Sunteți pe pagina 1din 179

1:x2o, 6nu1 1, No.

7
. ' .

HAM 11BROGE1
REVISTA SOCIETATII CULTURALE DOBROGENE

,4

S um arul :
I. N. Roman: Care cititori.
C Brdtescu : Dobrogea in sec. XII : Bergean, Pa-
ristrion.
Ing. E. B. Lazarovici : Constructia i exploatarea
portului Constanta. .

" Rozmarin : Rugaciune.


I. Bentoiu : Nu mai p'ange.
. I. Bentoiu : Idtla din munti (trad. din H. Ilene). -

f D. Protopopescu : Bajenarii. -
G. Duma: Vorbeve Tomis.
B. : Reverie antica.
Rozmarin : Un glas iubit.
I. N Roman : Proecte, cuvinte i gesturi bu'grWi.
' Folklor Dobrogean.
I. Dumitrescu: insemnari despre Tatarii din Pervelia.
C. B. : Extrase din Dimitrie Cantemir.
RECENZII : Ing. G. Stoenescu, The Roumanians and
their Lands.

(IN
s

CONSTANTA
.

Tipografia DACIA", Strada G-ral Lahovari, No. 1

1920 '

www.dacoromanica.ro
CATRE CLTITORI
,
lin grup de intelectuali din Constanla -profesori,
magistrali, avocati. ingineri, medici,. etc., -a hoteirt
1nfiinfarea unei Societli numita SOCIE7ATEA CUL-
TURALA DOI3ROGRANA", pentru a promova studiul
sliintilic al trecutului si prq-entului Dobrogei, rdspem-
dind in cercuri cat mai largi aceste cunostinle prin a-
lutorul unei reviste, prin organizarea de conferinte,
sezeitori si excursiuni, prin inliintarea de biblioteci si
prin fondarea unui muzeu regional dobrogean.
Necesitatea unei asemenea Societeili era de mull
simtill Trecutul istoric, ateit de bogat, al provinciei
noastre, cu oak neprefudele lui vestigii ; aseprea ei
intre cursul inferior al Duneirei si Marea Neagrei, cu
tot interesul ce infeitisea0 pentru dezvoltarea noastrei
economic .,si pentru steipjnirea gurilor marelui fluviu;
pmeintul ei chiar, de o deosebild alctuire, cu fauna si
flora lui deosebite i : in sfeirsit, varietatea de originei a
locuitorilor ei, cu credinfele, obiceiurile, portul, nzuin-
fete si manifest4rile lor intelectuale, oferei, intr'adevjr,
cerceteVorilor, in toate directiwzile,- istoricului si am-
heologului, geogrqfului si geologului, economistului si
sociologului, omulki politic si literatului,-cmp vast de
rodnic activitate si Material pre(ios de studiu. ,i dac
munca omului inrdureste mediul inconjur:Itor, care poate
fi o Societate constituild, apoi sigur si aces! mediu poate
afunge s fie un factor holeirdtor pentru activitateci in-
dividualei, cnd poate sei stimuleze si s-i puie la inde-
mina" mijlocul de a se manifesta.
Din programul ce ne-am propus, indeplinim astli
primul punct : Revista. Ea va apare, deocamdatel tri-
mestrial, sub litul ANALELE DOBROGEI" si sub

www.dacoromanica.ro
2

diregiunea d-lui profesor Consl. Breilescu, membru co-


respondent al Academiei Romdne, a cdruia activitale in
tot ce se referd l Dobrogea e in deob0e cunosculd
al cdrui nume singur e o blind chez4ie de competenl
0 melon
0 alld revistd, in unele privinfe asemdndloare, la
care au scris inulii din colaboratorii no0ri, a apd rut
acarn cdti-va ani la Bucure0i sub liliul Arhiva Do-
brogei" condus la inceput de d-1 profesor Cons!. Moisil
iar mai teirziu impreund cu d-1 profesor Const. Brillescu,
0 a adus remarcabile servicii cauzei ce noi in0-ne ne
propunem a servi. Facem aceast leiudabild recunos-
ditoare menfiune, ca indoila observaliune c mate ar
Ji fost de dorit ser se ajungl la gruparea tuturor for-
felon care merg si lucreaza in aceia0 directiune, dar
c Societatea noastrd, feird a voi s atingei vre-un drept
ori vre-o susceptibilitate, a crezut c e nevoe ca revista
ei sd apard in chiar metropola Dobrogei, cu program
de activitate ldrgit, care sd imbrdfise;e, pe langei co-
moara scumpd a cuno0iinfelor despre trecut, insu0
prezentul, aclualitalea vie, cu nesfr0ta ei varietate de
probleme i curente.
Condiffunile grele de imprimare in momentele de
faki vor scuza, mdcar in parte, imperfectiunile cu care
,.ANALELE DORROGEI se preinki. Societatea
noastrei va face fwd. !oak sacrificiile, ca s aducd, treptal,
mbumitlinile necesare, cu speranfa cd nu-i va lipsi
concursul moral si sprUinul material al tuturor celor
in mdsurd de a aprecia munca ce incepem in asemenea
imprejurdri i cu asemenea sentimente.
WAN N. ROMAN

www.dacoromanica.ro
OBROGEli IN SEC. XII:
BffRGEIINI PARISTRION
--
(PAGINI DE GEOGRAFIE MEGIEVALA)

Bergean...
Iatit un nume In jarul cAruia pani astAzi nu s'a Mot
luminii. Despre el, la prima vedere, n'am putea spune cu
sigurantA dad. inteadevAr a fost Intrebuintat de populatia
Dobrogii in sec. XII d. Cr., ori de vre un neam strein
in earl de Arabi; sau dui nu e mai curnd o difor-
mare a numelui adevArat, ba poate chiar si un rezultat
al ignorantei. In acceptiunea sa mai restrnsa, indiaind
numai Dobrogea qi Deliormannl, it gsim la un sing:1r
scriitor .Fi anume la geograful arab Edrisi din sec. XII
(circa 1100 -1164).
Citind pa anile de geografie ale acestui Invgat medie-
val de la curtea regelui Rciger I al Siciliei care, in dra-
gostea sa pentru stiintA, puse intre altele si i se con-
struiasca si o harti a lum pe o placg. de argint,-chiar
dad. pentru moment nu vom ajunge la nici o concluzie
cu privire la ciudatul nume de Bergean, totusi, din stirile
sale vom desprinde cel putin o constatare de mare pret
care, coroboratA cu alte mArturii aproape contemporane
si cu cercetarile moderne, sa ne puie In masur& a sti
ceva In plus despre densitalea populatiei Dobrogei i
despre activitatea ei cornercialet in sec. XII d. Cr.
Edpsi si-a terminat opera In Ianuarie 1154. Geo-

www.dacoromanica.ro
4

grafia sa, -o chorografie -fu tradug dupa mai multe


manuscrise arabe i latine 1) de P. Atnecke Jaubert $i
tipariti in hmbafrancez1 la Paris in 1840. Din cele 69
hri alaturate la text in manuscrisul Asselin, traduc--
torul reproduce, ca specime, numai trei. E de remarcat
a In aceste httrti apar i localitti ce nu sunt mentionate
in textul lui Edrisi.
Asupra imprejuarilor in care a apArut aceasta operti,
iatit ce scrie in prefati arabul nostru
,,....acest print (Roger I), gratie interesului ce purta
studiilor nobile si curioase, s'a ocupat de statistica in-
finselor sale state. El a voit sa cunoasa precis nu nu-
mai hotarele lor, drumurile de uscat si de aptt, climele
in care se aflau, mrile ce le- scaldau coastele, canalele
fluviile ce le udau, dar i s. adauge la aceasta i
cunostinta tuturor tarilor de pe fata pamantulni, care fu
impartiti In 7 climate, intemeindu- se pe autoritatea scrii-
torilor ce s'au ocupat cu geografia i cari au avut grija
sl precizeze intinderea, sub-diviziunile i dependintele fie-
arui climat. Pentru aceasta El consult numeroase owe 9..
Ins6, In loc de a gasi In ele indicatii clare, precise si a-
manuntite, el nu intdmpina de eAt intunecimi i prilej de
1) In totul. patru manuscrise :
a) Unul. descoperit in biblioteca regala francez. e o copie din
anul 744 al Ilegirei (1344) flicuth in orasul Almeria (le catre Moham-
med Hui lui Abdulah. fiul lu Abd-el-Motalleb.
b) Manuscrisul din colectia Asselin. Pare a fi fosi copiat in E-
gipt sau Siria i e mai ingrijit ea cel precedent.
Ilrile ce-1 insotesc sunt grosolane. Contine si uncle indivatii
de longitueline ale locurilor.
c) Un text arab, tipfirit la Roma in 1592.
d) 0 versiune latinn publicata la Paris in 1619 de Gabriel Sto-
nitul si loan Hersonital sub titlul de Geografia Nuhieusis, id est ac-
curaligqima totius orbis. in septem climate divisi descriptio.
Cartea minunilor a lui Mas 'udi cartea lui Abu-Nasser Said-
el-Djihani: cartea lui Abu'l-Casem Abdallah-ben-Khordadbeh ; cartea
lui Ahmed ben-el A'dri cartea lui Abul-Casem Mohammed el-Haukali
el-Baghdadi : cartea Iui Djanak,i ben-Khacan el-Kimaki ; cartea lui
Musa-ben-Casein el-Cardi: cartea Wei Ahmet ben Ia'cub, mina si Ice-
fuli ; carea astonomului Islak ben-el-Hasan cartea lui Kedamah el
Bassri; cartea lui Ptolemeu Claudius si cartea lui Eresios din Antio-
chia. afi izvoarele lui Roger ki ale lui Edrisi, izvoare arabe si
grecesti.

www.dacoromanica.ro
5

indoiala. De aceea el chema pe Fang sine specialisti in


aceasta materie si le puse Intrebari, asupra c ar or a
discuta cu ei ; dar nu scoase mai multi lumina. Vazand
acestea, el se hotara s caute in tarile sale ceileitori in-
; ii chern in faja sa si-i intrebei cu ajutorul terl-
macilor, tie pe toli la olalki, fie separat. Ori de cdte
ori acestia cdcleau de acord si meirturia lor era una-
nirn aceeasi, faptal era admis si socotit ca sigur. In
ea: contrar, afirmarea lor era inkiturater si neglijater.
De aceasier lucrare s'a ocupal peste 15 ani, fr
ragaz, examinnd el Ins* toate chestiunile geografice,
cautand adevarul i verificand exactitatea faptelor, numai
ca s obtie cunostin(ele complecte pe care le doria.
Apoi el voi sa kftie positiv longitudinele i latitudinele
locurilor, distanfele dintre localiterfile asupra ceirora sus
nurnitele persoane cerzuserei de acord. Pentru aceasta
el porunci sa se pregatiasca o planse de desemn. Cu a-
jutorul unui compas de fier el aseza punctele indicate In
lucrarile consultate, asupra carora se fixase dupa mr-
tuiile autorilor $i a caror exactitate o probase prin con-
frunlarea generald. In fine, el ordonei sei se toarne in
argint carat si feirei aliaj o planisferei de o marima e-
norma si in greutate de 150 livre romane, fiecare &rd.
cantarind 112 drahme. Pe urm5, cu ajutorul unor mesteri
dibaci, el grava con figuraia celor 7 climate cu toate tarlle,
coa stele vecine sau indepartate ale mrilor, cu golfurile
pi cursurile de ape ; insemna apoi riIe pustii pi tar-de
cultivate ; distanlele dintre ele pe drumurile uniblote,
fie in mile, fie in alte md,uri cunoscute ; Insemna por-
turile, punnd in vedere mesterilor s respecte scrupulos
modelul desenat pe hari5, fard a se Indeparta ctasi de
putin dela conturul tras pe ea.
Pentru intelegerea actstei planisfere, el puse O. se
scrie o carte, cuprinznd descrierea.complet a oraselor
si tarilor, natura culturilor $i a asezarilor omenesti, in-
tinderea mdrilor, muntilor, fuvillor, capurilor si adnci-
mile. Aceasta carte trebuia sa mai trateze despre felur le
de cereale, fructe i alte plante pe care le rodeste fiece
lard; despre insusirile acestor plante; despre artele pi

www.dacoromanica.ro
6

mestesugurile in care exceleaza locuitorii, despre cortertul


lor de export si import; despre curiozitatile si celebritatile
din cele 7 climate; despre starea populatiunilor, moravu-
rile, obiceiurile, religiile, imbracamintea i graiul lor.
Eu (Edrisi) am dat acestei Gpere titlul de Desfei-
/area omului doritor de a cunoaste lerneinic diferitele
tinuturi ale lumii.ff Aceast carte s'a terminat in ultimile
zile ale lunei. Cbewal" in anul 548 al Hegirei (jumatatea
lui Ianuarie 1154 d. Cr.).
lard autorii, iat a. rnijloacele lor de intormatie ; sa
trecem acum la opera
mai intai, care e valoarea operei lui Edrisi.
Pentru inlesnirea descrierii sale, am vazut ea arabul
nostiu inparte lumea in climate si sectiuni. Dar inpartirea
sa pentru noi, cu progresele realizate in geografie, n'are
nici o valoare stiintifica, Asa s-ex. in climatul VII el pune
Anglia,. Polonia de nord, Danemarca, Suedia, Norvegia,
Rusia, Cumania nordia, Cumania interioara, Bulgaria de
la Volga, tara Baschirilor i Pecenegilor, oceanul tenebros
etc. 0 mai mare confuzie in gruparea tarilor cu clime
asa de felurite sub un singur climat, nici c se poate.
Nu e mai putin adevarat c si notiunea de climat are la
geograful arab un sens ceva mai deosebit ca la noi.
Opera lui Edrisi pierde i mai mult in ochii no3tri
cand o cercetam in amanuntimi. Ea are contraziceri pi
confuziuni regretabile. Vorbind s-ex. de Polonia, citeaza in
aceastl ar, ca rauri principale, Butent (Muresul) pi
Tisa, despre care spune c isuoreisc din mun(ii ce des-
part Polonia de Rusia i curgand spre apus, se unesc
sore ,a se varsa in Dunare la vest de Caworz (Carlo vit)l)
*i nu mai departe de cat zece pagini in urina2) afirma "
c cea mai mare parte a Ungariei este udata de 13 a-
tent si Tisa, care-si au izvoarele In muntii Kard (Car-
o* ce despart Ungaria de Polonia si de tam Madjus
(a pgnilor Cumani).

1) P. A.. Jaubert: Geograrie IrEdrisi. Clinia1n1 VI. seq. 4 pag


:3S9-:39
,) idem pag. 279-:r4).

www.dacoromanica.ro
7

Edrisi nu cunoaste, in unele cazuri nici granitele pre-


cise ale statelor si scapa afirmdri surprinzatoare cu pri-
vire la caracterul vegetal al unor regiuni. pupa dansul
Po Ionia sec. XII este o tail a stiintei si a savantilor
greci". In ea cresc vita de vie si maslinul"(?!).
In sfarsit toponimia, in marea majoritate a cazurilor
este desfigurata. In ortografia araba un mare rol fl joaca
punctele diacritice. Deplassrea, suprimarea, sau adaugarea
unor asemenea puncte provoaca alterari ale numelor proprii;
daca se pune s-ex. un punct peste semnul care arata litera
z, iese un r !; peste dj, un h etc. Uneori se introduc
!

chiar sunete noua, se adauga sau se trunchiaza silabele,


se schimba vocalele si consoanele, ceeace face ca la fie
ce transcriere a manuscrisulvi original de catre copisti
ignoranti in cele geografice, numele proprii sa se desfi-
gureze Incontinuu. Iar traducerea franceza a geografiei lui
Edrisi s'a fcut dupa reproduceri tarzii ale unor asemenea
copisti. Daca mai adaugam la aceasta si Incapacitatea
urechii arabe de a prinde si a spiritului arab de a reda
exact fonetismul numelor topice streine, precum si igno-
ranta, fatala pe acele vremuri, a scriitorilor in ceea-ce
priveste tarile mai departate, atunci ne putem da seama la
ce grea incercare este pus& rabdarea aceluia care ar ur-
mart identificarea toponimiei din geografia lui Edrisi.
Greutatea sporeste si prin ind'catia false, sau in di-
ferite unitati de masura-mile, parasange, zile de drum -
a distantelor dintre locuri si uneori si prin orientarea lor
greita: autorul te indreapta s-ex. spre nord, sau vest, cand
de fapt trebuie sa mergi spre sud, sau est. Adesea o lo-
clitate nu poate ft gasita pe hartd in unul sau acela
punct, daca urmarim distantile oraelor pe o cale, sau pe
alta cale ; caci Edrisi nu intrebuinteaza nici longitudini, nici
latitudini, ca ali compatrioti ai sai, precum e un Cazwini,
sau Albu'l-feda si nici nu dispune de obs rvari astrono-
mice, ceeace ar inlesni atat de mult localiiarea si iden-
tificarea numelor topice. hvodrele sale de infornlatie au
fost, dupa cum se vede fn prefata reprodusa mai sus,
aproape numaf rekifiunile cOpillate dela calcitori si ne-
gustori, cci Sicilia acestui secol ca tin centru insemnat
www.dacoromanica.ro
8

de concentrare a multor drumuri comerciale. Negustorul


insi prin natura ocupatiilor sale, nu-si poate forma, mai
ales In evul mediu, o convingere clar, energici i orga-
nizat asupra tirilor i locurilor, 9rientarea, distantele,
localizarea pr,ecisi i toponimii exadti sunt lucruri care
pentral el-: cad pe al doilea plan i fiecare dintre ei i in-
tinde sfera afacerilor. mai mult intio anume directie, pe
anumiteJlin de, ci,rculatie, spre anumite tarp&
Singurul miloc, ,prin iurmare, de ,a face - mai multi
lumipt. intrun text cu attea intuncimi, ar fi si refacem
chorografia tirilor in evul mediu dupi. cronici i Alte iz-
voare iapoi se"' urm(irim localita(ile pomenite de Edisi
dea( ungul drumurilor comerciale. Aceasta eSte msA o
munci uriase ce nu rspliteste in deajuns. Ar insemna
sA macini- un munte intreg ,de piatri pentru ateva firicele
de aur. Mai ales in ceeace pr,iveste ,Dobrogea, cronicele ,
bizantine din adeast epaci. nu swat tocmai bogate In ,
.

iar alte izvoare -or,i nu aunt, ori nu dau mai nimic.


Pameneste Aruia Camnena pe la slirsitul sec. XI de
prtde Dunirene, spunand cd acolo sunt tri k;i ,orase").
pe care Eauromat.4,: cari erau numiti de cei vechi i ,

Mysi";. trecind Dunrea pe ghia,. le praii si se aseazi


in hotarile imperiului -bizant,n. ,
Dintre orasele i locuyile cuprinse in rsiritui Buf-,
gariei,, in CadrHater i Dobrogea, scriitoarea noastr po-
meneste urmitaarcIe : . I

j Marete Preslav, Megale Peristhlaba, pe care jl aseazi


g resitting Dunire, pert ton Istron diakeimene, de oarece
Se afli land a rarnurd a rului Camcic, in dreptul Lind
clisgri a 13,11cani1ar.JAcesta e_ tin oras ilu.5tra", care ,o--;
din:oard nu puttatun nume harbar,, ci se chema cu 1.1n
Ir
0 Anna Comnenli Lib, 1B cap. 8i pag. 166 ed. Bonn : bepei ton Js-
tron apocystalptIlenta eidon, 116sper t'peire) tout) cl!rIsarnenoi. ekeithen
pros., hknas nietanistantai ILolon etlmos t'ois bhoeterois epifortisthen
horiois, kai deins ele.iAnto tats parnkeimenas polois kai hdras.- '
Tra'dileerea aViri i coa(. -k dupti 41-1 N. lorga Cele dinti. eristaligtri
de Qtat. ale Ronnlailor in Bev. istorie6....An V No. 6 7 InniP mue
19 19 pag. IOU. Sauroinali-Peeenegi, (hiprt N. Jorga.

www.dacoromanica.ro
9

nume grecesc Megalopolis, hind un oras mare. 1) AstAzi


se numeste de turci Esclzi-Slambul, iar de Bulgari cu
numele vechiu' reinviat Preslav.
Povestind apoi expeditia impratului Alexe Comne-
nul, tatAl ei, In potriva voevodului Tatu din Silistra, spune
ca legiunile byzantine au trecut Becanii pe la pasul ,,Si-
dera' i au ajuns la raul Vicina" care curge din
muntii vecini. Acest ru de sigur e Camcicul, daci ne
orientm si dupa acel pasaj din Constantin Porphyroge-
nitul, in care povesteste expeditiile Rusilor din sec. X,
de la Nipru pan. la Constantinopole. El Belie :' de la
DunIre acestia tree la Conopa; i de la Conopa la
Constan(a; la rend Varna (Provadia) ; si de a Varna
ei ajung la rdul Dilzina...2)' etc. Dar acest nume n'are
Intru nimic a face cu Vicina dobrogeana din spre gurile
Dunrii, reedinta a unui voevod, despre care ne Vorbeste
Anna Conmena.,E un dublet toponimic ca attea altele
din aceast epoc a istoriei byzantine.
Dela rilul Vicina legiunile trec Spre nord i ocup
orasul , Pliscova", astazi satul Aboba, la N W de Novi-

1) Anna Comnena Lib \ill cap. 3 pag.'342 -343 Megalfl PeiisLliliiba


polis de haute, perifams peri ton Istron diakeimeml, pote men oun onomai
touto ehonsa to barbaricon. all' lfelle.nizousa peri te.n proOgorian,
megale, polis kai oasa kai legomene..
Acest oras a fost resedinta tarilor Bulgari si a lost cucerit de
loan Tzimisces i munit Ioanopolis, in timpul expeditiei impotriva lui
Swiatoslav; rusul din Gilley. incuibat la Silistra. la finele sec. X. Va-
silie Bulgaroctomil cuceri mai trziu niarele si micul Preslav. Ca si
Anna CQuinena. Zonaras. si Seylitzes pun Marele Preslav nu departe
de Dorystolon-Silistra. Nieetas Choniates il asea:tit mai exact Ifing
muutele FIaemului-Balcani, descriindu-1 ca pe o cetate de crmidri.
Codinus airna et a fost xidit de Constantin cel Mare. Dupii Dueange
Notae in Alex. vol. II pag. 564 din cronica A. Conmemt.
Const. Porphyrogoniti: De administrando imperio. Bonn -1840
vol. III pag. 79 : ..eis to ton Danoubiou stornion erhontai ; apo de ton
Danoubion eatalambanousin eis ton Kilnopan, kai apo ton Femopa eis Gins-
tantian, ei's ton potamon Barnas. kai apo Barnas erhoutai eis ton pota-
mon trn Ditoinan...

www.dacoromanica.ro
10

. Pazar, lngi linia ferat Rusciuc yarnal); apoi Dealul


tui Sirneon, numit de bdstinasi Schifilor" i a-
jung la .un rdu ce se afla la aproape 24 stadii de Silis-
tra2). In apropierea acestui din urma oras Anna Com-
nena cunoaste si localitatea Velrinum", (Lib. VII cap
3 ID. 344), care nu poate fi alta de cat satul Vetrina de
astzi, asezat pe malul Dunrii la vre-o 20 Km. spre
apus de Silistra.
Ana Comnena mai cunoaste prin aceste prti duna-
rene, numite Paristrion, i un oras Gkwinita, pe care-1
citeazd aldturi de Dristra-Silistra, and vorbeste despre
aliantele maniheanului Traulos cu Schitii ce locuesc in a-
ceastd parte, adecd cu Pecenegii, si cu conduatorii din
pomenitele cloud orase3). Aceast Glavinita este alta de
cat orasul episcopal, numit odinioard Acroceraunia, me-
tropola Dyrrhachiului, din apusul peninsulei 13alcanice.
Numele, precum se vede, este slav.
In sfrsit, in Dobrogea propriu zis, scriitoarea bi-
zantind cunoaste pe langd. Silistra, si un ora Vicina,
capitali a unui voevodat dundrean. Pa3ajul in care se
') Localitatea era inconjurat de un val de forma unui patrulater
neregulat. Laturea de N., frnt, are 4 Kin lungime; cea de S. are
3 Km.; celelalte douit laturi. de E. si \V. au cte 6 Kin. 500 in. In
mipocul acestui patrulater t,e afla un alt val, inchizand un ptrat en
laturile cam de un Km. Probahil aci era Plisea sau Pliseova. Ea
vine la vre-o 3 Kin., spre N. de satul Aboba, care se afla in parlea
de sud a mareitii patrulater, pe mall]] ulna remlet ce strabate aceasta
intdriturn cam in diagonala. Vezi hartaM. S. M. austriac I: 200.000
din 51X11/913. foaia 450. 430 Smmnda. Orasul acesta a mai fost cucerit
si de Vasile II Bulgaroctonul, dup cum afirinti Zonaras i Seylitzes.
Dupti Codinus, el a fost zidit de Constantin cel Mare. Dup Dueange:
Notae in Alex wlem vol. II pag. 564.
2) Anna Comnena: Lib VII cap. 3 pag. :340 :... Kai Vii Sideran
meta tin tagniatAi dielthein, ton characa peri tui Bitzinan opkato. Po-
tantos ile hontos apo tti parakeinterMn orein rheem.- ...ho de auto-
eratr eata to periorthou tally catalambanei te.n Plisooban, k'akeithen
eis acrolofian tina ttu toit SN'inenos caloilmeinin aneisiit, Ire kai lotu-
leuttirion thew egliepri6s onomazeto.- Despre orasul Vicina.
vezi mai departe ace4 articol,
s) Anna Conlliella. Lib. VI cap. 4 pag. 279-280: ..ho de Tranlos
toutois lue arcoumenos, spondas meta tent to Paristrion nemomendu
Scythn epoieito, tous peri teqi Clabinitzan kai Dristrau htlgemonas
kai ta toutois parakeimena popoioomenos... etc".
Pentrn Glavinita cealalt din Albania, vezi Lib. ILI cap. 12 pg.
185 ; Lib. V cap. I pag. 223 si Lill. XIII cap. 3 pag. 200 si 202,
www.dacoromanica.ro
11

vorbeste despre aceste orase este de o more fnsemnAtate


pentru istoria Roranilor si In special a Dobrogei. si de
aceea fl vm reproduce In fntregime. El a fost utilizat de
d-1 N. Iorga Intel) comunicare facuti Academiei Roma-
ne, dandu-i o fnterpretare care, pentru noi, a fost o a-
devrat revelatie. Iat acel pasaj : .

Un oare care nearn Scytic (Pecenegii), hartuit zil-


nic de Sauromati (Cumani), smulgandu-se de la cei de
acas, se cobor la Dunre. i avnd nevoie a se Invoi
cu aceia cari locuiau tang Dunre, dupa ce toti au ve-
nit la aceast Were, ajunsera la sfat cu capeteniile
Tatu, nuMit i Halea, cu. Seslav i ou Sacea, - cici e
necesar a le spune pe nume oamenilor de frunte la dnsii,
de si corpul istoriei se pngreste cu dnsele, - dintre
cari unul stpnia Silistra, iar ceiIali Vicina i celelalte
cetati. Deci, invoindu-se cu ei, trecuri Dunarea fr
teami i prdatf tara vecin, asa in at ajanserei a ocu-
pa si unele oreisele. i, de acolo, avnd rgaz, arand,
ei semnau meiu i grau.`11
Pe acesti voevozi din cettile dundrene ale Dobro-
gii i stpani peste mici teritorii, asemenea ducatelor by-
zantine de granit, d-1 Iorga fi consieeril ca primii orga-
nizateri ai unei vieti politice romnesti la Dunarea de
jos2). Dupa deshintarea definitiva a taratului .bulgar de
atre Vasile Il Bulgaroctonul la 1018, Bizantinii si au
Intins din nou hotarele !Ana la gurile Dunrii, unde vr
ramnea 168 ani, pan& la rscoala Asanestilor din 1186
Voevodatele romnesti din Dobrogea dela bridle. sec. X(
,) Lib. VI cap. 14 pag. 323 : genos ti Scylbicon, para tn Sau-
ronutbsnt cathlecasbin srylenomenoi. aparantes tn oicoi, catathon
pros ton Danonhin.
IlOs de pros anagktis fin autois meta WTI cata ton Danonbin
oicountOn speisasthai, tonton symloNantos Irsiu. eis IioiiiiIjut dthon
meta tent eccriblu, ton te Tatou kai Hale onomazomenou kai ton
Sesthlabou kai ton Satza,-1n. t gar kai Ris epnymias memmisthai bin
cat'autons aristOn andrOn. ei kai to Ana t historias toutois catami-
ainetai.--ton men bin Ilristran catehoutos. tn de bin Bitzinan kai
t'alla. Speisamenoi goon met'autn. athios ton loipou diaperOntes ton
Daunouhin el6izonto tt,n parakeimemin hdran, has kai polihnia tina
catashein. 1;anteuthen eceherian tina Aontes, arotrintes, espeirou
keghrous te kai wous
2) Vezi N. Iorga : Cele dingd cristalietri de stat ale Rominilor.
Rev. istoricit An Ir No. 6-7www.dacoromanica.ro
pag. 103 i urm.
12

n'ar fi, prin urmare, de cdt primele incercdri de organi-


zare politicd $ i dp independenta romneasca la Dundrea
de jos fat de Byzantini, dup cum voevodatele lui Lito-
voi $i Seneslau din umbra Carpatilor nu sunt de cal
prirnele Inchegri de organisme politice iomntsti in sec.
XIII IAA de Unguri. Aci stA marea insemndtate a pasa-
jului citat din Anna Comnena. ,

' Ciocnirea intre legiunile impratului si rudele lui


Tatu avu loc la Silistra. Voevodul insui trecuse Duna,-
rea dup. ajutoare de la Cumani. Cnd se intoarse, lupta
se terminase cu dezastrul Byzantinilor. Atunci Cumanii,
desi nu participaserd la lupt, hindcd sosiserd prea tar-
ziu, cerura partea lor de pradd, spunnd cd dacd si-au
Orbit locuintele si au strAbdtut drumuri asa de lungi,
au fAcut-o pentru aceea ca s. fie prtasi si la primejdie
dar $i la biruint. Si cum Schitii (Pecenegh) le refuzau
din pradd, se incinse intre ei o luptd atroce, in care a-
cestia furA btuti si goniti pdnd la trmul lacului Razim,
numit pe vremea aceasta Ozolimni, unde furd asediati
mai mult timp. Relatiunile Annei Comnena asupra acestei
lagune ne intereseazd in deosebi. Ea scrie :
Lacul. acesta, care acum se nume$te de catre noi
Ozolinmi, este foarte mare, att in intindere, cat si in
circuit si nu st. mai pre jos de acelea care sunt pome-
nite de geografi. Se aft& spre miazd noapte de eele O
sulei de movile" i intednsul curg rduri mari i foarte
frumoase. In parka sa de miazei zi plutesc coreibii
mulle si niari si grele, de uncle se poate vedea MI de
adnc este. De altfel numele de Ozolimni si 1-a luat nu
frindcd se ridic dintr'nsul vre-un miros ru si inciumat;
ci tlindc odinioara, sosind la tArmurile lui o lioardti de
Huni - iar acestia S numesc in graiul popular Uzi -
$i asezndu-si tabra acolo, dupd ei se numi si locul
Uzolimni. Tar in istoriile ct le vechi nu st scris cft a
venit pe acolo vre-o armatd de Huni ci, de buna seam&
cd aceasta s'a pelrecut in timpul impala/Old Ah.re.
(108 1 -1118). Atunci dar, adunndu-se tot tribul Ling
lac, i-a dat si nume ; ceea ce se relateazd acum pentru
intdia oar& de cAtre noi ; de unde se vede cd, in timpul

www.dacoromanica.ro
13

mullelor i jeluritelor expedi(ii ale impiiratului Alexe


adesea s'a inidmplat set se selzitnbe munele topice cad
de Mire el, cad de cdlre dusmanii cad invadau".1)
In afara de aceQti Uzi i de Schitii sau Pecenegii
cari, treand prin vadurile Dunrii, ajung pan& in Tracia,
unde fi afla mormantul la Lebunion, Anna Comnena
mai cunoate spre gurile Dunrii i poporul mult mai
vechiu i mai statornic, al Vlahilor, cari trhiau sub con-
ducerea unor apetenii ale ror : eccrila Pe and Impl-
ratul Alexe se afla cu tabara pe malurile Limanului
sacru" pe lng5. Auchial, iat csoseste in limpul nop(ii
Pudilus-probobil un cdpelenie a Vlahilor,
care-I vesleste ed Cumanii au trecul Dundrea 2). Ii
mai cunoa'e pe VIalzi si la clisurile rdsdrilene ale Bal-
canilor, pe unde ei dau drumul Cumanilor spre cetatea

n Anna (10mnena. Lib. All cap. 5 pag. :153. hells nyn par'
Winin Ozolionn% catonomazonteih *. inegisW men esti cata te diametron
kai perimetron, kai tn hopou &Tote Winizomentin para tois geAgra-
Ibis H11111611 me,demias eis megethous logon elleipousa. Keitai de Wn
Ileeaton boutoin hyperthen. kai eis aute.n megistoi te kai callistoi
syrreousi potamoi. Kai cata noton pollas te kai megalas kai forttelgous
estin anehousa iWas, Os einai cnteuthen (Mon to bathos anWs hopo-
son ti estin. Ozolima. de cabinomastai, oult hoti cacon tinos kai ha-
ryodluou anzulidtisin apoforan, all 'hoti OunnictIs pote stratias epifoi0-
sast"s te. limni.-toutous de tous Ounnous Ouzous lI idit)tis apecalese
gleissakai p.eri tous ohtlious tts limin%s aulisamemls. Onzolinint%n tn
toiantiln prosevorencasi linme.n. meta prosthaes, Qiniai. kai ton y
ft)neTntos. Kai apo men Wn palail)n syggraniniabin oiili lieuri'.tai p
synelathen entautha Ounnicon Strateuma, epi de tou autocratoros Ale-
zion tote pantes hapantahothen ekeise synerrOgotes te) tope) dedcasi
tounoma. Ta men coin peri ts limmIs 1M de p elieb), !diaper par'
hemen nyn pi-61,os historouniena, bin 'endeixaimetha, hoti tou auto-
cratoros A lexiou tais pollais kai pollabou straVgiais nyn af' heautou.
nvn de apo tin episyrrenbin ehthrtn pollas elambarnon hoi topoi
pi.osi%gorias.
Cele o O stark de movile nu pot fi allele de at tumnlii de
Iiigi Mangalin.
2) Anna Comnena. Lib X cap. 2 pag 10: nyetos de catala-
bontos Poudilmt.tinos eeeritou tn Blahn kai ten bin Komann
dia ton Danoubeus diaperaiusin apaggeilantos..... Ponta e de la acest
Pudilos-BiidiUt deriva i numele localitalii Widila de lifigA Ilaccea.

www.dacoromanica.ro
i4

Go loe din Thracia 1) ; ceea ce insemneaza ca elementul


romanesC s'a ptitut mentine foarte bine in prtile Mrii
Negre. i In timpul invaziilor, ba chiar uneori el facea
cituza comuna cu Doh sositi in pradarea imperiului.
Vorbind despre muntele Haemului (Balcanii), Anna
, Comnena are prilejul sa fad. i putina etnografie, cazand
de altfel in neplacutul manierism de a intrebuinta, o no-
menclatura anachronica pentru sec. XII. Ea scrie : Mun-
tele Haemului merge paralel cu Rhodope i incepe la
Pontul Euxin ; apoi trecalid pe langa cataracte (Portile
de fier), se continua. spre Illyric .si mai departe. Iar pc
laturile muntelui, de ambele perr(i, locuesc multe $i
Marie bogate neamuri : Da0 $i Thraci spre miazd-
noapte, iar spi e ntiazei-zi aceeaqi Tlzraci i illacedonenii"2).
Cand povestete despre expeditia navala a lui George
Euphorbenus In potriva Schitilor la Silistra, scriitoarea
byzantina di i urmatoarele relatii asupra Dunarii :
1) Lib X can. 3 pag. 11: tn goun Kornanem para tn Blahn
tas dia tn eleisourem atrapous memathe,cotem kai hold() ton Zygon
Thaditis dielNythotem hama t Golot...0)
-De altfeI cunoaste si pe Vlahii 1;ornazi din sudul pen. Balcanice
pe cari Byzantinii ii recruteazii imprennA cii Bulgarii, in vederea luptei
cii Pecenegii. Lib VIII cap. 3 pag. 395. iTn sat valab : Ezeban (Tze-
ban ? N. lorga) prin Macedonia: Lib V cap. 5 p. 245.
2) Lib. XIV c. 8 pag. 299 : hecaterkben de tn catarrytAn au-
tou polla kai plousikata ethne. nemetai Dacem men ontem boreiotern
kai tim Thrae(In. nothiterem de Thracn te ;Meal kai Makedonem.
Despre Jiaci mai vorbeste si in -Lib. III cap. 8 pag. 466, unde
se spnne cii iniuripii Darilor ahoi tn Dacem arbegetai, au rupt per-
fid tratatele incheiate cii Byzantinii. pe rare lucru vazeindu-1 Sauro-
t-milli, numiti si Mysi, recura DunArea pe ghial i invadard in ire-
periul b}zantin.
In Lil). XIV cap. 4 pag. 273 se spline eA o parte din armata
byzantinA apira Dunarea de irnpliile Cumanilor i Dacilor. In sfArsit
in Lib. VII eap. 1 pag. 331 e vorbeste de Tzelgn care cu 80.000 de
Sanromali i Scythi si in tovarasia liii Solomon, conducatornl unei ar-
mate de Daci, trece DunArea pe la vaduri si ajunge pAnti la Mario-
polis, mule ineepe si prade. Din' aeeste pasagii se vede 06. prin Daei
trebuie sii intelegem populatiile din nordul DunArli, din Carpati si ve-
einAttiti. Politiceste acesti Dayi ar insemna Ungurii, chei Solomon, de
care se vorbeste aci, era regele Ungariei, purtAnd iu acest timp riz-
boin en fratele sae Geisa, en care Alexe inchelase tratatele. Insa et-
nograficeste. Daeii cari locuese la Nord de muntii Ilaemului i prin
,Carpati, nu pot fi de cAt mai ales RomAnii.

www.dacoromanica.ro
45

Acest fluviu curge din spre pArtile apusene i, ,(re-


and prin Gataracte, se vars in Pontul Euxin prin
cinci guri ; i rostogolindu-si potopul de ape pest sesuri
intinse, el este asa de bun peniru nauigafie, in cat
poale purta coreibiile cele mai mari i mai grele. i
nu are un singur nume ; ci partea de sus, mai aproape
de isvor, se numeste Danubius, iar partea de jos i mai
apropiata de guri, cu un nume schimbat, later,. 1)
In sfarsit, regiunile vecine cu DunArea, pe dreapta,
poarti numele de Paristrion, nume ce pare a fi in a-
ceastA vreme-dupA d-1 N. Iorga-nu o indita(ie geo-
grafted oarecare, ci un lermen administraliv si militar"2).
haft tot tlementul geografic din Anna Comnena pri-
vitor la Dobrogea i regiunile vecine. 3) ,

Dar informatiile acestei scriitoare mai au si o alta


insemnAtate cleat acea de ordine politicA, sau chorogra-
ficl. Ele ne arati c. provincia de la gurile DunArii trecea
in aceastit vreme printr'o perioadA de relativi prosperitate,
cAci in afarl de stirile privitoare la navigatia pe DunAre
si lacul Razim, incercArile voevozilor dobrogeni de a in-
.

1) Anna Comnena. Lib. VII cap. 2 pag. 337 : dia pente timIn
stomatn eis ton Ponton ton Euxeinon, megas te kai.polvs dia poii .
pediados erhomenos kai nausiporos em, ln'ts kai teni ploiAn ta megista
te kai fortgotata tould t potamt) epinaesthai...
2) Iatii i pasagifle .din Attila Comnena, din carP s pcate scoate
sensul numelui Paristrion: Lib. VI cap. 4 p. 280 ; ospondag meta bin
to Paristrion nemomenn Sky thou epoieito.... Lib. Y,11 cap. 2 p. 234 :
alto de Palaiologos Gergios kai Nikolaos ho MaurocataMn kai hopo-
soi alloi neoi kai acmazontes. 0 ton Daimon dielthein kai cats to Pa-
ristrion ttn meta tem ScvtUnt iinadexasthai malnIn. Lib. X cap. 2 p.
8 : Kairou 41e Parehllythaos epei to Paristrion tons Komanous meta
ton pseudeniymon catalabein nematliewou, etc.
La Seylitzes : paristrioi Scvthai. La Nicetas in Man. Lib. 0
No. 1 : Paristrios pedias. Lib. 4 No. 1: Paristria (ta cats Branitzoban
kai Bolegrada. V. Annam p. 190-271 et Not. ad pag. 212). La Sey-
litzes : Doux 0n paristrion. La Zonaras in Mich. Duca; arbn .
ttln paristriOn pole6n. Duptt Ducange : Notse iu Alexiadern vol. H
pag. 534-35 si L388. Prin urrnare : comandan1 al oraselor d ltinga
Dnnare, al celor orase care din tint pnri veOti ali fost zidite de lus-
tinian, thipa marturia lui Proropius : De aedif. lust. Lib. 4.
3) Pe harta alaturata toponimia din Anna Comnena e notati ea
don& liniute ; cea din Edrisi, cii o Hun* ; cea din C. Porphyrogenitu
cu o linie punctat.

www.dacoromanica.ro
16

chega in jurul cettilor organisme politice nou& in corpul


imperiului bizantin sunt fenomene ce nu se manifest& in
viata unui popor de cat in momentul cand acest popor,
ridicandu-se la o inflorire economic& si la o densitate de
populatie destul de insemnat, ajunge la cons Uinta fortei
sale, care trebue sa s manifeste si in ordinea politica.
In aceast& privinta relatiunile geografice, capatate
prin Maori i negustori, ale lui Edrisi, care-si termind
opera la 1154, prin urmare abia cateva decenii dup& a-
paritia in Dobrogea a voevodatelor mai sus mintite, con-
firm& in totul afirmalrile noastre de natur& economic& si
antropogeografica.
Iat& ce scrie arabul nostru :
Revenind la orasele din Bergean, spunem ca de
la Zakanra, oras in interiorul tarii, despre care am fficut
mentiune si in a doua (sic.) sectiune, si pan& la Bestrinos,
este tale de o zi.
De la Bestrinos la Rosso-Castro, 15 mile.
De aci pan& la Meghata Therme, 15 mile.
De la Meghala Therme la Neo-Castro, jumatate de zi.
De aci la Ghuluni, jumtate de zi.
De la Ghuluni la Basca, jumatate de zi.
De la Basca la Akli, jumatate de zi.
De aci la Stlifanos, Jocalitate asezatd la o zi spre
rsarit de Aniksoboli, o zi.
De la Aniksoboli la AqatIzoboli, spre rasarit, o zi.
De la Agathoboli la Kirkisia, o zi.
De la Kirkisia la Desina, spre rsarit, o zi.
De la Desina, localitate asezat nu departe de gUra
Dunrii, pan& la mare, 40 mile.
A ceste diferite locuri se aseamn muli intre ele,
pot 1i cuprinse inteo descriere comun si cea mai mare
parte dinlre ele s'au mentionat aci. 1)
Dup aceea trece la insirarea oraselor Rusiei.
Intealta parte, insirand orasele maritime, de la Con-
stantinopol spre nord, pana la Matrakha - ora vechiu
1) P. A. Jaubert. Geographi d. EJrii Fag. 397.

www.dacoromanica.ro
17

din peninsula Taman, Una stramtoarea Cherci scrie:


Ca sa. mergi de la Constantinopole la Matrakha,
de-alungul tarmurilor septentrionale ale marii, treci mai
mntai prin Ablughis (Philopatium), care se afla Ia 25 mile.
Apoi. la Amidia (Midia), 25 mile.
Apoi la Agathopolis, 25 mile.
Apoi la Basilico, 25 mile.
La Sizeboli (Sozopolis) 25 mile.
La Akhiolu (Anhialos), 25 mile. Intre aceste doul
orase marea inainteaza un golf larg de 13 mile si cu un
circuit, pe uscat, de 20 mile (golful Burgas).
De la Akhiolu la Eimen (Emineh), 25 mile.
De aci la Barnas (Varna), 50 mile.
De la Barnas la Armocastro, 25 mile (sic).,
De la Armocastro la Dundre, 3 mile (sic.)
De la acest fluviu la Akliba, o zi de navigatie (sic).
De aci la gura lui Dniest (Nistru), o mill (sic).*
Apoi continua cu orasele maritime din nordul Marii
Negre. 1) Ele sunt trecute in sectiunea V din climatul
Aceeasi lista de orae maritime ne-o da Edrisi si in
sectiunea IV din acela climat, ins& cu oarecare schim-
bari, precum urmeaza :
Itinerariul de la Constantinopole la gurile Dundrii,
adecei hi local unde se aflei orapil Marls, este acesta .
De la Constantinopole la Ablughis. 25 mile. Acest
ora se afla pe o inaltime la 12 mile. .Imparatul (bizan-
tin) se duce acolo in tosi anii, ca sa se desfateze la va-
natoarea cu soimii si petrece multa vreme. 2)
De la Ablughis la Midia, ora infloritor, placut asezat
pe malul marii, 25 mile.
De aci la Agathopolis (in text : Akhteboli), 25 mile.
Apoi la Vasiliko, langai mare, 25 mile.
De la Vasiliko la Sizeboli, Fang mare, 25 mile.
De aci la Akhiolu (Ahioli, Anhialos), 25 mile.
1) Op. cit. pag. 391 395. Sect. Y., cliwatul V.
21 Vezi si Geoffrey de Tillehardoum p. 70, despre Philopas,
Philopatinm. Odon de Deuil. pag. '31, scrie cu privire la acest loc:
((arnbitus spatiosw. et .,peciosus, multimodum venationein includenh.D.

www.dacoromanica.ro
1$

Lang& Ahioli marea formeaza un golf larg de 12


mile (sic) si lung de 20 mile.
De la Ahioli la Eimen, langa mare, 25 mile.
De la Eimen la Bidlzlos (Pyrgos), localitate aseza(a
in vecintatea mrii, 50 mile.
De aci la Armocastro, 25 mile. 1)
Apoi geograful arab trece la orasele dunrene, in-
cepand cu Akridisca (Gradistea din Serbia) si terminand
cu Desina din Dobrogea.
Am citat intreaga lista a oraselor maritime de la
Constantinopole pana la gura Nistrului, dintre care riumai
cdte-va cad in Dobrogea, ca sd se yacht pe deoparte ca-
racterul bizantin al toponimiei oraselor i prin urmare
si al populatiei : in majoritate negustori greci, - dar si
pentru a ardta in ce masura fonetismul numelor grecesti
sufere alterdri sub pana arabului nostru. In general no-
menclatura porturilor s'a pstrat mai bine si identificarea
se poate face usor. Dar aceasta isi are explicarea sa :
circulatia pe apa era mult mai usoara si mai frequenta
in acele timpuri de cat pe uscat si multimea negustori-
lor si cordbierilor, cari frequentau porturile M. Negre,
prelungindu-si cursele lor de afaceri NIA In Mediterana
si pana in Sicilia, putea transmite invdtatilor dela curtea
lui Roger, relatiuni mai exacte asupra porturilor. Se mai
observii- in .aceste doua liste de orase si oarecare nesi-
guranta in transcrierea unor nume ; ins aceste variante,
de bund seama trebuesc puse pe seama copistilor si a
transcrierilor gresite.
Mergand acum pe a doua lnie comerciald, aceea a
I undrii, Edrisi citeaza ca localitti Akridiska" (Grdis-
:

tea, Gradisca), Neocastro", nu departe de gura raului


Morfa" (Morava)" ; apoi Bideni" (Vidin) si Best-Cas-
trova" (Nicopole ?)
De aci la Deristra (Stlistra), ora cu uliti largi, cu
bazaruri numeroase si resurse linbelsugate, spre rstirit",
aceasi distant& de o zi si jumatate.
1-) ClImatul VI, eict IV pag. 3S5

www.dacoromanica.ro
19

Do la Deristra, pe uscat, la Berisklava (Preslavul


mic, Devnia) '), ora pe malul unui rau si laugh o bang,
spre rharit, patru zile.
De aci la besina, ora cu resurse abundente si cu
Imprejurimi roditoare, spre rashrit 2) (sic), patru zile.
De aci Indreptandu-ne spre sud (sic) la Armocastro,
ora vechiu, cu cldiri Inalte, cu campii roditoare i co-
mert vioiu, aezat pe panta unei coline plcute care do-
min marea, doul zile. 3)
Apoi Edrisi trace la oraele Insirate pe drumul de
uscat de la ffl3idhlos de laugh Varna prin Mighali Be-
risklava) (marcle Preslav, Megalopolis), pang, la Con-
stantinopole.
Urmand un alt drum negustoresc 4), geograful arab
insirl din nou localitgile din spre gurile Du/1AM, de data
aceasta cu mai multe amnunte :
De la El-Mas, ora bine populat, al chrui teritoriu
e Imbelsugat In Tructe si produse de tot felul i ale chrui
dependinte sunt Intinse, pan la Reknova, laugh un munte,
jumtate de zi.
De aci la Rosso-Castro, ora important inteo cdrapie,
spre rsrit, jumtate de zi. ,

De la Rosso-Castro la Mighali-Therme, un orhel


incins de zidurf, jumtate de zi.
De ad la Lino-Castro cetate si targ negustoresc i
centru de comunicatii pen'tru negustori, chtre rhshrit, ju-
matate de xi.'
te aci la Gliorlu, localitate frumoash foartevizitati
de negustori, cari duc acolo diferite mhrturi, spre rsarit,
jumtate de zi.
De aci la Basca, orael, jumItate de zi.
De aci la Akli sau Akla, jumtate de zi. Acest din
.1) Edrisi cnnoaste douh Berisklawe : cea mare, Mighali Beris- '
klara. Mbgalopolis a Byzantinilor, fosta capitalti a tarilor Infigari ti a
doua Berisklaw4, cea rnic. mai spre rdsrit, spre Varna, pe la pevnia,
Be aceasta e roam aci.
2) Zice : spre rsnit, flindcti la Edrisi .Dobrogea nu se iutinde
de la N. spre S.1 ci de la W. spre E, Vezi harta
3) Climatul VI, sectia VI pag. 385-386.
4 ) plimatul VI, sectia IV pag. 388-389.

www.dacoromanica.ro
2o

Urm oras se afld asezat inteo cmpie extrem de rodi-


toare si perfect cultivat. Mosiile sale aunt intinse i bine
udatc. La nord sunt munti inalti, dincolo de care curge
Dunrea. In el se afld industrii i mestesugarii sunt
foarte dibaci mai aIs in lucrarea obiectelor de fier.
De la Akli la Stlyanos, oras considerabil si care
era i mai important inainte de vremea noastr, o zi.
Vom da mai incola indicatiuni asupra drumurilor ce duc
de la acest oras spre tarile vecine.
Apoi Edrisi trece la insirarea oraselor Poloniei.
Despre restul trii noastre nu no vom ocupa aci.
Un adiinc intuneric domneste in opera lui Edrisi asupra
Romniei din stnga Dunrii. El cunoaste la apus o
Ungarie, la nord o Polonie, mai spre est o Rusie i o
ar Madjus", adicd a prnilor-probabil Cumani, iar
la sudul Dunrii o Getu lie, care corespunde in totul cu
Dacia Aureliand, cuprins fiind intre Morava Serbiei si
aproximativ Iskerul Bulgariei ; apoi o Gerrnanie, prin
care intelege imperiul byzantin din peninsula Balcanicd
in fine, spre gurile Dunrii, tinutul numit Bergean,
adecd Dobrogea i Deliormanul. .

