leirDICELE MANE.

ALESSANDRU JOAN
seu

COLECTIUNE
de

LEGILE PRINCIPATELORU-UNITE-ROMANE.
copriozandii

Codicele Civile, Codicele Commerciale,

.

Codicele Penale, Procedura Pena la

impreuna Cu

CONSTITUTIUNEA ROMANA IN MORE.

,

cu unit

-11J111191L4111111 liENVIr ICJ

In care intra
.
si
regulamentele celle mai noui
Tote legile,, decretele

mai usuali, culese din editiunile officiale de la 1859

gi

acum;

pine

cu

AnotaliunY, trimeteri la articolile corespunzatore din legile romdne, cu aretarea testurilorti abrogate; cu esplicafiuni de termed
now, cu coordonarea testurilorii, cu reproducers de testuri vechl,
cu trimetere la articolile correspunAtore din legile streine.
de

VASILIE BOERESCIT

BUCU

Tijografiia Cesar Bolliac S

r-7.7771i;
Iona No. 40.

1863.

t).

* C,3Volli;.354: www.dacoromanica.ro
r

art

Tote esamplarele cite nu vor avea sub-semnatura mea, vor fi contra fan% vi se vor urmari conformtt legilor11.

www.dacoromanica.ro

Monitorulii officialu, No. 289, din 29 Decent. 1864.

Raportulti D-124 Ministru Secretarti de Static' la Departamentulti Justitiei, cultelorsa q Instructiund publice.
INALTX RESOLUTIUNE

Se aproba"

ALESANDRU IOAN

Pie Ind gate Domne,

Este cunoscut ca unii Stat Bid o data nu 'Ate prospera, pe

cat timpd legile, care reguleaza dreptuld personelord i aceea aid

averilord, nu sunt conforme cu trebuintele publice i cu spirituld
secolului. Acosta trebuinta s'a simtitd tote d'auna de cAtre Maria

Ta, i dad numai Inteacestd and Statuld romaad a putut do-

bindi legile i organisarea reclarnatli de trebuintele lui celle mai

vitale, acesta nu se 'ite atribui de cat grelelord Imprejurari prig
care ad trecut.
MultiamitA marelui actd de la 2 Maid, guvernuld condusu de
Maria Ta, a putut dota Ora cu legile de care avea nevoie: Condica civile, Condica Criminals i procedurele lord, sunt opere
care ad a asigura prosperitatea Romaniei.
Principiele pe cari sunt basate aceste legi, sunt principiile aalutaril pe care Maria Ta al volt a fi intemeiatA legislatiunea Terel. Astazi, d6ca legislatiunea romans este conforms Staturilord
cellorti mai civilisate, Ora nn o datoresce de cat spiritulul de
progrest care a preiezut la facerea acestor legi.
Condicele romAne sunt darA resultatuld ideilord regeneratoril
ale MAriei Tale, $i e drept ca ele BA porte numele de Alesandru
loan.

Ed InsA, nu am cutezat a da noilord Condice ale nostre acestu

titlu fare ca intiid sa obtind autorisatia Mariei Tale. De aceea dar,
Ye rogd plecatd a-mi Incuviinta propunerea ce yid a Ve face
printeacestd raportil.
Sunt cu celd mai profundd respectd ect.
Ministru Secretaril de Stat4 la
Departamentulti Justifies, Cultelorti #i Instructiunel Publice.

N. 60, 830, 24 Decem. 1864.

N. Creittionen.

www.dacoromanica.ro

Codificarea legilord, dupe und sistemd rationabild gi practid,

esista la on -ce natiune civilisati, In care aplicarea legilort este
o realitate. Amti respunsii dar in o necesitate naturalii, am satisfacutd o impacienta generalt manifestata, and la lumina acesta
publicatiune.

Cu cat legile unui stat se tnmultescd, cu atat cun6scerea, $i mai

alesd gasirea lord, devin dificile.
Nu orl-ce cettitend poseda collectiunea de Monit6re sed de Buletinuld legilord; nu ori-cine pote sci cu sigurantti dad o lege mai esista sed

s'a abrogatd, dem und testa 6re-care dintr'o lege nu s'a modificatd

prin o lege posteribra; nu tote d'auna Infine 'mite ori-cine avea

timpuld sed pecienta ca Ea caute o lege Inteo voluminesa colectiune.

Am procedatd dar, In moduld celld mai simplu si mai practictl,

spre a face ca ori-cine sit petit poseda tote legile, sit le petit gasi
cu Inlesnire, Si rota cunosce testurde in vigore, si, pina, in 6re
care grade, sit le pots chiar In telege.

Spre a atinge acestd scopti, am reunitti tote aceste legi Inteund

singurd volumti, Incepand de in diferitele codici ce avemtl, si sfir-

sindd cu unfi suplimentd, In care se afla tote cele-l-alte legl administrative, judiciare sed financiare.
Am Insemnatt, in finele fie carui articold din Codici, numeruld
altor articole corespunclatore, cu care acellti testd de lege se afla
In rapportti, precum ei articolele corespunclatere din legile streine

din care acelld articold este luatt.

Adesea m'am rapportatft si in legile vechl anteriere, reproducand In note, In interesuld studiulul legel, chiar testuld celd abrogatti.

Candd, in dispositiunile unei legi esistinte, s'a fitcutd 6re-care

modificarl partiale, am reprodustt modificarile in loculd lord, iar
testurile abrogate le amd transmisd In note.
Cu moduli acesta, profesorulti, studentuld, avocatuld, magistratuld gi on -ce cetatend, afla tote elementele care-lfi pottl conduce
spre a bine studia, Intelege 260 aplica legea.
IBM cunescerea legilord depinde forte multi $i de la Intelegerea
limbei si terminilord ce Intrebuintecla legiuitoruld.

www.dacoromanica.ro

1*

10

Am esplicatu dar, In limbs cow* cuvintele celle noui, car!!

nu pots fi lesne intelese de personele rutin deprinse cu neologismulti filologict;am esplicata, assemenea in note, termenii technici,
espresiunile noui legale, a carora intelesa vote fi dificila pentru cei
nedeprinsi cu limba juridica: acestea insa In limitele cuvenite Ian)
publicatiune ce nu este una comentaria.
In suplimentu, afara de leg!, se aflA si Regulamentele de administratiune publica, celle mai usual! si mai importante si earl
se referesca la aplicarea legilora. Materiele suplimentului sunta
asezade dupe ordinea chronologica. 0 tabela de materi!, atata
chronologica cats si alfa.betica, inlesnesce forte multa gasirea fiecaret legi.

. Am cautat assemenea a Indrepta, prin note, gresialele de tipara,

celle mai insemnate, ce s'ai1 putut strecura in testula editiunilora
officiale; aria In cata, citindu-se In note indreptarea, testula se Fite
mai lesne inot ge.
Ca sA asigura insa esactitatea testurilora din acesta publicatiune, m'am servit gat cu testurile officiale publicate In Monitorii,
sea In brosiure, dad si, unde trebuinta a cerut, cu manuscriptele originale.
Sunt insa, leg! cari lipseau, pe cand s'a lucrat acesta collectiune, si cari fats parte integranta din sistemula unei legislatiuni.
Ast-fela este mai alesu Codicele de Procedure civila. Alte legI
noui pots sa se promulge In urma acestel publicatiuni. Tote ace-

ste legi ne propunema a le publica si a le annota deosebita, si

indata ce vor aparea, inteuna Apendice la acesta codice: asa In
cat cel ce vor poseda Codicele BA pots. avea vrin Apendice adaosele sea modificarile facute la legile din Codice. Va remanea apoi ca la o alts editiune, tote aceste collectiuni sit se fusioneze
inteunii singura tote sistematict.
Scopula acestei publicatiuni este, precum am zisa, de a inlesni
aplicarea si de a face posibila cunoscerea si intelegerea legilorfi.
Nu scim deca am atinsa scopula ce ne am propusa. Vom fi multiamiti cand nublicult, apretuindu-ne intentiunea, va scusa imperfectiunile ce s'at putut comite.

