Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TANOVICEANU
fPROFE[OR DE DREPT [1 PROCEDURĂ PEN.O.L..6. LA F.o.CULTME.o. JURIDICĂ DIN BUCUREFI.
TRATAT
DE'
DREPTJIPROCEDURÂ . '
PENALA
EDIŢIUNEtA tA DOUA
A eURJULUI DE DREPT II PROCEDURĂ PENALĂ
5F5E3E REVĂZUT fi COMPLECTAT 5F5E3E
DOCTRINA
de
Viniilă Dongoroz
Doctor in Drept Avocat.
,
JURIJPRUDENŢA
de
Eugen c. Decusară
Doctor i� Drept. Director. statisLjudiciara
� CU O PREFAŢĂ DE �
N.e. SCHINA
fon PRE[ EDINTE . CURTE.o. DE .o.PEL,BUCUREfŢl
www.dacoromanica.ro
PREF ATA
Stiinta dreptului penal, aceastei disciplinei juridicci infi-
nit de complexei, este de mai bine de un sPcol in neincetatei
intensd transformare. Cdnd se pare cei ultimul cuveint s'a spus
in aceastet stiintei, abia atunci se descoperd cci s'a mai nascut
o perspectivd a unor noui si vaste orizonturi. Nimeni nu ar
putea constata, la un moment dat, cei s'a deschis ultima pers-
pectivei, fiinelcci este imposibil de precizat cari vor fi aspec-
tele societeitii de mdine, bazele ei juridice, conceptiile ei mo-
rale si neizuintele ce o vor freimiinta. Ceici prin natura sa in-
timd, ca fi prin substanta sa, f tiinta dreptului penal este in
rea mai streinsei dependentii de aceastei infinitate de fatete
ale celui mai instabil conglornerat: societatea omeneascii.
Cercetarea istoricei a prineipiilor de drept penal pune in
lumina existenta unei constante corelatiuni intre aceste prin-
cipii, traduse in legi, si evolutiunea sociald.
Transformcirile din trecut ne dau certitudinea celor vii-
toare. Mai ales cd nu trebue uitat un lucru, si anume di ,Ftik -
ta penalei de astdzi este in dezacord veidit cu normele pozitive
in vigoare, cari in neintreruptul mers al societeitii, au perdut
pasul, rdmeineind cu mult in urmei. lard, de o parte, stiinta
dreptului penal modern pornind de la ideia, cei represiunea
i$i are fundamentul in necesitatea apeireirii sociale; iatei, de
cealaltd parte, legea penalei aetualei lovind cu sanctiuni si
acolo unde nu este pericol pentru societate. latei iarei$i, de o
parte stiinta penal% care recunoa§te eii pedeapsa nu poate
avea dealt un rol subsidiar, datoria Statului modern fiind
intdi de a preveni si apoi de a reprima; iatei, de cealaltei parte,
norma penalci in vigoare, care face din pedeapsd un scop, in
timp ce criminalitatea sporeste din cauzei cd societatea nu are
grijei de preintelmpinarea ei.
www.dacoromanica.ro
VIII
www.dacoromanica.ro
IX
www.dacoromanica.ro
rdurire indiscutabild. Ea a celletuzit si ceilebuzeae, alcituri de.
cele mai de seamei opere similare din Apus, intreaga aplica-
tiune practicel a legilor noastre penale, realizand astfel do=
Huta exprimatei de dansul, in prefata primei editiuni, de a
vedea jurisprudenta cat mai mult "infreititei cu doctrina.
Dar osebit de valoarea ei pentru aplicatiunea dreptului
penal, opera mi Tanoviceanu peistreazei dupei 12 cvni aceia$i
autoritate in desvoltarea teoretricd a principiilor acestui drept.
Pentru tandra noastrei doctrind, ea reprezintei modelul de sis-
tematizare, tezaurul de informatiuni rare, isvorul de lumina',
de care nimeni nu se poate dispensa.
Dovadd, extinderea pe care studiul dreptului penal a lua-
t-o la noi de la aparitimea acestei lucreiri ineoace.
De unde cele mai multe din studiile anterioare erau sim-
ple incerceiri informative, inspirate din tiatatele i monogra-
fide publicate in Occident, asistdm acum, duvet aparitiunea
Cursului" lui Tanoviceans, la lucreiri reusite de doctrind
penalei romeineascei $i la o expansiuve de interpretare destul
de remarcabilei.
Prin participarea lui Tanoviceanu si a valorosului seiu
colaborator, regretatul profesor I. Visoinl-Corneiteanu, la ma-
rile congrese internationale de drept penal si de aiintet peni-
tenciarei, s'au fdcut $i primele legeituri intre incepatoarea noa-
strii tiinta i cea apuseand.
Munca mi Tanoviceanu a dat roade, care au fost culti-
vate cu folos de succesorul sdu la catedrd, distinsul profesor
Iulian Teodorescu.
$tiinta are desigur trebuintei, pentru a proptisi $i a c14-
tiga cat mai multi adepti, nu numai de munea omului de ca-
binet, dar si de mana intreprinzeitoare a otganizatorului.
Prof esorul lulian Teodorescu, ajutat de elementele tine-
re, formate la lumina tiintei lui Tanoviceanu, organizeath
Cercul de studii penale, leirgind domeniut cercetdrilor si in-
tensificand contactul cu strdineitatea.
Este neincloios cei stiinta penalei, ca i oricare alta, nu se
poate afirma deceit prin formarea unei doctrine, in care sZ
se oglindeascei nouile idei san conceptiurui. Dacci codurile ad=
notate sunt de o nespusii utilitate pentru viata practicei a
dreptului, punand la inddmana practicienilor i teoreticieni-
icr mersul jurisprudentei, $i clath in materie penald s'au sue-
www.dacoromanica.ro
XI
www.dacoromanica.ro
XII
www.dacoromanica.ro
tiuni. Este fdrd indoiala cea mai frumoasa feigdduiald a tire-
rei generatii de penaliai din tara noastrd.
www.dacoromanica.ro
XIV
www.dacoromanica.ro
XV
N. r SCHINA
1924, Noembrie 1.
www.dacoromanica.ro
I. TANOVICEANU
?ascot 18 Ianuarie 1858 Mort 8 Aprilie 1917
LUCIA TANOVICEANU
Tie care m'al inclemnat $1 m'ai in-
curajat sii tipiiresc aceastd opera*, dar
care n'ai avut mulfumirea sil o vezi
publicatd, Ili inclzin tructul unei in-
semnate pligi a vigil mele.
Vet! fi de acum veglic impreunii fi
supuse aceleia0 soarte de amintire fi
de uitare.
www.dacoromanica.ro
PREFATA LA EDIT1A I-ct
www.dacoromanica.ro
2
www.dacoromanica.ro
3
www.dacoromanica.ro
4 ---
www.dacoromanica.ro
5 ---
www.dacoromanica.ro
6
www.dacoromanica.ro
7 --
De asemenea si in ceeace priveste doctrina, pe ltinga
marii penalisti francezi, germani, italieni i belgieni, ale ca-
rol nume vor rilmtine totdeauna in stiinta dreptului penal, am
consultat si operile cele mai moderne ale altor penalisti mai
putin cunoscuti, dar care de-asemeni au adus si aduc insent-
nate servicii stiintei. Dorinta noastra a fost cei sa prezentdm
publicului ci studentilor o opera constiincioasei i pusa la cu-
rentul doctrinei si jurisprudentei celei mai noud ssi sperdm
ca am realizat aceastei dorintei.
Pc leingei doctrina si jurisprudenta, in opera noastrei ne-
am preocupat foarte de aproape de istoria si filozofia, sau,
cu alte cuvinte, de trecutul i de viitorul institutiuttilor pe-
nale. Mai en seama in ceeace priveste istoria, cursul nostru
isi are individualitatea sa, fiindca-putini penalisti contem-
porani isi mai dau osteneala sei citeascei enormele in-fotio la-
tineti ale vechilor penalisti. Am crezut insei cd, uneori, eltiar
foarte adesea, este folositor sä ne suint la acoti vechi pre-
mergeilori, care au pus temelia stiintei penale, fiindcd, din
-studiul trecutului in legeiturd cu prezentul se poate intelege
mersul i tendinta institugunilor juridice, $tiinta staticci, a
institu,tiunilor juridice e o stiinta incomplectei, putem zice
falsei, fiindca institutiunile nu stau pe loc, ci necontenit se
transformei. Pentru a fi bine inteles, dreptul trebue studiat tut
numai static, ci si dinamic. Marii juriscansulti rornani au fost
perfect cunosceitori ai vechii legislatiwni romane.
In ceeace privote critiaa dreptului prezent i dorinta
intbundtedirei lui, am peistrat o desiiveirsitd independentd de
prejudeceiti fie politice, fie stiintifice. Cad am crezut o pd-
rere dreaptei, am expus-o pe fatei, feirei s?i ne gelndim ca unii ne
vor socoti reactionar, iar a4ii reisvreititor ori spirit paradoxal.
C find expune cineva faptele trebue sei caute ca expunerea
sei fie fidele ; dar cdnd se emite o idee ea trebue sei fie sin-
cerel. De aceea nu ne-am temut sei ne expunem peirerile noas-
tre, fiindcii, nu urmeirim nici un interes personal or de elasä,
sustindnd o certei piirere, ci dorim numai binele obstesc. Ideea
poate sei fie gresitd, dar ctind e cinstitei i pleacei din convin.
gere, oricine are drept sd-o combatd, nimeni nu are drept sa
ponoslueascei pe acel care o sustine.
www.dacoromanica.ro
8
1912, Aprilie.
11) In vol. al II-lea aceste insetnn'ari prin stele vor fi puse nu in tabla
de Inaterii, ci in cuprinsul vtwlutnului.
www.dacoromanica.ro
DREPTUL PENAL ROMAN
intractiunea nu e deoftt al doilea au ea miirime ; infrac-
tiunea nepedepsita. e eel dintLut si mai mare din toate relele.
Platon : ,Legi,
Donis nonet qui neperoit malls. P. litmus.
Asi se simte buna oillnduialli a Domniei, avand adicit
eel bun duiceata si eel au an azhei ne.
3latet at Mirelor. ,,Tesaur Pepin name, I, 328.
Greqala necertatil, Uri hotare deprinde a creste.
Oron2ca anonintd.
trn crime impuni est tin élément de desiru tion sociale
K. Guyaut ,,Esquisse d'une morales, p. WU.
www.dacoromanica.ro
10
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
IN TRODUCEREA FILOSOFICA
13 - La sfarsitul secolului al XVIII-lea, Dumont critica spi-
ritul putin filosofic al penalistilor. Crimnalistii imea
dânsul -- aunt oameni care n'au o cugetare proprie, care nu-si
1) Mommsen: Manuel des antiquités romaines. Le droit penal. Trad.
par I. Duquesne. Paris I. p. 198.
2) Fr. de Liszt: Lehrbuch des deutschen Strafrechts. Berlin, 14 §i
15-a ed. 1905, § 15, nota 13, p. 79. Vezi §i trad. francezA, Traité de droit
penal allemand, de René Lobstein. Paris, 1911, T. I, § 15, nota 13, p. 115.
In congresul socialktilor germani din 1906 din Mannheim, s'au consacrat
mai multe §edinte cestiunilor penale. Revue pénit. 1907 p. 654 urm. Impor-
tanta legilor penale a mai fost recunoscutA de d. Barboux In Franta, care
spuneA cu drept cuvAnt a Din toate legile care guverneaza omenirea,
legile penale sunt cele mai interesante : ele sunt InsArcinate de a apArA ill
de a ocroti libertatea cetAtenilor". Rev. pénit. 1910, p. 926.
La noi de asemenea aceastA importanta a fost recunoscutA de dol.
distin§i juri§ti §i bArbali de Stat: B. Boeresco. Des delfts et des peines.
Paris, 1857, p. 30; §i Al. Lahovari In Raportul asupra modificAril legisla-
tiunii penale romAne. Dreptul 1-72, an II. No. 13.
3) Carmignani: Teoria delle leggi della sicurezza sociale. Pisa, 1831.
T. I, p. 181-182. Conf. Laborde: Cours élémentaire du droit criminel,
Paris, 1891. No. 6 fine p. 7.
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
27
www.dacoromanica.ro
28 --
urmatoarele cateva linii, care exprima reflectiunile principelui
Dimitrie Ivanovici Nekhludov :
Obiectiunea ordinara care consista a se intreba ce facem
cu hotii i asasinii nu avea de mult timp nici-un sens pentru
el. Aceasta obiectiune n'ar avea sens, In adevar, deck dacá
pedepsele ar fi micwrat numarul crimelor, dacit ar fi indrep-
tat pe criminali, insa experienta probase lui Nekhludov ea se
intampla contrariul.
De atatea veacuri oamenii se obseniau sa pedepseascii in
fractiunile, le suprimase oare sau char le micprase 7 De-
parte de a le fi suprimat, departe char de a le fi mic*orat, ei
contribuise mult ca sit le desvolte, pe deoparte depravand pe
inchi0 prin osandele ce le dau sit indure, iar pe de alta, adao-
gand la suma crimelor acestor inchi0 crimele hotilor 0. a-
sasinilor propriile lor crime, ale acestor criminali cari Bunt
consilieri de curte, procurori, gazi, judecatori de instructiune,
oameni de politie i temniceri. Insa Nekhludov intelese indatit
ca lucrul trebuia neaparat sa fie astfel, i intelese ca daca So-
cietatea i ordinea sociala continua sit existe, aceasta nu pro-
vine- din cauza magistratilor 0 a crnzimei lor, ci din potriva
tocmai pentruca, dei ei exista, se gasesc Inca oameni care au
mila unul de altul i se iubesc unul pe altar (1).
In aceea0 opera, Tolstoi mai spune : Si cu cat studia
mai de aproape inchisorile i locurile d.e oprire ale osanditilor,
Nekhludov intelegea ca toate viiile raspandite-printre deti-
nuti, ca betia, jocul de carti, violenta, nerwinarea, toate aceste
vitii nu erau catu0 de putin manifestarea unui pretins tip cri-
minal inventat de eruditii in serviciul autoritatii, ci erau ur-
marea directa a aberatiunei monstruoase in virtutea careia
oarecari oameni si-au arogat dreptul de a judeca 0 de a pe-
depsi pe alji oameni. Nekhludov intelegea cit, in realitate, ca-
nibalismul bfitranului ocna, n'avusese origina in ocna, nici in
pustie, ci in ministere, in comisiuni 0 in cancelarii. El inte-
1) Leon Tolstoi: Resurrection. Trad. de Wyszewa. Paris 1901, p.
557-558. Aceastä idee paradoxalA nu e de altmintrelea nouA, cAci e com-
bAtutA de Lactantiu (250-325 p. Chr.), care socote§te eroare grosierA
cugetarea celor care cred cA acel care pedepse§te pe vinovati, devine el
Insu§i culpabil pentru aceia. Non exiguo falluntur errore qui censuram,
sive humanam sive divinam acerbitas nomine infamant, putantes nocentem
dici oportere, qui nocentes adficit poena. De ira Dei, Cap. XVII, No. 6.
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
31
www.dacoromanica.ro
32
1. Risbunarea
b) Vezi: Vaccaro, Genesi e funzioni delle leggi penali, ed. III, Torino
1908; P. Cuche, Traité de scien e et de legislation pénitentiaires, Paris 1905;
Ad Prins, La defense sociale et les transformations du droit- penal, 13ru-
xelles, 1910; Gaulder, De la peine et de la fonction du droit penal, Paris
1893; R. Saleilles, L'individualisation de la peine, ed. II, Paris 1909.
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
ragr. 197) ; cand cineva rupe dintii altuia, trebue sg. se mph'
dintii sai" (paragr. 200) (1).
Ce e drept ca talionul nu e o regula absolutä in codicele
Hammurabi, ci uneori el e inlocuit cu pedepse pecuniare
(vezi paragr. 198, 199, 201), insa in regard generala pedeapsa
infractiunii in acest coclice e talionul, care reprezinta rAsbu-
narea socialti.
20 ' - Contimporan cu codul lui Hammurabi (a) se crede cii au
fi si codul imparatului chinez S'cium, care a domnit prin se-
colul XXIII a. Chr. (b).
In acest codice se prevede de asemenea rasbunarea pri-
vata si talionul.
21 - La Evrei, in Exodiu, care e inspirat de codicele Ham-
murabi, se gaseste scris :
Vei plati suflet pentru suflet, ochiu pentru ochiu, dinte
pentru dinte, manä pentru mina, picior pentru picior, arsura
pentru arsurá, ranä pentru rand, viinätae pentru viinatae" (2).
22 Acelasi sistem al talionului il giisim la Greci si la Ro-
mani, in vechiul drept.
Achile ucide 12 Troiani ca pedeaps5 a mortii lui
Patrocle (3).
El era sistemul sustinut de Pitagoras, cad Aristoteles,
in Etica sa, numeste talionul dreptatea pitagoriciang. Solon,
dupa cum afirmä Diogene din Laert, impingea severitateca si
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
38
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
-- 44
doilea peutru ca ceilalti sa se pazeascil de a fi pedepsiti
astfel (1).
36 - La Romani aceeasi idee inspirg pe filosofi i pe cea mai
mare _parte din jurisconsulti.
Astfel Cicerone spune : Orice eertare i pedeapsA...
este pentru binele obstesc" (2). El admite cMar pedeapsa con-
fischnii In seopul ca iubirea oopiilor sä facg, pe pärinti mai
credinciosi Statului (3).
Quintilian de asemenea spune ca Orice pedeapsii mizu-
este spre pildä iar nu spre rlisplata räului faout" (4).
Nimeni insii nu s'a ocupat mai mult i n'a exprimat mai
bine aceastä idee dee& filozoful Seneca, care in multe din
scrierile sale cautli sl arate caracterul utilita.r al pedepsei, in-
spirfindu-se desigur de la ideile plaboniciane.
Pedeapsa spune Senecanu se da. din pricina menieL
ci pentru pazä.... ; ea va privi nu cele trecute, ci pe cole vii-
toare". In urmii, citeazä, euvintele lui Platen.: Nici un om in-
telept nu pedepseste pe cineva fiindcä a gresll, dar ca si mr
mai greseasca" (5).
Seneca tine mult sá dovedeascii afirmatiunea sa c pe-
deapsa nu se a din mil, i crt nimic nu se potriveste mai
putin pedepsii ca ura.
Cäci zice dansul eine Ii nraste membrele sale a-
tunci ciind le tae t Nu e aceea urg, ci o trista ingrijire a boalei.
Vcidem cânii turbati, omarim boul greaznic i neimblanzit_
tAem vitele bolnave, ca sfi nu se bolniiveascii. turma... Nu ura.
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
48
1) Ibidem: Livre IV, art 1, No. 6, P. 400. Confr: Aul. Geliu, Noct.
Attic. VI, cap. 14. Id circo veteres quoque nostri exempla pro maximis
gravissimisque poeuis diccbant-.
2) J. Bodin: De la Republique, Edit. 1583, p. 721, Livre V, chap. 2.
3) M. Montaigne: Essais, Livre II, ch. %, III. Conn.. §i citarea d-lui
Maxwell, Bulletin de l'institut general psychologique lOôme, armee 1910, p.
232, Action psychologique des peines.
4) Nypr ls: Complement de la Theorie du code penal de Ad. Chau-
veau §i F. Hélie. Bruxelles, Ill, p. 25 arata ca Farinaceu s'a dascnt In 1554,
Irma credem ca aceasta afirmare e gre§ita. Jousse in Traité de la justice
criminelle, T.1, Preface, p XLVIII, spune ca Farinaceu s'a nascut la 30 Oct.
1544. Adaog a F.rinaceu singur spune in 15 8, ca el are 44 de ani. Ce e
drept ca tot el spune in 8 Mai 1598, ea e In vârsta. de 52 ani.
5) P. Faruzacii: Praxis et tneoricae crimmalis. Libri duo. Francofurti
1597, p. 238. Lib. I, Titl. Ill. Quaest. 17 AO. 2.
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
www.dacoromanica.ro
-- 52
Unde e trebuinth ca inimicii sa consimtá sä fie dezarmati of
eontinuti I" (1).
De altmintrelea si Bentham, ca 6i ali scriitori deja citati,
recunoaste c scopul principal al pedepselor e de a preveth
)infractiunile. Afacerea trecuth nu e deck un punct, viitorul e
infinitul. Infractiunea trecuth nu priveste deck un individ,
infractiunile viitoare pot ssa-i loveascii, pe toti" (2).
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
5T
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
60
1) A. de Pearbach : op. cit., edit. XIV, Par. 8 $ti urm. mai ales paragr.
16 (p. 39).
2)G. Carmignant : Teoria delle leggi della sicurezza sociale, Pisa,
1832, T. III, p. 22 si 23, Lib. III, cap. I.
3) In adevar Quintilian, Institut. orat. V, No. 9, ne spune ca areopagui
a condarnnat la moarte pe un copil care scosese ochit la dteva dor!, pen-
trucA aceasta dovedea o fire foarte rea, i dad acest copil ar fi alttns mare,
era temere sa nu fad eau la multi oameni.
4) Paola e Gina Lombroso : Cesare Lombroso. Appunti sulla vita,
Fratelli Bocca, 1906, p. 220. Volumul a apArut la Milan, Hoepli. Volumul al
II-lea din Uomo delinquente a apArut abla in 1889.
5) Torino &Weill Bocca; 1897 WI_ I, 32+652, vol. II, 576, vol. III, 677.
www.dacoromanica.ro
61
1) Confr. si prefata d4ui E. Ferri, dela 'edit. fr. a operii sale La soclo-
logie criminelle. Paris, 1905, p. I, in care dinsul citeazI i alte opere se-
oundare dela Inceputui. scoalei-scrise de Garofalo si de dAnsul.
2) Revue philosophique. Th. Ribot, 1885, N-le 6, 7 si 8.
3) G. Tarde: Criminalité comparée. Paris, Akan, 1886.
4) C. Lombroso : L'homme crian4te1. Paris, 1887.
5) R. Garofalo : La Criminologie, 5-a ed. Paris, 1905.
6) L. Ferri:: La sociologic criminetle (2-a er.). Paris, 1905.
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
1) Cum a ndscut noua scoald": Tat Al meu avea ceva mai mult de 30
de ani and fu chemat sdirig manicomiul din Pavia. NerAbdator sa aplice
la noile studii propriile forte si plin de entuziasm pentru moteda experimen-
talA, in tamp de 3 ani se puse cu ardoare sä mgsoare i sA confrunte ne-
bunii cu criminalii, de care trebuise sl se ocupe in mod incidental si cu nor-
malii, din ce in ce mai mult convinendu-se Ca oarecare deosebire substan-
tialà trebuia sä existe intre unii si altii, dar färä sä isbuteasa sk gAseascA
nodul, sintea diferentialà. CAnd iatä ca in o rece dimineatA din Decembrie
1876, anatomatiand craniul banditului, Vite lla, gas! o intreagk serie de de-
formatiuni, care faceau sa semene cu craniul unei maimute inferioare. Prin-
tre celelalte deformatiuni (anomalii) o enormä gropita care se aprofunda la
baza craniului (occipitalà), acolo unde se imbina cu vertebrele, care pentru
aceea tatal men o numi occipitala millocie.
Fu aceia o lampa revelatoare. La vederea acelui craniu (zee tatal
meu), imi apare deodatä, ca o largä ampie sub un orizont aprins, iluminata
problema naturei infractorului, care trebuia sä reprodua in timpurile noa-
stre caracterul omului primitiv si mai jos pAnä la carnivori". Paula e Gina
Lombroso, Cesare Lombroso.. Appunti sulla vita. Le opere. Torino 1906.
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
65
www.dacoromanica.ro
66
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
70
www.dacoromanica.ro
71
1) Contra tipului criminal, prof. de Listz Die neuer ideen in der Stra-
frechtswissenschaft, in Deutsche Litteraturzeitung XXVII, nr. 11 si 12 din 906.
a) Giuseppe Vidoni, Sull'attuale evoluzione dell'antropologia criminale,
in Scuola Positiva, 1922, p. 465.
b) Lombroso et Ferrero, La femme criminelle et la prostituée, pag.