Dar aunt& lipsd de stiri asupra regiunilor din jurul


Carpatilor romnesti ni se pare foarte naturald. Geogra-
fia lui Edrisi se intemeiazit aproape numai pe informatii
negustoresti i rile cele mai frequentate de negustori
sunt si cele mai bine cunoscute de dnsul. Insd in Dacia
sec. XII cercetrile istorice de pn acum n'au putut
scoate la iviald nici un centru comercial insemnat, nici
un drum negustoresc mai umblat. Viata ce se desfrisura
imprejurul Carpatilor pe atunci era mai ales o via td. pas-
toreascd i agricol, o viat patriarhald i simpl, cu
putine necesitati pentru viatd, cu destuld nesigurantd in
trai, cu mici organizdri politice pe vi. Numai laturea de
sud, pe unde trecea drum]] cel mare de apd al Dtindrii
si mai ales trmul din dreapta, cu orasele sale Interne-
late incd din timpul Romanilor, putea sd se pstreze ca
o arterd comerciald care sd infrunte veacurile. De aceea
Edrisi citeazd de-alungul acestui fluviu mai multe tar-
guri. De bun seamd a In sec. XII pgsprii Carpatilor
www.dacoromanica.ro
21

plugarii ompiilor romne tot in aceste trguri dun-


rene, sau in cele care le Mceau fat& la aceleasi vaduri,
i aduceu produsele lor pentru schimburi. Nu e de mirare
dar ca in evul mediu, ca si in antichitate, tot Dobrogea
si fie mai bine cunoscutd, ca una care sta cuprins. intre
cele doud mari ling de circulatie a avutiilor : linia marii
linia Dundrii.
$i acurn sd trecem la identificarea localittilor.
Din punct de vedere al inlesnirii pe care ne-o oferd,
Edrisi In aceast operatie, constatdm un mare regres
fat de antichitate. E o plAcere sd reconstitui harta unei
tari i sd-i locaiizezi orasele dupd indicatiile de longitu-
dine si latitudine ale unui nolemeu. Cu toate imperfec-
tiunile, fatale timpului su, totusi coordonatele acestui
geograf antic iti dau multumirea de a ajunge la o imagine
cartografic-s. ex. pentru Dobrogea - care numai in a-
mnunte sA. difere de hdrtile moderne. Cinditi-vd insa la
una din lidrtile medievale de mai trziu! Spiritul .clar al
clasicismului i bogAVa cunostintelor precise pare c. se
intunecd. Nici Edrisi nu face exceptie de la aceast re-
guld generald.
La prima vedere s'ar prea cd geograful arab ne dd.
destule criterii de orientare pentru localizarea i identi-
ficarea oraselor : numele !or si distantele de la un targ
la altul ; directia spre cutare punct cardinal &ere care
duce drumul negustoresc i asezarea Fang cutare apd,
langd un munte, sau intio cmpie , ba chiar une ori
oare care informatii de naturd arheologicd. Ins. numele
sunt in mare parte desfligurate i trebuesc reconstituite
cu mult aparat de eruditie ; punctele cardinale sunt a-
desea gresite-in Dobrogea in special tot ce vine spre
nord e dat ca Hind spre rsrit; iar pe distante nu se
poate pune nici un temei : o zi pe apd reprezint un
drum mai lung de ct o zi pe uscat ; de asemenea o zi
in cmpie fatd de una inteun tinut accidentat i lipsit
de mijloace de comunicatie mai ware. Mai addugati si
ignoranta i relatiunile false i atunci intunericul se lasd
tot mai mull.
De toate aceste lipsuri Msg. nu e pe atta vinovat

www.dacoromanica.ro
22

Edrisi, cAt veacul Jui. Intentia noastr este s aducern


In aceste explicatiuni cat mai mult limpezime posibilit',
mArturiseste cu sinceritate geograful nostru.1) i dacA,
totusi, descrierea sa rmne cu multe intunecimi, vorba
cronicarului : credem neputintei omeneSti".
Asa dar Edrisi citeazA urmAtoarele 21' targuri in
Bergean : Armocastro, JJfari. i Akliba in spre mare ;
apoi Recran, Deristra, desfigurat prin transcriere gresitl
in Destrinos, Bestrinos ; Rossocasho; ileghali Therme ;
Neocastro ; Aniksoboli, nuniit i Acsunboli ; Agal.hpboli ;
Linocastro ; Ghorlu, sau Ghuluni ; Basca ;.Desina, Akli
sau Akla ;. Stlifanos ; Kirkisia ; Tamtana ; El-Mas;
.

Buthra i Recnova.
Dintre acestea cel patin 12 localitti au num,e evi-
dent bizantine i, prin urmare, ele trebuesc clutate fie
lAngA DunAre, fie lAng mare. Terminatia unora in-boll
Polis".-or84, sau in-castro, castrum castru, cetate, a-
rat bine originea i caracterul lor. De aceea mAcar .

aceste orase trebuesc autate pe urmele vechilor cetti


pi orase elino-romane, pe care spturile arheologice le-
au scos- 14 ivial, sau pe care le gAAm pomenite in scrie-
rile vechi.
. Care sunt aceste cetti i orase ? .

Pentru stabilirea lor, ne puteam referi la uRimele


descoperiri arheologice acute In Dobrogea de Tocilesen
i d-1 V. Peirvan; iar In Cadrilater, de Atudiile d-lui Ernst
Kalinka. 2) Dintre .scriitorii vechi, se poate utiliza Pro-
copius, care ne cl toate castelele restaurate de Iustinian.
Preferam mns un istoric byzantin din sec. X, deci mai
aproape in timp de epoca lui Edrisi i anume pe Con-
stantin Porphyrogenitul, In a, cArui opera gsim oare
care informatii. In geografia, sa politic De thematibusl
(peri tn themhtem), citeazd 14 orase in prefectura .Mysiei,
care corespunde cu Dobrigea propriu zis, fr Delior-
manul Cadrilaterului : Diongsopolis (Balcic), Acrae (Ca-
Baer.), Callatis (Mangalia), Tomis (Constanta), Ister
') Edrisi : c1imatn1 Vf, sect. V, pag. 891.
Analele Arad. ROMAIIP. XXXI V-XXXVHf eLe ; apoi E. Ka-
linka : Antike Denkmler in Bnlgarien \Vien 1906.

www.dacoromanica.ro
23

(ruinele actuale ale Istropolei de langl. lacul Razim),


Halmyris (o looalitate langa acela lac, mai spre nord),
Aegyssus (Tulcea), Noviodunum (Isaccea), Troesmis (I-
Oita lAngit Macin), Carpus (Carsum-IIArgova), Capidava
(azi Calachioi, sau General Cernat), Axiopolisaftrigd Cer-
navoda, Tropaeus (Adam Clisi), Zelpa (Zeldepa, jud.
Constanta) i Constantian, care pare a fi a aceqai lo-
calitate ca i Tomis.
Prefectura, sau eparhia Mysiei insl nu mai exista in
timpul lui Const. Porphyrogenitul, ca provincie a impe-
riului byzantin. ImpAratul ne d prin urmare nu starea
lucrurilor din sec. X, cnd trAia el, cAci in acest secol
Dobrogea nu apartinea imperiului, ci una mai veche cum,
era veche organizatie". 1) Dintre localitile dobrogene,
contemporane cu el, imparatul citeazA numai Sulina, Co-
nopa, i Constan(a. 2) Totui, din identifkarea numelor
date de Edrisi, vom vedea dacei orasele romane si-au
continual viala lor pad in sec. XII d.Cr. S nceram :
Armocastro, o cetate la 25 mile spre nord de Var-
na i la 3 mile spre sud de Dunare (distantele sunt foarte
reduse) i de unde pra la Akliba pluteti pe mare tot
spre nord cale de o zi, nu poate fi cleat Constanta, sin-
gurul ora pe coasta Dobrogii, care a fost incins cu zi-
duri Ina din vremea lui Ojdju. Ruinele" vechii cetati se
pot urmAri i astzi, ici colo, fie la fata pAmAntului, fie
prin beciurile locuintelor. Distanta de 3 mile pang la Dur
nAre, nu ne surprinde. In hartile mai vechi, ins cu mult
posterioare lui Edrisi, se desmeaz1 un brat de Dunre
intre Cernavoda i Constanta. De sigur o grealA, .care
totui ii are explicarea sa. Se tia pe de o parte cA
DunArea intr5.. pe valea Cara-su in interiorul Dobrogii i
cl odat cu ea intl.& i corAbiile, mai ales in timpul ma-
rilor inundatii. Avem chiar firi din sec. XIX ci in ase-
menea imprejudiri vasele inaintau panA la Megidia i mai
departe, iar inundatia inainta pe aproape trei sferturi din
0 C. Porphyr. De Thematilmr4. Bonn 1840. Lib. II pag. 41-47.
2) C. Porphyr. De administrando imperio Bonn. vol, III 1840
pag. 79. Asnpra arestor izvoare vom mai reveni intr'altii luerare.

www.dacoromanica.ro
24

lungimea viii. 1). Aceasta stare de lucruri a intetat din


anul 1862, and Englezii, construind calea ferata Cerna-
voda-Constanta, au irichis gura v&ii cu un dig trans-
versal de pmant. De alta parte laguna Razim a ramas
navigabild pana in sec. XVIII. Pe rnalurile ei au inflorit
orase 7comerciale ca Istropole i cetti cu caracter me-
dieval negustoresc ca aceea de la Enisala, ca s& nu po-
menesc de cat cele (Iota porturi mai insenmate. In s'ec.
XI, dupa mrturia Anei Comnena, pe apele lagunei plu-
tiau corAbii multe i mari i grele". Lacul Razim ins& a
fost socotit de scriitorii antichittii ca a cincea i ea mai
meridionala gura a Dundrii si 'nu fara oarecare dreptate ;
aci in 'lac se deschide bratul Dunavatul care, fiind pe
atunei mult mai puternic de cat astazi, Ii indulcia apa.
In fine, acest la se deschide fn *mare i prin gura Boa-
zului, nu 'departe de Constanta, spre nord. A ceste im-
prejurari : iaatrunderea Dunrii pe valea Cara-su spre
Constanta, apoi traditia veche turn ca fluviul se. deschide
in mare printr'o gura meridionall nu departe de acest
oras, preeum si lipsa de cunostinte topografice pozitive,
au facut ea atat in hrtile din secolii trecnti, cat i in
uncle geografii. sa 'se certifice existenta unui brat de Du-
nare, intre Cernavoda i nordul Constantei.
Armocastro ca om$ veclziu, cu cldiri ,ialte, cu
cmpii roditoare i comert vioiu, wzat pe panta unei
coline pleicute cedominei marea", dupa cum il descrie
Edrisi, nu poate fi, prin urmare, de cat Constanta. Acest
oras e pomenit ca existent si de C. Porphyrogenitul iii
sec: X, and vorbeVe de Expeditiile spre Conqantinopole
1.) Vezi mrturia in Ionesra de la Brad: Excursion agricole flans
la plaine dela Dobrogea 1850. E curios cum gresala de a socoti ca
Diuntrea comunicit cli marea pe valea Carasu, persistet ehiar si la unii
cltori din sec. XVII, cari ali muldat pe aceste mild.. AFja Kvliia-
Celebi serie : In vechime neeredincioii, de teama stapnitorului Con-
stantinopolei; precurn j in urma deselon ataeuri 'ttittu.etd.i, au stipat
im val mare dela Chiustengea pnd la Cernavod si au logat Dun-
rea on Caraharnmul. Cii modul aresta retatile Babadag, Tuleea, pre-
cum i loealitatea Be0.epe au fost transformate intr.() insul A. Vezi
trad. ja Arebiva Dobrogii anul II, No. 2 peg. 139.

www.dacoromanica.ro
25

ale piratilor Rusi ce pornesc de peNipru in monoxyle 1y,


de asemenea si de Nicetas Choniates la inceputul sec.
XIII, cand vorbeste de cucerirea orasului de atre Vlahii
lui Ionit Asanidul. 2). In ambele cazuri Ins se numeste
Conslanliai. De ce Edrisi li zice Armocastro, nu putem
sti cu sigurant. Poate c explicarea am gsi-o in vorbele
Anei Comnena, care scrie : In timpul multelor i felu-
ritelor expeditii ale imparatului Alexe, adesea s'a Intm-
plat s se schimbe numele topice and de atre el, and
de atre dusmanii cari invadau, 5); si c acest Armo-
castro ar fi un al doilea nume ce n'a putut trai fata de
celdlalt mai vechiu, care a limas.
Mari$. Despre acest oras Edrisi pomeneste numai
in treaat, Ida a reveni asupra lui, and deserie (Hine-
rariul ode la Constantinopole la garde Amara, adeed in
local uncle se all arm! Marip. Ce ora s. ar putea fi
a7,esta? .

Am vzut a. Sulina apare pentru prima omit in li-


teratura medieval In sec. X, la C. Porphyrogenitul. Insi
resonanta nurnelui ne Inpiedica a-I identifica cu Mari. In
unele hrti mai vechi laguna Razim se numeste Maris.
In antickitate ea se numia Halmyris, cuvnt a arui e-
timologie e in strans legaturi cu calitatea apelor cam
slrate ale lacului: halmyris-apa sdrat, salamur, teren srat
de lnga coaste. Dar pe malurile lui, scrierile vechi ci-
-teazA i localitatea Halmyris, pe care cercetrile arheo-
.logices din Dobrogea Ina n'au putut-o identifica. Stim
numai atat a se afla In partea de nord a lagunei, pe

') C. Porphyr. De adm. imp. pag. 79. Prin Ruti ins se inteleg
nu 1110i-stavi (le azi, ci Rusii-Varegi-germani.
9) Nieetas Choniates : Lib. III. cap. 7 pag. 706-707. 2. Vezi
trad. de Murnu in An. Ac. Dom. XXVIII ser. It 1905-4906 Pag. 426.
9) Anna, Comnena: Lib. YR cap. 5 pag. :353. In aceste timpuri,
adesea acieai localitate a purtat 'loud nume, ambele greceti, pna
ce unlit din ele a ,iruiL. Asa s. ex. tot A. Coninena ne spune c A-
lexe Comnemil a zblit pesto TIebru fi. Marita) aproape de Filipopole,
lin oras pe care l'a nu wit A lexiopolis, salt Neoeastrum, pe care
mime (de al doilea) I-a consfintit uzul . Lib. XIV cap. 9 pag. 305. E-
xemple de acestea se gilsesc destule.

www.dacoromanica.ro
26

atunci navigabilA. Se prea poate, dar, ca Maris sA fie o


desfigurare din Halmyris. 1),
Akliba. Despre acest ora3 se dau urmAtoarele a-
mariunte : . De la Armocastro (Constanta) la Dunare-, 3
- mile; de la acest fluviu la Akliba, o zi de navigatie ; de
aci la gura lui Dniest (Nistrul), o mila" (pag, 395). , Un
oras la distant& asa de mica de gura Nistrului, nu poate
fi de cat Cetatea-albii, sau Akkermanul. Chiar i harta
lui Edrisi il pune nu in Dobrogea i nici la Dunare In
Basarabia, ci pe malul Marii, aproape de Imbucatura Nis-
trului. $i atunci avem aface aci cu o substituire de nume,
dandu-se Cetatii-albe numele Chiliei-A kfiba ; dupd cum
si la Constanta avern o .substituire de nume, pe cat se
pare ;. CAci Armocastro e mai dt grabA Cetatea-alba, Mon-
castro al *genovezilor de mai Iarziu. 2). Toate aceste con-
fuzii sunt datorite, de sigur, ignorantei. Cu atat mai mult
sustinem ca A kliba e Cetatea-alba, cu cat Edrisi mai po-
meneste un oras :
Akli, sau .Ak1a. Acesta apare pe hartA deosebit de
Akliba i e pus pe Dundre, de si nu tocmai la locul cu-
venit. Despre el se dau urmatoarele stiri : De la Basca
la Aldi, o jurnAtate de, zi" (pag. 397), Inlirandu-1 In lista
oraselor comerciale dunarene. Intealta parte scrie : De
aci (dela Basca) la Aldi, sau Akla, jumatate de zi. Aces'
din lima oraq se alld a$ezat intr'o cdinnie extrem de
roditoare si per/eel cultivatei. .111o$iile sale sunt Thtinse
$i bine udale La nord sunt munti Inalti, dincolo de care
curge Dunarea. In el se alld industrii $i ine$1equgari
Marie dibaci mai ales in lucratul ubiectelor de jier".
(pag. 389).
SA fie oare Chilia?
Asezarea intr'o campie extrem de roditoare (a Ba-
) De altfel numele de Nalmyris era in trelminiat sj in sec. NI-NII,
(AAA il pomene:.4e Anna Comnena in eartea I cap. 4 pag, 26, insa 1111
.

in Dogro,rea, ei in Tracia. la S. de 13alcani, mule un Mu se nmnia


agfel : peri ton potamon I falmyron. ITa diddet toponimic ea multe altelo.
2) N. Iorga : Chilia kti Cetatea-aIM, primele capitole.

www.dacoromanica.ro
27

sarabiei) si perfect eultivata. (poate !), cu mosii bine u-


date (da, Una. Dunare), sunt amanunte care merg. Dar
ce munti sunt aceia cari vin la miaz noapte, dincolo de
cari curge Dundrea ? SA fie Carpatii Moldovei i Dunrea
din Ungaria ? Iarasi se prea poate, cu putin bund-vointi
lat de orientare, mai ales daca tinem in seamd de ima-
ginea cartograficl ce si-o fcea Edrisi asupra acestor
locuri si de faptul ca pentru el Dacia mai c nu exist.
Sunt prea precise amnuntele, Intre altele i acela cu me-
seridsii dibaci in lucratul fierului, ca s credem Akli
este o inventie a lui Edrisi. Negustorii arabi cercetau si
ei M. Neagr alturi de cei din Bizant si din orapele Me-
diteranei; Qi pan in sec. XIV Ii gsim trecnd din Asia
Mica, dela Samsun si Kastamuni in Ppciac, la Caffa Cri-
meii, in tara (Jazafilor, RuOor i Bulgarilor dela Volga. ')
De bun searn ca. In mare parte de la dnsii i v a fi
cules geograful arab Edrisi informatiile sale asupra astor
locuri.. De altfel nici fonetismul numelui nu se opune la
aceasta identificare. Din Ahillea, Chele; putea foarte bine
s rezulte un A kli in gura unui arab.
Mai trziu Genovezii i au zis Licostomo (gura lupu-
lui), nume de altfel tot grecesc, care a trait o bucat de
vreme alturi de mai vechiul Chel-Chilia pi in urrna, s'a
pierdut. In regiuni unde popoarele se vntura des pi con-
locuesc mai multe la un loc, se intmpl adesea ca a-
ceeasi localitate s aib doll& nume i ca, eclat& cu
schimbarile etnografice, s se produca i o schimbare a
toponimiei. Acesta e cazul i pentru Dobrogea. Nu e a-
proape o localitate in aceasta provincie, care O. fi avut
o via neintrerupt din antichitate pang. astzi. Satele
orasele au fo it ddra:nate i reinfiintate, multe sub alte
nume, cu alte neamuri i de aceea, ta multe cazuri to-
ponimia e asa de grea de identificat. Prin asezarea sa
geografic mai adapostita, Chilia a fost ceva mai ferit
de o desflintare totall pi de aceea si-a pastrat pan as-
tzi numele cel vechiu. Dar ce-a mai rmas din vechea
,) N. Iorga: Notives et Pxtrait.,z XIII p. 361, 363 si eClhilia
pag. 30.

www.dacoromanica.ro
28

toponimie daco-romana, celtica sau bizantina ? Doar cate-va


urme inecate in massa eovarsitoare a nomenclaturii turcesti.
Deristra, numit i Destrinos, Bestrinos), prin tran-
scriere gresita, este evident Silistra. Se spune despre ea
ca are culiti largi, bazaruri numeroase si resurse imbel-
sugateD. Numele acestui oras s'a modificat in cursul tim-
pului : Durostorum la Romani , Dorystolon, Dristra, Drista,
Theodoropolis (in sec. X sub Tzimiskes, la Bizantini ;
Drastor la Romani in evul mediu; in perioada moderna
ajunge sub numele de Silistra.
Rosso-castro, oras important intr'o campie", la 15
mile de Bestrinos (Silistra) spre rasarit, aminteste pun
numele sail, care s'ar traduce prin Ct tatea Rusilor",
stapanirea trecatoare a lui Swiatoslav in Dobrogea. Pe
harta lui Edrisi el este asezat Fang Dunare, la E de
Silistra. Ar putea fi atatea ale carei ruine de zidarie se
gasesc intre Dunare si lacul Oltina si se coboara de pe
podi 'Ana in apa fluviului. In d eptul ei balta Ialomitei
are cea mai mica latime i pe aci este mai ales vadul de
trecere dintr'o parte intealta a MO. Locuitorii din Satul-
nou ii zic intariturii aia Cetate)). Pna acum arheologii
n'au explorat acest punct. Trebuie sa aclaugm ins ca
indicatia lui Edrisi de ,oras important inteo campie" nu
i se potriveste de loc.
Mighali Therme, grecescul Megalai Thermai. Bane
mari, Un orasel incins de ziduri", la 15 mile sau juma-
tate de zi spre est de Rossocastro. Daca ne-am orienta
nuniai dup. nume, am fi indemnati sa. credem ca e o
localitate unde-va, langa M. Neagra , sau pe Ormul vre-
unui liman. Ar fi in acest caz, poate, pe la Hamamgia,
al carei nume insemneazd Bai4i", ln. lacul Razim,
la hotarul intre jud. Tulcea i Constanta. Insa
citeaza In lista oraselor dunarene, nu departe de Rosso-
castro. Daca ne-am orienta dup. distanta, dam de pe-
ninsula dintre lacul Marleanul si balta Vederoasa, unde
podisului aplecat spre Dunare si presarat cu multi pie-
trrie i se zice de asemenea La celate". Nici acest loc
www.dacoromanica.ro
29

nu este explorat arheologicepte. Denumirea de Wile


mari" insa nu i s'ar potrivi de loc. Ca orgpel inCins de
ziduri" pi purtn4 nurnele de Baile mari", credern ct
nu se poate identifica mai bine cu all& localitate de cat
cu Mangalia, unde inteadevr se vad urmele unui val
roman de intarire i unde, pe Fang aceasta, sunt i bdi
de pucioas.
Anixoboli, numit i Aksunboli (pag. 382) repreduce,
prin fonetismul su, destul de credincios numele vechiu-
lui ()rap din perioada elino-rmand : Axiopolis, ale cdrui
urme se gdsesc la sud de Cernavoda, in locul numit azi
Celafea Peitulului" sau Hinog. Pe harta lui Edrisi insd
orapul e pus mai in centful Dobrogii pi nici textul nu-1
citeaza in lista orapelor Dunrene, imediat dupd Mighali
Therme. Dar aceasta n'ar fi o piedicd serioas.
Linocastro, ffcetate i targ negustoresc i centru de
comunicatie pentru negustori", e dat la o distantd de ju-
mdtate de zi spre rsrit de Mighali-Therme. Pe hart&
e apezat tot langa Dunre. Numele de asemenea e gre-
cesc. Ar fi o celate a lnii, dac am deriva pe aust
Lino - din lOnos, nume care ainintepte Cetatea-defloci"
de mai trziu, de la gura Ialomitei. Insd in Dobrogea o
cetate cu acest nume pi apezatd langa fluviu, nu s'ar
putea localiza mai bine in altd parte de cat la Hdrpova.
Acest orap, apezat la un vad insemnat al Dundrii;intre
Ilalta-Ialomitei i Balta-Brilei de o parte, intre Brganul
Munteniei i stepa Lobrogii de alta, trecgoare a turme-
lor de oi in cursul tuturor veacurilor (pi azi se zice :
Vadul oii) i loc de ancorat pentru cordbii, caie, intre
alte produse, vor fi incrcat aci i Mna attor turme,
Cetatea lanii" mi se pare a se identifica foarte bine cu
Hrsova, areia i se potrivesc i indicatiile de cetate pi
targ negustoresc i centru de comunicatie pentru ne-
cr Ustori.

Neocastro este pus de Edrisi tot la jumatate de zi


distantd de Mighali-Therme. Pe hart nu apare. De bund

www.dacoromanica.ro
30

seam, dac nu e aceeasi localitate ca i Linocastro,


trebuie s. fie un loc intdrit la Dunre. I-ar corespunde
bine ruinele de Fang satul General Cernat, numit pe
vremea Turcilor Cale-chioi" i chiar azi Cala-chioi",
adeel satul cettii". Iar Neocastro insemneaz. Cetatea-
noun. Localitatea vine de la farsova putin mai in susul
Dunrii, spre sud. Cnd scad apele, locuitorii culeg din
nisip multime de monede bizantine, vrfuri de sgeti, di-
verse obiecte de metal coclit sau ruginit si tot soiul de
urme de cultura materiaJA medievalit 0 mica colectie se
aflit in posesia mea.
Desina. Cu acest nume Edrisi noteaza o localitate ce
se afl de asemenea Una Dunre. El scrie : De la D-
sina, localitate asezat nu departe de gura Dunrii, pan
la mare, 40 mile' (pag. 397): In alt parte afirm ca de
la Berisklava (Preslavul mic, cam pe la Devnia, la aps
de Varna) si pnd la Desina oras cu resurse abundcnte
i cu Imprejurimi roditoare", sunt patru zile de drum,
ceea ce corespunde bine cu distanta de pe la Varna 'Anti
in nordul Dobrogii. Aceast Desin e o forma alterat din
Ditzina, Vitzina, deci Vicina, orasul episcopal dobrogean
din sec. XIV, de unde s'a i adus primul mitropolit al
Trii Romnesti. Dac nu e Meicinul de azi, ar putea fi
sau Niculitelul, care din sec. X VII para Inteal XIX se
constat sub numele de Mdizeistirea", sau o alt loca-
litate nu departe de delta Dunrii.
Un dublet toponimic, Ditzina, Vitzina, apare i n
sec. X la C. Porphyrogenitul si la finele sec. XI la Anna
Comnena lnga Marea Neagr, Ins el desemneaza un
riu la sud de Varna, Camcicul i, prin urmare, nu se
poate confunda cu Vicina Dobrogii.
Intre Linocastro i Aldi, (Chilia), Edrisi mai citeazd
doul orase:
Ghorlu, numit i Ghuluni, Iocalitate frumoas, foarte
vizitat de negustori, cari due acolo diferite mrfuri" ; apoi :
Basca, un orsel" la jumtate de zi de Ghorlu.

www.dacoromanica.ro
31

Ambele sunt porturi dunrene, cuprinse intre Harsova si


Chilia. Prih urmare ar adea la Galati si Tulcea. La pag.
382 Basca e numit i Bastres". Totusi i Isaccea tre-
buie s fi existat din aceast. vreme i cu acest nume,
care, dup prerea noastr, deriv de la voevcdul Sacea
din sec. XI, atestat de Anna Comnena. Existenta ei este
mentionat si la 1250 de un scriitor persan anonim, u-
tilizat de Abulfeda. I se dd chiar longitudinea de 48 37
i latitudinea de 50 1) Numele este, prin urmare, cu mult
anterior venirii Turcilor in Dobrogea.
Stlifanos, Agathoboli i Kiildsia sunt localitti din
interiorul Dobrogii. Numele lor sunt grecesfi. Kirkisia ar
cuprinde in el o ecclesia" biseric i ar insemna biserica
Domnului". Nu cumva este orasul romano-bizantm, care
sub Turci s'a numit Adam-clisi" (biserica Omului) ? S'ar
putea iarsi ca Stlifanos sti fie Istropolea de lang lacul
Razim. Dilrturia Annei Comnena cum a in partea de
sud a lagunei plutesc vase multe i mari i grele", ne
obliga s admitem in aceast parte un port comer-
cial. Indica lui Edrisi despre Stlifanos c este un oras
considerabil si care era si mai important inainte de vre-
mea noastr.", i se potriveste Istropolei. Pe hart geo-
graful arab if asazd tot pe Dunre, ins cam la jumata-
tea distantei intre Aldi (Chiba) j Armocastro (Constan-
ta). Aceast parte de Dunre ins, dintre Chilia si Con-
stanta, pentru motivele artate mai sus, and s'a vorbit
despre Armocastro, trebuie socotit ca trm al lacului
Razim.
Cat despre Agathoboli"-Orasul cel bun, din lips&
de ori ce criteriu pentru identificare, ne multumim numai
a-1 mentiona.
Nu vom trece mai departe fr a face o constatare :
cele mai multe targuri citate de Edrisi in Bergean sunt
lngd Dunre si nu lngd mare. Se pare, asa dar, c
linia fluviului a lost in toate timplirile malt mai vie,
') Vezi LeIewel : Atlas. Plawia XX Tabula geographica seculi XIII
anonymi Persae.

www.dacoromanica.ro
32

mull mai insufle(ilei si mai cercelat de neguslori, de


ct linia meirii. In porturile si la cetatile dundrene se
adunau produsele de pe ambele maluri ale fluviului-aa
a fost si in cele einci secole de stpanire turceasc,-pe
cand meospitaliera coast& maritim a Dobrogii abia a in-
gaduit intemeierea cator-va porturi, dintre care unele, mai
tarziu, au trebuit s dispar& nu numai prin salbalicia in-
vadatorilor, dar i prin vitregia naturii : aa s. ex. inflo-
ritoarele porturi innisipate ale lagunei Razim.
Buthra. Edrisi mai citeaz un oras, Buthra, la a-
nus de Bidhlos (Pyrgos din apropierea Varnei, pe care
Lelewel ji identified cu Balcicu)), cale de 30 mile, sau
o zi. E desprtit de un al doilea ora Bercanto", prin-
teo distant& de asemenea de 30 mile. Intre prima i a doua
dintre aceste dou localitdti curge un ran, care se in-
dreapt spre miaz&-zi, strabate Sklaiva (Berisldava Pres-
lavul mic, Dewnia) si apoi se aruncd in mare". (pag. 386).
Raul nu poate 11 deck Provadia. Bercanto la sud de
rat], ar fi Berkamis din geograful Ravennat 1), deci Pro-
vadia de azi, despre care se face mentiune i in Vita
sancti Everesti pe la anul 844. 2)
Cu cine s'ar putea identifica Buthra ?
Lelewel inclin spre satul Vetrina de Fang& Silistra.
In cele din urm il identified cu Bazargic, oraul despre
care Cantemir ne spune c a fost intemeiat tarziu de
dire Turci. 3) Cred ca gresete Lelewel.. Dup& toale
probabilittile, acest Buthra nu e de cat Abritus, castrul
si orselul roman descoperit la Ablat-calesi in Cadrilater,
spre miaza-zi de Adam-Clisi, aproape de hotarul jud.
Constanta. Acest castru e cunoscut si in istorie pentru
lapta impdratului Decius cu Gotii la 251 d. Cr. In im-
prejurimile lui sunt urme de canabae romane i, pro-
babil, dateaz& din aceeai epocd. ca i Tropaeum Trajani
de la nord. Monedele romane si bizantine, gsite aci,
arat viata sa destal de indelungatei. Dar ceea ce ne
Ravennatis anonymi eosmographia. Berolini 1860 pn. 187..
2) Vezi adnotatii la cronica lot Leon Diaeonul. ed. Bonn, pag. 475.
3) Cantemir : Ist. imp. otom. aol. II p. 448 nota 32. Buc. -1876.

www.dacoromanica.ro
31

intereseaz rhai mult, e c Abritus era un nod 'de ceii


de comunicatie: un drum de piatet, numit de Turci Ta-
jolu", ducea spre miazd noapte pand la Tropeul lui
Traian, la A dam-Clisi ; un altul se indrepta spre rasarit,
probabil spre Callatis-Mangalia ; al treilea spre Marciano-
polis (Devnia) si Odessos (Varna) ; al patrulea ducea la
Nicopolis ad Istrum si ai cincilea spre Durostor, sau
Silistra. 1) Deci, pe de o parte consonanta numelor Abri-
tus-Butbra, de alta distanta de o zi intre Pyrgos si Buthra
ca si intre Buthra si Bercanto (Provadia), ne indeamnft
s ne fixam asupra localittii Abritus.
Tamtana, citat in lista oraselor din imperiul byzantin
la pag. 382, intre Birlos, sau Bidhlos (Pyrgos) si Del-
sina, sau Desina (Vicina din nordul Dobrogii), este de
asEmenea un ora dobrogean. S'ar putea s fie o desfi-
gurare a numelui Tomis, Tomitana i prin urmare sa
indice orasul Constanta, cu atat mai mult cu cat numele
acesta nu mai revine sub pana lui Edrisi and vorbeste
de Bergean Dobrogea ; iar denumirea de Armocastro, pe`
care am identificat-o cu Constanta, nu apare in aceeasi
list& altbri de Tamtana. Ar fi acelas oras cu doul nume.
D-1 Stefan Ciobanu in Revista istoria din April-Mai 1919
pag. 80 si urmatoarele, intfun articol intitulat Oraselele
din imprejurimile Bolgradului, mentioneaza si localitatea
veche Tanala", transmisa Moldovenilor sub numele de
Tinful (mai corect Tantul), despre care si D. Cantemir
se exprim asifel : .,Nu departe ' de gura Ialpugului se ga-
sesc urmele unui mare oras vechiu care, in genere, era
numit Tint. tefan cel Mare 1-a riditat din ruine, dar in
urm Turcii l'au dat la pmant in asa chip, c in pre-
zent abia se poate arta locul unde a fost" 2) etc. De
n'ar preciza Edrisi c Tamtana se afl intre Bidhlos si
Delsina, deci in Dobrogea, poate c I-am identifica cu
Tintul-Tanata Basarabiei. Sau, poate ,cd ignoranta 1-a fd-
cut pe Edrisi sa-1 localizeze gresit... Cine r putea s se
de scurce din attea intunecimi ale evului mediu ?
1) Ernst Kaliiika: Antike Dvnkmler in Bulgarien Wien 190( .
col 349-351.
2) D. Cantemir : Descriptio Moldavian. Trad. Tom. Torn II Enc.
1875 pag. 20.
www.dacoromanica.ro 3
34

El-Mas, dup Lelewel, ar fi Palmas, Palmatai, din


itinerariile romane, la 14 mile de Durostor i la 45 de
Marcianopol.s, deci un. oras din partile apusene ale Ca-
drilaterului E mentionat i in Tabula Peutingeriana i
cie Procopius in De aedificiis Iustiniani IV, 7. Edrisi il
nurnete ora bine populat. al cdrui teritoriu e imbel-
ugat .in fructe $ i produse de 'tot felul si ale crui de-
pendinte sunt intinse),.
., 1?ekran. Pe harta arabului mai apare si acest ora
WO. Dunare, la apus de Sihstra. De bunk seam. cL e
Turtucaia, numita de vecinii nostri Tutracan. Intre El-
Mas si Reknova, care pare a fi acela nume ca i Re-
kran,' se da distanta de o jumatate de zi. Dar dela Rek-
nova pana la Rosso Castro se de. de asemene a jumatate
de zi, ter a trece prin Silistra. Reknova ar fi, asa dar,
o alta. localitate.
Ori MA' nesigurant ar pluti in jurul acestor identi-
cu exceptia unora dintre ele, - un lucru insa e
ficri,
sigur : Dobrogea in sec. XII mr era o lard pustiitir, aa
cum*o cunoastem in urma rezboaelor dintre Rusi i Turci ;
ci, din potrive, o infloritoare provincie a imperiului by-
zantin. Invaziile barbare n'au reusit s starpiascd po-
porul acestui Omani. Provincia renate mereu din rui-
nele si cenusea ei, intocmai. ca paserea phoenix. Nu e
intr'adeveir streilucirea din perioada romanei, ci un a-
rnurg de viater, in care tolusi civilizalia cea veche se
contumei Mai. Ea are o surnd de orase, ceter7i si orei-
self de-ahmgul drurnurilor cornerciale de apei si de
uscat si se imbogei(este printr'un cornert relativ vioiu ;
ha incer are si mestesugari iscusiti in lucrarea /ierului,
atilt de necesar pentru plugari.
Un al doilea fapt, tot pe dtata de sigur, 'este cd
viata oreiseneascii are un caracter pronuntal byzantin,
negustorirnea fiind mai ales greceascei, dovadei toponi-
rum ; cdei numai .dela asemenea negustori greci s'a pu-
tut transmite, prin intermediul corabierilor i calator;lor,
numele grecesti ale oraselor pand la arabul dela curtea
regale. a Siciliei.

www.dacoromanica.ro
35

In lumina acestor consideratii, ce ni se impun din


lectura lui Edrisi, - identifjcarea oraselor ovand pentru
noi un rol mai secundar,- putem intelege si mai bine e-
venimentele istoriee din timpul Coinnenilor, in special din
timpul lui Alexe Comnenul, asupra crora d-1 N. Iorga,
intr'o comunicare fcut Academiei Romane, ne-a dat o
interpretare nou 2.
Dac negusforimea oraselor Dobrogene era mai ales
greceasc& in sec. XII, in schimb poporul satelor vorbia o
alt limb, i mArturii despre, existenta Vlahilor in a-
cent& provincie in evul mediu am adus destule intr'un
alt articol.
Interneerea unor voeuodale ca acelea ale lui Talu,
Sacea si Seslav in jurul celcifilor bizantine dela Du-
narea Dobrogii si in paguba imperiulizi byzantin, ne
arale't o forta nouei care se .trezeste n regiunea Paris-
triei de atunci si care porneste de la poPorul satelor
spre orase.
Dar aceaski fortei nowi nu se poale explica de cal
printr'o crestere, o desime a populatiei si printi'o in-
/ lorire economicei, (lespre care intr'adeveir der mrturie
si geograful Edrisi.
giscarea de independent& a Vlahilor de langa. M.
Neagr va culmina in timpul dinastiei Asanizilor, pentru
ca s decad odat cu invazia Ttarilor din 1241 i
cu trecerea Cumanilor in dreapta fluviului.
.
Cate-va cuvinte asupra numelui de Bergean.
Cel dintai care a incercat o identificare a toponimiei
dobrogene a lui Edrisi, a fost invtatul polon Joachim
Lelewel. 1) Insa, pe deoparte, tendinta sa vadit de a
cauta si a vedea pretatindeni Slavi, ca i cnd neamul
romnesc, care prin numdrul su intrece azi aproape pe
toate neamurile vecine dinprejur, . deci si pe Unguri, i pe
Srbi, i pe Bulgari, n'ar fi fost mai numeros si in evul
mediu, ci ar fi rsrit asa, ca din senin ; iar de an& parte
mijloacele sale de cercetare, autnd a identifica locali-
tile citate de Eilrisi chiar i cu localit ti de origine mai
9 I. lielewel: Gographie du moyen Age. Breslau 1852. TQrn
III-IV pag. 117-127 i 142-145.
www.dacoromanica.ro
36

recent, dar Yntru Cava asemntoare ca resonant a


numelor, i aceasta dup hrile rele ale trecutului si nu-
mai dupa ele, fr. a cunoaste pmntul Dobrogii i fdri
a avea la indemn. cercetrile arheologice, care de alt-
fel nici nu existau in timpul lui pentru acest pmnt,-
toate acestea au fcut ca sfortrile lui Lelewel s fie prea
putin incununate de succes. Asa s. ex. el identific pe
Anixoboli cu Iglita de Yang Macin, pe care o scrre Ig-
nita ; pe Linocastro cu Denii, pe care-I scrie Doian ;
pe Ghorlu cu Dinogetia (din tata Galatilor), azi Ilnita"
(sic) cand numai in imaginatia cartografului a existat o
localitate cu acest nume acolo ; pe Stlifanos cu .,Sebel,
Stebil", adec& Zibilul de n zi (nume turcesc), pe care cu
multd sigurant il considera ca o forma slav a nume-
lui de *tefan" ! ; pe Kirkisia cu Kara kla", adea cu Car-.
caliul de Mpg& Dunare, pe care el Il pune nu aproape
de Macin, ci de Harsova ; pe Delsina, Desina, cu Dev-
cinu", adeci satul Defcea, nu departe de Cernavoda etc.
Teritorial mimit Bergean, care ar corespunde en
Dobrogea si Cadrilaterul de azi, si poate si ca Bugea-
cal Basarabiei, (jaed ar fi sei-1 limiteirn dapei lista o-
raselor 'cuprinse in el si citate de Edrisi la pag. 397,
-apare, sub aceastei denumire, numai la Edrisi. Ne-
avtind la indeman izvoarele arabe utilizate de Lelewel,
dupa care el urmareste semnificatia acestui cuvnt sub
forma de Borsan", Borgean", precum i extensiunea
sa teritorial, - ne multumim a reproduce aci numai
ipotezele acestui inv tat polon, El scrie :

.1) In limbagiul marinarilor cuvntul trm bord".


bordage", joac& un rol de cpetenie. Din bord s'a pu-
tut face Borgean, tar& maritim, Moral unde poposesc
multe corbii. 0 interpretare destul de naiv.
2) Se poate deriva .numele de Borgean si din sla-
voneste, avnd aceeasi semnificare. Bere3" in limba slav.
-scrie el - insemneaz& tarm. Defileul Emineh din Bal-
cani se numia. Beregava, pentru c atingea tarmul mrii.
Deci Bergean, ar Ii din Berega, Berezan, Berejan,
Brejan.

www.dacoromanica.ro
37

3) Ins& aceasta explicare se dovedete nesatisfc&-


toare, cnd vedem c numele de Borgean, Boron e
un nume al traiitiei vechi $i obscure", care s'a perpe-
tuat la Arabi. El apare mai intl la 883 in Raim vel
horismos quadrantis habitabilis anonymi (Abu Djafar Mo-
hammed ben Musa) Khovaresmi". Pe harta, reprodusa
de Lelewel in atlas, tara dintre Danre $i Balcani e nu-
mit Borschan" $i i se (IA drept capital& un ora$ Cu
acela nume, avnd longitudinea de 400 $i latitudinea de
45`', pe and Constantinopolea are long. 49".50 $i lat. 45'.
Apart apoi la 950 la Ihn Ketir ; la 1008 la Ibn Iunis.
De data aceasta ora$ul e rtiirnt Berdan". Apoi la 103-6
la astronomul Abu Rihan, care de asemenea numete
Borpn toe& Bulgaria nordic. Aceeai constatare la un
geograf persan din 1250 ; la Ibn Said in 1271. Acesta
cunoa$te $i oraele Thrnova, Warladul Barlas", muntii
Carpati .,Kermania" $i un ora aproape de ei Dende-
rah" ; la Abulfeda in 1331 ; la Bakuin in 1397 etc. A-
bulfeda tie c& existenta acestei tri n'a durat totdeauna
$i ca a fost cucerit de Germani ! (Poate de aceia $i
Edrisi numete imperiul byzantin din Europa : Germania).
Bakuin relateaz& c& Borgeanienii seaman& cu Frncii $i
poart lupte cu Slavii, vecinii lor. Toate acestea nu-s de
ct repetarea unei traditii, a cdrei origine se pierde in
ignorant& $i care a furnizat denurnirea arab pentru un
colt al imperiului by ,Antin. Elrisi ne mai gsind numele
de .Bergean, Borgean, aplicat la partea de N. i W. a
imperiului, I-a aplicat nurnai unui canton din spre gurile
Dunarii. In sec. IX numele de Bor4an cuprinde tinuturile
cucente de Bulgari. Dar scriitorii Arabi par totdeauna a
distinge pe Bergean de Bulgar. Regele Bulgarilor, scrie
Massudi, (cap. 15), in fruntea a 50.000 oameni, fcu o
invazie in imperiul roman $i pustii pia& in tab. Borgean,
in Franta. De alt parte Bakuin scrie : Bergean se afl
foarte la nord, unde ziva este de patru ore. Ei sunt
madjus" (p'gni) $i fac rzboiu Seklab"-ilor, ded.
Slavilor Ei seaman& in multe privinte cu Francii ; se
Pricep la arte $i construesc cordbii (VII, 2). i tot Ba-
kuin, vorbind de Bulgari, zice : Bulgar, ora la Marea

www.dacoromanica.ro
38

Nita (Neagr), fnconjurat de Turci. De aci pand la Con-


stantinieh - (Constantinopole), sunt cloud luni de drumL
Bulgarii poart rdzboiu cu Constantinieh. ( VII, 3).
.4) In sfdrsit Lelewel se opreste la a patra si ultima
ipoteza : in sec IV dominatia Avarilor era formidabild.
Slabita de rdscoalele Slavilor, ea primi lovitura de gratie
din partea lui Carol cel Mare. Poate cd Avarii sunt de-
numiti de Arabi Borsan, Borgean. Slavii ii numiau Obrin,
Obrijinian. De aci la Arabi : Obrjin, Obrjan, Borsan.
Evident naivitati.
Acestea sunt ipotezele lui Lelewel.
Pentru noi numele de Bergean este inca o enigm.
Cind citesti aceste relatiuni arabe despre Borgean,
ai impresia cd-ti pluteste in zarea neldmuriti Fata Mor-
gana. Cand crezi cd te-ai apropiat de realitatea ascunsd
sub acest nume, vine un alt arab, care te deruteazd.
Ceea ce e sigur, este cd nici un alt popor in ajar(' de
Arabi n'a intrebuinlat acest mune. In geografia istoricd
a Dobrogei, prin urmare, el nu Irebuic p. omenit decal
in Ireaced, ca o curiositate.
C. BRATESCU
profesor Constant&

www.dacoromanica.ro
CONSTRUCTIA sl EXPLOATAREA PORTULUI. CONSTANT4

INTRODUCERE
Ceia ce m face sit dau acuma in vileag acest crimpei dintr'o
monogralie a portului Constant& avut in bicru, este dorinta de a
contribui la sttivilirea curentului, izvorat din necunoasterea exact a
fap
De o bucati de vreme a inceput sit se rispindeasci in public
ideea cii n'avem nevoie de portid Constant& pearlt cif este prea mic
pi c, iii viitor, el .nu va putea satisface cerin tele comertuhii nostru.
()rice port din lwne va fi prea mic in viitor, dagi el va Hi-
pline in starea in care a fost constimit.
tin port niciodata nu-i termivat, ci este mereu iii sporire pl
trausformare, de oarece inteuna crese necesititile tralicului.
Alll \Tut deasemenea sit artit sfortirile ee le-a fitaut tara noastr
cc crearea portului Constanta, spri,jinind artirile.mele pe (late sta-
tistice, extrase din dosarele ce le-am putut sclipa la evacuare.
Multi Mine cunoaste Constant& dar sunt putini acei ce i;tiu
crei cauze se datoreste repedea desvoltare a acestui oras, cladit pe
ruinele vechiului Tomis.
Numerosi vizitatori au admirat frumusetea Constantei, ait vizi-
tat cazinoul cu diversele lui atractii, si-au reconfortat organismul pe
plaja nutrii, ficAnd bui si respicind aerul ozonat, ori s'au desffitat
pri-nind talazurile spunieginde ale mtrii deslantuite, sau luciul ei ce
se pierde in zarea indepartata.
(lack sunt putini aceia cari stiu c desvoltarea Constantei se
datoreste creirii portului, stint si mai putini aceia cari cunosc egi
bani i citti energie s'a cheltuit cu infiintarea lui.

LJMURIRE : Aceasta publicafie, scrisa inteun anumit scop, era


menita sa apara in Martie 1918.
ImprejurCrile de atunci ait impiedecat aparitia ei.
O drut. acuma pubticitdii, asa cum ea a fost alcatuita atuuci. so-
cotind ca va folosi persoaneloo, cari voesc sa dobandeasca ceva cunos-
tilde despre Podul Constant.
Adue cu acest prilcj multumirl D-lui C. O. Coitstantinide, fost sef
comptabil in serviciul Porturitor Maritime, pentru ajutorul ce mi l-a dal
la culegerea i coordonarea datelor linanciare $ i statistic&
1920 Vebruarie E. B. L.

www.dacoromanica.ro
40

Ori i ce lurare din port, lie cat de hiic, lsi are istoric41 sin.
ta. a putea spune e lieee bloc aruncat in mare, fieee piatrh ae-
zatii iii ziduri. confine un element din produsul eugetarii noastre, o
particiea din energia Musculari . a muneitoridni
Tara intreagit a contribuit la ii portnlni, cii erediniaca
-
propasirea insh,i a thrii atarml de desvoltarea bd.
Se impune deei ea fieeare din noi forineze erezul sau de
toate zilele. rit portul Coustan a ni este ahsolut neeesar noua, iar tuLi
mein, eari se folosesc te produsele solului i subsolului tarii nuastre,
ar trebui sa inteleagii rtit i in interesul lor proprin este .sa phstram
noi Constanta, devenita perla Marii Negro prin munea i capi-
talul nostru.
5 Martie 1918.
PODUL ILOAEI

4 WV:

www.dacoromanica.ro
L ISTORIC
Dup rasbobil neatArnrii de la 1877, am oblinut Dobrogea si
cu ea, o parte din coasta Mrii Negre.
.Cu aceasta s'a indeplinit pentru noi dorinla posedrii unei esiri
libere la mare, necesitate imperioas, pentru satisfacerea creia lupta
orisiee tar bogat in produse Ile export.
Viitorul unci tri este la mare.
Accesul la mare race ca o lard sk respire Infer pi s psiasa.
sigur pe calea propsirii economice.
Pe coaAa marii ant gsit orselid Kiistendje-Constanta, de o-
brsie verbe, CU im mic port construit de o companie englez si a-
mena,jat rudimentar, prin care, totusi, se scurgeau la Mare cerealele
din Dobrogea, aduse in port cu carele, sau cu linia ferat Cerna-
Vod-Kstendje, construit tot de englezi. Aceastii linic taie Dobrozett
transversal, cam pe la Mijlocul ei. Cerealele eultivate Tn regiunile de
la nord si sud, erau dirate si depozitate in statiuni, pnii ce le venea
rndul s fie transportate pe calea feratzi la Kiistendje.
Aci erau depozitate, fie in magazine din oras (la obor), lie in
port, intr'o magazie 41e zid eu etaje, clerilita in 1864, parte pe plat-
forma portului, parte pe talusul nualultii dinspre ora i ailienajat
astfel inct sa se preteze la operatiunile de prituire i predare a ce-
realelor. Linia de acces pentru desciircare era asezatit sus pe mal, la
tiiveliul etzkjubli 1-iu al magaziei, ian liniile puse pe platforma portului
servialt pentrit incarcarea cerealelor din magazie in vagoaue si pre-
darea cerealelor in vasele acostate la clwiul ile lemn, singurul ce
existii in port si posed 200 inetri bingime.
Pentru noi portul Constanta nu trelmia sti deserviasc numai
Dobrogea, ci intreaga Writ. Prin el urma srt se scurg, nestvilit in
tot cursul anului, spre miaz-zi i apus, produsele soliilui si subso-
NM nostril.
Neexistnd cai lii r iale sau canale, care sit lege partea -tarn \din
stnga Dundrii cii portul Constanta, indit prim ele sa se facit lesnicios
si ieftin scurgerea la mare a manfurilon din interiorill tricii, s'a sillitit,
imediat dupd obtinerea Dobrogii, nevoia construirii unei ern ferate,

www.dacoromanica.ro
42

care s dehu5eze la Cerna-Vod, stalie de cap a liniei ce leag Du-


nrea cu portul Constan[a.
Asktfel s'a construit calea ferat Bucuresli-Fete5ti i apoi Fete5ti-
Cerna-Vod cu falnicul pod i(Regele Carol hin, ce leagit eu tin 1at4
de o[el, Dobrogea de Patria mani.
Aceast din urniti linie a fust pte4it in circula[ie in toamna
an ului 1895.
Resursele ['aril n'au inghduit ea, in acela5 timp en podia peste
Dunre. sit sb construiased si poetul. Constanta si astfel sh se poitta
indeplini mai repede prograinul de lucrari, stabilit in vederea utili-
zrii accesului la mare.

H.-STUDII I ANTEPRO1ECTE 1)
Primele studii in vederea conslruirii portului Constan fa s'au
inceput in twill 1881 de cittre Sir Charles I lartley, inginerul Sef al
comisiunii europene -a Dunhrii. Dup proiectul prezentat de Sir Hartley
5i revitzut de catre Franzius, directorul portului Brema,isi Voisin-Bey,
director!!! lucrarilor Canalului Suez, portul trebuia sa coste 21.500.000 lei.
Dar abia la 1888 guverind roman a infiintat tun servicin special
pentru studierea, proiectarea i executarea lucrhrilor portului. Acest
serviciu a fost pus sub directiunea d-lui Inspector General I. B. Can-
tacuzino ; iar ca sftuitor a fost nurnit GOrard, directoml portubli
Marsilia.

III. CERINTELE UNUI PORT s [ IN SPECIAL ALE


PORTULUI CONSTANTA
Pentru a ne putea folosi cu prisosintit de un port, trebuie ea el
s fie construit i utilat astfel, incht st poatit satisface cerintele hue-
dike ale comerlului, iar proiectul s prevadit posibilitatea unei ma-
riri in viitor, corespunzatoare desvolthrei tralicubit maritim.
Utilitatea unui port este in fundiune nit numai de felul i can-
titatea inhrfurilor ce urmeazii sii se scurgh priu el, ci si de natura
vtiselor ce-1 ating.
l'n port depinde asa dar s de vas si, cum tonagiul vaselor, deci
dimeusiunile lor (hingime. ltime si calagiu) erese mereu, trebuie ca
proiectul sit prevad posibilitatea ile itibincire i sporire. Meat vasele
viitorului sh poatit avea acces in port.
Construirea dela incept a unlit port in proporlii mari, utili-
zabil in viitor, nu este rentabilit.
1) Clupit Buletinul SnP. Pomiteenfee No, 10 dIn 1909,

www.dacoromanica.ro
43

Portul Constanta. avind menirea sit serviasc i prima linie ca


port de export, a trebuit sh fie construit i amenajat astfel, inced sit
se poat scurge Kin el pro dusele princi pal e de export ale trii: eerealele
petrolul i leinntiria; iar pentru a se putea tine concurenta pe pietele
mondiale, nevoia a impus s se intrebuinteze instalatitmile cele mai
perfectionate, incAt manipularea mrfurilor sit se poata fare repede
si ieftin.
De aci necesitatea ronstruirii magaziilor cu silozuri, recunoscute
ea unealta cea mai perfectionat pentru primirea, selecOonarea, inma-
gazinarea, conditionarea i predarea cerealelor; precum i utilizarea
instalgiunilor celor .mai practice pentru manipularea i depozitarea
produselor petrolifere.
Cum exploatarea rational a pctrolulni a inceput in tar cam
in acelas tiny cit primele bicritri ale portului, nu s'a putut prevedea
la alctuirea anteproieetelor. repedea i marea desvoltare ce o va lua
aceast industrie si ce chutare vor avea produsele petrolifere pe pietele
comerciale asa ea Mt s'a pu tut proiecta de la ineput o static izolat
pentru petrol, previtzutd eu toate dispozitivele necesare pentru a pule
portul si imprejurimile lui la aditpostul oricrui perirol, pririnuit de
un eventual incediu.
Portul de petrol a fost construit dela inceput redu s i s'a 'tiara
treptat, dup cerintele industriei petrobdui, instalnd aproape in lte
care an rezervoare nou de depozitare, sporind in consecint platforma
eu apardrile ei prectint si iustalatiunile de descreare din vagoane-
cisterne si inearearea in vapoare-tancuri.

IV. CONSTRUCTIA PORTULUI


Lucrrile portului Constanta au trecut, ptin la 1016, prin trei faze:
A. Prima faz (1895-1900), cupriade luerrile execu fate Kin
in treprindere.
B. A Ilona fait (-1900 -1911), cuprinde lucrarile exam Late limnai
in regie.
C. A treia fazit 0011-1916), cuprinde luerdri executate, uncle
prin interjorindere, miele in regie prin taseroni i allele in regie directa.
In cele ce itrmeazii. arat cum s'ait suceedat lucrarile, ce aniline
s'a executat si 61 a costat constructia.
. EXECUTAREA LUCRARILOR PRIN INTREPRINDERE 1.)

Servieint ropistructiei portului, sub Ilirertiunea d-lui Inspector

1) Dupri do:umentele din doqtrul wo,434utui

www.dacoromanica.ro
44

'General I. T. Cahtacuzino, a intocntit pentru lucrrile hidraulice ale


pertului dou proiecte :
Unul general, cuprfiralnd toale lucrrile hidraulice i altul res-
trans, care contine numai o parte din aceste lucrri si anume: cons-
truirea digurilor, a cheitwilor, rambleerea platfornielor, dragri si de-
rochri. la care s'a mai adogat si construirea imei hail de 12 km, la
cariera Canara, de unde urma sa se extrag piatra i undo trebnia s
se fabrice varid necesar lucriirilor din port. Toate aceste lucrri tre-
huiau s fie terminate la 40 Inlie 1899; iar valoarea lor se ridica, (lima
deviz, la 12.318.1122 lei, din care 12.076.81H) lei pentru lucriirile din
port si 241.200 lei pentru construirea liniei fend& Constanta-Canara.
Licitatia s'a linut la 18 tunic 1895, pe baza proiectului restrns
cu facultatea pentru concurenti de a prezenta oferte sepaxate si pen-
tra lucritrile sporite, prevzute in proiectul general i evaluate la
25.400.000 lei si care trebuiau s lie terminate la N mue -1902.
La licilatie au fost iuvitate opt intreprinderi mari, specializate in
astfel de lucrri. Ele ait ofertat pentru proiectul restrans dup cum
urmeazit :
J. Volkdr si Boss din Olanda 10 0 paste deviz.
2. Batignolles Paris 1
0.0 sub
3. Fives Lille D a 2.100%,
4. Veneta Padua
* 2.48
5. Ilersent Paris 6.25 010
6. Bartissol 7.10 0 - r 0
7. Iuld Langewelil Bucuresti 14.10 00
8. Hallier Paris 21. 0
Warta intreprinderii !tallier Iliad con mai avantajoasa, a fost
acceptath att pentru lucrnilo restranse, ct qi pentru lucrarile pre-
vzitte in proiectul general, pentru car e a prezentat ofert. separat cu
23.8 04 sub deviz.
Ministerul Lucrtirilor Publice a angajat mai uUii executarea
lucriirilor previizute in proiectul restrems, incheind cu treprinderea
Ilallier primul contract la 10 lulie 1895 in valoare de lei 9.731,240,
dupd care intreprinderea a inceput organizarea santierelor, deschiderea
carierei Canara, construclia liniei ferate, aprovizionarea materialelor,
a uneltelor si a aparatelor necesare.
La 18 Martie 1896, ministerul contracteaza cu intreininderea
Ilallier executarea lucrarilor dupa proiectul general, in aluare de
25.400.000 lei dupa deviz, din care, schndu-se raliatul de 23.80 ni, se
reduce la lei 19.354.800.
rest contract inlocueste pe eel dintai.
La 16 Octombrie 1.896 s'a inaugurat iu prozenta M. S. Regelui,

www.dacoromanica.ro
4s
inceperea lucrarilor prin asenrea cu titanul. pe patul marii. n prir .

mului bloc de beton din digul dela hog.


Odatti cu lucrrile, au inceput si discutiunile intre personalul de
eontrol si iutreprindere.
Thin diverse ordine controlul atragea atentiunea intreprimierii
asupra neindeplinirii dispozitiunilor .diu caietele de sarcini si asupra
intArzierii lucrarilor fatrt de repartitia stabilitA in inceput.
De multe ori lipsean pe santier materiale, iar cele aprovizionate
nu corespundeau adesea conditiilor prescrise si, ca. attire, eran oprite
sit fie intrebuintate in opera, sau se prescria ca ele sA fie supuse la
anumite operatiuni, pentru a le face utilizabile.
Intreprinderea refuza sit execute msurile prescrise, sub motiv
ca ele sunt arbitrare si ca ea nu poate suporta cheltueli (Le prises ;
iar intarzierea Q justifica invInovAtind Directia ca nu i-a pus din
vreme la dispozitie terenul necesar instalarii santierolui i di nu i s'a
dat la timp materialul de gale, necesar liniei Constanta-Canara, con-
form obligatiunilor contractnale i astfel n'a putut termina linia la
termen. asa cA a fost pusa in imposibilitate de a transporta din Ca-
nara piatra concasata i varul pentru confectionarea blocurilor arti-
ficiale.
La 10 Aprilie 1897 vine in fruntea directiei lucrArilor insper-
torul general G. Duca.
Intrepriderea continua lucrArile, dar avansarea lor merge incet,
pe cand discutiunile se intetesc.
La inceputul anulni 1898 Directia face unele modificaH in pro-
filul ebeiului si al digului ; iar in Aprilie 1898 se hotArAste o modi-
ficare mai radicalti a proiectuliU, adaugAndu-se in plus basinid de
petrol ce urma sa se sonstruiasch in afara digului de slid. Totusi,
prin unele suprimAri aduse priectnlui prim, s'a ajuns ca sporul total
i partial (pe fel de lucrare), provocat mai ales de adtiugarea basinului, ;

de petrol, sA nu deptisiasch limitele pre vtizute in articolul 15 din con-


digunile generale, combinat cu (J0 din conditinnile speciale pentru
con8truirea portului Constant& ; asacti nu se prezenta cazul do a se
1) Art. 45. Dacd in maul execulfirei Iurririlor va C trebninti Qi se modifice pro-
iectul In mat mutt sau mai pu.in, Intreprinntorul este dator -a primeasca si sit execute
aceste schirnbari, !ilea numai duel un. ordin inseris al inginerului sau al arhitectului diri-
gInte si tu conditiunile urmatoare: a) sporul eau scazimantul so se loci la lucrfiri de (elu1
relor prevazute In proiect i pentra cari s'au fixat prepti In aerie care ea avut IR vedere
la adjudecaliune.
b) Sporul eau sciamantul sz nu covAreascil mai mult de 20 la stag din valoarea
tolali a con.ractulul. afara de o dv,positie contrail' a condWilor spectate ale inlreprinderii.
c) Sporul sad scaiimantul sli nu fie mai mart de 50 la anti din canal:101e ttrecute
In estimatiune pentru fiecare tel de lucrars etc.
Gil p evede Reducerile t sporurile eventuale ale cantitItilor lucrarilor contractate
de care antreprenorul este obligat si se tie, sunt acele prevlzute In art. 15 din condiiianile,
generale.
Pentru orisice spor, care Intrece aceasta .propolie antreprenorul ritnine Riser el
refuse executtrea, iar Directlunea amine atunet libera se execute luererex In regie, sum,
printeun alt antreprener.

www.dacoromanica.ro
. stabili prettiri non& unitare. Intreprinderea pretinde insti ck artico-
lele citate nu pot fi aplicate in spat& deoarece proiectul, care a servit
de Mai la lieitalie, a snferit modificiri insemnate atilt in planul ge-
neral, cilt si in dispozifinnea uvrajelor principale deci urmeazh s se
fixeze noi preturi unitare, de comun acord cu intreprinderea.
Desele discutiuni urinate, schimbul continun de corespondenfil
si mai ales jentt financiar in care se gsia intreprinderea, provacau
intrzierea lucriirilor.
Pentru a pune capt dificultafilor ivite, ministerul face uz de
Art. 36 din condifiuni generale 1) i prescrie msurile ce intreprin-
derea trebueste s le ia pentru activarea lucrArilor, acordandu-i ter-
men pind la 10 hmie 1899.
La 23 Martie intreprinderea riispunde ministerulni ca inceteazil
lucrarile,
Se ia act de acest refuz formal si se dispune inventarierea ma-
terialelor intreprinderii, urmilnd ca, dela 27 Aprilie 1899,1ucrrile sit
se execute in regie cu materialul i in comptul antreprenorului.
Tabloul de mai jos ne aratii cantitfile de lucrri ce trebnia sA
le execute intrbprinderea pn la 1 Martie 1899. dup repartifia sta-
TAMA, apoi cantitrde real executate i ct s'a executat mai putin.

-
-5 I I Lurk! pini la 1 "[Artie 1899
DENUMIREA LUCRARILOR I De Dal fmerieneutsa
executat Executate
1
m. m. m.
1 Digul de larg 878 446 432
2 Digul de sud .
nl.
209
m.
-m.
nt.
209
nl.
3 Apararea platformei 9-19 60 269
4 Cheinri
m.
910
m. C.
-
m. C.
m.
910
m. c,
5 Dragaje 634.000 487.000 447.00
m. C. m. C. C
6 Rambleuri 625.000 413.000 212.000.
m. C. m. C. m. c.
7 Deroctiri 43.000 787 42.213

1) Art. 36. Dace In cursul execut5rli lucrarea va merge tncet, Meat, din lips& de
materiale, de IncrItorl In numlir suficient, din neaplicarea repartlilunii de luerri date In-
treprinaterului, sau din ori ce alt1 canal, astfel CS ail se poati prevede elf ea nu se va
putee termini la epoca fixate prIn contract. 91111 nn se vor electua lncrrj pentru au,
mete afectate prin buget In fiecare an, administraliunea, In urma raportuluInginerulul sau
arbiteetului, va prescrie Intreprinzitorulul masurIle luat pentru actIvalea lucarilor, a-
cordandu-i us termen pentru aceasta etg,

www.dacoromanica.ro
47

Valoarea lucrrilor executate se ridicit la soma de lei 4.194.400,


cu ceva mai mult ca 1/5 din valoarea lucrrilor dontractato ; iar suma
tot'ala pltit intreprinderii pima la punerea sa in regie, este de
3.748.395,29 lei falii de aprox. 10.000.000,00 lei cfit ar fi trebuit s
primeasc 'tank' la 1-in Martie 1899, dach ea ar fi executat in intre-
gime lucrrile stabilite prin repartitie.
Diferendul cii intrepunderea neputindu-se tranFt it l'amiablet,,
guvernul, in baza legii din 8 Iamtarie 1900, a fost nevoit s constitHe
un tribunal arbitral, pentru lichidarea conturilor i preteritinnile par-
tact contractante.,
Ca arbitru din partea Statului fost d-nul Mikail C. Sutu. pe
atunci guvernatorul Bancii Nationale, iar intreprinderea Hallier a nu-
mit arbitru pe d-nul inginer H. Moffre din Franta, iar ca supra-ar-
bitru, a fost ales d-nul W. F. Leemans, imputernicitul regal al Olandei
pe Mng omisitinea de navigatie a Rinului.
Desbaterile procesului, sub nresedintia d-lui M. C. tity,. au a-
vut loc in Buctire...-sti. dela 15-28 Martie 1900.
Deliberarea a tinut dela 30 Martie pnh-la 6 A prilie. and s'a
dat sentinta.
Ambele prti au prezentat mentorii wise. Pretentiile intreprin-
derii se cifrau la suma de lei 18.377.686.57 din care ministerul nu
recunot4ea decAt 3.576.242,65 lei *i pretindea in cbirn b lei 15.603.995.98,
cuprinand antenzi de intrziere conform caietului de sarciui: in plus
daune de interese prnvenite, dirt intrzieri in executia lutrarilor.
Prin sentmta (lath' s'a acordat intreprinderii Hallier 6.226.632,94
lei in care se cuprinde :
1) Restituirea garantiei depuse la incheierea
contractului
2) Sum ce intreprinderea avea de primit dupri
Lei 756.000 -
situatiile de plat tt 446.493,32
:3) Valoarea estimat a materialului intreprin-
derii, conform inventariultii, dresat contradictor, ce
rmne proprietate ministerubti i la care se adaugi
6' cheltuelile de instalare a pntierelor i punerea in
exploatare a earierei Canara 5.024.139,62
TOTAL Lei 6.226.632,94
La aceasta se reduce fahuloasa sumtl, ce se spune cli s'a acordat
intreprinderii Hallier.
In schimb, ca s. firn en totul impartiali, trebuie s recunoastem

www.dacoromanica.ro
48.

c. de la lutreprinderea hallier ni-a rmas pe lngh inventar 0 4i (soya


personal esperimentat in executarea luerririlor hidraulice in araujarea
santierelor si in manevrarea diverselor aparate, din care personal parte
s'a utilizat la. hicrrile ulterioare.
Pe timpul intreprinderii II a 1 U e r, s'au cheltuit in total lei
9.376.067.71 din primul credit de lei 18.247.768.11 acordat pentru con-
structia portului Constar*.
. Natura lucriirilor cu valoarea lor se aratii in tabloid (le mai jos.
F AZ A I-a
LUC RA.P.I EN ECUTATE PRIN INTREPRIN DER EA DALLIER
L e i B.
Linia, Canara-port 179.827,9 I.
Digul de larg cu zidul. de gardii 1.906.690,64
Digul de Sud . . . 506 368,50
Cheiul digului de larg 70.000,Go
Molul Dolt 89.581,33
Derocarea si dragarea basinurilor portului 319.731,16
Terasamente pentru rambleiarea platformelor . . . . 398.241.06
Vase.,

11Lateriale in aprovizionare ...TOTAL


.. .
aparate, masini, locomotive. vag. si unelte de lueru 5.350.950.84
, . . . . 554.676,27

. . 9.376.067,71

B. EXECUTAREA LUCRARILOR IN REGIE


La 10 A:igust 1899 a fost numit ca Director General al cons-
tructiei portului Constanta d-nul inspector general A. Saligny, numit
mai intiu Director general al porturilor $1. al ciiilor de connunicalie
pe apa.
Sub conducerea domniei sale s'a rontinuat cu mare activitate.
executarea lucrarilor hi d rauliee, previrzute in contractid. Hallier.
S'a introdus modifichri in planul de ansamblu al portului i s;r1
dat o mare dcsvoltare $antierului de lucro. intrelmintnd, la executarea,
lucrrilor numai personal teenic rominese.
Imediat ce a lost stabilit definitiv planul general al portului. s'a '
1) EXTRAS DIN IN V4NTARUL HALLLIER.1. MATERIA NAVAL ; 2 remorchere,
3 salane de fler cu clapete, 2 salane de Liar port blocuri, 6 gabare de lomn, 1 deroeetrai
1 cheson de fier.1 miner& plutitoare de 40 tone, 6 bird de scafandrieri en porapele lor. 9
bfirci dad itel, 2 bird-motor, 8 bascule 4Paupiers de cite 20 tone. Il MATERIAL RLILANT:
100 vagoane diferite (platforme, bascule, etco 179 vagonete (decauville, gi3tae. WO 20
Uncurl (port blocuri), 11 locomotive diferl e III. INSTALATII PE NTlERE: 1 plan In-
d/net pent re redubarea vaselor, 1 titan fix de 40' tone; 1 macara (13,vrouth,1 instAlatiune
pentru fabricaren betonn III, 1 Mau rulant de 40 tone. 2 bardeare de cAte 40 tone; 2 Not.-
la;iuni pentru Ethricarea olocUrilor de puzzolani; 1 locomobili Wolff, 4 locomoblle "e'er
& Ricbemond: 2 planurf 'uclinate pentru anrocamente; 1 instal:111e pentru stIn Tar: 3 eon-
easoare, 3 grui Caillard; atellere diverse.

www.dacoromanica.ro
4)
aufai sa se proiecteze ti sa se execute mai intiu acele lucrari car
permit inceperea exploatrii.
Dupi construirea digurilor de adpostire i aparare, s'au zidit
eheiurile cele mai principale, rambleindn-se spatele lor, pentru obti-
nerea de platforme necesare exploatrii. Xpot s nceput eu utilarea
portului, proiectnd i construind magazii ca silozuri i statia de petrol.
In tab elele anexate se arat fondurile acordate si intrebuintarea
lor pe fel de luerare si modul cum au succedat Iucarile, in faza ele-
cutarii lor in regie.
Din examinarea acestor tabele se deduce ca pn in anul 190.1
s'a urmrit mai ales executarea lucrrilor hidraulice, rimase de Wilt
din contractul intreprinderii Rather, precum digturi, cheiuri, apargri,
rambleuri, dragri, derocri, etc. In acela* timp sau facut studri,
proieete, aprovizionri de materiale, etc. in vederea construirii rAga7
ziilor cu silozuri a statiei (le petrol i s'au inceput lncrarile prega-
gatitoare pe teren.
De la 1904 se incepe perioada de lucrari pentru utilarea por-
tului : construirea magaziilor cu silozuri, a ba;inului de petrol, a in-
ettalatiunilor pen tru exportul produselor petrolifere.
Paralel cu aceste lucari se intocmeic proiectele i se fac co-
menzile pentru instah tiile mecanice la siloznri, la uzina /ectria si
la uzina statiei de petrol 1) se continu ca complectarea cheinrilor,
a platformelor ; se construesc linii ferate, cladiri de administratie, se
instaleaza lumina electria etc.
Lucrarile s'au executat cu deosebit activitate, fin. modul cum
ele au fost coordonate, au permis ca in amil, 1909 s se pontii da in
cxploatare o magazie cu silozuri i o parte Ain statia. de petrol.
In adevr, la 27 Septembrie 1900 s'a inaugurat, cu mare soletn-
nitate; de &litre M. S. Begele, terininarea prtilor eelor mai impor-i
tante ale hicrrilor de ap i ale instalatiilor de .expOrt, cu care pr4
lej s'an rostit cuvantri inltiitoare, pe care le reproducem la ailin'a 2).
Dup ce portul s'a inangurat, s'a continuat en luertirile in regte
pana la nfr,5itul anului .1910, and s.'a retras d-nul Director Getierat
A. Saligny i a venit in locul siiu inspectorul general Mihail M. litre-
niceanu.
Valoarea totala a hicrarilor execntate faza II-a ente de lei

1) Instalatille micanice la silozuri s'au furelzat asetat de ehsaLutar die itrtva-


swig ; cela elleetrice dela silozuri i uziaa de citre A. E. G.: ier Mite colttruktOle
taliee si iestalaiiile inecaeice dela stalk& de petrol s't.8 executat do ease E. Wolf( din Bu-,
cureiti.
2)Dupl Buletisol soc,, Politocnice No. 10 din 1509.

www.dacoromanica.ro
50

49.13/846,08 iar natura luerkrilor en valo_area lor paral, e arat


in alkturatul taMou.
FAZA II-a
LUCRARI EXECUTATE IN REOIE
Lei B.

...
1119a port-Canara
txpreprieri
Digul de larg en zidul de gardd
1
436.108,27
771.432,25
6.056.933,03
Dign1 de Sud . . . 543.631,50
Diiul dela intr'area in ptirt '194.000,00
Chelul digului* de larg 1.332.179,83
Molul non 529.018,31
Cheiul de Nord 942.926,11
Chiul silozuribor 891 109,39
Cheiuri la mobil pentru eereale i vile 1.198.102,56
Cheinl de eiirhuni , 818.573,21
BaSilu'l de petrol en antehasinul 2.297.4111,46
Derocarea si .dragarea basinurilor portului . . . . 2.062.349,44
Terasamente pentru rambleiarea platformelor . . . 2.473.906,92
Balastarea i pavarea platformelor portului . . . . 697.106,33
Faruri, sirene si diferite aparate de semnalizare . . 415.596,96
Linii ferate in port . . . . . . . 901.037,84
Instalatia pentru exportul petrohdui 4.761.333.86
Magaziile co silozuri, eu mina eentral si estaeada . 14.388.255.39
Cala de halaj pentru reparatia vaselor C. P. C. . . 360.070,12
Consolidarea malurilor 4e Nord-Vest 287.287,07
lndikubi de anroeamente pentru apkrarea terasarnentelor 634.350,10
CMdirea de administratie 166.305,55
Biroul cerealistilor "0.061,63
Cantonul de miseare 5.302.92
Magazii provizorii de eereale 283.745,34
Cladiri de locuit pentru InerMorii i agentii S. P. M. 1,70.496,68
Instalatia pro;ii.orie i aecesorii pt. ilmninatul -portulni 139.531,59
Cantine provizorii in port . . . . . . . . . 10.466,25
Intretinerea luerkrilor executate 297.259,99
Vase, aparate, msini, locomotivo, vag. i nnelte de lueru 2.036.290,61
Diverse luerri si studii 906.623,21
Materiale in aprovizionare 2.131.992,36
.
TOTAL -.1-30.846 08-

www.dacoromanica.ro
61

). ExecutPre de lucrki, unele prin intreprindere; unele


in regle prin 1a$eroni, altele in regie direct -

Noul director general si-a pus ca principiu, executarea luerri-


lor prin intreprindere.
Luerarile hidraulice, pentru executarea carom portul poseda u-
tilajul si materialele necesare, precum i pelsonal specializat. alb r-
mas sa se execute mai departe in regie.
S'a stabilit un nou program de lucrtiri. care cuprindea. intre
altele, urmatoarele :
a). Construirea magaziei a Ill-a cu silozuri.
b). Executarea de lucrri pentru consolidarea malurilor dip
partea N. V. a portului :
c). Constructia grii din port.
d). Lucrri provizorii. necesitatp de construetia
e). Terminarea cheiurilor.
r). Terminarea rambleerii platformei.
g). Sporirea statiei de petrol.
h). Construirea inca a unei genii de locuinte pentru lucrMonii
si personalul portului.
i). Constructia instalatiei pentru transbordarea directs a eereale-
lor din vagoane in vapoare.
j). Complectarea retelei de linii ferate.
Sit aratam in detaliu. modul cum s'an exeentat parte din aceste

a). Construirea magazlei a 3-a cm silozuri.


. .
Fundatiile pentru aceasta magazie. ca i pentru a A-a. au fost
executate in faza II-a.
Restul Werrilor de zidrie si de beton armat au fost execuiate
prin intreprinderea Wolle-Stavrir.
Cum parte din materialele necesare constructiei- acestei'magazii
se ghsean furnizate mai dinainte, s'a obligat intreprinderea sit pri-
miasGa i si platiascit aceste materiale dupi aniimite preturi tre.cute
in contract.
Luexaren s'a inceput in 1912 si s'a terminat in.1915.
Din cauza evenimentelor nit s'a putut face si instalatia mecani-
ca a rnagaziei, asa ch ea a rmas neutilizat.
b). Consolldarea malurilor
Lucrarile executate .mai inainte pentru prirea surparilor malu-
rilor, nednd in totul rezultate satisfliatoare, noul director general a

www.dacoromanica.ro
52
, . ,

aplicat solutia consolidfirii prim executare rIe masiv e puternice de pi-


nuint bine batut, asezate pe un fundament de argila compacta. sau
de ruarrai si ciiptusite hi spate cn o zidfirie de piatd useata, formnd
tin dren longitudinal, care comunica, din distant:1 in distantA. ca dre-
anti transverale ce debuseaza in puturi coleetoare.
Lucrarea s'a ineeput prin intreprindere. dar directia vazfind ea
intreprinderea nu este in stare sa dnea la him sfetrsit aceasta luerare
delicata, i-a reziliat contractul si s'a continual executarea in regie cri
wultate satisfacatoare,
Pana la 1916 s'a consolidat aprox. 44) m. I. de mal.
cj. Gonstruirea giirii din port.
In plarml general al portului. amplasamentul Ord era stabilit
pe platforma eheiubd de la digit] de larg. Aci era prevzut sh se con-
struiasci o mid statiune pentru calatorii ce pleaca ni sosesc cu va-
poarele.
In 1912 s'a hotarett construirea in port a unei gun mari, con-
fortabile. avnd (Iona cladiri de calatori tun pentru chlatorii cari iiti-
vapoarele. i alta pentrit cei cari vin i pleaea ca calea ferata.
S'a prevazut ea aceste cladiri sa fie asezate la chain! de lawn, mia
in .Nta celeilalte cu linii i peroane intre ele iar trecerea dela o
el:Wire la alta sh se fad twin tunele. construite sub liniile din gare.
Dupa ce proectul a fost intoemit. s'a hotarit exeentarea lucrh-
rilor 9i anima: fundathle in regie, iar restul prin intreprindere. Lu-
critrile in regie adica confeetionarea si baterea pilotilor de baton
armat. s'au executat; iar restul lucrarilor s'an suspemlat la ineeperea
rashoiului mondial.
d). Licrri provizorii neeesitate de eonstruirea guru
. , Cheinl de lemn. in dreptn1 crilia urma sh se eonstrniasca gara
de mlatori, era utilizat de Servieitil 'Maritim Rometn pentru acostarea
vapoarelor ile pasageri. Cum cheiul si cladirile agentiei S. M. R., ale
vitmii 4i ale Serviriului sanitar. trebnian sa fie dramate si pen tilt a
p uu fe ,impiedica functionarea regulat a acestor servicii, s'a hotarit
ea 1.rapoarele S. M. IL, sd acosteze la eheinl de nord si in acest scop.
s'a construit hi dreptul acestui clteiu cludiri pentru biurourile S. M.R.,
ale ,vhrnii. ale postei si ale politiei din port. Parte din magaziile de
leran, aflate la acest cheiu. au fost darfimate si parte transformate ,si
predate vamii i agentiei S. M. R.; iar la cheiul de cereale s'au cons-
truit magdzii provizorii de lernn, pentru cereale, in locul celor desti-
Rate de ia cheinl de Nord. Tot la (toast chain s'a construit o cladire
Ale zid pentrn iastalarrea sarviciului sanitar.
k
www.dacoromanica.ro
53

Cldima. de zid pentru S, M. R. i pentru vama'.; de la cheiul


de Nord precum si magaziile de Minn (le la cheiul de cereale, 'au fost
executate prin intreprinderi; jai: celelalte luereri provizorii ca ...tranfr
formarea magaziilor veclii, instalerile de linii ferate, sie lumina elec-
trice, conductele, imprejmuirile, ete., au fost executate in regie.
e). Terminaroa eheiarilor '

S'a complectat cheiul de Nord, ramas neexecutat i e aprox. 15-0


metri lungime si s'au construit aprox. 350 metri din cheiluI de la Kw-
lul de cereale i Nite ; iar dupAce s'au recut in basimil ebeinlui de
lenm dragerile i derocarile necesare, s'au executat fundiale noului
(Amin, confeelionand j aseznd blocurile de beton. pand la nivelul
marii.
Toate aceste lticrari s'au executat in regie.
Terminarea rambleerii platformei.
In regie s'a completat de rambleat platforma cheiului de. Nord ;
iar prin intrepriuderi s'a completat rambleerea molului de cereale si
Nite si s'a executaL o parte din rambleerea platfonnei dela spatele ma-
gaziei a 3-a si a 4-a.
De. asenienea s'a uniplut aproape intreg lacul, ramas ui mijlocul
plalformei portului. pat te prin intreprindere si parte in regie4
g) Sporirea statiei de petrol.
Exportul reziduurilor hand un mare al :tut, se obeli nevoia. spo-
rirei instabctiilor pentru primirea predarea aeestui produs petrolifer.
In acest seop s'a dublat linia pentru primirea vagoanclor-cisterne,
s'a construit un rezervorin de receptie, s'au dublat conductele si pompa
de pacura si s'a recut la basinul de petrol. inca o in,talatie pentni
incarcarea reziduului ; iar pe platforma dela basin. s'a construit o itia-
gazie de lier pentru depozitarea bidoanelor de petrol si benzine, des-
tinate exportarii.
Pentru inmagazinarea produselor petrolifere s'au construit inca
11 rezenoare a 5000 111.e. i nnul a 1000 III.C. pentru motorina, eu toafe
dispozitivele necesare.
Fundatiile rezervoarelor, sporirea platformei ,si apararea ei s'au
execulat parte prin intreprindere, parte in regie directa. san en taseroni :
iap lucrarile inetalice. afare de magazia de bier dela bazin, precum !ji
instalatiunile mecanice. s'au executat Ile case E. Wolff.
Pentru evitarea aecidentelor de cale ferate' in statia de petrol,
s'eu oentralizat aeele si pasajele i s'an instalat aparate de semualizare.

www.dacoromanica.ro
54

h) Locuinte pentru lueratori si personal.


.S'au construit, prin intreprindere, inch 20 de cldiri, avAnd he-
care curte separat.
i) Transbordarea direst!.
Scopul acestei instalatiuni este ea eerealele sosite in vagoane s
poath fi imamate direct in vapoare, far sa mai treac prin silozuri.
S'au executat in regie fundatiile acestei constructii i s'a furnizat toat
instalatia mecanica.
Luerrile ins s'au intrerupt din cauza eveninientelor.
In toamna anul 1914 vine iu fruntea directiei generale D-nul ins-
pector general Gripre Casimir.
Dela aceast data i pia la evecuarea Constanlei, s'au continuat
lucrrile care erau in curs de executare i s'au mai construit urina-
toarele : o sosea noui de aeces in port, inprejinuirea provizorie a por-
tului i o baie sistematichi cu dusuri calde i red 1) pentru personalul
si lucrtorii dela silozuri toate acestea s'au executat in regie.
Una din preocuprile de cpetenie ale direcfiei generale in faza
-a 111-a, a fost orgauizarea administrativ a serviciului de constructie
si exploatare.
S'au separat, pe cht a fost posibil, atributiunile personalului, uti-
lizAnd pe unii la constnictii i pe altii la exploatare.
S'a cutat s e reglementeze situatia personalului, (1110' norniele
dela C. F. R., prescriindu-se anume conditii de adinitere in serviciu
si de inaiutare i s'au pus in aplicare instructiuni noua .pentru ma-
nipularea magaziei de materiale, necesare construetiei 5i exploatarii
Yaloarea ttal a lucrrilor executate in faza Ill-a, este de lei
10.624.237,90; iar feint lucrarilor, cu valoarea lor, este anitat in ta-
Moul de mai jos :

FAZA 1IlLa
LUCRARI EXECUTATE PA RTE PRIN 1NTIIEPRINDERE Si PA.RTE
IN REGIE DIRECTA. SAU NUN TAF3ERONI.
Lei 11,
Linia terat port-Canara 7.786.10
Exoroprieri 58.650,00
Cheiul de Nord 661.254.67
Cheiul silozurilor 21.515,70
Cheinri la molul pentru cereale i 'it e 258.381,36

1) Unica baie polulilri in C onstage.

www.dacoromanica.ro
55

Basinul de petrol cu ante basinul 24.733,67


Derocarea 5i dragarea basinurilor 'portului 84.693,48
Terasamente pentru rambleiarea platformelor . . 302.567,19
lialastarea ni pavarea platformelor portului 19.529,54
Faruri, sirene i diferite aparate de seinnalizare . . 95.105,45
Linii ferate in port 289.033,96
Instalatia pentru exportul petrolului 1.695.184,97
Magaziile cu siloanri, au uzina electrica i estacada . 2.808,632.57
Cala de halai pentru repararea vaselor C.P.P. . . . 88. 156,45
Consolidarea malurilor de Nord-Nest 497.314,59
Indiguiri de anrocamente pentru apirarea terasamentelor 3.547,10
Constructia garii de crtlatori din port 226.144,70
Cludiri pentru vain& ti S.M.R. 99.533,43
Constructia toselei de acces in port 41.700,00
Magazii provizorii de cereale 113.235;48
Cladivi de loeuit pentru lucratorii i agentii S.I.M. . . 301.473,02
Instalatie pro vizorie i aecesorii pt. iluminatul portului . 110.729,69
Cantine provizorii ia port ' 3.217,89

Intretinerea luerarilor executa Le 9.239,69


Vase, aparate, matini, locomotive, vagoane i nnelte de lucru 472.072,00
Cheltueli generale 1.072.081,16
Diverse luerari ti studii 534.575,34
Exploatarea earierei Canara 222.377,80
Materiale in aprovizionare 93.2437.58
fotal . . . 10.624.237,90

Programul luerarilor a fost iudeplinit complet pAna la 1916.


Daca pentru marfurile de export s'au facut aproape toate insta-
latiunile (unele insa reduse), pentru cele de import nu exisla nici o
instalatie, afara de platforme i cite% a magazii de lemn pentru mar-
furile generale..
Lucrarile porbdui ar Ii fost nu& unai avansate, daea nu ne-ar fi
inpiedicat evenlineutele din 1913 i vele de Ileum.
Complet terminate sunt urmatoarele luci dri :
Digurile care adapostesc un basin de 60 Ha. suprafata fara ba-
sinul anteportulni de 14 lla. '
Cheiuri, in lungime de 5000 m, 1. din 6400 prevzuti. Platforme
in suprat'ap de 103 II.a. din 118 IL. previtzute. Nu suut hu-a toate
inpietruite. Linii (crate in lungime ile aprox. 10 Km. din 60 Km. pre-
vamte pentru deservirea portulni.
Dona magazii cu siloznri date in exploatare 5i a 3-a fail insta:
atiuue, din cele 4 previizute a se construi. Statia de petrol eu 39 re-1

www.dacoromanica.ro
56'

zarp.ofrte, a -5000 m.e. i unul de 1000 m.e. fiecare, pentru depozitaro#


_ .4rol1e)or petrolifere, pe lingt alto rezervoare de manipulatie en toate
iAstaiatila necesare pentru primirea i predarea produselor petrolifere.
1440,4agi aceesorii ca : uzina electric, o eal de halaj pentru repa-
raTtia vapelor Oa la 900 tone, o clddire pentru administratie, o cla-
!We pe,utru biurourile cerealititilor i alte cldiri i instalatii de mai
putin ilupertant..
Iar c,ele mai principale luerari ramase de eNecutat sunt :
Terminarea inalurilor ; completarea eheiurilor, a platformeler, a
magmiilor eu silozuri, a instalatiilor de import, ea : antrepozite, han-
&are, remize, macarale ; terminarea grii ; a instalatiei pentru trans-
hov,dare,a direct a cerealelor ; construirea de cldiri pentru adminis-
trati5 si icentru vama ; alimentarea cu ap ; instalatii pentru prevenirea
ineepdiului; completarea iluminatului, a liniilor ferate, a Ijoselelor ;
,epiustruirea de magazii pentru materiale ; ateliere i iustalatiuni pentru
wararea vaselor mai mari etc.
Aceste luerri, rmaise de exeeutat, se evalueaA la aprox. 50 mi-
tioan lei, luand de baz valoarea leului i preturile unitare din 1914.
Fondurile acordate pentru constructia portului Constanta dela
:inceiput j plind la 1916 se arat iu tablourile ce urmeaza :
TABLOU
"ID CONDURILE ACORDATE PENTRU CONSTRUCTIA PORTULUI
CONSTANTA DELA INCEPUTUL LUCRAMLOR PANA
IN ANUL 1916
Lei B.
( lntreprinderea Dallier 9.376.067,71
1. Primul credit de constructie ( Regia . . . . . 8.87 L700,40
S. Din fondul porturilor dundrene pe anii 9011902-94903 :3.008,128.29
:3. A locatiani bugetare pe anii 9021903 !ji 9071908 . . . 1.349.361.59
4. Credit pe anul 1903-1904 0.700.000,00
5. a $ 450.000,00
6. $ n 1904-1905 :3.000.000,00
7. a 1905-1906 3.000.000.00
8. a 1906 1907 6 000.000.00
9. a 1907-1908 7. 000.000,00
JO. ,) a iOOS-19(i9 6 . 50(1.000.00
11: Alocatiuni )iugetare pe anul 1908-1909 250.000.00
12. Credit pe anul 1909-1910 Derret 11211909 :1 700.000.00
13. a n 20021909 . . .1.000.000.00
14. A locatinni bugetare pe anul 1909 1910 220.367.50
15. a a 1910-1911 200.000,00

www.dacoromanica.ro
67.

16, Credit pe anul 1910 Decret 14051910 3 . 000.000,00


17. 4851910 . . . .. . . 500.000,00
18. , 1911 N) 1:3721911 . . . 3 . 000.000,00
19.. 1912 D 2861912 3 000.000.00
20. 1913 7028p913 5 345.000,00
21. t 6310913 12,000,00
21.. 1914 D 25661914 . . , . 2.000.000,00
23. Sume a-vansate de Societatile petrollfere pentru cons-
trUcliuni de rezervoare si lumpy I 100.700,00
Total . .
- 76.783.325,49
Lucrarile executate din liecare fond a parte, stint aratate in ur-
maloarele tablouri :

Din primul credit de 17.247.768.11 lei s'au executat, prin intre-


prinderea hallier, lucrari in portul Constaula, in valoare de 9.376.067,71
el. Aceste bicrri sunt urmtoarele :
Lei B.
Linia Port-Canara 179.827,91
Digul 4Ie larg cu zidul de garda 1.906.690.64
Digul de sud 306.368,50
Cheiul dig ulm (le larg 70.000,00
Molul nou 89.581,33
Derocarea si dragarea basintirllor portului
Terasamente pcntru rambleerea platformelor -
- -- -- -- :319.731,16
:398.241 06
Vase, aparate, masini locomotive, vagoane i unelte de lueru 5.350.950.84
Materiale de apron izionare 554.676.27
Total Lei 9.376.067.71

Din primul credit de lei 18.217.768.11 au minas miia1maaiimila, dup


lichidarea intreprinderei Dallier, 8.871.700,40 lei.
Aceastet suma s'a iutrebuintat pentru urmatoarele lucrari, execu-
tate Oita la anul 1902 :
Lei 13.
Liuia ferala Port Cantu a 136.053.62
Expro prier! 66.273.90
Digit! de larg cii zidul de garda 4.444.265.79
Digul de sud 417.56:3.30
Cheiul digului de larg
Cheinl de ea rlutui
Derocarea dragarea hasinurilor portubti -
-- - 30.000.00
651.85
23.000,00
Terasamente pentru rauthleerea platformelor - 125.000,00

www.dacoromanica.ro
58

Faruri, siren e i diferite aparate de semnalizare -


Magaziile cu silozuri, cu uzina centrala i estacadi - -
- 290.654,10
39.175,63
Indiguiri de anrocamente pentru apararea terasamentelor 180.00000
lnstalatia provizorie si accesoriile pentru iluminaWI portului 52.110,09
Vase, aparate, masini, locomotive, vagoane si unelte de lucru 1.202.655,25
Diverse lucrari si studii 786.924,21
Materiale in aprovizionare 755.:369,56
Total 8.871.700.40

Din fondul porturilor Dunarene s'a acordat un credit de lei


3.008.128,29, care s'a intrebuintat la urmatoarele harari executate pAn
la anul 1903.
Lei B.
Digul de larg cu zidul de gard 375,884.80
Digul dela intrarea in port 167.55640
Cheiul digulni de larg - - - 771.345.72
Mobil non 479.271,00
Cljeiul de nord 392.102.50
Cheiul silozurilor 43.388.06
Basinul de petrol en antebasinul 40.000,00
Derocarea Si dragarea basinurilor portului - -
Tera,amente pentru rambleerea platformelor
-- --
92.050,15
65.000.00
Indiguiri de anrovamente pentru apararea terasamentelor 225.564,96
Linn ferate in port 325.000.00
Magazii prov izorii de cereale 30.000.00
Total 3,008.128.29

Din alocatiuni bugetare s'a acordal in anii 19021903 si 19071908


suma de lei 1.349.361,59, care s'a intrelmintat la urmatoarele lucrari
executate :
Lei B.
Digul de larg en zidul de garda 246.6418,90
Digul Jo sud 8.480.00
Cheinl digului de larg 96.801,76
Mobil nou 46.418.67
Cheiul de nord 24. 433.30
Cheinl de carbuni 50.213.94
Basinnl de petrol cu antebasinul 15:1.58:3,58
Derocarea si dragarea basinurilor portnlui - - - -
Terasamente pentru rambleerea platformelor
Balastarea si pavarea platformelor portulni -
- ---- 62.498.58
45.709,05
25 860,00
Instalatia pentru exportul petroIttlui 13.509,96

www.dacoromanica.ro
5g

Magaziile cu silozuri, cu uzina ce'ntral si estacada


Cala de halaj pentru repararea vaselor C. P. C. -
Consolidarea nialurilor de nord-vest
-- -- 358711,37
4.913,18
309,75
Indiguiri de anrocaniente pentru apararea terasamentelor '178.445,24
Linii ferate In port 2.148,23
Magazii provizorii de cereale 516,85
histalatia provizorie i accesoriile pentru iluminatul portului 2.599,90
Intretinerea luerarilor executate 22.482,47
Diverse luerri si studii 5.116.86
Total 1.319.361,59

In anul 1903-1904 s'a acordat un prim credit de 2.700,000,00


care s'a intrebuintat pentru urmatoarele lucrari executate :

Lei B.
Digul de larg cu zidul de garda 866.183,22
Digul de sud 84,535,50
Digul dela intrarea in port 4- 17.395.90
Cheitd digului de larg 396.795,87
Cheiul de nord 214.181,38
heitd silozurilor 74.699.00
Basinul de petrol cu antebasinul - - - - 186.352.50
Derocarea si dragarea basinurilor portului -
Terasamente pentru rambleerea platformelor
-- -- -- 302.501,50
123.40S.00
Balastarea i pavarea platformelor portului - - - -
Faruri, sirena si diferite aparate de semnalizare - -
121.665,00
101068,15
Linii ferate in port 140.937,13
Instalarea pentru exportul petrolnlui 152.887,75

Consolidarea malurilor de nord-vest


Magazii provizorii de cereale
- - - --
Magaziile cu silozuri, eu uzina eentral si estacada - 12.688,00
36.547,15
48.768,50
Instalatia provizorie i accesoriile pentru ibuninatul porlubli 33.570,10
Gantine pro% izorii in port 10. .166,23
Vase, aparate, masini, locomotive, vagoane i unelte de lucru 10.649.95
Diverse lucrari si studii 36.369.60
Ma1eriale pl Mite din fondurile precedente ---- 271. 470.47
Total 2.700.000.00

Tot in mud 1903 190.1 s'a niai acordat un credit de 450.000,00


loi care s'a intrebnintat in intregime la inslalatia ppntru exportul
petrolului.

www.dacoromanica.ro
60

Ii anul 1904.-1905 s'a dat suma de 3.000.000.00 lei care s'a in-
tnebuintat pentru lucrarile urmatoara:
Lei B.
Expropriori 23.063326
Digul de larg cu zidul de garda 117.946,82
Digul de sud 11.059.20
Dipl dela iutrarea in port 9.018,00
Cucini digului de larg r- 10.256,00
Molul nou
wild de nord
--- 3.323,64
279.393,18
Cliciul silozurilor 93.132,66
Basiuul de petrol cu antehasinul
Derocarea si dragarea basimirilor portului
-- - - 500.468,15
334.188,35
Terasamente pentru rambleerea platformelor ---
Balastarea si pavarea platfurmelor portului - - - -
295.560,80
134.922.25
Faruri, sirene si diferite aparate ile semnalizare - - 23.516,55
Linii ferate in port ,- 13.404.15
Instalatia peutrp eNportul petrolului
Magaziile cu silozuri, cu uzina centrala i estacada
Consolidarea malurilor de nord-vest
- 393.730.45
312.124.94
101.728,25
Indiguiri de anrocamente peutru apararea terasamentelor 42.330.00
Magazii provizorii ile cereale 81.787,90
1n4alatii provizorii i accesoriile pentru iluminatul portului 18.135.25
Intretinerea luerarilor executate 23.071,50
Vase, aparate, maini, locomotive. %agoane i unelte de lucru * 99.584.35
Dherse lucrari si studii 44.190,54
Materiale in alwovizionare 22.692.57
Total 3.000.000,00

Iii anul 1905-1906 s'a acordat creditul io 3.000.000,00 lei, care


s'a iutrebuintat pentru urmatoarele lucrari :
Lei B
Exproprieri 4.793.80
Digul de larg cu zidul de garda
Digul dd sud
- - 1.020.00
19.858.00
Clteinl de nord 15.318.28
Clteiul silozurilor 6.375,00
Basinul de petrol cu anteliasinill
Derocarea si dragarea hasinurilor portului
Terasamente pentru rambleerea platformelor
- -- - -- :323 820.80
323.182.00
185.479,20
Balastarea si pa' area platformolor porbdui - - - --
Faruri, sirone si (liferite aparate le semnalizare
0:1:305.00
528,06

www.dacoromanica.ro
611

Linii "'crate in port 152.588.40


Instalatia pentru exportul petrol ului 881.990.25
Magaziile cii sihzuri. cii uzina centrala si estacada - - 781.018.64

Consolidarea malurilor de nor1-1 est- - - -- - -


Cala de halal pentru repararea vaselor C. P. C 6.944,55
56.146,65
Magazii provizorii de cereale - 83.352,70
Instalatia pro\ izorie si accesoriile pentru ihiminatul portului 17.982,05
Intretinerea lucrarilor executate - 90.210.00
Vase. aparate. masini. locomotive, \ agoane i unelte de lucru 133.051,95
Diverse luerari ei eIji 34.022,00
Materiale platite din fonduri precedente 189.090.33
Total 3.000.000.00

In amil 1906 1907 s'a acordat un credit de lei 6.000.000.00 care


'a intrebuintat pentru bierarile urrwitoare :
Lei B.
Exproprieri 1.000,00
Digul de larg cu zidul de garda 441., 559,40
Digul de sud 2.135.50
Gheinl de nord 8.439,71
Cheiul de carlmni 206.859.26
Basinul de petrol cu antehasinul
Derocarea si dragarea basinurilor portuhil
Terasamente pentru rambleerea platformelor
- - - -- 570.432,60
262.964.00
605.615.50
Balastarea si pavarea platformelor portului
Instalatia pentru exportill petrolului
---- 228.659,80
263.276,53

- -- --
Magazine cu siloyuri. cui uzina centrala si estacada 2.411.102.43
Gala de halal pentru repararea aselor C. P. C. 8.300,96
Consolidarea mahlrilor de nord-i est 92.555.27
Indigniri de anrocamente pentru apararea terasamentului 8.009,90
Magazii provizorii de cereale 17.989,33
Instalatia provizorie si accesoriile pentru ilmninatul portulni 11.266,92
Intretinerea lucrArilor execntate 16.800.30
Vase, aparate, masini, locomotive, vagoane i unelte de lucru 148.784.95
Materiaie in aprovizionare 1.045.583.64
Total 6.000.000,00

In anul 1907-1908 s'a acordat im credit de 7.000.000.00 lei care


s'a intrelmintat pentrn urmAtoarele luerziri executate :
Lei B.
Exproprieri ---
Digul de larg cu zidul de garda
294.817,20
1.464,10

www.dacoromanica.ro
62

Cheiul de nord 230.10


Cheiul silozurilor 219,902.42
Cheinri la mobil pentru cereale si vite 32.545.80
Cheinl de dirbuni 454.185,80
Basinul (le petrol en antebasinul 382.289.25
Derocarea si dragarea basinurilor portului
Terasamente pentru rambleerea platformelor
- - -- -- 270.018.00
650.707,00
Balastarea si pavarea platformelor portului
Linii ferate in port -
---- 88.252,10
93.086,57
Instalatia pentru exportul petrobilui 654.991.70

- --
Magaziile cii siloziwi, cu uzina centrala si estacada 3.215.486,06
Cala de halaj pentru repararea iaselor C. P. G. 68.755.65
Magazii provizorii de cereale
Cladiri de Mena pentru lucratorii si agentii C. P. C. -
Instalatii provizorii si accesorii pentru iluminatul portnlni
867,44
109..147.50
3.867,28
Intretinerea Inerarilor executate 131.816.23
Vase, aparate, masini. locomotive. vagoane i unelte de incru 8.402,55
Materiale de aprovizionare 289.001,25
Total 7.000.000.00

In anul 1908-1909 s'a acordat un credit de 0.500.000,00 lei care


s'a intrebuintat la urmatoarele hicrafi executate :
ei B.
Linia ferath Port-Canara 54.65
Exproprieri 337.600.80
Cheiul silozurilor 83.000.00
Cheiul la molul pentru cereale si vite 495.745.00
Basimil de petrol en antehasinul 87.693.30
Derocarea si dragarea basinurilor portuhii -
Terasamente pentru rambleerea platformelor-
-- -- -- 92.263.00
149.768.00
Balastarea si pavarea platformelor portului
Linia ferat in port
---- 7.653.00
22,246.90
Instalatia pentru exportul petrolului - - - --
Magaziile cu siloznri en uzina centrala si estacada - -
4.196.888.81
2.976.044.66
Cala de halaj pentru repararea vaselor C. P. C. - - - 36.304.80
Cladiri de locuit pentru lncratorii si agentii C. P. C-
Intretinerea lueririlor executate
- 57.000.00
4.500.00
Vase, aparate. masini. locomotive. vagoane i imelte de
lucru 77.098.69
Materiale in aprovizionare 876.138.39
TOTAL-r-- 6-Ti. 0100.00
www.dacoromanica.ro
Tot in anul 1908-1909 s'a dat ea alocatiune hugetara suma de
lei 250.000.00, care s'a intrebuintat la urmatoarele luerAri executate:
Lei B.

Cheiul silozurilor 2.692.80


Cheluri la mobil pentru eereale si vite 8.382,50
Cheiul de earbuni - -- --- ---
Basinul de petrol eu antebasinul
5.278,25
3.074.00
Derocarea si dragarea basinurilor portului 36.126.10
Terasamente pentru rarnbleerea platformelor - - - - 435.00
Instalatia pentru exportul petrolului 46.988.20
Magaziile eu siloziii, eu mina eetrala si estacada- - - 142.838.00
Cladiri de loeuit pentm bteratorii si agenti C. P. C. - - 4.184.8o
TOTAL- 25o.000.00

In anuI 1909-1910 s'a dat ereditul de lei 3.7oo.000.00, apro-


hat eu Ina Hut Deeret No. 1124 9o9, rare s'a intrehuintat pentru nr-
matoarele hieriri exerutate :
Lei B.

Exproprieri 32.333.35
Cheini digului de larg 980.48
Cheiul de nord 7.691.36
Cheiul silozurilor 233.697.27
Cheiuri la mobil pentru eereale si vite 356.729.7o
Cheinl de earbuni 14.381.14
Basinul de petrol ell antehasinul 29.685.60
Derocarea si dragarea basinurilor portului - -
Terasamente pentru rambleerea platformelor- -
-- 193.706.52
144.1oo.81
Balastarea si pavarea platformelor portului -
Unia ferata in port
--- 17.741.88
125.755.55
Instalatia pentru exportul petrolului 596.o65.43
Magaziile eu silozuri, eu bzina eentrala si estaeada- 2.o61.1o9.45
Cala de halaj pentru repararea vaselor C. P. C. 7-
Cladirea de administratie
- 3o.214.31
92.248.15
Magazii provizorii de eereale 3.362.42
Intretinerea lucrarilor exeeutato 126.90
Vase, aparate. masini, locomotive, .vagoane si unelte de
lucru
Materiale din fonduri precedente - . TOTAL-- 3.7oo.000.ob
1o9.685.93
366.616.22

www.dacoromanica.ro
64

Tot in anul 1909 1910 s'a dat pentru portul Constanta inca un
creait de 3.000.000. oo lei. aprobat cil fnaltul Decret No. 2002 909,
care s'a intrebuintat pentru lucrArile urnatoare
Exproprieri 11.550.00
Cheinl silozurilor 19.222,18
Cheiuri la mobil pentru cereale si vite 304,699.56
Basinul de petrol cu antebasinul 20.361,69
Derocarea si dragarea basinurilor porturilor 62.886,21
Terasamente peutru rambleerea platformelor 76.18'1.56
Balastarea si pavarea platformelor portului
Linii ferate in port
Instalatia pentru exportul petrolului
- 8.987.30
25.870,89
85.774.28
Magaziile cu silozuri, ou mina centrala si estacada - - 1.923.016,36
Cala de halaj pentru repararea vaselor C. P. C.
Cladirea admiaistratiei
-- 204.632,67
74.057,40
Magazii provizorii de cereale 17.100,20
Cladiri de locuit pentru lucratorii si agentii C. P. C.
Intretinerea lucrarilor executate
- 164.38
8.252.59
Vase, aparate, masini. locomotive, vag i unelte de lucru 198,275,99
Materiale din fonduri precedente 41.033,28
TO T AL - - - 3.000.000,00
De asemenea in anul 1909-1910 s'a mai dat pe cale de aloca-
timie bugetara suma de lei 220.367.50, care s'a intrebuintat la urrn?1-
toarele lucrari executate :
Lei B.
Terasamente pentru rambleerea platformelor - - - - 6.942.00
Instalatia pentru exportul petrolului 25.215.50
Magaziile eu silozuri, cu uzina centrala si estacada -- 110.073,00
Vaqe. aparate. masini. locomotive. vag. si unelte de Meru 48.137.00
TOTAL --- 220.367,50

In anvil 1910-1911 s'a alocat bugetar pentru portul Constanta


suma de lei 2oo.000 din care s'a cheltuit numai suma de 25.923.75
lei pentru pentru urmAtoarele lucrAri executate :
Lei B.

