ANDREI RADULESCU

PRIM-PRESEDINTE AL INALTEI CURTI DE CASATIE

PROFESOR UNIVERSITAR
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

NOUA
CONSTITUTIE
CINCI CONFERINTE
f mute la
RADIO

Editia II-a

BUCURESTI
TIPOORAPIA CliVANTUL ROMANESC Strada Cobalcescu, 9
Const. Stefanescit
1939

www.dacoromanica.ro
 ANDREI RADULESCU
PRIM-PRESEDINTE AL INALTEI CURTI DE CASATIE
PROFESOR UNIVERSITAR
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

NOUA
CONSTITUTIE
CINCI CONFERINTE
finale la
RADIO

Editia II-a

BUCURESTI
TIPOORAFIA CUVANTUL. ROMANESC Strada Cobalcescu, 9
Const. Steinnescu
1939

www.dacoromanica.ro
Extras din Revista Dreptul"
No. 14 19, 1938

www.dacoromanica.ro
 NOUA CONSTITUTIE 1)

Invitat de Societatea Radio sá bleep o serie de con-

ferine despre Noua Constitutie" caut ca, n timpul
redus ce-mi este rezervat, s contribui Cu putin pentru
intelegerea noului nostru asazarnant fundamental. Se
intelege cä nu 'poate fi vorba de :tm studiu aprofundat
pentru specialisti ci de o expunere obiectivit facutrt
pe scurt pentru cei nu1i i dornici de a afla sensul
noilor ran. dueli i insemnittatea acestei mare opere.
SocoteSe necesar ca,- 'dela inceput, atrag atentia
asupra unor notiuni, care devi cunoscute, au totusi ne-
voe sa fie rearnintite i precizate.
Ce este o Constitutie, eftiu aproape toti dintre
D-voastrA. Este o serie de reguli ,de Drept, de norme
care servesc ca temelie pentru organizarea. unui Stat.
Acestea sunt date uneori de Suveran; uneori sunt re-
zultatul unei hotArAri a poporului; alteori sunt re-
zultatul unui pact, unei invoiri intre popor i Suveran,
fie ea acesta le-a propus i poporul le-a Iprimit, fie
vice-versa, sau stint rezultatul unei adevikate cola-
borari pentru fixarea lor. Alteori norrnele fundamen-
tale ,pentru organizarea unui Stat sunt stabilite ca
once forma de drept nescris prin obisnuintkipain între-
buintarea indelungata. In genere, tusk denumirea de
I) Conferintli Vault) la Radio la 13 Marte 1938.

www.dacoromanica.ro
 4 ---

Constitutie este intrebuintatd azi aproape numai pentru

denutnirea de drept scris.
In istoria popoarelor g4sim diverse forme, dar In
ultima vreme mai toate Statele si-au ,dat Constitutii
scrise, care pot fi clasate in cateva tipuri.
O Constitutie poate fi cuprinsd intr'-un corp, intr'o-
lege sau in mai multe.
Constitutia mai mult ca oricare lege trebue
sa fie straris legatd de sufletul poporului pe care e
destinatd sd-1 carmuiased, sd fie produsul acelui suflet,
sii corespundä conceptiilor i stdrilor lui de diverse,
feluri, sa, fie cat mai potrivitd eu fiinta acestui popior.
Chiar când este Math' din alte State pa trebue adap-
tatA. Cea mai buna Constitufie mu este 'cea socotit4
imai bun,41 de teoreticiani sau Mai biota .tre cutare
ci aceia, care intr'o far:4, anumitit i intr'o epiocti arm-
ntit4, este cea mai pot riv ail pentru trirpul §i sufletut

Dar o ConstituVe nu trebue sii corespundd numai

ceriritelor dintr'un anumit moment. Ea trebue s4 aib4
legit-aura ca ceiace a lost, sd se .tneadreze Zn desvoltarea
istoripd a Statului; ruperea legdturii cu treenail --
ehiar &ca. se impune uneori nu este burid i mai
etwand sau mai thrziu duce la rezultate neplAcute. -

De alta, parte, insd, Constitufia trebue s4 coreifttnak

si itlealului ce latm4rege un 'popor; i nu nuinaisd nu-i
stanjeneascd, ci asigure desvoltarea, propdsirea
pentru atingerea acelei tinte. Spuneatn la 1922, inteo
conferinta la Institutul Social si cred cuí n'atnl gresit:
Tactual acesta este metitul, sh" prinzi din gandirea
vremii in care tride4ti, care surd eeriritele, care sunt
nevoile acelei societati, sä intrevezi Zn zarea idepärtatA
de se poate sd ghicesti dincolo de aceastä
zare tinta spre care merge lumea, spre care se in-
dreaptd acea societate i sd inscrii Zn Constitutie o re-

www.dacoromanica.ro
 -5---.
gulä, un principiu, care sä o laseSä." se desvolte in
acest sens" (1).
- Din Alt punct 'de vCdere trebne ,observat reä, dei
Constitutia este o lege dar nu-i ca oricare alta. Ea
este legea legilor sau cu expresia a.sa de .frumoasä.".,
intrebuintata de 1VIajestatea Sa Regele n proclamatia
Sa: lege de temelie. In baza ei 'se intoemesc si pe
regukle ei trebue oh so sptrijine 'once alte reguli
pentru conducerea Statuliti.
Aceasta fiindu-i natura, Constitutia trebue sä cu-
prinda dispozitii Cu caracter general, care &A reprezinte
liniile Mari pentru organizarea Statului. In cadrul ia-
cestora vor lucra Pu.terile lui, organele lui, i vor clädi
edifichtl.
De aceia o Constitutie nu trebue sZ cuprindtd dis-
fiozitii de anzdnunte, care-si au locul inter.) lege, chiar
inteun regulament, sau care fac parte din domeniul
commi al Dreptului.
Tot din cauza naturii sale, o Constitutie hu tre-
bue st cuprinda- texte care sa." satisfac,ii numai nevoile
timpului &Ind e alcauital sau care si fie prea rigide.
In genere textele ei trebue .sit4 conflate forntule litti,
care slit poatai fi adaptalte transformairilor sociale. Tex-
tele prea rigide nu sunt bune in legile obisnuite; cu
atilt mii mult In Constitutie.
Dacii nu se pot gasi astfel de !formule, atunci este
bine sri fie lasatil reglementarea materiei pe seama
logiuitoruhti. De aceia át nu va.. surprinclii Tormulele
in.talnite in attttea Constitutii ca se va reglementa
pin lege" sau o lege specialä. va "determina", sau
Si aci -
allele asemiiniltoare. . .

este o itirtsura. Nu trebue hisat

firea /milt fi:e seanza legilorobignuite, eaci. atunci Con-
stitutia apare ca o insirare de generalitäti, intelese
1) Nona Constitutie a Romanie1 p. 195.

www.dacoromanica.ro
 6

intr'un 'lei sau altul 'de legiuitor sau ca, o serie ,de simple
declaratii, care nu se aplicá.
Prix' urmare si din punctul de vedere al fondului
si al formei Constitutia trebue si inä searnä de toate
elementele vietii sociale a colectivit4ii omenesti, eä-
reia i se va aplica, si si-i ,,asigure adaptarea la
viitoarele prefaceri. Altrninteri se ajunge aproape
fatal la eälcarea ei sau 1a revizuiri dese, ceiace nu
este de dorit.
Tot in aceste cuvinte de introducere trebue sà atrag
atentia eá nu se fiioate face o judecat4 asupra unei
Constitufii, oricand ci oricum. Once schimbare, once
innoire poate provoca bucurii i sperante, sau nemul-
tumiri, dar nu dupä" ele trebue sä ne conducem.
Judecata exactA, nefildrtinitoare, dreafitA, cene un
lylgaz fientru a i vedea atlicarea. In aceastd ju-
decat,d :bad trebuesc inlaturate orice considerariuni
filersonale 0 sal se find seanta de nauzele care au pro-
dus-o, de Punfirejundrile 'in care a fost alcdtuitd, de
filofionul ctdruia .e destinatd si de scopul ci intentiile
alatuitorilor.
Dar chiar d'upä o werne mai indelungatà trebue sil
se cerceteze daeä anumite rezultate nu se datoresc a-
plicirii rele. Cate legi bune n'au dat rezultate rele
din cauza celor ce le-au aplicat!
*

Dupg ce ati luat cunostintä de aceste principii, ne-

cesare pentru intelegerea si judecarea origami Con-
stitutii, cercetati i Dvs. pe a noastrà," si yeti vedes
eáte insusiri are. liásfoiti vi rog, mäcar comuniarile
ce am fácut la Academia Românä despre Constitutia
cehoslovaeá si in deosebi cea polonA, comparati-o
cu altele, ceiace nu ne ingädue timpul si facem aci
si aprecierea va fi si mai buná.
insusire care meritä câteva cuvinte este legritztra

www.dacoromanica.ro
 7

cu trecutul nostrg. Ea este o etapd din rprefacerile

noastre constitutionale, care are oarecare vechime.
Se tie 6-1," sub influenta Apusului, cu dorinta de re-
na§tere naionali i de transformari soCialè, s'au ivit
idei de reorganizarea Statului Inca dela inceputui se-
colului XIX. Dupa 1820 boerii din Tara Româneased
cereau o Con,stitutie, iar o parte 'dintre cei din Mol-
dova au fiturit proectul dela 1822, al Ciirui autor
este ,dupid mine marele jurisconsult Andronache
Donici.
Primelo arzarninte, insä, cu caracter zicem
constitutional, au fost Regukunentele Organice. Intoc-
rnite sub influenta ruseascd, dar cea Mai mare
parte de boerii notri, cari cuno§teau institutiile apu-
sene §i mai ales sfarile ,dela noi, aceste Regulamente,
in care s'au inscris fel de fel de dispozitii, au 'infiintat
o viatji cu oarecare aparen td constituitionald.
Miwarea dela 1848 ne-a adus insd unele idei nu
destul de potrivite.
Primul Monument juridic, care este o Constitutie,
este Conventia &la Paris din 1858, datd; de Puterile
garante. Am ardtat tot intr'o comunicare la Academia
Romblià ca ea are inultà asernanare cu Constitutia
belgiand, pe care ai notri o doreau 1).
Din cauza compunerii Adundrii legiuitoare viata po-
Utica nu s'a pu.tut desvolta normal, reformele mari,
unificarea i consolidarea Statului, inarziau peste
aura. In aceste imprejurdri Vodii Cuza, ajutat in special
de Mihail Kolgainiceanu, s'a hotarit la o flIsur.'d ra-
dica. La 2 Mai 1864 a disolvat Adunarea legiuitoare,
:Card de a rnai convoca Corpul electoral. Tot in acea
zi a publicat un Statut care an aratat candva pe
larg 2)nu era o noua Constitutie, ci Modificarea unor
Influenta belgiand asupra Dreptului roman. 1931.
Organizarea StatuIui in trnpul domniei lui Cuza-Voclit. 1932.

www.dacoromanica.ro
 8 ---

'Atli din Conventie. Intre altele Domnul îi rezerNa

dreptul de a leg-ifera pe cale de decrete-legi pAnà la
intrunirea noilor Adunitri legiuitoare. Dreptul, rezervat
numai pentru o singur4 data, i-a fost recunoscut de
Puterile garante pentru totdeauna cand Parlamentul
este inchis. Totodata a alcatuit un Senat Rn care a-
proapc jimratate din Senatori erau numiti de Damn.
Departe de a-vi asigura o dornnie despotica, Domnul
a isbutit, gratie acestor prefaceri, sä infaptuiascä ma-
rile reforme, ea consolideze Statul v'r sa idea o nouii
organizatie pc care s'a desvoltat Ron moderna.
In 1866 am infrodus avaziirnintul, care, pentru
prima data poartrt numele de Constitutie, avaziimi'mt
luat in cea mai mare parte din cea belgiana Cu do-
rinta !de a fi i noi Belgia Prientului. Devi foarte buna-
n'a dat toatc rezultatele dorite din cauzil a n'a fost
d.estul de yespectata in aplicarea ei.
Din aceastil cauzii an avut diferite dificultati
conducerea Statului, mai ales ca rnodificarea ei
facea cu mare greutate. Ea a fost modificaiii la 1879,
in Junta tratatului dela Berlin, la 1884 pentru Birgirea
corpului electoral vi la 1917 pentru facerea reformei
agrare, intturziatii tocmai din cauza rigiditäii texte-
lor si a greutatilor de revizuire.
Dull* unirea cu Virile surori s'a sirnitit nevoia unui
nou a§riztur" 'taut; pe care F A se inane Rarrania Mare
care a fie mai potrivit cu ideile 'vrernii. Adunarile
Constituante au %cut in 1923 o Ilona Constitufie cu
idei inaintate, unele poste prea inaintate, pe baza
roma s'a .organizat Statul vi s'a distkurat viata po-
Mica' in ultimii 15 ani.
Prefacerile sociale, agitatiile politice, anumite stari
de lucruri asupra carora este de prisos sí, staruim-
au facu' t ca mecanismul Statului sa mearga destul
de greu.
De mai multtimp se vedea cä trebue o schimbart,

www.dacoromanica.ro
 9

o indreptare.. De ciltiva ani se litera iar4i cu decrete-

legi si se vorbe,afá.li§, de o eventualá mbdificare a
Constitutiei.
Imprejurarile cunoscute au agravat situatia in asa
grad inetit, once om nepiirtinitor trebue s'á. re-
cunoasa a fost nevoe sA se pupil Mai presus de
once intintuirea Standui. Salus reipublicae sufrrelma
ley, a strämo§ilor no§tri romani, s'a intpus.
Majestatea Sa Rogele insufletit 'de cel mai inalt
patriotism, aclânc intelegátor al priniejdiilor care a-
Menintau Statul, dorind numai binele României §i
poporului, ascultánd i pe sfetnicii sài ncercati
a inThiti§at o nou,6 Constitutie poporului, care '§i-a dat
invoirea cu rnult entuziasm.
Astfel s'a inftiptuit cum f;tim bona Constitutie.

In aceastri primí comunicare voi expone nurnai 166-

teva :din principide generale.
Prin aleátuirea nail Constitutii, curri s'a arAtat, s'a
piistrat legAtura cu trecutul. Pe aceleá§i temelii s'a
ináltat un ,eclificitt nou socotit mai .potrivit pentru im-
prejuarile actuale de viatá." ale neamului românesc.
Pentru intelegerea ei va fi nevoe sh se cercétété
ceiaee a fast, i uneori chiar isvorul 'prim;, Constitutia
belgiand.
Forma rroului pact nu :Meat prea 'mull de Constitutia
anterioará. S'au suprimat uncle texte care au Tarut
inutile, s'art clasificat altfel uncle inaterii i s'a dat
o mai bunir redactiune. In 100 iárticole, grUpate tot
In 8 titluri, s'a fáurit noua lege do temelie a
Romániei. S'au evitat anrrumntele; nu veti gási ca in
alte Constitutii dispozitii privitoare la stenograme, la
gratuitatea parlamentarilor pe ogle de comunicatie ale
Statultd, sau altele de acest
S'a iplástrat i =Ultra in ceiace !prive§te trimiterea.

www.dacoromanica.ro
 10

la legile obisnuite pentru anunaite materii, iar nu ca

in alte Constitutil, uncle te intrebi de ce s'a mai vorbit
de anuinite chestiuni and totul se reduce la a spurie
eä: se va face o loge pentru cutare materie. In genere
Constituantul nostru si-a afirmat punctul s'Aíu de ve-
dere 1änd pe sea= legiuitorului numai reglemen-
tarea amAnuntitA.
Pentru intenpretarea Noii Constitutii, in lipsh kle
lucr5ri pregàtitoare, &intern redusi aproape numai la
texte.
Din citirea lor i din spiritul perei reese ea s'a
urmitrit, in prim rand, consolidar ea Statului, intArirea
autoritätii lui prin asigurarea unei conducen i unitare,
precum i ntilietatea natiunei 7'0772411C, creatoare a
acestui Stat.
O deosebith preocupare se vede si Ipentru individ
ale edrui repturi trebuesc apärate.
Din tot se desface dorinfa de a res'teeta drepturile
si libertafile insit4 nu abuzive i de a le asig-ura coexis-
tenia, de a ndzui spre o ampule sociald. StA, la bazrt,
farA indoialri coneefifia solidaritäii sociale.
Dar mai presus de toate trebue Oigurat4 ordinea,
idee tot mai dominanta apro.ape in (toate tArile. In
cadrul ordinei se pot exercita drepturile libertatde
reettnoscute.
In partea introductivA Constitutia se ocup4 despre
teritoriul României. In a dona despee idatoriile
drepturile Romanilor. In a treia, care e cea inailuare,
se ocupa despre organizarea Statului, iar intr'o serie
de alte articole, care ar putea fi socotite a patra parte,
de chestiuni diverse si de revizuire.
In primul ei articol s'a afirmat din nou caracterul
Statului de na(ional, unitrar ri indivizibil, accentuand.u-
se astfel insusirea predominantii, precum i hotarirea
ea,' la noi nu se mai 'pate discuta ideia unei forme
federative. Uudatà de unii, aceastd 'forma'. de orga-

www.dacoromanica.ro
 11

nizare este tot anai pilasitli in State cu vechi,organizatii

federative, iar la noi ar &tuna iconsoliddrei i desii-
vArsitei uniri a provinciilor, atta timptrAite sub. di-
ferite stApAniri.
Nu s'a mai repirodus dispozitia referitoare la fin-
piirtirea Statuhti In judete si commie, desigur cu in-
tenia de a Lisa legiuitorului ordinar dreptul sA oran-
duiase,i1 administratia Titrii si in alt chip.
Se va putea dar incerca o grupare administratiVii
pe alte haze, 'dei am impresia eel putin pentru
Vechittl. Begat cii peste verhea np1uiriire de se-
cole impusìl i de consideratiuni geog-rafice nu
se va putea trece usor.
Constitutiile anterioare, sub influenta declaratii drep-
turilor omului, aveau un titlu despre klrepturile Roma-
nilor. Constitutia de azi a inscris texte speciale despre
idatorii si a denumit chiar titlul respectiv: desOiTe,
datoride fi drepturile Rornliindor. In aceasa parte s'a
precizat cum poate deveni cineva RomiIn, s'a pilstrat
nedeosebirei intre Rotraini din canza
nei etn ice san credinfei religioase, ddind astfel toate
garanfide egal itÁffiiAentrit minoritari, s'au consacrat
d.re,pturile ce au ltorniinii, fie drepturi cetittenesti,
politice, fie asupra proprietAtii de once naturii: pentru
care s'au intiírit garantiile, s'a filcut un act de drop-
tate In ceiace priveSe subsolul, s'au recizat drop-
turile stainilor, s'au intiirit din nou drepturile sgte-
nilor improprietarii si ale proprietarilor asupra sceiace
le-a ranas, s'a märit solemnitatea actelor de stare
s'a chutat sa se inalte credinta religioasii, s'au
introdus sanctiuni mai severe Ipentru uncle anfractiuni.
In ceiace priveste organizarea Statului s'a anentinut
pirincipird suveranitiitii nafionale, declanându-se expres
in !art.. 29 ell toate Puterile Statului emanil dela Natiu-
nea roaniinA, iar nu 'dela Natiune" ea in textul vechiu.
S'a piistrat de asemenea principiul rejprezentilrii.

www.dacoromanica.ro
 12

Natiunea potrivit aceluiasi text ui pate exercita

puterile sale deck Fin delegatiune i mu-nai dupli
principiile i regulele asezate in Constitutie.
S'a pa'strat apoi principial separatfiei Puteri-
lor, 'dovedit asa de necesar, gi au .fost recunoscute
empres cele 3 Puteri cunoscute.
In alma orAnduire s'a dat, in ;uncle privinte,
mult4 autoritate Puterii executive. S'a crtutat sii se
asigurc Mai bine independenta Guvernului, fata kle
Parlament, clici el raspunde politiceste numai fatrt de
onarh. Cu chipul accesta va putea i mai liber in
activitatea sa.
S'au rectmoseut !flea multe dreipturi Suveranului, care
e 'declarat: Cdtil Statuhti, participb." inteun chip mai
larg la exercitiul Puterii leg,iuitoare, afarli de cea
executivii, drepturi justificate prin nevoile rnomentului
si mai ales prin aceia Ca el reprezintA elementul de
permanenta, de continuitate n conducerea Statului.
De altfel astiizi se lucreazil in atatea pArti cu decrete-
legi si se cer depline imputerniciri chiar in Virile cele
mai democratice.
Nu s'a desfiintat mns, Puterea leghtitoare,'cum, pare
a se crecle. Cele 2 Adunrtri vor fi constituite in alt
chip, dandu-se preadere elementelor care au efeetiv
anumite indeletniciri, in fruntea ertrora sirt agricultura,
incercandu-se astfel o organizare corprat;v4. Belpre-
zentantilor Natiunei li s'au pus condi triai grele de
incompatibilitate, ceiace-i va pune la adapost de atiltea
invinuiri. S'a ridicat vtusta pentru a Ti alegiitor.
S'a prevazut apoi tposibilitatea ca sit e dea prin
legea electoralri i femeilor drepturi politice.
Senatul a apritat altA intoemire i drepturi, care-1
fac 66, fie un adevArat corp ponderator. In el. vor fi
nurniti de Rege un numar de Senatori cgal cu jum.rt-
tate din cei alesi. Sisternul va 'ingiidui ca Statul sli
foloseasort tgi luminile personalitritilor, care nu pot cul-
tiva inasele de aleglitori.

www.dacoromanica.ro
 13

S'a introdus o disipozitie foarte bunä' i pe care am

preconizat-o de Inuit& vreme in lucari/e male, ca
validärile parlarnentarilor sä fie fäcute de Curtea de
Casa tie.
S'a mentinut Consiliul legislativ, precizându-i si
tärintlu-i atributiile.
Cu privire la Puterea judecaoreasca s'au mentinut
principiile clasice, referitoare la infiintarea de juris-
dictii, de comisiuni i tribimale extraordinare.
S'a .desfiintat juriul, criticat aspru de atAta vreine
si care mai ales in ultimul titnp s'a dovedit ad nu
mai corespundea intereselor superioare ale societätii.
S'a pastrat insä Puterii judecktoresti atributille caro
s'au idovedit asa de necesare pentru viata noastrit plinä
uneori de greseli: conteuciosul, care reparä atatea a-
buzuri admi.nistrative, recursul in casare de rdin
constitutional, idispozitie criticatä pe nedrept,
este destinatä sà asigure unitatea de jurisprudent&
Dar in special trebue pu g ill evident:5, ak s'a respectat-
ceiace am afirmat totdeatma eh' este nn titlu de glorie
al Dreptului românesc, titlu apreciat i imitat
sträinidrOitul justifiei de a cerceta constitufionalitaiea
legilor, drept care reprezintä cea mal puternicä ga-
rantie fatà de .greselile Puteri_i legiuitoare.
Dintre principiile generale mai relevänt c 'au luat
rulasmi bune pentru con trolul banului Íiublic i s'alläsat
mai multi]." libertate legiuitoului pentru organizarea
administrativk a Tärii.
Mention'äm, in fine, eh' s'a intro-d:us o procedurà mai
lesnicioasd pentru revizuirea Constitutiei, intruat ma
anterioarä s'a .dovedit eä era prea greoaie, ceiace a
pricinuit dificultäti pentru rezolvarea marilor problem°.
sociale.

