hy 4 A fuecivz_

61-ezorp.,; z

INCERCARE

ASUILt

ISTORIEI SCIINTELOR
ix

TRECUTUL TERILOR ROMANE

DE

G. I. IONNESCU-GION

;7, <

BUCURESCI
EDITURA LIBRARIET SCLELOR,,, C. SFETEA

96. -

STRADA LIPSCANI.
1894.

- 96

www.dacoromanica.ro

,ze7

BUCURESCI

TIPOGRAFIA GUTENBERG JOSEPH GOBL

23, STRADA D61\1NET, 25

www.dacoromanica.ro

INCERCA RE
ASUPRA

ISTORIEI SCIINTELOR
IN

TRECUTUL TERILOR ROMANE*)

+) ConlerinV tinutd in qiva do 23 Aprile 1994 la Societatea de Sciinte

Eisico-Chimice.

www.dacoromanica.ro

FRIETINULUI BUN

0:C 5byzle2
G. I. IONNESCU-GION

www.dacoromanica.ro

Daridu-ne bine skim de felul de vietg, si de positiunea t6rilor nstre, in toti secolil trecuti, nol ne mirlm aili cu venerand& iubire de cele ce stamosil nostri, printre picaturi, d'a in
fuga si cu zorul, ail putut s scril si s lase viitorimel.

www.dacoromanica.ro

INCERCARE
ASUPRA

ISTORIET SCIINTELOR in TRECUTUL TtRILOR ROMANE

Cand, in cjilele fericite ale secolulul lu't Pericles, tineril Ateniant veniail in gradinele luT
AcademUs s asculte inveta.' turile divinuluT Platon,

privirile lor emit atrase de IA, mare tabla de

marmura, pusA pe pOrta de la intrare a gra.dinel i pe care sta scris : Nirneni nu intrei
aci, dcei nu e geometru.
a nu sunt, Domnilor, nicT geometru, nici
fisician, nicT chimist, si singurele mele titlurl

pentru a citi rendurile ce vor urma in (Societatea de sciinte fisice) sunt, mai antaitl, bunavointa d-vOstr in deobste si, apoT, in deosebi,
www.dacoromanica.ro

bunavointa

prietimisa struinta a amicului

men, d. Dr. Istrate care, cu iubireal net6rmurita pentru tot ce este sciinta sea urme de
i

sciinta prin t.erile nOstre romane, m'a imbiat

intr'una a slringe la un loc, din notele rslete

ce am adunate asupra vietel de odiniOra a mosilor i stramosilor nostri, pe cele privitOre la
ceia ce este si la ceia ce s'ar put Orecum pretinde ca este sciinta In trecutul terilor romane.
Sciinte, litere i filosofla in trecutul terilor
Pentru un strain care nu ar curomane !
misce istoria patriel noistre, nimic mai firesc

de cat a vorbi despre acesti factori de capetenia al vietei unui popor. Sciintele, literile si
filosofia a trebuit s fla cultivate si 'n trile
romane, va clice strainul, dupa cum ail lost
cultivate si in cele-l-alte teri,
i 'ntr'nsele,
ca pretutincleni, cercetatorul va ave de constatat
pe te'remul sciintific i dibuelile evului media, si
argurnentatiunile rationaliste ale Renascerei
ale secolului XVII, si incercarile fericite si prediwww.dacoromanica.ro

cerile mal targitl implinite ale secolului XVIII,

tot atatea capitule din adeverata i onoratOrea
munc a unui popor care One se VI alba locul

sea legiuit si mare in istoria generala a spiritului uman.

Asa ar vorbi, Domnilor, un strain care nu
ar cumisce starea mai mult de cat esceptionala,

intemplarile mai mult de cat primejdiOse Si

vieca mai mult de cat viforOsa a poporului
roman.
Cand ense s'ar spune acestui strain ca sciin-

i filosofia incepusera intr'adever

sub cele mai fericite auspicie in Dacia cuceMle, literile

lila de Mare le Trajan; Ca 'nteadever, multamita

sciintelor i fericitelor lor resultate Dacia infloritOre

ajunsese a fi nurnita Dacia Felix in

randul celor-l-alte provincie ale Imperiulul Roman si c 'ntiadever, dch tot astfel s'ar fi
urmat, ar fi esistat uA bogata istoria a sciintelor la noi, strAinul va intreba cu mirare :
atunci, pentru ce nu esista i pentru ce starea

v'a fost mai malt de cal esceptionala, internwww.dacoromanica.ro

^M1

10

plarile mai mult de cat primejdiOse si vita

mai mult de cat viforOsa ?

La acesta intrebare vom respunde: pentru

Ca, de la anul 274 dupti Christos, de cand,
pentru trebuinti ce se indreptatesc inaintea mersului istoric al ornenirei, Aurelian iI retrase

legiunile din Dacia, de atuncl in decurs de ua

mid de ani si mai bine, n'a fost un singur secol, de la al treilea i pene la al patru-spreclecelea, in care trile acestea se nu fi fost
calcate, de la munte pene la mare, de tot ceia
ce Asia a sverlit asupra Europel mai barbar
si mai selbatic ; pentru eh, inainte de a se
gandi se intre cu linisce i cu pace in Scien-

tiarum templa serena, Romanul era condamnat se caute cart sunt piscurile cele mat
inaccesibile ale muntilor seu vagaunile cele mai

tainice ale vailor, ca se se ascunda de potopul cotropirilor si de puhoiul nesfarsit de nmuri straine, cart se revel-sail asupra terilor
sle ; pentru ca gandul Rornanulni nu'i mai era
www.dacoromanica.ro

11

tinta atuncI de cat se" pastrege, din tOte bunurile de la stramosl mostenite, pe unul singur
si anume viqa, pe care s'o dea copillor, car'
s'o dea nepotilor i acestia s'o continue prir
stranepotil pn in vremurile nOstre, binecuvintate de Dumnecleil si de Sciinta, cu atatea si
atatea admirabile minunt
La aceste ale nOstre cuvinte strainul va clic&
cu drept cuvint : tOte bune, dr de la secolul
al patru-spre-clecelea de cand a incetat invasiunile barbare i One in secOlul nostru irt

decurs de ani cincl sute ce atl facut?

Si la acsta. intrebare am putO respunde victorios Irasl cu cuvintele :am trait, am pastrat

suflul de vita ce ni fusese incredintat si, cu

jertfe cari s'ar crede c 'ntrec puterile omenesci,

ne-am aparat neamul i limba. Mal 'naintevreme, de pe malurile inalte ale riurilor sei
de pe culmile Carpatilor, pazitoriI Domnielorromane strigail ea poetul :

www.dacoromanica.ro

12

Vin

i HuniT, vin i Gotii,

Vin AvanT, via cu totii,

acorn,

dupd constituirea principatelor romdne,

aceia pdzitori Mceall se rsune buciumul de

Trijmedid mai in fidcare an strigdnd fratilor lor:
-vin Turcii ! yin Tdtarif, yin Unguril i Polonii,

-vin Rush' si yin Nemtii!

Le mai remanea Ore timp pentru a se gdndi

la sciinte, la litere, la filosofid ? Pentru aceste
mobile si minunate indeletnicirl le trebuia rnositor nostri pace, si pace nu aveau.
Cu pace si linisce, cu siguranta qilei de maine
si cu timp indestul de munch', Germania si
Francia ati mers Para intrerupere pe calea

-cea frumOsd a propdsirei i aU ajuns acolo

tinde sunt astacli, dup cum spune poetul Maamel in yersurT potrivite SocietAtel D-yOstr :
L'Allemagne en travail est un laboratoire,
OU l'alambic a hold distille la raison.
La France est une forge o l'on fait de l'histoire;

www.dacoromanica.ro

13

L'ide a flots bridants sort de canaux ouverts,.

Et la coulee en feu, reletant ses scories,
Donne assez de metal pour mouvoir l'univers.

Cand am avut noi limp se ne gandim la

asa-ceva?

Intrebat de un prieten al seri ce facuse ir

anil de sange i vijelii al Revoluciunel francese,
in anul Ter Orel, 1793, abatele Sieyes respundea_
cu aceste singure cuvinte: j'ai vcu! am trait..

Am trait! ne pot respunde acjI prin vocea.

