gropat, la Mitropolie (8).
«Pastoria lui Calinic tina dela 1694 pana la 1702, si fireste le-
gaturile lui cu Brancoveanu fura mai reci. Cateva saptamani dupa
moartea lui Dionisie, Brancoveanu care& sa se ridice afurisenia
rostita asupra lui Serban Cantacuzino si a familiei sale, in care
se cuprindea si el insus, i supunea o plangere a episcopului
de Cerven, langa Rusciuc, care se credea impovarat cu suma ce-
ruta de Patriarhie. Raspunsul Ecumenicului, care vorbeste «ca
prieten credincios i adevarat i dupa Dumnezeu al Luminatiei
. Sale», dar «si ca pastor sufletesc i Patriarh ce am fost, cu voia
lui Dumnezeu, al cetei crestine si al carmuirii crestinilor evlaviosi
si drept-credinciosi, flat vreo prefacatorie sau colachie», e acru:
(1) Ibid., pp. 289--90, no. CCCLII; pp. 294-5, no. Cools; p. 290 si urm., no. CooLIII.
(2) Atanasie Comnen Ipsilanti, Tex p.sTic "HI/ &Xwatv, la acest an si M. Gedeon, HaTptop-
xvi.ol 11Cycosec, la aceasta data.
(3) Daponte, 1. c., p. 39.
(4) Ibid., p. 47. .0
(5) Ibid.
(6) Ibid., p. 48. ),
°(7) Hurmuzaki, XIV, pp. 302-3, no. oConcv.
(8) Ibid., p. 304, no. ocomax; p. 314, no. CCCLXXV (epitaful). Ar fi fost ingropat la
Radu-Voda, dupa Ghedeon, 1. c.

www.dacoromanica.ro
 14 1st. IOROA

Impotriva Domnului arhiereii nu vorbesc de rau din cauza lucru-

rilor lui Dionisie: «arhierei sunt, prea-luminate, si pastori sufletesti,
si nu e drept sa fie nimiciti intru atata, bleat, dace Luminatia Ta
ar marturisi-o in clipele când iea tainele cele curate, i n'ar fi
stapanit de patima lingusirii ori a unei nevoi duhovnicul, de sigur
ca Tear opri catva timp dela primirea dumnezeestilor lucruri sfinte...
Trebue ca i Luminatia Ta cu recunostinta crestineasch i evlavie
sá asculti §i sa primesti cele spuse de noi duhovniceste i parin-
testa.» erban a inglodat in datorii pentru Dionisie i numai
Serban? Scaunul patriarhal, aã incat memoria lui e incunjurata
Inca de o vie ura; cartea de iertare a fost anulata duhovniceste
prin noua blastame ascunse ale arhiereilor. Nedreptatea, intru
si
cat cel nedreptatit nu-si capata odihnirea, ramane neiertata, si nu
se iarta in alt chip decat atunci cand se meaza dreptatea in locul
ei.» Lui, Domnului protivnic, i se aminteste ca odata «Domnii
dadeau o punga intreaga, adeca 500 de lei, si un vesmant de
samur de Craciun Patriarhilor de pe vremuri §i unora din arhierei
postav i atlaz , care dar vadeste fericit pe daruitor mai ales,
cad Sfanta Scriptura spune ca e mai fericit lucru a da decat a
lua.» Recunoaste insa greutatile lui Voda, nu cere, §i-1 va pomerii
qi feint aceasta. Plata unui imprumut se amana pentru timpuri mai
bune (1). .

Dar aceasta cearta subtire nu Impiedica pe Domn de a cheltui

pentru noua biserica din Galata, care e fundatiunea sa excluziva (2),
nici pe Patriarh de a intari privilegiile bisericii Sf. Gheorghe din
Ismail, refacuta, cu voia Turcilor, de Brancoveanu (3). Dar acela
ton de Invatatura dela innaltime-1 intrebuinteaza Calinic, in Noem-
vrie 1700, cand sfatueste pe Brancoveanu sa nu dea in limba
vulgara carp bisericesti, i nici macar Evanghelia invatatoare a lui
Teofilact (4), pe care o avea in manuscript, cum stim. «Pentruca
vorbele sunt pe Inteles, dar gandurile pe inteles tot nu se 'lac, nici
nu pot necarturarii sa priceapa ceva, nici nu se face bine de obste....,
iar poporul de rand din ele nu stie nimic, §i numai se nauce0e,
si se intuneca; i n'aduc nici un folos... La izvor vine fiecare cu
(1) Ibid., pp. 305-11, no. cCcwar.
(2) Ibid., pp. 312-3, no. CCCLXXIII; Greceanu, p. 87. . .

