ANALELE A. R.-TOM. XXXI7L-MEM. SECT. ISTORICE. No. 23.

_
: j

ACADEMIA ROMANA .

..............--,._.; G .

,
.

FUNDATIUNILE
. . ..
DOMNILOR ROMANI I\ EPIR
1

r
.
. .. .
DE
. .
. r
.
.- .

N. IORGA .
.

MEMBRIT AL ACADEMIEI ROMANE.

.
I. .
4
/

EXTRAS DIN
ANALELE ACADEMIEI
Seria II. Tom. XXXVI.
ROMA NE ,
- MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE. .
, FI
. .

.
.
.

. .

'
a.A.a.s(10Iaa

.b
rill:TireL----..101'. 4
.
.
1,,,
fr. it ipt:Iri
l'Agf-

.....-___
- . .

.
BUCURESTI
u
LIBRARIILE SOCEC & Comp. i C. SFETEA
LEIPZIG VIENA .
.. 1
GEROLD & COMP.
OTTO HARRASSOWITZ.
1914. - 36.389.

Pfetul 30 bani.
www.dacoromanica.ro
Lk
Analele Societtll Academice Romi
Tom. I-XI.- Sesiunile anilor 1867-1878.
- Seria I :
Seria II: L. B.
Analele Academiei Ronnine.
-
Tom. I-X. Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888.
Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1878-1888 2-
Tom. XI-XX.- Desbaterile i memoriile Acaderniei in 1888-1898.
Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 . . . . 2-
Tom. XXI-XXX.-Desbaterile si Memoriile Academiei in 1898-1908.
Indiee alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1898-1908
...... 5.-
2.
Tom. XXXI. - Desbaterile Academiei in 1908-9 . . . . .
, XXXL-Memoriile Sectiunii Istorice ......... . . . . . 10.-
Patruzeci i doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza. -,20
Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti . . -,50
Letopisetul lui Azarie, de I. Bogdan . . . ..... .
Cum se cdutau mosiile in Moldova la inceputul veacului XIX.
. 1,60

Condica de rdfueald a Hatmanului Raducanu Roset cu vechilii

lui pe anii 1798-1812, de Radu Rosetti . . . . . . . . . . . 1,50
Originile asiro-chaldeene ale greutatilor romane, de Mihail C. Sutu. -,20
Arhiva senatorilor din Chisindu si ocupatiunea ruseascd dela
1806-1812. I. Cauzele rdsboiului. Inceputul ocupatiei, de Radu
Rosetti 2.-
Negru Vodd si epoca lui, de Dr. At. M. Marienescu .
. .............. .
. .
Criminalitatea in Romania, dupd ultimele publicatiuni statistice,
de I. Tanoviceanu. . .
. . .

. . . .
-,50
-,30
-
A rhiva senatorilor din Chisindu si ocupatia ruseascd dela 1806-1812.
II. Negotierile diplornatice si operatiunile militare dela 1807-1812.

*
......
AmAnunte relative la ambele teri, de Radu Rosetti
Unionisti si separatisti, de A. D. Xenopol
XXXII.- Desbaterile Academiei in 1909-1910
. . .
1,50
-,50
5.-
, - Memoriile Sectiunii Istorice . . . . . . . . . . . . 14.-
tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupd corespon-
dente diplomatice strdine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . . -,50
Arhiva senatorilor din Chisindu si ocupatia ruseascd dela 1806-1812
III. AmAnunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de Radu
Rosetti 1,60
- IV. Amanunte asupra Terii-Romanesti dela 1808 la 1812, de
Radu Rosetti 2,-
Docan . ...... .
Despre elementele cronologice in documentele romdnesti, de N.
. . . .
. . . . . . . . 1,20

de A. D. Xenopol . . . . . . . . . . . ....... .
Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Romane,
Studii privitoare la numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografie
. . -,50
docurnente, de N. Docan -,60
*tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupd corespon-
dente diplomatice strdine. II, 1750-1812, de N, Iorga . . . . -,80
Conflictul dintre guvernul Moldovei si manastirea Neamtului.
I. Inainte de 1 Iunie 1858, de Radu Rosetti. . . . . . .
. . 1,60
Marele spdtar Ilie Tifescu si omorirea lui Miron si Velisco
Costin, de I. Tanoviceanu . . . . . . . . . . . . . . . -,50
. .

Luptele dela Ogretin i Teisani din zilele de 13 si 14 Septem-

vrie 1602 (7111), de General P. V. Ndsturel . ..... . . . . -,50
Conflictul dintre guvernul Moldovei si manastirea Neamtului. II.
Dupd 1 Iunie 1859, de Radu Rosetti . . . . . . . . . . . 1,50
Din 'nmintirea unui boier Moldovean din jumfitatea intai a yea-
, cului XIX, Dimitrie Ghitescu, 1814-1878, de A. D. Xenopol . .
Doamna lui Ieremia Vodd*, de N. Iorga
-,70
1.
Sociologia si socialismul, de A. D. Xenopol . . .
. . . -,20
Despre metoda in sAiinte si in istorie, de A. D. Xenopol . . . -,20
Tara Severinului sau Oltenia, de Dr. At. M. Marienescu -,50
a XXX1H. -Desbaterile Academiei in 1910-1911 4.-
, XXXII/. -Memoriile Sectiunii Istorice . . . . . . . . . . . 12.-
resti si Romnii, de N. lorga . . ...... .
Francisc Rdkczy al II-lea, invietortil constiintei nationale ungu.
. . . . . -,40
Polonia, de N. Iorga . ..... . . . . .
. . ...... .
Un dilator italian in Turcia si Moldova in timpul rdsboiului cu
Dona documente privitoare la revolta boierilor din tara PIMP.,
-,30
sului in favoarea lui Mihnea Vodd numit cel Rdu, 150821510,
de loan Puscariu -,20
Carol al XII-lea, Petru cel Mare si terile noastre, de N. lorga . 1.-
Melia. note despre cronicele i traditia noastra istoricd, de
N. lorga -,20
Alte lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupd izvoare apusene.
www.dacoromanica.ro
Luarea Basarabiei i Moruzestii, de N. Iorga -,40
Et
 8-1%

01131-10w6; ;
AcADENIEI
1

//frOv, A F

FUNDATILINILE DOMNILOR ROMANI IN EP1R

DE

N. IORG
Membru al Academiei Romane.

, Sedinta dela 30 Ianuarie 1914.

I.
Intr'un memoriu precedent s'a va%zut ce datoresc lui Neagoe Voda
mAnAstirile Tesaliei si Macedoniei, in cari el urrn ca ocrotitor si
Impartitor de daruri Tarilor i Crailor sArbesti cu cari se inrudiso .
prin castorie. Poate si aiurea se vor putea gasi urme ale muni-
i ficentei crestine far pareche cu care a Imparlit veniturile bogatei
Teri-Romanesti.
Oricum, subt urmasii lui Neagoe care dadea, si manastirii Sf.
Ilie lng Pogdoriana Epirului 300 de lei pe an in 1513
i alte
lcasuri sfinte din Rilsrit fur& atrase In cercul binefacerilor pornite
dela Domnii nostri.
In Salonic chiar ma.nstirea Vlatadon, dada& de doi frati
se invrednici, la 15 Fevruarie 1587, de ajutorul lui Mihnea,cretani,
pe care-1 rugau de milostenie si clugrii dela Meteore. Avemacela Inca
actul slavon care cuprinde dania de 2.500 de aspri In numele insus
al Domnului, dar i in al tatalui, Alexandru Vod, In al evlavioasei
sale maice Ecaterina, in al Doaninei sale, Neaga, si In al fiului iubit,
de inema, fiiu den rodul Domnii Melee, Radu Vod. II si dam aici,
In traducerea romneasca prin care ni s'a pastrat (1).
In lucrarea sa recentk Topographie de Thessalonigue, d-1 0.
Tafrali a dat infAtisarea de astzi a bisericii Vlatadon sau e Vlateon
(Ceaus-Mona stir), veche constructie acoperita cu tied, avnd
turn jos asemenea cu al bisericilor targovistene din secolul un
al XVII-lea
si subt stresin o g.arnitur de crmizi scoase cu muchea afar,
(1) Biblioteca Academiei Humane, doe. 251XIV, cf. aceste Anale,
muzaki, XI, p. 901. XVIII, p_38; qi Hur-
Analele A. R.Tom. I.XXV1.Menwriile Sect. Istorice.
1

www.dacoromanica.ro
 2 N. Tana), 882

as& cum le intalnim in cldirile lui Mateiu Basarab. 0 recladire cu

bani i mesteri dela noi n'ar fi cu neputint'a, desl aceleasi caractere
se an' 0 la alte biserici si paradise locale. Imi pare rAu ea, n'am
la indenAn i lucrarea descriptiva, a lui P. V. Papagheorghiu,
escauxovEw% Earopcx& xcLi. aprtoXr.quth, apruta, la Atena in 1912.
. Sfnta Anastasia, cttmduitoare de otrav, LI1 Trtic `ATEcg
'Amataciac cpapp.cocoXotpkg, se pare, e cea de-a doua mArastire
din Salonic care se folosi de veniturile Terii-Romnesti. Ea e des-
cris'a de acelas Papagheorghiu in anul VIII din Byzantinische2eit-
schrift (1). I se Inchinar la noi biserica Sf. Joan din Focsani; schitul
Golesti, din judetul Rmnicu-Srat, i biserica bucurestean'a Vdricani.
Mai multe acte ale mnstirii focsAnene pomenesc legAtura cu
Sfnta Velicago (sic) Mucenica Anastasia ot Solon (2). Ctitorul e
Grigorascu Voda Ghica, din a doua jumatate a veacului al XVII-lea,
despre care se spune c5, el a azidit-o i inMtat-o din temeiu (3),
cum se vede, de alminterea, prin actele de danie din 26 August
1664 si 16 Aprilie 1673 (4). E acelas Domn care a dat privilegiul
'eel mare pentru toate ,mnstirile Athosului, i e aproape sigur GA
tot el a fost i cel care a inchinat lcasul situ de pomenire, asezat
pe pmAntul muntean al Focsanilor, departatei ma,nstiri din Salonic,
care-i va fi cerut sprijinul. In adevAr, Pelimon avert, cunostinta de
actul prin care Dosofteiu, vestitul Patriarh de Ierusalim, intria cu
blstam, in aceleq an 1664, afierosirea chtre trnaduitoarea de
otrvuri (5). E interesant s'a se stie c, dac phn5, astazi s'a Ostrat
biserica, de multe ori refcut, care tine loc si de cateciral, zi-
durile mbnhstirii, arse in 1854, au fost vndute prin licitatie Eyre-
ului Alpern, pe un pret de nimic i distruse de acesta pentru a
scoate piatra ; clopotnita, scpat de Vandali, a fost apoi si ea da-
ramati, in 1905, pentrucA ajunsese a fi un depozit permanent de
murdriin (6).
Golstii ca i Udricanii at'arnau de rnnstirea din Salonic numai
pentruck in veacul al XVIII-lea, fuseser alipite de Sf. Joan din
6orit
(1) Plansa XXxi. Cf. ibid., p. 174, nota 4; pp. 171, 192 si urm. ,
(2) Caian, Istoria oramlui Focsani, 1906, p. 246.
I (3) Ibid., pp. 232, 246, 247. Egumenul Filoteiu dela 1685, ibid., p. 165. De dansa
atrna., printeun metoc, i rnosia prahoveana Ploiesciorii, pe Teleajin ibid., p. 133).
Precista din Focsani fusese inchinat de Nicolae Mavrocordat la Vatoped (ibid., p. 104).
(4) Ibid., pp. 82-5 (dung Pelimon, Memoriu, pp. 95-1021.
(5) Ibid., p. 79. . : tA 1

(6) Ibid., p. 80. 1 xi

www.dacoromanica.ro
 '888 ttrNI1ATIIJNIIR DOMN/LOR ROMANI IN EMIL 3

Focsani(1). Cea de-a doua e fundatia din 1734 a Clucerului Udricanu (2).
.In sfarsit Inca la 1840 un Tesalonicean, Timoteiu, arhiepiscop de
Troia (Trciados), innoitorul bisericii; era egumn la Sf. loan (3). Il
gasim i ca daruitor de candela la Udricani (4).
. ,
r.
La 1716 boierul, din capuchehaielacul Moldovei, care intovathsia
pe cruntul Vizir Gin-All Pasa, venit s recucereasca Moreia asupra
Venetienilor, vzit i Salonicul, cu acorfOsul mare si lat, cu ace- "7 V
V tatea dela poalele munteluin, cu strap, i cule, cu aurlOaiele,
stravechi ce aduceau apa, cu stalpii de marmura ai Turcilor cu-
ceritori i manastirile crestinesti, de lacuesC catugari i calugrite,
cu bisericile si Mitropolia frumoasa, tn Care intreg sa afla trupul,
moastele lui Sfeti Grigorie Palama i icoana lui Sfeti Dimitrie, .

zugravita dupe vremea vieii lui si fe'recata cu argint facatoare

de minunin (5). El nu se gandia ca dintre Romani va fi peste o .

jumatate de veac arhiereul chemat a face slujba inaintea acelor

moaste i acelei icoane facatoare de minuni.
In Aprilie 1745, Paisie; Patriarh de Constantinopol, care avea nevoie
de sprijinul dragomanului Portii, pe atunci Moldoveanul loan Cal-
limachi, fost Calmsul, dad* dupa moartea. MitropOlitului boa-
nichie, acest Scaun tesalonicean lui GaVriil, fratele dragomanului,
care fusese pana atunci mare-arhidiacon al sau si se deosebise ca
barbat cinstit, cuvios i cuviiricioS intrn cele sfirite, in trupeasca lui
infatisare si in obiceiurile sufletului, cj cu evlavie la cele sfinte,
din tanara vrasta imbracand Ingereasca shima (6). Pana la 1760,
cand fratele sau, ajuns Damn "al Moldovei, ii chema inapoi in taxa,
dandu-i Mitropolia in locul lui Iacov Putneanul, el carmul aceasta
mare Biserica, straina, in fruntea careia prezenta sa era ash, de
neasteptata. Dupa obiceiul timpului, el plea, din Salonic luand cu
dansul pungile de bani cu cari vanduse mostenirea sa unui cleric
grec gata s jertfeasca pentru aceasta onoare i castigul unit
cu dansa (7).

.(1) Cf. ibid., p. 78. ^

(2) Iorga, Inscripii, 1, p. 290, no. 711.
(3) Caian, 1. c., p. 76.
(4) lnscriptii, 1, p. 291, no. 713.
(5) Cronica expedifiei Turcilor. in Moreea 1715, atribuita lui Constantin Diiehiti, ed.
N. Iorga, Bucureqti 1913, pp. 26-8. r
(6) Iorga, Documentele Cedlimachi, I, pp. 399 407. .
.. , ,

(7) Ibid., p. only ; Echos d'Orient, anul V, p. 212; anul VI, p. 297,

www.dacoromanica.ro
 4 N. TORCA 884

11 -11 I II. ,

Legaturile cu Epirul ale terilor noastre nu sunt vechi, aceasta

provincie balcanica, In care, pe langa foarte multi Albanezi, traiau
i atatia Romani, chiar in orase, find orientata, nu spre Nordul
dunarean, ci spre Italia, si in special spre Venetia, stapanA odi-
nioar i pe acestlalt mal adriatic. Dar, ha mijlocul veacului al
XVI-lea, o Domnita, fiic a lui Mircea Ciobanul si a Chiajnei, se
despartia de puternicul Mihail Cantacuzino Saitanoglu, pentru a
lua, dupa indemnul lui Ioasaf Argyropulos, fost Mitropolit de Sa-
Ionic si acum Patriarh de Constantinopol, un Albanez de nastere,
pe nepotul acestuia, Stamati (I). Ceva mai tarziu, din Ianina InsAs
venl in Moldova un Zotu, fiul lui Tzigaras si coboritor dupa mama
din alt neam fruntas, Apsaras : cunostintele lui de ccarte greceasca
si turceasca II ridicara la treapta de Mare Spatar, apoi de Vistier,
Petru Schiopul fact) dintr'insul ginerele s'au, dandu-i pe sin-
. gura fat, Domnita Maria (2). Cunosteam toata vieata lui, inainte
si mai ales dupa fuga in Apus a socrului : desi el cladise langa
manastirea socrului sail dela Galata manastirea sa, care, inainte
de a fi refacuta cu cheltueala lui Vasile Voda Lupu si a fiului
Stefan (3), se cherna manstirea Zotei dela Hlincean (Z6Tei: axxct
XXEvsCs) (4), mormantul i se vede Inca langa biserica Sf. Gheorghe a
Grecilor din Venetia, si piatra-i fu pus de fratele Apostol, un in-
semnat negustor, foarte cunoscut in acest oras, om oarecum cult
i sprijinitor de lucrri literare (5). Sa adaugim c un Toma Cre-
midi, Epirot, era imprumutatorul lui Petra Schiopul (6) si ca Ni-
colae Vistierul din Ianina juca un rol pe lava% Radu Mihnea (7).
Apostol Tzigaras fu unul din ctitorii de mnstiri din patria sa: prin
testamentu-i, care ni s'a pastrat, el lasa daruri bisericii de acolo (8).
Era i nevoie, pentruca in acest timp crestinii din Ianina avura sa
sufere prigoniri.

(1) Cf. Hurmuzaki, XI, p. vi; XIV, pp. 55-6.

(2) Dosoteiu (Ieroteiu) de Monembasia, 13:6kEnv icropt./.6v, reprodus i in Hurmuzaki,
XIX, p. 85. Chipul sail, din acea carte, in Hasdeu, Cuvente din biitrani, I.
(3) Inscriptii, I, pp. 108-9.
(4) Hurmuzaki, XIX, p. 121. .1

(5) Ibid., XI, passim.

(6) Ibid., pp. 553, 566, 569, 571.
(7) Aceste uAnalev, mai sus, p. 534, no. DCLXIIT.
(8) Am tiplirit acest testament In Literatura $i arid romnd pe 1900-1, p. 177 i urm.

www.dacoromanica.ro
 885 FUNDATITTNILE DOMNILOR ROMANI IN EPIR. 5

Mai tarziu urmatoarele lacasuri din Ianina Ii aveau posesiuni

in Tara-Romaneasca : Toby 7care'pew, a Sfinfilor Petri*, de care
atarna Sarindariul, biserica lui Mateiu Basarab, acum daramata, din
Bucuretiodat socotita ca o podoaba a oriaului (1) -20 metocul
ei, Balamucii din Ilfov, precum i Manastirea Mislea, si ea in ruina,
dela focul care, sunt vreo douzeci de ani, i-a stricat zidurile. De
Katziket din Ianina era legata manstirea Dedulestii, din judetul
Ramnicu-Sarat. In sfarsit i biserica Velets din acest oras avea la
noi schitul Babenii, de care atarna si alt schit, Bordestii, in acelas
judet al Raninicului-Sarat (2). Nici un oras din Peninsula Balcanica
nu tragea, de sigur, aa, de .mari venituri din Principate. Cad tre-
bue s adaugim daniile in bani cari, i pe vremea lui Constantin
Brancoveanu, se faceau la manstirea dela Ianina, ce o zice la
Ostrov, in Numb de 3.000 de lei, si la uPanaghiia Dorahani langa
Janina, care primia 4.000 (3). Editia din 1699 a Pravoslavnicei
Marturisirin cuprinde i irichinarea catre Domnul milo,stiv din partea
scolarilor greci dela cele dont:. scoli din Ianina (4). /Lang& Ianina, 3
manastirea Sf. Ilie, zisa Zitsa, Zita, avea, marea manastire bucure--
teana a Sf. loan, pe locul Casei de Depuneri de astazi (5).
Ar trebui cercetri la fata locului pentru a se putea ti data
&and aceste biserici i manastiri s'au impartasit intaia data de
darnicia Domnilor romani ; multe din manastirile inchinate lor, dis-
parand, n'au lasat macar acte cari sa ne poata sta la indemana.
De alminterea numrul Epirotilor asezati la noi se facea tot mai
mare, 0 ei pastrau uneori i legaturile cu Venetia de unde veni-
sera,. Se poate zice chiar c prin ei ne-am apropiat de marea ce-
tate italiana a negotului oriental. Zotu Tzigaras merge& la Venetia
intre ai si, carora mai mult decat altor Greci le apartinea bi-
serica Sf. Gheorghe. La 1715, cand era la Bucuresti insus Mitro-
politul de Ianina, Ieroteiu, bogatul zaraf Nico Papa, prieten cu
agentul venetian al BrancoVeanului, Nicolae Caraiani, rasa 200 de
lei la manastirile din tara mean si 100 acestui Mitropolit chiar :
era un Albanez curat, ale carui rude se chemau Tzanta, Mpra,
(1) Chesarie Daponte asamn Golia din Iasi ou aceasta biseric bucureeteana: Calk
tb Mapavtelproy cnoX41 BouxonpraTioo (Hurmuzaki, XIII, p. 280, n-le 2, 5), in trei epigrame,
(2) Lesviodax, Istoriabisericeascd, pp. 464-5. .

(3) Studii $i doc., V, p. 363.

(4) Bibliografla rom. veche. Cf. ei lucrarea, citata mai jos, a d-lui Filitti, p. 123 si urm.
(5) Amalia Papastavru, `11 ZETaa (carte inaccesibilfi mie). Cf. si Chesarie Daponte, in
Hurmuzaki, XIII, pp. 293-4, ei Lampridis, `11rzetpcuuth, VI, p. 8 ei urm., 39 sit urm. A

www.dacoromanica.ro
6 N. IORGA 886

Lamaris. itotu s familia era asezata mai de mult in tara, de vreme

ce mama zarafului era inimormantata, la biserica Stelea din Bucuresti
(disprut i aceea). i fiul sat], Panaiti Nico, .urmas in zsarfie,
era in corespondenta cu Ianiniotii din Venetia, ca TeOdor Ioannu,
cu familia Glykys, care a dat vestiti tipografi venetieni, de subt
teascurile carora iesir atAtea carp grecesti, pentru biserica si
pentru popor. In Bucuresti train, pe atunci i Inca un Tzigaras,
Dimu (1). In sfarsit la 1731 se judeca un proces intre Panaiti Nico
zaraful i mostenitorii lui Statie Alfangiul, negutatoriul de Ianina,
amestecat la slujba ocnelor : negustorul Andreiu din Ianina, ruda
lui Statie, primise intaiu sarcina de vechil (2). .
La Brasov venia Mihalachi Kontbiani, Conddiane, i fratele
Pana, a caror sofa, Chirata se zicea arbnsaste Tana (3).
In sfarsit mai tarziu i Compania Grecilor din Sibiiu cuprindea
Albanezi din Epir, ca acel Aristodul Nicolau Guma (Noc5p.u), din
Ianina, Fzith vopEou Neriao4, care Muria in Vrasta tamara la
Sibiiu i era ingropat lang .biserica din Groapa la 1808 (4). .

In Ianina se nascuse i Pano Maruzzi, mare negustor venetian,

cu afaceri ,intinse si la noi, pe dare-I ridica averea asa de sus,
Meat Rusii, al caror agent la Venetia a fost, ii cAstorir cu fiica
lui Scarlat Voda Ghica si a Doamnei Ruxandei, adapostit ca \TA
duva la ei, in Moscova (5).
Si dela Ianina era acel tipograf al lui Voda, Mavrogheni Nicolae
Lazaru, care incept' sa lucreze la tipografia lui din Curil-Cesme.
Ianina dad(' terii in sfarsit i un Mitropolit, pe Dosofteiu FilitiS (6),
si el incepuse, la 1769, ca arhimandrit al manstirii inchinate Sf.
Joan. Un laudator al s'au nu uit sa porneneasca pe vechiul rege
Pir i coloniile cari in partile Ipirului s'au tras preste catva
vreme din neamul nostril, vadita aluzie la Aromani, care nu mira
la o inteligenta ash de vioaie ca a lui Naum Ramniceanu (7). Si
. V. , I .1

(1) Studii i doc., IV, p. 85, nota 1. '

(2) Ibid., p. 83, no. mocvn. ;rm.: .

(3) Brasovul ci Romdnii, pp. 416 si urm.

(4) Ibid., XIII, p. 181, no. 616.La 1643 scrie la Golgota cAlugiArul Zaharia din lanina
((dela Lozetzip (ms. 1434 dela Simopetradin Athos ; v. Catalogul d-lui Spiridon Lampros,
I, p. 128) Un Constantin din Ianina scrie la noi in 1714 (ibid., p. 187, no. 2146).
(5) Hurmuzaki, XIII, pp. 191-2.
(6) Istoria literaturii in sec. al XVIII-lea, I, pp. 373-4.
(7) ibid. Cf. I. C. Filitti, Asezdmiintul cultural al Mitropolitului Dositei Filitti, Bu-
curesti 1910.

www.dacoromanica.ro
 887 FUNDATIIINILE DOMNILOR ROMANI IN EPIR. 7

Mitropolitul, murind fu3ar in Brasov, 16,s5, un venit de 2.000 de lei

pe an scolilor din Pogdoriana, locul sau de nastere, si din Zitsa,
.

unde i se pusese cartea in mana (1). Si biserica Sf. Joan Teologul,

unde-i erau Immormantati p.rinLi, primi o rent& anuala (2).

. .
Cu Pogoniana relatiile Terii-Romanesticaci i aici e vorba
numai de dansa, si nu de Moldovatrebue sa fie dela Inceputul
veacului al XVII-lea. Atunci, in Domnia lui Radu Mihnea, binefaca-
torul calugrilor dela Ivirul Athosului, se meet Intaiu in Moldova,
pe la 1599, apoi la Dealu, ca egumen al manstirii cu vechile
.

morminte dorndesti, un Mateiu, episcop, Mitropolit al Mirelor de

pe coasta Asiei Miciurmas al Sfantului Nicolae, al carui hram era, la
Dealu, Sfantu-Nicolae din vii, avand ca loc de origine aceast
Pogoniana. Dela el cunoastem o activitate literara destul de Intinsa
Si variata, cuprinzand versuri de cuprins religios i o interesant
cronica a intamplarilor petrecute la Munteni in zilele sale (3).
Din Pogoniana erau membrii familiei Pepano, cu bare ava legaturi
stranse Constantin Stolnicul Cantacuzino, prefAcAnd si In rornneste
testamentul unuia dintre dnii, ctitorul manastirii Mrculestilor
dela Mostiste, Panu Pepano (4). El e poate acel jupan Perils in
casa cruia se coborise Cantacuzino la Venetia, pe vremea 06,nd
era numai un tear student doritor de inva,tatur`a apuseana (5) ; la
1672 plata tiparul earth, aparute la Valentin Martali Venetianul,
in care se cuprindeau stihurile compatriotului situ Mitropolitul
Mateiu (6). Si unchiul care-i lasase averea, Dona sau Donea Pepano,
claditorul, la 1661, din lemn de carpen, al manastirii pomenite, Ii -
Meuse banii prin negotul cu Venetia, uncle statii o parte din cleat& (7).
(1) ibid., p. 62. ManAstirea vecing, Ito.sivoo, fu Mould de I. Simota din Pogdoriana,
asezat in Moldova; Lampridis, 1. c., p. 13.
(2) Filitti, 1. c., pp. 94-5.
(3) V. lstoria literaturii random in secolul al XVIII-lea, 1, p. 28 si nota 4; II, p. 609 si urm,
(4) Operele lui Constantin Cantacuzino, pp. 13-8.
(5)Ibid., p. 7. Dac nu e de cetit: a ale jupnului Para Gonduli ieromnimono. Un
I aieromnimon Balanosp iscalete i ca martur in testamentul citat; p. 18.
(6) Ibid., pp. xxxvivii. Cf. Studii i doc., XXI, p. 94 i urm.: in penultimul aliniat
de pe p.94 s'au suprimat din greaealb la tipar, dupA dspriAvile lui Mined. : aeditia din
1683, care reproduce pe acea datA der).
(7) Operele lui Constantin Cantacuzino, p. xxxvn. Ediiile urmtoare, pang la
aceea din 1785, sunt la casa Glykys, ai carei conducAtori erau din Ianina.

www.dacoromanica.ro
8 N. IORGA 888

Manastirea Molybdoskepastos, cu o Evanghelie pe pergament,

din 1585, dela Isar 0 Mateiu Postelnicul Stylu i Dryanu de acolo
aveau in Principatul muntean schiturile Bradu (Buzau) i Codreni (Ilfov).
S amintim in sfar0t GA i lucrarea, altA cronicA munteanA
in versuri, a Vistierului Stavrinos, alipita la aceea a lui Mateiu,
care e continuatorul acestuilalt poet cronicar, e opera unui Epirot.
In adevAr el ne spune insu la sfar0tul poemei sale cA e din tara
Malsianei, din locul ce se zice Delvinon (1), Delvino al vestitului
Ali Paa din Tebelen. i adauge GA in apropiere se aflA manAstirea
Sfantului Joan Teologul, unde i-a Meat, de sigur, invatatura.
Din Pogoniana era 0 acel Mitropolit Eftimie care iscAlete intr'un
act din 1708 0 in testamentul zarafului epirot Nico, la 1715 (2).
Aceasta manAstire a Sf. Joan nu va fi fost lipsitA de ajutorul Domnilor
munteni, precum nici aceea din Pogoniana, careia Brancoveanu ii
trimitea 3.000 de lei pe an (3). Inca de pe vremea lui Branco-
veanu (4), vechea biserica, astazi nimicita, a lui Ghiorma Banul,
din a doua jumAtate a veacului al XVII-lea, atarna de Pogoniana,
0 de aceea-i i zicea, poporul : biserica Grecii. Dar, daca a ma-
nastirea Gura de lang Pogoniana ajunse a-i avea, intre l'acaurile
inchinate pe pAmantul Terii-Romaneti, Stavropoleos, manastirea
bucureteada, i schitul musceleanu Valea (5), aceasta se datore0e
faptului cA un cleric den eparhia Pogonianii, den satul ot Osta-
nita, Ioanichie arhimandritul, probabil dela Grecii, fu, la 1724,
ctitorul bisericii care lila apoi dela un innoi tor, episcop titular de Stavro-
polis, traitor dupA jurnAtatea veacului, numele sub t care e cunos-
cutA astAzi (6). Ioanichie era Inca la BucuretipArintele Stavro-
poleosla 1731 (7).
Avand astfel un popas la Bucure0i, Mitropolitii de Pogoniana se
oprira adeseori, pe mai mult timp, in terile noastre. Astfel intalnim
la 1780-805 pe Antim, un proin, un fost Mitropolit, sfintind i
(1) M ocv i zthpu TOO, xa: Askei.von ; ed. Papiu, Tezaur, I, p. 326.
. (2) Studii i doc., IV, pp. 77--9, 83-7.
(3) Ibid., V, p. 363. r.
(4) Condica Brancoveneasa la Arh. Statului, pp. 167-9, 1173; in lonescu Gion,
Istoria Bucurestilor, Bucuresti 1899, pp. 193-5. Dupil Lampridis se Oneau de Molyb-
doskepastos.
(5) Lesviodax, 1. c.
(6) Inscriptii din bisericile Romdniei, fascicula a II-a, p. 356, no. 916. Cf. Ionescu
Gion, 1. c., pp. 219-21.
(7) Studii 0 doc., IV, p. 83, no. ',XXVII.

www.dacoromanica.ro
889 FIINDATIIINILE DOMNILOR ROMANI IN EPIR. 9

preoti in Capita la munteana, pe Dionisie, ales la 3 Iu lie 1806, in

Bucuresti chiar (1).
1. . .

Intre rranastirile epirote pe cari le ajuta Brancoveanu era si

aceea dela Brodet, den targul ce s chiarnA Policeanii, intre Ar-
ghirocastro, fcut d Pogonat ImpArat ; ea nu primia mai putin
deal 9.000 de lei pe an (2). Din acest loc venise acel Jitnicer
Manoli Politzanos care se intampina in Moldova la 1794 (3). Din
ArgyrOkastron era apoi poetul de Curte al lui Nicolae Mavrocordat,
Mitrofan Gregoras, care muri In Bucuresti in 1730 (4). Intamplator
ai Clericii de acolo poposiau, ca la 1796, pentru a sluji in bisericile
Bucurestilor (5).
IV.
Din partite macedonene nu odata veniau, pentru ajutor, episcopi,
slavi i greci, can i ramaneau la noi, macar pentru catava vreme.
Astfel intre arhiereii cu cari, dupa fuga Mitropolltului Gheorghe
Movil, i a episcopilor favorabili dinastiei izgonite, Mihaiu Viteazul
puse la cale ierarhia bisericeasca a Moldovei, e i unul de Vodena:
Teofan (6). Pe la sfarsitul veacului al XVIII-lea Inca, de prin 1780,
indeplinia functiuni bisericesti in Capitala munteana, Daniil de Zihne
(kwiiv) (7).
Din Kastoria, care e i patria probabila a lui Nicodim, inceph-
torul curentului cArturAresc in vieata calugarilor romni, veni subt
Brancoveanu, jucand un rol insemnat 0 in cursul negociatiilor de
pace dintre Tarul Petru i Turci la Prut in 1711, un Gheorghe
Kastriotul, care se face& a fi ruda cu celalalt Castriot, Scanderbeg,
eroul Albaniei, pe cand el era de fapt nurnai originar din Kastron
(Kocarpuireq) (8). Orasul sati de nastere nu-1 uit,i astfel, dupa ce,
1

(1) Condica sfdntel, ed. Ghenadie, p. 337; Al. 1.46datu, Catagrafla bisericilor bucu-
restene (din aBiserica Ortodox Roma., XXXI), Bucuresti 1908, locurile artate la p.
57, subt Antim si Dionisie.
(2) Studii i. doc., V, p. 363. Diplomele dela Duca, *erban Cantacuzino si BrAncoveanu,
dup Lampridis, in anexe. MnAstirea Prodromul Ung mnstirea (1)pocaTavthv e fAcut,
la 1614, de Nico Logoratul si Nunn, cu copiii Preda, Petrascu si Maria, zugr5xiti acolo.
(Lampridis, 1. c., p. 16 si nota 1).
(3) Documentele Callimachi, I, p. 587, no. 36.
(4) Hurmuzaki, XIII, p. 188. .