Istoriei strarnosil nostri la tOte intrebarile ce-

le-am pune cu privire la felul cum si-aa petrecut i intrebui*t anii vietel lor.
Cine ar aye curagiul se 'I invinovalesca inaintea posteritatei ca nu ail lucrat nimic in ogdrele sciintel i ca brasdele de densil arate s'ail
perdut sub mormanele de nenorocirl ce a infrun-

tat si suferit?
Nimenl, de sigur, nu'l va acusa, ba chiar,
dandu-ne bine sma de felul lor de vieta si
de posiciunea terilor nOstre in tot'. secolil trecutl,.
www.dacoromanica.ro

14

-nol ne miraim adl cu veneranda iubire de cele

.ce stramosil nostri, printre pichturl, d'a 'n fuga si

cu zorul a putut se scri si se lase viitorimet

.Adaugeti pe langa aceste cause durerOse de
-stare 'n loc i pe acelea earl ne-au Mcut s
perdem chiar i amenuntele despre cele ce
faceatir stramosii. Nol nu avem memoril, nici
insemnAri, nici ijiare familiale ca Francesil, Germanil si alte popOre ale Apusului, despre tot

-ce se lucra la el din secolulXV si pene 'n vremuffle de acum. La inceputul veacului nostru,
-cftnd cestiunea romdn 'a. incepea se fra agitata.

In presa europn, le Journal des Dbats

din Paris, de la 1826, deprangendu-ne sOrta,
-dice cu drept cuvint ca, pe lung alte lipse durerOse, am avut i pe aceia ca nu am avut
poet): i scriitori carl se trimbite 'n lurne cele
-ce facuserhm la Dunare pentru nol insine si
pentru Europa ; sunt nenorocitl Romnii, dicea

anarele diar parisian, carent quia vate sacro.

Drept acestea, Domnilor,

astadi, si multa

www.dacoromanica.ro

15

vreme and., cercetatoril, mei cu piOsa, iubire si

inflacarat entusiasm cauta se reinvie trecutul
patriel romane, osanditl fi-vor s alerge in tOte
directiunile, s scotocsca Kin tOte bibliotecile,
si acolo uncle nici cu gandul n'ai gandi s dea
peste notite i amnunte privitOre la trile nOstre, la Domnii, i boierii i calugaril nostri cei
invtati.

lucru curios, Domnilor! In trile romane,

cu privire la sciinte, alaturi de nesciinta cea

mai completa, gasesci In indelungele spicuiri ce
trebue s fad, sciinta cea mai cornpleta, Omeni

invtati in tOth puterea acestui cuvint, Omeni

a caror invtatura ese cu atat mai mult la

ivila si luminza cu atat mai stralucitor, cu cat

mai adanc e 'ntunerecul ce se 'ntinde asupra

contimporanilor Mr.
II

In monumentala istoria a Rusiel, Karamzine

cilza ua epistolia a unui Ivasco Peresvetov,

in care cunoscintele de doctor, de filosof si de
www.dacoromanica.ro

16

invtat astronom ale ILA Petru Rares, Domnul

Moldovei, sunt ridicate la norl.
Ca 'n 'Kite terile Apusului in secolul XVI si
in secolul XVII, aduceti ye aminte pe Caterina de Medici la Curtea de Valois a Franciest
pe Rudolf II, Imperatul Germaniel i fatarnicut
protector al lui Mihaid-Viteazul, pe generalul!

de Wallenstein in cursul resboiulul de 30 de

ca 'n tOte terile Apusului, Astronomia,
ani,
amestecftndu-se coversitor cu Astrologia, a fost,
din secolul XVI si pene in secolul nostru, cul-

tivata intr'una in terile nOstre.

Dup5, Petru Rare filosof, doctor si invetat as-

tronom, avem pe Petru Voda Schiopul, Donau

tot al Moldovel, ira'si deplin cunoscetor al Astronomiel din secolul XVI si care, cu invetatii
de la curtea sa si, mai tarqin, de sigur, cu
Jesuitii din Tyrol de la Innsbruck, vorbia despre zodiac, despre schimbhrile atmosferice si
despre, 'Ate, legOurile ce stelele si ale lor
miscari ati cu vietele i cu 'ntemplarile (Sinenilor de pe pdment.
www.dacoromanica.ro

17

In FE6Xtov ,Tror.txbv,

si inchinat

tipairit la Venetia in 1684

tg) yaX7pordtcp ma ixXotprpozry Kup[cp

KUptcp Aotixst Boe66aa, A6Elgyry OtivpoeXotzktc,

de Do-

rothea, Mitropolitul Monembasiet ni se vorbesce de aceste cunoscinte astronomice precum

si de cele teclmice de inginer ale blAndului
Petru Schiopul, Domnul Moldovel, al carui flu
fu un elev distins al colegiului Jesuitilor din

Innsbruck, dupt cum ni-o afirm cu documente Printele Nilles intr'a sa Symbote ad
illustrandam Historiam Ecclesiae Orientalis.
Prietinul peste fire de intim al lui Henric III
de Valois, Regele Francia adic5, Petru Cercel,
fml lui Petrascu Vod0,, si frate cu Mihal Vi-

teazul, pe atat de invetat pe cat frate-sa era

de viteaz, trebue se fi sciut dia in stele, de
vreme ce mersese se'si caute steaua prin Venetia, Roma, Florenta, si-apoi, in Francia, la
castelele de la Blois si de la Chenonceaux, la
fastuOsa curie a Casei de Valois, de unde mai
taxqia prin struitOrele rugminte ale curtei
2

www.dacoromanica.ro

18

francese, Sultanul avea s'l chiame Dornn in

Tera Romanesca.

Cronicaril cari na invetat ca Urechi in

scOlele polone i ca Miron Costin tot in scOla
polona la Bar, Cronicaril sunt in scrierile ior
astronomi ca Si eranil din Georgicele lui Virging i ca i eranil nostri. Eclipse le, cornetele,
furtunele le explica cum pingui Minerva, si
cu acel avent de fantasia pe care mai tarditi,
nu ua data ci de multe on, Sciinta l'a probat
ca era curatul adever real si positiv.
Facutu-s'a astronornia la scOla de la Cotnari
a lui Despot-Voda? Documentele ce cunosc des-

pre acest institut de inalta cultura nu'ml spun

nimic. Si am ispravit cu secolul XVI.
Astronom invetat i 'nvetat in tOta puterea

cuventului, avem intr'a doua jumetate a secolulul XVII pe Romanul Moldovn pe care, cu
d. Hasdeu, 11 consideram ca pe cel mai invetat
Roman al veacului XVII, adica pe Sptarul
Milescu Carnul, un invetat ale carui cunosci*
www.dacoromanica.ro

19

enciclopedice, varie i 'n bite sensurile, intre

,Ceail de sigur pe ale invetatilor Renascerel din
secolul XVI i pe ale enciclopedistilor francesi
din secolul XVIII. La 1676, cand se alla la

Peking, Milescu incant5. altit de mult cu cuTioscinte1e-1 astronornice pe Jesuitul Verbiest

care preda Imperatului Chinei astronornia
geografia, in cat Verbiest procura, lucru rani-

sim, lui Milescu ua audient la Fiul Cerului.

Peste cati-va ani mai tarclifl, intre 1688 si
1715, se all'a la curtea Domnului. Constantin
Brncovenu, unchiul s, desteptul Constantin
Cantacuzino Stolnicul astronom_ i geograf,
care cAltorise i studiase prin Roma, Venetia,
Viena i Varsovia i despre cartele geografice

.ale cairuia vom vorbi mai la vale. Tot la curtea

lui Brancovenu-Voda, mai avem un tel de astronorn setl, ma mull, un tel de astrolog, adept
fervent al lui Nostradamus. Acesta este ion
Francul sea Ion Romanul, calendaristul lul
Brancovenu si care, ca toti proorocil i zodiasii,
www.dacoromanica.ro

20

liniscea pe Domn demonstrandu-1 cu calculele-i

astrologice c tOte cjilele anulul fericite H vor 11.

In Foletul Novel, studiat de d. Odobescu In

Revista Ronidna din 1862, citim cu surisul
pe buze curn Brancovenu-Vocla, se desmrdd
si se alinta. in precjicerile calendaristico-astro-

nomice ale lul Ion Francul sea Ion Romanul.

