Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ACADEMIA ROMANA
PARENTALIA
VASILE P Â R V A N
WJ*3·
BUCUREŞTI
LIBRĂRIILE «CARTEA R O M A N E A S C Ă » şi PAVEL SURU
Pretul 3 lei
Λ
www.cimec.ro
Analele SocIetat.il Academlce Române. — Seria I:
Tom. I—XL — Sesiunile anilor 1867—1878.
r B
Aualele Academlel Eomâne. — Seria II: - - ·
Tom. I—X. — Desbatorilo şi memoriilc Academiei în 1879—1888.
Indice alfabeiic al volnmelor din Anale pentru 1878—1888 2—
Tom. XI—XX. — Desbaterilo şi memoriile Academiei în 1888—1898.
lndice alfabetic al volumolor din Anale pentru 1888—1898 2—
Tom. XXI— XXX'— Desbateriie şi Memoriilo Academiei în 1898—1908.
Indlce Hlfabctic al volumelor din Anale pentru 1898—1908 2.—
Tom. XXXI- — Desbaterile Academiei în.1908-9 6.—
» XXXI.—Memoriile Secţiunii Istorice 10.—
XXXII. — Desbaterile Academiei în 1909-1910 6.—
» XXXII. — Memoriile Secţiunii Istorice . . . 14.—
, XXXIII— Deebaterile Acadomioi în 1910—1911 4.—
» XXXII/.— Memoriile Secţiunii Istorice . 12.—
XXXIV— Desbatorile Academiei în 1911 — 1912 4.—
» XXXIV.—Memoriile Secţiunii Istorice 20.—
XXXV— Desbaterilo Academiei în 1912—1913 · 6.—
» XXXV.—Mcmoriile Secţiunii Istorice* 8.—
Plângorea lui Ioan Sandu Sturza Vodă împotriva Riidiţilor străini
în Moldova, de N. Iorga —,20
Din ţinuturile pierdute. Boieri şi răzeşi în Bucovina şi Basa-
rabia în cele dintâi decenii după anexare, do N. Iorga . . . . 1.—
Câteva ştiri nouă privitoare la Istoria Românilor, de N. Iorga . —,30
Notole unui ietoric cu priyire la evenimentele din Balcani, de N.
lorga —,50
Două plângeri alo episcopului de Râmnic Galaction, de N. Iorga. —,20
Versuri nouă alo lui Ienăchită Văcărescu, de N. Iorga . . . . . —,20
Barbu Ştirbei ca educator, de N. lorga. . . . . . . . . . . . . —,20
Insemnătatea lucrărilor Comisiunii europeno dela gurlle Dunărei,
1856 la 1912, de Dimitrie A. Siurdza. I, II, III. 1856 1a 1912 . . 1,80
Patrahirul lui Alcxandru oel Bun: Cel dintâiu chip de Domn ro-
m&n, de N: Iorga . . . - ,30
Ucraina moldovenească, de Λ^. Iorga —,30
Monete inedite din oraşele noastre pontice, de M. C. Suttu . . . —,60
Condiţiunile de politică generală în cari s'au întemeiat bisericilo
româneşti în veacurile XIV—XV, de N. Iorga . . . . . . . . —,30
Două tradiţii istorice în Balcani: a Italiei şi a Românilor, de
N. lorga ; . . . . ' . . . —,20
Bătăliilo dela Gwozdziec şi Obertyn (1531), de /. Ursti —,60
Deşcoperiri nouă în Scythia minor, de V. Pârvan . . . . . . . . 2.—
Ideile de legi si de prevodere, de A. D. Xenopol . . . . . . . —,20
Principele ardelean Acaţiu Barcsai şi Mitropolitul Sava Brancovici,
de l)r. Ioan Lupas 30,—
XVI,—Desbaterile Academiei în 1913-1914 . · . 6.—
■XVl.—Memoriile Secţiunii Istorice ·. 20.—
» Armenii şi Românii : Oparalelă ietorică, de N. Iorga. . . \ . . —,40
Ştiri nouâ din Daeia Malvensis, do Vasile Pârvan . . . . . . 1.—
Privilegiul lui Mohamed al II-1'ea pentru Pera (l-iu # lunie 1453),
de N. Iorga . . . . . . . . . ~. —,50
Castrul dela Poiana şi drumul roman prin Moldova de jos, de
Vasile Pârvan* · · 1.—
Os*işi dela Prut cu un nou act dela Alexandru col Bun.—Răzeşi
romaşcani, de N. Iorga —,40
Ceva despre Episcopul maramurăşan Iosif Stoica.—Câteva frag·
mente de vechi Cazanii româneşti, do N. lorga —,50
Ietoria Evreilor în ţerilo noastre, de N. Iorga —,40
Vasile Lupu ca următor al Impâraţilor de răsărit în tutelarea pa-
triarhiei de Constantinopole şi a Bisericii ortodoxe, do JV. lorga. —,40
Clopotul dăruit de Caragheorghe, întemeietorul Serbioi, bisericii
satului Topola (1811), de N. Iorga · . . . . —,20
Cetatea Ulmetum, II 1. Descoperîrile campaniei a doua şi a troia dc
săpâturi din anii 1912 şi 1913, de Vasile Pârvan 3.—
Cetatea Ulmetum, II 2. Descoperirile campaniei a doua şi a treia de
eăpături din anii 1912 şi 1913, do Vasile Pârvan 2—
Dela Cetatea Tropaeum-Aflamclisi: Basilica-cisternă. Studiu arheo-
logic, dc G. Murnu · 1,—
www.cimec.ro
PENTRU POMENIREA IMPĂRATULUI TRAIAN.