(5) L'apdatu, 1. c., p. 28.

(6) Studii i doc., IX, p. 31; Hurmuzaki, XIV, p. 111, no. ccvii. ,
(7) L'apOdatu, locurile acetate la p. 57.
(8) V. i Hurmuzaki, XIV, p. 371 si urm.

www.dacoromanica.ro
 10 N. IORGA 890

in Iu lie 1704, acest Mare Comis muntean facii danii Scaunului pa-
triarhal din Ierusalim i colilor puse subt ocrotirea lui (1), el into-
mei alta scoala, in Kastoria, pe lang biserica Maicei Domnului zisa
tor) MoCe6bou, la 20 Martie 1708 (2), depuind pentru sustinerea lor
la aceeas Zecca din Venetia, unde i Domnul sau aveh atatia bani in
siguranta, 2.332 galbeni, unde epitropi erau acei dela San.Giorgio
dei Greci ; i Mitropolitul Kastoriei avea sa-si lea partea din renta
ce era sic rezulte (3). Deplangand nenorocirea extrema a neamului
nostru, al evlaviosilor crestini, si mai ales a .compatriotilor (ira-
tpuiraiiy) lui ce locuesc in partile Kastoriei, silnicia tiranica,
Zosimas, arhiepiscopul de lustiniana, de Ohrida, de Dacia Medi-
terana, de Ripenia (sic!: ePtirevoEcic4, Ripehsis), de Prevalitana, de
Dardania, de Mesia Superioara si celelaltea, urmasul Patriarhilor
de Ohrida de pe vremuri, intaria aceasta hotarire (4). Si, in sfarsit,
ultimul act era scris de Ioasaf din Moscopole vestitul centru aro7
manesc, Corita si Selasphoros (5). La 1715, Hrisant find Patriarh
de Ierusalim, acest Scaun lu supravegherea scolii din Kastoria (6).
V.
Odata, pe la 1760, Atena a avut, dupa mrturia unui calator
englez, un arhiepiscop roman, valah, de sigur din partile ma-
cedonene sau tesaliene (7).
Dar mai ales Moreia ava dese atingeri cu terile noastre, i d
acolo a venit dascalul bucurestean Neofit (8)..
Si aiurea am semnalat ctitoria la sfanta lavra ce este in mij-
locul Moreii, in Tinutul ce se chiama Kalavryta, pe care-1 pastoreste
sufleteste arhiepiscopul de Tzernitza, a lui Vasile Lupu, si in
numele Doamnei Ecaterina si a arnanduror fiilor (9).
Aid e vorba de o cladire din nou; aiurea s'au dat ajutoare.
(1) Legrand, gpistolaire grec, pp. 58-63 ; Hurmuzaki, XIV, la aceasta data.
(2) Legrand, 1. c., p. 81 si urm.; Hurmuzaki, XIV, la aceasta data.
-- (3) Legrand, 1. c., p. 84 i urm. ; Hurmuzaki, XIV, la aceeas data. Se si recomandau
cetiri din noel trei poeti, Hrisolora, Caton si FochilideD; Legrand, 1. c., p. 87.
(4) Ibid., p. 90 ; Hurmuzaki, la aceasta data.
(5) Ibid. Dascalul Metodie dela Kastoria, pe la 1720; Hurmuzaki, XIII, p. 187.
(6) Legrand, I. c., pp. 199-203; Hurmuzaki, XIV, la aceasta data.
(7) Chandler, Voyages, III, Paris 1806, p. 23: aLe siege archiepiscopal Chit alors oc-
cup par un Walaque, nomme Barthelemy, qui l'avait achet depuis peu (c. 1760) a
Constantinople,.
(8) Hurmuzaki, XII, p. 187. '
(9) Studii i doc., XI, p. 113 si urm.; aceste Annie., t. xxxvi: Vasile Lupu ea ur-
mator al ImpAratilor.

www.dacoromanica.ro
 891 FIINDATIIINILE DOMNILOR ROMANI IN EPIR. 11

Astfel la vestita manastire a Pesterii-celei-Mari, Megaspileon, fun-

datie imperial, anterioara veacului al XIV-lea si care primise in
1674 dela Sultanul Mohammed al IV-lea un privilegiu care-i fixa,
tributul la 6.000 de aspri, ramanand ca pe urma, la 1798,
Patriarhia de Constantinopol s'o faca stavropighie a sa (1): se tri-
miteau venituri ale vinariciului oltean, in legatura cu cele afierosite
la biserica Vlah-Saraiu din Constantinopol, metohul sau, de care
va fi vorba indata, (2). Egumenul amandurora darui arendasilor
vinhriciului oi icoana manastirii moreote (3). Milele dela Megaspi-
leon se pasfreaza i duph masurile ce atinsera, la 1821, ca o pe-
deapsa pentru Eterie, lacasurile grecesti (4).
Altfel Moreia, care dada Ierusalimului doi dintre Patriarhii cei
mari ai veacului al XVII-lea, trimetea la noi destui negustori si
candidati de boierie, fIrS ca ei sa*, fi jucat Ins& vreodata rolul
aparte care ,deosebeste pe Epiroti.
VI.
In Tracia numrul manastirilor era restrans, i insemnatatea lor,
cercetarea lor de credinciosi pentru icoane facatoare de minuni,
pentru moaste vestite, cu mult mai mici.
Aiurea (5) am dat si in facsimile actul romamese prin care Con-
stantin Mavrocordat, ca Domn muntean, dad* la 5 Maiu 1732,
200 de bolovani de sare dela Ocna, duph un vechiu obiceiu, i, In
acest caz, ca o urmare a daniei unchiului, Joan Voda, si a tatalui,
manastirii dela Silivri, sfintii i dumnezeestii manastiri deal ce-
tatea Silivrii, care si Scaunil de Mitropolie iaste, unde s praznuiaste
hramulii preasfintii stapanii noastre nasoatoarei de Durnnezeu si
pururea Fecioara Marna. Pentru creOinii de isprava n de acolo
va fi asezat un dascal de elineste, ceeace iaste o facere de bine
de ceale mari neamului crestinescun , plata cu 80 de lei pe an
dela Camara domneasca.

La S000pole (Sizeboli) era vechea manastire a Prodromului, a

Sfntului Joan Botezatorul. La 1624, Radu Mihnea, autorul atator
(1) Miklosich i Muller, Acta Patriarchatus, II, pp. 195, 201, 219 ; Zacharia von Lin- ,

genthal, lus graeco-romanum, II, p. 703 i urm.

(2) Corespondenfa lui Dimitris Amin, pp. 36-7, 38.
(3) Ibid., p. 47, no. 126.
(4) Ibid., p. 81, no. 203. V. si ibid., p. 196, no. 93. r
(5) Aceste (iAnaleD, XXXV, Apendice nr, pp. 166-8,0 plans&
1/4

www.dacoromanica.ro
 12 N. IORGA 892

inchinAri,- creatorul acestei datine, putem zice, ii alipeste manastirea

de lang5: Iasi a lui Aron Voda (1), far& a se gandi GA sotia ctito-
rului, mort in Ardeal, la Vint, uncle fusese inchis, i ingropat la
Balgrad, in biserica lui Mihaiu Viteazul, treste Inca In acele parti (2).
Peste doi ani, in Martie 1626, Miron Barnovschi, continuatorul in
toate privintele al lui Radu, Intria aceast legatura, i trecea astfel
si el intre acesti iefteni ctitori de mama a doua (3).
Calugarii romAni, izgoniti de Gavriil, noul egurnen, reprezentant
al Sozopolitanilor, se plansera la Scaunul domnesc, aratand drop-
turile lor mai vechi i dovedind c. noua capetenie a mAnAstirii
r k n'avea chemarea de a-i izgoni. Actul yj..Miron VodA, din 25 Aprilie,
fu dat ins& in favoarea Grecilor (4). Moldovenii nu se lasara, ci
trecur in Ardeal, de unde se intoarsera, nu numai cu scrisori dela
Doamna lui Aron, o Cantacuzink cu tot numele ei de Stanca (5), dar
si cu interventia puternicului principe al Orli, Crainl Gabriel
Bethlen. Nici astfel nu izbutir Ins& ;rata de statornica evlavie a
Domnului Moldovei ctre Mewl Sfntului Joan din Sozopole si
fa ta',. de dorinta lui de a nu se strica aceasta hotarire a inainta-
sului. Se Mai parisilor numai concesia de a se putea, adhposti la
Hlincea, capsatand i aizeci de falci de vie pentru intretinerea lor (6).
11 (
VII. ""
Fiul lui Radu, Alexandru Coconut, trecut de grija paxinteasc in
pomelnicul Sozopolitanilor, era sa hotareasca Insa altfel in ce pri-
veste manastirea lui Aron Voda. Se pare 05, tatl su insus con-
statase pustiirea manastirii Sfntului Nicolae, calcata, de Turd, si
adapostirea calugrilor la Precista din insula Chalice tang& Con-
stantinopol, cu voia Patriarhului, care instiintase chiar despre
aceasta pe Domnul Moldovei. La 20 Martie 1630, Alexandru VodA,
a I

(1) Hurmuzaki, XIV, pp. 117-8, no. ccxvin.

(2) Veress Endre, Erddlyorszdgi pdpai leovetek jelentesei VIII. Kelemen idejbl
(1592-1600) (In Monumenta Vaticana Hungariaept, Budapesta 1909, p. 294: & morto
Aaron prigione nel castello di Vincz, dove Sua Altezza gli haveva conceduto da alcuni
mesi in qua che stesse seco anco la moglie,et ha ordinato che si sepelisca nella chiesa
valacca di Alba-Giulia, con le solennith che loro usano alli principip (raport din 30
Tunis 1697).
(3) Hurmuzaki, XIV, p. 119, no. ccxx. ft 4
(4) Ibid., pp. 119-201, no. ccxxn.
(5) Hurmuzaki, XII, p. 340, no. ccccLxv; Inscriptii, II (Studii i documente, XV), p.
179, no. 488. . . It ,4.). -O.
(6) Ibid., pp. 120-2, no. ccxxn. A

www.dacoromanica.ro
 893 PUNDATIVNILt bomigILOR 1toMINI fl 2rnt. 13

pomenind cu despret tanguirile de odinioara ale Minor calugari sarbi,

pune in legatura Mewl moldovenesc cu cea din urma manastire
greceasca (1), de care apoi nu s'a mai deslipit pana in zilele noastre.
Dupa ce Moise Movila adause, la 26 Maiu 0 27 August din acela
an, Intaritura sa (2), numai unii dintre Fanarioti se ocupara de
manastirea decazuta. Pe la 1784 inainte &Mug-Anil Dometian din
Chalke, ajuns arhimandrit i egumen, se ingriji bine de Mewl ce
i se incredintase pustiu i cu totul goln, neavnd nici rogojina
sa astern, nici ua sa inchid, nici moara, nici heleteu, rnoiile
find in mare parte vandute, i totu o datorie baneasca impovorand
pe Aroneni: el trebul sa dea cartile de slujba, pastrate Inca, i s re-
faca pan& i pomelnicul, ceeace se vede dupa infatiarea istori-
Geste neoranduita a acestuia In opera de refacere i intarire de
arhiereul Teoclit al Euchaitelor (E6xcittrov), care-i urmase, ca pro-
estos , la 1809 (3).
Cat priveste insas manastirea dela Chalke, refacuta in parte de
Marele. Dragoman 0 prieten al lui erban Cantacuzino, Panaioti Ni-
kussios (4) care e i, ingropat acolo , ea adaposti o vestita
coala, la care a invatat pe la ,1820 i Gheorghe Saulescu.
Cu aceasta am ajuns la insulele Marii de Marmara i ale Arhi-
pelagului. Numai In parte, poate chiar in mica parte, putem fi in
stare a reface daniile domneti i boieresti catre dansele.
dintr'o notita intamplatoare intr'o culegere de sorisori ori-
entale, facuta de Germanul Nicolae Reussner, c Milos Voda, fratele
lui Alexandru al Terii-Romneqd. i cunoscut pretendent din a doua I

jumatate a veacului al XVI-lea, se Mai, in 1573, ctitor in Chios,

la manastirea, insemnata, Ma Mon), careia, find in Constantinopol,
el li cumpara, prin Jacob Paleologul, o moioara, pe care o con-
fisca apoi Piali, sangiac al insulei (5). Din Chios i-a venit lui --)
Mihaiu Viteazul insu, prin Ragusa, unde fusese agent de negot al
(1) Ibid., pp. 126-7, no. ccxxvI. Cf. Spiridon Lampros, Catalogul mss. din Athos,
I, p. 184. 1

(2) Hurmuzaki, XIV, p. 128, no. monrm. V. i ibid., no. =XVII. Intre ctitori e pus
siPetru Schiopul (de Radu, nepotul situ`, si alanculD (sic), qi Constantin Movi15, si
Doamna lui Dabija Vod, Dafina (Inscripfii, 1. c., p. 179, no. 488).
(3) Ibid., pp. 179-83. Se pomeneste in insemn5ri si egumenul Chiril (ibid, no. 495).
Mitropolitul Gavriil Callimachi apare in acel pomelnic ca ocrotitor al lui Dometian.
(4) Hurmuzaki, XIII, p. 165.
(5) Dup5 Reussner, Epistolae turcicae, liber IX, X et XI, Frankfurt-pe-Main 1590, pp.
146-7, In Hurmuzaki, XIV, p. 86, nota 1.

www.dacoromanica.ro
 14 24. MAGA 894
: .

Mircestilor, Banul Mihalcea, care iscaleste tharCcov, Coth t'sf Mov (1),
iar mai apoi Garage& (2),-0 e de crezut ca el va fi Mout danii
la manastirea inzestrata, de Milos Voda. .
La Rodos, uncle stata multa vreme ca surgunit, Mihnea, ne-
potul lui Milos, va fi avut si grija Mitropoliei grecesti de acolo.
Petrecerea in Cipru a lui Petru Cercel si a fratelui sau Petrascu,
a lui Iancu Voda, (3), n'a putut sa fie cu totul fart% urmari pentru
lacasurile ortodoxe de acolo. Sa amintirn GA in persoana Mitropo-
litului Luca,al lui Radu Mihnea intaiu episcop de Buzau, Bise-
rica munteana capata un arhierarh care nu pierda niciodata lega-
turile cu poporul sau i cultura lui, deci poate nici cu insula de
unde-0 tragea obarsia : seri& la 20 Martie 1588 un manuscript
grecese, ca episcop, pomenind, ca totdeauna, calitatea lui de Ci-
priot (4), 0 avem dela dansul o Psaltire, pe care o ispraveste, la
7143 tocmai, aucenicul sail arhiereul Jacob (icup ip.o, 'Icercth6ou
apzcaparbc, tc ip.oti 6vecoc otkoij tiothriroti) (5).
Cu Chios n'avuram a face iaras pana in vremea Fanariotilor,
cand insula, ca i Ciprul pentru Gheorghe Moruzi, asasinat la Lar-
naka, servi de loc de surgun al fruntasilor Grecirnii ce ocupa
tronurile romanesti. De aici era originar i acel lacovachi Rizu, care
fu ginerele lui Grigorie Alexandru Ghica.
Lesbos, in sfarsit, e patria familiei Giani. Fiul Marelui Primi-
cheriu Joan Tzanis, fruntasul filozofiloro, de numire patriarhal,
autorul de versuri pretuite, fu parintele lui Manole Voda, pe rand
Dom al Terii-Romanesti si al Moldovei (6).
1 Pang, si Insulele Ionice dadura pe Sofronie Licudi, din Cefalonia,
laudatorul lui Serban Cantacuzino (7).

(1) Hurmuzaki, XIV, p. 67, no. cxxxix.

(2) lbid., XII, isalitura dela p. 500-1, no. DCCC.
(3) Hurmuzaki, XI, pp. may. Pentru Evangheliariul lui Radu Gramilticul din Ma-
nicesti, Hasdeu, In Columna lui Traian, 1882, p. 78 si urm. Pentru gramatica greceasca
a Jul Petru, fiul lui Petra Cercel, piAstratb la Biblioteca Regal din Dresda, Archiva
societafii tiintiflce i literare din Iasi, IV, p. 260 (510) i urm.
(4) Spiridon Lampros, Catalogul mss. din Athos, I, p. 424, no. 3963. Un manuscript
de, mana lui dat Ivirului la 1624 (data e si dela Hristos); ibid., p. 279, no. 5505. Vezi
si eel dela 1594, ibid., p. 100, no. mourn.
(5) Lampros, Catalogul mss. din Athos, I, p. 128, no. 1435. V. si Istoria literaturii
romdne in septet al XVIII-lea, I, p. 28.
(6) Hurmuzaki, XIII, p. 192.
(7) Ibid., p. 193 si urm.

www.dacoromanica.ro
 805 PUNDATITIIIILE DOMXILOR ROMANI IN EP/U. 15

La 1714, egumenul manastirii Brancoveni, care nu atarna de

Locurile Sfinte ale Rsritului, era un Grec din Paros, Neofit (1). Ma-
nastirea trebuia sa ispraveasca avand, la 1842, ca egumen pe Te-
odosie din Trapezunt (2).
Aici, la Paros, care dAduse pe dragomanul flotei, Constantin Ventura,
taiat pentru cauza lui Mihaiu Racovita (3), se pastreaza Inca hrisovul,
in cuprinsul ce urmeaza; prin care cel mai vestit din fiii moderni
ai insulei, Nicolae Voda, Mavrogheni, trecut prin postul de Dragoman
al Marinei, inchina, fundatiunile sale bucurestene in legatura cu
biserica Izvorului Tamaduirii, Zoodochos Pighi (ZaMozoc irtirt); In-
temeiata de el pentru adpostul taranilor ce yin la Targul de afar*
manastirii parasite Hekatontopyliane, i aceasta cu hramul Nasea-
toarei de Dumnezeu, ctitorie, dupa legend, a Sfintei Imparatese
Elena, ca multumita a descoperirii, capatata prin vis, a locului
/
Crucii (4):
Io Nicolae Petru Mavrogheni Voevodg ii rn,ok 31i1AAH 13AKHCK05.
Fiindca dial mica noastra varsta amg avutil deosebita ravna de a lucra
si a creste si a infrumuseta ori pounds ne-an invrednicitil Dumnezeg cu orice
dregatorie, dupa cumg ne adevereaza cuvntulg cele ce ing fapta sa vadii maT
pe la toate ostroavele Maril Albe, miluindu-ne acumg Domnulg Dumnezeil cu
Domniia acesteT de Dumnezeg pazite crestineasca obladuirT a TariT-RuminestT,
nu ne-arnii lipitg inima de bogatil, ci ne-amg socotitil, [nu] ca niste naimitT
91 trecatorT, ci tocmaT ca unit stapanitord adevaratil
i parinte obstii i cu
grija pentru cele de folosg i cu osirdie spre cele de infrumusetare si de po-
doaba (?) politii. Pentru aceia, nesocotindg greutatea cheltuelilorg Domnii,
de inan anulg celg drntaig in... pring orasti infrumusetare si pa ding
afara- si pa ding launtru dupL. raurT i cu ape ding fantanT necontenitil cur-
gatoare, i inteacesta ang unit pusg toate silini1e, cu cheltuiala insasi ding
punga Domnii Mele, i amg adusg ape de la izvoaral6 otit CrqulestT i anal
facutg cea maT intai fantana afara pe drumulg ce zice la Pod[ulii] Mogosoai,
care fiindg afierosite suptil ocrotirea NascatoareT de Dumnezeg i Pururea
FedoareT Marii, i alcatuindu-o ca o maica a tuturorg celorlalte fantanT ding
nauntru ding politie, s'au cinstitg cu numele IzvoritoareT de tamaduirT fantanT;
pentru aceia, rascumparindit cu a nostra cheltuiala totil loculg cuprinsuluT
dupa'nprejurit, adica stanjinI-7-(8i0) n lungu si(sic) ing laid de la manastirea
(1) Ibid., p. 187, no. 2146.
(2) Inscripfii, II, p. 75, no. 209. WI
(3) Hurmuzaki, XIII, p. 189.
(4) In facsimile foarte tiers (inteligibil numai pe alocurea) i in traducere francez5.
la Blancard, Les Mavroyeni, Paris 1903, I, p. 567 qi urm., p. 748 si urm.

www.dacoromanica.ro
16 N. toRdA. 896

Sfintului. SavviT, dupa cumil insusT zapisula adevereaza, amil ziditil de-
asupra foisoni foarte frumosii, dupe eurnil sa ved de tati, am saditU si
gradinT, omit facutil i namestiT pang prejuril, i, vazandil discoliia lacu-
itoriloril de macinisti, pentru inghetatul DambovitiT iarna, i lipsa ce sIt pri-
cinueste de paine, amit facutti i treT morl de vntil, Inca anal rnduitil
oboril de vite i de vanzare facatoare, afara dinU curte Lunea i Joia, de doua
.ori intfo saptamana, iara i pentru inlesnirea cumparatoriloril, filch; loculU
mai naltU i maT uscatU de nu sa face tina, dinU care sa pricinueste truda
si necazil cretiniIor ce ving la acestii targU cu bucate i cu cherestele,
si maT virtosil avindU i indestularea de ape, atiltU pentru oameni, catil si
pentru dobitoace, i toata alta lesnire, i araniloril i targovetilorU, uncle cu
ajutoru luT Dumnezeii amil zidit i biserica de piatra intru cinstea i praz-
nuirea sfinteT stapaneT noastre Nascatoare de Dumnezeil i pururea Fe6oarei
Marii, spre a avea lacasil de a sadea (sic?) si a sa inchina cei cucernici si
cu evlavie, i, de acii intrandil inil politiia Bucurestil, deosebitil de impar-
tasirea apeT ce am facutti i dumnealorti cinstitilorU i credin6osi1orU boe-
rilorU Domnii Mele pe la toate locurile cele trebuinUoase i dapartate, amil
facutil fantanT din temelie i le-amti data apa din dastuhl pentru lesnirea
Ino]roduluT i, facindu i domneasca carte, si puind i peste, am daruit-o cu
indestulare de izvoare, intinzindu-ne cu adunarea norodului pant spre podulU
Targulul de afara. DecT, pentru a se putea tinea aceste facerT (?) toate nestra-
mutate, nestricate i apa de a curge necontenitil, amit socotitil Domniia Mea,
din preuna cu Preasfintiia Sa parintele MitropolitU i cu iubitorii de Dum-
nezell parintii episcopi i cu toti dumnealorti- veliT hoer!, i am oranduitil
tint least fart de paguba CamariT VistierieT i fara de greutatea tarii sail
cea mai mica suparare a cuT va fi, dupt cumil prin deosabitil hrisovil sa
arata, dinu care amil orinduitU intaiil suiulgiului celui mare si celorlalti
suiulgiT leaf& cu deosabitil hrisovii i entemimenuluT ce este la acea maT
sus numita fantant, adeca a IzvoruluT Tamtduirii, pa luna tl. douazecT i treT
scutelnici i pazitorului de acolo (?), i de hazneaua si de cismeaua de acolo,
pa luna tl. cinci i, de va mai prisosi, cu 'ncetU incetil sa sit fact i zidire
dupt inprejurii, afierosindti la numita sfanta biserica venitul cantaruluT ce-
luT mare i adetul pamantului i vanzarea vinuluT i venitul monilorri i gra-
diniT impreuna cu scutelniciT, atat pentru gradinT, catil i pentru fantant, ca
sa fie destule..., tot acareturi i veniturT neclintite ale acestiT sfinte biserici
de la numita cismea, i oranduim ca toate acestea sa fie in purtarea de grija
a iubitoruluT de Dumnezeii Sfintiia Sa parintele episcop alii Ramnicului,
china Filaretil, ca unulil ce 1-amil cunoseutil mai cu osardie spre cele de
folos si de inpodobirea politii. Insa orinduitul aril. de la numita biserict alt
IzvoruluT Tamaduirii sa alba, datoriia sa boteze copii i sit cunune casnicii

www.dacoromanica.ro
897 PUNDATIMTILE DON RH OR ROMANI I1 EPIR. 17

fled de nicio plata, fiindca aceste porunceste Dumnezeil sa sa savireasca

de preoti fara de plata, precumil insu0 Hristos a zis ucenicilorti : iii dar
ati luatil, in dar sa dati, far de numai sa priimiasca de la botez i do la
cununii cite o piine pentru osteneala sa, i sit sa mulmeasca ca le-ar face
cu indestulare. I-am oranduitil Domniiii Sale in..., curnil mai sus arata, care
aceaga sfinta biserica a Izvorului Tamaduirilor, cu toate acareturile cimelii
de la numita biserica ca o zidire a noastra, o afierosim i inchina'm la sfanta
si dumnezeiasca minastire ce se numeste Ecatonpiliani de la ostrovu Paru,
la care sit cinsteste i sit praznuiete Adormirea sfintei stapanii noastre Nas-
catoarei de Dumnezeil i pururea fedoarei Marii, ce este zidita de sfanta ft
provoslavnica imparateasa Elena, undo ati binevoitil a... arata i privi sfanta
Imparateasa Elena loculil preacinstitei si de vieait facatoare sfinte cruci...
Aceste minunile craft aratat Dumnezeil, ne sit cade tuturor crestinilor de
obste... a..., carele, in vremea ce neamu crestinesc catiga alte..., etc... (Restul
cuprinde, dupa traductia francezit, expresia datoriei Domnilor de-a impodobi
orasele i de a ajuta pe saraci, i lista boierilor, cunoscuta.)
[Iscalituri.]
La 1818 arhiereul de Edesa purt grija fundatiei bucurestene (1):
Lacasul din Paros mai aye& din partea farniliei acolo in insult schi7
tul Sf. Haralambie, al Sf. Antonio, al Schimbarii la fata; al lui
Hristos din Ptdure se tinea de fntAnt (2).
Cad in Paros se vede !net frumoasa ffintnt, in stil grecesc, Impodo-
bitt cu stptturi cari infttiseaza oale cu flori i Omni ce se adapt, pe
care e scris nurnele lui Nicolae Mavrogheni: i se zice si azi Ftn-
ta,na Domneasctn, desi dateaz4 Inca din 1777. Lang& dansa s'a
aflat pecetea cu vulturul muntean a lui Nicolae Spatarul din acest
neam (Nx. M.nu N, t., nu Ek.). (3). Tot inainte de Domnie, in
1782, el damn insulei o... cafenea pentru intretinerea fantnii. A
lui e scoala Sf. Antonio de aici.
Frumuseta iconostasului dela mntstirea pariota arab', bine et
a fost facut, nu numai cu bani dela noi, dar si cu mesteri din Bu-
curesti. 0 icoant luata dela noi are inscriptia ho. N. acp. My. B.
M[a]p[Ech] 6,16]ti[val wc[ircopic], 1788, iv B[oolx[oulp[a]crrqq)1, iar alta :
ho. N. Iltp. My. B6. Mp. Lt. t. iv 1788, TCUS FSCOpycoo rybw.
apxtxpoczoo. Alte podoabe au disptrut, ca i inscriptia dela intrare.

(1) Ibid., p. 749.

(2) Ibid.
(3) Ibid., p. 532 qi urm.
Analelo A. R. Torn. XXXVIMesnorille Sect. letorice. 2

www.dacoromanica.ro
18 N. IOWA 808

Elev al colii din Siphnos, Mavrogheni n'a uitat-o (1). Era tot nu-
mai dragoman al flotei &And intemei, la 1785, scoala din Naxos (2),
uncle fu, la 1780, unul din ctitorii bisericii din Khalandra. La My-
kone el Isi meek ca si la Cidonia, coala, din 1781. Doamna Mari-
oara (a lui Scarlat Callimachi) i Domnitele Smaranda (Manu) i Hall
nu uitaril aceste clAdiri (3).
Nicolae adusese in eel dinthiu asezmnt pe dascalul din Patmos,
vestita scoala de aici, langa manastirea Sf. loan Teologul, Ii exit
partea. Pe la 1741-4, calugarii dela Patmos vorbiau dare Mihaiu Ra-
covita, a doua oara Domn al Terii-Romnesti, despre xveehiul hri-
sov, en care au invrednicit Domnii dinaintea ta aceasta mamas-.
tire apostolica (4); i se aratau noului staphnitor grelele datorii,
neincercarea la calatorie a calugarilor i i se cerea a se face a cti-
tor nou i sprijinitor al acelei manastiri ajunse in nenorocire, ca s
nu se piarda darurile vechi ale iubitorilor de Dumnezeu (5). Is-
calih Insus intemeietorul colii, autorul TrAmbitei sfinte si al Re-
toricei, Macarie (6).
In sfarsit manastirea Sf. Gheorghe Caripi (KapEln) din insula An-
tigone aveS i Inainte de privilegiul din 1817 trei pogoane de vii
buzoiene langa ale lui Xenofont dela Athos (7).
Pe coasta Asiei Mici, Brancoveanu trimeteh ajutoare manastirii
Sumelet, langa Trapezunt, veche fundatie, traind faxa patroni, in sa-
racie mare. N'am gasit Inca privilegii pentru dAnsa,Sultanul Selim
Ii Moir idsa, daruri (8), dar Mihaiu Racovira ca Domn muntean primi
cererea calugarilor saraciti de zurbale de a li se da ajutorul cu-
venit pentru a 'Astra, ctitoria lui Alexe Comnenul, lui Andronic si
a altora de dernult: doi din frati adusera aceasta danie, care se
marginia la bolovani din Ocne (9). Cel dinthiu dintre Ipsilantetii
cari se ridicara la insemnatate, Triandafil, negustor trapezuntin, fu
Ins epitrop la Sumela (10). Sevastos Kyrnenitul, vestitul dascal bu-
(1) Ibid., p. 744 si urm.
(2) Ibid., pp. 654-5 (v. ed. I, pp. 858 si urm.).
(3) Ed. I-a, p. 855.
Hurmuzaki, XIII, p. 363, no. 14.
(6) Alta scrisoare (Gram loan Callimachi), ibid., p. 364, no. 15.
(6) Ibid., p. 186.
(7) Ibid., VII, p. 478.
(8) Ibid., XIII, p. 306, no. 111. Cf. ibid., p. 301.
(9) Ibid., pp. 365-6, no. 17.
(10) Ibid., p. 169.

www.dacoromanica.ro
 899 PIINDATIDNILN DOMNILOR ROMANI IN tI'111 10

curestean al Brancoveanului, a iscalit totdeauna si Trapezuntinul. Si

Theoskepastu, manastirea din Trapezunt, isi avea ajutoare dela noi (1).
VIII.
Venim astfel la legAturile cu Constantinopolul bisericescsi, bine
inteles, in sensul strict al donatiunilor catre biserici si al Inchinh-
rilor, adaugind ca lamuriri generale atata cat trebue ca s'a se in-
teleaga acest rost patronal. Adaugim ca, pentru loath epoca pan&
la asezarea. lui Mohammed al II-lea in Capita la de 'Ana atunci a
Imperiului bizantin, precum i pentru intaia jumatate a veacului
al XIV-lea, care, pleand dela Alexandru I-iu, dela Laico si dela
Mircea, va duce la Neagoe eel evlavios si darnic fat& de Orientul orto-
dox si 'Ana dincolo de marginile stapanirii lui Vasile Lupu, tri-
metem numai la memorii anterioare tiparite in aceste Ana len (2).
Domnii cari, ca tefan cel Mare, raspanditor de danii aiurea, la
Athos, purtau zi de zi lupte inviersunate cu Turcii, sprijinitorii
acestui Scaun ecumenic care folosia dominatiei lor, nu puteau avea
s tot fi vrutrelatii stranse, continue, usoare cu Ecirmenicul,
care, la Sfintii Apostoli (pAna la 1456), apoi in foasta manastire de
femei dela Pammakaristos, ctitorie a lui Mihail Dukas Glabas si a
sotiei lui, Maria Dukena, Comnena, Paleologhina, BXcoc6m, duce& o
existent& destul de modest& (3).
Legaturile Terii-Romanesti, supus mai de mult si mai deplin
Imparatiei, cu Biserica cea mare soborniceasca, din Tarigrad, nu
sunt mai vechi decat Radu eel Mare, la dorinta caruia Nifon, fostul
Patriarh de Constantinopolam schitat rolul sau in Astoria Statelor
balcanice (4),veni sa organizeze Biserica munteana pe baze ab-
solut canonice. Din cauza lui Nifon, Invatatorul sau, se gAndi apoi
Neagoe, urmasul lui Radu, la Patriarhia constantinopolitana, aco-
perind cu plumb nou biserica Pammakaristos, refacand chiliile Pa-
triersiei i adaugind multe daruri (5). Patriarhi erau atunci
Ioachim, Pahomie sau Teolept,fete cu totul sterse.
(1) Ibid., p. 522. Nu-mi aduc aminte de locul unde am gasit dania pentru damn.
(2) Anii 1912, si 1913: memoriile despre Inceputurile Bisericii muntene si despre Va-
sile Lupu.
(3) Manuil I. Gedeon, XpOvoca To5 nwcpceptmoii oixoo xcci to6 yaw), Constantinopol 1884,
pp. 52-3, 59-60.
(4) Vlenii-de-Munte 1913.
(5) Viata ui Nifon de Gavriil Protul, ed. C. Erbiceanu, Bucuresti 1888, pp. 99-100.
De atunci a aparut In Anale solida lucrare a par. N. Popescu despre Nifon.

www.dacoromanica.ro
20 N. TONGA 000

Pahomie calatori, dupa scoaterea lui, de un rival ce cheltuise

500 de galbeni, in Moldova, si Bogdan Vod, care era atunci, in
1514 (?), nu vol s primeasca macar pe efu1 Bisericii ortodoxe,
desgustat de felul cum, prin pari si simonie, se faceau numirile i
maziliile, dar poate i nemultumit de intimitatea dintre Patriarhie si
Munteni. Dupa alta cronica, el ar fi fost, din potriva, bine primit,
si tot asa 0 de catre Neagoe; dar cea dintai II face sa moara%
de nAcaz in Tara-Romaneasca (1). Teolept, Patriarhul dela sfar0tul
Domniei lui Neagoe, fu dintre cei poftiti, in August 1517, la sfin-
tirea manastirii din Arges, i aTarigrAdeanul, care iaste, Patriarh a
toata lurnea, aduse cu dnsul i cinci Mitropoliti : din Seres in
Macedonia, din Sarde, dela Sardie, din Midia si dela Mele-
nicul macedonean, in Vieata lui Nifon: Melichin (3). Patriarhul Mon
din noua ctitorie stavropighia sa, cum si mai nainte se didease
i sa facuse in Tismana cu blagoslovia lui Filoftei Patriarhul.
Apoi nu mai affam nimic pan dupa vremea lui Petru Rares, in
1540, cand Patriarhul Ieremia I-iu se porni catre terile noastre,
cu acelas alaiu de arhierei i clericiD, ca i inaintasul sau (4). Era
un drum cu insemnatate, pentruca el aducea cu dnsul sacosul
cel minunat al Marei Biserici c1 alte podoabe ale Bisericii. Dar pe
drum, intr'un catunn uncle poposise, aceste nepretuite comori
arsera (5). El insus nu merse mai departe decal incunjurimea Tar-
novel, unde-1 ajunse moartea.
La inceputul anului 1561 ori 1562, Alexandru Lpu0reanu gaz-
duia in Moldova sa pe Patriarhul boasaf, intritorul si liberatorul
de datorii al Bisericii. Era vorba de sfintirea manastirii Slatina (7).
Dupa uzurparea lui Despot, Alexandru, intors In Domnie, faceS dar
Patriarhiei un chivot de argint, care se adaugi la potirul, la cupa
ci talerul de acelac metal, cari veniau din liberalitatea evlavioasa

(1) Crusius, Turco- Graecia, pp. 39-152 ; Gesch. des osm. Reiches, III, pp. 203 4. V; i Hur-
muzaki, XIV, p. 43, n-le xcvnvm. Am erezut c e vorba de Pahomie. Pasagiile 0-
fer5 dificultti.
(2) Ibid., p. 118.Filoteiu plistoreste din 1364 la 1376. El fu deci amestecat in aface-
rea Tismanei, desi aceasta e o mandstire de datinii atonicd.
(3) Vieata lui 1Vifon, p. 114.
(4) Hurmuzaki, XIV, p. 45, no. cvm.
(5) Kat Wey el; v'spo BXEctv xal xah' baby cIvaqn T6 antc brco5 iniCzucsay, met ixc'erixev dr;
rcl F cay.x0; b (htql.CCOTOg c MeTca.rig 'Exaviac s.ai 6XXot Spr..zp.oi t
ItUTotiva 'COD, 'Esc-
Ooricrich;; Dosofteiu de Monembasia, BL6Moy tatopre.by, ed. 1806, p. 445.
(6) Hurmuzaki, XIV, 1. c.
(7) Bogdan, Vechile cronici, p. 11; cf. Gerlach, Tagebuch, p. 393.

www.dacoromanica.ro
 901 FUNDATIErNILE DOMNILOR ROMANI IN EPIR. 21

a acelorasi soti domnesti, a caror mare opera de fundatori la

Muntele Athos am pretuit-o aiurea (1):
Ca mare ocrotitor al Patriarhiei se arata insa Petru ohiopu1,
ceeace era firesc din cauza petrecerii indelungath a Domnilor ca
pretendenti si mazili in Capitala Imperialui, ladled parte la slujba
bisericeascel Duminecile 0 scirbitorile si iesind, la numirea lor,
din Patriarhie, uncle li se cetiau, dupei ceremonicaul bizantin, lila-
niile traditionale imparcitesti. Ca unei biserici a lui ii darui deci
Petru, in Maiu 1576, o sumS de vase purtand sterna lui on capul
t
de. bou : cazan, tingiri, sinie mare si mica, tipsie, tigai, linguri, sa-
hang, . tipsii de iahnie,toate pentru marile praznice ale Sfintiei
, Sale (2). Inch prin 1570 putusera terile noastre sa prirneas35, vizita
lui Mitrofan de Cesaraia, ur.nasal m3ritosului Ioasaf, care Mitrofan
adusese de acolo i o astfel de tipsie (3). In zilele acestuia, Petrui,
i
care curnparas3 in Constantinopol casele vestitului bogatas Rail,
ruda cu Mihail Cantacuzino, si acesta un daruitor al Bisericii celei
Mari, le trecii in stapanirea Patriarhiei, prirnind pentru aceasta
multamirea lui Mitrofan insus si a intregului sobor de arhierei (4).
Intr'un tarziu, In cursul Domniei a doua, Meletie Pigas, ca yr:
cariu patriarhal, se gatia sa-1 vada in Moldova, si nu fu oprit decat
de vizita Patriarhului de Antiohia, Silivestru (5).
Pe atunci un Milo Voda, Valahul ciung, era vazut de Gerlach
ingenunchind la slujba din Patriarhie ; avea case in Constantinopol,
cumparate dela un Hamalogli (6), unde statea cu fiul Vlad. Child
Milo muri, casele ramasera in seama acestui singur mostenitor,
care, in preajma Portii, urma staruintele sale pentru Domnie.
LE
L. In acest timp, dUpa moartea lui Alexandru Munteanul, care tri-
mesese danii i la Roma, fiul acestuia si al evlavioasei Perote Eca-
terina, Mihnea, pe care-1 chemau in ajutor, cum am vazut aiurea,
i calugarii dela Meteore din Tesalia (7), statea, in stranse legaturi
1')
cu Meletie Pigas, care-1 mangaia pentru mazilie, 11 asamana cu

(1) Hurmuzaki, XIV, p. 88, no. CLVII. A58 trebue indreptat in titlul buatii. Cf. me-
morial despre Athos, in aceste Anale pe 1913.
(21 Hurmuzaki, XIV, pp. 49-50, no. cxxI.
(3) Gedeon, Z. c., p. 149 : a1. v TetpEov 3 ix6p.casy &ITO rq1 Mworauviag.
(41 Hurmuzaki, XIV, pp. 47-9, no. cxvn.
(5) ibid., pp. 59-60, no. cxxxiv.
(6) Gedeon, 1. c., p. 72.
(7) Aceste Anale, memoriul precedent.

www.dacoromanica.ro
22 N. IORGA 902

Alexandru Machedon i bineouvnt capul sAu imparateso (t

6mocXcwij coo xspcat) (1). Patriarhul Teolept (0.1514-20) i se infatisase,
si, clad Sultanul trimese un ceaus dup5, el, Domnul muntean 11 fOch
sa, ajung5, la Constantinopol pe alta cale (2). Nu e deci de loc de
mirare ea Domnul muntean, hAnd si In aceasta" privint rolul Im-
paratilor bizantini Inca de atunci trebue s fi fost obiceiul, pe
care Calinic al II-lea II amintia, cu ironie, lui Brncoveanu, de a
se da, more imperiali, Ecumenicului la fiecare inceput de an punga
cu 500 de lei si caftanul do postav i atlaz (3)--orandul, poate faVa%
de o nousa, hotarire a Turcilor de a vinde la mezat toate biseri-
cile (4), stramutarea slujbei Patriarhului in paraclisul muntean, din
Constantinopol, Vlah-Saraiu, cu hramul Precistei, zisa MngAietoarea
(Paramythia) i Therapeia; aici se tina sinodul care ore5, Patriar-
hatul cel nou al Moscovei. Locuinta si-o lua Ieremia in ucasele lui
Vlad (i) slain o0 Memo).
Aceasta se Moir In primvara anului 1586, putin timp dupa in-
toareereain Domnie a lui Mihnea, exilat la Rodos, apoi la Tripolis
in Africa. Vlad lua in castorie, in Iunie 1587, la Tecuciu, pe o
nepoata, a Chiajnei (5). El se intoarse, de alminterea, In Constan-
tinopol, i apAtA, In 1589, si Domnia, dar vieata i se inchei, peste
cateva zile numai, in August (6).
Patriarhul rmase i dup aceasta in aceeas locuinta, i sluji in
acelas lams; la 1589 insa el trecea, spre Moscova, pe la Bucuresti, unde,
Mihnea find bolnav, II primi Doamna Ecaterina, i pe la Iasi,
unde, in toiul iernii, Petru Vocla ii dada tainul si-1 acoperl de da-
ruri (7). La intoarcere, Ecumenicul mai petrecii cateva. zile, In 1591,
la Curtea muntean (8). La 31 Martie Inca deci vase luni mai
tArziu i cu ball caderea, Inca din Martie 1591, a lui Mihnea,Ie-
remia se afla in Bucuresti, cu Logoftul eel Mare Hierax, si el lua
m'asuri ca s'a inceteze scandalosul concubinagiu pe care-1 gAsise in
oras, mai ales la negustorii crestini, can i lsaser sotiile acas (9).

(1) Hurmuzaki, XIV, pp. 76-7, no. clam.

(2) Dup Doroteiu de Monembasia, In Hurmuzaki, XIV, p. 83, no. mcLITIII.
(3) Ibid.,
(4) Gedeon, 1. c., p. 71; Sathas, 'Ispep.Eac B';p. 81, dup o scrisoare a luiNichifor Glykas.
(5) Aceste IlAnaleD, XVIII, p. 68.
(6) Ibid., p. 88.
(7) Hurmuzaki, XIV, p. 83, no. CanArm.
(8) lbid., p. 90 si urm., no. Man.
(9) Ibid., p. 93 si urm., no. may.

www.dacoromanica.ro
903 FIINDATIIINILE DOMNILOR ROMANI IN EPIR. 23 .

Intors la Constantinopol, Patriarhul Mora pentru a face Domn intr'o

tara ori in alta pe Petru chiopul (1).
Am artat aiurea cum pe acest timp, la 1595, Nichifor Dascalul,
vicariu patriarhal, treca prin terile noastre, luptAnd contra influen-
tei catolice i tiind un sobor de Vldici romani i nisi la Iai (2).
Locul sau 11 lu, ca vicariu in Constantinopol, Meletie Pigas, care
negocia, cu Mihaiu, pen tru a-i face pacea cu Turcii i, in acelas timp,
10 intinde autoritatea asupra Bisericii muntene, recunosOnd pe
Mitropolitul Eftimie, desi nu-1 hirotonisise el (3). Dela acest arhie-
reu muntean, el cerea., la 6 August 1597, un ajutor pentru a putea, I

cumpAr bisericile Sf. Dumitru i Precista sob MraX Not) la Xylo- I

porta, in timpul cand apa,th dela Mihaiu Viteazul, suit in Scaun de
aristocratia greceascsa, de pe lang Patriarh, acei 100 de galbeni
din cari-si lIeu paterita (4). Aid se stra'mutcl indatd re,pdinta
o ficiul patriarhal.
Era vorba a se face aici o cldire nou'a, mare. Pe atunci Me-
letie fgAduia, Domnului Moldovei, lui Ieremia Movil, inltarea
la Patriarhie a Mitropoliei Moldovei 0, prin creatiunea episcopiei
de Husi i acordarea mantiei, lu. i masuri pregatitoare. In schimb,
i se feigeidui cet Moldova se va face ctitord a noului Patriarhat
constantinopolitan. La 1599, intr'o scrisoare din nenorocire Inca
inedit, Meletie, acum la Alexandria, Patriarh, se plange lui Ie-
remia 05, ti-ai schimbat glacial Maria Ta de a face Patriar-
hia acolo (kt. tisTettektipl coo id AblievrEct wrri.c th flutpcapxsibli
ixei..) (5).
Dar nu era pe atunci in Moldova rgaz de astfel de lucruri.
Astfel, in 1600-1, dup Ieremia, se mut biserica i rose-
dinta de Patriarhul Mateiu al II-lea, in biserica Sf. Gheorghe din
Fanar, umila cladire unde au rmas paha azi (6). Dar zidurile de
acum dateath numai din 1720, dup ce initiativa cldirii incepuse
(1) Locurile arAtate, ibid., pp. 94-6.
(2) Istoria Bisericii Romdne, 1, pp. 200, 423.
(3) Un act dela alt cpreasfInit arhimitropolita chirO Euthimie ugrovlahiiscoiD, pen-
tru mn5stirea Cosuna, cAreia-i d satele Coratel si BucovM, in Condigele brancovenesti
dela Arhivele Statului, Bucoval , p. 813. Data e de 4 Ianuarie 7082.
(4) Locurile indicate In Hurmuzaki, XIV, p. 106, n-le mccmiv=XIII, pp. 348-50,
n-le 6, 8. Cf. Gedeon, 1. c., p. 72 si urm.
(5) Gedeon, /. c., p. 74. Se adauge 'OXiyo t. oi ccuCly.evoc, iy or; notpur.akth xal. 51th; 0-
paipoott: etSpee-hasaTe Si .eivtaic ia, Tet i.truzaThea bo.thcriu itc .tlatV TOY Cett011iWY lephoiv.
(6) Ibid., pp. 74-6.

www.dacoromanica.ro
0
 24 N. IORGA 904

), dela Calinic al II-lea In 1698. Moldovenii si Muntenii fusesera siliti

sa, ajute, priKteo scrisoare pe care d-1 Gedeon a liparit-o de dou
ori (1). Se ceteste Inca pe usa nartexului inscriptia care pomeneste,
1
cu -data de Decernvrie 1720, pe Constantin fost capuchehaie al
Ungro-Vlahiei si aceea care adauge numele altui capuchehaie, din
acelas an, al Moldovei, Constantin (2). Multi Domni, ca Antioh Can-
temir, Nicolae Mavrocordat (1722)0 Grigore, Mateiu Voda Ghica (1726),
contribuir pe lang ce dedeau din veniturile Cetatuii si Casinului,
ori (1702) ale u rezdualurui,l llafDcluimileitrcausocuacrianstenoluuzmininoa boismenriucl (3).).
i1 TflOnul patriarhal e darul lui Dumitrascu Cantacuzino, Dormuil Mol-
dovei (4). Rarnane, fard a ne intinde asupra certelor pentru Scau-
nul patriarhal subt erban Cantacuzino si Brancoveanu, cu aju-
torul acestora, caci ele vor forma, obiectul unui nou memoriu
despre politica lor bisericeasca In Orient,s aratam soarta acelei
bisericute din Vlah-Seraiu care ani de zile adApostisa pe cpetenia
lumii ortodoxe.

Timp de aproape un veac n avem stiri privitoare la paraclisul

Palatului romanesc.
Dar Ghica Vod'a, care nu e, cum s'ar crede, tatAl lui Grigo-
rascu, druitorul tuturor rna.nstirilor din Sfantul Munte (5) si in-
chinatorul manastirii Sfntului Joan din Focsani catre lacasul din
Salonic, ci Grigore Mateiu dela inceputul veacului XVIII (6), se
gAndi iaras la dansul face o donatie care nu ni s'a pastrat.
Inspirandu-se din acest exemplu, Grigore Alexandru Ghica Intri
apoi, cum s'a vzut, in Fevruarie 1769, supunerea acestei manstiri
constantinopolitane ode langa Tahta,-Minarear trebui cercetari

1. c., pp. 152-4.