Cu acesta si cu Stolnicul Constantin Cantacuzino trebue se se fi veriut la curtea Brancovnului si se fi discutat Chrysanth Nottara,
spejalist in sciintele astronornice, bursier al
mut Branco-vet-1u la Paris, elev al marelui astronom ilalo-frances, Giovanni-Domenico Cassini,
Cassini care, d-vOstr Kip: mai bine ca mine,
fu adus de Colbert de la Bologna la Paris,

unde lucrand in Observatorul din not instalat,

descoperi vr'o cati-va din satelitil lui Joue si
ai lui Saturn si determinil rotatiunea lui Marie,
a Venerei si a lui Joue. La acest mare astronom inveta. rnult5. vreme Chrysanth Nottara at
aci puse basele scrierel sle, mai tarcjill tipawww.dacoromanica.ro

21

rite, antaiil la Paris

la 1716 sub

titlul de
Eisayetnii sL yempaqc-th xott r&t aptcpmex, Introducere in sciintele geografice si sferice, i al
doilea, tot cu acest titlu la Bucuresci, dupa

cum afirma. Demetriu Procopiu Moschopolitnul in notita celor 99 de invtall greet si

romani, comunicata din Bucuresci la 1720 luf
I. Ath. Fabricius la Hamburg, pentru a fi inserata in monumentala publicatiune intitulata
Bibliotheca Grceca.
In Ramierft, adica in cartea mai sus pomenit& a lui Chrysanth Nottara, intre alte lucruri
earl pe D-niele-VOstre v'ar interesa mai mult
de cat pe mine, gasesc data longitudinea i latitudinea Bucurescilor. Nottara (lice : Iripto.; 47,0,
adica longitudine i 7c),&co.,; 45,0, adica latitu-

in Geschichte des Transalpiwischen Dacien (I, pag. 9-13), are u lunga

dine. Sulzer,

discutiune cu Generalul von Bauer (Mmoires),

cu geograful von Schmidt care publicase acum
109 de ani ua carta a Daciel la Petersburg,
cu publicistul frances Carra i cu reclactorii
www.dacoromanica.ro

22

cliarulul Le Journal de Bouillon, tot in privinta long. si lat. BucurescI. Sulzer db.' long.
47,15,32 si lat. 46,50,50, latitudine. Amicut
mea, d. Hepites, imI spune c nu e esacta, si
'ml da: Bucurescl (Mitropolid) 23,46',3 Est,
longitudine, i latitudine (Opp ler) 440,261,55"
Nord.
Neir*legerI i gresell de felul acestora aCi?

fost de cancl lumea. Longitudinea i latitudinea

ConstanLinopoIe a fost date in multe i felu-

rite chipurI. In Journal des Savants de acura

208 aril, adich din anui 1686, citearn la Biblioteca National din Paris ca Ptolemert socotise long. Cplel 43 si 5, Arabil 45, si un Engles,.
Greave, IT dedese inainte de 1686 ua." longitudine de 41 si 6'. Prin urmare, i Chrysanth
putea se' se insele cu a Bucurescilor, care nu

era urbs imperatoria, cum numesce Constantinopolea Spatarul Nicolae Milescu, ci numai u'a
modest ti.ttp6zoXtc

v71; BkoczEag.

Intors de la Paris, acest Chrysanth Nottara

devine profesorul copiilor 1111 Nicolae Mavrowww.dacoromanica.ro

23

cordat, ir ma trciii e ales patriarh al IerusalimuluT. De acolo, el intretine corespondenta

adese-ori sciintifica cu Domnil fanarioti, precum
si CU boerii mai inv'etatil din secolul XVIII,
dupa cum o vedesc scrisorile lui din Colectiunea
d-lui D. Olanescu i tomul V al publicatiunei
d-lui Emile Legrand, Bibliotheque grecque vul-

gaire, Epistolaire grec, ou Recueil des lettres

adresses pour la plupart a Chrysanthe Nottaras, patriarche de Jerusalem, par les Princes
de Valachie et de Moldavie (Paris, 1888),
u
fisionomid curiOsa. i atragelOre a cdreia mono-

grafid, fdcutd de un om de sciintd, ar adauge

un capitol bogat in istoria propdsirei nOstre
sciintifice de la sfarsitul secolului XVII si de la
inceputul secolului XVIII.

Brdncovnu tramite bursieri la Venetia; Constantin Mavrocordat invild pe doui-spre-gece fil

de boeri s rnrga inetuntru, adicd in strdinetate, tot la Venetia, la 'nvetMurd. Principesa

Dora d'Istria pomenesce in Gli Albanesi in
www.dacoromanica.ro

24

Rumenia de numele studentilor romani, carT

se aflail scrise pe ziclurile stravechiel scOle din
Bologna.

CUT dintr'acestia se vor fi dedat cu studiul

Astronomiei, nu seal. Scirl ens ca, la scOla lui
Brancovnu si mai tardiu la scOlele inalte ale
Domnilor fanarioti din Iasi si din Bucuresci,
unde profesara Greer invetati, cu nurne cunoscut in sciinta europena, Astronomia 41 are orele
sle in programa alaturl cu Matematicele.
D. dr. Istrati v'a spus la Aprile 1891, in
memoriul despre Istoria desvoltarei nOstre sciintifice pene in 1860, cal Manase Eliad, care
urrna ca director al Colegiului S-tului Sava dupe
invtatul Neofit Cavsocalibitul, fusese tramis

in strainelate, si-anume in Germania s cumpere instrumente, de chimia si de astronomia.

In hrisovul de reconstituire a scOlelor din
Ianuariti 1776, Alexandru lpsilante hotaresce
ca doul din cei nou profesori ai scOlei din
Bucuresci se fia pentru Matemateca, Geometria'.
www.dacoromanica.ro

25

si Astronomia, idr in programul celor 12 ani:

de studie, coprins tot in hrisovul fundamental,
ultimii trei ani sunt consacrati sciint,elor universitare, i anume de diminra, cand Aritmetica si Geometria, cand Filosofia aristotelica, ir
dupa prancl cand Istoria i Geogra fia, cand Astronomia si limbele francesa sett italiand.

In manuscrisele bibliotecelor seminariale din

Bucuresci si din Iasi, date la lumina de neobo-

situl meg amic, d. C. Erbiceanu, gasim, si nu

putine, caiete, manuscripte, in titulate 1:m6k 'Ao7pc-

vopE/q in cari,lucru insemnat si caracteristic

se vede c eIevi sunt linuti in curent de profesori cu tot ceia ce Sciinta descoperia pe fit
care an mal nog. Inteua Sinopsis Astrono-.
miae de la 1780, gasim cercetarile si resultatele cercetarilor acute in Anglia la 1751, la
1773 si la 1777.
Pentru a sfarsi cu Astronomia in trecutul
terilor romane, s citez i un alt manuscris
7spi. IlerewpoAoymbv, despre fenomenele meteorowww.dacoromanica.ro

26

logice, pe lang`a care este alipit un altul rept

f)accro66)9, despre licide.

III

Din cer, Domnilor, impreuna cu stramosii

nostri, s ne coborim pe pament, nu in bah-me
dirigiabile, ci pe aripele Istoriel.
Geografia este sciinta care ne atrage mai

nti privirile. Pentru dnsa s spicuim cele

ce vom gasi in ogOrele atat de amestecate ale
trecutului no s tru.
Putine erail cunoscintele geografice ale inve"tatilor europeni despre riIe nOstre, putine erail
si cunoscintele Cronicarilor, boerilor si Dom-

nilor nostri despre Geografia in genere si despre geogralla Slatelor europene in deosebi.

Nestor Urechia cunoscea Europa tot atat de

slab ca i contimporanul sal. din Francia, ilustrul Jacques de Thou, autorul faimOsel Historict

Sui Temporis.
Miron Costin ense e 'nye-tat si se tine 'n cuwww.dacoromanica.ro

27

rent cu tOte publicatiunile geografice ale timpulul seti. El (lice in Cronica sa: citesce-

geografiele ceste de acum de curend.

El si
cu Spatarul Milescu,
can, pe acest om estraordinar Ii vorn intalni la tOte sciintele,
Miroa
Costin i Nicolae Milescu curiosc geografil po-

loni, unguri, germani; el citza si aproba sett

combat despre terile nOstre pe geografiI Filip
Claverie, Gulielrn, Jean le Blond, Alfonso Ciacon
geograful lui Filip II, Regele Espaniel.
Nicolae Milescu, Miron Costin i fiul acestuia,
Nicolae Costin, erati in curent si cu cartele

geografice ce se publicag in Europa.

La finea secolulul XVI, repetitele victoril ale
lui Mihaiti-Viteazul provocasera in Italia si 'n
Germania aparitiunea unul num& mare de carte

ca se'sl dea lurnea bine sma unde si cum

Turcil erati atat de cumplit batutl, in cat posibilitatea gonirel lor din Europa incepuse se se
discute la Viena si la Roma. Academia Romana.

posede un fel de carta de la 1595, intitulata.

Successo seguito nella Valachia tral Prenwww.dacoromanica.ro

28

cipe di Transilvania e Sinan Bassa; i u

alta germand, in care tot Sigismond Batori, zaVacitul principe al Ardealulul, e scos la loc de
,cinste, cand sciut este a totul de Mihal fusese
facut; acsta e intitulata. Schlacht zwischen

dem Fuersten von Siebenbrgen und Sinan

Bassa, mit Eroberung Tergovist, Bogerest
und Birgio.
Am vegut la Biblioteca Nationala din Paris
ua cart& manuscrita din 1430, in care Thesalia
e nurnit la Piccola Valachia. D. UrechiA citeza.
mai multe mape i portulane despre l,rile nOstre,

intre altele Mapamondul luti Fra Mauro.