B. Doerescu.

www.dacoromanica.ro

11

Ordinea Materielorii din astii Colleetiune:

1. Conventiunea din Paris din ' h fl August 1858-Statutulfi din
2 Iu lift 1864, desvoltAtord Conventiune1.Modificatiunile indeplinitore Stat utului. Legea electorall
2. Codicile Civile.
3. Codicele Comerciale cu Procedura sa.
4. Codicele Penalti.
5. Codicele de Procedura p enalA.
6. Suplimentd .
7. 'Abell cronologica i alfabeticA a materielord coprinse
suplimentd.

www.dacoromanica.ro

in

CON VENTITJNE
PENTRU

ORGANISAREA DEFINITIVA
a

PR INCWATELORU-UNITE-ROMANE

Majestatile lord Imparatul Ottomanilorti, Imparatuld Austriel,

ImpAratuld Francesilord, Regina Rigatulul-unitit a marel Britanil
si Mandel, Regele Prusiei, ImpAratul tutulor Rusiilort si regele
Sardiniei, voinda, conform cu stipulatiile tractatulul incheiatd la
Paris, 10 30 Martie 1856, a consfinti printr'o conventie, a lord din
urmi intelegere asupra organisatiei difinitive a Principatelord MoldavieI si Valahiel, a numit dreptd Plenipotentl al lord pentru a
negotia si a subscrie clisa conventie, insa:
Majestatea Sa Impttratuld Ottomanilorti, pe Mohamed Faud Pap,
muir si vizir al lmperiului, decoratd cu ordinile Imperiale Med-

jidie si al(' meritului personal(' !nth& class, al ordinului militar,

cl, cl, cl, Ministruld sea actual al trebilord din Mara.

Majestatea Sa ImpAratuld Austriel, pe D. Iosif Alecsandru Baron

de Hiubner, Cavaler, mare Cruce, a ordinilor Imperiale Leopold

si Corona de fer, gcl. cl. cl. Consilierul set' intim actual(', si
ambasadoruld sed estraordinar si plenipotent linga Majestatea Sa
Impttratul Francesilord.

Majestatea Sa Imparatul Francesilord pe D. Alecsandru Conte

Colona Valevski, senator al Imperiului, cavaler mare Cruce a ordinului Imparatescd Legiona de onore c1.. cl. cl. Ministruld si
secretaruld s ilt' de Stat la Departamentul trebilor din afarA.
Majestatea Sa Regina Rigatulul-Unitd al marei Birtanil i Irlandiei pe prea-onorabiluld Enri Ricard Carol Conte Covlel, viconte
Dangan, Baron CovleI, Pair all Rigatulul unit (', Membru all Consiliulul privatd al MajestatieI Sale Britanice, Cavaler mare-Cruce
al preaonorabilulul Ordia Baia, Amba sado raid ecstraordinard i

www.dacoromanica.ro

14.

CONVENTIUNEA DIN 1858.

plenipotentil al clisel Majestati ling& Majestatea Sa imparatuld

Fran ces flora.

Majestatea Sa Regele Prusiel, pe D. Macsimilian Fred eric-Carol-Frant, Conte de Hatfeld-Vildemburg-oenstein, cavaler al ordidinului Rigal Vulturulti Rosu de intiia class, cu frunze de stejar,
1c1. eel. fel. Consilieruld set' privat actuald si trimisuld. sed ecstraordinar i Ministru plenipotent ling& Majestatea Sa imparatul Fran-

capon

Majestatea Sa imparatuld tutulor Rusiilord pe D. Conte Pavel

Chiselef, cavaler al ordinilord Rusiei, decorat cu indoitul portrct
in briliante al Imparatilor Nicolai i Alecsandru II, scl scl. scl. Adiotantul general al sad, Generald de Infanterie, Membru al Consiliului imparapei, Ambasadorul sad ecstraordinar si plenipotent
linga Majestatea Sa Imparatuld Francesilor.
Majestatea Sa Regele Sardiniei, pe D. Salvator Marchicl de Vilamarina, Cavaler mare-Cruce, al ordinului sed rigald St. Maurice
si St. Lazar, scl. scl scl. trimisul sett estraordinar si Ministru plenipotent IMO Majestatea Sa Imparatuld Fr ancesilor.
Caril s'ad adunat in conferinta la Paris, avindd depline-imputerniciti, care ail fostd recunoscute in buns i cuvenita forma, si
all hotaritu cele urmatore:
Art. 1. Principatele Moldaviei si Valachiei constituite d'acum inainte

sub numirea de Principatele-Unite Moldavia si Valahia," remind

puse sub suzeranitatea M. S. Sultanului.

2. In temeiuld capitulatiilort date de Sultana Baiazetd 1-itl,

Mohameta 11, Salim I si Soliman II, earls constitue a lord auto nomie, regulindti raporturile lord cu Sublima Porta, si pe care
mai multe Hati-serifuri, si mai cu soma acela din anuld 1834 le
ad consfintitil, conformii asernenea si cu articolile 22 si 23 ale
tractatului incheiatd la Paris, la 30 Martie 1856, Principatele
vord urma a se bucura sub chezasuirea (garantia) colectivit Paternord contractante, de privilegiurile si imunitatile de care
aunt in posesie.
Prin urmare Principatele se vord administra in libertate ci afar% de on -ce amestecu all Sublimel-Porti, in tarmurile stipulate
prin intelegerea Puterilorti chezase cu Curtea Suzerana.
3. Puterile publice vord fi incredintate, in fie-care Principatti,
unul llospodart i unel Adunari elective ce volt lucra in caprile prevaclute de acesta conventie cu concursuld unel comisii
centrale, comuna ambelord Principate.
4. Puterea esecutiva va fi esersata de Hospodard.

www.dacoromanica.ro

C ON VEN TIUNEA DIN 1858.

15

5. Puterea legiuitore va fi esersata inpreuna de Hospodard, de

Adunare si de Comisia centralA.
6. Legiuirde de interest' speciald fie-cAruia Principatd volt fi
pregAtite de Hospodard si votate de Adunare.
Legiuirile de interest' comund amindurora Principatelord vord
fi pregAtite de Comisia central& si votate de API' AO, la care volt
fi supuse de catre Hospodaril.
7. Puterea judecAtoresca, esersata in numele Hespodarilord, va
fi incredintata magistratilord numiti de diusuld, fart ca nimeni sa
Nth fi lipsitu de firestii sal judecatori.
0 lege va hotAri conditiile de priimire i de inaintare in magistrature, luindd dreptil bacla aplicarea progresivA a principulul
inaruovibilitAter.

8. Principatele vord da Curtel Suzerane until tributd anuald a

zkruia sumA remane hotb.rito, la ,tifra de nut' miliond cinci sute de

mil lel pentru Moldavia si la tifra de done milione cinei sute de

mil lei pentru Valachia.
Investitura va fi data Hospodarilord, ca ai in trecutd, de M. S.
Sultanuld.

Curtea Suzerant va combina cu Principatele masurile de apt rare a pamentulul hird, in cap de atacd din afard; i va putea

provoca prin intelegere cu Curdle garante masurile trebuinciose,

pentru restatornicirea ordinulul, la intimplare de a se compromite.
Ca $i in trecutt, tractatele internationale care se volt incheia
de Curtea Suzerana cu Puterile strAine, volt fi aplicabile Principatelord in tat ceia ce nu va atinge ale lord imunitAti.
9. in cap de calcare a imunitatilord Principatelord, Hospodaril

volt inainta unit recurst catre puterea Suzerank ai daca nu se

va face dreptate la a lord reclamatie, o volt putea indrepta prin
agentii lord catre representantil Puterilord garante la Constantinopole.

Hospodarii volt fi representati lingA, Curtea Suzeran& prin

agent! (Capu Chehaia) nAscup Moldoveni sad Romani, nesupusi la
niel o Protectie straina si priimitl de Porte.
O. Hospodaruld va fi alesd pe viatA de Adunare.
11. In emit' de vacantie, si pane la instalarea naului Hospodard;
administratia va fi incredintata Consiliului Ministrilorti, care va intra d'a dreptulti in lucrare.
Atributdile sale, curate administrative, se voril margini la espedierea lucrarilord, Mr& sa pbta depaita pe functionari alt-felia,
de cats pentru vine constatat& judecAtoreste.

www.dacoromanica.ro

ONVENTIUNEA )IN 1858.

