Doftoricescul Mestesug

DOFTORICESCUL VEUEUG
1N
>
TRECUTUL TUMOR ROMANE
Conf orinta iinutà la Mend Bomb In diva de 16 Fehruarin 1892
DE .
G. I. IONNESCU-GION
BUCURESCI .
STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECO

59 STRADA BERZEt - 59
- 1892.
www.dacoromanica.ro
r
a77
(Y'
www.dacoromanica.ro
DOFTORICESCUL MqTEWG
IN
TRECUTUL TERILOR ROMANE

-
E bine 'nteles ck, sub numele de Dof-
toricescul Meftepg in trecutul prilor ro-
mane, despre care voiti aye onOre de a
vorbi inaintea d-nielor vóstre, eti sunt de-
parte de a 'ntelege ca va trebui so vor-
besc despre deosebitele metóde, retete §i
ordonante, potiunI, unguente §i frictiuni,
calmante, emoliente 0 escitante, laxative,
astringente qi detersive pe cari,din epoca
Antoninkor in Dacia, de la medicul Titus
Attius Divixtus 1) qi 1)&16 la 1815, apusul
1) Corpus Inscript. Latin. III, I, N. 1636, in Xe-
nopolu: Istoria lionainilor, vol. I, pag. 267.
35.329 1
www.dacoromanica.ro
2 Doftoricescul mestegug
epocei Fanariotilor, stomachul §i cele-

l'alte membre si parti din corpul strAmo-
ttilor no§tri le-ail folosit spre a lor ubred5,
reintremare séri spre a lor deplina derapa-
nare.
Nu, Domnilor ; cata s'o marturisesc pe
dintregul §i de la 'nceputul acestel confe-
rinte: nu am In modestul dulapior al min-
tel. mele nici ua cut*, in care so fi strins
cu tirnpul §1 cu munca un numOr mal
mare sOil mai mic de cunoscinte de ale lui
Esculap, Hippocrat §i Galien.
Sunt, dintre confereqiarii Ateneului, cel
din urma care a§1 aye dreptul de a vorbi
despre medicina §i despre mandretele ei,
de Ore-ce n'asi av6 pentru a face acOsta alt
titlu, de cat marele, nemärginitul, super-
stitiosul meü respect pentru medicina,
un respect sui generis, care cresce in ra-
port direct cu patratul distantelor ce ne
despart li, sper ne vor desparti tot-
déuna.
FOrte muT doctori mO onor nu mO
omor 1 cu prietinia lor: din convorbirile
mele cu acesti luminali Omeni de sciinta
www.dacoromanica.ro
In trecutul Törilor Romano 3
m'am folosit totdenna, Oci totdeuna m'am

ferit a aduce, in rapOrtele nOstre prietenesci,
medicina sub forma de consultatiune, ei
remanOndu-mi numai prietini, i6r eft ne
uitand nici odata vechiul ires së fia ires ? ,
§i-anume : Amicus medicus, sed magis arnica
sanitas.
Drept acestea, DOmnelor §i Domnilor, §i
Inca, pentru ca s6 invederez s, i mai apriat
adancul mail respect pentru medicina de
aql, care face din neom om, cand nu face
din om neom, pentru ca sb-1 ar6t ne-
m6surabi1a mea recunoscinta ca nu m6
place, §i nu me vrea, ,s,i mö oropsesce in
presinte, am plecat in lunga cale ca së caut
in trecut medicina cea betrana, asth-qi
mOrt i ingropata.
116 'nchin medicinei de astall, d6r, in
schimbul acestel inchinaciuni pe care o fac
One la pamènt, cu riscul de a capeta un
lumbago caracterisat, ba chiar ua nefralgid
reumatisantd, in schimbul unui snop de
umile cunoscinte, adunate din ogOrele isto-
riei, ca ierburile de l6c adunate la lumina
lune §i 'n somnul apelor din ogórele na-
www.dacoromanica.ro
4 Doftoricescul raeste§ug
turei, in schimbul acestui snop, clic, de

umile cunoscinte pe cari le aduc ca prinos
profan pe altarul fenicat al Hygiei contim-
porane, me rog, i cer, i implor cu ua cal-
dura de 39 de grade so mi se ierte ere-
siele ce voit comite lato sensu set stricto
sensu, fia In terminologia meclicalä, fia, In
patologia, fia intr'ori-ce alta parte a me-
dicinei.
E atat de mare, si atat de cotitä, re-
sucita si invertita acesta galeria unde stall
irlfruite la stanga cu eticheta belele,
§i la drepta cu eticheta doftoriele fa-
cendu-§1 cu ochil unele altora, in cat nu
un ignorant ca mine, ci un mqter spiter
s'ar pute Inela i ar gresi dandu-ti un
sicativ in loc de un sudorific, un anestesic
In loc de un iperestesic.
Deci, daca aci, in Athenet ascultandu-
me set, mai tarclit, in carte citindu-me, cei
deseverff In tainele medicinei sapien-
tissimi doctores i studentii cari sunt
pe cale de a se desever§i diligentissimi
alumni, vor aucli set vor vede In ilisele
mele vr'una dintr'acele gogonete grepli pe
www.dacoromanica.ro
In trecutul T6rilor Române 5
cari, cu candida seninatate, le fac cei sträini

de sciinta, ierte-mi-le cu duhul blandetei
omenesci, cad 0 lor Esculap multe le-a
iertat, multe le iërta i multe le va ierta
pe lumea ac6sta, amanand t6te procesele
intre bolnav §i doctor pe lumea ceatalta.
De altmintreli, DOmnelor §i Domnilor,
istoria medicine la Romani, fiA ca istoria
a medicinei populare, fia ca istoria a me-
dicine calugharesci, fia ca istoria a medi-
cine' sciintifice, intru atat cat medicina
a avut elemente sciintifice dupa vremuri,
nu va put6 fi scrisa in deplina cunoscinta de
causa §i cu adev6rat folos la nol pentru isto-
ria culturala de cat de un doctor in me-
dicina. Acesta va sci se 'ntelégä, in ne-
completele amënunte ale Cronicelor, hrisO-
velor 0 notitelor ce avem, completa na-
tura a bOlel, completa natura a progresului
s6i1 regresului ce medicina, in continua dér
lenta evolutiune, a facut in tèrile nOstre.
E ua fericire cand in domeniul istoriei
nationale yell ca se avénta, intrarmati cu
tOte cunoscintele i uneltele trebuinciOse
spre ogOre Inca intelenite, Omeni, tinerl set
www.dacoromanica.ro
(3 Doftoricescul ingte§ug
botrani, earl incep a lucra cu iubire in-

telepciune.
M6surati, rogu-vë, cata lauda pentru tim-
pul nostru si cat folos pentru noT si viito-
rime n'ar fi, deck de-acum i cat mai re-
pede, un preot invötat ar face istoria bise-
ricel romane, care este in programele scO-
lelor anume , ce nu e in programele
nOstre ? dér care nu este in fiintti ; d6c6,
un ostasi ar face istoria armatei nOstre §i
a sistemelor nOstre de lupta ; (MO, un
advocat ar face istoria dreptuluT roman,
si tot ast-fel pentru t6te capitolele istoriei
nOstre culturale, singura istoria, care, fiind
istoria vik istoria naturaki a unui popor,
contine invëtämintele trecutulul folositOre
pentru presinte si preatitOre, asiguratOre,
hotAritOre pentru viitor.
In Francia si 'n Germania sunt doctori
istorici , advocati istorici, ostalT istorici,
preoti istorici.
Istoria, ca si poesia, pOte merge fOrte
bine, fOrte frumos si fOrte folositor alAturf
cu ori-ce specialitate, cad tOte specialith-
tile '§T au istoria lor.
www.dacoromanica.ro
In trecutul pallor Romdne 7
Nu e lucru de loc cluclat ca un ad-

vocat in Francia :
Venant de plaider gravement
Quelque vol avec escalade,
Vers la Muse au rire charmant
Ii s'evade.
Ceea ce ar veni pe romanesce, mai lung,
der cam ap :
Am pledat la Tribunale
Doub crime capitale,
Trel hotil Si uã mostenire
Deor remdne pomenire.
Acum, Mush, vino, spune
Viersu-ti scump! i so resune
Vorbe dulci, scipte sonore,
Nu ca'n Cod: de creditore.
Ct pläcere pentru un doctor, cred
se rösfoiésca, in cArtile trecutului nostru di-
feritele progrese ale Doftoricescului mute-
fug , se v6d 5. in rëslätirea vécurilor cum
se practica arta lui i cari erat rniqlócele
de cari predecesorii s61 dispuneaii pentru
tämäduirea bOlelor, când conform regulelor
Facultätilor italiane, cftnd in contra tuturor
acestor regule.
www.dacoromanica.ro
8 Doftoricescul ineste§ug
Ar fi , Intocmaf ea §i pentru advocatul

poet din Francia, un fel de odihna si de
placuta, preschimbare a qilnicelor indelet-
nicirT acdsta preumblare, atat de igienica
din punctul de vedere intelectual, pe care
medicul sal chirurgul de all' ar face-o prin
paginele trecutului romanesc.
Pe urma, anca un studia interesant ce
ImI permit a semnala atentiunei speciali-
stilor ar fi Medicina babelor, descantecile
si farmecile, Muturile §i alifiele, ungerile §i
trasurile, tot atatea cestiuni call se tin
atat de strins de medicina sciintifica, de
astal, in cat pénö i profanul, citind cu-
tare reteta, babOsca, esclama cu mirare :
Eh ! eh ! dér tot cam a§a face si
doctorul Metzger din Amsterdam !
Sal :
Eh! eh ! dér tot cam asa cred si
doctorif Burcq i Dumontpallier inteale
lor scrieri despre metaloscopiä.
D6ca, n'ar fi de cat placerea forte rara,
fOrte subtire, tres fin de siecle, de a pune
pe aceia§I linia pe doctoril Metzger, Burcq
§i Dumontpallier cu baba Nécsa, baba Stanca
www.dacoromanica.ro
In trecutul prilor Romane 9
§i cu mo§ Corbea, §i tot ar merita un

asemenea studiti se fia facut, cu atat
mai mult cu cat, §i prin el ca §i prin tote,
s'ar ajunge la neinlaturabila conclusiune di
lucrul cel mai not este totdOuna lucrul cel
mai vechit, cu midi adaugiri seti cu insem-
nate ciuntiri.
Doctorii cei fait de argint, sfintii Cosma
§i Damian, sunt citati i invocaV in des-
cantece, buniOn, intr'un Descántec de po-
citurd din colectia d-lui Dimitrie Lupa§cu,
publican de Academia Romana)) Babele ail
adus deci cuvenita lor inchinaciune Medi-
cinei doftoricesci. S'ar cuveni, cred, ca §i
Medicina dottorice'sca se condescinda prin
organul unuia din mombrii soi se aduca,
nu un omagiii, ci ua simpla adeverire ca
Medicina babelor, cu unele din lécurile séle,
a fost faclia care a preces in templul nä-
du§it al bOlelor evangelia Medicine! dofto-
ricesci, cu alte cuvinte 0, Babele, in des-
1) Dimitrie Lupa§cu: Medicina Babelor, adunare
de descdntece, retete de dofturil §i vrkitoril ba-
bescl, estras din Analele Academia .Romeine (Bu-
curesci, 1890).Pag. 27.
www.dacoromanica.ro
10 Doftoricescul mestesug
cantece, buniOrã, cliceati din gura ceia ce

Medicina avea s6 faca mai tarcliil prin a-
flarea miqlOcelor proprie la acésta.
InteaceiV colectiune a d-lui Lupa§cu,
intr'un desedntec de albqd, sapatul, gre-
blatul, maturatul si asvérlitul din ochi al
a1bete1,desiderate pe cari baba le spunea
(land tircOle ochiului cu un mototol facut
din maneca cAme§ei, se realiseza astall
de doctorii ocuNti cu mai mult seti mai
putin succes, dupa cum e si norocul
bolnavului, cad la om nira noroc tOte '1
es cu pocinog, pe cand din contra: fa-mö,
main, cu noroc .i-apol svèr1e-m6 in foc....
§i'n de doctori iarmaroc! 1).
Oculist a fost, DOmnelor i Domnilor, §i
primul medic pe care l'am gasit practicand
in Dacia, in epoca triflorita a acesteI minu-
nate provincie, care pe atunci merita pe
drept numele de Dacia felix. In timpul An-
toninilor, 'Ate subt Antonin Piul, 'Ate sub
Marc-Aureliti, medicul Titus Attius Divixtus
se specialisase In bOlele de ochl, i e pro-
babil ca practica la Apulum, de Ore-ce a
') Medieina Babelor ; ibidem, pag. 35.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Terilor Romane 11
lui pecete-reclama s'a gasit printre ruinele

acestui orasi. Divixtus pune pe peceta ceia
ce s'ar pune aqi la gazeta, adica doctoriele,
colirile §i alte-alea pentru deosebite Nile
de ochi. Ceia ce este de dedus din amë-
nuntele romase pe pecetea lui Titus Attius
Divixtus este faptul cã pe atunci medicina
era fOrte mult practicata in Dacia , de
vreme ce esistat specialitäti.
In timpurile acestea, ca si mai 'nainte,
Romanii nu voiaa së se faca doctori ; ei
lasail Grecilor ac6sta cariera gi nu scit,
qui! dOca, Titus Attius va fi fost unul din
fiii colonilor veniti cu Traian din Italia, Galia
sOt Espania.
Romanilor nu le-a placut medicina, §i
Romanilor tot ast-fel, de la descalicatdrea
amnia si 01'16 dupa, 1830. Caton cel be-
trail dicea fiului WI : interdixi de medicis,
te-am oprit de a consulta pe medici. Ace§ti
doctori greci, mai qicea betranul Roman,
s'ail hotarit so ne omóre pe tot!' prin mi-
qlocele ce le ofere medicina 1).
1) M. P. Caton: De re rustica in Etudes Médicales
sur les poetes latins de P. MOnière (Paris, 1858)
Cf. Ch. Daremberg: La Medecine, hisloire et doc-
trines (Paris, 1865).
www.dacoromanica.ro
12 Doftoriceseul mestepg
Er dOca fiul sëü, ori sclavii, off rudele 'I

intrebat ce doctorii so iea cand sunt bol-
navi, Caton respundea fara gresi §i im-
perturbabil : Vercid. De scrintitura ? -176-0,.
De legatura? Vercp. De pojar ? Terclei. De
melancolia? Vercld. AcOsta nobila legume
era pentru Caton panacea universala.
De altmintrelea, Caton qicea ca Romanul
nu trebue se ft, bolnav §i nici nu trebue
se 'nvete medicina. FaimOsa Romana Gra-
vitas, demnitatea i seriositatea romana
ii opreati de a se face doctori. Cei cari cal-
cati peste gravitatea romand §i, in tim-
purile din urma ale Republicei i de-a lun-
gul epocei imperiale, invOtati §i practicaü
medicina erat numql ad Graecos trans-
fugae1).
Tot ast-fel era la Romani. In timpu-
rile cele vechi eraii atat de putini bol-
navi, In cat un doctor §i-ar fi petrecut
vidta, nu ingrijind bolnavi, ci adunand la
ierburi §i studiand bOlele stelelor. Cronica-
riul polon Oricoviii numesce pe Romani
1) Caton in Daremberg, op. cit. Pag. 14.
www.dacoromanica.ro
In trecutul T6rilor Romdne 13
selbatici1) pentru ca nu sunt nici o-data bol-

navi. Cu acOsta conditiune, cate popOre nu
ar fi voit si nu ar voi so primesca epitetul
de sOlbatici, adica indOrOtnici la bOle, fia
chiar la influenza set fluerenza" , adese-ori
atat de binevenita §i atat de oportuna.
i 'ntr'adevOr, chiar dOca documentele ar
fi mai numeróse, sunt convins ca, dupa
retagerea unei parV a populatiunei romane
din Dacia Traiana, in Dacia Aureliana, de
doctori nu s'a mai pomenit in tOrile ro-
mane timp de IA mia, i mai bine de ant
In titnpul luptelor ce se continuat fiorOse
Intre Romano-Bulgari §i Byzantini, spaima
de doctori trebue Se fi ajuns legendara prin-
tre Romani, tocmai dupa cum la Roma,
in primele timpuri ale Republicei, doctorul
inspira ua grOza nemarginita la 'nceput,
cad ardea Si taia fail mila. Inainte de a fi
meclicus, doctorul fusese laRoma vulnera-
rius (doctor de rani), ba poporul II qicea §i
carnifex 2).
1) In Dragicl: Istoria Moldova pe timp de 500
de cog (1a§Y, 1857) pag. 31.
2) Primul vulnerarius, stabilit la Roma la 535 a
C. a fost Archagathon, fiul lul Lysanias. Darem-
berg, op. cit. pag. 12.
www.dacoromanica.ro
14 Doftoricescul me§tesug
Vre un nume de felul acestuia de gdde,

calcia, gealat sa reicelar trebue sO fi avut
doctorii prin tèrile romane 00 dupA anul
una mia dupa Cristos, de ore-ce, nu numai
o-datA, ci in dese randuri, cruTi impOrati
din Byzanta, cand biruiati pe Romanii din
Pind sOt de la Dun Are, aveat de obiceill ca,
cu ajutorul doctorilor, se taia in bucgi pe
cApitanii romani prinV in resboil DupA
ce'T fAceat mid %rime, ordonail doctorilor
sè se sildscA ari face so 'nvieze. Experiente
barbare §i cumplite, ca aceia, bunióra ce
%en Constantin Kopronimul la 765 cu CA-
pitanul Cristin, pe care'l ciopArti in felul
acesta, nu eraii de natura a indemna pe
Romani sO se dea pe mana doctorilor din
Byzanta, adevOratI carnefici1).
E mai mult de cat probabil cA, pe atunci,
toV Romanii, cum penO mal de unAll uA
mare parte dintr'Onsii, fAceati ceia ce ne
spun Herodot, Strabon §i Maxim din Tyr
cA fAceaii popórele din Orient,2) §i-anume
1) George incat: Chronica Romeinilor (Ias1,1853),
Tom. I. pag. 141.
2) Hundertmark si I. Carpzov: De artis medi-
cinae per aegrotorum apud veteres in vias publicas
et templa expositionem incrementis, in Daremberg:
op. cit. pag. 35.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Terilor Române 15
cand unul din membrii familiei se bolnavia

ceva ceva mai greti, vera era scos afara in
prispa. Ori-cine trecea, trebuia se'ntrebe de
ce este bolnav i era dator so se silésca
aduce aminte déca la el acas sëü pe
la cunoscutil lui fusese cine-va bolnav de ua
asemenea bOlä i ce lOcuri luase. Mai era
dator, de '§i aducea aminte, sO spuna lécul
pe care bolnavul se grabea sO'l iea.1).
Este iOra§i probabil ca, dupa alcatuirea
principatelor romane, in Muntenia §i in
Moldova, sO fi venit la curtea Domnilor, din
cand in cand, la anumite epoce, medici de
prin Byzanta, din aceia cari la Roma sO
numiat circulatores, iér in Grecia si de si-
gur, la Constantinopole i la Alexandria,
periodevti, adica doctori cari mergeat din
casa in casa, din ()rap in orase, ba chiar,
chiAmati fiind, cutreierail pe rand diferite
tOri 2).
Obiceiti practicat forte siacum prin satele

n6stre.
2) Doctoril circulatores, cdnd eraii celebri, pri-
miad la Roma 0 aiurea onorariele cele mal marl.
Meclicul luI Claudiu a läsat mosterutorilor sel
www.dacoromanica.ro
16 Doftoricescul me§te§ug
De altmintreli, i medicil, ca
babele, 2i
dat pe atuncI aprOpe doctorii.
ace1ea§1
Scóla bötrAn4 de la Salerno ordon6, mai-
mai aceleall b6uturI, alifli i ierburl ca §i
babele mistre In medicina lor 1).
Nu sciii dècn. la Curtea lui Alexandru-
eel-Bun sOft la a lui Mircea-cel-Mtran ail
fost doctorl. Lucrul e putin probabil.
Stefan, eroul cel mare si dant al Ro-
manilor, nu avea doctori pén6 la 1475. §i
cu tote acestea, la asediul Chiliei la 1462,
fése milióne; Thessalus, un alt medic vestit, dou6

»tilidne. Lul Charmis, care veni din Marsilia la
Roma, i se plati pentru u6, visita, 42,000 de lei.
(Cp. visita lul Charcot la Moscova 60.000 de lel ;
visitele lul Nothnagel §i Lucas Championnibre la
Bucurescl).Chirurgului Alcoa exilat de Claudid,
i se confisca ua stare de 2.100.000 lei, Tum medi -
cinali tantum florebat in arte.
1) Sc Ola de doftorf de la Salerno a fost fun-
data, spune legenda, de un Arab (Ade la), de un
Evred (Helium), de un Grec (Pontus), de un Latin
(Salernus). Retete ; vita plamadita, in miere pentru
a reda frumuseta trasurilor ; iOr pentru melan-
cola : ierburl culese in ajunul Inaltarei, recitând
pe Tata Nostra de un insemnat numbr de ori.
www.dacoromanica.ro
Stefan cap6tase ua rana adanca la incheia

tura piciorului, care incheiätura, nu sciii.
Documentele venetiane, citite de un om
de sciinta, ii vor spune 'Ate call din in-
cheinturi fusese ranita. Se Meuse ua fistulA,
pe care Stefan o rabda, ajutandu.se cu fai-
rasa lui icOna de minuni fac6tOre, cu
icOna S-tului Gheorghie pe care mai tar-
qih o darui bisericei Zografos din muntele
Athos 1) Se vede insa ca, la 1175, durerile
devenisera atat de grOznice, in cat san6ta-
tea de fer a marelui Domn fu sdruncinata.
Se hotart se céra Senatului Venetiei un
medic carel fu tramis. Cum il chiama?
ce i-a Mcut? nu scim. Un alt document din
1502 ne vorbesce de un noü d octor la cur-
tea lui Stefan, anume Mateit. Muriano, care
este de mai inainte de cat 1502 la Su-
céva. Rana mergea inrëindu-se; vêrsta si
sanëtatea Domnului nu puteat se mai re-
siste. La 9 Decembre 1502, am6nuntu1 e
interesant, Stefan, dup6, indemnul docto-
1) Da notitA consacratã acestel icOne se aflä in

Analele Academia Bomdne.
35.329 2
www.dacoromanica.ro
rului Muriano tramite la Venetia pe De-

metriu Purceviii sCi cumpere doctorii. De
farmacii in tell nici pomenela. Doctorul
pregatia singur doctoriele i, acum, lipsin-
du-T ingredientele trebuinciOse, tramitea la
Venetia. POn6 së se intOra tramisul, Mu-
riano more la SucOva, ièr Stefan se in-
drépta, iéra§1 cu staruitóre rugaciune la
Senatul Venetiei ca sO 'I tramita doctor
bun pe care, qicea el, 11 va plat bine.
Plata ce se lega Stefan a da doctorului
era de 500 de galbeni pe an. Fara indoiela
ca, pe langa acesta suma Insemnata fOrte
pe timpurile acelea, doctorul Domnului avea
so mai caltige cine scie cat ana. Lucrul
acesta era cunoscut la Venetia, §i. indata
ce Senatul porunci sO se vestOsca dorinta
§i oferta Domnului Moldovei, doctori multi
se presintara: Giorgio di Piemonte, Giro-
lamo da Cesena §.1 Alessandro Veronese.
Alegerea Senatului se opri asupra Jiff Gi-
rolamo da Cesena care §i plea la Suceva.
BOla Domnului, rana, starea generala,
totul in fine parea a fi de ua gravitate es-
ceptionala, in cat doctorul nu voi se iea
www.dacoromanica.ro
In trecutul T6ri1or Române 19
singur asuprä'si respunderea urmnrilor, mal

cu sema când se uita in giuru-i §i vedea
pe fiul Domnului, pe Bogdan cel grOznic la
mani6,, precum I pe acei soti de lupte
victorii ai lui Stefan, pe uria0 de la Ra-
hova §i. Valea-AlbA call, incaruntiti ca §i
marele Domn pe campurile de bAtEi6., stau
acum mainiti imprejurul bolnavului i sor-
hie.' din ochi pe doctor, nzuind so ghi-
cOsa, pe fruntea lui décä Stefan avea sO
mai scape ori nu. MArq tabel pentru pic-
turf nostri call nu fac nurnai portrete !
Girolamo da Cesena se 'nfricos, . si ceru
consult... ca §i aqi. Era pe yen., in 1504.
Se mai chiAma ded Leonardo Massari, doc-
tor vestit de la Buda, §i un doctor evreil
de la Curtea Chanului tAtAresc. Se con-
sultar6, si hotärira se ard6, rana care se
lätise §i, probabil, incepuse se gangreneze.
Nu garantail nimic. Bogdan primi. Doctorif
arsera cu fer ro§u. Era la sfar§itul lui
Iuniü 1504; la 2 Iulit, Stefan muri. Spaima
doctorilor fu la 'nceput mare. Bogdan insä
recunoscu n, nu puteail face altmintreli, si
Itisn, pe eel doui, adu§i sO plece. Pe Giro-
www.dacoromanica.ro
lamo da Cesena voia sO'l retina pentru

curtea lui. Se vede insa ca Bogdan, dan-
du-si in dese randuri drum slobod maniei
1 ui celei viforOse, Italianul o sfecli si ceru
so plece cu ori-ce pret.
Prin stäruintele Regelui Ungariei, la care
Cesena apelase, Domnul Moldovei II dete
drumul. Italianul pleca fait, sO se mai uite
indOrOt 1).
Curtea rOmase iOra§i Para doctor. Lucrul
acesta se scia In Polonia, §i de aceia, cand
Bogdan tramise dupa 1504, ne spun do-
cumentele slavone ale Academiei Romane,
pe Taut logofatul, delteptul §i sagalni-
cul diplomat al Moldovei, impreuna cu Isac
CarnOrapl si Ivanciu logofOtul, la Alexan-
dru Regele Poloniei, ca sO cera pe sora a-
cestuia Elisaveta de sotiä, Regele ceru si
trami§ii Moldovel primira ca principesa sO
1) Esarcu: Documente din Arhivele Venetia; Ma-

rin Sanuto citat in Picot: Chronigue de Moldavie
par Gregoire Urechi (Paris, 1879) pag. 214 §i urm.
Cf. Xenopolu: Istoria Românilor II, pag. 415
§i nom.
www.dacoromanica.ro
In trecutul T6rilor Romane 21
adua, la SucOva pe doctoril sëi, pe earl

Bogdan se indatora a'l pläti §i Intretine 1)
De-alungul secolului XVI, de la Bogdan
incOce, doctoril furA in tOrile romane A-
rabi, Evrei, Greci i Italiani, adica Omeni
din acele nOmuri cArora legenda le atribue
fundarea §cOlei de medicinä de la Salerno
pi cart, credea lumea, puteail so se pricepa
mai bine in tainele medicinei.
Credinta in pietrele cu virtuti ta,mädui-
tOre, venind pOte de la Arabi, era f6rte
respandita in Moldova, in secolul XVI. 17n
doctor arab de la Cetatea Alba aplica u.
anume piétr pe inima celui ce suferia de
epilepsiA.; aplica u alt piOtrA, numi Ne-
fretica, acelora ce suferiat de rinichi. PiOtra
numita Judaica avea mare putere de a di-
solva §i de a goni rOutätile din trup ; Se-
lenita, pOte matostatul, opria emoragiele,
(ma o aplicai pe frunte, iOr piétra numitA
a Tulturului Impiedica lepAdAturile. Medicii
§i-aveat aceste pietre frumos oranduite in-
1) Hurmuzake : Documente privitóre la Istoria

Romanilor, vol. II, part. 2, pag. 726.
www.dacoromanica.ro
22 Doftoricescul mqtesug
WO cutiä, ca un fel de farmacid portativd,

cu care se plimbati pe la toti bolnavii I).
Totu§1, cu tOte pietrele lor de léc, tot
babele erail mai cercetate de cdt doctorii,
de marea maioritate a poporului din tote
clasele.
Un procedal pe care Cantemir '1 porno-
nesce In Descrierea Moldova 2) si care tre-
bue so fi continuat pOnO mult mai IncOce
era acela de a face de legaturd, de desle-
gaturd, de pricolici si de tricolici, vräji sai
farmece cu bOuturi, cu unsori sal cu in.-
condeiaturi magnetice, nu asupra persOnei
suferinde, ci asupra uneia care era str1ns
legata prin afectiune sai urd de persema
bolnavd sal pe care voiai s'o bolnavesci.
Tu te ungeai, tu beat', pe tine te 'ncondeia
baba cu efluviele magnetice ce se revOrsail
din degetele a, 0 un altul simtea efectul.
Cum se stabilia comunicatiunea §i. cum
tu serviai ca deposit provisoriti sal ca un
1) Papiu Ilarianu: Tes. de Mon. Istorice pentru
Romania, vol. II, pag. 110.

2) Dernetriu Cantemir : Opere (edit. Acadern.
Rom.) vol. II, pag. 156-157.
www.dacoromanica.ro
In trecutul prilor Române 23
element de transitiune, iët6, un mister pe

care eil unul nu mö Incumet a'l Mmuri.
Ceia ce era §i mai ciudat era un alt des-
cAntec pe care Cantemir '1 povestesce din
vequte, cu adancä mirare dér WA se rldä,
si anume : ti-era calul, Oia së l. magarul
bolnavi. Te duceai la balA, baba descftnta,
tu beg apa set doctoria, §i nAgarul se fa-
cea sänètos.
Cum i ce fel ? 116spunsul obicinuit pe
care babele '1 del i pênö mai de unAll
la asemenea indiscrete MtrebAri era póte
ti atunci urmAtorul: eh ! 6ca ap, ! pre
vrel s6 scii multe, §i vorba aluia : cine scie
multe mOre, he I
In Moldova, de la Bogdan inainte, doc-
torii nu at mai lipsit de la curtea Domnului.
Ba chiar un Domn al Moldovel, Petru
RareV, adevèratul mqtenitor al tuturor
marilor calit6V ale lui Stefan-cel-Sfant ,
Petru Rare§i, Romanul cel mai invötat din
secolul XVI, a fost §i doctor ').
1) Datoresc acdsta, preticisa sciin t5. vastelor cu-
noscinte si prietencisel amabilitatl a d-luI B. P.
Hasdeii, care mi-a arkat §i lamurit din editiunea
www.dacoromanica.ro
Pentru Muntenia am6nunte1e ce am spi-

cuit prin cronice §i documente sunt mai
putin numerdse. Doctorul la Curtea Dom-
nului era un personagiii care 4ua parte la
tete tainele la call Domnul voia WI pri-
inescä, mai cu semA, and otrava avea sè
'§i jóce rolul politic orl diplomatic. Vene-
tianii manuiati tot atat de bine pumnalul
ca i otrava, §i sciiqa lor se respandise in
tOte törile europene, earl eraii in relatiuni
frecuente cu d'en0.
Cand Eraclide Despot, viitorul Domn al
Moldovel, veni la Curtea lui Alexandru
Voda I.Apupénu, dandu-se drept ruM, a
DOmnei Ruxandra LApupOnu, sora Ddinnei
Kiajna, ambele fiice ale lui Petru Rare§i,
rusesca a Istoriei Rusiei de Karamzin (Tom. (IX)

nota 849, in care se vorbesce de o Epistolia a
unul Ivasco Peresvetov. Inteacest 6. bucata, lite-
rarä, adresatã Tarulul Ivan-cei-Grdznic, Peresvetov
dice cã a slujit pe Zapolia al Ungariel, pe Ferdi-
nand al Bohemiel si pe Petru Rarest al Moldovei,
despre carecitez textualspune : Voevoda Petru
uciondi filosof i dohtor, adid. : Petru Vodä este
un invëtat filosof si doctor.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Terilor Rontane 25
Alexandru Voda vëclu indata ca veneticul

acesta, care ametia pe toti cu mqtesugi-
tele'l minciuni, avea s6 1-0 jóce. i deci,
nici una, nici douè: dete ordin doctorului
söti WI otravésA. Otrava ce se dete lui
Despot fusese probabil dintr'acelea care nu
omOra de o-data, ci te pornesc poeticamente
§i langurosamente, cu mica vitessd sub pa-
mênt sub iOrba verde, ala in cat te to-
pescl d'an-piciórele, fara se träsn6sca cui-va
prin cap ca af fost otravit. Despot, destept
si mai iret de cat Lapusnènu, vMu in-
data ca numai idiosincrasia lui, adica firea
lui, nu'l dispunea la IA bOla de poetica lan-
Ore §i ca, prin urmare, era otravit.
Cronicarul clice :
1) Despot se dete la doftori cart '1 pazira
§i'l vindecara" 1).
Indata ce se 'ntrema, Despot o tuli in
Polonia ca in urma se via cu ajutorul lui
Laski se iea luf Lapusnenu domnia. Ceia
1) Kogalnic4nu: Cronice, Neculai Costin, vol. I,
pag. 430, §i Esarcu: Documente Yenetiane, in Toci-
lescu: Rev. pentru Ist. Arch. §i Filol., an. II vol.
1, fasc. 1.
www.dacoromanica.ro
ce se si facu. Doctorul lui Lapusn6nu, care,

dupa ordin, voise s6 omOre pe Despot, o-
mori pe Domnul söii, pe Lapupenu, §i mai
tarilitl se facu Turc ca sa scape de pe-
d6psa, asa afirma documentele vene-
Vane 1)
Cérta cu Laski, iscata indata dupa sui-
rea Jul Despot pe tron, se datoresce in
mare parte §i doctorului lui Laski. Acest
doctor comisese ua greséla fOrte obicinuita
pentru un doctor.... din vremurile acelea :
omorise un bolnav pe care'l Ingrijise. Despot
voia se tramita pe doctor pe lumea cea-
l'alta ca sa repete bolnavului retetele date
pe lumea de aci. Laski se supara ; de aci
dusrnania ale carel efecte fusera fatale lui
Despot-Voda 2).
Doctorul personal al lui Despot era §i
--
omul lui de incredere. Cand Wolfgang
Schreiber, un de§tept vdntura-lume, veni in
Moldova in Octobre 1562 ca se tracteze
1) Scriscire din 20 Decembre 1560. Esarcu: Do-

cumente Venetiane.
2) *incai: Oronice, vol. II, pag. 213.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Terilor Romane 27
infiintarea uneT tipografiT la Ia§1, traducerea

Bibliel pe romanesce si casatoria luf Despot
cu Iola principesa germana, Domnul pe doctor
1 puse se negocieze acësta pestrita mi-
siune 1).
DoctoriT, dupa cum se vede, nu ere' in
secolul XVI numai medici, ci §i negocia-
toff, insärcinati cu deosebite misiunT care'i
scoteati cu desöv6rOre din Codex. Fiul me-
diculuT lui Henric IV i care tot medic era
servia ca prim-secretar al ambasadel fran-
cese din Constantinopol 2). Medicii ere). fi-
losofi §i teologi. .incai ne spune ca doc-
torul lui Sigismund, principele Transilva-
nieT, anume Blandrata, facuse pe stapanul
WI se imbrati§eze arianismul 3).
Fie-care principe in Orient, in deosebi la
finea secolului XVI, i§l' avea doctorul soil.
Vizirii §i paplele, plecand la batalia, 's:1-
1) Hurmuzake : Documente, vol. II, part. 1, pag.

446, O. scrisdre fOrte interesanta §i plina de pre-
ticise amiMunte asupra trecutului nostru cultural.
2) Papid Ilariann: Tes. de Mon. Istor. vol. II,
pag. 120.
3) *incal: Cronicii, vol, II, pag. 234.
www.dacoromanica.ro
28 Doftoricescul mee.tesug
aveati medicii lor, , mai totdOuna , acum,

Evrei, mai tariu Greci. Protomedicul lui
Siman-Oa§a, un Evreti, a fost prins la Ca-
lugareni §i, pen tru ea era considerat, pare-se,
ca un personagiti, a fost dus in Transil-
vania la inchis6re, de unde n'a fost eliberat
de cat in Decembre 1595 1).
Fia in Transilvania, fia in Wile romane,
adese-ori nu unul, ci mai multi doctori se
aflag la curte. Mihai Vitézul trebue se fi
avut mai multi, de 6re-ce, intr'un raport
tramis din Praga la 1597 Ianuarit in 6 de
ambasadorul venqian Senatului Republicel,
se vede ca Mihai Vitézul era (citez): atat
d e greu bolnav, In cat doctoril desperat de
scapare §i se socotia mórtea lui ca un lucru
forte gray", 2) constatare , DOmnelor si
Domnilor, pe care cercetatorul roman o ci-
te§ce asta-cli cu adanca i patriotica pla-
cere, mesurand printr'Onsa, ca §i prin seri-
sorile lui Enric IV Regele Franciei, marele
1) Hurmuzake : Documente, vol. III, part. 1,

pag. 216.
2) Ibident: vol. III, part. 2, pag. 228-229.
www.dacoromanica.ro
pret ce Europa punea pe sabia §i armata

Eroulul roman.
Totu§I, firea puternica §i sanötatea de
fer a Eroului triumfara; bóla cea grea de
care medicil disperasera trecu pe iute. Mi-
ta putu sf5 reincépa irul biruintelor intro-
rupte pentru cata-va vreme. De la 1597, Do-
cumentele nu mai vorbesc despre vre-ua
bOla a Eroului. Doctorii Domnuluf ingrijat
de cei ce primiat rani In lupta '). Mihai
nu mai cerea ajutorul lor de cat numai a-
tunci cand, cu viforOsal vitejia, la lupta
s6t la vênatOre, cadea de pe cal §i V
scrintea mana s6ti piciorul, accidente pe
care ambasadorii Venetiei nu uitat de a le
comunica Senatului cu deosebite amënunte.
De§teptii judecatori ai politicei europene,2)
ambasadorii Venetiel", mèsuraii mai bine
de cat Mihai insemnatatea lui aci in Ori-
') Ibidem : vol. III, part. 2, pag. 283.

2) Jean Zeller: La Diplomatie Francaise vers le
milieu du XVI-e siecle d'apres la corresp. de Guild.
Pellicier, ambass. de Francois I-er a Venise (1539
1542) (Paris, 1881) passim, §i Ernest Nys : Les Ori-
gines de la Diplomatie (Bruxelles, 1884).
www.dacoromanica.ro
30 Doftoricescul mWevg
ent, si de aceia, ori-ce s'atingea de invin-

g6torul de la C6.lug6.renI c4p6ta in ochii lor
uA. greutate de mana antaiii. Mihal nu a
vgut, nu a crequt, nu a judecat tot a§a,
§i ac6sta i-a fost marea nenorocire').
Spuneam adindorI, D6mnelor si Dom-
nilor, ca, medicil 15,sati la u6. parte medicina
si faceail, cum s'ar qice astäli, politia
set alte-alea, call numaf de medicina nu
se -peat. Avem un exemplu caracteristic
inteac6stA privintA ; il gAsim intr'un ra-
port pe care David Ungnad, comisar impe-
rial german la Constantinopole, '1 trAmite
la 1577, Maiu in 25, la Viena, imp6ratulul
Rudolf II. Ungnad ne spune cä, la ac6stä
epoc6,, un 6re-care doctor din Lombardia,
anume Rosso, venise la Constantinopole
voia cu orl-ce pret s6 se facA Doran in
Muntenia. St6,ruia pe lang6. Sultan si pe
IMO. Mehmet-Pasa, fA.WIlindu-le darul cu
1) Cp. al rued Const. Branc. fi. Ludovic XIV,

studid asupra politicel francese in Europa resa-
ritdnä (1534-1715), precum §i Dufmanii lui Mi-
haiii Vitézul, studiu de pe documentele Hurmu-
zake.
www.dacoromanica.ro
In trecutul prilor Romano 31
carul i mdrirea tributului in proportiuni

colosale. Cerea zor-nevoid tronul din Bu-
curesci, afirmand cd are drepturi la dOnsul,
de ore-ce parintii lui domniserd o-datã in
Tera-Romanosca. Cand ? nu Kill.
Afacerea acestui vracia cu veleitdti su-
verane se tracta vr'o cate-va söptömani la
POrtd ; la sfar§it, ea fu resolvatd ci la turca.
Doctorul Rosso, pretendent la Domnid, cu
alti sOpte Munteni, partida lui, se vede,
furd condamnati la galere, spun unii, sur-
ghiuniV la Rodos, afirma Ail 9.
Dupd Rosso, pe alt doctor nu l'a mai a-
pucat poftele Domniei. El este singurul pe
care l'am gdsit din tagma doftoricOscd, pe
care Provedinta li imprejurdrile Pat adus
se figureze pe lista pretendentilor la Dorn-
nid, pentru ca so nu se qic6, de viitorime
cd nu tOte felurile i tOte breslele de Omeni
aa näzuit sO urce rivnitele trepte ale tro-
nurilor din Iall §i din Bucuresci.
In timpul acesta, de-a lungul secolului

pag. 41.
www.dacoromanica.ro
32 Doftoricescul mes.te§ug
XVI, din cate 7 in 7 aril', ciuma visita

cand Muntenia, cand Moldova. Citez ca
ciume documentate pe cele 1579, din 1588
§i 1592 1). Cea din 1588 fusese greznica
der 0 ciudata pentru Moldovenl, c4cf, de
0 ciuma bantuia cu OM furia, totu0 se
facu anul acela atatea bucate 0 atata
miere, In cat ajunsese faima bogqiei mol-
dovenesci périö la Viena 0 One la Con-
stantinopole. De 40 de anT, spun rapórtele,
nu maI fusese atata belpg inteacesta
bine-cuventata Vra 2).
Doctorii continua in secolul XVII a fi-
gura la curtea Domnilor in Moldova §i in
Tera-Romanesca, cu ua deosebire insa de
cum fusese 0116 acum.
De la doctorii lul Ste fan-cel-Mare §i pénë
la sfar0tul secolului XVI, ceI mal mulV
fusesera Italiani. Acum, de-alungul secolu-
1) Tote sunt constatate fia de bairn Venetiel,

fiä de trami§il Poloniel, fiã de Internuntii Imperiu-
lui German sOil de ambasadoril Franciel in dife-
ritele volume ale colect. Hurmuzake.
pag. 114.
www.dacoromanica.ro
In trecutul prilor Ronadne 33
dataliII, Grecii le ieati locul. El gonesc

pe Evrei §i pe Italiani. Pe Evreil cari erati
mo§tenitoril Arabilor in medicina nu'l mal
intalnim de loc. Grecii i-au dat la ua, parte.
Pe Italiani il stêrpira, prin faptul ca. mer-
sera, el in§il la Padova, la Bologna, la
Roma se'nvete medicina §i filosofia 1)
Ortodoxi, cu relatiunI la Constantino-
pole unde incepeaU MAaiu se practice pen-
tru a'§i face cuvenitul renume, Grecil AIM
preferiti Italianilor. Nu mal vre-ua bOla, grea
set vre-ua celebritate sgomotOsa mai in-
demnag pe Domni se mai tina, Italiani la
curtile lor. i-apoi, Italianil se §i cam deo-
chiasera. Intrebuintati otrava a bouche que
veux-tu, adica cu prea multa, inlesnire. In-
v6tasera, penë i pre mitropoliti se dea
otrava in grijania celor pe cari voiall së'l
tramita ceva mai iute pe lumea cea-l'alta.
Bailul Simeone Contarini In documentele
venetiane scrie Senatului venetian la 29
1) Ambnunte in autoril ce se vor cita mai la
vale, si anume Cronicaril nostri, Chassiotis (l'In-
struct. publique chez les Grecs), Fabricius, ErbicEinu,
*incai, Legrand, Picot etc. etc.
35.329. 3
www.dacoromanica.ro
34 Doftoricescul rnestesug
Maiu 1610 ca Mitropolitul Moldovei s'a in-

cercat se otravOsca cu grijania pe Stefa-
n*, fiul lui Iancu Voevod 1).
Grecii n'aveail atata curagit. Incerarile
de otrAvire devin mai rari. Medicina doc-
torilor Greci, a celor mai multi, fia, ca, o
luau din Facultatile italiane, fi a. ca o mq-
teniail de prin Constantinopole, se ase-
mana fOrte cu retetele babelor nOstre, pené
aprOpe de finea secolului XVII, adica p6n6
acum 192 de ani.
In formularele medicale, intr'a§a numi-
tele iatrosophia, din care unul s'a tiparit
la Venetia, la 1647, sub numele de Geopo-
nicon de catre cMughasul Agapios, fost 'na-
inte Athanasios Lando, in formularele a-
cestea, alaturi de retetele ceva mai medi-
cale, sunt altele curat babesci 2).
BuniOrA, doctoria, din Geoponicon in con-
tra cheliel : iea un pantof de ferneia.; ru-
pe-i talpa; tai a. dintr'ênsa partea despre
1) Esarcu: Doc. Venef., in Tocilescu: Bevist. pen-
tru 1st. Filol. i Archrol. an. II, vol. I, fasc.
2) Legrand: Bibliothegue grecque vulgaire (Paris.
1881) vol. II, studiul introductiv.
www.dacoromanica.ro
In trecutul TOrilor Romdne 35
c6,1cAiti ; pune-o pe foc ; pref5.-o in cenu§e ;

amestea-o cu unt-de-lemn; fa-o alifiA §i
77
frOca-te pe cap", retetn, curiOsA prin fap-

tul ca 11" cere so lel talpa de la calcftit,
ceia ce aduce aminte, nu cAlcahil invulne-
rabil al WY Achile, ci acea parte din cante-
cul cniu§arilor : Sub cAlcAiul cismel mele
jOc n. dracu i u6, muiere, i mO'nvq6. se
fac rele."
ne aducem aminte, Dórnnelor §i Dom-
nilor, de acésth franturn, din cAntecul a1u-
§6,resc, pentru c i cAlusarii, in secolul
XVII, aveail in sältärqa lor cariera nä parte
doftorice.scA. Cantemir vorbesce de jocul in
de pronuntarea unor anumite
caderytn, si
cuvinte de atre alu§ari, imprejurul bol-
navului culcat la parnOnt 1). Din betrani, mi-a-
duc aminte c. jucand caluprul (lice ;
Din Waal incetipr

ii din talpa, binigor,
') Dernetriu Cantemir: Opere, (edit. acad.) vol.

II, pag. 142-143. i açlI pe bolnavul mu§cat de
chirchilag '1 lOganã intr'ua cerga 40 de Omenl, §i
ii va ft trecOnd!
www.dacoromanica.ro
Hop o-data, I
*i-alta data,
Sus de douë,
Jos de noue,
Pen' la patru-Oecl §i noue.
venia un chiot detunator de 'Aga
rOcorile in bolnav §i'l treceati naduselile,
se ducea lingOrea in pustia, so nu mai via,
trasni-o-mi-ar sfintu Ilia.
Nu Kid daca acy, de la Pasci 0116 la
Rusalii, calu§arii mai fac concurenta me-
dicului de plasa prin districtele Regatului.
Seiü insa ca un alt concurent al medicului
practica prin sate medicina fail diploma
doctei facultaV, i acesta este Ursul, care
II da cu impasibila liberalitate pOrul pentru
afumarea de sperietura i calcd, adica mas-
sézd ca cel mai destoinic masseur, nu mai
dupa invitatiunea ragqita a Danciului-
comae care'l clice tot
Din calcani incetivr
*i din talpa, binivr I
Sus, Martine 1
Si mal bine
Call daii paine cu mäsline.
Se revenim insa la doftoricescul nmte-
www.dacoromanica.ro
In trecutul T6rilor Rorndne 37
sug §i la formularele doftorilor in secolul

XVII. ITA alta doctoria, in contra migrenez,
era urmAtórea conjuratiune pe care o tra-
due tot dinteun iatrosophion pe care '1
gäsesc in fraquzesce in la Bibliotheque
grecque 1) a d-lui Legrand. Descantecul
cad este un descantec (lice :
In numele lui Dumneqeti cel a tot pu-
ternic 1... Cand Migrena, aripa Satanei, e§i
din adancimile Maref, Domnul nostru Isus
Christos o intalni §i'i qise : un'te dud, Mi-
grenã? i ea'l respunse : DOmne, DOmne,
de ce me'ntrebi ? Me duc se intru in ca-
pul robulul lui Dumnecieti cutare, se-i sgu-
7/dui creierii si sO'I holbez ochii. Er Christos
II qiee: du-te pe muntele Ararat, acolo unde
1)
nu se aude nici sunet de buciurn, nici co-

cosul nu cann; acolo manna, i bea,
potolesce-ti mania. Christos s'a näscut
11in Betleemul Jucleiei; Christos a fost rOs-
tignit pe muntele Calvarului. Fugl, Mi-
grena, pärasesce pe robul lui Dumnecleii
cutare
Comparati acest descantec conjurator cu
'9 Vol. II, studiul introductiv.
www.dacoromanica.ro
38 Doftoricescul Ine§te§ug
urmAtorul descantec de pociturä din colec-

tiunea citata:
Amin, amin, Cosma Damian,
Noire stragl, none pociturl;
Nime nu le-o vedut,
Nime nu le-o audit.
Numal Maica Domnulul,
Din pOrta Ceriulul
Le-o audit i yedut,
Care 'nainte le-a e§it
*i le-a intrebat: uncle Ye duceti?
Ne ducem la (cutare)
Carnea se'l mancam,
pilele ea% luam
Sangele se't bern.
Nu ye ducetl la (cutare)
Carnea sel mancatT,
Dile le WI luatf
Sangele sel betl;
Ci ye duceti in Dunarea mare
Ca este un po§te mare,
Came WI mancati
Dile le sel luati
Sangele 581 betl
Pe Cutare sail lasat1
Luminat, curat
1) Lupa§cu: Medeeina babelor, pag. 27.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Téri lor Rornane 39
Cum Duninedefi l'a Meat,

Descantecul de la mine
Lécul de la Dumnedeil,
Acesta formula finala a descantecului :
Descantecul de la mine, lécul de la Dum-
naleii", este in tocmai formula finala a tu-
turor retetelor pe cart' le scriail doctoril
grecl In tot secolul XVII. Cesar Dapontes,
un Grec cu deosebire interesant pentru
istoria Romanilor, (lice intr'una din scrie-
rile sale, Cronica de la 1648 1704 : ') Doc-
torn, in retete, scria antaiti medicamentele
§i-apoi la fine nu uita nici o-data frasa :
Via seinaatea de la puterea divind, care
birue tot.
Tete bune, der puterea divina, V-atuncl,
ca '1-acum, nu ajtaa pe doctor §i pe bol-
nav, de cat daca si el puneaii umörul, doc-
torul cu sciinta i bolnavul cu taria firel.
Ajutd-te ci cerul te va ajuta, e adevèrul cel
mare.
T. se vede ca doctoril cari erati la cur-
1) C. Erbicénu : Cronicarli Greci cari aii scris
despre Romani in Epoca Fanariotilor (Bucurescl,
1890), Cronica tut Chesarie Dapontes, pag. 131.
www.dacoromanica.ro
40 Doftoricescul meste§ug
tea lui Vasile Lupul intre 1638 si 1640 nu

cam ajutat pe fiul cel mare al Domnului,
pe acel Ion Voda pe care Vasile voia sè'l
lase Domn in Moldova, iér el se trOca sta-
panitor in Tera-Romandsca.
Ion Voda era slab, limpeqiii,
ski cum s'ar qice aqi anemic, chlorotic,
rachitic, suflet putin, un fel de se'l sufii
se cada", de vreme ce Cronica qice ca era
slab i desnodat de maini si de piciOre,
71
ca si cum n'ar fi fost feciorul lui Vasile

Lupul, care era un om ca un leti i la
hire si la trup" ').
La Iasi, doctorif nu putura an faca ni-
mic, ba anc uã mama incepu s6 i so móia
sal sè i se usuce. Pentru c i politica Ii or-
dona sO tramita spre chezki . un ostatic la
Constantinopole, Vasile Voda hotari sO por-
nOsca pe fiul sOh acolo in 1640. Bailul ve-
netian, Aloisio Contarini, ne spune la 11
August 1640, ca a sosit Ion Voda, ca e de
15 ani, a a venit sO se caute i c, dacä
nu se va tämadui in capitala Sultanilor, va
KogalnicOnu: Mixon Costin, vol. 1, pag. 308
www.dacoromanica.ro
In trecutul lor Románe 41
pleca in Italia, la Padova '), se se arete

doctorilor celor marl earl profesail la cele-
bra universitate a Padova Scim c IOn
Voda n'apuca se yen, Italia, cad muri la
Constantinopole.
Tot pe vremea acesta §i pana la 1642,
la Bucuresci, Mateiri Basarab suferia de
idropisia 2). Cine II era doctor, nu mit. Am-
basadorul venetian din Constantinopole, Gi-
rolamo Trevisano, ne spune de bOla Dom-
nului intr'ua, scrisOre din 3 Februarit 1642,
der nu ne numesce pe doctor.
In ori-ce cas, e peste putinta ca, la cur-
tea luf Mateit, unde stralucea cumnatul
Doinnuluf, invetatul Udriste Nasturel din
Heresci si DOmna Elena, sora lui Udriste,
una din rarele Dtimne Gael aü domnit en
adeverat asupra tereI ca regenta, in lipsa
barbatilor dukil peste hotare set la bataliä,
e peste putinta se nu fi fost doctori.
Nu am avut la 'ndemana scrisorile lul
') Hurrnuzake: Documente, vol. IV, part. 11,
pag. 512.
2) Hurmuzake: Doeumente, vol. IV, part. II,
pag. 314.
www.dacoromanica.ro
42 Doftoricescul rneste§ug
Parcevici, episcop de Martianopole, care a

trait la Curtea bötranului Domn cata-va
vreme ; intr'Onsele se vor fi gasind pOte a-
semenea amènunte ').
Totu§Y, se nu uitam pe Paul din Aleppo
care, peste vro §ese ani, la 1648, era la
TOrgovi§te unde, cu esagerarea lui orien-
tala, ne spune ca'l dirdiat frigurile de cate
trei on pe i, i ca nu ere' la Tergov*e
nici medici, nici chirurgi, nic doctori. Jalea
te coprinde vèqdnd pe bietul diacon cum
se vain §i se bocesce 2).
1) Arthiv far oesterreichische Geschichte (L. IX.
Band), Wien 1880. Studiul cornitelul Pejacsevicl
asupra strarno§ulul s6u: Peter Freiherr von Par-
cevici, Erzbischof von Martianopol, apostolischer Vi-
car und Administrator der Moldaa, bulgarischer In-
ternuntius vom Kaiserlichen Hole und Kaiserlicher
Gesand'er 04 dem Kosaken .Hetman Bogdan Chmiel-
nicki, 1612-1674, studiu alcaluit dupä documente
inedite din Viena, Buda, Clusl, Roma si Venetia
(pag. 337-638 din Archivd). Asupra lul Parcevicl
v. i d. B. P. Hasdeu : Archival din Genova in Col.
mi Traian (ful.Sept. 1882) §i /a Revue Historique
Paris, 1880, Sept.Oct.).
2) Hasdeu: Archiva Istoricd a .Romdnief. Calëtoria
lui Paul din Aleppo. Cap. XII.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Terilor Romani) 43
cu tOte acestea, vaietele lui Paul din

Aleppo ni se par cel putin ciudate, de Ore-
ce scim ca'n secolul acesta si'n secolele ur-
mãtOre, pénë mai' acum 20-30 de an)",
bantuia si a bantuit in Vrile romane si
medicina ieratin, medicina sfanta, medicina
calugär6sca, alaturi. de medicina babelor si
de medicina doftoricësa.
Pentru ce acest evlavios si sfatos calu-
OA" nu '§i scria lui insusl de friguri? A
scrie de friguri pe cojie de paine de forma
cand Otrate, cand romboidale 1) cu nisce
slove intortochiate, de sem6nat cu turaua
Sultanului de pe lira otomanN era, in te-
rile romane, pentru un alughar venit de
la Ierusalim sét de la sfantul Munte un
venit gräsuliii si durdulit, in tocmai dupa
pofta cucernicel séle inimi. Aceste cojite de
1) D. B. Iorgulescu , directorul gimnasiului

Flasdeli din Buzöti, mi-a comunicat un scris de fri-
gall care e urmatorul: in prima cli, se scrie pe
cojita: Abele 31 :-I-: Zut; a doua cli : Bodele 31 :-1--:
Zut, ilk- a treia cli: Abele Bodelc 31 :-1-:±: Zut. To
vor lasa frigurile cu atat mal lute, cu cat vel face
pe Z de la Zut un Z nemtesc, adica, tin S.
www.dacoromanica.ro
paine, scrise pe limbi inalte i adanci, se

vindeat in ora§ele Romaniei , in tocmai
cum se vindeati indulgenple in Apus, ina-
intea lui Luther.
Luminarile de Pasce, de la Ierusalim, cOra
descantata langa apa Iordanului, sapunul
cu care se spalase pe maini patriarhul la
serbatorile imp6ratesci, untdelemnul sfintit
de la candela sfantului Morme-nt, apa care
V§nise din icóna de minuni facaOre a cu-
Wei séü cutarei manastiri din sfantul
Munte, tOte eraia atat de cautate de bol-
navil din Romania, in cat prea sfintii eälu-
ghr1, patriarhi i episcopi, cari veniati prin
Ia§t i prin Bucuresci nu sciaa cum se in-
destuleze pe toti cei-ce veniati s céra a-
ceste doctorii de minuni fac6tOre,.... adi0
se c6ra, nu ; mö'n§el s6 cumpere, cad nu
mai sfintil Cosman §i Damian fusesera doc-
tori far de argint.
.
Episcopil i patriarhii, duhovnicii §i dia-

conii, primiati cu mucenicOsca umilinta bani
si mo§ii, scule i argintarii, ba chiar si pro-
ducte pe cari le revindeati totd6una cu
castig, spre cinstea §i slava sfantului Ev-
www.dacoromanica.ro
In trecutul Teri lor Rornãne 45
dochie, negustorul cel Mra de cusur ; da,

primiat, primiat intr'una pentru dragostea
oilor cuvènntOre i pentru slava sfintilor
mai sus pomenitilor Cosma §i Damian, de
la Diet doctori fära de argint.
E uimitor de mare cantitatea doftorielor
sfinte, ce s'a consumat in Vrile romane, in
cele dou6 din urma secole! Ar fi trebuit
patriarchului de la Ierusalim se aduca unt-
de-lemnul din candela sMntului Morment
in chiupuri marl cat balena, pentru a rës-
punde la t6te cererile. Der nu facea a§a,
cad lucrul ar fi fost nepractic, §i al doilea
ar fi fost in contra principiului care spune
a docLoriele ieratice trebue luate in por-
tiuni sal dose infinitesimale.
Ei aduceat ua sticluta cu untdelemn din
candela sfantului Morment set cu apa de
la Jordan orl din fantana Cedronului. Ca
untdelemnul sét apa erat de la Ierusalim,
eil unul nu a§i garanta nici cu partea din
Rait a du§manilor mei. Cand se isprävia
la Ia§1 s6il la Bucuresci apa sal untdelem-
nul din pretiOsa sticluta, medicul prea sfin-
tit punea apa din Dambovita sal din Bah-
www.dacoromanica.ro
46 Doftoricescul me§tepg
ling, caci, conform scriptureT, duhul Dorn-

nulul plutesce de-asupra tuturor apelor.
Cererile continuaii, ofertele erat gata.
Conditiunea de capetenia era ca sticluta
se fia mica k4i inchisa in trei-patru cutii
cari se scoteail una dintr'alta.
cand inaltul prelat mergea acasa la
bolnav, §i cand acesta venia la inaltprea-
sfint,ia sa, formalitatile erati aceleasi. Pre-
tul insa de sigur diferia, ca §i astalf,
on opere chez soi et on travaille en ville.
eta cum, dupa spusa until bëtran care
de la tata-sötl o auqise: Cutia cea mare se
deschidea cu deosebita ceremonia ; se rostia
nisce cuvinte pe limbi adand de catre epis-
cop ; calughariI cad '1 insoVail luand ua po-
sitiune cataleptico-extatica, ca coprinsi de
alte-alea, pironiail ochiI in bolnav. Acesta
simtia un fior.... A doua cutia aparea....
Emotiunea crescea. Daca putea, bolnavul
cadea in genunchi, iér rudele rupeati pa-
méntul cu metaniele.... La aparitiunea celei
de-a treia cutia pe care, incet, oblu i pe
linse, o aröta episcopul, bolnavul tremura
ca varga, simtia ca, de la crestet penö in
www.dacoromanica.ro
In trecutul Torilor Rorname 47
tälpI, l'arde si'l inghiata, '1 salta i'l do-

bdra, '1 chinuie §i '1 rnangaia ua caldura ciu-
data, de el ne maY simtita.
Cand aparea in fine sticlqa, sfinVta sti-
cluta, invèlitA in catifea verde set rqia,
calugharil, ca sguduiti de ua puternica scan-
teia, electrica, cadeail in genuchi. Bolnavul,
rudele, cei de fatä, totl isbiaü cu fruntea
pardoséla odaid. Episcopul, cu mi§cari au-
tomatice, se apropria de bolnav. Respira-
Vunea i-era ueranda si gafainda ungea
cu untdelemnul sëii uda cu apa din sti-
cluta si.... §i bolnavul se facea bine in
marea maioritate a casurilor.
Curentul nervos, ipnotismul, vibratiunile,
emotiunea, efluviele magnetice, i tot ce
spune ilustrul Charcot astali la Salpétrière
in Paris, &ail provocate de sticluta cu apa
de Iordan, de Dambovita WI de Bahluit.
Bolnavul se scula om in OM firea, gata
a 'nalta la ceruri pe episcop, a'i da pungi
peste pungi, mo§ii peste mosii. Medicina
doftoricesca o fi Mout, n'o fi facut parale
din Wile rornane, in secolele trecute ; Me-
dicina calugharésca ins4, pe langa averile
www.dacoromanica.ro
48 Doftoricesnl me§tepg
naht, adicA pe langa badi caltigaV dupa

consultqiuni ca cea de sus, a mai cW,igat
si mqii cart' dederA Statului roman dupa
secularisare IAA mai de una-cp intre 20
§i 25 de miliOne pe fia-care an. Cu aseme-
nea folOse, mi se pare ea, nu s'ar pute
ilice a medicina calughAresca nu a fost
banOsa in Vrile romane 1).
Un alt capitol ce va trebui sé se con-
sacre Medicinei sfinte in istoria èri1or ro-
mane va fi §i acela al vindecarei prin pu_
nerea manilor unui Malt prelat pe capul
bolnav. Unul din staritii de la muntele
Athos, ieromonahul Gabriel, in biografia
patriarcului Nifon, ne spune c Nifon fAcea
minuni prin apositiunea manilor.
De altmintrell, i dupa m6rte patriar-
cul Nifon a vindecat multa vreme de mu-
tenitt, de friguri i de durere de cap, In-
tocmai cum mOstele mitropolitului Maxim,
omorit de Mihnea Yon., vindeca de svénta
tot felul de bOle 2).
1) Cp. ale mele Din Istoria Fanarioylor, studie
ii cercetdri ;Studiul Ipsilante qi flu set
2) Hasdeil Archiva Istoricd, cloc. 318.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Tërilor Romane 49
Ca si in Apus la Cato lici, la Francesi

la GermanT, unde se pastréza si se adora
mOste, buniOra, la VendOme uc lacrimei a
lu Christos, la Corbie barba lu Noe, la St.
Medard in Paris un dinte al lu Christ §i
intr'alte douë orase douè capete de ale lui
Sfantul JOn BotezAtorul, precum douè sunt
tunicele Mantuitorulul, una la Colognia si
alta la Argenteuil lapel. Paris, 1) tot ast-
fel i in Wile rornane adoratiunea mkte-
lor alcMuia In parte covérsitOre a medicinel
ieratice.
Priviail, adore.' si se faceat bine prin
minunea dumneViesca, pe care sciinta in
cele maT multe casuri o esplica aqi fOrte
omenesce.
De multe on, bolnavii se faceaii bine
inainte chiar de a fi vöqut móstele, intoc-
mai cum unil Bucuresteni acum 20 de
aril, se faceati bine numai 176116nd pe doc-
torul Drasch intrand pe usa in odaia lor.
Credint,a i superescitatiunea nervOsa a bol-
navulul facilitaü sarcina calugharilor.
1) Seignebos : Hist. de la Civilisat. (Paris, 1882).
Les reliques en Occident, pag. 65.
35.329 4
www.dacoromanica.ro
In Germania, intr'ua cutia de sticia cap-

tusita cu negru pe trei parti", era atarnat
un fir de per din capul Prea Curatei Fe-
ciere Maria. Tarnaduia de tete belele. Bol-
navii veniail din tete parti1e, se tariail pe
genunchi, adoraa firul de per pe care nici
vorba c nu'l vedeat i se intorceat sã
neto§f.
Intr'un rand, un bolnav mai curios s'a
uitat cu tot dinadinsul se veda firul §i de
§i i§1 pironise privirile in cutia ca vultu-
rul in sere, nu vequ nimic. Intreba atunci
pe betranul calughar care sta alaturi de
cutia rugandu-se:
Parinte, sfintia ta '1 yap ? Eu nu'l
zaresc de Joe!
Calugharul cu ingeresca sinceritate rés-
punse :
De 25 de ani, taica, l'aröt drept cre-
d1ncio§i1or in tete qilele, §i nu l'am vequt
nici-o-data, der trebue se fia inauntru ; ded,
inchina-te i adora-1 ca se te fad bine.
Medicina ieratica, medicina sfanta nu s'a
sfarsit cu secolul XVII ; ea a continuat in
secolul urmator §i continua §i ail'. La St.
www.dacoromanica.ro
In trecutul pri1or Romilne 51
Pierre du Chaillot la Paris, in Roma la

Santa Maria in Ara Coe li unde este icóna
FeciOrei facuta de evangelistul Luca, la noT
in Bucuresci la sf. Mina, la sf. Elefterie si
in cleosebi la sf. Vineri in ajunul hrarnului,
medicina ieratica, nu pentru suflete, ci pen-
tru trupuri, bat son plein, este in toiul ei.
Nervi i credinta, credin i nervi ! Nu-
mai puterea lui Dumnecleti mai pOte in-
tr'acest sfarsit de secol §i 'nteacesta, na-
badaiOsa civilis4iune, se mai infrine si se
mai domol6sca la Omeni nervii, cart pies-
nese ca bicele la cea mai mica impresiune.
Cloratele, bromurele i tOte calmantele me-
clicinel doftoricesci y perdent leur latin, nu
mai pot face nimic. Lumea, cu a ei minte
§i cu a ei inchipuire salta in vazduh la cea
mai mica, miscare si face, ca'n vremea bas-
melor, din purice bivol si din bivol purice,
cand nu face din cal magar.
S6 ne reintOrcem insa la doftoricescul
mestesug din secolul XVII.
Cel d'antait doctor care ne intalnesce
fara, së ne dea bine 'qeles nici ua, consul-
tatiune, este doctorul adus de Vasile Lu-
www.dacoromanica.ro
pul la curtea lul, dupd recomandaunea bai-

luluf Venetiei Girolamo Trevisano, adicd
Danesul GiovannLAndrea Scocardi, inainte
medic al ambasadei venetiane din Constan-
tinopole. Vasile Vodd se speriase de la
mOrtea, fiuluI sOil Ion Vodd i, de §i leu
la hire i la trup, voia acum sé aibd doc-
torI se proctasescd, se preintémpine Miele
din vreme, dacd ar fi fost se via.
Scocardi e doctor i diplomat, adicd in-
formator al ambasadorului venetian. Avea
1500 de reall pe an, §i altele multe de la
curtea Domnului, a cdruia bogdtid lasd pe
doctor cu gura cdscatd 1).
Fid in rapOrtele cdtre bailii Aloisio Con-
tarini i Pier Foscarini, fia, cdtre Residen-
tul imperial, Schmidt, Scocardi spune cu
rivnithre admiratiune c averea in haul a
lui Vasile Lupul 'Ate so fid de douO mi-
liOne, §i averea in pietre scumpe, argintdrid
si blänuri pretiOse tot de douO miliOne.
') Hurmuzake: Documente, vol. IV, part. II,

pag. 513 §i Revist. pentru 1st. Filo. i Archeol. an.
II, vol. I, fasc. I, Esarcu: Doc. Venet.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Törilor Rorna.ne 53
Vre-ua cura, celebra, seu vre-ua de cele cari

r6rnan de pomina, nu gäsesc së fi facut
Scocardi.
Peste vro cati-va ani dupa Scocardi, a-
dica pe la 'nceputul domniei lui Ghiorghita
Stefan (1653), s'a intémplat in Moldova un
fapt care tine mai mult de chirurgicescul
de cat de doftoricescul mqtesug. Acest
fapt avu un resunet enorrn prin urmarile
lui. Gheorghita Stefan prinse in necredinta
§i in tradare pe spatarul Nicolae Milescu
de la Vasluiii, Romanul cel mai invëtat al se-
col. XVII §i al carui renume se intinse mai
tarp din I4 §i Bucuresci la Berlin, din
Berlin la Stockholm, din Stockholm la Paris,
din Paris la Constantinopole, pentni ca in
urma se stralucesca pe inalte scene in
Rusia §i chiar in China I). Pe Milescu '1
prinse Gheorghita Stefan tradandu-1 §i'i
taia nasul, adica ii insemna, ba chiar cu
deosebit caracter, caci, in loc, s6 lase pe
1) Kogalnicénu : Necalcea: 0 sénui de cuvinte, in
Cronice, vol. II, pag. 190. Picot : Le Spathar Mi-
kw). A. Papadopul-Callimah: Despre Gheorghie
Stefan Voevod (BucurescI, 1886).
www.dacoromanica.ro
SC Doftoricescul me,stesug
calat sö'i taiä nasul ca de obiceit cu un

anume cutit, scOse domnul hangerul de la
brat §i cu el porunci calaului se opereze
rhinotomia, adica taiarea nasului.
Faptul in sine nu ar aye mare insem-
natate. niarea nasului in sens proprit §i
in sens figurat e lucru obicinuit: s'a taiat
§i se taia nasul pe tOte törOmurile in te-
rile romane ca §i in tOte öri1e, cad, si la
nol, ca §i pretutindeni, nasurile se lungese
cate odata atat de mult, in cat rhino-
tomia, adica taiarea din radecina sét cel
putin scurtarea pénë la ua dimensiune
cuviinciOsa se impune fara dOr §i pOte.
Nu, rhinotomia prea invqatului Spatar a
avut resunet prin faptul ca a fost urmata
de rhinoplastia, adica, dui:A ce i la taiat
Gheorghita Stefan, Milescu s'a dus in Ger-
mania sét la Viena i, citez pe Cronicarul
Niculcea: a gasit acolo un doftor de 'I
1)
tot slobozia sangele din obraz, si'l botia
la nas, §i a§a, din qi in qi, sangele se in-
), chiaga, de i-a crescut nasul la loc, de
))s'a tamaduit, ièr cand ati venit aice in

tera la Domnia lul Ilia0-Voda , numai
www.dacoromanica.ro
In trecutul Torilor Române 53
de abia s'a fost cunoscend nasul cal

»taiat".
Prin ce metoda s'a facut rhinoplastia, a-
dica punerea la loc a nasului spatarului,
nu seal. Fi-va fost metoda lul Celsius care
consista a lua din pielea obrazulul si a a-
coperi cotorul nasuluf ? fi-va fost metoda
indiana care taia pielea din frunte si o da
pe nas, seri metoda italiana, care iea pielea
din partea anteriOr on interna a bratului?
Nu nit, §i nu mit chiar daca metoda ita-
liana era cunoscuta in secolul XVII.
Faptul este ca Spatarul si-a pus nasul
la loc, spre marea mirare a celor ce '1 cu-
noscusera in deosebitele fase ale vieteI séle,
antait cu nas, apol fait nas i in fine ier
cu nas.
Nas neastemperat acest nas cu istoria
medico-sociala, al spatarului Milescu, der
nas de om bun la suflet, cad Milescu se
impaca mai tarp. cu Gheorghita Stefan
pi-I sluji prin Viena, prin Jena, prin Stettin,
§i la Berlin si la Stockholm, pe unde Dom-
nul ratacitor se afla seu 11 trimetea se
startle pentru densul. Milescu se ruga de
www.dacoromanica.ro
Regele Suediei, la Stockholm, unde Gheor-

ghita Stefan stetese sése luni, i tot el
se ruga de Frideric-Wilhelrn, Mare le Elector
de Brandenburg se ajute pe fostul Domn al
Moldovei, së I dea pensiunea promisa, se
inlesnësca bani cu cari se ',I cumpere
medicamente, dupa curn spune uascrisOre a
lui Gheorghita Stefan din Arhiva Statului
din Berlin '). Gheorghita Stefan suferia de
ua podagra atat de nodósa §1 cu concre-tiuni
tofacee atat de resistente, in cat medicii
nu sciat ce se mai qica si ce se'i mai faca.
Pentru c vorbim de poclagrd, la maladie
des maitres cum ii (lice Francesul, se notam
aci u observatiune a lui Sulzer care, in
Geschichte des Transalpinischen Daciens ,
spune ca, podagra nu era cunoscuta in të-
rile romane acum vr'o 150 de ani §i ca
doctorii de prin vremurile acelea atribuiati
1) Pap. Ilarianu : Tesaur de Mon. Ist. cifat in
D. Pap.-Calimah: .Despre Gheorghie Stefan, pag. 108.
Cp. Hurmuzake : Documente, vol. II, part. I, pag.
563, ScrisOrea ratAcitului Nicolae Basarab care core
al 10 Nov, 1566 lul Albert, ducele Bavariel, se in-
tervina pe langa Maximilian II, Imporatul Ger-
maniel so i se platdsca doctorii.
www.dacoromanica.ro
In trecutul T6ri1o1 Romãne 57
acèsta bine-cuventata lipsa calintei esce-

linte a vinurilor romane 1).
Supun observatiunea lui" Sulzer Faculta-
tei competinte, §i 'nainte de a trece la dof-
toricescul me§tesug din vremea Brancové-
nului in Téra Romanésca, se amintim esis-
tenta doctorilor in Moldova, la curtea Dom-
nilor cart' urrnara dupa, Gheorghitä Stefan,
§.1 anurne, la curtile lui Grigore Ghica si
Stefänita Lupul, fiul lui Vasile.
Cesta din urma, Stefanita Voda Lupul,
sange stricat ca i frate-set IOn Voda, cu
tot ajutorul doftorilor a murit de ua bOlA,
de care Miron Costin vorbesce ast-fel : a
cqut in bOla forte grea, lingOre, care
MA indatä a priceput doctorul ca trebue
së'i iea sange.Ce n'a ascultat, §i adaugan-
du-se bOla §i ales tOmna find, asa de gret
l'a cuprins hierbintéla, cat "Ana la Ti-
ghina a statut frenetic, adica buiguit din
hire. Cu chipul ciumei era bOla, Ca i-ati e§it
bon la ua mana. Ce nu era ciuma, ci
direpta lungóre, carei Ude II ic doftorii
1) Vol. III, pag. 61.
www.dacoromanica.ro
Maligna, §i cat a trecut Nistrul la Tighina

a treia qi a stAtut mort" '). Iér6.-§I u bóla
pe care o supunem atentiunei retrospective
a FacultateI nOstre.
In Tera Romanescit, DOnmelor §.1 Dom-
nilor, inainte de Brancovenu , In marea
lupta dintre Ghiculesci si Cantacuzinesci,
cand musafirnicile marghiolii", adica intri-
gile de tot felul, pumnalul, otrava, torturi,
confiscarY, schirnbri de religiune §i ua mul-
time de alte crunte frumuseti ale du§mrt-
nieT intre &all, inteacesta epoca atat de
interesanta a istoriel muntenesci care merge
de la George Ghica 1650 si 0116 la erban
Cantacuzino 1688, doftoricescul me§tqug
se aren, der nu spre lauda luT, in perstina
doftorului grec Timon. Acesta, la Constan-
tinopole, in 1673, a provocat in bOla luf
Grigore Aroda Ghica, fiul lui. Gheorghe Ghica,
ua emoragia estraordinara §i l'a §i inveninat.
Ghica singur la césul mortei a fAcut acesta
nArturisire. incal §1 Cantemir mai adaug
1) KogalnicOnu: Cronice. Miron Costin, vol. I,

Pg. 372.
www.dacoromanica.ro
ca Timon dedese veninul dupa, indemnul

Cantacuzinescilor t).
La curtea lu erban Cantacuzino nu cred
se fi avut trecere mare doctorii. Iacob Pi-
larino, protomedic al curtel sale, 2) n'avea
multe de lucru. §erban era, ca gi Vasile
Lupu, tare ca un leli la hire i la trap, ba
anca era de ua statura, colosala, i avea nisce
plamani de cand incepea so racn6sca dIr-
diaü ferestrele, iér cel certat credea c'a §i
vOqut Raiul.
Maril Viziri cand voiaii se pacalésca cate
un pala Ii trimiteaiispune Dapontes cu
misiune la §erban, anuntand inteacelasi
timp prin Kapukehaiele luf pre Domnul
Torei Romanesc ct 'Ate lua pe Pa§a, mai
mult cu lopata de cat cu judecata. §erban
in telegea, Pap, pleca din Constantinopole,
venia la Bucuresci i, cand se reintorcea in
Constantinopole, era bolnav de friguri,de
friguri de grOza, spuneaa cei ce'l insotiati,
caci erban racnise atat de cumplit la el
1) *incal : Cronicii, III, pag. 115 si Cantemir:
Istoria Imprã. Otoman. pag. 419.
2) Erbicénu : Cronicarii Gred, pag. XXIX.
www.dacoromanica.ro
66 Doftoricescul ruestesug
in cat s'ar fi jurat c da peste Pa §6. alte alea.

Brancovénu nu era de felul §i firea lui
erban, era de ua sanötate moliiä, adese-
orb §ubreda , totdéuna plapanda 1). .Era
in tocmai ca acei boeri cari, mai tarcliti in
Bucuresci,§i-aveati doctorul cu el si la masa
unde nu gustail din nici un fel de bucate
fail, se 'ntrebe pe doftor daca cele inainte
inancate se combinä, fac combinalid cu cele
ce aveati se mai manance. De §i, spre des-
perarea doctorului, mancat din ate 10 §i
12 feluri, la sfar§itul mesei spuneail ca nu
le-a fost fóme, ca se simt greti ca de ple-
cate gi crt se'l frece cu otet de trandafir.
Brancovénu tinea §i avea de ce so tina
la viétä, i de aceia, cea mai mica indis-
positiune '1 inspairnènta. Spaima acésta
insa nu'l opria, ne spune del Chiaro, de a
manca bine §i de a bea bine, mai cu sOma
licuoruri call, la masa Domnului, erail de
calitate deliciOsa.
') Magazin istorie, vol. II. 1st. Terii Romein. de
la 1689-1700 de marele logofat Radu Grecdnu.
Cp. Foletul Novel de d. Odobescu in Revista Ro-
meinei (1862).
www.dacoromanica.ro
Doctorul Jacob Pilarino pe care '1 moste-

nise de la unchiu-s6i1 erban Can tacuzino,
doctorul Pantaleone, (Vs la Curte Doctorul
mare, doctorul I6n Comnenul, profesor de
sciintele fisico-matematice la Sc Ola cea mare
de la sf. Sava intre 1680 si 17001) erail
media curanti ai CurteI i 'ngrijaii pe Domn
in tOte qilele. El nu §i-ail tinut cli cu qi
Jurnalul SdnNdia Metriet Sale, in tocmal
cum, inteaceV,I ani, '1 tineail la Paris doc-
torii Vallot, d'Aquin si Fagon, medicii lui
Ludovic XIV 2). Acest Jurnal ar fi fost
fOrte interesant pentru istoria internn, a
curtei lul BrâncovOnu §i a socientel din
timpul acela. Doctoril n'ail 16,sat nimica ;
Domnul insä a lAsat cate-va amönunte fOrte
pretiOse in notitele ce scria mal in ha-care
s6pt6mftn, pe foile albe ale calendarelor ce
'1 alatuia unul din numero§il s61 secretari.
si-anume IOn Romanul, gis li Ion FrAncul,
1) Erbicénu : op. cit. pag. XXVI.

2) Journal de la Sante du Boi Louis XIV de
Farm(*) 1647 a l'année 1711, publicat de Le Roy
(Paris 1862) in Daremberg, op. cit., pag. 198.
www.dacoromanica.ro
62 Doftoricescul rneste§ug
pOte pentru ca fusese prin Francia i scia

frantuzesce.
In notitele lui Brancov6nu, amènuntele
despre sanOtate sunt date cu atat mai multa
staruinta cu cat i-era Domnului mai frica
so nu se bolnavOsca. Pe langa plasture, ier-
burl medicinale, 'alifii §i bOuturi stornachice,
o alta, curarisire, läsatul sangelui de prima-
vOra, capOta la Curte proportiunile unui
eveniment de capeteniä, fig, ca, se facea
prin incisiuni de doctori, fia ca'§i punea
lipitori.
Lipitorile erati de rig6re pentru cei mai
multi primavera la prenoirea sangelui si
s'a continuat cu acesta doctorig, via pang,
in timpurile nOstre. La noT, se cultivail li-
pitorile ca un articol de consumatiune pen-
tru tOrg, §i pentru esport pe ua scara ce
KT nu se mai cunOsce. Lipitorile romane
treceat Prutul in Rusia §i treceat Dunärea
In Turcia, unde se vindeat pe prquri mi-
nunate. De multe ori, nu mai remaneail
lipitori in tell. A tunci moment psicho-
logic 1 napädiail lipitorile straine.... §i se
te tii !
www.dacoromanica.ro
In trecutul Terilor Romano 63
Acum 40 de ani, principele Stirbei a pus

IA taxA fOrte mare asupra esportului lipi-
torilor. Un Frances din Bucuresci a voit së
tr6c6, fail se pMt6sca, prin vama de la Cal-
neni, ua cantitate enorma in nisce saci s6i).
Mi. Lipitorile ail fost luate de contrabanda
si aduse in Bucuresci, la ministerul de fi-
nance, la visteriä, unde Francesul voia se
faca contrabanda mu§ama. In timpul cand
el parlamenta sus, s'aii deschis jos sacii.
Lipitorile ail inceput s6 iésä si sè se ti-
rasca prin tOte partite. PersOne cari ail
vëllut lucrul ne spun 0, curtea ministerului
era hdgra de lipitori I).
A trecut §i timpul lipicios al lipitorilor
cum tree tOte ale trecutului! Ao, de abia
se mai vëcl in piata sfantului Anton, la
sfatósele cioraparese, cate 4 5 lipitori in
midi borcane de sticla, suindu-se §i cobo-
randu-se, lihnite §i mahmure, triste §i fail
chef, ca i cum ti-ar (lice :
Am supt §i nol o-datii la curte i'n domnia,
Si ne-am suit adesea One la 'mpe.ratia!
1) Povestit do d. Al. I. Stancescu, care era pe
atuncl impiegat la ministerul de financie.
www.dacoromanica.ro
64 Doftoricescul mqte§ug
Reviti.
Pe langä doctoril mai sus citati, mai
dupa 1700, se mai ga,sea la curtea
BrAmcov6nului i doctorul Gheorghe Trape-
sunlit), fost bursier al Domnului in Italia
si care, dui:a oribilul macel din 1714, de-
vine omul de incredere al Dómnei Maria C.
Brancovènu negociaza la Venetia cu Sena-
tul §i la Constantinopole cu ambasadoril ye-
netianT cestiunea banilor, sute de mil de
galbenT, depusl de Brancovdnu la Zecca
Venetiel 1).
Trec asupra diferitelor Me ale fastuosu-
lui Domn, dér constat aparitiunea primu-
lui chirurg frances, in Bucuresci, la curtea
Domnulul, in Decembre 1701. Acestal chi-
rurgul Lantier, pe care, duyA recomanda-
tiunea d-lui de Ferriol, ambasadorul din
Constantinopole, BrAncovënu '1 numesce
chirurg al curtei sale 2).
Esarcu: Doc. Venetiane. Erbicénu: Cronicarii-

Greci. D. Procopiu: Notip despre scriitorii greet in
Fabricius.
2) Hurmuzake : Documente, supl. I, vol. I,
pag. 354.
www.dacoromanica.ro
In trecutul TOrilor Romdrie 65
Vor fi fost 'Ate chirurgi §i 'nainte ; Cro-

nicele MO. si documentele nu pomenesc a-
nume, de cat incai 1) in secolul al XVI
de chirurgul Mezentie (1602) care era in
serviciul lui Sigismond, imbroboditul du--
man al lui Mihai Vitézul.
In Turcia, chirurgi francesi erail anca de
la 1650. Cantemir ne spune in Istoria Im-
p6rali1or Otomani 2) de un pa0, de uä gr--
sime estraordinarã, care avea un chirurg
frances numai al la Singura ocupaVune a
chirurgului era ca'n luna lui Iuniti i'n luna
luf Iulit se taiA pe pa0, WI scOM osanza
si se'l cOsa la loc. Cat a durat acestA ope-
ratiune de nostim uprare, Cantemir nu
spune ; spune insä ca Turcul la urmA a
cra.pat i a murit de gräsime.
Cu privire tot la chirurgi, era la Turd
un obiceit, efect al operatiunilor chirurgi-
cale, obiceia pe care l'avem §i la noi la
altele, bunierä, pastratul pèruluf niat de
preot la botez i fixat pe cell,. Turcii, it-
1) Cronicii, vol. II, pag. 295.

2) Edit. Acad. pag. 425.
35.329 5
www.dacoromanica.ro
66 Doftoricescul meste§ug
niti la rOsboiii, cand erat operati rugat pe

chirurgi sO nu le arunce Osele ce estrageat
din rani, ci so li le dea. Le luau cand sca-
pat qi le pastrati cu sfintenia. Hurem-Pala
avea 21 de aqice, adica, bucati de Ose,
scOse dupa diferite batälii din trupul la
Le 'Astra inteua, cutiuta de aur, in sin §i
in totdOuna. Tinea la ele ca la viata la
Intr'un rand, cand vizirul Mehemet-Kiupruli
Pa,a, '1 necinsti in fata armatei, Hurem-
Pa§a, scóse cutiuta 0 asvérli cu ósele lui
in Vizir. Era eel mal mare i cel mal elocinte
rOspuns ce putea da omului care insulta
un ostali ca dénsul 1).
In Vrile romane , in secolul XVIII, ne-
find lupte 0 nefiind dueluri, chirurgii n'a-
veaa tocmai mult de facut. Cu tOte aces-
tea, sciinta lor era 0 atunci, ca 0 acum,
qice-se mai in flOre, mai sigurä, mai
bine-facOtOre.
§i Michelet, faimosul istoric al Franciei,
care imparte Domnia WI Ludovic al XIV
in douO pärti, prima Inainte de bubd 0 a
1) Ibidem, pag. 528.
www.dacoromanica.ro
In trecutul TriIor Rornáne 67
doua Dupdbubd: §i Sainte Beuve care a con-

sultat i studiat le Journal de la Santj du
Boi, §i doctorul Raynaud care a scris Les
Meclecins au temps de Moliere, i doctorUl
Daremberg care a scris la Medecine, Histoire
et Doctrines, vorbesc de doftoricescul me§te-
kiug la finea secolulul XVII intr'un mod
care numai m6,gulitor nu e pentru densul.
Medicina in secolul XVII nu e nimic alt-ceva
de cat empirism, ieresuri, credintA OrbA In
autoritatea celor vechf ; lipsa desövdr§itA
de metóde §i de cunoscinte positive, resis-
tenta stupidä la tOte nouele descoperirf, ri-
dicul in moravuri, lira in contra confraVlor,
arogantA atre cef mid, injosire fat6, cu cel
mar', un potop de formule purgative, Msa-
tul sangeluf impins Oa la nebuniä,
ast-fel definese medicina de atuncI Omenii
cu autoritatea celor de sus ').
Citind asemenea lucruri nu veqf ce deo-
sebire esistA intre Medicina lui Caton care
da Vérp pentru tote bOlele, i intre me-
') Cf. Daremberg : La Médecine, Histoire et doc-

trines, citat mai sus.
www.dacoromanica.ro
dicil francesi din secolele XVI si XVII cu

läsatul sangelui. Guy Patin a läsat sange
until copil ce abia se nascuse de trei qile,
§i-a lasat lui sange de §apte ori pentru un
guturait, a lasat de patru oil sange sócrii-
sale in ve'rsta de 80 de ani. N'a murit
sócra! Lécurf §i rqete violente a carora
devisä era O. dilema consolatdre fOrte: ori
mori, oft scapi.
Exemple in Francia : pe fratele Regelui
Ludovic XIV, care avusese un atac de a-
poplexia, doctoril '1 ingrijesc in modul ur-
mator : ii dat un-sprelece uncie de emetic,
un vomitif teribil, douö sticle de apa d'An-
glia, ua stela cu apa de Schaffhausen si II
lasä de trei oil sange. Efectul ? A murit.
Alt exemplu : nora lui Ludovic XIV, ne-
vasta fiului s6a cel mai mare, e bolnava.
de vapori, ua indisposqiune u§Ora. Sub cm
vent ca pOte cadea grea bolnava, i se dab
de medici doftoriele cele mai violente.
Efectul? A murit.
La noi, in Romania, Casandra Cantacu-
zino, feta lui §erban-Voda, vera Branco-
venului si nevésta lui Dumitru Cantemir,
www.dacoromanica.ro
In trecutul prilor Romdne 69
cea mai invëtaM si cea mai frumósa femeia a

timpului söt cand s'a dus in Rusia a IA
sat pe MuscAldicele lui Petru-cel-Mare cu
gura cascata, Casandra Cantacuzino, cand
se afla la Kharcov, de supArare §i de dorul
Mo1dove iörei Romanesci, a dat in fri-
guff. Doftoril i spiterii i-ail dat doftorii
atat de tail in cat un stomac de strq nu
ar fi resistat.') Efectul ? A murit.
Pentru c n'a avut doctori langa dénsa,
in giva de sfanta Maria, la 15 August
1714, Patina DOmna , nevasta luT Stefan
Cantacuzino i nepOta de v6r a Casandref
Cantacuzino mai sus pomenita, pentru a-
ceia n'a murit la manastirea dintr'un Lemn,
unde mersese s6 se róge tocmaT in cliva
cand Brancovénu i copiii lui erat omoritl
la Constantinopole. Spaim6ntata, nervOsa,
1) Cantemir : ht. Irnprá. Otoman. notita bio-

grafick pag. 801.... Casandra,.... frumdsii. i pla.-
cOndu-1 fOrte citirea cArtilor." Cp. Mémoires de
Trdvoux, din Sept. 1743 articolul LVI, unde se
vorbesce de Cassandra L'esprit et la beauté en
avaient fait une des Princesses les plus accomplies
de l'Europe."
www.dacoromanica.ro
70 Doftoricescul roWepg
istericd, sciind 'Ate ce crimd oribild se co-

mite la Constantinopole, Pauna DOmna a
avut un atac de ud gravitate estraordinard.
Cronicarul anonim, care nu urrnase cursu-
rile lui Charcot, numesce acOstd bOld nevoid,
adicd bOld necunoscuth, o mai numesce lo-
viturd, adicd Mid venitd de sus, din chiar
senin, §i o mai numesce indrdcire. BOla
avu rOsunet in tad .0ra. Cantacuzinescil
aruncard vina pe ud mdtu§d, a DOmnei, 0-
lympiada, pe care o zidird de vid 'intend
chilia, la mandstire '). Pampa DOmna se
fan bine, pentru ca pe urmA, peste mai
putin de doui ani, se rèmând i ea vècluva,
ca D6mna Maria BrdncovOnu, principese
nenorocite plangend fericirile de altd-datd,
in mod tragic, ca reginele eschiliane din
dramele lui Shakespeare.
So nu pArdsim, DOmnelor §i Domnilor,
secolul XVII, 'nainte de a aminti pe Ma-
rele Dragoman si pdstrAtor al tainelor im-
pOrdtesci din Constantinopole, pe Alexandru
Mavrocordat, doctor in medicind de la uni-
1) Mag. istor. torn. V, pag. 183.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Tbrilor Romdne 71
versitAtile din Padova §i din Roma, de

órece la Padova Meuse intr'un rand ba-
taiA cu studentii cei-l'alt'i §i fusese eli-
minat. De aceia, trecu tesa la Roma 1)
Alexandru Mavrocordat este tulpina Ma-
vrocordätescilor pe tronurile Romaniei, tata
a doul Domni, Nicolae si Ion, §i mo§ al
mai multora. Pe noi, in cestiunea datori-
cescului me§te§ug, ne interesézA pentru cA,
el este primul dintre doftorii Orientului
care a priceput circulatiunea sangelui des-
coperit6,, adicA completatA si demonstrat6,
a 1618 de nemuritorul Harvey 2). Mavro
cordat a scris in grecesce §i u6, carte despre
circulatiunea sangelui, cu un succes deose-
bit, cAci a avut cinci editiuni §i'n vremea
cand scrie Dapontes, dup6, 1750, tot rara,
era 3). Mavrocordat la 1700 a avut oca-
1) Miller: Alexandre Maurocordato, in le Journal
des Savants (Paris, Marte 1879, pag. 179-183). C.,
Erbicénu: Cronicarii Greci, §i-anume Cronica lul
Dapontes.
2) P. Flourens: Histoire de la découverte de la
circulation du sang.De Guy Patin, adversaire dela
circulation (Paris, 1857) passim.
3) Dapontes : Cronica in Erbicénu, pag. 17.
www.dacoromanica.ro
72 Doftoricescul mestepg
siune se cundsca la Constantinopole pe

ilustrul botanist Tournefort, tramis de Lu-
dovic XIV in misiune sciintifica, prin Ori-
ent. Tournefort in Relatiunea calötoriei sale
tiparita, la Paris in 1717 vorbesce cu laude
mail de sciinta lui Mavrocordat Alexandru 1).
Trec iute peste medicii secolului XVIII.
Doctoh sunt destuli, la curtile fia-caror
Domni. Cei mai multi sunt si doctori §i
profesori sal predicatori. Citez printre dèn§ii
pe Manase Eliade, doctor de la Bolognia
si de la Padova, medic insemnat i fisic de
mana antaia ; el a fost insarcinat de Con-
stantin Mavrocordat se alcatuiesca, primul
cabinet de sciinte fisico-naturale pe care l'a
cump6rat in Germania si l'a adus la sftul
Sava, unde a fost profesor intre 1759 §1
17852). Inaintea MI, doctorul Policala3) al
1) Relation d'un voyage dans le Levant, fait par

ordre du Roy, par M. Pitton de Tournefort, (Paris
1717, doue volum) vol. I, pag. 520,
2) Erbicdnu: Cronicarii. pag. XXVI. V. §i ale
mele Din Istor. Fanar. studie.
8) Notit6, bibliografica din Ist. Irnpgriit. Otorn.
pag. 799 §i 805.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Terilor Romitne 73
Jul Dumitru Cantemir, doctorul Testabuza 1)

qi doctorul Andrei Limie 2). Dupa ei §i
in timpul lor, Constantin Vardalah, Petrake
Depastas, Dimitrie Procopiul Moschopoli-
ténul i Nicolae Scordilie 3) Mr de la 1727,
träind in Bucuresci, doctorul Caragea, tata
al unui alt doctor Scarlat Caragea 4) din
care descinde familia beilor Nicolae i Ion
Caragia, domnitor la Bucuresci, in fine doc-
torul Theodorake, cunoscötor mare al doc-
trinelor medicale ale luI Boerhaave i As-
true 5).
Pe langa acesti doctorf, toti Greci
p6te, Macedoneni, din and in cand veniat
la Bucurescl, dupa invitarea Domnilor si
doftorf germanf. La 1739 Novembre, sosesc
in Bucuresci doul doftori cu mare nume :
I) Kogalnicthm: Cronice, III, 204.

2) Cantemir: Ist. Imp6ra1. Otom., pag. 135
136.KogAlnicOnu: Cronice, II, 849.
3) Legrand: Ephémérides Daces, vol. H, passim
Erbicdnu: Cronicarii Greci.
4) V. A. Urechth.: Istoria Romdnilor, (Bucuresci,
1891-92), vol. I, pag. 198.
5) Carta: Histoire,.... pag. 188.
www.dacoromanica.ro
74 Doftoricescul mqtepg
unul este Zeiler Fonozzi, calvinist, altul

Bo lto, catolic, sas 1).
Dintre ace§tia, muqi din eel earl veniail
rêmaneail pen tru totdeuna in tera. Unuia
nu'i prinse bine de loc in timpul .DomnieT.
lul Constantin RacoviV., intre 1753 §.1 1756,
la Bucuresci. Se numia doctorul Stahl §i
era seri Sas set din Saxonia. DOmna luI
Constantin RacoviO, caqu greil bolnava fu
cantata de Stahl §i.... muri. Atunci, Dom-
nul, cu nä cruilime ne mai pomenita, aresta
pe Stahl, l'acusä c i-a inveninat sotia cu
doftoriele lui §i porunci ca'n tote sörile s6
fia adus inaintea lui pentru a fi dat la falanga.
Cate (pie dura acest suplicit, nu scim. In
ori-ce eas, Sestini 2) §i Sulzer 2) afirma ca
Stahl muri dinteacesta bataia. Pedepsa fãcu
sgomot, intrigile boerilor acusara pe favo-
ritul lui Racovita, pe Marsiliezul Linchou,
'1 Legrand: Ephemer. Daces, vol. II , pag.

392-393.
2) Viaggio in Valachia e Moldavia , (1853),
pag. 117.
3) Geschichte d. transalpinisch. Daciens, vol. III,
pag. 53.
www.dacoromanica.ro
pretinVnd ct el a recomandat pe Stahl. D.

Desalleurs, ambasadorul Franciei din Con-
stantinopol, spune colegulul WI, ducele de
Broglie, de la Varsovia, ca Racovita nu a
disgratiat pe Linchou 1).
Lucrul ne mira. Constantin Racovitä nu
avea prudenta fart marginT, era bolnav.
Cronicarul moldovén Canta ne spune ct. di-
mineata manca afion (opium, morfint) si
dupt pram(l bea pelin cu urciorul, ca st fit,
vesel, si. acestea in tOte (lilele 2).
Luarea afionului nu era lucru not. E
probabil et, de mult, din Turcia trecuse in
Romania. Turcif '1 luau ca pastile séü il
fumat pentru a deveni tiriacha, adica, pe
turcesce, betY de opium, de morfint. Cu-
vOntul tiriachW a trecut de mult in popor
§i se (lice om tiriachfa omul care se sat
dupa somn cam mahmur, adica indispus,
in tocmai ca morfinomanul dupa ce se
trezesce din scumpa lui betit. Singurul mor-
1) Hurmuzake: Documente, sup]. I , vol. I,

pag. 639.
2) Kogalnicénu: Cronice, III, 186.
www.dacoromanica.ro
76 Doftoricescul ine§te§ug
finoman ce am gAsit in Romania notat prin

Cronice §i documente este Constantin Ra-
covitA, care se vede insa cA fAcea so se
neutraliseze efectele derApanAtore ale afio-
nului cu urciOrele de pelin.
Cu cat inaintAm spre sfar§itul secolului,
Dómnelor §i Domnilor, cu atat numOrul
doctorilor cresce ; studiele sunt ceva mai
serióse. Se mai invOtA medicina in Italia,
dOr facultAtile din Lipsca, Berlin, Halle, in-
cep a atrage pe Greci, Macedoneni, Bulgari
li Sulzer qice§i pe Romanii call vor se
fad, medicina.
Ca Roman, dupa nume, printre doctorii
cu faimA mare, et unul nu am gAsit pe
nimeni.
Printre doctoril earl ill incep cariera in
secolul XVIII la Bucuresci mai mult de cat
la Ia0 §i o continuA pOnO dupA 1815, citez
pe aceia pe care sträinOtatea, adicA Ger-
mania qi in deosebi Viena, i-at cunoscut
EA prin publicatiunile lor speciale, fiA prin
studiele trärnise la Logios Hermes la Viena,
fie prin partea ce luarA la IncercArile de
independentA ale Greciei. A ce§ti doctori su nt
www.dacoromanica.ro
In trecutul Teri lor Rorndne 77
Dumitru Notara, Dumitru Caracas cu fii

söl, doctoral Nicolae Caracasi i doctoral
Constantin CaracasY, Silvestru Filitis, doc-
toral Darvaris, Dumitru Schina, doctoral
Sakelarie, Ion Rasty, Petrake Hepites, Ath.
Wogoridi, Const. Iatropolu, doctoral Arsaky,
doctoral Rally §i Constantin Estiotes, a
aror activitate literara si sciintificA o gA-
sesc cu interesante amènunte, inregistrate
in publicatiunea Pacuta, la 1825 de doctoral
Carl Iken la Lipsca §i care este intitulaM :
Leucothea, eine Sammlung von Briefen eines
geborenes Griechen, tiber Staatswesen, Lit-
teratur und Dichtkunst des neueren Griechen-
land.
Ideile cele nouö In sciin0 eraü cunoscute
si de acesti doctorl; el intretineail cores-
pondente cu medicii din Paris si din Ger-
mania. La 1797, acum u sut fär, cinci
ani, DOmna WI Alexandra Ipsilante fu bol-
nava la Bucuresci ; doctorif, probabil Du-
mitru Caracasi, Silvestru Filitis, Darvari §i
alii facurä u descriptiune a Met' pe care
Domnul prei o trämise la Paris lui Talley.
rand, rugandu-1 si el, si agentul frances din
www.dacoromanica.ro
78 Doftoricescul m**e*ug
Bucureser, generalul Carra Saint-Cyr, se o su-

puna somitatilor medicale de acolo. Docu-
mentul nu ne spune care fu urmarea con-
sultatiuneI 1).
Ast-fel fu, DOmnelor si Domnilor, do Ito-
ricescul me§te§ug In trecutul terilor ro-
mane, de atuncl de cand am intempinat
picior de doctor calcand pe pamentul sa-
netos al DacieT Traiane li One in timpu-
rile de care botranil noltri sfatoll §i-aduc
Mica aminte.
Dupa cum atf vequt bine-voind a me
urma in amenuntele istorice ce am putut da
despre practica Medicine! la Roman!, stra-
mop no§tri, Roman! in multe, Romani at
fost §rn medicina, adia nu at voit s'o
Invete. Romana Gravitas a devenit la Du-
Dare, in secolele trecute, nepasarea roma-
ndsca. S'at multamit multa vremecumedicina
Mesa, §i cu medicina calugharesca ; mal
tarilit s'at dat pe mana doctorilor strain!
cu carte ma! multa s6t ma! putina, de
1) Hurmuzake: Documente, suplim. I, vol. II,

pag. 476.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Teri lor Romdne 79
cele mai multe oil mai putina de cat mal

mulia.
Acum 60 i 50 de anT, dupa cum re-
nascuram inteatatea §i atatea part1 ale
activitatei nóstre de popor, care voiesce se
intre prin el insu§i §i cu de la sine putere
pe calea progresului, tot astfel indemnul
§.1 invötämintele timpului ne adusera a läsa
la un, parte, fin, nepasarea, fia, repulsiunea,
§i a invnta medicina cum invqam §.1 altele.
Fusesera doctori Arabi, Greci, Evrei, Ita-
liani, ér Greci, Ungurl, Germani §i Francezl,
avuram in fine §i doctori romani. Feciori
de boer mare, feciori de negustori, doritori
de a fi folositorl fratilor lor, incepura se
invete medicina.
Pre§edintele Atheneului nostru, venera-
bilul Nicolae Cretulescu, fiul marelui Logo-
fnt Alecu Cretulescu, aqi decanul doctorilor
romani, va celebra anul acesta cincileci de
ani de cand a 'nceput se practice medicina
in Bucuresci.
Rememorandu-si ceTa ce era medicina ro-
mann, la 1842 §i vnqénd-o cu mandria §i
fericire ceia ce este astgl, mnsurand dru-
www.dacoromanica.ro
80 Doft. me§te§ug in trecutul prilor Roman()
mul strabtaut, ca§tigurile adunate, vécla ce

avem in lumea sciinVfica, i Pre§edintele
Atheneului, ca §i nol §i ori-ce alt bun Ro-
man , vom puté afirma cu taria a pali
mail §i roditori facut-a romanescul dofto-
ricesc mNte§ug in Vra nOstra.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Doftoricescul Mestesug

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Doftoricescul Mestesug

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DOFTORICESCUL VEUEUG

TRECUTUL TUMOR ROMANE

Conf orinta iinutà la Mend Bomb In diva de 16 Fehruarin 1892

STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECO

TRECUTUL TERILOR ROMANE

epocei Fanariotilor, stomachul §i cele-

m'am folosit totdenna, Oci totdeuna m'am

turei, in schimbul acestui snop, clic, de

cari, cu candida seninatate, le fac cei sträini

botrani, earl incep a lucra cu iubire in-

Nu e lucru de loc cluclat ca un ad-

Ar fi , Intocmaf ea §i pentru advocatul

§i cu mo§ Corbea, §i tot ar merita un

cantece, buniOrã, cliceati din gura ceia ce

lui pecete-reclama s'a gasit printre ruinele

Er dOca fiul sëü, ori sclavii, off rudele 'I

1) Caton in Daremberg, op. cit. Pag. 14.

selbatici1) pentru ca nu sunt nici o-data bol-

Vre un nume de felul acestuia de gdde,

cand unul din membrii familiei se bolnavia

Obiceiti practicat forte siacum prin satele

fése milióne; Thessalus, un alt medic vestit, dou6

Stefan cap6tase ua rana adanca la incheia

1) Da notitA consacratã acestel icOne se aflä in

rului Muriano tramite la Venetia pe De-

singur asuprä'si respunderea urmnrilor, mal

lamo da Cesena voia sO'l retina pentru

1) Esarcu: Documente din Arhivele Venetia; Ma-

adua, la SucOva pe doctoril sëi, pe earl

1) Hurmuzake : Documente privitóre la Istoria

WO cutiä, ca un fel de farmacid portativd,

Romania, vol. II, pag. 110.

element de transitiune, iët6, un mister pe

Pentru Muntenia am6nunte1e ce am spi-

rusesca a Istoriei Rusiei de Karamzin (Tom. (IX)

Alexandru Voda vëclu indata ca veneticul

ce se si facu. Doctorul lui Lapusn6nu, care,

1) Scriscire din 20 Decembre 1560. Esarcu: Do-

infiintarea uneT tipografiT la Ia§1, traducerea

1) Hurmuzake : Documente, vol. II, part. 1, pag.

aveati medicii lor, , mai totdOuna , acum,

1) Hurmuzake : Documente, vol. III, part. 1,

pret ce Europa punea pe sabia §i armata

') Ibidem : vol. III, part. 2, pag. 283.

ent, si de aceia, ori-ce s'atingea de invin-

1) Cp. al rued Const. Branc. fi. Ludovic XIV,

carul i mdrirea tributului in proportiuni

1) Hurmuzake : Documente, vol. III, part. 1,

XVI, din cate 7 in 7 aril', ciuma visita

1) Tote sunt constatate fia de bairn Venetiel,

dataliII, Grecii le ieati locul. El gonesc

Maiu 1610 ca Mitropolitul Moldovei s'a in-

c6,1cAiti ; pune-o pe foc ; pref5.-o in cenu§e ;

frOca-te pe cap", retetn, curiOsA prin fap-

Din Waal incetipr

') Dernetriu Cantemir: Opere, (edit. acad.) vol.

sug §i la formularele doftorilor in secolul

nu se aude nici sunet de buciurn, nici co-

urmAtorul descantec de pociturä din colec-

1) Lupa§cu: Medeeina babelor, pag. 27.

Cum Duninedefi l'a Meat,

tea lui Vasile Lupul intre 1638 si 1640 nu

ca si cum n'ar fi fost feciorul lui Vasile