Cunosc si, de nu me' 'nsela memoria, Miron
Costin cunoscea lucthrile geografice ale lui
Giacomo Cantelli da, Vignola, si anurne Carta
Itparuta la Roma la 1684, sub numele de Corso

del Danubio al Mar Nero, con, le provincie

che intorno al medesimo si trovano. Tot de
Vignola la 1686 publica la Roma u alfa cartrl

antitulat, Descrizione delli principati della

www.dacoromanica.ro

99

Valachia e della _Moldavia, tolta da Giaccomo Cantelli (la Vignola, geografa del Serenissinto duca di Modena, daun essemplario,

trovato nel gabinetto del Prencipe di Transilvanict.

Aceste lucrari le cunosceail in Moldova Mi

lescu, Costinescil i Durnitru Cantemir, ir ir
Muntenia, anindoI Grecenii, Radu de la Popesci,
si maI cu srna Stolnicul Constantin Cantacuzino,
fratele lui Serban-Voda Cantacuzino, unchiul lui
Constantin Voda Brancovnu. Acesta, ne spune-

Demetriu Procopiul Moschopolitnul mai sug

citat, fere totam Europant peregrinando instravit, colindase aprOpe intrga Europa.
Inteadevr, el e primul Roman geograf ir
tOla acceptiunea cuventulut Carta lul Del Chiaro,.
pusa la sfarsitul lucrarel sle Istoria deil-

moderne rivoluzioni della Valachia, (Venezia, 1718), este facula secondo l'essatissima
descrizione the ne diede ii ftt conte Constantino Cantacuzeno al celeberrimo medicoe filosofo Giovani Comneno, ora arcivescova.
www.dacoromanica.ro

80

di Dristra. Indicele topografic dinteacesta lucrarea este inchinat pre Inaltului Domn C_Brnco-

Sulzer, in Geschichte des Trans-alpinischen Daciens, nu e multmit de luvnu-Vod'a.

crarea Stolniculut Cantacuzino, de vrerne ce, (lice

-el, Stolnicul nu a avut destule cunoscinte de

Ceometria, Triangulatiune i Astronomil Sulzer,

care scrie la finea secolului XVIII, cere in secolul XVII in Wile rom'ane cunoscinte de Trian-

zulatiune. Sasul acesta devine in dese rnduri

de nesuferil!
Carla cantacuzinescA are in Moldova u'a. sOta:

carta Moldovel pe care invtatul donin, si cronicar, i filosof, Dumitru Cantemir o Meuse si

care este alipita 1nga lucrarea lui, numita.

Descriptio Moldavian Atat carla cantirnirianA.
cat Si carta cantacuzin a. sunt cunoscute de In-

vaiI

Europenl.

Nu scia dca invtatul frances, Charles Marie

de la Condamine, membru al Academiel de

Sciinte din Paris, in caletoria sciinific, intrewww.dacoromanica.ro

31

prinsa din ordinul Regelui Ludovic XV la 1731

si 1732 prin Turcia i pe Marea Negra, s'a
slujit de carfele cantirniriana i cantacuzina ;
el totusi vorbesce de multe carte tiparite Ia
Constantinopole.
Sciti ns ct geograful d'Anville, in Memoriul
seri tiparit la Paris la 1771, despre popOrele
carl ati locuit i locuesc in Dacia Trajanh,
s'a ajutat cu ua carta a Transilvaniei, facut
de un necunoscut pe loc in Ardel si care arta,
spune d'Anville, cat de gresit este carta lui
Mailer, si s'a mai ajulat de carta Cantacuzina
si de carta Cantitniriana, cornunicata lui de
Antioh Cantemir, frul Dornnului Moldovei, si
pe vrernurile citirei Memoriului, ambasador al
Tzarinei Elisaveta la Paris, dupsa ce fusese ministru la Londra.

Geograf a mai fost

Chrysanth Noltara
despre care vorbiram. Acsinte Uricariul (lice
despre clnsul ca era unul din Omenii cei mai
i

umblati prin Vita Europa : din tra moschicsca

www.dacoromanica.ro

32

si p'ene" in lra Frantuzesca i One la Englitera.,) Cronicarul dice One la Englitera., ca

si cum Anglia ar fi fost pentrci el sfarsitul pa-

mentului, Ultima Thule a celor vecht Repet

anca u data: stramosil geografilor romani

aveati despre Europa aceleasi cnnoscinte pe
cart strarnosii geografilor europeni le aveati

despre terile romane.

BuniOrd, la Paris, la 1687, apare un manual
de geografia, intitulat

ce ironia zeflemistica!

le Parfait Gographe, in care, pe 'ntrebari si

respunsuii citim la pag. 482 : Intr. Qu'est-ce
que la Moldavie? Resp. C'est la basse Valachie, situee entre le Danube, la Bulgarie,
la Transilvanie et la Hongrie. Intr. Quelle
en est la capitale? Resp. Bucherest
Aceleasi greseli in marele Dictionnaire universel, gographique et historique al lui Thomas Corneille de la 1708, pe urma in Dictionnairehistorique, gographique et critique'
din 1741. al lin Bruzen de la Martiniere, si in

line, in Dictionnaire historique din 1751 at

www.dacoromanica.ro

33

luI Morri. Greselile sunt gogonete de tot. asa

ca nu ni se pare extraordinar cand, la 1761,
caletorul german Christoph Wilhelm Liidecke,
oprindu-se inteua manastire din Moldova, gasesce calugari romani care, de si vorbesc unii
latinesce, altil grecesce ier alii italienesce, erati
totusi primitivi de tot in Geografia. Sie fragten

mich ob London in England, oder England

in London lgte: me 'ntrebara dca'. Londra
se afla in Anglia sed Anglia in Londra.
Si cu tOte acestea erati publicatiuni frumbse
si 'nvetate de Geografia, la deseversirea carora
colaborasera atat Romani cat si Greci la 'nceputul secolului XVIII.

In Revista intitulata Mmoires pour l'histoire des Sciences et des Beaux-Arts, cunoscute mal mult sub numele de .Mmoires de
Trvoux, citeam la Paris, in n-rul din Septembre 1725, anuntul unel opere care aparu

Regius PannonicoMysius Danubius, ex Caetio monte in Aumai tarcjia

anume :

www.dacoromanica.ro

24

.....-.J....es......,....,....,..

stria ad flu,men Jantra usgue in Bulgaria

confluentium aguarum agmine decurrens,
geographice, hydrographice, historice et physice descriptus : regionum gualitatibus, aquarum decursibus, Romanor um antiguitatibus

mineralium, vegetalium et animantium nativis productionibus delineatus et explanatus:

astronomicis, mathematicis eruditis et natu-

ralibus principiis illustratus ab Aloisio

Ferdinando comite Marsili, socio Regiarum
Societatum Parisienis, Londinensis et Monpeliensis, celeba publicatiune facut subt auspiciele Imperatului Leopold si cu marl pregatirl.
Comitele de Marsigli venise pe Dunre la
Bucuresci in vremea lul Brancoveanu Vod6,

lucrul e documentat,
si avusese de sigur
ocasiune se cuncisc pe geograful mat sus pomenit, pe Stolnicul Constantin Cantacuzino,
precum si pe fratele acestuia, Mihai Cantacuzino, geograf si arhitect, dup cum vom ved
mai la vale.
www.dacoromanica.ro

35

In colegiul S-tului Sava, din vremea Bradcovnului si pene la finea secolului XVIII,
Geografia s'a predat cand cu Istoria, and cu
Aritmetica. i ea, ca si Astronomia, se 'nv'eta
in ultimii trel ani universitari, dupa spusa
hrisovului de reorganisarea scOlelor al lui Ale-xandru lpsilant.

Acum ua suta de ani, cea mai reputata

Geografia in scOlele superiOre de la Trei-Erarhi.

din Iasi si de la SAul Sava din Bucuresci era

urmatOrea :

'Apro9.[Ltztx-ii; xal nwypotTocii.; azotxsEot,

IstrepOn xcd. a6p0p.oc, cmvss&vrac zapi to5 rcstvtEpcorisou, acriowri.700

at incgrrip.ovmoratto9

ItopEop

%bp

Ntx-TF3poo esorxl to5 litpxtp6o4, proi Tm; civaptaEn4

Irpo30-4x-ir, apv:iivsExt.; Tcbv Xoyaplicov Tot) rephyou 7cpcsx-

v.x.o5 Tscop,irpoo, xop:op 7thp fcvro

cd XpovoXoyEa tthv

A30.6:vrco Vi7; moxaocx.stc (Elemente de sciinta arith.