Magaziile cu silozuri. eu uzina centralA si estacada - - 14.566,50


Materiale in aprovizionare 11.357.2;
T 0 T AL --- 25.923.75

www.dacoromanica.ro
65_

In aind 1910 s'a mai acordal nn credit de 3.000.000,00 lei, apro-


hat prin Inaltul Decret No. 1450/910. Aceasta suma s'a intrebuintat
lt unnatourele lucrari executate :

Linia Port-Canara
Fixproprieti
- - -- - - - Lei B.
3.496.5o
56.65o.00
Cheird silozurilor 21.515,7o
Cheiuri la inolul pentru cereale i ite - 255,683,55
Basinul de petrol cil antehasinul 19.850,5o
Derocarea i dragarea hasinurilor portulni
Terasantente pentru ranthleerea porhilni -
Balastarea si pavarea platformelor portului
- -- - --1o5.133.o6
71.853.29

Faruri. sirene si diferite aparate de senmalizare


Linii ferate in port
- 19.529,54
889.25
32.o18,14
Instalatia pentru e.portul petrofului 180.577.22
Magaziile eu iloziri, eu uzina centrala si estacada - -1.137.233.14
Cala de halal pentru repararea vaselor C. P. C.
Consolidarea malurilor de Nord-Vest
-- 7o.o16.o7
392.25
Indiguiri de anrocamente pentrn apararea teragarnentelor 3.547.10
Biumul cerealigtilor 5o.061,63
Cantonul de nicl e 5.3o2.92
Cladiri de locuit pentru lucratorii i agentii C. P. C. - 3.435.90
Instalatia provizorie i accegoriile p. iluminatul portulni 10.01.78
Cantine proNizorii in port
Intretinerea lucrarilor c%e-utate-
Vase, aparate, masini, locomotive,
-agoane - --
- - si unelte-
3.217.89
3.o38.77)
44.498.6o
Chetueli generale 1o3.735.92
Diverse lucrari gi studii 519.265,17
Materiale in aprosizionare- 186.026.07
T 0 T A. L - - 3.000.000.00
Tot in anul 1910 s a inai acordat un credit de 5oo.000 lei. a-
prohat prin lijaltil Decrel No. 485/910, din care s'a intrelmintat nu-
mai suma de lei 211.575.30 pentru congtructia garii de calatori din
port.
In anul 1911 s'a acordat tin credit de 3.000.000. aprohat prin
Inaltul Decret No. 1372 911, din care cheltuit suma de lei 2.978.454.79,
pentru urmatoarele lucrari executate:
Lei B.

Linia Port-Canara
Exproprieri
- - 4.289.90
2.000.00
Cheiul de Nord 216.532.78
5

www.dacoromanica.ro
66

Terasamente pentru rambleerea platformei portului


Faruri, sirene i diferite aparate de semnalizare --
-
428.625.63
26.216.2o
Linii ferate in port 43.160.8o
Instalatia pentru exportul petrohilui 85.734.08
Magaziile eu silozuri, cli -mina centrala i estacada - 4.391.546.36
Cala de halaj pentru repararea vaselor C. P. C. - - 8.349.90
Consolidarea malurilor de Nord-Vest - - -- -
Cldiri de Iona pentru lucratorii si agentii C. P. C.-
444.926.4o
200.922.64
lnstalatia provizorie si accesorii pentru ilmninatul portidui 4.9o4.10
Intretinerea lucrarilor ex eentate 6.2oo.85
Vase, aparate. masini. locomotive. vagoane si imelte
de lueru 182.100.88
Cheltueli generale 262.944.27
TOT A L- 2.978.434.79

In amtl 1912 s'a acordat pentrit portul Constanta un credit de


3.000.000.00 lei aprobat prin Inaltul Decret No. 2%/9 12. din care s'a
cheltnit suma de lei 2.938.950.28 pentru lucrrile care nrmeaza :
Lei B.

Cheinl de Nord 447.721.99


Basintil de petrol en antehasinul 4.883.47
Terasamente pentru rambleerea platformelor - - - 68.808.50
Faruri, sirene i diferite aparate de semnalizare - - 68.0oo.00
Linii ferate in port 213.855.02
Instalatia pentru exportul petrolului

Cala de halaj pentru repararea vaselor C. P. C.


--
Magaz!ile cu siloznri cu uzina central si escatada
343.489.34
214.199.52
9.790.49
Consolidarea main tilor de Nord-Vest 68,989.72
Constructia grii de clatori din port
Cladiri pentru vama si S. M. R.
-- - 2.066,65
99533.45
Magazii provizorii de cereale ---- --
CIdiri (le locuit pentru lurratorii si agentii C. P. C.
145.235.48
97.114.42
Instalatia provizorie si- accesoriile pentru iluminatul
portului 2.793.81
Vase, aparate. masini, locomotive. N agoane si imelte de
hicru 149.917.58
Cheltuieli generale 468.375.84
Diverse lucrri 5i studii 1.556,10
Materiale in aprovizionare 307,241.51
Exploatarea carierei Canara 225.377.8o
T 0 T A. L - - 2.938.95o.28

www.dacoromanica.ro
67

In anul 1913 s'a acbrdat un credit de 5.545.006 lei, aprobat cu


Inaltul Decret No. 7028/913, din care s'a cheltuit 180,532 lei pentru
urmatoarele lucrari executate :
Lei B.
Cheiuri peutru molul de cereale i vile
Derocarea i dragarea basinurilor portului
Magaziile cu
- -- --
cu uzina centrala si escatada
2.700.81
12.840.19
35.553.55
Consolidarea malurilor de Nord-Vest 13.006.22
Constructia garii de calatori din Port 13.102.55
Vase, aparate, iiiaini, vagoaue, locomoth e i unelte de
lucru 95.555.03
Diverse lucrari si studii 7.773.65
T 0 T AL -- 180.532.00
Tot in mull 1913 s'a mai dat un credit de 12.000.00 lei apro-
bat cu Inaltul Decret No. 6310/913 din care s'a cheltuit pentru di-
verse lucrari de studii lei 5.980.42
Iii anul 1914 s'a acordal un credit de 2.000.0o0 lei, aprobat cu
Inaltul Decret No. 2566 91 4. din care b 'a cheltuit suma de lei 278.725.13
pentru* urniatoarele lucrari executate :
Lei B.
Constructia soselei do acves in port 41.70o.00
Cheltuieli generale 237.025.13
TOTAL- 278.725.13
lii anii 1910-1916 un ansat de calre societatile petrolifere
suma de 1.100.700 lei. din care ,'a cheltuit pentrn constructia rezer-
voarelor de petrol No. 26, 27, 26. 29, :10, :31, 32, 33, 3i. 33. 36, 37,
39, 39, 10 si 41, suma de lei 1.085.384.33.-
Tabloul rezumath alalural, infatiseaza 'mate lucrarile, cu N, a-
loarea lor, execulate de la inceput 5i pima la 1916.
TABLOU REZUMITIV
al luerarilor executate in Portia Constanta de la ineeputul lu-
orarilor pfuth la anti! 1916 cut valoarea lor
,Lei B.
Linia ferata port-Canara 623.722.58
Exproprieri 830.082.25
Digul de larg cu zidul de garda 7.963.623,67
Digul de Sud 1.050.000.00
Digul de la intrarea iii port - - - - 194.000.00
Cheiul digului din larg 1.4o2.179,83

www.dacoromanica.ro
68

Molul Nou 618.599,64


Cheiul de Nord I 607.18o,78
Cheiul silozurilor 852.625,09
Cheiuri la molul pentru cereale si vile I 456.486,92
Cheiul de carbuni , 818.573.21
Basinul de petrol cu autebasinul 2.322.195,13
Derocarea si dragarea basinurilor portului . . 2.466.77108
Terasamente pentru rambleiarea platformelor . . . 3.17 1715,17
Balastarea si paNarea platformelor portului . . . . 716.635,87
Faruri, itene i diferite aparate de semnalizare . . 510.702,11
Linii ferate in port 1 190.071,80
Instalatia pentru exportul petrolului 6 456.518,83
Magazine cu silozuri, eu uzina centrala si estacada . 17.196.787,9i
Cala de halaj pentru reparatia Naseloi C. P. C. . . 448.226,57
Consolidarea malurilor de Nord-Vest 784.601.66
Indiguiri de anrocamente pentru apararea terasamentelor 637.897.20
Cladirea allministratiei 166.305,55
Constructia garii de caltori din port 226.744.70
Cladiri pentru vama si S M R 99.533, 15
Constructia soselei de acces in port 41.700,00
Biroul cerealistilor 50.061,63
Cantomil de miscare 5.302,92
Magazii provizorii de cereale 198.980,32
Cladiri de locuit pentru lucratorii i agentii S. P. M. . 471.969.70
lnstalatia proviwrie si accesorii pt. ihnninatul portului 250.201.28
Cantine pro' izorii in port 13.684,11
lntretinenea lucrarilor executate 3()(1499,59
Vase, aparate, masini, locomotivo, vag. si unelte de lucru . 7 859.313,5/
Cheltueli generale 1 072.081.16
Dier,e lucran si tudii 1.111198.55
Exploatarea carierei Canara 225.377,80
llateriale ill aproAizionare 3.179.936,21
TOTAL . 69.131.151.69

www.dacoromanica.ro
69

V. EXPLOA.T.A.REA PORTULUI

Putem spune ea ekploatarea rationala a portului a inceput cu


punerea in itnetinne a magazillor cu silozuri si a statiei de petrol.
In loc de a ekpune prin minte mersul exploatarii, gasesc mai
rtirnerit a oglmdesr prin date ''tati:..tice. toata activitatea. comerciala
a portultii precum : misrarea bastimentelor (vasele intrate si esite).
exportul si itnportnl. en fella i cantitatea marfurilor, cil manipulati-
unea lor, venitul si cireltuelile de exploatare etc., pe o perioada de
cativa ani.
AAtel de e.piinere este reee, dar este mai coming-atom; de
aceca, in cele ce iirtneaat, las citrele sa vorbiasca 1).

TABLOU REZUMATIV
AL

DATELOR STATISTICE
1. Martnri importato si exportate prin porilil Constar*.
2. Marturi (pe categorii) importate i exportate prin portul
Constar*.
3. Sump micas:11P de ama Constar*, din ta'e camale pe mar-
tini importate si exportate.
4. Venituri Impetare ale portnrilor maritime.
5. Clwltueli o
G. Nuntarul. tonajill inearcantntul vaselor intrate si iesite
prin portul Constant:I.
7. Martini tranuportale co Napoarele postale.
S. Cereale tranzitate prin ulagaziile cu silozuri, de la inliin-
[area loe.
9. Manipulatiunile de cereale etc4.1mate hi magaziile cii ilozuri.
10. Idem. idem.
11. Slime incasate pe felul manipulatinnilor de rereale.
12. Prodn-;e petrolitere tranzitate twin tatinnea de petrol de la
mliiinlare.
13. Ifairipulatimule proiluselort pett olifere efectuate m slatrunea
de petrol.
4. Slime meaqate pe felnl manipolatiouilor produselor petrolifere.
15. Tablou re apanlativ de smuele incasate pe felul manip(ilati-
unilor produqelor petrolitere.

1) A emeuea tabele -dati,tice e alci u'an gnual de catre Seniciul Porturilor


tarnin e.
Cele pu Aicate aci tint ulijmele are s au in nnt 'Ana la evaeuarea Constantei.

www.dacoromanica.ro
SIT-CIA:DOI-UN=
De cheltuelile bugetare ale Serviciului Porturilor Maritime pe exercitiile financiare dela 1906-1907 la 1913-1914
CHELTUELI EFECTUATE IN EXERCITIILE
5pecificarea Beau lilor 1908-1907 1907-1908 1908-1939 1909-1910 1910-1911 1911-1912 1912-1913 1 1913-1914
Lei 1B. Lei IB. Lei B. -Lei B. Lei- B. l',-i B. Lei B. Lei rB.

Personal definitiv
I1 10'3 6'37 80 203.300 99 208.761 89 183.205 63 459.180 614.160 001 690.780 00 617.535100
Cheltneli de birou, transporturi, par-
curse pe C.F.R., leplasari s i altele
precurn s i personal ul prGvizoriu pe
exercitiile 1912- 1913 si 1913-1914 11.700 71 15.788 . 17.986145 17.804 35 51.409 93 41.056 32 202.422 1() 196.586 05
3 Material si manopera pentru intretine-
rea cheiurilor, di,orilor, platforme-
lor, liniilor de car ferate, rnaterialu-
lui naval, pentru instalarea instalati-
unilor de petrol, magaziilor cu silo-
zuri, despiigubiri, intretinerea uzinei
electrice, pentru intretinerea diver-
selor aparate ti cheltueli neprevzute 79.39685 143.252 93
' Material si manoperd pentru bicrarile
130.22169 493.865 141 693.600 13 762.682 24 516.113 9 578.00000
efertuate in atelierele portului, pentri I

aite autoritati ,si particulari si altele 35.99435 187.546 70 108.45462 62.662 49 109.116 42 111.018 261 122.00000
5 Creiarea unui fond de asigurare a in-
stalatiunilor de petrol . . . . . 35.000100 40.00000 52.000 00 52.000 0 68.000 Of 68.000 001 8 L060 00
i Material si rnanoper pentru luerri
no ui in porturile maritime . . . :300.000 00 300.0000 300.000 00 290.36750 151.010 5 95.929 19
Cheltueli neprevznte i re-tituiri de
taxe ru percepute . . . . . . 77.051 58 53.303 1 25.976 47 30.00000
O
Subventii pentrn cassa de a,jutor .

li

Tota1 . 494.735 39 703.348 17 884.516 7311.075.757 5411 1 549 974197 1 651.318 12 1 740.8:39 74 1 651.721 05
' www.dacoromanica.ro 1 '
71

MARFUR1
IMPORTATE SI EX PORTATE PRIX PORTI'L CONSTANTA.
IN ANII 1899 1914

IMPORT EXPORT
ANII _
Tone i
Ton e
1M=1,1

1899 142.265 74.999


1900 60.963 119.9;72

1901 110.434 214.901


1902 55.844 372.081
1903 56.263 401.095
1904 65,597 286.018
1905 165.668 520.090
1906 96.508 731.641
1907 228.850 840.656
1908 151.988 619.710
1909 89.832 694.895
1910 116.254 . 955.685
1911 110.418 1.211.978
1912 162.649 1.273.084
1913 218.950 1.323.445

www.dacoromanica.ro
72 73

Srli-CIA. rliTUW:E
DE MARITRILE EXPORTATE *I IM PORTATE PRIN PORTITIL CONSTANTA-
MRF1' III EXPORTATE (in tone) MRFURI IMPORTATE (in tone)

1913 1914
SPECIFICA REA MARFURILOR 1910-19 .1 1911-19 121 19,2_1913 SPECIFICAREA MRFURILOR 1918-1911 1911-1912 1912-1913 1913-1914

Cereale si leorninoase . . 551.036 550.900 269.81 :119.173


Carbuni 46.055 79.110 131.7891 117.245

Petrol si derivate . . 456.3'46 597.750 797.822 719.454 i FierArie si metale . . . . 24,347 22.160 33.22( 61.335
89.991 35.060 23.934 19.24 Uleiuri si unsori 1.088 3.230 90 2.492
Lemnarie - 1

18.818 30.260 40.266 26.275 1.997


Fain Masini si unelte 817 2.260 2.211
5.509 11.8501 5.409 18.280 55.542
Uleinri si di Ferite unsori Diverse 34.077 38.425 42,243
3,812 1.6901 3.238 2.170
Sare
814 100 1.955 138
Vite
41:1 :10 0
Tutun
10.655 21.300 20.725 35.624
DiN erse

TOTAL . . . 11.168.094 1.255.54011.169.230 1.140.412 TOTAL . . . 106.382 145.1851 210.367 238.611


I 11

www.dacoromanica.ro
75
74

riiIILL\TM
SrTITA. NE PE EXERCITIILE FINANCIARE MENTIONATE MAI JOS
DE VENITURILE BUGETARE ALE PORTURILOR MARITI

1NATURA VENITURILOR
Venituri constatate l Inca
sate in exercItlile urrnitoare :

1909-19:0 1910-1911 1911-1912 1912-1913


--
1913-1914
.- .
Observatil

1906-1907 1907-1908 1908-1909 Lei B. Eei I o Lei B Lei 13


Lei B. rg-TIT. "Lei B.
520.401 75 824.657 55 915.195 80 754.487 20 902.635 75 Taxa de eheia.1
desfiiotandu-Re la
'1 Tax a de ik ,, si de cheiaj . . . 7 11.511 35 634.469160 570.339 85 t August 1910, s'a
279.311 80 458.882135 416.637 15 495.298 20 infiin/at Um de
port, pilotaj ei
2 Taxa de Fort, pilotaj i salvare .
87.231 50 61.970 - 63.795120 66.253 80 97.791 _ sal rare.

- Chirii de platforme , 58.220 75 52.677 80 62.097


55.587 61 57.479 25 90.957 40 52.965 60 41.019 60
Chirii de magazii provizorii . 78.500 26 168.647 33 93.430 70
75 laiintit la 27 Sep-
11.781 60 1,075.960 05 1.023.971 80 677.391 10 793.529 tembrie 1909.
5 Venitul magaziilor cu silozuri
6 Chirii de rezervoare i manipulatii 388.836 74 522.934 30 689.876 45 792.215 15 751.777 70'

de produse petrolifere . . . 125.66680 346.151 02 331.752 26


Infiintat la I A-
91.539 15 48.185 40 16.349 30 prilie 1911.
7 Venit din utilizarea liniilor fe-
rate ale portului Constan .
.

: Venit din 1ucriiri i furnituri la 113.990 37 62.916161 125.120 45 91.718 22 67.651 6-

alte autoritriti i particulari . 68.146 04 205.230 96


9 Venituri diverse, precurn : chirii 46.990 37 46,345 :30 69.864 9( 42.297 75 57.363 4"

de localuri, remorcaje etc. . . 10.09315 6.200 14. f57 5 1.1;00 -

Sume din exercilii inchise . . .

1.224.828 89 2.911.574 86 3.529.204170 2.943.65137 3.223.416


TOTAL . . . 983.992 51 1.276.291 79 1.277.208 75 1

www.dacoromanica.ro
76 77

TAB LOU

'LUNILE
_
De sumele incasate de vama Constanta, provenind din taxe va
EXERCITIUL 1910-1911.
_ .....
Vamale
Lei B.
1 2 I 2
-Lei -B.
Fond MIMI
Trg- -.13.
male asupra mgrfurilor importate i exportate prin portul Constanta

Coniumatie
-171-71. Lei
EXERCITIUL 1911-4912

V amale
B.
12 lo
Lei 13.
Fond comunal Consumatie
Lei [13. Lei I B.

Aprilie :330.979 95 43.579 41 91.423 50 1.419 41 446,51140 49.322 55 75.942 45 5.618 7


Mai 955.359 90 39.950 15 2.023 80 275.351:30 38.350 90 46.318 45 1.601 11
Iimie
Iulie
,- -,- 182.874 05
277.419 45
31.052 10
59.442 80
85.531 7(
60.777 85
59.477 20
547 -
484 20
289.363 40
121.741'37
37.012 05
44.643 10
53.241 75
01.436 85
1.8318
2.265 45
August 962.364 05 84.159 05 50.787 50 :337 85 3:39. 175 87 71.478 55 38.632 35 864 0
Septenibrie 261.557 75 79.533 4( 67.583 95 959 85 963.042 27 69.068 80 74.912 05 349 4
Octombrie 423.660 - 75,321 45 115.773 80 1.552 90 254.482 27 09.7682(1 107.925 45 2.373 15
Noembrie 246.819 75 62.074 50 4(16.582 45 1.099 20 303.07600 70.951 80 139.008 6 2.506
Decembrie 424.917 10 85.121 60 139.554 10 9.460 60 452.209 17 104.997 7( 167.739 4 1.401 40
5.002 65 613.62486 117.449 05 17:3.9 16 :3 5.093 3
lanuarie
Februarie
Marti e
666.658 25
013.344:3(
468.216 75
85.553 80
89.847 50
59.026 -
119.317 -
108.725 40

119.680 70
4.892 95
3.985 - 898.722 95
600.061 40
120.509 80
101.512 35
126.889 9
148.394 21
5.189 85
3.516 6r
1

TOTAL - - - 4.437.171: 1
-
787.662 05 1.118.217 15 31.758 40 5.161.96400 894.36175
,

1.216.5678( 32.530 8

EXERCITIUL 1919-1913 EX EIICITIUL 191:3-1914

LUNILE Vamale
Lei B.
120
Lei 13.
Fond comunol
Lei 13.
Consumatie
Lei B.
Vamale
Lei 13.
i 112 Olo

Lei B.
1 Fond comanal Qonsumatie
Lei B. Lei B.

Apri lie 389.835 75 30.282 Id 69.709 75 4.454 30 438.798 15 98.758 9C 93.34:3 91 1.912 2(
Mai 470.004 35 41.621 4 58. 205 95 4.171 80 457.963 15 70.925 2( 77.990 11 965 85
lunie 336.228105 4:3.909 80 52.003 85 2.557 00 238.600 85 63.43000 55.430 80 3.181 07
lidie 406.807 85 49.193 10 53.307 5 2.955 85 198.90155 37.910 85 38.773 50 1.675 55
August 4.81.700,60 68.026 65 53:962 3 03:300 .041.485 45 30.497:35 55.362 25 1.992 17
Septembrie 407 811155 54 947 05 99 59 35 2.748 OS :385.450 55 50.186 8( 90.983:35 1.104 1(
Octom brie 335.163115 59.443 30 77. a8a 75 902 00 438.069 80 66.41185 121.522 5(1 1.474 37
Noembrie 246.690i10 56.590 57 104.24987 5.102 15 333.274 00 84.299 15 144.117 80 5.694 7)-
Deeembrie 170.489 35 65.907 30 109.304 35 1.136 50 171.377 90 70.040 3 186.773 00 18.811 40
902.68430 10.747 85
Ianuarie
Februarie
Martie
------- 269.393 90 75.934 07 129.018 6(
389.51425 103,817 _ 73.655 65
395,821 55 80.489 75 144.212 31
3.944 75
3.37490
2.035 03
086.118 3
891.296 85
915.864 2(
95.179 8(
115.562 4(
93.988 55
191.908 10
169.41403
9,777 90
4.556 25

TOTAL - - - 1.299.198 75 731.277 05 1.003.764 8 33.6:3570 5.720.204 35 882.714 45 1.428.283 63 72.493 20

www.dacoromanica.ro
78
79

r.I7 A 33 L 0 IT
De numrul i tonajul bastimentelor nationale
strhie, intrate i ie.ite prin port Constanta
VASE INMATE
VASE IMITE
Bastimente - Inc Irate si deserte - Intrate INCARCMANTIIL
4...ereale A te marten BastImente - Inarcate 51 deserte - lestte INCRCMNTUL
Ron.ne I Striiine In wise In a/3e Lei eale Ahem11111.1
Taal
fuTAL
&mane Strili no i n va..e Invase TOTAL
2 -7p fonaJul :.13 3
=
a Tonajul general
.5
8
Strame Romlne Straine
LA
.a
il.Tontdul oL.
0 t Tonajul
Total
o
Six:tine Homan:
J.ss .5 ?..:. general Striihm
o
Nr Nr Tone Nr. Nr. TonajnI Nr Tone Ton Tone io e I Tnne Tone =
Nr. Nr rone NrIN 1 Tone Nr. 1 Tone Ton Tone 1
Tone Tone
_
I Tone
--116 92328 65141 63535' 622 727679 18831 11136 412901 7125R 1904
. 116 94275 61450 630743 62 7256189974 A83149 41816 101635 336601
-11 104'2' 8 497 74478g 691 849706 96673 11837 69616 178126 1905 1

117 100179 79498 743869 6 4 844080 4105 343631 16543 152932 517212
1 11211264511' 53 841188 76 953833 860 15 75 71963 87998 1906

:
110 112530 10052 81245 737 924986 100 4'6761 24458 268488 699818
-11 129706 111578 886267 802 1015978 1166 87101 200835 239103 1907
111 128311 111575 92990 797 10582205526 33425 19460 3572 12 716529
--122 25427 131511 7'4307 764 899734 . 2009 22969 116027 141005 1908
1 116 11785 116511 748856 744 866709 . 146073 18464 423289 587826
31 12893 89 51 808527 733 9374611 127 28-48 59136 88011 1909
1
(30 1304721 90515 866372 73 0968143909 215005 25032 443034 686980
8 128 134318 318 '91 9928% 813 1127228 . 1181 3197 889721125350 19:0
I 131 134964 110 597 9,777 83 1222743 525 367594 29523 550473 915120
163 155768 221 61 1093413 996 1213181 5033 26935 89282 121250 1911
1 16215501921A605 107661 982 1231635 . 499795 51875 6271721178841
32 L97 19546/ 167 61(1 1012106 1006 1237570 60 1510 33444 15703 170718 1912
32 191 18954 16 610 104907110 12386174296 420395 67719 7467961239706
24 266 308009 2 If, i41 115194! 1166 1460001441 2788 49332 179747 232312 193
23 261305137 2201651 1430991 . 251522 87746 9319021271180
1125851116 31

www.dacoromanica.ro
80 81

TAB DOI/
De nil5carea de mrfurl transportate cu vapoarele pota1e fart de ge1e comerciale
1911 - 1912 1912 - 1913
Cantitn lea
- Coati taten axe deport
md itirita'utiil
Taxe de Taxe deport md ae nni Ipi iur fautr at x, ep El lost :.070,.taizv.
Total port, pilotal 'ailotli "iv Total u,
NUMELE AGENTIEI Import Export import i la 0 o fat /ii ereepute
"lvare to?aclull Piedry- HUMBLE AGENTIEI T_mport Export import si la Act fag 01 liaProre totalul per.
de totalul pereepute eeput
export de tolalul eeput eXport matttirla-
maoipula-
one To ne Tone 'ei
l
Lei R. Lei I R. Tone Tone Tone Vol Lei B. L ei B.

Lloyd A tistriac 8972 15032 24904 3,08 133018IJ 289 Lloyd A it strian i 78154 8947 16801 2,09 1017135 24
Ag. It. di S. M. 1287 1693 2980 0.26 19269 042 A git. di S. M. I 594 6150 6744 0,90 26111 06.
Fraissinet & Co. 2006 3257 5263 0.61 175350 038 Fraissinet & Co. 895 3999 4894 0.40 157890 037
Levante L. . . .
- -
1054
- - -- -- Levante L. . . .
- - - - - 929

h !2
110 1164 0.15 87870 019 675 240 915 0,11 1235 90,
H ,_
Messageries M.
-
Messagerie M. ,

- - - - - - -
1

Total vase post. 13319 20092 33411 4.20 1786090 388 Total vase post. 10018 19336 29354 3,50 15597130 37
Vase S. M. R. 1212990 260 Vase S. M. R. =-- 2136205----,Z
Vase comereiale 74872 669275 744147 95,80 42889275 9352 Vase comerciale 161883 561943 723826 96,50 37967780 . , 91.11
,
_

Total 88191 689367 77755 81 100,00 458883,155 1000) Total 171901 5812791 7531801 100,00 41663715 100,1001
1 1
1 1

1913 1914

Cantitatea Taxe de port ['axe de port,


de marfuri
Total manipulate pllotal si sal- pilotal Si sal'
vare vare 010 fate
NUMELE AGENTIE1 Import Export imPor t III la olo fatii de pereepute de totalul
export totalul rna- pereeput
Tone Tone Tone
nipulatiei -- Lei I B. Let B.

Llo) d Austrian. . . 10722 8808 19530 2.46 12119175 2444


Ag. Ital. di Serv. Marit 1514 4174 5688 0,72 287295 058
Fraissinet & Comp.. . 2631 2520 5151 0,64 2598191 052
Levante L. . . . . 1495 2090 2585 0,45 297965 0134
Merageries M. . . . 2041 1259 3300 0,41 1815151 036
1

1
_
-
,

Total vase postale


Vase S. M. R.. .
Vase Cornerciale .
.
.
. .
.
. -
18403

140521
-
18851

615830
-
27254

756351
4,68

95.32
2238675
28708147
444203 1
454
578
8968
_
Total 158924 634681 793605 ,
100,00 4952982011
---.
.
10000

www.dacoromanica.ro
83
82
1-10T-71
=4.4"4.3E3
tul Constanta dela inflintarea !or (30 Septembrle 1909)
De cerealele tranzitate prin magaziile cu silozuri din por
TONE
IN
SOLD LA 31 MA 11 TIE
. CEREALE IE5ITE
CEREA LE INTRATE
.0 .. . To tal
ANII Porumb Grit(' Or' Oyaz Seem' .47; To tat
c Poruml Pau Ocz Ovaz `'.- '75,, '7;1' Total ' Porumb Gran Orz Ovaz Seearil
2 cf.
<ti

4910 -j - -- ---
A

-
-j - -- , lela 30 Sept.
58:35 1909-19H 172/ -
21:1- 285 ---31 - 4141
1911 477 9592
57 120
20 44 10
- --
1694 1724
10143 174232305551
2706
70257
1405
30563 '14061 -
43- ;362900 1910-1911
450964 1911-1912
1694 ' 220963 70135 30519 14.051 4: -
1063581 206083 77149 4145:3 9737 - - 352657
44077:3
1912 350 6394
- 185 63 41

245215063 9494O287 - -
1913 1238 3321 1621 5: 9
10191 109867 2124761
6241 2973' 172113
77326
46758
44517
342
9778
8258 -- 10 252217 1912-19131
32706:1 1913-1914
284961 168792 45-13
698231
342 3205p- -
77379 7366 77463 32491-- 10
--
245973
301593
1914- -
191.k 31712 71037 89721 81542 81491 3272 103881 1914-'1915 1851.- 33170. 27061 8907 127 87784
49
1915 .3192 6054 36601 19 47810 19259 2356( 54168 6794 51
1

NUMARUL V CAPACITATE& AMBELOR MAGAZII CERE&LE TRANSBORDATE DIN VAGOANE IN VAPOARE


PRIN MAGAZIL
MAGAZIN No. I CAPACITATEA MAGNZIA No. II
514-WM . . . . IN SILOZUL Oviz Total
Dela ..,k N II Porumb Gam Orz Secar5, Meiu
piintila HECTOLITRI Dela Outdo
Dela 30 Sept.
1 - 4460 hl. 251
1909-1910
4910-1911 130071 6512682 130972 I' 8773671 8061:30
--
42642 29362409
2
25
24
-- 1630
1460
252
275
274
-
1911-1912 167/0156 14122851154'28593 6251927
1912-1913 2:395788 10267931 7292313 - 592586
52720
--;
53136'115
20008751
20
27
51
50
-
610
1860
1760
276
277
201
300
-
1913-1914 9533807 1269597 5750461 2420221
1914-1915 46852 38333( 675708 - -
67554 19041640
1105890
52
75
'76
74
-- 1940
2980
610 ,
302
'225
326
324
- NUMARUL VAGOANELOR DESCARCATE
- -
-
77 100 t860 327 350
101 1480 351 ,
402
125
126
--
124 1630
1480
530



352
375
376
374
-
ANII No. vag.

127
451
150
- 1630
1700


377
401
400
- Dela 30 Septembr.
1909-1910 44.6

--
152 174 4860 402 424
17 2860 425 -- 1910-19H 266:39
176 630 426 1911-1912 35033
177 1912-1913 18303
201
200
- 4940
1700


427
451
450
- 4913-1914 20541

--
202
225
226
224 1860
2260
' 560



452
475
476
474
-
227 250 1630 477 .56-0
Capacitatea hectolitrie a am-
belor magazii . . . . . 441320 hl. X 2 7_11 882640 hl.
01 www.dacoromanica.ro
84 __

TAB tooly
-
De cantittile (fn tone) de cereale pe felul ma
SALP.I.M

SONDE
nipulatiunilor efectuate in magazine cu. sitozuri

Aniestecare Aerare CURATIRE PRIN


'1:
:4
_ LUNILE %IS
la 61
.4 MARI. Mid eliberare cantdrire TARARE I TAERE DE TEPI

Aprilie 60 2 1.655.262 3.127.752 i 892.500 -


.

7,,--
Maiu
lunie
lulie --
10
23
42 -
2
1
5.617.506
3.691.190
3.532.562
1.094.058
1.7:31.113
1.485.099
1.191.261
107.061
138.426
-- .

,-. August
Septembrie - - -- 73
- 1 12.923.505 1228.267 724.487 07.192,
--
.-
,
1

e...:
Octombrie
Noembrie - -
Decem brie
lanuarie
-- 97
215
330
292
84
.
1
3
2
10.870.88:3
2.256.001
22.097.430
13.951.-150
5.3:14.1:37
14:34.955
5.392.115
7.103.030
1.027.168
117.511
522.501
1.769.798
107.468

--
5 26.460.130 6.936.400 2.389.796
.-
Februarie
Martie
Total
141
131
12
4
35.970.'105
22.950.470
6.368.627
6.353.490
6.682.485
1989.9:14
211660
-
1498 33 164.976.200 53.589.343 21.152.928 i1

Aprilie -r 196
.-11 :3.684.494 14.760.320 671.064 --
r
Maiu
Iunie
Julie
221.
112
56
--
3
2 .
6.649.100
11.035.196
5.623.819
12.7:30.829
5.220.214
1.709.048
5.452.728
1050.702
2.47:30:10
-
114.578
,
August
Septembrie
79
138
3
3
12.053.185
4.418.198
2.072.717
:3.182.088 -
1.245.970 129.924
:390.965

cu
1 Octom brie
Noembrie
315
393 3
16.3:39.622
21432.341
9.487.504
(1.354.352
867.285
53.170 --
1.376.411

-
.7. Decembrie
Ianuarie
Februarie
209
191
77 --
4
1
15.457.'138
24.195.121
29.621.316
5.753.175
3.620.127
2.521059
2:15.827
115.879
10.005
--
Martie 28 17.114.867 :1.5:14.147 377.455 1.970.035
Total '2015 :30 173.621.427 70.949.210 15.856.115 0 2.208.913
Aprilie
Maiu
-- 16
22 - 2 12.258.148
';.990.881
I :1,976.396
4.321.843
540.992
107:1
:3.093.526
1.923.396
Iunie 8 1 5.174.169 2.680.715 26.015
..,.. Iulie 21 1 1.901.528 1.683.389 105.144
r., August 20 1 :3,000.400 2.067.519 054.09:1 1.548.616

- ---
, SeptenIbrie 84 2 .18 418.174 4.136.775 301.296 659.192
re
1 Octombrie
Noembrie - I 19
24:3 1
20.058.447
:10.103.376
6.615.892
12.008.279 -
06,529
7.
'-'
Decembrie
Ianuarie
89
994 --2 25.368.217
40.006.324
5.058.756
1.759.942
20.820
20.080 -
Februarie
Martie
Total
206
202
1:324
- 45.615.998
28.785. 103
:1.318.945
4.281.459
232.00 I
1.062.205
:3.066.248
101.590
161.198
7.486.918
9 l 237.680.765 55.509.910

www.dacoromanica.ro
ger4. SI

De. cantitStile,(in tone) de cereale pe felut ma


T LOU
nipulatiunilor efectuate in magazille Cu silozuri
FELUL. MA NIPULATI,UN1LQ_13_
LUNFLE Aerare
Curgire - EN Transferare de SON TY E
depozit la altul r----iii
Ainesteea re lieenntIrire eerealedela un
iVea Mid
Tarare v&rfurilor
Aprilie - - - - 4- 105.866 4.655.262 892.500 -- 3.021.886
-
1.881.602 60 2

-T - - - -
Maiu 781.621 10 2
Iunie
Iu lie
L480.807
1.330.047
5.017.506
3.691.190
3.5:12.562
1.191.261
407.061
1:38.426
- 312.437
250.606
155.052 -
119.575 23
42
1

August
- -
Octombrie - - -
Sep tembrie
1.223.172
.3.355.388
12.923.505
10.870.883
724.187
1.027.168
107.192 3.0(14.795
1.978.719
:173.136
420.784
73
97

----
Deeembrie - - -
Noembrie
3.359.109
3.988.094
2.2:56.001
22.097.436
417.511
520.501
--
407.468
'1.075.856
1,404.021
106.683
3.168.710
215
330
4
3
2
Ianuarie ----
\-- - - -
1.411.634
3.526.616
13.951.150
26.460.130
1.769.798
2.389.796 --
-- 5.691.396
3.409.784
1.710.997
176.068
292
84 5
12
Martie - - - -
Februarie 1.308.118 35.970.105 6.682.485 188.661 141
4.226.445 22.950.470 4,989.934 - 4.360.209
2.127.015 111.563 131 4
33
Total 26.597.507 104.976.20( , 21.152.928 214.660 26.991.836 7.957.779 1.498
A prilie
Main - -- - 12.773.138
11.008.5951
:3.684.1941
6.649.100
674.064
5.452.728
1.987.182
1.722.234
793.413
240.177
196
221
11

lunie
--- -
August -k - - - -
lulie .-1-
2.272.810
923.173
14.035.196
5.623.819
1.050.702
2.473.0:10
2.947.374
784.473
27.580
9.782
112
56
3
2

Septembre , - - -
114.578 79 3
908.850 12.053.185 1.245,970 129.921 1.'163.897 1.062.989
Oetombrie-- -- -- -- 2.580.090 4.118.19
7.730.837 16.339.022 867.2851
390.965
1.376.411
601.998
1.750.667
208.105
512.907
138
315
3

Noembrie
Deem brie -- -- - -- 5.303.962 24.432 :341
1.798,1'38 13.457.138
53.470
235.8271
1.030.320
954.737
783.040
530.825
393
209
3
4

Februarie - - -
Ianu arie

-
1.752.771 24.195.121 140.433 191 1
415.879' 1.867.356
Martie - - -
948.506 29.621.310 10.001 1.575.550 894.319 77
L919.781 17.114.867 377.155 1.614.363 125.680 28
1.970.035
Total 52.928.986 173.624.427 15.850.115 18.020.224 5.329.250 2.015 r---- 30
2.208.913
Aprilie 2
Maiu
Iunie
lulie
August -
- 1.991.872,
2.376.4031
856.743
1.651.389
12.258.148
6.990.881
3.174.1691
1.901.528
540.992
4.07:1
26.013
105.144
3.093.596
1.92:3.396
1.984.524
1.945.440
1.82:1.972
28.800
34.621
---r
18
92
8
23 1

Septet), bre
Oetombrie
--,//- -- --- 2.6:17.999
2.291.98:3
3.00(1.400
18.118.174
634.09:1
304.290
1 548.016
659.192
429.520
1.844.792 527.330
1 20
80 2

-- -- -- -- 5.678.251 20.058.447 119


I
96.529 937.638 89.869
Nombrie 8.635.905 30.103.376 3.972.374 2.316.638 243
Decembrie 2
Ianuarip
FebruariP
-- -- -- -- 3.065.857 25.368.217
2.061.385 40.006.324
1.324.070 45.615.998
20.800
20.080
2:12.001
--
1.992.899
2.095.357
637.927
2.667.293
1.765.653
109
294
206
Martie 101.590 1.994.875
2.923.913 28.783.103 1.062.205 1.357.544 831.492 206
161.198
Total 36.102.175 237.680,7651 :066.248 20.407.735 8.872.823 1.354 10
,
7.486.918 sd-

www.dacoromanica.ro
gs 89

T n :r... c::) V
De cantitAtile (in tone) de cereale pe felul maipulatiunilor efectuate In magaziiie cu silozuri i taxele fncasate (in tone)
,
FELUL MANIPUfATIUNILOR FELUL MA NIPULAT1UNILOR . ,

Deccrircare 1 Incilrcare Magazine,' Curatire Tiierea Recintlrire Sonde


Tame 'axe
0entru ed- .45-72.
v
: lexa pc
23la.sula In
81111114- 8 k.,
020 la But. t 0 ig li iZ,..9.70 .
lei T. 0,80 tona 0,01 hl.10 z. Aerare Amestecare 2 pentru asi- realele 2c.,ts.. Auz pentru pentru In- cht, ti.. P'
Vrac 0,50 pani la 15 0,013 e 20 a prin virfurilor fi transte 1. gurarea ce- *..
circare In .4. fo 9 Q czt-,1
f. 1. tarare la orz rare Mare 3 00 0
realelor,30 ...e,carcate ..1,:
mampu- vapoare In o cs,,,.7, .5,11 4 0
Saci Sept. 1911 0,002 D 30 1
0.90 0,
a cheiul de . d larea
carute 1,00 0,60 tone In sus 0,20 0,1CqT. lei let i. g b. 0100 pe nord 0.20 - 04 f it de ore g .._,- - 2, .,.....3

0,1011 2,0011. 0,901t. Mica 030 ... null MIA ovilzului .4 Iv" : 42%,'..
b.lt. :-1
_ XVI XVII
II III IV V VI VU VIII IX X XI XII XIII XIV XV

05
,-I
Tone 44C820 T. 41(773 T. 23808477 hl 26597 T. 164976 T. 21153 T. 215 T. 26992 T. marl 1498 269 w - 144820 T. - 82970 T. 30189 T. - 1135976 T.
Suma Inca- midi 33
sal4 303.00 1023971,80
lei. 234881,55 287713.20 357182.15 38472 40 16786,13 269,00 38733,30 289^3,70 750 60 13180,85 4673,40
10769.75 429,40 5307,25 4303,90 ''

Tone 212024 T. 203973 T. 40401683 hl. 52998 T. 173621 T. 15830 T. 2209 T. 18(20 T. marl 2015 480 NS - 20330 T. 884 T. 6148 T. - 752681 i.
Suma inca- mici 30
atil
2- lei... . 139788,20 147908,30 326025,23 10867,10 17698 20 9141.85 4412.10 3885,70 6053,90 480,00 /6896,50 U05,90 75,05 195,45 967,30 677341,10

Tone 327063 T. 801593 T. 19602913 hl. 30102 T. 237690 T. 1066 T. 7187 T. I 20107 T. mari 1354 148 v, - 31603 T. - 110951 T. % 27925 T. - 968001 T.
Suma Inca min 10
seta 793529,75
lei. ... 200912 83 180393,65 6920,55 18,45 ' 96059,85 4188,70 157,5'5
291044.15 7231.63 21793,05 1531,30 14178,20 1117,30 4065,00 148,00 23141,60
wil. "1- ,

2 Tone 103891 T. 87781 T. - 711491 r. 83259,3 T. 8871 T. 17567 T. I 10711 T. marl 1590 644 it -i. - - --,
7 Su ma Inca- met 4
call
lei . . 57396,10 51949.30 253020,90 14378,20 8328,95 4157,35 35134.60 2142,35 1 47.1,20 661,00 18163,70 1,
76965 168,45 2863,90 - 457692,25
_

In totaltil general al incasArilor in trA gi suma de lei 1.474,70 pe exere4iu1 1913-1914 gi 727,20 pe 1914-15
rezultate din vinderea tichetelor de cAntar, sume care nu sunt pre%azute in ire-o alti coloanti a tabloului.

Coloanele XIV gi VI in ceeaee privegte eerealele in 'tone, nu s'a aditionat la total greutatea acestor
cereale Rind deja cu prinse in coloana II-a.

www.dacoromanica.ro
91
90
O
:E3 portul Constanta dela Inflintarea statiunel de petrol (27 Mai 1904)
De Produsele petrolifer_e tranzita(e prin statiunea de petrol din
(In kgr.) Produse petroliferd ieite (Iekgr.)
SOLD LA 81) MARTIE Produse petrolifere intrate Anil Petrol
' B.ntina Plaid Total
i Petrol Petrol Paeur5. I Total
Bafinat I Distlat
a BenUni PkeurI TO.41 . B nzin
R.finat QisJiLt R final Distilat

1904

1905
--

801149
--

--
--
6712046
-
-
-
751316'- 10188212
- -
-
-
25985941
- 361741:3
Dela 27 kW'
1901 14 1
Aprilie19a 9377815 --

38540812 63324491
19283173 -
-
/8660988

129219225

-
1905-1906 27353922

-
132722752
1906 4104808-2354576 4557308

-
11016692 30657611 40835388 61169753
- 1906-1907 54059711 118027013 65781011 237867735

-
247158170
1907 2436435 11939557 5931135

-
20307127 52391338 127611994 67164839
- 371556203 1907-1908 54295391 200186858 105203986
-
359685335

1968

1909
12535418

7556740
7787672 1854905

8025452 5806804 --
3217799' 64394374 196034973 111126856

2138899 93321146 178270998 79172919


- 350765062 4908.-1909 98299823 178033218 8 )221020 361554061

9544184 375126294
1909-1910 9675 1285 193584582 75245243
18132985 385483826
4910 5901173 12165429 5063315 8577432 3170734 95123372 198206162 74021007
1910 -1911 8590338227106461 86122068 71882824 474314684
76201535 47801,6283
9965252 35149190 90190174 222876493 82827081
1911 10109646 12060768 3313524
221461851 635041215 1911 -1912 113940447 232831427, 7528603S 226904326 618962228
1
1912 7924472 8331402 587812 4599361 21443047 111890814 229235360 72453190 133114028288111565 6149;091 279021012 762342596
291004897 78864,8822 1912-1913
1913 13916509 9841211 6671621 17293199 47728510 139455207 290365473 67823245
26611158 802925213 1913-1914 1663983323011119851 66631098 2741611911811338606
1

1914 9312313 12387080 7954780 9701449 3935562 161889262 306618340 67985783


1914-1915 704501251 992156551 32684097 .642695571266649431
681.103965 374403207 1 1
1

1915 38362433 331351,95 40497644 14331005 9662617 99278268 120894169 35321805

www.dacoromanica.ro
-92 03

Fr A MI Lou-

ANII
PETROL
Denzina --'
Rafinat
--
--
Distilat
CU MODUL DE MANTVULATIVNE AL
Sosite in Vagoang au scurse prin conducte de la depozitele particulare
IN TONE
Pcura TOTAL
- Tzerfters
Produse
tranivaLate
in tone
PRODUSELOR PETROL1FERE

ANII
-
INCARCATE IN ATAPOIRE SAU VAGOANE

Benzina
PETROL
Ralinat
IN TONE

Distilat
Pacura Total

De 10 27 in vagoane
Mai 1904 prin con-
ducte
De
Mai
la 27
4 914
in vapoare
n
vagoane
- -- -- -- --
la
In vagoane40188212
4905 prIn con-
ducts
- 25985941 3- 36174153 - la 5
April. 1905
In vapoare
n vagoane
9177815 -- 1

-
19283173 -- -
2806098

In vagoane 161046.43
r1908-1906 prin con-
ducte 14552968
11952862 24316752
28942526 36853001 ----
52374257
80348495 -- 1905-1906 !:11 LaMnree -
27353922
-
385408 1.2 63195742
128719
-- 12909047
12874'

1806-1907 In
prinrggalle
con- 26687752
-
ducte 25703586
84645683 12901167
42966311 54253671 -- 124234602
122923368
_
- 1906-1907
in vapoare
in vagoane
34059711
_ 117719203
307810
64669590
1111421
-- 23641850
1419231
In yagoane 26986299
87054918 18915634 -- 132956851
-- - 105097034 -- :359579283
1007-4906
pridnu:toen- 37408075 108980055 92211222 238599352 1907-1908 :;, TIZ:nree -
5 1295:391 200186858
106052 1060521
ta :vagoatie "851144
19C8-1900 prin con- 129
ducts
, 4240984318515833
135861153 60657086
-_ 1 00776820
249988242 - 1908-1909
In vapoare
in vf(goane
98231973
64850
178021972
11216
83614537
1606483
-- 35987148
1682579

1909-1910
In .vagoane 30677648
pm eon
(Uinta 6444572 1
40084131 15077856
158122331 58943151 -
18132983 103772620
281511206
-- 1909-1910 in" vva/ntren
96745716
6569
193340931
243631
73711004
1531239 -
954418 1 373344835
178149
in vagoane 33478459
19.0-1911 p i n con-
ducte 5 /072015
582038603471411(
17067263348112971 -
76202533
275857619 --
202238664 14497562
1910
in vapoare
1911 In raw:ulna -
8590:3:328 22702:3765
382699
83834561
287507
74645529 47340718'
237295 .73909

1911-1912 In 'Yn goalie 40060012 42564637 27238549 209871201 319754399 5925249 i LI vap0a re 11387057:3 232579540 73233073 226815:352 64849854/
prdnucctnen- 71830802 186670723 45191641 11509630 315280816 1911 1912 in vagoano 69874 251881 52965 88971 46364/
layagoane62708851
1912-1913 77406890 17704914 212637928 370458386 7270653
d cetnen. 76746353 212958583 50118331
rinu 78366969 418190236 - 1912 -1913 1: ;',118!0%':::
13:3402823
1203
288418171
3394
61479169
15922
278892813 76219297
12909' 14962
'

1913- 1914 in..vagonne 62429989 41697681 12164643 114314332


wrucT- 99459273 264950659 55821140 152087526 372318598 -
230606645 1987782
1913-191 1
In vapoat e
in vagoane -
1663983:32
-
204141985
-
66631098
-
274161191
-
81.1338 '

1914-1915 in yagoane 48065534


pnn con- _
ducte o121273
13034959 379488(
107859210 31526923
16313217 81238590 11708572
52565748 213164167 - 1911-1915
in v poare
in vaoane
05296107
5154018
988:39875
405780
32105651
578443 -
64269537 26051119:
6138241

www.dacoromanica.ro
94.
'95
TABLOU
l rroduselor petrolifere aratand cantitiltile manipulate I
STATISTIC
taxele incasate in statiunea de petrol a portalui Constanta
PRODUSE PETROLIFERE Sume
Benzlni, Petrol refine, (lampant) sl petrol destilat incassate DU R Sume
P
Incassate

-
Sostri In InearcEri Incfirc. In
ranevazari vag Acumularea Incare. Arum ula-
vagoane In vapoare p. re- cant italitor Lei B. Soairi tn Ineirettri
In tone Scurgere eu In vag. Tra nava- rea eantlt Partial Total
1

o In tone In tone e xp. In [aril In tone vagoane ta xa In vapoa re pt. rees Insari .0 acea0 La-
.11 7
In tone In one In tone In tara tone %I In tone Let IB Lei 1 B.
1 2 3 4 3 o
8 9 I 10 11 12 13 lb iS 413

27 Mai
1904-1 ,0", 36171,153
I

28660,988 - - 61835 141 0,3 22692 92

1905 1906 52374,237 129090,47e -- 128,745 181593,482 0,35 63557 71


- _ - - -
1606 -1907 124 '31,602 236448,60 679,916 1419,231 362782,15; 0,15 126973 7"
- - - -- --
1907 -190 131936,851 359579,283 5456,40' 106,052 498098,589 0,86 174334 5
- - -- --
!1,08 -1909 100776,820 359371,' 82 4418,951 1682,579 466749,832 0 '05 163862 4
- - - - - - - - - ..- -
1909 - 19 0 83839,633 363800,651 7464,297 1781.459 45888.3,042 0,35 160610 11
18 32,985 - 95/4,184 - - 27677,169 0,50 13838 58i 13 '38 58
1910 -1911
1911-1912
126036,129

107116,471
398761,63

421683,19-)
11449,929

3241.346
6 0,20
874,72(
536917 918 0,35

532415,72 0,35
187921 2

186345 50
76202,535 - 746645,^29 237295 3047,631151085,359 0 50 75512 67 785940
3047,631- 1,00 3047 6
209871,201 11590,65 226815,352 88974 2683,896448366,177 0.50 224183 0 226869197
1912-1913 119845,836 483300,16' 6743,812 20,521 659910.352 0,35 230918 62
312637,92 \ 9915 171
' 69151,79
278892,813 129099 - 2683,896 1,001 2683 8.91
500875.011 0.80 2504,37130 1

913 -1014 11664 1,733 537177,4l5 1367681 - 655188,829 0,25


I

229316 09 274161,191
-- -
526,841
69161,79 0 41 32985 40
526,841 1 00 596 84
388475,523 0,50 194237 76
1(4314,33' 2) 3440-5,874 34405,87 0.47 16411 60
117681,662 117681,65 0.30 35304 49
I I 1
620,101 620,101 1,00 620 10 2465795
1

1) 13 Iume 1912 s'a scazut pretul dela 0,50 b.f tons la 0.477.
2). Dela 1 Iunie 1913 s'a redus pretul la 0.30/ tona pentru semi.

www.dacoromanica.ro
TABLOTT
ffecapitulativ de produsele petrolifere manipulate si taxele Incasate in statinnea de petrol a portulni Constanta

PRODUSE PETROLIFERE
Benzina Pt. trol rafm: t (Iampant). Petrol distilat ei Mink'
'
Sosiri In vagoane Inearcart Trans. azari incarcat tn va pan AcuAnIared. Sume
.1--N I I VI N A N CI A RI

-
*i scurgeri din re- in vapo re pentru reexpedlere eanti atilot
7ervoareie pan icul. In tone In tone In tone ineassate
in tom) In tone
I 1. 8 .*1 9 2 i R) 3
_
i -12 ---4-7- 1 --rei- B.
'
27 Mai
1904-1905 :30.174.153 28.660.988 - - 64.833.141 22.692,29

1905-1906 - 52.374.257 129.090.476 - 128.749 181.593.482 63.557,71

1906-1907 124.234.602 236.448.504 679.816 1.419.231 362.782.153 126.973,75


.......

1907 -1908 132.956.851 359.579.283 5.456.103 , 106.052 498.098.58p . 174.331,50

1908-1909 100.776.820 359.871.482 4.418.951 1.682.579 466.749.832 163.362,44

1p09-1910 103.972.620 373.3.44.835 7.464.297 1.781.459 486.563.211 174.448,69

1910-1911 202.238.664 473.407.183 14.497.562 907.501; 691.050.910 266.511 57

19H-1912 328.578.322 648.498.544_ 1 5.925.242 463.694 983. 165.802 413.212.47

1912-1913 400.850.753 762.192.976 7.270.653 149.620 1.230.464.002 514.918,36

1,913-1914 383.044.591 811.338.606 1.987.782 - 1.196,370.979 475.890,04


156.318,08
.L914- 1915 133.804.338 260.511.193 11 708.572 6.138.2 /1 412.162.344
-.- 2.552.219,90
TOTAL 2.039.005.971 4.442.944.070 59.409.278 12.777.126 - 6.574.136.445

www.dacoromanica.ro
TEXTUL ACTULUI COMENORATIT DE LA INAUGURAREA
PORTULUI CONSTANTA,O)

CAROL I,
Prin gratia 1411 niimezeii i vointa National Rage al Romaniei.
De cnd Romania a intrupat Dobrogea print vitejia ostasilor
Mi. in rzboinl neatarniirii i s'a f.cut stpanl la ma)nrile, Maret. Negre,
gandirea mea a fost intr'nna pironit, la mijloacele de a inlesni ex-
portul trii in tot cursal anului. In. scop de a, deschide Rprnaniei
calla nesfrsite ale mrilor am impreunat cele douti maluri ale Dula-
rii dintre Fetesti si Cernavoda, ridicand mretul ppd aREGELE
CAROL I, iar in anal 4896 am pus temelia portului Constanta, a crui
inaugurare o facem astizi.
De atunci, treFtat cu mijloacele de case s'a dispus. am. avut
grija inainte de toate de a asigura isprvirea lucririlor pentru expor-
tul cerealelor si al pelroltdui, care reprezintii 85 la sutti din exportul
trii. N5dAjduind c Dumnezeu va harazi Romfiniei linist i imbel-
snare, ca s pattern isprvi cat mai curand portul intreg, menit s
slujiasc la propsirea economie a scumpai wastre PatriI, astazi a
27-a zi a lunii Septembrie 1909 ,si al 43-lea an al Dornniei Mele, am
inaugurat asemeni prima magazie de cereale din cele 4 ce se cldesc,
fata fiind M. S. Regina. AA. LL. RR. Principe le Ferdinand Mosteni-
tend Tronului, Principesa Maria, Inaltul der, mintstrii Mei, presedintii
si vice-Fresedintii corpurilor leginitoare. inalti demnitari ai Statului,
fruntasii ostirii Male i corpul tehnic.
Spre amintire, am seinnat acest document ucheiat in trei exam-
plare hotlirand ca du stintirea, lucrarilor facute de P. S. S. Episco-
pul Duniirii de jos, un exemplar s fie asezat in zidria cea mare a
silozurilor de cereale ce se cl acum spre folosinta comerciantilor ; al
doilea exemplar sa lie asezat in 2idul farului de la captitul dgului
dinspre larg, iar al treilea s, fie plistrat in. arhiva Statului.
(ss) Carol, Elisabeta, Maria, Ferdinand, Elisabeta. I. Bratianu,
Gen. C. Budisteann, M. Pherekyde, DD. Costinescu. S. lIaret, T. Stelian,
V. Mortun, A. Carp, A. Djuvara, Nifon, A. Salim.
Acest act a fost zidit de suverani in piatra comemoratiyi din
Actul comemoratv ai uvantirile misfit's la iTrauvIraea .aunt-aatpaaa 11* Buletinul
"goo, Politelablda No. 0 dim in%
7

www.dacoromanica.ro
OA

partea despre mare a primel magazii cu silozuri. care piatr poarta


pe o plac de bronz urmtoarea inscriptiune :
uNoi, Carol I Rege al Romtiniei, pusiam aceast piatr. in 71ya
de 27 Septembrie 1909 cu prilejul iruguk15.ii portului Constanta.
. , r
CEVINTARILE ROSTITE LA INAUGURAREA PORTULUI CON-
STANTA IN ORDINEA IN CARE S'AU TINUT

DISCITRSUL D-LUI MORTUN


SIRE,
In graba clipelor care se scurg, adesea omul nu intrevede toat
insernntatea faptelor ce se petrec sub ochii si in zilele lui.
Nevnile, grijile traiului, lupta vietii i framntririle lui sufletesti,
mereu ii abat gndul i ptrunderea de la rostul trebilor obstesti.
De multe ori chiar, celor care iau parte la savtirsirea acestor fapte
le scap imele din urmrile ce vor. . avea loc in vremurile viitoare.
Traian, stramuttindu-si aci legiunile sale, nu cuta atunci deck
sa-4i apere de nIlirile barbare, miezul mndrei irnparatii Romane
si nu gndia c din aceasta a naste im popor si o tar noua. Cnd
Stefan cel Mare si Neagoe Basarab, impinsi de cucernica lor evlavie
ridicau sfrnte altare, se duceau ei en gndul c peste eacuri aceste
locasuri de t ugaciune vor fi socotite ca in-trifle imboldiri date artei
romneSti ? Cnd suffetul chinuit al taranului nostru zamislia din g ri-
jile i nevioile lui, din neagra lui restriste doina si baladele haiducesti,
ca s-si aline o clipi amarurile, pricepea el care. taranul nestiutor de
carte, c prin aceasta punea temelia literaturii omtmesti ?
Apoi cbiar la Plevna. cnd Majestatea Voastr in fruntea fratdor
o5tri, lupth ca s faca neaMului romnesc drum si loc intre popoa-
rele lumii, cti erau acei cari prevedeau ca prin acea jertf tara N a
Ina o asa de repede prefacere ?
Si azi, cnd serbarn inchegarea acestei marete lucrari, cnd Mau-
gurAm acest port, pricepe oare toat suflarea romneasca in ce mst.r
se inlesneste propsirea noastr .agricola si 61- de mult se asigur in-
trirea noastra economica ?
Pana acum vietii noastre economice ii lipsea un organ de res-
piratiune permanent. Acum plamnii lard s'au intregit, organismul
nostru economic s'a desvrsit. De acum in tot cursul anului, pe toate
vremurile, rodul muncii noastre. bogittiile noastre vor avea neintre-
rupta scurgere.
Tara stie ct datoreste Majesttii Voastre desavtirsirea acestei
lucrri, ca ct agerime i ptrundere Majestatea . Voastra, incii dela
suirea pe tron, Ali arkat drumul mrei, cu ce staruitoare rvna Ati

www.dacoromanica.ro
99

indernnat, Ati zorit ca gAndul acesta sa ia fiinta, cu ce incredere in-


teleapta Ati imbarbAtat pe inginerii romAni, sArguinciosi i priceputi
cari, in frunte cu eminentul nostru Saligny, una din pochiabele stra-
lucitei domnii a AL Voastre, au adus la indeplinire via Voastra dorint.
De aceea toata sullarea romAneasa recunoscAtoare de van si
prosperitatea la care a ajun,. patria suli rodnica si glorioasa domnie a
MajestMei Voastre, rice :
Sa trAiti Majestate, sa trAiascti Majestatea Sa Regina, si trAiasci
iubita noastr dinastie !...

DISCURSUL D-LUI ANGREL SALIGNY


SIRE,
Prezenta Majesttei Voastre ,si a Augustei Voastre familii la aceastA
serbare are o mare insemnAtate pentru tara noastr'. Nu srbAtorim
numai sAvAnlirea unor lucrri din portul Constanta. ci indeplinirea
unui intreg program urmat cu atAta stAruinta de Majestatea Voastr.
Prin facerea liniilor Bucuresti-Fetesti, FAurei-Fetesti si a podului
de peste Dun Are Ali dat putinta ca produsele de tot felul ale patriei
noastre s se sclirg la mare, farit intrerupere si in timp de iarnA.
Prin facerea portuhii Constanta Cli adAncirne i instalatii speciale pentru
cereale, Ali dat putinta de a se reduce navlul cerealelor prin sporirea
capacittei vapoarelor si scbrtarea timpului de inciircare.
Toate acestea vor contribui ca s putem sustine mai eu folos
concurenta pe pietele mondiale.
In ce priveste industria noasti A. de petrol, ea nu ar fi putut lua
desvoltarea de acum, fart lucrArile pe cari le inaugurati ari.
Sire. primul proect al portului a fost facut in anul 1881 de ves-
titul inginer Hartle. atunci cAnd corpul nostru technic nu avea ingi-
neri experimentati in acest fel de lucrari. Un al doilea proect, a cArui
executare s'a inceput in mini lEOG, a fost conceput de Inspectorul Ge-
neral Cantacuzino in anii 1891-1894, a' And de sfatuitor pe Inspectorul
Guerard, fost director al portnlui Marsiliei. De atunci incoace, atAt
sub directiunea mutt regretatului Inginer Duca, ct i sub actuala di-
rectinne, numai inginerii romAnL mai toti iesiti din scoala noastrA de
poduri si sosele, au hicrat la conceperea i executarea lucririlor por-
tului. Toti inginerii sunt adAnc recunoscritori Majestatii Vodstre care
prin nestrannitata incredere ce Ali avut iii fortele lor, le-alf dat pri-
lejul sa dovedeascA. prin marile lucrari savArsite sub glari6asa i bine-
CH' Antata Voastra Doumie. c merita inerederea pe care Ali pris-o in ei.
Cu inima plina de cel mai nemarginit devotament pentru Ma-
jestatea Voastra, ei unesc glasul lor cu al meu spre a strigit Sa trAiti
Majestate, S trAiascA M. S. Reginal... SA trAlasca dinastial...

www.dacoromanica.ro
160

DISCURSUL N. S. itEGELUI
Cu mare lpicurie am venit in Dobrogea 'spre a inaugura mariie
hicrld ale portului Constanta datorite, ca i falnicul pod peste Duniire
stiintei si hrbiciei inginerilor romani, sub priceputa conducere a
sefului kr.
Deschiderea drumultil pe mare era o trebuinI a prophsirei co-
mertului. Porturile maritime, stint pliniiinii unei tri, de acela guVernul
nu a crulat pimip pentru i da portului Constanta tot ceeace a trebnit
spre a indepiint inaita sa misitiune.
Inca dela inceput am urmarit cu cel mai du interes si am su-
praveghiat aceste lucrri cad au dat comertului nostril un avAnt asa
de puternic i m legat to; rpai streins Dobrogea de caminul str-
mosesc.
C'i flrept cuvant puteni dmr prid acest port ca un factor de di-
petenie al propaitii nopstre economice i ca o mAndrie nationahl.
pgrtuJ Constanta, pu *tom') serviciului nostril maritim, ne-a
pus in legtuir statornia ,si direct cu tArgurile strine, ma des cu
apusul Europei care este cel mai mare eumprator al produselor
noastre nattpale.
Activitatea acestui centru cpmercial. care se va desfsura (Ye sigur
fr daupe pentru porturile Apastre dunirene5 va fi adevaraful baro-
metru al desvoltarei noastre economice. De aceip am credinta cA ma-
rile lycrri ce s'au syArsit pAua acum mmi sunt dealt un incepni fate
de ce razerv viitorul. si Constanta va deven peste Un timp nu
prea indepartat unul (An cele n iimportante porturi ale Marii Negre.
Cii aces; prilej nu pot sa nu remarc azi o leghtur strAns si
apropiata a, Dobrogenilor de sufletul nostru cu intrarea lor in deplin
viat cRnstitptionala a trii.
Prig aceast intrupare desvrsit a1 Dobrogei la Patria flomana
dela sanul cveia nimic n'o mai p9ate despartil s'a idaptuit pe veci
tinta strbunilor llupttori pentru stpAnirea trmului Mrii Negre,
vispl btranului Mircea Voevod i a lui S)tefan cei Mare.
Cu adnc reetmo4inta multumese tuturcor pentru primirea stra-
lucit cu care am fost Intfimpinati din partea orasului, ca si pntru
bunele urri e m s'au adus in cuvinte asa de calduroase i mhguli-
toare i snt. ferieit cit am plaeutul prilej a ridica patient meu pentru
prosperarea mereu crescnd a portului Constant& .si peniru fericirea
Ncumpilor most& dobrogeni.

www.dacoromanica.ro
NUGACIUNE

in noianul necredintei
robili 1trufiei,
Dd-ne 'ndentipil pocciin(ei,
Dountne qt-tdyki !
i in lupfd cu durerea
A,S7 cu patina sute,
Intareste-ne puterea,
Untae-nascute !
Voia Ta pe noi ne'nva(d
Ca un bun pc-Mute,
Ddiatorule de viatd
Duhule-sfinte !
n suflete coboard
Indurarea-fi toatd,
Cea-deapururea-Fecioard,
Makd-prea-curatd!
ROZMARIN

www.dacoromanica.ro
NU MAI PLANGE...
- -
Grele vremi fi gre povard
Peste noi qi biata ford,
Mof kane din Seimeni !
Dupei ani de pribegie
Casa ti-o gsifi pustie, .
Cmpul-burueni.
Ti-i ograda nruit,
In coqar tu n'ai o vita,
N'ai un Mine 'n batatur.
-Of, aqa-i, ava-i nepoate,
(7um se duser cu toate,
Par'c nici nu fad...
Rdu te scurm 'n suflet dorul,
Ca sel-ti vezi din nou feciorul
Cel voinic ca un stejar ;
Dar ti l-a 'nghitit mormntul,
Crucea lui o bate vntul
La Topraisar.
Biata nora qi nepotii
Azi indur grew cu totii
Griji, necazuri qi nevoi.
Nu-i mncare, nu sunt lemne,
C'au venit acum, pe semne,
Zilele de-apoi.
Greu la deal fi greu la vale!
Care-i rostul vietii tale,
Biet btrn cu pagii rari?
CO, zadarnic spre icoane -
Nu mai plemge, Mof kane
Din Seimenii Mari.
ION BENTOIU

&r.
www.dacoromanica.ro
IDILIA DIN MUNTI
de
H. HEINE
-=-----

In coliba de pe munte
Locueste un miner.
Brazii verzi losnesc in noapte,
Luna strluceste 'n cer ;
Iar in jiltul din colib,
Minunat in flori cioplit,
Fericit e cine sale -
*i-s chiar eu eel fericit.
Pc un scaun st. copila
De gcnuchi-mi rezematd,
Ochii sunt ca cloud stele,
Gura ci inpurpurat.
Blinde, stelcle albastre
M privcsc in ochi set-1in,
Ea siret pc gur pune
Albul deget ca de crin.
Muma fetci nu ne vede,
Fusu 'n mina ei se sbate,
lard tatl din chitar
Cint cintece uitate.
Mititica-si moaic glasul
,5i vorbeste pe soptite
Pin'acum imi spuse dinsa
Mu lte taine negrdite.

www.dacoromanica.ro
104

Vai, de cind mtusii mele


I-a lost dat si ei sd moard,
Nu mai mergern nid la Goslar,
Cum mergeam odinioard.
Noi suntem asa de -singuri
Pe 'ndltimile pustii !
In zdpacld iarnd 'ntreagd
Suntem ingropati de vii.
Md munceste strasnic trica,
Inima nebund-mi bate, .
Cind colindd 'n miez de noapte
Duhurile necurate".
De cuvintu-i speriat
0 cuprind acum fiorii,
Cu mnutele-amindoud
Isi astupd ochisorii.
Fusul sfirie 'n colih,
Brazii verzi fosnesc afard
Si duios rdsund 'n noapte
Vechiul cintec din chitard.
- Tearn n'ai, copild dragt,
De strigoi $ i vrdji haine -
Stol,de ngeri zi si noapte
Stau de veghe lingd tine".

II
Bate bradul la fereastrd
Cu lungi degete 'nverzite ;
Din Inalt tcuta lund
Blinde raze ne trimite.
In odaia de culcare
Doarme tatdl, doarme rnuma.
Veseli Insirind nimicuri
Doar noi cloi stdm treji acuma.
www.dacoromanica.ro
/05

-EuCA te rogi ades la Domnul


nu Cred, orice mi-ai spune ;
Tremuratul buiei tale -

Nu e semn de rugdciune.
Recea- buzei tremurare,
Cind o vd, m 'nfricosazd,
lns teama mi-o goneste
Dulcea ochiului tu razd.
M 'ndoesc c porti in suflet
Al credintei drept cuvint.
Spune, crezi tu oarc 'n Tatdl,
Crezi in Fiu si'n Duhul Stint ?"
- Cind m alintam la mama
Pe genuchii ei cdlare,
Eu credeam adinc in 'fatal
Cel nespus de bun si mare.
El din plin zidi prnintul
pe orn stpinitor,
Luna, soarele si astrii
Le-a pornit pe drumul lor.
Gind crescui apoi mai mare
Si 'ncepui mai mult sd stiu,
Cu 'nteleaptd judecatd
Am crezut atUnci si 'n Fiu.
El a fost accla, care
.Ne-a 'nvdtat ce e iubirea
Si primi cu multe chinuri,
Drept riisplatd, rstignirea.
Azi sunt orn cu carte multd,
Strdbdtut-am mult pdmint
Si din inima-mi intreagd
Cred acum si 'n Duhul stint ;

www.dacoromanica.ro
106

Cdei fdeu minuni si face,


Inedrelndu-se de glorii
Si pe selavi din jug II scoase,
Nimieind asupritorii.
El goneste rele neguri
Si nebuna nlucire,
Ce mereu Invenineazd
Veselie si iubire.
Cavaleri armati o mie
Are 'n juru-i Duhul stint,
La porunca lui stau gata
Plini de foe si de avint.
Steagul lor se 'naltd mIndru,
Scot din spede seinteieri
N'ai vrea tu sd vezi, copild,
Asa mindri eavaleri ?
M sdrutd, md priveste
Si m'aseultd. edci eu sint
Unul dintre cavalerii
Cei alesi de Duhul stint.

III
Sol tdeut, aiard luna
Printre brazi se furisazd,
Lampa noastr obosit
Doar abia mai lumineazd.
Blind lueese doi ochi albastri
Cu lumina lor euratd,
Ard in pard obrdjorii -
Si grdeste mindra fatd :
-Din minedri ne turd. noaptca
Duhuri negre uneori :
Ce 'neuem in ladd seara,
Nu se mai gseste 'n zori.
www.dacoromanica.ro
107

De pe lapte iau smintina


Duhuri rele si pdgine.
Iar pisica vine 'n urm
Si mnInc ce rmlne.
Si pisica-i vrjitoare,
Cci pc timpul eel. cumplit
Ea se ura. noaptea 'n munte,
Sus la turnul prsit.
Un castel a fost acolo,
Plin de fald i plceri,
Petreccau In strlucire
Paji, fernei i cavaleri.
lin blestern de vrjitoare
Biet castel, cdzu pe tine
Astzi cint cucuvaia
-
Printrc tristele-ti ruinc.
Ins zise vrjitoarea:
Doar cuvintul ccl vralt,
Spus' la ccas de noapte tainic
Si la locul potrivit,
Va preface iar ruina
In castel plin de plccri ,
Vor petrece iar intrInsul
Paji, ternei si cavalcri.
Ccl ce va grdi cuvintul
Va fi domn cum altul nu-i,
far trompcte si chimvalc
Vor cinta mrirea lui".
Inflorese pc mica gur
lci icoane din povesti
Si din ochii ei albastri
Isvordsc lurnini ceresti.

www.dacoromanica.ro
log

Pote miini imi Inf4oard


Prul ei gel auriu, .

Degetele mi le-alintd
S'apoi tace 'ntr'un tirziti.
In odaia linistit
Totu-mi pare cunoscut,
Lucrurile-acestea toate
Par'cd le-as mai ii_ vdzut.
Ceasul murmurd. Chitara
Prinde singusd s efinte,
PC rri de vis acvma
Gindu 'ncepe sd s'avinte.
lat org potrivit,
led locul potrivit
Si-mi alunecd pc buze
Chiar cuvintul cel vrjit.
Vezi, copild, miczul nopOi
Isi inclind ncagra-i fruilte,
Riu si brazi in freamt mare
Au trezit btrinul munte.
Din adincul lui rsund
Cint de voci si de Thitar
tf)i, rsar nenumdrate
Mindre llori de primvar
Flori strine, minunate,
Agitindu-se 'mpreun,
Isi amcstec pariumul
Strinse 'n patirn, nebund.
Trandafirii, ilacri roii,
Sparg intinderea luminii,
Ca sgeti dc vii cristale
Ctre cer se 'nalt crinii.

www.dacoromanica.ro
109

Viu arand lucesc in slay


Stele mari cit mindrui soaref
Crini 'n albele potire
String a razelor splendoare.
lard noi mai mult ca toate
Ne-am schimbat in ast yard:
Facie, aur si lumind
Pretutindeni ne 'nconjoarti.
Tu, copil, esti printes
Si coliba cea de ieri
E castel in care cint
Paji, femei si cavaleri.
Si eu sunt stnpin .13e tine,
Pe caqtBI si toate cele,
Iar totnpete si dhimvale
Cint irnn mririi mete!
ION BENTOIU

www.dacoromanica.ro
BAJENARII
Lui mos Tudor Trufw din Seimeni.

Cu patru bol, eu doi. sau eu nieiunul


Pe drumuri vechi, sau drumuri nelAtute.
Ei au pornit in care ea 'n redute.
Cu patru boi, eu doi, sau en nieiunul
.Lasrind nimie in urmit dead tunul.

- Veniti de unde? Ei raspund: din jos.


-Atta stiu s,ii-atiita au de spits.
i ineotro? Si 10 ritspund: in sus.
Si can't sellrlilie la osii ros
Chei ei se dim in sus srvin din jog....
t'opiii dorm si mama mare nitwit.
Pe jos cei cari sus nu mai ineap.
De 'Taff' doui eapre i un lap.
In putinei niel unlit"' (le smntnii.
Copiii dorm si Mania mare natal.
Din Dobromir. Adam-Clisi. din Calfa.
Ei au plecat de Wm( shprainitni,
EMIL sii tie unde fi-vor mni
Ca sit-si inceapil lark. dela alfa.
Vialu lor din Dobromir, din Calfa.
Seoboari drumul si-apoi Wit (trek
.it urea 'ntr'una si din nou seoboarit :
Mai e piii 'n Seimeni nuntai o molt*
Dar pan' ht l'av-punar mni au de Yuma.-
Seoboarit drumul si-apoi iarii urea.

www.dacoromanica.ro
lit
Vorbese eu ei in fosnet lung porumburi
Asa eum au Irisat si ei seas':
Dar nu e timp aeuma de popes:
Prin Gura-Dobrogii sunt negre drimburi
*i nu mai e niei soapf de porumhuri.
Dar. eum e noapte-acum. au sa se eulee.
Tot n'au mimic niel astzi de mrineat;
mkni or fi la einri in vr'un .sat.
Cite! tot mai au o lunri Oat 'n Tulee
rum e noapte-aeum-au sri se eulee.
Inteapri vrintul; insri Carul-mare
De-un ceas pe eeruri osia-si indoaie;
Or sta efit timp niei vorbi nu-i de ploaie,
Cum stau pe Calm Robilor papeare
Si or porni i ei en Carul-mare.
7

$i-asa, din sate 'n sate. brijenarii


In serirtriitul enrelor, alene,
Hillriduese pe drumuri dobrogene:
Merg sh-si aseze 'n alai parte larii
*i, merg flint s'ajungri biljenarii...
Dragof Protopopescu
Cerncatodd, 7 Septembrie 1916.

"w'rter-rittN--

www.dacoromanica.ro
VORBE5TE TOMS

E noapte 'n Tomis, noapte demonicd arum-.

Se stinge cea din urnui nuan(ii de parfum,


Cci neagra, cavalcadd turanicd fi vntul,
li spulberd 'n cenug .qi faima qi pdmntul.
E noapte grea in Tomis - i nimeni Pu ne spune
Mai jaInic ca Ovidiu durerile nebune
Sddite 'n brazda arsil a farinei de ieri ...
Azi nu mai bate udidul anticei primilveri
Ce-i trimetea pe valuri miresmele de flori
Din -Wul plin de soare cntat de atatea ori,
Si nu mai vezi pe 'ntinsul imaculat de mare
Plutind solemn cordbii cu mirt din fara 'n care
S'a revrsat lumina mai vie 'n omenire:
Nu-qi mai trimit nici cedrii fiord de iubire
Spre 'mbiitrnitul Tomis... Pliing nopfile acolo,
De fale-i sf:Fiatd i luna lui Ap011o ;
lar stelele-fi aruncd pe Tomis, din neant,
InsiMgerate lacrimi M loc de diamant.

Dar se afteaptei ziud pentru Latini sd fi e ;


S'o zdruncina Mfernul atunci din temelie,
Or rdtdci barbarii de-dtata strdlucire
Gonind mai Iasi ca luda. Nebiruita fire
infrntelor lor hoituri ale sd le dea
sa fugi i ; iar orgia cu biciu de foc sd-i iea !
Si dibuind in calea pe rare or vrea sd piece,
Lumina sd-i orbiascd, iar mama sti-i innece!

www.dacoromanica.ro
113

Mongolicele strvuri si ele vor pond


Din farinele noastre cnd se va face zi :
Ii vor lua chiar duhul ce-a profanat ',amend&
Sfinfit ca oseminte romanice pi-aventut
Atiltor legioane, a ciiror umbre mari,
Odihnd n'au sd doarmd aldturi de bulgari.
E jale mare 'n Tomis fi 'n Scythia la fel
0 IThare nu-i din cte ne 'nduiofa in el
Neveftedd. Pe drumuri, cruel nisddite stint,
Sub care dorm martirii... Doar ele pe pdmnt,
Mai strdjuesc durerea sfinfifilor eroi -
Ce-afteaptd nizbunarea cumplit dela noi.

Al nostru, spun bulgarii cd nu mai e nixie


In Tomis ;.iar prin jaful fi crimele lor zic,
Cd primenesc pamantul trudit fi vor rdmne
Stdpani pe metropola ogoarelor romne!

Ce taster* geme marea rostogolind furtuna


In portal plin de tidve ce rd hidos, cad luna
0 clip re'nnltater dintr'un nocturn potir,
Ji vede infinitul - un jalnie cimitir!

Venifi de-aprindefi torte galerelor ci, mirt


Eroi! Venifi, awl smirn v'aduc din golful Syrt,
Si cntece, pe care le plng coralierii
De se 'nfioard marea Slavese cordbierii
In Cinstea desrobirei fi-a inimei zdrobite
Catand, epoci de' aur In marmord Mite,
Ca marturie sacra de-un milenar rezidiu,
Cci pentru voi n Tomis, trdia in bronz Ovidiu.,
1907 GEORGE DUMA

www.dacoromanica.ro
VI ANTICA
Era senink noapten, i apele senine
Puente de zefiruri pe tremurul lor lin
Corfibli eillktoare eu pnzele Wine
Treeeau talent prin umbrit pe Ponta! Euxin.
Iar Scythia utinorit eu tirmuri ruinate
Yisa o pax romana,), sub foeul vitt din stele;
Cu negre ziduri Tomis, antiea ei eetate,
Pitzht latinitatea de semintii rebele.
tii singur !Aiwa straja ce sta ca 'n bronz turnalit
Invitluit in manta-i Ovid privia in port
Catargele-adormite i marea leglinatii
til 'neet scanda n versuri nn epitur de mort:

Acel ee zaee-aiee, prin genial stilt zdrobit


E Naso. eilntretul i,ubirilor duioase.
Drumetule. de 'n vinL iubirea ai einstit.
*opteste: fie-i tirna usoarii poste oase,),
De-odatk Caueazul strfulger 'n lumina!
Ciilditri de ghiatit. piseuri si eodri veehi i mari
Illisar din ueguri albe .sub. revel' (unit plink
lti marea en eorkbii i porturile rari.
In laeuri de lumina se seald'aeum Diana.
Infiorat tresare neutirginitul Punt,
Citei poste-al earn tremur asterne Cositnziana
rn drum de-argint din Tomis. .... i pan'Itt orizont.
eum privia poetul de sus, de lnagit turn,
tii
Mireata Peoria a ntiptii inslelate,
El pare dus en gitntll in veaeul lui Saturn;
GA '.ta vis aseult marea cum einta sub eetate.

www.dacoromanica.ro
115

Era seninh noaptea k.d apele


Purtate de zefiruri pe tremurul lor lin,
Corfibii eiillitoare err panzele Wine
Traeean thrill sub 1111/ri po Pontul Euxin.
Frunroarsii esti. o ! Tomis. a Seythiei enuring !A
kiopteste-aeunt in laerimi poetul eel strbun.
E vis sau e aieve! Dar din argint de Nat
El vede rum riisare bfitriinul zen Neptun.
Se 'nnaltir iin adrincuri in dreapta cu trident
algele-i atrni din eretet si din barbh;
EI spune7o profetie privind spre occident,
In jur ii sar delfinii. iar marea stit sh fiarbi.
keetate a durerii pe intristat primnt!
Ti-or spulbera barbarii penatii thi din vatri !
N'o 6mi:inert din tine Wei piatra pesie piatri!
Vei sti ea e pieirea i spulberul in vint !
Dar mandril vei renaste, ea Phoenix din ennuse,
Ittetrpolh mreath in Pontul Euxin
(land muntii revirsa-vor spre-a tale veehi chtuse
0 north semintie din sngele latin. '

A zis. Si in adrineuri se cufundi bfitrfinul.


Iar Orate in gonna zburau in spre abis.
De trandafiri tot can't si 'nflhelireazit shnul...
Poetul sus pe ziduri sta tot pierdut in vis.
Era seninil ziva si apele senine...
Purtate de zefiruri pe trernurul lor lin.
Coribli chlirtoare eu pnzele latine
Treecau Soios sub soare pe Pontul Euxin.
B.

OBI

www.dacoromanica.ro
UN GLAS IUBIT

Din sbuciumarea asta necurmat


Un glas iubit mei chiam bkind pe mime
De-abia-I mai recunosc,-si all dati
Doar el er norocul meu re lume.

Din cdt deNrlare nil strbat '

Pe cnd eu mei cufund mereu in vreme


Tot mai incet si 'n veci tot mai departe
lubitul glas incearc s m cheme.

Si eu m pierd... scump nlucire,


Imagine de-a pururi adorat,
Nu le curma cu dulcea amintire
A 'ntregului noroc de 'alt datei.
ROZMARIN

W-97.9

www.dacoromanica.ro
PROECTE, QUINTE 51 GE5TUR1 OULGARE5T1
DIN TIMPUL MARELUI RZBOIU

S'au exprimat nedurneriri in privinta motivelor cari au de-


terrninat pe Turcia s ia parte la rdzboiul mondial, ea care nu
fusese in stare sa fac fata rdzbotului balcanic si care in 1914
era cu totul redusa si extenuatd. Cu toate acestca, Turcia n'ar
fi putut rmned neutral in conflictul armat dintre cele doud
grupitri de Puteri europene.
Politica traditional panslavista, cu tendinta de a pune
'Warm pc Constantinopol i Strmtori si de a transform Marea

Neagrd in lac rusesc - politica reluatd de Sazonoff si aprobatA,


fara rezervd, chiar si de liberalii lui Miliucoff, explica i chiar
justified gestul Turciei. Constantinopolul i Strmtorile erau, cum
sunt si astzi, puncte de intersectie si, deci, de ciocnire a unor
mari sfere de interese politice i economice ; si/Oamenii tari
aveau, tn 1914, rdspunderea conducerei in imperiul senilului Meh-
met V erau liberi s aleag Intre perspectiva desfiintrei politice
a patriei lor europene, pe care le-o puneau inainte tendintele
politicei externe rusesti, si intre cealaltd perspectivd, a simplci
exploatri economice, plina de preventiuni si cu aparente chiar
protectoare, pe care le-o inftisau nazuintele Germaniei de in-
filtratiune si extindere in Orient ; ba chiar, drept vorbind, acei
oameni politici ai Turciei, alegand a doua alternativ, n'au fcut,
din punctul de vedere al datoriei lor, cea mai rea alegere.
Dar Bulgar'a ?... Ce motive a putut ave Bulgaria, mo--
tive binecuvntate, - ca s se alture Puterilor Centrale in rz-
boiul care a sfingerat lumea ?!
lat o intrebare cu rdspuns mai complicat.

www.dacoromanica.ro
118

Din capul lcului, trebue s recunoastem cd motivul de-


terminant pentru atitudinca Turciei, nu e lipsit de valoare nid
pentru a explica, in parte cel putin, gi atitudinea Bulgariei. 0
stdpdnire ruseascd, deplinei ,yi bine asiguratei, la Constantino-
pole yi Strdrntori, aproape nu se poate concepe gird steipdnirea
unei zone teritoriak pe malul apusean al Meirii Negre. Din
acest punct de vedere, politica externa si actiunea militar, de
cloud ori seculare, ale Imperiului moscovit infatisa nu numai
pentru Turcia. si Bulgaria, ci-si pentru noi, Romanii, -o griva
primejdic. Comertul nostru extern ar fi fost de sigur stingherit
[cum mai ales suntem tara agricola exportatoare, ca si Rusia],
pi chiar integritalea noastrd teritorialei ar fi putut fi serios ame-
ninfald, cel pufin in directiunea Dobrogei. Cat despre Bulgaria,
ea ar fi putut, inteadevr, s aibd soarta pe care i-o intrevedea
fostul prim-ministru Radoslavoff inteo convorbire CH coloncliil
american Emerson : Dacei Rusia ai reuyi sei parvind ta Con-
stantinopol prin Dobrogea, noi ar trebui sa ne resigneim a de-
veni sau o regiune compkclamente ruseascd, sau un Stat-tam-
pona ; ceeace indreptdti concluzia Sa : Bulgaria independentei
nu .va consinzfi niciodatei la luarea in steipdnire a Constauti-
mipolului de ceitre Ruyi". i, am puted addog noi, cu atat mai
putin Bulgaria avea s consimt la ocuparea Constantinopolultii
de ctre Rusi, cu cat ea inssi aved veleitati de stpanire asupra
marei cetdti, veleitti infranate, in 1912, prin poticnirea dela
Ceatalgea, dar la care ea n'a renuntat niciodat. Mirajul bizantin
a turburat in toate vremurile mintile barbarilor navalit6ri in Im-
periul de Rdsrit, incepand cu Gotii i printii Waregi ai Kic-
vului ; iar Bulgarii de astzi, cum vorn veded, sunt prea mandri
de descendenta lor turanic, pentru a nu-si aduce aminte in
fie-cc -moment ca cucerirea cetatei lui Constantin a fost secoli
de-a randul tinta sfortarilor lui Crum, Simion i altor tari din
dinastiile cari au condus, dupa Asparuch, hoardele gloriosilor"
lor strbuni.
Dar nurnai teama de cucerirea Constantinopolului si Strain-
torilor de catre-Rusi, oricat de justificat, nu explicd pe deplin
intreaga atittidine a Bulgariei in ultimul razboi si mai putin inca
diferitele ei manifestari. Alte motive," alte tendinte i alte senti-
mente s'ati adaogat la aceasta teamti, motive, tendinte i senti-
meMe pe care Bulgarii le-au dat pe fata, luand drept definitiva

www.dacoromanica.ro
.unele faze trecdtoare ale mareluio.nflict. Bulgarii,si-au ;deveo-
perit astfel tot sufletul, cu toate cutele i ascuusurile (14; si des-
coperirea fcndu-se cu impulsivitatea primitivujui ce, se crede
stdpan pe situatii si .pe vremuri, a dat la iveald manifestrl.sUr,-
prinzdtpare pentru unii i interesante peptru tgat lurnea.
Astfel, ei au Inceput a se mndri cu fina lor diplomatic.,
care le-a permis s prosteascd" pe reprezentantii Intelegerei7
pdn In ultimul mo,ment, fcndu-i s creadd in promisiunk min-
cinoase iIn sperante desarte ; au Inceppt apoi a mrturisi ca
ambitia lor .rea fost numai de a nu se ls Inghititi de marea
lor Protectoare", ci i aceia de a Inghiti ei.pe allii si de a juc
un rol covarsitorin Balcani, intemeind o Bulgarie-Mare", care
s Inglobeze toate provinciile sdrbesti dela Rdsritul Moravei,
Dobrogea romneascd -leagnul natiunei bulgare",- Sakinicul
grecesc - Betleemul bulgar", - cu esire la Marea Neagrd, la
Marea Egee i la Marea Adriatic, in legAturd imediata cu Austro-
Ungaria In partea Dundrii dintre Timoc . i Morava.; In.sfArsit,
cnd au socotit partida cstigat, au spus-o pe fatd, frd Inconjur,
ca ei se cred poporul chemat a civiliza Rsaritul european.prin
exterminarea popoarelor vecine, nevrednice de a mai trai pe fata
pmntului, indeplinind astfel o Malta vocatiune istorica, de mare
insemnatate mondiala Toate acestea erau motive, aspiratii si
sentimente ce nu aveau nirnic aface cu teama instpnirei ru-
sesti la Constantinopol si care au influentat deopotriv atitu-
dinea piovocatoare si actiunea razboinicd a vecinilor nostri dela
Miaza-zi in tot cursul desfasurarii rzboiului mondial.

* *

D-I Victor Kuhne, un bun cunosctor al Bulgarilor. sf.al


Slavilor in general, a publicat de curnd la Lausanne, sub tiilul
Bulgarfi zugnivig de ei o carte foarte interesant prfn
boatia malerialului adunat din discursurile i interwievurile oi-
menilor pplitici bulgari, din articolele aprute in ziarele Fiume-
roaselor partide politice bulgreti," din corespondentele adresate
dela Sofia ziarelor germane, austriace i unguresti, din cuvzIntit-
rile ocazionale ale delegatilor trimisi la Berlin, Viena i Buda-
pesta i la diferite congrese tinute in lark neutrale, din infor-
matiunile date presei de agentii diplomatici bulgari, inteun cu-

www.dacoromanica.ro
120

Ontb din tiiate mariifestirile publice ale oamenilor de -Stat, pu-


blicistilor si savantilor din regatul vecin ').
, Spicuind in multimea citatelor textuale din pretioasa carte
`ci d-lui Kuhne,-atat de favorabil apreciat in prefata d-lui Auguste
Gauvain dela Journal des &bats, - vom dobAndi o temeinid
documentare pentrtr unele manifestiri bulgresti, care si altmin-
trelea n'au trecut neobservate, iar noi, Romnif, vom intelege
mai bine, in forma lor cea mai autentici, ce fel de sentimente
insufleteau i poate 1nci insufletesc pe Bulgari fati de noi.
Dela inceput, ins, ca chestie de metod, credem ci nu
strid si prezentim, pe scurt, situatia politic din'regatul vecin in
ajunul rizbolului mondial, mai ales ci aceast situatie s'a men-
tinut, aproape neschimbat, in tot cursul duratei lui.

** *

E o eroare fundamentali a tuturor celor cari au avut sau


au inal iluzii despre Bulgaria, de a consider, in viata politid
bulgreasd, numai elichetele i de a nu cercet indeajuns fondul
ce se ascunde sub ele.
qTrecnd dela cea inai josnic robie la viata parlamentara
european, - zice d. Kuhne, - Bulgaria a adaptat acest meea-
nism politic, atilt de delicat, mediului i phiceiurilor sale, intr'uri
chip ce nu se mai intAlneste nichiurea. Nurnai in clitiva ani (le
%iat independent, Bulgaria aN eit deja partide politiee etichetate
europeneste. Dup treizeci de ani, divergintele, in cliestitinile de
politico intern, au dat nastere la zece particle organizate, - t?i
astzi sunt tot atitea.
Aceste partide s'au format pe rand, cu scopul de a combate
abuzurile de putere i coruptia celui care se gsea la carm,
adoptand, fireste, totdeauna un program mai avansat i suprali-
citind pe adversari in 'privinta reformelor de infiptuit. Astfel,
vechii conservatori, - ciorbagiii" - cari au guvernat la Ince-
putul regimului parlamentar bulgresc, au fost rsturnati de li-
beralii lui Stambuloff ; democratii, o fractiune liberal, s'au or-
ganizat ceva mai tarziu, ca si combati regimul anti-liberal al li-
beralilor, degenerat inteo tiranie de nesuferit ; la rndul lor, de-

1) sLes Bulgares peints pai enx mAme, document, et coi meiitalre reueiIli t
redies par Victor Kuhn.e; praace de Auguste Gauvain. Librat is Pacot et Cie Lausapne,
Paris, 1917.

www.dacoromanica.ro
121

mocratii tau asidurat o tristA celebritate prin lipsa lot de res-


pect pentru libetttile cetlenepti, pi In special pentru libertatea
electoral 2); i atunci aceste grupri s'au mai frmitat In frac-
tiuni, chipurile tot mai avansate, fiecare cu programul, peful 0
organul su de publicitate - progresipti, socialipti-reformipti pi
socialipti-exrerni ; - iar In acest timp poporul bulgar, el Insupi,
piret i bnuitor, s'a multumit s cear totdeauna politicei, sub
toate regimurile pi In toate aspectele, numai foloase personale,
materiale i imediate.
Cu drept cuvnt, Gurin-Songeon 2), istoricul binevoitor al
Bulgariei, observ cA a fost un pas nesocotit de a chem pe cei
1.500.00C de trani, cari n'au auzit niciodat vorbindu-se de Stat,
ca s dea Statului guvernanti
Alegerile Alec el -.aveau sa aduca fatalmente om-
nipotenla unui partid ; imediat partidul aveit sa incredinteie oa-
menilor sai toate arciiiilc importante: si atunci administratorii
prei nu aveau sa mai cup.ete la interesele ei. ci numai la ale
relor din clanul lor, tiranizfuldu-si adversarii iar rezultatul avea
sa lie : corup(ie grnerahl, violPn(e urcurmate, desunire...

Li *

lat care sunt gruprile politice bulgrepti, dupa disparitia


vechiului partid conservator, - al ciorbagiilor" - i fragmen-
tarea partidului, zis liberal, al lui Stambuloff :
1) Grupul gennanofilului Radoslavoff, o fractiune a par-
tidului stambulofist, al/And ca organ de publicitate Narodni Prava
(Drepturile poporului) ;
2) Grupul avocalului Twiceff, alt fractiune a aceluiapi
partid, reconciliat u precedenta de cAtre Insupi tarul Ferdi-
nand, pentru colaborare la guvern pe timpul rzboiului;
3) Grupul adevdratilor stambulovi#i", a treia fractiune
liberali, de sub pefia lui Ghenadieff, cel mai Insemnat` orator,
cel mai abil politician, dar 1 cel mai compromis In tot felul
de afaceri veroase, avAnd leaturi cu organizatiile patriofce ma-
cedonene i gland parte pi el din marele guvern" rzboinic;

1) Din 4 cdli eraa La Slbranie nub liberall, au 'I an, la 17e, pi in uernai pomenite
pre,iuni electorale, dap, ce au apatat gaveina'.
2) R. P. (lairin Snageon: alli-toire dela Bulbaliev. Piefeee de delihmilierger, Pails,
1913, p. ,332.

www.dacoromanica.ro
122

4) Griippl democrat, recunoscnd de sef pe Malinoff, avocat


din Sofia, si avand ca organ de publicitate Preporet (Steagul);
5) Grupul popular zis si national (narodniacii"), consi-
derat Inteo vreme ca cea mai puternic organizatie politic, sub
sefia lui Ivan Gheylf, succesorul lui Stoiloff, om politic de oare.,
care valoare personalk cu tact si experient, dar fr destuli
energie, reprezentat prin ziarul Mir (Lurnea);
6) Grupul rusofil GI liberalilor-progresifli (fostii tancofisti)
avand de sef pe cunoscutul Danelf, al dirui organ de publicitate,
Bulgaria, a incetat de cativa ani si care a evoluat In polieca sa
traditional, declarnd c amicitia rus nu mai exist" ;
7)Micul grup al (lemocratilor-radicali de sub sefia lui
Neiciu Tanoff, avnd numai patru reprezentanti in Sobranie;
8) Grupul agrarian al lui Stambuliski (acum la putere),
care se pusese in conflict cu Regele Ferdinand din' cauza ideilor
sale pacifiste, dar care totusi a votat toate creditele de rilzboiu
cerute de guvernul Radoslavoff.... nu pentru Oven, ci pentru
tarl" ;
9) Grupul socialOilor-largi (siroki"), condus de Sakiizoff,
care a sprijinit fr nicio rezerva politica rzboinicA prin ziarul
s5u Nalod (Poporul) ; si, In sffirsit,
10) Grupnl sociali.stilor-strmti (tesni") de sub sefia lui
Blagoelf, care prin ziarul ski Rabotniceski Vestnik (jurnalul
muncitorilor) s'a declarat din principiu contra rzboiului, dar, se
IntElege, numai and a adus vorba despre wirtiperialismul englez"
si despre politica de cucerire rus".
Vom mai rnention dintre politicianii de marci pe vicepre-
sedintele Sobranei Momciloff, pe dernocratii malinoffisti Liapceff;
turcofil, (despre care Karaveloff spusese cndva di mulge vaca
care da mai mult lapte"), Mugiarolf i Takeff ; pe adevratul
stambuloffist Pelcolf, care luase, In cele din urma, locul talen-
tatului, dar prea compromisului Ohenadieff, In guvernul prezidat
de Radoslavoff ; pe narodniacul" Boris Vazoff, pe agrarianul"
Dimitroff si pe subseful sirokilor" Pastukoff.... Vom niention
de asemenea si cele cateva organe de publinate zise indepen-
dente`, - In realitate mai mutt sau mai putin in so'da si in ser-
viciul guverrului, - si anume : Thwvnik" (Ziarul), (Tiro" (Di-
mineata), Zaria" (Aurora), Kambana" (Clopotul) si Balkanska
Poqta (Curierul Balcanilor).... i astfel vom fi enumerat aproape

www.dacoromanica.ro
123

comOlect toati organizatiile in Care poporul bulgat se poateln-


rota, toti inspitatorii lui politici mai de seam i toate fantAnile
intelectuale din care se poate adAph.

Mai rAmAne un factor important in viata publicA bulgar5 :


Coroana, Tana Ferdinand de Coburg, cu e1re am fi putut in-
cepe.... a tout seigneur... I" si care nu poate fi in niciun caz
ignorat.
Ales la 7 lulie 1887, el se gasi dupA trei zile la Rusciuk,
pc teritoriul bulgar, cu toatA impotrivirea Rusiei, care nu voih
s-1 recunoasc5. In haosul lsat de predecesorul sAu expulzat,-
Printul de Battemberg, - el continui de a doua zi politica aven-
turoas i virulentA a lui Stambuloff :
Starnbuloff ii orit inaivensabil -observa C mlrin Songeon l).
Mariniea si spainla acestui Warwick al Balcauilor conKtituiau
o straj pretioasti pentru Coroanzi... Astrel. Ferdinaml s vain
nevoit a suporte contactul aeestui oin odios. dar necesar.... Avind
in gradul eel uxuai inalt sentimentul utilului, el a eautat cu rab-
dare rnijloacele eele mai bune 'le a intoarce spre binele princi-
patului patimile politico i poftelr indiridnale ale suputilor sai.
In ce chip a facut Ferdinand de Coburg aceast Intrebuin-
tare de palimi i de pofte spre binele principatului, ne-o spune
lAmurit d. Kuhne 2) :
Cazut intr'un wediu prindtic intr'un inediu de burghezie
pro%ineiala. ineulta. salbateca. neincrezatoare si ne.4ociabila, Co-
burg isi propuse ca Karcinii, din prima zi. sa zoreasca educafiu-
nea societa[ei bulgare, eel putin a celei din Sofia. 1 se para. in-
tr'adevar, nece,sar (le a o race. macar in inasura care sit poata
la Curjei ab un anturagiu i Soliei a.zpechil unei capilale. Si
intreprinse aceaqa e(lucatiline dupa ideile ce importit in Bul-
garia ou uniforina sa de liumir ungur .
Cu o gran febril, Ferdinand de Coburg, puse si se da-
rame binalele i chiocurile micei burgade turceti care era Sofia
si sa se croiasci bulevarde largi, cu edificli moderne, iar pe de
alt5 parte se aplicA a improviza cat mai iute posibil Inalta so-
cietate" bulgareasc.
Emanciparea societtei vechi, patriarchate, trebuia, negreit,
1) KI-ii-toite (le la 11111aliev, p. J77-1s0.
2) cLeg 11,12are, peints psi en' niiie,s, p 210-25.2.

www.dacoromanica.ro
124

bruscat, oi transformarea vieteii economice a Bulgarului, parci-


. monfos de felul Jui, activat5, - ceeace nu se pute face decit
cu banii ,Statului1 - .
.

Intr'adeA fir,. numai in cativa ani. Sofia s'a transformat si


s'a irnpopotonat ce palatele burghezilor imbogatiti din furniturile
Statulni si cii vilele ministriror si generalilor, ieri frit gologan,
milionari peste noapte. i. inchiaburil, gratie protectiei Curtei.
toat aceasta Mine noua, dei divizat in particle politice, se alipi
de Curte, iv. orul binelui si al rrtului....
Debutul acestei coruptiuni trebue cutat In primii oapte ani
ai domniei lui Ferdinand de Coburg (1887-1891).
kAceastli epoca 4 furnizat Bulgariei generatiunile de iute-
lectuali cele mai imorale, pcporulni bulgar functionarii cei mai
tatei,-
corupti, Curtei o multime de curtezani din toate clasele socie-
agenti docili. huiii pentru mice intrebuintare. dela mi-
nistru puii la vion, - si in sMrsit vietii publice bulgare tein-
peraluente i o mentalitate de care nici organizatiile politico cele
mai inaintate din punctul Ile edere al principiilor nu ,eau pu tut
inch emancipit.
Pentru a intll leglurile cu natiunea", Curtea fu nevoiti
s exploateze organizatiile patriotice", incept-1d cu organiza-
tiunea macedonean de comitag, lntretinuti pe socoteala Sta-
tului, fcnd, prin aceast protectie ocult5, s ereasca indr5zneala
acestor organizatii, att de periculoase ordinei din Balcani. Toat
lumea in Bulgaria otie ca mai multe crime sensationale s'au comis
sub aceleaoi auspicii, sub care s'au facut attea averi pripite, tot
atat de sensationale...
Locotenentul de husari, urcat pe tron, introdusese la Curtea
sa un protocol pretentios, avnd ceva din eticheta pompbas a
Habsburgilor i ceva din fastul oriental al Sultanilor. El rspandl
peste tot locul in Europa, cronometrele, butonii de manoet, acele
de cravat i tabacherele de aur cu monograma princiar. Si pe
lng camarila docill ce loi formase la Sofia, - i In care primele
locuri erau ocupate de urmaoii lui Stambuloff,-n'a neglijat s-oi
modeleze oamenii de incredere, destinati si ocupe locuri In di-
plomatie, ca btrnul Naciovici, Dr. Stancioff, Simion Radeff,
Ciapraoikoff, general Markoff, Raicia Petroff, Paprikoff, Nicolaeff,
Tantiloff, Savoff, vechiul revolutionar Rizoff o. a., i n'a retras
un singur moment profectia i ajutorul su oefilor de organiza-
tiuni patriot:ce", ca Ghenadieff, Gherofi i Protogheroff, nici
savantilor de pnura lui Miletici, Iofrkoff, Arnaudoff o. a., nici

www.dacoromanica.ro
125
,
agentilor strini, ca evreul-geiman Kaufniann, - reprezentantul
fabricei Krupp, cettean de ono.are al Soflei 1.- evreului-austriac
Herbst, seful biroului Presei, etc., etc., etc.... Adevrati curte
oriental, ell tot arsenalul de intriganti si de intrigi, de momeli
si de coruptie.
E drept c, dac Incurajarea n'a lipsit, unde s'a crezut utili,

In Bulgaria, - observ d. Kuhne, -


nici compromiterea oamenilor politici n'a fost uitat.
e permis si furi, nu
Ins& si-si ascunzi furtul I- Mai curand sau mai tarziu, abuzul,
catva timp tinuit, e intentionat descoperit, vinovatii sunt dati
judectei i uneori chiar judecati. Niciodat, Ins5, ei nu-si ex-
Oral greseala, ori greselile, cci Ferdinand intervine totdeauna
la timp pentru a-si salva creaturile, inlntuind astfel constiiatele
pentru totdeauna.
oCine n'a fost suspectat inatelgaria, acnzat i judecat ? -
Presedintele Consilitiliii, Radoslaroff, a fost trimis inaintea Tri-
bunalultd. pentruc s'a imbogatit ilegal, iii timpul rninisteriatului
sau ; Coburg i-a redat lihertatea, inainte de a se ft sfarsit pro-
cesul. :3eful celei de a doua fractinni liberale, Tonceff, a fost
antestecat in faimoasa afacere a cumpitrarii agoanelor defectu-
oase ; el a fost acuzat. condamnat si salvat prin gratia tarulni
Ferdinand. (Thenadieff,cu melt inainte de afacerea Desclausires,
care i-a aims zece ani de inuticei Milk* fusese wins pe banca
acuzatilor pentru deturnare de fonduri. - Dr. Gudeff. care a
urrnat lui Petkoff la presidentia Consiliului, a sfarsit prin a fi
trimis inaintea trilmnalelor penale pentru furt. impreuna cii toti
ministrii sai, printre cari si Gltenadielf. - Ministrul Ivancioft;
si frate-sau au rest urruariti pentru imbogatire ilegala.-Generalul
Raicin Pet roff, devre care so spuneit de toata lumea ca n'ar fi
putut s ailta nici juntatatea aceoa ce are, chiar daca ;A'ar Ii nascut
cti leafa de general si ai Ii trait 150 de ani, fara s cheltuiasca
nu banc a fost do asentenea aeuzat si apoi liberat, ea atatia altii.
inainte de sfarsitul procesului. - Generelnl Sacoff, a fost urmrit
si el pentrn imbogtire frauduloasa. - efuil partidului national.
Ghefoff, a fost bnuit de a fi colas abuzuri in o opera de bine-
facere. - .5eful liberalilor progresisti. Daneff. se gaseste inca in
instructie judiciara pentru catastrofa din 1913. de care adeva-
ratii vinovati canta sa-1 faca rspunzator. - Fostul ministru de-
mocrat Liapceff a fost acnzat dc abuzuri, etc., etc., etc.
In Bulgaria regula pare a fi : sei treci de pe fotoliul mi-
nisterial pe banca aeunfilor, iar principiul de guvernmant : Di-
vizeazei i compromite pentru a guuerna !...

www.dacoromanica.ro
126

Surprins de propria ei Inltare, pe ct de pripit5 pe atit


de artificial, si lipsit de simtul autocriticei sAnitoase, clasa su-
perioarA a Bulgariei a ajuns la cele mai extravagante conceptii
despre rolul ei balcanic...., european.,.., mondial ! Masele populare,
in impulsivitatea lor nativ, despre care Bai Ganiu" lui Alecu
Konstant;noff ne di o plastica imagin, - au suferit si ele influ-
enta acestor conceptii, obliterndu-si dreapta judecat ce poate
- ar fi putut sA aibA, In alte conditii.
Bulgarul pare a fi, de felul lui, ludros i lacom, egoist
si intolerant, iret si ipocrit, prepuelnic qi brutal, crud (and se
simte tare) si la (and se simte slab), - insusiri ce pot fi, cum
bine observA d. Kuhne, ori caracteristicile rase turanice, ori
stigmatele indelungatului sclavagiu. In tot cazul, multe din ma-
nifestArile intelectuale si sufleteti ale Bulgarului, exteriorizate cu
lux dc sgomot i ostentatie, nu pot fi explicate dupA normel
obicinuite ale logicei si dupA legile eticei In general admise.

* *

Minciuna, de pildA, e socotit de toatA lumea ca un defect,


uneori ca un pcat. La Bulgari, minciuna e o calitate, i, clad
aduce cAstig, -o virtute si un semn de mare inteligentA !
Oficialitatea bulgarA, cum am relevat, a purtat cu minciuna,
In 1915, pe reprezentantii lntelegerei in privinta intentiilor sale :
o perfidie pe care oamenii de omenie ar ascunde-o, sau ar In-
cerea sA o tAgAduiasc. Bulgarii, din contra, se laud eu ea! Si
- lucru ciudat - numai Ungurii, - fratii turanieni ! - Inteleg,
prizeaz, aprobA Inselciunea bulgAreascA i-i fac apologia.
Tad ce scrie, Intr'adevAr, In aceastA privint, Az Ujsag, ziarul
contelui Tisza, din 9 Septembrie 1916!
aulgaria a mintit cli perlidie. Patti' zile ea a ezitat sa de-
clare razboiul. cu gnclul sa c4tige timp pentru pregatirile ei
militare. Diplomatia bulgara se poate astfel lcinda de dnplicitatea ei.
Q..* nu trebue sa judecam diplomatia dupa actele sale, ci dupe
reiultatele ce aceste acte aduc : succesul a ustificat aceasta tar-
tick a ministrului de Afaceri straine Bulgar 1).
In politica extunci no existd vici moral& via promisinne,
turi euvnt de onoare. Daca razboinl, mai la mina. nu este alt-
reva decal continuarea politicei externe, aceasta, la rndul et', nu
1) Nu $1m dace autorul Iai Hui mentiue parerea ei mini ales daci usinistrul Mace-
Ilior ettlino bulgar e ai acme' migullt de acest compliment al lui (AA Ujiags I

www.dacoromanica.ro
este deck o introdueere la razhoiu. iwin wifloace rnai dulai.
Nu triimai total e permis in limp de riizboin, dar averu chiar
datoria de a puue iu mi.Kare toate mijloacele potrivite pentru a
aritiora victoria. Nste permis a suspieiona. a simulit, a induee
in eroare. Natnral, aceasta 111.1 e treaba t,,,entlemenilor ; dar vine
rea sa rrntte gentlemen. sa nu faea diplomatie!
S. poate - mai tii I - ca, uneori, in diplomatie, minciuna
sa princl bine ; dar diplomatia de impostur nu poate fi de sigur
cea mai buna diplomatie. In tot cazul, ea degradeaz i omul si
poporul care o face.
0 anecdota pretinde ch Czernin se plimbh Inteo dup a-
miaz cu Badeff la sosea, In Bucuresti, Inainte de intrarea noas-
tr In actiune. Diplomatul bulgar poveste celui austriac nu mai
stim ce prpstii. Czernin se multuml a-i raspunde zambind, pe
un ton familiar : Eu cred ca nici eu nici d-ta n'avem stoli de
diplomati : eu, pentruci nu stiu s mint niciodata,-d-ta, pentruca
niciodata nu tii s spui adevIrul !

0 alta Insusire.bulgreasc, comuna i aceasta fratilor"


Unguri, e megalomankt.
In aceasta privinta ne facem o idee din rolul ce-si atribu-
iau Bulgarii In rizboiu si din inchipuirea ce-si fceau despre
glorioasele lor fapte de arme.
A stfel, dup Narodni Prava din 5 Decembrie 1915, in-
terventia Bulgariei a facia pe Asquith si pe Grey sd-,yi piardei
copul ; nimic din reifoelile de &hi data nu le-a mai reimas;
socotelile li s'au incurcat cu deseivarsire....
La 8 lanuarie 1916, ministrul Petkoff scria In Berliner Ta-
geblatt, c prin interventia sa, Bulgaria a greibit sfrsitul aces-
tui grozav reizboiu si a decis de victoria Puterilor Centrale".
Independentul Dnevnik din 9 Septembrie 1916 scote In
lumina rolul primordial al Bulgariei In desfsurarea rzboiului,
-iar oficiosul Narodni Prava din 24 Octombrie scria ca luarea
,Constan(ei prevestea sPirsitul izboiului european, de oarece-
Quadrupla ar fi pierdut orice sperangi de succes.
Dupa doui zile, acelasi Dnevnik vede In luptele din Do-
brogea stnceputul sfrsitului reizboialui european", i acelasi

www.dacoromanica.ro
128

Narodni Pram constat cu mndrie ci acest reizbiu a fost


definitiv cdytigat in Dobrogea",- firete de Bulgari I
Vice-preedintele Sobraniei, Momciloff, scri In Neues Wie-
ner Journal din 5 lanuarie 1916 CA armata bulgard a devenit,
dupd ultimele victorii, aldt de pulernicd, 'Mat Antanta ar avea
nevoe de don's' milloane . de soldaii ca s o invingd" ; i, in
rspurisul la discursul Tronului din 15 Februarie 1916, Sobrania
nsi constat cu mndrie c armatele bulgdreyti s'au desca-
' tenat asupra inarnicului ca un uragan puternic, silindul la o
fugd dezordonata.
Voenni lzvestia din 30 August 1916 spune lmurit - i
att de delicat I - c armatele bulgOre vor yti sS crape caput
tuturor duymanilor, mai bine ca un ciocan de fier, i c ele
voi intrebuinfa metoda germand .si ardoarea bulgard pentru a
rdpune hidra policefalci. Aceasta, negreit, autorizA pe Keremek-
cieff, insrcinatul de afaceri bulgar la Berna, s declare, ceva mai
trziu, corespondentului lui Berliner Tageblatt (7 Noembrie 1916)
ci Turkic bulgare erau inepuizabile oei puteau sei mai clued
retzboiul hied o sut de ani" !
Presa mitteleuropean recunoVe rezistenta eroic a Sar-
bilor" din 'toamna anului 1916, ardoarea, inteligenta i patrio-
tismul soldatului srb", cum i imensele dificultti ce au in-
tmpinat Germanii, Austriecii i Ungurii in expeditia lor ; numai
oficiosul bulgar Narodni Prava din 1 Decembrie 1915 gsi cu-
viincios s scrie :
Am dat gaLa pe Serbia si arinata sa. iii Are-o patruzeei
de zile. Until din dusmani este trAntit la panikit si Baleanii sunt
liberati (le flagelul cal e 'i-a oprimit atiitia ani... ko firituit, ()data
pentru totdeauna. in mizerabil instrument al Intelegerein
In alte domenP, aceiai ludroie, aceiai megalomanie,-
mai la urma urmelor - amuzant.
Cu ce legitim mandrie Inregistreaz de ex. Narodni Prava
din 28 Mai 1916 complimentele Germanilor c din punci de
vedere comercial yi industrial numai progresul Statelor-Unite,
se poate compara cu cel al Bulga riel !" iar5i, cu ct con-
vingere i plcere ieproduce Mir din 3 Noembrie 1916 daria de
seam a conferintei lui Pistov, secretarul Camerei de Comert din
Viena, care afirm c5 Bulgaria, ocupd, tn privinfa numdrului
tiutorilor de carte, al patrulea loe in Europa, imedicd dupd

www.dacoromanica.ro
129

Anglia, Belgia yi Germania", (deci Inaintea Ita HO, Frantei, El-


vetiei, Danemarcei, Suediei.... i chiar Aukriei, patria gentilului
con fere n liar 1)
Cnd lucrurile stau asa, nu e nimic de mirare ci victoria dela
Turtucaia a fost un triumf al culturei bulgare". (Preporel)
si c5, in general, rnisiunea Bulgarilor este de a dezarma. de a
purifica qi de a civiliza Romnia" (Balkanska Poyla din 15
Noembrie 191G), mai ales ci Bulgaria esle fora uncle libertd-
tea, legalitatea .yi justitia sunt mai bine asigurate decit in
Anglia" (Narodni Prava din 5 lunie 1916), iar democrafismul
bulgeiresc mult upgrior celui american .(Passaroff, ministrul
bulgar la Berna, hi Frankfurter Zeitung din 20 Aprilie 1917).

* * *

Se Intelepe dela sine c'd o asemenea rasa de oameni e tot-


deauna dispus sa se socoat superioarl altora si. nici si pri-
measc comparatia cu ele.
Ce credeau, de pild, Bulgarii despre ei in comparatie cu
Ltinii? Ne-o sptine deputatul Dascaloff, in Cambana dela 22
Decembrie 1915 :
Bulgaria tenace a dal, o lectie zdravana Latinilor occiden-
WO) eari tau despretuit in totdeanna, crecandn-i-se amperiorio
Cat despre Rusi, Bulgarii, cari tineau si se compare cu
toatil lumea i s se gseasc superiori tuturor, lard cum fi
tratau :
Nu e nimic niai ofensator si Ian& niai caraghios pentru
un Bulgar. - zice Kambana din 6 Decembrie 1916, - dead sa
lie tratat ca. (rate en areasta masa analfabet, cn aceast turm
de robi si de mo jici disperati cari alctilesc regimentele rusestis.
superioritatea Bulgarilor asupra Latinilor i Slavilor vine
de acolo cl Bulgarul nu e latin, cum se stie, si nu e nici slay,
cum s'ar fi putut crede, ci de o rasa neasemnat superioara :
Bulgarul e turanian !
Conferinta din 28 Aprilie 1916 rostit la BerFil, n sala
Parlamentului prusian, de profesorul Panef i rezumat de Frak-
fuller Zeitung din 29 Aprilie i propune tocmai s fach aceastA
1) Noi, latinii orierilall, nu intraseram Ina Ir, aelinne la ace, dati, 5i da acaia fiii
diplomai bulgarl ne Blenajau. Dar ce credenu 9i despre eel, se vo vadea mai la vale.
9

www.dacoromanica.ro
130

e6nstatare, c aded Bulgarul este omnl care nu se enlarias-


meaz pentru lucrurile abstracte, ci vede numai ceeace e con-
crel, real' ; ci de aceea Bulgarul nici nu e de rasg Slavg,
cdci Slavul se dedd ki idei lantastice, pe Mud Bulgarul mt se
Tonsacrci dead afacerilor reale; i ci Bulgaril stint descen-
dentli vechilor Huni l numai Unguril i Finezii sunt cona-
Vonalil lor in Europa",
Si si nu se creadd c aceasta ert o prere izolat. Ace14
lucru, de altminteri hi bun5 parte adevrat, 1-i afirmat cu aceiasi
mandrie, t?ice.-presedintele Sobraniei, amintitul Momciloff, n rds-
punsul Iaun discurs al contelui Appony : 11Armonia de senti-
rnente 'la cJle cloud popoare. bulgar i maghiar, poale fi cantata
!kind in trecutul istoric cel mai deparlat, in comunitatea raei
turaniene". Si ca s nu mai citrn pe Kiril Popof, seful stati -
ticel bulgAresti, (Magyarorsag din 11 lunie 1916), nic chiar pe
Anciura, care la Congresul nationalittilor tinut la Lausanne in
ziva de 29 lunie 1016, salut in numele Tdtarilor, pe Bulgari,
ca pe cel mai civilizat trib tatar", ne credem totusi aproape
obligati sa reproducem din telegrarna lui Ferdmand de multumire
pentru primirea fAcut parlarrentaiilor bulgari la Budapesta n
Maiu 1916, constatarea cA sentimental reciproe de inrud're care
leagei cele cloud popoare consangvine" exp'ici simpatia dintre eles
E drept ca nici Ungurii n'au rAmas nesimtitori la aceastA
avalans de sentimente freifesti, cu care 13ulgarii Ii se Imbulzeau
In suflet. Alkolmany din 16 August 1916 a tinut s constate cA
Bulgarii, acest popor fino-tataro-nomad, aruncal dela Volga
pe coastele Mdrei Negre, devine rn factor al istoriel mondiale,
i ci cu realismul lui minunat, care il deosebege neted de
fantaria arzdtoare a poporului sdrb, el a sliut s-si aleagd mij-
loacele pentru a-si deschide drumul ceitre independenfei ,q he-
gemonie in Balcani.
Acest subit mongolism al Bulgardor i aceasti netrebnicA
lepdare de ceeace cu putin fnainte se mAndreau cA cohstitue,-
mAcar in cea mai mare parte, - fiinta lor etnicA, aveau se inte-
lege,- de scop a liniti pe Nemti si a face plAcere Ungurilor;
nu ramaneau totusi mai putin acte nedemne de felonie si de slu-
-
girnicie.

www.dacoromanica.ro
131

Ingratitualnea Bulgar-ilor e in deobste cunoscut.' Purtarea


lor incalificabild fat de Rusia o dovecleste si nu e nevoe s
struim prea mult.
Inteadevr, manifestarea unor sentimente ca cele exprimate
In Kainbana din 8 Septembrie,1916, care scrid ci
solflatii rosi cazilti sub cutitul erdilor ' bulgari implorau
crutare eu strightul : modem frati! suntem rude ! ! '

dar In zadar, de oarece


aBulgarul n'a fost niciodata mai mandru deck in momentul
(And a vzut ingenunciat inaintea liii pe protectorul orgolios
las (le ieri, vecinid criminal si dusnianul ereditar.
este in sine Insusi un act atat de monstruos i att de vorbitor
despre gratitudinea bulgreasc, incat se dispenseaz de orice co-
mentarii.
Dar phi unde a mers slugeirnicia Prusaci!or balcanici
fat de Prusacii dela Berlin, - acea slugrnicie de care am mai
mentionat, -e interesant sd relevm.
Se stie c resortul sufletesc al intregei frmntiri bulgresti
din ultimele decenii, i mai ales din ultimii ani, era intemeierea
unei Bulgarii Mari, eu rol precumpnitor in Balcani.
Origina acestei Bulgarii-ilari. - spimealn uoi alta data ')
sta in protorolid No. '1 al Conterintei amhasadorilor din Cons-
tanfinopol (1876), la care se -stie ch Romania n'a fost macar con-
,51iltata. nteadeviir, pe rand contele Ignatieff vorbia, anienintator, de
autonomile sail anatontiile balcanice, Couferinta cauth sa in-
lature un nou razboiu intre Rusi si Turci si sh gseasch o so-
lutiline pacinica spinoasei chestiiiiii a Orientului. Ea s'a oprit.
un moment. la ideia crearei mfei Bulgarii autouome. rompusa
din doila pro% incii : una oecillentala. eil capitala Sofia. alta orien-
tala, eu capitala Tarnava, din care firma s faca. parte i san-
giacul Tuikei. adica Dobrogea. liana la g urile Dunarei.
Vom adoga. c Rusia a sustinut acest proect i inaintea
Congresului dela Berlin, care iris nu l'a admis, din cauza im-
potrivirei lui Bismarck i ca de atunci (ncoace Bulgarii s'au plans
necontenit de nedreptatea ce li s'a fcut si a dreia indreptare
ziceau ei, - motiveazA toat adtatia tor irredeptista.,
Desfsurarea evenimentelor din 'urm impuned jns Bulga-
rilor schimbarea acestei teme i chiar acestek Mentalitti, ci preitzl
1) Vezi at ticolul noatru Pi opaganda pentru tBulgatla-Mareit ref ebobrogea bulgi-
reasca, in trAt Siva Dobrogeta vol. II, No. 1 (1918),

www.dacoromanica.ro
132

de a-yi vedea desflinfald nssi baza polilicei lor imperialiste.


Ei trebuiau aded s-si manifeste odat mai mult ura contra Tru-
siei i atasamentul faja de Germania. Si tunci vorbretul Mom-
ciloff gs cu cale s declare intrun interwiev aprut in Vossisclu,
Zeiiung din 13 Februarie 1916, di Bulgaria Mare dela San Ste-
fano erd o creatinne periculoasP, c erau mai prirnej-
diofi pentru Bulgari deceit Tureii" i c ,,adevciratii liberate,*
ai Bulgarilor an fost.... Germanii".
Rados layoff imprte in totul aces'e vederi.
Adevarata liberare a patriei noastre. scria ziarul sdu
Narndni Prava din 15 Februarie 1916, - dateaz din momentul
ednd ea a devenit aliata puternicelor si victorioaselor iniperii
centrale. care au jueat la Congresul dela Berlin, cand s'a creat
Bulgaria, un rol tot atilt de important. Atuvri s'a intamplat cd
Bismarck, respingiind proeetul liii Gorceacoff, a [rant politica
ruseasca de cucerire, care void, prin erearea Bulgariei dela San
Stefano. st a.ti,i Constantinopolul i S'iramtorile. sub falqa apa-
rentd a liberarei Bnlgarilor. Mich diplomatM ruseascd ar ii reusit
atunci a face sa se adopte proectul mill, It usia ar li dobandit
puterea necesara pentru a transformit noul Slat al Bulgariei intr'o
provincie ruseasca... Bulgarki independoita a inriat n Congresul
dela Berlin, gra(ie triumfului ini Bismarck asupra diploma-
lei rusWi.... La Berlin s'au pus hazele miei adeldrate inde-
pendente si antonomii bulgare. eontrare phnslavismului rusesc.
Si, dupi apte luni, la 18 Septembrie 1916, reluand aceia0
temi, organul lui Radoslavoff scri :
oCrearea Bulgariei dela San Stefano a fost proectata nu de
eatre bulgarotilul conte Ignatieff, ei de calre elasa capitalista
rusa% Legenda ca Rubia ne-a liberat, ca ea se qiindiet la noi t}i
prin unnare Bulgaria na poate ridirit armele contra ei. nu
ra, raniline4 deceit un document interesant pentrit
E o ferieire pentru poponil bulgar t legenda cea mai de
temut a fost distrusii. Bulgaria poate respir liber. Vista wrat,
care vide() s'o inalmr; a dispdrut.

*
Despre brulalilalea Bulgarulyi ne puton face o idee chiar
inumai din pasagiile de mai jos. Bulgarul, drept vorbind, nici
nu-si ascunde brutalitatea, cum nusi ascunde minciuna, ba chiar
se laucla cu ea. Forja brutal, pe care el o face temut cnd o
are si inaintea dreia tremur respectuos cnd ii lipseste, este
Dumnezeul Bulgrului, principiul lui suprem, regulatorul viejei
sf moralei sale.

www.dacoromanica.ro
133

Am pure cith nenumrate exemple de brutalitate din vor-


bel.e i gesturile Bulgarilor din ultimul rzboiu. Dar aceasta ne-ar
duce prea departe. Ne vom margenl, dar, si relearn numai'doui
mai caracteristice.
lritaiul, este telegrama prea-sfintitului i pree-cuviosului Me-
todiu, mitropolitul de Stara Zagora, adresati Tarului Ferdinand,
cu ocazia aderei Turtucaei, telegrama conceputa in termenii ur-
matori i apruta in oficiosul Narodni Prava din 15 Septem-
brie 1916 :
Sautul dtiI e tut noi. lat pentru ce Serbii, Englezii
ltalienii, vor muri de sabia soldatilor nostri. Mama Rusia qmatufka,,
a siintit i thins& asentisul ei. Dar ne va fi eu toate acestea
reeunoseitoare. Ea a ineereat valourea otelului nostru f.4 i s'a
convins eft, elevii ei au devenit remareabili profesori.
Altul, e o corespondent din Negotin, adresati lui Berliner
Tageblall (29 Decembrie 19' 6), din care extragem numai un miz
pasagiu :
(kOrasul e dev astat. In pi-rnite, butoaele desfundate iunoata
In yin i racbiu. Marfurile aruncate, ici-colea, mobilierul distrus..,
Germanii i Austriecii stint departe. Nu se mai vad decit Bui-
garii. In margbnea strazei un Sarb nets. .b'usese ofiter. El .stei intin$
pe spate. en mainile n itituri. 0 coloana bulgara trece. Comitagiii o
privese. Pumni erispati se indreaptit spre eel tT-kii doarme
somnul de yea. E ura. .
E ceva mai mult deck Era. E ferocitatea i bestialitatea unui
p.,por brutal, care ii inchipueste ca inteadeviir jurnea e a celor
Ian 4 indreizneti" (Ulm din 12 Septembrie 1916).

e :1 t

Sangele celor 1C.000 de soldati romani czuti pe cmpiile


I3ulgariei pentru indrpendenta ei, curb i ospitalitatea i incura-
jarea pc care totdeautia au gsit-o pe pimantJI Romniei pa-
triotii i intelectualii cei mai de seam ai Bulgarilor, s'ar fi cu-
venit s oblige la oarecaie re:unostint pe vecinii nostri i fala
de noi, mai ales cA noi nu le sttusem In cale, - cum am fi
putut-o face si cum am fost solicitati sa o facem, - nici in 1885,
and cu lovitura din Rumelia oriented', nici chiar mai tdrziu, and
au Inaugurat acea politta de salbateci in Macedonia, cu bande
de comitagii, arora datoresc tragicul lor sfarsit atatia buni Ro-
mani macedoneni, asasinati miseleste cu topoarele i cu culitele,

www.dacoromanica.ro
'184

sub pretextul inaptuirei unui ideal national" bulgAresc, ce nu


avea nicio indreptatire. Si cu atat mai lesne le-erb Bulgarilor sa
se achile de aceasta elementar datorie de recunostinta, cu cat
noi nu le declarasem razboqi, ci intrasem in actiune numai contra
Austro Ungariei, unde aveam milioane de frati oprimati i unda
comunitatea de sange sf de aspiratii ne chemA imperios la in-
deplinirea unui ideal, pe atat de srant, pe cat de necontestat.'
Dar recunostinta eo floare ce nu creste pe pamantul Bul-
gariei. Dip lomatia bulgar, care, dupa cum se stie, a erijat, 'd n
principiu, impostura n norma de conduit si care el-A reprezen-
tati la Bucuresti prin cunoscutul impostor Simion Radeff, ne
clAdea asigur Ari formale i linistitoare c Bulgaria nu are nimic

de obiectat la infAptuirea unitAtii noastre nationale, pe care o


gsi indrepttit i legitim, in timp ce armatele bulgare'slteau
la pand, gata s tAbrasc, la primul semn in Dobrogea i sA
ne atace miseleste, pe la spate, dupg ce trupele noastre vor fi
trecut Carpatil, in Transilvania, si se vor ,fi gasit angajate pe
frontul de acolo. lar dupa acest prim act de duplicitate si in-
famie, cum s'a tradus in constiinta publica bulgareasca recunos-
tinta datorita liberatorilor Romani", - cum ne numeau Bulgarii
ani de7arandul, - se va vcdea din pasagiile de mai jos, extrase
coleclionate de d. Kuhne i pe care le reclam i noi ca pe
niste documeute vorbitoare despre sentimentele intime de care
erau insufietiti vecinii nostri fata de noi, la patruzeci de ani dupa
jertfirea noastra pentru desrobirea lor. .

Dnevnik din 1 Septembrie 1916, ocupandu-se de intrarea


noastra in actiune, avertizeaa lumea cA Bulgaria e in iolul so-
lidard cu aliafii ei", i apoi adaoga, cu ura nestapanit :
Binecuramtat &I fie ceasul r4fuei socotelilor cu diwaanii
' perfizi!o
A doua zj, Zaria scri :
.Suntem mu1tutu4i a vedeit pe Romania treand de parlea
inaThicilor no:41i ? lasana camp Uber acfiunei noastre-.
La 5 Septembrie, oficiosul Narodni Pram incepe a predich
nimicirea inamicului infam", care eram noi, proclamand ca
cea mai micei rzbunare indepdriarea Romdniei dela Marea
Neagret i privalinnea sa perpelnd de esire prin Constaniinopol
si Dardanele% iar la 7 Sept mbri, apucat de un acces de furie,
scrie cele ce urmeaza :

www.dacoromanica.ro
135

Trebue sit zdrobim Romania en tdate puterile noastre,


fara erutare si fara ragaz... Moarte Romaniei i armatelor sale
care vin dela Nord ! Moarte acestui vecin perfid, peutruca not
iusine sd putem trdi! k;i. de oarece ea (Romania) se` sileste a ni-
mici si opera puternicei noastre aliate, Germama, in calea sa li-
Lier spre Asia, aceasta (Germania) nu ne va prsi, ci va merge
alturea de noi ue va ajata s 'I'M:agent pe acest veein fr
credinta si Met onoare, condus de cdtre Wee desfratta(i, san-
vinari i coruptiv.
Kambarza din 9 Septembrie spune cu satisfactie c
prin nimicirea Serbia, ant curatit Apusul Peninsulei balcanice de
influenta ruseasch ; prin nimiciea Romeiniei vom asigurit si Rd-
sa ritul ;
iar, la 13 Septembrie, Narodni Pram, izbucneste dirr nou :
N'am fi oare vinovati, noi si aliaji nostri, in aceast lupt
pentra morald sl justifie (!) daca am lsa neatinsd independenfa
bandifilor si briganzilor ,vmdui,? Nu am li aspru osndiji inteo si
de Istorie pentru toterant% noastra culpabil i mizericardia noas-
tr fag de niste criminall? Datoria noastra este de a justificit,
reputatia ce avent de a fi campionii idealurilor. umanitatei
si de a curdfi calea de buruenile rele 0 de tot ce este putred si
corupt. Dacd am mai lsit urnte, ele ar puteit contagiit din nou
nmanitatea i ar puteit deveni astfel izvorul nnor notti lupte.
Mai miloas, Balkanska Po.qa din 1.5 Septembrie 1i pro-
pune s ne civilizeze... n stil bulgresc :
Scopul nostril aetual, in ce priveste pe Romani, este de
a-i (lezarmit, de a curart Statul lor, kilt de a stabili aeolo civili-
zatia, adevarata eiviiizaie, formag din munca, din onoare si
din virtute, ca la un popor bine crescut si cc idei sdntoase.
Sarcina arniaLei hulgresti este de a rimed putregaiu1 la gunoiu
si de a eardfl urmd. Bulgaria a artat prea multd radare, to-
lernd pe celalalL mal al Dundrei o cangrend periculoasa nu nu-
mai pentrit ea, ci si pentru progresul intregei turianitati.
pentru a stimul pe puternicii lor aliatim la distrugerea
noastr, Preporef din 24 Octombrie scri :
aNimicirea Roniiliiiei ut face infrngerea lui Sarrail inevi-
tabil. Din acest pullet de edere este clar cd zdrobirea repede
a Romanici este de o importanfd decisivd si de o necesitate abso-
lutd: pentru noi si aliaii nostri.
Independentul Kambana dela 26 Octombrie, fcnd spume
la gur, iat cum vocifereazd :
Extermlnare ! exterminare radleal Acest popor pol-
Iron nu meritd" rdzlmnaren, ci numai nimicirea. Nu pentru pa-
eateIe sale trocute si prezonte. ci pentrit a asigurd viitorul prosper

www.dacoromanica.ro
- 136

al untanittlfei, deivoltarea normala a Istoriei. Afeest popor trebue


sit ilispartt de pe fata pimfintului, cum dispare cangrena de pe
trap. Trebuie iarft$i pus in mitleare paletall lui Atila $i al
lui Tamerlan, petttru a curdfi din non sesul Dundrei de Catullii
romani,devenifi ni$te desfrdnafi. Exterminare! Crist, el insusi n'a
spas c trehuesc arse la timp buruenile cirnpului, pentruca set nu
inablese td set nn nimiceaseit spicele bune ?!
In aceea$i zi de 26 Octombrie, organul narodniacilor, Mir,
scri :
(Succesele contra ho,ndniei, la Sud ca si la Nord, pun din nou
la ordinea sari dhestimtett prelungirei existentei arestai Slab.
lar china .dou zile, la 28 Octombrie, iat cum se exprima
i r Echo de Bulgarie, organul oficios al Ministerului Afacerilor
Strine bulgresc :
Frontiera strategica, faimoasa fronliera strategica. paznica
imaginarit a integritnei romine, n'a fost de niciun *tor llo-
rotinilor contra furiei poporului Winne-
Milne Rnmnia nu TR Alai fl.
tSperjurd ea t?i, Serbia, ea va pieri ca i aceasta, acoperitei de
oprobin i de rusine,.
Si s incheem cu un alt pasagiu din Kambana dela 12 No-
embrie -1916 :
d'oporul romin, - zice virulentul organ independent, -
este un popor josnie $1 -poltron, tradMor $i mineinos, des-
franat $i violent. E nedrept stt mai triiiaseh pe fata phmin-
talui FA nu merith sii se mai bueure de razele soarelui, -
soarta Romnilor treblle sh fie marten si nimieireal... In,
Romania nu existd armatd regulatd rometud, nu sunt (leek bande
-de Wiwi, qi esboinl nostru cu. Romania trebue trausformat intr'o
Strafexpedifion. In numele wmanitaki, trebuesc exterminate bes-
tiile &roes, care alceitnesc arntata romand,.
Cum se vede din pasagiile de mai sus, extrase numai din
articolele catorva ziare i numai din cursul lunilor Sep.embrie,
Octombrie i Noembrie 1916, vecinul dela Miazzi urmrea, cerea
i doria din tot sufletul zdrobirea, nimicirea, moartea popo-
rultd famn, - acestui popor care n'a ezitat sli verse sdngele
pentru a-1 desrobl i chema la viat5, de$i ave proverbul su
intelept: pe eine nu- Jai s moar nu te las sii tr,$tin. Cate
asemenea imprecatii, bl,stemuri si simple grobienii n'au fcut sa'
apar ioi prozatorii hulgari, in loate ziarele bulgre$ti $1 n lot
timpul cat a durat rraboiul !, .
Am zis prozatorii. SA nu cumva s se creada cii poetii

www.dacoromanica.ro
137

ne-au uitaf. Pentru a nu ne ocup . de cei mrunti, vom spune


ea i cel mai mare poet al Bulgarilor, Ivan Vazoff, care publica
in fiecare numar al Mir- ulni ate o poezie, - un fel de buletin
sentimental, ori de comunicat poetic, - ne-a fcut cinstea multor
nobile inspiralii, de o mare delicatet de sentiment i de o ne-
Intrecuat inltime moral. In una din ele, intitulat Spiritul lui
Ovidiu (Mir din 3 Oct. 1916), dulcele, suavul, genialul poet
bulgar, parodiind salutul lui Deschanel adresat Romaniei, iata
cum se exprim despre Romani :
Voi suntoti puroiul roman
cas%Arlit in lari dopartate.
yRoma etern s'a eurit de putoare,
ocotorosindu-ge de voi.
(Voi suntoti, ea si strannii %ostri:
odesfrdnafi,banditt. asasini si rat,.
In alta, Intitulat Pogrom (Mir, 1 Noembrie 1916), iata
ce nobile i umane indemnuri se versific de regele poetilor
bulgari, cu pr:vire la poporul roman :
oS fat:cm pogrom in contra imperiului desfrandrei. poftei qi
urei... Pogrom ! si sa so deii o lovitura grozava hienei scartioase!...
Oh, patrie, esti pe deplin rachtmata ?)
$i cum s nu vorbeasca de,pre noi, despre existenta noastri
ca Stat i ca oameni, asa cum au vorbit tot timpul publicitii
bulgari, - prozatori 1 poeti, - and oamenii lor de Stat, oa-
meni cu rspundere prin urmare, acelasi limbagiu l'au tinut In
to4te ocaziile ?1
Badoslavoff, de pild, seful guvernului, declar corespon-
dentului lui A: Est (5 Noembrie 1916) ea are ferma sperangi cd
Romania va incet de a mai exist ca Stat independent. ;
iar Momciloff, reprezentnd desigur si de astdata sentimentele
Sobraniei, publica urmatoarele injurii i indemnuri la cried, sub
proprie semntur, In Utro din 17 Septembrie 1916 :
((kith' pentru ochiu, se spunea in Slinteie Scripturi. Penirtc
urmatdi talharilor romani aceastd mdsurd nu e de ajuns. Cand
e vorba de ei.trelme aplicatd maxima: pentru nu oeltin o sutfi,
pentru un dinte -o lute. pentru un sat bulgiiresv ineendiat
- zeve sate romanesti !,
$efii trupelor cu aceeai mentalitate i cu aceeasi hotrire
de exterminare a tot ce e romanesc s'au npustit asupra noastr.
Corespondentul lui Pester Lloyd, relatand o convorbire cu Tonceff

www.dacoromanica.ro
138

comandantul trupelor bulgresti din Dobrogea, scri, la 27 Sep-


tembrie 1916 :
<cLa intrebarea co i-am pus asupra seopurilor sale" im-e-
'

(Hate, generalul n'a raspuns eu euyinte, ei printeun gest. Et a


bdtut cit pummul it masd, pentru a-mi spune ce va face RomdniRi:
Trebne st zdrobim ie Romitni.
Bulgarii voiau deci s ne zdrobeasc, s ne extermine, s,
ne nirniceasc, sa ne omoare. Un popo Intreg osandit a 11 sters
de pe fa6 pmantu-lui. ca nedemn de a se mai bucur de ra-
zele soarelui !!! ...
Asemenea monstruozitti de conceptie si de simtire la un
neam de oameni ce se pretinde civilizat, care votste chiar si
civilizeze i pe altii si care treste In Europa veacului al XX-lea,
- iat ce va surprinde, poate pe unii i in tot cazul va proecta
Intro trista lumina sufletul acestui neam !

Rzboiul s'a terminat ; i dac ar fi sa ne facem socotehle,


am vede ca noi n'am fost nici atat de zdrobiti, nici atat de ex-
terminati, cat o doreau BulgarF. Romania n'a fost desfiintatti si
Homanii mai traesc. Ba Romania a esit chiar Indoit, ca teri-
toriu i ca populatie, din groaznica Incei care, iar Romanii putem
spune c i \Tad idealul unittei lor nationale aproape integral
realizat. E locul, mai degrab, s ne fntrebrn : cum stau Bulgarii ?
. Bulgarii se pot mndrl c sunt turanieni, - dad mai au
interes s o fac ; - vor trebul sa recunonse, Ins, c simtul
realittii nu l'au avut.
Asa cum simpla friftisare a' lucrurilor, fk cine stie ce a-
dancire dlor, impune Statelor mici, care voese s traiasca,-si
printre ele si Bulgaria, care n'a izbutit inc s fie Mare", -
ltnia lor de conduit, datoria atitudinei lor, intr'un conflict atat
de urias, in care Forta brutal cuta s rapue Dreptul etern si
de esent dumnezeiasc, Bulgaria a gresit, nesocotind Dreptul
pe care nu-1 ave i bi4u'ndu-se pe Forta care It lipse. i de
a.1 tragicul i ridicolul situatiunei s3le.
Dac tearna de pericolul ce ar fi putut constitul pentru in-
dependcnta ei, politica moscovit de Instpanire la Constantino-
pol i Stramtori, ar fi fost de natura s justifice pn la oare-

www.dacoromanica.ro
139

ca.e punct raliarea ei la Puterile Centrale si chiar afiliarea ei la


grandioasa uniune economicA a Milteleuropei, imaginat de Fre-
deric Naumann si sllutat cu atta entuziasm. la Sofia, apoi in-
treaga ei atitudine moral din cursul marelui rzboiu, imperia-
.lismul ei nejustificat, tendinta de dominatiuce in Balcani Isupra
si in dauna altora, megalomania ei ridicol; minciuna de care a
fAcut uz in angajamentele ei de onoare, ingratiludinea odioas
de care a dat dovad, intoleranta slbatec fall de vecini, inter.-
tiunile ei mrturisite de nimicirea i exterminarea azestora, bru-
talitatea cuvntului i ferocitatea gestulu;, care s'a tradus in attea
ofense aduse fiintei omenesti si in attea morrnane de ruine, toate
acestea sunt i rmn fr nicio scuz i demasc la Bulgari o
fire neapropiata i o mentalitate primejdioas pentru pacea ge-
neral.
Bulgaria rec:diveazA in gresea1a ei. Ea se gseste pe un
povArnis periculos de cnd exist ca Stat, datorit poate pca-
tului initial al impulsivittei unui popor ce n'a dobndit inc no-
bleta unei suficiente civilizatii i unei culturi sufletesti mai de-
sAvArsite.
Intre oameni, vecinul trebue s se aibi bine cu vecinul, ca
s nu se expue la neplceri, ca s poat trl s' s poat vede
cu spor de treburi. Intre State, acelas lucru. Cele mai muite con-
flicte internationale ar fi de sigur evitate, dac Statele vecine ar
cuta s le evite, msurndu-si nAzdintele si Intemeindu si pre-
tentiunile pe notiun ea respectului datorit Dreptului fiedruia.
Bulgariei mns. i lipsit totdeauna aceast noliune.
De cnd exist ca popor, Bulgarii s'au afirmat ca element
de vrajb5 ; si de cnd a fost din r ou chemat la via!A liberA,
Bulgaria s'a iluEtrat nurnai prin conflicte sAngeroase cu vecirii:
Conflict cu Turcii In 1885 si in 1912; coract cu SArbii in 1885,
1.913 si 1915 ; conflict cu Grecii in 1913 si 1917; conflict cu
llomnii in 1913, 1916 si in anii urmtori. i cu ce mijloace?..
E destul s ne amintim crimele bandelor de asasin'. fahatizate,
organii ate si salariate de Statul bulgar.
Bulgarii ar trebu sA inteleagA cA ovinismul lor exagerat
si hipertrofia unor sentimente ce nu se stiu stpni In limite cu-
viincioaie, nu le-a servit la nimic : nu i-au Inaintat, cum nu pu-
teau s-i inainteze, si i-au dat inapoi, cum era fatal s:-i dea.
Acum, slabitA, sleita si strnsa in cercul de fier in care se

www.dacoromanica.ro
140

gdseste strns, Bulgaria nu inspird mdcar mil. CAM vreme


Bulgaria se va indaratnici s rme Slat de prada, cum foarte
judicios observ invatatul nostru istoric d. profesor N. lorga,
ea nu se va putea desvolt si nu va puted tri in mijlocul unor
vecini pe cari nu-i poate suferi.
Dar, mai la urma, Ferdinand de Coburg, pe domenlile sale
din Ungaria, unde si-a gasit refugiu dupa CG si-a pierdut co-
roana i unde, in vremuri mai prielnice, poate chiar avansa la
grade superioare celui de locotenent de husari, impreund cu
scumpul sdu presedinte de consiliu, Rados layoff, care .a fugit
si el, la timp, in Germania, - in acea Germanie pe care a ser-
vit-o cu atta credint, - si la olalta cu toti sfetnicii sdi de alta

-
data, irnprdstiati in toate partile, ori ramasi pe loc in Bulgaria,
unii chiar In linistea i rcoarea priscariilor, - au acurn tot
timpul i tot rgazul s reflecteze asupra rezultatelor politicei lor
btaioase din trecut. La rndul lor, cei cari i-au inlocuit in pos-
turile lor de grea rdspundere au si ei toata libertatea de a cu-
geta si de a hotri in privinta politicei viitoare a patriei lor si
de a trage ori de a nu trage invataminte din experientele facute..
Ceeace am dori sa se stie, este cci noi nu le facem nici macar
cinslea urei noaslre, oricat de indreptIita ar fi, dupa multimea
pacatelor i neomentilcc lor.
Noi plecam din all- sentiment ; i recrudescenta unor rani
ce Inca sangereazd, ca i Improspatarea unor accente salbatice
al cdror ecou rsuna Inca, au pentru noi alt inteles.
E bine s se stie ca cunoastem si not .sentimentele Bul-
garilor fata de noi, manifestate in toat libertatea i din toata
inima, atunci and se credeau stapani pe soarta noastra si
cand mai credeau momentul sosit sa invarteascd iar palostil lui
Atila si al lui Tamerlan, ca s ne extermine; dupa cmn e bine
sa se stie ca cunoastern i inteleptul proverb bulgaresc, care
spune ca morile lui Dumnezeu macina incel, dar sigur., pro-
verb pe care bunii nostri vecini a trebul sa si-I aminteasca ori
de ate ori firea lor pornita i necumpatata i ispiteste a pa-
catui CU vorba ori cu fapta.
IOAN N. ROMAN

www.dacoromanica.ro
FOLNLOR DOBRO,GEAN

C NTEC
Frunzri verde inaracine Te-am gasit numai transoi ;
A u trecut doi ani de zile Te-am lsat numai copile
$'alta foaie matostat F3'am gasit lifte pagne
Din sat de cnd am plecat. De Unguri i de Germani
La Srdcioara din vale $i de spurcati de Bulgari ;
Vorbesc voinicii cu jale : Te-am lasat orase mari
Saraca Dobrogea noastra $'acum catune mai rari
Cat erai tu de frumoasa! De unde dai ca c vii
Te-am lasat impodobita Numai ulite pustii ;
Te-am gsit neagra parlitrt Dai la deal si dai la vale.
Si-apoi foaie maracine Te ia frica, frafoare;
Cnd am plecat eu din tine, Numai case darmate
Te-am ltisat numai Beard, De obuze i granate..
Cules de T. Cerglu. normalist, dela Ene Gheorghe din satul iorrl-
Co stanla.

CNTEC DIN TIATUCAIA


Foaie verde matostat Rusii lupta de doi ani
Mobilizarea s'a sunat, lar noi stam Intro dasmani.
Ne-am despartit de parinti, Nu vedeti c sunt sireti
De parinti si de surori CA le-a dat Germanul pret?
$i de-ai nostri f ration. $i conserve i pesmeti ?
Saracele nevest'ele . Domnul Ion, general,
Cnd au ramas singurele Basarabeanul ttdhar
Tot oftnd si tot plangnd, In brigadri ne-a bagat
Copilaii mangaind : 'ntre dusmani ne-a lasat
Nu mai plnge, dragul men, De ne a batut cu ghiulele
C'o d bunul Dumnezeu Anne si mitraliere
SI vie si tataj tau. $i-am ajuns, nevinovati,

www.dacoromanica.ro
14'2

Vianduti de-ai kr comandanti, Neamtul din tara nemteasa


i 'n Dunre aruncati. Bulgarul din Bulgaria
Saraca Dobrogea noastr, ,5'i Turcanul din Turcia.
Cine f s'o stpiniasca!
Cules de T. Cel trAu, normalist, dela Paraschiva Tilma din Ciercei-
Constonta.

CNTEC DE DO1?

Neamtule, d-mi clrumu-acasti Sai pui dreapta capatai


La copii i la nevast cu stnga s.6-1 mngai ;
CA mi-a venit dor de cas; draga, bine
S'a filcut orzul de coas Sig nu-1 ningg, sg nu-1 Fiona
grul de secerat Sa nu-1 pice pic de rota.
ii mndra de s-rutat. S'am zis verde mrcine
Plecai, mandro, dela tine Plecai satule din tine,
Dorul meu la tin' I-Aniline ; La dumani le pare bine :
Ramne, mfindro, la tine Numai mie-mi pare rtin
S1-1 Ingrijek;ti, clraga, bine CI m duc din satul men ;
Cum ingrijeai i de mine; Caci pe uncle mit duc eu
S. mi-1 culci in pat cu tine Nu-i nici iarb, nici dudtiu,
Cum m culcai ;ti pe mine ; Nici trup, mAndro, ca al tn.
Cules de Vasle Popa, normalist, dela Sanda Margineanu din Ciertte.i-
Constanta.

CANTEC DE RECRUT

Foaie verde i-o lale Dar macelul nu-i de vaci,


Lung-i, Dunrea! Ci cbiar de oameni saraci.
SA facem pod peste ea, Foaie verde mica seaca
Stt trecem in Dobrogea, La zi'ntai rilcutii plead ;
ln Dobrogea cea bogata Ies parintii stt-i petreaea.
De Bulgari Inconjurata Dar pe mine n'are cine,
.5i de Nemti administrattt. Cii sunt singurel pe lume :
Caci la Turtucaia 'n vale N'am nici frati, n'am nici surori,
S'a fcut un macel mare; Par'cl sunt facut din flori:
Dar macelul nu-i de boi, N'am nici mama, n'am nici tata,
Ci de oameni ca i noi. Par'cI sunt fiicut din piatr.
Cules de Ghetu L. normalist, -dela Badu Cojocaru din Tas-punar, Con-
stauta

www.dacoromanica.ro
43

CA.NTEC
-Foaie verdo meriori, - Norii cnd s au scuturat.
mil soldat din ri*ori, - De jelit, cid te-a jelit ?
Ern' ti-a fost sortit srt mori ? - PAshrile ctripind.
- Sus pe varful muntilor, - De 'ngropat cin' te-a 'ngropat ?
in grindina gloantelor, - Ghiulelele cand s'an spart.
La poalele brazilor. - De'mbrAcat, cin' te-a 'mbrAcat?
- De scAldat, cid te-a scAldat? - Tara cAnd s'a concentrat.
Cu1e3 de C. I. Ghetu, formalist, dela ficul Cretu R. din Chior-Cismea
Constants..

CANTEC DE JALE
Foaie verde sAlcioarA Si mndrri In toate cele
Dunilre, apt vioarA, Ca i luna Intre stele ;
Face-te-ai neagrA, cernealA, Si-au venit bAeti din sat
S. te pui In eAlimarA, Dar pArintii nu m'au clat ;
SA te scriu pe hartioarA, Si-a venit un crai din lume
SA trimit scrisoare 'n tarA Hai cu el sA rnA cunune.
Scrisoare muiatA 'n .jale Decat m mai cununam,
SA iasit mAicuti 'n cale Mai bine groapa-mi sApani ;
Sa creadA cA-i sArbAtoare , Decht mA mai logodiam,
s'o puie In fereastrA Mai bine mA 'nmormantain ;
Cine-o trece sA citeascA Zestrea mea de fatA mare
C'arn fost una la pArinti 0 pusei In nouI care
Ca fecioara intro sfinti Si-o dusei paste 1iot4re....
Cules de Gbetu I , norinalist, din satul Ta4-punar, jud Con-tanta

CkNTEC
FrunzA verde rosmarin ! Trece sate 'n curmezi
RAu e de voinic strein, Si dumbrAvile 'n lungi,
Numai luna mi-I iubwe Vede-o mandrA. fetisoar
Si soarele-1 incAlzete. Ca un pui de CAprioarA ;
Trece 'n jos, se duce 'n sus, El ii zice : dragA, stti...
Nimeni nu-i dA un rAspuns, Ea in lAturi se tot drt ;
Nu i rice : bun ajuns ! El i zice : vino 'ncoace !
Suie 'n deal, coboarl 'n vale, Ea-i rAspunde : dam ce face.
Nipi o mAndrA-i st n cale :
'u1easi de Maria Antc n, normdlist, dela 11 e Vii6an din satul Doro-
bantul-Constanta

www.dacoromanica.ro
1 41

COLTNDT-L FLOR(ILOR SFINTE


In mndre ogoare Nici fin 'n casrt,
Spre soare rAsare ici colac pe masA.
Crescu-mi trei flori sfinte Nici ospete rari
Dirt rai rAsIdite : Pe la zile mari".
Floarea mirului, -Voi florilor sfinte
Floarea vinului Ia-n' luati aminte
Si cu-a gru'ui. C. voi fiecare
Ele se 'ntreceau Sunteti de-acittare
Si mi se 'ntrebau : Si la bucurie
Care e mai mare 5i la sAtulie
Si mai de-a cAtare ? Si la creytinare
Floarea mirulni t$i la botezare
Zise soarelui : Nu-i una mai mare.
-Soare, luminate, Si de-ar lipsi una
Gaud fAr' de pAcate, N'ar fi voie bung.
Judecrt-ne soare, Dar de-ay lipsi eu,
Care e mai mare? Dela Dumnezeu,
CA de n'ayi fi en, SA mai trimit raza
Dela Dumnezeu, Care lumineazA
N'ar fi creytinare Sis dau crtldera
Si nici botezare". Care inviiazit,
Floarea vinului N'ar mai fi 'n ogoare
Zise Soarelui : Niciun strop de floare ;
-Soare, luminate, Si ce-ati face voi
GAnd fAi de pricate. FApturi din noroi ?
Ba eu sunt mai mare Ci-mi luati aminte
Si mai de-a crttare L'a mele cuvinte
CA de n'ayi fi eu CA altu-i mai mare
Dela Dumnezeu, Si mai de-a Ware :
Nici o bucurie, Este Dumnezeu
Nici o veselie Cui nett 'nchin yi eu,
N'ar mai fi s fie". CA el ne-a zidit
Floarea grkului Si ne-a randuit
Zise Soarelui : Cu tot rostul nostru
-Soare, luminate, Si folosul nostru.
Duanme cd dreptate Lui sA ne 'ncliinim
Ba eu sunt mai mare Lui srt ne plecrtm
i mai de-a ditare Si sA-1 litudrtm
Ca de n'ayi fi eu Cu trupul cu &Aid
Dela Dumnezeu, Vremile de-arandul.
N'ar mai fi nici grail,
Aeest colind e alcatuit din trei variante, cult se ca fragmente. Pat tea In-
tl', Nina la rispunsul Soarelui, e culeasi d T Cergn, normalkt din satul
eiccacci, Constanta.

www.dacoromanica.ro
145

.COLINDUL OSPTULUI
Viarianta)
Icea-mi ces domn bun, Lad-margini de lac
In ceastg, domnie, Doi. meri Inpletiti,
Da Ma 'nprtra tie, -Jur prejur de meri
Bun gand mi-a gandit : Aiti mai niaruntei;
De-un bun pranz mi-a 'ntins La coad de lad .
Dar la pranz ce-a straps ? Tree, mi se petrec
Doi, trei oameni buni, Doua, pilsgrele
Megiesi britrni, Chip de randuneleu. -
Cu barbi albe 'n piept Rupse de-mi gri
Cu sufletul drept ; Dela cap de masa.
In rand s'asezarrt Bunul Dumnezeu :*
Ei imi, osprttara, - Cutare, fatul. meu,
Mancar5., brtura Visul ce-ai visat
Si se Inveselirrt. - Este-adevrat. ,

Iarrt cest domn bun, Cel lac iezerel : ,


- Bun jupn cutare, Vinul ce ti-ai dat;
Cam din cap de masti, Ceti stan de pieta,
Ca un domn de cas Masa ce ti-ai dat ;
Cu fao. aleasri, Cei meri npleti,i :
Din gura griteF,Ae Fini ce-ai cununat ; '
Si-astfel le vorbeste : Cei mai miiruntei ;
- Beti, boeri, mancati Fini ce-ai botezat :
Si vit osptati, Cele pAsarele.
Dar imi ascultati ehip de randunele,
Si ma luminati : Nu mi-s prislrele,
Chia, n ast noapte, Ci mi-s palarele,
Eu cu doarnna mea l bem noi icu ele,
Putin somn- somnaiu, Rar, la zile maxi : .

De-un vis c visaiu : Sara de ajun .

Par'cil se Ikea-A. ' Ei 'n zi ae CrAcitin


Cam din curte-afarli Si de Boboteaza, '
' De-un lac iezerel ; Cand preoti boteazg,
La mijloc de lac Lumea 'ncrestiner,
Par'ca se lacea-rft Lumea i norodul -
De-o stank de piatit Si pre noi cu totul.
Cules d&a. Mdrache I. $erbu din corn. Luncavita Tulcea, de Olteanu I.
Cristea. normalist, Constanta.

COLIND DE BOIERI BTRNI


Doi boieri batrani De ce s'au rUgat -
0 le Imi,Doamne, Dumnezeu le-a dat :
Clu crucea In mani, Mass, ggbioarl
10
www.dacoromanica.ro
1.44

Turnata din cearil ; Ingeri le-aduna


In mijlocul ei k4 le trimetea
Doi pomi rotunzei Pe use de rai, -
Arntul traginet, La feciori de crai.
Poamele ehica
Cules de normalistul T. Cergitu del& Ion Moise d n satul Ccricci, jvd.
Constanta.

COLIND DE COLAC

Seoall, scoalrt, fata mare C'olac de gram si-or lua


Si-mi aprinde-o lumanare Pe colac vadra de vin
Mi-o lipeste 'ntre icoane C'asa-i legea din batrni
'Ntre icoane 'ntre obloane Din batrani, din oameni buni.
C'au venit colindatori Sanatate 'n ceasta casA !
Si ti-or catita pana 'n zori Cruce frumoasa pe mesa !
Ti-or canta, ti-or colinda La toti inimA voioasa!
Cules dela Chiral Ion din Constanta, de O&M Du-
mitru, noimal st.

SUS PE MALTA'. DITNRII

Sus pe malul Dunrtrii, Cum bat mustile pe ele !


Tree soldatii, srtrmanii, SArmana maicuta lui
Si se luptA cu dusmanii. Cum plAnge de jalea lui !"
Si se lupta blestemAnd, Clpitanul mi-o vedea
Cu dinti 'n pAmant muscAnd. 8i din gurA-i cuvnta :
Cade unul, cade doi, -FatA mare, vazi de cale
Cadeo mie de eroi. C'asa-i soarta lui sl moarr:
Cam i unul calare Tot de armrt. Inpuseat,
mi-1 vede-o fata mare. De baioneta 'ntepat,
Ea la dnsul se ducea Fail lumina de seu,
Cu mare jale-1 bocce: SA nu moarl 'n satul sau,
-SArmani ocbisorii scosi Fara lumina de ceara,
Cum stau ei de cioare scosi ! C'apa-i sortit ca sA moarii
Sat-mane bum, subtirele Soldatului pentru tarL
Cales dela Dumitru Bucur din TOttoman-Constanta, de Constantinescu
N, normalist. '

71111211110011atallEt

www.dacoromanica.ro
147

1LINCVTA SANDULTII
La casele Sandului, llincuta mi-a murit.
Sandului bogatului, Dacl nu-mi credeti cuvantul.
Sauduleasa ce-mi frtcea ? Veniti de-i vedeti mormantlil".
Ilincutii poruncea : Cum ofta, cum suspina, -

Ilincutrt, fata mare, Turcii toti crezare-i da;


Ia cofela la spinare Numai unul mititel,
te du la Dunre Tremura Giurgiul de el,
*i-mi ia apl tulbure". Sabia din @old prindea
Dar nici ap n'a h at, Tatele de-i scrijila. -

Pe Dunre s'a uitat : Sanduleasa ce-mi facea.?


Lin coboara d'un caic Dad, vedea i vedea....
Tot cu covoare 'nvelit, Rana la brau ea bliga,
Inauntru zugrvit, Cheile de le scotia,
Pentru Ilinca gatit. Odaile descuia,
Ilincuta ce-mi flicea ? Dar nimica nu afla.
Cofele le arunca, In pod unul se suia
Acas se repezia Pe Ilinca mi-o afla.
mumg-si se rstia Afar c mi-o scotea,
Fire-ai a dradului, marug, La Dunare mi-o pornia,
Ca nu ti-ai bagat de seama! Pe caie mi-o a@eza
Cu putul In batatura manile-i le'lega.
M'ai trimis la apa bung, .." Ilincuta se ruga :
Sanduleasa cnd zria, - Turcilor, Agalelor,
Mana pe sapa punea Dati-mi drumul manilor
S'un mormant itni pregatia, S 'mpletesc coditele
Oase de vita 'ngropa ; S-mi a@ez cositele'.
Cu Ihnca ce facea? Turcii mill i faceau
Tocma 'n pod o ascundea. Milne i deslegau.
Iaca i Turcii intrau : Dar Ilinca ce-mi fIcea ?
-.Bung, ziva, Sgnduleas, Dar Ilinca ce-mi zicea ?
Cu fat, de jupaneasa, - Dealt .sluga Turcilor
Cu ochii de puic'aleasit ! doica cadiinelor,
Ne-a trimis be@leaga Pa@g, Mai bine pranz petilor
Si ne dai fata frumoasa". Pe@tilor i racilor".
-Turci;or, Agalelor,
Balad ro. culeas dela C. Fulgeanu din sAul Abdulah-Constanta, de te-
fan Andrei. normalist. .
- ' .

CINTECUL EMIGRATULIT/
Foaie verde marg.cine Ci m duc din satul meu,
Plec, satule, dela tine. Dintre prietenii mei
La du@mani le pare bine ; Cari-am petrecut cu ei
Numai mie-mi pare ru Cand eram mai mititait.
www.dacoromanica.ro
148

, Mandril flu a i-6 parea Dar nu este cultivatrt.


CA ma chic de linga ea. Tara noastra e mai bung
Feaie verde salba moale E mai buns si saraca
Cine face-avere mare ? Toti streinii 'n ea se baga.
Misler cu-ale lui vapoare. Cine vrea ca sa doriascg,
Foaie verde bob naut, Mearg,1 :u tara englezeascit ;
Doamne, de ce 41:Aiun murit Cin* nu stie jalea rea,
Pe vapor eand m'am suit? srt mearga .ti America;
Cite cce,ante-am trecut ! C'America-i tara buna,
Mi-era Meg c mi scap. Tara bung, de parale
Cand m'a lgsat pe uscat Dar este Aid de jale
Par'crt din cer am cbjcat. Foaie verde d'avrameasS
De fumul vapoarelor Wajunse un dor de-acasg
8i de-al fabricilor, De copii si de nevasta..
De focul copiilor, Destulrt inima arsa...
De dorul pgrintilor Scrisoarea dela copii
Imi venia lesin s4. mor. Fricuta-i numai f6sii :
Plesniti-ar cosul, vapor, Trtticule, nu mai vii?"
Mult m'ai streineat cu dor; Foaie verde si-o lalea
Plesniti-ar cool, Ewing., Arza 'n foc inima mea!
Mnit m'ai etreinat cu milrt. Are', 'n foe America !
Foaic vet* bob nOlt, SI am aripi a zbura
Tot am zis i due, mg due.. Tocmai ht Uomania,
nime,ni nu m'a cregut. l'nde m'a nascut maica.
Dar acuma stiu o'n prede Peline, irate peline,
Ca m'am dus, c nmi ma vede, Amara i frunza pe tine,
In. America de nord Amara inima 'n mine.
Sti kiti4 a nu ma mai vrtcl Amax e cotcrul tau, -
Nice yin, day nice mort. Mai amar sufletul meu.
*i-am auzit Q mineiuna Dorule, bucatrt rea
C'Amer:ca-i tart bunk Iei dela inima mea
Tara taina i bogata Dorule, bucata mare,
*1 de bani indestulata, Tesi din inimrt afarrt.
Coles deli Gh. I. Nedel.u, comerciant di Topralsar, Coustanta, de
.5teran Andrei, normalist.

www.dacoromanica.ro
fOLKLOK fRILINRE5( PIN DOCIVIQM
Cules din satul Caranasuf (Constanta) de d-ra Lucretia
Dlnitrescu, Invttoare

TUDORCIU i SULTANCIU
Zg. libel Tudorciu llencrt, Tudorel s'a 'ndrgit de Ileand,
Ilencrt, beall cotlenc5, Ileana, alba cAlditrreasit,
llencl, bealt Trnofcg. Ileana cea albg din Tetrneva.
Scritum sl libof libeli ; In tain iubitu-s'bu;
Scritum si minit minh ; In tainit daruri au pregiitit ;
Scritum godl pritveli ; ln tain logodna au flout ;
SvadiA scritum nim6jet. Nuntri in tainl nu pot.
Petrie diesel cglesitt, . Vinerea fcut-au chemrile,
U Srtbuta ieli i pili, Slinbt au but i au mince,
Nidele bula duveli, Duitineci au adus, mireate;
U Pundelnec dari drili, Luni daruri au druit,
U Tornec Sultanciu duftas, Marti Sultancht a venit,
Sultanciu, fardi hiduten Sultanciu, Jiaiducul cel mare
1 n portal pulpl $i a baut la poartit
I nI Todorce puvicAl : iii lui Tudorel i-a strigat :
Tudorceo, mlaclujenecl, Tudorel, ginere,
Ss cotel ntuci Scoate vinul cu crildarea
Di m, Tudorceo, pucerpis ; S m cinstesti, Tudorel ;
I bulcart ss tebe clL dodi, Si mireasa srt vie cu tine,
Tea d mi rcg, tltini Ca s-mi srute mama
(4uleam bci da mu dam S-i dau un dar mare.
'udorce mama si cluing*: Tudorel i zice mamei sale:
Ni ftoclem, mamo, ni ftoclem, Nu mrt duc, mull, nu mi dur
Da si Sultance purcepe; Pe Sultanciu s-1 cinstese;
Sultance, frdi biliduten, Sultanciu, haiducul cel mare,
Toi si mil, mamo, inbii. El o s inl omoare, mamit.
Tudorcevtil maicitl Mama lui Tudorel
Tea nrt Tudorce drimi : Ii spuse lui Tudorel:
la si buldttit izvicli Ia scoate-ti mireasa

www.dacoromanica.ro
150

NA Sultancin rc d Aluni, SI-i slrute mAna lui Sultanciu,


Smuchini d i pudri. Smochine sl-i drtruiascl.
NI Sultanciu rAcI tAlunA ; Lui Sultanciu Juana i-a sftruNt ;
Tudorcht rIchie mu dadi. Tudorel rachiu i-a dat.
Sultan duma n Tudorceo : Sultanciu spuse lui Tudorel :
Tudorceo, mlidujenecI, Tudorel, ginere,
Ia si nIzat irmAci, la fa-te mai inapoi.
Ci inaim pusck nimereng, CAci am puscrt ne'ncercatI,
NI tebe de e umere. Pe tine sA o incerc.
Ci gu u cilotu udari ki l'a lovit in frunte
Ci si bulatI udz. ;3i I-a hiat. mireasa

CANTECUL LIII GHEORGHE


RIzbuleal mi sI mlad Gheorgu Ni s'a'nbolnIvit tangrul Gheorghe
NO i 111 bolnitrta , In .5umla in spital ;
Lijeal ne mlogo, ne roalco A acut nici mai mult nici mai putin
Dur tri mi teli mesetrt ; Dead trei luni intregi ;
Mlogu pucerneal i pugruzneal. Tare s'a 'negrit i s'a urtit.
Gheorguviti verni drugari AdevIratii prieteni ai lui Gheorghe
Tfi s n leorgo dumrtli : E spuneau lui Gheorghe :
NA pisi Gheorgo ino pismo S . scrii, Gheorghe, o scrisoare
NA toie starg maicit, Micutii tale bAtrilne,
Ci srt Gheorgu puzgudi CI tu, Gheorghe, te-ai logodit
ZI ina muma tinInencA, Cu o fat i din ,5unala,
NI snIgh tend, i visocA, La trup subtire i inaltrt,
NA liti 'beall i cerven, La fatI albI i rosie.
N . imi mAhlum heruvA. La nume m4hlum heruvI".1)
Gheorgu drugari pusluse Gheorghe si-a ascultat prietenii
Ci nI pisl ino pismo Si scrise o scrisoare
NI neguvItI starrt maicitti : BItrnei sale mslieute :
Ci sI Gheorgu puzgudi CA Grheorghe s'a logodit
ZA ina muma timnencI, u o fatI din ..,4mn1a,
NA snIgil tencI i visocrt, La trip subtire Efi inaltri,
NI liti bealrt eervenA, La fata. albl s rosie,
N . imi malutn heruvI. La nume mAhlum heruvI".
Glieorgtivart star5. maicitrt BAtrAna maic a lui Gheorghe
CAW pismotu priemA, (And primi scrisoarea,
SAbralA tenchi daruvi AclunA daruri subtiri
Ci zrt tluthen trIgNurdrt. plecl la ,5um1a.
VArvealI stu se vrtrvealrt Merse cat merse
CItu du tkruen uti(li, Si c:ind ajunse 15110 $unila
Du *lumen du brtzeatIim, Lan:ra vide dda 5umla,
Ni srestrt Writ voiniti, In fatii i vin soldatii.
Voinititi umrilo noseli. Soldatii duceau un mort.
i Bugm pe rei ce thi ce in,emneriza acete cuviqte, s ile comunice.

www.dacoromanica.ro
151

Babidatg dumg ng voiniti : Baba spuse soldatilor :


la si umrilotu slujeti Ia lgsati mortul jos
I di gu baba uplacii, SA-1 plngg baba,
Ci imam sincu iubitu CA am un fiu omorat
U pustAtA Turtcral vuina, In pustia de luptg cu Turcii,
U Odrin' gradlen guleamu. La marele ()rat; Adrianopole.
Tii babickga pusluse Ei ascultarg pe blbutl
Ci si umrildtu slojeli $71 puserg mortal jos
Ci gu babg uplacg. SA-I phingg baba.
CAtu gu babg utyilA, Cnd baba l'a descoperit
To mil holgm mlad Oheorgu. Era chiar tngrul 011eorghe.

COUND DE FATA. MARE


Doing muma .sAt sAdilA Fata Doina a rgsgdit
Doine mome, culadele 1) Doino fatA, colitidele1)
Dvea prAcet' iabAlciuvi, Doug rgmurele de mgr,
labglciuvi, chislciuvi. De mAr acrisor.
SAdillghi Doing muma SAditu-le a fata Doina
sitdirghi, vanAlisA ; te-a rsAdit i s'au prins ;
Lis pusnAli, FrunzA au dat,
Tveat tAvnAlu Mori au inflorit,
Vras vArzgli : Poame au legat :
Dvea iabAlchi Doug, mere
Zlatniciuvi, chisAlciuvi. De aur acrisoare
Ut cAsnllghi roing muma Fata Doina le-a rupt
Ci ghi dadi cuimgie Si le-a dat giuvaergiului
Utguvori Doing muma : i-a spus fats Donn :
Na ti, baino, tezi iabAlchi nene, merele acestea
Zlatniciuvi, chislciuvi, De aur, acrisoare,
DA mi isminisi pricuvn cuvnet SA mi le prefaci in cllan .cu chart-
[tori
Istulu van prAsten Si 'n inel hi formg de scaun
I titiriti ; 'n podoabg de cap ;
Ci art idg nA iurotu, Si sg, mg due la hors,
DA sA uluie na ing base SA mg princl n loc de frunte
Pri dve morni, IAngl doug fete,
DA mA vidi. moito libi SA mA vadA iubitul meu.
Ci dA caji moan libi ; Si sg, spunl. iubitul melt :
DA sg, zgudim Doing mama. SA ne logodim, fatl, DojnA.
Tui nAzdravi zA mumata SA fie fetii cu noroc!
Doine morne, culadtle. DoinA fatA, colindele.

1) Iletren ce e repett (WO rival e vere.

www.dacoromanica.ro
I 52__

(wimp .hE BLF3G


Ranel mi Sveti Oheorghi, Hrnitu-mi-a SfAntul Gheorghe,
Rano miranel, pp Ghiorghiuv den1De vreme mi-a hrnit,- pe la Sfiln-
[tul Gheorghe 1
Ranel mi rano cone Hrnitu-mi-a din vreme calul,
Ss beal uriz nAzubigu ;, Cu orez alb l'a hrnit ;
Vsennlgu Sveti Gheorghi L'a 'ncAlecat Sfantul heorghe
Si s'a pornit jos la ciimpul bu-
Ci utidi tat'c dolo po deadovtisi
[ceiri . [nicului su
Tam nmeri tam zvari Acolo a intalnit, acolo a aflat
Ina lmea ss tri glavi : 0 rain cu trei capete :
Prvi glva bealu mleaco, Capul dintaiu cu lapte alb,
Ftor glva roino vino, Al doilea cap cu stropi de vin,
Trete glava jelto jito. Al treilea cap cu grAu galben.
Mleacoto po iusceri, Laptele pe la ciobani,
Vinutu po luzeat, Vinurile prin vii,
Jelto jito po ceiri Graul galben prin aimpii.
Tui ni zdravi Sveti Gheorghi. Cu sruatate, Sfinte Gheorghe.

COLIND DE FAT MARE


and intr inteda (ma in hor
Rz igras malc Mum A 'nceput s joace fetita
Stanca riz cuprinen' - Cu cmage subtire de mtase,
Cuprinen, ibrisinen. De mtase, de ibrisim.
Pupit-g, sfiti Ilie : ' A 'ntrebat-o Sf. Ilie :
Mari moine, malehe mome, Ei fetito, fetisoarii,
Coi ti dri tzi rizii Cin' ti-a druit cmasa asta
Cuprinen, ibrisinen ? De mtase, de ibrisim ?
lutguvare mala muma : Rspunse fetita :
las at sh'm bag ma]c, mann, Eu cnd am fost midi, mititica,
Bavel-sAm Hrista bogN, ; Am ingrijit de H ristos Dinunezeu ;
Bujea Maici. Mi-a diruit-o 11 aica Domnului.
Tui n zdravi n mumata ! SA fie cu noroc fetii !

I) Refren, cc se icel dupa fiecale vcN.

www.dacoromanica.ro
153

COLIND DE FAT MARE


SeaIi muma ran busilec Fata mi-a semanat de dimineati
[busuioc ;
To ni stanl ran busilec, Dar n'a rAsrit busuioc de dimi-
[neatI,
la nai stana srebru i zlatu. Ci a iesit aur si argint,
Srebru i zlatu crrtstuvatu Aur i argint crucis.
Ci stt-i ciula ceac du tare ; s'a aunt pftnI la tar ;
Ut guvorel tari Constantin : Si a vorbit tarul Constantin :
Hoi va vazi, devet slughi, Mai, voi, nourt
la ideti duvideti malca muma, Ia duceti-va i aduceti-mi fetita,
Da e storim bas trtritrt, S'o punem tarina de frunte,
Bas tarita i viziritA. 'farina de frunte, vizireasa de
[frunte.
Utguvorele devet slughi : _115spunsera cele noul slugi :
Hoitrt tebe, trin Constantin, SA traesti, tar Constantin,
Ni duode malcI mutna Dar fetita nu vine
Dt e storis bas trtriO, S'o faci tarina de frunte,
Ba, ri, i viziritrt. Tarina de frunte i vizireasa.
Tui n zdravi zi mumata, Sa fie cu noroc 'eta!

www.dacoromanica.ro
1NSEMNRI
DESPBE

TATARII DIN SATUL PERVELIA (COM. TATLAGEAC)


CONSTANTA

Note le ce urineazi le-am adunat din satul Pervelia, comuna


Tatlageac, judetul Constanta, uncle intamplarea m'a dus s fiu
suplinitor i uncle am deschis prima coalA romaneascA dupA
rizboiu.
Catunul are vre-o 65 de familii ttAresti si 5 romanesti. Se
afli la 32 km, de Constanta si la 14 km. de Mangalia, nu de-
parte de trmu Mrii Negre.
Privelistea satului iti Iasi o impre&e tr'sti; ns in orice
caz, mai bura fatA de alte sate tAtresti din imprejurirri. Parte
din oameni stau bine ; suat si multi sraci, mai ales acum dupA
rAzboiu, cad Bulgarii nu i-au crutat nici .pe dansii.
Satul. (-And il privesti, vezi 6 aduntur de case rAzlete
mid. Pomi nu sunt mai de loc. Doar Li, colo, ate un salcam
mai dA putin umbra'. Totul i aratA cA ai de a face cu un po-
por de stepA.
Casa. La Mari casa este construitA din piatrA sau chirpici
(pAmant frmantat cu apA, paie i balega). Cimentul dintre pietre
si clfrpici e de noroi. Acoperisul constA din douA sau mai multe
grinzi, care merg paralel dela un perete la cellalt. Peste grinzi
pereti ei pun cipriori oblic;, care se incheie deasupra in unghiu.
T. van nu existA.
Peste cApriori se pun nite lemne, ir deasupra lor stuf,
scaeti, sau cucut. Vine apoi un strat de paie, unul de plead,
unul de cenuse i, In fine, unul de !Arrant galben. Se pune O-
mani galben din clod motive : intai pentru crt lutul galben, dupA

www.dacoromanica.ro
155

ploaie, devine mai compact de at cel negru i apoi pentru ci


e mai frumos la culoare, zic ei, deck cel negru. '

De obiceiu casa e imprtit in dou camere : una, numitA


.4cher-iui", serveste ca odaie de dormit, de primit etc., fiind
cea mai curati si mai frumos inpodctiti ; cealalt, numit aid-
tire, sau tinda casei, serveste pentru trebuinte casnice.
Forma camerelor, in majoritatea cazutilor, e dreptunghiu-
lark avand dimensiuni ce variaza intre 4 pan la 5 metri lungime
4i intre 3 pia la 4 metri laime. Inaltimea e de 2 pand la 21/2 metri.
Casa e astizati in totdeauna cu fata spre miazizi i faptul
acesta are si un temei religios, de oarece mormintul profetului
Mohamed se afl spre sud, dar i un temei geografic, Linda pu-
nand casa cu spatele spre nord, se apir mai bine de crivt.
Casele lor au o singuri iere. Camerele au cAte o singuri
ferestruid ; Tri tind e abia un ochiu de geam, sau lipseste
cu totul.
Soba este oarbi. Se incalzeste cu paie, intocmai ca la Ro-
mli. In totalitat9a cazurilor e construit din bucati de crmizi
sparte, lipite cu norol. E a*ezat chiar lng use. in camera
ischer-iui".
Spatial dintre perete i sob serveste ca loc de baie, de
oarece baia este necesar dupi Lecare raport sexual pentra ambii
sq. Dalai .prescriptiile Coranului, baia se face cu ap cald.
Aceast cimrut de baie se numeste hamam"
In cas, pe jo;, sunt rogojini cask", far dad Ttarul e
mai bogat, asterne covoare calm", ins sub covoare se afl
tot rogojini. Pe Ingi pereti se afl saltele mici de paie ot-
mindr", iar deasupra lor altele de ln giun-mindr", sau de
fulgi de paseri eits-giun-mindar".
De-alungul peretilor, peste aceste saltelute se insirue niste
perne de perete duoariastc", de care te razimi, sau pe care
stai si sunt nelipsite din orize cas.
De obiceiu in camera' se gseste si un sclunas cursin",
intrebuintat numai pentru bamp, sau pentru tava cu mrtcare.
Paturi n'au, cAci dorm pe jos, pe rogojin.
Peretii sut inpodobiti cu diferite tesituri i mai ales cu
batiste lucrate In culori vii si bttoare la ochi, numite cevrea".
In 'mai toate casele ttrest; in care am intrat, am gsit 0

www.dacoromanica.ro
.156

curktenie exemplati. Prin faptul eh' ei nu infra tadltati In cask


pot mai uor s pstreze aceast curtenic.
Lumina in ()di e slab5, ea de crepuscul, din cauza feres-
trelor mid. ,

Curtea. Locul dinprejurul casei mai rar e ingrAdit. Obiceiul


de a inprejmui, grdina hau luat dela Romani si alte neamuri
cretine. Adesea prin curtile lor trec crri, pe cari circul oa-
menii din sat.
Curtea, dad exista, nu are ffcio. Imprtire. Toate luerurile
gospodriei sunt wzate, sau svArlite Incoace i incolo, la voia
intmplrii.
Nu obinuesc s pue zarzavaturi in jutul casei, nici s s-
deasc pomi. Nu le place umbra copacilor. Bar cnd gsesti rate
un salcam la ei.
Lucrurile le las risipite yrin curte, ir grije i team5, de
oarece cazurile de furturi sunt foarte rare intre ei.
Le plac vitele foarte mult i le ingrijesc cu drag. Predi-
lectia lor merge mai ales in spre ,cai.
Se ivede in toate ale lor spiritul i obiceiurile unui popor
trit in step si in libertate.
Dup cum ciobanii notri au o multime de porecle pentru
oi, iar plugarii pentru vitele mar,, tot asemenea i Ttarii. Pe
cai s.. ex.. ii numesc mai adesea dup culoarea prului, sau alte
semne patticulare. Iat cteva porecle pe care le dau boilor :
sarez-ba -= cap galben ; cara-bageac = picioare negre ; portocal=
portocaliul ; geaiman= bou cu coarnele lsate in Mull; cabac-
ciutul, cu coarnele scurte ;, tunzalac - un bou rotund i plin la
trup ; ac-cuiruc cu dalbul ; ,alageez= trcatul ; piindc= aluniul,
de culoarea alunei ; pamc = bumbac, bou.de culo,area bumba-
cul u i etc.
Iat i cteva porecle,pe care le dau .cailor ; arap=negrul :
mali = murgul ; tort-baital = iapi murg ; cheri-baital = iap
murg-Inchis ; aigtir = armsarul ; cara-baital = iap neagr ;
ched-mali = murg-inchis ; tart-mali.= cal murg ; qalt-baital =
iap bilanA ; topal mall ------- cal schiop ; qacal = breazul ; pair =
chiorul ; add = argul; giren-baital= iap roaibA ; giren-mali=
cal roib ; cara-mali --= cal negru ; borll - surul ; sart-ula = ar-
gul-gaiben etc., Dup cum se yedeei numesc caii lor dupA cu-
loarea pirului, sau dupA vre-un semn particular. $A se observe

www.dacoromanica.ro
157

Ins .ci cuvinfele.specific ftAresti pentrii cal si lapi sunt tocmai


acelea pe care ei le Intrebuinteai astzi mai putin : mali = cal
si ballal = iapA.
Am spus d TAtarii au o predilectie deosebit pentru cai.
Este o fal pentru ei s aibA cai multi, buni l frumosi. Intre-
cerile cu caii - fie cAlare, fie cu druta, jcad un mare rol la ei.
CAnd un Mar merge pe drum cu druta i un altul i trece
Inainte, fiindci are cai mai buni,' el se simte foarte mAhnit i dA
bice dailor, de necaz, ca sa mearg mai repecle.
Despre lfalul vitelor. CAnd un TAtar are o vitA -bolnav5,
oaie, Tad, etc., imediat o taie i o Intebuintead la MAncare.
MortAciuni ei nu MnAnd.
Cu prilejuf marilor sArbAtori ale Baeramuluf, Titarii obis-
nuesc s taie cAte b vitA, de obiceiu o oaie. Atunci ei chiarnA
un hoge, care face rugAciunea astfel : stpAnul tine vita de ure-
chia dreapt cu mAna, iar hogea t'ne de urechea stAngi si-i
citeste o slujhrt. DupA aceea 'vita este tAit5 i hogea ia ca dar
bacsis" fie pielea, fie putin carne, fie banil. Solemnitatea aceasta
are ceva din sacrificiile antice.
In altA vrerne a anului, in afarA de srbtor,le Baeramului,
sunt rari cazurile dud un Mar chiatn pe hoge ca sA citeasci
slujba vitei, In ainte de a fi
Trebue sA facem o rezervi in ce priveste pe Nokai. Acest
neam de TAtari, dad gsesc o viti moart, fie si cal, did ei
mnnc i cai, -o duc frumos acas i o cAs'pesc, &Ind din
ea mAncare asa cum le place lor. Ba ceva mai mult : pAna acas
mai tArsc vita si prin trAna drumului, dad n'o iiot duce pe
sus. In unele parti insA e necesar o citire a hogii.
Baal-aria. Nutrimentul principal al Tharilor esti carnea
pAinea. In genere ei se nutresc mult mai bine.ca Romanii. Alua
turile joad WI mare mil in hrana bor.
Dintre mAndri, cea mai pretuit de dAnsii este cagc-borec'
Acest nume este cam fAril perdea", cum'zice RomAnul, de oarece
casic" insemneaz lingur, iar borec" - organul 'sexual al
femeii.
MAncarea aceasta se PreparA astfel: Se intinde coca, fri-
mAntat cu ouA, pe o masd, intocmai ca foaia de pileint ; se
taie apoi In budtele de formA ptrat, avAnd fiecare lature de 5
cm. Pe urmA pAtrtelele se Indoaie in forma de pungA si se pune

www.dacoromanica.ro
158

in ele caine crud, tocat foarte mrunt. Carina poate fi de vaci,


de oft'e, etc. In urti se pun aceste pungi intro tingire in care
clocotesta apa si se las s fiarba bine. In fine, peste fief tur se
, toarn iaurt i mancarea e gata.
Mancarea tabac-borec" se prepara exact ca si casic-borec"
cu decsebire ci la urm pungile cu carne sunt scoase dir apa,
puse intrun alt vas si apoi amestecate cu iaurt, unt topit si us-
turoi. Cuvantul tabac" insemneaza farfurie ; iar borec ca mai sus.
Mancarea cobet" se face astfel : se pune Intr'o tavi o foaie
de coca uns cu unt, intocmai ca la plAcint. De-asttpra se in-
tinde un morman de carne, fiarti de mai inainte, tocati i dmes-
t xati cu orez. Peste carne se asterne o foaie groa A de coca,
de asemenea unsa cu unt. Apoi se pune sa se coaca sub test.
Mancarea ,,Ser-borec" se preparA' astfel : Se taie bucatile de
coca in forma' rotunda, avand diametrul cam de 15 cm. In ele
se pune carne nefiart i apoi se indoaie foile de-alungul dia-
metrului si se lipesc la extremitbti. BucateIe astfel pregatite se
prajesc bine in unt i mancarea e gata.
La mancarea numit Salma" trebue faina buna. Foile de
. coca sunt Mate in buctele mici, de form pitrata, cu laturea
cam de 5 cm. Aceste bucati se fierb in al* apoi se scot si se
pun in alt vas, imde sunt amestecate cu unt topit, iaurt i usturoi.
Toate acPste mancari sunt din grupa aluaturilor. Ele ser-
vesc i ca pine i ca uclatur", in hrana lor zilnica.
Muff mai sunt special.sti i in prepararea pilafurilor si a
altor mina ri.
Mai e vrednic de notat c ei Iasi ardeiul rosu - cel iute
sa se usuce bine, apoi il piseaza mrunt ca Mina. Acest praf
-
de ardei II pun in emcare, mai ales in cigrba, ca sal dea un
gust bun.
Despre bauturi. Titarii nu obisnuesc buturi fermenta0. Pu-
tini dintre ei fac exceptie. Nu beau .vin, insi beau must (iuzum-
su-zearn de struguri). Imediat ce mustul Incepe s fermenteze
Dentru a se preface in vin, Tatarul este oprit de Coran sa-I
, mai bea.
Uneori obinuesc si fad braga (bozA), pe care 6 prepara
din malai (malai) din Mina de grau arniut (arnaut-un), sau din
-meiu (tarp.

www.dacoromanica.ro
lai
Din lapte (siut), Ttarii prepar, ca si noi, la pte acru (catc)
brinzA (penar), unt (sari-mai) i lapte acru srat (tuslu-catic),
Acest lapte acru srat se prepar astfel : laptele acru se
strecoar printr'o cArpi curatil, aIb, i ceea ce rmne, dup
ce s'a scums zerul, se amestec cu sare (tui) si se pune inteun
vas, borcan, sau butoi, dup cantitarea ce o are omul. Apoi ei
mnnci acest lapte acru srat, amestecndu I in ciorb, sau in
diferite mncAri.
Despre procurarea apei. Din cauzi cA adncimea fntnilor
variazA intre 35-55 m., unele ajung pAnla 60.m.,-apa (su) se
,scoate cu burduful (copc) din fntng (cui1). Fntina are scri-
pete,pe care umbl funia (sijm) ; iar funia este ,tras fie prin
ajutorul unui cal, fie cu un aparat rudimentar, numit Keleb'e",
pe care 1 InvArtesc doi, sau mai multi oameni. Funia se Inf5soar
in jurul Keleb;."-ului i astfel burduful e tras din fntni.
Despre agricultur. Dintre tereale Ttarii cultiv mai cu
deosebire orzul (arpa), care la dnsii are o dubl intrebuintare :
pentru facerea rainei i pentru hrana cailor. Un alt motiv ar fi
si faptul c in arie (harmn) se treeri mull mai usor deck
grata i celelalte cereale.

GrAu nu cultivA dect pentru strictul necesar, ca si aib


in diferite ocaziuni finA mai bun decal cea de orz, i ca s
nu-i piard smnta.
Cultiv i porumb insA in cantitate neInsemnati. Mmliga,
pe care de obiceiu o consum Romnul, .ei o numesc ,,caceamac"
Seceriul orzului, sau grAului II fac de obicein cu coasa
(sale), .ins in timpul din urm s'au deprins cu masinile de
secerat, care-i scutesc de prea multA oboseal. Duna ce secerii,
ei nu obisnuesc sA fad snopi, sau cli, ceeace inseamn o chel-
tueal prea mare cle energie; ci fac niste cpite otova. Cu
chipul acesta mns se risipesc multe spice si productia la hectar
iese mai mica. ;
La tiatul cocenilor de porumb se servesc de secer (orc).
CAM secerisul II fac cu secera, ei pun iI1 mina stngA tut
fel de mAnuse numit parmc", Acest parmc e de lemn, in
forma a doui degetare lungi, in care vArA degetul ,arttor si
mijlociul, ca s nu le taie secera., I ; .

In acelas timp au pe podul palmei stngi o placA de lema

www.dacoromanica.ro
160

pe care o tin strns cu cele doui degete - aritator i mijloca$,


in care se afl introdus parmacul de lemn.
. E de notat c acest parmac e mai intrebuintat de Lipoveni
deck de, Mari, cari l-au imprumutat dela ceilalti..1Vispndirea
parmacului e mai ales in trile din jurul Mediteranei.
In jurul casei Ttarul nu cultivi nimic. Zarzavaturile le
cumpri dela gridinari. In toat munca sa Ttarul e stapanit de
gandul cum ar termina mai repede i mai cu uprinti. Atentia
lor .principal se indreapt spre cre$terea vitelor: mai ales a cd-
ilor i oilor.
Ttarii din Pervelia se simt atra$i cMre negot.
Devre inbriicaminte, Titiroaicele nu obi,nuesc a tese stofe,
sau ',Ana in castr. Tot ceeace le trebue pentru, Imbrcminte,
cumpAri dela ora$ : stamb, atica, postav etc., iar hainele i le
fac In cask' cum se pricep.
La barbati. Mull au trei feluri de cmi i anume :
1) $colmc, un fel de cmap, care se'nchee pe umrul slang ;
2) ilc, dump ce se inchee in folk de-alungul pieptului
ca la Romani ;
3) cole, o cmge mai fung, incheiata intrun singur
nasture.
Dintre aceste trei, $colmecul e purtat mai ales de Ma.
El este brodat cu multe flori In fat. 13trnii poarta jlecul, care
e mai simplu ; iar femeile poart colecul cel lung.
In cap brbatii pun fesul, (fes, sau pes), peste care leaga o
o f4ie Iung i lati de diferite culori, turbanul, - ciruia ei ii
zic Sark", sau Pale. Cu denumirea de palila ei mai indica
si flaneaua de Jana, sau de bumbac, pe care o imbrac pe corp.
Au $i ismene, chora le zic stan". Peste 4colmec", sau ilec"
imbraci o haina pumit giachet" ; iar peste ismene imbraci pan-
taloni largi numiti 4alvari". Iarna mai pun pe ei niste cojoace
mari, cu lAna pe dirauntru, pe cari le numesc Jon". In Picioare
poart ghete condra", sau ghete, ori galenti cu tlpile de lemn,
Tabaldrac%
La jemei. Femeia se imbraci cu , cma$a colc", care
cade pn la genulichi i se'nchee la gat cu un nasture. Pe cap
.saleagi cu o, basma, dic$a", jar cnd este frig, cu o broboad
de WA $al". Babele se leagA pe cap i flci cu o basma nu-

www.dacoromanica.ro
161

mid baartI" sau maramh". Peste colec" ele Imbracl 0


hain subtire giachet" ; peste giachet" pun capot lung pani la
pmant papli", iar peste paali", and se duc in vizt, sau
la plimbare, pun un al doilea capot, lung de asemenea pan la
ptnant, i de culoare neagr, cu putine exceptii, numit sasap".
De ahp" se leagi sus la cap, un val tot de culoare
neagr, numit iuspe", cu care-i acopere In intregime obrazul,
ca s nu fie vzute de strini.
Ca i birbatii, feineile poarti ismene largi, numite tan".
Ciorapii, ciorap", '-i leag5 cu o bendita frumos lucrata In cu-
lori ciorap-ban".
In picioare poart gbete condrh", far acas incltminte
cu tlpile de lemn tabaldrac".
Despre podoabele femeefti. Femeile, In special cele tinere,
precum i fetele, se incing peste mijloc cu un fel de brat' de ar-
gint (colan), frumos lucrat i impodobit, uumit In limba lor Cau-
caz-cuc". Acest Caucazcusac e lat cam de vre-o 6 8 cm.; iar
de lung, cat poate cuprina o femeie. El se inchee cu nitite ca-
tarame In fatii.
La gat fetele mai ales poarti gurdil" : o salb5 de bani de
aur (altar)).
La mani poart brtri : blezac" ; Tri degete cate un inel :
iuzc" ; far in urechi cercei: sarge. Mai 1oate aceste giavae-
ruri aunt f4cute din argint : guma".
Lucruri de casa care nu se vad la Romani. Ttroaicele lu-
cread foarte frumos unele lucruri pe care, de obiceiu fata, cand
so mrit, le d in dar baei ' oaqpeillor.
latA cateva din aceste lucruri : .
Cevr" e o batist brodat In felurite culori, cu flori i de-
senuri.
Cs": e un covor de perete, lucrat numai in flori. cu culori
foarte bttoare la ochi.
Maramit" : este un servet lung de 1 m. 30 i lat cam de
40 cm. i a cesta e lucrat in flori. De notat c In uncle prli ro-
maneti, femeile noasfre 1i acopere capul cu ni,te tergare fungi,
lucrate cu flori i fiuturi, numite marame".
erbenti" e tot un stergar, dar mai lbt, mai lung si mai
frumos deck maram".
Cabals" este un covor de perete cu anumite inflorituri.
11
www.dacoromanica.ro
i6t
du ocazta nuntii, mireasa trebue sA dea soacrei 'iota hu-
cap,intre care trebue sA Intre o cevr", o cs", o maramh"
un erbenti", precum i dump colc" i covorul cabrask.
Toate acestea, legate i cusule la un loc, stint darul soacrei i
poartfi numele de tocaz".
Mactit" e un soiu de scoarte ordinare, care se pun pe
jos In cas. E de notat cA In romnete, in unele pArti, scoar-
tele se numesc macatu.
Obiceiuri la naftere. Cand nate o femeie, trei zile nu intri
la ea cleat femeile i moaa. A treia zi tatAl face o masA la care
chiaml prietenii i vecinii, presum i doi hogi.
Un hogr, cel mai mare in grad, IntreabA pe tatAl copilului
ce nume voete sa-i dea ? Apoi scrie acest nume pe o hrtie.
DupA aceea intreabA pe mama i In urrnA pe o rudA. Si aceste
doui nume din urmA sunt scrise pe care o hrtie. Apoi hartiile
sunt indoite, i tatAl sau mama trage la sorli un biletel. Numele
ieit la scull rAmne definitiv numele copilului, In semn cA acela
li este norocul. DupA aceea hogea ia copi ul In brate i i strigA
tare de trei ori numele la ureche.
Aceasta este toat ceremonia botezului, care, de fapt, nu se
poate numi botez.
Hogea nu elibereazd nieiun certificat.
Despre purtarea numelui. Un tAtar se numete dupA numele
sAu de botez i dupA numele, nu pronumele, tiatAlui sAu. S. ex.
Bechir Abdulah (tatAl)
Enan Bechir (iiul)
Emurla Enan (nepotul)
Cadar Emurla (stranepotul) etc.
AdicA niciodatA nu se transmite din generatie In generatie
1ln nume de familie ; ci numele tatlui devine pronumele flului.
E ca in vechile noastre obiceiuri, and se zice : Ion al AnicAi,
Gheorghe al Ioanei, Vasile al lui Stroe, Badea lui GhilAu, etc.
de uncle se vede cA la noi adesea pronumele este luat i dupA
numele mamei.
Uneori se obinuete a se purtA, pe langA numele tatAlui,
i acela al bunicului. S. ex.: Emurla Enan Bechir, ceeace insem-
neazA : Emurla fiul lui Enan fiul lui Bechir. .
La primrii notarii. notri obinuesc a pAstra acelz pro-

www.dacoromanica.ro
iaa
Mime pentru 160 Titarii ce descind din aceea amHie. De aceea
In acte vedem scriindu-se :
Bechir Abdulah (tatal)
Enan Abdulah (fiu))
Emurla Abdulah (nepotul) etc.
cecace este Impotriva obiceiului ttresc.
lat acum i un tablou de numele tatresti cele mai obis-
nuite, atat la barbati, cat si la femei :
La brbati : Abseileam, Apti, Abdulah, Ali, Agiomer, A c-
manbet, Abdurahman, Abdulhai, Achif, Act, Achic, Bari, Boras,
Bechir, Boracai, Burmanbet, Baubec, Becmanbet, Curt-amet,
Curtf-veli, Calivet, Culamet, Chespi, Cherim, Cadar, Coduz, Curt-
Emin, Cadri-Seit, Duagi, Esad, Enan, Emurla, Giumalf, Gel-
manbet, Gafar, Geudet, Hagi-Ali, Flagi-Gheldi, lusuf-Zedin, laia,
lbadula, Mosin, Mubin, Miuniuiup, Menagi, Molas, Muterem, Negip,
Nail, Nebi, Niat, Nasurla, Osman, Oroz- Ali, Oteghin, Peta, Pevat,
Rasim, Regep, Rasla, Ramaz3n, Riza, Sali, Seitgean, Sadiec, Septar,
Semetula, abdin, erafetin, euchi, Sefchet, 5erpi, Sagand, er-
pegean, Teufic, Tasin, Zechiria, Zevri, etc.
La fermi. Alium, Aire, Alip, Ati, Ais, Caliure, Cadri,
Curtuz, Chiani, Esma, Mniire, Muspiit, Mediin, Mensafe,
Negie, Omarzad, Refica, Sahri, ucuria, Teslime, Tiip, Uri,
Umi, Zechi, Zelcad, Zemine etc.
Circumcisianea. Blietii sunt t5iati im?rejur la vArsta de 615
ani. Cu Aceast ocazie Ttarii fac se-bare mare, la care au loc
lupte pelivanraz ' Intre
Femeia. Fat de bArbat, fem2ia se gilaste in stare de in-
ferioritate. Ea n'are voe sa participe la adun5ri In care sunt
brbati. CAnd vin oaspeIt in cas5, ea trebuc s treacil in alt
camerA s' sA mAnAnce singurA. De asemenea n'are vo e sA intre
in geamie, nici SA i parte la Inmormantari. E de o ignorant-
si de o lenevie ne mai pomenit5. De altfel i brbatul i atribue
un rol inferior. El e ejnvins ca femeia n'ai e altA menire decAt
s5 facA copii i s sad sau sA servease mAncare brbaklui".
Pe TtAroaic o gasesti mai Tn totdeauna la vatr cu nastil
In cenuse si in gur5 cu o lulea cAt toate 7ilele. De curtenie nu
se prea ingrijesc. De multe- ori le vezi cu pArul In neregula, In-
calcit, nepieptanat i cazand unsuro,s pe umeri.

www.dacoromanica.ro
144

tint printre ele li femei frumoase i curate la port ; dar


In majoritatea cazurilor ele las mult de dorit.
Mai in toate casele titdreti sunt insecte, care se tin de
Thar ca scaiul de coada calului, cum zice Romanul.
Un fapt care vorbete dela sine i care aratd starea de in-
ferioritate a femeii MO de brbat, este urmtorul : in noaptea
nuntii, and mirele i mireasa se vdd pentru prima oard singuri
Intr'o camel% ca sot i sotie, femeia se scoali In picioare Ina-
intea bdrbatului 1-i sdrutd mina, In semn de supunere.
In cdsnicie femeia nu se opune vointei sotului ei, ci as-
cultd de orice hotdrare a luf. La Mari divorturile sunt foarte rari.
Despre nuntd. Cand un flcdu (delican) vrea sd se insoare,
trimite la fata (caz) pe care dorete si i- o ia de sotie, un bd-
tran, care sd Ingiinteze despre asta pe printi.
Printii fetei, dad nu vor s'o dea, invoacd diferite pretexte :
ba cd fata este mid, ba cd una, ba cA alta ; nu-i spune niciodat In
fat cd nu i-o dd. In cazul and primesc, spun cd.,. sd mai
van, sd se mai gandiascd. Dupd ce bdtranul, trimisul flcdului,
pleacd, printii fetei se sfAtuesc cu tolte rudele for ca sa vad
ce este de fcut. Atunci ei cercetead foarte mult starea i firea
printilor flchlui, cAci Ttarii In aceast privint5 se conduc dupd
cloud proverbe :
Alma terecten irac diumez.
adecd : Mdrul nu cade departe de porn.
i : Atadan bald tous igt
AtA iolun cusd igI.
adecd : Se nasc copii buni
Dad tatl este bun.
Dupd ce printii s'au sftuit, s'au Invoit i au hotrat Im-
preund cu rudele, trimit tire flcdului cd este primit ca ginere.
Atunci flchl trimite din nou pe bdtran la viitorii socri. Acetia
laolalt fixeazd suma cu care trebue cumprat fata t totodat
fixeazd i ziva cnd trebue Inmanatd. La termenul hotrat mo-
neagul aduce banii din care ins pltete numai o arvund.
-
Dacd s. ex. suma a fost fixat la 1000 lei, 7C 0 se dau
sub numele de flier. Mer este un cuvant arab din Coran, al
cdrui Inteles Ttarii nu-I cwiosc. Restul de 300 de lei se dd sub
numele de slut-act', adecd datoria laptelui.
Niciodat acest siut-ad nu poate Intrece In suind mer"-ul,

www.dacoromanica.ro
165 .

ci totdeauna e mai mic. Din banii pentru siut-aci poate s ia i


mama fetei. Restul, impreun cu mer", se preface in galbeni
pentru salbA gurdila" i se pune la gAtul fetei ca zestre. Salba
are o anumit destinatie : ea va servi ca bani de cheltuialA la
Inmormantarea fetei.
Deci, prin siut-aci" se plAtete laptele supt de fat dela
sAnul mamei sale, far prin mer" se plAtesc cheltuelile de inmor-
mAntare ale fetei inainte de cAsitorie.
In cazul and Maul plitete toat suma : i mer i siut-aci,
iar p5rintii nu fac fetei salba datorit i, dacA peste cAtiva ani
=are femeia, brbatul nu mai e obligat a plAti pentru inmor-
mAntare, ci chiam5 pe pArintii sotiei sale i, oblectAndu-le cA au
mancat banii mer", ii silete s suporte cheltuelile necesare.
DacA printti femeii nu vor, TAtarul poate sd-i arunce sotia
moart In drum i sl nu mai aibA nici o grije, c5ci i socrii sdi
n'au fAcut salbA fete!.
DacA flAcAul plittete banii mer" i siut-aci" i apoi stricl
vorba, nemai voind sA ia fata, el nu are drept s ia napoi nici
un ban ; iar dad fata stricA vorba, este obligat sA restitue f IA-
aului toti banii dati.
In caz cAnd ambii tineri se plac i se iau, in ziva cAnd H-
aul trimite banii, fata trimite flcklui o batist (cevr), sau chiar
un tock", sau i mai multe. TocAzul se compune din noud bu-
ci intre care intr : tan = ismene, ilec = cAniae, cevrt = ba-
tist etc. Apoi fldcAul druete fetei i socrilor sdi cite o pereche
de ghete condri", fes, cmi, etc. Totodatd ii intiinleag prir.-
tr'un orn asupra zilei fixate pentru nunt i plitete I restul din
suma ce o datoreazA, dad cumva a dat numai o arvunA.
In tot timpul acesta flcul i cu fata nu se yid until cu
altul.
Nunta tine cAteva zile. Incepe totdeauna Joia i se termind
SAmbta.
In ziva nuntii mirele trirnite la mireas un vechil" = re-
prezentant insotit de doi ini, call' se numesc aid" = martori.
Acetia, impreun cu martorii miresei merg la ea i o intreabl
de trei ori dad vrea si ia pe flcul cutare. DupA ce fata rAs-
punde de trei ori cA da !", cei trei martori ai mirelui impreund
cu tatl i martorii miresei merg la hoge, care consfintete cd-
storia, fr ca mirii sA fie de fatA. Aceasta se petrece Joi. '

www.dacoromanica.ro
166

A doua zi, Vineri, fata vine la mire intr'o crut c totul


acoperita. Lana ea sade o femeie, cea mai apropiat rudi, iar
caii sunt manati de un brbat, ruda cea mai apropiat, s. ex. un
frate, dad are. In urma vine si mama fetei in alt drut5.
Gaud ajung la casa ginerelui, scot oistea dela crut i bagi
cruta putin pe gura usii. Pe urm, un flcu, care totdeauna e
fratele fetei, sau ruda cea mai apropiat, ia mireasa in brate pe
sus si o vr in cas fr s ating pragul.
Camera in care o duc pe mireas e desprtit in dou
printeo perdea ; de o parte a perdelei st mireasa pad seara,
iar de alt parte sei numai femei, rude de ale miresei, care au
aduso, impreuni cu mama ei.
Ginerele i adun prietenii, intre cari pot fi i oameni in-
surati, dar mai tineri, si face o mas in alt parte a casei, in
alla camera. Acolo se cnt cntece diferite, unele religioase.
In timpul zilei cnt clala", adid toba cea mare, insotit
de un c'arinet ce ti sp: rge urechile, iar flcii se iau la trant :
pelivanial sau pelivantelc".
. Seara are loc intlnirea mirilor. Atunci o femeie e din
partea miresei fiedrui flcu Cate o batisti awe", pe care ei o
leag la cap, sau la mn. In urm ginerele este brbierit. Dup
aceia flcii cnta antece religioase. In acest timp mirele srut
man printilor sl i apoi a rudelor. Apoi pornesc spre rtireas.
Cnd s'aude enind mirele in cntecele religioase ale fl5-
cilor, femeile .1i mama fetei ies afark iar in carnet-5 rmne nu-
mai mireasi cu dou femei, care trebue s tie de perdea.
Inainte ca mirele si intre in camera miresei, parintii i ru-
dele i pun bani prin toate buzunarele. Apoi hogea face o ru-
gac;une.
ninerele intr inuntru ca orn insurat, flciii stau in prag
si in sa'5, Acolo un orn insurat face o rugciune impreun cu
acesti flc5i. Pe urm ies to:i afark lsndu-1 pe mire singur.
Atunci fl dul p5seste spre perdeaua care imparte camera
in dou5 i pe cattle o tin cele doui femei. Acestea nu-i dau dru-
mul !Ana ce nu primesc baq4", iar mirele este nevoit s5 le
dea bani multi, pn s scape de ele.
Cu acest prilej voiu povesti o anecdot :
Odat n fldu insurnda-se i voind s ridice perdeaua,
o femee n'a voit s dea drumul perdelei cu tot bacsiul primit,

www.dacoromanica.ro
107

avAnd intentia sd-i bed joc de flcdu i sA-I apaceascd. Atunci


flicAul ineuie ua cu cheia, ins oamenii de afard Incepurd sA
strige cd ce face cu cloud femei de-odat ? De mine, Ttroaica
care se apucase de eume, dete drumul perdelii ai iei afard.
DupA ce flcdul rdmine singur, el ridicA perdeaua i trece
la mireas. Aceasta se ridicA In picioare inaintea lui, ti ureazA
echium-seleam" = bine ai vend i ii srut mfina, tn semn de
supunere i inferoritate hild de brbat.
In cazul cAnd fata nu e virgind, nunta se stria i pdrintii
trebue sd restiture flchlui banii pltii pentru mer" i siut-aci"
impreuni cu toate celelalte cheltueli pr lejite de nunt.
Dad dup cAteva luni dela nunt femeia moare, printii au
dreptul sA ia inapoi dela brb t toat zestrea ce au dat-o fetei lor.
In tot timpul nuntii i cAteva luni dui:4 aceea, camera mi-
rilor stA impodobit frumos. Toti peretii surd numai cevre-le"
inflorate.
Inmormetntarea. CAnd mare o femee, o scaldd o altd fe-
meie ; iar cAnd moare un btbat, l scald hog( a.
La cimitir femeile n'au dreptul sA meargd, ca sA insoteascA
n3ortul spre locaul de veci, ci numai brbatii.
Groapa mortului se sapd astfel : mai intAi se sapd o groap
ca l la noi ; apoi se scobete in laturea de est a ci nn cotlon
subteran, in care se vard mortul cu capul inainte, infiurat nu-
mai inteun giulgiu, -o pAnzd - i fr sicriu. Mortul Insd nu
e aeLat cu fata in sus, ci Intr'o rAnd, ca sA priveascd spre Miazdzi
spre Meca, uncle se afld mormAntul profetului lor Mohamed.
Dupd ce mortul este aezat in bolta aceia, gura boltii se
astupd cu scAnduri i paie, far groapa se umple cu pmAnt.
0 vizit la un 7'dtar. Un Mar considerd o cinste faptul
cd cineva se duce sd-i viziteze casa. El nici odatd nu spune cl
te ai dus sd mnnci, sau sA dormi la el ; oi spune cl te-ai dus
s bei apd din vasul lui.
Am intrat de multe ori in casele Maribor i in totdeauna
am fost instiintat i poftit mai dinainte.
CAnd intri In casa unui TAtar, p5eti mai IntAi In tindd,
unde eti primit de brbat. Nu mi s'a intAmplat niciodatti sA fiu
primit de femeia gazdA. In timid' trebue s te descalti, cAci Thud
niciodatd nu intra Inditati in cas. Poti insA foarte bine sd rmAi

www.dacoromanica.ro
168

In ciorapi sau in picioarele goale. Dad esti un personaj insem-


nat, ti se ofer locul din fund, asa 'Mat sa fii cu fata spre use.
Tatarii n'au paturi, nici scaune. De jur Imprejurul oclaii, jos
pe langi pereti, sunt asezate perine frumos lucrate, pe care stai
turceste, cu picioarele Incrucisate; iar in mijloc sunt asternute
covoate frumoase.
and in tri In cash', bine irteles c dai .buniziva, sau bunii-
seara, dup cum este vremea, la care ei Iti raspund urandu-ti
bun-venit. Obiceiul este insi ca, imediat ce te-ai asezat jos pe
perin5, turceste, ceremonia sa se repete ; ins de astdata ei iti
dau bunaziva, sau buni seara, urandu-ti bun venit, la care tu trebue
s rspunzi.
Dup aceea ti se aduce dinainte o farfurioar-drept scru-
mier - si tabacherea cu tutun. Dad, In timpul vizitei la un
Tatar, faci tigare din tutunul tu, lsand la o parte tutunul gaz-
dei, aceasta este o nota rea din partea ta. Pe urm vine cafeaua.
T.otdeauna, and ti se aduce cafeaua, sau apa de Hut, omul vine
cu ce.asca sau cana in fat5, se Indira putin, duce mana dreapt
la inima, cu palma lipittt de piept, iar cu stanga i intinde obiectul.
Casele lor In interior nu au tavanul orizontal, ci tugulat In
linie frnt. Acoperisurile, impreun cu partea lor inferioari, sunt
la fel cu ale bordeelor spate in pmant. Totusi camerele sunt
curate si plcute la vedere. Dup cum am spus, de jur imprejur
au perine frumos lucrate, iar pe jos sunt covoare. Peretii sunt
impodobili cu diferite testuri, cusaturi i alesaturi In stil oriental :
batiste, servete, covorase ; iar pe niste grinzi, ce merg paralel
dela un parete la altul, sunt insirate batiste frumos Impodobite
si brodate. Toate se caracterizeaf prin combinatia culorilor foarte
vii i bttoare la ochi. Ele se numesc in genere aim", de
unde cred ca vine si cuvantul nostru de chilim", prin care se
indici scoartele" alesturile.
i

De cele mai multe ori, cnd esti in musafarlac" la un


Tatar, ti se aduce sa mananci. Manearea e pus pe o tavi de
aram, sau de tinichea, asezat pe un saunas. Cei cari mananci
se aseaza turceste jos, In jurul tvii. Ei nu obisnuesc furculifele
si trebue s mnanci cu man, sau, cum zice Rominul, cu ghe-
rulita". Mancarile lor Innoata in unsoare, unt, ulei, ori seu.
Se spune In general : Ttarii mnand carne de cal. Nu toti

www.dacoromanica.ro
1 89

Titaril !flatland carne de cal, ci numai aceia eirora ei le zic


Nohai.
Dupi cum noi RomAnii ne impirlim n Olteni, Munteni,
Moldoveni, Ardeleni, etc., tot apa i Titarii se impart in : Tali,
Chirghizi, Bapchiri, Nohai, far dintre toll aceptia numai Nohaii
milnAnci carne de cal.
Bucitiria Titarilor este destul de bogat i ei gitesc mai
ales bucate de acelea, la care n'ai nevoie de Mine, ci care se
minAnci goale, de oarece sunt ficute in asa fel - din fiini ai
carne incit nu simli nevoia pAinii. Despre numele bucatelor
i felul cum se prepari am vorbit pe larg in alti parte. De altfel
Mull ptiu si pregiteasci pilafuri gustoase, scildate in unt. CAnd
este o masi mare, sau cAnd gazda are, ti di rachiu ; vin insi
nu, pentruci nici ea nu bea, fiind opriti de Coran. Cunosc insi
multi Mari, dintre cei tineri mai ales, cari beau pi vin i mi-
nand i carne de porc.
Dar, si mi intorc la musafArlicul" meu din casa Titarului.
E de notat cA femeia nu se arati mosafirilor niclodati, fie
cum si stea laolalti cu brbalii ; triepte in stare de inferioritate
fali de soft]] ei. De altfel, cAnd umbli prin sat, femeile I fetele
umbli descoperite la fali, adici i di la o parte aul de pe
obraz.
Inainte pi dupi mas t se di si te speli pe mAini.
Dupi ce ai mAneat, imediat ti se di cafea i tutun. Cafeaua
este sau yecherIP, sau sad.". echerl este cafeaua fiarti cu
zahrul ei; sad este cafeaua amari, la care ti se di o bucati.
de zahir, pe care o mesteci in gull in timp ce bei cafeaua.
Du/A cAtva timp, In care se votbepte de toate, intre altele
pi de ceva polilicci", pleci luAndu-li rimas bun pi ducAnd cu
tine ceva din parfumul orienfului.
Despre Tatarii amnia Taj i. Dupi informaOle pe care le
am, se zice ci in Crimeea, intre alte triburi titirepti, precum sunt
Nohaii, Bachirii etc., mai stint i cei din neamul Tat" pe seama
drora ceilalti 'Mari spun o multime de anecdote, ca si ironi-
zeze inteligenla lor. Totupi intre Tali i ceilalti Mari se fac ci-
sito ii, nu-pi poart dupminie pi nu se consideri unii superiori
altora. In satul Pervelia sunt cAliva Tali, cari stau bine. Dintre

www.dacoromanica.ro
170 -

anecdotele puse pe seama lor, voiu reda cilteva, pe care leam


auzit dela ceilalti Mari,
.-
. Iepurele Lin Tatar din neamul Tat, numit Curt-Veli, a prins
intr'D seari un iepue, viu-neatins. El avea o curte fdri poartd.
Doar inteun loc al gardului se afla un spatiu mic, pe unde in-
trau i ieiau oamenii.
Curt-Veli dete drumul iepurelui in curte si In des:hizatura
gardului puse un jug de boi, gindindu-se ca astupa bine locul
ii cd iepurele n'o s poat iesi.
A doua zi de dimineata, Curt-Veli ii dull iepurele, dar
iepurele niceri. Se duse la gard : jugul la locul lui. Atunci cu
degetul la cap, chibzui el :
. - Prin golurile jugului ca sa iasd ... n'a putut iei Atunci ..
n'a putut iei &cat prin giurile resteelor 1-
Mdgarul. Inteo zi un Tatar din neamul Tat prinse un Trager.
Nestiind ce este acela, strnse tot satul la sfat. TO se intrebau :
ce si fie? Ce s fie ?
Atunci unul mai batran dintre ei fsi dete cu prerea :
- Nu poate fi cleat un stramo de al iepurelui, cdci are
urechile mari ca i acesta I"
i toti au crezut.

Ccimila. Intenn sat de Tali, un om bogat avea o bostn-


rie. In acela sat traia i mo Rifat, un batran care trEcea drept
cel mai detept om din Imprejurimi i la care alergau cu top
sa-i ceari sfatul, ori de ale ori se aflau inteo Incurcatura.
intr'o zi intr in bostnrie o camil. Pazitorii Ingozli,
nu stfau cum s'o dea afara. Se gandeau ei: dac ar goni-o din-
napoi, are sa calce i alti pepeni si alte vrejuri pe langa cele
pe care le-a stricat cnd a intrat. Ce-i de facut ?
' Alergara la stapan i-i povestiri patania ; iar acesta fi mad
lw mo Rifat, desteptul satului, ca si-i ceard un sfat. Acesta, dupa
mult chibzuial vorbi :
- Duceli va, legati cdmila de cte patru picioare, tranliti-o
jos, inhamati la ea patru cai i scoateti-o WA din bostan afar l"

Mai adaog aci Inca dteva note i observatii asupra Ma-


ribor din Pervelia.
www.dacoromanica.ro
171

Snge nebun. Ttrii zic la flfich, delican", cuvnt care


instrnieaza sange nebun, fiind compus din cloud vorbe : deli =
nebun i can sau caL - In dialect - snge. In locul cuvntului
ngstru de flcu, care sun cam rcce, ei zic prin urmare delican
i astfel, in mod poetic, Ili reci toata vigoarea i nvlnicia ti-
neretil.

. Despre frumusele, sulimanuri etc. La Thad barbatii nu


intrebuinteaz niciun mijloc art'ficial de infrumusetare ; femeile
insa, chiar din frageda coplarie. Ele ii vpsesc parul i sprin-
cenele : pirul de obiceiu in rou, iar sprincenele in rou i
negru. Unghiile i podul palmelor de asemenea i le coloreazi
in rou.
FlLailor le p'ac fetele Mane, cu prul rou i sprincenele
negre. Fetelor le plac flaciii bruneti, cu sprincenele negre-im-
binate. In privinta aceasta am facut odata mult haz.
Ma imprietenisem cu un flacau Mar, care devenise un alter-
ego" al meu. Odatd el fmi spuse siret :
- ,,Domnu Dasa, ala pete (fete) mult place la tine. La
tine este cara" (= negru, brunet) si sprincena mult este, bre.
Pacat nu este Tatar".
Vrea sa-mi spue ca m'au plicut tatiroaicele flindca sunt
brunet s' am sprincene groase si ca.... pacat cd nu sunt Tatar.
Vendetta. Am in coall un baiat sarac de Tatar, al carui
tata a fost impucat de un om din sat la retragerea din 1916.
Odat cu el au lost irnpucati i alti Ttari, c3ri sunt ingropati
in marginea satului.
Am intrebat odata, intimplator, pe un Tatar din sat, care
tia bine rornnete, dac n'a incercat cineva s razbune pe cei
morti. El mi-a raspuns ci nu ; dar copiii celor morti, and vor
crete mall, au datoria sa rizbune moartea printilor lor.

Rugeicirtnea. In a doua jumtate a lunii Nocmbrie 1919


eram aa de bo'nav, Incat aceam in nesimtire. Multora dintre
Tatari le 'Area rau, fiindci tiusem si le c4tig simpatia. Mai
ales invtatorul turc, care e in acela timp i hoge la geamie,
muiezin, fiind absolvent al seminarului musulmau din Madgidia,
ma vizita in fiecare zi.

www.dacoromanica.ro
172

OdatA, and deschid ochii, yid la capul meu pa hogea I.


C. ingAnAnd ceva i alti ativa tAtari ascultAnd tAcuti. 11 Intreb

pe hoge ce spune ? i mi a rAspuns cA zice o rugAciune de In-


sintosire din Coran, pentru ca Alah sl-mi ajute sA mA fac
sAnAtos.

AsculMnd o melodie ttdreascd. MA aflam in musafArlAc"


laun Thar. Dupl toate cele obisnuite, precum : tratatii, con-
vorbiri lungi despre multe de toate, se asternu o tAcere intre
no!, un fel de visare, o lene....
' Unul incepu sA ante o melodie molcomA, trAgilnat, plan-
gAtoare. AscultAnd o, ti se strecura In suflet o pace, o visAtorie,
nu stiu ce nelAmurit. La glasul celui ce incepuse antecul se
unia apoi i alte glasuri, care crescurA ca un torent. Suffetul
imi era cuprins de un fel de durere ; imi reamintiam de trecutul
sbuciumat si nu stiu cum, fArA sA vreau, si de o iubire trecutA.
In antecul lor par'a se revArsase toatA durerea, toatA speranta,
tuatA iubirea unor suflete sbuciumate.
Si melodia orientall suia, cobora, o tine pe o notA, o notA
dulce, dulce.... 0 ascultam, o simtiam, o pricepeam chiar. i cAnd
antAretii au tAcut, mA cuprinse o pArere de rAu ca dupA ceva
iubit i pierdut pe multA vreme. Par'cd mi se inmormnta i su-
fletul meu in tAcerea aceea.

,,,coala. In satele tAtAresti eu cred cA In totdeauna a existat


scoali in limba lor. Deduc aceasta din faptul cA cea mai mare
parte din locuitori stiu sA scrie i sA citcascA, chiar i i bAtrAnii.
InvAtAtoril lor au fost hogii, tocmiti i plAtiti cu anul de lo-
cuitorii satului. AstAzi parte din ei sunt plAilti de Statul romkt,
insA cred cA mai mult de jumAtate din ei sunt plAtiti tot de sate.
Prin ate sate tAtAresti am umblat, co n'am gAsit sA lip-
seascA scoala i hogea. InvAtatura lor constA din scris i cetit,
mai ales din cititul Coranului, pe care insA nu-1 inteleg, fiind scris
ir limba arabA pe care ei n'o cunosc.

Judecata bettrdneascd. Cnd se ivete o ceartA, sau nein-


telegere intre Mari, ei nu aleargA numai dealt la judecAtorie, ci
chiamA ativa bAtrAni, sau oameni de vazA ai satului, cArora li
se povesteste cum stA pricina ; iar acestia fac dreptate si-i impacA.

www.dacoromanica.ro
173

Ace Sta e un vechiu obiceiu al lor, cum erh si la Romani


odinioara obiceiul pamantului. Rare ori se Intampla ca o nein-
telegere dintre Mari s ajungd In fala instanfelor judecatoreti ;
ci judecata vi-o fac ei singuri, in sat.
Am avut prilejul sa cunosc un caz de acest fel. tin oarecare
Tatar, X., beliy de felul sau, a mArturisit In gura mare in fata
altora cum ca el a necinstit pe nora lui Y., barbatul acesteia a-
flndu-se tu serviciul militar. SA se noteze ca o ruine sau o in-
sult ce apasA asupra unui Tatar, apasa asupra Intregului sat I
toad lumea se socoate ruinata sau insultata. Pe urma, binein-
teles, s'a strnit scandal intre X si Y i au ajuns, iuteo seat%
in fata catorva bAtrdni din sat, la judecata. Cu totii au luat partea
lui Y ; tosi s'au simp insultati. Rezultatul a lost ci X a luat o
bAtaie bun A dela toll. In urma X i-a cerut iertare, ii-a retras
cuvantul, a sarutat man tuturor i astfel lucrurile s'au linitit.

Cuvinte strdine in limba ttdreascti din Dobrogea. In limba


Tatarilor din Pervelia. cuyfintul capugth" insemneaza yard" ;
iar harh" insemneaza frumos", sau bine". Ele sunt Impru-
mutate din rusete, cAci In aceasta limbh caphsta" i haroi"
sau harad" insemneza acela lucru. De unde se poate deduce
c Tatarli din Pervelia sunt veniti din spre pArtile ruseti. In afara
de capusth" i harh", TAtarii nu mai au alte cuvinte pentru
varzA" i bine".
Cuyantul ii" = bine, pe care-I folosesc, nu e tataresc, ci
t urcesc.
AMt in thtarete, cdt *i in turcete, cuvdntul bogdai" In-
semneazA grAu. Faptul mi-I explic astfel : a fost o vreme and
'Moldova erh numita de Turci i Mari Bogda-ilig, adica Bog-
dania, tara lui Bogdan Voevod, fiul lui Stefan cel Mare, care i-a
inchinat cel dintdiu tara Turcilor. Se poate ca abia atunci sa fi
vAzut ei gran In cantitate mai mare si anume dupA ce au cunas-
'cut Moldova i de aceia au numit griul dupa tara.

www.dacoromanica.ro
1'14

ELEGIE TATAREASCA
Chetegecmas bierden Noi vom pleca de aici
Dault toid, ai ! Cu claulul"), ca nunta, vai !
Calageac-ia eolimaz i ne-or ramane mortii
Geailgan coid, ai ! Ca oile Imprastiate, vai !
Teogherec sictt camIstan Casutele noastre cu peretil de stuf
Teobest daldan ! Si acoperisul de ramuri 1
Camast geandan airlgan Unii se despart de fiinte dragi
Camast maldan I Si Atli de averea lor I

Ciorbaga catsan tatt Dac'o pui In ciorba, nu-i da


Mai, Dobrogea tuzt ! Gust sarea din Dobrogea
Camanam calgan anast . Unora le-au ramas mamele
Camanam cazt I Altora copilele 1
Basangdan calsan Sa-ti fie de cap
Teregan iaparagt I pomii i frunzele !
Allan echen o Caramnan De aur era al Crimeei
Toparagt ! Pamant I
Deuvlet verdt ecaa ogaz Statul ne-a dat doi bor
Bar sip tain ; Si ate doua paini ;
Arcama taiac urdular Ne-a dat pe spate si bete
Tugt sain ! Cate fire de par (n cap)1
Elegia aceasta se referA la emigrarea TAtarilor din Crimeea
in Dobrogea. Cerand oarecare lmuriri asupra e', mi s'a spus
cl e un cantec vechiu de tot, de vre-o trei sute de ani, i crt il
tiu din batrani. Cerand explicatii t i asupra strofei a cincea, tn
cafe se spune cl Statul le-a dat cte doi boi i doui paini si
apoi bete ate fire de par in cap, mi-au povestit cA la venirea
lor in Dobrogea, autoritAtile turceg le-au dat vita i pAmant.
Parte diu ei, nu se stie din, ce motive, si-ar fi vandut si vitele 51
pAmantul, far banil i-su cheltuit ; pentru care fapt autorittile
turcesti I-au tras la rAspundere i i-au bAtut cumplit.

1) daul = tuba cea mare.

www.dacoromanica.ro
115

ELEG1E

Ai varira, varira ') Hai, tra la la, tra la la. ')


Caltraiman coinun a Tremur, deschide-ti sanul.
Orrin ictf cam atlt Din camp au rsarit 40 de al.
[reti
Carcauda al atli. Si toil patruzeci sunt cu cali suri.
Men acamnI tanaiman : Eu II cunosc pe nenea (printre ei) :
Cerchez beoraclI al atlf. Are caciull cerchezeasca i calul
[sur.
Arpa, talcan 2) caurdam. Orz i talcan 2) am prjit,
Eigan gelgh saurdam. Zoana la vaut am vanturat o
Men acamnI artandan - Eu dupi nenea al meu
Gealangaiac geu ram. Am fugit cu picioarele goale.
Deort tegherac magearI : Patru roate sunt la caruta :
Ailana cheghai desene ? Se 'nvartete spita zici tu
Acam chetmi cam chqsan ? Nenea dad nu se duce, cine sa
[se dud ?
AnaI oghai desne ? 3) Mama lui e vitrega, zici tu ? 3)

1) Aoest tivarbap nu se poate traduce ; i s'ar potrivi, ea valoare, fe-


frenul (tilt la la,, de oarece acest var irop se repetg dupa fiecare vers al
poeziei.
2) Talcan. Orzul se prgjeste, se piseazi si se cerne, aruncandu-se zoana,
sau i gms ta. Din Mina de orz, astfel preparatg si amestecati cu zahgr, se face
un fel de mancare ca teredul nostru, numitg (falcon'', mancare pe care Tg-
tarii o fae mai ales In timpul Ramazanului si pe care o pretuesc foarte mull.
3) Desene Acest cuvant Intireste afirmat a In propozitie. Deei ziei tu ?
ar fy cnu-i ava ?
Cand zice fata aMama lui e vitregg, zici tu ?s, Insemneazg ck mama
lui Intr'adevr e vitregg Pgrerea mea e ei prin mama trebue sA tntelegem
eel soartd.
In aceast poezie se vorbeste de Q fata care si-a recunolcut fratele
printre soldatii ce merg In luptg. Ea it pregteqte mineare bun ztalean, si
aleargg dupg &Mind In picioarele goale. i fata ii deplane soarta, fiitida
amandoi au o mama rea adica o wart& vitregt.

www.dacoromanica.ro
176

CANTEC PATRIOTIC

El, Dobrogea, sanlf vetan, Ei, Dobroge, patrie vestita,


Geanlar sena lsun feda ; Sufletele noastre pentru tine se
[jertfesc ;
Dobrogea evladies ! Suntem copiii Dobrogei 1
Milet san vireris SA se trmbite In toata natiunea
Vetant gean vireris. CA noi ne dam sufletul pentru
[patrie.
Milet bughiun curban sena! Natiunea astazi ti se sacrifica tie !
anb vetan, bin ler iasa I Patrie vestita, mii de ani s tra-
[iesti

Acest cAntec Yarn auzit la oopiii Mari din scoala mea. Am observet
ci oamenii tn virstA nu-I cunosc. I-am urmirit originea si am aflat diferite
versiuni. Unii pretind a a Ames din rAsboiul dela 1877, ceeace nu cred.
Un hoge mi-a spus c poezia e ficut de un oarecare Halim Isa Celebi, de
tel dio comuna Endec-Cata-chioi, judelul COnstanta, fost elev al Serninarului
musulman din Medgidia si actualmenfe hoge-hatip i InvitAtor turc la Balcic.
Nu ersd nici aceasti versiune.
Aliii spun cl poezia aceasta ar fi un mars eroic (Inlet de Joni Turci
In timpul ultimelor prefaceri din Punta si cA In acel mars cuvAntul eDo-
:brogese e inloonit cu osmanlf,, nume pe care-1 dau turcii Wit lor Pirerea
Jocasta mi se pare mai plausibi]l. Probabil cA Halim Isa Celebi o fi copiat
clutecul, Inlocuind cuvAntul gosmanli prin ,Dobrogea, ca sii-I adapteze pro-
vinoiei.
Cantecul este, de fapt, destul de rIspandit.

Poveste tatreasecY. Era odat un munte minunat. La poa-


lele lui cresteau balarii, .maraeini si cucut: Mai sus, pe coasta,
crestea orz. Dad te suiai mai sus, gseai paduri frumoase, cu
iivoare, codri nesfarsiti i Intunecosi, si tot mai sus cresteau li-
vezi cu. poame ; iar in vrf muntele era cu totul i cu totul de
aur i acolo locuia Fericirea.
Acest munte al Fericirii era asa blestemat ca nimeni s nu
se poata sui pn In vrful lui. Cel mult oamenil mai Indrazneti
puteau sa ajung pad la jumatatea coastel, In codrii cei mart,
In care trebulau s se rataceasa apucnd o cale gresita, care-i
aducea teapot In balarille si maricinii defa poale.
s'au pornit s urce acest munte al Fericirii fel de fPl de
oameni : padisahil pasi, bel, soldati, negustori, pn la cei de pe
urma oameni dela tad. Mergea fiecare pe drumul lui, cu do-

www.dacoromanica.ro
177

tinia in millet ca sA ajungi la Orful cel cte aur. Treceau grin


;Mud, prin pustil, peste rAuri i toil cicau tnainte, mAnati de
sperantg.
?i iacg, tn drumul lor /ntAlnirg uu mosneag ; iar acesta le
vorbi astfel :
- Intoarceti-vg tnapoi, nebunilor, cg umblati zadarnic. Eu
am plecat de mic copil sg caut muntele Fericirii i de-abia tArziu,
lArziu l'am gAsit. lar cAnd am vrut sA mg sui In vArful kil, am
alum 'Ana in codrii cei tntunecosi, Acolo a Inceput s sufle o
furtung asa de groaznicg, Mat e desrAdAcinau i copacii
mi-am pierdut cgrarea. M'am rgtAcit i m'am pomenit In bglg-
rifle sl mgrAcinli dela vale. Ascultali cuviutul meu, Intoarceti-vg
tnapol I
Dar nimeni n'a vrut sg-1 asculte gi au- pornit cu totil mar
departe,_ mai apriki Tn gand l cu dorul si mai fierbinte de a ggst.
mntele fermecat al Fericlrii.
I. DUMITRESCU
Invititor, Pervelia

12
www.dacoromanica.ro
EXTRA5E. DIN OIMITRIE CANTEMIR
(Prima jumMate a sew!. XVIII),

I. Dobrogea. Este o provincie situatit dincoace de muntele


liemus (Balcani) si se intinde de-alungul Dunitrii dela Dristor,
In Romania (sic), panti., la gurile acestui fluviu. Toatk tara e nu-
mai un ses, o ampie vastrt, fgait rauri, fitrk plduri1); numai la
extremitatea ei, aproape de Dristor, este o pldure pe care turcii
o numesc Deli-Orman, sau Vidures nebunilor. Locuitorii ei stint
de origine turd si au venit aici din Asia, dar astkzi se numesc
Citaki i sunt vestiti pentru marea lor ospitalitate. Dad, trece
vre-un ckltor prin satul kr, fie el de orice neam sau religie ar
fi, toti capii de familie ies In fata portii i in modul cel mai prie-
tenos 11 poftesc a intra in casa kr si a primi s eazk la mask
si si mnnce din cele ce le-a dat Dum-nezeu. Acestea sunt In-
susi cuvintele lor de invitatie. Ace la apoi, a arui invitare a pri-
mit-o cklktorul, 11 tine la el trei zile cu cai cu tot, clack, nu sunt
mai multi de trei, i i ospteaza Dirk nici o platit i cu atata
curtenie i afabilitate, 'Meat abia li se mai poate gksi pereche in
lume. Ei i pun dinainte ouh, miere de care tara e imbelsu-
gat - i turt coapt In spuz, dar care e foarte fink d gus
toast. E de notat, c ei preatesc cdte o camer anume pentru
primirea oaspetilor, avnd in mijloc un anion Inconjurat din
toate pkrtile de paturi, unde cltorii se pot intinde comod, dupk
a kr placere. Fiindcti nu au paduri cu lemne, ei inalzesc casele
cu billegar uscat la soare. Casale le fac din piatrit, dar fr var
nisip, Inckt peretii par a fi mai mult o grmdire de pietre,

1) De bun& seamil, D. Canternir se rasa Aumal la stepa Dobrogei nu ,1 la regiunea


au dealuri el paduri dela Nord

www.dacoromanica.ro
179

deekt nil tid solid. Dar, pentru a se apura de frig, e muruesa


peretii din afar eu balegi Apa si-o iau din fntani ; InsA, din
cauza usaciunii solului, trebue sA le sape adnc, pnl, la o suta
de orgnii 9. Tara aceasta produce si cai foarte iuti la fugA, pe
cari turcii ii socot de cei mai buni dup cali moldovenesti.
Eu am trecut adesea prin aceste prti, fiindcei pe aci imi
era calea din Moldova spre Constantinopole, i voesc dar ca
s povestesc, cu acest prilej, ceeace mi s'a intmplat odat in
drumul meu. Trgeam totdeauna la un locuitor in satul Alibeg 9,
la un orn cu mare vaz. pi bogat. Am ajuns odat la el chiar In
ziva de 22 mulie, de Sntul Foca si am vAzut c toti muncitorii
avea peste o sut de creqtini la lucru- stau fr treab,
ca In zi de srbtoare. Atunci l'arn intrebat :
- Cum de nu se gsesc oamenii acestia la lucru ?
El imi rspunse Sunt mohamedan adevArat, dar niciodat
nu. voiu Ingclui ea oamenii mei s, lucreze in zina aceastav.
M'a prins mirarea de aceste cuvinte ale lui si l'am intrebat
mai departe :
- Ce? Poate c astzi e srbAtoare la vol ?
El a suras i apoi mi-a zis : MA mir ete voi, crestinii, ima '
stiti cA astzi e ziva Santului Foca".
- i ce aveti voi, i Zsci, cu zina Santului Foca ?
-0 ! amicul meu, imi replicA el, cum de vorbiti voi asa?
Acest sfnt, prin minunile sale, a dat dovezi destule printre noi
de puterea sa. Ascult : inc dela strAmosii ncstri ne-a rAmas
amintirea cA oamenii nostri, cari nu stiau nimic despre sArbA-
toarea Sfntului Foca, au trimis in ziva aceasta pe lucrtotii
creVini la recoltarea bucatelor de pe camp i, cu toate el aceslia
le-au obiectat cA este ziva Sfntului Foca, ei totusi i-au silit cu
bAtaia s indeplinease porunca. Bietii crestini n'au avut ce face '
ai s'au supus ; si au mers de au ineArcat carele cu granele stA-
panilor. Dar ce s'a intamplat pe cand se intorceau spre casA?
Un bAtran, venerabil prin etat a sa, le iesi inainte cu .o fAclie
r mn i, infruntand pe lucrAtorii crestini, cA, :-au profanat
srbittoarea, puse foc carelor cu gran.. FlacAra se intinse ea fuI-
gerul paste tot tinutul i prefleu In cenuse! nu *numai bucatele

1) 0 unitate de rwienrA greeepte, orgnia.


2)Probabil All bei"chlot din jud. Tulcea

www.dacoromanica.ro
180 -

be Ao mal ailau pa eattipl dar i pe eel(' admiate -fit sarte. adagio


Astfel, pgrintii noqtri prinzAnd minte clin aceastg ilenorecire, s'av
hotarit s respecte aceasta sgrbgtoare cu aceeaoi religiozitate, cu.
care o tin ereqtinii i s sp abtie dela orine lucru. De and tinem
yi noi acest obiceiu al strgmof}ilor netri, nu, ne amintim s. ae
mai f Intamplat rn asemenea foc 9. (Din D. Cantemir : Istoria
imper. otoman. Vol. I, p. 309-311. Ed. Hodokl, 1876, Buc.),.

II. Cattirlez, Casimcea. Semnificatia numelor acestor doug


localiti dobrogene-Cattirlez e Mai cunoseut sub denumirea de
St. George,- se lamuretste din urmAtorul pasaj din D. Cantemir
(Istor. imp. otoman, vol. I, pag. 372, nota (10) ed. rom., Bu-
cureati, 1876) :
Cassim Giant. Cu numele acesta numese turcii pe SAntul
Dumitru, despre care, ea i despre St. George - numit la ei
Chisrelles2) - zic legendele lor fabuloase, a a fopt musulman.
Ei tin sgrbgtorile acestor doi sfinti chiar In zilele In cari le tin
ei cretinii orientali, aded. la 23 Aprilie i 26 Octombrie. Dupl.
aceste doug zile, ca dupa doi poli universali, i reguleazg tureii
expeditiunile lor rIzboinice. Dupg 23 Aprilie ei pornesc In cam-
panie, iar dupg 26 Octombrie se reintorc acasg. Soldatul care
dupg St. Gem ge nu se prezintg pe cAmpul de exercitiu, 19i pierde
solda recompensa, sau trebue sg. sufere alte pedepse ; i ce
kti

Tedeapsit poate sg. fie mai amarg pentru un soldat, dedt a. fi


aces cu ruqine din armatii ? Iar, dupg ce i a f gent servicial in
lunile dela St. George pang la St. Dumitru, din aceastg zi lnainte
niei un soldat nu poate fi constrAns a se supune generalilor,
ba chiar niei Sultanului, afar de cazul and el, pentru binela
public, se leagg., de buna sa voie a servi i mai departed CAi
soldatul care dupg St. Dumitru vine la Ordi-cadisi, sau la judele
armatei gi-i core Cassim-sigili, adecg certificat, cl In acest an
ei-a 1mplinit cu credintA serviciul, eeeace nu i se poate ' refuza,
unul ea acela poate merge sigur i liber din armatg, fArIE teamg
de Infruntare sau pedeapsg. CAci nici un soldat turc, devi cu totii

1) Tradllut acetate se mai piatreard fl Ratite in Dobrogea, Mn auzit-o porestiti de


Romani in jud. Tulcea.
2) Iraducatorui german al newel istoril, adaug1: (de coman se numette Cbidrellae,
dar mai oorect e ChiesirElles, adeci anemuritorul lhea, despie al cirui auflet, etc ei, ca a
treCtit In St, Corge, care aboard prin lume ai ajuti pe cameo a buob.
. ..

www.dacoromanica.ro
primesc solda pe tot anul, nu e obligat a sarvi mai mult de
tlease luni intr'un an".
- III. Isaccea: Sactce. Mai Inainte se numea Oblucita, cetate
asezatg, pe malul sudie al Dungrei, nu departe de Galatii Mol-
dovei. Edifieiile vechi co se vgd intrnsa, aunt probe evidente de-
antieitatea ei. Dar nici in ziduri, nici in temelii nu se 1 ode eine
ar fi fost fundatorul ei. Se pare totusi a ea este opera colo-
niilor romane in Dacia, sau poate chiar a Dacilor, chiar asa pre-
cum sunt Tulcea, Babadag, Carassu (Megiiia azi) i alte foarte
vechi coati in Dobrogea". (D. Cantemir : Ist, imp otom , vol. I,
p. 406, nota 19, ed. rom , Buc. 1876).
IV. Chilia: Moldovenii ii zie Chilia iar in vechime se
numia Lycostom. E asezat g. la gura cea mai latg a Dungrii,
singura pe care pot infra ndvile din 111. Neagrd. Nu e departe
. de cetatea Akkerman. A.mbele aceste cetgti s'au tinut mai inainte
de Moldavia; astgzi se tin de tara Bugeacului, pe care Moldo-
venii o numesc Bassarabia". (D. Cantemir. Ist. imp. otom , vol. 1,
pi. 297, nota 89, ed. rom. 1876).

V. Silistra: Fora skierul de Silistra. Toli Pasii dirora le


este tncredintatel apdrarea provinciilor nordice ale imperiului
otoman contra Poloniei, se numesc Paqa de Silistra. Reqedinta
lor tnsei este la Babadag. Silistra e o eetate asezaa in partea
meridionalg a Dungrii, in fata Romniei si e eunoseutg de toate
htirtile noastre moderne. Ea mai poartg i azi numele gree de
Drisa si are un mitropolit gree. Locuitorli turci Bunt foarte pu-
tini in Silistra ; mai multi sunt erestini, in special Slavi, Bulgari
si Romani Babadag, din contra, e mai Etproape de M. Neagrg,
eale cam de 20 ore dela Dungre, drtpt in jos de Saceia, numia
la antici Oblucisa. Murii acestor doug cetgti : Silistra i Babadag,
atesa vechimea lor, cxci structura lor pare a fi mai mult ro-
mann decal `turceaselt ; de uncle se poate deduce cu toatg proba-
bilitatea, c ele stint fundate de Romani, spre a impiedica irup-
tiunile barbarilor si mai ales ale Seitilor.
Dineolo de muntele Cenghe, pe calea care duce din Mol-
* davia la Adrianopole, se vgd ruinele unei alto asemenea ceati
vechi, care poate avea un perimet-u de vre-o patru mile italiene.

www.dacoromanica.ro
182

Turcii o numesc 1?osokiesre, care se vede a fi o corupere din


cuvntul grec Rossocastron etc." (D. antemir. Ist. imp. otom.
Vol. II, p. 444-445, nota 7, ed. rom., 1876, Buc ).
- VI. Fazargic : Tatar-Pazargic. 0 cetate mriparl in Tra-
cia, situat la piciorul muntelui Cenghe, in partea din spre miazit-
.noapte de acesta. A bst cleidibd de acele colonii turceli din
Asia, cari la ordinal Curtii otornane s'au afezat in jurul man-
IOW Hemns 4 care asteizi se numesc Citaci". (D. Cantemir.
Ist. imp. otom, Vol. II, p. 448, nota 32 Trad. rom., Buc. 1876).
VII. Babadag : Rwdinfa Pagi de Silistra, care e insdr-
rinat en apeirarea proninciilor septentrionale ale imperiulni.
Snb jurisdictinnea Ini stau toate feirile dintre munlele Hennis
(Baleanil, Marea Neagrei, Dundre i Nistru. - Cuvntul Baba-
daghi, dupg origina sa, insemneaz . tatgl muntilor aceast lo-
calitate se numWe asa, din cauza cg in partea opusg a cetgtii
e un munte mai inalt decit toti ceilalti. In vecinatatea acestei
cetti se afil o specie de corbi cari, prin mrimea lor, intrec pe
toate celelalte psgri sburgtoare Turcri i Ttarii fi numesc Ghiud-
gighin. Sunt aa de numerqi, Inca mesterii e arcuri pot irn-
podobi cu penele lor toate sggetile. din Turcia i Tataria, desi,
pentru acest scop, nu se pot intrebuinta dealt 12 pene i acestea
incg numai din coadg i care, de obiceiu, se vnd numai cu un
leu. Acestea simt recunoscute de cele mai bune pentru arcuri pi
irttrec pe toate celelalte, aga Inciat un megter iscusit nici nu fo-
lose0e alto pene In meseria sa. Dach cineva are in tolbg mai
multe sgeti prevIzute cu alte pene una e ornat cu o sin-
pi
gur pang dela aceti corbi pi o las a se atinge de celelalte, ea
le mnncg i le despoaie Ong la lemn. Pentru aceastg pu-
tore singularg pare c s'a dat acestlr corbi numele tagresc de
Ghiudgighin".
(Glziudgi in turce0e Insemneaz putere ; ghin in 1. persana
.

1nseatnng posesor; deci: posesor de putere. Nota trad. germ.).


(D. Cantemir. 15t ,mp. otom. Vol II, p. 506, nota 72, ed.
rom., Buc. 1876).

VIII. Colonisti poloni transplantnfi de turci la Kirkilisse


prin Dobrogea.

www.dacoromanica.ro
4183

Sultanul vedea bine a nu se poatc asigura de posesiunea


cetkii Camenita, cat/ Vreme este locuitli de crestini ; aci acestia
nu numai a informeaa pe inamici despre tot ce se petrece
acolo, dar Ina le arat i calea cum s/ poatit recA.stiga cetatea.
Drept aceea dete ordin ca toti locuitorii teritoriului Camenitei
s treaa paste Dunre i peste muntele Hemus in provincia
Kirk Ecclesia 1) si sii li se dea plmnt acolo. Iar locurile pr-
site de acestia le-a imprtit la doll/ mii de Spahii, locuitori din
tinuturi!e Benderului, Akkermanului i Chiliei".
(D. Cantemir. Ist. imp. otom. Vol II, p. 425, ed. rom.,
Bnc. 1876).

IX'. Frdncii. Italienii, turceste Ifrenghi, nume ce in ge-


neral 11 dau ei popoarelor din oriare parte a Italiei".
(Idem, vol. I, p. 285 nota 57).
,
Franchii. Este in uz la turci de a numi mai toate natiu-
nile crestine - cu esceptia Polonilor, Ungurilor i altora cari
poart vestminte lungi - i in special pe Italieni cn numele de
frengi, tare de comun se pronunt Firenki. Dar au 0 pentru
fiece popor un nume deosebit : ass, pe Germani Ii numesc.Nemce ;
pe Francezi, Firansiz ; pe Spanioli, Espaniol ; pe Englezi, Ingiliz ;
pe Olandezi, Nidirlanda sau ; pe Saxoni, Sax ; pe Sue-
dezi, Isveci ; pa Poloni, Leh sau Lih ; pe Unguri, Madgiar ; pe
Rusi, Moscovli ; pa Cazaci, Kassak etc."
(Idem, vol. I, p. 173, nota 19).
X. Porecle turcegi ale popoarelor Turci. aw obiceiul de

1) Note 12) : Numele unei provineii i cet/ti, care inainte de


aceasta s'a numit Tessaraconta ecclsiai sau Patruzeci de biserici,
fiinda at/tea biserici erau mai de mult acolo. Cetatea se aflit
la 38 ore de Constantinopole si la 12 ore de Adrianopole. Ast/zi
nu mai are nici ziduri si locuitorii crestini sunt foarte putini,
cdci in cea mai mare parle este locuitd de evrei, pc cari Sal-
/anal Mohamed i-a adas din Podolia si vorbesc $i asteizi dia-
lectal lor german corupt, chiar ca $i in Polonia. Ocupatia lor
principal/ e a produce unt i cas, pe care 1 trimit evreilor din
Constantinopole, d _TA ce mai int'ai l'au marcat hahamul sau
capul Sinagogei, cu s'giliul su, in semn a este cuser, adea
curat i preparat de man/ evreascr.

www.dacoromanica.ro
184

;
a da aaemenea porec'e nu numai generalilor inamici, ci i po-
poarelor, ..porecle cari im prea onoreazii pe oei citron Ii ae a-
plicK dar care, in unele privinte, au un fond de adevilx. Aa
d. ex. pe August, regele de acum al Poloniei, pe and era prin-
pipe elector al Saxoniei i general al imperialitilor in Ungaria,
turcii l numiau Nal-Kiran, adee Frnge-potcoave. Pe Evrei 'fir
numesc Cifud, adecti cani ; pe Persani, Kisilbai=capete roii ;
po Armeni, Bocci=mitnine cg... ; pe Georgieni, Bit-ieigit=m1i-
nand. Oduchi ; pe Ttari, Lia-ieigi=mAnncl hoit ; pe Indieni,
Dilen;i=ceretori ; pe Arabi, Akilsis=nebuni ; pelGraci, Boinus
'sis koium=oi WS. coarne ; pe rani, arabagi=clansi ; pe in-
sulari, Giemigi=marinari; pe Albanezi, Gighergi.vnzkori de
plmni ; pe Moldoveni, Bogdani nadan=boi bogdneti 1) ; pa
Munteni, Cinghiane=lutari'; pe Bulgari i Srbi, Haidudtl-
han; pe Turcii dobrogeni, Ciiak 2) = ? ; pe Tigani, Firauni=Fa-
raoni ; pe Raguzani, CiausuS=spioni, trdtori ; pe Bosniaci,
Potur=praddlori, distrugeitori, corsari ; pe Rui, Rusi-menkius
.perveri ; pe Poloni, Fodul ghiaur =ingamfali, aroganti ; pe Gar,
man.4 Gurur kiafii=neruinai calomniatori ; p Venetieni, Ba-
licgi= Pescari; pe Italieni, Firenki hesar renki.Frnci de o mie
de culori, inelatori ; pe Francezi, Ainagi=astuti4 ; pe Olandezi,
Peinirgi=brnzari ;- pe Englezi, CioCagi=postivari ; pa Spanioli,
Tembel lanei f i aa mai deprte; de indatN, ce yin in contact
cu un popor, ndat ii dau un nume de batjocurV.
(D. Cantemir. Ist. imp. ' otom Vol. I, p. 340-341, ed. rom.
But. 1876).
C. B.

*. 1) Flindca mares t,rIi e un simbru.


il Traduclturul gerame al acestei istoril espliee estIel polecle de CMS: eil-gard
eitak ar l tenet sub garb,

www.dacoromanica.ro
RECENZI1
The Roumania& and thew Lands= Cereetdrile relrente au probsit, Cif
Romanii oei fdrite tor. populatia too-remand, derivati dti
sliongele raselor de subdominatia rp-
Sub acest tillu a aparut in editura rnand, nu a disparut niciodatd din Dor
()(eorge IL Doran Company), din brogea 5i ch ea este aceea care for-
New-York, o serie de broviii sem- nieaz elementul preponderant al
nate de d-1 prof. Vasile Stoica. populatiei din provincia noastrh.
Brorra IN se ocupa exclusiv de De la vechii Elini autorul trace
Dobrogea. Ea cuprinde patru capitole: apoi la cucerirea i colonizarea Ro-
1) Schife istorice; 2) Reparti(ia popu- wand ajunge la Bizant ; imbrAti5eaza
latiunii; 3.) OpPra cisilizatorie a Ro- invaziunea barbarilor, printre cari,
maniei in Dobrogea; Imporkinfa Bulgarii, putini la numar, apar ca
Dobrogei pentru Romania. un incident in ac'el,e timpuri, cind
Este o lucrare de compilatie a ceea cultura romand 5 influenta greceasca
ce s'a scris in timpul rdzboiulid in erau stabilite de secole. Sub raportul
tard 5i in apusul Europei, cu scopul numarului 5i al valorii sale culturale,
de a lamuri pliblicul american asu- elementul bulgar din Dobrogea nu
pra problemelor romane5ti. prezintd eel ntai mic coeficient de
insemnatate.
I. A utorul incepe expunerea sa Prima aparitie a cAtor-va Bulgari
inca de pe humid infloniri tireciei in Dobrogea, s'a facut dur4 pacea
vechi. cand Elenii, atra5i de bogatiile de la Chiuciuc-Cainargi (1174) 51 in
care se aflau pe coastele Marii Ne- urma pAcii de la Bucure5ti (1812 ),
gre 5i pe malurile Dundrii, au in- cand Basarabia ne-a feet rhpith de
liintat colonii ea Odessos. Dyonisos, catre Imperil)! Tarilor. Pe acele tim-
Callatis, Tomis, Istria etc. puri, fa milii de Bulgari, nemultmnite
Se intelege deci. eh inainte de so- de stapAnirea turceasch, au emigrat
$,irea legiunilor romane. aceste tinn- in sudul Basarabiei si Rusiei. Putin
turi ait fost dominate de cultura limp in timid, aceeasi Bulgari, ne-
inediteraneeand. multumiti 5i acolo din cauza recru-
Legiunile romane aduse in Moesia tarilor ruse5ti, tree Duniirea in te-
inferioard si mai in tirma in Dacia, ritoriul turcesc 5i se stabilee in
au avut menirea de a popula tara nordul Dobrogei. Aceasta este ve-
di a ronianiza in special populatia chimea populatiunii bulgare din re-
de la sate. In cal. deed influenta giunea laculni Razim populatiune
greceasch era de seamh in ora5e, cea care dateaza abia de 15-20 ani ina-
romanii a fost hothratoare la tail. inte de rzhoiul Crimeii.

www.dacoromanica.ro
186

Continuitatea elementului roma- contkma cercetarile celorlalti invir-


nesc in Dobrogea .este probata 5i tati 5i d-I A radii sch insu5i in Bulletin
prin folklor, in care se gasesc mtilte de l'Institut pour r6tude de l'Europe
gr felurite referinte cu privire la e- sudLnrientale, III, p. 231), scrie des=+
xistenta de Eecole a Romani lor in tul 410 fecent, in 4913 Incepand din
aceast provincie. Antortd tie mai alea. Provadia 5i de la Marea Netr-
arata ca. dupa. ^ diderea Imperinlui gra aproape de Inrichoe, }Ana. la
Bizantin, populatia ortodoxa din Do- Dunnre (in spre nerd), eu nu am
brogea depindea, sub raportul Cut- fost vapabil s descoper o singura
tului, de episcopatul romanesc din localitate, unde elementid bulgresc
Braila. - sa lie autohton. Aceea5i i(lee o ex-
Pe timpul razboiului din Criineea, prima in diferite lucrari 5i profesorul
un ofiter-medic francez, Camile Allard Ischbkoff de la Universitatea din
ne dir in notele sale de canipanie Sofia.
cate-va inforniatinni foarte intere- Iii definitiv, pretentiunile unei tdri
saute. Agt-fel el ne spune ca dea- asupra unni Limit trehuesc sa fie
lungul Drinrii, in Dobrogea, el a fondate pe asemanarea de ra. pe
vlizut sate de Rom 'Ani'0 Ta6ri 5i 'ca. o cultura cotouna, pe un trecut to-
aulgaril hit sn numero5iV. Mai tone corium; ori printr'o posesiune
departe el scrie Bulgirri se gasesc continua dealungul set!olelor.
nurfiai 'in jtirul Mangaliei 5i in eft te-vk mina din areste 'ratinni nu stan in .
sate in interior', intre Tulcea 5i picioare pen tru Bulgari.
Kiustenge,) ; ;5i 'Mai apoi el adaog Majoritatea locuitorilor nu stint 5i
o observatie sugestivk, care este cIte- -nu au fost niciodata Bulgari. In Do-
mati s explice inulte incruri. Cum brogan a inflorit civilizatia greaca,
'Turcii privese en ochi rai pe Ro- romana sari bizantina. iar pros.peri-
mfini, ace5tia pretind a ti Bulgari ii tatea moderna a Dobrogei este da-
vorbest; turce5te cu streinii. " torita in intregime Bonianiei.
Lejan, care trece ca unul din cei
mai autorizati cunoscatori ai Treiei U. In cap. lt autorul da doua
lt vremea sa, sure : Bulgarii stint statistici ale populaliei din judetele
in mica' minoritate in Dobrogea Constanta si Tulcea. Ele verbose
(Lejan ih Merman's Mittheilungen destul de clar i evidenta cifrelor
la 1861). este un rapt coneret care nu lasa
Rici umbra. do indoial. .
Mier getigrafii bulgari, ei iiiii- a) Statistica facnta de gu% ernul
cilia nu sunt.orbiti dc prejudeeati- Roman la 1880. tie araltt
Judetul Tuleea Judetul Constant&
Romani 32 la suta , I Romani 23 la suta . . . .
Bulgari ,27.i la suta . . . . Bulgari 13 la silt.' . . .
Celelalte nationalitati iiripienna 43. CeIelalte nationalitati impreuna 64
la sut la suta
6.-- StatiAicile facute de Gmermil Roman de la 1890 palm la 1911
ne arata pentru Dobrogea.

www.dacoromanica.ro
187

La ant& ta,
1890 " 1900 1911 1911
Roman' 72.422 120.691 186.334 57.7
Bulgari . . 33.747 39.282 48.963 14.3
Tatari-Turei . . 42.538 39.490 35.922 10.8
Rusi-Lipoveni . 22.046 26.953 34.254 10.0
Greci 7.493 9.105 8.459 . 2,6
Germani 3.993 8.751 8.490 2.6
A rmeni 1.227 2.347 3.528 1.1
Evrei 3.907 3.415 4.405 1.4
Diferiti 2.527 4.807 7.921 2.5
Total 189.959 -2731= 333.275 I 100

Repeziciiinea cu care s'a inioultit .Dobrogea, i tare nu a 5ovait in fata


populatia romaneasca nu-i de loe sacrificiiior pe care le cereau lu-
surprinzatoare, (Act trebue stint ca crrile de modernizare ale provinciei.
Rominii au avit sarcina de a trans- Inginerul francez D-I Muzet, vor-
forma aceasta provincie -ruinath de bind de portul Constanta, scris : In-
Torci--intr'un pamant prosper, bogat stalatiile portului Constanta snt
5i modern. dintre cele mai moderne : clit de
departe ni se ear ele fat& de con-
Ill.- Cand Itomaniei i s'a luat ceptiile turce5tp (Le Monde Balks-
Basarabia de sud (1878), dandu-i-se nique). Un a lt francez D-1 Paul Lablo
in schimb Dobrogea, Bomnii au serie Luerarile infaptuite de Ro-
gasit noua provincie in cea mai pro- mani silnt uimitoare i rezultatele
funda mizerie i decadentti campii activitatii lor sunt in adevAr magni-
sterpe, sate mizerabile : orase saraee lice (La viN ante Roumanie).
1111 eran drpmuri. nu existau seoli, Guvernul romein a dus opera ci-
nu se gaseau spitale... iei peste tot vilizatoare pAnii la capt. A intro-
domnia saracia. iar holile bntniau dus in Dobrogea, o administratie
populalia. (hipa conceptiile tarii, caleuzit fiind
De n'ar Ii s considerem deck : de eel mai larg spirit de echitate
constructia podulni de tier de peste fata de toate populatiunile ; a infi-
Dunare. la Fetesti-Cerna-voda (care intat servicii sanitare, eu institutiuni
poke li considerata ca tine din eele ramificate in toata provincia ; a ail-
mai gigantiee din lume): - apci dit spitale in principalele orase : a
eaile ferate, refacute in intregime instalat medici de districte i agenti
intreCerna-Voda-Constanta: eele din- sanitari pe la sate. Politia i sigu-
tre Megidia-Ester si Megidia-Bazar- ranta generald an curtit provincia
gie 5oselele moderne. macadamizate de numeroase bande de Whari. eari
in ton ta provineia - prefacerea o- jefinau i terorizau popula
rasului Constanta dupa modelul ce- Nunierul scoalelor primare a spo-
Mr din occident : Contructia por- lit de la eateva in 1879. la 309 in
tului Constank cii digiiri. basine 1910 si, pe lang acestea, s'au inn-
(care pot primi 15 vapoare muri in temeiat scoli normale de invattori,
acelas timp). cu silozuri. deposite seoli profesionale : si sa mentinut
de petrol. gar, !mina, ateliere, ma- 5i seminarul musulman din Medgi-
gazii etc., inea ar fi o probe in- dia. pe care giivernul roman il in-
destulatoare, ca spiritul de civilj- tretine.
zatie al Romaniei s'a implantat in Sub auspiciile instituii1or romit.

www.dacoromanica.ro
1a8

Werjti de eivilizatie, Dobrogea s'a ri- Bulgaria posed& la Marea Neagr


dia CU pasi repezi ti pe terenul porturi foarte avantajoase pentru a-
economic : productia agricolit a in- costare, cum skit Burgas si Varna ;
florit ; cresterea, de vite este dintre iar dela 1913 a mai cdpatat iestre
cele mai insemoate ; mori, industrii la Marea Egee, pe unde este l'egatit
variate 'prin orase ; fabrici de ciment direct cu Mediterana si restul o-
ceramic
:
si buloane la Gerna-voda fabrici ceanelor 1).
de tiglA, i cArilmidli la Romania cu marea ei boggie agri-
Constanta, Medgidia i Cerna-voda ; cold, en petrolul, sarea, leinnele sale
eariera de var epietris ; exploatri etc., nu poate tri Mil a area in a
de minereuri ca cea de arafr de se ettipanire un port, o iesire la
la Mtan-Tepe ; mina de owl de la Mare ; cci, dacti i-ar rmanea Du-
Devcea ; pescuitul din blti a fost nrea,,ca singura (-ale pentru naylu,
reglementat etc. ete., i, ca conse- cornertul ei ar ti blocat complect in
cint, ectivitatea comercialtt a cres- timpul iernii, iar orasele Brila si
:cut in proportii vaste fata de trecut. Galati ar tri sub teania unei per-
In 1908, erau in Dobrogea 139 de menente amenintri, dacd Dobrogea
bAnci, pe !IWO care se mai adaogli ar ft a Bulgariei. Romania ar li incli-
o serie intreag de societti coope- tusat ; romertul ,si Niata ei econo-
-rative pentru vAnzarea productelor. mica ar fi straintoraie. Cum adevA-
rut si dreptul la viat nu pot fi in-
' IV.- Dobrogea este cu- adevrat ntibusite, ar rezulta, natural, rzboin
importantit pentru Romania, nu nu- si turburri perpetue in Balcani.
iai pentru acontul de sacrificii fa- Romania stapana pe drepturile ei
'cute de tar in vederea rnodernizrei istorice, constient de menirea ei
acestei provincii, dar ea revine cu civilizatoare, nu va sovi in fate
'o importantA vitalA. fat de desvol- oricrui non sacrificiu pentru a-td
tares ulterioari a Wei. mentine drepturile sale integrate.

Jean Stoenescu-Dunare

=..r=1.=zross

9 N R. A j.05
-

www.dacoromanica.ro
ERATA
La pag. 11, randul 19 de jos In sus, In loc de mai fnai,
A se citeascit mai apoi.
La pag. 112, randul 11 de jos In sus, al se citeascl:
luna si Apollo.
La pag. 113, In loc de 1907 sg se citeasolt 1917.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro