Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DINA FILMA
--..
'
'
GOTII SI GFPIDII
,
,.....
-..
IN DACIA
.
.
..
STUDIO ISTORICO-LINGUISTIC
...
.
DE
B. PETRICEYCU-HASDEti,
'
. .
.
..
BUCURESCr
..
.
,
1877
www.dacoromanica.ro
..
DINA FILMA
7
GOTTI SI GEPIDIT
IN DACIA
STUDIt ISTORICO-LINGUISTIO
(600TE C-2-4Q:,p,o
DE
p1/400a,\
R01\10-
B. PETRICEICU-HASDEITI,
Profesor de filologia comparativil la Facultatea do Litere din BUCLITCtia, Director General
al Archivelor Statuld
BUCURESCT
NOLTA TIPOGRAFIA A LABORATORILOR ROMANI
19. STRADA ACADEMIET, 19.
1877
www.dacoromanica.ro
OTE
'92\
:::ACADEVE-1*
/40Mi1/4\\\C-
DINA FILMA
GOTII
I GEPIDII IN DACIA
The linguistic facts are so inextricably interwined with
historical facts, so dependent upon and developed out of
them , that the two cannot be separated in consideration
and treatment...
Whitney, Language and the study of language, VI.
Aenssere und innere Geschichte lassen tiefe Spuren in der
Sprache zurfick; wie die Erforschung dory., kein geringes Licht auf die Geschichte wirft, so erhellt auch diese
in Ailerons ',Wigan Mien die Entwickelung der Sprachen...
El 4icea :
.
,(Putinele ciivinte
cute se glsesc in grand roman, nu sint tote alt ce-va
decn nesce moderne Imprumuturi din dialectele ssesci ale Transilvanid).1
(1) Ellis ler, .Ronainische Studien, Leipzig, 1871, in-8, p. 128,
www.dacoromanica.ro
In adevr, dad, strabunii notri ati locuit mai mult timp cOsta
in csta cu Gotii, un asemenea train impreunA, in curs de vr'o dol
secoli cum ore de n'a lasat urme in limba romana I
Noi am desbatut pe larg acesta cestiune, sint acum patru ani,
in dstoria critica a Romani ion.
Rosier i toti cati ati scris pina acum despre Goti, toti aril exceptiune, straini 0 Romani, amid 0. adversari , vorbesc despre o
dominatiune gotica peste intr 6g a Daci
Acesta este o erre capitala.
.
:den historischen Ethnographie, kann im Verein mit der Linguistik fiber die Anfiinge der
Bomnen allein Licht verbreiten. Dabei ist dies Studium von allgemeinem Interesse : die
eganze Auffassung der Wesenheit ROmischer Colonisation hingt davon ab. Von diesem Gecsichtspunct aus babe ich die Origines lhres Volkes betrachtet. Ob ich noch einmal darauf
ezuriickkommen werde, weiss ich nicht; obwol Ihre Schriften mannigfache Anregung dam
cgeben wiirden. Mit Interesse aber werde ich fortan den Gang dieser Studien in Rominien
(selbst verfolgen...,
www.dacoromanica.ro
ling& Niktru).4
titre anii 367-369 imparatul Valinte , voind s isbOsen, pe
Goti in propria lor trrt, face un pod pe Dunare. In ce loc anumel
Linga ormul Noviodun sat Novietun, care, dupa unanima marturi a lui Ptolemen, a Tablei Peutingeriane, a Itinerarului lui
(3) Katanesieh, Orbis antiquus ex Tabula Peutingeri, Budge, 1824, in-4, t. 1, p 362.
Zosim., I, 23.
Iornand., XVIII.
(4) Zosim., I, 42.
www.dacoromanica.ro
Antonin, a Notitel (Dignitatum,, a lilt Procopiii, a Codicelut Teodosian etc., se afla ling actuala Isakce, adec in f a ta Besa-
rabie
Ast-fel pina la anul 370 dominatiunea gotica peste Dacia , in
intelesul cel adeverat al cuvintulut, se concentra exclusivamente
Atanarik se incrca a radica un zid, prin care sa unesca malul Prutulut cu. Dunarea si din dosul caruta s pita resiste Hunilor : ta
superciliis Gerasi fluminis adusque Danubium) 6
Acest pasagiti remasese pina acum
Vote
ret inteles.
S'a crellut generalmente c Atanarik va fi ciMit un mur dela
malul occidental al Prutulut spre Dunare pina unde-va linga Galati. 7
In acest cas regele Gotilor ar fi comis un act de flagranta absurditate, act Hunit veniat dela resarit , nu dela apus, bleat et
(5) Schaffarik, Ueber die Abkunft der Slawen nach Surowiecki, Ofen, 1828, in-8, p. 116
117 : Ptolemaeus ist der erste Schriftsteller, der uns den Namen der Stadt Noviddovvov,
Noviodunum, aufbewahrt hat. Nach seiner genanen Bestimmung lag der Ort gerade an der
Stelle, wo sich der Isterstrom zu theilen anfingt. Die Tabula Peutingeriana entfernt den Ort
(26 rm. oder 5112 geogr. MI. von Arubium und 41 rm. oder 81/5 geogr. Ml. von Salsovia. Das
(Itinerarium Antonini fart es ebenfalls auf derselben Strasse an, and gibt als die niichsten
tOerter Diniguttia am Einflusse des Prut mit 20 rm. oder 4 geogr. MI. und Aegissus mit 24
cam. oder 4116 geogr. Ml. an. Die Notitia Dignitatum Imp. verlegt hieher die Legio 1 Jovia.
tNach Amm. Marcellinus schlug der General des K. Valens bei demselben eine Schiffbriicke
.auf seinem Zuge gegen die gothischen Greuthungi: Per Novidunnm, navibus ad transmittenolum amnem connexis, perrupto barbarico continuatis itineribus longius agentes Greuthumegos aggressus est. XXVII 5,. etc.
(6) Amin. Mare., XXXI, 3.
(7) Zeus, Die .Deutschen und die Nachbarstdmme, Mnchen, 1837, in-8, p. 411.
Gab.
hard!, Allgemeine Tireltgcschichte, t. 4, Brim, 1788, in-16, p. 257.
etc.
Cea mai curisi este combinatiunea lui Mannert, Res Trajani ad Danubium, Norimbergae, 1793,
in-8, p. 18 , unde printr'o trasuri de condeiti mutI murul lui Atanarik in Temeeiana. Acstl
Wire ail repetat'o apt:A altii, intre earl vedem cu mirara i pe Goose, Studien zur Geografie
und Geschichte des trajanischen Daciens, Hermannstadt, 1874, in-8, p. 30. Ca nume, Ge.
rasus al luI Ammian Marcellin nu este qi nu pike fi alt ce-va Seat Hierasus al lui PtolemeiVadeci Pratul.
www.dacoromanica.ro
t,
giunea Ismailulut.8 Af,t
7.1r-A.*
Constrinf din not a fugi, tior cauth scVarea irt muntir Cauca :
cad Caucala.ndensem locum.
Aci not if vedem deja departe de Prut.
A
Dar nu maf era acolo trk got i,c , de Ork-ce Atanarik
dice tot Ammian Marcellin
trebufa s'o apuce cu forta, gonind
pe Sarmatil ce o stkpkniat : (Sarmatis inde extrusis}.
Acesta ne aduce a-minte c 1 Constantin cel Mare, cu o jumatate-secol mat 'nainte, batuse pe Gotf nu pe propriul lor pknal.nt,
ci drail in terile Sarmatilor : c Victi Gothi ab exercitu Romano
e.0
.D41Lf eN
%.
.
in terris Sarmatarum.0
Fundarea casteluluf Dafne la gura Argeului, atribuita expresamente mareluf Constantin de cktra. Procopit i a cOmb positiune
topografica
de vreme ce se afia fatk, 'n fatk cu ormul Transmarisca de dincolo de Dunkre
este de o precisiune aa icnd
(8) 0 anti explicatiune, destul de plausibilit, este aceia pe care o d'd, Am. Tlilerry, Histoire d'Attila, Paris, 1864, in-8, t. 1, p. 18 : o...Le Pruth, qui se jette dans le Danube, et qui
..longe a son cours suprieur les derniers escarpements des monts Carpathes, semblait offrir
dune ligne de defense plus sure : Athanaric y transporta son armee. Profitant des lecons des
Romains, il fit garnir de palissades et d'un rev8tement de gazon la rive droite de la rivire
gdepuis son confluent jusqu'aux defiles de la montagne....
(9) Idatius, Chron., ann. 332.Cf. Orosins, VII, 28.Paul. Dine., XI.
(10) Aci e local de a corege o grav er6re a hi Zoos, p. 434, camel tot pe aci va fi trecut si
impAratul Valinte in prima'l expeditiune contra botilor, pbvestitit in Amm. Mare., XXVII,
5 : (pope Daphnem nomine munimentum est castra metatns, ponteque contabulato supra na4vium foros flumen transgressus est.. Cetgtuia Dafne din acest pasagiii, undo se oprise armata
inainte de a I fdeut podul, este in modul cel mai limpede ae4ata.' pe termul sudic al Du'Aril, pe cind dchpsing al lui Procopig, De aedif., IV, 7, se afia pe termul nordic, Inca e
peste putinfi a vede in ambele una i acefail localitate.
1
www.dacoromanica.ro
s<4
r-
giunea Basin lul, uncle In adev6r vr'o doi niunti pOrta pina asta-ch
numele de Coca, contras din Cauca, 0 unde descoperirea tesau-
dacii ne vom mai aduce aminte, pe linga cele-l'alte, c santul Saba Gotul , mar,
tirisat la anul 372 din ordinea luf Atanarik, fusese innecat, dupa
marturia unei fantintimpurane, anume in riul Buztrt : gtracxerunt Sabam ad fluvium, qui vocatur 111u s a eu s , ut ibi eum
suffocarent., 12
(") Odobescu, Notice sur les antiquits de la .Roumanie, Paris, 1868, in-8, p. 50.
(") Acta S. Sabae Gotthi, cap. 5, in Raynart, Acta primorum martyrum, Parisiis, 1689,
in-4.
(") Amm. Marc., XXXI, 16 : cConstantinopolim, copiarum cumulis inhiantes amplissimis.*
Eunaplus, VI.
(") Amm. Mare. XXXI, 3.
Interne alt pasagiu, forte obscur, XVII, 13, Ammian Marcoffin mentioned nesce Taifall nu departe de Tisa. In genere, Taifalii se par a Ei format mici
cete, carl vagabundad dupa,' pain in asociatiune cu alte nmuri mai puternice.
(") Mamertinus, Genethliacus Maxim. Aug. c. 17 : pars alia Gothorum, adjuncta manu
Jornand., c. 16 : Ostrogotha... adhibitis sibi Thaifcdis...)
4Thaifalorum ..
A mm.
Marc. XXXI, 9: Gothi... Taifalos nuper in societatem adhibitos..., etc.
(16) Amin. Marc. XVII, 13 : thane Taifalorum gentem turpem ac obscoenae vitae flagi*tile ita accepimus mersam, ut apud eos nefandi concubitus foedere copulentur maribus pu-
iberes etc.*
www.dacoromanica.ro
la pelele Balcanului
lice Iornande
www.dacoromanica.ro
10
Reposatul Ion Maiorescu credea ck a dat peste patru romdnisme in textul gotic al lilt Ulfila :
1. Numele Romanilor : Rumoneis, Rumonim, corespunOnd formel romane poporane Rumdn;
nici acesta nu se pretinde a fi roman ca intrgk vorbk, ci unicamente prin sonurile u in Joe de o i o in loc de ci din cele Opte
sail opt litere.
Ar fi comic ca tOte elementele romane in limba gotica srt se
reduca in urma urmelor la nisce 2/8 dintr'un cuvint!
:
.
(') Art. Romanian in Rotteek mid Welcker, Staats-Lexicon, ed 2, p. 158, citat in 11i:igler, Rom. Stud., 140, unde auroral confundii pe Maiorescu-tata.' cu fiu-seil d. T. Maiorescu.
www.dacoromanica.ro
11
cum ore la Dun Are aceiasi forma rumoneis ar pute srt fie viceVersa un efect al latinismului intre Germanil
Srt observam
in parentesi
cA 'n raportul ati striae din
1720 despre Oltenia, pAstrat In Archivul- secret din Viena, distric-
S'a spus c ar fi goticA vorba odor, dela aud contras in od, tesaur, avutik posesitme.
.
3. Prd4.25
1. Pat, lectus;
(") Cariscb, Formenlehre der rhaetoromanischen Sprache, Chur, 1852, in-8, p. 107,
115 etc.
(") Cariseb, Wrterbuch der rhaetoromanischen Sprache. Chur, 1898, in-16, p. 137.
(") Documentele lui E. Hurmuzache, in curs de publicatiune, t. 2, p. 323.
(") Itaradziez, Lexicon Serbicum, Vindobonae, 1852, in43, p. 447. Cf. Miklosich, Die
slavischen Edemente im Rumunischen, Wien, 1861, in-4, p. 33.
www.dacoromanica.ro
12
sat transilvanesce curat steircbarza," unguresce eszterag, albanesce steirkiok, se chiama bulgaresce ;,treic, serbesce ,5tr1c, rusesce
www.dacoromanica.ro
slum ye slo-
18
(") Haragl, Lexie. p. 801. Cf. Bogii, Collectio consuetudinum juris apud Slavos
meridionales, Zagreb, 1874, in-8, p. 499 : 4Taj se lov zove hakanje iii hajka, jer jedni idu
gu goru, te vi6u : ha! ha! i tijem Ogle zvjerad
www.dacoromanica.ro
Ti
14
'Pe cand Gotii proprit if ocupat numai regiunea de peste Nistru, se afla alaturi cu dini1 un alt nm germanic, sat mai corect, o adage, separata din tulpina gotica.
Erat aa numitil Gepip.
Positiunea lor geografick in acea epoca, resulta fOrte limpede
din naratiunea lu Iornande.
El dice ea el locuisera de'nttit pe o insula a Vislei; ca, de acolo
entusiastul istoric al Gotilor traia pe la anul 550 si c& .tot pe a(") Geogr., III, 5.
www.dacoromanica.ro
16
Procopit, Agathias 1 Menandru ne spun intr'un glas ca Gepi4iI stapanIail ormul Simla en regiunea invecinata, i nu ca o spun
printr'o nada afirmatiune de felul acelei a lul Iornande, clan Inregistreza un ir de evenimente petrecnte intre Gepi4i i Longobar4l,
intre Gepi4I i Greet, intre Gepi4i i Fraud etc., tote in actuala
Serbia.42
'
Cf. ibid. L.
(41) Th., V.
www.dacoromanica.ro
id
Istoricul got, dei traia pe la 550, totql scriea departe in Italia, copiand pe Cassiodor sat compiland de prin Ablavius i altt
scriitort perdutt, fart sa observe vre-o data ca fantinele sale nu
Extrema negliginta a lut Iornande este cela-ce l'a deochiat demult In ochit criticilor.45
Totul se limpepsce, daca vom restabili urmatrea ordine_cronologica in migratiunile Gepiilor :
Primul stabiliment, linga Visla;
Al douilea, In Galitia;
Al treilea, linga Cri i Mure;
Ultimul, intre Tisa i Teme, r peste Dunare linga
Niel intr'una din aceste patru statiunt succesive, cart tote sint
Aci hail el nu comae alt pacat cleat de a nu fi inteles fantinele de cart se servise.
i eta cum.
www.dacoromanica.ro
r
17
47
Apof 6/.41 :
<an Dacia i in Panonia sint oraple Singidun i Sirmiii pe malul Istrulul.D 4
Mal Inca :
Hotarele Daniel, unde se afld urbea Sirmiil..
50
In fine :
(") .De bello Pers., I,
1.
Cf:
www.dacoromanica.ro
18
f:
d'a-stanga Dunaril.
Un alt vechit scriitor tot atat de putin scrupulos, tnecriticul
i istoricesce nepasatorul E atropin.) , dupa cum 11 califica Eichhorn,"
www.dacoromanica.ro
LIOrco
.19
(6\c3
II
ACADEM1Ei
VINA FILM A.
4?,c)A4A0-
peste urme de Gepi41, earl ins& nu mai sint atuncl o nationalitate compacta., ci nesce pbrede rem,ite.57
der Inschriften ein zum Ereis der Gothen gehriger Stamm, und aus den Runen, dass
4es nicht genau derselbe war, dem wir den Ring:von Bucarest, nrsprunglich von Pietrossa,
cverdanken.s.
www.dacoromanica.ro
20
Ori-cum ar fi, Gepip all locuit intr'o parte occidental a Banatului pina 'n secolul VII:
In acest mod, prin durata multi-secolara a unui contact fie cat
de indirect, Romanii d'a-drpta Oltulu all fost putt in stare si
am pute chiar dice
all trebuit s imprumute dela Gepidi
.
ore-cari gotism e.
o spunem de o cam data a,
marcabil ca adunare de material pentru botanica poporana romwa62, dice Intre altele :
(FrumOse credinte are poporul nostril i despre locuinta Onelor din pra-Romg,
nsc6, la locul cu apele albe, nude se scald, clinele 1 unde cresce i fl6rea cea
misteri6s6, a aril trupinl este invglitg in pang de putt* i care om p6te capita
acea flare, acela este norocos, cci dinsa '1 conduce cu o atragere magid, Writ.
locurile uncle se aflg tesauril ingropati, 1 acolo, punind fl6rea pe *Ant, pe loc
es tesauril pe fata pmintiiluL Sufletul unel muieri care a vatImat IIneIe, purtat
flind de Tine spre chinuire i resplatire, ajungnd cu inele pina la locul cu apele albe i v6gAnd acolo planta, cunoscnd'o a intins mane s I o mpg din pa.
mint, dar observand'o o 4ina, I-a dat cu Weld poste maul de I-a cApt fl6rea
din maul. Dela local cu apele albe din Tora-Romb6sca, pled, clinele in diato(51) 1. Ionescu, Agricultura n Mehedinfi, Bucur. 1868, in 8, p. 200 : Poporatiunea ru-
rail din muntl s'a immultit atilt de mull, incat n'o m OM hrni pim fatal cultivabil de,
care dispune. Necesitatea este acievidinte de a eqi din meal poporatinne, ca dintr'o motel,
troIuri earl s mere i s populeze locurile cele bune din cimpiele tent
Cf. bulele pa: pale din 1236, 1238 gi. 1239, In Theiner, Monumenta Hungarix, Rome, 1859, Int t. 1, p.
150, 165, 171 : multitudo gentium terrae Ceurin..s. excrevit populi multitudo..., populi
multitudo supercreverit...;
(62) Hangiud, De insemncitatea botanicei romdnesci, in Vulcan, Fam ilia, Pesta, 1874,
nr. 43-49.
www.dacoromanica.ro
21
ride kr, tree peste muntii Orovei, peste sthnca cea mare dela Berzasca, trag la
caqiele Saschei i a Ciclovei, de aci fac excursiuni prin Banat, apoi peste muntele
4Senienic de ling Caransebe, i se intOrnh inapol in Tdra-Romhndsch. In calko4riele kr, clinele bucuros petrec pe poienele muntilor de iederl, de foion, de seamenic i de priboiu (geranium macrorhizum, grosswhrzeliger Storchschnabel),
uncle tin ele petrecerile,.osphthrile i jocurile kr, purtand cu sine cete de suflete
phchtOse spre pedepsire. hire gine este una cu nunzele Film a, mai mica, dar
-mat rea, care me tare chinuid sufletul celor morbop (cad sufletele le p6rth
ele cu sine, dr trupul sth ca i amortit a-cash in pat), i cele-ralte gine nu strica
voia ef. Despre acesta gina cet morbof, venindu-p cdnd i cdnd ceva in fire,
4se gice c murmura din buze : Filmo ! dar nu me chinui aa tare, ci 'tr'etei-me
Patologicesce vorbind, 41.na Filma, aa dup& cum o vedem In scenarul din legencla d-lui Mangfuch., unde bolnavul o invoca. (din
eUOTECA
www.dacoromanica.ro
* ACADEMIE\
"a.
7.
22
Acstit explicatiune medical& concrdrt, precum ne vom lucredinta in data, cu Intelesul etimologic al cuvintului filma.
notiunea spalmel.
La Francest frayeur i effroi, do& nuante de sparma,, provin
din latinul frigor, de uncle la nof friguri e febrA 3.
La Fontaine and dice :
Un souffle, tine ombre, un rien, tout lui donnait la Pyre
in& ngfa).58
(") Littr, Diet. ad. voc.-311111enhoff ap. earth's, Grundzitge d. griech. Etym.', p. 300.
Fick, Die ehemalige Spracheinheit, Gottingen , 1873, in-8 , p. 345, 346.
Boone ister,
Keltische Briefe, Strassburg, 1874, in-8, p. 87.
,
(6) Miklosich, .Lex. palaeosl., p. 1013.
(67) Just!, Handbuch der Zendsprache, Leipzig, 1864, in-8, p. 132-3.
(66) Vallers, Lexic. Persic., t. 1, p. 304.
www.dacoromanica.ro
ir
23
i un
(") Marcus a S. Antonio Paduano, 1783, ap. &IMAM, .60.11`ape, Moseva, 1829-38,
in-8, t. I, p. 145
www.dacoromanica.ro
24
mune alte eith4I reuthcise secundare, r sub forma'i cea femeisca ART (bhima,) el se aplica la pita mortii Durga i la o
nimfa din cele ise capsarasas,,74 a carora principala misiune este
p. 80
(") Ap. Muir, Original sanscrit texts, London, 1863, in-8, t. 4, p. 314.
(") Roth-B6ht11ngk, Sanskrit-Worterbuch, t. 5, p. 294.
(") A. de Gubernatis, Letture sopra la mitoloyia Vedica, Firenze, 1874, in-8, p. 193.
(") G. de Rialle, in Revue de linguistique,t. 9, p. 54.
(") Castelnan, to trjfahy, Revue de philologie et d'ethnographie, t. 2, 1876, p. 139.
(") Atkinson, Customs of the Women of Persia, p. 49, ap. Tylor, op. cit., t. I, p. 292.
(7) Roth-Bhtlingk, t. 3, p. 168.--Cf. Gubernatis, Enciclopedia indiana, Torino, 1867,
in-8, p. 334.
(80) Zama ins, Analecta lapidum in Dada, p. 30;publicat imprennii cu Lashio, Respublica
romana in exteris provinciis, Francofurti, 1598, in-f. Cf. Aekner u. Miller, Die rmischen
www.dacoromanica.ro
25
Pentru a nu ne abate dela cererile metodel linguistice, s stabilim mai intMu conditiunile fonetice ale cuvintului filma.
.
2, p. 24.
www.dacoromanica.ro
26
(Filma,?
*
(temps tres-ancien. Ii rsulte done de ces considerations que la saga de Nornagest doit
(tre regard& comme un petit extrait des traditions de Volsungar.*
www.dacoromanica.ro
27
(") Saxo Gramm., Hist. Dan. p. 102, pasagiu asupra clods, Grimm, D. Myth. p. 387,
&semi : (die dritte Nymphe ist wiederum die bosgesinnte, das Geschenk der beiden ersten
verringernde.),
(") Legis, Alkuna, Leipzig, 1831, in-8, p. 160 : Denn wir finden in der nordischen Mythe,
tund.mehr noch in der Sage, Wesen vor, die wir weder den Nornen, noch anch den Walky-
crien mit Gewissheit beizhlen kronen; wenn wir gleich Mien. dass sie einer von diesen
cbeiden Cathegorien der Geisterlehre nothwendig angehoren. Vorzuglich sind die Nornen
www.dacoromanica.ro
28
nicairf afurf , nici chiar in miturile slavice, atat de inrudite altminterea cu cele germanice.9
Este remarcabil ca la Slavi , atunci cand Vinele lor se apropia
in unele puncturf de norne, totuf vedem e i acolo tocmal cele
mai marl sint mai grabnice a face nil, r cea mai mica le mai
retine, adeca un fenomen diametralmente opus acelula din mitologia scandinava.91
Profesorul Valjavec a eerie in asta privinta o monografia intr6gii, forte interesanta, in care constata ca i la Groati cea mai
mica din Vine este generalmente mai rea.92
www.dacoromanica.ro
29
Dup5, ce am constatat tiparul vechfu ger manic al intregel legende despre 4ina Filma, acuma solutiunea ni se presinta
dela sine.
In limba gotick pe care o vorbiaii nu numal Gotil proprit 44t,
dar i GepiiI eel de ling& Tisa, filma Insemnz5, sp a Im rL.
II. Luca V, 26 :
Ulfila : jah us-filmei dissat allans...
Vulgata : et stupor prehendit omnes...
Romlnesce : i spema a cuprins pc tog...
(94) Grimm, .D. Myth. p. 407 : cDie Slawen entwickeln keine Vorstellung von den Schick4salsgottinnens.
(95) Despre dinele la truguri, cf. Ipolyi, Magyar mythologia, Pest, 1854, in-8, cap. IV :
QTandrek,.
www.dacoromanica.ro
30
sat <agitatiune); ca punct de plecare comun pentru acsta. Intrgil familia de cuvinte, este radicala pal , conservata in latinul
(96) Gabelentz u. Lobe, Ulfilas, Lipsiae, 1843, in-4, t. 2, p. 205 : eus-filma, eigentlich mit
gerhhter (Giinse-) Haut; erschrocken, entsetzt.,
(97) Ganieugigl, Ulfilas, Passau, 1849, in-8, t. 2, p. LIII us-fil
erschrocken, entsetzt,
eig. aus der Haut fahrend.,
www.dacoromanica.ro
31
pel-lo draping) i 'n grecul miX-Xo) scutur); in fine, ea sens funmai bine 4 brila .100
damental, o micare violent& sat
Se scie ca. tulpina germanica primordiala se despartia din capul locului in trel ramure : cea gotica, cea'scandivav i cea teutonick. 1
www.dacoromanica.ro
32
este biblic, nici se pte astepta cine-va de a intalni o acceptiune pagan& a vorbei film-.
In acest mod , cercetarea nstra umple o lacuna, In mitologia.
gotica.
Dar acest resultat, destul de interesant, e de tot secundar -rata;
cu importantiskma conclusiune pe care o dobandim in privinta
originilor romane.
*
Asa dart nu Romanii cei-ral til. at esi't re-And din Temeiana, respandindu-se apoi pe sub plele mai spre resarit ale Carpatilor c' IlOmanii din Temeiana a venit eT dintr'o regiune mai
ged.31-AtiWatf,- dinteo
,1/4ACADEMIEi*
_?on4A\\I-
www.dacoromanica.ro
Ic
OPERELE
D-LIJI
33- P 1-1TRIC=CT.T-1-13=
4 1. TiOta, i scrierile lifi Luca Strad; Bucuresci, 1864, in 16. Epuis.
V 2. Filosofia portretului lui Tepe; Bucuresci, 1864, in 16. Epuis.
.4 3. Analise literare externe.: Wolf, Raicevich, Eutropius, Palauzow,
etc.; Bucuresci, 1864, in 16. Epuis.
44. Micuta; o nuvela satirica; Bucuresci, 1864, in 16. Epuis.
Nv5. Ion voila eel cumplit; on un portret i 10 gravure; Bucuresci, 1865.
in 8, pagine 246.
Putine exemplare mai sint de vinqare la autor.
'
Pretul 6 fraud.
V6. Schylock, Gobseck,i Noise; studiO literar; Bucuresci, 1866, in 8.
sa
V10. Istoria tolerantei religiOse in Romania : protestanti, catelief, mahometani, lipovenT i judani; editiunea.2, Bucuresci, 1865, in 8.
3 franci.
Pretul 2 fraud; pe hartia velina
11: Satirul, cliar umoristic; Bucuresci, 1866, in-fol. Epuis.
04. Istoria criticit a Ronranilor; tomul 1-ti, a 2-a editiune. Tomul II sub
pressa. In-4 mare in 2 colone fail Buie. Pretul tomulul I-224 fraud.
Deposit la autor.
4 fraud.
4(17.
plare.
-- 2 fraud.
www.dacoromanica.ro
Pentru Romania : 20 lei noT. Pentru strilin6tate : 30 -lei nol s6a 15 fiorinI.
coprincland scrieri originale de D MI V. Alexandri, A. Odobeku, A. PapadopolCalimah, Dr. Davila, Dr. Z. Petrescu, Dr. V. Vldescu, Gr. G. Tocilescu, V. Mauiti,
''1
sth
STORIA C IT CA
A
i\OMANILOR
Toni 1, editiunea II, reve'clutei ;si, forte adausci.