,si geograf. divisate sistemat. coordinate si prelucrate de Pr santul, pr inteleptul i pr invtatul Domn Nicefor Teotoki din Kerkira, si

cu un adaus necesar explicarii logaritmelor a

-germanului geometru practic, Domnul Gafent).
www.dacoromanica.ro

36

Acest Teotoki era profesor la Iasi intre ani

1760 si 1765.
La Bucuresci, la 1789, se traduce din frautuzesce in grecesce, se inchin6. lui Nicolae Mavrogheni si se tipAresce la tipografia

de la

Cismeaua Rosia" un Manual de geografia general de catre Nicolae Lazar din Janina, care
Mc/xE/7..
adaug si u. Ilaptypapil

In fine, se nu uitm Geografia rom'anesa

din 1795, facura de arhiereul Amfilochie Hotiniul sub titlu urmator: De obste Geografid
pe limba moldovenscd,scOsd de pe Geografia-

lui Bafier, dupd orcindula ce acum mai-.

in urmci s'a agedat de Academia din Paris..
Se citam pentru a sfarsi 1 cu Geografia traductiunea din rusesce in grecesce a Itinerariului lul Nicolae Spatarul Milescu la Tobolsk
in Siberia, care s'a gsit in manuscripteleMitropoliei de la Iasi, si care probeza ca si
cu studiele speciale i amenuntite de Geografi& se indeletniciati eleviT si profesorii cOwww.dacoromanica.ro

37

Lelor inalte de

la Iasi si de la Bucuresci in

secolul trecut.
IV

Si-acum, Domnilor, se vedem cum acest pa-

ment romanesc, de atatea ori udat de sange

si de lacrimi; se pricepeati strarnosil nostri se'l
mesOre i peste densul se cladesca. Se vedem
adica dca Arhiteclura i Ingineria a fost cunoscute in trile romane.
De la inceput, primul strigat care ar isbucni
din peptul orissi-cul ar fi urmatorul : ah ! dna
de la Apollodor Damascenul si de la podul lui
peste Dunare, Architectura i Ingineria s'ar fl
continuat larq cu verige nesfaramate, cate si
caste mar* edificie nu ar impodobi pamentul
4ri1or romane. Cat de mult cet cart admira.
Westminster-Abbaye din Londra, i S-ta Sofia
din Constantinopole, si Notre-Dame din Paris,
si Catedrala de la Cologna si San-Pietro de la
Roma, nu ar esclama cu poetul, inaintea cdlficielor si falnicelor monumente romane, ca sunt

www.dacoromanica.ro

88

si in Romania., sunt gandirl architectonicl de:

ut grozava maretia.,) Asa ar fi, daca mana
nemilcis a sOrtel impasibile nu ar fi taiat de
la 274 firul propasirel din Wile romane ; dca.
Dumnedea nu ne-ar fi condamnat la chinurile
si 'nvalmselile ce am suferit pen6 in vrernui dca, dupa cum dice Victor Hugo,
Orogresul calm si forte, si intr'una inainte .
rile nOstre

nu ar fi fost zaticnit la not' de mil, si md, si

mil: de irnpiedicaturt
De la Apollodor Damascenul si pene la Neagoe
Basarab, cercetatorul cu glasul obosit vox

cauta In zadar pe
clamantis in deserto !
architectul stt pe inginerul de genid care ar
fi scris in ptra, bronz sti fer vr'una din acele idel geniale, care nemurese i neamul sti
pe artist, vr'una dintr'acele inalte cugetarl severe :

de svres penses
Qui doivent tre lues ainsi gu'un thorme.

www.dacoromanica.ro

39

Durercisb."

i sidsib.tOre priveliste !

and cauti pe Michel-Angiolo, oft pe Bra

mante, orl pe Brunelleschi ai Romniei, coboritorl gloriosi ai aceluia care facu podul peste
colnicele si yalcelele Carpatilor II
Dunhre,
respuncl c. yin Cazacii din Ukrania, yin si Turcii,

yin `Mari, yin Poloni si din puszta, se avent

ca Atila Ungurul nemilostiv, si, selbAteci, cu tur-

bare, sterg in terile rornane tot ce-i arra, tot

ce-i sciintk ce-I frurnos i nobil, sfant.
E ua minune si chiar ce-a mai rernas. and
scii yeltorile trecutului, cu mirare te uii la monastirile

i cldirile ce-ati ajuns pene la nol

de la vechil domni.
Nesciind nimic positiv despre Mesterul Ma-,
nole care este, in intruparea facuta' de poesia

popular* tot ce terile romane aU produs ca

mare architect si bun inginer, nesciind nimic
(-pc, despre densul, Istoria 'I lash' la Ira' parte,

der tot ea ne spune c Neagoe Basarab, nemuritorul fondator al monastirel de la Curteawww.dacoromanica.ro

-.........

40
,-....n.e,o,

de-Arges, acel bulz de aur batut in verdta

eterna a Carpatilor, era architect si ca., prin
urmare, partea lui in ridicarea monastirel lara
smen mica nu a fost.
Legenda zidirei de catre Neagoe a unei frumOse moschee la Constantinopole, si recunoscinta Sultanului care 'i da domnia Teril-Romanesci, de n'ar ave alt mieg de cat pe acela
al cunoscintelor arhitectonice ale lul Neagoe, si
pentru nol tot ar fi interesanta, cad ne permite a afirma ca. Arhitectura si Ingineria isl ail

trecutul lor anca din secolul XVI in Wile romane, si ca, prin urmare, artele si sciintele,
earl sunt seti ajutatOre s.eti succedanee ale
Arhitecturei si Ingineriel ati esistat in terile romane tot dintr'acest XVI secol.
Dupa Negoe Basarab care, pe langa cunoscinti arhitectonice, se mai pricepea in orfauraria si bronzaria, citam irasi pe mai sus numitul Petru-Voda Schiopul, inginer de merit,

www.dacoromanica.ro

41

dupa cum veguram din

BE:3Xtov

isropotbv

al WI

Dorothea, mitropolitul din Monembasia.

Monastir i biseria case mart i intarite,
cum era casa de ptra. a Banului Na'sturel din
Heresci, s'aa cladit si In secolul XVI; Istoria

ense nu pornenesce de numele Omenilor de

sciint, arhitecti, ingineri, carl ne-aa lasat aceste

probe vedite ale priceperel i destolnicieT lor.

Pene la ginerile buT Brancovnu, pene la

Duca-Voda al Moldovel, care a lost un mecanic si un specialist in arta fortificatiunel, nu

gasim pe nimeni care se ne vedsch mai lamurit sea mai confus ca a fost inginer sett
arhitect, in acceptiunea in care suntem noT
obicinuiti a lua aceste dou cuvinte.
Contimporani cu Duca-Voda, citam in secolul XVII, pe Mitropolitul Antim care si-a zidit

singur biserica sa mult iubita, biserica AntiMului din Bucuresci, i pe Spatarul Mihai. Cantacuzino care se pricepea intr'ale Arhitecturel,

dupa cum a probat-o cand cu cladirea bisewww.dacoromanica.ro

42

ricei si Turnului. Coltel. De alt`i Romani, arhitecti sil ingineri, secolul XVII nu pomenesce,
cel putin dupd cate cunosc eq.
Case le si alte cldcliri, cari se facuserd in trd
in secolul XVIII, sunt esite din creierul Romlnilor Macedoneni, al Sasilor si al unor ItaRani care se asedati vremelnic in tell.
Sulzer, in Geschichte des Transalpinischem

Daciens, ne spune lucrul acesta pe care, de

altmintreli, 11 adeveresce i Mitropolitul Stamate,

intr'un raport fa'cut pe la sfarsitul secolului trecut, asupra reorganisdril invetAmentului. Mitropolitul adauge cd., deed' nu ar fi inceput certele intre proprietarii de parnenturi, de sigur

ca. Ingineria nu s'ar

fi

ndscut multd vrerne

anca. in terile romdne.

In pragul secolului nostru, Asaki in Moldova

si Lazdr in Muntenia convinserd,sciti cu cate

ostenell,pe proprietaril de mosii se nu mai

aduch ingineri nemti de la Viena se le mesOre mosiele, de vreme ce elevii scOlelor lor

mesuraia mai cu cap si mai cu inim, dura

www.dacoromanica.ro

43

cum Lazar areta intr'un rand Banului Constantino

Balaceanu care,,Impreuna cu Mitropolitul Dionisie Lupul, Vornicul Gheorghe Golescu i Logofetut
Stefan Nestor, era Efor al scOlelor din Muntenia,
Si, lucru curios, Domnilor msuratOrea cam-

purilor se invep. in scOlele grecesci. In Groni-

carii greci, lucrare a d-lui D. Erbiceanu, urt

scriitor, Elladius, ne spune ca erati manuale de
Agronomia i Agrimensura, compuse de insis't
profesorii scOlelor din Iasi si din Bucuresci_

Se vede Ons ca a fost ua lege fatala, care

a hotarit fara mila ca nimic, absolut nimic se"
nu se prinda din cele ce nazuia din resputeri. Elenismul se' altoisca in Verile romane..
Citam ca manual mai insemnat de Ingineria.

practical lucrarea numita

recop.arpou Typet
iXPETLitt T!)7Co4, 1789,

J.ECpV

2z),,ivollespefot To6 Kdvirou 62tO

El; Tb

Avopptov, &v.

'ClA

&G(0-itc(XE7.6sta. z.

ua. carte in care grecsca o da pe romanesce

si in care baltile se numesc Pi),Tac; ir zagazurile si ieziturile laCtto6pac.
www.dacoromanica.ro

44

De la Ingineria la Geometria nu e, Domnilor,

mid chiar un pas, der in terile romane, pe
brazdele Sciintei iubite de Pythagora, cel cu

patratul pe ipotenusa, putine sunt spicele ce

avem de cules. Secolul XVIII singur aude pronuntandu-se numele de geometru i Geometria.
Mitropolitul Stamate, un entusiast admirator
al Geornetriel, dup ce ne spune ca Platon numea pe Durnnecletl leternul geometrtp, alirm
c ua scOl fara Geometria nu e Feld.
Spatarul Nicolae Milescu vorbise cu lesuitul
Verbiest despre Geometria, der cam departe de
erile romane, la Peking in China.
La Bucuresci si la Iasi, Geometria se precla
dupa vechiele manuale unde se gaseaii numai
principiele lul Pythagora, Arhimede, Euclide
Apollonius, fara se se cm-11'60, se cel pucin
fara se se pomenesca ceia-ce modernil cu Viete,
Pascal, Cavalieri si Descartes, descoperisera fi
in Geometria plana, fia in cea descriptiva. Tracwww.dacoromanica.ro

45

tate eratt destule; citez nurnal pe al WI IOD

Forneul Thessaliotul ',Dr:total '1; Tautletpiag BU8
ix

Til.; .16:Xkcov

elg

Tip e EXXot tisrevszO-sto.

e.F.Wv.rp,

(Resumatul geometriel lui Vlod, tradusa din

frantuzesce in grecesce) i un tractat de Trigonometria al Englesului Scot, tradus din latinescein grecesce de un iubitor al neamului grecesc..
Regulamentele scOlelor din IasI si din Bucuresci i Mitropolitul Stamate spun ca Geometria trebuia paradositei, adica predata pe Iran(tuzesce.
VI

In Matematicl, Domnilor, acela dintre Romani

care se deosebi in secolul XVII este irasI Nicolae Spatarul Milescu care, la 1672, scrie ua.
Aritrnetica in care gasesce cu cale se introduca
si ceva parcl cabalistice in teoria

numerelor,
aclic un fel de reminiscence din Matematicelearabe ale evului-mediii, la studiul i priceperea
carora lucra judecata, der lucra i inflacarata

fantasia a Omenilor de miegagi.

www.dacoromanica.ro

46

DupA Milescu intilm in secolul XVIII cu

Matematicele Germanului Christian Wolf, trause de Nicolae Cercl, cu A1/5-wArcx-'ri 63b; al hiT

BA tan, un arhimancirit de la Ianina, cu Matematicele lui Ambrachit, ir Algebra se 'nveta.'

,dupa
:zeta 'AXTipria.q Awyirp[oD Ilavayturr6troD TO5
TO:366x0C si dupa algebra francesb. a lui La Caille,

_tradusA. in grecesce la 1780 de Joan Spermio-dis. Aritmetice ere' destule, cand formAnd ma-

,nuale deosebite, and la un loc cu Geografia.

La Iasi, de la 1765, aritmetica luT L. Cail le,
tradusa de Iosif Misiodax, era prin scOlele inalte.
TOte aceste epistimuri, adick" sciinte, ere]."

considerate ca materil universitare si, prin urmare, veneag In programele sc6lelor din Iasi.
si din Bucuresci inteal 10-lea, al 11-lea si al
12-lea an de 'nveldturai, de vreme ce in prima
Axel aril' se 'nvya Gramatica grca i un inceput de limbA latinti; intealtt tref anT irasi lim.bele grca i latinA, cu esercitil din autoril reinunitI; intealci trel ant Poetica, si Retorick si
www.dacoromanica.ro

47

studiul Mora lel de dirnintA, ier dup prang,

lirnbele italiara s t]. frances. Ultimil trel ani,
il 10, 11 si 12-lea, ere' consideratl, dupa. cum
spuseig, ca ani de facultate, si se inv6ta de
dirnint Aritmetica si Geometria, r dup'a prdncl
Istoria i Geografia, seri vre-una din limbele
francesl si italiara (in continuare); intr'alte
(file, tot ale acestor aril, se studia de dimintA
Filosofia aristotelic si, dupa.' prancl, Astronomia.
Limba de paradosire, adic de predare, era

cea grecsca, lr c1r. profesorul n'o scia, atuncl

regulamentul spunea c va trebui s vorbscA
latinesce orl italienesce, orl frantuzesce. De
limba romanesc nici vortd nu era, si al fi
facut pe un efor al scOlelor, sti pe un Bey
fanariot s inmrmursch i se' cada pe spate,
&ca. 'I-aI fi spus c s'ar put se' se predea
sciintele si v fi rtzcopEy TS 7Xdrcryj.
VII

Ca stucliil aparte, Fisica incepuse a fi predata Inca din secolul XVII. Copiii liii Dumitru
www.dacoromanica.ro

48

Cantemir, si-anume Antioh Cantemir care va

face mai tarcliti studie speciale asupra luminel si va traduce scrierea lui Fontenelle, Essai

sur la Pluralit des mondes, a invetat Fisica. Ea era prevecluta in programul lui Ipsilante din Ianuaritl 1776. Fisica lui Blenind si
cpuotxt 'Itoivvou XptaspExou Bo5xepep se

'nvetaill in sae.

Alexandru Ipsilanti tramisese in vremea IA

dupa cum a amintit d. dr. Istrate in Memoriut

mai sus cilat, pe Manase Eliadi s cumpere

instrumente de Fisica de prin Germania, dupa
ce el insusi. fusese elevul profesorului Alexandru Turnavitul la Bucuresci i 's1 terminase
studiele in Italia si 'n Germania.
Elladius, intr'ua notita reprodusa de d. C. Er-,
biceanu inteai si Cronicari Greci, mai spune
ca se fceat i esperiente de Fisica prin scOlele

de la Iasi si de la Bucuresci. Alte documente

afirma ca IOn Comnenul, protomedhml lui Bran-

covenu-Voda, a facut la Bucuresci de la 1689

pana la 1710 un curs neintrerupt de sciinte fisico-matematice.
www.dacoromanica.ro

49

VII[

De altmintreli, starea scOlelor grecesci din

Bucuresci nu s'a ridicat din timpul Fanariotilor ast-fel incat se" devina vetre de lumina,
'&73TE7.: Tthy ?-oraw; e ui. gresla a crede ci Nico-

lae Mavrocordat a dat avent elenismulul,fia. literar, fi sciintific, intre Carpact si Dunare.

Anch din timpul 1u erban Cantacuzino

Voevod si Constantin Brancovnu, dascall renumitI erau la scOla inalta din Bucuresci. Copii
Brancovnului, Constantin, Stefan si Radu,
erau elevii acestui Ion Comnenul la cursul s
de sciinte fisico-matematice i erall elevii lui
George Maiotis, predicatorul Cutlet Domnescif
pentru cornpunerea discursurilor panigirice, acute de tefan Brancovnu si rostite cu mare
talent oratoric de Radu Brancovnu, la diferite ciIe onomastice i ocasiuni solemne. Sse
din lucrarile copiilor lul Brancovnu a fost.
tiparite la Bucuresci. Nu sunt sciintifice, dr yedesc ua alta sciinta care a 'nflorit, o pot spune,
4

www.dacoromanica.ro

50

tot atat de frumps in vremurile acelea ca Si 'n

vremurile nOstre. Vreati se' vorbesc de sciinta
tipografiel care, sub Antirn mai antditA calugar,
apol arhimandrit, i 'n urinal episcop i mitro-

polit, a facut ca Bucurescil se fid centrul artel

tipografice si al sciintelor el ajutatOre, pentru
tot Oriental europn si pentru multe din terile
AsieI i Africel. S'a imprimat la Bucuresci si la
Snagov in timpul JuT Antiin
tocmal la starsitul secolului XVII si la 'nceputul secolului al
XVIII,
s'a imprimat cu caractere slavone, latine, grecescI i arabescl carp' pentru 1,61.1 ca
Georgia seri Ivirul, pentrti orase ca Alexandria
Egiptului, pentru Ierusalirn, Antiohia si Constantinopole.

La 1710, gh'sim in Caucas, in Ivir, cact-va

tipografi rornaril si-anume dintre densiI pe Mihail

Stefan si pe Gheorghe Radovici, elevl al lui

Antim, carl tiphresc acolo u Biblia i alte
chill in limba georgiana. Astaql, in Museul imperial rusesc din Tiflis, capitala Transcaucasiei,
se pstrez u Bibli cu litere georgiane. La
www.dacoromanica.ro

51

sfArsitu1 acestei cArti alt de pretiOse, tot clf

litere georgiane sunt urnfatOre1e versuri lit
limba romanA :
Precum cel strdini doresc mosia se Vi

vc16,

Cnd sunt intr'alte teri de nu pot se Odd,

ca ceI ce 's pe mare Mtuti de furtund,
roga pe Dumned.eil de linisce bung,
Asa tipogratiI doue cdrt'i sfarsir6.,
Lauda neincetat6 dad si multdmird.

lx
Luall acli in maini uA carte tiparita de Antal si yeti admira 'indat calitatea hrtieT, calitatea cernelei, trAinicia ambelor i yeti ved
LA, de si pentru Chimia teoretica sell industria15. cursuri speciale nu awl, totusi Antim si
atalia a1ii, mai cu principii chirnice adunate de
prin popor, mai cu cele citite prin cartile de
Chimi ce aveatl l'a 'ndeman, sciair se lucreze
tot atAt de bine si asi dice pc-ite maT trainic
.cle cat astacti. Comparatl hartia uneia din car4,i1e lui Antim cu hartia colectlunel Monitorului
www.dacoromanica.ro

52

Oficial de acum 5-6 aril, i spuneci are e

mai .bun.

D. dr. Istrate ne-a dat tot in Memoriul sat

cate-va amenunte asupra Chimiel i studielor
ce se faceail in trecut pe-ale ei teremuri. Ni
am se adaug nimic alt de cat ca, in timpul
Mavrocordatilor, acest epistim, adic acest
sell* nu fu bine veguta la Curtea Bei lor Fanarioti, din causa ct Nicolae Mavrocordat In
cartea sa Ihpt v.a&-roccivrow, ca al lui Cicerone
tractat de Officiis, intr'unul din ultimele capitule, scrie ud neintelsa invectiva in contra
Chimiel si chimistilor.

Nu e ua glum. Filosoful fanariot simte aclanc cele ce spune ; nol acli nu putem de cat
,

glurnind se vorbirn de acesta, urd a lui NicolaeVoda in contra Chimiel !

Cu frase frumOse i 'nteua, 6)3,7pt-th. de O.
puritate sofocleica, der pe un ton declamator
de seapara, i trosnesc propositiunile, Nicolae
Mavrocordat s'aventa in cestiune cam in felul
acesta :
www.dacoromanica.ro

53

cO chimisti! Omeni rei, pentru ce schingiuitI

:tnatura? Turburalori al pace! fenomenilor, de
-cce puneti elementele la chin? Lsati, perverIsilor, natura in liniscea-I eterna'.! Lacoml de

aur si de argint, vreti se scOteti aceste bles,temate metale din morcovi si din alte-alea...>

Pe tondl acesta, Domnilor, ca si cum s'ar fi

aflat in fata alchimistilor arab! sell in fata lui
Raymond Lulle

i Paracelsius, Nicolae-Voevod

continua.' intocmal dupd cum continua Cand

era elev al scOlelor grecesci de la Constantinopole. Acolo li se da la Rhetorica, de profesorul respectiv se fad. asernenea invective in
contra lucrurilor si fiineIor celor mai inofensive. Ba.tnd apa in piu si cautand noduri in
papura, elevil se opintiati din resputerl, aiutandu-se cu kite mestesugitele chichite ale unei.
elocinte de mutt resuflate, se scria cu &aldura
si cu entusiasm.
Mi-aduc aminte
e cam mutt de atuncea,
a fi citit ceva in felul declamatiunei luI Ni.
www.dacoromanica.ro

54

colae Mavrocordat in contra Chimiel si chimistilor. Era, cred, u. disertatiune a unlit elev
din scOlele grecesci in contra urzicei in genere.
Frasele urm'abire imi yin Lich' in minte :
Pentru ce, Urticineh blestemata, Intelepta
Fire ti-a dat acesta putere de a ustura atat

de crunt, si a face tenerul met' suflet

pla'ngai durerea corpulul mat, bolnAvit

se.

cie

tine. Ce cjeu nemilos te-a inzestrat cu liciclul

caustic care pistesce din tuberculu-ti glandulos

si a1rg, rig internal, pe pielea-mi rumen&

de Efeb iubit de Muse. Der imi voici resbuna
si e fara. mil i fara, crutare. VoitI depune
pe altarul luI Foibos-Apolline rosele cele mat
frumOse ale grhdinilor tataluI mett, i yoitt
ruga pe 1)aul Luminet-Stralucitcire cu lacrimi

provocate de usturimea ta, se ye usuce radecinele, si tie Urtica urens, i tie, haind Urtctica dioicc ! etc., etc.
Cam in felul acesta, Domnilor, este si diatriba
Jul Nicolae Mavrocordat in contra Chimiel si
www.dacoromanica.ro

55

a chimistilor,
diatriba fOrte curiOsA, mal antaita pentru ch. Nicolae Mavrocordat era fiul lui

Alexandru Mavrocordat, doctorul in rnedicina

care, cel d'antaiti in Orient, a respandit adeverul asupra circulatiunei sangelui, si al doilea

pentru Ca el insusl era un om de inaltA invetatura, ne-o spune bolanistul Tournefort in

caletoria sa prin Levant; al treilea pentru ea
teoriele noul pe teremul cercetArilor chimice cu
Van Hehnont Si Boerhaave era]) cunoscute in
tra romansca. Invetatul principe Dumitru
Canternir le cunoscea.
Ce se-1 fad ense ! Astfel eratI obiceiurile la
curtea lui Nicolae Mavrocordat. Se faceati dis-

cursuri in vent, ba unele nu erail urite de loc.

Citez printre cele reusite un Elogi4 al Tutunaiad, adica al Nicotianei, fAcut de Mitrofan
Grigoras, poet de la Curtea luI Nicolae-Voda,
ci

facut atat de bine incat cel ce nu fumati

incepura se fumeze, ir cel ce fume' se afumara pene la culotagid in fumul deliciOsel

s ol anee.

www.dacoromanica.ro

56

X
In privinta Sciintelor naturale, pentru a ave u
ideia despre cunoscintele stramosilor nostri, ar trebui s ne referim la literatura populara. nadecinele,
frunclele, ierburile si florile sunt tractate acolo

cu bite sucurile i zemurile lor. Acsta ense

nu ultra in cadrul sciintific ce ne-am hotarit

de la 'nceput. Nu gasesc in Sciintele naturale
de cat un singur manuscris in limba latina,
pe care d. C. Erbiceanu l'a descoperit printre
manuscrisele bibliotecelor seminariale din Iasi

si din Bucuresci. Amenunte speciale nu am.

Ca ua raritate estrem gasesc unul in privinta
Geologiei. Sulzer, in Geschichte des Transal-

pinischen, Dacien,s, ne vorbesce de un boier,

marele logofet Dumitrake, care avea mania fosilelor. Arnoniii i Belemnitii, Ostreele bellova-

cine si rnaselite de mastodont Ii incantaa. Nu

era del sea muchia de del care se se povarnesca si se oda, fr ca logofetul Dumitrake
www.dacoromanica.ro

57

"....,./../...,,,,,,,,,,,

s nu alerge la fata loculul, pentru a ved

dca vr'un fluer, veud cOsta de stravechi oseminte n'a esit la ivla. Pentru acest al lui
geologic amor, Genera lul von Bauer si Sulzer
it lauda fOrte in operile lor. Acest logofet Dumitrake smena cu acel boier despre care v'a
vorbit d-rut Istrate, dupa caletorul frances Flachat, si care boier avea la casa-1 de la mosia
ua biblioteca de Chimia fOrte completa si cu
carti fOrte bine alese.
XI
Bibliotecele,

Domnilor, cu call de sciinte,

litere si filosofia, ere,' fOrte numerOse in trile

nOstre.

Din secolul XVII, de la Udriste Nasturel, invetatul frate al invelatei DOmne Elena Matel
Bassarab, si pe masa caruia Mitropolitul Varlaarn

al Moldovei gasia la 1645 publicatiunile cele

noui de prin Ungaria si de nrin Transilvania,
de la Vornicul Udriste Nasturel si pene la
Stolnicul COnstantin Cantacuzino, geograful, de
www.dacoromanica.ro

58

care am vorbit si pe care Del Chiaro '1 lauda

si mai tarc,lifl, de la Constantin Brancovnu, cu a caruia colosala biblioteca Turcit.
se 'ncalclira, ua irna intrga, la Rusciuk i la
fOrte;

Nicopole,

tot mai scapara din carti ua parte

pentru a alcatui biblioteca M-stirei Hurezul,

de la Constantin Brancovnu i One la Constantin Mavrocordat, boeril Munteni i Moldo-

veni avura carp si Reviste francese, germane

si italiane. Citeatt, scriati, se aflaii, in limitele
restrinse ale posibilulul de atuncea, in corespondenta amicala i sciintifica cu invNatii Europel. Nicolae Mavrocordat, scria lui Berg ler si
multora din redactorii celebrel reviste, numit.
Acta Eruditorum din Lipsca, r fiul seii, Constantin Mavrocordat era prieten de scriscire Ia

torta cu unul din dusmanii lui

Voltaire, cu

faimosul pa mfletar, aba tele Guyot-Desfontaines

care 1

inchina. u traductiune in versuri

francese flu tocmal rele a epopeiei latine,

Eneida lui

Virgiliti.

Cat este Sulzer de inde'retnic intr'a lauda pe

www.dacoromanica.ro

59

Romani intea sa Geschichte des transalpinischen Daciens, si tot nu se pOte opri de a nu

declara ca totusi sunt in Muntenia si'n Moldova boeri carora le plac sciintele si se ocup&
cu dnsele. El spune lucrul acesta, dupa cecu rutaciOsa placere constata ca aceia cu care-

vorbise intr'un rand despre castrele i call&

romane din Tra Romansca, nici nu pricepusera ce voia sa le spund si se-I intrebe poligraful sas. Lucrul acesta nu probza nimic alt
de cat ca pentru carte si fortificatiuni romane,
Sulzer se adresase la nisce ignoranti: Ii y re
des btes partout ! vorba Francesulut Ore un,
ministru de instructiune al Franciel n'a intrebat mai acum vr'o 18 ani, mergend s6 visiteze trisecularul College de France, uncle sunt
dormitoriele?

Prin urmare, si la noi, acum ua suta de

ani, puteag fi boieri cari nici habar s aiba
despre castrele romane, fia ele hibernative, fia
estivale. Unor ast-fel de boierl le placeati mai
www.dacoromanica.ro

60

bine sciintele aplicate, i mai cu semd sciinta

amusant. Erail acum u sutd de ani in Bu-curesci pdpusi Vaucanson i canarl earl cantati
Ia comandd dupd ce '1 intorceati. Astor boierl
.cari voiaii se se amuse si Se pricpd usor,
nepunendu-si. mintea la torturd, le placeatt si
bibliotecele vdpsite pe zid, adicd un fel de

imitaiune de biblioteci, ca se se credd cd aI

bibliotecT, pe cand in realitate nu era de cat
zid, vapsit cu cotoruri de cart,1;
mod& ridiculd care se prelungi One in secolul nostru,
in timpul lul Caragea, cand ud multime de tineri boieri aveail biblioteci factice, der fOrte
bogate, multdmita zugravului grec, moldoven
neamt.

Nu ating intru nimic propdsirea de pe vrenuri a FrurnOselor-Arte din trile romane ; ea

xiu se coprinde in subiectul ce mi-am hotdrit
XII

Cu aceste amenunte, Domnilor, me gAsesc.

www.dacoromanica.ro

61

in pragul secolului XIX. Me opresc aci. Fia-caredin Dornniile-VOstre vett urmari de ua mia de-

orl maI bine de cat mine evolutiunea sciintelor

in vremuri atat de apropiate de noi. Cu cunoscinte ce etit nu posed, yeti putea apretui.
meritele acelora cari, cu un entusiasm far .
rnarginl, ii clisera acum 70-80 de au c. told
e cu putinta la Dumneclea si la Tera-Romansca, i 'ncepura se lucreze pentru a ne aduce pe tOte teremurile aci, unde ne ga'sirn
astac11, nesperiandu-se nici de piedici, nici de-

primejdia, nici, mai cu sma, de marirea doboritOre a intreprinderei ce jurasera se desversesca: renascerea RomanieI in tOte directiunile
vietei omenesci

unul ye rog se primitl cu bunetate si sejudeca cu Used lumina nazuintele si 'neercarile stramosilor nostri pe teremul sciintific al
trecutulut AUL puteari, atat faceari si, nu sci
gea! deck date find circumstantele in miqllocul carora a trait poporul roman, el nu a_
Ei

www.dacoromanica.ro

62

facut mai mult de cat multe alte popOre europene.

Petru Raresi sett Petru Cercel, Nicolae Milescu seta. Stolnicul Constantin Cantacuzino,
Dumitru Canternir se Antim Ivirdnul, si 'n
aurora secolului nostru George Assake si George

Lazar, toti astacli pot ghee cu formula consa,crata din betranele foi de zestre ale mosilor si
stramosilor nostri :
Dumnecleil mult.

de la noi putin,

de la

Dumneded a dat, Domnilor, a dat mult,

a dat din belsug, caci, deck astaqi, D-vOstra
ci et1 care cun6scem trecutul, ne uitam de-alun-

gul si de-alatul Regatulul Romania i vedem

prin tOte prtile patriel nOstre dascalime i tinerime universitara, Omeni de sciinle i OmenT
de litere, muncind de zor la ogOrele anca feciorelnice ale bogatielor nOstre sciin(ifice si
literare,
si mai vedem rOdele stralucite ce ati
esit la ivela dupa. cate-va decenii de munc'a,

entusiasta der conscienta,

si mai vedem tote

www.dacoromanica.ro

63

minunile sciintel impamentenindu-se in trile

romane cu aceiasi 'nlesnire 51 cu aceiasi vo-

iosia ca SI 'n terile cu civilisatiuni Milne si

atunci, Domnilor, marturisiti impreuna cu mine ca.' 'n valuri de credinta, in-

seculare,

crederea petrunde in inimele Domnielor-vOstre,

ca peptul ye salta de W. nobila. mandria, si CL

nu puteti se ye opriti de a nu (lice in adancul sufletelor d-wistra ca suntern meniti se

traim muncind acji, pentru un splendid viitor
de maine.
Splendid, Domnilor, multumita Sciintei care
acji realisza pe pament ceia ce odinicira vedea
Poesia, ridicandu-se pe aripele imaginatiunei

sle, intealta lume, cu alte raiuri, cu ali cleT,

lume ce credea in basme si visa in poesii.
Poesia seri Sciinta, &lir* sell Poesid, acIl
Probezi cu judecata a tot putere tot una.
nica a Sciintei ceia ce poetul a veclut cu ochii
tmul divin entusiasm.
Omer si Virglill cantasera, cu intearipate cuwww.dacoromanica.ro

64

vinte si marta inspiratiune, v'erfurile inaccesibile ale muntilor, adancurile fara fund ale pamentului, vijeliele spaimentatOre ale marilor
deslntuite. Si tOte aceste grandiose si coversitOre priveliste erail datorate vointef imense a
until ce imens prin putere. Acjl, qeul, cantat
de Omer si de Virgilit, este omul ; aqT, pe
acele verfuri inaccesibile ale muntilor, gonind
vulturii ingroziti, trece prin vointa omului pu-

terea vaporulul, masina drumului de fer; prin

adancurile fara fund ale pamentulni, trece puterea vaporului ; si spargnd valurile infuriate
ale marilor, trece puterea vaporului. Si lumina,
caldura, i divina electricitate, si acel atragelor magnetism care lupta anca pentru a'st
maT ascunde nenumratele sCle taine si puteri,
totul in univers asculta ca un copil de
ordinele acestei fiinte pe care ua picatura de
apa ar fi in stare s o omOre, si care totusi.
e domnul Lumel si care se numesce inginerul,
omul de sciinta, cugetatorul.
Poetul qisese :
www.dacoromanica.ro

65

Quand pourrai-ie saisir dans le sein de la terre

Les secrets Clknents de sa lcondit,
Transformer a mon gre la vivace rnatire
Et crer pour moi seul une unique beaut ?

Omul de sciinta a facut si-acsta ; el a surprins, invins i coprins sub puterea Jul tot ce
poetil doriau. Sciinta Ole qice acji Poesiei
ciubito, spune ce mai dorescbs ? !
Cuvintut imposibil e sters pentru totduna
din vocabularul Sciintei. Spectacole mai scanteiatOre de cat cele intrevegute de poeti sunt
aqi intrupate de Sciinta. Scirele lin Omer,
spune inginerul, lucesce real pentru noi; faima
luT Prometheti si focul Jul Vulcan sunt si ale
nOstre, adauge chirnistul: ua Iliad i ua 0diseiet marOVci, in care Geoffroy-Saint-Hibire,
La Place, Darwin si Helmholtz fraternisdza cu
Byron, Victor Hugo, Goethe si Mussel, unii pe
aliT ajutanclu-se ca s merga inainte, tot mai
inainte, merea mai 'nainte.
Fia, Domnilor, ca i Domniele VOstre, se
ajungeti pe campiele imense ale cercerarilor
5

www.dacoromanica.ro

66

sciintifice, departe, tot mai departe, meretit mal

departe, purtand sus drapelul roman pe care

se stea totduna cu gloria scrise inaltele cuvinte : pentru Adev6r, pentru Seiintcl, pen-

tru Putrid.

www.dacoromanica.ro

BUCURESCI
TIPOGRAFIA GUTENBERG> JOSEPH GOBL
23, STRADA DoADREI, 25

www.dacoromanica.ro