www.dacoromanica.

ro

www.dacoromanica.ro

DR. POMPEI GH. SAMARIAN

MEDICINA

FARMACIA

In

Trecutul Rombesc
1382-1775

TIPOGRAFIA MODERNA"
Oat14:trawl-talc:omits'.

www.dacoromanica.ro

DE ACELA
Considerafiuni asupra unui caz de hemiplegieuremze.
Ip Spitalul", 1902.
Contributiuni la studiul tratamentului luxatiilor recidi-

vante ale unuIrulux, Lucrare premiatA de Facultatea de

Medicina-, din Bucuresti, 1905.

Mersul spitalului din Cciletrasi si activitatea roastra,

dicalei pe anul 1913.
Qrasul CcIleirasi in timpui ocupaffunei sil-ame, 1919.
Rapen t asupra mersului spitalulut cursul anului 1924.
Drvortul din cauzei de board in vechea legislafte romaneasca. In Revista de igienli socialit", nr. 7, 1931.
Varioitzarea si inceputurite vaccintirei antivariolice.
,Revista tiintelor Medicale", ni-. 8, 1931,
Istoria orasului Cineirasi, 1931,
Boala Duciii-Vode. Revista tlintelor Medicale"
9, 1932,

Ciuma f,n treculul romdnesc, 1932. Lucrare prerniath de

A cademie.

Din trecutul medicznei veterinare. In Buletinul Asociatiei Medicilor Veterinari", ni,. 7-8 din 1933.

Nirolae Mavros. In Revista *tnntelor Medicale", nr.

4, 1934.

Raport n supra Serviciului Sanitar al Moldovei din

1853. In Revista tiintelor Medicale", nr, 3 din Martie 1935.

www.dacoromanica.ro

acZoi aced vadm

memo 1 del

ao

ea

oiaZi

aan Waniacaxino.

www.dacoromanica.ro

Nu se poate o stringere de material

mai ingrijitei decit aceia pe care o dei
autorul in aceste pagini.
Ele au MO fi un alt folos. Intr'insele,

pe Nei medicii din tarei fi de peste hotare, culeqi cu ante' grijel fi dragoste,
este fi inset fi infeitifarea medicinei de odinioarei fi in ce privefte conceptia f i supt
raportul metodelor f i trata mentului.

In total e una din cele mai bune lucreiri de istorie pe care - le-am avut inainte in ultimii arti gi ea aratei cit de
mull inteligenta, reibdarea, bunul simt qi,

mai ales o covirfitoare iubire pot inlocui migeiloasa pregeitire in seminariile uni-

versitare care- uneori seacei mima, feirti

care nu se poate face nimic bun Fi trainic.

N. IORGA

www.dacoromanica.ro

iNDRUMAREA IDEEI MEDICALE

Catre sfarsitul veacului al XIII-lea, a luat fiinta viata poporului
romanesc pe plaiurile sud-estice ale Carpatilor, in Valea Siretulni si
in cimpia Dunrei,
Istoricii, scormonitori ai trecutului cerceteaza mereu documentele
ravasite pretutindeni, ca sa adune cat mai multe g Uri gi sa reconstitue viata acelor timpuri, privita din toate punctele de vedere.
Totusi, in ceiace priveste medicina, pin acum nu se stie nimic.
Folclorul anonim si far& yeasts'. nu ne poate da nici o deslusire. 13anuim numai, ca, viata Romanilor de atunci fiind strans legatii de viata
parnintului, medicina lor merge mina 'n mn, cu ambianta in care
traiau, cu viaf a campului si a codrului, cu viata plantelor si animalelor, cu mersul stelelor si mai ales cu necazurile care 'i copleseau,
Observarea naturii si a fenomenelor ei, unit cu experienta trecutului
In materie de boala ; o mostenire bogata in practice empirice, ca si
credirita nemiirginit in invatmintele crestinismului ortodox, vor fi
fost suficiente pentru a indruma ideia si practica medical's', in acele
vremi. Aceasta a fost prima etapa, etapa traditional& a ideii medcale, dupe care urmeaza cea dirijat& de biserica, etapa bitericeasch.

Pe atunci, in tar& mai vechi, in trile sud-estice si in cele ale

Apusului European, in materie, de medicin' dominan principiile hipocratice. Acestea ajungeau la masele poporului numai prin graiul preotilor calugarilor, singurii din acele vremi earl se ocupan cu chestiunele stiintifice. Universitatile care au prins a se forma prin oragele

marl ale Apusului, catre sfarsitul secolului al XIII-lea, au cercat sa

laicizeze stiinta si in special medicina, dar n'au reusit. Medicina a ramas tot medicina canonica. Aceasta stare a durat aproape trei secole, pang la finele celui al XVI-lea, decand =rile descoperiri anatomice i fizico-himice au adus eliberarea medicinei de sub tutela
clericilor.

www.dacoromanica.ro

Exact acelas lucru s'a petrecut si la noi, ivlult vreme, idea

medicala a fost dirijata printre Romani numa de reprezentantii bisericei, pe &ale indicate de dogmele s invataturile crestinesti. Minas&fie s bisercile cu slujtori lor, calugarii si preotii carturari, rugaciunea s cartea bisericeasca au fost indrumatori aceste
In adevr, dela tot inceputul Tariolor Romanest, Romanii au
prns sa zideasc manastir prn codrii f ara fund sau pe creste de
dealuri si munti greu de atacat de dusman, Aceste manastir erau
adevarate cetat ale romanismului. Erau perfect organizate, cu breslas de toate categoriile, cu merinde, cu calugari, dar si cu osteni
gata de luptii. Nu le lpseau niel bolntele, locasuri osebte pentru
ingrijrea celor rnf i sau bolnavi. Aces te bolnite au fost premergtoarele spitalelor de astazi. Catre ele alergau nu numai bolnavil comunitatii manastiresti, ci toti cei care atrasi de faima icoane factoare de minuni sau de faima vreunui calugar iscust in vndecarea
boalelor, veneau aid sa-si gaseasca mantuirea suferntelor trupesti si
sufletesti.

Pe de alt parte, aceste manstiri erau nu numai focare din

care radau credinta s forii romanismulu, ci si focare de cultura.
In ele tseau ad'post carturarii timpului, preotii i calugarii cunosatori de cele ce se petreceau dncolo de hotarele noastre ; acestia
au scrs, in manastir, primele carti de rugaciun, in slavoneste.
In manastiri s'au scrs s primele cuvinte in romaneste. Cea din.ti
de acest fel a fost Psaltrea Scheiana, din 1482.
Dupa catva an, marea descoperire a lterei mobile pentru tipar, descoperrea lu Gutemberg (intre 1435 si 1450), era bine cunoscuta in manastirele romanesti. La 1508, calugrul Macare, car
a invatat mestesugul tpografic in Venetia, tparea carti slavonesti in
Tara Romaneasca, lar la 1560, se tprea in romaneste Catehsmul
lui Coresi, 1)

In Psaltirea Scheiana si In Catehsmul lu Cores gasm pentru

prima data euvantul de vraciu, cuvant slavon cu nteles de doctor,
Si trebue s remarcam c si mai apo, in toate scrierile bisericesti
se intrebuinteaza numa acest termen. Chiar si dupa 1650, decand
cuvantul de vraciu nu se mai all nci in Cronicar, 'lid in alte
serien i laice, in cart& de rugaciuni, pang in -secolul al XIX-lea si
chiar si astazi se scrie tot numa cuvantul de vraciu.
Inseamna ea vraciu este un termen oarecum bisericesc, 51 daca
1) Dupe o &title mai veche din 1544, a lui Filip Mailer, din Sibiu. Cf, L Bianu.
trebare creytineasca, 1925. N. Iorga. Ist. liter. rom vol. I, pag. 106.

www.dacoromanica.ro

urmarim intelesul acestui cuvant in cartile bisericesti, vedem ca. vra.

ciul este un doctor deosebt de eel obisnuiti, Vraciul este un doctor
care vindeca totul este vraciul tuturor", este insasi Dumnezeu. Catre
acest vraciu, preotii i clugarii, indreapt pe cei bolnavi, cc spune
Catehismul
sei mergem la vraciu, la Iisus Hristos...", c numai
la El este nadejdea scparea. ')
'neat, in vrmea cand preotii si calugarii eran singurii carturari
la noi, in vremea and cel bolnav nu gsea ajutor efectiv decat in bolntele manstirelor sau la coana facatoare de minuni a bisericei, in
vremea cand cel rapus de suferint nu gasea afinare cleat in cuvantul de mila si incurajare al preotului, interventia acestor slujitori ai
altarulu, fie in fapt, fie numa sufleteste, era in acelas timp o indrumare crestneasca a ideei medicale din acea vreme, Adica se petre-

cea la noi acelas lucru ca si'n Apusul European, unde idea medical era indrumat de medicina canonica.
Acest adevar se dovedeste s mai bine, mai tarziu, cand s'au
intocmt Pravilele, Se she cg in Moldova, Vasile Lupu a pus sa se
intocmeasca o Pravila, care s contie legiuirile de pin atunci, orale
sau serse, adica Pravila lu Alexandru ce! Bun, cat si legiuirile
strene adaptable la noi. In 1646, Pravila lui Vasile Lupu era gata,
iiparit. In ea se preczeazg indatoririle vracilor si raporturile lor cu
bolnavii i autoritatile judiciare,

Aceast Pravila a fost copiat in intregime in Pravila lui Matei

Basarab, numita si Indireptarea kagei, tp5.rit. la 1652, Dar, Pray& lui Mate Basarab contne si o seamg de Inveiteituri scoase din
Sfinti Apostoli, din Snoade s Parintii bisericei, parte care nu exista
In Pravila din Moldova,

In aceste invttur se expune nu numai doctrina hipocratia,

ci se atac si marele probleme care au framantat lumea filosofilor,
ca elementele din care se compune corpul omului, problema vietei,
problema mortli si a sufletului. Parintii bisericest n'au ocolt marea
intrebare : de unde fi cum; unde i pentru ce?, cad nu putean sa se
opue curentelor prea tar mitt era docrina lkipocratica in schimb,
11-au trecut prn fltrul gros, adesea de nepatruns al interpretarilor,
cautand sa le armonizeze cu dogmatca cresting, si numa asa li-au
indrumat drept credinciosilor ortodoxi de pretutinden, celor dela noi,
Se stie ca in cartea IV-a, despre Natura omului, Hipocrat spune

ca, toate corpurile sunt formate din patru elemente, carora Pravilistuljbisericesc le spune stih, Aceste elemente sunt aerul, parnantul,
1) L Bianu; Intrebarea crestneasci sau Catehismul lu Cores 1560, pag, 10.

www.dacoromanica.ro

10

apa si focul, fiecare cu proprietti specifice de frig, aldur, usc'ciune si umiditate, Inbinarea acestor elemente cu propriettile lor,
formeazA corpurile vii.

Pe aceast baza se intemeiaz doctrina humoral din conceptia hipocratic asupra patologiei, fiziologiei si biologiei.
Dupe Hipocrat corpul omului se compune din patru humori
Muge, flegmei , bat fi atrabild. Raportul normal sau anormal in-

tre aceste componente aduc boala ori sdneitatea individului. Omu-i

seineitos, ctind aceste elemente se grzsesc intr'un raport perfect de
temperaturei, fortei fi cantitate. Ctind unul din aceste elemente
este in plus sau in minus, sau ctind se izoleazet de celelalte,
incepe boala... Stingele vine dela mima' fi reprezinte ceildura ;
flegma vine dela creer fi reprezintei frigul ; bila galbenci este secretatei de ficat i reprezinici usc ticiunea ; atrabila sau bila neagrei este dusti de splinei la stomac fi reprezintii umiditatea..." 1)
Pravilistul bisericesc al Pravilei lui Matei Basarab spune aceleasi

lucruri dar sub o form mai putin clara. Pentru el, trupul

omului se compune din patru stihii stihia sangelui, flegma, hiare

pl'vit si hiare neagr, corespunztoare celor patru demente caldura, umezeala, rceala si usaciunea. Aceste stihii au anumite raporturi anatomice cu diferitele organe interne, cu ficatul, splina,
nichii si plmnii ; au anumite proprietti fizice si se desvolt in raport cu anotimpurile si varsta omului
Trupul omului fa' cutu-se-au de 4 stihii : de Auge, de flegmei ,

de fiare plewitei fi de neagrei, fi fiefcare stihie ski pre la locul

ei ; sas ngele ste despre partea dreapt deasupra ficatilor, fiarea
plvit iaste despre partea sttingei deasupra splinei, iar hiarea nea-

grei iaste deasupra rnichilor, lar flegma iaste la piept deasupra

plumtini i ; fi stingele iaste cald, urna' d fi dulce, hiarea plilvitei

iaste caldei adecci ferbinte fi uscatti i amara', iar .hiarea neagrei

iaste reace si uscatei fi cam acre:, fi flegma iaste reace fi umedti
fi stiratti, ci acestea toate la vremea lor se inmultesc i cresc ;
fi primvara iaste de in 17 zile ale lunei lui Februarie peina la
17 zile de ale lunei lui Mai ; hiarea
creafte pre la vremea secerifului, adicei vara ce se zice de in 18 ale lunei lui Mai,
pa' na. in 14 zile deale lunii a lui Avgust ; iar hiarea neagrei crefte
toamna fi se incepe de 15 zile deale lunii Avgust fi se sifirfefte in luna lui Noembrie in 13, iar flegma crefte lama fi iarna
se incepe de 14 zile deale lunii lui Noembrie fi fine peme in 14
1) Castiglioni. Histoire de la Mdecine, pag, 138 urmitoarele.

www.dacoromanica.ro

11

zile deale lurid lui Februarie ; ce insd seingele reisufl pre nas, iarei
fiarea pleivitel pre urechi, iar hiarea neagr pre ochi, iarei flegma
pre gurei.
aceste patru stihii se impart in patru veirste ale omului ;
In veirsta de inteil carea iaste dacei se face omul Dana' in 14 ani,
obleldulafte seingele ; intr'adoua veirstei oblciduefte hiarea

carea iaste de in 14 ani panel in 28; intr'atreia veirstei obleiduiafte hiarea neagrei carea iaste de 28 de ani panel la 50, iar intr'apatra treirst obleicluicifte flegma [Rind intru toate beitreinetele
ornului.

Pentru Pravilistul bisericesc stihfa flegmei fa sf numele de tuse.

Despre cele patru stifffl spune ea. dota se vad stihfa sangelui qf
flegma, lar dou nu se fad ffarea plavita sf cea neagra, Si adauga
pentru a fi in nota bisericei, c toate stilfile au fost facute de
Dumnezeu

De patru stihii se tine lumea, a soarelui, a aerului, a pcldear lipsi de intr'aceste stihii numai una,
nici un lucru al crefterei nu s'ar face, nici ar crefte ; agifelerea
fi omul feicutu-se-au de patru stihd : de snge, de flegmei, de
tuse gi de hiare, adecd de ceildur i umezealei i reicealei fi de
uscare, ce se zice : de in foc, de in ever-, de in aer qi de in /kind:nit ; lasa seingele, ceici e cald, iaste de in foc, iar flegma care
e reace, las te de in aer, iarei tusea ceici e umedei, iaste de in
iar hiarea ceici e uscatei, iaste de in Omani ; ce insei
hule ceale ;write ale lumei sunt acestea cloud soarele fi aerul,
iar os sunt stihii piimeintul i apa ; aqa fi a omului, cloud stihii
ce se veicl iaste seingele i flegma, iar alte cloud ce -nu se vid,
mcintului fi a apei.

iaste fiarea ca pleivitei fi neagr. Peimeint au luat Domnul fi au

Merit pre omul fi afa l-au impeirtit intr'acelea patru stihii de sus,
cum au feicut fi lumea, i omul se chiamel sus privefte, adecei
amid cele de sus, pentrucei alte jigeinii cautd os... 2)

Pentru lumfnarea norodului, Pravilistul nu se sffeste sa atinga

chestfunea embrfogenief omului, pricfna unor anumfte anomalif
anatomice, chestfunea asemnref copfflor cu printif lor, formarea
sfmturilor, caracterul omuluf si marea problema a mortef qf a sufletuluf, Le vom rezuma pe ffecare,
a) Embriogenia. Pravilistul bisericesc, spune, dura Flipocrat,
ca omul se zamfsleste in pantecele femeei. Nola' zile dela raportul
sexual oul se pojvicea*, ache se prinde, s dupe alte 40 de zfle se
qf

Bujoreanu. Pray. M. B Invatiturile Sft. Anastasie, glava 8, pag. 422.

Idem, glava 7.

www.dacoromanica.ro

12

polmeaste trupul cu sufletul, adca fa viat'., In a treia luna misa'

coconul s'n a noua se naste, In tmpul gestatunei coconul se hraneste din sangele femeei s rasufl pe buric
Ceind se impreund bdrbatul cu femeia lui, i muerea cu bdrbatul seltz, acolo unde se impreunci este matul muerei deschis
afteaptd s primeascd silmemta bdrbatului care va sd lepede ;
deci daca' se varsd i intrd in matul muerei, acia$ se inchide
qi se amestecd cu seingele muerei $i se face ca o frdmd de

carne $i std a$a pcind in noud zile ; deci atunci daca' se implu
acele noud zile, se pojvicefte i std pojvicit ptind in 40 de zile,
$i la 40 de zile se polimea$te chip de cocon $i se insufleteafte,
adicd trupul cu sufletul se impreund, ce sil zice, se face, irisa a
treia luna se mi$cd coconul in peintecele muerei, lar a noua nafte.

lar marele Atanasie aorz zice, cum e ctind se impreund cu

otelul $i cum se lovesc scapdrd ; asa $i de impreunarea beirbatului $i a muerei (cu tocmirea lui Dumnezeu), acolo acia$i se
face trupul cu sufletu1.1)

Asa dar, pentru Pravilistul bisercese, fecundarea este ca seaprarea otelului, adec unrea trupulu cu sufletul dup tocmirea lu
Dumnezeu. Samanta barbatului este insufletta s se inmulteste pana
se face omul in pantecele femee, Intai se formeaza nma, pana in
a trea z ; a noua zi se formeaza trupul, Ir la 40 de zle fasta
coconulu
Zice

inteleptul Alexandru, nici un om s nu gdndeascd cd

iaste fdrod de suflet silmeinta beirbatului, ce insufletitel cade in

matui muerei, qi cre$te $i se inmulte$te, lar Ce e feird de suflet,

nici crefte, nici se imul(e$te ; deci omul in pantecele muerei intdi
se polime$te Mima-i $i se inchipuia$te j celat trup tot...
lar 1Vichifor Xandopol pentru nafterea omului a$a griiefte,
cei se face in pantecele muerei ceind
impreund bdrbatul cu
&j'usa intru pohta trupeascd; a treia zi se semneazil mima, a
noua zi se pohme$te trupul, iar la patruzeci de zzle se inchipuiffte l'ata coconului de tot...2)

b) Aseminarea copfilor Cu priiiii lor, Cu tatal sau cu mama,

Pravilistul o explica citand tot pe Hipocrat, De va fi mai mult samanta barbatului, copilul va semana tatalui ; de va fi ma mult sangele muerei, copilul va semana mame sau rudeniei sale,
Bujoreanu. Pray. M. B. Invitituri. Ypocrat i merele Anestesie,
Idem. InvturiIe patrierh. Anestesie, gleva 12, pag. 424.

www.dacoromanica.ro

12, p. 423.

13

c) Anomaliile anatomice, cu care se nasc unii copii, ar fi,

cum zic doctorii vremei de atunci, impreunarea cu femeia lunatacita
(femeia in timpul menstruatiei). Sngele menstrual se opreste in Umpul sarcinei, pentruca el hrneste coconul. Dupe asta si cunosc femelle ch.' sunt insarcinate. Amestecul samntei barbatului cu sngele
stricat al Inenstruatiei, da naqtere unui cocon olog, gubav sau atins
de alta infirmitate. Evreii care pazesc aceast regula rituala de a nu
se apropia de sotiile lor in timpul menstruatiei, n'au copii betegi :

Legea a lui Moysi, asisderea # sfintii pclrinti ai bisericei,

dumnezeescul postnic # altii opresc muerile cemd se luneiteicesc
pre la sfdrsitul lunei, sei nu se cuke si nici sec' se impreune cu
beirbatii muerele, pentrucei dohtorii zic # iaste # adeveirat, cei
semgele care are muiarea intr'nsa si in toate lunile curei afarei
de intr'emsa, acela iaste mai mutt de firea muerei, cei prea bunul
Dumnezeu cu socotinta lui cea dumnezeiascel au velzut mai nainte
# au tocmit cad sunt grecioase muerile,

sei se hreineascei coconii in pemtecele lor de acel semge, pentru aceia ceind nu-s muerile grecioase, ia-1 el varsei afarei ca niste seinge ce prisoseste mai
mult, iarei air& ingreciazei, acids stei inleiuntru seingele acela, ca
sei se hreineascei coconul, si de aceasta cunosc muerile cei sunt
grecioase, ceind nu veld cei le curd luneitelcia pe vremea lunei

aceea, cum le e obiceiul; drept aceia de se va teimpla a in greca

muerea ceindu-i cura seingele, acias se opreste acel seinge # se
amestecei impreunei cu seimein(a bifirbatului # se face cocon, si
acel cocon de in legeiturei iaste putred, iar dacei se naste coconul, atunce sau olog, sau gubav, sau altei boalei dobeindeste pe
trup si dupei ctitdva vreme putrezescu-i meidularele sau meiinele
sau picioarele, sau alt meidulariu, sau parte de a trupului # aceale
boale sunt lard teimeiduialei si feirei de leac. Ceici cei pre unii soseaste cemd sunt mici, adecei de in copileirie, iarei altii &Ind sunt
cedezrati, iarei pe altii ccind sunt juni, iarei pre altii ceind sun beitreini, dupe!' fire si dupei feliul ce are fiescarele ; pentru aceia
pravilele si legile le-au oprit ca sei nu se facet oamenii stricati
sau intr'alt chip betegi de sat- semnati intru oamVnii ceea-lalti,
set- se mustre chipul al lui Dumnezeu si care nu (in, nici pclzesc
vremea cureirei seingelui pre la sfeirsitul lunei al muerilor sale,
aceea sunt supt mare canon.

Drept aceea de in ovrei putini vei afla betegi # cum am

zice mai nici unul, pentrucei peizesc aceastei poruncei, ce le poruncise Moysi, si-si lasei muerile lor pemei ce trece vremea luridteiciei lor, deacia atunce se spalei cu imbedare si se cureiteazei de
tot de acel seinge, atunce se cukei beirbatul cu muerea-s ; drept
aceea se cade fzescui sei se peizeascei de acest lucru sceirnav,
pentru binele ce am zis mai sus. 1)
1) Bujoreanu, Pray. M. B. Invijiturile patriarh. Anastasie, glava 14, pag, 424-25.

www.dacoromanica.ro

14

Simturile omului" sunt in numar de chid vederea, auzrea,

gustarea, miroseala qi pipairea, toate independente
...Vederea iaste mai mare de cat auzirea, pentrucd mai
credincios lucru iaste a vedea de cat a auzi, cd de multe ori

auzim un lucru $i acela iaste minciund, lard card vede ne$tine,

acela e lucru adeverzt ; pentru aceia este mai mare vederea de
cat auzirea i lar mai mare iaste gustarea de cat miroseala,
pentructi de multe ori stint ni$te lucrare de mirosesc ci iale stint
amare sau duki, agi$derea lar l gustarea iaste mai mare de cat
pipdirea ; pipdirea se chiamd cum am zis apucare, adecd cu care
apuci, cd de multe ori pip& un lucru i acela iaste amar sau
acru, sau altceva rem $i de in pipdiald nu-1 curzofti, lar dacti-1
gufti, atunce-1 cuno$11, vezi cd gustarea seamdnd cti iaste mai
mare de cat piptiirea ; bine, cti de apuci $i pipdi iard de nu vei
bclga in gurd-ti sd gufti nu poti curzoafte.
aceste cinci simtiri
data-le-au Dumezeu omului...
Caracterul omului este determinat de stihia corespunzatoare
anotimpului in care a fost conceput

Dei se va afla inmultire ce sd zice cre$terea ctildurei stihiei

adecd a sangelui, in ceasul ztimislirei coconului cad ingreciazti
muerea, atunce copilul acela se face cald infra amestectiri, carele iube$te viata lumii aceftia i acela iaste l slobod la mand
a da. lar de se va in greca muiarea la purcederea stihiei cei red,
ce se va zice a flegmei, atunce se face capilul ca firea reace
nepriceputd, adecti ca minte patine!". lar cand ingreceaili muiarea
intru stihia cea uscatti adecez a hierei a ptimantului, zic, atunce
face pre om d tine rdutatea i om amar $i privighetor, adecti
fdrei somn l rclu. Iar de va In greca muiarea intru stihia cea
umcidd, care iaste apa, atunce face cocon fdrd grijd fi lenevos
de iubefte lucrure pilmantefti $i e lacom. 2)

Problema sufletului si a mortel, preocupa mult pe Pravilistul bisericesc, Sufletul este socotit ca principiu de substanta, spirituala qi nemuritoare. Sufletul este viata. Sediul sufletului este pretutindeni, in tot corpul. Totuqi se disting trei locuri inima, partea din
darat a capului numita cotylon, acutis sau ceafa qi vinele impart',

te#i, in care sufletul iqi are sediul de predilectie, Lezarea acestor

trei locuri aduce moartea definitiva, pe cAnd lezarea altor par', gruBujoreinu, Pray.- M. V, Invititurile patriarh. Anastasie, glava 14, pig. 425.
Idem, glava 31, pag. 437.

www.dacoromanica.ro

15

mazii, g.tlejul vi chiar vi cand se vars maele, dohtorul le coase vi

omul seal* nu moare
Sufletul omului se all in trei locure mai de treabei -ale trupului, fi cum incepe raza soarelui intr'un loc e intrei intr'o casti
de o lumineazil toed& afa fi sufletul in trei locure ale trupului
locuiafte Ire lumineazei fi inuiazei tot trupul, locuiafte sufletul la
inemei fi despre partea capului din dilreit, carek se chiamei elinefte Cotylon, iar pre limba proastei se chiamei acutis, adecei ceafa
fi in vinele cele irnpeireitefti. Infra aceste trei locure locuiafte su-

fletul cum am zis, drept aceea in ce ceas se va veiteima mema

sau veina cea impeireiteasccl se va teiia fi va cura sage mult, sau
ceafa se va beteji fi se va telia, aceeaf intr'acel ceas se desparte
sufletul de trup fi moare omul de tot. Iar de(i e voia sei te intr'adeverezi fi sei te incredintezi cum se all sufletul intr'acele
trei peirti ale trupului, vezi cei tac omului picioarele, metinile, dau

betejuni pre celalt trup fi a multi varscl fi maple fi se betejesc

grumazii fi geitlejul fi capul fi iarei fi coase ' dohtorul fi scapel
oamenii de moarte, iar de se va face betejealei sau veiteimare
intr' acele trei locure carde am zis mai sus, moare omul eel mai
mult n'are nici o vindecare, fi locuiaste sufletul intr'aceste trei
peirti ce am zis fi dei intru tot trupul puterea cea vie a sa. 1)
Moartea se produce prin desfacerea celor patru stihii care compun omul, Intai se desface stihia sangelui, de aceia cadavrele au hiare,
flegm'a" vi tuse, dar n'au sange i mima moare in urma celorlalte mg-

dulare 0 cnd moare mima, ese vi sufletul

...a treia zi incepe fata omului a se strica fi a se impekjena,
fi a se ingrozeivi, iar a noua zi incepe zidirea trupului a se
defehia, numai di reimeine mima, iar la 40 de zile se topete Fi
mema... dacei iase sufletul omului de in trup sage nu are... in
vremea mortei, fi porunca lui Dumnezeu, se impart acele patru
stihii fi se desparte sufletul, fi it'd& se desparte stihia sagelui
ca o ceilduroasei fi viitogre ce iaste fi viazei tot trupul ; drept
aceea trupurile moarte hiare au dacei mor fi flegma fi tuse, iar
sage nici cum... 2)
Iar inteleptul Alexandru spune
Set- ascultati sei vedeli cum mor meidularele omului cad se
apropie set' moarei ; atunce tot trupul, maile, picioarele fi celeBujoreanu. Pray. Matei Baiarab. InvAtIlturile patriarh. Anastage, gl. 17, pag. 425.

Idem, Invitituri, /lava 378, 'pag, 294

www.dacoromanica.ro

let
lalte miklulare toate incep a ra'ci reimdne moarte, pentrucd
stihia seingelui care iase de inviazd tot trupul au efit de itztr'linsele fi au rdmas moarte fi nemifcate. Atunce vine tot sdngele
de streinge la inemd f i aciaf se desparte de se duce fi de la
inein,fi aciaf moar i mema, pentru carea iaste cum am zis,
lit pantecele muerei intdi se polirneafte mema omutui, i dacei
moare cum d-fi auzit mai sus, inttii moare toatemddularele iar
mai pre wind inema, insd dacd iase stihia stingelui dela om...
atunce iase fi sufleta Drept aceea trupurile cele moarte stinge
n'au, ce numa hiare, Fie gmafi tuse,, care fi jale es dupd aceea
dacd iase stihia stingelui, fi in morn-dint alt nu rdmane, frd numai hierea adecd ce e uscatd, carele iaste peimdatul cela ce au
luat Dumnezeu de in peinuint ; pentru aceea pdmeintul fine ce e
al seiu, iar celelalte (rei stzhii merg fiefcare pre la al ei
aildura adicd .sdngele in foe, riiceala, adecd flegma -in aer; iar
tusea, care iaste umezeala, merge in apd. 1)

Pravilistul se ridica contra fatalismului, contra celor care cred

ea viaja are un termen fixat mai dinainter cat si contra celor care
cred in zodii noroc O asemenea credinta ar face inutila interventia doctorilor, de aceia Pravilistul recomanda cu- tot dinadinsul mes-

tesugul doctoricesc, cad doctorii ca erbi lungesc viata celor ce se

cauta cu el s.

...Sd v aducdi aminte de dohtorul cel mare al Elinilor

(Hipocrat) carde scrie fi spune infra socotelile vrdjitorefti ale
dohtoriei. Cad vezi, zice, un om bolnav, de va muri nu va
muri, poti-1 cunoafte pre semnele trupului... Era un dohtor anume Rodios i atd ta de bine tia mefterfugul dohtoriei, cdt cu
erbile lungea viafa aceluia ce vrea s moard curdnd ; deci nu
sta nici la nafterea omului, nici la norocu-i, ceici el ftia numai
cu erbi, s lungeasca viaja acelui bolnav ; fi acel dohtor era de
pururecz bolnav fi ftia sd facd numai ateita, czzm am zis, set lungeascil zilele trupului seiu cu dohtoriile, deaceia strica alte socoteli carele ziceau Elinti, c nafterea omului "fi ndrocul lui aduce-1 s pafei nevoi in
; iar noi vedem. cd aceluia nu i-au
fost nafterea lui, nici neirocul lui s moard, ccm erbile
tdmodduit. 2)

Aceste exemple si multe altele ce vom cita in, studiul ce urmeaza, dovedesc din plin gandul si indrumarea ce d. Pravilistul biBujoreanu, 1nvI.tturile patriarh. Anastasia, glava 12, pag. 424:
Bujoreanu. Pravila Metal Besereb. Inv. patriarh. Anastasie, rngI. 12, pag. 424.

www.dacoromanica.ro

11

sericesc ideei medcale, in epoca cand s'a scris Pravila lui Matei

Basarab, adic mjlocul secolulu al XVII-lea.

De acum inainte incepe a trea etapa in evolutia ideei medcale, acea a indrumare vtiintifice, a observatiei drecte a fenomenelor. Secolul al XVII-lea a dat la iveala un foarte mare numar de
descoperri in toate domeniile vtiinte v mai ales in cel al medicinef.
Newton a descoperit gravitatia ; Kepler, mivcarile matematce ale
planetelor ; barometria descoperita de Pascal. Chimia este indrumata pe &MIR vtiintifice de catre Robert Boyle vi I. B. van Helmont,

cel prea marit de Dimitrie Cantemir al nostru. Grimaldi descoperi

legile refractiei luminei i Galileu descopera luneta i microscopul,
permitand omulu, s cerceteze msterele firii in infinitul mare i in
infinitul ink, Marcel Malpighi studiaza structura plantelor vi descopere circulatia capilara gratie dsectiunei anatomice, care se face
acum in mod curent in toate institutele de anatomie, Wiliam Harvey
descopera crculatia sangelui vi Gaspar Asell pe cea limfatica. Valsalva, elevul lui Malpighi i profesorul lu Morgagni desavarvesc cunovtintele anatomice ; aceste cunovtinte se complecteaza de altf cercetatori gratie perfectionarei microscopului de catre Leuvenhoek.
Descoperirile lui Santoro, Borell, Van Helmont, etc., in medicina
experimental iatrohimiei, sunt complectate de cercetar in fiziologie facute de Antonio Pacchioni, Glsson, etc,
Toate aceste descoperiri se datoresc studiului direct al naturii.
Acest sistem se aplica i medicinei. Observarea directa a boalei vi
a bolnavilor creiaza clnica, ilustrata dela inceput de un Sydenham'
Lancsi, Dimerbrok, Giorgio Baglivi, faimos prin aforismul ramas
clasic ; Qui bene diagnosticat, bene sanat. In chrurgie, Severno descopera traheotoma in diftere. Dions intemeiaza Academia de hirurgie din Parfs. Chamberlen descopere forcepsul Mauriceau stabilevte prmele leg de obstetrica.
In directia terapeuticei se fac progrese imense. Se descopere
quinquina i ipecacuana. Se introduce digitala, Se introduc o suma
de specialitt, care au avut darul, ca vi astzi, sa inbogteasch pe
cei cari li-au introdus. Apo, introducerea cartofului, a ceaiului
cafele aduc o multme de novatii in dietetica, Insfarvit epidemiologioi de seaml ca Lancisi i Fracastor incep s preconizeze masurile
cele mai bune pentru- combaterea epidemiilor.
Faima atator de'scoperri, car indrumau idea medicall pe calea
fireasca a cercetarilor drecte, avea sa ajung vi la noi prn contactul
ce aveam cu strinii. C5-ci Romanii n'au fost niciodatl izolati de
2

www.dacoromanica.ro

lg
restul omenfrii ; din contra, Domnitorl si boeri au fost necontenit

in legatur cu vecinii s pang departe, pana. in Apusul straluct se

stia de Romani,
In Moldova, un Despot-Voda., fost student in medicina in Franta,

ajuns pe tronul Moldovei, a fost un aventurier, dar un aventurier

simpatc ; lu se datoreste un inceput de scoala i biblioteca. la Cotnar. Alexandru Lapusneanu avea stranse legatur cu Polonia, iar
lu, Bogdan era ma mult Leah decal Moldovean, Petru Schopul a
stat multa vreme in Austria si a murt in Tirol, iar fiul sau a murt
la Viena, M.ovilestii erau mai mult prn Polonia, La randul lor, boerii
moldoveni gseau refugiu in Polonia.oricand erau la nevoe, Un Luca
Stroic era cetatean polon ; logofatul Ureche a fugit in Polonia and
a revent in domnie Aron Voda ; M.ron Costn a invatat la 8ar in
Polonia, jar Nicolae Costin vi-a f.cut studfile tot in Polonia,
Pe de alta. parte, Ardealul a fost totdeauna un loe sgur de refugiu pentru boer urgsti de vre-o domnie protivnca. Aci invatau
cop refugiatilor carte superioar, latineasca, Asa se explic cultura
superioar ce avea croncarul Constantin Capitan Filipescu i contnuatorul lui, Radu Logoatul Popescu,

Dar contactul eel ma strans era cu Constantinopolul i cu

Grecii Rsartulu, pentruca dui:4 cucerrea ace'stui oras de catre
Turc, fostul Imperiu de Rasrit nu ma avea alt sprjn decal raffle
Romanest. De aceia gsim toat Curtea lu Mrcea Cobanul piing
de Greci. De acea gsim multi domnitori i fii de boer care's fac
cultura si educata numa printre Greci, Radu Mlinea a fost crescut
la Ivirul i toga' educatia lu era greceasca. Tot asa fiul sau, Alexandru Coconul, Sub Vasile Lupu si Mate Basarab, Trle Romanest erau socotite ca lumnele Rsrtului, lar Domnitorli treceau de
succesori a impratilor constantnopolitani. Cultura greceasca are s
famosul Ncolae Milescu, eel care a colndat toga lumea s a ajuns
s prin China, La fel Grigore Ghca, cel care a vanturat Germania si
Italia si a murt la Constantnopol otravit de un doctor, Timon, Constantin Stolncul Ca.ntacuzino a studiat la Padova ; avea o biblioteca'
mnunata ramasa dela tatl sau i ni-a lasat o prima hart& bung'. a
Tar Romanesti, Tot atat de instruit erau fratii Serban s Radu
Greceanu, Totul culmineaz in timpul domnie lu Brancoveanu, boer
vechu domn crestin, socott ca luminatorul neamurilor Rasaritulu,
In aceasta epoch', care sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul
celu al XVIII-lea, studiul medicinei era foarte cutat de catre Roman Macedonen i de catre Greci, pentruea medieli erau foarte bine
www.dacoromanica.ro

19

pretuiti de catre Turci. In Constantnopol, un doctor care se distingea

avea posibilitatea s ajunga la cele mai inalte demnitati. A$a s'a

facut c. un Panaiotache Ncusis ajunge prim dragoman al Porte in
1670. Un Alexandru Mavrocordat, doctor dela Padova, a avut in
mini destinele Imperiulu Otoman, Doctori ca Mhalache Manu, Sta-

vrache, alatur de un Haiatzade aveau atAta trecere la Sultan, c

puneau or scoteau din domnie pe Domnii romani, dupa voia lor.
Unii din acesti doctor veneau $i prin trile noastre. Si de unde
phn. acum veneau numai vremelnic, chemati pentru consultatii, de

acum inainte incep sa se stabileasca la no. Multi din ei erau doctori

veritabil cu educatie apuseana, unii, ca Pilarino aveau chiar reputatie europeana. Tot aceqta, deqi crescuti In principiile vechi pocratce, sunt insa aprig propovaduitori ai ideilor no, care'0 faceau
drum in studiul medicinei.
Acestor imprejurar se datore$te faptul c. dupe 1650, a dispatut
complect termenul de vraciu $i a fost inlocuit cu cel de doftor. Faptuldovede$te o modificare profunda in intelesul ce se da acestor termen qi deci o tot atht de profundd modificare in indrumarea idee
medicale. Vraciul a rmas termen bisericesc el sintetiza dea medical

indrumata de reprezentanti bisericei, pe chnd doctorul era un om al

$coalei inalte, care se inspira din studiul nature boalelor, din disectia
celor rapusi de board $i din cercetarile de laborator.
In acelaq timp trebue s tinem seama 0 de un alt factor, care'0
va fi avut desgur partea de influenta in dirijarea ideei medcale, in
raport cu noile descoperir ale $tiintei. Este vorba de nevoa ce se
smtea tot mai mult, nevoa carti, nevoia de a citi $i de a se instrui fiecare dupe posibilttile ce avea. Cei care s'au ocupat cu Istoria literaturii romne$ti, aduc dovez netgaduite despre sfortarile
ce se fceau a tunci pe terenul cultural. Ins, medicina era o $tiinta
de prea multa specializare, ca sa poat ptrunde a$a u$or. Daca in
catalogul cartilor mnstirei Barnovschi din Ia0, gasim de exemplu
o carte despre Teoriile anatomice ale lui loan Patriolanus, 1) in schimb
carturarii cei muli, ace care silabisau vechea slova romneasca
scrs cu litera slava, aveau in maini tot numai invataturile din Pravla lu Matei Basarab,
Oricum, in miscarea de intrecere ce se facea pe terenul cultural
$i in special pentru promovarea noilor kle medcale, in afar de

media de earl ne vom ocupa in captolul urmator, trebuie sa distingem la inceputul secolulu al XVIII-lea, do pionieri de seamil, pe
1] Hurmuzach, vol. XIV, pt. II, pag, 910.

www.dacoromanica.ro

20

Dmitrie Cantemir s pe Ncolae Mavrocordat, AmAndoi au fost s

Domntori, asa c nfluenta lor trebue s fi fost cu mult mal mare
dect ciliar a doctorlor din tmpul lor in dirjarea dee medcale.
Viaja lu Cantemr se cunoaste in toate amnuntele ei. Opera
lu, pe cht de vast pe att de multlateral, a fost studiat de bograf iscusiti, si desgur va ma fi studiat s deacum inainte, i) Totus, o latur a aceste opere, acea care ne intereseaz6 pe no, n'a
fost inc sufcient evdentiat,
Dimitrie Cantemir a fost nu numa un filosof literat s storiograf erudt, el a fost s un iatrofilosof, un fin observator al realttilor, cate 11 apropie si-1 pune n rndul celor care promovau deia
medical bazat pe observatia direct a faptelor, in locul vechilor
discutiuni filosofce fr deslegare sau fr. folos. Prn aceast laturg.,
Dimitrie Cantemir apartne Istoriei medicine dela no. Si, pentruc
ncodat deia nu poate fi separat de pionierli care lupt pentru ea,

trebue s spunem ateva cuvnte despre vata acestu om, care a

lsat urme adnci in viata literar s stiintific dela no,
Dimitrie Cantemir s'a ndscut la 26 Octombrie 1674, fiu al
lui Constantin Cantemir, Domn al Moldovei. De fapt acest nume
este de imprumut. Numele adevdrat era de Silifteanu, adicd fiu
al lui Constantin $i nepot al lui Toader din Siliftea. i acest
nepot de mazil fdkian, Moldovean bcistina$ ca toate calittile
de istetime ale acestui popor, ajunge Domn al Moldovei, cneaz

$i senator rusesc din vremea lui Petre Alexeievici. De mic, la

14 ani, a fost trimis la Constantinopol, in chip de gaj pentru
credinta tatdlui seiu. Aici $i-a fcut primele studii. La moartea
tatdlui sdu, in 1693, fiind in Moldova, a fost ales Domn de
cdtre boeri, dar n'a fost con firmat de cdtre Poartd. Atunci s'a
intors la Constantinopol f i $i-a reluat studiile. In 1700 revine in
tard ca fratele lui, Antioh, care fusese numit Domn al Moldovei. Atunci se cdsdtorefte cu Casandra, fata lui .5'erban Cantacuzino, cel ucis ca otravd de cdtre Brncoveanu, qi se reintoarce in ConstaniinopoL In 1710, odatd cu isbucnirea rdsboiului
ruso-turc, este numit Domn al Moldovei. In timpul
socotefte cd o sd cape te o soartd mai bunii pentru tara lui dela

cei de o credintd ca Moldovenii, $i se da' de partea Ru$ilor.

L Mi1) Biografa lu Cantemr In Istoria Imper. Otoman, edita Academ.

nea. Despre Dim. Cantemr, omul, scriitorul, domntorul. I*, 1926. 0 bografie in
Alta in Revista critcI-literari de
Foaa p. mnte, inim literaturi, pe 1842.
Ovid Densusianu, An. Il. p. 62 *i in Floarea Darurilor, 1907.
N. Iorga, in Mora
G, Pan% Vata i operar lu DI
Lteraturei rom., vol. II, pag. 311 ai omit.
CA:gemir, 1924. eto,

www.dacoromanica.ro

21

Soarta reisboiului a hoteirli t altfel. Rufii au fost beituti fi Cantemir a trecut cu multi alti boeri in Rusia. Aici, Cantemir
ajunge intimul impeiratalui Petra cel Mare, dar $i necazurile
incep sei se tie de el. Casandra, sotia lui, femee teineirei, moare
la 1713, ce dor fi de jale pentru tara peirdsitei, dar fi de o
boalei nemiloasei. Natura acestei boli o ghicim ceitiva ani mai

teirziu, la 1718, cad moare fi o fatei a lor, Smaranda, de hectica, adicei de ftisis". Un an mai teirziu, in 1719, Cantemir se
insoard din nou cu frumoasa principesei Anastasia Trubetcoi.
Cureind isbucnefte reisboial din Caucaz fi Cantemir insotefte pe
Tar, ca sin gurul om cunosceitor al limbzi fi obiceiurilor Masaimanilor. Oboselile fi o boalei cronicd, diabetul, incepe ,sei'l chinue fi dupei scurtei vreme cel reprezentat in tabloul dela Rouen
cu fata tinereascei prelungei fi ochii de o nevinovatei privire
dulce" 1), avea sei moarei la 21 August 1723, incei teineir. A

murit de boala diabeticilor cafectici, de boala care a ucis pe

fiica lui, Smaranda fi probabil fi pe sensibila lui sotie Casandra, de tuberculoozei.

Opera lui Cantemr este mensa. A scris o multime de lucrar

si in toate se gsesc numeroase informatiuni de ordn medical, In Descrierea Moldovei, ne documenteaza asupra clmatulu s Hinena
asezarei geografce asupra viete poporulu, cum s asupra obiceu-

rilor s credntelor Moldovenest. In Hronic, da o suma de informati asupra medcilor din vechme s despre rolul lor de multeor
putn simpatic, acela de otravitori venal, In Istoria Imperiului Otoman, Cantemr da toatd masura spritului sau de fin observator s
doctor fara repros, atunc and descrie o opera* de hernie, pe care
a vazut-o executata de un hrurg albanez,
Admirator al lui Van Helmont, Cantemr inchna cateva pagin
panegrice acestu latroflosof mstic, manuitor abil al retortelor de
laborator dar 0 al formulelor magice, pentru care, actiunea medicamentelor este bazata in ultima analiza numa pe indurarea lu Dumnezeu, Adept al une filosof care nu exclude el preamreste Dumnezerea, Cantemr a fost un drept credncios pang la bgotsm, ceace
l-a si determinat sa recomande in Divanul, ascetsmul cel ma rguros. Totus aceasta nu l-a inpiedicat sa fe in acelas timp de o
credulitate, uneor naiva, in supranatural, s sa descrle fapte reale
ca vazute de el insus, vindecar mraculoase de rae or de alte boli,
asupra carora vom reveni cand vom studa aceste fapte,
1) N. Iorga. Istoria Literaturii Romine, vol. IL pag. 341.

www.dacoromanica.ro

22

Lucrarea de cpetenie in care Cantemir arat toate cunostintele

lu medicale este Istoria IeroglificeL Este o compilatie de inceptor, din vremea cnd era *colar al doctorului Ieremia Cacavela, In
aceast lucrare se gsesc o multime de termeni noi, termeni medical
si termeni tiinfifci, precum si o multime de maxime si cugetri de
ordin medical sau cu aplicare medical, In acest chip, nu numai c
inboggeste lexiconul medical romnesc din acea vreme cu o temnologie nota', dar, prin explicatiile ce insotesc acesti termeni cat si
maximele textului, invata s indrumeaz pe contimporanii lui pe cdile
noi ale stiintei ideei medcale,
Dimitrie Can/emir un cap genial, ceiruia niciodatei nu i-a
lipsit puterea de a streibate prin problemele cele intunecoase ale
trecutului" 1) nu neagei doctrina hipocraticti, ci o explic orideceiteori are przlejul s'o facei, dar o explic altfel dedil Pravila bisericeascei. Pentru el, stihia este incepeitura lucrului de materie",
notiune nouei pe care n'o intednim in Pravilei. Corpul omului se
compune din patru stihii, dar nu pentru tofi autorit, ea' unii zic
set' fie patru, altii trei, altii mai Multe, altii numai una". 2) Cand
stihizle care compun corpul incep set sleibeascei prin uzaj, incepe
bcitreinetea, care nu mai are leac cd cele patru stihii cine de
sine in ades se sfedesc !, iatei c spre impeicarea i afezarea lor
mtjloc # mijlocire nu ti s'au dat". 8)
Tot atett de interesantel este terminologia intrebuintatei de eL
Deim ceiteva exemple din cele pe care el insu# le explic :
Agonia, adic : lupta care face trupul cu sufletul in ciasu
mor/ej.

Anatomic, cela ce tie mefterfiugul meidularelor trupului, despicator de stervuri.

Antrax. Piatrci ssympci rofie, rubin mare. Carvuncul.
Antifarmac, leac impotriva otravei.
Antidot, leac impotriva boalei.
Apothecariu, cela ce $ade la pravellie, # mai cu dinadins cela
ce vinde erbi doftorie.
Aromate, toate seminf ele, erbtle i unsorile frumos mirositoare.
Articule, incheetura osului, # a voroavei, cape/e.
Atomuri, lucrul carele intr'alt chip sau parte nu se mai poate
desprti, despica, tecla, nekliat.
Afrodiseu, cel ce umblei dupe curvie, mueraretiu.
Boala hronicei, boala care fine cu anii, cum Este oftica, dro-

pica # al/ele.

Hajdeu. Magnum ethimologicum. Vol, IV. Negru Vodii, p. VIII,

D. Cantemir. Ist. Ierogl., edifia Academ., pag. 19 -20.
Idem, Divanul editia Academ , pitg. 174.

www.dacoromanica.ro

23

Vase primitoare, stomahul, reinza, maf ele fi bate meinuntaele

In carde intrei bucatele.
Diatesis, oreinduiala firei.
Experienta, dovada, ispita care se face cu lucrul, cu simtirea.

Ermafroditis, cel ce este fi biirbat fi femee, sau umblei in

pofta a cloud peirti.

Ideia,_ chipul a fiete cui lucru, pre carele mintea pleizmuindu-1
ca cum este il informuiaste.

Cfartana, frigurile a patra zi.

Laringa, geitul, gedlejul, gutlanul.

Lembic, ceildarea cu care scot rachiu sau apa de flori.

Melanholie, boatel' de voie rea, peitimirea intristeirei, fierea
neagrei.

Metafisic, cela ce are ftiinfa acelor peste fire.

Mehlem, unsoare, cu care se slujesc firulicii (hirurgii) la rane.
Neistielit, netiimeiduit, nevindecat, lucrul carele nu poate
av ea kac .

Necromandia, vraje care se face asupra trupurilor moarte.

Paradosis, inva(eiturei nescrisei, din gura leisatei, ce invatei fiul
de la peirinte.
Parigorie, memgeiere, leacul intristeirei.

Pilula, pirula, gogoafia, bubuflie, care dau doftorii de inghit

pentru leac.
Poni, geiurici prin pielea omului, prin carele es sudorile.
Prognostic, cunoftin(a inainte.
Reteta, isvozel de leacuri carele trimit doftorii la spiterii, sei
facei asupra boalei.
Savoane, pemzele in care invelesc trupurile mortilor.
Stihie, incepeitura lucrului de materie, unii zic sei fie patru
altii trei, altii mai multe, altii numai una.

Sfigmos, vena moale, carea pururea se bate, de pre a ciirei

dare, afezclmemtul firei se cunoafte.
Symptomatic, din hi mplare..,
Siurme, un fel de piatrei veinellei, cu care veipsesc genele.
Temperament, asezelmemtul, steimpeirarea firei, intregimea seineiteltei.

Fysic, cela ce ftie ftiinfa firei.

Fyziognomie, ftiinfa firei de pre chipul obrazului fi a tot truput
Teorie, coprinderea mintei, ftiinta, vederea.
Terapeutis, cel ce face dupei voe, cel ce aduce altuia odihna.
Tirulic, vraciu, carele teimcIcluefte ranele, fremturile.
Sierbet, beiuturd de doftorie, fi tot ce se bea.
Ypohondriac, boala, care smintefte fantazia. Sleibiciunea Ortilor trupului, carile sunt pregiur mima. 1)
1) D. Cantemir. Istoria Ieroglifici, editia Academ., Sara numerelor s cuvintelor
streine tillcuitoare, pag. 7-24.

www.dacoromanica.ro

24

Dimitrie Cantemir este cel dintili la noi care vorbegte despre

plasma : lumea este plasma fi zidirea vecinicului impeirat"... 1) El pomeneste inttlia oafs.' de oftica sau hectica 2) si tot el afirma in mod

hotariitor despre contagiozitatea ciumei, pe care o si numeste lipicioasa boaki". 3)

Maximele 0 cugetarile lui Cantemir privitoare la medicing le

vom cita la find in capitolele ce urmeaza.
Un alt pionier domnesc, care, osebit de activitatea medicilor, a
contribuit la promovarea ideilor noi de ordin medical, a fost Niculae
Mavrocordat,

Nicolae Mavrocordat face parte dintr'o familie care a cultivat foarte mull medicina. Tat& a fost vestitul Alexandru Mavrocordat supranumit Exaporztul, doctor in medicina de la Padova si autor al scrierii De instrumento respirationis et circulatione sanguinis", apeirut in 1664, ccIfiva anide la descoperirea
circulatiei sanghine de ceitte Harvey. Faima lui de neintrecut
diplomat, care a fruit in mclini inssi soarta Imperiului Otoman,
este de toti recunoscutei.

0 fatei a lui Alexandru Mavrocordat, Roxandra, mdritatei

c-u- domnitorul Matei Ghica, a fost initiat in toate tainele medicinei. Se pare chiar cei a practicat acest mestesug, dacei nu
in public pentru cei multi, dar sigur pentru familia eL La 22
Decembrie 1725, Francesco Gritti scria Dogelui Venetiei din
Pera Constantinopolului : ...sorella di Mauro Cordato, Prencipe
di Vallacchia, che pro fessa cogYzitione de medicina...", 4) iar ceva

mai teirziu, la 10 Februarie 1740, se scria aceluias Doge, cei

Roxandra desi beitranci este plinei de vzoiciune f i beirbtie benche avanzata in eta di spirito pronto e virile". 5)

Din acest punct de vedere se poate afirma cei Roxandra

Matei Ghica, a fost prima femee doctor la noi.
La rei ndul lui, Nicolae Mavrocordat a avut o educatie ingrzjit de filosof si iatro-filosof, asa cum era moda pe atunci.
Cunostea limba diner', latinei, arabei, persand si romeinci, f i era
om invtat foarte bun ceirturar" spune cronicarul Neculce. 6) BiIdem, Divanul, editia Academ , pag, 90.
Idem, Istoria Ieroglifica p. 9 si Istoria Imperiului Otoman,
pag. 739.

editia

Academ.,

Idem, Descrierea Moldovei, trad. de G. Pascu, pag. 17-18. Divanul, pag, 215.
Istoria Ieroglifici pag. 109.
Hurmuzachi, vol. IX11, pag. 607. Documentul DCCXXXI.
Hurmuzachi, pag. 677. Documentul DCCXCII.

L Neculce, In Letopiseti, vol, II, pig. 296.

www.dacoromanica.ro

25

blioteca lui, cea mai frumoascl din tot Reisdritul, era vestit in
toatei lumea. 1) Niculae Mavrocordat a domnit de cloud ori in
Moldova f i de cloud ori in Muntenia, intre 1709 fi 1730. A
munt la 3 Septembrie 1730 de ciumei.
Nicolae Mavrocordat a fost un fin hterat fi profund geinditor. A scris o multime de lucreiri, unele cunoscute, altele perdute,
dar a scris nurnai in limba greceascei. Se cunosc dela el Sfaturi", fi Versuri" ; apoi lucreirz de geindzre fi meditatie
spre datorii", imitatze dupe cartea lui Cicerone. Dialog despre
viatii fi moarte", in care imitei pe Lucian. 0 brofuricei ca caracter
medical Cuveint impotriva nicottnei" ; este prima carte la noi,
care se ocupei de o intoxicatie cronicei, scrisei sub formei de satirei indreptatd contra celor care laudel aceastd travel, afa de
mult celutatei. Brofurica este datei ca reispuns unei alteia Lauda Nicotianei", scrisei de mitropolitul Mitro fan Grigoraf. Domnitorul scriitor este ateit de indignat contra apologistului nicotinei, cd spune ca reispuns la acest fleac de cuvemt, noi ar
trebui negrefit sei lueim cerrzeala, s'o umplem cu pecingine fi cu
bale s'o asvetrlim asupra autorului acestei
A mai scris o seamei de Peireri fi cugeteiri", in care se
geisesc o multime de maxime cu aplicatie medicaid, dovedind
cei autorul cunoftea peffect de bine chestiunele noi medicale"..3)
In aceste Peireri f i cugetdri", Nicolae Mavrocordat pomenefte pentru prima datei la noi de existenta microscopului, care
lucrurilor celor mai mici le del rnd rime fi apropie cele depeirtate". Tot in aceastei lucrare Mavrocordat dovedefte cei este
In curent ca chestia variolizeirei, ceind spune : altoirile f i transplanteirile nu sunt mai putin primejdioase la oameni deceit la
plante". 4) De altfel se ftze cd, so tia lui, Pulheria, fi-a variolizat
copiii la 1713, in Constantinopol, cu 14 ani inaintea celebrei Lady
Montague, cdreia pe nedrept i se atribue inteietatea in practica
Despre cele/ale maxime emise de Mavrocordat ne
vom ocupa in capitolele ce urmeazd. Adelugeim numai cei, dovada cei Niculae Mavrocordat a fost un iatrofilosof, care a practicat chiar medicina, std in faptul cei a dat numeroase consultatii medicale fi a dat i medicamente prietenilor lui, Patriarhul
Hriscint Notara fi mitropolitul Silistrei Ierotei Comnen, el insufi
doctor in medicine'!"; cind vom vorbi despre medici fi medicamente vom da documentele respective.
N. Iorga. Stiri noui despre biblioteca Mavrocordatilor, 1926,
Hurmuzachi, vol. XIII, peg, XLIV. Prefata de A. Papadopol Kerameus, pag. 169,
Hurmuzachi, vol, X111, peg, 417.

Hurmuzichi, vol. Xlll, p. 419,

www.dacoromanica.ro

26

Incursiunile literare, in domeniul medicinei, ale acestor

Domnitori contimporani, cu educate aproape identic, in tot cazul
fcut in acelas mediu s centru cultural, desgur nu sunt numa o
simpl intmplare, Ele dovedesc natura preocuprilor celor in curent

cu marle descoperir stiintifice ale vremii, Ecoul indeprtat al acestor descoperri ajuns pn la noi, Il formeaz maximele din Istoria
Ieroglificd a lui Cantemr, cit si cele din Peireri i cugeteiri ale lu
Niculae Mavrocordat,

Si dae Dimitrie Cantemir a trft multd vreme inteun mediu

strn, in Rusia, Nculae Mavrocordat a trit la noi, prntre noi, Preocuprile spirituale ale acestui Domnitor, dovedesc nu numai stiinta
lu personal& ci sunt mgrturi de existenta unui mediu cultural pe
care trebue s-1 fi creiat in jurul lui, l-a cultivat s stimulat. Este
stiut c acest Domnitor avea o bibliotec care se evalua, atunc, la
peste jumtate de milion de lei, Intocmai ca i BrAncoveanu, Nculae
Mavrocordat a avut la Curtea lu o multme de medici s crturari
invatati. Stimulul dat de Domnitor a avut ecou printre boer, s numal dup citiva ani, sub Constantin Mavrocordat, un particular, un
Andronache, secretarul Domnitorului, uimete pe un strin cu biblioteca lui aleasei i bogatd. Acest Andronache, spune Jean Claude
Flachat, un cltor ajuns prin Tdrile noastre, avea plusieurs pieces
d'une mechanique sin guliere qu'il avozt fait venir d'Allemagne ou
d'Angleterre ; era acest Andronache un om care iubea si se ocupa
cu stiinta, botanica, himia si medicina, 1)
Toate acestea dovedesc existenta in acea vreme a unor preocupri ntelectuale de ordin superior, cel putin in ptura conducatoare a poporului rominesc.
Medicii care vin la noi, sunt strini, Multi sunt cu cultura apusean. Sulzer spune
0tiinta medicaid si chirurgia nu se invatet aici. Cine vrea sei
se consacre acestor ftiinte, trebue set le dobindeasceiintr'o fcoald
inaltel striiinel. Padova si Lipsca sunt locurzle unde se pleimeidesc
indeobste Hipocratii localnici. lar in ultimul timp se duc unii

la Berlin ori la Halle. In acest chip invatei barem s cunoascei

lumea, s cunoascd oameni cari meinincel cu furculite fi cutite,
stuchazd ceva latineascd, germand ori franceza i filosofia..." 2)
N. Iorga. Stiri noui despre 13'blioteca Mavrocordatilor, 1926. pag. 22.
Sulzer. Geschichte des Transalpinischen Daciens. Vol. II, pag. 52-53.

www.dacoromanica.ro

27

lar Bauer, un alt streiin care a scris mult despre noi, spune
ccl la medicine est la seule science et laquelle ils s'applique ; on
va pour l'tudier en Italie ou en Allemagne..." 1)

Pe de alt parte, carturarii nostril nu se mai multumesc acum

cu notarile ce'si fac pe filele ceasloavelor, despre eficacitatea cutrui sau cutarui leac, el vor ceva mai mult, vor carte romineasca de
medicina ; chiar si medicii strini cuibriti la no simt aceast. nevoe. Si atunc, la 1760, gasm prima carte de medicina scrsa in
romineste, in care se noteaz frumos i cu regula toate capitolele
medicinei, 2)

Si. cu toate acestea trebue s recunoastem un fapt, Medicina,

mult-putin cit se stia, era rezervat numai celor putini, era rezervat cunoscatorilor si bogatilor. Marea multime a carturarilor care
abia puteau silabisi cartile de rugciuni, printre preoti si calugari,
ecoul marelor descoperiri de ordn medical si stiintifc ilic nu patrunsese. Pentru ei tot pravila si invataturile bisericesti an ramas
singurele tilcuitoare intrebarlor de ordn superior ce ar fi indra' snit
pun, despre maretia fenomenelor nature sau in fata adversittilor epidemiilor si a boalelor,
Ct prvete marea mas a poporulu, multimea, a trait in cea
mai cumplit' ignorant& conclusa tot numai de instinctul conservrii,
cu formule de leacuri mintuitoare pastrate prin traditie din generatie
in generatie, cu superstiti si practice superstitioase, cu descantece
si

Bnefacerile rezultate din descoperirile stlintei medicale si aplicarea lor erau numai la indemAna Domnitorilor si stpanitorilor avutiilor tarii ; marea multime nu beneficia nimic sau aproape nimic
de pe urma acestei medicini,
Era nevoe de o schmbare. Aceasta schmbare s'a fcut de Alexandru Ipslante, Domntor luminat, inconjurat de oameni lumnati,
a inteles s pun medicina la indemana tuturor. Prin reformele lu,
dar mai ales prn marele hrisov din 1775, prn care infiinteaza Casa
Obstirilor, un fel de minister de interne care trebua s imbrtiseze
toate problemele interne de nteres general, printre cari si chestiunea sanitar publica, Ipsilante a infiintat la no Medicul funcionar
public, in slujba intereselor sanitare ale multimei,
Bauer. Memoirei sur la Valachie, 1778, La Academie sub cota 4122,
Manuscript la Academie sub Nr. 933. Vezi continutuL mai departe.

www.dacoromanica.ro

28

Este un punct principal care marcheazi. o etapl noul in mersul evolutiv al ideei medicale la noi : Medicina si binefacerile descoperirilor ei, pus in serviciul multimei, in serviciul tuturor, Medicina publica.
Acest fapt m'a si determinat s opresc aici studiul prezent.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I
PRACTICA MEDICALA.

Megtegugul doctoricesc a fost practicat de mai multe categorii

de profesion4ti. In primul rAnd vin cei recunoscuti cu acest drept,
cei oarecum oficiali brbierii, mowle, vracii, doctorii i hirurgii, Acestora trebue s allturm pe duhovnici, adc pe doctorii sufletesti.
Vin apoi clandestinii lecuitorii, fermectorii, cimpoitorii, vrjitoril, babele i nenumratii anonimi al medicinei empirice.

In a frea categorie punem pe cei care s'au specializat in prepararea, conservarea vnzarea medicamentelor, adic pe spiteri,
BARBIERII

Din timpuri foarte indeprtate la toate popoarele brbierii au

jucat un rol de seam in trecutul medical.
Mai intai, brbierii erau cu oarecare culturg, pentruc fiind bresla0 nelipsiti de pe lang6 mnastirele de clufri din Apus, ei aveau
posibilitatea s se instruiasc. Mai apoi, utilizarea lor a fost impus
de necesittile rsboiului, pentruc trupele cand plecau la lupte erau
insotite de brbieri, cari, in dar de meqtepigul lor, ddeau primele
ajutoare rnitilor bolnavilor.
Aceste don imprejurri, cultura i nevoia de serviciile lor in
rsboaie, a fcut ca cu vremea, s li se recunoase dreptul de a face
pansamente, de a practica miel interventii, s prepare alifii, etc. Aqa
a luat fint breasla brbierilor hirurgi, care n'a lipsit la nici un popor,
In Franta, pa.n la inceputul secolului al XVII-lea, aveau dreptul s practice medicina trei categorii de corporatii: doctorii cu titluri universita.re, apoi hirurgii zisi a robe longue, f r.' titluri universi-

tare si birbierii zigi a robe courte.

www.dacoromanica.ro

30

Corporatia hirurgilor a fost recunoscutd in Frantd la 1311; corporatia bdrbierilor hirurgi a fost recunoscut mai in urmd, la 1371.
Intre aceste dou corporatiuni s'au dus in cursul vremii lupte aprige pentru delimitarea atributiunilor ce aveau de indeplinit ; numai
bunul simt vi timpul i-au diferentiat mal sigur ea once edict oficial.
Si ava, cu vremea hirurgii au rmas cu executarea operatiunilor mari,
cand era vorba de 'MAO viata omului ; ei au fost operatorii.
brbierii au rmas cu executarea operatiunilor mici. Diferentierea a
fost definitivd, mai thrziu, in secolul al XVIII-lea, cand hirurgia a
intrat in domeniul studillor universitare.
Dar faptul c hirurgii vi barbierii n'aveau studii universitare,
n'a impedicat pe multi din ei, s ajung foarte abili operatori sau
medici savanti pentru timpurile lor. Un Ambroise Par (1517-1590) a
ajuns hirurgul regilor Frantei, devi a inceput cariera ca bdrbier vi a
terminat ca medic vi himist svant,
In Germania brbierii se numesc Bader", pentruc'vi fac meseria mai mult pela Wile publice sau in preajma bibor. Bdrbierii
hirurgi care insatesc armatele, se numesc Feldscherer" ; ei ingrijesc
de rniti, dar fac vi pe medicii. Numele lcr romnizat, cel de felcer,
a trecut in limba miastr mult mai trziu, la sarvitul secolului al
XIX-lea.

Termenul latinesc, termenul oarecum oficial al brbierilor era

cel de barbitonsores, tonsores sau balneatori.
In Turcia se numeau berber-bachi. La curtea Sultanului sunt
considerati in al vaselea rang printre slujitorii Curtei, Dimitrie Can-

temir spune despre el a rad cu o meind at& de ward' $i de dulce

incht omul abea se poate tine sei nu adoarmei in timpul operafiei,

1)

Oricum li s'ar spune vi in rice tard ar fi, bArbierul este un

mare meter; el vtie s tund i s brbiereasc, iar dacd'i ceva mai
iscusit este neintrecut in aplicarea ventuzelor, pusul clistirelor vi scosul dintilor, 5i cnd Ii i priceput, apoi vtie s panseze o rand, sd
ingrijeasc un buboi, s lase snge, s prepare alifii vi la nevoe face
pe doctorul vi ingrijevte pe once bolnav vi once board.

Sub aceastd din unn forma, brbierii au jucat un rol important in trecutul medical romnesc. Ei au fost doctorii Romanilor, buni
pentru once, pang.* cdtre mijlocul secolului al XVII-lea. Ei sunt vracii
de care pomenesc crtile bisericevti vi poezia popular.
In adevr, dei Romnii numeau pe doctori cu termenul de vraciu,
totuvi, cnd Domni Lodi aveau nevoe de un doctor mai bun, se adre1) annitrie Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, Trad. de Hodoslu, vol. 1, pag. 174-5.

www.dacoromanica.ro

81

sau ori la Braqov, ori la Bistrita, ori la Sibiu, i cereau nu un vraciu mai bun, ci un bgrbier, arua ii spuneau doftor". Este o dovad
neindoioas c brbierii erau socotiti doctori, c prin urmare ei erau
doctorii c.rora li se spunea vraci.
Se pare, c Bra$ovul era centrul de invttur' pentru brbierii
doctori. Un, aocument din 9 Iunie 1436, spune c Ilia$ Vod. al Moldovei a scris la aceast dar Bra$ovenilor, pentru un fiu de croitor
din Roman, dat la Bra$ov s invete me$te$ugul brbieriei.
Elyas Waywoda et dominus terre moldawyensis.
Providi et honesti viri, nobis dilecti. Ad querimoniam Iohannis sartoris nostri de Roman foro alzas scrzpsimus Providenciis
Ves tris qualiter ex parte honesti viri Petri rasoris, vestri videlicet concivis, de facto filii sui, quem scilicet ad docendum rasoriam artem (per) eidem Petro sub caucione fideiussoria, assignaverat, vos iustitiam faceretis ; quam iusticiam usquemodo, simulantes, nullatenus lacere curastis, in eiusdem grande preiudicium et iacturam. Quare rogamus vos quatenus, agnztis presentibus, ipsi Iohanni ex parte dicti Petri plenam faciatis iusticiam,
neve exinde nobis urgeatur querularz. Vel alzas, vobis secas facientibus quod non credimus, providebimus iuri suo. In quo tandem nobis minime poteritzs inputare. Aliud igitur non facturi. 1)

Inc inainte de aceast dat., Stefan cel Mare avea

1460.
un brbier la Suceava, un Italian maestro Ivane barbero del dicto
Vaivoda, de -origina Genovez, 2)

14 Februarie 1533.
Brbierii erau in mare cinste in oraele Ardealului $i ocupa.0 posturi de incredere, A$a de exemplu, la
data indicar, gsim un Martinus Berth, care fcea parte din Sfatul
ora$ului Bistrita. 3)

20 Apriiie 1534. Din Bra$ov, poate c$i din Sibiu $i din Bisfrita, brbierii aceqtia veneau in ora$ele mari dela noi $i fceau pe
doctorii. Trebue s credem acest lucru, pentruc. Romanii au avut de
dus prea multe rsboaie $i de suportat prea multe nvliri rsboinice, ca s putem dmite, c n'au avut $i meqteri care s-i
jeasc in cazuri de rniri,
1) N. lorga, In Hurmuzachi, vol. XV/1. Documentul XXXIII. pag. 22.
2)1. Nistor, Auswirtige Handelsbeziehungen der Moldau, pag. 193, No, 3, cf. Xeno-

pol. vol, 1V, pag. 161, No. 27. N. lorga lstora Comertului Romi.nesc, vol. I
pag. 125.
3) N. lorga, in Hurmuzachi. vol, XV/1, Documentul DCLXXXV. pag. 366 0. ludexul vol, XV/2. cuvintul barbieri,

www.dacoromanica.ro

32

La data marcat, Gregorio tonsori si Nicola, balneatori din

Brasov, sunt chemati de cgtre Vlad Vintira" al T.rei Romnestf (153235), ca s5.'-i pue ventuze si sb."-i lase Ange
...domini Gregorio tonsori et Nicolao balneatori in Transalpinam missis ut venam suae magnificentiae inscinderent ac ventosas ponerent". 1)

N'a trecut bine anul i Domnitorul a che17-Martie 1535.

mat din nou pe Nicolao balneatori, s vie s-1 doctoreasa ...Nicolao balneatori dum per Wlad waywoda vocatus fuerat... 2)
2 Ianuarie 1536.
Faima lui Grigore, brbierul din Brasov,
ajunsese asa de mare, a ins6si Petru Rares al Moldovei a trimes
dup el, d'andu-i titulatura mgulitoare de doctor : domino doctori ac
Gregorio tonsori in Moldaviam ad Petrum Waywodam missis...
5 Noembrie 1542.
Se pare a Petru Vodl al Moldovei a
avut si unele legaturi de afaceri Cu un barbier, care se afla in preaj-

ma lui, un Stephani Barbitonsoris, de fel din Bistrita. La data artat5., Petru Vod intervine la Bistriteni pentru acest barbier pe care
11 trimite la ei

Petrus.... Waywoda... terre moldaviensis... Missimus hunc hominem vestrum nomine Stephanum Barbitonsorem, ad Dominaciones Vestras, cuius medio nonnulla referenda intimavimus. Proinde quecun que nomine nostro Dominacionibus Vestris pretulerit,
eidem fidem creditivam adhibere dignemini. Quos in reliquo bene
valere optamus..." 4)

27 Octombrie 1553. Ciuma bfintuia Ardealul si M.oldova lui

Alexandru La'pusneanu. Pentru paz5, se inchideau drumurile, ca s5. se
impiedice circulatia si deci si contagiunea. Brbierii, fiind socotiti

drept doctori a toate stiutori, aveau cuvntul lor, cuvant greu, and
era vorba de inchiderea vreunui drum. La data argtat5 gAsim pe
Gregorium Barbel ex Moldavia, care se intorcea acas5., si in acelas
document se vorbeste si de inchiderea intercludendum a incA unui
drum. Pe aceasa instiintare notarul adaugg
Nic. Denaulianu, in Hurmuzachi, vol. 11/4 Doc. XXXVIII, pag, 68,
ldem, doc. XLV, pag. 89.
ldem, doc, LV11, pag, 109,
N. lorga, in Hurmuzachi, vol, XVII, Doc, DCCXC dbc, DCCXCI, pag, 421,

www.dacoromanica.ro

S3

Barbitonsorem misimus sub Bethteen. Hinc reversas misimus

eundem cum certis Walachis ad intercludendas vias versus Moldaviam. 1)

2 Noembrie 1553. Tot pentru inchderea drumurilor, Bistrtenii

trimt Domntorului Moldove, pe Stefan arbierul, poate acelas $tefan

care servise si pe Petru Rares

ad mandatum domini Wayvode, misimus Stephan= Barbitonsorem, nostrum concivem, versus partes marmarosienses cum
certis Walachis, ad intercludendas vias versus Moldaviam". 2)

25 Mai 1557. Alexandru Lpusneanu, domn, al Moldove intre

1552 si 1568, a fost un sanghinar de poming, un bolnav care suferea

cand de picioare, cand de ochi, din care cauz mereu avea nevoe
de medci ca s-1 ingrjeasc. La 25 Mai 1557, Brasovenii i-au trmes
pe Retrus Barbtonsor
ingresso familiari domini Alexandri Waywode, mettercio,
postulans intrornitti barbitonsorem.. ; cum illis intromissus est
Petrus Barbitonsor". 3)

12 Septembre 1557.
Spre toamn, oamenil lu Alexandru
Vod, se intorc acas cu Petru Brbierul, 4)

23 Ianuarie 1558.
Lapusneanu se bolnveste de chi si cere
Bistritenilor s-i trimit pe Andream chirurgum, s-1 ingrijeasca si
s-i aduc si nste herbarus, adic erbi sau medcamente din plante
care nu cresc dect in Ardgal prin luna Mai
..Quod Dominaciones Vestre Prudentem et Circumspectum
Andream chirurgum, concivem vestrum, ad peticionem nostram
ad nos destinaverunt, grato animo accipiemus, consimili favore et
benevolencia atque vicinitate gratificare conabimur. Ostendimus
sibi defectuositatem oculorum cui subvenire deberet. Verum, ex
quo virtutem herbarum tempore maii expululandarum, quo defectuositati subvenire posset, cognoscere posse significavit, remisimus
ilium ad Dominaciones Vestras. Petimus itaque Dominaciones
N. Iorga, n Hurmuzachi vol. XV/i. Doc. DCCCCXXIX, pag. 502.
Idem, doc. DCCCCXX1V, pag, 499.
ldem, vol. XI, apendice 11. Scootelile Bralovului, pag. 796.
ldem,
o

www.dacoromanica.ro

34

Vestras quam amicabiliter ut ipsum vicissim in motu, maii ad

nos mittere velint ; quem honorifice tractatum et muneratum honorifice ad Dominaciones Vestras remillimus. Pari gracia refundere studebimus. Easdem quam felices valere optamus. 1)

2 Februarie 1560,
La inceputul acestui an, Lpusneanu se
bolnveste de o umfl'turg la un picor, de care a sufert foarte mult,
ma opt lun de zile, Necjt, Lpusneanu seria din Suceava, Bistritenilor, s- trimit un medicum seu barbitonsorem" cat mai meter
s mal prceput ca s-1 vndece mai degrabg
...Diebus superioribus, casu aliquo, nescimus quenam nobis
successerat fortuna seu omen, pedem unum lesimus, per quem
ictum, propter ipsius tumorem, magnum patimur dolorem. Rogamus atque amanter hortamur Vestras Prudencias, tan quam nostros vicinos bonos, ut vestrum medicum seu barbitonsorem, quem
excellentem in suis artibus et in vindicandis huiuscemodi ictibus
ab alliis et a nostris fidelibus audimus, velint, et non dedigneptut,
citissime, una cum famulo nostro nobile Christophoro,
millere...
quan2

12 Februarie 1560;Hrldu,

La aceast. dat, Domnitorul re-

inoeste cererea. 3)

26 Feinuarie 1560, La cererea lu Lpusneanu Vod, Bistritenii

i-au trmes un Wundartzt", care, dup ce va fi fcut ce se cuvenea
s fac, la 26 Februare, Vod il trimtea inapoi, cu rugmintea s
mai vie cnd va fi chemat

Wyer schikhen hiemitt bey unsern Khmerling den Wundartzt (so Eur Ersame, Hochweyse Fuersichtigkhaitt auff unser
Begern herein geschikht hat) und bedankhen unss hchst gegen
Eur Ersame, Hochweyse Fuersichtigkheill. Bitten auch dyeselbi-

gen freindtlichst, tvllen unss ym den Wundartzt oder andere

dergleichen Mayster auff hin fueren unser Begern widerumb hereinschykhen. 4)

5 Martie 1560 Iasi.

Llpusneanu serie Bistritenilor c merge
mai bine cu sntatea, dar foarte incet quantum ad sanitatem
1. N. lorga, in Hurmuzachi, vol. XV/1. Doc. DCCCCLXXIX, pag. 533.
2, ldem, doc. MXVIll, pag. 553.

'des, dot. MXX, pag. 554.

ldem. doc. MXXI, pag. 554-55.

www.dacoromanica.ro

35

nostram attinet, pristinnam lenito (lento) gradu, ut arbitramur, brevi

assequi poterimus sanitatem". 1)
La aceasta data se intoaree am* la Bra.
27 Martie 1560.
soy, un alt barbier, care se vede ea' a fost chemat de Lapusneanu,
desigur pentru aceas boala a pleiorului : advenit Alexandri Wayvode
barbitonsor. 2)

18 Mai 1560.
Intre tmp se vede treaba ea Wundartzt-ul a
mai vent sa-si vada clientul, cad la aceasta data vedem ea Dom-

ntorul trimite aeasa pe Mayster Andre, Wundartzt. Rezulta ca acest

meter de rani este aeelas Andrei care il cutase de boala de ochi
la 23 Ianuar 1558, 8)
7 Iunie 1560. Suceava,
Lapusneanu serie din nou Bistritenilor cu rugaminte mare a-4 trimta iarasi pe famosul Andrei, pe
care il trateaza cu ttlul de medic

rogamus atque iterum eciam rogamus Vest ras Prudencias

quatenus, ob respectum amicicie nostre Inne future, velint ad
nos agilem Andream medicum mittere quam citissime". 4)
30 Iunie 1560. Suceava. De sigur ea agi/em Andream medicum

a venit, a vazut peDomnitor, care nu va fi rmas prea incantat de

serviefile lu, cac il trmite inapol cu un titlu mai putn pompos,
acela de discreto Andrea barbitonsore. 5)
4 Iulie 1560. Sueeava,
Dimnuarea titulaturei, de la Mayster
Andre la simplul barbitonsore, dovedeste ea Vod nu era multamit, ea
nu mergea bine. Oricare va fi fost cauza nemultamirei, vedem ca Lapusneanu numai dupai cnci zile, trmite pe Ionaseu Useru, la Sibiu,

sa-i aduea de acolo un doctore seu physico. 1

1 August 1560.
Nu stm cine va fi venit dela Sibiu ; prin.
cipalul lucru este ea Domnitorul s'a facut bine in urma consultului
dntre cel venit dela Sibiu si Andrei. Feriet ca a sapat, Lpusneanu multumeste Bistritenilor pentru amandoi doetor, scuzandu-se
ea poate nu i-a daruit atat cat meritau
1, N. Iorga, Doc, MXXII, peg, 555,
2. Idem, vol. XI, apendice, Socotelile Brayovului, pag. 802,
N. lorga, in Hurmuzachi, vol. XV/i. Doc. MXXIX, pag, 559.
ldem, doc. MXXXII, pag. 560.
Hem, doc. MXXXV, pag. 562.
Idetn, doc. MXXXVI, pag. 562.

www.dacoromanica.ro

A6

ren

...Nachdem das unss Gott der Allmechtige mitt einer schwaKrankhait haimgesucht haft und wier der selbigen zu

rathen on Hilff Eur E. W. F. nit gesein mchten, wlhe unss

auff unser freindtlich Bitt und Ersuechen mit yerem Stadtartzt,
dem Mayster Andres, zu Hilff khomen sein und sich mit einem
Doctor auss der Hermanstadt in der Eyl zu bringen unverthalb
ser bemuett, wier slhs treulich gespuert haben, und, nachdem unss

der Allmechtige Gott wider zu der Gesundthaitt gebracht halt

thuen wier yetzt Eur E. W. E gnandten Artzt mit vleissiger

hocher Dankhsagung wieder haim schikhen, in der Weiss solchs
von unss unvergolten gegen dieselbigen nit soli bleiben. Wier
haben auch im, den Artzt, mit Wenigen ditzmals begabt ; wlhs
wier zuckhiinfftigkhlichen wllen bessern". 1)
Ajungem la zilele tragice ale faimosului Despot Vod, In toamna
anului 1563, el era asediat in cetatea Sucevei de ctre Hatmanul

Toma; printre ostenii Hatmanului erau si Unguri pusi sub comanda

cpitanilor Toma Daczo si Ladislau Radek, Acestia trebue s" fi intervenit la loan Sigismund Zapolia, regele Ungariei, s le trimit
brbieri si hirurgi, care s ingrijease de rniti, cci la
16 Octombrie 1563, regele serie Brasovenilor s le trimit un
hirurg, nu numai cu medicamente, ci si cu instrumentele necesare.
Este prima oar c se pomeneste de aceste accesorii ale hirurgilor
...Quoniam nos fideles nostros Egregios Thomam Daczo et
Ladislaum Radak, capitaneos, cum militibus nostris, equitibus et
peditibus, ad expugnandum castellum Zwchywa in Moldaviam,
in subsidium Spectabilis, Magnifici domini Stephani, (ca Dom-

nitor, Hatmanul Toma a luat numele de

te fan Vodei), Wayvode moldaviensis, benevole expedivimus ; qui, sicuti debebant,

neque chirurgos, neque barbitonsores ull:s necessarios secum ex-

ceperunt,
cum autem bellica negocia plerum que vulnera et
sanguines secum trahant, mandamus Fidelitatibus Vestris firmissime, aliud nullo modo habere volentes, ut, acceptis presentibus, statim e medio vestri unum chirurgum, quem meliorem
apud vos habetis, ad curandos vulneratos eligere, et ipsum simul cum omnibus suis medicamentis, instrumentis necessariis in
Moldaviam, ad fideles nostros Egregios Thomam et Ladislaum
Radak, per equos vestros baiulos citra ullam moram deduci facere debeatis et teneamini. Secus nullo modo lacturi... 2)
1, Idem, doc. /V1XXXV11, peg. 563.

2) N. lovga, In Hurmuzachi, vol. XV/I. Documental 1111,XXX1X, pag. 586,

www.dacoromanica.ro

37

30 ,Octombrie 1563.
La aceast. dat, Toma Daczo serie
el Bistritenilor, c brbierii car vor veni la Suceave spre paguba
lor nu va fi fiinta lor aici. )
21 23 Octombrile 1563.
La cererea regelui, Bistritenii (nu
Braovenii), au trimes la Suceava doi brbier, pe Andrei s pe Emeric Mittimus igitur post, die sabbato in Moldaviam Andream et
Emericum barbitonsorem. 2)

29 Noembrie 1563.
Dupe uciderea lui Despot Vod, la Suceava, a urmat la domnie Hatmanul Toma, cu numele de Stefan
Vod, Domne de scurt durat., pentruc a fost gonit de Lpusneanu
ucs de Polon. Lpumeanu ajunge iar60 Domn i de cum se inscuneaz se bolnve0e de ochi, Anuntnd Regeiu Zapola revenirea
lui la tron, Lpumeanu nu uit
cear si un doctor pentru boala
trilui. Zapola serie Bistritenflor s satisfac. pe Lpusneanu, si
mit iarsi pe Andrei :
...Cum intelligamus Spectabilem, Magnificum dominum Alecxandrum Wayvodam moldaviensem dolore oeulorum laborare
et ibi apud vos quendam Andream barbitonsorem curandorum
ocolurum gna,-um exsistere, ad postulacionem ipsius domini
yvode clementer permittimus ut ipse ad eum venire et oculos
eius mederi possit, presertim cum et alias apud eum frequenter
fuisse dicatur. Itaque libere ad ipsum dominum Wayvodam proficisci poterit. Ceterum dentur per vos comites itineris...". 3)
1564.
Tot cAutand pe Domnitor, s'a nscut oarecar legaturi
de prietene intre brbierul Andrei s Lpusneanu, ceace se dovedete dintr'o scrsoare trimis de Vod cgtre Bistrteni, despre niste
lucrur lsate de curteanul lu, Ncolae Rat, in pistrarea lu Andream

chirurgum. 4)

10 Martie 1564.
Lpusneanu serie Bistritenilor,
cal mai in grab pe barbitonsorem nomine Andream :

trimit

...quam citissime nobis, cum ardue quedam necessitates requirant, barbitonsorem nomine Andream, in civitate vestra inhabitantem, mittatis cum presencium exhibitore Markos". 5)
N. lorga, Documentul MXCII, pag, 588.
N. lorga, Documen.tul MLXXXIX, pag, 587.
N. lorga, in Hurmuzachi, vol. -XVII. Documentul MXClX, pag. 591,
N. lorga, documentul MCII, pag, 592.
N. lorga, documentuI MCXI, pag. 597.

www.dacoromanica.ro

38

5 Apritie 1564.
Andrei a venit, dar probabil c n'a reusit
s vndece pe Domnitor. Acesta suferea de o boal grava de och,
pentruca' dupe cum spune singur, se scurgea puroi din ochi : din
ochii mei se scurg urdori. Suparat de acest insucces, Lpusneanu trimite inapoi pe Andrei incolumem et salvum, adic bun teafr, ca si
cum s'ar fi putut intampla si altfel :
Ceterum agimus ingentes maximas que gracias Dominacionibus Vestris Spectabilibus quod, peticionibus nostris satisfacientes, Andream barbitonsorem et Michaelem interpretem, concivem
vestrum, transmisistis quodque bone vicinitatis leges confirmandas nobis obtulistis ; que nobis periucunda fuere. Deinde magistrum Andream cum suo comite secundum peticionem Spectabilitatum Vestrarum quatenus potuimus reverenter excepimus et,
officio suo ipsi commisso satisfaciente, eundem bene et humaniter
expeditum iterum ad Spectabilitates Vestras in loca sua incolu-

mem et salvum transmisimus, nam in hoc defectu quo nos laboramus, artificio suo uti non possumus (colilguntur enim x
oculis nostris aliqua stercora), cui ipse artificio suo resistere
minus possit. Denique, quia declarastis amiciciam, benevolenci-

am que vestram erga nos in transmissione Andree, in pluribus

Spectabilitatibus Vestris, et expeditis istis, videlicet Andree et
Michaeli, viris honestis, nos gratificaturos..."

8 Octombrie 1564.
Lapusneanu trimite iarasi dupa magistrum medicum Andream, in sperant, ea, cu ajutorul lu Dumnezeu si
cu mestesugul lui Andrei, se va putea face bine de boala lu de
ochi

...quoniam morbo quodam ocolorum laboramus, rogamus

Spectabilitates Vestras quam diligenter ut nobis magistrum medicum Andream, qui et prius nobis inservivit, transmittant. Per-

suasum enim habemus, iuvante Deo, eius arte et opera nos

sanitati pristine restitui posse. Quem, peracto suo officio, Spectabilitatibus Vestris, Deo volente, bene solutum remittemus..." 2)

14 Octombrie 1564,

Andrei, care a venit

si

a vzut pe

Dorrmitor, se reintoarce la aceasta data, la Bistrita, sa-si aduca anumite medicamente pe care nu le gasea in Suceava, 3)
N. lorga, documentul MCX111, pag. 598.
N. lorga, In Hurmuzachi, vol. XV/1. Documentul MCXXX111, pag. 607.
N. lorga, documentul MCXXX1V, peg. 607.

www.dacoromanica.ro

39

De altfel boala Domnitorului Tnergea tot mai ru, asa ca maimai orbise
Ille solus Palatinus Moldavie Alecxander, manendo in Szoczowa duodecimque consiharios suos decolando, factus est caecus, et statim post hunc diem in tota terra Moldaviae ad hunc
usque diem grassatur pestis" 1)

20 August 1567.
Cum, cum, Domnitorul s'a fcut bine si n'a
mai avut nevoe de doctori. La data de mai sus, trimite dupa agilis
vir Andreas chirurgus, s vie tot pentru boala lu de chi si s.-i
aduc si leacur.
...agilis vir Andreas chirurgus, concivis Spectabilitatum
Vestrarum, exhibitor presencium, recedit a nobis, officio suo diligin tersagaciterque expedito ; ob cuius operam summas Spectabilitatibus Vestris quo que et eidem agimus gracias. Iniunximus quo que ei uf, quamplimum aliqua unguenta contra dolorem
oculorum con ficiat, ad nos que confecta personali presencia solus adferat ; ipseque humaniter operam et diligenciam suam nobis obtulit et promisit. Rogamus Hague Spectabilit ates Vest ras
firmiter ut, con fectis ab eo unguentis, cicius ad nos e(i)um
mittant. Tandem duos magistros qui ceravisiam bonam coquere
noverint, una cum predicto Andrea chirurgo, nobis mittant, ut
pro gustu nostri ipsius aliquantulum ceravisie nobis coqueant,
et cicius, negociis suis perfectis, bene persolutos dimittemus".2)

15 Martie 1568.
Lpusneanu a mai dus-o asa pn in pHmvara acestui an. La 15 Martie scra Bistritenilor dupe amore nostri
Andream chirurgum, s vie s-1 scape
...Rogamus Dominaciones Vestras Spectabiles firmiter ut
quanto cicius amore nostri Adream rchirurgum, inhabitatorem
vestrum, ad nos mittant, nam maxime eius arte et opera in
presenti indigemus. Laboramus enim morbo quodam, quod vitare eius opera, iuvante Deo, arbitramur..." 8)

Chemarea duoas a lu Lpusneanu a fost zadarnic, aci adouaz

N. lorga. Medici gi medicina. Conferintg, pag, 23, nota 2,
N. lorga, Hurmuzachi, L c., documentul MCLX111, pag. 623.
N. lorga, documentul MCLXX1, pag. 628.

www.dacoromanica.ro

40

16 Marble 1568, Bogdan Vod, fiul s urmasul lui Lpusneanu

serie Bistrtenilor, s se comunce lu An.drei, ca Domntorul a murt
...ad petita Spectabilis et Magnifici domini, sanctissime memorie,-

parentis nostri Alexandri Wayvode Dominaciones Vestre Andream chirurgum transmiserant, qui postquam e vita parens
nosier predictus excessisset ad nos pervenit. Cum ita que nos in
presenti eius opera minus indigemus, Spectabilitatibus Vestris
remisimus, animo tamen grato, tam operam Spectabilitatum
Vestrarum, quam illius accipentes..." 1)

6 Aprilie 1568,
Bnuim c in ultimul timp a fost chemat
pentru boala lui Lpusneanu si un brbier din Muntenia, Petre, pentruc in socotelile Brasovului se mentioneaz la data ndicat, intoarcerea acestu brbier din Moldova : Als der Peter Balbierer aus
der Molda. 2)

Pe masura ce trece timpul s ne apropiem de se colul al XVII-lea,

pe aceias msur brbierii se tot raresc, ca s fe inlocuiti cu hirurg i doctori, Incat numa la rstimpnri destul de mari ma apare
cte un nume de bdrbier cu faima de doctor,
4 Iunie 1585,
In socotelile Brasovului, se trec la aceast
dat plata barbierilor call au vndecat pe Murchen, un insotitor al
lu Petru Vocl Auf Befehl czahlt ich den Balbierern welche den
Murchen, so mitt dem Peter Waida herausser kommen war... 3)
2 August 1600, Miha Vteazu serie din Alba Iula, Bistritenlor, sg-i procure diferiti mesteri, si prntre cei dinti citeaz pe
brbier
Fiindcd in tabeira noastrei ni trebuesc meqteri, v poruncim
ca, dupei obiceiu, set' ni trimitefi indatei in tabeira noastrei,

Sasebef, din oraful vostru tot felul de mefteri :

1 Tulle 1603,

4)

In lupta dela Brasov, and Radu Serban a

rsbunat in parte, uciderea lu Mihai Vteazu, batand pe Batori, un

cronicar Mihail Seybrger, spune c rnitii erau dusi la brbier
Etliche Hundert verwundete in der Stadt bracht, zu den Barbieren. 5)
N. Iorga, in Hurmuzachl, vol, XVII. Documetul MCLXXII, pag. 628,
N. Torga, vol. XI, apenclice 11, Socotelile Bralovului, pag. 805.
N. Idern, peg, 830.
N. lorga, vol. X11/2, Documentul MCCCXC1X, pag, 986.
5) N. lorga, Studii i documente, vol, 1V, pag. 124,

www.dacoromanica.ro

41

5 Decembrie 1621.
Stefan Vod Toma al Moldovei, serie
Bistritenilor sg-i trimit un do flor sau beirbier, care sg poat vindeca
pe un prieten al Domnitorului, bolnav de urechi. Pentru asta oferea
o suing colosalg pentru acele vremi o sutei de galbeni de aur :
...pe omul nostru... nu putem f ti ce nevoe nenorocitei l-a
gelsit, cei spune cei-i urld capul strafnic, f i urechile i s'au inchis. Vel rog pe dumneavoastrei... poate o fi acolo, in oraful
dumneavoastrei, un a stfel de do flor sau beirbier, care ar f ti vreo

doflorie contra unei astfel de urechi surde, astupate. Dual s'ar

geisi, af da 100 de galbeni de aun ca reisplatei,_ numai se1-1 vindece... $i cum am scris despre doftorul D-tale sei vinii feirei zeibavire cu acest om de credin(ei, fi-1 voi reispleiti afa cum am
feigeiduit".

1)

Brbieri care fceau pe doctorii erau acum destui si la noi.

intre 1628 si 1631, documentele vorbesc de un Leca Bgrbierul 0 alti
mefteri beirbieri din Bucurefti. 2)
27 Ianuarie 1638.
Un document cu aceast datg, dovedeste
c principiul pig4i serviciilor aduse de brbieri era pgzit cu sfintenie. and bolnavul nu putea plti cu bani, pltea cum putea, cu
lucruri de pret. La data indicat, un beirbiariu din Suceava, a luat
o fotei fi o neiframei f i frzcei trei zloti fi giumeltate, pentrucg a ingrijit
de un rnit gray. In aceast. pricing, Sucevenii scriu Bistritenilor:
...Grigore feciorul popei Petrei den Rebrifoara si Luca feciorul lui Matei din Bargul-cel-de-sus, cum am venit aicea in

oraf. Deci n'au fezu t la o casei de om bun, unde-au bat, sau

la gazdei, ce, dacei s'au inbtat, ca nifte oameni feir de ispravd,

ei au efit noaptea de au umblat ca nifte talhari cu seibit fi cu

corduri si cu topoar. Deci ei au dat de strata', straja i-au intrebat ce oameni stint de imblei afa cu arme goale pren trg.
Ei s'au semetit : ce au dat afa, au fi teliat pre un fecior a striijerilor, de zace a$a domicat (rdnit), cat el va muri, f i, (so, feiceind ei, au siirit straja de i-au prins, 61 de band voe nu sd
da. Deci opoi noi vrum sel-i beigdm in cetate ca pre niste reii
feiceitori, iar apoi, dacei s'au spus cel's din idicul domniei tale,
noi i-am leisat, numai set' se impace cu acei oameni ce i-au veiteimat fi zac reiniti, fi incei de va muri omul, ei'f vor mai inN. lorga, In Hurmuzachi, vol. XV/2, Documental MDCCC11, peg. 925.
N. Iorga. Istoria comertului rominesc. vol. I, peg, 250.

www.dacoromanica.ro

42

treba cu dtin$ii. Deci au dat unul bdrbiiarului-o fotd fi o ndframd, iar altul au dat iar bdrbiiarului, sii imble sd tdmd duiascd pre cel om ce zace filial de dinfii, de au dat trei zloti
fi giumdtate, gi globa au platit 6 zloti. Ate:. ta au dat, iar mai
mult un ban n'au dat...".1)

Anul luptei de la Finta, cnd a fost rana Matei Basarab, De sigur ca Domnitorul a avut medid care s-1 ingrjeascA,
dar a avut s brbieri. In aceast chestiune, iat ce serie d. Pro1653.

fesor Iorga

Cronicarul arde/can Kraus povestele cd bdrbierul" lui

Matei, puind fdrd socoteald plasture pe picior, nu putu impiedica o cangrend. Atunci printul ardelean trimite aliatului seiu
un renumit bdrbier din Sibiu". El inteilneqte insei pe Polonul
care ingrijea pe Matei, invenin6ndu-1 cu plasture. Medicul ardelean, Iacob din Fdeiraf, descopere crima fi aduce prinderea
vinovatului fi a complicilor lui, unsprezece boeri, dintre care
unii ar fi fost qi ucifi".2)
15 Septembrie 1653.
Stefan Petki, un cpitan ungut in slujba
Gheorghe $tefan Vod, care gonse pe Vasile Lupu, a trmes
Bistritenilor nste Cazaci prnsi la asediul Sucevei, ca s fie ngrjiti de un b.rbier doctor : ...sosind acolo cu ei, sd li lega fi rdnile
prin vreun bdrbier-doctor, fi sd li cdpdtati ceva cmdfi... 3)
lu

1673.
Niste oameni din Todirest au spart capul unu tovaras si au platt s'i brbierulu pentru ingrike s fnitulu pentru usturmea indurat pe urma rnire :

fi ni cere egumenul de la Galati treizeci de lei gloabd

fi ni cere fi oameni... sd pldtim bdrbierului fi sd punem un om
la lucra sd lucreze peind se va scula omul, fi usturimea omului sd pldtim noi... Si am pldtit bdrbierului ci usturimea omului
fi toatd cheltuiala ce au fdcut. 4)
De acum inainte bgrbierii doctor sunt tot mai rari. Actele nici
nu-i ma pomenesc. Doctora in schimb se inmultesc tot mai mult si
N. lorga, Hurmuzachi, vol. XV/2, Documentul M.DCCCCXX1V, pag. 1053-54.
N. loro, Medici *i medicinit. Conferint, 1919, pag, 27.
N. Iorga, Hurmuzachi, vol. XV/2. Documentul MMCCCXIII, pag. 1240,

N. Iorga, Anciens documenta de droit roumain, vol. I, pag. 264-65.

www.dacoromanica.ro

43

prind a se stabili la noi ; in acest chip barbierii rman numai cu

practica micii chirurgii, ventuze, aplicari de lipitori, scosul dintilor
si numai clandestin mai practica sau fac pe doctorii in medicina.

MOAELE
Moasele, moasia sau moasa, este aceia care asista femeile la
nastere. Cuvantul vine de la moasei, care insamna bunica, si, pentruck' bunicele, de obicei, au asistat si asista si astazi pe lehuze,
termenul a ramas numai pentru asistentele lehuzelor. 1)
Dupe Pravilistul bisericesc serviciile ce fac moasele au un caracter de obligativitate, care le pun in randul slujbasilor moasa
caie apucii pre mueri i nasc, n'are voe sa vie la biserica 8 zile.
Acest termen este considerat ca foarte scurt, c explica Pravilistul
pentrucei slujbd face si ea.')
In afar& de moasa recunoscuta cu acest titlu, acea care lace
slujba, mai existau atunci ca si cum, femei, care dei nu erau moase
de profesie, erau insa pricepute in acest mestesug. Acelas serviciu
fac si babele ; Pravilistul bisericesc spune babele ce slujesc la naftere, peind a 7-a zi sit' vie la pricestanie (impeirteisanie).
Dupe Pravile , moasa este aceia care face expertiza, child este
vorba sa se constate virginitatea unei fete, Vraciul sau doctorul barbat n'are cuvant in asemenea imprejurari. In acelas timp, Pravilele
stabilesc chipul cum trebue -s se fac examenul inteo expertiza
cu vederea, cu mainele, cu chibzuiala i in prezenta a altor doul
femei. Spune Pravila

Cad va meirturisi moasia, cum iaste fatil intreagei, o vom

creade i aceasta cad va fi muiare ca aceaia de cinste moa-

sia f i de va fi vilzut cei iaste fatei f i o va fi socotit bine, cum

iaste intreagei, si o au pipeiit cu memule, fi 'Mai de are fi mai
fost ca moasia doo mueri, destoinice de-a sei crederia
veitate bine la acest mestesug", 4)

Mol-moali, Inseananti bunic-bunici. Spune Pravilistul: ,,cela ce's va ucide pre

tat-susi pre inma-sa, sau pre mosu-su, iau pre moase-sa....., adici. pe
bunic sau pe bullied. Pravil, glava f (9) s 244; pag. 25, 230.
Longinescu.
Legi vechi, pag. 95.
Bujoreanu. Pravila Matei Bitiarab. Invitituri, glava 377, pag. 294,
Bujoreanu, Pravda bisericeasci dela Govora, vol. 111, pag. 103.
Bujoreanu. Pravile. Glava In (38), punctul s (6) s glava 254, zac 6; pag. 49
241.

Longinescu, Legi vechi, pag. 206.

www.dacoromanica.ro

44

Distinctiunea ce face Pravilstul asupra moasei de cnste, dovedeste ca exstau si amase cu caltti contrare.
and e vorba sa se faca expertza unu copa supus sodomie,
examenul 11 lace tot moasa, de astdata impreun cu vraciul moaqa
f i vraciul pot sei meirturiseascei, de vreme ce vor fi veizut copilul, f
de vor cunoaste feicut-au sodomie, au ba. ')

Croncele s documentele nu ni-au pastrat niel un nume de

moaq,

VRACII
Acest cuvant vine de la slavonul vrac, care inseamna doctor.
Derivatul slavon vraciva i vracevanie, inseamna vreiciuire, lecuire 2)
de unde i cuvntul de vracevane, intrebuintat de Pravilist, cu inteles de leacuri.
In scrierile bisericesti cuvntul de vraclu are un inteles de or-

dn moral, mistic, and se spune de exemplu vraciul tuturor, se

intelege insas Dumnezeu.
Termenul de vraciu se gaseste in Psaltrea Scheiana din 1482, 3)

Se gseste in Cartea de invetteituri din 1551, a lu Coresi. Aci

se spune de exemplu nu trebueste seneltosului vraciu, ce bolnavului. 4)

Se gseste in Palia de la Orastia (1581-82) Iosif porunci slugilor sale, vracilor, cum cu aromat set' ungc pre tatei-seiu, i vracii
unserei pe Israil. 5)

In poeza populara, in folclor, vraciul este un personaj ciudat,

un personaj de basm, care aduce a vrajitor ; el stie de toate

si

poate once; el stie s f armece i s vndece cu deschntece, este un

descntator.

Numa pentru Pravilst, cuvantul de vraciu is la intelesul cuvantului slavon, de origina, inteles de om care ingrijeste s vndeca
pe bolnav, inteles de doctori,
In Pravila lu Vasle Lupu (1646) se intrebuinteaza numai cuvfintul de vraciu. O singur data se pomeneste de doctor, dar numa
Bujoreanu, glava if (39), punct kn (28), i glava 333, zac 28, pag. 49 , 266.
Longineseu, 1, c., pag, 207-212,
Cr, Cre(u, Lexiconul lu Mardare Cozanu, pag. 95 118, rind, 482, 483.
L Bianu. Psaltirea Scheiani, pag. 283, 508. L A. Candrea, Psaltirea Scheani,
pag. 180, rind. 16.
I. A. Candrea, Dic(ionar,

5)1. A. Candrea, cteazi : Palia de la Orilta, edit, de Mario Roques, Pars 1925

www.dacoromanica.ro

45

ca s. arate ca este vorba de un vraciu mal invtat, de un vraciu

dascal, caruia se spune doftor.
Aceasta preferinta a Pravilistului pentru termenul de vraciu,
se explica usor, In adevar, Pravila lu Vasle Lupu este intocmit
dup cei mai de seama juristi ai Evului Mediu, in special dupe romanistul Italian Prosper Farinacius, In acest autor, termenul latinesc
de medicus, se d omului care ingrijeste pe bolnavi ; este un termen generic in care infra i periti, adica un meter cunosator, scusit, un barbitonsores un doctorati aut licentiati sau un chirurgus,
care poate fi sau nu doctor, 1)
Dar, in vremea and s'au scris Pravilele, nu exista in limba romaneasca cuvantul de medic, si atunci traducatorul a intrebuintat un
termen pe care il avea la indeman, termenul de vraciu, cu inteles
de om care ingrijeste si vindeca pe bolnavi. Pretutindeni, in Pravile, child se intrebuinteaza cuvantul de vraciu, i se gseste echivalentul de medicus sat chirurgo in Farinaclus. De exemplu
Spune Farnacius Quod noluit medico obedire... Pravilistul traduce: nh ascultei cumu'l invatei vraciul. Sau
Farinacius ad expensas medicorum... : cat au dat la vraci...
Farinacius medicus, qui filio veninum dedit. : vraciul ce va da
otravii feciorulu...
Farinacius (jbi de chirurgo emente venena... Pravilistul alegeind
acela, ce au fost cumpeireind (otravei), iaste vraciu. 2)

Exemplele se pot inmulti de atatea or, de cate or se intrebuinteaz cuvantul vracu, in Pravile,

Rezult ca termenul de vraciu, termen popular cu inteles de

vrajitor, descantator ori cu inteles mistic de Dumnezeire, este intrebuintat de Pravilist cu inteles de om prceput in ale medicinei, doctor, nu ca s schimbe sensul popular sau bisericos al termenului de
vraciu, ci pentrucl n'a avut la indemana alt cuvant, cu care s tradue& termenul latinesc de medicus.
Acum se pune o chestiune de identitate cine erau acest vrac?
Dupe intelesul cuvantului medicus, care este echivalentul vraciului, vracM nu pot fi deal ori doctori, xi brbierii, sau si uni
si

De exemplu se spune : quia medicis creditur edam, quando non sint doctores,
dummodo sint periti (prout sunt hodie apud nos barbitonsores) ad medicandum.,, Ubi admittit relationem medici, aut doctorati, aut licentiatin,"
Longinescu. Legi vechi, pag. 504, 129.
Longinescu, L c,, Nota 499, 333, 360, 416, pag. 128, 90, 97, 109.

www.dacoromanica.ro

46

Inssi Pravilistul deosebeste dou categorii de vraci vraci

crora li se spune doftori, si vraci mai prosti, vraci brbieri sau
vraci descanttori. Spune Pravilistul:

Cad va zice vraciul, cd iaste rana de moarte, sau nu de

moarte, atuncell vom creade ; mai vartos cand se va afla, cd vraciul este dasail, cum le zic acestora doftori, atunce set creade

fi mai bine, de cat ar fi altul mai prost, brbiariu sau decanttoriu". 1)

Au fost ei doctori pe la noi, doctori chemati de prin alte tri,

dar 'Yang la jumtatatea secolului al XVII-lea, au fost putini. In
schimb, au fost brbieril. Ei au fost doctorii Romnilor, ei sttnt vracii
de care se. ocup Pravilele,
Negresit c'. nu -WO brbierii vor fi fost si vraci. Numai cei mai
iscusiti, cei care invtau mestesugul la Brasov, la Sibiu ori la Bis-

trita sau si la vrun meter priceput localnic, numai eel care se specializau in cutarea rnilor si a bolnavilor, ajungeau s fie socotiti
hirurgi ori vraci. Cei multi, cei mai profti, cum spune Pravilistul,
rmneau simpli tonsores care stiau doar s tundl si s brbiereasca.
Carte nu li se cerea, probabil nici diplome. Pravilistul fixeaz
anumite conditiuni ca un vraciu s poat practica, conditiuni care
n'au nimic comun cu cartea,
Ca s. fe cineva vraciu, trebue s fie om sntos, cu minele
sntoase si cu mintea intreag ca s priceap boala cuiva:
Un vraciu bolnav, deznodat, adecti
fie toate vinele stricate, acela nu poate s tmduiasca nici pre un bolnav. Ci trebue sel fie vraciul sntos i sei se duc s vaz pre .bolnav
sei-i fie mintea intreaga
mezinele santitoase, ca s apuce strangerea cu
cu mintea s priceapd boala..." 2)

Rezult din acest citat c, vraciul se duce si vede bolnavul la

domiciliul lui, adic face vizite, c vraciul trebue s fie om perfect
sn'tos si cu mintea intreaga, ca s poat tmdui pe cel bolnav.
Bujoreanu. Pravile, glava di,(14), punctul 7 i glava 249, zac 7, pag, 32 i 239,
Longinescu, Legi vechi romine,ti, pg. 129. Textul latin este urmitorul :
,,Regula sit, quod medicorum relationi, et iudicio statur super mortalitate
vulneris, et an vulneratus Merit ex vulnere Mato... Bane verum est, quod
peritis, et chrurgis doctoratis iemper magia credendum esset, quam non
doctoratis, barbitonsoribus,
Farinaclus, cf. Longinascu, 1. c.
Bujoreanu. Privila Matti Basarab. Invititurile patriarhului Anastasie, glava
21, pag. 430.

www.dacoromanica.ro

41

Mai departe, Pravilistul fixeaza anumite reguli de OM de catre vraci intru exercitarea mestevugului doctoricesc, vi anume
Vraciul trebue sa fie crevtin. Totuvi se ingadue sa fe vi jidov

vi de alta lege. Dar de once lege ar fi, vraciul n'are nevoe stt jure,
ca s fe crezut, macar de ar fi vraciul jidov sau fi de all lege. 1)
Pravilistul vtie ca vracii nu sunt toti deopotriva. Unii sunt mai
buni, mai destoinici, altii mai putin. De aceia, and este nevoe de o
expertiza, sau in cazuri de opinii divirgente vom creade pre cei mai
multi, sau pri cei mai buni, sau pri cei destoinici, iarei nu pri altii.
Din acest citat se vede lamurit c Pravilistul cunoavte principiul
celor mai multi, al majoritatei, care decide. In alta parte spune ca,
movtenitorul cuiva este dator sa ingrijeasa cat mai bine de cel pe
care'l movtenevte vi and este bolnav sei-i aducei vraciu bun. 3)
Sunt vi vraci rai care smintesc pe bolnavi, adica le fac mai
mult eau deat bine ,de va fi dat (reinitul) si pre vraci HU, sei-1 fi
smintit... 4). i mai sunt vi vraci care nu ingrijesc bine din neglijenta,
vi atunci judeatorul trebue sa aprecieze, daca, de exemplu, moartea
unui rnit a fost pentru vina vra' ciului, sau din meqterfugul vraciului.

Pravilistul cere ca in cazuri de raniri totdeatma s fe chemat

vraciul, atat in interesul autarei, cat vi al stabilirei gravitatei vi al
raspunderilor, altf el: sminteala mortei va fi despre cel reinit.

Pe de

alta parte, rnitul trebue s asculte vi sa execute intocmai prescriptiunile vraciului, c altfel pricina mortei (reinitului) iaste el singur,
iar nu rana. 6)
Barbatul este dator s cheme vraci la boala muerii lui i sei-i
cumpere tot fialul de vracevanii vi de alte de toate bucatele, ce-i vor
altfel perde dreptul de a movteni averea sotiei. lar de sei va
prileji sei nu sei afle vraci acolo, atunci iaste dator beirbatul, sei
mild unde va gcisi, sei-i aducei, de va fi aproape ; iar de va fi de-

Bujoreanu. Pravile, glava di 114 punctul f (9), 0 glavi 249, zac 9; pag, 32 si
239. Longinescu. Legi vechi rominesti, pag. 129.
Idem, punctul 1 (10), pag. 32 si 239. Longinescu, 1. c. pag. 130,

Idem, punctul ka din glava n (8) si glava 243, zac 21; pag. 24

i. 230.

Longineicu, 1. c., pag. 93,

Bujoreanu, glava gi (13), punctul v (2), si glava 248, zac 2 ; pag. 32 si 238.
Longinescu,
1. c., pag. 126.

Idem, punctul g o d [3 si 41.

Bujoreanu, glava di (14), punctul a vi v (1 i 2), si glavi 249, zac 1 si 2; pag.
32 si 238.

Longinescu, 1. c., pag. 128.

www.dacoromanica.ro

48

parte nimic nu-i datoriu. 1) Aceste spuse ar fi o dovad c mi era

chiar asa usor sh se gseasc un vraciu, la indemn, si c vracii
erau destul da rari, uneori la mare deprtare. Este iarsi curios, e
sosia nu are aceleasi indatoriri fat de brbatul ei muiarea de nu
va cherna vraci la boala beirbatului, sau de nu-1 va nici socoti, nu va
piarde nimic din venitul diu, ce va avea de la beirbat. 2)

Dac tot bolnavul trebue s se caute cu vraci, cci ...nu trebuefte sand' tofilor vraci, ci bolnavilor, 3) apoi nu trebue s se uite c
vracii trebue pltii pentru serviciile lor. Pravilistul, in cazuri de roblig pe vinovat sa fac aceast plat
iaste dator 'Meer s plateascei rudelor celui ucis, toate cheltuelile ce au feicut,

cat au dat la vraci

i alte... 4)

In cazuri grave, and vraciul socoteste c bolnavul este pierdut,

poate s-1 prseasc ziceind cei nu se va teimadui, dar atunci, este
ertat rnitului, s se adreseze fermeatoarei sau descanttoarei, c
nu sei Mtelege, di fi facut adr grefalei mare. 5)
In expertize vraciul nu numai c nu depune jurmnt, dar spusele lui sunt mai tari ca orice mIrtu. rie, a mai creade-sei-va vraciul
de cat marturale. 6)
Examenul femeilor nu-1 lace vraciul, ci moasa ; aceast restricSiune dupe obiceiul turcesc, se aplicl nu numai cAnd'ii vorba de vraci
bkrbieri, ci chiar si fat de doctori, In haremul" Domnului, adic

In locuinSa rezervat pentru Doamn, brbaSii nu intr. Neculce povesteste c Antioh Vod fiind mazilit, Turcii au vrut sa pun mno
pe doi boeri, pe Bogdan Hatmanul si Iordache Vistierul ; amndoi,
stiind ce-i asteapt s'au ascuns in camerele Doamnei lui Antioh, qi
Kapegi-baqa n'a cutezat s mire in cast/ la Doamna,
ja de grumaz, cei-i oblicise ((Worse) cd sunt acolo, fi era Turcul om impareitesc". 7)
Dimitrie Cantemir spune c, dac mama, Sultanului este bol-

nav, atunci
Bujoreanu. Pravile, glava n
punctul kn i kf [28 11. 291,
glava 243, zac 28
*i 29, pag. 24-5 i 230.
Longinescu, 1. c., pag. 94,
Idem, punctul i [30] zac 30,
Sextil Puvariu qi Alex. Procopovici, Coresi ,,Carte de Inviitaturi", pag. 5,
rindul 5-6.
Bujoreanu, Pravile, glava n [8], punctul di [141 i glava 243, zac 14, pag. 24-5
230, Longinescu, 1. c., pag. 94,
Bujoreanu, glava di [14), punctul e [5], si glava 249, zac 5, pag. 32 gi 238,
Longinescu, 1. c., pag. 129.
Idem, punctul n [8) i zac 8.
loan Neculce, in Letopiseti. vol. II, pag. 268,

www.dacoromanica.ro

49

Hakim Effendi sau primul medic se introduce in cabinetul

ei de dormit, dar nu poate vorbi cu ea, de cezt prin o perdea ce
este trasei imprejurul patului ei. i dacei trebue sd-i pip& pulsul
n'o poate face de cat prin o peinzd foarte find de in ; ceici ar fi
o crime ca vre-o persoand bdrbeiteascei sei vazei fata Sultanei,
fie seneitoasel, fie bolnavd".1)

Numai cind e vorba de examinat un sodomlean, examineaz

vraciul dar asistat de moav, 2)
Pentru stabilirea nebuniei cuiva, judecgtorul intreabg vi pe
vraci card foarte lesne'l cunoafte de va fi nebun'cu adevdrat". 3)
Cnd Ii vorba de otrvire, vraciul este tinut s examineze vrsturile otrvitului, 4)
Vraciul are voe s cumpere otrav vi s fac experiente ca s
poat descoperi contraotrvuri sd o cearce cu erbi ca aceaia cu
mefterfugul lu, sei vazd, putea-va face iarbei ca aceaia, s biruiascd
putearea otravei, ce sei zice, sei dia iarbei celui otreivit, s nu-1 prinzd
otrava". 5)

Dar vi r'spunderea vraciului este foarte mare vi-i pedepsit cu

moartea, and ar vinde otrav in scop criminal I vraciul ce va da
travel' feciorului sei otrdveascei pre tatd-sdu, set-4 sd facei moarte, sei-i
tae capul". 6)

Pravila bisericeascl oprevte pe preot s facl pe vraciul: Preovine...", acela se pedepsevte.

Simpla enuntare a acestei masuri, dovedevte c practica exista cad
nu oprevte nimeni ceia ce nu se face. De fapt preatii au facut totdeauna pe doctorii. La noi, in mnstiri, preotii au vrciuit bolnavii
care cdeau inaintea icoanei fcgtoare de minuni, iar din spusele
Pravilei rezult c fceau chiar vi operatii, tiau vine. Acelav lucru
s'a petrecut vi'n Apus cu preatii catolici, devi vi ei erau opriti s
fac pe doctorii ecclesa abhoret a sanguine".

tul care va vrdciui, sau va teiia

D. Cantemir, atora Imperiului Bizantin, vol. 11, pag. 457, n. 39. Edi(ia Academ.
Vezi nota 1, pag. 44.
Bujoreanu, Pravile, glava ne (55) punctul e (5) i glava 360 zac 1, pig. 62 286.
Longinescu, L c,, pag. 267.
Bujoreanu, glava i (10), punct, zi (17) 0 glava 245 zac 17, pag, 28 ql 234.Longineseu, 1, c,, pag. 111.
Idem, punctul s (6).
Bujoreanu, glava, f (9). punct ai (11) ,1 glava 244, zac 11, pag, 25 0 231, Longinescu, L c., pag. 97.
Bujoreanu, Pray. Mat. Bits, Invitituri, gloom, 71, pg. 163,
4

www.dacoromanica.ro

50

Treaba vraciului este vrcuirea, termen generic care indica

activtatea vracilor, mestesugul de a vindeca. In Prefata Pravile lu
Matei Basarab, mitropolitul $tefan serie mesterii dascd1i, adecd
care au mestesuguit gramatichia, filosofia fi vreiciuirea..". ') Sau
cine va cherna pre deinsii (pe medicii evrei) spre vreiciuire..", sunt
ctate care au acelas inteles, acela de a vindeca.
Bolnavul care se cauta cu vrac, se vrcueste. Spune Pravilstul : de nu va fi meirs la vraci, sil se vrificiuiascd..". 9
Termenul de vraci, vrchfitor se intrebuinteaza si la fgurat.
Mtropolitul Stefan, in Prefata de care am amintt mai sus, compara
Pravilele cu o vr'ciuitoare de obste

Cine'i va zice (Pravilei), vreiciuitoare de obste, nu va gresi,

pentructi amestecd erbile i leacurile, de le da' bolnavilor de

teimeiduesc pe fiecare de fiece boalei, si nu numai pre acela, ci
incei si pre ceia ce se lenevesc de nu poartei grijei de tdmeidufrzsd pre unii deindu-le i tinzeindu-le erbi tari,
iar altora aduceindu-le aminte ,de fdgeiduinta ce va sei fie, adu-

ce-i fi-i reidicei cu mai bldnde leacuri ; iar unii sunt, care nu
iau nici erbi, nici leacuri, nici invelteiturile acestora, ce-si ingrddesc pristanistea pocaianiei cu neplecarea, fi asa feiceindu-se
mai tari de cdt impeiratul, ii inchid mosii de veac... Gel spune
inteleptul Isocrat : Cum sunt vracii izbeivire bolnavilor, asa sunt
Pravilele celor osdnditi". 4)

Termenul de vraciu, cu 'j'aleles de doctor sau doctor barbier, s'a

intrebuintat png la jumAtatea secolulu al XVII-lea. Dupa 1650, cuvantul de vraciu a ramas numa pentru cartile bisericesti i poeza
popular. Croncarii i documentele intrebuiateaza numai cuvantul de
doftor". O singur data, cronicarul Axinte Uricarul, mai pomeneste

de vraciu, dar s atunci d acestu cuvnt un inteles abstract, inteles de Dumnezeire. Acest croncar, cu prilejul descrerei Hotnulu
ocupat de strain, spune ca aceast ocupate, pentru Moldova, este o
vesnic primejdie, o rana deschis., pe care ...numai Vraciul tuturor
sd o tcltnadniascd..".

Trebue s mai remarcam c, dei termenul de vraciu a fost asa

Bujoreanu, Prav. Mat, Bas Prefata,
Bujoreanu, Siborul 5-6, glava 11, pag. 380.
Bujoreanu, Pavile, glava gi (13), punctul y (2) i glava 248, zac 21 pag. 32 238.
Longinescu, 1. c., pag. 126.

Buioreanu, Pral,. Mat. Bas, Prefata, pag.141-42 i glava 3, pag. 143.

Acsinte Uricarul, in Letopiseti vol. 11, pag. 158.

www.dacoromanica.ro

51

de mult intrebuintat in scrierile bisericesti, dei se gseste in folclor

s in poeza popular, dei Pravilele se ocup atat de mult de vrac,
totusi, niel Croncarl, niel documentele romnesti cunoscute pang
acum, nu ni-au transmis vr'un nume de vraciu.
Numa in socotelile Brasovului gsim numele a do vrac, Radu
s Gheorghe vraciul, notati in nemteste Wratsch". Amiindoi sunt din
epoca frmntrilor car aveau s adua. in Scaunul Muntenie pe
Mrcea Ciobanul, Se stie c Radu al VII-lea, Radu Paise, a avut un
flu, Marco, care s'a bolnvit ru Domnitorul a cenit de la Judetul
trimit pe doctorul
(Primarul) Brasovulu Fos (Fuchs) Hanks",
Gheorghe. Brasovenii au trmes pe Radu Vraciul (vratsch), care,

la 21 Ianuarie 1545, pe and mai domnea ina Radu Pasie, vin

in Braqov". 1)

Ctre sfarsitul aceluasi an 1545, noul domn Mircea, serle Brasovenilor

... din bate pe mind am priceput domnia mea de ce

mi-ati trimes pe Gheorghe Vraciu $i

tre...".

vet'

multumesc domniei voas-

2)

Numele curat romnesti a acestor doi vraci, Radu s Gheorghe,

earl vor fi fost negresit brbier, sunt o dovad mai mult c brblerii erau Romn, c prin urmare vracii eel multi ai poporului nostru
au fost Romni,
DOCTORII

Cronicarii s scrierile romnesti nu pomenesc de doctor .pan

la mijlocul secolulu al XVII-lea, In Pravila lu Vasile Lupu, tiparit
la 1646, intAmpinm pentru prima dat Cuvntul de doftor", cu inteles de vraciu dasal, adic profesor, superior vraciului de obste, 3)
Distnctiunea ce face Pravilistul intre vraciul obisnuit vraciul
dasal, numt doftor", se' datoreste faptului c termenul venea din

Apus, unde se da titlul de doctor profesorlor ada dasalilor unversiatilor.

De exemplu, in Franta, unde Unversittile au prins a se infiN. lorga Pretendenti domnelti din secolul al XVI-lea, pag. 74. Citeazi. In noti :
Documente din Bralov No. 296 cf. Sbpr, pe 189,6, p. 96. Rechn. der St.
Kronstadt, 11 Bra,ov 1889, pag, 382, 652,
I. Bogdan. Documente i Regeste privitoare la relatiile Tirei Rominelti eu Bravovul i Ungaria, pag. 192-3 Doc. CLXXXVIII. N. Iorga, In Hurmuzachi,
vol. XV/i, p. 440. Doc. DCCCLXXIII,

Vezi nota 1, pag. 46,

www.dacoromanica.ro

52

inta atre si Arqitul secolulu al XIII-lea, la inceput, numai profesorii

purtau titlul de doctor, daa erau creqtini, cci Evreli n'aveau drept
la acest titlu ; ceilalt, ce care ohtineau diplome unverstare se
numeau magistri, fizici sau medci fizici. Toti trebuau s qtie s elteasc qi s scre latnete, ca s formuleze retetele in aceast limb,
spre deosebre de hrurgi sau magistri hirurgi, care n'aveau diplome
unversitare qi nu -tia.0 latineqte,
M.ai trziu, in prima jumgtate a secolului al XVII-lea, titlul de
doctor a prins a se da nu numa profesorlor, ci tuturor mediclor
fizicieni sau magistri. Generalzarea acestui titlu s'a fcut cu att mai
mor, cu ct se tie a se luase obiceiul ca i regi, ori impratii,
lar uneori numa inputerniciii lor, sa conf ere acest ttlu supuOlor
ion. Aga de exempIu, cronicarul Sincai poveste0e c famosul domnitor Despot Vod al Moldovei (1561-1563), a aptat de la Carol
al V-lea, impratul Germaniei, dreptul qi puterea de a face Cu numete impeiratului doctori, poeti incoronati i protopotari". 1)
Dar, de0 doctori erau qi in alte qtinte, in teologie, filosof e,

drept, etc., totwi, titulatura simpl 'de doctor a ramas numa doctorului in medicing. Si la nol, and termenul de vraciu a fost inlocuff cu cel de doftor, nu s'a spus nici odat doftor in medicin, ci
numai smplu doftor". O singura exceptie a fcut cronicarul Ncolae
Costn, care a intrebuintat termenul de doctor de medicine, dar qi
atunc a fcut-o traducand ace0i termeni din lmba leqeasc6 ; este

vorba de un raport asupra lupte de la Poltava (27 Iunie 1709),

and Muscalii au luat prntre prizonierii Suedezi, un doctor de medicine i un apotecar (sau spiter) de Curte fi de camp". Termenul
era w de neobpuit c numa dupa cateva rnduri, Cronicarul revine la cuvantul romnizat i noteaz in lista celor care s'au predat
un doftor". 2)

Trecerea de la termenul de vraciu la cel de doftor este perfect de bine marcat in Pravile. Se qtie c intai s'a scris Pravila
lui Vasle Lupu, la 1646, dup care, aceast Pravl a fost inglobata
in cea a lu Mate' Basarab din 1651 Se ma qtie c Pravilei lui Matei s'au ma adugat o sum de Inveitifituri" bise-riceqt scoase din
Snoade PArnt Bisericei, Ori, in Pravla lu Vasile Lupu se 0.s*e numa cuvntul de vraciu, peand in partea adgugath Pravilei

din Muntenia, se intrebuinteaza and cuvntul de vraciu, and cel

Despotie e ScripSineai. Croniel, vol. II, pag. 207-8. Citeazi pe Forgaei :
tis Forgatsianis eoneinnata, atque operi Ioannic Sommeri praefixi.
N. Coatln, In Letopiseg, vol. Il, og. 63,

www.dacoromanica.ro

53

de doftor, cand impreung, pentru a exprima acelaq lucru. Se spune

de exemplu
Sei-1 vadei 10 dohtorii... fi de nu-I vor vreiciui, va muri omul". 1)
Sau: Sd-1 filme,' duiascei dohtoriile sau vrckiuirile". 2)
Sau Cine va cherna pre di:1*i spre vrciciuire, sc1-i dohtoreascd". 5)

Inbnarea termenilor de vrac q't dohtor, dohtorii q't vrOciuiri,

din aceste citate, este dovada neagOduita cO intelesul acestor termen se confunda in aceast. perioadO de tranztie, de la vraci la
dohtor.
AceastO inbinare se constat. qi in Lexiconul Slavo-Roman al
lui Mardarie Cozianu din 1649, in care cuvantul slavon vrac"
este tradus prin dota cuvinte vraciu, doftor", amandoul cu acelaq
inteles.

Dupe 1650, Cronicarii i documentele intrebuinteaza numai cuvantul de doftor, dar niel odat nu intalnim un nume de doctor rom'in, Este drept cO s'a spus despre Petru Rare, domnitorul Moldove (1527-1538), c5. ar fi fost doctor filosof doctor", dar lucrurile nu
sunt dovedite. Faptul este consemnat intrio scrsoare a unua Ivaqco

Persevetor &are Ivan Groazncul, in care Petru Vod este numit

Ucionai filosofi doktor", fapt relatat de Hajdeu, 4) AceastO titulatura

neconfirmatO din alt parte, pare a fi numai o expresie de mOgulire,
ala -cum se obipuia pe atunc, cand se seria Domnitorilor.
In schimb, in Ardealul romanesc, pare c au fost qi doctor
romani. In bibliografa vreme se gsolte un Gioss. Daciano, care a
scris in 1576, o carte despre cima& Numele lu de Daciano, poate
fi un smplu calificativ pentru a indica locul de origin al numitului,
adich Dacia ; dar credem mai degrabO, cO-i numele vreunui medic
roman din Ardeal, pentruca descrie la 1576, o epidemie de tifus
exantematic conftmdat cu d'urna, qi care bantua de zece ami Ungarla i mai cu seamg Transilvania. Si, desgur, ca intre numele de
Daciano qi descrierea une epidemii din Transilvania, nu- numai o
simpla coincident& 5)
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, Invitit. patriarh, Anastasie, glava 29, p. 435.
Bujoreanu, Pravila Matei Basarib, Invitit. pitrlarh, Anastasie, glava 38, pag. 445.
Bujoreanu, Soborul 5-6, glava 11, pag. 380.
Karamzine. letona Rusiel, tomul IX, nota 849, Citat de Hajdeu, Cf. IonescuGlon, letona Bucureltilor.
Dr. P. Samarian. Ciuma, pag. 30. Daciano a 'cris : Tratato della peste e della
petecchie nel qu'ale s'insegna il vero metodo che si dee tenere per presetvarsi e curare ciascum oppreso da tali infermita. 1576.

www.dacoromanica.ro

54

Mai gsm un Vitus Balsaratus, intre 1529 vi 1575, care ar

putea fi numt loan Vtu Balsarat (sau poate Basarab), La 1559, L
Evanghelsta, La 1600, Petre Kertzi, transilvnean culegtor de antichitti romane. 1)

Ar ma fi un Petraeus la 1618, Amon la 1668 i Albinus la

1693, al eror nume cam aduc a nume romnevt. 2) De asemeni Kleseri (poate aluver), insurat cu o Romne ; vi o multime de alti
medci romn, de dupe 1775, de car n'avern a ne ocupa aci.
Este neindoios cd in trecutul indeprtat, Domnitorii vor fi avut
nevoe v de doctor, in afar de vracii brbieri, cci nu este cu putint s credem de exemplu, eh' in lunga v frumoasa domne a lui
Alexandru Cel Bun, s nu fi fost i doctor la Curtea lu, Numa nu
avem documente dovedtoare, incht trebue s ajtmgem la domna lu
Stefan cel Mare, deand avem vtiri despre doctor care au ingrjit
pe acest Domnitor.
Doctorii veneau greu prin trile noastre, pentruca erau i rari,
i dac veneau, apol greu l se da drumul s plece ; afar de asta
exista teama cI pot fi pedepst dac nu nmeresc tratamentul ;
am citat deja cazul brbierului Andrei, pe care Lpuvneanu l-a trimes aeas incolumen et salvum", adic bun teafr, ca vi cum s'ar
fi putut intmpla vi altfel, ) Vom vedea, mai departe v povestea
doctorulu Asola di Bressano, care era cat pe aici s fe ucis de
acelav Lpuvneanu, pentruc nereuvind
vndece, a fost acuzat e
a vrut s'a otrveasa pe Domnitor. S mai sunt i alte exemple pe
care le vom da la locul lor.
Despre felul cum Ii practcau mevtestIgul doctori acelor vrem,
nu vtim nmic, afar de prevederile Pravilelor privitoare la vraci ;
eac, este neindoos csa toate regulele impuse vracilor, erau obligatoril vi pentru doctori, Din acest punct de vedere, pentru Pravilst
ea vi pentru toat lumea, Doctorul este un om invtat, ava cum se
v cuvne s fe; spusele lui sunt spuse hotrtoare, cc dohtorit
zic fi este adeveirat", i dac zic do ctorii, nmen nu trebue s se
ma indoiasc, 5)

De aceia Pravlistul reComand cu toat convingerea pe docDin Succinta medicorum Hungariae et Transylvaniae biographia, de Wespremi,
Gr. Criiniceanu. Literatura medic, pag. 7-8.
Lipsca 1774.
Dr. P. Samarian, Ciuma. Bibliografk ciumei in secolul al XVI i XVII.
Biografia lui Kleseri, de Prof, Lupa', conferinti la Asoc. Medicilor.
Vezi nota 1, pmg. 38,
Bujoreanu. Pravila Matei Bas-arab. Invitit, patriarh. Anastasie, glava 14, p. 424,

www.dacoromanica.ro

55

tori, dar, asa cum este si firesc, sfatueste in acelas timp, ca tot omul
s aib nadejde de vindecare mai mult in Dutnnezeu decat in doctor
Gaud bolneivegte cineva zice sel aducei dohtorul ; aduce-1 ca
sei vazcl, sti cunoascd

ce'i ca boala, ce tot ne e nddejdea la

Dumnezeu... Drept aceia gi boalele toate nu le dreage nici le

face sei-1 teimMuiascei dohtoriile sau vrdciuirile,- ci le socotim
ca nigte ajutord fird omenegti, gi atunce nu ne neideijduim pre
dohtorie, ci ne leiseim toatel puterea la Dumnezeu..1)

Pe de alta parte, daca Pravlistul lu Vasile Lupu nu face nci

o deosebre intre vraciul crestin s cel jidov sau de alibi lege, Pravilstul bisericesc al lui Matei Basarab, condamna pe crestinii cari s'ar

asocia sau s'ar cauta cu doctori evrei :

Aluaturile sau azimele ovreilor sti fie scuipate, iar cine va
cherna dohtorii lor, sau se va imbeda ca ei impreund, acela sei
se afuriseascd", pentrucei... nu e nici o impreunare cregtinilor
ceitre ovrei, drept aceia oricine se va afla meincdnd de 'intr'ale
lor azime sau va cherna pre deingii spre vreiciuire sci-i dohtoreascti sau intr'alt chip cumva va lcicui cu cleingii...", se pedepsesc. 2)

Despre f elul cum se purtau doctorii cu bolnavii si cu ei insusi,

dar mai ales despre call-Ca:tile ce se cer unu doctor bun, avem cateva informatiuni s o suma de precepte si observatii pe care le fac
Cantemr si Ncolae Mavrocordat in scrierile lor de dupa 1700,
Asa, se stie ca In Apus doctorii umblau cu hain neagr. Incheiat pan la gat, vi purtau peruc albe. De sigur a nu vor fi
fost altfel nici doctorii earl veneau pe la noi, Asa de exemplu, in
anul 1700, vennd la Iasi un reprezentant polon, domntorul Antioh
Cantemr -a est in cale insott de .doctorul sail, Andrei Lichinios,
care era ambreicat intr'o f ubc1 de samur rogie... cu ptildrie pe cap 3);
iar Bartolomeu Ferat, ruda si doctor al lui Brancoveanu, umbla tu
bland' polond, cingtitoare pestrild de indicts& ciobote mici polone,
rogii, galbene, negre, cu potcoavc1 ; apoi perucei, peildrie nernteascd ca
galon de aun". 4)
Idem, Invititurile patriarh. Anastasie, glava 38, pag. 445.
Bujoreanu, Soborul 5-6, glava 11, pag. 380.
P. Panaitescu. Cilitori Poloni in Wile romanesti. Studii si cercetiri. Academia
Romani XVII, peg. 95.
N. lorga. Medici ei medicine in trecuEul romanesc, pag. 31. Citeazi : Dadich, in
Getterer, ,,Allgemeine historische Bibl.", KV, pp. 239-40.

www.dacoromanica.ro

56

Dimitrie Cantemir spune c. doctorul practician avea cu el o

cutie sau chichitie", vruita sau vapsit alb pe dinauntru, in care
avea diferite erbi, pilule vi alte preparate medicinale, cu care ivi trata
bolnavii, Pentru Cantemir adevdra(ii doctori" 1), termen care presupune existenta unor doctori falvi, n'au nevoe s umble cu cutii

mari de medicamente, cad un doctor bun poate spune despre el

putintele stint retetele ftiin(ei mele i mici j strimte chichitille erbilor doftoriei mele".
Sau ...doftorul bun f Uin(a in cap, iar erbile in cap le are...
unde chichitiile vdruite fi pilule sicujte sunt, acolo bolnavul se
amdgefte, iar nu se tdmilduiafte". 2)
Mara de asta, doctorul bun, care vdevte calitti sau daruri

bune, vindec boala eat de grea ar fi

doftorii, cari daruri bune

boala pticatelor cat de grea, a tdmadui pot", 8) cci ...dof-

torul cel bun gdsise ci leacul nimerise". 4)

Nicolae Mavrocordat este vi mai categoric. Pentru el, ceiace se
cere unui doctor, in primul rAnd este sd cunoasca cele mai bune
folositoare mijloace de vindecare i intremare a bolnavilor".
Se recunoavte ins, ca sunt i boli grele, boli ascunse, pe cari
doctorul nu le poa le cunoavte, child boala ascunsd pre doftori
doftorii batgiocurefte...". In aceste cazuri nenorocite, daca doctorul
putea fi mgulit de un diagnostic chiar grevit, in schimb bolnavul
moare rdul Minuit, pre doftori magulefte numaj, iar pre ce! ei
(boalei) supus, intai din sanatate, apoi fi din viat il isgonefte". 6)
Dimitrie Cantemir, ca om invatat ce era, cunovtea influents,

sugestiva pe care o au doctorii asupra bolnavilor, prin simpla lor

prezent la capthiul celui suferind ; el vtie c' prezenta doctorului
ridica moralul vi-i da forta necesara, ca s lupte vi sa Inving boala,
caci cuvantul mangaios la intristare este ca numele doftoruluj la
zdcare... cd, doftorul mez'car cd intr'aceea data boala scoate, nici numele lui face minuni, ce nadejdea bolnavului ridicand, socoteqte, cd
cel ce leacurile da, de laid este, f i leacul Ii va afla, nadajduefte,
care nadajduire oarecare chip de otesire (incurajare) Ii aduce". 7)
D. Cantemir. lstoria ieroglifiel, pag. 115.
Idem, pag, 114, 115.
Hem, pag. 281.
Idem, pag. 172.

N. Plavrocordat. Prer i eugetiri, No. 343, Hurmuzaehi, vol, XIII. pg. 428.
D. Cantemir, Istoria ieroglifici, pag, 247.
Cantemir, Istora ieroglifici, pag. 267,

www.dacoromanica.ro

57

Doctorul practcan in afarg de cutia lu minunata plin cu tot

felul de doctor, scrie s retete, adca izvozel de leacuri, carele trimet doftorii la spiterii, sd facd asupra boalei" 7); dar aceste doftorii
nu sunt totdeauna bune la gust, c numa mnunate ca efect, intocmai
cum Ii vorba, neplacuta la inceput, dar dacill spusa la vreme,
prinde bine, c .cuvantul bun si nepleicut este ca i doftoria gre(oasti,. fw folositoare omului intelept, iar la cel nebun este ca otrava
in midnuntaele stintitosului". 2)

Intre doctori, intre bolnav s intre spter este o legatura, de

nedespartt, ea,
megtersiugul doftoriei, sau erbile de doftorie
pn vor fi in dughiand, celui bolnav pemcl nu le vei da, nimic
losesc ; i doftorul pand cu ddnsele, pe cel bolnav, de nu-1 va ajutori, nu-1 va insad to$a". 3)

Pe de alt parte, Nculae Mavrocordat adauga cu dreptate

bolnav nu se trateaza la fel, c dupa obraz chiar Fiji doctorilor
nu intrebuin(eazd aceleafi medicamenle M(d de oameni de rand ca
fatti de oameni vrednici de respect prin nobletti; pentru acefti din
urmti se slujesc de mult mai bias nde f i mai bogate mijloace terapeutice". 4)

Prncipalul este ca doctorul sa scrie sau s dea bolnavulu tocma' ce' trebue ca s se foloseasca
Dupti fire doftorul, dupti doftor leacul, f i dupd leac
ttimtiduirea". 8)
totus Nculae Mavrocordat are un moment de indoala despre stitrta doctorlor s efcacitatea doctorilor, el crede s in puterea
nature', &del
.mare este puterea naturei ; bolnavti fiind, se intremeazd pe neasteptate fi, spre uimirea doctorilor, ea singurti opereazei
vindecdrile". 6)

Dimtrie Cantemr ca unul ce era un admrator al fatro-hmistulu Van Helmont, are indoel de alta natura; el crede in fataltate.
Pentru Cantemr, flecare om se naste cu o anumt soarta, pe care
Q numeste chezi" : cuius auspiciis nata fuit", adicd subt a cdruia
chezi s'au nd scut. Sam ...in buni chezi dumnezeescul cuvd nt, pova(d
ajutor ludnd...". 7) Sau Au spre chezi rdi vrtijile ceva (i-au mend?" 8)
Idem, pag. 19,
Idem, pag, 41.
Idem. Divanul, pag. 218.
N. Mavrocordat. Pareri vi cugettiri, No, 808, Hurmuzachi, vol. XLII, pa1-451.
D, Cantemir. Istoria ieroglificii, pag. 252,
N. Mavrocordat, Piren i vi cugetiri No. 863, pag. 454,Hurmuzachi vol, XIII,
'7) D. Cantemii. Hronieul, pag. 8, 31, 58.
8) Idem, Istoria ieroglifiel, pag, 267.

www.dacoromanica.ro

58

Cat prive$te opna celor mull, opina poporulu, despre doctori, un croncar al vreme lui Brancoveanu, Del alar, spune ca.:

Valahii, mai ales femeile, pretind a cunocc$te mai simple fi

mai practice leacuri medicale pentru vindecarea bolnavilor, cari
mor, cred ei, numai in arma interventiei medicilor".
cat priveste opina oamenlor inteleg6tori, Del Chiaro adauget:
Oamenii intelegeitori respect pe medic. Medicul Prim e
foarte bine pleitit de Vistierie, ca clouei mii de galbeni pe an,
afarei de tain zilnic, de peine pentru servitori, de carne, lumdneiri de seu si de cearei, etc. ; deosebit daruri din toate peirlile,
mai ales medicului care a reusit sei redea seinifitatea vre unui
boer bolnav, reisplata e cu atcit mai mare, in bani, $i un cal
de pret". 1)

Croncarii pomenesc pe doctori nu numai ca oamen de $tfintg.,

cari fac bine cat pot, ci, uneori, si in ipostaz de simpl asasni, otravitori din ordn sau pentru plar,
Cronicarul Simeon Dascalul relateaz dup. croncarul Martin
Passcowscld, povestea famosulu Despot Vod5. (1561-63), cate a fost
salvat de doftori. Despot, daca a ajuns la Curtea lu Alexandru L5.pupeanu, s'a apucat de feldefel de intrigi ; atunci Alexandru
Voda :

...l'a-otreivit pre ascuas ; carele daca s'au priceput intrsacest chip c'et-i otreivit, s'au dalla doftori de l-au peizit f i nimica
nu i-au fost, lar Despot, daca au e$it de la doftori, inclatei au
fugit in tara le$eascei,..". 2)
In schimb, loan Neculcea citeazi cazul unui doctor asasin, Grigore Ghica, domnitorul aventurier care a pcAlt pe imparatul Germane, pe Papa de la Roma $i pe Sultan, a fost otravt in 1674 de
un doctor grec, Tmon
Numai, Dumnezeu este mult milostiv, iar apoi de seirg
intoarce mila sa ; cel indatei s'au rabo& Grigore Vodei $i au
murit. Norocul Cantacuzineftilor ; zic unii sei se fi agiuns Cantacuzineftii cu un doftor, $i sei-1 fi otr'dvit". 8)
Anton Maria Del Chiaro Fiorentino. Revolutiile Valahilor, Traducere de Cristian,
Editia 1929, pag. 24.

