Sunteți pe pagina 1din 4

7 octombrie 2014

Drept penal partea speciala 1


Curs 1
Bibliografie:
- curs
- seminar
- jurispruden de la seminar
- Noul Cod Penal+ legea de punere in aplicare
- Cod Penal Comentat CH Beck 2014 comentariu integral pe parte generala parte speciala
- Curs V Cioclei
- Manualul pe codul vechi cu referire la noul cod editura CH Beck 2013 V Cioclei ( la biblioteca)
- Articole explicaii pe NCP ( la seminar)
Semestrul 1:
- infraciuni contra persoanei
- infraciuni contra patrimoniului
Examen: e posibil sa se treac la un sistem exclusiv grila (30-50) sau rmne sistemul vechi cu
grila teorie spe si ntrebare punctuala
Grila semideschisa(1,2/3)

Dreptul penal partea speciala- noiune, obiect de studii, corelaii/structura ps


1. Noiune. Obiect. Corelatii
Dreptul penal reprezint o ramur autonoma si unitara a dreptului. Din ra iuni de tehnic
legislativ in sensul ca pentru a se cunoate si aplica mai u or norma penala, de penal a fost
mprit in doua subramuri aa cum se regsesc si in cp: dr penal pg si dr penal ps. Partea generala
ca subramura cuprinde norme cu caracter general, de principiu,care se ap!Ica in raport cu tot ce
nseamn relaii de aprare social. Dr penal ps se refera la norme ce privesc anumite fapte pe care
legiuitorul le-a incriminat adic se refera la INFRACTIUNI si numai in raport cu acestea. A nu se
confunda pg si ps cu dreptul penal general noiune folosita in doctrina pt a desemna dr comun
aplicabil in orice situaie pt orice persoane(care include si ps si pg numai ca se refera la dreptul
comun) si dreptul penal special aplicabil in mprejurri deosebite cu privire la anumite domenii
sau anumite persoane(poate fi dreptul penal din domeniul fiscal vamal silvic etc sau cel aplicabil
in timp de rzboi calamitate etc).
Obiectul subramurii juridice este incriminarea. Avem doua interpretri ale no iunii de drept penal
pg si ps(ramura de drept si disciplina sau tiin)
Obiectul disciplinei dr penal ps il reprezint analiza/n elegerea infrac iunilor in scopul ncadrrii
juridice corecte a diferitelor fapte. Disciplina tehnica/aplicabila.
In principiu, ncadrarea juridica a unei fapte se refera la aplicarea unei FORMULE LEGALE
UNEI SITUATII DE VIATA socotita intolerabila de ctre legiuitor si pentru care a incriminat
transpunerea in formula a unei fapte penale.

Dreptul penal ps e o disciplina de studiu cu un obiect f clar si in principiu ne intereseaz


ncadrarea juridica a faptelor. Ea nu poate sa ignore alte discipline( dr penal pg- toate
instituiile/conceptele ps si explicarea lor completeaz so sunt utilizate in ps prob vinov ie forma
infraciunii) nu poate fi neles fara niste cunotine temeinice din pg. Toate analizele infrac iunilor
au la baza o schema logica ce se refer la no iuni din partea generala( ob juridic ob material SB
infraciunii eventual situai spre mis vom analiza ltura obiectiva cu componentele ei latura
subiectiva cu elementele ei in special vinov ia, formele infrac iunii, variantele infrac iunii,
sanciunile, caracterul lor,tipul de sanciune si chestiuni legate de aspecte procesuale=> procedura
penala).
Schema logica inventata de Vintila Dongoroz urmata dintr-o forma sua ala in mai toate lucrrile de
dr penal ps
Schema logica a infraciunii: are la baza noiuni din partea generala( enunate mai sus)
- obiectul juridic se refera la relaiile sociale si valorile ocrotite prin norma de incriminare( ce se
nasc in jurul acestor valori)
Ex: infraciuni contra vieii: via sau dr la via
Infraciuni contra patrimoniului: relaiile patrimoniale
Exista un ob juridic generic, comun unei categorii mai mari de infrac iuni, si un ob juridic special
care se refera la un fragment din ob juridic generic( dintre valorile general protejate prin anumite
infraciuni se protejeaz un anumit fragment din acea categorie mai mare)
Exista pe lng ob juridic pp si special un ob juridic adiacent adic val protejata in subsidiar( la
tlhrie e patrimoniu) .
E importanta analiza ob juridic deoarece se poate ntmpla ca ob juridic sa NU EXISTE!!!
Valoarea care e protejata prezumata ntr o fapta concreta poate sa lipseasc. (mpu ti un
cadavru=> fapta putativa)
Infraciune contra patrimoniului: furi un tv din lada de gunoi. E vba de un bun abandonat fara
valoare sau cu valoare nesemnificativa=> nu e infraciune
- Obiect material reprezint acea entitate care nglobeaz ntruchipeaz valoarea protejata si asupra
carei entiti se ndreapt elementul material! E diferit de elementul material al laturii obiective.
mpotriva lui se ndreapt elementul material. Asupra lui se ndreapt aciunea sau inac iunea
La infraciunile contra persoanei: corpul persoanei
Contra patrimoniului: bunul mobil/imobil sau mobil si imobil
Eventuala absenta a acestuia( ntr o infraciune care presupune asta...sunt unele care nu presupun
existenta acestui obiect) nu exista infractiunea!
- subiecii aciunii activ si pasiv
SB activ al infraciunii refera la pers care comite fapta respectiva( pf sau pj) exista infractiuni care
au un subiect activ calificat circumstatiat(trebuie sa aiba o anumita calitate de ex sa fie functionar
public pt inf de serviciu sau sa aiba o anumita varsta in raport cu victima la actul sexual cu un
minor imprejurari in care exista sb activ circumstantiat) daca nu exista calitatea respectiva se
schimbz infractiunea(delapidare )
Problema participatiei penale autor coautor instigator complice
In privinta sb pasiv e vba de pers care sufera in urma actiunii nu ne intereseaza sb pasiv general
cade e statul i cel special!

Uneori de calitatea sb activ depinde chiar infractiunea alteori depinde varianta agravanta sau
calificata a infractiunii. Sb pasiv femeia insarcinata=> omor calificat! Intrerupere a cursului
sarcinii se poate doar daca e gravida. Minor pt a avea o anumita infractiune gen viol etc e mai grav
cu un minor sau act sexual cu un minor
Determinare sau inlesnire a sinuciderii limita de varsta face ca infractiunea sa fie in varianta
agravanta. Exista infractiuni care au situatie premisa adica o imprejurare exterioara faptei fara de
care fapta nu exista. Fapta comisa pe tip de razboi de exemplu e situatie premisa. Abuz de
incredere bun dat cu anumit titlu unei anumite persoane etc.
Continutul obiectiv sau latura obiectiva are 3 componente: elem materia(actiune sau inactiune diin
text de incriminare ce se cere sa faca sau sa nu faca. Apar cele mai multe probleme in analiza
infractiunilor si in ncadrarea juridica, iar alteori fapta concreta e greu de fixat pe tiparul
infraciunii. ),l urmarea imediata ( poate sa constea intr o stare de pericol sau intr un rezultat poate
sa fie diversa la rezultat decesul la i contra vietii la unele oatrimoniale paguba prejudiciu ese
realizeaza rezultatul am infractiune nu se realizeaza nu am. Tentativa daca se putea realiza)t csi leg
de cauzalitate(presupune raportul intre elementul material si urmarea imediata care de multe ori
trebuie dovedit( infractiuni contra vietii).
Pe latura subiectiva ne intereseaza vinovatia care are 3 forme intentie culpa si praeterintentie.
Intentia are doua modalitati: directa(fptuitorul prevede rezultatul si il urmre te- vinov ia
reprezint atitudinea psihica sau SB a individului fata de fapta si urmrile ei) si indirecta( prevede
rezultatul si nu il urmareste dar il accepta)
Culpa : simpla ( nu prevede rezultatul nu il accepta)si cu prevedere( prevede rezultatul dar nu il
urmareste si nu il accepta socoteste fara temei ca nus e va produce)
Mobil si scop! Cauta in curs anu trecut
Formele infractiunii: acte preparatorii fapta consumata etc
Variantele infractiunilro: agravate si atenuate
Cauze de nepedepsire sau de atenusre a pedepsei
Sanctiunile prevazute pt fiecare fapta in parte
Sistemul partii speciale NCP
Pt a asigura cunoasterea si aplicarea coreta si eficienta a normelor referitoare la diferite incriminari
legiuitorul are obligatia sa sistematizele aceste norme. Ca atare sistemult partii soeciale al ncp este
reprezenjtat de clasificarea infractiunilor ps diferite categorii grupe subgrupe luandu se in calcul
toate incriminarile din afara sau din interiorul codului. Nu putem vb de o sistematizare a ps in
general oe intreg sistemul oenal pt ca legile penale speciale djn afara xodukui care contin
incriminari sunt intr o stare nesistemica eke sunt in diferite acte normative care in mare nu sunt
sistematizate. Trebuie sa existe un cod(...)
Putem vb de o sistematizare a ps cp totusi!
Struxtura ps are drept criteriu de baza ob juridic al infractiunilr:
In sensul ca in cp titlurile(13) sunt construite avand la baza valoarea protejata(ob juridic). Un al
doilea criteriu incearca sa regrupeze diferite if din acelasi titlu in baza ob juridic specislsi pe baza
acestui criteriu sunt alcatuite capitolele din interiorul titlului. Vezi cuprins cod penal/ spre
deosebire de cp anterior nu exista sinun al treilea criteriu pe baza caruia inf din interiorul
capitolului sa fie grupate si oe sectiuni. Inainte era in titlu 2 cap 1 omucidere ceva si alta titlu 10 la
alea contra capacitatii de aparare

Structura- un alt element denumirea marginala a infractiunii- ceea ce nu a fost intotdeauna valabil
codul de la 1968 le a kntrodus ca cel in 1936 nu avea.
Titlu 1 contra oers