Amsterdam

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search

Amsterdam

— Capitala Olandei —

Amsterdam

Drapel Stemă

Poreclă: „Veneția nordului”

Amsterdam

Amsterdam (Olanda)

Poziția geografică

Coordonate: 52°22′23″N 4°53′32″E52°22′23″N

4°53′32″E

Țară Țările de Jos

Provincie Olanda de Nord

Atestare 1300

Numit după causeway[*]

Subdiviziuni 15 districte

Guvernare

- Primar Femke Halsema[*] (Green Left, 12 iulie

 2018)

Suprafață

- Oraș 219 km²

Altitudine -2 m.d.m.

Populație (1 ianuarie 2009)

- Oraș 758198 locuitori

- Densitate 4.459 loc./km²

- Urbană 1.364.422

- Metropolitană 2.158.372

Fus orar CET (+1)

- Ora de vară (DST) CEST (+2)

Cod poștal 1011 - 1109

Prefix telefonic +31 (0)20

Localități înfrățite

- 23 orașe înfrățite listă

Prezență online

Site oficial

GeoNames
OpenStreetMap
 facebook

Comuna Amsterdam în Olanda

Modifică date / text

Amsterdam este capitala oficială a Olandei însă instituțiile fundamentale ale statului, Curtea
supremă de justiție, guvernul și parlamentul își au sediul în Haga.
Linia de apărare fortificată din Amsterdam a fost înscrisă în anul 1996 pe lista patrimoniului cultural
mondial UNESCO.

Cuprins

 1Etimologie
 2Istoric
 3Amsterdam multicultural
 4Demografia
 5Steagul
 6Administrație
 7Vezi și
 8Legături externe
 9Note

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Termenul de Amsterdam provine din alăturarea cuvintelor dam (în neerlandeză însemnând baraj) și
cuvântul Amstel (râu ce străbate orașul). Pe plan local, orașului i se mai zice și Mokum (oraș pe
limba idiș).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară a numelui Amsterdam o reprezintă un document emis la 27
octombrie 1275 de contele Floris al V-lea de Olanda și Zeelanda. Data exactă la care Amsterdam a
primit drepturile de oraș este incertă, dar cel mai probabil este că episcopul de Utrecht Guy de
Avesnes a fost cel care a conferit aceste drepturi în 1306.
Începând cu secolul al XIV-lea, Amsterdam a înflorit, datorită comerțului pe care îl practica cu
orașele din Liga Hanseatică. În 1345 s-a produs un miracol euharistic lângă Kalverstraat,
Amsterdam devenind un oraș de pelerinaj până la convertirea populației la protestantism.
Secolul al XVII-lea este considerat Era de aur a Amsterdamului. La începutul secolului Amsterdam
devine unul dintre cele mai bogate orașe din lume. Din portul orașului, plecau vase comerciale
spre Marea Baltică, America de Nord, Africa, Indonezia sau Brazilia formându-se astfel bazele
rețelei mondiale de comerț.
Secolele XVII și XIX au însemnat declinul prosperității. Războaiele cu Anglia și Franța și-au pus
amprenta pe economia orașului. În timpul războaielor napoleoniene averea orașului a atins punctul
minim, însă, odată cu formarea Regatului Țărilor de Jos în 1815, lucrurile încep ușor să se
amelioreze.
După ocupația napoleoniană, nu se mai face din punct administrativ distincție intre sat și oraș, de
aceea Amsterdamul este azi o comună.[1]
Sfârșitul secolului al XIX-lea este numit A doua eră de aur a orașului Amsterdam. Au fost construite
muzee noi, o stație de tren și Concertgebouw-ul, o sală de concerte considerată în primele 3 ale
lumii. În această perioadă, revoluția industrială ajunge în Amsterdam. Se construiește Canalul
Amsterdam-Rin, pentru a oferi orașului legătură directă cu Râul Rin, și canalul care oferea portului o
legătură mai scurtă cu Marea Nordului. Cele două canale au îmbunătățit considerabil comunicațiile
orașului cu restul continentului.

Amsterdam multicultural[modificare | modificare sursă]

Amsterdam

Amsterdam a avut mereu o populație mixtă. În trecut, în capitala Olandei s-au stabilit mulți
străini: francezi protestanți, flamanzi și evrei. Atitudinea tolerantă a locuitorilor orașului era căutată
de mulți imigranți. Orașul se bucurase timpuriu de libertatea cultelor religioase. La creșterea
demografică a Amsterdamului au contribuit și contingente de numeroși imigranți
frizoni, germani și scandinavi.
După 1960, în Olanda au migrat numeroși muncitori turci și marocani. Mulți s-au stabilit în
Amsterdam. După proclamarea independenței coloniei olandeze Surinam, în 1975, în Amsterdam au
sosit și locuitori din acest teritoriu. În anii ’80 a început o revoluție demografică, Amsterdamul
devenind oraș multicultural.
În 2005, populația Amsterdamului era autohtonă în proporție de doar aproximativ 45%. Însă în
categoriile de vârstă de până la 18 ani, majoritatea locuitorilor e autohtonă. În mai multe cartiere se
practică totuși segregarea: olandezii înstăriți se concentrează în jurul centrului, iar străinii se mută în
zonele periferice Amsterdam Sud și Amsterdam Vest.

Demografia[modificare | modificare sursă]

La 1 iulie 2006, municipiul Amsterdam avea 741.623 de locuitori[2].
 Locuitori: +/- 740.000
 Autohtoni: 45%
 Nationalități: 173

Steagul[modificare | modificare sursă]

Canalele Prinsengracht și Bloemgracht

Steagul orașului Amsterdam are trei cruci ale Sf. Andrei, plasate orizontal. Semnificația heraldică a
crucilor este necunoscută, însă unii istorici sunt de părere că simbolizează cele trei calamități care
au devastat orașul: ciuma, inundațiile și focul. După cel de-al doilea război mondial, Amsterdam a
primit deviza heldhaftig, vastberaden, barmhartig (eroic, dârz, milostiv) pentru atitudinea orașului în
cadrul rezistenței naționale față de invadatori.

Administrație[modificare | modificare sursă]

Râul Amstel noaptea

Centrul istoric văzut de sus

Centraal Station, Stationsplein/Gara Centrală

Municipiul Amsterdam este împărțit în 14 sectoare administrative:

 Centrum
 Westpoort
 Westerpark
 Oud-West
 Zeeburg
 Bos en Lommer
 De Baarsjes
 Amsterdam-Noord
 Geuzenveld-Slotermeer
 Osdorp
 Slotervaart
 Zuidoost
 Oost-Watergraafsmeer
 Oud-Zuid
 Zuider Amstel
Fiecare sector este autonom și are câte un primar ales - cu excepția sectorului Westpoort (Portul),
care este administrat central. Amsterdam face parte din regiunea Randstad.
De aproape un secol, Amsterdam are preponderent o orientare politică de stânga. Social-democrații,
(Partij van de Arbeid - Partidul Muncii), au influențat considerabil politica ultimelor câtorva decenii.
Personalități marcante, ca Wibaut Miranda au jucat un rol important în Amsterdam. În afară de
Partidul Muncii au fost și alte partide de stânga, mai radicale, cu atitudini anarhiste, de exemplu
partidul comunist al lui Domela sau gruparea Provo din anii ’60.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Locuri din patrimoniul mondial

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Amsterdam

 en "Visit Amsterdam" , sit cu informatii turistice

 nl Situl oficial
 en „I amsterdam”, sit oficial cu informații turistice
 10 atractii ale orasului Amsterdam, 28 mai 2010, Mihaela Stanescu, Descoperă - Travel
 Canalele de apă ale Amsterdamului, 27 septembrie 2012, Claudia Moșoarcă, Descoperă -
Travel
 Amsterdam si vestigiile sale, 1 aprilie 2009, Revista Magazin
 tur video în Amsterdam

Note