Universitatea de Stat din Moldova

Universitatea Liber Interna(ional din Moldova

Cu titlu de manuscris
C.Z.U. 343(043.2)
Alexandru Pareniuc
Aspecte juridico-penale ale
omorului la comand
Specialitatea: 12.00.08 drept penal (drept penal)
Autoreferat
al tezei de doctorat n drept
Chiinu
2005
2
Teza a fost elaborat la catedra Drept penal si criminologie
a Academiei Stefan cel Mare a Ministerului Afacerilor Interne
al Republicii Moldova.
Conductor tiinific:
Valeriu Cuynir, dr.hab.n drept, conf.univ.
Refereni oficiali:
1. Vasile DOBRINOIU doctor n drept prof.univ.,
Academia de Politie Alexandru Ioan Cuza, Bucuresti,
Romnia.
2. Gheorghe ULIANOVSCHI doctor n drept conf.univ.,
Universitatea Liber International din Moldova.
Sustinerea va avea loc la __ noiembrie 2005, ora __ __ n
sedinta Consiliului Stiintific Specializat D 30/34 12.00.08 15
din cadrul Universittii de Stat din Moldova si Universittii
Libere Internationale din Moldova.
Teza de doctorat si autoreferatul pot fi consultate la
Biblioteca National, Biblioteca Universittii de Stat, Biblioteca
Academiei Stefan cel Mare a M.A.I. al Republicii Moldova.
Autoreferatul a fost expediat la 10 octombrie 2005
Secretar stiintific al Consiliului Stiintific Specializat,
doctor n drept ________Igor DOLEA
Conductor stiintific, doctor hab.n drept _____ Valeriu CUSNIR
Autorul: Alexandru Pareniuc ________
3
Actualitatea temei investigate yi gradul de studiere a acesteia.
n sistemul nostru de drept, persoana uman ocup primul loc n
ierarhia valorilor. n art.1 alin.(3) al Constitutiei se prevede c n
Republica Moldova, ca stat de drept, democratic, demnitatea omului,
drepturile si liberttile lui, libera dezvoltare a personalittii umane
reprezint valori supreme si sunt garantate. Garantarea tuturor acestor
drepturi si libertti ale persoanei are loc, juridic, prin mijloacele
dreptului penal, adic prin incriminarea ca infractiuni si sanctionarea
cu pedepse a faptelor vtmtoare sau periculoase pentru valorile
mentionate. Legiuitorul a prevzut n art.3 C.pen., printre valorile de
maxim important, a cror aprare constituie scopul legii penale,
persoana, drepturile si liberttile acesteia, subliniind n acest fel,
caracterul de valoare suprem al persoanei umane. n corespundere cu
Constitutia Republicii Moldova statul garanteaz fiecrui om dreptul
la viat si la integritatea fizic si psihic.
n lumina acestor ipoteze, pornind de la idea unor noi reglementri
penale adoptate, ne-am propus spre examinare minutioas aspectele
juridico-penale ale omorului la comand. Evident c omorul la
comand nu constituie altceva dect o form circumstantial a
omorului n general (omorul simplu prevzut de art.145 alin.(1)
C.pen.), fapt care ne-a determinat n mare msur s plasm la baza
cercetrilor caracteristicile generale ale infractiunilor contra vietii
persoanei, a omorului simplu si, evident, a omorului la comand ca
component circumstantial cu caracter agravant (art.-145 alin.(3)
lit.m) C.pen.).
Aria tot mai larg, complexitatea si continua diversificare a
formelor de manifestare a omorurilor a determinat includerea n cadrul
dispozitiilor legale cu caracter penal a unei modalitti normative cu
caracter circumstantial cum este omorul la comand. n aceast ordine
de idei ni se pare actual abordarea n mod stiintific si sisteimic a
formelor de manifestare a omorului, delimitnd n acest context
omorul la comand de alte modalitti normative si faptice de evaluare
a omuciderii.
n legtur cu cele relatate, este de artat c, n ultimii ani, n
Republica Moldova, omorul la comand ocup un loc important n
structura general a criminalittii, desi n statisticile politienesti nu se
opereaz cu indici care reflect situatia cantitativ. Acest moment se
datoreaz n mare parte multiplelor dificultti privind calificarea
4
acestor fapte si a complexittii probatiunii acestor modalitti
normative si faptice de omor. n plus, anumite studii sistematizate si
complexe vizavi de subiectul abordat nu sunt redate cel putin la
nivelul interpretrilor doctrinale autohtone. De aceea, studiul nostru
apare ca o ncercare de actualizare teoretico-stiintific si cu unele
solutii practice n acest domeniu.
Necesitatea unui asemenea studiu mai este determinat si de
erorile legislative admise n textele normative n vigoare, fapt care
creeaz anumite dificultti referitoare la ncadrarea faptelor de
omucideri ca omor la comand.
Tezele nftisate n spatiul acestei lucrri reprezint rezultatele
unor cercetri privind omorurile la comand n special si, evident, a
cauzelor de omucideri n general, ncepute n anii 2000 si reflectate n
anumite publicatii. Prin studiul realizat au fost cuprinse noile
modalitti normative ale omorului prevzute de Codul penal al
Republicii Moldova n vigoare, precum si modalittile de evaluare a
acestei incriminri n cadrul legislatiei altor state, accentul deosebit
fiind pus pe legislatia penal a Rusiei, Ucrainei, Romniei, tinnd cont
de influenta pe care au avut-o si o au legislatiile acestor state asupra
procesului normativ al Republicii Moldova. Nu n mai putin msur
sunt reflectate n lucrare viziunile si preocuprile autorilor din trile
nominalizate si din alte tri, precum si celor autohtoni referitor la
subiectul examinat si, binenteles, si practica judiciar la acest capitol.
Scopul yi obiectivele cercetrii.
Prin lucrarea prezentat ne-am propus analizarea si interpretarea
omorului la comand prin prisma elementelor constitutive care-l
caracterizeaz din punct de vedere juridico-penal, interpretate att n
literatura de specialitate din Republica Moldova, ct si din alte tri, ca
mai apoi, raportnd constatrile fcute la practica judiciar s deducem
anumite idei progresive viznd interpretarea si aplicarea just a
normelor penale n vigoare vizavi de subiectul propus si a constata
anumite lacune, coliziuni, inexactitti referitoare la subiectul supus
investigatiei stiintifice, de a formula propuneri si recomandri, inclusiv
cu caracter de lege-ferenda.
Scopurile trasate sunt intermediate de obiectivele cercetrii, la care
am referi examinarea complex a urmtoarelor elemente de baz:
definirea omuciderii;
5
determinarea locului omorului la comand n cadrul sistemului
de infractiuni contra vietii n general, si a omorurilor, n
special;
notiunea omorului la comand;
omorul la comand si participatia penal;
procedee de calificare a participantilor la infractiunea de omor
la comand;
procedee de ncadrare a faptelor de omor la comand n form
special;
delimitarea diferitor modalitti normative ale omorului cu
omorul la comand (evident cnd aceste relatii sunt vdite);
modalittile faptice ale omorului la comand;
formele de evaluare a omorului la comand.
Noutatea ytiin(ific a rezultatelor ob(inute.
Avnd la baz o diversitate larg de surse normative, bibliografice
si practic judiciar preponderent din Republica Moldova, Rusia,
Ucraina (unde aceast infractiune cu anumite precizri este incriminat
n mod separat), precum si a altor state (Romnia, Franta, Germania
etc.) unde constituie o form de evaluare a omorului n general, fr
distinctie normativ, fiind prelucrate cu minutiozitate, pun n evident
un tratament juridico-penal sistemic si de larg amplitudine a noii
incriminri din Codul penal si anume: omorul la comand.
Din cercetrile realizate, privitor la aceast incriminare, se constat
anumite incoerente de relevant juridic la calificarea
comportamentului infractional al persoanei pasibile de rspundere
penal: precum termenii de client, beneficiar etc.
Un alt element de noutate se refer la formularea si caracterizarea
participatiei penale si corelatia acesteia cu infractiunea de omor la
comand, care, pn la moment, nu fusese supus unor cercetri. La
acest capitol se nscrie conturarea si caracterizarea subiectului activ al
infractiunii de omor la comand si a tuturor participantilor implicati n
cadrul comiterii acestei infractiuni.
O ncrctur inovatore se relev si privitor la sistematizarea
modurilor de operare a fptuitorilor si altor participanti la infractiunea
de omor la comand att n form general, ct si sub aspectele unor
norme speciale si care sunt regulile de ncadrare juridic pentru fiecare
caz aparte.
6
n rndul elementelor novatorii se potrivesc si propunerile de lege-
ferenda fcute pe marginea cercetrilor realizate. Astfel, se propune a
defini omorul (forma simpl art.145 alin.(1) C.pen.) prin prisma unei
dispozitii descriptive. n acest sens se pune accent pe faptul c omorul
poate fi numai intentionat si nu este necesar o precizare adugtoare
ce reiese din titlul art.145 C.pen. omorul intentionat. n final se
obtine urmtoare redactie: omorul, adic lipsirea ilegal cu intenie de
via a altei persoane. De asemenea se propune includerea unei norme
separate referitoare la omorul la comand. Aceast idee si are
argumentarea nu pur si simplu n crearea unei norme speciale, indicat
de etapicitatea si manifestarea unor modalitti faptice anume n
asemenea form de manifestare, ci din considerentele atragerii la
rspundere penal a tuturor participantilor conform acestei incriminri
normative. n acest context, se determin urmtoare dispozitie:
Art.145/1 C.pen. Omorul la comand
Omorul la comand, adic lipsirea de via ilegali cu intenie
a altei persoane la comanda alteia, precum i tentativa de omor la
comand,
- se pedepsete cu nchisoare pe un termen de la 20 la 25 ani sau
cu deteniune pe via.
Instigarea ori organizarea omorului la comand,
- se pedepsete cu nchisoare pe un termen de la 20 la 25 ani sau
cu deteniune pe via.
n fine, lucrarea cuprinde multiple interpretri, opinii ale autorului,
deseori diferite de cele oferite de alti specialisti n problematica
analizei omorului la comand.
Semnifica(ia teoretic yi valoarea aplicativ a lucrrii.
Normele penale, avnd un caracter complex, implic n cadrul
studiului lor att analiza unor probleme de ordin general (comune unui
grup de infractiuni), ct si a unor probleme cu caracter special (proprii
fiecrei infractiuni n parte). Aceasta se realizeaz cu ajutorul unui
cumul de metode si teorii. Teoria cunoasterii, metoda istoric,
sistemic, gramatical, logic, comparat, statistic, studiile
fundamentale ale stiintei contemporane a dreptului penal si a stiintei
criminologice, modalittile normative ale infractiunilor privind
omorul, precum si concluziile participantilor la diferite conferinte cu
caracter practico-stiintific constituie suportul metodologic al lucrrii.
7
n cadrul expunerii materialului, n scopul simplificrii nsusirii
unor notiuni si evidentierea unor idei teoretice, care nu au fost supuse
analizei pn la ora actual, latura teoretic a fost completat cu unele
exemple practice.
Din cauza unor imperfectiuni legislative de multe ori legea este
interpretat n mod diferit. Astfel, rednd diferite opinii contrare, s-a
argumentat pozitia unor sau altor autori ori a fost expus punctul de
vedere pe care autorul tezei l-a considerat cel mai aproape de realitate
si de necesittile actuale ale statului nostru. Lucrarea de fat reprezint
un studiu de drept penal privind omorul la comand.
La categoria realizrilor teoretico-stiintifice am atribui acceptiunile
termenilor de omor la comand, client, beneficiar, tratamentul
juridico-penal al omorului la comand, precum si elementele de drept
penal comparat. n rndul acestor realizri se nscriu dezbaterile
ridicate n literatura de specialitate privind notiunea infractiunii de
omor la comand, spectrul modalittilor normative si faptice ale
acestuia si alte aspecte ale acestor incriminri cu caracter
circumstantial.
De rnd cu realizrile teoretice, lucrarea pune n evident un sir de
solutii si interpretri juridico-penale de natur s contribuie la
ncadrarea juridic a faptelor de omor la comand, deci la aplicarea
corect a normelor de incriminare, referindu-ne n acest sens la:
caracterizarea subiectului activ al omorului la comand, n deosebi a
participantilor la infractiune (instigator, organizator, complice).
La valoarea aplicativ a cercetrilor realizate n cadrul tezei pot fi
atribuite concluziile si recomandrile fcute cu prilejul interpretrii
normei de incriminare a omorului la comand, n deosebi pentru cei
antrenati n aplicarea legii si, binenteles, propunerile de lege-ferenda
menite s contribuie att la perfectionarea cadrului legislativ n
domeniu, ct si s nlture incoerentele avute si s completeze lacunele
constatate.
Ca rezultat al reflectrii dispozitiilor legislative n vigoare n tara
noastr si al trecerii n revist a celor din strintate, n tez snt
naintate propuneri viznd modificarea legii penale a Republicii
Moldova care, n opinia autorului, ar favoriza posibilitatea aplicrii
juste a acesteia n cazurile de omor la comand.
Cercetarea consacrat omorului la comand trezeste, desigur,
interesul att al teoreticienilor (n sensul unei lucrri sistematizate), ct
8
si al practicienilor (n conditiile lipsei unor criterii unice, cu caracter
general, de aplicare a modalittilor normative prescrise).
Aprobarea rezultatelor
Concluziile si recomandrile formulate de ctre autor n continutul
tezei de doctorat au fost expuse n cadrul mai multor conferinte
stiintifico-practice cu caracter international, printre care: Conferinta
stiintifico-practic international din 18-19 aprilie 2003 cu genericul
Criminalitatea n Republica Moldova: starea actual, tendintele,
msurile de prevenire si combatere, Chisinu; Conferinta stiintific
international teoretico-practic din 25-26 mai 2005 cu genericul
Criminalitatea regional: probleme si perspective de prevenire si
combatere, Chisinu etc.
Structura lucrrii
Lucrarea const din trei capitole, structurate n 14 paragrafe, din
introducere, sinteza rezultatelor obinute, concluzii i recomandri,
referine bibliografice, cuvinte cheie, adnotare n limba de stat, rus si
englez, abrevieri.
Expunerea con(inutului lucrrii
Introducerea contine o caracterizare general a cercetrii. n
continutul ei este interpretat actualitatea temei investigate si gradul de
studiere a acesteia, scopul si obiectivele tezei, noutatea stiintific a
rezultatelor obtinute, semnificatia teoretic si valoarea aplicativ a
lucrrii, aprobarea rezultatelor.
Capitolul I, Protec(ia vie(ii persoanei umane n legea penal a
Republicii Moldova, contine patru paragrafe: obiectul infractiunilor
contra vietii persoanei, subiectul infractiunilor contra vietii persoanei,
latura obiectiv a infractiunilor contra vietii persoanei, latura
subiectiv a infractiunilor contra vietii persoanei.
De fapt n continutul paragrafelor incluse n capitolul nti al tezei
de doctorat se face o analiz minutioas a unor aspecte generale si
comune a infractiunilor contra vietii persoanei prin aspectul juridico-
penal. n acest context s-au pus n evident semnele constitutive
obligatorii care caracterizeaz acestei incriminri: conditiile
preexistente si semnele continutului constitutiv.
9
Se accept idea c obiectul generic al infractiunilor este o categorie
cu caracter teoretic necesar la determinarea valorilor sociale si
relatiilor sociale la care atenteaz un grup anume de infractiuni,
specificat de legiuitor n contextul normativittii penale. n ipoteza
ideii evidentiate relatiile sociale care apr personalitatea n ansamblu
(cu toate atributele sale) se protejeaz nu numai prin incriminrile
analizate, de multe ori personalitatea omului identificndu-se n
obiectul juridic si al altor infractiuni. Deci, drept obiect generic al
infractiunilor contra vietii si snttii persoanei ne apare acel cumul de
relatii sociale a cror existent si normal desfsurare sunt
conditionate de aprarea vietii si snttii persoanei si relatiilor sociale
intervenite n legtur cu aceste valori.
Obiectul nemijlocit n cazul tuturor infractiunilor contra vietii se
contureaz n relatiile sociale, a cror formare, desfsurare si
dezvoltare normal implic respectul valorii vietii umane si al
normelor care o ocrotesc si care oblig pe fiecare individ s se
comporte astfel nct s nu le lezeze. Anume acea valoare social
concret la care se atenteaz prin comiterea actului infractional si
constituie obiectul nemijlocit al infractiunii: relatiile sociale care
asigur viata persoanei la omucideri (art.145-150 C.pen.); relatiile
sociale care apr sntatea persoanei la vtmrile corporale de
diferite categorii (art.151-153 C.pen.); relatiile sociale care apr
libertatea persoanei la privatiunea ilegal de libertate (art.166
C.pen.); relatiile sociale care asigur libertatea si inviolabilitatea
sexual a persoanei la infractiunea de viol (art.171 C.pen.) etc.
Subiectul activ al infractiunilor analizate este general: persoan
fizic responsabil, care la momentul svrsirii infractiunii a atins
vrsta de 16 ori, n anumite cazuri vrsta de 14 ani. n situatia
determinrii existentei subiectului general ori special al infractiunii, la
nivel de variant-tip, punem accent pe necesitatea stabilirii semnelor
subiectului special doar n cazul infractiunii de pruncucidere, cnd se
impune posedarea cumulativ si a anumitor calitti speciale. De
mentionat c subiect al infractiunii va fi att persoana care a svrsit o
infractiune consumat contra vietii persoanei, ct si cea care comite o
pregtire sau o tentativ a acestor infractiuni. De regul, infractiunile
contra persoanei se pot comite si n participatie. Uneori nu este
posibil participatia (cazul infractiunilor neintentionate) ori nu sunt
posibile dect anumite forme ale participatiei (de pild, coautoratul nu
10
este posibil dect n cazul infractiunilor intentionate si care nu se
svrsesc n persoana proprie; infractiunile cu subiect activ calificat.)
Subiectul pasiv sau victima este persoana fizic a crei viat,
integritate fizic, sntate a fost lezat prin svrsirea faptelor
incriminate. Dup svrsirea faptei subiectul pasiv devine victim a
infractiunii. ntocmai ca si subiectul activ, artm c, de regul,
subiect pasiv al infractiunii poate fi orice persoan, numai rareori
legea cere s existe o anumit calitate a subiectului pasiv, alteori
calitatea subiectului pasiv constituie o agravant a infractiunii.
Elementul material al infractiunilor contra persoanei se realizeaz,
de regul, prin actiune, acestea fiind de o mare varietate: ucidere,
lovire, amenintare, raport sexual, atingerea onoarei etc. La unele
infractiuni elementul material nu se poate realiza dect prin actiune
(spre exemplu, la viol); la alte infractiuni elementul material poate fi
manifestat si printr-o inactiune (de exemplu, lsarea n primejdie).
Infractiunile contra vietii persoanei sunt considerate ca fiind
infractiuni de rezultat, deoarece existenta lor este conditionat de
prezenta unui rezultat independent de actiune n timp si determinat de
aceasta. Actiunea sau inactiunea trebuie s aib ca urmare imediat
suprimarea vietii victimei. La infractiunea de omor rezultatul apare
explicit descris n continutul normei de incriminare - omorul unei
persoane. n ansamblul ei, se pune accent pe actiune, rezultat si
necesitatea invocrii unui raport de cauzalitate.
n ceea ce vizeaz latura subiectiv a infractiunilor contra vietii
persoanei, aceasta este caracterizat prin: vinovtie intentionat n
ambele ei forme (intentie direct ori indirect), ct si n forma
imprudentei (sinencredere exagerat ori neglijent criminal);
motivele si scopul infractiunii au important la calificarea
infractiunilor doar n cazul n care sunt prevzute n dispozitiile
normei concrete a legii penale.
Capitolul II, Omorul la comand infrac(iune excep(ional de
grav contra vie(ii persoanei, este structurat n dou sectiuni, care
contin sapte paragrafe.
Sectiunea 1, Varianta tip a omorului la comand, pune accent pe
interpretarea semnelor obiective si subiective ale omorului simplu,
lund n consideratie idea precum c omorul la comand constituie un
asemenea omor la care se adaug comanda de omor.
11
Dreptul la viat este prevzut n art.6 al Pactului cu privire la
drepturile civile i politice si se refer la un drept inerent fiintei
umane, conform cruia nici un om nu poate fi privat n mod arbitrar de
viata sa. n corespundere cu art.3 al Declaraiei Universale a
Drepturilor Omului orice fiint uman are dreptul la viat, la
libertate si la securitatea persoanei sale. Potrivit Conveniei pentru
protecia drepturilor omului i a libertilor fundamentale (art.2)
dreptul oricrei persoane la viat este protejat de lege. Moartea nu
poate fi aplicat n mod intentionat, dect n executarea unei sentinte
capitale pronuntate de ctre un tribunal n cazul n care infractiunea
este sanctionat de lege cu aceast pedeaps.
Ar fi incorect de a reduce notiunea de viat a omului numai la
procesul biologic, deoarece omul este n primul rnd membru al
societtii. Din aceasta reiese c viata omului poart un caracter social,
iar necesitatea protectiei se determin reiesind din relatiile care sunt
supreme n cadrul societtii. Odat cu moartea omului se ntrerup si
relatiile sociale legate de protectia personalittii lui, se ntrerupe si
protectia juridico-penal a vietii persoanei respective si,
corespunztor, fapt dup care nu se mai poate vorbi despre omor.
Existenta infractiunii de omor n acest caz nu poate fi, ns, actiunile
vinovatului reprezint pericol social, deoarece consecintele nu survin
din motive independente de vointa fptuitorului, iar fapta se calific ca
tentativ la un obiect nul.
Progresele realizate n domeniul stiintelor medicale, ca si n
domeniul stiintelor juridice, au impus opinia, potrivit creia aparitia
dreptului la viat se situeaz n momentul declansrii procesului
biologic al nasterii. n sprijinul acestei teze, pe care o sustinem pe
deplin, vin cu argumente medicii anatomopatologici, care opiniaz
asupra faptului c moartea violent a nou-nscutului se poate produce
intrauterin (antepartum), deci nainte de nastere, n timpul nasterii
(perinatal) si dup nastere (postpartum). n ceea ce vizeaz momentul
final al vietii unei persoane este si el o problem nc discutat n
medicin; momentul de la care omul este considerat mort intereseaz
de asemenea teoria dreptului penal, deoarece corpul persoanei care
este deja moart, la fel ca si cel al persoanei nenscute, nu poate fi
obiect material al omorului. Stabilirea criteriilor mortii are incident
asupra solutionrii unei serii de probleme cu adnci implicatii social-
juridice, alturi de cele propriu-zise penale. n ciuda aparatelor, cu
12
exceptia unor cazuri rare, moartea persoanei nu se prezint ca un fapt
instantaneu, viata nu prseste deodat ntreaga emisfer cerebral si,
cu att mai putin, celelalte organe sau tesuturi. Cu alte cuvinte,
moartea este, de asemenea, un proces complex, caracterizat prin mai
multe stri terminale: agonie, moartea clinic, moartea biologic,
ultima fiind considerat ca moarte ireversibil, spre deosebire de
primele dou, n care procesul tanatologic poate fi ntrerupt, fr
consecinte morfo-functionale; adic ca moment de sfrsit al vietii este
moartea biologic, adic o asemenea stare a organismului uman, n
cazul n care totalmente este ntrerupt activitatea cardiac si n acest
context a nceput procesul invers de distrugere a celulelor sistemului
nervos central.
Pentru majoritatea infractiunilor contra persoanei un al doilea
aspect poate fi considerat cel al expresiei corporale a vietii si snttii
persoanei, adic a ansamblului de functii si procese organice care
asigur individului prezent biologic si care, odat distruse, suprim
calitatea de fiint vie sau de integritate corporal a acesteia. Acest
aspect formeaz categoria obiectului material al infractiunii.
Infractiunile contra vietii persoanei au ca obiect material corpul
victimei, privit ca o entitate material, ca o totalitate de functii si
procese organice care mentin o persoan n viat, ca o unitate
anatomic si fiziologic, fizic si psihic. Este indiferent dac acel
corp apartine unei persoane tinere sau n vrst ori dac persoana este
sau nu n plenitudinea faculttilor fizice sau psihice. Este necesar ca
persoana respectiv s fie n viat, iar fptuitorul s actioneze asupra
corpului acesteia si nu asupra propriului corp.
Omorul este atribuit la categoria infractiunilor care pot fi
manifestate doar prin vinovtie intentionat (intentie direct ori
indirect).
n Sectiunea 2, Omorul la comand circumstant agravant a
omorului, se determin locul omorului la comand n cadrul
omuciderilor, conturndu-se n acest sens si Noiunea omorului la
comand (1 al tezei). Investigarea omorurilor la comand reprezint
un proces extrem de dificil, determinat n mare msur prin faptul c
organizatorii si autorii acestor infractiuni iau msuri deosebite de
sigurant n alegerea si realizarea intentiei infractionale.
Conventionalitatea notiunii de omor la comand depinde de faptul
ce se ntelege prin expresia la comand si expresia interes
13
material. Determinarea notiunii de comand are important
principial si pentru calificarea corect a ntelegerii prealabile cu
scopul de a comite omorul, precum si pentru delimitarea omorului la
comand de la ntelegerea de a comite omorul. ntelegerea prealabil
de comitere a omorului presupune un acord ntre dou sau mai multe
persoane, care planific comiterea omorului, ceea ce include
prelucrarea planului de svrsire a infractiunii, repartizarea rolurilor
participantilor, alegerea autorului, actiuni care, la rndul lor, depind de
metoda concret de comitere a infractiunii, de trsturile fizice ale
victimei etc. si, n sfrsit, nssi faptul de comitere a omorului. Anume
aceste trsturi sunt caracteristice si omorului la comand. Delimitarea
const n prezenta sau lipsa actiunii de comand. Dac toate
persoanele care s-au nteles n prealabil de a comite omorul urmresc
un singur scop, referindu-se la un singur obiect, atunci este vorba
despre un omor n interes material ori alt interes, ns fapta de
comand lipseste. Dac, ns, participantii urmresc diferite scopuri
privitoare la unul si acelasi obiect de atentare, iar autorul se afl n
situatie dependent de client, beneficiar, adic obtinerea de ctre
acesta a unui avantaj de la acesta dup comiterea infractiunii, deoarece
anume interesul material a determinat svrsirea faptei ne aflm n
situatia unui omor la comand. Nu putem fi de acord ntotdeauna cu
existenta unui interes material n cazul omorului la comand, fiind
specific acestei infractiuni si motivul de rzbunare, gelozie etc.
Termenul la comand semnific o nsrcinare viznd ndeplinirea unor
fapte concrete adresat unei anumite persoane. Aceast nsrcinare, de
regul, nu este cunoscut, doar n unele cazuri apare ca presupus. Din
aceste considerente datele statistice nu reflect dinamica si tendintele
omorurilor la comand, ele fiind incluse, de regul, n categoria
omorurilor intentionate generale.
n literatura de specialitate si legislatia altor state (Rusia, Ucraina),
n care este tratat infractiunea de omor la comand ca modalitate
normativ distinct se opereaz n contextul evalurii normative cu
diferiti termeni, care n traducere nu ar nseamn altceva dect la
comand. Esenta atribuit ns n context penal notiunilor utilizate n
legislatia statelor nominalizate este diferit, avndu-se n vedere
calitatea subiectelor implicati n activitatea infractional si activitatea
criminal propriu-zis realizat de ctre acestia.
14
In literatura de specialitate francez omorul la comand este
determinat ca fiind infractiunea svrsit la indicatia unei anumite
persoane, n care este implicat si o tert persoan, avnd rolul de
mediator (intermediar), iar infractiunea n general este svrsit n
schimbul unei recompense.
O particularitate caracteristic a omorului la comand, sustin
autorii ucraineni, serveste faptul c n realizarea lui particip mai
multe persoane. ntotdeauna este vorba despre organizator si, deseori
intermediarul organizatorului. n tratarea clasic a dreptului penal toti
acestia sunt participanti. Prin omor intentionat svrsit la comand,
sustin autorii ucraineni Iu.V.Alexandrov, P.P.Andruco, V.I.Antipov,
V.A.Climenco, P.S.Matevschii, E.V.Fesenco, S.D.apcenco,
S.S.Iaenco, trebuie nteles privarea intentionat de viat a victimei,
realizat de ctre o persoan (autor) la nsrcinarea (comanda) altei
persoane (client, beneficiar). O asemenea nsrcinare poate mbrca
forma unui ordin, dispozitii, precum si unui acord (ntelegere), n
corespundere cu care autorul se oblig de a priva o persoan de viat,
iar persoana care face comanda (client, beneficiar) de a comite sau a
nu comite n interesele autorului anumite actiuni cu caracter material
ori nematerial.
Dup cum reiese din practica judiciar, anume acordul constituie
o form tipic a ntelegerii prealabile ntre persoana care face comanda
de omor (client, beneficiar) si autorul omorului intentionat. Sustinem
pe deplin idea autorilor ucraineni precum c drept caracteristici de
baz ale acestui acord sunt:
a. obiectul acordului (conveniei) moartea unei sau mai
multor persoane;
b. ile acordului (conveniei) persoana care face comanda
(client, beneficiar) si care, fiind cointeresat n moartea
victimei, comand omorul si autorul persoana, care se
impune pentru realizarea comenzii (este cazul concretizrii
faptului c aceast formul este cea mai simpl);
c. elementele (clauzele) de baz ale acordului executorul
(autorul) si asum obligatiunea de a priva de viat o anumit
persoan, iar persoana care face comanda de omor (client,
beneficiar) si asum obligatiunea de a realiza anumite
actiuni n interesul autorului sau de a se abtine de la
realizarea lor. n unele cazuri particulare persoana care face
15
comanda de omor poate s-si asume obligatiunea de a
recompensa n limitele acordului actiunile autorului,
comise n interesele celui din urm de ctre persoana care
nemijlocit face comanda de omor ori de ctre alte persoane
nc pn la realizarea acordului, ns si n aceste cazuri
asemenea actiuni (inactiuni) se accept de ctre prtile
acordului ca o recompens de orice gen pentru omorul
intentionat comis de ctre autorul infractiunii.
Semnele care invoc comanda omorului ar fi:
caracterul deschis al infraciunii i impertinena aciunilor
infractorilor;
profesionalismul n aciunile executorului;
aplicarea unor arme deosebite, inclusiv arme rare i special
adaptate ori confecionate;
abandonarea armei la locul infraciunii;
sarea mijlocului de transport folosit n apropierea locului
infraciunii sau nimicirea acestuia;
neluarea msurilor n vederea ascunderii cadavrului;
absena semnelor altor infraciunii;
situaia social a victimei;
luarea n vedere i utilizarea "detaliilor" regimului activitii
victimei pentru organizarea atentatului.
In afar de aceste semne, despre caracterul de comand a
omorului pot mrturisi cele mai diverse date despre: victim; procesul
de racolare a autorilor, despre procurarea armei de foc etc.; anumite
amenintri aduse la adresa victimei, santaje sau estorcri; aprecierea,
evaluarea aproximativ a costului comenzii ndeplinit etc.
Criteriile ce individualizeaz omorul la comand ar fi, n opinia
autorului, urmtoarele: certitudinea omorului; impertinenta svrsirii
infractiunii; utilizarea armelor de foc, substantelor explozive sau altor
instrumente special adaptate pentru svrsirea omorului; caracterul
premeditat al infractiunii; lipsa semnelor altor componente de
infractiuni (jafurilor, violurilor tlhriilor etc.); prezenta armei
infractiunii la locul faptei; vtmarea cauzat a mai multor organe;
folosirea metodelor perfectionate de a ascunde infractiunea; cantitatea
minim de urme, n afar de acele obiecte lsate la locul svrsirii
infractiunii: arma, glontele, tuburile de cartuse, munitiile; semnele care
mrturisesc despre faptul c victima a fost urmrit (alegerea timpului
16
si locului svrsirii infractiunii, faptele tinuirii infractiunii, lipsa sau
cantitatea minim a martorilor); statutul social al victimei; luarea
msurilor n vederea lichidrii martorilor, aflati alturi de victim;
prezenta la locul svrsirii infractiunii a obiectelor caracteristice care
demonstreaz lipsa legturii personale (cunoasterii reciproce) ntre
autor si victim.
n baza analizei realizate pe marginea notiunii si caracteristicilor
de baz ale omorului la comand, am ajuns la concluzia c omorul la
comand poate fi definit drept acea lipsire ilegal cu intenie de via
a altei persoane la comanda alteia.
Paragraful doi, ntitulat Unele aspecte ale caracteristicii
criminalistice a omorului la comand, insereaz anumite caracteristici
criminalistice ale omorului la comand, care determin esenta
definitorie a acestei infractiuni.
Caracteristica criminalistic a omorului la comand are o
important deosebit pentru solutionarea unui sir ntreg de probleme
viznd practica descoperirii infractiunilor de acest gen, inclusiv pentru
crearea unor versiuni referitoare la persoanele care au comis
infractiuni n lipsa martorilor si pentru relevarea n baza structurii
caracteristicii criminalistice - a infractiunii comise, a semnelor de
ncadrare juridic necunoscute. Astfel, caracteristica criminalistic a
omorului la comand constituie un nceput n ceea ce priveste
organizarea cercetrilor faptelor infractionale n aceste forme de
evaluare normativ si faptic.
Apelnd la metoda de comitere a omorului la comand, aceasta
putin depinde de factorii situativi, deoarece ea se alege cu mult nainte
de svrsirea infractiunii, iar n unele cazuri ea poate fi strict
determinat. La alegerea metodei de svrsire a infractiunii concrete, o
mare important o au actiunile preparatorii. Relevarea si utilizarea
semnelor care au format etapa de pregtire a infractiunii are
important n primul rnd n virtutea multitudinii si complexittii
acestora, iar, n al doilea rnd, n legtur cu faptul c folosirea
posibilittilor traditionale de cercetare esential este limitat. Etapa
pregtirii omorului la comand ocup o mare perioad de timp. n mod
conventional, raliind la opinia autorului rus A.Borodulin, activitatea
preparatorie poate fi divizat n mai multe etape: Prima etap
cuprinde apariia inteniei de omor i, n unele cazuri, cutarea
intermediarului (instigator ori organizator, complice) sau nemijlocit a
17
autorului pentru realizarea nemijlocit a comenzii de omor; cea de-a
doua etap este legat de prelucrarea scenariului infraciunii; a treia
etap a pregtirii const n desfurarea unor aciuni ofensive,
orientate s asigure prezena victimei ntr-un anumit loc, organizarea
unei ambuscade sau urmrirea etc.
n cazul n care pregtirea omuciderii a fost la nivel si, evident, si
omorul la comand svrsit, apare necesitatea prevzut din timp de
tinuire a infractiunii. Particularittile tinuirii omorurilor svrsite la
comand se manifest prin aceia c caracterul infractiuni de acum
presupune o anumit conspirare: nssi intentia persoanei de a
comanda svrsirea omorului unei terte persoane contine elemente de
tinuire a infractiunii; actionnd cu minile strine persoana care
face comanda de omor respinge oricare bnuieli n adresa sa.
Conditiile, n cadrul crora se realizeaz tinuirea infractiunii, care
nu se cuprinde n metoda de svrsire a infractiunii, const n
efectuarea de ctre infractor a unor asemenea actiuni, care anterior nu
au fost planificate de ctre acesta, att n virtutea unor cauze obiective,
ct si subiective. De o semnificatie major n acest sens se prezint
cazurile de omor la comand la tinuirea crora particip practic toti
membrii retelei infractionale. Fiecare dintre acestia poate participa nu
numai la tinuirea urmelor materiale ale infractiunii, asigurarea unui
alibi pentru participanti, dar si la mpiedicarea realizrii cercetrii pe
calea tinuirii instrumentelor infractiunii, transportarea autorilor n
afara orasului unde a fost comis infractiunea, eschivarea de la darea
sau darea unor depozitii false.
Metodele de tinuire a omorurilor la comand sunt clasificate n
mai multe grupe: prima grup include metodele legate de ascunderea
cadavrului; o a doua grup de metode de tinuire a omorului la
comand include procedeele de tinuire a altor obiecte materiale; a
treia grup de procedee de tinuire este reprezentat de diferite
nscenri, combinatii ale diferitor metode legate de crearea unei stri
artificiale, orientate a fi acceptate de ctre organele abilitate n
cercetarea infractiunii; a patra grup include metodele de tinuire a
datelor faptice.
O important criminalistic deosebit o au si microobiectele.
Aceasta este anume categoria de urme care practic nu se distruge de
ctre infractori, deoarece n virtutea dimensiunilor mici ele nu sunt
18
observate. Au loc cazuri de transmitere a microparticulelor de pe
mbrcmintea autorului pe cea a victimei.
Referindu-ne si la categoria remuneratiei ca element posibil
existent n cadrul caracteristicii criminalistice a omorului la comand,
remarcm c diapazonul remuneratiei pentru comiterea omorului la
comand este destul de amplu si depinde de un sir de factori. n primul
rnd, de statutul social al victimei, n al doilea rnd de procesele
inflationiste n cadrul economiei, iar n cel de-al treilea rnd de
starea material a clientului, beneficiarului si alti factori. O parte a
remuneratiei se ofer ca garantie de ctre organizator pn la
comiterea actului infractional. Transmiterea arvunii constituie o
confirmare a deciziei organizatorului de a realiza interesul su
infractional. ntr-un sir de cazuri organizatorii transmit autorilor
personal ori prin intermediari bani pentru procurarea armelor,
mijloacelor de legtur etc. Prezenta datelor despre mrimea, forma
recompensei are o semnificatie criminalistic important si poate fi
folosit la naintarea versiunilor, precum si efectuarea actiunilor de
urmrire penal, n principal la etapa initial a urmririi. Obiectul
remuneratiei poate purta urmele papilare ale organizatorului,
intermediarului, autorului. Faptul de transmitere de regul se fixeaz
n forma unor tranzactii juridice corespunztoare: cumprare-vnzare,
donatie, arend, procur etc. remuneratia achitat n mod natural
serveste ca corp delict.
Au fost fixate si cazuri cnd organizatorul i-a propus autorului
infractiunii remuneratii n forma unei prti din veniturile ntreprinderii
aflate sub gestiunea victimei, pe care primul pretinde s o treac n
proprietatea sa. Faptul transmiterii remuneratiei n forma mijloacelor
bnesti poate fi fixat n documentele corespunztoare ale institutiilor
financiar-creditare (transfer bancar de pe un cont pe altul) etc.
n baza celor expuse anterior, se accentueaz importanta
caracteristicii criminalistice a infractiunii, fapt care influenteaz
procesul de descoperire si, evident, corecta calificare a faptei,
acceptiune datorit creia omorul la comand poate fi supus unui
tratament juridico-penal obiectiv, relevndu-se trsturile specifice ce
le posed.
n continutul paragrafului trei, cu titlul Omorul la comandi alte
modaliti circumstaniale ale omorului se puncteaz pe corelatia ntre
omorul la comand si alte modalitti circumstantiale ale omorului.
19
Oricare omor la comand se comite cu premeditare. Aceast din
urm circumstant este prescris n dispozitia art.145 alin.(2) lit.a)
C.pen. si presupune existenta cumulativ a trei conditii. O prim
conditie priveste trecerea unui interval de timp din momentul lurii
deciziei si pn la momentul executrii omorului. O a doua conditie
priveste activitatea psihic a fptuitorului de reflectare, de chibzuire
asupra modului n care va svrsi infractiunea. Dac fptuitorul nu a
avut posibilitatea s mediteze, s cntreasc sansele de realizare a
deciziei, fiind ntr-o activitate continu, circumstanta premeditrii se
exclude. n sfrsit, pentru existenta premeditrii se mai cere ca, n
intervalul de timp cuprins ntre momentul lurii hotrrii infractionale
si momentul nceperii executrii omorului, fptuitorul s treac la
svrsirea unor acte de pregtire de natur s consolideze decizia luat
si s asigure realizarea ei. Fcnd referire la omorul la comand,
autorul determin n mod special c descoperirea acestor infractiuni
este la un nivel sczut, ceea ce este determinat de caracterul special al
acestei categorii de infractiuni si anume premeditarea, dar nu
caracterul spontan al comiterii lor, pregtirea minutioas n conditiile
unei conspirativitti deosebite, participarea la realizarea intentiei
infractionale a mai multor persoane client ori beneficiar, complice,
intermediar, autor. Deci, n cazul n care are loc concurenta dintre
omorul svrsit cu premeditate si cel la comand, prioritate are cel din
urm.
Potrivit legislatiei penale vechi, toate faptele de omor la comand
cdeau sub incidenta normei referitoare la omorul comis n interes
acaparator. Autorul a supus unei analize minutioase aspectul subiectiv
al omorului, fapt care l-a determinat s constate c omorul la comand
poate fi comis att n interes material, ct si n alte interese. Oricum,
interesul material predomin si n cazul omorurilor la comand, fiind o
parte a cumulului de interese care pot fi determinate n cazul omorului
la comand.
Vizavi de omorul svrsit de dou sau mai multe persoane s-a
conturat idea precum c omorul la comand poate fi incriminat
concomitent si drept omor comis de dou sau mai multe persoane, dar
numai n cazul n care drept coautori au actionat dou sau mai multe
persoane, fiind prezente si celelalte semne ale omorului la comand. n
cazul n care la comiterea omorului la comand a fost implicat doar o
20
persoan n calitate de autor, despre existenta omorului comis de dou
sau mai multe persoane nici nu se poate de amintit.
n Capitolul III al tezei, Probleme de calificare a omorului la
comand, au fost incluse trei paragrafe. Primele dou paragrafe
(paragraful nti Aspecte generale viznd calificarea omuciderilor;
paragraful doi Procedee de calificare a omorului la comand) pun
accent pe ncadrarea juridic a omuciderilor n ansamblu, si a unei
modalitti normative (omorul la comand) n special.
n contextul acesta se pune accent, n cazul n care se impune o
ncadrare corect a infractiunilor contra vietii persoanei, pe respectarea
unui sir de conditii procesual penale, printre care: constatarea tuturor
circumstanelor infraciunii svrite i datelor care caracterizeaz
personalitatea vinovatului; aprecierea fiecrei circumstane de
comitere a infraciunilor n parte i a tuturor n ansamblu; aplicarea
normei juridico-penale n conformitate cu sensul ei direct.
Procesul de calificare a omorului poate fi n mod conditionat
repartizat n dou etape. La prima etap relevarea sensului direct al
legii, stabilirea si analiza multilateral a semnelor componentei de
infractiune permit de a delimita omorul de alte infractiuni si a
solutiona problema legat de caracterul laturii subiective. Drept
urmare se constat prezenta sau absenta asa numitei componentei de
baz a infractiunii, adic a acelei componente n caracteristica creia
lipsesc att circumstantele atenuante ct si cele agravante, importante
pentru calificare. La constatarea componentei de baz a omorului este
necesar trecerea la urmtoarea etap a calificrii infractiunii. La etapa
a doua se solutioneaz problema privitor la prezenta sau absenta
particularittilor calificative ale omorului si stabilirea modalittii
normative de svrsire a lui. La constatarea circumstantelor agravante
ale omorului se apeleaz la prevederile art.145 alin.(2) ori alin.(3)
C.pen.
Idea precum c gradul de participare, care caracterizeaz
rspunderea vinovatului n infractiunea comis n comun, depinde n
mare msur de forma de participatie nu este acceptabil n cazul
omorului la comand, deoarece nu ntotdeauna n cazul omorului la
comand este vorba despre participatie, iar n cazul existentei ei este
cazul interpretrii doar a unei participatii complexe.
Regula general la calificarea faptelor comise de ctre participantii
omorului la comand const n urmtoarele: faptele instigatorilor,
21
organizatorilor si complicilor se calific potrivit art.42 si acelui articol
al Prtii speciale n baza cruia a fost atras la rspundere penal
autorul infractiunii (art.145 alin.(3) lit.m) C.pen. omorul la
comand).
Urmrind idea precizrii unor interpretri ulterioare, sustinem pe
deplin c persoana care face comanda de omor este n primul rnd
instigator (n cazul n care se adreseaz unei persoane concrete, fr a
o cuta si o instig spre comiterea omorului instigarea la omor), iar
n cel de-al doilea caz ne poate aprea ca organizator (n activitatea de
organizare fiind inclus si activitatea de instigare). ns lund n
consideratie c n activitatea infractional (se are n vedere comiterea
omorului la comand) poate participa si o tert persoan n calitate de
organizator (fr a prelua si calitatea de instigator), vom opera cu
notiunile de client (persoan care opereaz direct tranzactia) si
beneficiar (persoana care beneficiaz de serviciile altei persoane ntru
realizarea comenzii de omor.
La comiterea omorului la comand pot fi ncadrate mai multe
persoane, care mpreun si nemijlocit vor realiza latura obiectiv a
omorului la nsrcinarea unei terte persoane. n acest ultim caz este
vorba despre coautorat.
Pentru incriminarea omorului la comand autorului este necesar
ca acesta s posede semnele subiectului infractiunii. n cazul n care
autorul infractiunii este o persoan care nu posed semnele subiectului
infractiunii de omor, atunci drept autor (n cazul n care este prezent
cea mai simpl formul de comitere va omorului la comand client-
autor) ne apare clientul. ns incriminarea faptei de omor la comand
clientului nu este posibil, deoarece acesta se consider c a actionat
cu anumite mijloace.
Nu este acceptat idea profesorului A.Borodulin, care subliniaz
c, spre deosebire de organizator, unde motivele de comitere a
omorului persoanei concrete pot fi diferite, autorul ntotdeauna
actioneaz din interese materiale. n opinia doctorandului autorul de
asemenea poate actiona din diferite motive, cele mai frecvente doar
fiind cu caracter material.
Lund n vedere circumstantele de realizare a activittii
infractionale, se pot evidentia anumite manifestri ale actiunilor
autorului unei comenzi de omor vizavi de normele juridico-penale n
vigoare.
22
n acest context, omorul la comand poate fi interpretat nu numai
n contextul normei generale de omor (art.145 alin.(3) C.pen.), ci si n
baza unor norme speciale. n ipoteza ideii initiate apare ntrebarea care
norm ar trebui invocat. Desigur viziunea autorului tezei la acest
compartiment este de a limita, n scopul aplicrii ct mai juste si
adecvate a normelor penale, cercul de fapte de omor la nivelul normei
generale existente.
Lund n consideratie cele expuse, sunt analizate normele speciale
care pot fi invocate drept urmare a omorului la comand.
Sistematizarea acestora determin naintarea unor concluzii, printre
care: n cazul n care este comis omorul la comand a Preedintelui
Republicii Moldova, a Preedintelui Parlamentului ori a Prim-
ministrului, fapta se ncadreaz pe deplin n limitele continutului
normativ prevzut de art.342 Cpen. (sanctiunea este aceeasi ca si n
cazul omorului deosebit de agravant art.145 alin.(3) C.pen.) si nu
necesit o trimitere suplimentar la norma de omor la comand
art.145 alin.(3) lit.m) C.pen. Deci pedeapsa definitiv n acest caz
poate fi de la 20 la 25 ani sau detentiune pe viat; n cazul n care este
comis un omor la comand a unui judector, a persoanei care
efectueaz urmrirea penal ori contribuie la nfptuirea justitiei, fapta
(bazndu-ne pe regulile interpretrii logice), fapta urmeaz a fi
calificat n concurs (concursul este ideal): art.145 alin.(3) lit.m)
C.pen. si art.305 C.pen. n baza art.84 alin.(1) C.pen. dac o persoan
este declarat vinovat de svrsirea a dou sau mai multor infractiuni
prevzute de diferite articole ale Prtii speciale a legii penale, fr s fi
fost condamnat pentru vreuna din ele, instanta de judecat,
pronuntnd pedeapsa pentru fiecare infractiune aparte, stabileste
pedeapsa definitiv pentru concurs de infractiuni prin cumul, total sau
partial, al pedepselor aplicate, dar pe un termen nu mai mare de 30 de
ani de nchisoare iar n conformitate cu alin.(5) al aceluiasi articol n
cazul unui concurs de infractiuni, cnd s-a stabilit o pedeaps cu
detentiune pe viat si una sau mai multe pedepse cu nchisoare ori alte
categorii de pedepse, se aplic ca pedeaps definitiv detentiunea pe
viat. Respectiv, pedeapsa definitiv n acest caz poate depsi 20 ani,
ns nu mai mult de 30 ani nchisoare ori detentiune pe viat. Evident
c pedeapsa este mai aspr n corespundere cu prima norm, desi, din
start legiuitorul a dorit altceva; n cazul unui omor la comand a
colaboratorului de poliie fapta nici nu urmeaz a fi ncadrat n
23
limitele art.350 C.pen. Se prezum o atentare la viata colaboratorului
de politie fr cauzarea mortii acestuia. Cauzarea la comand a mortii
colaboratorului de politie va fi ncadrat doar n baze generale (art.145
alin.(3) lit.e), m) C.pen.). n baza art.81 C.pen. mrimea pedepsei
pentru pregtirea de infractiune ce nu constituie o recidiv nu poate
depsi jumtate din maximul celei mai aspre pedepse prevzute la
articolul corespunztor din Partea special a legii penale pentru
infractiunea consumat, iar mrimea pedepsei pentru tentativ de
infractiune ce nu constituie o recidiv nu poate depsi trei ptrimi din
maximul celei mai aspre pedepse prevzute la articolul corespunztor
din Partea special a legii penale pentru infractiunea consumat.
Pentru pregtirea de infractiune si tentativa de infractiune detentiunea
pe viat nu se aplic; n cazul n care a fost comis o tentativ de omor
la comand a Preedintelui Republicii Moldova, a Preedintelui
Parlamentului ori a Prim-ministrului, indiferent de consecintele fizice
survenite (vtmarea usoar, medie, grav a integrittii corporale sau a
snttii persoanei) fapta este cuprins pe deplin de norma art.342
C.pen. (fiind o component de infractiune cu caracter formal redus
determin consumarea infractiunii din momentul tentativei) si nu
necesit o trimitere suplimentar la art.27 C.pen. (sanctiunea poate fi
de la 20 la 25 ani nchisoare sau detentiune pe viat). n cazul n care
este doar pregtit un asemenea omor ce nu constituie recidiv, fapta
infractional este calificat potrivit art.26, 342 C.pen. si poate fi
supus unei pedepse n forma nchisorii pe un termen ce nu depseste
12.5 ani; n cazul n care a fost comis la comand doar o tentativ de
omor a unui judector, a persoanei care efectueaz urmrirea penal
ori contribuie la nfptuirea justiiei, fapta urmeaz a fi ncadrat pe
deplin conform art.305 C.pen., indiferent de consecintele fizice
survenite si de asemenea nu necesit trimitere la art.27 C.pen. n
situatia pregtirii omorului la comand a unor asemenea persoane se
va invoca art.26, 305 C.pen., pedeapsa definitiv neputnd depsi 12.5
ani nchisoare; n cazul n care are loc o tentativ de omor la comand
a unui colaborator de poliie, fapta urmeaz a fi calificat conform
art.27, 145 C.pen. n cazul n care nu a survenit nici o consecint fizic
(pedeapsa posibil de aplicat putnd fi, n cazul n care tentativa nu
constituie o recidiv, nu mai mare de 18.5 ani nchisoare), iar n cazul
n care survine vtmarea corporal usoar sau medie pedeapsa este
limitat potrivit art.350 alin.(1) C.Pen. la nchisoare de la 7 la 20 ani,
24
iar dac a cauzat vtmarea grav a integrittii corporale sau a
snttii persoanei nchisoare de la 15 la 25 ani sau detentiune pe
viat. Pregtirea unui omor la comand a colaboratorului de politie
urmeaz a fi incriminat potrivit art.26, 145 C.pen., fiind pasibil de
pedeapsa nchisorii pe un termen de pn la 12.5 ani.
Omorul la comand ntotdeauna se comite la initiativa si n
interesul unei persoane concrete (tert persoan), denumit persoan
care face comanda de omor - client ori beneficiar. Autorul sustine
idea precum c persoana care face comanda de omor apare n primul
rnd ca instigator. n cazul n care n actiunile lui se contin si elemente
de organizare, este vorba de un organizator (n actiunile
organizatorului intrnd si cele de instigare). Despre instigare se poate
vorbi n cazul n care este vorba despre un client, cunoscut cu autorul
pregtit a realiza comanda, precum si n cazul n care este un
beneficiar, n ambele situatii dac nu realizeaz acte de organizare;
dac sunt nfptuite cele din urm acte vom vorbi doar despre un
organizator. Diferenta de calificare este doar la trimiterea la art.42
alin.(2) ori (3) si art.145 alin.(3) lit.m) C.pen. n cazul individualizrii
se iau n vedere actiunile de instigare, actiunile de instigare si
organizare.
Lund n vedere aceste circumstante, actiunile persoanei care face
comanda de omor (client ori beneficiar) trebuie calificate: n baza
art.42 alin.(3) sau (4) C.pen. (organizator sau instigator) si literelor
corespunztoare ale art.145 alin.(3) C.pen., inclusiv si conform literei
m) al acestui aliniat n cazurile cnd are loc comandarea omorului
intentionat n prezenta circumstantelor agravante; dac omorul
intentionat a fost comandat mai multor persoane actiunile persoanei
care face comanda de omor trebuie incriminate n baza art.42 alin.(3)
sau (4) C.pen. si art.145 alin.(3) lit.f), m) C.pen. (svrsit de dou sau
mai multe persoane, la comand); n baza art.42 alin.(3) sau (4) C.pen.
si art.145 alin.(3) lit.m) C.pen. n cazul cnd se face comanda de omor
intentionat n lipsa circumstantelor agravante prevzute de art.145
alin.(3) C.pen. (cu exceptia prezentei unei concurente ale normelor
generale si speciale); n cazul n care a fost fcut comanda de omor,
iar din anumite situatii legislative apare necesitatea invocrii unor
anumitor norme speciale autorului, aceste norme sunt incriminate si
organizatorului ori instigatorului infractiunii; n cazul n care a fost
instigat ori organizat omorul la comand, ns de fapt autorul a
25
nscenat fapta de omor, de fapt victima rmnnd n viat, instigatorul
ori organizatorul vor fi supusi rspunderii penale n baza art.42 alin.(2)
ori (3) C.pen. si art.145 alin.(2) lit.m) C.pen.
n calitate de instigator ori organizator n comiterea unei
infractiuni poate aprea si o tert persoan care se afl n afara celei de
beneficiar - intermediar. Nu este exclus si situatia includerii n
actiune a momentelor de organizare a infractiunii mai multor persoane.
De asemenea actele de complicitate, desi pot s se contin n cadrul
manifestrilor exterioare ale beneficiarului, clientului, precum si a
persoanei intermediare, dar poate s apar si drept o tert persoan,
care se gseste n afara actiunilor consemnate.
Actiunile persoanei care a acordat ajutor la svrsirea omorului la
comand (l-a sustinut pe autor sau pe persoana care a fcut comanda
de omor, a luat parte la ncheierea acordului referitor la omor etc.)
trebuie examinate ca complicitate la omor la comand si urmeaz a fi
ncadrate n baza art.42 alin.(5) C.pen. si art.145 alin.(3) lit.m) C.pen.
cu luarea n vedere a acelor circumstante, care determin specificul
calificrii actiunilor autorului si clientului, beneficiarului.
n paragraful trei, cu titlul Omorul la comand i participaia
penal, este constatat corelatia ntre institutia participatiei penale si
omorul la comand.
n acest sens, se precizeaz c n cadrul infractiunii de omor la
comand participarea mai multor persoane poate mbrca diferite
forme, fapt care se refer, n primul rnd, la existenta obligatorie a
autorului si clientului (instigatorul) infractiunii. n al doilea rnd, dup
cum demonstreaz practica judiciar privind omorurile la comand,
faptele n cauz pot fi comise att cu participarea intermediarului, att
si fr participarea acestuia. n alte cazuri activitatea de organizare
poate fi cumulat si cu cea de instigare ori complicitate.
n viziunea autorului actele de organizare a omorului la comand
le poate realiza att o persoan n parte, ct si alti participanti la
infractiune - instigatorul ori complicele infractiunii. ns idea de a
comite infractiunea vine ntotdeauna din partea instigatorului.
n cazul n care avem cea mai simpl form de comitere a
omorului la comand (instigator-autor), faptele autorului urmeaz a fi
ncadrate n baza art.145 alin.(3) lit.m) C.pen., iar cele ale
organizatorului potrivit art.42, art.145 alin.(3) lit.m) C.pen.
26
n aceast ordine de idei nu este sustinut punctul de vedere expus
n literatura de specialitate precum c omorul svrsit la comand este
concomitent si omor svrsit prin participatie. Aceasta, se precizeaz,
este posibil doar n anumite cazuri. De asemenea nu este acceptat
opinia oferit de unii autori precum c n baza interpretrii gramaticale
a normelor viznd rspunderea penal pentru omor la comand si
omor comis de dou sau mai multe persoane fapta se calific n baza
unui concurs de infractiuni n raport doar fat de autor. n ceea ce
vizeaz persoana care face comanda de omor, atunci, accentueaz
autorii N.Vetrov si Iu.Leapunov, fapta acestuia este supus rspunderii
penale doar n baza semnului accidental comiterea omorului de ctre
un grup de persoane, un grup de persoane cu ntelegere prealabil sau
un grup organizat cu trimitere obligatorie la art.42 C.pen., deoarece, se
argumenteaz c, n cazul omorului la comand este vorba doar despre
rspunderea penal a autorilor, dar nu si a persoanelor care fac
comanda de omor. Aceast idee poate fi contestat prin consideratia c
n cazul normelor prevzute de Partea special a Codului penal al
Republicii Moldova, legiuitorul prezum rspunderea penal doar a
autorilor/coautorilor infractiunii. n cazul n care fapta prejudiciabil
cu caracter penal este comis de ctre un alt participant la infractiune,
aceasta urmeaz a fi ncadrat potrivit normei incriminate autorului cu
invocarea art.42 C.pen.
Omorul comis de ctre dou sau mai multe persoane (art.145
alin.(3) lit.f) C.pen.) prevede svrsirea acestuia de ctre mai multi
subiecti ai infractiunii (cel putin dou persoane), fiecare dintre ei
realiznd latura obiectiv a infractiunii (coautori). n cazul n care
nemijlocit dou sau mai multe persoane comit omorul la comand,
faptele coautorilor vor fi ncadrate n baza art.145 alin.(3) lit.f) si m)
C.pen., ns cele ale altor participanti (evident c ne referim la
situatiile n care acestea posed semnele subiectului infractiunii), care
au contribuit la realizarea activittii infractionale de ctre coautori -
potrivit art.42, art.145 alin.(3) lit.f) si m) C.pen.
Concluziile yi recomandrile la tez.
Studiul amplu realizat referitor la aspectele juridico-penale ale
omorului la comand ca form accidental a omorului n ansamblu,
precum si a problemelor ce apar n legtur cu ncadrarea corect a
faptelor de acest gen permite de a nainta anumite concluzii att cu
27
caracter teoretic, ct si practic. Printre cele mai importante am pune
accentul:
A defini omorul (forma simpl art.145 alin.(1) C.pen.) prin
prisma unei dispoziii descriptive. n acest sens punem accent pe faptul
c omorul poate fi numai intentionat si nu este necesar o precizare
adugtoare ce reiese din titlul art.145 C.pen. omorul intentionat. n
final am obtine urmtoare redactie: omorul, adic lipsirea ilegal cu
intenie de via a altei persoane.
Evident c legiuitorul, n cazul n care ne raportm la legislatia
penal anterioar, punea accent pe existenta unui omor att intentionat
(art.88-89 C.pen. vechi), ct din imprudent (art.93 C.pen. vechi). n
contextul normativittii penale curente, acest moment este exclus n
nssi dispozitiile adoptate: n cazul n care se pune accent pe lipsirea
cu intentie de viat a altei persoane legiuitorul opereaz cu notiunea de
omor, iar n cazul altor forme de vinovtie, adic imprudenta cu
sintagma lipsire de viat. O exceptie la acest compartiment este cea
legat de lipsirea de viat la dorinta persoanei.
A exclude din coninutul normativitii penale, n scopul
lichidrii unor coliziuni, precum i n scop de excludere a anumitor
erori judiciare, anumite norme speciale referitoare la omor.
Aceast necesitate este dictat de faptul c legiuitorul, de multe
ori, pretinde de a evalua ct se poate mai posibil anumite modalitti
faptice ale omorului, n acest scop crend dificultti n ceea ce priveste
aplicarea ct mai corect si mai usoar a acestor norme. De asemenea,
apelndu-se la metoda logic de interpretare a normelor juridice,
persoana ocupat cu aplicarea acestor norme este pus n situatia de a
opera nu conform sensului expus de legiuitor, ci conform aprecierilor
individuale, care se prezint a fi corect.
A stabili n mod clar delimitarea etimologic i juridic a
noiunilor de client i beneficiar. Aceast precizare se impune mai
mult n contextul determinrii formulei de actiune n cazul unui omor
la comand.
Drept urmare, prin clientul ar trebui de nteles persoana care
angajeaz nemijlocit o alt persoan n scop de a comite un omor.
Beneficiarul este acea persoan care angajeaz o alt persoan
(intermediar) pentru a actiona n numele su si a realiza omorul la
comand cu minile altuia.
28
A constata faptul c omorul la comand nu constituie
ntotdeauna o participaie penal. n plus, n cazul n care vorbim
despre prezena participaiei la omorul la comand, apelm n mod
direct i nemijlocit la o participaie complex, i nu una simpl.
Lund n vedere majoritatea formulelor faptice de realizare a
omorului la comand, constatm faptul, c, de regul, omorul la
comand este descris prin prisma semnelor unei participatii complexe.
n opinia noastr, ns, poate fi cazul de incriminare a unui omor la
comand si n lipsa semnelor participatiei penale. Despre existenta
unei participatii simple n cazul omorului la comand nu se poate de
vorbit. n plus, incriminarea omorului prin forma simpl a participatiei
este separat de omorul la comand n nssi dispozitia art.145 alin.(3)
C.pen.
A propune includerea unei norme separate referitoare la
omorul la comand. Aceast idee i are argumentarea nu pur i
simplu n crearea unei norme speciale, indicat de etapicitatea i
manifestarea unor modaliti faptice anume n asemenea form de
manifestare, ci din considerentele atragerii la rspundere penal a
tuturor participanilor conform acestei incriminri normative. n acest
context, se propune urmtoare dispozitie:
Art.145/1 C.pen. Omorul la comand
Omorul la comand, adic lipsirea de viat ilegal si cu intentie a
altei persoane la comanda alteia, precum si tentativa de omor la
comand,
- se pedepseste cu nchisoare pe un termen de la 20 la 25 ani sau cu
detentiune pe viat.
Instigarea ori organizarea omorului la comand,
- se pedepseste cu nchisoare pe un termen de la 20 la 25 ani sau cu
detentiune pe viat.
n contextul determinrii semnelor omorului la comand
trebuie luate n vedere n mod obligatoriu semnele omorului simplu .
n cazul n care ar fi o norm distinct a omorului la comand, vom
determina o concurent ntre o norm general si alta special, n cazul
concurentei dintre diferite modalitti agravante ale omorului si omorul
la comand va fi situatia constrii unei concurente dintre o parte si
un ntreg. Actiunile complicelui vor fi ncadrate prin invocarea art.42
si a art.145/1 C.pen.
29
Publica(ii la tem:
A. Pareniuc
1. Omorul la comand. Studiul monografic. //
Ed. Stiinta. Chisinu, 2005, 198 p.
A. Pareniuc
2. Noiunea omorului la comand. Aspecte generale de cercetare. //
Materialele Conferintei stiintifico-practice internationale
Criminalitatea n R. Moldova: starea actual, tendintele, msurile
de prevenire si combatere din 18-19 aprilie 2003, Chisinu, 2003,
p.197-201.
V. Berliba, A. Pareniuc
3. Omorul la comand form special a participaiei penale sau
nu? //
Materialele Conferintei stiintifice internationale teoretico-practice
Criminalitatea regional: probleme si perspective de prevenire si
combatere din 25-26 mai 2005, Chisinu, 2005, p.125-131
V. Cuynir, A. Pareniuc
4. Procedee de calificare a omorului la comand. //
Materialele Conferintei stiintifice internationale teoretico-practice
Criminalitatea regional: probleme si perspective de prevenire si
combatere din 25-26 mai 2005, Chisinu, 2005, p.119-127
A. Pareniuc
5. Caracteristica criminalistic a omorului la comand. //
Revista national de drept. Chisinu 2005. Nr. 10, p.14- 17
A. Pareniuc
6. Noiunea omorului la comand. //
Revista national de drept. Chisinu 2005 Nr. 11, p.11-14
A. Pareniuc
7. Descoperirea infraciunilor activitatea complex a tuturor
serviciilor OAI. //
Analele stiintifice ale Academiei Stefan cel Mare a MAI al
R.M., Editia a IV-a. Chisinu 2003, pag.247-251
30
Pesmue
Bmecre c nxoxennem nonoro yrononnoro saxonoarentcrna n cnny nosnnxaer
mnoxecrno nponem, cnxsanntx c nnxpnmnnnponannem yncrna n omem, a raxxe
pasnnuntx nopmarnnntx n ecrnymmnx ero pasnonnnocre. Hpnmepom n anno
cnryannn xnnxercx saxasnoe yncrno.
3axasnoe yncrno ornocnrentno nonoe nnxpnmnnnponanne c nopmarnnno
rouxn spennx, nactmeno nonno rammo nmemarentcrn c npornnopeunntm
xapaxrepom. Orpannuennoe xonnuecrno nayuntx nccneonann, ntnonnenntx n +ro
onacrn, npeonpeennnn n mnnnmantnte nosmoxnocrn nx npannntno n
onopono xnann]nxannn raxoro poa npecrynnenn.
B anno paore nsyuamrcx ocnonnte n omne acnexrt, npncymne
npecrynnennxm, nocxrammnm na xnsnt uenonexa, c ono cropont, a c pyro
cropont, onn ns nopmarnnntx cnocoon xnann]nxannn yncrna saxasnoe
yncrno, xoropoe, n cymnocrn, npecrannxer coo npocroe yncrno, x xoropomy
oannxercx saxas na yncrno. Ho nmenno +ra saxonoarentnax erant saxasnoe
n cosaer mnoxecrno nponem, xax n onacrn xnann]nxannn raxoro poa
npecrynnenn, rax n n onacrn paccneonannx +rnx npecrynnenn.
Hpemer, sarponyrt n +ro paore, xnnxercx n nexoropom poe nontrxo
ycranonnennx yuera naxnemnx nponem, xoropte xapaxrepnsymr saxasnte
yncrna. Ouennen ]axr, uro nsyuaemt npemer anannsnponancx mecrntmn
anropamn, no o nacroxmero momenra nn onn ns anropon ne nontrancx cosart
cncremarnsnponannoro nccneonannx, nocnxmennoro saxasntm yncrnam.
B anno paore tnn nccneonant npnsnaxn, xapaxrepnsymmne, no-nepntx,
yncrna, naunnax c roro, uro saxasnte yncrna, n coornercrnnn c yrononntmn
nopmarnnntmn axramn, npecrannxmr coo ymtmnennte yncrna (cr.145 a.(1)
VK.), conepmennte no saxasy - xocnennt npnsnax, npeycmorpennt crarte 145
a.(3) n. (m) VK. Hcxox ns coornomenn mexy nymx nopmamn ome n
cnennantno n annom cnyuae ncnontsyercx rontxo xnann]nnnponannax
(cnennantnax).
Hpn nsyuennn npenoxennoro npemera neyxocnnrentno nmenoct n nny, uro
saxasnte yncrna conepmamrcx rpynno nnn, n cnxsn c uem, ouennno, ntenxercx
cnxst mexy +ro nopmarnnno nosmoxnocrtm saxasnoro yncrna n nncrnryrom
yrononnoro yuacrnx.
B nponecce yrononnoro saxonoarentnoro nnxpnmnnnponannx npecrynnennx xax
saxasnoe yncrno, no mnennm anropa, naxnoe snauenne npnoperaer
xpnmnnanncrnuecxn acnexr nsyuaemoro npecrynnennx, na xoropoe cctnaercx anrop
n cnoe paore.
Hapxy c nono rpaxronxo, n paore tnn npoanannsnponant n ncronxonant
mnennx ontmnncrna oreuecrnenntx n sapyexntx anropon, a raxxe acnexrt,
cnxsannte c mpnnuecxo npaxrnxo no pernamenrannn yrononnoro
saxonoarentcrna, napanne c xommenrapnxmn n xpnrnxo.
Anrop raxxe npenaraer nent px ntnoon n npenoxenn no nonoy
nsyuaemoro npemera, xoroptm xnnxercx saxasnoe yncrno.
31
Summary
Many problems that appear at the same time with coming in force of a new
criminal legislation are connected with murder incrimination at a general level
and with different normative and action modalities of it. A good example of the
discussed situation is ordered murder.
Ordered murder is a relatively new incrimination within the normative
aspect, and is pervaded by a vast range of implications with contradictory
character. A reduced number of scientifically investigations realized at this
compartment, established some minimal possibilities of the right and merged
qualification of the crimes attributed to this type.
This paper studies the general and common aspects, which are specific to the
crimes against the life of a person, from the one side, and from the other, one of
the normative qualified modalities of the murder is ordered murder, which
represents a simple murder with the adding of an order to murder. But this
legislative statement ordered creates big difficulties as well for qualification of
the action as similar murder, as for the process of this type crime investigation.
The subject under discussion is an attempt to take an evidence of some
essential problems which characterize the ordered murder. It is obvious that this
subject was lightly approached and analyzed by some local authors, but until the
actual moment there was not concluded a systematic study consecrated to
ordered murder.
The author of the paper investigated the signs which first of all characterize
a murder, starting with premises that an ordered murder, according to criminal
normative is a murder committed with intention (art.145 al.(1) Criminal Code)
and at a certain order which is a circumstantial sign foreseen by art.145 al.(3)
letter m. of Criminal Code. Within the general and special norm it is imposed the
qualified one (special).
Dealing with the suggested for examination subject, the fact that an ordered
murder is always committed by a few persons was hold in mind, the fact which
emphasizes the connection of this normative modality of a murder with
institution of criminal participation.
During the process of criminal law framing of a crime as an ordered murder,
according to the opinion of the author, criminological aspect of the discussed
crime, at which the author made references, is of great interest.
Simultaneous with the innovative treatment, the opinions of some local
authors together with the opinions of the authors from the other countries had
been analyzed and interpreted in this paper, as well as the aspects connected with
judiciary practice on criminal law settlements of this chapter, with the exposed
comments and critics.
The author also submits a number of conclusions and suggestions on the
investigated subject within the framework of the paper ordered murder.
32
Cuvinte cheie:
Infractiuni contra vietii persoanei, omor, omor intentionat, omor
simplu, omor circumstantial, omor la comand, omor svrsit n
interes material, omor svrsit de dou sau mai multe persoane, chiler,
beneficiar, client, participant la infractiune, intermediar, organizator,
instigator, complice, conspirativitate, remuneratie (recompens), crim
organizat.
Knmuenme cnona:
Hpecrynnennx npornn xnsnn, yncrno, ymtmnennoe
yncrno, npocroe yncrno, xnann]nxannonnoe yncrno,
saxasnoe yncrno, yncrno no namy, yncrno ns xoptcrn,
yncrno conepmennoe nymx nnn onee nnnamn, xnnnep,
coyuacrnnx, nocpennx, oprannsarop, nocrpexarent, noconnx,
cxptrnocrt, nosnarpaxenne, oprannsonannax npecrynnocrt.
Key words:
Crimes against human life, murder, ordinary murder,
circumstantial murder, premeditated murder, ordered murder, murder
committed in material interest, murder committed by two or more
persons, killer, beneficiary, client, participant of the crime,
intermediary, organizer, accomplice, conspiracy, reward, organized
crime.