250, Paris.
c) !dem, p. 312.
d) Mem, p. 124.
e) En Ferri, La Sociologie p. 83. Paris, ed. II, 1914; E. Garofalo, La
Criminologie, p. 71, Paris, 1905.
f)Tipul-criminal a lost combätut la Congresele de atitropologie cri-
ininala de la Buxelles de Drill, Tarnowski, dr. Ifouzd si Warnots, iar la cel
din Geneva de Naecke.
A se vedea : Dr. E. Chazal, Les anormaux psychiques, p. 39 ; Dr. M.
de Fleury, Llme du criminel, XI; Dr. P. Aubry, La contagion du meurtre,
p. 19 ; Dallemagne, Stigmates anatomiques de la criminalité 1 Dr. Corre,
www.dacoromanica.ro
-- 72
tiuni e inchisa pentru penalisti, nimic ne impiedichnd insii
pe antropologistii-criminologi sh continue cercetgrile kr.
Dar dacá tipul-criminal bazat pe stigmatele externe (ana-
tomico-morfologice) e complect inläturat, numerosi sunt insh
criminologii cari admit existenta unui tip-fizionomic do-
bandit din cauza felului de viatà, a mediului, a obisnuintei,
etc., iar nu ingscut pe care autorii l'au denumit tipul pro-
fesionistului infractor.
De altfel, cu date abundente si riguros verificate, s'a
constatat cà in toate indeletnicirile exista un tip-profesionist,
cu o anumitä fizionomie, datoria tocmai influentelor exerci-
tate de conditiunile de viata creiate de profesiunea pe care o
are un individ.
Astfel se citeaza tipul-profesionist al preotului catolic,
a magistratului francez pang acum vreo 20 de ani, pentru a
nu vorbi dt alti profesionisti in special meseriasi si negus-
tori cari au un tip si mai bine pronuntat.
Toti acei cari au stucliat pe infractori, in special pe cei
de obiceiu, cari se stie ca sunt adevärati profesionisti ai cri-
mei, nu au putut sa nu recunoascä existenta tipului-profesio-
nist la acesti infractori (a).
Detentiunea indelungà sau frecuentä, contactul cu indi-
vizi animati do aceleasi porniri, fac pe acesti infractori sg.
se imite, sa se apropie in toate manifestatiunile lor. In spe-
cial intre detinuti mai ales când stau la un loc, exista tot-
deauna unul din ei cari joaca un rol si o influentä fascina-
toare asupra celorlalti. Tinuta sa, gesturile sale, privirea,
mimica, limbajul, preferintele si. apucrtturile sale, toate sunt
imitate si adoptate de ceilalti, can la randul kr vor fi object
de atentie mai thrziu pentru cei novici.
La toate acestea se mai adauga necesitatile vietii Ohl in
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
75
www.dacoromanica.ro
76
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
-78
sea 1-a confirmat. M'am dus de mai multe ori in inchisori si
in ocne, i, fara sa cunosc de mai inainte genul de erima co-
mis de indivizii pe care ii observam, am putut adeseori sa
disting pe condamnatii de omor de condamnatii de furt san
de exeroeherie. Dupa notele mele nu m'am inselat deck de
7 sau 8 ori la suta" (1).
74 ' Daca voim sa cautAm in literatura un precursor al teorii-
lor lombrosiene, vom gasi inainte de Dostojewky un alt ro-
mancier, mult ponegritul Eugene Sue, care in romanul san
Les Mystéres de Paris, a descris in chip magistral tipul cri-
minalului. (a).
Tata cum descrie Sue pc, unul din eroii romanului sau,
un hot si asasin poreelit Maitre d'Ecole :
Ochii sai cenusii, foarte mici,foarte vioi, foarte rotunzi,
sclipeau de cruzime, fruntea sa turtita ea aceea a unui tigru
se ascundea pe jumatate sub parul des, capul sau disproportio-
nat de mare sta infipt intre umerii largi, ridicati, pnternici
si dim*. El avea brat& lungi, musculoase, miina mica, gra-
sa i paroasa piina in vilrful degetelor".
Mai departe vorbind de un alt asasin poreclit Gros Boi-
teux, ne spune : ...
fizionomia sa era bestiala, ea a celor
mai multi din tovarasii sai, iisemanandu-se malt cu figura
buldogului, ochii miei i salbatici, pometii obrazului esiti in
afar* maxilarele enorme, eel inferior foarte proeminent si
inarmht en dinti lungi".
Si in felul acesta Eugene Sue descrie cu o preciziune
lombrosianii alte fipuri, insotind toate aceste portrete cu o
minunata analiza a psihologiei criminalulni.
75 Vom adaoga ea tipul criminal a fost sustinut de prof.
Th. Ribot in leetiunea de deschidere a cursului sau de psiho-
logic experimentala (2) si de Max Nordau, inteun articol pu-
blicat in La Revue" (3), si cii. insusi M. Benedict in Con-
gresul de antropologie penala din Roma, zicea in 1885 ea mi-
www.dacoromanica.ro
79
www.dacoromanica.ro
80
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
82
www.dacoromanica.ro
83
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
86
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
88
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
90
www.dacoromanica.ro
91
1) Ibidem, p. 17.
2) Dr. Wladimir Tshisch : Les types crimmels d'apres Dostoievsky
compte rendu du V-eme Congres d'anthropologie criminelle, p. 138.
3) Dostojewsky: Crime et chatiment. Paris. Plon-Nourrit, 11-eme 6d. T.
II, p. 299.
4) Ferrus: Des prisoniers, de Yemprisonnement et des prisons, Paris,
1849.
5) Ce qu'il y a de plus rare, c'est un criminel qui se repent". Enz. de
Girardin. Droit de punir p. 68.
6) Abatele Reynaud preotul coloniei penitenciare din Eyses (Loi et-
Garone) care avea o practica de 20 de ant in studiul infractorilor, spune ea'
marii criminali intrebati asupra remuscar for imi räspund aproape toti ca
n'au nimic de regretat. Anestezia constiintei lor este.cornplecta". ascurs la
Congresul Uniunei intern. de drept penal din Petersburg, pronuntat in 1&
Septembrie 1902. Discours au Congres de St. Petersburg-Tonneius, 1903,
pag. 5 si 9.
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
93
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
98
www.dacoromanica.ro
99
www.dacoromanica.ro
--s- 100
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
103
www.dacoromanica.ro
104
www.dacoromanica.ro
105
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
109
www.dacoromanica.ro
110
www.dacoromanica.ro
II
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
-7 113
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
115
116 Unii tagaduesc puterea educatiunei, altii ii dau o impor
tanta decizivg.
Sunt mil de seoole de and roua cerului cade pe stand,
farä ca ssa le fad. roditoare" zicea Diderot. Din ghinda din
care creste stejarul adaogh" Franklin, nu va esi niciodata
un m'ar".
Educatiunea zice la rfindul sau La Bruyère nu da
omului altA inimii, nici alta complexiune" (1).
Tot arat de sceptici in privinta educatiunei sunt Schopen-
hauer, Lombroso, Thomson, Wakefield si mai cu seamA Maud-
sley.
Vorbind de caractere Schopenhauer spune ca el e abso-
lut ineorigibil, fiindc6 toate faptele omului isvorgsc dinteun
principiu intern, in puterea caruia omul, sub aceleasi impre-
jurári face totdeauna acelasi lucru, si nu poate sá faca alt-
fel" (2).
Lombroso deasemeni, crede impreuna cu Guerry ca, rils-
pandirea culturei si a educatiunei nu are nici un raport, nici
de anologie, nici de opozitiune cu tendinta la erimg si sinu-
cidere, si cgt educatiunea, pe care noi o credem modificatorul
suprem al naturei omenesti, pu are nici o influanta, nici in
bine, nici in rau" (3).
E curios &à, Englezii cari s'au ocupat foarte mult de cesti-
unile penitenciare si la care criminalitatea nu e atit de intinsä
ea pe continent, se aratà tot atat de descurajati, poate chiar
mai mult deck ceilalti. Când cineva va ajunge sii convertea-
scá un vechiu hot, in lucrator cinstit zice Thomson va
putea sil schimbe si o vulpe in cane domestic" (4). Ace leasi
pesimis il aratà si Wakefield, directorul inchisorii din Newga-
te (Londra) : Foarte putine sunt cazurile in care un om, o
femee sau un copil devenit hot sä inceteze de a fi astfel. Ex-
eeptiunile sunt atfit de rare, in cat nu merit4 sa fie citate. Ori-
care ar fi eauzele, faptul este &it hotul se indreapta rareori,
putem zice niciodafe (5).
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
117
www.dacoromanica.ro
118
www.dacoromanica.ro
119
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
122
www.dacoromanica.ro
123
www.dacoromanica.ro
124
www.dacoromanica.ro
125
www.dacoromanica.ro
126
www.dacoromanica.ro
127
www.dacoromanica.ro
128
www.dacoromanica.ro
129
www.dacoromanica.ro
130
tinulilor din inchisori. In Congresul penitenciar din Londra, unol din mernbrii
a zis: Societatea e in mare parte raspunzAtoare de crimele ce se comit; in
aceste locuri blestemate unde ea aduna pe räufäcatori ce sävArsesc un mare
numar de infracliuni....". Vezi R. Roland, De l'esprit du droit criminel, p. 451.
Vezi si cuvintele deputatului socialist german Haase, ta acelas congres.
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
132
www.dacoromanica.ro
133
www.dacoromanica.ro
134
www.dacoromanica.ro
135
www.dacoromanica.ro
136
www.dacoromanica.ro
137
www.dacoromanica.ro
138
www.dacoromanica.ro
139
www.dacoromanica.ro
140
www.dacoromanica.ro
-- 141
www.dacoromanica.ro
142
www.dacoromanica.ro
143
1) Hugo Grotius : De jure belli. Lib. H, cap. XX, paragr. 9 $i notele lui
Barbeyrac.
2) Op. si loc citat, care admite $i comparatiune lui Democrite $i
a lui Filon.
3) Proal : Le crime et la peine, p. 390. Dr. Gustave Le Bon scrie O
vipera, un chine turbat m rnusca; putin imi pash sh. $tiu dach ani-
malul este or nu raspunzätor de iapta sa. Eu caut sh mh apar knpiede-
cându-I de a ma vhfama, $i de a vatIma pe altil; iath singura mea preocu-
pare. Nu e faraindoiala vina unui individ dacä e bun san ran, cum nu e
vina lui daca e frumos or urit, inteligent or stupid, sanhtos or bolnav. Ni-
mic insa nu-I impiedica in aceste cazuri de a fi rhsplatit sau pedepsit de
natura sau de oameni pentru calitäti sau vitii asa de independente de vointa
lui, precum este conturul ochilor or forma nasului". Revue philos (Th. Ribot),
T. XI, (1881, Mai), p. 519.
4) Locke : Traité du gouvernement civil, ChaP. 1.
5) Dione Casiu : Vita Augusti (Confr. Dan Clasenius: Commentarius in
constitutiones criminales Caroli V imperatoris. Francofurti et Lipsiae, 1685,
p. 3). Si in aceasta legjuitorii imjta pe medicii -cel buni care toe mem-
hi ele cele cangrenate ale bolnavilor, ca sh nu se intinda cangrena asupra
restului corpului, chci aceea$ e ratiunea-mentru care se scot eel, rhi din Stat,
pentru ca nu cumva cei buni si cinstiti sa se strice prin vitiile lor".
6) Vezi Proal : Op. $i loc cit.
7) Dr. E. Laurent : Les habitudes des prison de Paris. Prefata d-rului
Lacassagne, p. IX.
8) Max Nordau : La Revue, 1902 Oct. 16, pag. 164.
9) Dr. E. Lacassagne : Op. 5i loc citat: Prefata p. VIII, din care am ara-
tat mai sus (No. 71 nota) ca a fost sustinuta de Max Nordau.
www.dacoromanica.ro
144
www.dacoromanica.ro
145
www.dacoromanica.ro
146
www.dacoromanica.ro
147
www.dacoromanica.ro
198
www.dacoromanica.ro
149
www.dacoromanica.ro
150
www.dacoromanica.ro
151
www.dacoromanica.ro
152
www.dacoromanica.ro
153
www.dacoromanica.ro
154
www.dacoromanica.ro
--- 155
www.dacoromanica.ro
156
www.dacoromanica.ro
157
www.dacoromanica.ro
158
www.dacoromanica.ro
159
www.dacoromanica.ro
160
www.dacoromanica.ro
161
170 -
adversar al pozitivismului penal.
Si nu e numai eat.
Dupa scoala clasich penalii pedeapsa e cu atat mai mica,
cu cat forta impulsivA care lucreazii asupra vointei e mai
mare, si viceversa ; aceasta e natural fiindcA scoala intern e-
iazA penalitatea pe liberul arbitru, care e cu atat mai redus
cu cat forta impulsivA e mai mare si cu atat mai larg in ca-
zul contrariu. Aceasta insA dupà cum observg Garofalo, con-
trazice in mod vklit interesele apkkii sociale, cAci tocmai
acolo unde forta impulsivA e mai mare, este trebuinta de for-
ta avulsivA mai puternicA (.1). Aceasta era si pkerea frenolo-
gului Gall, unul din primii cari au dat pedepsei rolul de aprt-
rare ?;Icialri. (2).
Infractorul nascut, sau aeela care din cauza mediului so-
cial nefavorabil a devenit infractor de obiceiu, trebue pedep-
sit mai putin aspru, dupà scoala penalA clasicA, deck acela
care nu s'a iallat in aceste imprejurari. Vorbind de sAvarsirea
crimei, Proal zice : Lupta in contra ei rare ori e imposibila.
Dar cat de greu e pentru aeela care adeseori, prm greseala
pkintior sai, aduce nAscandu se o naturà ingrath ! Departe
a) Garcon, Le droit penal, p. 144, Paris 1922, in acelas sens Saleilles,
op. cit., p. 79.
1) Garofalo: Criminologia, ed. 2-a, p. 363.
Sur les fonctions du cerveau et sur celles de chacune de
2) Gall:
ses parties, T. I, p. 356. El sustine cl pedeapsa trebue sg fie cu atat mai
asprg cu lat aprlicarea indivklullui e mai tare; cgci nu mai e verba de o
culpabilitate interioarg, nici de o justitie in sensull cel mai sever, e vorba de
trebuintele societätii, de a preveni infractiunile, de a corige pe infractor, si
de a pune societatea in sigurantg contra acelora car sunt mai mult ori mai
Putin incorigibili". Dupg Actes du Congres d'Anthrop. crim. de Rome, p.55,
1, Tamoviceanu vol. 1. 11
www.dacoromanica.ro
162
www.dacoromanica.ro
163
171 - Vom mai observa ea, dupa scoala pozitivista penala, in-
fractiunea cercata dar neisbutifa atrage aceleasi consecinte ea
si cea isbutita, fiindca infractorul arata aceeasi perversitate
si a facut tot posibilul ea sa indeplineasca infractiunea.
Este evident ca infractorul care n'a isbutit, este tot atilt
de greu ca sa se adapteze mediului social pe cat este de greu
172 -
eelui care a isbutit in infradiunea sa.
Infine, vom spune ca, de oarece masurile care se ian de
societate contra infractorilor sunt niste simple masuri de apa
rare, iar nu de pedepsire, ele- nu pot fi socotite, stiintific vor
bind, ca un cc dezonorator, precum nici eulpabilul nu poate
fi socotit ea o fiinta, care merita sa, fie urata. Dupa cum nu
e vinovat uratul de uraciunea sa fiziea, prostul de slabi
ciunea sa intelectuala, bolnavul de starea sa patologica, tot
astfel nu trebue sa fie neat nici infractorul pentru uraciunea
sa morara.
173 0 ideie foarte gresita exprima dar G. Tarde cand zice
E evident ea e o nenorocire de a fi pervers, cum este de a
se naste prost, eu conditiunea totusi sa continuant a pedepst
manifestatiunile perversitatii, a ne indigna contra lor, a le
critica, a le lira, cum cineva rade de prostii" (1).
Cu mult mai rational ne pare E. Ferri.
Dupii ce arata ea in veacurile trecute Ae credea chiar in
responsabilitatea nebunului, pe cand acum se asimileaza cri-
minalul nebun cu nebunul propriu zis, declarandu-i pe aman-
doi neresponsabili, insa luiindu-se masuri de aparare in con-
tra lor, dansul adaoga aceste cuvinte : Infractiunea i nebu-
Ida sunt data nenorociri ; sal le tratam pc amandoua fara ura.
dar sa ne apargm -de amandoua" (2).
www.dacoromanica.ro
-- 164
www.dacoromanica.ro
165
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
167
VII. Apendice.
Wm vorbi aci de ceeace s'a numit terza scuola sau scuola
critica.
Dela inceput facem rezervele noastre asupra cuvântului
scoalà, aplicat la oarecare divergente sau idei particulare in
sanul aceleiasi scoale. Nu am primit calificarea de scoala
franco-belgianä, sau scoala sociologicA, relativ la aceea va-
rianta. a scoalei pozitiviste, care da o mai mare importanta
factorului social, desconsiderand sau aproape neghnd elemen-
tul biologic al infractiunii.
De asemeni, nu putem admite asa zisa scoala eclectica, de
care vorbeste P. Cuche (3), si nici terza scuola.
In realitate nu pot fi decat doua scoale fundamentale :
:scoala clasica si scoala pozitivista penalà, diferind profund
una de alta prin baza pe care o dau penalitatii, prin metoda
stiintifica si prin consecintele pe care le trag din princi
piile kr.
Daca vom numi scoala mice varianta a uneia din cele
douà scoale, nu va trebui SA vorbim numai de-a treia scoala,
ci de a treizeoi si treia scoalä cel putin ! (4).
1) Bertattld : Cours de cod penal. Paris, 1873. Prefata din 1859, p. IX.
2) Ibidem: la finele lectiunei V-a, p. 95.
3) Rev. penit. 1907, p. 944.
4) Mai ales In Germania divergentele asupra diferitelor principii ale
dreptului sunt foarte numeroase si greu de reztimat.
www.dacoromanica.ro
168
www.dacoromanica.ro
169
www.dacoromanica.ro
170
www.dacoromanica.ro
171
www.dacoromanica.ro
172
www.dacoromanica.ro
173
www.dacoromanica.ro
174
www.dacoromanica.ro
175
www.dacoromanica.ro
176
www.dacoromanica.ro
177
www.dacoromanica.ro
178
www.dacoromanica.ro
179
www.dacoromanica.ro
180
www.dacoromanica.ro
181
www.dacoromanica.ro
182
www.dacoromanica.ro
183
www.dacoromanica.ro
184
www.dacoromanica.ro
185
www.dacoromanica.ro
186
www.dacoromanica.ro
187
www.dacoromanica.ro
188
www.dacoromanica.ro
189
www.dacoromanica.ro
190 .
IN TRODUCTIUNEA ISTORICA
www.dacoromanica.ro
191
www.dacoromanica.ro
192
185 -
trariul.
Dar, nu numai pentru filozofi, jurisconsulti i legiuitori,
istoria dreptului penal este folositoare, ci chiar pentru expli-
carea i aplicarea practicg, a legii penale.
1) R. Garraud : Traite de droit penal. Paris, 1888, T. 1, No. 57, nota
10; p. 81-82; $1 ed. 2-a Paris, 1898, T. 1, No. 67, nota 11, p. 118 $1 119.
www.dacoromanica.ro
193-
www.dacoromanica.ro
194 --
organism se cauta in totdeauna ratiunile existentei sale ae-
tuale" (1).
Deaceea ne pronuntam cu F. Mlle pentru utilitatea sta-
diului istorie al dreptului penal, nefiind urnit din pärerea
noastra prin observatiunea lui Garraud, cä sistemul mcrim;-
natimiilot din dreptul modern nu se aseamanti cu eel din
vechiul drept ji ca numai sooriile au ramas. Adevarul este e'.4
numai scoriile, care nu sunt o parte insemnata a dreptului, all
fost inläturate, iar eat pentru plincipiile generale ale drop-
tului penal, ele au fost numai modificate i indreptate in
ceeace s'a gasit
Vom adaoga c istoria dreptului penal nu este una din
ele mai putin atragatoare si instructive cbiar pentru persoa-
ne straine stiintei penale.
Deaceea nu socotim muncl zadarnica, monografiile de
valoare asupra istoriei dreptului penal, facute de Du Boys
(2), Thonissen (3), Voigt (4), Zumpt (5), si Mommsen (6)
Noi ne vom folosi de ele, precum si de cercetari particu-
lare ale noastre, urcandu-ne la sorgintile istorice, oridecate-
ori trebuinta va cere, pentru a lumina un text, un sistem,
on o critica a legii, caci, dupa cum cu drept cuvant obRervi
ErHceanu : Atilt metoda istorica, precum si cea comparatk
se pot numi pozitive, fiindcfi se intemeiaza numai pe faptci
reale si eerie" (7).
\Om imparti istoria dreptului penal in doua secti.mi
1) Istoria dreptului penal francez din care derivá actne.lul
nostru drept penal ; 2) Istoria dreptului penal realnese.
Vom face pe scurt acest istoric, fiindca credem cä e mai
www.dacoromanica.ro
195
www.dacoromanica.ro
196
www.dacoromanica.ro
197
www.dacoromanica.ro
198
www.dacoromanica.ro
1g9
www.dacoromanica.ro
2DO.
www.dacoromanica.ro
-- 201 --
www.dacoromanica.ro
-- 202
In feudal sau fiecare senior exercita dreptul de a pe-
depsi. Organizarea judecatoreasca, era indestul de complicata
at& in fieful regelui eat 0 in acele ale seniorilor, incepiind en
curtea feudala a regelui, parlamentele, senepurile, prevotii,
etc., in earl justitia penala era data in seama magistratilor
speciali,
Regele putea amnistia prin lettre de remission, gratia
prin lettre de.pardon si aresta Meá judecata, lettre de cachet..
Acuzatiunea se facea de orice cetätean, dar exista si un
magistrat special insärcinat cu aceasta.
Procedura era formalista, probele legale, tortura utili-
zata ea mijloc de investigatie. Pedepsele erau crude si ar-,
bitrare.
Legiuirile din aceasta epocii au fost date sub forma de
ordonante criminale. Din acestea vom cita : Leyes de Toro in
Spania ; Ordenacdes Fillippinas in Portugalia ; Sachsenspie-
gel, Ordonanta din Bamberg, in Germania, Ordonanta Caro-
lina pentru tot imperiul lui Carol Quintul (opera lui Schwar-
zenberg) ; le Grand Coustumier §iOrdonanta din 1670 in
Franta ; Russkaia Pravda 4i Sudebnik in Rusia, etc.
In evul mediu insa, alaturi de justitia laica s'a pus bazele
justitiei eclesiastice, infiintata pe dreptul canonic. (a).
Tribunalele eclesiastice, forum eclesiastum, judecau de-
lictele contra bisericii : erezie, vrajitorie, simonie, camatar
adulter.
Pedepsele erau expiaborii (poenae vindicativae) qi eori-
gibile(poenae medicinales).
Procedura era inchizitoriala, tortura mijloc de investi-
gatie (chestiune preparatorie pentru a afla adevarul inainte
de judecata 4i chestiune prealabila pentru a afla pe complici
dupa, pronuntarea condamnarii).
Dreptul penal canonic se caracterizeaza prin aceia a se
avea in vedere intentia 0 delictul in concreto, se 'Astra ega-
litatea in fata legei pentru toti inculpatii si se distingea drep-
tul de morala.
Principale lucrari de drept canonic au fost : Capitula
a) Asupra dreptului canonic, vezl: Kahn, Etude sur le droit et la peine
en droit canonique, Paris, 1898; Ruffin!, I)iritto penale canonic°, Milan, 1899;
Schiappoli, Diritto penale canonico, Milan, 1905.
www.dacoromanica.ro
203
SECTIUNEA I
www.dacoromanica.ro
204
189 -
poarele il datoresc principilor lor" (6).
