1892 - Ionnescu-Gion, George I. (1857-1904) - Doftoricescul Mestesug in Trecutul Tarilor Romane - Conferinta Tinuta La Ateneul Roman in Ziua de 16 Februarie 1892 PDF

DOFTORICESCUL VEUEUG
1N
>
TRECUTUL TUMOR ROMANE
Conf orinta iinut
la Mend Bomb In diva de
DE
G.
I.
Fehruarin 1892
16
IONNESCU-GION
BUCURESCI
STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECO

59
-
STRADA BERZEt - 59
1892.
www.dacoromanica.ro
a77
(Y'
www.dacoromanica.ro
DOFTORICESCUL MqTEWG
IN
TRECUTUL TERILOR ROMANE
E bine 'nteles ck, sub numele de Doftoricescul Meftepg in trecutul prilor ro-
mane, despre care voiti aye onOre de a

vorbi inaintea d-nielor vstre, eti sunt de-
parte de a 'ntelege ca va trebui so vorbesc despre deosebitele metde, retete i

ordonante, potiunI, unguente i frictiuni,
calmante, emoliente 0 escitante, laxative,
astringente qi detersive pe cari,din epoca
Antoninkor in Dacia, de la medicul Titus
Attius Divixtus 1) qi 1)&16 la 1815, apusul
1) Corpus Inscript. Latin. III, I, N. 1636, in Xenopolu: Istoria lionainilor, vol. I, pag. 267.
35.329
www.dacoromanica.ro
Doftoricescul mestegug
stomachul i celel'alte membre si parti din corpul strAmottilor notri le-ail folosit spre a lor ubred5,
reintremare sri spre a lor deplina derapaepocei Fanariotilor,
nare.
Nu, Domnilor ;
cata s'o marturisesc pe
dintregul i de la 'nceputul acestel conferinte: nu am In modestul dulapior al mintel. mele nici ua cut*, in care so fi strins
cu tirnpul 1 cu munca un numOr mal
mare sOil mai mic de cunoscinte de ale lui
Esculap, Hippocrat i Galien.
Sunt, dintre confereqiarii Ateneului, cel

din urma care a1 aye dreptul de a vorbi
despre medicina i despre mandretele ei,
de Ore-ce n'asi av6 pentru a face acOsta alt
titlu, de cat marele, nemrginitul, superstitiosul me respect pentru medicina,

un respect sui generis, care cresce in raport direct cu patratul distantelor ce ne
despart li, sper
ne vor desparti totduna.
FOrte muT doctori mO onor

nu mO
cu prietinia lor: din convorbirile
mele cu acesti luminali Omeni de sciinta
omor 1
www.dacoromanica.ro
In trecutul Trilor Romano
m'am folosit totdenna, Oci totdeuna m'am

ferit a aduce, in rapOrtele nOstre prietenesci,
medicina sub forma de consultatiune,
ei
remanOndu-mi numai prietini, i6r eft ne

uitand nici odata vechiul ires s fia ires ? ,
i-anume : Amicus medicus, sed magis arnica
sanitas.
Drept acestea, DOmnelor i Domnilor, i
Inca, pentru ca s6 invederez s, i mai apriat
adancul mail respect pentru medicina de

aql, care face din neom om, cand nu face
din om neom,
pentru ca sb-1 ar6t nem6surabi1a mea recunoscinta ca nu m6
place, i nu me vrea, ,s,i m oropsesce in
presinte, am plecat in lunga cale ca s caut
in trecut medicina cea betrana, asth-qi
i ingropata.
mOrt
116 'nchin medicinei de astall, d6r, in
schimbul acestel inchinaciuni pe care o fac
One la pamnt, cu riscul de a capeta un

lumbago caracterisat, ba chiar ua nefralgid
reumatisantd,
in schimbul unui snop de
umile cunoscinte, adunate din ogOrele istoriei, ca ierburile de l6c adunate la lumina
lune i 'n somnul apelor din ogrele na-
www.dacoromanica.ro
Doftoricescul raesteug
turei, in schimbul acestui snop,
clic,
de
umile cunoscinte pe cari le aduc ca prinos

profan pe altarul fenicat al Hygiei contimporane, me rog, i cer, i implor cu ua cal-
dura de 39 de grade so mi se ierte eresiele ce voit comite lato sensu set stricto
sensu, fia In terminologia meclical,
fia,
In
patologia, fia intr'ori-ce alta parte a medicinei.
E atat de mare, si atat de cotit, resucita si invertita acesta galeria unde stall
irlfruite la stanga cu eticheta
belele,
i la drepta
cu eticheta
doftoriele facendu-1 cu ochil unele altora, in cat nu
un ignorant ca mine, ci un mqter spiter
s'ar pute Inela i ar gresi dandu-ti un
sicativ in loc de un sudorific, un anestesic
In loc de un iperestesic.
Deci, daca aci, in Athenet ascultandume set, mai tarclit, in carte citindu-me, cei
deseverff In tainele medicinei

tissimi doctores
sapien-
studentii cari sunt
pe cale de a se deseveri
diligentissimi
alumni,
vor aucli set vor vede In ilisele
mele vr'una dintr'acele gogonete grepli pe
www.dacoromanica.ro
In trecutul T6rilor Romne
cari, cu candida seninatate, le fac cei strini
de sciinta, ierte-mi-le cu duhul blandetei

omenesci, cad 0 lor Esculap multe le-a
iertat, multe le irta i multe le va ierta
pe lumea ac6sta, amanand t6te procesele
intre bolnav i doctor pe lumea ceatalta.
De altmintreli, DOmnelor i Domnilor,
istoria medicine la Romani, fiA ca istoria
a medicinei populare, fia ca istoria a medicine calugharesci, fia ca istoria a mediintru atat cat medicina
cine' sciintifice,
a avut elemente sciintifice dupa vremuri,
nu va put6 fi scrisa in deplina cunoscinta de
causa i cu adev6rat folos la nol pentru istoria culturala de cat de un doctor in me-
dicina. Acesta va sci se 'ntelg, in necompletele amnunte ale Cronicelor, hrisO-
velor 0 notitelor ce avem, completa natura a bOlel, completa natura a progresului

s6i1 regresului ce medicina, in continua dr
lenta evolutiune, a facut in trile nOstre.

E ua fericire cand in domeniul istoriei
nationale yell ca se avnta, intrarmati cu
tOte cunoscintele i uneltele trebuinciOse
spre ogOre Inca intelenite, Omeni, tinerl set
www.dacoromanica.ro
Doftoricescul ingteug
(3
botrani, earl incep a lucra cu iubire
in-
telepciune.
M6surati, rogu-v, cata lauda pentru timpul nostru si cat folos pentru noT si viitorime n'ar fi, deck de-acum i cat mai repede, un preot invtat ar face istoria bisericel romane, care este in programele scOlelor anume ,
ce nu e in programele
nOstre ?
dr care nu este in fiintti ; d6c6,
un ostasi ar face istoria armatei nOstre i
a sistemelor nOstre de lupta ; (MO, un
advocat ar face istoria dreptuluT roman,
si tot ast-fel pentru t6te capitolele istoriei
nOstre culturale,
singura istoria, care, fiind
istoria vik istoria naturaki a unui popor,

contine invtmintele trecutulul folositOre
pentru presinte si preatitOre, asiguratOre,
hotAritOre pentru viitor.
In Francia si 'n Germania sunt doctori

istorici , advocati istorici, ostalT istorici,
preoti istorici.
Istoria, ca si poesia, pOte merge fOrte

bine, fOrte frumos si fOrte folositor alAturf
cu ori-ce specialitate, cad tOte specialithtile 'T au istoria lor.
www.dacoromanica.ro
In trecutul pallor Romdne
Nu e
lucru de loc cluclat ca un ad-
vocat in Francia :
Venant de plaider gravement
Quelque vol avec escalade,
Vers la Muse au rire charmant
Ii s'evade.
Ceea ce ar veni pe romanesce, mai lung,
der cam ap :
Am pledat la Tribunale
Doub crime capitale,
Trel hotil Si u mostenire
Deor remdne pomenire.
Acum, Mush, vino, spune
Viersu-ti scump! i so resune
Vorbe dulci, scipte sonore,
Nu ca'n Cod: de creditore.
Ct plcere pentru un doctor, cred

se rsfoisca, in cArtile trecutului nostru diferitele progrese ale Doftoricescului mutefug , se v6d 5. in rsltirea vcurilor cum
se practica arta lui i cari erat rniqlcele
de cari predecesorii s61 dispuneaii pentru
tmduirea bOlelor, cnd conform regulelor
Faculttilor italiane, cftnd in contra tuturor
acestor regule.
www.dacoromanica.ro
Doftoricescul inesteug
Ar fi , Intocmaf ea i pentru advocatul

poet din Francia, un fel de odihna si de
placuta, preschimbare a qilnicelor indeletnicirT acdsta preumblare, atat de igienica
din punctul de vedere intelectual, pe care
medicul sal chirurgul de all' ar face-o prin
paginele trecutului romanesc.
Pe urma, anca un studia interesant ce

ImI permit a semnala atentiunei specialistilor ar fi Medicina babelor, descantecile
si farmecile, Muturile i alifiele, ungerile i
trasurile,
tot atatea cestiuni call se tin
atat de strins de medicina sciintifica, de
astal, in cat pn
i profanul, citind cutare reteta, babOsca, esclama cu mirare :
Eh ! eh ! dr
tot cam aa
face si
doctorul Metzger din Amsterdam !

Sal :
Eh! eh ! dr tot cam asa cred si
doctorif Burcq i Dumontpallier inteale
lor scrieri despre metaloscopi.
D6ca, n'ar fi de cat placerea forte rara,
fOrte subtire, tres fin de siecle, de a pune
pe aceiaI linia pe doctoril Metzger, Burcq
i Dumontpallier cu baba Ncsa, baba Stanca
www.dacoromanica.ro
In trecutul prilor Romane
i cu mo Corbea, i tot ar merita un

cu atat
asemenea studiti se fia facut,
mai mult cu cat, i prin el ca i prin tote,
s'ar ajunge la neinlaturabila conclusiune di
lucrul cel mai not este totdOuna lucrul cel
mai vechit, cu midi adaugiri seti cu insemnate ciuntiri.
Doctorii cei fait de argint, sfintii Cosma
i Damian, sunt citati i invocaV in descantece, buniOn, intr'un Descntec de pociturd din colectia d-lui Dimitrie Lupacu,
publican de Academia Romana)) Babele ail
adus deci cuvenita lor inchinaciune Medicinei doftoricesci. S'ar cuveni, cred, ca i
Medicina dottorice'sca se condescinda prin
organul unuia din mombrii soi se aduca,

nu un omagiii, ci ua simpla adeverire ca
Medicina babelor, cu unele din lcurile sle,
a fost faclia care a preces in templul nduit al bOlelor evangelia Medicine! dofto-
ricesci, cu alte cuvinte 0, Babele, in des1) Dimitrie Lupacu: Medicina Babelor, adunare
de descdntece, retete de dofturil i vrkitoril babescl,
estras din Analele Academia .Romeine (Bu-
curesci, 1890).Pag. 27.
www.dacoromanica.ro
10
Doftoricescul mestesug
cantece, buniOr, cliceati din gura ceia ce
Medicina avea s6 faca mai tarcliil prin aflarea miqlOcelor proprie la acsta.
InteaceiV colectiune a d-lui Lupacu,

intr'un desedntec de albqd, sapatul, greblatul, maturatul si asvrlitul din ochi al
a1bete1,desiderate pe cari baba le spunea
(land tircOle ochiului cu un mototol facut
din maneca cAmeei,
se realiseza astall
de doctorii ocuNti cu mai mult seti mai
putin succes,
dupa cum e si norocul
bolnavului, cad la om nira noroc tOte '1
es cu pocinog, pe cand din contra: fa-m,
main, cu noroc .i-apol svr1e-m6 in foc....

i'n de doctori iarmaroc! 1).
Oculist a fost, DOmnelor i Domnilor, i
primul medic pe care l'am gasit practicand
in Dacia, in epoca triflorita a acesteI minu-
nate provincie, care pe atunci merita pe

drept numele de Dacia felix. In timpul Antoninilor, 'Ate subt Antonin Piul, 'Ate sub
Marc-Aureliti, medicul Titus Attius Divixtus
se specialisase In bOlele de ochl, i e probabil ca practica la Apulum, de Ore-ce a
') Medieina Babelor ; ibidem, pag. 35.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Terilor Romane
11
lui pecete-reclama s'a gasit printre ruinele

acestui orasi. Divixtus pune pe peceta ceia
ce s'ar pune aqi la gazeta, adica doctoriele,
colirile i alte-alea pentru deosebite Nile
de ochi. Ceia ce este de dedus din amnuntele romase pe pecetea lui Titus Attius
Divixtus este faptul c pe atunci medicina
era fOrte mult practicata in Dacia , de
vreme ce esistat specialitti.
In timpurile acestea, ca si mai 'nainte,
Romanii nu voiaa s se faca doctori ; ei
lasail Grecilor ac6sta cariera gi nu scit,
qui! dOca, Titus Attius va fi fost unul din
fiii colonilor veniti cu Traian din Italia, Galia
sOt Espania.
Romanilor nu le-a placut medicina, i
Romanilor tot ast-fel, de la descalicatdrea

amnia si 01'16 dupa, 1830. Caton cel betrail dicea fiului WI : interdixi de medicis,
te-am oprit de a consulta pe medici. Aceti
doctori greci, mai qicea betranul Roman,
s'ail hotarit so ne omre pe tot!' prin miqlocele ce le ofere medicina 1).
1) M. P. Caton: De re rustica in Etudes Mdicales
sur les poetes latins de P. MOnire (Paris, 1858)
Cf. Ch. Daremberg: La Medecine, hisloire et doctrines (Paris, 1865).
www.dacoromanica.ro
Doftoriceseul mestepg
12
Er dOca fiul s, ori sclavii, off rudele 'I
intrebat ce doctorii so iea cand sunt bolnavi, Caton respundea fara gresi i imperturbabil : Vercid. De scrintitura ? -176-0,.
De legatura? Vercp. De pojar ? Terclei. De

melancolia? Vercld.
AcOsta nobila legume
era pentru Caton panacea universala.