1G

In acestti mei nu va putea randui pe altuld in _locti de dad

vremelnicete.

12. La ivire de vacantie, data Adunarea va fi string, ea va fi

datore a proceda in optd clile, la alegerea Hospodarului.

Daca nu va fi strinsa, se va chema indata i se va aduna in
termend de clece Mile. In cap de a fi desfiintata, se va proceda
la noua alegere in termer de cinci-spre-clece clile, i noua adunare
va fi asemenea strinsa in termend de clece clile. In cele optd clile

ce vord urma dupe stringerea el, va trebui sa fi procedatil la alegerea Hospodarilorti.

Aflarea de fata a trel parti din numeruld membrilorfi inscriT

va fi neaparata spre a putea proceda la alegere. In cacld candd
in cele optu clile nu se va fi facutd alegerea, a noua di la amiacli
Adunarea va proceda la alegere, on care and fi numerulti membrilorti de fata.
Investitura va fi ceruta ca i in trecutil; ca va fi data in termend
de o lima cell] multti.
13. Va fi in dreptii de a fi alesti la Hospodaratil on tine va fi
in virsta de 35 mil,' i fill din tats nascut Moldavd sdu Romand,
i va putea arata and venitd in painentti de 3,000 galbenT, puma
sa fi implinitu functil publice in fillip de clece ani, set sa fi facutil parte din Adunari.
14. Hospodaruld guverna cu ajutoruld ministrilord numiti de
densul0. Intaresce i promulga legile, rote refusa intarirea sa. Are
dreptuln de ertare, si acela d'a micora pedepsele in pricinl criminals, fare a putea interveni alt-felid iu administratiunea dreptatei.
Etri pregateste legile de interesd specialti Principatului, ci mai
ea soma budgetele, Bi le, supune la deliberarile Adunarei.
Ela numecte in tote functiile de administratie publics ci face
regulamentele trebuinciase pentru esecutar ea legiloru.
Lista civila a fie-caruia Hospodarti va fi votata de Adunare odata pentru tot-d'auna la suirea sa pe scaund.
15. On ce actd sloboclitu de Hospodarti, trebue sa fie contra semnatu de catre ministril competenti.
Ministrii voru fi respunclatori de violarea legilord gi mai alesd
de on ce risipa a banilord publici.
ET voril fi supu1 judecatel Inaltel Curti judecutoresci qi de Cantle. Actia va putea fi provocata de Hospodard sad de Adunare..

Punerea sub acusatie a ministrilorti nu se va putea pronunta

de end cu majoritatea de doua yard din trel a membrilorti de fatii.

Iti. Adunarea alegAtOre in fie-care Principata va fi arose pe ca-

www.dacoromanica.ro

CONVENTIUNEA DIN 1858.

17

pte anl, conformd dispositiilord electorale anecsate pe ling*, presenta conventie.

17. Adunarea va fi convocata de Hospodart, i va trebui si se
adune In fie-care and, in cea d'inteid duminiat a lui Decembrie.
Tinerea fie-caria sesiI ordinare va fi de trel luni.
Hospodarulti va putea, de va fi trebuinta, a prelungi sesia. El
'Ate si theme adunarea gait din vremea obicinuita, sad stt o desfiintecle. In acestti din urma cap este datorti a convoca o nouli a-

dunare, care trebue s. fie strinst In termend de trel lunl.

18. Mitropolituld i Episcopil eparhioti, vord face, dupti, dreptd,

parte din adunare.
Presidenta adunareI va fi a Mitropolitulul. Vice-presidentuld si
secretarii volt fi ales! de Adunare.
19. Presidentuld hotaresce conditiile de priimirea publicului In
sedinta, afait din caclurile de esceptie care vord fi prevNute de
regulamentuld din nauntru.
Se va face prin ingrijirea presidentuluI, und proces-verbal cornett ald fie-atria sedinte care va fi publicatu In gaseta Oficiala.
20. Adunarea va desliate i va vota proectele de legiuire ce'l
vorti fi infatisate de Hospodard. Ea va putea sd facti amendamen-

turl; insa sub reserve stipulati In art. 36 In ceia ce privesce legile de interest comunil.
21. Dace ministrii nu vord fi din membrii Adundrilort, ei totd
41 volt avi a intrarea i vord putea lua parte la desbaterea legiuirilort, farli a lua Ins4 parte la votare.
22. Budgetulti veniturilord i acela all cheltuelilord, pregititd
anuald pentru fie-care Principatd, prin fngrijirea Hospodarului
respectivd, si. supust Adunarel, care va putea face amendamente,
nu vord fi definitive de catti dupe ce vor fi votate de dime
Dad budgetulti nu ar fi votatd in timpuld priinciosd, puterea esecutivit va Indestula serviciuld publicil dupe budgetuld annului
precedentd.

23. Osaitele fonduri isvorite pind acurnd din speciale case, si

de care Guvernuld dtspune sub diverse titluri, vord fi trecute In
budgetuld generald ald veniturilord.
24. incheerea definitive a socotelilor, va fi presentata AdundreI,
celd ma! tttrcliti In termind de duoi ani, socaitil de la inchiderea
fle-cd.ruia esersiciii.

25. Niel o dajdie nu va putea fi infiintatit sad adunattt deed nu

se va priimi de Adunare.
26. Precumii tote legiuirile de interests comund add specialt si
2.

www.dacoromanica.ro

18

CONVENTIUNEA DIN 1858.

regulamentele administrarel publice, legiuirile financiale vord fi

publicate In gaseta Oficiala.
27. Comisia central& va avea sedinta ei la Foesani.
Ea va fi cornpusa de sese-spre-clece membrii, onto Moldoveni si
optii Romani. Patru voru fi alesi de fie-care Hospodard dintre
membrii Adunarel, set' dintre personele ce vord fi imnlinitu functii
inalte fn tett, 5i patru de fie care Adunare din slnuld ei.
28. Membril Comisiei centrale iii pastres'a dreptul d'a lua parte la alegerea Hospodarilord in Adunarea din care fact' parte.
29. Comisia central& este permanenta. Ea va putea flask and
vord erta-o lucriirile el, a se amana pentru and timpfi care nici
Inteund cast' nu va putea trece peste patru luni.
Functiile membrilord sel pentru fie-care Principatd, fie numitI
de Hospodari seu alesi de Adunarl, volt fi marginite la vremea
catd va Linea legislatura.
Cu tote acestea functiile membrilord ce esd nu vord Inceta de
eattl la instalarea nuoilord membri.
in castt' candii mandatulti ambelord Adunari, va espira de odata, Comisia central& va fi reneit5. In totalitate pentru amIndou6
Principatele, la deschiderea nouilortt Adunari.
in casti de desfiintare a uneia din Adunarl, nu se vord relnoi
de catil ace membri ai Comisiei centrale ce vord fi din Principatuld a canna adunare va fi ales& din not.
Membril ce esu potti fi alesi din nod.
30. Functiile de membru ald Comisiei centrale vord fl retribuite.

31. Comisia central& va numi pe presidentuld sett. In cap dad

voturile se vord Impiirti de o potriva intre doI candidati, se va
hotAri prir sorts.
Functiile de presidentd vord inceta cu mandatuld sail de membru aid Comisiunel centrale; ele Ins& vord putea fi relnoite.

in cap de Impartire de o potriva a voturilord In desbateri,

votuld Presidentului va fi hotArltorti.

Comisia central& I i va face regulamentuld interiort. Cheltue-

lile ei de on ce natura vord fi puse pe jumatate In sarcina am-

belord Principate.
32. D18positiile constitutive nuoei organisatil a Principatelortt
suntu puse sub pacla Comisiei centrale.

Ea va putea arAta Hospodarilord abusurile ce i se vord 'Area

de trebuinta a stirpi, si a Insemna Inbunkt&tirile ce art's fi de trebuintiL a se Introduce In osebitele ramuri ale administratiel.
33. Hospodarii vorit putea trimite Comisiei centrale tote pro-

www.dacoromanica.ro

CONVENTIUNEA DIN 1858.

19

punerile ce li se vora parea de folosa a preface in proiecte de

legi comune amindurora Principatelora.

Comisia centrals va preg.ti legile d'una interest generald co-

muna ambelora Principate, si va supune aceste legi, prin mijlocirca Hospodarilort, la desbaterile Adunarilora.

34. Sunt Privite ca legi de interesa generala tote acelea care

at de obiecta unitatea legislatiei, infiintarea, mentinerea sat imbunatatirea unirei vamilora, a postiilora, telegrafului, ficsarea pretalul monetara si deosebitele materil de folosil public(' comun
ambelord Principate.

300data infiintata, Comisia centrals va trebui sa se ocupe

specialii a codifia legile in fiintd, putandule in armonie cu actula
constitutive alt nuoi organisatil.
Ea va reviclui regulamentele organice precuati 3i condicile Civile, Criminate, de Comercit si de Procedure, ast-felt in cite,
afara din legile curate de interest locale, sa nu mat fie in viitora
de cite unulii si acelasil trupii de legislatie, care sa se esecute
in ambele Princinate, dupa, ce va fi votatt de catre respectivele
Adunari, intarita 1i Promulgate de fie-care Hospodard.
36. Dad Adunarile introduce amendamente in proiectele legi-

lora de interest comune, proectula amendata va fi trimisa Comisiei centrale, care va pretui gi va hotari unt proiecte definitive, pe care Adunarile nu vora mai putea de eft(' s'a'le adopte
sat sal(' lepede in intregul sat.
Comisia centralli va trebui sa primesca amandamenturile ce
volt fi votate de amindoa Adunarile
37. Legile de una iuteresa special(' pentru fi-care Principatu
nu volt fi intarite de Hospodarii de cite dupe ce vocil fi cowlnicate de dinsul Comisiel centrale, care va avea a pretui de aunt
potrivite cu divositiile constitutive ale nuoel organisatil.
38. Se va infiinta o Curte-inalta de justitia si de Casatie, comuna ambelora Principate. Ea va resida la Foclani. Se va face
intocmirea el printr'o lege.
Membril sel vora fi inamovibili.
39. liotaririle date de Curti si judecatile prenuntate de Tribunaluri in ambele Principate, vora fi apelate esclusiva la acesta
Curte de casatie.

40. Ea va esersa and drenta de censure si de discipline asupra Curtilora apelative si tribunalurilora.
Ea va avea drepta de juridictie esclusiva asupra inswg membrilora el in pricini penale.
41. Ca Inalta curte JudecatorescA, ea va cerceta 'Arne provowww.dacoromanica.ro

20

CONVENTIUNEA DIN 1858.

cate in contra ministrilord de catre Hospodard sad de catre Adunare si va judeca fartt apeld.
42. Ostirile regulate aflate acum in fiinta, in ambele Principate
volt priimi o organisatle identica spre a putea la trebuinta s se
un4scii qi as formese o singura armie.
Se va face pentru acesta o lege comunA.
Mara de acesta, se va face pe totti anuld inspectia ostirilord
ambelor Principate de catre insnectoril generall numiti in tots anii,
candy de and Hospodard candy de celd-l-altd. Acesti inspectorivor fi
insarcinatl a veghia asupra intregel esecutarl a dispositlilord menite de a pastra ostirilord tote caracterurile de douli corpuri ale
aceliagi armii.
Tifra ostirilord regulate hothritii, de regulamentuld organicd, nu

se va putea marl mai multil de eatd de o a treia parte, fara o

mai inteit intelegere Cu Curtea Suzerana.

43. Ntirile trebue sii, se adune de ate or! siguranta din intru

sad acea a hotarilord va fi amenintatii. Unirea lord va putea fi

provocatti de unuld sed de celii-l-altd Hospodarii, dar nu se va
face de add in urma unel intelegeri comune intre dings, facanduse cunoscutfi gi Curtil Suzerane.
Daps propunerea insrectorilorti, Hospodarii vord putea asemenea ss impreune in toted sad in parte ostirile in campd de manevre sad spre a le face revista.
44. Comandantuld de capetenie va fi numita rand de and Hospodard calla de cell -l-altd, candii va fi a se reuni ogtirile. Eld
trebue sa fie Moldovend sed Romand de nastere. Va putea fi revocatil de Hospodaruld care l'a numitti. In acestd casti noul Comandantd de capetenie va fi orinduitd de cel-l-altd Hospodarti.
45. Ostiri le ambelord teri vord pastra stegurile lord actuale, dar
aceste steguri vett purta in viitord o bauderold de colore albastra, conformu modelulul alaturatd la presenta conventie.
46. Moldovenii gi Romanii vord fi tots de o potrivi inaintea le.
geI, inaintea contributil gi priimitl de o potriva in functiile publice, in tumid pi cel-l-altd Principatd.
Libertatea lord individuals va fi chezasuita.
Nimeni nu va putea fi opritu, arestuitti sad data in judecata
de cite conformil legiuirei.
Nimeni nu va putea fi esproPriatd de cite legalu, pentru pricina de interesd publicd si priu despagubire.
Moldovenii si Romanil de on -ce ritd crestinti, se vord bucura d'o

potriva de drenturile politice. Esersarea acestord drepturi se va

putea intinde gi la cele-lalte culturi prin dispositil legislative,

www.dacoromanica.ro

CONYENTIUNEA DIN 1858.

21

Tote privilegiurile, scutirile sad monopoluri, de care se bucura

Inca unele clase, vorii fi desfiintate; si se va proceda farii inttrdiere
la revisia legiuirel care regulesa raporturile propietarilord pamintului Cu cultivatoriT, avindd In vedere inbunatatirea starei Oran Hord.
Institutiile municipale atitu cele orasenesti cite 1i cele cimpe-

nest!, volt dobindi tots desvoltarea ce le potd da stipularile acestel conventil.

47. Pina dada se va fi procedatd la reviclia prevacluta prin art.

37, legislatia acumil in putere in Principate este mentinuta in cea
ce priveste dispositiile care nu snail in potriva stipulattilord acestei
Conventii.

48. Spre indeplinirea art. 25, din tractatuld de la 30 Martie

1856, und Hati-serifd conformu tecstuald cu stipularile presentei
conventil, va promulga dispositiile de mai susd inteund termend
de cinci-spre- clece Bile celd mai tirclid de la schimbarea 'ratificatiilord.

49. in momentuld publicarei clisului Hati-,serifs, administratia

va fi data de catre caimacamil in fiinta, in fie-care Principatt,
unel comisil vremelnice (Caimacamie), instituata potrivitu disposiVitoria regulamentulul organicd. Prin urmare, aceste comisii volt
fi alcatuite de Presidentuld divanului Princiard, de marele Logo fetd ei de Ministruld din Intrd, carii a fosta in functie sub Hospodarii din urma inaintea instalatil in1856, a administrarilord 'provisoril.
tisele comisil se vord ocupa ladata ea alcatuirea listelord electorate care trebuescd savirsite i aft atein terfnend de c inci saptamanT
Alegerile se vord face treT saptamanT dupe, publicarea listelord.
A. clecea iii va urma, deoutatil trebuescii a fi adunati in fie-care

Principatd, spre a proceda in termenile hotarite mai susd, la alegerea Hospodarilorti.

50. Presenta Conventie va fi ratificata, si ratificatiile el Torii fi

schimbate la Paris, in termend de cinci saptamaul, sail mai cu.

randd de se va putea.
Pentru care Plenipotentii respectivii au subscris'o, punandd si
pecetea armelord lord.
Facuta la Paris, in 7/19 August, 1858.
(Semnati). Fuad.
Ilittbner.
Valevski.
Coulei.

Hatfeld.
Chiselef.

Vilamarina,

www.dacoromanica.ro

22

STAT. DESV. CONVENTIUNET.

ALESANDRU LOAN I.

Cu mila lui Dumneclet si vointa National

Domnt Principa.

telor-Unite Romane;

La tots de fataSi viitori sanetate:

Asupra propunerei Consiliului Nostru de Ministril;
Considerend plebiscitult propusd de Noi la 2/14 Malt Incetat,
si votat de Natiunea Roman& In pee de 10/22, 14/26 Maiu
1864;

Considerend Imprejurarile cuprinse In proclamatlunea Nostra Cu

data de astac11;
Promulgamd ce urm6cia:
STATUTU

desvoltcitoriti Conventiunei din 7/19 Augusti 1858.

Conventiunea Incheiata, la Paris In 7/19 Augustd 1858, Intre

Curtea Suzerana si Intre Puterile garante autonomies Principatelor-Unite, este si remane legea fundamental& a Romania.

Insa, indoita alegere din 5 si 24 lanuarie 1859, savarsirea U-

nirei i desdintarea Comisiunei centrale, facend neaplicabile mal

multe articole esentiale din Conventiune, atht pentru lndeplinirea
acestora, cat i pentru reasechrea ecuilibruld intre puterile Statului, ca actd aditional al Oonventiunei, intl.& de astacli In putere
urmatorul Statutti:
Art. 1. Puterile publice aunt Incredintate Domaului, unei AdunarI
ponderatrice gi Adunarei elective.
2. Puterea Legiuitore se esercita colectivt de Domnii, de Adunarea ponderatrice si de Adunarea electiva.
3. Domnul are singurd initiativa legilor; eld be pregatesoe cu
concursul Consiliulu1 de state si le supune Adunhrei elective si
Corpului ponderatoriii, spre votare.
4. Deputatil Adunarei elective se alegii conformu aseclementulul electoral aci anecsat.

Presedintele Adunarei se numesce in fie-care ant de Domnt,

din sInul ei; iar Vice-presedintiI, Secretarit ci Cuestoril se alegu
de Adunare.
5. Adunarea electiva discut& si votes& proiectele de legl ce 'I
se vor presinta de Domni1. Aceste proiecte se volt sustinea in
Adunare de Miuistril sett membrli ConsiliuluI de stag, ce se vor
www.dacoromanica.ro

STAT DESV. CONTENTrUNET.

23

delega de Domna spre acest sfirita; el vor fi ascultatl on cand

vor cere cuventul.
6. Budgetul cheltuelilor si al recetelor, pregatit in tot anula
grin ingrijirea puterel Esecutive gi supusti Adunarei elective, care
'1 va putea amenda, nu va fi definitive de cat dupe ce va fi vo-

tat de dinsa. Dad budgetul nu s'ar vota in timpul oportuna, puterea Esecutiva va indestula serviciile conforma ultimului budget votat.

7. Corpul ponderatoriti se compune: de Mitropolitil Orel; de

Episcopii eparhielor, de anteiula Presedinte ale Cartel de ca-

satiune, de cel mal vechia dintre Generalil armatei in activitate,

i osebit Inca de 64 membri, earl' se vora numi de Domna: jumetate dintre persone recomandabile prin merituld gi esperienta
lore, i cea-l-alts jumetate dintre membri! Consilielora generale
ale districtelora, i anume cate unul de fie-care judeta
Membrii adunarei Ponderatrice se bucura de aceia1 neviolabili-

tate garantata deputatilora prin art. 36 al legel electorale aid anecsate

8. Membril corpului Ponderatoria se reinoescti din doul an! in

don! ani, cate o a treia parte, dar numai In cat se atinge de membrii numiti de Domnii.

Membrii Op se vor putea numi din nuoil; functiunile for nu

vor inceta de cat cu instalarea membrilora celor nuol.
9. Durata sesiunelor corpului Ponderatoria, prelungirea lord
si convocarea acestui Corpu, sunt supuse regulilor prescrise prin
art. 17 din Conventiune pentru adunarea elective.
10. Membril corpului Ponderatora voril priimi o indemnisare de
trei galbeni pe Ali in tot timpula sesiunel.
11. Mitropolitula primary ale Romaniel este de drept presedintele
Corpului ponderatoria; duo! Vice-preedinti se numesca de Dom)*

din sinul acestui Corpa. Ce1-1-alti membri a! biuroulul se alegii

de Adunare.

In case de impartire egala a voturilor, votul Preedintelui este

precumpanitora.

edintele corpului Ponderatoria sunt publice, afar a cand contrariul s'ar cere de o a treia parte a membrilora presenti.
Ministrii, chiar nefiind membri ai Adunarel ponderatrice, ail
dreptuld de a asista i a lua parte la tote deliberatiunile; el vor
fi ascuItatI orl cand vor cere cuventula.
12. Dispositiunile constitutive ale nouei organisatiunl a Romaniel sunt puce sub ocrotirea Corpulul ponderatoria. Ellu pOte, la

www.dacoromanica.ro

24

STAT. DEM' CONYENVUNEf.

fie-caria sesiuni, propune Domnulul imbunatatirile ce ar

socoti trebuitore in diferitele ramuri ale administratiunel.
Aceste propuneri, Domnul le va putea recomanda Consiliului

finitulil

de state, spre a se preface In proiecte de leg!.

13. Orl ce proiecta votat de Adunarea elective, afara de budgetula veniturilora si cheltuelilor, se supune Corpului ponderatorit,
care va apretui data este compatibila cu dispositiunile constitutive
ale none! organisatiuni.
14. Corpulu ponderatoria, sail adopt& proiectula asa cum s'a
votat de Adunare, sad it amenddza, sag ild respinge cu totul.
Baca proiectul de lege este adoptat fare modificatiune de Corpulu ponderatoria, el este supus sanctitmei Domnulul.
Daca proiectul este amendatd de Corpnld ponderatorid, dog se
Intorce Adunare! elective,

Dad Adunarea Incuviintecla amendamentele CorpuluI pondera

toria, proiectul amendatd se supune sancciunel Domnulul.
Daca din contra Adunarea elective respinge acele amendamente,
proiectula se trimite Consiliulul de state, spre a se studia din
nuot. Guvernula pote ape! presenta Camerei in sesiunea curenta
sad viitore, proiectula reveclutd de Consiliuld de State.
Dad, Corpuld ponderatoria respinge cu totula proiectula votat
de Adunare, acesta proiecta se trimite Consiliulul de state, spre
a se studia din nuod. Un asemenea proiect nu se pote presenta A-

dunarel elective, de cat in a doua sesiune.

15. Numai Corpulu ponderatoria are dreptulii de a primi petitiuni si de a le discuta Baca este trebuinta.
16. Reglementele interiore ale Adunarel elective si ale Corpului ponderatorid, se pregatescii prin ingrijirea Guvernulul.
17 Totl functionaril public!, fare esceptiune, la Intrarea for in
functiune, sunt datorl a jura supunere constitutiunei si legilord
terrel si credinta Domnitorulul.
18. Noua Adunare elective gi Corpulu poderatoria se vor constitui pi Intruni in termenul preveclutii de Art. 17. al Conventiunel.

Decretele ce, Oat la convocarea noel Adunarl, se vord da de

Dome, dupe propunerea Consiliului de Ministril si a Consiliului

de state ascultatil, vord avea putere de leg!.

www.dacoromanica.ro

MODIF. INDEPL. STATUTUltrt

25

Modificatiuni indeplinitore statutului.

In

Preambululei statutului.

Principatele-Unite potd In viitord a modifies i a schimba legile care privescd administratiunea lord din launtru, cu concurBuhl legald ale tutulord puterilord stabilite, ri farce nici o inter -

ven(iune; se lute lege Ina ca acesta facultate nu se pote Intinde

la legaturele care unescii Principatele cu Imperiuld Otomand, nicl la tratatele Intre Ina lta Porta i cele-l-alte puteri, care aunt
si remand obligatoril pentru aceste Principate.
La Art. III, Niel o lege nu pote fi supush sactiunel Domnului Inainte de a fi discutata i votata de Adunarea elective i de
Senate. (Adunare ponderatrice.)
Domnul acorda sad refuse sanctiunea sa.
Ori ce lege cere Invoirea a tustrelord Puterl.