Pedeapsa era consideratg ca o rgzbunare exercitatA
la inceput de victima sau de familia sa (lupta de familie, fai-
da), iar mai tarziu de societate. Ea poate fi rgscumpgratg cu
bani plAtindu-se compozitiunea, numitg Wergeld (banul fits-
www.dacoromanica.ro
205
www.dacoromanica.ro
206 --
gedeapsa inceta sh' fie personalti ; nebunia 13i chiar frtigezimea
v'arstei nu erau cauza de scuzare. De asemenea vom observa
ca, relativ la unele infractiuni cum era de exemplu erezia, nu
exista prescriptiune, si persoana culpabila putea ea', fie jude-
catä F,4i. osiindita chiar dup6 moarto. Jac Novel ne spune ca,
in caz de crimii de les majeatate, se poate intenta actiunea
etiam post mortem, §i cg, nu se permitea avocationie of ficium,
propter immanitatem sceleris (1).
Infractiunile contra particularilor nu erau socotite in ve-
chiul drept ca adevárate infractiuni, si, deaceea, dupä cum
am aratat, vinovatul putea sa" rascumpere fapta sa, plAtind
wergeklum si fredum. Popoarele barbare oliserva Civoli
venite in Europa dupa cAderea imperiului roman, nu admi-
teau ca infractiuni prejudiciabile societátii deck actiunile
care vãtgmau Statul ; deaceen cineva putea scapa de conse-
cintele faptului care viitAma interesele individuale plAtind 0
suma, care reprezinta indemnitatea pärtii vAtárnate, si o alta
suma Principelui, caie corespundea serviciului prestat de el
ca mijlocitor al pAcii (2).
192 In ceiace priveste procedura penalà, legislaclunea era tot
atilt de vicioasil. Tortura era mijlocul obisnuit de cercetare
pentru deseoperirea culpabililor, iar asa zisa judecatä a lui
Dumnezeu, complecta aceasti barbara procedurã, care, in
atiltea mii de ani de evolutiune a stiintei dreptului, nu facuse
nici un pas spre progres.
193 In mijlocul acestei perioade de barbaric, Biserica singua
a adus oarecare imbuniitátire in dreptul si mai ales in prom-
dura penala. Dad se tine sealing zice Berner de imbu-
nalátirile aduse de Bisericii in procedura penalá, si lupta pe
care a sustinut-o impotriva ideilor nesänlitoase germane, de
judecata lui Dumwezeu, etc., nu se poate rational sA nu fim
recunoscátori Bisericei" (3).
194 - Ordonanta francez6 din 1670, este un pas spre progree
in procedura penala, caci ea a pus restrictiuni inchisorii pro-
1) Jac Novel.: Op. cit., p. 205, No. 1 si 208, N-rele 15 si 16, oficiul avo-
catului, din cauza marimei crimei".
2) Civoli: Op. cit., V. 201. Lect. XXV.
3) Berner: Lehrbuch des deutschen Strafrechts, 10-a edit. Berlin, 1879,
paragr. 45, No. 53.
www.dacoromanica.ro
207
www.dacoromanica.ro
208
www.dacoromanica.ro
209
www.dacoromanica.ro
210
www.dacoromanica.ro
211
www.dacoromanica.ro
212
www.dacoromanica.ro
213
SECTIUNEA II
www.dacoromanica.ro
214
www.dacoromanica.ro
215
www.dacoromanica.ro
216
www.dacoromanica.ro
217
www.dacoromanica.ro
218
216 -
putut astepta.
Proiectul, lucrat in graba, a trecut nediscutat in Camera.
Deputatul G. Apostoleanu a propus sii, se discute cel putin
principiile, dar nici cMar aceasta nu s'a admis. I. Ghica si G.
Vernescu au sustinut sa se voteze proiectul in bloc, &lei co-
misiunea care a lucrat e compusa de membrii care au toatei
stima 0 increderea Adundrii" (1), lucru care a lost incuviin-
tat de Adunarea legiuitoare (2). Proiectul a lost in consecinta
votat in bloc de Adunarea legiuitoare in ziva de 11 Martia
1864, sub presidentia lui Lascar Catargiu, secretar Ant. A-
rlon, cu 60 voturi albe, 6 negre si 6 abtineri (3). Tot in aceiasi
zi s'a votat in total si codicele de procedura penalä.
Coclicele penal votat de Adunarea deputatior avea 422
articole si pedepsele erau mai aspre decat in codicele penal
217 -
actual.
Acest codice n'a lost pus insa. in lucrare, cad Domnitorul
n'a volt sa-1 promulge, ci 1-a trimis la Consillul de Stat spre
a-1 modifica cu urmatoarea adresa.
www.dacoromanica.ro
219
1) Arch. Stat. Bucuresti, Dosar. Consil. de Stat 96 din 11 Iulie 1864. Cele
cuprinse in paranteza si locul gol nu se pot citi, fiMd lipit4 paglna cu sit&
Paginä.
www.dacoromanica.ro
220
219 -
ea baza proectul votat de Adunarea deputatilor.
In raportul sau dire Consiliul de Stat, primit de acesta
la 23 Sept. 1864, Comitetul legislativ spune, intre altele, &A :
Inchisoarea corectionala s'a redus de la 4 ani la 2 ani,
fiindca nu s'a vazut nici o trebuinta de a urca durata acestei
pedepse, mai SUS de cat a fost si pang acum in codul penal al
Wei Romanesti" (2).
Relativ la martorii si medicii dinteun duel, raportul (Jo-
mitetului legislativ spune :
Asemenea Comitetul nu a putut gasi nici un motiv pen-
21
www.dacoromanica.ro
221
www.dacoromanica.ro
--- 222
www.dacoromanica.ro
223
www.dacoromanica.ro
224
www.dacoromanica.ro
225
www.dacoromanica.ro
226
www.dacoromanica.ro
227
SECTIUNEA HI
1) Legea tel. post. moartea ; legea vamalfi art. 30 al. 5 maximum in-
chisoril corectionale s,j alin. c. munca" Apia pe timp m5rginit.
2) Allgemeine Gesetze fiber Verbrechen und Strafen.
3) Allgemeine Criminal Gerichtsordnung.
www.dacoromanica.ro
228
SECTIUNEA IV
www.dacoromanica.ro
229
www.dacoromanica.ro
230
www.dacoromanica.ro
231
www.dacoromanica.ro
232
www.dacoromanica.ro
233
www.dacoromanica.ro
234
www.dacoromanica.ro
235
www.dacoromanica.ro
236
1) Vezi traducerea fr. de Eberlin, sub Titl.: Code penal russe, preface
par Garcon. Paris, Pedone 1906. Un studiu critic In Gerichtsatal, vol. LVIL
fasc. 1-5. Stutgart, 1905, de profes. Gretender din Bresrlau. Trad. germ. in
Bulet. Union intern. No. 24.
a) Vezi traducera româng a acestui cod in Revista Penitenciarg, 1923 de
V. Dongoroz.
www.dacoromanica.ro
237
www.dacoromanica.ro
238
www.dacoromanica.ro
239
www.dacoromanica.ro
240
1) Nova crimina, novae poenae. Phil. Renazzi, Elementa, Lib. II, Cap.
III, No. 8, T. II p. 45.
www.dacoromanica.ro
241
www.dacoromanica.ro
242
www.dacoromanica.ro
243
www.dacoromanica.ro
244 --
Jurisprudenta, fruct al interpretarii judiciare, se impune
totdeauna prin temeinicia solutiunilor sale, cart pot fi adop-
tate si de alti judecatori, dar niciodata ea nu poate s. se im-
puna sub cuvantul ca ar fi obligatorie.
237 - Teoria generala a interpretarii legilor reeunoaste patru
metode principale de interpretare :
1) Interpretarea literalei sau gramaticalei, in care sensul
unei dispozitiuni de lege se obtine prin talmacirea cat mai
exacta, a cuvintelor cu care legiuitorul s'a exprimat.
2) Interpretarea logicà sau rationalà se efectueaza, cu aju-
torul demonstratiunii logice-rationale, punandu-se astfel in
lumina intelesul unei dispozitiuni legale din ratiunea legii,
din intentiea legiuitorului si din spiritul vremei.
Pentru a realiza aceasta interpretare, interpretul are la
indamana pe deoparte toate mijloacele de rationament pc cari
logica le consacra, iar pe dealta parte un material complex de
date, cari pot forma baza acestor rationamente si cari se gru-
peazii de obiceiu in trei categorii : 1) elementul sistematic,
care cuprinde toate datele pe cad le ofera totalitatea princi-
piilor generale de drept si a dispozitiunilor de legi pozitive,
in laport cu norma interpretata ; 2) elementul istoric, alcatuit
din complexul datelor privitoare la originea, evolutiunea si
Qtarea actuala a institutiunilor la earl se raporteazil norma in-
terpreata, si 3) elementul social, care e format din date pe eari
le ofera examenul nevoilor si conditiunilor vietii sociale din
momentul interpretaril. si din datele pe cari studiul comparat
iI diverselor societati le poate pune in indamana interpretuhii.
3) Interpretarea analogicii, care nu trebue confundata nici
cu interpretarea extensimi, nici cu suplimentul analogic, are
de scop de a scoate In evidenta intelesul unei dispozitiuni de
lege prin analogie cu o alta dispozitiune cu caracter comun,
in care leginiforul s'a prommtat in mod clar si explicit.
Se gresteste cind se crede ca interpretarea analogica impli-
ca o lacuna in lege. Lacunele legei pot fi complectate prin ori-
care din cele trei metode aratate mai sus, dandu-se acestor me-
tode o finalitate extensiva. 0 lacuna se mai poate complecta
prin ajutorul suplimentului analogic, care consta in aceia ea'
se adauga la o dispozitiune peste ceia ce ea exprima, prin aria-
logie cu alte dispozitiuni.
www.dacoromanica.ro
245
www.dacoromanica.ro
246
www.dacoromanica.ro
247
www.dacoromanica.ro
248
www.dacoromanica.ro
PARTEA GENERALA
PARTEA I-a
DESPRE INFRACTIUNE
CAPITOLUL I-iu
SECTIUNEA 1
Definitiunea infractiunii.
238 Codicole francez din 3 Brumar an. IV, definea astfel in-
fractiunea : A face ceeace opresc, a nu face ceeace ordonii
legile, care au de obiect mentinerea ordinei sociale O. lini§tea
publicg, este o infractiune" (1). Aceasta definitiune pare a fi
inspirath de acea a lui Blackstone, care el insu§i pare a fi ur-
mat explicarea pe care o da Festus cuvantului delinquere :
Delinquere, insemneazg päritsirea, adica nefacerea a ceeace
nu trebuia nefacut, sau s'avArqirea acelora ce se cuvenea nu a
se face, ci a nu se face" (2). Cu aceasth. definitiune se apropie
si acea data de codicele Sturza din 1826, § 167 : Faptrt cri-
minaliceasa, este orice faptg oprità de pravilg sau o neurmare
a unei lucfari poruncifa de pravile" (3), *.i definitiunea din
1) ,,Faire ce que défendent, ne pas faire ce qu'ordonnent les lois qui ont
pour objet le maintien del 'ordre social et la tranquillité publique, est un alit"-
2) Delinquere significat derelinquere seu praetermittere ea, quae praeter-
niittere non opportebat : yel commitere talia quae decebat non perpetrare, sed
intermittere". Festus.
3) Codicele Sturza da ca exemple: uciderea, pentru primal caz, i ace1
www.dacoromanica.ro
250
www.dacoromanica.ro
251
www.dacoromanica.ro
- 252
www.dacoromanica.ro
253
18) Vezi pentru aplicarea acestei regule exemple in Garcon op. cit., N-le
10 si urm. de la Art. 4.
19) Villey: Precis, ed. V. p. 62, 81 i urm. s'i ed. VI-a p. 53. Garraud, Pré-
cis, ed. 9-a. Paris, 1907, No. 43 fine si Traité, ed. 2-a, No. 90, p. 169;
Degois: Traité, No. 57.
www.dacoromanica.ro
254
www.dacoromanica.ro
255
www.dacoromanica.ro
256
www.dacoromanica.ro
257
www.dacoromanica.ro
258
www.dacoromanica.ro
259
1) Poena non irrogatur nisi quae quaque lege vel quo alio jure speciali-
ter huic delicto imposita est". Leg. 131, De verb signi. L. titl. XVI.
2) Mennchius: Lib. II Cazul 276. No. 1, p. 372, edit. cit. Poenam aliqui
non esse indicendum nisi expresso jure cautum sit".
3) Acelasi lucru la Greci; vezi cuvintele lui Licurg contra lui Leocrat, re-
produse de R. Roland, De l'esprit du droit criminet, p. 163: Dacä legiuitorui
n'a prev5zut cauza, e cä el credea eh' atari fapte necomise nu se vor comite
nici-odatl. Pusi in fata lor, sunteti totdeodatä judecätori si legluitorim,
www.dacoromanica.ro
260
Si in alta parte :
Mid nu e pedeapsa stabilita nici de lege, nici de obi-
ceiul statornic al Tribunalelor pentru o crimit care e vorba sa
se pedepseasca, aceasta pedeaps'a depinde atunci de intelep-
ciunea judecatorului".
In fine tot Jousse ne spune ca la Francezi, in veohiul
drept, pedepsele erau legale, prevazute de legi, obiceiuri, sau
dreptul comun i uzul tribunalelor, iar pedepsele arbitrare
sunt cele care n'au fost prevgzute de legi §;i Usate la puterea
judecatorilor. Ei trebue sa urmeze, in acest caz, legile echi-
tAtii i ale con*tiintei spre a da o pedeapsit potrività cu na-
tura infractiunei"...
Cu toate ea se spune ea in general pts:lepsele stint arbi-
trare in Franta, aceasta se intelege numai cand nu e lege
precisa, caci cand este, trebue ne.aparat sa se conformeze
legii" (4).
In mice eaz, in dreptul intermediar, principiul e consacrat
printeun text formal.
Art. VIII al Deelaratiunii drepturilor ontului §i, eetittea-
nului, zice: Nul ne peut etre puni, qu'en vertu d'une loi eta-
Me et promulguee antrerieurement au delit et legalement ap-
pliquee" (5).
La noi gasim in proectul de condicg criminaliceasca a lui
Bibeseu, din 1841, at nlei o abatere, ving or erinstá nu va fi su-
pug la pedepse care nu von fi fost hotgrite inaintea s'avar-
,*ei sale".
25 1 - Actualmente principiul e pus 4i recunoScut atat de Con-,
stitutie cat si de codicele penal.
Nici o pedeaps5, zice art. 16 din Constitutie (art. 14 al
nouci Constitutiuni din 1923) nu poate fi infiinjatà nici
aplicata cleat In puterea unei legi".
Iar in codicele penal se spune :
4) Jousse : Traite de la justice crimin. de France II, 603, 599, 591, 594.
5) Nimeni nu poate fl pedopsit decat n virtutea ;mei legi stabilith
si promulgata anterior infractiunii si legal aplicath ; l art. 14 al Decla-
ratiunei drepturilor din Constit. din 24 Iunie, 1793, dupä ce repet1 aceste
cuvinte, adaoga 0 lege care ar pedepsi Infractiunl sAvArsite lnainte de
promulgare ar fi o tiranie ; efectul retroactiv dat legil ar fi o crimr
Confr. Garcon, op. cit. Art. 4,No. 1.
www.dacoromanica.ro
261
6) Aceasta dispozitiune e luata din cod. pen. prusian din 1851 si art.
3 al ood. pen. al Regatului Italiei din 20 Nov. 1859, insti e mai complecta
deal legile care 1-au servit de model, Pentru doctrina gennanit, vezt
_Hugo Hillschner (fost profesor la Universitatea din Bonn), System des Preus-
sischen Strairechtes. 2-ter Theii. Bonn, 1858, paragr. 14 p. 39, Die zeitlichen
Grenzen". Nypels zice de Tratatul fui lialschner el este unul din cele mai
bune tratate de drept penal pe care le-a Produs Germania. Edit.- belgiani
du Théorie du code penal a lui Ch. Adolphe 4 F. Nile; Bruxelleg, 1863. T.
UI, P. 495.
7) Le code penal est fouet par un bout et sifflet par un autre".
a) Art. 14 noua Constitutie,
www.dacoromanica.ro
262
www.dacoromanica.ro
263
www.dacoromanica.ro
264
252 b 2 -
tumiar.
Retroactivitatea legii penale exista numai in favoarea in-
vinuituhti. Art. 2 cod. pen. ung. prevede cA legea cea mai
bl'andh trebuie aplicata, &ea la comiterea infraetiunii piing la
darea sentintei. (definitive) au fost puse in aplicare mai multe
norme de drept. Deei, In dreptul ungar nu este controversata
chestia a trei legi cliferite. Totdeauna se aplicA legea cea mai
blAndA. In afarA de scest esz, legea penala nu are putere re-
troactivä (argum. art. 1 inainte de saviirsire").
Mai trebue semnalate in legAturA cu cele de mai sus :
1. Controversele referitoare la fazele comiterii infractiunii
n'au nici o importanta practicA in aceasta chestiune.
2. Ultimul termen al aplicArii legei noui este prommtarea
sentintei Curtii de Casatie (sau, In genere, a ultimei instante).
Deci, legea nourt nu mai poate fi invocata, daca a fost pug
in aplicare dupe: aceasta data : nu se poate cere revizuirea pro-
cesului sau reducerea pedepsei pe baza legii noui.
3. Legile nu pot fi combinate, adia nu se poate oa din di-
feritele legi sä se splice numai ceeace este favorabil pentru
prevenit. Chestiunea este discutatA. Credem Ins c dac legea
nu admite aplicarea unei norme care nu exista, nici judecAtorul
www.dacoromanica.ro
265
www.dacoromanica.ro
266
www.dacoromanica.ro
267
www.dacoromanica.ro
268
www.dacoromanica.ro
269
www.dacoromanica.ro
270
www.dacoromanica.ro
271
www.dacoromanica.ro
272
Del reato e della pena in genere, 2-da ed. Torino, 1872. p. 93, $1 Blanche :
Etudes art. 4. No. 27, p. 49, care aprobA pe legiaitor. Confr. si Garcon, op.
cit. Art. 4. N-rele 31-33.
2)Blanche : Etudes, T. I, No. 28.
3) Evanthl se obligase a plati pe dascalul sau Protogara dupl cel din-
taiu proces castigat. El nemai voind sa pledeze, profesortif l'a amenintat
ca 'I va face proces, $1 atunci in orice caz va trebui sä-1 plAteasa : de va
perde, din cauza a a$a vor hotäri judeeatorii, iar daa va caStiga din cauza
a potrivit conventiunii profesorul trebuia plätit dupä primul proces as-
tigat. Disclpolul Lusa, care se vede cl nuii perduse vremea 1nvätând,
i-a raspuns $i el tot prin dilemä, ca. In nici un caz el nu va trebui s'a" plk-
tease& de va olUtiga, din cauza ca a$a vor hotKri iudeatorli, lar de va
perde, conform gläsulrei conventiunii, ca A' nu plAteaseä deCat dupä primul
proces agigat. El adauga cA ar putea &A scape de dilema dascAlului pie-
-dad prin avocat. Aut. Gellius, Noctes atticae, V. 10.
www.dacoromanica.ro
273
www.dacoromanica.ro
274
www.dacoromanica.ro
275
www.dacoromanica.ro
276
www.dacoromanica.ro
277
www.dacoromanica.ro
278
6) h. I. Haus : Droit penal beige. T. I, No. 1&7 si ed. 1-a, Gand 1861,
No. 89. In sens contrar, Pessina, Elementi, p. 101.
a) Vezi jurisprudenta Habana.' in Jurisprudenta Generald, 1923, No. 4,
speta 300, in nota senmatà de noi (V. DonoToz).
Pentru doctrinä : Fontana : Se l'art. 2 del c. p. sia applicabile alle norme
penali concernanti l'approvigionamento e I consumi emanante in occasione
della guera, in Rivista dl dir. e proc. pen. 1920, p. 78; Civoli, Trattato di dir.
Pen. I. No. 38.
www.dacoromanica.ro
279
www.dacoromanica.ro
280
pedeapsa mai grea deck 10 ant de Inchisoare corectionala. Cas. fr. 18 Ian.
1850. B. 25 si Dal 50, 5, p. 349. De asemenea s'a judecat In Franta ca pe-
deapsa 5 ani de detentiune e mai mare deo& 10 ant de recluziune. Paris.
7 lunie 1851. D. 52, II, 81 (la noi ar fi contrariu), i cà amenda e totdeauna
o pedeapsä mai usoarl deck inchisoarea. Poitiers, 18 Martie 1839. Journ.
de dr. criminel, 2359. Vezi Garcon, op. cit. Art. 4, N-rele 60-62.
La noi jurisprudenta a admis cä dacä un delict ar cadea, dupg legea
veche sub imperiul cäreia a fost muds, sub o pedeapsa iniamanta, lar dupa
iegile existente in momentul judecarei lui sub o pedeapsà corectionalä, se
va aplica pedeapsa legei celei noui, chiar dac . ar avea o durata mai lima
cäci se are in vedere natura pedepsei, iar nu durata, oi (Cas. II, 603 din 74
Bul. Cas. pag. 404, si Pastion si Papadopol, Cod. pen. adn., sub art. 2, No. 11,
pag. 12).
8) Dalloz: Recueil period. 1833. I-ere partie, p. 162.
9) Blanche: etudes pénales. 1-ere etude, NG. 33, p. 55-57.
10) Ch. Adolphe si F. Belie: Théorie du code penal, edit. VI-a. I, No. 29,
p. 51 si Al. Cretiescu, Comentariu al cod, penal, p. 112.
11) E. Pessina, op. cit., T. I, p. 100.
12) Thiry: Cours de droit criminel, p. 23, In acelasi sens, Le Sellyer,
ed. 2-a. T I, No 247, pgräsind vechea sa pärere.
www.dacoromanica.ro
181
www.dacoromanica.ro
282
www.dacoromanica.ro
283
www.dacoromanica.ro
-- 284
formula mai bine astfel: retroactivitatea legei penale este
regula, dela care trebue s se fad, exceptiuni in' fiecare caz
special-numai atunci: i numai in acele privinte, in care apli-
carea legii noui ar avea ca urmare un tratament mai sever
decât cel previizut de legea anterioara.
265 Cestiunea e cu mult mai grea, dacá hotkirea condam-
natoare a devenit irevocabila.
Se admite in general, ca acei condamnati irevooabili nu
pot beneficia de legea cea nouä, pentruca trebue sa se respecte
autoritatea lucrului judecat (30).
F. Puglia observ5, insä, ca. nu se ataca autoritatea lu-
rcului judecat, fiindcg nu se examineaza dad, sentinta este
sau nu eonformg cu justitia, ci, recunoscandu-se dreptatea ei,
se cearca a se pune in armonie cu noua lege, care este mai
favorabila condamnatului.
Vidal adauga, ca. ar fi straniu, chiar cand hotararea ar
fi devenit irevocabilii, a aplica mutilatiunea, dupà legea din
28 Apr. 1832, or pedeapsa cu moarte in materie politicá, dupa
legea din 26 Febr. 1848 (31).
Deaceea Blondeau i Valette sunt de parere c, prin-
cipiul retroactivitatii se va aplica chiar child hotgrilrea a
devenit definitvai i irevocabla.
In orice caz, autorii sunt de acord a recomanda, ca, in
atare ipoteza, Capul Statului s, uzeze de dreptul ethl de gra-
tie spre a micsora sau suprima pedeapsa conform legii eelei
noui (32).
Codicele penal italian din 1889, a rezolvat in parte aceasta
dificultate prin art. 2: Nimeni nu poate fi pedepsit pentru
o fapth care, dupa legea posterioara, nu constitue o infrac-
tiune, iar daca, a intervenit o condamnare, inceteazg execu-
tarea i efectele ei penale".
Legiuitorul italian desi mai prevazator ea legislatorii al-
tor tali, n'a prescris insg, nici el totul in aceasta privinca. In
30) E. Garcon: op. cit. art. 4 No. 79. Vezi Molinier in Vidal: doctrina si
jurisprudenta francezA si belgianA in acest sens. OP. cit. I, p. 232; adaugA
A. Laborde, °ours, No. 66, p. 46, nota 1 si citailile lui si Pessina, Element!
pag. 100.