(3) Ibid.; Hurmuzaki, XIV, p. 321 si urm., no. cccwarviI; p. 379 si urm., no. coconut
Pentru Athos numai ibid., p. 300, no. CCCLXIII, p. 325. Cf. Analele Academiei Romdhe
I pe 1913, memoriul despre legAturile cu Muntele Athos.
. (4) Hurmuzaki, XIV, p. 329 si urm., no. cccxcI. ,

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE NOASTRE Ott BISERICA CONSTANTTROPOTJTANI. 15

cofa lui i, cat cuprinde, atata iea.» Mai bine ar da eVietile Sfin-
tilor, cuvinte de lauda si allele ca acestea». «Barbarizarea elenis-
mului ar fi, pe langa aceasta, un pacat (1). Brancoveanu, cu toata
bunavointa, se supuse. Mai tarziu el duse impreuna cu acest Calinic
lupta impotriva lui «Satanasie» din Ardeal (2), si i se cerea sá tri-
mean, i Mitropolitului celui nou de Filadelfia, sef al comunitatii
grecesti din Venetia si suspect de a latinofronie», o Marturisire
ortodoxa ca sa-1 cerce (3). La asezarea ca Mitropolit a lui Antim
de Rarnnic se respect& acel drept de stramutare de care pe atunci
Patriarhul devenise, i fata de Moldova, foarte gelos (4). Dar nici-
odata Calinic n'a fost, ca Dionisie, oaspete al Terii-Romanesti,
precum n'a fost nici Gavriil urmasul sau (dela Septemvrie 1702
inainte, dupa moartea lui Calinic (5)), despre care scrie, la moartea
lui, la 25 ,sau 26 Octomvrie 1707, cronica oficiala astfól: «Acest
Gavriil foarte om de treaba era, si pastor adevarat turmei cei pra-
voslavnice, om vrednic i chivernisitor, asezand toate cele turbu-
rate ce era la Sfanta Marea7Biserica ; pentru a caruia petrecere
multa mahnire la toti au fost, pre Domnul Dumnezeu rugand ca
sa-1 odihneasch cu Sfintii Patriarsi intru Imparatia Ceruluip (6).
Putem adaugi astazi Inca doua acte privitoare la legaturile cu Pa-
triarhia ale Terii-Romanesti In zilele lui, arnandoua aflate i ele intre
hartifie necatalogate ale Academiei.
Unul, dela Patriarhul Calinic, datat 1696, Iunie, e, cum spune .

o notita pe dos: «Cartea de hirotoniia Sevastiei». Se stia ca la 1707

Neofit «Sevastiass, de Sivas, in Asia, a fost unul din arhiereii cari
intampinara pe Hrisant Patriarhul Ierusalimului la sfintirea fru-
moasei biserici a Sfautului Gheorghe NOu din Bucui-esti (7). 'Dar
nu numai Ca Neofit rezida in Capitala munteana i ca era tinut cu
tain de Brâncoveanu; la data, notata mai sus, de Iunie 1696,
Patriarhul arath Mitropolitului Teodosie ca Neofit a fost ales, votat
la Constantinopol i al el il poate sfinti acuma in Bucureft :
(1) Ibid.
(2) Ibid., p. 336 si urm. .

(3) Ibid., pp. 338-9 (28 Octomvrie 1701).

(4) Ibid., p. 401 si urm., no. ccccxxxli,
(5) Daponte, 1. c., p. 57.
(6) Greceanu, p. 178.Pasagiul extras e pe paginile 182-8. S'au Mout aici unele in-
dreptäri. Cu Neofit (1707), Chiprian (1708-9, 1713-4), Atanasie (1709-11), Chiril (1711-3)
nu cunoastem legaturile.
(7) Greceanu, p. 175.

www.dacoromanica.ro
 16 N. IORGA

t KaXXIvoto;, iXicp eso5 Ccpxcentaxono; licovazavvvourcOXicog, Nice; TWIrv, xat

otxoup.ivock IlatecCcpx/ic.
tlepckate KtiTporcoXita 05xypo6Xaxfag, kcip-ct/ie xat gapX6 TCXanvitiv, iv
eityly Ilveop..au kanyci assAyi xat auXXectoupyi, %tip Osoa6ace, xciptc Err, aou
eIspOwrc xat dripal cbth Seta At& Top nap6vtoc 7Capintey aSECOW TI,71 apXCE-
ptocrUvv aou Zva, Xa6cbv vita asauto0 auUsvcoupyob; ckpxcepeg, ak6Osc, sk Thy
inapxiav aou, xat Tip lepacv ixteXiam; vuataywyrav, xacpotoviialig 'thy sUa6iaTatov
kcoVicpcov. Necicputov ç KrisparcoMtilv Is6ao-ctag, iota Tip ixxX7pacaatcxtv tcv
xal intott5noacv, p.etie scion; xavovcx% neptaxicpecoc, chcpca96yra iv ti,1 xx6' tç
Tot) Xptatop Meydali 'ExxXriaic,c, at' ktzcipa; TCOL-CpCMpXOtfig nposporcic, Eacop, t'6.)v
gliaVOIMCOv iv Konatavuvourc6Xic acpnXorri-ccov auvaSeXcpcbv )5p,Ctiv cipxcepicov, xat
npo6aXX[6vuov] akbv tep t cipxcepcocn5m; f duct. 'Oleo et; EvSetZcv xat cicscp47
Xecav 7cip.7CSTOU aot xat scope, tijg ix3ciason ypcip.p.a. rarievy. .
'Ev [up/ louvfcp, EvScxthovog ens.
Ca41.ea de hirotoniia Sevastiei.

Nu stiu dad, i Mitropolitul titular de Nisa, Ghermanb, care

lucra la Biblia din Bucuresti si pe care, in scrisorile-i täinuite dela
Tismana, Teodosie-1 numia adascälul Ghermanb», trimetandu-i «spa':
seanie si blagoslovenie» (1), a fost sfintit tot asa in Capitala mun-
teana, -- cum deci, era obiceiul pentru aceqti Vladici pribegi.
Urmasul imediat al lui Gherman6 nu-I cunoastem. Dar intre arhiereii
dela Sf. Gheorghe Nou in 1707 afram i pe «Mitrofan Nisis», care
era s'a fie Mitropolit al Ungrovlahiei dupa caterisirea lui Andra
Ivireanul. .

Din gramata patriarhal'a ce publicAna mai jos se vede insá eh in

1707, si anume in Martie, cu cateva luni inainte de ceremonia
aceea, el fusese Mout Mitropolit de Nisa. Se arata ca alesul e «om
cinstit, evlavios, crescut cu obiceiuri cuviincioase si impodobite
.

iubind vieata monahiceasa 'din tinerete». Avem numai actul alegerii

.lui Mitrofan tusk far& s'a, se arate daca, precum e probabil, sfintirea
i s'a Mout la Bucuresti, cu participarea episcopilor terii. Aceste
sfintiri lasá lush a se crede cá multi dintre aceqti titulari, aleqi
dela noi i rama# la noi, nu erau Greci, ci Romani.
t ra6pcliX, exit!) OsoO cipxcerciaxono; KODO-Covicwoun6Acco;, Nizg '134.1c, xal
obtoup.embg Ilcrcpcipx%.
t Tb xcabv t Tcpb; Erepov ivo:cpopfc, xcd xxO' izu-th nivuo; xaXciv. loamy
(1) Studii i doc., V, p. 487, no. 25.

www.dacoromanica.ro
 inLy uga,,yog io voniasm 'ytivpriosioautprIstwo

chid. Agia. `A0mpl.1.33d3i *. A? danz? 19X? '503141910u Macon pox 5201 5iorg -22,31311
11m9 : 603.00101 vdv pox 93. 5t/.1 51tA90ods1Xdp `33110-rAp pox 9 59X112211(13A21, 'Aty11102L
90 `606911 A? tio.. ami)021. 'AT 5g03. A? Ii2.920 1323.novi 60o2dmi m-oxlmingAu 'A0-112thoX
rap 2vx 5,43. 5Z13X20 FOX 5t.t.090XIL.00d21. '52021(10d:0U 2212 42. roopdtaq COI noA9dX
rACIA1011 &CM= 'AMO274 pox 'th1nz vox `510yyp.520)(yOIL 17013A4l 50A929(31t. pox the).
30 i1V21 001 n02dnx 'Acorgt 7p1 9323X09 002. '503.7o1193A2z, 233 531113.croD Stu 522)30tom
X90 A? Il6p1D1dcp 2611 ipt106331. Any:11101L ur `03.7oX7,33.33.3 7pyyp 00X223.A1011. 691 A01.9y
`A011cidtpx? FOX A19223/ 016093=11123d3L? A43. .A1026,10)0 2p7v 01003. Agamoy t 2o2,113
DOI
0030 `3320tLyxxl 93. moly 5?y33inny pox AoldtpArm 5(1.2. 5kA9ixod31Xdp tzigva pox >elg
Amyyou 1230023)01.A? v., MA 533299g093 cb dyr19A03.01dX dizy A9rox `931:m0Arix 22X2Atat9
' maga 22A11 A012 n03. 120A140X3222AV 92. 23411 ?Irma, '931-10722p ,2L? 23.22119A9 50Am nom
noy3.1. A0rd(pd)1d33.c A(02Xdzat? 523 x031Xdp `1200D32d13X0d2L 693. 601.00103. X90 -210Ad2024
'7)013A pox z3.42 pox t 514A91dI3ly 'Ao4 chi. c10(L'XX (bX 20)3.n01 390? 4z.000X=0
dsuperx r
2zx 30 9daz, 51Licoo 6,3 i)thotxrd L. 1921/.y 10111220 `12oXch,olchioll coAl? Ape ;7ox
u? 117011969 Sta. 71021. X90 no11tp0p 5r2Xdr2L? 5tA0D9N Aga. 5ff)A23x2 222X 5(02p :01A0X7
1
pox Stu 501.14X COI goxIXdr3..sys3. 50101193611 52g 10031)(4
`3330073.02d13Xodu pox 42
Azl32p 9X03d2ou. 5103. 113001-1k9A? 52g Atia Az0n093,01noa 5703.1ound93 51933.3y03.t0da.aw p2x
5101123..d3u9 A? 62A,y,
worl93All 5203..tcavolv 5k,g13 g520(by3 pox 5.20,1.dno3A3yyn0 (14
57039yX;Od11 VOX dqx `63.9th03N Cb 5m99ty1Ioxttx dgx Yosedzil 4)3.
(103A039120d

50A92tasyrx dgx '6,23.A733,06mx (Fa 6nA7Amool, dgx '71A31URN 63. 523d9xl-vc dgx
`d)2d2ax7oN 63. Amxdri7 p3x noidmXogN dgx thrlInoxIN 273x dm. SZ)02.0j pox 336,311
dgx (1)196o3N sn0444) spanoroax lropsyrgodic, 791.20x At1.2. Alf,x12.97219tcyXX7 A7.0(01G91Z12
523 AlInd93 no22p noitTs)odal FOx (-10nO11C4 1229moyoaLp 5L(.2. 5ti.x13.zd3Adp `Sznp caL?

um-19mi 5tia 5twisodly2319 5232Xd2o3L? -.5Un39,Kr Ao, Amp-It/As/la). ,d233/. `40)3.97o timox
arkpAl 9 50a,z3.(1)109 A? 5104A0110d33 dgx `5luoptiod3Arci dti,Ap `5011121
1733.147123-s3.0dat.
`923y99 Inaolk 520m11gs3 pox 5201I0ox '50q1-11-kodogi.vAp pox. A93. 11.46011 Aon x?
A

nope, 50AsrbproAdsism? 902.90,1 AO0d).101 i. lgripAng pox .1g0tItyxi3L? 00x0Cdr FOX

00101L00) 503.21199611 20?dglXdz) Arr1930ti.AmodlsX? ?rx AG.3.3yoatodattix 631-12322993Ap ,2L7
3.721-19A9 5tta, 5)32X631c.? .5t=9N 91p 531A0633d1 33031-19AnodmaLp 73A2 93Lp 001 A0A pox
52g 93. 5Ih?? 9 503.733Apds3 503.90 5tt3.2youi033.1qi 51L009N pox `501112..d?3.cg A? (filly, -93Au
wori 593143.t:olp Agrgt 596,09p pox `591d(1013yyn0 dgx L5u,A;06o3altIv LX 6,1. -31Xdp
Atpamod A2022p pox 791 2317-1960dat 5(J.3. 3.00 `5Oo3y92Lod3..kyi 5010ticAl 2vx S0rini9A 2zx
59X1A0A7OX 5t43.2youodiAN `50311922T1069 FOX X1A7c21 7p3, 2pX12,70631Xdp ayalx?
AcO, FOX

`504.011A10Ap MOX7 A41 A1D2p19 Q03,922 FOX Atp.. A20d27022X no2.2 Ap ax93., 221XX Atia
Al2r1 001.970 pox moloygg 5cox12.70d31Xdp pox Ao)7,31).;3 5noi 5noArloXds.00dat 0?2,922 -1(3X
'590A22114 23.0Y.,22a 72 A(02. :93.13x A031,91 AO/A7Tivi.opdat ta? ,a.c? 5:0232p i 5tLl -31Xdp
511490(nd 'A.Igya3.,03Lp `5!httyx0odit `5(01.022021.113AV 592)402.0d13X 12.9A0y4 6(91
(.10319 A??
.

Al9X11.0221.0tLyXX7 'Acorl0339 AOMA '5130pdalovx ?33x 793. palmy 543. 54x12.73dglXdp .50)3F3.
Asoo 523 m2139A2 pox Am3ypchm? hor9d13XgA? &cm 4. mo0d2331., vd?.1371t 731d3x3.E,
If.x1X '51pdat Aa, nal dqdtans) 'th3,,rfood ?ATI `(1))3.d7opi 50Amp.,x12A2 511.1,91
alalmiv 'V 21 '11/02- -WIAXXX anyowalf loos ..9.nro1s1

www.dacoromanica.ro
18 N. fOttdA

t Foc6pojX, gAitp @sop aexcerciaxono; Kcovatav-ccvouicasw, Mac `1347x, xat

cthcouttevcx6; Hcapccipm.
Piacsis it patrier§ascl a räpOsatului V15,dica Mitrofaml, cindtI &art fäcutil Nisistl.

III. 0 tragicomedie bisericeascA a Grecilor in Bucure§ti.

In legatura cu acest subiect sa ne oprim asupra unei bucati
teatrale, cu caracter de para si de satira, care s'a alcatuit la noi,
In greceasca vulgara, dupa 1688, si in care intalnim figuri cunos-
cute dintre clericii de cari a fost vorba mai sus.
Intadu, o observatie. Literatura bizantina, ca si vieata bizantina,
religioasa, politica, sociala, n'a incetat cu caderea, in 1453, a Bi-
zantului. S'a scris si mai departe chiar in Stambulul Turcilor
cronici patriarhale, piese de versuri laudätoare sau pline de batio-
cura dar literatura originala, spontanee, cu caracter contemporan,
a trecut in iposesiunile italiene, venetiene, ale insulelor Oecesti;
Rodosul, Ciprul, Corffi, iar, pe uscat: Coron, la Sudul Moreii au dat
ceva, dar mai ales Creta, unde Greci, cum e Chortatzis, dar si
Italieni, de familia nobila, insa, aclimatizati, un Marino Falier, un
Bragadino i altii, au dat poeme in versuri, influentate de epica
Renasterii, InvMaturi, piese chiar de exemplu Sacrificita lui
Avraam, tipärita foarte tarziu in Venetia --, dintre cari unele, ca
Erofila, lragedie, i Erotocrit, povestire epic, au avut o larga si
meritata raspandire.
Printre acesti Greci in atingere cu Apusul, unii, mai ales Cretani,
ca Palamid, dar i cate un Epirot, ca Stavrinos, celálalt cantaret al
Vitejiilor lui Mihaiu Viteazul», se aseaza pe la 1600 in terile noastre
sau in vecinatatea lor. Aici la Dundre se streimutei deci litera-
tura originala post-bizantind, care treieste la noi, timp de
cloud veacuri, o a treia fazd, producand opera noua, triviale, pe-
dante, dar pline de vioiciune, de coloare. Mateiu al Mirelor cant&
pe Domnii munteni pana la Alexandru IIia. Ieroteiu de Monem-
basia, alt Mitropolit, scrie un cronograf in care atatea pagini pri-
vesc terile noastre si pe care-I publica un Epirot, fratele Spätarului
lui Petru Schiopul, Domn moldovean. Un negustor grec din Bucu-
resti cornanda in acelas oras, inainte de a se fi Mout o tipografie
greceasca la noi, editarea povestirii constantinopolitane despre fru-
moasa Evreica Marcada (1).
(1) Studii i doc., XXI, p. 94 i urin.

www.dacoromanica.ro
 LEGATITRILt NOASTRE CII flISRICA CONSTANTINOPOLITANA. 19

Era firesc deci ca tot aici ceite de calugäri sa imbrace spon-

. taneu ve§mantul literar al satirei teatrale.
Acesta e rostul operei lui Neofit ieromonahul, T 'Aptipt, Grajdul,
pe care de mult Inca a publicat-o Emile Legrand, in volumul II
din «Bibliothèque grecque vulgaire».
0 prefata lAmure§te cä lectorul va gasi a stihuri politice in apla,
pline de nostimada». Ele privesc mai ales pe boieri, «prea-nobili,
cu slava cinstitin, si pe Domnul lor, faptuitor a toate (alp2oop7b4
"aby 6Xcliv), vestit, prea-evlavios, stralucit incoronat, cu bun neam
din strabunin :

liirucotpc.q.mcf.a6ccazw, moivinoCTivcotigril,
spun adiective nascocite dupa Basarab i Cantacuzino.
E vorba de atelpizul» Chiril, licocoxoptXXoc, care, om fara, icoane
in chilie, diavol curat, sgArcit Para masura, lacom de turrivvoc, ur-
maritor al amanetului saracilor, §i-a bätut joc, chinuindu-1, de sa-
racul Neofit, care afla insa dreptatea cuvenitA la 1uminatl Sfat
al boierilor, in Octomvrie 1692, cand i scrie ufilada» lui.
Langa Chiril i diavolul lui, langa Neofit qi bátrAnul lui, proin
de Adrianopol, acela care, la 1683, in Ianuarie, intovara§1 pe Doamna
Elina, mama lui erban Voda (1), i ramase de acum inainte la
Bucure§ti, gasim pe Gherman6 de Nissa, udascalul» pomenit mai sus,
pe Eustatie Comisul, care e Statie Leurdeanul, un Aga neidentificabil,
retcopyoOcv, psaltul popa Atanasie, Clucerul Asan i Camara§ul
Asan, acesta din urma cunoscut §i, suprem judecator, Dionisie Sero-
glanul insu§, uPatriarhul chir Dionisie: intru multi ani!».
Din grajd care, personificat, Ii vorbe§te suspina Chiril, intern-
nitat, pus in lanturi pentru vina lui savAr§ita in manastirea, atunci
de calugari, a Platare§tilor, dat in judecata, pus sa plateasca pe
medicul celui ranit. Diavolul 1-a adus acolo, §i el are- o socoteala
cu dansul, «cumatrui» (icApc.casXcp64) sau.
Nemangaiat, cAlugarul rail se plange cu cuvintele Inteleptului.
La strigatele calugarului Neofit rasare acum din groapa Neofit al
Adrianopolei, care 1-a crescut §i 1-a flout protosinghel ca sa fie fericit.
El asigura ea acolo jos lexandru Acel Mare, Patriarhii, regii, Aris-
tarhn nu mai sunt nimic decal ni§te saraci goi, afara de faptele
bunen §i de milele pentru dan§ii. Acolo e, §i tot a§a, inst.w eel
de odinioara prea-luminatul Serban», al carui topuz (Toico4c.c,
Xtecrava) nu mai are in aceste regiuni de judecata aspra, cu sin-
gura rasplata a celor ce au suferit pentru lege, nici o putere.
(1) Cariofil, /. c., p. 16.

www.dacoromanica.ro
20 R. It:MCA

Fostul Mitropolit de Adrianopol cere ajutorul lui Ghermanb de

Nissa contra fratelui sau, abuzivul Chiril dela Platäre$ti, care; de
altfel, 1-a pus rau cu Dosofteiu al Ierusalimului i i-a luat manas-
tirea. Cu teat& opunerea diavolului, care-si reclama «rno$tenirea»,
afurisenia porne$te: Dar $i Neofit, care e de fata, trebue sa mar-
turiseasca patronului sau ca nu 1-a ascultat $i a haul vin, de man-
gaiere, flea sa nu moara».
Acum intervine Comisul Toupctal)4, care se mira ca Neofit vor-
be$te singur, ca in vis. Aga $i un calugar, apoi i psaltul, II chiama
ins& la Patriarh. Sfios, plin de frica, Neofit laud& pe oadevaratu1»
Patriarh, «prieten al virtuosului Teodosien, intelept, aspru calugar,
ascet vestit, «pastor drept, nu admit». Raman sa vorbeasca intre
ei cei doi Asani cu Aga $i Comisul despre acela ce a plecat.
Alta scent arata pe jalnicul calugar betiv de yin $i de rachiu pentru
mangaiere inaintea Patriarhului. Dionisie II mustra ea a mers la
Divan, batjocurinduli vesmantul. Pari$ul arata cum a fost batut
in chilie de fratele lui Gherman6 de Chiril:
C.f.# tiw Tapp.avetakcpov lit5pcikov, T610 to6 Ntiac-t14,
cum i s'au dat doctorului sase zloti ca sa nu piara cel chinuit
astfel, cum i s'a cerut acestuia sa fact testament ca bolnav de o
boala fireasca, cum i-a gatit o immorinântare cinstita, dar, cand a
scapat, 1-a pus lot pe dansul la plata si 1-a despoiat.
«De ce n'ati venit la mine, de ce v'ati facut, ticaloqilor, la mi-
reni mascarale (p.c.coppetaec)D, se tangue Patriarhul. Chiril 1-a dus
cu carte $i fustasA» la Divan, e smeritu1a raspuns. Boierii au
judecat sa-i dea ve§mintele, sa plateasca medicul i sa fie pus in
flare, cum este, ca «un rau telpiz». Pentru aceasta urmeaza ran-
duri intregi de adiective spre lauda sfetnicilor, a Domnului $i a
Ungrovlahiei intregi
-Arita-% obptpo6kuptijc sC4cg v114 61repTi.p.ou.
0 lucrare de tot proasta fara Indoealgt, dar plina de cuvinte
nouA, de notiuni contemporane a hanuri domne$ti», acarale sa-
raci1or, etc. , de unele lAmuriri locale si mai ales de interes
special pentru noi prin infati$area concreta, upoetica» a lumii aceleia
de betie, bAtaie, lingu$ire i injurii, In care, din nenorocire, se
Incheiau mai adeseori rosturile obipuite ale ortodoxiei grece$ti
in decadere, la inceputul epocei Fanariotilor.

It;
14, , 1

'

www.dacoromanica.ro
Analele Academiei Romaine. L. B.
Un (After roman in oastea lui Carol al XII-lea. - Cateva note,-
de N. Iorga ,20
. ..... ...
Autoritatea faptului indeplinit executat in 1866 de cei indreptatiti,
de D. A. Sturdza ... . .
Nota despre un studiu al d-lui Millet, de I. Kalindern 2.-
Insemnatatea tinuturilor de peste Prut pentru istoria Romanilor
. . . . -,20
$i pentru folclorul romanesc, de N. Iorga . ,20
Norma ponderala dela Perinthus, de M. C. Sutzu . . . . . .
-,20
Un manifest romanesc tiparit cu Mere latine al Imparatului
Leopold I din anul 1701, de I. Ursu . . . ...... . ,30
,
.......
.
COntributii privitoare la relatiile Bisericii romanesti cu Rusia in
veacul XVII, de Dr. Silviu Dragomir 2.-
. ...........
.
Memoriu despre documentele cartografice privitoare la rasboiul
din 1787 -1791, de N. Docan. . . . . 1,20
-Tom. XXXV-Desbaterile Academiei in 1912-1913 . 5.-
, XXX r,--ollemorilla Sectiunii Istorice . . . . . . . . . . . 8
Plangerea lui loan Sandu Sturza Vodd impotriva suditilor straini
in Moldova, de N. Iorga . . . .
Din tinuturile pierthite. Boieri si rAzesi in Bucovina si Basa-
..... . . . ,23
rabia in cele dintai decenii dupd anexare, de N. Iorga . . . . 1.-
Citteva stiri noua privitoare la Istoria Romanilor, de N. lorga . -,30
...... . .......
Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani, de N.
lorga . .
. .
Doud plangeri ale episcopului de Ramnic Galaction, de N. Iorga.
. . . -,50
-,20
Versuri noua ale lui Ienachita Vdcarescu, de N. lorga
...... . -,20
i

-
Barba Stirbei ea educator, de N. lorga .
Insemnatatea lucrarilor Comisiunii europene dela gurile Dunarei,
1856 la 1912, de Dimitrie A. Sturdza. I, 1856 la 1866
II. 1866-1905 . .
III. 1894 -1912
. . . . . ,
. .

Patrahirul lui .A lexandru eel Bun : Cel dintaiu chip de Domn ro-
.......... -,50
-,30
1.-
,20

man, de N. Iorga -
-,30
Ucraina moldoveneasca, de N. Iorga . . . . . -130
Monete inedite din orasele noastre pontice, de M. C. Sutzu . . . -,50
Conditiunile de politica generala in caH s'au intemeiat bisericile
romanesti in veacurile XIV-XV, de N. Iorga . . . . : . . -130
Dona traditii istorice in Balcani a Italiei $i a Romanilor,.. de :
N. Iorga . . . . .
. . . . . . . . . -,20
Bataliile dela Gwozdziec $i Obertyn (1531), de I. Ursu . . .
Descoperiri noun. in Scythia minor, de V. Pdrvan
Ideile de legi $i de Prevedere, de A. D. Xenopol . . . .
. ...... -,50
9_
2-' ,20
Principele ardelean Acatiu Barcsai $i Mitropolitul Sava Brancovici,
de Dr. loan Lupas .
-,30
, XXXVL-Desbaterile Academiei in 1913 -1914
. O.-
XXXVL-Memoriile Sectiunii Istorice. . . . . . . . . . 20 -
Armenii $i Romanii: 0 paralela istorica, de N. Iorga . . . -,43
Stiri noua din Dacia Malvensis, de Vasile Pdrvan . . . 1.-
..... . .......
. .
Privilegiul lui Mohammed al II-lea pentru Pera (1-iu lunie 1453),
de N. Iorga . . . . . -,50
Castrul dela Poiana $i drumul roman prin Moldova de jos, de
Vasile Pdrvan . . . . . .

Osta0 dela Prut cu un nou act dela Alexandra cel Bun.- Razesi
. ............. .
1.-
romascani, de N. Iorga . . . . . . .
Ceva despre Episcopal maramurasan Iosif Stoica.-Catevh frag-
. . . . -,40
. . ..... .
mente de vechi Cazanii romanesti, de N. Iorga -,50
Istoria Evreilor in terile noastre; de N. Iorga . . . . .-,40 .

Vasile Lupu ca urmator al Imparatilor de rasarit in tutelarea pa-

triarhiei de Constantinopole $i a Bisericii ortodoxe, de N. lorga. --,40
Clopotul daruit de Caragheorghe, intemeietorul Serbiei, bisericii
satului Topola (1811), de N. lorga . . . . . . . . . . . -,20 .
Cetatea Ulmetum, II 1. Descoperirile campaniei a doua $i a treia de
sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Pdrvan . . . . . . 3.- .
Cetatea Ulmetum, II 2. Descoperirile campaniei a doua si a treia de
sapaturi din anii 1912 $i 1913, de Vasile Pdrvan . . . . . .
Dela Cetatea Tropaeum-Adamclisi : Basilica-cisterna. Studiu arheo-
2-- .

logic, de G. Murnu 1-
Dona inscriptii noua gasite la Manastirea Bistrita (Neamt), de
N. lorga -,20
Muntele Athos in legatura cu terile noastre, de N. Iorga . . . . 1.-
Din influentele politicei europene asupra Istoriei noastre (Moise
Voda, 1529 Martie-1530 August), de I. Ursu . . . . . . . . . -,20
Steagul lui Mihnea Voda Raul in muzeul istoric din Belgrad,
de N. Iorga /
--,50

www.dacoromanica.ro
 Analele Aeademiei Romane. L. F
Exploratiuni austriace pe Dundre la .sfarsitul veacului al XVIII-lea,
de N. &can , 9.
Contributii docurnentare la Istoria Olteniei in veacul al XIX-lea,
--
de N. lorga . . . ..... .
. . . . . . . . .
Nifon II, Patriarhul Constantinopolului, de Diaconal Dr. Nic. M.
,20
_

Popescu ,80
Renegati in trecutul terilor noastre si al neamului romanese, de
.:-
N. lorga . . . . . . .
Sedinta Academiei Romane dela 1 Main 1914, de D. A. Sturdza ,60
. ,204 . ....... .
Fundatiuni religioase ale Domniler Romani in Orient, de N. lorga. ,20
Fundatiunile Domnilor Romani in Epir, de N. lorga . -- . . . ,30
Un act romanese privitor la incepatorul culturii bulgare Dr. Ve-
ron, de N. Iorga . ,20
0 harta a Terii-Romanesti din sc. 1780 si un geograf dobrogean,
de N. lorga . . . . ,50
Nona documente basarabene, de N. Iorga . . . . . ,20 .

Situatiunea internationala a Principatului Terii-Romanesti in

vremea lui Serban Cantacuzino (1678-1688), de loan Radonid. ,30
Corespondenta Domnilor $i Boierilor romani cu Metternich si cu
Gentz intre anii 1812-1828, de loan C. Filitti . . ,50 .

Stitipul lui Mihaiu Racovita Vv, in Bucovina, de Teodor V. Ste-

fanelli 750
Venetia in Marea Neagra, I : Dobrotici, de N. Iorga . . . . . ,40
Venetia in Marea Neagra, II : Legdturi cu Turcii si cu crestinii
din Balcani dela lupta dela Cosovo pana la cea dela Nicopole
(1389-96), de N. lorga . ,50
Tom. XXXVII. Desbaterile Academiei in 1914-1915 . . . . (Sub presd).
. XXXVII. Memoriile Sectianii Istorice . . . . . . (Sub presa). . . .

Venetia in Marea Neagra. III: Originea legaturilor cu Stefan cel

Mare si mediul politic al desvoltarii lor, de N. lorga . . . . ,80
. . . .....
Pilda bunilor Domni din trecut flip de scoala romaneasca, de N.
Iorga .
Scrisori-inedite ale lui Tudor Vladimirescu, de N. lorga . . . . 1,50
1,50 . ..........
Activitatea culturala a lui Constantin Voda Brancoveanu $i sco- I
, purile Academiei Romane, de N. lorga ,20
Opera de istoric a Regelui Carol, de N. forgo - ,20
Neamul Agarici. Razesi Modem $i vaslueni, de N. Iorga . . ,20
Imperialismul austriac si cel rus in desvoltare paralela, de N.
lorga . . . . . . . . ,30
Din legaturile noastre cu Sarbii, de N. Iorga ,20
Privilegiile Jangailor dela Targu-Ocna, de N, lorga . . - . . ,20 .

Cetatea Ulrnetum. III. Descoperirile ultimei eampanii de sapilturi

din vara anului 1914, de Vasite Pdrvan . 9 ....._

. ............
. . . . . .

Cateva stiri despre comertul nostru in veacurile al XVII-lea :-:i

XVIII-lea, de N. lorga . . . . . ,20
,20
Dreptul la vieata al statelor mici, de N. lorga
Un dascal uitat : Grigore Plesoianu, de N. B(Inescu
Dardanelele. (Amintiri istorice), de N. lorga
. . . .
,30 1.
Zidul cetatii Tomi, de Vasile Pdrvan . . . . . .

CAteva Ihmuriri noua cu privire la istoria Romanilor, de N. lorga. ,30

. . . 1.
Veeliimea rumaniei in. Tara-Romaneasca si legatura lui Mihai
Viteazul, de C. Giurescu . . ,70 . --
Faze sufletesti si carp reprezentative la Romani cu speciala pri-
vire la legaturile «Alexandriei,> cu Mihaiu Viteazul, de N. lorga. 2.
Contributiuni la Istoria Romanilor ardeleni 1780 1792, cu 84 acte
si documente inedite, culese din arhivele din-Viena, Budapesta,
Sibiiu si Brasov, de Dr. loan Lupas. . . 2 . . .

loan Lupas . .. . ............ .

Episcopu'l Vasile Moga si profesorul Gheorghe Lazar, de Dr
Emigrarile de peste munti, de I. Nistor
Pe

. (Sub presd)
(Sub presd).

hist. de Arte OrkitCe eC.A.ROL 00BL) S-sor I. St, FZ:.sit.lescu

www.dacoromanica.ro