De altmintrelea, Caton qicea ca Romanul
nu trebue se ft, bolnav i nici nu trebue

se 'nvete medicina. FaimOsa Romana Gravitas, demnitatea i seriositatea romana
ii opreati de a se face doctori. Cei cari calcati peste gravitatea romand i, in timpurile din urma ale Republicei i de-a lungul epocei imperiale, invOtati i practica
medicina erat numql ad Graecos transfugae1).
Tot ast-fel era la Romani. In timpurile cele vechi eraii atat de putini bolnavi, In cat un doctor i-ar fi petrecut
vidta, nu ingrijind bolnavi, ci adunand la

ierburi i studiand bOlele stelelor. Cronicariul polon Oricoviii numesce pe Romani
1) Caton in Daremberg, op. cit. Pag. 14.
www.dacoromanica.ro
In trecutul T6rilor Romdne
13
selbatici1) pentru ca nu sunt nici o-data bolnavi. Cu acOsta conditiune, cate popOre nu
ar fi voit si nu ar voi so primesca epitetul

de sOlbatici, adica indOrOtnici la bOle, fia
chiar la influenza set fluerenza" , adese-ori
atat de binevenita i atat de oportuna.

i 'ntr'adevOr, chiar dOca documentele ar
fi
mai numerse, sunt convins ca, dupa
retagerea unei parV a populatiunei romane

din Dacia Traiana, in Dacia Aureliana, de
doctori nu s'a mai pomenit in tOrile romane timp de IA mia, i mai bine de ant
In titnpul luptelor ce se continuat fiorOse
Intre Romano-Bulgari i Byzantini, spaima
de doctori trebue Se fi ajuns legendara printre Romani, tocmai dupa cum la Roma,
in primele timpuri ale Republicei, doctorul
inspira ua grOza nemarginita la 'nceput,
cad ardea Si taia fail mila. Inainte de a fi

meclicus, doctorul fusese laRoma vulnerarius (doctor de rani), ba poporul II qicea i
carnifex 2).
1) In Dragicl: Istoria Moldova pe timp de 500

de cog (1aY, 1857) pag. 31.
2) Primul vulnerarius, stabilit la Roma la 535 a

C. a fost Archagathon, fiul lul Lysanias. Daremberg, op. cit. pag. 12.
www.dacoromanica.ro
Doftoricescul metesug
14
Vre un nume de felul acestuia de gdde,

calcia, gealat sa reicelar trebue sO fi avut
doctorii prin trile romane 00 dupA anul
una mia dupa Cristos, de ore-ce, nu numai
o-datA, ci in dese randuri, cruTi impOrati
din Byzanta, cand biruiati pe Romanii din
Pind sOt de la Dun Are, aveat de obiceill ca,
cu ajutorul doctorilor, se taia in bucgi pe

cApitanii romani prinV in resboil DupA
ce'T fAceat mid %rime, ordonail doctorilor
s se sildscA ari face so 'nvieze. Experiente
barbare i cumplite, ca aceia, bunira ce
%en Constantin Kopronimul la 765 cu CA-
pitanul Cristin, pe care'l ciopArti in felul

acesta, nu eraii de natura a indemna pe
Romani sO se dea pe mana doctorilor din
Byzanta, adevOratI carnefici1).
E mai mult de cat probabil cA, pe atunci,

toV Romanii, cum penO mal de unAll uA
mare parte dintr'Onsii, fAceati ceia ce ne
spun Herodot, Strabon i Maxim din Tyr
cA fAceaii poprele din Orient,2) i-anume
1) George
incat: Chronica Romeinilor (Ias1,1853),
Tom. I. pag. 141.

2) Hundertmark si I. Carpzov: De artis medicinae per aegrotorum apud veteres in vias publicas
et templa expositionem incrementis, in Daremberg:
op. cit. pag. 35.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Terilor Romne
15
cand unul din membrii familiei se bolnavia

ceva ceva mai greti, vera era scos afara in
prispa. Ori-cine trecea, trebuia se'ntrebe de
ce este bolnav i era dator so se silsca
aduce aminte dca la el acas s pe
la cunoscutil lui fusese cine-va bolnav de ua
asemenea bOl i ce lOcuri luase. Mai era
dator, de 'i aducea aminte, sO spuna lcul
pe care bolnavul se grabea sO'l iea.1).
Este iOrai probabil ca, dupa alcatuirea
principatelor romane, in Muntenia i in
Moldova, sO fi venit la curtea Domnilor, din
cand in cand, la anumite epoce, medici de
prin Byzanta, din aceia cari la Roma sO
numiat circulatores, ir in Grecia si de sigur, la Constantinopole i la Alexandria,
periodevti, adica doctori cari mergeat din
casa in casa, din ()rap in orase, ba chiar,

chiAmati fiind, cutreierail pe rand diferite
tOri 2).
Obiceiti practicat forte siacum prin satele

n6stre.
2) Doctoril circulatores, cdnd eraii celebri, pri-
miad la Roma 0 aiurea onorariele cele mal marl.

Meclicul luI Claudiu a lsat mosterutorilor sel
www.dacoromanica.ro
16
Doftoricescul meteug
De altmintreli,
medicil, ca
babele,
doctorii.
Scla btrAn4 de la Salerno ordon6, maii
dat pe atuncI aprOpe
2i
ace1ea1
mai aceleall b6uturI, alifli i ierburl ca i

babele mistre In medicina lor 1).
Nu sciii dcn. la Curtea lui Alexandrueel-Bun sOft la a lui Mircea-cel-Mtran ail
fost doctorl. Lucrul e putin probabil.

Stefan, eroul cel mare si dant al Romanilor, nu avea doctori pn6 la 1475. i
cu tote acestea, la asediul Chiliei la 1462,
fse miline; Thessalus, un alt medic vestit, dou6
tilidne. Lul Charmis, care veni din Marsilia la
Roma, i se plati pentru u6, visita, 42,000 de lei.
(Cp. visita lul Charcot la Moscova 60.000 de lel ;
visitele lul Nothnagel i Lucas Championnibre la
Bucurescl).Chirurgului Alcoa exilat de Claudid,
i se confisca ua stare de 2.100.000 lei,

cinali tantum florebat in arte.
Tum medi -
1) Sc Ola de doftorf de la Salerno a fost fundata, spune legenda, de un Arab (Ade la), de un
Evred (Helium), de un Grec (Pontus), de un Latin
(Salernus). Retete ; vita plamadita, in miere pentru
a reda frumuseta trasurilor ;
iOr pentru melancola : ierburl culese in ajunul Inaltarei, recitnd
pe Tata Nostra de un insemnat numbr de ori.
www.dacoromanica.ro
17
Stefan cap6tase ua rana adanca la incheia

tura piciorului, care incheitura, nu sciii.
Documentele venetiane, citite de un om
de sciinta, ii vor spune 'Ate call din incheinturi fusese ranita. Se Meuse ua fistulA,
pe care Stefan o rabda, ajutandu.se cu fairasa lui icOna de minuni fac6tOre, cu

icOna S-tului Gheorghie pe care mai tarqih o darui bisericei Zografos din muntele
Athos 1) Se vede insa ca, la 1175, durerile
devenisera atat de grOznice, in cat san6tatea de fer a marelui Domn fu sdruncinata.
Se hotart se cra Senatului Venetiei un

medic carel fu tramis. Cum il chiama?
ce i-a Mcut? nu scim. Un alt document din
1502 ne vorbesce de un no d octor la curtea lui Stefan, anume Mateit. Muriano, care
este de mai inainte de cat 1502 la Sucva. Rana mergea inrindu-se; vrsta si
santatea Domnului nu puteat se mai resiste. La 9 Decembre 1502, am6nuntu1 e

interesant,
Stefan, dup6, indemnul docto1) Da notitA consacrat acestel icOne se afl in
Analele Academia Bomdne.
35.329
www.dacoromanica.ro
18
rului Muriano tramite la Venetia pe Demetriu Purceviii sCi cumpere doctorii. De
farmacii in tell nici pomenela. Doctorul

pregatia singur doctoriele i, acum, lipsindu-T ingredientele trebuinciOse, tramitea la
Venetia. POn6 s se intOra tramisul, Muriano more la SucOva, ir Stefan se indrpta, ira1 cu staruitre rugaciune la
Senatul Venetiei ca sO 'I tramita doctor
bun pe care, qicea el, 11 va plat bine.
Plata ce se lega Stefan a da doctorului

era de 500 de galbeni pe an. Fara indoiela
ca, pe langa acesta suma Insemnata fOrte
pe timpurile acelea, doctorul Domnului avea
so mai caltige cine scie cat ana. Lucrul
acesta era cunoscut la Venetia, i. indata
ce Senatul porunci sO se vestOsca dorinta

i oferta Domnului Moldovei, doctori multi
se presintara: Giorgio di Piemonte, Girolamo da Cesena .1 Alessandro Veronese.
Alegerea Senatului se opri asupra Jiff Girolamo da Cesena care i plea la Suceva.
BOla Domnului, rana, starea generala,
totul in fine parea a fi de ua gravitate es-
ceptionala, in cat doctorul nu voi se iea
www.dacoromanica.ro
In trecutul T6ri1or Romne
19
singur asupr'si respunderea urmnrilor, mal

cu sema cnd se uita in giuru-i i vedea
pe fiul Domnului, pe Bogdan cel grOznic la
mani6,, precum I pe acei soti de lupte
victorii ai lui Stefan, pe uria0 de la Rahova i. Valea-AlbA call, incaruntiti ca i

marele Domn pe campurile de bAtEi6., stau
acum mainiti imprejurul bolnavului i sor-
hie.' din ochi pe doctor, nzuind so ghicOsa, pe fruntea lui dc Stefan avea sO
mai scape ori nu. MArq tabel pentru picturf nostri call nu fac nurnai portrete !
Girolamo da Cesena se 'nfricos, . si ceru
consult... ca i aqi. Era pe yen., in 1504.
Se mai chiAma ded Leonardo Massari, doc-
tor vestit de la Buda, i un doctor evreil

de la Curtea Chanului tAtAresc. Se consultar6, si hotrira se ard6, rana care se
ltise i, probabil, incepuse se gangreneze.
Nu garantail nimic. Bogdan primi. Doctorif
arsera cu fer rou. Era la sfaritul lui
Iuni 1504; la 2 Iulit, Stefan muri. Spaima
doctorilor fu la 'nceput mare. Bogdan ins
recunoscu n, nu puteail face altmintreli, si
Itisn, pe eel doui, adui sO plece. Pe Giro-
www.dacoromanica.ro
20
lamo da Cesena voia sO'l retina pentru

curtea lui. Se vede insa ca Bogdan, dandu-si in dese randuri drum slobod maniei
1 ui celei viforOse, Italianul o sfecli si ceru
so plece cu ori-ce pret.
Prin struintele Regelui Ungariei, la care
Cesena apelase, Domnul Moldovei II dete
drumul. Italianul pleca fait, sO se mai uite
indOrOt 1).
Curtea rOmase iOrai Para doctor. Lucrul

acesta se scia In Polonia, i de aceia, cand
Bogdan tramise dupa 1504, ne spun documentele slavone ale Academiei Romane,
pe Taut logofatul, delteptul i sagalnicul diplomat al Moldovei, impreuna cu Isac
CarnOrapl si Ivanciu logofOtul, la Alexandru Regele Poloniei, ca sO cera pe sora acestuia Elisaveta de soti, Regele ceru si
tramiii Moldovel primira ca principesa sO
1) Esarcu: Documente din Arhivele Venetia; Ma-
rin Sanuto citat in Picot: Chronigue de Moldavie

par Gregoire Urechi (Paris, 1879) pag. 214 i urm.
Cf. Xenopolu: Istoria Romnilor II, pag. 415
i nom.
www.dacoromanica.ro
In trecutul T6rilor Romane
21
adua, la SucOva pe doctoril si, pe earl

Bogdan se indatora a'l plti i Intretine 1)
De-alungul secolului XVI, de la Bogdan
incOce, doctoril furA in tOrile romane Arabi, Evrei, Greci i Italiani, adica Omeni
din acele nOmuri cArora legenda le atribue
fundarea cOlei de medicin de la Salerno
pi cart, credea lumea, puteail so se pricepa
mai bine in tainele medicinei.
Credinta in pietrele cu virtuti ta,mdui-
tOre, venind pOte de la Arabi, era f6rte

respandita in Moldova, in secolul XVI. 17n
doctor arab de la Cetatea Alba aplica u.

anume pitr pe inima celui ce suferia de
epilepsiA.; aplica u alt
piOtrA, numi
Ne-
fretica, acelora ce suferiat de rinichi. PiOtra
numita Judaica avea mare putere de a disolva i de a goni rOuttile din trup ; Selenita, pOte matostatul, opria emoragiele,
(ma o aplicai pe frunte, iOr pitra numitA
a Tulturului Impiedica lepAdAturile. Medicii
i-aveat aceste pietre frumos oranduite in1) Hurmuzake : Documente privitre la Istoria
Romanilor, vol. II, part. 2, pag. 726.
www.dacoromanica.ro
Doftoricescul mqtesug
22
WO cuti, ca un fel de farmacid portativd,

cu care se plimbati pe la toti bolnavii I).
Totu1, cu tOte pietrele lor de lc, tot

babele erail mai cercetate de cdt doctorii,
de marea maioritate a poporului din tote
clasele.
Un procedal pe care Cantemir '1 pornonesce In Descrierea Moldova 2) si care tre-
bue so fi continuat pOnO mult mai IncOce
era acela de a face de legaturd, de deslegaturd, de pricolici si de tricolici, vrji sai

farmece cu bOuturi, cu unsori sal cu in.condeiaturi magnetice, nu asupra persOnei
suferinde, ci asupra uneia care era str1ns
legata prin afectiune sai urd de persema

bolnavd sal pe care voiai s'o bolnavesci.
Tu te ungeai, tu beat', pe tine te 'ncondeia
baba cu efluviele magnetice ce se revOrsail
din degetele a, 0 un altul simtea efectul.