31) Vidal: in Molinier: op. cit., T. 1, p. 236.
32) Haus: Droit penal beige. Paris. Bruxelles, 3-ème ed. T. I, No. 186,
p. 126.
www.dacoromanica.ro
285
www.dacoromanica.ro
286
266 -
ce sustinem.
In anteproectul de Cod penal roman, elaborat de comisi-
unea pentru unificarea legislatiunei, a inscris in art. 2 alin. 3,
principiul c intre mai multe legi succesive se va aplica legea
cea mai bland&
Contlictele relative la procedura penaiii
www.dacoromanica.ro
287
flagrant-delict, insa. art. 36 din Codul Silvic din 1881 inecerAnd acest lucru,
e casabilA hotArArea trib., care a anulat procesul-verbal fAcut f Arä martori
in timpul vechiului cod silvic, cad violeazA art. 2 cod. pen.
39) Villey: OA cit., ed. V-a, p. 59, si ed. VI-a 0906) p. 57.
www.dacoromanica.ro
288
www.dacoromanica.ro
289
43) Cas. II, 204 din 5 Febr. 1907 B. 266 Regul. de compet. Cuvintele
subliMate se mai asesc si inteo deciziune anterioafa a C. Cas. II, Sect.
Vacantillor 369, din 2 Aug. 1893, B. 676. In acelas sens 353 din 6 Iul. 1893,
B. 669, si Cas. II, 426, din 6 Sept. 1893, B. 782; Confr. si 157 din 31 Mai
1882, B. 623. In aoelas sens Cas. II, 845 din 11 Aprilie 1912, Curler Md.,
1912 No. 44 p. 527.
notärarile din 1893 sunt cu at'at mai criticabile cu cat in ele, fiind
vorba de jurati cart au plenitudinea juridictiunci, nu putea interveni o de-
claTare de incompetentä. Deciziunea 369 din 2 Aug. 1893, spune a juratii nu
au plenitudinea competentii cleat and afacerea venia inaintea, lor ca
crimà a lost desbräcatà prin verdictuI juratilor de elementele criminalitatil
si a devenit delict. Lucru este contestabil ; legea nu face aceastA distinctie.
I. Tanoviceanu, Vol. 1. 18
www.dacoromanica.ro
290
www.dacoromanica.ro
291
44) Cas. II, 666 din 13 Nov. 1895, B. 1366 ; Cas. II, 691 din 27 Nov. 1895,
B. 1366 nota; 4R2 din 11 Sept. 1896, B. 1289. (Regul. de compet.) 631 din 25
Nov. 1896 B. 1588; 275 din 22 Mai 1897, B. 778. In aceasta din urea. deci-
ziune, C. Cas. impingea principiul atat de departe, in cat admitea ea'
chiar daca o persoana a fast judecata in contumacie de jurati, si in urtnä
acea persoana vine sa' se judete, ea va ft judecatk tot de jurati, iar nu
de tribunalele corectionale, desi crima a fast in acest timp corectio-
nalizata.
Tot in sensul deciziunilor de mai sus vezi Cas. II, 338 din 7 Aprilie
1899, B. 573 (Reg. de comp.) ; Cas. II, 51 din 13 Ian. 1909 B. 60.
Aceasta e si parerea lui Merlin i a jurispr. fr. In legea jud. oc. din
1908, art. 122 dispoz. formala in acest sens.
45) Leg. 30 Dig. V 1. La oti li jugemenz est comenciez là doit etre ff-
nez". P. de Fontainez. Conseil, Ch. XXIX No. 13,
46) In realitate, daca citeste cineva deciziunile Curtil de Casatiune,
vede ca. Malta instant6 nu a urmat dupa princiipii, ci dupa imprejurari.
Cad a fost vorba de corectionalizarea unor crime, ori de darea unor de-
licte in competenta judeatoritlor de pace, Curtea de Casatiune admite
efectul zetroactiv, instantele not devin imediat competente ; and insä e
vorba de o afacere politica, cum sunt alegerile, care se dau din compe-
www.dacoromanica.ro
292
tinta juratilor, in acest caz afacerea, pendinte la jurati, famane tot in coin-
petenta juratilor.
Suprema instanta in loc de a se pronunta Cu sinceritate daca legea
este or nu constitutionala, evitä de a se pronunta, retinand totusi la jurati
afacerile pendinte. Considerand zicea prin deelziunea 666 din 13 Dec.
1895,ca nu e chestiunea de a se sti daca legiuitorul a putut deferi juris-
dictiunilor corectionale judecarea de fapte penale prevazute de Cod. pen.
ordinar, i declarate delicte electoraIe a aror judecare erau de com-
petenta juriului conf. legit electorale".
47) Cas. crim. 350 din 3 Nov. 1865, B. 695.
48) Vezi Garcon : op. cit. Art. 4, No. 86.
www.dacoromanica.ro
293
www.dacoromanica.ro
294
www.dacoromanica.ro
295
www.dacoromanica.ro
296
www.dacoromanica.ro
297
59) Cas. II, 490 din 19 Dec. 1905, B. 1690. In nota se swine: In acest
setts stmt mai multe deciziuni ale Sect. II-a a acestei Curti, pronuntate
in luniIe Sept., Oct., Nov. si Decembrie 1905.
60) Cas. II, 1791 din 2 Dec. 1905. B. 1648. In nota: In acest sens
exisa jurisprudenta constantä".
61) Vezi Cas. II, 29 din 9 Ian. 1906, B. 68; Cas. II, 832 din 11 Apr. 1907,
B. 704 ; Cas. II, 980 din 16 Mai, 1907, B. 920; Cas. II, 241 din.7 Febr. 1906,
B. 277. (In notà: In acest sens sunt pronuntate mai multe deciziuni");
Cas. II, 344 din 14 Febr. 1906, B. 308 (Reg. de com.); Confr. Cas. 11, 1588
din 17 Mai 1910, B. 789.
www.dacoromanica.ro
298
62) Cas. II, 1272 si 1273 din 1 Nov. 1905, B. 1426 $i Cas. II, 1092 din
31 Mart. 1910, B. 482. Mai este o alta deciziune 204 din 1907 care pare a fi
o revenire la vedhea jurisprudenta a Curtii de Casatiune.
63) Incontestabil insa ca, relativ la dovezi, se aplica legea din momentul
comiterii faptei. Cas. II, 823 din 9 April 1912, Curier judiciar 1912 No. 41
pag. 492 (rezumate) $i ibidem, 1913 No. 24 pag. 282 (in extenso).
64) Cas. II, 2553 din 11 Nov. 1913, Culler. judiciar 1914 No. 11 pag. 88-
Trib. fiind investit la 1 Mai 1908 cu judecarea unui delict (330 c. pen.), care
azi e de competeitta jud. de pace, continua Inca sa fie competent, insa va ju-
deea in ultima instantä.
65) Totusi Curtea noastra de casatiune indeed in sens contrariu. Daca.
procesul era pendinte la Trib. la data promulgarii legii jud. ocol.. (delict..
art. 309 si 310 c. pen.). Trib. va judetta afacerea in prima $i ultima instanta
(Curtea de apel va fi incarnpatenta). Cas. II, 1849 din 2 rune 1912, Curier
Pd. 1912 No. 78 p. 923 ($i tot acolo C. Craiova I, 904 din 912). Se citeaza,
in nota, Cas. II, 3088 din 16 Dec. 1911, Curier jud. 1912 No. 22.
www.dacoromanica.ro
299
www.dacoromanica.ro
300
www.dacoromanica.ro
301
282 2) Sunt autori, care vor sa aplice si in acest caz legea cea
mai favorabila infractorului, fiindea zic dãnii, legile
de prescriptiune sunt In realitate niste logi penale de fond,
probii Ca ele se gasesc in codiecle civil, iar Till In codicele de
procedura civilg. In Franta jurisprudenta si cei mai multi au
tori surd pentru acest sistem. (67).
283 3) Merlin a imaginat un al treilea sistem : se vor combina
impreuna cele douà legi in mod proportional. De exemplu :
Prescriptiunea sub legea veche fiind de 4 ani, iar sub cea
nouà de 2, dacg presupunem ca infractorul itnplinise deja 2
ani de prescriptiune in momentul intrgrii in vigoare a nouei
legi, ii va mai trebui un an pentru indeplinirea prescriptiunii,
ci cei doi an't. din legea veche echiveleaza en un an din
legea nouä.
Acest sistem fantazist are neajunsul ca mt se bazeaza pe
nici un text de lege ; el nu aplicg, cum zice ironic Carrara
nici legea noug, nici legea veche, ci o lege noua creata de
Merlin. Ilustrul jurisconsult vorn adsauga noi, care mult
timp a fost legiuitor, adeseori face gresala de a credo ea inter-
pretul are libertatea de imaginare a legiuitorului.
284 4) Credem ca la noi, singura lege care se poate aplica e
legea nouh, fa ca. cu dispozitiunile articolului 602 si 603 Proc.
penalsa. (68).
In adeviir, materia prescriptiunii e tratata de legiuitorul
nostru penal in procedura penalà, si am vazut ca art. 602 citat
dispune ea procesele ce se vor intenta dupil punerea in vigoare
a proc. pen., se vor instrui i judeca conform dispozitiunilor ei.
Rezula de aci, ca si prescriptiunea actiunii publice F,4i a pe-
depsei se vor regula tot de codicele de proe. penala.
67) Carrara: Programma. P. G., T. II, par. 776. In acest sens in Franta:
Le Graverand: I, p. 81; Trebutien: 1-ere ed. T. I, p. 88, Mangin: Act. publ.
II, No. 295. F. flee: Pratique criminelle, II, 15 Cas. fr. 25 Nov. 1830. S. 31,
I. 392 $i alte decizii anterioare; A. Laborde: op. cit. No. 75, Degois Traité
No. 149; Blanche: tudes T. I, No. 34; Garraud: Précis, ed. 8-a No. 77, ed.
9-a No. 78 51 Traité ed. 2-a T. I, No. 141, p. 265. In acest sens este $1 in-
risprudenta franceza. Garraud a adoptat acest sistem dupa ce in edit. I a
Tratatului sustinuse sistemul al 4-lea.
68) In Fran% acest sistem a fost sustinut de Bertaukl: op. citata, lect.
IX, p. 187; .Villey : Précis P. 57, ed. V-2 si ed. VI-a, p. 56. Garraud :
Traitd ed. 1-a, No. 130, p. 199 $i Précis No. 8a, p. 98, ed. 3-a; Ch. Adolphe si
F.HOlie: I ,No. 30; Bazot: Rev. crit. 1872-1873, p. 513.
www.dacoromanica.ro
302
69) Confr. in acest sens: Al. Cretiescu: Comentarul codicelui penal, 1866,
fasc. 7-a i G. Mill: Discurs de deschidere la C. Casatiune 1866 B. 624, si
C. Cas. II, 310 din 30 Aug. 1875 B. 202, care invoac5 räul argiunent ca, prin-
cipiul consacrat prin al. 2 al art. 2 Cod, pen. este co, fiind un concurs intre
o dispozitiune veche i o dispozitiune noua din legea penala, dispozitiunea
care este mai noua are a se aplica.
In acelasi sens Gas. II, 169 din 20 Aprilie 1881, Bul. Gas. 81 pag. 504,
N ezi i Fralostiteanu, Cod. pen. art. 2, No. 7.
70) Cas. II 503 din 9 Oct. 1874. B. 321.
71) Cas. II 310 din 30 Aug. 1875. B. 202.
www.dacoromanica.ro
303
www.dacoromanica.ro
304
www.dacoromanica.ro
305
www.dacoromanica.ro
306
www.dacoromanica.ro
307
www.dacoromanica.ro
309
www.dacoromanica.ro
310
www.dacoromanica.ro
311
www.dacoromanica.ro
312
a) Binding, Handbuch des Strafrechts, I. par. 84, 2; Fr. von. Liszt, Traité
de dr. pen. ail. par. 222 ;
b) V. Manzini, Trattato di diritto penale, I. p. 259.
Asupra atmosferei teritoriale vezi si: Manduca; La responsabiliti penale
del reati commessi nello spazio aereo, Fora penale, 191, p. 153; Fauchille,
Le domaine aérien et le regime juridique des aerostats, Revue gén. de dr.
intern. public, 1901, p. 417; Catellani, Le droit aerien, 1918.
www.dacoromanica.ro
313
www.dacoromanica.ro
314
www.dacoromanica.ro
315
www.dacoromanica.ro
316
www.dacoromanica.ro
317
www.dacoromanica.ro
318
www.dacoromanica.ro
-- 319
www.dacoromanica.ro
320
91) Confr. Laborde, Cours Nr. 82, unde se aratä condil(iunile acestei
imunitkti. Vezi si cele spuse la Nr. 2665 si 2666.
91 bis) S'a decis ca sotia unui agent diplomatic sk bucure de aceleasf
prerogative de imunitate ca si sotul ei. (C. Ap. Toulouse, 11 Mal 1921 in
Jurisprudenta Generald 1923, 1143 pag. 483 cu nota d. Prof. D. Alexandresco).
www.dacoromanica.ro
321
92) Trimisii stralui s'a fie inviolabili". Pomponius: Leg. 17, Dig. L, 7.
De legatis.
93) Montesquieu: Esprit des lois, Livre XXVI, Ch. 21.
94) Chiar la simplii functionari ai legatiunel; Cas. Rom. II, 224 din
11 Iunie. 76. B. 346, casand deciziunea Cametii de punere sub acuzare
Bucure$ti, care declarase Ca e caz de urrna'rire, in privinta unui impiegat
al cancelariei consulatului general si al agentiei Austro-ungare.
95) F. E. Oppenhoff: Das Strafgesetzbuch für die preussisehen Sta-
aten. 6-a ed. Berlin, 1869, paragr. 3, nota 13, pag. 73, care arata $1 juris-
prudenta germang in acest sens.
I. Tanovioeanu, Vol. 1. 21
www.dacoromanica.ro
322
www.dacoromanica.ro
323
www.dacoromanica.ro
324
www.dacoromanica.ro
325
www.dacoromanica.ro
326
www.dacoromanica.ro
327
Vane sträinä (Gas. fr. 13 Iunie 1917. P. 1920. I, 143 si jurisprzulen(a ge-
nerala 1923, 1158, pag. 489).
112) In 1892, noi am arltat modificarile ce trebueau introduse fn a-
ceased materie, in Archive SGC. stiintifice si literare din Iasi 1892, p. 84
urm. Din nenorocire ignoranta obicinuitä a legiuitorilor a impiedicat sä se
Ong seamä de ele, in 1894.
113) Dupg conventiunea germano-belgianä din 29 Aprilie 1885, Ger-
manii cari coma iniractiuni forestiere, de pescuit sau de vingoare In zona
fruntariilor belgiene, sunt pedepsiti conform dreptului penal german. De
Liszt : Lehrbruch, paragr. 22, No. III.
www.dacoromanica.ro
328
www.dacoromanica.ro
329
114) In Franta legea din 3 Aprilie 1903 dispune ca chiar daca infrac-
-tiunea a fost comisa de strain in Franta, totusi el um va mai fi urmarit
daca dovedote ca a lost deja judecat in strainatate, si, in caz de condam-
nane, ca si-a executat pedeapsa.
115) Confr. Degois, Traité, p. 121, No. 199.
a) V. Manzini, Trattato di diritto penale, Vol. I, p. 290.
www.dacoromanica.ro
330
www.dacoromanica.ro
331
www.dacoromanica.ro
332
www.dacoromanica.ro
333
www.dacoromanica.ro
334
a) Vezi in aces sens, Garraud, ov. cit. ed. 3 Vol. I rag. 402.
www.dacoromanica.ro
335
118) Ce e drept ca, chiar astazi se pot ivi dificultati in aceasta materie
de drept international, mai cu searna ca doctrina aceasta nu e admisä de
nat/unile anglo-saxone. Se citeaza cazul lui Cutting din State le-Unite arestat
in Mexic, fiindca publicase In tara sa un articol contra lui Medina, cetätean
mexican. State le-Unite n'au admis cä cele publicate in interiorul Uniunei ar
putea fi judecate in tara straina, cad claca s'ar admite acest ucru, nici irn
editor amenican n'ar mai putea intra in Mexic fara sa nu fie arestat daca
s'a criticat afacerile rnexicane. Vezi Journal du drc4t international privé.
1911, N-rele I sill, p. 116-118.
119) Civoli : op. cit. Part. I, Lez. VII, p. 54.
www.dacoromanica.ro
336
www.dacoromanica.ro
337
www.dacoromanica.ro
338
www.dacoromanica.ro
339
www.dacoromanica.ro
-- 340
fost prins sau dupa codul localitatii in care judecatoria isi are
resedinta, etc. 'I
Pentru a rezolva aceasta chestiune, trebuie sa luam in
consideratie, ea' cod. pen-ungar este un drept particular si ea
atare nu poate fi aplicat decat ummai la acele fapte cari au
fost cornase pe teritoriul lui. Pedepsirea raptelor eomise in
strainatate ar fi posibila dupa cod. pen. ung., daca am admite
fictiunea ca aceste fapte au a fi considerate -ca fiind comise
pe teritoriul acestui cod. Insa, pentru aceasta fictiune nu
este nici un argument. In afarei de codul pen. roman, toate
celelalte legi fiind numai legi particulare, trebuie sa spuvem
ca oricare Roman ar comite vre-o infractinne in strainatate,
va fi pedepsit dupei codul pen. roman, adica al vechiului re-
gat.
Din aceasta rezulta, ca un Roman din Ardeal ,care a comis
o crima determinata de cod. pen. rom., in strainatate, va fi
pedepsit, chiar daca acea crima nu este pedepsibila nici dupii
eodul strain, nici dupa cod. pen. ungar. Mai departe rezultà,
ca el nu va fi pedepsit pentru delictele enumerate de alin. 2'
al art. 4 cod. pen. rem., desi dupii cod. ungar ar trebui sa, fie
pedepsit.
Cu alte cuvinte, toate faptele savarsite in strainatate vor
fi judecate dupa cod. pen. rom., fara a se tine socoteala de co-
dul caruia RomanuI respectiv ar fi supus, de ar fi fost infrac-
tor in tara.
3224 ' Competinta autoritatilor penale se va determino dupla
alM. 3 si 4 ale art. 5 cod. pen. roman. Aceste autoritati pot fr
autoritiltile vechiului Regat sau allele. In mice caz va fi apli-
cata procedura care este in vigoare pe teritoriul autoritatii
respective, caci regulele procedurii sunt de natura teritoriala.
Prin urmare, o judecatorie din Ardeal va aplica cod. pen. ro-
man 5i proc. pen. ungara.
Din aceasta rezultä, ca pe teritoriile foste unguresti, ju-
decarea in lipsa n'are loc. Prin urmare, daca crima a fost co-
misa in strainatate de un Roman, care isi are resedinta pe a-
cest teritoriu, o urmarire nu poate sa aiba loc deck in cazul
extradarii sau reintoarcerei Romanului.
3224 2 -- Dupa aceste consideratiuni de ordin general, putem trece
la analiza legii asupra acestei importante materii.
www.dacoromanica.ro
341
www.dacoromanica.ro
342
www.dacoromanica.ro
343
www.dacoromanica.ro
-- 344
b) daca termenul a expirat, faptuitorul nu poate fi ur-
marit, caci expirarea termenului suspendarii are efectul exe-
cutarii pedepsei.
Strainul domiciliat in Romania este pedepsit pentru fap-
tele savarsite in strainataie ea si un roman (art. 5) daca nu
este supus unei tali eu care Romania are tratat de extradare
§i daca extradarea lui n'a fost ceruta de Ora lui. Cine este
domiciliat 7
Art. 87-97 din cod. civ. contin dispozitiunile despre do-
miciliu. Dupa art. 87 domiciliul fiecarui Roman sau strain este
acolo unde isi are principala sa asezare. Femeia maritata are
domiciliul barbatului, cei pusi sub tutela sau curatela au do-
miciliul tuthrului, curatorului.
Strainnl trebuie sa fie domiciliat la noi inaintea savarsirei
faptei, caci toate consecintele faptei trebuiese judecate dupa
timpul comiterei.
322 b 3 In continuarea analizei legii, ne vom ocupa acui a. despre
inf ractiunile comise de strilini 'in strainiitate.
1. Daca un. strain nedomiciliat in Romania comite o in-
fractiune in strainatate, el nu se pedepseste la noi (art. 5 coo.
pen. rom.). Daca insh strainul a comis in strainatate o crima
in contra sigurantei Statului, o crima de contrafacere a sigi-
liului Statului, a monetei nationale, avand curs in Romania, a
bartiilor de credit sau titlurilor Statului roman, a biletelor de
band, autorizate de lege, el poate fi urmarit, judecat si pe-
depsit in Romania, dad, este prins pe teritoriul roman, sau
daca guvernul obtine extradarea lui.
Conform acestora, pentru o crima savarsita in straing-
tate, strainii domicijiati in Romania se pedepsesc in orice caz:
daca extradarea lor are loc, vor fi pedepsiti in tara lor, iar in
cazul contrar in Romania.
Strainii nedomiciliati in Romania se pedepsesc numai in
cazul cand extradarea lor are loc, sau cand una din crimele
amintite de alineatul precedent a fost comisa.
2. Articolele 4 si 5 contin o mare contrazicere.
Alin. 2 art. 5 care ordona pedepsirea celor mai primej-
dioase crime in contra statului roman, se intinde numai la
straini, pe cand la Romani se aplica numai dispozitiunile art.
4, dupà care crimele cornise de Romani in strainatate se pe-
depsese.
www.dacoromanica.ro
345
www.dacoromanica.ro
346
www.dacoromanica.ro
347
123) Zicem unele tan necrestine, fiindca Japonia deja in 17 lul. 1899 a
inceput a suprima reginutl capitulafiunilor de care avem sä N orbim, prin dife-
rite tratate intemationale, care au intrat in vigoare Sn acea zi. In acelasi taw,
Japonia a reglementat reghnul inchisorilor. Vezi Revue de droit international,
2-eme série T. I, p. 93 al 94.
124) Se pare Ca nu exista in anticitate, de care ce Grecii care veneau sä
facä convert in Egipt, aveau drept sä fie judecati la Naucratis de un tribunal
special cornpus din Greci. lose! : Antigua. Iud. Lib. XVI cap. I.
www.dacoromanica.ro
348
www.dacoromanica.ro
349
p. 81 si tirm. Confr. Cas. II, 2660 din 19 Oct. 1912, Curier Judiciar, 1914
No. 5, pag. 38.
127) V. A. Ureclze: Istoria Romfinilor.
128) lbidem: p. 218.
129) B. 13.-Ilasdeu: Arch. istorica I. 2. p. 160.
www.dacoromanica.ro
350
www.dacoromanica.ro
351
www.dacoromanica.ro
352
www.dacoromanica.ro
353
www.dacoromanica.ro
354
www.dacoromanica.ro
355
www.dacoromanica.ro
356
10) .4. Prins: Science pénale, No. 124; care aproba neextradarea na
lionalilor.
www.dacoromanica.ro
357
www.dacoromanica.ro
358
www.dacoromanica.ro
359
18) Ibidem : Uvre II, art. 3, No. 13. E de observat ca, dup 5. cum spune
Plutarch, Catone a fost acuzat de a proape 50 de od, ultima data la 86 de
ard. Vezi Les vies des hommes illustres, trad. Talbot 1880, ed. 3, T. II p.
227, nr. 15. Dupa Ayrauit, Catone fusese acuzat de 60 ori.
19) De Liszt : Lehrbuch, paragr. 21, No, IV.
a) L. Lucideni, Elementi p. 99; Pessina, La legge penale avvisata in se e
nella sua efficacia, p. 74 ; Wouters, Sul privilegio conoesso ai nazionali in
materia di estradizione, Rivista Penale, XIII. p. 148 ; Fr. von. Liszt, Traité de
dr. pen. allem. vol. I p. 161; Mayer, Die Auslieferung eigener Unterthanen
Erlanghen, 1891.
b) V. Manzini, Trattato, I p. 307; mai sunt contra extradaril von Bar,
Lechrbuch, p. 311; Binding Handbuch I, p. 400.
www.dacoromanica.ro
360
www.dacoromanica.ro
361
www.dacoromanica.ro
362
www.dacoromanica.ro
363
www.dacoromanica.ro
364
22) Confr. V. Urqianu op. cit. § 224 pag. 460. Vezi art. 1 Cony. cu
Austro-Ungaria din 1901 (crima ori debict pedeps. cu mai mult de un an
de inchisoare). Regula de a nu se admite extradare decal pentru infrac-
tiunile grave e farte veche. Gnothis ne spune : Dealtmintrelea, dreptuI
pe care-I au puteride suverane de a cere pe infractorii care s'au refugiat
in tara, nu se refera, dupä uzul stabilit d cateva secole in cea mai
mare parte a Europei, decat and e vorba de crime de Stat sau de acelea
care sunt de enormitate extrema. Pentru celelalte mai putin considera-
bile, se fnchid ochii si de o parte 5i de alta, afarä daca s'a convenit
altfel prim vreun tratat". Op, cit. II, 21 § 5. No. 4. Cfr. totusi adaosul la
nota 3 , pag. 298,
www.dacoromanica.ro
265
www.dacoromanica.ro
366
www.dacoromanica.ro
367
www.dacoromanica.ro
368
www.dacoromanica.ro
369
--
Cestiunea e mai grea cAnd e vorba de legile penale spe
28) Notam ca asupra extrlidarii a scris la noi Ath. Kirtac, Dreptul XVI
(1887), N-rele 48 i 49.
1) Articolul luat tot din Codicele penal prusian din 1851, par. 5 (si C.
pen. ital. din 1859, art. 12). Asupra dificultatilor relative a delictele de presa,
comise de militari, vezi ans. de revizuire, dec. 61 din 20 Nov. 1913, confirm.
de C. Cas. II in 17 Dec. 1913, Curier. Judiciar, 1913 No. 82.
Astfel s'a decis ca, infractiunil: coniise de militari la legile asupra va-
milor, contributiunilor indirecte i silvice, potdvit art. 264 cod, just. midit.,
se judecd de instant& ordinare far nu de consillille de rasboiu (Cas. II, 1552
din 1919, inCurierul Judiciar No. 12-13 din 1920 (fezumate) pag. 112).
In acclas sens Trib. Oradea-Mare s. III, 1337 din 1921 (in Curierul Ju-
dicier No. 1 din 1922, pag. 9 cu nota noastra), care a hotardt, cu drept cu-
vdnt, ca legea generala a vamilor extinsa in Transilvania la 15 Aug. 1919
(d.cretul-lege 3446 din 1919), deci posterior unirei Transilvaniei (4 Dec.
1918), a abrogat dispozitiunile pr. pen. ungare aplicabile in Transilvania in
cc priveste instruirea delictelor vamale neflagrante. (Vezi in acelas sens 5i
Cas. II, 259 din 18 Feb. 1921, in Cutierul Judiciar No. 14 din 1921 pag. 224).
Prin urmare un delict vamal comis de un mjflitar i instruit de o instanta
www.dacoromanica.ro
370
CAPITOLUL II
Elementele infractiunei
350 Inainte de a vorbi de elementele infractiunei, trebue s.
spunem eh, pentru ca o infractiune sa se poatA concepe, este
necesitate : 1) De un subject activ, care sgvarse3te infractiu-.
rea ; 2) De un object pasiv, care sufere din cauza infractiunii;
3) De o actiune sau inactiune pe care legea a sanctionat4) pe-
n al iceste.
350 ' Nu in totdeauna obieetul infractiunii se identifica cu vie-
tima acesteia, de aceia credem cá mai exact o infractiune pre-
supune : 1) Un subiect activinfractorul ; 2) Un subject pa-
siv = victima ; 3) Un object material, fiinta sau lucrul cgtre
care se indreaptg infractiunea ; 4) Un obiect juridic, textul
de lege violat ; 5) 0 actiune Salt inactiune generatoare a re-
zultatului pedepsibil.
inilitara, incompetinte ratione niateriae, potrivit art. 264 cod. just. mint., no
Poate Parchetul Trib. sg-si Insiseasca instructia.
2) A. Prins: Science pénale et droit positif. Bruxelles, 1899, p. 36.
a) R. Garraud, Traité, ed. 3 Dag. 178, vol. I.
www.dacoromanica.ro
371
Sectia I.
www.dacoromanica.ro
372
www.dacoromanica.ro
373
www.dacoromanica.ro
374
ceze diii 1789 s'a condamnat la moarte un calm. Tattle., Les Origines,
VIII, p. 127.
17) Tiraouellus: Op. cit. XIV N-r. 39, ed. Venetia 1565, causa 49.
p 281.
18) Ayrault: L'ordre, formalité, etc. Livre IV, art. 1. N-r. 42. ed.
Lion, 1642.
19)) Practica Car. CXLII: Confr. pentru procesele acute animalelor
de Addosio, care citeaza 144 de procese de acest fel. Bestie delinquenti
Napoli 1892. Pentru Belgia, Paulet, Histoire du draft penal du duche de
Brabant, p. 238, spune cä in 1503 Primarul de Tirlemont a spus sä se
ucida un taur, care omorfise pe H. Van Boorne.
20) Carpzovius: Practica Part. III Qu. CXXXI, N-rele 11-14.
www.dacoromanica.ro
375
www.dacoromanica.ro
376 --
www.dacoromanica.ro
377
www.dacoromanica.ro
378
www.dacoromanica.ro
379
www.dacoromanica.ro
380
www.dacoromanica.ro
381
3 si traduc. fr. par. 28, nota 3. Novel. Trac. sing. No. 27 spune ca univer-
salitatile nu se pedepsesc capitaliter, frindca nu au corp adevarat, ci inchi-
puit, si ar fi absurd sa se decapiteze copii (infantes) si altii din universe-
litate cari n'au comis infractiuni, dar contra zisel universalillti se micso-
reaza p_deapsa.
a) Leicht, Ricerthe sulla responsabilita del comune in caso di dannt.
Udine 1904 ; Schi«ppoli, Diritto penale cananico, in Enciclopedia liii Pes-
sina, I, P. 490.
bi Harris, Principles of the criminal law, p. 19 ; $i Washburn, Manual
of criminal law, p. 23.
42) E. Dernburg, Pandekten I par. 66.
43) Merkl, Lehrbuch von Strafrecht, 1889 p. 218.
44) Besse ler: System des deutsches Privatrechts, 1866, p. 232.
45) Bluntschli: Deutsches Privatrecht, vol. I, 1853, p. 105 $1 urm.
46) Gierke, Die, Genossenschafts theorie u. die deutsche Rechtsprechung
1887, p. 724.
47) Dahn: Vernunft im Recht, 1879, p. 168.
48) Liszt: Reichs Strafrecht, ed. 1881, p. 108 si Lehrbuch des deutsclien
Straireohts, ed. 1905, par. 27 si trad. fr. par. 28, p. 180.
49) Berner: Lehrbuch, 18-a ed. 1898, par. 40, p. 75. In acela$ sens
Windscheid, Pandekten I p. 244, care spune ca e contra naturii pedepsei
de a se inflige suferinta altuia deck vinovatului.
www.dacoromanica.ro
382
50) Berner: Trattato di diritto penale, trad. ital. Milano, 1887. In ace-
Iasi sens, Civoli, op. cit. Part. I, leet. IX, p. 69. Conf. i Gierke, op. cit. p.
71 si urm.
51) A von Feuerbach, Lehrbuch par. 28.
a) Mestre, Les personnes morales et le probleme de leur responsabilité
pénale, Paris, 1889; Hatter, Die delikts und Straffähigkeit der Persanen-
verbände, Berlin, 1903; Longhi, La persona gimidica come saggetto di res-
ponsabilità penale, in Riv. Pen. LXIV ; Raoul de la Grasserie, Des princi-
pes sociologiques de la criminologie, Paris, 1901, p. 97 ; Manassero, II delitto
collettivo, p. 80 ; Angiolini, Dei delitti colposi, p. 88.
b) Binding, Handbuch, Lipsca 1885, I, p. 310 ; Bouvier, De la responsa-
bilite civile et pénale des personnes murales, Paris, 1887 ; Brusa, Sulla
responsabilità delbe personne morali, Torino, 1900 ; Ramella, La responsa-
bilità penale e le associazione, Trattato Coglioio, II, p. I, 863 ; B. Alimena,
Diritto penale, vol. I, p. 278 si urm. ; E. Florian, Dei reati e delle pene, Mi-
lan, 1906, p. 171.
52) Vezi (Jarraud: Traité, T. I, Na. 221, ed. 2-a $1 Precis, ed. 11-a,
No. 38, Instr. aim. I, No. 103, p. 227; Ortolan: Elements I, No. 492; La-
borde: Cours, N-le 60 $i 61; Vidal: Cours. ed. 4-a, Na. 65 bis; Garcon: Code
penal, art. 5, N-Ie 97 si urm., care aratä in acest sens doctrina si jurispr.
franceza; Le Poittevitt, Instr. crim. Art. 1 N-te 325, 326.
53) Thiry: Cours 40; Haus: Princkpes I, No. 266; Prins: Sc. pen. No.195.
54) Pessina, Elementi I par. 52 ; Manzini, Trattato di dir. penale, I, p. 380.
www.dacoromanica.ro
383
www.dacoromanica.ro
384
www.dacoromanica.ro
385
www.dacoromanica.ro
386
www.dacoromanica.ro
387
Sectiunea II
Obiectul pasly al infractiunii
366 In regulh generalh, obiectul pasiv al infractiunii este
iari omul care poate fi lovit in persuana, in averea sau
in reputatil:noa aa.
Omul e oerotit chiar inainte de nastere, chei legea pe .
depseste avortul, i chiar duph moarte prin pedepsirea ul-
tragiului adus cadavrelor (64). Unele legislafiuril pedepsesc
60) Laborde: Cours, No. 60, ed. 2-a, No. 62, p. 44; Haus: Pnincipes I
No. 267; Ortolan: Elements I, No. 493; Cas. rom. III 528 din 11 Dec. 1912,
Curier. had. 1913 No. 11 p. 132, admite cä se pot pronunta in contra soc.
anonime amenzi civile spre deosebire de amenzi penate, ce se inflig indivi-
dului care a comls infr. $i se pot transform in inchisoare; v. si Cas. III 92
din 15 Febr. Curter. Judie. 1913 No. 35 p. 240 (contraventie vamala)
61) Cas. II, 1991 din 7 Sept. 1915 Curier. lad. 1915 No. 76 p. 626 si tot
acalo Tr:b. Iasi, 642 din 915; conrfr. in acelas sens Tnib. Iasi II, din 2 Dec.
1915, Justi(ia I p. 175; Trib. Iai 111, 4 din 9 Ian. 1916, justi(ia I p. 198.
62) Prins : Science penale, No. 198.
63) E. Pessina, Element! I, p. 166 par. 54.
64) Vezt Ph. Renazzi, Elementa I p. 226, 227 Cart. I Cap. IX par. 4
Foetus. Acest iucru era admis chiar in dreptul evreesc, Exod. XXI 22 si in-
terpretarea hi de Philon Evreul, citata de acelas in nota; confr. Mathaei,
de crim. Prolegomena III 5.
www.dacoromanica.ro
388
www.dacoromanica.ro
389
www.dacoromanica.ro
390
368 i -
xercita si asupra oamenilor (73).
Ocrotirea prin sanctiuni penale a animalelor, a lucru-
rilor neinsufletite: monumente, gràdini, morminte, etc., DR
indica si mai bine diferenta ce catil a se face intre bubieetul
pasiv al infractiunii si obiectul sau material. In tcate in-
fractiunile privitoare la animale si lucruri neinsufletite, o-
biectul material al infractiunei este animalul sau lucrul nein-
sufletit, pe and subiectul pasiv este omul, fie ut singulis c, a
posesor al acestor lucruri, fie ut universitas ca colectivitate
proteguita in sentimentele sale (a).
Sectia 111
Obiectul material al infracjiunii
368 2 Obiectul material al unei infractiuni este lucrul sau
persoana asupra ca'reia se execura, direct atacul injust (b).
Pot fi deci obiect material al unei infractiuni : omul viu
sau mort, capabil sau incapabil; persoanele juridice, anima-
Iele si orice lucru neinsufletit.
Am spus a in uncle infractiuni obiectul material se 1-
dentifica cu subiectul pasiv al infractiunii.
Sunt insä infractiuni cari nu au un obiect material, ex.:
bigamia, asociatiunea de rai-fklitori.
Unii autori mai numesc obiectul material al infractiu-
nei si corp delict (corpus delicti). Dupg Berner, corp delict
este intreagit materialitatea infractiunei. In acela§ sens s'a
72) Prins: Science pén;le No. 204.
73) Carrara, Programma, P. G., Tom. I par. 48 nota 1.
a) Asupra proteguirrei animalelor, vezi: Bentham, Principes de la loi
pinaIle, II, 343; H. S. Salt, Les droits de I'animal, Paris 1900.
b) Asupra obiectului tnfractlunei a se vedea : A. Rooco, L'oggetto del
reato e della tutela giuridica penale, Torino, 1913 ; Oppenheim, Die Objekten
des Verbrechens, Basel, 1894.
www.dacoromanica.ro
391
Sectia 112
Sectia HI
Actiunea sau inactiunea doloasA ori culpoasi
sanctionati penalice§te
369 ln general, penalistii spun ca infractiunea se compune
din dourt elemerite, unul material, actiunea sau inactiumea,
si altul moral, intentiunea (1). Astfel formulatii teoria in-
fractiunii, este dupg phrerea noastrà inexactä, fiindeli o
b) J. J. Haus, Droit penal beige, I, mr. 290. p. 206.
1) Vom citi, pe lingl alti autori, de cari vom aminti mai ios, deocam-
data pe unul singur din Gel mai mari, pe ilustrul Romagnosi, care spune:
.,orice infractiune consisa in douä parti, externA 3i interna, executiva or
lizica tuna, morale- cealattd. Partea executIva prin sine ins4i nu constitue o
infractiune fiindca ea e comunä si cop[lului, nebunului, si la fiintele private de
1-Dora:tate". Discurs pronuntat in sedinta din 13 Dec. 1808 a Cornisiunel pen-
tru Codioele penal Italian. Scrittl sul diritto penale. Palermo, 1844 P. 539.
De asemenea Garraud, Traite ed. I Tom. II p. 228 No. 143: Toute infrac-
tion se compose de deux elements: la materialite du fait, la morale de ['a-
gent".
www.dacoromanica.ro
392
www.dacoromanica.ro
393
www.dacoromanica.ro
394
www.dacoromanica.ro
395
www.dacoromanica.ro
-- 396
Omisiunea presupune deci in totdeauna o obligatiune le-
gala de a luera in anume mod, pentru a nu fi considerat ea
autxyr al umii rezultat oarecare. Oridecate ori insa, printr'o
abtinere nu -se violeaza o obligatiune impusa de jege, dar se
urmareste un rezultat pedepsit de lege, vom avea o adevarata
comisiune (c).
372 Actele externe, care oonstituesc elementul material al in-
fractiunii sunt de doua feluri, unele sunt acte de prepara-
tiune, iar altele de executiune.
3721 - Sa observam, ca mi boate infractiunile, sub raportul ele-
mentului material, sunt susceptibile de act3 de preparatiune
si acte de executiune.
Pentru ca actele de preparatiune sa fie posibile, se cere
- ca intre vointa infraetorului = rezolutiune §i intre rezultatul
faptului pedepsibil = consumatiune sa poata avea loc o des-
fhgurare progresiva a actiunii ilicite, sa existe un drum de
parcurs, un iter criminis. lush' nu toate infractiunile admit
un astfel de iter criminis. Sunt in fractium ce exelud orice
interpunere de acte intre rezolutiune si consumatiune, intru
cat exteriorizarea rezolutiunii in clipa chiar in care a inceput
echivaleazh cu eonsumatiunea : qui unico actu perficiuntur.
Astfel insultele orale apartin acestui gen de infractiune.
Din moment ce infractorul a luat rezolatiunea de a insulta,
exteriorizarea acestei rezolutiuni nu admite nici un fel de
interpunere de acte preparatorii, fiindca ea ineepe odath' eu
primul cuvant insultitor profei at si se consuma ea infrac-
tiune exact in aceiasi clip&
Tot din aceasta categorie fac parte sperjurul, ultragiul
Amin cuvinte, ealomnia prin cuvinte, precum si toate infrac
tiunile de omisiune.
Aceste infractiuni neavand un iter crimikis, nu admit
implicit nici fazele executivaii :incomplecte, adicii tentafiva si
infractiunea savarsitii dar nesbutith.
Atari infractiuni pot fi deci denumitp infractimni de
www.dacoromanica.ro
_ 397._
executiune prompta, spre deosebire de infraetiunile cu iter
criminis, carora le putem zice infractiuni de executiupe lenta.
372 2 Nu trebue confundate infractiunile eari exclud un iter
criminis cu infractiunile instantanee, eari se consuma inteun
singur moment.
$i acestea din urma pot fi comise uneori printeun sin-
gur act nemediat: qui unico actu perfecinntur, inea de aci nu
rezultà ea, prin natura lor, infractiunile instantanee n'ar fi
susceptibile de acte mediate, aceasta depinde de felul cum
procedeazA infractorul. Asa, de ex.: o persoana palmuitA de
o alta, scoate inteun moment de furie, revolverul si ucide pe
agresor. raptul's'a sAvtirsit deci printeun singur act neme-
diat ; totusi aceasta nu inseamnA eA omuciderea ar fi o in
fractiune care exclude un iter criminis.
Prin urmare, in cazul arAtat, omuciderea e o infractitme
instantanee, fiindca rezultatul pedepsibil : moartea victimei,
se consumA intr'un singur moment, dar nu este o infraetiune
care exclude im iter criminis" prin natura sa, findeA lipsa
acestui drum de desfAsurare al infra ctiunii, in unele cazuri,
nu e datoritA dealt felului executiunii.
3723 De asemenea catA a nu se confunda infractiunlie fara
Ifiter criminis" cu infractiunile formale, iar cele cu iter cri-
minis" cu infractiunile materiale.
Infractiuni formale stint 'bate acele infractiuni earl o-
biectiv sunt considbrate ea consumate din momentul ce au
fost comise, indiferent daeA infractorul a obtinut rezultatul
apropiat urmarit de el. In aeeste infractiuni obiectivitatea ju-
ridica a. infractiunei nu e subordonata unei obiectivitliti mate-
riale, adicA legea considerA ea ilicit penal simpla exteriori-
zare a intentiunei infractocului, Par nu rezultatul material do-
bandit.
Astfel sunt infractiuni formale : insultele, calomnia,
ultragiul, mArturia mincincasa, denuntarea calomnioasa, in-
oendiuil, etc. fiindcA in toate aceste infractiuni legea pe-
depseste intentiunea exteriorizatA de a insultà, calomnià, etc.
indiferent dadt eel insultat s'a simtit sau nu ofensat, dacA
lumea care a auzit calqrnniile a aratat ean nu dispret celui ca-
lomniat, sau &Ica prestigiul functionarului ultragiat a scazut
ori nu, sau, in fine, daca judecAtorii au luat sau nu in con-
www.dacoromanica.ro
398
www.dacoromanica.ro
399
www.dacoromanica.ro
400
3751 -
nu se pedepsese (4).
In privinta tratamentuki ce cath. a se impune actelor
de preparatiune, doctrina este impartita in douà mari gru-
puri : Grupul care admite in mod absolut nepedepsirea acte-
lor de preparatiune, reprezentand teoria obiectiva" sau clasicii,
si grupul celor cari cer ca, dacA nu toate actele de prepara-
tiuni, dar majoritatea lor sit fie pedepsite, reprezentând teoria
subiectivii sau pozitivistd.
Pentru sustinAtorii teoriei obiective, legea penalä nu are
sä scruteze constiinta i intentiunea indivizilor pentru a ajun-
ge la calificarea actiunilor lor.
4) Un exemplu important de nepedepsire a actelor de preparare este
cazul hit Offenberger, Babos si Ille That, care, instigaff de autoritätile de
politie austro-ungare si germane, proectase un atentat contra d4ui I. Bra-
Cana, Em. Costinescu, N. Fiipescu si Take Ionescu
www.dacoromanica.ro
401
www.dacoromanica.ro
402
www.dacoromanica.ro
403
www.dacoromanica.ro
404
12) E. Villey : Op. cit.. a 5-a ed., p. 90, nota 1 si ed. VI-a, p. 86, nota 1.
13) In ultimele editittni ale operii sale Precis (ed. 8-a, a 9-a si 11-a)
nu mai vorbeste de ac..astä ipotez5 in care dfinsul aprobl solutiunea zisai
Camere de acuzare (in ed. 3-a Precis, si in ed. I-a si II-a Tralta
www.dacoromanica.ro
- - 405
www.dacoromanica.ro
4uo
www.dacoromanica.ro
407
www.dacoromanica.ro
408
www.dacoromanica.ro
409
23) Curtea Cas. fr., 23 Septembrie 1825. Bulletin No. 189 : Vezi Ch. A
dolphe i F. Mlle, op. cit. T. I, No. 256.
24) Vezi un caz de aceastl naturl. Trib. Tutova, 23 Iunie 1884, Dreptul
XIII, p. 135; insA inaintea Tr b. lucrul s'a pArut atAt de evident incit ilia
nu s'a discutat, cl s'a discutat alte cestiuni juridice.
In Conventiunea noastrA de extrAdare cu Englitera din 9-21 Martfe
1899, efractiunea sau escaladarea pentru a com te un delict poate atrage
extrAdarea (art. II, No. 22), dee e cons;deratfi ca infractiune.,
25) Cas. Turin, 2 Octombrie 1866. Cas. Florenta, 30 Mai 1873.
26) Romaenosi : Scritti ed. Palermo, 1844, D 4C1
www.dacoromanica.ro
410
www.dacoromanica.ro
411
www.dacoromanica.ro
412
33) Ma/no: Op. cit. No. 286 finele art. 61 i ed. 2-a, art. 61 No. 300.
34) Majno : Op. cit. No. 283, p. 165, art. 61 i ed. 2-a, art. 61 No. 299,
p 189.
www.dacoromanica.ro
413
www.dacoromanica.ro
414
§si care chiar daca este ,savituit de autor in. toata intregimea,.
tot nu vatama pe nimeni.
Din contra, definind aotele de executare, se poate ziee
Ca : .Actul de executare are un caracter univoc antisocial, ft
turbura- societatea, dath reufefte, prin rezultat, iar dacii 714t
reumte, prin temerea ce inspirit societittii fapta neisbu-
titii (35).
Incarcarea putii, cumpararea otravii, facerea de foe,
cumpararea de instrumente, prin ele lnsei sunt fapte care nu
vatama pe nimeni, oricat ar retwi autorul in executarea lor ;
din contra, spargerea, escaladarea, incercarea de a otravi prin
persoana interpusa, preRararea unui foe spre a incendia, aunt
fapte care, thiar in caz de neisbutire, turbura societatea prin
temerea ca autorul br e un om periculos, sau ca o alta per
soana, incereand ace1a5i lucru, va isbuti. De aceea legea, in
art. 38 O. 39 Cod. pen., pedepse§te tentativa, adica orke in
ceput de executare, nu insa i actele preparatoare (35 bis).
392 - Autorii dau diferite criterii ale deosebirei intre actele
preparatoare i cele de executare.
Astfel Geyer, care, dupa cum am vazut, considera aceas
tO problema insolubila ea si cadratura cercului, spune ca ac
tele de executare stunt acelea care manifesta intentiunea cri
minala a infractorului, in &fail de o eventualza marturisire
a aui : e tentativii cand dolul agentului se manifesta ex re (36).
Carrara s'a ocupat mult de teoria tentativei, insa teoria
lui este nebuloasa dupli cum o calk:4 Majno cad deo.
www.dacoromanica.ro
415
www.dacoromanica.ro
416
www.dacoromanica.ro
417
a) Berner, op. i loc. cit; Impallomeni, L'omicidio nel diritto penale, No.
143, Torino, 1899.
b) J. J. Haus, op. cit. I, No. 434; Ifillschner, Das gemeine deutsche Stra-
frecht, I, 336 ; Garraud, ed. 411, Traité, I, p. 489 ; Manzinl, Trattato, II,
p. 357-8.
c) Fr. Carrara, Riminiscenza di cattedra e foro, capitolul Atti pre-
paratorii, Luca 1883.
co Impallomen4 op. cit. No. 143.
I, Tanoviceanu, Vol. 1. 27
www.dacoromanica.ro
418
www.dacoromanica.ro
419
www.dacoromanica.ro
420
www.dacoromanica.ro
421
www.dacoromanica.ro
422
www.dacoromanica.ro
423
www.dacoromanica.ro
3971 In sensul parerei tui Lerner, s'au pronuntat cei mai multi
autori, ca ori de cate on kgiuitorul a voit sa faca o excep-
tiune dela principiul cA actele preparatorii nu se pedepsesc,
le-a considerat ca infractiuni sui generis.
A se vedea Vidal §i lagno1, J. A. Roux, B. Alimena, J.
J. Haus, Fr. von Liszt, Garraud, Manzini (a).
Credem ca aceste exceptiuni (a se vedea mai jos 399 )
coneituesc cazuri in care legiuitorul pedepseste .asa zisele
acte preparatorii chiar LTá a se dovedi intentiunea delic-
tuoasa, aceasta fiind prezumata 'Ana la proba contiarg. (b).
398 Relativ la complot, Catone ebserva in Senatul roman,
cO trebue pedepsit, caei celelalte trebuesc urmarite dupg ce
s'au savarsit, iar acesta daca nu ai ingrijit sa nu se intim*,
zadarnic vei nazui la judecatä, dupd ce s'a sAvaxsit" (56).
399 Dc altmintrelea, dupa noi, discutiunea e inutilà càci chiar
daca nu ar oonstitui aecste fapte. infractiuni de sine stäta-
toare, ele nu pot, in nici un caz, sa fie considerate ca acte
de prepararea infractiunii. Ele au toate un caracter univoc,
antisocial si relinistesc societatha indath, ce sunt desooperite;
nu poate fi dar vorba de un act preparator, ci de un act de
executare. Creclem c. . Canonico se insealg cand spune cä
sunt cazuri in care simplele acte preparatorii constituesc o
infractiune perfectà, de ('xemplu când se fabricA moneda
falsa, oH se falsifica scrisoarea cuiva in soop de cAstig, ori
www.dacoromanica.ro
425
www.dacoromanica.ro
426
www.dacoromanica.ro
427
www.dacoromanica.ro
428
www.dacoromanica.ro
429
www.dacoromanica.ro
430
www.dacoromanica.ro
431
73) Cas. 1, No. 56 din 8 Fehr. 1902. Dreptul", 1902, p. 146, col. 1.
a) Gas. II, Dec. 1653-1922; Gas. Sc. Unite dec. 72 din 10 Mai 1923 (pro-
cesul Paltineanu-Lazarescu) in Biblioteca Maritor Procese No. 1 din 923.
b) In acest sens Casatia penald italiand : 27 Febr. 1920 in Giustizia Pe-
nate 1920, col. 621; 22 Noembr. 1920, idem 1920 col. 819; 2 timieidem 1922
col. 650, 15 Febr. 1923, idem. 1923 col. 97. Casatia francezd; Sirey, 1902,
1, 61 ; 1905, 1, 197 ; 1905, I, 534 ; 1910, 1, 54, 1917, 1, 97.
www.dacoromanica.ro
432
Despre tentativi
406 Materia tentativei prezinta mune greutati. Este destul
de dificila materia tentativei zicea Romagnosi din cau-
za diversitatii parerilor care s'au emis de jurisconsulti in scop
de a o face pedepsibila" (1).
Un penalist italian, Zupetta, arata cA in aceasta materie
totul e nesigur, obscur, oonfus, contradictor, arbitrar si mon-
struos in doctrina i jurisprudentA (2).
E desigur exagerare in cuvintele lui Zupetta, insa, nu este
mai putin adevarat c teoria tentativei prezintá mari clificul-
tati, pe care nici doctrina, nici jurisprudenta n'a isbutit sa le
invinga pang astazi.
407 - Sa vedem mai intai ce este tentativa.
Legea noastrA a consacrat tentativei doug, articole, 38 si
39, modificate in 1874, care impreunii compun titi. ITI al ear-
-0i I a coclicelui penal. In aceste dourt articole leguitorul da de-
finitiunea tentativei In modul urmator : Tentativa de crima,
adica orice ineeput de executiime a erimei, de se va fi curmat
din imprejurAri cu total neatarnate de vointa autorului ei, se
va pedepsi", etc. (art. 38). $i Tentativa de delict, &dick' orice
inceput de executiunie a delictului, care se va fi curmat din
imprejurari cu totul neatarnate de vointa autorului", etc.
(art. 39).
Romagnosi zioe ea tentativa e executarea incomplecta a
infractiunii (3), si in altà parte, ea e intreprinderea oricarui
1) Romagnosi Serial sul dingo penale. Palermo, 1344, p. 452.
2) Apud Benevole Tentativo. No. 12, p. 25.
3) Roniagnosi : Genesi clel diritto penale. Lib. 1, cap. III, par. 67.
www.dacoromanica.ro
433
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE ANALITICA
a
VOLUMULUI 1.
www.dacoromanica.ro
No. para.-
- 1004 -
grafului pagina
56 Critica pArerii care considera dreptul penal un drept complimentar 20
6. CuvAntul delict In sens general; numele de Code des délits
et des peines In loc de Codice penal 20
7. Numele de codice penal Insuci criticabil, cu atAt mai mult acel
de Codice criminal 21
8. Definitiunea dreptului penal separatA de a pro c. pen. . . . 21
81. Ramurile dreptului penal . . . . . . 22
9. Interesul ce prezintà studiul legislatiunei penale . 12
10. Importanta materiilor penale recunoscutd de Ordonanta penald
a lui Carol V, in 1532, de Jul Clar, M. de Vouglans §i alti
p en alicti . .
. .
. ...... . .
.
23
24
12. Variabilitatea dreptului penal; observatiunea lui Carmignani :5
INTRODUCEREA FILOSOFI CA.
13. Critica spiritului nefilozofic al penali§tilor de Dumont, ci nete-
meinicia ei . . . 25
14. Problemele de filozofie penald ce se discutd ca introducere In
ctiinta penala . 26
14'. Absurditatea discutiunilor asupra legitimitAtii dreplului de a
pedepsi . . . . . . . 26
15. Combaterea pArerii lui Em. de Gérardin, cd societatea nu ar
aved dreptul de a pedepsi . . . 27
16. Combaterea aceleiasi pAreri suslinutd de Leon Tolstoi . . 27
161. Alte pareri In sensul lUi Tolstoi §i Girardin 29
17. Divergintele numeroase asupra cestiunei care este fundamen-
tul dreptului de a pedepsi . 30
171. Sistemele de teorii privitoare la fundamentul dreptului de a
pedepsi 31
I. RASBUNAREA
18. Sistemul rAsbunarii individuale: inconvenientele lui . . 32
19. Rdzbunarea ca oficiu social . 33
20. RAzbunarea in Codicile Hammurabi §i sub forma talionului . 33
201. Rdzbunarea In codul chinez Scium 34
21. RAzbunarea la Evrei sub aceeac formA 34
22. Sistemul talionului la Greci . 34
23. Talionul In legea celor XII Table ci In evul meziu . 35
24. Sistemul rAzbundrii In epoca modernA . . . 35
or martorul minciunos
26. Talionul in legile vechi romanecti . .
.......
25. Talionul /n epoca modernd, mai cu seam& pentru acuzutorul
.
.
.
.
. . ..
. .
37
38
. .
www.dacoromanica.ro
- 1005 -
No. para.
grafului pagina
30. Pareri moderne asupra talionului: Renouvier, Guyau, Proal . 40
31. Talionul a fost istorice§te un mare pas spre progres tn evo-
lutiunea pedepsii . . . . 41
32. Critica lui Carrara contra sustinAtorilor talionului 41
tului de a pedepsi . . . . . . . . . . . 54
www.dacoromanica.ro
- IOD6 -
o para.
gulf ilul pagins
VI. S1STEMUL APARARI1 SOCIALE
coala PosItivistd Penald.
55. coala positivlsta penal& Precursorli sistemului 59
56. Inceputul gcoalel pozitiviste penale, initiatoril gcolei I operile
lor capitale . . . 60
57. Cauzele cari au dat nagtere gcoalei 61
58. Caracteristica gcoalei pozltiviste 62
59. Cezar Lambroso: L'uomo delinquente 63
Antropologia erlminalA
60. Rezumarea operei lui Lombroso : urmele infractiunel la plante,
animate, copil 63
61. Studlul antropologic al infractorului, concluziunile lui Lom-
broso : Criminalul ndscut, anomaliile sale, atavismul . . . 64
62. Atavismul sustinut de E. Ferri . 66
63. Modificarea teoriei primitive a lui Lombroso: admiterea cd
criminalitatea ar face parte din epilepsia larvatd; criminalul
ndscut identic cu nebunul moral 66
64. Cum au fost primite teoriile lul Lombroso 66
65. Critica lui Tarde relativd mai ales la tipul criminal 67
66. Critica mai generald a lui Saleilles 68
67. Tipul criminal gray sdruncinat in gtiintd . . . . 63
68. Combdiut de Brouardel, Benedict, Moleschott . . . . . . 69
681. Rezerveie fAcute de Lombroso asupra tipului criminal . 71
68'. Tipul fizionomic al infractorului profesionist . . . 71
69. Combaterea identitatii criminaluluf nAscut cu nebunul moral gi
cu epilepsia larvatd . . . 73
70. Combaterea originei ataviste a infractiunel. PArerea lui Max
Nordau (in notd) . . . . . . . . . 73
71. Combaterea de Tarde a explicArii infractlunei prin atavism gi
prin nebunie morald . . . . 74
711. Explicatiunea psiho-patologicd a nebuniel morale 75
72. Combaterea originel epileptoide a infractiunei . . . . . 76
73, Aceste cestiuni nu sunt insd definitiv rezolvate . . . . . 76
74. Tipul criminal inspirat de Dostoiewsky i sustinut de E. Ferri
gi R Garofalo . . . . . . 76
741. Tipul criminal In romanele lui Eugene Sue 78
75. Alti sustindtori ai tipului criminal; idea tipului criminal foarte
veche tin notA) ..... . . . . . . 78
76. RAspunsul tut Lombroso relativ la epilepsia larvatd . . . . 80
77. Sustinerea ei de Maudsley. Aproprierea dintre crimd gi nebunie . 80
78. Concluziune usupra acestor discutiuni . . . . . 81
79. Tipul criminal gi nature infractiunei nu sunt esenta gi princi-
palul teorlilor lombrosiene 81
80. Lombroso a fAcut gregala de a lega antropologia penald de
tipul criminal 82
www.dacoromanica.ro
- 1007 -
No. para.
gratalai pagina
81. Meritul lui Lombroso si serviciul adus de (Mitsui stiintei pe-
nate creand antropologia penald . . . 83
82. Acest lucru il recunoaste chiar Tarde . . . . 83
8 . Psichologia infractorului fAcutd In mod magistral de Lombroso. 84
84. Attii vor complecta opera lui I nmhrncn 85
85. Lombroso mai are meritul de a fi dat semnalul de luptd si de
a fi dat cele mai grele lovituri scoalei penale clasice . . 85
85'. Cum este privitA astazi opera lui Lombroso . . . . . . . 85
86. Principiile scoalei pozitiviste penale: respingerea diviziunei tri-
partite a infractianilor . . 86
87. Studiul infractorului, complectand studiul Infractiunel. Obser-
vatiunea lui E. Ferri . - . . . . . 87
88. Idcia de a se studia infractorul este veche . . . . . . 88
89. *coala pozitivistii penald, numitd si scoala de antropologie penaid. 89
CLASIEICAREA INFRACTORILOR.
90. Diverginte asupra clasificdrii infractorilor 89
91. Clase recunoscute : al Infractorul !Omit: Concluziunea lui
Lombroso relattiv la acest gen 89
92. PArerea lui (3uyau, despre infractorii ndscull .. 90
93. Observatnie lui Dostoiewsky, care se pare cd a inspirat ideia
..... .....
criminalului ndscut
VgISe8
90
94. Precursori si adepti at acestel idei . . . - . . 91
941. Crhninaiii in literdturd . . . . 92
. , .
93
94
94
98. LegAtura intre aceste trei clase de infractori si Intre fortele care
lucreaza asupra vointei 94
99. Atte clase de infractori contestate 94
100. Infractori pasionali: Combaterea acestei clase 95
100'. Infractori de ocaziune sl factoril endogeni . 87
101. Infractorl nebuni: delinquenti pazzi ; clasa admisibild . . . 97
102. Clasificarea infractorilor de d. R. Garofalo 98
103. Diviziunea infractorilor pare inspiratd de Dostoiewsky . 98
103'. Impobibilitated unei clabilicdti petiecte 98
www.dacoromanica.ro
- 1008 -
No. para-
gratului pagina
se nume§te vointa e rezultdtul a trei forte: ereditatea, edu-
catiunea §i meziul 103
108", Pena li§tii §i problemele vointei 104
108'. Teoria libertatil relative de vointa 100
1038. Liberul arbitru §1 credinta maselor populare . . . .... . 106
FACTORII CRIMEI.
www.dacoromanica.ro
1009
No. para-
grafultn Palen&
i371. Azi ntr se mai pretinde preponderenta unor anumiti faCtori in
geneza crimei . . 133
1372. Multiplicitatea factorilor sociali 135
www.dacoromanica.ro
- 1010 -
o.pttrit
81 ...a..
163, Nu e admisibIld nid responsabilitatea sociald sustinutd de E. /
Ferri . . . 156
164. Med Icul legist nu are sd rdspundd relativ la responsabilitate 157
165. Trinitatea metafizica: liberul arbltru, responsabilitatea gi pe-
neapsa Venue In Murata . . 158
166. Exprlmarea conceptiunei pozitiviste de A. Suter land . . .
. 158
167. rensecinte practice. SPveritntan ppflepQ.Inr . 159
168. Scoala pozitivistd opusd gcoalel becarlane . . 159
169. Recunoagterea cä gcoala clasicd a mers prea departe cu indul-
genta, de cdtre 140 adversarli gcoalel pozitiviste . 159
169'. Párerea lui Gacon In aceastd privintd 160
170. P4dcapsa uat mai asprd cii ct forta lova !siva va fl mat
mare. CIrcumstantele atenuante ale gcoalei clasice stint a-
. gravante pentru scoala pozitivIstä penald . . 161
171. Deosebirea intre cele cloud gcoale in prIvinta pedepsli tentativel 163
172. Dupd gcoala pozitivistd pedeapsa nu e lucru desonorator 163
Os. Grepia lul Tarde; aprobarea iui E. Fersi . . . 1G3
174. Insd dispretul ardtat infractorilor e folositor 164
175, Ininefilthr11 nedepsil. (Sosiituvi penali) 164
1751. Determinismul gi ideia de merit gi demerit. 165
176.-Motivul marel desvoltdri a introductiuuel filosofice 166
VII. APENDICE.
177. Terza cilo1u, neadmtsibililatea unei a treia gcoale penale . 167
178. Deosebirile acestel ecoale de cea pozitivistã penald
171 :Jo', unr. :ntcruationali drept penal
.
..... 168
1°8
.
182. Critica lui Bollard de F. Hélie
.......
lb1. Contestarea utilitiitii studiului istoric gi al dreptului penal de
Boltard . . . 190
391
www.dacoromanica.ro
loll
No. para-
grafuld mina
183. Sustinerea parerii lui Bollard de Garraud 192
184. Combaterea parer i lui Boitard si Garraud . . . . . 192
185. E folositor studiul istoric chiar pentru Intelegerea textelor, fi-
indcA nu trebue exageratA regula : poenalia restringenda sunt. 192
185'. In ce masurà istoria dreptului penal poate interesa stiinta penala
1851. Legislatiunile din antichitate . . . . .
1853. Observatiuni asupra rAsbunArii in aceste lesislatiuni
.... r 195
195
199
185*. Epoca barbara 200
1855. Evul mediu. Dreptul feudal si dreptul canonic. 201
,
205
206
193. Biserica a adus reforme intelepte In proc. pen. 206
194. Ordonanta franceza din 1670 . 206
195. Dreptul penal vechiu, putin folositor, InsA cAnd va trebul a
urma filiatiunea institutiunilor ne vom urca la vechiul drept. 207
196. Singura superioritate a vechiului drept penal asupra acelui ac-
tual, organizarea judecatoreascA .. 207
www.dacoromanica.ro
- 1012 -
No. para-
grafului Pagina
Sectiunea II. Dreptul roman anterior anului 1864.
206. Pravila lui Vast le Lupu §i a lui Matei Basarab ; inutilitatea stu-
diului lor pentru dreptul in vigoare . . . . . . . 213
207. De altmintrelea ele s'au aplicat putin timp . . . . . . 214
208. Unele materii foarte bine tratate, fiind inspirate de marii pe-
nali§ti ai occidentului . . 215
www.dacoromanica.ro
- 1013 -
No. para.
grafalui pagina
6, 6' §i 6 a). Legislatiunea germana. 231
7 §i 7a). Legislatiunea ausfriacA 232
8 li 8 5). Legislatiunea ungara. 232
9 §1 9'). Legislatiunea rusA 236
10). Legislatiunea greceascA 236
11 §i 1 I% Legislatiunea serbA 236
12). Legislatiunea bulgarA 236
129. Legislatiunea ceho-slovacA 237
12'). Legislatiunea polonezi 237
128). Legislatiunea finlandezA 237
13, 13" §i 13a). Legislatiunea elvetianA
14). Legislatiunea norvegianA . . .
149. Legislafiunea suedezA
. ..... 237
237
237
14'). Legislatiunea danezd 238
15). Legislatiunea turceascA 238
16). Legislatiunea japonezA 238
IMPARTIREA MATERIEI.
PARTEA GENERALA.
Partea I: DESPRE INFRACTIUNI.
CAPITOLUL 1.
Definitlunea. Intinderea legll penale.
Sect I. Definitlunea infractiunel.
238. Definitiunea Cod. din 3 Brumar, an. IV. Critica ei . . . . . 249
239. Alte definitiuni, Beccaria, Blackstone, Filangieri, etc 250
240. Definitiunea mai exacta' . . . . . . 251
241. Analiza definitiunei: 1) Actiune sau abstentiune - . 251
242. 2) Actiunea sau inactiunea culpoasd or doloasä 252
www.dacoromanica.ro
- 1014 -
No. para.,
grafului path).
243. Nu e astfel and e a) Incon§tientA; b) Rita; c) PermisA oY
ordonatd de lege . 252
244. 3) SanctionatA penalice§te . . . . . . . . . . 252
245. Deosebirea Intre sanctiunea civilA §1 penalA e foarte grea . 253
246. Sanctiunea disciplinart nu dA faptel caracterul de infractiune . 253
247. Adaosul la definitiune al unor autori §1 critica acestui adaos . 253
243. Critica definitiunei infractiunei de Ad. Franck, rdspunsul lul
Carrara . . . 253
249. Etimologia cuvintelor infractiune, delict, noxa, crimen . . 254
249'. Laturile sub earl infractiunea poate fl privita . 255
249'. Enuntari inutile in definitiunile citate ..... . 257
249°. Infractiunea entitate juridicA . . . . 257
249'. Normele penale. Concej.t, continut . 258
. .
. .
. . .
. .
263
263
264
blAnde 271
257. Motiv sofistic ; s'ar puteA sustine tn sens contrarlu cA toi-
deauna ar trebui aplicatA pedeapsa cea mai grea . . . 272
2571. Ratiunea care impune legea cea mai blAndA . . . . . .. 273
258. Cel mai rational ar fi tnsA respectarea In toate cazurile a prin-
cipiulul neretroactivitatil 273
2581. Aplicarea legei noui in toate cazurile 274
259. Chiar codicele cele mai noui au adoptat Insl sistemnI pedep-
sii celei mai blAnde . . . . . . . . . . . 276
259a. Principiul neretroactivitatii In cod austriac . . . . . . . . 276
www.dacoromanica.ro
1015 -
No. pan.-
groulut palm&
2591. Anteproectul cod. pen. Italian
260. Apricatiunile acestui sistem . . .
261. Legile retroactive fac exceptiuni la regula legit
........ 277
277
27S
2611. Legile exceptionale sunt extra-active . . . . 273
2,G2. Dili...141c u aplicallauc. Ca,c c lcgca cea La.; triaiiiia cartd
maximum §1 minimum (Wert ? Mare controversa . 27g
263. E greu de a da o solutiune sigura stiintifica. Diferltele solutlunl 280
2631. Cum trebue sa fie tnteleasa aceasta regula . 282
264. Ce se Intampla and legea mai blanda a intervenit dupl pro-
nuniarea pedepsii neramasa nefmniv.t 283.
264a. Acela§1 solutiune pentru dreptul autrlatic . 283
265, Quid dacA Nu-le:arca a rArnact definitivA ? 9R4
2 51. Piincipiul adoptat de anteproect de c. p. roman . , 285
266. Cazul and au intervenit trel legi . 285,
2661. Soluthmea anteproectului de c. p. roman 285.
www.dacoromanica.ro
1016 -
?go para-
graftlitli pagina
282. 2) Legea cea mai blandA 301
283. 3) Sistemul lui Merlin . . . . . . 301
.
284. 4) Legea nouA are efect retoractiv pe .baza art. 602 §i 603 pr.
penalA.
285. Jurisprudenta Cu Ktii de Cas. romane . . .
. _ misibile 307
,291. Critica lu Ortolan §i Thiry . 307
292. Dificultalea sistemelor mixte ' 308
293 Legea noastrA pune ca principiu teritorialitatea . 308
293 b. Principiul codului penal ungar . . . 309
294. Desvoltarea principiului e 1) Marea teritorialA, intinderea ei . . 311
29i". Navigatie aeriana . . . . . . . . . . 311
294 b. Difinitiunea mArii teritoriale . r . . . . 312
295. 2) Vapoarele : Deosebirea Intre cele de rAsboi i cele de co-
mert 313
296. Armata. Distinctiune 314
96 b. Ocupatiune armata pe teritoriu strain 315
297. (ieneralitatoa aplicAtii legii 316
297'. Dispozitiunile anteproiect de codul penal roman . , 316
298. Restricfluni la princlpiul terilorialitd(Il . . .. 316
293. 1) Capul Statului. Motivele date sunt ne/ndestulAtoare in Wile
constitutionale 316
300. Explicarea istorica 318
300. Noua constitutiune 319
301. 2) Imunitatea parlamentarA. Motivid el 319
302. 3) Imunitatea biroului. Motivul ei 320
302 a. Dispozitiuni din legile austriace . 320
303. 4) Imunitatea corpului diplomatic. (Exteriorialitatea) Motivul ei 320
304. Generalitatea ei : Nu se aplicA InsA personalului consular . 321
305. Nu se face distinctiune Intre infractiunile politice §I de drept
comun 321
www.dacoromanica.ro
No. piara-
grafului
- 1017 - pagina
306. Inviolabilitatea domiciliului ambasadei 322
307. 5) Imunitatea suveranilor strain! 323
308. Nici suveranii Insa, nici ambasadorii n'au dreptul de justitie
asupra oamenilor lor. Exceptiuni Insemnate 323
www.dacoromanica.ro
- 1018 -
Tin. para.
_grafului- paginv
326. Distinctlunea Intre Turcia i Eglpt . . . . 348
327. Regimul capitulatjunilor a exisat in Romfinia incepand la sfar-
§Itut secoluItu al XVIII-lea. El InsA nu a existat In vremu-
rile Veal. . 349
31R. Ltip+a Inirorl^a regfmtgui Clpitulatiunilor 349
329. Acest regim dureazd InsA Mar dupd Unlrea sub Cuza §I la tn-
ceputul Domniei Regelui Carol I. . - 350
.330. Art. 49. Tratatul dela Berlin. Meritele lui V. Boerescu . . 351
.331. Regimul capitulatiunilor nerational In Romdnia, tam cre§tind cu
Ic Curupeue. SpeculaiLa tdi1; iloabtle de Cate main.: wa-
ter pentru acordarea independentei 351
332. AstAzi regimul capitulatiunilor nu mai intereseazd cleat cd be-
neficlem I noi de el . . %. . . . ........ 322
d) Extadarea.
333. Materie de drept international; va fi tratatA sumar 352
334. Cazul de aplicare al extrAdatil 353
34,r. Deiiniliunea extradarii. . 353
336. Nu existA lege de extMdare la nol . . 353
3R7. UtiiitatPa extrArldril . . 353
338. Tratate de extrAdare ale Romaniel In trecut . . . . 354
339. Actualmente extradarea mai trebuincioasa ca in trecut . 354
339 b. Fundamentul extrAddrit . 354
339 V.Situatiunea Statulul fatA de strain! . . .. . . . . 354
310. Cond4luni1e de fond ale extraddrili; neextradarca nationalilor. 355
341. Combaferea neextrAdAril nationalilor Anglia qi Statele-Unite ex-
trAdeazA nationall . . . . . 357
342. Ce se poate zice in favoarea Bistemului dominant al neextrd-
ddrii nationalilor 358
342'. Ratiunea pentru care nu se extradeazA nationalll . . . 359
343. La nol de asemeni nu se extrAdeazA nationalii 360
343'. Dispozitiune expresA In acest sens In anteproect de c. p. tom. 360
343 b. StrAin naturalizat . . 360
343 V. Faptul sA fie pedepsibil la data extrAdArli 361
.343 V. Autoritatea lucrului juclecat Nu se mai poate extrAda . . . . 362
343b5. Conditiunile extrAdAril 4 362
343 b'. Infractiuni politice 362
.343 b5. Definitiunea lor 363
344. NeextrAdarea Infractorilor politici 364
3441. Dispozitiunile anteproect de c. p. roman .. .... . . . . 365
345. NeextrAdarea rnilitarilor dezertorl, nu InsA a marinarilor care
se extrAdeazA 365
346. Conditiunile de forma. ale extrAddril 366
346b. Dispozitiunne din procedura pen. ungard . 366
346 bk. Detinerea preventivA In timpul proced. extrAddril . . . . 367
346 V. Uti guvern strain nerecunoscut poate cere extrAdarea? . . . 367
www.dacoromanica.ro
- 1019
No. para.
grafului pagins
347. Efectele extrAddril . . 868
348. Prima conventiune de extrAdare a RomAniei unite 369
CAPITOLUL II.
ELEMENTELE IN FR ACTIUNI1.
350. Infractiunea presupune: 1. un subiect activ ; 2. un subiect pasty
§1 3. o actiune sau o inactiune sanctionata penaliceste . 370
350'. 0 altd enumerare 370
www.dacoromanica.ro
- 1020 -
No. para-
grafului pagina
366'. Uneori subiectul pasiv se distinge §i de paguba§ 388
367. Pot fi insd §i persoanele morale 388
368. Subiectul pasty al infractiunei e cu mult mai intins cleat cel activ 389
368'. Ceracterul ocrotirei penale a animalelor §i lucrurilor 390
§ I. Elemental material.
371. El consist& In actiune sau inactiune 394
3711. Element material. Fapt, actiune §I act 394
371'. Infractiuni de comisiune prin omisiune 395
372. Elementul material e act extern ; actele externe se Impart In
acte de preparare §1 de executare . . , 396
372'. Infractiuni cari exclud actele preparatoril (fdra Iter criminis) 396
3722. lnfractiunile instantanee nu trebuesc confundate cu acestea . 397
3728. Deasemenea nu intra In aceastd categorie infract. formate . . 397
373. Interesul discutiunii Intre aceste acte 399
374. Deosebirea e Insa grea , . 399
375. Exemple ware. Pentru ce nu se pedepsesc actele de preparart? 399
3751. Teorii cu privire la actele preparatorii 400
376. Autorii recunosc greutatea deosebirei 401
377. Cazuri Indoioase. Jurisprudenta francezd Inclina spre a consi-
dera actele indoioase ca acte de preparare 402
378. Darea de otravd unui servitor ca sh omoare pe stApan, act pre-
parator dupd Curtea Amiens 402
379. Critica acestei hotdrari 402
380. Legislatiunea romand. Inst. Justinian IV. Till. 1, § 8
381. La not cestiunea rezolval& de art. 47 al. 4. C p.
3811. Art. 47 al. 4. nu rezolvä chestiunea
.. ..
.
404
405
406
382. Art. 47 al. 4 nu e caz de complicitate . 406
www.dacoromanica.ro
- 1021 -
No. para- Pagina
grafului
383. Escaladarea pentru furA consideratA act preparator de Curti le
Bordeaux, Nancy, Montpellier 407
384. Curtea de casat. fr. parea ostilA, dar n'a rezolvat problema spu-
nand cä e cestie de fapt 407
385. Combaterea jurisprudentii Curti lor de apel . . . 409
386. Problema prevAzutA In dreptul roman. Leg. 21, Dig. XLVIII. 409
387. Curtea de cas. fr. admite pedepsirea 410
3871. Doctrina s'a pronuntat tn acela§ sens 410
388. Alte exemple indoioase 410
3881. Cazuri rezolvite de Cas. francezA 411
389. Cazul Laurent Lacroix 411
390. Art. 536 din Cod. penal Sardiniei 412
3901. Exemple din jurisprudenta francezA §i itallanA 413
391. Definitiunea actelor preparatorii §i de executare 413
392. Criterii de deosibire date de autori 414
3921. Criterii de distinctiune a actelor preparatorii 416
3922. Criteriul subiectiv §1 felul in care el catA a fi aplicat . . . . 419
3923. Cazuri cAnd legea pedepse§te acte echivoce 421
393. In dreptul roman multe acte preparatorii erau socotite ca ten-
tativA §i pedepsite 421
394. Deasemeni In evul meziu
395. Chiar legea modernd a Vurtembergului ..... . .
396. Art. 79 C. p. nu e derogare la regula nepedepsirei a actelor
.
42 I'
422
preparatoare 422
3W7.Altmintrelea ar fi multe derogAri de acestea 422
3971. PArerea unor autori asupra acestor derogAri 424
398. Pentru ce se pedepse§te complotul chiar Inainte de executare 424
399. In orice caz discutiunea e inutilA 424
3991. Combaterea distinctiunei dintre actele preparatorii §i cele de
executiune 425
400. Distinctiunea tntre actele de executare §1 de preparare e ces-
tiune de drept. Interesul discutiunii 427
401. La Inceput C. cas. fr. a admis contrariul 428
402. Combaterea acestei pAreri 428
403. Doctrina §i jurisprudenta actualA contra ei 429
403'. Calificarea unui fapt ca act preparatoriu e o chestiune de drept 430
404. Curtea noastrA de casatiune ostilA acestei pAreri 430
4041. Casatia noastrA §i controlul calificarii faptelor 431
405. Trecerea la teoria tentativei 431
Tentative.
406. Dificultatea materiei 432
407. Definitiunea tentativei 432
407 b. Dispozitiunile din dreptul ungar 433
I. CONDITIUNILE TENTATIVEI.
408. A) Incepuful de executare. 434
408'. Ce trebue tnteles prin ace§ti termeni 434
www.dacoromanica.ro
- 1022 -
Igo. para. paging,.
grafului
408'. La ce se reduce toatA chestiunea 434
409. Infractiuni care nu sunt susceptibile de tentitivA 434
409'. Infractiuni nesusceptibile de tentativA 435
410. Tentativa poate exista §i la ink. de inactiune 435
410'. Combaterea acestei teze -. 435
410 b. Chestiunea tentativel in dreptul ungar 436
411. B) Intenfiune 438
41P. In ce sens trebue Inteleasa intentiunea In tentativA 439
412. Nu poate sã existe tentativa la infractiuni neintentionate . 440
412'. Dece nu poate exista tentativA In aceste infractiunl . . . 440
412'. Dar In infractiunile preterintentionate? 441
412". In infractiunile spontane e posibilA tentativa 441
4124. Nu e posibilA in infractiunile de obi§nuinta 442
412 b. Dispozitiunile drept. penal ungar 442
413. C) SA fie vorba de crimA sau delict 443
413 b. In cod. p. ungar tentativa de contravent. nu e pedepsitA. . 443
414. D) Curmare prin ImprejurAri streine de vointa infractorului 444
415. Daci se opre§te singur. 1) Sau nu se pedepse§te 444
415 b. Dispozitiunile cod. pen. ungar , . 444
416. 2) Sau se pedepse§te ca infractinne de sine stAtAtoare. Reaua
motivare a doua decis. a C cas rom 445
4161. Dispozitiunea din art. 61 c. p. italian e de prisos 445
417. PArerea autorilor care sustin nepedepsirea In amendare ; ca-
zurile; critica ei . . . . - 446
418. E indiferent motivul desistArii 447
4181. CAnd avem dezistare voluntarA ? 447
4182. Dezistarea in caz de pluralitate de infractori . . . . . . 449
418'. Dezistarea in infractiunile continuu sau continuate 449
418 b. Dispozitiunile codului penal ungar 449
419. Cestiunea desistArii trebue pusa separat la jurati . 449
4191. Combaterea pArerei contrare a prof. Manzini 450
419 b. In dreptul ungar se pune o chestiune separatA 450
420. E) Infractorul sA nu-§i fi ajuns scopul 450
421. Nu e vorba de scopul depArtat. 451
Pedeapsa tentativei.
422. Cele douà sisteme: subiectiv §i obiectiv
423. Pedepsirea tentativei la Evrei §i Greci . 452
424. La Romani texturi contradictorii 452
424'. PArerea autorilor de drept roman 455
424'. In vechiul drept germanic, -barbar §i canonic 455
425. In evul meziu purificarea de pedepse 455
426. Jurisconsultii din epoca modernA urmeazd la lnceput acela§ sis-
tern, dar in urniti influentati de practicA II pArAsesc . . . 456
427. In orice caz sistemul subiectiv nu dispare cu totul in vechiul drept 459
428. Explicarea pentru ce el rAmAne la infractiunile mari 460
429. Expunerea evolutiunei istorice a tentativel de Saleilles. . . 460
www.dacoromanica.ro
- 1023 -
No. pars- _ag_inst
grafului
430. Sistemul codicelui penal francez . . . . 461
430'. Drept comparat 461
4. T a Rc.,:n!r.? in treeat n dea:!nat ciztcmul difercaticr!! dc 1:cdcapzil 462
A) Tontativa 1i crin0.
433. Codicele nostru distinge tentativa de crimii de cea de delIct . 462
AQ ( 1.neleyns.4....14% a InfAi
- I - e. 463
414. Excepriuni la regula cà tentativa de crimA se pedepseste cu tut
grad mai jos 463
435. Tentativa de avort 464
436. Discujiune dacA tentativa de avort practicata de terjil se pe-
ticpbt.§ie 44
437. Nu trebue pusA cestiune separatà la juraji 465
B) Tentativa de delict.
48. DoLA cc2S.a,i : canc/ l 11111 se pedepsesie it..nliitiva de dad? 464
439. In principiu nu se pedepseste tentativa de delict, afarA and
legea disnune altfel
440: Cazurile la noi pujin numeroase
491. Motivul nepedepsirei tentativel de delict
.......
..... . . . .
. . .
466
467
442. Explicarea nepedepsirei tentativei de delict e o explicare istoria 468
443. Critica legiuitorului 469
4,1A, Lagiq24.;t:ne cc nwarat'd 459
445. Consecinjele ce au rezultat din sistemul legluitorului . . . . 470
446. Pedeapsa tentativei se vede In partea specialA a este la fel cu
fapta insAs1 470
947. Excepjiuni la aceastA regulA 471
4471. Tentlink tie a se pedepsi totdeauna tentativa de delict . . . 471
448. Tentativa de mArturie mincinoasA 471
4481. Mid se consumA aceastA infracjiune? . . . . . . . . 472
Ci Tentativa de contravenflune.
www.dacoromanica.ro
- 1024 -
No. para- pagina
grafului
455 a. Dispozitiunile din codul penal austriac 486
455 b. Observatiuni cu privire la codul ungar 486
e rationald 501
469. Interesul deosebirei lntre tentativd §1 infractiunea neisbutitd. 506
470. Poate sd existe furt sdvArsit dar neisbutit? 506
4701. Cum este privitd aceast'd chestiune de autori 506
470 b. Infractiunea neisbutitd In codul ungar 506
www.dacoromanica.ro
-4- 1025 -
No. para- pagina
grafului
477. In cazurile citate de autori infractiunea nu e imposibilA . . . 515
478. Imposibilitatea sA existe din concepfiune iar nu din executare. 516
479. Orice infractiune savar§itA dar neisbutità e infracfiune imposibilA. 516
980. Uneori ar fi greu a face deosebirea intre aceste douA noliuni
juridice 517
481. Textul legii nu e favorabil acestei teorii 518
482. Teorie foarte periculoasA pentru societate 519
483. Nici nu se poate da o definifiune infracfiunilor imposibile . 519
484. Teoria era In secolul XIX aproape unanim admisa In doctrinA 520
485. Teoria Incepe a fi comb AtutA In Germania in 1870 522
486. Acum Incepe sA fie pArAsità §i de doctrinp frargezA 52 ,
486'. AIti autori cari s'au pronunfat contra . . . , 525
487. Rezerva lui Garraud. Combaterea ei (In notA) 525
4871. Imposibilitatea absolutA §i relativi 527
4872. Care e parerea prof. Manzini 530
988. Jurisprudenla francezA. Rezumarea catorva cazuri importante 531
489. Curti le de apel franceze favorabile infracjiunilor imposibile,
Curtea de casafiune mai rezervatA 534
489'. Jurisprudenfa mai nouA a cas. franceze 54
490. Cauza schimbärii In doctrina francezA. . . . 535
491. Jurisprudenfa germanA favorabilA teoriei subiective Inaintea doc-
trinei (1851) 535
492. Jurisprudenfa a fost criticatA la inceput de doctrinA in Germ 537
493. Insa unii penali§ti au aprobat-o 533
494. Jurisprudenla italiana admitea teoria infr. imposibile . . . . 538
495. Azi ea e consacratà formal de Cod. penal italian 538
4951. Jurisprudenfa Casafiei italiene 569
496. Jurisprudenja englezA ostilA teoriei infr. imposibile 539
4961. Exceptiuni fAcute chiar §i In Anglia 539
497. Jarisprudenfa romanA favorabilA teoriei 539
498. Urme ale discufiunei la vechii autori . . 541
498'. Legislafiunile strAine 543
498'. Dispozictunile anteproiectului de Cod. pen. roman 543
Consumarea infractiunei
4983. Cand o infracfiune este consumatà? . 544
498*. Importanfa cunoa§terei momentului consumativ 545
4985. Infracliuni deplin isbutite (esaurite) 546
4985 bin. Cum se determina tnomentul consumativ . . . . . . 547
498°. Consumarea nu e tot una cu executarea 548
498'. Chiar dupà consumare se mai pot produce efecte juridice . 548
I. Tanovioeanu, vol. I. 65
www.dacoromanica.ro
No. para-
- - 1026
Pagina
graftdui.
§ 11. Elemental lmaterial dolos or culpos
499. Elementul imaterial n'a fost Indestul studiat de penali§ti . . . 553
500. Teoria intenfiunei dupd penali§ii. . . . . . . . 553
501. Teorie inexactä . . . . . . 556
502. Analiza elementului imaterial mai exact fAcutA de vechii autori;
Aristotel pune bazele ei. Distincfiune admisEt de Carpzov
§i de Grotiu 556
503. Distincliune admisA §i astAzi . . . . . . 557
504. In domeniul dreptulul penal nu infra deck dolul §i gre§eala . 558
505. Uneori deosebirea grea Intre gre§a1A. §i IntAmplare. . . . . 558
506.. Dolul §i culpa implicA o acfiune rea sau vAtamatoare 558
. .....
507. Al doilea element, elementul imaterial este dolul or gre§ala al-
ternativ . . . . .
5071. Care este confinutul elementului imaterial . .
. . . .
. .
. 559
560
5072. Factorul volitiv §i factorul intelectual. Impottanfa lor 560
Cauzalitatea in infractiune
www.dacoromanica.ro
1027 -
No, para- Pagina
gra! ului
5082. Intentiunea nu trebue confundatd cu voinfa . . . . . . . . 587
509. La altele nu exist& insd importanta lui e mare 588
509t.'Sub modalitati diferite factorul intelectual existd In orice in-
fractiune t89
5092. Discutiuni cu privire la contraventiuni ....... . . . 589
510. Cauza importantei lui . . . . 593
511. Importanta intentiimei recunosculd In toate timpurile 593
512. Recunoscut a. si de legiuitorul nostru. Exemplu. , 593
513. Uneori lipsa intentiunei ia faptei caracterul de infractiune 594
514. La tentativd §i complicitate element esential . . 594
515. Intentiunea precede elementul material; cauza pentru care e stu-
diatd dupd elementul material . . . . , . 594
5151. Diferite categorii de dol 594
516, Analiza elementului intern; combinarea lui cu elementele ex-
terne, materiale . .
a) Intentiuned singurcl
517. Simpla gAndire sau intentiune de a face rdu, nu se pedepse§te 603
518. Cauza nepedepsirei intentiunei nu e libertatea cugetarei . . 604
519. Nici greutatea descoperirei sale ' 604
520. Ea nu se pedepse§te fiindca. nu vatd* pe nimeni . 605
aceasta . . . . . . . 607
524. In anticitate se pedepsea §i simpla cugetare . . . -1. . . 607
525. Chiar la Romani uneori . . 608
5251. Vechiul drept germanic. Dreptuj canonic. Postglosatori . . . . 608
www.dacoromanica.ro
No. para.
grafului
- 1028 - p agin a
. .
. . . . .
616 ....
. . . 615
www.dacoromanica.ro
- 1029 -
pam-
grafuhti. pagina
5556 Genurile culpei: lata, levis, levissima, nu sunt admise astazi. 634
5557 Teoria dualitatii culpelor 634
5558 Jurisprudenta belgiana, franceza §1 italiand 636
556. Distinctiunea a fost cunoscuta §i in dreptul roman 637
557. Infractiunile praeterintentionale 638
.5571. Vezi despre aceste infractiuni Nr. 5801-580° . . . . 638
558. Regula Qui in re ilicita versatur nu e admisibila 638
559. Distinctiunea lui Pufendorf §i de Vouglans 639
560. Distinctiune Intre cee&ce se putea §i nu se putea prevedea . 639
561. Infractorul nu raspunde de circumstanta agravanta pe care nu
a voit-o 640
562. Uciderea unei persoane In locul alteia. Expunere istorica. . 641
563. Parerea lui Tarde cA pedeapsa nu va fi mic§oratA 642
564. In acela§ sens jurispr. franceza §i doctrina moderni. . 642
565. Si jurisprudenta romAnd 642
-565 a. Codul penal austriac 643
566. Sustinerea acestei pareri 643
5661. Error in persona §i aberratio ictus. 644
5662. Deviatiunea produsd de faptul celui de al treilea ' 644
567. Cazul and voind cineva sã ucida pe parinte, ucide un strain
Combaterea parerii lui Canonico. 645
5671. In acest caz culpabilitatea ramane neschimbati 645
5672. Agravante §i atenuante 645
568. Daca se comite infractiunea printr'im alt milloc cleat cel voit,
pedeapsa nu se schimba 646
569. Deasemenea dna. gre§ala e mediata (prin intervenirea unui tertiu) 646
5691. Cauzele mediate sunt imputabile. Doctrina §1 jurispr 647
15692. Acela§ lucru pentru concauze 647
569°. Autorul cauzei mediate sau concauzei trebuie sa fie In culpa . 648
570. Critica solutiunei extreme a jurisprudentei italiene de a se da
aceea§ pedeapsd chiar and tertiul a comis fapta voluntar. 648
571. Critica pArerii cA raspunde comitentul penalice§te 649
572. Compensarea gre§elelor: distinctiune 649
5721. Compensatiunea culpelor. PAreri in doctrina 650
.5722. Pot fi coautori §1 complici In infractiunile de culpA 650
5722. Nu poate exista tentativa sau infract. neisbutite 651
573. Motivul pedepsirii infractiunilor neintentionate. Unii sustin nu-
mai despagubiri civile 651
574. Carmignani dA ca motiv banuiala dolului; combaterea lui de
Carrara 652
575. Dupa. Carrara motivul ar fi vina de a fi tinut inerte facultatile
intelectuale. Combaterea acestei pared . . . . . . . 652
5751 Pareriie altor autori asupra pedepsirei culpei 653
5752 Toti inclina catre criteriul prevedibilitatii 655
5758 . Nu se sustine de nimeni impunitatea culpei 656
576. Motivul ar fi dupa d. E. Feri, responsabilitatea socialA 656
5761. 0 justificare mai recenta formulata de En. Ferri 656
www.dacoromanica.ro
- 1030 -
No. para-
grafalui pagina
576'. Netemein' 'a ace tei critici 657
577. Combaterea acestei p reri 657
578. In realitate motivul st apararea socia A 658
579. Jur prud nta foarte indulg nta cu infract'un le neintentionate 659
580. Pent u pedepsire trebue sau dol sau culpa 660
III. PRETERINTENTIUNEA.
580". In ce copsta preterintentiunea 660
5802. Modalitatile sub care rezultatul ilicit pod fi conceput . . 660
5802. Cum pot fi grupate aceste modalitati. Culpa pre ercon§tienta 663
5804 F p e pr er'ntentional in legislatiunea a tu la 664
580 . Raportul d cauzalitate 665
IV. EROAREA DE FAPT 1 DE D EPT.
Eroarea de fapt
581. Gr la pr v'ne din n iinta de fap sau d drept 665
581". In ce sens trebue in eleasa eroarea in drept. penal . . 665
582. E mplul de ignorari de fapte 666
583. Cand se ignoreazA faptele se admite nepedep irea af ra de ca-
zul de ne ligen a 666
5831. Drep 41 roman, barhar, canonic §i m val 667
584. Cri Ica eor' i erorii de fapt 667
585. Cu atat mai mult cu cat e greu de a o deosebi de eroarea de
drept 668
586. Nu e drept ca ea sa fie mai bine tra ata deck cea de Lir pt 668
586". Acest x mplu nu es e e act. Aci av m o e oare de fapt . 670
5862. Efectele erorii de fapt. Eroare asupra su c ului pas'y . 670
5862. Eroare asupra ob'ectului ma erial 671
5862. Eroare asupra obiectului juridic 672
586 Eroare in elementul ma erial 672
586 . Eroare In elementul imaterial 674
5862. Eroare asu ra circonstan lor a ravante . . . 676
556 . Cand eroarea de fapt inlatura imput bilita ea ? . . 676
Eroarea de drept.
587. Ignoranta de drept nu apara de pede psa , uiferite pareri asu-
pra acestei cestiuni 677
587'. Care este natura juridica a principiului nemo censetur". . 680'
588. Distinctiunea Intre ignoranta de fapt §1 cea de drept chiar In
dreptul roman §1 grec 681
5881. Exceptiunile din dreptul roman 681
..... .
6121. Imputabilitatea §i discerndmAntul sunt distincte.
613. Dificultali In privinta notiunii priceperii
6131. DiscefnAmAntul nu s'a pus niciodatd In practicd
. . .
.
.
.
.
.
705
706
706
614. Dacd minorul a lucrat fàrA pricepere se iau mdsuri educative 707
6141. Critica legei franceze din 1912 708
www.dacoromanica.ro
- 1032 -
No. para-
grafulut pagina
6142. Anteproiectul roman de lege pentru minori 708
615. Aceste mAsuri nu pot fi socotite pedepse, 709
www.dacoromanica.ro
- 1033
No. par--
grafului pagina
6392. Princfpalele mAsuri ce trebuesc luate 730
6395. Mdsuri complimentare 731
640. Ce s'ar putea face In aceastd materie 732
6401. Bazele sistemului de reactiune contra criminalitatii infantile 733
6402. Compunerea Tribunalelor de copii 734
640. Procedura In fata Tribunalelor de copii . . . . 735
6402. Masud le ce au a se lua In reprimarea minorilor infractori
6405. Regimul fatd de minorii privati de libertate
6406. Patronajul minorilor chip& liberare
. . .... . . 736
738
739
6407. Dispozitiunile anteproectului roman 740
611. Etatea Inaintatd In raport cu legea penald. . . 740
641'. In ce sens trebue§te privitd batranetea In dreptul penal . . . 742
6412. Legislatiune comparatA. Anteproectul de c. p. roman
64t8. Sexul . . . . ....... 744
744
B) Nebunia.
642. Nebunia termen generic cuprinzand toate boalele mintale . . 745
6421. Nebunia nu exclude intentiunea 745
643. Nebunia morald : pedepsirea ei 746
6431. Nebunia morald pare a fi confirmatd in §tiintd 746
644. Intinderea de alieni§ti a cazurilor de nebunie. LegAtura nebu-
niei cu crima ..... . . . . . . . . . . 747
645. Teoria cà orice criminal e un nebun §i nebunia universalA . . 747
646. Ferirea de exagerdri ; inteleptele cuvinte ale lui Troplong . . . 748
6461. Ce trebue sd Intelegem prin nebunie In drept penal. Diverse
stall de alteratiune mintald §i psihicd 749
6462. Necesitatea cunoa§terei problemelor psihiatrice 751
647. Nebunia prezintä greutati sub punctul de vedere medical, nu
Insä sub cel legal . . . . . . . 752
648. Nebunul nu se pedepsea In dreptul grec §i roman . . . . 752
6481. Dreptul barbar, intermediar. Pinel, Valsalva, Chiarugi . . . . 753
649. Aceia§i reguld §i In vechiul drept european . . . . . 753
650. Derogare la aceastd reguld pentru crimä de les maestate . . 753
631. Corolarul nerAspunderii nebunilor, fdspunderea rudelor . . . 754
652. Nebunul era aparat de pedeapsA §i In vechile noastre legi . . 754
653. Dispozitiunl complecte In pravilele lui V. Lupu §i Matei Ba-
sarab 755
. .
..... - 755
755
1. Nebunia In timput comiterii infractiunii
655. Nebunul e apdrat de pedeapsa ; fapta lui nu constitue nici con-
traventiune . 756
655'. Dispozitiunile din anteproectul de c. p. roman 756
656. Cauza nepedepsirei nebunului nu e lipsa de intentiune . . 75/
657. Nu e nici lipsd de libertate morala . . . . . 757
658. Motivul nepedepsirei . . . . . . . . - 757
659. Procurorul are drept sd nu urmAreascd, instructia sa declare cd
nu e caz de urmArire ... ._ . . . 758
www.dacoromanica.ro
No. para-
- 1034 -
grafului Pagina
660. Cestiunea nebuniei e rezolvatd de jurati, nu de asesori . . . 759
661. Dar ea nu formeazA cestiune separatA . 759
661% Dispozitiune contrail In anteproect, de c. p. roman . . . . 759
662. Cestiunea nebuniei scapd de censura Curtii de casatiune . . 760
663. Legea, penald nu prevede mdsuri relativ la nebunul criminal
achitat . . 760
664. Sunt codice penale ari au prevAzut aceasta 760
664'. Legislapune comparatd . . 761
664'. Dispozitiunile anteproectului de C. p. roman
665. Cod Matei Basarab deasemenea . . .....
666. La noi famane lucrul In oficiul pntoritatilur administrative
.
761
762
762
6661. Dispozitiuni noi In anteproectul de cod penal roman y. . 762
667. Efectul interdictiunei civile pentru nebunie, relativ la responsa-
bilitatea penald. Ea nu apArd de pedeapsA 763
668. Dar creaza o presupunere de lipsd de minte 764
669. Cauza deosebirei intre civil §1 penal In ceiace prive§te vali-
ditatea actelor fAcute de nebun . . . . . . 764
C) Aetia
691 Marea importantA a problemei alcoolismului . ....
682 Efectele rele ale alcoolismului sub punctul de vedere social.
. . 771
771
683. Dovezi statistice .
684. Cazul Ada Jurke .
. .. .. .
. 772
775
,
685. Diferite pAreri citate asupra pericolului alcoolismului 775
686. Mdsuri de combatere propuse 777
686'. Alcoolul in etiologia crimei 77&
687. Totu§i alcoolismul se Intintle In lum. a IntreagA 779
688. El se intinde i la noi 779
www.dacoromanica.ro
- 1035 -
No para-
grafalui pagina-
689. Pedepsirea betiei 4a Greci i la romani . . 781
690. In vechinl drept diferite sisteme . ,.. 781
691. In vechiul nostru drept pedeapsa mai mica . 784
692. Cod, pen; fr. diferd gle al nostru, nai am urmat legea prusiand 785
693. In legea noastrd trebuesc distinse 3 cazuri . , . . 786
6931. Categoria de betie dupd datele §tiintifice 786
6932. Categorii dupd felul In cari betia are a fi privia In dr. penal 787
694. CAnd se imbatd cineva thadins spre a comite infractiunea 787
6941. Dispozitiunile anteproect. de c. p. roman pentru acest caz . 788
695. CAnd se Imbald fdra sà fie in culpd.. . . . . 788
6951. Dispozitiunile anteproect. de cod, pen roman pentru betia ac-
cidentald 789
696. Dacd. se Imbata. din pofta betiei or imprudenta, Curtea de CA-
satiune admite pedepsirea 789
697. Solutiunea Curtii de Casatiune, conformd legii . . . . . . 790
698. Costa-Foru recunoscAnd cd aceasta e solutiunea legii o crittcd 790
699. Combaterea pdrerii lui Costa-Foru . 791
partiald. ...
700. Combaterea pdrerii care distinge- intre bejia complectd §i cea
www.dacoromanica.ro
- 1036 -
Io. pars- pagina
grafului
7145. In ce caz §i ce fel cade sub incidenta legei penale 810
7145. Sugestiune difuzA . . 810
7145. Autosugestie . . 811
715. Comiterea de Infractiune imediat dupA de§teptlIte 811
'715'. Infractiunl sAvar§ite in somn . . . . . . 812
715'. Alta laturA sup care poate fi examinat In penal somnul §1 ipno-
tismul ..... . . . . 812
Apendice.
a) Surdomulismul
716. Surdomutul nu era pedepsit in anticitate 813
717. In vechiul drept se pedepsea cu ped. ordinarA . . . . . . 813
718. Pravila lui Matei Basarab §i Vas. Lupu il pedepsesc mai u§or 814
719. Legislatiune comparatà . . . 815
720. Legea noastrA pedepse§te cu pedeapsa. ordinark putandu-se
acorda circ. atenuante . . 815
721. Solutiunea legii noastre e rationala . . 815
7211. De cari surdo-muti are a se ocupa dreptul penal ? . . . , 815
7211. Anteproectul italian §i cel roman cu privire la surdo-muti 816
b) Mania
722. Dupd Jul. Clar mania chiar din o cauzd dreaptA mic§oreazA
. , .
pedeapsa, nu apArA ins& de pedeapsA
723. Acea§i solutiune In Indreptarea legii . ....... .
. . . .
724. In Codicele nostru penal deasemeni ea atrage scAderea pedepsii
816
816
816
124 a. Dispozitiunile cod, pen. austriac . . - . . . . 817
725. Omorurile pasionale ; critica hotArarilor jurattlor 817
726. Se poate sustine nepedepsirea cu art. 57 C p 818
c) Amoral
'727. Tiraqueau 11 considerA ca o cauzd de scAderea pedepsii . . 818
723. Aceia§i pArere Carpzov, Clar, Novel, Menochiu §i de Vouglans 819
729. Indreptarea Legii §i Pravila V. Lupu admit deasemenea scAderea
pedepsii. Deasemenea Pravila lui Donici . . . 820
730. Teoria lui Berner asupra nepedepsirei infractiunilor pasionale 821
731. Combaterea ei . . 821
732. Vechii penali§ti mai intelepti . . . . . . . . 822
733. Sistemul pedepsirei riguroase dd bune rezultate 822
733'. Pasiunile 823,
7332. Distinctiunile facute de autori . 824
7338. Combaterea acestor distinctiuni . . . . . . . . 825
7335. Pasiunile nu pot fi asimilate fortei irezistibile sau constrangerei 825
7335. Pasiunile sunt confundate cu alte situatiuni de unii autori 826
7335. Pasiunile trebue tinute In seamA In adecuarea represiunei 827
Responsabilitatea atenuati
7337. Ce 1ntelegem prin responsabilitate 828
7338. Dece e absurd a vorbi in penal de semiLresponsabilitate . . 829
7 339. Care trebue sA fie solutiunea sub raportul represiv 830
www.dacoromanica.ro
- 1037
No. para-
grafalui pagina
73313. Cum apare responsabilitatea atenuatA fata cu diversele doctrine 831
73311. Absurditatea soluVunilor pe cari le preconizeazA cei ce o sustin 832'
73312. Solutiunea care o credem mai Inteleapta . . . . 834-
73313. Care e situatiunea actualA asupra idei de respons. atenuata 834-
73314. Dispozitiunile din anteproectul de cod. pen. roman 835.
a) Constrdngerea fiziai
736. Exemple de constrangere fizicA ; explicarea nepedepsirei ei de
penalistii clasici si de cei pozitivisti . . . . .
. 838.
737.- Nepedepsirea chiar In caz de infractiuni neintentionate . . . . 839*
7371. Constrangerea fizica Iniatura imputabilitatea . 840'
7371. In acest sens anteproect de cod, pen. roman 840
b) Constrangerea morald
738. In ce consta constrangerea morala ? Exemple . 840-
7381. Constrangerea moralA are trei modalitati : amenintare, stare de
necesitate si legitimA apArare . . . . 841
7382. Elementul imaterial e acela§ In aceste trei modalitAti . . 841
7383. Exemple privitoare la constrangerea morala 842
738*. Nu trebue confundatA constrangerea morala cu alte situatiuni 843
Amenintarea
739. Filozofii stoici erau pentru pedepsire E43.
740. La Romani se temperase aceastA idee 844
741. Totusi ea a dominat mult timp vechiul drept . 844
742. Combatutà de penalisti care sustin pedeapsa mai wall . . 845
743. Novel si Jul. Clar sustin chiar nepedepsirea ...... . . 845
744. La fel Pufendorf, dar o combat Barbeyrac si Burlamaqui . . . 845.
745. AstAzi nepedepsirea e unanim admisa ' 846.
746. Conditiunile constrangerii morale nepedepsite 846
747. Motivul nepedepsirii dat de penalistii clasici 847
748. Motivul adevArat e inutilitatea pedepsii MT
7481. Dispozitiunile anteproectului de cod penal roman 846-
Starea de necesitate
849. Constransul prin foame care furA de mancare este aparat de
pedeapsA ? Discutiune veche - 849.
7491. Starea de necesitate In dreptul roman . . . 849
750. Afirmativa admisa de jurisconsultii evului meziu, dreptul canonic
si Ordonanta Carol V . . . . . . . . . . 850
751. AdmisA de multi jurisconsulti vechi si In sec. XVI, XVII si XVIII 859'
752. AdmisA si la noi de Indreptarea legii" si de Pravila V. Lupu 851
753. Idee combAtuta de Blackstone pentru motive particulare Englilerii 852
www.dacoromanica.ro
- 1038 -
No. para.-
graftdui vagina
751. Hotararile Trib. Chateatt Thierry §i a Curtii din Amiens . , 852
755. Autorii noi In general admit nepedepsirea 853
756. Sutinerea acestei pareri 851
756". Doctrina §i jurisprudenta italiand. 855
756'; Cazuri in care constrangerea a condus la iresponsabilitate 855
757. Combaterea oblectiunei se s'ar putea face 856
7571. Acea§ ratiune justified nepedepsirea starii de necesitate ca §i a
legitimei oparari §i a amenintarii 856
757'. Argumentele catorva autori 858
757°. Conditiunile starii de necesitate. Pericol gray §i actual . . 860
7574 Raul sa nu poata fi inlaturat prin aite mijloace 861
757°. Corespondenta Intre pericol §I faptul efectuat 861
757°. Cel constrans sa nu fi provocat aceasta stare 862
7577 Indatorirea de a rezista pericolului - 864
7578, Drept comp rat 864
758. Constrangerea morala provenind din cauze interne 864
759. Cazari de constrangere morala admise 865
760. Constrangere morala din cauza averii inadmisibila 865
7601. Starea de necesitate cu privire la avere, Drept comparat . 866
760 a. Dispozitiunile codului penal austriac 866
761. Temerea reverentiala nu apard de pedeapsa 866
762. Exercitiul ilegal al medicinei In caz de urgenta trebuinta . . . 867
763. In caz de necesitate incomplecta este mic§orare de pecleapsa. 867
764. Intervenire In favoarea unui tertiu; distinctiune 868
7641. Caracterul acestei interventii 868
764°. E suficient ca tertiul sa cunoasca pericolul 869
765. Baza legala a constrangerii . . . 869
765 a. In codul penal austriac stint dispanijimni similare . . 869
766. Chestiunea e grea la noi, cad s'a suprImat partea finala a art.
64 Cod. pen. fr. . . . . 869
767. Cauza suprimarii, dupa G. Costu-Foru. Cauza ei dupa Cretescii 870
768. Crltica suprimarii . . . 870
769. Din aceasta cauza se intinde prea mult dispozitiunea art. 57 C. p. 871
770. G. Cantilli apara constránsul moral de pedeapsa ,pe baza art,
58, al. 3 . . . 872
771. Pentru constrangerea fizica nu e trebuinta de text 872
7711. Constrangerea morala Inlaturd legea penala In orice infractiune 873
772. Chestiunea constrangerii este chestiune de drept ? , . . 873
7721. Starea de necesitate In anteproect de c. pen. roman . .
. 873
'7721. Mizeria extrema In anteproect de c. pen. roman 875
772 b. Dispozitiunile codului penal ungar 876
772 b". Foga iresistibila In acest cod
772 b°. Amenintarea In acest cod
. .,. OOOOO 877
877
772 O. Starea de necesitate In acest cod 878
www.dacoromanica.ro
- 1039
No. para-
grafului
III. FAPTELE JUSTIFICATIVE.
Permisiunea sau ordinal legit.
773. Al treilea caz de lipsA de dol or cull* e cAnd legea permite
or ordond fapta ( 879
774. Motivul acestor exceptiuni 879
A) Legitima aplirare.
775. Legitima apArare admisä din cele mai vechi timpuri 880
776. Explicarea ei §tiintificd 880
7761. Argumentele atorva autori 881
7762. Ac-eias ratiune ca §i la starea de necesitate . 882
7763. Deosebirile extrinseci dintre legit. apArare 11 starea de necesit. 883
7764. Ce Importante au aceste deosebiri . . 884
7765. Constitue legitima apArare un drept? 8 -5
777, Legitima apdrare la indieni, la Greci si la Romani . . 887
7711. In vechiul drept germanic, evul mediu §i drept. canonic . 888
778. Vechii penali§ti se ocupau de legitima apärare cu ocaziunea o-
omorului . 888
779. Legitima apArare In vech ul drept irancez 889
780. In vechiul drept roman . . . 889
781. La noi tratatA §i In partea generald si in cea speciala a c. pen. 890
781 a. Dispozitiunile cod, pen. austriac . 890
781 b. Dispozitiunile cod. pen. ungar . 891
782. Definitiunea. Conditiuni 891
783. a) Trebue sä fie necesarà . . . . 891
7831. AceastA conditiune aratà asenfAnarea cu starea de necesitate 891
7832. Culpa §i dolul In apArare 892
7833. Trebue sA fie rAul ireparabil? . . . 892
783 b. Ce se fritelege prin atac . . 893
784. Existà legitima apArare and poate c ineva fugi ? . . 893
7841, Discutiuni, exceptii 895
7842. Pot fi primite criteriile abstracte In stabilirea necesitAtii? . 896
185. CAnd agresorul fuge nu mai exist& legitimä apArare 896
786. Pericolul trebue judecat In concret . . . 896
787. b) Atacul trebue sa fie material . . . 897
787 b. Codul ungar nu foloseste cuantul de material" 897
788. c) Actual 897
7881. Atac iminent (laesio inchoata) 898
788 b. Atac amenintAtor 898
789. d) Injust 898
7891. Nu e nevoe ca atacul sA constitue o infractiune 899
789 b. Provocarea In caz de legitima. apArare . 899
790. Quid and atacul e injust, insA vine dela o autoritate? 900
790 b. Atac injust din partea autoriatii . . . 900
791. Cestiune discutatä In vechiul drept 900
792. Rezolvatà Insd de ordinar dupà principiile "politice 901
793. Sistemul ordinei sociale al Curtii de casatiune francezA : 901
794. Sistemul rezistentli la actele ilegale ale autoritatii 901
www.dacoromanica.ro
- 1040 -
No. para-
grafului pagtaa
795. Ce se spune contra acestui sistem 901
796. Sustinerea lui §1 combaterea sistemului Curtii de casatiune fr. 902
797. Combaterea argumentului tras din art. 170 C. p. . . 903
798. Isvoarele constitutiunei noastre favorabile acestei interpretAti.
In Anglia existA dreptul de rezistentd la acteie ilegale. Ca-
zul Too ly . . 904
799. Deasemeni in Belgia 905
800. Curtea de casatiune romAnd . . 906
801. PArerea mijlocie a lui Isambert. Combaterea ei 907
8011. Doctrina italiand asupra acestei chestiuni 908
www.dacoromanica.ro
- 1041
No. para-
grafului pagina.
8241. Textul roman §i textul italian , 927
8242. Cand exista exces pedepsibil? 928
824 a. Dispozitiunile cod. pen. austriac 929
1 825. Trei cazuri de aparare legitima prevazutc de lege 929
826. LItilitatea acestor cazuri . . . 929
827. I. Uciderea excaladatorului nocturn. Istoric . . .. . 930
828. Quid daca excaladarea e cu intentiune amoroasa? Exemple. 930
829. Quid daca escaladarea era deja operata ? ..... . . . 932
830. Casa trebue sä fie locuita. 933
830'. Dad. se pot a§eza aparate de paza ucigatoare ? 933
831. II. Apararare de furturi cu violentä 934
832. HI. Provocarea prin silulre. Critica legii 935
833. Istoricul cestiunei 935
834. Legitima aparare nu formeaza cestiune separata la jurati . . . 936
8341. Existenta elementelor legitimei apararii §i controlul Casatiei . 937
8342. Dispozitiunile anteproectului de cod. pen. roman 938
www.dacoromanica.ro
- 1042 -
No. para-
grafului Pagina.
832. Hotdrarea itnportanta a Tribunalului St. Quentin 950
853. Curtea de casatiune romana, In 1669 era prea severd . . . 950
854. In 1882 mai putin riguroasa 951
855. In 1881 ajunge la sistemul extrem al apararii de pedeapsd. . 951
836. Critica jurisprudentii romane. . 951
857. Sistemul doctrinei §i jurisprudentii franceze admisibil §i la noi 952
858. Curtea de cas. romana admite ca pentru ordinul superiorului
trebue pusa cestiune separata la jurati. Combaterea acestei
jurisprudente .. 953
8 81. Dispozitiunile cu privire la ordinul legei In anteproectul de C.
p. roman 953
8581. Dispozitiunile cu privire la comanda autoritatii 954
8383. Dispozitiunile in caz de exces . . . . . . 955
C) Dreptul de profesiune or de exercitarea unet religiuni
859. Cazurile cuprinse sub aceasta intitulare 955
Apendice
860. a) Dovedirea imputarii in caz de calomnie nu e o fapta justi-
ficativd 956
861. b) Duelul; cele doud pared in Franta 957
862. La noi duelul nu e o fapta justificativd 957
8621. Duelul §1 consimtamantul victimei. Duel american . . . . 958
8621. Duelul infractiune sui generis 959
863. c) Provocarea In caz de injurie nu e luata ca fapta justi-
ficativa . . . . . . . 959
t-631. Provocarea prin insulte la insulte In cod. p. italian 960
864. d) Nici consimtimantul partii vatamate, care uneori rape§te
unul din elementele constitutive ale infractinnii a 960
8641. Maxima volenti non fit lnjuria" 961
8642. Valoarea §1 natura juridica a consimtamantului victimei . 961
8643. In ce sens trebue Inteles consimlamantul victimei 962
864'. Cand congimtamantul produce efecte In penal . . . 963
864°. Mid victima poate dispune de un interes ocrotit . . . . 964
8646. Consimtamantul §1 diversele infractiuni de cod. pen 965
8647. In materie de omucidere . . . . . .. 966
8648. In materie de sinucidere 967
864°. In materie de leziuni corporale . 968
8641°. In materie de operatiuni chirurgicale 968
86411. Condi(iunile consimtamantului pentru a fi valabil . . ,. 969
865. e) Nici ertarea, care se deosibe§te de consimtamantul anterior 970
8651. Pocainta §i repararea prejudiciului (repentir actif) . . 971
866. Apreciarea apdrarii de pedepsa prin ertare . . . . . 971
www.dacoromanica.ro
- 1043 -
No. para-
grafulut pagina
8691. Clasificarea cauzelor cari MI tura incidenta legli penale . . . 974
870. Ele apard §i de despAgubiri civile, iar la cauzele de neculpa-
bilitate sunt distinctiuni de Idcut. . . . . 975
8701. 0 reguld generalA nu e posibild In aceastA materie . . . 978
8702. In caz de iresponsabilitate 178
8708. In caz de neimputabilitate . . 979
8704. In cauzele cari exclud ilicitul penal 980
Cazul fortuit
8706. Ce este cazul fortuit 981
8708. niferenta cazului fortuit de forta majord 981
8707. Cazul fortuit in vechiul drept 982
8708. Cum se determina cazul fortuit 982
8708. In ce infractiuni au importanta existenta cazului fortuit . . . 983
87018._Diferite modalitati ale cazului fortuit 984
87011. Cazul fortuit concurent cu activitatea inculpatului 984
87O' bin. Cazul fortuit apare uneori ca pedepsibil 985
87012. Cazul fortuit §i sursele din care se nave 986
87018. Legislatiunile straine care prevad cazul fortuit 987
870'4. Cazul fortuit in anteproectul de cod. p. roman 987
§ 3. Elementul legal al infractittnilor. Sancflunea penal&
871. Importanta sanctiunei penale 9-8
8711. Sanctiunea penala nu e un element al infractiunei 988
872. Ea servA sa distingd imoralitatea delictoasA de cea nedelictoasA 989
8721. De ce sanctiunea nu este un element 989
873. Elementul legal presupune elementul material §1 pe cel dolos
sau culpos ; altfel este arbitrar 989
874. Importanta distinctiunei !titre sanctiune civilA §1 penald . . 990
875. Dificultatea pentru legiuitor a deasebi cazurile In care trebue
sanctiune dyad de cele in care trebue sanctiune penald . 990
8751.1licitul penal §i ilicitul civil. Deosebiri 991
8752 Argumentele celor cari neagd deosebirea calitativA . . 992
8758. Criteriul de deosebire dupA cativa autori 993
8754. Cauza care face dificild distinctiunea . . . 996
876. Nici chiar sanctiunile disciplinare nu dau faptei caracter de
inh actiune 996
2761. Ilicitul penal §i abaterile disciplinare 997
2762. De ce abaterile disciplinare sunt separate de infractiunile co-
mune ? 999
8768. Alte ramuri distin cte alaturi d e dreptul disciplinar . . . . 1000
877. Elementul material §1 imaterial sunt elemente naturale, cel
legal este fortamente arbitrar . . . . . . . . . 1001
878. Pan& aici s'au ardtat numal elemente esentiale ale oricArei In-
fractiuni ; cele speciale se aratd In partea speciald . . . . 1002
www.dacoromanica.ro
SPRE ADUCERE AMINTE :
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro