Nicolae Iorga - Muntele Athos În Legătură Cu Ţerile Noastre PDF

ANAI.F.L7 A. R.-- TOM. XXXVI.MEM. SECT. ISTORICE. No. 14.
.........
,.. ,
. .
ACADEMIA KOMANA
,
.
. .
MUNTELE ATHOS
1
_
,
IN LEGATURA CU TERILE NOASTRE

_
-
DE
..
.
- - N. IORGA
. MEMDRU AL ACADEMIEI ROMANE.
,
.
.
_ °
...
.
r
CU 1 STAMP [k.
,
I
... ?
.
. EXTRAS DIN .
ANALELE ACADEMIEI
Tom. XXX VI.
ROMANE Seria II.
MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE.
. ^ r
- 1
---r------ ---(, '<-0:<>-_> z4---;>-:J:- ____
- -
...
/
'
BUCURESTI .
LIBRARIILE SOCEC & Comp. §i C. SFETEA
-
LEIPZIG VIENA
OTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & COMP.
1914. : 35.727.
) .
1 -
ww.
Pretul 1 leu.
eIr
www.dacoromanica.ro
Analele SoeietItii Academice Ron line. - Seria I :
Tom. IXI. Sesiunile anilor 1867-1878.
Analele Academiei Romane. Seria II: L. B.
Tom. I-X. Desbaterile si memoriile Academiei in 1879=1888.
Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1878-1888 . 2-
Tom. XI-XX.- Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.
Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898
Tom. XXI-XXX. -Desbaterile si Memoriile Academiei in 1898-1908.
. ...... 2.-
Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908
Tom. XXXI. Desbaterile Acadeiniei in 1908-9
, XXXL-Memoritle Secfiunii Istorice ........ . . .
. . .
. . .
2.-
5.-
10.-
...... .
Patruzeci si doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza. -,20
Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti . . -,50
Letopisetul lui Azarie, de I. Bogdan . . . .
Cum se cautau mosiile in Moldova la inceputul veacului XIX.
........ 1,60
Condica de rafueald a Hatrnanului Raducanu Rosa cu vechilii

lui pe anii 1798-1812, de Radu Rosati . . .
Originile asiro-chaldeene ale greutatilor romane, de Mihail C. Supt. -,20
..... . . 1,50
Arhiva senatorilor din Chisindu si ocupatiunea ruseasca dela

1806-1812. I. Cauzele rasboiului. Inceputul ocupatiei, de Radu
Rosetti . . . . . . . . . . 2-
Negru Vodd si epoca lui, de Dr. At. M. Marienescu . . . . . . -,50
Criminalitatea in Romania, dupd ultimele publicatiuni statistice, r.
de I. Tanoviceanu -,30
A rhiva senatorilor din Chisindu si ocupatia ruseasca dela 1806-1812.
II. Negotierile diplomatice si operatiunile militare dela 1807-1812.
Amanunte relative la ambele teri, de Radu Rosetti 1,50
Unionist si separatist, de A. D. Xenopol -,50
XXXI/. Desbaterile Academiei in 1909-1910 ...... 5,-
. XXXII. Memoriile Secfiunii Istorice . . . . . . . . 14.- .
*tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-

dente diplomatice straine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . . -,50
Arhiva senatorilor din Chisindu i ocupatia ruseasca dela 1806-1812.
- Rosetti . . . . ......
III. Amanunte asupra Moldovei dela, 1808 la 1812, de Radu
. . . . . . . . . . . . . . . 1,60
Radu Rosetti . . ......

IV. Amanunte asupra Terii-Romanesti dela 1808 la 1812, de
. . .
Despre elementele cronologice in documentele romanesti, de N.
. . . . . . . . . . 2,-
Docan 1,20
Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Române,
de A. D. Xenopol . . . . . . .
Studii privitoare la numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografie
. ....... . -,50
si documente, de N. Docan -,60
tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dui-A corespon-
dente diplomatice straine. II, 1750-1812, de N. Iorga . . . . -,80
Conflictul dintre guvernul Moldovei i manastirea Neamtului.
I. Inainte de 1 Iunie 1858, de Radu Rosetti. .
Marele spatar Ilie Tifescu i omorirea lui Miron si Velisco
. ..... . 1,60
Costin, de I. Tanoviceanu . . . . . . . . . . . . . . . 150

Luptele dela Ogretin si Teisani din zilele de 13 si 14 Septern-
vrie 1602 (7111), de General P. V. Ndsturel . ..... . . . . -,50
Conflictul dintre guvernu Moldovei i manastirea Neamtului. II.
Dupa 1 Iunie 1859, de Radu Rosetti . . . . . . . . . 1,50
Din amintirea unui boier Moldovean din jumatatea intfti a yea-
cului XIX, Dimitrie Ghitescu, 1814-1878, de A. D. Xenopol . . -,70
Doainna lui Ieremia Voda», de N. Iorga 1.-
Sociologia si socialismul, de A. D. Xenopol . . . . . . . -,20
Despre metoda in stiinte si in istorie, de A. D. Xenopol . . . -,20
Tara Severinului sau Oltenia, de Dr. At. M. Marienesca -,50
s XXX///. -Desbaterile Academiei in 1910-1911 4.-
, XXXII/. -Memoriile Secfiunii Istorice . . . . . . . . . . . . . 12.-
Francisc Ralróczy al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu-
resti §i Românii, de N. lorga . . . . . . . . . . . -,40
Un dilator italian in Turcia si Moldova in timpul rasboiului cu
Polonia, de N. Iorga . . . . . . .
Deal documente privitoare la revolta boierilor din tara Fagara-
. ..... . -,30
sului in favoarea lui Mihnea Voda numit cel Rau, 1508-1510,
de loan Pwcariu -,20
Carol al XII-lea, Petru eel Mare si terile noastre, de N. lorga . 1.-
N. lorga . .......
CAtevil. note despre cronicele si traditia noastra istorick de
. . . . . . . . . . . .
Alte lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupa izvoare apusene.
. ,20
Luarea Basarabiei si Moruzestii, de N. Iorga -,40
www.dacoromanica.ro
MUNTELE ATHOS IN LEGATURA CU TERILE NOASTRE
DE
N. IOWA.
Membru al Academiei Romane.
Sedinfa dela 1 Noemvrie 1913.
I.
Vieata de calugarie strans organizata, ca un adevarat Stat, cu
sefii i ostasii sai, a Muntelui Athos, a Sfetagorei slave, nu e in
legatura cu acele vechi alcatuiri de crestini despartiti de lume pen-
tru cari Sf. Vasile dadea invataturile lui morale in sensul pastoral
din crestinismul primitiv. Ea n'are a face nici cu acea activitate
calugäreasca ash de insemnata subt raportul economic, financiar c;i
politic, Incat impotriva ei a trebuit sa porneasca atacul Imperiului
prin lupta iconoclastilor, menita si mantue autoritatea imparateasca
si actiunea direct& asupra tuturor supusilor sai, dintre cari, prin
imunitate, atatia ii erau smulsi de monahismul ce inainta amenin-
tator. Daca, Inca de mai inainte, din veacul al IX-lea (1), Athosul
apare in privilegii dela Vasile Macedoneanul si dela Leon Inte-
leptul (2), unii aseeti se stransera prin adaposturile de stanch', ii
padure ale Chalcidicei (3), pentru ca Sfantul Munte srt-si capete carac-
terul care in cea mai mare parte a lamas neschimbat i pana astazi,
a trebuit acea mare miscare de inraurire asiatica asupra l3izantului
care incepe a se manifest& la sfarsitul veacului al X-lea, aducand
cu dansa intre altele amintirea vechilor culturi i superstitii mistice,
solitare ale Asiei Mici, instinctul monahismului pagan de odinioara.
. .
(1) Gedeon, '0 "Aeon, Constantinopole 1885, p. 77. Cf. K. Lake, the early days of
monasticism on Mount Athos, 1909.
(2) Gedeon, 1. c., p. 79 si urm.: manastirea lui loan Kolobos din eyviz 'Eptcao5 i allele
arfitate anume.
(3) Philipp Meyer, Die Haupturkunden far die Geschichte der Athosklöster, Leipzig 1894.
Analele A. R.--Tom. XXXVI.Memoriile Seq. Istonice. 1
www.dacoromanica.ro
2 N. to RGA 148
Daca Imparatul Nichifor Phokas era Grec de origine, urmasul sau

Timische, biruitorul asupra Ru§ilor asezati In Bulgaria ca inlocuitori
ai Taratului distrus, e un Armean; Vasild Insu§ era de prevenient&
asiatica. Intre sfetnicii celui dintaiu gasim pe un Zebinezer, al carui
nume Ii arata patria (1). In Filipopol i pe aiurea se a§ezasera coloni
anatoliti, cari aduc cu ei maniheismul din care predicatia unui
preot bulgar face erezia larg raspanditä a bogomilismului. Dar §i
reactiunea Impotriva acestor vechi idei ale Asiei, In legatura cu teo-
logia persana, o reprezenta tot Asiatici: Pakurianos, intemeietorul
manastirii Maicei Domnului de rang& Filipopol, calugarii de pe muntele
Kyminas, in Anatolia, caH au legaturi §i In Europa, poate Irina,
ctitora contemporana a unei manästiri de femei In Tracia, i acel
Trapezuntin Atanasie, ruda. cu Zebinezer pomenit mai sus, ocrotit
al lui Mihail Maleinos si, dupa acesta, duhovnic al lui Phokas, dela
care incepe athonismul religios.
SA mai Insemnam ca, in cultura bizantina, spiritul grec, de dis-
cutie filozofick de libertate si spontaneitate a analizei, de fecun-
ditate a interpretarii, inceteaza i in locu-i se impune supunerea
irationala la ordinele creatorilor de nousa alcatuiri monahale: origina-
litatea se mai poate &anti, doar in modalitatea cu care se face
jertfa placerilor vietii, avantul In exageratiile renuntarii (2).
Atanasie Trapezuntinul veni la 963, incunjurat de coprovinciali,
§i alti reprezentanti ai evlaviei particulare asiatice sosira dupa
dansul. Ca intim si urma§ designat aye& pe un Iberian loan (3).
Intre cele dintai manastiri cari se 'adausera Lavrei lui se In-
seamna, a Ivirilor, care pomeneste ca intemeietor pe loan Torni-
kios, Iber Othptoc lohyrric; 1p
din tipicul Sfantului Atanasie) (4),
§i pe Barasbatzb, al carui nume ii arata i obaria (5), si a Castemu-
nitilor (din Castemuni). Un Arab Kutlumuz, dupa Cedren Mcii
mai thrziu, subt Alexie Comnenul, manastirea care-i poarta, numele.
Manuscriptele cele mai vechi, din al XI-lea veac, au adesea o pro-
venienta anatolica.
(1) Ibid., p. 22.

(2) Krumbacher, Geschichte der byzantinischen Literatur, p. 79 qi urm.
(3) Meyer, 1. c., pp. 26-7.
(4) Gedeon, 1. c., p. 267; Meyer, 1. c., pp. 125 6 i urm.
,(5) Ibid., pp. 169-70, dup1t Uspenschi, Istoria Athosului Iruseste); G. Millet, in Bulletin
de correspondance helldnique, 1905, p. 72; Brockhaus, Die Kunst in den Athosklöstern,
pp. 26-7.
_
www.dacoromanica.ro
449 MUNTELE ATHOS IN LEGATURA. CU TERME NOASTRE. 3
Ave& nota ei deosebita aceasta nona fundatie monahala ? Ea a

fost push in legatura cu Studion, mare manastire constantinopo-
litana intemeiata in veacul al V-lea Inca, dar ajunsa la mare in-
semnatate prin activitatea egumemilui Teodor din veacul al VIII-lea
si al IX-lea (1). Trebue s ne gandim insa la valoarea intelectuala
a conducatorilor i locuitorilor acestui lams tocmai pe meat timp,
la versurile vestite ale lui Teodor si la bogatele produse de imi-
tape ale atator alti Studiti (2). La Athoniti nu se gaseste nimic din
aceasta: toti sunt oameni de rand,doar printre dansii vreun
ticitaaop de cladiri (Atanasie insus pieri In ruinele celei dintai bi-
serici a sale).
Nici caracterul, harnic de cultura neobosita, de inlaturare a pa-
raginei din tinuturi pustii, care deosebeste calugaria apuseana,
nu-1 gasim aici. Atanase, urmand traditia legislatiei lui Iustinian,
intemeiaza pentru oaspetii simpli ai colibelor fara nici o gospodh-
rie gasiti de dansul (3), chinovii, manastiri cu gospodaria Studi-
tilor, ascetii traind pe langh ele i independenti de ele. Deal o
manastire part& numele Sfantului Sava, aparatorul focos al vietii
izolate, nu traia aici spirittri puatnicului palestinian. Manastiri1e-0
aveau legaturile cu locuitorii temporari ai muntelui, Vlahii cu tur-
mele, vânzatori de branza valahica», din cari facusera cvecini, dupa
moda bizantina, «dulopareci» ai lor (4), dupa ce, In cele dintai tim-
purl, calugarii abia erau ingaduiti a sta de raul lor, oaspeti mai
vechi ai peninsulei (5), si dupa ce fetele lor, imbracate ca tineri
pastori, turburasera si mangaiasera adesea chiliile parintilor(6). Erau
ei numai pastori sau se adaogea i un caracter national ? Vecina-
tatea Tesaliei aromanesti, nevoia pentru Aromanii transhumanti de
a-fi gasi pentru o parte din an un teren muntos in apropiere, in-
latura indoelile cu privire la nationalitatea lor; si din ce alt foam
ar fi putut veni acei Vlahi, pe o vreme cand Bulgarii erau urmariti
cu Inviersunare de revansa imperiala, pana la nimicire, i cand Grecii
din ora§e aveau de sigur alta grija decat a vinde branza caluga-.
rilor din Chalcidica? Gonirea Vlahilor cu vitele intampina impotri-
vire din partea calugarilor chiar sub Alexie Comnenul: ei petre-
(1) Meyer, /.'c., cap. I.
(2) Krumbacher, /. c., p. 677. e
(3) Vieata lui, in Gedeon, /. c., p. 96.
(4) Meyer, 1. c.. p. 40 i nota 2.
(5) Gedeon, /. c., p. 82 (diploma lui Leon Filosoful).
(6) rbia., p. 100 O. urm.
www.dacoromanica.ro
4 N. IORGA 450
ceau, mAncau $i beau cu ciobanii M.i aveau de IndemAnA la toate (1).

SA amintim cá o istorie a mAnAstirii Esfigmenu, dupá izvoare vechi,
cuprinde intre cei dintâi siha$tri de pe muntele Samaria, nu numai
Greci, SAHA i Ru$i, dar i Vlahi (2).
Un lucru deosebe$te de sigur pe ace$ti noi cAlugAri. Ei nu-$i

apartin lor $i nu apartin nici Patriarhiilui, impotriva cAruia se ridic&
nu numai odatk. izbutind a-1 'scoate din rosturile lor (3). Atanasie
a venit aducAnd cu el un 6t6M.ov 6otatXtx6v, o carte impArAteascA ;
protosul, capetenia Muntelui, ales de frati, e intärit de ImpArat;
ba Atanasie se gAndise a lAsA pe Imparat ca epitrop (4). Nici o
jurisdictie episcopal& nu stApAne$te Atosul; neln4emnatu1 ierarh de
Hierissos intervine, pentru hirotonii, numai dup& cererea acestui
uprotos», in legAturi directe si stranse cu guvernul imperial. Imp&-
ratii sunt ctitori de cladiri (5) ; un turn al Lavrei e Mout de
Tzimiskes Insus (6). Phokas (Muse dela amAndoi i cutii de
moa$te (7) un metoh In Salonic; o altA donatie imperial& adause
insula Sf. Eustratie (8). Pantokratorul are de ctitori pe cei doi
Comneni, Alexie i Joan, cari se luptar& In Asia cu Turcii (9);
bang& ImpAratul Alexie Comnenul state& Simion dela Xenofontul
Athosului (10). SA ne gAndim la pretentiile unui Mihail Kerulla-
rios, unui Photios, In veacul al XI-lea, la teoria, pe care am
semnalat-o i aiureateorie influentatA de ideile apusene cari du-
ceau la Papalitatea imperialist& a lui Grigorie al VII-lea , care
fAcea din Patriarh izvorul Intregii autoritati, antecesorul i supe-
,
(1) Meyer, 1. c., p. 163.

(2) Gedeon, 1. c., p. 315.
(3) Meyer, 1. c., p. 39 si urm.
(4) Meyer, 1. c., p. 125. Fu Moat un mirean, patriciul Nichifor.
(5) Ibid., p. 41 si urm. Cf. In qpitaculp impArbteso al lui Alexie Comnenul dare
Patriarhul Nicolae, Gedeon, 1. c., p. 103: TO "ATtov "Opog, tit bnoxeip.evoy 1 at 'gouda,
&M.& blcb Taw 6exatVwv v.cd p.Ovcov =at StaBoxilv aealsoC6p.eyov. V. §i Tipicul lui Atanasie,
ibid., p. 245 si urm., mai ales p. 251 si urm.: assieprhv elyca r.cd Gc6Toaianotoy, xat& Tip/
41p.etipay (a Imparatului) odirtly ¶ Itca acektgcy.
Tipicurile se dau din Constantinopol, de un Phokas, de un Vasile, de un Constantin
Monomahul.
(6) Gedeon, 1. c., p. 159.
(7) Brockhaus, 1. c., pp. 45-6.
(8) Gedeon, 1. c., p. 161.
(9) V. a mea Geschichie des osmanischen Reiches, I. Copt Gedeon, ei ar fi trilit in
veacul al XIV-lea (p. 183). 1
(10) Gedeon, 1. c., p. 200.
www.dacoromanica.ro
451 MUNTELE ATHOS IN LEGATURX CU TERME NOASTRE. 5
riorul in esenta al Basileus-ului, i vom intelege nevoia pe care o

sirntiau acesti Imparati dintr'o 'epoca, de avant, de cuceriri la Du-
nare, de cruciate In Siria, de eombatere a Musulmanilor i bogo-
mililor, de a-si avea militia lor religioasa, In sensul dreptului lui
Iustinian si In directia intereselor puterii civile.
Dar In curand Athosul pierdir caracterul unei fundatiuni impe-
riale, datorite unui duhovnic al Curtii i primind indrumari dela
birourile Statului. Intre cele mai vechi manastiri, e cea a ruseasca
Rhossikon (carti rusesti, pomenite Inca dela 1143 la Xylurgos) (1).
Inainte de conversiunea politica, integrala, a natiei subt urmasul
lui Sviatoslav, cel izgonit de Bizantini din Silistra, subt Vladimir,
se stransesera aici Rusi, poate din prinsii de rasboiu ai lui Tzimiske,
din crestinii cari nu voira sa-si urmeze cneazul In retragerea lui.
Era cel dintaiu element strain de Imperiu care-si face& un cuib
la Athos. Noii convertiti pornira indatä sa faca proselitism aiurea
pentru parásirea vietii de lume, plina de pacate. Se asigura c un
Rus patrunse In Serbia la o suta, de ani dupa descalecarea la Athos
a lui Atanasie i determina vocatia calugareasea a lui Ratco, fiul
Marelui Jupan si organizatorului sarbesc Stefan Nemania (2). El fugi
dela Curte i, ajuns la limanul mantuirii, lua numele Sfantului Sava
din Palestina: de atunci n'a mai parasit manastirea, de limbei gre-
ceascd, Vatopedi ((camp de spini»), unde se aseza intre ceilalti ur-
1 masi ai lui Atanasie, facandu-si mai tarziu i sihastria, eu chilie,
si biserica Sf. Sava, langá Karies («Nucet»j), Orahovita Sarbilor,
centrul, dela inceput, al Sfantului Munte (3). La 1197, si tatal sáu
ii urma acolo, dupa ce, calugarit de episcopul sciu, el petrecuse
un timp in ctitoria sa dela Studenita. Femeile nefiind ingaduite
la Athos, sotia lui Nemania, Ana, ramase calugarita In Serbia In-
sas (4).
Acuma se intemeia la Athos si mandstirea Sdrbilor, Chilandarul,
Chelandarul (XiXt Inseamna tipar; deci: locul pescuirii tiparilor). Ea
nu insemna totus o asezare nationala cu caracter politic: nu numai
pentru a avea locul, pe parnantul Imperiului, i o posesiune
dincolo de granitile sarbesti, langa Prizren, dar i pentru a se recu-
(1) Acta Rossici monasterii, p. 50; Gedeon, 1. c., p. 339; Meyer, 1. c , p. 92, nota 6.
(2) Jirdek, Geschichte der Serben, I, Gotha 1911, p. 276.
(3) Meyer, 1. c. p. 185.Lui i tattilui It se atribue fundatia a sase sohituri; Gedeon,
1. c., p. 167.
(4) Jirdek, Geschichte der Serben, I, p. 277; Brookhaus, 1. c., pp. 234-5.
www.dacoromanica.ro
6 N. IORGA 452
noaste acestei ctitorii caracterul de umanástire Imparateasca»

i
trebui o diploma dela Alexie al III-lea Angelos(1). Urmasii lui
Nemania pan& la 1300 fácur5, i innoira, biserica iadausele ei (2).
Patru ani dupa moartea batranului Jupan, Latinii se asezau In
Constantinopol, dar Peninsula Chalcidica nu atArna% de acum Inainte
de noul Imparat, ci de alt potentat latin, de regele italian din Sa-
Ionic, care Ingadul baronilor i episcopilor sai a-si cladi castelul
In fata zidurilor bizantine ale manastirilor de o intransigent& orto-
doxie cari trebuiau sa plateasca dajdi neobisnuite. Pe cand epis-
copul catolic de Samaria, zisa i Sebastia, exercita drepturi episco-
pale la Athos(3), pe cand calugarii intransigenti aveau sa sufere
prigoniri i Inchisori dela comandantul garnizoanei france, ca acel
Macarie din «Muntele cel Bun» (Kalorites), care-si planse in ver-
suri suferintile (4), Papa Isi insusi drepturi de ocrotire si de con-
trol asupra comunitatii, ingaduind, In adevar, fratilor, la 1208, sh
nu atarne de acel episcop, ci, asa cum cerusera ei, numai de Impa-
rat, fie si de cel latin, eretic (5). In sfarsit, la 1210, dupa o nou'a hota-
rire pontificalä, o garnizona latina fu aseiata In castel de Imparatul
Henric, subt un sef care atarna, feudal de Salonic (6). La urma
Athosul pare a fi scapat insa si de aceasta(7), cum scapa de uzur-
papa Catalanului Berenguer d'Entenea (8). Apoi, dupa ce, in aceste
regiuni, find infranti «ImperialiiD greci din Epir, puterea treat
asupra Tarului din Tarnova, loan Asan, se Imam& suprematia Mitro-
politul bulgar din Salonic(9), se dada de calugari o luptá invin-
gatoare impotriva acestuia, lupta in care iaräs nu era vorba de
bulgarism i grecismnici In Chilandar nu se 'Astra de sigur cul-
(1) Publican.' in aTrudiD ale Academiei din Chiev, Iunie 1871. Cf. Petit, in adausul la
BuCwavii xp6vme, XVII (1911); D. N. Anastasievici, In roar din Belgrad, XCII (342). 1913,
p, 99 si urm. A ctul sarbese al lui 'Nemstiia, In Miklosich, Monurnenta Serbica, p. 4-6.
(2) Jireek, 1. c.
(3) Gerland, Geschichte des lateinischen. Kaiserreiches von Konstantinopel, I, Homburg
v. d. Höhe'1905, p. 98 si nota 4, p. 149 si urm.
(4) N. Bithescu, Deux pates byzantins inédits du XIII-, siecle, Bucuresti 1913, duph
lucrbri grecesti recente asupra Athosului (Gherasim Smyrnakes, T Aycov Tipoc, Atena
1903 si Cosma Vlachos, H Xepa691coc ToS &riot) apes; 'AOcu).
(5) Gedeon, 1. c., pp. 177-8. Cf. Meyer, 1. c., p. 50 si n. 1.
(6) Gerland, 1. c. Cf. si ibid., pp. 194, 205.
(7) ibid., p. 240.
(8) Cronica lui Ramon Muntaner.
(9) Meyer, 1. c., p. 187 si urm.
www.dacoromanica.ro
S.
453 MUNTELE ATMOS IN LEGATURA CU TERME NOASTRE. 7
tura slava,-:--cuni nu fusese vorba Inainte de bizantinism i lati-

nism, ci de independent& monahala qi de cotropire episcopala(1).
Paleologii adusera cu ei, nu numai trecatoare incercari de Unire
cu Roma, deci pedepsirea Athonitilor intransigenti cari le gateau in
cale(2), ci i legatura cea mai strans& cu Patriarhia, care, in adevar,
timp de aproape dou5, sute de ani, cuceri necontenit pentru folosul
prestigiul Imperiului(3). Dela inceput, dupä prada aventurierilor
catalani(4), Athosul fu sacrificat; actul dela 1312 11 supune auto-
ritatii «Bisericii celei Marin.
. In acest timp Ins& Muntele Stant capata o insemnatate literará
F,dartistic& pe care n'o avuse pana atunci. Aici a trait sfantul
calugar Petru. Vieata-i fu scrisa de marele reprezentant al doc-
trinei mistice, hesychste, care da atunci lupta ei hotaratoare, Gri-
gorie Pa lamas, care, el insus, ucenic al Hagioritului Teolept (5),
ii petreca vieata intre parinti. Intreaga poporatie monahica lu&
partea lui impotriva lui Nichifor Gregoras, i aici alcatui iero-
monahul Constantin lucrarea sa impotriva ascrisului mincinos»
.
(q.auaoXoyi.v.) al lui Gregoras(6). Marcu, egumenul din Lavra, se in-

seamna si el Intro polemistii acestui timp iritat (7). Du§man al latini-
zantilor Varlaam i Akindynos, Insus Imparatul uzurpator loan al
VI-lea Cantacuzino10 petrecii o parte din ultimii ani la Athos, ca monahul
Ioasaf Christodulos, «robul lui Dumnezeu», scriind impotriva Musul-
manilor si a Evreilor. Patriarhul säu (dela 1353; restabilit In 1364;
retras in 1375;+1379), Filoteiu, zis Kokkinos, yenta si el, en 0
Isidor i Inaintwl, dela inceputul veacului, Atanasie, dela Athos,
de0 era un convins Palamit(8). Se adaugi i o subtila disputa de
cult Intro calugari (9).
(1) Dept Hopf, Griechenland int Mittelolter, I, rezumAt ibid., pp. 62-3. In milnAstirea
-Philotheu erau Bulgari: nu farii opozitie o elenizeazb apoi Sf. Dionisie (Gedeon, 1. c.,
p. 61).
(2) Bbnescu, 1. c., p. 6; Gedeon, 1. c., p. 136* urm.Asupra caracterului exagerat al
povestirilor, Millet, 1. c., p. 75.E interesant ea la 1278 gásim un episcop de Karyes
(Krip6ue; Papadopulos Kerameus, 'Ispocc)up.vccril BeatoA1m, IV, p. 382, no. 59.
(3) 0 icoan'a dela sotia lui Mihail, Teodora; altele dela fiul ei Andronic; Millet, Par-
goire, Petit, Inscriptions chrétiennes du Mont Athos, I, Paris 1904, no. 359.
(4) Migne, Patrologia graeca, CXLV, p. 444.
(5) Gedeon,-/. c., p., 207.
(6) Krumbacher, 1. c., p. 103 si urm.
(7) Ibid.,- p. 106.
' (8) Ibid., pp. 107-8.
(9) Gedeon, 1. c., pp. 147-8.
www.dacoromanica.ro
8 N. IORGA 454
In aceste certe, in can Sarbii avurà un rol special (1), protul

Athosultii I§i pierdb locul, fiind scos de Patriarh (2). Dup& ce, pe
la 1320, Sarbii zugrAviserA din nou Vatopedul (3), dup& ce. Stefan
Uro§ intärise, la 1343, privilegiile Hilandarului (4), Stefan Du§an
Tarul sarbesc, nu apArn, pe atunci, prin 1345-7, la Athos, unde
dArui, la Philotheu, lemnul crucii, ca inoitor al timpurilor cand dbi
printi sarbe§ti stäteau in chiliile muntelui, ci ca urma§ al stapanito-
rilor Macedoniei §i Salonicului, ca reprezentant §i el al neaparatei
protectii imperiale. Acesta e sensul vizitei pe care o faca el, Im-
preun& cu sopa sa, dupá Incoronarea ca Tar, In 1347 (5).
Dupa moartea lui Dusan Inch, Biserica sarbeascá era sá se Intoardt,
prin Despotul Uglie§a, chruia i se atribue cládirea laca§ului Simo-
petrei (6), la Patriarhie, de care se desracuse. Ca o urmare, Cons-
tantinopolea bisericeasca% supuse iarA§, la 1368, Sfantul Munte
episcopului din Hierissos. Däruindu-i in acela§ timp metoa§e cons-
tantinopolitane, ca in 1367, subt Patriarhul Filoteiu (7), apoi la
1375-8 (8), inlocuind la Ivir calugarii asiatici cu greci (9), se lucra
astfel la confundarea acestei organizatii separatiste In vieata gene-
ral& a Bisericii celei Mari. Totus la 1380=5 §i Trapezuntul auta
salt sucursala monastic& la Athos: Imparatul Alexie, Comnenul
aib&
de acolo, ajut& pe un calugár din Castoria a cladi manastirea acestuia,
«a lui Dionisien (10) si fratele acelui calugar ajunse Mitropolit de Tra-
pezunt (11); se pastreazá Inca actul fundatiei, din 1374 (12). Dar Sarbii
pastrara Inca in mânástiri un mare rost, care era sbcotit primejdios
p5,n4 pe la 1370 (13): in 1369 «Impáratul Serbiei §i Romaniei D Uglie§a,
(1) Miklosich i Muller, 1. c., I, p. 296 si urm. f