(1) Si
(2) Ibid., p. 87, nota 168. Se arata cheltueala Mitropolitilor de Nicomedia, Niceia,
Chalkedon, Brusa, Varna si apoi se adaoge, in cea dintai inscriMie : coventauctotiwcwv
Et- Tiro TLIJAUTGCCUW eipx6vmv, co5 Ts. MairiXon 'Ep.X.riccdtpro xbp KcovaTconivoo Itott xtreCii Ithp
liwyamnEvot), npUrriv KaniKepytec ObTxpo6axioc5. getix'tp, Aexerapioo c'cp. Cealalt cuprinde
aceasta rugliciune : IlIv4perru, Ktipte, Tot) SoriAoo op KtuvcycooptEvoo xanooxelaTta rq MoXao-
, Raxecq, o oic ii6Sotc arrOpel 41 =pica ntSX1. Darul capuchehaiei din 1726, Iordachi
Slugerul, ibid., p. 176.
(3) Hurmuzaki, XIV, la aceasta data dupa Gedeon, 1. c., pp. 113, 115, 116. Dar de
1.500 de lei al lui Constantin Mavrocordat ; ibid., p. 158.
(4) Hurmuzaki,/. c. Cf. Gedeon, 1. c., p. 108.
(5) Aceste Anale, XXXVI, memoriul despre Athos.
(6) Grigore Alexandru Vodfi Ii zice, in adevar : Ozio, zio, unchiu.

www.dacoromanica.ro
9)5 FUNDATIUNILE DOMNILOR ROMANI IN EPIR. 25

locale serioase eu hramul Adorinirii Maicei Domnului, care e

proprie Terii-Romanesti (1), catre Megaspileon din Moreia (2).
La 1784 apoi, reproducand, poate, privilegii anterioare, Mihaiu
Sutu, Domn muntean, observa ca si Tara-Romneasca are in Scaunul
imparatese prea-vestit al Constantinopolei o slant& manastire ce se
zice Vlah-Seraiu, care e si locul de odihna al oamenilor domnesti,
cari se due si yin de aici acolo (3), ceeace este spre cinstea si
frumuseta locului (7cpb4 dIlly cci xcipcv 'cob Toro), ca, nefiind pa-
rohie, nu e sprijinita de poporani i, deci, pentru a o sprijini, ceeace
este o datorie, ii darueste o parte din cele douazeci i apte po-
poare de vii Inca neinchinate din judetul liomanati, precum ci
cele optzeci i noua din Gorj, adica vinariciul i perperul lor (4).
Din suma astfel stransa se vor da 200 de lei pe an pentru plata
duhovnicului dela noul spital din Terapia. Ca semn de multamire,
se vor pomeni cu rugaciuni in liturghiile sfinte pentru pace si
stare buna i bogata rodire si mantuire turma drept-credincioasa
si tara Vlahiei; in aceleasi cuvinte se innoeste apoi acest privi-
legiuschimbandu-se numai doua din aceste popoare, ce se do-
vedisera inchinate manastirii Bistritade acelas Domn, la 25 No-
emvrie 1785 (5). i in 1818 Voda Garage& lua masuri pentru ras-
punderea aCestei ((mile de vinariciu catre sfanta manastire Vlahu-
Saraiu dela Tarigrada, precum i catre sfanta manastire Megaspi-
leonil dela Moreia.
Dar Vlah-Saraiu, locuita de calugari greci indata dupa plecarea
Patriarhului dintr'insa, nu era cercetata singura ea de 6apucheha-
iele, cari, cum s'a vazut, faceau si danii insemnate la Sfantul Gheor-
ghe din Fanar. Ghiculestii, Ipsilantestii si alte mari familii fanariote,
(1) GTO Mderl'epiertov v.a.t& Tbv Tova-Mivape, cep.voyopInv 6v6p.g.te q1 OrotOxot.)
Kotrirewc, May oticna erig AbeevteErg OtrocponrixEocp.
(2) Editia in Hurmuzaki, VII, pp. 532-3, cu greseli ca: StaxogervacOac, pentru Stcoco-
6epvc3cliat. Cf. Millingen, Byzantine churches, 1912, cap. Bogdan-Sarai. .

(3) 'Ercet641 Itat 4 Maxix ixet iv Tfi achcatxt neptcpaveat&rg :mean v KetwacawnvolncOketuc
play bpav ovv vollaCoplvriv BXCXX-EaptiTC, 4 elva, cd scaTcaup.v. Taw abOrnonilv av-
Optimum, Ocot. Sraiyouct w. pxolivz: eathhy imIcs; in HurmuzaM, VII, pp. 516-8, no. V.
(4) Numele sunt scrise gresit: (Datr.Ort pentru Palcoiu, Hotrou'OeXecru pentru PopAnzelesti,
IIpECa dotai6t pentru Preajba, Apele-Vii, liviCaakiat pentru GhizdAvesti, Kilo, pentru
(AmfirAstii) de jos, EtotiSocct pentru Studina, Eopprca.Va. pentru Surpatele,MEP6pa Appara,
Hor.odyeXe pentru Ponoarele, Xapp.e (ScCoovt, pentru Hanrzi (Amaradia), 'IC6ciplea pentru
Izvarna, Aloe), pentru Leul.
(5) Miklosich i Muller, 1. c., p. 208.
(6) Studii i doc XXII, pp. 174-7. Aici i. numele exacte ale a popoarelaro.

www.dacoromanica.ro
26 N. IORGA 906

cari dadeau Domni terilor noastre, ii aveau casele la Cura-Ces-

me ori si la Arnaut-Chioiu (I). Astfel, murind, catre sfarsitul vea-
cului al XVIII-lea, la 1785, un bursier diplomatic, de turceste, un
jeune de langues sau, cum se zicea, atunci, un bas-capiolan,
moldovenesc, Gheorghe Holban, el e immormntat la biserica Sf..
loan BotezAtorul dela Cura-Cesm i, pentru cheltuelile pomenirii,
ca i pentru odihna sufletului, i se inchin cu acest prilej, de fiica
lui, Elena, la 1794, biserica Sf. Gheorghe din Herta, de care, intre
alte posesiuni, se tinea i vatra tArgului Dorohoiului. Clod Mihaiu
Sutu, la o nevoie de bani, vanda, in 1801, cu 30.000 de lei bise-
rica Hertei la Armeanul Hagi-Bogos Apiczade, Alexandru Vod Mo-
ruzi interveni ca sa infiereze fapta de a se trece un lams de in-
chinare in stapanirea unui neguttoril, si mai vrtosil nepravoslav-
nicii: nici arn socotitil a fi cu cale, nici ca s cade a WA vinde
lacasulti lui Dumnezeil, strag:andu-sa In public(' la mezatii si pre-
tluindu-sh, ca o pild ce este c5, pentru celelante, hula& de &gra%
oamenii, neplacut lui Dumnezeil si vrednica de osndire. Si, de-
oarece se gAsise o. alta, biseriCa din aceeas localitate, a Sf. Dumitru,
ea sa, consima a plti datoria catre Armean, ea captk in locul
Sfantului Joan, care, de alminterea, i se si Mouse de curnd mitoc,
drepturile asupra celei din Herta (2). Ba Inca, la 2 Noemvre 1803,
pentru ca Sf. Dumitru sa-si mai rastoarca din cheltuealkrdi-
care a alata bani cu grea dobnda i se dAruir 200 de lei pe
an din venitul Ocnei (3).
* *
Astfel, timp de mai multe veacuri, o tara de grad muncitori
ai pm'antului a sprijinit, pe lang sarcina pastrarii neamului sau
si aceea a infruntrii primejdiilor ce veniau asupra Apusului harnic
si infloritor, pe Raga misiunea de a mijloci cultural si politic intre
Rasarit i Apus, pe lng adapostirea invAtAturii ortodoxe, si in-
treaga acea vie*, mAnastireasca a Grecilor, din care 9,poi a rsrit
idealul lor de regenerare in vremile contemporane.
In alta comunicatie va fi vorba de indeplinirea aceleias opere de
largit binefacere si fat& de fundatiunile ramase slave in Balcanii
supusi Turcilor.
(1) V. ofilgtoria lui Sestini, rezumat6 qi in Arhiva, V 0 tabla la vol. XIII din co-
leoVa Hurmuzaki.
(2) Studii i doe., V, p. 65, n-le 295-6; XXII, pp. 391-402.
(3) Uricariut, IV, p. 164 si urm. Cf. qi ibid., VI, pp. 249-50, no. 19.

www.dacoromanica.ro
 APENDICE
I.

Inscriptia bisericii (acum darAmate) a Grecilor sau a lui Ghiorma

Banul, din Bucuresti.
`Opetiv p.; Tbtllov
xocUtilopcpov, conic ttc
yetpi Re: bcCOTE silica:
OiXEK, nayivra xstpt Top
Miroivou NOKIA Isaac.
(Lamprides, `11necpurrocci, VI, p. 29.)

If.

Inscriptia de pe mormantul ctitorului bisericii

Stavropoleos din Bucuresti, Ioanichie arhiereul, fiul lui Eustatie
din Ostanita Pogonianei.
'llysp,ovetkvto; XolinpCog rcocva6cpou Nato Mot),
'AXEEoivapou Top crocpoG top gx T610 aTroppt-ccov (1),
xoct cipxtepoccet5ovtoc xbp Aocvci7A top Tabu,
vivas 'Coy otxov sexioutti; avirretpev ix poiepow,
;Tomato; xa-cex6amas, Tor; rcircolv, 6.); 6patac,
xoci navaoxetov T2) iyybc ICES& 'abv nept.66Xtov,
xoci tbv vale iSsip.cao noUt t 7cpoeuplqz,
iv if) SoEgovuo. auctthg o (Zero: TaEtcipxocc,
6 Miyac T"Moaciaco;, now,tv 'AXgavapefcq,
Stoop xca x0Crex6amasv, iatacas itXouattog,
Sandy.; no'caocK icarco6 xstpt ScaPcXecncivg,
xXec* 'Itoccvv/xco, (reit.* 'ocpxcepek Ts
ttix 7riXac ETaupourcaew, ofo5 toti &naafi).

(1) Mavroordat.

www.dacoromanica.ro
 28 N. IORGA 908

Iloydon, ix lIoycovtocic, ix x4.7); 'Ocnctvi-co-rx,

xca 7L4WCCZ ckcpciptocre sagas ski6ocpp6vcIn
T4ccitpxCtiv t-ra -carcal T i,eyottin Pxoopqt,
&Lima iv lIoyawcocvt Tcct-cp(Sc t obtelcic.
1728, 'Ox-cw6piov 3.
(Ibid., p. 33.)

Inscriptia bisericii, acum daramatA, a Sf. Joan din Bucuresti (refd-

costa de negustorul Ziso Karapanos din Konitsa Epirului).
'0 criTczb o5-cog vothg ig6)7 xp6vy,
Zric.rog a' 6 lictpctrcivog, gpcopog niAtov, .

6 ix Kovitov, 'fficscpeo-cw cv 7cdc-cpccv,

anv 67cepOev abT' ixteivot.; viav,
ix6cp,nos TCCM7,), Xp7H.LOCCCOV [Lt Cpp Matt:Mg,
X.paC.0 SE AA)", ScaScacp t 1.tappAtpcp,
xecmXiocc -us xcd ypacpcdc baocpxpinag,
&ye' Cov actsopocv xoccectvthv rale, i'xoc.
Zt yetp ixeivog, xcd Scotia, teOvnxivac,
elg ,iyvac down* xc'tp.6potct crx-tiv4oc-ccc.
1829, Aerrocrcou 4.
(Me., p. 35.)

IV.

Gramata lui Dionisie al IV-lea Muselimul, Patriarh de

Constantinopol, pentru schitul Bradu (Secuieni), inchinat la Po-
goniana i Innoit de Constantin Capitanul Filipescu.
Tdc =rat Odov crxo7thv ycv6p.avoc, xthoc xcaet Alm/ rial xcd npocleurcp6 a8extot xcd
inctcvo64ievct, ReaXov Si Tudarccov ccE Trip) as6ctapicov %al Eepv vociov xcd Rovcta-cript'wv
avccyclicrecq 're xca avocxoSop,cd, &My Othp Vpap Twig ariyoi ScS6ocalv aka; 'sty
Tat spilt.= TCEpcnoiliaN -ce xcd poilOstow np; Ts cpuxtxtv [ctOTCov] morriptocv
.g.7t1

nal =yip -caw xpca-ccavv j xcd Troy 'cicsxoupivwv cbcpaecctv. Kz yezp oSSi xdaXtov .71
picXXov array Rocxctpukepov xpcOsin v 'cot; gtxeroaocc 'thy Iktipcov 6 rc{pocptc% Acc}6 S
Tcporracv4 Agicov poa: Kpcs, 'ycirciicyct itinpilrecco orxou crou xcd -c6rcov Sg% cou.
EvOev -cot xcd iv -c-Ta OsocpcAer. Totkli AMent.'?: sUptcrxiTocc Espbv xca as6dcap,cov
p.ovaarrycov xiftlevov sate -cb !lips; Exxoycdtvvn nal -ccpjollivov &7c avequcrc toS
CATtou Msycaol/cip-cupoc Awycptou .-co0 Mupoaircou, To0 xcd M7cpciSou iTcovop4o-
!thou: 4 eqtemov civirrepiv 6 iv p.caccptcic v3 X.,Wec ?Cara K6p..co-o; epc'tSouXo; Mc-

www.dacoromanica.ro
 ,

606 auniadvatiai uovoloa INywou r .uma 66

sxoyopX (I) (op) pox AsoLcA9xooclaq 91970 523 91. AO111930939 VOX A9X1y1.0Xd A01dt1.lX0A011
001 `nolopmolcoll AoAstax A? 0.1
Ilicoxolics'achp 54001A0)191 17.1% A0A3i1c01111 iu?
1110TI9A9 Stko. So-nolphom 5r)loodsit,Vtca. Aori4 SUA2cito3p 00X91030 pox noApothoomp
45ooidooK rA2 `pcorl)Alodd? Solyarimp so. ?rx SompriminodthsaL 0 .1oA3'rJOx!7A 31)13X? -Z1L
'53(41 331 29120X 5Qodnox 5n0A3TI10g4 5(192p pox
1,009002Ld2O3C A702L oolittgwos xp
Aon n01901 'AumprItax 5q) lnnom,o;y719 7p1 noNsx? `aoyyno9pnoca pox `t,c2 -oilloyncb
Aompli KOJi mo2d9 noi] '5odo1[t4ix 5cop cod= sX23 50-Tox 91 .Aoldtjamonorl AodsiDg ?2
op12 ALti nol 00drox ' 'Arlsy tet,
,19 ansyrip A011 AOH3,1V1C 397006,9 A923Xn 523 LA.,ysimo4
`Aloortifpclp 411 5oi]A9 [noApiinoll!. noi 501A01AOckh 29192X 'A996 .2pyyr MOA#C102LOX.0
nolcnpx? A0A9T1 91 Ably AOtialDy311.0ny [A0N] `pg (b)se thyM `52s9tarx 9 7p1ZX -13..A?:01A7p1C

5o1=.91-1 AoiXdp Sompleavox 5oAlimoloAcox (g)Soynoxopanny14) 4011cyn09li. 7rA.Otg0anc39oL

ca. A90t4 A0ldta.970A0TI pox
[Al3dpthz]A7p 523 Atia Ardpiodat moriloopirx pox 'ApionLortrox
5o1Apoks3 [noropodj pt 59(32.w.t.00 t01970 Spri 5ttog0 ?roc
3139 5(9 0odp1nt 501A2 (ion.

Scoo9oyoxp n01i9A0c3ttyx moimpa A(01 n0A23X? `60-arTIt413C 59d1L

AOACI.091114ATI ACOA23X,3 31
VOX .001c170 'Asoo. Ap29zy 793.,
'zrano99spnca dvDoda A31170 523 91 Aqx11A99927 Aoldtpidx
izx t 5Z1:41.1950d:02 43.. M.0309a9 5011.2.9y7011DX FOX I_AffY3.3629A]p At1,1 4190/T1tpd? 001
`n0.2c/tarmA0rl 9 79x 2ne32L .502oolop9so93 SttiApoc-y] pox [Arsnlsg,t Stunpa -zy9oe3,1,190
`57o2X 5olci9x 3old9x 5ttAAF(9, 5oApialdsx 5z99930a ,59AknnOVOIAVN staxp 50Tox19 ,63
thicIV 9 SpoL4 5o3.11191-h1A? AoAcJF Sompinfoox Soy:J9x SOMAZIOMON `Soynoxopazanyq, qJ
So119,A0dtLyx `Qoa.rpo 210X zA2 ax2 Aoolsop. Ain...m(320x 22ox dololorxoni.p. ?...noAprino)4 ?znt
Antoppiry Ac.o.irpo 5n0rl0rltholoy Aga D33go t0)17711tA FOX A2311020%20 ZZX A13/4:S9:0 7913TI
nogoth Q030 7e1 001 no2c3LuorAOTI pox Mautat 291 2016093111d= 523 91 Q91 novpAo)1041
AoldtpiorAwd Apgral 50A91-191c33i3tho cdraL .noicoo 2rx tkg A3k4, 529 Aold; ?zx 1. 792p
511DVth 270X 01709t1.193129X? A0A3r1994 A? (bA23X3 ACqp Sr3it 'AlskAdp9nx olGoiL sg

5samoo9oxp 30 A? da dijdtkl.0/0A0T1 301 nolopM010)11 loAsTI9ox1rA3 `53c3parit sip

42
Srio-)X 5t4o. Aompxp .5cosotr.,229 noAprloAll `n0AprIno4 ?DX. 50192 523 A9010A931.9 S3a.A9(ra
5mo4ri1 pox f..co)sysi iwootty9xp pox Stc 5;opi[o1co]39 `00o.cloo vorfnisa? x? 514.1. -91cv
SondclATI9 A9XrA911ocl33 ZA11 4A01.09A017 2042 antpA7X A41014 191)0X n01901 pox -02L
aDliamnznt AO`ap 3.029X? A0A3T1904 VOX 4,t2 zoozaq 5t,w9091d3.7012 51.4.1 ATT4 -3w
,501tacodi. ILATa?. AonaA? Amitp 9 5130aci 50-xm911od33 vox Nit?Asoh Icolp Z0110X
Q01, 501A0Xdp `noNadoolomom 5o; (i,xlvord 31
11X1Xd201CJI222 3A FOX tpx2olluiodmol.o
`aor)go Aon.A99y3 377X A011 992 A011C(94 AO)Tgt vizT1 ?vx Aorcdp awn. AmInsimtboda X?
544.. 511410100.101I pOX hetpd(030? Lt A011901 51D30911.9 50-X370070X 31 pox 5comdxga pox ST
q.cArrloa? vox )pi..)ox 293.A3o1L AOIX422 A019y (impel)? loy03Ao Q01 1106p qa,c2o A1 Sq) izx
`A4., ...AoAsrlpxoust 11.A?94 (b)dtaromori 7pszx fJfl. floolop12 pox )2.1 ryyno99onc3X
Socloip.x (bArInoadrx =Aro/. 1 od3a 1Ao9 0 cg AoAdp 50A721121.10% `50A21AVIDMOM

(I) 'A,-000retux siojead i u!llpa Vmsvou u lasmodo !ni uptrelsuop Innowlvo .

(g) uI sappdureq : '50A2.1.Ara nN a 'upon op rued 'nosedlim iviel Int 'unwept:too 3 -uoo
epnj nO '50Ap1110ON

www.dacoromanica.ro
 OE 110110I 016

VIVX 91 Aqx12.430Qz ,vdTiFdl zA2 q. Souodalic? pox 541.09n32? 523 V1 Q01 n0yR1.1D)ONOT1
31 ?)ox tooattAlxp ?)r.rx ooA2
tiAr9TIVy AcT1.0X1c320/.0y 7pdx21 AC01 2p1:0X 5(locilvx
114A1X

`Aom1-Ino4 5o3,Aopsimoodu Q1 i.(A `SolAoX 503.c. A11:42QX, ATI AC01A9A3 FOX

'A9cIr1o3221ZX FOX O.X2 A701309 Ai1010:0X
31 ?vx Ai01.019xncoup nort,srli104 Sondi.,223, I1
A01 A? q.1. 1I9Od `mod?o.vat, dsup 9 Sochvx 90 7,013S4A706 5ontopet? 59chz. -9arrl?
A971
Aolg pox dvA Sorm lvaaloanchil 9 Soxio 001 3030 523 ti.,y31A701L MOgnitrn xp VIA
5vI3y31ip pox 570)T1(1024 Acol 'ACOCJ31902L clo A41-1 2 AlsX2 Aziso? pox Alsopar.d3o x?
ATI AO.1pritcgor)29 A(91.970 20A2 0.iI floaz, 52s cp. 5Li. 520)ynDoc333 207114.,(X1.3 791) 5X1C.?? dt
vi.A?9(nd9lebp clA dise 59s)(91 ;010zato9a/rAp Oo29 Swop. 9, A??. sloaqr1)9 -vd3o3loy16]

5oX m2 vox 502029rth (Irma) 5o13AvA? i. ic333.34 !Iwo. Iloc19 '13D7p6oatp -[Ixooc32oat]
5130UA pox 523okynod 1VD,4(391903Lp tqc.9v2., At1 Aloppoq? Oi. Sco.q04 -3AsIg3
noa, SomoXdp `noApasaLrx Soor3t9 Az) Ilia 'Son2opa, ACOA3Tiolds2 'AC0X127y rox mojoiL9 AT1 tete

?
'Acydovd t 5(1)cT1 (C, `5(ooTdr1 (1)19y ?vx Yhtd2 5g) SoA3119oomo79 50),(9 noy919 A41
goo. Gods] nojdtamvAorl Ati,thodwzazx ?lox 5oA3d?lcb? 001 110DtL1X0122 199% -2d31.360
72000220 2,91. e01 (bao AoArd '2oo.Aoxtpod2t, 9 'Soa.00loa, 5q) '50yCID0d32 p7031(3 FOX -:0170X

54114AOCkb 5fla szroxie A1i 'Sonmpchoalp tip SonTrIsmchnc4 ?vx Sortrlvdtavx 7p6O2L Q01
A? 12r7c31 noArinoArig ooge ?)ox
`SoatcdTXAnop 22ox 7pagrl Aoi.ropo Solnyp pox -Tina
`Sopowoaz pox 5ox199219 To. ci)pm2v `13.xtovAp pox t Sichrl oit 73.,.rd A1 -AFf.)01d(1901.1D
AC01 A91.
'AOld()).1 lota, dt 70)3rOdDCIV ?)ox lati.191:ogad Acoa p (I)
ArrI1cd2sm1) 3A1).2 ca.
Acchoat A0c3313rgt `vdrirdJ, o ilv AOA vdraf, 5tti. Miro, '5odta.91claax vox ken?
A? 52201 Apasx .001970
amx Qi Soli ',Uat,Xoo,
A? .[(1))1Dgdnox]noatik
t "NV) 'd 19 0 (quart

A
loy re Ini eonG epoA niud ea.mseueui Js ueor urp 'Ilalnong
caeurgour er -js ollr urp -euruej

A0.01. 4)1 x,s 54,1 St.c,x1X2oyd no2x?pol9 lanwplaacoylvaari 6xuA3eTo Myy9o9orgica

000.. 1029930g 2ox9ov ?dsaL 541. A? drp.sosdnoxnoa 5hAor1 Q01 no)ly, noAmponc 001
`norl9d2odil 523 A41 /loam 2,21 oomAmomr, Aopds2 Ati.Aarl goo. noa4chod11 nolyll, -twodat
.5(Lopomy
61 (hp 133y? ?vx ulthpY, rton9cla Acoy9 Soatto9aLD99 Aarboxo22? 91 Accho ATIAt v
57o3Xthonq 2oolicmown A? tha MjckoX MATd000l-19A9 foloan
A9X11A99 62. 293.xx ettp, ettLy3TI9od,

6d33 `63414a.soomor1 MI ,az.? piori9A9 Goa. noalybocki norm, `6A3TICOT111 VOX 1COO2L 5201 A3 T1c120
7.0(107pAOli wpdasoal. 3oi. ooaxpo noy3tcarmAcrii op12 opA 9A23 91 A? (b2i.nsclnoxnog AcAsr123x
'

Arial AoldtpaloyAoli ca. cat? 12,7Y119A9 i. *1lQiOL Goa noydla norl9d2od11 sT1 Szy9 3793.
5lopc2o pox 2omor1oel3 cup 307,OX
'5044 42131La FOX 919)0 91 A014.100A0T1 001 nojiLV,
nem/km., gait. god= ttee3311tAr 1C3
A(0;y31130 "QCJIO2L Q01 703C32AV, qtdpm...0311 523 5vdr4

www.dacoromanica.ro
 T6 I a'imagyabina Rorminoa itzywou NI 'aId1 TS

tamp rht oorlp 'A0)16309y A02011.9 '5;o14o4(913y31

93. 3191 51
'oloosoti.logoxIodoq 11
59Dio9oXn1 (bat,00 5oopono11 FOX (01Q091 ?43o(449)CiDod2L 523 91 eqoUsl 40xiy1m60d Goa. -41420(311
(101 'Dorm, 523 031 nopuo, 57e1
52023dX opt% 9A23 Vapi.splat? pax 54.1.01160dth 30 x? Q01 (011pX
noyltaDoorkorl `53/31ooat 53160yy3,113 pox 404311904 pox 5ood33.m2z. tp91 641 6020699 M91920
20120X 641 A:0139*X (-mug 9 5r3c394-y, `514(3771D3a chnipx Q01 nopty,
62226(06T1(1.0 FOX
'n0/k6-4, -0111r1319 'pal"
A93, n01oo4o,o0 ?e, Q01 99c324y,
L4dp1o3a (LAO? clompt q
5011 5062031.1/E `50yn0xcln0atTE 59dg1ol Q01 5016?94 oo3d9Ay quirm..oga 9 50202t9
pox aoldloX? opyyou pox 523 919oo '601dt,1ram0rl91 pox 91
43.0t1990m0du? 50202A pox 9
at.59630A9 (101 `50A,23x? 52g Aga. 6ta4ch0d11 `mom 5z1A0A113c pox j. jTlXd,t F120 901
pox po1A9og27 20yyno99DneR 2919 41 523 491 Ataty:bort moral goo, noty no/kopm,
41.00).61:me:Jo!, FOX 2012 opA 9Ap L
7:Im0dyrinD FOX M91 092 MO)dt(3.13206011 203(3319 ?DX
-Trip
'50utrkpool pox (Ingo 91 q014.0 ekoldalmorxrd goa, no)ly, nomkopm, 2019 5910321 60631123X
:)23 641 '20221600a (3 53160yy?1 63023X? 6011311904 FOX 523(41133/ 2012 20A 69062,32T120y 2e1

'MO91013699 711X Afia mo)Acodyrins) M2. A0nA9Xdp '6(1)019111% 901(2 3101X? 'ekoorbox2 5m2
oodTo.. ?oaajk nonrodrat O '00d122X 52,14c9On0y0X 223yy02L 123292:113320103X29 )29 53 6((.1
610d1p1T, 3191 Azatorx? ry9 791 mankipcil Mira? ATI Ammar! M03. 22d2.73L A(93. -9111X
Mod MOIA?902 523 91 6.04 /koldtplomod Goa. nolkv, .norkpq, imxtx.opX? 59c32L 5101901
pox, 0019x, no)dtarnonori
vm10Vyttip0dit.29.1 oolvdrirdl Goa.
4300 cood(-)1 523 5opo. 5vdp-iy, 5b.a. 5x114909-y 'noil 3T1 641 59d2t 520'4 MthpX Q01
oty 9036) pox rri ed91 {69Tbld9 001 n041(011+21 ,50qyloza 5i 54X1X23yd -6399y
452031531699y? 63090d1L11? myrIA, 9 So11693-v 50631190)4 pox 30 AcID (N.Qoo '53d1iool. 59orl
dg 91970 91 Aoldy.aDMOTI Goo. nopty, 'no/kwg, 12.2 3A23
AVD(022:22'32? 4o4rdt6nx.00d1
t,

523 A91 dalybodll mum, pox 40y9 9aLp .1.3)q loo140X/32 loArd9o4 pox -1,31,
Stop aoch-po.
453/41 531494logrlooy cp. 13..?1Ar Aga V1Z% Alp
6620130t4i.M1SD 52d(OX xyqmox '60.3292rd? -1-bpdj
zworl Sonlg Ag 441DnoX3 119 AoolokoTX? A? cbdpox .4(91ozzomooxp 53160,019 2 pox
2062 5903. UNA 49x11430coo
5.231i 40yynog9ondX 29120X Alfa tkoo2eko-dv1no ATI 3191
no)149Xdp noxi91.1x gol imply, `n0440-4, ?23X 2012 296 4Anic900)77093d 5916Ttv-r3d?
44.190 A2. `41o309210 qyou 20rox 43rbootpu-o/4 5noy9 5qo1 5noo.oplomilo. 5v14oXdp Q01.
620971N (10) '52011 pax
A3Tit.(9(9120939,3 112 3A23 606?T1t4691490(32L 523 Aga, Attitybodll moym,
52a A91 691.910 69(317)X 5063T19X.01d93 0)2? 523
441 45o31430gy Soorl pox 9 511,1)yo2Lodattik
4o-a 44o)424/kooffq, '5oyyldr,T pox 9 5122 112 3623 tkorkrdUmixsoodat. 9A -SADAV(1
aokdco.doorl?
Aoldtia oi noply, norkwq, 523 91 4oldt,41=A011 Q01 no4dood11 polym 6900.4 2P3i2x
glom. 273% Y. 52311 691-172D26123X3AV pox 631loosx9rbo6nv
pi 1 49doon.t, MDTIY, 69X116.30920
nortno99DndX opg op4 3623 93. A0ldtpx70601i Q01 nolly, nowpol, (bo. 4,433 chiclIkosm4or1
001 noltpchodu oral, 59dat
491-lioldolt pox 42o1301pod M91 3.o29x? mod3azal pox dg -mingek?
6V)9 44co1gz Azd( 9 ?,ox 5101 51202.)thocard M90360).
4g4t. 6069sD911tuvri 'll07A(9220 5(0)0'119
FOX 30 ,03TI ?moats;
`5291-1G. At(16?99y ligewytte, 63y34 13.1Dtpy? 9
593e rd 441 roop..4302v
541 527d2,011, 5k19203. A91
Ardooroxydant mo1i949 goo,
noylnyi 4(94 Gosoki, Golold)
A
44 141)2412oxomp pox
tuxydlo4n94? 91.92o 91 neixnAgop ii ttoyynogszna invx 441
alekoxininD FOX Alia 61DV..9 goo, (101VthodH, Dorm, Sony% 91 613.0116(9611(19? pax 91.

www.dacoromanica.ro
32 N. TORGA 912

xaticrorsav oi xthope; airco0 to 'Icoo'cvvou, xiipcog 6 Oeb; vac zby -ccgoyi,

cAyEou
-thy as4cro xal vac 'thy azeped)o.7,1 ek tip Anev-dav Too, xat -ccp.,tv vac gri ant:, -thy
eebv ocEdm011, xat auyxcly7lacv abv &p.ccp-ccetiv cctori, xal au); t AtiOev-ciag TOW
xl ccE 7cpgec; throb vac eve -cciimpivac.
Ncicyo; 3,16yac-Mrcivog; Miyag B6pvtxog, KOpxo; M6yag-Ao1o06-cric, Xpgag
Mgyac-Bectccip% Accaxapcix71g M6yac-E.Tcaecim, ETooycacv M6ya;-K.Xoraco'cinig, racy-
yo'cx7); Iltiyog-flocrtXvcxo; Kopotiro; il1iya;-1I2x6cpvcxog, 'AX.:^cv3po.; 111iya.;-E.r6A-
\onto; Ta6obX ttcpp.rci;); Algya-K6p.ccrog. xal 41171-cpcioxo; 6 Sekepo; AoyoOirric,
6 ypcaPag iv Bouxoupeaticp, Matou c6' (b),;'.
(Ibid.)

V I.

Act al lui Constantin-Vodd Brancoveanu pentru aceias mnastire.

Scopea xat xcipurc sop 'Aytou eso5 -cob Secnt6Covto; Tip yv i8(;)zap.,s.v tO
napbv 7)p.,a)v oceMencxbv xpuc;66ouxxov vi) xcrcet tip To6p.,eAllv, iv ft inapxia 'lwav-
vbitov, etg tb xcoptov ZE-ccsav xcao6p.,evov xecp,bco EEK.) p.ovccatutcp, 'Cc) tcp.copivcp gTC'
6v6cc ToG Ilpocp4Tou einco0 xal seem Tor; ixerae [&axooilivocc] rcatpciac Scac vac eve
tb v Bouxoupecrthp xelcevov Espbv povocar4pcov Tit -cci.tcbilevov irc' 6v6p.,a-cc 'Icocivvou
ToO BOCTVCCarofi 1th 6Xceg -cacs Roucgag atkori xat sEcro54Rata, errth 6Xa Tac xa-
06-cc ockb -cb p.ovacrc4pcov Tor) CAytov Icoc'ovou anyip071 ix GeReXicov Tcpb 7coXAo6
'nap& ToG 'Avapia Beatccip71, iv 4p.ipacg aZAAcov Aikiv-ccov, xat p..e-cac TO %stoat al'scb
xat TeXeccloac inpocxo6o-c4aa-co alit) 1th xapici.ta-ca x -cux6v-ca, xal xatac ToOto .4.to
itpocrhov7g.tivov et; ..cb kOiv i.tovacrc4pcov sop Ilpocpircou 'HAcog, Scat vac eve oE &zeros
=Tips; int4LeA7Trat xat cppowctotai etc xdthe xpescv Tor) iv-cariOa Rovac-cripiou, crib.
Xovteg 4yoUllevov Epic xal na-cipag era) Tip avo66v Tout, iSeo etc -thy "Aycov
'Icoo'cvmv, :carat Tip aupspcoviav xat ouv4Oecav 5.7cou exs x&p.,ec 6 'Avapiag Bea-v.471g.
'Exo'cpccre 7cpbc Tokoc; xat 6 EIpiSag M7Cd4v0; Alrcou`c.6axouAog etc ao-cb -cb p.ovoca-
*coy 7coXXac arth 6Xa, xat sec TcpoaexOnotv ixer, et; Toy Ilpopircv '1IXfocv, xo'cp.cov.ca;
xat yp1cto xat xpua66ouXAdc Too 6cdc Tip npoo.4Xcoacy Tat5TV, Stec vet iivrcopt vac
eve 4 aup.cpcovia at3-cdiv clips& ac rcavz6g. Kat vivo; 4-co ab-c6.-cb p.ovacrz4pcov ToG
`Aytou 'Icocivvou sEg vv cpporciaa xal Xoyceptoca[thv Tog xdc-cco p.ovaa-c71p(ou. g ot5
4pxono vet 4yot5Revoc treble; .eacecricapivoc xat StOpt.critivoc xat 7catipe Xoic-
voye. c ouvecOcap,bov irilacov circ' iScb, scat& Tip OUMOO)vECCv "CCov dcpx6v.my x-crcOpcov,
&cot) civco-cipco ypicpoRsv, &Tub TOTE tort -ccbpa: Meth .-cap-ca 86, Ili -cb vac 4xo[Aoti]Oy)cav
7coXXat axcacccrzczoica && Eg Tip TVpav, ixielptav 6Xa Tac ypcip.p.a-ca Tac nap&
trOv x-cc-c6pcov SoOiv-ca 6.tac -car; iloucgacg TOG CAyfou 'IcDo'cvvoo. 'Exc'cOvtav 7cpb; -co6-coc;
XOC . sec 7rpocq4)-ccxac ypoiRtara, xoct Stec ToG [taxaphou AUO6v-cou dolor Bos666oc 6
tcits )yo61.1.svog Too 'Aytou 'Icocivvou, Ae6v-cco; 6v6tcatc, th -cob; Xoc7cobc 7sccsipcc,

www.dacoromanica.ro
2T6 auniaLtvatiaa uownioa Dzymni i waa

Ssamommodpoat As000d:AR Q01 22)(90V `2:29930g AodsdqAp 119 V. AOldVIDZAOTI Q01

nop.N% noAApaq, 3A23 AoA,slitcAnpcoodaL 529 A91 Atu4cb0C311 AzAH, pox 32.Q1App2l, qup
Ispq 02.3Xd4, Softs11904 (32R pox .53631:i. 532.A0A7p911::y 91. APArd.07013AnD AOIDtp..? -3Ap
'5o2.om2kri l
Vi.wrIlirdl 50).4. 2. `Scogogremoda/ (101ER 6A0X23 Azxt.topX? caq 5:pa
'57opz2.mo2.mxp 22.231
AZD10.M? qatp A2. Atalchoxooli o:x9ov Ao:29930a 'pax% Aka. -codylinD
A2o)A no21.9 AoXp qup Q01 5p1AoXdp do2ilx ?d31f. Goa. nopty, 'nemqvg, 29190)1 01Q01
5:o:40,00 9 5t,(43:oxord 57on0p VA (100)1:093g ic)331, Sttlacgo 2. `5:-o3oRoo2Lg A3ottupd4
5noy9 5901 5,01A0Xdp 001 `002A7091S7 2zx cocoa VrOX A91 Ar.f.)0))27939? 729 V. A0)dt2..0:0A0T1
Q01 no)ly noAmon 3A23 AoArdkAnIcooda: 523 91 A0V42.1)22A0T1 Q01. noltpd:odll 'Garai;
tl A9 oploox Afp, .Atcy9ri90d, 501A9Xn1 ?2 3101 0)92 Fox no3. S0oRd31Xdp noysodnx

`11:0119A9 As000daAR Q01 0012C,2070071

2:x9ov a:299gog A3.0Ll9yorlo) 119 Scolgo 13X? 'poN
(1)2.9052390)12293d 2d32L l 541 50)393003/9 `5h19971 A9X0)2? 52019:0 'AOyyno99iDnclX V.
A0102L0 A3T10223 2;0% 5,2911Y, 523 5V1 50(323X AO)1 AOIC131202L ii 93.(2z l A39kS3 tp,IXOAOTI
-
'AOld Asoo pox Sisrly, A3Th0.0)A170X3AV Fox Arri000cpcinxgat.? Aka A1.00)yrp0d3L Atacon ?1-1
93.ciz 91 AcpazAsorpo :. m91 Aoyynowonca :p22 TA 3A13 qa. Aoldtp.oPPAori Q01 nolly, noAApm,

thl th2dtaIDVAOTI 301 nol/Adoodil Gorat 5c2d1t 'Avlsotpog mraynochat Fox A7029,711(12A? A011
31)23X? Ao.M.A97A0TI modRiPoax, 5mor1a, 2zx 20 ,OZX 5)0'4 '7,01A?Vpir A0102.9 110A0V.C9 5o1d9x
9 5q30 Asyso,k. ogc4pgy? opA gAp SkaA?ogy 2zx 5411D1011)no? 5i `5::;X:oyg A91 -ooxrdzat
Am-10w( A? morl9A9 Go:. norktx AQTAC 0094, Q01.91C3X VA /19)A7VXMAV 270X aimpdnx11t?
91.990 91 Aonno99DndX Ska. Soo):Ag02-51 nor! VIZX. Ap. AkaTo AV)AO)dnint) Fox Aloopao oi.

nopt:p noldtiazoAmi 301 nostpchodll `Gorat 5o20:ox 93, modcm-961-Inp? 7ox L -D3a:oxgaLp

A70.0k1 0 53cl02.p.x 001 (10),LNr cCIOAAVO)I, A91 40101L0 9 501(39)1 opA antplu., p:x opA .319
(1:936 52g Atfa. Az2lAgocty 'no:, pox Atoll A axl Qup A91 moo AO1A(.9270 2:ox AlotaciXAns:
AOrt2 t dz1 'no3, 290% i92.A30Qy 001 503y? pox AlonzaLopAp Xn4 c)01.970 i
.Aolm-ppo .Arpi Agi-bocKpckixgagc ?g co. Agdm SzT1 A0yyn099ondX 1 Ati,y9 Atp, A03tLy1GL9a
2zx 5901.1)111. 5;o1A0Xdp Goa nopoogrq .5701-1

tom SoAd9x dux '5(49yvo `Sompic/E-5::).?Ntopat] [g2,9c1IN '5ompgclo3y `50x1Ad9a-Szlnk

mpat, 50Zy0X1N '50AVIA(10,1 `5k1?00/0"V-5204pi AV= 5tropXqk 59Aknn0vo2moN 59:,14N
5oldopomix AT1G AV1LTIC)3X AV11G.Clj `532.t.tChplID3H-590.4.W AV1G SONIAPPIIDAMX -odoLL
Avychx1 '5(Achp13.noy314yi AvaL 5txxopchterlEty 54ymorirchoyi `50xmoolo0ll1?Fi opaL

Sold?a Op/ Soynoglod, Somptiogok ,suzlAy92.a-sv4W AV11. Avcridgx

5271?Iii `50x1AdpXv11
5qAttnnowomooN '5091119X-5704W AVll SoLtdcpsj '5U,d2p1n2Aloym-S,P4Fi A92L A9019A0)31
-
50/%11 5oopudox .5hdraill-Sool?FE
SoArcb?2,x] `59Atz.nowoa.,Aloyi Sodea.932 .5Ga?ooloy
tapdla, i. Acdooat, Aortno99onclX. A? (11 (1,X11A30c1)0 ApTgt 'ide?0,0% 61 -.ogenoxnoff
`623. (fia. thaTAAR 6A9dX 543.. 5:o2AorIglia, flOTI
dopngx loy Stogoo (2:4) `mor3noxnoli A? qat,p.1311 iip2y, ciaLp Goamldx
bi `2,691 no2d9ri3ONT .8
'MU) 'dd 9T79

9197m4Y V quoz-.8. a1.ic,u4aN-7Axxx .)oag aol.soler 8

www.dacoromanica.ro
 34 N. IORGA 914

vtki . VII.

/ Act,al lui Serban-Voda Cantacuzino, prin care

d'a mAnastirii Brodet, la Policiana, un venit de 200 de lei pe an,
ce se vor lu de egumenul bucurestean dela Sf. Spiridon.
OE ipy461ievoc Tec; cpuxtxac; ?yeti; xat gpya Operc oO limy et; [dirty ThV
Wiv xat eirmgovTat, ciXXa xal [LET& Ocivatov acpAap-cov
Ttp.CoVTCCC Rivet TO
Svotta ahEricov, xat at 4,uxat ccUTdiv iv tat; !love.; taw Soca/coy auvauXi4ov-cac.
'ninon i7CiXEC tv tegtV npb; Tot); 7CiV7rGa; ycvol_tiv77 iXeltoa6v7i, p.dcAccsTa Si fi
npb; -cob; Oefou; vad.); xat Eepa ii.ovacyciipta incoatecvollivn.
AcOrcep scirE), 6 Soao; To6 eeop Eeppcdcvo; BoeS6Scc;, VjAov Osiov g Ung OA; xat
xapSta; Excov xcd Urcep6oXtxtilv e8Adc6ecav *Thy ii7cepaytav 9eo-c6xov xal astrcoipOs-
vov Mapfccv,-; 7) p,viili,71 eopfaxeTac ek TO Eepbv scat CSE6cictuov fAovoccrriipmv top xtoptou
IloXoTcytav7);, i7covoli4op.ivou M7cpoSi-cCc, Tb Snot., llovacrTilpcov inc6xercat el; Tip
ircapx/av ApliNotncaso.);, cixo6ovTa; xx f Aehev-cia too 6-cc Tb Oiv p.ovacrT7)pcov
etipicsxeTac et; 7.coUtv Ives., xat Tc-cnetav, 7-cporipi071 j i1r AMewcta xcd eacricAa-
yxvio-071 xcd Mote TO Imply xpucro6ouXXo xat tov Tfi; ?Manta;p.00 et; TO /37)Oiv
7ca(pvyi neo; &r tv giggly AUOev-clav tbv xaOixa-
Eepbv liovacrTilpcov, Stec [va] gx7,) vet
atovt xp6vov yp6o-ta &cock., &rota &asps
200, Tee pca vc3 oOov cbth TO
aMev-ccxOv (flag na, earth -cob; 'tat& xcapbv xap,apacsaiou; TOW 6xv6iv, o aTcb tv

(mitt= T7-1; &Topa; tthv 6xvCov, xcci Sca va 01%071 'toOto tO aso; 3 va ybr, xaviv
oasis iFc6Scov et; TO va arcdcrri aOTO TO aeo; sE; -thy xacp6v too &Mt etc TO
keiv riovacyci)pcov, Scoget a/A AUOevTia iTatporcov xat cpponcaTt TOv xata
;teapot); 7)yo6p.evov Tij; /epic; xai apxcepaTcx7j; Rovij; i7rovop4oply7; to iV ayioc;
Tccapb; p.Cov IrcupfScovo; Top OauRaToupyoG, lj 67cota c$y( tov ptaxsTat et;
Thv i c6Xcv to0 BouxoupecnCou, Stec vac cppovT(473 6 kOet; 1yo6p.evo; xal va 'realm
atiTo TO Sttopccrp.ivov gAeo; xca' ITO; cbth Tob; xap,apacsafou; Troy bowls xaTa 'thy
McEpTcov Rijvcc, xaZ Stec gaol) xpnatticov civepckcow xai gC07dattini Vec TriX11/1 etc
TO lepbv xcci cle6crcap.,cov p.ovacm)pcov Top xtoptou floXuTaccivw, TO inovoli461.tevov
1117cpoSdTc, v Stkcat et; xei:pac; Taw Exam naTipwv, vac rcodpvouv lab Tac; xer-
pig TOP cbc6Sectv 7cpb; 'thy 7)yo6p.evov T7j; ivaiSe fecal p,ov771; to CAytou EituptSuwo;.
Acd toOto 'gamey 7) ap.h AtAevTia TO 7capOv xpuc6SouX2ov et; TO [tovacrciipcov Top
xtoptou llotcv & va rca/pv7,3 aOTO To neo; stile xp6voy aScax6rctos xcd
avepcoStaTtog, v dye npb; cs6c7Tac7tv xai Scan)pricrcv To0 EspoO p.ovoccrcrIptou, Tirl; it
AnevTfa; 'tat VIP/ [taxaptcov yoviwv Rou xat ico1c7Twv ttou, et; rivynthauvov at6wcov.
Aoc7cOv 7capaxaXopp,ev xcd Tob; aXXoug AtAivtag, iv Xpccrcii) 7)REnd ciSeXcpok, Oast.;
K6pco; tthv xat 'ask, arceipq) song Othp Abet, knew, lab X6you [Lou east
aTgEt (sic) va dye AnivTat xal 7)yegve; T71; TVcpcc; Tairc71; Obyypo6XaVa;, xat
ix To6 yivou; 7)gov, xz l xou yivoug, xal lj aUTcbv MOevTia vex avaveeocstocc XO
intxupdxmcscv slob TO gXeo; Stec ttp.tov xpua66ouX2ov Tfj; ccT6v AUOevTia;, E'va xat

www.dacoromanica.ro
 915 PUNDATIIINILE DOMNILOR ROMANI IN EPIR. 35

Tee ain akam, a7tp6aSexta this nap& Tip 114 xal fnth 6EXAcov Animov xexupcoplva,
6.raog *co; 6 Oebc xaptcrg aka; tig airc6w trep.ovio4 skuxer.c. Ka/ inext5pcoasv
t litletipa MOsyda tb nap6v xpucr66ouXXov Re's& xal WI; 13oukN TCO-Y ttliccosiTon
xal ntaT6h, p,sydAtov apx6wcc0v t &IA; Abeevttac 4p7s7', Maptfou a', lypcipOn tb
Imply 6=6 Ocop,di XonOescriXou To0 At6avfou, apxono; AouSsax6uXou (1) MeriXou-
3/Taboo, KcovaTavz(vou Bpayxo6cEvou MayiXou-AoyoOkou, zat 67ceypdcm 15n6 tv
dpx6wcon: ..
"cipxovto; Kcovatantvou Kpe-*uXiaxouXou Meyaou-Enagiaptoo,
'apxovtoc laspoivou BaxapiaxouXou MeriXou-KXouruipl,
'apxono; Iwavvthtn Xpucrocrx6Xou Meraou-lloauXvbcou,
s'apxovtog 0topzi Nrccanavot5 MsyciXoullaxapvfxou,
"&pxono; l'inaopdaxou Idx Meraou-Kopicrou,
"etpxovco; MarOafou Pcoacraf[T]ou MsyciAou-DcoXvfltou,
dip xovtoc Toavvcin XXEnX Mcycaou-KXoutCuipn.
"apxovto; ETa6pou Meicaou Ihtoig cl ncavitou.
"apxov.co; Kowaravdvou Bpa1x66civou Aoyagrou.
xoyco Micapproaou BaxapiaxouXou MspiAou-Beaucipn.
l'EPMHANOE
Bos668a; wi ellysvany viol; ObiTpoOsocxia; (2).
(Ibid., pp. 66-7.)

(I) La Lamprides: aisaalt000.

,/ (2) Traducerea acestor acte va apfirek cu originalul, in vol. XIV din coleccia Hurmu-
zaki, partea I.

..
..4(ADEmiEl
r0,80,.r_ts.,..i
ekot
9

www.dacoromanica.ro