Simeon Dascilu, in Letopiseti, vol. I. pag. 40.

loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag, 205.

www.dacoromanica.ro

59

Faptul acesta s'a petrecut la Constantinopol, dar avem un

exemplu la no, povestt de Enache Coglniceanu, Era pe vremea
lu Constantn Racovitd, in a doua lu domnie (1756-57), cnd

s'au seivdrfit Lascarache Geane postelnicul cel mare, care

feir de pic de boald, afa seindtos fiind, s'au dus ; zic sei fi fost
fie fost un franfuz anume
otrdvit fi pricina
De fapt frantuzul se numea Lnchou, lar doctorul adus de el
cu nume de mare invtat, se numea Giuseppe Antonio Pisani, un
Leventn care a fost acuzat c a pricinuit i moartea domnitei Sultana, sosia lu Constantin Racovt, din care prcin a fost pedepst
s'. stea intr'un cuptor cu apd fi pdine".1)
, Termenul intrebuintat pentru a arta mestersugul dohtoriei"
era cel de a dohtori", sau a doftori". Acesti terrneni se gsesc s
in Pravile i in Cronicar. Pravilistul spune

cine va cherna pre danfii spre vrdciuire,

dohto.,era un dohlor anume Rodios fi afeita de
reascd,", 2) Sau
bine ftia mefterfugul dohtoriei,".
lar conicarul Enache Coglnceanu, spune
Mrhai Vodd din Muntenia (1741-1743), a reufit sd-fi prelungeascd termenul domniei cu inca' trei luni, gratie interventiei

lui Stdvdrache cel bdtrein, care era fi dohtor, fi care infra pe

la Sultan cd'ci e foarte indrdzne(, insd mai mult cu meftefug,
c doftoria pe multi, neludndu-le nimic",4)

Tot doctorii care au trecut pe la noi, au fost strini. Negrest

c pe m'asura ce se fac noi cercetri prn arhvele str'ine se tot
gsesc nume noi de doctor si se stablesc imprejurarile care -au
adus pe alci. In cele ce urmeazA vom da, in ordne cronologic, numele celor pe care i-am g'st eu prn_crtile ce am avut la indemn.
18 Februariie 1,395. Cu prilejul expeditiei sale in Moldova, Sgsmund regele Ungariei a fost ajutat de Brasoveni. Drept recunostinta, regele le intreste anumite privilegii de comert cu Tara RoEnache Cogalniceanu, In Letopiseti, vol. III, pag. 230.
N. Iorga. Studii vi documente, vol. V, pp. 653-54.
Bujoreanu, Prav. Matei Basarab Soborul 5-6, glava 11, pag 380.
Idem, InvittAturile patriarh. Anastasie, glava 29, pag. 436.
Enache Cogllniceanu, in Letopiseti, vol, III, pag, 208,

www.dacoromanica.ro

60

maneasca si acord. titlul de doctor decretorum doctore", unor fete

bisericesti si cetateni, printre cari citim un Demetrio transsilvano" 1). Este o dovadac. titlul de doctor se acorda nu numa de
Universitli, ci s de reg.
1445. In timpul domnie lu Vlad al II-lea, sau Vlad Dracu
(1435-46), Ducele Burgundiei, a trimis in chip de cruciada o expeditie

pe Dunare, sub comanda lui Wavrin, care a ajuns ping. la Mewle.

La asediul castelului de la Turtucaia, la care au luat parte s Roma.nii, Wavrin a fost lovt la o mn, cu o piatra. ; din cauza lovture,
sau din cauza vrunu acces de reumatism, Wavrin a cazut greu bolnav
s a fost ingrijit de fizcieni si hirurgi notables docteurs en phisique",
cari se gaseau pe corabiile expeditiei. Pe aceleasi corbii se gasea

s o farmacie apoticairie", bien sortyen" nu numai cu diverses

manieres de drogueries", ci si cu diverse butur de- la bonne malvisee (Malvoisie)". Wavrin a fost vizitat de Voivodul Ungariei, a
but vin de Malvasia si noaptea
tut terriblement manacle, et uy prinst une goutte saillant
toutes les joinctures de son corpz, et tous ses doitz de la main
dextre lui cheyrent en sa paulme, les jambes et les bracz lui
racrucifierent ; si n'eut tantost membre dont il se peust aidier, et
ne faisoit tousjours que cryer, de la grant doulleur qu'll sentoit.
Et les phisitiens et cyrurgiens de la gallee du cardinal, qui estoient notables docteurs en phisi que et cyrurgie, le interroguerent
dont il pensoit que ce uy pouvoit venir. A quoy il leur dist que
ce avoit est devant Chastel Turquant, de la pierre, challeur,
sueur, refroidement et bruyne par maniere que dit a est cy-dessus.
Quant se vint au matin, les medechins lui asseyrent de grans
ventoses sur les epaulles, au bouje du dos et au bout de esquine.
Si coppoient atout rasoirs la char, et tyroient atout les ventoses
le sang, lequel ilz pesoient sur une ballance, pour savoir quantes
onches ilz en tyroient. Et pourtant..." 2)

De si aceste detalii privese un strain, iotusi sunt foarte importante, pentruca alatur de acest strain au luptat si Romanii lu Drculea Voda si pentruca con-tin cea dinta stire despre notables
docteurs" rataciti pe apele Dunrei, in contact cu Romanii,
Inainte de 1460. Suntem in vremea lu Stefan CO. Mare
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol, XV/i, pa g. 5. Doc, V.

N. Iorga. Jean de Wavrin. La campagne des eroisi sur le Danube, Paris Librairie J, Gamber 7, Pag, 73 *i urmit.; pag, 84,

www.dacoromanica.ro

61

(1457-1504), de la care avem prmele stiri documentare despre medici

practica medical la noi,

Intreg la minte, nelenevos", $tefan Vod hibea osptul i de

multe ori la ospete omora fdrei juder, adia ar mult judecat, spune
Ureche in limbajul lui laconic i frumos. 1) Si, omul care ubeste prea
mult osptuly se bolnAveste $tefan a fost bolnav de pe urma ospetelor de podalgie" spune cronicarul Nicolae Costn, 2) de podagrie",
sptme Ureche, 3) de OM am spune no astzi.
Pe de alto' parte, child a cucerit China, la 1465, Stefan a fost

rant la un picior, si mai trziu bolnav $i slab de ani", 4 ) a murt

de o complicatie a aceste rani.
Toate aceste imprejurgri au silt pe Stefan Vod, s alba necontenit nevoe de medici. Inc6 inainte de 1460, el avea un bOrbier
la Suceava, un Italian maestro Ivane barbero del dicto Vaivoda", de
originA Genovez, 5)

6 Martie 1475.Dupe strOlucitele isbnzi ale lui Stefan in contra

Turcilor, faima lu se dusese in toat lumea, pn5. la Papa de la Roma,

Senatul Venetian, la cererea lu Stefan pentru uno medico pro cura

et liberatione certi ulceris quod in crure sustinct", hotrOste s intervie la Papa, ca
satisfac cererea. In acest scop trimet pe
Paulum Omnebonum ad pedes Apostolicos et ea expositurum quae
illi commiseratis expedivimus et regresum ad nos una cum medico
a vobis requisito remittemus ad Excellentiam Vestram cupidi et studiosi liberationis diuturnae que vitae et valetudinis vestrae.". 6)
1480.

Din acest an dateaz hrisovul prin care Stefan ce!

Mare intOreste constituirea breslei calicilor din Iasi, poment mai in

urm de alte hrsoave de la Petru Rares, Ilias-Vod, Mihai Racovit si alti Domntori. S'ar prea chiar c exist o oarecare legAturg intre acest hrisov s constituirea cu do ani mai inainte a
corporatiei sau a asezmntului cersetorilor din Nurnberg, din Germania, asupra cruia vom reveni.
Ureche, in Letopiseti, vol. L pag. 178.
N. Costn, In Letopiseti, vol, 1, pag. 394, apendice V.
Ureche, I. c., pig, 177.
ldem, L c., pag. 178.
L Nikon Auswirtige Handelsbeziehungen der Moldau, p, 193, o. 3, Cf. Xenopol,
vol, IV, p, 161, 12. 27,
N. lorga, Istoria comertului rom. Vol. L p 125, in
noti Acte gi fragmente, 111, p. 42-43,
Hurmuzachi, vol, V111, pag. 7.

Ionenu Gion, Istoria Buoureltilor, Podul

www.dacoromanica.ro

62

Februarie 1501.
Inc de la aceast dat, $tefan Vod al
Moldove, trimite soli la Venetia pe Ranold vi Antonu, oameni
rdu imbrei cali" car, in afar de alte treburi aveau vi insrcnarea
s tocmeasc un medic pentru stpanul lui bolnav, ')
26 Februarie 1502,
Dup o viat glorioas de lupte neintrerupte, $tefan cel Mare, era tot ma bolnav. Prn interventa regelui Ungariei, a obtnut trimiterea unu medic reputat, loan Klingesporn, din Niirnberg.
La data de mai sus, Comuna Nirnberg serie regelu Ungarie

Dupe formula de politefe... und filgen Ewer Konigelichen

Gnaden mit Unndert htinigkeyt ze wissen, das sich dieselben Ge-

sandten in irm Bevelh ains Doctors halben in der Ertzney getrewlich und vleissig gehalten und wir, neben in, Ewr Konigelichen Durchleuchtigkeyt und gemelten umserm gnedigen Herrn

zu Ern und Gefallen, Vleiss getan und fur gewandt, denselben

Doctor auffzebringen..." , 2)

In acelav tmp, Comuna Niirnberg serie v lu $tefan, comuncAnd trimiterea lu Iohane Klingensporn, un doctor care fusese foarte
pretuit ca medie al oravului pentru care, trmtndu-1 se fcea
un adevArat sacrifciu
Dupti formula de politetcl : ...Apparuerunt his diebus apud
nos Illustrissime Dominationis Vestri familiarA-Udalricus, et Anthonius. eusdem Dominationis Vestre patentes in papiro literas
nobis ostendentes et tandem causam et negocium sue ab ipse

Ill-me D. Vestra destinacionis pulcerrime significantes.

Quamprimum autem -ex eorum relacione de domino Iohane
Klingensporn, medicinarum doctore (3), nostro (in arte sue) familiari, evocando inteleximus, nos mox in eum iturum consensimus. Et, quam vis ille doctor, propter suam senium, et longisimum
iter. ire diu recusaverit, nos tamen incolumitatem Illustrissime
Dominationis Vestre corporalem ex animo desiderantes, una cum
dictis destinatis, apud ipsum doctorem effecimus, quod eum
Illustrissimam Vestram Dominationem acedere commovimus. Integerrima mente optamus eum Vestre Illustrissime Dominacioni
pro desiderio consultarum ; libe ntissime enim semper facimus
quod Vestre Ill-me D. kloriam et desiderium aucturum sentimus.
Nec tacere coronam Il-me D. Vestre possumus de exactissima
N. Iorga, Arhiva Soc. $t. si Literare din Iasi, 1898, vol. IX, pag. 66-60,
N. forge. Acte si fragmente, vol. Ill, pag 73. Narnberg, Staasarchiv, Niirnberger
Briefbuch 48, fo 230 Vo.

www.dacoromanica.ro

63

et vigilantissima opera et diligentia in his negociis nomine ll-me

D. Vestre in civitate nostra gestis per predictos Udalricum et
Anthonium adhibita. Datum die Sabati 27 mensis Februarii,
anno etc.
In nota 3, se spune : Niirrlberger Rathbuch, 7: Doctor Henricus Klingensporn ist drei Jar bestelt zu gemeinen Statleybartzt,

ein Jar umb 100 Gulden Sold, und gest an uff nechste Quottember, Octava quinta post nativitatem Marie 1499". (13 Octombrie).1)

Ar urma, dup aceast not, c. Henric Klingensporn, nu Iobane cum se specfia in textul latn, a fost numt pe timp de tre
ani ca medic al orasulu, de sgur la Suceava. lar dup data aceleasi
note, angajamentul a inceput in 1499 s expira la 1502. Rezult
Stefan cel Mare a fost cel dintai la noi, care s'a gAndit s aduc
un doctor pentru nevole multime, pentru nevoile orasulu adic ar
fi prmul organzator al asistentei medcale publce la noi. Si (Jac&
*tern seam c tot acest Domntor a dat hrsovul prin care se consttue corporatia caliclor din Iasi, numa la doi ani dupi ce s'a constituit aceias corporatie in Nrnberg, trebue sa admitem ca acest

fapt nu mai este o simpl cbincident de date, ci, a Stefan Vod

urmnd exemplul Apusulu, lucra dupe un plan cert de organizare
a asistentei, adicA a asistentei sracilor s a bolnavilor,
1 August 1501.
La aceast data, dupa cum vom vedea dn-

tr'o scrisoare al are' text il dm mai jos, Stefan Vod avea in Suceava un doctor Italian, Mate Murianu, care semneaza Matheus
Murianus, artium et medicinae Doctor". 2)
4 Decembrie 1502.
Stefan cel Mare serie Dogelui Leonard
Loredano, s inlesneasc cumprarea unor medcamente prescrise de

Matei Murano, Scrisoarea o trmite printeun venetian Dumitru Purcivi, care trecea prn Moldova, in drumul lu dela Moscova spre
Venetia :

Stephanus divina favente gratia dominus heres et vayvoda

Moldaviae. Rlustrissime et E-me Princeps domine amiceque noster charissime. Quum superioribus annis is industriosus Demetrius Purcivij exhibitor cum oratori bus
principis Moscovicie ad terram nostram Moldaviae applicuisset de medio vestrarum dominationum nunc eundi rursus propter merita sua amplis N. Iorgi, 1, c., fo, 231. Vo,
Veal la data de 7 Decembrie 1502,

www.dacoromanica.ro

64

sima justa persuasionem Exc-mi Domini Matthaei Murriani

doctoris medicinae concivis -Vestrae Dominationis fidelis nostri
ad urbem V. D. Venetiae transmisimus ut nobis pharmacias

aliquas sive medicinas justa consilium Domini Matthaei nobis

nacessarias emere et comparare pecuniis nostris propriis anhelet
et debeat pro co affectamus V. I. et Ex. Dom. causa nostri eundi Demetrium modo aliquali retinere non velint sed dispositis
ibidem vestris necessariis ipsum integre et salvum sine dilatione
ad nos remitiere dignentur. Clementissime Altissimus V. I. D.
ad vota conservet feliciter.
Ex arce nostra Sustavia IX decembris anno domini millesimo quingentesimo secundo". 1)

7 Decembrie 1502.
Dupe trei zile, doctorul lu $tefan Voda, Matei Murano, trimte si el o lung5, scrisoare-raport aceluas
Doge, tn care d o multime de date istorce, cum si ateva informatii interesante pentru no. Muriano spune c se afla in Moldova,
cu voia Republicei, dela 1 August, $tefan -a spus c5. n'am vrut sei
trimet dupti doctor in vre-o alt6 parte a lumei dec6t la prietenii mei,
cari sunt sigur di mel iubesc" :

Dupei formula de politeg i : La causa che per havanti non

habbi scritto a la Sublimita Vostra e stata la infirmita grave ho
patito dal primo zorno de avusto che zonzi in Moldavia per tut-

to octubrio proximo passato, non obstante tamen la malatia

grande adi 22 avusto io fo a la visitation de questo Illustrissi-

mo Signor Duca Stephano et fici l'oficio di fedel servidor di la

Serenita Vestra con quella" forma de parole che se convien a un
tanto signor quanto e questo, lo qual ave gratissimo "con demonstration e parole molto amicabele in fra le quali disse : io non
ho voluto mandar medico in akuna parte del mondo salvo da
li amici mei li qual son certo me ariano, et dissemi etiam : io
sono circondato da inimici da ogni banda e ho avuto bataie 36
dapoi che son signor de questo paese de le qual son stato vincitore de 34 et 2 perse.Dupe ce face un portret al lui .5'te fan,
adauge i : prosperoso de la pei sona per la eta sua se questa infirmit non lo havesse oppresso, ma spero in Dio farli gran zovamento per quanto posso comprender per le cosse principiate".2)

11 Octombrie 1503.
Din pricina accidentului suferit, sau
din cine stie ce alt" cauz5., doctorul Matei Murano a murt, Aceasta
Hurmuzichi, vol. VIII, pag. 35, doc. XLIV.
Idem, doe, XLV, pag, 36-37.

www.dacoromanica.ro

65

imprejurare 1-a fticut pe $tefan Vodg s'a se adreseze din nou Dogelui Venetiei, s-i cearg, alt medic si medicamente. In acest scop a
trimis la Venetia pe postelnicul Teodor, care, in drum spre Venetia,
a mai luat si un insotitor cu recomandatie dela loan Corvin, regele
Ungariel ; $tefan scrie
Stephanus Dei' gratia dominusque Terrae Vayvoda Moldaviensis salutem ac sincerae dilectionis affectum. Notum facimus
Vestrae Excellentiae quemadmodum et V. E., scire poterit quam
multocies ad V. E. nostros homines misemus pro mdicis tempori item elapso ad V. E. pro uno medico miseramus quem quidem medicum eadem V. E. nobis transmisit. Sed idem medicus
ad nos egrotus pervenit ita ut nobis nihil pro ficere potuit, quem
in eadem infirmitate diem clausi ; .iccirco de hoc V. E. nos multum regratiamur bono que nomine ab eadem V. E. accepimus,
quare et nunc misimus ad eadem nostrum hominem Theodorum
nomine cubicularium nostrum petentes admodum V. E. ut nobis
mitere dignetur eadem V. E. unum medicum ad tempus quousque V. E. voluerit qui nostra egritudine nos iuvaz e posset in quo
nobis eadem V. E. rem pergratissimam exhibe bit quanto que
amore eadem V. E. suscipimus quem quidem medzcum nos
peroptime pacifice ac honorifice tractamus ac nutrimus, eumque vero repatriare volverit eundem iterum honorifice ac cum
pace emittemus et redire permitti faciemus ad propria, quic quid
vero predictus homo noster eidem V. E. ex parte nostra dixerit
declarantes eidem lidem adhibere degnimini creditivam quoniam
verba nostra sunt.
Dat in castro nostro Zuchaviense die dominico ante festum
Galli Episcopi videlizt XI-a mensis Octobris anno Domini millesimo quingentesimo tertio, 1)

21 Decembrie 1503.
Adi 21 Dezembrio in Colegio fo San
Thoma", Postelnicul Toma si trimisul lui loan Corvin, au expus Do-

gelui scopul misiunii pentru care au venit, in Venetia, din partea

lui Stefan VodA si a fiului sail. Bogdan, adica la malattia sua pregava la Signoria li desse uno medico perche maestro Mattio che vi
ando e morto et lo vol ben pagar e condurlo a sue spese". Principele li-a ra'spuns : lo vedera ,volontieri et si vederia dir al Colegio
de medici ne mandasse uno, et che col sangue potendo lo voria va-

rir ; et dimandato dil mal, disse di li piedi et di le man non si poteva mover di ajutar, dil resto sta bene, za li fo fallo conseglio di
medici di Padoa etc.".

2)

Hurmuzachi, vol. VIII. Doc. XLVII, pag. 38-39.

Idem.

N. Iorga, Istoria comertului rotation, vol, L pag. 127, citeazi pe Nis-

tor. Handelabeziehungen, pag. 201.

www.dacoromanica.ro

66

28 Decembrie 1503.
Trmisul lu Stefan Vodg i cel al lui
loan Corvin au avut de ales intre tre candidati Gheorghe din Piemont, Ieronm de Cesena, sugtinut de Colegiul medicilor vi maestro Alessandro Veronese", La inceput au ales pe Gheorghe din Piemoat, dar s'a opus Colegul, care spunea: havevano electo domino
Hieronimo da Cesena et che questo non val nulla et chel salario e de
ducati 500 al ctnno et che maestro Alessandro Veronese vi anderia,
or per il Prncipe ii fo ditto non lo tolesseno che non lo cognossevamo sufficiente, et cussi si partino per veder l'altro".
2 Ianuarie 1504.
Trimivii lu Stefan vi Corvn, s'au oprt
asupra lui Cesena qual Il collegio de medici lo ha ricorduto e zovene e cussi si partirano". Si ava au pornit-o spre ar51 2)
25 Februarie 1504.
Boala lui Stefan Vod'a ingrijora pe toatg
lumea. Regele Vladslav serie Savilor ..adversa valetudine Wayvode Moldaviensis...", si le cerea s ia nasuri de apgrare contra
Turcilor. 3)

21 August 1504.

Marti 2 Iulie 1504, a murit Stefan cel

Mare. 4) In ultmele lu cupe a fost asistat de Ieronimo de Cesena,
un medic evreu al Hanulu Tgtarilor, un brbier din Buda, vi poate,

un Lonardo de Massari phisico". Acesta din urna, a trimis o scrisoare din Buda, cu data de 26 Iulie, unuia Zuam Badoer Dottor et
Kavalier", in care descrie cele petrecute la moartea lui Stefan. Boggtia detaliilor cu care lace aceastg descriere, ar fi o dovad5, ca a
fost fat vi el; dar, s'ar putea s vtie toate aceste amnunte dela
brbierul din Buda, care, dela 2 pang la 26 Iulie, data scrisorii, a
avut tot timpul s ajungg acasa, la Buda. Massar povestevte c5, in
ultimul timp rana pe care o avea Domnitorul la picior, s'a agravat,
Meat Cesena i medcul Hanului, au hotgrt s ard5 rana, dei nu
era ngdejde de scApare; Siando esso Stephan impiagado le gambe et aliqualiter reducte in un momento se comenzo alargar le piage
et come ha tnteso li medici pronosticano esso esser spazato et li deno el ftzogo a le piage et per consejo de mistro Hieronimo da Cesena

medicho el qual ando quest anno mandato par la Signoria et uno

Zudeo medico del Imperator de Tartari". In acest timp, boerii se
certau pe cine s aleagg Domnitor in locul lui Stefan. Acesta all,
Hurmuzaehi, vol. VIII, doeumentul XLVIII, peg. 39.
Idem, doe, XLIX.
Idem, vol. XV/i, doc. CCCII, pag, 164.
Ureche, In Letopisetl, vol. I, Pag. 178.

www.dacoromanica.ro

67

si Cu toate ea era aproape agonc s'a ardtat la moarte,

viatei
fen seineitate, teribel si prudent in ace* timp" ; a pus sa se ucid
ce rasvratifi, apoi a procedat la alegerea noului Domntor. A fost
ales fiul sau, Bogdan. $1 insagi $tefan la urcat pe tron. Dona zile
In urma a murt in do zorrzi reddidit spiritum". Noul Domntor si
boerii au certificat purtarea corecta a medcilor s, barbierul din
Buda si medcul Hanulu au si plecat ; Ieronm Cesena de frica
va fi refnut a intervenit la secretaratul Italian (din Buda), ca sa-1
recheme

Item come postscripta ha ricevuto una lettera di mano di

maistro Hironimo di Cesena sopra nominato, li scrive el fiol e
sta electo Vayvoda et cognoscendo lui et li baroni non esser sta
difetto de li medici hanno promesso de remandarli tutti honorifice. Vero e che un barbier di Buda e sta remandato et el mi..
edego Zudeo de l'Imperator di Tartari ; ma esso mistro Hieronimo dubita non esser ritenuto de li e lo prega fazi il Re scriva
una lettera in sua recomandozione et che prega il nostro segretario e cussi la fara far et *manderala per l'ambassator,.," 1)
1504-1506.

Bogdan (al treilea) Voda, fiul lui Stefan cel Mare,

era orb ; uno oculo orbus" spune Miechowski, cronicar si medic de

curte al regelu Sigismund I, contmporan al lui $tefan cel Mare. 2)
Dupe Cromer, cronicar Polon, Bogdan ar fi fost numai incrucigat si-
spunea Bogdan Luscul"; adica ponihos", explica' $incai ; lar termenul de ponhos inseamna omul care nu vede bine, om strabic, 3)
Oricum ar fi fost, lu Bogdan se faciise de insuratoare, si
voia sA la de sofie pe Elsabeta, sora Craiulu Poloniei, Alexandru,
Multe si mari necazur a avut de tras Moldova de pe urma dorinfe
Domntorulu, cA Elisabeta nu-1 voia de sof, lar Craiul Alexandru
vedea pe soru-sa cei nu va sd meargei dupei Bogdan Vodd, ceici era
prea grozav la Mid fi orb de un ochiu". 1 Ca sail ajunga finta,
Bogdan a prmt condifia ce se punea, ca Elisabeta
pazeasca
credinf a religioasa si
aduca chiar si medcii ei ; si a trmis
Bogdan oamenii lui pe Tautul Logofatul, pe Isac camerarius" qi
scriba", cari au primit condiflunile
Hurmuzachi, vol. VIII, doc. L, pag. 40-41.

Arhiva istorici a Rominiei, Tomul I, pl. II, pag. 46.

$incai, Crordca, vol, II, pp. 105. 107, 109. Citeazi : Crotnerus, III, pag, 452.
Gr, Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag. 179-80,

www.dacoromanica.ro

68

..deinde ut dominas noster illustrissimus palatinas huic serenissimae reginulae medicos et doctrinae Romanae sacerdotes,
praefectos muneribus et ministros utriusque generis sem per sustentet, quibuscum sit ei quotidiana et honesta consuetudo,,. 9
1495-1508.

Sunt anii domne lu Radu (al IV-lea) cel Mare

al Piel Romnesti, fiu al lu Vlad alugrul. Radu a fost un om

boleac de pcioare ; din 13 ani cat a domnt, sapte i'-a petrecut intr'un crucior, cu care se transporta pe unde avea nevoe in nteresul

jri sau al lu.

Sultanul Baazet al II-lea, cel ucs de un medie evreu, 2) spune
despre Radu Voda

Rdsboaele nu se poartd numai cu puterile trupului, ci mai

mult cu teiria de suflet. Sd ia exemplu de la Domnul Threi
Romanefti Basarab Voevodul, 3) care, de fi e strd in de le gea musul-

manilor, totufi in cea mai mare skibiciune a puterilor sale, s'a

purtat ca cea mai mare deftepteiciune fi, cu toate cd eapte ani
intregi a fost pus in ralvan (quadriga impositus) fi purtat din
loc in loc, totufi a dirmuit tara Roinanilor lui ca deosebitd
tdmire a supufilor. Schimbdtoare fi nestatornice fi vefnic donloare de lucruri noud sunt sufletele poporului din tara aceia, dar,
cdt despre acesta, nu s'au instrdinat, pentru sklbiciunea fi pentru
boala picioarelor (podagra), de Domnul lor...". 4)

Avem si alte stri despre boala acestu domnitor

Radu Vocl adusese in ar pe fostul patriarh Nifon, chip s
organizeze biserica trei. De organizat a organzat-o el, dar a autat
s se amestece s'n via-ka de famlie a Domntorului, cefnd ca Domnul s despart pe sora-sa, Caplea, de boerul moldovean Bogdan, pe
motiv c. acest boer mai avea o sotie la el acas'. 5) S Radu Vod
l-a trimis pe Nfon s mai medteze asupra acestor lucrur la M.untele Atos, Un povestitor al vietei lu Nfon, spune despre boala lu
Radu czu eghemonul Rada intr'o boald groaznicd i cumplitd",
pe urma blestemelor acestui patriarh mazil, 6)
Hurmuzachl, vol. 11/2. Apendice, doc. slavone. Doc. DXXXIII, pig. 726.

D. Cantemir. Istoria Imperiului bizintin pig, 201 n. 65.

N. Iorga : Turcii numesc o tara o un Domo dupa cel dintul stipinitor de acolo,
pe care 1-au cunoscut. De aceia spun lui Radu Basarab".
Idem, In Floarea darurilor", pag. 434-435.
Idem, Ist. bisericei romo vol, I, pag, 123.
Idem, Floarea darurilor", pag, 435.

www.dacoromanica.ro

69

1507. (?),
Radu Vod.' cel Mare a trmis la Brasov pe Stale
logofaul, 1 sk- aduc un meter prceput in boala de pcioare :

Bunilor noftri frati fi cinstiti domni, judetului fi celor 12

petrgari din Brasov, dragei inchineiciune vet' aduce Domniei Voas-

tre fratele D-voastre Staico logofeitul. Si dau de Ore D-voastret

ca unor buni fi cinstiti frati ai mei, cei am auzit acolo la
D-voastrd de un om meter ce se pricepe la boala de picioare ;
de aceia, incei mei rog fi cer dela D-v., sel mi-1 trimiteti cu acest

om al meu Nanciul, ca sei mi-1 aducd. Si daca va da Dum-

nezeu sei inteleagei boala mea fi sei-mi foloseascd, n' are sei aibei
pagubei, precum fi D-voastrei infivd. 2)

29 Februarie 1508.
Nu stim daa. Brasovenii vor fi trmis
mesterul pe care-1 cerea Radu Voda ; stm ins., c la data de mai
sus, medicul domntorului era un Franciscum phisicum", despre care
Domnitorul seria Sibienilor in presentes autem eisdem referimus quod
Franciscum phisicum nostrum concomitan i fecistis". 3)
12 Martie 1508.
Boala lui Radu cel Mare se agravase si
Regele Vladslav serie despre acest lucru Sasilor, ca s" a msuri de
paz din vreme : fidelem nostrum Spectabilem et Magnificum Radwl
Wayvodam parcium regni nostri transalpinarum gravi et extrema
laborare valetudine". 4)
18 Ianuarie 1509.
In Muntenia domnea Mihn.ea Vod cel ru.
Acest domnitor avea la curtea lu un doctor, Petre, pe care il considera ca boer al lu is autem Petrus doctor est fidelis noster et boyar
huius regni nostri". Ginerile acestu doctor, fcea afaceri cu un turc
Mehmet, Doftorul Petre dkluse garantie pentru gnerile sau si acum
era urmgrit pentru datorie cu ajutorul pirclabului ungur din cetatea
Poenarilor. ,,,Fi ce", strig. Vod, la amenintrile de z'berre ale
acestua, patent noi set- dm legati in metnile Turcilor, pentru datordle

ginerelui lui, pe acest om drept, cu copii fi sotia sa ?" : Num quid

hunc iustum simukum liberis et uxore propter debita generis sui possumus ligatos dare ad manus Turcorum ? Nam enim Turcus debita
petit a fideiussore, (videlicet) Petro doctore". 5)
1) Un Staco A fost prmul Sot al Caple, sora lu Radu VIAL Cf. N. Iorga. retorta
biseric. rom., pag. 124.
2)1. Bogdan. Relatiile Tire' rom., cu Brasovul s cu Tara Ungureasci, vol, I, pag. 302.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/i. Doc. CCCXXIX, pag. 180,
Idem, doc. CCCXXX, pag. 180.
Idem, doc. CCCXLVII, pag. 190-91,
N. Iorga. Istora comer, rom. Vol. I,
peg. 133.

www.dacoromanica.ro

70

1510.

Un an mai tirziu de la ap6rarea doctorului Petru,

Mihnea Vod. a fost ucis la Sibiu, pentrueg ar fi rusinat sora unui

Sirb, Dumitru Iaksich, Pe morm'antul Voivodului s'a scris un epitaf
in versuri latneti, comrituse de doctorul loan Sallus, 1)
5 Decembrie 1517.
Neagoe Vods Basarab al Tarei Romne0i
(1512-521), a avut ca medic un Ragusan, pe Ieronim Matievich medico
chirurgico, servitori illustris domini Bassarachz". La data de mai sus,

Ieronim se afla in Venetia ca trimis din partea Domnitorului, cu un

dar de seam,
regsim apoi la 9 Aprilie, &finis pro rebus et
marcanciis" de cumparat pentru st'panul slu, Cu aceste prilejuri,
dogele Leonard Loredano il face cavaler

., pentru amicia fi buna vointd ce ne unefte stroins cu insufi

domnul Vodd, precum fi pentru demnitatea personald a zisului
ambasador, am crezut de cuviintd a-1 orna cu onorile fi titlul
de cavaler, prin cari sd se fac cunoscut tuturor meritul lui. Afa
dar, dupd ce-fi implinise tinta ambasadei, l-am inaintat cu solemnitate la onoarea, gradul fi clemnitatea ordinului cavaleresc
fi I-am fdcut Cavaler, inpodobindu-1 cu ceremonia obicinuitd, cu
sabia, braul fi pinteni, fi acordandu-i pentru viitor fi dreptul de
a se numi Cavaler splendid, mai deindu-i facultatea fi autoritatea
de a purta totdeauna haine aurite precum sabie, brew, pinteni
fi alte orificare insemne militare aurite, fi de a se bucura de
o mare preeminentei, juridictiune, hbertate fi toate celelalte privilegii ale ordinii cavalerefti. Spre marturie fi confirmatiune am
poruncit a se anina sigiliul nostru cel de plumb, 1518, Martie 7. 2)

Este o cinstire, care ()Licht de putin valoare ar fi avut, se

resfrAnge totu0 asupra TArei, Domnitorului i ambasadorului sgu,
doctorul Ieronim Matieviai,
24 Iunie 1518.
La aceast data se semnaleazg prezenta la

Venetia a unui sol Anton Paicalas, vreun Grec, trimis de Steftmit,

Voda al Moldovei (1517-1527), ea sti cear un medic pentru DomTifton 3)

1521.

In socotelile Braqovului de pe acest an se p6mene0e

Hurmuzachi, vol. 11/2. Doc. CCCCLXXVII, pag, 608

Sincai, Cronici, vol, II

pa g. 116.

Haideu. Arh. Istor. Tom. I, pag, 69. N. Iorga,Arh. soc. stiint. i literare din lap
1898, pag, 66-69. Don't documente din Arhivele Ragusane,Hurmuzachi volumul
VIII. Doc. LV, p. 45.
N. Iorga, 1. c,, mai sus, pag. 69.

www.dacoromanica.ro

71

de un Iheremiae domini waywode Transalpinensis physico" amator

de vin roqu ,,lepore", culoarea sangelui de epure, ')
1523.
Tot in aceste socoteli se pomeneqte de un alt phis&
cum" al domnitorului Tril Romneqti, din acea vreme, Radu (al
VI-lea) de la Afumati (1521-1529) : vectori vehenti phisicum domini
waywodae Transalpinensis ad Castrum Mariae", In Arhiva oraqului Braqov se pomene0e de
Februarie 1523.
medicul lui Radu, care merge la Feldioara, 3)
8 Mai 1528.
Stmtem in vremea lui Petru Rareq din Moldova (1527-1538). Petru Rareq, de care s'a spus c ar fi fost qi el

doctor 4), se plnge Bistritenilor despre fuga unui medic al salt

unum phyrcum", probabil physicum, care a luat i ceva din banii
Domnului

Dupe formula de politete Speramus Vestras Dominaciones non ignorare quomodo anno preterito Egregius Logofetus de
Turcarum faucibus nobis unum phyrcum (probabil physicum) una
secum adduxerat. Nunc autem, his transactis non muftis prete-

ritis diebus, se ipsum a nobis clamdestina ad vos contulit, et

inibi requiescit, noa quo que eidem fidem adhibueramus et ei porreximus quin que milia aspera et duos peroptimus equus ; ipse

autem nos suis actis blandiciis fefellit. Quare rogamus Vestras

Egregias Dominuciones ut ob contemplacionem nostrarum prefatum phyrcum nobis terga versus mittere debeatis,.."
Datum in opido Batusan...
21 Aprilie 1532.
In registrul de venituri qi cheltueli, al jucheltuelile
facute cu vizita unui dominus
detului Braqov, se trec
Stephanus doctor episcopus Sirmiensis a domino Gritti ex Thergowysta", un doctor probabil in teologie, 6) Alte cheltueli pentru doctori et secretario domini Gritti", se inregistreaza la 19 Mai 1532. 7)
13 August 1535.
In timpul domniei lui Radu Paisie in Muntenia qi Petru Rereq in Moldova, se vorbeqte mult de un doctor Paul.
Reputatia acestuia ajunsese aqa de mare, ea.' Il chemau toll din toate
Hurmuzachl, vol. 11/3, pag, 380 qi pag, 387.
Idem, pag, 447.
N, Iorga, in Hurmuzachl, vol. XV/i, Doc. CCCCLXXXVIII, pag, 267, n,
Vezi nota 4, pag. 53.
N. Iorga, n Hurmuzachl, vol. XV/i. Doc DLVII, pag, 304.
N. Denau,ianu, in Hurmuzachl, vol, 11/4, pag, 34.
Idem, pag. 36,

www.dacoromanica.ro

'72

prtile, boerii ea si Domnitorii.. Despre drumurile pe cari li-a tot

fcut cnd. in Muntenia, cand in .Moldova micile cheltueli ocazio-

nate de aceste drumuri, se face mentiune In Registrele de incasari

si cheltueli ale orasului Brasov. Prima mentiun'; E.. t.e la data de mai
sus : dom. doctori Paulo ac apothecario in Fogaras 'cl venerabilem
dom. Sigismundum Thomory ibidem morbo corrc ,tum du& ex commisione regia ad Radwll waywodam pro ficisci debuerat". 1)

Noembrie 1536.
Dupe un an, doctolul Paul esteL\lemat
de catre boeri dom. doctori Paulo in Transalpinam misso ad .iedendum aliquot boyaronibus". 2)

6 April 1537.
Acelas doctor Paul es t chemat de Petru
Rares din Moldova ; domino doctori Paulo in Moldaviam ad vocationem waywode Moldaviensis profecto". 3)

23 Septembrie 1537.
La aceasa dat doctorul Paul se g6.sea tot in Moldova : Dominica ante Michaelis Francisco Pellioni in
Moldaviam misso ut dominum doctorem evocaret, ac domino reverendissimo Malautica emeret", 4)

1 Octombrie 1537.
O mentiune tot pentru doctorul Paul :
domino doctori Paulo, pro tertia angaria". 5)
19 Decembrie 1537.
Care sarsitul acestui an se pomeneste
inch' odat de unele cheltueli acute cu doctori i apotecari Domino
doctori ad ultimam angariajn" ; i mai departe, la aceiasi &AA :
domino Georgio Blesch ratione census dominorum domini doctoris,
apothecarii, ac currificis". 61

La aceast dat gsim pe doctorul

22 Decembrie 1538.
Paul printre lefegii comunei Brasov, cu leaf pltit la fiecare trei
luni; cu alte cuvinte acest domino doctori Paulo", este medic comunal pltit cu 80 de florini pe trei luni. 7)
15 Februarie 1542,
Cu prilejul unor cerceari ce s'au f.cut
pentru o crim', se pomeneste de un doctor Matheus plebanus bistriciensis", si tot cu acest prilej se pomeneste de o scrisoare din
Idem, pag. 93.
N. Dens4anu, in Hurmuzachi, vol. 11/4, pag, 113.
Idem, pag. 136.
Idem, pag. 139.
Idem,

Idem, peg. 140.

Idem, pag, 187,

www.dacoromanica.ro

73

Petru Rares, prn care cerea Venetienilor o otrav

aconito", ca s scape de dusmanii lui .,.tandem eciam Venecias
a lu

1538,

pro aconito misisset quomodo ipsum faceret aliquo modo intoxican".

1)

Urmeaza o bucat de vreme, pn. in 1556, In care nu avem

stir decat despre brbieri, stiri pe cari li-am consemnat la locul lor.
Iunie 1557.

Ptrascu Vod (1554-1557), tatl lui Mihai Vi-

teazu, s'a bolnavit asa de tare e a fost nevoe s se dud. la Ramnicu Valce, dup un aer mai bun. Intio not din socotelile Sibiulu se spune Vayvodam Petrasko ad Rymnyk". 2) La 28 Iune, Sibieni Ii trimit un doctor: amplius pecierat sibi doctorem medicinae
intromitti", 3) dar fr folos, del Domnitorul a murit in zilele
Crciunului, la 24 sau 26 Decembrie 1557.
Este data dud au aflat Brasovenii
3 sau 4 Ianuarie 1558.
despre moartea lu Ptrascu Vod, asa c doctorul pe care l-au &I-

mes si ei, era de prsos quidam doctor a sua Reginali Maiestate

ad dominum Petrasko Wayvodam pro fecturus, cum iam esset
m07i1111S". 4)

5 Octombrie 1558.
Un doctor care pare a fi Roman, doctorul Ion Evangelista din Sibiu, este trimis la aceast data, prin
Brasov, in Muntenia, de unde
probabil, a trecut si in Moldova

la Lpusneanu Vod, care avea mereu nevoe de doctori,

29 (?) Noembrie 1558.
La aceast data* se mentioneaz in
socotelile Brasovului venit quidam doctor Suarum Maiestatem ex
Moldavia, qui hic moratus est quatuor dies". Pare a fi vorba despre
doctorul Evangelista, care va fi fost in Moldova pentrud dup cateva
zile se face mentiune despre acest fapt,
13 Decembrie 1558.
In socotelile Sibiului se spune reverso doctore Ioanne Evangelista ex Moldavia". 7)
17 Martie 1559.
In aceleasi socotel se mentioneaz doctorul dus la Braqov". Negresit, pare a fi vorba iarsi de un drum
fcut de acelas doctor Evangelista, 8)
N. Iorga, n Hurmuzachi, vol. XV/i, doc, DCCLXXI pag. 413 0 414.
Istoria comertului rominesc, vol, I, pag. 128.
N Iorga, In Hurmuzachi, vol. XI. Socotelile Sibiului, pag, 868,
Idem.

Idem, Socotelik Bralovulu, pag. 797,

Idem, Socotelile Sbiulul, pag. 868,
Idem, Socotellle Brasovului, pag, 800.
Idem, Socotelile Sibiulu, pag. 871,
Idem, pag, 871.

www.dacoromanica.ro

Idem

74

20 Decembrie 1560.
Alexandru Lpupeanu al Moldovel a
fost un domnitor sanghinar, care ucidea din nevoia de
distruge
vriqmaqii, ca s poati domni, dar ucidea qi din plkerea sadc, ca
si vadi curgAnd singele. Cu un asemenea om nu se glumea ; cei
earl Il ingrijeau trebuia si fie in pazi. Andrei brbierul care l-a ingrijit ani de-arAndul, era s'o pteasc ; odat insqi Vod Il trimete
inapoi, la Bistrita, cu o not de care singur se mira incoluMem et
salvum", adici bun teafr am zice noi. Mai ru era s'o pteasei un
doctor str.'in, Asola di Bressano, un t&n&r medic fost in serviciul
regelui Transilvaniei ; a dat o doctorie mai tare gi a fost acuzat
a vrut si otrveasci pe Domnitor. Era gata-gata s', i se tae capul
qi numai cu interventia patriarhului a scipat de la moarte:
ritruova qui hora un giovine medico d'Asola di Bressana,
ii quale giet alcuni anni era al servitio del Re di Transilvania,
et essendo stato ricercato dal Signor Alessandro vaivoda di
Moldavia in certa sua grave indispositione, quel re gli lo concesse, et egli medicandolo, portando cosi, come esso medico dice,

la qualita del suo male, gli diede una medicina un poco gagliarda, la quale perche fece molta operatione, fu causa, che esso
medico fusse imputato d'haverlo voluto venenare, et percio fu
posto in prigione, con opinione, che poi gli fusse tagliata la testa,

Di dove con gran fatica il Rev erendissimo Patriarca Greco di

Constantinopoli ritrovandosi a caso in quel luogo hebbe modo di

liberado con pagar presso ducento ducati per le spese, che gli
erano state fatte, pigliandolo al servitio suo ; doveegli e stato
fino al presente, che essendo venuti qui dui ambasciatori mandati a

posta dal detto Signore Alessandro, a quest'eccelsa porta per

procurar d'haverlo nelle mani, et condurlo in Moldavia, presentarono al magnifico Rusten bassa 10,000 cechini d'oro richiedendogli, che fusse loro dato il prefato medico. Il qual magnifico
Bassa,_ volendo satis fare a quel Signore ordino che fusse preso,

et condotto a se. Il che fu fatto martedi sera, et il seguente giorno condotto alla magnificenza sua la quale Dragomanando Domino Michiel Cernovicchio dragomano di Vostra Serenita, che
a caso si ritrovo da lei, gli disse che l'era dimandato dal Signor
di Moldavia, et che ella voleva, che egli andasse a ritrov arlo.
quale narrandole prima le imputationi, che altre volte gli erano
state fatte, disse, che altrimenti non vi volea andare, et che si

voleva far Turco, di modo, che il magnifico Bassa resto tutto

sopra di se, et voltatosi alli detti Ambasciatori, disse loro, che
havendo egli fatto quanto che el poteva in questa materia, et
che volendosi il medico far Turco, non sapeva che altro fare,
che farne arz al Serenissimo Signore. Il qual crede, che non or..
www.dacoromanica.ro

75

dinera altro se non che egli sia liberal, di maniera che li detti
Ambasciatori c'hanno per questa- cagione donato al magnifico

Bassa-

Di Pera alli 20 di Decembre 1560. Hieronimo Ferro Bailo

in C-poli. ')

Si cu toate acestea, sanghnarul Lpumeanu, care nul cruta

banii cand era vorba s, urmreasc6 o rsbunare, avea pentru sosia
lui atentuni de o duioqie rar cand a fost bolnav doamna lui,
Doamna Rucsandra, Alexandru Vod a trimis tocma la Bis-frita s-i
aduc cireqi bune, din care poftse Doamna rogamus... si apud eas
vel eciam alibi in propin quo nancisci cerasg istius anni posunt, nobis
pro eo ducato emant per exhibitorem que presencium mittant". 2) Asta

n'a impedicat pe- Doamna Rucsandra, care ftiind dita groazil

moarte facuse mai inaite in boerii sai (Alexandru Vodd), temlindu-se
Doamng set- nu petreacci mai rau clec& altii, 1-au otreivit fi au
murit". a)

18 Noembrie 1561.
Este data inscunrei ca Domn al Moldovei a famosului loan Vasilic Despot. Viga acestui aventurier istet
este un roman fantastic. Lsand la o parte poveqtile Cronicarilor
moldoveni, s'a dovedit acum, c' acest om a inceput ca student in
medicin la Universitatea din Montpellier, sub numele de Iacobus
Vaslco Marchetos de Rodos, sau Iacobus Marchetos de Rodos, Mai
apoi, sub numele de Iacob Heraclde, senior de Samos qi marchis de

Paros, ajunge la curtea regelui Frantei, lar in urma une crime in

leg.tura, poate, cu femea lu uitat in cetatea universitar, fuge in
Belgia qi la Bruxelles la ttlul de Iacob Eraclde Basilicu Despot,
senior de Samos qi marchis de Paros, Soldat neinfricat al lui Carol
Quintul, este fcut de acest imprar, cavaler qi mai apoi conte pa-

latin, veritabil markgraf cu drept de a incununa poet, ca tmul ce

qta s manuasca qi condeiul, cc scrsese o carte asupra btllei
de la Renty, la care luase parte qi el. Adept al protestantismului,
rtceqte cava iimp prin Prusia q Polonia, lupt. in Livonia, qi iqi
face preten pe Laski, propovkluitor al Evangheliei noi qi proprietar
bogat in hotarul Moldovei. La moqia acestuia cunoaqte pe multi din
fugara' moldoveni dela curtea lu Lpupeanu din Moldova, prnde
firul treburilor din aceast tara, se d drept rud'. cu Doamna RucHurmuzachi, vol. VIII. Doc. CXIX, pag. 89,
N. Iorga, Hurmuzachi, vol, XV/i, Doc. MCLIX, pag. 619,
Gr. Ureche, in Letopiaeti, vol. I, pag. 222.

www.dacoromanica.ro

76

sancla a lu Alexandru Vod, fica lui Petru Rares si nepoata lui

loan Despot al Serbiei, si se nstaleaza in Moldova. Dupe o serie de
intamplari ca dintr'un film fantastic, ajunge pe tronul Moldovei cu
numele de Eraclide lacob Basilic, cu mila lui Dumnezeu despota
Samului, Parului, Doridei si a celorlalte insule, principele regatului
Moldovei, Domnul f i Mosteanul Grecilor i Romeinilor". 1)

Despot Yod are mertul de a fi intemeiat o scoala o bibliotech' la Cotnar, El a avut o moarte de un dramatism teatral, la 6
Noembrie 1563. In scurta lui domnie se intAlnesc do doctor, amindoi purtator de nenoroc. Prmul, este un doctor din Hotn ; aceast
cetate fusese data de Despot, s: fie administrata de Laski, drept recompensd c l'a ajutat s ia domna ; numa dreptul de judecata in
prcinile ce se iveau in cetate
rezervase Despot pentru el, S'a
intAmplat data c doctorul lui Laski a omoreit un om ; pre doctorul
acela, drept aceia, Despot l-a osemdit

piardei capul, nebeigeind in

seamei rugarea lui Laski". De aic s'a scat o ceart, care a fcut pe
Laski sa piece la Liov, si din preten, s devie dusman de moarte
lu Despot, 2)
Al doilea, a fost Dionisie Aval Doftorul. Acesta a fost doctorul

si sfatuitorul lu Despot, Pe and Despot era asediat in cetatea Suceava si lr nadejde de a mai prmi ajutoare de pe undeva ar fi
putut esi den cetatea Sucevei sei se fi dus incotro ar fi vrut... precum
Il sfeituiau multi de ai lui, Ce, den sfatul lui Dionisie Aval Doftorul
au reimas in cetate, ziceindu-i sei nu bage in seamel pe Moldoveni" 3).
Sfatul dat de doftorul Aval i-a fost fatal. Despot a ramas in cetate, a
fost tradat de o parte din osten si mai apoi ucs de Hatmanul Toma,
care a fost ales Domn, cu numele de Stefan Vocl, Asa s'a isprvit
aventura acestu student in medicina, ajuns Domntor al Moldove,
20 August 1564.
N'a trecut mult s Toma Hatmanul zis s
Stefan Vocl, a fost ucis de Poloni, In locul lu a revent Alexandru
Lapusneanu (1564-1568). Bolnvicos cum era, Lpusneanu avea vesnic

nevoe de doctor, ca nu se mai multumea cu brbieri. La data de

mai sus trimite inapoi Brasovenilor, un dominum Doctorem phisicum",

reclamat de nevoile unor cetateni bolnavi

Hajdeu, in Arhiva istoricii a Rominie, No. 9, 1864, pag, 72. Despre Despot
Simeon Dascilul, in Letopseti, vol, I. apendice IX, pag, 430; N. Costin, dem,
apendce X, pag. 432-442.
N, Iorga, Comunicare la Academe. Sedinta de Lun
26 Mai 1930.
C, Gane. Farmece, viata lu Despot Vodil, 1931
Sincai, Cronic, vol. II, pag, 213. Cteazt pe Forgaci, Vita Despotite.
N. Costn, in Letopiset, vol, I, pag. 444,

www.dacoromanica.ro

77

Dupei formula de politefei: accepimus litteras Spectabilitatum

Vestrarum periucundas, in quibus petunt a nobis amanter ut dominum doctorem phisicum, a nobis in necessitate postulatum, ob
causam egrotancium civium remiteremur ad Spectabilit ates Vestras ; itaque, cum nobis gratificati Spectabilitates Vestre in plurimis sint, postulata a nobis eorundem graciose exaudivimus, dominum doctorem que prefatum, ut egroti Spectabilitatum Vestra-

rum in absencia eius, ne deficiant, remitere in duobus aut tribus

ad summum diebus post discessum exhibitoris presencium statuimus bene et honeste, uti decet humanitatem eius, expeditum.,.". 1)

8. Ianuarie 1568.
O notit scurt., fr niel o explicatie,
luat. din Socotelile Brasovulu, ne informeaz asupra intoarcerei unui
doctor din Valahia slbnogului Petru Vod (1559-1568), 2)
La aceast dat: se gseste reclamatia
6 Noembrie 1570.
unuia Petre Schneyder, din Baia, contra lu Enderlen der artzt", din
Bstrita. Uni au vrut s vad in Enderlen pe acelas famos Andrei
brbierul, care a ingrijit pe Lpusneanu, adic. un Enderlein devenit
Andrei in Limba. romneasca, No n'o credem. N'o credem, ac, dac.
Rominii au putut romniza numele ssesc de Enderlein, in Andrei, nu putem pricepe de ce Regele Zapola -a spus tot Andrei Andream barbitonsorem" ; doar nu putem 135.nui c si Zapola i-a rominizat numele,
din Enderlen s- zic Andream, 9

Enderlen s'a prins s vindece pe Petre Schneyder de o board

de picioare de care suferea, in termen de 14 zile. Pentru asta a luat
18 talen, fr s-1 vindece. Afacerea a ajuns la judecat, care a dat
dreptate bolnavului

. zu wissen wye das der gottselyg Man Petrus Schneider,

bey wns wonhaftig, zu wns ist kommen wnd hott wns angezeigtt
wye das in Gott heymen gesucht hott, wye sein getlyger Willen
ist gewesen, mytt eyneri Schmertzen an den Fissen ; so hott sich
seyner angenommen der Enderlein fon eich, der Artz, yn yn

firzen Tho gen zu heillen fiir XVIII Toiler, wnd hott yn nicht
geheylett, sonder noch mer ferderbett wnd yn auch fill geplogt
wm sonst ; hott dornoch nicht len gen wollen beye im bleyben yn
zu heilen, wie es recht wnd kristlyg ist, sonder ist fon im gezo-

gen, hott den gutten Man mytt grossem Schmertzen gelossen ;

seynen Lon aber willen hoben gantz wnd folkymlig. So ist der
N. Iorga. Vol. XV/i din Hurmuzachi. Doc. MCXXVI, pag. 604.
Idem, in Hurmuzachi, vol. XI, Socotelile Bragovului, pg. 804,
Vezi la cap. Birbieri, la data 29 Noembrie 1563, pag. 37.

www.dacoromanica.ro

78

erbar Her zu wns kommen, fiir den gantzen Rott, wnd hott wns
seynen Schmertzen gezeigt wnd hott bewert das er der Bezolunk
nicht wert ist gewesen. So hoben myr, der gantze Rott, das Recht
gemacht das er ym nyx sol geben byss das er in geheilet. So
ist er also dorfon. Wo er aber, weisser Her, dem erbaren Herren wirt eyn Nochred wollen machen, er hob in geheilet wnd er
hob ym nicht wollen zolen, so bekennen myr mitt wnserer Gewissenheit das es nicht also ist, sonder das dye Bezolunk wer
folkommen gewesen wen er yn hett geheilet.." 1

Suntem in timpul domniei lu Alexandru Voda in

Muntenia, frate cu Petru Schiopul, Cel dinti, Alexandru, era un om
boleac, celalalt era un beteag, era schiop ; incht, si unul si altul au
avut nevoe mereu de doctori.
Se pare ca boala lui Alexandru venea le de la vreo rana, le
1574.

din cauza oboselilor pricinuite de luptele ce a tot dus contra lui

loan Vod din Moldova, de pe urma carora a reusit in cele din
urm, s aduc la domnia Moldovei pe fratele sau, Petru Schiopul,
Oricare ar fi fost cauza, Alexandru a fost mereu bolnav, din care
pricin necontenit a avut r}evoe de un hirurg", un barbier am spune
noi, pe l'anga dnsul. Un calator parisian", Pierre Lescolopier, povesteste ca in 1574, contele Tavannes, in drum dinspre Polonia spre
Constanthopol, in satul Popesti de lnga Bucuresti, era sa arcd intr'o
casa de tarani4 fiind rnit, Domnitorul Alexandru i-a trimes in graba
pe hirurgul sciu", 2)

Pe de alt parte, in registrele de socoteli ale Brasovului, se

gasesc informa-tiuni de felul urmator
28 Iulie 1574.
Lies ich den Her Doctor dem Iwasko hegen Czaydenn fhurenn...".

3 August 1574.
Lies den Her Doctorem mit dem Iwasko
bis kegen Tiircks Burg fhurn.,.".
30 August 1574.Lies ich den Her Doctor kegen Czaiden fhuren". 2)
1 Octombrie 1575.
Alt trimis al Domnitorului, un Jacobus
Paleologu", 4)

9 Iulie 1576.
Portar de la Alexandru Vocla, Es ward Rossin
Ferens mit dem Doctor gewesen in der Walachey.,.".5 )
N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XVII Doc. 1ViCXCV, pag, 644,

Idem. Istoria Rominilor prin cillitori, vol. I, pag. 200. Voyage fait par moy,
Pierre Lescolopier, Parisien, l'an 1574, de Venise it Constantinople,
N. Iorga, In Hurmuzachi, vol, XI, Socotelile Brasovului, pag. 812.
Idem pig. 813.
Idem, pag. 814,

www.dacoromanica.ro

79

2 Decembrie 1576,

Alexandru Voda era tot bolnav, Bravo-

ii trimit nivte pilule far plata, numa pe baza prieteniei Es

war auch dem Alexander Weyde rott Wachs, item piltule gegeben.
venu

Aber gutter Nachbarschaft wegen nichts dar fur genommen...", 1)

1577. An plin de necazur pentru Domnul Muntenie, an in care

a vi murit. Ultmele luni de viata -au fost amrate de un aventurier,
un medic empiric, Bernardino Rosso, care vana tronul, ca o dovada
ca aventura lui Despot Vod din Moldova, a dat curaj v altora, sa-1
imiteze. Numa c acest Rosso, se infativeaza subt un aspect cu totul
antipatic. Era originar din Lombardia vi cine vtie prn ce imprejurare
va fi trecut prin tara noastra ; aid a cunOscut sau numa a auzit de
facut planul de atac vi pleaca
cateva nume de boeri de seam,
la Constantnopol unde cheltuevte cu Vizruf Mohamed v al$ii, frumoasa suma de zece mil de galbeni pentru realizarea planulu. Rosso
pretndea ca este scoborator din Basarabi i ca are drept la tronul
Valahei, In Constantnopol a gasit vapte boeri care sa jure ca
aceast afirmatie este adevrat vi a mai dat Vizirului o lista de
boer din tara, earl ar fi gata
pretindea el, sa afirme acelav lucru.
Planul a fost descopert ; boerii 'care au jurat au fost condamnati la
galere ; boerii. dati pe lista lu Rosso, car se aflau in tara vi earl,
poate ca nic nu vtiau de combinatiile lu Rosso, au fost tgiaf de
Domnitor, din necestatea de a asgura o succesiune linistita fiulu &Au. 2)

23 Mai 1577.
La aceasta data, David Ungnad, trimisul imparatului Rudolf al II-lea, la Constantinopol, comunica stapfinului sau
despre ostenelile lu Rosso, ca sa se faa. Domn al Muntenie

...Hir ist am n Arczt ausz Lombardia den man Medico Ros-

so nent, der hell /zaftig vmb die Valachey an, Weyda da-

selbst zuwerden, will sein geschlecht also darbringen, das vor Zei-

ten ainer seines namens die Walachey beherscht hab, vnd wollen Im Ir etlich nit vbel trsten, das wirdt die Zeit erkliiren,
am n grosse staigerung des Tributs hat Er dem hieigen Kaisei
vnd dem Mehmet Bassa am n grosz geschenckes versprochen, Der-

gleichen mittl machen alle vngleiche sachen alhie gleich vnd

geschlicht.

lar la 4 Iunie 1577, scrie

Idem, pag. 814,
N, Iorga. Analele Academiei Rom', sera II, Tom, XVIII 1895-96, pag. 19 si 22.

www.dacoromanica.ro

80

Der Empiricus sonst Medico Rosso genant so vmb die W alachay angehalten ist auf lebenlang wie man sagt zur Galeeren
veruhrtlt sampt Siben Walachen, Andere wollen, Er solle gen
Rhodisz con finiert werden. 1)

18 Iunie 1577.
Pedepsrea vinovatilor se confirma si dntrio
scrisoare a lu Benedtto de Gajan, trmisa din Pera Constantinopolului, Marioare Valarga, sora Doamnei Ecaterna a lui Alexandru
Voda, care locuia in Venetia

...zilele acestea a avut putind &tali co doctorul Rosso anume Bernardo, care cerea domnia Munteniei, sunt acum 5-6 luni
fi I-au purtat cu vorba pad a venit haraciul ; dupei ce au prima haraciul, l-au pus la galere cu alti Munteni, in numcIr de
fase, care au mcirturisit cti e fiul lui Basarab, cea mai nobilei
familie din Nruntenia, de unde se zice
vor arunca in mare,
dincolo de Cele Sapte Turnuri." 2)
De fapt acest faimos doctor, n'a fost fiefs, ci numai exlat, poate
la Rodos, unde traa Inca.' pe la 1598, 3)
22 Ellie 1577.
Boala domntorulu Alexandru s'a inrait, Un
trmis al lui, Chesar Clucerul, vine in toata graba la Brasov sa aduca
pe doctorul Paul, poate acelas Paul
acum batrn, care ingrjse

si pe Petra Rams Es kam der Kolscher Kisszar aus Bleschland,

noch dem Herr doctore Paulo...". 4)
27 Wile 1577.
La aceast, data Neagoe Witafu sosefte la
Brafov, de la Ivafco, vice-voivodul muntean. La 1 August, sosesc
alti doi veitafi. lar cinci zile dupei aceasta, un sol montean se indreaptei spre Cristo for Bathori, pentru a-i da ftire cd Domnitorul
muntean murise". 5)

Octombrie 1577.
In acest tmp, in Moldova, domnea Petru
Schiopul, Se vede ca, pe lngd infirmitatea lu, domntorul a fost
ranit in luptele -ce a tot avut cu Cazac, sau poate ca s'a bolnavit,

caci in Octombrie chiama pe doctorul Francisc Domestikos Laskaros

din Chios, Petru Vod if da intretinerea, haine s 200 de coroane
Hurmuzachi., vol. IlL doc. II, pag. 4.

N. Iorga, L e. pag. 22.

Idem, pag. 19.
Idem, In HurmuzachL vol. XI, Socotelile Bralovului, pag. 815.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XL Apend. II. pag. 815.

www.dacoromanica.ro

81

pe an, Cu voia de a avea clientela. I) Doctorul se intoarse prin anul

1580. 2)

Printre documentele evenmentelor petrecute in cursul acestui

an in Moldova, se pomenete destul de des de un doctor evreu,

care facea mai mult pe dplomatul docttor Salomon Natan Aschanassi" zis qi Tedeski, agent politic in Constantnopol, fara rol de medic. a)

17 Iunie 1578.
In socotelile Braqovulu se trec cheltuelile
facute cu ducerea doctorului Paul, chemat de Racz Mihaly, probabil pentru copilul Domn Mhnea, care a urmat lui Alexandra Voda,
(1577-1583). 4)

In Mol.clova lui Stefan cel Mare domnea

13 Ianuarie 1581.
acum un strain, Iancu Sasul (1579-1582), In socotelile Bralovului se
trec cheltuelile acute cu Blesch Steffen, care a dus pe domnul doctor in Moldova, Cu patru cal. A stat acolo 21 de zile. 5)

2 Februarie 1581.

Cheltuiala se repeta la aceasta data, cu

ducerea doctorulu la Czeidenn. 6)

Septembriie 1583.
Petra Schiopul in a trea lui domne in
Moldova (1582-1591), are la Curtea lui un medic italian doctor suus
italus", care 11 serveqte mai mult ca secretar pentru corespondenta, 7)
17 Septembrie 1584.
Din socotelile Brapvului aflam de un
Toma, trmis la Petru Voda al Munteniei (1583-1585), dupa domnul
Doctor : Schikten den Toma czu dem Peter Weyda noch den Herrn
Doctor". 8)

8 Ianuarie 1585.
In acelea0 socotel se noteaza venrea Comornicului lu Petru. Voda, Vlhelm Walter, care Bind bolnav a stat
mai mult tmp in Brawv : Es kamm des Peter Waida Komornik,
Vilhelm Walther, seiner Kranckheitt halben ; war ein lange Czezt hie." 9)

11 Februarie 1585.
In actele privtoare la negotul romanesc
cu Lembergul, se pomenqte de un Roman Doctorowicz Roman de
Iasi vector".19)
Idem, in Prefata. volumului XI, pag. XXXIII, n. 10.
Idem. Citeazi pe Gerlach si Crusius.
Idem, Apendice I, pail. pag. 599, 638, 647, 669 n. 1, 719 n. 2.
Idem, Apendice II. Socotelile Brasovului, pag. 818,
Idem, pag. 821.
Mein.

Idem, In Prefat, pg. LVI, LVII, N. 6, litera b,

N. Iorga, in Hurmuzacid, vol. XI. Socot, Brasovului, pq. 828.
Idem, pag. 829.
Idem, Studil li. documente, vol, XXIII, Doc, CCXXXIX, pag. 378.

www.dacoromanica.ro

82

4 Iunie 1585.
In socotelile Brasovului se noteaz plata brbierilor cari au vindecat pe .Murchem, cel care venise cu Petru Vod.
al Munteniei, zis Petra Cercel: Auf Befehl czahlt ich den Balbierern
welche den Murchen, so miff dem Peter Waida herausser kommen
war, geheilt hatten". 1)
7 Lillie 1585.
Gsim o noua stire despre doctorul Paul din
Brasov, Paul Kertz, probabil cel care a tot fost chemat de catre
Domnitorii rrilor noastre, Un invtat francez, Iacob Bongars, care
cTtorea spre Constantinopol, in drum s'a oprit la Alba Julia In
Ardeal, Aici a cunoscut pe Giorgius Blandrata fost medic al lui loan
Sigismund Zapolia, lar la Brasov cunoaste pe doctorul Paul Kertz. 2)
Acesta din urm, se pare c. era Romfin transilvnean, un amator de
antichitti romane. 8)

14 Iunie 1585.
La aceast data aflm c Petru Schiopul al
Moldovei are un medic de cas, un leibartz". Il cherna loan Fascheng, din Bistrita. Si, se vede c se cam plictisise doctoral la curtea
Domnitorului, cci intervine la judele. Bistritei, s-1 recheme
Dupe!' formula de politetel ; Es ist mein gantz fleissige Biff
an Ewehr namhaft Weisheit, dieweil mich Ewehr Weisheit formals
Frstlicher Gnaden commendierth hath wndt auch an der selben

begerth hath, das mich Sein Frstliche Gnade nicht wolt lenger
hie behalten, den mein vil wehre Ewehr namhaft Weisheit, wolt
Sein Frstliche Gnaden durch Schrifft besuchen wndt alda anhalten, domith dass mich Sein Frstliche Gnade wolt erlassen,
den ich des Landes schon sath bin. Was ich werde Ewehr
namhaft Weishezt kennen dienen, das wil ich &zed gantz willig
thuen, Ewehr Weisheff verschaff man das ich mcht von Fiirstlzcher Gnaden fray gesprochen werden."
Semneaz Joannes Fascheng, Eirstlicher Gnaden in der
Moldaw, Leibarzt 4)

6 August 1587.
O not scurta din Socotelile Brasovului
oamenii lui Mihnea Vod, au adus inapoi pe doctor : Kamen dess
Mihne Wayda Diener ; brachten Herrn Doctor heim," 5)
1 Februarie 1588.
In aceleasi socoteli se spune ca Petru
Idem, Hurmuzachi, vol, XL pag. 830,
Idem, doe, CCCXVII, pag. 190-91. No. 5.

Dr, Gh. Crainiceaau. Literaturi medicall Romineascii, pag. 8.

N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XI, Doc. CXXXIX, pag. 688.
Idem, Apendico II, Socotelile Brayovului, peg, 834.

www.dacoromanica.ro

1907.

83

Vod. al Moldovei, a trimis om s. adua pe doctor : Schickt noch

Betehl des Peter Wayda seinem Diener, begeret den Herrn Doctor
hinein..." 1)

UrmeazA un timp de 5-6 ani, in care, afar de msurile impuse de

amenintarea ciumei, nu mal gsim alte 0ri despre medic'. Cu acest

rstimp intram in epoca lu Mihai Vteazu,
18 August 1594.
Din acest an avem o tire in leatura cu
oamenii earl au fost in primul plan in epoca lui Mihai Viteazu, Este
vorba de Snan Pasa,, marele Vizir al Turciei, care a fost bolnav de
dsentere. Se spune intr'un raport ...Sinan Bassa fusse anunalato
gravemente di pro fluvio di venire..." 2)

Nu se qtie nimic despre rhedicii pe care i-a avut Mihai Viteazu.

C a avut medici, lucrul este cert, aci se cunosc inprejurAri din

via-ta acestui vteai, in earl medicii nu puteau lipsi. Pe de alibi parte
In jurul lu .Mihai, in vltoarea evenmentelor car' s'au succedat

de repede qi aqa de vijelos, gAsim ativa medici, a aror activitate

se desfSoar mai mult pe terenul nebulos al ntrigilor, al tratativelor 0 al trdrilor, care n'au nimic comun cu medicina.
Din acest punct de vedere este de observat ca doctorii cari se
tot intAlnesc pe la curPle Domntorilor no0ri, at 01 in Constantinopol, incepnd cu Solomon Natan Aschanasi din captala turceasa
doctorul italan, secretarul lu Petru $chiopul, adia de pe la sfr0tul
secolului al XVI-lea, de cele mai multe or joaca rolur de diplomati
sau de samsari, -nu de medici.
Asemenea specmene gsim i in tmpul lu Mihai Vteazu,
1 Martie 1595.
In Analele lui Fugger" din Viena se semnaleaza prezenta unu doctor evreu unu leib medico", ada medic
de cash' al lui Sinan Pava, al arui rol de sarnsar al celor care vnau
tronul .Munteniei, nu-i tocmai bine clarifcat. Se pare a lucra pentru
Petru Vod in schimbul a patru mii de talen i ce trebuau pltif i lu
Sinan Pava, dar, a fost prins qi inehis in Ardeal
;,Ausz Sibenbiirgen komen gewise Zeittun gen, das der Fiirsst
desselben landts desz Sinan Basza leib medico, der ein reicher
erfarner unnd gelerter Mann vnd ein Jud sein solle, de r gestallt bekhomen babe. Alsz Petter Weyda vor zwayen Jam ausz
der Wallachey geflohen, vnd alher ins landt sich mit Weib mud
Idem, pag. 835.
Idem, vol. 111/2. Doc. LX, pag.

www.dacoromanica.ro

84

Kindt vnd guettern saluiert hat der Jetzige Weyda gemelter desz
Sinan Bassa leib Medico 4000 Taler zuuerrechnen zuegesagt
darumben das er Ime den zuegang Bej dem Sinan Bassa
gemacht vnd in sein gunst gebracht auch die Weydaschafft

dardurch erlangt. Da nun neulicher Zeit der Sinan Bassa von

Raab zu riegg auf Griechischen Weissenburg (da er noch sein
solle) gezogen, Ist der Jud in die Wallachey zu dem Weyda
geraist, vnd die versprochne 4000 Taler abgefordet. Er Weyda
aber hat sich nit allein dessen gewaigert, Sonder weil er kurz
zuuor sich mit dem Sibenbiirger verbunden, me gefencklich angenohmmen, vnd vnangesehen das sich gedachter Jud guetwillig
vm 45.000 Taler geschetzt hat er doch solchen alsz ein gafangnen dem Weyda in Sibenburgen Presentiert, da er dann an
jetzo ist der Fiirsst in Siebenburgen hat beeden Weyda in der
grossen vnd klainen Wallachey Jedem 2000 Vndterthanen In
seinen landt verehrt, auch sie ordenlich durch Copitelsleut staurern laszen...".1)

Se stie ea lupta de la Calugareni a avut

loe in ziva de 15 August 1595. Printr6 przonierii luati de catre
Miha Viteazu se spune ca ar fi fost si doctorul lu Sinan Pava. Faptul nu 1-am gast confrmat de documente. In shmb, prn luna Octombre, un emsar al ambasadorului engles are anumte instructii
catre Cancelariul Zamoyski si Sgismund Bathory, prntre car q
Octombrie 1595.

cea privtoare la

libertd di Giacob rabino, medico, dell'Emo

Sinam"... 2) Se pare ea acest Iacob rabinul, n'ar fi altul decat doctorul despre care se vorbeste la data de 1 M.artie 1595, inchis In
Transilvania. Faptul se confirma la
12 Decembrie 1595.
Eduard Barton, trmis engles la Constantnopol, serie lui Sigismund Bathory, despre folosul ce ar ie0 din
eliberarea lu Iacob Ruben (rabin), medcul ru Sinan Paya, ritenuto" cu prlejul tratativelor din turburarile trecute pentru domnie

Giacob Robeno, Ebreo, medico dell'Ecc-mo Sinan Bass,

Sopremo Visir et generale dell'essercito del Gran-Signore ; il
quale fu mandato l'anno passato per negoiii da Aron Vaivoda di
Moldavia, et, succedendo i tumulti, che sono noti alla S. V.,
essendosi ritrovato soprapreso da quelli, fu mandato da V. S.,
el fin qui ritenuto"... 3)
Hurmuzachi, vol, III (1576-1599). Doc. CCIII, pag. 228.
N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XII/1. Doc. CLXXX, pag, 113,
Idem, doc. CCXCVI, pag. 193.4.

www.dacoromanica.ro

85

Dota zile mai titrziu, la 14 Decembrie 1595, un informator italian confirma intr'un raport, ca medicul lui Sinan Pava este prizonier

in Transilvania II medico hebreo del Ecc-mo Sin& Bassa che si

troua prigione in Transiluania...". 1)
11 Decembrie 1596.
O veste rea infioara toat. lumea : Mihai Viteazul este bolnav. Vestea vine din Sibiu
Ausz Sibenbiirgisch Weissenburg von 11 Decembris, anno 1596.

Der Michael Weyuoda, Inn der Wallachey, Ist gefeirlich

krannckh. Gott welle lime wider vfhelffen". 2)

6 Januarie 1597.

Vestea acestei bolnaviri se comunica si

Venetiei, adaugandu-se c medicii considera starea bolnavulul ca foarte

grava

... Scriveno che il Vaivoda di Valacchia si ritrovava cosi

gravemente ammalato che da medici si disperava della sua
sanita, essendo stimata questa perdita (seguendo) per molto
grave...", 8)

13 Ianuarie 1597.
De fapt toata alarma a fost fart rost si
nu dovedeste altceva decat ingrijorarea ce cuprindea pe toti numai
la gandul ca s'ar putea pierde aparatorul crestinatatii, Mihai Vitea-

zul. La data de mai sus se armilla ca Vaivoda di Valacchia si

ritrovava in miglior stato di salute..". 4)
18 Mai 1597.
De asta data vine vestea ca Mihai a suferit
un accident, ca a cazut de pe cal si ar fi grav bolnav ; insasi doctorul Petz sau Pezzen, omul de incredere al iinparatului se intereseazi.
de soarta Domnitorului Mihai

Sona arrivate ultimamente lettere d'Alba Giulia, dalle quali

s' inteso che le cose fin allora passavano assai quietamente,
et che per una caduta di cavallo il Vaivoda di Vallachia si
ritrovava in mal stato di salute, per il che essendosi trattato
con lui per mantenerlo in buona disposizione col mezzo de i
suoi proprii ministri venuti in Transilvania, era ritornato il Sig.
s Dottor Petz senza passar piu innanzi in Alba Giulia, di dove
egli si era poi incamminato verso questa volta..".
Doc. CLXLIX, pag. 216.
Hurmuzachi, vol.
Idem, pag. 271.
Idem, vol. 111/2. Doc. CCLVII, pag. 228.
Hurmuzachi, vol. 111/2. Doc. CCLVIII, pag. 229.
Idem, doc. CCCXXIII Pag. 281

www.dacoromanica.ro

86
1599.

Ir acest timp domnea in Moldova Ieremia Movill

(1595-1606), Un FranciScan,` Fra Bernardo Qurini, numit de Pap

epscop al Argesulu, face o descriere a Moldovei din 1599. Printre
fost gondus la Domnitor de secretarul lui Ieremia
allele spune
Voda, un medic il suo secretario Medico". 1)
12 Iunie 1600.
In preajma lu Mihai Viteazul apare inch' din

1598, un fel de doctor, Muralt, un personaj ciudat al arui rol de

doctor, de om 4e afacer, negociator sau smplu trdtor, 'Ma nu-1
destul de clar. In adevr, la 14 Februaarie 1598, o alt cunostint a
noastra, tot un doctor, Bernardino Rosso, cel care uneltise s la

tronul Munteniei in 1577, trmtea o scrisoare" a Dragomanului din

Constantinopol, cu stiri de acolo, intre cari se spune c loan Muralt
e un mare otreivitor". 2) La 29 Martie 1600, comisari imprtest
din Ardeal, raporteaz impratului Rudolf al II-lea, despre un proces
de ban al doctorului Muraldo. Cu acest prilej se spune ca acest
individ feirei Dumnezeu ar trebui judecat i pedepsit la reistignire,
el a pregeilit otrava care trebuia sei se dea Marei Ducese Maria
Cristina.." 3), s-i curios c tocmai pe aceSt personaj, la 12 Iunie 1600,
1-a ales Mhai Viteazul, sa se duc. la Ieremia Movil in M.oldova,
ca s fac o apropiere cu acest Domnitor,

Ante quam Illustr-mus Micha.el Vaiuoda Exercitum suum in

Moldauiam expediuisset, praemiserat ad Jeremiam Vaiuodam
Doctorem Muraltum cum fratre suo Hectore, ut in eo omnem
mouerent lapidem, ut cum Michaele Vaiuoda foedus mire, ac
contra Turcam simul arma .suscipere velit....
Vltima May colloquebar cum Doctore
(medicul
lui Ieremia?)

In aceasi vreme, intiun raport catre Imprat, Comisarii Ardealulu scrau la 11 Iunie 1600, c Muraldo avea misiune de la
Mihai s peteasc fata lu Ieremia Vod pentru Patrascu, fiul lu
Miha, dar ca totul nu era cleat o inscenare, ca Mliai a si ntrat
cu stile in M.oldova.

In sfrsit, trebue s mai notarn c Mhai Vteazul a venit in

contact si cu aii doctori, cu Pezzen, reprezentantul impratului RuIdem, vol. III/1, doc. CII, pag. 545.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XII/1. Doc. DI, pag. 335; n.
Hurmuzachl, vol. IV/1. Pag. 25.
Idem, doc. LIX, pag, 72-73.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XII/2, Doc. MCCCXIX, pag. 940.

www.dacoromanica.ro

87

dolf, cu Barvitius loan, conslier imperial si alti ; dar acestia toti, ca

doctorul Mocato al lu Snan Pap, invarteau numa sforle politice,
aci cu medicina nu aveau comun decit numa titlul de doctor,

21 Martie 1602.
Sub aceast data se serie a.: ,,te fan,
fiul lui Petru .5.chiopul, era bolnav de piept fi de podagra,' o
moftenire parinteascei, aceasta dacei nu f i cealaltei. El frecventei
qcoala mai rar, apoi o peireisi. Era evident cei se mantuise cu
Domnia lui viitoare, i cu viaja lui teineirei. Muri, inainte de a
fi trait de moartea degeneratzlor, la 21 Marte 1602. Rassa vechilor noftri Domni deiduse sanghinari, apoi infirmi i copiii
acestora nu mai erau viabili". 1)

Cu prilejul mortei lui Petru Schiopul s a lui Stefan Vodd, se

vorbeste de o multme de doctor' strain', prntre car s de un Orazio
Carrara, care aduce dovezi despre nasterea nelegitm, a lui $tefan
Vod.

Urmeaz o vreme destul de lung., pand la 1620, din care nu

mai avem nici o stire despre doctor'. Aceasta nu inseamn c n'au
fost doctori si in acest tmp ; au fost, numa n'au rmas urme de pe
urma lor, pentrua nu dupe oricne rmne ceva. $ dovad c au
fost, o gsim lute() nott din 1619. Atunci, Gaspar Vod. din Moldova (1619-1620), ar fi vrut s se scape de uni boeri cari Ii incurcau treburile, in special de un boer Bucloc. Pe acesta, spune Mron
Costn, Gaspar a vrut sa-1 otrveasa, dar Bucoc avand erbi impotriva otravei, date de la un do flor prieten", a vrsat si a sapat. 3)
Inseamn c erau doctor si erau prieteni cu boeri cari jucau rolur
de seam in viaja trilor de Mime",
2 Martie 1619.
Acelas Gaspar Vod Gratian, si-a pus in
mnte s ia de sotie pe o fan.' a marelu dragoman Boris' din Constantnopol. In acest scop, Francesco Contarin, ambasador, i Almoro
Nan, bail, au comuncat Dogelu Venetiei dornta Domntorului. Dar
la 9 Iunie 1619, Almoro Nan' comunia Dogelu c Boris" refuz de

a-si da fata dup Gaspar Vod. 4) Ceva mai tarzu, Boris' si-a mritat fata dupg doctorul Scogardi, medcul lui VasIle Lupu. 5) Este o
dovada de pretuirea la care ajunsese doctorii, c erau socotiti mai
ldem, vol. XI, in Prefati, pag. XCI.
Idem, Doc. DCXCIII, pag. 565.

Miron Coitin, in Letopiseti, vol. I, pag. 269.

Hurmuzachi, vol. IV/1 Doc. CCCIX, CCCX i CCCXII, pag. 377-78.
Idem, doc. DC, pag. 515.

www.dacoromanica.ro

88

mult chlar &cat un Donmtor numai c in asemeni legaturi trebue

sa tinem socoteala i de alt factor, nu numai de simpla preture a
situatlei cuiva.

28 Februarie 1620.
Este data testamentulu lu Radu-Voda
Serban, facut la Viena, la Beciu, cum se spunea pe atunci, i semnat
prntre altii i de jupeinul Roreir doctorul din Beciu". i) Semnarea
acestui testament de catre Rorar, dovede0e ca era doctorul Principelui pribeag qi'n acela4 tmp i intimul acestui principe.
22 Ianuari' e 1623.
Tot mai des se intilnesc doctor cari,

inainte de a ajunge la nol, tree numai sau vn direct din Constantnopol. Acetia reflectau prn urmare nivelul cultural medical al ca.
pitalei turce0i. Si, judecand dupe unele imprejurari i tiri, acest
nivel nu era din cale afar& stralucit. Din contra. Babele i fermecatoarele roesc chiar in preajma Sultanului. Aa de exemplu, se tie
ca Sultanul Murad (1622-1639), din vremea de care ne ocupam,
a fost un vteaz, un vrama$ neimpacat al tutunulu i al oplului, qi
un betv de frunte, din care cauza uneor_ inebunea deabinelea, Intr'o
imprejurare de acest f el, in loe
ingrijeasca doctori, 1-a ingrijit o
Evreica fermecatoare Coy, ambasador al Frantei la Constantnopol,
serie la 22 Ianuarie 1623, din Pera

..les curs font des oraisons publiques et continuelles prieres, pour prier leur pro fete de remettre le sen$ au Grang Seigneur, auquel une Juifve donne plusieurs remedes, mais force
gens la tiennent pour magicienne ; et toutes les fois qu'il
doibt faire voir, elle luy donne d'une drogue a manger que l'on
croit estre de l'oppium, pour s'assouppir en sorte qu'il ne face
rien d'extravagant et uy dict a l'oreille quelques paroles misterieuses pour faire valloir son mestier". 2)
Si dac asa era in jurul Sultanului, in orasul ctre care tinteau
ochii intregii lumi, de ce ni-am mira de empirismul dela noi ?
Se citeaz, existenta unui doctor Iane in Targoviste,
1626.
fr alt detaliu, 3)
N. Iorga, Analele Academiei Romine, vol. XXI, seria 11 1898-99, pag. 291. Testamentul in original la Academie, mans. No. 84/XLI.
Hurmuzachi, supl. 1/i. Doc. CCCI, pag. 201.
3)1. C. Filiti. O pagini din letona medicinei. Rev. Stiint. medic. No. 2, 1929, pag.
5 din ,,Extras", n. 9.
Ionescu Gion in 'at. Bucurestilor pune data de 1634 si

citeszi : Arhive. Condica No. 1 a jud. Dimbovita.

Ist. I. 16.

www.dacoromanica.ro

D-1 Filiti citeazi Arh.

89

$i vremea se scurge fr. alte stiri pfina ajungem la domniile lui

Vasile Lupu in Moldova si Matei Basarab in Muntenia.
11 August 1640.
Vasile Lupu (1634-1653) al Moldovei, avea
un blat bolnav de un brat, si l-a trimis la Constantinopol s se caute
cu doctorii de acolo, la nevoe chiar si cu cei din Padova in Italia

.. questo gzovine di 15 anni in circa, e venuto per curarsi

dello struppio di-un braccio, pubblicando che se questi medici
non valeranno a guarirlo, si condure facilmente in Italia e particolarmente a Padova". 1)
10 Noembrie 1640.
De fapt n'a mai fost vreme s fie trimes si la Padova, cici biatul lui Vasile Vod a murit si, imbalsmat a fost adus si inmormntat in tar.
.. seipteimeina trecutei a murit aici fzul Domnului Moldovei, care
cerea steipemirea in Tara Romeineascei, si a fost trimis imbeds&

mat, cu pompei mare, pentru a fi ingropat intr'o meineistire in

tara lui". 2)
6 Noembriie 1640.
La aceast dat avem prima stire despre
un doctor, Giovani Andrea Scogardi, pripsit in Moldova lui Vasile
Lupu, Aid fcea pe informatorul Apusului despre lucrArile Sinodului, care a avut loe la Iasi in aceast vreme. 8) in August 1641,
Scogardi se sea in Constantinopol, si de aici, din Pera, seria ambasadorului Contarini din capitala turceasc, s-i inlesneasa intoarcerea la Venetia. 1 lar dup o lun, la 13 Septembrie 1641, seria
aceluias ambasador, a este angajat ca medic al Domnului Moldovei ;
cu acest prilej comunicl conditiunile angajamentului si speranta
In doi ani va putea aduna trei, patru mii de Reali" (galbeni ?), dupe
care se va putea intoarce in dorita Venetie
13 Septembrie 1641. Pera
Andrea Scogardi ceitre ambasadorul Contarini.
Cinque giorni sono che con lettere humanissime il Signore

Principe di Moldavia mi fa nuova et efficace instantza per la

mia venuta al suo servitio, offerendomi Reali 1500, per stipendio

Hurmuzachi, vol. VIII. Doc. DCXCVIII, pag 493.
N. lorga. Studii si documente, vol. IV, pag. 226. Cops Mitre State.
Hurmuzachi, Vol. IV/1. Doc. DXCIV, pig. 668. Scogardi citre Rezidentul Schmidt

despre hoiiririle sinodului de la Iasi.

Hurmuzachi, vol. VIII. Doc. DCCVII, pag. 500.

www.dacoromanica.ro

90

annuo et 300, di donativo per una volta tantum, per mettermi

all'ordine, senza la provisione della bocca, due mude di drappi
all'anno e gl'incerti di fuori via dalli gentiluomini, et le spese
del viaggio, mandando un gentiluomo espresso per levarmi col
cocchio. Onde, benche designato haveva di partirmi questa primavera ventura colla famiglia in compagnia del Signor Salvago
per Venetia, appoggiato alla benigna grotettione di V. E., nullo
dimeno non vedendomi con questo ordinario fatto dalli Ecc-mi
miei Padroni nissun motivo per la mia celere venuta, essendo
massime caduta la condotta di Udine, m'a parso di non disbrazzare il partito di Moldavia, per un in doi anni conforme restero
soddisfatto delli trattamenti, essendovi concorso il consenso et
beneplacito dell'Ecc-mo Signor Bailo Trivisano, accioche cumu-

lato un peculio di tre in quattro mila Reali, possi poi con fondamento piu sicuro coudurmi a Venetia eletta patria, per goder
ivi con quiete dell'animo li effetti della buona gratia di V. E.
Ill-ma, alla quale ne ho voluto dare riverentemente parte, sperando che sarei con di Lui seddisfazione come quella che gia
doi anni sono mi eccitto all'abbracciamento di simil partito. In
tanto raccomando alla benigna protettione di lei li miei interessi
pur il mio rimpatriare a Venezia, accioche scoprendosi alcuna
con giuntura, habbi stimolo di maturari il mio ritorno da Moldavia : Mentre a V. E. prego ogni augmento di gloria et prosperita et per fine della presente, humilmente me Le inchino.".1)
12 Octombrie 1641.
Oferta Domnitorului era prea ispititoare
ca sa fie refuzatd. Onorar in bani, intretinere, haine, posibilitate de
a face clientel in afarl de Curtea Domnitorului, si libertatea de a se
intoarce acas dupa voe, plus suplimentele de plat sub forma de
cadouri, au determinat pe Scogardi sa ia drumul Moldovei 1

Paolo Vecchia aitre Luigi Contarini Kav. Venezia.

Il Signor Scogardi ha accettato l'invito del Principe di Moldavia che l'ha chiamato al suo servitio con mine cinquecento
Reali di stipendio, trecento di donativo per il viaggio, spese di
bocca a lui et suoi servitori, vestito doi voile all'anno, liberta di
medicare fuor di Palazzo, et di poter ritornarsene a suo piacimento

non riuccendogli l'aria salubre; siche partira fra quindici giorni

alla piu longa, ritrovandosi qui un Barone che lo attende et una
carrozza et due carrette dategli dal Principe per condurlo cola.
Molti lo dissuadevano, ma io l'ho tpersuaso col accennargli il
fondamento della parentella nuovamente seguita tra il Sig. Grillo
et il Principe, che e per essergli di grande avantaggio, oltre che
1) Hurmuzachl, vol. III, doc. DCCVIII, pag. 501.

www.dacoromanica.ro

91

sono sempre buoni quelli guadagni che principiano d'un avvanzo,

com'e questo che innanzi che va fuori della sua porta, si retrova
in borsa novicento reali in contanti del Principe, trecento come

ho detto di pre,ente et seicento in sovventione. Lascia qui la

sua famiglia per manco incomodo...". 1)

12 Martie 1642.
ante-tin raport al lui Grolamo Trivisan
catre Doge aflana ca. doctoral Giovani Andrea Scogardi era originar
din Danernarca qi insurat cu fata dragomanulu Borsi, probabil acea
care a refuzat s se marite cu Gawar Gratani, Domntorul Moldovei

Il Prencipe -di Moldavia ha condotto a suo servitio per medico il Dotor Giovan Andrea Scogardi nativo di D:nimarca, ma
suddito di affetto dell'Eccellenze Vostre, Questo ha servito akuni
delli Eccellentissimi Signori Baili precessori, et qui accasato
in una figliuolla che fu del Dragoman Borisi, ben veduto, et

accarezzato da .quel Prencipe, die le ha assegnato reali mine

cinquecento di stipendio oltre tutti li comodi per il mantenimento

della sua casa che eccedono il suo bisogno ; sua intentione di

accomodar la sua fortuna con la dimora ivi di quakhe anno,

poi di riddursi a vivere, et morire con la famiglia tutta nel

grembo della Serenitet Vostra." 2)

Ianuarie-Septembrie 1643,
Si Mate Basarab a avut mepentruca era om sufernd ; fusese rant la picior in lupta
de la Finta q avea i crze asistolice ; din aceasta cauza vanator
de domne, deseor raspandeau char svonur alarmante cu privre
la santatea Domntorului. La 8 Februarie 1642, se comunica Dogelui VeneVei, ca Mate ar fi oarte bolnav de hidropico". 8) Faptul.
s'a repetat mai tarzu, dupe cum vom vedea, la 20 Februar 1651 Este
drept ca doctor lu Matei Basarab n'au avut 1- putatia unu Scogardi, qi numele lor n'au ramas in Istorie ; asta nu inseamna c n'au
exstat. Din contra, la 11 Februarie 1643, se vorbeqte inteun act de
vanzare, de un Dumitralpo doftorul din Targovqte
1643 (7151) Februarie 11, Thrgoviste.
Zapisul lui Bugal* fi al fratelui seiu Miho prin care mind jupeinului Dumitrasco doftorul, o cascl cu locul ei din orasul Thrgovistei tempi
Popa Tatu f i leing6 locul lui Mihaiu, feciorul Popii Ivan, pe
care loc l'au fost cumpeirat i ei dela Mucadel Francul.". )
Hurmuzachi, vol. VIII. Doc. DCCIX, pag. 502.
Idem, vol. IV/2. Doc. DC, pag. 515.
Hurmuzachi, vol, IV/2. Doc. DXCVIII, pag. 514.
Biblioteca Acad, Rom. Creqterea colectiilor pe 1912, pag. 96, col. I.

www.dacoromanica.ro

92

Va fi fost acest Dumitrasco vreun modest brbier, doftor cunos-

cut mai mult de ai si, cci faimosul Paul de Alep spune c in cg;
ltoria lu prin Moldova s'a bolngvit impreung cu colegul lui Canon
Soleman Ibno Zsahr din Damasc de !liste frigur strasnce, specialitate romneasc, s, and au ajuns prin Muntenia, la Tirgoviste,
n'au ggsit nici doctori, nci doctorii :

lVfarti noaptea in 25 a lui Nisdn, muri piosul Canon Soleiman Ibno Zsahr, colegul nostru dela Damasc, de boala adusd
din Moldova : friguri intermitenti, cari ne ceizneau in Mate zilele

cdte de doud sau trei ori, ftird ca sei avem vreun leac, mai cu
seamd in noptile cele ghe(oase ale ernei, Doftori, hirurgi, beu-

turi, medicine, Mate ne lipseau, toate afard de Dumeezeu; fi

ceiace fu fi mai M'u este calitatea cea nesuferitd a apei in
aceste (dri. Nu meincam nimic fi numai diminetile, dupd paroxism, inghiteam c d te o piceiturd de apd pentru a stinge focul
interior. Am fi dat sufletele noastre pentru o rodie..." ')

20 Februarie 1652.
Se anuntg 'moartes lui Matei Basarab
si'n acelas timp stirea se desminte spre desolarea viingtorilor de
domnie

.. Si haveva divulgato qui la morte del Prencipe di Vallacchia, huyendo egli soggaciuto a quakh'infernit solamente- Capitate poi lettere con avvisi dell'esser il detto Prencipe redintegrato di salute, ha fatto cader la speranza a diversi..." 2)
6 Aprilie 1652.

Se pare ca in raporturile lui cu strgintatea,

Matei Basarab se servea de bunele servici ale unu medic, fost

doctor al cavalerulu Soranzo, reprezentantul Venetiei la Constantinopol, La data de mai sus, se comunicl Dogelui Venetiei despre
plecarea din Viena a solulu muntenesc, fgr ca s fi avut audienta
cerut
...I1 gentilhomo det Prencipe di Vallacchia del quale scrissi
precedentemente s'incammina a cotessa volta.
Non porta per

Vostra Serenita n lettere di credenza n negotio, non vuol it

Prencipe di Vallacchia promover costi cosa akuna per dubbio
Arhiva istorick a Romintei. Hajdeu. Tom, I, pt, II, pag. 46. Cilitoria lui Paul de
Alep prin M.oldova ji Tara Romiineaseg.
Hurmuzachi, vol, IX11. Doc. XIV, pag. 8.

www.dacoromanica.ro

93

di qualche yank de Turchi. Fara capo con lo Ecc-mo Signor

Cavalier Soranzo di cui fu medico in Constantinopoli". 1)

Bnum .c acest sol, fost medic al lu Soranzo, va fi fost socrul unui alt medic despre care vom vorbi imediat, doctorul Masselini.
2 Ianuarie 1654.
Giovanii Battista Ballarino, reprezentantul
Dogelui la Constantinopol, if serie din Adrianopol, ea' un medic Masselini, a plecat sa-si caute norocul in Mtmtenia lui Matei Basarab ;

venea tocmai in vremea and Domntorul bktrin si bolnav, avea sa

moara, in -Aprilie 1654:

Hora il Masselini andato in Valachia, con che tralasciato il servitio di quest' Eccellenza, e della Corte procura a se
stesso vantaggi di fortune, e qui si'vci cercando assistenza d'altro medico". 2)

Cittre sfArsitul anului, la 7 Noembre 1654, se antmt, Dogelui,

e. din lips de alt doctor, Masselini a fost rechemat din ordinul Marelui Vizir, si se gaseste in Constantinopol :

Il Signor medico Masselini custodito qui dentro col resto

della famiglra chiamato coll'ordine del primo Visir alla sua,
cura, mentre si trovava in carica, 6 artivato a Constantinopoli,
dove stato ricevuto dalli Agenti del Principe di Valachia, ha
per promesso il ritorno qui, necessario al maggior segno rendendosi l'assistenza sua all'Ecc-mo Signor Ambasctator mio Signore anco per il viaggio, che doy era fare non trovandosi particolarmente in questa Cittd akuno, che esserciti la professione". 3)

Ceva mai tarziu, la 1 April 1657, dintr'un raport al lu Ballarino atre Dogele Venetiei, afllm date mai precise asupra doctorului Masselni. Originar din Pesaro, talentat des; cu sufletul inchis,
avea de sotie pe fica doctorului fostulu Bail Cavaler Soranzo, acela
care a fost la Viena ea sol al lu Matei Basarab, 4) In toamna anulu 1654, a fost chemat de Vizir si cut-And s'a reintors in Muntenia,
la Curtea lu Constantin Basarab, Carnul. (1654-1658), Intre tmp, socrul
lui, medicul lu Soranzo, a murit. La data de mai sus, 1 April
Hurmuzachi, vol. IX/i Doc, XVIII, pag, 11. Girolam Giustinian citre Dogele Venetiei.
Hurmuzachi, vol. V/2. Doc, X, pag. 7.
Idem, doc. XXI, pag. 14,
Vezi mai sus, nota 1,

www.dacoromanica.ro

94

16574 sosia lui Masselini strue ea s fie numit in locul rposatului

su socru
Hebbi gici efficacissime istanze della figliola del Dolior defonto, perche il medico Masselini suo malito succedesse. in luogo

del padre nella Casa di Vostra Serenitd. Io conosciuta la natura del soggietto nativo da Pesaro bensi di valorosi talenti ma
torbido, ardito, e forse nell'interno suo di pocca sincera dispositione, curioso nell, intendere, facile nel parlare, ho stimato necessario tenermi con desterlid lantano da impegni. Egli abbandon senza cauza in pochi mesi il servitio presso l'Ecc-mo Signore Bailo Cavalier Soranzo non ostante le gratie sempre conferiteli dalla sin golar benignitd dell'Eccellenza sua con ottimi trattamenti, si condusse al Prencipe di Valachia, ove si trattiene
al di d'hoggi". 1)

La 10 Aprlie 1660, doctorul Masselin, care a reusit s'a fe

numit ca medie al ambasadorului VeneSiei la Constantnopol, face
pe confidentul intre
Domnului Munteniei i Rezidentul VeneSiei, 2)
Apoi Il regdsm pe Masselini la 1 Noembrie 1665, fcand pe ntermediarul Domnilor Romani s ai Ardealulul, pentru mituirea potentalilor Turc

Anzi ho penetrato che li sia stato esibito, anmo stipendio,

in ordine a che ricercato. a parte il Dottor Masselini dal Durazo di quello, che li tre Principi di Moldavia, Valachia, e
Transilvania contribuiscono al detto Dragomano..," 3)

28 Februarie 1656.
La curtea lu Vasi/e Luya- gsim in aceast vreme pe doctorul Cohen, un Evreu de prn Constantinopol,
care fcea mai mult pe secretarul Domnulu decat pe medcul, dac
nu cumva fcea s alte servicii, servcii de informator, pentru a nu
le spune altfel, La data notat, Ballarino, Rezidentul VeneSiei in
captala turceasc, seria Dogelui, e. Cohen se multumeste s functioneze in aceleas condiSiuni in care functioneaz si alSii de seama lu

L'hebreo Coen... l'ho riddotto a conoscer la convenienza,

si contenta star alla conditione degl' altri, e favorirmi ancora
colla communicatione di qualche notitia ; fra queste una non
devo tacere, ch' essentiale, con firmata da ricontri del novo
Hurmuzachi, vol, V/2 Doc, XLIX, pag. 33. Ballatino citre Doge,
Idem, doc. CXVI, pag, 76. Ballarino cifre Doge,

Idem, doc. CLXVIII, tul. 108. Acelal alfa acela,.

www.dacoromanica.ro

95

invito fatto alla Porta dal Principe di Transilvania di concerto

con quello di Moldavia dove esso Coen tiene corrispondenza
della speditione d'Ambasciatore Svedese al Gran Signore per
stabilir l'amicitia rimover le gelosie di quell'armi et accordar
qualche cosa ancora...". 1)

Constantin Serban Basarab, zis Carnul (16541658), care se afia la Targoviste, trimite la Brasov un om pentru a-i
cumpra medcamentele prescrise de doctorul sau. Acesta, poate, o
fi fost Masselini, daca nu va fi fost plecat la Constantinopol, in urma
interventie sotiei lui
29 Mail 1657.

Cinstitul fi credznciosul nostru doctor a trimis in oraoll

D-voastrei pe bleindul su slujitor, scl cumpere nifte lucruri pentru lecuit, din ce va gil si. De aceia vreau sei v dau de stire
cd omul vine cu o afacere, dreaptei. Ba inca' Vd rog pe D-voasir& cu dragoste
fiti in ajutor in ce va cere de la d-voastrei
qi
apcirafi, ceiace o vom lua in semn de bunei vecinalate de
la D-voastrcl. Dumnezeu sd vei find indelung in bund seineitate". 2)
3 Ianuarile 1660.
Vasile Lupu dup ce si-a pierdut domna
Moldovei, ' in Iulie 1653, a ratacit catva timp pela Ttari s pela Cazad, apol a ajuns la Constantinopol. Alci, a stat catva timp inchis,
apoi a fost lsat in libertate, s. vseze la tronul perdut. In acest
timp fostul domntor cheltua foarte mult pentru a-vi putea recapta
domnia ; in preajma lu se gasea doctorul Cohen. La data indicata,
Bailarn scrie Dogelui Venetiei

...Spende tuttavia con grande generosita per quello son andato penetrando da piu intimi di sua Casa, particolarmente dal
Dotor Coen suo medico e per gruffij passate da lui col Chiaia del
Visir suo con fidentissimo lo trovo assai mal affetto alfa Serenissima Republica, et sprezante parlando con imoderata liberta da
me dissimulata perche la congiontura non serve a far di piu,". 3)
1659-1661.
Cronicarul Ioan Neculce pomeneste de un doctor
neamt, care, intre anii nota4i, a indreptat nasul sptarului Milescu,
Wat din ordinul lui Stefan Voda, 4)
N. Iorga. Istorii Evrei/or In
unie noastre, Analele Academiei Romine, seria II, XXXVI, pag, 173. In noti
adaugi : Bandini, in Analele Academiel Romine, XV, pag. 182-183.
Hurmuzachi, vol. V/2. Doe, XXXVIII, pag. 27,

N, Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/2. Doc. MAICCCXLVI, pag. 1258-59.

Hurmuzachi, vol. V/2. Doc. CVII, pag. 69,

loan Neculee, in Letopiseti, vol. II, pag. 191

www.dacoromanica.ro

96

In aceias epoch', Gheorghe Ghca i Grgorascu Ghca, domn al

Moldove (1659-1664), Cat si Gheorghe al II-lea Ghica, din Muntenia
(1658-1659), au avut ea doctor pe Grecul Timon, ') BAnuim eh acest

Timon'este faimosul doctor care a dat otrav lu Grgore Ghca in

Constantinopol (1674),
precum spuse pe patul mortei, un medic
cu numele Timon, i-ar fi dat venin, corupt fiind acesta, dund cum se
spune, de Cantacuzinefti".2)

28 Martie 1661.
bolirea lu Vasile Lupu

Ballarno arm* Dogelu Venetlei, despre

Sta moribondo il Luppolo Padre dell'attual Prencipe di Moldavia, che giovane mal pratico niente amato, et pieno d'imperfetioni caderd facilmente con la morte del Padre, che solo lo
sosteneva".

De fapt, anarul Stefnita" Vodh, zis s Papur. Vodg, a murt

In toamna aceluas an, de ciumh
E morto ii Giovine Prencipe di Moldavia figlio di Lupulo,
con che rimane totalmente estinta una Casa che pocco prima
era piena d'oro, d'adherenze, et d'autorita.,.". 4)

11 August 1668. Stire de la un fost dornnitor, pribeag prn thri

striiine, care de s'arac ce era n'avea cu ce-si plati doctorli si medicamentele. Este vorba de Gheorghe $tefan, care a urmat lu Vasile
Lupu (1653-658), Dupe o viati aventuroash, a ajuns prin Stetn, tr'itor din mila unuia s altuia. Femea care'l insojea, o rusoaia care
se intitula principes. de Moldova, in realitate o simpl tiitoare, chci
nevasta lui legitimh pe care o luase din dragoste, rm'.sese in ar5.,
se ruga la 11 August 1668 de regele Suedie,
inlesneasch transportarea in tarh a rhmhsitlor phmntesti ale fostului Domnitor. A
fost ingropat la mangstirea Casin, 5)
1672.

La aceast data, Duca Vodh din Moldova, avea ca

medic un doctor evreu ; ni-o spune Italianul Magni, un om invh.tat,

care a insott oastea turceasch si pe Sultan, in Moldova, Magni desI. Felix. Istoria Igienei, pag. 7, Citeazg. pe Exarco. Documente venetiene, Uri
alit indicatie.
D. Cantemir. Istoria Imperiului Bizantin, pag, 419, nota 6.
Hurmuzachi, vol, V/2, Doc. CXXIV, pag. 81.
Hurmuzach: vol. V/2, pg. 89. Doc, CXXXVI. Hem, vol. IX. Doc. CCLIII, pag. 186,

Idem, vol. IX/I, Doc. CCCXLV, pag. 252.N. Iorga, in Hurmuzachi, vol X prefat*, pag. VII.

www.dacoromanica.ro

97

cre alaiul impiltesc si pomeneste si de medicul Sultanului, Cigala,

un vicios care invta s pe altii s bea sprtoase
Sultanul meineincei iute, beind numai apei, pe &bid Vizirul a
ajuns un mare betiv, ceiruia de la o vreme Ii place, dupez" sfat de
medic altmintrelea
Cigala, inviiiat la Padova, numai holircci
polonii."

1)

Iar in alta parte spune c medicul Domnului (Duca Vode) era

un Evreu". 2)
Iunie 1674.

La aceast dat se pomeneste de un alt doctor,

Tomaso Tobado, Despre el vorbeste Ienache Porfirita, capuchehaia
Trii Romnesti. Scrie din Babadag c. Tomasi Tobado, odinioard
medic, apoi neguteitor, acum este falit".
1674. Este data cAnd a fost otrvit Grgore Ghica in Constantnopol de catre doctorul Timon, tocma cnd era gata s ia lars
domnia. Spune cronicarul loan Neculce
Numai, Dumnezeu este mult milostiv, iar apoi de sezrg
toarce mila sa ; cei indatei s'au reisbolit Grigorie Vodei $i au murit, Norocul Cantacuzinzlor ; zic unii sei se fi agiuns Cantacuzine$tii ca un do flor, $i set-4 fi otreivit". 4)

lar Dimitrie Cantemir, spune cd acesta era doctoral Timon,

medicul Ghiculeftilor. 5)
1684.

$erban Cantacuzino, domn al Munteniel, (1678-1688),

a adus in Bucuresti pe doctorul Iacob Pilarino, medicul de casa al

Cantacuzinflor refugati in Constantnopol. Dup moartea lu Serban,

doctorul Iacob Pilarno a rmas ca medic al lu Constantin BrAncoveanu.

Viata

acestu om invgat, cu reputatie european, se poate

schita numai in linii mari dupe putinele documente ce avem la indemn ; cand se vor putea studa si documentele strine, atunci
numai, se va putea cunoaste toat activitatea acestu om exceptional.
N. Iorga. Un cilitor Italian In Turcia vi In Moldova. Anal. Acad. Rom. seria
tom. XXXIII, p. 50.Ist. Romin, prin cilitori, vol, II, p. 44.Idem, lit. Comertului
rom. vol, I, pag, 276.
Idem, pag. 57.
Hurmuzachi, vol. XIV/1 Doc. CCC, pag. 211.
4)1. Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 205.
5) D. Cantemir. Ist. Imper. Bizant., pag, 419 n. 6.

www.dacoromanica.ro

98

Giacomo Pilarino, numit intr'o scrisoare din Constantinopo1,

Delerino,l) era cunoscut la noi cu numele de doftorul Iacob".2)
S'a nacut in Cefalonia la 1659. A studiat legue in Venetia
fi Patavia. La 16 ani era doctor in drept, advocat in Constantinopol. Dar, ceiace putea cti ftiga ca advocat in Turcia nu-i da
posibzlitatea sei trdiascei liniftit. Atunci s'a intors in Patavia fi a
studiat medicina. Dupe doi ani era doctor in medicine!". Viziteazd
Atena fi Creta, fi este angajat ca medic al guvernului acestei
insule, Ismail Paso!.

Revine in Constantinopol fi ajunge medicul Printilor Cantacuzini", La 1684, .. erban Cantacuzino care domnea in Mun-

tenia 1-a adus in Bucuresti. Aici a stat vreo trei ani. Dupe o
scud vizitd feicutd prin Cefalonia, il regdsim in 1687, tocmai in
Germania, f i mai apoi in 1688, in Rusia. Aici, pe baza faimei
ce-fi ceiptitase, a fost angajat ca medic al impeiratului Petru cel
Mare.3) Slab fi bolneivicios, Pilarino n'a putut sta multei vreme
In Rusia cea ghe(oasei. A plecat in Venetia, uncle dogele Francesco Morozinz, 1-a angajat ca medic al flotei Venetiene din
Anatolia. In 1694 revine in Venetia fi este angajat ca medic al
Curtei din Belgrad, ca 1500 florzni pe an. In 1695 regdsim pe
Arhorz Iacov Pilarino" in Bucuresti. In 1697 este primul medic
al lui Brcincoveanu, pleitit cu 500 de talen i pe lunei.4) Se insoard
(poate va fi luat de sotie vreo Romemcd ?), iar la 1698, ctind
Breincoveanu a trimzs pe medicul seiu la Viena, este foarte probabil cei acest medic a fost Pilarmo. 5) In Iulie 1703, ceind Brdncoveanu a fost chemat la Adrianopol, set" complimenteze pe Sul-

tan, sei i se mai stoarcd ceva bani, Pilarino a fcut parte din

Hurmuzachi, vol. IX11. Doc. DXLVIII, pag. 404, Ascano Giustinian catre Bran-

coveanu, serie: ,, il dottor Giacomo Delerino..".

Rev, Ist. a Arhv., Condica de venturi ,i Cheltueli a Vistieriei, pag
715, 721.
Sathas. Neoellinichi flologia, p, 419.

305, 659,

Biografa lu Marino. C. Erbiceanu, in

Analele Academiei 'Romine, sera II, vol. XXVII.

Sprengel Kurt. Essa d'un
histore pragmatque de la mdecine. Vol. VI, pag. 38, citeazi : Ephemerdei naturae curiosorum, cent. V, V1, app. p, 13, 14. Leske, L c. Extraits des transactions philosophiques, vol. I, pag. 327.
N. Iorga. Istoria lteraturii romine, vol. II, p. 45 I eiteazi pe Eug. Schuyler, Peter the Great, Londra, 1884, I, pag. 238, 11. Acta Slaiorum meridionalium, XVIII,
p. 330,
Nouvelle bograph. gnrale. Ddot, vol. 40, p. 230.
N. Iorga. Citeva stiri despre comertul nostru. Bucuresti 1915, p, 6. Revista istorica a Arhivelor, vol. II Condica de venturi *i. cheltuel a Vistierie (1694-1704), p. 315,
715, 721, 729.
Hurmuzachi, vol, V/2. Doc. CCCCLIX, pag. 298. Carlo Ruzzni catre Doge : Ha

poi dato materia ai sospetti non ancor ben verificat l'occulta introdutione seguita in questa Corte del Medico del Prencipe di Valachia, assai favorito appresso il medesmo. Si scoperse, solo dopo molti giorni dell irrivo, la di lui permanenza ; si seppe il vaggio fatto per Belgrado, et della sua dimora in Buda per
sei settmane, sin all'arrivo del Czaro".
N. Iorga. Istora literaturii romane
vol, II, p, 74,

www.dacoromanica.ro

99

suita Domnitorului, imbreicat cu caftan ca i told boerii de seam

ai gird, ceici nu degeaba era arhon" ; aceastei titulaturei era o
distinctiune deosebitei, care nu se da orificui ; de exemplu, unui

negustor oricdt de insemnat ar fi fost, nu i se spunea decdt

Kir". 9 In 1708 fi 1711, Ii geisim pe Pilarino, Consul al Venetiei la Smirna. 2) In 1715, doctorul Pilarino publicd in Venetia Variolas excitandi per transplantationem methodus", prima
lucrare care s'a scris cndva asupra variolizdrei. In 1717 a mai
scris o bro$urei Medicina difesa". 3)
Doctorul Iacob Pilarino a murit in 1718. Pe mormtintul lui
s'au gravat :
Mormeintul lui Iacob Pilarino, nobil chefalon, doctor, bdrbat
renumit la Daci, RuFi i Turci, in Asia i in Egipt, pentru arta,
intelepciunea fi prudent a lui cunoscutei de toatei lumea. A murit
in vd rstd de 60 de ani". 4)

Pentru noi, doctonil Pilarino are o importanta deosebit, nu

numai pentruc este persoana cea mai proeminenta in mestesugul
doctoricesc al acelor vremi, ci si pentru faptul ca., acest om traitor
printre Romani, insurat poate cu o Romanc, adanc cunoscator al
vietei romanesti este cel dintai doctor care a scris in stiint despre
variolizare, Este cel dintai doctor care a vulgarizat aceasta practica,
care avea sa aduca stingerea celei mai teribile boale, variola. Si,
avem o multime de motive, pe care le vom al-Ma mai departe, sa
credem c aceasta practica, aceast variolizare, a invtat-o dela noi.
Asa ca. nou, Romanilor revine tot meritul acestei practice, facuta
cunoscut lumei intregi de catre doctorul Iacob Pilarino,
1685.
In Moldova boerii aleg ca Domn pe Constantin Cantemir, tatl invtatului Dimitrie Cantemir, Om batran si foarte simplu,
Constantin Cantemir a avut ca doctor pe Eremia Cacavela.
Ieromonahul Eremia Cacavela, grec din Creta, era un om foarte
invatat, cunoscator al Umbel ebraice, greaca si latina, A fost profesor la $coala domneasca din Iasi, egumen la Plviceni 5) si profesor
al lu Dimitrie Cantemir:
1)1. C. Filiti. O pagina din Istora medicinei, p. 7, n. 11. Radu Grecianu. Cronca,
edit. St, D. Grecanu p. 121.
Biserica ortodoxa romani, anul XV, 1891, P. 903-4. Sintagma lu Iacob Iacobitul,
In Smirna a fost consul chid ani ; Nouvelle biographte gnrale. Edit.
Firmin Ddot, vol. 40, p. 230; in nota Nceron, Mmores XV.
Scrisa contra lu Joseph Gazzola ; Dictionar Dechambre.
Sithas, L c.
Caradja In Revista istorick, XII, pag. 16 si urm, cf. N. Iorga. Istoria hteraturii
romine, vol. II, p. 398, n,

www.dacoromanica.ro

100

In lucrarea Vita Constantini Cantemyrii", Dimitrie Cantemir

povesteste o Int.mplare din viaja maestrului su Eremia Cacavela,
din care putem vedea tot caracterul acestui profesor,
Pe dind Turcii erau in reisboi cu Polonii, Seraschierul, adicei
comandantul turc, se bolneive$te foarte gray de dizenterie. Velzand c medicul turc nu-i folosefte, a rugat pe Domnitor sei-i
trimitei pe medicul lui, pe Hieromonacho Hieremia Cacavela
praeceptore et Evangelii praedzcatore".
Cand se duce, geisefte pe Turc aproape agonic in extremo
agone positum". Medicul curant de panel atunci Ii da sel bea
numai apei rece, ca
potoleascei febra non alio medicamine

utebatur, quam potu aquae glaciatae, quae illum ad tumulum

etiam ante tempus, deducendum accelerabat", ca sei-1 ducei inainte de vreme la groapil.
Cacavela suprimei apa rece f i la protestele Seraschierului,
spune categoric : oamenii trebue set' asculte, sei ia doctoriile afa
cum li se dau # cum sunt prescrise de beitreinul Hipocrat ; altfel,

dacei n'ascultei vor trage consecintele pro stiei lor : nam qui
homines sunt, medicamina hominibus constituta, et a veten i illo

Graeco medicorum Principe Hzppocrate inventa sunt, sumere

solent, quibus non observatis, brutalitatem suam produnt inobidientes". Turcul n' are incotro
resemnat se supune. Si, cdnd
Cacavela, liniftit, s'apropie sefi dea doctoria, mai intdi lace
semnul Crucei i spune in nomine patris et filii et spiritus sancti".
La prolesteirile Turcului, Cacavela reispunde potolit : in nomine
Domini Jesu Christi, qui illuminat omnem hominem venientem in

hunc mundum, et qui est, vita et resurrectio omnis hominis in

ilium credentium" (In numele lui Cristos, care lumineazei pe once

om care vine pe lume, care trdefte # invie pe toti care cred in

el). Turcul face haz, ja doctoriile # in cele din urmei se face
bine. Apoi intreabei pe Cacavela ce anume i-a dat de s'a vindecat afa de repede. i Cacavela Ii reispunde, cd nimic de seamei,
ci doar cretei pulverizatei non dedi domine Pasza tibi alia medicamenta, praeter pulverem craete qui in medicaminibus nihil va-

let", dar te-a vindecat doctoria in numele lui Hristos, al ceirui

cuvei nt Il propoveiduesc eu sed in nomine Jesu Christi, cuius
Evangelii ego ex benedictione Constantinopolitani Patriarchae uni-

versalis profesor sum, et Christus Dominus est qui te sanum per

meas preces fecit".
La insistentele creqtine$ti ale lui Cacavela, Seraschierul
punde cei de nu l'ar fi scdpat de la moarte, l'ar fi pedepsit cu
moartea ; afa, Il iartei
deirueqte cu daruri din plin. 1)
1) D. Contemn. Vito Conitantini Cantemyrii. Pag. 73-75.

www.dacoromanica.ro

101

Cacavela a fost un doctor profund crestin, s influenta lu asupra

educatiei lu Dimitrie Cantemir a fost hotaratoare, cg.ci acesta a fost
un crestin tot atat de convins ca s profesorul
2 Septembrie 1685.
La aceasa data' se pomeneste de un
Gheorghe Sarachino, zis Gheorghe doftorul Criteanu (din Creta), Dia-:
conii Dragomir si Patru vand dumnealui jupeuzului Gheorghe doftorului Criteanul", o mosie la Gloden uncle se chiamei Glodeni i Vaide-ei", la Slobozia lui Ienache, in Ialomita. Actul este adeverit si de
fiul su paharncul Constantin, care semneaza romaneste. Faptul
are un ttlu de boerie dovedeste- c'a este stabilit de mai multa vreme
in tara ;coasted, 1)

8 Octombrie 1686,
Gherman, mitropolitul Nisului, petreciitor in Tara Romneasca, scrie la 8 Octombrie 1686, doctorulu loan
din Padua, s vie la Bucuresti, in locul doctorului Curtii (probabil
Pilarino), care nu voia s mai stea, (De fapt Pilarino a si plecat atunci in Germania)
Inveitatului doctor loan salutare.
M'am bucurat foarte mull pentru panglica, care dupei obiceiul medical ti-a fost acordat la teatral international al inveita-

tilor din ilustra Padua, si mei simt vesel ca $i cad eu insumi

cif fi imbreicat-o. Dar, firefte, ar fi vremea pentru mine sei iscodesc pe un medic, care e burduf de $tiinta lui, ciipeitatei dup
multi ani de muncei. Ceici fiecare dorefte ca prin mijlocul cuspele ca o spurceiciune aveintului pleicut al invei(eihirii
marei neftiinta, intocmai ca la strugurii necopti, cari sunt acri
la inceput, dar incetul ca incetul, sub inreturirea razelor de soare,
se coc, f i astfel se imbie podgorenilor ca roada band de privit
$i de gustat din partea celor ce au ingrijit de dein$ii. Fiindcei
dar mullet- ti-a fost sudoarea ce ti-a curs pentru studiile tale
medicale, ai grzjci ca ea sei nu reispeindeascet $i miros nepleicut,
ci set te pregeitefti ca dintr'insa set' nu iasei deceit mireasmti.
Ceici vaza unui doctor intelept cere ca el ca mintea $i puterea
graiului sei socoteascei ca me$tefug pricinile bolilor i scl nu
ctibci de loc nevoie de toiagul cerfetorului. Dacei astfel vei fi lucrat $i te vei fi pregeitit in aceastei privintei, tu, feirei nici un pic
de sudoare, vei invinge once botch Pe leingei acestea, ct prive$te practica amestecului i pregeitirea bururenilor i leacurilor, aceasta o vei geisi i aici. Ceici eu am un prieten doctor pe
leingei Domn, cdruia i-am feicut cunoscut despre tine i-am arettat i epigrama, i m-a inseircinat sei-ti scriu i tie, ca nu cum1) N. Iorga, Studii i documente, vol. V. Cirti domnelti, zapise i rivave, p.

www.dacoromanica.ro

633,

102

va sei faci practica in Venetia (ceici asta este foarte costisitoare,

$i tu efti lipsit de mzjloace), f i a$a imi feigeiduefte cd in $ase
luni vei patea ceutiga o neintrecutei practica ; pentrucei el nu are
pleicere sei mai reimeind aici $i cautei un moqtenitor pentru a-i
lua sarcina. Hai dar, dacei socoteqti cu cale, vino la noi di t
mai repede, de ti-ai insufzt pe deplin teoria medicalei...".1)

Aceast scrisoare ne lmurete dintr'odat asupra a numeroase

puncte ; ne lmurqte asupra srciei celor care se devotau studiilor,
cum qi asupra ajutoarelor morale i desigur i. materiale ce aveau
din partea unor oameni luminati Laa cum era mitropolitul Ghermanos Etolul. Ne arat c la Padua se fceau numai studii teoretice
de medicin, dar ca practica medical, cat i meteugul de a prepara medicamentele se putea invta qi aiurea, de exemplu la noi,
sub conducerea unui practician mai vechiu. InsfArit, ne mai spune
ceva nou: un post odat ocupat de un doctor, poate fi cedat unui
altuia prin bun hytelegere sau, poate, prin t'una invoial,
.

Doctoral loan din Padua, ceiruia se scriau reindurile de mai

sus, este doctoral loan Molidvos Comnen, poate, din neamul
impeireitesc al Comnenilor. Era Grec din Lesbos, .i-a feicut studiile in Constantinopol, apoi in Italia ande a invil(at medicina.
Om foarte virtuos $i inveitat, doctoral Iban Comnen cunoqtea
limbile : greaca, latina, italiana, ebraica $i araba. Prin 1686,
dupel chemarea lui Ghermanos, a venit in Bucure$ti ca profesor, $i a predat f tiintele fizico-naturale la Academia Domneascd,

din 1689 la 1700. Dalia plecarea lui Pilarino a ajuns medic al

Curtei lui Brdncoveanu ; beinuim cei loan Comnen este doftorul

Ianache" de care se tot vorbefte in Condica de venituri

$i

cheltueli a vistieriei. 2) Doctoral loan Comnen a contribuit la intocmirea primei heirti bune a Teirei Romeinegti, de ceitre stolnicul Constantin Cantacuzino, tipeirit la Padua in 1700. Ideia
venea de la invlatul bolo gnez Marsigli, care fusese prin Tara
Romdneascei $i pregeitea o scriere asupra Dundrii. 8)
In arma unui drum fei cut din indemnul lui Breincoveanu,
la meineistirile din Atos, doctoral kan Comnen a tipeirit in 1701
in tipografia lui Ivireanu din meindstirea Snagovului, o descriere
a acestor meinetstiri. Cartea este inchinatd mitropolitului Un gro-

1)Hurmuzachi, vol. XIII, Documente grecesti. Pag. 325 ,i XXXV.

Revista istorict a Arhivelor. Condica de cheltueli ai venituri, a vistieriei, pag.
312, 315, 682.

N. Docan. Lucriiri cartografice, Analde Academ. Seria II, tomul XXXIV, pag.
1250.

www.dacoromanica.ro

103

Vlahiei, Teodosie. 1) Doctorul loan Comnen a lcIsat o multime de

alte scrieri istorice si teologice. Afa se mentioneazd o prescurtare din Viata impfiratului kan Cantacuzino" de loan Comnen
doctorul din Lesbos", din Aprilie 1699. 2) Scrieri in versuri se
Oses& in Mcirturisirea credin(ei ortodoxe", Snagov 1699, manuscris grecesc la Academia Romclnifi, cota 117.3) A mai scrzs

Epigrama", fi multe alte lucreiri de care se fac mentiune in

scrierile de specialitate. 4)

Prin influenta lui BrcIncoveanu, doctorul loan Comnen s'a

ceilugeirit sub numele de Ierotei, fi a fost hirotonit ca mitropolit
al Dristei, dar numai cu numele ceici in realitate n'a stat in Silistra, ci numai in Bucurefti. In strcInse legeituri cu Patriarhul
Hrisant, doctorul Comnen a fost foarte mult stimat de Mavrocordati. Acestora li-a i inchinat o carte : Istoria m'anta a lui
Alexandru Mavrocordat",5)
12 Februarie 1689. --rateo corespondent a lu Mihai Apaffy,
princpele Ardealulu, catre Brasoveni, se pomeneste de un doctor
muntean, arua i s'ar fi secfestrat niste lucrur la Brasov. Dar nu ni
se spune nic numele acestui doctor, niel se da vreun alt amnunt, 6)
1691, (toamna).
In toamna acestu an, Brncoveanu a facut nunta fete Stanca cu Radu Beizadea, fecorul lu Ilias Vod'a",
fost Domn al Moldove. Atunci a vent si Dragomanul cel mare al
mprfie Otomanilor, anume Alexandru Scherletoglu, pogordridu-se
de la Belgrad sei mear& la Tarigrad ; l-au pohtit Constantin Vodei
ca scl vie sei se impreune amcindoi i sei fie f i la nunta Radului Bei-

zadea.",7)
1692.
In Condica de venituri i cheltueli a Vistieriei" din tmpul lui Brncoveanu, se pomeneste (la pag, 729) si de Pandele
toral", sau Pantaleon doftorul mare", adc arhiiatros sau protome-

dicul Domntorulu,
G. Adamescu. Dictionar, pag. 1583. Cartea este inttulal.: Proschinitarul Sf.
Munte al Atonului", citatt de Picot vi reprodusi in Palaeografia greaci" a lu
Montfaucon. 1705,

Hurmuzachi, vol. XIV/i. Doc. DCCXXXVIII, pag. 757. Aprilie 109.

Conform Gh. Adamescu, I. c.
N. Iorga, Analele A cademimi, seria II, t. XXXVI, pag. 512.
Dr. G. Criinicea-

nu, Literatura medicari romneasci. Comnen a scris i: Despre cele patru extreme ale omului", pag. 9,
Sathas, pag, 398-399. Cf. C. Erbiceanu, Barbati
culti Greci i Romini, in Analele Academ. Seria II, t. XXVII.
Manuscris la Academie cota 176. Cf. G. Adsmescu, I. c.
N.. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XV/2. Doc. MMDCXIV, pag, 1414.
Magazin istoric. N. Bilcescu, vol. V, pag.116,

www.dacoromanica.ro

104

Pandeli sau Pantaleon Caliarhi este originar din Hios, unde

Familia lui mai avusese medici, fi unde fi la 1714, traia medicul loan Caliarhi. ')
La 10 Martie 1710, Pantaleone era in Constantinopol, iar la
12 Octombrie 1712, voia se marite o hita% Mariuta, cu un tan&
din Hios ; in acest scop scrie Patriarhului Hrisant sei mijloceascei pe ldriga Brancoveanu, sti-i cunune fata. 2)
1694.
Un doctor nou, mai putin cunoscut, este loan Mulaimes din Ianina. Probabil c a fost ajutat sli fac studile, de Stolnicul Constantin Cantacuzino, pentruca inchin. acestua lucrarea lu
inaugural. Descrierea drop. icei", In aceast inchinare" face un elogu, dealtfel meritat, invlatului Stolnic

Prea-meirete fi prea-intelepte beirbat,

Aceasta este cea dintai din scrierile mele fi inceputul altor

lucreiri ale mele, pe care catre tine, vestitul Apolon, ca pornire
a stirguintei mele, ca prinos o inchin. Driruind-o Meiretiei Tale,
o pun fi sub ocrotirea prea inteleaptil qi isteatei a ta. Insei, precum n'aria voit sei se inchine altui stelptin, nici la alt adeipost sei
alerge dedil la intelepciunea-tz Miza tatei, cea vrednicei de lauda
qi de neam prea bun, pentru stapeinire li ingrijire, astfel tu o
vei pazi neatinsei de batjocurile pizmelteiretilor fi a celor ce se
fac a fi inveitati, fi de clevetirile vorbitorilor de reiu. Care gasindu-se astfel, va putea ajunge catre LO Ir' mbitci cu sunet
mare, vestind pretutindeni deseivarfirea prea dumnezeescului tau
suflet fi a virtuoasei tale cdrmuiri, care efti fi dupei neam prea
nobil li dupil virtute prea-inalt. De sigur af fi ridicat mema mea

spre lauda unei carmuiri a tale ca aceasta, daca numai mi-ar

fi fost cu putintel ca intr'o serisoare mica sa infir toate povestea ; ci, de oarece fi legile scrisorilor nu-mi ingeidue aceasta,
reinitine numai se-t.-fi zic ctirmuitorul meu, parintele meu, fi das-

calul meu, de oarece la vremi ca acestea,' nu numai bate Vlahiile, care in once lucru se indreapt de catre poruncile vioae
ale intelepciunei tale aproape de Dumnezeu fi practice, fi de
harul tau fi de prea inteleptele tale inveitaturi, ci fi Helada insei$i s'a minunat de intelepciunea ta fi a binecuvantat virtutea
ta dumnezeiascei. Las la o parte deosebitele imprtii fi locuri
pe care, tan& fiind inca, le-ai strabatut 5i descris li, ca un alt
C. Giurescu. Material pentru Istoria Olteniei sub Austriaci, pag. 163, Unter
diese Interessenten beftindet sich ein gewisser Nobilis nahmbens Kalliarchi, welcher hier in Hermanstadt bey denen Patribus Societatis seine studia frequentiret..". 17 Martie 1717.
Hurmuzachi, vol. XIV/1, pag. 424 *i. 472.

www.dacoromanica.ro

105

Odysseus, ai vzut ceteifile $i ai cunoscut gandul multor oameni;

&cita zic cd se adevere.,ste catre Meiretia Ta, aceia ce a spus
acel vechiu Platon, caz atunci e bine de supufi, azud sau filosofal ceirmuefte, sau Impeiratul e ca un filosofe Stiu ca In! re
atas tea insuqiri ale tale e maz deosebilei aceia, cei primefli ca
burzeivointei smerenia fiecruia. Pentru aceia i eu iti aduc ca
incredere acest nac dar
inchin Meirefiel Tale, qi rog pe Skiairea Ta, ca nume mare, sei prime.Fti aceast micei lucrare simplei, neuiteindu-te la micforimea darului, ci la darul celui ce a
druit-o. Fu i seineitos.
Gel intru bate fi la toate, neobosit la
poruncile tale, dar credincios ci curat loan Mulaimes, cel mai
mic dintre medici. 1)

26 Julie 1698.
BrAncoveanu trmite la Viena pe medicul lu
favort, probabil pe Pilarino, intr'o msiune tinuit, ceace stArne#e
oarecare nelin4te in cercurile politice, Carlo Ruzzin scrie Dogelui

,.Hai poi dato materia al sospetti non ancor ben verificati

l'occulta introdutione seguita in questa Corte del Medico del
Prencipe di Valachia, assai favorito appresso il medesimo..." 2)
1699.

In al patrulea an al domnei lui Antioh Cantemr in

prmit DomMoldova (1695-1700), a vent un sol polonez, pe care

ntorul, insofit de medicul sAu, Andre Lichinios din Corfu

Relatia lui Leszczynski :

...sosind Domnul, nu a desceilicat, de asemeni nici medicul

seiu, un Grec imbreicat intr' o cuba de samur rofie. Acesta a

final o scurtel cuvezntare in numele Domnului scofeindu-fi peileiria in fata lui ci ureind solului bun venit. Solul a mifcat
numai puf in plria nescofeind-o de tot ci a ascultat cuveintarea
cu capul acopen! (ceici Domnul a fei cut la fel, dupei obiceiul seiu
sau mai degrabei dupei obiceiul turcesc) fi a respuns pe scurt in
latineqte. Domnul a mers apoi pe Muga' sol pe partea steingei, iar
Hatmanul mai departe cu oamenii seii tot la steinga, ande se afla
fi doctoral 11.'1.3)

Despre acest doctor Lichnie pomene0e i cronicarul Neculce,

cu prilejul povestirei cucerrei Moreei de ctre Turc
Hurmuzach vol. XIV/1. Doc. CCCLVIII, pag. 295.
Idem, vol. V/2. Doc. CCCCLIX, pag. 298.
Vezi yi nota 5 pag. 98.

P. P. Panatescu. Caliitor Polon In Tarile romine. Analele Academie. Studi

cercetiri, XVII, pag. 95.
In nota' : Sathas, Neoellinichi filologa, Atena 1868,
p. 443-444.

www.dacoromanica.ro

106

atunci au prins Turcii fi pre un Domn, sfetnic tdrei Moreei,

care era fi doftor vestit, anume Likime, fi fusese acel doftor fi
aice in tara, la domnia dinted a lui Antioh Vodd ; fi apoi duceindu-se la mofiile lui acolo la Moreea, cdzuse de era sfetnic.
Deci cunosceindu-1 Turcii de la Tarigrad, indatei l-au speinzurat". ')
Doctorul Lichnios a fost s medcul lu Dumitru Cantemr, care
d cteva date biografce asupra acestu om distins de Republica
Venetie cu un ttlu nobilar, acela de conte
Andrea Lichinios s'a neiscut in Cherchira din Monembastia
sau Malvasia. A studiat in Italia, medicina, la Patavia, El a
fost primal medic la curtea noastrd", spune Dimitrie Cantemir,
A fost fi medicul lui Antioh Cantemir. Pe leingei studiile de medicina', a feicut fi studii de filov3fie. Se bucura de toatel increderea Turcilor, mai ales in Constantinopol, dar in ultimul timp
ceizuse in disgratia lor. Dupe ce s'a intors in patria sa, in Monembastia, a fost onorat de Republica Venetiand, cu titlul de
conte. Dupe un an, in 1715, la luarea Peloponezului de ceitre
Turci, Lichinios a fost luat prizonier de ceitre Turci, fi pe motiv cd a avut legdturi cu Venetia, a fost speinzurat la 7 Septembrie 1715, in Constantinopol.
Dela Lichinios au reimas nifte scrisori doctoricefti neclare,

asupra dialectului fi materiei, indreptate contra lui Zaviras. O

elegie scrisil la Iafi, la 1698, in volumul Iubirea lui Dositei".2)
In Condca de ventur si cheltuel a vistieriei pe
zece ani, 7202-7212 (1694-1704), din tmpul domniei lu Brncoveanu,
1694-1704.

se pomeneste s de un doctor evreu, Avram Jdovul, medicul lu

BrAncoveanu.

8)

18 Octombrie 1702.
Gavril, arhiepiscopul Constantinopolului,
intreste prin osebit carte ctitoriile Sptarului Mihai Cantacuzino,
adica mandstirea Colea s spitalul acestei mangstiri. Inseamn c
inca de atunci dateaz ornduelile cttorulu asupra acestor insttuVuni, asa cum sunt prevzute mai t'ami-ti, la 15 Iunie 1715, in cartea
patrarhului Samuil. Intre aceste ornduel se gsesc si cele :
1)1. Neculce, In Letopisetl, vol, II, pag. 265-6 i 349,
D, Cantemir. Istoria Imperiului
Sathas. Neoellinichi filologia, pag. 443-444.
N. Iorga.
Bizantin, traducere de Hodosiu, editia Academiei, pag. 136, not.
Istoria literaturei Ronaine vol. II, p. 425,
N Iorga, Istoris. Evreilor In Titrile noastre. Analele Academiei, seria II, tom.
XXXVI, pag, 173

www.dacoromanica.ro

107

..

pentru doctori fi petztru numeirul bolnavilor si pentru al

slujitorzlor la once trebuintd fi pentru simbrza anuald a fiecdruia,
dupei vrednicie, dupei treaptei, dupei starea fi cuvizrzta persoanelor..."

Doctorul trebue s. fie qi spiter, s tie s." prepare medicamenacelal timp s vada i de bolnav

tele

La spiteirie sei fie un doctor, impreunei cu ajutorul seiu, care

va fi dator sei &Lod la indememei gata felurite leacuri fi feluri de
burueni teimeiduitoure, pentru vence nevoe fi trebuintei a bolnavilor, ingrijind de toti Cu umanitate fi alergand cu grabei intru
ajutorul fiecdrui bolnav. Si nu numai ziva sd-i cerceteze de
cloud ori, ci feirei soroc ()Head va fi cerut la nevoe, fr ca sei
teinjascei pentru aceasta". ')

Din nenorocire, fe a ping acum nu s'au cercetat indestul documentele respective, fie ca s'au perdut aceste documente, nu se
cunosc numele primilor doctorf slujitori ai a'cestui spital.
1702-1719.
Intre ace0i ani se int5.1ne0e in Bilcure0i un doctor

Panait Sinopeus, adic. din Sinope, care invtase medicina la Venetia.

Un alt doctor, Atanase Gordiul, este pomenit de Ionescu-Gion,

ca practician in Bucure0i, dup 1700, 2)
28 Ianuarie 1703.
Ascanio Giustinian, reprezentantul Venetiei la Constantnopol, scrie lu Brncoveanu asigurandu-1 despre
dornta sa de a-1 servi, In scrisoare pomene0e despre suditto della
Serenissima Republica il dottor Giacomo Delerino con il quale le
dovuta tulla l'assistenza e protettione di questa Carica". 3)
Este tmpul cnd Brancoveanu s'a dus
Aprille- 4 Julie 1703.
la Adranopol, s se prezinte Sultanulu, Pe drum s'a boln6.vit de
orbalt sau erizipel, 0 a fost ingrijit de doctorul Pilarino, Salvat dela
moarte, Brncoveanu a fost primit de Sultan la 4 Iulie 1703, Del
Chiaro poveste0e intAmplarea in chipul urmAtor:
...Principele inbolneivindu-se, capedd febrei, iar a treia zi
fata i se umfld. Doctorul Pilarino, cu experzenta sa, vdzu imediat di este vorba de un erizipel, fi in scurt timp, in cloud selptdmezni, vindecei tumoarea fi durerile Princepelui pe care lumea
Gililescu. Ebria spitalelor civile. Pag, 29 1i. 40.
Ionescu-Gion. letona Bucureltilor. Medici 0 medicina.
Hurmuzachi, vol. IX11. Doc, DXLVIII, pag. 404.

www.dacoromanica.ro

108

il credea perdut, kit; dupes' alte cloud de convalesce*, Brancoveanu era gata de drum", ')
1705.

La curtea lui Mihai Racovta din Moldova (1703-1705)

existau medci, dar nu cunoastem numele lor. Dovada a exstau o

face Cronicarul Neculce care povesteste cb.' Mihai Vod simtnd ca,
va fi mazlt, din pism, a otravit un boer, pe Bogdan Vornicul,
cumnatul lui Antioh Cantemr, 0 la moartea lu doftorii au priceput"

a a fost otravt :
prepun oamenii qi vorbesc de zic, cti atunci, ftiind Mihai
Vodei pre Bogdan ca" este om vrednic, f i temandu-se cd dupei

ce a veni Antioh Vodei Domn, l-a chivernisi Bogdan bine la

domnie, sz zic sii-i fi dat atunci in cafe travel', care Fi cum
seameind acel lucru set' fie fost, si cam adevilrat, ccl cureind
s'au bolnclvit si preste cinci sage luni au fi murit, dupc1 ce au
venit Antioh Vode i ; f i boala lui Mtru acel chip au priceput-o
doftorii la moartea lui; de a hi a$a, va da seama la Dumnezeu". 2)

1708.-1711.
Domnul Profesor Iorga in captolul Francisc
Rakoczi al II-lea, invietorul conftiin(ei nationale ungurefti, fi Rom ana", aminteste de imprumutul dat de Brncoveanu lui Mihail Apaffy,
care fusese odat6 prncipe al Ardealului, si'n acelas timp aminteste

de sotia contelui Bartolomeu Ferrati, care ca medic, a jucat oarecare rol la Curtea Brancoveanului, de la 1708 la 1711".
Doctorul Bartolomeu Ferati, care obtnuse s titlul de conte dupe
strunta lu Brncoveanu, era rud. cu Domnitorul. Spta ar fi urmgtoarea :

Constantin Cantacuzino postelncul

/...

"^........

StanCa

= Papa Brancoveanu
Constantin Voda BrAncoveanu

fiid.
= Marco Antonio M.amuca
della Torre 1667
1

Maria Antonia
=--.. Contele Kalnoki
1

Agnes Kalnok
--= Bartolomeu Ferrati 3)
Anton Maria del Chiaro Fiorentino. Editia S. Cris. Cristian, 1929, pag. 101,
N. Iorga. Istoria literaturii minima, vol. III, pag. 391.
L Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 281.
3)1. C. FilitL 0 pagina din Istoria medicinei In Muntenia. Revista Stiintelor meIdem, Arhiva Gh, Gr. Cantacuzino,
dicate, Februarie 1929, pag. 9 din extras.
pag. XXIX.
N. Iorga. Istoria literaturei romine, vol, II, pag, 45 n. 8; citeart
Acta Slavorum merklionalium, XVIII, p. 330.

www.dacoromanica.ro

109

Doctorul Bartolomeu Ferrati, medic qi ruda cu Brncoveanu a

avut o nunt.' ca in pove0i, $incai citnd pe Gherei Mihai, scrie

Aici in Brapv in casa cea de varna', s'a tinut ca mare

pompa nunta comitelui Bartolomeu Ferrati, doftorului lui Constantin Brancoveanu domnului muntenesc, ca Agnes fata reiposatului Comitelui Samuil Calnochl, la care au fost de laid generariul de aici Fabri, ca multi ofiteri $i giupeinese nemtefti,
speitariul Toma Cantacuzenul, boerul Gahan ca feciorul boerului Roset, beizadelul de aici, Gh. Cantacuzen, ca muerea $i ca
socrul lui, Domnii cei seisesti de aici, $i dintre Unguri... A doua
seard dupd nuntei ni-au chemat generariul dinaintea por(ei de
ceitre Bolgarsey, de ni-au ospatat $i ni-au facut frumoasa $i
meftefugitei giuceirea de foc ; lar comitul Ferrati ca muerea sa
$i ca cei ce venise ca el s'au inturnat in Valahia". 1)

Ferrati se parta la noi ca bland polona, cingatoare pestritei

de meitase, ciubote mici polone, ro$ii, galbene, negre, cu poicoavei ; apoi perucei, peilarie nem(eascd ca galon de aur". 2)

Pe langei profesiunea lui medicaid, Bartolomeu Ferrati avea

f i anumite aptitudini de arheologie $i diplomatic, cu caracter,
poate, de spionaj. La 19 Aprilie 1713, un emisar al regelui Suediei, care se silea sei facei o legeiturei de coresponden(ei intre
Viena $i Bucuregti prin intermediul lui Ferrati, spune cei acesta
tait en disgrace et mal accrdzt...". 8) Ca teva zile dela arestarea $i trimiterea la Constantinopol a lui Brancoveanu, la 14
Aprilie 1714, Ferati, medico ordinario del doposto Prencipe di
Valacchia", a gait millocul sa comunice generalului de Tige,
despre averile geisite pe arma lui Breincoveanu. 4) ; iar la 7 Februarie 1715, comunica aceluia$ general f tiri despre pregdtirile
de reisbol ale Turcilor. 5) Ceva mai tezrziu, in 1732, regeisim pe
Ferrati in servicial lezuitilor minoritari. 6) Catre sfeirfitul acestui secol, la 1790, Elisabeta, o nepoatei a lui Bartolomeu Ferrati, maritatei ca Anton Horvath de Zsakod, reclama mo$ia Co(ofene$ti, care fusese a lui Bartolomeu Ferrati, 7)
$incai, Cronici, vol. III, pag. 225. Citeazi pe Cserei Mihaly az Erdely Historiaban ad h, a.
N. Iorga. Medici ,i medicnit, pag, 31,
Idem, Istoria Literaturii pag. 45-46.
Hurmuzachi, vol., IX11. Documentul DCLXVIII, pag. 512,
Idem, pag. 535.
Idem, vol. VI. Documentul LXXIII, pg. 147,

Idem. Suplm. I. vol. I. Doc. DCCII, pag. 480. Raportul lu Villeneuve.

Ideni, vol. IX12, pag. 192.
Filiti, 1. c, pag. 9,

www.dacoromanica.ro

110

La aceast data tra in Bucuresti un

10 Septembrie 1710.
Zotta, fiul doctorului Paramar. 1)

Octombrie 1710

Nicolae Mavrocordat, Principes Molda-

viae" (1709-710), face o relatie scris5. in latineste, despre misunea

unu doctor Nicolaus Steczkiewicz, msiune care de altfel nu are nmic comun cu medicina. 2)

27 Octombrie 1711,

Ncolae Mavrocordat, un iatrofilosof

cu vast, cultur filosofc i literar, era in legturi de corespon-

dent cu un om de aceias cultur, cu doctorul Ierotei Comnen, mtropolit al Silstrei. La data de mai sus serie mitropolitului doctor
despre peripetffle drumului pb.n la Ias, artndu-s toat stma ce
avea pentru mitropolitul doctor :
Stzm cei tu cunofti foarte bine iubirea noastrei cea veche
ceitre Sfintia Ta draga nouei, de oarece adesea a fost incercatd,
dar tii foarte bine si evlavia covdr$itoare ca care statornic
cinstim ineiltimea ierarhiei cu care eqti impodobit, i n'am lipsit
a ne inchina i virtutilor ineiscute i cdftigate cu care e..5.ti incununat", 3)

1711, Smirna.
Intr'o scrsoare din Smirna adresat lu Brincoveanu, se cere ajutorul acestu Domntor pentru orasul in care s'a"lslueste Excelenta Sa Consulul aristocratiei Venetienzlor, filosofal
f i medicul de alteidatei a puternicei tale domnii, iar acum Domnitorul
nostru, Domnul Iacob Pilarino,..". 4)
12 Octombrie 1712.
Pantaleon Caliarh serie s roag pe
Patriarhul Notara, s6 ntervie pe lng Brncoveanu,
cunune fata,
Marfil-la, film lu duhovniceasc
adic cea botezat de Domnitor

Bolnav f i zeipeicit de teama ciumei, i iareifi n'ara sceipat

de primejdia ei ; ci aici, in locul sigur unde ne afleim, ni-au
murit doud roabe, fi am fugit in alt loc, si acolo, iard a murit sord-mea cu un copil, i iar in alt munte am trecut, si aici
se molipseqte frate-meu popa Petra cu o fatei a lui, fi au dat
Dumnezeu fi s'a feicut seineitos de ciumei... Am metritat pe fiica
mea Meiriuta cu un tan& orfan, nobil, bogat i frumos...
Arhvele Statulu Mtropola Bucurest, pachet 222/39, doc. XI. Cf. L C. Filt,
1. c. pag, 8,
Hurmuzach, Suplment I, vol. I. Doc. DLXXXII, pag. 387.
Hurmuzach, vol, VIVA. Documentul CCCCLXXI, pag, 448.

Biserca ortodoxl rom&ni, anul XV, 1891, p, 903-4. Sintagma lu Iacob Iacobitul.

www.dacoromanica.ro

111

dau ftire prea-indltatului Domn dupd porunca ce-mi deiduse ca

s'o cunune, fiind fiica lui duhovniceascd... sd ne cinsteascil la
un ceas de nevoe ca acesta, ca pe nifte slugi vechi ale sale,
precum obisnue.Fte meirinimos la slugile lui cele drepte..,". ')
1714.
Un iatrofilosof, Niculae Bubulos, serie in aceast vreme versuri pentru Orologiul" grec din acest an, 2)
Del Chiaro, care povesteste tragedia Brancoveanului, spune c
cu cativa ani inainte, a fost un doctor Antonio Corea, care a trit
in Valahia". Acesta ar fi prevenit pe Domnitor despre cele ce se
puneau la cale asupra lu, dar Br'ncoveanu, ru sftuit, n'a luat in

seam nimic

Un turc din familia caimacamului din Constantinopol inbolneivindu-se, fu vizitat de un prieten, secretar al Vizirului.
Discutand de nouteitile zilei secretarul impeirtei fefte bolnavului,
intre altele, cei Vlah-beiul (Principele Valahiei) a fost declara!
rebel... La aceastd meirturisire a fost de faid $i medicul Turcului, doctorul Antonio Corea, care a freid in Valahia acum ceitiva
ani, fi care mi-a declarat cei a studiat la Roma f i cunoaqte

limbile latina- fi greacei, Doctorul se prefdcu a nu belga in sea-

mil convorbirea dintre Tara, $i prepara un medicament pentru

bolnav. Ie fiad de la bolnav gsi." un amic, care a scris lui

Br ti ncov e anu. 3)

Povestea este relatar si de Dimitrie Cantemr, care afirmg

cg,

medcul se numea Coral; in afar de aceast deosebire de nume,

povestirea este la fe!, c nu stii cine a scris-o inta, Del Chiaro ori
Cantemr, 4)

1 lidie 1715. La aceast data gsim numele a altor do doctor tritori in Bucurest pe vremea lu Brncoveanu Gheorghe Chrisogonos din Trapezunt Hpomenos, medie filosof, s Stavros Molaimis,
AmAndoi isclesc pe un act de inzestrare sub data de 1 Iulie1715, 6)
Stavros Molaims, originar din Ianna, invla inc, la 1710,

medicina la Padova. El a fost medcul lu Stefan Cantacuzino, dela

1714 la 1715, 6) Despre Gheorghe din Trapezunt ne vom ocupa ma jos,
Hurmuzachi, vol. XIV/1. Documentul CCCCXCV, pag. 472-74.

N. Iorga. Istoria Literaturii Romine, vol, II, pag, 57.

Anton Maria Del Chiaro Florentino, Trad, S. Cris. Cristian, 1929, p. 113,
D, Cantemir, Evenimentele Cantacuzinilor si Brincoveanu, pag. 23.
N. Iorga, Studii qi documente, vol. IV, pag. 78.
I. C. Filiti. O pagina din Istoria medicali, In Muntenia, Revista S tiinfilor medcale No. 2, Februarie 1929. Extras, pag. 10.

www.dacoromanica.ro

112

In timpul scurtei domn a lui Ncolae MavroNoembre 1716, gasim in Bucurest pe doctorul loan rsoscoleu, ruda cu Domntorul, In vltoarea
evenimentelor din acel tmp, doctorul Crisoscoleu si un frate al lu,
paharncul Dumtru Crsoscoleu, au avut o moarte tragca povestta
de Del Chian):
August 1716.

cordat in Muntenia, Decembrie 1715

Ameindoi fratii erau veri, dupei mam, cu Niculai Mavrocordat, Than Crisoscoleu din Constantinopol veni la Roma la
vrtista de 30 de ani, fi fu admis in colegiul Sft. Atanasie, de
vade dupti doi ani, avid' nd inclinatiuni religioase, fu acceptat in
ordinul jesuitilor, treceind peste steiruintele mamei sale care se
impotrivea hoteireirez sale. Aci studiase retorica i filosofia. Nu
prea dovedise destuld smerenie in viata ce-fi alese, areiteind chiar
un sentiment de vanitate in legdturei cu origina sa. In 1714
ajunse in Venetia, unde cunoscu pe poirintele Soffietti (cel care
a dat aceste informatii biografice lui Del Chiaro), care cauta cu
prudentei sei afle motivul pleceirei sale din Roma. Crisoscoleu ii
meirturisi intentiunea de a se inapoia la Constantinopol pentru a

consola pe mama sa si a pune in ordine unele chestiuni f amihare cu fratii seii, dupei care, peste fase luni se va intoarce la
Roma. Pdrintele il prevenise de rezultatul la care se expune peireisind vocatia religioasei fi obligafia solemnd ce-fi luase inaintea lui Dumnezeu, la intrarea in ordinul jesuitilor. Crisoscoleu
protestei cu jureiminte at' nu are &hi intentiune deceit a se inapoia dupei fase luni. Dupti o lurid' de inteirziere ifi luei ramas
bun de la cercul preotesc din Venetia zicei nd ca pleacei spre
Padova, spre a lua apoi drumul Constantinopolului, dar dupel
cloud zile fu zeirit in Venetia, in haine de laic, areiteindu-fi deci
nestatornicia. La Constantinopol nu geisi inset averea inchipuitel,

fi dupei un an sosefte din nou in Venetia, feirei a mai da ochi

cu peirintele Soffietti sau cu ceilalti jesuiti. De aici pleacti la
Padova vade studiazei medicina cu vestitul Antonio Vallisnieri,
rectorul universiteitei de acolo, fi-fi ja doctoratul la Siena, de
unde se intoarce prin Livorno la Constantinopol, iar de aici
pleacti spre Valahia fi ajunge in Bucurefti in August 1716, primit cu dragoste de Principele Nicolae Mavrocodat, veirul still, f i
de fratele seiu Dimitrie Crisoscoleu, care ocupa atunci demnitatea
de Mare poftelnic la Curte, schimbatei in urmei cu cea de paharnic, deitiltoare de mari ceiftiguri. Cei doi frati se puserei sei streingel

avere. Ceipeitaret veniturile cdtorva sate bogate, care apartineau

de drept familiei Cantacuzino, intre care era si satul Afumati,
depeirtare de 4 ore de Bucurefti.

www.dacoromanica.ro

113

Surprinfi inset de neiveilirea catanelor nemtefti $i de prinderea

Domnitorului, la care nu se a$teptau, i rclu sfeituiti, se refugiar

la minatirea Arhimandritului, care se aflei lng palatul Cantacuzinilor din Bucuresti, unde se ascunseserei !Rind dupei pleca-

rea noastrei cat $i a catanelor cu prizonierul lor domnesc,

travestiti apoi in haine teireine$ti luaret drumul spre Giurgiu, prin
poteci neumblate. Nu departe inset' de Bucurefti au fost jefuiti

oribil masacrati. lat tragicul sfeir$it al lui loan Crisoscoleo,

caro a nesocotit pacea sufleteascei religioasel, schimbeind-o cu
meiririle i onorurile dela nestatornica Curte a Valahiei". 1)
In acest chip, moartea a pus cap't veii unui om invlat, elev
al unuia din cei mai mari invtati al Padovei, Valisnieri, decanul
Universittei si unul din marli descoperitori ai generatiei ovulare, cris-

talizat in formula omne vivum ex ovo".

8 Octombrie 1716.
Patriarhul Hrisant Notara, care a fost in
Tara Romneascg in primgvara anului trecut (la 7 Martie 1715), s'a
bolnvit de reumatism. 2) Dup ce a plecat la Constantinopol, se vede
c boala s'a agravat si s'a complicat, Niculae Mavrocordat, care avea
o deosebit dragoste si adnc6 admiratie pentru invtatul Patriarh,
cum a aflat de acest lucru, numai decat i-a trimes medicamente,
si o bab mester, care A-1 doctoreasc, Doctoriile trimise, par a fi
fost fcute dup6 prescriptia Domnitorului, ceiace dovedeste data mai
mult c Niculae Mavrocordat avea o cultur desvarsit de iatrofilosof

Nicolae Vodd cdtre Patriarh.

...Noi de la inceput Te-am rugat sei te ingrijefti de tine incu ceildur cj dacel, de acuma a$a se va face, va fi acesta

Suf

leacul

Trimitem Fericirei Tale cloud tenzuhuri (pastile) gatite cu

mult panzehr (antidot); la asemenea suferinfe sunt minunate ;

indatei unul Il vei inghiti desear ci altul mane; se trimete

un magiun (de opiu) ales, socotit ca pentru noi in$ine, cnd eram

la Cotroceni. Se trimite $i tinctura aurea aya ; cele de asudat

nu folosesc ; si oprefte-Te cu ele,
Am trimes $i pe dumnealui chirigi Manolachi $i o beltreinel
priceputet, roabei a mea liberatei. Mult pretuita-Ti seineitate o
nem mai presus de ceit chiar a noastrei...". 3)
Del Chiaro, 1. c. pig. 148.
Hurmuzachi, vol. XIV/1, pag. 663.
Hurmuzachi, vol. XIV/2. Documentul DCCLXXXVIII, pag. 800.
5

www.dacoromanica.ro

114

tul Brancoveanu i-a plcut nu numai

11 Noembrie 1717.
pls se inconjoare de oamen invtati, de doctor vi profesori,
cut nu numa s, fiinteze ctitorii desvarvit de frumoase vi bogate, c
a sprijinit vi ajutat vi pe ce cari voiau s se dedica eh-Vi. Cu banii
lu a trimis pe Gheorghe Hrsogonos Hypomena Trapezuntul, s invete medicina in Patavia. Alegerea a fost mnunat, cci n'a trecut
mult i bursierul lui Brancoveanu a avut prilejul sal arate toat

rectmovtinta pentru ajutorul ce a prima, in clpele groaznce de dup tragedia petrecut cu uciderea bnefctorului su. Familia neferictulu Domnitor a Osa un sprjin nepretut in doctorul Gheorghe
Trapezuntul ; .el a descurcat situatia depoztelor de ban din Venetia
vi Viena, adunat de BrAncoveanu pentru sosia familia lui, Del
Charo spune

Dupii asasinarea lui Bremcoveanu, in dezastrul lor Principesele rer'mase izolate, geisirei un mare ajutor in asistenta doctorului Gheorghe Trapezuntul, un fost bursier al peirintelui lor,
care Il intretinuse la Padova pcirzei la terrninarea studiilor sale
medzcale, sub directiunea faimosului Antonio Vallisnieri. Acest
Gheorghe Trapezuntul, cu pericolul veetei sale i aratei recunoftinta fa(d de familia binefeiceitorului seiu, iar la intoarcerea in
tarei din exil, Doamna lui Breincoveanu Ii incredinteazei misiunea
de a pleca la Viena fi Venetia, unde devine agentul ei pentru
afacerile ei private".1)
La 11 Noembre 1717 vi in Decembrie acelav an, Doctorul Gheor-

ghe Trapezuntul era in Venetia ca procuratore della Principessa

Maria tutrice del Pupillo Principe Constantino unico superstite della
Casa Brancovani de' Principi de Valacchia...". 2)
Nepot al lu Sevastos Chimeniti, intiul Director al Academiei
din Bucurevti (1670-1702), Gheorghe Trapezuntul, la andul lui, a
fost un profesor renumit al aceste Acadernii domnevti, In acelav timp
a profesat v. mevtevugul doctoricesc, Doctorul Gheorghe Trapezuntul
a murt la 1745, 3)
In tmpul celei de a doua domnii a lu Niculai Ma1719.
vrocordat in Muntena (1719-1730), Domntorul a avut ca medic pe
Dimitrie Pamper.
Anton Mara Del Chiaro. Revolulia Valahllor, trad. de S. Cris. Cristian, pag. 122.
Hurmuzachi, vol. IX/i. Doc. DCXCIX, DCC, DCCII, pag. 545, 546, 548 O. vol,
IX12. Documentul VIII, pag. 6.
Sathas, pag. 459, Cf. Erbiceanu, Analele Academiei sera II, tom XXVII, pag,
I. C. Fin% 1. c., pag. 9. No. 21.N, Iorga, Ist. literal. rom., vol. II p. 64.
151.

www.dacoromanica.ro

115

Dimitrie Procopie zis Pamperi, s' a neiscut la Moscopol sau

Voscopol. Era Macedonean, Primele studii li-a feicut in Constantinopol, apoi a venit ca secretar al Domnitorului. Acesta l-a
trimis set" studieze medicina in Patavia. S'a intors doctor fi a
ajuns medicul Curlei lui Mavrocordat, profesor al fiului acestuia, Constantin Mavrocordat, .si profesor al Academiei Domnefti
din Bucuresti. Din porunca Domnitorului a scris o Enumerare

a inveitatilor greci", pubhcatei fi in Bibliotheca graeca medii

aevi" a lui Fabriciu. 1
Dimitrie Pamperi mai avea un frate tot medic, loan Pamperi, care a pro fesat in acelaq timp in Bucurefti. Poate cei acesta este doctorul lanache dela Colt ea, din 17 32.2) Un alt
membru al familiei lui era preot la biserica greceasccl din Lipsca.

a)

20 Martilla 1719.
Ambasadorul Frantei din Constantinopol,
Usson de Bonnac, recomanda lu Niculae Mavrocordat un medic evreu,
Daniel Fonseca, fost medic al ambasadei Frantei din capitala Turciei, tmp de 17 ani. Si, ca s fe in mai mare siguranta", 11 pune sub
protectia francezg I

La Sieur, Daniel de Fonseca, Docteur en mdecine, qui a,

dans le cours de dix-sept ans, donn et nos prdcesseurs et ez
nous, non seulement des tmoignages de sa grande exprienee
et d'habilit dans la mdecine, mais ayant aussi mrit leur estime et la ntre par son esprit et par son savoir, nous demandant prsentement la permission de servir Monsieur le Prince de
Valaquie comme une chose convenable ei ses .intrts par la bienveillance particulire dont ce Prince l'honore, nous n'avons pas
pu lui refuser la permission qu'il nous a demande, afin de ne
pas le priver de l'honneur et de l'utilit qiii peut Mi en revenir,
ses longs et fidles services demandant que nous concourions ei
tous ses avantages, mme par prfrence a la satisfaction que
nous aurions de le retenir auprs de nous. Mais, dsirant qu'il
puisse jouir, mme pendant son absence, de la puissante protection du Roi notre maitre sous laquelle nous l'avons mis, et pouvant arriver qu'il ait dans la suite diverses occasions de faire
quelque voyage dans les Etats des Princes chrtiens ou ailleurs,
Sathai, op citat, pag. 443 vi Zavira pag. 264. Cf. Erbiceanu, L c. pag. 150. 167,
Gion. Istoria Bucurevtilor pag. 657 : ... dinteun alt manuscript al Academiei, din
1732, vedem ci spitilul este bine ingrilit; are la aceastli datit pe doctorul Ianake vi
pe hirigul sau firigul, ada' hirurgul Cirstian".Gomoiu. Istoria medicinal, pag. 67.
N. Iorga. Buletinul Institutului pour l'tude de l'Europe Sud-orientale", Iunie
1915, pag. 125.
Idem, Medici vi medicini In trecut, conferinti, pag. 33.
Idem, Istoria Rominilor din Peninsu/a Baleanici, pag. 50.

www.dacoromanica.ro

116

nous declarons par ces prsentes que, sans prjudice de la qualit que nous lui avons permis de prendre de Mdecin de M.le
Prince de Valaquie, nous lui conservons celle de mdecin de
l'ambassade de Sa Majest Trs Chrtienne Constantinopole
et, de plus, le tenons et maintenons absent comme prsent sous
la puissante protection de Sa Majest, priant cet effet et requrant en la manire la plus convenable, tous Potentats, Princes, Rpubliques, Etats, etc, de mme que tous gnraux d'arme, gouverneurs et commandants des provinces, gouverneurs
et commandants de villes et d'autres constitus en dignit, d'accorder au Sieur Daniel de Fonseca, Docteur en mdecine, notre mdecin et faisant actuellement les mmes fonctions auprs
de M.le Prince de Valaquie, la protection et faveur dont il pourra avoir besom de leur part dans ses voyages, le laissant passer et repasser, et sjourner librement dans les lieux et villes
soumises et leur autorit promettant en pareille occsion de faire
le semblable. En tmoin de quoi nous avons sign ces prsentes
de notre main, icelles fait contresigner par notre Chancelier et
premier secrtaire et sceller du sceau de nos armes. Donn au
Palais de France, Pra-lez-Constantinopole, le 20 Mars mil
sept cent dix neuf.Sign D'Usson de Bonnac. 1)
Contele Virmont, ambasadorul Frantei in Polonia (in 1718) si
mai apoi in Constantinopol, este mai putin entuziast ca Bonnac. La
8 Noembrie 1719, seria despre acelas Fonseca :
...Nun will die Correspondenz mehrgedachtes Nicola Cordato
(Nicolai Mavrocordat) mit denen Hungarischen Rebellen immer
mehr versichert werden, und bediennet er sich in Seinen Consilys
eines Portugalischen Judens, sogenanten de Fonsega, so forhin
schon ein Christlicher Miinch gewesen, nun einen Medicum abgibet und sehr raffinirter und intriganter mann ist, wekher sonsten in franzszischer protection, auch sehr intrant, und vertrauhet
mit hiesigem Franzsischen Bottschafft erstehet, dasz ich disem
auch nicht das besste zutraue.,." 2)

Mai thrziu, la 18 Martie 1728 si la 16 Noembrie acelas an, marele logoat muntean, Draco Sutu, mai d'al oarecari stiri despre doctorul Fonseca, Patriarhului Hrisant Notara. 3)
Hurmuzachl. Suplim. 1/1, P. 444. Doc. DCL1V li. DCLXXIII, p. 459, 27 Oct, 1726.
Idem, vol. VI. Doc. CLXXXV, pag. 279.
3). Idem, vol. X1V/2. DCCCCXXXIX, p. 967, *i nota : Analele Academiei pe 1913,
p. 172 li Arhivile soMetaitli Stintifice o literare din Iali, X, p. 134. 192 li
urmit.
Idem. Doc. DCCCCLXXXII, pag, 1021.

www.dacoromanica.ro

117

In 1729, Fonseca fcea pe intermediarul intre ambasadorul francez din Constantinopol $i domnitorul Moldovei Grigore Ghica, pentru
cumprarea unor manuscripte mo1dovene0, 1)

Cu prilejul ciumei care a bntuit Bucure0ii in acest

an, domnitorul Niculae Mavrocordat a chemat pe un Grec, Mihail
Schendus, facut nobli in Apus, unde a luat titlul de Vanderbech.
1720.

A fost intdi in serviciul lui Steinville, generalul austriac comandant in Arded. Fiind in Craiova, Niculae Mavrocordat l-a
chemat impotriva ciumei, dar fi pentrucd el insufi se simtea
bolnav, iar copiii lui
pretinde medicul
sufereau de anume
neajunsuri (unul era epileptic, altul, bolnav tot de nervi). A venit
la Bucurefti, dar s'a intors peste cei tva timp in Ardeal, Murind
Steinville, a fost chemat din nou in tard. Din Viena, pe un vas,
a revenit la Bucurefti, impreund, spune el, cu un farmacist, fi
&ti ajutori. Aici a dus-o bine o bucatei de vreme, pe urmei a fost
amestecat intr'o afacere suspectd, In Apus a tipeirit o carte despre cele mai bune leacuri la tot felul de boale fi in acelaf timp,
o descriptie a minelor de aur i alte metale de la noi ; minele
de la Tismana, cele de la Polovraci, de la Baia-de-Aramei. In
prefata de la cealaltei carte el se rdsboefte cu Domnul pundndu-i in sarcind cele mai oribile lucruri care se pot spune despre
un om, pe alud laudd pe Dimitrie Cantemir, omul cel foarte Inveitat. A streibeitut apoi Italia f i alte tdri, murind cum mor aventurierii. Bogat la un moment dat, el avea 60.000 de galbeni, suma
imensd pentru timpurile acelea.
Pe Niculae Mavrocordat il acopere de toate calomniile : e de
neam loarte prost, rudele lui veind ceirbuni i oi in Orient ;
Doamna lui nici n'a fost nevasta lui, ci a unui morar; copii pe
cari i-a avut cu densa sunt deci bastarzi ; fi-a cumpdrat tronul ;
urei fte pe rudele lui, fi i-a arcitat un fel de otravei pe care puneind-o in cafea or fi sceipat de surori fi nepo(i, cari erau la
Constantinopol ; n'a fiicut tot timpul clec& sei prade pe supufa
lui. Ignordnd biblioteca pe care a adunat-o, spune c nici nu
ftie ce se coprinde in ceirtile lui, c toate lucrdrile cu care se
laudei li-au filcut altii. Domnul ar fi vrut set fure munca lui Dimitrie Cantemir, Istoria Turceascei fi o carte despre Dacia, care
1) N. loro', Stiri notii despre Biblioteca Mavrocordatilor, pag. 5; extras din Anal,
Acad. Seria III, Tom VI.

www.dacoromanica.ro

118

este tocmai Descrierea Moldovei". Cad l-a chemat pe Schendus

s lecuiasca ciuma, era plin tot palatul de femei, etc.1)
Originar din Venetia, Schendus a stat 18 luni in Muntenia.2)
Era nepotul lui Ion Abrami, predicator la Curtea Domneascii
in

1718,3)

In editia a doua din 1780 a scrierei hit Klesri de Kereseer Samuil, despre Auraria Romano-Dacica", se gdsefte un
adaus intitulat Historico-physico-topographica Valachiae austriacae (Oltenia) subteraneae descriptio", de M. Schendo, medic
al generalului Steinville din Oltenia. In aceaea descriere geologicei
a valahiei austriace, Schendo vorbefte despre apele term ice de la
muntele Bengefti, compardndu-le ca Teplitz (Boemia). Bate,
provoaca varsiituri, dar ca bell, pentru arama ce con fin, sunt indicate la rani invechite, ulcere fagidenice, scorbut, etc.". Doctorul

Crainiceanu dupe care am luat aceste qtiinti, adauga in notd :

Sulzer, op cit. III, p. 42, spune ca era Grec i mutemdu-se la
Bucurefti, s'a amestecat in politica, din care cauza a fost expulzat in Germania, de unde apoi s'a dus ca medic la izgonitul
Domn Cantemir, la Petersburg, ande a intrat in armata imperialari s'a imbogatit". 4)
O scriere a lui Schendo este mentionata de Nicolai in Geschichte der neugriechischen Literatur",3)
1716-1726.
In timpul domniei lui Mihai Racovit in Moldova,
Domnitorul avea ca medic pe Scarlat Caragea, caruia doctorul Atanase Ipsilante, cronicarul, Ii sptme Scuromalli Caragea scandalurile
doctorului Curtei lui Mihai Vodd, Scuromalli Caragea..". 6), Inseamn
c. doctorul Caragea nu era tocmai om de treab, dac se tinea de
scandaluri, Chiar i Cronicarul Anonim, ni-1 arat sub acest aspect
urt

Spune Cronicarul: in a treia domnie a lui Mihai Racovi(a in

Moldov a ( 1716-1726),

s'

ar fi petrecut un omor ritual de catre

N. Iorga. Istora Rominilor, prin cltor, vol. II, 94-95. Citeazi : Engel, p. 42-43;
Neuere Gesch. der Walachey, p. 11 vi urm,
Idem, Medici vi medicina, p. 33

n. 3: Empirica illustris per septem nobilissima euporsta famillaria remedia,

authore Michaele Schendo R. C. S. eq. Vanderbech, etc., addta authors apologia adversus Mavrocordati sycophantias, par le docteur Conrade de Schebehen,
Cf. Sulzer, II, p. 91-92.
N. Iorga, Revista Istoricg 1933, pag. 102. Cf. I. C. Filiti, comunicare la Soc. p,
Istoria medicinei, vedinta dela 23 Noembrie 1934.
A. Veres. Vech storici: Ungur Sav. , 1929, pag... Cf. Fliti, I. c.
Dr. GIL Criinceanu. Literatura inedicalk romink, pag. 13.
Conform I. C. Filiti, 1. c.
Hurmuzach, vol. XIII, pag. 152. Din Cronica lu At, Comnen Ipsilante.

www.dacoromanica.ro

119

Evreii din Onitcani. De fapt ar fi fost numai o inscenare cu

geind s se stoarcd ceva bani de la Evrei. Dar aceftia au reclamat la Poartil, de unde a venit poruncd ca Lvreii sa fie ldsati

In pace fi atunce i-au kisat fard de bani numai cat au dat lui

Panait Armaful fi doftorului Caragea...". 1)

Scarlat Caragea a avut un bdiat, Gheorghe Cara gea, tot doctor care traia fi el din pro fesia medicinei fi mergand ca medic pe
la fruntafii Otomanilor, ca sa inainteze..., avea obiceiul sa le
dea ftiri...". 2)
In 1764, cad a murit Constantin Cehan Racovita, la 27
Ianuarie, Stavrache, care invartea toate itele la Constantinopol,
a stdruit sd fie numit ca Terziman, Iordache (Gheorghe) Caragea, doctorul cd era inveitat". Dar, la 5 Septembrie 1765, doctorul Iordache Cara gea, Terzimanul, moare de ciuma, fi Impd-

ratia l'a regretat caci e invatat fi bland la fire, au ftiind cd

i-au ramas fi cativa copii mici, s'a facut mild Impdratului de

casa lui, fi au adus pe tatal sdu, Scarlat doftorul, ci 1-au Malt
Terzimanul Portei far de voia lui, om &lira fi slab, deazdu-i
poruncei ca set' caute pe copal mortului prea bine, fa candu-le im-

paratia fi nacanfa (pensie) de la Bucurefti fi de la Moldova,

de li se da pe tot anul".3)
Faptul se confirma fi din alta' parte : In 1764 se face Dragoman al Portei, zisul Gheorghe Caragea (medic al Seraiului,
fiul medicului Scarlat), cu ajutorul Vizirului Mustafa Paca...
dar dupd putin timp, prins de ciumil, moare", 4)

14 Lille 1725.
La aceastg data, Nicolae Mavrocordat are
ca prim medic pe Dimitrie Gheorguli Notara, un nepot al faimosilor
patriarhi Dositei si Hrisant Notara,

Originar din Peloponez, Dimitrie Notara a studiat medicina

la Roma fi Patavia. Cunoftea limbile greacd, latina, italiana fi
romd na. La 14 Iulie 1725, Mavrocordat, intr'o scrisoare adresata

lui Hrisant, amintefte fi de prea invatatul doctor Dimitrie", cu

care discuta chestiuni de arheologie. 5) Cu alt prilej, la 31 August 1728, Mavrocordat. care facea el insafi pe doctorul, trimite patriarhului Hrisant rod de zandr", o serie de povete medicale fi asigurarea ca a insarcinat pe logiotato arhonti mas
iatro kir Dimitrio", adicd pe prea invd(atul nostru boer doctor
Cronica anonimi In Letopiseyti vol. III pag, 143.
Hurmuzachi, vol. XIV/2, doc. MCXXVIII, pag. 1142-43.
Enache Cogalniceanu, In Letopiseti, vol. III, pag. 255-56.
N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XIV/2, doc. MCXLVII, pag. 1163-64,
Idem, doc. DCCCLXX, pag. 897.

www.dacoromanica.ro

120

Dimitrie", sei prepare ceva bun pentru boala lui. 1) lar in nifte
socoteli de dupe! 1728-29, care s' au fa-cut la moartea unuia Zme-

ul, din satul ,Cdlieni, se trec : 50 lei, ai lui Dimitrie Notara,

doftorul, pentru vizitele lui".2)

Doctorul Dimitrie Gheorguli Notara era mort la 1745, dupe

cum se vede dintr'un act de danie din acest an, al banului Manolache Lambrino. 3)
1725-1726.

In acest timp intlnim in Moldova pe doctorul

cronicar Atanase Comnen Ipsilante. Reputatia acestui om a ajuns si

s'a pAstrat 0116 astgzi gratie Cronicei scris6 de el ; a profesat medicina in Moldova, si in Muntenia, dar mai mult in Turcia, si, ca toti
oamenii invtati din acele vremi, s'a ocupat si de trebile publice, jucnd un rol de seam in viaja politica dela noi si Constantinopol.

Atanase Comnen Ipsilante s'a neiscut la Terapia la 29 Au-

gust 1719, Tatei-seiu se numea Teodor fi mama-sa Casandra

Tzanetu, Bunicul dupe mama, Afendulis Tanetu, fusese primul

furnizor al lui Mazepa, faimosul Hatman al Cazacilor. In lunie

1724, inainte de a implini 13 ani, Alexandru invatel limba greacei la Iafi, la un loc cu copiii domnitorului Mihai Racovite! , sub
conducerea savantului profesor Natanail Callonaris, din Chio, cel
care a ajuns mitropolit la Efes. Tateil seiu, Teodor, ocupa la acea epocci sarcina de ceimeiraf al minelor de sare. In 1728, domnitorul Mihai Racovitei a fost depus fi Alexandru se duce cu
el la Constantinopol, unde Natanail Callonaris ifi continue!' lecPile. In April 1731, se duce la Padova pentru complectarea studiilor. In 1737 ese doctor in medicine'!" fi filosofie din

Universi-

tatea acestui ora f fi la 16 Ianuarie 1738 se reintoarce la Constantinopol. In 1739, Grigore Ghica, domnitorul Moldovei, il
chiamei la Icifi 04 numefte primul seiu medic. In 1744, devine
primul medic al lui Raghib Pafa, numit valiu al Egiptului, fi
se duce cu acesta in Alexandria. La 6 Ianuarie 1744, pleacei
din aces: ora f cu Raghib, numit guvernator la Aidin. Se duc
la Budrum (vechiul Halicarnas) fi de acolo la Aidin, uncle ajung la 8 Februarie, La 24 Noembrie 1750, se duc la Edesse
(Urfa), unde Raghib este feicut Pafcl. Ei ajung la 8 Februarie
1751, dupe un drum de cloud luni fi 13 zile, pe care greuteittle
iernii l-au fel'cut fi mai penibil. La 13 August 1755, ajung la
Alep, uncle Reghib este numit guvernator al orafului. La sfdrfitul lui 1756, revin la Costantznopol unde Reghib ajunge Mare
Idem, doc. DCCCCLVII, pag, 1001.
Idem, doc. DCCCCLXXXVII, pig. 1026.

3)1. C. Filiti, comunicare ficuti Soc. pentru Istoria medicinei, la 23 N-brie

www.dacoromanica.ro

1934.

121

Vizir.
Luni 26 lulie 1759, este ales Schevofilax al Marei Biserici. In 1765 indeplinefte serviciile de mare spcItar in Valahia,
sub domnia lui te fan Racovitei. In 1769, este capichehaia lui
Grigore al Ill-lea Ghica, domnitorul Valahiei. In urmc1 a avut
diverse inseircineiri, inutil a le mai infira. Tria incei in 1789,
,dar nu tim ctind a murit. A leisat o fatei Elisabeta (Seifti(a)
moartei la Yeni-Kioi, sunt vreo 30 de ani. (Acestea se scriau
la... de E. Legrand)".1)

Bogatia acestor date ar indica c au fost culese din surs de

informatie sigura. Totusi au nevoe de unele rectifcari. Asa de exem-

plu, se spune lui Ipslante, Alexandru Comnen Ipslante, pe and

In realitate Il cherna Atanase ; biograful de mai sus pune data nasterli lui Ipsilante la 29 August 1719, precis ; in realitate trebue s
fie altfel, pentruca inssi Cronicarul Ipsilante spune c. la 1726 era
doctorul lu Grigore Ghica, domntorul Moldove, pe care
seste din cauzet cei ptirintii mei muriserei amtindoi de ciumci",
clack' ar fi adevrat c s'a nscut la 1719, ar urma ca dupe sapte
ani, la 1724, s f fost doctor, cela nu-i admisibil, O al-t gresala
se spune c. Miha Racovita ar fi fost mazilit din domna Moldovei,
la 1728, ceiace iarsi nu- exact, pentruca a fost mazlit spre toamna
anulu 1726, (in Octombrie),

Doctorul Atanase Comnen Ipsilante a fost s un cronicar de

seam, a caru lucrare principal este Ecleziastice $i politice", scrisa
In 12 carti, din car s'au editat cartile a 8-10, de catre Ghermanos
Aftoniade Sinatul, publicate s in colecta gle documente Hurmuzach,
volumul XIII.

3)

Daca facem acum un bilant al acestu prim ptrar de secol,

pAn. la 1726, constatam c majortatea doctorlor earl au trecut pe
la noi sunt Grec sau Macedoneni greczat, Faptul se explica prin
acea c, in aceasta vreme, profesunea medicaid* este foarte mult
pretuit de ctre Turci, ceace da posibilitatea medicilor ca cu putina
indrzneala, s ajung in cele mai inalte situatiuni in Turca si prin
urmare si la noi.
Am amntit mai sus despre un doctor Panaotache Nicuss, care
a ajuns prim dragoman al Porte in 1670, s de un Alexandru Mavrocordat, doctor dela Padova, care a tnut in mdinele lui inssi
soarta Imperiului Otoman, Urmasii acestua au avut o influent coC. Dapontes, Ephmrides Daces, vol. II,pag. XII, nota scrisi de Emile Legrand.
Hurmuzachi, vol. XIII, pag. 479.
Hurmuzachi, vol. XIII, Prefata, pag. VI.

www.dacoromanica.ro

122

Virsitoare la no, nu numai din punct de vedere politic, c si din

punct de vedere medical,
Fiul lu Alexandru Mavrocordat, Nicolae Mavrocordat, a domnit de doua ori in Moldova si tot de atatea ori in Muntenia, intre
1709 si 1730; el a fost un om foarte invatat, un iatrofilosof, care a
scrs prntre altele si lucrur de ordin medical, un Cuveint impotriva
nicotinei", si o suma de Pdreri i cugeteiri" in care sunt multe invataturi cu caracter medical.
Sora acestui domnitor, Roxandra, maritata cu domnitorul Mate Ghica, poate fi socotita ca cea dintai femee romana doctoreasa
che professa cognitione de medicina", spune Francesco Grtti inte
un raport adresat Dogelui Venetiei, 9 In 1726, Hui ei, Grgore (al
2-lea) Matei Ghica, var cu Nicula Mavrocordat, fa domnia Moldovei, s, fie ca mama lu, doctoreas., l-a educat in aceasta directie,
fie ca-i o eroare, dar Il gasim trecut ca doctor in medicina. 2)
Infiuenta doctorilor greci ajunsese asa de mare la Constantinopol, c prin intrigue si masinatiunile lor reuseau s faca si sa desfaca domniile din -Wile noastre, Asa de exemplu, Cronicarul loan
Nculce povesteste c in tmpul cele de a .treia domnii in Moldova
a lui Mihai Racovita (1716-1726), Grecii de la curte se impartise in
doua tabere, care se parau una pe alta la Poarta. In una din tabere
se afla si un Tudorachi Capichehaia, i cu un doftor, ginerile lui";
numai nu avem alte preciziun asupra acestu doftor, fara numai ca,
la urma urme, attea intrigi au adus si mazilirea Domnului, 8)
22 Februarle 1728,
La aceasta data avem prima stire despre
un alt doctor, Toma Testabuza, care se pripasise la curtea lui Grigore Mate Ghca, in Moldova. Acesta era un om care se ocupa nu
numa cu medicina ci si cu f el de f el de uneltiri politice, car i-au adus
pierderea capulu. La data de mai sus Il gasim scriind o scrisoare
Idem, vol. IX11, doc. DCCXXXI, pag. 607.
pag. 59.

N. Iorga. Istora lteraturii, vol. II

Idem, In ndicele vol, IX/2, pag. 335, Gr. Ghica cite notat drept doctor, Nicula
Mavrocordat a avut de frati pe Scarlat si Ion Mavrocordat; acesta din urmi
a fost dragoman al Portei i domn al Muntenei. A ma avut clout surori, pe
Elena s pe Ruxandra, miritati cu Matei Ghica, cu care a avut pe Grigore Matti Ghci, fost domnitor al Moldovei, socott gresit drept doctor.

Nicula Mavrocordat a avut tre soti ; pe fata lu Dumitrascu Vodi1, pe Pulchera,

niscutli Tuchi, din neamu/ Cantacuzinestlor si pe Smaragda.
Un cuvint de laudi a scris asupra lui, loan, secretarul Patriarhitei din Conitantinopol. Hurmuzachi, vol. XIII, pag. 227-243. Vezi s Dapontes: Ephmrides Daces, vol. I. pig. LXXXV,
3)1. Neculcea, in Letopiset, vol. II, pag. 362 s urmit.

www.dacoromanica.ro

123

de complimentb'zi adresate Patriarhului Hrisant Notara, oferindu-se in

acelas tmp s fie la ordnele si serviale Patrarhului, ')

Tot pe atunc, in 1729, regele Frante care era un mare amator
de manuscrse s crt vechi, a ntervenit prn ambasadorul su din Constantnopol, s cerceteze Moldova ca s* caute raritt. Ambasadorul

a insrcinat pe doctorul ambasade, d-rul Fonseca s serie domntorului Moldovei, Grgore (al II-lea) M.ate Ghica (1726-1733), in aceast

chesttme. Domntorul, ca s fie pe placul lu Fonseca a insrcnat

pe doctorul Curte, foarte probabl Toma Testabuza, s cerceteze
mnstirile Moldovei, negrest, s a tot ce va gas mai de seam

Le prince de Moldavie... plein d'envie de faire plaisir au

docteur Fonseca, il a donn ordre qu'on fouillett dans les monastres de son petit Etat, qui, par malheur, ont t pills ez diffrentes reprises. Ildoit, au premier jour, nous faire prsent d'une
histoire de Moldavie et des provinces voisines, compose en lan-

gue de pays ; elle n'a point encore va le jour et on en parle

comme d'un chef-d'oevre. Un mdecitz tabli la Cour de ce
prince s'est charg de ramasser tous les livres, tant grecs que
moldaves, imprims et Jassy et et Boucharest, on ne les connoit
gures, ni en France, ni ailleurs et, ne flit-ce que cette raison,
ils ne sont point indignes d'occuper une place dans la Bibliothque
du Roy.2)

Povestea mortil doctorulu Testabuza este impresonant de

tragc

Pe la 1730, in Noembrie, treiia in Constantinopol, in intimitatea lui Constantin Mavrocordat, doctorul Toma Testabuza. El
era medicul chehaelei beiul Khalisa Omer Efendi (Halisa KehaiaBei, i spune Atanase Comnen Ipsilante), Se afla in tabeira dela
Kartal cu Kehaiaua cdruia Ii tot spunea cei Impetratul n'o sei
atace pe Turci (asigureindu-1 cd Nernfii nu au rdsboi cu Turcii,
spune doctorul cronicar), cei veftile contrarii transmise de Domnii
Moldovei i Munteniei, nu meritei crezare. Fiind dovedit, Caimacamul Ye gen Peaia a dat ordin sd-1 aresteze impreund cu Manoli Ipsilant, dar a fugit.3) Povestea de panel' aici a lui Dapontes, este reluatei de doctorul cronicar Afanase Comnen Ipsilante,
care spune :
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/2. Doc. DCCCCLXXXVII, pag. 964.
N, Iorga. Stiri noui despre Biblioteca Mavrocordatilor, pag. 6, extras din Memoriile

sectiei istorice a Academiei, seria III, tom, VI, pag, 140.

Const. Dapantes. Ephmrides Daces, trad. de Emile Legrad, Vol. I, pag. XL

www.dacoromanica.ro

124

Pomenitul doctor Toma Testabuza fugind din tabard', ajunse

In Smirna ; $i de acolo, intoveireiqindu-se cu un lord englez, s'a
plimbat cu el prin Corfu, Venetia, Franta, Olanda $i Anglia, de
unde se intoarse sin gur la Venetia. In vremea aceasta scria
dragomanului Alexandru Ghica,1) ca sei intervie pentru intoarcerea sa la Constantinopol... si a venit la Iae. Dupti ceiderea
domnului Grigore Ghica, a plecat la Bucureqti ndeijduind
va geisi bunei primire la hatmanul Constantin, fratele lui Manoil
Ipsilant, care pe atunci era in slujba lui Mihai Vod, noul domn
al Teirei Romemeqti. Stavrache, Capuchehaia lui Mthai Vodei,
ca de obicei
de venirea lui Testabuza la
vesti pe Vizir
Bucureqti, iar Vizirul indatei trimise de-i teiiar capul".
Inteimplarea o povesteqte i cronicarul Enache Cogedniceanu
In zilele lui Mihai Vocki (1730-1731), au oblicit Poarta Turceascei, cei se aflei in Bucureqti Doftorul Testabuza, care fusese
in Moldova in zilele lui Grigore Ghica Vodei, carele, ascuns
ce-i-1 pan-me $i pe el cetnd au peirt pe Terzimanul Portei, 5i dupei

mazilia lui Grigore Vodei din Moldova, Testabuza a trecut in

Tara Romeineascei. Inca fiind Mihai Vodei in Tarigrad nepurces,
1-au chemat Poarta i iau zis a Testabuza este in Bucureqti,
dandu-i ferman impeireitesc, ori capul Testabuzei s'et-1 trimiatei in
Tarigrad, ori capul lui se va duce,. Si aqa, neftiind ce sei facet',
Mihai Vodei au reipezit pe Beizadeaua Meiriei Sale, Mzheiilutei ,
cu ceitiva boiereinaqi, cu menzil, invti teindu-i ca sei facei tot chipul de silintei $i sei-1 prinzei,
tae capul, sti-1 reipeazei la
Impeirei tie cu mare grabei. La care, pemei a ajunge Beizadeaua

in Bucurefti, Testabuza au fost plecat ca sei treac in Tara Ungureascei ; ajungeind peinet la hotar i zeibovind acolo panel' a
trece, iatti i Beizadea au reipezit dupei deinsul cu menzil pe
Bezat-Bulucba$a cu cativa zapcii, i fiind zilele lui cele sfeirqite,

1-au gait acolo netrecut, fi indatei 1-au prins puindu-1 in fiare

cu bunei pazei, 1-au dus la Bucuresti ; $i cum I-au adus, 1-au pus
de s'au grijit, $i aqa 1-au scos in greidina domneascei i i-au
tell& capad, i despuindu-1 l'au trimis cu olac in Tarigrad".3)
1730.

In acest an este adus un alt medic francez, Bertin, de

Alexandru Ghci, dragoman la Poirti era frate cu domnitorul Grigore Ghca.

In 1736 a fost in Moldova 0 ciad s'a intors, in drum a cizut trsnetul pe cortul lu, ark'
moire. In sehimb a fost moat mii tirziu de dare Turc.
Hurmuzachi. Suplimentul 1/1, pag. 499. Doc. 728.
Atina se Comnen Ipsilant, in Hurmuzachi vol. XIII, pag. 479.
Enache Cogilnceinu, in Letopiseti vol. III, pig, 204. I. Neculce, in Letopiiet,
vol. Il, pag, 415.

www.dacoromanica.ro

125

&Aire Constantin Mavrocordat, spre a lecui pe tAnarul Voevod de epilepsie. 1)

1736.
Constantin Mavrocordat find mutat cu domnia din
Moldova, in Mtmtena, a fost insotit vi de un medic seriitor, Lazar
Scriba, profesor v't director al Academiei din Bucurevt, 2)
1736.
Tot in acest an se semnaleaza prezenta in Bucurevti,
a unu doctor Pardos, fara alta desluvre, 3)
8 Octombrie 1739.
In Muntenia domnea Constantin Mavro-

cordat, La data indicata, Memich Pasa, a trmis Domnitorului printeun

ciohodar, o scrisoare piing de amabilitt, ca s-1 roage sa-i trimitai
pe doctorul sau. In acea vreme Constantin Mavrocordat avea medic
pe doctorul Petrache Dpasts indata ce a primit scrsoarea Pavel,
l'a trimis pe Dpasts, 4)
Noembrie 1739.
Le mdecin Dpasts tant revenu de
Silistrie", seraschierul Memich Pava, a trimis Domnitorului, drept
multamire, un cal vi o scrsoare plina de elogi vi de multumiri, 5)
Doctoral Petrache Dpasts este cunoscut vi prin cronca lu
asupra domniei lu Const, Mavrocordat, A avut un Hu care a ajuns
boer mare in Moldova, vi o fan.' maritata cu un boer, 6)

La aceav data, deux mdecins de Kronstadt", au venit la Bucurevti chemati de Domntor Zeiler Fonoz, fils du feu Zudezzi,
calviniste", qi cu Botto, papist saxon, amAndol practcieni celebr, 7)
23 Noembrie 1739.
Se vede treaba ca motivul pentru care
Constantin Mavrocordat a fost obligat s cheme in afar de medcul
lu, Petrache Dpasts, pe media din Bravov, Fonozi vi Bolto, era
foarte gray ; caci numa ava se explica, ca n'a trecut decat cateva

zile, si la data arataa, chiama alt doctor, pe Niculai Scordlis din

Constantinopol, Spune Dapontes, secretarul Domnitorului Le mdecin Nicolas Scordylis, din Paros, a venit din Constantinopol la Bu1) N. Iorgal Medici vi medicina. Confer', p, 32. Citeazi : Sulzer. Geschichte des trans-

alpinischen Daziens, partea inedita. Originalul la Bravov, copie in Biblioteca

A cademiei Romine.

2)1. C. Hitt. 0 paging din Istoria medicinei, o. c. pag. 11, n, 27.

Cronicarii Greci.

C. Erbiceanu.

3)1. C. Filiti, Comunicarea facuta Societatei de Istoria medicinei, in vedinta dela

23 Noembrie 1934.

Constantin Dapontes 1. c vol. II, pag, 372.

Idem, pag. 392-393.

6)1. C. Filiti, 1, c.
Lazar $iiineanu-Dictionar universal.
7) C. Dapontes, Ephmrides Daces, vol. II, pag. 393.

www.dacoromanica.ro

126

curefti, dupei chemarea Domnitorului", qi acrug in not

Nicolai

Scordilis a fost prim medic al Domnitorului Constantin Mavrocordat".

and a azut in dsgratie Alexandru Ghca, dragomanul Portei, frate cu domntorul Grigore Ghca, Turcii 1-au inchis
n'au permis s fie vizitat decAt de un certo Doitor Mano, ch e
1740.

medico del Primo Visir". 2)

Acest doctor, Mihail Mano, originar din Castora, face parte din-

tre medicii greci cari au jucat roluri de apitenie in politica Imperiului turcesc din acele vrem, Mihai Mano, la 28 Ianuarie 1741, a
doua z dup ucderea lu Alexandru Ghica, fost dragoman al Portei,
a fost fcut de ctre Vizir mare logoft. In 1748, doctorul Mihalache
Manu, fost medic imprtesc, se afla in Bucurest. Aici ingrijeste pe
un scolar bolravit de lric in urrna unei eclipse de soare intamplat
la 14 Iulie 1748,3)
Dupe patru aril, in 1752, Domnitorul Grigore Ghica a fost ingrjit de acelas Mhalache Manu, dar se pare c doctorul 1-a ucis,
Spune croncarul doctor Ipsilante
Grigore Ghica a chemat din Constantinopol pe doctorul Mihalache Manu ca s ingrijeascei de seineitatea lui, dar acesta l-a
omord t cu o dozei prea mare de teriac ce i-a dat".4) Fratele lui,
Alexandru Ghica, dragoman al Portei, a fost lovit de fulger la
Isaccea, dar s'a &kilt bine ; in 1741, la 27 Ianuarie a fost arestat fi ucis la Constantinopol. A doua zi, din porunca Vizirului
s'a feicut mare logofeit schevofilaxul doctor Mihail Manu".5)
Acest ciudat asasinat se confirmei fi din altei parte: 1752...
moare domnul Grigore Ghica la Bucurefti, reiu doftorit de doc-

torul cel mare, Mihail Manu, care pentru dare multa de bani
i-a ortinduit afa zisa teriaca cereascei" fi i-a cdfunat o letargie de moarte..,".6)

Doctorul Mihail Manu a avut trei fii, din cari doi fi-au luat
fi ei doctoratul in medicinei la Padova in 1741, fi tog, gratie
situatiei tateilui lor, au reufit sec' facet' cariere politice streilucite.7)

1740.
In Iunie sau Iulie acest an, Tara Romanease a fost
vizitat de un Francez, Jean Claude Flachat, neguttor de magots"
Idem, pag. 402
Hurmuzachi., vol. IX11, Doc. DCCXCII, pag, 677.
N. Iorga. Studii o documente. Vol, XXII, p, 89 No. 18.
Hurmuzaehi, vol. XIII, Atanase Comnen Ipsilante, pag, 149.
Idem, pag. 150.
N. Iorga, in Hurmuzaehi, vol, XIV/2. Documental MC1I, pag. 1130,

L C. Hai, 1. c. pag. 7.

www.dacoromanica.ro

127

de portelanuri pentni latacuri turcesti, om cult, care public in 1766,

o carte cu multe si frumoase aprecien i asupra domnitorului Const,
Mavrocordat, asupra unui boer savant, Andronachi, si asupra multora din aspectele t 'dril de atunci. Priceput in ale himiei, Flachat, indignat c5. multe din produsele naturales la indemana oriscui, nu sunt
intrebuintate la usurarea suferintelor celor bolnavi, se improvizeaz
In medie, si vindea chiar un biet suferind, cu un preparat fcut de
el, dupe o formul ctmoscut in strintate
Mes recherches sur les proprits des plantes... m'engagerent
a faire quelques compositions utiles aux pauvres, et qui j'en fai sois prsent. L'onguent divin, que je composai d'aprs la recette
qu'en donne M-me Fouquet, sans y rien ajouter, me donna plus
de consolation qu'aucune autre. Un malheureux, rduit el la mendicit par une horrible plaie qu'il avoit Cc la jambe, avoit puis

toutes les resources de la chirurgie et avoit achev de se ruiner. Il languissoit au coin d'une rue, orz il mendioit du soulagement. Je lui conseillai de faire usage de Ponguent que je venois de faire ; je lui en appliquai une empld tre ; le lendemain
je m'appevus qu'il avoit dja du changement. Je lui interdisis
entirement Pusage du vin ; en douze jours il fut guri. Combien
d'infortuns citoyens cesseroient de souffrir et deviendroient utiles l'Etat, s'il y avoit des, personnes assez charitables pour leur
procurer de ces remedes dont les recettes sont entre les mains de
tout le monde sans tre connues ! Ne pourroit-on pas imputer
cette ignorance funeste el la cupidit de certains suppts d'Esculape, qui affectent de n'en parler qu'avec mpris, ou qui les
dcrient, parce qu'ils gagneroient moins en les substituant aux
remedes qu'as emploient plus avantageusement pour eux, quoi-

que avec moins de succs pour les malades? Je n'ai jamais

compris pourqoi les pharmacies des hpitaux ne s'empliquent pas

au moins accrditer tant de recettes salutaires. J'ai voulu tenter de remdier, s'il toit possible, et ce dsordre par la justice
que j'ai cru devoir leur rendre publiquemeut, aprs les preuves
que j'en ai faites. 1)

Acelas Flachat, pomeneste despre un doctor grec numit Mihai

qui toit venu avec nous de Vienne", s care aduce stirea apropiatei iftlocuiri a Domnitorului. Flachat a plecat la Constantinopol, se pare,

insotit tot de acest doctor, 2) In acelas timp, Flachat aduce si o inN. Iorga. Stiri noui deipre Biblioteca Mavrocordatilor. 1926, pag. 25-26. Extras
din Memoriile Academiei Romine, seria III, tom, VI, Mem. VI,
Idem, pag, 30.Vezi Dapontes, Ephinnrides Dacei, vol. I, pag, LXI,

www.dacoromanica.ro

128

f ormatie nou cAnd murea cineva de o moarte curioasa, medicii

cercetau cauza morte. El povesteste c Contele Conorte, un Ungur,
In slujba Domntorulu, i-ar fi narat urmatorul caz

Contele ar fi viizut la Bucuresti un Ungur pe care Il intreba multi oameni,

sei

le

spue

ceind

au sei moarei. Nicio-

datei n'a dat gres. Ungurul era un chefliu. Intr'o zi a reimas

sin gur cu un Muntean (Valah), i dupei un chef cu femei puMice, Munteanu 1-a rugat sei caute in cartea lui, pe care o peistra cu mullet grijei, dacd mai au mult de treiit. Ungurul s'a codit mult, pentrucdi era teamei set' nu'qi afle sin gur sfeirsitul. In
cele din urmei s'a hoteirdt. Dar cum a cdutat in carte a si spus
cei unul dintre ei avea set moarei numai deceit, ..57 I-a i prins
groaza. .57 cum nesiguran(a'i mai rea ca once, fiecare a vrut
set afle adeveirul; s'a uitat incei odatei in carte, si arunceind-o
jos, a spus tovareisului de chef, cei s'a ispreivit cu el. In acelas
minut s'a ingeilbenit, ochii i s'au inchis, s'a molesit f i a murit.
Domnitorul Constantin (Mavrocordat) a pus set' fie examinnt le
fit visiter, pour s'assurer du genre de maladie qui l'avoit emport subitement. Les medecins certifierent que sd mod tait na-

turelle". Domnztorul i-a luat cartea si a areitat-o tuturor savants en Valachie et dans les vines de la Grce". Dar n'a fost
chip sei inteleagei ceva.1)
1744.

Influenta- doctorilor la curtea Sultanilor, ni-o dove-

deste un fapt petrecut cu domnitorul Mihai Racovit, (7741-1744),

Se hotrise scoaterea lui din domnie cu tre lun inainte de a i se
implin termenul domnie ; ar fi urmat ca Domnitorul s nu-si mai
poard strAnge toate veniturile. Racovit avea drept capuchehae, adich
reprezentant la Constantinopol, pe gerarhul (hrurgul) Stavrache s pe
Manole Gelepul ; acestia au intervenit prn mitropolitul Serelor, Gavril, s prin mitropoltul Gherasim de Heraclea, care avea mare trecere la marele medic al Sultanulu, Haatzade, si a reusit in cele
din urma s prelungeasc domnia lu Racovt s pentru cele trei
luni cate mai avea de domnit,,2)
Gerarhul Stavrach, era inscris la 1746, la Universtatea din
Leyda ; el a fost tat."1 lu Iordachi Stavrachi, un agent atotputernc
la Poart, pentru domnitori fanariot, 3) Cronicarul Coglniceanu caIdem, pag, 34-35.

Daponts. Ephmrides Daces, vol. I. pag. LXXV. N. Iorga, n Hurmuzachi,

vol. XIV/2. Doc. MLXI, pag. 1105, si doc. MLXII, pag. 1105. In noti citeazi
Manisa Comnen Ipsilant, pag. 350.
3)1. C. Filiti, 1. c., Ing 7.

www.dacoromanica.ro

129

racterzeaz in mod foarte pitoresc sistemul doctorului Stavrache, ca

creeze amici printre potentatii Turci : nu le lua nimic", pentruca vztele lu erau pltite de Domnul Munteniei, care umplea de
bani pe doctorul iubitor de omenire" 1); serie cronicarul
infra Stveirachi pe la Sultan, pe la Caziscuri, ceici era
foarte indreiznet, insei mai mult cu meftepg, cei doftoria pe
multi, neluets ndu-le nimic, i au mai lungit termenul cu incei trei
luni" .2)

Un alt ipochimen atotputernic, dar prin alte mijloace deal

cele politice, se citeazA tatal doctorului Arapache. Numele de Arapaki era o porecl a sptarului loan Vlastos, 3) Acesta era un cmtar al Domnitorilor, cari erau in vepica nevoe de bani pentru
sustinerea domniei. Despre fiul su, doctorul Arpaki, care i-a mcqtenit porecla, nu qtim dac i-a moOenit i apuaturile, nu tiin nimic
altceva, 4)
1745.
La acest an se pomeneqte de un iatrofilosof, ianiotul
Alexandru Cancelarios, Acesta public in acest an, la Venetia, ceva
despre gramatica lui Alexandru Mavrocordat ; lucrarea o dedia dom-

nitorului Constantin Mavrocordat, 5)

1752.
Este anul, in care domnitorul Grigore Ghica face testamentul-hrisov, prin care hotrqte veniturile qi intre#e daniile ce
a fcut spitalelor creiate de el, spitalul Pantelimon Visarion, venituri care aveau s serveasca la intretinerea acestor spitale in vii-

torime,
1753.

Se pare a in acest an s'a petrecut o crima din acele

tainice, comis de un doctor. Se spune

la 1753, mitropolitul Neo fit in fruntea ()Wei Bucure$tene

cere de la un Capigi-bw, care se afla la Bucurefti, ca Sublima
Poartei s ordone gonirea tuturor Grecilor din lard. Poarta mazile$te pe Matei Voclei Ghica, protectorul qi complicele Grecilor
impileitori, dar fi Neo fit Mitropolitul moare inveninal de medicul
seiu care era Grec". 6)
A. D. Xenopol, vol. IX, editia 1896, pag. 83,
Enache Coglilniceanu, in Letopiseti, vol. III, pag. 208,
Hurmuzachi, vol. XIII. Efemeridele Banului Const. Caragea, pag. 86,
Idem, supliment I/1, doc. DCCC, pag, 564,
N. Iorga. Studii of documente, vol, XII, pag. XII.
G. L Ionescu-Gion, Istoria Bucureltilor, pag. 83. Citeaa pe Aricescu, letona
revolutiei lu Tudor Vladimirescu, pag. 5,

www.dacoromanica.ro

130

Povestea aceasta are nevoe de control, pentruc in Istoria

Bisericii Rometnefti", D-1 Prof. Iorga, nu pomeneste nimic despre
aceast. ciudat crim', fptuit asupra Mitropolitului trii.
1749-1753.
In acest timp domneste in Moldova, Constantin
Cehan Racovit. Acesta a fost un Domn vicios, betiv si opioman,
despre care sptarul loan Canta, cronicarul, sptme

De attita era strafnic, cei maca afion dimineafa fi la vreme de chindii bea pelin cu ukiorul, fi preste odd ziva se afla
vesel, dar trebile f i le ceiuta cu toatei rcInduiala", 1)

In cele din urm ajunsese s bea spirt de melis ziva cu noap50-60 peilairele", fi a terminat asa cum termin& toti betivii, c5.
a ceizut la mare lipsci de poftei de macare fi, la sfetrfit, din nemacare moare la capiitul lui Februarie" (1764).2)
Sosia lui Constantin Racovit, Doamna Sultana, tnr Constantinopolitan. din Vizia, transplantat. ,in Tara noastr, s'a bolnvit si
a murit la 2 Ianuarie 1753. Este greu s fixAm cauza acestei
Cronicarul Enache Coglniceanu spune c5. fiind bolnava incei de cu
yard, zicad cd este grea, ci au fost o enfracsis, care nu o au putut pri-

tea,

cepe doftorii". 3).

Enfracsis ar avea inteles de constipatie rebel, care simuleazA

ocluzia intestinala. Dac ar fi asa, ar corespunde cu afirmarea slugerului Lens, care scrie ca la princesse ne s'est alitte que dix jours
avant sa mort", desi moartea-i era sigura cu mult inainte.4) Sau,
poate va fi fost vreo peritonit ascitic care a simulat sarcina cine
poate ti?

$tim ins c aceast moarte a fcut mare obidnuire", domnitorului Racovit, care puind strae cernite" i reimezind cu mare
jale" 5), a cautat s pedepseascA pe medicul nevinovat de aceast
moarte, pe doctorul Giuseppe Antonio Pisani.
Acesta era un Leventin, adus prin meleagurile romemefti de
un franfuz anume Leinfei, carele era pe 16ngel Domnul... Zic
acest Franfuz au fost pricina de au murit fi Doamna Domnului
in domnia d'inted, cu un doftor ce adusese el fi Il curtenise
I) loan Canta, in Letopiseti, vol. III, pag. 186,
N. Iorga, in Hnrmuzachi, vol, XIV/2. Doc, MCXLVII, pag. 1163.
Enache Cogilniceanu, in Letopiseti, vol. III, pag. 224.
N. Iorga. Studii si documente, vol. V,,pag. 653-654 *i n. 3.
En. CoglIniceanu, I. c.

www.dacoromanica.ro

131

dcindu-i mare laudei de inveitat ; meicar cei pe la cea de pe urmei,

cei i-au tdiat copal Sultanul
Mustafa, neintrebeindu-1 cc1 este Franfuz... .S.i adusese fi pe Dom-

fi-a lizat fi el plata in Tarigrad,

nul la cumpeina mortei, la care s'au pleitit cu surgunlicul

ce

1-au feicut atunci la Lemnos".1)

La 14/25 Mai 1753, slugerul Len s (frantuzul Leing al Cronicarului, sau Linchou, numele exact), scrie din Iasi, lui Giuliani, in Polonia f intre altele si despre arestarea medicului, pentru moartea
Doamnei, intamplata le 15 Dcembre dernire" ; Pisani dAduse asigueari de insanatosire
puinduli capul , numa s fe ascultat ;
dar n'a fost, Ce qui provient d'une mene secrette du Postelnico, un
des ministres Grecs de S. A., conjointement avec le mdecin grec,
beau-frre du susdit, qui ont voulu, par jalousie, le perde entirement".
Doctorul ar putea fi reclamat de minstrul Saxo-polon Briihl, 2)
and RacovtA a fost schmbat in Tara RomaneascA, la 1 Iunie
1753, doctorul Pisani a fost dus peste Milcov in lanturi ; in zadar
cere el interventia lu Mate Ghica, Numai struinfele ambasdorului
francez la Constantinopol, l-au scKpat.
La 24 Iulie 1753, nenorocitul doctor scria aceluias Giuliani, prin
mijlocrea lui Giuseppe Michaud, segretario di Sua Altezza Prencipe
di Moldavia :

Dal decimo ottavo di decembre dell'anno scorso mi misero

in un fora a pane et aqua, ed hanno tentato di darmi il

ve-

leno ; io (sic) il giorno primo di giugno, scambi principato il

principe, e parti li 27 del medesimo giugno per Buchereste, e mi
ha mandato avanti incatenato, volendo che mor. A Foxan, confine della Moldavia, mi riescito di parlare ad un Moldovano :
questo si ha trattenuto az confini e lo ho fatto sapere a Matteo,
principe ora di Moldavia e che era dragomano alla Porta ; ma
il medesimo non ha voluto misticarsi e ci ha consegnati al principe nostro ; il quale ci conduce ad una inevitabil mode. Ho
perdito tutto il mio ; non so done (sic), mente per lo spazio di
sette mesi non ho parlato ad alcuno e non ho veduto il sole ne
lume. La causa perch morta la principessa, tisica. Altro rimedio non ci che una lettera di Sua Maiestet il re al Visire a
Constantinopoli, ed altre a Mgr. l'ambasciatore di Francia ; alIdem, pag. 230.
N. Iorga. Studii si documente, vol. V, pag, 653-4. Asupra prigonirilor suferite de

Pisani, se afla un numir de scrisori In manuscrisele Czartoryschi 620 din Cracovia, pag. 505 si urine,

www.dacoromanica.ro

132

trimenti bisogna morire. Addia,- forsi per l'ultima volta, e rissolvete di tutto presto fare ; addio. Odra data ").1)

0 luna mai tarziu, la 25 August 1753, Lnchou serie catre Mr.

Bianconi" :

Un docteur ne devoit en aucune faon repondre de la vie

de ses malades... On l'a conduit jusques icy dans un carrosse
couvert et aux fers, et il est ei prsent enferm, comme auparavant". Sei-1 reclame cineva", 25 August 1 7 Septembrie 1753.2)

Cam in aceias vreme, intre 24 Iunie s 15 Septembrie 1753, Des

Alleurs rninistrul Frantei, care, se- pare c mai scrisese o scrsoare
domnitorului Constantin Racovita, in pricina doctorulu Pisani, ii scrie
din nou

... lay l'honneur de luy crire en faveur d'un mdecin italien

qu'Elle a auprs d'Elle. On dit quill est emprison, et je suis persuad qu'il a merit ce traitement, puisque V. A. l'a jug a propos;
mais le malheureux tant toujours ei plaindre et cet homme
m'tant infiniment recommand par la Cour de Dresde, je la
prie de vouloir bien, en ma considration, le delivrer de sa prison et l'envoyer a Constantinopole, ou bien de le faire passer en
Polo gne. Cependant je serois d'autant plus charm, de le voir icy,
que, mon mdecin devant se repatrier dans peu, je le garderois
auprs de moy pour quelque temps si les griefs que V. A. a con-e
tre luy ne sont pas de grande consquence. Si Elle se dtermine
a le faire passer en Polo gne, je la prie de uy donner l'argent
qui lui sera ncessaire, et je la rembourserois. Je me flatte que
V. A. me donnera cette marque de son amiti pour moy, etc.,"
politete. 3)

Nu stim exact cand a fost pus in lbertate doctorul Pisani, dar

tocmai dupe doi ani dela cele serse mai sus, in 1755, domntorul Constantin Racovit, este obligat s rea corespondenta in aceast pricing.'
cu Hiibsch reprezentantul regelui Poloniei si Elector al Saxoniei, care
cerea eliberarea doctorului Pisani :

5116 Martie 1755, din Bucuresti, domnul scrie lui Hiibsch ;

J'ai re9u la lettre que vous m'avez fait l'honneur de m'crire, par laquelle vous me communiquez les ordres que vous
Idem, pag. 525.
Idem, pag. 527, 28.

3)1. C. Hai. Lettres et extraits, p. 350, 51.

www.dacoromanica.ro

133

avez de faire des instances pour la libert d'un mdecin qui a

&e mon service, et dont les mauvais sentiments, le hbertinage
et la mauvaise conduite luy avait justement attir mon indignation, mais, peu de temps aprs mon arrive dans ce pays, ayant
t fortement sollicitt par le defunt Mr. le comte Desalleurs en
faveur de ladite personne, et n'ayant rien refuser el ce digne
ambassadeur, j'ay renvoy le dit mdecin, ciprs l'avoir satisfait

jusqu'au dernier jour qu'a a rest a ma Court. Avant son de-

part, je luy fit dire qu'on le redemandoit ei Dresde, mais il voulut

absolument prendre la route de son pays el droitture, ou il doit
ettre depuis lor arriv. J'aurois souhaitt que personne ne vous
eut devanc dans votre demande, pour ,vous temoigner le cas
que je faist de votre rcommandation, et pour avoir occasion de

vous persuader de ma reconnaissance pour l'attachement que

vous avez toujours conserv pour ma Maison et dont vous venez

dans cette occasion de m'en donner une nouvelle marque. Je

seroi charm si vous voulez bien me fournir des occasions ez
povoir ettre plus a port de vous convaincre de mes vrays sentiments que j'ay pour vous, Monsieur, et pour votre chre famillie,.." ')

Dar se vede treaba c Domnitorul n'a prea, fost crezut, caci

revine dupe_ c'tva timp, scriind din nou, cu dovezi, ca s fie crezut

29 Aprilie 1755: J'ay rpondu par cy-devant el la lettre que

vous m'avez ,fait l'honneur de m'crire et je vous ay assur avoir
accord en son temps une pleine libert au mdecin en question
de partir de ce pays pour se rendre o bon il uy sembleroit,
la solicitation de fez le comte Desalleurs. Il me restoit, Monsieur,
a vous certifier ce que je vous avois avanc. Je le fais par cette
occasion, en envoyant el Mr. Peyrots, secretaire de l'Ambassade
de France qui m'avoit aussi crit ce sujet, une attestation qu-il
aura soin de vous commun iquer, et vous serrez par Id certainement convaincu de la vrit. Si le defunt Mr. le comte Desalleurs ne vous avoit devane, Monsieur, par ses solicitations, j'au:
rois t charm d'avoir occasion de vous convaincre du cas que
je fais de votre recomandation. Mais j'espre que, dans la suite,
vous voudrez bien mettre a l'preuve ma bonne volont en me
fournissant des occasions de vous tre utile en quelque chose.."
Dar, nedreptatea a strnit totdeauna revolta si a creiat legende.
Asa s'a intmplat si acum. Ptainia doctorului Pisani a fost relatan.'
N. Iorga. Analele Academiei Romhe, seria II, tom. XXXII, pag. 584-586.

N. Iorga. $tiri despre veacul al XVIII-lea in Tirile noastre, Analele Academiei

Romine, sera II, tom. XXXII, pag. 585-86.

www.dacoromanica.ro

134

de alti scriitori, qi. fiecare a adh'ugat chte ceva, sau a schmbat

numele doctorulu Pisani.
Sulzer, in Istoria Daciei transalpniene (1781), spune c doctorul

se numea Stahl Stahl geheissen".1) Raicevici, la 1788,

infelice medico Tedesco" :

11

numeqte

Il Principe Constantino Racovizza morto l'armo 1763, in

Bucoreste, fece chiudere in una Gabbia ferrata un infelice medico Tedesco accusandolo di averli ammazato la moglie con li
fuoi medicamenti, ed ogni sera lo faceva bastonare avanti di se,
sino a tanto che mori : per buona sorte queste esempi sono molto
rari, ed io rni maraviglia come non siano pi frequenti, stante
la constituzione di questo Governo".2)
.Mult mal incoace, la 1846, Stanslas Bellanger, un dralor care
a trecut prn Trile noastre, scrie
En 1752, Constantirz, Racowitza s'imaginant q'un mdecin
armnien, nomm Abraham Agaz, avait ensorcel sa femme, renouvela, pour lui les prouesses de Louis XI envers le cardinal
Balue ; seulement le roi de France n'avait rien chang et la cage
invente par l'vque de Verdun, d'Harancourt; tandis que le
Woiwode, plus barbare, fit forger la sienne de telle faon qu'a
l'aide d'crous on l'a rtrcissait chaque matin d'un pouce. Au
bout de quinze jours, broy littralement dans cet tau, le patient
succomba I" 3)

Si, pentruc tot aul duce, uneori, la bine, de astadat a fcut

ca nem'anglatul. Constantin Cehan Racovt, s intemeeze in Iaqi
spitalul Sft. Spiridon, in amntirea tineri lu Domnte, la 1757, d'Are
sfb.rqitul cele de a doua lui domnii in Moldova (1756-57), Acum,
Domntorul avea ca medie, un Prusian, Iohan Goldzric Herltz, care
va fi fost qi primul medie al sptalulu, qi berar in Iaqi abea mai
thrziu, dupe moartea doctorulu Herlitz, gsim dieva date asupra lu.

La 27 Iunie 1793, afldm cei o oarecare ...Margareta Btticher, raiscutcl la Berlin, a plecat de acolo acum csi(iva ani ca
un student in medicina' numit Pascal, ca s vie in Bucurefti
Suizas., Geschichte des transalpinischen Daciens, vol. II pag. 52-53, paragr. 197:
la Academie sub cota 25830,
Raicewich. Osservazioni Storiche, naturali, e politice intorno la Valichia e Moldavia, pag. 161, nota a,
Stanislas Bellanger. Le Kroutza, 1846, pag. 184-85. Voyage en Moldo-Valachie.

www.dacoromanica.ro

135

sd se mdrite Cu el; proectul n' a reufit din cauza opunerei pdrinfilor Mrairului fi, ea s'a maritat la Iafi cu un doctor in medicind, Herlitz, originar din Danemarca. Acesta a murit farei
copii fi a ldsat va duva... moftenitoare prin testament ; acum di teva luni a murit fi ea fi, a la sat printre allele 1400 de ducati
cari sunt acum in pa strarea unui preot din lafi. Numita adduvet' a lasat prin testament ca moftenitori pe doi frati ai ei,
cari, dapti informatii, trebue sil fie in Berlin, fi anume :
Jean Frederic B6iticher, lucrator in anima,
Charle Frederic Batticher, lucrator in stirma (en fil d'archal) )
D-1 Prof. Iorga, adaugil in nota: Din mai multe buctiti anexate extra gem urmatoarele notite relative la afacere. Margareta

fugise, prin Lipsca, spre Sibiu, de unde era amantul ei, Pascal.
Doctoral Herlitz era medic al spitalului Sf. Spiridon din Iafi fi
avea o casa fi berarie, bani in lada fi dati cu dobeindd episcopului de Hui. Herlitz murise cu 5-6 zile inainte de femeia lui,
ameindoi de friguri inflamatoril (hitziges Fieber). Prin testament,
lasa averea femeei, iar, dupel moartea acesteia, fratilor sai din
Danemarca. Numerariul a fost depus de doctoral moartei, Schmeltz, fi de amicii sat Lockemann fi Mailer, la cel mai sigur
depositariu", consulul rus Severin. De la acesta-1 la Herlitz, anal din fratii doctorului (?), venit anume din Danemarca. Alacerea s'a incheiat mai itirziu. 2)
In 1794, unul din fraii mostenitori ai Margaretei Btticher, s'a
prezintat si vi-a luat Mostenirea
Mechain catre afacerile externe. 1804, 15 Vent6se, Iassy.
Citoyen Ministre,... L'an 1794, s' est prsnte ei Iassy un frere
de la dame Herlitz. Il a reclam, prouve ses droits et la succession, se'n est fait rendre compte sous les auspices de 1' agent de
Russie, a donne rcpisse, tant des sommes deposes en nature

chez l'Eveque grec de la ville de Husz que de la valeur d'une

brasserie acquise par le Sr. Muller, Ainsi, il n'existe plus en

Moldavie ni proprit fonciere ni dep6t en nature provenant des

biens laisss par le mdecin Johan Goldzric Herlitz, ou par sa
femme, ne Marie Elisabeth Belcher". 3)

Acest rspuns a fost motivat de interventia celui de al doilea

frate al Margaretei Herlitz, care domicilia la Paris ; interventia a fost
fcut in 1796 si repetat in 1802,4)
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. X, doc. XXXIX, pag. 39.
Idem, nota.
Hurmuzachi, suplim, 1/2, doc. CDVII, peg. 297.
Idem, suplim, 1/3, doc. CXXXII, pag, 504, si supl. 1/2, doc. CCCXVII, pag, 225,
si doc. CCCCIV, pag. 295, cu aminunte asupra acestei chestiuni, firli interes

pentru studiul de faji.

www.dacoromanica.ro

136

Din actele de mai sus retinern doua nume, acela al doctorului

Schmeltz si al studentului in medicina., Pascal,
Nu stim data child Schmeltz a profesat in Iasi, pentruc nu ni se

precizeaza data cand au murit sptii Herlitz, cu cari a fost contimporan,

Cat priveste studentul in medicina Pascal, pare a fi doctorul

Pascal de care vorbeste Sulzer in 1782, spunand ca era om cult,

care stia i frantuzeste, ') D-1 loan Fiuti afirma ca este acelas cu
Pascal Hristodul sau Hristodul Pascal, sau numai Hristodor,. ori numai Pascal, de la 1793, 1802 si un inaintas al cunoscutului jurist,
Aristide Pascal, raportor al constitutiei de la 1866. 2)
Constantin Cehan Racovit a avut si un me5 Ellie 1752,
dic evreu din Bursztyn, din Galitia, Nu-i ctmoastem numele, Stim numai ca a avut un pro ces impotriva unui Armean ; domnitorul a dat
ordin ca procesul sa se judece, dar prtile s'au impacat, Insa la 5
lithe 1752, Benoit, agentul Polon, intervine pentru doctorul Evreu,
de care spune e. este civis meus busstinensis", pentruc nu se indeplinise actul de impacare, 3)
1754.
In acest an, pe cand Constantin Racovit domnea in
Muntenia, (1753-1756), intalnim in Bucuresti pe doctorul Manase
Blade,

Manase Iliade s' a net' scut in Menehcul Macedonzei. A studiat

in Padova si Bolonia, lar in 1754, a ajuns profesor de filosofze

In Bucuresti. In 1756 era beijenar prin Giurgiu i apoi in CernaVodei, din cauza ciumei care bezrztuia Bucurestiul ; nu s' a intors
In Bucuresti deceit la inceputul anului 1757.4) La 17 Februarie
1766, Manase Iliade, dascell vestit, fusese solicitat de &lire Compania din Sibiu, sei le trimitei un profesor. 5) La 15 Martie 1779,
doftorul Manase" semneazei un zapis aleituri de mitropolit f i
vleidica Filaret Mireon.6) Dupei ce s' a insurat, s'a stabilit la Sibiu. Aici scrie in latineste i greceste un poem dedicat lui Ipsilante, publicat in 1781 la Leipzig : Manassis Eliadis ratio
pane gyrica ad celsissimum ac serenissimum... Hypselantem seSulzer a trait la noi fare 1791. A scris la 1782 Geschichte dei Transalpinis&en Daziens". Vol. III, pag. 9.
L C. Filiti. Comunicare facuti Societitii pentru Istoria medicinal, In *edinta
del& 23 Noembrie 1934,
N. Iorga, Analele Academiei Romine, seria II, tomul XXXIII, pag. 150.

Dr, P. Samarian. Ciuma In trecutul rominesc, 1932, pag. 95.

N. Iorga. Studii i documente, vol. XII, pag. 79.
Idem, pag. 89.

www.dacoromanica.ro

137

renissimum ducem totius Valachiae". Chemat de Domnitor ca

medic al Curfii, fe-km leclii de matematici $i aducea instrumente din Viena. 1) Apoi urmeazei pe Ipsilante la Constantinopol,

fiind recomandat de Kaunitz, cancelarul Curta Vieneze, ceitre

Herbert Rathkeal, dragoman la Constantinopol al internunfiului
Austriac :
Wien den 16-ten Octobris, 1782.
Anempfehlung des in Siebenbiirgen verehlrgten Medzci Herr

Iliade, welcher als Hausz Medicus des Fiirsten Ypsilandz nach

Constantinopel abgehet.

An Herrn Interriuntius Baron i i, Herbert.

Der Herr Medicus Iliade welcher in Siebenbiirgen verehlichet
und hausseiszig ist, hat sich auf mehrmaliges Ansinnen des vormalig Wallachischen Herrn Fiirst Ypsilandi entschlossen, nach
Konstantinopel abzugehen, um bei Ihme die Sorge eines Hausz
medicus zu iibernehmen.
Ich habe mich auf dessen geziemendes Ansuchen um so weniger entschla gen, ihm mit gegenweirtigen Schreiben an Ew. zu
begleiten, und zu all ersprieslicher Schutzertheilung anzuempfehlen, da er nicht nur allein mit seiner F amilie dies Landes anseiszig, mithin als ein wirkl. k. k. Unterthan anzusehen ist, sondern da auch seine iibrige Kenntnisze und riihmlich moralischer
Karakter ihn allerdings Empfehlungswiirdig machen, in wekher
Riicksicht ich nicht zweifle, dasz dieselbe ihme bey vorkommenden Gelegenheiten Anhande zu gehen sich bereit finden
werden",

Kauniz. 2)

In 1785, doctorul Manase Iliade se reintoarce in Bucure$ti

inarmat cu o recomandafie dela Graful Coblenz ceitre Raicevici.
II presentatore di questa sarez il Dottor Iliade, che si porta
costi per esercitare la medicina, Egli desidera d'essere raccomandato a V. S. Ill-ma ed io volontieri mi sono prestato alle
sue instanze anche in reflesso che gia le conosciuto di persona. Spero quiundi ch'Ella vorra accordagli quell'assistenza, di
cui abbisognera per procurarsi pi facilmente un utile stabilimento", 2)

Mai teirziu, la 25 Septembrie 1797, Alexandru Ipsilante indeparteazd pe dascalul elin de la fcoala din Craiova, ca incapabil, fi-1 inlocueqte cu arhimandritul Pahomie, carele are putere de fruid feiturti, fiind incercat si ales de dumnealui Epistatul
f c o ale i, chiar Manase Dohtorul".1
Idem, in Hurmuzachi, vol. X. Prefat, pag. LXXXIV 0 nota 4.
Hurmusachi, vol. VII, pag. 374, doc. CCXXVIII.
Hurmuzachi, vol, XIX, documentul CCXIII, pag, 238-39.
V. A. Ureche. Istoria Rominilor, seria 1774-800, vol. VII, pag. 31.

www.dacoromanica.ro

138

La 1802, Iliade a tradus Filosofia chimice de Fourcroy,

in apla.1)

La 1803 era in Bucurefti, iar la 1806 in Viena, ande sub-

scria la un exemplar din Lexical la Tucidide al lui Neo fit Duca.2)

La 10 Decembrie 1810, doctoral Manase .Tliade era din nou

In Sibiu, de unde scria unei rude, Manicati, in Viena, plangadu-se de fiul meu fi nepotul D-tale", care se parta rdu.3) lar
la 24 Februarie 1812, Manase Iliade scria din Viena aceluiaf
Manicati, pomerand de mitropolitul Dosoftei Filitis fi nepotul
sdu, doctoral Silvestru. 4)
1756.

Din acest an intampingm pe doctorul Fotie sau Fo-

tache, care a fost mai intai medicul lui Constantin Mavrocordat, apoi
al lui Grigore Alexandru Ghica,

Doctoral Folie, al cdrui nume se leagei de moartea troica

a apdratorului Bucovinei, Grigore Alexandru Ghica, fi-a inceput
cariera ca agent diplomatic in Varfovia, al Domnitorului Constantin Mavrocordat. La 23 Decembrze 1756, Vergennes, reprezentantul Frantei in Constantinopal, se pange Domnitorului contra lui Fotache, trimisul sdu din Varfovia, fi-1 roagd
atragd
aten tia de vivre poliment avec les ministres de France et de
remplir leur gard les devoirs ordinaires de la socit.-5)
Prin 1760, doctoral Fotachi juca rol mare in Bucurefti fiind
intirnul lui Constantin Mavrocordat. Un fiu al acestui doctor,
Dimitrie, se bucura de mare trecere la Constantinopol; el a ajutat fi a sustinut in 1764, domnia lui Racovitd.6) In 1763, cdnd
Constantin Mavrocordat c fost mazilit, a fost dus la Constantinopol fi inchis ; odatd cu el au fost luati fi inchifi i fapte
boeri, printre cari i doctoral Fotachi.7)
Cand Grigore Al. Ghica a luat domnia Moldovei in 1774, avea
ca doctori pe Dreicachi Iacob, Cara gea fi Fotache ; acesta din

urmd, ca mai favorit, primea din condica Vistieriei

10 liuzi,

pea:2nd ceilalti numai cd te 6.8)

1) N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. X, prefata, pag, LXXXIV, no. 4. AL Papadopol
Calimah, Revista Istorici arh. filol. VI (1891), pag, 117, Cl. I. C. Hit", 1, c

pag, 13.
2)1. C. Filiti, comunicare &cut'. Soc. pentru istoria medicine', la 23/XI, 1934.
N. Iorga, Studii si doc., vol, XII, pag. 167-8.
Idem,

5)1. C. Filiti. Lettres et extraiis, pag. 426.

N. Iorga. Studii si doc., vol. XIX, pag, 42-43.Idem. Doc. Calimachi, no. CXLI1I
Doctorul Fotache a avut doi bieti, Stati i Dimitrie, deopotrivi de influenti la
Foarti. N. Iorga, in sHurmuzachi, vol. XIV/2, pag. 1165.
N. 'oro, in Hurmuzachi, vol, XIV/2, doc. mqxua, pag. 1154.
V. A. Ureche. Istoria Romiinilor. Tom. III, seria 1774-1800, pag. 272.

www.dacoromanica.ro

139

In Octombrie 1777, cad a venit ti Iafi, Turcul care avea sei

bolnav, f i
asasineze pe Grigore Ghica, asasinul a pretextat
Domnitorul a trimes pe doctoral Fotache ca set' se intereseze de
boala Turcului. Fotache s'a dus, l-a vetzut fi a zis cei e in adeveir bolnav, fi cei l-a geisit cu pulsul prea slab, fi, dei nu are
totufi e foarte staff, fi zicea cei aceasta venea atd t
de la ceileitorie cdt fi de la postal Ramazanului". lar dupei ce
a raportat spusele Turcului asasin, Fotache adauge : cd este prea

bun fi foarte darnic, cci ii clause 16 nisfiele pentru

rea-i medicaid". Apoi, and s'a dus Grigore Ghica sei vadd pe
Turc, acolo era f i doctorul Fotache, dar, retras la o parte cu
secretarul Beiului, afa cei probabil n'a fost fa(ei la uciderea
Domnitorului.1)

Dupe uciderea lui Ghica, doctorul Fotachi a fost unul dintre acei cari trecuserei in Polonia cdnd cu nenorocirea reiposatului, cdci se temuserei foarte mutt in urma acestei
neafteptate fi jalnice. Ceiminarul Dumitrache Schiliti, indemnat
defdimase pe acest medic la
fiind de rdutatea lui fireascd,

Rufi, cd ar fi infelat pe relposatul Domn fi tar fi induplecat

set se ducei la Beilicuri, unde era Karahisarizade Ahrnet Bei,
capugibafa, de a suferit acea moarte tragicei... Pentru care lucru Rufii l-au prins fi I-au inchis la inchisoarea din Kiev, ande
a suferit ingrozitor fi mai cei a fost in primejdie sei-fi piardei
mintea, pnd cnd Rufii au aflat dela multi oameni vrednici de
incredere, cei aceasta este o defdimare dufmeinoasei fi cei omul
este cu total nevinovat $i chiar nespus de meihnit, de oarece
perduse pe Domnul lui, care era fi cel mai mare binefdator al
lui, cdci se bucura din parte-i de o mare dragoste".
Doctorul Fotache a fost eliberat la 25 Decembrie 1777, in
urma interven(iei Banului Constantin Cara gea, iar la 21 Februarie 1778, Fotache era in Iafi.') Se mai pomenefte de el,
tot in rafi, la 1784.4) Dupe doi ani, in 1786, este trecut printre
scutelnicii Mdriei Sale Alexandru Than Mavrocordat. 5)

La aceasta data, Constantin Mihai Cehan

Ianuarie 1757.
Racovita, semneaza hrisovul prin care se intemeiaza un spital mare
In Iasi, pendinte de biserica Sft. Spiridon,
Nu cunoaqtem primii medici cari au functionat la acest spital
dar dinteun hrisov din August 1785, dat de Alexandru Mavrocordat
aflam ca
Hurmuzachi, vol. XIII. Efemeridele Banului Constantin Caragea, pag. 73-4.
Idem, pag. 89.
Idem.

N. Iorga, Studii qi documente vol. VI, pag. 185.

Idem, pag. 189.

www.dacoromanica.ro

140

...doctorii Cur(ii Gospod oreinduia la spital doctori pe cari

ii vroiau ei, cifirora prin hatezr li se oremduia $i lefuri de la spital, peste orcinduialei, din care leafd se impeirtcl.sea i doctorii
Domnzlor...".1)

Contra acestu abuz se ridc. Domntorul Mavrocordat, care,

dupg cum vom arta la locul cuvent, a reglementat toate aceste oranduel, prin hrsovul citat mai sus.
1761.
Intr'o list de scutelnci pe acest an figurail Niculache Doftorul cu frate-su, FL-A alt deslusire asupra ion 2)
1762.
Consulul francez, Fornet, se bolnveste la Iasi, si-1
ingrjt de medicul Curte lui Grgore Calimahi (1761-1764)

Le secrtaire fran9ctis du Prince de Moldavie m'crit en

date du 18 du mois dernier, Monsieur, que le Seigneur Fornetti

est arriv Jassi dans teat le plus fticheux, qu'il est perclus
de tous ses membres et hors d'tat de se remuer. Il ajoute que
le mdecin du Prince ne dsespr pas cependant de le rtablir
de cette maladie qu'il qualifie de fivre rhumatismale que ce
consul a contract& par l'intemprie de l'air des dserts, mais
que la cure sera longue.3)
1763.
In prnfvara acestu an, Constantin Mavrocordat din
Muntenia, a fost mazilt si inchis la Constantnopol, ca s.' i se stoarc
bani ce n'avea. \Odat cu el au fost inchisi ctiva boeri, prntre
cari si Gheorghe Balaban, fiul doctorulu Mihalachi. 4)
1763.
Din registrul de socoteli pe 1763-64, din timpul domnei lui Grigore Caliiachi, aflin numele a do doctor din acea
vreme, dintre cari unul va fi ingrijit de consulul Frantei Fometti, si
anume dumnealui doftorul lordachi i dumnealui do [toral Dreicachi" ; amndoi sunt scutit de dldi, 5)
1 August 1764.
Carlo Napolitano, medicul Seraiului, lace o
clatorie de informatii prn Europa, si cu acest prlej trece si prin
Moldova lu Grgore Alexandru Ghca
1) T. Codrescu-Uricarul, I, Iasi, 1852. Cf. Dr. Gomoiu, Din istoria medicinei, pag.
391 si 396.
27 N. Iorga, 1. c. vol. XIX, pag. 42-43.
Hurmuzachi, suplimentul I/1, Doc. MXXV, _pag. 725, D. de Vergennes ogre Afacerile externe.
Vezi pag. 126, no. 7 *i pag. 138 n, 7 Dapontes. Ephmrides Daces, vol. L pag.
LXXXI.

N. Iorga. Documentele Calimachi, vol. II, pag. 86.

www.dacoromanica.ro

141

., Ha dato luogo a motiplici congetture il viaggio intrapreso

dal Dottor Carlo Napolitano attual Medico del Serraglio, e molto
favorito del Sultano, egli partito li primi del decorso mese con
akuni Chiodari del Przncipe di Moldavia scortato da un Real
Firmano, che incaricava il detto Principe, che Passel e comandanti Turchi di quelle parti a do ver ben accoglierlo, e prestarle
ogni assistenza. Egli ha dichiarato che vd a Versavia, a Berlino, in Olanda, Parigi e Madrid... 1)
Sulzer, care a trlt mult vreme in T'rile noastre, dela
1776 la 1791, s a s murit la noi, la Pite#i, spune in Istoria lu
..pe vremea mea, $i cu mult inainte, cea mai mare clienteld o avea
doctorul Schiropol, nobil corfiot (Den grsten Zulauf hatte meiner Zeit
und seit langen her ein gewisser Dr. Schiropolo, ein Korfottcscher
1764.

Edelman. 2)

Socotim c. acest Schropolo, sau Spiropol, nu-i altul decat falmosul doctor Spfrea, Spiridon Crstofi din Corfu, care a trlt in timpul domnei lu Alexandru Ghica in Muntenia (1766-1768),
Spiridon Cristo fi din Cor fu, cunoscui mai mult cu numele
de doctorul Spirea, este ctitorul bisericei care-i poartei $i asteizi
numele, in mahalciva Spirei. In aceastei bisericd se pomene$te
numele Califei, sofia lui Spiridon, Spirea ; acesta din urmd este
ingropat la aceastei bisericei, la 1765.3)
Hrisovul bisericei s' a scris mull mai tdrziu, la 5 Mai 1793;

atunci, biserica a fost afierositel, adicei inchinatei, mezneistirei Sfetagora, de ceitre Chir Ioachim, un monah ceiruia i s' a permis setlocuiascd despeirfit de zgomotul lumii, ca set' se odihneascei feirei

de geinduri", in bisericct ce au fdcut-o reiposatul Spirea dohtorul... afzerositei sfintei Mitropolii.. pentru mat multei sufleteascei
gdndire $i pururea aducere aminte a acelui reiposat dohtor Spirea..." 4)

Doctorul Spirea a fost ceiseltorit cu o Maria, care s' a ingropat la Stavropoleos, $i cu o Califa ; a avut fii pe Dumitrache
Constantin $i Enache, iar gineri pe popa Constantin de la Biserica Domneascei, gi pe Gheorghe logofdt de taind",5) Un neam
{El lui, Christofi biv cdpitan de lefegii, mai lucra incd peimeintul
bisericei Spirea pe la 1793, $i ccind biserica a fost inchinatei, a
fost despeigubit de cheltuelile lui. 6)
Hurmuzachi, vol. IX/2. Doc. LXII, pag. 64, Petru Correr catre Doge.
Sulzer. Geschichte des Transalpinischen Daciens, vol. III, pag. 52-53.
N. Iorga. Inicriptii din Bisericele Rominiei, vol, I, fase. I, pag. 336.
V. A, Ureche. Istoria Romaniei, seria 1786-1800, vol. IV, sau VI, pag. 58-60,
5)1. C. Filiti. 0 pagina din Istoria medicinei, op. cit., pag. 12,
6) V, A. Ureche, 1. c, pag. 60,

www.dacoromanica.ro

142

Tot Sulzer citeaz6 alti doi doctori din acea vreme, doctori care
au avut multa' trecere la clienti 0 mare faimg la noi, doctorul Saul
i doctorul Teodorachi,

Cel dintdi, doctorul Saul G a practicat medicina attit in

Moldova ceit si in Muntenia. A fost un istoric de searmi, ata de
mult stimat de cronicarul .. incai, incdt acesta i-a inchinat opera
Cronica". G. Saul s'a amestecat ti in trebile publice dela noi.
Scriitorul Carra, un contimporan al doctorului Saul, il socoate
ca unul din cei patru invdtati ai Romemilor din acele vremi, aldturi de doctorul Theodorati ti boerul Bogdan in Moldova, ti marele postelnic Cara gea din Bucuretti. 1)
De origind arvanitohorit, doctorul Saul a akettuit la 1765
o genealogie a familiei Cantacuzino. La 1776 era la Iati, cu
rang de serdar, pe leingd Grigore Vodd Ghica. La 1779 era
agent al lui Constantin Vodd Moruzi al Moldovei. Atezat apoi

in acelat an la Sibiu, veni sti se stabileascd in Bucuretti in 1785.

Il gdsim aici la 1787 cu rang de mare paharnic, indeplinind

functia de judecettor, ing-rijind totodatd de un bolnav dela spita-

lul Pantelimon ti dad lectii de ,arta hirurgo-medicald" unui

kin& adus din Ardeal. La 1790 era 'Mat' judecdtor, dar ajunsese
neputincios ti slab". 2)
Intl-10 scrisoare din 24 Aprilie 1804, Gheorghe .5'incai, cronicarul, numette pe doctorul Saul Excellentissimus ac illustrissimus Saul, principatus Moldaviae Szerdarius". 3)
In corespondent a baronului Samuel von Bruchenthal din Sibiu, se geisesc scrisori in care se pomenette ti de doctoral Saul
cum praedilectus noster dominus G. de Saul, primarius serdar

huius principatus Moldaviae", iar intr'o notd se adaugd : G.

Saul, serdar sub Constantin Moruzi, ,oare nu este acelat cdruia

ii inchind .incai Cronica ? 4)
Sulzer spune despre doctorul Saul ; vestitul si invdtatul
doctor" :

Erst seit Kurzem ist mir ein fiirstlicher Gewaltsbrief zu

handen gekommen, durch welchen der damalige Fiirst Ghika,
wo ich mich recht bestinne, in dem Jahre 1776 den beriihmten
und gelehrten Dottor und Gross Serdar Georg Saul zum Vorsteher aller in Iasch befindlichen Auskinder ernennet, und ihm
die Vollmacht etheilet, den dortigen Braschowanen, oder Krons1) Carra. Histoire de la Moldavie et de la Valachie, 1777, pag, 210-11.
2)1. C. Filiti, o. c. p, 12. Citeazil pe V. A. Ureche, o. c. III. 357, IV, 396.
N. Iorga. Studii o documente, vol. III, pag. 101.
T. G. Bulit. Revisti Istoria, XII, anul 1926, pag, 87-89.

www.dacoromanica.ro

143

teidter Kauftenten wofon es etwa 6 Kaustiiden in Iaschy gab, einen

etgenen Starosten zu setzen ; welches auch erfolger sein soli". 1)

Cel de al doilea, doctorul Teodorach, contmporan cu Saul, are

o reputatie tot asa de mare, jar Carra si Sulzer ni-1 area' in cubr
de tot atat entuzasm ca s pentru Saul. Carra spune :
Le premier est un clbre Mdecin nomm Thodorati, qui
parle, crit et &adult parfaitement les langues francaise, latine,
gre que, turque et italienne ; mais son plus grand talent es t d'tre
singulierement vers dans la gomtrie et l'algbre ; son mbindre
talent est d'tre le plus habile mdecin pefit-tre de I 'Empire
Ottoman. Boerhave et Astruc lui sont aussi familiers qu'Omere ;
rien n'est tranger pour lui que les absurdits de la superstition
et de la scholastique". 2)
Tot ated de frumos scrie f i Sulzer ; pentru el, Teodorache este
un savant al Moldovei, renumit si norocos in medicincl. Foarte
cult. Moare de ofticei la Ceimpina, dupei ce fusese si prin Germania la beii :
.,und in der Moldau lebte ein gewisser Doktor Thodoraki,
dessen namen in der gelehrten Geschichte genannt zur werden
wiirdig ist... Thodoracki war nicht nur in seiner heilungsart sehr
gliicklich, und aus dieser Ursache in der europeiischen Tiirken
allenthalben beriihmt, sondern auch in Sprachen, in der Buchstaben rechen Kunst, in der Mathematik, und alien Philosophischen

Wissenschaften sehr wohl beschlagen. Er starb unleingst, von

alter, einer Lungensucht und vielen Nachtwachen ausgezehrt, zu
Kiimpina in der Walachen wo er sich zur Luftvereinderung von
Kronstadt hinbegang, nachdem er ein Jahr zuvor seiner Kreinklichen Umsteinde halber die Moldau verlassen, und die Deutschland
die Gesund brunnenkur vergebens gebraucht hatte". 3)
Grigore Alexandru Ghca in prima lu domnie in Moldova (1764-1767), a avut ca medic un om foarte invlat, pe Constantin Caraion.
1765.

Caraion a studiat medicina la Neapole. . Venind in Constantinopol, a fost luat de Grigore AL Ghica, ca doctor al seiu, ' in
1765. Venind la Iafi Constantin Caraion s'a ocupat nu numai
Despre Saul sunt doui lucriri de
Sulzer, op, cit., vol. III, pag, 160, nota,
A. Veres, una : ,,Vechi istorici Unguri l Sto..", peg, 14, 22, 34, gi : ,Istoricul
marele serdar Gh. Saul", in Analele Academiei 1931. Cf. I. C. Filiti, comunicare
la Societ. p. 1st. medicinei, la 23 Noembrie, 1934.
Carra op, cit. pag. 210-211.
Sulzer. Geschichte des Transilpinischen Daciens, vol. III, pag. 52-53.

www.dacoromanica.ro

144

cu pro fesiunea lui medicald, ci, din indemnul Domnitorului, s'a

ocupat c cu organizarea $coalelor din Moldova, dupd sistemul

$coalelor din Europa Apuseand. A compus $i o gramaticd a

limbei grecefti, in prefata cdreia se scrie :

lar pururea amintitul Domn (Gr. Ghica), venind in Scaun

$i Mate ortinduelile foarte -spre folosul ob$tesc, iar $coalele de

acolo gdsindule in neingrijire, pe insii$i doctorul seiu, pentrucd

era Grec $i cuno$tea acestea ci in teorie ci in faptd, l-a oranduit cu ingrzjirea $i a $coalelor $i a pro fesorilor. Acesta a primit din tot sufletul ingrijirea lor, scoalele renumite din Ia$i li-a
organizat artistic, infrumusetd ndu-le cu pro fesori $i filosofi
literati. Dar filelinul ci filoso ful Domn, veizeind cd inveltatura
Gramaticei care se preda, aducea puf in folos tinerilor anului inteci, qi cd multi din ei muncind printr'un exercifiu feird metod al
Gramaticei c cunosctind cauza, a poruncit doctorului sdu, sd
serie o Gramaticd sistematicd ci cu un metod foarte ufor, adicd
sa compund o gramaticd cdt se poate mai scurtd $i mai metodie& inceit pe aceia intrebuingind-o studenfii, s devirui skipeini
pe limba greacd.
...Deci doctorul Domnitorului supumindu-s2 poruncii, baala
cronica a $coalelor a inceput a se vindeca. De acea puntindu-fi
toate gramaticele sub ochi, dintre toate a ales pe cea mai metodicel pentru invdteitura trebuitoare qi simpl, $1 a compus o
gramaticd foarte bund, scurtd ci cea mai'destivdrfitd". 1)
15 Septembeie 1769.
se trec la aceast dan'.

In socotelile bisericei catolice din Iasi

Oggi abbamo avuto commensale il signor dottore del Gran

Can de Tartari, col suo console, monsieur Ruffen, 2)
1769-1774.

Sunt anii ocupatiei rusesti, a rsboiului si a ciumei.

In acest timp, la noi, au fost numai doctori rusi ; dintre alestia,

cel mai de seam a fost doctorul Gustav Oraeus, om cu reputatie
european, specializat in combaterea ciumei.
Epidemia de ciumd a isbucnit in toamna anului 1769 in Galati $i de aici a trecut in faqi. Oraeus a venit in Mai 1770,
ceind epidemia era in toiul ei. Felcerii ci chirurgii muriserd mai
C. Erbiceanu. Birbati eulti Grado i Ronani, 1650-1821. Analele Aca.demiei Romanid. seria II, t. XXVII
Gramatica lu Caraion a fost tiprt. la Buda in
1798, Cf. Sathas, p. 557; Zavira pag. 399.
N. Iorga. Studii v doeum. Vol, 1-2, pag. 75. Adaugi in nota : Hurmuzachi supag, 773 et pass.
plim.

www.dacoromanica.ro

145

to(i. Doi medici cari erau in lafi, din tre cei care au trecut
prin Constantinopol, pe cari Oraeus

numefte, spuneau

nu se ating de ciumati, cd pe urrnd nu-i mai chiarnd nimeni ;

unul din ei a spus lui Oraeus, care se ducea fi vizita spitalul
de ciumati instalat in Spiridonie, c dacd mi s'ar oferi ca premia jumdtate din m'areola Moldovd, err tot n'af infra vreodatd
acolo". Farmacistul Spiridoniei a murit ca toatd familia lui. Doi
hirurgi, Rosberg fi Aschenlow, se oferd de bund voe sd serveascd pe ciumati, &tali de un subhirurg fase bdrbieri. Epidemia nu s'a stins decat in 1772. 1)
Dupe pacea dela Chiucine-Cainargi, care a pus capt acestui
rsboi, in Moldova a venit ea domn, Grigore Alexandru Ghica, iar
In M.untenia Alexandru Ipsilante. Acesta din urm, om luminat si
dornic de renovri mari, prin hrisovul din Decembrie 1775, a infiintat Casa Obstirilor i Cutia milelor, ins tittrtiuni earl au jucat un rol
precumpnitor in trebile lath, mai ales in cele privitoare la sntatea public. De acum inainte, medicii, cari 'Ana acum au fost numai la indemana Domnitorilor si a boerilor, acum sunt chemati
serveasc multimea cettenilor, ea medici functionari, medici publici ;
lar medicina capt indrumarea ei firease, aceia de a sit* binelui
public. Este o rspntie care marcheazI un inceput nou, fapt care
ne determin s prim aici coprinsul acestui volum.
HIRURGII

I MEDICINA OPERATORIE. (OPERATII)

Mult vreme hirurgii au fost confundati cu brbierii. Abia la

1210, cand s'a organizat in Franta Colegiul Sfntului Cosma, hirurgii

a robe lorzgue" s'au diferentiat de barbierli a ,robe courte". Mal

thrziu, la 1311, s'a recunoscut Corporatia hirurgilor, in care nu se
putea intra deal pe baza unor anumite examene, care le ddeau
dreptul de a face anumite operatiuni in care se specializau. Corporatia bArbierilor hirurgi a fost recunoscua abia la 1371, si membrii
ei n'avenu dreptul s faa decAt operatiuni de mic hirurgie.
Cu toate acestea, pretutindeni, Ong ctre sarsitul secolului al
hirurgii au fost confundati cu brbierii. Aceast confuzie
a fast inlesnit de faptul c hirurgia si hirurgii erau complectamente
dispretuiti de cgre cei care se intitulau magistri, fizici, medici fizici
1) Dr L Prelipceanu, tez t de doctorat. Cf. Dr, P. Samaria].) Ciuma in trecutul romiaese, 1932, Pag, 107.

www.dacoromanica.ro

10

146

vi mai apoi doctori in medicina ; acevtia erau oameni cu studii universitare, cu diplome v.' vtiau s citeasca vi sa. scrie latinevte, pe &and
hirurgii n'aveau studii universitare vi nu vtiau latinevte.

Dispretul pentru hirurgi era ava de mare, ea' studentul care

voia s invete medicina la Pars, mai 'Mai trebuia SA.' jure ca nu va
exercita hirurgia vi nici odat nu se va hijosi sa faca vreo operatie
de mica hirurgie, cum .era de exemplu flebo-tomia ; aceste operatiuni
trebuiau fcute numai de b'xbierii hirurgi Ac operationes scarificationis et flebotomiae noluerunt medici propter indecentiam exercere ;
sed illas barberiorum in manibus reliquerunt". 1)
Rana in secolul al XVIII-lea s'au dus lupte nesfarvite, pe de o

parte intre medici vi hirurgi, pe de alta parte intre hirurgi vi barbierii hirurgi. Dar, in lupta dintre medici vi hirurgi, acevtia din urma
au fost sustinuti totdeauna de barbierii hirurgi, intru apararea latereselor lor comune ; aceasta imprejurare a facut s fe socotiti egali vi
de aceia au fost totdeauna confundati, hirurgii cu brbierii hirurgi.
Diferentierea lor n'a adus-o nid edictele regale, nici hotararele
parlamentelor, ci a adus-o vremea cu progresele ei firevti.
Mai intai, necesitatile rsboaelor au impus tot mai mult pe hirurgi. Regii vi prinii ivi aveau hirurgii lor persona% vi hirurgi pentru armatele lor. Incat cererea fijad tot mai mare, tot mai multi se
indrumau catre acest mevtevug. and Papa Sixtul al IV-lea (14711484), fost student la Bolonia vi la Padua, a dat deslegare s se
faca disectii pe cadavrele omenevti, hirurgii vi barbierii hirurgi au
fost eel dintai cari au profitat de aceasta libertate. Si atunci, studiul
anatomiei a luat un avant tot mai mare, lar cercetarile i descoperirile in acest domeniu sunt acum uvor vi repede raspandite, gratie
unei alte mari descoperiri, acea a tiparului, care pune la indemana
oricui cartea eftina. A urmat imediat descoperirea armelor de foc, a
armelor de mana cu glont; aceasta inovatie a rasboiului schimba tot
aspectul vi gravitatea ranelor de rsboi. Acum se cer hirurgi tot mai
specializali, tot mai iscusiti vi mai instruiti,
Din acest timp, fra s-vi piarda caracterul de arta i abilitate
de pana acum, hirurgia se indrumeaz tot mai mult spre vtiinta. Diagnosticul precis vi pronosticul interventiilor trec inaintea
lar stiinta inaintea artef. Si in timp ce hirurgii se apropie tot mai
mult de medici vi medicina prin studiul comun al anatomid normale,
al anatomiei patologice vi fiziologiei, vechii lor tovaravi, brbierii hirurgi rman tof mai in urma vi numai cu practica mice' hirurgii,

1) A. Castiglione. Histoire de la Mdeeine, pig. 328,

www.dacoromanica.ro

147

Dferentierea a fost definitiva in secolul al XVIII-lea, de and

hirurgia face parte integrant din studiul universtar al medicinei,
Fr indoial c i la noi au fost hirurgi, sau brbieri hirurgi
Romanii au avut de dus prea multe rsboae si de suportat prea multe
nvliri dusmane, ca s nu fi avut i mesteri car
ingrijeasa in
cazuri de rniri.
Cu toate acestea, cu toate c cronicele sunt pline de faptele
fsboinice ale acestui popor, totusi nu pomenesc niciodath termenul de hirurg. La fel screrile vech romanesti. De exemplu, in
Psaltirea Scheian dela 1482, se vorbeste de franturi in senzul moral
al cuvantului 17.dr:ill Cu inema", sau vindecii frein(ii cu inema
f i leagii freinturile".1) Ori, ca s.' poat face cineva o comparatie de
ordin moral, inseama c cunoaste i termeni concreti, termenii de
toate zilele, adic c Psaltstul cunoaste altfel de franturi, franturi din acelea care se leat de mesteri priceputi in aceasta treabg.
Acestui meter, Psalmistul nu-i spuhe hrurg, ci vraciu.
$i'n nici o alt scriere veche romaneasca, din cate am avut eu la
indeman, n'am gast cuvantul de hirurg. Insamn a nu exista.
Este neindoos c vracii, adic brbieri mester in cautarea bolnavilor si a rnitilor, au fost si medicii si hirurgii Romanilor. Cand
Pravilstul lu Vasile Lupu a tradus in 1646, termenid latinest de
medicus", sau ce! de hirurgus", a intrebuintat fra nici o distinctiune un singur cuvant, acela de vraciu,
Numai Pravilistul bisercesc, cand vrea s ndice in mod special pe hirurg i mestesugul lui, fr a intrebuinta acest termen, spune

a este omul care tae", ar mestesugul lui st in a tclia": cine se

va teiia dupei ce se va face cliric" 2), sau scl se tae pentru boalc1".3)
'Asa dar, hirurgii nostri au fost barbierii, dar numa acei barbien cari se specializau in autarea rnitilor, brbierii de rni,
captolul respectiv al barbierilor am citat destule exemple de brbieri de rani, fara s fi intalnit vreodat titulatura de hrurgi.

Aceasta nu inseama c termenul de hrurg s fi fost cu totul

necunoscut la no. Din contra', a fost cunoscut i destul de des intrebuiatat, dar nu de Romani, ci de grlmticii, or secretarii Domn-

torlor, mai tti, ori strini, ori arturari care stiau limbi strine, in
special lmba latin. Cand am vorbit despre brbier, am citat exemple and Domnitorii de pe vremi, cer Brasovenilor, Sbienilor ori BisI. Bianu. Pialtirea Scheani, vol. I, pag. 101 i 473.
Bujoreanu. Pray, Matei Basarab, Canon Sf. Apostoli, glava 23, pag. 313
Idem, SAborul 1 ;i 2, glava 8, pag. 396.

www.dacoromanica.ro

148

tritenilor, sa le trimita brbieri, barbieri hirurgi, ori, wundartz",

adica mefteri de rni in cele ce urmeaz vom mai da fi alte exem-

ple din cari se va vedea ca termenul de hirurg era cunoscut, dar

intrebuintat numai de straini, in scrierile straine.
Trebue s'A ajtmgem la inceputul secolului al XVIII-lea, la Dimitrie Cantemir, ca s intalnim cuvantul de hirurg, adc mai mult
cu inteles de hirurg, caci Cantemir le spunea (irulici", sau terulici",
si explica chiar c, acest cuvant vine din limba lefeasca i insamna
vraciu care teimeiduiaste ranele, freinturile". 1) Cu prilejul descrierii
cucerirei Daciei, Cantemir spune

...in oastea Romanilor, atas tea de mul(i au fost reiniti, cat

nici panzeturi au mai reimas la terulici, cu care set- le lege ranele ; ce Traian scoteind naframele, f erve te le si altei panza ce
era pentru slujba mesei f i a casei, li-au dat sel fie pentru acea
treaba", 2)

Sau ,..de ceit rana dragostelor f i de cat boala iubostelor

mai primejdioasii, nici tirulicii au veizut, nici doftorii au vilzut". 3)

Dimitrie Cantemir este cel dintai care intrebuinteaza un termen

nou pentru a indica pe hirurgi, acela de gerah" sau dgerrah",

si

explica ea Dgerrah Bashi, insamna la Turci, primul hirurg de Curte.

Traducatorul german al lui Dimitrie Cantemir, spune ca cuvantul
acesta vine de la arabul dgeraha", care insamna rana, 4)
Termenul lui Cantemir a prins i a ramas, In Documentele Calimachi, in 1763, se vorbef te de giriah" fi de gerah",
i apoi
acest termen se intalnef te tot mai des cu cat ne apropiem de sfarfitul secolului al XVIII-lea, ca s rmae pana pe la 1850, decand a
fost inlocuit definitiv cu termenul de hirurg.
Cu toate acestea intalnim fi o incercare de a se intrebuinta
cuvantul de hirurg inteun document romanesc din 1732, dar e dat

sub o forma afa de stricata, c mai mult ghicim ca-i vorba de hirurg i nu de aliceva. Ionescu Gion amintef te de acest document,
fr. sa-i indice sursa precis, spunand c la aceast data, 1732, spiD. Cantemir. Istoria Ierogla, pag. 23.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 186-7.
Fapt povestit si de Dion Cassius. Cf. A.
Castiglioni. Histoire de la Mclecine, pag. 204.
Idem, Istoria Ieroglif., pag. 288.
Idern, Istoria Itnperiului Bizantin, pag. 576, n. 136.
N. Iorga. Documente. Calimachi. Seama pe 1763, pag. 85 ei pag, 130, vol. II.

www.dacoromanica.ro

149

talul Coltea este bine ingrifit, si are pe doctorul Ianake si pe hirigul sau firigul" Carstian, 1)

Daca am face acum un rezumat, vedem ca cuvantul de hirurg

n'a existat la noi. La triceput termenul de vraciu ingloba pe medici
si pe hirurgi ; and termenul de vraciu a fost inlocuit cu cel de doftor, acest din urma cuvant se aplica deopotriva medicilor ca si hirurgilor. Din vremea lui Cantemir, de pe la 1700, s'a introdus cuvantul de gerah pentru a numi pe hirug, cuvant care a ramas pang
mai acum cateva decenii, pang pe la 1850,
Despre felul cum se prezentau i practicau acesti hirurgi nu stim
prea multe lucruri.
In Apus nu toti erau stabili. Hirurgii regilor, ai armatelor si
cei dedati studiilor erau stabili ; ceilalfi, majoritatea isi exercitau mestesugul cutreerand orasele, provinciile si rile. Cand poposeau undeva, aduna lumea in jurul lor, intrebuintand toate mijloacele de reclama, din cari nu lipsea nici grotescul ; isi strigau specialitatea si
operau daca li se prezintau clienti ; daca nu, plecau mai departe.
Cantemir spune pline de peinzeituri chichitele hirurgilor", adica,
hirurgii isi tineau instrumentele i materialul de pansament intocmai
ca si doctorii, in niste cutii numite chichi(e sau chichitii". Notgm

c termenul de hirurg intrebuintat aici de Cantemir, nu-i decal traducerea termenului latin pknissima chirurgica theca". 2)
Incgrcati cu aceste cutii, hirurgii alergau dupe clienti din oras

oras. Ionescu Gion spune c pan mai acum 80 de ani, prin

birali ! birali
Era doctorul-chirurg-farmacist, care cu o cutie in mail, infra pe
In

orasele Bulgariei se auzea strigandu-se pe ulite

unde era chemat". 8)
Poate c i pe la

noi se vor fi petrecut la fe!, dar nu stim.

$tim insa ca au existat si hirurgi de reputatie, straini aciuiati la noi,
cari au executat si operatii mad, de cari ne vom ocupa mai departe.
Despre felul cum erau, vgzuti, ni-o spune Del Chiaro
Valahii sunt indignati contra hirurgilor cari se servesc de
cadavre omenefti pentru anatomic,. Chirurgii au apeirut in ultimul timp in Valahia, i trebue scl fie aten (i fat es' de aceastii
prejudecatel a Valahilor, care merge panel a-i numi contamina fi,
Ionescu-Gion, Istoria Bucuregtilor, pag, 657. Dacii se urmire,te seria citafiilor
lui Gion, s'ar putea crede
vorba de pachetul de documente ale ministirei
Mihai Vodi. Am ciutat, dar acest pachet a fost trimes la Moscova,
D. Cantemir. Hronicul, pag, 14 *i 37.
Jonescu-Gion, Istoria Bucurettilor, 1904. Medicina dof toriceasci.

www.dacoromanica.ro

150

In limba lor spurcati", i in acest caz, medicul este boicotat

chiar in cazurile urgente, ca luare de sage sau alta opera tic
hirurgicale . 1)

Dac documentele romnesti i scrierile vechi nu intrebuinteaza

cuvntul de hrurg, nu inseamn c n'au existat hirurg la noi. Din

contr, au existat s se pomenesc de ei, dar numai in documentele
informatiile strine. Mtn mai jos, in ordine cronologia, aceste stri.
Primii hrurgi cad au trecut pela noi sunt
1445, toamna.
pomenti de documente, sunt ce veniti cu prilejul expeditiei pe Dunre fcut de Wavrn, omul Ducelu Burgundlei, in vara si toamna
anului 1445; acesta a venit utlat nu numai cu materialul necesar, ci
s cu oameni de specaltate pentru cazuri de nevol, cu notables docteurs", cu cyrurgiens" i apoticairie". In tmpul asediului Turtucaei,

Wavrin a fost rnit la o mama si s'a bolnvit, dar il ne voullut

souffrir que les cyrurgiens y meissent quelconque emplastre". Mai apoi
cAnd starea lui s'a agravat si manda querir les phisitiens et cyrurgiens ; lequelz, quant ilz I 'eurent bien visit, dirent qu 'ilz ne besogneroient riens entour uy jusques I 'endemain au matin, qu 'ilz auroient veu son eurine". 2)

Negrest este vorba despre niste hrurgi strin, dar acestia au

fost vzut s cunoscut de Rominii, cari au luptat altur de oamenii lui Wavrin, in toate luptele de la Silstra pn la Nicopol,
5 Decembrie 1517,
La aceast data gsm un medico chirurgico", pe Ieronm Matievch, care era in serviciul lu Neagoe Vod
Despre acest medico-hirurg ni-am ocupat in captolul
mediclor. 3)
1558-1570.

In acest interval intalnim pe. fimosul Andrei din

Bistrfa, cel care a ingrijt pana in ultmul moment pe Vod. Lpusneanu al Moldovei,
Ttulatura, adic specialitatea acestui Andrei nu- tocma ciar.
Secretarul sau grmtcul lu Lpusneanu, Stephanus a Dees, in scrisorile cu care Il cham. in Moldova, ca s ingrijease pe Domn,
spune cind Andream chirurgum", cnd agilem Andream medicum",
child mayster Andres", chiar i amore nostri Andream chirurgum";
alteori schmbg tonul 0-1 numeste smplu Andream Barbitonsorem".
Anton Mara Del Chiaro Florentino. Rvolutiile Valahilor. Eclitia S. Cris, Cristian, 1929, pag. 24.
N. Iorga, Jean de Wavrin. La eampagne des eroiss Sur le Danube, 1445, pag.
84 si urmitoarele.
Vezi pag. 70 n. 2,

www.dacoromanica.ro

151

Bistritenii in mjlocul carora tria acest Andrei, in spun Wuniar loan Sgismtmd Zapolia al Ungariei
ii spune Andrea barbitonsore". Rezulta c acest Andrei nu era
decal un barbier specializat in ingrijirea ranilor, un brbier hirurg,
Pentru acest cuvant 1-am trecut in captolul barbierilor, unde se 0.sesc toate datele prvitoare la el. 1) Ca Lapusneanu ori grmaticul
lu intrebuinta si alte titluri, uneor foarte magulitoare, lucrul se explica' usor atunc cnd era multmit de serviciile lui Andrei, Lpusneanu ii spunea hrurg, medic si chiar amore nostri", far cand
nu era multamit il trata ca barbIer.
1563.
In acest an, pe cand Hatmanul Toma, ajutat de Unasediau pe Despot Vocl. in Cetatea Suceve, Ungurii au cerut
regelui Ungariei, s le trimita unum chirurgum, quem meliorem
apud vos habetis, ad curandos vulneratos eligere, et ipsum simul cum
dartz", ached.' medic de rani

omnibus suis medicamentis, instrumentis necesariis in Moldaviam". 2)

Trebue retinut faptul c pentru prima dat se vorbeste si de instrumentele necesare hirurgului,
In descrierea calatoriei u nu strain parisian, Pierre
1574.

Lescolopier, se mentioneaz existenta unui hirurg" la curtea lui

Alexandru Vod al Munteniei. 3)

Urmeaza o vreme de mai bine de un secol din care nu mai

avem nici o stire despre hrurgi, Aba cu inceputul secolulu al
XVIII-lea incep iarsi cateva
1678.
Extrase din Socotelile bisericei catolice din Iasi:
norarium exactoribus decimarum a vineis Decembrie. In varia : .,.item
chirurgo ab incisione venae aurigae infirmo. Eidem in medicinalia
alia f. 2". 4)
15 Decembrie 1701.
La aceast data aflarn ca Ferriol, mnistrul Frantei la Constantinopol, ca s scape pe un hrurg francez
de urmrile unei aventurf sentimentale, 1-a recomandat lu Brancoveanu, care 1-a luat in serviciul lui
Il y avait un chirurgien franqais nomm Lantier, lequel, quoi-

que mari, enleva une femme armnienne. Il se fit Turc dans

la crainte d 'tre puni. Quelques jours aprs, il se repentit et me
Vezi pag. 33-40.
N. lorga, In Hurmuzachi, vol. XVII, documentul MXXXIX, pag. 587.

Vezi aceial dati, la capitolul doctorilor, pag, 78 n, 2. N. Iorga. Istoria Rominilor

prin cilitori, vol. I, pag. 200.
N. Iorga. Studii i documente. Vol. 1-2, pag. 5-6.

www.dacoromanica.ro

152

pria de lui faire grace. Je crus le devoir par charit et pour

dgoilter tous les Francais qui viennent ici lgrement de se
faire Turcs, de sorte qu' aprs avoir retir le dit Lantier dans
le Palais et fait telles crmonies ordinaires pour le rconcilier
avec 1 ' glise, je l'ai env oy en Vallaquie auprs du Prince, avec
une lettre de recommandation pour le prendre a son service, ce
qu'il a bien voulu faire". 1)

3 tulle 1700.
Printre pietrele funerare ce se gsesc la biserica Franciscanilor din Bucureti, se gsesc i dou cari dovedesc
existenta a doi hirurgi, unul Sixt Stefan, care a &Kit in vremea lui
BrAncoveanu, i altul Cristian Maler, care a trit intre 1713-1741,
In Bucureti. Pe prima plated' st scris :

Siste V. Sub Lapide hoc tumulata jacent ossa Infantium

Ioannis, Ludovici et Leonardi Nicolai Solatia Parentis Stephani
Sixti Chirurgi, Qui post unum primus. post tres secundus annos
aetatis, evolarunt ad Dominum. Anno Domini 1700 die 3 Iulij.

Pe cealalt piatr st scris :

Hic jacet Christianus Maler Germanus ex Brandeburg Electoris Chirurgus egregius in Valachiam 20 annorum Juvenis v enit, ubi perilla Pro fesionis Ei honorem (fors ommissum fuit a
Lacipida peperit) honestate vitae decenter pro bavit, felix praecipue quod ejurata Lutheranorum haeresi tempestive Catholicus
et hujus Ecclesia bene meritus extiterit. Proplerea dignus duobus sat honestis conjugiis ex secundo praestantem filiolum reliquit cum Consorte vidua Clara, quae pro Conjugali suo amore
funeris cum muneribus Lapidis hujus memoria parentavit. Obiit
in Domino 27 Octombris Anno Domini 1741 aetatis suae 48
annorum" .2)

Cristian Maler este hirigul sau firigul" de care pomenete

Ionescu Gion in Istoria BucureOlor : .dintr'un alt manuscript al
Academidi, din 1732, vedem di spitalul este bine ingnjit (spitalul
Collect' ) ; are la aceastei data' pe doctoral Ianake fi pe hirigul sau firigul, adicei hirurgul Ceirstian..,".3) $i documentul de care aminteqte
Gion, fr s indice precis sursa, este cel dintai act romnesc in
Hurmuzachi, suplim. I/1. Documentul DXXV, pag. 354. Ferriol ogre Pontchartrain,
Idem, vol. IX11. Documentul DCCXXXIV, pag. 609-10.
lonescu-Gion. Istoria Bucurestilor. pag. 657. Vezi mai sus pag. 149 n, 1.

www.dacoromanica.ro

153

care se intrebuinteaz cuvantul de hirurg, dei sub o forma ciudat,

firig sau hirig.

In acest an Niculae Mavrocordat din Muntenia, face

apel la hirurgul Jean Baptiste Marie Desmaretes, un francez care nu
sta la noi, dar venea probabil and era chemat. Marchizul de Villeneuve, ministrul Frantel la Constantinopol serie Domnitorului
1729,

Je rens de tres humbles greices et V, A. de l' allention qu'elle

veut bien faire et ma recommandation en faveur du chirurgien
franpis qui se trouve quelquefois en ses Etats. J 'espere que,
quand il y retournera, vous luys fers ressentir les effets de
votre puissante protection". 1)

3 Septembrie 1731.
Era obiceiul pe atunci, s.-si faa oricine ate o fntanea la brat sau In alta regiune, adica o ulceratie
artificiala, pe care o intretinea ca s supureze mereu, chip prezervativ contra ciumei. O asemenea fantanea avea i domnitorul Nicocolae Mavrocordat, dar asta- nu l-a sapat de cium'a ; la 3 Septem-

brie 1731, Nicolae Mavrocordat moare de aceast boala, pe and

frate-sau, loan Mavrocordat a murit de febra tifoida, in Februarie
1719. 2) Cu toate acestea, pentrua nu este moarte fr bnat, cronicarul doctor Atanase Comnen Ipsilante, spune c Nicolae Mavrocordat a murit otravit, a. Roruclnii indemneind pe hirurg, (acesta)
a pus otravd in alifia ranet adicei feintnelei lui, de unde a fi murit". 3)
1741.
Mihai Racovit al Moldovel (1741-1744), avea drept
capuchehae, adica reprezentant la Constantinopol, un hirurg cu mare

trecere, pe gerahul Stavrachi". 4) Remarcam din nou ca nu i se

spune hirurg, ci gerah, cuvant turcesc intrebuintat la noi pentru Inta
de ctre Dimitrie Cantemir, cuvant care a rmas la noi
cu inteles de hirurg, pang pe la 1850.
1763.
In registrul de socoteli pe 1763-64, de cheltuelile acute de Grigore Voda Calimachi al Moldovei (1761-1764) se pomeneste de doi hirurgi Gioan giriah" qi Locman girah".
La 21 Tillie 1763, se trec cheltuelile facute cu doftorii de catre
Gioan Gherah cu Mimi Ciohodar, fiind tdiat la meind, i cu un Turc
ce era impufcat In grumaz". 5)
1rI, C. Filiti. Lettres et extraiti, pag. 9.
Sincai. Cronici, vpl. III, pag. 259.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/2, pag. 1069. nota. Citeazi1 pe Ipsilante.
Idem, documentul MLXI, pag. 1105.
N. Iorga. Document. Calimachi, vol. II, pag. 130.

www.dacoromanica.ro

154

Mai departe, Locman girah" se scuteste de dir pentru 100

de stup si 150 vedre de vn, ') Lochman era hirurg s spter ' al
Iasului avea un frate la Paris. In 1770 s'a retras in Transilvania,
pstrnd corespondent cu fratele su din Pars
Un certain Monsieur Lochman, chirurgien et apothicaire de
la ville de Jassi en Moldavie, retir depuis i 'anne dernire
Udvarhely en Transilvanie, rapporte dans une lettre adresse
son frre tabli et Paris et date du 20 Aoiit 1771 les dtails
suivants de l'enlvement du Sieur Ruffin, Consul de Crime,
par les Russes",2)
Despre un spiter Lochman se pomenevte vi mai teirziu, la 15
Ianuarie 1813, in timpul domniei lui Scarlat Calimachi in Moldova cea ocupatcl de Ruvi ; probabil este vreun descendent al lui
Lochman, gerah i spiter in 1763. a)

20 Noembrie 1769.
La aceast dat se vorbeste de nenorocirea intamplat. lu Constantin Mavrocordat, care a murt din cauza lipse unui hirurg care s.'-1 ingrijeasca. Domntorul fusese 'prins
bolnav in manstirea Precista din Galati, de ctre Rusii care
pornse rsboi contra Turcilor, Si pentrucA's rAdea de Rusi, un ofi-

ter 1-a lovit cu un cutt in cap. Apoi 1-au trimis la Iasi fi pe cale,
fr hirurg, de frig, rana s'a can grenat i, ajungeind la Iafi, din pricina ranei, a murit". 4)
Maz 1770.
In groaznica epidemie de ciuma care a secerat

LO in vara acestui an, se pomeneste de do hrurg, Rosberg s

Aschenlow, car s'au ofert singur adminstratiei rusesti, s serveasc
pe bolnavii ciumati. 5)

Vor mai fi fost e si alti hrurgi, sau gerahi cum li se spunea

de catre Romini, dar numele lor au ramas necunoscute. Si pentru
ca am fxat data anului 1775, pentru acest volum, terminAm aici s
cu acest capitol.

Idem, pag. 85,

Hurmuzachi, supl. I/1, documentul MCCXXIII, pag. 863.
N. Iorga. Document. Calimachi, vol. II, pag, 48, nr. 102.
Idem, In Hurmuzachi, vol. XIV/2. Documentul MCCIII, pag. 1206-7.
5)1. Prelipceanu. Ciuma de la Iaii, tez, 1927, p. 25, Cf, Dr. P. Samarian, Ciuma

In trecutul rominesc, pig. 108.

www.dacoromanica.ro

155

OPERATII
Operatii i operatori exista de and ii lumea, de cand s'a flit

la primii oameni cea dintai ran, sau cel dintai accident morbid,
care s reclame o interventie operatorie,
Au fost si la noi, aid, de n'ar fi sa socotim decat numai
nile rsboinicilor in necontenitele lupte ce au avut de dus Romanii,
si inca ar fi suficient motiv, sa credem c au existat i la noi operator' si c s'au executat operatii,
Cine au fost acesti operatori si cum se executau aceste operatii,
nu stim decat foarte putine lucruri,
Din cele studiate 'Ana' alci, rezulta in mod neindoios c primii
operatori la noi, de altfel ca si la popoarele din Apusul European,
au fost barbierii ; dar nu oricare brbier, ci numai acei care se specializau in cautarea rnilor si executarea operatiilor, adica barbierii hirurgi, si mai apoi hirurgii de meserie,
In afara de acesti operator' oarecum recunoscuti, pe atunci si
fetele bisericesti, intocmai ca i in Apus, se ocupau cu hirurgia, Pravilistii bisericesti cad au tradus in limba romaneasca Invatturile
Sinoadelor i ale Parintilor Bisericii, invtaturi carrsi aveau aplicare si la noi, ne vorbesc de episcopi, preoti si diaconi, care stiu
sa castreze, sau care stiu sa tae vine si sa lase sange.
Acest fapt, oricat de surprinzator ar parea sa fie, totusi nu trebue sa mire prea mult, pentruc se petrecea si'n Apus, in manstirile care eran centre de studii
La fel si la noi ; pang catre sarsitul secolului al XVII-lea, eautarea bolnavilor nu se lacea deal in bolnitele manastirilor ; numai
In aceste bolnite s'ar fi putut face o opera* Cu scop de tamaduire,
de catre vi-un preot sau calugr iscusit ; numai In aceste bolnite isi
gasean scaparea cei bolnavi.
Este drept ca aceleasi Pravile opresc fetele bisericesti s se
indeletniceasca cu asemeni lucruri, dar, ca s le opreasca, insamna
ca se faceau. Afar de asta, cate nu opresc Pravilele si totusi se fac I
Au mai existat o categorie de manuitori ai cutitului, carora nu
stiu daca li s'ar putea spune operator', des' trebue sa fi fost tare
priceputi in mestesugul mutilarilor ce li se poruncea s faca. Erau
cei car' taiau urechile, nasul, uneori scoteau ochii sau amputau un
brat ori o mana, vanatorilor de domnie, sau vinovatilor de greseli
uneori foarte usoare. Paul de Alep spune c. In aceste tart este owww.dacoromanica.ro

156

biceiui ca o persoand sill*" la izas cade intr'un fel de infamei f i nu

mai poate deveni bei (Domn)". 1) lar Cronicarii, mai ales eel din
Moldova, povestesc o multme de mutilari de felul acesta, acute de
Domnitorii temtori pentru Scaunele lor.
Cea dintai operatie facuta la noi, in Moldova, despre care vorbesc documentele si dau oarecari amanunte, este operatia facuta lu
Stefan ce! Mare. Se stie c acest Domnitor a fost ranit la un picior
cu prilejul cucerirei Chiliei, in 1465. Dupe 35 de ani, and Stefan

era batran si bolnav de podagra, rana cea veche a inceput s fie

amenintatoare. S'a tot cautat el cu feldefel de doctori pAn in vara
anului 1504, cand se pare, c a avut o gangrena a piciorului. Doctorii din jurul lu: un medic evreu trimes de Hamil Tatarilor, Ieronimo
de Cessena din Venetia, un barbier din Buda, si poate i Lonardo
de Massari, un alt venetian cu legaturi cu Buda, au facut consult si
au hotarAt s ard. rana

Siando esso Stephano impiagado le gambe et aliqualiter

reducte in un momento se comenzo alargar le piage et come ha
inteso li medici pronosticano esso esser spazato et li deno el
fuogo a le piage et per conseio de mistro Hieronimo da Cesena
medicho el qual ando quest anno mandato par la Signoria et
uno Zudeo medico del Imperator de Tartari." 2)
Dup. ce Stefan a murt, boerii au dat un fel de certificat doveditor ca doctor s'au pm-tat bine si corect putnd pleca fiecare la
casa lu; numai Cesena de teama c va fi retnut in Moldova a ntervenit la secretarul talian din Buda ca sa fie rechemat. 3)

Consultul dintre doctor, hotarkea de a arde rana ca mijloc

extrem de incercat, inss aceasta ardere, sunt notiuni clare, cari aduc
o lumin" aproape de necrezut despre chipul cum se practica atunci,
intelept, prudent si utl. Certificarea boerilor c doctorii s-au facut
datoria desvalue o latura asupra careia am insistat in captolele precedente, latura nesigurantei practcei medicale ; cAnd reuseau, doctorii
erau rasplatit frumos, and nu reuseau riscau sa fie pedepsit, chiar
inchisi s amenintati cu moartea,
In Pravile (1652) se pomenesc urmatoarele operatiuni
Arhva Istorci a Rominei, t. I. pt. II, pag. 59. Caitora lu Paul de Alep prin

Moldova * Tara Romineasci Intre 1650-60.

Hurmuzach, vol. VIII, doc. L, pag. 40-41.
Idem. Vezi aci pag. 67, n. 1.

www.dacoromanica.ro

157

Castratia sau scopirea, Se fcea de fetele bisericesti, dar si

de alti mesteri, Omul castrat se numeste famen, ')
Operatia castrrei se face de voe, sau de nevoe

Carde va fi scopit de nevoe qi va fi destoinic de preotie,

poate fi feicut preot, lar carele se va fi teliat de voe, acela este
cum fi-ar fi sin gur ucigae, fi nu se primefte intre clerici.
Sau : Cine va fi scopit de nevoia oamenilor, adicei cu dea-

sila, sau ap va fi de fire, acela n'are canon. lar cine se va

scopi de vota lui", s fe socotit ca un pizmaf vie(ei lui
vrti.smaq tocmai lu Dumnezeu". 2)

Castratia care se face de nevoe, se face uneori pentru caz de

boal, si atunci se face cu scop de tmduire. Aceast castratie o
face si fetele bisericesti, c'ci spune Pravilistul

...oricare episcop, au preot, au diacon, va scopi pre cineva,

sau cu meinile sale, sau cu poruncei, sau el pre sine... feirei numai

de'l va fi nevoind sti se tae pentru boalei, c aceasta este tmduire iarei nu vreismeiqie trupului". 3)

Preotul famen este tinut s urmeze anumite reguli, de exemplu,

spune Pravila ,,preotul famen s nu (le slujnicei..." 4)
0 alt operatie este circumcizia, aceia care se face in afar
de ritualul religios al celor de alt religie deat crestinismul,
Pravilistul spune Cine se va t'ella dupei ce se va face cliric..." ;
sau mireanul carde' va reitunzi pielea de la meidulariu", sg se
afuriseascg, 5)
0 all operatie, mic dar foarte obisnuit in timpii trecuti,

este lsarea de sAnge, venesectia. Aceast operatie se face de doctori, de barbieri, dar si de preoti, Totusi, Pravilistul ()preste pe preot
s fac pe vraciul si s tae vinele pentru lsarea sAngelui preotul
care va vrciui, sau va tclia vine..," se pedepseste. Este ins de la
sine inteles, c dac Pravilistul a gsit cu cale s opreasc aceast
practic, inseamn ca se acea,
In Lexiconul s/avo-romin din 1649, se 'apune ,,om seopit, lamen". Grigore
Cre tu, pag. 157. rinda! 1441,
Bujor. Prav. Mat, Bas, Sabor L gl, I p. 318 si Calma. Sf. Apost. gI. 21, p. 313.
Idem, Sabor, I si II, glava 8, pag. 396.
Idem, &l'oral 5 si 6, glava 5, pag. 379.
Idem, Canoanele SI, Aposta, gl. 23 si 24, pag. 313.

www.dacoromanica.ro

158

Pravilstul conditioneaza chlar, lasarea de sange, de anumte regull impuse de ritual. Asa de exemplu, opreste pe preot si pe- mirean s-si la sange in zua and se imp'rtaseste fdrei numai de se
va templa boala morfei intr'acea zi, peitimind pentru viafei-$i".1)
Omul care-si las sange trebue s stea cateva zile in cas., linistit. Intr'un document din 11 Iune 1620 se spune ,.. af fi gata
de slujbei, dar acum, dcindu-mei pe mdna doctorului pentru vindecarea
nevoilor mele, nu-i chip sel intrerup cumva; mi-a leiseit seinge numai
eri, i trebue sei a$tept ceiteva zile.,." 2)
Cronicarul Miron Costn, vorbind de boala lui Stefamta Voda,
(1659-61) feciorul lu Vasile Lupu, spune c doftorul care'l cauta indata' au priceput cei trebue
ia seinge,.." 3)

A rasa sange, era o regula, care se aplica i unde trebuia si

mai ales unde nu trebuia. Chiar si in pletora politia prnde bine lasarea de sange ; de aceia s'a socott totdeatma si se socoteste si astzi c rasboaele sunt rele necesare, pentruc sangerarea popoarelor
aduce progresul s inflorirea lor, Nculae Mavrocordat spune chiar
corpul politic scapel de mare boald, cdtzd uneori se lasd seinge la
vreme". 4)

4) Pravilstul pomeneste si de alte operatiuni mai marl, operatil

In earl hirurgul tae s'apoi coase, ca s tamaduiasca pe oamen

... vezi c tae omului picioarele, mdinele... a multi varset'

mafele fi se betejesc grumazii i geitlejul i capul, qi jar.* le
coase dohtorul, i scapci oamenii de moarte..." 5)
In Lexiconul Slavo-Roman din 1649 se pomeneste de a teimddui oase", ca o indicatie c se faceau interventii l pe oase,
Cronicarul loan Neculcea povesteste operalia ce s'a facut in tara
iremteasa., spatarului Milescu, invtatul moldovean care a colindat
lumea intreaga, de a ajuns pang.' in China. Se spune c spatarul
Milescu ar fi tradat pe SteRnita Voda (1659-1661) si a fost prins.
Maniat peste fire, Domnitorul a adus

...pre acel Nicolae Milescu inaintea lui, In casa cea micd,

fi au pus pre ceileiu de i-a tdiat nasul ; scoreind $tefeinifd Voeld
1)1. Bujor., Inytturj, glava 96, p. 171 o gi. 71, p. 163 din Pray. Mat. Bas,
N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XV/2, doc. MDCCLVI, pag. 887.
Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 372.
Hurmuzachi, vol, XIII, N. Mavrocordat. Piren
cugetlri, p. 436, nr. 517.
Bujor, Prav, Mat, Bas, Inviitituri. patr. Anastasie, gl, 17, p. 426.
G. Cretu, Lexicon Alavo-Rom,, pag. 176, randul 1918.

www.dacoromanica.ro

159

In grabei hangerul lui din brau, au dat de i-au fait clul nasul ; fi n'a vrut sa-I ase pe caleiu sd-i tae nasul Cu cufitul lui
aria, ce cu hangerul lui tefnif Vodei i-a teliat nasuL Dupei
aceia Nicolae Ceirnul a fugit in jara nemfeascci fi a geisit acolo
un do flor, de-i tot slobozea stingele din obraz, fi-1 bofea la nas;
fi afa, din zi in zi, sangele se inchega de i-a crescut nasul la
loc, de s'a teimaduit ; iar cand a venit aici in lard, la domnia
lui Iliaf Vodei, numai de abia s'a fost cunoscand nasal ce i-au
teiiat..." 1)

Termenul de bofea", care rezuma toata operata, inseamni a

ingramad in loe, a strange, a face bot. Este un cuvant intrebuintat
q de Cantemr, care spune ...toate firele intr'una bofind... toatti
cinstea, lauda fi puterea a tuturor,.. dobtindi",
Pe atund se cunoqtea char q proteza dentara. Croncarul Neculce in portretul ce face lui DumtraKu Cantacuzno, dom al Moldove in doua rnduri, intre 1673 qi 1685, spune intr'un limbaj foarte
s ugestiv

Ceiutati frafi, iubifi cetitori, de vedefi ce este omenia fi curvia greceascd !, cd el, de beitran, dinfi in gura nu avea ; diminiafa Ii incleia de-i punea in gura, iar seara Ii descleia ca un
crop, fi-i punea pe masd... Oh! Oh! Oh !, seiracei farei a Moldovei, ce norocire de stapan ca acesta ai avut !",3)
Dimitrie Cantemr, Domnitor q Cronicar cu educatie de fatrofilosof, find un fin observator, descre foarte amanuntit o operatie de
hernie facuta in fata lu de un meter Albanez

Card eram la Constantinopol (prin armare inainte de 1710),

secretarul meu, care era om in vrastei, peitimea de aceasta boaki;

eu ca s cunosc mai bine metodul lor de vindecare, am leisat

sa-1 cureze in palatul meu,
Dupe!' ce ni-am invoit pentru preful de curd, ei s'au pus fi au
legat pe pacient de o scandurei laid, inkifurandu-1 ca curele de

peinzei, de la pept pad' la picioare ; dupd aceia, cu un fel de

briciu fcnd o inciziune din jos in foale, au deschis hipodermul,

au tras peritoniul afarei cam de o palma, fi au pus la loc intestinele, ce erau cazute in scrot. Apoi au cusut hipodermul cu
aj groasei, fi dupei ce i-au facut in cap& un nod bun ca sei nu
loan Neculce, in Letopisetf, vol, II, pag. 190.
D. Cintemir, Istoria ieroglif., pag, 234.
loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 225.

www.dacoromanica.ro

160

se deslege, au taiat cu acelaf briciu buzele hipodermului ce span-

zura asupra cuseiturei ; au uns apoi rana cu grelsime de porc,

fi a ars-o cu ferul aprins. Dupel aceia au ridipat puf in in sus
picioarele pacientului, care era mai mult mort deceit viu, au deschis nitel rana, f i au veirsat in rand albuful de la nouei oriel
proaspete. Dacd intr'o ord sau cloud, albuful incepe a spuma sau
a clocoti, atunci e semn bun cei cura reufefte. Iar daca, dupei
afteptare de trei ore, albuful oudlor nu incepe nici a spuma, nici
a clocoti, atunci zic cd boala e mortalei din cauzei Ca pacientul
este ate!' t de slab, incest este peste putint a sa-i ajute buneitatea
medicinei. De altmintrelea, dintr'o sutei abia le moare unul sau
doi ; fi aceasta o atribuesc mai mult debiliteitei sau beitreinetei
persoanei, deceit neajunsului artei lor. A doua fi a treia zi se
repetei infuziunea cu albuful de ouei, , 'i in tot timpul acesta pacientul trebue sei stea necontenit intins pe spate ; fi era atata de
stors de toate simtirile, Mc& el semeina mai mult a mort deceit
a viu. Nici cei-i permitea a meinca sau a bea ce va, ci ziceau cei
este destul a-i umezi limba din ceind in cand fi cat se poate mai
des cu cate o piceiturei de apei. In a patra zi au luat pe pacient
legat cum era de sceindurd, fi l'a Li pus pe dufumea ; aici fi-a
venit in simfiri fi Cu o voce slabei se velita de durerile ce simtea.
Apoi i-au dat pu fina apc`i caldei pentru a-i steimpeira setea, iar
in urmeitoarele trei zile i-au permis a lua pufind supei, fie de once,

numai sd grijeascei a nu' fi inceirca stomahul cu alte meinceiri.

In a f aptea zi i-au deslegat legeiturile fi I-au pus incet, incet, in
pat. Da pentruca sei nu-fi ridice picioarele sau sei se mifte, doi
au stat necontenit leingei pacient fi repetau infuziunea cu albuf
de ouei in toatei ziva. Dupei a noua zi fi pad la a dousprezecea,
infuziunea se feicea cu albuful numai din fase oud, fi spu marea
se peirea cd e mai mare deceit mai inainte. Intr'a cinsprezecea
zi, rana abia putea primi mai mutt deceit albuful unui ou ; dar
infuziunea totufi s' a continuat panel mai putea intra in rand Kcal de pu fin albuf fi panel' cad se mai vedea ceva spumei. Cad
toate aceste semne au incetat, au aplicat pe rand un emplastru
preparat din refind, olei fi alte mixturi fi au permis pacientului
sei-fi mifte picioarele f i sd se culce pe coaste. In acest timp, in
fiecare diminiatei, treigeau incetifor de capeitul atei ce speinzura
afarei, ca sei vazei, dacei nu s'a deslegat cusutura. Dupei doueizeci-treizeci sau patruzeci de zile, dupe cum permite etatea sau
puterile pacientului, trag afard ata, aplica un alt emplastru pe
rand, fi cura e terminatei. .i cu acest metod dur, vazut cu ocha
mei, vindecei acefti oameni neinvatati un morb ateit de greu." 1)
1) D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, edit, Aeademiei, pag. 292,

www.dacoromanica.ro

161

Cantemir pomeneste si de o altg operatie, pe care a fcut-o un

Frantuz unui Turc din cale afara de gras

Shishman Ibrahim Paca, supranumit grasul", se zice cd-fi

luase un hirurg francez, care in tot anul in lunile Iuniu fi Iuliu
il opera, teiindu-i peintecele fi scolcindu-i greisimea, care pe acest
timp Il ineibufea, incest abia putea respira, fi-1 punea in pericol
de a-fi perde viala. In urmd insei i-a crescut greisimea ateit de
tare, inceit toatei operaliunea nu-i mai putea ajuta ; fi afa crdpei

ca un alt luda, c i-au curs toate intestin ele din trup" 1)

In alta imprejurare Cantemir spune despre un general turc, care

purta in san o cutioara cu 24 de oscioare, pe care hirurgii

i li-au

fost scos din rnile sale primite in diverse beitiii". 2)

Din 15 Tanuarie 1753, avem cunostinta de prima operatie facut& la spitalul Coltea, Este vorba de un Costin Ologul, de la .Metzovo, ca."ruia i-a degerat picioarele si doftorii de la Colea i li-au taiat,
Inteun hrisov din 1753, Matei Voda Ghica, darueste ologului care se
insura, un loe de casa din locul domnesc de langa Dmbovita.8)
INSTRUMENTATIA HIRURGICAL.

Nu se cunosc instrumentele care_ erau pe atunci, and a fost

operat $tefan cel Mare, in 1504, se spune ca rana i-a fost arsa ; de
aici banuim ea existau anumite instrumente de fier, care se inroseau
In foc si cu ele se ardeau ranile.
Din citatul Cronicarului Neculce privitor la aerea nasului sph
tarului Milescu ,.fi n'a vrut sei-1 ase pe ceileiu, sei-i taie nasul cu
culitul lui calclu" 4), s'ar putea deduce din intrebuintarea acestui ter-

men culitul lui aide, c ar fi vorba, poate, de un cutit care se

; dar este o supozitie FLA' mid o siguranta.
12 Septembrie 1568.
La aceasta data este vorba de niste
instrumente, cari dac n'au legatura prea multa cu hirurgia, totusi
sunt o indicatiune de existenta si de raritatea lor, caci sunt trimise
numea

ca dar de mare valoare Domnitorilor Romni, de catre Ardeleni,

D. Cantemir, pag. 425.
Idem, pag. 523.

Ionescu-Gion. Istoria Bucurestilor. pag. 657. Citeazi : Arh. Stat. Pachetul doc.
minist. Mihai Vodi. actul 3. Din nenorocire aceste acte s'au dus la Moscova.
4)1. Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 190. Vezi mai sus mtg. 159, n. 1.

www.dacoromanica.ro

11

162

Intre ele sunt : Douei lentile arzdtoare mari, cloud lighiene mari, trei
briciuri, doi pepteni albi fi patru foarfeci de cureifat (pentru tuale td). 1)
Pravilistul ne vorbeste de unele instrumente numite cinii". Dimitrie Cantemir spune organ, adicd cinie, mdestrii, lucrurii cu care

se fac alte lucruri" 2). De fapt, Pravilistul uzeaz de termenul de

chile pentru a indica c5, se intrebuinteazg la anumite practice misterioase, ciudate, pentru satifacerea unor perversiuni sexuale, Spune
Pravilistul

Or care muiare va meftequgui, de va miarge la altei majare, ca un barbat, cu cinii ca acealia... si freceindu-se jale acolo, de va arunca sdmeinfa una la alta..."
Sau : De sd vor afla freceindu-se cloud mueri una pre alta,
'inset' kind mci o cinie, *M ctind sit vor slobozi ameindoud..." 3)

Intrebuintarea acestor cinii intr'o casnicie, este motiv de divort:

Imparte-sei (divorfeazei) muiarea de beirbat, cdnd va face

muiarea cinie sau niscare meftequguri, sei sd poatd freca, sd sd
verse stimemfa, set' s poard stampdra de poftei, ce se zice : cu
cinie de lemn, sau de her, sau de stecld, sau de peinzei, sau fie
ce alta, soi fie lucru ales de aceaia treabei..." 4)
Cantemir numeste ciniile pentru rk'sboi mihanii" 5), iar din domeniul medicinei pomeneste de mehlem", cuvant al cArui inteles nu
1-am putut deslusi ; poate fi vorba fie de cinie, fe de vrun medicament

sau cine stie ce cuvant creiat de Cantemir, el care avea obiceiul tuturor neologismelor si a cuvintelor fabricate ; asa, se pare, e el face
distinctiune Mire mehlem, intre instrumentele de fier si intre instrumentele pentru ars, cad. spune :

De multe ori pre durerea mare, alta mai mare o teimeiduiafte, fi ce mehlemul nu vindecei, vindecei fierul, fi ce fierul nu
tdmeiduiaqte, cu mai mare usturime tdmeduiafte focal" 6)

Sau ,,, la rand rea $i grea, mehlemul $i leacul de fi-fi and 7)

N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XI pag. 805.
D. Cantemir. Istoria Ieroglifi, pag. 23.
Bujoreanu, Pray, glava if (39), punct vi si gi (12 ai 13) i glava 333, zac 12-13,
Longinescu. Legi vechi, p. 209-10.
pag. 50 o 267.
Idem, gl. fi. (19), P. e (5) li gl, 181, zac 5, p. 36 *i 199. Longinescu, I. c.
pag. 148.

D. Cantemir. Istoria Ieroglifit, pag. 15.

D. Cantemir. Istoria Ieroglifi, pig. 340.
Idem, peg. 212.

www.dacoromanica.ro

163

Documentele nu pomenesc cleat o singura data despre instrumente, fr ins, s specifice ce fel de instrumente. In 1563, Ungurii

cari asediau pe Despot Vod in Cetatea Sucevei, au cenit regelui

Ungariei, s le trimit hirurgi cu medicamente si cu instrumentis
necesariis", 1)

Alte stiri nu avem,

DUHOVNICII
Duhovnicii sunt doctorii sufletesti, acei care aduc curajul si spe-

ranta in sufletele celor suferinzi cu trupul, Rolul lor ca ajutori

si

sprijinitori ai doctorilor constitue un capitol special al medicinei, des-

pre care nu ne vom ocupa aid, pentruc acest punct nu intr in

planul lucerei de fat A. Ne mgrginim numai s citm eteva exemple

din Pravilele bisericesti ca s dovedim odat mai mult, dac mai

este nevoe s se dovedeased acest lucru, c." Biserica si practica medical trebue s mearg mn.'n Juana, Medicina nu esclude Credinta,
ar fi o gresal fr seamn de mare, s se afirme contraruL
Rugaciunele preotilor aduc increderea si cu ea aduc vindecarea:
De va bolneivi vre un om, atunci set- chernafi preotii
cilor care au indrifiznire la Dumnezeu, .3,1 se roage pentru acela;
Dumnezeu, pentru rugeiciunele preotilor lui, va da seineitate
va scula de in boald..." 2)
bolnavului

Duhovnicului trebue s spui tot sei nu-ti fie rufine sau sii te
temi" ca de vreme ce ai venit la vraci sei te tiimeiduefti, sec' nu te
duci neteimeiduit, fcirti vindecare...". Iar dupa ce omul s'a spoveduit
atunci datoriu iaste dohovnicul sei ac ranelor acelora ward* vindecare", vindecare sufletease.
Pe de alt parte, duhovnicul trebue s fie discret, altf el scl-i
se scoatel limba pe ceafei, qi s i-o tragei pad ce va muri". 4)

Vezi pag. 151 n. 2.

Bujoreanu, Pray. Mat. Bits. Inv$turi, glava 160, pag. 193.
Bujoreanu, Pray. Mat. Bits.. Invitituri, glava 322 i 327, pag. 263 i 264.
Idem, glava 319, pag. 262.

www.dacoromanica.ro

164

CLANDESTINII PRACTICLI MEDICALE

Clandestinii practicii medicale fac parte din studiul medicinei

populares Cum ins, nu-i in intentiunea noastra l nici in planul aacestei lucrgri s studiem aici medicina popular l practicile el, ne
vom limita in a cita numai clandestinii de care se ocup. Pravilele,
clandestinii cunoscuti in acele vremi, cum si practicile empirice Mate
de unii scriitori.
Lecultorik sunt cei earl lecuesc boalele cu diferite vrji. Termenul este sinonim cu cel de vr.jitor. Pravilele bisericesti condamn
atAt pe lecuitor, cif si pe cel care apeleaza la el. Spune Pravila
,,..,cine va da pre sine vrdjitorului sau fdrmeccitorilor, sau lecuitorilor,
ca sti invete meftefugul rtiu.", acela se pedepseste. ')
sunt cei cari fac vrAji. Pravilistul spune
...vrtijitorul fi cela ce varsti cearti sau plumb, cositoriu, sau
care leagd bdrbatul f i muiarea sit' nu se impreune, sau va face
altfel de vrtijie... Se!' titi, cti pre aceia chicunti vrdjitori, cari
chiamti dracii f i fac vreijile, pre voile celea ce vor intru stricdciunea oamenilor. Inca' i aceia ce aduc vrtijitori in casele lor,
sti le scoafd vrji, sau care citesc stelele, sau ca sti invete ceva
ce nu ftiu, sau se duc la vrjitori, sau la vrtijitoare... Mifderea
cei ce poartd baere sau norocul cesta, ce zic oamenii cei are
noroc omul, sau vor cduta ziva in care s'au ntiscut bund taste
sau rea..."

Sau Cine cumptird ceva fi o farmecd spre ferintd, sau S

se socoteascil pre sine, sau cuvinte de la prooroci mincino4 de
la aceia ce'fi bagd ferpi pre in seinurile lor, ordjitort se chiamd
infekitori de oameni" 8)

Dimitrie Cantemir spune vr.jitorului vedhovnie" : ueare de pe

limba slavoneascii, sd infelege vrtijitoriu, ccluttiforiu in stele". 4)

Pravilele bisericefti nu iartti celui care va sti fie preot, scl fie
vrdjitoriu sau cimpoitoriu, sau sti aibc`i niscare inveitdturi rele, sau
Bujoreanu, Canoanele Sf. Vasile, glava 68, pag. 407.
Idem, Invtturi, glava 328, pag. 265.
Idem, liravila de la Govora, pat. 116.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 136.

www.dacoromanica.ro

165

cititori de stele, sau sei facd baere".1) Si pedepseqte pe ce care se

dau sau cred in vrjtori :
Cine se va da vreijitoriului sau desceinfeitoriului, sau ferme-

cdtoriului, sau altora care vor fi impotriva acestora (la fel cu

ei), ca sei descopere lui pentru ce pohtegte, sau sei afle cine'l
va fi fermecat, sau acestea, a curdti, ca cum ar vindeca m'iotate cu rdotate...". 2)

Sau : Cine va da pre sine vreijitorilor sau fermeceitorilor sau

lecuitorilor ca s'id in vete megtergugul lor cel reiu...".

Sau : care cred vrdjitorii sau bagei vreunii In casele lor pentru aflarea leacurilor...", 3)

Tot aceOia se pedepsesc cu pocanii grele qi oprirl de la imprt55anie. Ba uneor sunt socotti drept uciga0 : vreijitoriul fi carele chi erbi, este ca si cela ce ucide". 4)
Tot atat de sever este Pravlistul mirean. In Pravila lui Vasile Lupu qi a lu Matei Basarab, se spune c cela, ce va gd si comoara cu vrezji fi cu draci, nemica sd nu i se dea...". 5) Sau, face
prepus de furtiqag cel ce spune altua cd iaste vridjitoriu gi numeirdtoriu (sau cetitoriu) de stele". 8)
Din 1508, se citeaz un proces pentru* vrji fcpte impotriva unor
boeroaice din Fgraq doamnele vreijitoare Anugca, Zora gi Voica",
dupe plngerea lu ,,te fan Stoica, Costea Marcu, Dragomir, Martin
Scheiul (Bolgart. 7)

Fennecitoare sau descintitoare, este cea sau cel care face

descntece ol farmece. Cantemr le nume0e ; boaze", de exemplu
boaza dragostelor, a curvier. 8)
Pravlele admit interventia fermeatoarei sau a descntatoarei

atunci and vraciul, adic medcul, va parIs pe bolnav, pe motv

Bujoreanu, Pravilistul Matei Basarab. Siborul dela Laodichia, gl. 36, pag. 337-8.
Idem, Siiborul de la Anhira, gl. 24, pag. 325.
Idem, Canoanele Sft. Vasile, gl, 68 e 79, pag. 407.
Idem, gl. 61, pag. 406.'
LonIdem. Pravile, Gl. s (6), punct di (14), vi gl, 89, zac 14, pag. 22 vi 170,
ginescu. Legi vechi, pag. 82,
Idem, pric. si (16), punct clz (237) o gl. 349, zac 19, pag. 19 vi 282.
Longinescu, 1, c. pag. 66.
N. Iorga. Anal. Academiei Romana, Seria II T. XXVII. pag. 123. Indreptiri gi
intregiri la Istoria Rominilor.
D. Cantemir. Istoria ieroglifi, pag. 9.

www.dacoromanica.ro

166

nu se mai poate tmadui, In Atea de aceste cazuri, Pravilele condamita pe cel care se cauta cu descantece s farmece, mai ales daca
se produce moartea din cauza

atta cel rdnit va sei se teimeiduiascei cu descantece f i farmece, atunci el sin gur este vinovat morfirf ; (Mrd numai) de va
fi rand de ceale de moarte i vracii sei vor fi peireisit zicand
cd nu sei va tdmeidui, atunci de nevoie de va cherna fi fdrmeceitoare sau desaintdioare, nu sei intelege, set' fie fdcut aqia gresak mare...".1)

Dimitrie Cantemir descrie cu mana de maestru o boaza sau

fermecatoare

Pe un scaun de foc edea, subt a cdruia picioare un cuptoraf de aranzei plin de jeratec aprins a fi se vedea, iar de jur
imprejur feiclii, de tot felul de materie arzeitoare, cu mare part
verrtos ardea ; la chip veftedei i geilbicioasei, ca cei ce in boald
impeireiteascd cad, a fi se pdrea; cu sdnul deschis i cu poale
In breva de nainte sumese, ca cum ceva intremsele a pune s'ar
sta ; cu ochii Inchii i cu urechea plecatd, ca cdnd ce in

poal i s'ar pune, sei nu vadd, iarei ce materie ar fi, care s'ar
pune, auzind sei inteleagd...".2)

In genere fermectoarele se bucura de o reputatie foarte rea. In

Lexiconul Slavo-Roman din 1649, se pomeneste de otriivitoriu cu
farmecele", intelegandu-se ea farmecele pot otrav, 3) Pe de alta parte,
Domntorii erau foarte aspr cu fermecatoarele, mai ales cand lucru-

rile puse la cale de ele, eseau faz; se pedepsea char si smpla banuiala de intrebuintarea farmecelor, $incai povesteste cazul nefericitei

Ptma Doamna, sotia lu $tefan Cantacuzno, cel care a urmat lu

Brancoveanu

In ziva de Sdntamaria (clind s'au tdiat Constantin cu feciorii in Tarigrad, 15 August 1714), pe Doamna lui .te fan Vodd
la mandstirea De un Lemn fiind pentru evlavie, o au lovit o
nevoe mare de fdcea toate grozeiviile, i ei nu socoteau cd e beltaia lui Dumnezeu, ci s'au prepus pe o ceilugeiritd anume Olimpia, meituqa Doamnei, adicti sorei cu mama Doamnei, cei ea a
Bujoreanu, Pravile, Gl, di (14), p. e (5), i gL 249, zac 5, pag, 32 i 238.Longinescu, 1. c. pag. 129.
D. Cantemir. Istoria ierogl., pag. 135,
Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag, 290, rind 4402.

www.dacoromanica.ro

167

farmece cu alte mueri, fi pe meitufd-sa o au trimes la

all meineistire, de o au zidit intr'o chilie, iar pe cloud mueri
reicut

au spa* nzurat". 1)

Cimpoitoriii, ar fi cntaretii cu cimpoiul. In Lexiconul SlavoRomfin din 1649, li se spune cimpoiariu", 2) Cimpoitorii intr in
categora vrjitorilor spune Pravilistul :
Carele se va feigeidui sei fie preot, aceluia nu i se cade sel
fie vresjitoriu sau cimpoitoriu, sau s aibei niscare inveitclturi
rete, sau cititorii de stele, sou set' face's baere". 3)

Baere. In Lexiconul Slavo-Romn din 1649, se spune Baere de gat cum se pun pentru leacul, sau pentru farmec". 4) Baerele
sunt in Medicina popular niste legturi impletite descantate, earl
se pun la gtul celor boinavi de at, Cei ce pun baere sunt socotiti
In rAndul vrajtorilor si cimpoitorilor. 5)

Curgia, este un termen ciudat, explicat de Pravilist cu formula urmatoare : a curdti, ca cum ar vindeca reiotate cu reiedate".
Ru pe eu am zice astzi, principiu aplcat si in terapeutia
dupg formula similia similibus curantur".
Curatia este socotit. de Pravilist drept vrjtorie vrezjitorul fi
cela ce bagel' in casa lui leacuri, desceintece sau curatie, ca scl dobeindeascei ceva...", se pedepsefte. 6)

Necromanclia, este un termen intrebuintat de Cantemr, pe

care 11 explia aa necromandia, vrajd care se face asupra trupurilor moarte, la toate limbile, in loc de pei cat se tine". 7)
In Descrierea Moldovei", Cantemr infirl o multime de credinte i obiceiuri ale poporului moldovean, prntre car fi cele care se
refer a medicina popular. Af a, jocul cu ceducenii" ar fi a supers-title

Norodul superstitios le atribue (ceilucenilor) puterea de a

alunga bolle cronice. Vindecarea se face afa : dupes' ce bolnavul
este intins pe peimeint, ei incep jocurile lor, fi la un anumit loc
Sincai. Cronici, vol. III, pag. 238-239.

Cretu, L e. pag, 207, rindul 2622 0 2623.

Bujoreanu. Pray, Matei Basarab, Siborul din Laoclichia, gL 36, pag. 337-338.
Cretu, L c. pstg. 267, rind 3927,
Bujoreanu, Prav. Midst Basarab. Invitguri, gl. 328, pag. 265.
Idem, Siborul de la Anhira, glava 24, pag. 325.
D. Cantemir. letona IerogL, pag. 15.

www.dacoromanica.ro

168

al ccintecului it calcel rcind pe rand dela cap ***End la

apoi IiFoptes c la ureche nifte cuvinte anume compuse fi porun-

cesc ca boala s iasel. Daccl au repetat aceasta de trei ori in

trei zile, adeseaori succesul rdspunde sperantei, i bou foarte
grele, care infelase mult timp arta medicilor color mai cunoscd-

tori, sunt alungate astfel cu putin lucm. A$a putero are credin(a in superstitie".1)

Descri apoi unele cazuri printre car' distingem

Frumoasele" sunt niste nimfe cari aduc la tineri paralizie ori
apoplexie".

Striga", o baba' care ucide pe copii nou-nscuti, Cate data,

cade napasta pe cate o bab in carne si oase, pe care o ucid.
Legiltura", este un farmec in urma caruia sotii nu mai pot avea
raporturi sexuale intre ei. Deslegeitura" este farmecul care desleaga
legatura,

Farmecul" este mijlocul de a-ti apropia pe cine iubesti sau a

inebuni pe cine urasti,
Desceintec" este mijlocul de a vindeca once boal din cele curabile. Cantemir, cu acest prilej, d dovezi de o credulitate greu de

banuit la un om cu cultura lui. El descrie puterea unui descantec,

fapt pe care pretinde ca. 1-a vazut el insusi
Veitaful de copii B. al tatdlui mea avea un cal foarte frumos, care mufcat pe camp de un qarpe, afa se umflase peste
tot corpul, incat deabia pdrea cd mai relmeine vreo sperantel de
scdpare. Venind o babel desceinteitoare, ea porunceqte ca stdpeinul calului scl se clued la o feinteinel i sei aducil de acolo, ced
de repede, intr'o cand, apd din care scl nu fi belut nimeni. Viand
el scl trimiatd pe un servitor sel aduccl apa, baba se opune,
card cd stelpeinul lui trebue s aducd apa, daccl vrea sel invie
calul. rdndrul ascultd f i aduce babei un vas mai mare plin ea
apcl. Aceasta cid tnclrului sec' bee toate apa sfintitei de &Irma,
nu ftiu ca ce ceintec. El executel porunca, mdcarcel cu greu,
fiindc adusese prea multd apd. Dupel beluturd, teindrul vede indata' calul sclu, care zeicea nu departe de clasul, lungit la pclmeint fi deja pe jumdtate mort, cei rdsuflel, inscl, el simte di se
umfld fi este apucat de duren i abia de suferit. Dupcl ce baba a
repetat ccIntecul ei, intr'un sfert de ceas calul se face sclneltos,
iar teindrul a dat afard apa,iarcl$i fr nici o durere ori boalei".

adaugei ; Am cunoscut fi o babd care in ceiteva zile a

1) D. Cantemir. Descrierea .Moldovei, traducere de G Pascu, pag, 158.

www.dacoromanica.ro

169

lecuit cu totul un intreg grajd de cai infectat de rde, desi la o

depeirtare de trei zile de drum, ziceind niste dintece asupra perilor unui cal", ')
Del Chiaro, care serie la 1718, spune

,,Cucoanele sunt superstitioase Cdnd se iveste o boald contagioasel, se adund urr numeir de femei i timp de 24 de ore,
torc i coasei o ceimasei de ceinepid, cdreia ii dau foc in millocul curtei, fi in felul acesta cred cd, impreund cu ceimasa, a
ars si epidemia".
Apoi Doica nu uitel sei facd copilului un semn negru pe
frunte contra deochiului".

Sau Vinerea Mare e opritd once lucrare cu acul,

ceici in

acea zi Fiul Domnului a suferit ateltea impunseituri".

SPITERII SI MEDICAMENTELE

Tot profesionisti, in strns legtur cu practica medical, sunt

si spiterii, apotecarii sau farmacistii. Ei se specializeaz in procurarea
drogurilor, in prepararea medicamentelor si debitarea lor.
Termenul de spiter, spiterie, vine de la cuvntul italian spezi-

ario", termen vulgar intrebuintat pentru speziale" si trafico di spezie", care vine de la species", specii, In limba francez la specii se
spune epices", lar epicier" este bcanul. Ada., bacanii in bcanii
vindeau speciile, medicamentele, 3)

Treptat a venit diferentierea si bcan.ii care vindeau specii medicamentoase s'au transformat in apotecari, Abetecher in Germana,
aromatari si vnztori de miroase la noi. Pentruc la noi, Pravilistul
asa le spune, vdnzeitor de miroase", 4)
Pravilele vorbesc de acesti vAnztori speciali, cari piseaz si
vnd otrav, erbi de leac, sau vracevanii, ca de niste oameni cari
trebue s indeplinease si s aib anumite calitti de perspicacitate,
cari nu se pot cere orisicui. Asa de exemplu, acesti vnztori de
D. Cantemir. Descrierea Moldovei, trad. de G. Pascu, pag, 169-172.
Anton Maria Del Chiaro Fiorentino. Revoluttile Valahiei. Traducere de Cris.
Cristian, 1929, pag. 23-25.
N. Iorga, Prefa(ii la Acte i documente din trecutul farmaciei, de Dr. N. I. Angelescu.

Bujoreanu, Fray. Matei Basarab. Siborul 5-6, glava 66, pag. 387.

www.dacoromanica.ro

170

miroase n'au voe s vanda otrava decal numai vracilor ; _n'au voe
s van& otrava nebunului ori prostituatei. Ei au o foarte mare responsabilitate faja de Pravile ; daca procura trash' sau erbi care s
produc moartea, infra in categoria ucigasilor. Un capitol intreg,
glava 10 si glava 245 din Pravile, confin dispozitiunile amintite mai
SUS cu privire la eel ce prepara i vand otravurile, 1)
Rezulta c acestia nu mai sunt simpli bacani, ci negustori cu
anumita pregatire sau specializare, carora foarte probabil ca li se
dadea si o anumita permisie, aceia de a vinde speciile medicamentoase, pe laugh' negotul lor de bacanie,
Dimitrie Cantemir Ii numeste apotecari, adica cela ce fade la
$i mai cu deadins cela ce vinde erbi de doftorie". Din chiar
aceasta definitie se vede,. ca apotecarui se indeletniceste si cu altfel
de negot, pe langa cel de erbi de doctorii, 9 Acest negot 11 face in
dughiand", adica in bacanie, cad spune Cantemir erbile de doftorie, pn vor fi in dughiand...".
Ca medicamentele s'au vandut in dugheni sau pravalii in cari
se debitau si articole de bacanie, si c acest lucru s'a urmat par
tarziu, pan la sfarsitul secolului al XVIII-lea, o dovedeste si alta
imprejurare. In adevar, Cronicarul loan Neculce, spune ca. la 3 Septembrie 1740, generalul rus Miinich, hind in 14, a hotarit un numar de ponturi" de pazit de catre Moldoveni ; printre aceste ponturi se pomeneste si de cheltuiala ce se facea cu otetul si usturoiul
dat de aptice pentru bolnavi pentru oamenii de oaste ce vor fi
bolnavi, s cheltuiascci cu dein$ii la apticd, sa' le dee ot et $i usturoi." 4) Acest citat dovedeste a in Iasi existau aptice, dar a in aceste aptice se vindeau de bate, chiar si usturoi of et.
De sigur in* ca nu once dughengiu putea vinde si medicamente. Pentru asta trebuiau anumite conditii, in primul rand A.' fii
cunoscator al drogurilor

i meter in prepararea medicamentelor.

Spiterul sau apotecarul trebue s aiba praxis", adica sa stie

a executa cele ce se prescriu de doftori, dup o anumita invttura,
facere dupti inviliciturc1", spune Cantemir, 5) Pentruca el are de executat anumite lucruri, cari nu se pot face decat numai de un om al
mestesugului. Spiterul prepara pilula sau pirula (adica) gogoafia,
Bmoreanu, Pravile, pag. 28 0 234.
Longinescu, Legi vechi, pag. 108-111.
13, Cantemir. Istorla JerogL, pag. 8
Idem. Divanul, pag. 218.
loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 409.
D. Cantemir. letona Ierogl., pag. 17.

www.dacoromanica.ro

171

bubufile, cari dau doftorii de inghit (bolnavii) pentru leac", 1) El prepara. sierbietul, adicei beiutura de doftorie fi tot ce se bea". 2) El
prepara.' alifiile" de care se pomenevte in Lexiconul Slavo-Rom6n din
1649, cuvint tradus din slavonul plastair",
Spiterii prepar medicamentele ada.' vracevaniile" sau leacurile", termeni cari se schimb6 la jumtatea secolului al XVII-lea in
doftorii". Tot ei fin vi material de pansament, cci spune Cantemir
in primul reisboi al lui Traian ca Dacii, cei reiniti au fost atetta de
multi, ceit la apotecari fi tirulici ne mai reimneind pemzeturi...". 4)
Incat, treaba spiterilor fiind s ting semint ele, erbile fi unsorile
frumos mirositoare" 5), s le prepare, s aib rspunderea debitrei
lor, s tie i materialul de pansament necesar hirurgilor, este uvor

de inteles c toate aceste lucruri nu se pot face chiar de catre once

pi-61411aq. Este firesc s credem c, cei care fceau acest mevtevug,

il fceau in baza unor dovez de capacitate vi a unei anumite permisiuni,

Si se mai vtie ca, la noi, pana la ivirea spiterilor de meserie,

prepararea medicamentelor ca vi debitarea lor a fost fcut de c6tre
doctori. O dovad cert despre acest lucru o avem in Cartea patriarhului Samuil, din 15 Iunie 1702, prin care se intresc ofanduelile
intocmite de Sptarul Mihai Cantacuzino, ctitorul spitalului Coltea ;
prin aceast carte se specifica c spiterul trebue s fie un doctor",
nu ava, oricine.
Iar ceva mai trziu, la 12 Octombrie 1735, in actul de fundatie
al Spitalului Pantelimon, ca vi in hrisovul teaament din Iulie 1752,
ctitorul Grigore Ghica, cand ii vorba de doftor fi pentru spiter",
vorbevte de ei ca de doi specialivti cu totul osebiti unul de altul,
dovedind c acum incepuse s se arate vi la noi spiteri de meserie:

... am oreinduit Domnia Mea fi doftori, pentru ceiutarea bol-

spiter pentru facerea fi lucrarea doftoriilor, fi osebit de aceasta, reinduit-am Domnia Mea fi pe un om anume, ce
ftie fi cunoafte erbile de treaba doftoriilor, care, la vremea lor,
sei fie dator, dup semnarea doftorului fi a spiterului, a le culege fi a le duce la spiterie, toate pe deplin fi in destul, iar cnd
se va inteimpla moarte acestui mai sus numit om, caute isnavilor.,.

D. Cantemir. Istoria ieroglifi, pag. 17.

Idem, pag. 23.
Gr. Crefu. Lexicon Slav-Rom., pag. 195, rind 2328.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 81.
Idem, Istoria Ierogl., pag. 8.

www.dacoromanica.ro

172

pravnicul i iconomul Sf. Pantelimon, ca set cerce i sei geiseascii

alt am ca acela, gtiutor i cunoscdtor botanicegtilor erburi

si1-1 ageze in local acestuia...". 1)

Dm mai jos, in ordine cronologicg, putinele stiri ce avem despre spiterii strini cari au fost pe la noi, pomeniti de documentele
streine sau de Cronicarii si scriitorii nostri,
1445.
Jean de Wavrin Seful expeditiei cruciate pe Dunre
avea pe corabiile lui o farmacie bine aprovizionata nu numai cu medicamente ci si cu bauturi fine, cum era vinul de Malvasia
...l'apoticairie de son maistre, dont sa gallee estoit bien sortye, c'est a scavoir plain grandes tasses de vert gingunbre, de
dragis, espices et de idiverses manteres de drogueries.., et luy
aporta-on de la bonne malvisee (Malvoisie) pour boire..." 2)

13 August 1535.
La aceast data se pomeneste in registrul
de venituri si cheltueli ale orasului Brasov, de un Paul, doctor si apotecar in FalgAras dom. doctori Paulo ac apothecario in Fogaras..." 8)

7 August 1536.
O tire la fel se repet in acest an : Hieremiae apothecario ratione cuiusdam medicinae Joanni Deack Fogarasiensi datae". 4)
19 Decembriie 1537.
La aceasta data avem iardsi o stire
despre apotecari : domino Georgio Blesch ratione census dominorum
domini doctoris, apothecarii, ac currificis"... 5)
15 Ianuarie 1561.
In socotelile Sibiului se pomeneste la aceast, data de un Gallo Fischer :

Gallo Fischer, apotecario Cibiniensi, propter damna a Wayvoda Moldaviensi in speciebus missis perpessa.,. 6)

5 Februatie 1591.

La aceasta data se pomeneste de Luca

Galaseicu. Ebria spitalelor civile, pag. 40, 180 si 183.

N. Iorga. Jean de Wavrin. La crois6 sur le Danube (1445), pag. 84.
N. Densusianu, In Huzmuzachi, vol, 11/4, pag. 93.
Idem, pag, 112,
Idem, pag. 140.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XI, pag. 873.

www.dacoromanica.ro

17S

Stroe din Moldova, intr'un proces pentru niste vase cu yin, Cu famatum Paulum Aromatarium, civem leopoliensem." I)

14 Ianuarie 1602.

La aceast dat se vorbeste de un Fri-

dercum Gros, chirurg, i Balcer artis chirurgiae socius", amandoi

din Lemberg, Ce! dinti1 Frderic Gros, stie s prepare fasciis et emplastribus". 2)
1646.
Este anul cnd s'a tipart Pravila lu Vasile Lupu, in
Moldova, Prntre multele artcole care fixeazg conduta vracilor, ct
s condifiunele de preparare s vnzare a otrvurilor, cea ce presupune existenta unu specialist ca s fac aceste preparate, se spune

inteun artcol : cela ce nu va cherna vraci la boala muerei lu,

cumpere de tot fialul de vracevanii...", are de suferit anumite
consecinfe, 3) Insamn c in anul cnd s'a scris Pravila, existau spiferi sau negustor de specialitate, dela cari s se poat cumpra vracevaniile de care pomeneste Pravilistul, Totusi Inca nu avem un document dovedtor de existenta acestor spiferi,
27 Julie 1651.
De data asta avem o stire mai precis, Un
spiciiar", Avram, in drum spre Constantnopol, s'a bolnAvit la noi,
si Domntorul Mate Basarab, caut s-i scuze inazzierea, 4)
1698-99.
In hrsovul pentru infiinfarea spitalului Co4ea, Sptarul Mihail Cantacuzno spune c face ...locafuri sfinte, spitaluri,
case pentru hrana sdracilor ci spiterii..." 5)
1700, aproximativ.
Se pomeneste de un Mihai Titromasul,
care a fdzut la Petecdrie (Apotecdrie) de la Lantu (zur Kette)", 6)
Din acest an avem prima stire despre spiter stabilt in
1703.
Bucuresti, la Curtea lui Brncoveanu. Cnd acest Domn s'a dus
Adrianopol, chemat sa se prezinte Sultanulu, prntre cei cari il insoteau a fost si un spicear". 7)
1718-1730.
In tmpul ocupafiei neintesti a Olteniei s'a Hi,
ntat in Craiova o Spiffirie impcirdteascd". Este cea dintai spitdrie
N. larga. Studii o documente, vol, XXIII, doc. CCCXXIV, peg. 408-9.
Idem. doc. CCCCXVIII, pag. 454.
Bmoreanu, Pravile, 0. 8 si 243, pag. 24-25 si 230. Longinescu, 1. c. p. 94.
N. Iorga, In Hurmuzachi vo. XV/2, pag. 1202,
Gildisescu. Eforia spitalelor Chile pag. 28.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol, XV/2, doc. MMDCCLXXXI, pag. 1473,
Aricescu, Condica de venituri i cheltueli a vistieriei 1694-1704,

www.dacoromanica.ro

174

care s'a deschis la noi numai pentru comertul de medicamente, cea

dintai care merit acest nume, ')
1720.
In acest an, Niculae Mavrocordat a chemat pe doctorul Mihai Schendus, in vederea ivirei ciumei. Acesta a vena inscrtit
de un spiter, 2)
1742.
La aceast data aflrn primul nume de spiter traitor
la noi, domini Georgii Vodopich", stabilit in Bucuresti ca, apothecarii buhurestiensis". Numele lui se gaseste in registrul botezatilor,
castoritilor si mortilor, tinut de preotii catolici dela Conventu campologensi" ; in lista botezatilor pe 1742 se- all." trecut

Die 8 Decembris baptizavi infantem Catharinam Barba ram

ex legitimo thoro domini Georgii Vodopich, apoihecarii buhures-

tiensis, et Helenae Tohain. Patrini Franciscus Raguseus et Catharina Fieskiana". 3)

1752.
In lidie 1752, Grigore Ghica lace testamentul hrisov
pentru intemeerea si chivernisirea spitalului Pantelimon. In acest hrisov se prevede i infiintarea unei spiterii cu spiter si osebit om
qtiutor fi cunoscator botaniceftilor erburi" pentru doftorii,
1757.
Ianuarie 1757 este data hrisovului de intemeere a spitalului Sfantului Spiridon din Iasi, dat de ctitorul Constantin Cehan
Racovita. Neindoios c acest spital va fi avut i spiterie, pentruca
de ea pomeneste ceva mai tarziu, la 1770, doctorul Gustav Orraeus,

In Historia pestis Jassiensis", povestind ca farmacistul dela Sft.

Spiridon murise cu putin mai inainte cu toatcl familia lui".
lar la
1785, domnitorul Alexandru Mavrocordat, cum vom arata la aceast
data, a reglementat functionarea acestei spiterii,
1763.
In registrul de socoteli pe 1763-64, al domnitorului
Calimachi din Moldova, sunt trecuti urmtorii spiteri Toma spiter,
Antohi spiter si Andoni Faerman spitariu", 6)
N. Iorga, Istoria comedului rominesc, vol. II, pag. 13.
vol. V, p. 148.
Vezi pag. 117 anul 1720,
N. Iorga. Studii i docum vol, I-II, pag. 323, nr. CVII.
Glivescu. Eforia spit., pag, 180, 183.
Dr. P. Samarian. Ciuma, pag. 108.
N, Iorga. Doc. Calimachi, II, pag. 85.

www.dacoromanica.ro

Idem.

Studii o doc,

175

1764,

In acest an s'a deschs o spiterie in oraqul Roman, de

catre un Sas, spitera Minerva" a spitalului Spiridonie din acest

oral, 1)

In acest an se publica. la Lion cartea tmui' Francez,

Jean Claude Flachat, care a fost prn Mtmtenia qi a cunoscut viaja
1766,

dela Curtea lu Constantin Mavrocordat, cat qi viaja poporului roman.

Flachat iscalea directeur des tablissements levantins et de la manufacture royale de St. Chamond, associ de l'Acadmie des Sciences,
Belles Lettres et Arts de Lyon". Era un om ciudat, fin observator,
cunoscator de oamen, artist qi savant. Prntre cele multe ramase de

la el cu privire la cele vazute la noi, Flachat a lasat qi o seama de

observatil de ordn qtiintific. Aqa, el s'a ocupat cu erborzarea plantelor medicinale qi a preparat chiar l'onguent divin", dupa reteta
D-ne Fouquet, cu care a tratat qi a vndecat un nenorocit, care avea
niqte rani marl cu acest prilej, Flachat nul poate ascunde mrarea
a la noi nu sunt cunoscute remedille simple, care ar putea fi la indemana orcui qi, adauga cu ironie

Ne pourroit-on pas imputer cette ignorance funeste la cupidit de certains suppts d'Esculape, qui affectent de n'en parler
qu'avec mpris, ou qui les dcrient, parce qu'ils gagneroient moins
en les substituant aux remedes qu'ils emploient plus avantageusement pour eux, quoique avec moins de succes pour les malades?

Se pare chiar, ca acest Flachat este cel dintal la noi, care manueqte alambicul retortele de laborator, nu numa pentru prepararea holircei, adica a rachiului, ci qi pentru prepararea diferitelor

substante himice, In cartea lu, Flachat scrie

De sigur cd nu voi plictisi cititorii par la description des

fourneaux stables ou portatifs, des alambics de toutes sortes de

figures et des preparations que je fis faire pour tirer presque
sane embarras, dans un mme endroit, et en mme temps, diverses sortes d'huiles chymiques, ou, pour me faire entendre de
tout le monde, l'esprit de plomb, de vitriol, d'urine, etc.

1)1. Felix *i Istoria igienel in Rorninia, Anal. Acad, seria U. tom. XXIV, p, 284.
Dr. Cazacu i C. Frunzi. Material documentar pentru rezolvirea chestiei farmaciilor, pag. 19-20,

www.dacoromanica.ro

176

Flachat descre prepararea spirtulu de plumb s da. schte de

aparatele lu, 9
1771, 20 August,
Inteun raport din acest an, se pomeneste
de Lochman, hirurg s apoticar al orasului Iasi, retras din afaceri, in
Ardeal Un certain Monsieur Lochman, chirurgien et apothicaire de
la ville de lassi en Moldavie, retir depuis l'anne dernire Udvarhely en Transilvanie,..", este acelas Lochman de care ni-am ocupat
and am vorbt despre hirurgi, 2)
Incepand cu sfarsitul acestui seco!, apar primele documente prin
care se dau voe sa se deschd spiterii publice, dar despre acestea
nu avem a ne ocupa in acest volum,

MEDICAMENTELE
Arsenalul terapeutc din acele vrem era format din unele plante,
cal-ora li se atribuau proprietati terapeutice pe baza de tradite sau
pe baza experientei generatiilor anterioare ; din unele produse de origina animala ; din foarte rari substante himice si din unele pietre
rar, pietre pretioase, carora li se atribuiau proprietati curative,
1) Plantele cu intrebuintare medicinal se numesc cu un cuvant
generic erbi", De la ele se intrebuinteaza toate partile, florile, frunzele, rdcinele ca si tulpinele.
Spiterul trebue sa le aiba pe toate, cad din ele prepara diferitele ,.aromate", Pentru Cantemir, aromatele sunt seminfele, erbile
Prepararea aromatelor se face cu
unsorile frumos mirositoare".
lembicul", adica ciildare cu care se scoate rachiu sau apei de flori". 4 )

Erble nu sunt toate la fel. Unele sunt mai inti si mai tar ca
efect, altele stint mai blande, Spune Prvilstul .pre cel muscat de
arpe sc1-1 tiimiiduiascei, _au cu mai iufi si mai tari erbi, sau cu mai
moi si mai blade". 5)
Apoi, unele erbi au proprietati bune, sunt erbi de leac ; cu ele
se lungeste viata bolnavilor, caci spune Pravilistul
N. Iorga. Stiri noua despre biblioteca Mavrocordatilor. Academia RomAn, Memorii istorice seria III, tom. VI, pag. 159 si urmitoarele.
Flachat a scris
Observations sur le commerce et sur les arts d'une partie de l'Europe, de l'Asie,
de l'Afrique et mme des Indes Orientales, 1766, Lyon.
Hurmuzachi, suplim, I/1, doc. MCCXXIII, pag. 863,
Vezi pag. 154 n. 2.
D. Cantemir. Istoria Ierogl,, pag. 8.
Idem, pag. 14.
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Siborul 5-6, pag. 390.

www.dacoromanica.ro

177

..,era un dohtor anume Rodios fi delta de bine tia me?terfugul dohtoriei, ccit cu erbile unga viata aceluia ce vrea sei
mom*" cureind... Aceluia... erbile l'au kinzeiduit". ')
Dimitrie Cantemir pretinde a cele mai folositoare erbi crest: in
insula Creta

Intre acestea este in special iarba litimum, a ceirei virtute

miraculoasei era cunoscutei fi medicilor din antichitate". Zar ca
explicatie adaugd : ,,aceasta este Mrei dubiu Dictamus eretica,
care la Turci se numefte Gjirid Oti sau Iarba de Creta". 2)
In afara de erbile' folositoare, erbile de leac, sunt si erbi rele,
erbi care se dau, de exemplu, pentru a impiedica fecundarea, Spune
Pravila :

Curvele carele vor liza erbi sd nu facei feciori... ca sex' strice

rdnza unde sei zeimislesc coconii...". 3)

Sam : Muerile celea ce dau erbi de nu fac feciori, fi ce lea

ce iau de voe, ucidere iaste fi asta". 4)
Sau :

Vrezjitoriu fi carek dd erbi, iaste ca fi cela ce ucide". 5)

Sunt si erbi otrvitoare. Cantemir povesteste un fapt vazut de

el insusi :

Lucru miraculos fi care s' ar peirect de necrezut acelora care

nu-1 cunosc din propria lor experientei. Eu am velzut cu ochii
mei, fi am rez"mas surprins de ceiace fac Ttarii. Ei au un secret, cunoscut numai de trei sau patru infi in toatd Tataria.
Acest secret este, cd cunosc o iarbei clot de tare f i de veninoasd,
inceit poti invenina cu ea nu numai ape steitdtoare, dar chiar fi
rdurile cele mai repezi, cum e Prutul. Ei aruncd aceastei iarbd
la o bund distantei din sus de castrele inimicului, in apes-, fi ceind

apa 7-alai cu iarba ajunge pand acolo, oarn-eni fi vite, care bea
din ea, mor pe datei feird nici o sceipare". 6)
Bujoreanu, Invitit, patrlarhului Anastasie, glava 29, pag. 436.
D. Cantemir. Istoria Imperiului 0 toman, pag. 382.
Bujoreanu, Pray. Matei Baiarab, Siborul dela Anchira, glava 21, pag. 325.
Idem, Canoanele Sf t, Vasile, glava 8, pag, 400.
Idem, glava 61, pag. 406.
D, Cantemir. 'ataxia Imperiului Otoman, pag. 543,

www.dacoromanica.ro

12

178

Faptul acesta este pipmenit si de Cronicarul Neculce

...iarei cad a fast in luna lui August, lovit-au o moarte

rea pre Moscalii cei din Krim, de mureau cede trei-patru sute
pe zi, fi se bolneivise prea reiu ; iar unii ziceau, s le fi otreivit
Teitarii apele". 1)

Dar dac sunt erbi otrvitoare, sunt ins si erbi, care se dau
in contra otravei, Pravilistul numeste aceast iarb. iarbei ca aceia":
Cela ce va cumpelra ()travel, sei sei cearte, dupei cum va fi

voia giudefului, pentru aceia de nu o va fi dat incci set' o bici

cineva ; alegtind cela, ce au fost cumpeirat, ias(e vraci, deci va

s o cearce ca erbi ca acealea cu me$terfugul s vazei, putea-va

face iarbil ca aceia, sei biruiascei puterea otravei, ce se zice,
dea iarbei celui otreivit, sei nu-1 prinz otrava". 2)

Si cronicarul Miron Costin pomeneste de aceasta iarb contra

otravei.

Gaspar Vod {1619-1620), care uneltea eu Lesii contra Turdlor, voia s ucid pe boierii protivnici : pre Bucioc au socotit
otreiveascei.., in loc s'a simtit Bucioc otrvit... f i s'au dus la gazdd,
aveind erbi impotriva otravei...". 3)

Cantemir numeste contra-otrava antifarmac, adicg Ieac impotriva otravei". 4) $i acest termen Il intrebuineaz6 si la figurat : tare
antifarmac tuturor hulelor este", 5)
La randul lui, Nicolae Mavrocordat, stie c.: unele otreivuri nimicesc actiunea altora". 6)
In afar de erbile care produc o otrvire rapid., se cunosc si
erbi earl produc otrviri lente, cum este tutunul si preparatele de
opiu,

Cantemir povesteste ca Sultanul Murad (1622-1639), un om foarte

crud si mai ales foarte betiv, a luptat totusi din rsputeri contra
opiului si tutunului, Era asa de pornit, ca. Turcii fumtori si cei opiomani leqinau cad auzeau de numele lui Murad". Acest sultan a
1)1. Neculce, In Letopiseff, vol. II, pag. 390.
Bujoreanu, Pravile, gI. 10, puncl 6 II glava 245 zac 6, pag. 28
ginescu, Legi vechi, pag. 109.
Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 270.
D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 7.
Idem, pag. 85.
N. Mayrovardat, In Hurnnuaolli vol, XIII, pag, 4471 nr, 746,

www.dacoromanica.ro

234.

Lon.

179

oprit sub pedeapsel de moarte" intrebuintarea tutunului $i a opiului.

El insufi a ucis cu mana sa mai multe persoane, pe care li-a ve&ut
m'inca nd opiu sau fumeind, sau veinztind tutun". Pe aceqti ptimaq,
cnd nu- ucdea, Ii sftuia sei bia vin in loc de opiu". Totu$i a permis unuia Tiriaki, ca sk' fumeze opiu

Tiriaki, fumeitor pasional neputtindu-se ldsa de fumat, a sdpat o groapei addncei fan& casa, Fi ca set nu fie surprins
descoperit, o acoperise cu iarbei verde. Intr'o zi, pecand era in
fumeitoriu lui, vine impeiratul i intreabei unde-i Tiriaki? Oameaduc inaintea impdratului ca un ciubuc in
nii seli Ii spun,
gura. Sultanul veizeindu-1 cei face contra ordinelor sale, trage sabia fi vrea sei-1 strapungei. Atunci Tiriaki, speiimd ntat de acest
pericol, strigei cdt Il la gura : Fugi de aci, tu fiu de femee sclavd !
Edictul M'u are putere numai deasupra peimeintului, iar nu fi sub
pdmeint". Tiriaki a sceipat $i a ceipeitat voia de a fuma cd t i-o
place. 1)

S'ar putea crede ch. de la acest Tiriaki, a frnas numele faimosului preparat, teriacul, fcut cu opiu, dar nu- aqa, Teriacut a fost
inventat, dupe cum spun vechii istorici, de aire Andromacus, medicul lu Nerone, Prepararea teriacului se face cu vreo 57 de substante, cu carne de vipere $i dupe un anumt ritual, ceiace face s
fie extrem de greu de procurat.
La noi opiul se numea afion". Cronicarul loan Canta spune
c Racovit in inthia lui domnie in Moldova (1749-1753) :

...de ab:Va era strafnic, cei manca afion diminiata, $i la

vreme de chindii bea pelin ca ukiorul fi preste tocad ziva se
afla tot vesel, dar trebile f i le ceiuta cu toatd reinduiala".

Dintre erbile intrebuintate in trecut, Psaltirea Scheiank (1482),

pomene$te de casia, adc scortiqoara despre istacti, o gum, $i despre isop, 4)
In Lexiconul Slavo-Romn din 1649, se pomeneqte de ism, de

mutar qi de scorti$oar,
In Pravile se vorbeqte despre erb in general, dar nu se nuD. Cantetnir, Istoria Imperiului O toman, pag. 377-8,
Castiglioni. Histoire de la Mdeeine, pag. 311.
loan Canta, in Letopiseti, vol. III, pag. 186.

4)1. A. Candrea. Psalt. Seheiani, pag. 87, rind, 5 e pag. 99, r. 24.
5) Gr. Cretu, Lexte, Slavo-Rom,, pag. 128, rind, 748-9; pag. 176, r. 1906 gi pag.
160 r. 1530,

www.dacoromanica.ro

180

mete decal o singura iarb Sterigoaia". Aceasta ar fi veratrum

album, intrebuintat de popor ca insecticid i mai ales contra raei
totuqi, Pravilistul o pune in randul buruenilor rele

Cum e intre burueni de's unele mai rele de ceit cele bune,
a$a socotim a fi fi in ceimure ; infra burueni sterigoaia...".1)

In diferitele documente ce notam mai jos, se vorbe0e de

o-

fran, piper i zinziber. Intr'un document de la sfarOtul secolului al

XVIII-lea se pomene0e untul de rosmarin : in alt document din aceia5 vreme se inqira o suma de preparate cu trandafiri, ofran, urzici, hrean, boz, etc,
Intr'o carte de medicina din 1760, scris in romaneqte, se dau
retete cu iosciam, aconit, cucuta, coriandu, etc.
Del Chiaro spune ca. femeile Valahilor pretind a cunoaste mai
simple qi mai practice leacuri medicale pentru vindecarea bolnavilor,
cari mor cred ele, numai in urma interventiilor medicilor" ; iar Sulzer, complecteaza aceasta afirmatie spimand ca femeile au leacuri
pentru toate boalele : wieder welche die Walachen nicht einige Arzneymittel miissten, und bey diesen verrichten nicht die Manner, sondern die Weiber die Doktorsdienste". In acest s cop femeile intrebuinteaz edera, iarba mare, macriqul, clisme cu tutun, cataplasme cu
ovaz, nalba mare, dulcamara, etc, 2)
2) Produsele medicamentoase de origina animal infra in buna

parte in compozitia preparatelor din medicina populara. Toate organele ca i toate produsele animale sunt puse la contributie ochi
de rae, ficatul, testiculele, unghiile, saliva, lacramile, laptele, uneori
chiar animale intregi, broasca, oparla, toate sunt btme la cate ceva.
Vom da mai departe o list intreaga de acest f el de preparate,
3) Produsele himice sunt intrebuintate mai rar pentruca proprieCaine lor terapeutice, sunt mai putin cunoscute. Din ele, argintul viu,
potasa, antimoniul, oricioaica sunt cele mai des citate. Piatra pugioase
este pomenit de Psaltistul Scheian.3) lar Dimitrie Cantemir pomenete de iarba pucioasei" , care are proprietatea de a arde foarte
uor; de aceia se serveqte de acest termen pentru a fi sarcastic
...cu iarba pucioasei focul vru sei potoleascei", sau ...ca focul in
pae f i ca sceinteia in iarba pucioasti intraril". 4)
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Canoanele Sft Vaille, gl. 81. pag, 408.
Sulzer, 1. c. vol. III, pag. 56 0 urrnitoarele.
3)1. A. Candrea. Psalt. Scheiana, pag. 17, rindul 18.
4) D. Cantemir. ht. Ierogl., pag. 54 0 185.

www.dacoromanica.ro

181

4) Pietrele rare, nestimatele, fac parte din arsenalul terapeutic

al acelor vremi, pentrua se credea ca au anumite proprietti. curative. Aceast credintal n'a fost numai la noi, ci la toate popoarele.
Episcopul Marbod din Montpellier (+1123), a scris o carte -intreag.

despre caliatile vindeatoare a vreo 60 de pietre rari, sau pietre

scumpe.

Pravilistul bisericesc citeazh ateva nestimate din cele 12 care

impodobesc pe Efud (un simbol din imbracamintea preoteascA), i
cari au proprietti minunate contra unor boale ; acestea sunt : sardion, topazias, smaragdul, antraxul, zafirul, aspis, yacintul, ahatis,
ametisos 0 hrisolitul.
Sardion sau vaviloneana, lucefte ca focul fi ca sangele,

luminoasd, cu putere dohtoreascd de vindecd... umfkituri fi la

rdnele carele se fac de fier, ungand cu dansa ranele fi umflturzle".

Topazias, piatrd scumpd care iaste mai rofie de cat

Antroca fi se face la un ora' ce se chiamd Topazi in India.
Care Pazie, o freacd dohtorii pe o grease fi dacd o freacd nu
iase de intr'ansa rufald, ce re-mane In- zeama aceia ca laptele,

adecd albastrd, de acia ceia ce o freacd implu vase cat

vol.,

fi cat de o ar freca nici imprejurul ei, nici la cumpati scade, nice

nemica, numai ce ski tot intr'un chip q'au fost fi nu se stricd,

qi acea apd ce iase de intrlinsa cind o freacd, iaste foarte de
folos la ochi and dor, incil fi la cei ce inebunesc, adecd care'fi
es din minte, numai cum li-o va da sd bea kimeiduiafte".
Topazia sau numai pazia sunt cuvinte pomenite qi in Psaltirea
Scheian, 9

Smaragdul, este verde, iar puterea lui taste de astimpdrare seatea Fi de'fi vedearea fata intr'insa ca 'intr'o oglindd".
Antraxul, iaste oxiu rof... se face... la Africa. .S'i povestesc cum nu se &id ziva, ce noaptea, cei dd pard ca o facile
sau ca un cdrbune iase scantei, fi dupe!' un ceas iar se potoleqte, de acia cunosceind-o ceia ce o cautd cd iaste aceia, merg
la lumina ei fi o and, iar dacei o aflti o iau, $i cand o in fi o
duc, ori cu ce haine de o ar acopen, zdrile ei tot es dar", (de
parcd ar fi vorba de radiu).
1)1. A. Candrea, 1, c,, pag. 262, r. 39 li r. 17 pentru pazia,

www.dacoromanica.ro

182

Dimitrie Cantemir spune : Antraxul este piatra scumpti rofie,

rubin mare. Carvuncul", lar la figurat spune : ...mun(i de aur, cu
pietri de antraxa lacomului feigaduind..." 1)

Zafirul iaste cam mohoreit.., fi ceind o freci sec' o amesteci cu lapte de muere fi ungi durerile carele Ant qi se chiamd
umfleituri, numai ceit se teimeicluesc".

Aspis iaste in chipul smaragdului... iaste foarte de treabei la ceia ce'i lovesc neibaddicele, adicel la cela ce'i lovesc lovituri fi cad jos de se teivcIlesc fi le merge spumele".
Cantemir pomeneste de aspis, la figurat : in laptele aspidei le
fierbe..." 2)

Yaciint, se geisefte Fi in Sci(a, este bun la muerile celea

ce vor sei fete, ca sd nascei lesne".

Ametisos, cine o va purta la deinsul, numai sei i se atingei de trup, cdt vin de ar bea, nici odatei nu se imbatei",
Hrisolit, aceastcl piatrei de o vei freca, teimeicluia$te pre
ceia ce au piatrei, carii nu pot leisa udul, afifclerea fi de durerea infreingerei meidularului fi de stomah, fi de toate lucrurile
pecntecelui ieimeiduiafte".

Ahatis putere\de vreicire ca aceasta are, cod' de va

mufca pre om scorpia sau ohea, cum vei freca cu deinsa pre
om la frunte, aciaf se teimeiduiafte". 9

Din diferitele elemente cari compun arsenalul terapeutic, adied

din erbi, din diferite produse animale, din produsele himiee, se prepail leacurile, vracevaniile, doftoriile sau antidotul,
Leacleacuri, este un termen popular care ,s'a intrebuintat totdeauna s'i se intrebuinteaz6 si astgzi pentru medicamente. DAm un
exemplu : 5incai, citand Cronica Greceanului, spune c. in 1699, Scarlat, ginerile Brancoveanului, bolind de un an fi giumeitate, a venit la
Teirgovifte -stricat de leacurile cele multe, f i clupei ce au zeicut in pat
numai trei zile, au murit..." 4)
D. Cantemir, 1st. Ierogt, pag. 210.
Idem, pag. 254.
Bujoreanu. Pray. Mittel Basaralt, Inviti.t. pairiarh. Anastaaie, gi. 35, pag, 441.
$inea, Cronica, vol. III, pag. 180.

www.dacoromanica.ro

183

Alteori cuvntul de leac are un inteles mai larg i insamn. un

tratament oarecare, urmat sau nu de vindecare. De exemplu, spune
Mron Costn despre Radu Mihnea (1616-1619), care era bolnav de
ochi, c in al treilea an de domnie, din cauz c i-a revenit boala
s'a rdsbolit... i sin gur au pohtit la Impdreitie sei-i vie mazilie, set'
poatd merge la Tarigrad pentru leacul ochilor..," adica pentru vindecarea ochilor, 1)

Alteor cuvntul de leac are un inteles figurat, Cronicarul Neculce spune despre Duca Voca (1693-1695), ginerile lu BrAncoveanu,
ea' avAnd nevoe de ban, a infintat o dare noug veiceiritul", carel

rand fdrei leac". 2)/ Sau poate avea un inteles moral. De exemplu,
In Prefata Pravilei lu Mate Basarab, mitropolitul $tefan spune despre prevederIle legi :

carii vor ceti nu li se va uri, cei am pus toate leacurile de fiecare vid, impeir(ite toate pe glave, prea lesne de a
le afla". 8)

Vracevanii este termenul intrebuintat de Pravilist pentru leacuri. Cuvntul deriv din vracu, care vraciueste bolnavi le prescrie sau le d. vracevanii, adci medicamente, Spune Pravilistul

cela ce nu va cherna vraciu la boala muerei lui, i set-i cumpere

de tot felul de vracevanii,..". 4)
Dohtoril sau doftorii insamn tot medcamente. CAnd cuvntul
de vraciu a fost inlocuit cu cel de doftor, s'a schimbat i termenul
de vracevanii in cel de doftori. Pravilistul spune : ...sei-1 teimeiduiascei dohtoriile...". 5) lar Cronicarul Nculae Costn in povestea de

pomin a lui Despot Vod (1561-1563), sptme c Despot, dacA a ve-

nit la Curtea lui Alexandru Vod Lpumeanu, s'a apucat de feldefel de uneltir i ink/egad Alexandru Vodei, au pus de l-au otreivit
pre fain&
simtindu-se a fire otreivit, indatei au luat doftorii, f i nu
i-au stricat nimic otrava..,". 6)
La fel i loan Neculce. Spune d. Duca Vod a vrut sl otr-

veasc pe un airier, anume Tepek, care :

Miron Costin, In Letopiseti, vol. I, pag. 268,
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 248.
Prefata Pravilei lui Matei Basarab, in Bujoreinu, vol. III, pag. 139.
Bujoreanu, Pravila gl. 8 a 243, pag. 24-25 al pag. 230. Longin, I. c, pag. 94.
Bujoreanu, Pray, Matei Baaarab, Invitat. patriarh, Anastasie, gl. 38, pag. 445.
N. Costin, in Letopiseti, vol. I. Apendice X, pag. 433.

www.dacoromanica.ro

184

umbla din Camenita la Poarta cu trebile Pafei; ce s'au

priceput acel Buluk-Bafa, fi au baut doftorii impotriva otravei
fi n'a murit", 1)
Anticlot, este un neologism intrebuintat de Dimitrie Cantemir
pentru leac, El inssi d definiia acestui cuvnt: antidot, este leac
ce se dd impotriva boalei". 2)
Oricum s'ar spune, leac, vracevanii sau doftorii, acestea se

dau bolnavilor spre tmduirea lor, spre tmduirea boalelor. Caci

toate boalele isi au leacul lor numai moartea la muritori este feira
leac". 3) De aceia bolnavul trebue s ndjduiasc totdeauna, cAci
tuturor tamaduire fi vindecare se naddiduefte" fi de multe ori boala
nenada jduita pe leac fi-au dat". 4)

Prescrierea reacurilor se face pe retete serse d doctori. Retetele sunt izvozel de leacuri, carele trimit doftorii la spiterii, sa facet'
asupra boalei". 5)
aceste izvozele sau retete trebue formulate cu
mult grij, cAci doctoriile violente fi inoportune dau naftere unor
rele noucl". 6)

Doctoriile se prescriu la toate boalele, cad bolile nu se vindeaf' cu vorbe inflorite, ci cu doctorii folositoare", dar nu se dau
niciodat celor sntosi, aci, dac doctoriile nu sunt bolnavilor totdeauna de folos, dar celor sancitofi sunt totdeauna vatamatoare". 7)

Medicina popular ne-a pastrat o multime de retete ajunse

pn la noi prin tradiie oral, dar n'avem retete formulate de doctorii vremilor trecute dect numai dupe inceputul secolului al
XVIII-lea,

Inteun manuscris din 1740, de sub cota 312, la Academie, gasim pe o foae urmtoarele retete:
I. De frangulite : sa iei varth seiratd, sa mestece f i sa tie in
gura.

2. De tuse, sa iei gutue, sa o ungi cu un de vaca' fi s'o ,bagi

intr'o aid sa fiarba foarte bine, deci six' mancince gutuia
fi sel bee ziama.
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag 249.
D. Cantemir. Istoria Ierogl,, "pag
Idem, pag, 212.
Idem, pag, 247.
Idem, pag. 19.

7.

Hurmuzaehi, vol. XIII. N. Mavrocordat. Piren i ri cugetari, pag. 432, nr. 435,
Idem, pag. 449, nr. 68L

www.dacoromanica.ro

185

Alta : usturoi copt Cu miere, set' mdmince pre nemancate,

Alta : comit (?) pisat cu apd, ori de tuse cu stransurd in

piept.

Alta, lar de tuse : sd fierbi smochine cu vifine, sd strecori, sti bei.

Zar de tuse : sameinfcl de nalbd albd, sil fierbi cu vin, sd bea.
De tremji cetnd vor fi gift : sil stingi spuzd cu ofet iute $i sd
pui intr'o ceirpd f i sei pui la fezut cdt vei putea reibda, dupd
aceia sei fierbi praz f i Cu zeama prazului set te speli acolo
unde sunt tremjit esiti.
Cara te memeincei ochi i: fo fran $i trandafir feirdmat ca ?ed.ina, sei mesteci $i pune la ochi.

Cad va cddea ceva in ureche, bagd unt cald in ureche.

Purice sau altceva : piir din cap sd bagi in ureche, insd $i
par de porc bagd in ureche. .
Cdnd are sunet in ureche : foi de rug tinere, sd se - fdrd me
$i zeama lor set meastece cu miere, sei pice in ureche,

Alta : unt de vacd mestecat cu miere se'nceilzefte, pici in

ureche.

Cad doare gura : popitnic (?) fierbe cu vin $i fine in gurd.

Alta trandafir uscat $i ars, sei-1 fact fdind, presari din fu.
lar de putrejunea dinfilor : $ofran, care in chip ca Mina, sd
presari din(ii $i mestecat cu miere unge dinfii,
Erbi de trdnji sd ftii care sunt in lume : Reaven din .ociopicion (?) f i getndaci de turbare, cdte trele sd le pisezi $i
sei le amesteci cdte trele fi sei le cerni cu sita $i sd he
mai multi geindeicei ; cele cloud erbi se cumpeird cu dramul de la Greci ; ci sd iei cede trele pe vdrful cufitului, sei
pui intr'un pahar cu rachiu, sei bea de trei ori ca de trei
bani, iar erbile sd-1 bei tot deodatd $i_ sei bee Vineri $i
Marti de diminiafd pe nerancate $i sei stai cu- picioarele

pre fer, cu &fa la nisi-bit, si sd dea un copil sd bee, iar

muerei sd-i dea o fatd, f i te vei curdfi. De bucate de acreald f i silreiturci sil nu mi.:induct De carne de vacd, de

sotnd de crap Sil nu randnci, iar alt pefte $i carne de

oaie $i azimd cam nesdrate, dulci, pad se va vindeca. 1)
1) Academia Romani., manuicrislil no. 312, 282 fo, din 1740. Contine un Lexicon
Slavo-Rom., sr altele. Intre pig. 256-260 aunt retetele notate. Descfrate de
d-nul Damian Bogdan dela sectia manuscriselor Academie.

www.dacoromanica.ro

186

Intr'un alt manuscris dela inceputul aceluias secol, al XVIII-lea,

dar f ara dat precisa, gasim iarsi o suma de retete, din care unele
foarte ciudate, au valoare numai ca curiozitati, iar altele foarte interesante au valoare si documentara si ca bogatie de termeni,

De turbat. Deza (doza?) : se scrie pe o prescurei

dai sei meineince.

La durere de cap: mute pisate fi amestecate cu miere, sei

ungi la cap in creftet.
Pentru gura omului: Pokisnic (?), ferbi cu vin fi fine in
gura'.

Alta trandafir sei-1 usuci fi sei-1 pisezi ca felina fi sei preI sari pe din fi.
De putrejunea dinfilor : ofran pisat ca Mina fi sil se amestece cu miere, sei ungi pe gingii.

(Trebue remarcat cd qceste prescripfii pentru gurei, sunt

dentice cu cele din manuscrisul precedent).
De mufceitur de farpe: de'l va mufca la picioare sau la

jnn eei-i ingroape picerile in pcmeint, sei stea intrio zi fi

sei bea lapte acru. Aceia este doctoria.

Clind sei scur trupul omului pe picere : ou cu miere sei se

pue la ochi.
De sageteiturd : sii opeirefti branzei, sa puila ran.
Cand curge puroi din ureche : Sei se ude cu vin f i sei se
pice in ureche.
Ceind turbeazei omul: Fiere de porc pe gurei sei bea.
10, De cetine turbat : 'raci de reiu sei-i piseizi arfi i s bea cu vin.

De durerea mafelor ; cafcaval vechiu cu rugin de zal* sei

meineince pe nemeincate.

De asurzire hiere de epure Cu lapte de femee sei pice in

ureche, sau here de corb Cu lapte de femee sei pice in ureche.
13, Ceind te meneincei ochii : .5ofran fi trandafir pisat ca Mina

ca sei pui la ochi, (este aceiafi recomandafie ca fi in manuscrisul precedent; aceastei asemeinare ne permite sii le
socotim din aceiaf epoca, din 1740).

14. Ceind mufcei cdine turbat sau farpe : frunze de urzicel pi-.
satei cu sare, fi spinteca o broasc fi pune la rana',
www.dacoromanica.ro

187

Cel ce are albeatei pe ochi ; Cumpeirei ceped (?) un dram $i

spumd de mare un dram, reMzes de celine un dram ; trei
greiunte neghinei i pielitd de gclincl neagrei de la pipotei,
unghii de fatd curatei cu $andru un dram ; holercei de doud
parale, rachiu de doud parale ; ranzei de cetine arsei scrum,
pisatd ca Mina $i cernutd prin sitei, tivga iar arsei scrum,
unghiile de fatel i pielifa de
pisatei iar cernutei prin
geiind uscatei i pisatei c cernutei prin sitd c ce$nidu curat

cernute prin
de coajd, spuma de mare amandouei pisate
sita, $i le amestecei ca totul la un loc $i cu $andru iar pisat, sei
bea cu rachiu
simceaua cutitului, in toate dimine-

file, pana in 18 sel va vindeca.

Care are carpe in trup sau broascei : Tine-1 trei zile nemeincat ci nebeiut. Deci cautd carne proaspeitel ceit va putea imbuca in gura odatei ; pune carnea pe foc, sel se inceilzeascei
de abia fl .si o dai in gura omului c sci o amestece in gurd,
caufi suliiman nefeicut un dram, sei-I pisdzi ca fdina
ca rachiu bun, sei-i dai sei bea ca se! trezveascd.
De greeri proaspefi, de o luna de zile : Cauta un ariciu viu
pune intr'o ceildare mica, qi acopere ceildarea cu o scandura' $i o pune pe jeratec, celad vei vedea cd ariciul zgeirie
ceddarea scl descoperi, sei o pui intr'o sticlei ci pica in urechea omului apd de aceaia ci indatei vor efi greerii.

Cine are greeri vechi in cap : Ja un fcist cdt va cuprinde

capa! omului c fei o groapei in peimeint ct va inceipea feistu, c fe foc in groapd un cects. Deci invele$te capul omului
cu zece fuere de ceinepei melitatei $i meiturei focal bine din

groapei $i stropefte pe foc putind apel, apoi toarrzei douel

coafe de apd pe capul omului qi cukd-1 pe om cu capul pe
groapei ca o ureche in sus iar cu alta in jos ci pune fcistul
pe cap sei stea peind vor efi grierii.
De asurzealei : Spumei de mare un dram si reidichie neagrei,

s tac creasta c sei o scobeascei, ci ce va scobi dintr'insa

sei piseze bine fi s presare spumei, c sei repete c le baga
iar intr'insa, $1 sd o plongeascei (7) c sei o pue in peimeint
sd caza trei zile-, a treia zi sei o scoatei c sel pice in urechea omului apd de aceia, de trei ori, in trei zile.
De durere de grumaz : Cautei scortiparei fi umbir (?) trei
dramuri, s le piseizi toate la un loc, sei le amesteci toate
la un loc in miere, sei le legi la grumaz fierbinte.
De friguri cine bolneiveqte rda : Cautd untura' de mihalfi
floare de nuc de mare douei dramuri, trei dramuri simbir

www.dacoromanica.ro

188

(poate zingiber), holerce o jumtate litr, acestea le amesteca'.

De lepeideiturei : Cauta' reideicind umeg (?) fi hrean i red&

cine!' de curcubete, s le pisezi toate la un loc fi se le fier-

bi in miere fi sei le legi la rand.

De screintiturei : meki dupe cdmp, sei-i pisezi bine cu alba?
de ou fi miere de care fac futre Ispas fi intre Sfeti Gheorghe, le amesteci toate la un loc, si leagd la screintiturd.
Pe cine mufcd farpe in 120 : reidricind de boz sterp, sei-i
dea s bea pe zi de trei ori, in trei zile.
De durere de inimd : apei de trandafiri i apel de pelin s le
amesteci, sei dai sei bee.
De rei e cdpreascei
argint viu dou dramuri fi iarbd de
pufcei nouei dramuri ; rdikind de strigoaie dramuri, re-

dcicincl de umeg doud dramuri, sei le pisezi toate la un loc,

s caufi fi untar de faleu fi de geiind neagrei, fi se' le amesteci bate la un loc, fi sd, ungi de nouei
De durerile de cap : cdnd te doare capa cautei pelin alb fi
ja o frunzd fi o opeirefte cu ofeit undezat, fi caute pos tau
rofu nou fi-1 arde de'l fei scrum, fi miere fi albuf de ou, fi
le amestecti bate la un loc, fi leagd la cap.
De vintre : sei caufi seimeinfe de stevie coaptei in palme fi sd
o fierbi in miere, sei-i dai s meineince.
Cine are peduchi lafi la ochi : sei caufi argint viu, s-1 omori, fi sa-1 ungi pe trup.
De durere la picioare: frunza' de da fin fi balegei de oae,

le amesteci bate fi sei le fie la picere fi la trup.

Cand cade Oral capului omului albina' de roiul dinted fi

unt de caprd neagrei, s pisdzi albina fi sei amesteci ca untul, fi se unge1 capul.

Cnd moare vacile de boak

usuci spatd de vulpe, s le
afumi fi se,' le dai in teirdle se nyineince.
Ceind are omul rde : sei fiarbei nalbei intr'o oalei nouei ca vin
fi
dea sel bea in trei diminefi pe nemeincate.
De umfleiturei : riddeicind de curcubete sd pisezi bine fi set o

fierbi bine ca apd fi sei lege la rana.

De limbrici: frunza- de soc, sd o pisezi bine fi sei o fierbi
ca ap, fi set' bea in trei zile.
www.dacoromanica.ro

189

Filmeia care nu poate nafte coconi: apd de bujor sd-i dai

sa bea, ca va nafte.
Care cade in boala cdineasca' : gdmalii de mace$ sa fierbi
ca
scalde de trei ori.
De junghiu : iarbei dulce $i anason dramuri trei, i sa le pisazi anidndoua deodata la un loc, sa le fierbi in miere,
$i le fu i la junghiu i s stea legat peina de trei ori.
lar de junghiu: raddcind de urzicd sa pisdzi cu pufinticd
sare
sa o speli in puf antel ofiit de vin bun $i set' bea
of tul.

lar pentru junghiu : Mina saceiroasei sa o cearnd fi sa o

frameinfi in rachiu, s faci turta ci se' o tinzi cu druge ceit
va cuprinde junghiul, ci sil o ude cu rachiu ci sel o presare
ca cimen pisat, ci sa o pui la junghiu cei-i va trece.

De durere de cap : floare de soc sd le ferbi ci sa spele

capul intr'o zi de doud ori.
Cui pute gura : frunza de salcie albd s'a o fierbi ci sa speli
gura de zece ori in opa.
De miisele : holircd alba' $i perit (?) un dram, sil pisdzi $i
pune intr'o lin gura piper ca olerca $i s iai bumbac sei-1 intinzi in olerca ci sa-1 pui pe msele.
pisezi bine $i
De durere de ureche : radacind de hrean
storci in ureche trei picaturi.
Care muere n'are lapte in feffe : cauta vinele in rase-frita soa-

relui $i fa nowd metanii ca capul pana la pilmnt ci sapa

radacind de patlagina, cj sapti 19 fire de urzicd qi le rumpe
frunzele, ci le fierbe intra'acel ceas in lapte dulce, $i intr'acel
ceas le leaga la fdfd, cdt va putea sa rabde de calda, fi
sameinfa de Mptuci albe fi sa le pisazi bine loarte, cisd
bea zeama laptelui intr'acel ceas c in trei zile, in toatd zi-

ua de trei ori, sa lege $i s bea ca apd, ca va veni

De sfrinfit care este in faf in incheeturi : Zer de olla' un

dram, var un dram, $i acestea amestecate ca unt ci sa-fi
ungid trupul.

lar de sfrdnfie care s'a strans la ochi : sd sape radacina

de cumpene de la padure, c sa o pisclze bine, qi o da omului s bea
15 zile, ca sa va meintui.
De mani frante sau
--- pue iarba lui tatin qi ca
amtindoud deodatd le pisdzi bine Fi le fierbe in lapte
www.dacoromanica.ro

190

dulce fi le leagei la picior sau la mna cea frntei, ziva de

doue ori, pn in cinci dimineti, fi sei va vindeca.
49. De omul surpat : cautei meki dupei ceimp si-i zdrobefte bine
cu coaja lor fi sei bea cu lapte dulce, fi sci stea de picere
mai sus de ad capul, peina de trei ori.
Cui cojesc tlele: redeicinei de fiarea perneintului

i reidekinei

de calapr, fi zece dramuri de fofran, i sei le piszi toate

la un loc, i sei le fzerbi in lapte dulce, fi sci le legi la rand
in trei zile,
De chialb fte : sd pui lulachtu un dram, fi sei-1 pisdzi bine,
fi
fierbi in unt, si sd-I ungi la cap, ce sei va vindeca.
De tare de sabie : rufind 2 dramuri fi lemlie 2 dramuri, fi
sacz un dram, fi seiu de oae patru dramuri, fi cearet un
dram, fi se amestecei acestea toate la un loc, qi set' leagd la
rana'.

Cine are glont in trup : sei caute iarbil dulce fi

bine, fi te leagd la rand.

set'

piseazei

Cui es4 dosul f dzutului: set cauti tepi de orz fi floare de

dtlaginei, fi sei le piseizi bine ameindouei date': la un loc, fi
sd le fierbt, i scumpie cu apei, qi te spald cu zama scumpiei
la filzut.
55, De durere de mijloc sd cauti untura de farpe galben fi set
amesteci cu rachiu i set ungel cu rachiul acela pe leingei foc,
peina de nouei

Care mueri sur din somn dupd nastere redeicinei de steinjdn

albastru, sei-1 pisdzi fi sei-i dai cu rachiu, sei bea de treiori.
De tusei : reideicind de cdpfund cu frunz, sei o fierbi Cu vin
intr'o ulcea nouei de o jumeitate ocd vin, fi sii bea pe ne-

i dimineata fi seara.
lar de .tuse : gutui i zaheir i piper fierte cu vin cald.
De tuse cu neduh : se cauti noud ghiocei albi fi
bagi
intryo ulcea verde impreund cu otet tare, ca de doi bani,
sa bagi trei greiunte de floarea soarelui, fi sei pu i ukeaua
lng foc afa feizeind pnd a doua zi langa ceildurd,
sei bagi candel fi teimeze ca de o letcae, piseazei, fi amestemeincate,

dindu-le, sei bei ceildifoarei o zi-douei acea tmeiduire.

De rae: piatrd pucioasei trei dramuri, iarbei de pufcei patru

dramuri i untura' veche de reimlori, sil le amesteci toate
intr'un loe fi se"t-1 ungi cu dnsele.
www.dacoromanica.ro

191

Iar de rae: piatrei pucioasei sei o piseizi bine si ceapa alba,

sa o piseizi bine foarte, si sa le amesteci la un loc impreund cu unt de vaca", si sei te ungi pripindu-te pe leinga foc,
ca-ti va trece.
De pecingina : gilom (?) un dram fi sa iai unt, sel amesteci,
sil te ungi.
Care nu sei poate pisa: bureti de mare, il arde de-1 fa scrum
sau il usucei si pisazi de-1 fa ca felina, si sel-i dai sa bea ca
lapte dulce cand te doare.
De durere de cap : frunza de pelin alb, sei-1 oparesti cu fa
undezat, si leaga la cap.
Iardsi de durere de cap : floare de soc m le fierbi si sei
speli capul, intrio zi de nouei ori.
De buba' vneita : postav roo/ sa-1 arzi, sa-1 faci scrum si
sei pui miere si albus de ou, si le amesteci toate la un loc,
si le pune la buba.
De fata frumoasei : hule de bou, sei le amesteci cu miere si
sei se ungei la hita, cd se va infrumuseta.
De Auge din nas : baligei de cal calda si set' pui ca carelmida pisata si cu calti de in, si sa pui la teimplele capului
$i in crestet.
69, lareisi de scinge din nas : sei scrii cu sange de cal pe o hartie si sil zici asa: stai singe, sei nu mai curgi, in numele
Tatalui si al Fiului si al Skintului Duh, acum f i pururea f i
In vecii vecilor amin.
Pentru treinji: sei celutati seimantei de veinj la coaja lui, ca

vei gasi seimanta cata si sil te afumi la dos, ca-ti va trece.

Iareisi pentru tranji : sei pui carne grasa si s'amar:fa de cdnepei, si iarbei pucioasei, sei amesteci, cel va trece dupei ce
va afuma.
lar pentru treinji : frunza de nuc si sa pisezi si sei pldmeidesti cu rachiu tare, si sa-1 bea, ca-i va trece.
De umflatura : o broascei vie sei pue la umfleitura, &I stea
douei zile, cei-i va trece.

Pentru melicul (?) de cal : sa cauti un fume viu f i sa fii

calare pe cal, si sei tai coada cea fdr de os, f i speirgand
melicul sil-i bagi coaja acolo, cet-i va trece.
lar pentru melic de cal : sei cauti hierea peimeintului si sa

o tat mdruntel ca tutunui f i sa o amesteci in orz sau in

www.dacoromanica.ro

192

dal sd meinemce de trei-patru ori in trei-patru zile, in loc de greiunte, cel-i va trece.
teirate,

De durori : seimetntei de scai, aria lupului $i pucioascl de o

kit cae, set pleimeide$ti in rachiu, sei bea Manea, cei-i va trece.

sage de epure, proaspdt, lar de nu se va

intampla proaspeit sei-I iai de la epure, sei-1 inceilzesti, qi sei-1
lar de durori

bea, $i de aci incolo sel nu mai manci epure.

De plescavitei : sei razi dupc1 cdldare scrum, Fi sd-1 pisdzi im-

preund cu piatrd pucioasei $i baligei, ql sei le amesteci cu unt

proaspeit qi sei se ungd bine, cei-i va trece.
De muerea care nu face feciori : sec* prinzcl o prepelitei gi sel

o tii pand va veni semgele muerii, ql atunci

bea san-

gele cald.

Alta sd o scrii : pomeni gospodi sni idomschia vddni Erasalim glagomo$tia i sto $taete do osnovanie ego. Aceasta
scriind-o pe heirtie, sei o poarte in sein.
Set' vie Oita muerei : rnolotru qi peitrunjel pisat cu miere $i
cu vin vechiu, sei bea.
De zeipri: tivgd uscatei sei bea ca o lingurd de apii.
De matrice : sare ,arsd cu rachiu de drojdie fi cu tirriac
amestecate, sei le bea.
lar de matrice : bei$cutei rof de care cresc prin fem, set' le
fiarbd cu apel, sti le bea.
De Memel' : reideicind de rug si de Wire!' cine pisate, sei le
bea cu vin cald.
De mtweiturd de ceiine baligd de porc cu unt, _set pui la
mu$ceiturei.

Pentru furii ce-ti vei beinui de deinsii : sei scrii pe o hartie

aceste cuvinte $i sei pui hartia sub a$ternutul aceluia ce-ti
vei beinui pe dansul : lada iscarioteanul s'au areitat la vanzarca lui Hristos, ceici cei era fur $i la deinsul purta punga
qi ce-arunca intr'insa parta, ci intr'acea noapte au dormit
s'au speiimantat toatei noaptea qi s'au spus de Hristos $i la
Apostoli.

i afa acest om ce au furat sei nu poatei dormi

$apte nopti ql $apte zile, pn ceind nu va areita din gandul

lui gi sei se vedeascd qi sei arate ce au furat, viimea ota
sinca stagoh (sfetago) Dha (Duha) i ninei prisno i vo vechi
beacom amin, $i iar sd scrii aceste cuvinte pe paine, $i sei
dai sei meinance ag, gaar, gupi, sag, rag, faanul, apoi iar
www.dacoromanica.ro

193

sec' scrii pe pede aceste cuvinte : muj emate ckavit : Dost

staego polca sut i gorest i liste podcazicom ego trud ibo
besni, ti sei dai sei meinince, f i va dovedi.
Cdnd este omul dzdreicit, sel scrii aceste cuvinte pe pcline fi
sei-i dai sei meineince ti sd bea yin, ti sd numere aceste slove :

ODLIRGMLGCSFATIEFVISGTFT
OZMOtTPBKagotrmlvgl
Is I Hs

Ni I Ka
Pentru bolnav, muri-va au treii-va : sil mergi ceitre deinsul ti
sti-i zici ata: Doamne Dumnezeul nostru mers-ai in Canaana Galilea f i ai feicut apa vin ti minune ai aredat de bolnav, ca Lazclr, aratei ti acum cu acest rob alta, trdi-va au
muri-va, ti set' socotetti : de se va intoarce spre dreapta, va
tred, iar de sei va intoarce spre steinga va muri.
Alta, pentru boald : sci ei putintel aluat sei atingi pe trup, pe
la subtiori fi pe la inimd, pe bolnav, apoi sei-1 arunci la un
cedne ti de-1 va meinca, nu va muri, iar de nu-1 va meinca,
va muri.
Ceind pleinge coconul noaptea : sei multi o piele de tarpe f i
sc1-1 afumi cad le-i culca.
De durere de cap : frunzei de vitei sel pisezi, sti pui In cap

de la o ureche la alta.
Pentru... (fila este ruptd) : piatrd mint:del ti pucioasd ti untdelemn in unturd de porc, sei-1 ungi la picioare, cei-i va trece.
Pentru tarpele ce intrei In om : sei pleimeidetti in ofdt tare
sare de putcd ti sticlel galbend sei pisezi, sei pui tot in ofeit
fi sei bea diminiata pe nemeincate, Vinerea f i Seimbeita.
.5'i de broascd tot ata.
Pentru treuzji : la pitcatul lunei, Vinerea toatei ziva scl nu
mdzzeinci nimic, zar in desearei set' cauti trei raci vii, sei-i
pui in apd ca sti nu moarei Mind adouazi Scimbdtil diminiatei
In reiseditul soarelui, ti apoi sd iai racii ata vii, sd-i pui in
nitte piulite, sei-i pisdzi cu coajd cu tot bine, ti dupti ce-i vei
pisa sei-i pui intr'un selculet de panzii, sei-i storci bine, ti sei
storci ci vreo trei-patru leimed, ti set' pui ti un gr 'ante de
piatrei veineitei ca un bob de mazeire, ti sei le bei tot indatd.
Dar dupei ce lei vei bea, sei fie ti o cdpeifincl de usturoi pisat ti piper pisat ti sei intingi cu *due ced vei putea suferi,

cat de mult, ti dupd aceia vei lua racii sd-i bei fi sei jai fi
11

www.dacoromanica.ro

194

dukeatei, sei manemci. Ceind este greatei atunci sei nu bei, $i

aceasta o faci odatei de douei ori gi de trei ori, numai Seimbata, intr'altei zi nu. Si aceasta i$i este leacul, f i rachiu sei
nu bei.

De orbiciune : sa-li razei unghiile acel bolnav $i sei le pue,

adicei unghiile, intr'o lingurei si cu tata de fatei sa le bage
in ochi.
De stelkiturei : hier de geisit sil-1 arzi in foc $i sei pui apei

intr'un vas, $i sa bagi herul ars fi trei ceirbuni vii in T'a

neinceputd, fi sil guste acel bolnav de trei ori, Fi sil spele pe
trup, ci a$a, ce va mai rcImeinea sei o lepede pe un drum, cuiva.

Cine are venin la inima : sei fiarbei cimbru cu oteit $i cu

miere, sef le fierbi tot intr'un vas $i sa bea pe nemeincate,

ce sei va tameidui.

Cine sil M'O' in pat dormind : geitlej de coco$ sa-1 arzi in

foc, sei-1 piszi fi sa-1 amesteci cu apei calda ci sei bea pe
nemeincate. Sau o bcifica de porc ars sei bea cu vin.
De cea buba : sa sapi o buruiand ce sei chiamei avreimiasa
fi sei o piseizi $i s'el o faci turtei $i sei o phi in douei sau
in trei reinduri.
De friguri sei scrii afa : measto leisno est tocmo vedru zisea

Hristos Kresta tvoego abie prosebe grozd jivot c sei te bea

spase venase veselie Sleva tebe. Scrie aceste cuvinte. Ja un
taler $i apoi sei spele talerul cu apei neinceputei $i sei daii
aceluia cu frigurile, sei bea.
De tusa cu naduh : sei ia o strachinei noud neumblat, smeiltaita bine ci sei cauti o groapei de bucate vechi, de care are
intr'einsa, iar nu feirei duh, $i set- o destupi, sei legi *achina

cu o funie binifor $1 sei o lafi in groapd cu gura in sus

trei zile, apoi sa O scoti bini$or, cei vei geisi apc1 intr'insa.
Si sei bei acea apei pe nemeincate de douei-trei ori ,cu o lingura.

Rarat de tusa, cum areit :

10 Dramuri betonic
10
10
10
5

11

If

ff
Pf

5I

10
10

If
11

veronicil
reideicinei de turet
reideicinei de iarba lui tatin
reideicinei de iarbei mare
iarbei dulce

rada cin de pir

reideicind de nalbei de camp.
www.dacoromanica.ro

195

Acestea bale sd le tai milrunt i sd le pui intr'o oalei

ca patru oca' de apd, care oald sd o astupe pe deasupra ca coajd de pcline, fi in mijloc sti puie o tavd ca sd
riisufle oala la fiert.
sd fiarbd ptind va sceidea la de
doud de gebe apa, iar nu mai mult, apoi rdcindu-se sei o
strecoare zaina intr' o oald curatd i sd acopere bine. Din
care pe toatd ziva s pue intr'un ibric de ca lea de cinci
filigene zamti de aceia, candel cdt va trebui f i va suferi de
dulce.
un tenchiu de ,udegheni (?) pisat fi sil le flarbd
pn dind va rdmeinea patru filigene. i apoi s bea dintr'aceasta un filigean diminiata, cald, altul inaintea prdnzului, altul la vremea de chindie fi celelalte seara ciind sti
va eulca in agternut. Care dohtorie este foarte bund de tusa',

mdcar fie da de veche.

De friguri : s iai revent patru dramuri, odagam (?) bun, 3
dramuri, sabur trei dramuri. Toate acestea deosebit s le pi-

sezi in piulitf i sd le' cerni prin sud, apoi s le mesteci

intr'un loc i sti le stragi intr' o heirtie, sil stea. &Fi ctind
iti va trebui pentru friguri, s ja, om beitrein, un dram, iar
la copii mici sau la oatneni slabi o jumdtate de dram, amestecdndu-le ca apd calda' intr'un filigean, apoi s bea, iar
de-i va fi greatd, s zdrobeascd o ceapd, s miroseascd intr'insa ca sei nu verse de grab, fi de cdte ori ar vtirsa de
ateitea ori s bea zamd de gdind sou de perje, fi-1 va bsa
frigurile.

Iard fi de friguri : sil iai numard 2 dramuri, muptel 4 dramuri, tipirig un dram. Toate acestea s le pisezi i s le
cerni prin sit i scl le imparti in trei parti prin hartie
s stea. i dupd ce-1 va scutura frigurile, sd dai a douazi
o heirtiuld cu prd ffor
dai ca apti calda' sid bea, nu
intr'acea zi cand va avea friguri, ci cind nu va avea ; f i
de nu-1 va liisa deodatd, iarefi sd-i dai al doilea reind ciind
nu va avea friguri, o heirtiutd, parid in trei rdnduri, cd apoi
Il va ltisa.

Prdffor ca sil nu ridinde cuibul frigurilor in el : sd ia piatrd acra turceascd doucl aramuri, &I o arzi pe vatra focului ; cuifoard un dram ; tintvariu (?) miron (?) 7 dramuri;
toate acestea sd le pisezi fi sei le amesteci la un loc fi sil
faci preifqor in 7 peirti, s le pui prin hrtii s stea. Dupe
ce-1 vor fi lsat frigurile, sa ia intr'o zi a heirtiutii cu prdffor fi sd bea cu apei caldif panel de fapte ori, in $apte zile;
acestea sd le ja dimineata pe nemeincate i de cdteori va
vcirsa, sd bea apei calda, cd de nu vei scoate acestea pilad
www.dacoromanica.ro

196

In 7 zile, apoi se va na$te in pantece geilbinare sau rastu,

sau usceciune trupului, i alte multe boli pricinuesc.
Pentru durere de cap : sei iai chimen i sd pisezi bine fi sei
presari cu acest chimen o felie de pdine, apoi sd stropefti
pe deasupra chimenului cu ora i se legi la cap.
Altfel, cu castravefi : s iai castravefi murafi i s tai in
trei felii i s legi la frunte. Este bund i varza rnuratel tot
pentru durere de cap.
Refetei de ecsentia amar : 50 dramuri foi de pelin ; 30 dr.
carto benedicto (?) ; 30 dramuri tinta frumkinor (?) ; 30
dramuri trifolium fibrii ; 40 dramuri coajd de ceirmuz ; 10
dramuri redeicinei calamus ; 10 dramuri reideicind genfiana ;

10 dramuri rdcin teituria (?) (poate centaur) ; 5 dramuri

floare de numard fi 5 dramuri scortifoarei. Acestea se tae
mcirunt i sei se amestece i se se bage intr'un clondir mare,
sd se toarne trei ocd de spirt de vin prefeicut fi s fazei
la un loc, panel' va trage acel spirt putoarea florilor, fi apoi set'
le sioarcd i sei strecoare acea zamei prin hrtie i s feazei
o stipteimeind douel de zile, apoi sei bea cate un pahar, cdnd

va cunocnte stricare de stomah.

Pentru scorbut vechiu, adicd tuslu balgd : un filigean de

fasole, un filigean linte, un filigean bob, un filigean smeinfd de cdnepei, cede un fzligean din selmeintei de in, de castraveti, de pepene galben, de pepene rofu, de dovleac. Dupei
ce le va impreuna acestea toate, s cumpere o oald zmeiltuit, un ulcior mic zmeiltuit feicut ca cara file, i oala set' o
ingroape in pmtint pcInd i se va potrivi buzele cu pdmeintul, fi san:antele bate se le pue in ukior, sei pue trei lemnipare subtiri in gurei, ca s caza' seimeuztele, se1-1 bage in
oald cu gura in jos, set' astupei de lturi cu pmeint sei nu
rdsufle, apoi sei faca foc pd ukior deasupra, sei arzei ca
un ceas, apoi set ridice focul, sd se reiceascd oala, sei ia
smoala ce va gsi inluntru,
ungei. 1)

Intr'un alt mantiscris din 1766, se dau urratoarele retete

I. Pentru ciumei, de va fi om mare, dram de seiricicei 1 fi jum.
pucioas dramuri trei.
dai sei mdneince cu pdine,

iar de va fi de mijloc, scl le faci in douei, iar de va fi copil mic, sei-i dai a treia parte, cd-i va trece.
1) Academia Romini. manuscrisul nr. 270, Contine: Illata i povestea marelui Alexandru Machedon fi diverse Insemniri printre cari ji retetele de mal sus,

www.dacoromanica.ro

197

Pentru durere de inimei, reidcicinii de bujor sei poarte omul

la el.
Pentru legeitura ce e legat omul de fermeceitoare, acel om
sei ja naqterea de la ursoaicei i sei o piseze foarte meirunt,
sei bea omul acela fi se va vindeca.

Pentru incuiat, cnd se incue omul pe jos : corn de inorog,

sei-i pui in apei neinceputei sei stea un ceas intr'un pahar
de sticlei, $i apoi sei o bea c se va slobozi i i va trece.
Pentru incuiatul udulizi, miere i seipun, rachiu si rum fi
meirari i moleitrei sei le piseze bine toate qi sci le faci turtei
sei le pui la Tneidulariu.

Pentru lungoare sei scrii pre o heirtie aceste slove i sd le

pui la grumazi :

cye ty o pr gmr c n.

Pentru dor de ochi, sei te speli cu sabur la ochi.

Pentru dor de ureche, burete de mare 4 dramuri, i .964

arzi in foc i cenufa lui sei o pui in urechea omului.
Pentru duren i de inimei, apc1 de trandafiri i apii de pelin. 1)

In afar" de erbile i alte produse medicinale cari se gseau la

noi, bun parte din droguri erau aduse din trile vecine, Documentele ni-au pstrat o multime de date cu privire la preparatele farmaceutice pe cari le importam sau se gseau la noi. D'ain aceste documente in ordine cronologic, a. a. cum li-am putut alege noi.
Regele Ludovic al Ungariei opre0e expor14 Martie 1382.
tul din Sibiu in Tara Rom&rieasca a nonnulli vero mercatores piper,
crocum et alia specierum genera". 2)
Piperul, qofranul qi zinziberul (radix zingiber)
21 Lille 1412.

erau drogurile cele mai mult cutate pe atunci, pentruc se intrebuintau nu numai ca medicamente, ci qi ca condimente. Diferitele conventiuni vamale vorbesc totdeauna qi de aceste articole. In taxele vamale de la 21 Iulie 1412 se tree uno lapide piperis mercator..." qi
lapide zinziberis..,". 3)
Dinteun manuscript al Academiei, sub cola Nr. 2183, Publicat de Dr. N. I. Anghelescu in Spitalul" anul XXIV, pag. 207.
N. lorga, in Hurmuzachi, vol. XV/1, doc. III, pag. 2.
Idem, doc. IX, pag. 8.

www.dacoromanica.ro

198

1386-1418.
Mircea Voevod stabilevte conditiile vmii, in cari
se vorbevte vi de piper vi vofran,
1421. Acelaq lucru face loan Radu Voevod in 1421, vorbind
despre piper, vofran vi bumbac, 2)
1422.
Dan Vod. in 1422 despre fdpci frncefti, piper, fofran fi bumbac", 3) Aceleavi conditiuni de vmi se stabilesc de Dan
Voda intrgo alt conventiune din acelav an, in care se trece piperul,

sofranul vi bumbacul, 4)

Convena se repet de care Vlad Vod in 1437, des1437.

pre piper, vofran vi bumbac,
29 Iunie 1456.,
Prin privilegiul lui Petru Aron Vod din
Moldova, dat Liovenilor, acevtia capt dreptul de comer t prin Moldova, cu ...coria subtilia, tus, liquorem acidum Graecum, zinziberum". 6)
3 Iulie 1460, Suceava.
In avezmntul comercial fcut de

Stefan cel Mare in acest an, se vorbevte vi despre sofran, piper vi

scortivoar, 7)

La aceast dat cettenii din Camenita cer regelui Cazimir al Poloniei s le lase liber trecerea pe drumul dela Luczo vi
Oldsko, de oarece drumul Moldovei nu mai este sigur pentru aducerea marfurilor, ca omnesque species aromaticas ut piper, zinziber,
1462.

cariofolos, etc.". 8)

8 .Noembrie 1469,

In conventia incheiat in acest an, se

pomenevte numai despre piper, 9)

15 Noembrie 1469.
Neagu, Vornicul lui Radu Voevod, judec

inteun proces dintre un Sibian i patru Greci, in care este vorba vi

despre piperum nostrum".11
1)1. Bogdan. Reap& TArei Rominesti cu Bra*ovul 5i cu Tara Ungureasci, p. 5.
Idem, pag. 12. 7- N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/1, pag. 10, note 2.
Idem, pag. 16.
Idem, pag. 19 o 20.
Idem, pag. 37.
Hurmuzachi, vol. II/2, Doc. DXVII, pag. 680. Documente elavone.
Haideu, Arhiva istorici a Rorainiei, tom. II, pag. 171.
Hurmuzachi, vol. 11/2, pag. 144. Doc. CXXII._.
N. Iorga. Istoria comertului
rominesc, vol. I, pag. 102.
9)1. Bogdan, L c pag. 356, doc. CCCXI.
10) N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XV/1,, doc. CXXVII, peg. 73.

www.dacoromanica.ro

199

1476.
In ,conventia vamala incheiat de Basarab, se specific
si despre piper. 1)
1478-1482.
Acelas lucru in conventia tanarului Basarab, 2)
1478-1479.
In scrisorile unor negustori din acesti ani se vor-

beste si despre piper. 9

Juptin Udriste se plange Judetului i pargarilor
1482-1492.
din Brasov, scriind sel leisati in pace piperul, pad ce-I voi vinde ;
atunci dacchni yeti Lisa din yawl, yeti face bine, iar dadi nu yeti
ldsa, Dv. suntefi slobozi...". 4)

4 Noembrie 1491,
Regele Vladislav al Ungariei porunceste
Brasovenilor s nu mal la vam dela negustorii munteni pentru piper si pesti, 5)
lunie 1493.
In conventia vamala incheiat de Vlad, se vorbeste de piper. 6)
12 April 1500.
In conventia din acest an se vorbeste tot numai despre piper. 7)
1529.
Intre- marfurile importante intre 2 Tulle 1529 0 .25 Ianuarie 1530, prin vama Brasov, se tree si urmatoarele cinamonium

libr. 6; flores et nuces muscati, libr. 6; crocus, libr.

19; alumen
Kantner 3 und libr, 15; Inalvaticum (vin grecesc), pondera 5; cariofolus libr, 2 1/2 (aroma indiana); zinziber (amomum zinziber, aroma

indiana) libr, 14 1/2; tinctura pro flor, 2 f1; argentum vivum, cubuli
9;

tinctura corrigiatoria. 8)
1530.

Intre marfurile importate in anul

1530

se gsesc si ur-

mtoarele zynzyberis, aromatibus, crocum, cinnamum, alumen, color

rubei, oleum olivae, piper, tinctura rubra, ciminum, thus (tamale), vin
malvatici, cariofolos, nuces muscati,

Acest comert era %cut in buna parte de catre Greci, cari aduceau marfuri, dar si streimdturi, bogasii, piper, sofran, cordovoane,
Bogdan, Relatiile Tirel Romine0 cu Bragovul o cu Tara Ungureasci, pag. 129.
Idem, pag. 176.
Idem, pag. 266.
Idem, pag. 295.
N. Iorga, in Hurmuzachl, vol. XV/1, doc. CCXXXIX, pag. 132.

Bogdan, 1. c pag. 341.

Idem, pag. 345 ei 347.
N. Densulianu, in Hurmuzachi, vol. 11/3, pag. 649.
Idem, pag. 657, 663, 675, 676, 677, 678, 679, 680, 685, 687, 689, 690.

www.dacoromanica.ro

200

ierburi (simplicia, Graecis, qui dederunt aromathario simplicia"), pe

care le vindeau aromatorilor saFi". 1)
1534.
In socotelile Brasovului cu noi se trec gariofilorum"
si floribus muscati". 2)
1535.
In aceleasi socoteli se trec condimentele cumprate de
Domnitorul roman

dum magnificus dominus Waywoda cum sua consorte huc

in civitatem venit emi in culinam eius piper, zinziber et crocuma .

8)

La 24 Ianuarie 1534, se trimite lui Filip Parcalabu

crocum et piper". 4)
1538.
Petru Rares al Moldovei cere Venetienilor o otrav
,,aconito", cu care s scape de dusmanii lui ...tandem eciam Venecias pro aconito misisset quomodo ipsum faceret aliquo modo into1537.

xicari". 5)
1552.
In tariful vamal al mrfurilor cari au trecut de la noi
in Ardeal, se tree uno centenario piperis, zinziberis, cariophilorum,

risii, thuris". 6)

15 Noembrie 1552, Suceava.

La aceast data' Alexandru
Lpusneanu al Moldovei cere Bistritenflor
trimit crocum optimum ad racionem pecuniarum nostrarum similiter destinare..." 7)
14 Noembrie 1553.
In socotelile Brasovului se trec pentru
Moldova dedi domino doctori pro quibusdam speciebus quas Ioannes
Hess anno preerit vex eral in Moldaviam ad curandum Wayvodam
Stephanum".

4 August 1553.
In aceleasi socoteli se tree vitrum plenum
aqua rosacea et unum plenum lavendulae aqua". 9)
N. Densusianu, In Hurmuzachi, vol. 11/3, pag. 693.
N. Jorge. Istoria comertului rominesc, vol. I, peg, 184.
Idem, Hurmuzachi, vol. 11/4, pag. 64,
Idem, pag, 92.
Idem, pag. 134.
N. Jorge, In Hurmuzachi, vol. XVII, doc. DCCLXXI, pag. 413-4.
N. Jorge. Istoria comertului rominesc, vol. I, pag. 128.
Hurmuzachi, vol. 1115, pag. 4.

N. Iorga, in Hurinuzachi, vol. XV/1, Doc. DCCCCVIII, pag. 489.

N. Jorge, In Hurmuzachi, vol, XI, pag. 789.
Idem, pag, 791.

www.dacoromanica.ro

201

31 Martie 1561.
Alexandru Vod al Moldove cere Bistritenilor umb hundert Dukhatten in Golt Saffran verordnen und dasselbigs schikhen". 1)

23 Mai 1558.
Se trmet Doamnei lu Mircea Vsoda, de care
Brasctveni t duo vitra vthi sublimati et duo aquae rosaceae...". 2)
20 Noembrie 1558.
In socotelile Brasovului se pomeneste
de omul lui Alexandru Vod, care a vent s ia apa distilat t venerat horno Alexandri Wayvode causa quarundam distillatarum aquarum". 3)

14 Octombrie 1559.
Se cere de la Lemberg nste rubarb5.. 4)
28 Noembrie 1559.
In socotelile Brasovului se noteaza un
sol de la Lpusneanu causa ()lei et retium". 8)
3 Decembrie 1559.
In aceleasi socoteli se noteaz tot pentru Alexandru Vod causa quarundam dzstilla(arum aquarum et farinae". 8)
1559.

Ca s intre in prietene cu ducele Prusiei, s'a propus

lu Alexandru Lpusneanu, s-i trmit printre alte darur si herbes
turques" ada rubarbg,
13 Februarie 1560.
In socotelile Brasovului se trec pillulae
purgatoriae Alexandro Wayvode", 8)

7 Septembrie 1560.
In t celea0 socoteli se trece venerat
quidam homo Alexandri Wayvode pro aqua liquatoria, vulgo Scheydwasser", ache& apa tare. 9)
1564, Ia0.
Alexandru Lpusneanu serie Bstritenilor despre
vata de canep ce i-au trims Exactis hisce temporibus petivimus a
Spectabilitatibus Vestris ut nobis emerent canabes in usum cuiusdam
scaturiginis".10)

9 Iulie 1564. Iasi.

Alexandru Vod ctre Bistriteni, cere s
i se trimit optimas canabes mundas". ")
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/1, doc. ML, pag. 568.
Idem, vol. XI, Socotelile Bragovului, pag. 799.
Idem, pag, 800,
N. Iorga. Studii si doc., vol. XXII, pag, 79, doc. LXXXVIIL
Idem, In Hurmuzachi, vol. XI Socotelile Bravo vului, pg. 801.
Idem,

N. Iorga. Nouveaux matriaux pour Servir a l'histoire de Jacques Basilikos

l'hraclide (1900), pag. 40.

N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XI. Socotelile Brasovului, pag. 802.
Idem, pg. 803.
N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XV/1, doc. MCIII, pag. 593,
Idem, doc. MCXXIII, pag. 602.

www.dacoromanica.ro

202

14 Octombrie 1564. Suceava.

Alexandru Voda trimite pe
barbierul Andrei la Bistrita, ca
aducg niste leacuri

Cuuz autem ad nos pervenisset, vidit nos laborare morbo

oculorum predictus Andreas, et pollicitus est Deo preside se nobis profuturum, ea tamen condicione, ut eum propter species quasdam adducendas remitteremus ad Spectabilztates Vestras".1)
Lpusneanu Voda &finite la
31 Octombrie 1564, Suceava.
Bistrita s i se cumpere pucioas sulfur nobis in varios usus emerent". 2)

13 Julie 1567. Suceava.

Lpusneanu Vod. rspunde Bistrite-

nilor c a primit uleiul si vata ce i-au trimes recepimus oleum et

canabos". 3)

Lpusneanu scrie Bistritenilor des20 August 1567. Suceava.

pre apa distilat ce trebuie s-i aduc brbierul hirurg Andrei :

Promzsit nobis Andreas chirurgus, concivis Spectabilitatum

Vestrarum, se in usum nostrum aliquam aquam destillaturum illaque destillata se adventurum ; quod nobis gratissimum est. Cum
ita que aqua eiusmodi non parvum Mdigeamus, rogamus Spectabilitates Vestras ut, con fecta et destillata aqua, e(i)um ad nos
mittant". 4)

30 Septembrie 1567. Iasi.

Lpusneanu Vod &finite la Bis-

triteni un om al lui, s-i cumpere species", adich doctoriile prescrise de brbierul Andrei
Ex dictis agilis Andree chirurgi, concivis Spectabilitatum Vestrarum, intelleximus in usum nostri ipsius aliquibus speciebus eum indigere, ob quas species emendas exhibitorem presencium, servum nostrum, misimus". 5)

12 Septembrie 1568.
In socotelile Brasovului se free printre darurile acute Voivozilor Romani, printre altele si : I Glas Rossen Wasser und Salvia". 6)
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/1, Doc. MCXXXIV, peg. 607.
Idem, doc. MCXXXVI, pag. 608,
Idem, doc. MCLXI, pag, 621,
Idem, doc. MCLXIII, pag, 623.
Idem, doc. MCLXVI, pag. 624,

N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XI. Socotelile Bravvului, pag.

www.dacoromanica.ro

203

7 Septembrie 1569, In acelea0 socoteli se trec daruri pentru Alexandro Weyda in die Tergowyst", i anume .majoran, i ap
de rose, 1)

7 Februarie 1574. Rosin Ferencz duce daruri lui Alexandru

Vod., printre care Spica", api de trandafiri i majoran", 2)
Decembrie 1576.
Printre darurile trimise la aceast dat
lui Alexandru Vod se tree i pilule", date cu titlu gratuit pe baza
prieteniei

Es war auch dem Alexander Weyde rott Wachs, item pillule gegeben. Aber gutter Nachbarschaft wegwn nichts dar fur genommen..." 3)

14 Lille 1600. Alba lulia.

Suntem in preajma zilelor de trdare, cand Mihai Viteazu a fost trdat i de nobili $i de Basta, cel
care trebuia s-i fe, chip, aliat. Mihai se pregatea de.luptd. In acest
scop seria Bistritenilor s-i procure diferiti me0eri, printre cari
brbieri, iar Sibienilor seria s-i trimit ap de trandafiri inteo sticl pe care s'o poat purta inteun toc, qi ap. de spikinard" (?) :
...es egy tokbeli iwegy palaczk rossa ess spikinard uizett". 4)
1603.

Uneori, judele braqovean trimitea la Munteni ca sci cum-

pere arsenic Fi argint viu (la Duneire), dar se qi trimite argint viu
Telrgovifte apotecarului venit aici pentru ingrijirea lui Vode. 5)
1650-1660.
Este epoca c.nd irile Romane0 au fost vizitate
cercetate de Paul de Alep. Acesta s'a bolnvit de friguri cu accese subintrante in toate zzlele de cede douei sau trei ori", ceiace l'a
lace s exclame a.' n'are nici un leac... beuturi, meexasperat
dicine, toate ne lipseau, toate afarci de Dumnezeu,..". 6)
30 Ialie 1653.
loan Boros cu pedestra0i lui din Moldova
cer la aceast. data Bistritenilor, printre altele qi terpentin,
N. Iorga, pag. 806.
Idem, pag. 811.

N. lorga, In Hurmuzachi, vol. XI. Saco-Wile Brwvului, pag. 814.

N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/1, doc. MDXXXVI, pag. 766.

XII/2, doc. MCCCLIX, pag. 965.

Idem, vol,

N. Iorga. Istoria comertului romineic, vol. I, peg, 262. Citeazi : Socotelile Braqovului, in Analele Academiei Romine, XXI, pag. 150, 156.

Arhlva Istorica a Rominiei, CAlitoria lui Paul de Alep prin Moldova i Tara
Romineasci, pag. 106.
N. Iorge., in Hurmuzachi, vol. XV/2, Doc. MMCCCII, pag. 1234,

www.dacoromanica.ro

204

Constantin Serban, Dom al rrei

29 Mai 1657. Thrgoviste,
Romanesti, serie Brasovenilor, despre omul ce trimite medicul sau
pentru leacuri

Cinstitul i credinciosul nostru doctor a trimis in oraful

d-voastrei pe bleindul su slujitor, sei cumpere nifte lucruri pentru
lecuit, din ce va gdsi...". 1)

13 Iulie 1671.
Se pare ca in acea vreme Moldova fcea un
intns comert cu cenusa si potas. In actele privitoare la procesul
dintre vistierul moldovean Ursache, cu negutiitorul polon din Lemberg, Balaban, se pomeneste mereu de o negustorie cu potasa i cenus,

18 Martie 1682.

Dimitrie Cantemir spune c 4erbet" cuvant

arab, insamna biiiiturd de doftorie"; de fapt trebue s aiba si alt

inteles, acela pe care-1 are si astzi, dulceat, 5i, se vede ca Turcii
cand se bolnaveau, mncau mult serbet, pentruca la data de mai sus,
vedem c Procopie Voznitiu, un sol moscovit la Constantinopol, bolnvindu-se, marele Vizir i-a trimis opt gavanoase de serbet. Notarn
acest fapt ca o simpl curiozitate din acele vremi, 3)
Februarie 1705.
In tabela taxelor vamale incasate la vama
Cainenilor in acest an, gasim povara de fofran, 1000 bani romeinefti; piperiu 333; povara de argint viu, 333; de o povarei de erbe de
dohtorii, 140; povaril de anason, 55". 4)
Intr'un document cu aceasta data se pome21 Iulie 1714.
neste de rozmarin".
Domnitorul Nicolae Mavrocordat, care era
9 Martie 1715.
nu numai un iatrofilosof ca cultura, ci practician al medicinei atunci cand i se prezinta ocaziunea, a trimis prietenului sau, Ierotei
Comnenul, doctor in medicin si mitropolit al Silistrei, un medicament
numit diacint". La 9 Martie 1715, Ierotei Comnenul serie Patriarhului Hrisant

...ar fi vrut s vie in tara prea Inlfatului Domn i binefeiceitor al nostru, a ceirui mild i acum in boala mea nu mi-a lipsit
N. Iorga, doc. MMCCCXLVI, pag, 1258-59.
Hurmuzachi, Suplimentul 11/3. Doc. LIN, fag. 185.
D. Cantemir. 1st. Ierogl. pag. 23.
Hurmuzachi, vol. XIII, pag. 41.
Hurmuzachl, vol. XIV/1, Doc. DCCXLVII, pag. 759,
N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XV/2. Doc. MMDCCCCXXXIII, pag. 1557.

www.dacoromanica.ro

205

cdci, dur ceasul ce am luat diacintul ce mi-a trimes, incepui

sd-mi recapeit sidneitatea". ') Numai nu $tim ce

era acest dia-

tzinto".

8 Octombrie 1716.
Din acest an avem alta dovad 61 Nicolae Mavrocordat practica medicina, atunci cand avea prilej. Bolnvindu-se amicul sgu, Patriarhul Hrisant Notara i-a trimes ca doctorii,
tenzuhuri, panzehr, si o bab.:

Trimitem fericirei Tale douei tenzuhuri (pastile) edite cu

mult panzehr (antidot) ; la asemenea suferinti sunt minunate ; $i
indatei unul Il vei :inghifi deseare!' i altul mane; se trimite $i un
magiun (de opiu) ales, socotit ca pentru noi nine, &bid eram la
(Cotroceni. Se trimite i tinctura aurea aya ; cele de asudat nu
folosesc ; i oprefte-te cu ele.
Am trimes f i pe dumnealui chiri$gi Manolachi $i o beitreind
priceputd, roabei a mea liberate.
In nota acestui citat se adaugei Niculae Vodei trimisese f i
Brancoveanului panzehruri f i tenzuhuri. Cf. .$dineanu. Influen(a
oriental& III, pag. 93.2)
1717.

In acest an se aseaz o vam nota la Vlcan. In ta-

riful vmei se trece si argintul viu. 3)

31 August 1728.
Patriarhul Hrisant s'a bolnavit iarsi. El
suferea mai de mult de podagra, Niculae Mavrocordat Ii trimite carmz si rod de zahr, cum si sfaturi de cum s se pazeasc5.:
...Deocamdatd, de $i-ti trimitem Fericirei Tale oarefi care
i pu(in rod de zandk, bine $i folositor pregedite, $i am
dat de veste prea invettatului nostru medic chir Dimitrie ce
sd-ti recomande Fericirei Tale, totufi,
cu aceastii a noastrd
scrisoare, rugdm pe Fericirea Ta ca dupd putin(ei sil te ingrije$ti
mai mult de scumpa-fi sdneitate, i s fu i dieta de aproape, pdzindu-te $i de frig f i de cate alte impiedicd drumul durerei de
picioare ceitre varful membrelor...". 4)
ceirmeiz

1752.

La aceast4 data se aminteste de faimosul preparat te-

riacul:
Hurmuzachi, vol., XIV!! pag. 664, Doc. DCXXXVII.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol, XIV/2 Doc. DCCLXXXVIII, pag, 800,
Idem, hit. com. tom, vol. II, p. 8. Citeazi1: Giureieu. Material.,.", p.136-7, no. 117,
N. Iorga, In Hurmuzachl, vol. XIV/2, Doc. DCCCCLXVII, pag. 1001,

www.dacoromanica.ro

206

...Moare Domnul Grigore Ghica la Bucurefti, rcIu doftorit de

doctorul cel mare (arhiatru) Mihai Manu, care pentru dare multei
de bani, i-a oranduit a$a zisa teriaca cereascel", i i-a celfunat
o letargie de moarte...". 1)

15 August 1763.
In socotelile cheltuelilor acute de Calimach,
se noteaza ...doftorii... pentru buciitarii lui Capegi-Bafa.,." Sau
30 tei pentru nifte doftorii ce s' au trimis Mr. Hanului".
Frantz Ioseph Sulzer, fost cpitan in armata austriaca, chemat de
Ipsilante, a trait la noi in -tar de la 1776 pAn. la 1791, child 'a mu-

rit la Pitesti, A serfs o carte Istoria Daciei Transalpine" in care se

dau o multime de date cu privire la viata poporului romanesc, de
multe ori foarte tendentios $i ruacios date, dar care sunt totu$i
foarte pretioase pentru cunoa$terea trecutului neamului nostru. Printre altele d, o sum de informatii cu privire la boalele $i medicamentele care se intrebuintau la n.oi in a doua jumatate a secolului
al XVIII-lea.

Mara' de pleurezie (junghiu) fi boli asemeineitoare, la care

trebue neapeirat sei se lase siinge, se va gclsi cu greu and boalei
impotriva ceireia sel nu aibei Valahul ceiteva leacuri. .57 la acestea
nu beirbafii, ci femeile fac oficiu de doctor. Ce-i drept, ele intrebuinteazet si in contra pleureziei un ceai de ederd (einen Thee
von Ephen), dar ca reuqitel numai atunci, ceind natura a lucrat
partea cea mai buneiMai norocoase sunt Valahele in alungarea frigurilor.
In frigurile colerice, frecarea talpilor picioarelor cu plasture
de cantaridei, le face bune servicii (Pflastern von spanischen).
In frigurile inte.rmitente, spune Griesellini ei beau un decoct de erburi f i reideicini. Trebue sel-1 informez cei este numai
o sin gura buruianei sau mai de grabc1 o singurei retch:kind, anume reideicinei de Alantwurzel", pe care ei o numesc Iarbei mare.

In frigurile cu febrd ei intrebuinfrazei Abgefottente von Agley oder Kronsbeeren, vitis idea".
Diareia o teimeiduesc cu Kalmus" (Acorus, Calamus adulter
rinus) i Sauerdorusbeere, berberis", sau ca pelin (Wemuth),
pus ca un talisman pe obraji.
N. Iorga, In Hurmuzachi vol. XIV/2. Doc. MCII, pag. 1130.
N. Iorga. Doc. Calimachi, vol. IL pag. 130.
Frantz Griesellini. A aerie Verauch einer politischen und natiirlischen geachichte
del Temeawarer Banat& Wien, 1780.

www.dacoromanica.ro

207

Un clistir ca foi de tutun fierte, este, pentru ei, minunat in

contra colicilor, si cu das Ausgesottene" al acestei plante se folosesc la uciderea peiduchilor qi la alungarea leprei. Impotriva
acestora f i a retei, le este cunoscutei si reideicina de Grindwurzel" (labatum), fiartd in apei.
In simplele duren i de burtd, se pune un seiculet Cu oveiz inceilzit, iar pentru umfleitura pemtecelui si istericale, ei recomandd
sei se bea usturoi in rachiu (sau rachiu din Banat sau Transilvania, si vutcei de peste munti).
..,Abcesele sparg cu cataplasme de foi de nalbe mare (Ezbisch-

bleittern) fierte cu miere f i ceapei, sau se deschid cu cutitui, eiterizbe Wunden" si se spalei ca pzipiidie (akhimela).
Ceind sunt molimi in aer, ei pun chinovar (Zinnober) pe ceirbuni aprinsi, din pricina fumului urmeazei o salivatie abundentei

si beau das Abgesottene vom Buchsbaum", care s'ar putea

numi guayacum-(u1) sau lemnul franfuzesc al Valahilor, dupe

cum der Schlosslinge des Geisblattes" servei in loc de salsaparila. Insei feirei nici un efect bun, nici cu una, nici cu cealaltei,
fiindcd nu fin dieta si nu se peizesc de cele care fac TU.
O curd de cal, care numai cu constitutia unui Valah se poate potrivi (Griesellini o numeste curei herculeanei) este Iarba azinelui, Dukamara sau Solanum scandens caule perenni flexuoso
foliis superioribus hastatis (Linaei. Flor. 189), sau Solanum dulcamara C. B. P, Solanum folzis trifichs alis simplicibus (Halleni
Flor. helv. 509), ale ceirei boabe pisate le fac servicii mari in
boalele cronice. Nebunia si Kaferey" sunt urmeirile acestui iratament violent. Dacd constitutia rezistei teiriei tratamentului, atunci bolnavul adoarme, asudei si se vindecei. Asa ceva poate
incerca numai munteanul, Valahul dela deal, din Marennures,
Banat si Transilvania. Der im Geschornen Kopfe" de pe f esurile intinse ale Valahiei si Moldovei nu se va incumeta niciodatei sei infrunte o astfel de incercare, cel pu fin nu-i va trece prin
minte, ca s intrebuinteze foile din afarei, care sunt mai otreivitoare si mai primejdioase clec& planta insei fi". ')
Afar de drogurile si medicamentele ctate in actele de mai sus,

si afar de retetele ce am transcris, farmacia popular, ca si medicina popular, cunoaste un imens numr de preparate terapeutice, luate dintre toate elementele firei. Ce nici prin minte trece, once, totul
1) Sulzer. Grsehichte des transalpinischen Daeiens, vol. III, p. 56 qi urmitoarele.

www.dacoromanica.ro

208

se utilizeazg ca medicament si inca cu deplinI convingere, c6 ceiace

se intrebuinteaz are minunate proprietli curative,
Cercet&torii folclorului romnesc de pretutindeni, public necontenit retete si liste lungi de medicamente intrebuintate de care popoi? din timpuri strvechi.
Toate acestea, foarte interesante din punct de vedere al folclorului, nu intr in cadrul obiectivului studiului nostru, de aceia nu iiisistAm aid,

www.dacoromanica.ro

PARTEA II
In trecutul nostru, 'Ana' la 1760, nu exista nci o carte de medicing scrisa, in romaneste, s nu exista aid macar traducerea in romaneste a vreunei carti de medicina din vreo limba straina, Pe de
alt, parte,. scrierile Cronicarilor cat si documentele vech, dupe cum
am vazut, sunt extrem de sarace in informatii de ordin medical,
Cu aceasta totala lips de documentare este foarte greu s putem stabili nvelul cultural medical din trecutul romanesc.
Pentru a putea s ne dam seama, fie si aproximativ,. de acest
nivel, am fost obligat sa-1 reconstitui din putinul material cunoscut
'Ana in prezent.
In acest scop am scos din Psaltir, Lexicoane vechi, din Pravile,
din colectiile de documente si din cartile vech pe care l-am avut
la indemana, dar mai ales din scrierile lu Dimitrie Cantemir si Nicolae Mavrocordat, toate stirle de ordin medical, toate franturile de
fraze, si toti termenii medicali sau numai in legatura cu chestiun aproplate de medicinal, Materialul adunat in acest chip, I-am clasat in
raport cu diferitele ramuri ale medicinei si 1-am inbinat asa fel, ca
din tot, sa se poat desprinde un fir conducator in haosul cunostintelor medicale existente la Romanii din trecut,
Negrest c acest fir conducator are foarte multe franturi si
foarte multe lipsuri, nu pentruca n'ar fi exstat si la noi cunostintele
care lipsesc din continuitatea acestu fir, ci pentruca documentele nu
ni li-au transmis. Daca bask' se urmareste cu atenttine si mai ales,
daca se mai adauga si verigele cari lpsesc, atunci constatam un fapt
aproape de nebanuit constatam c Romanii deoricand au fost totdeauna in curent cu toate cunostintele medicale cari au domnat dif ertele epoce din cursul veacurilor, la popoarele Apusului. Cu nmic
s in nmic n'am fost codasi, S asta-i mult, mult de tot, daca se tine
seam de conditiunele vitregi in cari au trait Romanii in cursul acestor veacuri.

www.dacoromanica.ro

210

CAP, I

CUNOTINTELE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Cunoqtintele anatomice erau foarte reduse, pentruca la noi nu se
fceau disectii de cadavre, nu existau anatomici".

Dimitrie Cantemir definqte anatomicul cela ce ftie mefterfiagul mdularelor trupului, despiccitoriu de stervuri". 1)
pentru a fi
ironic, Cantemr adaugg, cu alt prilej ; iscusit anatomic,lupul este".2)

Nu numai a nu se fceau disectii, dar Del Charo afirm

Valahii sunt indigna ti contra hirurgilor, cari se servesc de cadavre
omenefti pentru anatomie". 3)

cu toate acestea, deschideri de cadavre s'au facut qi la noi.

S'au fcut cu prilejul imbalsmrilor. Dimitrie Cantemir spune
Domnii dac mor, sunt imedat imb'ismati
...indatcl ce Domnul s'a petrecut din viatel, daca s'a inteimplat in timpul verei, imediat este imbeilseimat fi este tinut neingropat in palat, peina ce toti boerii, nobilii... se adund la Iafi". 4)

Imblsmarea se fcea tratnd cadavrul cu mirodenii, ca s nu

se strce, dup care Il invelea cu o pb.nz specal nutnita'savoane".
Se cunosc destule exemple de imblsgmri fcute fie la no, fe
aiurea, pe cadavre de Romni. Un prim exemplu 11 avem din timpul
lui Vasile Lupu (1634-1653) ; Ii murise un fiu, care a fost trimis
cu pompa' mare, pentru a fi ingropat bite meineistire din
tara lui...".

In acea0 vreme a murit qi un ginere al lu Vasile Vod, Timoteu Cazacul, rnit la Suceava, Paul de Alep spune c mai inainte
de ingropare corpul lui Timotei fu billseimat".
I) D. Cantemir. Istoria Ierogl,, pig. 7.
Idem, pag 65.
Anton Mara Del Chiaro Florentino. Revolutiile Valah., traducere de Cristici,
1929, pag. 24.

D. Cantemir. Descrierea Moldovei. Trad. de G. Paicu, pag. 122.

Idem, Istoria Ierogl., pag. 19.
N. Iorga, Studii i docum,, vol. IV, pag. 226, La 10 Noembrie 1640.
Arl Iatorica, tomul I, pt. II, pag. 85.

www.dacoromanica.ro

211

In 1685, a fost imbalsmat trupul lu Duca Vocl. al Moldove,

mort la Liov (Lemberg), Imblsamarea s'a facut cu scop s se conserve cadavrul si s fe adus in tara, ceiack s'a si intamplat ma trziu, dupe noug an ; la 1694, cadavrul a fost adus la Iasi si ingropat in mnstirea Cetatuia, 1)
Cu prilejul imblsamarei trupulu lui Duca Voda, s'a facut o
adevarata autopse, a carea descriere, cea dnti de acest f el la nol,
ni-o d. Croncaruf Nculae Costn :
,0,57 spinteceindu-1 doftorii, dup.& ce a murit, spun cei au misil

In hierea lui 27 de petre rosii, asa de late si de groase, intr'un

chip cumu-i aceastei figura, ce scrie aicea : III. lar& deosebi de
aceasta, spun cei au mai aflat si la reirunchii
Llui, de ceitre st&nga, alte douti petre, inca mai
mari clec& acelea din hiere, cumu's aceste
1

douei figuri.

Iarei pleimeinele cele albe au fost arse de sete ; maiul cel negru i-au fost seineitos, si mima seineitoas, iris& foarte mare, ca
de giuncul in ter!". 2)

Un alt exemplu ni-1 da Acsinte Uricarul, In urma btliei dela

Stanilesti (1711), Turcil au luat prizonier pe Miha Boris ; lberat din

captvtate, Boris a murt in drum spre Rusia, si atunc grijindu-i

trupul cu balsam, l-au dus la tara lui". 3)
Daca in vremea trecut nu se faceau la noi dsectli s descrieri anatomice in intelesul cuvantulu de astaz, in schmb se cunosteau anumit termeni anatomci. Din acesta, unii sunt termeni comuni, shnilari celor de astazi, pentru a indica membrele sau anumte
part din membre sau corp ; alt, sunt specfci vreme de atunci, dovednd gnoranta ce domnea in materie de anatomie,
Acelas lucru se poate spune s despre termenii si cunostinfele
traitorilor din acele vrem, in fiziologie.
Corpul omulu se numeste trup". Pravilistul bsericesc ii spune si
fan", ndcnd prn acest termen localzarea vremelnic a sufletulu;

...inainte de ce se stricase fanurile, ce se zice, dacei s'au

stricat, adicei daca au murit trupul tau pre peimeint, carele era
fan sufletului teiu, acuma vezi curat pre sfeinta Troitei, pentru
Dr. Samarian Revista Itiintelor medcale nr. 9/932. Boala Duclii Vocli.
N. Costin, in Letopiseti, vol. II, pag. 33.
Acsinte Uricarul, in Letopiseti vol. Ir, pag. 165.

www.dacoromanica.ro

212

cei nu te mai impiedicei trupul.

...Zertala ce se zicea fan,
inchipuiafte trupul qi lamina carea iaste in leiuntru in fa-nariu,
inchipuia$te sufletul.,.".1)

Din punct de vedere al inatisrei, adiad chipul, forma, schizmuirea trupului", cari constituesc figura" fiecrui individ 2), omul
poate fi la trup mai chij3ef fi la stat mai inalt". 3) Cronicarul Miron
Costin spune c5. Vasile Vodei (Lupa) era ca un leu fi la hire fi la
trup", pe cnd Alexandru (1629-1630), feciorul Radului Vodd, era
om $i de trup fi de hire slab", lar Stefan, pArcalabul dela Soroca,
la statul trupului sdu era geirbov, ghebos fi la cap cucaiat, cezt puteai zice cd este adevdrat Izop, la cap". 4)
Omul cu trup chipeq, aratos, este un om vemos", 5) sau oro.:
..xios, vlagos, ghizdav fi frumos, ca soarele de luminos, ca luna
de arezios, fi ca omeitul de albicios este ; ochii f o im u lu i, pieptul
leului, fata trandafirului, fruntea iasminului, gura bujorului, dintii ldcrdmioarelor, grumazii pdunului, spretncenele corbului, piral
sobolului. mei nule ca aripele, degetele ca razele, mzjlocul pardosului, statul chiparosului...". 6)

Trupul este acoperit cu piale" .7) Un derivat al cuvantului piele,

pielita", are inteles figurat de trup sau carne"; 8) iar un alt derivat,
impelitat", insamn intrupat, Spune Pravilistul bisericesc: cela ce pentru noi s'au impelitat fi pentru noi peiceltofii fa om..,". 9)
Pielea trupului asuda, cg spune Cantemir : ...iarei altul.., carele
asudd...", 10) sau ...mai asudat f i mai sbuciumat...". ")

Sudoarea ese din trup prin porii" pielei, , ada gdurici prin
pielea omului, prin carele es sudorile".12)
Bujoreanu, Prav. Matei Baiarab, Rispunsul lu Anastasie, glava 9, pag. 421.
D. Cantemir. Ist. Ierogl,, pag. 21.
Idem. Istora Ierogl , pag, 96.
Miron Costn, in Letopseti, vol. I, pag. 308, 291 ei 326.
D. Cantemir, Hroncul, pag. 101.
Idem, Istora Ierogl., pag, 262,
7)1. A. Candrea. Psaltirea Scheiani, pag, 213, randul 11.
Idem, pag 157, rindul 14 vi altele.
Bujoreanu, Prav, dele Govora, pag. 96. I. Bianu. Pcaltirea Scheianii, pag. 335,
526 vi I. A. Candrea, 1. c., pag. 336, randul 7,
D. Cantemr Hronicul, pag. 101.
Idem, Istora IerogL, pag. 97.
Idem, pag. 17.

www.dacoromanica.ro

213

Din punct de vedere descriptiv deosebim trupului capul, grumadi, peptul, pantecele si membrele sau mdularele.
Capul, tidva sau cplina este partea trupului cea mai des pomenit de Cronicari si de Pravilisti, pentruc orideckteori este vorba
de o ving mai mare, cu capul se plteste.
T'Urea capului cuiva este o pedeaps6 foarte des aplicat, si constitue o pedeaps mai putin infamant: ca spanzurtoarea ; de aceia

se aplia boerilor azuti in vin, Spune Pravilistul

cei de ruda' bund... boiarii... feciorii lor..., se vor goni din

mayia lor cdteiva vreme ; iard nu ser', nici spemzurei in furci, ca
alfi feiceitori de rele, nici s Mico& ci drept acestea, drept toate,
li se tae capetele...".1)
Therea capului a fost o pedeapsl de care a uzat si abuzat toti
Domnitorii, Cronicarii dau nenumrate exemple

Roman Vodei (1447-1448) a prins pe unchiul seiu, pre .Ftei i-au teiiat capul".2)

fan Vodel,

Radu Voclei (1666-1619), au teliat capul unei slugi care fugise ca fata lui".3)
Constantin Duca in a doua lui domnie (1701-1703), ,,au teiiat capul lui Goie, ceipitanul de la Cohurlui, cu pravila, pentru
ceici au reipit o fatei, logodnica altuia...".4)

In 1742, ceind a fost numit domn Mihai Racovifei cel &tira,

in Muntenia, dupe porunca Turcilor, a prins pe doctoral Testabuza i l-au adus la Bucuresti, unde 1-au pus de s'au grijit
aya 1-au scos in greidina domneascei i i-au Wat capul yi despoindu-1 1-au trimis cu olac in Tarigrad", 5)
Capul poate avea o formA cucuiat ,,,Ftefan, peircalabul de Soroca, cel ucis de Vasile Lupa, la statu trupului seiu era getrbov,ghebos qi la cap cucuiat...".6)
Cutis osoas: a capului se numeste titva", c spune Cantemir
...porii pielei i incheeturile osului titvei...".7)
Bujoreanu, Pravile. Gl. xv (62) *i gl. 367, zac 1, pag. 66 i 290.

pag. 287.

Grigore Ureche, In Letopiseti, vol. I. pag. 145-150.

loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 184, nr, 20.
ha. Coslin, in Letopiseti, vol. II, pag. 48.
Enache CogAlniceanu, In Letopiseti. vol. III, pag. 204.
Miron Costin, In Letopiseti, vol. I, psg. 326.
D. Cantemir. Ist. Ierogl., pag. 59.

www.dacoromanica.ro

Longinescu

214

La cap se deosebeste un punct foarte important, ceafa, cotylon

sau acutis. Acest punct se afl in partea de dind'rt a capului, sau
a titvei, care pre Elinegte se chiamti cotylon, iar pre limba proastei
se chiamet acutis, adec ceafa...". Ceafa impreuna cu inima si vinele
cele imprtesti, formeaza triada de locuri in care st sufletul, 1)
Pe cap se gseste prul, ca o podoabg care nu trebue falsificat. Biserica condamn pe cei cari intrebuinteaz miiloace artificiale pentru infrumusefarea prului
impletesc sau-1 veipsesc, sau'l increCari'fi cresc peirul
vor vedea, acela set'
lesc, tocmindu-se spre stricarea cebra
se afuriseasce. 2)
Sam

anatema. 8)

cede mueri iqi reteaza peirul socotind cti fac'bine,"

De amndou prfile capului se gsesc urechile, sau urekile",

cum se scriu in Psaltirea. Scheian,,4)

Cel de n'aude se numeste surd, Surzenia este o infirmitate de

care nu-i ertat s rd. cineva,

,,Cine' s va bate joc sau va reide de orb, sau de schiop, sau

de surd, acela set' se afuriseascei". 5)

Surdul nu poate meirturisi la judecate. 6)

Surdul vinovat se pedepseste mai usor, pentruc iaste ca fi un
prunc micfor i ca unul de cei feirei minte, nebun". Dacg ins-i cu
min.tea intreaga sau poate rispunde in scris intrebrilor, atunci este
socotit printre oamenii intregi si pedepsif in caz de vinovfie, dup.
Pravi16,7)

Surdul nu poate fi preot, Spune Pravilistul ...de va fi boala

mare, cum am zice, orb, sau surd, sou mut...", nu poate intra intre
clerici. 8)
Bujoreanu, Pray. Nigel Baiarab. Inv4t. patriarh. Anastasie, gl. 17, pag. 425.
Idem, Siborul 5-6, glava 92, pag. 389.
Idem, Siborul dela Gangra, glava 13 vi 17. peg. 328.
4)1. Bianu. Psaltirea Scheiani, pag. 100, 135.
Bujoreanu, Prav. Matei Bas, Canoanele SI. Apoitoli, gl. 56, pag, 315-316.
Idem, InvAtituri, glava 24, pag. 148,
Idem, Pravile, glAce (65), punct a
Longinescu. Legi vechi, pag. 293
Idem, Invifituri, glava 94, peg, 171,

gl. 370 zac 1 vi 2, pag, 67 vi 292.

www.dacoromanica.ro

215

Partea dinainte a capului cu organele ce o compun se numevte

obraz sau simplu, fata. Cantemir ii spune shimate", adica chipuri,
fata, areiteirile obrazului". 1)

Fata poate fi patata cu pistrui. In Lexiconul Slavo-Roman din

1649, se spune : cel pistruit la fatei, cel in multe chipuri". 2)
Expresia fetei se nUmevte fyziognomie". Cunoavterea omului
dupa fiziognomie este Oft:(a firei de pre chipul obrazului fi a tot
trupul". 8)

De exemplu, omul cand este certat de cineva se glbinevte la

obraz : nici de v'uei pobrozire (acuzare, insultei), fata i se va geilbeni". 4)

Fata omului are doi obraji, unul drept vi altul stang, numiti vi
feiki". Pravilistul bisericesc spune : ...de te va lovi cineva preste
falca dreaptei , tu sei intorci qi cea steingei...". 5)

In partea de sus a fetei se all fruntea terminat in parti cu tamplele sau cliucire". Spune Psalmistul dela 1482 : clucirilor mele". 6)

Cand ii vorba de btae, fata este cea mai expus loviturilor.

Lovirea fetei las uvor urme sau vanatai, In casnicie, ochii vineti sau
obrajii umflati din btae, nu fac dovad contra sotului vinovat ; sptme
Pravila : Ochii ei de vor fi vinetit, sau obrazul de va fi imflat, acestea nu pot scl arate vreimei Oa beirbatului...". I

Ochfi.Pe lata, sub frunte vi arcuiti de sprincene se gasesc cei doi

chi. Celui care n'are un ochiu i se spune orb de un ochiu". Celui de
nu vede de loc i se spune orb desvrvit, In Psaltirea Scheiana (1482),
ea viln Cronicari nu se intlnevte alt termen decat cel de orb, 8) Nie'leri n'am intalnit cuvantul de chior, Numai Dimitrie Cantemir il
pomenevte ca termen turcesc ; el spune c' chior", in limba persia-

na vi turceasc insamnei unul care e orb, sau care are numai un

ochiu";.. de aid vi porecla, de exemplu, de Kior Pasa, and ii vorba
de a scri romanevte, Cantemir scrie tot orb de un ochiu". 9)
Cronicarul Ureche vorbevte despre Bogdan Vods5 cel orb fi grozav la fatei, feciorul lui .te fan ce! Mare. Bogdan voia sei ia de sotie
D. Cantemir. Istoria Ierogl,, pag. 20,
Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag. 224, rindul 3000.
D. CantemiT. Istoria Ierogl., pag. 22.
Idem, Divanul, pag. 194.
Bujoreanu, Pravile Matei Baiarab, Invitituri, gl, 336, pag. 268.
I. A. Candrea. Psalt, Scheiani, pag. 278, rindul 23.
Bujoreanu, Previte, gl. kv (22) *11 gl. 184, punct g (3), pag. 38 fi 202.
ginescu. Legi vechi, pig, 157.
I, Bianu, Psaltirea Scheianii, pag 472.
D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 473 e 769.

www.dacoromanica.ro

Lon-

216

pe Elisabeta, sora Craiului Poloniei, dar Craiul Alexandru vedea pe

sorei-sa cd nu va sei meargei dupei Bogdan Vodei, old era grozav la
fatei f i orb de un ochiu".
Mate Miechowscki, medic de curte al regelui Sigismund, contimporan al lu $tefan
M.are, spune ca -a urmat la domnie Bogdan, orb de un ochiu" (uno oculo orbus). 2)
Totusi, Sincai Ii spune Bogdan Luscul", dupe cronicarul Cromer. 3)

Cuvntul luscul al cronicarului polon, a fost tradus de Sinca

cu cuvntul de ponihos ; dar, cuvntul de ponihos sau ponvos, care
se mai intrebunteaza si astzi, nu ma insamn. orb de un ochu, c
omul care vede crucis, omul strabic, sau acela care nu vede bine.
Rezult eh' dupe Cromer, Bogdan Vod nu era orb, ci numai ponivos,
incrucisat, 4)

Chiar cand if vorba de animale nu se spune chior, ci tot orb

de un ochiu, In Pravila atribuit lui Alexandru ce! Bun (1440-1433),
se spune despre o via, un bou, c poate fi de vreun ochiu orbit". 5)
Si Cronicarul Miron-Costin intrebuinteaza acelas termen. Abaza
Pasa, la 1634, facut rsboi Lesilor fr. rezultat, c 1-au inselat
boerii Moldoven mintndu-1 c. yin Cazacii contra lu, ceiace nu era
adevrat, Furios, Turcul a venit la Iasi cu gand s omoare pe boer
dar un turar orb de un ochiu", a instiintat pe boeri, cari au fuel. 6)
Orb de un ochiu, nu chor, spune si Sincai. Luxandra, fata frumoas a bogatului neguttor farigrdean, Scarlat, mama de mai tarziu a Mavrocordatilor, a fost cerut drept sole de Matei Basarab,
dupe moartea prime lu sotii ; numa, pan a nu se face nunta,
Luxandra s'a bolnvt de vrsat, s varsatul nu numai i-au stricat
frumusetea, ci de un ochiu 'Mod au orbit". 7)
Sunt si orb din nastere. Acestia se vindea. cu ftMpit f i tine.
Spune Cantemir ochii orbului din na$tere, speilemd prin gtiupit
le defchide luminile".
Pravlele bisericesti admit pe omul Cu un ochu, sau ponivos,
s fie preot dacA-i vrednic de asta
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pag. 179-80.
Arh. istor. a Rom. Tom. I, pt. II, pag. 16.
*incai, Cronica, vol. IL pag. 105, 107, 109. Citeazi Cromerus, III, p. 452.
Ponivoi insamni o astizi 1ncrucivat. Vezi i Ureche. Ist. Rom., vol. III, seria
1800-1830, pag. 457-8.

Longinescu, L c, p. 13.
Bujoreanu, Pricina 3 vi gl. 300, zac 44, p. 8 vi 257.
Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 300.
$incai. Cronica, vol. III, pag. 61.
D. Cantemir. 1st, imper. Otoman, p. 592,
D. Cantemir. Hronicul, pag. 197-8.

www.dacoromanica.ro

217

Cine iaste Cu un ochiu, sau ponivos, sau va avea semn,

va fi vrednic slujbei preotiei, acela sei-1 facet cei rana trupului
nu spurcei pre om, ci a 'sufletului. Numai de va fi boalei mare,
cum am zice orb, sau surd sau i se va fi uscat meina areaptei,
sau de- va avea all boale , nu poate fi preot.1)
Ochii pot fi ochi red", in inteles figurat, intrebuintat atunci cnd

Ii vorba de o privire cu gnd ru

cu ri ochi cautei celor ce poli

perde".2)

Ochii roviti ai femeei sunt dovad de neodihn6, de lacrilmi"

cum spune Psalmistul Scheian, 3), dar am vAzut c nu sunt dovad
de vrvinivia brbatului,4)

Ochii au lacrmi vi la supgrare mare se vdd chiar leicreimi de

&Inge". 5)

Filip Camerarius spune c. loan Vod cel cumplt, cAnd a v.zut

yin inteajutor, de bucurie, un torent de lacrelmi
a fost pricina de n' a mai putut vorbi". 6)
ostavii polonezi

Ochli sunt acoperti de pleope, cari, chnd clpesc se spune Ca'

melitd". 7) Pleopele inchise, ached ochii inehivi, chiamd somnul odihnitor, Psalmistul Scheian spune deaderu (deadere, dupe Coresi)
somnul ochilor miei qi spreincenilor mete durmitoare f i reipaos tcimplelor meale". 8) Dar, de somnul indelungat incei te parclsefte, ceici
odihna lunget a rfiluttitilor stihit slujeqte". 9)
In somn, omul doarme, In Psaltirea Scheian ca vi in Lexiconul
Slavo-Rom., din 1649, se spune pentru a dormi a durmi". 10)

Printre pedepsele ce se dau vinovatilor de vini marl, exist vi

pedeapsa scoaterei ochilor. De aceast6 pedeaps pomenevte vi Lexiconul Slavo-rom,, al lu Mardarie, din 1649: ...de va scoate cineva
ochiul robului seiu... . 11)

Bujoreanu, Pray. Mat. Bas., Invttur, glava 94, pag. 171.

D. Cantemir. Divanul, pag. 191.
3)1. Maim, Psaltirea Scheiantl, pag. 131.
Vez pag. 215, n, 7.
D. Cantemir. 1st. Ierogl., pg. 174
,,Dumnica Universulu", pag. 206. Despre Filp Camer(rius,
7)1. A. Candrea. Psaltirea Scheiank, pag. 63, rindul 41.
8)1. Biinu. Psaltirea Scheiang, pag. 434.
D. Cantemir. Divanul, pag. 217.
Gr. Cretu. Lexconul lui Mardare, pg. 203, rindul 3532
Gr. Cretu. Lexiconul lu -Mardarie, pag. 155, rindul 1382.

www.dacoromanica.ro

218

Pravila pedepseste pe hoti prm cu hcrti a trea oara set' le

scoa(ei ochii,

orbeascei", sau

scoatei ochii sei fie orb".1)

aliar si Domntorii porunceau s se scoat ochii vinovatlor,

Cronicarul Ureche povesteste c. Alexandru cel Bun a lsat doi fui,
pe Ilias si pe $tefan, care se dusmneau din prcna domne. Dupe
multe lupte intre e, Stefan:
ccind au fost in anii 6952 (1448), in luna lui Mai, inaintea Rusaliilor, aflei vreme .te fan Vodei ca sei se meintuiascei
de fratele seiu Ilia, i sei fie toatil tara' insue ; l-au prins
i-au
scos ochii...".