Cum se stabilia comunicatiunea i. cum
tu serviai ca deposit provisoriti sal ca un
1) Papiu Ilarianu: Tes. de Mon. Istorice pentru
Romania, vol. II, pag. 110.
2) Dernetriu Cantemir :
Opere (edit. Acadern.
Rom.) vol. II, pag. 156-157.
www.dacoromanica.ro
In trecutul prilor Romne
23
element de transitiune, it6, un mister pe

care eil unul nu m Incumet a'l Mmuri.
Ceia ce era i mai ciudat era un alt descAntec pe care Cantemir '1 povestesce din
vequte, cu adanc mirare dr WA se rld,
si anume : ti-era calul, Oia s l. magarul
bolnavi. Te duceai la balA, baba descftnta,
tu beg apa set doctoria, i nAgarul se facea sntos.
Cum i ce fel ? 116spunsul obicinuit pe
care babele '1 del i pn mai de unAll
la asemenea indiscrete MtrebAri era pte
ti atunci urmAtorul: eh ! 6ca ap, ! pre
vrel s6 scii multe, i vorba aluia : cine scie
multe mOre, he I
In Moldova, de la Bogdan inainte, doctorii nu at mai lipsit de la curtea Domnului.
Ba chiar un Domn al Moldovel, Petru
RareV, adevratul mqtenitor al tuturor
marilor calit6V ale lui Stefan-cel-Sfant ,
Petru Rarei, Romanul cel mai invtat din
secolul XVI, a fost i doctor ').
1) Datoresc acdsta, preticisa sciin t5. vastelor cu-
noscinte si prietencisel amabilitatl a d-luI B. P.

Hasdeii, care mi-a arkat i lamurit din editiunea
www.dacoromanica.ro
24
Pentru Muntenia am6nunte1e ce am spicuit prin cronice i documente sunt mai

putin numerdse. Doctorul la Curtea Dom-
nului era un personagiii care 4ua parte la

tete tainele la call Domnul voia WI priinesc, mai cu semA, and otrava avea s
'i jce rolul politic orl diplomatic. Venetianii manuiati tot atat de bine pumnalul
ca i otrava, i sciiqa lor se respandise in
tOte trile europene, earl eraii in relatiuni
frecuente cu d'en0.
Cand Eraclide Despot, viitorul Domn al
Moldovel, veni la Curtea lui Alexandru
Voda I.Apupnu, dandu-se drept ruM, a

DOmnei Ruxandra LApupOnu, sora Ddinnei
Kiajna, ambele fiice ale lui Petru Rarei,
rusesca a Istoriei Rusiei de Karamzin (Tom. (IX)
nota 849, in care se vorbesce de o Epistolia a

unul Ivasco Peresvetov. Inteacest 6. bucata, literar, adresat Tarulul Ivan-cei-Grdznic, Peresvetov
dice c a slujit pe Zapolia al Ungariel, pe Ferdinand al Bohemiel si pe Petru Rarest al Moldovei,
despre carecitez textualspune :
Voevoda Petru
adid. : Petru Vod este

un invtat filosof si doctor.
uciondi filosof i dohtor,
www.dacoromanica.ro
In trecutul Terilor Rontane
25
Alexandru Voda vclu indata ca veneticul
acesta, care ametia pe toti cu mqtesugitele'l minciuni, avea s6 1-0 jce. i deci,
nici una, nici dou: dete ordin doctorului
sti WI otravsA. Otrava ce se dete lui

Despot fusese probabil dintr'acelea care nu
omOra de o-data, ci te pornesc poeticamente
i langurosamente, cu mica vitessd sub pamnt sub iOrba verde, ala in cat te topescl d'an-picirele, fara se trsn6sca cui-va
prin cap ca af fost otravit. Despot, destept
si mai iret de cat Lapusnnu, vMu indata ca numai idiosincrasia lui, adica firea
lui, nu'l dispunea la IA bOla de poetica lanOre i ca, prin urmare, era otravit.
Cronicarul clice :
1)
Despot se dete la doftori cart '1 pazira
i'l vindecara" 1).
Indata ce se 'ntrema, Despot o tuli in

Polonia ca in urma se via cu ajutorul lui
Laski se iea luf Lapusnenu domnia. Ceia
1) Kogalnic4nu: Cronice, Neculai Costin, vol. I,
pag. 430, i Esarcu: Documente Yenetiane, in Tocilescu: Rev. pentru Ist. Arch. i Filol., an. II vol.
1, fasc. 1.
www.dacoromanica.ro
26
ce se si facu. Doctorul lui Lapusn6nu, care,

dupa ordin, voise s6 omOre pe Despot, omori pe Domnul sii, pe Lapupenu, i mai
tarilitl se facu Turc ca sa scape de pe-
asa afirma documentele vene-
d6psa,
Vane 1)
Crta cu Laski, iscata indata dupa suirea Jul Despot pe tron, se datoresce in
mare parte i doctorului lui Laski. Acest
doctor comisese ua gresla fOrte obicinuita
pentru un doctor.... din vremurile acelea :
omorise un bolnav pe care'l Ingrijise. Despot
voia se tramita pe doctor pe lumea ceal'alta ca sa repete bolnavului retetele date

pe lumea de aci. Laski se supara ; de aci
dusrnania ale carel efecte fusera fatale lui
Despot-Voda 2).
Doctorul personal al lui Despot era i

lui de incredere. Cand Wolfgang
Schreiber, un detept vdntura-lume, veni in
omul
--
Moldova in Octobre 1562 ca se tracteze

1) Scriscire din 20 Decembre 1560. Esarcu: Do-
cumente Venetiane.
2) *incai: Oronice, vol. II, pag. 213.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Terilor Romane
27
infiintarea uneT tipografiT la Ia1, traducerea

Bibliel pe romanesce si casatoria luf Despot
cu Iola principesa germana, Domnul pe doctor
1 puse se negocieze acsta pestrita misiune 1).
DoctoriT, dupa cum se vede, nu ere' in

secolul XVI numai medici, ci i negociatoff, insrcinati cu deosebite misiunT care'i
scoteati cu desv6rOre din Codex. Fiul mediculuT lui Henric IV i care tot medic era
servia ca prim-secretar al ambasadel francese din Constantinopol 2). Medicii ere). filosofi i teologi. .incai ne spune ca doctorul lui Sigismund, principele TransilvanieT, anume Blandrata, facuse pe stapanul
WI se imbratieze arianismul 3).
Fie-care principe in Orient, in deosebi la
finea secolului XVI, il' avea doctorul soil.
Vizirii i paplele, plecand la batalia,
's:1-
1) Hurmuzake : Documente, vol. II, part. 1, pag.

446, O. scrisdre fOrte interesanta i plina de preticise amiMunte asupra trecutului nostru cultural.
2) Papid Ilariann: Tes. de Mon. Istor. vol. II,
pag. 120.
3) *incal: Cronicii, vol, II, pag. 234.
www.dacoromanica.ro
28
Doftoricescul mee.tesug
aveati medicii lor, , mai totdOuna , acum,
Evrei, mai tariu Greci. Protomedicul lui

Siman-Oaa, un Evreti, a fost prins la Calugareni i, pen tru ea era considerat, pare-se,
ca un personagiti, a fost dus in Transilvania la inchis6re, de unde n'a fost eliberat

de cat in Decembre 1595 1).
Fia in Transilvania, fia in Wile romane,
adese-ori nu unul, ci mai multi doctori se
aflag la curte. Mihai Vitzul trebue se fi
avut mai multi, de 6re-ce, intr'un raport
tramis din Praga la 1597 Ianuarit in 6 de

ambasadorul venqian Senatului Republicel,
se vede ca Mihai Vitzul era (citez): atat

d e greu bolnav, In cat doctoril desperat de
scapare i se socotia mrtea lui ca un lucru
forte gray", 2) constatare , DOmnelor si
Domnilor, pe care cercetatorul roman o citece asta-cli cu adanca i patriotica placere, mesurand printr'Onsa, ca i prin serisorile lui Enric IV Regele Franciei, marele
1) Hurmuzake : Documente,
pag. 216.
vol. III,
part.
2) Ibident: vol. III, part. 2, pag. 228-229.
www.dacoromanica.ro
1,
29
pret ce Europa punea pe sabia i armata

Eroulul roman.
TotuI, firea puternica i santatea de
fer a Eroului triumfara; bla cea grea de

care medicil disperasera trecu pe iute. Mita putu sf5 reincpa irul biruintelor introrupte pentru cata-va vreme. De la 1597, Do-
cumentele nu mai vorbesc despre vre-ua

bOla a Eroului. Doctorii Domnuluf ingrijat
de cei ce primiat rani In lupta '). Mihai
nu mai cerea ajutorul lor de cat numai atunci cand, cu viforOsal vitejia, la lupta
s6t la vnatOre, cadea de pe cal i V
scrintea mana s6ti piciorul,
accidente pe
care ambasadorii Venetiei nu uitat de a le
comunica Senatului cu deosebite amnunte.
Deteptii judecatori ai politicei europene,2)
ambasadorii Venetiel", msuraii mai bine
de cat Mihai insemnatatea lui aci in Ori') Ibidem : vol. III, part. 2, pag. 283.
2) Jean Zeller: La Diplomatie Francaise vers le
milieu du XVI-e siecle d'apres la corresp. de Guild.
Pellicier, ambass. de Francois I-er a Venise (1539
1542) (Paris, 1881) passim, i Ernest Nys : Les Origines de la Diplomatie (Bruxelles, 1884).
www.dacoromanica.ro
30
Doftoricescul mWevg
ent, si de aceia, ori-ce s'atingea de inving6torul de la C6.lug6.renI c4p6ta in ochii lor
uA. greutate de mana antaiii. Mihal nu a
vgut, nu a crequt, nu a judecat tot aa,

i ac6sta i-a fost marea nenorocire').
Spuneam adindorI, D6mnelor si Domnilor, ca, medicil 15,sati la u6. parte medicina
si faceail, cum s'ar qice astli, politia

set alte-alea, call numaf de medicina nu
se -peat. Avem un exemplu caracteristic
inteac6stA privintA ; il gAsim intr'un raport pe care David Ungnad, comisar imperial german la Constantinopole, '1 trAmite
la 1577, Maiu in 25, la Viena, imp6ratulul
Rudolf II. Ungnad ne spune c, la ac6st

epoc6,, un 6re-care doctor din Lombardia,
anume Rosso, venise la Constantinopole
voia cu orl-ce pret s6 se facA Doran in
Muntenia. St6,ruia pe lang6. Sultan si pe
IMO. Mehmet-Pasa, fA.WIlindu-le darul cu
1) Cp. al rued Const. Branc. fi. Ludovic XIV,
studid asupra politicel francese in Europa resaritdn (1534-1715), precum i Dufmanii lui Mihaiii Vitzul, studiu de pe documentele Hurmu-
zake.
www.dacoromanica.ro
In trecutul prilor Romano
31
i mdrirea tributului in proportiuni

colosale. Cerea zor-nevoid tronul din Bucuresci, afirmand cd are drepturi la dOnsul,
de ore-ce parintii lui domniserd o-dat in
Tera-Romanosca. Cand ? nu Kill.
Afacerea acestui vracia cu veleitdti suverane se tracta vr'o cate-va sptmani la
POrtd ; la sfarit, ea fu resolvatd ci la turca.
Doctorul Rosso, pretendent la Domnid, cu
alti sOpte Munteni, partida lui, se vede,
furd condamnati la galere, spun unii, surghiuniV la Rodos, afirma Ail 9.
Dupd Rosso, pe alt doctor nu l'a mai apucat poftele Domniei. El este singurul pe
care l'am gdsit din tagma doftoricOscd, pe
care Provedinta li imprejurdrile Pat adus
se figureze pe lista pretendentilor la Dornnid, pentru ca so nu se qic6, de viitorime
cd nu tOte felurile i tOte breslele de Omeni
aa nzuit sO urce rivnitele trepte ale tronurilor din Iall i din Bucuresci.
In timpul acesta, de-a lungul secolului
carul
1)
Hurmuzake :
pag. 41.
Documente,
vol. III, part. 1,
www.dacoromanica.ro
Doftoricescul mes.teug
32
XVI, din cate 7 in 7 aril', ciuma visita

cand Muntenia, cand Moldova. Citez ca
ciume documentate pe cele 1579, din 1588
i 1592 1). Cea din 1588 fusese greznica
der 0 ciudata pentru Moldovenl, c4cf, de
0 ciuma bantuia cu OM furia, totu0 se

facu anul
acela atatea bucate 0 atata
miere, In cat ajunsese faima bogqiei moldovenesci pri
la Viena 0 One la Con-
stantinopole. De 40 de anT, spun raprtele,
nu maI fusese atata belpg inteacesta

bine-cuventata Vra 2).
Doctorii continua in secolul XVII a figura la curtea Domnilor in Moldova i in