(2) Brockhaus, F. c., p. 25.
(3) Gedeon, I. c., p. 179. i ImpAratul Andronic cel Biitran Meuse danii, la 1319 (ibid).
(4) Ibid., p . 147.
(5) Cf. ibid, p. 201; Jireeek, Gesch. der Serben, I, pp. 388-9, dupa Florinschi, Pa-
miatnic i V ieata lui Isaia, in Glasnic, LVI, pe 1884; Millet, Pargoire, Petit, F. c., no. 299.
(6) Gedeon, 1. c., p. 91.
(7) Ibid., p. 161.
(8) Jireeek, Gesch. der Serben, I, p. 439.
(9) Cf. Gedeon, F. c., p. 171. Intre 1350 si 1364; Miklosich i Muller, I, Acta et diplomata
graeca, I, pp. 277-8.
(10) Gedeon, F. c., pp. 180-1.
(11) Ibid., p. 202. Pentru asb, zisa Evanghelie a lui Alexie la Pantokrator, Brockhaus,
F. c., p. 236, nota 4.
(12) Ibid., p. 237.
(13) Ph. Meyer, 1. c., p. 55
www.dacoromanica.ro
455 MUNTELE ATHOS IN LEGATURA CU TERME NOASTRE. 0
ctitor la paraclisul Anarghirilor dela Vatoped (inscriptie greaca) (1),

apoi la Simopetra (1364 ?) (2), (Muse posesiuni Cutlumuzului (3).
Fiica Cezarului Voihna, calugarita ca Eufemia, Moen., in 1399, da-
ruri la Chilandar (4). Cat priveste pe Bulgari, la 1342 Tarul eel tartar
Alexandru ar fi Mout danii Zographului, insistand asupra faptului
c5, Athosul era al mai multor limbi: Greci, Bulgari, Sarbi, Rusi,
Iviri (5). ,
Am aratat aiurea (6) ca shisma patriarhala sarbeasca fusese inlatu-

rata, in ce priveste regiunile macedonene, de catre acela§ loan Uglie§a,
stapanitorul de fapt al acestor tinuturi. Serbia de Nord, de catre
Morava §i Dunare, ramase ins& subt afurisenia Bisericii celei Mari
din Constantinopol. Pentru a cf liberà, dupa noua organizare a
acestei laturi subt cneazul, contele» Lazar din partile Rudnicului,
trebuia o mijlocire. i ea nu putea sa vie de nicairi cu mai multa
c.-;mpetinta §i trecere dealt dela acest Munte Slant, unde Chilandarul
era plin de calugari sarbi, cari, pornind de acolo, strabateau pentru
eleimosina intreg teritoriul natiunii lor, ca predicatori ai «vietii
curate» In pustiu §i unde, pe de alta parte, domnia, in mama
epoca, eel mai desavar§it respect fat& de unitatea ortodoxa, repro-
zentata de vechea Patriarhie a toata lUmea.
Intre calugarii ace§tia de limba slavona, era un Isaia, a arui
vieata a fost scrisa ca a unui sfant (7), un Partenie, pe care nu-I
cunoa§tem altfel §i un al treilea Invatat ieromonah, §tiutor de gre-
ce§te ca §i de slavone§te, scriitor §i cuvantator in arnandoua lirn-
bile, caligraf desavax§it, Nicodirn. Ruda cu Lazar, ca unul ce se
nascuse la Castoria (8), dintr'o mama sarba tatal sa",u find Grec,
dar nu dela acesta-§i lua Indreptarea, acest calugar venise mai
(1) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 105.
(2) Ibid., n-ele 625, 527; Smyrnakis, p. 93 si urm. Cf. ibid., p. 492.
(3) Smyrnakis, 1. c., p. 518; Gedeon, 1. c., p. 182. Ana Paleologa face dar Ivirului o
Psaltire (Brockhaus, 1. c., p. 236).
(4) Smyrnakis, 1. c., p.488.
(5) Actul, la 1346, dupA Sreznevschi, CBttuill Ii 33IMISTRII, in Siren, Bpeua ii aniaith.
nary. EBTIBIIIII, Petersburg 1898, pp. 55-6; $tefulescu, Tismana, ed. a 2-a, p. 31 si urm.
Gradatia natiilor si In genere tendinta nationals Imi par suspects.
(6) Aceste Anale pe 1912, p. 400.
(7) Rubarac, In Archie fur slavische Philologie, XI, p. 354 si urm.
(8) Dupii altii la Prilep; Hasdeu, Istoria critica,I, ed. a 2-a, p. 141 si nota 15,
www.dacoromanica.ro
10 N. IORGA " 456
de mult la Athos, se asezase In manastirea Chilandarului, ajunsese

egumen acolo, pentru ea, mai thrziu, s& fie si protos al Stantului
Munte (1). Intovarasit si de trei demnitari dela Curtea Craiului sau,
el merse la Tarigrad si isprAvi iute opera de pace, intorcandu-se.
apoi intro SArbi pentru a le aduce la cunostinta cä blástámul de
deasupra capetelor lor s'a ridicat.
Vieata Sfantului asigura eä era vorba ea mijlocitorul sa fie ras-
plata prin ridicarea la demnitatea bisericeascA cea mai 'Malta in
neamul sau, aceea de Patriarh la Pee sau Ipec. 0 nebiruita aple-
care catre singuratate II fácia. Ins& a se Indeparta, si el isi gasi
adhpostul in Craina, care pe vremea aceea nu asculta de La-
zar, ci de Tarul bulgaresc al Vidinului, Sracimir (2). Motive po-
litice s'au amestecat de sigur in aceasta hotárIre, dar nu le putem
lámuri.
Dupa' datina Athosului, el inalta aici douä mamástiri, de o vieata
nouS, aspra si harnica: limba era cea slavona, a fratilor, directia
cea greceasca, a Bisericii celei Mari. Una din ele are drept ctitor
pe un «beg» Radu, In care s'a vazut unul din fiii lui Alexandru
Voda Munteanul i urmasul lui Vlaicu, care, ayand legaturi si In
_ Vidin, al carui Tar li era si cumnat, ajunse eel mai calduros ocro-
titor al bunului sihastru. Când, pe pArna.ntul acestuia, venind dela
Cladova, el 'halt& rnânsastioara dela Vod4a, cu hramul patronului
ascetilor, Antonie, apoi, In muntii Gorjului, aceea dela Tismana,
inchinatà Maicei Domnului, patrona Stantului Munte, fara a mai
vorbi de ctitoria, nesigura, dela Gura-Motrului (3) si de cea, pro-
babila, a Prislopului hategan, pe locuri ce se tineau poate de Tara-
Rorn&neasca, nu e de nevoie sä mai Intrebárn ce regula monastic&
introduce& acolo. Astfel Vladislav fu pentru aceasta tarzie inflorire .
nouh a calugariei athonice ceeace fusese pentru cea din tai sadire
a ei un Nichifor Phokas. Ca si acesta, el d'adil manastirii sale dela
Vod4asi tot as& Mai i fratele shu Radu pentru Tismana=, ridi-
cat& prin osardia Sfantului, urmAtor dupa patru veacuri al lui
Atanasid Trapezuntinul, odajdii si odoare, vami dunarene, dela Or-
soya bAnAtean& la Rahova Bulgarilor, vii i bälti de peste, bran*
gram, ceara, miere, postavuri i IncAltarninte pentru frati. Tot dupa
(1) Vieata lui, tipArit5 la Minnie In 1763, refileut5 de duhovnicul tefan dela Tismana
In 1839 (Vieata prea-cuviosulai parintelai nostra Nicodim, ed. Iosif Bobulesou, Bucu-
reqti 1883). Cf. Cd.ldtoriile Patriarhului Macarie de Antiohia, trad. Emilia Cioran, p. 179.
(2) Ruvarao, 1. c.
(3) La tefan ieromonalml, 1. c., pp. 38-9. t,,
www.dacoromanica.ro
457 . MUNTELE ATHOS IN LEGATURA CU TERME NOASTEE. 11
tipicurile dela Sfantul Munte, intemeietorul avea dreptul a-si numi

urmasul. i aici, jurisdictia episcopalk ca i drepturile feudale ale
nobililor din vecinatate, se Inlaturau cu totul. In sfarsit, precum la
Athos Lavra i manastirile Monte dela dansa de Atanasie alcaluiau
un singur corp ca organizatie, ca norme si supraveghere, astfel
aici Vodita i TismanaIn Moldova, pe urma, Neamtul i Secul
ramaneau de o potriva sub carja egumenului Intemeietor si a ur-
masului hotarit de dânsul. Prin aceasta se In temeia o noir& vieata
monahalk cum n'o avusera si nu puteau s'o aibá vechile lacasuri
puse subt obladuire de Mittopoliti i episcopi.
Dar introducerea spiritul atanasian in Tara-Româneasca, tocrnai
in momentul Mild ea 10 chuM o organizare bisericeasck ava i o
alta urmare, mult mai Insemnatá. Orice caracter vor fi avut ma-
nastirile de pana atuncide cari vor fi fost, caci vorba «calugár»
ca i vorba «manAstire» sunt In legatura cu alte faze din desvol-
tarea limbii Mitropolia Intemeiatä de Alexandru Voda pentru
Iachint de Vicina, stramutat de pe malul drept, dobrogean, al Du-
narii, era greceasoa, prin legaturile sale ierarhice, ca i prin per-
soana 'alas a fundatorului. Grec a fost i cel dintaiu urmas al
acestuia, Constantinopolitanul Daniil Kritopulos(1). Greceste s'a cetit
in Mitropolia din Arges pana la o data poate destul de tarzie, In
tot cursul epocei In care nu gasim documente slavone. Daa
Vladislav d un act slavon lui Nicodim, cuprinzand privilegiile
Voditei, acest act e singurul de acest fel care s'a gasit pan& acum.
Dar, vieata de manastire fiind, dupe& normele Sfantului Munte,
ea totul ferita de orice arnestec episcopal, aceasta cultura sla-
yowl s'a putut padre& qi, deoarece ea se puteet hrani i %WWI
din vecinatatea Tinuturilor slave, ceeace pentru cultura gre-
cease& era cu neputinfei, inca de pe vremea lui Mircea fiul lui
Radu, si el un ocrotitor al lui Nicodim, slavismul biruise, ca
limba a Bisericii si ca limbei oficiald a Statului, trecand aproape
in acelas timp in Moldova, unde, %mai dela inceput, recunosedad
mai pufin drepturile ierarhice ale Constantinopolei, se duse o
lupta inviersunata impotriva stabilirii influenfei carturaresti a
Grecilor.
Manastirile lui Nicodim infatisau intru toate modelele dela Sfantul

Munte: ziduri Inalte de incunjurare, chilii sApate In ele, °atoll-
.
_
(1) V. aceste Anale pe 1911, p. 388 i urea.
www.dacoromanica.ro
12 N. IORGA 458
conul» la mijloc, in chip de cruce, cu ramurile laterale rotunzite

in forma de abside pentru strane, cupola sprijinita printr'un sistem
arhitectonic particular, baptisteriu, schituri laturalnice §i chilii pier-
dute prin paduci. Astfel de acum inainte normele de artei ale
Athosului, cari veniau din Asia, unde Georgia le-a pcistrat,
si nu din Serbia veacului al X-lea, a ccirei culturd nici nu,
existd, au capeitat la noi stdpdnirea lor deplind, excluzivei.
Intemeierea de manastiri urma §i mai departe in Principatul mun-
tean, fiecare Domn, ba chiar fiecare boier bogat avand mandria de
a fi intemeiat un nou Meas. Despre una din ctitoriile urmatoare,
Cozia, a lui Mircea, tim, dupa o legends& ardeleana, care nu e decat
punerea in versuri a Vietii primitive a lui Nicodim, *, cum se
'Astra la Prislop (1), ca. a fost sfintita tot de Nicodim, cum e poate
cazul §i cu vecina manastire a Cotmenei din Arge i cu Strugalea
pomenità tot de Mircea 1ntr'o carte de scutire(2). Dar ele nu mai
faceau parte din organizatia atanasiana a Sfantului. Cand, la 1406,
in calea spre Severin, Mircea se opre§te la Tismana, el are cu sine
pe uegumenii manastire0i» (3), mai Multi, nu unul singur.
Prin aceasta introducere a caracterului athonic se pastrase ca-
racterul de internationalitate, care deosebe0e dela inceput aserne-
nea fundatii. In pomelnic apar lângá Vladislav, langa Radu al
carui privilegiu nu s'a pastrat,langa Dan fiul acestuia (16 Iunie
1387), Fang& Mircea i eel de-al doilea Dan, langa Vlad Dracul,
ei binefacatori straini, intregul §ir de crai §i despoti sarbi: §i La-
zar, i tefan al carui document 11 avem (4), i Banul severi-
nean Lucaciu, pe care-1 credm Ungur(5), i stapanitorii Ungariei:.
Sigismund Imparatul, la 14 Julie 1418, 29 Septemvrie i la 20 Octom-
vrie 1420 0 28 Octomvrie 1429, un ctitor de alta lege al laca§urilor
«celor ce vietuesc in tara Ungrovlahiei, carea este Basarabia» (6),
(1) Buciumul, 1863, p. 12; Hasdeu, Istoria crilicd, I, ed. a 2-a, p. 139; cf. Jacob Radu,
Istoria vicariatului Hafegului, Lugoj 1913. (Mutters slave despre el, Hasdeu, 1. c.,
p. 145. .
(2) Hasdeu, Arhiva %gavial, II, 97-8.

(3) Ibid., p. 98.
(4) ibid., p. 17 si urm.
(5) In privilegiul lui Dan al II-lea.
(6) Venelin, Bnaxo-Boarapeton racemes, la aceste date; tefulescu, 1. c,, pp. 156 60; of.
doe. 245/XI al Ao. Rom.
www.dacoromanica.ro
459 !AUNT= ATMS IN LEGATtRA. CU TERME IstOASTILV. 13
loan Hunyady, la 20 Octomvrie 1444 (egumen find acuma, dupa

Agafton, Gherasim) (1), in calitate de suzerani i ai Terii-Roma-
nesti si ai Serbiei.
Aceasta stare de lucruri tinir pan& dui:A 1453, cand, In urma
cuceririi Constantinopolei de Turci, legaturile cu Biserica cea Mare
se facura din cele mai stranse. Fara a se incerca din nou greci-
zarea organizatiei bisericesti muntene, slavizata cu des'avarsire si
pentru multá vreme, autonornia athonica a manastirilor unite Vodita
Tismana inceta. Si, cand, ceva mai thrziu, Patriarhul Nifon, fost
sef al aceleias Mari Biserici, veni, chemat de Radu eel Mare, spre
a desávarsi rosturile ierarhice ale Mitropoliei Ungrovlahiei, din
aceasta, desavarsita, scutire rnanästireasch, neatarnatA de vladici si
boieri, nu rarnäsese macar o parere de rau.
In ce priveste Moldova, regimul athonic fu de i o mai scurta.
durata. El nu cuprinse mai mult decal Neamtul i Bistrita, dar,
cand ele fura 1nnoite din piatra de Alexandru cel Bun, Iosif, Mitro-
politul pe care-1 voise 0-1 puta impune acesta, intr.& in ele in ca-
litate de ctitor, reunindu-le, desi episcop, sub carmuirea lui si a
lui Dometian, «poPan numit de darisul (2), intocmai precum, contra
episcopilor, Nicodim reunise sub carmuirea lui Vodita i Tismana.
Apoi, prin aceasta, ele ramasera in seama Mitropolitilor Moldovei.
I) I r
M. 1 r I
Inca din vremea lui Vladislav, al treilea Mitropolit muntean,

Chariton, era, In retragerea sa, protos athonic, petrecand mai multa
vreme intr'o manastire care nu e numitä, dar pe care o putem
gaol dupa daniile ce au Mout mai tarziu Domnii nostri manastirii
lui Charitonn : e Cutlumuzul (3). Prin el Intaiu, cum se va vedea si
mai departe, s'au stabilit legáturi directe intre Principatul muntean
incepator i obstea, pe atunci infloritoare, a Athosului, pe care o re-
prezenta la noi o intreaga vieata, monahala autonomä.
La manAstirea Lavrei se pastreaza Inca o icoana, de sigur una
din cele mai vechi lucrate la noi, care poarta, in maiuscule, ur-
matoarea inscriptie greaca:
t Ift.)&vv% BXonPacadc6oc Mir; Bos66Scg, v Xptcycc) Chip ma.* Atleivrw xi
cckoxpauty 'ma'am; Orirxpo6Accxfac.
(1) Venelin, 1. c.; tefulescu, 1. c., p. 162 I urm.
(2) Hisdeu, Arhiva ideated, It, pp. 140-1: notion cwr tvi.i P.,1,1,1,14'11,CTEMl111
(3) liturmuzaki, XIX, p. 10 0 urm.
olo
www.dacoromanica.ro
14 N. IORGA 460
t 'Avvcc ebas6screiril Meran Boe66Scacc, gv Xptatti) Trp eigi 'ICU:Mt xi cent,

xporrtiycaex itdcang 06yxpo6Xaxfocç.
'AyclOt 4u 6ptiet, aixpuoc, nfroasuxt ai %qua atoppocsóvnv (1).
Adiea:
4 Io Vladislav, Mare le Voevod, in Hristos Dumnezeu Domn si de
sine stApanitor a toatä Ungrovlahia.
Ana, prea-cucernica Mare-Voevodeask in Hristos Durnnezeu
-1-
credincioasA si de sine stapanitoare a toatA Ungrovlahia.

Sufletul bun izvorAste lacrAmi,iar rugAciunea castigaintelepciune(2).
Sö adAogirn la aceasta faptul cA odinioarA arcada de capetenie
a Lavrei era mai Malta, decat celelalte dolt& purta, sApat la i
extremitatea coperisului de plumb, numele Voevodului muntean

Vladislavn (3). Inscriptia privitoare la Vladislav formeath No. 334
din colectia publican, de Millet, Pargoire si Petit. Ea s'ar aplica la
Vladislav eel nou, al III-lea. Barschi, cunoscutul dilator rus, care
a pastrat multe stiri despre trecutul Athosului, o d astfel:
BX(xEcaMo; TcaouX 'lia Began 06yypo6Xaxin xaci ao7oxperciop Tanta:ow,
Itow AX8'.
Ceeace trebue refacut asa, IniAturand greselile lui Barschi si
ale Innoitorului inScriptiei;_
'I613XaStaXcio; Taos). Boe6daccg 06y1po6.cxxicq xai ockoxpiteop foot Tolicc(wv),
iron AX8-% (lo Vladislav fiul lui Radu Voevod al Ungrovlahiei si de sine stti-
panitor; 7034).
De care Vladislav e vorba de fapt in ce price* icoana? De

Vlaicu sau de cel care; in mai modeste ImprejurAri i cu perspective
politice mai reduse, a domnit in cea dintai jumAtate a veacului
al XVI-lea ?
Vladislav I-iu sau Vlaicu (Layko) poartA intr'un act slavon (4)
(1) Pentru o abtoxpcycopixt frioopivl 'Avva, care aril mama Sf. Sava, v. Smyrnakis,
1. c., p. 489.
(2) T. Burada, In Revista pentru istorie, arheologie i filologie, III, pp. 76-7; Millet,
Pargoire, Petit, 1. c., no. 361; Smyrnakis, 1. c., p. 387.
(3) «L'arcade centrale était plus haute que les deux autres et portait, grave a l'extre-
mite de la toiture de plomb, le nom du Voevode valaque Vladislav 0; Millet, in Bulletin
de correspondance helldnique, 1. c., pp. 88-9.
(41 i in tefuleseu, Tismana, ed. a 2-a, pp. 48-9. , .
www.dacoromanica.ro
461 ISIUNTtLt ATHOS IN LEGATIIIII CU TER/LE NOASTRE. 15
titlul de «In Hristos Dumnezeu bine-credincios (sAtirowipnin) Voevod,

cu mila lui Dumnezeu Domn a toata Ungrovlahia (erpostta)(iu). In
actele latine, scrise pentru Ungaria, el apare numai ca aVoevod
muntean» (Vayvoda transalpinus), cu voia lui Dumnezeu si a
Martel Sale Regelui». Dar, pentru Rásáriteni, i lath säu Alexandru
fusese «Mare Voevod i Domn a toata, Ungrovlahian (1). Si ca
«Mare Voevod» apare i Vladislav In corespondenta lui cu Pa-
triarhia (2). Ca «autocrat» si autocratà» (c4timpritthp-tcci.) ai Mol-
dovei se socot, chteva, decenii mai Amin, Alexandru eel Bun si sotia
lui, Marina(3). Si, in sfarsit, numai in epoca de pang la 1380 in
Tara-Rornameasck limba greceasca se intrebuinteazk cum s'a väzut
si mai sus, In Biserick pe care n'o cucerise Inca slavismul.
Si Inca un argument se poate aduce. La Tismana s'a pastrat,
intr'o prelucrare thrzie, dela sfa,r0tul veacului al XVIII-lea, po-
melnicul de ctitori, care Incepe cu Vladislav I-iu. Ana Doamna se
intalneste la sfár0tul paginei inthia, i anume dupa, Craiul Lazar,
Stefan Lazarevici, despotul sarbesc, i Gheorghe Brancovici, ur-
masul lor, §i dupa Mircea, care e, de sigur, cel Batran; pe acea
foaie eel de-al treilea Vladislav nici nu e pomenit (4).
Iar acesta poarta in actele sale numai titlul de «Voevod i Domn
a Loath, tara Ungrovlahiei» (5). ,,
-
Lavra, in forma ei dela 1535 (6), aveit un fronton cu stMpi, un
fronton superior si trei turnuri, din rani unul In fund si douá- pe
laturi. Afará de pridvor, Vladislav n'a innoit de sigur nimic la
vechea zidire. Aceasta, datând in ce priveste cele dinttti elemente,
fundamentale, din vremea batranului ctitor al mânastirii si al intre-
gului Munte Slant, are o forma care nu samanh cu a marilor biserici
constantinopolitane (acestea din Athos avand numai 10-12, chiar 15
metri lungime). In cruce, ea a dat modelul pentru celelalte zidiri,
creandu-se un tip athonic pe care-1 gásim si in unele lacasuri mai
marunte din Bizant chiar. Unii istorici ai artei au vorbit de o ori-
gine sarbeasck absolut imposibila cum am spus-o i mai sus
t-,3 1, 1
(1) Hurmuzaki, XIX, p. 1 i urm.

(2) Ibid., p. 6 si urm.
(3) In aceste Anale pe 1913, Iorga, Patralarld lui Alexandru cel Bun.
(4) $tefulescu, 1. c., p. 174.
(5) $tefuleseu, Documente slavo-romdne relative la Gorj, Targu-Jiului 1908, p. 81.
$tefuleseu (Tismana, p. 84), li clá ea sotie pe Ana Doamna Met st crate izvorul.
(6) Millet, I. c., pp. 84-5, 88; Bruckhaus, 1. c., pp. 19, 21. . , . 1
www.dacoromanica.ro
16 N. IORGA 462
pe la anul cand nici nu flint& un Stat al Serbiei, sau de una geor-

giana. Aceasta din urma inseamna, numai atat, ca acest tip pentru bi-
sericile manastirilor, unde nu se puled asteptet public la slujbd, unde,
deci, ccilugdrii erau singuri intre ei, s'a raspandit in acele parti cau-
casiene mai mult decat aiurea (1). Mai departe, intrarea se face prin
rata numai prin abside, la Chilandar numai) (2). Galeriile pentru
catehumeni §i femei (cum sunt la noi la Strehaia §i la biserica dom-
neasca din Targovi§te) amândouh, in forma lor dela inceput, din
veacul al XVI-lea), lipsesc (3): Anafornita (prothesis) i diaconicul
se adauga deosebit la forma de trifoiu a corpului bisericii pri-
mitive (4).
De curand se lucrasera in acest stil Protaton, biserica din Ka-
ryes, datorita batranului Imparat Andronic, Vatopedul (1312), pa-
raclisul Sf. Nicolae dela Lavra (5). Asa a fost, de sigur, Vodita,
ft afet trebue set fi fost in forma originard Tismana. Astfel, prin
venirea lui Nicodim dela Athos, prin petrecerea la Athos ca ef
al intregii vieti monahale a Mitropolitului muntean Chariton, prin
darurile §i lucrarile lui Vladislav la bjserica Lavrei, Tara-Roma-
neasca i, dela dansa, Moldova capatara normele de cladire cari
se pastreaza, adaugite §i amestecate cu alte influente, locale sau
venite din Apus Ardealul, Polonia pan& la capatul unei des-
voltari arhitectonice demne de tot interesul.
Neaparat ca, tot din acest Athos, care prima obiecte de arta
dela Imparatii bizantini ai timpului gasim un potir dela Manuil
Paleologul (6) , se luará modèle pentru podoabele noualor cladiri
de piatra ce se ridicau. Intro aierul lui Nicodim, pastrat acum In
Muzeul dela Bucure0i (7), i acela pe care 1-au descoperit daunazi
(1) Se eiteazli: 0. Wulff, Die Koimesiskirche in Nicda, Strassburg 1903; Strzygowski,

Kleinasien, Leipzig 1903; Pulgher, Lei anciennes églises byzantines de Constantinople ;
Kanitz, Serbiens byzantinische Monumente; Grimm. Monuments d'archéologie byzantine
en Gdorgie et en Arnminie; MaTepiani no apxsoaorin 1iassa3a.
(2) Brockhaus, 1. c., p. 20.
(3) Ibid. La Protaton nu gasirn nici cupola (ea la Borzestii sau Reusenii lui Stefan
cel Mare;; ibid.
(4) Ibid., pp. 20-1. AO, la Catlumuz.
(5) Ibid., pp. 24-5, 57 i urm.
(6) Ibid., p. 48. Pentru leglturile lui Joan Paleologul en Muntele Athos, v. Gedeon,
1. c., p. 9. loan al VII-lea 1i face daruri; ibid., pp. 333-4.
(7) Reprodus In Sp. Ceglineanu, Muzeul National de antichitqi, obiecte bisericecti,
Bucuresti 1911. Cf. aceste Anale, XXXIV, p. 455. . .
www.dacoromanica.ro
463 MUNTELE ATHOS IN LEGXTURA CU TERME NOASTRE. 17
invatati francezi la Salonic (1), fixandu-1 in epoca ultimilor Pa leo-

logi, sunt vadite asamanari. Desi Athosul era pe atunci foarte
sarac in pictori, cad, daca lucrarile dela paraclisul Sfântului Ni-
colae s'au dovedit (2) a fi 'Acute de un Catalan din Teba numai
la 1560, (J)pá.yyo ô KritaXXci?o t 07i6cino VTIC BOtonfac (3) si
pictura, din 1423, dela biserica Sf. Gheorghe in mânastirea Sf.
Pavel e datorita unui Constantinopolitan, Andronic (4), o influenta
a putut sh vie si in aceasta privinta de acolo.
III.
A face danii la Athos ajunsese o datorie de evlavie pentru stä-

panitorii balcanici din acest timp, si nu numai pentru Greci, ca
Despotul Manuil Cantacuzino, al Moreii (5), ori Andronic Paleologul
din Salonic (6), ca sotia lui Manuil, flied a lui Dragas Sarbul, ori, in
sfarsit, «Ana Paleologa Cantacuzina Philanthropenan (7). Lazar, cnea-
zul Serbiei, pe care si pomelnicul dela Tismana i cel dela episcopia
Ramnicului(8), intemeiata cam in aceeas vrenle, II inseamna intre
ctitori, se gandi la Panteleimon, vechea manastire a «Rusilor» (9)..
El, «cneaz al Serbiei i Imparat al Greciei», e infatisat la paraclisul
«Zonei» (Braului Maicei Domnului) in genunchi, oferind darul s'au
Precistei (10). Mai tarziu, tefan Despotul, vasalul lui Baiezid Ful-
gerul, acelas tefan care a inchinat mosii manastirilor lui Ni-
codim, darueste Vatopedului, uncle se aseza atunci (1426)- si
usa de marmura a pridvorului (11), o cutie de moaste, si in nu-
(1) Bulletin de correspondance hellenique, 1905, p. 259 qi urm.: Le Tourneau qi Millet,
Un chef-d'ccaure de la broderie byzantine.
(3) Brockhaus, plame.
(4) Ceteso inscriptia data In facsimile de Brockhaus, 1. c., p. 275 (of. ibid., pp. 37, 59),
astfel: 'AncycorriN p.i.v 6 7Ce ptuai =ma oc yak ofyCoq o5 MgceAotArlpoc recopyiog aovaporfi
Mwofivoo; to6 ç Xplzsoi3 111riciV% 'Ez-A13:2; axeuovikaxo; t4 if; 9 ka', xe;:p 'AvE0ovbcou
' Tort BoCavtioo, staeteptilevi I tq & rewirrip nj [fthilpef rCv aixacykuv to6too lerEco, 4pipq
v7-1; Ecupqc TO &Tim), loll sic6awy lepoo... MvposAkciD Om:caw/lyric Bzvenctou..., iv rut Teil
6 9 k1'4 ivatwca.mq it'. '
(5) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 70. .
(6) Ibid.; n-le 74-5.

(7) Ibid., no. 76. V. i ibid., n-le 111, 461.
(8) Sf. episcopie a Ildranicului, Buoureeti 1906, p. 266. ,
(9) Gedeon, 1. c., p. 193; Millet, 1. c., p. 74, nota 2.

(10) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 101. .
(11) Brockhaus, 1. c., p. 25. .
Agate. .1. R.Tom. XXXVI.Memoriile Seq. Ielorice. 2
www.dacoromanica.ro
18 N. IORGA 464
mele tatalui (1) si al lui «loan Mitropolitul, din Toplita» (2). Al

lui trebue sa fie si turnul clopotelor, din 1427 (3), in care alti cAlk-
tori, cetind data de 1496, au crezut ea vad chipul lui tefan cel
Mare insus In genunchi (4). Inca mai darnici fura Gheorghe Bran-
covici, care ispravi in shima calugareasca, sub numele de Ghera-
sim, i fiica lui, Mara, care ajunse «Tarita», Imparateasä, prin «ca-
satoria» ei cu Sultanul Murad: II vedem pe acest nou Despot facand,
In 1429, danii la Castemunit (5). In 1440 ei lucreaza la Sf. Pavel (6),
unde se pastreaza dela dansii douasprezece cutii de moaste (7) si amin-
tirea milosteniilor lui «Ghiurien, lui Gherasim despotul Semendriei»
(Eop.ivapoo). Inscriptia slavona ce era odata deasupra usii, cu In-
chinare catre Maica Domnului ci srantul, slavitul, marele mucenic
Gheorghie» e de sigur a lui, purtand data de 1447(8); de almin-
Ierea se vedea ()data aici chipul sau si ale fiilor (9). Gheorghe Mouse
la 1423-5 si un paraclis (10). In usorii dela Rhossikon se ceteste
numele lui ca innoitor, cu data de 1451(11).
Inrudit cu stapanitorii de peste Dunare, avand de mama o Bi-
zantina sau Slavo-Bizantina, Calinichia, -purtand pe vesmintele sale
de purpura vulturul constantinopolitan, Impodobit in sfa,rsit cu titlul
de Despot, Mircea nu putea sä lipseasca dintre noii ctitorii ai Mun-
telui Want, care, pe aceasta vreme, cand Bizantul era adeseori
asediat de Turci i saracise foarte mult, atragea tot mai mult vieata
bisericeasca a Rasaritului i cultura in legatura cu dansa. De aceea,
Inca dela 21 Noemvrie, indictia a 7-a, ceeace inseam* cred,
1414(12), el da, dupa cererea calugarului Ieremia, venit In ará, Sian-
tului Nicolae din Cotlumuz sau Cotlomus, clopotnitei, cambanariei»,
(1) Editorii cred ort e vorba de fiii lui Brancovici.
(2) Brockhaus, 1. c., p. 46 si nota 2; Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 69.
(3) Brockhaus, 1. c., p. 36. Cf. Millet, 1. c., p. 123.
(4) Bals, In Buletinul Comisiunii Monumentelor Interim pe 1913, p. 41.
(6) Gedeon, 1. c., p. 196.
(6) Ibid., pp. 93-4.
(7) Ibid., p. 189; Annales archdologiques, XXIII, p. 260 si de acolo in Brockhaus, 1. c., pp.
46-7.
(9) Ibid. Era i o biblioteca slavon5; ibid., 1. c., no. 436.
(10) lbid., no. 437. t
(11) Millet, Z. c., p. 74, nota 4.
(12) Baldovin LogofAtul, adus ca martur, apare in 1413; Aga joacä un rol la 1421 (I. Bog-
dan, Documents privitoare la relatiile rerii-Romdnesti cu Brasoval i cu rara-Ungu-
reused, I, I3ucuresti 1905, pp. 4, 12).
www.dacoromanica.ro
465 MUNTELE ATHOS IN LEGATURA CU TERME ROASTER. 19
satul Ciresovul, pentru pomenirea sa §i a pArintilor, (5pentrucA este

a noastrA mAnästire», zice el (1). DupA dAnsul un Basarab VodA (la
6945 ?) (2), apoi un Dan-Vlad (1450; sic) (3), IntAresc dania. DrA-
gana, fiica lui Radu VodA, Ii trimete o zaveasA, iar Vlad, In 1452 (?),
milueste cu 1.000 de aspri pe cAlugArul Cozma venit dela para-
clisul Sf. Ilie (4).
Care e partea lui Mircea In starea de acum a manAstirii, pe care
nu In zadar o numia aa lui ? SA amintim cA lAngA clAdirea ce se
vede astAzi se aflA alta, ruinatA, In care s'a gäsit un plumb cu
mentiunea Paleologilor (5). CA Radu eel Mare, cum se va vedea,
mai departe, alese aceastA manAstire pentru a o reface, aceasta
aratA si mai bine adevAratul inteles al cuvintelor strAbunului sAu.
In sfArsit cAnd tefan cel Mare va zice Zugrafului Ndlilk normality, ma-
nAstirea noasträ, §tim ce inseamna: manastire ridicata, de noi.
Deocamdata adAogim ca, in aceste timPuri, cand nu mai era
un Bizalzt, cand Serbia pierise, cu toate micile State desfacute
dinteinsa, asupra Domnilor noqtri ramasese intreaga grija de
a ajuta sfintele lacaquri lipsite de acuminainte de oricealt patron.
Alexandru-Aldea, fiul lui Mircea, Mai danii de bani Xeropotamului
ci Zografului, care-si trimesese In solie pe egumenul Moise, un popAn
un cAlugär (6). Tepes insus se Mai apoi ctitor la Rossikon, ca
§i la Sfantul Pantelimon, la Filoteip (4:100oElioo) cu daruri de bani
si pAmAnturi (7). El a lucrat poate §i pentru innoirea acestor cla-
diri, caci, In forma de azi, cea dintAi si a doua dateazA numai
dela Scarlat Callimachi. Pantelimonul primi o pensie de 6.000 de
aspri pe an, apoi Inca una de 3.000, si dela Vlad CAlugArul, In
1487 §i 1496, ceeace ar fi o dovada eá aceasta% biseric5, fusese
facuta din nou de tatAl sAu, Tepe (8), §i, clack in Aprilie 1492, el
dárue§te schitului Sf. Ilie, pomonit in 1452, o sumA ase. de In-
semnatA ca 10.000 de aspri (9), aceasta ar insemna cA si aceasta
. era o fundafie munteana. ,
(1) St. Nicolaescu, n Universul dela 30 Aprile 1913.

(2) Cf. Hurmuzaki, XIV, p. 40, no. LXXXII.
(3) Ibid., no. maxim
(4) Ibid.
(6) Emanuel Miller, Le Mont Athos, p. 13.
(6) Culegerea lui Regel, Kurtz si Korablev, ca adaus la BuCavuv& XpOyme, pp. 174-5,
no. VI; Hurmuzaki, XIV, p. 42, n-le Lxxiv-v; Uspenschi, In Miklosich, Slavische Bibliothek,
I, 1851, P. 173; Studii 0 doc., III, p. marlin, no. I.
(7) Hurmuzaki, XIV, p. 40, n-le LXXXVVII.
. (8) Ibid., p. 41, no. xcI. .
(9) Ibid., p. 42, no. son. Cf. si ibid., no. xcv.
www.dacoromanica.ro
90 N. RCA 466
La manastirea lui Grigorie (Gregoriu) se celeste aceasta', inscriptie

pe icoana Hodeghiei Pantanassa :
Ainac; TN sOce6ec-ccitT; xup& Maptog
1- floascaoyi,vo4 %Lip& vijg
MaSo6Xaxtac (1).
Adicä:
t Rugáciunea prea-cucernicei Doamne Maria Asanina Paleologhina,
Doamna Moldovlahiei.
Sotia lui Petru chiopul se stie ca a fost o Marie Paleologa, dar

din Rodos, si ea nu era Asanink din neamul Asenizilor. Pe de altà
parte, aceea si-ar fi pomenit sotul. In al doilea rand, pe atunci aspic,
Down* era prea putin pentru tovarasa stapanitorului Moldovei.
In sfarsit Asanii Paleologi, Domni pe malul Arhipelagului, la Ca-
vala, sunt din al XIV-lea si al XVlea veac (2).
Cred deci ca aceasta Marie a fost sotia unui Domn moldovean
dinaintea lui qtefan eel Mare, cdci se cam canon Doamnele din al
XV-lea. i in al XIV-Iea veac acela§ ,e cazul (cei dintai Domni
nu puteau avea relatii departate; a lui Petru pare a fi fost Lit-
yank a lui Roman e Anastasia). Dac5, ne gandim la datinile gre-
cesti din vremea lui Alexandru, la legAturile lui cu Bizantul, la
vizita lui Joan al VIII-lea Imparatul constantinopolitan, ne-am inthri
In alta, parere, ea, adick dintre femeile citate langa Alexandru
cel Bun de pomelnicul dela Bistritatrei fiind Doamne i Ryngalla,
strain& §i cu casatorie desfacuta canonic, find inlaturata., Maria
aceea a card fiica e Ana sá fie aceasta Asanina, a doua Marie ra-
maind a fi Marina(3).
Am avea deci astfel pea dintai legAtura, intre Moldova i. Athos.
Nici un Domn al Moldovei n'avuse pana la 1466 legaturi cu
Athosul, cand, la 16 lunie dir acest an, tefan d Zografului o start
de ducati, o alma insemnata pe acele vremuri (4). Indata el se apuca
sft refaca aceasta, cladire, care-§i pomenia ca intemeietori, «subt
Leon InIeleptul», pe «rudele lui Iustinian», Moise, Aron i Joan
(2) Manuil si Alexandru Asanes din Imbros sunt ultirnii st5p5nitori din acest neam;
Lampros, in NicK CEVAlvopAmov, X, p. 113 si urm.; Iorga, 1st. Siatelor balcanice, p. 16;
Tures et Grecs d'Europe (din Byzantinische Zeitschrift), p. 216.
(3) V. Studii fi doc., VI, p. 626.
(4) Hurmuzaki, XIV, p. 41, no. Lxxxvm.
www.dacoromanica.ro
467 MUNTELE ATHOS IN marlins, CU TERME NOASTRE. 21
poate fratii lui Samuil Tarul de Ohrida (1). Cladirea era de sigur
gata la 13 Septemvrie 1470, find, se pare, prinosul, nu pentru
arderea Brad lei, din Fevruarie al anului, care se Mouse fárá luptä, nici
pentru biruinta dela Baia asupra lui Matias Corvinul cAci pentru
aceaSta se Moil biserica din acest loc ci pentru navalirea In
Secuime. La aceasta data se mântuise i bolnita, spitalul, &Uvula,
printr'un act ce s'a pastrat, el ii dada, cobroculx de 500 de aspri
pe an, in mama egumenului Varlaam (2).
Inscriptia dela intrare a fost distrusa de mult. Se 'Asir& insA
acum *Iva ani aceea do pe turnul de veghe, de pe far, In acest
cuprins:
Tw CHASM IROEHOAA KHCIE10 MACTil0 rocnomph 3CIAAIE MOMMICKIII CHh Gor-
Ami, &mom CIITROPId CHO KOV:KI0 3A 1:011AKAI Rh AIT f.SHIlr
AdicA:
Io Stefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al terii Moldovei,
fiul lui Bogdan Voevod, a Mout acest turn de corabii la anul 6983.
Deci e vorba de o cladire din 1474-5, in leg:atura cu luptele
impotriva Turcilor, cari nu-I impiedicau astfel pe Stefan de a clAdi in
locurile de total& scutire, de vieata particularist& ale Athosului. El
urrnã si mai departe cu ctitoriile i le ispravia, nurnai la 1495, in
ajunul rasboiului cu Ioan-Albert al Poloniei, puind pe trapeza aceastá
inscriptie, care s'a sfáramat acurri de ciocanele mesterilor marii
manastiri buigdreqti de astazi :
IC. NC. MIKA. Half Rh KA GA RIM nrhomi 1w GTE*AH EMMA AlACTIO cam
rnmph. 3EAAAH AAOAAOKAAKIHCKOH CHh 60PACH &MOM CZTKOPIA cite TPA1If3t1p10
Kit AtT p-sr, czmace II mipsunicE Atm. 10H. 3, a cnArrisa ero TEIcSLIJu AT An.
Adica:
Isus Hristes invinge. Intru numele lui Hristos Dumnezeu, bine-
credinciosul Io Stefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al
terii Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, am Mout aceasta trapezarie :
In anul 7003, s'a zidit, i s'a savarsit In luna lui Iunie in 7, iar a
Domniei Sale anul al 40-lea curgator (3).
(1) In adevfir, se si spune de traditie c din Ohrida erau ctitorii; Gedeon, 1. c., p.
304. Pentru Slavii la Athos in aceastà epocii, Meyer, /. c., pp. 93-4.
(2) Dupil culegerea lui Hegel, Kurtz qi Korablev, adausä la BgrAWC:Yet XpOnza, In Hur-
muzaki, XIV, p. 41, no. Imam.
(3) Dupil Burada, /. c.
www.dacoromanica.ro
22 N. IORGA 468
Au mai rilmas la Zograf o icoaná dela vechiul ctitor roman (1)

ii cele done'. steaguri cu Sf. Gheorghe, .unul cu data de 7008, pe
cari le descrie d. I. Bogdan in Analele noastre (2).
Avem Inca la Arsenalul din Vatoped, innoit la 1672, acum lo-
cuintil de rândasi, inscriptia pe marmura, din 1496, cu armele Mol-
dovei, care mArturisWe ctitoria lui Stefan. In mijloc se vád Hristos
si Maica Domnului, cáreia in genunchi el li aduce darul sAu (Tipot54
Xpta:64, MYITtp Osoti), iar de jur imprejur: CO sks6ictato4 [xc,c
catX6xpcoto] 'lib Eticouvo4 [Bos]66k4, grope ,ca: oEyouttavoo KopCP.)0
oEspettova.zw.)).
Adica : '
Prea-cucernicul [si de Hristos iubitorul] Io Stefan Voevod, anul
7004(3); egumen fiind Chiril ieromonahul.
Sä nu uitam caracterul barbar al inscriptiei: el va servi la unele
lâmuriri.
Tot Stefan fu acela care, in anul când se cosea steagul pomenit,

fâcea un dar i mandstirii lui Grigore (rmopEoo) (4). 0 traditie
la Athos spune chiar ca aceastd mandstire fu refeicutd la 1497,
cu doi, trei ani Inainte, de «Alexandru Vodd al Vlahiei», care
nu e decât fiul lui Stefan cel Mare (-1- 26 Iulie 1496)(5). 0 verifi-
care e imposibilá, cAci biserica, arzAnd In 1761, a fost refácutä cu
totul la 1761 (6). Dania dela Castemunit, datorità, in 1493, lui
«Petru Voevodul Moldovei», trebue pusa, tot in seama lui Stefan,
care va fi pomenit pe alt fiu, Petru, mort in 1480 Inca (7). SA adAu-
gim CA pe turnul dela Sf. Pavel, Petrovici i Uspenschii (8) au vazut
Inca aceasta, inscriptie: . .
6/WOLIECTl1gkl 1w GTE4sallk &MOM H rocnompk 3ESIMI MOdIAARCHOII CHk

60rA,MIA 1110fROAH H CHk fro lw oraHk 6.0f110AA AORFAOWE Ci ROM' H CZ3-
(1) Melhisedec, in aceste Anale, V.

(2) XXIV. V. si Iorga, Istoria armatei, I, pp. 78-80. Cf. si Iaimirschi, Manuscriptele
slavone ale Academiei Romdne (ruseste), p. 292 si notita din ms. 1037 al Vatopedului.
(3) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 139.Cred cá e o traducere din 1672 a inscriptiei
primare slavone. V. si ibid., p. 152.
(4) Hurmuzaki, XIV, p. 42, no. =Iv; Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 311.
(5) Dale, 1. c., p. 40; Gedeon, 1. c., p. 191.
(6) Ibid.
(7) Ibid., p. 196.
(8) Tocilescu, in Revista citatk P, p. 78; Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 449.
www.dacoromanica.ro
469 MUNTELE ATHOS IN LEGATURA CU TERILE NOASTRE. 23
AMU ORS K1IICTHA1IH,8 H ROAEHHRS C... lilt AkTO i,SA, 3A mamma WO TE-
KSIVE ATO ME, non MIMEHE GITO MILLI KIN lierrapii upom.
AdicA:
Bine-credinciosul Jo Stefan Voevod i Domn al terii Moldovei, fiul
lui Bogdan Voevod, i fiul sau Bogdan Voevod au adus mewl&
alp& si au Mout i cristelnita i canalul de apA acesta... In anul 7009,
al Domniei lui curgátor anul 45, subt egumenul dela Sf. Pavel
Nectarie ieromonah.
. De alminterea i pe o fânto,n5, de king& vechea trapezä Antonin
§i Uspenschii gäsiserä Inca o inscriptie pierdutä:
Rk X.1 ia smoirkpiiki IlVM1k GTE4AHb. AAACTHO RHCIHO Hk MOAAARCKOH SEAAMI,
cum DrA,AHA &MOM, AOREM BOAS cno AftouvrtipS Kt. SHOKOHHIE UR* a Ilk R'kH-
utile HAMM Ilp[H] HrSAAEHS IIHKOHS INOMOHAVS, Rh AtTO r3H, HHAIR. r, Writ
cAnto H, H ASH. irSI, ACIAEA. KR.
Adica:
Intru Hristos Dumnezeu bine-credinciosul Io Stefan, cu mila lui
Dumnezeu Domn al terii Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, am
adus apa acestei manastiri pentru odihna ei i pentru vesnica po-
menire, subt .egumenul Nicon ieromonahul, in anul 7008, indictia
3, crugul soarelui 8 si al lunii 16, temelia 2.9(1).
Fiul care-i urmA, Bogdan, se multäml sa adauge turnul de veghe,
cum se vede din aceastá inscriptie pe din launtru:
EllrOHCTHIMI H XTWMORIH1t1 IRVH brian KOHIOAil ICS3AA HHpri. CUll Rh IliWk
Mai HHK0,141E Kit vkT f3KE.
1-1
Adich:
Bine-credinciosul si de Hristos iubitorul Io Bogdan Voevod a Mout
_ acest turn intru numele Sfântului Nicolae, la anul 7025 (1516-7)(2).
Apoi el mai fact' la Protaton din Karyes nartexul tot si catehu-
menele, in 1507-8: din ele s'a pAstrat numai inscriptia, in plan-
sele lui Antonin, de undo in colectia Millet, Pargoire si Petit:
6Arwrim rcmp 1w fiOrAtillk ROMA MOMOKiitIKHCKOE (?) C73Ad K lATO AST.
(1) Millet, Pargoire, Petit, /. c., no. 448.

(2) Tot la Burada, /. c. I 14
www.dacoromanica.ro
24 N. JORGA 470
Adica :
Bine-credinciosul Io Bogdan Voevod al Moldovlahiei a zidit in
anul 1'016(4
Dintre alti potentati cre§tini, singur Gorgora, regele Iberiei, apare,
cu fiii, la 1492 ca s ajute Ivirul, refacand cupolele §i pridvorul,
. iar Leontie, al Cachetiei, clade§te din nou, cu fiul Alexandru, mamas-
tirea lui Filoteiu, care rama,ne a Georgienilor(2). Daca deci ace§ti
saraci printi caucazieni aveau atunci doua manastiri, se pot trece
In seama Domnilor Moldovei: Zograful, Grigoriu §i Castemunitul,
iar in a Muntenilor: Lavra, Cutlumuzul, care se tinea din mosiile
muntene, pentru care nu se mai fac danii de bani i rente anuale,
§i Pantelimonul, daca nu si Rhossikon chiar, §i fara Indoeala schitul
Sf. Ilie. Cat prive§te manastirile lard patron roman sau georgian,
ele erau intr'o total& decadere: Pantocratorul, Chilandarul, Vatope-
dul, Xeropotainul, Sf. Pavel, unde totu§, dup.& traditia culeasa
de d-1 Bal§, Stefan ar fi facut apeduct §i un aghiasmatariu la
1500(3), Sf. Dionisie, Simopetra, Stavronichita, Xenovul, Dochiariul.
Ele asteptau pe marii ctitori romani din veacul al XVI-lea: Radu
Voda i Neagoe, Petru Rare§ §i Alexandru Lapu§neanul.
Venim acum la opera lor.
V.
Radu cel Mare se vede (land, la 21 Fevruarie 1502, catre sfar§itul

Domniei lui, ocupate mai mult, din acest punct de vedere, cu Inal-
tarea frumoasei §i scumpei manastiri dela Dealu, 4.000 de aspri
la ctitoria atonica a Domnilor munteni, Pantelimonul(4). Afara de
aceasta el incepa refacerea total& a Cutlumuzului (5).
Legaturile lui cu fostul Patriarh de Constantinopol Nifon, pe care-I
chema in tara ca sa-i orandueasca Biserica, contribuira Inca foarte
mult ca sa-1 apropie Inca de Athos. Nifon era si el un Atonit, prin
anii pe cari-i petrecuse acolo qi prin covar0toarea iubire fata de
acel slant locn. Pe vremea protului Daniil el mersese acolo, §i
(1) No. 1; Smyrnakis, 1. c., p. 698. .

(2) Gedeon, 1. c., pp. 173-4, 187; Brockhaus, 1. c., p. 250 (s'au phstrat z5brelele dela Ivir).
(3) ibId., p. 39.
(4) Hurmuzaki, XIV, p. 42, no. xcvi.
(5) Cotlomuz, care o au Inceput a o zidi den temelie Rada Vodb, aerie Gavriil Protul.
(v. nota urm5toare). De aceea Radu figureaz5, impreun5 cu Mircea i Neagoe, In pomelnic.
www.dacoromanica.ro
471 MUNTELE ATHOS IN LEGXTURA CU TERME NOASTRE. 25
anume la acea «m5,n5,stire a lui Chariton» (1), care nu e decht fun-

datia Mitropolitului de odinioara al Ungrovlahiei si a Domnului sau,
Vladislav cel dintaiu, Cutlumuzul, sau, cum i se zice de Gavriil
Protul, la descrierea sfintirii mânästirii din Arges, Charitonul Cot-
lumului, care este lavrá romaneasca», ori, la insemnarea ctitoriilor
lui Neagoe, «mamástirea lui Ariton, carea de obste s5, chiamä Cot-
lomuzn. oie, spune Vieata lui, scrisä de alt protos al Sfetagorei,
Gavriil, «au imblat pe la toate pesterile i chiliile si pre la toate schi-
turile ceale man i ceale mici, care säntu inprejurul Cariei (Karyes)».
Petrecii un timp «In pesterá la Critn, pentru a fi apoi «chemat»
la racasul Impodobit de acelas Vladislav, «Marea LavrA a Sfântului
Atanasie, dascalecatoriul SfAntului Munte al Athonuluh, uncle stAta
peste un an. De aici merse, «pentru inatatura smereniei», la Dio-
nisat, manAstirea, Inca strain5, de noi, a Slantului Dionisie, de undo
fu chemat apoi la Salonic, ca Mitropolit (2). Child relatiile cu Dom-
nul se Inralr5, si el trebui s5, piece din tara(3), tot la Athos desi
satuse un timp la Sf. Joan Botezatorul din Sozopole, cu care Mol-
dova ii va aye& legAturile la inceputul veacului al XVII-1ea(4)--isi
calla el odihna, alegandu-si, data aceasta, ca Was Vatopedul. Apoi,
dupa un an, attach muntele de ceaia parte» si rámase tot la Dio-
nisat, ducând vieata celorlalti calugári, cu obisnuitul lucru la «ma-
ghernitàz, la amangupie» i aiurea, cOnvertind i scotAnd din robia
turceased (5). Astfel ii Incheiè vieata Intro Agioriti, la 12 August
1508 (6). 0.
Indat5, ajunse in Scaunul muntean Neagoe, care ascultase in ti-

nerete Invataturile oranduitorului Bisericii Ungrovlahiei. In spiritul
prima dela acela care dupa moarte fu privit ca sfânt isi indrepth
el carmuirea i cheltui veniturile Domniei. Actiunea lui nu se mar-
gini deci la dhruirea, impodobirea i intretinerea unuia sau mai
multor 15,casuri alese ca s5, se reverse mila lui asupra lor, ci
aceastä crestineasc5, si domneasca mila, se intinse asupra tuturora.
(1) Gavriil Protul, 'Neap. 0 traiul lui Nifon, ed. C. Erbiceanu, BucurWi 1888, p. 22.
(2) L. c.
(3) Asupra rolului ce avCi acolo v. si Noto8400 4ap.cectIc31 tzzrAoubia, pp. 95-6, in Ge-
deon, /. c., p. 205: nopeoesic sig v Maxectv, iptlYccaav cekirly xat yip ic,c6),cce p.i Tek xptattavixic
ggrl xca tic; &perk, tç 4rcov spares., yelacrq loth %codas.
(4) Cf., Gavriil Protul, 1. c., p. 31 i Hurmuzaki, XIX, pp 117--8, no. ccxix si pp. 119-22
n-le ccxxir. -
(5) Gavriil Protul, p. 48 si urm.
(6) ibid., p. 54.
www.dacoromanica.ro
26 N. IORGA 472
El se Moil astfel,. nu numai «ctitor mare a toata Sfetagora» (1),

ci ocrotitorul intregii vieti ceaugetresti pe kcal atonicet in tot Rd-
setritul. Sopa sa, o Saxboaick Milita, din neamul lui Brancovici,fiiicA,
a lui Lazar i a Paleologei Elena,innoia astfel ctitoriile bunicului
ei. Si nu e taxa insemnatate cä matuea ei, mama Despotilor Gheorghe
apoi Mitropolitul nostru Maxim sau Maximianei loan, Anghelina,
fata lui Arianit Comnenul §i sotia lui Stefan, avea, ca egumen la Sf.
Pavel pe Nicon, «om de neam mare», fost curtean al sotului ei (2).
Dupá ce Danciul Logofátul merse la Athos s'a aduca, dela Dio-
nisat rátn4itele liii Nifon (3), manastirea trebul, fireete, sa, se im-
partár;leascA, de o ingrijire deosebitA. IntAiu ea primi inapoi, prin
Mitropolitul Neofit el Insu§, oasele fostului Patriarh, cuprinse In-
tr'un «sicriu tot .de argint curat §i poleit cu aur §i Infrumusetat
cu marg4ritar frumos i cu alte pietre scumpe ei cu jmalt, 0 de-
supra pre plehup scris chipul sfantului intreg, iar jos, la picioarele
sfantului, el in genunche, rugandu-se Sfintiei Sale» (4), luand In
dar de acolo numai capul i o mana. Chivotul este ei astAzi in
mânástire, i d-1 BaI II descrie astfel de argint suflat, purtând o
biserica, cu cinci turle, avand arnamunte gotice», doll& rânduri de
sfinti sApati §i cu smalt, iar ca ,data 1515 (5). Iar d-1 Burada (6)
adaoge cä pe capac se vede, In adevär, chipul donatorului. WA.
inscriptia : - .
Aint gpvdc daunt Too' 7Cavaytotitou cipventax6nou

aeuocapicc xcct &rim
lioatavuvotncaeog top xip Ntcpenog, Ma; `116pig, x obcoup.svmoo 110apcipxou :
)))covcokOn ai xal iTeX71607) iv Xptcrui) Tb ascii irapa Top socse6ac[a]tdcrcou xoc[fl
cpcXox[ptcriou [...1x10101 ixfi 6 Il[dtptoiprr, iv t as6ceapigc xal aytqc /ion] To0
tylou ripoapciv..ou ... vc T(j) ww.corrnp. xceZ cpon.q ... gra kot4 4xy'.
, Adica:
Aceasta venerabilä i sfanta racla e a preasfintitului Arhiepiscop al
Constantinopolei, Romei celei Nouh, i Patriarh ecumenic, chir Nifón:
s'a alcátuit i s'a ispravit intru Hristos Dumnezeu de prea-evla-
. ;
(1) Ibid., p. 98.
(2) Millet, Pargoire, Petit, la no. 448. Cf. Studii i doc., III, p. lux i Convorbiri
literare pe 1902, pp.
(3) Vieata, p. 82 ei urm. Neat din Chele pe Helespont intoväraqi alaiul; ibid., p. 86.
(4) ibid., p. 92.
(5) L. c., p. 39.Ce peat c5 nici pang acum n'am gäsit ou Gale a ne prooura, pentru
istoria artei noastre, o bunbifotografie I
(6) L. c., p. 406. ,
www.dacoromanica.ro
473 MITIVTELE ATHOS IN LEGATURA CU TERILE NOASTRE. 27
viosul si de Hristos iubitorul ... a raposat aici Patriarhul [In ve-

nerabila i sfanta manastire] a cinstitului Inainte-Mergatorului
celui ci anul 7023 [1514-51(1).
Capul i maim Sf. Joan, dáruite tot de el, s'au pierdut (2).
Biserica aceea «cu cinci turle» nu era decat insas «biserica
frumoasa in numele Sfantului Nifon», pe care, spune Gavriil Protul,
Neagoe o Mai, «pre groapa Sfântului», laugh biserica Prodromului,
cladita de Alexie Imphratul Trapezuntului, i unde dela noul ctitor
venia poate cutia de aur cu pietre scumpe pentru capul «Prodro-
muluin (3). I se mai datoreste, desi biograful lui Nifon n'o inseamna,
turnul, care poarta data de 1520, si arhondaricul, pe päretii caruia
se vede el si fiul, Teodosie, «In haine unguresti» (4).
In biserica de capetenie sunt chipurile lui Neagoe i copiilor
lui (5).
Inscriptia, pe marmork e Inca vizibilk avand acest cuprins:
.(- 'Avr)yip1371 ix 6iOpon Vito; 6 nt5pyo; Stec auvOpo; xat g6Sou Tot ki-
6ecrrdcrou A6Oevtb; Itoivvou Playact, Boe666cc tfj; BXax(ocç, v gTEG 4x71'.
Adica : tf 1,44
f S'a ridicat din temelie acest turn cu ajutorul i cheltueala prea-

cucernicului Domn Io Neagoe Voevod al Terii-Romanesti, in anul
7028 (6). 1-1
'
Cunumuna lui Joan Comnenul, al lui Chariton, al lui Vladislav

ci Mircea, al lui Basarab Von, i Tepes, al lui Nifon si Radu cel
Mare trebuia, ispravit,Intre altele i pentru a raspunde Zogra-
fului moldovenesc, pe care laudatorul lui 11 numeste in treacat
«manastire bulgareascä». Deci se isprävl biserica mare, catoliconul,
careia i se puse hramul Sfantului Nicolae, se Mai zidul de imprej-
muire, «turlele, chiliile i trapezaria, pimnita i mangupia, magher-
nita, gradina i poarta mica si mare, bolnita i ospataria si do-
hiaria (arhondaricul), jitnita Si vistieria i alte case de toata treaba».
ePristani§tea» dela Ascalun, «la Mare», inseamna dela «scala»,

(2) Ibid., no. 466.
(3) Ba4, 1. c. 11
(4) Burada, 1. c. Cf. qi Gedeon, 1. c., p. 181. 1.
(5) Ba4,-/. c., p. 39.

Tri
www.dacoromanica.ro
28 N. TORGA 474
dela Tort; In acest port el asezA dout corabii, una mare i una
mica, si In Alta pentru aparare, nu numai un puternic zid, dar si
un turn ea acel dela Zograf, (co cula cu arme i cu turnuri, sá
le fie de paza». Se Innoira sau facura din nou i metoasele adu-
catoare de venituri. Coperisuri de plumb, feresti cu sticle, deose-
bite qinfrumuseri » o facura podoaba Sfantului Munte, «Lavra cea
Mare a Terii Muntenesti» (1).
Cealalta Lftvrci, batrana cladire a lui Atanasie, suferi prefaced
adanci, facandu-se din nou «toata biserica cea mare, cu oltarul si
cu tinzile», tot coperisul, cu intrebuintarea plumbului celui vechiu,
«toata clisearnitan, pe lAnga un dar de «vase de aur si de ar-
gint», de ezevese cusute cu sarma de aur, prea Inframsetate», cari
de sigur sunt i pan& azi. Un venit, «un mertic mare», de 90.000
de taleri pe an, o asigura(2). D-1 Burada pomeneste frumoasele picturi
dela trapeza, care se darama, (3), si Brockhaus, din partea lui, declara,
ca aceasta e cea mai frumoasa trapezA dela Athos (4). SA adAugim
lucrarile episcopului de Seres Dionisie la «Turnul lui Tzimiskes»,
refacut si la 1564, in 1522 (5).
Ivirul nu mai alma, nevoie, dupa lucrarile regilor caucazieni din
1492, de o reparatie; Neagoe se multumi sa aduca apa «cu ur-
loiul» (6). Milita, Despina, «fat& de Despot», dada o zaveasa de fir
ci aici, pentru icoana Maicii Domnului, vestita Port'aitissa, «carea
sa chiama Portarita, carea au venit pre Mare la acea manAstire
cu mare minune, cum sa afla soils de dansa» (7). SA amintim ci
aceea ca la 1513 egumenul Dionisie se lauda ca a fAcut «pirgul,
biserica, barbacana», e drept far& a pomeni pe Neagoe; catoli-
conul are In frunte data de 1500, in anii dela Facerea Lumii (8).
Pantocratorul cApAta «mari zidituri ca si la Ivera» (9): el astepta
refacerea prin boieri, munteni i moldoveni, de dupa Neagoe. La
Vatoped se Mai pivnita cea Mare si se darui globul, de aur cu
pietre scumpe i margaritare, pentru icoana Maicii Domnului. D.
(1) Gavril Protul, 1. c., pp. 94-7.

(2) ibid., p. 96.
(3) L. c., p. 405.
(4) Brockhaus, 1. c., p. 35. Cf. si ibid., p. 59.
(5) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., n-le 397, 411.
(6) Gavriil Protul, 1. c.
(7) Ibid.
(8) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., n-le 220-1.
(9) Ibid.
www.dacoromanica.ro
Bats (1) atribue Domnului muntean, pe lAng5, acea rnagazie de

untdelemn» «pimnitan lui Gavriil, i Paraclisul braului Maicii
Domnului, facet la 1526, dat5, ce nu se potriveste InsA.
Xeropotamul dobAndi, pe MAIO o pivnith, i noua trapezArie (2),
Sf. Pavel, «cula de strajaD; «pirgulD sau «cuchiul» (3): el poartA
data de 1521-2 si pomeneste i pe domnescul fiu Teodosie (4):
1113110AfIllEA11. WT11,.1 II HOCIIIIIIHafAU. CHA II CZNIZIIIEHTEAIM C'ITO MCA, Ilk )CA-
EA" croimil MI II nArowkillni 1w 111:IVE KOE1101,t1 II 'CHI% fro OFGAWCIE &MOM II
rocnompS 3EAti SrPORAAXIIICKCHI II HORII wrirropli cTro ypaitta cFro CZTRO-
MUM CIII mipkrk HA SCIICIKNIIII CMS MCHACTI1118 II I'CIIACTRS /WI ILMIIHOKE LIlt
AtTO 5A CIsSAACE.
r
AdicA:
Cu voia TatAlui i cu invoirea Fiului i cu sAvArsirea SfAntului
Duh intru Hristos Dumnezeu de Dumnezeu iubitorul i binecre-
dinciosul lo Neagoe Voevod i fiul sau Teodosie Voevod i Domn
al Terii-RomAnesti i ctitori noi ai acestui slant hram au flout
acest pirg pentru aSigurarea acestei mAnAstiri si pomenirea Dom-
niei Mete ; s'a Mut In anul 7030.
Iar pe scara de marmorá: '
. t 'UN ClIO [wort; WkroF &mom II MAIM! WO IIET08 &mom Il %mops

KAS[q].
AdicA :
± A Inceput acest pirg Neagoe Voevod i I-a sAvArsit Petru
Voevod [=-Radu Paisiel i Teodor Clucerul (5).
Xenoful, manastirea lui Xenophont, primi daruri, la 1519-20,
si mai tArziu ea se ImpArtAsi de ajutorul lui Vladislav al HI-lea,
la 1525-6 (6), al lui Radu dela Afumati si al Inca unui din Domnii
munteni pAn5, la Radu Paisie (7).
Tati egurnenii alergarA deci la sfinprea mAnAstirii din Arges (8).
(1) L. c., p. 41. ,
. (2) Gavriil Protul, 1. c.

(3) ibid.
(4) Balq, 1. c.
(5) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., n-le 446-7.
(6) Hurmuzaki, XIV, p. 43, n-le xcix, c.
(7) Ibid., p. 44, n-le on, cm, cvi.
(8) Gavriil Protul, 1. c., p. 114.
www.dacoromanica.ro
30 N. TORGA 476
Re latiile cu Athosul ale Domnilor' munteni urmatori sunt putine

si de o mica insemnatate. Inca sub Neagod si pane, la 1527, sub
Radu dela Afumati, Gavriil Protul, si el de postrig din Dionisat,
vine in Tara-Romaneasca pentru eleimosina, aducand cu sine forma
greaca a Vietii lui Nifon, dupa care la noi se Mai traducerea sla-
vona, de unde vine forma româneasca din veacul al XVII-lea,
cuprinsa In cronica munteana i ptstrat i deosebit, la Arges, in
legatura cu bucata literara care e pisania manastirii(1). i cu bani
munteni se cradeste si mai departe la Sfantul Munte, unde daru-
rile romanesti fac sa se inteteasca pretutindeni lucrul. Daca Ga-
vriil Protul i cu calugarii Gherasim i Mercurie zugravesc in
1525-6 paraclisul Prodromului la Protaton, in 1526(2), intelegem
de unde au putut scoate cheltueala. Si diptihul de acolo e «din
epoca Domnilor daruitori ai Terii-Romanesti (3)D. Vlad-Vintila, fiul
evlaviosului Radu, ajuta cu 10.000 de aspri Lavra, platind i dru-
mul calugarului venit sa-i primeasca, i aceeas numb e data de el,
cu un an mai thrziu, in 1534, mânästirii Hilandarului, pe lange,
alti aspri daruiti bolnitei de acolo (4). Si la eutlumuo, unde zugra-
veste, la 1540, ieromonahul Maxim(5), numele lui e cuprins intro
ale ctitorilor. Dar tot pe acest timp, la 1535, se zugraveste, dupa
ce se Meuse, la 1525, coperisul de plumb (6), Lavra, de calugarul Teo-
fan (7). Când piratii pradara la Esfigmen, in Iulie 1533 (8), Domnul
muntean nu ramase, de sigur, indiferent la animate, nenorocire. La
1540-50 protul Serafim urrha exemplul inaintasului Gavriil, pe
care-I imita i ca scriitor, venind in Tara-Romaneasca dupa aju-
toare (9). In 1538 se lucra, la paraclisul Adormirii dela Panto-
krator(10), iar la 1546 Patriarhul Ieremia. punea, mesteri din Creta,
Greci, sa zugraveasca tot catoliconul din Stavronichita (11).
(1) Gedeon, 1. c., p. 61, nota 60 (dupg Vieata Sfamtului Dionisie, publicata la Constan-
tinopol In 1816); p. 209.
(2) Millet, Pargoire 0 Petit, 1. c., no. 7.
(3) Smyrnakis, 1. c., p. 697.
(4) Hurmuzaki, XIV, p. 44, n-le Clv-v.
(5) Brockhaus, Z. c., p. 279.
(6) Millet, 1. c., p. 75.
(7) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 339; Brockhaus, /. c., p. 277; Gedeon, 1. c., pp. 26, 59.
(8) Brockhaus, 1. c., p. 315.
(9) Ibid., p. 210.Intre Gavriil ei acest Serafim g5siin la 1544 pe Grigorie (Millet, Par-
goire, Petit, 1. c., p. 11). In 1561 SArghie din Corfu Impart bolnita dela Vatoped; Emma-
nuel Miller, 1. c., p. 71. Moiaice la Athos In 1542, Brockhaus, 1. c., p. 97.
(10) Ibid., no. 181.
(11) Ibid., no. 203. V. 0 ibid., no. 214.
www.dacoromanica.ro
Radu Paisie, fostul egumen dela Arge, fiu §i el al lui Radu, cel
Mare pentru clerici, trebui sA-0 iea locul intro ocrotitorii SfAntului
Munte, alAturi cu Patriarhul contemporan de Constantinopol, Iere-
mia din Sofia, care, in 1542, refAcir Stavronichita (1). El e cel din-
Wu care avu legAturi cu Simopetra, dAndu-i un sat muntean (2).
Child ni§te cAlugAri dela Pantelirnon sunt prAdati, in 1537, peste
Nistru, Radu VodA iea partea lor, plAngAndu-se, la 20 August, re-
gelui(3). La Dionisiu IntAlnim in sfArsit pe Domnul rival, Mircea
Ciobanul, cu ai sAi, dAruind o Evanghelie legatA in argint la el in
tarA (§i poate §i un Panaghiariu de lemn):
Chll TETOCISAHrfAla OKORAr hymn, AInprk &nom II ra:AA Ktif114 11 AkIllfpf
frO GTAIIA H Clik EMS Haps lioinloAk.
Adich: t, vo :
.
1
' ....
Acest Tetravanghel 1-a legat 10 Mircea Voevod §i Doamna Cneajna,

sil fiica ei Stana i fiul lor Petru Voevod(4). ;
E singurul chip sigur al lui Mircea portretele sunt de comparat

cu cele dela Snagov--: Domnul cu fata lung* Doamna cu obrazul
plin; bAiatul laugh el §i Maga ea fata.
In aóela§ timp insA §i boierii aduceau prinosul lor mAnAstirilor
Muntelui Slant. Toti CraioveStii, intemeietorii Bistritei: I3arbu, Danciu,
PArvu, Radu, cari fac danii de bani la 28 Tanuarie 1501, sunt pome-
niti la Xenof (5). SA se adauge CA Inca din 1537 se Incr.& §i la
Pantokrator catoliconul Insu§, pe socoteala Marelui Logofat Barbu §i
aiui Gavril din Tara-Romaneasca(6). Inscriptia slavonA, pe numele
celui dintAiu, a fost distrusa, in 1847: IndreptAndu-se lectura greOtA
a lui Uspenschi (112, p. 113) ea ar aye& acest cuprins:
pan Ramo liapstM (7) IMMIX ii0ro4SETk SrpOILLIKIHCKII 3EALIH KTHTOPh
HACTHPA CfrO.
(1) Brockhaus, 1. c., p. 190. 1-

(2) Hurmuzaki, XIV, p. 44, no. cvn.
(3) Jablonowski, Sprawy wofoskie, pp. 132 3; notit5 in Studii pi doc., HI, p. LXXX.
(4) Cups albumul lui Condacov, p. 201 si no. 112, Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 462.
Panaghiariul (cu reproducere), ibid., no. 464. Pe plansa x, legAtura Evangheliei.
(5) Smyrnakis, 1. c., p. 607; Bals, 1. c.
(6) Bals, 'I. c., p. 41; Burada, 1. c., I2) p. 78. .7
(7) Uspenschii are: CT4IFIAS. it
www.dacoromanica.ro
32 N. IORGA 478
Adica:
Robul lui Dumnezeu Barbul, Mare le Logofht al Terii-Românesti,
ctitor al acestei mAnästiri(1).
Erau acolo morminte de ctitori si se vedea chipul lui Barbul, in
genunchi.
Tot la Xenof, deasupra intrárii, se ceteste:
1- '0 Osten 015-cog xcd itivazitto; vab; Ea-c6p7cct Stec auvapoM TEw gvccc5Occ
ciSeXcpeov, i6Sou 8i TO -ctittencitou amerce; xupfou Ktevatotvz Evou Bopvixou xcd to5
cdycoO TG.P1 xopt.bv : TOO; yap x6pou; gtzpo;
ciSeXcpoO, PciSooAcc, g6)(COg teypdtcpo;
Ecrc6pnas, stet iwou Too itccxotpftou MtXploou, to xxl viou swircopo;, ma& tb
4vy' gS0;,. NatitTECoVN y', Eentsp.6pfou ca'. .
. t
Deci:
Aceast5, sfint5,i prea-venerabilA biseric5, s'a zugravit cu aju-
torul fratilor de acolo, i cu cheltueala prea-cinstitului boier dum-
nealui Constantin Vornicul i a fratelui säu Radu, afar& de coruri,
cáci pe acele coruri alt zugrav le-a zugrAvit, cu cheltueala ráposatului
Milmanos(?), care e i ctitorul eel nou, in anul 7053 [1545], indictia
a 3-a, Septemvrie 14 (2).
La alt5, intrare:
ClUto; 6 yak 6 aro; xcd TCEpc667o; to ecyfoo Rercaottcip.copo; ritopyfou Kan,-
potcpta07) xcd riOnpenfcren Stec cruvapoplc, x67COU t xai i6ou TOO sOyvecrccitou &mom;
Tfi; wive BXccxtag, sthp NtXxoupitvou, xcd Tfj; outt6Ecc; ctircoO, YA.ycc [..'Avvcc?], Stec
itvw.6crovov cembv xai il)oxtxtiri aurcriptccv, iteXettan 6 vcck otitog 'Oxve6ptou
p..riv6;, tap?: Ea66itcp, enth xetpil Cleocpbouc; p.ovocxop Tcixoc xcd aytoypcipou, int
ITou; 406.
: '
Deci:
Aceastä biseric5, sfAntai vestita a Sfântului Marelui Mucenic
Gheorghe s'a zugrAvit §i Infrumusetat cu ajutorul, munca i chel-
tueala prea-nobilului boier al Vlahiei de jos, dumnealui Nilkomanos
(sus: MOvw: Milco Manu?) si a sotiei lui, Aga (Ana?), pentru
pomenirea lor i sufleteasca mAntuire. S'a- isprävit aceastá bisericá
in luna lui Octomvrie, ziva Sambat'a, cu mama lui Teofan cAlugärul
si zugravul, in anul 7072 (3).
(1) i in Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 161. S5 adaugim pe 'ClicoST-1 'ATeiq din Pogo-
niana, ctitor lang5 lanina Ca vi la Simopetra? V. ibid., no. 536. C.
(2) Smyrnakis, 1. c., p. 621. A
(3) ibid., pp. 621-2.
www.dacoromanica.ro
. ,
470 MUNTELE ATHOS IN LEW:TURA CU 'TERME NOASTRE. 33
Un Duca Vornicul si fratele sau Radu ajuta, in sfarsit, la 1545,

sh se dreagrt aceeas manastire a Xenofului (1).
I
IV. ."
Dar in tot acest timp Moldovenii sunt acei cari so aratá mai cuprinsi
de dorinta ctitoriei la Athos. Motivul trebue sh se caute, neaparat,
in opera indeplinirá aici de Stefan eel Mare si care indemna la jertfe
§i pe urmasii lui. Dar mai este, de sigur, unul : daca Vladislav si
Mircea isi indreptarrt atentia spre Sfetagora, o faceau i ca rude ale
Crailor, ale cnejilor, ale Despotilor sarbesti, imitatori i acestia ai
Cesarilor bizantini ; in ravna lui Neagoe e, am spus-o si in-
raurirea «despinei» ce-i statea, alaturi. Petru Rares insa, noul zi-
ditor la Athos, era sotul alteia din aceste «despinen, fata lui Ioan
Despot, Elena-Ecaterina.
Lui i se datoresc de sigur lucrarile moldovenesti, cari pinS la
1534 continuara la Protaton(2).
El Mai s'a se mnnoeasc i zugraveascrt, la 1547 (eLvirripOl iv.
66.0pcov xal eoitctopt(ffil intreg catoliconul dela Dionisat, oars la 25
Octomvrie 1534» (3). 0 inscriptie greceasca zugravita Petru Meit
supraveghetor pe un Silvan si chema pentru zugraveala pe Zorzi
din Creta are acest cuprins :
'AvyripOl ix &glow xcd ivtaroptilOrl 6 Osta; xcct 7Cc2yCIVIZTO; salt ot5Tog Tel
tcplou xai b8gou 7cpocpircou lipoap6p.ou eel Ban-cco-to0 'hoivvou ate4 auv8potvri;
xa2 iWou oö eke6scrc6crou AUOiv-cou Itoivvou lltpoo Bos663cx =Earl; MoXao6Xcc-
xtcq, *roup.svit5ov-co; xupfou Mocc9cdou Espop.ovixou, gv itec c4 4vp vs,vp mom&
vo; N'INI. .
Adica:
S'a inaltat din temelii i s'a zugravit aceastä sfânta si venerata
mânastire a cinstitului i slavitului Prooroc Inainte-Mergatorul si
Botezatorul loan cu ajutorul si cheltueala prea cucernicului Domn
Io Petru Voevod a Wall Moldovlahia, find egumen chir Matei ie-
romonahul in anul 7055, indictia a 5-a (4).
Faptul ca s'a intrebuintat aceastá limba, ca i acela cä nu s'a
s'apat Insemnarea i, in sfhrsit, caracterul urit al literelor, plecate
si farä simetrie, aratä eh avem a face cu o notita tarzie (5). ,
(11 Gedeon, 1. c., p. 190; Boma, 1. c..

, (21 Smyrnakis, 1. c., p. 698. , ' '' `.4,
(3) Brockhaus, 1. c., p. 284; Millet Pargoire, Petit, 1. c., no. 468.
(4) Bulletin de correspondance helldnique, 1905, pl. II, no. 2. t
''a , LI. 1
(6) V. Millet, 1. c., planp; Brockhaus, 1. c., pp. 28, 284.
tele A. R. Tom. XXXVI. Mernoriile .ecf. Istorice. 3
www.dacoromanica.ro
34 N. IORGA 480
Mai stim ca biserica fu manila i inä1tat5., adaugandu-se «spre

intrare partea de Ost a manastirii».
Manastirea are dela Petru un epitaf cu aceastà inscriptie, repro-
dusa la Condacov:
, -; CArouTgiii II XOCTOMOCHRII IIA/a[H]h UETpk R0fROAtI, MHO MaCTII0 rcAIIK
RIICF011 3fMall Waif RarCHIp0113ROMIXA rriAttomh HAMM/.
MO[a1A0Rael,CHCI:OH
KAMA% flP0H3ROMIRVEMk II cyriloplip II SIVACIIK ChM mot. Rit ihwk rc ga" H
MCA emigre cv xi' II Amoy Fro Rh MOrIgh rcnAcTtum. Rh HOROCZ3AaHHOf
HAMM mortarrupa tune Rh crkil row!: agorkil rama AHOHECIAF, MENU Xf
core npopHica LIPTHA H KPCTIITEirk Iwaui 3c1 3Ap AWE II Rh 3% AWf rfICATRa MU
n POAITEMI rCHACTRa H H ramp' rCHACTRA MII eMlla II %%AO rCHACTRA ui
HaHAWS 11 GTE44HS II ROCTMITIIHS g0fROAll II AkIHEPa rcnAmin MII RHiclilla FI
POPFAA, ii CISRALIIHC K ATO ,3nr, El. Is'. f
Adica:
Binecredinciosul si de Hristos iubitorul Io Petru Voevod, cu mila
lui Dumnezeu Domn a toata tara Moldovei, am binevoit Domnia
Mea cu buna mea vointa' si am facut Si am infrumusetat acest aier
intru numele Domnului Dumnezeu si Mântuitorului Nostru Isus Hristos
si 1-am dat la ruga Domniei Mele in manAstirea noastra de curand
credit& la Sfantul Munte Atos, anume Dionisatul, unde este hramul
Sfantului Prooroc Inainte MergAtorului i Botezatorului Joan, pentru
sanatatea sa i pentru sufletele Domniei Mele si ale parintilor Dom-
niei Mele si ale Doamnei Domniei Mele Elena si ale fiilor Domniei
Mele Ilia§ si Stefan si Constantin Voevod si fiicelor Domniei Mele
Cneajna i Roxanda, i s'a s'avarsit in anul 7053, Ianuarie 16 (1).
Va fi dat o zestre intreagá de odajdii, cad mai avem i patra-
hirul, reprodus de Condacov (p. 254); n-
Chi myrpnxim CITROPII HP. ROA H 110,083:. fro [EAnia]. 1
I 4
Adica :
Acest patrahir 1-a Mout Petru Voevod i sotia lui [Elena] (2).
Legenda pune in legaturiti pe «Petru Vodä al Moldovei» §i cu
manttstirea Karakallu: el ar fi trimes aici pe Marele Sphtar Petru,
cu care nefiind multumit, era sa-1 taie; apoi Domnul ca i sluga
sa se facura chlugAri in aceleasi chilii, pe aceeas treapt& (3). S'ar
- crede ca e vorba poate de Petru Voda, Paisie, de Radu Munteanul,
1) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 484 i pl. Ix.
(21Ibid., no. 485.
3) Burada, 1. c. Cf. povestirea raportatii. in Proschinetariul lui loan Comnenul.
www.dacoromanica.ro
t
care, dupa ultima lui mazilie i trimetere in Egipt, dispare. Zugra-

veala din Karakallu e din 1548, pe cand a Cutlumuzului din
1540, a Xenofului din 1545, a Zografului din 1546 (1). La 1545
Isi ispravia insa Radu Paisie, pe care calugarii II numara intre
ctitori, rostul domnese. Dar ne opreste pictura dela catolicon, care
infatiseaza doi «calugari» tiind in mana biserica si deasupra lor
inscriptia:
,
OE yam xtEcopeg Tfjg 'dit!ocg iov krig. ll&tpo xcd Ilocvivog (2).
Adica :
Ctitorii cei noi ai acestei sfinte manastiri Petru i Pahomie.
Pahomie nu poate fi insa deck Läpusneanu, calugarit, ginerele
si urrnasul in ctitorie al lui Rares.
)
Dam inscriptia, de sigur rau cetita, dela Arsenal, care ne pri-
i
veste nurnai prin mentiunea lui «Io Petru Voevod: in calitate de
ctitor:
,
rEpttccvOg xexOnyot'llevoc.'1exivvric Ili-cpo; Boe668ccg, 'Ioidacccp p.ovccx6g, %vim-

peg, EupOrcouXo Atov6cstog X'. %Oa 7:porrottaa.róps, 'iv); ,t4t6' &tE)6O 6 76pyo;
xx? 6 pcn.pvitax5tc. N. Z. (sic) (3). V
Din actele turcesti ale manastirii Smyrnakis adaoge (p. 575) ,M

aceasta permisiune Imparateasca, din 1535, catre un Joan :
IIccpooacccaOivto; ià intaToAtv &x v.ipouc; TOes Bos66Sow Trig MoV6o6X(xxiccg toD
Bi7) 'liodvvou, Se* wino, gcatcOvcoct vac FdoOt aaeccc cr.pbg avocxcdvtacv Tç voviric
Kcepocxc'cXXou xocrac te: dpxoctcc npov6p.tct, acCadate.) x&pvcc tv npovoithov x2 cditorg
To% Boe66acccg 1.tou, instai7 th kOiv ovocatpcov xryisc eivccxcavIciew;, :cat& Te4
lizot5p.evo: Tar/ Boe6oScov MoAS0621cxwv, zoccoc colt !spot); xccv6vcq, iVcivczxcavccrOt
int teiv cipxcdow xtipteiv. Kat, io'cv Ttg 0,7C06(6/1 ccircotig, 6 TocoO.rci; vec ilino60.cou
xad olICOaC6x7rroct [taxpdv. 'EX,/ à 77--pgcocrt t nap& xavóvag y.2 giAOwcyc t6v za-
TocOicredmi T6TS vec int); il.c7COUGTig xcx% vac coin &soling vi Ciells)aciicswac
xcd xTfceic,i. tc int. vim OsiteMcov. 'Eypo'ccm iv Kwvcrcocv-ccvourcaec, coed tac ;thou
TOO 1172); f5int-otiX-eckiip TO 943.
(Infatisandu-se cu scrisoare din partea Voevozilor Moldovlahiei
beiul (!) Joan, prin care ei cer sa se dea voie pentru. Innoirea ma-
s
(1) Millet, 1. c., p. 74, nota 5.
(2) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 311. ,
p) Ibid., no. 332.
1. www.dacoromanica.ro
36 N. IORGA 482
nastirii Karakallu duph vechile pronomii, hothräsc de hatarul pro-

nomiilor §i lor, Voevozilor mei, ca, deoarece acea manastire are
nevoie de innoire, duph cererile Voevozilor Muldovlahilor, duph
sfintele canoane, ca sh se Innoeasd, pe vechile temelii. Si, dach-i va
Impiedech vreunul pe dA,n§ii, acela sh fie impiedecat el §i gonit
departe. Iar de vor face ceva Impotriva canoanelor i vor Mei din
oranduelile lor, atunci sh-i opre§ti §i sh nu-i Iasi sh Intemeieze §i
sh dal:lease& vreun lucru pe temelii nouh. S'a scris In Constanti-
nopol, pe la jumatatea lunii Rebi-ulahir 943.)
Conform cu aceasth inghduinth, reprezentantul Sultanului Inghdul
§i la 1548 lucrul la noua clädire (1).
Pe atunci Athosul era intr'o nouh epoch de prosperitate. La
1556-7, Castamonitul e refacut, §i la Vatoped se introduce vieata
mai bunh de chinovie, «ob§tejitian (2).
Sot al Ruxandei, fiica lui Petru Rare§ §i a Elenei principesh
din Serbia, cruntul, dar i atat de evlaviosul Alexandru Läpu§neanu,
intemeietor la Slatina, innoitor la Bistrita §i RAMO, Ii Indreapth
luarea aminte asupra mai multor manastiri athonice in acela§ timp.
Zugraveala dela Xeropotam i se datore§te lui (3).
Vatopedul e numit In actul de danie al lui : «a noastrh veche
ctitorien, §i el li dada, pe langh «o cup& mare de argint cu solzi,
poleita, ce am Mut insu§ Domnia Mea dintrinsan, i merticul anual
de 300 de «galbeni mein, «o chervhshrie ce easte In Solun (Sa-
Ionic), ce acea chervhshrie Domnia Mea am cumphrat-o dela un
cadiu turc, anume Blacie dela Selun, drept 65 aspri turce§tin, In
schimb pentru moa§tele aduse de acolo (capul lui Grigorie Bo-
goslovul, Mae lui Zlataust, degetul Sf. Ana), de eclesiarhul Maxim
§i proigumenul Sofronie, cu o solie de frati de acolo, pentru Slatina,
noua sa manhstire (4).
V.
La 1553 el face& daruri la manhstirea Gregorlu, duph Stefhnith

(1520) (5).
(1) Ibid., p. 677. Pentru ctitoria lui Radu Paisie, ibid. p. 578. ''
(2) Gedeon, 1. c., p. 167, nota 183.
(3) Millet, 1. c., p. 74, nota 5, dupi un manuscript din Athos. Cf. Millet, Pargoire, Pe-
tit, 1. c., la no. 541.
(4) Uricariul, XIV, pp. 107-11.Adaus la vol. XIV din colectia Hurmuzaki.
(5) Actele le-a vftzut Barschii. V. Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 511.
www.dacoromanica.ro
Tot el fu acela care d'arui icoane moldovenesti la Dionisiu. Una

din ele, pástratä, are aceasta, inscriptie:
Gra IIKOHHA [alt rand: CIATAPO II CAARHAPO npvodoKa IIETE'1 II KfrhrrH-
TEA IWAHHA] SKpACH rem% fimptIMII &MOM II MKA Fro PoanukAa 3A 3A14-
fill 1183MOKAEHHArO HA% CHA ROCTAHTHHA II MAI Fro OCASMHTH (TOMS MOH.
IWAHHS IlpTlI1, R ATO r30K, AIL A.
I
Adica:
Aceastä icoanä [a sfantului i slávitului Prooroo Inainte-Merga-
torului i Botezatorului loan] a impodobit-o Domnul Alexandru
Voevod i Doamna lui Ruxanda pentru sAnatatea prea iubitului lor
fiu Constantin, si au dat-o sä se face.' slujba Sfantului Joan Inainte-
Mergätorul in anul 7072, August 30 (1).
Dar lucrarea sa cea mai InsemnatA de aici e innoirea Dochia-
riului.
o inscriptie pástratä, din 1567, are, deasupra chipurilor ctitori-
cesti, acest cuprins:
'Ev Xptatcp TCp eaoci) soas6t; xat Ircatbc dcpiwcw icoicqg MoX8o6Xaxfac 'lioivvis
'AXsEivOpou Boe668a; met x*cop tç p.ovr-i; Tat5-crIc, locivn; KnorBecv wcirscop,
ekeeecrci-cn xupta `Pc4dtv3a. soas6eativo .
Adic5.:
Intru Hristos Dumnezeu evlaviosul si credinciosul Domn a toatâ
Moldova Io Alexandru Voevod si ctitor al ma,n5,stirii acesteia. Io
Bogdan, ctitor. Prea evlavioasa Doamnit Ruxanda.
Iar cea de cápetenie suná asb.: "
03to 6 Oeto; x'CG/ 7CSpi6Xvro; vabc Tij; Oats; te xat ispag floors cv navveytatcov
..cgtapxtbv McxccilX xat ra6pcilX tljs ircoirop4opivrx lioxecapEou ea/wiper) ix
Wpm xat olveaToAtcr071 atex ativSpopnic xat iWoou Top eticse6ecneccou AöOinou
xuplou licivvou 'AXgiviipou Bos6O3a acts.% McaSoRaxiac, irre[tovet5ovco; %upon
OsocpRou, Emu; oN'tp, papa Am. 71' (2).
Adicä:
AceastA sfântä vestità bisericti, a dumnezeestii i sfintei ma-
i
nAstiri a prea marilor Voevozi Mihail si Gavriil, alga a Dochiariului,
s'a ridicat din temelie i s'a infrumusetat cu ajutorul i cheltueala
(1) Ibid., no. 479.
(2) bt rada, 1. c., p. 403; Brockhaus, 1. c., p. 286. .
www.dacoromanica.ro
38 N. IORGA 484
prea cucernicului Domn domnul Io Alexandru Voevod a toath"

Moldova, iiind egumen chir Teofil, in anul 7076, luna lui De-
cemvrie in 8.
Popa Gheorghe din Adrianopol i ieromonahul Gherman fusesera,
Ingrijitorii (1). Zugraveala, phstratá, e una din podoabele Sfântului
Munte.
Si aici boierii urmará exemplul stapamilor lor. Chiliile dela
Pantokrator infätiseath Inca, In fata bisericii, pe o placä de mar-
mora, mentiunea c5, apa a fost adusä la aceasta manástire de bo-
ierul Gavriil Trotusanu, Mare!e LogorAt, in 1536-7, acel Gavrilas
Logofatul, care, tradând pe Rares, peste un an, fu apoi thiat, la
Inceputul anului 1541, de acesta (2):
Ic. X. v[c]x[q]. f "EcZo; xca auvapopM Tor) fiaccco; Totitou xca ecycixrqac; To0
grpp.otdcrou ipxonoc stupo6 roc6pctx Dotpouativou xca Maydaou AoToOkou Tfi;
MoA8o6Xaxt[ag], ZTOU; 41.LE'00.
it
Adiat : 1 I
Isus Hristos invinge. -1- Cheltueala i ajutorul apei acesteia si do-

bamdirea, ale prea cinstitului boier, dumnealui Gavril Trotusanul si
Marele Logofát al Moldovlahiei, In anul 7045 (3).
Un singur alt stapAnitor se gandia pe acest timp la Athos, Leon,
akoc.),s64» al Cachetiei iberiene, care, cu fiul sau Alexandru, refacii,
la 1540-2, manastirea Philotheu (4), unde se \Tad chipurile lor in
brocard de aur i incununate.
LApusneanu murise, luAnd in ultimele zile shima cáluglrului Pa-
homie, dar Ruxanda urrna legáturile ei pioase cu Athosul. In
1568-9 ea hotära monahilor dela Dochiariu sä faca slujba mare
de Sf. Nicolae pentru cei morti i vii din neamul ei (5). Zidise
trapezaria i bolnita dela Dionisat (6), si in 1569-70 Ruxanda plata
datoriile cillugarilor de acolo. Sultanul Selim trimesese pe Mustafa,
Celebi ca sâ reclame birul Sfetagoretilor si, In lips& de platà, sá
le vanda. VAduva Lapusneanului dadir nu mai putin de 35.000 de
(1) Gedeon, 1. c., p. 186.
(2) V. i Iorga, Chilia i Cetatea-Albal, p. 348, no. vii.
(3) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 118. Smyrnakis, (1. c., p. 533 ante tee i pc (Barbel
si dAdeà o lecturil cu totul stricatii.
(4) Millet, Pargoire si Petit, 1. c., n-le 304-5.
(5) Hurmuzaki, XIV, p. 46, no. cmI.
(6) loan Comnenul, 1. c.; Gedeon, 1. c., p. 181. 'I
www.dacoromanica.ro
\-
485 MUNTELE ATHOS IN LEGATURX CU TERME NOASTRE. 39
aspri ca sa, räscurnpere de aceastá ru§ine §i rnanastirea liarakallu(1).

Si lucrurile instrainate ale Dochiariului fur& scoase, prin jertfa ei
de bani, dela Turci (2).
In acest thnp Domnii munteni se multurniau cu mai putin: Dupa,
Petru, fiul lui Mircea, Alexandru inchina la Simopetra satele
Scurtesti §i Dragomiresti (3), §i (lade& ceva bani la Xenof (4). Fiul
s5,11 Mihnea intari dania celor doua mo§ii (5) inainte de a face alte
sacrificii de bani, ce se vor arata pe urma.
Domnii din a doua jumAtate a veacului al XVI-lea se aratara
mai putin darnici fata de Athos, fiindca, in stapanirile lor mai
scurte §i mult mai primejduite, economii de bani nu se puteau
face i conditiile lor de stapanire chiar erau neasamanat mai grele.
Dela Petru Schiopul, urma§ul in Moldova al Lapu§nenilor, dupa
furtunoasa trecere a lui Joan Voda cel Cumplit, Dionisatul(6) ca-
pate, doar caters), mii de aspri (7). Lavra primi, la 1579, aceea§
surna (8).
Nepotul lui Petru, Mihnea, se dovedi in acest timp, ca flu al unei
evlavioase ortodoxe din Pera, mai marinimos. Hilandarul primi dela el
in 1589, cand avea, de lucru cu Cercel, care cladia pentru Durnnezeu
numai acasá la dansul, nu mai putin de 15.000 de aspri (9). La
Castainunit, unul din mitoace se bucura de ingrijirea lui (10). De almin-
terea §i altii din aceste parti se invredniciau de buna,vointa lui : manas-
Urea Vlatadonului din Salonic capata astfel, la 1587, 2.500 de aspri,
pentru pomenirea Domnului, a sotiei Neaga §i a celui ade inemh
fiiu den rodul Domniei Mele, tanárul Io Radul VoevociD (11). Un alt
Radu Mihnea era sa fie pentru Athos un nou mare ctitor, yea-
.
. I
(1) Hurmuzaki. XIV, pp. 46-7, no. cxv. t
(2) Ibid., no. cxvi. Din grepala qi la p. 49, ea no. cxx.
(3) Ibid., p. 47, no. cxvI.
(4) Ibid., p. 49, no. cxviii. Cf. si ibid., p. 51, no. cxxxv. Int'arirea de Patriarhul leremia,
ibid., p. 89, no. ciax. .
(5) Ibid., p. 53, no. cxxviii.
(6) Luertiri ale protului Dumitru din Pesikon la trapeet in 1603; Millet, Pargoire,
Petit, 1. c., no. 491.
(7) Hurmuzaki, XIX, p. 51, no. cxxv. . .
(8) Ibid., p. 59, no. cxxxiii.
(9) Ibid., p. 86, no. CXLIX. .
. I
(10) Venelin, 1. c., p. 229.

(11) Hurmuzaki, XI, p. 901.
www.dacoromanica.ro
40 N. IORGA 486
cul a arui deschidere se apropià. Mihaiu Viteazul face, la incepu-

tul Domniei sale, un dar de bani la Xenof (1), pe care n'o uitä nici
Simion Movilk nici Radu Serban, care-i d5., din nou mosiile «Ratcaz
si Silistea (1607)(2).
J
De alminterea, un timp Athosul, infloritor, n'avea, nevoie de necon-

tenite eleimosine. Episcopi de aproape sau de departe Ii purtau grija
mai mult decat inainte. Ieremia din Sofia, Patriarh de Constantinopol,
reface la 1542 Stravonichita (3). La 1546 Macarie Mitropolit de .
Salonic Ii alege la Vatoped locul de ingropare (4). Dela 1565,

Lavra 10 are si biblioteca(5). Ajungand egumen aici, un Paisie de
Rusciuc face la 1578 paraclisul celor Patruzeci de Mucenici(6).
Intre ctitorii straini, legenda pune, pen tru Xeropotam, cu numele si
dupa exemplul caruia Nistor Ureche intemeiè in Moldova manastirea
ea, care se chiamä, numai dup5 aceea, In traducere: Seoul (7), si pe
Sultanul Selim, care, cum am väzut, scosese prin capugiul salt tot
Muntele Sfânt In vanzare (8). Legenda din Athos vorbeste Inca de
ctitoria Lapusneanului celui nou, Alexan-dru al Terii-Romanesti, ctitor
si la Sinai(9). Rusii apar la rândul lor cam tArziu, cAci inainte
de aceasta avem doar crucea Tarinei Anastasia pentru a ingriji
de manastirile unde astazi au mai multi dintre ai lor decat vechii sta..
pani, Grecii (3.500 fata de 3.300). Inca din 1568 si 1588, se ingadue
calugarilor dela Chilandariu i Vatoped sa cerseascä la Moscova, 8 i ei
ij Incep caratoriile la Curtea Tarului in 1592 (10). Pentru reface-
rea Pantelimonului, pustiu in 1574, Vasile Ivanovici adause pri-
nosul lui (11).
'
(1) Ibid., XIV, p. 102, no. moony.
(2) Ibid., p. 111, n-le ccix, ccxx.
(3) Gedeon, 1. c., p. 190.
(4) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 114. Se lucreaz5., de doi cAlugAri, o u5 la 1567;
ibid., no. 56. Cf. ibid., n-le 167, 235, 316. '
(5) Ibid., no. 409.

(6) Ibid., no. 369. ,t I
(7) «Santa mAnAstire cc sb chiam Cseropotarn, hramul Sfântului $i slávitului Proroc
qi Innainte-MergAtorului BotezAtorul lui Hristos loan $i cinstita lui Mere»; Arhivele Sta-
tului, Neamt, IV, 300. La 1604 «XeropotamulD; ibid., no. 1257. La 1605, «Cseropotamo,
carele se zice S5culuiD; ibid., IV, no. 301. Numai Secul in actul dela Stefan Tom,a, 1612;
ibid., III, no. 7.Cf. $i Arch. istorica, It, pp. 46-7 (1599: Xeropotamul).
(8) Ibid., 1. c., p. 118.
(9) Gedeon, 1. c., p. 184.
(10) Ibid., pp. 168, 180.
(11) Ibid., p. 193.
www.dacoromanica.ro
-
487 MUNTELE ATHOS IN LEGXTURA CU TERILE NOASTRE. 41
Nenorociri intervenirsa Ins& in curAnd pentru a chema iarls corn-

pAtimire si ajutor in folosul acestor mai apropiate Locuri Sfinte. La
11 Decemvrie 1580 ardea Simopetra, pustie apoi §i ea catva timp(1).
Cand Patriarhul Ieremia al II-lea strAbatir terile noastre pentru a
merge la Moscova, unde era s'a creeze un nou Patriarh, 11 IntovA-
rAsia §i Evghenie, egumenul acestei manästiri, si la data Intorsului,
In 1591, manastirea dela Bucuresti din deal, deasupra Dambovitei,
a Sfântului Nicolae, ca'ruia innoitorul, Mihaiu Viteazul, era sa-i dea
in curand numele de Mihaiu-VodA, li era Inchinata: se luau atunci
mäsuri pentru strämutarea ei intr'un loc mai saratos si mai sigur.
Ca Domn, Mihaiu intari Inchinarea la 1599 (2). Epoca Inchinarilor
Incepuse(3). Ana Golea dAduse Vatopedului acea man'astire, din Iasi,
a Adormirii, care, purtand numele intaiului ctitor, Joan Golea, se
pastreath Inca In forma refacuth de Vasile Lupu i Grigore Mateiu
Ghica (4). Zografului Ii inchinase intaiu Petru Bares, (a hatranul Petru
Voevodu») pe urmä si Aron, apoi Ieremia Movilä, manastirea Sf.
Nicolae din Scaunul Moldovei (5). Doamna Elisaveta a dat la Cut-
lumuz o Evanghelie, cu inscriptia urrnAtoare (6):
'E'cou; Apty', s' 117'4 louviou, HOrn -ceo TeTpciatvyysXov vs cç i.to\/; Too
Zorcoo;, to incXeyogvou liou-aouRokt, xxl th xe5amaav 7) 7COXUXpOvtlavn
Ulna 'EX7FOG6S7 too 7roXlixponp.ivou baccarpotohou rout 6(3.666=i-coy Anivzoc
'scion; MoX8o6),axEcq, ijpou 'Iwivvou lepepia Boa6Ovaa. t -
Adica : .
1 . I Liii Gb I I. )]
La anul 7113, in luna Iunie, aceastA Evanghelie e a manastirii

Mantuitorului, zissa Cutlumuz, §i a infrumusetat-o räposata Doamna
Elisaveta, a raposatului prea luminatului i prea cucernicului Domn
a boat& Moldovlahia, Domnul Io Ieremia Voevod. -
-
Lucrand la Dochiariu pentru Ruxanda LApusneanu, Mitropolitul
Teofan, cArturarul de slovenie, ramase aici, la 1597-8 aceea§ fe3i
(1) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 522; Gedeon, 1. c., p. 188.
(2) Hurmuzaki, XIV, pp 90-3, no. moan; p. 109, no. ccv. Cf. si ibid., p. 192 si urm.
no. ccxiv. La 1613 se sfinteste noul catolicon; Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 523. .
(3) V. si a Bucoviltului, de Banul Stipan i fiul Párvu, pe la 1570, la Sf. Varlaam; Studii
fi doc., V, p. 142. A Stelei din Bucuresti, subt Mihnea, cAtre Ivir, Arh. Statului, Radu-
Vodd, pachetul XXIII. Danii pentru Ivir (1605-721, ibid., XXVIIVIII.
(4) Hurmuzaki, XIV, p. 111, no. ccx.
(5) Arhivele Statului, Aron-Voda, I, no. 22; regest In Hurmuzaki, XI, p. 908; v. i re-
gestul In Hurmuzaki, XIV, p. 108, no. ccl: dar de bani al lui Ieremia. ,
, (6) StAdii 0 doc., XXII, p. 87.
www.dacoromanica.ro
42 N. IORGA 488
Doamna Elisaveta, care-i era ruda, ii punea piatra de pomenire

pe mormant (1).
Lavra suferise de pe urma puternicului cutremur din 1585, care-i
stria, turla bisericii, bolta spitalului i crap& trapeza(2). Ieremia
Movilä Ii dádi un privilegiu solemn (3). . _
Ivirul lnsus se gasia in stare de tot rea. Pe la 1590 deci Stelea

Spätarul, ctitorul bisericii cu acest nume din Bucuresti, i-o inchina
cu toate veniturile, i «Iviriti», ca Grigorie din 1632, se asezau
intr'insa (4). Se cera ajutor din Georgia, de unde, la 1600, venia,
frumosul aier lucrat cu mama i osteneala» Thamarei, csalugsarita,
ca maica Sofia (5). StApAnitorul de acolo, Alexandru, in fata ame-
nintärii cà altfel se va Inchide biserica, trimetea sumo insemnate,
12.000 de galbeni; panS in 1602 se acoperia toata datoria de
36.500 de lei (6), si la 1604 egumenul se intorcea din nou din
Iberia (7). La 1613 un vãl era trimes de Ivireana Zenobia (8).
Aceste danii nu excludeau lash nevoia de puternic sprijin. Dupa,
caderea i turcirea lui Mihnea, ajuns _beiu pe marginile Dunarii
ImpãrMesti, pe unde-si carl noua familie musulmansa, se simti
nevoia ca fiul Radu, ca sá poatA dornni, sä capete altá cres-
tere i aiurea. «Deci Mihnia-Vodán, scrie Constantin Capitanul,
plinind in Domnia de a doao cinci ani, 1-au mazalit Turcii, si, du-
candu-1 la Tarigrad, s'au turcit, si el, si un copil al lui mai mare».
Radu VodO cel legiuit, al Neagai, murise insä, «iar un copil
mai mic, anume Radul (care mai pre urmA i Domn au fost), 1-au
ascuns muma-sa»«juphneasa» Visa, care-si zicea «Doamnan«si
1-au trimis la Svetagora, la rranAstirea Iverilor, si de acolo cálugarii
1-au trimis la Vinetiia, si au invatat carte greceasca i letineascä» (9).
Si aiurea: «Decii, viind Domn si vrând s facä multAmitä rdan5s-
tirii Iverului (de vreme ce In Domniia de'ntai n'au putut, avand
trebi de osti), au fäcut manaStirea Sfintei Troith, den jos de Bucu-
(1) Hurmuzaki, XIV, p. 107, no. cxcvnr.
. a_
(3) Condica lui Constantin Mavrocordat, in Bibl. Ac. Rom., fol. 490 (Apendicele la acest
studiu). Cf. Studii i doc., VI, p. 413, no. 1592; Hurmuzaki, XIV, p. 108, no. cxcix.
(4) Studii qi doc., XI, pp. 100-1, no. 13. Tot ash i la Bolintin (Arh. Statului, Radu-
Vodd, pach. X, 9).
(6) Gedeon, 1. c., p. 175. . It ,
(7) Ibid., p. 176. Daruri de acolo, in 1617; ibid., p. 177.

If Lt
(8) Ibid., no. 265.
(9) Ed. Iorga, p. 79. ; .t ; 1,
www.dacoromanica.ro
,
489 MUNTELE ATHOS IN LEGATURX CU TERILE NOASTRE. 43
resti, mare, intemeiata cu zidiri, cum sa vade, §i o au Inchinat la

manastirea Iverului, la Sfetagoran (1). In grecete e i inscriptia, din
7123, in care se spune cu manastirea e «Inchinata la a Ivirilor» (2).
Dar nu se multumi cu atata recunostinta statornica a fostului
ucenic din Athos. tirn din notite pe cari le-a reprodus d-1 M.
Gedeon cum, sub egurnenul Gavriil din Atena (3), se facura st6.-
ruinte (4) pe langä Radu pentru a urma traditia parintelui, caruia
i se datoria refacerea picturii catoliconului. i azi se vad acolo
chipurile lui Mihnea i lui Radu, acesta in vrasta de copilarie
Inca, i ale zugravului Marcu din Ivir, cu aceastsa inscriptie:
'0 'liodcvvyx Milxvccc. 'O. el'aouX Bc1606ocg. '0 isp6Tcaog xotetyoUp.evoc zbp
rcz6pclix. '0 Tpta6X6cog Mcipxoc, 6 '167)p Itoci c).)ypoicpog
Adica: Io Mihnea Radul Voevod. Preasfintitul categumen chir
Gavriil. De trei ori fericitul Marcu Ivireanul i zugrav (5).
Lui Radu i se datoreste arsenalul, turnul, trapeza, portul (1622),
inzestrandu-se manastirea cu venituri In tara(6).
Urmand exemplul Domnului sau, Nicolae Postelnicul facea, sub
acela egumen, la 1619, o fantana, a cArei inscriptie suna a§a:
- "racop th empty equally ix p.cap6Oev ),,
'Et68oc; cipxop Ispp.420) '1671piak], .
.1.111; r I
NmoXo'cou 'se IloaTaXvExou BXocxEo4, q el' rig
qrtgat nz 'Hyoupivou ai rocepctX it 'Aellvockl 4f1t)ku,i L.-141_,
El :5.: Tt auvapopl oivc t xat wpoOupicb ) KI
< (,1 -9 Tiplilcciacov saws, TOUT! 6 wciap, nib -7.,1 131 IAD 1)
,rfaloti TT) Teov xate.w intcbcc; napc6ST ri r .; J. r.el
. Asxobcc; at') lies Gird sled& g7;Cti. . I
'AyxpaTor p.e aiov Tt navgoxoN0 Opiov 6cpiA[Xo.)],
MloWs(o xo(pave a[tAcov v acdc ix6g (sic) kux[ec1(7). A
(1) ibid., p. 107.

(2) Inscripfii, I, p. 245, no. 551. Mateiu al Mirelor nu stie de petrecerea la Ivir a lui
Radu (Analele Academia Romdne, XX, p. 13). 0 notit5 din Athos are acest cuprins:
At& Ispocksaytc To5 AbOewcoe `PdvaotArh Bos6Oaa intr. u) itc&it& liap9ivtoc] e7.5 ttv BXa.ximv
met gItTLOS 1:+iv CATEay Tract, Sta covSpop.tc Itca ii6800 Too AMinoo, v.a.1 ixciplaE.-. vat xcupf.a.
v.cd. isetp.i-daist %al Moo; TOnot4, ct p.v1p.6crovoy aka.) aiWytoy, iv Fut 7121, emb b Xptcnoo
,ocxq' (Gedeon, 1. c., p. 177). 4.
(3) Millet, Pargoire, Petit, /. c., no. 372. 1
(4) Gedeon, 1. c., p. 178. -1
(5) Unmeant rânduri de cuprins religios; Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 232.
(6) Tez Si SDAct 'gam ix T71; MccxEcq; Gedeon, 1. c.
(7) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 282. 0 fiaI6 färii inscriptie, din 1614; ibid., no.
273. 0 "u4it din 1622 (mesterul, un calugär', ibid., no. 235.
www.dacoromanica.ro
44
.1' '4 I
N. IORGA I 0' 490
Inscrippa versificata, de o trufasa pretentie goalà, nu merita a

fi tradusa: and anul, ea alipeste in ctitorie numele nobilului Geor-
gian Sermazan si al zisului Postelnic al Terii-Romanesti.
Dupa aceasta se urma cu zidiri de arsenale i alte adause (1),
schitul Probato la 1631-5 , manastirea ajungand repede in frun-
tea comunitatii atonice.
1 ,
,
1" tit'
1! VII.
I
In acest timp, Moldovenii nu zidiau nimic, multurnindu-se cu in-
chinari de metoase la vechile ctitorii ale neamurilor trecute. Astfel
Manastirea din Vasluiu a lui Stefan eel Mare, cu hramul Sf. Gheor-
ghe, e supusa de Miron Barnovschi manastirii dela Athos a aces-
tuia, Zograful (2). Cu vremea ajunse a i se zice i ei «sfanta ma-
nastire ce se numeste Zugrav, care este langa targul Vasluiului n (3).
Ei manastirea Adormirii sau Precista langa Vasluiu capata aceiasi
stapami (4). Rhossikon, liana acum trecut cu vederea, capata inainte
de 1631 Manastirea Doamnei de Fang& Botosani (5). Datina darurilor
la Athos era a§a de raspandita, incat Eftimia fata lui Miron Clucerul
las& la 1612 a se da achte un cal in top ani la Svetagora, la Dio-
niseateD (6).
Vasile Lupu plan in tot cursul Domniei sale datoriile Athosului,
pentru care e laudat de fostul Patriarh constantinopolitan Atanasie
Patelarie(7), care, dupa Antim al II-lea, ingropat (1623) la Lavra
datoare la Evreii din Salonic §i ramasa abia cu cinci-sase calugari (8),
era sa zideasca la Sfantul Munte schitul dela Vatoped, Sf. Andreiu,
EECTGO sau Saraiul, astazi centrul yield rusesti acolo (9). El crea le-
(1) Ibid., n-le 289-90; Smyrnakis, 1. c.. p. 417.

(2) Studii fi doc., VII, p. 75, no. 8.,
(3) Ghibgnescu, Surete i izvoade, IV, p. 308 si urm. (12 Ianuarie 1662). Cf. actul din
7 Fevruarie 1662, ibid., p. 16. Cf. Studii 0 doc., XVI, p. 420.
(4) Act dela Alexandra Voc15., 2 Aprilie 1630, privitor la ea; ibid., p. 13. Cf. Studii
doc., XVI, pp. 158-9, n-le 8-9.
(5) Ibid., V, p. 217, no. 30. ,
(6) Ibid., p. 12, no. 56.

171 Hurmuzaki, XIII, pp. 441-2: IlOce; BilceL; militia at& X61o0:cou
'TO "Apoy "Opoc, Icapttxx'aiwToL; alTUOGTO, 4ip.epa v.at vówcrz
vin tie v.aVird ItapSiccy icrixtuct; et; Ti; etcarltie; oo Tb popTEoy ,1
Thy p.ovcixtiiv Mona; %Os xpOvov TEL xocpciTCLei ,coo; ei; tic caripa tOvri;
(8) Gedeon, /. c., pp. 158-9 (cf. ibid., p. 150); Millet, Pargoire, Petit, /. c., nu. 341.
(9) Gedeon, 1. c., pp. 31-2, 168-9. ,; I ,
www.dacoromanica.ro
491 MITNTELE ATHOS IN LEOXTURA. CU TERME NOASTRE. 45
ghtura Zographului cu manástirea dela Dobrovht a lui tefan col

Mare, in care pätrunserA atunci calugAirii greci(1), i.i dAda mosii
basarabene (2). Poate tot dela el sa fie aceea dintre Vatoped si
mânsastirea Precistei din Galati, care aaposti mult timp in chiliile
ei pe mazilul Patelarie (3). Urme dela dansul nu se gasesc Ins& pe
paretii lacasurilor Athosului(4). 11,41,/
Dintre Domnii munteni ai timpului, Gavril Movilit intArise de

curand toate moiile Cutlumuzului, un intreg domeniu, pentru care
se ceruserA hrisoave aproape dela toti stapanitorii ce se urmara in
Tara-Homaneasca(5). Alexandru Coconut ii adause inchinarea manas-
tirii Clocociovului (6).
Mateiu Basarab Mai acelas lucru (7), apoi el dada bani la Dio-
nisat (8), intari manastirii Xenofului srapanirea asupra schitului
«Zapeckil» (9), pe lAnga cele doll& mosii pe cari le avea, de multä
vreme (10). loan Comnenul Ii atribue zugr5seala cred: cu rnesteri
din tart, dar asupra acestui punct voiu reveni in curand, intr'un
memoriu despre zugravii nostri pridvorului i trapezei din cato-
liconul acestei mantstiri (11). Hilandarul are dela el o icoant din
1643 (12). Pe paretele din paraclisul Sfamtului Mihaiu dela Lavra
se vede chipul sau, inchinand leicasul, al ctrui ctitor este deci, si
al Doamnei Elina, cu aceast5, inscriptie: 4
0 I / '0 /liven IVItxoctX 6 Zuvi3ov. t
f0 Ii, ['1oecv]ng Mater:do; Mnacrapec[ttrco* Beir:66v8a.

rj TOp.vcc ocatoO [xu]pfa ÈXivoc.
i
I
(1) Hurmuzaki, XIV; Gedeon, I. c., p. 185.
(2) Hurmuzaki, XIV, p. 163, no. CCXLVIII.
(3) Studii si documents, XV, p. 341, nO. 981.La 1638 se face un paraclis acolo; Millet,
.Pargoire, Petit, I. c., no. 120.
(4) In ce priveste Zographul, sit ni se uite cit Bulgarii au distrus toate inscripii1e gre-
cesti; Gedeon, i. c., p. 62.
(5) Hurmuzaki, XIV, pp. 113-4, n-le ccxvvi. A L
(6) lbid., p. 118, no. coins. vovvvol. k

(7) Ibid., p. 146, no. cciom.
(8) Ibid., p. 164, no. CCL.
(9) Ibid., p. 132, no. MEMEL Data e, evident, gresitil. V. si ibid., p. 133, n-le ccxxxvivii;
p. 163, no. Cowan; p. 164, no. cm .
;
(10) Ibid., p. 133, no. ccxxxv.
(11) V. si 13rockhaus, I. c., p. 281, nota 1. Simopetra fusese zugrbvitl Inca din 1633
(Millet, Bulletin, 1. c., p. 74, nota 5.La Pantokrator se heath in 1640; ibid., p. 169.
(12) Smyrnakis, I. c., p. 490.
www.dacoromanica.ro
46 N. IORGA 492
^
ff .1 i
Adicá :
Sfântul Mihail din Sinai.
Io Mateiu Basarab Voevod.
Doamna lui, doamna Elena (1).
I
Inscriptia cea mare zice a§a: I 1,1 qt:r), I {
'Anyipen xai bexatvia9n &x 6cieptov 7-7,c 6 Oe.o xz ncivaerrco; yak orico;
TO &v ytot; ircrcpbg 4,Cov IlitxatX EuvaDv to 0X0y700 nap& ro ixXatt-
Tcpto-cdecou Ao9evtb; Itodtvvou Month) Boe666a .7ccicrys Otlyxpo6Aaxice xca Stet Gov-
Spot* xca TcpopPoiccg To6 naIROCILOS&TOO Tcponyoup.ivou coed thp Tootcp %at&
'Lb g7[Tcotccrk.Xcoatth xal gxaTocrub 7rentxocrctli Tcpth-co toot, tte-cat ag TCapaSpoptv
ivtatrriliv Sixa 7)youp.eve6ov-co; toO navoattoto'crou TOOT& xbp ltoc'co.cap [--Teaficp]
gytve è nciXtv ggo6o; tg
Eatop(og xca th educe nap& ToO behev oEmplvou
A6Oewck xca x-cimpo; xcd j commie xca auvapop,t nap& TOO Wino; 7cparl-
youp.ivou nand xbp 'hoop* iteX1269n 6 i 7Cczpogacc Tefvuv Ecrropfa pp/ 'HouAt'y
t6', Stec xupt4 Map(vou xca 'Avacrcacsfou &x caecog 'Ava6nXt.
.
Adich' :
S'a ridicat i s'a innoit din temelie, din pamant, dumnezeescul §i
prea venerabilul lácak;u1 acesta al celui intru sfinti pArintelui nostru
Mihail zis de Sinai de dare prea-luminatul Domn Io Mateiu Voevod
a toatä Ungrovlahia i cu ajutorul i supravegherea prea-cuviosului
proigumen párintele chir Iosif in anul sapte mii o slit& cinzeci §i
unu, si, dupä trecere de ani zece ai egumeniei prea cuviosului pa-
rinte chir Iosif, a fost iaras cheltueala zugravelii, t toate dela acel
Domn §i ctitor, i ajutorul i. sprijinul dela acel proigumen popa chir
Iosif. i s'a isprävit deci aceastä zugraveala in luna lui Iulie in
12, cu mâna lui Marin si lui Anastasie din orasul Nauplia (2).
In catolicon chiar, dela el a rAmas un chivot de argint, cu animist&
inscriptie : 1
t Tb napbv xt6drcwv fnccip)cet Trig ce6acsplcq xca 6actXtxi); MeyciX7ic Accópa;

top CAytou 'Aeavocatou ToO v Tif.) YAOcp gv gut 4pv6', &cpteptoOgv 67th Top eke6scr-
TeiTOU A.6Ognou 'hoboes Mateatou xcd Bos6o6tva; ÈX671c. .
ToO iv ici) YAOcp Ive[crct]. .1 ,
Deci: .
f Chivotul de fard, e al veneratei i ImpAratestii Lavrei celei Mari

-:+ i
I'
(1) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 385. -
(2) Ibid., no. 383.
www.dacoromanica.ro
493 MUNIELE ATHOS IN LEGATURA. CU TERME NOASTRE. 47
a Sfântului Atanasie din Athos, in anul 7152, afierosit de prea-

cucernicul Domn Io Mateiu si de Voevodoamna (sic) Elena.
E din Athos (1). .
I jJ'Y b AA» 1, ',II ,ii t
SA amintim i pe un daruitor galAtean (rd)atCcuv64) dela Vatoped,

din acelas an 1644 (2). t a
,
I h iiP
Doamna Masa a lui Constantin Basarab Inchina fundatia sa, Ji-
tianul, «Balta-Verde» tang& Craiova, la Sf. Pavel (3). Mihnea al
III-lea trimete la Xenof 10.000 de aspri (4), i Grigorie I-iu Ghica
dadea la 20 Maiu 1664 un privilegiu la «toata Sfetagora, la 20 de
sfinte manastiri ce santa in prejurul Sfantului Munte Atonuluin (5),
pe child In Moldova se Inchina de Patin Vamesul la Xeropotam,
care even i Dancul i Copoul, manastioara sa dela Clatia (6), iar
Alexandru Ramandi ctitoria sa la Dochiariu (7). Pe vremea lui Ste-
fan Voda Petriceicu Manastirea Doamnei de langa Botosani era, de
mult, cum s'a mai spus, In atarnarea de «Rusin, Rhossikon (8).
) ,11IVAle
VIII.
t . .
. Atunci o noua era de prosperitate incepe la Sfantul Munte. Aju-
toarele nu yin nici acuma prea mult din Moscova. Tarii dadeau doar
voie de cersit In tara lor : in 1626, calugarilor dela Pantelemon,
pe care Rusia refuza s'o refaca, In 1641 celor dela Filoteiu, in
1655 color dela Esfigmen, in 1658 celor dela Lavra (9). Dela Ivir
veni la Moscova arhimandritul Dionisie, care scrie acolo cunoscuta
«Istorie pentru inceputul Rusilor »; un alt Atonit, Timoteiu, lucra
la scoala greceascA din Moscova (10). Hagiul Suhanov duse In tara
' sa 700 de manuscripte luate, pe o cale sau pe alta, dela Athos (11).
hir .&1 . t lf"1 mrIt
(1) Ibid., no. 355. .istAlsj 1un4likil!°.on'T lotp (41,
(2) lbid., no. 128.
(3) Studii 0 documente, V, p. 142, no. 79.
. ' 1 . 4 'bo,
(4) Gedeon, 1. c., p. 191; Hurmuzaki, XIV, la aceasta data.
,1 11 , .1 ,no4.1o0 (8,
. 141
(5) Bibl. Ao. Rom., pec. 171; Apendice.
(6) Studii i documente, VI, p. 59 i urm., no. 21. .11.1
° ; ;. "'.
ifnuClii. IV 7 .1 .8rol
(7) Ibid., XI, p. 259, no. 8.
(8) Ibid.; Uricariul, VI, p. 352; VIII, pp. 235-40; Hurmuzaki, XIX, p., 211, no. cciccATI.
(9) Gedeon, Z. c., pp. 161, 187-8, 192-3, 195. Pentru Dionisat, ibid., p. 181.
(10) Papadopulos Kerameus, lepoocA0pcocii Bc6A., I, p. 446 (30); Ghedeon, /. c., pp. 214-5.
(11) Ibid., p. 341. Pentru relaii1e artistice ale Moscoviei cu SfAntul Munte, Brook.
haus, 1. c., p. 256.
www.dacoromanica.ro
48 N. IORGA 494
Dar manAstirea Runner rAmAnea cu totul goal& la sfArsitul vea-

cului al XVII-lea (1), si calugarii nu cApAtaserA nimic dela bogatul
ImpArat de departe, care, cu scopuri politice de cotropire, era sA
pretindA in curand tutela intregii ortodoxii, deal bolnita din 1654
dela Vatoped (2) si inchinarea catre Ivir a bisericii Sf. Nicolae din
Moscova (3). SA se compare numai cu bogata revArsare de milA
care, din partea Romani lor, acoperia, de veacuri, cu binefacerile ei
toate manastirile atonice!
Dar tot mai mult se intAria legAtura cu Patriarhia constantino-
politanA. Patriarhul Dionisie Vardalis, asezat dela 1665 aicea, face
sA se lucreze la Ivir (1673); el adauge un turn la LavrA pe lAngA
al inainta$ului sau Antim ; prin jertfa lui se plAtesc nouäle datorii
cAtre Evreii din Salonic (4). In curand Athosul era, sA dea pe Pa-
triarhul Calinic al II-lea (5). , , t 1-1
Dar o nouA undA de evlavioase daruri venirA dela noi. De sigur

de prin 1679 trebue sa, fie icoana dela Vatoped, datata gresit
1749 (,,c4,10'), a lui Varlaam Mitropolitul Ungrovlahiei, caci unul
singur a fost cu acest nume:
Havtdcvaaacc, 'loop Xptato0 toS eso0 flp,Cov, rcpciaS4ca ttv Si'qatv coS otiAou
aou, ..coG navcepanditou MvsporcoXitou OUyypo6Xxxla;, apxcentaxthcou BacpXadcp.,
to Soot
Deci : t
A toate stApanA, maid, a lui Hristos Dumnezeul nostru, grimeste
rugAciunea robului tau, a preasfintitului Mitropolit al Ungrovlahiei,
arhiepiscopul Varlaam, in anul ... (6).
Dela bogatul Duca VodA, care daruia in alta parte, avem numai
paterita dela Xeropotam, care poartA pe chihlimbarul sAu
(1) Acta Rossici monasterii, p. 134, no. 14. i Esfigmenul se inchide (Gedeon, 1. c.,
p. 148), apoi Panteleimonul (ibid., p. 193'.
(2) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 127. _
. . _
(3) Gedeon, /. c., pp. 171-2.
(4) Ibid., pp. 150, 159, 164, 178. Un patrahir dela el (16721, Millet, Pargoire, Petit,
1. c., no. 252. La 1672 se face de egumen arsenalul dela Vatoped; ibid., no. 140. La
1678, paraclisul, de Mitropolitul Laodiceii, ibid., no. 91. Patriarhul de Ipec aduce apS
la Hilandar; Smyrnakis, 1. c., p. 492. Un Slob din Becicherec zugrilveste Acaftistul
Sf. Pavel; Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 427.
(5) Gedeon, 1. c., p. 199. La 1600 fuseserä peste 5.000 de c5lugAri (600 din Lavra si
Vatoped); ibid., p. 149.
www.dacoromanica.ro
495 MUNTELE ATHOS IN LEGITTIRX CU 'OSHA NOASTRE. 49
t 'Acpcipcop.a o6 sUcre6satck-cou %al ixXcqtarpcou'rcou ipi1PCCI ICOisivou dopes

668x niac; Mokto6Xaxiicq c 'Oxpxtva; atri t
sOcre6scrccivd xod baoqmpotch17
xuptc,c A6p,vce 'Avacnocatc.f., Kocrcavvilvo BoO66Soc, Math) Bou668a. 1685, tt,dou 15.
Paddy cipxcepio; KoacracHcq KOUCCZaOxfOg.
Adicá:
-I- Dar al prea cucernicului i prea luminatului Domn Io Duca
Voevod, a toatA Moldovlahia i Ucraina, cu prea cucernica qi prea
luminata DoamnA doamna Anastasia, Constantin Voevod, Mateiu
Voevod; 1685, Maiu 15.
A lui Ghedeon arhiereul Cesareii Capodociei (1). .
Mai darnic decat toti se arAtA Serban Cantacuzino. Biserica
Maicii Domnului PortArese, a uPortaitissei» dela Ivir e Mouth', de
Nichifor i tefana, cu ajutorul proigumenului Solomon, la 1680,
dar la zugrAvealA se adause si uprea-luminatul nostru Domn Ser-
ban Voevod, din nearnul Cantacuzino», cum spune inscriptia dela
1683, reinnoita la 1853 (aEcnop(071 è ata ii6aoo cs ckvukciliccor Tot-)
ixku.p.rpotecrou p.thv AtiOsvzbc 'zeta-1w OtiTxpo6ku(Eac, mpEou EspUtv
Bot66vact, toO z Tivou4 KutcmouCcvo0) (2). Patriarh era atunci Dio-
nisie, care fu ingropat la LavrA in 1696 (3); biblioteca dela Ivir
(1678) i se datorest.e tot lui (4). " -
Dela Serban cAlugArii dela Staxronichita capatará conductele de.

ap5, (5). Dar eel mai scump dar al sAu fu 'noua manAstire a Cotro-
cenilor, intemeiatA dupa normele atonice, cu cAlugAri greci anume
adusi pentru aceasta, si inchinatä Protatului din Karyes. Instiintati
printr'un Ivirean, venirà la Bucuresti proigumenul Lavrei, Natanail,
qi al Ivirului, Paisie. Partenie, acel cAlugAr dela Ivir, «deprins cu
orandueala si cu obiceiurile tern, fu eel dintaiu egumen al ma-
nastirii-model (6).
Familia lui Serban urrnA cu darurile, si astfel cetim pe o cutie de

moaste la Vatoped:
(1) Ibid., no. 557. .

(3) Ibid , no. 395.
(4) Pupa 'ExxXvtaanwk 'AX41Oeta, IV, p. 478 n., in Gedeon, /. c., p. 339.
(5) Dept loan . . -
.
(6) Documentele Cantacuzinilor, p. 113 i urm. Lavra aye& galceaVil cu Philotheu pe

atunci; Ghedeon, 1. c., pp. 162-3. Cf. Hurmuzaki, XIX, la anii 1680 i urm.
Analelo A. R.Tom. XXXV.1.Memonfile Seq. testis. 4
www.dacoromanica.ro
50 141. IORGA 496
Maga A6p.vce Esp64vou Bogacc Komooto47o0 xcti. Kovcrcavtivou Maga Bcx-

Xcr*ivou, alapop.t Xenia. gxxX/atdcpxou, 1709, paptfou 7, p.m... ow poWjg
BoaDrcozcatou.
Deci:
Maria Doamna lui Serban Voevod Cantacuzino i Maria lui Con-
stantin Baraceanu; cu ajutorul lui Neofit eclesiarhul, 1709, Martie
7, intru amintirea lui; a manAstirii Vatopedul (1).
Vodä Brancoveanu urrna acestor traditii, de§1 grija lui se con-

centra mai ales in hotarele terii. Facü daruri de bani la Pantokrator ci
la Sf. Mihail din Sinai, gin magura Athosului» fundatia lui Mateiu
In acest din urrnA caz pentru a soap& de lácuste (2). Pe Mild An-
tioh Voda al Moldovei inchina Zographului alta zidire a lui Stefan,
Capriana din Basarabia (3), el faze& turnul cu chiliile din aripa
iecita In afarä, trapeza i paraclisul Sf. Constantin dela Sf. Pavel,
despre care InsA numai amintirea se pästreazä ca, dupA o inscriptie
dispärutä, a fost Mout i zugravit la ,1708 a cu ajutorul prea cu-
viosului sfant egumen chir Luca si cu cheltueala prea luminatului
Io Constantin Voevod, din neamul Basarab (4). Dar lui Ii datorim
ceva i mai pretios, acel Proschinetariu al Sf. Munte, pe care, din
ordinul säu, ii redact& loan Comnenul, Vlädica de Silistra, desi
medic, pentru a fi tiparit la Snagov in 1701: II reproducem ca
adaus la aceste pagine.
IX.
Cu aceasta se mantue epoca darurilor roma,ne§ti.

In tot acest timp nu putem recunoaste la Athos pe calugarii
romani. Doar aflam la 1672 ca egumen la Ivir pe Damaschin
ncoôrnoo, Scurtu (5). Dar la inceputul noului veac, la 1-iu Noemvrie
1712, seri& catre Domn astfel, dela Stavronichita, calugarul Atanase
fiul lui Pascalie Vornicul, care fusese i prin Venetia dupa inva-
(1) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 71. Aici moare la 1700 Patriarhul Gherasim de
Alexandria; Smyrnakis, 1..c., p. 443.
(2) Iorga, Studii i doe., V, p. 363.
(3) Gedeon, 1. c., p. 18; dupft Uricariul, reprodus actul de dnie In Hurmuzaki, XIX.
(4) Dupg Antonin, in Millet, Pargoire, Petit, no. 439; cf. Gedeon, 1. c., p. 189. Chipul
aDoamnei Maria» a pierit i el.
(5) Gedeon, 1. c., p. 178. V. si cei doi Ixoppuctot, editori ai unei opere greee0i, ibid.,
227.
www.dacoromanica.ro
497 MINT= ATMS N UGXTURA ctl T1RIt NOASTRg. 5
.
tatura, dar, «dup& ce aü mersil intr'aceale parti ale Venetiei, poate

fi cunoscandil ale lumii ce sant toate desarte si intru nimic, aü Meath
de o parte alte socoteli i nevointe, ale invát4turii, si s'ati intemeiatil
totu gAndulil lui spre folosulü i mantuirea sufletului s, indem-
nandu-sa mai multi'', pecumil sä veade, den voia lui Dumnezeil, a
si inbraca in cinul csalugäreseUz : Era la «Sfântagura» dela 1-iti
Maiü, «ci, neintamplAndu-s& altii a purcede de aid fara numai
acumn, cu pärlejulti acestoril paring, instiintezu pre Manila Ta ca
ma aflu aici la manastire la Stavronichita, laudandu pre Dumnezeil
q5, rugandil pururea pantru a Marii Sale sanatate. Sant, Doamne,
alte mánástiri marl i bogate, ci eü, Doamne, fiindu iubitoriil de
singuratate, aid aniU alesii mai buna isihie. Ci nu Intru puterea
mea, Doamne, fárá numai intru mila lui Dumnezeil nadajduescu
ea, dupa blagosloveniia Marii Tale cea stapaneasca, sa-mi dea putere
ca sa-mi savarsascu amanita vietii intru aceasta cale precum clan
copilariia mea am pohtit» (1).
Fanariotii nu erau numai prea saraci ca sá poata urma rolul
inaintasilor romani la Athos : ei erau prea, mult lipsiti de Insem-
natate politica. i jertfele Voevozilor localnici la Sfantul Munte,
avánd fara indoeala un sons religios, n'aveau nici unul national,
ci stäteau in legatura cu o traditie politica imperial& care era
mai presus de puterile Grecilor sau grecizantilor ce se strecoará
dela 1709 si 1716 inainte pe Scaunele Moldovei i Terii-Romanesti.
De acuma nu vom mai Intalni decat daruri de metoase si mai
ales mosii. Astfel, la 1703, Mihaiu Voda Racovita alipeste mosia
Doamna la manastirea Pantelimon (2), atht de same& pe atunci,
incat, dup& márturia cunoscutului calator rus Vasile Grigorievici
Varschi, a carui descriere a Athosului a fost prefacut& din romd-
_neste tn greceste de Jacob Peloponesianul dela Gregoriu (3), ada-
postia doar doi Rusi, doi Bulgari i caliva Greci (4), Dela Nicolae
Mavrocordat capata Dionisatul bani (5) -- pe urma lui Stefan Can-
taduzino si Xeropotamul biserica ieeana Dancu, din veacul al
(1) Arhivele Statului, Hurez, XXVIII, 18; XXIX 23.

(2) Gedeon, 1. c., p. 195.
(3) IleptTpaykc efSpeuy hi c 'Pumice, hap.e v& p.sTcyppccat Tab Moo p.ovacrqpioo 1.1.6vov 41
neptypacA, Tr) ply uptinov c 6Xctxtx:rp TAthcauv, Baupov 8i vit el; rip T1.1)11 TOV.aECUIO ciTA4p,
dvaewrov (PrefAa la IkpeTpacp41 Tor) p.olocccriploo Tor) rpTroptoo, ibid., p. 218).
(4) Ibid., p. 193.
(5) Larig1ois, Le Mont Athos, p. 94. i fratele sAu loan face o asemenea danie; ibid.
s.
0.0
www.dacoromanica.ro t
52 N. IORGA 498
XVI-lea (1), iar Esfigmenul mosia Flores Ali (2). Astfel se Mai el vred-
nic de a i se cânta, la moarte, laudele de Iosif fostul Mitropolit de
Tarnova, de loc din Ianina, care, retras in schitul Sf. Ana, se ocupa
cu lucrari literare (3).
In acelas timp, prin danii ca acea din 23 Octomvrie 1735 ori
din 1742, se intariau vechile mile (untdelemn, tamale, vama) i scu-
tiri domnesti care costau putin (4). Precum Nistor Ureche inteme-
iase un Xeropotam moldovenesc, un Pantelimon muntean fu ridicat
de Grigore Mateiu Ghica, dela care sunt si mile pentru manastirea
atonieS, pe langa ale lui Mavrocordat i loan Callimachi (5). Fiul
lui Grigore, Scarlat, da, 5.000 de lei la Xeropotam chiar (1760) (6).
El si cel de-al treilea Grigore Ghica se numara printre daruitorii
cu cateva pungi ai Xenofului (7). 0 icoana, a acestuia, cu Insem-
narea rp. B6. 1762, se vede Inca la Athos (8).
Calugari athoniti strabat adeseori terile noastre, pentru castig,
ori stau in cuprinsul lor pentru administratie. Dintre cei dintai
gasim la Sibiiu In jurul Companiei grecesti, tot mai romaneasca,
nu numai efimerii D, parohi, cari se aduceau totdeauna si direct
dela Sf. Munte, ci i culegatori de daruri din mânastirile Vatopedul,
Hilandarul i altele, in tot cursul veacului al XVIII-lea (9), i, pentrti
ca s ajunga acolo, ei trebuiau sä ball drumurile Terii-Romanesti;
se opriau i pe la Brasov (10), vanzand obisnuitele iertari de PaA
cate ori obiecte sfintite. La inceputul veacului, manastirea din Va=
lenii-de-Munte, Inchinata Ivirului, era innoith de egumenul agiorit
(1) Gedeon, 1. c., pp. 184-5.

2) Ibid., p. 192; Langlois, 1. c., p. 77.
(3) ITilous Oprivluxok int viiv TeXetyr+pi NexoLiou, Tot) p.axap:Tou xa &oLSip.on Abeivro
%al 4rrep.6yog nocolg Obiv.po6Xaxiag, Tot) lb Kwycnawrcyotnaetuç. Ed., dupA inioc motccolic,
de Sofocle Economu, pp. 17-9 (dupa Gedeon).
(4) Condica Mavrocordat, fol, 492; Studii 0 documents, VI, p. 275, no. 508. V. si Ca-
talogul mss. romdne ale Academiei Romdne, II, p. 223.
-(5) Gedeon, 1. c., p. 195.
(6) Ibid., p. 185.
(7) Ibid., p. 191. Pentru toate, v. si, la datele respective, _vol. XIX, partea 2-a (sub
pre*, din Hurmuzaki.
(9) Studii i documente, XII, pp. xi, 19-20 (26), 32 (56', 62-3 (991, 67 (118).
(10) Radu Brasoveanul face a se zugrávi in 1773 paraclisul Sf. Cruci la Xeropotam;
Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 550. Cf. si Iorga, Documentele Callimachi, II, p. 119
(egumenul dela Lavra in Moldova la 1763).
www.dacoromanica.ro
499 MUNTELE ATHOS IN LEGXTURA. CU TERME NOASTRE. 53
Zaharia (1). Logofeti de mosii trimesi de obstea Sfantului Munte se

intalnesc in pártile acestea muntene pe la 1750 (2). In .Ianuarie 1789
o gramata patriarhalá atre' Mitropolitul muntean, vicariu de Ce-
sarea Capodociei, si alti locuitori ai Terii-ROmanesti arata cá Gri-
gore din manAstirea Stavronichita, a Sf. Nicolae, egumen In me-
tocul muntean al acestei manastiri, anume Archimandritul, afurisise,
pentrucá i se ocupa mosia i acareturile dela Gostile (rocnEXe4)
ce le are de zestre dela alt Ionitk Postelnicel, de un Ionita Lo-
gofetel, pe toti cei ce ar participà la aceastA hrapire (3). In
Moldova, la 1764-6 Grigorie arhimandritul i skeuophylax dela
Sfamtul Pavel statea pe möiile mhastirii Todireni, a lui Teodor
sau Toader Movilã (4). Esfigmenipi aveau de lucru pentru mosii cu
neamul lui Gavriil Callimachi, Mitropolit de Salonic, frate al lui
Joan Voda, care Mitropolit le rupse zapisul de stapanire (5); familia
Conachi figura, intre ctitorii din neam In neam (6). Acesti cálugári nu
uitau pe cei de acasá: astfel la 1726 Neofit dela Golia face la Va-
toped o «cancelarien (7), iar la 1737 paraclisul Sfantului Nicolae dela
Ivir se datoreste proigumenului Visarion din Tara-Romaneasca (8).
Rolul de ocrotitori pe cari odatä II jucaserA Domnii nostri pa-
reau ca voesc a-1 lua puternicii Greet din Constantinopol, cari In-
cepura in calitate de capuchehaiele ale Principatelor pentru a dis-
pune apoi dupà plac de Scaunele din Iasi si Bucuresti. Astfel
vestitul Stavrachi se amesteca la 1764 in cearta dintre Iviriti,
Lavrioti i Vatopedini, care avn Inraurire i asupra haraciului, §i,
totodatk el cacti zidul dela Ivir, cu chiliile i paraclisul Sf.
Gheorghe, cheltuind 10.000 de lei (9). Petrachi Zaraful, dusmanul
lui Nicolae Voda Mavrogheni i doritor ca i acesta de a domni la
Dunare, sprijina cu un mertic anual schitul Sf. Ana, precum Dimi-
trie Scanavi o face pentru schitul Kausokalybia (10).
(1) Studii i documente, XV, p. 232 (668); cf. ibid., p. 235 (677).
(2) ibid., XXII, p. 366.
(3) In notele mele, cu insemnarea; aproprietatea d-lui Dobrescup.
(4) Studii i documente, XI, p. 61 (66), 62 (69).
(5) V. si ibid., XX, p. 247. Cf. Document& Callimachi, I, p. wocrvII; II, p. 14, no.
30; pp. 28-9, no. 62; p. 52, no. 114.
4
(6) Ibid., II, p. 43, no. 92; p. 66, no. 127. 6

.1
(8) Ibid., no. 259.
(9) Sathas, Meauccuycy.iq BatoOim, III, p. 180; Gedeon,
,
1. c., pp. 118-9; Millet, Par-
goire, Petjt, 1. c., no. 647.
(10) Sathas, 1. c., p. 189; Gedeon, 1. c., p. 165,
www.dacoromanica.ro
54 N. IORGA 500
Legaturi culturale se pastrara tusk, cu aceastO, lume particulara

de mii de ealugari, intro cari erau §i atatia carturari. Chesarie
Daponte, alcAtuitorul de versuri intru cinstea Panariotilor no§tri,
a fost un ucenic, un oaspete indelungat, un dascál al Atosului,
unde a facut i jertfe pentru iubitul sau Xeropotam (1). Evghenie
Bulgaris, care fu i un IndreptAtor de lege §i coal'a, la noi, des-
chise acea Athonias, acea Universitate a Sfantului Munte, ale carei
ruine triste se vád Inca (2).
Dupa vieata dela Athos,Intr'o vreme cand Mitropolitul muntean
Grigorie punea sa, se refaca Manastirea, arsa in 1761, a lui Gri-
gorie (3) §i Leontie din «Chilia, in eparhia Proilavului», faze&
sa,' se zugraveasca la Karakallu (4), se indrepta Alexandru Vodg,
Ipsilanti, Domn muntean, cand dikla noua §i stricta organizare a
manastirilor, prefacute in chinovii cu administratie severa i cu
tovaräkiie deplina a bunurilor (5). Pornind de acasa, din Rusia, dela
traditiile cenobiale pe cari le reprezenta Bulgaris, Rusul Paisie Ve-
liciovschi trecir, prin Moldova, la Poiana Märului, unde lOots prac-
tica schivniciei, pentru a merge apoi la Athos, in manastirea Pan-
tokratorului, §i aici venisepentru mai deplina inatáturá a carpi
grece§ti i Macarie dela Cernica, ajuns apoi un bogat i erudit seri-
itor. Paisie fad' pentru el 0 ucenicii sal, «Sloveni» i Romani, schitul
St. Ilie, de unde treat la Simopetra, pustie aproape i urmarita
de furio0 creditori turci. Dupa o scull& §edere aici, el merse in
Moldova, unde, la Dragomirna, la Newt §i la Seoul, el aduse
vestea cea bunä a harnicei i curatei obstejitii, prin care Biserica
Moldovei a inviat, (land vietii noastre culturale epoca lui Veniamin
Costachi (6). Dintre ucenicii cArturari ai lui Paisie, Gherontie §i
Grigorie, viitorul Mitropolit al Terii-Romane0i, Chiriac Ramniceanul
mersera' la Sfantul Munte tot a0, de mult pentru adâncirea cu-
no§tintelor de limb& greceasa, veche, ca §i pentru evlavie.
Athosul era in acest timp, cu toate datoriile Turcilor i certele
pentru nimicuri scolastice dela o manastire la alta, in aceea§ stare
de Inflorire ca In veacul al XV-lea, inraurind prin arhiereii ie0ti
(1) Ibid., pp. 21, 184, 216.

(2) Uricariul, VII, p. 47 0 urm.; Gedeon, 1. c., pp. 19-20, 167.
(4) Ibid., no. 309.
(5) Studii 0 doe., V, p. 551 i urm.
(6) lstoria literaturii romdne in secolul al XV1II-lea, II, pp. 390-1. V. i ibid., pp,
342, 381 nota 3.
www.dacoromanica.ro
501 MUNTELE ATHOS IN LEGATOR/ CU TERME NOASTRE. 55
din s'anul sa,u vieata Bisericii intregi. Chiprian de Constantinopol

muri, la 1754, in exil aicea (1), i in acela timp fostul cálugár dela
Pantokrator Joan ajunge Patriarh de Alexandria (2). Chiril, Pa-
triarh bizantin, face un arsenal la Vatoped, find i ctitor al colii
inalte (3). Mateiu, Patriarh de Alexandria, calugAr dela Cutlumuz,
plecat de acolo la jumátatea secolului al XVIII-lea, se intoarce asupra
bAtrânetelor (4). Zugráveala dela Gregoriu o face Mitropolitul Ca-
sandrei, in 1778 (5).
X.
In secolul al XIX-lea doua fapte se deosebesc in leghturile noastre

cu Athosul (6), afarä de reparatii §i mici daruri ale vechililor la
manästirile din tar& (7) i de .clAdiri de ale egumenilor din Prin.
cipate la läcaqurile de ba§tina, (8).
De o parte e opera de ctitorie pe care, singur din toti «Fanariatii»,
o indepline§te Scarlat Callimachi. Smaranda Doamna cumpárà Ma-
nästirea Doamnei §i livada Coste§ti dela Rhossikon (9), care-0 'Astra
pravaliile la Boto§ani (10). Scarlat Vodá, intarind i milele, vechi,
t
(1) Smyrnakis, 1. c., p. 443.
(3) Gedeon, 1. c., p. 164; Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 152. Cf. Doc. Callinsachi, I, p.
LXX. La Athos fu surgunit si Patriarhul Ioanichie (ibid., pp. cxxxvIivm).
(4) Gedeon, /. c., p. 182. .
(5) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., n-le 497, 499, 500.

(6) Pentru dania mosiilor Joiani (Bao6u) i Hotieni (Tecuoiu) la Athos, v. Uricariul
VI, pp. 219-20. Pentru cei 2.000 de lei lasali la 1822 de Constantin Bals, ibid., XI,
p. 353. In Tara-Romaneasca, darul prin testament al Balasei Bibescu; Studii i docu-
mente, XI, p. 235 (3).
(7) Clopotnifa dela Trei Ierarhi, 1804-6; ibid., XV, p. 150 (13); fatl de masa' la Dobroval ;
ibid., p. 209 (598). Reparatie la Bgrboiul, inchinat la Vatoped; ibid., pp. 142-3 (392).
Reparatii in 1854 la Precista Bacgului, atArnánd de Esfigmenu; ibid., p. 27 (60).Cf. si
Regal, XpocHookka ial Tpdp.p.wrez 'v7I v Tip 'ATip °Opec AJw (epic al en6fLap.iac p.sr
p.ovijc 'rob 'Bimetal., Petersburg 1898. Un $tefan Roseti trimes la Athos, ca nebun,
pentru intrigi politice la 1826, Documentele Callimachi, 1, p. 244, no. canon.
(8) In 1818 chilli la Vatoped Monte de doi arhimandriti dela Golia; Millet, Pargoire,
Petit, 1. c., no. 123.V. luorfirile lui Agapie de Bfirboiu, 1858; ibid., no. 64. Icoanä a lui
Dionisie on pomelnioul Goliei, ibid., no. 94.
(9) Studii i documente, VI, p. 300.
.(10) Ibid., XX, pp. 472-3. Veohilul Vatopedului la Sf. Gheorghe, din Bucnreqti, c.
1800, ibid., XV, p. 270. Cf. i ibid., XI, p. 228.
www.dacoromanica.ro
56 . N. IORGA 502
ale Xenofului (1), care pastrà schitul «Robais», cláde§te jicnita de-
la Vatoped, unde se cete§te :
t 0 avc6,8oxo; aro; (IA656[1,110)7 8ccrcin [ay cpcXottp,cp Top sigre6satdcsou AC-
Ogrcou xal t,sp,6vog 7cciang MoX8o6tcg IxocpXohou 13666vccc KocXXcrixn, incp,eAstqc
Se xal npoTporct TOO 7cCOOCFCCtractoo Ccpxcp,ocvaptrou 'Iccxcb6ou Batcyrccacvo0 TO ix
Kccpcnvcdou, v 'gut ,cccox', NScrccthvc rj.
AdicA:
+ Jicnita aceasta s'a dada cu cheltueala tare, a prea-cucerni-
cului Domn §i st4ânitor a toga, Moldova Scarlat Voevod Calli-
machi, 5 i cu grija i Indemnul prea-cucernicului arhimandrit Jacob
de Vatoped, de loc din Carpeni§ [in Macedonia], in anul 1820,
indictia 8 (2).
La Rhossikon chiar, unde, pe tang& mile de-ale bunicului Than
Teodor Voevod §i ale lui Mihaiu Sutti (1793), acela§ Callimachi §i -
total lui, Alexandru Voila, facuserA inchinarea bisericii Sf. Nicolae
din Constantinopol, cu daruri §i in bani (3), a lui Scarlat Mime e
ctitoria. Inscriptia zice:.
06ToG 6 TCEpotaAXiig vocOg Too aytou ivagou p,iyocAop.ciptupo; xcd Eccp,ccuxop
Ilocwcastigtovo; avnygpOn ix 6Cceptov, %meet); xoci eiTcccacc )) /spec xai cre6ocaplcc ootn
vovt iicaeropiv)1 ePtocracxt 6rcb Too iocse6scruci'cou liyettóvo mien; Moaccaccg Ixap-
XciTOU KcaXcp,k1 icpotpot toO clecpNiicrcou xccenyougyou, x-circopog xcd cc6-coO
si); ccOril; p.oN/;, Xci66cc Espop,ovoixou Too lleAcncovvricdou, p,ixpc cccoxce. VEx-
TOTE a' iX04XXonrtal3n xcd xccUtociCsucc 1-cc p.AAov 6.70) th xpercov 7ri ToG vOv
e6xXecin )Toup,eve6orco; x. repoccgp,ou iepop,ovkou TO ix Apcip,cg, iv lut econe,
Adica:
Aceasta prea frumoasä biseric6 a sfantului slavitului Marelui Mu-
conic §i tám'aduitorului Pantelimon s'a ridicat din temelii, precum §i
toatA sfânta §i venerabila m'anästire aceasta, ce se zice Ruseasch,
de ch'Ire prea cucernicul Domn a toatá Moldova Scarlat Callimachi
din indemnul celui de ve§nica, amintire categumen, ctitor §i el al
acestei manastiri, Sava ieromonahul Peloponesianul, dela 1812 pArià
la 1821. Iar de atunci s'a impodobit §i se impodobe§te §i mai mult
(1) Langlois, 1. c., p. 78.

(2) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 141. . . .
(3) Langlois, 1. c., pp. 82-3. Constantin Ipsilanti dii sare (ibid.). Soarlat ConfirrnA dania.
tatblui (ibid.).
www.dacoromanica.ro
In felul cel mai bun de catre cel de acum vestit egumen, chir
Gherasim ieromonahul, cel din Drama, in anul 1853 (1).
XI.
Schitul romanesc dela Athos vine din curentul pornit de Paisie,

Macarie §i ucenicii lor. Pe la jumatatea secolului al XVIII-lea, la
Prodrom erau mai mult Chioti (2), cari-si facura biserica numai la
1754. Inlocuitorii lor erau sa fie Romanii. Un Iustin se aped in-
thiu in «chilia lui Ianikopulon, pe locul Lavrei. Urmasul sau, Patapie,
veni in Moldova ca sa cearà interventia Mitropolitului Veniamin,
care, ucenic al lui Paisie, era In aceleasi sentimente, §i ca sä capete
astfel dela Sfatul manastirii dreptul de a se face acolo un schit. Asa
se intemeiè deci, In Iunie 1820, a obtejitian Moldovenilor, cu hramul
Prodromului, subt un dichiu. Se luau masurile pentru ca noua
alcatuire sa nu se poata desface de Lavra. Hatarul Mitropolitului
va fi fost puternic, insa marile daruri la Athos ale Domnului de
pana in ajun, Scarlat Callimachi, plecara, de sigur, In chip hota-
ritor cumpana.
Dar donatorul dela Vatoped i Rhossikon plecase in mazilie, unde
In curand era sa piara, dupa o a doua numire In arnandoua Prin-
cipatele. Vremile turburi ale revolutiei grecesti facura ca aceastä
mica ceata de Moldoveni sa se impra§tie, capetenia murind la Neamt.
Privilegiul fu deci trecut cu vederea, §i altii luara locurile. Numai
la 1840 aparura calugarii Nifon i Nectarie ca sä aminteasca de
vechea ingaduinta. Ei cumparara, In 1852, cu 7.000 de lei, chilia
pomenita i plecara apoi in tara pentru a capata bani i sprijin,
dela Grigore Voda Ghica, ca si dela Voda tirbei. Mitropolitul So-
fronie Miclescu oferia 3.000 de galbeni olandezi (1853). Inca din
24 Septemvrie al acelui an 1852 se daduse un nou §i mult mai
"scurt regulament. Ca pret de rescumparare se hotara, plata de o
mie de lei pe an, «drit chiriarhicescn. Asa se funda, i cu stá-
tuinta Domnului, care aduse intärirea patriarhala din Iunie 1856,
uSchitul moldovenesc a cinstitului Inainte-Mergatoriu din Lavra,
1852».
Lucrarile Incepura% In Aprilie 1857, si se ceru ajutorul tuturor
(1) Smyrnakis, /. c., p. 666. Zugrriveala, de Domnita Elenco Hangerli, la Vatoped In
1847, Millet, Pargoire, Petit, /. c., no. 104. Ctitoria la Laval a unui Veniamin de Heprofmmoc
In Moldova,/. c., no. 370. .
(2) Gedeon, /. c., pp. 32, 166.
www.dacoromanica.ro
58 N. IORGA 504
Romanilor: Caimacamul muntean Alexandru Ghica dadii din partea

lui 500 de galbeni.
Dar numai In 1866, dupa o nous& lupte., care se poate urmari
din bro§ura lor de plangere, se putii sfinti de episcopul Diocleii
Isaia schitul eel frumos cu un templu prea maret» de care vor- .
be0e Patriarhul Ioachim. Pe rang& Intemeietori, douazeci de Mol-

doveni, se adaogirsä insä Indata Munteni, al caror numar Intrecu
pe al fratilor lor din celalalt Principat. Unirea ar fi trebuit sa pre-
face schitul in românesc, i cälugarii greci ai Lavrei observara cu
ingrijorare a ni§te miqcari Intristatoare din partea Vlahilor hospita-
lizati». Se cerea, nu numai aratata schimbare de nume, ci i in-
locuirea autoritatii unice a lui Nifon prin aceea a unei epitropii
alese (1868). .
Si Nifon i Nectarie se departara deci, lásand ctitoria lor in

seama unui Calinic. Nifon se §i retrase, §i Munteanul Damian, a ea-
petenia Valahilor», ii lua locul. Nectarie i unii din Moldoveni
plecara. Se cera sprijin din Rusia, fagaduindu-se §i liturghie slavona,
se Moil i apel la Patriarhie. In 1874, qi cu toate ca din Bucu-
F,3i
recti se recunoscuse (1871) caracterul romanesc al schitului, ea .
hotara In folosul celor mai vechi locuitori.

Guvernul roman aduse in curand o revizuire a deciziunii, in
sensul opus. a Moldo-românescul chinoviu in Sf. Munte» capata
astfel flint& canonica, preschimbandu-se chiar in a Schit românesc»
prin actul din Martie 1876 (1).
Cearta de calugari nu se opri nici cu atata. Lavra fu caqtigata
de indäratnica opozitie a separatiqtilor, cari se invoiau a 'Astra
numai pentru -dan0i un biet schitiwr supus (1881). Patriarhia avea,
0 ea motive sa-i sustie, pe baza actului din 1882. Nifon träl pane
la 1899, putand sa se bucure de rezultatul intrigilor sale. Carac-
terul general românesc nu i-1 putt" lua Ins& nimeni. Ardeleni (vreo
50) 0 Basarabeni traesc pe langa Românii din tara libera, deci nu
in perfecta buna Intelegere care ar fi necesara, mai ales subt ochii
strainilor cari vad qi scriu (2).
Mai modest, dar fere astfel de unite lupte in trecutul sau, e
schitul Sf. Dimitrie sau al Lacului, pe un loc salbatec, ce se tine
de Sf. Pavel. Inca din 1754 erau acolo Moldoveni, iar la 1760 un
(1) Uricariul, II, p. 193 si urm.; IV, p. 409 si urm.; XII, p. 95 i urm.
(2) V. d. ex. Smyrnakis, i. c., pp. 421-4.
www.dacoromanica.ro
alt Moldovean, Daniil, 11 Innoià Sunt acolo, in 24 de colibe, cii 4

-bisericute, la o sut6, de pustnici de neamul nostru (1).
De toti, erau acum zece ani la Athos 286 Romani asezati in
gospodäria lor (2).
*
*
Ifázimat pe strávechi drepturi, cari pentru intAias data se con-

stata, documentar aici in toatá intregimea lor, Statul romAn va $ti
sa asigure, in noua stare de lucruri ce va rezultà din plebiscitul
anexarii la Grecia, care int'ampinä Inca rezistenta din partea Ru-
01or mai multi la numar, papica desvoltare national& a läcasurilor
de inchinare pe earl ai nostri ca natie si le-au cucerit la Sf.
Munte, dupá ce Voevozii Moldovei i Terii-Romanesti fuseserA
veacuri intregi innoitorii i ocrotitorii mai tuturor manastirilor, ca
urmasi firesti i indreptAtiti ai Imparatilor bizantini i ai Tarilor
shrbi, emulii acelora.
(1) Ibid., p. 609.
(2) Ibid., p. 705.
www.dacoromanica.ro
'er
APENDICE DOCUMENTAR
I.
A minástirii Lavra 6a Mare:

lilt NM* WLI4 H CHA H CTIÒ AXA, Tp01111,k CTA 1A1111003111HA H HEpARAMHAA,
Ckl pAR RAAHKII moatro k
xe, TooliguKil HOKAOHIIK H1111 epHAIHA BROM, SOM110
MHAOCTHO rename. slime. 4IOAA4RCK011.
3H4MEHHTO ill1H11/11 Ck CHM H4WHA1 millromh KkCEKOMS ilETIIITIOMS a x-ompoitis
0138MATH, taco A3 Ck 11p011BROMHIEMk EPA RkCE[10]AlIMHTE4IO flp0AAHCAIIKOAA
Ck Aospnm noomliCilorlA 110C60]ACTRAMH, HCTHM II liCTHM CpAlkkAi H WT IltakAt
HAMM 4,111kAN II WT 6111 110M011111A1, H Ck CltRETOM SAArOCAOKEHIEM CT1t MOA-
Ancaix., KHP rEoprIE IWORHAA 4pVliEll1CK011 MIAMI MOAAARCK04 H MHTp01104HT
CSIIARCKAro II KHp fll'AAOHA EHICKOHA p0M4HCK4r0 H Kup 144114411A melon
pAAAS11,11K, lull IWAHA 111101011 ySIM1y, H MACAU\ H 110/14111ANCTR4 X CkTROplIK
ORIPIHH)( WHIM H eiTu A1OHACTHp REAHK11A Amp', nAime ECT AVAM CiisETPO
f1A411,1CHE AAOHCKAFO, 110 11111CT THC acnpn WT roA Ao roA WT KOPOAAHHAPO
Mk1 CTOKAHIA, pami immix nrkrpfulkifin II HOCAAHHHKOM HHX, fl9HX0AEIVEM
CV cf,La MOHACTO, no TPH CTA ACHpH HH[HE]RS, A KTO EMIT ErSMEll H Ck WHIM
K pATilAMII MICE nirksiinaTn Rh Cf*H MOHACTHp ['Amin REHIca iIdRpH, A Henri/
11X AA HMAIOT CkTROPHTH RAEHTE Ilk Atilt renro npopou 6pnmn1 a a, MHO MAIL A.
H HAPAKAHC H AAOARS HEIVECTAHHO W EIMLIkAAH BAWD H CHCIIHIE H WTHSWEHIE rpA-
A-om H WT 3AWN/1A H CliCkHIE H twrinthpnfie roaxom I'CIVKAH rcAilamn H iciO-
AMMO LIAAOM HAMM; II 11AK HA Tome. IACTIE H dale Spa:ITU-AM 1110 SSAET nonoic
Klt. CéI at MOHACTHp H HA STpIra MTSprIIIE H KOAHRS H HASH H TPAHEA 1iE/KAGHIE
H 1109111111EM GpATIMM. il no HAMM. HaIROTt H flpECTARAEHTE AA HMAIOT HA ICAMAII
roA Rh 4fel14 MAH A. CkTROPHTH HAM wawa Klt HMV H HA airrSprIE, HAM
KOAH138 11 tiptacAnfie GoViram anaA[n]tin. 11 HA TOE En% REpA HAIll[E]r0 rAlia
KH11111HC4HH4I0 HW 6pnimat Alornaa EinoA H FlPtlih3MOKAEHHAPO CHA rAtfnu Itt+
HOCTAHAHH EKOA, H REpa Romp immix: ROA HAHA XpEKE AKOpHIKA AOAH1H REMAH,
REMAII, REPA MINA noprIE IlkP[KkAA6] vo-
REpA HAM rpiropya AROpHIIKA rOp11111
THHCK1H. fl HO HAMM NCHROT H IlpICTARAEHTE KTO C[f] MINT [intrerupt].
(Bibl. Ac. Rom., ins, 2371, fol. 490; copierea din secolul al XVIII-lea).
www.dacoromanica.ro
507 .
MUNTIME ATHOS IN LEGATIMA. CU TERME NOASTRg. GI
GEMA (?) 01r6O Rh nowp[o]irkx srofumen, (11/1011CII1 REAW:k1 nplfmkal CKphIMAA11

SAKOHA Rh GIIHAE HOREA'k clAm PERM" 113CE WT lolrAk1 H AERRHA W AE-
CECTRORATII CHM BCp11/WRIt1 CASME111111A1 CIHHIII Ifpfwm H ERIttITGA1, BEMilat AO-
Kfrk11111AA AATH WApa:MIIE CASMITEAEM RN:11MA, NUM Rh RECtA% CIA
CE Rh
&KIWI 3AtIT'k RrOHOREAEHHA KOA FILM 110 TOMIKSASIHE HA dii01164 CAAMI0 CHA
tI KOBTIO, 1111,*34.1 W0111E114 rprkKoAA HpItIMAEAA. OHRE W flp'kCTATEAEX RAIIHX
W rrkrkx HARM( 4X111pEWX 11 Ct111111H11,19( II npoqinx- CASauvrfAfx ckAnaT CIE RAaro
KT WI' TOAHKO IIGiUJJH EAHKO IlACAARHA HORAA I1A4E RETXhIX CSTIt. lafio HE TO-
MIRO CLIIIHHM'O %MA Ea: 3ATI1 AAUK1111 ECAAUI, Ilk II W GEE W T'kX" 11POAAII-
CAhITEAHOE TiAMtKE II R}KCTRHkI,A1 xpamoNt W cisponilivf 3EAAAHkIX Rh 11p/M1HTAHIE
11X)KE RICTARSIOT AAha:HH ECMII Tk HAM RhwtVrlI H AaponATu. OHRE H A3
sAroncTnifin H XCTOAIOCHRIAI renApk lw rAiroffif ROEROA, CHk nfAmcaro 1W
l'IIKA ROEROAA, Baal* RiirOAATE10 OlIi TE RItCOl 3EAAAE SITpOKAAVHCKOE, no
CHO'S nocA.kAoKATH natuo 110A101111110 0CpACTRSA1fI11 !ARO AA MACTEHTIO, AV II
WT HEtIpARAEIIA 11 Cupt4 MAJIAOHH MHOE'LA CRO/A wniffihifT rplixn 'MOM AA Apt, l'H
CERE VIRCHIA CkTRAirkM 11M Rh CROHAA n,prrnf 11 HA WRHTEM1 RAICORkalPIHMAIOWE HAC
Ilk II CURE nwhIvidifaro Rh ToulAfIvt opfurkAA fro urnrrIfAIE MHO CST RE3METHC
CHART TO HAE HECIITROPUM 3AE AAACI'HUIE AAAAO Rh IICTIIHO RO.AWE C'k. Giro pAAI
InfAktpu TON CTOE II IthCfAXRAAHOE AltCTO HAPHII,AHAAM'O OTA 110pA, HAEUKE
RAP0H3ROAEH1EA1 CNA ECT CAU'OAAT WT HAMM AAUKE AO HHAHINLWO HAMM, HAM

AAHOrthit C'17AE WRHTEA11 II RIVII3RpAHlik XPAAAlt1 W MI-101'11X CAARHHX XPI1CTHAMCKII1
11,1TH Ck3AAHH CST 11 AAnornx ctiumoaurron.ufTfAu 1IptCTARIITI1 Cat WT aro AAH(JA
110A04HWA WHHVIC11 CTIIA MO11111 GIOAOTROOEHIA II AO IltliMBVI1ir0 HAM* CIRtIOT,
A1ICH11 CERE ClaTAIIAIWA1 CHIA% XPIICOKSA HAILIEM lihrkAA CTHM MOHACTIVORE
Chlpti HA TOA CTA 11 CAARHA ropa, MOM An till ECT likCAAA CT.M1 MOHACTIVORE
4TO CE wsptTmoir CAtt HA CTA ropa, WCALIE ARA AKET MOHATHPO, WT 3AE Rh
31A1AE HANK WT HAC MAIM ROA3A COAA ,c17 MKOH: AA npufAST KAAS1'11p111 WIMA
TAMO AA R73HMAET CIA COAA WT roA Kh roA AA 11P0A1HT H 1',A;kaai ECT RhITH
ROA FIX, WOKE AA ECT IthrkA1 CTAII MOHACTIIPORE 34 $143'kflAE1IIE, A GH:CTkHHOM
1.1111101M 34 HOINolptO H 34 WCI'PAR. 11011E>K p4BSilltii,C011A rcnArrkla HAWHX'
KAKO ECT HAUL% MOHACTHPORE WT ?TA ropA Annoro Naomi ii Athoro IIA'kHEME H
cnen3on4nlf wTh Rh nApnApIff T8pu,u H WCTAA ECT tikCAX CTH MOHACTIIpORE Rh
CHpOCTHIO, TAME l'CUIOACTRA MU ChM SMHAOCTIIRHXOM CIO H HOMH40114)COM 110
RkCAX CTAII MOHACTIIPORE Ck cho R0434 COA, HI< CST Rh1WE EtIEUH, 111:03: AA
ECT f'CRCTRAMII II pO,A,HTEMO rcuArrnAAAlf IckHOE RkCHOMHHANIE. TIAANCE WTH,H
CTI1 npumurrf WT HAC AAAAO 110AAHIE Rk FIMA MHO1'0, II AAOAHTE GrA HAC
pAAII rp'kuninf Rh CTI1X KAWHX TAIMAX II Rh CTI1X HOMEMIKS. 11 PCHACTRA
Anti ASflHkl ECMII npu AHh1 HIHKOTA /WHIN) HA KhC'kli0 AtTo nottpatnirru H
HOMHAORATH 110 KhCA)C craw MOHACTHpORE Ck CIA Rh1Wfpft1HH RO434 COA fa.
www.dacoromanica.ro
. 62 , N. IORGA . 508
H MOAIO MHAH rkKkioaqui HO WWkCTHTE MEM ECT Kkrkx MHplla CkNiTk,

KTO HALIEHHT AplOKATH CKIIflPpS HkCOE srpoanawmg SEMAE, AA HACTAHHT El'O
Af$ CTH AA HOMHAOET CTOE MOHACTlip$HE HA IlltrkKO AtTO Ch CIA Coda. fllpH
au HSMAdi HMI HAXWKAEHIE Balmy W CEM 13A3HULIEFITE AA HMATE Rit CTIJAIDHOE H
HTOpOE CROf HIMIIIECTHIE, AA np+Aaapwr HII HCHOAORIIIT HII Rh 11,0CTIfill 116C6Fam
W Xk AMHH. G CHATEAIE 110T4HAtEAi rCHACTRA MU rfprE REA RAH, GTPOE
REA '11013., AA RA. &P., A$MHTPAWKO REA RHCT., Toamp fin. GHAT., &IA+
BA. 11A84.,ilpit,4 flu. GTOA., HAHA flu. Rout, ilOCTAHAHH HA. nEr., Hoer.% BA.
HOCT Fi HANNA HT. A01'. H HAIIICAX" A3 ,k0IrMHTPAWKO A01'. S NOUN 8 118fumip,
Auto MAIO Kr ,A,11k1 H flAAMA R A'kT ,0-3P013. 141 falroplE KOFROA, KNOW MACTII0
rOCHOAAp6.
ISCAR: Hw FAHrOpI FHKa ROEHOAA.
Traducere.
I.
In numele TatAlui si al Fiului si al Santului Dub, Treimea Anti de o

flint& i nedespfirtitä, adech eu, robul stäpAnului meu Isus Hristos, inchi-
utter al Treimii Io Ieremia Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al terii
Moldovei.
Facem stiut cu aceastä a noastra carte tuturor celor ce vor ceti i vor
afla. Caeu cu voia lui Dumnezeu a toatetiitorul am cugetat cu bun cuget
cu ai Domniei mele credinciosi i cinstiti V1dici, i din tout& a noasträ
sufleteasca ingrijire si de la Dumnezeu ajutor, i cu sfAnta blagoslovenie
a episcopului Moldovei: chir Gheorghie Movilh, arhiepiscop al terii Moldovei
pi Mitropolit de Suceava, i chir Agafton episcop de Roman si chir Anfilofie
episcop de Radauti i chir Joan episcop de Husi, si am dat si am milostivit
si am facut obroc obisnuit a sfintei manastiri Lavra cea Mare, unde este
bramul SfAntului Atanasie din Athos, drept vase mii de aspri, din an in an,
din de Dumnezeu daruita noastrá avutie, pentru noi mult-gresitii, si trime-
sului lor ce va veni de la sfanta manastire, cAte trei sute de aspri batuti;
iar cine va fi egumen i cu fratii lui cari vor fi la sfamta mAnAstire anume
Lavra cea Mare, Sfintia Lor sA aiba, a face danie in ziva sfantului Prooroc
Ieremia, in luna lui Maiu 1, si paraclis, i O. se roage necontenit pentru
sanatatea i mantuirea noastra i iertarea greselilor i pentru sAnatatea pi
mAntuirea i iertarea greselilor i Doamnei noastre i celor de Dumnezeu
daruiti fiii nostri; de asemenea i la trapeza i mâncarea i hrana fratilor
ce se vor prileji a fi la sfanta manastire si la liturghia de seara si la coliva,
de asemenea si la trapeze si ospatul i adunarea fratilor. Iar dupa viata
pi moartea noastra s aiba a se osteni ca la acea zi de 1-iu a lunii Maiu
srt ni fac6 parastas seara si la liturghie si la coliva si la ospatul fratilor. Si
www.dacoromanica.ro
509 MONT= ATHOS 1 LPGATURA CU TEMP. NOASTHE. 68
la aceasta e marturia noastra, a Domnului mai sus scris Io Ieremia Movil

Voevod, si a prea-iubitului fiu al Domniei Me le Io Costandin Voevod,
credinta boierilor nostri, credinta dumisale Ureche Vornic de Tara-de-jos,
credinta dumisale Gheorghe parcalab de Hotin. Iar dupa viata i pristavirea
noastra care se va intampla (intrerupt).
H.
Drept aceea intre prooroci bine-vázatorul Moise cel mare, primind tablele
legii la Sinai, a poruncit fiilor lui Israel cari sunt din Iuda si Levi sa lu-
creze pentru fiii lui Israel, slujind carturarilor, preotilor i Levitilor pentru
...............
binele terii, i ei s'au dat s se tie de slujba lui Dumnezeu . .
. . . ..... . . . .
.
. .
. Asa $i eu, bine-cinstitorul si de Hristos

iubitorul Domn Io Gligorie Voevod, fiul marelui Io Ghica Voevod, cu bunul
dar al lui Dumnezeu stapanitor a toata tara Ungro-Vlahiei, am cautat sit
urmam cu puterea lui Dumnezeu a ne osardui pentru milostenie.
Asa dar, vazand aceste sfinte si atotlaudate locuri, anume Sfantul

Munte, unde aceasta buna voie e data de atunci i pant la vremile de
acum, unde multe sfinte lacasuri i .hramuri de Dumnezeu alese sunt in-
temeiate de multi slaviti Imparati crestini i multe sfinte lacasuri . . . .
[am dat] acest hrisov la ale noastre toate sfintele manastiri care se aria in acest
Ant si de capetenie munte, ca sa fie tuturor sfintelor manastiri care se ant%
la Sfantul Munte, insa douazeci de manastiri de acolo, in tara noastra, dela
a noasfrA Ocna-Mare 1000 de bolovani de sare, d$A c sa vie calugarii de
acolo ca s iea acea sare din an in an, ca sa le vanda unde ar fi voia lor.
Pentru ca sa fie tuturor sfintelor manastiri spre intarire, calugarilor pentru
pomenire i ngaduinta. Pentru ca am inteles Domnia Noastra a au avut
manastirile din Sfantul Munte multe silnicii i pradaciuni dela varvarii Turci,
si au adus toate sfintele manastiri la saracie ; de aceea Domnia Mea m'am,
milostivit si am miluit toate sfintele manastiri cu acesti bolovani de pare,
cari sunt mai sus scri$i; ca s fie Domniei Mele vesnica pomenire. Deci,
4
www.dacoromanica.ro
64 4. oltbA 510
parinti sfini, primiti de la noi mica danie drept mult, i rugati-va lui
Dumnezeu pentru greselile noastre n sfintele voastre taine si la sfantul
pomelnic.
Iar Domnia Mea . . . in zilele vietii noastre in tot anul, am intarit ci
am miluit toate sfintele manastiri 'cu avutia mai sus scrisa,
Iar, dupa savarsirea noastra in toata pacea, cine va ajunge a
tinea schiptrul a toata tara Ungrovlahiei sA-si ingrijeasca ca sufletul lui
sfintele manastiri in toti anii cu sarea aceea
$i ca intarire am pus Domnia Mea pe Gherghe Vel Ban,

Stroe Vel Vornic, Preda Vel Logofat, Dumitrasco Vel Vistier, Toader Vel
Spatar, Badea Vel Clucer, Preda Vel Stolnic, _Papa Vel Comis, Cons-
tandin Vel Mamie, Costea Vel Postelnic i Valcul al doilea Logofat.
$i am *scris eu Dumitrasco Log. in conac la Cusmir, in luna lui Maiu 23
de tile si dela Adam anul '7172 (1664).
Io Gligorie Voevod cu mila luiDumnezeu Domn.
L.
10. GLIGORIE GHICA VOEVOD.
III.
Io Costandin Nicolaiu Vvoda bojia milost. gspod. zemli moldavscoi. De

vreame ce toat[e] sfintil[e] manastir[T] i bisarict cari sant dumnegesti IA-
casur[I] n'al vrut Dumnezati sá s[A] chivirnisasca cu alit.' mijkic far& cit cu
milosteniia a pravoslavnicilor crestin[t], cu cat data mai vArtos pentru sfintil[i]
mAnAstirt ce sa aflA intru niamuril[e] ceale strein[e], pre carile a le milui
si a le intari de pururea s. cade, i catra aceaia am socotit Domniia Mea
pentru sfanta mare Manastir[e] Lavra dela Sfant[a] Agora, ce este veache
si mat mare intre alte mAnAstir[T], dela care viind parintiT calugar[I] de acolo ei
arAtAndu-ne un testament 'de mila &al avut dela vechiT Domni, Domnia Mea
Inca m'am milostivit si din osabita mita noastra am miluit si am orAnduit
acestiT sfinte monAstir[i] ca s[A] aiba a lua pre an dela ocna cate 6.600 de
aspri, insa ceale 6.000 BA, parga la manastir[e], iar ceale 600 sA s[a] dei tri-
misului de acolo ce va vini la aceast[A] mill, i, cind va fi ocna data in
credinta, sa s[a] deai acesti ban[i] din vinitul dbmnescu, iar, cand va fi ocna
in cumparatura, s. dei acesti ban[1] Cam[A]rasil de ocna, si pre tot anul sa
s[a] dei acesti ban[I] la zi intAig a luT Maiti, la zua sfantului pr[o]roc Erimiel,
si sA fie sf[i[n[tel manastir[T] miluire statAtoare. Iar si parintil calugar[T]
emit vor fi petrecator[T] la adasta s[fi]ntA manastir[e] care s'ail zis mat sus,
Lavra, ca sa aiba a rug& pre Domnul DumnezAti la sfintil[e] liturghil pentru
ertaria pAcatilor noastre, si a rAposati i fericilt intru pominire parintiT nostri
www.dacoromanica.ro
511 ittkTULE ATHOS iN LEGATUR1 ci TERILt NOASTO. 65
Io Necolaiti Alixandru V[oe]voda i maica noastra Porfiriia. Asijdirea si pen-

tru sanNtate[a] Domniei Meale si a Doamnil si a fillor nostri, s ne scrie la
sfantul maril[e] pomealnic, si la sfantul dumnezaescul jartavnic i pome-
nide] s ne fact. Asijdirea i dupa a noastra via i Domnie pre cari-T va
milui Domnul Dumnezail cu Domniia áräI Moldovii, ori din niamul nostru,
sati dintr'alt niam strein, pohtim ea sa nu stria[e] aaast[a] putana, railS
6-am facut sfintii monastir[i], ce mai vartos ca sä aiba a da si a milui
si a ntri s[fi]ntil monastir[i] pentru a lor veaanica pominire. Si intarim
hrisovul acesta cu mar[I] ai Divanului Domnii Meal[e],
tot[I] boiarii cii
dumn[ea]lor Costandin Costachi Vel Lgft., Sandul Sturza Vel Vor[nic] dolnii
zemli, lordachi Cantacuz[i]no Vel Vor[nic] vinii zemli, Costandin Rusat
Hat[man], parcalabu Sucevil, Mihalach[i] Rus[a]t Vel Post[elnic], Costach[i]
Razul Vel Spat[ar], Enach[i] Rus[a]t Vel Pah[arnic], Joan Cantimir Vel Ban,
Toader Pal[a]de Vel Vist[iernic], lordach[i] Faca Vel Stol[nic], Costandin Vel
C[o]mis, Lupul Bogdan Vel Medelnicer, Radul Racovit[a] Vel Unclad, Cos-
tantin Carag6 Vel Sulger, i Costantin Vel Carn[i]nar i Costandin Cantacu-
z[i]no Vel Sat[rar], si credinta a tuturor boiarilor, a mar[i] i mia.
Mosta facem stir[e], i s'ati scris in argil in Iasi, la vleat 7244, iar dela
Hs. 1735, Oct. 23.
(Bibl. Ao. Rom., ms. 237, foi. 491 V°.)
, ' ,
;151
.v,. .0; r - ," , i
er-vita .7
IV.
,`s1r i O'c. V.
voq-V
' Lista windstirilor inchinate la Sfantul Munte.
I (clup4 Lesviodax, Istoria bisericeascd, Buoure§ti 1846, pp. 462- 3.)
Obqtea: Cotroceni, cu Parlita, Budisteni, Valenii-de-Munte.

.,
., Ivirul: Radu-Vothi, cu Stelea (Bucuresti) j Tutana. r

Simopetra: Mihal-Vodä, cu Besteleiu, Izvorani.
Stavronichita: Sf. Apostoli din Bucuresti. , ; ,
..,
' Dochiciriul: Slobozia, cu Apostolachi.
-,
..).
'- Pantocratoru: cascloarele.
Xeropotamul: Plumbuita.
r 1
P
,
-. ....
.
Iv.,
,
ii
v_ .. ' '31, Nt I 037"..t. ': 031:1
,. Cotionruzul: Clocgejoy,ul, Slatina. r ..) , - , i ll..'
. Sf. Pavel: Jitia. '1 ',7 ,,H 0 ",... l' 11 4ty' ii ji,
Xenophont: Roaba. _ .. V
0. ,. -.ru . :- -',, :%3 '
yi'
t.
Hilandarul: Baia-de-Araina.
Dionisiu Hotarani.
Gregoriu: Spirea din Bucuresti.
.
V.
,
, , -.
" I
Analog A. R.Tom. XXX-171. Memoriile Seel. Mori* 5
www.dacoromanica.ro
99 " '
Y.C) I ' i .g YDVOI ?LT FT9
'A
1., ,
etoithpo.kamoodll
,
oi no24 5nod2 goo. .5oAmoy
t
qthrd,UnN Api pox AmouLna, 31L 5141 51.41)210Attvo,t, 57o)n01194 001 `no1pa,o393oci3
n01p1oyfi4g n01A309y pox 5oA9T134 5kora 51o2X.ry9od).).(20 norinx
n03.7p10ci2n1xyx? pox
norinx nomron, noNIArammoN 909pdvDoxa .7o2&9930a Avodaviy, 5:2. du. -ovdaloolf,
641 fillyoatodolia 5m)Xzy9odl,t.Q0 (jodnx dT3nx *pogo%
0.2nowx pox flAr1/7921 001 nol)rucoXo nodiz2 noy3nx nowpmh no1 `006,M1OX
A2 )0 01()222 701101d3X 5:101 10393093 7,012
x1X0(1) Q01 .00)dta(OSD
51=91 noiimew, noXlmodods2 (sol .5z2dt,t9i, AR, al. tlAryd goo. 'no9T,boAn; Firjob
*(TOLT) z I. - 161 .1 r I 1 11
L Ili, A A, / 1
I.
I " ' qns sncuu2!suf wapsnfa .avponaoA I -2 1 I
.
501-1122vq, x Acorkolodoz. 50AnA90i.1A0om `5703/T1rd109Z1 rif

7 T. 50M0d)ON `MOXSpy9OCW.n0 5go num 5coc3x7ori ' 1! Mull"
.
Aqicodx AcoX? 'Aodnoxpi? 5 51k1.019 ,22 4Afk1it.9aq ilUi'
**.r 51r299o9d11 5calayx n0x91090 .5c9,370N 141, moult
_t
bj dulomndalout, pox
dutR9oda.co30 1112youodikN Stu 5hoi,o1o1,4 NT)gyouochbly
C570)X70ygodgQ0 d111Id3oi.9 pox d-)Xd7A ÀcpmboyaL `62dnx dqdnx 'th)oo2o30 (1)1 -30
9 617,010)1TIDZ 10T1
A? X 6101d ?d1721L
pox `113.92.tos2 A4.1 n1,!.xlifhpy93 .mokA9x00cht,
50119N lyAp 5oroXdp pox 5old1ipu samlo,-)dmoi.L) pox 3lv1sfmiwo9s0 (mouon 13.9
791 2?c33; 5201 520d33 A 7p
lonoxtpAr `siovopu. mespo;) n0n.L9 1314d1t, 91 A010T12 90 SgdaL
91 'Aol0il9Azo 7pyyp
59da 91 301970 A ,p 17:113119T1(3)963 A010119 )2,1-, ?2 ?dso.L. mods;
Ammo, AourLlycht Qmp9rborolg ZIA 94 Z))y 523 51o2ou o,
519y( Agysot,.& 1T34 --(pl2or1dp
nodal TA 1X1M))(30-4DociaL ?7ox )9/1 1):11ACOM9d3167? 7pci)031 523 57od2ro2 `590d32 pox riolypli
AT? Azygotk 1:on.ot!. 30 01Q0101 L 1,01301011L3 MY333 pox uitt24.4x53(t9 'AcoXnrj) pox noxlloy
nopyrhou '53A3T110 11,
11.
53(301314y11Mp M1)1 3d31L Ad2 zAlsxp 'AuDnovp9Tirrol2 A902 -oda!,
5(Q1A9a.c gag Al4.1 elfiaL3X0 5)0c:1319'd9 501k19(33710011 2. eveholc, X3d1D0L wixrii -19
'Aoldply9 mp.002 Doug lreva 001 nods; pox no119eurn4 5nod2 goo., 5oncooy, Itanxooda.c,Àoldr,
2oc419719 501tcy99chc03o Sta9d3Imo11 7et29 Api t.tApiolyolo pox Api oa, -d;olayaa,
AoxIX pox Aqxmosyslods2 5(43. 5(LA9ocodoiXdp 'ziiconr 13A370Th03t ?g pox oa, zopu.A?
5t&2. noltpdnod6oso 5Z2X7onod1.190 A9/010y mAoxi,Ach -9dX AO1ATIJOIL dptg Scion,
`5no& 5on1ytioA ai. pox 5myld)o90 no9sixdglXdp 1)..xun9nsdaL pox moliti.222, t
tiA?11(411Doxax ,0911 rano2 looseAmyl( Àouadp 13'4 9 vcboat zl,0701 vox Qrat 91
A013)C20 59d1L 791 et? .61901 11912 523 A0190001 iTha, pox noI3lat0oc331u) 1 AOTJflMTht
orox? Sods? 0=9 5NottXno pox evo222 qa, 13prloA9 Vodwou 311 91 7pt sefaa,p12?
pox ctorTm-kuooditl p.t? 5(10A9ca Scloyyou., 5(1)X11tAxDp 523 '91910 pi mosm0yyr9da2tg
7pil
AVidnchns A3 VojXn4. 92op 91 602=9 2,1",10 0,4, 3y3 A0y0n90 p.olt UAnthooli Azo tA,
www.dacoromanica.ro
ET9 WIHINLIN sonzir xr yunlybari no alitiai .aluseoti 2,9
O. 27141L N',1,)&00 Z000X10292 001 noso Zl0n9cht tl92 9y994, A41 aDreoX7OA4 A30)3X?
529 Cp, 6.1 ar013X14
72A 5Q01 Sci0d33 Sto.9202, Sta 5taap1Othp 50-ny92c0d1aN .57:noop
oc,2 mqd1A219 ap1 701A7094MX 3gda.c A41 n019o1 A4cMociLlnAD :mo..zo A? A911 421914
pox ?a= 91 mu A? Cco.. iplp 001 0030 3y91c 1-14yoormod3I, rDd33 pox mnyrisno99.0
ÀonyrIUmmodu 2znc mu A? da th1.022Z9030 l3e:39 AoXca?A? 51)opyyou. oodochlolg
400ldp.t.crtnxiDoda.t, ldgat ?e, goo. cto2).v, 5nodo, A?ggo .00712D2Q0 1X9 30aL vet 49-1
pox id= n01901 3gdem2 ?all) Fdsmpthao so. pox n.(plo9q319 '7od3 xo 119 5O-nDi b
d(017p11222A1011. 5oet9dX 70A234% 291911 ?%71t AO/yyp ACOrOIL ti. 'A991AFtht4? t 4,19V:3(1/(1ChipLp
A0d93. mom env)) cagoi. tiatodlodu, pDx 5Wolp AoA91-1 2919 9ph A4:11
5c2cht
MA19 pox q3.1:129
42 3oc39 goo. 3oAcoey. tkothodp 000.. n0190lo1 .00rox
co..
coes:*ppgoo.ty, oloos Aquloy tI. ood?131-19 St19demoo11 So-m.)617cm ?a. pox .592Agricis 10-1
415(421, zitabchcrris) 001 'noArriodethcodu 7eyno A4o..3cdu A70)f AgA., A0).L90Q9 ?C3931. Aci)
no1.23Atc12 cAo-qdtainono1-1 ?MC CidaL 5 A4.1 MO? 2chaL A4o. c4131-1g 000lkozidalmoll -9-,A193
zwil pox AtpcatcpyQa ooDnourcgoaT 'Azpineocht, 79.0(1099970d911AV oi1 5T1 ,c3zaz. 54.3.cx,
5vds; rox Sponuose 5vX(3 31 pox Soolloygg
'cirp.osdnoxcioff portnod TrOLT) no.poN 5fid, 3ood13119 no1lpy9oc1co3e 5olt42.9c137Avn
59xuttgvygg pox 3o11ngpclu A? MIV21.
StcAmpoq, '394cm-lox 1.9chz,2
5qdli A4,1,090Xnaty16 'AILIC94.90Ap

A0191pLa( A001920901L op 3Com `31ioToyoup
alwaL.to 329 cia. Aolky 'Soap. pax opA :3Ccsm1naoo
)31tff, 373Aremo11 'Atiagcllo Slaxrqdga 6A222Xni*
AtoomilpAy, pox 'AtpXngoodaz. AColvort) pox 'Ax2mLnclitp
Acirpty, 23x? 'zmortqsy ZDX, :0609A701L ,90T(919
53A9x2a 91 'poldnooiorlazo pox A91tocop .2opa3x
3194, Aqi 601100X Q1 Àquloy ??Ox 5Q01 5no99do0 'AO4Jç
52a 5od2 9 3O1 Somney. 50)).o9 630 Àosgt..
Stacmu? 3,x1Xnrj-) A39930 '3oojc3(4,1(-m
pox Ac1.0 5.1op9 SichrichA? 5&1 522330 '5v)sylrma
Valsod autLII 'Rsprio am.redlop aS) Spitreof

wels4c1vg umo DUI snlqns -auoRdposul
LL VTIC00910 MO1 ?IL? 10D 'Ao-a9olo2v32L 'Aoom3(333.o '316931 AGA AZ)70(votxg, motica.x?
chl ()yrin GOD .13,9oripo
520j, 5101.7p11)99Vyl,19 529,31LAInd3lt pox Ac93, Ao)(333 pox 9go morrior Amat,91 orich
'32vitcyncood2 3t.kAAlon 3qAtcm-lox 9 '3011)2 A? cbyinx .msdpoX 30 p;x1011D127p9090 -3o
.c
lordolo9 10IL91 pax pa 5yvoxIc3u pox izpod(9 porloeoxio 323m91 oose pox Afp-hi. A99
www.dacoromanica.ro
89 'I3 V0110I Tq
5qc:124E pox Acta Amamoy

-
Stzi, 5ooll3d32Lci 0019oo Mrai)131, clomp, Amo..Aoundso 5mcho13oy
pox 5mxlylsor9 AO-m.0(33)113AT mods; AO-MA 270X A0Y1461(331L ÀOT:31410ZA011 7)(2 A0A071
52393yg3 pax 53d010Toth ?I-I A41 Almoc12 533.A9tho3L SQ01 À3000d0103 vyyp pox
Ar3.9
A7a19
30
quit) Aolgetplu? ld?X nobpdlo 523 5om3A332 pi A01r1oxIX -31:02.XYZ to=

5noApirbod,1, 5go1 ÀlsonouR9 11, pox mo19 523 ,o2y919 pi Ao3.E.9(31 Acomoorlagog -ood,lodga
ooA3rI9do :No3dox? 5()x1 TI ?daat Avm23x3 `lsonompAllwAT ALly)2131-1 lspoortaodaL, V170%
A4X04) A41 .0013y3102 1101V 1X2 A0A0T1 1900C323A.319 43. AVCIff) ACOA)3X? 00329 3A?A,3% gchoox
pi A41. A1.04D,p0 5001 ,AzDry93.1.7p 523 exav.,onve:13aL 2(33u 721 0230 'Arggloygs 7oru pax
SQ01 411 57a1A922 SQ01. Sno3/93. SnoNsx? Al0G0Anoachm 52s Qi 270X 50)1L(9.00ChL0IF
23 A0170A02 A70)TIMC A7006 79A 5001 `10no.09ryoup tr,A1 591Ac1)thEut) 50choor1 'n01l9de, 4..
noalox 'So(*) fic, 5(1),(9 Aco1p-1146(. .4.1A11 'A3390? >?yyp 7gA A70n0X?d1 52s AL(.1 (AA)3X.?
Avroayoup 2zx. Al0kA9x00clat ?1-1 A030A? À0q9u 5c9 lodno.o. '1x0mr1.)12 v..70X Acrl -oda
701%700p1146 A0230 '2297op 1;(9 AoA9T1 re,
`3.031 531A0oqyd 5T191ol01
29A 10000Azdthr9
31 pox 5)01970001 Szpodm pox 5n01aL31(91cl3u '5oprl090x20 Tyro pox 7912 79A 190003y9thT
72110% 'Aland) 531AQ0MMOOd2t pox 10A31-10701L9p )r1 lo.og Stu ly.Sze3?131 50o93Q3 pox
n0n92bodc? So-n=11L 7991chop pox T11119y0ol, ?oox TA AlOnoopidi 3 Aon..cpa Acm11,
pax Al0tcyx7pchou 4e,192L? pox SichnX mo;r1(091thrip 7pev1 523 5n0in0203. 51317ag3 5(102.91
loop AwaAne
2p.A
19n0dg3 pox Ap 5ood9 Momigso pox '523aLsciaL0ri33 pax 41tomp -A?
`5noo.pdx) pox oTin9Alt 5q0x1 '50017p1039,70Ù.13 5(101024 119A0yE(.2 viox AX4 '5qoch32
glop 5Q01 5r10201L9 D0od01LT11. )A ltx.o9py Atrop1,31-1 Aray?loc? pax `molclolti.chau ?9:nc
5032L .5T2. 5v13dr Atmax foopLaeo pox AtLymcgs pox A 10n0X9113.4 Alf,.a...onimoo pox
Aoolorrip A)3c31222 529 5T2. 5Tx1X4-4) 57°31ot-144 AC01 izx rosxboopx 523 5g01 -ttatlyrbp
Aompri 5(0Ar10A3Isp0d2t. 52oznp AOXQ1 .5goTi0nyor1
'ziorjr,loaram?9zyga `pa13Anx00ciaL crs),Lyx `523ott0va19 421g3L? 2:0% 13.1thpX km0
AttoTlyb contpAnx0odu 5g01 5nopisoz9gD pox o 5no1oolgoo9o3 5(1=91 5r01 .3 A ILI 7'0)4
2pA
.
(201 Q030 13y9ak

'iityclarmodn, 5201 Tc333L 2zx 796 coomousop ?1-1 A0996 Agyou pax Àragpygs
1,10
oA91-1
ii.
tl0717,0AZIL pOlt AOX9200) AOdqi goa., norkix ewnit!. oobtqc 003.01dx_
pox A1 A011.29 'Azoolyod compavp 523 i
A020at9 0?As0k1 9 5k193L039 MD1I inc *Aim
?zx iAoldtpatom Aoyate, 001 `G0cka10 pox mArat? 523 Acp.coo 59aA131x? 5To., 5r01mpRop
goospo '5oochgX sp)noprildsat? opo. ATchooli ,543, cargo 5ollcIFX oolcoo.,Dpg G.A92 pox Svii
yA3me:330n3 qup AGA ve9AAaocka. Goa oodoX? i
5r2e3taco0 57ar1 olg.'n0y99) ?MC 5VTI
301.901L013^420 dn. 630 27ax Ìcliza.r, 5r1moAr1px 52o1-1 5goln pax 5n0119Aodkyx 54,1 -31T
0014103y 001c70 '5/opylinag 2212 A. za,Aorcpgdsug AolooyaL Stl.amplp `001gz A93, i
Agioug A31'32; 523 52o11t 5Q01 .590yondribp c10 À0A9r1 ga)Ao4y5c,101 SQ01 5n0lsnp020so
5nourla, Ate.00(plyi, V% 000vaL0p pox TA Ativx Codct Tis 5,(y03.t. `Saappyga 7ert3'
pox co. A? qa. ii?sycitta A01,4 cAomytiacm n02L2 9 Soldgx Gtos4A9).? 65coxlIvikno pax
Agi, A0749 Aocbpj, Stu n0x,91030 A? Liza ,etliarl1009,1 pox cp. 5062 Aon gmnlloya, As02
523 Ardgo 5Q0 kochtpysAp 9 g507d9m pax. 291 T21,1071( zitvd31030 miorltpAnx00du va, ()93
i7OX p. (1/ 51.4,1 Stagy 5)024 50)3y931, `11/(ann0c)31, AmATIFx.51 411)701-Invo pax --scho)Xruf)
- ' :
AlL13,103y Itpla331, 'Mntt
www.dacoromanica.ro
9Ig aummax somur a yanIyoaa no =nal, .musnrox 69
A9023xa, 99 op3mx Ar230 s230tcAoloodoo2c pox '59010,49 70Dr3y2t2 pox 59claz,

Aoom9d21,
c. Aolinmpl,top pox Ao3JA.d9oca039 5od9 ow, 5oA0)oy :09 7ort coosxsom9 ?XX X1 A3
cf)1,9 LLooga pox opmvpoo9 ooldtlasoloAQii pox zod33 v11.(plooloox ?ZX A op òltotIcAnxsoodu
pox op, A9 5.202.9z ooriiroo,o9313 pox tdQ02.Z11fl0 r MO1 Ao))).%o oomo()33y ?Z)X TA copy
MO1910 23) pox
(5017,0A72 AX)).0yQ3 X ? d7pX M .20A11 ?XX Aop, ogoolts4 5oe2. 5zy3x9 5ood23X
Amo. 3so,23x9 A0)A3limarld93 I7c1D39XyQ3M0) MT/XIIZTIn3A2t ?oox moxmodoodu, 'Agattl
Mp() 002.9 111d7pX o'o230 529 A0ld91thorl 5tia 50ootLyp Ac9r14 5onadoolai, A9g AzOsn ?rx
A90237c3 50)3 SUA, Aochrguo 53d9Ap 201P
5U:ty02L -520230,7T23 ?)OX 2912 A91 À0l9y Fox.
)212 42. Aoll000ricr000l;oo pox Ao134A9 Aoopalyou, '5(42. 5T000x 9999 934 op, A3 11.1
7'024 001 Q030 lay921. litRoosonod3L pox 5:193, 1(392.c zorlsoop93D mu 9 d A019200 M,91-1Y.
'5D1CPp.9:0A011 A32 3 ttiay AX) lard Q01 AQA OdA VOX X1(1)%11tR.X9V O1 7 `531A03/ qup
5go3, Sciopuo AtAoloo234. v (992 220x rgo 5m3LTDoclart1 '5opA13.. pox opA cosocooyo34 642.
thy3docoXnrf) AO)1(270 'Azyur19 ?XX opA copy A41 Ar2.L0'03 AOM

A141 A4X(23 ?X)X
4,2131LH, AVLIOy 7023009 Go30 AcJoy.12 pox oen.. A? d)3., dril9Aunlop oi omoov. d2 13
:03.32.3y9y332L tp1.027A0T1 7e3 4X oosottypo A X (0.0p123X0 ApC3x7TI M1 70 220X AtkIr1OVII01MID -32L
At4c4x,d11d ?XX AISA42 1d3It M91 3,023X3 AO-1330 A 'WO A41 AX)101t0 ?XX c72 Amnio
AO)993 zsomaL91? so) 334odo, 523 A4MOX Aga() ej1 Ao)3,A9xsomeoloomp Atpanct, Aool3y9docp
13,00 tvA 99 9 o).9y noil 1X2 '59X1C30193 Q02/9 AX art4pood92L op. A? 4)3. thrlçainloo
19c32
Ac93. 5oAmoy oon.Ar34, 523 'A913131(
33.00 lisotp.f49 523 593.opyit, 03. 5oyyopx
33-Q0
pox A41 A39)3.soorldons pox A4,3.. zatta.9challoy M91 Ànnoplitalo9ox2o ?rx Auto-VI?? -rjoo
A(92. 4.3s1Aoo,x3iiXdp tiz..91321aq VX At. 901(43.9110(30,) AO)1 A0134091(3= WM23%3 -011
MO2C111.090A cam 5(1) Twirls:mg Q031,9 looA23 pox (mono/0(239 ow,oit,9 Sgoi Atp, Alptroso:o9
Aoc390nro 2)ox 'Aoo133.c9d3LoyloA31-1Aogo/3nyou 5203.Aoop19dX pox 59431. a000dcbx9 foonorld-.9

'Aoyttyyoploox ?oox 'ArAz; ço AoA91-1 'gra pox /*vox 'Aok-uott. 17ox
Aoodxp AoopcJoittcl
AoloyopAop 523 A0143 .A03.Q0101(91a, 6N 5(9 dsat A41 MI)1 OIDP Aw3.A9oA3 tortiax1:93L9
?
SoAoyoXploA? ,ozx 'Ard91-4 pox modlorlp noçooi 'oodloox omybp 529 `5rioyyp
loloo ansormi 2c33u, i. M3thdUn 5410)(929 33.01q0X3 417011%0N/701XX Atia ?deal Am3.9o3.
529 93. oom33.L92.911 Avon.o3L,3c33L pox AooAp 6A11:441.3g pox urop arfnoc),t o2.29 AoA9T1 AFdxrd
zeoa, AQ)1 TID7093.0 AO)) Aomptimy AlDtkii9)io34 pox moyyp my392 O3XSD A ?XX A0)2.2L31) ce.)
4OOA9X23 AOTI tpISA0 d A01 41Z1A13X911.20A3 523 A2/92 (1030 VOX 73y3602 AZ M,91
001L9 529 30),DX
.MOIA9XDO)AXA72 ?XX tRICOaLf COC/ QM 50IZTP4a.lp A11 MD Q031.9 523 01Q01 Tti Mrd
AZSAA2XV603L3 -5o)A931,23L9
Cyryc 39,fp 7e3. X120'1196.9 MO1 A0X191141X noltoopx9 clo33h3.0oAorl knoll. 210 opA 791 -XIL
'0)712pdeXr1 ?XX M91 Agreg lo.og 50X1d311 og3.,
mos:A(4099 tec Alocalc191noox9 523 `2,23.coo
VOX Xl1D1r0T1 MOIArIL 001 001p1OCJILTIV(X3 ?XX 01),010yark AnA ?XX 523 C21
-313.'11
X1131L 523 X 0A9d 5cochtoorl clo2.490civ ?oox
SoA97-134 54.forat 52o2Xooy9ocW.90 no:minx
norInx noAeopm, noNadoolsomm x9pdxsospoog oo2A993og Q01 mo9oxlmolft .n0 42133.tH pox
Sta9d3L11oyxa, noa. kA7263 XAS 52p 5c101 5oo3,A96232. 5godloox 5z1.911 5(aopalooda.c. pox
599ko9 goa. oolcioo no)ly, 65cod0 5o's)000x pox Amyyp 6myy93alooni. AoimotLyxx9 2rx -oil
4A0-qc3tiarnot, sza.m90(09 ,?1, 31,01..mplt
311 513oAtploor.14969 45oXod.uatótonórz. you 5N,AcomAgoo
www.dacoromanica.ro
OL *Ist yi9110I 919
wa.. 523 5oos,tri 111 oolityr1090x2o oo1 thasdoLosoolgil go. pox`z,poxlvAzo pox lomyyzx
5zodann z1Z1itp1o0x4 Aompflsy m0)24 '271-111clyou pox Solmoldsrmox ail
332.
iJ
aolvilTdslchto r9o2?nral. pox 41.4modnc392 za,raoldomA, 70111110 541. 52odxp 0019z ?dsoz,
opo. oolso Sooppy99 n
pox nose./. òoridso 523 AUTILteal n0l9pp Ma 001920 '5oltA,19ytcriu,
zdtaçoox 9 poX A0Al2D1L2 091 flon.plInoodndgo.covolgT1 5n0A3).
AomplanoXdop -22ff A021.
Amgyhop pox 602d91t41X 001 n021)? pox nolxpynthose no1901 5nod9 001 '5om0)oy 6(91
modarthoy 119A0yti.2 A0)A91,od1t 514.2.,
001020 .501,419yttrfu,
193.qctii se, 5zA?ozx G0oL9 lssoo2Aloonv. 1 A
119opy Azdnosololdsot,
`v1A9c3zo.r. fl1A opA
AldFX pox A9:7210y93 pox Savo &polls Azlasothq) ,Ati.,x1xcid) vek aTipt ev)20 &Ong& -aork99
12n 119 pox zA tisooploox Aqdx171 796 alruck 320x 50M122110/9 5023 23X? 00=9 1201A0Xildg9
191 Z1027103,
'zrri.co3o9sso pox Tel 793. upti.Amtspodu ?Sri `59223922n3 520IMTMTI7pIL 5C9 30 9)(2d)
10A01L, `2201(131,20TIA,2061t, 002.9 10001221L1(331L A4I .Azdtc2 pox Ano3yoL 19 1 St/xi:Tyro arl
5no.091 snoupc poy, T1 ,sn0A92Ant 406911 TA uonosolpixoup oods19.0o1(391L .zo.00ritpc3X
)1,.9
Tly zA 1.19opy A91noy pox L 511)(4,y2Ittp 'non (-12 `zo.3)(90.4orkp AldopX noof3?iarololdsoz. gotp
&v. Àgge A4.1-1
p `511Dtpy311 Atoi 5!boopros9 pox
5t2,01.tgodo X611. Àom19,9x AtpI 51/orisgldxr
523 )23. '702022 2912 29A 5/.14aLg 31,a3 z12 45W:do/pro° 3123 z19 '5oodt42 1X9 AOtt011 523 A41
AZ2129 LAly91 `Tit./.y229(10(33L 523 A1.014A9X90(31/ 091 nollz pox noX99oco 4n0doopLE A01=9
'up 01, Aompda pox A01.202.911oxlvetp ma, A0)299o0d9 `zrittm-ixsoodoz. 'prat, pox 523 91
AolDlgp9oso 50d9 ao_Alx pox 523 01001 4.2 91 50(30 001 .5ormoy. etzson) gooL9 lamp pox
cap Aoldtpo.tmoloox Acod2rop LAO-A92 A799(9 0=9 PoAp AOIXD7p2,2014 i1 2;1. 20(3292 M91
'A0j13dV 6.0A?TiOM2U12/33/ 311 `72141,14x0Z) A0A311012Myy22% 31 701920119OOOA0IL pox rzlsorzo9
50nA9 '7o1c1)1x AoA?TisoliMoyat sri z1,1,22 `zoo(f)19y Aorvpisoporhp I1 ,eds3 (4,931t9 pox 'oolchrip
loo-olyyri opus) 9 Soorlptzat '5930 pox kaqx.o 5& 'nox91030 5U,a, 5o:3=9 Aod919mox
pox Aoly991dgu, Aqc:193 As2oosoch? 5(1)3 `20(3011 310X 13100 01 (127prcb 523
`zo.o.goplioA9 93
A01. 20A(91T) MOIL 5V. (1022.AVA? .A0163192Ap 10.091L 9,1 ÀzDfairooLloAlo osocs 9 -103,vx?
40023d1 ,yyp qa.cp:) loiclopX oolsoldx 59/9y9v molekrax? kotylthis19 pox .AoltalrooLzoioxp
Azsoll., AO pox zysai zo,ropyaL 523 cp. 50A?1, M91 A01202004 Z190MOX 7pd33 pox, -DV
`101c3tiabt 320x `2029013.0 pox ioznimp93 oollcpbooxx 523 A42. À01,1Lnkty 523 A41 6)02.2y9t46)
523 A41 'AttA310120y2211 poX 523 5noyyp 5no3kai '5noo.c9o.. 7pyyF A.Igx? 70 :on z19 Szo,
5z21door1/0 1itLd 'v pox v.
ArrIketpcinsog zizx AuottdcpX1A-ao oope 4yo.r, -9
Mi
J
molly 002L? 7221.A0(11.0 1dXr1 001 '404 olooa, s9 Sri 01 Assotcdng Aoy9 Aockx9y9 9
'5990 pox Soorl i 'dX

ople Az2dcakd1ol i1 et `MY4s A22732tV 3 51..
pox
QOiQ -moat
.52021-122M1201 311 5(10D91G x, 5(lou9 you Sno0X0 ?zx 4dodorlao snomnAm 30 A?

:990(b1 loAglicIoxiop lop() 59d?o,zoi. lsonoporoomAr 'Atuflox?cozx oqrlo2zg 59 5v?dmi
51get)To 92q) 5001 5(1021AVA? *1
'52223939(29 A0A911 2212 296 lzaaliFynch 9 Scd33 50A23X?
'501t91 320X 2pel
A1 IlA9rioot,9 5o) pox ',Oyu 'eusoo-rdtpc4 szio9u, 5,pxlci3mq? 5zpoo2nto
227X :011449 5zoxA3Ap 934 'Snocbp.ocIfIOX 512o.o9o.t `51;o2rtz9p pox
Ànoci?cl000cci Szor000t.
9oyyz) 2:qckn1 'pxzx T1 221020 oolosocpyl noaupdoetp 1 lInzA92
22pSo) vet 7ei floklk12
2pwox Sodrii pox olvo o oçi T1tL o `Sadv.zo.c 5g) 5s1morlF9opla2oArt31 X O(cLt
Goo. coooldx zoo.onizeilo 52g zso zo,gz 15D1AbX10 ,10.29deAr pox 59xo2soch loAxop ATI
www.dacoromanica.ro
9 4T azuNiftw $01LLY zu yanvyoaq anplui, um3YON IL -
M9C331 t3 )2Z.V 70 523

532.tt0X; AkA911 AtpI monotpog Q0 `0030 pox 523 (21. Soay2
non A0)2200c32 .A6monolca 1922 A41 roolglIg ?lox yituAn.0 Az A61 Amply? Avg toDn09oolc
5:044 pox Sgo.xnA 10A311932 Gol '0030 pi Swodsrlkovx `52opldnoc792 11 5xnd.t
`5noltxnAoy2 27:nt 3Y 4Xn3Docht, Sno3xisvol2p oesari Skryou, pox StA,Dclos '570]3970y93
29xac 513y30 2
x1101thpRo2L -,G2y912 oporooL pox 1dX3r1 320o1 7Ologx?Ap 5101
5:10yyou vy2 2912
`59d13X 5&,Drat 527ybon 220%
Sont9A1 5r)3o 29ox Acrarikort rynyttrkt
`ttcltis.v.e. :o2y919 2270,toyogo pox aociso.3 glop Sox 50923 Valtp-D11L? loyy021.42L9 23xac
pox timprinzo zyrog9spaX ACOn. M9931:)93 ?)ox Am11221or MO?)(114 91G1S)
.51sy?.0 a.22
001 nollp. nonlo.tooasincoN gm, norp,l911 Sco3 pox oolgoo goo.. no2.302.1Dg mni Amporkod,
5o3ylmo2 nopmonxtv-ox 001 rk0l9y0mooll pox moyy4o Acq9,2o0c32 Aco3ylmog pox -cfy
:MO1A?0 c5203fX10d 65canoo!I3loodtt `5z)cit2.91, `5292Xaoy2ocLUA20 457039202yoN Szndss pox
AOTO2 'ACOlIAS(99v 23XH. 270X
/012011146.t. M91 0)410)14 Al9X4701611011 tt291y1,1.11) oolp
Sao299:oycla Stiyyou. pox moyyp mo,3331Xdp moc1267o12 À61Xcbo1q 9 1 '0.2=9 zy9
Slav° timprinvo Ati.1 Ak6d01199 pox AtarAnxny). Aumpdch 511.2. StsmAtcyy? `noaxmo22 7pa.
opytt6g ?rx :0130 49019040A 901C nig Atwe mo1997pygg moc3gcbsD9cloutp, Sp 791 0m -ollo
rlorlom Snoc)2 001 SoAmey. t1Lbocis 201dtp1027A011 3120 c5,13y1C)209 1/0XCIFV112911 FOX -34
SSA911 "A3014Xdp laxHc 513y70 Q.boya.cx S23 41 57posm11moo 57o3soletxxa, mo4 -MI
SX2170y '5131p1 (polo 111drX 70230 120101177V16 1C1X?11 5,41 A0d31VIlf.) .52sa1syy3Ap 513y?0
4,0moddup 56x1Xn4) S29 ST1 zymndllo 57oA23x3 5 657,01(11nAzazx ST1 Spayslitp -vott
`.520)2(011 5:92. 51sys6oAnd) `5131:96boAr 519n0 aDr110y FOX A 5(49?.o? mori 523 119 7p,
Aoyyp A013.1.13.4 0.01320X2. : radqoat e3294 Isxp 'Frost pox 67orock9 wo1131/4(12 pox 412
701)011 Dortg:41 pox AXnrt) 6no.othys6(9 2pyyr 02, an2.ço1 so)33., pox 9 2d/02,Ao -och9X
stpothzelt z)Aja.c,
(18,(9
ool nOy snoc30. va.rd Acra A? 61coo etmcitasnortori M. vizx
4yoixAp àoltiol FOX M-9,1 ;cant sx,2 `5p11 22 57ociv..91-gc 5kAp1L/09 FOX 5Q19/D -12)7Q
52sthny Si pox `Specouna. 5o) '1:olood9 131x31 Sonqu mulg do, 'Amoc32 pox xr,to Ao4y2
1341031.060X (12. i2s0 .fforv,ogodit zig7o1 tn,oi 15310%.09)A11/0Al2 SOL/UM11r11 0014X
Q01 A41523 AO)1.901 Soleqotriin00634. A4chzdA,pox sosnX93 dptg both 63. .cbrInx 3ornsic3a.
<pig goae S91A702L n0)16/0A? c10(331(42L9 470A311913.70V162012 op12 3cio.t, 5 nox2a.o3e
pox gol nopip nopproopic QO A
61 `thoy. pox Amlopa AD1 A? ddi 61190)14
61691 13d9 630 AcolopsotasnCh0Q3 .A917,o .41*
www.dacoromanica.ro
N. Iorga, Muntele Atos in legatura en (erne noastre.
Pecetea de argint suflat cu aur atarnata la privilegiul lui Grigorie Vodd Ghica
pentru toate nutneistirile din Atos.
-,?...
-it,'
4. 0
ip.:
'' na.g
(3
,-. ,
.....t. 4.-. .,
.,,,, :,-,-
.., .0 i..,.3V.,,
: "- Y.
PI i :,
-4,...,...,,...,,,,-. -...,,,
:ail
o.-_,.,,,- .
..'4;:,Ii.1.6.,.,.- 4 ' -..W ' Aifivi' .
f.;,,,Ae.......7.-..
A....k.s., , E,--,:...,
\ .v....
-
,
_-,...,4
,.... .... ?.., 4 .=
- '''
s7, . I' '.
t.
PrAt-t;Y:.
'''
.. -0 °
.wo
Pe aceasta rata cei doi sfinti ocrotitori de o parte 0 alta Cealalta parte, cu vulturul purtand crucea In cioc i legenda:
a pomului, vulturul i inscriptia
Ace[s]ta hrisova fAcutu-l-a Io Gligorie- Ghica Voevod a
lw INFIroplE 111-11CA ROMA 1111C110 SEMM OrrpORAVHCICOE Watt Sfetagora, a 20 de sfinte mAnistiri ce slant 1nprejuru
IIKAT eapOr (7173, deci data venirii in Domnie). Sfântului Munte Atonului, v leat 7172.
Analele A. R.Totn. XXX VLMetnoriile Seq. Istorice.

www.dacoromanica.ro
Ana lele Acaderniei &mine. L. B.
Rascoala Seimenilor in potriva lui Mateiu Bamrab, de N. Iorga . -,30
Celia despre ocupatiunea austriaca in anii 1789-1791, de N. lorga. 1.-
--
Insemndtatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria
renasterii Romaniei, de D. A. Sturdza:
I. Tratatul de Paris din 30 Martie 1856
II. Anul 1856
- III. Anul 1857
,40
1,20
1,60
-- IV. Lucrarile Divanurilor ad-hoc din Iasi 0 Bucuresti.

V. Anul 1858. Caimachmia din Moldova a domnilor te-
fan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasie Panu . . . . . . . 1.-
1,60
Partea Romani lor din Ardeal si Ungaria in cultura romaneasca

(influente si conflicte), de N. lorga -,20
Muntii Tams si Tarnasel, de loan Puscariu . . . -,20 . .
Dinastia lui Radu Negru Voda in Ungro-Vlahia (Valahia Mare) si

Dinastia Basarabilor in Oltenia (Valahia Mica) si in Valahia Mare,
de Dr. Atanasiu M. Marienescu 1.-
4-
Tom. XXXIV.-Desbaterile Academiei in 1911-1912
. XXXIV-Memoriile Sectiunii Istorice ..... .
. . .
.
. .
. . . 20.-
Breasla Rldnarilor din Botosani, Catastihul si actele ei, de N. Iorga. -,50
. . .
Pagini din istoria culturala : I. Privilegiul din 1815 al Targului-

nilor, de N. Iorga ..... .
Frumos. - II. Din vieata mosnenilor vieri ai tinutului Sacuie-
. . . . . . 1.-
-
. . . . .
Insemnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria

renasterii Romaniei, de Dimitrie A. Sturdza:
- VI. Anul 1858. Adunarea electivii. din Iasi . . . . 1.-
VII. Anul 1858 CairnAcamia din Valahia a domnilor
Emanoil Meant'. loan Manu si loan A. Filipescu i influenta
- rii Elective din Bucuresti . . . . .....
precumpanitoare a Adundrii Elective din Iasi asupra Adund-
. . . 1,60
de loan C. Pi litti . . . ............ .

Turburari revolutionare in Tara-Romaneasca intre anii 1840-1843,
. . . . 1.- .
Contributii la istoria bisericii noastre : I. Despre Mandstirea

-
Neamtului. II. Balinesti, de N. Iorga . . . . .
o scrisoare din 1679 a Mitropolitului Dosofteiu, de I. Bogdan
. -,40
-,50
. .....
Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii de sapaturi din
vara anului 1911, de Vasile Pdrvan . . . . . . . 5.-
--
Insemnatatea europeand a realizarii definitive a dorintelor rostite
de Divanurile ad-hoc in 7/19 si 9/21 Octomvrie 1857, de Dimi-
trie A. Sturdza, I -,40
II -,80
III. -,70
Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912, de A. D. Xenopol . . . -,20
1847, - de N. Iorga . . ......
Gheorghe Asachi ca tipograf si editor - dupa Catalogul lui din
. . . . . . . . . -,60
Politica Austriei NO de Unire. - I. Inainte de Conferintele din
.
Paris de N. Iorga . . . . . . ..... . -

. . . . . . . .
Un ofiter roman in oastea lui Carol al XII-lea. CateVa note,-
-,30
de N. Iorga -,20
Autoritatea faptului indeplinit executat in 1866 de cei indreptatiti,
de D. A. Sturdza 2.-
Nota despre un studiu al d-lui Millet, de I. Kalinderu . . . -,20
Insemnatatea tinuturilor de peste Prut pentru istoria Romanilor
si pentru folclorul romanesc, de N. Iorga -,20
Norma ponderald dela Perinthus, de M. C. Sutzu . . . . . . -,20
Un manifest romanesc tiparit cu litere latine al Imparatului
Leopold I din anul 1701, de I. Ursu . . . . . . . . . . . -,30
veacul XVII, de Dr. Silviu Dragomir ..... .
Contributii privitoare la relatiile Bisericii romanesti cu Rusia in
.
Memoriu despre documentele cartografice privitoare la rdsboiul
. 2.-
din 1787-1791, de N. Docan 1,20
. XXXV.-Desbaterile Academiei in 1912-1913 5.-
. XXXV-Memoriile Secfiunii Istorice : . . . . . . . .
. 8.-
Plangerea lui Joan Sandu Sturza Voda impotriva suditilor sträini
in Moldova, de N. Iorga -,20
Din tinuturile pierdute. Boieri si rdzesi in Bucovina si Basa-
rabia in cele dintai decenii dupd anexare, de N. Iorga . . . . 1.-
Cateva stiri noir& privitoare la Istoria Romanilor, de N. lorga . -,30
Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani, de N.
lorga -,50
Dona plangeri ale episcopului de Ramnic Galaction, de N. Iorga. -,20
Versuri nouà ale lui Iendchita Vficarescu, de N. lorga -,20
Barbu Stirbei ca educator, de N. lorga -,20
www.dacoromanica.ro
Ana lele Societatii Academice Romithe. Seria I:
Tom. Sesiunile anilor 1867-1878.
Ana lele Academiei Romfme. Seria II: L. B.
Toni. IX. Desbaterile si mernoriile Academiei in 1879-1888.
Mice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1878-1888
Tom. XIXX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.
2.
Indica alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 .
Tom. XXIXXX.Desbaterile si Memoriile Academiei in 1898-1908.
2.
lake alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908
Tom. XXXI. Desbaterile Academiei in 1908-9
2.
5.
, XXXLMemoriile Sectiunii Istorice 10.
, XXXII. Desbaterile Acaderniei in 1909-1910
.
, XXXII. Memoriile Sectiunii Istorice . 14.

5.
, XXXIII. Desbaterile Academiei in 1910-1911
, XXXIII. Memoriile Sectiunii Istorice 12.
4.
resti i Romfinii, de N. lorga . . . . . ...... .
Francisc Rakoczy al II-lea, invietorul constnntei nationale ungu-
Un calator italian in Turcia si Moldova in timpul räsboiului cu
,40
Polonia, de N. Iorga ,30
Dona documente privitoare la revolta boierilor din tara Fagdra-
sului in favoarea lui Mihnea Vodd numit cel Rau, 1508 1510,
de loan Puscariu ,20
Carol al XII-lea, Petru cel Mare si terile noastre, de N. lorga
Catevh note despre cronicele si traditia noastra istorica, de
1.
N. lorga ,20
Luarea Basarabiei i Moruzestii, de N. Iorga ...... .
Alte lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupd izvoare apusene.
Riscoala Seimenilor in potriva lui Mateiu Basarab, de N. Iorga .
. ',40
,30
Cava despre ocupatiunea austriaca in anii 1789-1791, de N. lorga
Insemnfitatei Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria
1.
renasterii Romaniei, de D. A. Sturdza:
I. Tratatul de Paris din 30 Martie 1856 ,40
II. Anul 1856 1,20
III. Anul 1857 1,60
IV. Luerarile Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti 1,60
V. Anul 1858. Caimacamia din Moldova a domnilor Ste-
' fan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasie Panu
Partea Romfinilor din Ardeal si Ungaria in cultura romaneased
1.
(influente si conflicte), de N. Iorga ,20
Muntii Tamas si Tamäsel, de loan Puscariu ,20
Dinastia lui Radu Negru Vodd'in Ungro-Vlahia (Valahia Mare) si
Dinastia Basarabilor in Oltenia (Valahia Mica) si in Valahia Mare,
de Dr. Atanasie M. Marienescu
Tom. XXXIV. Desbaterile Acadetniei in 1011--1912
1.
'4
* XXXIV.Memoriile Sectiunii Istorice. 20.
Breasla Blanarilor din Botosani, Catastihul i actele ei, de N. lorga ,50
Pagini din istoria culturala : I. Privilegiul din 1815 al Targului-
Frurnos. II. Din vieata mosnenilor vieri ai tinutului Sacuie-
nilor, de N. Iorga ..... . . . .
Insemnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria
renasterii Romaniei, de Dimitrie A. Sturdza:
.
VI. Anul 1858. Adunarea electiva din Iasi . . . .
VII. Anul 1858 Caimacamia din Valahia a domnilor
1.
Emanoil Meant', loan Mann si Joan A. Filipescu i influenta
precumpanitoare a Adunitrii Elective din Iasi asupra Aduna-
rii Elective din Bucuresti 1,60
de Ioan C. Filitti . .........

Turburari revolutionare in Tara-Romaneasca intre anii 1840-1843,
. . ..... 1.
.....
.
Contributii la istoria bisericii noastre : I. Despre Mandstirea

Neamtului. II. Balinesti, de N. Iorga . . . . . . ,40
o scrisoare din 1679 a Mitropolitului Dosofteiu, de I. Bogdan ,50
Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii de sapaturi din
vara anului, 1911, de Vasile Pdrvan
Insemnatatea europeanti a realizarii definitive a dorintelor rostite
5. --
de Divanurile ad-hoc in 7/19 si 9/21 Octomvrie 1857, de Dimi-
trie A. Sturdza, I ,40
II. ,80
III. ,70
Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912, de A. D. Xenopol ,20
1847, de N. Iorga . ............. .
Gheorghe Asachi ca tipograf si editor dupd Catalogul lui din
. . . .
Politica Austriei fata de Unire. I. Inainte de Conferintele din
,60
Paris, de N. Iorga 30
I ,
www.dacoromanica.ro

Nicolae Iorga - Muntele Athos În Legătură Cu Ţerile Noastre PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nicolae Iorga - Muntele Athos În Legătură Cu Ţerile Noastre PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANAI.F.L7 A. R.-- TOM. XXXVI.MEM. SECT. ISTORICE. No. 14.

IN LEGATURA CU TERILE NOASTRE

Condica de rafueald a Hatrnanului Raducanu Rosa cu vechilii

Arhiva senatorilor din Chisindu si ocupatiunea ruseasca dela

*tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-

Radu Rosetti . . ......

Costin, de I. Tanoviceanu . . . . . . . . . . . . . . . 150

Sedinfa dela 1 Noemvrie 1913.

Daca Imparatul Nichifor Phokas era Grec de origine, urmasul sau

(1) Ibid., p. 22.

Ave& nota ei deosebita aceasta nona fundatie monahala ? Ea a

ceau, mAncau $i beau cu ciobanii M.i aveau de IndemAnA la toate (1).

Un lucru deosebe$te de sigur pe ace$ti noi cAlugAri. Ei nu-$i

(1) Meyer, 1. c., p. 163.

(10) Gedeon, 1. c., p. 200.

riorul in esenta al Basileus-ului, i vom intelege nevoia pe care o

noaste acestei ctitorii caracterul de umanástire Imparateasca»

453 MUNTELE ATMOS IN LEGATURA CU TERME NOASTRE. 7

tura slava,-:--cuni nu fusese vorba Inainte de bizantinism i lati-

(q.auaoXoyi.v.) al lui Gregoras(6). Marcu, egumenul din Lavra, se in-

In aceste certe, in can Sarbii avurà un rol special (1), protul

(1) Miklosich i Muller, 1. c., I, p. 296 si urm. f

ctitor la paraclisul Anarghirilor dela Vatoped (inscriptie greaca) (1),

Am aratat aiurea (6) ca shisma patriarhala sarbeasca fusese inlatu-

de mult la Athos, se asezase In manastirea Chilandarului, ajunsese

tipicurile dela Sfantul Munte, intemeietorul avea dreptul a-si numi

Manastirile lui Nicodim infatisau intru toate modelele dela Sfantul

(1) V. aceste Anale pe 1911, p. 388 i urea.

conul» la mijloc, in chip de cruce, cu ramurile laterale rotunzite

(2) Hasdeu, Arhiva %gavial, II, 97-8.

loan Hunyady, la 20 Octomvrie 1444 (egumen find acuma, dupa

Inca din vremea lui Vladislav, al treilea Mitropolit muntean,

(3) liturmuzaki, XIX, p. 10 0 urm.

t 'Avvcc ebas6screiril Meran Boe66Scacc, gv Xptatti) Trp eigi 'ICU:Mt xi cent,

credincioasA si de sine stapanitoare a toatA Ungrovlahia.

extremitatea coperisului de plumb, numele Voevodului muntean

De care Vladislav e vorba de fapt in ce price* icoana? De

titlul de «In Hristos Dumnezeu bine-credincios (sAtirowipnin) Voevod,

(1) Hurmuzaki, XIX, p. 1 i urm.

pe la anul cand nici nu flint& un Stat al Serbiei, sau de una geor-

(1) Se eiteazli: 0. Wulff, Die Koimesiskirche in Nicda, Strassburg 1903; Strzygowski,

invatati francezi la Salonic (1), fixandu-1 in epoca ultimilor Pa leo-

A face danii la Athos ajunsese o datorie de evlavie pentru stä-

(5) Millet, Pargoire, Petit, 1. c., no. 70. .

(6) Ibid.; n-le 74-5.

(9) Gedeon, 1. c., p. 193; Millet, 1. c., p. 74, nota 2.

(11) Brockhaus, 1. c., p. 25. .

Agate. .1. R.Tom. XXXVI.Memoriile Seq. Ielorice. 2

mele tatalui (1) si al lui «loan Mitropolitul, din Toplita» (2). Al

satul Ciresovul, pentru pomenirea sa §i a pArintilor, (5pentrucA este

(1) St. Nicolaescu, n Universul dela 30 Aprile 1913.

La manastirea lui Grigorie (Gregoriu) se celeste aceasta', inscriptie

Sotia lui Petru chiopul se stie ca a fost o Marie Paleologa, dar

Au mai rilmas la Zograf o icoaná dela vechiul ctitor roman (1)

Tot Stefan fu acela care, in anul când se cosea steagul pomenit,

6/WOLIECTl1gkl 1w GTE4sallk &MOM H rocnompk 3ESIMI MOdIAARCHOII CHk

(1) Melhisedec, in aceste Anale, V.

(1) Millet, Pargoire, Petit, /. c., no. 448.

Radu cel Mare se vede (land, la 21 Fevruarie 1502, catre sfar§itul

(1) No. 1; Smyrnakis, 1. c., p. 698. .

anume la acea «m5,n5,stire a lui Chariton» (1), care nu e decht fun-

Indat5, ajunse in Scaunul muntean Neagoe, care ascultase in ti-

El se Moil astfel,. nu numai «ctitor mare a toata Sfetagora» (1),