PARENTALIA BIILIOJI
DK NATIG. DB/
VASILE PÂRVAX ■W JfiJÎ**
Meinbru al Acadetniei RomSne
Sunt Parentalia.
Cei vii pomenesc po cei morţi. E o datorie, pe care muritorii
şi-au^statornicit-o, dintru însuşi începutul gândului despro moarte:
liniştca de piatră, în care cădeâ dintr'odatâ vieaţa, erâ aşâ de gro-
zavă, încât minţii înspăimântate a muritorilor moartea nu-i puteâ
fl* dccât un spmn greu. Iar în visele nesfârşitului somn, nu se puteâ,
ca celor trecuţi dincolo, să nu le vie dorul după cei lăsaţi şi după
cele părăsito dincoace. De i-ar fi uitat cei de aici neajutându-i pe
aceia în marele întunerec de subt pământ, ei ar fi sulerit acolo şi
sufletul lor chinuit s'ar fi umplut de mânie. Iar mânia morţilor
puteâ fi blestem şi pieire tuturor faptelor celor vii.
Pomenirea -celor morţi de curând mai deşteaptă încă jale. Iar
întristarea e muzica din care apoi înfloreşte şi gândul celor mulţi.
Morţii de* domult nu mai dau nici dor, nici durere, celor de~~azi.
Pomenirea lor o numai un gând palid. Şi gândului acestuia, al
recei amintiri, îi trebue tot sângele viu al amintitorului, spre a
înviâ întru viaţa deplină.
Anulele Λ. R. — Tom. Xl.f.- Dfibettr.'U. (1920-21). *■ 1β
www.cimec.ro
ϊ>4ς2 VASILB PARVAIÎ
* ·
Hăsboiul nu se face numai do cei tari, ci şi de cei slabi. Şi mai
totdeauna coi slabi, iar nu cei tari, îl şi încep. Căci cei tari n'au ne-
voo de răsboiu, pentru a întinde puterea lor. Ei trăesc numai,*trăesc
puternic, şi puterea vieţii lor răstoarnă popoarele şi împărăţiile, cum
.colţul seminţei răstoarnă primăvara bulgării de deasupra lui, şi
creşte tot mai înalfc, spro soare. '
De aceea e şi aşâ do deosobit răsboiul, aşâ curn îl fac cei slabi,
de răsboiul fâcut de cei tai*i.
Cei slabi simt că chiar biruind, nu vor puteâ păstrâ co au cu-
cerifc, şi de aceea distrug, j)radă, ucid, necinstesc pământul şi po-
porul cucerit. Hăsboiul celor slabi e ca mânia de femee: furios,
plin de vorbe zadarnice şi stins de sine însuşi prin lipsa puterii pe
mai departe. Hăsboiul celor slabi e răsboi de năvălire şi de sur-
prindero, o răsboi de noroc. Şi ca norocul de nestatornic şi înşe-
lător e şi mersul lui. Hăsboiul celor slabi e, când devine tragic,
www.cimec.ro
v
252 VASILE PARVAN
* *
Furtuna de la faţa mării s'a potolit; marea râscolire a izbucni-
rilor din adâncuri s'a liniştit: e pace şi cântec al vieţii ppste tot
locul. S'au împlinit cele hotărîte de zei. Prin satele Dacioi se văd
pretutindeni feţe streine: din împărăţia cea fără margini curg mereu
oameni noui, cafci se aşează pe plaiurile patriei. Drumurile şi-au
schimbat cursul: nu mai merg, ca pe vremea Regelui, mai mult pe
culmi, ci pe văile râurilor, solclaţii cei noui zidesc drumurile nouă
ca pentru vecinicie; burgurile principilor e'au pustiit: domnii lor
odihnesc subt brazdâ. Cetăţile nu se mai ridică pe vârfuri de dea-
www.cimec.ro
rAR«NTAUA 255
" ' ■ '
www.cimec.ro