Tera-Romanesca, cu ua deosebire insa de
cum fusese 0116 acum.
De la doctorii lul Ste fan-cel-Mare i pn
la sfar0tul secolului XVI, ceI mal mulV

fusesera Italiani. Acum, de-alungul secolu1) Tote sunt constatate fia de bairn Venetiel,
fi de tramiil Poloniel, fi de Internuntii Imperiului German sOil de ambasadoril Franciel in diferitele volume ale colect. Hurmuzake.
2) Hurmuzake : Documente, vol. III, part. 1,
pag. 114.
www.dacoromanica.ro
In trecutul prilor Ronadne
33
dataliII, Grecii le ieati locul. El gonesc

pe Evrei i pe Italiani. Pe Evreil cari erati
motenitoril Arabilor in medicina nu'l mal
intalnim de loc. Grecii i-au dat la ua, parte.
Pe Italiani il strpira, prin faptul ca. mersera, el inil la Padova, la Bologna, la
Roma se'nvete medicina i filosofia 1)
Ortodoxi, cu relatiunI la Constantinopole unde incepeaU MAaiu se practice pentru a'i face cuvenitul renume, Grecil AIM
preferiti Italianilor. Nu mal vre-ua bOla, grea
set vre-ua celebritate sgomotOsa mai indemnag pe Domni se mai tina, Italiani la
curtile lor. i-apoi, Italianil se i cam deochiasera. Intrebuintati otrava a bouche que
veux-tu, adica cu prea multa, inlesnire. Inv6tasera, pen i pre mitropoliti se dea
otrava in grijania celor pe cari voiall s'l

tramita ceva mai iute pe lumea cea-l'alta.
Bailul Simeone Contarini In documentele
venetiane scrie Senatului venetian la 29
1) Ambnunte in autoril ce se vor cita mai la
vale, si anume Cronicaril nostri, Chassiotis (l'Instruct. publique chez les Grecs), Fabricius, ErbicEinu,
*incai, Legrand, Picot etc. etc.

35.329.
www.dacoromanica.ro
34
Doftoricescul rnestesug
Maiu 1610 ca Mitropolitul Moldovei s'a incercat se otravOsca cu grijania pe Stefan*, fiul lui Iancu Voevod 1).
Grecii n'aveail atata curagit. Incerarile

de otrAvire devin mai rari. Medicina doctorilor Greci, a celor mai multi, fia, ca, o
luau din Facultatile italiane, fi a. ca o mqteniail de prin Constantinopole, se asemana fOrte cu retetele babelor nOstre, pen
aprOpe de finea secolului XVII, adica p6n6
acum 192 de ani.
In formularele medicale, intr'aa numitele iatrosophia, din care unul s'a tiparit
la Venetia, la 1647, sub numele de Geoponicon de catre cMughasul Agapios, fost 'nainte Athanasios Lando,
in formularele a-
cestea, alaturi de retetele ceva mai medicale, sunt altele curat babesci 2).
BuniOrA, doctoria, din Geoponicon in con-
tra cheliel : iea un pantof de ferneia.; rupe-i talpa; tai a. dintr'nsa partea despre
1) Esarcu: Doc. Venef., in Tocilescu: Bevist. pentru 1st. Filol. i Archrol. an. II, vol. I, fasc.
2) Legrand: Bibliothegue grecque vulgaire (Paris.
1881) vol. II, studiul introductiv.
www.dacoromanica.ro
In trecutul TOrilor Romdne
35
c6,1cAiti ; pune-o pe foc ; pref5.-o in cenue ;

amestea-o cu unt-de-lemn; fa-o alifiA i
frOca-te pe cap", retetn, curiOsA prin fap77
tul ca 11" cere so lel talpa de la calcftit,

ceia ce aduce aminte, nu cAlcahil invulnerabil al WY Achile, ci acea parte din cantecul cniuarilor : Sub cAlcAiul cismel mele
jOc n. dracu i u6, muiere, i mO'nvq6. se
fac rele."
ne aducem aminte, Drnnelor i Domnilor, de acsth franturn, din cAntecul a1u6,resc, pentru c
i cAlusarii, in secolul
XVII, aveail in sltrqa lor cariera n parte
doftorice.scA. Cantemir vorbesce de jocul in
de pronuntarea unor anumite

cuvinte de atre aluari, imprejurul bolcaderytn, si
navului culcat la parnOnt 1). Din betrani, mi-a-
duc aminte c. jucand caluprul
(lice
Din Waal incetipr

ii din talpa, binigor,
') Dernetriu Cantemir: Opere, (edit. acad.) vol.
II, pag. 142-143. i alI pe bolnavul mucat de

chirchilag '1 lOgan intr'ua cerga 40 de Omenl, i
ii va ft trecOnd!
www.dacoromanica.ro
36
Hop o-data, I
*i-alta data,
Sus de dou,
Jos de noue,
Pen' la patru-Oecl i noue.
venia un chiot detunator de 'Aga

rOcorile in bolnav i'l treceati naduselile,
se ducea lingOrea in pustia, so nu mai via,
trasni-o-mi-ar sfintu Ilia.
Nu Kid daca acy, de la Pasci 0116 la
Rusalii, caluarii mai fac concurenta medicului de plasa prin districtele Regatului.
Sei insa ca un alt concurent al medicului
practica prin sate medicina fail diploma
doctei facultaV, i acesta este Ursul, care
II da cu impasibila liberalitate pOrul pentru
afumarea de sperietura i calcd, adica masszd ca cel mai destoinic masseur, nu mai
dupa invitatiunea ragqita
Danciului-
comae care'l clice tot

Din calcani incetivr
*i din talpa, binivr I
Sus, Martine 1
Si mal bine
Call daii paine cu msline.
Se revenim insa la doftoricescul nmte-
www.dacoromanica.ro
In trecutul T6rilor Rorndne
37
sug i la formularele doftorilor in secolul

XVII. ITA alta doctoria, in contra migrenez,
era urmAtrea conjuratiune pe care o tra-
due tot dinteun iatrosophion pe care '1

gsesc in fraquzesce in la Bibliotheque
grecque 1) a d-lui Legrand. Descantecul
cad este un descantec (lice :
In numele lui Dumneqeti cel a tot puternic 1... Cand Migrena, aripa Satanei, ei
din adancimile Maref, Domnul nostru Isus
Christos o intalni i'i qise : un'te dud, Migren? i ea'l respunse : DOmne, DOmne,
de ce me'ntrebi ? Me duc se intru in capul robulul lui Dumnecieti cutare, se-i sgu7/dui creierii si sO'I holbez ochii. Er Christos
II qiee: du-te pe muntele Ararat, acolo unde
1)
nu se aude nici sunet de buciurn, nici co-
cosul nu cann; acolo manna, i bea,

potolesce-ti mania.
Christos s'a nscut
11in Betleemul Jucleiei; Christos a fost rOstignit pe muntele Calvarului. Fugl, Mi-
grena, prasesce pe robul lui Dumnecleii

cutare
Comparati acest descantec conjurator cu

'9 Vol. II, studiul introductiv.
www.dacoromanica.ro
38
Doftoricescul Ineteug
urmAtorul descantec de pocitur din colec-
tiunea citata:
Amin, amin, Cosma Damian,
Noire stragl, none pociturl;
Nime nu le-o vedut,
Nime nu le-o audit.
Numal Maica Domnulul,
Din pOrta Ceriulul
Le-o audit i yedut,
Care 'nainte le-a eit
*i le-a intrebat: uncle Ye duceti?
Ne ducem la (cutare)
Carnea se'l mancam,
pilele ea% luam
Sangele se't bern.
Nu ye ducetl la (cutare)
Carnea sel mancatT,
Dile le WI luatf
Sangele sel betl;
Ci ye duceti in Dunarea mare

Ca este un pote mare,
Came WI mancati
Dile le sel luati
Sangele 581 betl
Pe Cutare sail lasat1

Luminat, curat
1) Lupacu: Medeeina babelor, pag. 27.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Tri lor Rornane
39
Cum Duninedefi l'a Meat,

Descantecul de la mine
Lcul de la Dumnedeil,
Acesta formula finala a descantecului :

Descantecul de la mine, lcul de la Dumnaleii", este in tocmai formula finala a tuturor retetelor pe cart' le scriail doctoril
grecl In tot secolul XVII. Cesar Dapontes,
un Grec cu deosebire interesant pentru
istoria Romanilor, (lice intr'una din scrierile sale, Cronica de la 1648 1704 : ') Doctorn, in retete, scria antaiti medicamentele
i-apoi la fine nu uita nici o-data frasa :
Via seinaatea de la puterea divind, care
birue tot.
Tete bune, der puterea divina, V-atuncl,

'1-acum, nu ajtaa pe doctor i pe bolnav, de cat daca si el puneaii umrul, doctorul cu sciinta i bolnavul cu taria firel.
Ajutd-te ci cerul te va ajuta, e adevrul cel
ca
mare.
T.
se vede ca doctoril cari erati la cur-
1) C. Erbicnu : Cronicarli Greci cari aii scris

despre Romani in Epoca Fanariotilor (Bucurescl,
1890), Cronica tut Chesarie Dapontes, pag. 131.
www.dacoromanica.ro
40
Doftoricescul mesteug
tea lui Vasile Lupul intre 1638 si 1640 nu

cam ajutat pe fiul cel mare al Domnului,
pe acel Ion Voda pe care Vasile voia s'l
lase Domn in Moldova, ir el se trOca stapanitor in Tera-Romandsca.
Ion Voda era slab, limpeqiii,

ski cum s'ar qice aqi anemic, chlorotic,
rachitic, suflet putin, un fel de se'l sufii
se cada", de vreme ce Cronica qice ca era
slab i desnodat de maini si de piciOre,
ca si cum n'ar fi fost feciorul lui Vasile
Lupul, care era un om ca un leti i la
71
hire si la trup" ').

La Iasi, doctorif nu putura
an faca nimic, ba anc u mama incepu s6 i so mia

sal s i se usuce. Pentru c i politica Ii ordona sO tramita spre chezki . un ostatic la
Constantinopole, Vasile Voda hotari sO pornOsca pe fiul sOh acolo in 1640. Bailul venetian, Aloisio Contarini, ne spune la 11
August 1640, ca a sosit Ion Voda, ca e de

15 ani, a a venit sO se caute i c, dac
nu se va tmadui in capitala Sultanilor, va
KogalnicOnu: Mixon Costin, vol. 1, pag. 308
www.dacoromanica.ro
In trecutul
lor Romne
41
pleca in Italia, la Padova '), se se arete

doctorilor celor marl earl profesail la cele-
bra universitate a Padova Scim c IOn

Voda n'apuca se yen, Italia, cad muri la
Constantinopole.
Tot pe vremea acesta
pana la 1642,
la Bucuresci, Mateiri Basarab suferia de
idropisia 2). Cine II era doctor, nu mit. Ambasadorul venetian din Constantinopole, Girolamo Trevisano, ne spune de bOla Domnului intr'ua, scrisOre din 3 Februarit 1642,
der nu ne numesce pe doctor.
In ori-ce cas, e peste putinta ca, la curtea luf Mateit, unde stralucea cumnatul
Doinnuluf, invetatul Udriste Nasturel din
Heresci si DOmna Elena, sora lui Udriste,
una din rarele Dtimne Gael a domnit en
adeverat asupra tereI ca regenta, in lipsa

barbatilor dukil peste hotare set la batali,
e peste putinta se nu fi fost doctori.
Nu am avut la 'ndemana scrisorile lul
') Hurrnuzake: Documente, vol. IV, part. 11,
pag. 512.
2) Hurmuzake: Doeumente, vol. IV, part. II,
pag. 314.
www.dacoromanica.ro
Doftoricescul rnesteug
42
Parcevici, episcop de Martianopole, care a

trait la Curtea btranului Domn cata-va
vreme ; intr'Onsele se vor fi gasind pOte asemenea amnunte ').
TotuY, se nu uitam pe Paul din Aleppo
care, peste vro ese ani, la 1648, era la
TOrgovite unde, cu esagerarea lui orientala, ne spune ca'l dirdiat frigurile de cate
trei on pe
i,
i ca nu ere' la Tergov*e
nici medici, nici chirurgi, nic doctori. Jalea

te coprinde vqdnd pe bietul diacon cum
se vain i se bocesce 2).
oesterreichische Geschichte (L. IX.
1) Arthiv far
Band), Wien 1880. Studiul cornitelul Pejacsevicl
asupra strarnoulul s6u: Peter Freiherr von Parcevici, Erzbischof von Martianopol, apostolischer Vi-
car und Administrator der Moldaa, bulgarischer Internuntius vom Kaiserlichen Hole und Kaiserlicher
Gesand'er 04 dem Kosaken .Hetman Bogdan Chmielnicki, 1612-1674, studiu alcaluit dup documente
inedite din Viena, Buda, Clusl, Roma si Venetia

(pag. 337-638 din Archivd). Asupra lul Parcevicl
v.
d. B. P. Hasdeu : Archival din Genova in Col.
mi Traian (ful.Sept. 1882) i /a Revue Historique
Paris, 1880, Sept.Oct.).

2) Hasdeu: Archiva Istoricd a .Romdnief. Caltoria
lui Paul din Aleppo. Cap. XII.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Terilor Romani)
43
cu tOte acestea, vaietele lui Paul din

Aleppo ni se par cel putin ciudate, de Orece scim ca'n secolul acesta si'n secolele ur-
mtOre, pn mai' acum 20-30 de
an)",
bantuia si a bantuit in Vrile romane si

medicina ieratin, medicina sfanta, medicina
calugr6sca, alaturi. de medicina babelor si
de medicina doftoricsa.
Pentru ce acest evlavios si sfatos calu-
OA" nu 'i scria lui insusl de friguri? A

scrie de friguri pe cojie de paine de forma
cand Otrate, cand romboidale 1) cu nisce
slove intortochiate, de sem6nat cu turaua
Sultanului de pe lira otomanN era, in te-
rile romane, pentru un alughar venit de

la Ierusalim st de la sfantul Munte un
venit grsuliii si durdulit, in tocmai dupa
pofta cucernicel sle inimi. Aceste cojite de
1)
D. B. Iorgulescu , directorul gimnasiului
Flasdeli din Buzti, mi-a comunicat un scris de fri-
gall care e urmatorul: in prima cli, se scrie pe

cojita: Abele 31 :-I-: Zut; a doua cli : Bodele 31 :-1--:
Zut, ilk- a treia cli: Abele Bodelc 31 :-1-:: Zut. To
vor lasa frigurile cu atat mal lute, cu cat vel face
pe Z de la Zut un Z nemtesc, adica, tin S.
www.dacoromanica.ro
44
paine, scrise pe limbi inalte i adanci, se

vindeat in oraele Romaniei , in tocmai
cum se vindeati indulgenple in Apus, inaintea lui Luther.

Luminarile de Pasce, de la Ierusalim, cOra
descantata langa apa Iordanului, sapunul

cu care se spalase pe maini patriarhul la
serbatorile imp6ratesci, untdelemnul sfintit
de la candela sfantului Morme-nt, apa care
Vnise din icna de minuni facaOre a cuWei s cutarei manastiri din sfantul
Munte, tOte eraia atat de cautate de bolnavil din Romania, in cat prea sfintii elughr1, patriarhi i episcopi, cari veniati prin
Iat i prin Bucuresci nu sciaa cum se indestuleze pe toti cei-ce veniati s cra aceste doctorii de minuni fac6tOre,.... adi0
se c6ra, nu ; m'nel s6 cumpere, cad nu
mai sfintil Cosman i Damian fusesera doctori far de argint.
Episcopil i patriarhii, duhovnicii i diaconii, primiati cu mucenicOsca umilinta bani
si moii, scule i argintarii, ba chiar si producte pe cari le revindeati totd6una cu
castig, spre cinstea i slava sfantului Ev.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Teri lor Rornne
45
dochie, negustorul cel Mra de cusur ; da,

primiat, primiat intr'una pentru dragostea
oilor cuvnntOre i pentru slava sfintilor
mai sus pomenitilor Cosma i Damian, de
la Diet doctori fra de argint.
E uimitor de mare cantitatea doftorielor
sfinte, ce s'a consumat in Vrile romane, in
cele dou6 din urma secole! Ar fi trebuit
patriarchului de la Ierusalim se aduca untde-lemnul din candela sMntului Morment
in chiupuri marl cat balena, pentru a rspunde la t6te cererile. Der nu facea aa,
cad lucrul ar fi fost nepractic, i al doilea
ar fi fost in contra principiului care spune
a docLoriele ieratice trebue luate in portiuni sal dose infinitesimale.
Ei aduceat ua sticluta cu untdelemn din
candela sfantului Morment set cu apa de
la Jordan orl din fantana Cedronului. Ca
untdelemnul st apa erat de la Ierusalim,
eil unul nu ai garanta nici cu partea din
Rait a dumanilor mei. Cand se isprvia
la Ia1 s6il la Bucuresci apa sal untdelemnul din pretiOsa sticluta, medicul prea sfintit punea apa din Dambovita sal din Bah-
www.dacoromanica.ro
46
Doftoricescul metepg
ling, caci, conform scriptureT, duhul Dornnulul plutesce de-asupra tuturor apelor.
Cererile continuaii, ofertele erat gata.
Conditiunea de capetenia era ca sticluta
se fia mica k4i inchisa in trei-patru cutii
cari se scoteail una dintr'alta.
cand inaltul prelat mergea acasa la
bolnav, i cand acesta venia la inaltpreasfint,ia sa, formalitatile erati aceleasi. Pretul insa de sigur diferia, ca i astalf,
on opere chez soi et on travaille en ville.
eta cum, dupa spusa until btran care
de la tata-stl o auqise: Cutia cea mare se

deschidea cu deosebita ceremonia ; se rostia
nisce cuvinte pe limbi adand de catre episcop ; calughariI cad '1 insoVail luand ua positiune cataleptico-extatica, ca coprinsi de
alte-alea, pironiail ochiI in bolnav. Acesta
simtia un fior.... A doua cutia aparea....

Emotiunea crescea. Daca putea, bolnavul
cadea in genunchi, ir rudele rupeati pa-
mntul cu metaniele.... La aparitiunea celei
de-a treia cutia pe care, incet, oblu i pe

linse, o arta episcopul, bolnavul tremura
ca varga, simtia ca, de la crestet pen in
www.dacoromanica.ro
In trecutul Torilor Rorname
tlpI, l'arde si'l inghiata, '1 salta
47
i'l do-
bdra, '1 chinuie i '1 rnangaia ua caldura ciu-
data, de el ne maY simtita.

Cand aparea in fine sticlqa, sfinVta sticluta, invlitA in catifea verde set rqia,
calugharil, ca sguduiti de ua puternica scanteia, electrica, cadeail in genuchi. Bolnavul,
rudele, cei de fat, totl isbia cu fruntea
pardosla odaid. Episcopul, cu micari automatice, se apropria de bolnav. RespiraVunea i-era ueranda si gafainda
ungea
cu untdelemnul sii uda cu apa din sticluta si.... i bolnavul se facea bine in
marea maioritate a casurilor.
Curentul nervos, ipnotismul, vibratiunile,
emotiunea, efluviele magnetice, i tot ce
spune ilustrul Charcot astali la Salptrire
in Paris, &ail provocate de sticluta cu apa

de Iordan, de Dambovita WI de Bahluit.
Bolnavul se scula om in OM firea, gata
a 'nalta la ceruri pe episcop, a'i da pungi
peste pungi, moii peste mosii. Medicina
doftoricesca o fi Mout, n'o fi facut parale
din Wile rornane, in secolele trecute ; Medicina calugharsca ins4, pe langa averile
www.dacoromanica.ro
48
Doftoricesnl metepg
naht, adicA pe langa badi caltigaV dupa

consultqiuni ca cea de sus, a mai cW,igat
si mqii cart' dederA Statului roman dupa
secularisare IAA mai de una-cp intre 20
i 25 de miliOne pe fia-care an. Cu asemenea folOse, mi se pare ea, nu s'ar pute
ilice a medicina calughAresca nu a fost

banOsa in Vrile romane 1).
Un alt capitol ce va trebui s se consacre Medicinei sfinte in istoria ri1or romane va fi i acela al vindecarei prin pu_
nerea manilor unui Malt prelat pe capul

bolnav. Unul din staritii de la muntele
Athos, ieromonahul Gabriel, in biografia
patriarcului Nifon, ne spune c Nifon fAcea
minuni prin apositiunea manilor.
De altmintrell, i dupa m6rte patriarcul Nifon a vindecat multa vreme de mutenitt, de friguri i de durere de cap, Intocmai cum mOstele mitropolitului Maxim,
omorit de Mihnea Yon., vindeca de svnta
tot felul de bOle 2).
ii
1) Cp. ale mele Din Istoria Fanarioylor, studie

cercetdri ;Studiul Ipsilante qi flu set
2) Hasdeil Archiva Istoricd, cloc. 318.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Trilor Romane
49
Ca si in Apus la Cato lici, la Francesi
la GermanT, unde se pastrza si se adora

mOste, buniOra, la VendOme uc lacrimei a
lu
Christos, la Corbie barba lu Noe, la St.
Medard in Paris un dinte al lu Christ i

intr'alte dou orase dou capete de ale lui
Sfantul JOn BotezAtorul, precum dou sunt
tunicele Mantuitorulul, una la Colognia si

alta la Argenteuil lapel. Paris, 1) tot astfel i in Wile rornane adoratiunea mktelor alcMuia In parte covrsitOre a medicinel
ieratice.
Priviail, adore.' si se faceat bine prin

minunea dumneViesca, pe care sciinta in
cele maT multe casuri o esplica aqi fOrte
omenesce.
De multe on, bolnavii se faceaii bine

inainte chiar de a fi vqut mstele, intocmai cum unil Bucuresteni acum 20 de
aril, se faceati bine numai 176116nd pe doc-
torul Drasch intrand pe usa in odaia lor.

Credint,a i superescitatiunea nervOsa a bolnavulul facilita sarcina calugharilor.
1) Seignebos : Hist. de la Civilisat. (Paris, 1882).
Les reliques en Occident, pag. 65.
35.329
www.dacoromanica.ro
50
In Germania, intr'ua cutia de sticia captusita cu negru pe trei parti", era atarnat
un fir de per din capul Prea Curatei Feciere Maria. Tarnaduia de tete belele. Bolnavii veniail din tete parti1e, se tariail pe
genunchi, adoraa firul de per pe care nici
vorba c nu'l vedeat i se intorceat s
netof.
Intr'un rand, un bolnav mai curios s'a

uitat cu tot dinadinsul se veda firul i de
i i1 pironise privirile in cutia ca vulturul in sere, nu vequ nimic. Intreba atunci
pe betranul calughar care sta alaturi de
cutia rugandu-se:
Parinte, sfintia ta '1 yap ? Eu nu'l
zaresc de Joe!
Calugharul cu ingeresca sinceritate rspunse :
De 25 de ani, taica, l'art drept cred1ncioi1or in tete qilele, i nu l'am vequt

nici-o-data, der trebue se fia inauntru ; ded,
inchina-te i adora-1 ca se te fad bine.
Medicina ieratica, medicina sfanta nu s'a
sfarsit cu secolul XVII ; ea a continuat in
secolul urmator i continua i ail'. La St.
www.dacoromanica.ro
In trecutul pri1or Romilne
51
Pierre du Chaillot la Paris, in Roma la

Santa Maria in Ara Coe li unde este icna
FeciOrei facuta de evangelistul Luca, la noT
in Bucuresci la sf. Mina, la sf. Elefterie si
in cleosebi la sf. Vineri in ajunul hrarnului,
medicina ieratica, nu pentru suflete, ci pentru trupuri, bat son plein, este in toiul ei.
i nervi ! NuNervi i credinta, credin
mai puterea lui Dumnecleti mai pOte intr'acest sfarsit de secol i 'nteacesta, nabadaiOsa civilis4iune, se mai infrine si se
mai domol6sca la Omeni nervii, cart piesnese ca bicele la cea mai mica impresiune.
Cloratele, bromurele i tOte calmantele meclicinel doftoricesci y perdent leur latin, nu
mai pot face nimic. Lumea, cu a ei minte
i cu a ei inchipuire salta in vazduh la cea
mai mica, miscare si face, ca'n vremea basmelor, din purice bivol si din bivol purice,
cand nu face din cal magar.
S6 ne reintOrcem insa la doftoricescul
mestesug din secolul XVII.
Cel d'antait doctor care ne intalnesce
fara, s ne dea bine 'qeles nici ua, consultatiune, este doctorul adus de Vasile Lu-
www.dacoromanica.ro
52
pul la curtea lul, dupd recomandaunea bailuluf Venetiei Girolamo Trevisano, adicd
Danesul GiovannLAndrea Scocardi, inainte
medic al ambasadei venetiane din Constantinopole. Vasile Vodd se speriase de la
mOrtea, fiuluI sOil Ion Vodd i, de i leu
la hire i la trup, voia acum s aibd doctorI se proctasescd, se preintmpine Miele

din vreme, dacd ar fi fost se via.
Scocardi e doctor i diplomat, adicd informator al ambasadorului venetian. Avea
1500 de reall pe an, i altele multe de la

curtea Domnului, a cdruia bogdtid lasd pe
doctor cu gura cdscatd 1).
Fid in rapOrtele cdtre bailii Aloisio Contarini i Pier Foscarini, fia, cdtre Residentul imperial, Schmidt, Scocardi spune cu
rivnithre admiratiune c averea in haul a

lui Vasile Lupul 'Ate so fid de douO miliOne, i averea in pietre scumpe, argintdrid
si blnuri pretiOse tot de douO miliOne.

') Hurmuzake: Documente, vol. IV, part. II,
pag. 513 i Revist. pentru 1st. Filo. i Archeol. an.
II, vol. I, fasc. I, Esarcu: Doc. Venet.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Trilor Rorna.ne
53
Vre-ua cura, celebra, seu vre-ua de cele cari

r6rnan de pomina, nu gsesc s fi facut
Scocardi.
Peste vro cati-va ani dupa Scocardi, adica pe la 'nceputul domniei lui Ghiorghita
Stefan (1653), s'a intmplat in Moldova un
fapt care tine mai mult de chirurgicescul

de cat de doftoricescul mqtesug. Acest
fapt avu un resunet enorrn prin urmarile
lui. Gheorghita Stefan prinse in necredinta
i in tradare pe spatarul Nicolae Milescu
de la Vasluiii, Romanul cel mai invtat al se-
col. XVII i al carui renume se intinse mai
tarp din I4 i Bucuresci la Berlin, din

Berlin la Stockholm, din Stockholm la Paris,
din Paris la Constantinopole, pentni ca in

urma se stralucesca pe inalte scene in
Rusia i chiar in China I). Pe Milescu '1
prinse Gheorghita
Stefan tradandu-1 i'i
taia nasul, adica ii insemna, ba chiar cu

deosebit caracter, caci, in loc, s6 lase pe
1) Kogalnicnu : Necalcea: 0 snui de cuvinte, in
Cronice, vol. II, pag. 190. Picot : Le Spathar Mikw). A. Papadopul-Callimah: Despre Gheorghie
Stefan Voevod (BucurescI, 1886).
www.dacoromanica.ro
SC
Doftoricescul me,stesug
calat s'i tai nasul ca de obiceit cu un

anume cutit, scOse domnul hangerul de la
brat i cu el porunci calaului se opereze
rhinotomia, adica taiarea nasului.
Faptul in sine nu ar aye mare insemnatate. niarea nasului in sens proprit i

in sens figurat e lucru obicinuit: s'a taiat
i se taia nasul pe tOte trOmurile in terile romane ca i in tOte ri1e, cad, si la
nol, ca i pretutindeni, nasurile se lungese
cate odata atat de mult, in cat rhinotomia, adica taiarea din radecina st cel
putin scurtarea pn la ua dimensiune
cuviinciOsa se impune fara dOr i pOte.
Nu, rhinotomia prea invqatului Spatar a

avut resunet prin faptul ca a fost urmata
de rhinoplastia, adica, dui:A ce i la taiat
Gheorghita Stefan, Milescu s'a dus in Germania st la Viena i, citez pe Cronicarul
Niculcea:
1)
a gasit acolo un doftor de 'I
tot slobozia sangele din obraz, si'l botia
la nas, i aa, din qi in qi, sangele se in), chiaga, de i-a crescut nasul la loc, de
))s'a tamaduit, ir cand ati venit aice in
tera la Domnia lul Ilia0-Voda , numai
www.dacoromanica.ro
In trecutul Torilor Romne
53
de abia s'a fost cunoscend nasul cal

taiat".
Prin ce metoda s'a facut rhinoplastia, adica punerea la loc a nasului spatarului,
nu seal. Fi-va fost metoda lul Celsius care
consista a lua din pielea obrazulul si a acoperi cotorul nasuluf ? fi-va fost metoda
indiana care taia pielea din frunte si o da
pe nas, seri metoda italiana, care iea pielea
din partea anteriOr on interna a bratului?
Nu nit, i nu mit chiar daca metoda italiana era cunoscuta in secolul XVII.
Faptul este ca Spatarul si-a pus nasul
la loc, spre marea mirare a celor ce '1 cunoscusera in deosebitele fase ale vieteI sle,
antait cu nas, apol fait nas i in fine ier

cu nas.
Nas neastemperat acest nas cu istoria

medico-sociala, al spatarului Milescu, der
nas de om bun la suflet, cad Milescu se

impaca mai tarp. cu Gheorghita Stefan
sluji prin Viena, prin Jena, prin Stettin,
i la Berlin si la Stockholm, pe unde Domnul ratacitor se afla seu 11 trimetea se
pi-I
startle pentru densul. Milescu se ruga de
www.dacoromanica.ro
56
Regele Suediei, la Stockholm, unde Gheorghita Stefan stetese sse luni, i tot el
se ruga de Frideric-Wilhelrn, Mare le Elector
de Brandenburg se ajute pe fostul Domn al
Moldovei, s I dea pensiunea promisa, se
inlesnsca bani cu cari se ',I cumpere
medicamente, dupa curn spune uascrisOre a
lui Gheorghita Stefan din Arhiva Statului

din Berlin '). Gheorghita Stefan suferia de
ua podagra atat de nodsa 1 cu concre-tiuni
tofacee atat de resistente, in cat medicii
nu sciat ce se mai qica si ce se'i mai faca.

Pentru c vorbim de poclagrd, la maladie
des maitres cum ii (lice Francesul, se notam
aci u observatiune a lui Sulzer care, in
Geschichte des
Transalpinischen
Daciens ,
spune ca, podagra nu era cunoscuta in trile romane acum vr'o 150 de ani i ca
doctorii de prin vremurile acelea atribuiati
1) Pap. Ilarianu : Tesaur de Mon. Ist. cifat in
D. Pap.-Calimah: .Despre Gheorghie Stefan, pag. 108.
Cp. Hurmuzake : Documente, vol. II, part. I, pag.

563, ScrisOrea ratAcitului Nicolae Basarab care core
al 10 Nov, 1566 lul Albert, ducele Bavariel, se intervina pe langa Maximilian II, Imporatul Germaniel so i se platdsca doctorii.
www.dacoromanica.ro
In trecutul T6ri1o1 Romne
57
acsta bine-cuventata lipsa calintei escelinte a vinurilor romane 1).

Supun observatiunea lui" Sulzer Facultatei competinte, i 'nainte de a trece la doftoricescul metesug din vremea Brancovnului in Tra Romansca, se amintim esistenta doctorilor in Moldova, la curtea Domnilor cart' urrnara dupa, Gheorghit Stefan,
.1 anurne, la curtile lui Grigore Ghica si

Stefnita Lupul, fiul lui Vasile.
Cesta din urma, Stefanita Voda Lupul,
sange stricat ca i frate-set IOn Voda, cu
tot ajutorul doftorilor a murit de ua bOlA,
de care Miron Costin vorbesce ast-fel : a
cqut in
bOla
forte grea, lingOre, care
MA indat a priceput doctorul ca trebue

s'i iea sange.Ce n'a ascultat, i adaugandu-se bOla i ales tOmna find, asa de gret
l'a cuprins hierbintla, cat "Ana la Tighina a statut frenetic, adica buiguit din
hire. Cu chipul ciumei era bOla,
Ca
bon la ua mana. Ce nu era
i-ati eit
ciuma, ci
direpta lungre, carei Ude II ic doftorii

1) Vol. III, pag. 61.
www.dacoromanica.ro
58
Maligna, i cat a trecut Nistrul la Tighina

a treia qi a stAtut mort" '). Ir6.-I u bla
pe care o supunem atentiunei retrospective
a FacultateI nOstre.
In Tera Romanescit, DOnmelor .1 Domnilor, inainte de Brancovenu , In marea
lupta dintre Ghiculesci si Cantacuzinesci,
cand musafirnicile marghiolii", adica intri-
gile de tot felul, pumnalul, otrava, torturi,

confiscarY, schirnbri de religiune i ua mul-
time de alte crunte frumuseti ale dumrtnieT intre
&all, inteacesta epoca atat de
interesanta a istoriel muntenesci care merge

de la George Ghica 1650 si 0116 la erban
Cantacuzino 1688, doftoricescul metqug
se aren, der nu spre lauda luT, in perstina

doftorului grec Timon. Acesta, la Constantinopole, in 1673, a provocat in bOla luf
Grigore Aroda Ghica, fiul lui. Gheorghe Ghica,
ua emoragia estraordinara i l'a i inveninat.
Ghica singur la csul mortei a fAcut acesta

nArturisire. incal 1 Cantemir mai adaug
1) KogalnicOnu: Cronice. Miron Costin, vol. I,
Pg. 372.
www.dacoromanica.ro
59
ca Timon dedese veninul dupa, indemnul

Cantacuzinescilor t).
La curtea lu erban Cantacuzino nu cred
se fi avut trecere mare doctorii. Iacob Pilarino, protomedic al curtel sale, 2) n'avea
multe de lucru. erban era, ca gi Vasile
Lupu, tare ca un leli la hire i la trap, ba
anca era de ua statura, colosala, i avea nisce
plamani de cand incepea so racn6sca dIrdia ferestrele, ir cel certat credea c'a i
vOqut Raiul.
Maril Viziri cand voiaii se pacalsca cate
un pala Ii trimiteaiispune Dapontes cu

misiune la erban, anuntand inteacelasi
timp prin Kapukehaiele luf pre Domnul
Torei Romanesc ct 'Ate lua pe Paa, mai
mult cu lopata de cat cu judecata. erban
in telegea, Pap, pleca din Constantinopole,
venia la Bucuresci i, cand se reintorcea in
Constantinopole, era bolnav de friguri,de
friguri de grOza, spuneaa cei ce'l insotiati,
caci
erban racnise atat de cumplit la el
1) *incal : Cronicii, III, pag. 115 si

Cantemir:
Istoria Impr. Otoman. pag. 419.
2) Erbicnu : Cronicarii Gred, pag. XXIX.
www.dacoromanica.ro
Doftoricescul ruestesug
66
in cat s'ar fi jurat c da peste Pa 6. alte alea.

Brancovnu nu era de felul i firea lui
erban, era de ua santate molii, adeseorb
ubreda
totduna
plapanda 1).
.Era
in tocmai ca acei boeri cari, mai tarcliti in

Bucuresci,i-aveati doctorul cu el si la masa
unde nu gustail din nici un fel de bucate
fail, se 'ntrebe pe doftor daca cele inainte

inancate se combin, fac combinalid cu cele
ce aveati se mai manance. De i, spre des-
perarea doctorului, mancat din ate 10 i

12 feluri, la sfaritul mesei spuneail ca nu
le-a fost fme, ca se simt greti ca de plecate gi crt se'l frece cu otet de trandafir.
Brancovnu tinea i avea de ce so tina
la vit, i de aceia, cea mai mica indispositiune '1 inspairnnta. Spaima acsta
insa nu'l opria, ne spune del Chiaro, de a
manca bine i de a bea bine, mai cu sOma
licuoruri call, la masa Domnului, erail de
calitate deliciOsa.
') Magazin istorie, vol. II. 1st. Terii Romein. de
la 1689-1700 de marele logofat Radu Grecdnu.

Cp. Foletul Novel de d. Odobescu in Revista Romeinei (1862).
www.dacoromanica.ro
61
Doctorul Jacob Pilarino pe care '1 mostenise de la unchiu-s6i1 erban Can tacuzino,
doctorul Pantaleone, (Vs la Curte Doctorul

mare, doctorul I6n Comnenul, profesor de
sciintele fisico-matematice la Sc Ola cea mare
de la sf. Sava intre 1680 si 17001) erail
media curanti ai CurteI i 'ngrijaii pe Domn
in tOte qilele. El nu i-ail tinut cli cu qi

Jurnalul SdnNdia Metriet Sale, in tocmal
cum, inteaceV,I ani, '1 tineail la Paris doctorii Vallot, d'Aquin si Fagon, medicii lui
Ludovic XIV 2).
Acest Jurnal ar
fi
fost
fOrte interesant pentru istoria internn, a

curtei lul BrncovOnu i a socientel din
timpul acela. Doctoril n'ail 16,sat nimica ;
Domnul ins a lAsat cate-va amnunte fOrte
pretiOse in notitele ce scria mal in ha-care

s6pt6mftn, pe foile albe ale calendarelor ce
'1 alatuia unul din numeroil s61 secretari.
si-anume IOn Romanul, gis li Ion FrAncul,
1) Erbicnu : op. cit. pag. XXVI.
2)
Journal de la Sante du Boi Louis XIV de
Farm(*) 1647 a l'anne 1711, publicat de Le Roy

(Paris 1862) in Daremberg, op. cit., pag. 198.
www.dacoromanica.ro
Doftoricescul rnesteug
62
pOte pentru ca fusese prin Francia
scia
frantuzesce.
In notitele lui Brancov6nu, amnuntele

despre sanOtate sunt date cu atat mai multa
staruinta cu cat i-era Domnului mai frica

so nu se bolnavOsca. Pe langa plasture, ierburl medicinale, 'alifii i bOuturi stornachice,
o alta, curarisire, lsatul sangelui de prima-
la Curte proportiunile unui

eveniment de capeteni, fig, ca, se facea
prin incisiuni de doctori, fia ca'i punea
vOra, capOta
lipitori.
Lipitorile erati de rig6re pentru cei mai

multi primavera la prenoirea sangelui si
s'a continuat cu acesta doctorig, via pang,
in timpurile nOstre. La noT, se cultivail lipitorile ca un articol de consumatiune pentru tOrg, i pentru esport pe ua scara ce
KT nu se mai cunOsce. Lipitorile romane

treceat Prutul in Rusia i treceat Dunrea
In Turcia, unde se vindeat pe prquri minunate. De multe ori, nu mai remaneail
lipitori in tell. A tunci
moment psichologic 1
napdiail lipitorile straine.... i se
te tii !
www.dacoromanica.ro
In trecutul Terilor Romano
63
Acum 40 de ani, principele Stirbei a pus

IA taxA fOrte mare asupra esportului lipitorilor. Un Frances din Bucuresci a voit s
tr6c6, fail se pMt6sca, prin vama de la Calneni, ua cantitate enorma in nisce saci s6i).
Mi. Lipitorile ail fost luate de contrabanda
si aduse in Bucuresci, la ministerul de finance, la visteri, unde Francesul voia se
faca contrabanda muama. In timpul cand
el parlamenta sus, s'aii deschis jos sacii.
Lipitorile ail inceput s6 is si s se tirasca prin tOte partite. PersOne cari ail
vllut lucrul ne spun 0, curtea ministerului

era hdgra de lipitori I).
A trecut i timpul lipicios al lipitorilor
cum tree tOte ale trecutului! Ao, de abia

se mai vcl in piata sfantului Anton, la
sfatsele cioraparese, cate 4 5 lipitori in
midi borcane de sticla, suindu-se i cobo-
randu-se, lihnite i mahmure, triste i fail

chef, ca
cum ti-ar (lice :
Am supt i nol o-datii la curte i'n domnia,

Si ne-am suit adesea One la 'mpe.ratia!
1) Povestit do d. Al. I. Stancescu, care era pe

atuncl impiegat la ministerul de financie.
www.dacoromanica.ro
Doftoricescul mqteug
64
Reviti.
Pe lang doctoril mai sus citati, mai

dupa 1700, se mai ga,sea la curtea
BrAmcov6nului i doctorul Gheorghe Trapesunlit), fost bursier al Domnului in Italia
si care, dui:a oribilul macel din 1714, de-
vine omul de incredere al Dmnei Maria C.

negociaza la Venetia cu SenaBrancovnu
tul i la Constantinopole cu ambasadoril yesute de mil de
netianT cestiunea banilor,
depusl de Brancovdnu la Zecca
galbenT,
Venetiel 1).
Trec asupra diferitelor Me ale fastuosului Domn, dr constat aparitiunea primului chirurg frances, in Bucuresci, la curtea
Domnulul, in Decembre 1701. Acestal chirurgul Lantier, pe care, duyA recomandatiunea d-lui de Ferriol, ambasadorul din
Constantinopole,
BrAncovnu
'1
numesce
chirurg al curtei sale 2).

Esarcu: Doc. Venetiane. Erbicnu: CronicariiGreci. D. Procopiu: Notip despre scriitorii greet in
Fabricius.
2)
Hurmuzake : Documente, supl. I, vol. I,
pag. 354.
www.dacoromanica.ro
In trecutul TOrilor Romdrie
65
Vor fi fost 'Ate chirurgi i 'nainte ; Cronicele MO. si documentele nu pomenesc anume, de cat incai 1) in secolul al XVI
de chirurgul Mezentie (1602) care era in
serviciul lui Sigismond, imbroboditul du-man al lui Mihai Vitzul.
In Turcia, chirurgi francesi erail anca de
la 1650. Cantemir ne spune in Istoria Imp6rali1or Otomani 2) de un pa0, de u gr--
sime estraordinar, care avea un chirurg

frances numai al la Singura ocupaVune a
chirurgului era ca'n luna lui Iuniti i'n luna
luf Iulit se taiA pe pa0, WI scOM osanza
si se'l cOsa la loc. Cat a durat acestA operatiune de nostim uprare, Cantemir nu
spune ; spune ins ca Turcul la urmA a
cra.pat i a murit de grsime.
Cu privire tot la chirurgi, era la Turd
un obiceit, efect al operatiunilor chirurgicale, obiceia pe care l'avem i la noi la
altele, bunier, pastratul pruluf niat de

preot la botez i fixat pe cell,. Turcii, it1) Cronicii, vol. II, pag. 295.
2) Edit. Acad. pag. 425.
35.329
www.dacoromanica.ro
66
Doftoricescul mesteug
niti la rOsboiii, cand erat operati rugat pe

chirurgi sO nu le arunce Osele ce estrageat
din rani, ci so li le dea. Le luau cand scapat qi le pastrati cu sfintenia. Hurem-Pala
avea 21 de aqice, adica, bucati de Ose,
scOse dupa diferite batlii din trupul la
Le 'Astra inteua, cutiuta de aur, in sin i

in totdOuna. Tinea la ele ca la viata la
Intr'un rand, cand vizirul Mehemet-Kiupruli
Pa,a, '1 necinsti in fata armatei, HuremPaa, scse cutiuta 0 asvrli cu sele lui
in Vizir. Era eel mal mare i cel mal elocinte
rOspuns ce putea da omului care insulta

un ostali ca dnsul 1).
In Vrile romane , in secolul XVIII, nefind lupte 0 nefiind dueluri, chirurgii n'a-
veaa tocmai mult de facut. Cu tOte acestea, sciinta lor era 0 atunci, ca 0 acum,
qice-se
mai in flOre, mai sigur, mai
bine-facOtOre.
i Michelet, faimosul istoric al Franciei,

care imparte Domnia WI Ludovic al XIV
in douO prti, prima Inainte de bubd 0 a
1) Ibidem, pag. 528.
www.dacoromanica.ro
In trecutul TriIor Rornne
67
doua Dupdbubd: i Sainte Beuve care a con-
sultat i studiat le Journal de la Santj du

Boi, i doctorul Raynaud care a scris Les
Meclecins au temps de Moliere, i doctorUl
Daremberg care a scris la Medecine, Histoire
et Doctrines, vorbesc de doftoricescul mete-
kiug la finea secolulul XVII intr'un mod

care numai m6,gulitor nu e pentru densul.
Medicina in secolul XVII nu e nimic alt-ceva
de cat empirism, ieresuri, credintA OrbA In
autoritatea celor vechf ; lipsa desvdritA
de metde i de cunoscinte positive, resistenta stupid la tOte nouele descoperirf, ridicul in moravuri, lira in contra confraVlor,
arogantA atre cef mid, injosire fat6, cu cel
mar', un potop de formule purgative, Msa-
tul sangeluf impins Oa la
nebuni,
ast-fel definese medicina de atuncI Omenii
cu autoritatea celor de sus ').

Citind asemenea lucruri nu veqf ce deosebire esistA intre Medicina lui Caton care
da Vrp pentru tote bOlele, i intre me') Cf. Daremberg : La Mdecine, Histoire et doctrines, citat mai sus.
www.dacoromanica.ro
68
dicil francesi din secolele XVI si XVII cu

lsatul sangelui. Guy Patin a lsat sange
until copil ce abia se nascuse de trei qile,
i-a lasat lui sange de apte ori pentru un
guturait, a lasat de patru oil sange scrii-
sale in ve'rsta de 80 de ani. N'a murit

scra! Lcurf i rqete violente a carora
devis era O. dilema consolatdre fOrte: ori
mori, oft scapi.
Exemple in Francia : pe fratele Regelui
Ludovic XIV, care avusese un atac de apoplexia, doctoril '1 ingrijesc in modul urmator : ii dat un-sprelece uncie de emetic,
un vomitif teribil, dou sticle de apa d'Anglia, ua stela cu apa de Schaffhausen si II
las de trei oil sange. Efectul ? A murit.

Alt exemplu : nora lui Ludovic XIV, nevasta fiului s6a cel mai mare, e bolnava.
de vapori, ua indisposqiune uOra. Sub cm
vent ca pOte cadea grea bolnava, i se dab
de medici doftoriele cele mai violente.
Efectul? A murit.
La noi, in Romania, Casandra Cantacuzino, feta lui erban-Voda, vera Brancovenului si nevsta lui Dumitru Cantemir,
www.dacoromanica.ro
In trecutul prilor Romdne
69
cea mai invtaM si cea mai frumsa femeia a
timpului st
cand s'a dus in Rusia a IA
sat pe MuscAldicele lui Petru-cel-Mare cu

gura cascata, Casandra Cantacuzino, cand
se afla la Kharcov, de supArare i de dorul
rei Romanesci, a dat in friguff. Doftoril i spiterii i-ail dat doftorii

Mo1dove
atat de tail in cat un stomac de strq nu

Efectul ? A murit.
ar fi resistat.')
Pentru c n'a avut doctori langa dnsa,
in giva de sfanta Maria, la 15 August
1714, Patina DOmna , nevasta luT Stefan
Cantacuzino i nepOta de v6r a Casandref
Cantacuzino mai sus pomenita, pentru aceia n'a murit la manastirea dintr'un Lemn,
unde mersese s6 se rge tocmaT in cliva
cand Brancovnu i copiii lui erat omoritl
la Constantinopole. Spaim6ntata, nervOsa,
1) Cantemir : ht. Irnpr. Otoman. notita bio-
grafick pag. 801.... Casandra,.... frumdsii.

cOndu-1 fOrte citirea cArtilor."
Trdvoux,
i pla.-
Cp. Mmoires de
din Sept. 1743 articolul LVI, unde se
L'esprit et la beaut en
vorbesce de Cassandra
avaient fait une des Princesses les plus accomplies
de l'Europe."
www.dacoromanica.ro
70
Doftoricescul roWepg
istericd, sciind 'Ate ce crimd oribild se comite la Constantinopole, Pauna DOmna a

avut un atac de ud gravitate estraordinard.
Cronicarul anonim, care nu urrnase cursurile lui Charcot, numesce acOstd bOld nevoid,
adicd bOld necunoscuth, o mai numesce loviturd, adicd Mid venitd de sus, din chiar
senin, i o mai numesce indrdcire. BOla

avu rOsunet in tad .0ra. Cantacuzinescil
aruncard vina pe ud mdtud, a DOmnei, 0lympiada, pe care o zidird de vid 'intend
chilia, la mandstire '). Pampa DOmna se
fan bine, pentru ca pe urmA, peste mai

putin de doui ani, se rmnd i ea vcluva,
principese
ca D6mna Maria BrdncovOnu,
nenorocite plangend fericirile de altd-datd,
in mod tragic, ca reginele eschiliane din

dramele lui Shakespeare.
So nu pArdsim, DOmnelor i Domnilor,
secolul XVII, 'nainte de a aminti pe Ma-
rele Dragoman si pdstrAtor al tainelor impOrdtesci din Constantinopole, pe Alexandru
Mavrocordat, doctor in medicind de la uni1) Mag. istor. torn. V, pag. 183.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Tbrilor Romdne
71
versitAtile din Padova i din Roma,

de
rece la Padova Meuse intr'un rand bataiA cu studentii cei-l'alt'i i fusese eliminat. De aceia, trecu tesa la Roma 1)
Alexandru Mavrocordat este tulpina Mavrocordtescilor pe tronurile Romaniei, tata
a doul Domni, Nicolae si Ion, i mo al
mai multora. Pe noi, in cestiunea datoricescului meteug, ne intereszA pentru cA,

el este primul dintre doftorii Orientului
care a priceput circulatiunea sangelui descoperit6,, adicA completatA si demonstrat6,

a 1618 de nemuritorul Harvey 2). Mavro
cordat a scris in grecesce i u6, carte despre

circulatiunea sangelui, cu un succes deose-
bit, cAci a avut cinci editiuni i'n vremea

cand scrie Dapontes, dup6, 1750, tot rara,
era 3). Mavrocordat la
1700 a avut oca-
1) Miller: Alexandre Maurocordato, in le Journal

des Savants (Paris, Marte 1879, pag. 179-183). C.,
Erbicnu: Cronicarii Greci, i-anume Cronica lul
Dapontes.
2) P. Flourens: Histoire de la dcouverte de la
circulation du sang.De Guy Patin, adversaire dela
circulation (Paris, 1857) passim.
3) Dapontes : Cronica in Erbicnu, pag. 17.
www.dacoromanica.ro
72
Doftoricescul mestepg
siune se cundsca la Constantinopole pe

ilustrul botanist Tournefort, tramis de Ludovic XIV in misiune sciintifica, prin Orient. Tournefort in Relatiunea caltoriei sale
tiparita, la Paris in 1717 vorbesce cu laude
mail de sciinta lui Mavrocordat Alexandru 1).
Trec iute peste medicii secolului XVIII.
Doctoh sunt destuli, la curtile fia-caror

Domni. Cei mai multi sunt si doctori i
profesori sal predicatori. Citez printre dnii
pe Manase Eliade, doctor de la Bolognia
si de la Padova, medic insemnat i fisic de

mana antaia ; el a fost insarcinat de Constantin Mavrocordat se alcatuiesca, primul
cabinet de sciinte fisico-naturale pe care l'a
cump6rat in Germania si l'a adus la sftul
Sava, unde a fost profesor intre 1759 1
17852). Inaintea MI, doctorul Policala3) al
1) Relation d'un voyage dans le Levant, fait par
ordre du Roy, par M. Pitton de Tournefort, (Paris
1717, doue volum) vol. I, pag. 520,
2) Erbicdnu: Cronicarii. pag. XXVI. V. i ale
mele Din Istor. Fanar. studie.

8) Notit6, bibliografica din Ist. Irnpgriit. Otorn.
pag. 799 i 805.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Terilor Romitne
73
Jul Dumitru Cantemir, doctorul Testabuza 1)

qi doctorul Andrei Limie 2). Dupa ei i
in timpul lor, Constantin Vardalah, Petrake

Depastas, Dimitrie Procopiul Moschopolitnul i Nicolae Scordilie 3) Mr de la 1727,
trind in Bucuresci, doctorul Caragea, tata
al unui alt doctor Scarlat Caragea 4) din

care descinde familia beilor Nicolae i Ion
Caragia, domnitor la Bucuresci, in fine doc-
torul Theodorake, cunosctor mare al doctrinelor medicale ale luI Boerhaave i Astrue 5).
Pe langa acesti doctorf, toti Greci

p6te, Macedoneni, din and in cand veniat
la Bucurescl, dupa invitarea Domnilor si
doftorf germanf. La 1739 Novembre, sosesc
in Bucuresci doul doftori cu mare nume :

I) Kogalnicthm: Cronice, III, 204.
2) Cantemir: Ist. Imp6ra1. Otom., pag. 135
136.KogAlnicOnu: Cronice, II, 849.
3) Legrand: Ephmrides Daces, vol. H, passim
Erbicdnu: Cronicarii Greci.
4) V. A. Urechth.: Istoria Romdnilor, (Bucuresci,
1891-92), vol. I, pag. 198.
5) Carta: Histoire,.... pag. 188.
www.dacoromanica.ro
74
Doftoricescul mqtepg
unul este Zeiler Fonozzi, calvinist, altul

Bo lto, catolic, sas 1).
Dintre acetia, muqi din eel earl veniail

rmaneail pen tru totdeuna in tera. Unuia
nu'i prinse bine de loc in timpul .DomnieT.
lul Constantin RacoviV., intre 1753 .1 1756,
la Bucuresci. Se numia doctorul Stahl i

era seri Sas set din Saxonia. DOmna luI
Constantin RacoviO, caqu greil bolnava fu
cantata de Stahl i.... muri. Atunci, Domnul, cu n cruilime ne mai pomenita, aresta
pe Stahl, l'acus c i-a inveninat sotia cu
doftoriele lui i porunci ca'n tote srile s6
fia adus inaintea lui pentru a fi dat la falanga.
Cate (pie dura acest suplicit, nu scim. In

ori-ce eas, Sestini 2) i Sulzer 2) afirma ca
Stahl muri dinteacesta bataia. Pedepsa fcu

sgomot, intrigile boerilor acusara pe favoritul lui Racovita, pe Marsiliezul Linchou,
'1
Legrand: Ephemer. Daces, vol. II , pag.
392-393.
2)
Viaggio in Valachia e Moldavia , (1853),
pag. 117.
3) Geschichte d. transalpinisch. Daciens, vol. III,
pag. 53.
www.dacoromanica.ro
75
pretinVnd ct el a recomandat pe Stahl. D.

Desalleurs, ambasadorul Franciei din Constantinopol, spune colegulul WI, ducele de
Broglie, de la Varsovia, ca Racovita nu a
disgratiat pe Linchou 1).
Lucrul ne mira. Constantin Racovit nu

avea prudenta fart marginT, era bolnav.
Cronicarul moldovn Canta ne spune ct. dimineata manca afion (opium, morfint) si
dupt pram(l bea pelin cu urciorul, ca st fit,
vesel, si. acestea in tOte (lilele 2).
Luarea afionului nu era lucru not. E

probabil et, de mult, din Turcia trecuse in
Romania. Turcif '1 luau ca pastile s il
fumat pentru a deveni tiriacha, adica, pe
turcesce, betY de opium, de morfint. Cu-
vOntul tiriachW a trecut de mult in popor
i se (lice om tiriachfa omul care se sat

dupa somn cam mahmur, adica indispus,
in tocmai ca morfinomanul dupa ce se
trezesce din scumpa lui betit. Singurul mor1)
Hurmuzake:
pag. 639.
2) Kogalnicnu:
Documente,
Cronice,
sup]. I , vol.
III, 186.
www.dacoromanica.ro
I,
Doftoricescul ineteug
76
finoman ce am gAsit in Romania notat prin

Cronice i documente este Constantin Ra-
covitA, care se vede insa cA fAcea so se

neutraliseze efectele derApanAtore ale afionului cu urciOrele de pelin.
Cu cat inaintAm spre sfaritul secolului,
Dmnelor i Domnilor, cu atat numOrul
doctorilor cresce ; studiele sunt ceva mai
serise. Se mai invOtA medicina in Italia,

dOr facultAtile din Lipsca, Berlin, Halle, incep a atrage pe Greci, Macedoneni, Bulgari
li Sulzer qicei pe Romanii call vor se

fad, medicina.
Ca Roman, dupa nume, printre doctorii
cu faimA mare, et unul nu am gAsit pe

nimeni.
Printre doctoril earl ill incep cariera in

secolul XVIII la Bucuresci mai mult de cat
la Ia0 i o continuA pOnO dupA 1815, citez
pe aceia pe care strinOtatea, adicA Ger-
mania qi in deosebi Viena, i-at cunoscut

EA prin publicatiunile lor speciale, fiA prin
studiele trrnise la Logios Hermes la Viena,
fie prin partea ce luarA la IncercArile de
independentA ale Greciei. A ceti doctori su nt
www.dacoromanica.ro
In trecutul Teri lor Rorndne
77
Dumitru Notara, Dumitru Caracas cu fii

sl, doctoral Nicolae Caracasi i doctoral
Constantin CaracasY, Silvestru Filitis, doc-
toral Darvaris, Dumitru Schina, doctoral

Sakelarie, Ion Rasty, Petrake Hepites, Ath.
Wogoridi, Const. Iatropolu, doctoral Arsaky,
doctoral Rally i Constantin Estiotes, a
aror activitate literara si sciintificA o gAsesc cu interesante amnunte, inregistrate
in publicatiunea Pacuta, la 1825 de doctoral
Carl Iken la Lipsca i care este intitulaM :
Leucothea, eine Sammlung von Briefen eines
geborenes Griechen, tiber Staatswesen, Litteratur und Dichtkunst des neueren Griechenland.
Ideile cele nou In sciin0 era cunoscute
si de acesti doctorl; el intretineail corespondente cu medicii din Paris si din Germania. La 1797, acum u sut fr, cinci
ani, DOmna WI Alexandra Ipsilante fu bolnava la Bucuresci ; doctorif, probabil Dumitru Caracasi, Silvestru Filitis, Darvari i
alii facur u descriptiune a Met' pe care
Domnul prei o trmise la Paris lui Talley.

rand, rugandu-1 si el, si agentul frances din
www.dacoromanica.ro
Doftoricescul m**e*ug
78
Bucureser, generalul Carra Saint-Cyr, se o su-
puna somitatilor medicale de acolo. Documentul nu ne spune care fu urmarea consultatiuneI 1).
Ast-fel fu, DOmnelor si Domnilor, do Ito-
ricescul meteug In trecutul terilor romane, de atuncl de cand am intempinat

picior de doctor calcand pe pamentul sanetos al DacieT Traiane li One in timpurile de care botranil noltri sfatoll i-aduc
Mica aminte.
Dupa cum atf vequt bine-voind a me

urma in amenuntele istorice ce am putut da
despre practica Medicine! la Roman!, stramop notri, Roman! in multe, Romani at
fost rn medicina, adia nu at voit s'o
Invete. Romana Gravitas a devenit la DuDare, in secolele trecute, nepasarea romandsca. S'at multamit multa vremecumedicina
Mesa, i cu medicina calugharesca ; mal
tarilit s'at dat pe mana doctorilor strain!

cu carte ma! multa s6t ma! putina,
de
1) Hurmuzake: Documente, suplim. I, vol. II,
pag. 476.
www.dacoromanica.ro
In trecutul Teri lor Romdne
79
cele mai multe oil mai putina de cat mal

mulia.
Acum 60 i 50 de
anT, dupa cum renascuram inteatatea i atatea part1 ale
activitatei nstre de popor, care voiesce se

intre prin el insui i cu de la sine putere
pe calea progresului, tot astfel indemnul
.1 invtmintele timpului ne adusera a lsa
la un, parte, fin, nepasarea, fia, repulsiunea,
i a invnta medicina cum invqam .1 altele.
Fusesera doctori Arabi, Greci, Evrei, Italiani, r Greci, Ungurl, Germani i Francezl,
avuram in fine i doctori romani. Feciori
de boer mare, feciori de negustori, doritori
de a fi folositorl fratilor lor, incepura se
invete medicina.
Preedintele Atheneului nostru, venerabilul Nicolae Cretulescu, fiul marelui Logofnt Alecu Cretulescu, aqi decanul doctorilor
romani, va celebra anul acesta cincileci de
ani de cand a 'nceput se practice medicina
in Bucuresci.
Rememorandu-si ceTa ce era medicina ro-
mann, la 1842 i vnqnd-o cu mandria i

fericire ceia ce este astgl, mnsurand dru-
www.dacoromanica.ro
80
Doft. meteug in trecutul prilor Roman()
mul strabtaut, catigurile adunate, vcla ce

avem in lumea sciinVfica, i Preedintele
Atheneului, ca i nol i ori-ce alt bun Roman ,
vom put afirma cu taria a pali
mail i roditori facut-a romanescul doftoricesc mNteug in Vra nOstra.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

1892 - Ionnescu-Gion, George I. (1857-1904) - Doftoricescul Mestesug in Trecutul Tarilor Romane - Conferinta Tinuta La Ateneul Roman in Ziua de 16 Februarie 1892 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1892 - Ionnescu-Gion, George I. (1857-1904) - Doftoricescul Mestesug in Trecutul Tarilor Romane - Conferinta Tinuta La Ateneul Roman in Ziua de 16 Februarie 1892 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DOFTORICESCUL VEUEUG

TRECUTUL TUMOR ROMANE

Conf orinta iinut

la Mend Bomb In diva de

STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECO

TRECUTUL TERILOR ROMANE

mane, despre care voiti aye onOre de a

parte de a 'ntelege ca va trebui so vorbesc despre deosebitele metde, retete i

cata s'o marturisesc pe

Sunt, dintre confereqiarii Ateneului, cel

titlu, de cat marele, nemrginitul, superstitiosul me respect pentru medicina,

FOrte muT doctori mO onor

In trecutul Trilor Romano

m'am folosit totdenna, Oci totdeuna m'am

medicina sub forma de consultatiune,

remanOndu-mi numai prietini, i6r eft ne

adancul mail respect pentru medicina de

One la pamnt, cu riscul de a capeta un

lune i 'n somnul apelor din ogrele na-

turei, in schimbul acestui snop,

umile cunoscinte pe cari le aduc ca prinos

patologia, fia intr'ori-ce alta parte a medicinei.

deseverff In tainele medicinei

studentii cari sunt

In trecutul T6rilor Romne

cari, cu candida seninatate, le fac cei strini

de sciinta, ierte-mi-le cu duhul blandetei

dicina. Acesta va sci se 'ntelg, in necompletele amnunte ale Cronicelor, hrisO-

velor 0 notitelor ce avem, completa natura a bOlel, completa natura a progresului

lenta evolutiune, a facut in trile nOstre.

botrani, earl incep a lucra cu iubire

singura istoria, care, fiind

istoria vik istoria naturaki a unui popor,

In Francia si 'n Germania sunt doctori

Istoria, ca si poesia, pOte merge fOrte

In trecutul pallor Romdne

lucru de loc cluclat ca un ad-

Ceea ce ar veni pe romanesce, mai lung,

Ct plcere pentru un doctor, cred

Ar fi , Intocmaf ea i pentru advocatul

Pe urma, anca un studia interesant ce

atat de strins de medicina sciintifica, de

i profanul, citind cutare reteta, babOsca, esclama cu mirare :

doctorul Metzger din Amsterdam !

In trecutul prilor Romane

i cu mo Corbea, i tot ar merita un

organul unuia din mombrii soi se aduca,

de descdntece, retete de dofturil i vrkitoril babescl,

estras din Analele Academia .Romeine (Bu-

curesci, 1890).Pag. 27.

cantece, buniOr, cliceati din gura ceia ce

InteaceiV colectiune a d-lui Lupacu,

main, cu noroc .i-apol svr1e-m6 in foc....

nate provincie, care pe atunci merita pe

In trecutul Terilor Romane

lui pecete-reclama s'a gasit printre ruinele

Romanilor tot ast-fel, de la descalicatdrea

Er dOca fiul s, ori sclavii, off rudele 'I

De legatura? Vercp. De pojar ? Terclei. De

AcOsta nobila legume

era pentru Caton panacea universala.

nu trebue se ft, bolnav i nici nu trebue

vidta, nu ingrijind bolnavi, ci adunand la