Iatä o inatisare stormed' a principiilor 'mad din noua

Constitutie.

www.dacoromanica.ro
 14

ArAtareg mai amAnuntitA a dispozitiilor ei va for-

ma obiectul altor conferinte.
Din aceastA schitA" ape. r sit rezulte, in prim rilind,
eat de necesarli este cunoalterea noului ;pact funda-
mental, atilt pentru a avea o judecatA dreaptii, cAt si
pentru a *Me roadele a$eptate. i cunoasterea se
impune pentru toti. Adevarata democrafie cere
inainte de toate educarea. cetafenilor prin cunoafte-
rea exacta a legilor, din care'rezulta buna tor aplicare,
ceiace la noi rut s'a facia hi chip suficient.
In al doilea rAnd, de ad i se poate vedea iiniportarga
acestei ofiere, atilt din punct de vedere tilntific, aft
mai ales pentru noi.
Infäptuitä intr'o forma reusitA, in legAturii cu tre-
cutul, cu menirea 'de a corespunde nevoilor actuale ale
HomAniei, de a indrepta viata .noastrA pe ciii mai
prielnice progresului i cu poSibilitilti de adaptare la
viitoarele transformAii sociale, Constitutia dela 27 Fe-
bruarie, are multA original itate, cad orig,inalitatea ah-
solutä in ac,e,st domeniu nu exist..
Isvorita din cunoasterea a ceiace este iln alte tAri,
dar mai vtirtos din observarea atentA a ceiace este la
noi, si din sincera dorintA de a asig,ura binele popo-
rului roman, ea poate revendica, pe bunA dreptate,
calificarea de original.
Dar mai are o insusire; este a noastrti.
Nu ni se mai poate spune cA este strAinii in tot
sau in mare parte. -

NationalizAnd pe cea Belgiank la 1866 si in

prin diferitele transformAri, am ajuns la p forma
urnaprin

despre care nu se.mai poate pune cA nu 'e românease,A,

* *

Avem destule motive sA nAdAjduim cA Noua Con-

stitutie va corespunde tuturor asteptiruilor. Desigur
nici o opera .orneneascri nu este :rerfectA; si juristii

www.dacoromanica.ro
 15

mai ales gtiu ce insernneazil accasta. Rezultatele depind

In cea mai mare miisurb." i fde oarneni.
Dupii eke se Ipoate observa, aproape toti locuitorii
acestui Stat d.oresc ca noua avezare str dea cele mai
frumoase rezultate.
.Dorino insx1 trebue tradusig in kite prin contribufin
Wham pentru ajungerea seopului.
Am trait gi truuimn zile mari çi frumoase dar pline
de foarte multe greutati.
Acum este momentul sá ne stlipanim patimile i sil
n'avern inaintea ochilor deck: nviintuirea Pill fi 'pro-
plitrirea ei.
Straus uniti Cu tot devotamentul, in jurtil Suvera-
nului, avem datoria sfkra s muncixn fiirii preget gi
din toate puterile ca sA organizam aci, o viatA mai li-
nistitä, mai bine rtuiduit4c mai rodnicii.
In acest chip trebue sil reuim sii hiuíIuuiii neamul
roiranesc la locul pe care-1 meritä 'intre popoarele
lumii.

www.dacoromanica.ro
 DATORII 5t DREPTURI1)

Cu acela.§. ,gtind de a inforrrta mai ales pe cei multi

iar nu de a face o cercetare tiinific arnfäntmtità q'r
Cu aceia§i .dorintgi de a fi ;eat mai obiectiv, in aceasta
a .doua conferintit despre Noua noastril Constitutie.
V'am vorbit acum oual. ssaptdmâni deg/re normele
pentru intocmirea unei Constitutii i judecarea ,ei, des-
pre ineadrarea noului a§lazamiânt in desvoltarea noastrg
istoricA ji v'am schitat principiile generale, atragtm-
dir-v4 atentia asupra unor insu§iri.
De astii ,datir VA voi arata pe scurt o parte din cri-
prinsul ei .§i anume va" voi vorbi des/re datoriile
(1repturile preyeizute 'in Nona Constitufie.
Sub inaturirea Deelaratiunei Drepturilor omului
Cetiiteanului, formulat,61 in timpul Marei revolutiuni
franceze, mai toate Constitutiile au inscris ,drepturi
liherfati in textele dela inceput, ca o manifestare a
impoirtantei recunoscuta individului in ,organismul Sta-
tului.
De observat c de0 in Constitutii Ése quelntionau
san se subintelegeau i datorii, totui in redactare nu se
prea pomenea de datorii,
In acest chip a fost intoemitg !si Constitutia noastr,5.
1) Conferinta tinnta la Radio la 27 Marlie 1938.

www.dacoromanica.ro
 18

dela 1866 si cele urmatoare, in care urmänd mo-

delul belgian dupa. titlul I despre teritoriul Roma-
niei avem titlul II despre drepturile Românilor
apoi in titlul III si celelalte se cupiinde organizarea
Statului.
In uncle Constitutli mai noi sim asezate, in prim
rand, dispozitiile referitoare la Stat, desigur spre a
anata potrivit noilor conc,eptii rioritatea acestuia
fatä de individ. Astfel in Constitutia 'eelioslovaea,
necontestat una din cele mai democratice, drepturile,
libertkatile i datoriile cetratenesti sunt asezate aproape
la sfärsit, in penultinml titlu, cele anterioare Bind
ocupate Cu organizarea Statului. De asentenea Pi Con-
stitutia fpolona dela 1921. Nu mai vorbim de cea
actualii lain 1935, in care aceste `rdrepturi mai ales, sunt
recluse si %sate ea o rruntäsitä din Constitutia ante-
rioara.
Noua noasträ Constitutie ne prezinta, In ac,easta pri-
vintä, o notä originala. Nu numai ca s'a pästrat ca
si in Constitutiile noastre anterioare, pentru aceste
drepturi i libertati, un titlu care precede organizarea
Statului dar s'a inscris pentru prima data la cnoi --
texte siyeciale privitoare la datorii. Mai inult inca: da-
toride siint inscrise in randul intili i drepturile ur-
rneaza. Avem astfel, titlul nou: »tle.sPre datoriile
drepturile Ronanilor". Aceasta probeaza cum; este eon-
ceput rolul persoanei omenesti in noua avezare a Sta-
tului roman.
Pentru aplicarea ränduelilor inscrise Cu privire la
datoriile si drepturile Romtinilor era nevoe sd se
stabileasca, mai in.i, cine este Ron Pentru accasta
s'a prevazut cil nationalitatea romanä se dobAncleste
prinelisatorie, prin filiatiune, prin re,cunoastere
prin naturalizare. Recunoasterea se referit. desigur la
Românii din alte State, procedeu pe care'l parasisem
in Constitatia din 1923. NaturAlizarea se acorda prin

www.dacoromanica.ro
 19

lege in mod individual. Sotia va profita de haturalizarea

sotului i copii minori de aceia a parintilor.
Pe aceste haze va trebui ca legiuitorul sa precizeze
normele pentru dobandirea nationalitAtii, chestiune care
a turburat mult spiritele in timpul din urma. Cu pri-
vire la naturalizare noi se Stie am avut, pana la
precedenta Constitutie, sistemul naturalizarii prin lege
in mod individual. S'a facut exceptie la 1879, sub
influ.enta Europei, la sfArsitul rasboiului prin decrete-
legi i ca o armare a tratatelor de pace, lar prin Con-
stitutia din 1923 am introdus sistemul de a se da
naturalizarea printeo Comisie forma din Primul-
Presedinte si Presedintli. Curtei de Apel din Bucuresti
prin Consiliul de Min*ri.
Ne-am reintors acum la sistemul naturalizArii prin
lege, facuta pentru fiecare individ. Procedura va fi mai
greoae dar poate cal este mai buna. Intrarea 'nitre ce-
tatenii unui Stat este bine sA fie hotaritA uneori
poate cu discutii de Puterea legiuitoare.
In legatura cu aceastA materie i pentru a se
evita discutiuni intr'o chestiune delicata, care Putea
fi exploatata de dusmanii Tarei, s'a prevazut (art. 98
alin. III) ea toate drepturile politice klobAndite in vir-
tutea decretelor-legi, ratificate prin art. 133 al Con-
stitutiei din 1923, se respect.a.
Tot pentru inlaturarea oriearer ind'oeli i tinând
seam4 si de tratatele de pace, s'a precizatdin nou-
sitnatia 'eetAtenilor cari au alta origina etnica sau cre-
dinta religioasa deck Romanii de origina. Cehoslovacii
au inscris aproape in intreg,ime in Constitutie diqo-
zitiile din tratatul minoritatilor. Noi n'arn intrebuintat
acest procedeu dar am inscris principiile, pe care de-
altminteri le aveam i aplicam fried, un asemenea
tratat.
In Nona Constitutie s'a pastrat principiul ca nu
este nici o deosebire hare RornAni, din cauza originei

www.dacoromanica.ro
 20

etnice sau a credintei religioase vi s'a precizat i mai

bine inscriindu-se texte ca: Toti Rorrianii ¡Ara dec.&
sebire de..." (art. 4), sau Toti eetatenii rotami far&
deosebire de...."
Pentru a ;clarifica i situatia celor cari nu stmt Ro-
mani, Constitutia a pastrat dispozitiuni din Consti-
tutia anterioara, duipa care, streinii afiatori pe pa-
mantul Romaniei se bucura de protectiunea data', de
legi persoanelor vi averilor in genere. De asemenea s'a
pastrat çi aceia, in virtutea careia numai Ron-Anil
cei naturalizati români pot obandi cu once titlu vi
detine imobile rurale in Roma'xzia, iar streinii au drept
primeasei numai valoarea acestor imobile. Invinui-
rea ce ni s'a adus in aceasta privintii, este nejustificata.
Regula exista vi in alte 4ri i este impusa de intere-
sele superioare ale Statului. Terenurile rurale, in spe-
cial, trebue sa ramânii ale nationalilor.
Dupa ce anti arätat cine are datorii i drepturi
dupa Noua Constitutie sA le Icercetam pe scurt.
In primul rand, pentru datorii s'a inscris un articoI
in care au fost sintetizate datoriile funda-
mlentale, catre Patric.
Pe intelesul oricui, acest articol spune tuturor
fara deosebire de origina etnica i credinta
religioasä, cam urmatoarele: Mai 'presus de price,
rostul nostru este de a trai pentru Patrie; vor putea
fi frurnoase i alte rosturi in viata, ,dar inainte de
()rice rantane Patria. Pentru ea aveti ldatoria sa va.
jertfiti spre a-i apara hotarele, neatarnarea, libertatea
detn,nitatea. Dar nu-i destul sit o pastrati i sii o
aparati asa cum, este, ci sunteti Idatori sa inunciti ca
sa o rildicati ca tara de cultura, de civilizatie, de or-
dine, vi totodata bogatiile de toate felttrile,
irtaltiând-o tot mai sus.
Ca sä isbutiti trebue sii indepliniti cu credinta in-

www.dacoromanica.ro
 21

datoririle impuse prin lege pentru interesele generale

linpliniti de bung voc sarcinile publice.
Numai prin indeplinirea acestora poate tea 0 pro-
pgvi Statul."
Asigurarea existentii, apgrarea cu once jertfa:, Munch
-0 iar munch' pentru inaltarea, Imbogatirea 0, satis-
facerea nevoilor ei, astea ni le cere Patria, principalul
scop al vietii noastre. lea nalta concepfie despre
Patric a Constituantului nostru. i aceasta formulatä
intr'un text foarte frurrtos, care a intre,cut cu mult
textele similare din alte Constitutii i pe care in-
gaduiti-mi s4-1 reproduc:
Teti Romiânii, fgrg deosebire de origing etnicä
oredinta religioasfi, s'unt datori a socoti Patria cel mai
-de searna temei al rostului lor in viata, a se jertfi
pentru apararea integritgtii, independentei i demni-
tätii ei; a contribui prin munca lor la inaltarea ei
rnora1 i propavirea ei economica; a indeplini cu cre-
dint,rt sarcinile obvtevti ce li se imptn prin legi vi, a
contribui de bung voe la indeplinirea sarcinilor publice,
&rig de care fiinta Statului un poate vietui."
Sant, cuvinte care trebue sa fie in-
tiparite adânc n sulletul tuturor Romailor. Suitt
.-cuvinte mivcgtoare gi grave, care dovedesc oricui fra-
mântarea de convtiintfi de care vorbea M. S. Regele
In leganantul ce a luat fata de noua Constitutie.
Dupg aceastä introducere s'a rrientionat datoria de
respect fi suPonere fati4 de lege, inaintea c,greia sunt
toti egali.
Acestea asigurg ordinea, conditia esentiala de apa-
rare a drepturilor i libertatilor. Farb' respeetul Drepi-
tului an Stat nu /mate trig fi nu se oate desvolta
normal.
Nimic nu indreptategte scutirea de aceasta 'datorie;
nici credinta religioasg, nici politicà, nici de altfel, nici
pretentia de clash' sociala, salt de privilegii. Poti. avea,

www.dacoromanica.ro
 22

once idei i credinte, dar trebue sh te supui legilor_

In acest sons s'a prevAzut expres cfh nu se admite
nici o doosebire de clash 'social, privilegiile in
aezareadhrilor sunt ()rite, lar mi§edrile i mkririle
de iimpozite nu pot fi deeat generale §i statornicite
prin legi.
Egalitatea exista nu numai in privinta drepturilor
ci 0 a datoriilor.
Alta indatorire, impusa orickrui Roman, este de
a rut proplavailui *in via grai ;sau In scris urnziitoarele
idee: schimbarea forntei de guvernantlatt a Statului.
Inipleirfirea sau distribuirea averii altuia, scutirea de
impozite sau infita de clastd.
Fatia de cele intâmplate in ultimul timp s'a wazut
eh propaganda asupra acestor puncte este foarte pri-
mejdioask pentru existenta Statului, pentru respe,ctul
Dreptului i lir4tea socialä. Oamenii sunt liberi
gandeasea, sh aibh once pOeri, dar nu este ingaduit
sä calce indatorirea de rnai sus, impusa pentru apa-
rarea Statului, care trebue sil treae4 inaintea oriedror
alte consideratiuni. Interdictia propagandei asupra a-
cestor puricte este inca o afirmare Icategorica a ideii
de ordine, care trebue mai ides acurn sa predo-
mine chiar in interesul asigurarii libertatilor.
O alta dispozitie originala a fast'inscrisa pentru a
tine loca,surile slinte si pieofimea la inalCtimea frumoa-
sei rnisiuni ce au de indeplinit.
Preotii de once rit i credinta religioasa n'au voe
sà foloseasca autoritate,a ion spirituaLa pentru a face-
propaganda ¡politick fie c,a, ace,asta ar avea loe in loca-
0trile cultului sau eand Ii indeplinesc functiunile lor
oficiale, fie ea ar avea loc hi afara de ele.
De alta parte este interzis oricui sit fact.' jrofia-.
gand 5loliticil ,tn locaprile cultului, sau cu ocazia ma-
nifestatiunilor religioase, slujbe, procesiuni, etc.

www.dacoromanica.ro
 23

De asemenea este oprita formarea de asociatitmi

politice pe temeiuri sau pretexte religioase.
Maturi de acestea si tot sub influenta celor consta-
tate, s'a rnai prevazut o interdictie cu privire la ju-.
riamintele de credinfet Nimeni nu poate lua i nimeni
nu poate depute asemenea juraminte, (lee& ianumite
persoane, in conditiunile i cu formele prevazute de
leg,i.
Poate cii ac,este dispoziçii vor provoca proteste. Pro-
babil, nsí, at i dintre cei ce au paeatuit vor recu-
noaste 0-At stuit de bune. Ele 'ivorasc din dorinta de a
asigura c,e1 mai mare respect slujitorilor religiilor,
locasmilor sfinte si de a nu ingadui folosirea unor
sentimente curate ale multimei pentru scopuri politice.
Cele sfinte 71,1l trebuesc pfrofanate.
Preotii n'au dealt de castigat din aplicares acestor
dispozitii. &dui lor pentru ealauzire.a sufletelor opre
fapte bune este molt mai 'Malt &cat coborirea in
váltoárea luptelor politice. Acest rol impune ca
altor functionari anumite restrictiuni in Siatii. Cine
n'are focul sacru, pe carel aveau loci 'din alte vremuri,
pentru a'tsi indeplini acest rol cu toatrt curiitenia, vor
aduce mai mult bine semenilor retra&du-se dinteo
forma de viatrt pe care nu le-a impus-o nimeni.
S'a *mentinut apoi precizandu-se interdicfia
'de a infra in orice serviciu al unui Stat strdin, ori
de a Se alatura pe l'anga o corporatie militarli straina
precum qi de a se supune, ipentru °rick timp si prin
once fapt, la vreo protectie strain& Sanctiunea este
pierderea de plin tirept a cetateniei romiatIe, care nu
rnai poate fi redobandita &cat prin naturalizare.
Aeestea su-nt datoriile fundamentale inscrise in art.
4-9. Sunt insa atátea alte datorii prevazute in legi,
care Ipotrivit.celor spuse rriai Sus trebuesc robser-
vate Sub rigoarea diverselor sanctiuni.

www.dacoromanica.ro
 24

Sunt totuvi ¿outá sanefiuni introduse de ¡zona

Constitufie:
Prima este fiedeupsa cu nzaralea, care diva." Con-
stitutiile anterioare, nu era admisk decat n timp de
rasboi, in cazurile prevazute de cadul penal militar,
eeiace s'a pkstrat vi in noul ;text.
S'a Prevazut îñs cA aceasta pedeapsi Poate fi a-
plicat in timp de pace, in urma unei hotAriri a
Consiliului de Minivtri pentru urmktoarele crime: ta-
tentate contra Suveranului, Membrilor Fainillei Regale,
,5efilor Statelor strkine i demmitarilor Statului din
mobile in legáturk cu exercitiul functinnilor lor,
precuin i pentru tálhirie cu omor i asasinat politic.
Aceasa sangiune inflow% vi multi o critiek. CanId
ne arnintim: o serie de .crime ingrozitoare skvarvite in
anil din ulna intelegern inscrierea ei in noul pact
fundamental. -
Unii, impresionati de inniultirea crimelor i sklbk-
ticia lor, o voiau pentru mai Millie asemenea fapte
introdusk de acum.
Este chestiune de conceptie vi e greu sA rnultumieti
pe toatk lumea. Timpul va fi cel mai bun judeektor.
d.orirn ca inscrierea ei intr'un Wind' text al Con-
stitutiei rsuí ingrozeasek pe criminali i A nu Jim
nevoiti s'o apliekm.
A &ma sanctiune, confiscarea, a fost inscrisk pentru
cazurile de Malta' trig:dare i delapidare de bani publici
deci pentru eacarea unor inalte indatoriri fatk de
Patric. i in trecutul nostru, trkdarea, hainia, atagea
confiscarea averii trkdktorultii. Asemenea fapte aduc
vinovatului Mai totdeauna marl ,folease materiale,
care-i pot ramane neatinse, 'dupà sistemul de azi. Chiar
data este condanmat, trigdatorul i delapidatorul pot
rkmáne, el sau urmavii, cu milioanele rezultate din
asemenea infamii.

www.dacoromanica.ro
 25

DupA enumerarea datoriilor fundamentale Constitutia

cuprinde exfinnerea drcpturilor Romanilor. Aci se pul-
numai de drepturile numite publice, iar de cele po-
litice se ocupa in capitolul referitor ;la Puterea le-
giuitoare. Se stie cà drepturile .publice Stint clasate
In Idoita: printordiale salt firimare, intre care intra
libertatea individuata, a muncii, .proprietatea i,altele
secundare sau conifilintentare, in care intra liberta-
tea presei, asociatiei, intrunirilor.
Potrivit scopului ce urntarim aci, le vain clasa din
alt ptmct de vedere: drepturi referitoare la fiersoaati
idrepturi privito are la fiatrintoniu.
Ne-am astepta ca in prim rând sit fie mentionatit
egalitatea inaintea legii.
Aceasta, despre care s'a zis di nu este un drept ci
o miasma a libertatilor, a fost nserisii, solemn in art.
5, cuprins in capitolul despre datorii. Ea este necontes-
tat admisa ca .element de baza al Noii Constitutii, dar
in limitele determinate prin non] pact si prin legi.
In privinta drepturilor i libertatilor se face mai
intAi o enumerare a celor principale, In art. 10, unde,
afana de adaugarea libertatii muncii, nu se depar-
teazit Inuit de textul anterior (art. 5); In textele ur-
matoare se dau unele desvoltari.
Vi le voi expune in scurt, urmand mai mult or-
dinea textelor.
Libertatea conftiinfei, ached libertatea lgándirei, li-
bertatea :de a cugeta, de a iexamina si de a crede.
Aceasta este o libertate foarte intinsa, in care intrA
atat aceia de a IgAndi, at Si de a manifesto aced:sta.
gândire. In cadrul ei infra si libertatea credintei
fara ca aceasta sa fie singura. ei forma. Dupa
ce e proclamata in enurnerarea 'din art. 10, ea este
declarata absoluta in art. 19. Exercitiul ei este insa
reglementat prin uncle texte ale Constitutiei Si prin
legi spe ciale.

www.dacoromanica.ro
 26

Cu privire la liliertatea credintei religioase, Noua

Constitutie a pästrat dispozitiile anterioare, imbu-
niätiitind redactia. S'a Igarantat 'din nou tuturor
cultelor o deopotrivä libertate i protectiune, Cu con-
ditia ca ,exercitiul lor sA nu a tingh ordinea publicA,
bunele Moravuri i o expre,sie mai general.
siguranta Statului. S'a afirtnat din nou situatia domi-
nantiä a Bisericii ortodoxe.
-In legäturä cu chestiunea bisericeasa s'a Mentinut
norma eh' aetele stärii civile sunt de atributia legii
civile si c ntoemirea lor trebue sä' aiha loe inainte de
binecuvAntarea religioash. S'a introdus insá, dispozitia
cá ace,astä bineeuvAntare este obligatorie totdeauna
pentru toti triembrii cultelor. Am avut in Constitutia
dela 1866 obligativitatea acestei binecuvantäri in ma-
terie de ciisatorie, ins6 n'a mai pästrat-o in Con-
stitutia dela 1923. Am introdus-o din nou dar pentru
toate actele stärii civile. Se vor formula i critici.
Este Irish' o trtäsurä bunä care va märi solemnitatea
acestor acte vi va contribui la plá'strarea i intärirea
credintei religioase.
Libertatea individuala este garantatä ca in Consti-
tutia ainerioanä. Afarä 'de Mici indrepari in redactie s'a
adäugat posibilitatea unei arestäri imediate, pe
cazul iclasic de via yädità, 'flagrant delict vi in ,cazul de
urgenta".
Reglementarea acestei libertäti este Lisatiä tot pe
seania legiuitorului. Acesta ar putea sturta termenul
a. 24 ore; in tot cazul el are dreptul s ia once
di ozitii pentru a garanta cAt mai With aceasta li-
bertate.
S'a proclatnat din nou principiul cà nimeni nu poate
fi sustras, in contra vointei sale, Idela judec,gtorii ce-i
dá legea.
individualitatett domicilialui este de as etnenea mien-

www.dacoromanica.ro
 27

tinutä, iar vizitarea nu se poate Tace deck in cazurile

ki cu formele stabilite de lege.
Libertatea niuncii este consacrkä in mod expres,
färä alte dispozitii, ca in Constitutia !anterioarä, ,cu
.privire la dreptul de imterventie al Statului, intre fac-
torii de productie. Se intelege c i aci legea va fixa
normele pentru exercitiul acestei libertäti, aka de im-
portan urmare a liberatii individuale.
S'a pästrat libertatea invataimitintului, in sensul
este liber in conditiunile stabilite prin leg,i kpeciale ki
intruck nu va fi contra bunelor moravuri, ordinei pu-
bike i s'a additgat intereselor de Stat.
Invätämfintul primar este obligator ki va fi gratuit
in scolile Statului.
Libertatea presei. Constitutia garanteazä fieeäruia,
In limitele i conditiunile legii, libertatea de a comu-
nica i publica ideile çi opiniunile sale, prin grai, twin
scris, prin imagini, prin sunete sau Iprin once alte
knijloace". Astfel gläsuekte art. 22, In care nu s'a inai
intrebuintat euväntul presä", dar s'au adäugat expresii
mai generale pentru mijloacele de manifestare.
Celelalte dispoziii, privitoare la cenzurk autoriozatie,
cautiune, din vechiul text au fost läsate de o parte.
Ele vor fi reglementate de legiuitorul obiknuit, care
va avea mai multä libertate ea In trecut. De aci
critici asupra cärora nu este locul sii stia.uhn.
Cine va judeca, färä ,porniri !pkimake, noul sistem
trebue sä ja In considerare, afarä de tnprejurärile
proa cunoscute ki de niodul cum a Tost folositä uneori
aceastä pretioasä libertate, i ceiace este in alte täri.
Astfel In Cehoslovacia este oprit in principin" de a
sttpune presa unei cenzuri prealabile. Se ktie, cum am
spus i in studiul asupra acestei Constitutii, ce insem-
neazä: In principiu"; se poate ea o cerere kä fie ad-
misil In principiu i respinsä la judecarea fondului.

www.dacoromanica.ro
 28

trebuc apoi reamintit c revizttirea COnstitu-

tiei !pate fi Melia acolo mai ulor,
In Constitutia polourt actualit nici nu se vorbeite
de libertatea presei, ci numai de libertatea de a!publica
rezultatele oereetrtrilor stiintifice; si aceasta e o re-
Miniscentii din art. 117 al Constitutiei din 1921.
La 14)i ctun veden .a lost recunoscutii si garan-
tatä libertatea de a cornttnica si publica ideile i opi-
niunile, dar s'a lrtsat legiuitorului dreptul 'de a-i regle-
menta exercitiul ca si al altor libertati tot asa de
pretioase. kcest legiuitor nu va fi striiin de impreju-
rrtrile vietii noastre, de conceptiile, de spiritul nostru
public si de foloasele acestei libertki. SO avern toatri
increderea in itterarea sa.
S'a ideclarat, ea si In trecut, inviolahil ecretul scri-
sorilor, telegramelor, convorbirilor telefonice, etc.; a-
fang Ide cazurile in care justitia e datoare st se in-
formeze conform legii.
S'a prtstrat 'de asemenea Vrefittil intrunire,
In chip pasnic i fìurä arme. Exercitiul acestui drept,
ca si proc,esiunile çi manifestatittnile vor fi regle-
¡mutate de lege.
Alte drepturi recunoscute din nou sunt: dreptul
a peti(iona §i dreptill de asociafie,'Flentru a ertror re-
dactare s'au !fristrat aproapc in tom] textele anterioare.
S'a formulat un text nou, cu privire la admisibilita-
tea in Pricfiunile i Clemnitt Vitiblice, civile i mi-
Ware, firnbintind.u-se piirti, care eratt riíspiindite. S'a
prevrtzut in art. 72 cii numai cetittenii romani pot Ti
a4mi0 in asemenea functiuni i denutitrtti. S'a adriugat
un principin nou: trebue sit se oat seamä dercaracteeul
majoritar fi creator de Stat al Na(iimii
Streinii nu pot ocupa functiuni deck in cazurile
prevAzute prin legi.
Deci, pc Mnguí celelalte drepturi, trebue adliugat

www.dacoromanica.ro
 29

dreptal de a fi nurnit in functiuni, bine inteles in con-

ca formele cerute de
Trebue sit mentionAm ilreptul de a purta deco-
rafiuni striiine, dar numai Cu autorizatia Regelui.
In legitturA. Cu acest drept s'a iprevAzut o inter-
drictie. Nu este tag4duit sa fie .rreate, atribuite salt
fijurtate insigne, .emblerne, medalii sau uniforme de
()rice fel, ftirei legiuiti ncuviinfare.
* *

Vik voi schita acurri drepturile referitoare la

averea persoanelor, la drepturile patrin4oniale.
Constitutiile noastre s'au ocu:pat, in mod deosebit,
de dreptul de proprietate, consecinta libertatii inuncii
:elementul eel mai important al progresului. Oricate
teorii s'ar fAuri, experientele do edesc cu prisosintA,
at de adti.nc este in sufletul omenesc dreptul de
proprietate.
Constitutia dela 1866 a declarat proprietatea de
once natura precum i toate creantele Asupra Statului,
sacre 0 neviolabile. Cuvintele: toate creantele asupra
Statului" au fost introduse dupA cererea Ministrului de
Finante, Ion BrAtianu, pentru a se inbitura bAnuia7a
Statul nu 0-ar plAti vreadatà datoriile, aa cum re-
zultA dinteo propunere a unui deputat.
Deoarece proprietatea a suferit numeroase restric-
tiuni 0 s'a coneeput tot mai inult ca o functiune so-
cialA, in Constitutia dela 1923, s'a inscris formula ca
proprietatea de once naturA i creantele asupra Sta-
tului start garantate. TotodatA s'a TnArit posibilitatea
de expropriere.
Noua Constitutie a cAutat sIt intAreasa i sA ga-
ranteze mai bine dreptul de proprietate.
Mai intai a intrebuintat iarA0 expresia de invio-
labilig. A adhugat apoi c sunt garantate 4
creanfele asupra particulardor, ceiace de altfel se stabi-

www.dacoromanica.ro
 - 30 -
lise de Malta Curte de Casatie. In viitor nu va rnai
putea-fi discutia care a.avut Joe cu ocazia.conversiunei.
De relevat ca, s'a pastrat formula: 4rOprie1a1ea de
once nature. Aceasta va fi interpretata a.a cum it
fost.interpretat i textul vechiu, printr'o jurisprudenta
consianta, amine °rice forma de proprietate fie cu-
noscuta, fie ca s'ar coneepe in viiter, adicu toate .

drepturile .patrimoniale.
S'a mai inscris un aliniat nou care consacra dreptul
proprietarului de a dispune, dupa normele legale.
S'a Imentinut interdictia confiscarii, afara de ex-
cerable ce v'a'm aratat.
S'a pastrat garantia fundamentala cil nimeni nu
poate fi expropriat deck pentru utilitate publica
dripa o dreapta i prealabila despagubire stabilitrt de
justitie, conform, legilor.
S'a precizat ?ma infeleszil utilitàf ii publice, previi-
zAnd c4 prin cauza de utilitate Publica, nu se intelege
deck aceea care este de natua a folosi in (acel timp
-
tuturor i fiecáruia in mod actual qi eventual. Nu va
mai fi cu putinta deci
pentru interese particulare.
sil se incerce exproprieri

S'au enunzerat cazurile de utilitate publica, pe care

le-a adinis Constitutia nourt: aparare nationala, .1u-
erari de interes militar, sanitar, cultural, cal de co
rnunicatie terestre, nautice i aeriene, pentru piete
lucrari, prevazute in legile actuale. Atát i nimic
mai mult. S'au inlaturat astfel formulele vagi din
textul vechi: lticriiri impuse de interesele 'generalé
directe ale Statului Ffi administratii!or pubEee"
Dar dreptul de firaprietate a lost i,ntarit fi firin art.
98, dupa care toate parnanturile expropriate i tripar-
tite pc baza legilor pentru reforma agrara sunt res-
pectate ca drepturi c4tigate i vor fi carmuite, pentru
once litigii relative la ele, de acele legi.
Totodata s'a preNazut ca dispoziçiile acelor legi in-

www.dacoromanica.ro
 31

tToduse in art. 131 din Constitutialdela 1923, raman cu

caracter constitutional.
Aceasta inseamna consfintirea din nou a dreptului
de proprietate asupra terenurilor pe care le-au &bandit
sAtenii i asupra terenurilor raniase proprietarilor.
Constitutia s'a ocupat si de domeniul public, preci-
zand care stint bunurile care'l compun Oi cA admini-
strarea i nstrainarea lor se va 'face conform: legit
'problema de care s'a ocupat Noua Constituye
in care a adus o inovatie insemnata este drefitul a-
supra subsolului. Se stie ca prin Constitutia dela 1923
an nationalizat subsolul. S'au ivit lash' dificulaiti se-
rioase in aplicare. Am colaborat i eu inteo larga
masura la intoemirea legii minelor i u vAzut multe
din aceste greutati. S'a cAutat sA 'se respecte drepturile
castigate, asa cum prevede Constitutia. S'au fixat
multe criterii dar nu totdeauna cele nth bune. De aci
Multe nemultumiri, deseori indreptatite. Am staruit
&Ind lucram la legea minelor sil Se repare oarecum
nedreptAtile and propretarilor carora nu li se recu-
noste,a.0 drepturi castigate o parte mai mare din re-
deventa, dar n'aml reusit.
Se spline cA unii ,oanteni politici au promis de .atatea
mi in campaniile electorale cA .se Ya face dreptate, dar
totul a llamas prdmisiune.
Constitutia nott'a a deslegat problema. Pastrand sub-
solul ca proprietate a Statului, cu anumite exceptii, a
prevzut totusi ea fin lagea Winelor se va fixa drep-
tunic ifrroprietaxului, care vor ti tie icel Min 50010 'din
rodevenfid fi din *atilt la hectar al concesitinei, §i ,se va
artata totodata putinta i MAsura in care acestia
vor participa la exploatarea acestor bogatii.
S'a pus imediat intrebarea: care este situatia celor
cari aveatt drefitturi ciktigate duph Constitutia din 1923
dupa legea minelor. Raspunsul a Tost dat a doua zi
dupa ipromulgarea Noii Constitutii rin decretul loge

www.dacoromanica.ro
 32

No. 105940 din 28 Februarie 1938 (Monitorul Oficial

No. 50 din 2 Martie 1938), prin care s'a pre-
viizut cil drepturile dobandite de proprietari i con-
cesionari prin aplicarea art. 19 din Constitutia dela
1923 si care, de altfel sum garantate prim art. 16 al
Nottei Constitutii, sunt respectate asa cum au fost e -
c u no scute ,desvoltate prin legea rninelor din 1937.
In noua lege a minelor vor fi precizate drepturile
inscrise in Constitutie. Ar fi de dorit sil se simplifiee
procedura validuírii i sit' se 'tlea cat mai inultìi sigurantii
dreptului in aceastá materie, ceia.ce a fi de un mare
folos pentru desvoltarea noastrit economidt.
Inscriind in Constitutie dréfitul aratat .fientru pro-
prietari, M. S. Regele a Meld un act 'de 'limp,-
late. De atilt-ea ori se plángeau tsátenii di nu e drept
ca until sil primeascrt atiltea foloase 'din pg.mântul lui,

pulatie si.destul de numeroasii

dreptatea Nliíriei Sale si
-
iar ec in ii BA' nu ia aproape nimic. Toad aceastá po-
sil afle acum de
piistreze adana recu-
nostintä.
Din textele referitoare la proprietate reies cil s'a
consacrat in chip neindoios, redfiectul dreturil,or
cél§tigaie, absolut necesar pentru o organizatie socialá.
Pentru! a aprecia modul cum a fost tratat dreptul :de
proprietate, trebue sa se ia in consideratie si faptul ea
nu s'a inscris formule agi, generale, ca in alte Con-
stitutii ceiace ar fi.putut .avea ca rezultat cil dreptul
de proprietate -sii fie prea dispozitia legiuito-
rului ci au fost statornicite chiar in pravila de
ternelie a vietii. noastre de Stat randuelile principale
de recunoastere si de garantie ale acestui drept.
*
Aveti, din cele ce v'ani N,orbit, un tablou redus al
datoriilor si drepturilor, dar spier indestulátor
spre a le intelege.
Odatii cu cunoasterea cuprinsultii noii Constitutii ati

www.dacoromanica.ro
 33

putut s. vá formati azi lpoate mái bine clecAt dupd

prima conferint,d, -7- o pdrere despre insemandtatea
acestei opere si superioritatea 'fatid de .,altel.e.
G,andind 'putin asupra eelor auzite, via daçi .seania'
de ideile framoase i cumpanite, care ,au carmait
fämirea ei.
Individul nu este inaliusit de autoritatea Statului,
cum s'ar crede, ci este asezat intr'un cadru care sd-i
inlesneased desvoltarea, potrivit insusirilor i activitAtil
lui. Afarii de libertatea presei, celelalte libertati se
infdtirazd aproape in aceiasi forma ea si pârth acum,
deseori imburtAtititd. Ceiaee reprezintd un element
nou este inai ales precizarea .datoriilor pe care multi
le-ant cam uitat. i acestea se impun nu din ideia de
asuprire, ci toctnai pentru a asigura inunca linistitd
proprrsirea cetätenilor si mai presus de toate fiinta
Statului, In afard de care drepturile i libertdtile nu
reprezintd, nimic. Nit trot fi drepturi i liberthti, färà
respectul drepturilor i iibertäçilor sernenilor, fdr,d. pu-
tintä de apdrarea lor, fArd. ordine.
Constitutia, care implineste azi o lurid .dela pro-
inulgare, ne garanteazd drepturile i libertdtile pe
care le au aproalpe toate civilizate Trebue actin/
sd le intelegem bine si sd le folosint eat mai cu
surd, dar mai vdrtos sA easy undem cu indeplinirea
integral a datoriilor. Suntem un popor Wand, cumin`e,
ordonat, dar nu rlestul de stdruitor in indeplinirea
datoririlor. Sdv,auvita minuni intr'un anumit moment,
dar nit perseveriim.
Si totufi trebue stil ne iddrefiMmi; trebue thtime:pen?:
o er Cu adevdrat nova.
trauncirn s.5. ne ,facera Idatoria, nu °data, nu 'de
douit ori, ci intr'un,a, zi de ti i ceas de eeas.
Avon indatoriri multe fatd de noi, fat'a de semeni,
fatä de Tara'. Toate cer sacrificii, greutdti, dar tre-
buesc mnddplinite. Nuinai asa vatri asigura viitorul,
3

www.dacoromanica.ro
 34

numai aa vom corespunde dragostei netarmurite

idealului, pe care M. S. Regele î urinarote pentru
acest popor.
Si. dacd toti trebue sA fim caduziti de asemenea
Onduri, ele trebue sA" stäpaneasea in deosobi sufle-
tul generatiei tinere.
Respectul cfrefitului, indefilinirea datoriei, maned,
ordine, jertfici pentru Patrie, acestea trebue s forMieze
deviza oricdrui bun Rent-tin.

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA LEGIUITOARE 1)

Am (inut aci doug scurte conferinte d.espre .Noua

Constitutie i anume prima In care am fAcut o intro-
iducere vi am vorbit despre principiile generale, iar
a doua despre clatoriile i drepturile RomAnilor.
UrmeazA acum sA vA vorbesc despre arganizarea
Statului, ceiace va forma obiectul altor iconferinte.
FatA de intrebArile numeroase ce mi s'au adresat;
sunt nevoit sit repet cd nu pat da toate desvoltruile
reclantate 'de ascultiitori, cad nu fac im curs de Drept
.constitutional; mai tArziu poate voi face o ex-
punere mai largA in alta parte. Ad i vreau sa" ariit, an
chip sumar, cuprinsul Constitutiei, insotindu-1 de al-
teva liimuriri, care vor ajuta pentru cunoavterea
intelegerea ei. De alta parte ,atrag din nou atentia
.schimbArile nu pot multumi pe toatit (lumea; fiecare are
interesele lui, cforintele lui, ipArerile lui. ficcare vrea
sA nu fie turburat eat de putin din felul de viatii cu
care s'a obivnuit. Trebue tottivi sA ne ridicAM
deasupra nemultu.mirilor, chiar deasupra bucuriilor
sA ciiutinn a jud.eca rece, nepArtinitor,
Gilduzit de aceste idei mA voi strAdui cum spu-
1) Conferintil tInuta la Radio a 17 Aprilie 1938.

www.dacoromanica.ro
 36

ne.am i rândul trecut sit fiu de folos in Veosebi

celor multi.
Vreau sil vi spun astrizi ccva despre Puterea légiui-
toare, aiya cum se infliftleazii in Norm Constitufie,
rfinifinând ca aka.- data si ne octipihn rde Puterea
executivA ça despre cea judeditore,ascii.
*

Once Stat are ca drept -fundamental pe acela de a

se conduce cum crede mai potrivit flintei i intereselor
sale. Acest drept constitue Suveranitatca, care din
pullet de vedere intern este numitil 0 autonomic, iar
din punct de vedere ,extern independenki. Once Stat,
care face parte din comunitatea internationalit, trebuet
si aibìi suveranitatea Sa, mruyinità bine inteles, ea
erice drept, prin re,spectul datorit suveraniaitii celor-
lahe State.
Sta.tul Romtin, liber si independent, are deplina lui
suveranitate, care emanii dela Natiune. Acest principitt
fundamental a ifo.st înscri In Constitutiile antetioare
çi este consacrat si in Constitutia dela 27 Februarie
1938.
s ,,Tate 'tuterile Statului emanà dela A arittnea. Ro-
Inland" , asa glà.'sueste art. 29 al Noii Constitutii, in care
spre deosebire de textul vechi s'a adliugat si cuxiintul
romitinti" pentrii a-i accentua caracterul. Natiunea tro-
mka este (loci stipâni pe destinele sale. Ea
hotWiste &spire modul 'cum se va organiza Statul,
despre drepturi, datorii,' ea dirijeazil acest Stat i nit
altcineva. Totul este deci subbrdonat Natiunei Remâne.
S'a pus chestiurtea,- cum vo fi folosite 'de care
IN'afiune dreiturili` sale, cine are exercifiul acestor
drepturi? Independent de 'mice. discutie teoretiert s'a
viizut ca este o imposibilitate ca ftoti acei cariralatuese
o natiune si ja parte la exercitarea drepturilor ei,
indeplineascii furictiunile Statului, adicii mai pe

www.dacoromanica.ro
 37

intelesul tuturor pentru once act public sit fie adu-

math multimea ca sk hotkrascii i pa execute. De
aceia s'a recunoscut cámijlocul eel Inai bun este sa" pe
delege unor persoane folosinta, exercitiul drepturilor
Natiunei. Acesta este sistemul, care intr'o formA
mai larga, sau mai redusa domirta, aproape peste tot.
La noi acesta a fost sistemul admis in special de cand
avert)! o organizare constitutionala.
Noua Constitutie a pastrat aceasta randuiata de baza
prevazknd ca si in trecut in mod expires
Puterile Statului MU pot fi exercitate 'cleat prin dele-
gqiune fi nurnai dufra principille fi reguiele asezate
In aceastii Constitutie (art. 29 alin. II). La noidar-
nu pot fi f olosite Puterile Statului 'de totalitatea meta-
brilor Natiun.ei, ci numai de .delegalii ei; de alta, parte
Natiunea nu poate fi consultata oricum, lar delegatii ei
nu-i pot exercita .drepturile deck in Chipul stabilit prin
Constitutie. Natiunea yri xercità drepturile prin
prezentare fi sistenzul este nunzit reprezentativ:
Se pune alta chestiune: cine relprezintei Natiunea,
cine exercita puterile, drepturile? O persoana, ori Trial
multe? Drepturile Statului se concentreazä in mainile
unei persoane sau ale mai multor? Si cum este mai
bine? O chestiune foarte delicatd.
S'a vazut, in rdecursul vremarilor si se poate ob-
serva de oricine astäzi at nu este bine ca toate pu-
i

tenle pentru conducerea Statului sit fie reunite in

Mana unei singure persoane, ()rick de superioara ar fi
*i uric:AU putere de munch' ar avea. Fiinta omoneasea
.nu este perfecta. Oulu' nu ipoate face sing-ur
totul, poate get* VITA sit vrea, sau poate abuza.
De aceea s'a admis aproape de toatk lu-
mea cà exercitiul suveranitatii sit se faca de mai
multi, Puterile Statului sA fie incredintate mai multora,
-drepturile sa fie impartite. De aci s'a pus ca temelie
pentru organizarea Statului principitel separatiei Pu-

www.dacoromanica.ro
 38

terilor. Dreipturile care de,riviä din suveranitatea Statu-

lui au fost grupate in 3: a) dreptul de 'a t-stabili norme
de Drept, zis dreptul de a Jegifera, b) dreptul de la
aduce la indeplinire aeeste norme, dreptul de a executa
c) droptul de a rezolva conflictele, de a restabili
legalitatea, dreptul de a ju.deca. Pe aceastii bazA
lost grupate Puterile Statului In 3: legislativtt execu-
awlri judeattoreasc. Unii admit di sunt numai dour'
intrucAt eea judeciitoreaseg ar face parte din cea exe-
cutivA. Unii nu Je nturresc Puteri, ci functiuni, Organe,
pe Motiv cá Putere este una singurà, a Statului, care
nu este de,sfacutil in bueät-i. Nu e vorba insä de icles-
facerea acestei Puteri, ci de delminiri pentru forme
din activitatea Statului.
Principiul separatiei Puterilor este primit aproape
in Itoate Constitutiile. Noi l'avem de multii. vreme. Urme
gasim din secolul XVII, si in :tot cazul 11 avemintr'o
form5 oarecare 'Ma din timpul Reg-ulameintelor
organice.
Nona Constitufie l'a piistrat in intregime. El este
principiul fundamental pentru organizarea Statului ro-
Experienta. indelungata si a noastrii si a altora
este cea mai puternick argumentare in sprijinul lui.
Teoreticianii, necunoserrtori ai realitatilor, pot ghs" i
motive de critic:a', dar filet- Indoialá cA acest principiu
este foarte bun.
In privinta demunirii, textul prevéde ex-pres: pu-
ten, once discutie este Park rost.
Acesto Puteri, emanatitme a suveranitatii nationale,
pot fi separate. De o complecti1 separatie nu se poate
vorbi, eAci ele reprezintii in realitate tolosirea, exer-
cipul drepturi ale uneia i aceleiasi entitati:Statul.
Totusi uneori separatia Ipoate fi destul de prommtata,
cum este in Statelo-Unite. Se poate apoi ca una
dintre Puteri sit aibii mai multi autoritate, justificatil

www.dacoromanica.ro
 39

pe o anumita consideratiune sau )pentru un amumit

Gel Mxti bun sisternlima,- este al colaboriirei fi

controlului reciproc. Este greu realizezi in chip
perfect, eseori din cauza oamenilor, dar este cel mai
bun.
Noi am avut sistemul colaboari si controlului
destul de bine infaptuit. Acest sistern esteastre §ti
ii Constitufia azi, cu oarecare schimbluri. Gratie
lui, viata Statului se va desvolta unitar ca
acum.
Cu toata setparatia Puterilor care am \Taut
nu e desbinarea lor - once Stat trebue sii aibä un
reprezentant suprem, care infeaza unitatea Statului.
nevoe care se simte in once organizatie social/
.Acest reprezentant, in sistemul nostru constitutional
este M. S. Regele. El este §eful, el este Capul Statului.
Aceastii situatie reera si din Constitutiile anterioare.
dar cea nourt a spus-o expres in art. 30: Regele este
Cdipul Statului". El este cel mai limit reprezentant al
Natitmei, al Statului. Suveranul participa la exercitinl
celor 3 puteri ale Statului, in thilsuni 'diferite. El
exercia drepturile sale prin delegatiune, tot dela Na-
thine, isvorul suveranithtii nationale, dar Fin partici-
parea Sa la toate puterile Statului, El este fiinta, in
mina c,6ruia se intrunesc, in parte, ,aceste iputeri. El
reprezintii legiitura intre ele, si este simbolul unitkii
organice a Statului.
Despartirea criticatii de unii intre cele trei
Puteri, nu mai ,existä in acest Ilustru reprezentant al
Natiunei. Dar afatä de unitatea Statului pe care 9
reprezintit, Monarhul, gratie dorrmiei pe viatli ii siste-
mului ereditar, este cunt am mai spus §iele-
'nzientul de con,tinuitate fi permanen(4 as n 'de neceser
existenfei fi prOpkIfirei Statului.
Dispozitia citatá din art. 30 era necesara pentru a

www.dacoromanica.ro
 40

pink in !adevarata lumina situatia Regelui in organi-

zatia Statului.
Duipa adestea Constitutia, Urniând in mare parte
textele din trecut, a !enumerat Puterile Statului cu
anurnite !explicatii. Potrivit rolului recunoseut liegelui
a inseris dispoziiile referitoare la ,dinastie, !succesiune
la troll, drepturile-Suveranului, care alloá data fusesera
inscrise in cadrul Puterii executive.
In mina au fOst inscrise randuelile i.eferitoare la
Reprezentanta Nationala, Guvern i Puterea judecato-
reasca. Avezarea textelor este figa indoiala
Regele, Puterea legiuitoare vi apoi celelalte.
Cum am anuntat,- va voi seermala azi numai ceiace
este in legatura cu Puterea legiuitoare.
Art. 31 !prevede c Puterea legislativii se exercitd
de .Rege Reprezentanta National care se imparte
in doua adunari: Senatul i Adunarea Deputatilor.
Textul corespunzator din Constitutiile anterioare pre-
scria ca Puterea legiuitoare se ,exereita coleetiv 'de
catre Rege i Re/mewl-it-an-0 Na0onala. Devi sa nta-
dificat redactia, cu toate acestea !din textele urmatoare
e,
rezulta c vi in Nona Constitutie, Ipentru intocritirea
!definitivii, a legilor este nevoe ,de o serie de acte,
care reprezinid o colaborare, ca i n trecut, hare liege
*.d Refezentanta Nationald.
Dupii !Constitu(iile anterioare iniOativa legi/or; Tara
vreo deosebire, apartinea atilt Regelui eat i fiecartti
Corp legiuitor. Nona Constitutie a inovat in aceasta
privinta, prevazânid (art. 31) citi initiativa legilar este
data Regeiui. Tottt;i fiecare dintre cele (long Adimari
are ,dreptul! de iniOativa. pentrti legile de interes ob-
vtesc al Statului. Prin urmare ele nu !Mai au initiativa
pentru legi reforitoare la interese restranse. cit atat
mai putin la anurnite-,persoane,! dar ori de eke ciri
va fi vorba de interese -cretierale ale Statului. fieCare

www.dacoromanica.ro
 41

Adunare va putea propune legi, dupii normele ce va

fixa prin --regulamentele "or -interioare.
Regele are deci drefitul deldin de ini(iativd,
Parlamentul are un drept regains numai ftentru legde
'de interes okste,se al Statului.
Alt idrept al Regelui este acela !de a sanciona legue.
Sanctiunea legilor este aprobarea data de Monarh le-
gilor votate de Reprezentanta Nationala, este am
zice votarea legilor si de &Are liege, este actul
special iprin care el colaboreazh.' cu Parlamentul la
facerea legilor.
Legea nu exista fdra sanctiunea regalA. AceastA nor-
ma era necontestal i in Constitutiile preccedente; cea
not* spre a inlatura once discutie, a prevazut formal
cii legez nu este valabila inainte !de a i se (la sane-
tiunea regala
Era de asemenea necontestat çi in trecut
Regele nu era .dator sä aprobe o lege votatrt de Par-
lament, ci putea refuze sanctiunea. Sunt trui, in
care *eful Statului, are numai ,drptul de a trimite
din non Parlarnentului legea pe care n'o sanctioneaza,
s'pre a fi discutata. Dar/ este votata din non, cu anu-
Mite majorithli, el este obligat s'o primeasca ori
&solve Corpurile legiuitoare.
La noi, in noul pact, s'a pristrat dreptul anterior
aF;ezandu-se mimai in alt loe textul care prevede crt
Regele poate retina sanctiunea.
Suveranul are apoi dreOtul de a 'fromulga le-
gile. Promulgarea cu toate discutiile asupra inte-
lesului ei este un act Iprin care . eful Statului ade-
vere,te cd legea a fost intoernita in conformitate cu
prevederile constitutionale, dispune ail' fie adusa la
cunotinta generald i ordora sd fie indeplinite dispo-
zitiile ei. Am putea-o. compara Ipentru cei ce au
notiunile necesare cu un fel de investire cu formula
executorie, adusa la cuna§tirita tuturor cu imitatia

www.dacoromanica.ro
 42

de. a i se supune. Independent de locul ei in cadrul

Puterilor Statului, promulgarea, in dreptul nostril, a
fost si este un drept spe.cial al Regelui.
Promulgarea se face prin ingrijirea Ministerului de
Justitie, care pastreazii si Mamie sigiliu al Statului..
Constitutia Noua n'a mai reprodus dispozitia ante-
roarA, ca unul din ,exemplarele originale ski fie pastrat
la Ministerul de Justitie iar altul a 'fie trimis la
Arhivele Statului. Asemenea dispozitii isi au locul lor
inteo lege.
Pentru ca legea sa-si produca ,efectele trebue sa
fie publican. Aceasta regula se apilica si la toate re-
gulamentele de adrninistratiune genera1i sau comunala.
Regele are Mart inainte de acestea i ca si
tre,cut, dreptul de a convoca CoJVMuriieleglititoare and
via socoti si de a inchide sesittnea. Are insa chiar da-
toria sa le convoace cel pu(in oda' e an, fat% sa se
precizeze la ce ,data, cum era plánii acum aceia de 15
Octombrie.
Suveranul are fi ,dreptzd de a manna -Matarile le-
giuitoare, de a le proroga, dar nu numai pentru
luna si o singurd data, ca in trecut, ci !pentru un timp
mai indelungat, care sit nu treaca peste un .an. DacA
n'au fost convocate in timp de un an dela data amA-
nArii, ele se intrunesc de plin drept.
liegele are si dreptal de a disolva amlAndouit .sau
una din AdurtArile leg,iuitoare. In actul de disolvare
trebue sa existe convocarea alegatorilor i a noilor A-
dunari, dar nu mai este fixat un ternren ca in trecut.
Acestea stint -drepturile Suveranulni in cadrul Pu-
terii legiuitoare pe care le exercita in mod obisnuit,
drepturi pe care le avea si in trecut si care ,au fast,
.inteo oarecare mAsura, extinse.
Prin Constitutia Noah' s'a ,dat Regelui i dreptal
de a leglifera cale de decrete-legi, in clout'. cazuri:
a) dun' adunarile stint &solvate si b) in interval&

www.dacoromanica.ro
 43

dintre sesiuni. Asemenea decrete legi trebuesc insa.

supuse Parlarnentului la cea mai apropiata sdsiune
spre a fi aprobate, ratificate.
Mara de acestea Monarhul are, prin Noua Consti-
tutie, i dreptul de a, legifera tot prin decrete legi,
dar ftirhl a fi sapuse ratifiairei !de catre Reprezentanta
Nationala. Acest (kept ii este insä recunoscut numai
acum ,dupà promulgarea noului a§ezalmant i pand la
convocarea Adunarilor legiuitoare (art. 98). El este
exceptional vi a fost impus de efvenimentele
care au dus la alcatuirea Nouei Constitutii.

Dulpa ce am aratat situatia Capului Statului ea

factor al Puterii leg,iuitoare sA vorbim ,despre Refire-
zentanfa Nafionatti. Ea este fminata din Senat vi A-
dunarea Deputatilor.
Adunarea Deputatilor este compusa din deputati
alesti pe 6 ani, in loe de 4 ca in trecut.
Pentru a ti alegator Constitutia prevede ca norme
sa. ai calitatea de cetatean roman, *anta de 30 de ,ani
impliniti vi sA practici fectiv o indeletnicire, care sa
intre in urmatoarele trei categorii: a) agricultura vi
munca manuala; b) comertul si industria; e) ocu-
patiuni intelectUale.
Pea-am a fi ales in Adunarea Deputatilor se cere:
calitatea de ceta'tean roman, varsta de 30 de ani im-
domiciliul in Romania §i sà practice efectiv
indeletnicirea respectiva intr'una din cele trei categorii
expuse vi pe care vrea s'o reprezinte.
Alegerez. se va face cu vot secret, obligator §i ex-
prirna. t prin scrutin uninominal pe ,circumscriptiuni,
care sa asigure reprezentarea indeletnicirii alegrtharilor.
Aceste norime, inscrise in Constitutie, or li desvoltate
N

prin legea electorala, care de as-a data va fi

intocmita in forma unui decret-lege (art. 99). El are

www.dacoromanica.ro
 44

caracter constitutional vi nu va putea fi Modificat de

cutre Parlament deck cu o majoritate de doua treimi.
Legea electorald va statornici amanuntit conditiile
pentru a fi alegator si ales, ,atilt pentru barbati, cat '0.
pentru femei, incapacitkile, decaderile, incampatibi-
litd tile.
Tot prin legea electorald se va fixa numdrul de-
puta tilor i senatorilor, circurascrtOile pen.tru alegeri,
si se va 'stabili madul cum se va vota, prectuu !si
garantiile pentru a asigura libertatea alegerilor.
Se vede de aci nareaitnsemniitate a legii die-
torale. De ea va .depinde, in ,cea mai mare parte,
efectele viitoare ale Nouei Constitutii, atilt pentrit
viata Statului, eat i pentru Iparticulari. Se vor pune
-feluritc probleme nu usor de deslegat.
Va trebui de exempla sui se precizeze.normele
spre a se sti cine intra in categoriile de indeletniciri
mentionate, care sunt criteriile pentru a se socati
crtpractica fectiv una din acele prafesiuni.
Va trebui sä se cerceteze .dacit nu este bine si e
fixeze circumsriptii de votare mai mici azi cea
judqeana nu mai este obligatorie spre a se da
putinta unei mai bune cunoasteri intre alegatori si
candidat. Uneori 'probabil circumscriptiile vor fi Imai
mari and e vorba de .comercianti, industriasi au de
ocupatiuni intelectuale. Va fi neVoe sit' se tind seama
do numdrul .elemeutelor care intr.d, in aceste gripe.
In deosebi o problem& foarte grea si care cere multa
cumpanealit va fi aceia a numAruluui de alesi care
trebtic ,dat fiecdrei grupdri.
Constitutia nu mai 'prev-ede \Total .direct i nici re-
prezentarea minoritiçii, inck prin legea.electorald se
va putea incerca si vat indirect, in cazuri ce vor 'fi
socotite mai potrivite; vat care exista ;si In Constitutia
anterioara pentru alegerea unor senatori, precum
votul pe simpla majoritate. Nimic msi nu inipiedica.

www.dacoromanica.ro
 45

folosirea refirezenttirii lainoritd(ilor, mai ales dad.' 'ear

gas' o 'formula burg'.
Nu s'a mai previizut votul universal 4i egal. De-
aci posibilitatea sil se 011uí seama de situat'ile speciale
ale grupelor de alegiltori i sd se incerce chiar votul
plural ca in alte taxi. Se va putea astfel lua in con-
siderare, In prim rind, starea de eulturti a alegittorilor,
did um. din criticile aspre ale votului universal este
ac,eia ea trateazrt egal oamenii asa de inegali din 'Fund:
de vedere al pregritirei culturale si al irnelegerii in-
tereselor obstesti. In aceastii ordine de idei se pretinde
sit se tinil seamil si de sarcinile fiscale pe care le
suportii cetritenii, de contributia bilneascrt pentru sus-
tinerea Statului, clici s'a spus crt nu este (kept ca la
sarcini sit' fie inegalitate, iar la drepturi egali'tate.
Se lirtai sustine eh se amine sit se tina searna si de
nuingrul copiilor, ideie care se agitA i îii alte pArti.
CAnd o familie dii TAril coprii, uneori numerosi. de-
mente de conservarea natiunei, de muncrt, de progres
si de apilrare, se sustine ed, este drept, ca In stabilirea
dreptului de alegraor sit, nu se neglijeze ca fiirä Na
loare asemenea situatie, mai ales &Ind peste tot se
multi atentie familiilor numeroase.
De altii parte Constitutia vorbind de idre'litul de ale-
geitor fi pentru femei retine tot autorilor legei elec-
torale sarcina de a stabili criteriile cele mai potrivite
Cu stuírile. (lela noi pentru folosirea acestui drept.
Votul se va face uninominal iar nu pe liste, pro-
cedetri care a provocat atiltea nemtiltumiri.
.Vor fi apoi greutilti spre a. stabili,cum N!or \rota
acei cari nu stiu citi; semnele i punctele n'au liisat
pica bune amintiri.
. Conlducerea alegerilor Si prezidarea lor desiy,ur
vor fi hisate tot magistratilor.
Poate cA Vor fi necesare i nai Multe garantii pen:
triia se asiguya seeretul votul4i libertatea alegerilor,

www.dacoromanica.ro
 45

poate crt se vor lua i .ingsuri mai aspre pentra t faec

din obligativitatea votulta o realitate, celace va con-
tribui si la o Mai bund educatie civiea.
Senattd a OgPittat alta organizatie. El se compune
din trei categorii de se,natori: a) de .drept, b) numiti
c) ale0.
Din categoria senatorilor de drept, cuprinsi in Con-
stitutia dela 1923, au fost inkturati anumiti denmitari
si nu s'a mai inscris dispozitia sIt devii senator de
drept dupà 10 legislaturi .sau diva un nunar de ani
ea Prerdinti de Consiliu sau Ministri oi Presedintl al
Corpurilor legiuitoare.
Dupii actuala Constitutie sunt senatOrt de dré.,pt:
Mostenitorul Tronului, {Ida 18 ani impliniti.
Textul nu mai prevede ca in trecut ca n'are 'vot ¡de-
liberativ deck la 25 ani impliniti.
.
Toti Principii Farniliei Regale, maj orr.
Patriarhul i Mitropolitii
Episcopii ,oparhioti ai bisericilor .ortodoxe romane
greco-catolice, alesi conform: legilor Tarii.
Capii confesiunilor recunoscute de Stat, ate until
de fie,care confesiune, in-truck stint alesi sau numiti
conform logilor Tarii i reprezintd un numar de peste
200.000 credinciosi.
Senatorii de drept recunoscuti pand la promul-
gama Nouei Constitutii.
Mandatul senatorilor de drept, enumerati inlprimele
5 categorii, ia sfarsit °data ce nu mai au calitatea ,sáti
demnitatea in puterea esdreia au dobAndit acel mandat.
A doua grupd este formatd din senatorii nuntifi.
Ragele are .dreptul sà." numeasa un Inunar de senatori.
caro srt fie de +eel nrult junmàtate din nurnarul senatorilor
alesi. Pentru nurnirea acestora Constitutia nu prevode
norme. Grape acestui sistem vor putea fi cheniati-
cum am mai spus sd contribue, !cu capacitatea
experienta lor, la indrumarea Statului i elemente

www.dacoromanica.ro
 47

care n'ati avut timp sa cultive Inasele vi nici pasiunea

laptelor politice.
A trCia grupa, cea mai numeroash este formata de
Senatorii ale.i. Ei sunt in nun-tar !dublu deck senatorii
numiti, i vor fi alevi de membrii Corpurilor consti-
tuite in Stat. Probabil ert vor fi alevi de membrii
Consiliilor judetene, comunale, de ai institutiilor cul-
turale: Academia Roman,a, Universitati, vcoli superi-
oare, de membrii organizatiilor profesionale, carnere
de agricultura, comert, industrie, muna. poate de ai
magistraturei; baroului, etc.
Alegerea se va face tot prin vot obligator, egal,
secret vi prin scrutin uninominal. Constitutia prevede
aci norme mai generale, lasand tot pe seama legii
electorale sá stabileasca, numarul senatorilor, conditiile
pentru a fi alegator i eligibil, fie barbati, fie femei
vi -- se in.telege i celelalte chestiuni mentionate
pentru Adunarea Deputatilor. Desigur ea se vor cere
aceleavi conditii; ca vArstii, dei Constitutia nu pre-
vede nimic, s'ar putea pristra aceia de 40 de ani
Mandatele senatorilor numiti i alevi au o duratil
de notiii ani. Pentru cei alelvi se reinoesc in proportie
de o treime, din 3 in 3 ani, (lela depunerea jut*.
miântului.
Cu chipul acesta se vor face alegeri pentru Senat
din trei in trei ani; poate crt era bine ca laceostii
operatic sä" aihri loe (1110 6 ani, odatil cu Adunarea
Deputatilor.
Organizare,a Parlamentului diva cum se vede
a suferit schimbriri radicale i acum este avezat&
baze corporative, dela care se avteapta," o nouri viap.
Dup,i1 ce au -avut loe alegerile pentru Adunàri, vidi-
daren acestor alegeri i verificarea titlurilor parlamen.-
tarilor se face de nitre malta Curte de Casatie
Justitie, Inainte de intrunirea Adundrilor. Legea va
.trebui sà stabileasert procedura acestor operaliuni. De-

www.dacoromanica.ro
 -7 48

sigur ca trelmesc frieute in sectiuuni-unite, in sedinte

speciale.
Deputatii si Senatorii sunt obligati, and: incep sA-si
exer cite mandatul,sa. depwirt jurlimitint. Sanctiunea
neprevilzutE expres, va fi interdictia exercitilrii man-
datului.
Obligatia jurilmantultti, necerutd arum la noi
este previizutil in Constitutia polonii qi in al.tele.
Dupd cc au fost constituite, fiecare kdunare deli-
bereazd si hotiirilste separat, afard de cazuri anurna
previdzute in Constitutie, ca de exemplu in caz de
vacan td a Tromilui,, in caz de numirea liegentei,, in
caz de revizuirea Constitutiei..
In mod obisnuit pentru a tine sedinte este nevoe
de jumiltate plus unul din numbirul hiembrilor fin-
scrisi la._apelul nominal. Ifotiirdirile se iau cu majoritate
absoluta a voturilor, afar,ii de exceptiile prevdzute
in Constitutie.
A.dundrile legiuitoare au dreptul intocmeascii
regularreentul in care se stabileste modul dupd care
se constitue .si i§i exercitii atributide..Fiecare exercitti
politia pin Presedintele suíu. Bola lor- este sit intoc-
incased legile. Am vilzut ad fiecare are initiativa pen-
tat legile de interes obstesc. Ele au clreptu. 1 sA discute,
sd Noteze ori sit respingii di \ ersele Proecte, !pi-arum
sii interpreteze legde.
Prin Noua Constitutie nu s'a mai preNiizut di un
proect .de lege trebue Notat articol cu articol, dispozitie
care uneori nu era rea spre a nu se vota. in grabii
De asemenea nu s'a mai preNdzut ea"; sedintele sum
publice, probabil fiin,dc.ii e un ,procedeu .prea obi;nuit
acestea,pot fi stabilite prin iegulanient,.
S'au lilsat neinscrise si alte riindueli care pot "foarte
bino fi cuprin-se in lege salt in reg-ulament. Nu 's'a Mai
reproclus regula cil Adundrile trebue sA lucreze

www.dacoromanica.ro
 - 49

tan, probabil ca inutil fiindeti .n'ar fi de folos activi-

tatea tutti singure -Adurari.
Intre cele dou6. Adunrwi este astAzi. ega Mate
din punctul de vedere al atributiilor. 'Camera nu mai
are privilegiul de a vota singurii budgetui 0 de a
incheia socotelile sau de a vota .cea dinta legue rea:
tive la veniturile si cheltuelile Statului sau la contin-
gentul annatel.
Aduntirile au qi dreptul sPecial de a alege pe Rege,
in cazurile anurne previiizut4 de a ipfrinti Regenta 'ni-
mia de Rege, san de a o a,lege, die a (reviztti Con-
stitutia. Acestea sunt situatii exceptional° si at ma-
joritAti opeciale.
In raporturile cu GUN ern u 1, fiecare dintre Membrii
Adnniirilor, are dreptul s adreseze intrelari Mini-
trilor; in vechiul text, se zicea: interpelAri.
MinitrE sunt ,datori s. rasp,undii in termenul pre-
vAzut de regulament. Cum vom vedea, Minitrii. an
rtispunderc politic numai fatA de Rege. Parlamentul
- dar nu inai poate (provoca singur o eä.dere Gu-
vernului. Desigur insh." cä un vot defavorabil,
ales repetat, va primejdui situatia lui.
Muni:wile au însA, un elrept foarte imemnat fatà de
Minktri. Fiecare dintre Adunitri poate cere trimiterea
lor in judecata Inaltei Curti.
Parlainentarii se bucurit de anuinite itntniM i irnenite
sa lo garanteze libertatea. Ei nu !pot fi urrariti pentru
opnliunile i voturile lor, emise and: 10 exercità man-
clatul. De asemen.ea nu pot fi ,.urrn.aliriti (s'a l4sat de o
parte euvilntul prigonit"), sau arestati in timiput se-
siunei pentru vine penale deck cu autorizatia AdunArii
din care fac parte, afará de cazul and ar fi 'priMi
in flagrant delict.
Ei 'pot fi urntariti sau arestati -ean.d nu este se,siunc
Oar dacii1Adunarea cere, detentitmea sau ;urntiirirea
este suciperidatà pe tot thrpul sesiunei.
4

www.dacoromanica.ro
 50

Situatia parlame,ntarilor no§tri este mai garantata

dealt in uncle State.
Constitutia a mentinut si a mai creat uncle incorn-
Aatibilitati pentru parlamentari. Astfel nu este in-
gaduit ca o persoanit sa fie mernbru. In arninidotta
Aduriarile, ceiace se intelege u§or; ei nu pot fi hu-
mill. de Puterea executima intr'o functitine salariata,
sub sz.nctiunea de a pierde de drept mandatul, masura
care va da frumoase rezultate, care exista dar in and
din urma nu se prea respecta.
S'a mai introdus dispozitia iclupiri care d4utali4
senatorii n'au dreptul sa; apere interesele particulare
in contra Süztului. De asemenea nu pot face parte din
Consiliile de administratie ale intreprinderilor, care
au contractat cu Statul, judetele sau comunele. E
de asteptat ea aceasta" dispozitieoricat ar supara-
va da frumoase rezultate si va face sa dispara at-
mosfera de Winuialii contra unor oameni politici.
In legittura cu Puterea legiuitoare trebuie sa men-
tionam Consiliul legislativ, despre care Noua Consti-
tulle nu se mai ocupa in capitolul despre Puterea
legiuitoare,ca in Constitntia anterioara, ci intr'un
capitol separat. Asezarea textelor ar dovedi
este socotit ca parte din Puterea legislativa. Indiferent
de once discutie, el este un organ teclmic menit sil
ajute pentru intocmirea legilor. Noua Constitutie is'a
referit, pentru functionarea lui, la legea sa organicrE
Rolui lid este tot consultativ. Consultarea este obli-
gatorie pentru toate proectele de lege, nu numai
inainte de a fi depuse in Parlament, ci §i dupa ce se
propun diferite amendamente in comisiuni; dispozitie
fearte bunä care va impiedica poate multe
neajunsuri datorite amendamentelor .propuse fara rost
salt care stricia toatrt econornia legilor. Consultare,a, ,prea-
labila e necesara si pentru regulatnente. Se excepteaza

www.dacoromanica.ro
 51

<lela obligativitatea consularii numai proectele referi-

toar._ la creditele budgetare.
Consiliut legislativ trebue sa-§i dea avizul in terme-
nul fixat de legea lui organicá, sub sanctiunea eh' A-
clunárile pot proceda la intoomirea legilor i fiiril
acest aviz.
Un rol important are insá Consiliul acum, dad se
legifereazii prin decrete-legi.
Avizele sale pot servi mult pentru alcátuirea ca
pentru interpretaroa lor.
N'ar fi fost räu sii se Ti aclmis, ca la discutia
logilor in Parlament, sri fi putut participa si repre-
zentanti ai Consiliului legislativ, dnd lámuriri in
coinisiuni i putând vorbi ciliar in sedintá. In Polonia
si in Cehoslovacia, !pot 'merge Tunetionari in Parlament
In ac,est scop.

Ascultarea cuvántiirii mete v'a procurat prilejul

cápiita.ti o idee desfire origanizarea Puterii legiuitoare
"in Noua noastrii Constitulie.
Cu toate oil a fost puiistrat principiul fundamental al
separatiei Puterilor precura i foarte multe klispozitii
din vechea Constitutie, totuqi este o schirabare insenr-
nata fata. de ceiace a fost, desigur oca mai insemnatá
din noua asezare.
Schimbarea .pentru vremurile normale pri-
ve§te in deosebi situatia Parlamentului.
Imprejuriirile care au impus intoOmirea acestei;
Constitutii explica legiferarea actual& pe cale de de-
crete, nesupuse ratificArii. Este, un moment, in care
Natiunea, prin aprobares aproape unanimii, t láadt
M. S. Regelui exercitiul Puterii legiuitoare pentru a
pune temeliile noilor orandtueli.
Git prives-te legiferarea in acelaq chip, dual Parla-
menta' este disolvat sau in iimpul dintre sesiuni, acea-

www.dacoromanica.ro
 - 52 -
sta este -supusii ratifiarii Asa cii Natiunea 4i va spline
cuvAntul.
Dealtfel stitit,e4 procedura -aceasta - neobivnui-WIn
tirnpuri normale incepuse a fi intrebuintatA i la.
not, in materie firtaneiar:ä, iar In fapt se incerca ext-UF-
derea si in alte rnaterii. De alai parte vtit este cuno-
scut ca azi se intrebuinteazd $n.alte piiri, ji chiar Iht
State in care se tine foarte- Mult la prerogativa de
legiferare a Natiunei Deplinele puteri" notitme cam
greu de conceput acum, cAteva decenii, bleep a deveni.
o re.guld tot mai raspanditA; saptAnianile tre,cute un
guvem de stanga le eerea chiar **Liu Franta i au fost
date guvernuliti urniiitor. Este -o necesitate grea a
vreznurilor prin care trecon, nnpusd -de marea da-
toxic de a Iniedeea pritbusire,a Statului si de a asi-
gura linistea i viata normald.
Modifiedrile aduse Parlatrientului se referí nu atilt
la drepturi cat la compunerea lui.
S'a dat .drept de vot !persoartelor mai in vArstii
cu speranta eA 'experienta §i lin4tea, iadus.i. de ani, Vor
procura mult folos pentru viatal politic& S'a cAutat
apoi sa se asigitre diverselor grupAri sociale o. mai
justii reprezerttare acolo unde se botArAste 'xnersul. tre-
bilor TArii, cu gAn.dul frumus de armonizare, de- in-
frAtire, de inaltare Cu sperm-lita de a. evita lupta
Mire fiii aceluiasi neani. S'a urmArit. s6. se inalte 'pre-
stigiul alesilor Natiunei i art se dea Parlamentului
putinta de a'si exercita rolul in 'conditiile cele naái 'fo-
lositoare pentru TarA.
Aplicarea noilor randueli va da nastere la diferite
problerne; va fi o incercare grea, un examen serios
pe care trebue sA-1 trecem. Reusita depinde, in bunii
parte de leg.ea ,electorald. _Constitutia este insa, intoc-
mitt in asa fel un ,Mare merit al .alcAtuitorilor
înct chitx dacA priniele aplicAri n'ar fi in tetul Xnul-

www.dacoromanica.ro
 33

4umitoare, se pot in.cerea alte sisterne prin modifi-

carca legii eiectorale.
Mai presus de toate, insrt, reufita athrnal de schinv-
rbarea nnastril sufleteascy2, de nientalitatea noastril.
Trebue sit intelegem exact drepturile eetiitenevti
dar si datoriile. Trebue sit ne strilduim a cunoaste
xriai bine nevoile obqtesti, greutritile Statului i marele
lui probleme. Trebue art nu mai facem din politicit o
meserie, uneori rentabilil; trebue and: mergi la vot,
indeplinindu-ti acest framos rol, sal stii .pentru ce vo-
.tezi asa sat' altf el. Este ncvoe de mid Inuit& culturii,
este nevoe sd se formeze o adeviirath con§tiinp cc-
ttneasc in sufletul fliecuíruia.Si in acest sens trebue
rescut. i indrumatrt, in special tinerimea, care, dacui
va veni in anii mai inaintati ai arstei sa"-si spunk
.gandul pentru conducerea Statului, va veni in schimib
maipregaitil pentru marea ei misiune.
-Ne trebue un spirit public mai calm, mai intelegii-
tor d vremurilor de azi.
Pentru triumfid loilwipidor din Nona Constitufie
netrebue nu mane' rolaborarea tuturor,.ci rtiai ales un
spirit non, eidtivzit de incredere f i de aviint. Si trebue
s'-1 amobtindim. . -I 1

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA EXECUTIVÀ 1)

In seria de conferinte despre Noua Constitutie, !P-

mute ad, v'am vorbit, dupà o !scurtà introdUcere, des-
pre principiile ei generale, apoi despre datoriile
drepturile Romanilor, iar rand-al trecut despre Pu-
terca legiuitoare. De astä !datA voi vorbi despre Pu-
terea executiviti.
IT'am spfus ea la ternelia organiz,ät" Statului nostru
st4 principiul separatiei puterilor, i h" ele nu sunt pu
totul separate ci lucreazil intpreunA, colaboreaza gi
se controleaza reciproc intr'a !oarecare masufa".
Pttterea executivid este una din cele trei puteri.
lul !ei este de a !executa, !de a aduce la indeplinire Dar
ce execotil? In prim rand este datoare si ndeplineasca
ceiace a hobo* Puterea .legiuitoare, aclica legile.
Dcseori legile, pentru a fi aplicate, au nevoe de
explicE (ii;acesteL sunt date ateodatä chiar de Puterea
tegiuitoare printr'o lege de lämurire, a§a zisbi inter-
filretativra. Mai totdeauna ins4 astfel de explicatii ale
legilor sunt 16sate pe seama Puterii executive, care
le ad prin regulanzente, ordonanfe, decizii, etc. Con-
stitutia a trecut, astfel, Puterii executive o parte din
ceiace s'ar fi cuvenit strict vorbind numai Pu-

1) Conferinta tinutet la Radio la 8 Mai 1938.

www.dacoromanica.ro
 56

terii legiuitoare; §i aceasta cu scoptul de a inlesni adu-

cerca la indeplinire a ceiace se hotdrise prin legi. Dar
ccesto regulamente, ordonante, etc., sunt puse in exe-
cutare tot de Puterea executivA, aa c inteun aseme-
nca caz aceastd Putere are rol si de legiuitor yi de
executor ceiace ,dovede§te inca' odatd cá nu este o
clespárt,:re complectd intre Puteri.
META de acestea, Puterea executivii aduce la inde-
plinire -ceiact; hoartifte Puterea judeetoreasetti in di-
versele procese. -

Prin indeplinirea acestor atributiuni ea serveyte pen-

tru a fi puse in valoare normele, poruncile, regulile
stab-llite ¿te Puterea legiuitoare yi hotá".riaile celei ju-
eeeatortkti, eand nu se d'a, de bund, roe, .ascultare §i
supunere acestora. In acest chip ea. fasAgurál resfiecL
tul Dreptului, ordinea, liniftea qi contribue la ProPla-
o:reo Statului. Fárá, ea, executarea másurilor Tuate
Puteren legiuitoare §i de .cea judecátoreascA, Orieat
de bine sau de severe ar fi, ar dopinde nurnai.de bu-
nul plac al indivizilor. Poti .face liegi foarte. huno,
F.o°. judeers foarte bine si da botariri eat de drepte,
daca n'ai mijloalcele de executare, n'ai ajung la nici
un rezultat pentru. viata poperului; cel Inult ai mai
cre,at sperante, ai mai provocat cheltueli i pierdere
Je N,reme din Flirtea celor cari cred: in lege (si dreptate
sau ai mai tiproit ateva !Voluine de articole i ai for-
rnat dosare de procese. Folla pe care o are Puterea
cxecutiv,5, asigurg, infäptuirea qi viata celar stabilite
de celelalte dona' Puteri. Folla ei nu primen-á i nu
trebue suí printeze, dar secondeazd, iajutá in chip ho-
tdritor dreptul stabilit prin le,g,i sau reeunoscut prin
hotdriri.
Una spuneir cd ea executá legile §i hotdririle nu
trebue sa ne glndint numai la procese si la anumite
reguli pe care oainenii trebue sd le lndeplineasei.
In cadrul Puterii executive intrà aducerea la indepli-

www.dacoromanica.ro
 57

nine a tuturof dim ozitittniler privitoare la intreaga

viatit á .Statului. Ea -imbratiVeazá toate formele de
activitate: administratival, economical, militarA, cultu-
raid, etc., in fine tot ce nu intrá in ca.:14ml Puterii
logiuitoare' vi in al eel-6 judeeatorevti...
Puterea executivä mai are insá o alta misiune foarte
iniportantii *Writ xisten(a Statului: apere dreP-
turile in afand, dpere hotarele, pastreze in-
1,11ependen(a, s facil total pewit a-i conserva heru.
tinei Nap fi drepturile.
Sfera ,ei de activitate este deci foarte intinsal
put'ni s'att gtan:dit la aceasta. In realitafe, 'afátá de
ceiace estè dat celorlalte dota Puteri, ea are in fain
conduterea Mecanis'mului Statului. Dacal se pare
Se spline uneori ca. Puterea executiVA este totul,
eeiace nu-i exact aceastá ideie este explicabila
fitindea individul intalne§te mai des peste tot orga-
rick Puterii executive.
Aceastii Putere afará de multimea atributiilor-
Lre vi un caracter special care o ,d'eosebevte de cele-
lake. Ea lacreazdi continua fi multe ori trelnie
lucreze r6peldle. Zi i noapte, o Mare parte din forganele
ei trebue si ste,L 'de straja Pentru ,bunul mers al
serviciilor i pentru apararea interna. i externA a

Puterea executivá are deci un rol .extrém de

important aci rezultrt o Palle 'm'are riilsplandere.
Pant de a reduce rolul inalt al celorlalte cloud Puteri,
greutátile in fapt i ráspunderile sunt, in prim ránd
pe umerii Puterii executive.
Aceste cLractere ale Puterii executive se Milanese
t-proape peste tot vi cbiar in Constitutii republicane
fo-arte inaintate, fiindeá stint isvorite din nevoile car-
Muirei unui Stat.
Pentru indetplinirea rolului ski Putere.a ,executivd
trebue sii aib. la dispozitie, in prim! rand, forta ma-

www.dacoromanica.ro
 58

teriala: armata, politia, precunt i mijloacele banelti

diferitele servicii public,e; de aceia tot ce e refeíitor
la acestea in.tra tot in cadrul -acestei Puteri.
La noi, rand nu erau separate Puterile, se intelege
cri atributele executivei apartineau Donmului.
De etuid s'a introdus acest principiu, Puterea exe-
cutiva, irideplinitoare, a apartinut tot Domnului. A-
cesta a fost sistemul in timpul Regulamentelor Or-
ganice si al Conventiei dela Paris (art. 14) i a fost
inscris formal in Constitutia dela 1886 si in cele ur-
matoare.
Constitutia 'tong a pastrat in cea mai mare parte
normele anterioare, asa ca nu e justa ob'ser. atia
Fin ea s'ar fi Oat Puterii executive totul sau prea
mult. Ati vazut cuí Puterea legiuitoarei, a earei structura
r. fost modificata, va avea inch', un rol mare si yeti
vedea ea s'a pastrat i rolul Puterii judecatore§ti.
Pulieren exeputivei este Incrdinfata Regelui care
o exereita lftrin Guvernul salt, in modul stabilit P7* ill
COIIStitUfie" aceasta prevede art. 32.
In ceiace priveste cuvintele incredintatti Regelui",
nu-i nevoe sa cautrun multe explicatii; ele nu pot
ave.a Lit sells &eat ca" ,partea din Suveranitatea Na-
Ounei, kienumita. Putere executiva.", spire deosebire de
celelalte Puteri, care sunt exercitate in alt inod, este
data de Natiune exclusiv M. S. Regelui. Spre a nu
Mai fi vreo indoialä asupra intelesului acestei lucre-
dintari, s'L prevazut ca exercitarea acestei Puteri va
trebui s4 fie ticutil in 'modul stabilit prin Constitutie;
iar la acestea s'a adaugat in noul text ca ex-ercitarea
va 'avea loc prin Guvernul situ" ceiace d altfel
corespundea cu o stare de fapt.
Noua Constitutie a inscris o serie de texte En (load
edfitole. Cu privire la Puterea executiva.; intr'unul
fientru Rege, a§ezat cum spuneam, spre kleosebire de
textul vech. inaintea Reprezentririi Nationale, hinder'.

www.dacoromanica.ro
 59

s'a recunoscut Suveranuttii i In acest chit), locul Fe

care'l avea de Cap al Statului; in alt capitol s'au
inscris texte pentru Guvern.
Nu -hide articolele cuprinse in c,apitolul aespre liege
infra in eldrul Puterii. executive. Unele atribute
iii ealitate de Cap al Statului, inscrise ,aci, in-
tra Imai exact in cadrul Puterii legiuitoare, asa emit
vi le-am aratat in conferinta precedentá ca: dreptul
de convocare, inehidere, disolvare, prorogare, legiferare
in intervalul dintre sesiuni.
Alte articole din acelas capitol stuit reproducerea
celor din Constitutiile anterioare cu privire la Di-
nastie, la ereditatea la Tron in linie barbateasca prin
ordinul de primegenitura i cu excluderea .perpetua a
femeilor i coboritorilor lor, cu privire la vacanta
eventualá a iTronului, alegerea Regelui de ambele A-
dunari intrunite, nutnirea unei Locotenente regale,
compus6 din trei persoane pentru a executa puterile
regale piânia la intronarea noului Rege, la numirea unci
Regente de catre Rege, sau cand Regele nu numis,e,
alegerea ei de Adunlitile Leg,iuitoare intrunitepentru
cazul tninoritatii. mostenitorului Tronului.
S'a introdus o inava(ie nuniai in ,privinkt RegenTei,
care mt va fi compusii din trei persoane ca in trecut,
ci vor fi numiti de Rege satt alesi de Adunari, in ca-
zurilc specificate, un Regent si .doi supleanti. In caz
de deces al Regen.tului ti va lua locul supleantul cel
mtai in varsta si se va procede la alegerea unui nott
supleant. S'a inlaturat astfel discutiunea dac Regenta
trebue aa' lucreze cu rn'ajoritate sau cu unanimitate.
S'ar putea pune chestitmea totu§i pentru Locotenenta
regala.
S'a pastrat de asemenea dispozitia foarte bun ea
In timpul Regentei nu poate fi inodificadi Constitutia
S'a 1.:tAstrat si textul care nu ingadue ca Regele sa
fie si seful altni stat fang consimi,iiinântut Adunairilor.

www.dacoromanica.ro
 60

Pentru aceastii chestiune nu se Mai prevede rettnirea

ambelor Adundri.
Acestea insà nu pot delibera asupta problemei dads
In fiecaré din ele, nu vor fi prezenti eel Putin dot*
treirni din membrii care le .compun, iar in -ceiace
vete hotitrirea nu Nate fi luath deat cu don treirni
din voturile membrilor prezenti.
Problema, care pare fig:rid interes, este tottiO im-
portal-ad pentru interesele Natiunei i de aceia s'a Osit
necesar ca reprezentantii ei sd-si dea parerea. Duprt
detronarea pfrintului Batenberg al Bulgariei. s'ar
proptts Regelui Carol I sA fie ales si Print al .Bul-
garlei, eeiace. Ar. fi .dus probabil la alte situatii aci
Orient, dar propunerea n'a avut urmare zice-se
din cauza unei Mari Puteri, poate a mai multora, a-
rora nu le convenea s'A se ridice la Durtrtre o for-
matiune politica asa de importanttl..
S'.a yorbit si altA datá de asemenea alegeri
cine stir dacii nu se va .dovedi cà textul nu este de
prisos.
Dupd aceste dispoziçii, i afarA de cele prevazute in
legaturA cu Puterea legiuitoáre, Constitutia enurnerit
Wrepturile Regieliti, pe .care le vont ,expune pe scurt.
1) Beigele nutniefte ci revoacti fie Miniftrii gefi.
Mai in urn* vom arata cine poate fi numit lin aceste
Inafte. functiuni. Dad'. sunt intrunite conditifie cerute
8trveranul are ,drept deplin de alegere.
2). El are dreptul de a ierta salt micsora .fileclepsele
itnaterii fienale; euvântul criminal" din text trebue
inteles in sensul de Penal i.pplicabil decii ,oriarei
infractiuni. Acesta este asa zisul drept de gratie -sau
de gratiere pe care la noi l'a avut totdeauna!Monarhul.
El nu mai are acest .drept and ,este vorba de faptele
pentru care stint judecati in inodn1 ce
vom aritta mai .4:10parte. -

3) Regele nuntefte salt confirmit In fungiunile pp-

www.dacoromanica.ro
 61
:

blice potrivit legdor. Exercitiul acestui &apt este

deci stabilit prin .legi, iii care se fixenzil Con-
ditiile de 'recruiárè, inaintare, confirmare. In baza
legilor uncle numiri i confirmiiii se fac direct de
Suveran .prin decrete, altele prin decizille Mini§trilor
sau ale altor oigane indreptiltite.
De hientionat ea' la Celtoslovaci se prevede chiar in
Constitutie categoriile de functionari superiori pe care-i
poate nuini Presedintele llepublicei. La ,Polóni se re-
cunoaste PreSedintelui dreptul sa numeascii si sA re-
oac,e funui nici o contra-semnare a cuiva, cei mai
Inalti trei demnitari: Presedintele de Consiliu, Primul
Presedinte al Curtii Supreme si Prerdintele Curtii de
Conturi. -
Regele- are dreptul SA /acid regulantentele fientin
executarea legdor. km spus cA desemi, aproape tot-
deauna, este nevoe de lilmuriri pentru aplicarea le-
gilor, lìmnuirini are se dau pe cale de regularnente.
Puterea aceasta-regulametitarli este un atribut al Su-
veranului. Acest drept este insil supus la data res-
trictiuni. Prin regulamente nu trebue sa" se rnadifice
legile si nu trelitte sit fie cineva scutit de indeplinirea
obligatiilor cuprinse legi. Prin urmare regularnentul
trebue sit' fie taut in conformitate cu legea, adica
nu fie contrariu nici literei nici spiritului ei, operatic
care nu-i asa de usoarin. Sanctiunea este dec. lararen re-
gulamentului de ilegal si neaplicarea lui, ceiace se
ponte face de once instantil judecaoreaseit, dupil ce-
revea pìirei interesate.
,Regele este Capd otirii i confer4 gradele n
litare hi conformitate ca legea. Am vilzut cA. pentru
indeplinirea misiunei sale Puterea executivil trebue sit
aibri la dispozitie, In prim rAnd, forta armaa. Nimic
mai normal dar ca 'seful Puterii executive
fie seful armatei i ca -el sr). numeascii i sil nainteze
tu gradeli ,ostrs, esti, dnr acest Orept se execut4

www.dacoromanica.ro
 62

ntimai in conformitate cu legea. Acest drept il au

aproape in toate Statele sefii lor i chiar Prevedintii
republicilor cum e Polonia, Cehoslovacia. La noi el
este fait restrictiuni ea in Polonia, in ceiace pri-
veste comanda suprerna, care apartine Majestatii Sale,
dar care poate fi data i unui general.
Alt drefit al Suveranului este de a acorda deco-
ration& ronane. Tot el am vazut acorda si
autorizarea de a porta decoratiuni streine.
Regele are drefiltul de a bate neonatal, in con-
formitate cu legea speciala.
Ragele repirezintli Statul in rafierturile cu Suttee
streine. Textele n'o spun expires idar se subintelege.
El acrediteaza pe reprezentantii nostri diplomatici in
streina"tate, ministri plenipotentiari, Nona Constitutie
adauga. arnbasadori, ceiace s'a si realizat. Neindoios
ca vi aceste nurniri se fac potrivit legilor.
De aka parte, desi nu se prevede ca El
agrementul pentru reprezentantii streini la noi asa
cum se prevede expres in alte Constitu(ii, se in-
telege dele, sine ca tot Suveranul are si aeest drept.
Suveranul are drefitul sA inchee cu Statele str,f1,-
ine trat ate fi convenfiuni. Nona Con'stitutie le-a
impartit in 'dona eategorii. O categoric este forMata
din tratatele politice i militare. Acestea pot fi inche-
iate de Rege vinu e nevoe sa mai fie ratificate
Parlament.
A dona categoric este formata din convention& ne-
cesare fientru comert, navigafizine i altele asetnang-
toare. Acestea, pen,tru a avea putere de lege innauntrul
Statului roman, trebue sd fie aprobate de Adurarile
legiuitoare.
In Constit0a din 1923 si in cele precedente, nu
se vorbea deck de conventiunile din a doua categorie.
Acordarea clreptului de a incheia tratate politice si
militare si Meal obligativitatea ratifiearii este inseriski.

www.dacoromanica.ro
 63

pentru prima data' in Constitutia actual4. Desigw:

aceste tratate skint acte 'de o importantit capita1,4
pentru un popor i ar trebui supuse a. probririi. re-
prezentantilor Natiunei. Dar deja frumuse-tea princi-
piilor fprui.ä la cruda realitate este .uneori asa de mare
distanta, iar necesiatile vieçii sunt deseori mai pu-
ternice cleat once consideratiune. S'a vorbit °data de
o stare de raporturi intre State 'Meta sd, nu mai .fie
nimic secret. Ce frumoase proecte! i towsi cine mai
crede azi in posibilitatea reusitei acestor pro-
cedee?
Or, tratatele politice si militare pot fi supuse ori-
etind discutiunilor chiar secrete in Adunririle le-
giuitoare?
Cine iA rrispwiderea neajunsurilor care ar rezulta
din asemenea discuçii, cu sigurantrt divulgate, poate
chiar iii zitia &Ind au avut loe?
Prin rta. tura,-prin scopal lor,lisermenea tratate trebue
sii rTualniii secrete.. Cu text sail. fifth* text, un Suve-
ran le va incheia &Ind constiinta lui çri dragostea de
poporul peste care domneste li vor spune ea lucreazit
pentru binele si fericirea acestuia. i desig,ur c,rt la
momentul oportun le va prezenta i reprezentantilor
Natiunei pentru aprobare.
0 alta dispozitie nota este ea s'a recunoscut Rege-
lui dreptul de a declara rtisboi de a incheia pace.
In Constitutiile anterioare nu era inscris acest icliept;
de aci discutii. Noul aseziimânt l'a prevrizut expres.
Necontestat cii acest dropt este cel mai important:
si de exercitarea lui atarnit existenta Statului; el pule
in joã t6ul pentru Stat.
Cele ce ant, spus despre .dreptul de a incheia tratate
politice i militare, se alpha mai:v.ârtos aci. Cu toate
ac,estea sri ne &dim iarAi putin la realitati..
Inteun rrisboiu, in ipoteza cAnd ai Ti atacat este cu
putintri ca in .graba imp-usit de nevoile militare sil ceri

www.dacoromanica.ro
 64

aprobarea Parku-nentului? Este timp de discutat?

dacrt duamanul ti-a aiat tara In .dota sau mai multe
Iraqi, a intrerupt comunicatiile si nu poi aduna
Corp. urile legiuitoare? sa aatepti intrtutirea acestora
apre a rilaptinde atacului? Sí laai tara brit apurare
fiindeit nu poi face .formele pentru declararea ritsbo-.
ittlui?
Sui presupunem ipoteza cí tu vrei li inc,epi ritsbojul.
SA convoci pentru aceasta Adunririle legiuitoare,
sit discuti chiar secret, sit credem cgt-i secret --
de abia in urmid sit comunici dti manttlui declaratia
de rilsboi? Este admisibil? In riisboi este nevoe, pentru
a asigura succesul, de surprize, de itttealit In vrernea
asta ce face duamanul? aaateptit' rezultatul des-
baterilor Pariamentului Statului adversar? Si mai pi
avett vreo tinsil de isbAndit in aceste conditii? Nu vei
trimite la moarte miile de coneetriteni, tirrt nici tut
rezultat si nu vei pane In ipericol soarta Traci? -

Fiecare este Wier srt'ai ;tibia prtrerea lui, dar practica

a fost aproape tottleauna in sensul Noii Constitutii.
Si ritsboittl de desrobirea intregirea neamultii nozt:u
i

a fost declarat Iäril aprobarea Parlilmentului.

Deci noul pact a intscris procedeul intrebuintat
practick in titaterie de ritsboi.
Aproape aceleaai observatiuni pot fi fricute i cu
priN ire la Incheierea Sunt imprejurilri and poti
cere pitrerea Corpurilor legiuitoare dacA trebue sil mai
lupti ori nu, dar de cele mai multe ori nu e poate
frirrt mart riscuri. In sitttatiile de :acest fel eoi nevoit
art lasi Suveranului libertatea neoesarrt pentru a hotal.
Insuairile i patriotismul ari.u, luminile ad:Use de Gu-
vern, care-i_.ritspunzittor de asemenea acte, .vor fi
garantii suficiente err interesele Statului nu vor fi
pr imejduite,.
Mali' de drepturi, Constitutia prevede uncle dispo-
zi i i care constituesc indatoriri pentru Suveran.

www.dacoromanica.ro
 65

Astfei este 'clator sa Lfikizeasca Constitutia §i legile

Nafiunei Rankine, sal-i .mentina, drepturile .naTionale
ci integritatea teritoriului.
Asa se leagri prin jur#Innatul solemn pe care'l de-
pine, la suirea pe tron, inaintea Adundrilor legiuitoare
intrunite.
Constitutia mai prevede cà Regele nu Vi.oate crea o
noun,' functitine fam o lege ipecida.
De observat ca in Cehoslovacia Prqedintele nate
creia locuri Miniltri.
De asemenea liegele nu oate sus'penda cursul
sau judecakii, nici sa intervina In nici un chip,in
adaninistrarea justitiei.
Am! vilzut a el are dreptul ssä, lerte sau 8:1 i-niqoreze
tiedeapsa, dar aceasta numai .dupil ce Justitia s'a pro-
nuntat. De retinut cd, idupri Constitutia eehoslavaeg,
Pre§edintele are dreptul srt ordone ca im proces .penal
sii nu fie intentat ,sau sá fie oprit.
In Constitutiile noastre anterioare se mai prevedea
acolo wide se recunas,tea droptul do a face reguIamente,
cuvintele: fälit a modifica sau suspenda legile", iar
In itoul text s'au suprimat vorbele: sau suspen:d'a",
desigur ca flind inutile fata de Celelalte
Ali aflat apoi 'din !conferintu precedentà, e4lel
este data- sia convoace Parlameutul, cel fkifin °data
an. De alta parte and fdisolvä" Ad-Enid-rile este Omit
sa convoace alegatorii si node Adunarii. E o datorie
pentru care nu mai sunt termencle din vechea Con-
stitutie flar tótu§i este o .datorie tare va fi indeplinità
dupà cum vor dicta interesele Statulni i pe care re-
prezentantul lui suprem le va pretni 'mai bine ca
bricine.
Noua Constitutie, ca i cele din trecut, a consacrat
inviolabilitatea filersoanei Regelui. El nu este r,AsIpun-
zAtor si nu polite fi atins In nici un chip. Nuinai,Mi-
n4trii- stint r'ii§punzkori. De aceia ei trebue 'sä con-

www.dacoromanica.ro
 66

trasenmeze toate actele de Stat ale Regelui i prin

aceast4 contrasemnare devin rasptutzatoti de ele.
Spre a evita discutia privitoare la numirea unui
Prim-Ministru, eland n'ar vrea nimeni din Guverntil
anterior sil senmeze, s'a prevazut ea se face exceptie
pentru asemenea numire care nu va fi contrasemnata.
Acesta este, in scurt, cuprinsul Noii Constitutii cu
privire la situatia Suveranului ca sef al' Puterii exe-
cutive.
* *
To.atc drepturile ce i s'att recunoscut afaril de
numirea Primului Ministru el mi le poate exercita
singur ci numai prin Membrii Guvernitlui, lprin Mi-
instrii. Sub influenta unor conceptii din alte Constitteth
s'a intitulat capitolul respectiv: De§pre Guvem
iniftri", n loc [le: DeOre Miniftri", cum era in
textul vechi.
Guvernul nu este al doilea factor al Puterii exe-
cutive, ca in alte Constitutii, ci brganisinul care exer-
cità Puterea executivla in ninnele Ilegelui, ca repre-
mutant al acestuia, dar nu oricum ci In condithle
stabilite de Constitutie i pe raspunderea Ministrilor.
El trebue sii tina insil seamil de vointa Regelui care
are klreptul de a decide.
Guvernul este format din Aliniftrii Subsecretarii
de Stat. Textul nu mai prevede ca acestia vor lucra
sub responsabilitatea Ministrilor; totusi aceasta trebue
sil fie interpretarea fiindea Nona Constitutie prescr.e
Ministril exercitil Puterea executivil, fara a Iadauga
si pe subsecretari, pe care-i mentionase in aliniatul
precedent.
Ministerele i Subsecretariatele nu pot fi create si
desfiintate deek prin lege.
Ministrii intruniti formeazii Consilird de Mini#
ET e prezidat de persoana care a fost iiisiircinata de
Rege sit -fortneze Guvernul si care poarai tithil de

www.dacoromanica.ro
 67

Prefedinte al Consiliului de Miniftri. Constitutia '-intre-

buintea4rt i expresia de Prim Ministru.
Pentru aleatuirea Consiliului de Ministri textul (art.
.66) vorbe0e munai de Ministri, cpiace lasa. a se in-
.telege ett din acest Consiliu nu fac parte Subsecretarii
de Stat.
Consiliul de Ministri are anurnite atribufiuni pa
organ distinct de fiecare Minister, ea de ,exemplu:
expulzarea, extradarea, masurile dictate de politica
generaht, etc.
De aselmenea Prefedinfia Covzsiliului devine un or-
gan, cu atribufii ,si servicii ilieciale.
Minktrii am vazut c sunt numiti i revocati de
.Rege. Inainte Suveranul trebuia sa tina, se.am'a", de in-
idicathle Parlatnentului i sii aleag4 Guve.rnul pare
putea fi sprijinit de inajoritate. In fapt, deseori Gu-
vernul format de Rege isbutea sa-si aleaga Park,-
intentul, care sig-i dea sprijin. Explicatia sta i in
.anulmite procedee electorale dar i In faptuf ca multi
.alegatori socoteau ca. Suveranul a ales bine Guvernid
.cel nou.
Astazi Regele nu Wig e tinut 84 observe aeeasta.
regula". El are dreptul sii aleaga, Miniltrii, curni va
.crede miai nimierit, iar Miniftrii au rastundere Politic4
.1711inta i Pp de Beige. Prin aceasta se asigua Ministri-
lor mat multd libertate in exercitiul activit4tii lor.
Ce se cere Fin Constitutie pentru a fi Ministru?
Inainte de toate 84 fie roman. Spre deosebire de
textul weld, nu once roman poate 'deveni Ministru,
ci trebue sd fie roman de cel putin trei generatii. S'a
-inscris totusi, o .exceptie pentru acei cari au fost
OR* la promulgarea Constitutiei. Prin aceastA
Aispozitie s'a urradrit sa nu mai 4jun'gii la canna
Statului .dectit persoane care sunt destul de legate
ufleteste de neamul rOmOne;sc.
Pentru a fi Ministru sau Suhsecretar 'de Stat, Con-

www.dacoromanica.ro
 68

stitutia nu_ cere nici o ,diplon-a; in fapt insd Cu gr eu.

va ajunge cineva la accastä inaltä idlemnitate, färä_
cultura cuvenitä, chiar necontestatä oficial.
Mai presus de toate insa trebue sà. aiba deplina in-.
credere a Suveranului.
S'a plästrat dispozitia ca M.erribrii Familiei Regale.
nu pot fi Ministri.
S'a creat o incompatibilitate pentru illirdistrii de
Justifie. Acestia nu pot .exercita profesiunea de avocat
timpi de un an duph ce au esit din Minister. E
masura asupra careia s'a vorbit mult si care e 'desti-
natA sa,"- indeparteze cat 'Mai mult b&nuelile de influent&
asupra magistraturii. Unii au preconizat incompatibili-
tate pe 5 ani i tu :executat-o, aril, text de lege. Acurn.
dispozitia a devenit constitutionak.
Ministrii au in atributiile lor cloud categorii de acte:T
Iguvern,runietru fi de administratie. Cele dintâi, asupra.
definirii i caracterului cArora este Inuit& discutie intre:
juristi, sunt in genere lacte care privesc guvernarea
Tgrii intre care intr& de pildA actele fAcute de
liege, ca ,disolvarea, prorogarea, con\ ocarea Parlamen-
tului.
Actele de adinzlinistra(ie se refer& la conducerea di--
verselor servid ii publice. Ei le fac, de obicei, prin
fun.ctionarii subalterni de toate categoriile i prin
stitutii care au oarecare autonomic dar sunt contro-
late, tutelate, ca judete, commie etc. Constitutia nolud.
a lasat legiuitorului ordinar toat& libertatea pentru a
organiza institutiunile administrative. Se va putea in-
cerca 'diverse forme: centralizare ori descentralizare
mai pronuntata, prefecti i prirnari numiti, consilii.
de conducere alese ori in parte nurnite, etc.
Miu4trii sunt reispunziftori de faptele ci node lor._
Re.sponsabilitatea lor este de trei feluri.
I. Politia Inainte exista aceastä responsabilitate,.
fatA si de Parlament care putea sh." le retragà 'Mere-

www.dacoromanica.ro
 69

derea §i si le dea un vot de blatn. Astazi ei au ids-

punldere politicÈi maned lap de Rege. Ei luereaza in
nutnele Jui; ei sunt un fel de mandatari ai lui.
Ei au totusi obligatiuni i fata de Parlament. Sunt
datori si asiste, cel putin unul, la sedintc, fiindea
altfel nu se pot incepe desbaterile. Ei sunt datori sa
ia parte la desbaterile Adunarilor and ocestea eer.
Daeà sunt mernbri ai unei Adintari ei pot chiar vota,
iar daca nu sunt n'au dreptul dedit si ja parte la des-
baten i fara si voteze.
Minigtrii sunt apoi obligati si aspunda, in
termenul ,prevazut de regulament, la intrebarile pe
care Membrii Adtmarilor au .dreptul si le adreseze.
Este 'adevOrat c Parlamentul nu-i pate sili
demisioneze 'printr'un Not de blarn, cum era ,pana actin-L.
Totu§i prin repetate voturi de acest fel, prin ref-uzul
de a le vota anumite leg,i, de a incheia socotelile,
poate face o situatie grea, care Ii poate sili srt se re-
trap'. In once caz, iprin sistemul de azi, Ministrul
va Ti Mai independent fatA de Parlanient.
II. Redpansabilitatea eiviki. In aceasta privinta- s'a
pastrat textul dupa care pentru actiunea civila a
partii viatamote prin actele lor, precum ;§i .pentru
crimele i delictele comise de ei In afara de exercitiul
functiunei lor, stint supui regulelor de drept comm.
S'a inovat, insa, in alta privintrt. Dupa Constitutia
din 1923; porteo vatatriota in drepturile sale printr'un
clecret sau dispozitie somata- de un Ministril, cu vio-
larea mud text espres al Constitutiei ,ori legilor in
vigoare, putea cere Statului d'espagubiri banesti con-
form dreptului comun.
Aceasta normii a fost pa'strata i azi. A fost Irish*
stearsa dispozitia in baza eareia. Statul putea chema
pe Ministrul culpabil si raspundal de claunele pe care
el le-a incercat, dar aceasta n'a putea face deck cu
aprobarea unui Corp legiuitor. Se poate sustine

www.dacoromanica.ro
 70

prin §tergerea acestei norme Statul va putea cere des-

prtgubiri dela Ministrul vinovat Ufa sd Mai aib4 nevoe
de autmizarea Corpului legiuitor. Inovatia poate da
rezultate bune i poate face mai iatenti pe Mini§tri.
Cazurile de raspundere i pedepsele la care pot fi
coadamnati sunt determinate de legea responsabili-
tatii ministeriale, care insa, probabil va fi modificatg
3) Restonsabilitatea penald. Min*trii pot fi. urnrà-
riti i trimi§i in judecata Inaltei Curti de Casatie
Justitie, care-i va judeca in sectiuni-unite.
Au.,dreptul sA ceara judecarea lor: Regele i fiecare
dintre Adunari. Acestea pot hotari punerea sub ur-
Márire nurnai cu o Majoritate 'de 2/3 a m'enbrilor
.

prezenti.
Instructiunea se face de o comisiune compush din
5 Memblii ai Inaltei Curti de Casatie, tra§i la sor0
In sectiuni-unite. Aceastà C6misiune are i dreptul
de a califica faptele i de a hotart dacà este taz
de a se face urmarirea.
Dacii sunt cond'amnati am aratat cA Regele :nu-i
mate gratia. Sistemul nostru de judecata pentru Mi-
ni.5tri este de sigur mai bun !dec.at in alte çri, fiindca
nu se face de corpuri politice cum e Senatul ci de
cea mai Malta' instant4 judeattoreaseä, de oameni cu
experientà i nepartinitori.
Pentru indeplinirea rolului sau, Puterea executivia,
respectiv Guvernul, pe larga forta armata are si mij-
loacele ba'neti ale Statului, de care Se poate folosi
'conform budgetului. Dac6 Parlamentul nu l'a votat
In tirnp util, Puterea executiya va apnea 'budgetul
pre,cedent pentru incr.. un an dar nu trig mult.
Pentru organizarea ,diferitelor servicii publice, in-
truck nu s'au previizut alte norme noi, ele vor con-
tinua a functiona dupii legile in ;vigoare Vána", la mo-

www.dacoromanica.ro
 71

clificare.a lot., care totusit va fi necesara, n multe' pri-

vinte apre a se acomoda noilor 1:tuncte de vedere.

Din aceastit schitii puteti bitelege cum a lost con-

(nun' in noul nostru azuiniiânt, Puterea executiva.
Si din cercetarea acestei .parti constatam aceiasi grije
de o mai buna redactie .si. asezareaceiasi metoda
(fe a evita amirauntele si. de a intrebuinta formule
largi, care sr( iidesneascrt satisfacerea. IleN. oi lo r viitoare
si adaptarea la spiritul vremurilor, insusire care hotarit
dovedete stiperiolitatea Constitutiei noastre fatii de
multe altele.
De alta parte constatiam crt s'a eilutat sill se realizeze
o eilt mid potriN Wt. colaborare intre Patente Statului.
Ati vilzut cum: toate drepturile Puterii executive stint
subordonate prevederilor Constitutiei si cum aproape
la oricare din ele se prevede cii trebuesc exercitate
in conformitate cu. legile. Chiar &ca. uneari s'a dat
Puterii executive drepturi diferite de cat cele dint
trecut, s'a Matt ca scopul de a apara Statul Iniluntru
si in alar, cu toatil energia i repede, de a-i 'da po-
sibilitatea sti aibil o armuire, clue sti nu atarne de
agitatiile parlamentare, de a face ca vidta ,poporului
srt mi fie continua turburatA ci sit se desfkoare In
ritmul emit de nevoile i nsusirile lui i sa mearga
PC o linie consequeratt.
Pentru infrtptuirea gilndurilor Constituantului trebue,
inainte de toate, reme i rilbdare. Mai este insil tnevoe
si de altceN a. Puterea executivA este esercitata - de
Cuverrr; dispozitiile lui sunt 'rasa.' in fapt aduse la in-
(!eplinire de diferitele categorii de .functionari. 'Aci
trebue o organizare care sa aibii la bazil o eat smai
buna selectiune i salarizare, insa in acelas limp si
sanctiuni serioase pentru ne'indeplinirea datoriei. Dar
mai ales cum am mg spits se impune o schint-
bare de mentalitate, in senstil de a servi inai bine

www.dacoromanica.ro
 72

Wublicul, de a reduce formalismul §i de a respecta

legalitatea.
In schimb i locuitorii ace,stei trebue FA se
striiduiasc:ä: sarli .schimbe putin deprinderile, gamin-
rile, sufietul. Fiecare sá intele,a0 eat Mai bine da-
torifie i sh le indephneaseil renuntând la svArcolirile,
din nenorocire aa de .obkinuite, de a trece pe alkuri
sau de a dobandi ceva prin Iprotectie". Fiecare
priceapà ch de aceastà. irtdeplinire depinde bunul rners
al Statului, dela care nu trebue a*teptam, numai
drepturi §i satisfactii di ,d'aia e Stat"; fieeare sá ;Tie
convins de solidaritatea socialk care ne impune atatea
indatoriri.
Puterea executivii, orick ar fi de organizatii, nu
Ipoate realiza ceiace i se pretinde, aac,6 i se cere
din toate p'ärtile regim de favoare O. de iexceptie.
Drept incheiere putern spune cit toti trebue
telegem ea s'a schimbat cera in viata. acest-ui Stat
trebue sil ne trudint sii infaptuim, cAt mai repede.
ceiace se ateapt6. (lela aceasta schimbare ficuta pen-
tru binele tuturor.

www.dacoromanica.ro
 NOUA CONSTITUTIE SI JUSTITIA 1)
1ceasta este cea din urroll din seria conferintelor,
ce am fost solicitat de Societatea Radio, sil le tin
despre Nona Constitutie, cu care' M. S. Regele a in-
zestra t Tara.
$titi cii suveranitatea Statului enrattri dela Natiune
si ea ea se exercitií numai prin delegatiune numai
dupA tirineipiile i regulele prevAizute in Constitmie.
In atributele suveranitartii intrA i dreptul de a judeca,
de a distribui justitia, dreptul de jurisdictie. Un Stat
independent trebue sil aibil deplin acest Arept. .A-
ruestecul altuia constitue o atingere a stiveranitittii.
GAncliti-vIt la regirnul Capitulatiilor, pe care pe
nedrept Pam suportat i noi and nu cram inde-
pendenti, 'care ne-a expus la dureroase umiliri,
In baza ulruia strAinii erau judecati e consulii lor.
In virtutea dreptului de jurisdictie Statul ya or-
ganiza cum crede el mai nimerit impArtirea justitiei.
Pentru exercitiul ac,estui drept se orAndue,sc ianumite
instante, Cu anumite dideri; anumite proceduri qi se
ntur_esc magistratii pentru indeplinirea diferitelor func-
tittni judecAtore§ti.
Atributul suveranitiltii 'de a distribui justitia,-func-
titinea aceasta, serviciul cum zic .unii, la noi este soco-
tar, una din Puterile Statului, 'e numitA Pittere
1) Conferintli tinutd la Radio la 9 Wale 1938.

www.dacoromanica.ro
 74

judeatorease4. Asa a fost socotita i numitii, Inca

prin Conventia (lela Paris din 1858, gi apoi prin toate
formelc de Congtitutie ce am avut dela 1866 pAnii
acum, vi tot asa este in Constitutia notta. In uncle
ári mt este socotigt Putere satt e socotitií ca o parte
a Puterii executive. pupa cum am nai arrant, la noi
nu mai poate fi discutie, fiinded textele o ittimese
expres: Putere.
kce,asta Putere se exerciti1 de organele ei, (art. 32)
de magistrati, Carl lticreara in amunite instante: A-
cegtia sunt deci delegatii Natitinei fentru exer-
cititd dreptului de jurisdictie.
Constitutia noastra preNedeca gi cele anterioare-
ca hotaririle judeciitorefli se protrunki vitiutea
iar nu in numele Suveranului, ca in alte State, aratând
prin aceasta eli Puterea judecritoreascrt, in ceiace ipri-
veste exercitiul ei propriu zis, judecarea, hotruirett.
nu atiirnii de alta Putere.
1109t4riri1e ei stint Iizsä advse la hide/di/lire; ere-
entale in nurnele Regelui. Explicatia este simpla: tot
ce este executare bitch" in cadrul Puterii executive.
De altfel se gtie c executarea in numele Rep!lui este
ordonatri tot de Puterea judecatoreasca. Nu Suveranul
da ordinul de executare cutre agentii Puterii executive
ei tot Puterea judecatoreasca, care are un fel de
delegatie 'din partea Suveranului de a da asentenea
porunci.
Legatura este intre a ceasta Putere i cca legitti-
toare, fiindat aceasta din urtna o organizeazti, stabi-
legte modul de plata al organelor judecatoregti, legile
de recrutare ale acestor organe gi in genere toate legile
pe care le aplica Puterea judeerttoreascii.
Aceasta.Putere. este in stribisii legriturri vi cit cea
executivrt. Pentru paza ordinei i apriarea interese or
.generale 'ale Statului, Puterea executivrt lucreazit
o parte din organele Justitiei, cu Ministerul Public,
Parchetul, al eirui gef este Ministrul de Justitie.

www.dacoromanica.ro
 75

De alta parte vi la noi ca mai in toate Statele, nu-

mirile, naintilri1e, sunt facute e adevarat, conform
legilor Insa de Puterea executivii.
Dar vi Puterea judecatoreasca controleazil ,chiar
desfiinteaza unele acte ale Puterii executive vi ale
celeilegittitoare.
Se 'dovedeste astfel pe deplin, ca nu se poate vorbi
de klespartire,a intre cele trei Puteri, 'de o independenta
absolu% a lor, ea in realitate exista puternice legaturi
intre ele vi í Suveranitatea se :exercita prin colaborare
fulrí ca de aci sh se 'poata, tagildui principittl sepa-
ratiei Puterilor. Tanta chestizinea este ca aceast4 cola-
borare sd fie astIel organizat4 incdt sd 1111 se aping,
la subardonare, ci sit se Ailstreze alit nzai maul ega-
litate; i aceasta e marea gretttate.
In tot cazul Puterea judecrifioreascA nu trebue
in stare de inferioritate fafii de celelalte.
Nu e Aevoe sil .stantim ,asupra situ in viaia
mud Stat. Ea, prin ale sale .organe, salt cu 411'41: fexpresie:
Justitia, rezolva neintelegerile dintre particulari sau
dintre aceVtia i autoritatile publice, .,ea putinta sA.
restabilim legalitatea, sA valorifieiim vi sil apariim
Dreptul. Eara ea, norm'ele de ,drept ar riimâne prin-
cipii abstracte, formule uneori frumoase, texte red;
ceiace le da viatit este ,organizatia justAiei. Este ade-
viírat cA Puterea executivil desilvArseste opera celei
jfnlecatorevti prin aducerea la indeplinire a hotaririlor
ei, dar ceiace stabilevte Dreptul, Il recunoaste, it dri,
curd zicegm, \ iata, este cea judecIttoreasca. Er`irii opera
Puterii judecAtorefti, Executiva n'ar avea ce aduce la
indeplinire in aceasta materie.
Stiti, .desigur, ca rnhrele defect al Dreptului in:
ternational, pentru care i se contesta nsiii existenta,
este toemai lipsa unei organizatii ,bine alcatuitil, care
in caz de confliete, sA stabile,asca totdeatma Dreptul,
asa 'cum se procedeaza In interiorul Statelor.

www.dacoromanica.ro
 76

Puterea judecatoreasea inlesnind recunoasterea i ,a-

pararea Dreptului asigura ordine,a, dà putinta progre-
sului ii ajittä indrumarea catre realizarea pacei sociale.
Nu existg, din acest punct .de vedere, rnisittize Infai
inalqi cleat aceia a judeodtoralui. S'a spus de atAtea
ori ca de el depinde .viata, libertatea, onoarea, averea
indivizilor; si e asa de mare acest adevar hick te
intrebi cum de nu e mai bine inteles si de ce nu se
face mai Inuit pentru a asigura o justitie eta mai
desavarsita.
Aproaipe nimic nu este dorit maiimult inteo societate
ca Dreptatea; nirnic nu linisteste mai Inuit sufletul o-
menesc ca Dreptatea, nimk nu ,.'41iblásnzeste chiar pe
infuriat, pe cel rau, ca Dreptatea, nimic nu indeamna
mai mult sib." suporti once deck convingerea ca trebue
ti se 'facia Dreptate; nrintic nu asigura'
oviganizafillor sociale nti bine dealt Justi(ia.
Principiul cuprins in formula: Justitia regnol'ain fun-
Anzentuan, justitia e temelia statelor, este cel mai
mare adevar care nu trebue pierdut din vedere nici o
clipa, in special de catre conducatorii statelor.
In Constitutiile noastre si in .organizatia Statului
nostril, tnai nouà sau mai veche, s'a dat aproape tot-
deauna atentia cuvenita Puterii judecatoresti. Chiar
unii Idintre Fanarioti s'au ocupat serios de justitie.
Ea a fast tinuta aproape totdeatma pe picior de egali-
tate cu celelalte. Uneori s'a crezut pe nedrept
.S'a Idat o tprioritate.
In genere, insa, aceste Constitutii au continut- putine
texte referitoare la aceasta Putere.
Constitutia actuala a mai redus ilia: din dispozitiiie
anterioare asa inck in capitolul intitulat: -Despre Pu-
terea judecatoreasca." avern numai G articole (art.
73-78), destul de scurte la care mai sunt de adaugat
alte cateva, asezate in alte
Intre altele, a fost consacrat ,din nou principiul ca

www.dacoromanica.ro
 77

oricine are dreptul sal fie judecat de anurniti judeckori

pe care-i diä legea si mi poate fi sustras dela jude-
cata lor.
Cu privire la organizarea instanfelor a pästrat a-
proape in totul textul vechiu, redactându-1 mai bine,
text duipd care rut se poate infiinta niel o jurisdictie
deck in puterea unei legi.
De !ase,xnenea nu pot fi create, sub nici o numire sau
cuvant, comisiuni i tribunale extraordinare in vederea
unor anurnite procese, fie civile,,fie lpenale sau pentru
judecarea unor anumite persoane.
Se §tie cA sensul acestei dispozitii este sä se evite
creiarea de instante speciale pentru anumite procese
sau persoane, cum se lacea In secolele anterioare. Se
pot, insä, infiinta alte instante deck cele de drept
comun, care sti judece litigii referitoare la anumite
materii sau categorii de persoane. Este MO de dorit
$id se irzceteze cu aseruenea instance Si comisiuni
de d,iferite felur,i i taut sti fie dat justifiei obi§nuite.
Tot in legturiä cu organizarea instantelor s'a pA-
strat dispozitia ea' justitia militarä, se organizeaz6 prin
lege.
In conferinta tinutä la Institutul Social RomAn in
1922 .despre Puterea judechtoreasc4 aträgeam aten-
tia a era bine sä, se ipomeneascA in Constitutie ceva
despre Justitia eclesiasticä §.1 cea disciplinarä, col
putin ea o recunoa§tere. Nici de data asta nu rs'a men-
tionat nimic, rAmiânând astfel sä fie stabilite de le-
giuitorul ob4nuit.
S'a pästrat §i dispozitia ea' pentru intreg Sta-
tul rolinan existä o singurA Curte de Casa fie fi
Justifie. Dei aceastä dispozitie nu Mai era discutabilä
tot* nu este de prisos. Suprema instantä 'este
trebue $5: rämfie una singurä In Statul unitar romän.
Si chiar in organiza ia ei internä, trebue sA disparii

www.dacoromanica.ro
 78

once urrna de separatie pentru anumite procese din

diverse regiuni ale Tarii.
Pentru organizarea instantelor, in genere, nici Noua
Constitutie n'a 'dat vreo aka indicatie. Total a fast
lasat pe seama legiuitorului ordinar, care va put ea lua
mrásurile cele .m:ai potrivite i incerca ;diversele sisteme.
O Movatie foarte mare a facut lisà Constitutia
in privinta juriului, pentru care Constitutiile anterioare
cuprindeau mai multe texte. Juriul a fost desfiintat.
Modificarea organizarii lui, i chiar &stun-tarea a test
ceruth de multi vrerne pentru diverse motive, pe care
le-am aratat §i eu altadata. In ,citata mea conferinta
dela 1922 propuneam, 'intro altele, ca in Constitutie
revada numai c,4 juriul va al ea competinta 'pre-
tig. se
va"zuta de lege, lasiMd astfel ca legiuitorul sa-1 .poata
intTebuinta pentru care rnaterii ar crede ca mai este
util.
Modul criticabil crim aceasta institutie istorica i-a
indeplinit rolul in ulthnii ani, a contribuit hatiiritor
la desfiintarea lui 'pentru toate Materiile.

Situafia ifiersoanelor care vor ,exercita fmterea jet-

cleefitoreascd, a organelor, de care vorbeste Constitutia,
este Lira indoiala cea mai importana, fiindca, in de-
finitiv, de rnagistrati depi.nd toate rezultatele exerci-
triului acestei Puteri.
Aci se pune problema recrutarii, prin concurs, ale-
gere, cooptare, cinp4 vec'hime, problema selectionarii.
pregatirii, salarizìírii, independentei,- disciplinei, etc.:
obiect de intinse cercetari.
Ne-am fi ateptat ca in Constitutie sa se fi prevbzut
rnac,ar principii generale, aft cum. s'a 'facut pentru
organele Puterii legiuitoare si executive.
Constitutia a x-iscris numai un text, art. 76, cu pri-
vice la inamovibilitatea judeciitorilor. Dupá acest text:

www.dacoromanica.ro
 79

judeckorii sunt inamovibili. Inammibilitatea se va

statornici printeo lege specialk care va interveni eel
mai tkziii in termen de.. ase luni (lela promulgaren
prezentei Constitutii. In acest timp sanctiunile disci-
plinare se vor aplica prin decret regal.
Prin inmnovibilitate se intelege dupà cum se
stie i curn s'a stabilit acum cativa ani inter) decizie
Inaltei noastre Curti, redactatit de mine o situatie
juridicii, in virtutea ekeia un functionar nu poate
pierde functiwiea sa deck prin demisiune, ajungere
la limita de varsta, punere in retragere pentru infir-
mitate sau printeo hotkire a unei instante disciplinare
competena In dreptul nostru magistratii inamovibili
nu puteau fi nici inaintati fArà consimtknântul lor.
Inamovibilitatea garanta nu numai dreptul la o
anurnia fu.netiune,, ,ci i exercitarea acestui icirepe intr'un
ariurnit loc, de uncle mi putea fi niutat deck in
cazurile i Cu formele prescrise de iege.
La noi inamovibilitatea pentru Curte.a de Casatie,
a fast inscrisa chiar in Conventia :dela Paris si a ,fost
socotità de ordin constitutional. Pentru celelalte in-
stante a fost introdus,ä" prin diverse legi, iar Consti-
tutia dela 1923 a inscris-o intent' text (104) in sensul
cA judeeMorii sunt inarnovibili in conditiile speciale
pe care legea le va fixa. Nici acea. Constitutie, ca si
cele anterioare, n'att urrnat aci pe cea belgiana, in
care se previad principalele conditiuni ale inamovibi-
liatii, pe care deci legiuitorul trebuie sh le res-
pecte. De ad discutia ctind legiuitorid a redus limita
de varstil la 68 ani pentru Curtea de Casatie. Pro-
blema se qtie a Test rezolvata de Malta Curte
in sensul cA legiuitorul poate .face o asemenea mic-
siorare a limitei dc \Tana pentru viitor dar nu si
pentru Magistratii In functiu.ne, fiindeá altfel s'ar ne-
socoti principiul inanrovibilitatii care ar räntâne o
simplii afirmare farà valoare, ceiace nu este admisibil

www.dacoromanica.ro
 - so
Constitutia din Februarie 1938 a consacrat de ase-
menea inamovibilitatea judeatorilor; n'a previizut insri
conditiile ei ca la Belgieni, .ceiace ;am propus Inca dela
1922, ci a läsat ca legiuitorul sä le stabileasca, fixtuul
un termen de sase luni pentru infäptuire. Este in in-
teresul justitiei ca judeatorii sa nu ',fie prea mult-tirnp
lipsiti de aceasti garantie, asa .de necesarä nu numai
pentru ei, cAt mai ales pentTu justitiabilii care trebue
sa" aibä deplinA incredere in cei -ce judecä.
Inamovibilitatea este un mijloc pentru a asigura
independenta magistratilor dar nu este singurul. Ea
trebue complectatà i Cu altele, intre care asigurarea
unei bune sari materiale, 'dacä nu in felul judeeäto-
rilor englezi, dar in tot cazul care sä-i diferentieze cu
mult de al ti dregätori. Mentionäm apoi o edu-.
catie suflete,aseä aleasä in care aria de caracter are
primul rol.
Infelegerea ciit mai ada'ncii a fusel-nail-JO Justifiei
fientru orgatzizarea Statului va con tribui tot .mai unlit
la liadfarea ei din toate fiunctele de vedere.
.* *

Cu priN ire la activitatea Puterii judec,atorefti, Con-

stitutia a intrOdus sau a pästrat uncle norme fiarte
interesante, aplicabile la Curtea de Casatie.
Arnintiti-va efi a dat in ,competinta acestei instante
validarea ale gerilor pentru atnbele Adunitri i verifi-
carea titlurilor Membrilor lor, pe care ani propus-o die
multä vreme, o ingsurä foarte hunä, 'care va inlätura
uncle greseli clack' nu abuzuri si va inlätura discutiile
asa de lungi.
Amintiti-vä a tot malta Curte ¡Idea 'fie Miniftri.
A ipästrat apoi Ipentru aceastä instantà dreptul
de a se rosti asupra conllictelor 1 atribufiuni. -

A consacrat din now principiul ert recursul .in

casare este 'de ordin constitu(ional; ,ceiace inseamnii,-pe

www.dacoromanica.ro
 81

intelesul tuturor, ca. pentru mice hothrire a oricarei

instante trebue sit- existe drept de recurs. Cu toato
criticele ce i s'au 'atlas acest lprincipiu este bun. Once
litigiu chiar de n'ar trece prin dot*" grade de ju-
decata pentru fond, este .bine fie cercetat vi din
punct de vedere al :strictei legalitati, de o instant& de
recurs. De dorit ar fi ca totul sh fie cercetat din
acest pullet de vedere numai de malta Curte vi
sa nu mai avem recursuri, in :diverse materii la Tri-
hunale, la Curtile de Apel. Numai asa am putea asi-
gma p depdina unitate de jurisprudent:a. Totuvi, chiar
sistemul imperfect de azi, este mai bun deck desfiin-
tarea :dreptului de recurs, de catre once legiuitor.
Constitutia a mentinut in eaderea Puterii judeato-
revti :comenciosul administrativ. A pastrat i dispozitia
cA aceasta Putere &are caderea sa ju:dece actele de
kuverramfint i actele de comandam:ent cu caracter
militar.
A lasat de o parte uncle dispoziii privitoare la
infiintarea de autoritati Cu atributiuni de Contencios
administrativ vi la drepturile celor vatamati prin actele
autoritiatilor. Totuvi cred ea acestea nu vor avea in-
fluent& asura principiilor pastrate. Oricum s'ar :or-
ganiza contenciosul prin lege, el trebue potrivit
Constitutiei sä riarnana in ,cadrul Puterii judeeato-
rev-a. Ar fi bine ca aci sa se grupeze tot ce e con-
tencios administrativ, i ar fi de :dorit sit se asigure
in chip Mai larg cetatenilor dreptul de a se plânge
la justitie contra ilegalitatilor administrative.
Prin. acest :drept justitia controleaza actele Puterii
executive. Reatnintim ea justitia cerceteaM i legali-
tatea regularnentelor.
Dar Noua Constitutia a recunoscut 'din nou
Justitiei :drefitul de a judeca constitufionalitatea legi-
ior. Prin art. 75 s'a recunoscut Ctirtii de Casatie in
Sectiuni-Unite, dreptul de a face aceasta judecata

www.dacoromanica.ro
 82

de a..declara inaplicabile pe cele contrarii Constitutiei,

preci du-Se c jutlecata neconstitutionaliteii legi-
lor se mkrginevte numai la cazad judecat, asa cum pre-
vedea i textul anterior.
Sc vtie eá la noi, d.ela 1912, s'a recunoscut pe cale
de jurisprudentk acest drept oriekrei instante. Con-
stitutia dela 1923 l'a inscris:formal dar numai pentru
Curtea de Casatie in sectiuni-unite.
malta Curte, lira de a-i aduce ;laude, indeplinit
foarte bine acest rol greu i, in istoricul jurisp-rudentei
sale, a Its.cris pagini adbmirabile intru ápárarea Consti-
tutiei, dând totuvi dovezi de adâncä intelegere
a vremurilor vi a feluritelor ,prefaceri.
Nu i-se va putea nicioda-tá reprova, ea altor in-
stante strkine, cu drepturi similare, ch a creiat
clificultei in evolutia socialä. Poate elti va trebui
sä se la unele Másuri mai potrivite pentru exercitarea
acestui drept i pentru reprezentarea Statului in as-
menea litigii.
Acest drept constitue cum am mai spus - un
titlu de .glorie al Dreptului roma. nesc ci cea nuti pu-
ternica garantie pentru drepturile firelAtizute in Con-
stitufie.
Despre aceste trei norme vi mai ales de cele douii
din maná, corttencios i constitutionalitate, se vorbea
cit la o modificare a Constitutiei aveau a fi luate
Puterii judecatorelti, care, indeplinindu-vi dato-
ria provocase vi nemultumiri.
Trebue sit aducern un respectuos omagiu Suvera-
tmlui care le-a inteles importanta i utilitatea i lea
lásat Puterii judecktorevti, clându-i astfel incà un
semn al Inaltei Sale pretuiri.

Acestea sunt -- pe scurt principiile inscrise in

www.dacoromanica.ro
 83

Constitutie cit privire 1ä Puterea j-udeektoreaseii- §i

dintre care unele îii a,teapta realizárile
Din ele reiese el, in trasáturi generale
m'asura trecatoare despre inarnuvibilitate a voit
sa paistreze acestei Puteri un rol insemnat i nu mai
prejos de al celorlalte Puteri.
. dark- de

UrnreaZà ca legiuitorul srt-i dea posibilitatea si Co-

respundd conceptii Constituantului §i sperantelor pe
care le pune Tara in ea.
Cu cat aceasta Putere va fi mai bine organizatift
§i. Mai independenta, cu atát ii Va indeplini rnai
bine rolul ei pentrit Societate. Indivizii §i-ar
mai cu exactitate obligatiunile, ar infránge cu smai
putinä u§urinta legile; chiar puterile Statului War fi
pornite ä treaca, peste drepturile ce au prin CcinSti-
tutie. Toti ar §ti ca exista un arbitru neindurátor-eare-
garanteaza drepturile fieearuia.
De alta parte, Puterea judeeatoreasea este un,
ment de continuitate in viata Statului. Se se/timba Gu-,
vernele, se ichinibli aleatuirea Puterii legiuitoare,
ori Wier fiartidele,Puterea jitded.,toreaiort rti-
rn. /me la clatorie".
Puterea judecAtoreasciti este chiar o educatoare a_
naaselor prin ,desvoltarea ideii de Dreptate. Ea leste
menit4 sA fie un mijloc de infrtmare a tuturoi, fié.
individ, fie putere publica, caz' id uitia valoarei. Drepi
tului, o moderatoare chiar a avânturilor poporului,..
o aparare chiar a democratiei ,contra abuzurilor ei.
proprii. De forta justitiei trebue sa se sfarime atat
fulgerile tiraniei cat §i valurile vijelioase ale dema-
ooocriei.
o
Bine organizatd, ea va contribui mai mult ea oricare
alta la insttnlito§irea vietii noastre".1).
1) Pulerea judeccYloreascd In Nona Constitutie a Romftniei L S. R. 1922
p.220.

www.dacoromanica.ro
 84

Asa vorbeam la 1922 si aceste cuvinte sunt exacte

azi si oricand.
Astfel fund, nimic nu poate servi Mai bine pentru
aplicarea noilor norme constitutionale deck imbinarea
lor cu ideia de justitie.
Sit' nu uitdaz niciodatii oh' Justitia stet' la tentelia'Sta-
telor si &.7 facent toate sacrificille fientru triumlul ei.
* *

Iata-ne la sfarsitul seriei acestor schite, in care am

ciiutat sit infatisAM cuprinsul Noii Constitutii..
Sunt Inca unele parti ca despre finante, ostire,
revizuire i miele dispozitii transitorii, care prezintii
destul interes, dar socotit cà pentru cultura gene-
rata a ajoriatii ascultatorilor este suficient ceiace
arni ,expus.
Urrrerdtor invitatiei ce am Primit, am: ;poIrnit cu
du/ curet de a informa fi de a da eletriente care grt
permitd itztelegerea noului nantndrull ca
fiecare judece, cugetal qi ufletUl situ.
Asi fi multurnit daa munca mea va fi corespuns,
Mkar in parte, iscopului.
Noua Constitutie care pe bunk' dreptate va
purta nuntele de Constitufla Regele Carol II va fi
shr_bolul unei epoci in desvoltarea poporului roman.
S'au inceput intäptuiri pe baza nornielor lei dar,
In multe privinte, suntem Meg in faza cercetkrilor §i
pregatirilor, care trebue sa fie cat serioase
mai profunde. Schimbärile, innoirile a§.áziaMintelor unui
Stat nu trebuesc Acute in Fori$ ci cu multà citrapd-
nire, fArii de a se rupe legAtura cu ceiace a Tost.
1de altminteri cercetkorul nepktinitor va Teen.
noaste afara" de eâteva ,dOmenii, in special al Puterii
legiuitoare, nu sunt schimbAri cu totul radicale
Noua Constitutie.
Totusi pentru a lega ceiace este mou cu ceiace a fost

www.dacoromanica.ro
 85

trebuesc sfortari, trebuesc introduse schimbari de ,ordin

legislativ, de metoda, de aplicatii practice, de control,
dar mai ales de suflet.
Sa intelegem vreinurile, sa pricepem ea nu mai
poate reveni ceiace a fast, sa avem raIdarea irnpusa
de marile prefaceri i a nu pretindem realizorea
inTediata a tuturor dorintelor i asteptaailor. Sa ne
inaltOm deasupra dorintelor, ambitillor, necazurilor,
turburarilor noastre sufletesti, s ne facenv pe deplin
datoria, fiecare pe tar,âniul activitOtii sale, sa luptdm
far& preget pen.tru apararea i propasirea Tarii, care
sii ne fie tinta suprema, asa cum ne indatoreazä Noua
Constitutie.
afar% de acestea, calanziti de un spirit non, sa
intelegem Inaltele iganduri i frumoasele gentimente
ale Augustului fauritor al acestei Constitutii i si-1
ajutam, cu toata fiinta noastr,a, in opera de inaltare
progres a neamului romanesc.
SA rugam pe Dumnezeul parintilor nostri", gpre
care ei îi indreptau sufletul in zilele mari ale a-
cestui nearn, sá ne lurnineze i sa," ne ajute dar, Mai
presus de toate, sa dea Iubitului nostru Rege sluatate,
putere i viata lunga spre vedea desavirsita 'ma-
rea opera.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII,
Pagina
I. Noua Constitutie.
1ntroducere. Cateva note Riffifaei-rolutiei noastre con-
stitutionale.
Principii generale 3-15
II. Da torii si Drepturi.
Nationalitate.
Datorli fundamentale.Nol sanctiuni : pedeapsa Cu moar-
tea ; confiscarea.
Drepturi referitoare la persoane: libertatea constiintei,
libertatea individual, inviolabilitatea domiciliului,
libertatea muncei, libertatea Invatamantului, fiber-
tatea presei? dreptul de Intruhire, etc.
Drepturi referitoare la patrimoniu : proprietatea In ge-
nere, proprietatea subsolului, drepturi castigate . 17-34
III. Puterea legiuitoare.
Toate Puterile Statului emana dela Natiunea Romana.
Principiul separatiei Puterilor.
Drepturtle Regelui In cadrul Pulen! legiuttoare, Legife-
rarea prin decrete-legi.
Reprezentanfa Najionald. Adungrea Deputalilor. Senatul.
Compunerea lor. Drepturile i datoriile parlamen-
% tarilor.
Consillul legtslatig 35-53
IV. Puterea executivil.
Rolul acestei. Puteri.
Regele: drepturl i datorii.
Ou'uern st Mintstrt. Drepturi i datorii. Responsabilitate ;
ndecare 55-72

www.dacoromanica.ro
 - 88 -
Pagina
V. Noua Constitufie si Justifia.
Rolul puterii judecgtoresti.
Organizarea instanfelor. Curtea de Casafie.
Situalia magistrafiior ; Inamovibililate.
Norma constitutional° privItoare la aclivitalea judecdto-
reused, In special a Curlii de Casalle.
Incheiere 73-85

rj

www.dacoromanica.ro
 Pretul Lei 50

www.dacoromanica.ro