In casuld child Guvernuld ar fi nevoit a lua mesurl de urge*

care cerd concursuld Adundrei elective i aid Senatulul, In timpul dud aceste Adunari nu sunt deschise, Ministeriuld va fi datorti a le supune la cea d'anteiti convocatiune motivele i resultatuld acestord rOsuri.
La Art. VII. Din 64 membri al Adunarel ponderatrice 32, vord
fi ale1 i numiti de Domnil dintre persOnele care ad esercitatti
cele mai Inalte fuctiunI In Ora, sail care pota justifica until venita anuald de optd cute galbenl. Cat pentru ce1-1-alt1 32 Membril, el volt fi ale i dintre Membril Consilielord generale ale judetelora si numiti de Domnii pe o lista de presentatiune de trel
candidati Tentru fie-care districtd.
La Art. VIII. Acesti 64 de Membri ai Senatului ale1 In conformitate cu dispositiunele articolulul de mai sued, se reinoescd

din trel In trel ani ate o jumatate.

La Art. XI. Mitronolituld primatd este de dreptd Preedintele

senatulul. Unulti din vice-Preedinti al adunarel ponderatrice,

luatil din acesta corms, este numitti de Dom* cell-l-altd vicePreedinte i biuroulti suit alei de Senatd.
La Art. XII. La finitulti fie-cariea sesiunl, Senatulti i adunarea elective volt numi fie-care und Comititti acaruia Membrii
vord fi alei din sInul lord. Ambele Comitete se volt Inti'uni In
Comisiune micsta, spre a face tint rapoitii Domnului asupra lucrarilord ultimel sesiuni, i at supune cestiunile de Inbuuatatire
2'"

www.dacoromanica.ro

26

LEGEA ELECTORALA.

ce and credo trebuitore in deosebitele ramuri ale administratiunel

Aceste propuneri vortl putea fi recomandate de Domnil Consiliu-

lui de static sure a fi prefacute in proiecte de legi.

La Art. XV, Petitiunele date Senatului, volt fi esaminate de 0
Comisiune ad-hoc. Asupra raportului acestia, Senatulil va pute, de
va fi trebuintd, a le titillate Guveinului.

LEGEA FLECCORALA
Art. 1. Alegerca deputatilotti la adunarea electiva a Romaniei se fa-

ce cu doul grade. Alegatoril sunt sad primari sau directl.

2. Santa alegAtorI primary toti Romanil carii prin legea comunalesuntalegatorii consiliiloru comunale, cu esceptiunea de la art.
22 lit. b. din acea lege.*).
Acel ce platescil o dare catre Statti de lei 48 sunt alegAtorl in
comunele rurale.

Acel ce platescil o dare de lei 80 sail de lei 110, precumit ti

Patentaril pima la a ciacea class inclusivd, intru cat au residenta
lord in orase, sunt alegatori in comunele urbane.
3. Potii fi alegatori directi, fie in orase fie in sate, toti Romanil nascuti sau avondii naturalisatiunea cea mare, carii voril avea
unit venitii de una suta galbeni si de ors ce naturA. Acestii yenail se va putea dovcdi prin biletele de plata impositului, (patru
galbeni) gi prin on ce altd (NO indestulatoril. Numal salariuld
privatO sau platitil de catre Statii pentru fanctiuni publice, nu va
fi coprinu in estimatiunea venitului.
Pe Raga plata contributiunilorti ar6tate mai susii, alegAtoril de
ambe grade vor trebui a avea virsta de 25 ani
Ail dreptulii de a fi ales! Ca alegatori direet1
fail a justifica
venitulii de una mita galbeni, sou contributiunea de patru galbeni,
0) Art. 22. Suntil alcgAtori in comunii:
a) Rol-nil:di ce se au in conditiunile stipulate prin legea de fatd.
b) Strainii carii vord fi dobenditit impiimintcnirea mica.
c) Toti ace0ia vord trebui s6; aib:1 virsta legiuita, as fie dorniciliatl in comuni
cu Ose luni inainte qi sii plat6scii catre Statil contributiunea directs in urmdtdrea proportiune:

In comunele rurale o dare dare Statil de lei 48.

In comunele urbane, de la 3,000 In 15,000 locuitori, lei 80.
In stele de la 15,000 in susii, lei 110.
Aceste imposite, in comunele urbane, se compunil de 48 lei contribqiunea

personals vi de qosele, iar restuld Ile imposituld fonciard.

d) Suntil asemenea alegatori, patentara pins in a cincea clasd inclasivu, carii se
voril bucura de calitatile insemnate la litera a 0 b, gi earl vord ayes, virsta
Qi timpuld donde/Mini, prescrise la litera e.

www.dacoromanica.ro

LEGEA ELECTORALA.

27

(dad vord intruni cele-l-alte conditiunI cerute) preotil parohiiloril,

gi ai colegilord, doctorii si licentiatii diferitelord facultatI, avocatii, ingineril gi arhitectii, tots acestia avendd diplome liberate sad recunoscute de Guvernd , institutoril
primarl ai scolelort publice, precum si capil institutiunelord private de instructiune recunoscute de Guvernt.
Petit aseminea fi ale0 alegatori directi gi functionarii civill gi
militari, retrasi din servicid, carii.vord justifica ca priimescd o
profesoril academielord

pensiune anuala de 3,000 lei cell putind.

Nimini nu rote fi alesd alegatort &read de cat in rapid si

plasa unde 41 are domiciliuld reale.

4. Nu volt putea fi alegatori primari nici directl:

1. Personele supuse vre unel protectiuni straine.

2. Servitoril carii priimescd simbrie.

3. Interdictil.
4. Falitii nereabilitati.
5. Acel ce volt fi fostd osin dip la pedepse aflictive i infamante, sat numai infamante.
Art 5. Listele alegatorilorii primarl se pregatesco pe fie -care and
prin ingrijirea autoritatilort comunale, pe baza ultimeloril roluri
de contributiuni. Aceste liste provisoril se afiseza in cea d'antOld
dumineci a lunei Ianuarie in fie-care comuna.
6. Reclamatiunele se vord adresa Prefectului In cele d'anteid trei
Optamini de la data afisarei.
Dupe ce Prefectuld va fi otaritil asupra. tutulord reclamatiunelord ivite, elii incheie listele definitive si le publica negresitti pane
la cea d'anteid Dumineca a lunei Fevruarie..
7. in cele trei septamani ce urmecld, nemultumip volt putea apela in contra otarIrilord Prefectului la Tribunalult districtulul,
iar in contra otaririlord Tribunalulul la Curtea de casatiune, pine
in 30 clile dupe priimirea otarlrel Ti ibunalului.
Tribunaluld gi Curtea de casatiune statuiacla de urg(nta.
Orl-ce persona admisa in listele electorale pote reclama inscrierea sat stergerea ori-chruia individil omisti sad netlreptd inscrisd

in lista colegiului din care ell insusi face parte.

8 Pentru a putea fi alesl deputatii la Adunarea generals, fag
deostbire in OM Romania, trebue:
1. A fi Romanti nascutt sad a fi dobanditil naturalisatiunea cea
mare.

2. A avea virsta de 30 ani imnliniti

3. A fi alegatord gi a avea un tens de eligibjlitate.
tint venitil de doul Bute galbeni formecla provisoriii acestd tens
Aps

www.dacoromanica.ro

28

LEGE1 ELECTORALA..

Acest venitd pate fi de orl ce natura; eld se p Ste constata prin

biletele de platA contributiunilor sad si prin orl ce altd chipd.
Pota fi alert deputati, si fall a justifica vre un censd, toil Romanil caril ad esercitat functiuni marl in serviciuld Statulul, oficerit-superiori al armatet ce nu sunt in serviciul activa, profesoratuld
gi profesiunele liberale corespuncletore.
9. Fie-care comuna, num6rand pans;, la 50 alegatori primari, numesce cite un alegator directil; comunele de la 50 pans la 100 de
alegatori, numescii cite duo! assemenea alegatori, si asa mat departe,
cite unul mat mull pentru fie-care cinci-cleci de alegatori primari.
Comunele care ad mai pucina de 50 alegatori primarl, se Juteunesca pentru alegere cu comuna cea mat apropiata, spre a forma
cu ea un singur colegit.
Dupe proportiunea de mat mist administratiunea va imparti comunele mai impoporate in circonscriptiunt electorale, care vor alege
cite und alegatord directs de fie-care 50 alegatori primarl.
10. Domiciliula politica al fie-carat Romano, este in circonscriptiunea electorala unde fsi are domiciliula real; cu tote acestea, el
it va putea transfera in on care alts circonscriptiune unde ar plats
o contributiune directs, sub conditiune numai a-st face declaratiunea sa, cu s6se hint inaintea formarel listelor electorale, atat la
Prefectura districtului in care se afla al sett domiciliti politica
muta.
actual, cat si la aceea unde voiesce
Personele chiemate la functtunl inamovibile vor putea esercita
dreptul Ion de alegatori in circonscriptiunele electorale unde 'al
indeplinesca functiunele.
11. Listele alegatorilor primari sunt permanente in totd cursula
anulul.
Alegatorii direct! se alegti din nuoa de cite or! se vor convoca
colegiele pentru alegerile generale sail partiale ale deputatilor.
12. Deosebirea colegilord este desfiintata, cu singura deosebire
a impartirel lord in colegii de orase si colegil de judete. Cele
d'anteia se formula de aceia ce au drepturl de alegatori in comunele urbane; cele de al duoilea se formecla de aceia ce ad drepturi

de alegatorl in comunele rurale (art. 2 din acesta legiuire).

In orasele unde nu vor fi o suta alegatori direct! se vor adaogi
alegatori direct! diu comunele rurale cele mai apropiate si care
asa se volt deslipi din Colegiuld de judeta.
Top alegatoril directt de judete se inteunescd inteun singurd
colegid la residenta Prefecture!. Colegiele acestorti alegatori, ce ar
trece peste treI sute alegatori, se volt sub imparti de catre Prefectil

In sectiuni, din care fiecare nu pate cuprinde mat pucin de 10Q

www.dacoromanica.ro

LEGEA ELECTORALA.

29

alegatorl, si se formeclh de chtre trimisii comunelora celor mai ye-

eine una de alta. Se va insemna fie-caria sectiunl un localii deosebit si fie-chreia una numord de ordine. Cea d'auteid este pururea asedata in case Prefecture!.
Fie-care sectiune conlucrep, de a dreptula la numirea deputetilora pe caril colegiula intrega urmecla, a'I alege.
In judetele (de esemplu, Ismailulu, Cahul, Coloniile), unde nu
se va gasi numeral de una suta alegatori direct!, colegiul se va
putea indeplini prin alegatorI directi ales1 dintre Blembril autoritatilor comunale.

13. Numerul deputatilor ce urna6cia a se alege se calcula dupe

populatiunea oraselora si a judetelora. Provisoriii alaturata tabela
arati numerula deputatilora ce urmecia a se alege in fie-care rasa
si judeta.
14. Colegiele alegatorilor se vor convoca de catre puterea es ecu-

Ufa cu trei septamini celd putint inaintea clilei otarite pentru alegerea deputatilor.
15. Alegerea alegatorilor directi se face prin vote pe fait; alegerea
deputatilor se face prin scrutina secrets.
16. Presedintil, Secretaril si Scrutatoril colegielort se Mega de chtre alegatori si din sinul lord. Colegiult nu se pote ocupa de alth de
cat numal de alegerile pentru care este convocatd. Orl ce cuvent, on
ce discutiune sad deliberatiune politics sunt cu totult oprite.
Presedintele are singur politia AdunArel alegatoriloril. Nimeni

nu 'Ate intra inarmatt. Nici o putere armatii, nu pote fi push in

localulii alegerilori sad in girul set.
In cast de neorinduiala, Presedintele pote cere adjutorulil puterel armate. Autoritatile civile si militarie cele mai apropiate, suLt
datore a urma cererilord sale in ceia ce privesce alegerile.
Dec1 in localuld alegerilor unula sad mai multi asistentl ar da semne publice de descuvintare set ar stand turbura.ri in on ce modd,
Presedintele 11 va chiema la ordine; data el vor persista, se va face
mentiune in procesul-verbal, si peAufhtisarea acestei dovecll, vinovatii se vor putea pedepsi cu o globire de la 2 Mutt la 20 galbeni,
sat cu inchisore de la 3 clile pine la o hula.
In cast de neorinduiala grave, Presedintele radice. sedinta pe o

ors; dad la redeschidre neorinduiala tot ar predomni el o amina

pe a doua cll.
17. Presedintele face cunoscutil Adundrei numerul personelorti de
Mesa.

18. Fie-care alegatori!, chiereata la randult set, depune biletulil

sea scrisa pe hartie alba, si inchisd lute cutie cu duoil incuetorf

www.dacoromanica.ro

30

LEGEA ELECTORALA.

alle carora chef se pastrecla una de catre Presedintele si alta de catre celd mai batrind dintre Secretary.
Alegatorli ce nu vor putea aerie singuri biletuld lord, potd chema
In ajutord pe orl care din alegatori presenti.
19. Dupe ce at fostii chiemati tots alegatorii sucesivd, dupe
ordinuld alfabetictz, se mai face o ultima chiamare acelor caril
OW at lipsit din sala, iar scrutinuld remane deschist pita la 4 ore
sera. Pentru asigurarea voturilorti se vor pune necetile mai multor
dintre alegatori si vor putea chiar remanea in said, pentru paza urnei.
20. La redeschiderea urnel, fie-care biletu se desface Inaintea publicului; numele exit se aerie de catre fie-care Secretart pe o lista,
si resultatul general se proclama de catre Presedinte.
21. Biletele care cuprindt nume nelntelese, sat semne de ors ce
natura, care ar presupune o prealabila Intelegere, sunt nule.

22. Nimeni nu este alest la anteiul scrutint, dad nu lntrunesce

cel putin jumetate si unul din voturile esprimate si valabile (majoritate absoluta).
Pentru candidatil caril n'ar fi dobinditd majoritate absoluta a voturilora, se va proceda la unli al duoilea scrutint, si aces caril la a-

data vor avea cele mai multe voturi, fie chiar mai putinti de cat
jumetate si unul a sumei voturilor (majoritate relativa), sunt alesi.
In cast de paritate a voturilor, aorta decide.
23. Operatiunele alegerilorti se verifica de catre Adunarea ele ctiva,

care singura otarasce asupra validltatil lord.

Cat pentru contestatiunile privitore la capacitatea electorala, ele
mutt de competinta esclusiva a Tribunalului respectivil, $i In cast de
casare a otartrel, de competinta Tribunalului Insemnatt de Curtea
de casatiune.
24. Deputatuld alesti In mai multe colegii, este datord a declara
obtiunea sa Adunarel generale pana In 8 Ole dupe verificarea titluriloru. De nu va fi declaratt obtdunea In aeelasi terment, Adunarea
decide prin sorts, pe care colegiff renresinta deputatult In cestiune.

25. In cast de yam* prin obtiune, morte, demisiune sat alt-

minterea, colegiulti electorald care urmecla a Indeplini vacanta, se va

tntr'uni In terment de o lung.
26. Mandatult de deputatti este necompatibild cu functdunile de

Ministri, de Membri al curtel de Casatiune, de Procurort pe langa

Curti si Tribunale, de Directori si efi de sectiune la diferite Ministerie si Prefecture; de Prefectti si de sub- Prefectti, de seft i de
cornisarit de Politde, precum Si de Nilitari In serviciuld activt.
Presedintele si membrii Tribunalelort nu pott fi alesi deputati tn
districtuld jurisdictiunel lord.

www.dacoromanica.ro

LEGEA ELECTORALA

31

Deputatuld care ar priimi o functiune publick salariata, sad o

inaintare, se soeotesce demisionatil Si supasil realegeril mai inainte
de a mai putea esersa mandatulti sea.
Deputatula care, In cursuld mandatului sea, ar perde una sad mai
multe din insusirile prescrise pentru eligibilitate, incetecla indata de
a mai face parte din Adunarea generals.
27. in timpuld intr'unirei Adunareh elective, ea singura are dreptulth de a priimi demisiunea membrilord sei. Iar in intervaluld sesiunelord ysi In timpuld vacantelorti, demisiunile se notifica. Minis teriulul din intru.
28. Orl -cine a mijlocitti Inscrierea sa In listele alegatorilord sub

unit nume, sad pe temeiuld unorth insusiri false, sag a tainuita,

ceranda inscrierea sa, vre o necapacitate, prevecluta de lege, sad
a reclamatil si a dobinditil inscrierea sa pe doua sad mai multe Hate,
se va pedepsi cu inchisore de la 15 clile 'Ana la 3 luni, sad cu o

globire de la 15 0131 la 100 galbeni; daca va fi $i luatd parte la

vota, Inchisorea va fi de la o lung pins la sese luni, sad globirea de

la 30 pana la 200 galbeni.

29. Ori-cine, fiindu Insarcinatii la unit scrutint cu priimirea,
numererea sail desfacerea biletelora cuprinclendd sufragiele ale gatorilorg, se va dovedi ea a falsificata, sustrasil, adaogitil sad

prefacuta biletele, se va pedepsi cu inchisore de la sae luni pins

la 2 ani, sail cu o globire de la 100 pana la 300 galbeni.
30. Dad prin vuete sail demonstratiuni amenintatore In Incalulu alegerilora sat In giuruld sea, s'ar fi incercatti a se atinge
esersiciula dreptului electorala
libertatea votului, vinovatil se
vorti pedepsi cu inchisore de la o luna pana la un anti sat cu globire
de la 30 pina la 200 galbeni.
Daca vinovatil volt fi purtatil arme, sat daca scrutinula s'ara fi
violatii, peddpsa va fi inchisorea de la una and pine la dud. Inhisorea va fi de la cinch aril pana la clece, daca crima s'a comist In urmarea unui plan complotat pentru a se esecuta on In OM Ora on
intr'una sad mai multe circonscriptiuni electorale.
31. OsIndirile otarlte in puterea articolelorti precedente 28, 29,

0 30, tragd dupe sine interdictiunea dreptului de alegatora si de

Acesta interdictiune se va pronuncia tota prin acea sen-

tinta, pe timpil de cinch ani celti putint sipana la clue ani edit multi.
32. Ori-cine se va dovedi ca a cumperatti sail a vindutti und sufragia, cu on -ce prep ar fi, se va pedepsi cu interdictiunea dreptului
de a vota si de a fi eligibila, precum si cu acea a dreptului de a

putea ocupa o functiune sad serviciti publicti, pe timpa de 5 ani

Celu putind pana la 10 ani celd multil.

www.dacoromanica.ro

LEGEA ELECTORALA.

32

Vinptorulti si cumparatoruld :sufragiulul, se vord osindi totdde-o-datA, fie-care la o globire indoita a valorei lucrurilord priimite
sati fagaduite.
33, In lipsa initiatives Ministeriulut publicu, cleat alegatori in-

trunitl au dreptuld de a intcnta unu procesti on caril persOne acusate de delictele mentionate In Art. 28, 29, 30, si 32.
34. Ia cat privesce aceste delicte, atat prigonirea civile cat si
aceia a Ministeriului public(' sunt prescrise (paragrafisite),In done
luni dupe prod amarea resultatulul alegeref.
35 Osindirea ce s'ara pronuncia nu pOte In nisi unu case s
aiba de efectd anularea unel alegeri a caria validitate s'ard fi recunoscutti de Adunarea generala.
36. Niel null membru ald Adunarel elective, pe cat va Linea sesiunea, nu va putea fi arestattl nici trasd in judecatii penala, afara
numal In case de vind veghiata, de cat dupe ce Adunarea va fi
autorizatt prigonirea.
D isposifiune transtorid.

Pentru prima aplicare a legel de fat& se va putea deroga da

telora ficsate In ea, observanduse tuft nestramutatii termenile sucesive, statornicite pentru publicatiune, apela,notificAr1 si convocarl
Facemd cunoscutd i ordonamti ca cele de fate, investite ca eigiliula Statulut i trecute in Monitoruld officiald sr' fie adresate

Curporti, Tribunalelord si Autoritatilord administrative ca sa le

inscrie In registrele lora, sa le observe si sa face a se observa, i
Ministruld Nostru Secretard de Stat ]a Departamentuld Justitiel
este Insarcinatd a priveghia publicarea lord.
Data In Bucuresci, la 2/(9 Iulie anuld 1864.
1

ALECSANDRU IOAN

1:2j

Cogalnicenu, Bacineseu, D. Bolintinenu, Geleralil Manu

P. Orbescu.
TABELA DEPUTATILORtJ DUPE NOUA LEGE ELECTORALA.
Jirdele.

Deputati.

Argej, din care 2 pentru Pitesci si 1 pentni Curtea de

Arge01.

www.dacoromanica.ro

3.

TABELA DEPTATILORt

33
deputati.

Baca,

din care 2 pentru orauld &lead

Targuld- Mel.

Bolgrada,
Botoanii,
Braila,
Boded,

i
.

1 pentru
.

din care 2 pentru ()rapid Bolgrada.

.
.
din care 2 pentru orauld Botoanil, i 1 pentru
targuld Murat].
.
.
.
.
.
.
din care 2 pentru orauld Braila. .
.
dm care 2 pentru rapid Bucled i 1 pentru

Mizild.
.
.
.
.
.
Cahuld,
din care 2 pentru orauld Cahn ld.
Covurluiti, din care 2 pentru Galatt. .
.

.
.

.
.

Dimbovita, din care 2 pentru Targovisce i 1 pentru GaescI.

din care 2 pentru Craiova i 1 pentru Calafat.

Dorohoiti, din care 2 pentru orauld Dorohoid, 1
pentru Mihaileni i 1 pentru Heita.
.
.
FA kit,
din care 2 pentru Huii vi 1 pentru Fa lcid. .
Gorjiii,
din care 2 pentru Targuld-Jiului.
. .
.
Ia lomita,
.
.
din care 2 pentru Calara1. .
.
Ia01,
din care 4 pentru orauld 141 i 1 pentru TarDo bid,

guld-Frumosd.

din care 6 pentruBucuresel i 1 pentru Oltenita.

lsmailti,
din care 2 pentru ()rapid Ismail. .
.
.
Mehedinti, din care 2 pentru Severind, e 1 'Antra Cernet1
.
i 1 pentru Baia-de-arama
.
.
.
Muscel.
.
din care 2 pentru Campu-lungd.
.
.
Neamtu,
din care 2 pentru Piatra i 1 pentru targuld
Ilfovo

Neamtu.

5.
4.

5.
4.
5.
4.
4.
5.

5.
6.

5.
4.

4.
7.

9.
4.

6.
4.

5,

Oltii,
Prahova ,

din care 2 pentru Slatina.

.
.
.
din care 2 pentru Ploesci, 1 pentru Carnpina i
.
1 pentru Valeni-de-munte.
.
.
.
din care 2 pentru Focan1 i 1 pentru Odobescii

6.

Putna,

i Pancit.
.
.
.
.
.
.
.
Rim. Sant, din care 2 pentrd oraOul Rimnicu-Saratd.
.
.
.
Romanatil, din care 2 pentru Caracal.
.
Remand,
din care 2 pentru oraul Romani. .
.
.
Suceva,
.
.
.
din care 2 pentru Folticeni.
.
Tecucit,
din care 2 pentru orauld Tecucid i 1 pentru

5.

Nicorescii.

Teleorman, din care 2 pentru Magurele 1 pentru Ruil.

de-vede i 1 pentru Alecsandria. .
.
Tutova,
.
.
.
din care 2 pentru Barladd.
Vilcea,
din care 2 pentru Rimnicu-Vilcii, 1 pentru Ocna
.
.
.
i 1 pentru Dragaani. .
.
3

www.dacoromanica.ro

4.

4.

4.
4.
4.
5.

6.
4.
6.

34

TAliELA DEPUTATILORU.
dept./41.

Vas laid,
Viatica,

din care 2 pentru orasuld Vas laid.

din care 2 pentru Giurgd1.
.

4.
4

Totalu 160.

www.dacoromanica.ro

-.

In

no

110

www.dacoromanica.ro