Nasal.--In Psaltrea Scheian se spune nasure": nasure au fi

nu put". 8) Nasul este un organ poment foarte des de catre Cionicari,
pentruca era obiceiul ca celor care unelteau s a domna ara drept,

li se tala nasul, Poate c de aci vine s zcal a filia nasul", celor

care sunt prea indrznet.
Paul de Alep spune c o peroanei slutitei la nas, cade intr'un
fel de infamei fi nu mai poate deveni bei (Domn)". 4)
Exemple de asemeni mutilri sunt o multme, Grgore Ureche
pbvesteste ca In tmpul domnei lui Aron Vod cel Ru (1591-92)
s'au ridcat contra lu Orheenii i Sorocen condusi de Ionascy. Aron
l-a btut, a prns pe Ionascu si i-a teliat nasul gi l-a ceilugdrit".
Faptul este confirmat s de documentele strene
Intr'o corespondentei din Constantinopol, Marco Zane scrie
Dogelui : ...et si trova hora preso in poter di Aron suo parente
che gli havea fatto acurtare il naso et le orecchie per mandarlo
alla Porta". 6)

La fel o ptise ma inante Joldea, predecesorul lu Lpusneanu;

acesta 1-a prns in 1552 s l-au semnat la izas qi Pau dat la

cellu-

geirie...".
Bujoreanu, Pravile, Pricina 2-a vi glava 299, punct, ig i in (33 vi 38), zac 33 vi 38.
Longineicu. Legi vechi, pag. 11.
Pag. 7-8- gi 257.
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. L pag. 145.
3)1. Bianu. Psaltirea Scheiani, pag. 381.
Arhiva Istoricil a Rom. Tom. L pare. II, pag. 107,
Gr. Ureche, 1. c. pag 239-240.
Hurmuzachi, vol. IV/2, pag. 169; la 31 Octombrie 1592.

Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pag. 209,

www.dacoromanica.ro

21 9

Povestea si ptania lui Niculae Milescu, o figur de mare invtat romn, care dup ce a colindat Occidentul European a ajuns in
Rusia s de aici pn. in China, ca s-si plimbe nasul mutlat pentrua
rvnise si el la domne, am dat-o mai sus. 1)
Documentele strine vorbesc si ele de unele mutilari de acest fel.

8 August 1615,
Almoro Nani din Constantinopol scrie Dogelui despre sluffrea unui pretendent la tronul Munteniei :

Vene qui in tempo di Nasuf un giovane di anni trenta in

circa che si faceva fratello del Voivoda di Valachia, ...et condoffo ad esso Voivoda, el hora si inteso che gli habbia fatto
tagliar il naso escludendolo per questa via dalla pretensione del
principato". 2)

29 August 1637.
i in timpul lui Matei Basarab s'au tdiat
nasul i urechile unui pretendent la tron. Faptul este comunicat

Dogelui de ciitre Aloisiu Contarini : ...per ordine del Re tagliato

a questo novo pretensore il naso et l'orreccchie, et con una trippa
in testa in luoco di turbante fatto passeggiar sopra un'asino per
Constantinopoli con un araldo, che avanti di lui cridava : cosi
aviene a quelli, che per procurar principati prettendono corromper i pi grandi del governo, il naso poi di costui cosi tagliato
stato compro dalli medessimi Agenti per 60 reali, et mandato al
Prencipe di Valachia, successi tutti che rappresento per esser si
puo dir sempre senza esempio anco a questa Corte". 3)

In Crnica Anonm se spune c Grgore Ghica (1661), aflnd

Serban ful lu Constantin Cantacuzino, postelncul, umbl s-i ja

domnia l-a lnsemnat la nas de o parte", lar pe Constantn Postelnicul 1-a ucis la Znagov. 4)

Therea nasulu este o pedeaps prevazut si'n Pravile

Cela ce va fura... de la vre un om miqeil... a doua oarei,

sei-i tae nasal". 5)
Sau: Cela, ce va fura -den casa steipeinnu-seiu... se va certa
denteff sei-1 semneze la nas de o parte..." 6)
Vezi pag. 158.
Hurmuzachi, vol. IV/2, Doc. CCCLXXI, pag. 348,
Idem, doc. DLXVII, pag. 493.

Cronica Anonimi, In Letopiieti, vol. III, pag. 147.

Bmoreanu, Pravile, Pricina gi (13), punctul rz (107) gi glava 346, zac 6. Pag. 12 o
274.
Longineacu. Legi vechi, pag 34.
Idem, punctul rn (108).

www.dacoromanica.ro

220

Sau Garde va fura den besearicd..,. de nu va fi lucra

s fi-i tae nasa..." 1)
sfintit
Sau Hotrul, catu-1 vor prinde... a doud
nasal". 2)

tae

Sau Maio ceaia, ce' fi va vinde fata pre bard... sei-i sei tae
nasul", a)

Functiunea nasului este mirosul, Despre cel care miroase se

spune c amiroase", Serie Cantemir ...a Profanilor (pd gnefti) scrisoil, va fi amirosit...". 4) San tuturor dobitoacelor obiceiul este, cemd
vre un steirv mort and, a-1 amirosi". 5)
In clasificarea simturilor mai mare iaste gustarea de ceit miroseala, pentrucei de multe ori sunt nifte .lucrure de mirosesc i jale
sat amare sau dulci...", 6)
Pe nas ese respir sau se pufneste .pre ndri pufnea...".
Se cunoaste actul reflex al stranutului sau al strnutului, Cronicarul Neculce povesteqte cA Barnovschi Vocl. (1626-1629) :

mergeind cu mullet gloatei din tarei la Poartei, ca multi goeri

si mazili fi curteni fi Cu de ceilalti mai profti, fi preoti fi cdmergeind pre drum fi poposind fi fezeind la masei, au
inceput a streinuta Barnovschi Vodd des fi tare. Iar boerii care
eran la mast!' cu Bartzovschi Vodd, i-au zis dupd obicei
Set.ncItos Doamne fi pre voia Meiriei Tale". Iar pre urm, veizeind
cei tot strdnutei, un boer sei fi zis viermi Doamne", fi cum i-au
zis viermi Doamne, au fi teicut din gura". a)
lugri,

La rndul lui, Cantemir spune cA faimosul Atila cu vin mai

mult indopeindu-se, i s'au slobozit seingele pre nri i afa steirnutemd
stinge, au murit". 9) Sau ....Jigeiniile se treinteau, suspinau, sternutau...". 10)
Buioreanu, Pravile. Pricina gi (13), punct. rf (109) vi glava 346, zac 8, pag. 12 0
Longinescu. Leg' vechi, pag. 34
274.
Longinescu. 1. c. p. 170.
Idem, gl. kz (27) yi gl, 127 zac 7, pig. 41 o 184.
Idem, gl. i (30) o gl. 130, punct. 3, pag. 42 185. Longinescu, L c. p. 177.
D. Cantemir. Hronicul, pag11169.
Idem, Istor. Ierogl., pag. 79.
Vezi pstg. 14 n. 1.
D. Cantemir, 1.t. Ierogl., pag. 58.
8)1. Neculce, In Letopisefi, vol. II, pag. 184.
D. Cantemir, Hronicul, pag. 289.
Idem, Ist. Ierogl., pag. 189.

www.dacoromanica.ro

221

Brbatii au pe amandoi obrajii vi In jurul gurei barba vi musteti, drept podoab vi semn al brb'atiei, Psalmistul Scheian spune
Ca mirul in cap ce destinge (scoboarei) in barbel". ')
Gura. Buzele gurei sunt numite de Psalmistul Scheian ustnei"
sau usnel", lar gurei se spune rostu". 2)
Cerului gurei se spune peireitus".
Omul necjit, suprat pn la turbare aspumei", adicg face

clbuci la gura. Spune Cantemir ...cu buzele lcIsate si ca balele aspumate". lar cu alt prilej, Dimitrie Cantemir d un frumos vi exact
tablou al omului turbat ...ca duleii turbali, (ama impreistiind, din
gurcl aspumcInd f i toatei icoana vrcIsmeisiei de la inimei in fat zugreivindu-si...", sau : ...vorova amesteccInd, limba bolborosindu-i, balele mergandu-i i gura aspumcIndu-i, screisnetul glasului, articulul
infelegerea cuveintului Ii astupa...".4)
Saliva din gura se stiupeste"; ea are vi proprietti terapeutice
ochii orbului din nastere spcileind, prin ftiupit f i find' le deschide luminile...". 5)

In gura se gsesc dintii vi mselele, de care pomenevte i Psalmistul Scheian. 6) Dintii ca vi mselele servesc la mcinat alimentele ;
child se mnnc6 mult acreal strepezesc. Pravilistul spune un pro-

verb, care se aude destul de des vi astzi peirin(ii au metncat acrimea, adicd agurida, iar dinfii copiilor vostri au stripezit".7)
Dintii naturali pot fi inlocuiti cu dinti falvi, cu proteze dentare,
c spune Cronicarul Neculce despre Dumitravcu Cantacuzino (16731685) : cei el de beitran, dinfi in gura nu avea ; diminiafa ii incleia

de'i panca in gura, iar seara ii descleia cu un crop, si-i punea pe

masei...". 8)

In gura se gsevte vi limba, care ajut omului s" hokeascei",

adic s vorbeasc, Psalmistul Scheian spune a holci", pentru a gri, 1

Cel care nu poate vorbi este gtingav" sau faicav". Psalmistul

Scheian intrebuinteaz termenul de a gngvi, iar Dimitrie Cantemir
pe cel de faicav, Spune Cantemir : ,,Mihai Balbul, ce va sei zicei fai1) I. Bianu. Psaltirea Scheianii, pag, 437.
2)1. A. Candrea, Psaltirea Schelani, p, 118, r, 15 *i p. 22, r, 9, gi altele,
Idem, pag. 37, rindul 18.
D. Cantemir. Istoria Ierogl., pig. 258, 267 i 309.
Idem, Hronlcul, pag. 197-8.
L Bianu. Pss.Wren Schelanii, pag. 177, 378.
Bujoreanu, Pray. Mat. Basarab, Invtt. patriarh. Anaitasie, gl. 33, pag. 439,
8)1. Neculce in Letopiseti, vol. II, pag. 225.
9) L A. Candrea, I. e., pag'r- 195, rindul 32.

www.dacoromanica.ro

222

cavul", a ucis pe impratul Leon Armeanul, in anul 820. 1) Sau

multe agiunge mintea ascutitti, carile limba faicavd slabd a le vorovi nu poate". Sau pre cdt din duhul obtiii faicava mea voroavd
va putea a-1 artita...". 2)

Omul care nu poate vorb de loc este mut. i, pentrucg in fire

totul se compenseaz, in schimbul vorbirei, mutul este dotat uneori
cu o inteligent aqa de mare, c ajunge s se inteleaga cu toti qi sit
priceap tot, numai din semne i mimic, Dmitrie Cantemir, om invgat i Cu mult spirit de observate, face o descriere minunat.' des.
pre inteligenta surdulu i mutului, care reweqte s'd se facg inteles
de ce din jurul lu
Aceste persoane, cdrora natura li-a denegat facultatea de a
auzi ti de a vorbi, tot aceiati naturd pentru a suplini acest defect, li-a dotat cu o pricepere ated de vie, incdt din mitcdrile buzelor ti din gesturile celor ce vorbesc, tilu f i cunosc celace acettia zic. Akira' de aceasta, ei au invdtat o specie de Umbel prin
semne; i fiinded aceastd Umbel convine foarte mult cu taciturnitatea mai mult decdt pitagoricd la Curtea Sultanului, ata nu
este nici un curtean care sti nu o priceapti. Sultanul insuti incd
trebue sd o priceapd, cold el niciodaid nu poate sd uzeze de

altd Umbel, cad vrea sd ordone ceva mutilor si, sau ciind ar
vrea sti vorbeascd cu ei, din distractie". 3)

Se poate intmpla ca mutena s nu fie complect, ci s fie numa limba amurfitd". Spune Cantemr : cat toatti limba amurfitil Innaintea lor au rdmas", 4 )
Mutul are o situatie exceptonal fat de prevederle Pravilei.
Mutul vinovat de ceva, se pedepseqte mai uor, el iaste ca ti un
prunc mictor i ca unul din cei ftird minte, nebun" ; totuqi dac se
constat prin mdhliitul" lu,
in toat f rea, sau poate s rspunz la intrebri prin serfs, atunci este tratat ca oricare altul.
Dupe Pravla bisericeasc, mutul nu poate fi preot.
Vorbind la figurat, limba poate fi un organ foartq simcelos",
adic tkios, Spune Cantemr : de ochlul zavistnic ti de limba simD. Cantemir, Hronicul, pag. 352.
Idem, Istoria Ierogl., pag. 62 vi 114.
Idem, Istoria Imper. Otoman, vol. II, pag. 640, nr. 7,
Idem, Istoria Ierogl., pag, 162.

Bujoreanu, Pravile. Gl. xe (65) vi gl. 370, punctul a vi I, (1 vi 2), pag. 67 vi

Longineseu, Legi vechi, pag. 293,
Idern, invitkturi, glava 94, pag. 171.

292.

www.dacoromanica.ro

223

celoasei peizindu-1 ocrotindul." 1), cei otrava limbei, pre tot toapsecul (otrava),,, covar$e$te"-2)

Limba se tae celui vinovat de greseli mari. Se tae mincinosului,

ch. spune Pravilistul cel dovedit ea' a jurat streimb, sei i se tae limba".
La fel pedepsesc qi Pravlele bisericesti 8), uneori char mai sever,
ch'ci spune Pravilistul bisericesc duhovnicului care va divulga spovedania cuva seri se scoatd limba pe ceafei i sei i-o tragei, peirzel
ce va muri...". Negrest ch amenintarea_ Pravilistului este inoperanth,
isvorht din necunoasterea raporturilor anatomice dntre limbh qi
ceafh. 4)

Cantemir cunoa$te contaminarea psihic a actului reflex al chs-

catului guref, cad unul ceisceind mai toti de prinprejur a &ism se

indeamnei, meicar cei intr'acea datei a casca nu li-ar fi fost", 5) _de
unde poate $i proverbul care se aude $i asthzi umbli din pom in
pom cum umblei ceiscatui din om in om".

Grumazul sau ghtul este o parte a corpului despre care nu se

are o notiune precis. In Psaltrea Scheianh. i se spune peina(ul". Se
confund cu ghtlejul, cu farngele, cu laringe!e $i chiar $i cu esofagul. De exemplu, spune Psalmistul .gleisesc cu grumazul.", sau
lipeascei-se limba me de peinatul meu" ; lar in Psaltirea lui Coresi

In loe de pang se intrebuinteaz termenul de grumazul mieu". 5)

Psalmstul mai spune grumazulu si cerbice" : Domnul dereptul teiia-va cerbicele peiceito$ilor", cu inteles de gat, dar si de mhndrie. 7)
Pravilistul bisericesc pare c deosebeste- grumazul de ghtlej, chci
spune
.multi betejesc grumazii i geitlejul,..", 8) In Lexiconul SlavoRom. din 1649, se spune
grumazul, prin care intrei induntru apa
i veizduhul". 9)

Pravilistul lu Vasile Lupu socoteste c. gura 8i grumazii cornunic

inima, de acea spune c dschlita care ira invga o elev,

la rele
D. Cantemir. Hronicul, pag. 3.
Idem, Ist. Ierogl., pag. 226.

Bujoreanu, Pravile, pricina 3 ei gi. 300, punct me (45), zac 45; pag, 8 e 257,
Longinescu. Legi vechi, pag. 13,
Idem, Pray. Mat. Bes,, Invitituri, glava 292,
pag. 254.

Bujoreanu, Pray, Mat. Bas., Invitituri, glava 319, pag. 262.

D. Cantemir. Istoria Icrogi., pag, 160.
6)1. Biana. Psalt. Scheiani, pag, 381 i 446,
1. A. Candrea, Psalt. Scheiani, pag. 275, rind 15.
Bujoreanu, Pray, Mat, Bas, InviI., patriah. Anistasie, gl. 17, pig. 426.
Gr, Cretu. Lexicon Slavo-Rom,, pag. 104, rindul 108.

www.dacoromanica.ro

224

sd-i vearse plumb topit in gurd, sei-i pogoare pre grumazi

la inim, pentru cei pre aceastia metdulare au efit de la mima
ei toate indemnurile featei, de au scetrbit mima peirintilor,". 1),
Aceleasi confuzii face si Cantemir cAnd spune laringha, adicei
gettul, get* tlejul, geitlanul sou geirtan". De exemplu
,fi din getrtan

acestea Ii clocotea", 2)
Peptul, este toracele. Cantemir Ii spune i coful", 3) In Psaltirea Scheian se pomeneste si de coaste, de spinare, de spate, 4) In
Lexiconul Slavo-Rom., din 1649, pieptul este sinonim cu shnul, 5)

Pe fata anterioar a toracelui, a peptului, se gsesc mamelele

sau tifele" cum le spune Psalmistul Scheian titele meiriei meale",
sau cum spune Coresi mumeimiei meale", 6) i Dimitrie Cantemir
intrebuinteaz5, acest termen: intre teitele maicei-sa acivat".
Talele produc laptele. Pravilistul bisericesc cunoaste cazul cand
o tat& nu functioneaz si spune despre Sfntul Nicolae c hind incii
tinerel, numai dintru feita cea dreaptcl sugea,-", s)

Tatele au gurgue", cad, nu-1 ertat s fie atinse sau pipite de

oricine, Spune Cantemir : Cine este indreizneful i obraznicul acesta,
carele pieptul Biruintei a apipdi, i titifoarele fiiceii mele de gurgue a
suge, nu s'a femur, 6)
Ranele toracelui sunt considerate ca rane de moarte, cci spune
Pravilistul: ce sei atinge de inimei, sau de creerii capului, la plept,",
sunt rane de moarte, 10)
Raportul dintre torace, praimani i tuse este extrem de confuz
cunoscut in acele vremi. Tusea face parte dintre elementele compo-

nente ale corpului, adick este o stihie, lar flegma iaste la piept
Totusi, flegma poate astupa grumazii si s indeasupra plumeinii"
nece pe om .... sughi(ul, pieptul astupei ; flegma in grumazi Ii inecer,'2)
Bujoreanu, Pravile. Gfava kn (28), punctul d (4) si glava 128, zac 4; pag. 41 si
184,
Longinescu. Legi vechi, pag. 172.
D. Cantemir. Ist. Ierogl , pag 14 si pag. 175.
Idem, pag. 208.
4)1. Bianu. Psalt. Scheianii, pig 63, 148, 265, 480, 494.
Gr. Cretu. Lexic. Slavo-Rom , pag 190, rindul 2219.
Vezi nota 4.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 205.
Bujoreanu, Pravila dela Govora, pig. 124-125.
D. Cantemir. Ist. lerogi., pag. 287.
Bujoreanu, Pravile, gl, gi (13) punct a (1) s gi. 248, zac 1. Pig. 31 i 238.
Longinescu 1. c. p. 125.
Bujoreanu, Pray. Mat. Bas., Invitit. patriarh. Anastasie, glava 8, pag. 422.
D. Cantemir. 1st. Ierogl., pag. 365.

www.dacoromanica.ro

225

Pintecele sau Vintrele, cum Ii spune Psalmistul Scheian '), este

abdomenul, La animale se numeste bardahan, 2) Dar -intelesul acestui
termen este mult mai vag, aci india and peretele sau regiunea,

and cavitatea, and orgnele interne din cavitatea abdominall Se

spune de exemplu ptintecele muerei", pentru a indica uterul, sau
rnza. 3) Sau dulceafa peintecelui sdu", expresie pitoreasai care se
aplie oamenilor cad n'au deal grija stomahului, 4) Sau boalele
peintecelui", termen cu care se indica boalele tuturor organelor intraabdominale, 6)

Pe peretele abdominal se gseste buricul, In Lexiconul SlavoRoman, din 1649, termenul de burle se explica cu cuvntul de geiuace". 6)

Pravilistul bisericesc interpretand pe Hipocrat, spune c in timpul sarcinei copilul respird prin burle
...iar coconul acolo unde se and in maful muerei, hreineafte-se de seingele ei fi nu reisuflei pre gurd, ce pre burie". 7)

De pantece tin si organele genitale externe, rusinele, cari trebuesc acoperite si ascunse
"vor areita unul altuia rufinele, ceale ascunse fi acoperite..." se pedepsesc, 8) Organele externe b'xbtesti poarta numele generic de meidu-

larul de rufine". Acest madular trebue tiat celor cari au raporturi

anormale cu animalele

Zeicdtorilor cu dobitoace s li se tae mddulariul cel de rufine, afifderea fi celor ce fac cum nu se cade, cu partea beirbeiteascd".

In Lexiconul Slavo-Roman, se pomeneste de meidulariu ascuns".9

1)1. A. Candrea, Psaltirea Scheiatti, pag. 85, rindul 42.
D. Cantemir. Is toria Ierogl., pag. 80,
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Invt. patriarh, Anastasie, gI. 12, p. 423,
Idem, Pravila bisericeascrt dela Govora, pag 97.
Idem, Pray. Matei Basarab, Inv, pair, Anastasie, gl. 35, pag. 441.
Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag. 220, rind. 2917.
Bujoreanu, L c., gl. 13, pag. 424.
Idem. Pravile, Ilava f (9), punct md (44). gl, 244 zac. 44; pag. 27 si 233.
Longinescu. Legi Vechi, pag. 103.

Idem, Pray. Matei Basarab, Siiborul dela Anchira, glava 16, pag. 324,
Gr. Cretu, 1, c., pag. 136, rindul 933.

www.dacoromanica.ro

226

Dar mireanul ,,de' t va tala meidulariul cel de rutine..." se afurise ste.

Smnta brbatului se yan in vaginul femeii unde se afl matul muerei deschis", adia uterul.
Ceind se impreunei beirbatul cu femeia lui, i muiarea cu beirbatul stiu, acolo unde se impreunti iaste matul muerei deschis f i
atteaptd s primeascei seimania beirbatului, care va sci leapede". 2)

Dup5. Pravilist, nu numai brbatul ci si femeia leapd smnt,

ejaculeaz

nu numai ceind face beirbatul sodomie cu muiarea lui.., ce

i muiarea lui de se va impreuna trupeatte cu altei muiare,

incd

cum s zice, una Cu alta, ti se varsei una la alta, ce sei

zice,

aruncel seimeinta..."

Sam nu sei va imprti ,(divorsa) bdrbatul de femeae, sau

Mmeaia de beirbat cad vor face veirsare de sdrnein(ei seinguri
cu mina sa". 4)
Brbatul scopit din fire, sau scopit de nevoe prin vreo operatie,
se cheam famen" sau haddnb", ori hadtimb". Spune Cantemir:

Velisarie, un general al lui Justinian pentru cinstea curdfiei

cu contenirea, hadeimb t e
Sau
...au trimes... pre un hadeimb...". C)
Sau: ...puterea organelor neiscdtoare pierzeindu-ti, in firea
hadimbilor cade..,". 7)
Sau : peirtile beirbeitesti pierzeindu-ti, in zavistie cade i
mil amid!' nu numai asupra beirbatilor, ci ti a muerilor ; fine
asupra muerilor, did el cu dcinsa pofta i tragerea firei a-ti

impreuna nu poate, iar asupra beirbatului, ceici acesta face din

plineala firei. C totdeauna orbul asupra ochilor, schiopul asuBujoreanu, Pray. Matei Basarab, Canoanele Sf. Apostoli, gl. 22, pag. 313.
Idem, Invit. patriarh. Anastasie, gl. 12, pag. 423.
Idem, Pravile, gL f (9), punct. d. si gl. 181, zac 4, pag. 36 *I 199. Longinescu
1. c., pag. 147.
Idem, punctul s (6) i zic 6.
D. Cantemir. iffronicul, pag. 315.
Idem, pag. 417.
Idem, Istoria Ierogl., pag. 52.

www.dacoromanica.ro

227

pra picioarelor, surdul asupra auzului i hadeirnbul asupra intregului biela' are". ')

Hermafrodt este cel ce este si brbat i femee, sau umblel in

pofta a doud peirti". 2)
Organele genitale ale femee infra in categora organelor de ru$ine, care se acoper $i se ascund,
In Lexiconul Slavo-Romn, din 1649 se pomene$te $i de sale". 3)

In Psaltirea Schean $alele se numesc cim(" ; se spune de ecimtul mieu impluse batgiocuri, si nu e vendecare peliteei

xemplu

meale". 4) lar spnarea se nume$te geirbei". 5)

Regiunea fesier se nume$te ca $i astzi ; Cronicarul Ion Neculce poveste$te c. la 1710, Niculae Vod. Mavrocordat, a pus s
se 'Dar ni$te boeri Fi i-au beitut celte douei sute de toiege la cur". 6)
Membrele, sunt mainele $i picioarele, intelegndu-se membrele
superioare i cele inferioare. Sunt pomenite in toate scrisele vech,
cu mici variatii de nume, dupe epoci,
In Psaltrea Schean. din 1482 se pomene$te de degete, de unghii, de palm ; mna se serie mdra" ; bratele se numesc misi(a" ;
subtioara se nume$te sisioara". Se vorbe$te de talpe $i pcioare
talpa se nume$te $i podnojie". 7) alcaul se nume$te calcaniul", iar
coapsa se nume$te coafsa".8)
In Lexconul Slavo-Romn, din 1659, la subtioar se spune susuoarei". 9)

Cronicarul Neculce spune susiori" : Mihai Vod al Moldovei

(1716-1726) mai in toate zilele speinzura tlharii de picioare sau de
susiori".19)

Pravilistul spune la maini meinule" :

sau s pldteascei preful acei pagube".'1)

set'

tae manule,

D. Cantemir, pag. 69.

Idem, pag. 11.
Gr. Cretu. Lexiconul lui Mardarie, pag. 154, rindul 1373.
L A. Candrea. Psaltirea Scheiani, pag. 72, rindul 5 si 21,
Idem, pag. 134, rindul 25,
loan Neculce, in Letopiieti, vol. II, pag. 296.

7)1. A. andrea, 1. c,, pag. 238, rindul 8.

I. Bianu. Psaltirea Scheiani, vol. I. Pag, 464 despre degete ; pag. 212, despre
palmi; pag. 109, mira sau mina; pag. 241 despre milita ; pag. 487, despre si-

sioara ; pag. 454, despre talpe ; pag. 172, despre cilciniul ; pag. 141 despre coafsa.
Gr, Cretu, L c., pag. 175, rindul 1893.
L Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 362.

Bujoreanu, Pravile. Pricina 7, punct oa (71)

259.

i-...glava

Longinescu. Legi vechi, pag. 21.

www.dacoromanica.ro

305 zac 71; pag. 10

228

Pentru Dimitrie Cantemir, unghiile sunt lance otreivite aducatoare de rane neteimeiduite". 1) El distinge la mAini degetul areiteitor",
iar sub ung'aia degetului mai vreismas toapsec (toxic) deceit dintele
viperei sta". 2)

Cu mAna se apuc. ceva. A lua ceva in mn, a apuca, se spune arneina". Spune Cantemir
...set fi luat ameinei toporul cel din
8)
aer
Sau ...indatei luemd toporul amine. 4)
Sau ...ar fi fost Romeinii aceia ca armele
5)
Sam: ...cu scrisorile, carele ametnei aveq...".
Pe palme sunt o multime de Hull ca niste crpturi. Hiromandie" se numeste studiul pe creipeiturile i infrantorile meinei".
Membrele inferioare au de suportat toat greutatea corpului.
Vorbind la figurat se spune de exemplu ceilciiiul peste cap a se
piciorul
meicar cei cinci degete are, inset slujba meinei, a
apdca, nu se cade...".
Terea minelor este o pedeaps foarte des intrebuintat. Chiar
si Pravila o impune, uneori pentru infractiuni foarte usoare. De exemplu! celui care tae un pom strin set-i sei tae meinule". 9)
Un Inembru sau madular putred se tae, asa cum biserica tae,
adic incleprteaz pe preotul cruia i s'a luat darul pe bun dreptate acela se tae de la besearica ca un madular putred".11
Omul beteag de picioare se numeste olog. Aceast infirmitate
cand este din nastere, vine din cauza impreunrei sexuale in timpul
menstruutiei femeei.")
Membrele au incheeturi sau articule", cum spune Cantemir.'2)
In Lexiconul Slavo-Rom,, din 1649, se spune incheetura oaselor" si
glezna". 13)
D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 26.
Idem, pag. 84.
Idem, Hronicul, pag. 142.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 457.
Idem, pag, 229.
Idem. Istoria Ierogl., pag, 280.
Idem, pig. 22.
Idem, pag. 171.
Bujoreanu, Pravile. Pricina 7, punctul oa (71), si glava 305 zac 71; pag. 10 gi
Longinescu, I. c., pag. 21.
259.
Idem. Pray. Matei Baiarab, Canoanele Sf. Apostoli, glava 28, pag, 314.
Idem. InvLurile patriarh. Anastasie, glava 14, pag. 424, vezi pag.13.
D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 8.
Gr. Creitt. Lexiconul Slavo-Rom,, pag. 291, rindul 4432; pag, 126, rind. 705
pag. 195, rindul 2337.

www.dacoromanica.ro

229

Cronicarii le spun incheeturi" ; cronicarul Niculae Costin, citnd pe Titero (Ccero), spune ...precum se tae une incheeturi a
trupului...".1) lar Miron Costin povestind despre lupta de la Hinta,
dintre Vasile Lupu si Matei Basarab, spune ca acesta din urma., a fost
nimerit de un glont din sinetd, aproape de incheetura genunchiului..".
Mult mai vagi sunt notiunele anatomice despre organele interne.
In genere, pentru notiunea de organ, se intrebuinteaza"termenul
de madular. Cum irisa cuvntul de 'T'adular se aplica si membrelor
organelor externe, spre o mai bun diferentiere, organele interne
se mai numesc si manuntae, mruntae sau droburi.

Termenul de droburi este intrebuintat de Cantemir ; ...dupd

mancare ca aceasta, bduturd ca aceia trebue ; c numai acelea doar,
vcipaia care in droburile tale s'au atdtat, a stinge vor putea...".
Pravilistul lace distinctiune l'Are organe, din care, unele sunt
mal importante lar altele mai putin importante ; aceias distinctiune
lace si intre diferitele regiuni ale corpului. Spune Pravilistul
Ranele, unele sunt de moarte, carele fi de, nevoe sunt indemneitoare spre moarte, mai vdrtos aceste rane ce se ating de
inimd, sau de crierii capului ; altele iari sunt mai deoparte ca
acestea, nu sunt de moarte, ce se vindecti mai pre lesne, cumurs
la stinghii i in pulpile picioarelor afifderea fi la memd... care,
macar c sunt fi de nu indemndtoare spre cumpene de moarte,

iar tot trebue cu socotin(d alegad, de se vor prileji ranele sd

fie la piept, sau la grumazi fi alte ca acestea". 4)

Creerul este loarte putin cunoscut din punct de vedere anatomic. Tot ce stie Pravilistul despre creer, este ca-1 un organ din cele
principale, a carui ranire aduce moartea numai decht ranele, unele
sunt de moarte... mai vdrtos aceste rane ce sei ating de inimd sau de
crierii capului...". 5)

Dimitrie Cantemir spune ca desvoltarea creerului nu-i In raport

cu aspectul fizic al corpului, ci in raport numai cu studiul i munca
intelectuala cei nu chipul ara' tos, nici in dobitocul cdpeitinos ce in
capul pedepsit i cu multe nevoi domirit, criirii ce multi seild Fluesc".
N. Cosan, in Letopiseti, vol. I, Apendice X. pag. 448.
Miron Costin, in Letopiseti, vol. L pag. 336.
D. Cantemir. Istoria Ieroglific, pag. 252.
Bujoreanu, Pravile, gt. gi (13) o gt. 428, p. 31 si 238. Longinescu, I. c., paz 125.
Idem.

D. Cantemir. Istoria ieroglific, pag. 60.

www.dacoromanica.ro

230

Acelas lucru Il spune si Cronicarul Miron Costin vorbind despre

Lean, Prcalabul de Soroca

Om de mirat la intregimea lui de sfaturi f i de infeilepciune,

cat pre acele vremi abia de era peimeintean de potriva lui, cu
carele i Vasile Vodei singur, osebi de boeri, feiceau sfaturi
-multe ceasuri voroavei, asa era de intreg la fire. far la statul
trupului silu era geirbov, ghebos, qi la cap cucuiat, cat puteai sei
zici ad este adeveirat Izop, la cap". 1)

Infirm, este un euvnt loarte des intrebuirrtat in toate scrierile

vechi, dar niciodat in inteles anatomic precis. In Psaltirea Scheian
i se spune anima", inrema" sau inremiei". Coresi spune Mimele".. 2)
Pentru Pravilist, gura si grumazul due direct la inim ; 3) lar
rnirea inimei aduce moartea imediat. 4)
Dupe Pravilistul bisericese, mima este cel dint'ai organ care se
formeaz in om. Dup, raportul sexual, a treia zi se semneazei
mi-za...". 5)
n acelas timp este cea din urm care moare si dacei
zase stihia
atunce iase i sufletul",6) pentruc sufletul
leicuiaqte la inime.7)
mima este socotit ca sediu al multor simtiri, al durerei ea si
al dragostei, al bunttei ca si al ruttei, al vitejiei si al umilintei.
In Lexiconul Slavo-Romn din l649,, se spune cel au Mima bunei,
blcind" ; sau mild de la inimer ; sau pururea de la inimei" ; sau
cel cu mima mare, trufafe ; sau beirbeitie de la inime ; sau simplu inimos". Alteori se arat suprarea sau umilinta sfeireimarea
inimei" ; sau cel cu toatei inima impietritei". O singur dat se aminteste c mima este un organ intern, cand se spune : cele din luntru, cum f zice mima, meinuntaele. 5)
Dimitrie Cantemir spune inima rea, a toatei reiutatea gclzdueqte" .

9)

1) Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 326.

2) I. Bianu. Psalt. Scheianti, vol. I, pag. 9, 21, 74.
3) Vezi pag. 223-24 n. 1.
4) Vezi pag. 229 n. 4.
5) Bmoreanu, Pravila Matel Basarab, InvitAt. patriarh. Anastasie, gi 12. pag. 424.
7) Idem. Vezi vi pag. 15 n. 1.
6) Idem, glava 17, pag. 425.
Gr. Cretu, Lexic. Slavo-Rom., pag. 110, rind 247 si r. 254; pag. 213, r, 2757;
pag 124, r, 648; pag. 175, r. 1880; pag. 295, r. 4524 ; pag. 135, r. 931; pag 140,
r, 1038 ; pag. 122, r, 587.
D. Cantemir. letona Ierogl., pag. 210.

www.dacoromanica.ro

231

Singe1e, dupe conceptia hipocratick' este unul din cele patru

humori care compun omul : omul feicutu-se-au de patru stihii, de
sdnge, de flegmei, de tuse fi de hiare..."

Stiha sangelui st despre partea dreapta deasupra ficatilor"; 2)

clack moare omul, ese stihia sangelui si cadavrul nu mai are snge
...omul dacei moare stinge n'are in trup", ceici din cele patru stihii care compun corpul omenesc sdngele, ceici e cald, iaste de in foc, iarei flegma care iaste rece, iaste de in apd, iarei
tusea ceici iaste umedei, iaste de in veizduh, iarei ferea ceici
iaste uscatd, iaste de in peimeint ; iarei in vremea mortei, cu porunca lui Dumnezeu se impart acele patru stihii qi se desparte
sufletul, i inted se desparte stihia seingelui, ca o ceilduroasei
viitoare ce iaste i viazei tot trupul ; drept aceia trupurile cele
moarte hiare au dacei mor, f i flegmei fi tuse, iarei scinge nici
cum...".

Din toate acestea, Pravilistul bisericesc trage concluzia: sel nu

ardeti trupurile
3)
Vasele, iau numirea generic de vine, Printre ele se deosebesc
venele imprtest, vene mari, cari dac se lezeazI aduc moartea, pen-

truc aceste vene sunt, impreun cu inma si cu cotylon sau ceafa,

sediul sufletului, In adevr, dupe Pravil, acest sediu este
la inimei i despre partea capului din deireit, carde se chiama dine fte cotylon, lar pre limba proastei se chiamd acutis, a4)
dicei ceafa, i in vinete cele mari

Nu stim care anume vase sunt aceste vene imprgesti.

Cantemir vorbeste de sfigmos", o vend moale, care, pururea
se bate, de pre a ceireia cleitire, afezeimeintul firei se cunoafte" ; probbil este vorba de artera radia15., cci trebue s tinem socoteal
ca suntem In vremea cind doctorii incep sa cerceteze pulsul bolnavilor. Circulatia sngelui fusese descoperit la inceputul secolului al
XVII-lea, lar la 1664 Alexandru Mavrocordat, exaporitul, care practica medicina la Constantinopol s cuta bolnavi dupe puls, a scris
cartea lu despre circulatia sAngelui, pe care este neindoios c o va
fi cunoscut si Dimitrie Cantemr. Lucrul se adevereste si din faptul ca
Bujoreanu, Pray, Matei Basarab, InvtI. patriarh. Anastasie, gl. 7 *i 8, p. 422.
Idetn, glava 8, pag. 422.
Idem. Pray, Matet Basarab, Invturi, gl. 378, pag. 294-5.
Idem, Invtt. patriarh, Anastasie, gl. 17, pag. 425.

www.dacoromanica.ro

232

acest Domnitor scriitor, revine asupra acestui punct, dovedind C. cunoaste chiar si latura pronosticului ce se poate trage din examinarea
pulsului ; spune Cantemir
Vulpea (lije Stolnicul), din pro gnosticul
do ftorului, precum la luna nu va eqi, bine stiai de vrerne ce in rev drsatul zorilor i in amurgul soarelui, sfigmosul in chipul viermelui se
Iar in alta imprejurare spune: ...dormind, numai vinele cele
vii mi se cleitesc i se bat, semn de deqteptare areitclnd". 2)

Venele se tae, and Ii vorba s se faca o venesectie. Aceasta

operatie o face brbierii sau vracii ; preotii n'au voe s faca venesectii preotul care va vreiczui sau va teiia vine...", se pedepseste,

Domnitorul Nicolae Mavrocordat stie ca unele hemoragii nu sunt

in" functiune de vase si ea aceste vase nu pot opri hemoragia

vi-

nele nu opresc scingele care e sec' curgcl".

dupa Cronicar, sunt albi si uscati de sete, Spune cronicarul Niculai Costin iarei phimiinele cele albe au fost arse de
sete". 5)

Cantemir le spune plomcli". 6)

Functiunea Plmnilor este suflarea i rsuflarea", 7)
Pravilistul bisericesc, comentator al principiilor hipocratice, spu8)
ne ea ...flegma iaste la piept deasupra

Tusea, dei dupe Pravilist, ar fi in legatura cu plmnii, totusi

este considerat ca o stihie aparte, adica ca un element care intra
In cbmpunerea organismul4 9) Cantemir mai in curent cu noile descoperiri ale stiintei, spune c tusea este provocat de flegma
61.10)
pins de flegmcl, a tufi mc1car nu mi s' ar
Despre diafragm nu se pomeneste nimic, nicaeri. Peritoneul este

citat de Ogre Dimitrie Cantemir, cand descrie o operatie de hernie,

D. Cantemir. Ist. Ierogl., pag. 163.
Idem, Divanul, pag. 97.
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab. Invtituri, glava 71, pag 163.
N. Mavrocordat, In Hurmuzachi, vol. XIII, pag. 421, nr. 101.
N. Costin, In Letopiseti, vol. II, pag. 33,
D. Cantemir Ist. Ierogl , pag 189.
Idem, peg. 110.
Bujoreanu, Pray, Matei Basarab, Invtt. patriarh, Anastasie, gl 8, pag. 422.
Idem, glava 7, peg, 422.
D. Cantemir. 1st. Ierogl,, peg. 57,
Vezi pag. 159.

www.dacoromanica.ro

233

Ficatul, este numit maiu" in Psaltirea Scheian ; 1) maiul cel

negru", in Cronica lu Niculae Costin. 2)
Ficatul are raporturi cu sAngele, care st despre partea dreaptei
deasupra ficatilor".
In autopsia ce s'a fcut cadavrului lui Duca Vod in 1685, s'a
gsit ea'. maiul cel negru i-au fost seineitos...". 4)

Nu se face niceri vreo legatur intre ficat si fiere, din contr,

fierea, sau herea, formeaz o stihe aparte. Dupe aceast conceptie
hipocratic, se deosebesc doua feluri de her sau fieri fiarea prvitit
si fiarea neagr.. Spune Pravilistul bisericesc
...fiarea pleivita este despre partea steingei deasupra splinei,
jara harea neagrei iaste deasupra reinichilor. Hiarea pleivita iaste
aldei, adica ferbinte i uscatcl f i amara, iar hiarea neagrei iaste
rece $i uscat si cam acra... Hzarea plvif creqte .pre la oremea secerigului, adzca vara... iarti hiarea neagra crefte toamna.
Fiarea plavi(ei (reisufla) pre urechi, iar hiarea neagrei pre ochi...
Intr'adoua veirsta obleiduiafte hiarea
intr'atreia veirsta
oblciduiaste hiarea neagrei...".5)

La autopsia lui Duca Vod, despre care am poment mai sus, s'a

gsit in herea lui 27 de petre roii, afa de late qi de groase, intr'un

6)
chip cumu'i aceasta figura
Niceri n'am gsit s se afirme ea'. fierea _ar fi produs de heat.

Se stie despre fiere, a este amar; amrciunea fiere serveste deseori ca termen de comparatie. Se spune de exemplu: amar ca fierea", sau necinsteqiile, trupeftile desfateiri, dulceata mai mult deceit
a mierei au, ci mai pre urmei, in amara fiere se intorc".7)
Cand durerea cuiva este prea mare, atunci ca si astazi, nu slim
de ce, sediul acestei duren i se localizeaz la ficati. Se spune de exemplu
(albinele) trupul le bc4icei, la ficati le strabeitea". 8) S'ar putea
bnui c aceast localizare se datoreste faptului de observatiune curent, ea' unele mari suprr sau duren i morale, produc uneor icter.
I. A. Candrea, Psaltirea Scheianii, pag. 43, rindul 39.
Vezi pag. 211, n, 2.
Vezi pag, 10-11, n, 1,
N. Costin, vezi pag. 211 n, 2.
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Invt. patriarh. Anastasie, gl. 8, pag. 422.
Vezi pag. 211 n. 2.
D. Cantemir, Divanul, peg, 190.
Idem, Letona Ierogl., pag. 187.

www.dacoromanica.ro

234

Stomacul, face parte impreuna cu rnza, mat ele $i bate

nuntaele in carde intrei bucatele", din categoria vaselor primitoare",1) adica, servesc la mistuirea hranei. Se spune, de exemplu, despre pisica care inghite qoarecele, c-1 bagA In oala stomacului a-1
ferbe, cei tigala maiurilor
va) preiji, si in vasele mafelor a-1
scoate". 2)

Se face ins, i o rezerva, c. nu tot stomahul toatei bucata

mistue$te, nici tot geitlejul lod bilutura primefte" ;3) cg, cine mnanca once iqi stArneqte greata plinului stomah", 4) far cine lcomeqte qi inghite mai mult cleat trebue, tot ce mnnc boreiqte
afarei scoate". 5) Aqa se face c. stomahul ru, din bune bucate, venin i greutate dobndefte".)

Durerile de stomah se vindeca cu Hrisolit, o piatra rar care

are aceast proprietate de a vindeca durerile de stomah f i de toate
lucrurile ptintecelui".7)

Intestinele sunt numite mate, Scrie Cantemir

...beirdeihanul
(abdomenul) speirgndu-i, matele la peimeint Ii veirsa".$) Sam ...nu

ca ghimpul in picior, ci ca sulita p'trunsei prin mate". I

Praporul, sau epiploonul este pomenit f'r nici un comentar, in
Lexiconul Slavo-Rom,, din 1649 : praporul cel ce stei preste bandorei",
ceiace ar insemna, dupe comentatorul acestui Lexicon, Gr. Cretu,
praporul ficatului".9
Splina 11 farunchii sunt pomeniti in Psaltirea Scheian qi in
autopsia facut. lui Duca Vod, despre care am vorbit mai sus. ")
Cuvntul de splind, fgr alt comentar este pomenit qi in Lexiconul Slavo-RomAn din 1649, 19

134ica udului, nu-i pomenit'd niceri abia se aminteqte despre

urin, in termeni de mult pudicitate, cand se spune de ctre PraD. Cantemr. Istoria Ieroglf., pag. 9.
Idem, pag. 195.
Idem, pag..252.
Idem, pag, 206.
Idem, pag, 79,
Idem, pag. 213.
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, Invijat. patrarh, Anastasio, glava 35 pag. 441.
D. Cantemr. Istoria Ierogl., pag. 80,
Idem, pag, 123.
Gr. Creju. Lexic. Slavo-Rom., pag. 197, rindul 2381.
N. Coitn, vezi pag. 211 n. 2.
I. A. Candrea. Psalt, Scheiani, pag, 314, r, 30.
Gr. Creju. Lexiconul lu Mardare, pag. 254, randul 3687.

www.dacoromanica.ro

235

vilist apa lui": clugrul de va qedea inaintea fratilor set-fi lepede

pitfoarea lui (excrementele), apa lui...".

Uterul, in speciar uterului ingrecat, ada cu copil in el, i se

spune matele mamei, zgeiu sau rtinza".
Psaltirea Scheian din 1482, pomeneste de primii doi termeni
se spune de exemplu: cei tu efti ce rpitu-m-ai de mate... catre tine
lepeidatu's din sdnul, de matele metriei meale (de in matele mumeiniei,

spune Coresi)". Sau: astriirati (instriinati, spune Coresi) furei pile&

tofii din zgeiti, reitcirei de in mate..."; sau: plodul matelor".
Uneori cuvantul de zgu are un inteles mai general, inteles de
pntece, si se gaseste asociat cu cuvantul de matele mamei ce te
fecefi zgeiul mea fi preimifi-me di in matele meiriei mele (mumeiniei
mele, spune Coresi)". 2)

Pravilistul intrebuinteaza termenul de ranza sau cel de zgu :

cela, ce-fi va mora muiarea, avnd prunc in zgti...". Sau : muiarea carea ifi va otreivi zgeiul, acolo unde se zeimislefte copilu, ca
sei nu mai faca' copii, aceth ca un ucigaf se se canoneascei".
Catre jumatatea secolului al XVIII-lea, cnd au prins a veni pe
la noi doctori instruiti la scolile strainatatei, cari se stabileau aici,
cunostintele anatomice incep a se deslusi tot mai mult, Inteun manuscris de medicina din 1760, pe care Il vom da mai departe, la capitolul boalelor, vom gasi o diferentiere clara intre diferitele organe
cari compun corpul omului,

1) Bmoreanu, Pravila hisericeasci dela Govora, pag. 121.

2)1. Bianu. Psaltirea Scheiang, vol I, pag, 63, 176, 88, 429, 436, 451, 17,
227, 369.

38,

140,

Buioreanu, Pravile, gl. f. (9), punct mf (9) vi gl 244 zac 49, pag. 27 vi 233.
Longinescu. Legi vechi, pag. 105.

ldem, Invturi, glava 374, pag. 293.

www.dacoromanica.ro

236

CAP. II,
CUNOSTINTE DE IGIENA SI CUNOSTINTE CE S'AR PUTEA
iNCADRA IN PATOLOGIA GENERALA
Pravilele si Cronicarii fac numeroase citatiuni, din care se dovedeste, ea' poporul Romanesc a aplicat si pazit de mulfe ori cu
mult stricteta regulele de igiena, fie instinctiv pe baza experientel trecutului, fe impuse de legile bisericesti,
Mai contin o multime de citatiuni, unele foarte clare, altele des-

tul de vagi, cu notiuni cari s'ar putea incadra astazi in studiul Patologiei generale.

Vom reda in cele ce urmeaza, aceste citatiuni, grupate peca

posibil in asa fel; ca sa poata fi incadrate fe intre chestiunele de iglena, fie intre cele de Patologie generala.

Aerul. In Lexiconul Slavo-Roman, din 1649, este arate:1 cu termenul de vtint". 1)

Aerul bun, aerul curat, a fost o necesitate cunoscuta de toga

lumea, din once epoca. Dimitrie Cantemir este cel dintai la noi, care
vorbeste despre afezcImeintul aerului", ca o conditie principala pentru alegerea locului unde s salasluiasca un popor.
Dintre Cronicari, Cronicarul Anonim povesteste ca Grigore Ghica (1728) care era tot mereu bolnav de friguri, s'a dus la Barnova
si acolo afkind aer bun f i apci curatd, au fezut douil sciptelmeini
de acolo au aflat seincitate", 3)
Dimitrie Cantemir pomeneste si de aerul otravitor topsecos aer",
si, inspirat, sau aclame patrunzator al tainelor firei si stiintei, el ghice$te identitatea compozitiei chimice a apei si a aerului, spunand
ceici filoso fu obici(nu)irt sunt cu socoteala, aerul in apei fi apa in
aer a intoarce, meicar c lucrul socotelii n'ar reispunde" ; 4) si, trebue s se stie, ca sinteza apei si a aerului n'a fost descoperita decat
la 1777 de catre Lavoisier.
Gr. CrefiL Lexiconul Slavo-Romin, pag, 120, rindul 531.
D. Cantemir. Hronieul, pag. 179.
Cronicarul Anonim, in Letopiseti, vol. III, pag, 168.
D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 71,

www.dacoromanica.ro

237

Tot Cantemir aminte$te despre vinturi, despre Crivt neamul

; sau parte ca aceia, crivei(and", adic
dinspre Nord, 1) El citeaz6 $i vantul Sam", un fel de vnt otrvitor
varvarilor despre

carele lovind pe om, indatei se face cenufei i hainele putrezesc". 2)

Apa, apa bun intocmai ca $i aerul, a fost totdeauna o necesi-

tate absolut pentru om. Din citatul de mai sus al Cronicarului Anonim, cu privire la aerul $i apa bunk. dela BArnova, se doVede$te
c aceste calitti erau apreciate, atunci ca $i acum, a$a cum se cuvine.

Cronicarul Miron Costin vorbe$te despre apa foarte grea de

but a Nistrului
La 1622, Turcii cu Sultan Osman in frunte, au pornit ras-

boj contra Lefilor, i s'au beitut la Hotin. In Septembrie 1622

boale se scornise multe in Levi $i in Nemti, mai mutt boald

de vintre, inveitati cu bere f i horilcd, iar acolo numai apa Nistrului era beiutura, care este loarte grea de betut...".
Acela$ lucru spune $i Cantemir
...dei limpede, apa Nistrului e grea f i foarte deiundloare seindteitei celor care beau".
In schimb apa Prutului este mai usoarei $i mai seindtoasei,meicar cei din pricina neisipului pe care-1 duce cu sine, apare cam
tulbure. Dacd totusi este pusei intr'un vas de sticlei, neisipul se
afeazei la fund i lasei lichidul foarte limpede. Grind eram in
Moldova am feicut o experientd $i am geisit cei o meisurd de o

sutd de drahme este mai ward cu treizeci de drahme deceit o

cantitate egalei de ape!' luatd din alte reiuri". 4)

Domnitorii moldoveni s'au ingrijit de alimentarea Ia$ilor cu ap

bunk', Cronicarul Nicolae M.uste spune ek. Antonie Ruset (1675-1678),

a reparat biserica Sft. Niculae din Ia$i $i adus-au si ape pre oale
pad' in zidul acestei biserici".
Grigore Matei Ghica (1726-1733) a impodobit Ia$ul cu ci$mele
$i ap bunk' de but, pe care a adus-o
...de la hasna, cu mare cheltuiald, $i, cu me$teri adu$i din
alte teiri, $i au aqezat-o dinaintea portei curtilor domneqti, slobozind apei pe trei tevi cu $urupuri, care lucruri alt domn n'au
D. Cantemir. Hronicul, pag. 361, 406 vi altele.
Idem, Istoria Ierogl., pag. 19.
Miren Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 280.
D. Cantemir. Descrierea Moldovei, Trad. de Pascu, pag. 22 25,
N. Muste, in Letopisetl, vol. III, pag. 18,

www.dacoromanica.ro

238

mai feicut ; fi mare pomanei i-au reimas, de vreme ce acest oraf era lipsit de apei bunei pururea". 1)

Tot acest Domnitor a rezidit manstirea ficut de Hatmanul

Balica, lar

din gios de mdneistire, subt medean, despre reiseiritul soarelui

felcuse acest Domn o greidinei frumoasei, fi in greidind case dom-

nesti pe forma de Tarigrad, cei afa fi mesteri au adus ; fi aleituri cu casele, havuzuri fi cerdacuri c alte lucruri, fi apa umbla din havuz in havuz pe piatrei pin toatd greidina, care era cu
fel de fel de flori, care lucruri alt Domn n'a feicut, c nimeni nu
poate sei scrie frumusetea caselor, fi au numit acea greidind
Frumoasa".

Se ctmoaste $i sterilizarea puturilor cu apa, procedndu-se la

f el ca $i astzi. Practica acestei sterilizri este dictat de Pravila
bisericeasca, in care se spune

In putul sau in feinteina ceia ce nu cura' apei intr'insa, fi

intr'insul va ceidea o gadinei (animal) oarecare, sei se verse din-

tr'acea apei trei vedre fi asa set' bea iard dintr'acel puf ce, de

se va afla in ziva de intcii acel dobitoc mort, ori gcrdincl ; iard

de va fi douel zile sau peina' a treia zi fi dupei aceia se scoate,
scl se verse dintr'acea coa' 9 vedre, iarei de va petrece zile multe
fi va putrezi intr'insul, s'el verse dintr'insul 40 de vedre de apei;
iarei apa lui de va cura afarei, nimica nu ne vatelme unile ca
acelea". 3)

Rezulta c se fcea deosebire intre antnele cu ap. sttut,

$i fantanele curgtoare. Cele statute, in caz de infectare, se sterilizau asa cum se face $i astazi, prin sleirea putului. Cele curgatoare
erau $i sunt totdeauna socotite ca curate,
Si apa de isvor se poate strica apa isvorului din curgerea sa
in piftealnitel fi in beilti steiteitoare oprindu-se, se stricei fi grea putoare
de glod sau de alt m'iros nepleicut, sloboade". 4)
Aceleasi precepte de curatenie se recomand si pentru alimente,

and cade o vietate intr'un vas cu alimente $i putrezeste acolo, sau

face viermi, atunci
Cronica Anonina, vol. III din Letopiieti, pa. 169.
Iderru

Bujoreanu. Prayila bisericeasci dela Goyora, pag. 99-100.

D. Canterair, Hronicul, pag. 139.

www.dacoromanica.ro

239

orice fel de bucate vor fi in vas, sei se leapede, sei nu se met.mince, iar vasul s se spele bine f i sei se sfinteascei i iari set-.
fie de treabei". 1)

Cildura, frigul, electricitatea atmosferici, etc., constituesc

mediul ambilant fizic al vietei de tot momentul, peste care si Cronicarii si Pravilistii trec usor, de oarece acest mediu fiind acelas totdeauna, trece neobservat.
Efectele rele ale frigului se v.'d lama, cand isbucnesc epidemiile datorite gemdirei oamenilor prin case, Cronicarul Ureche aminteste de iarna din 1552, pe timpul lui Lpusneanu, cand a fost
iarnei grea fi omor mare de ciumei". 2)
loan Neculce povesteste a in timpul domniei lui Constantin
Cantemir, la 1691, Sobieschi cu Polonii lui au intrat in Moldova, si

i-au apucat o vreme asa de rea de au murit oastea mai bine de

giumeitate inghetatei fi lefinatei". 3)

Tot atat de rele sunt si cldurile prea mari din timpul verei,
pe vremea arsitei dogoritoare sau a pripecului" cum spune Psalmistul Scheian, Intr'un limbaj impresionant de sugestiv, cronicarul Ureche povesteste grozviile secetei din vara anului 1585
Iar in anul 7093 (1585), in zilele lui Petru Vodel, mare selcetei s'au fcicut in tard, ceit au seicat toate isvoarele, veiile, bedfile ; fi unde prindea mai nainte pefte, acolo ara cu plugul ; f i
pre multe locuri au cetzut fi smidei (piatrd). Copacii au seicat de
seiceiciune ; dobitoacele nu aveau ce pafte yard, ce li-au fost deireimeind frunza ; fi ateita pray au fost, cdt se streingeau troene
la garduri, cdnd beitea veintul ; ca de omeit erau troene de pulhere. lard despre toamnd, s'au pornit ploi fi au crescut mohor,
f i dzntr'acelaf au fost prinzeind foamea seireicimea, cel era pretutindenea foamete mare". 5)

Secet si cldur mare a fost si in vara anului 1660, cfind din

cauza foametei oamenli mancau papur.., de au poreclit si pe domnitor Papur. Vod. Iar in 1718, s'a scoinit o secet dintr'acele care
rtnAn de pomin cari te fac, luni deareindul, in peirjolul soarelui
de yard, sec' blestemi albastru neschimbat al cerului".
Buioreanu. Pray. Matei Basarab, Invtturi, glava 379, pag. 295.
Gr. Ureche, in Letopisett, vol. I, pag. 210.
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 239.
I. A. Candrea. Psaltirea Schelanit, pag. 331, ritndul 15.
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pag. 236-7.
Ionescu-Gion. Istoria Bucure,tilor, pag. 79.

www.dacoromanica.ro

240

In 1720, alta secet i all foamete ceit agiunsese de se vindea mella de peine in Iasi, cate 10 lei.". 1)
Din punct de vedere medical, in acea vreme, 6.1dura excesiv
vi se-ceta consecutiva au avut totdeauna acelas efect foamete si epidemii, in special ciuma, Din acest punct de vedere suferintele poporului Romnesc formeaz un nesfrsit lant cu verigi unele mai dureroase ca altele,

Cronicarul Enache Coglniceanu relateaz un caz de trznire,

vad fratele, pe
Alexandru Ghica, terzimanul Portei, a venit
domnitorul Grigore Ghica, in a doua lui domnie (1735-1739), in Moldova. Pe cnd se intorcea in Turcia a fost prins de furtuna mare la
Sakce (Isacea) ; trasnetul a czut chiar pe cortul terzimanului, si
fiind Terzimanul subt cort, ateit de ametit, ceit au fost ca
un mort, arxtindu-i stigeata o giumtitate de barba- vi heirtiile din

stin, topindu-i si un lant de aur a iconitei ce purta in san", La

inceput s'a crezut cel-i mort, dar si-a venit in fire mai in urmei.

In general fenemonele ceresti ca eclipsele, cometele, ori fenomenele sismice, cutremurele de pmant, prin raritatea lor, prin misterul producerei, dar mai ales prin mretia lor impresionant, zgudue multimea nestiutoare. De aceia la noi ca si la toate popoarele,
aparitia acestor fenomene se pune in legtur cu aparitia molimelor,
sau a altor calamitti publice, cum este foametea sau rsboiul,
Niculae Costin serie despre cometa dela 10 Decembrie 1680, ca':

multi astronomi. au feicut pro gnitic ce se va lucra in lume

dupei acia in urmei ; care lucra, apoi curad dupti acea cometa',
s'au scornit vrajbei mare de osti mai la bate
fi teirile,". 2)

lar Neculce spune despre cutremurul dela 31 Mai 1738, cAnd

s'a drmat Golia din Iasi si alte manstiri si biserici, dupe care
s'au inceput in Iasi mare omor de ciumei, si au tinut toatti vara si
toamna.". 4)
Dimitrie Cantemir, ca .om invMat ce era, cand descrie Moldova,
jine seama de toate aceste imprejurri fizice. El determin, pentru
loan Neculce, L c., pag. 358-59.
Enache Cogilniceanu, in Letopiseti, vol, III, pig. 199.
Niculie Costin, In Letopiseti,- vol, II, pag. 20.
Neculce, in Letopiaeti, vol. II, pag. 403,

www.dacoromanica.ro

241

intiia oar, a$ezarea Moldovei pe glob, adia longitudinea $i latitudinea la care se afl aceast'. tar. Se ocupa de clim si influenta
climei asupra sntatei. Cu alt prilej vorbeste i despre climate
toate zeimislirele climatelor friguroase (rigidorum climatum)". I) Can-

temir constat ca la munte bate un veint mai rece, dar mai seindtos,
la Fes mai cald dar mai pu (in folositor seineiteitei". In raport eu clima remarca cA:
boale multe Moldova nu cunoaFte, aceasta in raport cu
rile mai calde, dar uneori, dei rar, este beintuitd de ciumd i de
friguri rele. Cif ciuma nu vine din striceiciunea aerului, s'a dovedit prin experientd. Am observat insil di ea vine in teirile noastre, uneori din Polonia, care Fi beintue mai reiu, uneori prin coreibii egiptene i constantinopolitane, care obiFnuesc sel vie la
ten- gul Galati" . 2)

Localitatea care indeplineste toate conditiunele de gien se nume$te salubr. Acest termen strain prinde a fi cunoscut $i pe la noi in
acea vreme. La 6 Iulie 1731, in timpul ocupatiei austriace din Oltenia, boerii insrcinati cu adminstratia tinutului $i-au cerut concediu
pe cite cloud luni, invochnd drept motiv insalubritatem luci huius". 2)
Bine. In Moldova se numesc feredeu, In Lexiconul Slavo-Rornn,

din 1649, se spune ca termenul de bae vine dela slavonul bania".

In Psaltirea Scheian se spune stropiFi-me cu seipunu f i cureitescu-me". 5)

Mile au fost cunoscute la Romni, ina din tmpul lu Stefan

cel Mare. Intr'o notit a unuia Ganea Sptarul, publicat in Uricarul" lui Codrescu, se spune
In Hdrleiu se aflei o temelie de casei ce se zice cei ar fi fdcutd de ..5'tefan Voevod. Pivnit a Fi feredeul sunt risipite, asemenea i cloud hrube pe sub peimeint, foarte lungi". 6)
Despre palatul domnesc din liarlu, zidit in 1486, cu Baia Doamnei" Fi cu pivnita domneasca, a scris $i doctorul Constantin Istrati ;
D. Cantemir. Hronicul, pag. 11.
D. Cantemir. Descrierea Moldovei. Traducere de Pascu, pag. 17-18,
Hurmuzachi, vol. VI. Doc. CCLX, pag. 456.
Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag. 105, rindul 127.
Bianu, Paa!Urea Scheianit, peg. 160. Candrea, pag, 99, ritndul
Uricarul. Vol. VIII, pag. 18.

www.dacoromanica.ro

242

tot el mentioneaza baile din Vaslui, din vremea marelu Voevod ; si,
dac erau bai la Harlau si Vaslui, de sigur ea si locuinta domneasca
din Suceava a avut bai. ')
La 19 M.ai 1564, Alexandru Voda.' al Moldovei, serie Bistritenilor,
trimita niste mesteri zidari pentru baia ce face in Ias
...rogamus... nobis... mittant... aliquos muratores bonos, nam
unum balneum in hoc oppido nostro lacere volumus...". 2)

Pravilistul lu Vasle Lupu pomeneste despre bai ; carele va

fura haine delal feredeu...". 3) Sau! ceilugeirul, de nu'fi va puna manceind va merge la feredeu...".
Paul de Alep, in calatoria lui prin 'radie romanesti intre 1650660, spune c

In Iafi este un edificiu pentru bi, zidit de Vasile Lupu, pe

planul beiilor turcefti, cu cupole fi cu marmurci in abundenfel,
impcblit in frumoase cabine sau chilii". lar mai departe adaugei :
Voclei mai zidi incd in unul din palaturile sale, pe lcIngei apartamentul Doamnei, o altei superbei bae, pentru uzul propriu, cu
un paviment de marmurei fi mai multe feintcini...".
Din M-untenia serie In Targovifte sunt bi calde turcefti cu
frumoase cupole pe malul rului, unde este o mica' moard, prin
care apa e conclusa* la douci despclrfeiminte, unul pentru biirba(i
cu un benuar, fi altul pentru femei ; intr'o camera' de mijloc se
desbracei atclt beirbatii cum fi femeile fi apoi infra' in despeirfetmintele prescrise pentru sex. Directoral bclilor este din Constantinopol. Proprietatea acestor beii este a meineatirei Sf. Niculae".
Si proprietarii particulari aveau ba in casele lor ; asa, Postelnicul Constantin Cantacuzno are o delicioasei bae calda' din
frumoasei marmurci, la care apa se aduce pe roate din rciul ce
servefte, de asem enea, prin nenumeirate canaluri pentru irigafia
livedelor f i a greidinilor". 5)

Dimitrie Cantemir vorbeste destul de des despre bi si curateConform I. Felix. Din istoria igienei. Analele Academiei, seria II, tom, XXVII,
pag. 376. Memorii stiintifice.
N. Iorga in Hurmuzachi, vol. XV/1, pag. 599.
Bujoreanu. Pravile, gl. 346 si pricina gi (13), punctul rs (106), pag. 274 si 12.
Longinescu. Legi vechi, pag. 33-34.
Idem, glava xz (67), punctul s (6) si gl. 124 zac. 6; pag. 68 si 183.
Longinescu, 1. c., pag. 298.
Arhiva istoricii, tom. L partea II, pag 68, 107 si 108.

www.dacoromanica.ro

243

nie. Vorbe0e 0 la figurat Dumnezeescul cuveint... prin feredeul darului

Cronicarul loan Neculce spune despre Dumitrwu Cantacuzino

(1684-1685), cli plimba iubita Cu careta domneascei... la feredeu". 2)
Pe de alta parte, Niculae Costin poveste0e cum Constantin
Duca, ginerile Brancoveanului, in a doua lui domriie (1701-1703) :

au tocmit i feredeul cel mare a Tris fetitelor, aduceind mesteri din tara turceascii, care feredeu este zidit din temelie de reiposatul Vasile Vocki (1634-1653), f i s'au fost pustiit riiu din
vremea Craiului lesesc... la zilele lui Cantemir
atunci au
stricat Lesii i feredeul, c au rupt o bucatei din ceildarea cea
mare ce este zidita' sub feredee...".3)
Bkile se intrebuinteaz nu numai pentru curgenie, ci i in scop
terapeutic. Din cele mai vechi timpuri se cuno0eau la noi efeetul
bun al bailor termale dela Mehadia ; numeroasele inscriptif, statui
ex voturi" din timpul Romanilor, cari se gsesc in WAile Herculane,
dovedesc cat de mult au fost cutate aceste 136i de atre cei suferinzi. Dimitrie Cantemir spune c.' ape calde, acide si minerale,
Moldova sau nu are, sau nu li-a descoperit, poate fiindoi se crede
cei in sin gur raul Hierasus se geisefte destul medicament pentru Mate
boalele". 4)

Acelaq lucru spune i Sulzer. In afarg de blle dela Mehadia,

Romnii nu mai cunosc alte bai terapeutice cleat cele preparate de
brbieri keine Biider haben, als die der Bader vorher warm gemacht
hat". 5)

Pravilistul bisericesc poveste0e cazul unui preot care intrebuinta baia in scop terapeutic : era, zice, un preot odatcl ce mica o
boalei iar ceindu'i era nevoe de treaba trupului, el mergea la bae,
baia era pre locul lui...".6) Treaba trupului", inseamna ori urinare,
ori defecarea i intr'un caz qi in altul, preotul bolnav intrebuinta baia ca mijloc de ali inlesni una din aceste necesiati, adicd in scop
terapeutic.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 86.
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 225.
N. Costin, In Letopiseti, vol. II, pag. 46.
D, Cantemir. Descrierea Moldovei. Trad. de G. Pascu, pag. 25.
Sulzer. Descrierea Daciel, vol. III, pag. 56 o urmitoarele.
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, InvatAturi, glava 159, pag. 192.

www.dacoromanica.ro

244

Relativ la bae, Pravilistul bisericesc are unele recomandatiuni

care tin de ritual. De exemplu
Preotul de se va speila, sau va merge la bae, acela nu poate
faca liturghie intr'acea zi...". 1)
Sau Ceilugrului nu se cade... s meargei la bae nici intr'un chip, fclrei de o boald oarecare mare si de o legeiturel". 2)
,

Acest citat dovedeste c bile se recomandau in anumite cazuri

de boal, ca tratament, cci numai acest inteles poate avea recomandarea de a merge la bae in caz de o boalc1 mare".
In schimb, la Evrei, baia intra intre practicele lor religioase,
obligatorii ; spune Pravilistul

...in Ovrei pulini vei afla betegi f i cum am zice, mai nici
unul, pentrucei peizesc aceastel poruncii, ce le poruncise Moisi,
i lasei muerile lor peinei ce trece vremea luneiteiciei lor, dea-

cia atunce se spalif cu

f i numai asa curate se culcei

cu brba fil lor. 3)

Tot Pravilistul bisericesc recomand ceva, care pare foarte curios pentru epoca strandurilor de astzi crestinul impreunei cu femeia nu se imbeliazei...", 4)

Sulzer spune c'. la Tplitz, la Baden si in alte prti se viid

brbati si femei fchnd bae la un loc, dar asa ceva nu se vede la

allein die Walachen iiber dem Gebirge thun dieses nicht". 5)

In afar de b'i, Pravilistul bisericesc d.' unele sfaturi de igien
oarecine
corporalL Asa de exemplu, recomand spiatul gurei
spelleindu-si gura, sau in bae fzind...".
Apoi d sfaturi practice, care tin si de huna cuviint. Asa sunt
sfaturile ce (1.6 cu privire la felul cum trebue s mnnce cineva
Romni

O, ceilugiire, ceind meineinci, nu musca cu gura mai nainte

pcind nu vei inghifi una, si alta sei duci, si nu vorbi cu cela ce
meineindi cu tine...". 7)
Bujoreanu, glava 96, pag. 171.
Idem, Pravila bsericeasci dela Govora, pag. 103,
Idem, Prav, Matei Basarab, Invitit. patriarh. Anestesie, gl. 14. pag. 424-25,
Idem, Siborul 5-6, gls,tva 75, pag. 388.

Sulzer, L e., pag. 56 si urmat.

Bujoreanu. Prav, Matei Basarab, Rispunsurile lu Tmote, intreb,
Idem, Pravila bisericeasci dela Govora, pag. 119.

www.dacoromanica.ro

16, pag. 412.

245

Dimitrie Cantemir spune c. Domnitorul jrii, inainte de a incepe 'naba vi dup ce termina masa, se spal pe mini cu ap6, pe
bares i-o toarn medelnicerul mare. 1) Vasul pentru splat se numevte

las": cu tasul cel ce se spalei...". 2)

Alimentele i alimentatia, din punct de vedere al igienei se
bucur de 'o atentie deosebit din partea Pravilivtilor.
In vechime, in Psaltirea Scheian dela 1482, hrana in general
se numevte pista". 3) In Moldova, pe la 1526, comertul cu lucruri de
hran se numevte cupefie cu meselrnife :
Tare vei poruncim Domnia mea, ca de seirg pe tofi cei streini,
Armeni f i Jidovi tare sei-i proptifi a facerea cupefli cu ceircime
veri cu meseirnifd, veri cu piteirii,..". 4)

Pravilistul spune la a se hrni a se ocreimi". Omul trebue s

aib in vedere ogodirea trupului", adia, sa-1 ingrijease, sk-i fie bine,
dar s.' nu gndeasa numai la a se ocrmi vi la dulceata pntecelui
Spune Pravilistul: petrecerea cea bund iaste ogodtrea trupului..." 6)
Sau, despre cel care set' nu sil fi putut intr'alt chip ocreimi cu altceva
mestersug (in Muntenia : a se hrni)".
A ogodi este un termen vechiu. Se intalnevte in Psaltirea Schefan& totdeauna cu inteles moral : ogodesc intru Domnul in lumina
viilor".7) lar dulceafa pemtecelui" este o expresie pitoreasa a Pra-

vilistului, ca s arate pe cei cari nu gndesc vi n'au alta grij deat

grija pntecului. 8)

Sentimentul foatnei este descris foarte frumos de ah-e Dimitrie

Cantemir

Foamea incepcind, manuntaile i se intorceau i stomahul tare

Il chinuia, carile, de toatei f iiinta simfirei cei-i gol, cu de moarte
fipete : vai mafele I, vai mcinuntaele vai peintecele vai vintrele
mele 1, a se veiita si a se vaera incepu..."
I) D. Cantemir. Deacrierea MoldoveL Traducere de Pascu, pag. 1-02, 108, 118, 120.
2) Idem. Hronicul, pag. 335.
3)1. A. Cindrea. Psaltirea Scheianii, pag. 301, rindul 22.
Melhisedec. Cronica Romanului, partea L pag. 37.
Bmoreanu, Pravila bisericcascil deja Govora, pag. 117.

Idem, Pravile, gl. i (30) si gl. 130 zac 5. Pag. 42 si 185. Longinescu, p. 88.
7)1. Bianu. Psaltirea Scheiani, vol. I psalm LV, pag. 173.
Bmoreanu. Pravila bisericeasca dele Govora, pag. 97.
D. Cantemir. Istoria Ieroglifici, pag, 251.

www.dacoromanica.ro

246

Cu alt prilej, Cantemir compara foamea cu o senzatie de amdrezme" :

(Gofii din Tracia) in foamete i amcireimea fleimeirthrana, i sete-i

giunei
1) 5i tot el adauga ea : ...foamei
beiutura'i este leacul". 2)

Omul trebue sa mnance cu 'rost, numai cand ii este foame,

caci feirei vreme peinea face greutate stomahului". 3) and mananc,
omul trebue s tae cu dinii i s mestece cu flcile ca sei indupace" : ...cu coliii a musca si cu flcile a indupeica...". 4) Sau
fi
cu ateita lut se indupeica...". 5)

Lacomia la mancare nu-i bun niciodata. In Lexiconul SlavoRom., din 1649, lcomiei la mancare se spune leicomia pcintecelui
sau indreicirea grumazului". 6) Cantemir ii spune lemorghia".
Pravilistul bisericesc spune pentru mcincare sei nu facet' relfenea" (?) nici mireanul, nici cliricul...". 8) Se pare ca rafenea ar insemna lacomie.

Despre cel care posteste de toate, care nu manana nimic

anumite zile, se spune c ajuneazer. Psalmistul Scheian spune agiu-

rare". 9) lar cel care manIncl mai mutt decal trebue, ca sa se ingrave, i se spune ea mnanc pentru a se imbueci". ')
Pravilistul bisericesc recomand ca tot omul s ingnnce cu socoteara, s nu faca rsdrasenie de bucate, adica sa manance orisice
si ori si caul In acest scop sfatueste s se tin posturile, impunand
un regim vegetarian, sarac, recomandat astazi de toti media. De
exemplu, in postul Sft. Mari, in luna August nimenea sil nu fetal
intr'insul rcIsdreisenie de bucate, adiccl de carne sau peste, feircl numai
de se va tetmpla bolnav...". 11)

Paza postului era asa de strasnica si asa de respectata, c

oamenii cei mai bine situati posteau. La 13 Februarie 1728, fiii decapitatului Domn Stefan Cantacuzino, Radu i Constantin, fugiti pestegranit, desi intre strAini, totusi, ca s fie deslegati de a tine postul,
D. Cantemir, Hronicul, pog. 256.
Idem, Istoria Ieroglificii, pag. 252.
Idem, pag. 37.
Idem, Hronicul, pag. 22.
D. Contemn.. Istoria Ieroglifici, pag. 79,
Gr. Cretu. Lexiconul lui Mardarie, pag. 165, rindul 1639.
D. Cantemir. Istoria leroglifieL pag. 14.
Bumreanu. Provila Motei Basarob, Soborul din Laodichio, glava 55, pag. 339,

9)1. A. Candrea, Psoltirea Scheiani, pag. 237, !India 7.

Idem, pog. 122, r. 32.
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Invturi, glava 385, pag. 297.

www.dacoromanica.ro

247

se cred obligati sh cearA voia Patriarhului Hrisant Notara, i asta,

pe motiv de board.
Noi, Stifiptine al mieu Prea fericit, de feluritele patimi i tulburciri ale acestei intampleitoare lumi, care rzeincetat de la nenorocirea noastrei s'au urmat, ne gasim cu oarecare slabiciune
trupeasca, pentru care suntem silifi, dupei sfatul mdicilor (si din
alte pricini...), s calcam adesea posturzle llisate din pi:1HO, si
de aceia rugam ceilduros puterea apostoleascei a Fericirei Tale,
set- binevoiascei milostiv si parinteste a ne trimite binecuveintare
ci voe in scris s putem manca de frupt, ateita cat va urea Dumnezeu s ne afleim pribegi in aceste peirfi...". 1)

Omului selbezit de boal, adia slbit de boal,

mnnce once. Spune Pravilistul:

se iart

bolnavul se slobozeste sei meinance i bucate i beiuturei sei

bea i sei fie ce va putea, cei cela ce e vestejzt si selbezit de
slabiciunea boalei, i se cade sei meinance untdelemn".

.57 iarsi : cela ce e selbezit de boalei, cade-i-se s meincince

f i untdelemn i vin sei bea i sei tarpeascei cum va putea, adicei

sau peste tot postul, sau in ceiteva zile, dupei socotinfa celuia
ce-1 va fi indreptand...". 8)

Bolnavul, oricat de slabit ar fi ...pielea de oase f i pieptul de

spiriare lipit", 4) trebue s ie regimul prescris de doctor, dup'e felul
doctoriilor prescrise
mancare a meinca, nici pofta mdndern.
na, nici diata doftoriilor m leisa".
Celce nu pazeste regimul se 'Asa poftelor, nu se mai poate
vindeca, Spune Cantemir : cine pentru desfranata poftei, ornduiala
fireascei covarseste, acela in focul klcomiei sale se pedepseste ; a ca-

ruia stingere i potolire foarte cu greu, f i mai nici cu greu, se4gai un asemene'a om nu mai are indreptare.
Hrana fad, rost i nepaza regimului, agraveaz6 ranele, cari

seste", 11)

I) N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/2. Doc. DCCCCXXXIII, pag. 961.

Bmoreanu, Pravila Matei Basarab. Rispunsurile lu Tmotei. Intreb, 10, pag. 410.
Idem,

D. Cantemir. Istoria Ieroglifctt, pag. 121.

Idem, pag. 160.
Idem, pag, 252.

www.dacoromanica.ro

248

obrintesc, si'n acest caz rspunderea consecintelor unei rniri n'o mai
are vinovattl, ci rnitul care n'a pzit oranduiala hranei

cela, ce au reinit pre altul, ca rand ca aceia, sei vie lucru

set stea la cumpoinet de moarte, acela sei chiamd, cd au murit
de acea rand, si se va certa ucigeitoriul acela cu moartea, meicar de s'ar geisi gresala i acelui raft, pentru meincarea lui cea
kind meisurd (cea ferd de cumpdt, se spune in Moldova), ce sez'
zice meinceiri ci beiuturi..."

Sau:
ce va reini pre altul nu cu rand de moarte, iar
el se va leni si nu va peizi cureind sei s teimilduiascei, sau va
fi feicut altei ceva impotriva ranei, au va fi memcat, sau &tut,
ci sei va fi obrintit...
Totusi, femeia lehuz, sau femeia care naste in post, nu-i tinuti
s pazeascl regulile posturilor, pen.truc
postul pentru smerenia trupului s'a fetcut, iarei ea afldndu-se
bolnavei fi slabei, cere i primeste hranei, ca sei ja putere i setneitate.
delemn

alkineva carde va fi slab si bolnav... sei =induce unti vin, iar carne set nu meineince mdcar de s'ar alla i

la moarte..." 8)

AdIuggm cl cei vechi cunosteau igiena, desigur nu din carte, ci

din experient ori din prescriptiile religioase, s,i stiau at se fereasa
de anumite alimente, care nu erau bune, Asa de exemplu, Psalmistul
Scheian constat, de altfel cu mult amrciune, nevoia oamenilor de
a manca meiul in locul painei de grail : meinand oamenii miei in
loc de pare (pine) ". 4)
Crestinii sunt opriti de a manca anumite arnuri, cum este carnea mursecat si carnea de ghipion. Carnea mursecat este carnea de
jignii moarte ; spune Cantemir
...ca de o jiganie mursecittoare f i
necredincioasei ferindu-sei (ut mordacem infidam que feram caucus)"

Iar Pravilistul spune

Bujoreanu. Pravile, gl. gi (13) punctul d (4)

glava 248 zac 4. Pag, 31 el 238.

Longincscu. Legi vechi, pag. 126.

Idem, gl. n (8), oi gl. 243 zac 10, pag. 23 si 229. Loginescu, I. c. p. 88.
Idem, Invitturi, gl. 381 oi 382, pag. 296, gi rispunsurile lui Timotei, Intrebarea 8, pag. 410.

I. Bianu, Psaltirea Scheiani, vol. I, pag. 35.

D. Cantemir. Hronicul, pag. 21 l 43.

www.dacoromanica.ro

249

...carne mortelcin, sau prinsd de hiarei, sau mursecatei, adicei meincatd de lupi, sau de alte fieri, sau de pasere sbureitoare, ce se zice de foim, sau de altel pasere, au zugrumata, au
necatei, sau intr'alt chip carea se aflei in curse...".

Carnea de ghipion ar fi carnea de cal, aci ghypion, dup $41neanu, ar insemna calul de postal. O asemenea carne nu se manne
cum nu se mnned nici alte ernuri asemndtoare; spune Pravilistul:

Cum e intru burueni de's unele mai rele de cdt cele bune,
afa socotim a fi fi in cdrnure ; intru burueni Sterigoaia fi in
ceirnure, carnea de ghypion sau de corb ; drept aceia, s nu mdmince neftine carek va coma minte carne de porc, nici sei se atingel de carnea de cdine, fdrei numai de nevoe...". 2)
Sdu sei nu se meincince corb sau cioara, ciovraiaca sau cuc,

sau corm, sau vultur, sau ariciu, sau pals (?), sau nevatuica,
sau veverifei... sau farpe, broascei (estoasei... sau cal, sau melgariu". 3)

In schimb, Dimtrie Cantemr recomanda carnea de o, numit

de Turci civirgic", care este gustoasei Fi se mistue, ufor". 4) lar
spune Cantemir, nu mlnaneit carne, nic chiar cu ordonanfd
medic aid' .

In ceiace priveste felul cum se servea la mas i tacOmurilp de

cate se serveau, n'avern alt stire decit cea dat. de Paul de Alep
(1650-60) care spune c la masa lui Vasile Vod.. Lupu, erau Mere,
lingure i furculife de argint i aur". Talerele sunt acoperite: hind
aci obiceiul de a aduce la maset talere acoperite".6)
Este de bnuit c boierli aveau i ei tacimuri poate tot de metal pretios, dar poporul se va fi servit asa cum se serveste si astalzi
cu degetele sau numai cu lingura de lemn.
Pravilistul se ocupg si de buna functionare a organelor digestive, cit si de conduita ce trebue sa aib cineva cnd se indeplnesc
aceste functiuni.
I) Bujoreanu, Prav. Invtituri, gi. 376, pag, 293. Pray. dei.. Govora, peg. 99.
Idem, Canoanele Sft. Vasile, glava 81, pag. 408.
Idem, Pravila bisericeaicii dela Govora, pag. 99.
D. Cantemir. Descrierea Moldovei, Traducere de Pascu, pag. 48.
Idem. pag. 178.
Paul de Alep, In Arhivele istorice, tom L pt. II, pag. 66.

www.dacoromanica.ro

250

Excrementele se numesc screinei" ; alteori li se spun putoare".

Eliminarea lor se numeste treaba trupului. Urina se numeste ap, apa
lui. Spune Pravistul ceilugdrul de va f e de a inaintea frafilor sci-fi lepede putoarea sau apa lui...". ') Sau

O, ceilugdre, ctind f ezi pentru treaba trupului teta,

goli
genunchele, nici te atinge de trupul tu, nici sci te indemne gcindul tdu
vezi ceva de in meidularele trupului tau, ce haina
ta, ctimefa, o reidicei set' faci treaba ta...". 2)
Pravilele mirenesti socotesc drept mare ocar s ung oineva usa

altuia cu scArna : Cela, ce va unge ferestrele sau ufa cuiva cu scdrnd...", se pedepseste, 3)

Igiena femeei. Igiena intim a femeei nu-i ttitat de Pravilist.

Menstruatia se numeste muerie, tocmeala femeei, lundtAcia, obicina sau
curarea ; lar durata menstruatiei se numeste saptmana de curare,
Spune Pravilistul

Muiarea care se all intru mueria ei, dupd' obiceiul firei

va veni a i se slobozi
muerefti.... de se va afla in bisericd
urea...". 4)

Sau : iard invcIfeim, dupei tocmeala ce au muerile, afard de besearicei s stea 8 zile...". 5)
Sau : Muiarea de va lundlcici...". 6)
Sau muiarea.., pn nu-i va trece seiptdmcina de curare...",

dup care va aplica msurile de igien intim, adic :

ce va curcIfi Fi se va
, se va putea impdrteiqi.

dupd

Dimitrie Cantemir povesteste un obicei ciudat pe care l'a vzut

la Ttarii Mrzaci, Fetele lor, cAnd au luna pentru prima oar

oriceit ar h fost de robuste ci scindtoase mai nainte, ele cad

intr'un fel de boalei lunatecei. Pcirinfii se bucurd de aceasta, $i se

felicitd unul pe altul ca de o dovadd sigurd despre originea lor

Bmoreanu, Pravila bisericeasci dela Govora, pag, 121.
Idem, pag. 121.
Idem, Pravile, gl. n (50) 113 zac 7, pag. 58 * 179. Longinescu, I. c. p. 249.

Idem, Prav. Matei Basarab. Invturi, gl. 331, pag, 266.

Idem, Pravila bisericeasci dela Govora, pag. 116.
Idem, Prav. Mate Basarab, Rispuns., lui Timotei. Intrebarea 7, pag. 410
Bmoreanu, Prav. Matei Basarab. Rispuns. lu Timotei. 1ntrebarea
p, 413.

www.dacoromanica.ro

251
nobilci ;

fi mama nu mai este acuzatcl de adulter, ceiace i se

putea inkimpla, daca fata n'ar fi avut aceask1 indispozi(iune. Ime-

diat dupei aceasta se face masa" mare la care se invita toate

fiicele Mirsescilor. lar dupei terminarea ospeitului, virgina lunatecei trebue set joace trei zile i trei nopti in continuu la su-

netul unui monocord, fclrei a maca, feirei a bea, fi feirei a dormi, peina cade la pclmeint ca moartei. In ziva a treia fi dan ceva s m4no:Ince f i s bea supei din carne de cal ; ca asta se
mai inteirefte q'apoi iarc1fi o chiamei la joc. Aceasta se repetei de

trei ori, fi-i trece boala ca luatei cu mana, fi nici cec-i mai vine cei t treiefte". 9

Biuturile
Vinul.
Aguridarul, adica visa salbatica, creste spontan la noi,
ceiace ar fi o indicatie ca Romania ar fi patria vitei naturale. 2) Pe de
alta parte, dealurile si colinele care brazdeaz Trile Ron-talles% incepand dela Orevita in Mehedinti, pana la Dealul Cotnarilor in Iasi,
sunt pline de vii plantate producatoare de vinuri minunate. Aceste
imprejurari au fcut ca Romanii, intotdeauna au preferat si prefer
vinul burt, care, but cu cumptare, veseleste pe om ara sa-1 imbete.
Documentele pomenesc la no i din timpurile cele mai vechi despre existerkta viilor si a vinului, care fac parte din gospodaria si bogatia Romanilor.
Intr'o balada, populara bulgreasca se pomen.este de Banul Dan,
un Ban al Olteniei din 1290, Romntean, in contact intim cu Bulgarii, care bea vin cu stenii zicand sunt trei luni decand bem vin
pro fir, la Dumnezeu nu ne gandim".
Manastirea Vodita de langa Varciorova, intemeiata de calugrul sarb Nicodem, pe la 1342, este damita de Vlaicu Vod la 1369,
printre alte multe daruri, si cu vii. Si cand acelas calugr a interneiat manastirea Tismana, pela 1364, s'a sacia atunci si o vie pe o intindere de patru pogoane. 4)
Manastirea Moldavita este damita Cu cate zece buti cu vin prin
cartile domnesti din 1436, 1438 si 1439, ale lui Ilie Vod ; aceast
1) D. Cantemir. Ist. Imperiului ()toman, pag. 188. nota.
2)1. P, S. Aurelian. Tara noastri, ed.'IJ. Bucuresti. Cf, Dr. Poenaru-CAplescu ;
Alcool si alcoolism. Conferintil, 22 Aprilie 1904.
B. P. Hasdeu. Cf. I. Felix. Istoria Igienei. Anal. Academiei. Memorii
tom. XXVII, seria II, pag. 378
A. Stefulescu. TisN. Iorga. Ist. Bisericei rominesti. Vol. I, pag. 53 si urmit,
Bucuresti, 1903.
mana. Editia

www.dacoromanica.ro

252

danie se repet. in 1447, de cgre Stefan al II-lea, fiul lui Alexandru

cel Bun, Si in 1451, de catre Bogdan Vod (al II-lea), i)
Colectiile de documente, de hrisoave si unce domnesti sunt pline
de citate de mosiii, in care viile ocup un loe de frunte, In Socotelile" Brasovului, Sibiului si Bistritei, ca si in socotelile Lembergului,
se gsesc numeroase date privitoare la comertul cu vinurile romnesti, cat si date despre darurile pe care Ardelenii la fac Domnitorilor
nostri, intre care nu lipseste faimosul vin de Malvasia, amintit si in
Cronica lui Wavrin din 1445, vinul lepore" cel ros ca sngele de epure, ori vinul grecesc cel dulce, numit cvas" in ruseste.
Cronicarii povestesc o multime de isprvi de ale Domnitorilor
butori de vin, lar Dimitrie Cantemir este un admirator fr rezervl
al vinului de Cotnar, Serie domnescul cronicar:
Cel mai bun vin se face la Cotizar, un tcirg in finutul Heirinsa nu este cunoscut de streini, fiindc'i perde puterea
dac nu este pus in poloboace cu bagare de seama, atuncis-ccind
este dus pe mare sau pe uscat ; ins& indraznesc set afirm
este mai tare fi mai bun deceit bate vinurile europene, chiar f i
adancei
deceit Tokai. Astfel, daca se (ine trei ami intr'o
de piatra, cum se face la noi, in al patrulea an capata afa putere, at' ia foc ca rachiul. Cel mai tare de cap, abia poate
bee al trezlea pahar de vin f "irz da id se imbaki, dar nu are durere de cap. Are o culoare deosebita ci neobifnuitei la alte vinuri, i anume verde, cu cat este mai vechiu, cu at& este mai
verde". 9

Berea.
A fost cunoscut" la noi din timpurile cele mai vechi.
In conventia dela 8 Octombrie 1408, incheiat de Alexandru cel Bun
cu Liovul, se pomeneste si de berrie, 4)
Prin privilegiul lui Petru Aron Vod, din 29 Iunie 1456, Liovenii pot avea berrie in Suceava
Praeterea, Leopolitanis domum suam mercatorum more Sociavicie habere concessirous ea lamen condicione, ne in illa domo
cauponam aut lanienam exerceant neve cerevisiam coquant" 5)
A. F. Wickenhauser. Die Urkunden des Klosters Moldowitza. Wien 1862. cf. I.
Felix, 1, c., pag. 380.
Vezi pag, 60, n. 2 o pag. 71 n. 1. N. Iorga. Istoria comertului rominesc.
Conventia cu Liovul pentru ,,drumul moldovenesc" din 1408, pag. 83-85.
D. Cantemir. Descrierei Moldovei. Trad. de Pascu, pag, 46.
Vezi nota 2.
Hurmuzachi, vol. 11/2. Pag. 682, Doc, DXVII.

www.dacoromanica.ro

253

La 1479, Stefan cel Mare da voe sa se faa berrie i in oraul

Siret,1)

La 1517, in zlele lu Neagoe Vod s'a zidt in curtea manastirei Arge o povarn de old vine, adia de bere, i pivnita mare
pentru pstrarea ei.
La 1527, exista o sladni(ei, berc1rie" in Suceava, 3)
La 20 August 1567, Alexandru Lapumeanu al Moldovei, serie
Bistritenilor
trimit doi meteri pentru fabricarea berei
Tandem duos magistros qui ceravisiam bonam coquere noverint, una cum predicto Andrea chirurgo, nobis mittant, ut pro
gustu nostri ipsius aliquantulum ceravisie nobis coqueant, et cicius negociis suis perfectis, bene persolutos dimittemus".4)
La 1577, Petru $chiopul da.ruete mnastirei Moldovta 100 de
galbeni, pentruca in ziva mortei lui sa se faca la mfinastire mash' mare
cu butur de bere pentru calugri i pentru mrenii oaspeti.

La 1682, and Duca Voda s'a dus ca stpanitor al Ucrainei,

facut acolo case cu beciuri de piatrd... velnitei de holircei, de bere

altele...".

La 1756-57, catre sfAxOtul celei de a doua domnii in Moldova

a lu Constantin Cehan Racovita, domnitorul avea ea medic un prusian, pe Iohan Goldzric Herlitz, care tinea i berrie in Ia0.
Miedul, medul, metul sau idromelul, este iara.0 o bautura fermentata, gatita din miere, In Banat, spune D-1 Dr. Poenarul-Caplescu,
astazi negustorii de turt dulce au i met, -8)
In conventia lui Alexandru ce! Bun cu Liovul, din 8 Octombrie
1408, se pomenqte i de fabrica de mied". )
In tariful vamal cu Ardealul, la 1412, pentru mied sau miere, se
platete la Ruar, 12 ducati de vas, lar pentru vin numai 6 ducati.m)
N. Iorga, I. c. pag. 157. Citeazi: Bogdan. Doc. lui $tefan cel Mare, I, pag. 429.
A. Treb, Laurian ei N. Bilcescu. Magazin istoric, tomul IV, 1847. Cf. I. Felix.
Din istoria igienei. Analele Academiei seria 1I, tom. XXVII pag. 378.
N. Iorga J. c., pag. 156. Citeazii pe Bogdan, I. c. pag. 336 n. 2.
Vezi pag. 39, nota 2.
Hurmuzachi vol. XV/1. Doc. MCLXIII, peg 623.
A. F. Wickenhauser, 1, c. pag. 380.
N. Costin in Letopiseti, vol. II, p. 22,Dr. P. Samarian, Boala Dual Vodit, In
Revista Itiintelor medicate, nr. 9 din Septembrie 1932.
Vezi pag. 135 nota. 2.
Hurmuzachi, vol. X, doc. XXXIX, pag, 39 note,
Dr Poenaru-Ciiplescu. Alcool i alcoolism. Conferinti, 1904,
N. Irga, Istoria comertului rominesc, vol. I, pag, 83-85.
Idem, pag. 60,

www.dacoromanica.ro

254

Cronicarul Nicolae Costin spune ca Duca Vod ampara miere,

domneascei ce era, $i ducea la Ucraina, de facea mieduri de vindea,..".1)

Harca sau rachiul, este un produs polonez si unguresc, de

care incepe sa se vorbeasca la noi de prin secolul al XVII-lea. Sasii din Ungaria cunosteau aceast bautura inca din secolul al XVI-lea. 2)
Cronicarul spune ca Duca Voda avea in 1682, velnit de holirca
In Ucraina.

Dimitrie Cantemir este cel dintai la nai care pomeneste de lembic", adica ceildare cu care scot rachiu". 4) Dar tot el spune despre
Moldoveni c rachiul nu-1 iubesc dedil soldatii, ceilalti nu beau dec& un singar pahar i acela mic
inainte de masa'. 6)
Negresit ca se cunosteau si alte bauturi alcoolice, preparate
streine aduse pentru bogati, cari ca si astzi, isi amorteau simturile
cu bautura. Un exemplu tipic ni-1 da domnitorul Constantin Cehan
Racovita, Acesta manca al ion ada opiu si era un betiv de frunte,
care a si terminat cu betie de melisa :
...ca sei impreiFtie multa lui intristare c suparare, s'a dat la
bilutura spirtului de melisa... Cu vremea, a ajuns Domnul la o
a$a de filra" margini intrebuintare a spirtului de melisa, inced bea

ziva cu noaptea, 50 ori 60 de paharele ; a ceizut deci la mare

lipsei. de poftei de mancare fi la sfauit, din nemdncare, moare
la capeitul lui Februar..." 6)

Abuzul de buturi duce la be-0.e. Din fire Romanul nu-i betiv ;

el bea ca sa se veseleasa. Poetul popular socoteste chiar ca vita

Roman neaos, pentru vesede vie a fost sadita de biblicul Noe
urea

Tata Noe cel Nitran

Fost-a fost pui de roman.
El a seidit la noi via
ni-a lasat veselia".
Niculai Costin In Letopiseti, vol. II, pag. 22.
Teutsch. Geschichte der Siebenbiirger Sachsen. Kronstadt, 1858, Cf. I. Felix, L c.
pag. 380.

Vezi nota pag. 253 n. 6.

D CanIemir, Istoria leroglifica, pag. 14,
5)4dem. Descrierea Moldovei. Traducere de Paicu, pag, 152,
6) Hurmuzachi, vol. XIV/2, pag. 1163. Doc.-MCXLVII,

www.dacoromanica.ro

255

Pravilistul bisericesc, de obicei asa de sever, nu interzice in

mod absolut bautura, ci recomanda numai s se bea cu cumpatare, ca
nu zic scripturile sa nu bei vin, ci sei bei, iar sei nu ,te imbeti, cei tot be(ivul seirdc efte fi mintea'fi perde fi malt rei'u face,
f i pre sine se sugrumei, fi sufletul 1114d dracului". ')

Iar cel ce vrea s nu se imbete niciodat, s poarte o piatr

de ametisos, ca numai s i se atingei de trup, cat vin de ar bea,
niciodatd nu se imbatel". 2) lar Cantemir spune ca unui betiv bolnav,

trebue s i se dea tot buturi, ca sa se fac bine, mai ales daca s'a
imbtat cu un vin tare, cu vinars", o varietate de vin prefcut, fhbricat. 9

Cronicarul Miron Costin pretinde ca. Sasii si Ungurii au fost aceia cari au deschis primele carciumi printre Romani. 4)
Del Chiaro spune c la noi, vinul se cumpara

dela nifte cantine subterane, numite creifme. Vinul e veindut de femei desfranate, fi de aci rusinea mare pentru un strain ca sei mire in crcifmei, unde'l afteaptii betia, destreinarea fi
chiar furtul...".
Dimitrie Cantemir intrebuinteaza cuvantul de crasm si in inteles
figurat : in cra fma lcomiei cu paharul rauta fei, vinul viclefugului

bea".1 Acest scriitor domnesc vorbind despre moravurile Romanilor

spune cu privire la befie

Be(ia, nici n'o urdsc, nici n'o iubesc prea tare. Considerd
ca un deliciu de a face petreceri mari, dela fase ceasuri din zi
panella trei din noapte, uneori chiar peinala zorii zilei fi a se
umplea cu mult vin paneice varsei, dar acest lucru nu obifnuesc
sei-1 faca' in fiecare zi, ci numai la seirbeitori ori iarna ceind frigul inchide pe locuitoji in peiretii casei f i indeamna a inceilzi
madularele cu vin.
Cei din Moldova mai ales de jos fi dela hotarele Munte-

niei sunt mai iubitori de vin. S'au pus data la incercare MolBujoreanu. Pravila bisericeascii dela Govora, pag. 128.
Bujoreanu. Pravila Matei Basarab. Invturile Patriarh. Anastasie, glava 35, p. 441.
D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, pag. 637.
Miron CosEin, in Letopiseti, vol. III pig, 517.
Del Chiaro RevoluEille Valahilor. Trad. de S, Cris. Cristian, pag. 18.
D. Cantemir. Istoria IerogL, pag. 123.

www.dacoromanica.ro

256

dovenii fi Muntenii, care ar fi mai tari la &t'uf. Dufi pe podul

Focfanilor, care este hotarul dintre Moldova fi Muntenia, luptatorii ata t s'au luptat unul cu altul cu cupele parzeice Munteanul,
umflat de enorma cantitate de vin, fi-a dat duhul. Ca o rel splala' a acestei victorii, Moldovanul a fost daruit de Domnul sau
ca boeria.
(Femeia), Linde intre paretii lor beau vin mult, in public
insei numai rareori se va areita vreo femee maritata' beata, ceici
Cu ceit o femee meinancei fi bea mai pu/in la ospete, ca afeita
este consideratei fi mai cinstitei.,.". 1)

Cronicarii ni-au transmis numeroase exemple de betii vi betivi;

Osim inutil a le invira aici pe toate. Vom aminti numai de cativa

Domnitori ubitori de petreceri vi de vin bun, de a caror faima s'a
dus vestea pana astzi, carora se aplica cuvintele Pravilistului
vinul, veizndu-1 limpede f i frumos la faba', fi moale fi dulce

la gustare, de ar fi fi intelept neftine, tot sei amdgeafte.". 2)

lar Psalmistul din 1482, spune ca* vinul veselefte mema omului",3) dar adaugl Cantemir vinul in stomah infra nd, aburul la cap
trimite,

i aburul vinului in cap inveiluindu-se gndurile acoperite fi cuvintele negndite la iveala scoate", 4)

Cronicarul Ureche spune despre Petru Rarev, domnitorul Moldovei, ca de nemica alta nu grzjea, ce numai cu toata casa sa petrecea in ospete fi in desmerclaciune",
Despre nunta facuta de Petru Voda Schiopul (intre 1574 vi 1591),
nepotului lui, Vlad Voda, serie ;
au chemat la nuntei pre Mihnea Vodd, domnul muntenesc. Nunta domneascei au fa cut, cu multa cheltuiala fi jocuri ;
fi multi megiesi de prin prejur au venit de i-au infrumusetat masa, ca multa' veselie fi giocuri in Tecuci". 6)
Despre nuntile fetelor lui Vasile Lupu, Doamna Maria cu Cneazul Razivil vi Doamna Rucsandra cu Timuv, fiul lu Hmil Hatmanul
D. Cantemir. Descrierea Moldovei. Trad. de Pascu, pag. 152 154.
Bmoreanu, gl. nd (54) s gl. 358, pag. 61 si 285, Longinescu, 1. c., pag. 263.
I. Bianu Psoltirea Scheiani, psalm CHI, pag, 337.
D. Cantemir, Istoria Ierogl., pag. 184.
Gr., Ureche, In Letopiseti, vol. I. pag. 203.
Gr. Ureche, In Letopiseti, vol. I. pag. 237.

www.dacoromanica.ro

257

Cazacilor, s'au scris si se vor mai sed incg multe mnuntii, mai ales despre apest de al doilea ginere, un ,betiv f gr.& seamgn cu chip
de om, jara' toatei hirea de hiare. 1)
Dimtrie Cantemr povesteste ca duandu-se Vasile Lupu la cuscrusgu, Bogdan Kielmielniski sau Chmil, cum ii spun Turcii I
n'a putut sei-i vorbeascei $eapte zile, fiind pururea ametit de
beiuturil, In a opta zi, Vasile mergeind la Bogdan sei-i spue ne-

fericirile prin care a trecut, acesta a luat un pahar cu vin in

menzei qi-i zise : bea de aici, aceasta-i doctoria care alungei toate
grijile inimei si face ca omul sei-fi uite necazurile. Se zice cei
atunci Vasile s'a intors ceitre servitorii din casei fi le-a zis : eu
credeam cei Cosacii sunt oameni $i neiscu(i din oameni, dar acum
velz cd este mult adeveir in proverbul nostru, care zice cei, Co-

sacii sau din unsi s'au schimbat in oament, sau din oameni ce
au fost, s'au schimbat in ur$i". 2)
Nculae Costin spune cl Dabja Vodg (1661-65), era betiv, La
betia lui pre multi fi da la arma$i sei-i speinzure, iar dacei se trezea
nu $tia, nici mai intreba,..". Iar loan Neculce spune cg Dabja Vod.
bea vin mai mult din oala rofie de ceit din pahar de critstal, zicemd
cei-i mai dulce vinul din oalei clec& din pahar". 3)
Un alt Domntor, Antoh Vodg. (1695-1700) pururea umbla de
se desfeita si ca meincerri qi beiuturi". 4)

loan Neculce ne dl un tablou foarte sugestiv asupra petrecere

ce s'a fgcut la nunta Doamnei Catrina, fata lu Duca Vodg, cu Stefan, feciorul Radulu Vodg, cfind
s'au veselit douei seipteimemi cu feluri de feluri de musici $i
de giocuri, $i peilivani, $i cu pusce; fi giucau clouei dan(uri prin

ograda Curtilor domne$ti, qi pre uli(e, cu toti boerii si giupeinesele, impodobiti $i toti negutitorii, qi tot terrgul ; $i un vornic mare

purta un cap de dant $i alt vornic mare alt cap de dant, im-

broicati cu farvanale domnefti. Numai mirele si mireasa, fiind

feciori de Domni, nu giucau in danturi pe afarei, ce numai in
casei ; iar la dant numai ce giucau boerii ceit nu era nuntei, $i
era minune,", 5)
Miran. Costin, in Letopise ti, vol. I, pag. 321.

D. Cantemir. Ist. Imperiului Otomin. vol. II, pag. 440,

Niculae Coatin, In Letopiieti, vol. II, pag, 5.
loan Neculce, in Letopiseti, vol.
II, pag. 192.
Niculie Coatin, 1. c., pag. 55.
loan Neculce, In Letopiseti, vol II, pag. 215.
17

www.dacoromanica.ro

258

Despre Constantin Cantemir, Neculce spune ca meinca bine fi

dojeneasat

bea bine", ceiace a vi determinat pe Miron Logofdtul,

mai des cu paharele, Meiria Ta, fi mai rar cu oreinduelile ;

c birul Trei este ertat de la Poartil, fi-i vrea
dai Meiria
Ta seama odatei,

fi

nu-i pute". 1)

Neculce mai povestevte, c in 1711, cAnd a venit la Iavi faimosul impArat Petru ce! Mare al Ruvilor, domnitorul Dimitrie Cantemir
i-a servit la mas din minunatul vin de Cotnar, incfit

se ospeitau

fi se veseleau prea frumos cu vin de Cotnar fi

fi incei mai bine le pl4cea vinul cel Cu pe-

letudau vinul foarte,

lin, fi mult se mirau, cum spre partea lor nu se face vin cu

pelin afa bun". 2)

De altfel, am vazut mai sus ca insuvi Dimitrie Cantemir descrie

vi laud calitfile vinului de Cotnari.
Cantemir amintevte vi de un vin turcesc, foarte tare, numit vinars", vin prefacut, fabricat. Cu acest prilej spune cA, unui betiv bolnav, trebue s i se dea tot buturi ca s se fac6 bine, 4)
Despre Grigore Ghica, Neculce spune c5".!

in viat era tot in primbleiri, fi tot cu mese mari fi cu cfmtecri fi cu feluri de feluri de muzici. In toate zilele, prea de avea
vreo treabei mare, sei nu iasei la &imp, ca sei facei veselii cu naiuri, fi cu ceintece hagimefti, ci cu multi pelivani meisceirici ;
fi pre boeri Ii poftea totdeauna set' fie cu demsul la primbleiri,"

Apoi adaug6 de se clintea peinei afarei din teirg, sau pad la

vreun baer, tot cu ceirula cea de cupeirie dupei demsul, c preste

tot ceasul bea, ori vin cu pelin, ori vutcii".

Cam aceleavi lucruri, spune vi Cronicarul Anonim, despre domnitorul Grigore Ghica (1735-1739). 6)
Ion Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 230 yi 235.
Idem, pag. 315.
Vezi pag 252, n. 3.
Idem. atora Imperiului Otoman, pag. 637.
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 373.
Cronicarul Anonim, in Letopiseti, vol. III, pag. 180, nota.

www.dacoromanica.ro

259

Cronicarul Ioan Canta spune despre loan Mavrocordat c noaptea umbla prin teirg cu veselii i jocuri".1)
Iar despre Constantin Cehan Racdvit spune

de &Cita era strafnic, cei maca afion diminiafa, fi la vreme de chindii bea pelin cu ukiorul, fi preste toatei ziva se afla
vesel, dar frebile fi le &j'uta ca tocad' remduiala".
Enache Cogalniceanu serie despre Matei GhcaVod (1753-1756), ca:

Rima zcifchiuri ca ziceituri, ca primbldri, cu jocuri, iubind $i

partea muereascet. De multe ori poruncea ceimdrafului Petrache

de fekea masa' boerilor peimeinteni la aimar, in Divanui ce!

mare ; f i dupif masei mergea vornicul Doamnei ca catastif ce
avea pecetluit cu pecetea gospod in mana lui, la ceitevcr
nese mari de le poftea ca sa me la curte, arcittind cci este poruna gospod, fi aducea i evreice i giucau ca bate la curte,
fi Domnul ca Doamna fciceau priveaki". 3)
Chiar si in imprejurtirile ofciale cnd se tratau mosafirii sau

asistentii, nu lipsea vutca, Enache Coglniceanu spune c. loan Calmah trata mosafirii cu cofeturi, madi i cafea". 4) Dimtrie Cantemr spune c, dupi ce se face investirea noului domnitor, acesta
trateazl asistenta cu cafea fi ferbet, (care se fcicea din zahiir topit
In apc1", 5)

Igiena locuinfei. Negresit ca a existat o igiena a locuintei,

igien instinctiv bazat pe nevoia oamenilor de a sta in cas curat. Din c'rtile pe car 11-am putut rsfo, in aceast chestiune n'am
desprins decht o singura insemnare, acea a intrebuintrei varului,
Spune Cantemr intrtind intrio casel de cureind albit cu var.".
Igiena sexuali. Asupra gienei sexuale, Pravilistul are o multime de precepte pornte din consideratiuni relgioase, Asa, de exem-

plu, Pravilistul spune a tot crestinul trebue s'A ab doug paturi,

pentru brbat si pentru femee, ar raporturile sexuale s. se faa
cu rost
loan Canta, in Letopiseti, vol. III, pag. 185,
Idem, pag. 186,
Enache Cogilniceanu, in Letopiseti, vol. III, pag. 227.
Idem, pag, 244.
D. Cante-luir. Descrierea Moldovei. Trad. de Pasen, pag. 74.
Idem. Hronicul, pag. 253.

www.dacoromanica.ro

260

se cade tot crestinului, muerei i beirbatului, cloud paturi sei

aibel de afternutul lor $i de er$ sei se culce Duminica i intr'alte
zile sfinte, i la praznice domnefti i in seipteimeini mari. iarei
nu sei se teiveileascei de pururia ca porcii intru tinei.".1)
Dupa lunatacie, muerie sau curare, adica dupa menstruatie, femeia trebue s se spele dupei ce se va cure:4i $i se va spezia.".2)
Raporturile sexuale nu sunt ertate in timpul menstruatiei, ca sa
nu sa se zamisleasc copii betegi, ologi, sau gubavi. 3)
Hereditatea. Influenta ereditatei este cunoscuta Cronicarilor ca
$i Pravilistului, A$a de exemplu, ereditatea indepartat $i influenta
ei asupra caracterului poporului romanesc, este- invocata de Cronicarii Grigore Ureche, Miron $i. Niculai Costin, ca s dovedeasca latinitateas acestui popor ; pastrarea tipului roman, a obibeiurilor DacoRomane, a limbei, a legilor $i a atator altor afinitati suflete$ti cu
popoarele latine din Apusul european, sunt dovezi a acestei ereditati
1ndepartate.

Ereditatea direct, este afirmat de Pravili$ti ca $i de Cronicari.

Pravilistul spune

Un voinic,.. vrednicise. $i se fcicu boiaria,; avea si feciori. ce nici unul nu sporea. Muri tateil lar, reimaserei acei copii.
insei de in cele daruri ce avea tatcl-seiu nemica alt nu moqtenirei, ce numai numele, adicei le zicea feciorii cuteirui boiariu;
era rufine mare fi dosadei pre deinfii fiind tateil lor harnic, iar
feciorii sei se ijdereascei fr folos cei omului, buneitatea
isprilvile cele bune iaste'i blagorodia i feliul cel bun, iar nu
impeireitiile, domniile, boeriile i avutiile". 4)

Ereditatea directa, ereditatea morbid., este afirmat $i de Cronicari. Miron Costin spune e. Vasile Lupu (1634-1653) era ca un
leu $i la hire $i la trup", pecand fecioru-sau, Ioan Voda (1636-1637),
era slab $i desnodat si de meiini $i de picioare, cum nu ar hi fost
fecioru lui Vasile Voclel".6)

Si Cantemir adauga, ca de omul slab toate relele prind iar in

sleibiciune, necazurile ca otava in primeivarel odreislesc".6)
Bujoreanu, Pravila bisericeasca dela Govora, pag. 106.
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Raspunsur. lu Timotel. Intreb. 3, pag. 413.
Idem, Lnv1turiie patriarh, Aaastasie, glava 14, pag. 424.
Idem, pag. 423, glava 11.
Miron Costn, in Letopisefi, vol, I, pag. 308.
D, Cintemir. Istora Jeroglfica, pag. 175.

www.dacoromanica.ro

261

Ereditatea diatezic este iarsi afirmat de Cronicari. Un frumos exemplu citeaz. Miron Costin. Radu cel Mare (Radu Mihnea,
1623-1626):

Om boleac fiind Radul Vodei i de mdini qi de picioare, care

boalei podagra f i heragrei se zice, n'au trgeinat via(d
gat, si acolo la Hdrldu i s'au sfr,cit zilele".
Biatul acestui Domnitor, Alexandru (al VII-lea) Coconul, care a

venit la domnie dupg Miron Barnoschi, a mostenit starea bolnvicioas a tatlui su, a.' era orn si de trup si de hire slab, boleac.". i)
Un alt exemplu si mai tipic Il avem despre Duca Vod, care
era litiazic, Am artat mai sus rezultatul autopsiei care i s'a flcut
la Liov. Fiul acestui Domnitor, Constantin Duca, ginerile lui Brb.ncoveanu, suferea tot de litiaz6 renal, La 22 Iunie 1713, seria Patriarhului HriSant Am scris Fericirei Tale... fiind in pat si suferind de
boald de rinichi",
Monstrii i anomaliile anatomice datorite eredittei patologice,
erau cunoscute i considerate ca seamne", adic semne prevestitoa-

re de ru. Pravilistul deosebeste dou categorii de monstri monstri

propriu zis, a cgror deformatii sunt incompatibile cu viaja, i monstri
cu anomalii anatomice compatibile cu viaja.

Din prima categorie este monstrul care va fi ndscut cu

niscare semne groaznice ca acealia, cum ar fi cu capul ca de
dobitoc, sau cu tot trupul, sau de tot cu totul sd fie lucru ca
acela nici de o treabei i cumu'i mai grozav, si cum set' nu sd
poatd socoti sei fie om, acela, ce-1 va ucide, sd nu aiki nici o
cenare".

Din a doua categorie sunt cuconii care nasc cu 6 degete,

sau numai cu patru, sau ceind vor fi cu trei mini, sau cu trei
picioare, sau numai Cu o mtincl, sau cu un picior, sau sd-i fie
mai mici degetele, pentru dice atunce cu aceaia gresald pot sd
se hreineascd, ca i alalti oameni, frd nici o sminteald", 4)

Conslitutia
Aspectul exterior sub care se arat cineva se numeste ,,statul
trupului". Din acest punct de vedere omul poate fi chipee. De
Miron Coatin, in Letopiseti, vol. I, pag. 288 ai 291,
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/1, pag. 531, doc. DXXIX.
Bujoreanu. Pravile, gl, f (9) *1 gl. 244 zac 26, p. 26 vi 232.Longin., p. 100.
Idem.

www.dacoromanica.ro

262

exemplu, Antioh Vod (1695-1700) era om tern&

chipie. 1) Vasile Lupu (1634-1653),

mare la trup

era ca un leu Fi la hire $i la

trap", 2) Alexandru Voda (1629-1630), era om de trup Fi de hire slab,

boleac", 3) loan Vod'A (1636-37), de domine nu iaste, pentru slaba
seineitatea sa ce avea, cd era slab fi desnodat de mdini fi de picioare". 4)
$tef an Paralabul de Soroca la statul trupului seiu era getrbov, ghebos
fi la cap cucuiat, cat puteai s zici yet este adevdrat Isop, la cap", 5)
Omul slab qi predispus bolnvirei se numeqte letriced" sau
leac"Lanced este un termen care se intlne0e i in Psaltirea Scheian6 6), i in Pravila bisericeased : cine se aflei lanced sau cu boald.". 7)
Cronicarul Miron Costin spune despre Radu Mihnea cii era un
om boleac". 8) Dimitrie Cantemir intrebuinteaza i el termenul de anced ,,slabe i bincede oseirdiile mele,..", 9)
Sabiciunea cuiva merge aqa de departe, ca Psalmistul Scheian din
1482, spune : de glasul suspinelor mele lepiret-se oasele pelitei mele",10)

Cantemir spune omului slab moralmente bezcisnic": .fietecui,

ceiace i se cade. fericirea sau bezcisnicie, fdrel gref vine",") Iar omului bolnvicios ii spune bolnicios"i slaba bolnicioasa firea lui...".12)
Temperamentul
Este definit de Cantemir : afezelmemtul, steipairea firei, intregirea scineiteitei", 13) Pravilistul spune de omul iute firea beirbatului
cea streapd"14); sau, despre oamenii fal, de cei cari nuii mai sthpnesc poftele spune 61-s turbati
.Domnii rdi i turba i, se pedepsesc de oameni,".15) sau turbot de dragoste", Sau cum spune
Cantemir turbeitura turceascei (turcikam rabiem)".
1)1, Neculce, In Letopise(i, vol. II, pag. 256,
Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pat, 308.
Idem, pag. 291.
Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 308.
Idem, pag. 326.
6)1. A. Candrea, Psaltirea Scheianii, pag. 134, r. 16,
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab. Inv(iituri, glava 284, pag, 252.
Miron Costin, In Letopiseti, vol, I. pag. 288,
D. Cantemir. Hronicul, pag. 3.
I. Blanu, Psaltirea Scheianii, vol. I, pag, 326,
D. Cantemir, Istoria Ierogl., pag. 198.
Idem, Hronicul, pag, 326.
Idem, Istoria Ierogl., pag, 21.
I3ujoreanu, Pravile, gi. ka (21) si gl. 183 zac 19, peg, 38 si 201. Long. p.155.
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, p. 208, noti N. Costin,
Bujoreanu, Pray. gl. iv (32) vi gi. 259 zac 39, pag. 45 gi 245, Longin, pag. 188.
D. Cantemir, Hronicul, pag. 25 i 147.

www.dacoromanica.ro

263

Pravilistul bisericesc comentnd ideile ipocratice, socotevte

temperamentul omului este in raport cu anotimpul in care a fost conceput de printi, 1)
Vrista s sexul. Din punct de vedere medical, medico-legal
vi din punct de vedere al moravurilor, vi-asta vi sexul sunt studiate
mai departe, in capitolele respective,
Din punct de vedere al longevitatei, Dimitrie Cantemir spune

Fie clima, fie felul hranei, fie o s'aire natural a puterilor,

nu las& ca locuitorii (Romdni) s trdiascd mult. Oamenii de 70

de ani sunt foarte rari, un om de 80 de ani ca greu vei geisi.

De obicei oamenii trdiesc seindtosi, iar scurtimea viefei

compensatel prin aceia c treiesc fdrci boli, care rclpesc cea mai mare
parte a fericirei omenesti, asa c ceia ce au de trdit, pot sei treiiascei mai vesel. Apoi, feiranii trdesc mai mult decd t cei ndscufi

din neam nobil f i decd( cei crescuti in pleiceri si in viatei desfrclnatd".

Boalele se numesc i morbi. Din punct

Patogenia boalelor.
de vedere al patogeniei boalelor, avem diferite pared:
Pentru Cronicarul Miron Costin desfranarea vi abundenta
aduc toate boalele ; pentru el, disenteria

ar fi morbul cel mai vechiu pe fata pelmeintului f i cel mai

propriu naturei umane ; cdnd lumea primitiva', libere"! de miasme,
nu cunostea incd nici friguri interne, nici ulcere externe, omul se
corumpea numai prin desfrdnarea poftei f i abundenta multdmirilor".3)

Notiunea de morb vi cea de miasme imprumutate cunovtintelor

ipocratice, dovedesc c Cronicarul Miron Costin nu era strain de aceste cunovtinte,

Pentru Pravilistul bisericesc, boalele nu sunt toate de un fe!,

unele vin vi dela Dumnezeu, c s'A incerce pe drept credinciovi, sau
s pedepseasa pe cei greviti, Spune Pravilistul:

Boalele care vin la oameni nu sunt bate de feliu, ce vin

multe si de la Dumnezeu pentru o pedeapsd a peicatelor... pentru
aceastd vind sunt unii bolnavi, i bogatii mor... si ceind bolndVezi pag. 14, -ti. 2.

D. Cantemir. Deacrierea Moldovel. Trad. de Pasen, pag. 18.

Miron Costin, in Letopiseti, vol. III, pag. 497.

www.dacoromanica.ro

264

vette cineva zice sei aducei dohtord ; aduce-1 ca scl vaz4, sei cu-

ce'i e boda, ce tot ni e neldejdea la Dumnezeu, carde

ine via(a fi moartea... Drept aceia i boalele toate nu le drege

noascei

nicz le face sel-1 telmeiduiascel dohtoriile, sau vreiciuirile, ci le so-

cotim ca nitte ajutorii firii omenetti, i atunce nu ne nadeijduim

pe do/done, ci ne lsm toatel puterea la Dumnezeu, carde fine
seinetiatea f i moartea i viafa". ')
Aceleasi principii propovadueste si Cantemir cand spune
bolneivirea ti boda, numai peicatului este... pentru aceasta
reisbolire i boda' teimpleindu-fi-se, lui Dumnezeu mul(umefte,

pentru a peicatelor tale de ranei vindecare socotefte...".Cd dacei

fi-i trupul bolnav, cautei set' ai sufletul seineitos, sel fii bolnav cu
trupul, siineltos cu sufletul ".
i nu uita c dacei cu trupul
boletti,
cu doftori i cu doftorii leacul boalei i inseineitotirea
trupului a afla siletti f i nevoefti ", apoi cu ata' t mai mult sei te
ingrijetti de suflet, sei fi-1 peistrezi curat, seineitos. 2)

Supiirarile mari si necazurile sufletesti sunt irsi prilej de

cel neejit cade
in melanholie ipochondrzacei, apoi
in tusa' cu scinge mutiindu-se, de multa' vitionire f i boda usceicioasel
vinele i s'au intins i toate meidularek i s'au sgeircit afeita, ced pielea
de oase i pieptul de spinare i se lipise". 3) lar in slbiciune necazuboala

rile ca otava in primeivare odreislesc...". 4)

Schimbarea mediului si felului de trai incal isvod de slAbiciune si boald. C, spune Cantemir

la loc slobod ti la ceimp larg a treli deprins fiind (la ldc

ingust qi streimt), de necaz, in cureindei vreme in melanholie, din
melanholie in buhobie (?), din buhobte in sleibiciune, din sleibiiune
in board ti in sfeirtitul tuturor, din boalei in moart e va ceidea,

ap, de tot, numele din isvodfil viefei i se va tterge",

Tot atat de bine se cunoaste si influenta ce avea o boal, oricat de localizat6 ar fi, asupra intregului organism, Spune Cantemir
Bujoreanu, Prav, Matei Basarab, hivitgt. patriarh. Anastasie, gl. 38. pag. 445.
D. Cantemir. Divanul, pag. 170-171.
Idem, Istoria lerogl., pag. 121.
Idem, pag. 175.
Idem, pgg. 168.

www.dacoromanica.ro

265

o boatel fi o ferbinfealei &it de puf in in trup, sau o durere cezt de mica intr'un meidular, tot trupul spre neafezare f i pcItimire aduce". 1)
Aceast observatie se complecteaza cu o alta a lui Nicolae Ma...bolile neingrijite in decurs de timp, ajung sei fie neteivrocordat
meiduite...". 2)

f) InsfArsit, boalele se pot ivi si din bun senin, atunci chtar, cand
te socotesti mai sdnatos. Spune Mavrocordat
cei care se bucurei
de seindtatea desclveirfitei, sunt atacati uneori de boli din cele mai prtmejdioase...". De aceia ja seama ca nu cumva ceind efti seineitos, sei
risipefti ajutoarele in contra boalelor".

Bolnivirea. Se spune a se bolneivi", sau a fi lovit", termeni

cari indic pe omul care cade bolnav. Cronicarul spune c Alexandru cel Bun (1400-1432), dup ce a prdat tinuturile Sniatinului, Haliciului si Camenita, a fost urmrit si infrnt de stile lesesti, din care
cauz s'au bolneivit fi nu indelung au trait dupei aceia".
Neculce spune c dup btlia dela Stnilesti (1711), Turcii au
pus in libertate pe fiul comandantului rus $eremet, care fusese luat
prizonier, numai ea, dac a ajuns pe la Nemirova nu se stie ce 1-a
lovzt, cei a murit", 5)

Boala grea, este termenul intrebuirgat de Cronicari oridechteori vor sa arate gravitatea boalei. Spun Cronicarii
Alexandru Vodei (Leipufneanu), ceizeind in boal grea, f i se

prIcepu at' nu va efi, ce-i va fi boala hotar vietet sale.".

Sau : Petru Vodei (Raref) fijad beitrein de zile fi ceizand in
boalei grea, au pleitit datoria lutnei, fi s'au seiveirfit la anu17055
(1544), Septembrze liz 4,".7)
Sau : Alexandru Leipufneanu a ceizut in boald grea, f i s'au

priceput di va muri,".
Cel de zace de boar grea care nu se vindecd, i se spune neD. Cantemir. Istoria Ierogltfic, pag. 109.
Hurmuzachi, vol. XIII, N. Mavrocordat. Pireri i cugetiri, nr. 330, pag. 427.
N. Mavrocordat. Pireri i cugetitri, in Hurmuzachi, vol. XIII, nr, 557 0 777, pag.
438 0 448.
$incai. Cronici, vol, I, pag. 388.
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 348.
N. Costin, in Letopiseli, vol. I, pag, 449-50. Apendice X.
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pag. 205.
Idem, pag. 222.

www.dacoromanica.ro

266

istielit", adid, netdmdduit, nevindecat, lucru care nu poate auca leqc". ')

Acest termen se ggseste si in Psaltirea Scheian dela 1482, in care

se spune istea14i-md", cu inteles de vindecatu-m-ai, 2)
Termenul de boald fdrd leac"'se intrebuinteaz si la figurat ;

se spune de exemplu, c cu mult mai fericit este acela care in boal feirei leac cade, de cal cela, carele in rdutate neuitatd, desfrdnat se
sloboade". 3)

Uneori, atunci ca si astzi, termenul vag de boal grea, nu-i decat un pretext pentru a-si ascunde cineva intentiunele. Asa de exemplu, in timpul lui Vasile Lupu, logoftul Stefan Gheorghe, s'a dat de
partea Ungurilor ; apoi, ca s se pue la adpost, si-a trimis giupd-

neasa la tare, si'n urm a plecat si el pretextnd c'.:

i-au venit veste de boald foarte grea a giupdnesei. Sd fie zis
giupdneasa boleacd
Vodd : ce om fdrd cale LogoMtul,

fi a nu o mere aici cu sine". 4)

Pretextul boalei a fost invocat de Ieremia Movil, la 15 Aprilie
1598, artnd c' intrzierea solilor moldovenesti la dieta', a fost pricinuit de Ureche, retinut de afaceri 'si boal, 5)
La fel a procedat si Matei Basarab, Turcii Ii dase ordin ca impreun cu Vasile ,Lupu, s'a' se duc contra Cazacilor, Matei a pornit
la drum, dar cand a ajuns la marginea Arel s'a feicut bolnav fi s'a
intors inapoi", trimitnd ostile lui cu un serdar. 6)
In Cugeteirile" sale, domnitorul Niculae Mavrocordat este foarte
ciar cnd spune

Oamenii intelepti se folosesc chiar fi de rele ; deci multi au

intrebuin(at boala la nevoie f i astfel n numai au recdpeitat conftiinta prin suferintd, dar fi cdnd au recdpitat sdneitatea s'au ingrzjit mai tare de peistrarea ei. Mulfi pe dealtd parte, chiar fiind
seindtofi, sub cuvant numai cd-fi cauta' de boald, uneori trag mari
foloase in ale carmuirei ; deci pretextul boalei este de cel mai
mare pret pentru cei mai cuounti". 7)
1) D. Cantemir. Istoria Ierogl,, pag. 15.
2)1. A. Candrea. Psaltirea Scheiani, pag. 49, rindul 40,
D. Cantemir. 'gorja Ierogl., pig. 102.
Mima Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 323.
Hurmuzachi, suplir'''. II, vol. III, Doc. CCXXXIX, pag, 450.

Miron Costin, In Letopiseti, vol. L pag 303,

N. Mavrocordat, In Hurmuzachi, vol. XIII, nr. 414, pag. 431.

www.dacoromanica.ro

267

Pravlistul bisericesc pomenevte de termenul boald mare"

arhiereul de va avea vre o boald mare 1

purcede de la
Scaunul lui de se va duce intr'alt loc, ca scl se tdrnfiduiascir,
nu se va pedepsi, 1)

Cateodat, Cronicari, in loe de board grea intrebuinteaz6 termenul de z6care de boalg, sau a adea in zacare
Venind la domnie Nicolae Mavrocordat (1709), a hicut pe
lije Cantacuzino mare vistier, dar n'au apucat a infra, sdracul
in Vistierie c dupd ce l-a boerit, a douazi a fi cdzut in zdcare
de boald , din care la sptmna a fi murit"
Boali usoar sau luvurea cum ii spune Dimitrie Cantemr, este
boala uvoar
Roman impdratul, leat 1034, in itifoard boatel cd" 8) Sail
weal iufurele friguri s'au sim(it.". 4)
Boala fie grea, fie uvoar, creiazA celui bolnav o situatie de expentru un bolnav
ceptionald atentie, pentruca, spune Mavrocordat
chiar o palmei ward pare a fi o loviturd de moarte".5) lar omul bolnav
trebue s se caute c ,..nu frebuiafte sdneitoqilor vraci, ci bolnavilor".
Lesinat, este termenul cu care se arata" omul bolnav ava de aproape de sfArvitul vietei, c pare mort ; Grgore Ureche povestevte
Lpuvneanu fiind greu bolnav in 1568, a rugat pe Episcopi s-1
calugareasc5, ihainte de a muri vi veizeindu-1 ei cd au lefinaf
mai
mult mort dectit viu", 1-au cAlugrit,
Sau, povestea lu Neculcea despre armata lui Sobeschi, care da-

6, a intrat in Moldova in 1691, i-a apucat o vreme rea de a murit

oaste mai bine de giumatate inghe(atti f i leqinatd.". 8)

A chinui sau a eisnii, sunt termeni cari aratbi suferinta cuiva.

Aceast suferint poate fi trupeasc.' sau numai sufleteasa,
In Psaltirea Scheian6, la chin se spune strafe", i streistui"
insamn a chinui, 9) Iar suferintei, se spune piintitate".9
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Invtturi, glava 14, pag. 146.
N. Costin, In Letopiseti, vol. II, pag. 76.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 379.
Idem, pag, 246.

N. Mavrocordat. Cugetiri, In Hurmuzachi, vol. XIII, nr. 98, pag. 420,

Puscariu si A. Procopovici, Coresi. Carte cu invitaturi, pag. 5, r. 5-6,
Grigore Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag. 222.
loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 239.
9)1. A. Candrea. Psaltirea Scheianil, pag. 23, rindul 8 si pag. 55, rimdul 14,
10) Idem, pag. 133, rindul 39.

www.dacoromanica.ro

268

Termenul de chin si alte similare ale acestui termen se gsesc

si in Lexiconul lu Mardarie, din 1649, De exemplu mil, bolire,
chinuire de miler, sau veitmare, peitimire, muncire". )
Pravilstul spune ca.:
Cela, ce va otreivi pre cela ce'i inchts in temnitei, ca set nu
vazei, cand Il vor pedepsi $i ceind il vor chinui la locul cel de
mum& acela set' se certe, dupei cum va voi
Sam: a unsprezecea vine-4 carea mai micforeazei Judeceitoriul
certarea $i pedeapsa celui vinovat, iaste dragostea ; de vreme ce
dragostea se inchipurafte cu betta, amderea
cu nebunia, iarei

a$a mai oirtos iaste $i mai rea chinuire de &it acealea, de cat
toate...". 3)

Cronicarul Neculce povesteste chinurile, sau casnele indurate de

Antonie Ruset Vod (1677) de la Turc, ca s dea averea ce n'avea

l'au inchis Turcii i l-au' beitut i l-au ceiznit cu fel de fel

de cazne, petnei si tulpanuri sublirz Il feiceau sel nghit, i apoi
le treigea inapoi de't scoteau maple pe gura... z dupei ce l-au
slobozit Turcii set meargcl la casd-$i, $i apropzindu-se de casc4i
numai ce au viizut cei,i arde si casa... 4)
Iar Cronicarul Niculae Costin, scre ...trestii pe supt unghii i-au beitut ; datu-i-au de a inghitit un nemetet uns i trgetndu-I afarei i-au adus ma(ele la gurei i alte munci c set dea
bani, ci el bani nu stransese...". 5)

Risboli, se spune de omul bolnav, care dup ce a dat in bine,

il intoarce din nou boala,
Cronicarul Simeon Dasclu povesteste c. in 1562, Despot, dup
ce a seapat teafr dela curtea lu Alexandru Vod Lpusneanu, care
otveasc, a fugit in tara lesease. Aic a simulat c.
incercase
s'a reisbolit", si a lsat s se rdspAndeasc svonul ck a murit, ca s
insele vigilenta lui Lpusneanu,
Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Rornan, pag. 250, randul 3595 ; pag. 204, rindul 2543
pag. 241, rindul 3401, 3402, 3403.
Bujoreanu, Pravile, glava f (9) yi glava 244 zac 9, peg, 25 i 231.
Longinescu,
Legi vecht. peg, 96.
Idem, gl. xa (61) *i gl. 366 zac 1, pag 66 si 290. Longinescu, i. c. p. 285.
loan Neculce, in Letopisett, vol. II, pag. 213.
N. Costin, in Letopisefi, vol. II, pag 16.
Simeon Dascilu, in Letopiseti, vol. L Apenclice IX, pag. 430.

www.dacoromanica.ro

269

Miron Costin spune ca Gaspar Vod (1619-1620) a dat otrav

unui boer Bucioc, dar boerul a segpat si a douazi s'a feicut reisbolit,
si Gaspar Vocki a dat vina stolnicilor, cei au filcut bucatele cotlite"., ')
Tot Miron Costin spune despre Radu Mihnea (1616-1619), care
suferea de ochi, c in anul al treilea din prima lui domnie s'au reisbolit la ochi...". 2)

La 1674, Grigore Ghica, cel care vnturase lumea, era gata acum
s la din nou domnia Valahiei numai Dumnezeu este mult milostiv,
iar apoi de seirg intoarce mila sa, cd indatei s'au reisbolit Grigorie
Vocki i au murit...". 3)
Pravilistul bisericesc intrebuinteaz6 termenul de rsboli ...si
se reisboli staretul o boalei mare...". 4) lar in Psaltirea Seheiana se
spune vedea-te-vor i reisboli-se-vor oamenii4. 5)

Cumphna de moarte se spune de cel care este in mare primejdie, primejdie de moarte, Spune Pravilistul .., iarei de'i bat
(beat)... fi vine lucrul de std in cumpeinei de moarte...". G) Sau ...loviturile mai ware, meicar cei sunt $i de-a nu indemnareir spre cumpene de moarte...". 7) Sau : Cela, ce au reinit pre altul cu rand ca aceia, sei vie lucrul sei stia la cumpene de moarte...". 8)
Uneori se intrebuinteaz termenul de cumpn de viat, cu acelas inteles de primejdie de moarte, Miron Costin povestind cum

Gaspar Vod a vrut s otrveasc De un boer, Bucioc, acesta ...au

inceput a veirsare otrava, ca mare cumpeinei de viatcl...". 6)

Uriri de sinitate, au fost si sunt intrebuintate in toate imprejurrile, mai ales in scrisori. Se seria de exemplu ...si Dumnezeu
sec- fereascei prea bunul neam al Dumitale, feirei boald, ca sclneitate...".9

&Linos, s.'ntate, sunt cuvinte intrebuintate de Cronicari, de

Pravilist, ca si in Lexiconul Slavo-Rom,, din 1649. Cuyinte de urare
celui bolnav, ea s-si recapete sntatea, pornite din inima celui care
imprtAseste durerea aproapelui, pentruc inima milostivei cu ce! ce-1
Mron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 269-270.
Idem, pag. 268.

3)1. Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag, 205.

4) Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Invitituri, glava 389, pag. 300.
5)1. Bianu, Psaltirea Scheianii, vol. L pag. 503, Psalm CLV, stih. 10.
Bujoreanu, Pravila gl. ai (11) i gi. 246 zac 14. Pag. 29 i 235, Longin. p. 115.
Idem, gl. gi (13) 0 gl. 248 zac 1, pag. 31 i 238. Longinescu, I. c,, p. 125.
Idem, punctul d (4). Longinescu. Legi vechi, pag. 126.
Miron Costin, In Letopiseti, vol. I, pag. 270.
Bujoreanu, Pravila Matei Basafab. Invitituri, glava 400, pag, 301

www.dacoromanica.ro

270

doare $i ca cel peitima$, impreun peitimeste". I) Iar, la cel bolnav

seinatatea de mare pret este, pentru care toate in cumpeinei puind, mai
u$oare a fi socotefte".

Si nu-i pe lume blestem mai mare ca cel contra snttei, Cantemir &A un exemplu de asemenea blestem
...in cap urgie, in ochi
orbie, in meiini ciungie sei-mi vie fi roada gandului mea cu amar, ca
pelin

i cu venin sei meineinc...".

A vindeca, timadui, mintui sau intrema sunt termeni cu care se aratA omul scpat de board', Psalmistul Scheian, 1482, spune
vindeca freintii" ; sau vindecarea peliteei". 4) Pravilistul spune
nil va peizi cureind sa se teimeiduiaseii...".

Sau ceind va fi un om bolnav, $i va leisa cuiva sei mo-

$teneascei mult putin ce va avea, $i-i va face f i zapis, iar acel

aducei vre un vraciu bun,
monean, nu va grzji de dinsul

sei-1 peizeascei, ceinclai (et qui teiche) doard 1-ar tmdui, ce-1 va

lsaaqa negrijit si nesocotit, $i de va muri bolnavul, atunci acela ifi va perde moftenirea i vor fi bate bucatele $i ocinele domnefti". 6)

Cronicarul Anonim spune ,,a se Mintui" sau ,,a afla siineitatea".

In 1728, Grigore Ghica s' a bolneivit impreund cu toti ai casei lui de frigari, numai cd alfi multz dupei ce'i intorcea, se mantuia de boalei, iar Domnul nici de cum nu se putea meintui".

Daca s'a dus la Beirnova acolo au aflat saniitate $i au riimas

meintuit de acea boalei".7)

Intrema, este termenul intrebuintat pentru a indica convalescenintremandu-0 puterile...".

A sminti, este termen prin care se aratA agravarea unei boale,
In Psaltirea ScheianA se spune smenti-se de urgie (de mnie, spune Coresi ) okiul mieu, sufletul i zgaul mieu ( peintecile meu, spune
Coresi) ". Sau smentirisia oasele mele".
ta

D. Cantemir. Istoria leroglifica, pag. 209.

Idem, pag. 252.
D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 213.

4)1. Bianu, Psaltirea Scheiani, vol. I, pag. 117 0 473.

Bujoreanu, Pray. gi. n (8) 0 gl. 243 zac 10; p. 23 ai 229. Longinescu, 1, c,, p. 88.
Idem, punctul ka (21). Longinescu, 1. c., pag. 93.
Cronica Anonimi, In Letopiseti, vol. III, pag. 168,
D. Cantemir. Hronicul, pag. 91.
9)1. Bianu. Psaltirea Scheiank, vol. I, pag. 10 0 13.

www.dacoromanica.ro

271

Pravilistul spune : de va fi dat si pre vraci ri, se1-1 fie smintit,

sau de sei va fi f i smintit cel reinit singur...".1)

Agoana, este lupia care face trupul ca sufletul in ceasul morlei", spune Cantemir. 2) lar in ala' imprejurare spune
ca cei in agoana mortei zeiceam". Sau in toate zilelele f i ceasurile in agoana mortei si in oglinda peirei". 4) -

A pristivi, a svri, sau a-si da sufletul, se spune de omul care moare, In Psaltirea Scheiand se spune a pristoi"
carii spun

Croni-

In anul 7010 (1502), pristeivittr-s'au Paisie Arhimandritul si

egumenul metneistirei Putnei. Intr'aceasta's an, August 4, presteivitu-s'au Atanasie Bolsun, ameindoi letudati de vial?'" bund i curaid...". 6)

Sau nespus de frumoasele cuvinte cu care acela$ cronicar, Grigol.' e Ureche, descrie moartea lul Petru Vod. Rarev
Petru Voclei, fiind beitrein de zile si ceizeind in boalet grea, au

pleitit datoria sa ce au fost dator lumei, i s'au seiveirsit la anul

7055 (1547), Septembrie in 4". 7)

San: Lord cdnd a fost al 4-lea an, 1753, Ghenarie I, s'atz

siivezrsit Mdria Sa Doamna Soltana...".

Pravilistul moldovean spune svrdsi", lar cel muntean spune a

muri" : de sel va svrdsi cela... (de va muri, spune Munteanul)".
In alta imprejurare, Pravilistul intrebuinteaza cuvintele de a
scoate sufletul " : mai mult se va certa cela, ce au feicut rana, de
i-au scos sufletul".9
and moare omul, ese sufletul, i sufletul ese cand moare inima
Bujoreinu, Prav., gi. gi (13) i gl. 248 zac 2; p, 32 vi 238. Longm., 1. c., p. 126,
D. Cintemir. Istoria Ierogl., pag. 7.
D. Cantemir. Istoria Ierogl, pag. 132.
Idem, Hronicul, pag. 360,
5)1. A. Candrea. Psalhrea Scheiani, pag. 329, rindul 9.
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pag. 177.
Idem, pag. 205.
Enache Cogiilniceanu, in Letopiieti, vol. III, pag. 224.
Bujoreanu, Prav. Pricina el vi gL 348, punctul rcg (193) vi zac 24 ; pag. 16 vi
279,
Longinescu. Legi vechi, pag. 55.
Idem, gl. nz (57) vi gI. 362 zac 10; p. 63 vi 287. Long., I. c., pag. 173,

www.dacoromanica.ro

272

anted mor bale mcidularele iar mai pre urmei i mima, fusel'
daca iase stzhia
atunci iase c sufletul...".

Dup moarte, sufletul se duce undeva, acolo unde 1-a oranduit

Dumnezeu ; daca ins are multe pcate, pentru isbavirea sufletului, cei
ramasi in viat trebue s faca multe liturghii si pomeni.
Astruca, insamna a inmormnta. Vine dela abstruco-are". Despre imparatul Traian, Cantemir spune oasele lui puncindu-le in raclef' de aur, li-au dus la Roma si li-au astrucat sub stalpul carele era
de deinsul zidit",

Prevenirea i combaterea boalelor contagioase.

Boale contagioase au existat de and lumea, dar o definitie a
acestor boale n'avem din epoca despre care ne ocupam in acest studiu. Trebue sa ajungem la Dimitrie Cantemir, ca sa gsim primele
nutiuni serse, la noi, despre contagiozitatea boalelor in general si
despre indicarea primelor boale contagioase.
Cantemir este cel dintai la noi care afirma c ciuma este Bpicioasa si o si numeste lipicioasa ciuma". El spune c ciuma nu
vine din stricaciunea aerului, (lucru) dovedit prin experienie; ea vine,
uneori din Polonia..., uneori prin corabii egiptene si consiantinopolitane, care obisnuesc sa vie la lc:II-gut Galati". 5)

O alta boal numit de Cantemir, boala lipicioas, este langoarea", adica febra tifoid ...ciuma si langoare, cea mai rea, si
troahna cea mai lipicioasei este". 3)

S'ar parea din acest citat, ea' termenul de troahne indica in

mod general toate boalele contagioase. Cuvantul este vechiu, pastrat

In poezia popular sub forma de rachna"; rachna ar fi o raguseala

produs de o ra.ceala grea. 7) Cu acest inteles se pastreaza si astazi
si se intrebuinteazd cand este vorba de gutural sau chiar de gripa, spun'andu-se despre cel bolnav c are troahna, sau rachna.
In alte imprejurari si Cantemir d un inteles mai restrems acestui cuvnt. Asa de exemplu, spune ...ca cum ar fi fost o trohnii
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Inehtat. patriarh. Anaitasie, gl. 12, pag, 424.
Idem, Invitaturi, gl. 159, pag. 192.
D. Cantemir, Hronicul, pag. 195.
D. Cantemir. Divanul, pag, 109,
Idem, Descrierea Moldovei. Trad. de Pascu, pag. 17-18,
Idem, Istoria Ieroglifici, pag. 358.
G. D. Teodorescu. Poezii populare rom., 1885, pag 353.

www.dacoromanica.ro

273

...acum i troahnel de boda' fi intrase in oameni". 1)

In aceste citate troahnei" ar insemna mai mult epidemie", fr. a numi
lipicioasei", sau
boalar

Ideia de boal lipicioas, a dus la ideia de prevenire, la cea de

aprare contra contaminrei,
La noi ca i in alte prti, primele msuri de prevenire s'au luat
contra ciumei. Msura cea mai intrebuintat a fost fuga.
Fuga, este imprstierea populatiei pe camp, in corturi satt in locuinte improvzate. A fost practicat de toate popoarele, dar mai ales la noi, oridecte or se auzea de ivirea ciumei. Fuga are un dublu rezultat intai, se rreste popula tia centrelor inghesuite ale oraselor ; al doilea, izolarea populatiei, Evident a.' efectele bune ale fugei

nu se vedeau deca numai dac se executa dela inceput, pan a nu

se generaliza epidemia,
Pravilistul nu numai c: nu-i contra fugei, dar o si recomand.

fugi peind va trece meinia a lui Dumnezeu, drept ace-

ia vom zice i noi, ascundeti-uei putin cu pocanie i cu inimei

infreintei, ceind'ai doarel va trece meinia a lui Dumnezeu...".

Cronicarul loan Neculce serie c la 1675, cu prilejul ciumei din

Dumitraqcu Vodei vilzeind &cita omor, au eqit in deal la Galata
cu boerii fi acolo fedeau". 3)
Enache Coglniceanu vorbind de ciuma din 1735, din timpul lu
Grigore Ghica, spune

Pe acea vreme Domnul se afla e$it din Ia$i la casele de la

Frumoasa, cu $ederea fi de acolo s'au mutat in deal la meindstirea Galata, f eznd tocad vara acolo, flindcd incepu a se auzi
pe unele locuri de ciumei, care nu del' putind spaimei la tot norodul ... care boalei au intrat f i in iarnei p'incet, iar de primeivard
s'au atdtat foarte tare, cdt i Doamna au eqit cu urdie iarci la
Frumoasa, mai pre urmei $i la Socola, imprei ftimdu-se norodul,
cd atdta mureau, ceit nu-i putea dovedi cu ingropatul, ci
neau pe cd mp de'i meineau fiarele...". 4)

Au existat i alte msuri de prevenire, unele de ordin administrativ, altele si cele mai multe, de ordin popular, empiric, despre
D. Canten:Lit.. Hronicul, pag. 418 ji 431.

Buioreanu, Prav. Matei Basarab, Invitturile patriarh, Anastasie, gl. 47, pag. 450.
loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 209.
Enache Cogilniceanu, in Letopieeti, vol III, pag. 198.
18

www.dacoromanica.ro

274

cad ni-am ocupat pe larg inteo lucrare special, ') Vom mentiona
ad numai msurile dictate de Pravlele biserice$ti, and cineva avea
sl se dua prin tar, sau dincolo de tarbly i se da un bilet de identtate, care slujea $i ca un fel de patent de sntate. Formula era
urmtoarea

acest om ce aduce aceastei carte (cutare.), cu sotiile lui

(adica cu nsolitorii lui) vreind set' iasel de aicea purces' au seineitos si slobod de toatei nevoia, cj vel facem stire pentru cetate
sau oras sau satul nostru si de toatei Eparhia, cei cu ajutorul lui
Dumnezeu, iaste slobod fi nesmintit de nimica ; pentru aceia
marturisim cei sunt feirei de nici o boald. Drept aceia
primitii
ca niste oameni ce au esit seineitosi...". 2)

O alt epidemie care a secerat omenirea mai mult chiar cleat

ciuma, a fost variola. Avem motive temeinice, s credem c aceast
boal considerat ca pestilential, n'a secerat la noi asa cum a secerat Apusul European $i printre ,popoarele din jurul nostru, pentru cuvintul c Romnii au cunoscut $i practicat variolizarea, adic altoirea contra variolei. Din acest punct de vedere Romnii au vklit superioritate asupra Apusului, pentruc au $tiut s aplice din vreme
tnsura cea mai eficace pentru prevenirea $i combaterea variolei. In
capitolul care urmeaza, despre boli, vom documenta aceast afirmare,
cnd vom vorbi despre vrsat sau variol,
In afar de msurile generale ce se luau pentru prevenirea $i
combaterea ciumei, mentionate in lucrarea noastr despre cium, msuri cari i$i gseau aplicatia in toate epidemiile de once natur, documentele $i Cronicarii nu ni-au pstrat alte stiri, Numai Sulzer, in
Istoria Daciei", spune ea Romnii cand aunt molimi, fac fum cu
novar ars pe crbuni
in der Luft seuchte legen sie Zinnober auf
gliihende Kohlen...". 3)

Prevertirea boalelor venerice.

Contra prostitutiei si deci contra maladiilor venerice, cel dinti
care a luat msuri de prevenire la noi,' a fost Constantin Mavrocordat, in a treia lu domnie in Moldova (1748-1749):
Leingei alte pomeni au socotit Domnia c aceasta ca sei ridice
femeile cele rele din peimeintul acesta, care sunt ferd de barbati;
Dr, P. Samarian. Ciuma in Trecutul Rominesc, 1932.

Bmoreanu, Pray. Matei'Basarab, Invttur, gI. 409, pag. 307.

Sulzer. Istorii Daciei, vol. III, pag. 56 *i urmit.

www.dacoromanica.ro

275

.Fi a.Fa demd poruncd, au strd ns mai bine de 80 de mueri fi li-au

inchis in Sfeintul Gheorghe, la Mitropolie, tiindu-le multei vreme
inchise acolo, de mureau de foame, strigemd la zaplagii bisericei
oamenii de pe drum, sei le dee milostenie, ceici rdmeisese ca vai
de ele goale ; pe caro, Doamna le ceiuta ceite odatei, trimi(andule pane $i lumina', ca sei nu qacki prin intuneric, f i incei aceastil
mild : le trimetea fi ceite un ceultar cloud de in, ca sei nu feacki
feir de treabei, gasind englenge furca, pane!' cd nd se vor giisi niscaiva oameni ca set' i le cee ; ceici cqa hoteirdse fi Domnul, cci
de se vor geisi cineva ca sei le meirite, fi ccit se vor meirita, se
vor slobozi. Si afa feicea, cei pro care le corea fi primea fi ea,

punea de le cununa $i apoi o slobozea". ')

Tot Constantin Mavrocordat a pus de s'au fcut :
hanuri prin toate teirgurile ca sei fie pentru cone!' citul negu(eitorilor fi a Turcilor musa fin, treccItori, iar nu ca sei mai coneiceascd prin casele cu mueri ca mai nainte". 2)

Asistenta bolnavilor. solnita s'i spitalul.

Bolnita. Termenul este de origina slava, Mardarie Cozianul in
Lexiconul sau din 1649, traduce cuvantul slay ,,bolnita" cu case de
bolnavi", i cuvantul slay vraceavinfa" cu case de vindecare". 9
Inca dela inceput trebue sa remarcam acest lucru ca, bolnita
nu era tot una cu spitalul ; bolnita era o casa de bolnavi sau casa de
vindecare ; ceiace dovedete ca termenul de spital Inca' nu era cunoscut la noi catre sfarOtul secolului al XVII-lea,
$i Cronicarul Niculae Costin intrebuinteaza odat termenul de
bolnita ; vorbind despre Cruciati, spune ca la 1190 dupa cucerirea Aconei, fiind bolnavi i raniti multi, s'a facut acolo
bolnitei intru pomenirea Proa Curatei Fecioare Maria... Cu aceastei
mldei, acea din Acona, Baldovin Crai fiind pond full, feicuta-au
si el bolnifei in Ierusalim, fi au numit-o Bolnif a prea Sft. Stet"peme Maria, puind peizitori set- grijeascd pro acei bolnavi fi reiniti". Mai apoi, loft cei cari se foloseau de aceste bolnife le del-

ruiau cu multei avere la acole bolnife fi de ce mergea, de ce

se inmullea bolnifele... Si ceind murea vreun Domn in (ara aceia
ilea-del, lei sa daruri la bolni(d... poftind sei aibe i orzjel la seiraci". 4)
Enache Cogilniceanu, in Letopiseti, vol. HL pag. 215.
Idem, pag. 217.

Gr. Cretui Lexicon Slavo-Romin. pag. 112, rindul 302 ai pag. 118, r. 484.
N. Costin, in Letopiseti, vol. I. Apendice III, pag 334.

www.dacoromanica.ro

276

Cu tre an ma inainte de a-s fi scris Mardarie Cozanul Lexiconul Slavo-Romanesc, adia la 1646, s'a scrs pentru prima dat la
noi cuvntul de spital", in Pravila lu Vasle Lupu
Cela ce'si va trimite pre fiu-seiu cel bolnav la fpitali, acela' va piarde putearia cea peirinteascei, ce au asupra fiilor lor.
Afia intr'aceasta chip set pafei i fiul cela, ce va trimite pre
teitei-siiu in spitali...".

1)

Dup sase an, in 1652, cand Pravla lu Vasile Lupu a fost transcris in Muntenia, in Pravila lu Matei Basarab, scriitorul muntean
n'a gsit un termen echivalent cuvntulu de fpitali", si a fost silit
sa explice acest cuvant nou, scrnd

Cela, ce'fi va trimite pre fii-seiu celbolnav la casa uncle zac

calicii si oamenii bolnavi..."
Afia intr'acesta chip sei pate!' i fiul cela, ce va trimite pre
tatei-seiu in casa de misell

Rezult din cele de mai sus cA spitalul era o cas in care zac
calla s't oamen bolnavi, sau o cas de misl bolnavi, un locas de
repulsie ; asa se s explc severitatea Pravilstului care consider internarea unui tat sau a unu fin intryo asemenea cas, ca un act de
neertat.
Rezult ars c in concepta celor de atunci, nottmea de spital

cas de mis, n'avea nimc comun cu nothmea curent. de bolnite,

locas pentru bolnavi in care putea intra orcine f r s se compromit,
C Pravilstul lace o deosebire net intre sptal i bolnit, o do-

vedeste un alt el-tat din Pravil, in care se vorbeste de toate insttuVile de bnefacere, dar nu se pomeneste nimc despre spital

De vor leisa cuiva drept suflet (este vorba de mo$tenirz),

atunce nu va putea el sin gur cu voia lui set' ja, ce trebuiafte set'
ja ispravii (permisie) de la Judeceitoriu, feirci numai (afarei cid
cazul) acel lucru, ce au leisat drept suflet, de va fi inveileiturei
sil facei besearicei, sau bolnif , sau ospeiteirie, ce sei" zice casei de
Bujoreanu, Pravile, gl. f (9), punct ei (15) i si (16) 01 gl. 244, zac 15 0 16, pag.
25 vi 231.
Longnescu. Legi yeah', pag. 97-98.
Bujoreanu, Pravile. Glava f (9), punctul si (16) 0 glava 244 zac 16; pag. 25 0
231,

Longinescu

Legi \Tech', pag. 97-98.

www.dacoromanica.ro

277

strefini, sau grobni(ei i altele asemenea acestora, pentrucei atunce

poate set' ici singur, cu voia lui i nu-i trebue nici un Judeceitoriu...". 1)

Aceast categorica diferentiere, vine din insasi intelesul acestor

termeni, bolnita si spitalul.
Bolnita era o institutie veche, care a luat fiint odat cu infiinarea primelor manastiri romanesti, In ele se cutau nu numai clerieii, ci si mirenii bolnavi, earl alergau fie dupe faima de vindecgtor
al vrunui caluggr, le ca s cada inaintea icoanei facatoare de minuni,
In nici un caz intrarea in bolnita nu atrgea defimarea celuia care
cauta ajutor aici,
Pe cand termenul de fpitah", tradus din cuvntul similar latinesc, amintea hospitalul cunoscut in tarile din Apus, institutie cu reputatie de groaza, considerat ca anticamerg a mortei, bung pentru
oamenii cei mai mizeri, pentru calici si misgi, dai compromittoare
pentru ceilalti oameni,
Numai mai tgrziu, in ultimii ani ai secolului al XVII-lea, cand
Spatarul Mihail Cantacuzino a facut
sfinte, spitaluri, case
pentru hrana sclracilor i spiterii f i fcoale pentru felurite inveiteituri"
.numai Cu trecerea vremei, Romnii au adoptat noul termen de spital,
Atunci, spitalul a devenit popular, dovedind odatg mai mult,
Romnii stiu nu numai s imprumute anumite institutii de pe la alte
popoare, ci, dacg le imprumut, le adapteaza si le perfectioneazg. Intelesul de groaz care se degaja din ideia de spital, a fost inlocuit
cu un inteles de adanca mila crestineasca pentru cel bolnav, pentru
cel ce sufere,

1) Boioreanu, Pravile. Pricina 15, punctul csi (216) i glava 348 zac 47; pag, 18 o
281.
Longinescu, Legi vechi, pag. 61,

www.dacoromanica.ro

278

CAP,

tOALELE
Boalele cunoscute in vremile trecute si despre cari avem multe_

stiri, se pot imparti in cloud' grupe boalele contagioase si boalele

necontagioase. Acestea din urm' se subdivid. in data clase boale
interne si boale externe,
Boale contagioase.
Boalele contagioase sau lipicioase, au
fost cunoscute Romanilor, dar pan la Dimitrie Cantemir, nimeni n'a
formulat in scris principiul contagiozittei boalelor. El este cel dintai
care atrage atentiunea, ca in fata unei boli contagioase, dac nu-i
intelegere i unire intre locuitorii unui oras, boala se intinde si prpdeste tot

neunire in politic. (ora) i neinvoinfei in cetate, ciuma i

langoarea cea mai rea, i troahna cea mai lipicioaset iastec ceiruia lucru cea mai de pre urmei a tot statul risipa, i a tot sfa,
tul cea de naprasnei preipeidenie iaste". 9

Din cadrul boalelor contagioase cunoastem pe urmatoarele

Ciuma. In Lexiconul-Slavo-Roman, din 16491 cuvantul de ciuma

este insotit de calificativul de pierzeiciune" sau cel de purteitoare

de moarte", de care nu putem scpa decal dac suntem feriti de Dumnezeu ; de aceia si recomanda pe timp de epidemie sa se serie deasupra usei caselor Hristos cu noi". 2)
Cronicarii spun adeseaori ciumei omor mare" sau mare omor".
Acesti termeni ar corespunde termenilor slavoni de mora
insamn foamete mare, 3) Daca tinem seama ins, c. toti Cronicarii
intrebuinteaz cuvintele de omor mare sau mare omor, trebue sa admitem
acesti termeni sunt sinonimi cu acel de ciuma, 4)
D. Cantemir, Istora Jeroglifica, pag. 109.
Gr. Cretu. Lexiconul Slavo-Rom., pag. 275, randul 4103, si p. 130 si 237.
I. Bogdan. Letopseti lu Azare. Analele Academiei. Tom. XXXI, seria II, A.
Mron. Costin, idem, p. 372.
Gr. Ureche, in Letopiseti. vol. I, pag. 236-7.
Muste, idem, vol. III, p. 14-15, 69, 93, 136, 140, 145.
loan Neculce, idem, vol.
N. Costin, dem, vol. II, pag. 13
II, pag 209, 254, 358, 359. 404, 405.
Acsinte Uncarul, idem, vol. III, p. 66.
Enache Cogilnceanu, idem, vol. III, pag.
87, 179, 261.

www.dacoromanica.ro

279

Cantemir o numeste lipicioasa 6=6". 1) El afirtrai c eiuma nu

vine din striceiciunea aerului, (lucru) dovedit prin experienter, ci vine, uneori din Polonia... uneori prin coreibii egiptene fi constantinopolitane, care obifnuesc sei vie la t6rgul Galati".2)
Asupra epidemillor de dumb'. cari au bntuit Trile Rominesti,
ni-am ocupat inteun studiu osebit, din care se pot culege toate informatiunile in aceast. chestiune. 3)

Disenteria.
In Lexiconul lui Mardarie din 1649-, se pomeneste de urdinarea pfintecelui" fi de desfacerea peintecelui in meincare, sau indreicirea peintecelui, patima trupului", dar fr.' alte deslusiri. 4)

Cronicarii o ,numesc uneori desnodarea vintrelor" ; Cronicarul

Miron Costin vorbind despre impratul Traian, spune

Dupei un rclsboi de fase luni cu Egiptenii, Traian muri obosit prin alas tea fapte mari fi consumat prin boala desnodrei
vintrelui, numitei grecefte disenteria, qi despre ,care povestefte

ar fi morbul cel mai vechiu pe fata peimeintului fi cel mai propriu naturei umane...".5)
Nicolae Costin Ii spune boal de vintre

Pornind Sultanul Suleiman contra lui Maximilian impiratul

(1565) a inconjurat Seghedinul, dar acolo zeibovindu-se Sultan
Suleiman, a ceizut in boalei de vintre, qi cureind au murit acolo
la Seghe din" . 6)

In alt imprejurare i Miron Costin ii spune tot boal d, vintre

In 1622, Turcii cu Sultan Osman in frunte, au pomit reisboi
contra Lefilor f i s'au beitut la Hotin. In Septembrie 1622, s'au
ivit boale multe fi boale se scornise multe in Lefi fi in Nemti,
mai mult boalei de vintre, invdtati cu bere fi holircei, iar acolo
numai apa Nistrului era beiutura, care este foarte greala baut".7)
D. Cantemir. Divanul, pag. 215.
Idem. Descrierea Moldovei. Trad. de Pascu, pag. 17-18.
Dr. P. Samarian. Ciuma In trecutul rominesc, 1932.
Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romin. pag. 243, r. 3440 ji pag. 292, r. 4434.
Miron Costin, in Letopiseti vol. III, pag. 497.
N. Costin, idem, vol. I, pag. 449.
Miron Costin, 1. c. vol. I, pag. 280.

www.dacoromanica.ro

280

In 1773, in timpul rsboiului Ruso-Turc, armata ruseasc a fost

secerat de disenterie
... disenteria ucide multi oameni din armata
lui Romanzov. Jumeitate din recruti ajung bolnavi fi dupe ceiteva seeteimemi, toti pier...". 1)

In Psaltirea Scheian i se spune lemgorie"

Febra tifoid.
in patul lemgoriei lui". 2) I se mai spune si leigoare" si leigorile".
Am
sus ca Dimitrie Cantemir pune lemgoarea", adic
tifoid pe acelas picior de contagiozitate cu ciuma. 4)
Dintre Cronicari, cel din-raj care pomeneste 'de lungoare" este
Miron. Costin. El are chiar mulf. grij ca nu cumva s fe confundata cu ciuma, de aceia ii adauga un calificativ de infrire dreaptei

lungoare" :

In 1661, Stefeinitel Vodcl a primit poruncei ca impreund cu

Hanul Teittiresc, sei facet' ni$te ceteiti pe Nipru, in chip de apeirare contra Cazacilor ; plecat intrlacolo, .tefeinitei Vodei aproape de Tighinea, pre Bew, la un sat anume Lutenii, au ccizut in
boalei foarte grea, lungoare, care bottle!' indatcl au priceput doftorul cd trebue
ja stinge. Ce n'au ascultat, si adeiugemdu-se
boala si ales toamnei hind, asa de greu l'a cuprins herbinteala,
ceit pemei la Tighinea au steitut fra-nitic adicd buiguit de hire.
Cu chipul ciumei era boala, cd i-au esit bolfei la o meinei. Cz nu
era ciumei ci direaptei lungoare, cdrei boale Ii zic doftorit maligna; i ceit au trecut Nistru la Tighinea, a treia zi au sttut mort.
De acea boalei, tot acolo, au murit i Dumitrascu Drdgutescu,
de la Suceava, om cunoscut i ales la toatei Curtea".

De fapt, Cronicarul s'a inselat, pentruc. n'a Jost direaptei lungoare ", ci cium curat. Lucrul se confirm si din isvoare strine,
Giovani Sagredo, reprezentantul Venetiei la Constantinopol comunic
Dogelui la 3 Decembrie 1661: ...seguita da male contagioso la morte del Principe Stefano di Moldavia...". 6)
Termenul de buiguit intrebuintat de Cronicar, insamnd rtcit,
gresit, zapAcit ; cu acest inteles se gseste si in Psaltirea Scheian din
1482, 7)

Hurtnuzachi, vol. XVI, Doc, MCCLVII, p. 551. Rohan catre d'Aiguillon.

I. Bianu. Psaltirea Seheiani, vol. I. pag. 128, 129, 331

3)1. A. Candrea. Psaltirea Scheiani, pag. 78, r. 34 si pag. 25, r. 16, 18, 19.
Vezi pig. 278 n. 1.
Miron Costin., in Letopiseti, vol. I, pag. 372.
Hurmuzachi vol. IX11. Doe. CCLIII, pag. 186.
7)1. A. Candrea, 1. c., pag. 1W, r. 26.

www.dacoromanica.ro

281

Domnitorul loan Mavrocordat a murit la 21 Iulie 1718 de lingoare. Faptul este relatat de Sincai, dar este confirmat si de isvoare strine. 1)

Vrsatul, este variola de astzi. Pari a nu se descoperi vaccinarea, variola era socotit intre maladiile pestileatiale, si pentrua era
endemica, producea o mortalitate mult mai mare deckt ciuma care era
numai epidemic, cu mortalitate restrns numai la focarul epidemic.
La noi n'au fost epidemii de variol cu cracter pestilential ; Cronicarii nostri, cari descriu asa de anranuntt necazurile poporului romanesc, cari dau attea amdnunte despre cium, cant pomenesc chiar
si de viirsatul oi/or", nu sufl o vorb mcar desp.re vreo epidemie
de vrsat printre Romn. Am vzut c inssi Cantemir, asa de bine
informat in tot ce priveste medicina, child Ii vorba s numeasc pe
cele mai grozave boli lipicioase, citeaza ciuma si lingoarea, nici pomeneal de vrsat.
totusi, cuvantul de vrsat, ca boal, era cunoscut la noi. Pravilistul bisericesc pomeneste de varsat la 1652, cu prilejul comentrei unei probleme de ritual:

... o muiare a feicut doi coconi gemeni ; deci a zecea zi de

nafterea ei, lovitu-i-au veirsatul. Atunci unul de in coconii ei vzcindu-1 mumei-sa, ceri e'n nevoe, au mers la sfeinta besearicei de
l-au botezat ; deci dupei doi ani crescut-au coconii, i au vrut
mumei-sa, set boteze $i pre cel nebotezat, f i n'au putut cunoaqte,
carele au luat skintul botez". In aceast incurctura, biserica
a stdruit A' se boteze amndoi copii, 2)
Cronicarul Neculce, povestind retragerea generalului Miinich cu
Rusii lu, la 1740, spune c tara a rmas pustiit
pereau vitele
oamenilor, ccIte mai sceipase de Moscali, i intrase i boalei in vite
in oi, viirsatul, de se potopeau cu totul". 3)
Dimitrie Cantemir cunostea varsatul, El povesteste ca Lucsandra cea frumoas, cea care avea s fie mama Mavrocordatilor, a fost

cerut de nevast de c'tre Matei Basarab, dar, pn a nu se face

nunta, s'a bolavit de vrsat din care qi-a perdut nu numai frumusefea, ci incei fi un ochiu". 4)
Sincai, Cronici, vol. III, pag. 259, 260.
doc. DCLV vi DCLVI.

Hurmuzachi. Supliment I/1, pag. 445,

Bujoreanu, Prav. Matei Basarab. InvI.turi. Intrebarea 27, pag. 415.

loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 412.
D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 592, nott.

www.dacoromanica.ro

282

C vor fi fost cazuri sporadice de variol sau chiar miei epidemii, n'o poate contesta nimeni. Asemeni cazuri se vad si astazi In epoca vaccinrei preventive.
Un document din 13 Februarie 1596, descrie boala Prncipelui
Sigsmund Bator, care a z.cut atunci de varo16'
La febbre che assali il Principe di Transilvania il giorno che
arrive) in questa corte, s'and facendo piu ardente et breve spacio fu cunosciuta per maligna et pericolosa, et apparendo certe
macule rosse soprcr le carne, giudicarono da principio li medici
che il male fuse di pettechie,.et erano concordi d 'opinione che
si dovesse cavargli sangue, ma non valendos egli acconsentire s'us
il rtmedio d'akune pillole, le quali mediante una gagliarda purga-

tione mitigorono assai quella malignita dalla quale nasceva

pericolo, et poi coprendosi tutta la faccia con le medesime macule manifestamente s' veduto il male esser terminato in varuole, miste per con gualche humore pia venenoso di quell sogliono essere per l'ordznario.
Hora per gratia del Signor Dio si trovo del tutto libero dalla
febbre et leva akune volte di letto, ma stet rinchiuso in camera
per schifare l'offessa dell'aria ; et perch ha il viso deformato da
quelle pustole, le qti ah si vanno convertendo in umore acquoso
et guasto, non ha piacere d'esser veduto. Voleva l'Imperatore andare a visitarlo, ma essendone stato sconsigliato da i medici per
es/ere il male contagioso et alquanto maligno, se n'astenne...". ')
La 20 Februarie, Principele era Noe, dar haveva la faccia
coperta di varuole...". 2)

Pe cale de interpretare ipotetick' s'ar putea spune si despre Stefan, fiul lui Radu Vod.' din Muntenia, c.' ar fi suferit de variol,
inainte de 1682, Era obceiul pe atunc, s se pue la cale unele nunti,
pe cand miri nu erau decat copii ; asa s cu acest Stefan ; a fost logodit de col:A. cu Caterina, fata lu Duca Vod cel Batran, din Moldova. Intre tmp, Stefan s'a boln6.'vit de o boal.' din care a rmas
grozav la &f a", ba chiar spun mill c. lipsise fi din minfi", asa c6.'
Duca Vod na vrut sg-si mai dea fata dupe un asa om. Ori, ca sa
ramn. cneva grozav la fafcr dupa boal, nu ne putem gand deeat or la varsat, or la sfilis tertian 3)
Hurmuzachi, vol. 111/2. Doc. CLXXX1X, pag. 168.
Idem, doc. pag. 171.

loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 215.

www.dacoromanica.ro

283

Cuvantul bubat" al folklorului medical, a fost si este interpretat ca termen care indica vrsatul. Fra a nega aceast interpretare,
pentruca in materie de folklor bate ipotezele sunt admise, amintim
numai ca, prin bubg, a bubbi, bubat din folklorul medical se inteleg
toate manifestarile veziculoase ori buloase de pe piele, dela simplul
herpes, la varsat, la buba neagra sau pustula maligna si Ora la toate
eruptiile pemfigoide ; pe de alta parte, nu trebue s uitdm c medicina
populara distinge foarte ciar varsatul mare sau vrsatul negru, Vrsatul in cruce si vrsatul de vant, boli cari n'au nimic comun cu bubatul,
Medicina populara ni-a pstrat $i un mijloc ciudat care se intrebuinta pentru prevenirea variolei, adica inbrburarea" :
Inbeirburarea este mai mult o credintei religioaset, a ceirei
origine se poate urmeiri panel la riturile vechilor popoare orientale ; ea consistd in datina practicatei panel asteizi, ca in ziva de
4 Decembrie stil vechiu, ctind se celebreazei amintirea sfrntei martire Barbara (Varvara), pronuntatei i Barbura, peirintu sau unchit, sei inbeirbureze copii", spre a le induki speciile variolei,
cunoscute in popor sub numele de veirsat mare, veirsat in cruci
polar sau veirsat mic". Se iau &dine i amestectindu-le cu
miere, se unge copilul in frunte, in cei doi obraji $i la buric, cu
urmeitoarele cuvinte : sei fie veirsatul
dulce
ca mierea
rofuca cedinele.
Sei fie veirsatul
dulce
ca mierearosu
Semnele inbeirbureirei trebuesc pdstrate
ca mierea.
toatei ziva. Copiii nu trebue sei meintince porumb, fasole, ma' shne,

prune. Mamele nu lucreazei nimic in acea zi".1)

Ungerea fruntei si pe obraji cu acest amestec de miere i caline, aminteste poate, practica intrebuintata de Romani, cand variolizeaz copiii, cand cresteaz fruntea si alte regiuni, ca s introduca
virusul inoculant.

Prin urmare boala varsatului era cunoscuta la noi. Si totusi, cu

toate c era cunoscuta, cu toate ca variola pustia Europa mai mult
decat ciuma, nici Cronicarii, nici documentele, nu pomenesc de existenta vrunei epidemii de variola la noi. Nu pomenesc, pentruca foarte
probabil n'au fost asemeni epidemii la noi, i n'au fost, pentruc Romanii cunosteau si practicau variolizarea.
Variolizarea a fost cunoscuta din timpurile cele mai vechi de

catre popoarele care au locuit litoralul Marei Negre, in special de

vechii Simerieni. De la ei, trebue sa presupunem, a practica vario1) G. D. Teodorescu. Poezii populare romime. 1885, pag. 326.

www.dacoromanica.ro

284

l4z5rei a trecut la popoarele care succesiv au ocupat aceste meleagur, pn la intemeerea poporulu romnesc, 1)
Varolizarea a fost cunoscuta si practicat de Romnii Transil-

vneni decand se ste de existenfa lor. Sunt locali MP' ca Somes si

Fgras in care s'a practcat chiar s vaccnarea cu puroi luat din
pustulele ce se veau pe ugerul unor vaci bolnave ; se spla ugerul
bolnav cu lapte si'n acest lapte nfectat se scldau copii de vaccnat ;
sau se trecea prn urechea copiilor un fir de alb.' muiat in puroul
vacilor bolnave. In alte prti ale Transilvanie, in Ceanul Mare, Cicud, Vovodeni, preofii erau cei care practicau variolzarea, dupe un
ritual cunoscut de ei. Variolizarea s'a practcat si la anmale, la vite
si la oi, nu numa in Transilvania ci i in Bucovina. 2)
Varolizarea a fost mult practcat de atre Rominit Macedonen. De la el a trecut in Tesalia si de aici la Corstantnopol, 3)
Variolzarea a fost cunoscut si practicat de Moldoveni s de
Munten.

Dovezi despre practicarea yariolizrei la Rom'ani, sunt destule

Char tcerea documentelor i Croncarilor este o prezumfie
c n'au exstat epidemii de varol ; n'au existat asemeni epdemii
pentruc probabil se facea ceva foarte efcace pentru prevenirea lor,
Scrierile vechi ni-au pstrat doi termeni, a altoi si a prisdi,
termeni uzitafi in ale grdinritulu, cu infeles de transplantare, termeni intrebuinfafi, f Ira indoial, si la oameni pentru variolizare.
Se stie ea' Pravila moldoveneascg a lu Vas tie Lupu, tiOxit la
1646, se compune din dou prti ; prima parte, aceia care confine
Legue agrare, legi romane, este Pravila lu Alexandru cel Bun (14001433). In aceast Pravil, din 1400, se pomenesc cuvintele ultuit
ultoane", cu infeles de transplantare

pdduretul care nu va fi ultuit, acela nu se chiamei pom...".

Sau : Cela, ce rdseidefte pomi pre pdmantul altuia, sau ultuiafte, cu acel peingint i perde i ultoanele $i alte tot, ce va
Ch. Marie de la Condamine, 1701-1774. Mmoires sur l'inoculation.

gel, 1706-1803. Essai d'un Histoire Pragmatique de la mdecine.

frantuzeste de A. I. L. Jourdan, 1815-1829.

Kurt SprenTraci, In

Bologa gi Ursan. Isforia variolizirei, in Archeion", vol, XI, 1929. Roma. Citeazil
pe Francois Nyulas. Vaccinarea in Cluj. 1802.
Gr. Tocilescu. Material focklor. vol. II, p. 282. Cf. Fir. P. Samarian. Variolizarea
Inceputurile vaccinirei. Rev. St, Med. 8 August 1931.
Bujoreanu, Pravile. Pricina 7, punct. od (74), pag. 10 si pricina 10, punct pn (88),
Longinescu. Legi vechi, pag. 21 si 25.
pag. 11.

www.dacoromanica.ro

285

Se mai stie ca, dup sase ani, la 1652, Pravila moldo' veneasca
a fost transcrisa in cea munteara a lui Matei Basarab, si ca, cel care
a transcris'o a schimbat termenii moldovenesti cu termeni echivalenti
munteni, In acest chip s'a transcris
peiduretul care nu va fi prisa' dit sau altuit, acela nu se chiamei
pom".

Sau : ,, Cela, ce rtiseideste pomi pre peimcIntul altuia, sau altuiaste, acela, cu acel peimeintu'si piarde i priseidirile". 1)

Inseamna ca in Muntenia erau doi termeni pentru aceias opera-

tie: a prisadi si a altui.

Rasdi si rasdiri sutil termeni cari pastreaza un caracter curat

de gradinrit, avand radacina comuna cu sad" si reisad ", cuvinte
de origina slavon intrebuintate in grdinrie.
A prisdi i prisdiri, sunt termeni cari se gasesc numai in Pravila lui Matei Basarab si numai cu inteles de transplantare, de greffer".

A ultui sau altoi, si cuvantul altoi sau ultoana, adica materia

cu care se ultueste, vin dela ungurescul oltani " si olto", in frantuzeste greffer si greffeur, 3) Oltani sau greffer, in domeniul grdinaritului, insamna operatia care se face cnd se la o rmurea dintr'un
pom oarecare si se grefeaza sau se altoeste pe un alt pom de aceiasi specie sau de specie diferit, pe care se prinde si isi duce viata
mai departe. 4)

Este exact aceias operatie care se lace in variolizare : se la o

parcela infima din pustula supurata a unui om bolnav de variol usoara si se inoculeaza unui alt om, sanatos, ca sa-i provoace o variola tot usoar.
Cu alte cuvinte variolizarea se facea la fel cum se facea si altoirea pomilor. Identitatea operatiei trebuia s impue in mod fatal
identitatea numirei, Dovada cea mai puternica a acestui fapt este
ca, pra' in ziva de astzi, cuvintele de alto' i altoire, se intrebuinteaza pretutindeni, in Moldova ca si 'n Muntenia, in loe de vaccin si
vaccinare.
I) Bujoreanu, Pravilele Matei Basarab, gI. 305, zac 74, p. 259 si gl. 308, zac 88, pa g.
Longinescu, L c., pag. 21 si 25.
260.
Intrebuinjate i In Psilttrea Scheiani. I A. Candrea, pag. 166, 215, 312.

Hajdeu. Magnum Ethimol. Hajdeu adaugi a cuvintul de iltot se aplica numai la

gridinirit ; cit numai mai tirziu s'a aplicat s la om. Aceasti afirms.he se referi
desigur, la termenul de vaccinate, pentrucil se stie ci vaccinarea a fost deseopera& abia la 1798 si aplicati la noi din 1800, de cutre doctorul Caracas.
Ramura-altoi se numeste in Lexiconul Slavo-Rom., nstlitpare sau stilpare-altoae".
Gr. Cretu, L c. pag. 215, rindul 2793.

www.dacoromanica.ro

286

Identitatea termenilor ca i identitatea intelesului lor, transmis

In cursul atator veacuri de la 1400 pang astzi, dovedesc odat mai
mult identitatea i vechimea acestei practice. DovedeOe c se altoiau
pomii cum se altoiau i oamenii ; dovedeOe c altoirea era numele
practicei variolizrei, cuM era i numele transplantrei sau grefrei
pomilor.

Termenii de hultoan i hultuitor, s'au intrebuintat i cu alt

inteles nu numai in sfera grdinritului. De exemplu, Dimitrie Cantemir, vorbind de zmislirea pantecelui, spune ; odrasla hultoanei, care
am hultuit...". ') lar despre imparatul Traian, spune el a sdit poporul
Roman in Dacia, ca un norocit hultuitoriu, i ca un in(elept impeirat
(auspicatissimus sator et prudentissimus imperator)". 2)

Cei dinthi medici care s'au ocupat de variolizare, au fost

doctorul Emanoil Timoni i doctorul Jacob Pilarino. Primul, Timoni
a fcut cunoscut variolizarea Universittei din Oxford i Padova, dupe
unii, la 1673, depe altii la 1715, Celalt, Pilarino, este primul doctor

case a scris despre variolizare ; lucrarea lui este o brourica, tiprit

la Venetia in 1715. Dar, i unul i altul au fost in strns contact cu
Timoni a fost medicul GhiculeOlor ; se pare chiar, eh' Grigore
Ghica 'a fost ucis la 1678 de doctorul Timoni, pltit poate de Cantacuzine0.
Iacob Pilarino, a trait mult vreme printre Romni ; a fost adus
In Bucure0i de atre $erban Cantacuzino, la 1684, i a servit mult
vreme i pe BrAncoveanu. 3)

Incht este foarte posibil ca ace0i doctori s.' fi cunoscut practica

variolizrei la noi, a dus-o i rspndit-o in Constantinopol, i de aici
In toat lumea,
In 1713, Doamna Pulheria sotia Domnitorului Nicolae Mavrocordat, i variolizeaz copiii, la Constantinopol, cu mult inaintea
moasei Lady Montague, creia pe nedrept, dupe cum se vede, i se atribue prioritatea in acceptarea variolizrei. Este lesne de inteles c. o
Doamn a Trei, ca s primeasc variolizarea copiilor ei, trebue s
fi vazut multe alte cazuri de variolizri, i trebue s fi fost perfect
convins de siguranta procedrei. Ca s' fi ajuns la aceast convingere, variolizarea trebue s* fi avut o suficient vechime de incercari,
D. Cantemir. Istoria IeroglficL pag. 274,
Idem. Hronicul, pag. 14 *i 37.
P. Samarian. Variolizarea ai ineeputurile vaceinirei. In Revista Stiintei Medicale,
Anul XX. No. 8 din August 1931.

www.dacoromanica.ro

287

un trecut de multe succese. Altfel este imposibil, s putem crede ca

sotia unui iatrofilosof ca Niculae Mavrocordat, din neamul celor mai
ilustri oameni din acea vreme, sa accepte o experienta pe proprii ei
copii, bazata numai pe povestea ce se spune relativ la inceputurile
acestei practice, o baba tepaliena, dela care un Timon si un Pilarino
ar fi invatat mestesugul variolizrei. Este mult mai de crezut ca, Pulheria Mavrocordat a vazut in Tara Domnului ei, a vazut la noi, practica variolizarei, s'a convins de eficacitatea ei si numai asa a acceptat sa o aplice si copiilor ei de catre doctorii din Constantinopol,
poate chiar de un Pilarino, doctori cari puneau in valoare stiintifica o
practica empirica vazuta si invatata de la poporul romanesc.
Oricare ar fi adevrul, pentru cine cunoaste cat de putin Istoria
Tarei Romnesti, stie cat influenta avea viata dela Curtea Domnitorilor, asupra intregei vieti romanesti stie c privirile intregului popor erau tintite catre Curte, ea de acolo se primeau toate directivele.

Si atunci este usor de inteles influenta exemplului dat de Doamna

Tarei, prin variolizarea copiilor ei, asupra intregului popor romanesc,
Insasi domnitorul Niculae Mavrocordat (1709-1730) in una din
Cugetarile sale, ne da un exemplu hotarator despre practica variolizarei. El scrie altoirile i transplantetrile (enkentrisis he metafitevsis,
de la Enkentrosis i metemfitevsis, ameindouei cuvinte ca in fries de

transplantare) nu sunt mai pu(in primejdioase la oameni deceit la

plante". ')

In acest exemplu se gasesc unite la un loe cei doi termeni ai

aceleias practice, altoirea pomilor si altoirea oamenilor. Este dovada
netagaduit a identitatei acestei practice, este dovada netagaduita
ambele practice se cunosteau la noi si purtau acelas nume, altoirea
sau transplantarea.

Andreas Wolf, un medic care a venit in Moldova in 1780

si a trait aici catva vreme, serie c variolizarea se practica de multa
vreme in mai toate orasele trei, cu chip de obligativitate pentru locuitori, 2)

La randul lui, Sulzer, serie la 1781

Altoirea vdrsatului la Romeini este ceca foarte vechiu, ceva
care tine de etichetei ci frumuse(e. Se face fetelor un altoi in
mijlocul fruntei f i pe fata dorsalei a mciinelor, ca oricine sei poatil
vedea semnul sau steluta reimasei dupe!' altoirea reusitcl. In timNiculae Mavrocordat. Pireri i cugetir1. In Hurmuzachi, vol. XIII, nr. 53, pag. 419.
Andreas Wolf, Beitrhge zu einer statistich-historischen Beschreibung des Furstentums Moldau. Sibiu 1805. Trad. de Dr. Liviu Seracin, tea de doctorat. Clm, 1927.

www.dacoromanica.ro

288

pul altoirei se bea un decoct de molotru (?) (Fenchel dekoka

De altfel fac foarte bine Romeinii cc1 lasei copii feirei prea multei

pazd, sei stea in aer liber, sei se joace, fie cd au veirsat natural,
fie col au un veirsat provocat. 1)

Atatea marturii Cate am citat mai sus, sunt tot atatea dovezi el
practica variolizarei a fost cunoscuta de Romani, din timpurile cele
mai vechi. Convinsi de acest lucru, acum ne explicam suficient de bine

faptul ca variola n'a luat niciodata la noi proportiile catastrofale din

Apusul European, Acum pricepem usor de ce nici Cronicarii, nici documentele nu vorbesc nimic despre vrsat si epidemii de vrsat la noi.
Prin practica variolizrei, Romanii au fost superiori Apusenilor,
pentruca au stiut din vreme s aplice singurul mijloc preventiv eficace contra variolei. Rezult c Rom'anilor i numai Romanilor se
cuvine intaetatea si meritul unei practice, care de obicei se atribue
altora de catre cei putin initiati in aceast chestiune.
Ereziipelul, rosata, orbalt sau brant (7). Aceast boal nu-i mentionata decat de Cronicarul Miron Costin, Vorbind de rana c'plat*
de Matei Basarab in btlia dela Finta (17 Mai 1653), spune rana
ce i s'a prilejit, din care cu adevdrat i breint au fost...". 2) S'ar parea
ca brant insamna branca, termen popular pentru erizipel ; s'ar putea
intampla s fie o simpl eroare de transcriere, adic brant in loe de
frant,

Este sigur ca. Constantin Brancoveanu a fost bolnav de erizipel

al capului, de rool(ei precum zice Pilarino". 3) Brancoveanu fusese
chemat in Iulie 1703, poate cu gand r'u, s se duck' la Adrianopol,
sa se prezinte Sultanului ; pe drum :

... bolneivindu-se, capeitei febrei, iar a treia zi se umflei faja.

Doctorul Pzlarino (medicul lui Brancoveanu), cu experienja sa,
veizu imediat cel e vorba de un erizipel i in scurt timp, in cloud
seipteimdni, vindecei tumora i durerile Principelui, pe care lumea
Il credea perdut ; iar dupe alte cloud de convalescenjei, Brancoveanu era gata de drum". 4)
Sulzer. Geschichte des transalpinischen Daciens, vol. III, pag. 56 urmatoarele.
Aron. Costin, In Letopiseti, vol. I, pag. 336.
$incai. Cronici, vol. III, pag. 207-8.
HurDel Chiaro, Revolutiile Valah., trad. de S. Crstian, pag. 101.
Idem.
muzachi, suplim. I/1 doc. DLXXXI, pag 357,

www.dacoromanica.ro

289

In alta imprejurare boala lu Brancoveanu este numta orbalt",

termen care se intrebuinteaza s astazi prin unele part ale Moldovei. 1)

In medicina populara se descanta cu iarba orbaltulur% sau cu

trae. 2)
Antraxi, piatrei scumpel, rofie, rubin mare. Carvuncul", explica
Dimtrie Cantemir, 3) De fapt este un termen de medicina.
Cantemr vorbind despre Constantin Copronm al Bizantului,

spune ea, in anul

775

1-au lovit buba ce-i zic antraxi" fi deciia

mare ferbinteale, pana au murit. 4)

Boali de grumaz, pare a fi vorba de difterie. Cazul este relatat de $incai

Deireibanii fi Seimenii, care se reisculase sub Matei Basarab, s'au rsculat din nou in 1665, cand domnea Constantin Ba-

sarab. Domnitorul a fost silit s cear ajutorul lui Racoti din

Ardeal fi lui Stefan Vodel din Moldova ; peine!' la venirea ajutorului a fugit la Deirstor. Dupc1 ce reisculatii au fost beituti, Dom-

nitorul s'a intors la Scaunul lui, iar Racoti i-a leisat spre sigarantei doi ceipitani vestzfi, pe Baudi fi pe unul Boro, de neam
romein. Dupei ce au reimas kan Boro f cu oftile ceitva timp leingei
Constantin Vodei, odinioarel au inceput a-1 durea grumazii, qi boa-

la attita s'au ingreunat, de in trei zile l'au sugrumat...".

Lepra sau gubav. Termen intrebuintat de Cronicarul loan Neculce, nu pentru a indica lepra ca board, ci pentru a face o comparalle p. care arata ca, lepra este o boal nevindecabila, Constantin
Duca (1693-1695), gnerile lui Brancoveanu, avand nevoe de ban, a
infiintat o dare noua numita
Cronicarul spune c acest
bir nou era ran Adra leac, ce se cheamei lepra, sau fistula in peintece...". 6)

Pravilistul bisericesc intrebuinteaza termenul de gubav, gubava,

_pentru lepra. and femea ori barbatul este gubav, castoria se poate
desface

Desparte-se brbatul de muiare de va fi mifea sau gubavei,

afifderea fi muiarea se desparte de beirbat de va fi mifel sau
N. Iorga. Istoria Literaturii Romine, vol. II, pag. 391.
G D. Teodorescu. Poezii populare romine. 1885, pag. 381.
D. Cantemir. Istorio Ierogl., pag, 7.
Idem. Hronicul, pag. 347.
$incai, 1. c., pag. 66.
kan Neculce, tn Letopleeti, vol. II. pag. 248.

www.dacoromanica.ro

19

290

gubav. Si de se va teimpla sei aibei acea boalei muiarea, fi se va

despeirti, ahinci bcirbatul sei poarte grijei de hrana ei pn intru
toatcl via(a ei ce va treii". 1)

Aceast din urm dispozitie este o prevedere care face cnste

tmpului vi Pravilstului,

Gubavul, adied leprosul, navte din cauza raportului sexual intre sot, in timpul cand femea este la menstruatie. C. spune Pravilistul, femea care concepe and are menstruatie, navte copil olog sau
gubav, sau altei boalei dobeindefte pe imp fi dupe!' cciteiva vre-

me putrezescu-i mcIdularele, sau made sau picioarele, sau alt

meidulariu, sau parte a trupului, i acele boale sunt fcirei him&
duire

feirei leac". 2)

Boa1 de trup cu necroze de mdulare, nevindecabild, nu-i cle-

at lepra,
In Lexiconul Slavo-Romn, din 1649, se spune

gubav" ;

dar in acea vreme prin mivelt, sau miel, se intelegea omul cel mai
din urmg, mai tcgos vi mai srac, leprosul, 3)
Febra puerperali, este cunoscut nu cu acest nume, c cu unul
mai vag, moarte din navtere. Pravilistul bisercesc ocupndu-se de femeile care leapd, prevede posibilitatea mortei ca o consecint a
avortului, ca. spune de multe ori mor $i jale i coconii...". 4) lar Sincai povestevte cazul Pulhere, sosia lu Nculae Mavrocordat, cea care
vi-a variolizat copiii, vf care a murit din navtere la anul 1716

Vineri inainte de Rusalii, in reveirsatul zorilor, cu putine zile dupei naqtere, a murit in Bucurefti Prinfesa Profiria, care era
din Tarigrad, i a doua muere a lui Niculae Mavrocordat, Domnul Teirei Muntenefti". 5)

Ruqata boala, suat termeni din Lexiconul lu Mardarie, din

1649, indand o board eruptiv, dar far niel o alt explicatie,
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Invitaturi, 0. 225, pag. 224.
Idern,Canoande Sft. patriarh Anastasie, gL 14, pag. 424.
Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag, 218, rindul 2858.
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Canoanele Sft. Vasile, glava 2, pag. 399.
5incai. Cronica, vol. III, pag. 244
Del Chiaro. Revolutiile Valahilor. Traducere de Cris. Cristian, Ia,l, 1929, pag. 45.
Gr, Cretu. Lexicon Slavo,Romin, pag. 290, riindul 4404.

www.dacoromanica.ro

291

Blinde ro0i, poate tifus exantimatic, poate alt maladie eruptiva', caracteriz o boal care a rpus in cateva zile viaja impratului Iosf I; povestea o d'a' Sncai dup. Vagner
In 9 Aprilie 1711, fiind mai multe ceasuri in sfat impetratul
Iosif s'a bolnewit fi a cetzut la pat; mai 'tided se vedea a avea
friguri, dar a douazi s'au ivit bleinde rofii pe trupul lui, care boalei
Cu mult mai primejclioaset este celor de vreistei, deceit pruncilor.
Intru aceastet boalei ceizeind indatei fi-au proorocit moartea ziceind : Gettafi impetrate !, i chemeind pe duhovnicul s'a gat la

moarte. In 17 April sleibind... au murit in vrei stet de 33 ani".

1)

Este qtiut c. tifosul .exantematic mult vreme s'a numit $i Maladia ungureascet" ; despre aceast boal. pomene$te $7i Sulzer in termenii urmatori
... o greatel care provine dintr'o supra inccIrcare a stomahului fi care poate s WM' urmetri mult mai rele in aceste (etri
deceit intr'altele. Poate at din aceastei cauzei a fi primit un nume special, intocmai ca fi boala englezeascei f i ungureasccl (am
uitat set spun ceind am vorbit despre lingoare sau boala ca ferbintealei a Valahilor, cei aceasta boalel se aratei la Valahi ca aceiafi violenta f i cu toate simptomele afa numitei bolt ungurefti)
Medicii Valahilor fiind cei mai multi streini, se sperie de numele strein al acestei bou fi-i exagereazei gravit atea. Valeihii o
teimelduesc, sau cred di o teimeiduesc, dacei freacei" incet, de mai
multe ori, veina sau muschiul care se all intre degetul cel mare
fi arettettor.

Din categora maladiilor contagoase, tine $i o boal, poate gripa,

descrisg de Nculae Mavrocordat

la conacul de azi ni era retu fi frig ; suntem bolnavi, nici

scl cetletrim nu putem, nici in rettvan sei skim pe acest frig fi in
starea noastrei de ssineitate...". 3)

Dintre maladile venerce cu caracter contagios, Pravilistul $i

Cronicarul cteaz dou boli frngerea madularului $i frenta,

Fringerea midulariului sau blenoragia, termen care se intrebuinteaza uneori $i astzi in popor tranul spune m-am &tint" in
Sineai, I. c., pag. 231. Citeazii pe Vagner, Hist, Joiephi L pag. 415.
Sulzer. Istoria Daciei, vol, III, pag. 56 qi urrnitoarele.
N. Iorgs, in Hurrnuzachi, vol, XIV/2. Doc. DCCCCXXII, psg. 949. La 8 Ianuarie
1728.

www.dacoromanica.ro

292

telegnd cu asta, ca s'a bolnvit fie de blenoragie, fe de vre-o alta'

board' venerica. Boala este amintit de Pravilist cand descrie propret'afile curative ale hrsolitului, o piatra rara in chpul aurului, pe care
de o vei freca, teimaduiafte pre ceja ce au piatrel, cari nu-fi
pot lez'sa udul, afifderea $i de dure rea infriingerei meidulariului,
$i de stomah, $i de bate lucrurile pcintecelui teimeiduiafte...".

Frentia sau sfrentia, este un cuvant ctat o singura data de

Pravile, o singura data s de Cronici, Spune Pravilistul

,,.,.de va zice neftine altuia frentite, sau geirbove, sau alte,

acela, de ar i arta acest lucru, sei fie cu adevdrat, iar tot sei
va corta cela ce va fi oceireit, ca un suduitor, pentru cei nu se
pot certa niciodatel stricatii i betegii f i altii ca aceia". 2)

Insamna c pentru Pravlist, frenttul este un stricat, dar nu un

stricat in intelesul moral al cuvantului stricat, ci in inteles de om
profund vatamat, bolnav greu, cronic, care nu se mal vindec, din
categora infirmilor, cari nu trebue niel nu pot fi insultati.
Pe de alta parte, cronicarul Neculce, pomeneste de cuvantul
frentt, cu prilejul infiintarei veiceiritului", bir nou pus de Constantin
Duca, la 1691. Toata lumea blestema noul br si pe sfetnicii cari au
indemnat pe Domntor, sa-1 pue

...0 in scurtei vreme agiunse blestemul mai de grab pe Dimitra$cu Ciaurul vel logofeit, fiind sfetnic,

scurtel Dumnezeu

viata, cel muri cumu'i mai reiu, in dub, frentit ; i i se istovi

casa lui i trei feciori ce a avut ; se stinse pomenirea lui cu sunet,

mo$iile lui celzurei la maini streiine...". 3)

Nu cunoastem intelesul cuvantului de dub, banuim numai, c

prn asocierea acestor doi termeni in dub, frente, se intelege ca au
acelas sens, sunt sinonimi. S'ar mai putea ca dub, sa fe o boala care
insoteste frenta, sau este poate o consecinta a frentiei,
Si mai greu este, sa descifrm origina cuvantului frentit, sau sfren-

tit cum se spune in Muntenia. Daca ne ducem la origina Pravilelor,

la Farinaccius, din care au fost traduse i adaptate poporului romaBujoreanu, Pravila Matei Basarab, Invatatur. Patriarh. Anastase, gl. 35. pap. 441.
Idem. Pravile gl. me (45) si gl. 108 zac 5, pag. 55 si 176. Longinescu Legi vechi, pagt 234
kan Neouloe, hi Letoplaag, vol, II, pag. 248.

www.dacoromanica.ro

293

nesc, nu gsim acest cuvant, In Farinaccius se spune ... exemplificat

in co qui alteri dicit, quod est leprosas, excomunicatus, afro, spurius,
aut infamis...". 1)

$i daca acest cuvnt nu exista in Codul de origina' al Pravilelor, i totuvi traducatorul l-a intrebuintat, insamna ea exista in limba

noastra, insamna c era un termen cunoscut traductorului. S'ar putea

bnui ca vine dela cuvntul frac", care inseamn Francez ; acest
cuvant se vi gsevte in Pravile: ...de vreame... ce sunt &cinc f
omul cela,.. iaste din ara franceascd...". 2) Ori, la sfarvitul secolului
al XV-lea vi in secolul al XVI-lea, sifilisul se numea mal framiais";
Turcii Ii spunea molima franca' ,8) Cnd boala a ajuns la noi, celui
bolnav nu i se putea spune altfel decit,
bolnav de boala franca,
frnceasca, de unde poate ca vine cuvntul de frntia, sau frentia.
S'ar putea 'panul vi alta origine. In vremea cnd toate boalele

venerice se confundau, asid nu se deosebea blenoragia de vancre,

celui bolnav i se spunea c sufere de frangerea madularului. Bolnavul era &kit, era frntit, de unde, poate, vi cuvantul de frntit, frentit.
In Medicina popular, sifilisul se numevte cel perit". $i pentru

cel perit" se descanta: ...in gtit iscatu-s'au, in msele, in dinti, in

cap, in creerii capului : a junghia, injunghiatu-l'au, a ustura, usturatu-1' au..". 4)

Turbarea, probabil ca era bine cunoscut., Dimitrie Cantemir d

un admirabil tablou al omului ca vi al animalului turbat ...ca duldi
turbati, tdrna imprd ftiind, din gurd aspumd nd i toatd icoana vrclfmclfiei de la inimd in fafd zugrtivindu-fi...". 5)
Si cronicarul Ureche pomenevte de cuvntul turbat in inteles de
om excitat, 9 lar Pravilistul spune de omul indragostit turbat de
dragoste". 7)

Boalele necontagioase.
Boale interne,
Frigurile.. Prin acest termen, in vremea de care ne ocupara, se
inteleg aproape toate boalele interne cari au in simptomatologia lor
Longinescu, Legi vechi, pg. 234, punctul 225, nota 926.
Bujoreanu, gl. mn (58), punct. n, (8), pag. 64.
Longinescu, I. c. pag. 278.
V. Bologa. Din Istoria Sfilisulul, pag. 15.
G. D. Teodorescu. Poezil populare romine. 1885, pag. 385.
D. Cantemin letona Ieroglifici, pag. 258, 267, 309.
Gr. Ureche, in Letopisefi, VOL L pg. 208, noti de N. Costin.
Bujoreanu, Pravile, glava iv (32) punctul if (39) vi 0. 259 zac 39, pag. 45 vi 245.
I.,onginescu. Legi vechi, pag. 188.

www.dacoromanica.ro

294

frisoane si febr, Aa .de exemplu, croncarur Miron Costn spune

ceind lumea primitivei (libera de miasme), nu cunoftea incei, nici friguri interne..." intelegandu-se prin friguri interne toate boalele interne
insotite de febr, 1)
Chiar si Cantemir face aceast confuziune. El vorbeste de fri-

gurile", care sunt in Moldova cu totul altfel ca

in celelalte peirti ale Europei. Ele sunt de obicei foarte ascei cei mai multi care sunt apucali
de ele, mor in trei zile, putini ajung criza zilei a ap te a, foarte
rari se fac seineitofi. Contagiunea cu aceastei boalei este asa de

pre i afa de puturoase (?

mare, inda locuitorii, dei nu se tem de densa afa de tare ca

de ciumei, dar de obicei se feresc chiar de un intim prieten dabolnav".

Evdent c frigurile puturoase" de care vorbeste Cantemr, friguri cari fac eriza in a saptea zi, si sunt asa de contagioase ea fug
de bolnav chiar i intimii lui, nu's friguri palustre. Mai de graba seaman a tifus exantematic,
Totusi, in limbajul obisnuit, atunc ca si acum, cand se spune
frigur, se intelege mai totdeauna ca-i vorba despre frigurile obisnuite,
febra palustra.
Febra palustra este bine cunoscuta de Romani, pentruc au suf ert si sufer i acum din cauza ei. Romanii au cunoscut frigurile
cotdiene, terte si cele cuarte. O multime de mrturii dovedesc existenia s cunoasterea tuturor acestor forme,
Niculae Costin spune c in rsboiul lu Stefan cel Mare cu Al-

bert, Craiul lesesc, acesta din urm dup ce s'a trudit in zadar
cucereasca. Suceava, a primit bucuros s faca pace fiind i bolnav
de friguri Craiul". 3)
Craiul Sigismund, urmasul lui Alexandru, cel care refuzase s-si

dea sora, Elisabeta, dup Bogdan Vod cel orb de un ochiu, a porn'a la 4 August din Cracovia spre Moldova, dar in drum Craiul a
reimas bolnav de friguri in Leopoiu...".4)
La 28 Septembrie 1596, se comunica'. ea' Sigsmund Bator s'a

bolnavit de febbre terzana in Alba Giulia".

Miron Costin, in Letopiseti, vol. III, pag. 497.
D. Cantemir. Descrierea Moldovel. Trad. de Pascu, pag. 18.
N. Costin, in Letopiseti, vol. I. Apendice, pag. 393.
5ineai. Cronica, vol. II, p. 117, citeazii pe Vapovie in fragmente, pag. 540.
Hurmuzachi, vol. 111/2, pag. 213. Doc. CCXXXVI.

www.dacoromanica.ro

295

Paul de Alep, care a cltorit i a stat prin Trlle noastre

tre 1650-60, spune c in tmpul -asediulu Suc'evei, cnd a fost gont
Vasile Lupu, era atita groaz.,

de spaimd i orori, ce ne surprinserd i erau de natura' de

a cdrunti pdrul copiilor, ne cauzarei grele boale de friguri, cu
paroxisme ferbinti i reci, de cari eu, bietul istoric, fui cdznit de
la inceputul lui Tamouz
panel la Pentecote, fi de care suferii mari chinur( in timpul unei erni friguroase i geroase".

lar mai departe adaugd : Marti noaptea in 25 a lui

muri piosul Conon Soleiman Ibno Zsahr, colegul nostru de la
Damasc, de boala adusd din Moldova : friguri intermitente, care
ne azneau in toate zilele cede de doud sau trei ori, fdrd ca
avem vreun leac, mai cu seamd in noptile cele ghetoase ale er.
nei... Nu mancam nimic i numai diminetile, dupd paroxism, in-

ghit eam cede o pictiturd de apd pentru a stinge focul interior.

Am fi dat sufletele noastre pentru o rodie...".1)

La 21 Noembrie 1689, se vesteste c principele de Baden comandantul trupelor imperiale a ntrat in Moldova, dar este bolnav
de friguri Il Principe di Badenha la quartana...". 2)
Dimtrie Cantemr defineste frigurile de a patra zi, cf artand". 3)
La 22 Septembre 1713, se serie Patriarhului Hrisant c invdtatul d'asad Constantin... ti se inchind cu friguri quartane, i magia,
sd spui Preasfintitului de Drista ( doctorul loan Comnen ),
scrie
ce sei faca'
La 11 Noembrie 1728, Roxandra Mavrocordat, mama Domntonumai c noi suntem supdrati de
rului, sera Patriarhulu Hrisant
friguri, care ni-au ingenunchiat foarte...". 5) Acelas lucru spune si Cronicarul Anonm, 6)
In Cronca Anonima se descrie frumos frigurle de care a zcut
Grigore Ghica i toatA casa lu:
zilele acestui Doma, in anul 7236 (1728), fost-au f i boald
de friguri foarte multd peste toatd Moldova, care se va pomeni
multd vreme, cd nu unul sau doi intr'o casa', ce cdti erau toti
Arhiva Istoricl. a Rominiei, Tom. L pag. 84 4i 106.
Hurmuzachi, vol. V/2. Doc. CCLXXIV, pag. 178,
D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 13.
N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XIV/1. Doc. DXLI, pag. 543.
Idem, Hurmuzachi vol. XIV/2, doc. DCCCCLXXXI, pag. 1020.
Cronica Anonimi, In Letopoiieti, vol. III, pag. 172.

www.dacoromanica.ro

296

zeiceau fi la prostime fi la boeri, pand fi in casa Domnului au

intrat acea boald, din care boatel* Alexandru Bezede, ce era mai
mic, au fi murit fi 1-au ingropat in siete Nicolai, cu multd cinste
f i slavei ; pentru care Bezede, au meingdiat Dumnezeu pe Grigore Vodei cu all Bezede, ce 1-au neiscut in ziva sfeintului Grigore numindu-1 iar pe acest nume al sfatului, pre care prin darul lui Dumnezeu
ruga sfemtului, poftim s trdiascd cu procopseald creftineascd. i pre toti dig au fost in casei, i-au ordnduit boala aceasta, fi Mai mai ales pre Domn I-au supetrat
aceastei boalei foarte mull, cei alti multi dupei ce i intorcea, se
meintuiau de boalei, iar Domnul nici de cum nu se putea memtui;

c s'au bolneivit de cu yard fi pemd la Martie nu s'au putut

memtui ; numai ccite o zi cloud il leisau, apoi iar Il apucau, cd t
fi Domnul se spdriese, dar fi altii toti. Numai cele ce's de la
Dumnezeu, i cu neputintd la oameni. Iarei dupd ce au dat la
primeivarti, la luna lui Mai, s'au ridicat Grigorie Vodd din Iafi,
cu toatei curtea sa i au mers la meineistirea Bdrnova ; acolo aflemd aer bun fi apei bund, au fezut douei seipteimeini fi de acolo
au aflat seindtate, fi au reimas memtuit de acea boalei, fi s'au
intors seinedos la Iafi...". 1)

Negresit 61 de n'ar fi in acest citat descrierea accesului paludic,

,care revenea la dou zile, si care a inut din var si pan in Martie
uringtor, ni-am fi putut gandi la o febr tifoida din cauza gravitatei
intinderei acestei boli descris. de Cronicarul nonim. De altfel nu
se exclude posibilitatea asocierei acestor dou. boli.
Tindal, autorul biografiei lui Cantemir, spune c soa acestui
om mare, Casandra Cantemir, fata lui Serban Cantacuzino, fostul Domn
al Munteniei, dup. sosirea lor in Moscova, s'a bolnvit de friguri

Ea era foarte supeiratd cd fi-a perdut patria fi pe consemgenii sdi din Moldova si Tara Romeineascei, ande toate bunurile, ateit ale sale &it fi ale beirbatului sdu au fost confiscate de
celtre Poarta Otomand ; Inct in urmei o au coprins nifte friguri,
cari prin ignoranta apotecariului au devenit mortale, fiindceii-au
dat un purgativ prea tare, fi afa, dupei o boald de ctiteva zile,
la 11 Mai 1713; a trecut in viata cealaltd, in veirstd numai de
30 de ani. 2)
Credem mal repede c." au fost friguri hectice, pentruc o fat a
el, Casandra, a murit tot de tuberculoz, si inssi Cantemir a murit
Cronies. Anonmi. pag. 168,
Biografa lu Cantemir, in 1st. Imperiului Otoman, de N. Tindal, pp. 801-2.

www.dacoromanica.ro

297

de complicatia ultima a unui dabet rapid, adic tot de tuberculoza

pulmonara,

Dimtrie Cantemr da, sub forma de anecdota un tratament ciudat contra frgurilor, intrebuintat de Caucazieni
Un mare slujbas turc, originar din Abazia din Caucaz, a fost
bolnav de friguri si de stomah. Pentru a se vindeca a fost s
tuit sei ase medicina la aceia care sunt ndscuti i crescu(i in
tdri unde este in uz, iar el sei nu ja alta decdt pasta, care este
o meincare foarte pleicutd fi seindtoasti, ce o prepard Abasianii
din meiu pisat, dupd ce I-au curdlit mai intdi de coajd" (ar fi
mdmilliga de mei dela noi). ')

Boll de plimfini, In Lexiconul Slavo-Romn, din 1649, intgnim

termenii junghiu" fi bold, giunghiu". 2) Sunt termen, cari dei nu
sunt insotiti de vreo alta explicate, totusi credem ca se aplica jungbiului din borne plamnilor.
Dintre boalele plamnilor, distingem tuberculoza, singura care
pare a fi fost deosebit de celelalte afectiuni pulmonare, confundate
toate intre ele.

Tuberculoza pulmonari, nu-i pomenita de niel un cronicar, de

niel un document ; totusi boala exista si era cunoscuta cu un termen
care se pastreaza si astazi, oftica, Dimitrie Cantemr este cel dintai
care pomeneste despre oftic. Pentru el oftica este boala hronicd,
boald care fine cu anii" ;3) lar supararea mare poate bolna.vi pe cineva, s'-1 slabeasc si s.-i provoace chiar si tusa ca &Inge". 4)
In afara de termenul popular de oftica, Cantemr numeste tuberculoza s hectica", &and acestui termen toat greutatea unu termen
tehnic, stiintific. Cantemir povesteste c Hasnadar Ibrahim Pasa, cel
care a fost insrcinat cu ratficarea pacei dela Carlovt, a fost numit
In urma guvernator la Belgrad. Si, pentruca era betiv din cale ,Etfara,
Sultanul nu i-a mai dat voe sa vie in fata lu, la Adrianopol, De suparare, Turcul a ctizut in hectica fi a murit". 5)
Tindal, biograful lu Cantemir, cel care a tradus Istoria Imperiului Otoman" in englezeste, s care si-a cules informatiile de la AnD. Contemn.. Istoria Imperiund Otoman, pag. 766, nota.
Gr. Cretu. Lexicon. Slavo-Romin, pag. 114, rindul 370 p. 242, r. 3417.
D. Cantemir. Iitoria IeroglificL pag. 9.
Idem, pag. 121.
D. Cantemir. Ist. Imperiului Otoman, pag. 739, nota.

www.dacoromanica.ro

298

toh, fiul cel mai mic al lui Cantemir, spune c.

a doua
fica a lui Dimitrie Cantemr suferea de hectica (phtisis)". 1)
Boli de lulu* vor fi fost cunoscute, dar nimeni nu pomeneste
de ele, In Psaltrea Scheana ca s in toate cartile bisericesti, nima
este mentionata necontenit, dar numa cu inteles moral, Pe de alta
parte, din cauza ignorantei anatome, foarte ades mima este confundata in limbajul popular cu stomahul, cu regunea epigas'trica, acolo
unde de obicei se simt mai tare bataile aortei abdominale aceasta
confuze de termen se pastreaz si astazi, cad si astazi se spune

inime regiunei epgastrice, sau se spune

"

, am inime ,

la

dzentere.

In Lexiconul Slavo-Roman, din 1649, se gaseste un cuvant slavon tradus de Mardare, autorul Lexiconului, cu greutate la inimd" ,
dar fara alta explicatie. Apoi se gasesc termenii chin, viiiiimarea
inimei", tot fra alt explica te, incat nu-i cu putintas tim de care
inima este vorba. 2)
Dimitrie Cantemr vorbeste cel dntai despre izbetcnirea inimei" .

Este boala de care a murt imparatul Miha Paleologul, dupe recucerirea Tarigradului, la 1283, 3)

Palpitatiunile de inm sunt pomenite tot de Cantemir. Rami

Mechmed Pava, poet si om de incredere al lui Alexandru Mavrocor-

dat Exaportul, a fost condamnat la moarte, and i s'a comunicat

sentinta a murit in palpitatiuni de
4) De asemen aminteste
despre edemele membrelor inferioare, despre picior idropicos". 5)
Icterul sau glbinarea, acest termen 1'1 gasim pentru prima data
In Lexiconul Slavo-Roman, a lui Mardarie Cozianul din 1649
narea boala", dovad cert ca era cunoscut boala cu acest nume, 6)
In Istoria Ieroglfica a lu Dimtrie Cantemir, galbinarea este numita boala impcirciteasce : ...la chip v e flea' i glbinicioas, ca
ceia ce in boalei imptireiteascil cad...". 7)

Despre pietrele rosii la ficat si petrele de la rnich, am vorbt

la captolul cunostintelor anatomice,
N- Tindal. Biografa lu D. Cantemr, in Istora Imperimlu Otoman, pag. 802.

Gr. Cretu, I. c pag. 262, randul 3827, o pag. 242, r. 3414.

D. Cantemr. Hronicul, pag, 477.
Idem. Istora Impertilui 0 toman, pag. 748.
Idem. Istora, IeroglifcL pag. 110.
Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag. 157, rimdul 1437.
D. Cantemir. Istoria Ieroglific, pag. 135 i 396,

www.dacoromanica.ro

299

Borne de stomah, sunt amintite de Cantemir. El spune c omul

trebue s mnnce cu rost, c altfel bucatele vrtoase stomahului
slab aduc greu" ; ') iar stomahul incarcat aduce greata". 2)
Se cunosc hematemezele ea vi hemoragiile hemoroidale, c sangele care este set' curil, in vine a reimane cu anevoe este". 3)
Sincai povestevte c Pahomie, patriarh a doua oar in Tarigrad,
(1512) a fcut o calgtorie prin Trile Romnevti unde a fost primit
bine vi druit din belvug, dar cAnd s'a intors

...venind in Selibria, oarecare monah prietenul lui, anume

Teodul, i-au dat venin, silit fiind la aceia de unii clirici, care,
bandu-1 au varsat ca povoiul (torent) stinge pre gura fi pre din
gios i apropiindu-se de moarte l-au pus in cartita fi ducandu-1
in biserica cea mare, cat a sosit acolo, fi-au dat sufletul".
Cantemir spune despre Grigore Ghica, cel otrvit de doctorul
Timon, c'a a murit sau in hemoroida, sau inveninar.
VArs'atura, este simptom de otrvire ; de aceia once vrstur
inainte de a fi aruncat, trebue artat inti la vraci, altfel cel de o
ascunde poate fi bnuit c-i vinovat. Vrstura se numevte i bor.tur
Cela, ce ascunde boreiturile omului celui bolnav, fi nu le arata la vraciu mi le vazei, face prepus, cum sa-1 fi otravit pre
bolnav".

Otrvitului se d erbi ca s'a' verse otrava ; cronicarul M.iron

Costin povestevte c Gavpar Vod. (1619-1620), care uneltea cu Levii
contra Turcilor, voia s ucid pe boerii potrivnici, vi
otraveasca . i intr'd zi oprin...pre Bucioc au socotit
du-1 la masa', fi-au scornit voe bund, inchinnd la Bucioc cu
veselie, au pus de i-au dat &raya. In loc s'a sim(it Bucioc otrdvit fi s'au f i sculat de la masa f i s'au dus la gaza avalad erbi
impotriva otravei, date de la un do flor prieten, c aftepta el
D. Cantemir, Ist, Jeroglilica, pag. 60.
Idem, pag. 62.
Idem, pag. 295.
Sincai. Cronici, vol. II, pkg. 132.
D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 419,

Bujoreanu, Pravile, Glava 10, punctul zi (17) 01 glava 245 zac 17, pag, 28
234,

Longinescu. Legi vechi, pag. 111.

www.dacoromanica.ro

300

una ca aceia de la Gaspar Vodd. Indatd ctit au luat erbi au fi

inceput a vdrsare otrava, cu mare cumpdnd de viafd. A doua zi
s'au fdcut rdsbolit fi Gaspar Vocki dad vind stolnicului, cd au
fiicut bucatele cotlite", I)

Otrava se absoarbe prin stomah i de aici trece in tot trupul

otrava cumplitd otrdvind stomahul, tot trupul putrezefte...".2)
Pravilistul bisericesc face deosebire intre varsaturile din betie
cele din board de vreo bode!' oarecare". Primele se pedepsesc, celelalte au pocanie cu metanii de facut.
Dropica, idropia sau idropizie, este ascita,
Intr'un fragment de cronica, atribuit Sptarului Milescu, se spune

c. Traan ar fi murit de idropie

Intr'acelea deci geitindu-se Traan fi spre aceia vreind a se
porni sii meargii, boala idropiei viindu-i, i p6nd la Cilicia mergind, acolo au murit, impdrdfind 19 ani fi fase luni".
Cantemir Il spune hidropica Sultanul Soliman (1687), care
sufera de hidropicd (boda' de apii)".
Cronicarul Ioan Neculce spune dropica, In timpul domniei lui
Antioh Cantemir (1695-1700), Lascarache Ruset fiul Cuparului Ruset
cel BatrAn, s'a intors dela Rodos unde fusese surghiunit, numai nici
de un folos nu fu lui Antioh Vodd, cd veni de la Rodos la Tarigrad
bolnav de dropicd, fi peste pufind vreme au murit". 6)

incai intrebuinteaza termenul de idropizie, boala de care a

murit Gabriel Betlen, la 15 Noembrie 1629, 7)
Documentele straine afirma ca i Matei Basarab ar fi murit de
hidropica Girolamo Trivisan serie Dogelui la 8 Februarie 1642:

Del Prencipe Matthei di Valachia continua l' incertezza et

della vita, et della morte. Li suoi Ministri dicono esser vivo, e

sano, altri affermano essersi falto hidropico...".

Miron Costin, In Letopiseti, vol. I, pag. 270,
D. Cantemir. 'gorja IeroglificL pag. 51.
Bujoreanu, Pravila dela Govora, pag. 103.
Pravila Matei Basarab. Invitituri
gl. 62, pag. 162.
Letoplseti, vol. I, pag. 95.
D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, pag. 606.
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 256,
$incai, Cronici, vol. III, pag. 13-14.
Hurmuzachi, vol, IV/2. Doc. DXCVIII, pag. 514.

www.dacoromanica.ro

301

La 1694, un loan Mulaimes din Ianna, inching.' o descriere a

dropicei, lu Constantin Stolnicul Cantacuzino, 1)
Enfracsis, termen medical intrebuinfat de Croncarul Enache Co-

glniceanu, Ar fi o boal care simuleaza sarcina. Dupa etmologia

greceasca a cuvantulu, ar insemna constipatie tare, care merge pan
la ocluzie, Croncarul spune
lard ceind au fost al patrulea an, 1753, Ghenarie 1, s' au &Iv eirfit Doamna Soltana, firnd bolnavei incei de ca yard, ziceind

este grea, ci au fost o enfracsis care nu o au putut pricepe doftore .2)

Aceast moarte care pare sa fi fost provocat de o peritonit

tuberculoasa, a dat mult de lucru pe vremuri Domnitorului Constantin Racovita, si diplomatiei contmporane. De suprare, de jale ca
din prnosul dragostei ce avusese pentru Doamna lui, Racovit a
infintat spitalul Spiridoniei din Iasi, intru veqnica amintre a sotiei lu.
Herbinteala sau Fierbiinteala, febr cum am spune astzi, este
simptom de boala grea.

Stefanita Vod dac s'a bolnvit afct de greu l'a cuprins herbinteala, ceit pane/ la Tighinea a sttut freinitic, adicei buiguit de hire". 4)

Constantin Copronim, dac s'a bolnavit, de buba ce-i zice arztraxi, $i deciia mare ferbinteiald...". 5)

Cuvntul de pojar, adic arsura, se intrebuinteaza de multe ori

pentru febra ...pojarul care meinuntaele'mi topia...". 6)
Podagra, Heragra sau Podalgie, sunt termeni care indica guta,
durerile articulare gutoase. Dimitrie Cantemr Ii spune gutir si explica

ca vine din necumptul" vietei s ataca in general cam deodata qi

mainile qi picioarele, 7)

Niculae Costin Ii spune podalgie, ca s arate ca-i vorba de duren i ale pcioarelor ; povestind atacul lui Stefan ceI Mare contra lu

Albrecht Craiul Leqilor, spune ca Stefan 1-a urmrit in Codrul 'CosN. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/1. Doc. CCCLVIII, pag. 295,
Enache Cogiilniceanu, in Letopiseti, vol. in, pag. 224.
Vezi pag. 130 vi urmitoarele.
Miron Costin, in Letopiseti, vol. L pig. 372.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 347.
Idem, Istoria Ieroglifici, pag, 271.
D. Cantemir. Istoria Imperhilui Otoman, pag. 193.

www.dacoromanica.ro

302

minului mei car cei scriu unii cei era ,Fte fan Vodei in sanie, bolnav de
podalgie".

Cronicarul Urche ii spune podagrie, El poveste#e ca dupa ce

Stefan a ocupat Pocutia, LeOi au intrat pe alta parte in M.oldova
au fcut attea pradaciuni, ca Stefan a fost silit sa iasa din Pocutia
inset', mai mult de boalei ce a avut, de podagrie...". 2)
Miron Costin o numeFte podagra sau heragra, PovesteFte ca Radu Voda Mihnea (1623-1626) era om boleac fi de maini fi de picioare,
care boalei podagra i heragrei se zice, n'au lardganat viafa indelungat fi acolo la Heirleiu i s'au sfeirfit viala". 8)
Despre acelaq Radu Mihnea, Sincai spune ca, pe eand domnea
in Muntenia (1620-1623), a e0t inaintea unui sol polonez, dar i-a eqit
cu lectica, fiind podagric, 4)

Reumatismul, este citat de Cantemir. El spune ca Sultanul Mohamed, daca a fost detronat (in 1687), a fost tinut la inchisoare timp
de cinci ani, dupa care a qi murit unii zic inveninat, dar Cantemir
qtie ea Sultanul suferea de
rheuma in maini $i in picioare ; mai adaugei aci hipohondria
cauzatei prin o profundei melancolie in care ceizuse in timpul arestului seiu de cinci ani, prin care i s'a stors tot spiritul f i pu-

terea de viater.

Pietrele roqii la ficat qi piatra la firunchi, care impiedica lasarea udului, sunt citate de Cronicari de Pravilist, Spune Croniin
carul, ea la autopsia lui Duca Voda s'au gasit 27 de petre
herea lui, deosebi de acestea spun a au mai aflat fi la reirunchii lui de catre steinga alte cloud petre...". Pravilstul aminte0e despre cei care au piatrei i nu'fi pot leisa udul". 7)
Diabetul este boala de care a murit Dimitrie Cantemir, Fostul
Domnitor al Moldovei, dupe retragerea lu in Rusia, a insotit pe Tar,
In 1721, in expeditia din Caucaz. Pe drum, la Colomna a prins a avea
dureri de renunchi qi nifte friguri ware ; pre leingd aceasta, din ceind
N. Costin, In Letopiseji, vol. I, Apenclice V, pag, 394.
Gr. Ureehe, in Letopiseti, vol. I, pag. 177.
Mron Costin, In Letopiseji, vol. L pag. 288.
$ineal. Cronica, vol. III, pag. 13-14.
D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 576-577.
Vezi pag. 211 n. 2,
Bujoreanu, Pray. Mate Basarab, Invitit. patriarh, Anastasie, 0. 35, pag. 441.

www.dacoromanica.ro

303

In ceind se simtea atett de slab, incett trebuia set' stea cate douei-trei
zile in pat"; curfind s'a aflat c sufere de diabetes, adicei scurgerea
udului, care intr' atea Il debilitase, inca nu se mai putea pune pe cal".
Tarul la lsat in Astrachan, in cAutarea doctorului Policala, In urma
interventiei unui medic militar, Englert, Cantemir s'a ameliorat s'a
intors la mi*a lui. La 15 August 1723, il apucarel friguri morteirete,
iar scurgerea udului crescuse in afa met'surei , inced la 21 August, a

murit in etate de 49 de ani". i). Tinnd seam c o fat qi sota lui

Cantemir au murt de tuberculoz, socotim c i el a murit de complicatia obipuit a diabetului, axila tot de tuberculoz.

Mwitura de qarpe, se trateazA au cu mai iuti fi tari erbi,

sau cu mai moi fi mai blcInde ". 2) In acelaq scop se poate intrebuinta qi. piatra Ahatis, plate rar cu proprietti curative qi cu care
cum vei freca cu dei nsa pre om la frunte, se kinteiduiafte". 3)
A rincheza, este o boal ciudat de care a murit un copil al
lu Grigore Ghica, Faptul este relatat de Sincai
Uciderea boerilor fi a postelnicului Cantacuzino a fost osemdei de la Dumnezeu trimis. Oseinda aceasta a cezut fi pe Grigorie Vodci, dupei ce s'au inturnat el pre 'bit& August, de la oaste (fusese cu Turcii fi cu Moldovenii spre Buda), pentrucci i-au
murit pruncul de groaznicei moarte reinchezemd ca cai, carele
s'au astrucat in Biserica lui Matei Voder .4)

Boala croata, axila boala care fine cu anii, cum este oftica,
dropica fi altele". 5) Spune Camtemir:

... getkeava lungei atocma este

cu boala hronice.6)

Boli ale sistemului nervos.

Bolire de cap, este termen din Lexiconul Slavo-Romn al lu
Mardarie Cozianul, din 1649, Mea' nici o alt explicatie asupra intelesului acestor cuvinte.
Cataroi sau paliz, sunt termen intrebuintati de loan Neculce
N. Tindal. Biografa lu Cantemir, in Istoria Impar. Otoman, pag, 803.
Bujoreanu, Prav. Matei Basarab. Siborul 5-6, gi. 98, pag. 390.
Vez pag. 182 n. 3.
*bical Cronica, vol. III, pag. 97,
D. Cantemir. Istoria IeroglifcL pag.
Idem, pag. 34.
Gr. Cretu, 1 e., pag. 126, rndul 699 i pag. 262, rindul 3826.

www.dacoromanica.ro

304

qi Niculai Costin. Domntorul $erban Cantacuzno spune acestei boli

dambla".
Cuvntul de cataroi inseamn ctusul apoplectic, el spune cronicarul Neculce, despre moartea lu Duca Vod

Duca Vodd a fost prins fi dus intr'un fel de captivitate la

Liov (Lemberg). Sofia lui, Doamna Nastasia a negociat rdscumpdrarea fi a trimis band rdscumpdreirei prin Ungaria ; dar Ungurii au pus mana pe bani qi oblicind (adicei afland Duca) cd
au oprit Ungurii banii, l'au lovit cu cataroiu de voie rea fi au
murit in loc".1)

Cronicarul, Niculae Costin, povestind despre cele de mai sus,

adaugO, chip explicare, cO a murt de paliz, adicd cataroi...". 2)
$erban Cantacuzno, Domnul Muntenie, care a jucat un rol, de
seam in rscumprarea lu Duca, comunica', moartea acestua, patriarhului Hrsant Notara, intrebuintand cuvntul de dambla
A-fi aflat credem qi de moartea bietului Duca Vodd, care a
murit de dambla, qi nici n'a avut vreme sii se spoveduiascd ; cum
a cdzut, i s'a Fi inchis gura, nici impiirtil fania n'a putut-o lua
cu simf in el". 3)

In ala' imprejurare s Neculce intrebuinteaz tot cuvantul de

dambla. In a doua domnie a lu Grgore Ghica in Moldova (1739-41),
marele logof Ot Constantin Costach GavrilitO, fiind la Suceava si mergand la man'dstre la Sucevita, unde a ospgtat, in dimineata zlei de
28 Februar :

sculndu-se de noapte, sei meargti la bisericd fi efind afard ,

l-au lovit o amefeald, ce sd zice dambla, de au cd zut in mdlocul mndstirei, qi lueindu-1 feciorii in bra fe, de abia 1-au dus panel

la chilie fi parid in doud trei ceasuri au fi murit...". 4)

In apusul european se spunea apoplexie". Asa, Octavian Bon,

reprezentantul Venetiei, comunicd Dogelu la 12 August 1606, cA
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 223.Dr. P. Samarian. Boala Ductil Vo.
di, In Revista Stiintelor Medcale, nr. 9, Septembrie 1932.
N. Costin, in Letopiieti, vol, II, pag. 32.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/1. Doc. CCCXXV, pag. 258,
loan Noculce, in Letopiseti, vol. N, paz 386.

www.dacoromanica.ro

305

Hieremia Principe di Bogdania li giorni passati mori di accidenti di

apoplesia...".1)

Dimitrie Cantemir intrebuinteaza tot cuvntul de apoplexie. In

descrierea ce face asupra mortei tatiilui sail Constantin Cantemir, spune

In lama anului 1692-93, pe Constantin Cantemir il durea mij.

local renum dolore et urinae emingendae per arenam prohibitae
dificultate laborabat". Venind la hifi au sosit acolo fi trei patriarhi. Pe and slujeau to(i trei, Domnitorului i s' a fcicut Mu :
Princeps ex pristino morbo non perfecte valetudini restitutus,
et nimia longa assistentia, morbi multo acerbioris recidivam

patitur". A fost dus in palat fi s'a afezat la masei cu Patriarhii. Dar la mas nu s'a simtit bine fi scuzeindu-se a liisat
sei-i tie local fiul &ILI, Dimitrie Cantemir : sed ingruescente
morbo filium suum Demetrium in loco suo ad per fecte patriar-

charum convivium celebrandum sedere jubet, ipse invalehidine ex-

cusatus". Domnitorul s' a dus sii se calce, dar ii era Mu : Princeps ad cubiculum reversas, ut diximus lecto se graviter prosiernit, statim que capitis vertiginem et apoplexiae speciem totam sinistram corporis partem maxime debilitan i sensit, ita ut oculum
sinistrum caliginosum et visiva facultate privatum diceret...".2)

Si in alta imprejurare, Cantemir intrebuinteazg tot euvintul de

apoplexie

Este vorba despre sultanul Selim al II-lea (1566-1575), care

a construit o bae frumoasci, minune. L5'i peinti a nu fi gata f i
peretii uscati, sultanul a vrut sit' fie cel dint& care sei fact!' bae
acolo, in timp ce varul producea incci emanatiunile sale veninoase". Sultanul, dupe unii autori, a _beiut o bunci portie de
vin pentru a paraliza aceste evaporatiuni. Putin dupei aceia a
resimtit o durere ward' de cap, apoi i-a venit o ametealci fi in
urmil un fel de apoplexie, care dupci 11 zile de continua' indispozitiune...", a murit.3)

In Cronica Balgcenease, citat de $incai, se descrie mai complect atacul de apoplexie al lui Duca Voda ; se spune cat pe cind
Duca Voda citen n4te scrisori de-ale Doamnei Nastasia, cind a ajuns la
Hurmuzachi, vol. IV/2. Doc. CCLXXX, pag. 289.
D. Cantemir. Vita Conitantini Cantemyrii, pag. 76.
Idem. Istoria Imperiului Otoman, pag. 336-7.

www.dacoromanica.ro

20

306

a ceti peind la a treia, numai deceit a cdzut pe lavitd, fi se

vdita fi nu mai putea vorbi, fi mdinele nu putea sci le mifte fi
l-au pus in pat f i dupei trei zile aji murit...". I)
Pravilistul cunoaste cazurile de paralizii cu atrofii i contracturi,
cind membrul paralzat ramne uscat, de exemplu, cu mana uscata

...de va fi cu boalei mare, cum rim zice orb, sau surd, sau
i se va fi uscat meina dreaptd...", nu poate fi preot.

Lein, lesnat, este un termen care dupa Pravila bisericeasca

ar avea inteles de aura epileptica preotul care lefind fi cade"
este oprit de a sluj imp'rtasania,
Dupe Croncari, cuvintul lesin are acelas infeles ca s
De exemplu, Grigore Ureche povesteste ca Lapusneanu Voda f find
greu bolnav in 1568, a rugat pe Episcopi, s-1 calugareasca inainte
de a mud, fi veizdndu-1 ei c ,au lefinat fi-i mai mult mort deceit
viu", 1-au calugarit. 4) De altfel era o credinta care-- a persstat
vreme ate odat se mai aude si astzi de ea, acea ca omului gray
bolnav s i se schimbe numele sau s fie alugart ; in acest chip se
insala boala s mai ales moartea, s scapl bolnavul.
Neculce povesteste ca in al saselea an al domnei lu Constantin Cantemir, in 1690, a intrat in Moldova Mona cu generalul lor
Sobiesch, numai ca -a apucat o vreme rea de au murit oasteci mai
bine de giumeitate inghetatei fi lefinatei...".

Lovitura ce loveste pe om, saw patima cu lovitura ce lovefte

pe om fi cade jos de se bate, sau se teivellefte fi-i merg spumele",
este f Ara indoiala epilepsia.
Epilepticttl are nbdlci, adic simptome de boalei :
ceia
ce'i lovesc nbdlcile, adicei la ceia ce7 lovesc lovituri f i cad jos de
se teivcilesc fi le merg spumele".

Epilepsia este motiv de dvort, numa daca unul din soti a fost
bolnav inainte de a se casatori, lar daca boala se veste dupa cgs&
torie, nu se mai poate desparti
$incai. Cronici, vol. III, pag. 137, Citeazi Cronici Biliceneascl.
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Invtturi, glava 94, pag. 171,
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Invitfituri, glava 92, peg, 170.
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pig. 222.
loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 239,
Bujoreanu, Prav, Matei Baaarab, Invitituri patriarh, Anaetaiie gi. 35, p. 441,

www.dacoromanica.ro

307

.... muiarea de va fi avut acea patimei mai dinainte de ce nu

se va fi fost blagoslovit cu beirbatul ei, fi se va mtirturisi de mdr-

turii credincioase, atunci degrab se desparte... Iar de va fi ye-.

nit acea patirnd muerei, dacd se va fi blagoslovit
atunci set'
nici o voe, nici putere acel beirbat al ei, sti o despartei,
adecti sei o ase, pad infra toatei viata lui, nici intr'un chip...".
La fel se prevede pentru cazul cAnd s'ar bolnivi brbatul. 1)
Epilepsia se mai numeste si cea nevoe". Dimitrie Cantemir povesteste c, imp'ratul Zenon (491)

din btluturti fclrei msur, l'au lovit cea nevoe, fi attita l'au
tinut de mult, cd toti s'au (audit pa au murit ; fi indatei l'au f i
ingropat, puindu-i piatrei mare deasupra ; apoi in mormeint iareifi

la fire viindu-fi, au inceput a striga; ce nime sei-1 scoatcl n'au

vrut fi mai veirtos imptirilteasa Aridna, sc1-1 ase sti se ntidufeascei, au poruncit". 2)

Aspis este o piatr rail, care

iaste foarte de treabei la ceia

ce'i lovesc lovituri fi cad jos de se ttivtilesc fi le merg spumele". 3)

Din domeniul bolilor psihice avem iarasi cteva stiri de altfel
destul de vagi. In genere, despre bolle mintei, Niculae Mavrocordat
are o cugetare foarte frumoas. patimele trupefti au nevoe de narcotice, iar cele ale sufletului, de cuvinte generoase".
Tot Dimitrie Cantemir este acela care vorbeste pentru intAia
oar la noi despre Contiinfa. Pentru el conftiinta este ascunsul
inimei". 5) In pridoslovia Hronicului" (in Prefat), spune a a scris
cu intreaga conftientie (salva conscientia)". Sau orice scriitori
streini pentru neamul Moldovenilor, in ceirtile sale instimnat ni-au leisat, veri de leiudat or fi acelea, veri de hulit, ca bunti initn sei le
auzim, Cu curatei conftientie, altora sti le povestim". 7)

Infelepciunea, pentru Cantemir, este sub stare a tot lucrul ca

cinste a face, sau, dupe!' cinstitele Pravili a triii ; este dreapta fi reinduita a sufletului inteiriturti... este a omenescului stintitate... ca mult
Bujoreanu. Pray. Adel Basarab. Invitur, gl. 234, pag. 225-26.
D. Cintemir. Hronicul, pig. 296.
Vezi pag. 182, punctul 6.
N. Mavrocordat. Paren i si cugetiri, in Hurmuzachi, vol. XIII, nr. 526, p, 436.
D. Cantemir. Hronicul, pag, 179.
Idem, pag. 10 i 31.
Idem, pag. 179,

www.dacoromanica.ro

308

mai vdrtoasei deceit a trupului". 1) lar despre omul intelept, Cantemir

spune vorbind la figura : pginei sdreiturei aveind la creer". 2)
Amarul iniinei, expresie pitoreasca intrebuintat de Cronicarul
Ureche ca s arate suprarea cea mare, pentruel atunci ca si astzi,
mima a fost i este socotit drept sediul sentimentelor de bucurie,
suprare, dragoste ori ura, Spune Cronicarul: ce vinei vom putea da
celui ce nu poate suferi amarul inimei sale...". 3)

Scirba, este supgrarea mare, cu acelas inteles ca si amarul

Psalmistul Scheian Ii spune screibi", iar Coresi ii spune
screlbee. 4)

De scarbg, adia "de suprare mare, oricine se poate chiar bolnvi de va pggubi cineva fi se va scdrbi f i de scetrbil va &Idea in
boald, fi'fi va nevoi viga lui...". Sau feciorul, de va screibi pre

mumd-sa, mai bine ar fi lui, sel nu fie neiscut".

mima rea, are acelas inteles cu amarul inimei si sarba, Cronicarii intrebuinteaa destul de des una din aceste expresiuni, and
este vorba s se explice cauza unei boli, ,sau a unei morti necunoscute, De exemplu:

Ureche povesteste a Albrecht, craiul lesesc, venind in contra

lui Stefan cel Mare (1497), n'a putut isbndi in planurile sale si fiind
de inimei rea bolnav", s'a intors fiind btut de Stefan in Codrii
osminului de inimei rea pulin de n'au murit".
Cristofor Batori a murit in 1581, unii zic, cei din inimei rea...",18)

Un Ioachim a plAtit 500 de galbeni ca s capete Scaunul de

Patriarh la Constantinopol, dar lucrul s'a aflat, si, and dup insaunare a vrut s vie in Moldova, in 1508, Bogdan Vod nu l'a primit,
a ocupase locul de Patriarh contra canoanelor, i atunci Patriarhul
foarte s'au intristat i rufinat, i intorccindu-fi calea... bolneivindu-se
de intristare, au murit...".
Hipohondria si melancolla, sunt consecintele suprrilor mari,
Cantemir spune ca. Sultanul Mohamed, care a fost detronat in 1687,
D. Cantemir. Divanul, pag. 192,
Idem. Hronicul, pag. 244.
Gr. Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag. 208.
4)1. Bianu. Pral-Urea Scheiani, vol. I, pag. 8, psalmul IV.
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Invitituri, glava 140, pag. 188,
Idem. Pravila Bisericeascit dela Govora, pag. 91.
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol, I, pag. 171 I 173
Sincai. Cronica, vol. II, pag. 235.
Idem, pag. 116.

www.dacoromanica.ro

309

a fost inchis ; lar dup. cinci ani a murit de hipohondria cauzatei

prin o profundei melancolie in care ceizuse in timpul arestului sdu de

cinci ami, prin care i s'au stors tot spiritul fi puterea de viani".1
Cantemir define0e ypohondria" : boala care zmintefte fantazia ; sleibiciunea peirtilor trupului, carile sunt pregiur (de) inimer; iar
melanholia inseamn, boalei de voia rea, peitimirea intristeirei, fierea
neagrer. 2)

Turbatul, este omul opus celui amrt, este omul excitat, care
nu tie nici ce face ; spune Pravilistul ; ...de vreame ce iaste un lucru, cum ar fi turbat de dragoste...". 3) Sau cum spune Cronicarul ; 4i
aceasta incei sei se ftie, cei prin slobozirea lui Dumnezeu, nereibdcind
spurcata faptii, se pedepsesc de oameni Domnii rdi fi turban...". 4)

Firea birbatului cea sireapi qi vrip2a0, este expresia pitoreasc5, a Pravilistului, ca sk indice pe brbatul nervos, lute. 8)
Frinitic qi buiguit de fire, este omul excitat, delirant. De
exemplu, omul delirant din cauza febrei produs de boal. 8) In afar
de boala, omul buiguit este cel care vorbeqte ce nu trebue, care aiureaa. Cantemir sptme despre cei care neaga latinitatea Rom&nilor
cei buiguesc". 7) Sau: pre muritori ii buiguefti" ; mu: ...liliacul buiguiafte fi nici ce poftefte, nici ce greiiafte, ftie". 8) rarsta inaintat
poate fi motiv de buiguial, a sptme Cantemir ; ...impiedicat de beitrnete fi buiguit de ceiruntefe hind...". 9) Cantemir da chiar o definitie a buiguelei : buiguire, cuveint feirei socotealei", vi-i mai spune i
mateologhia". 19 Cnd buiguiala se asociaz cu turbarea atunci ni-

meni nu se mai poate intelege cu cel atins de aceste dou infirmitti ; turbata fi lunateca buiguiturei". 11)
0 D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 576-577.
Idem. Istoria Ieroglifici, pag. 24 vi 14.
Bujoreanu, Pravile gl. iv (32) 01 gl. 259, zac 39; pag. 45 vi 245. Longinescu,
Legi vechi, pag. 188.
Gr. Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag. 208, noti de N. Costin.
Bujoreanu, Pravile gl. ka (21) vi gl. 183, zac 19; pag. 38 vi 201. Longinescu
r. c. p. 155.
Vezi pag. 280 n. 5.
D. Cintemir. Hronicul, pag. 110 vi 135.
Idem. letona Ieroglifici, pag. 98 o 154.
Idem, pag. 119.
Idem, pag. 14.
Idem. Hronicul, pag. 23 o 101.

www.dacoromanica.ro

310

Dragostea este o boala sufleteasa ce se inchipuiafte cu bella,

afWerea cu nebunia, iara afa mai veirtos iaste qi mai rea chinuire de cat acelea, de cat bate...". 1)

Minte asezati, cei intregi la fire sau deafirea, este omul cu

mintea intreaga, cuminte.
Cronicarii spun ca Antioh Vod (1695-1700), era om tneir, ca
de doucsizeci de ani, om mare la trup, cinstif, chipif, la minte
2)

Mintea intreaga nu-i totdeauna in raport cu aspectul fizic al

omului. Cazul citat cu $tef an, parcalabul de Soroca, cel ucis de Vasile Lupu, este un exemplu demonstrativ,
Omul care'si face testament trebue sa fie cu mintea intreag,
m' car de i-ar fi trupul bolnav : cela ce va sti facet' tocmealei, sau
carte, aceluia trebue sei-i fie mintea intreagei i seincitoasd, iar nu
trupul". 4)

Cantemir spune c inaintea imparatului Valentinian (370), s'a

prezintat o solie de Geti cei mai deafirea fi mai de frunte". Sau
...in monarhia noastrei cei mai deafirea i mai de frunte s fie...". 6)
Prostimea caracteriza pe omul simplu, nestiutor feiranul cel
gros... de va grcli cuvinte feircl de ispravei, Rini cale, de se va cunoafte lucrul cd grdiafte de prostimea lui...". 7)
Omul prost nu se poate conduce singur in viata, ca daca, ,,capul ,se ametefte, picioarele dovedesc (inving), i ceind mcIdularele bui-

guesc, lipsa crierilor arate.

Intunecare a mirAei, este o expresie frumoas a cronicarului
Miron Costin, ca sa dea o explicatie imoralitatei lui Alexandru Voda,
(1620-21) cate a trecut la mahomedanism : care a leisat domnia f i au
mers la Sultanul de s'au turcit, la care intunecare a mintei au venit
din desfranata faptcl a curviei...". 9)

Lipsit din mhite este cel cu turburri mintale dupe boala, om

care nu-i intreg cu mintea, fara A' fie chiar nebun. Spune Cronicarul
Bujoreanu, Pravile gl, xa (61) si gl. 366, zac i, p. 66 i 290. Longineacu, 1, c. p. 285.
I. Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 256.
Vezi pag. 262 n. 5.
Bujoreanu, Pravila Mate! Basarab, Inv1tturi, glava 285, pag. 252.
D Cantemir. Hronicul, pag, 255,
Idem. Istoria leroglifici, pag. 162.
Bujoreanu, Pravile glava nf (59), punct g (3) si glava 364 zac 3; pag. 65 si 289.
Longinescu. Legi vechi, pag. 281.
D. Cantemir: Istoria Ieroglifica, pag. 236.
Miron Costin, in Letopiseti, vol. I. pag. 275.

www.dacoromanica.ro

311

bolndvindu-se feciorul, Radului Vodd (din Muntenia, 16641669), din care boald lipsise yi din minte, cd ori din fel era aya,
ori dintr' acea boal, cd umbletul lui nu-1 ardta a fi deplin intelept...".1)

Slobivi, stmt oamenii uqurei, nemezati la minte ; termen intrebuintat de Neculce :

.Ferban Vodd Cantacuzino voia sd scoatei din Domnia Moldovei pe Dumitraycu Cantacuzino, ca s pue in locul lui pe clucerul Constantin Cantemir, un bdtrtin de 70 de ani; acestuia
impunea, in schimbul domniei, s nu se atingd de ropiii boerului Gavrilitti pentru cdci el vedea i cunoytea Gavrili( pe feciorii lui, cd sunt to(i afezafi la minte, ce o sama' sunt i cam
slobivi". 2)

Nebunia sau indricirea este boala omului eqit din fire, De a,.
ceastA boal se ocupa qi Cronicarii i Pravi1it, aceqtia din urmI
din puna de vedere medico-legal,
Pravilistul defineqte pe nebun:
nu-i omul cu toatd mintea, eyit din fire'i, nebun... ce va fi den afard de minte...". 3)
In Psaltirea Scheian, omului nebun se spune buiac". 4)
Cantemir nume0e nebtmia intunecarea mintei", care este mai
grea clec& a noptei". 5)
Acelaq lucru spune i Niculae Mavrocordat

Bolile trupului cu ced cresc cu attit sunt mai invederate, pe

oind cele ale sufletului ajungeind culmea, robesc cu totul pe cel
suferitor, yi-i rpesc once simtire". 6)
Dimitrie Cantemir, punnd in gura altuia cela ce el insu0 serie,
afirma c nebunia este o boala a carei isbucnire se poate prevedea
dupe anumite simptome. Pentru a dovedi acest lucru povesteqte

In 1705 a fost numit Ciorbuli Ali Paya in postul de mare

vizir ; intr'o zi, dupd ce i s'a prezintat ambasadorul Frantei, FeNiculae Costin, in Letopiseti, vol. II, pag. 21.
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag 227.
Bujoreanu, Pravile, gl, ne (55), punctul a (1) si glava 359 zac 1; pag. 61 si 286.
Longinescu. Legi vechi, pag. 266,
4)1. A. Candrea. Psaltirea Scheiani, pag. 196, rindul 18.
D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 270.
N. Mavrocordat. Pireri i cugetiri, in Hurmuzachi, vol. XIII, nr. 37, p, 419.

www.dacoromanica.ro

312

riol, Vizirul a spus:

Acest infidel sau este nebun sau set' ftiti

cd in scurt timp ifi va perde minfile. i
aceasta
adause
el, o deduc din frecventa mifcare a ochilor sdi, din agitatia corpului sdu, din ufurinta gesticulatiunilor sale, fi din suspinarea
sa continuer. qi, acest pronostic s'a adeverit in mai puf in de una
sau doud luni de zile ; ceici in adeviir Feriol a inebunit fi a fost
afa de furios, incett a trebuit sei-1 tina legat in fiare". 1)

Pravilistul deosebe0e nebunia subit5 de cea care vine mal lent

deosebegte nebuna dragoste qi nebunia bee. Cunoaqte nebuna pe-

rodic5 : Cela, cesi cand fi ceind nebun, iar nu in bate zilele, cum
s'ar zice, patru luni este nebun fi cinci, fase luni iaste infelept". 2)
Nebunia periodich se pune in 1egAtur5. cu fazele lunei
la
schimbarea lunei fiind de boala ce avea turbat f i tulburat sil fie socotea"; a) lar Niculae Mavrocordat spune : Ca fi bolle trupefti, afa
f i cele sufletefti se intorc de obicei...". 4)
Nebunul nu-i responsabil in tmpul nebunie lui i nici nu trebue pedepst cei agiunge'i lui, certarea cd iaste nebun fi fird de
minte...".

In cazuri dubioase numai Vraciul cunoa0e pe nebun. Iar sotii

se despart in caz de nebunie. 7)
Dar, dei Pravilele spun c5, nebunii nu se pedepsesc, totm croncarul Enache CogAlniceanu, poveste0e c in timpul domniel batrhnului Calimah (1758-1761) un fecior de boer, Ilie Canta cam nebun

fi semef", a ucis o slug, care'qi serba nunta, pentruc nu s'a dus

imedfat cand a fost chemat de Me, Prns, Ilie Canta a fost biigat la
inchsoare i Wat in timpul domniei flulu lu Calimah (1761-64), ca
pe un ucigaf de oameni", far rudelor l-a trecut repede sup5.raren,
mantuindu-se de un nebun, ceici totdeauna se necisteau fi ei cu faptele lui cele scetrnave, care nu lipseau niciodatei de la el". 9
D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 777, nota,
Bujoreanu, Prav. gl. ne (55) punct. g [3) gl. 359 zac 3; pag. 61 i 286.Lon.ginescu. Legi vechi, pag. 266.
D. Cantemir. Istoria Ieroglific6, pag. 270,
N. Mavrocordat. Piren i o cugetiri, In Hurmuzachi, vol. XIII, ni./ 560, pag. 438.
Bujoreanu, Privile, gl. f (9) punct kg (23) si gl. 360 zac 23; pag. 26 i 231-32.
Longinescu, I. c,, pag. 99,
Vezi nota 2; punct z (7).
Bujoreanu. Prav,, gL ka (21), punctul i (6) gi gl. 183, zac 6, pag, 37 si 201.
Longinescu, 1, c., pag. 153.
Enache Cogilniceanu, In Letopiseji, vol. III, pag. 245-246:

www.dacoromanica.ro

313

Nebunia poate fi s de ordin moral, nebunia omului dezordonat

moralmente. Croncarul loan Neculce spune c Antonie Voda Ruset
a fost un om foarte cum se cade, dar copli lu au fost nste nebun :
Fost-au fi feciorii lui Antonie Vodei desmerdati, feirei de Mai;

umblau prin tarei cu multi feciori de mazili nebuni, era,* Cu

deinfii, de feiceau multe giocuri fi betii fi nebunii, prin teirguri
fi prin sate boerefti, de luau femeile fi fetele oamenilor cu deasila de'fi rddeau de deinsele ; ce nu numai a oameni pro?ti, ce
f i a oameni de frunte fi de cinste...".1)
In Cronica Blceneasa, citat5. de Snca, gsm un alt nebun
moral, pe $tefnit Vod (1659-1662), din Moldova :

4tefdnitti, feciorul lui Vasile (Lupu) Vcklei, fiind Domn la

Moldova fi temeir se desmerda fi feicea lucruri copileirefti fi nebunefti ; nu ceiuta trebile domniei, ci curviile, nu numai cu partea femeiascei ci fi cu partea beirbeiteascei, cd cuconii Moldo-

venilor cei frumofi, ateita s'au imprumutat, cdt nu erau in stat

sei pleiteascd feirei de paguba sa acea datorie. Mai feicea de aceste nebunii $i atunci ciind efea la preumblare fi la vanaturi,
cei punea pe boeri pe cai turcefti fi efind la cezmp, poruncea de
le lua &dude fi le da calea, iar caii nefiind domoliti la multi
li-au feicut primejdie de moarte. Era fi un helefteu mare, fi deasupra lui foifor domnesc leingei casele cele domnefti; de acolo
pe multi boeri ii arunca in hele$teu fi apoi realea, deci scold rzdu-i din apd, ii imbreica in'haine domnefti. De acestea fi de altele facea .5'tefeinitei Vodei, pentru care toti it urase". 9

Pentru vindecarea nebunie este bung apa in care s'a frecat topaza o piatr scump, cu proprietti terapeutce, 9
De fapt bolle sufletesti sunt greu de vindecat, ch. rdutatea boalei doftorii o teuneiduesc, iar boala sufletului, leacurile apotecarilor nu
f tiU... " . 4)

Indricit i In.dricirea, sunt termen intrebuintati in Pravilele

bisericesti, smilar cu nebun si nebunia. Uneori acesti termeni se g6sesc impreuna in aceas fraz.: ... carele se indreiceqte de va fi nebunind totdeauna, de va spune f i va huli...". 5)
loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 213.
Sincni. Cronica, vol. III, pag. 95. Citeazi Cronica Biliceneasci.
Vezi pag. 181 puuctul 2.
D. Cantemir. Istoria Ieroglifici, pag. 264.
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab. Rispunsurile lui Timotei, Intrebarea 3, p. 409.

www.dacoromanica.ro

314

indracitul nu-i lasat s intre in biserica sd nu zicd cuveint rdu

f i scdrnav... s spdimeze i s sminteascd gloata oamenilor...". 1).
Pentru Pravilist nebunul este sub stpanirea diavolului, de aceia
nici nu se poate vindeca un nebun, fb'.ra numai cu rugaciuni, Probac aceasta credint a facut ca azilele de nebuni s fie aezate
numai in preajma bisericilor, mai ales pe langa manstiri.
Cel stapanit de diavolul poate fi furios, nebunie furioasa, care
bu

reclam msuri de paza exceptionale

Muiarea neidufitd de Duhul necurat, adicd in care ldcuiafte

Duhu hitlean i nebuneafte attita at o leagd cu lanture, ca
nu se omoare, sau pre 'altul sd vatdme...". 2)
Alteori indracirea nu-i dect aparenta, produsa de herea neagrd":

... de se va supdra neftine de herea neagrd, cum s'ar pdrea

di se indnicefte... far de va fi adevdrat indrdcindu-se...".8)
Logodna se stria cand brbatul sau femeia se va birui de dracul
fi se va indrdci...". 4)

Indracirea este motiv de divort, totu0 despartirea nu se face

imediat barbatul trebue sa atepte trei ani dela bolnavirea sotiei,

iar femeia trebue s aqtepte cinci ani

De va avea neftine muiare care se indrdcefte, acela set' nu o
despartd, ce sd o aftepte ani trei, deci de se va teimeidui, sd o
; iar de nu se va isbdvi dupd acei trei ani de acea patimd
a dracului... sd o ase f i sd la alta. 44$4derea i muiarea de se
va tdmpla sei vie la bdrbatul ei patima ca aceia a dracului, trebue
aftepte cinci ani...".

Daca ins a fost candva indracit i inainte de nunt atunci de

grabd sd se despartd...". 5)

Sunt insa qi Fete biserice$ti, care nu admit sub nici un cuvint

divortul in caz de indracirea unuia din soti. Printre aceqtia este
Timotei din Tarigrad, 6)
8tnoreanu. Pravila Matei Baiarab. Invttur, glava 92, pag. 170.
Bujoreanu, Pravili Matei Basarab, Rispunsul lui Timotei, Intrebarea 15, pig. 411.
Idem, rispunsurile patriarhului Niculae, pag. 412.
Idem, Invitituri, glava 178, pag. 198.
Idem, glava 233, pag. 225 ai gi. 416, pag. 309.
Idem, rispunsurile lui Timotei. Intrebarea 15, pat. 411-12.

www.dacoromanica.ro

315

Somnambulismul, este cunoscut Pravlistului mrean din 1646,

&gel citeaza. cazuri de somnambulsm, petrecute aiurea, vi acte fgcute
de somnambul in tmpul somnulu ipnotic, farg ca s'a vtie ceva
De vreme ce multi s'au geisit de au feicut multe fi minunate
lucruriin somn, fi daca sei defteaptei, nu linea minte nimica, ce
au flicut".

Faptele comise in tmpul somnului se pedepsesc cu ma', afara

de cazul cand se va dovedi ea sa face cei doarme".1)
Sugestia. Termenul este mdem, dar fenomenele de sugestie erau
cunoscute celor vechi. Cronicarul Neculce ne da un frumos exemplu
relatv la sugesta lu Barnovschi Vodg, caz relatat mai sus. 2)
Dimitrie Cantemir devi foarte invatat totuv crede vi relateaza
cu multa convingere un caz de sugestie :

Un fost soldat a ceizut in boalei foarte grea, inciit toti medicii U leisaserei, ceici corpul lui era plin de nifte ulcere ureite,
care ii cauzau nifte duren i teribile. Pe cdnd zeicea in aceastei
stare deplorabild, veni la el abatele memeistirei Mauromola, fi-i
promise cei cu ajutorul Fecioarei Maria, feiceitoarea de minuni,
il va inseineitofi, dacei va renunta la schisma papista fi va trece
la credinta bisericei ortodoxe. Bolnavul in speranta inseineitofirei, a acceptat aceastel propunere a monahului. A fost dus in
md neistirea Mauromola ; aici i s'au citit ziva f i noaptea rugeiciuni

fi in douzeci fi patru de ore, s'a inseindtofit complect". 3)

O altei poveste de sugestie ni-o dd tot Cantemir.

Un Turc foarte nviltat, a studiat afa de mult, cei a ajuns

fantast peina la nebunie. El ifi imagina cid o musca ii sta mereu pe nas ; musca fugea dacei o gonea cu mema, dar se intorcea imediat inapoi in acelaf loc. Toti medicii care erau pe atunci
In Constantinopol au fost consultati in aceastei privintei, dar n'au

putut ajuta la nimic. In cele din urmei, un medic francez, Le

Duc, a geisit mijocul cel bun sei-1 vindece de aceastei boald fi
sei-1 convingd cei totul nu-i nimic, ci numai o imaginatiune... Cdnd

a intrat la bolnav, a fost intrebat daca' vede musca de pe nasul

Turcului ; el a reispuns cei o vede fi afa fi-a cdftigat toatd increderea bolnavului. Dupei aceia i-a prescris nifte beiuturi reci
Bujoreanu, Pravile gl, x (60) punct a ji d (i II 4), vi gl. 365 zac I vi 2; pag.
65 vi 289-90.

Longineseu, pag. 283-4.

Vezi pig. 220 n. 8.

D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 650,

www.dacoromanica.ro

316

inofensive, sub numele de purgativ sau doctorie laxativd. In urmd

a scos un curitaf $i'l puse incetisor pe nasal bolnavului ca fi

cum ar fi voit sd tae musca fi imediat i-a ardlat o auiscd moartd, pe care (o avea) in mad anume pentru asta. Turcul veizand
musca moartd, exclama' : cu adevdrat asta-i musca care m'a
necafit attita vreme. ,Fi'n acest chip s'a vindecat de aceastd curioasti imaginafie", i)

Legat, om legat, om impotent din cauza farmecelor. Cel de leaga'

bilrbatul, sau muerea, sd nu se impreune", nu poate fi preot. Impotentului i se spune c nu'qi face datoria deplin" ; sotia impotentului
nu poate invoca acest cusur, ca. s* motiveze o purtare imoral

Muiarea ce va face preacurvie, fi de va vrea sei Fuviiiascd, sd zicd, cum beirbatul ei n'a fdcut datoria deplin ce au fost
set' faca', cum face barbat ca himeia sa,..". 9
Impotenta marturisit este motiv puternic pentru divort, dar numai dup trei axil dela nunt, nu imediat :

Desparte-se nunta si dacti vor trece trei ani dupd ce se face

nunta, fi nu pot sd se amestece beirbatul ca muiarea, dupd cum

fac oamenii, fi el va mdrturisi di adevdrat nu poate sii se amestece" , 9

Sigismund Batori qi-a trimis muerea sa Maria Cristierna la printi, au pentru ca' nu o au iubit vreodatd, au cum scrie Paltie, pentru cd au fost legal de Ioana Baba,", 4)

Legitura, se spune de omul care este legat, ea sufere de legalurei", Acest soi de autosugestie se intinde nu numai in sfera genitala, ci in toate directiile ; un om se poate bolnAvi sau poate fi
bolnvit prin vreo legatur., de once boal. In acest chip, legatul sau
legatura fac parte din clasa farmecilor, sprijinite numai pe puterea
de sugestie din afar' sau de autosugestie.
Credinta in acest fel de legAturi era ap de mare, ca Pravilistul
se ocup mult de ele, ca de ceva perfect real. Clugrului cnula nu-i
D. Cantemir, Iitoria Imperiului Otoman, pag. 783.
Bujoreanu, Pravile gl. si (16), p. v (2) si gl. 212 zac 2, Pag. 33 si 221.
Longinescu, I. c. pag. 135.
Dr. P. SameBujoreanu, Pravila Mittel Basarab. Invitituri, gl. 217, pag. 223.
ran. Divortul din calm/ de boall In legislatia veche rom Rev. de Igieni sociali nr. 7, 1931,
Sincai. Cronici, vol. II, pag. 279.

www.dacoromanica.ro

317

ingaduit dupa Pravita, sa. faca bae, i se iarta si i se recomanda baa,

daca are vreo legit-turd" :
Ceilugeirului nu se cade,., set meargei la bae nici intr'un chip,
lard de o boald oarecare mare fi de o legeiturel",

Sam : Cand nescine va ceidea inteo legeiturei qi inlet:, boald". 1)

Cantemr descrie o bung parte din credntele si superstiVile
Moldovenlor, care rectmosc drept baza. sugesta si autosugestia. Ni-am
ocupat despre aceste lucrur cu alt prilej. 2)

Intoxicatille cu gaze. Emanatiunile de gaze toxce sunt cunoscute. Dmitrie Cantemir povesteste cazul sultanului Selim al II-lea,
paralzat s apo mort din cauza varului (care) producea incei emanaliunele sale veninoase", 3)

Tot el povesteste un caz de intoxicatie cu gaz de carbun. Imparatul Jovian, care a urmat lu Iulan Apostatul (363), a murit de
moarte naprasnica, ca intrdnd inteo casd de curdnd albitd ca var
fi fiind vremea cam rece, au aprins cdrbuni ; noaptea, duhul ceirbunilor fi a varului, sei-1 fie ineiduFit". 4)

Boale externe.
Din cadrul maladiilor externe, avem in primul rand oarecari cunostinte despre rane si ranir, pe care Pravilistul le descrie cu destula amKnuntime din punct de vedere medico-legal.
Termenii eel obisnuti pe care ii intalnim mereu sunt :

A vitima sau a bete% termeni generici cu care se arata omul ranit. In Psaltirea Scheiana din 1482 se intalneste cuvntul de
vdteimaf", sau vateirn fi eu vindec". 5) Pravlistul spune : ... de va
fi undeva vdteimat, sau si mort... sei giure pentru velkimeiturei...". 6)

Vitimitura sau betejitura, sunt termen cu care se arata efectul sau urmarea ranirei ; cu inteles mai larg se intrebuinteaza pentru a arata in general pe omul suferind, vatamat de once alt boala,
sau din vreo imprejurare oarecare,
Bujoreanu, Pravila bisericeasci dela Cover*, pag. 104.
Vezi pag. 164 0 urmit.
Vezi pag. 305, n 3.
D. Cantemir. Hronicul, pig. 253.
L Bianu. Psaltirea Scheiani, vol. L pag. 7 f 1. 497.
Bujoreanu. Pravile. Pricina L punctul zi. (17) 0 a 296 zac 17, pag. 7 ii 256.
L onginescu, I. c., pag. 5.

www.dacoromanica.ro

318

Cantemir povesteste ca', fiul imparatului Alexia Comnen, in

1143, s'au julit putintel cu lancea la o mind, ce lancea fiind

otreivitd, rana aceia nici o doftorie n'au mai primit, i afa, dintr'acea pujin betejiturd, rdul peste tot trupul leitindu-se ", au
murit. 1)

Sau : Stefan Batori, craiul Poloniei, a murit in Grodno din

Litvania, la 13 Decembrie 1586, precum i-au fost ursit cu mult
mai inainte Astrologul, adicd at va muri in Grodna, nu fdrii rand, ce s'au i intdmplat, ceici cdzand mai nainte noaptea intr'o
latrind, se vdtilmase...".

Ranele, se deosebesc in rane de moarte rane care nu produc moarte,

Gel ucis de multi, de va avea i rane multe, f i dintr'acestea

uncle sunt de moarte, iar altele nu sunt de moarte". 3)
RAnitul trebue s." se caute ,cu vraci, sa asculte prescriptiile vrad
ciului si s'a. nu ias din cuvintul lu, altfel vina unei eventuale morti

nu mai cade in sarcina celui care a ranit.

Expertiza ranelor o face vraciul, dar si judeatorul are datoria
s cumpneasca daa rana intereseaza un mAdular de cele mari, sau
din cele mai mici.
Pravilistul se ocup si de ranirile urmate de hemoragii
face' cu aceasta
rane s margd sange...". 4)
In ritualul bisericesc, micile hemoragii pe nas sau din gingii au
o important'a de care trebue s'a' se tie searing, Dupg Pravila bisericease, epistaxisul la un preot constitue un p. kat ; se disting dota
cazuri

... mai nainte (de Liturghie) de'i va cura slinge din mas ",
de'i va cura dupd Liturghie...", iard sdngele, s sape groapti
ingroape, sau
arunce la mare sau in rdu, iar de'i va
cura din ding, sd nu slujeascd Liturghie". 5)

Pentru a se putea vindeca, omul nu crutg niel o durere, nici un

sacrificiu : .cineva pentru memtuin(a a tot trupul i pentru paza vie1) D. Cantemir. Hronicul, pag. 389.
2)- Sincal. Cronica, vol. II, pag. 235. Citeazi pe Eust Gyulaffi.
Bujoreanu. Pravile, gliva nz (57), punctul f (9) gi glava 362 zac 9; pag. 63 si
287.
Longinescu, Legi veal, pag. 271.
Hujoreanu. Pray. gl. kg (25) o gl. 185 zac 6, p. 38 ei 202. Long. I. e p. 155,
Idem, Pravile Matti Buena), Invitituri, gl. 97, pail. 171.

www.dacoromanica.ro

319

(ei, fer, foc fi tdiare a unuia sau f i cloud meidulare, ardere, tdiare fi
de tot de la sine lepeidare, mdcar cd cu mari chinuri fi duren, insti
sufere fi primefte...".1)
Pentru a usura vindecarea ranelor, doctorii prescriu odihna :
aripa dreaptd mi-am betejit, deci, pentruca sii se indrepteze, cdteva zile in odihnd sel ma aflu, doftorii mi-au poruncit". 2)
Niculae Mavrocordat scrie : fiecare cautd leac pentru rana.sa",
si adaug : pentru fiecare rand este un leac". 3)
Ranele vechi se vindec. greu 0 las. urme : rana veche fi adncd prea lesne a se kimeidui... anevoe lucru este", cl la rand rea
f i grea, mehlemul $i leacul de fi se afki", ins semnul grozav, locul
odinioard betejit... pomenire cu dosadd
rdmtine". 4)
lar Niculae Mavrocordat spune : . mdcar cil ranele sunt vindecate intr'un chip, dar cicatricele reimein...". 5)

Pravilistul bisericesc spune at ranele produse cu ferul, se vin-

deca cu Sardion, o *tea scumpa, care ar avea proprietatea de a

vindeca ranele, 6)

Notiunea infLtrei ranelor cum si a intregului organism a fost

cunoscut din cele mai vechi timpuri, In Psaltirea Scheian se spune
de exemplu: putrezird ranele mele".7)
Acsinte Uricarul vorbind despre Cetatea Hotinului, face 0 C001.paratie minunat intre o rank' infectat si numita Cetate, dupe urma
cireia suferea intreaga MoldovI, la anul 1713 :
I

,..precum ceind are un trup o rand in vreo parte, bolndvefte

tot trupul fi sldbefte, fi 'fried cad nu se grijefte acea rand fi

incepe a se ld(i, aduce tot trupul la primejdie fi la moarte...". 8)

Pe de alt parte, Pravilitul cunoaste ranele morale, sufletesti.

dintr' acele cuvinte se va !Ifni omul

De exemplu, spune Pravilistul :

D. Cantemir, Igtoria Ieroglificii, pig. 51-52.

Idem, pag, 284.
N. Mayrocordat. Pireri ,i cugetiri, in Hurmuzachi, vol. XIII. nr. 185 oi 187, pag. 423.
D. Cantemir. Istoria Ieroglifici, pag. 212.
Mehlem insamni unsoare cu care

se alujesc Tirulicii la rane". Istoria Ieroglifici, pag. 15.

Vezi mai sue pag.
162 n. 6 yi 7.
N. Mayrocordat, Cugetiri, in Hurmuzachi, yoL XIII, nr. 565, pag. 439.
Vezi pag. 181 punctul I,
7)1, Bianu, Psaltirea Scheianii, vol. I, pag. 118.
8) Acsinte Uricarul, in Letopiseti, vol. II, pag. 158.

www.dacoromanica.ro

320

cateodat ranele morale sunt

mai rele ca cele trupe$te, cad mai bine ar fi cuiva cu o mie de
rane a se rdni, deceit odatel pacoste i dosadd deaproapelui seiu a priva birui

la inimei

Be.;

cinui". 2)

Fstula in pintece, este termenul cu care se compar lepra, cu

gAnd s se arate cht de grozav. $i de nevindecabl este aceast
boal, fistula. Exstenta termenului d dreptul s credem ea fistula
altor regiun, fistula nevindecabilg era bine cunoscutg pe atunci, 8)
Ulcerele externe, termen intrebuntat de Miron Costn, pentru
a indica in general afectiunele externe , and lumea primitivei,..
nu cunoftea.., nici ukerele externe.". 4)
Bubele, se pomenesc de ele, nu la om, ci la o, oaia buboaser
Pravilistul spune s6 se goneascg alugrul care grAe$te cuvinte urite
curmezifate" ca inste ca o odic buboasei, ca sei nu umple i alte oi
de bube". 5)

Apostema, insamn buboi m'are cu puroi. Termen pomenit de

Cantemir ; Sultanul Selim a plecat din Constantnopol, dar in cale a fost

apucat de o violentei ferbinteald prin tot trupul ; seingele

'ardea, fi un acces de friguri Il tormenta. In ziva urmdloare se
trezi cu o apostemd mortald in yate, care atat era de chinuitoa-

i mai ales in pi-,

cioare, s'au contras fi au secat cu totul. Un chirurg abil Il tae
rq, inced i se pelt-ea cei toti nervii trupului,

deschide apostema qi aplicei bate remediile pentru a inleitura

veninul boalei; dar se vede cei moartea este inevitabild, ceicibuboiul obstinat sfida toatii arta medicaid, veninul pestilent seldti
In tot trupul, i dupei patruzeci de zile de cele mai crude sufeSelim ifi del sufletul,..".6)
sunt lezuni superficale de provenient diferith. Cantemir spune

.teilpile, prin aspre i ascutite steinci ceikand, mi s'au

bei-

$icat". 7)
z (7) p. g (3) o gl, 242 zac 3, pag. 23 o 228. Longineieu
I. d, pag. 85.
D. Canternir, Istoria Ieroglifiel, pag. 102.
Vezi pag. 289 n. 6.
Mimi Costin, in Letopiseti, vol. III, pag. 497.
Bujoreanu, Pravile,

Bujoreanu, Pravila laisericeasek dela Govora, pag. 118.

D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 247-8.
Idem, Istoria Ieroglifici, peg, 278,

www.dacoromanica.ro

321

Sau 'Asid provenite din intepaturile albinelor ,,albinele trupul le beisica. la ficati le streibil tea".
Sau: acele ticeiloase albine prin matele i ficatii
peitrunserei, de unde adeveiratil infleiciune scornindu-se sub pielea
ursului, isvoarei de apei pururea pisititoare purceserel...". 1)

In Medicina populara, medicina anonima, se gasesc o suma de

termeni pentru unele afectiuni externe
A bubd" sau bc1ficarea ", sau buba rea ", pare a fi pustula
maligna ; acelas in-teles pare a avea si cartita", pentruca in deseantatul acestei boli, se 'Unir o multime de animale dela care se poate
lua cartita.
Babe dulci", par a fi impetigo.
Sgaiba", este o bubulita n ic, o sgarietura.
PuFhele", sunt aftele bucale.
Udma", sau uima", este adenita. Acelas inteles are si scurta",

Vana", pare a fi limfangita.

sunt umflaturile din amigdalite. ,,Bolfa" este o umflatura mai atare.
Buboiul" este furonculul, si reideicina bubei" este dopul purulent al furonculului ; lar cucuiuI", este varful furonculului.
Sulzer spune ca Valahii sparg abcesele cu cataplasma' de foi
de nalbei mare, fierte cu miere f i ceapei, sau se deschid cu cutitul". 9

Imflat sau umflat, este locul, regiunea sau organul inflainat,

edematiat. Obrazul de va fi imflat", nu-i dovada de vrasmasia brbatului. 4)

O legatura prea stransa pusa pe 01 poate umfia limba. Nicolae

Costin povesteste ca
dupel beiteilia dela Stiinilefti, Dumitru Cantemir a fugit, lar
in locul lui a fost numit caimacan, Lupu Costache Vornicul ;
dupei 40 de zile, acesta a fost pus in lanturi de gt f i obezi la
picioare fi dus in cetate la Varna. Breincoveanu a dat atunci 300
de lei comandantului ceteitei de Ii-au mai slcIbit legeiturile cei ,,dcum li se inflase limbile in gurile lor de lantul ce avea in grumaz ; coit vrea hi mai zclbovit nescosi, acolo a hi perit".5)
D. Cantemir, Istoria IerogliflcL pag. 187 L 121.
G. D. Teodorescu. Poezli populare ron:Cine, pag. 358, 359, 365, 366, edit. 1885.
Sulzer, 1. e, pag. 56 i urmitoarele, vol. III.
Vezi pag. 215 n. 7 o pag. 217 n. 4.
N. Costin, in Letopisetl, vol. II, pag. 116,
21

www.dacoromanica.ro

322

Pentru durerile carisunt fi se chiam'd umfleituri", s ung cu

zafir frecat cu lapte de muiare, sau cu sardion, pietre scumpe, bune
de leac,
Parte secara a trupului, insamna gangrena uscata. Se mai spune
$i m'adular putred, sau rana putrezita, cu acela$ inteles de gangrena.
Spune Psalmistul Scheian : putrezirei rancie mele. 1)
Partea uscata sau madularul putred se tae, se desparte de trupul sanatos, Niculae Costin, citand pe Cicero, spune
...precum se tae une(le) incheeturi a trupului, cari, neaveind
sdnge, seacei, fi seicate vatelmei $i cebra peirti seineitoase a trupului..." 2)

lar Pravilistul bisericesc spune ca preotul caruia i s'a luat darul se tac de la biseria ca un medular putred". 9
Stricat, picior stricat, insamna a piciorul nu mai este bun, este
vatamat. Stricatii intra in randul betegilor, a infirmilor, a celor care
nu trebue insultati pentru infirmitatea lor, pentru cei nu se pot pedepsi niciodatei stricatii fi beteagii $i altii ca aceia...". 4)
$i pravilele biserice$ti condamna pe mi cari insulta' un infirm
Cine' f va bate joc sau va reide de orb, sau de fchiop, sau de
surd, sau de alte betejuni, acela sei se afuriseascd". 5)
Cel betegit de cineva, trebue ingrijit de vinovat, sau in contul
vinovatului, ca, spune Pravilistul : Cel veitelmat, sei se tdmeiduiascei de
la cela ce 1-au betejit". 6)
Dupe invatamintele hipocratice betegii nase din inpreunarea br-

batului cu femeia, cand are menstruatia.7)

Cuvantul de stricat, cu inteles de infirm, se gase$te $i in Cronica Balaceneasca, citan.' de Sincai

In &Italia dela Finta, dintre Matei Basarab ft Vasile Lupu

o ghindd au stricat pe Matei la picior...", dupe care Matei
fiind stricat la picior, zeicea fi cerca teimckluire...".8)
I. Bianu. Psaltirea Scheiani, vol. I, pag. 118.
N. Costin, in Letopiset, vol I, pag. 448, apendice X.
Bujoreanu, Pravile Matei Basarab, Canoanele Sf. Aposta, glava 28, pag. 235.
Idem, gl. in (45) punctul e (5) 11. 108, zac 5 pag. 55 0 176. Longinescu, I. C., pag. 234.

Bujoreanu, Pravila Matef Basarab, Canoanele Sf. Apostoli, gl. 56, pag. 315-16.
Idem, Siiborul I, gl. 5, pag. 319.
Vezi pag. 13 n. 1,
$ineai, Croniei, vol, III, pag. 57 0 59,

www.dacoromanica.ro

323

Albata pe chi, este pata alba sau leucomul, loan Neculce povesteste

Radtr Vodei, fdceind nuntd cu fiul seiu Alexandru Vodei,

domnul muntenesc au luat pre fata lui Scarlat celui kogat de
la Tarigrad... fi av6nd fata lui Scarlat albal pre un ochiu, nu

au avut vialei blind cu Alexandiu Vode i; fi au trimes Scarlat

ferman imp:dreitesc fi fi-au luat fata de dupd Alexandru Vodd,

de au dus-o la Tarigrad fi au dat-o dupd un grdmeitic anume

Mavrocordat...".1)

Bolnav de chi. Se pare ea' in vremea de care ne ocupam,

boalele de ochi erau foarte frecvente. Cronicarii dau numeroase exemple, 'rasa nici dat nu specific& in ce anume consta aceste boale,

Niculae Costin spune ca Bogdan Vodei (al 4-lea, 1568-1572),

perzeindu'fi neidejdea de domnia Tdrei Moldovei, fiind fi bolnav de
ochi... s'a dus la Mdsk fi acolo fi-au sfeirfit viala...". 2)
La fel graeste si Grigore Ureche, Bogdan a fugit la Lesi si bolndvindu-se de ochi, de nu geindea de domnie", s'a dus la Mosc, 3)
In alt.& imprejurare, Miron Costin vorbeste de o boala de ochi,
care, dup.& ce s'a vindecat, a revenit dup.& ch.tva timp, adica s'a rasbola, Bolnavul, Radu Mihnea 1616-1620), s'a dus tocmai la Tarigrad
pentru leacul ochilor

Radu Vodei spre acest al treilea an a domniei sale cele

rdsbolit la ochi... fi sin gur au pohtit la impeireilie

Glinted, s'au

set-i vie mazilie, s poatei merge la Tarigrad pentru leacul chilor...", 4)

In Lexiconul Slavo-RomAn din 1649 se spune

om ceiruia

cura puroi din ochi, urduros", sau : inpeiinjeneascd, zahrdneascei

ochiul", termeni arora desi nu li se adauga nici o explicatie, totusi
spun destul prin ei nsi. 5)
Cantemir spune c ochii bolnavi, cu secretii sau urdori, se numesc ochi puchinofi" sau ochi urdurofi".6)
loan Neculce, In letopilieti, vol, II, pig. 184 punctul 21.
N. Costin, In Letopiseti, vol. I, pag. 457.
Gr. Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag. 224.
Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 268.
Gr, Cretu Lexicon Slavo-Romiln, pag. 127, rindul 717; pag. 237, r. 3312.
D. Cantemir, Istoria Ieroglifica, pag. 107 si 299,

www.dacoromanica.ro

324

Ochii bolnavi trebue ferili de lumina, caci lumina soarelui

ochii bolnavi, intunecare (ste)". 1)

Pentru tratamentul bolilor de ochi se recomand, apa de topazia, o piatr scumpa bunk' de leac, lar Cantemir spune c' ochii
orbului din naftere sped-and prin ,stiupit tinei, le de fchide luminile". 3)

Se cunostea chiar i ochelarii, aci spune Cantemir la capitolul

batranetei iatei c din doi ochi, patru iti trebuesc". 4)

Boalele de urechi, sunt cunoscute in parte, Asa de exemplu,

se spune c. boala de ureche se vindeca numai cand ii vorba de destuparea lor ; and insal bolnav organul auzirei", nu mai este leac,
urechea astupatei leacu'i este, cei cu ce ar fi astupatei, sa se
scoatei ; iar caruia organul auzirei este betejit fi de tot surd, nici
cul prea lesne, nici traSnetul tunului, nici buhnetul tobelor, spre simtire a o aduce, nu pot' g
Tragan, este o urnflatur. la gat sub forma de tumora, care aduce
moarte celui care o are. Ar fi, poate, ceva asemanator umflaturei

pieptului la vite, anghina la cai. Popular, tragan, este o plant ale

card frunze se pun la buba calului" ; poate c de aici deriva si

termenul de trk,an, din trgna, a trage indelung rgetul, rsuflarea, 6)
Dimitrie Cantemir spune ca daca Cantacuzino a ajuns la Consprimit intr'un mod atat de dur, fi cu
tantinopol
Caimaccimul
vorbe at& de aspre incelt de spaima a capital polipul in grumaz, din
care apoi la trei zile a si murit in prinsoare". 7) Polipur de care po-

meneste Cantemir, ar fi un termen aitat in acele vremi, in %rile

Apusului ; ar fi vorba de chiagul cruoric ce se gaseste in cavitatile
inimei la autopsie ; dar aceasta explicatie este bun. pentru polip ",
pentru tragan" ni se pare mai plauzibila ipoteza aratat de noi mai sus,
Negresit c in afara de cazurile enumerate aici, culese de prin
Pravile i Cronicari, in acel timp se eunosteau si alte boli din domeniul Patologiei externe. Asa de exemplu, Dimitrie Canternir pomeneste de buza de epure" : buzei creipatei ca epurii, care la Turci se
numefte Gieduk". 8)
D, Qantemir, Istoria Ierog1fic, pag. 218,
Vezi pag. 181 pnnctul 2.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 197-198.
Idem. Divanul, pag. 174.
Idem. Istoria Ieroghfic, peg. 247.
Lazar $iineanu. Dictionar Universal.
D. Cantetnir. Istoria Imperiului Otoman, pig. 494.
Idem, pal. 155.

www.dacoromanica.ro

325

Negel este numirea moldoveneasa a negilor

Costach Cavrili(ti, ce se poreclea Negel, c avea un ne-

gel in nas din naftere.".1)

Faptul ea." se pomeneste de operatii mari, de doctori care tae si

coase cand se betejesc grumazii si gatlejul, sau cand se varsa matele, 2) dovedeste cb." Patologia hirurgicala era si ea mult mai cunoscut5,

decal rezulta din datele Mate aici,

Tot atat de mult au fost cunoscute si interventiile mesterilor dibaci in reducerea luxatiilor, in bandajarea unei fracturi, in ridicarea
muschilor sau masajul, interventii care fac parte din domeniul Medicinei populare. Sulzer scrie ca Valahii vindeca' usor, in chip foarte
ciudat, durerile salelor sau ale madutarelor, sau cand are vreo scrantitura : se apucei bolnavul de cureaua pantalonilor sau de brckinar,
fi-1 scuturei afa de tare, ptind infra oasele in articulafiile lor. Pentru duren i de mzjloc, bolnavul se intinde jos Cu burta pe peingint
baba doctorifei Il calcil peste ?ale pad declarti cei i-au trecut durerile. Cu meftqugul lor, se incumet set dreagei frtinturi de picioare, cu
indrile (alele) cu cataplasme i ierburi. Dar ce indurd bolnavul i cat
de schilodit ese din aceste tratamente, e upr de imaginat". 3)
Franturile de citatiuni de pana alci, grupate de mine in raport
cu diferitele ramuri ale medicinei, dupe cunostintele de astzi, nu
sunt decat o foarte slaba reconstituire a cunostintelor generale care
dominau. medicina timpurilor de care ni-am ocupat.
Totusi, oricat de incomplecte, oricat de simple, uneori chiar ridicole, studiul acestor franturi, ni-au dus la concluzia ferm, ca cunostintele medicale din acele vremi, la noi, au fost aceleasi ca si

Apusul European. Cu nimic n'am fost inferiori sau mcar in urna

acestui Apus. Un studiu comparativ ce s'ar lace din acest punct de
vedere, nu numai ca ar fi foarte interesant, dar ar dovedi din plin
temeinicia afirmatiunei noastre.

Pe de alta parte, este neindoios c aceste cunostinte, bune sau

rele, au fost numai la indemana oamenilor stiutori de carte, oamenilor car' simt nevoia de a afla i de a sti ceva nou. Multimea mare,
la noi, ca si aiurea, a ramas strain de medicina. Asa ca, boggia
exactitatea cunostintelor medicale a fost totdeauna in raport direct cu
loan Neculce in Letopiseti, vol. II, pag. 386.
Vezi pg. 158 n. 5.
Sulzer, 1. e., vol. III, pig. 56 i urmitoarele.

www.dacoromanica.ro

326

inmultirea crturarilor, a mtdicilor vi cultura ion Ava se face ca la

noi, numai dela inceputul secolului al XVIII-lea, decand Domnitori
invatati ca Dimitrie Cantemir vi Nicolae Mavrocordat au fost in fruntea Taxilor Romanevti, de and doctorii au prins a veni gi a se stabill la noi, cunovtintele medicale se raspandesc tot mai mult, lar
numarul celor care se intereseaza de medicin este tot mai mare.
Curand incepe sa se simta nevoia cartel romanevti de medicina.
Si, din anul 1760, gasim primul manuscris romanesc de medicina, probabil o traducere ; in acest manuscris se randuesc frumos toate cunovtintele medtale din citatiunele culese de noi in Cronici vi Pravile. Este o punere la punct a cunovtintelor de atunci, exacta, in care

se fac indreptarile necesare cunovtintelor mai vechi, in raport cu

momentul in care s'a scris acest manuscris.
Inborderat sub nr. 933, acest manuscris din anul .1760, a fost
donat Academiei Romane de catre D. A. Sturza. Este un caet mare,
in-folio, cu 162 de file. Se compune dintr'o prefata scrisa grecevte, o

scare, adica tabla de materie vi textul serse cu ltera

Scris frumos vi uvor de citit de tine cunoavte aceast litera. Intreg
manuscrisul merita s fie copiat in litera de astazi, pentruca, nu nurnai ca ne pune in curent cu cunovtintele vremei, ci ne lamurevte vi
asu.pra termenilor medical' romanevti de pe atunci, cat vi intelesul
lor exact. Noi am copiat o pqrte ; aici insa nu putem da decat scara"
continutului cartel.

Cartea 1.
Care cuprinde pentru alesele boale capului.

Cap, L Pentru durerea de cap.

Pentru durere de cap din vin.
Pentru jumeitate durere a capului.
PP

PP

,,
I)
11

10.
11,

12,

durerea capului din reicealei.

lf usceiciune fi umezealei.
prisoseala seingelui.
ff
,,
fi zemurile veninului.
ll
ff
zemurile cu flegmei.
ff
ff
11

P)

f1

1P

ll

II

,,

If

If

If

ff

ff

fl

ff

ff

stomah.
rand sau din ceizeiturcl.
friguri.
pe jumeitate iar inveiteiturd.
ff

PP

care tine multei vreme.

5 13. La fieftece durere de cap, invelteitura.
PP

ff

www.dacoromanica.ro

327

Cap, 2.
11

3.

I,

40

11

11

5.
6,
7.
8,

Pentru, intunecare, ametealei fi turbare.

.tremurare fi luare din iele.
II
epilepsie qi cei ce se nebunesc din luna',
apoplix-ie adicd cataroi.
cei smintiti din minte ce vorbesc aiurea.
litargie adicd cel ce doarme dus.
,,
cari, adicei veiteimarea lucreirilor stelpdnitori afarei din
11

gg

11

1/

suflare,
9.
10.
I, 11.
I, 12,

tinere fi apucare ce's in chip de nebuni.

ce doarme in somn fi iar altul ce nu poate dorna.

II
1/

uitare adicei pierderea tinerei de, mintg fi nebunie.

manie adicd nebunia cea rea.
melancholia.
f 13.
14.
spaimei adiccl zgdrcirea vinelor.
15, Tot pentru aceastei patita!".
16, Pentru guturai.
17.
efialt, adiccl neilucire, inecare fi spaimd Cu rdsdrire din
11

11

1/

11

vis.

Cartea I
Care cuprinde pentru bolile mddularilor capului, precum ale ochilor, urechilor, nasului, limbei, dintilor, gurei, gin giilor, omuforului
fi a gdtlejului.
Cap, 1, Pentru durerea de ,chi.
f,
2,
durerea de urechi.
cea din leiuntru durere de urechi.
3.
4,
gleisuirea
si tiuirea urechilor.
,,
durerea Fi umflarea zgeirciurilor de la urechi.
5.
6,
grea auzire fi asurzealei.
curgerea seingelui din alas.
7.
II
8,
alte boale ale nasului.
broasca de sub limbe adicei limbaritd fi altele.
9.
11

11

1f

11

11

11

11

1/

11

10.
11.

12.
I,

13.
14.
15.

16,

11

11

,,
11

11

15

11

rdni cari se fac la cerul gurei fi imprejur la gurd.

putoarea fi mirosul greu al gurei.
durerea dintilor.
rufata fi durerea gin giilor.
patimile omwrului.
durerea de la rcIddcina limbei.
durerea gd tului fi a gedlejului.

www.dacoromanica.ro

328

Cap,17,
18.

Pentru durerea de la inghifitoare.

creiparea qi spargerea buzelor.
,,

Cartea 3.
Care coprinde pentru bOalele pieptului gi 'pentru cele dintr'insul,
pldnuinii fi Mima.
Cap. 1, Pentru tuse fi reiguqealei.
2.
dispnee adicei grea suflare fi neiduh.
,,
junghiu.
II
3,
fl
If

stenosis, durerea din jurul pleimemilor care se zice

if
II

scuipare Cu puroi, f i recire la piept.

ff

5.
6.
7.

f i enbronia.
scuipare ca seinge.

II

ofticei.

If

80

fl

II

9.

If

beitaia inimei fi mi$carea iute a pan tecelui.

sfeirfiturei f i lefin 0 sleibiciune.

4.
II

Cartea 4.
Care coprinde pentru boalele stomahului $i ale matelor.
Cap. 1. Pentru neputinta stomahului.

1.

Pentru greatei fi plecate.

nepoftei.

2,

pofta cdineascei.

foame lard sat.

Cap, 2, Pentru vdrsarea bucatelor fi nemistuire.
1, Pentru icnire fi sughitire.
If

2.
3,

11

4,'
'..

Cap, 3,
f,

4.
5,

nemistuire adicei ref' mistutre.

fierbinteala fi arsura stomahului.

umflarea peintecelui.

ff

turburarea stomahului.

Il

sete AIM' meisurei,

Pentru durerea stomahului adicd durerea de inimd.

1,
11

6.

1f

If

7.

If

rr

8.

If

II

9.

II

coliccl fi incuiarea peintecelui.

bolborosirea qi durerea matelor.
Millie!' urdinare.

lienteria ached' scoaterea bucatelor nemistuite fiind matele subtiri.

disenterie adicei boala de inimei.
scremet adied acel ce nu poate eqi fi face mace.

www.dacoromanica.ro

329

1,

2,
3,
4,

Pentru criipdturi la gura curului.

cobordrea matului curului adicd efirea dosului.
limbrici.

dracontion, pentru negi ori ghinduri.

Cap. 10. Pentru traji.

criiptituri, umfleituri, pentru efirea dosului, pentru fis-

11,

tule de la cur.
Cartea 5.
Care cuprinde pentru patimele cele din Iduntru, adicti pentru
boalele ficatului, ale splinei fi ale altor ostroave.
Cap. 1, Pentru volvurarea adicd arsura fi umflarea ficatului.
2. lar pentru aceasta.
3.
,f

40

It

5,
6.
7.

If
11

1.
2,

Pentriz inchiderea ficatului.

multe fi ostibite bode ale splinei.
g,
11

gellbinare.

,1

skibiciunea care vine din lduntru.

11

dropicd.

Pentru umflarea din p cand se face patecele ca toba.

apa care infra pan trup fi sel umfld la bate partile.
11

Cap. g, Pentru melanholia cea cu ipohondria.

11

9,

ff

100

1.

patima ce se numefte scorbutul, stricarea sdngelui.

patimile reirunchilor fi pentru piatrd.
If
Pentru mai nainte pazd de durerea rdrunchilor.
uniflarea cu puroi qi vdtdmarea la rdrunchi.
11

11

volvurarea rdrunchilor.
curgerea de sdnge din rdrunchi.Cap, 11. Pentru bolile bd ficei fi a oprirei udului adicei fipigo (?).
Pentru celce sei pifd sange.
cel ce sei pifd feird voe.
volvurarea fi impuroiarea beificei.
4.
ranele fi tragerea beificei.
11

4.

11

piatra care se face in beificd.

oprirea udului.

efirea cea grea a udului adicd cd sei pifei cu greu.

picarea udului adicd numai picd cdnd set pipi.
trecerea udului, adicd once ar bea in pat sd pifei.
Cap. 12, Pentru multe feluri de boale la boafd fi imprejurul lor.

1, Pentru rana boafelor.

7.

$.
9,

ti

11

www.dacoromanica.ro

330

Pentru umflarea boafelor,

f3,

,,

,,

aruncarea scimcintei feirei voe.

neputinta lucreirei sulacului.

volvurarea fi durerea boafelor fi a pielei.

Cap. 13. Pentru boprogire fi surpare.
14.
indurerea incheeturilor fi pentru podagrie.
,,
15,
durerea falelor.

5.

11

gg

Cartea 6.
Care coprinde pentru boalele pcirtei femeefti, adicei pentru setbite neputinti cate se inteimplei la mueri.
Cap, 1. Pentru oprirea firei adicei-a curgerei dupei hind.
2.
peste meisura mergerei firei.
ff
cea feircl vreme lepeidare fi.nafterea copilului.
3.
f0
4,
curgerecr din matca muerei, puroi.
veitelmarea poftei de impreunare fi pentru polla im5.
f
11
11

preunclrei cea feirei meisurei.

1?

bolneivirea femeilor fi a veicluvelor din amor ca cum

le-ar prinde frigurile.

6,

inecarea meitcei.

11

7.
8.
9.
10,
11.

go

120

reinirea meitcei.

13.
14.
15,
16,
17,

umflarea care se preface in boalei la matcei.

candle cad se face la make!".

11

11

if

ff

ff

11

1,
11

aruncarea fi umflarea meitcei.

umflarea fi dropicarea meitcei.
ingreunarea fi impetrirea meitcei.
volvurarea fi infierbinteala meitcei.

inchiderea fi astuparea meitcei,

grea naftere a copilului.
cele ce se inteimplei mai naintea nafterei fi dup naftere, patimile muerei, inveiteiturei pentru teimelduire.

If

18,

steirpire fi nerodire.
Ceite lucreazei firefte pentru zeimislire.

Cum sei cunofti pe o femee deplin grea.

Cum sei cunofti de iaste grea cu fecior au fat&

Cartea 7.
Care coprinde pentru felimea frigurilor.
Cap, 1. Mai nainte cunoftinte obicinuite pentru friguri.
www.dacoromanica.ro

331

Cap, 2. Pentru frigurile_ din bale zilele.

3.

ff

5.
6.

fl

frigurile de a treia zi.

frigurile de a patra zi adicei cartana.
frigurile ce sei numesc cu arsurei.

11

frigurile cele peiseiclito (?)

frigurile cele indeseirt.
kingOare f i frigurile cele cumplite.

01

ff

8/

II

9.

pele i frigurile cele cu pele.

veirsat i stemlici.

11,

ciume.

Tclmeiduiri, osebiri f cuviincioasele la aceaste Ooale d ciurnei.

3,

Pentru camfora.
Pentru zmirnea.
nitrat ce sil chiamei
iors (?), adicei lacrime de cerb.
ciumei adicei gellca ce sil zice ciumei.
11

ciumei de inveitelturel.
oseibite melduiri i pazei.

Pilda bolnavului celizi ciumat.

Cartea 8,
Care coprinde boalele cele din m'arel ale trupului.
Cap. 1. Pentru umfleituri ca puroi i beisici.
2.
plesuvie i cilderea de pr.
11

11

ff
/I

11

If
If
ff

if
f,

3.
4.

chelie.
11

durori, bube, umfleituri, bcIsici si buboi.

5.
6.
7.

8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.

16.
17.
18,

sugiu.

foc viu.
1)

reie.

ceircei.
ff
If

If

inghetarea meidularelor.

arsurei de foc sau pentru opeirire la vreo meidulare.

pecingine ci pentru alte reisufleiri rele.
uscarea meidularelor.

11

11

zgezrcirea meidularelor.

ceind cade cineva din loc

la oseibite rane i veiteimeiturei.
cangrena i sfacel.
mala franta adicei sfrentie.
(Vez i pag. 292 qi 293).
www.dacoromanica.ro

332

Cap.19,

Pentru lepra*.

Pentru rufatil la obraz.

acrohordon fi bondrabici adinefti.
11
11

Cap,20,

1.

11

,,
I,
11

4.

11

hrisul cu a ctireia apti iaste otrtvitoare.

argintu viu qi zmantu.
ipsiz (?):

burueni fi erburi otrtivitoare de obfte.

11
11

ff
11
11

,,
ff
11

ff
11

ff
II

27.
28,
29.

antimonia.

sandarah, ibar fi oricioaiccl.

ff

23.

fel de fel de leacuri in potriva celor otrtivitoare, erburi, mademuri fi mufceituri.

11

11

10,

ucirminia (?), 4:dice!' zmticnefte.

Pf

11

ft

bureti otrtivitori.
iosciamos.
mauragora.
aconit.
coriandu.
conino, cucutci adicti man gura.
afion.
liman.
izia.
ptiianitin.

mufcarea albinelor, fi viespelor.

mufcarea de omizi.
mufcarea de scorpie.
mufcarea de nevtistuicti.
mufcarea de stkrpi fi de fopcIrle.
mufcarea de aspidti.
mufcarea de g ti rp i de apti,
vasiliscul fi ancle,
salamandra,
inghitire de lipitoare,
broafte de baila-,
grgtiuni, butristidon (?), streche fi pidiocampi (?),

cei mufcati de ctiine turbat yi pentru patima temerei

de tipa,
cei mufcati de oameni,
mli nainte pazti de otrviri.
bucatele $i bduturile cele otreivitoare care sunt obicinuite la noi.

www.dacoromanica.ro

333

Cap. 21, Pentru boalele cele de obgte ale copiilor celor mici, mai ales pruncilor, at& pentru cele de afarei cat i pentru
cele din leiuntru.
Inceputul. Pentru a cunoaqte pruncul ce se nafte de iaste sdnedos sau nu.
1, Cemd are pruncul mult arsurd i aprindere.

Cand if ese ofipt pe ,capul lui ori alte bubware.

Pentru rdsufleirile dare es la copzi din spurceiciune i allele,
Cand sd deoache

5,

Pentru speriatul copiilor i ref' sdrire din somn.

turburarea i neliniftirea copiilor.
epilepsia copiilor.
amortirea fi nemi$carea copiilor,
curgerea fi volvurarea urechilor,
If
11

reinile cele din gurd fi pentru creiptiturile buzelor copiilor.

11,
12.
13,
14.
15,
16.

durerea i putrezimea din gurd.

mancarea de dinti i cre $terea lor.

11

11

ff
11

ff

26.

urdinare.
e$irea dosului.
scremet fi geMet.

11

limbrici.

/1

surpare a boa$elor sau umflarea la boa$e.

buricu cand se umflei $i ese afar&

11

frectituri $i opeirire.

11

bube cu puroi i alte umfldturi ale copiilor.

boalele ce vin la copii din desimea i rdsdrirea peirului,
volvurare i aprindere cu durere de cap,
pruncii care horceiesc fi reigufesc,

ff

pruncii care nu pot vorbi,

11

inteircarea pruncilor.

11

11

33,

broasca de sub limbd sau limbarita.

tusea copiilor i guturai.
durerea gatului $i a inghititoarei,
astuparea i ingreidirea carilor,
sughitare i veirsare,
durerea inimei sau a pantecelui.
cand se umflei fi-i ese afard din loc peintecele.
cand i se inchide pantecele.

Traducatorul sau poate autorul acestui manuscris nu descrie

toate boalele din aceast scarbl. El se opreste la cartea cincea, patimele cele din liluntru".

www.dacoromanica.ro

334

Bodele animalelor.
Inainte de a trece la alt capitol, se cuvine s adugm cateva
cuvinte asupra boalelor care au secerat in acele vremi vitele i alte
animale domestice, care au fost v sunt bogtia de cApitenie a Romnilor.

Documentele streine vi cele romanevti nu ne dan nci o desluOre din acest punct de vedere. Totuvi, pentruc folclorul medical
pstreazg o multme de descntece vi de vfji mntuitoare pentru
boalele dobitoacelor, trebue sa admtem c an fost vi pe atunci destule mijloace v mai ales destui mevteri improvizati in veternari priceput in clutarea acestor boale. Dar, veterinari de meserie n'am avut.
Dealtfel nci Apusul european n'a stat ma bine. Prima vcoar
veternar s'a infiintat in Frarrta, la Lion, aba in anul 1762, nu de
un veterinar de meserie ci de un cunoscator indrgostit de ca, Claude
Bourgelat. Prin celelalte tri ale Apusulu s'au infiintat col veterinare aba dupe 1800. La 'noi, se pomenevte de viterineri" de meserie, pentru prima oar, in anul 1833, in timpul ocupatiei rusevt,1)

Putinele date ce am putut aduna pfing acum in aceast chestiune, sunt urmtoarele
25 Noembrie 1542. Suntem in vremea domniei lu Petru Rarev
in Moldova. S'a intamplat atunci s.' se bolnAveasc un cal frumos al
Domnitorului, care 1-a trimis Bistrtenilor, impreun cu un potcovar,
ca s fie cutat vi vindecat acolo

Misimus hunc fabrum nostrum cum uno elegante equo nostro claudicanti ad civitatem, ut sanaretur. Proinde rogamus Dominacionem ut equus post sanacionem rursus nobis metteretur...".-2)

Dupe o lun, la 21 Decembrie 1542, episcopul Tezaurariu Gheorghe Martinuzzi, scrie din Gilu, Bistrtenilor, tot pentru calul lui Petru, Vod equum Petri Wayvode". 3)

Este anul and s'a tprt Pravla bisericease dela

1640.
Govora, in care se vorbevte de oaia buboase, alugArul care greste cuvinte urte curmezifate", trebue alungat, cci iaste ca o oae
buboasei, s nu umple f i alte oi de bube", 4)
Dr. P. Samarian. Din trecutul medicinei veterinare. Buletinul Asociatiei Generale
a Medicilor veterinari, nr. 7-8 din 1933.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XVII. Doc. DCCXCVII, pn, 429,
Idem. Doc. DCCC, pag. 430.
Bujoreanu, Pravila Bisericeasei dele Govora, pag, 118,

www.dacoromanica.ro

335
1646.
In Pravila lui Vasile Lupu tprit in acest an, se vorbeste despre omul turbat de dragoste".1)
lar despre omul turbat pomeneste si cronicarul Ureche : Domni
re-ti

i turbati...". 2)
1651
In Pravila din acest an a lui Matei Basarab ,se vor-

beste despre musctura de sarpe, care se trateaz au cu mai iu(i

tari erbi, sau cu mai moi f i mai blande". 8)
1690.
Cronicarii dau foarte rari si foarte scurte stiri despre
moartea vitelor, si atunci o fac, nu ca s'A descrie boala, ci ca
insire o venga mai mult la lungul lant al necazurilor poporului romfinesc. Asa, loan Neculce, aminteste de epidemia din Noembrie 1690,

care a distrus cavaleria lu Sobieschi, cel care intrase in Moldova

s'o prade ; era o iarn, asa de grea
au murit oastea mai bine de giumeitate, de li-au rmas cai caretele i puscele cele mai mari... Zic, cei nici Craiul,
mai n'au fost avemd cal sei incalece... fi lovise o boalei de mureau ci oamenii i caii...". 4)
rele

Este anul and domnescul scriitor, Dimitrie Cantemir,

a compus splendida poveste alegora: Istoria ieroglificd". In aceast
carte, oamenii vremei, oamenii politici, sunt inflisati in hain de animale, Caracterele fiecruia din actorii acestei feerii, sunt redate prin
insusirile bune sau rele ale animalului ce intrupeazg. Ici colea se
presar precepte medcale, termeni .de medicina si numele multor boli
din cele cunoscute pe atunci. O descriere osebit de frumoas face
Cantemir despre turbare si simptomele ei
1705.

... ca trupul dulului se cleitina i ca cum de duh rdu

burat ar fi fost, cu flcile cscate, cu buzele lsate i cu balele
aspumate, cuvinte cu stropi i stropi cu cuvinte amestecate,
tr'acest chip a imprsiia incepu...".
Sau: .... din neiri pufnind, pieptul isbind, din cap tremureind,
din meini arunceind, ca picioarele, ca duldi turbaii, trrza impreistiind, din gura aspumemd i toat icoana vreismeisiei de la inimd
in fata-si zugrvind...".
Bujoreanu, Pravile, gl. iv (32) yi gl, 259, zac 39; pag.45 s 245.Longinescu. Legi
vechl, pag. 188.
Gr. Ureche, in Letoplseti, vol. I, pag, 206, noti de N. Costin.
Bujoreanu, Pravila Motel Basarab, Siborul 5-6, glava 98, pag. 390,
4)1. Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag, 239.

www.dacoromanica.ro

336

San: ...ochii intorceind, fafa in divuri (?) in chipuri muteind,

voroava amestecemd, limba bolborosidu-i, balele mergeindu-i
gura aspumeindu-i, sceirsnetul glasului articulul i infelegerea cuvantului Ii astupa...", 1)

Cronicarul Neculce pomeneste de o mare epizootie

1711.
ivitg in acest an :

lard atunci inceputu-s'au si un omor mare in vite, cei asa

mureau, ceit nu mai biruiau oamenii s le despoae".

1715.
In acest an, Dimitrie Cantemr a scris in latineste
Descrierea Moldovei", care i-a fost cerut' de Academia din Berlin,
al arui membru devenise la 11 Iulie 1714. In aceasta carte, Cantemir descrie parte din anmalele Moldove ; oile sunt de trei felur
o de munte, o de Soroca i oi slbatece ; cele de Soroca au o coast

mai mult ; cele sgbatece au buza de sus care spemzurei in jos de

douei palme, si din aceastii pricin, ceind pase, sunt silite set' caute

hrana mergeind inapoi" ; la gt n'au vertebre. Boil de Faciu sunt ce

mai frumosi. Porcii din tinutul Orheiului au o singurA unghe nedespicat, ca la cai. Cali de Moldova au unghii asa de tar eh' pot umbla si nepotcoviti ; lit' Basarabia sunt herghelii intregi de cal slbateci, etc. Dar nu pomeneste nimic despre boalele animalelor, a)
1740.
Din acest an avem cea dintAi stire precis despre o
epizootie care a bAntut Moldova. Este vorba de vrsat, Cronicarul
Neculce povesteste c in timpul retragerei generalulu rus Miinich,
din Moldova, tara a rOmas pustiit si ...piereau vitele oamenilor cede
sceipase de Moscali fi mirase fi boalci in vite i in oi, viirsatul, de
se potopeau cu totul", 4)
Au mai fost ele si alte epizootli atOt in Moldova, cit si in Muntenia, din pricina crora Nemtii inchideau granitele, chip, sa nu p-

trund6 boala s la ei, dar nu avem date asupra acestor epizootii.

Inchiderea grantelor se lacea numai ca s se impedice comertul de
vite ce incepuse intre trile noastre si trile Apusului, in special cu
Prusia
1) D. Cantemir. Istoria Ieroglifici, pag. 258, 267 i 309.
2)1. Neculce, In Letoviseti, vol. II, pag. 303.
Mein. Descrierea Moldovei, Trad. de Pascu, pag. 48 si urrnitoarele.
1. Neculce, In Leloplseti, vol. II, pag. 411

www.dacoromanica.ro

337

...Austria obicinuind destul de des a inchide granitele cu

frti temei..., comertul Moldovei era impiedicat de Monarhia vecina' in drumul sdu mai departe cdtre tara lui Frederic al II-lea,
care venea s caute in Moldova cal pentru cavaleria ufoarei
mai ales oi ql boj pentru aprovizionarea armatelor...".1)

Dintr'un manuscris dela inceputul secolului al XVIII-lea, al ca.rui continut 1-am dat mai sus, se poate vedea usor tratamentele care

se prescriau atunci pentru turbare, pentru chine turbat, pentru fie

capreascii, pentru boalh de care mor vacile, de boal chineasca, de
buba vhnata sau de cea buba, adica pentru pustula maligna, pentru
me- licul (?) la cal, pentru boala de picioare, etc. 2)

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor, vol. IX, edit. III, pag. 109,

Vezi pag. 186-196.
22

www.dacoromanica.ro

338

CAP, IV.

MORAVURI I ATENTATE LA MORAVURI

Mravuri.
Citirea Pravilelor ne las uneori impresia cl in vremile trecute,
moravurile, mai ales jn ceia ce priveste sexualitatea, ajunsese la o
perversiune pe care numai astzi o mai- ntlnim Nimic din cele ce
numim astazi perversiunea sinrturilor, rezultat al desfraului lipsei
de 'busol moral, nu lipseau celor din epoca de care ne ocupAm aici,
Pravilele, si mai ales cele bisericesti, se ocup de toate detaliile sodomiei, curviei, raporturilor sexuale anormale, cu atb.ta minutiozitate
si boggle de documentare intru fixarea pedepselor, une,pri drastice,

c fr voe gandesti la cht striaciune trebue s fi fost pe atunci

intre oameni, dar mai ales printre clerici, c s'a dat atata de lucru
Pravilistilor,

Totusi, trebue sb: tinem seam. c, aceste Pravile nu sunt decat

traducen i din elineste si latineste, c prin urmare nu privesc arg poporul romnesc, c'at popoarele -din limba arora au fost luate, Pe de
altb.' parte trebue tinut seama c in acele vremi clericii bisericilor
noastre erau mai toti streini, mai ales Greci, c prin urmare nevoia
de a se adapta dispozitiile acestor Pravile la noi, priveau mai putin
pe clericii nostri, si mai mult pe clericii straini de- la noi, nrviti in
moravuri. rele,

Cu acest corectiv intelegem rostul dispozitiilor pravilnicelti atat

de minutios incadrate si asa de severe in fixarea pedepselor,
Pe de ala parte, Cronicarii ni-au transmis o multime de exemple
de Domnitori amorali, inconjurati de curteni ca si ei, far& respectul
cinstei, nici a lor, nici a semenilor lor, Dar, iarsi este foarte adevrat, c tbate aceste exemple se refer la oameni adpati tot la scoala
strinismului, crescuti la scoala rafinamentului pervers al Tarigradului, far& nici o legtur temeinia cu poporul romanesc ; acesta, cu
toate greutgile prin care a trecut, a ramas totdeauna sntos trupeste
qi mai ales sufleteste,

S'a spus i se spune cu drept cuviint, el femeia este temelia

www.dacoromanica.ro

339

cinstei unei case. Psalmstul Schean din 1482 spune muiarea ta

(este) ca vifa roditoare in latura casei tale". 1)
Un episcop ita1ian, serie Mron Costin, spune c' recunoa$te pe
femeia romancg dup. obiceiurile $i apucaturile el, identce cu ale femee latine in general, ceiacel o dovada mai mult de latinitatea Romnilor

N'are nevoe s'A citeasc6 la istorie cine sunt Moldovenii. Pre

o seamei de obicee foarte bune, ii cunosc cine sunt ; afa libovnici la ospe(e ; aga femeile lor se feresc de vederea streiinilor
se dau in leituri ; afa, sei nu treacei femeia pe dinaintea beirbatului pre drum sau pre airare", 2)

Fire$te, sunt $i femei rete; au fost pretutindeni $i in toate timpurile, au fost $i la no. De acea nu trebue s surprind observata
ce face cronicarul loan Canta la -citatul de mai sus al lu Miron Cosfin, observatie pling de amrciune
insei parci la vederea acelui
episcop ; iar de atuncea incoace muerile fin drumul beirbafilor f i li se
pun in spate".
De altmintrelea in aceast matere, opniunea cuva tine mai
mulLde intamplarea care face s.- scoat in cale o femee perfect onest sau o morald. A$a se. face d. un Paul de Alep, de exemplu,
este scandalzat de purtarea Moldovendlor i incntat de Muntence

Femeile i fetele (Moldovence) sunt lipsite de once modestie

cuviinfe ; deqi beiul ( Domnitorul ) le tae nasurile, le pune la

stedp f i adesea le ineacei inced mai multe mii au pierit ; dar

toate astea nemica nu ajutei pentru indreptarea moralife(ei lor ".
fete le sunt aici in
Iar mai departe Femeile meiritate.
Muntenia) feirei pata, i foarte regulate in conduita lor. Ori$icarea
e cunoscut a fi fel'cut vreo faptei nelegiuitei, e trimisei de beirbatul ei i isgonitei la ocna de sare, de unde nu-i nici o sccIpare;
fi acolo reimein infundate pe vial ". 3)

Dimitrie Cantemir, -Lanar $i desigur mai in msur. ca Paul din

Alep, ca s cunoasc femeia romancg, este mai putn sever

,Femeile macar cei nu sunt oprite ca (lee* grijei ca la

Turci, de la privirea beirbafilor, totui dacei sunt de o condifiI, Bianu. Psaltires Scheiana, vol. I. Psalmul CXX VII, pag. 430.
Miron Costin, In Letopiseti, vol. 1, pag. 11,
Arhiva Istorici a Rominiei, tom.J, pt. II, pag. 69 qi 96,

www.dacoromanica.ro

340

une ceva mai de seamd, rareori umbld pe afard de casil. Cele

nobile sunt frumoase, dar mult inferioare in frumusetea celor
de tdrani; tdrancele intrec prin exterior, dar cele mai adeseaort
sunt lascive fi pline de moravuri mai urtite", 1)
Termenul obimuit pentru a numi pe femee este cel de, muiare
sau muere. and este de conditie mai huna, i se spune giupineasa,
iar barbatului el se spune giup'in sau jupin. Spune Pravilistul: cela
ce va lua doud mueri fi amtindouli giuptinese." Sau : sluga ce va
fura in casa giupdnu-sdu ...".2) La fel graeqte li Cronicarul : pe Mi-

= Costin, canrl a murit l'au astrucat (ngropat) impreuri d cu giuptineasa lui", 3)

Cand femeia ajunge sotie de Domnitor, i se spune Doamna, sau

Doamna Tarei, sau Doamna de Tara. Serie Cronicarul Niculai Costin :

Doamna lui Antioh Vodd ;

,.
Sau : .... s'au cdstitorit Antioh Vockl, de au luat fie, Doamnd
de tara, pe Catrina hila lui Dumitrafcu Ceaur de Valea &iza", 4)

Doamna l'ami, afara de foart rari exemple da totdeauna dovezi de virtuti exceptionale. Ea qtie sa-51 pastreze mandria situatiei
i demnitatea ei de femee chiar si in situatiuni nenorocite. Gheorghe
$tefan Voda (1653) prinzind in Suceava pe Doamna lui Vasile Voda :
.a vrut sd-fi rddti de &irisa. Ce, Do`amna lui Vasile Vodd
l-a probozit fi a inceput a-1 blestema fi a-1 suchii, fi a-i zice
dula fdrd obraz, cum nu se teme de Dumnezeu, cd i-au fost
Domnul sau stdpem fi i-a mdncat pita. ..Fi afa i-a dat pace". 6)

In genere femeea este socotita inferioara barbatului, ca spune

Pravilistul: .muiarea este mai proastd fi mai lesnel spre cddere de
ad barbatul..." ;6) iar Pravila Bisericeasca spune a femeile de vor
urea ceva sd invete, acasti sd-fi intrebe Mi-batir f",7) ca ; mmufarea
D. Cantemir. Descrierea Moldovei, 'trad. de Paicu, pag. 153-154.

Bujoreanu, Pravile, gi. ei (15) li pricna ei, punctul s (6) vi rp (80); gl. 237 si
348 zac 6 0 11. Pig, 33, 227, 15 si 278.Longinescu, I: c., pag. 132, 52.
Isliculae Costin, in Letopiseti, vol. II, pag. 39.
Idem, pag. 55si 42.
Ioali Neculce 1n Letopiieti, vol. II, pag. 187, punctul 32.

Bujoreanu. Pray., gl. ma (41), p. s. (6) si gl. 211, zac 6. Pag. 51 si 119. i Loaginescu, pag."214-15,

Idem, Prav. Mitei Baiarab. Siborul 5-6, gl. 68, pag. 38T

www.dacoromanica.ro

341

iaste roaba barbatului, nici porunce fte, .nici obladuiafte pe trupul ei

ce barbatul obleiduiafte". ') Severitatea Pravilistult4 nu tine mult, chef
repede isi aminteste c, in viat, amiindoi sotii trebue sA fe deopotrivii, A Dumnezeu a %cut din pamint numai pe Adam, far pe Eva,
a %cut-a din coasta lui Adam, sa-i fie- deopotriva ; de-ar fi %cut si

pe Eva tot din parnnt, s'ar fi dat prilej de cearta, ar fi dat prilej
sei se laide # sa se slit' veasca barbate, cA pAmintul lor a fost mai
bun ca pfimntul femeei, i n'ar fi fost bine...1
Brbatii datoresc ocrotire nevestelor lor, A. le caute si sg. chel-

tuiasc pentru autarea lor child sunt bolnave, cu din averea lui, l
numai and moare femeia cheltueste din averea el :
,,de se va afla muiarea cuiva in boald # va face brbatul chel-

tuialti la boala ei... sa nu ja nemica (din zestre), pentru cd un

trup au fost cu dansa, iar cate au cheltuit la ingroparea ei,
celea sa le la de la socru-sdu, care au luat # au finut zestrele".

Fetele se bucur de o deosebitg atentie din partea plrintilor

lor, cg. stint mai neputincioase :

iara fetei, 'My afam, mai mult s i se dea avere de la pa-rinfi cd Yaste mai neputincioasei partea muereascd, dirept aceia
mai mult e code peirinfilor a se gtiji de fetele lor".

Pretutindeni si in toate timpurile femeia a autat sa plaa bfirbatilor ; in acest scop a recurs totdeauna la artificii de ghteal i de
infrumusetare. Din acest punct de vedere, zdarnice sunt toate sfaturile Pravilelor bisericesti, zgdarnice sunt si ameninthrile, zidarnic
va fi once, pentruca cochetaria este in'iiscutrt in femee.
Femeia trebue sA fe totdeauna frumoasii, ghizdavei "; termenul este intrebuintat si de Psalmistul Scheian din 1481 ,Cantemir
spune el Elena, Doamna lui Menelau, era mai ghizdava de cat bate
muerile Grefiei, cu care protivnicd nu era". 6) Sau .... chipul frumos
f i icoana ghizdavd ochiul veselefte". 7) Sau
Idem. Invitat. patriarh. Anastasia, gl. 14, pag. 425.
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab. Invitituri Patriarh. Anastasie, gl. 10, p. 422-23.
Idem, Invitituri, gl. 267, pag. 247.
Idem, Pravila bisericeasci dela Govora, Rag. 105.
5)1. A. Candrea. Psaltirea Scheiani, pag. 86, rindul 24.
D. Cantemir. HronicUl, pag. 92.
Idem, Istoria Ieroglifici, pag. 246-247.

www.dacoromanica.ro

342

... o feekarei ghizdavei fi frumoasei de nainte-ne in picioare

steitu, care cu ochif seigeta, cu spreincenele arcul incorda, ca fa,
ta seinge veirsa, cu buzele Mima spinteca, cu mijlocul viata curma,
cu statul mortii ridica, cu cuvcintul zilele in cumpeMei meisura,
cu reispunsul sufletul de la mortneint inturna..." )

Miron Costin spune despre o fat frumoas ca-i

iscusiiii de
trup" ...fi o fatei ce se prilejise intre roabe, foarte iscusitei de trup". 2)
Biserica condamn femeile care i cresc peirul fi-1 impletesc
sau- Il 66psesc,- sau Il incretesc, tocmindu-se spre stricarea cebra ce-1
vor veded ".'3) De asemenea, afuriseste femeile care ifi reteazei peirul
socotind cei fac bine", fi pe cele care se imbracei in haine beirbei tefti ". 4)

Cronicarul Neculce and descrie pe amanta lui Dumitrascu Cantacuzino (1673-1675 si 1684-85), grgeste cu mult alean
. i era teineirei si frumoasei fi plirzcl de suliman...". 5) Sulimanul este un termen

care se intrebuinteaza si astzi. In afar de suliman, pe atunci se intrebuinta si siurme", un fel de piatr vanat cu care femeile isi fceau genele. 5)

Pentru femeile si brbatii cari petreceau in desfrau exista o terminologie special, intocmai ca si astzi.

Tiitoarea, este amanta de astzi, I se mai spune concubina,

In opozitie cu concubin sau ibovnic, termeni ce se dau amantului,
Termenul de tilloare se intlneste destul de des in Cronici si in Pravile, Cronicarul Neculce povesteste c Gheorghe Stefan Vod (16531658), dup ce s'a cstorit in urma unor peripetii destul de roman-

tice cu Salta din neamul Buestilor, mai la urm urAndu-i-se cu ea

umbleind prin teiri streline si-au trimis-o in tare/ aici... fi el fi-a fost
luat o slujnicei (iitoare, dintre acele teiri streine...". 7)

Pravilistul intrebuinteazA cuvantul de tiitoare, dar Il intrebuin-

teaza numai ca s-si arate tot dispretul pentru femeia care duce o
viata urt in afar de legile cstoriei ; in acest sens, cu vdit intentie de a o umili spune curvei ". Pentru Pravilist, tiitoarea se
tine inteascuns, ca sh nu stie nimeni
D. Canterair, Istoria Ieroglific, pag. 287-288,
Miron Costin, In Letopiseti, vol, I, pag, 300.
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, &bond 5-6, glava 92, pag, 389.
Idem, SAborul dela Gangra, glava 13 qi glava 17, pag. 328.
L Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 225.
D. Cantemir. Istoria Ierog1ifc, pag, 21.
loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag, 187-88, punctul 29-35.

www.dacoromanica.ro

343
...

de va fi avdnd takil vreo muiare filloare, f i feciorul nu

va f ti" .., fi daca fecorul in neftinta lui se va impreuna cu

curva teitline-sdu ...", face scinge amestecat f i se va certa cu
moartea...". 1)

Tiitoarea poate sta chiar in casa barbatului, sau s'a' stea

den-

afarei" :

cela, ce va sili oreo fatd, $i dupd aceia cu voia ei o va lua

de o va fine in casa, de'i va fi ea o curva...".
Sau: ceind se va duce muiarea de la beirbatu',Ii, pentrucci
bdrbatul ei fine la vedeare curve in casa sa, sau $i denafard". 2)

Insafi femeia maritata poate fi tiitoare, ada amanta altua

cela ce va shitui pe muiare sil fure dela biirbatu'$i $i sd-i

dea lui fiirti numai de vor fi avtind impreunare rea...". 8)

Concubin este, termen intrebuintat de Sincai in povestea lu

Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Tepe, care a fost tinut de "Sultanul Mohamed al II-lea, pentru ,,fapte de rufine" :

Mohamed al II-lea pe (Radu cel Frumos) il avea la sine din 1445, $i-1 folosea la fapte de rufine, fiindu-1 la mascl cu

sine. Ci mare price a fost intru inceput intre impiirat f i pruncul acesta, edad au vrut inklia$ datd sei Mal cu el dupe m'iravul turcesc. Cd dupd ce s'du intrupat in curtea imptireiteascei,
l-au surgunit la Caramanul, pentru di mai omonise pre impdratul impungandu-1 cu sabia; dar dupti aceia s'a feicut concubin impdratului.". 4)
Ibovnic, este termen intrebuintat -de _Fravilist:

Beirbcitul curvei poate sd trimitd pre fiu-sa, sel-i ucigd

muiarea impreund cu ibovnicu'$i", 5)
Bujoreanu, Prav, gl. f (9), p. ni (18Y ti gl. 244 zac 18; gl, ma (41), p. ai (11) si
gl. 221, zac 11, pag. 25, 231, 51 si 219. Longinescu, L c., pag. 98 si 215.
Idem, gl. is (36), p. fi (19) o gl. 252 zao 19; gl. ai (17) o gi. 179 zac 9, pag.
48, 240, 35, 199. Longinescu, Lee vechi, pag. 201e 144.
Idem, Pricina 15, p. rpv (182), gi. 348, zac 13, pag. 15, 278, Long. L c., 'Ag. 52,
SIncii. Cronica, vol. II, pag. 26-27.
Bujoreanu, Pr. gl. f (9), p, na (51) li gl. 244, zic 51, pag. 27, 233. Long. p. 105.

www.dacoromanica.ro

344

Libovnic, din slavonescul Iibovnik, insamna ibovnic, amant, cel

ce iubeste ceva, In .Psaltirea ScheiaiiI se spune iubo' ste".1)
La 1 iunie 1629, Barnowski Voda adresandu-se Bistritenilor, Intrebuinleaza termenul de libov" : ...multd &Imitate cu libov trimeit
dumilor Voastre.". 2)
Cronicarul Niculae Costin spune despre Antonie Vod Ruset
(1675-78), ea a fost bun nelacom, bun la judecd(i, libovnic...". In
schimb, fiu-sau, beizadeaua Alexandru libovnic era la bcluturd fi la
alergeduri de cai...".8)

Ingirli f desgirli, sunt termeni din Pravilele bisericesti prin

care se arat5, intovarasirea unui bhrbat cu o femee, un colaj cum am
spune astazi, sau din contra', desfacerea unei asemeni tovarsii

de va fi om desdvdrfit fi se va ineirli cu o muiare... De

nu se va deseirli, sd nu se boteze".4)
Curva sau cur'va, cum stk.', scris in Psaltirea Scheiana, este femeia rea care se vinde, este prostituata de astazi. Din punct de vedere social si medico-legal, Pravilistul pune femeia prostituata pe
treapta cea mai de jos a societlei,
Dimitrie Cantemir ii spune talanite ; a voastrd card fi blestemaai mdziicie ( ignorantd ) ca talanita dezmdtatei, pre uligi a s4
purta. 5)

Prostituata se cunoaste usor pre locul ce ldcuiafte fi pre haina

ce poarki ...".
U6) Ea isi face meseria acea curvie la ardtare" sau
pre ascuns". 7)

0 prostituata se poate intoarce den petrecerea ei cea rea" fi

sfi se cunune chiar cu vre un beirbat cu kge...". 8) Atunci se zice ca
sei va fi inteleptit... va fi muiare de cinste". 9)
Del Chiaro, spune ca prostituatele isi au locul de batae in carciume
L A. Candrea. Psaltirea Scheiank, pag. 235, rindul 3.
N. Iorga. in Hurmuzachi vol. 15/11, Doc. MDCCCLV, pag. 968.
N. Costin, In Letopise(i, vol. II, pag. 14 .i 16.
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Rispunsurile lui Timotei, Intreb. 7-it, p. 413.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 366.-1. Bianu, Psaltirea Scheiani, p. 157.
Bujoreanu. Pravile, gl. ig. (33), punctul z (7) gl gl. 260 zac 7, pag. 46, 245.
Longinescu, 1. c., pag. 191.
Idem, punctul g (3).
Idem, punctul (6).
Idem, gl. me (45), p. v (2), gl 108 zac 2, peg. 55, 176. Longin, 1, c., p. 233,

www.dacoromanica.ro

345
... 'in Valahia nu se and ospeiteirii ca in celelalte teiri din
Europa, mai ales ca in Italia, astfel di dacei cineva vrea sei capele vin, trebue sei-1 cumpere de la nifte cantine subterane, numite era ;me. Vinul e vandut de femei desfrdnate, fi de aici ru,
firma mare pentru un strain, ca sel intre in crd fmd, unde'l afteaptd betia, desfreinarea fi chiar furtur. 9

Constantin Mavrocordat, in a treia lui domnie in Moldova (1748-

49), a luat primele masuri pentru strangerea si supravegherea prostituatelor pe care cronicarul Cogalniceanu le numeste femeile cele
rele". 2)

Pe femeile publice, spune Cantemir, le pedepsesc Vornicii de

Poartg, cari judea pricinele mici. 2)
Uneori chiar si Turcii in treaelt pe la noi pedepseau femeile
rele. La 1 Februarie 1738.

O femee s'a plans lui Suleiman Pafa cii soldatii i-au furat
fata. Soldatii au negat. In timpul nopfei, Pafa s'a deghizat fi s'a
dus in cartierul soldatilor. A g'dsit fl a luat fata fi o femee care
era de mai mullet vreme printre solda fi. Pe fatd a dato mamei
ei, pe femee a trimis-o la ocnei, pentrucei se dusese de bunei voe
printre solda fi'. 4)

Cinghiasa sau cinghiaza, este ,, muiarea care amid pe la veselii ca tambura". Este socotita tot intre femeile rele, prostituate, care
nu pot fi sotii curate fi nespurcate". 5)
Fetele bisericesti sunt oprite sg priveascg la cingheze si dac
un preot se gseste la o nuntg unde danseazg si cingheze, preotul
trebue sg iasg afara :

Crestinii care merg la nunti sei se ospeiteze cu cinste lar sei

nu joace... sau sei driingeliascei (sei batei in palme)... Prebtii sti
nu caute sei vazei ceva pre la nunte, ce mai nainte de ce vor infra
cinghiile sau meisceiricii, carii fac glume, sd iasei de acolo". 6)
Del. Chian. Revolut. Valahijor. Traducere de Criitian, 1929, pag. 18.
Enache Cogilniceanu, in Letopiseti, vol. III, pag. 215. Vezi pag. 274-75, n. 1.
D. Cantemir. Descrierea Muldovei. Traducere de Pascu, pag. 105.
Dapontes. Partea II, vol. I. Efemeride sub domnia lui loan Const. Mavrocordat. Jurnalul risboiului de 4 ani intre Turci si Austro-Rusi, 1736-1739..
Bujoreanu, Pravile Matei Basarab, Invturi, gl. 76, pag. 165. Sibor 5-6, glaCanoanele Sft. Vasile, glava 27, p. 403.
va 24 si 26, pag. 381.
Idem, siborul dela Laodichia, glava 53, pag. 339.

www.dacoromanica.ro

346

ToPana, femee care top, dansatoare, intr in aceias categorie

de femei cu morayuri ware, 1

In general, biserica opreste pe crestini dela jocurile... fi podoa-;
bele muerefti", c'ci jocul muerilor de pre la zborure, carele pornesc
pre oameni spre $utiliri, vazandu-le.", nu trebuesc vzute, 2)

Curvar, este brbatul care umbl dupe femei; afrodiseu" ii

spune Cantemir, 3) lar curvie, este patima genezic proprie celor fitr
busol moral.
Dimitrie Cantemir spune despre Romani
,,Adulterele sunt rare la &MO. Ca tineri insa, ptind se insoard, set' se ocupe cu amoruri ascunse, ca fi cum ar fi deslegati de
once reguli, ei considera ca un lucru nu de dojana, ci de
lauda, de unde adeseaori vei auzi la deinfii acest proverb : Feit4
meu, ferefte-te de furt fi de preidaciune, ceici de la furca nu
te-oi putea scapa, dar de impreunare opritil, al' tei vreme vei plati
bani de fugubinat (afa se chiamei cel care umbra dupd fete stricate Fi femei publice) nict o primejdie de moarte nu te pafte".1

Pravilele contin o multime de pedepse de dat celor atinsi de

aceast patima. Din cele multe dam un singur exemplu

Oricine ifi va geisi fata sa cea de trup curvind cu cineva,

poate scri facet' moarte, inset' ca sa uciga impreuna cu dcinsa #
curvariul f i sa nu aibei nici o certare...". 5)

Pe de alt parte, Cronicarii dau o multime de exemple de patimasi genezia Asa : despre Mircea ce! Mare, Ducas, cronicar citat
de $incai, spune c'. era foarte dat spre curvie". 6)
Alt cronicar strain Dlugos, citat de $incal, spune. ea Alexandru, fiul lui lije, cat a apiltat domnia Moldovei (1451-55), prin ajutorul lui Cazimir, craiul Poloniei, indata s'au dat spre curvie fi belie ". 7)

Petre Rares, spune Ureche de nemica alta nu grijea, ce numai

Idem. Siborul 5-6, glava 26, 'mg. 382.
Idem, glava 61, pat. 386.
D. Cantemir. Istoria teroglifici p. 9.
D. Cantemir. Descrierea Moldovei. Tract de Paicu, pag. 155.
Bujoreanu, Pravile, glava 9 si gl. 244, zac 29, pag. 26 0 232. Longinescu, Legi
vechi, pag. 101.
.
G. Sincai. Cronici, vol. I, pag. 386.
$incai. Cronici, vol. II, pag. 24-25. Cronica editia 1854.

www.dacoromanica.ro

347

cu Matti casa sa petrecea in ospete fi in desmerdaciune...". 1) lar intr'un raport strain se serie ca. acest Domnitor avea legaturi cu o
Evreica:

,,,venit etiam huc una mulier Iudea, quae semper curiam

Irhperatricis sequitur estque in summa eius gratia et propterea
huc missa ut exustum palacium instituat edificare...". 2)
Elul lu Petru Rares, Bias Voda (1546-51)1

denatarti se vedea pom inflorit, iar denlduntru, lac imputit;

ca avand leingei sine sfetnici tineri, Turci, cu cari ziva petrecea
fi se desmerda iar noaptea cu turcoaice curvind, din obiceiurile
creftinefti s'au departat...". 8)
Acestui citat am putea apropia o reflexie frumoasti a lui Dimitrie Cantemir : Vrednicia sufletului, nu de pe frumuse tea trupului se mdsoard ; ceici nebunul la chip frurnos fi trupului grea
pedeapsti, fi numele la mare ocarei fi-au scos ; iar in(eleptul grozav f i ghebos, nici au One vreodatti, nici au facut lucru fdril
folos". 4)

Acest Bias a plecat in Turcia, s'a turcit si a ajuns Pasa in Slistra cu numele de Mehemet. In locul lu a vent la domnie al doilea fiu al lu Petru Razes, $tefan Vod'. (1551-52), care s'a aratat cu
curvie neasttimparatti".

...nu se reibda de femei cu beirbati, nu reimeineau fete fecioare nerufinate, nici giuptinesele boerilor nebatjocorite", si a-

tunc boerii l'au omorat,

La care, Cronicarul Ureche adauga: ...care posite fi om
ca acela, sti'fi mud muerea silitei fi batjocoritti, fi sti sufere?
Carele nu va suspina, vezzeind fiicti-sa, fecioara din seinul lui, ce

o au crutat, sei o ja oarecine fi sei-fi Tad de (lima? ,Fi care

slujitor sau boiariu, va primi sti-i ia muiarea spre pohta sa cea
neasteimptirata, fi nu-i va gemdi razz? Ce vinti, dar, vom putea
da celui ce nu poate suferi amarul inimei sale ?...". 5)
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. L pig. 203.
Hurmuziehi, vol. II/1. Doc. CLXXIV, pag. 215. Ieronhn Laszky citre regele Ferdinand.

Gr. Ureche, I. c., pag. 206.

D. Cantemir. letona Ieroglifcii, pag. 57.
Gr. Ureche, 1. c., pig. 208.

www.dacoromanica.ro

348

Uciderea acestui Domnitor ptimas este foarte sugestiv povesHU. de $incai, dupe cronicarul Orichovius :

,,te fan fi-a adus dascilli fi cloud' curve de la Turci, ca pururea sa fie langa dansul, de care urna gindu-se din zi in zi, sporea in obiceiuri turcefti". Dupe!' ce a ucis o sumd de boeri, spu-

ne Orichovie, ifi puse in gtind sa omoare tot Divanul ; boerii

simfind, i-au luat inainte f i pe card era tiranul la rend Prutului, unde mersese sa se desmerde cu curvele, numai cu 17 peizitori, fi finandu-fi cort langei rail, dormea noaptea cu curvele,
au dat preste el fi au inceput a-I seigeta, carele, defteptandu-se
din soma prin larma pazitorilor, dupti ce au fugit ace ftia tare
s'au aparat impotriva celor ce neivalise preste el, pant/ and au
smult Moldovenii cortul din carele bine se apara, atunci au inceput a se ruga sa-1 erte, fi sa ja aurul care? avea la el, dar
neincetand boerii, cad mai murea de ranele cele multe, au strigat : omorifi-ma dar 1...". 1)

Alti Domnitori au fost la fel, Iancu Voda Sasu (1579-1582), sas

de origina, luteran de lege, lacom de bani, curvar peste seama, cil

nu numai &and, ci nici den curtea sa nu se ferea, ca pre giupeinesele
boerilor sea, de la masa Doamnei sale, le scotea fi le rufina". 2)
Dupa ce s'a retras de la domnie Petru Schipul, la 1591, a venit Domn Aron Voda cel eau, care

nu se satura de curvarit, de giucat, de cimpoiafi, pre care

a tinea de mascara".
Pentru strangerea ddrilor umblau nu
numai dabilarii, ci fi Turcii, de nu'fi erau faranii volnici cu
nimic. Muerile nu erau a tor, fetele le rufina fi ce vrea sa facet',
facea. Pre boeri, pentru avere a omora ; giupanesele lor le silea.
Ciude fi posne &km in domnia lui". 3)
Niel macar Vasile Lupu, initiatorul compunerei Pravilelor, n'a
fost mai de treaba

...cd, cu sila a cateva case de boeri luandu-le fetele, peste

voia parinfilor, la tiitorie ; iar oamenii de casa lui, nepotii lui
Vasile Vodd, mai mare sila faceau, luand baetii oamenilor in
sad', la curvie". 4)
Sincai. Cronici, vol. II, pug. 195. Citeazi pe Orichovius in Annalibus,
Gr. Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag. 234.
Idem, pag. 239.

Miron Costin, In Letopiseti, vol. I, pag. 310.

www.dacoromanica.ro

349

Biatul lui Vasile Lupu, Stefart Vocla (1659-1661), a fost la fel!

mesele petrecanale acestei domnii abia la vreo domnie sa

se hi prilejit, nu faref mari desfreinaciuni la lucruri preste masura
a curviei...". 1)
IsprAvile feciorilor lu Antone "Vocla Ruset (1675-1678), in spe-

cial ale beizadelei Alexandru calaref bun fi curvar foarte", ni li-au

transmis loan Neculce i Nicolae Costin, Dar tabloul ce face Neculce despre Dumitralcu Cantacuzino (intre 1673 s 1685) f descrierea
lu Cantemir despre moravurile turceqt, sunt neintrecute:

Dumitraccu Vodei Cantacuzino era om batrein, grec farigradean, de neamul lui de Cantacuzinecti ; ci mai nainte fusese Vistiernic mare in Tara Munteneasca, la Grigore Vodei Ghica ;
era om nestetteitor la voraavd, telpiz, ama gitor, giambac de cei de
la Fanar din Tarigrad ; c dupa acestea, dupa toate, -era beitrein

ci curvar. Doamna lui era la Tarigrad ; iar el aici ici luase o

fatei a unei rachierite, de pe Podul Vechiu, anume Arhipoae, iar
pre fatei o cherna Anita, fi era flitoarea lui Dumitrafcu Vodc1;
fi o purta in vedeala futre toata boerimea ; ci o linea in brate
de o saruta ; ci o punta cu seilbi de galbeni ci cu haine de cahmarand, fi cu clic de sobol, ci cu multe odoare impodobita ;
era tdneiret i frumoasa ci plind de suliman, ca o fata de rachieritel; ci o trimitea cu careta domneascei, cu Seimeni fi cu
Vornici, ci cu Cornici, ziva amiaza mare, pe ulitei, la feredeu,
ci pe la meuzastiri, ci pe la va i primblari, fi lacea ci pre boeri
de'ci trimiteau giupdriesele ca deinsa ; ci dupa ce venea de la
primblari, trimitea giupdneselor daruri, canavife, belacoase, caci
i-au feicut cinste de au mers cu deinsa la primblare.
dupei ce
s'au mazilit, au luat-o cu deinsul ci a dus-o in Tarigrad fi a
Cautati frafi
maritat-o dupei o sluga a lui, dupei un Grec.
iubiti cetitori, de vede fi ce este omenia ci curvia greceasca !, cd
el, de Ultra, din fi in gura nu avea ; diminiafa ii incleia de'i
punea in gura, iar seara it descleia ca un crop, ci-1 punea pe
masa... Oh !, Oh !, Oh !, seiraca tara a Moldovei ce norocire de
stapdn ca acesta ai avut !...".

Dimitrie Cantemir poveste0e despre Ibrahim, sultanul dintre

1639-49, din epoca despre care vorbim:
Miron Coitin, In Letopiieti, vol. I, pag. 356.
L Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 213 ai N. Coatin, Letop. vol. II, pag. 14.
loan Neculce, in Letopiieti, vol. II, pag 225.

www.dacoromanica.ro

350

Ibrahim era dedal volupttei. Se zice c toatei viata $i-o petrecea in pldceri senzuale ; $i cdnd natura stoarsei nu-1 mai ajuta,
recurgea la bduturi iritante i alte mijloace ca
reinoiascei
puterile pentru pleicerile venerice. Toate Vinerile, ceiace la Turci
e Seimbeita, le consacra zeitei Venus. Punea pe Marele Vizir sau
aducei ccite o virgind frumoasel imbreicatei
alt slujba$ inalt
In cele mai elegante haine.-Peretii camerei lui de dormit erau de

jur-imprejur -cu' oglinzi, sd se poatd vedea sin gur in diferitele

pozifii ale actului seiu brutal. Pernele lui sunt umplute cu fulgii
cei mai fini ca patul destinat pleicerei lui impdreitefti s fie cu
atdt mai pretios. In grc`iclina Palatul!zi numitei Ghassi aduna de
multe 'ori toate concubinele- lui, le lacea s se- desbrace cu- totul
$i se desbrcica f i el in pelea goald, necheza ca armdsarii f i se
arunca intre ele; acestea, la porunca tui, trebuiau sei se apere
cu minele, cu picioarele, pernil cdnd reipea ipe una ori alta fi-o
siluia. Odatil a veizut organul genital al unei vaci seilbatice ; tdt.& de pofta brutald, a cerut s ise faccr din aur un model la
fel, $i l-a trimis in tot imperiul ca poruncii s i se caute o muere, la fel cu vaca, care sel,i serveascei poftelor lui. In cele din
urmei a gdsit una pe plac $i a fddut-o concubina'. 4i feicuse o
colectiune mare de picturi, cari reprezentau diferite feluii d raporturi sexuale, i totuqi totdeauna inventa pozitit noi, necunoscu(e incd...". 1)

Un ultim exemplu pentru ilustrarea moravurilor timpurilor trecute, a celor chemati sa conduca acest popor bun i temtor de Dumnezeu, ni-1 d. cronicarul Neculce, deSpre Grigore Ghica (1726-1735).;

era Domn curvar; multe fiitoare fete mari tinea, $i apoi le

inzestra $i le mdrita ca haine, ca odoare, ca pre nifte fete de
boeri. Numai nu se amesteca la fete de case mari, ce, de cdpitenii mai de gios ; $i avea Doamnei f i cuconi $i nu se ruina,
de'fi feicea casa de ocarel, un om ca acesta...".
Preacurvie i preacurvar, au acelas in-teles ca si termenii de
curvar l curvie, negresit intr'un sens superlativ. Diferenta este foarte
greu de tras intre acesti termeni,
La 1395, Patriarhul Tarigradului a afurisit pe Episcopii, preooa-Pi i boerii Moldoveni; cu acest prilej ii socoteste pe tciti ca
meni reii i hoti, $i prea curvan i
teilhari".B)

D. Cantemir. Iatoria Imperiului Otomn, pag. 386,

loan Neculce, in Letopiseti, 'rol. II, pag. 374,
Melhsedec. Cronica Romanului, partea
pagr 67.

www.dacoromanica.ro

351

Pravilistul bisericesc socotevte

beirbatul carele are muiare f i va face pckat cu alta carea

e slobod de nunt, adedi nemeiritat, acela nu se va judeca ca
un preacurvar, ce ca un curvariu".
Niel Cronicarii nu fac prea mare diferent intre acevii termeni;
Nculae Costin adaug o not oarecum explicatv a celor povestite
de Ureche despre viata destrablat a urmavilor lu Petru Rarev, vi
bazat pe cilate bisercevti intrebuinteaa acevti termer)" fr' al dferentia prea mult

Zice Sfta Scripturd, Levit XX: Cela ce va preacurvi cu

fi va face curvie cu muierea vecinului su, cu
moarte s moard curvarul i precurvarul". .51 la a dota lege
zice Sfta Scriptur blestemat, carele doarme cu muierea vectnului su, fi s ziccl norodul amin I". Afa s fie. La Esdra, cap.
muierea altuia

depeirtali-vei de muierele pmantului fi de muierele

Pavel Apostol, la Corint. I, zice Feriti-v de curvie,
di pe curvariu 1 precurvariu giudeca-i-va Dumnezeu".
zice

streine".

Atka depravare va fi creat desigur vi o terminologie adequat,

pe care scrisul nu n 1-a putut transmite. Cronicarii vi Pravilvtii pu-

dici nu ni-au pstrat deck un numr restrns de termeni, dati cu

mult grij, ca a nu jicneasc ; ava cunoavtem
impreuna, a impreuna, este actul sexual dntre soti, cohsfintit
prin nunt. Vrsta permisa pentru nunt este 14 ani la brbat vi 12
la femee, 8)

Impreunarea nu este ertat, .dacl cei doi soti au a se impkrtvi

nci preotul n'are voe sa se apropie de sote, daca. a
douazi are de slujit Liturghie, 5) In general Pravilele bisericevti opresc impreunarea sotilor SAmbta vi Duminica, 6) De asemenea este
oprit impreunarea in timpul menstruatiei femeei, ca s nu se nasc
oprit vase pint: la opt zile
copii bolnavi, ologi, sau gubavi )
de la curtirea complect
a douaz 4 )

Bujoreanu, Pray. Mattel Basarab, Canoanele Sfti Vasile, gliva 21, pag. 402.
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. L pag. 208. nota 1, de N. Costin.
Bujoreanu, Pray. M.atel Baiarab, Invtt,, glava 95. pag. 171.
Idem, Rispuniurile Ii Timotel. Intrebarei 5, pag. 410,
Idem,
99, pag. 171.
Idem, Rispunsurile lui Timotei. Intrebarea 13, pag. 411,
Bujoreanu, Pray, Matei Basarab, Invitat, patriarh, Anaatalle, 0, 14, pag. 424,

www.dacoromanica.ro

352

Intr'o lege veche fu zis, in 12 zile set' se fereasccl bcirbatul

de muiare, ca s se curclteascel, sel nu se spurce ; iar noi... am
ales peincl a fasea sau a opta curd-fie deplin, invelicim a aftepta".1)

Spurcata fapti, caracteriz raportul sexual. Spune Cronicarul

aceste incei sel se clic, c prin slobozirea lui Dumnezeu, net-6demd spurcata faptel, se pedepsesc de oameni Domnii riii f i turbafi" . 2)

Pohta neastampArat, este dorint nepotolit spre excese genitale, Este o expresie pitoreasai a Cronicarului Ureche, ca s caracterizeze aceast patim ... care slujitoriu sau boiariu, va primi
sei-i ja muiarea spre pohta cea neasteimpdratez...". 3)

Picate trupeti sau trupeasca poft, sunt pcatele sexuale. In

inteles pur moral, picate trupe0 sunt toate dorintele din afara credintei,

In Lexiconul Slavo-Roman din 1649, se intillnesc tetmenii fclrel

pohte lumefti", explia.ndu-se ace0i termeni prin cuvintele : nevoire
de frumusetile lumii". 4)
Cantemir condamn pcatele trupeO, cci pre tine trupeasca
poftel te va ameigi fi cu prea cumplita otrava sufletul If i va otteivi". 5)
Cu att mai mult le condamn Pravilistul

Aceste certefri s vor da numai celor, ce vor zellogi c vor

neimi case, pentru sel sel face!' acolo curvii fi alte pcItate trupefti". 6)

Desfrinat este numele celor ce duc viaja woar in petreceri,

iuboste si excese de tot felul. Cantemir spune desfremat " sau iuboste" : cu desfreinata pornirea fi nedumneizeiire...", sau : nu numai
curvciritul fi curvia, ci fi iubostele fi ziafeturile...". 7)
Cronicarul Neculce spune despre Grigore Ghica Vod. 2726-1733)

fi la toate era desfremat ; Curtea lui poftea set' fie tot imbreicatel ; pre nimeni din boeri sel nu-i auzel jalindu-se
Bujoreanu, Pravila bisericeaicii dela Govora, pag. 116.
N. Costin, In Letopiseti, vol. I, pag. 208, nota 2.
Gr. Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag, 208.
Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romtin, pag. 106, reindul 156.
D. Cantemir, Divanul, pag. 221.
Bujoreanu, Pravile. Glava kf (29), punc tul a (5) si glava 129 zac 5; pag. 42 si
185.Longinescu. Legi vechi, pag. 175.
D. Cantemir, Divanul, pag, 222,

www.dacoromanica.ro

353

pdtat sau olecdindu-se cd sunt timpuri rele fi nu s'au fdcut roade, cd se foarte memia".1)

lar despre beizadeaua Alexandru, fiul lui Antonie Ruset Vod.

(1676), spune ea era un stricat prin desfreinate fapte a curviei, cd
lua de prin lard fetele oamenilor cu sila, neavand nici o fricd de cdtre ptirintele sdu...".

Din toate aceste exemple rezult un fapt cert desfrAnarea

toate blestemOtiile de care am pomenit, sunt numai in clasa suprapush', zisa conducgoare, compus fie din straini, fe din oameni crescuti la scoala strinismului. In schimb poporul a rOmas neatins. A
indurat cu mucenicie toate vitregiile, toate neomeniile, a purtat ponosul tuturor relelor practicate de cei cari trebuiau sO-1 conducl, dar
el, poporul a famas curat, $i a avut de rObdat nu numai dela conducAtori, ci si dela strinii stpOnitori, sau numai trecatori prin aceste tri. Asa de exemplu, in a treia domnie a lui Constantin Mavrocordat in Moldova (1748-49), Turcii neguttori Lazi, erau o plag
neinchipuit de rea pentru bietul popor c., ei iau muerile i fetele
sdracilor cu sila de umbld cu ele, Fi pe beirbatii lor Ii gonesc cu
fi alte multe". Vrut-a Constantin VodO s scape tara de acesti
Turci neguttori si mult a stgruit s aduc la indplinire acest gnd.

and a reusit, a pus de s'a fcut

hanuri prin toate targurile ca sd fie pentru condcitul negutdtorilor fi a Turcilor mosafiri, trecdtori, iar nu ca sd mai coneiceascd prin casele cu mueri ca mai nainte". 3)
Infiintarea hanurilor publice pentru conOcirea cOlAtorilor, alaturi

de alt mOsur luat tot de Constantin Mavrocordat, strngerea femeilor rele, despre care am vorbit mai sus, sunt msuri de ordine si
profilaxie contra relelor moravuri, i desigur si contra boalelor venerice. 4)

Dar, in afar de prostitua inalt, oarecum protejat, a acelei

prostitutii cunoscutO de toti, contra creia nu se pot lua msuri din
cauza persoanelor i mediului in care se practia, mai avem si prostitutia patronat de anumiti breslasi, profitori ai patimelor omenesti,
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 374.
N. Costin, in Letopiaeti, vol. II, pag. 16.
Enache Cogilniceanu, In Letopiseti, vol. III, pag. 217.
Vezi pag. 274-75.
28

www.dacoromanica.ro

354

Pe adele vremi exploatatorul femeilor celor care i$i dau trupurile de le spurcd beirbafii cei red qi fr omenie, pentru pufind perzdtoare de suflet dobandd ", 1) se numeste hotru, votru, lotru sau supuitor. Meseria lor se numeste hotria, votria sau curva.

Hotru, Votru sau Supuitoriu, insamng proxenet.

Hotru poate fi bdrbat ver muiare". 2) Hotru isi face meseria,
hotria, or in casa lu propre exploatand femeile care Isi dau trupurile", ori in cash' inchiriat inadins in acest scop. 3) Mesera de hotru sau proxenet; atunci ca s astazi, are un camp mai mare de activitate, pentruca hotru este si cel ce indeamnd muerile spre zburdeiciune i spre poftd rea", cat si cela ce le amdgeste Cu alte mefterfuguri, de le indeamnd spre curvie...". Hotru este si cel ce indea-mna
vr'un cocon, de'l spume: cineva i face sodomie...". Hotru este s cel

ce indeamna o fat ca s greseasca. Hotru este si deiscdlifa muiare",

la care isi da cneva fata ca sa invete carte, si in loe de carte in,

vata blestematii
va da f i hranei,
,qi incd'i va da f i platd, s o invefe,
i aceasta, cu invdfdturile ei cele tele o va indemna fi va tocmi pre vre un beirbat de o va rdpi fdrii ftirea
ce'i va trebui,

vearse
pdrinfilor, attince giudeful... s cearte pre ddscillifti,
pogoare pre grumazi la inimd...".
plumb topit in gurei,

Hotru se zce hotru de fafd", child isi exploateaza propria-i

sotie, servindu-se pentru asta cu cuvantul, cu fapta, sau prin inselaciune, pentru bani. In sfarsit, hotri pot fi char si copii cucon micfor, sau fetifoard, de vor hotri cuiva...". 4)
Inteun document slavon din 1552, semnat de $tefan Voda, fiul

lui Petru Rares, se pomeneste de cuvantul

lotru" scris cu Merl

slavona lotra", cu care este aratat un rasvratit, contra Domnitorului. 5)

Sinca spune hotrului lotru". 6) Se pare eh acest cuvant are inteles de vanzator, de trdtor. Se intrebuinteaz. in Ardeal, pentruca
cuvantul vine dela ungurescul latrok ". Un document din 29 Mai
Bujoreann, Pravile, gl. kn (28), p. a (1), gl. 128, zac 1; pag, 41, 184. Longinescu
pag. 171,

Idem, gl. kf (29) p, a (1)0 gl, 129, pag, 42, 185.Longinescu, Legi vechi, pag. 175.
Idem.

Idem, gl. k n (28) yi gl. 128; gl. kf. (29) al fine. Pag. 41-42, 148-85.Longineicu,
1. c., pag. 171-175.
Melhisedec. Cronica Romanului, partea I, pag. 188-89.
$incai. Cronica, editia 1854, vol, I, pag. 362,

www.dacoromanica.ro

355

1606, Ntorbeste de urmarirea unor lotri" din Brgu si Rodna, intelegndu-se c sunt trdtori.
Supuitor este sinonim cu hotru sau votru. Pravilistul bisericesc
condamna pe alugrita supuitoare : de se va afla, $i se va meirturisi cellugeirita cd iaste supuitoare, intr'aFel ceas sei fie streinei
gonitei".

Hotria, votria sau eurvia este prostitutia de bordel, este casa

de tolerantd. Prostituatele sunt mueri slobode ", dar pot fi prostituate si roabele f i slujnicele, de desmeardei brbatii pentru dobeindei ".
Prostitutia se exercit in casa hotrului, sau in cas angajat in
acest s cop, pentru preacurvie f i mestecare de seinge i alte fealuri
de curvii fi de lucriiri sccirnave... sau numai pentru svaturi rele spre
crvii ci spre alte scat-net'
". Prostitutia se exercit si in alte locuri de intAlniri locuri de odihn, ce vor fi, ori pre la vii, ort pre
la priseici, ori pren pomete, ori alte primbleiri asem enea acestora".
Cantemir numeste aceste l'acasuri tinuite locurile pasiunei ". 4)
Din punct de vedere al gravittei faptelor, prostitua copiilor
ce se face ca voia peirintilor, este mai rea i lucru plin de rufine
de mai mare card de ceit ceia ce set' face intre streiini." 5) lar despre
brbatii care isi prostituiazA sotiile, Pravilistul spune
...altei datei ii poartcl pre toate ulitelele tclrgului ca pielea, pre
magari, f i set' fie cu &fa spre coada metigarului, i muiarea lui
set' frag meigarul de deilogul cdpestrului cu meinule sale, fi
tr'acest chip sei-i batei, purteindu-i prin tot teirgul...". 6)

Atentate la moravuri.
In definitiv, toate cele descrise in capitolul precedent sunt tot
atentate la bunele moravuri, dar asupra lor, societatea inchide ochii,
O.' nu poate face altfeL In schimb, oamenii si legile se ridic cu toat
Mile contra violentei in materie de sexualitate si contra aberatiilor
sexuale. Printre acestea, Pravilistii disting urmtoarele
Hurmuzachi, vol. XV/2. Doc. mDcLxxiv, pag. 830.
Buioreanu, Pray. Matei Basarab, Invi(aturi, glava 126, pag. 183.
Vezi nota 4 din pagina precedentit
D. Cantemir, Istoria Ieroglifici, pag. 203.
Bujoreanu, Pray., glava i (30) *i gl. 130 al fine. Pag. 42 0. 185.
Longinescu.
Legi vechi, pag. 176-77.
Idem, gl. la (31) gi 0, 131 al fine, pag. 43, 186. Longinescu, 1. c., pag. 178,

www.dacoromanica.ro

356

Sila, a ruina sou viola Desi termeni aproape identici, totusi

Pravilistul If deosebeste prin intelesul ce da fiecaruia, clupa imprejurgri.

Sha se exercita asupra fetei, asupra fecioarei, numita si cocoana, spre deosebire de cocon, nume ce se d baetilor. Virginitatea, fecioria sau fetia este ocrot,ita de Pravile, lar Cronicarii vorbesc frumos despre fete.

Paul de Alep spune c in Moldova, fetele obisnuesc a pune

pe cap cununi impletite din flori ci erburi parfurnate.
O fat se numeste data' de trup" a cuiva, termeni prin care se
afirma paternitatea indubitabila, sau fatel de sut7et ", adica fata adoptiva. Pravila spune ...oricine iFi va gelsi fata sa cea de trup...". 2)
S'au : ... cela ce reipeste fate'!" fecioarei ( sau cocoanel, in Muntenia ),
sau roabei, sau fatd de suflet...". 3)
Pravilistul face deosebire intre sila cu inteles de viol si sila cu
inteles de atentat la pudoare. Acest din urma, act se poate exercita
nu numai asupra unei fete, ci asupra oricarei femei, de-ar fi maxitata sau vaduva., cu conditia sa fe curatel st de cinste " ; In acest
caz fata sau femeia ofensata poate sa ucida pe atentator, ca. spune
Pravilistul

Or care fecioarei, sau i vei duvet' curatd si de -cinste, de va

ucide pre cela, ce va sei-i facet- silel si va sei-i strice fecioria (fe-

tia, in Muntenia), sau sei o rusineze, nu va cerca cu nici un fel

de certeiri ; inset' del va ucide intr'acel ceas, ce au vrut sei-i facei
iar nu altei data...". 4)
Silulrea unei fete este pedepsita

Cela ce va face sud vre unei fecioare si-i va strica fecioria, de va fi bogat,
piardcl giumalate den toatei avutia lui,
batel f i sei-1 goneascii den
cat va avea, iar de va fi sarac,
locul ltzi...". 5)

Pravilistul bisericesc este mai sever

Arldva. Istorici. a Rominiei, tom I, pt. II, pag. 80.
Bujoreanu, Pray, ,g1. f (9), p. kf [29), si gl. 244 zic 29; pag. 26. 232.Longinescu. Legi vechi, pag. 101.
Idem, gl. vi (32) si 259. zac 12; pag. 44, 243.Longinescu, 1. c., pag. 182.
Idem. gL ai (11) si gl. 246, zac 4, pag. 28-29, 235. Longinescu, 1. c., pag! 112.
Idem, gi. is (36) sj gl. 252, zac. 1; pag. 47. 239. -Longineseu, I. c., pag. 198.

www.dacoromanica.ro

357

Cel ce va strica o copild mai nainte pn nu va ajunge la

vrasta ei pre lege, aceluia s i se tae nasu...". 1)
Daca fata i logodit s o necnsteste hltul, pedeapsa devine si
mai mare. In tmpul lu Duca Constantin Voda, ginerile lui Brancoveanu, in a doua lui domnie (1701-703), a fost pedepst cu moartea
un asemenea faptas
...au tdiat capul lui Goie, cdpitanul de la Cohurlui, cu Pravilei, pentru ceici au rdpit o fatei logodnicd altuia, f i l'au fngropat la Sft. Niculai, ci bucatele lui incei au dat fetei".

and o fata necinstit, de tatal ei, vinovatul se pedepseste cu

moartea ; in Socotelile Brasovului, la 3 Ianuarie 1539, se tree

... pro 9 plaustris lignorum ad comburendum unum Valachum,

qui cum sua propria filia concubuit ac rem habuit...". 8)

Totusi, pedepsele
fost totdeauna asa de aspre. Dupe un
vechiu obiceiu, sila si alte multe pcate de ordin moral, pa'.cate numite sugubine" sau defugubine" eran judecate de fetele bisercesti,
dupe Pravilele bisericest. Pedepsele obisnuite erau diferite amenzi,
incasate in folosul Episcopillor, uneori in folosul domniei, de catre
anumit functionari numiti desugubinari". Asa de exemplu, Mtrofan
Episcopul de Hui, lute carte din 1617, pomeneste de pedeapsa ce
s'a dat feciorului lui Peitrasco croitorul pentru o desugubind ce a
feicut ca o femee... ". lar Horjea care a di zut cu o muere si a facut-o bortoasei, nu a a putut indrepta, ci a pldtit desugubina sa... ".
Dreptul de a judeca aceste fapte de ordn moral, cat si delctele
miei cari se pedepseau cu amenzi, a fost consfintit Episcopilor sau
inPuternicitilor lor, protopopil, de catre diferiti Domn ai Moldove.
Deflorarea se dovedeste cu

glasul

cu tipetele, ce va striga, ceindu'i va face sild bdrceia, ce vor trece pre

drum si s meirturiseascd, atunci se va aridta, cumu'i s'a feicut
sil featei".
batul, cine va fi, carele sex auzei vecinii

Bujoreanu, Pravila Matei Bisarab, Invtturi, glava 255, pag. 241,

N. Costin, in Letopiseji, vol. II, pag. 48,
Hurmuzachi, vol. 11/4, pag, 201,

Melhisedec. Cronica Hulilor, pag. 65-66.

N. Iorga, Istoria Bisericei rominesti, Edijia II, 1928, vol. I, pag. 81. Citeazi pe
Melhisedec. Cronicele Romanului pt. I, pag, 126 si Hasdeu. Arh. ist. 1/1, p, 124.

www.dacoromanica.ro

358

... pre snge, ce sei va ardta, prg hainele ei fi pre

Sau
cdmeafia fetei".
va giura, cum au fost fecioard intreagd... i oind
Saw

vor mirturisi f i vecinii, cum au avut veaste de fecioard curatd

fi fi-au petrecut viafa cit cinste,",
Sau
. cad va mdrturisi moafa cum iaste fate!' intreagd,
atunce o vom creade, fi aceasta Inca cdnd va fi muiare ca aceaia de cinste moafa, fi de o va fi veizut c iaste fatd, fi o va
fi socotit bine, cum iaste intreagd, f i o au pipilit cu mdinile, fi
incei de-ar fi mai fost cu moafa cloud mueri, destoinice de-a &I
crederea fi inveif ate bine la acest meftefug". 9

Cind deflorarea se face cu voia, fetei, print sunt de o severtate, care pare ciudata astazi. Cronicarul load Neculce povesteste
ptoresc, pedepsirea fete Radului Voda, care a fugit de acasa cu alesul inime

Avdnd Radul Vodd o 'fatii din trupul lui, zic sd fi fugit ca

o slugd, efind pre o fereastrd din curfile domnefti din cet atea
Hetrldului, fi s'au ascuns in codru; fi au feicut Radul Vocki TOvod de oameni fi au gdsit-o la mijlocul codrului, la feinteina ce
se chiamd Feuztana Cerbului,leingd Podul de lut. Deci, pre slugd
l'au omordt, i-au tdiat capul ; iar pre dinsa au dat-o la alit:gdrie fi au dilugdrit-o". 2)

Dar nu tot Domnitoril au fost ca Radu Voda., Din contra, multi

au fost in fruntea celor care nu respecta nimic. Alexandru Vod. (14511455), a fost otrdvit de aceia ale cdror mueri fi fete le mdsgeilise". 3)
Mhnea Vod a fost ucs ui zua de 12 Martie 1510, pe child se
ducea la biserica, de un om care se rsbuna, pentruc Mlmea i-a
rufinat pe soru-sa", 4)
tefan Vodt, in 1552 nu se rifibda de femei cu beirbali, nu
meineau fete fecioare nerufinate, nici jupemesele boerilor nebatjocorite". 5)

In tmpul lu Aron Voda, dabilarii, adic perceptor erau asa

de neomenosi cu tranii c muerile nu erau a lor, fetele le ruina
fi ce vrea s facd, Thceau, gidpeinesele le sileau..,",
Bujoreanu, Pr. gi. in (38) vi 254, ad. fine, pag. 49, 241.Longinescu, 1. c., p. 205.
loan Neculce, In Letopise(i, vol, II, pag. 184, punctul 20.
Sincai cronici, vol. II, pag. 24-25.
$incai. Cronici, vol. II, pagk 126.
Gr. Ureche, in Letopise(i, vol. I, pag. 207.
Idem, pag. 239.

www.dacoromanica.ro

359

In 1673, Miron Costin a sftuit pe Vizir, care venise contra Polonilor, s se trag. si s. erneze ma in jos, nu in Moldova, ca s nu
la Enicerii muerile i copiii.", 1)
Bezadeaua Alexandru, fiul lui Alexandru Ruset Vod. (167578),
feicea sail de lua fetele oamenilor cu sila, insei a oamenilor
profti" ; dar Neculcea adaug. c. ,, nu numai a oameni profti, ci i a
oamenilor de frunte Fi de cinste". 2)
Dimitrie Cantemir spune c Vornci de poartd, judecau pricinele
mid

pe fecioara defloratei cu voia ei ori cu deasila, dacei au fost

din popor poruncefte sei se cunune cu hotrul lor, la bisericei, cu
un preot, dacei inset' una din cele cloud peirti este de neam boeresc, raporteazei Domnului".

In acest din urmil caz, (parintii) ca s ascunzei rufinea ce

li-a feicut fata, meiresc ceit pot zestrea".

Au fost vremi and fetia era socotit drept marf de precupetit in combnati de ordn politic, Croncarul Ioan Neculce, ne spune
ca in timpul celei de a doua domnii a lu Niculae Mavrocordat, Stanislav, ca s, capete domna in Polonia cu ajutorul Turcilor, le f
gduia in dar cetatea Camenta s un br de ceiteva fete mari pre
an", 50 se spune inteo not a postelnicului Hurmuzachi. Turcii erau
mari amatori de fecioare si'n totputernicia lor, and treceau prin tarile noastre ca nifte ofteni pgni ce erau, tot striceiciuni fceau, ca
fel de fel de reisuri i batjocurei a fete fecioare ci a femeei 'infelepte". 4)

Ruina, a ruina este un termen pe care l-pm intfilnit mereu in

citatiile anterioare, uneori altur de cuvantul sik cu care ar fi si-

milar, dar de care se deosebeste tocma prin nuanta isvorat din inssi intelesul acestu termen, inteles de rusne, Pentrua nu mai este
vorba de sil, de violentare, ci de rusinea .adusd tocmai de aceast
Pravilistul spune

De vreme ce tot creftinul s' au prilejit de are pre ceilugeiritel

adeveiratei sor sufleteascei, deci cine o va ruina, veri cu voe,
veri fr voia ei, acela rufineazei cu adev drat pe soru-sa" 5)
loan Neculce, in Letopiseti, vol. IL pag. 201.
N. Costin, in Letopise(i, vol. II, pag. 14.Neculce, idem, peg, 213.
D. Cantemir. Descrierea Moldovei. Traducere de Pascu,.pag. 105.
loan Neculce, in Letopiseti, vol, II, pag. 345-46, 347.
Bmoreanu, Previte, gl. le (35) vi 258 zac 3; pag. 47, 242.Longinescu, 1, c p, 195.

www.dacoromanica.ro

360

Mron Costin povestind Manita Doamne lu Erema Vodg (15951606), cea batjocorit de Turci, spune c, Doamna se tnguia
boeri, boeri 4 rufinatu-m'au ptigaii...". 1) lar Grigore Ureche spune despre Iancu Sasul (1579-1582), c, era curvar peste seamt, cd pre
pdnesele boerilor stii, de la masa Doamnei sale le scotea i le ruina "
Sila, in sens de vlol are nuante deosebite in intelesul ce se d'A
acestui cuvant. Din punct de vedere medico-Iegal, Pravilele disting:
Violul propriu zis, far yola victimei, de violul consimit:

Cela ce va face sud vre unei fecioare, ce'i o vor fi dat pdrintii sti o firdneascti, sau la moarte o vor fi ltisat pre mema lui,
sti o grijascii...".

Sau: ... iar de va fi fost cu voia fetei...".

Sau muiarea ce i se va face sud cu voia ei..."
Sila, adia volarea mnorelor este mai grava si pedepsit
mai tare,

ori cine va face sild a fecioard micfoard, inca sti nu fie de

12 ai (ani), se va certa mai reiu, de cdnd ar fi fost fatcl mare
de vreatti" ;

Sau: ceia ce fat sild celor mici i incti de vrtistd fecioare...".

Sila sau violul poate fi %cut cu folla sau prin inselciune

de va fi fo# acia sud a fecioarei cu o nevoe mare ca aceaia...".
Sau ,,, de va fi fost cu dezmerdciciune i cu zburdticiuni
cu ddri i cu giuruinfe i ftird de nici o nevoe.",

Vctima silei poate fi muiarea vc1duo", fat, sau ori ce fial

va fi", lar fptasul poate fi oricine ; dac- bogat, drept pedeaps
perde giumdtate din tocad avutia lui", lar de'i s.rac, va fi btut
gonit den locul lui". Cand Ii om den clirosul bisearicei", drept pedeaps, este obligat s inzestreze vctima violului. Se face ins, o
distinctiune: ttebue ca femeia silit, s fie muiare de cinste ", nu
de ocard, muiare rea, curve .
Copii ndscuti din sa, ada,' din viol, n'au nici un drept de
mostenire la averea pgrintilor.
Miron Coatin, in Letopiseti. vol. I, pg. 266.
Gr. Ureche, In Letopiaeti, vol I, pag. 234.

www.dacoromanica.ro

361

6) Sila, urmat de cununie, n'are nici o urmare rea. 1)

Cronicarul Neculce povestete un frumos caz de sill urmat de
reparatia fireasa., csAtoria
Gheorghe S'tefan Vodei cad era boer, murindu-i giupeineasa,
a reimas veiduvoi ; qi teilnind o giupeineasei seiracei, frumoasei,

neirei, anume Salta, de neamul Buescilor, au ttimpinat-o pe drum

mergeind cu reidvanul la 1.afi ; fi au poprit reidvanul cu sila, fi
s'au suit feirei de voe in reidvan, f i au intors reidvanul inapoi la
casa lui.
pre urmei au primit fi ea fi s'au cununat cu dtinsul, care au fost qi Doamnei". 2)

Pravilistul bisericesc iartl femeia care a fost

fenzeia, care se va spurca de silnici, sau de preideitori care
o vor robi, fi apoi va sceipa... ", nu-i socotitei ca vinovate de
ceva.

3)

Dasila, este un termen sinonim cu sila, intrebuintat de Pravilistul bisericesc, care spune
carea e stricatel cu dasila, n' are vinei, fi roaba sau slujnica
apucatei fiind cu dasila de steiptinu-seiu, n'are vine. 4)
II) Ierosilia,
Insamn sacrilegiu, Coprinde toate fealurile de grefeale, cu ceite
se atinge omul de besearicei". De exemplu, dragostea vinovatl a unui
mirean cu o aluggrit din mnstire sau fi den &aril de mcineistire..., sau cu vreo muiare ce sel va fi giuruit. sei fie ceilugeirifei ",
cum i impreunarea cuiva cu o mireanct in biseric,
A sruta o calug'xit nu-i ierosilie, totusi se pedepse0e cela
5)
ce va seiruta clu garifa, sei va certa dupei cum va vrea
cum ar fi violat
Cel ce ruineaza o chlug'arit este socotit ca
pe sor-sa, pentrucl once cAlugrit este sor sufletesc" oricrui
1) Toate citatele din pagina precedent pink iici, dela 1-6 iunt din I. Bujoreanu,
Colectia de legi vechi, vol. III. Pravile. Glava is (36) O. 252, ad fine. Pag. 47 vi
239. Longinescu. Legi vechi. pag. 198-202.
2)1. Neculce, in tetopiseti, vol. II. pag. 187. O seami de cuvinte", nr. 29,
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, Invitturi, glava 223, pag. 224.
Idem, Covioanele Sft. Apostoli, glava 49, pag. 405.
Bujoreanu, Prav. gl. je (35) o gl. 258, zac 1 vi 11; pag. 47 vi 242.
nescu, 1. c., pag. 195s97.

www.dacoromanica.ro

Longi-

302

tin. Spune Pravilistul

,.

tot cre#inul s'au prilejit de are pre cellu-

geiritei adeveiratcl sor sufleteascd.". 1)

III) Singe amestecat, este incestul. Este o chestiune de care

Pravilivtil se ocup mult, vi care revine foarte des in Invtlturile bisericevti,

Se socotevte incest, raportul neertat dntre printi i fii, tat vi

nor, intre frate si sor, intre unchiu vi nepoat, intre rudele de botez, intre tat vi
cand au aceiav femee. Pravilstul face diferent
intre incest vi preacurvie vi sine seama de imprejurrile agravante
sau nu ale incestului, adicA, cnd se face cu tiint sau fr. vtiint.
Incestul poate fi savarvit inainte de nunt, sau dup. nunt. intre braze ce vor sui i vor pogorei pad intru a doua stepenei" (spit),
adicA impreunarea cu mama sau cu bunica,
in sus, vi cu fata sau
nepoata, in jos, Incestul cu rude colaterale este mai putin grav.
Incestul este mai gray child se face cu sila, adic cu viol,
femeia poate svrvi un incest, dar ea se pedepsevte mal cu
mil. de vreme ce iaste mai proastil fi mai lesne spre calere de ceit
beirbatul".

Pravilele pedepsesc incgstul cu moartea, lar bserica cu afurisenia, 2) Am dat mai sus un caz de ardere pe rug a tatalui care a
trait cu fiica-sa, 8)
Incestul de dupg nunt, poate fi cu vtint., cand este socotit mai

gray, sau fr vtiint vi atunci intr in categora preacurviei.

Chiar i intre minori, copii ancil mici de vreistei", poate fi incest, dar atunci, ca s scape de pedeaps, and ajung mar, trebue
s se despart.
Ignorarea rudeniei, adia cand se comite un incest intre doi invi
care nu vtiu c sunt rude, poate fi invocat drept scuz in incestul
cu nunt, dar nu poate fi nvocat in incestul fr nunti, a atunci
intr in categoria preacurviei.

Aberatfile sexuale.
Sunt raporturile sexuale anormale. Acestea infra tot in categora atentatelor la bunele moravuri. Aici deosebim
Bujoreanu. Pravile, gl. je (35), punctul g (3), vez1 nota precedentii.
Idem, gl. ma (41) i gI. 211 ad fine, pag. 51, 218-19.Longineseu, 1. e., p. 213-16.
Vezi peg. 357 n. 3.
Bujoreinu, Pravila gl. rav (42) i 212 ad fine. Pag. 51, 219. Longinescu. 1-c.,
pag. 217-21.

www.dacoromanica.ro

363

Malabia, adic cine'? bate met' dulariul in medni", masturbatia

sau onanismul, Se practica de unul singur, sau intre mai multi. Pravilistul spune cfuzd se va face malahia intre detn?ii...". Se face din

nestiint., din Mr de minte", sau cu minte", adia, din prostie sau

se face cu vointa.
Uneori se face incomplect intre indivizi de sexe opuse cede
mueri se impreund cu brbatii, adtcd cu. cineva fi nu vor fi feiceind
lucrul peicatului de tot...". 9
Oricare ar fi sistemul practicat, Pravilele bisericesti Il condamng.

Slabazni sau sablazni, insamn, polutie, ejacularea spermei in

timpul somnului, Poate c. acest termen s vie de la cuvntul blazne", intrebuintat destul de des in Psaltirea Scheiana, cu inteles de
inselciune. 2) Pravilele bisericesti deosebesc doua cazuri cand polutia se face din pohtei muereascd", sau cnd se face din ispita
diavolului,

De se va sleibeizni omul... acea seiblaznel de va fi fost de

pohta enuereasce, se pedepseqte ; dar, de se va fi feicut de lucru didvolesc ca set impedice pe creftin" de cele sfinte, nu se
pedepsefte.

Pohta muereascd" este explicatei in chipul urmeitor :

Un om are mullet' dragoste i pohtei la o muiare, i mintea
lui depururea iaste la deinsa fi la pohta ei, f i de se va seblazni
cu deinsa in vis, acela sei nu se priceftuiascei (sd nu se imparttdfeascei), cdci i-au fost mintea la dragostea ei". 3)
Sau Peiztru ceia ce set seibldznesc, ceirora li se face de le
curd' seimcinta trupului... de-i va fi adus mintea gad de pohtii
de muiare... $i va fi venit de acolo setbleiznirea i veirsarea seimeinfei, iar de nu va fi geindit nici unele de acestea... taste primejdia dracului...". 4)

Sam: Preotul ce va vrea sci slujeascd Liturghie, f i-i va veni

de'i va cura trupul in vis, fi va fti cdi iaste acel lucru de pohtei
muereascei set' nu slujeascel".5)

Pravila dela Govora amestec acesti doi termeni, malahia

sblazna, Spune Pravilistul:
Bujoreanu, Pravda Mate! Baiarab, Invtturi, glava 329, pag. 265-266,
L Bianu. Pialtirea Scheiani, pag. 454. Intrebuintat de Coresi.
Bujoreanu, Pravila Mate! Basarab, Invturi, glava 170. pag. 197,
Idem, Rispunsurile lui Timotei. Intrebarea 12, pag, 411.
Bujoreanu, Pravila Matei Basirab, Invitituri, glava 98, pag. 171.

www.dacoromanica.ro

364

...de va fi ceizut intru malahia, ce sil zice, scl-fi fi felcut set"blaznei cu mina sa...".
Sau ... iaste qi malahie muereascd, ce jale lucreazei una cu
alta...".

Sau: (seiblazna) o face omul iris* cu mema lui, iar alta-,

unul ca altul face, alta-iard, cu coapsele lui face". 9
Cantemir spune Set nu te singur pre sine imblznefti...". 2)
A se spurca in buze, este un raport sexual incomplect, numai

in nivelul labrelor vulvare, sau poate intre buzele gurei

Preotul i diaconul, de vor meirturisi, di se au spurcat numai in buze".

Sau: a se spurca In buze in multe feluri se tlcuefte : ce

pentru un lucru reiu, nu trebt4e a scrie...".
A spurca In gura,

este iarg$i o aberatie sexual, Spune Pravila

Di.aconul de se va spurca in gura-, sel se scoaei ; ce iaste

aceasta? iard s ii, cd iaste medulariul cel de rtifine, de jos,
iar defi va pune rufinea in gura muere i, fi va fi curare, ce se
ttilcuefte spurcat in gura...". 4)
Prespre fire,

este un termen generic care india toate rapor-

turile sexuale anormale. Pravilele disting trei categorii de pacate prespre fire.

denteii, ceind se impreund neftine trupeqte Cu maicd-sa ce

neiscut, sau ca fata'f, sau ca soru-sa ; deci acest pticat se
chiamel sange amestecat. Al doilea, aind se impreund neftine
prespre fire cu vre un dobitoc, fie ce fial, va fi. A treia, ceind
set impreund neqtine ca fie ce obraz parte beirbeiteascei, care lucru mai pre scurt s chiamei sodomie".5)

Cine are raporturi prespre fire cu muiare, sau Cu voinic, sau

cu dobitoc", nu poate fi preot. 6)
Bujoreanu, Pravila bisericeaici dela Govora, pag. 95, 99 i 93.
D. Cantemir. Divanul, pag. 211,
Bujoreanu. Pravile Matei Basarab, Canoanele Sft, Vacile, glava. 66, pag. 406.
Idem. Pravila bisericeasci dela Govora, pag. 90.
Idem. gl. if (39) o gl. 333 zac 1; pag. 49, 266.Longineicu, I. c., pag. 207.
Idem. Invitituri, glava 58, pag, 161.

www.dacoromanica.ro

365

Raporturile prespre fire, sau afar de fire, intre soti, sunt motiv de divort, 1)
Dintre raporturile prespre fire ava cum le clasiffal Pravilistul, am
vorbit deja despre incest, rgm'an de cercetat raporturile cu animalele
sodomia.

Zicitor de dobitoace, este omul care are raporturi sexuale anormale cu animalele, I se spune vi spurceitoriu de vitcr, sau simplu stricat", intelegandu-se prin acest din urma termen -omul cazut
In cea mai de jos v mai urt imoralitate.:

.,. pre zeiceitorul de dobitoace ca pe un necuiat

stri-

cat ; deci va, pre unii ca aceia care fac stricticiune la mueri,

afarei de fire, sau la beirbati, sau la dobitoace, striceind pe &In-

sau dcind fi el altora a lui stricciciune, ca cum i-ar trebui

sec' se sature de peicate...".

Pravila pedepsevte pe acevti oameni cu moartea v le distruge

chiar vi cadavrele lor
Beirbatul, ce sei va impreuna cu dobitoc parte femeiascei , sau
muiare, ce sel va impreuna cu dobitoc parte beirbeiteascil,

se tae capetele i dup'aceia sei ard in foc cu acel dobitoc impreunei , ca carele sil va fi impreunar . 4)

Sodomie, sau spurcata sodomie, adia. oft-rid se impreunif neOne cu fiece obraz parte beirbeiteascer.
Cel ce face sodomie se numeste sodomlean,

Sodomia se poate face intre coconi micfori, ce nu vor fi incei

de vreister, vina lor se pedepsevte mai putin ; sau se face de om
mare asupra unui copil i atunci vctima poate ucide pe atentator,
Radu cel Frumos, spune Cronicarul, era tinut de sultanul Mahomed
al II-lea,
folosea in fapte de rusine... Ccind au vrut intcliaf datei
sei face!' ca el dupel nelravul Turcilor... mai omordse pre impeiratul". 5)

Sodomie se poate face vi cu fermis, prespre fire " ; se poate

face chiar i intre femei, cand ...muiarea se va impreuna trupeste cu
alt mazare".
in sfArvit, se poate face cu once alt obraz parte
beirbeiteascer.
Bujoreanu. Pravile, glava 231, pag. 225.

Ms:tei Basarab, Invtturi, gl. 332, pag, 266.

Idem, Siborul de la Anchira, glava 17. pag. 324.
Idem, Pravile, gl. m (40) *I 334, pag. 51, 268.Longinescu, I. c,, pag. 212.
Sinai, Cronici, vol. II, pag, 37.

Idem,

Bujoreanu, Pravile, gl. fi (19) vi gi. 181 zac 4; pag. 36, 199.Longinescu, 1. c., p. 148,

www.dacoromanica.ro

366

Sodomlean poate fi v om din clirosul bisericei ", in care caz,

vnovatul perde toat averea vi se pedepsevte cu moartea. Un exemplu de aplicarea aceste pedepse, inc inainte de a se fi publicat Pravilele, petrecut intre 1572-1574, ni-1 d. cronicarul Ureche
Domnitorul Ioan Vodei Armanul beigat-au in foc, de viu, pre
Vladica Georgie, de au ars, deindu-i vind de sodomie, auzind cei
are avutie". 1)

Sodolmean poate fi oricine. Pravilstul spune:

sodomlean se cheamei incei fi cela, ce cu md na sa face varsare".
Sau: Or care mutare va me fterFugui, de va miarge la alta'
muiare ca un beirbat, ca cinii ca acealia... i freceindu-se tale
acolo, de va arunca seimeinfa una la 'alta...".

Sau: de sei vor afla freceindu-se douei mueri una pre alta,
incei feirei de nici o cinte, pn ccind sei vor lobozi ameindouel".
Sau: care mutare va face in loc de beirbat cu vre un co-

g., este sodomleancei".

Sodoma este complect, desgvarvt, sau incomplect cand se

numai veirsare pre dinafarei prentre coapse ". Se poate face v
asupra unei persoane care doarme, Poate fi v mascat vi atunci vinovatul se cunoavte dup exterorzarea unor anumte
cel
ce va sdruta copil ca reivnei", sau sei prinzei neqtine copil ca deasila
sol-1 rute, face prepus, cum iaste acela sodomlean".
Dovada sodomie se face cu rnartori car s declare c au vzut pre sodomlean, apucatu-sa_ de copa qi vrea sei-1 intoarcei ca A:tia
in gios, ca de-a sila". Cu jipetele coplului, cu ceimeaqa copilului cu
seinge", insfrvt moaqa i vraciul pot sei meirttiriseascd, de vreme ce
vor fi veizut copilul, qi de vor cuno ci$te feicut-au sodomie, au ba "1 2)
Dovada se face vi cu unele prezumtiun, cemd va dormi neftine intr'un pat cu copil teineir", sau sdrutul ca de-a sila", sau reputatia pe care o are cneva ca sodomlean.
StpAnrea turceasc dela no, pe d'e alt parte nevoa Domniface

torilor de a bate mereu drumul Tarigradului, pentru a capta sau

I) Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pag. 224-25.
2) Bujoreanu, Prav. gl. if (39), gl. fi (19), gl. 333, -181 in intregime. Pag. 49, 36,
266, 191.-- Longinescu, pag. 207-212, 147-48.

www.dacoromanica.ro

367

aid pIstra domnia, au fost prilej ea sodoma, s fie cunoscutA s prac-

ticat la noi, de dire cei care veneau in contact cu Tura viciosi,

Pentrud Turcii practcau sodomia. In incursiunile lor rsboinice du-

tau sa-si asgure totdeauna o prad6 eat mai bogata de copii, pentru satisfacerea aceste perversiuni.
Cronicarul Grigore Ureche povesteste c in 1475, c'and Tamil

au cucert Kaffa, au luat multime de robi, prinire cari un galion

(corabie) ce avea inleiuntru 150 de copii unen, luati din Kafa, pentru
spurcata sodomie a preacurvarului Turc, fi ce era dobandei mai bunei
au dus la sultanul Mehemet, fiind ispravnic pe acel galion un grec",
Si, adauga Cronicatul in chip de indignare: Wei fi pezevenchi greci !".
Stefan, feciorul lu -Vasle Lupu nu ceinta trebile domniei, ci
curviile, nu numai cu partea femeeascei, ci i cu partea brbeiteascei.... 2)

lar nepatii lui Vasile Lupu, luau Meta oamenilor in sud la curvie". 3)
Pravlele bisericesti pedepsesc cu toaa asprmea pe cei ce practic
...cela ce va face aceastei grozeivie a zcIcerei cu bilrbat,
ani 18 sei nu se cuminice".4) Si cu toate acestea, se pare c sodoma era asa de rspAndit6 mai ales printre copii, c la un moment
dat, Pravilistul insusi exclamA bine cei de au fost i copil, fi n'au
cunoscut peicatul
cautil de vezi...!".
Sodoma intre copii este un impediment hotrator pentru a se
lace cneva preot. Zice Pravilistul

...de va fi lost nestine cocon mic qi s'au amestecat Cu altul

In peicate, i i s'au slobozit curarea intre coapse numai", acela

se canoneft inainte de a se face preot ; insei de nu se va fi

hi cut peicatul deplin, s fie intrat meidularul in .Fezutul copilului,

iar de va fi intrat intr'nsul, sei nu sei facet preot".

Toate greselile contra bunelor moravuri, se juded de Mitropoliti sau Episcopi, fiecare in eparhia lui

cu sveinta pravilei, carii vor fi in eparhia svinta sale,

$i

iari set' aib a socoti de cuscrie, de cumeltrie, de scinge amestecat, oamenfi ce petrec feird lege ; nime set'
treabti a-i
opri sau a-i giudeca, ce cu giudeceltile lui Dumnezeu spre oaGr. Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag. 164, nota.
Sincal. Cronicl, vol. III, pag. 93.
Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 310.
Bujoreantr, Pravila Matei Basarab, Invitituri, glava 332, pag. 266.
Idem, glava 58, pag. 161.

www.dacoromanica.ro

368

meni ce vor petrece fclrei lege, iar svintia sa peirintele i rugdtorul nostru, precum le sale ceirtile $i de la alf i Domni ce au
fost mai inte de noi.".1)

Dreptul Clerului de a judeca pricinele de fugubinat", 2) s'a pistrat in Moldova 'Ana tarziu, pan in secolul al XVIII-lea, Amenzile
ce se dAdeau se incasau in folosul episcopiilor sau al domniei, La
1742, Constantin Mavrocordat numeste un vornic la BArlad, s. strng.'

gloaba pcintecelui" qi gloaba pentru seinge amestecat, de s'a tdmpla

g/oa feita (a naFte)", far protopopul sei-i giudece cu Pravila

beasce.
Acest obicei a fost in Muntenia ; dacg n'avem acte vechi in
aceast chestiune, in schimb avem acte mai no' prin care se reinoeste acest drept al Clerului. La 22 Septembrie 1782, Mitropolitul insrcineaz'a pe protopopi s cerceteze:

de curvii, de hrelpirea fetelor, de posatnice, de amestecarea,

sangelui, de paragonia nuntei a patra, de fermecdtori, de vreijbi
intru beirbat cu Sofia lui ; unde va dovedi vreuna dintr'aceste necuviincioase fapte, s facet judecatei dupci inveifeitura ce are dela
Prea sfintia Sa, f i de nu le poate face indreptare, adecei numai
cu inchisoarea de femei la protopopi, iar pre beirbat la inchisoarea politiceascd...", s instiinteze pe Mitropolit carel va judeca dupe Pravile si le va lua taxe pentru treapad, (pentru alergatur.'), 4)

Melhsedec. Cronca Romanulu pt. I, pag. 303-304. Ordinul lui Cantacuzino,

dat in 1674.
Idem. Cronica Huslor, pag. 130-131. Hrisovul lu Ilia, Alex.
Voevod, dat la 26 Oct. 1667, ditre Episcopia de Hui.
Idem. Cronica Husilor, pag. 264.
Vez pag. 357, n. 4 i 5.
N. Iorga. Anciens documents de droit roumain, vol. II, pag. 282-285.
V. A. Ureche. Istora Rominilor. Vol. I. Seria 1774-1786, pag. 265.

www.dacoromanica.ro

369

CAP. V.

CHESTIUNI DE MEDICINA LEGALA

Starea
Acte de stare cvil nu existau. Totul se stablea, la nevoe, cu
martor si jurmnt. De exemplu, dacl murea cineva in rsboi, vduva, ca s se poata remrita, avea nevoe de mrturia ma marelui
ostilor stand nainte i sfanta Evanghelie...". ')
Logodna, atunc ea si astzi precede nunta. Logodna era un act
tot att de solemn s tot att de tare ca s nunta, incht nu se putea
desface cleat aproape in aceleasi imprejurri care admit si divortul,
Logodna este tocmeala nuntei, Uneori se lace de care printi
atund cnd viitorii soti nu sunt decht copil mid, totus angajamentul
luat .estel obligator, Se cunoaste intmplarea lu Duca Vod ce! BAtrn, care a fost obligat
mrite fata cu un slutit de board, pentruck' angajase aceast csatorie pe cAnd miri nu erau deat copii. 2)
Logodnca trebue s fie fat.. La nevoe trebue s aduc dovad
de bun purtare. La 12 Martie 1698, se a.' o asemenea mrturie de
atre stenii din Zagra
Noi, seteani, inderepteim de fata lui Gavril, cum a fost panel'

acmu : din copildrie pad ce au venit vreame de s'au iubit cu I

(un) Neamt, noi t im ca au fost curatei ; nime nu poate zice
tr' alt chip; inderepteim noi seteani, cu giunimant cum au fost
fata panic' acmu, cu nime n'au inblat, cu nime n'au vorovit, numai sin gur cz Iosif Miler, Noi, seteani, dam dereptate featei lui
Gavril cum 011 fost fatei curatei, din cocona pad acmu".
Urmeazei semnaturile i intarirea cu pecete.
Este drept c aceasta se petrecea in Ardeal.
and se dovedeste c logodnica nu- fat, asta- mare necinste.
In asemeni cazur patul neveipsit, nu se mai slaveascei". 4) lar
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, SAborul 5-6, glava 89, pag. 389.
Vezi pag. 282 n. 3. I. Neculce, M Letopiseti. vol. II, peg. 215.
N. larga, In Hurmuzachi, vol. XV/2. Doc. MMDCCLIII, pig. 1466.
D. Cantemir, Istorla Ieroglifici, Pali, 108,

www.dacoromanica.ro

24

370

mirele a douazi, convoacei pe conseingenii lui fi le spune

di pe mirecisa sa a geisit-o necuratii
a$a numesc ei pe cele stricate), ii pregeitesc o cdrutei foarte proast'd cu heituri rupte,
la carer in loc de cai, inhamei pe peirintii care venise la ei,
cu beiteii Ii silesc
iee acasei fata pusei deasupra ca o curtizand.

Nimenea nu poate opri aceastel ceirutel in stradel ori pe drum,

i dacel cineva ar indreizni set' libereze pe pdrinti, pe leingel beiteii,

va fi pedepsit chiar fi de judeceltor ca infractor al legilor i obiceiurilor teirii.

Mirele refine apoi toatei zestrea, i dacei va fi feicut cheltueli la nuntei, le scoate prin hoteiretrea judeceitorului dela OHO'
pentru neglijenta siluitei.
.A.fa ifi bat joc de bietii pdrinti la teirani; nobilii Ins, i pelzisc fiicele mai streins..., dar dacei au inteles c fata lor a fost
geisitel violatei, sau compenseazei prin altii castitatea fiicei, cleindu-i sate ca zestre ori cu bani multi, iar dacei tinerile n'a vrut
sei se linifteascei, o iau pe fatd acasei, i lui ii dau libertatea de a-fi lua altei nevastel".1)

Nunta sau cisitoria. Brbatul cs.torit se numeste insurat. Cel

care nu se cAsstoreste se spune c idunefte". Cluggrul trebue s juneasc iarei de nu va putea sei juneascd, ci va urea sei se insoare",
dacl este cleric se pedepseste.

Virsta legala pentru csjorie este 14 ani pentru brbat si 12

pentru femee. Uneori nunta se face intre soti foarte distanfati ca
vrst Cronicarul spune cA fata cea mai mare a lui Mihai Vod Ra.

covit, de 25 de ani, lua de so t pe Scarlat, feciorul cel mai mare al

lui Grigorie Vod, care era de 15 ani.1. 8)
Pravila dela Govora fixeaz vrsta de 15 ani pentru barbatul
de insurat i 12 pentru fat.
C686tOria ea-4i toate actele strei civile fiind sub egida legilor
bisericesti, nu devine valabil cleat numai dup svrsirea slujbelor
religioase.

Scopul casatoriei fiind procreiarea, child cineva nu va face feD. Canternir. Deserierea Moldovei. Traducere de G. Paso% pag. 163.
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, Invitituri, glava 176, pag. 198,
loan Neculee, In Letoniseti, vol. Hi pag. 388.
Bujoreanu, Pravila bisericeasci dela Govora, pag. 123 qi pravila Matei Basirab
glava 2301 pag. 225.

Idem, Pravila MAW BAsarab, Invatituril glava 173, pag. 197,

www.dacoromanica.ro

371

don Cu muiarea lui cea dinti, nici cu a doua, acela sec se lase de
a se mai insura...".1)
Femeia care nu face copii se numeste neploditoare".1
Divortul sau a se imparti. Din punct de vedere juridic, Pravilistul prevede toate cazurile de sminteli ale nun(er, adich piedicele
ce se 9pun cs.toriei inrudirea de stige, inrudirea spirituala din
botez sau din alugrie, vfirsta, erezia, etc. 3)
De asemenea se prevAd toate imprejurrile juridice care pot
duce la separarea de corp i la desprtenie.
Din punct de vedere medical este interesant de stint, c Pravilele admit desprtenia intre soti pe motiv de board, ca nebunia sau
indrAcirea, patima sau lovitura ce loveste, adica epilepsia, lepra sau
omul gubav, neputinf. sexual sau larbatul lamen; apoi diferitele aberatiuni sexuale sodomia, raporturi prespre- fire, si in sfarsit, abaterile dela morala, fie abaten i de natur spiritual ca erezia or' practicele vrjitoresti, fie abaterile dela indatoririle morale ce'si datoresc
soii intre el, 4)

Sarcina. Femeia gravida se numeste grea, grecioasl, ingropt

sau ingrecat.
Pravilistul spune c femeia vgduv nu se mrit din nou timp
de un an ca set' nu se teimple muiarea grea". 5)
Sau muerea grecioasei ceind va urea se va boteza... c doar
se boteazei reinza muerei ce va sei nascei, in care iaste pruncul...". 6)

Sau: de se va teimpla muiarea grecioasei care se va speila

la bae...".

Sau : au fost oare undeva un cocon, carde nainte pad a

implia 9 ai (ani), ingro$e (ingrecei, In Muntenia), pre mamcel

(doica), ce-1 apleca (aleipta) ; fi de aceasta nu este a sei mira,
cei multi coconi s'au aflat de mic$ori ateita de tari la fire, cat
au putut lucra ca l cei mari beirbati...". 8)
Bujoreanu, Pravila bisericeasci dela Govora, pag. 112.
Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag. 184, rindul 2104.
Iclem. Pravile, Glava
(17) vi 1 (16), vi glava 179 vi 215; pag. 35, 199, 34 vi
199, 34 vi 136. Longinescu. Legi vechi, pag. 143 vi 136.
Vezi acevti termeni : nebunia, epilepsia, lepra, etc.
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, Invtituri, glava 261, pag. 246.
Idem. Siborul din Neochesirea, glava 6, pag. 327.
Idem. Inv$tur, glava 285, pag. 253.
Idem. Pravile. Glava ng (53), punctul gi (13) o glava 356 zac 2; pag, 60 ji 284,
Longinescu, Logi veal, peg. 259.

www.dacoromanica.ro

372

Say ...de se va tdmpla a In greca muiarea ceindu'i curd

seingele...".1)

San: oricine'f va geisi fata gria de prunc, poate sei o ucidid

de tot". 2)

Cronicarul Enache Coglniceanu, vorbind despre domnia lui Cons-

tantin Racovit, scrie c Doamna Soltana ...este grea...". a)

Sarcina se cunoaste prin suprmarea menstruatiei ...cunosc muerile cei sunt grecioase, cdnd nu veg cd le curd lundtdcia...".
Se cunosc s erori de diagnostic in sarcing. Soltana, sotia lu
Constantin Racovit, a fost diagnosticat de doctori ca sarcin, in
realtate a fost o enfracsis care nu o au putut pricepe doftorii". 5)
Produsul conceptiei se numeste uneori cocon de fapt acest termen are un inteles mult mai larg intrebuirrtandu-se s pentru a numi
pe copilul mic de tot. Spune Pravlistul c, dup 40 de zile dela raportul sexual se polimeafte chip de cocon fi se insuflefeafte...".
Dimitrie Cantemir este cel dintai la noi care pomeneste termenul de embron spunnd: embrionaiii pui...". 7)
Naterea se numeste s't facere, a face. Este insotit de dureni
Psalmistul Scheian din 1482, serie: durerea ca neiscdtoare". 8) lar
Cantemir atninteste de munci i duren i de naftere...".
Pravilistul spune a face" : muiarea dacd va face,.." ; Sau spune

a nafte" muiarea de va nafte

Femea este obligat s ingrijeasc de nasterea ei, altfel este
socotit ca uciga0. Spune Pravilistul

Muiarea care nu va purta grija nafterei ei, ce s va lasa

afa, aceia ca o ucigafei este, iar de va fi in pustie sau nu va
avea indemeinei de celea ce'i sunt de treabd, kind de vind iaste".")
Bujoreanu. Invitituri patriarh. Anistasie, glava 14, pag. 424,
Idem. Pravile, gl f (9) o 244 zac 31; pag, 26, 232.Longinescu, I. c., pig. 101.
Eniche Coglniceanu, in Letopiseti, vol. III, pag. 224.
Bujoreanu, Pravila Motel Basarab, Invitituri patriarh. Anastasie, gl. 14, pag. 424.
Vezi nota 8 0 pag. 301 n, 2,
Bujoreanu, Pravila Matel Basarab, InviI. patriarh. Anastasie, gl. 12, pag. 424.
D. Cantemir. Istoria Ieroglifici, pag. 252.
I. Blanu, Psaltirea Scheianti, vol. I, pag.149.
D. Cantemir. Istoria Ieroglifici, pag. 252-53.
Buloreanu, Pravila Mate' Basarab, Invtituri gl. 377 0 81, pag. 293 0 166,
ram, GanoAnele Sft, Vasile, glava 52, pag. 405,

www.dacoromanica.ro

373

Aceias grija trebue s aiba femeia si de coplul nascut

femeia care va nafte intr'o cale $i de cel ce se va naste nu

va purta grijd, ce va muri, uciga$d iaste",1)
In general, mamele stint nu numai cu mult grija pentru copli lor,
dar de multe ori tocma aceasta grij le fac s exagereze temerile, cti

maicele... de fiete ce micd a ordnduelei seindtdti mutare,

grele i primejdioase boale cuconilor si prepun", de unde si

vorba : sei nu vie in capul copilului ce'i mene$te maicd-sa".2)

Ca s nasca mai usor, femeia frebue s poarte o platra de Ya-

cint, care este foarte de treaki la muerile cealea ce vor s feate,

ca set nascei u$or".

Se cunosc cazuri de femei moarte din nastere. Cronica citeaza

cazul Pulherei, sota lu Niculae Mavrocordat, care a murt cAteva
zile de la nastere, in 1717. 4)
and se nasc doi copii, acestia se numesc gemeni : o muiare
a fdcut doi copii gemeni...". 5)

Coplul se numeste cocon sau rod: sodomia nu face rod...". 6)

Dupa nastere femeia se curaleaz timp de 40 de zle ; spune
Pravilistul
... de se va tCtmpla s nu-i treacei 40 de zile, sei se curdfeze...", 7)

In timpul acestor 40 de zile, femeia n'are voe s se culce cu

brbatul e pawl ce se va curdti". 8)
Femeia care a fcut, care a nscut, se numeste mam sau inma ...inma maicd-sa", sau mama mani-sa", in munteneste. Sau,
inmel...". 9)
fie tatd
cneva care vrea ca judele
Dup nastere femeia alpteazA copilul. Alptarea se numeste si

apleace, si se poate face nu numai de catre mam c si de o femee stealing, numita mamcd " in Moldova, si doica" in Muntenia :
Bujoreanu, glava 33, pag. 403.
D. Cantemir. Istoria Ieroglificg, pag. 261.
Bujoreanu. Pravila Matei Basarab, Invtt, patriarh., Anastasie, gl. 34, flag. 441.
Vezi pag. 290 n. 5.
Bujoreanu. Pravila Matei Basarab, Invtturi. Intrebarea 7-a, pag. 415.
Longinescu, I. C.
Bujoreanu. Pravile, gl. if (39), gI. 333 zac 18, pag. 50, 267.
Pag. 210.

gi. 377, pag. 293-94.

Idem. Pravila Matei Basarab,
Idem. IntrebAri, pag. 415.
Bujoreanu,
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/2. Doc. MMXCVIII. pag. 1128.
Pravile, gl. ma (41) si 211 zac 3, pag. 51, 219. Longinescu, L c,. pag. 214.

www.dacoromanica.ro

374

faceasta se intelege i spre mamce, carde apleadi pruncii

mici" ; iar in Muntenia: ,, aceasta se socoteste i spre doice carele apleacei coconii mici..,".
Sau : ...tngrose pre mamca ce'! apleca...". 2)
Sau: ...acestor coconi micsori ceiridu'i neidusesc inteasternut
8)
celea ce'i

Cantemir vorbind despre origina Romnilor, spune Roma

maica, din leiuntrurile sale neisccindu-i i-au aplecat qi i-au crescut...". Sau
lupoaica care a hreinit pe Romul f i Remus, adesea la demsii mergeind i aplecandu-i, teitele isi storcea...". Sau:
... in brate i-am purtat si la sea: i-am aplecat...". 4)

Mamca sau doica de0 nu-i mama adevrat a copilului pe care'l hene0e, totu0 prn aceast alptare capt atta dragoste de
copil,
capabil de once sacrificiu intocmai ca i o mam bun:
Cantemir poveste$te c imparatul Foca (anul 602) a ucis pe
predecesorul su Mavrichie, cu toti copiii lu, ca s nu-i mai
ameninte tronul ; and a fost vorba s ucid un copil cucon
de !astil, mamca ascunzeind cuconul impeireitesc, a fost dat pre
al seiu. Ce Mavrichie nesuferind s omoare altul in locul fiului
sciu, au descoperit Agur prec\um acel copil nu iaste al seiu".

Corastra este laptele din prmele zile dela na0ere. Spune Pravilistul

preotul scl nu meineince corastrei dela vaca lui, pana' o scIp-

teimtinei". 6)

Avortul. Se spune a lepida sau lepficlurea.

Spune Pravilistul ...de o va lovi cu ceva f i dentr'aceia usienealei, sau loviturei sei va prileji de va lepcIda..." . 7)

Lepdarea poate fi fcut de voe, ol de nevoe ; n primul caz

femeia vinovat este socotit ea uciga0
I) Bujoreanu, Prav., gl. 1 (9) gi a 244 zac. 22; pag. 26, 231.

Longineseu, 1. e,

pag. 99.

Idem, gl. ng (53) vi 356 zac 13 si 2; pag. 60, 284. Longinescui 1. c., pag. 259.
Idem, gl, z (7) si gI. 242 zac 4; pa.g. 23, 229.Longinescu, 1. c., pag. 85, nr. 319.
D. Cantemir, Hronicul, pag. 15, 97.Idem, -letona Ieroglifici. pag. 171.
Idem, Hronicul, pag. 331.
Bujoreanu. Pravila bisericeasci dela Govora, pag. 101,
Idem. Pravile Matei Basarab, pricina d (4), p ron (48) oi gl. 301 zac 4; pag. 8,
257.

Longinescu, pag. 15.

www.dacoromanica.ro

375

.Carea de in mueri va puna erbi, sau le va mi.-Inca ea sd

nu facet feciori, sau va face intr'alt chip meftefug de va omori
copilul in Ontecele ei, sau ifi va otrdvi zgdul acolo unde sd zdrnisleafte copilul, ca sd nu mai facd copii, aceia ca un ucigaf
sd se canoneascd...".1)
Dac leapd de nevoe, femeia este oprit' dela impartsanie
timp de tin an :
Iard muiarea care se va starpi, adecd sd-fi omoare copilul de nevoe, un an sd nu se priceftuiascd, iard de 'I va omori
de voe ca un ucigaf set' se canoneascd" , 2)

Pravila bisericeasa cunoaste avortul care poate fi numai bfinuit atunci cand nu se stie Inca dael este o sarcin sau nu inchipuitei sau fi neinchipuitd ", si'n acelas timp prevede posibilitatea ca
femeia s moar dintr'un avort, sau s rmn numai stearpi, adica
cu moartea pntecelui muerei..." :

Muiarea-care'fi stricd la inceptitura ingrearei... sd nu facti

feciori, ucigafd iaste", pentrudi muiarea grecioasd cad ja erbi
ca sti omoare pre cel ce au ingrecat, ucigafe iaste. .. 'i sd nu socotim cd de va fi fost in pantece inchipuit sau fi neinchipuit,
ace cd cum ar socotise mai spre mult, fi de multe ori mor fi
jale fi coconii fi dupd cumu'i socotinfa lor : cloud ucideri se fac
inset' una a celui ce ar vrea set' facei, iar alta pantecelui muerei... 9

Lepdarea sau avortul se face cu erbi, adia cu medicamente

cunoscute femeilor :

Femeile mai mari bezaconii, cd fac farmece fi vrdji fi perd

sufletele coconilor la vreme de naftere fi incei fiind fi in trupul
lor fi beau oarecari erbi, cealea ce insefi ftiu...". 4)

Pentru Pravilist, si cine da si cine ia erbi pentru a lepda, tot

ucigas este :

...muerile celea ce dau erbi de nu fac feciori, fi celea ce iau

de voe, ucidere iaste fi asta". 5)
Bujoreanu. Invifituri, glava 374, pag 293.
Idem.

Idem, Pravila Matei Basirab. Canoanele Sft. Vasile, pag. 399, gl. 2.
Bujoreanu, Pravila bisericeascA dela Govora, pag. 93.
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, Canoanele Sft. Vasile, gl, 8, pag. 400.

www.dacoromanica.ro

376

lar cand avortul este fAcut de femee cu yola ei, atunci este motiv de divort, pentru sot
Muiarea... sei hie grea, s omoare copilul in peintecele ei, set
piarzei beirbatul nadejclea coconului, atunci se desparte bdrbatul
de dansa...". 1)

Pruncucidere. Pravilele prevad cazul cand femeia ucide copineiduqafte impresureindu-1 cu ceva pemei
lul strAngindu-1 de gfit
adicaii sufoc'd, inasufand ceva in jurul gAtului pfirl
crapd ...",

moare. Pravilele bisericesti spun:

Muiarea ce'Fi .va ucide teciorii la naftere, cu sfatul oareceiror vrdits, de buna voia ei...": 3)
Sau
muiarea curv de va bea erbi sd nu nascd, sau, sd
va nafte, va zugruma coconul ei...". 4)

Sau : muiarea ce va na$te, i defi va zugruma feciorul ei,

peinei la moarte set- se pocdiascd",

Sau: iarei ceia ce' fi va urgisi copilul carde va nafte, f i'l va

lsa de va muri, i aceaia ca ucigafii sei se canoneasce.
va muri copilul la
Sau : jara muiarea care va adorm
tettd, sau Il va impresura, aceaia set' fie nepriceqtuitei ami 3,., letra

de va fi fost moartea copilului de setturarea bucatelor, sau de

be(ie, sau de leane, aceaia iaste tocma ca cei ucigafi ce ucig
de voe ; iarei de va fi fost de voia diavolului, atunce are ertciune, numai f i aceasta cu socotintei sau cu meisurd set' se canoneascd". 7)

Monstrii pot fi ucisi ara' niel o pedeaps

Oricine i va ucide feciorul, carele va fi neiscut cu niscare

semne groaznice ca acealia, cum ar fi capul ca de dobitoc, sau
cu tot trupul, sau de tot cu totul sil fie hicru ca acela, nici de
glava 220, pag, 224.
Bujoreanu.
lidem, Pravile, gL z (7) i gl, 242 ,zae 4; pag. 23, 229. LonOneseu, 1. c., p. 85.

Idem, Pravila bisericeasei dela Govora, pig. 98.

Ideal.

Idem, pag. 115.

Idem, Pravila Matei Basarab, Invitituri, gl, 374, pig. 293.

SI t. Vasile, canon 33 i 52, pag. 400 sl urmit.

1) Idem, Invitituri, glava 374, pag. 293.

www.dacoromanica.ro

Idem,

377

o treabei fi cumu'i mai grozav, $i cum set' nu sei poalci socoti set'

fie om, ce'l va ucide, sil nu taba nici o certare".

Cand se naste un monstru, poporul crede ca- semn rau. Croncarul Ncolae Costin spune ea data cu venirea lui Antioh, feciorul lu Cantemir, in a doua domne, la 1705, in Februarie s'a neiscut un copil in Branifte, la un om anume Toader, feirti rnini i ftirei
cerul gurei fi au treiit numai o seipteimemei fi au murit. Povestesc oamenii, unde se fac de aceste semne nicil de un bine nu este". 2)
Chiar i monstrii de animale sunt socotti ca semne rele

Tot Costn spune c in 1501 s'a ntiscut un miel cu douei

capete, la Jidovi, in oraui Cazimirului ; un cap era in locul
coadei, iar coada era in mijlocul spineirei denadreapta. Aceste

semne de nenorocire il chemau oamenii".

Moartea.
Un mjloc pentru cunoasterea morte este raceala cadavrulu

cela ce va ingropa pri cel otreivit, inca' fiind cald, -i nu-I

va lcIsa nice sei se rticeascii, face prepus, cum sei-1 fie el otreivit".

Totus, faceala cadavrulu nu- un semn sigur. Pentru acest motv cadayrul nu este ingropat in ziva dinteii, ci se afteaptei pana la
a treia zi, ca nu cumva bolnavul, cuprins de un leFin, ctnd are infeitifare de mort, sti fie ingropat de viu".
Numa moartea mai preste pe om dela rele gandul mortei
da prilej de reculegere. Spune Psalmistul Scheian : ce hilos e in stingele mieu cand destingu in putrezire?". 6)
Cand moare cineva de moarte natural, se spune ca a murit de
moarte curata. Asa de exemplu, Niculae Costin spune despre moartea lu Ilias Alexandru Voda (1669) : Oh spun cum moartea lui n'a
fost curatti, ci sa-1 fi otrtivit doctorii cu inveittura Ducal Vodii".
Bujoreanu, gl. 1 (9) *i 244 zac 26. pag. 26, 232.Longinescu, I. c., pag. 100.
N. Costin, In Letopisett, vol. II, pag. 52.
Idem, vol. I, Apenclice V. pag 397.
Bujoreanu, Pravile, gl. i (10) vi gi. 245 zac 16 pag. 28, 234. Longinescu, I. c.
pag. 111.
D/ Cantemir. Descrierea Moldovei. Traducere de Pascu, pag. 164.

I. Bianu. Psaltirea Scheiani, vol. I, pag. 86, psalm XXIX.

N. Costin, In Letopiseti, vol. II, pag. 6.

www.dacoromanica.ro

375

Cauza mortei poate fi uneori si supgrarea mare, Cristofor Batori a murit, spune Sincai, de inima rea, 1) lar cine moare de boala

de inima, Psalmistul Scheian spune, ca-i uitat numai decat de lume

uitat fu ca mortul de inreme. 2)

Despre cadavrel,e intrate in putrefactie se spune c sunt trupuri
dezlegate i deznodate de oase. Omul care a fost afurisit de Arhie-

reu, daca moare nu mai putrezeste ; totusi, dac se intampli sa se

gaseasc putrezit, aceasta ar hisemna ea putrezitul nu mai are niel
o nadejde de ertare, pecand ceia ce se afld nedeslegati i intregi
trupurile lor, aceia cer ertdciune, ca sa se isbveascd de legeltura afuriseniei...". 3)

Sinuciderea.
Uciderea de voe, infra' intre cele sapte pacate socotite de biserial ca pcate de moarte 1, lepdarea de lege, 2, nebunia, 3, trufia, 4, uciderea de voe, 5. amestecarea de sange, 6, zacerea barbat
cu barbat si 7, stricarea de copii, 4)
Cel ce se omoara singur, daca este nebun, sau s omoar din
vreo intmplare nebanuita, este ertat; cel ce se omoara cu huna stiint'., este pedepsit de biserica
...cela ce nu-i cu mintea stindtoasa, ce intorceindu-se de in

minte, se omoard cu a lui meind, sau se surpd de intr'o reipd,

de moare... sau intr'alt chip se va omori, atunce, pentru unul
ca acela sei se faca ruga... Pentru cei ce... se omoard cu mcina
lor, au inbeisdu (7), au pentru sceirbd, sou intr'alt chip, ftiind ce
lace... pentru unii ca aceia nu se cacle nici rugd". 5)
Din punct de vedere juridic ranirele se deosebesc intre ele dup
felul lor, dupa gravitatea si dupa obiectul cu care au fost produse,
in rane indoelnice, rane simple si rane grave. Pravilistul le prevede

discuta pe toate, noi, vom avea in vedere numai latura medicolegala.

Rana, rinitura ol giunghintul, sunt plagile in general, indiferent de instrumentul san obiectul care li-au produs. Raneld pot fi
de moarte sau -nu de moarte
Sincai. Cronica, vol. II, pag. 235,
1. Bianu, Psaltirea Scheianii, psalmul XXX, vol. I, pag. 89.
Bujoreanu. Pravila Matei Basarab, 1nvtturi, gl. 39. pag. 153.
jdem, glavi 137, pag. 187.
Idem. Rispunsurile lui Timotei. Intrebarea 14, pag. 411,

www.dacoromanica.ro

379

cel ucis de multi de va avea $i reini multe fi dentr'acestea

unele sunt de moarte, iar altele nu sunt de moarte...".1)
Ranele de moarte sunt cele

ce sei ating de inimei, sau de cri-

erii capului, la piept,", lar ranele usoare sunt mai departe ce sei
vindecei mai pre lesne, cumu's la stinghii, $i la pulpile picioarelor, afifdere f i la memel,", 2)
Rnitul trebue sa se caute, s cheme vraciul, altfel, dacA se va

Intimpla s moar necautat, nu se va putea spune cA a murit din

cauza ranei :

Cemd se va afla, cd cel reinit n'au vrut sil chiame vraci,

sau de-ar fi qi chemat, fi nu l-au chemat la vreme, ce s'au intezrziat preste ccIteva zile, atunci sminteala mortei va fi despre
cel reina",

Si nu numai atat, dar cel rnit trebue sa si asculte de sfatul

vraciului

De se va geisi, 61 cel reinit nu ascultei, cumu'l invatei vra,

ciul, f i de sei va prileji sei moard de acia rana', pricina mortei
ifi iaste singur, iarei nu rana".
Si trebue s pazeasca si regimul prescris

De va fi cel reinit meincat niscare bucate greale, fi va fi

beiut niscare beiuturei , sau de va fi imblat sau in veint la 7-d--

cedau.

Niculae Mavrocordat spune :

Se cuvine ca reinile $i teieturile sil fie numai clec& tratate

cu o meinei bleindei, intrebuinteindu-se ca fi nifte cataplasme, biriefaceri mai mult fatei de cei cari suferei fi sei se inleiture once
beinuialei de cruzime", 3)

Rnitul poate recurge si la farmece si feirmciceitoare" cind vraciul se va retrage, pe cuvint c nu mai are nimic de fcut, cnd :

va fi rana de ceale de moarte, f i vracii scl vor fi poireisit,

ziceind, 61 nu se va telmeidui.".
Bujoreanu. Pravila Matei Basarab, gl. nz (57) O gl. 362 zac 9; pag. 63, 287.
Longinescu, 1. c., pag. 271.
Bujoreanu, Pravile, gl gi (13) O. gl. 248 zac 1; pig. 31, 238.Longinescu, I. c.,
pag. 125.

N. Mavrocordat. Cugetiri, in Hurmuzachi, vol. XIII, nr. 811, pag. 451.

www.dacoromanica.ro

380

In ceiace priveste gravitatea ranirilor, adic expertiza, o face

vraciul, care este crezut ina.intea oricarui beirbiariu sau descant&
toriu", Ranele facute cu cutare armel", daca vraciul declara c nu's
de moarte, va fi crezut mai mult ca oricare alta marturie. Vraciul

este crezut meicar de nu s'ar giura, sau de ar fi vraciul jidov, sau

0 de altd lege", In caz de divergenta intre pArerile vracilor, majoritatea sau cei mai destoinici" vor fi crezuti inaintea celorlalti. In
caz de paritate infra pared, ultimul cuvant Il are judecatorul, care
decide daca rana este grava sau nu
lard cdnd vor fi tot unii ca alalti (vractz), amcindouei Or-

*, 0 la tot mefterfugul sei vor tocmi intr'o fire

i in tr'u n cum-

atunce giudetul (judeceitorul), va ceiuta 0 va socoti meiclularul cel Mint, deci de va fi mMulariu din ceale mari, ce bidduesc, ce sei zice, domnesc toate meidularele, atunce va creade
pri ceia ce zic, cd iaste ranei de moarte ; iarei de va fi meidurul din cealea mai mici atunci va creade pre cealaltei parte de

vraci, care zic al rana nu ,e de moarte",

Uneori rancie sunt indoelnice, nu se cunosc ce fel sunt daca

ranitul moare, mai ales daca nu se va fi cutat sau nu va fi pzit
prescriptiile vraciului, atunci vinovatul se pedepseste mai putin

Cela ce va reini pre altul cu rand ca aceia, sei nu se cu-

noascei ce feliu de rand iaste, fi de i se va tampla moarte de

acea rand, acela nu se va cherna sei fie mort de rand, mai ales

cad nu se va fi peizit, nici va fi chemat vraci sei-1 vazei, sau

de ar fi 0 chemat el nu va fi ascultat cumu'l va fi inveitat, sau
de va fi smintit sin gur cu nesocotinta lui slobozindu-se la bucate fi la bduturi, acestea bate se cade set- le arate cela ce l'au
Hind, ca meirturie ca aceia, cum au fdcut toate aceste grefale
ce sunt mai sus scrise i atunci nu se va certa aqa cumplit ca
un ucigeitoriu, rani de nu va areita unele ca acestea cum s'au zis
0 mai sus atunci certa-se-va cu moarte ca un ucigeitoriu".

Pravilistul ca si Cronicarii cunosc si rancie morale, sufletesti.

Pravilistul spune ,....dintrfacele cuvinte se va rani unul la inirnd

va birui nuinia... ". '), lar Cronicarul spune

inimei rea".

amarul inimei", sau

Toate citatele fri, not': deosebit sunt din Bujoreanu, Pravile a di (14) ai
249, pstg. 32, 239. Longinescu. Legi vechi, pag 128-130.
Idera, gl, z (7) i gl,

242, pag. 23, 228. Longineseti, L c., pag. 85. Vezi

Vez! pag. 308 n. 3, 7.

www.dacoromanica.ro

cuvintele citate.

381

Principiul despgubirilor in caz de rniri era bine cunoscut. Vinovatul trebuia s. ingrijeasc6 de vic'tima lui, c. spune Pravilistul :
cel mtamat sil se tdmduiascei de la cela ce tau betejit". 1) Si, nu

numai art, dar dup ce patea toate cheltuelile cutrei, trebuia s

pl'teasc despgubiri si familiei victimei in caz de moarte
Ucigeltoriul... iaste dator inca' sti pleiteascii rudelor celui ucis
toate cheltuelile ce au Ricut, ceit au dat la vraci i alte, ce sei
vor fi pagubit pre ranele lui, i inca* mai iaste. datoriu
moartea rudei lor, ce sil zice, s pleiteascei pre zi, cciteva
zile inainte, pre ceit va fi voia giudefului...". 2)

Otrivirea.
Chestiune foarte importana creia Pravilistul Ii consacr un capitol intreg, iar Cronicarii ne dau o multime de exemple.

Pentru pravilist, otrvirea este o crima mult mai grava deck

uciderea cu arma, de aceia pedepseste nu numai pe vinovat, ci si pe
urmasii lui, care rmn farei nici o cinste i rufinati".
Cu toate acestea Cronicarii ni-au transmis o multime de cazuri
de otrviri, fcute de doftori, Domnitori si uneori chiar si de Domnite.
Otrava era bine cunoscut. de. Romni. La 1397, Sigismund, regele Ungariei, aminteste c, intorandu-se dela lupta intmplaa la
Nicopolul Mic (sau Turnul), o multime de Rom.ni, 1-au intmpinat in
strmtorile muntilor Pazzat, si i-au atacat armata cu sgeti inveninate
asa c abia a putut scpa cu viaja :
ubi mullido Olachorum pestiferis iaculis et intoxicatis venenoque infectis sagittis nostros sequaces et subditos...". 3)
Un Gheorghe Koriatovici, chemat s domneasc in Moldova, in
1331, a murit otreivit in Suceava". 4)
Un Alexandru al Moldovei, in 1455, a fost otrvit de aceia ale
ceirora mueri fi fete le me!' sgeilise". 5)

lateo corespondent. dela 1 ApriL 1554, se vorbeste despre o

otrvire cu sfnta imprtsanie
Bmoreanu, Pravila Matei Baiarab, Sitborul dela Nichea, gl. 5 pag. 319.
Idem, pravile, gl. n (8) i gl. 243 zac 14, pag. 24, 229. Longinescu, L c., pag. 86.
Hurmuzachi, vol. 1/2. Doc. CCCXXIX, pag. 395.
$incai. Cronici, vol. L pag. 310.
Idem, vol, II, pag. 24-25.

www.dacoromanica.ro

382

...Nuper repentina morte sublatus moderni, ut aiunt, Vaiuodae

per venenum procurata, cum Christiano ritu ultima sacramenta
sum psisset et efferretur infinita Graecorum turba ad sepulturam
comitatus". 1)

Cronicarul Ureche serie c Petru Vod Aron (1451-57), a otreivit" pe Alexandru Vocl, dupe care a urmat Stefan cel Mare, 2)
lar Stefan Vod. cel Tfinr, nepot lui Stefan cel Maree moare la
otriivit DoamBolin in 1527 se zice, ca pre acest .te fan Vocki,
na sa". 8)
Patrwu Vod. din Muntenia, a murit la 24 Decembre 1557, nu
feirei de prepus 61 au fost otreivit...". 4)
Se cunoa0e povestea lui Despot Vod.. (1561-63), Acesta, 'lac&

a ajuns la curtea lu Alexandru Lpupeanu, s'a apucat de intrig ;

atunci Alexandru Vorla l'au otreivit pre ascuns ; carele dacei s'au
ceput intr'acest chip otreivit, s'au dat la doftori de l'au peizit i nimica
nu i-au
5)
Cronicarul Niculae Costn serie c un boer a otreivit un sfetnic
al lui Despot, pe loan Luscenie, Polon feicut episcop de ceitre Despot". 6)
Alexandru Lapumeanu a murt otr.vit de Doamna lu, c tia
Doamna ced groazei i moarte feicuse (Leipusneanu), mai nainte in
boerii seii".7)
Simeon Movil4 (1606-607) a murt otreivit de cumnatel-sa, Doam-

na lui Eremia Movilei. temeindu-se cei se vor intemeia feciorii lui Simeon Vodei la domnia (eirei.". 8)
Octavian Bon, reprezentantul Venetiei la Constantnopol, seria la
20 Octombre 1607, Dogelui, despre aceast. otravire :

E' morto il Principe di Bogdania con quakhe suspeto di

veneno.". 9)

Gaspar Vod, (1619-1620) a incercat sa otraveasca pe boerul Bucoc,w)

Hurmuzachi, vol. II/1. Doc. CCXCVIII, pag. 324.

Gr. Ureche, In Letopiseti, vol.I, pag. 150.

Idem, pag. 189,
Sincai, Cronici, vol. II, pag. 204.
Simeon Dasciilul, in Letopiseti, vol. I, pag, 430. Apendice x,
Niculai Costin, in Letopiseti, vol. I Apendice X, pag. 441.
Gr. Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag. 222.
Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 260.
Hurmuzachi, vol. IV/2, Doc. CCLXXXIV, pag. 291,

Miron Goldin, I. c vol, I, pig. 270,

www.dacoromanica.ro

383

La 17 Mai 1626, se sale 'far.* Dogelui ea 1

...la comune opinione e, che Radulo sia stato levato di vita
da esso Bermoschi col veneno...". 1)

Stefnit Voda (1659-61), feciorul lui Vasile Lupu

zic unii cil

pentru vreifmcIfia lui Fi- supeirarea ce feicea boerilor,.. cand s'au bolneivit,
set' fi murit de otravii...". 2)

Mihnea Vod sau Mihai Radu din Muntenia (1658-59), a fugit

in Ardeal unde a $i murit, afa spun, cei tau otrvit Racoti". 9
$erban Cantacuzino (1678-88), ar fi fost otrvit de fratele ski,
stolnicul Constantin Cantacuzino i nepotu-su Constantin BrAncovea-

nu ; liau chemat la un ()spell Fi l' au otrvit.". 9

De altfel niel $erban Cantacuzino n'a fost mai detreab., Croncanil Neculce poveste0e c ar fi otr'vit pe Gavrilit, trimisul lu Constantin Cantemir din Moldova, Tot $erban Cantacuzino ar fi vrut s
atrag de partea lu pe Moscali, dar avea in potriv' un Cneaz mare
la Moscova ; cheltuit-au .S'erban Vodei de t au otrvit, cei sei nu mai
fie protivnic sfatului". 5)
Dupe Dimitrie Cantemir, $erban Cantacuzino a fost otr' vit de acei
oameni fricoFi fi afemeiati". 6)
Duca Vod (intre 1666 i 1684), a vrut s otrveasc' pe un cu-

tier, Tepek, care umbla din Camenita la Poart ca trebile Pa$ei.". 7)

La 1699, moare Ilial Alexandru Vod altii spun cum moartea
lui n'a fost curat, ci sti-1 fi otreivit doctorii cu inveiteitura Duceii
Vofle, 8)

Dimitrie Cantemir numete otrava toapsec". De exemplu, el spune ; antidotul toapsecului". Sau : cine inghite zaheirul viclefugului,
acela borafte toapsecul sufletulului". Sau: ,..de se va afla la voi venin fi toapsec ca acesta...". 1

Despre Marcu Aureliu care a murit la Vindobona (Viena) la

anul 180, Cantemir spune :. meicar c ca invilteitura fiului selu Comod,
Hurmuzachi, vol. IV/2. Doc. CCCCLXX, pag. 416.
I. Neculce, in Letopiseti, vol, II, pag. 191.

Cronica Anonimi, in Letopiseti, vol. III, pag. 144.

Sincai. Cronici, vol. III, pag. 115 s 127.
5)1. Neculce, 1. c., pag. 234-35.
N. Iorga, Istoria Literaturei Romnervol. II, pag. 350,
Iniperiului Otoman, pag. 507, n.
I. Neculce, I. c., pag. 249-250.Vezi pag. 184, nr. 1.
N. Costin, in Letopiseti, vol. II, pag. 6.
D. Cantamir. 'gods Iaroglifici.:pag. 114, 121 ai 226.

www.dacoromanica.ro

D. Cantemir, Istoila

384

doftorii il otreivise, inset' el ca filosofdsc suflet, aceasta, de la feciorul

fi ceisafii lui a Oft suferind, f i acmu fi de otrava ce'i didese, fi cine'l
adtipase bine f tiin d, cevaf cuvdnt reiu de feciorul sdu fi de do flor n'au
lasat", 1)

Miha Racovta (1703-1705), sitntind ca va fi mazilt, a otravit pe

Vornicul Bogdan, ca nu cumva prn Influenta acestu boer, sa se intareasca domna urmatoare A lu Antioh Cantemir, Prepun oamenii
,,sci-i fi dat atunci otravei in cafe, care fi cam seamdnei acel lucru sei
fie fost 0 cam adevarat, cei curdnd s'au bolnetvit fi preste cinci-fase
luni au fi murit fi boala lui infra acel chip au priceput-o doftorii, la
rnoartea lui,". 2)
Se cunosc si otravirile cu ciuperci, Dupa batalla dela Stnilest
(1714), Turcii au elberat un przonier, pe fiul lu Seremet, general
rus, numa ca, daca acesta a ajuns pe la Nemrova nu se f tie ce l-a
ovil, cei a murit. zic unii, sd fi mncat ciimerci $i au murit.,.".3)
Mron Costin pomeneste de otravre prin inncare cotlita bucate otrdvite". 4)

Cantemr vorbeste de paharul pe din leiuntru de amnia, cu cotlita f i cumplita otreivitd beiuturei...".5)

Se cunoc si cazur de otravri in masa. Atunc ca si acum, gazele otravitoare se intrebuintau contra maselor de oameni nevinovati.
Cronfcarul Neculce povesteste ea Petru Alecsievci,, imparatul Moscului, ca s. cucereasca Riga, a intrebuintat cambarale ca otrave :
...fi intr'alt chip cu reisboi nu o putea lua, feir de ceit au Idcut meftefug cu nifte cambarale cu travel', care mea o cambara cincizeci de pungi de bani cheltuialei, fi aruncad de acel
fel de cambarale in cetate, i-au lovit pre .Fvezi o moarte,' ced li-

au cdutat numai a se inchinare, a se spariese cei n'a mai reimeine nime dintr 'infii. ,i cu acest meftefug au luat Moscalii
Riga de la .vezi...". 6)

Pravilele pedepsesc pe otravitori cu terea capului. Tentativa

de otravire, tentativa neisbutit se pedepseste mai usor dupd Pravilele ceaste mai noucr. De asemenea se pedepseste fabricantul, vnD. Cantemir, Hronicul, pag. 203.
loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 281.
Idem, pag. 348.
Vezi pag. 300 n. 1.
D. Cantemir. Divanul, pag. 42.
L Neculce, /11 Letopieett, peg. 297,

www.dacoromanica.ro

385

zatorul si cumparatorul de otravuri. Numai vracii au voe s cumpere

otrav p-entru a o experimenta, ca sa gaseasca contraotravuri, Cel care
prepara otravuri, n'are voe sa le vancl nebunilor sau prostituatelor.
Pentru descoperirea vinovatului acuzat de otrvire, Pravila permite sa se uzeze i de cazne, adica constrangerea corporala sau chinurile.

Sunt banuiti de otravire, femeile imorale, mostenitorii grabiti, cel

cd cumpara otrava, cel ce gateste bucatele, purtatorii de otrava, cel

ce piseaza otrava, ingroparea pripita a unui mort, cel ce n'arata vat-saturile la vraciu, eel_ ce nu mananc bucat/ele gatite de el insusi, cel
ce este vesel dupa moartea cuiva, cel ce nu vrea s ingrijeasc de
bolnav, cel ce este vrasmasul otravitului, 1)
Pedeapsa vinovatului este necrutatoare
Vraciul ce va da otravd feciorului s otreiveascii pe tatd-sdu,
tae capul". 2)
sd-i facet moarte,

Totusi, Pravilistul este indulgent and se otraveste un om condamnat s fie chinuit ceindu'l vor chinui la locul cel de muncer,
otravitorul se pedepseste dupa voia judecatorului,
Tentativa de otravire intre soti este motiv de divort,
Asfixia,

Mara de cazurile de n.dusire de care am vorbit la pruncucidere, Pravilistii si Cronicarii vorbesc de spanzurare, dar nu din punct

de vedere delictual, ti din contra, ca pedeapsa, Spanzurarea era o

pedeapsa infamanta, care se aplica de obicei oamenilor de jos ;
vinovati erau pedepsiti cu taerea capului,
Pedeapsa era executata de oamenii domnesti, armasi i armasei
Oamenii cei domnefti, ce sei zice, armafi i alti ca
cdnd vor munci, cdnd vor speinzura, sau vor tdia capul cuiva f i
alt ce vor face cu invei(titura Domnului
4)
Sau ; Furcile 6oiarinului s fac mai inalte, de cdt a celui
mai mic". 5)
Toate citatele despre otraviri, Uri notii specialii; sunt din Bujoreanu, Pravile
gl, i (10) *1 245, ad fine; pag. 28, 234. Longinescu, L c., pag 108-10.
Idem, gl. f (9) i 244, pag. 25, 231.Longinescu, I. c., pag. 97.
Idem punctul f (9) gi zac 9.
Idem, gl. nn (58) gi 363 zac 11; pag. 64, 289.Longineicu, 1. c., pag 279
Idem, gl. xv (62) gi 367 zac 1 gi 6; pag. 66, 290.Longineseu, 1. c., p. 287-289.
25

www.dacoromanica.ro

386

Stefan Cantacuzino a spanzurat doui femei binuite ci au ficut

inebuneasc. pe Doamna Patina, i) lar Cronicarul Neculce
scrie c. Turcii eh-rid au cucerit Morea, au prins

farmece, s

pre un domn, sfeinic Teirei Moldovei, care era si doftor

vestit, anume Lichinie, i fusese acel doftor i aici in tar& la
domnia dint& a lui Antonie Vock i; i apoi duceNdu-se la mo-

siile lui acolo la Morea, ctizuse de era sfetnic. Deci cunosceln.

du-1 Turcii de la Tarigrad, indatei tau spcInzurat".2)

Zugrumarea este tot o asfixie ; se face cu minele, c. spune

Pravilistul au cu meinule'l zugrumc1...", s'atunci vinovatul se pedepseste cu moartea, 8)

Inecarea este asfixia prin submersiune. Femeia nu va urma birbatului cand sit" va teme, sei nu o mece undeva".4)
In Psaltirea Scheiani, la a ineca se spune pogreizni".

Acte de identitate.
Acte de stare eivil. nu existau. Diferitele acte ale vietei, nasterea, asitoria, desprtenia, infierile ca si moartea, se stabileau cu
martori sub prestare de jurimint pe Evanghelie, pentruc toate aceste acte erau prezidate si dirij ate in cea mai mare parte de regulile
bisericesti,

Rudenia si gradele de rudenie sunt stabilite cu multi--minutio-

zitate de citre Pravilisti, ca si impiedice easitoriile intre rude, nu

numai intre rudele de singe, ci 51 intre cele de botez.
Printii sunt mama si tatal ; mama vitregi se numeste mastehci",
Spune Pravilistul
tat& ce-si va ucide feciorul, ccind Il va prinde
curvind
Bunica se numeste inma inma maicet:sa", lar in Muntenia se
spune muma meini-sa",
1) Vezi pag. ,166-67 n. 1.

2)1. Neculce, in Letopiseti, vol. II, gag. 349,

Vezi pag, 376 n. 2.
Bujoreanu, Pravile, gl. ks (26) o 188 zac 5; pag. 40, 204.
pag. 168.

Longinescu, L c.,

5)1. A. Candrea. Psaltirea Scheiank, pag. 325, randul 15,

Bujoreanu, Pray, , gl. (9) i 244 zac 18, pag. 25, 23'1.Longineicu,1. c., pag. 98,
Idem, gl. ma (41) i 211 zac 3, pag. 51, 119.Longinescu, 1. e, pag. 214.

www.dacoromanica.ro

387

Brbatul si femea catoriti sunt sotie" unul altua. Femeia nelegtim .se numeste posadnicer ; Pravilistul nu d voe s. tii. posadnia,
cum am apune astzi menajer : posadnice set- nu fie nimenea in ca-

sa lui,", 1)
In Psaltrea Scheian. din 1482, copilului de VA-VA se spune sugariu," .2) Copiii mid se numesc cucon sau coconi : fetelor mai mriware li se spune cucoana sau cocoana tinerea. Exemple

,un om are un cucon (cocon, in Muntenia) micfor,", 8)

Sau e de va leisa cineva, vr'unui cocon a lui,", 4)
Sau:

Cucon se chiamei panel al f iaptelea an de vreistcl ", 5)

Cronicarul. Neculce spune despre Grgore Ghca (1726-1733), a

,avea Doamnei fi cuconi,", 6)

San : oricine va relpi cucoand (cocoanei in Muntenia), ce nu
vet, fi incei de vreistei de beirbat.", 7)

Sau : Cela ce va strica fecioria vre unii cucoane tinerea, ce

nu va fi incel de vrei stei ,", 8)

Conicarul Neculce vorbind despre insurtoarea lu Constantin Ma..

vrocordat (1731-33), Domn al Muntenei, povesteste :

Sris-au Constantin Vodd la vc7ru-seiu Grigore Vodei, dontnul Moldovei, ca set'-i caute o fatei de boer din Moldova sii-1 logodeasca; ca sei-i fie Doamnei, Deci, Grigore .Vodei cu bucurie au
primit, fi ceiuteind au aflat o cucoanei, fatei, fecioarei a lui Constantin Ruset vel vornic, foarte frumoasei fi in(eleaptei, anume Ecaterina.", 8)

Cuconi siraci, inseamn cop mici rmasi orfanr ,alicuius pu,

pilli", spline profesorul Longinescu
Bujoreanu. Pravila Matei Basarab, Invitilturi, glava 208, pag. 218.
L A. Candrea. Psaltirea Scheianii, pag. 316, rindul 21.
Bujoreanu, Pravile. Pricina ei (15) p. cei (215) si. gl. 348 zac 46. Pag. 18, 280,
Longinescu. Legi vechi, pag. 61.
Idem, gl, n (8) si 243 zac 20, pag. 24, 230.Longinescu, I. c., pag. 92.
Idem, gl. ng (53) gi 354 zac 2, pag. 60, 284.Longinescu, I. c pstg. 257,
6)1. Neculce, in Letopiseti, vol. IL pag, 374.
Bujoreanu, Prkvile, gl. iv (32) o 259 zac 20-21, pag. 44, 243.Longineicu, 1. e.,
pag. 183.
Idem,
L Necuice, 1. c., pag. 370-71.

www.dacoromanica.ro

388

de set' va afla, cei iaste a niscare cuconi stiraci,", 1)

Cuconi gemeni, sunt copiii gemeni ; de obicei gemenii seaman,
asa de tare intre ei, c niel mama lor nu-i mai poate deosebi, 2)
Brudiu, este copilul mic, crud, termen intrebuintat in Moldova

,fi set' spunem qi pentru cei, ce vor face sud a cuconi brudii, (a coconi cruzi, mici, in Muntenia),,.".3)
In Psaltirea ScheianA din 1482, se spune brudaiic". 4)

Miron Costin povesteste c: dup.:1 moartea lui Alexandru

Vodei Leipufneanu, in 1568, fiind coconul Bogdan Vodei de 15 ani,
cu totii l-au ridicat la domnie ; insei fiind brudiu, parta mumeisa, Doamna Ruxandra, trebile Teirei.", 5)
Dimitrie Cantemir, spune t ca nifte brudii i tinerele de vrcistei",

Sau la vreista brudie".

Era obiceiul in 'acele vremi, ca Domnitorii s se ingrijeasa de
copiii mici rmasi orfani, mai ales cnd erau copii de boeri morti in
slujba Vrii ori a Domnitorului. Obiceiul era si la Turci, care serveau o nacanfa", ada.' o pensie pentru cresterea copiilor orfani
Cnd a murit Iordache Caragea, la 5 Sept, 1765, de cium6,
imparatia la regretat ceici e inveltat i bland la fire, (fi) ftiind
cd i-au reimas f i cativa copii mici, s'a feicut mild impeiratului de
casa lui, f i au adus pe tateil sclu, Scarlat doftorul, i l-au fdcut
Terzimanul Portei, feirei de voia lui, om beitrin fi slab, deindu-i
poruncd ei caute pe copii mortului prea bine, feiceindu-le Impdrei(ia

i nacanfa de la Bucurefti i de la Moldova, de li se da

pe tot anui...".7)

Dimitrie Cantemir este cel dintai la noi, care pomeneste de or-

fanotrofie, El spune pe copilul ninanui in casa sa, sau in orfanoBujoreanu. Pravile, gl, d (4) *1 87 zac 7; pag. 21, 168.Longinescu, I. c p. 77.
Vez i pag. 281 n. 2.
Bujoreanu, L c., gl, if (39) 11. 333 zac 1; pag. 49, 266

Longinescu, I. c., pag.

207.

1. A. Candrea. Pseldrea Scheiang, pag. 316, randul 22.

.Miron Costin, In Letopiseti, vol. 1, pag. 222.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 11 *i letona Ieroglifici, pag. 148.
Eniche Coghlniceanu, in Letopiseti, vol III, pag. 255-56.

www.dacoromanica.ro

389

trofia de obfte -11 crufei, Il hreinefte, il crefte...". 1) Tot Cantemir,

trebunteazg termenul de nacafa", in loc de nacanfa, cum spune

Cronicarul, 2)

Betii mai marl se numesc feciori, Acestia sunt datori sg ingrijeascg de pgrintii lor, dacg sunt btrani ori bolnavi
De se vor afla prinfii zeiceind in boalei de multei vreme, sau

vor fi in seirdcie fi in sleibiciune, fi feciorii se vor leptida de

deinfii fi nu le vor ajuta, nici vor purta grijei de dinfii, fi sei-i
cheme prinfii, iar ei sei nu meargei la derinfii", atunc acesti copii perd dreptul de mostenre, 3)

Fedor de millet, ate fiul spiritual, fiul adoptat, Spune Pravilistul .,,de'i va fi fecior de suflet...".4)
Din punct de vedere legal, Pravilistul deosebeste
Copilul adevrat, adicg copilul legitim,
Copilul hires, adicg copilul neligitim ngscut din femee pe care
bgrbatul o tine in casa lu, frg cununie.
Cantemir d termenului de hires un inteles de cev' a firesc, adevgrat

... acel adeveirat cuveint pentru cei hirefi Romani (illud de

genuinis Romanis aureum dictum. 5) Sau : ...mai tare se fine fi
este legeitura hirefului cuveint...6)

Copilul nelegitim niscut afarg din casa bArbatului, Se numeste

copil sau copili,
Copilul Cu tatg necunoscut, care se numeste copil intunecat,

Copiti sau fecieri de dupe gard, cum le spune Sincai, sunt copiii nelegitimi, cgrora pgrintii datoresc totusi protectie ca i copiilor
legitimi,

Peirinfii care vor supune (vor prostitua) feciorii lor, meicar

de li-ar fi fi copii (copili, ca accent pe litera o, in Munt.)... se
vor certa cu moartea".
D. Cantemir. Hronicul, pag. 112.
Idem. Is toria Ieroglific, pag. 15,
Bujoreanu. Pravila Matei Basarab, Invitaturi, glava 284, pag. 252.
Idem, Pravila gl. ms (46) 109 zac 2, pag 55, 178 Longinescu, 1. c., pag, 236.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 14 e
Idem. Istoria Ieroglifica, pag. 35.
Bujoreanu. Pravila Matei Basarab, InvIttaturi, glava 207, pag. 218,
Idem. Pravile, gI. 1 (30 si 130 zac 4, pag. 42, 185. Longinescu, 1. c., pag.177.

www.dacoromanica.ro

390

Copiii nelegitim pot fi legitimati, adia pot fi fcuti feciori adevrat : Cela ce va zice cuiva... copil,
l'au feicut cu adevelrat fecior...". 1)
Cop.1l se numevte

feciorul .nascut din calugrit. : feciorii, ce

se vor na$te din ceilugeritd, aceia sunt copii...". 2)
Canteniir spune ...ndscutul a necunoscuti pdrinli fiind, nothos,

adic nu copil, ce copil ($t ca ertarea cuvntului, mai chiar se zic)

fecior de curve!' se numeafte i iaste...". 8)

Fecior de d.up gard, este un termen intrebuintat de Sincai. El

spune c Unguri socot pe loan Corvin, fiul lui Matas, ca fecior de
dup gard, 4)

Vasta.
Dup pravilele bisericevti ufapte oraste are omul":
CocoiLiaste omul daca' na$te panel' la 4 ani.
Copil se chiamei dela 4 ani panel la patrusprezece.
Ceitdrig iaste de la 15 ani peina in doueizeci i doi.
Vointc, adecei june iaste de in doueizeci z trei de ani peina'
In patruzeci i dot.
Beirbat iaste de in 42 de ani peina in 56.
l'ara bdtrn iaste de' la 56 panel' la 69.
/ard matar iaste de la 70 de ani peina la 80. Deacia mai mult
neputintd qi duren i

boale.5)

Psalmistul Scheian intrebunteaz urmtori termen giuni

fetele, beitrinii i linerii (juneii, spune Coresi), sei laude numele DomSaut teirdru" i beitreiriiu", pentru tnr vi btrn, 6) giure"
pentru june, tn' r ,,govie", pentu fecioar. ; ft" i tate pentru
fecior vi fecioar, san feate" fdtul"7)
Lu Psaltrea lu Dosofte, mtropolitul Moldove, tipArit. la 1673
Mitropolitul poet amntevte in claipul urm'tor, In psalmul 70 vrstele
omului ;

De la vdrsta cuconeascd,

Bujoreinu. Pravila gl. me (45) *1 108 zac 3, pag. 55, 176. Longineacu, 1. c., p. 176
Idem, gi. le (35) *1 258 zac 7, pag. 47, 242. Longinescu, 1. c., pag 197.

D. tantemir, Hronicul, pig. 112,

$inca.i. Cronici, vol. II, pag. 32,
Bujortanu. Pravila Matei Basarab, Invf. pitriarh. Anastasie, glava 16, pag. 425.
L Bianu. Psaltirea Badana, vol. I, psalm XLVIII, pag. 478 *1, 114.
L A, Candrea. Psalfirea Scheianii, pig 69, rind. 32; pag, 116 r. 20; pag. 88 r. i;
pag. 133, r. 28,

www.dacoromanica.ro

391

veirsta de qurunteafe
mind la bcitreineafe

Sei nu met' lasi Doamne snte (sfinte)

Ne luat de linea minte.1)

Dimitrie Cantemir deosebeste sapte varste

Pruncia, copilgria, catarigia, voinicia, brbatia, ciruntetile si bgtranetele. Pruncia tine 7 ani ; copilria pang la 14 ani ; catarigia pang
la 21 de ani, se numeste si pubertas", adica epoca cand rgsare mus-

tata, De la 21 de ani in sus se socoteste adevgrata

Din viata unui om, Cantemir socoteste doi ani perduti in boale,
In nevoi, in inchisori in robii sau nevolnicii".
Varsta bgtra-netei este 70-80 de ani ; ce trece mai mult este etagere neteirrieiduitcl i feirei leac boatel este". 3)
Din punct de vedere medico-legal, milc al responsabilittei
varstele se impart In:
cocon, pang la 7 ani,

tank- in mgsur de varstg, de la 10 ani si jumgtate pang la

14 ani pentru bgeti, si de la 9 ani si jumgtate pang la 12 ani pentru fete,
mic, pang la 25 de ani,
mare, de la 25 de ani_inainte,
Wean, de la 50 de ani pang la 70 de ani.
Tinerii foarte reii", dac sunt mai mici de 10 ani i jumgtate,
din cauza rtittei lor, se socotesc mai marl. de 25; de asemenea,
Pravilistul tine seamg dacg cei ce nu sunt de mgsura varstei, lucreazg

sau nu cu descernamant. Pedeapsa se .cla tinand seama de timpul

cand s'a faptuit greseala, nu de momentul cand se juded., Se tine
seama de recidive, chiar dacg aptasul nu-i de varsf.g. Ereticii si paricizii se pedepsest la fe!, chiar data nu sunt de varstg.
Copiii mici, orfani, sunt pusi sub tutelg, adicg sub ispravnic:

Ispravnicul iaste ce se dei f i se pune de iaste ispravniq copiilor mici, ce sei zice, carele incei nu iaste pre -lege in vrasta
lui deplin... De va muri nestine si-i vor reimeine copii mici necresquti, i ispravnic lor nu va leisa, atunci se dau lor isprcau_
nici de la Domn.
Melchiiedec, Cronica Romanolui pt. I pag. 297-298.
D. Cantemir. Divanol, pag. 98-99,
3Y Idem, pag, 163.

www.dacoromanica.ro

392

Necrescuti se chiam pana' in 14 ani partea beirbteasai, jara

muereased peina' in 12, qi pana' atunci se grijesc de ispravnici.
Iarti crescuti se zic de la 14 peina la doueizeci si cinci". 9
Apestiti, coconi apestiti, sunt copiii intrziati Cu desvoltarea
tu, copiii provti

mm-

... unii de "in coconi, fiindu-le urea mai iute, fi mai vei rtos
treazei, ei numai ceit aleg de socotesc binele i reiul; iar altii mai
apestiti fi mai zabavnici cu priceperea mintii, fi cad." 2)
Sau Vei afla copil de 12 ani, i iar vei afla oameni de
25 ani i de 30 si mai sus, de vor fi avemd putind minte, i mai
patina de cezt copilul acela". 3)

Cuvntul de apesta- vine dela pesteala, care inseamnk intarziere,

zabav, Spune Pravilistul
va face... judecata curnd i Adra
pestral". 4)

Mitutel este un diminutiv al cuvntului mic. Pravilistul Il intrebuinteaz in senzul cuvntului apestit, adic om intrziat, arierat

de va fi cineva de 20 de ani, sau va fi surd, sau indreicit,

sau curvariu, sau mitutel, nu pot rnrturisi la judecat".5)

bitrinefea sou cfirunteta se pedepste mai mor, nu

de alta ci pentruc.

li se inputineazd sngele i puterea simtirilor, i li se inputineazd i mintea ; iard de vreame ce va fi el cu toatel beitrne-

tea i cu barb alba' si de va fi brbat si bun i intreg la sinztiri si la minte, atunce de va gresi, se va certa ca qi un hindi-.
Psalmistul numete btrnetea sinrecu". 6)
Cantemir Ii spune coiruntete" i descrie admirabil aceast. vrst"

solii ti-au soszt ! lata' perii albi in cap fi in barba'

ti-au rdsrit ! lat genunchele slbind, spre polmnt a se inchina
Bujoreanu. Privila Matei Basarab, Jnvturi, glava 287, pag, 253.
Idem. Rispunsurile lu Timotei. Intrebarea 18, pag. 412.
Idem. Invtturi, glava 324, pag. 264.
Idem. Rispunsurile lui Nichita din Eraclea, pag. 417.
Bujoreanu. Pravila Matei Basarab, Invituri, glava 24, pag, 148.
Idem, gi. ng (53) *i 354 zac 5 *i 7; pag. 60, 284. Longinescu, I. c., pag. 258,
I. A. Candrea, Paaltirea Scheiani pag 139, r. 16.

www.dacoromanica.ro

393

au inceput kid c mijlocul spre slodbiciune s'au prekicut ! Ica

di din doi ochi, patru iti trebuesc ! kid c toate a trupului organe te pCirdsesc ! Iatd cd cele patru stihii cine de sine ades se
sfdesc ! Iatcl c spre impeicarea lor f i afezarea lor mijloc
mijlocire nu ti s'au dat !". 1)

Nebunia.
Pravilistul consacrk un capitol intreg nebuniei, pe care o imbr.tiseaz. si o studiaz din punct de vedere medicolegal,
Nebun este cel ce nu'i cu toatii mintea, efit din fire, sau den
afard de minte". Nebunia este de mai multe feluri, de aceia cAnd se

vorbeste de ea, trebue s, se specifice ce fel de nebunie va fi fost

avtind...".

Nebunia poate apare subit sau s apar incet, Spune Pravilistul iar el inteacel ceas va nebuni...". 8) Poate fi continu, sau periodicg Cela, ce'i cad i ctind nebun, iar nu in toate zilele, cum s'ar
zice patru luni iaste nebun i cinci-.Fase luni iaste intelept...". 4)

Nebunia se poate confunda cu betia i chiar i cu dragostea.

In aceste cazuri expertul este dator s vad ce fel de nebunie este,
cci nebuniile betiei Fi alte semne de om beat", ca s fie crezute de
judec6tor, trebuesc dovedite, 5)

Dragostea se asamanci cu betia, afifclerea i u nebunia

mai vdrtos iaste f i mai rea chinuire de ccit acealea, de cdt toate
drept aceia
pedepsirea vinovatului din dragoste este mai
micd. 6)

In genere nebunii nu sunt responsabili de faptele lor si nu se

pedepsesc

ctind va fi neftine nebun i denaktrei den minte... s nu i se

dea nici un fial de certare, pentrucd agiunge'i lui certare,
iaste nebun i fdr de minte". 7)
D. Cantemir. Divanul. pag. 174,
Bujoreanu. Pravila gl. mf (49) i 112 zac 6, pag. 57, 178, Longinescu, 1, c., Flag.
245-46.

Idem, gl. ne (55) si 359 zac 4, pag. 62, 286.

Longinescu, 1. c,, pag. 267.
Idem, punctul g (3).
Idem, gl. nd (54) si 358 zac 9, pag. 61, 285.Longinescul. c., pag. 264.
Idem, gl. xa (61) si 366 zac 1; pag, 66, 290.Longinescu, L c pag. 285.
Buioreanu. Pravila gl. f (9) If 244 zac 23; pag. 26, 231.Longinescu, L c., pag 99.

www.dacoromanica.ro

394

In nebunia periodica, in timp.ul accesului de nebunie-, nebunul nu-i

responsabil, dar se pedepse0e cAnd este in faza de 1in4te

De va face vreo grefeala in vremea nebuniei tut, nu sid va

certa, iar de va greqi la vriamea ce iaste inielept, atunci se va
certa...".

Nebunul nu poate fi slobod

Cel nebun mdcar cd nu se va certcr la nebuniile lu, de va

face vreo gre$ala, iard tot nu se cade, sa-1 slobozeasca de tot,
sd umble pre drumuni slobod, ce sa ab !mad, set fie pre kinga
oamenii si, *stud sel va infelepti", 2)

Nebunul care vorbe0e ce nu trebue balamufeaze. Aa se spune

de exemplu, despre ereticul Orighen c. balamuteazd zicand ca nu e
Raiu1,--nici e facut de Dumnezeu...". 3)

Existenta cuvntulul balamuteaz cu inteles de delir, de vorbrie de nebun, dovedeOe c. de' la acest cuvnt vine qi termenul de
balamuc, ce se d easel de nebuni ; prin urmare este greit" credinta
celor care afirmil c numele de balamuc ar veni de la numele mngstirei Malamucul, mnstire in care erau tinuti nebunii inainte de a se
fi infiintat balamucul de la mnstirea Mrcuta, Vechimea cuvntului
o dovedqte i faptul a se gsete qi in Lexiconul Slavo-Roman din
1649 cel vrajitoriu, balamut...",
Expertiza nebunului o face vraciul, dar poate s cunoasc5.
judealorul pe nebun, prin
intrebari i in multe feluri i cu
multe meqteviguri" ; in cele din firma judecAtorul trebue s intrebe-

si pe vraciu care foarte lesne it vor cunoafte de va fi nebun adev drat..." . 5)

Nebunia este motiy temeinic de divort de va nebuni barbatul,

6) Dar desp6rtenia nu se poate face de at
sei se imparta acea
dup o trecere oarecare de timp dela bolnvire. De asemenea i lo-

godna se stric cAnd unul din viitorii soti se va birui de dracul

se va indraci", adic va nebuni, 7)
Bujoreinu. Pravile, gl. ne (55) 360 zac 3; pag. 62, 286.Longinescu, 1 c. pag. 266-67
Idem, punctul z (7).
Idem. Pravila Matei Basarib, Sliborul al V-lea, pag. 373.
Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Roman; pag. 112, rindul 286.
Vezi nota 2, punctul e (5).
Bujoreanu. Praviia gl ka (21) i 183 zac 6; pag. 37, 201.Longinesnu, 1. c., p. 153.
Vezi pag. 314, n. 4 gi Invtiturif glava 178, pag. 198.

www.dacoromanica.ro

395

Nebunul sau indrcitul nu poate sd mdrturiseascei la iudecatet".

Simularea uebuniei. /Mull ca s scape de vreo pedeaps simuleaz nebunia, pentruc. serie Pravila

cela ce va sudui pe Domnul Teirei, acela de va fi nebun,

sau lipsit de minte, sau beat de bduturd, acela nu se va certa...". 1)

In acest caz expertiza va trebui s specifice ce fial de nebunie

va fi fost aveind, sau de betie...". 2), caci nebuniile betiei

alte seamne

ca de om beat", trebuesc dovedite ca s fie crezute de judeator. 3)

Insiste* ce. pune Pravilistul ca judectorul s se conving prin
intrebri mestesugite, si s. consulte si pe vraci cAnd'ii vorba de a se
stabili exact existenta nebuniei, dovedesc al se cunosteau cazurile de
simulare.

Pravilistul bisericesc, care numeste nebunia indrcire, pune

uneori aceast indrcire nu-i decat aparent, inseltorie

se va supetra ne$tine de herea neagret, cum s'ar pdrea

cd se indreicefte... ; iar de va fi adevrat indrewindu-se...". 4)

Sau : cine de voia sa se va indrdci, acela set caza' subt canonul celor ndrcif i1. 5)

lar ca explicatie Pravilistul bisericesc adauga c acela

carde pre sine va inyec(a... de indreicire... Adeveirat iaste
cela ce set' lipeafte dracului, apropiese de impreunarea lui fi amndoi un duh sunt, drept aceia carele se face de voia sa indreicif i sil inchipuiafte de face ale lui lucruri... set' se canoneascei cu canonul celuia ce adeveirat se indretcefte".6)

Bella,
In Psaltirea Scheian se spune despre omul beat c-i ,,aburat"
sau ,,Fiumein" sau fuma' n" . 7)

In general, mai toti vinovatii, caut s-si scuzeze faptele spunnd c au fost beti, atunci cnd au gresit, pentruc stiu c Pravilele
pedepsesc mai usor pe omul beat, c.ci
Bujoreanu. Pravile, gl. ml (49) i 112 zac 6; pag. 57, 178.Longinescu, 1, c., p, 245,
Idem.
Idem, gl. nd (54) el 358 zac 9: pag. 61, 285.
Longinescu 1. c. pag. 264-65,

Idem. Pravila Matei Basarab. Rispunsurile patriarh. Niculae, pag. 412.

Idem Siborul 5-6, glava 60, pag 386.
Idem, tale la glava 60, pag. 386.
7)1. A. Candrea. Psaltirea Scbeiana, pag. 162, randul 25.

www.dacoromanica.ro

396

vinul ce va fi bat, veizeindu-1 limpede i frumos la &lei, $i

i in(elept neftine, tot se
amagiafte, pareindu-i cez" nu se va imbeita.

moale fi dulce la gustare, de ar f

Din punct de vedere al responsabilittei, Pravilistul distinge urmtoarele cazuri

omul imbtat de altul prin inselciune,

omul prea omoreit de betie".
omul care se imbat mereu si stie cg face ru la betie,
omul care se imbatrinadins, ca s aib motiv s-si mascheze
faptele cele rele,
omul care se laudd pentru greselile ce face la betie,

Betia invocat de vinovat, trebue dovedit cu martori, care :

sei meirturiseascei cum l'au veizut intr'acea zi, fi cum au fost
boreind, fi au fos feiceind toate nebuniile betiei i alte asem ene ca
de om beat". 1)

Cronicarii si documentele ni-au pstrat nenumrate povesti despre beth

i betivi, Ar fi de prisos s le insirm aici. Dam numai

legameintul unui befit)", care i fixeazA singur pedeapsa ce merit

dac se va mai inbta
Todoran Zelinca, ctre Jupeinul Morcei F Vognaru", indato-

andu-se, pentru o datorie, sei nu beau vin, nici rachiu, nici

mied, ci,.biindu-m betejalei de la Dumnezeu, la betejalei sei beau

cu socotealei ceite peiteinel", primind altfel a fi pus in obeade
In temnita cea rea i 100 de lopei(i la cur, $i dumnealui sel aibei
a mei tinea in temnitei numai cu pita i cu apei, un an". La 27
Iulie 1730, 2)

Dragostea,
Scuz anumite greseli. Pravilistul pedepseste mai usor pe cel
care greseste din cauza dragostei, cad :

dragostea se aseameinei cu betia asifderea i cu nebunia

mai vreitos iaste fi mai rea chinuire de cat acelea, de di t bate".
Bujoreanu, Pravile. GI, nd (54) i 358 ad fine ; pag 61 285.Longinescu, Legi
vechi, pag. 263
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/2, Doc. MMMXXXVII, pag. 1629,

www.dacoromanica.ro

397
Sam

...nu mai mult taria vinului in cap, de cei t chipul fru-

mosului in inimei lovefte". ')

Sam.:

,,, de ceit rana dragostelor f i de ceit boala iubostelor,

mai primejdioasei nid firulicii au veizut, nici doftorii au auzit". 2)

De aceia ce! biruit de dragoste" de va sruta o fat, nu se pedepseste, 3)

D. Cantemir. Istoria IeroglifcL pag. 106.

Idem. istoria Ieroglifie, pag, 288.

Bmoreanu. Pravile, glava xa (61) si glava 366 ad fine. Pag 66 si 290.Longineseu. Legi vechi, peg. 285.

www.dacoromanica.ro

BARBIERI, VRACI, HIRURGI, DOCTORI SI SPITERI

Traitori printre Romani sau cari au avut legaturi cu Romanii

intre 1400 si 1775. - Anul si pagina la care sunt
6itati in aceasta lucrare.
BARBIERI.
Andrei Bc1rbierul, 1558-1568, pag, 54; i se spune si Andrea Barbiton-

sor, pag, 35, 37, 38, 77; sau Andream chirur gum, 33-34, 37, 39,
40, 150; sau Mayster Andre, wundartz ori stadtartz, 35, 36 ; uneori i se spune Andream medicum ori magisfrum medicum, 35, 38,
Emericum Barbitonsor, 1563, pag, 37,
Gregorio Tonsori, 1532-35, pag 32,
Gregorium Barbel, 1553, pag, 32-33,
Thane Barbero, 1460, pag, 31, 61;
Leca Beirbierul, intre 1628 si 1632, pag, 41,
Martinus Berth, 1533, pag, 31.
Nicolao Balneatori, 1532-35, pag, 32,
Peter Balbierer, 1568, pag, 40,
Petrus Barbitonsor, 1557, pag, 33.

Petri Rasoris, 1436, pag, 31,

Stephanum Barbitonsorem, 1542, pag, 32, 33.
VRACI.
Gheorghe Vracitg, 1545, pag, 51,

Radu Vraciul, 145, pag, 51,

HIRURGI.
Alessandro Veronese maestro, 1503, pag, 66,
Aschenlow hirurg, 1770, pag, 145, 154,
Balcer, hirurg in Lemberg, 1602, pag. 173,
Cristianus Maier Germanus, 1732, pag. 152,

Desmaretes, Jean Baptiste Marie -, 1729, pag. 153,

-Gioan Giriah, 1763, pag, 153,
Gros Fridericum, hirurg si spiter in Lemberg, 1602, pag. 173.
Lantier, 1701, pag, 151.
Lochman, hirurg si apotecar, 1771, pag, 153, 154, 176,
Rosberg, 1770, pag, 145, 154,
Sixt Stefan, 1700, pag, 152,
Stavrache Gerahul, 1744, pag. 1744, pag, 1281 153,
www.dacoromanica.ro

399

DOCTORI.
Abraham Agaz, 1752, pag, 134.
Albinus, 1693, pag, 54.
Amon, 1668, pag. 54.
Areipachi, 1744, pag, 129.

Asola di Bressano, 1560, pag, 106.

Badoer Zuam Dottor el Kavalier, 1504, pag, 66,
Balsaratus Vitus, 1529-1575, pag, 54.
Barvitius loan, doctor 0 consilier imperial, 1600, pag, 87.
Bertin, 1730, pag. 124.
Blandrata Giorgius, 1585, pag. 82,
Blesch Georgio, doctor, (?), 1537, pag, 72.
Bollo, 1739, 'pag. 125,
Bubulios Ntcolae, iatrofil os of, 1714, pag, 111,
Cacavela Eremia, 1685e pag, 22, 99, 100, 101,
Cancelarios Alexandru, iatrofilosof, 1745, pag, 129,
Cantemir Dimitrie, iatrofilosof, biografia pag, 20,
Caragea Scarlat sau Scuromali, 1716-1726; pag, 118-119,
Caragea Gheorghe sau Iordache, 1764f pag, 119, 138,
Caraion Constantin, intre 1764-1767; pag, 143.
Carlo Napolitano, medicul Seraiului, 1764; pag, 140, 141,
Carrara Orazio, 1602; pag. 87.
Cigala, 1672; pag. 97.
Cohen, 1656; pag. 91, 95,
Comnen, loan Molidvos-, numit qi Ierotei Comnen, mitropolit de Dristor doctor, intre 1686, 1711, 1713, pag. 25, 102, 103, 110, 295,
Corea Antonio sau Corai, 1714; pag, 111.
Chrisogonos Gheorghe din Trapezunt Hipomenos, iatrofilosof, 1715;
pag, 111.
Crisoscolett loan, 1715-1716; pag, 112.
Cristo fi Spiridon sau doctorul Spirea, sau Schiropol, 1764; pag, 141.
Delerino Iacob, vezi doctorul
Demetrio Transilvano, doctor onorific, 1395; pag. 60.
Dpastes Petrach-e, 1739; pag. 125,
Despot Vodei sau lacobus Vasilco Marchetos de Rodos, sau Iacob Heraclide Basilic, fost student la matematici qi medicin, domnitor
infra 1561 qi 1563; pag, 18, 36, 75,
Dionisie Aval, intre 1561 gi 1563; pag, 76,
Dreicachi lacob, 1756-1763; pag, 138, 140,
Dumitrafco, 1643; pag, 91.
Enderlein der Artzt, 1570 L pag, 77.
Englert, in Rusia, 1723; pag, 303.
Evanghelt:sta loan, 1559; pag, 54, 73.
Fascheng loannes, 1585; pag. 82,
Ferati Bartolomeu, intre 1708 qi 1732; pag. 55, 108, 109,
www.dacoromanica.ro

400

Fotzozi Zeiler, 1739; pag, 125,

Fonseca Daniel, 1719; pag, 115, 116, 117, 123,
Fotache sau Folie, 1756; pag, 138, 139,
Francisc Domestikos Laskaros, 1577; pag, 80,
Franciscum Phisicum, 1508; pag, 69.
Gheorghe din Piemont, 1503; pag, 66.
Gios. Daciano, 1576; pag. 53.

Ghica (al II-lea) Grigore, doctor (?), 1728; pag, 122,

Haiatizade, 1744; pag. 19, 128,
Herlitz Goldzric Iohan, 1756; pag, 135, 253-,
Hieronimo cra' Cesena, 1503; pag, 66, 156,
Hrisogonos Gheorghe Hypomena Trapezuntul, 1717; pag. 114. Vezi
mai sus ; Chrisogonos Gheorghe.
Iacob din Rgra$, 1653; pag. 42,
lanache doftorul, 1686; pag, 102,
lanake doctorul, 1732; pag. 152.
Iane doctorul din Thrgovite, 1626; pag, 88.
Iheremiae Physic, .1521; pag, 71.
Ioan din -Padua, acela cu Comtzen sau Ierotei Comnen. Vez ma sus ;
pag. 101.
Iordache doftorul, 1763; pag, 140,
Ipsilante, Atanase Comnen-, 1725; pag, 120,
Joseph Doctore, 1600; pag. 86,
Kertzi Petre sau Paul, 1585, 1600 ; pag. 54, 82,
Klingesporn lohane sau Henricus (?), 1502; pag, 62.
1709-1732 ; pag, 54, 118,
Klesri de Kereseer Samuil (poate
Lichinios Andrei, 1699, 1700; pag, 55, 105, 106,
Lonardo de Massari phisico, 1504; pag, 66,. 156,
Manase Iliad, 1754; pag,-136, 137,
Mano Mihail, 1740; pag, 19, 126, 140,
Masselini, 1654; pag, 93, 94,
Matheus Murianus, 1501; pag, 63, 64,
Matheus, 1542; doctor plebanus bistriciensis, pag, 72, 73,
Matievici Ieronim, 'medico-chirurgco, 1517; pag, 70, 150,
Mavrocordat Nicolae, domn. i iatrofilosof, biografia lu pag, 24,
Mavrocordat Alexandru doctor, 1636-1709; pag, 19, 24, 121,
Miechowski, cronicar i doctor, 1504, 1506; pag. 67.
Mihail, 1740; pag, 127,
Molaimis Stavro, 1715; pag. 111.
Mocato, 1600; pag, 87,
Mulaimes loan, 1694; pag, 104.
Muraltum, 1600; pag, 86,
Niculache Doftorul, 1761 ; pag. 140.
Notara, Dimitrie Gheorguli-, 1725; pag, 119, 120.
Oraeus Gustav, 1770; pag. 144, 174,

www.dacoromanica.ro

401

Pamperi loan (lanache ?), 1732; pag, 115.

Panaiotache Nicusis, doctor $i dragoman, 1670; pag. 19, 121,
Pandele sau Pantaleone doftorul, 1692; pag. 103-104,
Pardos, 1736; pag. 125.
Paul, 1578; pag. 80, 81,
Paul, student in medicina, 1756; pag, 134, 135, 136, Poate este acelas cu :
Pascal Hristodul, 179, 1802: pag, 136.
Paulo, doctori ac apothecario in Fogaras, 1535; pag. 72, 172,
Petrus, 1509; pag, 69, 70,
Petraeus, 1618; pag, 54.
Petz sau Pezzen, 1597; pag. 85,
Pilarino Iacob sau Delerzno, 1684-1718; pag. 19, 97, 98, 101, 105, 107,
110, 286, 287, 288,
Pisani, Giuseppe Antonio--, 1749, 1753; pag. 59, 130, 131, 132, 134.
Policala, intre 1721 $i 1723; pag. 303,
Procopie Dimitrie zis Pamperi, 1719; pag, 114.
Raicevici, 1785; pag, 137,
Robeno Giacob, 1595; pag, 84.
Rodios, doctor legendar ; pag. 16, 177,
Roman Doctorowicz, 1585; pag, 81.
Rortir, la Viena, 1620; pag. 88,
Rosso Bernardino, 1577, 1600; pag, 79, 80, 86,
Sahus loan, 1510; pag. 70,
Salomon Nan Aschanassi zis Tedeski, 1577; pag. 81.
Sarachino Gheorghe Criteanu, 1685; pag, 101,
Saul Gheorghe, dupe 1764; pag, 142.
Schendus Mihai Vanderbech, 1720; pag, 117.
Schmeltz, dupe 1752; pag, 135, 136.
Scogardi, Giovani Andrea -, 1619; pag. 87, 89, 90, 91,
Scordzlis Niculai, 1739; pag, 125, 126.
Scriba Lazar, 1736; pag. 125,
Sinopeus Panait, 1702, 1719; pag, 107.
Stahl, 1749, 1753; pag. 134,
Stavrache, poate acela$ cu gerarhul Stavrache, 1745 ; pag, 19, 128, 153,
Steczkiewicz Nicolaus, 1710; pag, 110,
Stephanus... Thergovysta, 1532; pag. 71.
Tedesco, 1749, 1753; pag. 134.
Theodorati sau Teodorachi, dupe 1764; pag, 142, 143,
Timon, intre 1659 $i 1664; pag. 18, 58, 96, 97, 286, 287.
Tomaso Tobado, 1674; pag. 97,
Valisnieri Antonio, profesor italian, pag. 112,
SPITERI.
Avram spiciar, 1651 pag. 173,
26

www.dacoromanica.ro

402

Blesch Giorgio, apotecar, 1537; pag, 172,

Faerman Andoni, 1763; pag. 174.
Fischer Gallo, 1561 ; pag, 172.
Hzeremiae apothecario, 1536; pag, 172,
Ioannes Hess, 1553; pag, 200,
Lockeman din Ia0 (spiter ?), dupe 1756; pag. 135.
Paulum Aromatarium, 1591; paga 173.
Toma spiter, 1763; pag, 174.
Titromaf Mihai, 1700; pag, 173,
Vodopich Georgi, 1742; pag. 174,

www.dacoromanica.ro

AUTORI $1 CARTI
fPaginile in cari sunt citati in lucrarea prezentii)
Acsinte Uricarul. De a doua domnie a lu Nicolai Alexandru Vod5.,
In Letopiseti, vol. II, edtia 1872,-50, 211, 278, 319,
Adamescu Gheorghe. Dctionar,-103,
Angelescu, N. I.-, Acte vi documente din trecutul farmacei. Prefata
de N. Iorga,-169.Angelescu, N. I.-, Manuscrptul Academiei, nr, 2183, in Spitalul, Anul
XXII.-197.
Arhiva Istoricii a Roma niei. - 67, 70, 76, 198, 216.
Aricescu. Condica de ventur vi cheltueli a visterie 1694-1704,- 173.
Aurelian, P. S- Tara noastr, La Academie sub No. II/50963,-251,
Bauer. Mmores sur la Valachie, 1778. La Acad, sub cota 4121,-27,
Biikescu Niculae. Magazin istoxic, vol. V.-103.
Bellanger Stanislas. Le Kroutza. Voyage en Moldo-Valachie, 1864.
La Academe sub nr, 2719,-134.
Bianu. L Intrebarea crevtineasca sau Catehismul lui Cores i, 1925.-8, 9,
Bianu loan. Psaltrea Schean.-44, 147, 212, 214, 215, 217, 218, 221,
223, 224, 227, 230, 235, 241, 245, 248, 256, 262, 269, 270, 280,
308, 317, 319, 322, 339, 363, 372, 377, 378, 390,
Biserica ortodoxei romn, anul XV, 1891,-99, 100.
Bogdan roan. Relatiile Tara Romnevt cu Bravovul vi Tara Ungu-

reasa., I. - 69, 198, 199,

Bogdan loan. Documente vi regeste privtoare la relatille Tat-el Rom'anevti cu Bravovul vi Ungaria.-51.
Bogdan loan, in Hurmuzachi. Suplmentul II/3.-204, 266,
Bologa V. Din istoria sifilisului,-293,
Bologa i Ursart;' Istoria variolzrei, in Arheion", vol, XI, 1929.-284.
Bujoreanu loan, 1885. Colectune de leguirile Romniei, vech vi noi,
Vol, III, Con-tine :

Pravla lu Vasle Lupu 1646.

Pravila mica' de la Govora, 1640.
Pravila Matei Basarab, 1652,
11, 12, 13, 14, 15, 16, 43, 44, 46, 47, 48, 49, 50, 53, 54, 55, 59,
147, 157, 158, 163, 164, 165, 166, 167, 169, 170, 173, 176, 177,

178, 180, 182, 183, 212, 213, 214, -216, 217, 218, 219, 220, 221,
222, 223, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 230,, 231, 232, 233, 234,

www.dacoromanica.ro

404

235, 238, 2391 242, 243, 244, 245,

256, 261, 262, 264, 267, 268, 269,
277, 281, 284, 285, 290, 292, 293,
309, 310, 311, 312, 313, 314, 315,

246,
270,
300,
316,
34 340, 341, 342, 343, 344, 345, 346,
357, 358, 359, 361, 362, 363, 364, 365,
372, 373, 374, 375, 376, 377, 378, 379,
389, 390, 392, 393, 394, 395, 396,

247, 248, 249, 250, 255,

271, 272, 273, 274, 276,
302, 303, 306, 307, 308,
317, 318, 320, 322, 334,
351, 352, 354, 355, 356,
366, 367, 369, 370, 371,
380, 381, 385, 386, 387,
397,

Bulat, T. G. -, Revista Istoric. XII, 1926,-142,

Candrea, L A.
Psaltirea Scheian,-179, 180, 181, 212, 215, 217,
221, 223, 225, 227, 233, 234, 239, 245, 246, 262, 266, 267, 271,
280, 285, 311, 344, 386, 387, 388, 390, 392, 395,

Candrea, L A. - Dictionar. - 54.

Canta loan. Dela a doua i p"an la a patra domnie a lui Constantin M.avrocordat, In Letopiseti, vol. III, editia 1874,-130, 179, 259,
Cantemir Dimitrie. Istoria Imperiului Otoman. Editia Academiei 1876.

Traducere de Dr. los. Hodosiu,-20, 30, 49, 68, 96, 97, 106, 148,
160, 161, 177, 179, 215, 222, 251, 255, 257, 258, 281, 296, 297,
298, 299, 300, 301, 302, 305, 309, 312, 315, 316, 320, 324, 350,
383.

Cantemir Dimitrie. Istoria leroglilic. Editia Academiei, 1883,-22, 23,

24, 56, 57, 148, 159, 162, 165, 166, 167, 170, 171, 176, 178, 180,
182, 184, 204, 210, 212, 213, 215, 217, 220, 221, 222, 223, 224,
225, 226, 227, 228, 229, 230, 232, 233, 234, 236, 237, 245, 246,
247, 254, 255, 256, 260, 262, 264, 265, 266, 270, 271, 272, 278,
286, 289, 293, 295, 297, 298, 299, 300, 301, 303, 309, 310, 311,
312, 313, 319, 320, 321, 323, 324, 336, 341, 342, 346, 347, 355,
369, 372, 373, 383, 389, 397,
Cantemir Dimitrie. Divanul, Editia Academiei, de G. Sion, 1878. 24, 57, 170, 215, 217, 232, 233, 264, 272, 279, 308, 324, 352, 364,
384, 391, 393.

Cantemir Dimitrie. Descrierea Moldovei, Traducere de G. Pascu. 24, 168, 169, 210, 237, 241, 243, 245, 248, 252, 254, 256, 259,
263, 272, 279, 294, 340, 345, 346, 359, 370, 377,
Cantemir Dimitrie. Hronicul vechimei Romano-Moldo-Valahilor. Edi tia

Academiei de Gr. Tocilescu, 1901.- 57, 148, 149, 164, 171, 212,
216, 220, 221, 222, 223, 224, 226, 228, 236, 237, 238, 241, 243,
245, 246, 248, 259, 262, 267, 270, 271, 272, 273, 286, 289, 298,
301, 307, 308, 309, 310, 317, 318, 324, 341, 344, 374, 384, 388,
390,

Cantemir Dimitrie. Vita Constantini Cantemiry. Editia Academiei, 1883,

100, 305,
Cantemir Dimitrie. Evenimentele Cantacuzinilor si BrAncovenilor.

Academiei, 1878, - 111,

Caragea C. Ban, - Efemeride, in Hurmuzachi, vol. XIII,- 129, 139.
www.dacoromanica.ro

405

Garza. Histoire de la Moldavie et de la Valachie. La Academie sub

nr, 1/24619,-142, 143,
Castiglioni. A.-Histoire de la Mdecine,-10, 146, 179.
Cazacu s C. Frunzd. - Material documentar pentru rezolvirea chestiei farmaciilor,-175:
Codrescu T. Uricarul, vol, L-140,
VIII,-241.
Cogeilniceanu Enache, De la domna intai s pAng la a patra domnie
a lu Constantin Mavrocordat, In Letopiseti, vol, III, editia 1874.59, 119, 124, 129, 130, 213, 240, 259, 271, 273, 275, 278, 301,
312, 345, 353, 372, 388,
Cogeilniceanu Mihai. Croncele Romanei sau Letopisetile Moldavie
s Valahiei ; editia II, vol. I din 1878; vol, II din 1872; vol, III
11

din 1874,

Condamine, Ch. Marie de la -. Mmoires sur l'inoculation, - 284.

Costin Miron. - Letopisetul trei Moldovei. In Letopiseti, vol, I, editia 1872, - 87, 158, 178, 183, 212, 213, 216, 229, 230, 237, 255,
257, 260, 261, 262, 273, 266, 269, 278, 279, 280, 288, 294, 300,
301, 302, 310, 320, 323, 339, 342, 348, 349, 360, 367, 382, 388.
Costin. Niculae, in Letopiseti, vol, L - 52,
/V

II. - 61, 76, 183, 211, 213, 229,

232, 233, 240, 243, 253, 254, 257, 265, 267, 268, 275, 278, 279,
294, 302, 304, 311, 321, 322, 323, 340, 344, 352, 353, 357, 359,
11

11

/1

377, 382, 383,

Creiiniceanu G. Literatura medicala romng,-54, 82, 103, 118,

Creqterea colectillor Academiei, pe 1912,-91,
Cretu Grigore.-Mardarie Cozianu, Lexicon Slavo-Romnesc din 1649,
44, 157, 158, 166, 167, 171, 179, 215, 217, 223, 224, 225, 227,
228, 230, 234, 236, 241, 246, 268, 275, 278, 279, 285, 290, 297,
298, 303, 323, 325, 371, 394,
Cronica Anonimei, in Letopiseti, vol, III, editia 1874,-119, 219, 236,
238, 258, 270, 295, 296, 383,
Dapontes C. Traducere de Legrand, Paris, 1880, vol. II. Efrnrides
Daces ou chronique de la guerre de quatre ans 1736-1739. La Academie sub nr, 11/25728.-121, 122, 123, 125, 126, 127, 128, 140,
345.

Dchambre. Dictionar de medicina,-99,

Valahilor. TraDel Chiaro, Anton Maria Fiorentino
ducere de S. Cris, Cristian, 1929,
58, 108, 111i 113, 114, 150,
169, 210, 288, 255, 345.
Densuqianu N., in Hurmuzach, vol, 1/2,-381.
11/1,-347, 382.
1r
11/2,-68, 70, 198, 252,
ff
11/3,-71, 199, 200.
11

11

/1

11

11

11

11

11

11

www.dacoromanica.ro

406

Densufianu N., in Hurmuzachi, vol. II14,-32, 71, 72, 172, 200, 357,
II/5,-200,
If
If
Densufianu Ovidiu, in Floarea Darurilor, an. II, 1907.-20.
Revista critica-literara, an, II.-20.
If
Didot Firmin. Nouvelle biograph, gnrale, vol. 40.-98,
Docan N.-Lucrri cartografice, in Analele Academiei, seria II, tom.
XXXIV.-102,
Duminica Universului.-217.
Erbiceanu C. - Barbati culti Greci qi Romani, in Analele Academiei
Romane, seria II, tom, XXVII -98, 99, 103, 114, 115, 125,
Felix L-Istoria Igienei, in Analele Acadeniiei, seria II, tom. XXVII.
96, 175, 242, 251, 252, 253, 254,
Filiti, I. C. -O pagina din Istoria medicinei, in Revista tiintelor
medicale, nr, 2, 1929.-88, 99, 108, 109, 110, 111, 114, 125, 126,
11

/V

128, 138, 141, 142,

Filiti, I. C. - Arhiva Gh, Gr. Cantacuzino, - 108,

- Lettre et extraits,-132, 138, 153.
- Comunicare facuta. la Societatea pentru Istoria medicinei, in sea*. dela 23 Noembrie 1934,-118, 120, 125, 136, 143.
Foaia pentru minte, inima i literatur, 1842,-20.

Gane C. - Farmece, - 76,

Geildfescu Al. - Eforia spitalelor civile.-107, 172, 273, 274.
Giurescu C. Material pentru Istoria Olteniei sub Austriaci.-104.
Gomoiu V. - Istoria Medicinei, - 115, 140,
Griesellini Frantz. - Versuch einer politischen und natiirlischen geschicht des Temeswarer Banats, La Academie sub nr, II/25733.
Hajdeu. - Magnum ethimologicum,-122, 285.
Hurmuzachi, Eudoxiu de -. Colectie de dodumente privitoare la Istoria Romanilor, Vol, III/1, - 80, 84, 85, 86, 90,
Hurmuzachi E. - Vol, 111/2, - 83, 85, 282, 294,
./1

11

//

ff
ff

/V

/I

ff

/1

If

ff -

If

II

11 -

I/

/I .-

ff

I/

11

IV/1, - 86, 89,

IV/2. - 87, 91, 382, 383.
V/2, - 93, 94, 95, 96, 98,
VI, - 109, 116, 241,
VII, - 137.

ff

VIII, - 61, 64, 65, 66, 67, 70, 75, 89, 91, 156,

ff

IX/1. - 24, 92, 93, 96, 98, 107, 109,

114,

122, 126, 280,

----

11

IX/2, - 141.

Ionescu G.-Gion. - Istoria BucureOi1or.-61, 107, 88, 115, 129, 149,

152, 161,

Iorga Niculae.-Analele Academiel Romane, seria II, t. XVIII.

ff

11

If

If

ff

www.dacoromanica.ro

If

11

/1

XXI/

79,
88.

407

Iorga Niculae.-Analele Academiei Romne, seria II, t. XXXII, 133.

If

/1

If

If

If

ff

)(XXIII, 136,
fI

If

,,,,XXXVI. 103,

Iorga N. - Anciens documents de droit roumain, vol. I. - 42, 368,

Arhiva Soc. Stiintifice vi literare din Iavi, 1898, vol, IX,
62, 70.

If

Iorga N. - Buletinul lnstit, Pour l'tude de l' Europe Sud-orien-

tale". - 115,

Iorga N. - CAteva vtiri despre comertul nostru, 1915,-98,

- Despot Vod., Comunicare la Academie. Sedinta dela 26
Mai 1930,-76.
Iorga N. - Documentele Calimachi, - 138, 140, 148, 153, 154, 174,
206.

Iorga N. - Floarea. Darurilor. - 68,

Indreptri vi intregiri la Istoria Romnilor, in Analele
Academiei seria II, tom, XXVIL - 165,
Inscriptii din bisericele Romniei, vol, 1.-141.
Istoria Evreilor in Tarile noastre, in Analele Academiei,
seria II, tom, XXXVI,-95, 106,
Istoria Romnilor din Peninsula Balcanic.,-115,
If
Nouveaux matriaux pour servir a l'histoire de Jaques
Basilikos 1'Hraclide,-201.
Pretendenti domnevti din secolul al XVI-lea.-51,
$tiri despre veacul al XVIII in Trile noastre, in Analele Academiei Romne, seria II, tom. XXXII.--133.
Un cgator Italian in Turcia vi in Moldova ; in Analele
Academiei Romne, seria II, tom XXXIII.-97.
Wavrin, Jean de
La campagne des croiss sur le
Danube, Paris, Librgria J. Gamber.-60, 150, 172,
Iorga Niculae, in Hurmuzachi, vol, X. - 96, 135, 137, 138;
vol. XL - 33, 35, 40, 73, 77, 78, 80, 81, 82, 87, 162,
If
11

11

11

172, 200, 203,

XII/1, - 40, 84, 86,

If

11

11

If

/I

/1

11

,,XII/2, - 86,
XIV/1.- 97, 103, 104, 105, 110, 111, 113, 204, 205,
261, 295, 301, 304.
in Hurmuzachi, vol, XIV/2, - 19, 113, 116, 119, 120,
123, 126, 128, 130, 138, 153, 154, 205, 206, 218, 219,
247, 254, 291, 295, 300, 305,
in Hurmuzachi, vol, XV/1,-31, 32, 33, 34, 35, 36, 37,
38, 39, 40, 51, 60, 69, 71, 73, 75, 76, 78, 151, 158,
197, 198, 199, 200, 201, 202, 203, 242, 334,

www.dacoromanica.ro

408

Iorga Niculae, in Hurmuzachi, vol. XV/2,-31, 41, 42, 95, 103, 173,
203, 204, 295, 344, 355, 362, 373, 396,
Istora literaturei Romane, vol, II, - 20, 21, 98, 106,
If
II
108, 111, 114, 289, 383,
Istora comertului romanesc, - 31f 41, 61, 65, 69, 97,
1
174, 200, 203, 205, 252, 253.
Medici
s medicina', 7- 39, 42, 55, 109, 115, 118, 125,
/I
If
Istoria bisericei romane,-68, 69, 251, 357,
If
Istoria romanilor prin calatori,-78, 97, 118, 151.
If
Stiri noua despre biblioteca Mavrocordatilor,-25, 26,
If
If
117, 123, 127, 128, 176,
Studii 0 documente, - 40, 59, 81, 89, 101, 111, 126,
II
129, 130, 131, 132, 136, 138, 139, 140, 142, 144, 151,
/1

11

f1

173, 174, 201, 210,

Acte si fragmente, - 61, 62, 63,

t/
Ipsilank, Atanase Comnen -- Cronica. In Hurmuzach, vol. XIII, 11

118, 124, 126,

Longinescu, S. G. - Legi vechi romanesti si isvoarele lor, 1912, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 53, 162, 165, 166, 170, 173, 178,

183, 213, 214, 215, 216, 218, 219, 220, 222, 223, 224, 225, 226,
227, 228, 229, 235, 242, 248, 250, 261, 262, 268, 269, 270, 271,
276, 277, 284, 285, 292, 293, 299, 309, 310, 311, 312, 315, 316,
317, 318, 320, 335, 340, 243, 344, 346, 352, 354, 355, 356, 358,
359, 361, 362, 364, 365, 366, 371, 372, 373, 374, 376, 377, 379,
380, 381, 385, 386, 387, 388, 389, 390, 392, 393, 394, 395, 396,
397,

Lupa, Biografa lui Molnar ; conferint. la Asociatia Medicilor.- 54,

Manuscriptul nr. 933, la Academia Romn,
312, la Academia Romang.
Mavrocordat Niculae. - Preri si cugetr, in Hurmuzachi, vol, XIII.
56, 57, 178, 184, 232, 265, 266, 267, 287, 307, 311, 312, 319,
11

379,

Melhisedec. - Cronica Romanului, vol, L - 245, 350, 354, 368, 391.

Husilor.-357, 368,
ff
Milescu Spdtaru. Fragment de cronica atribuit lui -, in Letopiseti,
vol, I, edtia 1872, - 300,
Minea I. - Despre D. Cantemir, omul, scriitorul, domnitorul. Iasi,

1926, - 26,
Muste N. - Cronica in Letopiseti, vol, III, editia 1834,-237, 278,

Neculce Ioan.-Cronic, in Letopiseti, vol, II, editia 1874,-24, 48, 58,

226, 227, 239, 240, 243, 257, 258, 262, 265, 267, 268, 269, 273,
278, 281, 282, 289, 292, 300, 304, 306, 310, 311, 313, 323, 325,
335, 336, 340, 342, .349, 350, 353, 353, 3591 3611 369, 370, 383,
384, 386, 387,
www.dacoromanica.ro

409

Nerva Hodof, in Hurmuzachi, vol. XVI,- 280.

Nistor I. - Auswrtige Handelsbeziehungen der Molcfau, nr, 3, La
Academine sub nr. 11/23956,-31, 61,
Odobescu Al. - In Hurmuzachi, Suplimentul - 1/2, - 135,
If

II

ff

If

1/3. - 135,

Odobescu f i Gr. Tocilescu, in Hurmuzachi, suplimentur 1/1,-88, 109,

110, 116, 124, 129, 140, 152, 154, 176,

Panaitescu P. - Caltori. Poloni in Trile Romnesti, in Analele A.cademiei Romane, tom. XVII. - 55, 105,
Papadopol A. Calimah.-Re-vista istoric, arh, filolog., VI, 1891.-138,
Papadopol Kerameus, in Hurmuzachi, vol, XIII, - 25, 102, 118, 121,
122, 124, 126, 129, -139, 158, 178, 184, 232, 265, 266, 267, 287,
307, 311, 312, 319,

Pascu Gh. - Viata s operle lu Cantemir, - 20,

Paul de Alep ; in Arhiva istora a Romniei (Hajdeu), tom. I, part,
- 92, 156, 203, 210, 218, 242, 249, 295, 356.
Alcool s alcoolsm, - 253,
Poenaru COlescu,
Prelipceanu I. alma la Iasi. Tez6 1927. - 145, 154,
Pufcariu Sextil fi Alex. Procopovici. Carte de invttur, Coresi.
48, 267.
Raicewich. - Osservazioni Storiche, naturali e politice intorno la Va-

lachia e Moldavia. - 134,

Revista Istoricei a Arhivelor. Condca de venituri i cheltueli a vistieriei. Vezi Aricescu, - 98, 102,
Samarian P. - Ciuma in trecutul romanesc, 1932, - 53, 54, 136,
VI

"-

174, 211, 274, 279.

Din trecutul medicinei veterinare ; in Buletinul Asoc,

medicilor veterinari, nr, 7-8 din 1933, - 334.

Divortul din cauz6 de boal.' in legislatia veche romneasca ; in Revista de igien social, nr, 7, 1931,
316.

If

Boala Ducal Vod ; in Revista Stiintelor medicale,

nr, 9, 1932, - 253, 304,

Variolizarea si inceputurile vaccinrei ; in Revista

Stiintelor medicale, nr, 8, anul XX, - 284, 286,

Sathas.
Neoelinichi filologa, La Academie sub No, 111/25131. 98, 99, 106,

..S'aineanu Lavin Dictionar Universal. - 125, 324,

Simion Dasceilu. Cronca, in Letopiset, vol. I, apendice. Edita 1872.
58, 76, 268, 382.
Cronc, editia 1854, - 52, 67, 70, 76, 109, 153, 167, 182,
216, 265, 281, 288, 289, 290, 291, 294, 299, 300, 302, 306, 308,
313, 316, 318, 322, 343, 346, 348, 354, 358, 365, 367, 378, 381,
382, 383, 390.

www.dacoromanica.ro

410

Sprengel Kurt. Essai d'un histoire pragmatique de la mdecine.- 98,

284,

Sulzer. Geschichte des Transalpinischen Daciens. La Academie sub

nr, 11/25830. - 134, 136, 141, 143, 180, 207, 243, 244, 274, 288,
291, 321, 325, 339,
Teodorescu G. D. - Poezii populare, 1885. - 272, 2830_289, 293,
321.

Teutsch. Geschchte der Siebenbiirger. ICronstadt, 1858, La Academie

sub nr, 1/86686, - 254.

Tindal. Biografa lu Cantemir D.; in Istoria Imperiului Otoman,-303.

Tocilescu fi Odobescu, in Hurmuzachi, supliment I/1. Vezi Odobescu
qi Tocilescu,

Tocilescu Gr. Materia folclor,, vol, II. - 284.

Ureche Grigore. Cronica, in Letopiseti, vol, I, editia 1872. - 61, 66,
67, 75, 213, 216, 218, 239, 256, 262, 265, 267, 271, 278, 293, 302,
306, 308, 309, 323, 335, 347, 348, 351, 352, 358, 360, 366, 367,
382.

Ureche V. A. - Istoria Romnilor. - 137, 138, 141, 216, 368.

Xenopol A. D. - Istoria Romnilor, - 129, 337,
Wespremi. - Succinta medicorum Hungariae et Transilvaniae biographia, - 54,
Wickenhauser A. F. - Die Urkunden des Klosters Moldowitza, 1-862,
252, 253,
Wolf Andreas, - Beitrage zu einer statistich-historischen Beschreibung des Fiirstentums Moldau, Sibiu 1805, La Academie sub nr,
83322. Traducere de Liviu Seracin, tezA Cluj, 1927. - 287,

www.dacoromanica.ro

VOCABULAR
Cuvinte medicale, paramedicale, farmaceutice, cuvinte de ordin

moral in raport cu medicina si cuvinte de medicina

legal cuprinse in citatele acestui studiu, cu
pagixtele in care se gisesc
Aburat, beat, 395.
Aconit, 332,
Aconito, otravg., 73, 200,
Acorus, calamus adulternus, 206,
Acrohordon (?), 332.
Acutis, ceafa, 15, 214, 231.

Aer bun, 236, 296,

Aer topsecos, otrvit, 236.
Aerului, asezeimantul , 236.
Afion, opiu, 130, 179, 259, 332.
Afrodiseu, curvar, 22, 346,
Agiurare, a posti, 246.
Agoana, agona, 22, 271,

Ahatis, plata rar, 182.

Ai, ani, 371.
Ajuneazei, posteste, 246.
Albatei pe ochi, leu.com, 323.
Albeatti pe chi,. ieucom, 187.
Aburul vinului, 256.
Alifii, 171,
Altoirile, 25,
Altuiaste, 285.
Altuit, 285,
Alumen, 199,
Amar, 270.
Amarul inimei, 308, 347, 380,

Amncl, a lua in man, 228.

Amestece, nu pot sil se
inpotente., 316.

Ametisos, platea rara, 182.

Amefealei, l'a lovit o , dambla, 304, 327.
Amegt, 240.
Amiroase, 220,

Amurfitti, limba , 222,

Anason, drog, 189, 204,

Anatomic, cel ce diseca cadavre, 22, 210.

Antidot, leac inpotriva boalei,

22, 184,
Antidotul toapsecului,

otravei,

383.

Antifarmac, leac inpotriva otravei, 22, 178,

Antimonia, 332,
ntrax, carvuncul, 22, 182, 301.

Antraxi, piatr rar, 289.

Antraxul, oxiu ros, 181.

Apil, temerea de , hidrofobia,

332.

Apti bunei, 238, 296,

Apei de bujor, drog, 189.
Apei curda', 236.

Apei de flori, drog, 23, 176,

Apei grea, 237.
Apa lui, urina, 234, 250.
Apti neinceputei, 194.
Apei nesuferitcl, 92.

Apei de pelin, drog, 188, 197,

www.dacoromanica.ro

412

AO de roze, drog, 203.

AO de spikinard, drog ?, 203,

Auzirea, sin* 14.

Apd de trandafir, drog, 188, 197,

Auzului, simtirea, 227,

Avreimiasa, drog, 194,

203.

Ape acide, mineral% 243.

Ape calde, minerale, 243.
Apestiti, arierati, 392.
Apleacd, alpteaza, 373, 374.
Apleca, a al5pta, 371,
Apostemd, 320,
Apoplexiae, vertiginem et , 305,
Apoplexie, 305, 327,
Apotecar, 22, 52, 171, 203, 296.
Apoticairie, termen francez, 60,

Auzirei, organul , 324,

Babele, moase, 43,

Bcxe, 243, 244,

Bae, spilla la , 371.

Baere, farmec, 164, 165, 167.
Beii, 242,

Aqua rosaceae, 200, 201,

Argentum vivum, mercur, 199.

Berl calde turce fti; 242.

Balamut, nebun, 394.
Balamuteazti, delireazA, 394.
Balbierern, termen german, 40, 82,
Balele, 336,
Balele aspumate, 221, 335.
Balsam, drog, 211.
Bellstimat, inbalsgmat, 210.
Barbd, 221, 240.
Barbd albil, bltrnetea, 392.

Argint viu, mercur, 188, 203, 204,

Bdrbtitefti, peulile , 226,

172,

Apticd, farmacie, 170.

Aquam destillaturum, drog, 202.
Aqua liquatoria, ap5, tare, drog,
201.

205, -332,

Aromat, drog, 44.

Aromatari, spiteri, 200.
Aromate, drog, 22, 176,
Aromathario simplicia, drog, 200.
Aromatibus, drog, 199.
Arsenic, drog, 203.
Arsurei de foc, 331.
Articule, articulatii, 22, 228.
Aspis, piateal raid, 182.
Aspumei, clabuci la gurA, 221.

Beirbiariu, 42, 46, 380,

Beirbier, 41, 42..
Beirbier-doctor, 42,
Barbieren, termen german, 40.
Beirbieri, 40.

Barbitonsor, 35,
Barbitonsorem, 34,
Barbitonsores, 45,
Beirddhan, 225, 234
BilFica ciumei, 331.

fiat, trupul le , 233, 321.

Aspumcind, a face clb",buci, 293.

Bd ficarea, 321.

Astriirati instr6inati, 235.

Astrucat, inmormntat, 272, 340,
Asuda, 212,
Asurzeald, 327,
Asurzire, 186,
Atomuri, 22,
Atrabild, o specie de IAA, 10,

Ba4icat, teilpile. s'au , 329,

Belqicei, boalele , 329,
BetOcei, volvurarea , 329.
Bdfici, 331, 333.
eitrtin de zile, 265, 271.
Btitreind priceputd, 113.
Beitreinetea, 22,

www.dacoromanica.ro

413

hotar vietei 265.

Bautura, 395.

Boal

Beiuturd - ara m'Asura, 307.

Beiuturd otavit, 384,
Bauturd - otrvitoare, 332,

Boalei - hronica, 22, 291

Boaki - imprlteasc, glbina-

Bea - bine, 258.

Beat, 395, 396,
Berdrie, 253.
Bere, 237, 254, 279.

rea, 298,

Boalei - fr leac, 266,

Boda - mare, 214, 217, 244,
267, 269, 306,

Betejalei, 396,

Betejesc, 158, 223,

Beteji, a rni, 15.

Betejit, rnit san vtmat, 319,
322, 324, 381.
Betejiturei, putind -, 318.
Betejuni, rniri san
15, 322.
Betegi, 244, 260, 292, 322,
Betonic, drog, 194.

Boala - oarecare, 300.

Boalei - de picioare, 69,
Boal - usccioas', 264,
Boda' - de vintre, 237, 279.
vite s in oi, 281, 336,
Boale, 237, 279.
Boleac, 261, 262, 302,
Boleacd, 266,
Boalei, 57, 313.
Boalele, 55, 263, 264,

Boalele - capului, 326.

Betia, 257, 268, 310, 346, 376,

Boalele copiilor - pruncilor, 333,

393, 395, 396,

Betii i nebunii, feiceau -, 313.
Betivul, 255, 257, 396.
Bezaconii, isprvi, 375.
Bezcisnic, om slab suf1ete0e, 262.

Boaselor, surparea -, 333Boaselor, umflarea -, 330,

Boaselor, volvurarea -, 330,
Boaselor, rana -, 329.

Bilei galbenei, 10.

Bild neagrei, 10.
Btrali, doctor - hirurg - farmacist,
149.

Blazn, imelciune, 363.

Blande rosii, 291.
Boala, 22, 46, 48, 50, 59, 108,
147, 157, 158, 163, 183, 184,
193, 243, 262, 264, 265, 269,
273, 274, 290, 296, 311, 335,
341, 384, 389, 391.

Boala - iubostelor, 397.

Boa/c1 - caineascA, 189.

Boalei - cronic, 303.

Boda - de friguri, 295,

Board' - de grumaz, 289.
Boalei - grea, 265, 266, 271,
Boalei - foarte grea, 280.

Boaze, fermecloare, 165.

Bold, junghiu, 297,
Bolesti, a fi bolnav, 264.
Bolfei, umfltur, 280, 321,

Bolle - trupului, 311.

Bolind, a fi bolnav, 182.
BoIire, a fi bolnav, 268.

Bolire - de cap, 303.

Bolnav, 16, 46, 246, 270,

276,

299,

Bolnav, - s'a fcut, a simulat,

266,

Bolnav - i slab de ani, 61,

Bolnavd, - 130, 248, 301,

Bolnavi, 107, 263, 275.

Bolnavilor, 48, 50, 267,
Bolnavul, 44, 56, 247.
Bolneiveste, a se bolnvi, 55, 264,
319,

www.dacoromanica.ro

414

Bolndvi, a se -, 163, 265, .308,

310,

Bolndvirea, 264.

Bolndvirea, - din amor, 330.

Bolndvise, 178,
Bolneivit, 108, 384,
Bolnicios, om bolnvicios, 262,
Bolnita, 275, 276,
Bondrabici adinefti, adenite, 332.
Bordnd, 396,
Bord fte, 234, 299.
Bordturile, 299,
Borioasd, gravid., 357.
Bosorogire i surpare, hernia, 330.
Botanicefti erburi, 172, 174,

Botea a strange gramada, 159.

Boz, reiddcinei de -, 188,
Bremt, erizipel ?, 288,
Brice, 162,

Buhobie ?, 264,
Buiac, zapacit, 311.
Buiguiesc, delir, 309.

Buiguire, cuvant fra socoteala,

309,

Buiguit - de aruntete, 309.

Buiguit de hire, 280, 301.
Bumbac, 198,
Burete de mare, drog, 191, 197,
Bureti otrvitori, 332.
Buric, 225,
Buricu, cdnd se umfld-, 333,
Burueni tdmdduitoare, 107,
Butristidon ?, 332.
Buza- era pata ca la epuri, 324.
Buzele, 342,
Buzele kisate, 335.

Buzelor, craparea -I, 328,

Broasca de sub limbd, 327, 333,

Brudatic, copil mic, 388.
Brudiu, copil, 388.
Buba, 289, 320, 331, 334,
Buba cakilui, 324.
Buba rea, 321,
Bubat, 283,

Bubd, a -, 321,
Bubd, cea -, 194,

Cale, 108, 384,

Ca fea, 259,

Cakaniul, clchiul, 167.

Ctilcdiul, 228,
Ceilucenii, 167,

Cline turbat, 186,

Cambarale - cu otrava, 384.

Camfora - in ciuma, 331.
Canabe, termen latin, vata, 201.
Candel, drog, 190, 195;
Cangrenat, 154.

Bube dulci, 321.

Bubil viintitd, 191.
Bube ca puroiu, 333.

Bubei, reiddcina -, 321,

Buboasd, ocie -, 320, 334,
Buboi, 321, 331,
Bubufile, pilule, 23, 171,
Bucate, mancaruri, 239,

Bucate -cotlite, 300,

Bucate - greale, 379,
Bucate - otravite, 384,
Bucate - otravitoate, 332,
Bucateie - vartoase, 299,

Cangrena - si sfacel, 331.

Cantaridd, 206,
Cap, 56, 221, 228, 229, 231, 270,
377, 397.
Cap
cucuiat, 212, 213, 230,
262,

Cap, durere de -, 186, 188,

Cap, din... tremuremd, 335.
Cap, volvurare i durere de
333,
Cape!' linos, 229,

www.dacoromanica.ro

415

Capul, 158, 373,

Capul, sei-i tae , 49.

Capul,

ca de dobitoc, 261.

Ceirbunilor, duhul
Ceircei, 331,
Ceircime, 245,

317.

Chichifele, cutii peutru medicamente, 56.

Chichitie, cutii pentru medicamente, 56.
Chimen, drog s condiment, 196.

Chinui, a , 268, 385.

Carilor astuparea $i ingradirea,

333.
Cariofolos, clrog, 198.

Cariofolus, drog, 199.

Ceirmei z, drog, 205.

Carne morteicin, 249.

Cartita, pustula maligng ?, 321.
Carto benedicto ?, drog, 196.
Ceiruntetd, 1:l'Aran*, 392.
Carvuncul, antraxul, 22, 182, 289.
Casa
de misi bolnavi, 276,
Casa
uude zac calicii, 276.

Ceisca, a , 223.
de bolnavi, 275.
de vindecare, 275.
Catarigia, vrAsta intre 15 si 20
ani, 391.
Cataroiu, l'a lovit
ictusul apoplectic, 304.

Case
Case

Gitarafi, vrelsta de , 13,

Cdtrig, om intre 15 si 20 ani,
390.

Ceafa, 15, 163, 214, 223,

Ceai de ederd, 206.
Ceravisie, berea, 39, 253,

Cerbice, grumaz sau om tare,

Chinuire, 268, 393, 396.

Chinuitoare, 321,
Chinuri, 319.
Chinovar, Zinnober, 207,

Chior, ara' un ochiu, 215.

Chip aratos, 229.
Chip de om, 257.
Chipe$, om arMos, 262, 310,
Chirurg, 320,
Chirurgo, termen latn, 151.
Chirurgos, termen latin, 36.
Chirurgum, termen latin, 151.
Chirurgus, termen latn, 45.
Cimbru, drog, 194.
Gimen pisat, drog, 189.
Ciminum, drog, 199.
Cimpoiariu, vrajitor, 167.
Cimpoiaqi, vealitori, 167.
Cimpoitoriu, vajitor, 167.
Cimf, alele, 227.
Cinamonium, termen latin, drog,
199.

Cinghiasa, dansatore, 345.

Cinie, unealt, 162,
Cinie
ca acialea, 162, 366.
Cinie
de lemn, her, steeta sau
pAnz, 162.

233.

Chelie, 331.

Cinsti$, prezentabil, 310.

Civirgic, carne de oae, 249.
Ciuma, 196, 239, 241, 27Z 273.
278, 280, 331.
Ciungie, 270.
Climate, 241.

Chezi, aubri, 57.

Cliucire, Vamplele, 215,

Chialbetfte, chelie, 190,

Coafsa, coapsa, 227.

Cerevisiam, bere, 252.

Cerul gurei, 377.
Ce$ned ?, drog, 187.

Cfartana, friguri de a 4-a zi, 23,

295,

www.dacoromanica.ro

416

de crmaz, drog, 196.

Coapse, 366, 367,
Coaj

Coapsele, 364.
Coase
dohtorul, 158.

Cocon, cu inteles de embrion,

12, 14, 372.
Cocon, cu inteles de f't, 13, 177,
225.

Cocon, cu inteles de copil mic,

189, 290, 354, 365, 367, 371,
374, 375, 376, 387, 390, 392,
Cocond, fat. micg, 369.
Coconi gemeni, 281.
Cofeturi, bomboane, 259.
Colicei, 328.

Color rubei, drog, 199,

Comit ?, drog, 185.

Cuconeasc, vreata , 390,

Cuconi, ce:1nd nasc , 261, 350,
Cuconi .gemeni, 388,
Cuconi seiraci, orfani 387.
Cuconilor, copii, 373, 387.
Cucui, vrful furonculului sau
bossa sanghin., 321.
Cuifoard, drog, 195.
Cumptind de moarte, perico! de
moarte, 229, 248, 269.
Cumpeina morfei, 131.

Cumpend de viaf, perico! de

moarte, 269, 300.
Cur, 227, 396,

Cur, crpluri, fistule la , 329.

Cura, a , trupul in vis, polutie, 33.

ConrUbin, 343,

Curare, ejaculare, 364.

Conino, cucutg, 332.

Con?ilinfa, ascunsul inimei, 307.
Copfilor, amorfirea r 333.

Curarea

Copiilor, epilepsia , 333.

Copiilor, speriatul , 333,
Copildrie, 369.

Cpili, copil nelegitim, 389, 390,

Corastrei, 374,
Corta subtilia, drog, 198.
Coriandu, drog, 332.
Corn
de inorog, drog, 197.
pieptului, 224,
Copl
bucate, 269, 384,
Cotlite
Cotylon, ceafa, 15, 214, 231.
Crapd, moare, 376,
Creipeiturile
buzelor copiilor,
333.

Creima kicomiei, 255.

Creer, 10.
Creerii
capului, 224,
pulverizata, drog, 100,
Cretei
Crierit
capului, 229, 379.
Crocum, drog, 197, 198, 200.

Curarea, s'a slobozit , 367,

sIngelui, 13.

Curare, sapteimema de , menstruatia, 250.

Curar, fat
virgin, 369.
Cur

sangele, menstruatia,

372.

Curlesc, a spla, 241.

Curiifeze, la lehuzie, 373.
Curfia, in inteles de rau pe rgu,
167.

Curcubete, rddcinei de, drog,

188.

Curuntefe, btrnete, 391.

Curva, 343, 344, 348, 360, 376,
390.

Curvar, 346, 348, 349, 350, 351,

360, 392, .
Curv &ti, 348,
Curvele, 177.

Curvia, 22, 344, 346, 347, 348,

349, 351, 352, 354, 355.
Curvii, 355, 368.
Curviei, desfranate fapte a, 353,

www.dacoromanica.ro

417

prostituata, 344.
Dgerah sau gerah, hiturg, 148,
Diabetes
scurgerea udului, 303.

Curviile, 313, 367.

Curvind, 146, 347, 386,
Cufitu
calu, 159, 161.
Cvas,

vin rusesc,

Desmdfatei,

252.

Dafin, frunza' de , drog, 188,

Dambla, paralizia, 304.
Dan f, joc, 257.
Dasila, violare, 361.
Datoria deplind, actul sexual, 316.
Deafirea, intreg la minte, 310.

Deasila, cu , violare,

313.

Deget, 212, 228.

Deget areitetor, 228,
Degete,
261.

Degete, cu patru , monstru,

261.

Degete, cu fase , monstru, 261.

Deoache, copilul alud se, 333.
Descemtece, 168,

Descemtiltoriu, 46, 380,

Desfremarea
poftei, 263.
Desfremdqiune, 349.
Desfremat, 266, 352.

fapte, 353.
poft, 247.

Desfremata
Desgarli, despartirea

Dinfii, descleia , 349.

Dinfilor, durerea ----, 327.
Dinfilor, incleiarea
349,
Dinfilor, meincarea fi crefterea333,

mal mici, monstru,

Desfremate

Diabetul, 21,
Diacint, drog, 204, 205.
Diata doftorilor, regimul, 247.
Diatesis, 23.
Dintele
viperei, 228.
Dinfii, 185, 212, 221,

a doi a-

manti, 344.
Deslegeitura, 168,
Desmeardei
brbatii, 355.
Desmerdeiciune, 347, 360,
Desnodarea vintrelor, disenteria,
279.
de mfiini i de piDesnodat
cioare, 260, 262,
Despiceitoriu de stervuri, anatomis tul, 210.

Dinfilor, putrejunea , 185, 186.

Disenteria, 100, 279, 280, 328,
Distillatarum aquarum, 201.

Docteurs en phisique et cyrurgie, 60.

Doctor, practician, 76, 95,
Doctorati, termen latn, 45.
Doctor suus italus, 81.
Doctor de medicina', 52.
Doctore seu physico, 35,
Doctorem phisicum, 77.
Doctori, practicieni, 52, 107, 140,
158.

Doctori, adeveirafii , 56,

Doctorii, droguri, 184.
Doftor, 41, 51, 52, 58, 87, 97,
106, 122, 159, 171, 299, 388.
Doftor vestit, 386.
Doftori, 2, 46, 56, 57, 58, 92,
108, 130, 148, 171, 184, 211,
264, 372, 382, 384, 397,
Doftorid, a doftor1, 59, 129,

Doftoria grefoasei, 57.

Doftorie, medicament, 23, 171,
318.

Defugubinari, 351,

Doftoriei, me ftefugul , 56,

Defugubine, mici pacate morale,

Doftorii, medicamente, 56, 171,

183, 184, 206, 264,

357,

27

www.dacoromanica.ro

418

Doftorii, mi-au poruncit , 319,

Doftorul, 101, 280,
Doftorul bun, 56.
Dohtoreascei, a dohtori, 53, 55,
59, 181.
Dohtori, 13, 53, 54, 55, 59, 181,

Ecsenfia amard, drog, 196,

Edera, drog, 180.
Efialt, nalucre, 327.
Embrionati, z'msliti, 372.
Enfracsis, pertonit, tuberculoas, ?, 130, 301, 372,
Enima, mima 230.

Dohtoriei, mestesugul , 16,

Epilepsie, 327,

Dohtoriile, medicamentele, 16, 53,

Erbe de dohtorii, 204.

Erbi, drogur vegetale, 22, 49,
165, 185, 308, 375,
Erbi ca acealia, 178,

Doftorit, ingrijirea doftorulu, 206.

55, 183, 264.

Dohtorul, 55, 264,
Dohtorul cel mare, Hipocrat, 16.
Doica, 373,
Domicat, rnit tare-, 41, 42.
Dormi, 327,
Dos, anus, 191.
Dosul ezutului, 190.

Dosului, esirea , 329, 333,

Dracontion, negi ?, 329.
Dracului, patima
314.
Dragostea, 268, 310, 393, 396.

Drank:Vasa, a bate din palme,

345.

Droburile, organele interne, 229.

Drogueries, termen francez, 60.
Dropica, 22, 300, 329.

Dropieei, descrierea , 104,

frentit, sfilis ?, 292.
Dulcamara, drog, 180.
Dulceata pantecelui, 245.
Durere, 265, 292, 319.
Durere de cap, 181, 191, 196,
Dub,

326.

Durere de inima, 197.

Durere netmilduitel, 391.

Durerea matelor, 186.

Durerile, 182,
Durmi, a dormi, 217,
Durori, 192, 331,

Erbi,
335.

molt

i blande, 176, 303,

Erbile de doftorie, 57, 170,

Erbi impotriva otravei, 87, .178,
299,

Erbi iuti i tari, 176, 303, 335.

Erbi de tranji, 185.
Erbile, 16, 50, 171, 176, 177.
Erbilor, 56,
Erburi otrdvitoare, 332.
Erburi parfumate, 356.
simplicia, 200.
Erburi
Ermafroditis, 23,
Experienia,_ 23,

Face, a naste, 372.

Feilci, 215,
Falcile scate, 335.
Faicav, gangav, 221.

Faicava voroavii, vorb6 gangavl, 222.

Famen, 157.
Fan, ?, 212.
Fantana, 358,
Fantanea, ulceraie artificial;
153.

Fantazia, 23, 309.

Fanurile, trupurile 1, 211,
Farmec, 167, 168, 375,

www.dacoromanica.ro

419

Fdrmeceitori, 164, 165,

Fen, fecior, 390.

Fata, va vinde
220.
Fatd fecioard, 356, 387,
Fat intreagei, 43, 358.
Fatei mare, 360.
Rita- de suflet, 356,
Fatd de trup, 346, 356, 358,
Fafa, 212, 215, 335, 342.
Fafa omului, 15.
Fafd, grozav ta , 67, 215, 216,
282,

Feate, fan.' fecioarl, 390.

Feate, a naqte, 373,
Fecioard, virgina, 360.
Fecioar curably virgin, 358,
Fecioard intreagd, virgin., 358.
Fecioard micfoar, copil, 360.

Fecior de dup gard, copil nelegitim, 389, 390.

Fecior de suflet, copil adoptat,
389.

Feciori, copii, 371, 375, 376,

Fecioria, virginitate, 387,
Femeile
cele rele, 274, 345.

Fer aprins,la operaii, 160,

Ferbinfealei, febra, 265, 289, 320.

Ferea, bila, 231.

Feredeu, 241, 242, 243, 349.
Fermectoare, 165, 197, 379,
Fermectori, 368,

Fete, a fta, a na0e, 182.

Fete fecioare, 347, 359.
Fete fecioare, nerwinate, adicA
virgine, 347, 358,

Fete mari, 359.

Fiarea neagr, bila, 10, 11, 233.
Fiarea plvif, bila, 10, 11,233.
Ficat, 10.
Ficafi, 10, 11, 231, 321,

Ficatului, inchiderea,, 329,

329,
Ficatului, umflarea
Fiere
de porc, 186,
Fierea neagr, bila, 23.
Fierea neagr, melancolia, 309.
Fivre rhumatismale, 140.
Figura, aspectul, 212,
Filosof
doctor, 53.
Fipigo, oprirea udului, 329.
Fire, urea, 392, 393,

Fire, intreg la , 230.

Fire, a veni in , 240.
Firea
muerei, menstruatia, 13.
Firei, oprirea, menstruatia, 330.
Firigul, hirurg, 149, 152.
Fistula in pemtece, lepra ?, 289,
320,

Flegma, o stihie a corpului, 10,

11, 14, 15, 16, 224, 231, 232,
Floare nucsoard, drog, 196.
Floare de patlagin, drog, 190,
Floarea soarelui, drog, 190.
Floare de soc, drog, 187, 189,
191,

Flores et nuces muscati, drog,

199.

Floribus muscati, drog, 200.

Foame frd sat, 328.
Foarfeci, 162,
Focul interior, febra, 92, 295.
Foc viu, ?, 331,
Foi de pelin, drog, 196,
Frangulife, ?, 184,
Frnitic, delirant, 280, 301, 309,
Fraturile, 23, 147, 148.
Frnfii, cei invinqi de boal,
147, 270.

Freca, a se , raport sexual

fa4, 162.
Frecdturi, 333.
Frenfit, sifilis, 292.
Friguri, febra palustr, 194, 195,

www.dacoromanica.ro

420

Friguri, bolnav de , 294.

Gektului, durerea

Friguri, febr de infectie, 320.

Friguri cu arsurei, 331.
Friguri intermitegi, 92, 295,
Friguri interne, 263, 294,
Friguri mortrefe, 303,
Friguri cu paroxisme, 295.
Friguri pasa' elite, ?, 331,
Friguri cu pele, 331.
Friguri upare, 302.

Gduace, burle, 225.

Gemeni, copii
373.
Gemet, 333.
Gene, 23.
Genunchele, 250, 392.

Friguri zilnice, de a frea zi gi

de a patra zi, cartana, 331.
Frumoasele, o superstitie, 168,
_Frunza de pelin alb, drog, 191,
Frunza de nuc, drog, 19.1.
Frunza de salcie albd, drog, 189.
Frunte, 182, 212,
Fuga, mijloc de profilaxie, 273.
Furculite, 249,
Fysic, ftiinta firei, 23.
Fysiognomie, 23, 215,

Gadind, vietate, 238.

Gellbeni, a inglbeni fata, 215.
Geilbinare, 196, 298, 329,
Geticele, amigdalita, 321..
Geimeilii de meicef, drog, 189,
Geuzdeicei
185.

de turbare, drog,

Gclrzgav, 221.

Garba*, spinarea, 227.

Getrbov, 212, 213, 230, 262, 292,
Giirgeiuni, 332,
Gariofilorum, 200.
Gdrtart, gtul, 224.
Gettlanul, 224.

Geitlejul, 15, 23, 158, 223, 224,

234,

Geztlej de cocof, 194.

Gedul, 23; 224,

.327_, 331

Gerah sau dgerah, hirurg, 148.

Gieduk, buza crpata ca la epuri, 324.
Giriah, hirurg, 148.
Giucau, dansau, 257
Giupeuz, 340.

Giupdneasa, 266, 361.

Giupeuzese, 257, 259, 340, 348,
349, 358, 360,
Ghebos, 212, 213, 230, 262, 347.
Ghiocei albi, drog, 190.
Ghizdav, frumos, 212.
Ghizdavei, frumoas, 341, 342,
Ghypion, carne de cal, 249.
Gilom ?, drog, 191.

Gin giilor, durerea , 327,

Glas, 221,
Gletsesc, vorbesc, 223.
Glezna, 228,
Gloaba peuttecelui, un fel de impozit, 368.
Gogoafia, pilula, 23,
Govie, fecioara, 390,
Gred, a vorbi, 310,
Grea, gravida, 130, 301, 371,
372, 376,

Grega, 234, 299,

Gregei fi plecate, 328.
Grecioasei, gravidg, 13, 371, 372,
375,

Gria de prunc, gravid., 372.

Grumaz, 15, 153, 158, 212, 223,
224, 229, 321, 354.
Gubav, lepros, 13, 290.
Gubavei, leproask 260, 289,

www.dacoromanica.ro

421

Gura, 11, 212, 221, 224, 225,

244, 268, 293, 354, 364,
Gura aspumd nd, fachnd clabuci,
335, 336,

Gura, ceind doare , 185,

Gura, cui pute , 189.

Hirurg, 78, 92, 149,

1521

153,

154, 161,

Holceascd, sh vorbeasch, 221.

Hoki, a -vorbi. 221.
Holercd, rachiul, 187, 188,
Holircd, rachiul, 254, 279.

Gura, putoarea si mirosul, 327.

Gurgue, la mamele, 224.
Gustarea, simt, 14, 220,

Holircd, velnifd de , 254.

Gust, 331.

Hotri, a , a prostitua, 354.

Gutei, 301-..

Hotria, prostitua, 355.

Hotru, 354, 359.
Hotru de fafei, cel ce-si prostituiazh sotia, 354.
Hrisolit, piatr rara, 182.
Hrisul, 1, 332,
Hrube, pivnite adnci, 241.
Hule de bou, testicule de bou 7,

Gutlanul, gtul, 23.

Guturai, 327, 333.
Hadmb, omul scopit, 226, 227.
Hakim effendi, primul medic al
Sultanului, 49,
Hectica, oftica, 24, 297, 298.
Hemoroida, 299,
Heragra, guta, 261, 302.
Herbarum, 33,
Herbes turques, rubarba, 201.
Herbinfeala, febra, 280, 301,
Herea neagrd, bila, 395.
care ind.rAceterca neagrd
ste, 314.
Hermafrodit, 227.
Hiare, bila, 11, 15, 16, 231.
Hidropicd, anasarca, 91, 300.
Hiere, bila, 14, 211,
Hierea petmatului, ilrog, 191.
Hipocrafii, doctorii, 26.
Hipodetmul, 159.
Hipohondria, 302, 309.

Hire, felul de a fi, 212, 262,

Hire slab, 261, 262,

Hire, pa un leu la , 260.

Hire de hiard, de animal, 257.
Hires, copil nelegitim, 389.
Hirigul, hirurg, 149, 152.
Hirornandie, 228,

Horcelesc, 333.

Horikd, rachiul, 237.

191.

Hultoana, altoi, 286.

Hultuit, altoit, 286.
Hultuitoriu, cel ce altoe$te, 286.
I arbei

ca aceaia, drog, 49.

Iarba ceitnelui, solanum dulcamara, drog, 207.

Iarbei dulce, drog, 189, 190.

Iarbd mare, drog, 180, 206,

Iarbei pucioaset, dr.og, 180, 191,

Iarba lui Tatin, drog, 189.

Iarbei veninoasd, drog, 177,
bar, ?, drog, 332.
Ibovnic, 343.
Icnire, 328.
deja, 23.
Idromelul, 253.

Idropicos, picior , 298,

Idropiei, boala , 300,
Ierosilia, 361.

Iftimum, iarba , dictamus eretica, gjirid oti la Turd, 177,

www.dacoromanica.ro

422

Indupace, a, mesteca, 246.

Inebunesc, 181,
Inece, ucidere, 386.

Ijdereascd, 260,
Imbdia, 55.
Imbellare, 244,
Imbdiseimet, 89, 210,

Inflase - limbile in gura, 321.

Imbdta, 182, 255,

Imbldznefti, malahiza, 246.
Imbueci, ingr.qa, 246.
Impeirti, a divorta, 394.
Impelitat, 212,
Irnpreuna, actul sexual, 35-1, 363,
364,

Impreuna cu dobitoc, 365,

Impreunare, - peste

m'Asura,

330.

Impreunarea beirbatului cu muere a, 12.

Impreuneirei, veteimarea -, 330,

Impresura, strangula, 376.
Ineklufit, asfixiat, 317.
Inbeirburarea, contra variolei,
283,

Inbdseiu, ?, 378,
Inbiltat, 41-42,
Incepcitura ingrecdrei, a sarcinei,
375,

Incleia - dintii, 159,

Inflat, umfiat, 321.

inflamatie, 321.
Infra ngerea meidularului, 182,
292.
Infreintorile mnei, crpgturile
mnei, 228.
Infuzie de albuf de ou, drog,
160,

Ingezrli, a se un, 344.

Inghetatd, congelat, 239, 306,
Inghitd, 244, 268,
Inghititoare, durerea-dela-, 328.
In greca, a -, a ramane gravid4,
13, 371, 372,

Ingreciazd, gravida, 13, 14.

Ingrofe, gravida, 371, 374,
Inima, 10, 12, 15, 16, 147, 211,
224, 229, 230, 269, 272, 298,
309, 354, 379, 397, 380.
Ininzei, boald de -, 192,
Inimei rea, bolnav de -, 30$,
Inimei,

Incheetura genunchiului, 229.

Incheetura oaselor, 228,
Incheetura osului, 22, 213.

Incheeturi a trupului, 229, 322,

Incuiat, pentru
197.
Incuzatul udului, pentru -, 197,
Indreicefte, carde se -, 313, 395.
Indreici, a inebuni, 394.
Indreici, biruit de dracu, 314,
Indreicindu-se - de herea neagrA, 314, 395,
Indreicirea, 395,

durare de -, 188,

greutate la -, 298.
Inimd - infranta, 273,
Inirnei, palpitatiuni de -, 298,
Inimd rea, 308, 380,

vrclfmeifia dela -, 221,

335,

Inimei, bdtaia -, 328.

Inimei, isbewnirea -, 293,
Inimei, vdtdmarea -, 298,
Mimos, 230.

Inma, mama sau bunica,

Indreicirea - grumazului, 246,

Indreicirea pantecelui, disenteria,
279,

Indreicit, nebun, 193, 392, 395,

197,

333,

373,

386,

Inrema, mima, 230, 378,

Inremie, inima, 230.
Insalubritatem, termen latin, 241.

www.dacoromanica.ro

423

Langoarea, febra tifoid, 272,

Inseineitofa, 57.

Instrumentis, termen ltin, 36,

151, 163.

Intoarcerea, recidiv, 270, 296,

Intreg la minte, 61,
Intrema, 270,
a mintei, 327.
Intunecare
Inteircarea pruncilor, 333.
Infelepciune, 307,
Infelept, 311, 312, 394, 396.
lnveninat, 299.
fors, lacrime de cerb, drog, 331.
Iosciamos, drog, 332.
Ipohondria, 309.
Ipohondriac, 23,
Ismei, drog, 179.
Isop, drog, 179.
Ispravnic, tutore la minori, 391,
392.

Istacti, o gum, drog, 179,

Isvodul vietei, 264.
Isvozel de leacuri, reteta; 23, 57,
184,

Iuboste, amante, 148, 352, 397,

Iuqoarei boala, uwar, 267,
11411rele

friguri, ware friguri,

267,._

Izia, ?, drog, 332.

Lapide zinziberis, drog, 197.

Lapte de muere, 182.
Laringa, laringele, 23, 224,
Lavendulae aqua, drog, 200.
Leicomia pantecelui, om lacom,
246.

Leigoare, febra tifoid, 280.

eigorile, febrele tifoide, 280.
Leisat sange, 158.
Lanced, slab, debil, 262.
angoare, febra tifoid, 280, 331,
angorie, febra tifoid, 280.
Leac, 22, 57, 92, 167, 184, 203,
246, 290, 391.
Leacul, 56, 264, 319, 324,
Leacul intristeirei, mngerea, 23.
Leacul ochilor, 183.
Leacuri, 107, 165, 171, 182, 184,
Leacuri blande, 50.
Leacurile, 50, 183.
Leacurile apotecarilor, 313.
Leaga
brbatul i muerea,
farmec, 164, 316,
Leagei, a pansa, 147.
Lecuire, vindecare, 44.
Lecuit, vindecat, 95.
Lecuitori, doctori clandestini, 164.

Lecuit, pentru , pentru

Julit, jupuialii, 318.

June$te,

278,

eel ce nu se insoari,

370.

vin-

decat, 204.
Legaturei, farmec, 168, 197, 244,
316,

Junghiu, 189, 297, 328.

Juni, tineri, 13.

Legaturei fi boala, 317.

Labatum, reideicinei de, drog,

207.

Lacrami, 217,
Lacreimi de seinge, 217.
Lance otreivita, unghia, 228,

Lege, a lega, a pansa, 148.

Leibartzt, medic de cas, 82.
Leib medico, medic de cas, 8384.

Lembic, alambic, 23, 176, 254,

Lemorghia, lcomia, 246.
Lentile arzcitoare, lupa 1, 162,
Lepeida, a avorta, 374,

www.dacoromanica.ro

424

Lepeidare, avort, 330.

Luneiteicesc, vremea menstruatiei,

Lepeideiturei, avort, 188.

Lepra, 289, 332.

Lefinei, cade si , aura epileptied, 306.

Levnat, 267, 306,
Lesinatei, 239, 306,
Libov, iubitor, 344.
Libovnic, cu iubire, 339, 344,
Licentiati, termen latin, 45.
Lienteria, febra tifoid, 328.
Lighiene, 162,

Liman, ?, drog, 332.

Limba, 163, 223.
Limba bolborosind, 336,
Limba faicavel, gangav, 222.
Limbartta, 327, 333,
Limba, tae
223.

Limbei, otrava ,

223,
Limbrici, 188, 329, 333,

Lingure, 249,
Lipicioasei, contagioasa, 272.
Lipicioasa boalei, 24.
Lipicioasa ciumei, 272, 279,
Lipitoare, 332,
Liquore acidum Graecum, drog,
198.

Litargie, 327,
Locurile pasiunei, 355,

Lotru, tradator, 354, 355,

Lovesc, cei ce'i lovesc lovituri,
epilepsia, 182, 307,
bolnavit, 265, 289,
Loyd, l'a
384.

Lovitura,

l'a lovit , epilepsia,

306.

Lucrul peicatului, raport sexual,

363.

Lulachiu, drog, piatr vanat,

190.

Luminele, vederea, 216, 221, 324,

13.

Luneitaci, menstruatia, 250.

Lunelteicia, menstruatia, 13, 322.
Luneiteiciei, vremea menstruatiei,
244.

Lunateca buiguiturei, vorb aiurea, 309.

Lunatecei, boalei
250.

menstruatia,

Lungoare, febra tifoida, 280.

Lungoare direapt, febra tifoid
sigur, 280,
Luscul, omul strabic, 67, 216,

Meicriful, drog, 180.

Meidular, cu inteles de organ,

13, 265, 380,
McIdular putred, 228, 322.

Maular, penis,

157,

182, 197,

363, 367,
Meidular ascuns, penis, 225,
Meidular de rufine, penis, 225,
226, 364,
Meidulare, membre, 16, 319.

Mau/are, organe, 224,

Meidularele, membre, 264, 290,
331,

Meidularele, organe, 16, 210, 272.

Meidularele trupului, organele ge-

nitale, 250.
Meihait, vorba mutului, 222,
Magiun de opiu, drog, 113, 205.
Mai, ficat, 233,
Maicele, femeile mame, 373.
monstru, 261,
Mclini, trei
mana, 260, 261, 270, 302,
335, 363.
Mclinele, membre, 158.

Meunele, a pipezit ca , 358.

Mdinele silniitoase, 46,

www.dacoromanica.ro

425

Maiul cel negra, ficatul, 211,

Maiurilor, tigaia , la figurat,

Majoran, drog, 203,
ltfaladie ungureascei, tifosul exan-

tematic, 291.
Malafranta, sifilisul, 331.
Malahia, 363, 364,
Malahie muereascd, 364.
Maligna, 280,
Malvaticum vin, 199,
M'arma, doica, 371, 373.
Mcina, 153, 229, 364, 378, 379.

numai ca o , monstru,
261.

Manca bine, 258.

Mincarea fdrii cumpeit, 248.

Minei, a , 228,

Matcei, boalele , 330.

Makcjogia, bAiguiala, 309.
Materie, 22.
Matele, intestinele, 15, 23, 234,
245, 321, 328,
mamei, uterul, 235.
Matele,
268.
Matele, scoteau

Matele, varsei , 158.

vasele , 234.
Matrice, o boal., diareia ?, 192,

Matul muerei, uterul,

12, 225,

226.

Mauragora, mItrAguna ?, drog,

332.

Meizeicie, ignoranta, 344.

Medicamentis, termen latn, 36,

151,

Man gura, cucuta, drog, 332.

nebunie rea, 327.
membrele superioare,
16, 290,

Mtintui de boda', a vindeca, 270,

296.

Mintuiascei, sa scape de board,

218.

Miintuindu-se, a scApa, 312.

Meintuinta, scaparea, 318.
Memtuit, vindecat, 270.
Mtinule, mana, 43, 212, 227,
355,

Mdnuntae, organe, 23, 230, 234,

245, 301.
Meinuntaele seineitosului, 57.

Mira, mina, 227,

mamei, 224, 235,
Mdscdri, 348.
Mdsceirici, clovni, 345.
Meisele, 189.

Meiskilise, a necinsti femeial 358,

381,

Mafteha, mama vitreg& 386.

Matca, uterul, 330,

Medicinarum doctore, 62-63.

Medicine, medicamente, 92, 203.
Medico, termen italian, 61.
Medico hebreo, 85.
Medicum, termen latn, 34.
Medicus, termen latn, 45.
Mehlem, alifie, 23, 162, 319.
Meiu pisat, mmliga, 297.
Melancolie, 302, 309.
Melancholie, 327,
Melanholie, 23, 264, 329,

Melic de cal, ?, o boal, 191.

Melisa, drog, 254.
Melita

ochii, a clipi, 217.

Mesdrnitd, cupetie cu mesArnit,

comert cu de ale mncrei, 245.
Mese mari, ospete, 258.

Mestecare de singe, incest, 355,

Mefterfugul vraciului, practica
medical& 47.
Mefterfugul doftoriei, practica
meclical, 57,

www.dacoromanica.ro

426

Mefterfugul dohtoriei, practica

medical, 16, 59, 177,
Mefterfugul meidularelor, anatomistul, 22.
Metafisic, 23.
Miasme, 263, 294,
Mied, butur din miere, 396.

Mied, fabrica de , 253.

Miedul sau metul, 253, 25.4.
Mihanii, unelte de rsboi, 162.
Mila, 268, 269,
Minte, judecata, 363, 392.

Minte, afarti de , nebun, 311.

Minte, a$ezat la , 310, 311,
Minte, es din , 181,
Minte, ftird , 214, 222, 312,
Minte

intreaga, 46, 310,

Minte, lipsit din , 311,

Minte, perderea tineret de, 327,
Minte

sndtoas, 378.

Morbul, 263, 279.

Mofteneascei, 270,
Moqtenirii, 260,

Mueraretiu, curvar, n.
Mueria, menstruatia, 250,
Muiare de cinste, 360.
Muiare rea, 360.
Mumeimiei, mamei, 224, 235.

Muna; la na#ere, 372.

Muncire, ptimire, 268.
Mursecatei, carne de vAnat, 249.
Murseceitoare, animal slbatec,
248.

Mufceiturel de cdne, 192.

Mufceituri de diverse animale,
332.

Mufetel, drog, 195.

Muftar, drog, 179.

N clbddicele, in epilepsie, 182.

Minte, smintit din , 327.

Nelbeidedcile, lovesc

Mintea, 23, 255, 393,

lepsie, 306.
Nacafa, pen'sie, 389.

Mintea

ascu-tit, 222.

Mintei, intunecarea , 310, 311.

Mintii, 392,
Minfile, perde

195,

Miron, ?, drog, 195.

Miroseala, simt, 14, 220,
Mistue$te, diger, 234.
om
srac, 219.

Mifea sau gubavel, sraca leproas, 289.

lepros, 290,
Mifita, bratul, 227.
Mitutel, arierat, 392.
Moarte curatei, natural,

in epi-

Nacanfa, pensie, 388.

Nddusaste, a zugruma, 376.
Nalbd, drog, 188.
Nalbei alb, drog, 185.
Nalbei mare, drog, 180, 207, 321.
Neiravul Turcilor, sodomie, 365.
Neiri, nrile nasului, 220, 335.
Nas, 1f, 156,

Nas, curgerea seingelui din ,

327,

Nas, semnat la , 218, 219.

Nasa, ca s , 182,
377,

383.

Ntiscdtoare, durerea ca ,272.

Nasul,

Moa$a, 43, 44, 358, 366,

MolcItrei, ?, drog, 197.
Molima franca', sifilisul, 293,
frio/otru, ?t drog, 192.

tae , 159,

218, 219,

220,

Nasure, in loe de nasuri, 218.

Nasurile, 339,
Nafte, 189, 373, 376.

www.dacoromanica.ro

427

Naftere, 43, 372, 375, 376,

Naftere de

ur;soaicei, organul

Obrintit, recidivat, 248.

Ochi, 11, 181, 212, 226, 233, 269,

270, 281, 336, 393.

genital, 197.

Nafterea omului, 16.

Nafterea grea, 330.
330.
Nafterei, patimele
Natura umand, 263, 279.
Nebatjocurite, neviolate, 358.
Nebun, 49, 57, 214, 222, 347.

and si candi 312.

esit din fire, 311.
Nebuneafte, atesta , 314.
Nebungfti, lucruri , 313,
Nebun
Nebun

Nebuni, 327, 393, 394, 395.

Nebuni, feciori de , 313.

Nebuni din lung, somnambuli,
327.

Nebunia, 268, 310, 393, 394, 395,

396,

Necazurile, 264..
Necromandia, 23, 167.
Negel, negii, 325.
nevindecat, 23, 266.
Neploditoare, 371,
Nervii trupului, 320.
Neteimeiduit, 266, 391.

Nevoe, cea , epilepsia, 307.

Nevolnicii, 391,

Nitrat sau silitra, drog, 331.

Noroc sau neiroc, soarta, 16.
Nothos, nascuf, 390.
Nuces muscati, drog, 199.
Nuc para; drog, 195.

Ochi, bolnav de , 323, 324.

Ochi, dor de , 197, 327.
Ochi, impilianjeneascei , 323.
Ochi
patru, ocfielari, 393.
Ochi puchinofi, 323.

Ochi, puroi din , 323,

Ochi reii, 217.

Ochi, reisbolit la , 323,

Ochi urdurofi, 323.

Ochii, te milnemccl , 185,

Ochii orbului din nastere, 324.
Ochii orbului, 221.
Ochii vineti, 215.
Ochii seigeta, 342.
Ochilor, leacut
323.
Ochiul scoate, 217.
Ochiul veselefte, 341.
Ochiul zavistnic, ru, 222.
Ochiul, zeibreineascei , 323,
Ocriimi, a hrgni, 245.
Odagam, ?, drog, 195.
Odrasla, 286:
Odreislesc, 260, 264.

Oftica, 22, 24, 297, 328.

Ogodirea trupului, ingrijirea trupului, 245.
Ohea sau scorpia, 182.
povarna de bere, 253,
vgitfindu-se, 353.
Oleum olivae, drog, 199.
Olog, 228.
Ologi, 260,
Omnes que species aromaticas,

O ase, 264.
Oasele, 262, 270'.

198.

Obiceiul firei, menstruatia, 250.

Obraz imflat, 215.

Omor mare, duma, 239, 278,

Omor marg in vite, 336.

Obraz, rufatei la , 332.

Omordt de befie, 396.

Obrazului, chipul

Omuforului, patimele r 347.

-215.

www.dacoromanica.ro

428

Onguent divin, termen francez,

127, 175,
Opez"rire, 331, 333.

Opiu, 88, 179,

Orb, 214, 216, 217, 306, 322.

Orb de un ochiu, 67, 215, 216,

Orbalf, erizipel, 289.

Pcintecelui, abdomenul, 182, 292.

225.
Peintecelui, boalele
disenPemtecelui, desfacerea
teria, 279.

dulceafa -, 225,
Ptintecelui, incuiarea -, 328,
Peintecelui, umflarea -, 328,
Peinzeituri, pansament, 149,

Orbeascei, 218.
Orbiciune, 194,
Orbie, 270.
Orbit, 216.
Orbul, 226,

Panzehr, antidot, 113, 205.

Pei nzeturi, pansament, 148, 171.
Peipdie, drog, 207.

Orbus, termen latin, 67.

Orfanotrofie, 388-389.
Organul auzirei, 324.
Organe neisceitoare, 226,

Organe - ale trupului, 393.

Peir, 185, 212, 214, 342,

Paradosis, traditie, 23.
Peiratuq, cerul gurei, 221.
Peire, painea, 248.
Parigorre, leacul intristrei, 23.
Paroxism, 92, 295.

Otesire, incurajare, 56.

Otrava, 22, 23, 49, 57, 86, 108,
178, 184, 300, 352, 383, 384,
Otretveascei, 49, 178, 299, 385,
Otreivi, 268, 375,

Pat, hind in -, 261,

Otreiviri, 332,
Otreivise, 384.
Otretvit, 58, 59, 75, 97, 178, 183,
299, 318, 358, 377, 382, 383.
Otreivitor, 86,

&dim aq, 270.

Peitimefte, 270,
Peitimire, 265, 268,
Peitimirea intristclrei, melancolia,

Patuna, epilepsia, 306, 307,

Patima trupului, disenteria, 279.

309.

Pazie, topazul, plated' rar, 181.

Pecingine, 191, 331,
Pelin, amrciune, 270.

P &ate trupeqti, 352.

Peiduchi lafi la ochi, 188,

Paliz, -adic cataroi,

Patul nevetpsit, cand mireasa nu-i

virgin, 369.

ictusul

apopleptic, 304.
Peintitate, suferint, 267.
Peinaful, grumaz, 223.
Peintece, abdomen, 234, 245,

Peintece - inchipuit, si
Peintece - neinchipuit, bgnuit de
sarcin, 375,
Pemtecele - muerei sau femeei,
cu inteles de uter, 12, 13, 16,
225, 270, 375, 376.

Pelin, vin Cu -, 258,

Pam alb, drog, 188.
Pelifei, pielea, 262.
Pelifeei, pielea, 227, 270,
Pepteni, 162,
Perit, cel ce moare, 321.
sifilisul, 293,
Perit, cel
Perit, ?, drog, 189.
Perin, termen latin, mesteri, 45.
Peritoneul, 159-160, 232,
Pestealei, inthrziere, 392.

www.dacoromanica.ro

429

Peteceirie, farmacfe, 173.

Petre rosii, calculi, 211, 233, 302,
Petrecanii, veselii, 349.
Pezevenchi, proxeneti, 367.

Phyrcum sau physicum, doctor,

71.

Piale, pielea, 212.

Piatrei, calculi, 182, 292,
Piatrd pucioasel, drog, 190, 191,
Piatrei pugioasd, drog, 180,
Piatre acre!' turceascei, drog, 195.
Piatrel vdndtel, drog, 193.
Piatrei vdneitei, siurme, 23,

Picior, 228, 234,

Picioare, 227, 260, 261, 302, 335,
342,

Picioare, trei -, monstrw,- 261.

Picioarele, 16, 158, 227, 290,
Pide de sarpe, drog, 193.
Pielea, 264, 355.
Pielea de oase, 247.
Pielita, 212,
Piept, 10, 11, 212, 224, 229, 232,
247, 264, 335, 379.
Piep tul, snul, 224,
Pierzeiciune, duma, 278,
Pidiocampi, ?, 332,

Plescavitei, 192.
Plesuvie, 331,
Pleurezie, 206,

Plodu matelor, a uterului, 235.

Plomdi, plmni, 232.
Plumeinii, plmani, 10-11, 224,
Plumb topit, 224, 354,
Pobrozire, insult, 215.
Podagra', guta, 68, 261, 302,
Podagrie, gut, 61, 302, 330.
Padalgie, durere de picioare, 61,
302.

Podnojie, talpele picioarelor, 227.

Pofta cdineascd, 328.

Pofta rea, l'aleles moral, 354.

Pofta trupeascei, 352,

Pogrdzni, a ineca, 386.

Pohta muereascei, 363.
Pohta cea neasteuripeiratd, 347,
352,

Pilula, 23, 203,

Pilule sicuite, 56,
Pillule gegeben, termen german,
79.

Pillulae hurgatoriae, 201.

Pipiiirea, simf, 14.
Piper, drog, 189, 190, 193, 197,
198, 199, 200,

Pirula sau pilula, 23, 171, 172,

Pisa, a urina, 191.
Pisa feird voe, 329.
Pisa cu greu, 329,

Pistealnitil, scurgere, 238,

Pita', pine, 396.
Pitdrii, brutrii, 245,
Plasma, 24,
Pleimeinele cele albe, 211, 232,

232,

Picior, cu un -, monstru, 261,

Pistruit la fatei, 215,

Pisa in pat, 194, 329.

Pista, hrana, 245,

Pohta trupeascei, 12,

Pohte lumesti, 352.
Pojar, febra, 301,
Pojviceaste, ?, 12,
Polimeaste, se formeaz, 7, 12,
16, 372.

Pokisnic, drog, ?, 186,

Polipul in grumaz, 324.

Ponihos sau ponivos, om strabic, 67, 216, 217,

Popitnic, ?, drog, 185.
Poni pielei, 23, 212, 213,
Posadnicei, tiitoare, 387,

www.dacoromanica.ro

430

Posatnice, proxenete, 368,

Potasa' i cenu$, 204.

Prapora, epiploonul, 235.

Praxis, practica la spiteri, 170.
Preacurvari, 350, 351,
Preacurvarul Turc, 367.
Preacurvi, 351.
Preacurvie, 316, 355,
Prespre fire, raporturi anormale, 364, 365,
Priceftanie, imprtqanie, 43.
Priceftuiascd, imprtdqi, 363, 375,

Pripec, aria soarelui, 239.

Prisddirile, a altui, 285,
Prisddit, altuit, 285.
Pristdvit, a murit, 271,
Pristoi, a muri, 271,
Pro fluvio di ventre, disentera,
83.

Pro gnitic, pronostic, 240,

Prognostic, 23.
Pro gnosticul doftorului, 232.
Prostimea, simplitate, 310.
Prunc micfor, 214, 222,
Pruncia, 391,
Pruncii cari horcdesc, 333.

Pruncul cu amura fi aprindere,

333,

Pubertas, intre 14 s 21 de ani,

391.

Rachiu, 23, 176, 185, 187, 189,

190, 254, 396,
Rachnd, rguqeal, 272.
Raci vii, drog, 193,
Reiddcind de bujor, drog, 197.
Rdddcind de -calamus, drog, 196,
Raddcind de calapr, drog, 190.
Rilddcind de cdpfund, drog, 190,
Reiddcind dn cumpene, drog, 189,

Rcld. de fiarea pdmntului, 190.

Rdddcind de gentiand, drog, 196,
Reiddcind de hrean, drog, 189,
Rd d. de iarbd dulce, drog, 194.
Red. de iarbd mare, drog, 194.
Red., iarba lu Tatin, drog, 194,
Red., nalba de camp, drog, 194.
Rd. de pdtlagind, drog, 189,
Reiddcind de pir, drog, 194,
Reiddcind de rug, drog, 192.
Raddcind de stCmjen albastru,
drog, 190,
Redil cind tturia, drog, 196.
Rftrcind turet, drog, 194.
Reiddcind de urzicd, drog, 189,

Rade, a -, 30
Riddichie neagrd, drog, 187,
Rd e, 169, 190, 331,
&le cdpreascd, 1.88.
Rcle la om, 188,
Rdfenea, lacomie ?, 246,
Reigufesc, 333,

Pucioasa, drog, 193, 196,

Pufnea pe ndri, 220,
Pulpile picioarelor, 229, 379,
Pulsul, 49,
Puroi i bdqici, 331.

Rana, 47,

Puroi, scuipare cu -, 328,

Puroi - din urechi, 186.

Rana, ctind nu se grijeqte

Purtdtoare de moarte, diurna, 278,

Pufchele, aftele, 321,

Putoare, excremente, 235, 250,

Putrezird - ranele, 322,

148,

154, 248, 264,

269, 288, 318,

Rana dragostelor, 397.

319,

Rand feird leac, lepra, 183, 289.

Rana de moarte, 46, 380.
Rand rea f i grea, 162, 319,
Rana trupului, 217,

www.dacoromanica.ro

431

Rana veche, 319.

Reincheza, o boal, 333.
Rane, 23, 148, 181, 228, 318,
331,

Revent, drog, 195.

Rheuma in maini fi picioare,

302.

Rinichi, boalei de , 261.

Rane de moarte, 318.

Rane, s marg s'Auge, 318.
Ranele, 229, 381,
putrezir, 319.
Ranele
Ranelor, 163.
Rdni, 379,
Reini de fier, 181,
Rdni
la inim, 320.

Rod, 373.

Rdnichilor, 10, 233.

Rum, ?, drog, 197.

Rufafa boala, rnaladie eruptiv,

Rdnile din gurd, 333.

Rdnit, 248, 269, 271, 379.

Rod de zaheir, drog, 119, 205.

Rossen Wasser und salvia, 202.
Rostu, gura, 221,
Rofatd, erezipel, 288.
Rozmarin, drog, 204.
Rubarbei, drog, 201.

Rug, foi de , 185,

290.

Reinifi, 275.

Rufina, a , a viola, 348, 358,

Reinza, uter, 23, 177, 234, 235.

Reinza muerei, uterul, 371.
Realza de cine, 187.
Rdotate cu rdotate, 165.
Rdrunchii, rinichii, 211, 302.

Rufinatu-m'au, violatu-m'au,

359, 360.

Rufinat, i-a , 358.

360.

Ru$ine, fapte de , 343, 365,

Reirunchi, puroi la , 329,

Reirunchi, seinge de la , 329.
Reirunchilor, durerea , 329,
Rdrunchilor, patimele , 329,
Reirunchilor, volvurarea , 329,

Rufinea, organele genitale, 225,

Reisbolit, recidiv, 58, 97, 183,

268, 269, 300,
Rdsbolire, 264,
Reisdreifenie de bucate, 246,

Sdblaznei, polutie, 363, 364,

Rasoriam arte, brbier, 31,

Rastu, cancerul ?, 196.
Rdsuflarea, expiratia, 232.

364,

Rufineazei, violeaz, 359.

Ru$ineze, sd o , violeze, 356.

Sdbleiznesc, cei
beazA, 363.

ce se mastur-

Seibldznirea, polutia, 363.

Sabur, drog. 195, 197,

&cate, incheeturi , 322.

Re'. suri fi batjocuri, 359.

Saceiz, drog, 190.

Salamandra, 332,

Reifinei, 190,

.5vale, 227, 320.

Rdtunzi pielea, circumcizie, 157.

Relfdt, retet, 194.
Reaven din .5.ociopicion, ?, 185,

,.5'alelor, durerea , 330.

Renunchi, durere de , 302.

Seigetdtura, junghiul ?, 186,

Sdmeinfa beirbatului, 12, 13, 162,
226, 366,

Refetei, 23.
Refetele, 56,

Seimata trupului, 363,

&Imanta, anincd . .-f 226,
www.dacoromanica.ro

432

aruncarea reir

Stindtate, slaba sa , 262.

Sca' ra, excremente, 250.

Scheydwasser, ap tare, 201,
.$chiop, 214, 226, 322,
Scopi, 157,
Scopit, 157.
Scorbut vechiu, 196.
Scorbut, stricarea sngelui, 329.
Scorpia sau ohea, 182.
Scortiparei, 179, 187, 196, 198,

Seincitos, 44, 59,

Sdnettofilor, 48,

Screibi,a supra, 308,

&rail, excrement, 250.

Seimeintei,

voe,

a , 330.

Smtinta, vrsare de , Cu mlna, 226.

Selmntd de scai, drog, 192.
Seimeinta de veinj, drog, 191.
Sem, mamelele, 374.
Seinalate, 56,

Sandarah, drog, 332.

Screintiturei, 188,

Seinge, 10, 11, 13, 14, 15, 16,

Scremet, 328, 333,

Scumpie, drog, 190.

159, 220, 225, 231, 232, 299,

322, 358, 366, 377, 392.

Seenge, sei ja , 158, 280,

Sange amestecat, incest, 343,
362, 364, 367, 368,

Seingele, ardea , febra, 320.

Semge, va cura , din dinti,

318,

Seinge de epure, drog, 192.

Seingele muerei, menstruatia, 12,
192.

&rige

din nas, 191, 318.

Seinge, piel , 329.

Semge, scuipare cu , 328,
Seingele , slobozit, epistaxis,
220.

Setnge veirsa, 342,

.5andru, drog, 187.

Sardion, piatr rar, 181, 319,
Seiricicei, drog, 196.

Seiturarea bucatelor, 376.

ScIvcIrfit, mort, 271, 301,

Savoane, panza de mort,

210,
Scetrnave

fapte, 312.

Scarnvii, fapte rele, 355.

Scarbd, supgrare, 378.
Scdrbit, suparat, 224.

23,

Scurd trupul, ceind se , 186,

Seamne, prevestiri, 261.
Selbezit de boald, slbit, 247,
Semn
grozav, cicatricea, 319,
Semne
groaznice, monstrii,
261, 376,

Seminte, droguri, 171, 176.

.5'erbet
de zahgr, 259.
$erbet, doftorie, 204.
Sete fet'rei meisurd, 328.
Setea, 181,
.5'ezut, anusul, 185,
..S'ezutul copilului, 367.
Sfclrqiturcl, slbiciune, 328.

Sfigmos, pulsul, 23, 231, 232,

Sfreintie la ochi, 189.
Sfrentie, sifilisul, 331.
Sfrintit, 189.
Sgaiba, buba, 321.
Shimate, fata omului, 215,
.Fierbetul, doftorie, 23, 171.
Sila, violul, 353, 357, 359, 360,
Silea, viola, 348, 358,
Silitei, violat, 347.
Simbir, zinziber ?, drog, 187.

Simceloasst limba , 222.

Simptomatic, 23,

www.dacoromanica.ro

433

Sireapei, urea beirbatului cea

262, 309,
Sisioarei, subtioarg, 227.
Siurme, suliman, 23, 342,
om beat, 395.
Slab, 260,

Slabei, din boalti , 248,

Spicear, spiter, 173.

Spinare, 247, 264, 377.
Splina, 10, 233, 234.
Splinei, boalele
329.
Spirt de vin, drog, 196.
Spitaluri, 173, 277.
Spifer, 23, 171, 173.

Sleibeizni, polutie, 363.

Sleibiciune, 260, 264,
Sladnifei, beerie, 253.

Siifeirie,, 107,
Spifeirie impeirtiteascei, 173-174.

Slobivi, wri la minte, 311,

urea, a ejacula, 162,
Slobozi

.Fpitali, 276.
Spriincene, 212, 217, 342,

Spiferii, prvlia, 56, 184, 277,

250, 366,

Smaragdul, piata. rara, 181.

Smentirisea, a agrava, 270.

Spumei de mare, drog, 187.

Spumele, clAbuci in epilepsie,
182, 306,

Smentise, agravat, 270,

grindin, 239.
Sminteala morfei, 379.
Smintit, stricat, 47, 271,

Spurcticiune, copilul cu , 333.

Soc, frunzei de , drog, 188,

Spurcat in buze, 364.

Sodomie, 44, 226, 354, 364, 365,

366, 373.
Sodomlean, 366.
Sodomlearicei, 366.
Somn, somnambulism, 315.
Somnul ochilor, 217.
Sor sufletesc, clugrita, 359,
361, 362,
$ofran, drog, 185, 190, 204,
.Fofran pisat, drog, 186.
S'oricioaicei, drog, 332.

Spaima, sgarcirea vinelor, 327.

Spala, a curti, 244.
Speiimeze, s. sperie, 314.
Speiltindu-# gura, 244.
Speinzura, 385, 386,

Spate, li se pun in , 339,

Speciebus, droguri, 200.
Specierum, droguri, 197, 198,
Species, droguri, 202.
Speziario, 169.

Spurcata faptei, 352.

Spurca in gurei, 364.
Spurca de silnici, viol, 361.
Spurcata faptet, 309.
Spurcata sodomie, 367.
Spurceitoriu de vite, 365.

Stadtartz, medic de ora, 36.

Steilciturel, 194,

Steirlici, exantem, 331.

Steirpi, femee stearp5., 375.
Starpire ci nerodire, 330.
Stein), cadavru, 220.

Statleybartzt, medic public, 63.

Statul, inftisarea, 342.
Statul trupului, 212, 213,
la primal:1i, 328.
Stepenei, spita neamului, 362.
Sterigoaia, drog, 1-80, 249,
Stevie, seimeinfei
drog, 188.
Stenosis,

Stihia, stihii, parte component

a corpului omului, 10, 11, 14,
15, 22, 23, 217, 231, 393.
Stihia seingelui, 16, 230, 272,
Stinghii, 229, 379,

www.dacoromanica.ro

434

,Ftiupefte, a scuipa, 221.

scuipat, 216, 221,
qtiupit i tia drog popular,.324,
Stomac sau stomah, -10, 23, 182,
245, 246, 256, 292, 300,
Stomah slab, 299,
Stomah inceircat, 299.

Sugariu, copil la shn, 387.

Sughit, 224, 328,
Sughitare, 333,
Sugiu, 331,

Stomahului, arsura , 328.

Stomahului, ilurerea , se spu,ne si durerea de,jnim, 328.
Stomacului, oala , 234,

potent, 330.
Sulfur, drog, 202.
Suliman, 187, 349,
Suliiman, drog, 187,
om beat, 395.
Supuitoare, proxeneta, 355.,
Supuitoriu, proxenet, 354.
Supune, a prostitua, 389.
Surd; 214, 217, 227, 306, 322,
324, 392.
Surpat, om
hetniat, 190.
&spina, 220, 347.

in piept, 185,
Stransurei
Streinuta, 220.
Strafe, chin, 267.
Strastui, cbinui, 267.
Streche, 332,

Strica, a viola, 357.

Striceiciune, decdere morala,365.
Striceiciunea aerului, 272, 279,

greseli mid, 346, 357,

368.

Sulacului, neputinta, penis im-

Stricat, cel ce are raporturi a-

Suspinelor, glasul , 262.

normale cu animale, 365.

Stricat
la picior, rnit, 322,
Stricatii, infirmii, 22, 292,322,
Strice, seifecioria, a viola, 356.
Striga, credinta populara, 168,
Sirigoaia, reidei cinei de , drog,

Tae, in inteles de a opera, 147,

188.

Stripezit, dintii au , 221,

Stropifi-reiei, a Spla, 241,
Sudorile, 23, 212.
Suferind, 261.
Suflare grea, n'aduh, 328.

Suflarea, inspiratia, 232.

Suflet, 15, 16, 22, 92, 211, 212,
217, 230, 231, 255, 270, 271,
272, 276, 342, 354, 375.
Suflet
filosofasc, 384.
Suflet scTheitos, 264,

Sufletul, a. scoate, 271.

Sufletului, boala
313,
347,
Sufletului, vrednicia

Susuoard, axila, 227.

SuFiori, axilele, 227.
apucaturi rele, 346.
Svrc44 a muri, 271.

157, 158, 320, 322.

Tae capul, 213, 365, 385,
Tae mdnule, 228.
Tae vine, venesectiii 49.
Tae nasal, 158.
Tdiat capul, 131, 357, 358.
Taie nasal, 161.
Talanitei, prostituat, 344.
Talere, farfurii, 249,
Teilpile
calcand, 320.
Tamacluesc, vindec, 50, 182, 313.
Teimeidueqte, vindeca, 56, 163/
181,

Tmddui, a vindeca,
3191 379,

www.dacoromanica.ro

48,

162,

435

oase, 158.
Rima duiala, vindecare, 50.
Rima duiasca, s vindece, 46, 53,
55, 248, 176, 183, 264, 27,
270, 381, 322,
Tarnaduiafte, vindea, 148, 182,
292, 303.
rama duire, vindecare, 157, 290,
Tamii dui

322.
T'ama duirea, vindecarea, 57.
Tmaduit, vindecat, 16, 159,
Tamplelor, 217.
Tarpesca, ?, 247.
Tas, lighian, 245.
Tale, mamelele, 189,
Telpiz, 'iret, 349,
Temperament, 23, 262,
Tenzuhuri, pasfile, 113, 205,
Teorie, 23.
Terapeutis, 23.
Teriaca cereasca, drog, 126, 206,
Terpentind, drog, 203.

Thus, tmie, drog, 199.

Titv a', ap Mina, 213.
Tinctura aurea aya (?j, 113, 205,
Tinctura rubra, drog, 199.
Tiriac, opiu, drog, 192.

Tritolium fibrii, drog, 196.

Troahna, boala contagioasg., 272.

Troahna de boda, 273.

Troahnii lipicioas, epidemie,
278.

Trup, 212, 255, 260, 262, 265,

290, 319, 376.
Trup, brbatul i lemeia tof un
trup, 341,
Trup, iscusit de , frumoas.',.
342.

Trup, mare la , 262, 310.

Trupefle

desftri, 233.

Trupul, 16, 23, 211, 261, 264,

271, 300, 310, 320,
Trupul omului, 10, 11.
Trupul tau, 250.

Trupulut, frumusetea , 347.

Trupului, semnele , 16.
Trupului, schizmuirea , forma,
212.

Trupului, statu
230, 262,

, forma, 212,

Trupului, zilele , 16,

Trupuri
moarte, 23.
Trupurile, 354, 378,
Turbare, 327,

Tala uscata drog, 192.

Turbare, gandaci de , 185..

Toapsece otravii, 228, 383,

Thapsecul, otrava, 223.
Toapsecul sufletului, 383.
Tocmeala muerei, menstruatia,

Turbat, 186,
Turbat de dragoste, 262, 309,

250,

Topazias, piatr. rara, 181.

Trandafir uscat, drog, 185,

335.

Turbat i tulburat, 312,

Turbati, Domnii rai i ,

309,

Turbati, dula, 221, 293, 335.

Turbati, oamenii , 352,

i , 262.

Transplantdrile, in variolizare, 25.

Turba ji, rai

Tragan, iumora a g'kuluf, 324.

Tranji, 185, 191, 193, 329,
Treaba trupului, defecarea, 243,

Turbatura turceasca, 262.

Turta lupului, drog, 192.
Tus, drog, tm&e, 198.
Tusa ca san ge, 297.
Tusa' ca Iza dO, 194,

250,

Tremurare, 327,

www.dacoromanica.ro

436

Umeg, reidckinei de , 1, drog,

Tuse, 11, '15, 16, 184, 185, 190,

188.

231.

Tuse f i reigufealci, 328.

Umfleiturei, 191,

Tuse cu stinge, 264.

Tusea copiilor, 333,
Tufi, 232.

Umfleituri, 181, 182, 331, 332.

Unghii, 268.

Unghii de fatel mare, drog, ?,

187.

Tutun, clismei cu ,, 180, 207,

Teird, mamela, 376.
Teitel de fatei, lapte, 194.
Teitele, mamelelet 224, 374,

Unsori, 176,
Unsorile, 171.
Unsorile frumos mirositoare, 22,

Tlele, cui cojesc , 190.

Unt de vacei, drog, 185.

Unturei de mihalti, drog, 187.
Urdinare, diaree, 328, 333.
Urdinarea peintecelui, disenteria,

Terulici, hirurgi, 148,

Tiitoare, intretinut, 342, 343,
349, 350.

279.

Tiitorie, 348,

Urduros, ochiu , 323,

Tinta frumkinor, ?, drog, 196,

Tintvariu, ?, drog, 195,
Tipirig, drog, 195.
Tirulici, hirurgi, 23, 148, 171,

Urechi, 11,, 41, 233,

Urechea astupatei, 324.

Ureche, corp strein in , 185.

Urechi, dor de , 197.

397.

_Urechi, durerea cea din leiuntru

Titele, mamelele, 224.

din , 327.

Titiparele, 224,
Topana, dansatoare, 346,

Urechi, durerea sgeirciurilor de

la , 327,

Tuslu balgei, termen turcesc, scor-

Urechi, durerea de , 327.

but ?, 196,

Urechilor, curgerea qi volvura-,

`rea , 333,

Urechilor, glcisuirea Fi tiuirea,

U cirminia, ?, 332,
Udegheni, ?, drog, 195.
Udma sau uima, adenita, 321.
Udul, urina, 182, 292.

327.

Usceiciunea trupului, 196.

Uscat mana, paralizie, 217, 306,

Ustne sau usn, buze, 221.

Usturimea, 42,
Usturoi
in ureche, 207.

Udul, nu pot lasa , 302,

Udului, oprirea udului, 329.

Udului, picarea , 329.

Udului, scurgerea , 303,
Ulcere externe, 263, 320,
Ulcere urede, 315.
Ultoanele, altoaele, 284,
Ultuiafte, altoeste, 284.
Ultuit, altoit, 284.
Umbir, ?, drog, 187,

V cIlhovnic, vrajitor, 164.

Veina, limfangita, 321.
Veint, aerul, 236.
Veinzeitor de iniroase, 169.
Var, drog, 189.

Var, casa albitil Cu, 259, 317,

www.dacoromanica.ro

437

Varsei una la alta, ejaculare,

226.

Viirsare, ejaculare, 366.

Vrsare si nemistuire, 328,
otrava, 269, 300,
Viirsare
sanantei, ejaculare,
Vdrsarea
363.

Vine stricate, 46,

Vine,va tala, venesectie, 232.

Vinele, venele, 264.
Vinele imptireitesti, jugularele, 7,
15, 231.

Vinelor, sgeircire , tendoane,

327.

Veirsatul, variola, 216, 281, 287.

Vinele cele vii, arterele ?, 232.

in oi, 281, 336,

Veirsatul
Veirsat f i steirlici, 331.

Vindec, 317,
Vindecei, 147,
Vindecarea, 270,

Varul, 305.

Varului, emanatiunile , 317,

Varului, duhul , 317.

Vintre, organele digestive, 188,

Vase primitoare, tubul digestiv,

Vinul, 256, 396.

Vinul veseleste, 256.
Vinul viclesugului, 255.
Vitionire, ?, 264.
Vlagos, om cu vlagg, 212.
Voia rea, melancola, 309.

23, 234.
Vasiliscul, ?, 332.
Vateim, rnesc, fac rau, 314, 317.
Vateimei, face rgu, 238.
Veiteimare, 15, 268,

245,

Voinic, intre 23 si 42 ani, 260,

Veiteimase, 318.
VcIteimas, 317.

390.

Veiteimat, 41-42, 322, 381,

WI leimeiturei, vgtmat de boalg,
317, 331.

Vaviloneana, platrg rarg, 181.

Vederea, simt, 14.
Velnitei de holircei, 253.
Vena moale, sfigmos, 23.
Vendecare, 227.
Venin, 96, 234, 383,
Venin la inimei, 194.
Veninul boalei, 320.
Veronicei, drog, 194.
Vesel, 259.
Veselii, 258, 259.
Veselit, 257.
Vin, 255.
Vin pro fir, 251.
Vin de Cotizar, 258,

Vorovi, a vorbi, 222.

Votria, prostitua, 355.
Votru, proxenet, 354.
Vrac, 44,
liracevanie, vindecare, 44.
Vracevanii, droguri, 47, 171, 173,
183,

Vraci, 49, 50, 163, 178, 267, 381,

379,

Vraci Ten, 47, 271,

Vreicire, vindecare, 182.

Vraciu, 23, 45, 48, 148, 173,

183, 299.

Vin ars, vin prefgcut, 255, 258,

Vine, venele, 299,

Vraciu jidov, 47.

Vraciu bun, 47, 270.
Vraciu dascell, doctor, 46.
Vraciu desnodat, bolnav, 46,
Vreiciui, practica medicalg, 49,
53, 157, 232.
Vreiciuiasceir a se cauta, 49,

www.dacoromanica.ro

438

Vretlitorefti, 16,

Zcicut, fost bolnav, 182.

Zafirul, plated rara, 182.
Zdfchturi, petrecerf, 259.
Zahtirul viclqugului, 383.
Zamei de pede, drog, 195.
Zeimisleste, fecundeazg, 375,
Zdpri, /, o boal., 192.
Zburdciciune, 354, 360.
Zer de vitei, drog, 189:
Zertala, 7, intocmirea, 212.
Zgdu, uter, 235, 270, 375,

Vrjitoriu, 164, 165, 177, 394,

Vutcii, rachiu, 258, 259,

Zgclul, otrtivi -, 235.

Ziafeturi, petreceri, 352,

Wundartzt, mester de rani, 34,

Zidirea - trupului, 15.

Zilele - sarsite, moartea, 261.

Vreictuire, cautare medfcal, 44,

50, 53, 55, 59,
Vreiciuirile, ingrijirile medicale,
53, 55, 264,
Vreiciuitoare de obqte, Pravfla, 50,
Vraciul, 44, 46, 49,366, 380, 385.

Vraciul tuturor, Dumnezeu, 50,

Vraciva, termen slavon, 44.
Vraje, 23, 164,
Vrji, 57, 375, 376,

148.

Zahavnici, intArziati, 392.

Zclaire de boaki, 267,
&jailor de dobitoace, 225, 365,
Zeicea, 271, 296, 322,
Zeicere cu beirbat, sodomie, 367.

Zinnober, chinovar, drog, 274.

Zinziberis, drog, 198, 199,
Zmantu, drog, 332.
Zugruma, 376, 386.

Yacint, piatr rar, 182,

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Pagina

Prefati de domnul Profesor N. Iorga

Indrumarea ideei medicale
Generalititi.

5
7

Medicina traditional p. 7.
Medicina hipocratic
dupe conceptia religioas a Pravilelor embriogenia
p. 11 ; asemnarea copiilor cu printii lor p, 12; anomaliile anatomice p. 13; simturile, caracterul, problema sufletului si a more i p. 14,Medicina stiintific p, 17,
PARTEA I-a,
Practica medicar
29-168

Brbierii p. 29..Moasele p. 43,Vracii p, 44,Doc-

toril p, 51. Hirurgii p, 145,

Operatii p. 155,
Instrumentatia hirurgical p, 161.Duhovnicii p. 163.
Clandestinii practicei medicale lecuitorii si vejitorii
p, 164; fermecAtoare sau descnttoare p, 165; cimpoitorii, baere, curtia, necromandia si alte credinte
p. 167.

169-208
Spiterii i medicamentele
Spiterii p, 169.Medicamentele p. 176.Pietrele tmaduitoare p. 181. Vracevanii, dohtorii, antidot p.
Pro curarea drogurilor
182,Diferite retete p. 9184.
p, 197.
PARTEA II-a.

Medicina

209

Cunolintele de anatomie i fiziologie . .

CAP. I.
Disectii p. 210. Trupul p. 212. Capul p, 213.
Urechile p. 214.
Ochii p. 215,
Nasul p, 218.
Gura p. 221. Grumazul p. 223, Peptul p. 224,

210-235

PAntecele sau vintrele p, 225, Membrele p, 227,

Sngele p. 231,
Creerul p, 229. mima p, 230.
Plmnii p. 232,Ficatul p. 233, Stomacul, intestinele, praporul, splina si rrunchii, bsica udului p,
234.
Uterul p. 235.
www.dacoromanica.ro

440

Pagina

CAP. 2, - Cunoftinte de igien i cunoftinfe ce s'ar putea incadra n capitolul Patologiei generale . . . . 236-277
Aerul p. 236.-aldura, frigul, electricitatea atmosferica, etc, p. 239. -BAile p. 241, - Alimentele s alimentatia p. 245,-Igiena femeel p, 250,-Wuturile p,
251,-Vinul p. 251,-Berea p, 252.-Miedul p. 253,Holirca sau rachiul p. 254, - Betia p. '254. - Igiena
sexual p, 259, - Hereditatea p, 260, - Constitutia
omului p, 261. - Temperamentul p, 262. - Patogenia
boalelor p. 263. - Bolnvirea p. 265; boal grea p,

265; boala upar p. 267; a chinui sau a casni p,

267; lesinat p, 267; risboli p. 268; cumpng de
moarte p, 269; urari de snatate p, 269; a vindeca,
a tmdui, mantui sau intrema p, 270; a sminti p.
270; agoana, a pristvi, a svarsi sau
da sufletul p, 271; astruca p. 272, Prevenirea combaterea boalelor contagioase p, 272.

Fuga p. 273.-Prevenirea boalelor venerice p, 274,Asistenta bolnavilor, Bolnita si spitalul p, 275,

CAP. 3, - Boalele . . .278
.
Boalele contagioase
278-293
Ciuma p, 278,-Disenteria p, 279, - Febra tifoicla p,
280,-Vrsatul p. 281, -Erizipelul p. 288, - Antraxi
p. 289.-Boala de grumaz p, 289, - Lepra sau gubav
p. 289,-Febra puerperal p. 290. - Rusata boala p.
290, -Blande rosii p. 291, - Frangerea mdulariului
p. 291, - Frentia sau sfrentia p. 292, - Turbarea p,
.

293.

Boale interne
293-303
Frigurile p. 293,-Boli de plmani p", 297.-Tuberculoza pulmonar p, 297, -Boli de inima p, 298. - Icterul sau galbinarea p, 298, - Bolle de stomah p,
299,-V'xstura p, 299,-Dropica, idropia sau idropizia p, 300,-Enfracsis p, 301, -Herbinteala sau fierbinteala p, 301, - Podagra, heragra sau podalgie p.
301, - Reumatismul p, 302, - Pietre rosii la ficat si
piatr la rrunchi p. 302,-Diabetul p. 302, -Muscatura de sarpe p, 303, - A rancheza p, 303, - Boala
cronic p, 303.

Boli ale sistemului nervos

303-317
Bolire de cap p. 303, - Cataroi sau paliz p, 303, Lesin p, 306.-Lovitura sau patima p. 306. - Cemstiintat Intelepciunea p. 307, - Amarul inimei, scarba,
www.dacoromanica.ro

441

Pagina

nima rea p, 308,-Hipohondria si melancola p, 308.Turbatul, firea brbatului cea sireap s vrsmas p.

309,-Frnitic s buiguit de fire p, 309, - Dragostea

p, 310. -Mnte asezat, cei intregi la fre p. 310, Prostmea p, 310, -Intunecare a mintei p. 310. -Lipsit din minte p, 310, - Slobivi p. 311,-Nebuna sau
indrcirea p. 311. - Indrcit s indrcrea p. 313. Somnambulismul p, 315. - Sugestia p. 315. - Legat,
legtura p, 316.

Intoxica-011e cu gaze p. 317.

Boale externe . . .
317-325
A vtma sau a beteji, vtmtura sau betejtura p,
317,- Ranele p. 318. - Fstula in pntece p. 320, Ulcerele externe p. 320.-Bubele p. 320.-Bsice1e p,

320,-Imflat sau umflat p, 321 - Parte secat a trupului p. 322-Stricat p. 322,--Albata pe och p, 323.
Bolnav de ochi p. 323.-Boalele de urech p. 324, Tragan p, 344,-Negel p. 325.
Un manuseris de medicini din 1760
Boalele animalelor
CAP. 4. - Moravuri i atentate la moravuri
Moravuri
Tiitoarele p, 342, - Concubina p. 342, - lbovnic p,
343.-Libovnic p. 344, - lngrl desgrl p. 344, Curva p. 344.-Cinghiasa p, 345.- Topana p. 346, Curvar p, 346, - Preacurvie s preacurvar p, 350. -

326

334-337
338-368
338

Impreuna p. 351, -Spurcata fapt, pohta neastAmpa-

rat, pcate trupesti p, 352, - Desfrnat p, 352. -

Hotru, votru sau supuitoriu p. 354.

sau curva p. 355.
Atentate laT moravuri

Hotria, votra

Sila, a rusna sau violul p. 356, - Dasila p, 361. Ierosilia p. 361, - Snge amestecat p, 362, - Aberaile sexuale p. 362,-Malahia p, 363. -Slabazn sau
sablazn p. 363, - A se spurca in buze, a spurca in
gura p, 364.-Prespre fire p. 364.-aclor de dobi-

355-368

toace p. 365.- Sodomie p, 365.

369-397
CAP, 5. - Chestiuni de medzcind le gala
Starea civil p. 369, - Logodna p, 369, - Nunta sau
cstoria p, 370. -Dvortul sau a se impart p. 371.
Sarcina p, 371,--.-Nasterea p. 372, - Corastra p. 374,
www.dacoromanica.ro

442

Pagina

Avortul p, 374,Pruncuciderea rt, 376, Moartea p,

377,Sinuciderea p. 378.
Rnirile p. 378,-0 travirea p, 381. Asfixia p. 385,

Zugrumarea p, 385.
Acte de identitate : rudenia p. 386; cuconi sraci p,

387; cuconi gemeni p. 388; brudiu, p, 388; fecior

de suflet p. 389; copili p, 389,
Vrasta p. 390,

Apestiti, mitutel, p. 392.

Bg.tranii, blrnetea sau
eh-unte-tea p. 392.
Nebunia p. 393,Simularea nebuniei p. 395.
Betia p, 395.
Dragostea p. 396.

Tablou de barbieri, vraci, hirurgi, doctori qi spiteri

triltoril printre Romni futre 1400 i. 1775

Autor'. i cirti consultate
Yocabular

www.dacoromanica.ro

398-402
403-410
411---438

GRUEL' DE CORECTAT

I. se va citi I N. Iorga, in Hurmuzachi vol. XVI 1.

N. Iorga, in Hurmuzachi vol. XVII.
'37 n, 1
N. Iorga, in .Hurrnuzachi vol. XVII.
38 n, 1 0
N. forga, in Hurmuzachi vol. XVII.
39 n, 2 0N. Iorga, in Hurmuzachi vol. XVI 1.
39 n. 3
otrava feciorului...
45 r, 21
descankitoriu...
46 r, 7
ft
If
vine...
51 r, 12
Biografia lu Molnar I.
54 n, 3
72 n, 6
Idem pag.-140 f i Hurmuzachi vol. 1113.
79 r, 3
item pillule...
98 r; 8
,.. al guvernatorului...

Pag, 35 n.

If

fl
11

fl

If
gt

108 ri, 1 r. 2, se va citi ... vol.

- 122 r, 11 se va citi ... intr'un...
122 n. 2 r. 2, se va citi
a avut doi
fg

if

128 r, 24 se va citi

... (1741...

128 n. 2
136 n. 1
161 n. 1
175 n. 1

Dapontes...
intre 1776

If

ff-

f,

esIf

D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman.

I. Felix. Istdria...
201 n..7 r. ?, se va citi
l'Hraclide...
253 n. 1, se va cal. N. lorga. Istoria comertului rom. vol. I.

254 n, 3
ff

255 r, 5

ff

258 n. 4

vf

ff

ff

If

If

fl

cof

ff

Bujoreanu.

ff

If

277 n,

If

11

281 r, 8
0

284 n, 3
288 n, 2

Vezi pa g...

If

272 r. 31
277 r, 24
1

.0.

, pag. 337.

ff

if

a fost inlocuit,..

o Cu caracter..,
ffo fokklor.

!I

sarac este...

D. Cantemir.
o troahncl,

I,

288 n, 4 r, 2, se va cal , doc. DXXX f i

300 n, 4 se va
351 r, 19 ft

ri

Speitarul Milescu in Letopiseti...

VI. nu ni-a putut-o...

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro