Sunteți pe pagina 1din 507

Trru MAIORF1SCU

DISCURSURI PARLAMENTARE
CU

PRIVIRI ASUPRA DESVOLTARII POLITICE A ROMLNIEI

SUB

DOMNIA LUI CAROL I.

VOLUMUL IlL

(1881-1888)

BUCURE§TI
EDITURA LIBRARItI. SOCECU & Comp.
21, CALEA VICTORIEL 21.
1 8 9 9.

www.dacoromanica.ro
TITU MA1ORKSCU

DISCURSURI PARLAMENTARK

www.dacoromanica.ro
Stabilimentul graft I. V. Socecii, Bucure!;ti.
5668o

www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU

DISCURSURI PARLAMENTARE
CU

PRIVIRI ASUPRA DESVOLTARII POLITICE A ROMNIEI

SUB

DOMNIA LUI CAROL I.

VOLUMUL III.

(1881-1888)

BUCURE§TI
EDITURA LIBRARIEI SOCECTD. & Comp.
21, CALEA VICTORIEI, 21.
1 8 9 9.

www.dacoromanica.ro
V.

SUB MINISTERUL BRATIANU

DE LA PROCLAMAREA REGATULUI PANA


LA TRACTATUL DE LA LONDRA
14 MARTIE 1881 26 FEYRUARIE 1883

Cu recunoa§terea Romaniei independente §i


proclamarea Regatului se inchee prima epoca a
rena§terii noastre nationale §i incepe o Era noul,
a politicei externe §i interne.
Vechiul program al Divanurilor ad-hoc de la
1857 se vede realizat §i prin chiar aceasta In-
ceteaza de a mai fi program, iar intarita viata
publica i§i cauta o noua formulare a politicei
viitoare. Pe cand in cele interne activitatea de
pan'acum nu putea tinde decat la a§ezarea fun-
damentelor generale ale Statului monarchic-con-
stitutional, de-acum inainte se impune organiza-
rea administrativa §i reforma sociala.
0 schimbare incisiva se face §i in relatiile in-
5668o 1

www.dacoromanica.ro
2

ternationale. Formal dependenta pana atunci de


suzeranitatea Turciei §i pusa sub un fel de ocro-
tire a Marilor Puteri, Romania este acurn de sine
statatoare §i, hind lipsita de garantarea neutra-
litatii sale, trebue sa-§i aleaga pe a sa respun-
dere linia de purtare in politica europeana, in-
trucat se atinge de Dunäre §i de Marea Neagra,
de Carpati §i de Balcani, aclica de interesele ei
vitale.
Cea mai apropiata din aceste chestii oriental-
europene, totdeauna grave pentru noi §i acurn
indoit de grave dupa deslipirea de Turcia, era
chestia Dunarii. Caci daca, dupä tractatul de la
Londra din 1871, Comisia Europeana a Dunarii
avea sa fie reinoita in Aprilie 1883, prin trac-
tatul de la Berlin aceasta Comisie, la care ia
acum parte §i Romania, primise noua indatorire
de a elabora regulamentele de navigatiune de la
Poriile de fier pana la Galati,. Inca de la 1879
§i in chiar anul 1.881 al proclamarii Regatului
aceste regulamente , care atingeau deopotriva
prestigiul suveranitatii noastre §i inbefestil nos-
tru material, preocupau statele reprezentate in
Comisia de la Galati, §i Romania trebuia salt
hotareasca din vreme o atitudine a politicei sale
externe, care, in mijlocul conflictului de interese

www.dacoromanica.ro
3

ale Marilor Puteri, sa-i asigure sprijinul celor pre-


ponderante.
In linia dintai sarcina unei asernenea hotariri
cadea asupra guvernului §i a partidului sau ; dar
nici opositia nu se putea scuti de ea. Caci ati-
tudinea de luat in politica externa era de o in-
semnittate ma de capitala pentru tart, incat toate
partidele trebuiau sä conlucreze la discutarea §i
fixarea ei.

Cat pentru partidul conservator, constituirea


lui formula in Bucure§ti se Mcuse pe la inceputul
anului 1880 prin infiintarea unui Club, al carui
comitet, dupa statute, avea sa fie §i comitetul
dirigent al partidului.
Prezidentul Clubului Bucure§tean in anul 1880
era Manolache Kostaki Iepureanu. In aceasta
calitate el insote§te publicarea primelor statute
cu un a§a numit program" al partidului conser-
vator, in care ce e drept recunoa§te marea
insemnatate §i rospundere" a nouei situatii, insa
nu trece intru nirnic peste obi§nuitele generalitati,
cerend in locul formelor seci §i fraselor goale,
fiinta adeverului", protejarea" proprietatii
arrnonia" Intro proprietari §i muncitorii agricoli,
sfintenia obligatiunilor", etc. ; iar in privinta
relatiilor externe cere o politica modestä §i chiar

www.dacoromanica.ro
4

respectuoasa care toate Puterile, dar dernna si


stäruitoare" o politica onesta i consecventa,.
care sa ne Concilieze buna-vointa i sa inspire
increderea" fraze anodine, lipsite de or-ce pre-
ciziune i pe care le puteau subscrie i rnembrii
partidului opus. Ce deosebire intre acest elaborat
5i programul national de la 1857! i in ce so-
vaire si confusie s'ar fi aflat directia politica a
torii de le 1857 papa acum, dad Divanurile ad-hoc,
in locul celor 5 puncte precize, s'ar fi multumit
cu fraze despre sfintenia obligatiunilor" i flinta
adevOruluil"
In sistam a supra insuficientei primului program'
publicat de Manolache Kostaki In numele par-
tidul ui conservator, fiind-ca el caracterizeaza starea
spiritelor conducOtoare din generatia vechie (si
Kostaki Iepureanu era de sigur unul din cei mai
spirituali reprezentanti ai acestei generatii) in
momentul cand Romania independent& reclarna
o noua formulare lamurita pentru o noua direc-
tie politica .1)
Dar Manolache Kostaki inceteaza din viata la
') De altminteri, cOtS vreme Manolache Kostaki a prezidat.
Clubul conservator, autorul acestei scrieri nu a luat parte la
cedintele lui. Uprinta, cu care vechiul frunta§e§ise din minis-
terul Lascar Catargi pentru a trece in capul coalitiei de la Mazar-
Pap §i a revera apoi in capul partidului conservator, nu-i
pitrea admisibilk

www.dacoromanica.ro
5

7 Septernvrie 1880, §i la 20 Decernvrie acela§


an se alege d. Lascar Catargi prezident al Clubului.
In aceasta constituire mai normalti comitetul di-
rigent al partidului conservator se compune la
inceputul anului 1831, pe 1ang d. Catargi, din
generalii Florescu i Manu, Al. Lahovari, T. G-.
Rosetti, Printul Al. Stirbei, Mane las Germani,
Gr. Triandafil, Gr. Nucescu, P. Teulesm §1 autorul
acestei scrieri. Organul partidului este Timpul, sub
redactia lui Mihail Erninescu. P. Mavrogeni sta, la
o parte, atat pe vremea prezidentei lui M. Kos-
taki, cat §i rnai tarziu dupa, admiterea in Club
a generalului Tell (vezi vol. I, pag. 192 .§1 255).
Intre membrii comitetului nu figureaza §i nu
voiau sa figureze nici d. P. P. Carp, nici d. G.
Gr. Cantacuzin.
In sinul acestui comitet trebuia acurn sä fie
discutatä atitudinea viitoare a partidului conser-
vator, in deosebi in politica externa. Aici situatia
partidului cerea mai ales o clarificare. Cad un
fost membru al söu, care in grelele momente ale
forrnarii cabinetului Lascar Catargi de la Martie
1871 avusese un rol mai insemnat ca prezident
al comitetului conservator din Ia§i, Beizadea
Grigorie Sturdza, infiintase un organ al sëu De-
mocrVa nationala, i§i atrasese dintre fostii mi-
ni§tri ai cabinetului Catargi pe generalul Tell §i

www.dacoromanica.ro
6

in iarna 1880-81 propaga idea unei gravitari


a Romaniei spre politica ruseasca.
Autorul scrierii de fata, crezend tenden0 De-
mocratiei nationcee periculoasa pentru arä, iar
pe de alta parte convins de inconvenientul unei
atitudini pasive (§i experienta din anii 1875 76
cu nehotarirea guvernului conservator in chestia
r6scumpararii cailor ferate §i in privinta crizei
orientale era doveditoare), a publicat intr'o re-
vista, germana un articol, in carepresimtind
forrnarea triplei aliaateindica a1ipira Rornaniei
de Puterile centrale ale Europei ca cea mai si-
gura politica in irnprejurarile date. Daca, §1 intru-
cat Rusia, prin silnica reluare a Basarabiei de
la Romani, la a caror ajutor fäcuse totu§ apel in
ultirnul rësboi in contra Turciel, ii manifesta
tendenta de cucerire panslavista, Romaniei nu-i
rernanea decat sa-§i caute sprijinul existentei
sale nationale in stera de actiune a poliglotei
Austrii, care tocmai la acea epoca formase cu
Germania (in curind §i cu Italia) un puternic
scut de aparare in contra veleitatilor de expan-
siune europeana a colosului de la Nord. Art-
colul, aparut in Deutsche Revue de la 1 lanu-
arie 1881, semnat de autor, scris pe a sa pro-
prie rëspundere, nu in numele particlului conser-
vator, pe care nu-1 consultase, dar aratand co.

www.dacoromanica.ro
7

munitatea de vederi cu unii membri conducaori


ai junei drepte (la 1881 nu se intrebuinta
inca numele de junimist" in politica), a fost
indata tradus de Erninescu, reprodus in Timpul
§i, pentru polemia, §i in Romdnul.
Romeinul, pe atunci Inca organul guvernului
liberal, in vre cinci articole de fond, aparute
intro 12 Ianuarie i 5 Fevruarie 1831, combate
cu violenta ideia politica expusa mai sus. Tre-
cern cu vederea obi§nuitele insinuari personale
§1 ne marginim a reproduce partea finala a ata-
cului din ziarul lui C. A. Rosetti:

Sau Muscali sau Austro-Ungari, dar Ro-


mani niciodatal
Iaca conservatorii d'acum ca si conserva-
torii trecuti: and cu fes, cand cu i1ic, cand
cazaci, and usari; dar Romani niciodata
cu nici-un pret!
Ei bine, onorati domni. Daca n'aveti iu-
bire pentru aceasta tail, care v'a nascut si
v'a hranit, daca nu simtiti mandria de a fi
Romani si fericirea d'a face ca mama voas-
tra sa fie libera si onorata, cum cel putin
n'aveti rusine de strainii la can v adresati
cu asemenea propuneri?
Cum nu simtiti ce vor zice strainii v6-
zénd aceasta tara impartita in doua particle
si zicêndu-i:

www.dacoromanica.ro
8

Una, pin d. Senatore Grigorie M. Sturdza :


Mergeti cu Slavii ; trebue sa v6 invar-
titi in jurul slavismului sau sã pieriti.
Cea-lalta, prin batrana i juna dreapta :
Mergeti in sfera puterii AustioUnga-
riei sau pieriti.
D'aceea ye plangem i cu iubire ye zicern :
Intrati in natiune i yeti vedea !psi-0 in
cur6nd ca iubirea i puterea ei este atat
de mare I heat yeti fi cu densa Romani, fe-
riciti si mandri, ear vecinii nostri top, fdrd
osebire, vor iubi aceasta natiune ; caci se
vor convinge ca. ea este un element de or-
dine, de progres si fdra unit nici chiar pen-
t cei cari mult re'u i-au facut.
Nu uitati, si nici un Romin sa nu Lille
urmatorul mare adevCr scris, nu mai tinem
minte de care om de Stat :
O natiune ocupä in lume un loc mate-
rial in raport cu marirea ei rnorala."

Fire§te marirea morala a natiunii, iubirea de


neam §1 mandria de a fi roman! Dar tocmai
aceste ne impuneau o hotarire in privinta po-
liticei externe, mai ales la 1881, cand se agita
din nou chestia Dundrii, iar hotarirea ceruta de
interesul Romaniei in acel moment era, dup.
convingerea noastrA, intrarea in sfera de acti-
une a Puterilor centrale, precum cu 4 ani mai

www.dacoromanica.ro
9

inainte fusese intrarea in sfera de actiune a Ru-


siei in contra Turciei.
Nu ateasta a fost insa prerea majorit5tii co-
mitetului conservator.In §edinta de sambata seara
24 lanuarie 1881 generalul Florescu mai ales,
dar §i generalul Manu, Al. Lahovari §i altii, fac
autorului din Deutsche Revue imputäri pentru ar-
ticolul lui, care dupa modul d-lor de a vedea
nu ar fi trebuit publicat de loc §i in or-ce cas
tin ar fi trebuit publicat fara. autorizarea parti-
UI UI.
Fatä cu aceastä diverge*, junimi§tii" erau
hotariti sA-§i dea demisia din comitet, cand chiar
a doua zi, durninecti, (1. P. Carp convoacã la d.
Triandafil acasä pe dd. T. Rosetti, Al. Lahovari,
N. Gane, Gr. Nucescu §i T. Maiorescu pentru
a se pronunta asupra unei importante propuneri
a Ministrului-Prezident. Ioan Brgtianu propunea
reconstituirea Cabinetului seu cu participarea a
trei conservatori, pentru ca intr'o a§a compu-
nere sä proceadg. la proclarnarea Regatului. Dupa
lungi discutii, mica adunare decide sä se refere
mai tintfti la comitetul diligent al partidului, §i
in asernenea imprejurAri nu mai putea fi vorba
de chestii personale.
Propunerea se desbate in comitetul conserva-
tor la 27 lanuarie §i produce o impresie foarte

www.dacoromanica.ro
10

impartita. Generalul Manu §i Gr. Peucescu se


prommta in contra ei, Al. Lahovari stá pe gin-
duri, generalul Florescu o considerd ca lipsita
de seriositate §i ca o simpla manoperi a lui
Joan Brdtianu pentru a-§i maim propria situatie.
In sfir§it se ia hotärirea : Propunerea d-lui Carp
se poate pune in discutie, and se va adresa
intregului partid conservator a§a cum este re-
presentat prin cornitetul sëu". Hotdrirea, co-
municatä a doua zi d-lui Carp §i prin acesta Mi-
nistrului-Prezident, este considerata de arnindoi
ca un refus.
Totu§ actul proiectat era de prea mare in-
semndtate pentru a nu autoriza mai multe in-
cercdri spre cea mai puternica realizare a lui. E
de presupus, ca indeosebi Domnitorul dorea pen-
tru proclarnarea .Regatului un minister format
din reprezentantii tbtulor partidelor constitutio-
nale. Peste o lund, la 26 Fevruarie 1881, Brd-
tianu starue din nou pe langa partidul conser-
vator, tot prin intermediarea d-lui Carp. De
astädata comitetul rëspunde, ca d. Lascar Ca-
targi e gata sa ceara o audienta, dna Domni-
torul va manifesta insu§ dorinta de a vorbl cu
§oful partidului conservator. 1) La 3 Martie, d. Carp
') Trebue adaogat, pentru intelegerea acestei eondia ca d.
Ltscar Catargi de aproape 5 ani d zile, de card cu darea in

www.dacoromanica.ro
11

comunica Pfincipelui Carol deciziunea majoritatii


comitetului, Principe le insä röspuncle evaziv, ca
va lua intelegere cu Ministrul-Prezident.
Ast-fel s'a terminat incercarea lui loan Bra-
tianu de a dobindi participarea la guvern a
conservatorilor pentru proclamarea Regatului.
Dupa, cate-va zile, la 1'4 Martie 1881, marele
act se savir§e§te de partidul liberal in impre-
jurarile aratate la sfir§itul volumului precedent,
§i conservatorii nu pot cleat sa declare adezi-
unea lor prin putinii reprezentanti ce-i au in par-
lament.

Autoryl acestei sorieri i arnicii sei junimi§tij


care Inca de la discutia asupra artieuluiui din
Deutsche Revue se vezusera in divergenta de pareri
cu conducetorii partidului conservator, se sim-
teau cu atat mai instrainati prin hotarirea luata
judecatA di la fulie 1876, nu mai ceruse andiontA si nu dase
cu ochii de Principe le Carol, pe cAnd ceilalti fosti ministri
acuzati, hid itA dupA retragerea acuzArii la sfirsitul lui Ianua-
rie 1878, se prezentaserA Dornnitorului. D. Catargi a adresat
numai Principe lui Carol la 9 Ftivruarie 1878 o scrisoare, in care
Ii aducea aminte de impiedecarea abdiarii de la 11 Martie
1871, se declara nernulturnit cu simpla retragere a acuzArii mini-
steriale din partea Camerei si cerea de la Domnitor trimiterea in
judecat i Curtii de casatielucru imposibil, de oare-ce Domni-
torul fusese de la inceput in contra acuzArii si prin urmat e
nu i se putea cere sã dea El insusi pe fostii ministri censer-
vatori in judecata.

www.dacoromanica.ro
12

in chestia proclamarii Regatului. La un aserne-


nea act se cuvenea cea mai rnanifesta partici-
pare a conservatorilor anume, §i dad, insu§
loan Bratianu se simtea obligat s le des-
chida drumul pentru aceasta, era datoria
lor sä se foloseasca de ocazie §i totdeodata sr
nu lase in tail impresia, Ca un act de o a§a
mare insemnatate pentru inaltarea monarchiei
se putea efectua fara conlucrarea lor, prin sin-
gurul partid liberal.
Nu este de mirare, c, dupä o ast fel de gre-
§ala a alversarilor, guvernul lui Brátianu sa se
fi intarit intr'un mod extraordinar §i safi putut
sta la carma taxa Inca 7 ani, mai ales dup.,
inteligenta lui acomodare finalit la politica tri-
plei aliante, despre care vom vorbi mai jos.
Deosebirile de vederi in sinul comitetului con-
servator de atunci produceau in cati-va din noi
impresia unei lipse de orientare politica din par-
tea vechilor conducëtori ai partidului, §i indeo-
sebi pentru junimi§tii de la Ia§i, care la 1871
intrasera in actiune ca partizani ai guvernului
conservator pentru a contribul, precurn s'a arä-
tat in volumul I al acestei scrierid la realizarea
cerintelor Divanului ad-hoc, se impunea acum,
dupa indeplinirea acelor cerinte, intrebarea nou-
lui program pentru viitor. Cine nu face politica

www.dacoromanica.ro
13

cu gandul la buigetul funcliilor §1 la nepotism,


nici nu1i poate inchipul o activitate publica WA,
un asemenea ideal.
Dealtminteri simtimêntul unei schimbari a-
dinci in starea törii era ap de gen3ral, incat
cuvèntul de Era noud se Nise pretutindeni.
Caracteristic in aceasta privinV este articolul
de fond al Timpului de la 21 Martie 1881, sods
de autorul publicarii de fata in nurnele i dupa,
insarcinarea partidului conservator, din al carui
comitet dirigent facea Inca parte. Reproducem
sfir§itul articolului conceput imediat dupa pro-
clamarea Regatului:

Sintem convin§i, ca astAzi, and dd.


Rosetti qi Bratianu au propus coroana regala
pen tru Carol I de Hohenzollern, d-lor §i
adeptii d-lor politici i§i vor aduce aminte
cu recunoscinta de fapta partidului conser-
vator i in deosebi de ministerul Lascar
Catargi de la 12 Martie 1871, care, in mo-
mentul cand Principe le Carol de Hohen-
zollern §i Augusta Sa sotie erau gata sa
paraseasca tronul Romaniei, le-au garantat
siguranta publica i mersul regulat al pute-
rilor constitutionale in Romania, i-au indu-
plecat se Amara in fruntea acestei teri,
qi numai astfel au dat putinta dlor Rosetti
si Bratianu de a felicita la Mantle 1881 de

www.dacoromanica.ro
14

Rege al Romaniei pe Principe le de la Mar-


tie 1871.
Sintem convinsi asemenea c. atunci, cand
In sirul natural al schimbarilor constitu-
tionale se vor retrage de la guvern li-
beralii de astazi si se vor afla In opozitie
cu un guvern conservator, vor continua a
fi si in aceasta faza a form( lor constitu-
tionale supusi tot asa de credinciosi ai Ma-
jestatii Sale Regelui Romaniei.
In aceasta convingere salaam inca odata
ziva de 14 Martie 1881 ca o zi fericita
pentru Statul Roman sj speram, c precum
ea este de cea mai mare insemnatate prin
actul savirsit, asa va fi bogata in roade si
in invataminte pentru toata desvoltarea
noasti a politica in viitor.
0 intrebare r6mane acum de deslegat :
care mai este deosebirea de principii intre
partidul nunzit liberal, astdzi la guvern,
partidul numit conservator, astdzi in opozilie ?

Dar pe cand deslegarea acestei intrebäri cu


toata preciziunea unui program de idei practice
si de actiune conforma nu inainta in sinul par-
ticlului conservator, ast-fel cum era pe atunci
organizat : in cercul mai restrins al junimistilor
programul fusese de multe ori desbatut, nu numai
ca teorie, ci i cu privire la amAnuntele aplicarii.
In aceste desbateri se deosebise mai ales d. P.

www.dacoromanica.ro
15

P. Caip prin cea mai larg cugetata qi cea mai


consecvent urmarita concretizare a ideilor de
reforma necesara, §i daca pana, la 1881, pe te-
rneiul vechiului program al Divanului ad-hoc,
noi ne putuseram supune §efilor partidului con-
servator in toata aqiunea politica, de acum ina-
inte gruparea noastra incepe de la sine sa fie
mai inchiegata in jurul dlui Carp, care nu mai
departe decat la sfir§itul lui Martie 1881, cu
prilejul discutiei generale asupra budgetului pe
1881 82, ii desvolta o parte insemnata a ye-
clerilor astipra reotganizarii politice sociale,
§i
impartä§ite §i de noi. Timput s'a gra bit sa re-
produc. discursul d lui Carp in numërul de la
2 Aprilie 1881.
Era §i lucrul cel mai firesc, ca bärbatii po-
litici, care in ultimii zece ani lucrasera impreuna
§i impreuna trecusera prin atatea greutati, sa
se gaseasca. §i de acum inainte uniti in aceea§
directie, §i din partea d lui Carp §i a amicilor
sOi s'a pus toata staruinta, ea, evolutiunea spre
forrnularea §i realizarea nouelor cerinte ale Sta-
tului modern sa se facä in sinul vechiului par-
tid conservator, in a carui organizare centrala,
la cas de intelegere, avea sa intre §i d. Carp.
Dupa inchiderea sesiunii parlamentare §i in de-
cursul verei 1881 consfatuirile au fost intre-

www.dacoromanica.ro
16

rupte ; dar in toarnna aceluia§ an s'a reluat firul


discutiilor, §i in mai multe Intruniri, tinute la
autorul scrierii de fata intre dd. Carp, general
Mann, Al. Lahovari, Teodor Rosetti, Printul AL
Stirbei, Gr. Nucescu §i Gr. Triandafil, s'a des-
batut programul conceput de d. Carp.
Cuprinsul acestui program este astazi cunoscut
din desbaterile parlarnentire, dir mai ales din
publicarea lui in Monitorul oficial pe la 3 Sep-
temvrie 18'38 sub guvernul junirnist al d-lui Teo-
dor Rosetti §1 din realizarea pariaIa In decur-
sul anilor ) 888 pana la 1895, de care se va o-
cupa al patrulea volum al scrierii de fall.. Pen-
tru moment este destul sa spunem, ca asupra
punctelor principle se putuse stabill o intelegere
in acele intruniri prealabile, §i dupa vederile u--
nora din noi avea sa Inceapa de acum inainte
§i pe un asemenea temei o noug, alcatuire a
partidelor politice in Romania independenta. CAci
deosebirea de pan'acum intre conservatori i li-
berali, care dupa proclamarea Regatului ii pier-
duse in mare parte intelesul §i se continua mai
mult ca un resultat al obi§nuintei §i al unei ne-
potrivite imitari de formule straine, trebuia s5
dispara in forma ei cea vechie §1 sa fie inlocuit5
cu adoptarea sau combaterea unor idei funda-
mentale de reforma.

www.dacoromanica.ro
17

Fata cu aceasta necesitate a situatiei parea


indidta §i o schimbare a persoanelor condua-
toare. Insuficienta a§a numitului program con-
servator elaborat de Manolache Kostaki la 1880
dovedea, ca. frunta§ii din generatia de la 1857,
care i§i incordasera §i poatel§i consumasera pu-
terile in lupta. pentru constituirea Statului ro-
man pana la realizarea independentei lui, intim-
pinau o prea mare greutate de a-§i insu§1 nou-
ele cerinte ale Stdtului constituit. Experienta fa-
duta ant cu Ioan Bratianu In ultirnii 5 ani ai
guvernului sëu, cat §i cu §efii opositieiunite Las-
car Catargi Dimitrie Bratianu Gheorghe Ver-
nescu in acela§ timp, cu generalul Florescu la
1891 §i cu d. Dimitrie A. Sturdza de la 1895
inCoace, nu militeaza in favoarea bor. Ce e drept,
d: Lascar Catargi, pe langa marea experienta In
ale terii, ce o avea In Comun cu Ioan Bratianu,
§i pe langa neobosita staruinta, ce o are in co-
mun cu d. Dimitrie A. Sturdza, are §i buna in-
su§ire de a fi accesibil la ideile altora §i de a
fi lipsit de indaratnicia autoritara, care impedica
adaptarea unui guvern la necesitatile situatiei.
§i dealtminteri demnitatea sa personall §i au-
toritatea sa oare-cum istorica erau In deob§te
redunoscute.
Cu toate aceste, pentru a se invedera §i mai
5668o 2

www.dacoromanica.ro
18

mult in ochii tutulori; c. acurn incepea in ade-


vér o Erci nowt' in politica romang, pgrea, cel
putin pentru moment, preferabila §i reprezentarea
partidului conservator prin o persoana noua, in-
diferent care ar fi fost acea persoana in limitele
celor prezentabile din generatia mai tOnérà, ne-
find aici vorba decat de marcarea externa a
profundei schimbari in situatia partidelor din tail.
La cea dintai atingere a acestui punct delicat
din partea noastrA, d. Lascar Catargi §i-a dat cu
cea mai aparenta bunavointa demisia din pre-
zidenta comitetului §i s'a retras la Gola§ei spre
a läsa toata libertatea incerearilor pentru recon-
stituirea partidului. Generalul Florescu, vice-pre-
zident, s'a retras asemenea din comitet, impre-
una cu casierul Teulescu ; iar ceila1i membri,
in §edinta de Vineri 6 Noemvrie 1881, hota-
resc alegerea Printului Alexanaru Stirbei de pre-
zident, asistat de un comitet, care sa fie pro-
pus §i recunoscut intr'o adunare generala a clu-
bului. Procesul-verbal al acestei ultime ledinte
o vechiului comitet e semnat de dd. Alex. B.
Stirbei, Al. Lahovari, T. G. Rosetti, Gr. G. Pëu-
cescu, Gr. Triandafil §1 T. Maiorescu. Nu a asis-
tat la §edinta generalul Manu, dar avea cuno-
§tintä de cele ce erau sa se hot6reasca. Adu-
narea generalil, convocata pe Dumineca 15 Noem-

www.dacoromanica.ro
19

vrie seara, se vede de asta-data compusa, pe


ianga persoanele cunoscute prin activitatea lor
politica, de o sum/ de alti membri obscuri, intro-
du§i pe temeiul unei rnici cotizatii statutare.
Asista §i generalul Florescu, insotit de genera-
lul Tell, care parasise acurn pe Beizadea Grigo-
lie Sturdza §i intrase in clubul conservator. Noua
hotarire a comitetului, explicata §i sustinuta de
Al. Lahovari §i de autorul acestei scrieri, este
cornbatuta mai ales de generalul Tell §i de un
domn Tacian. Majoritatea adunärii respinge demi-
sia dlor Lascar Catargi §i Florescu §i hotare§te
convocarea unei noue adunari pentru Dumineca
viitoare, care sa fie prezidata de d. L. Catargi
§i care sa introduca §i unele rnodificari in sta-
tute. Totdeodata generalul Tell, cu aprobarea
generalului Florescu, indica adunarii, in locul
preocuparilor de program, apropierea de cele-
lalte elemente ale opozitiei, in prima linie de
grupul d-lui G. Vernescu.
Noua adunare de la 22 Noemvrie este in acle-
var prezidata de ci. Lascar Catargi, care i§i reia
locul in fruntea partidului conservator impreuna
cu generalul Florescu §i cu un comitet modifi-
cat, iar Grigorie G. _Péucescu devine de la 1
Ianuarie 1882 redactorul Timpului. In curend
partidul ultra In intelegere cu d. G. Vernescu ;

www.dacoromanica.ro
20

cu acesta, cu fractioni§tii rnoldoveni .§i cu Dimi-


trio Bratianu formeaza mai tarziu marea coalitie
numita opozitiaunita.
In decursul aceleia§i luni d. Teodor Rosetti
§i autorul scrierii de fata i§i dau demisia din
clubul conservator ; odata cu ei ies din partidut
ast-fel organizat §i tott junimi§pi din Ia§i. Nt
atat neizbutirea alegerii unui nou prezident, cat.
mai ales indrurnarea anuntata spre confuzia unet
coalitii opoziOoniste §i convingerea dobindita cu
acest pri1e, ca intr'o asemenea stare a partidu-
lui nu se putea pregati terenul pentru o ade-
vërata politica constitutional-conservatoare, le-a.
impus junimi§tilor datoria dB a se retrage §i de
a forma o grupare deosebita, cu speranta, ct
intr'un viitor mai Indepartat se va ajunge la co
rnai bung. Intelegere.
Fire§te ca aceasta disensiune in sinul until
partid nu se putea produce fall recriminari reci-
proce, §i lupta politica in anii urmatori este
Intre altele earacterizata prin deosebirea din ca
in ce mai vizibila intre felul de opozitie al ye-
chilor conservatori cu aliatii lor de ocazie si
felul de opozitie al junimi§tilor conducötori, in
contra aqiunii §1 inactiunii guvernului liberal.
Dealtminteri o disensiune se anti* §i in
sinul partidului liberal. loan Bratianu, precuni

www.dacoromanica.ro
21

se desparte de fratele sëu, se va despartl. in


curênd i de C. A. Rosetti; §i dad liberalii,
dupa caderea lor de la guvern §i dupa inceta-
rea din viata a lui Rosetti §i a fratilor Brati-
eni, apar intre anii 1888 §1 1895 uniti in opo-
zitie, revenirea lor la guvern sub d. Dimitrie A.
Sturdza da pe fata o noua desbinare.
Toate aceste sint urmarile neaparate ale mo-
dracatei situatii politice a tërii, simptomele con-
ilictului necesar intra Era noua §i rërna§itele nea-
daptabile din vechime.
Este un sernn bun pentra partidul conserva-
tor, ca in mijlocul lui s'a manifestat conflictul
rnai antai §1 cu mai multa claritate in idei,

Dar este timpul sa revenirn la actiunea gu-


vernului §i la desbaterile parlamentare dup. Vua
de 14 Martie 1881, pana, cand le-am expus in
volumul precedent.
Dad, ne aducem arninte (vol. II, pag. 467),
c a ministerul de atunci avea pe Joan Bratianu
prezident §i pe Vasilie Boerescu ministru de ex-
terne, pe cand toti ceilalti mini§tri erau oarneni
färá importanta (Teriachiu interne, etc.), vorn id-
-telege, d accentul situaVei sta pe relaple in-
ternationale. In adevër, chestia Dunarii so agita
intre Puteri, §i discutia asupra regularnentului de

www.dacoromanica.ro
22

navigatie de la Portile de fier pana la Galati,


pe care am atins-o la o pagina precedenta §i o
vom expune mai jos, incepuse sA. ia proportii
amenintatoare. In tall se veste§te deodata (§i
Democrcgia napnalei a Beizadelei Grigorie Sturdza
(IA cel dintal strigat de alarmii), ca pentru su-
pravegherea politiei fluviale in apele noastre
Austria cere, pe Wig Comisia Europeana de la
Galati, infiintarea unei alte comisii, in care ea
Austria , de §i nu este Stat riveran de la Por-
tile de fier in jos, sa aiba. prezidenta §i vot
preponderant.
Pentru tractarea acestei chestii de cea mai mare
insemratate, §i acum §i pentru negotiarea di-
plornatica a recunoalterii noului Regat, partidul
liberal se vede nevoit sa mentie la externe pe
fostul ministru conservator.
Este straniu sa vedem, ca in ast-fel de im-
prejurari guvernul a procedat la proclamarea Re-
gatului. Fara indoiald, inaltarea externa a torii
era fireasca dupa indeplinirea tractatului de la
Berlin. Dar faptul ca se intimpla tocmai la 14-
Martie 18S1, In mijlocul greutatilor cu chestia
Dunärii §i dupg, neisbutirea incerarilor lui Brat-
anu de a forma un minister cu partidul opus,
nu rernâne mai putin surprinzetor.
St fi crezut Bratianu, ca prin sgornotul set,

www.dacoromanica.ro
23

bArilor Regatului va face o diversiune la agita-


rea opiniei publice din tail in chestia Dungrii?
SA fi voit Boerescu o mai u§oarA dobindive a
recunoa§terii Regatului definitiv drept compen-
satie la concesii vremelnice in privinta compu-
nerii acestei comisii de supr.weghere ?
Orcum sg, fie, guvernul pare a fi mers prea
departe cu concesiile promise, de §i nu formal
stipulate. Cad deodatg, cu o lung. inaintea primei
serbgri Regale de la 10 Mai, in abserqa Came-
rei, prin urrnare fgra nici-un incident parlamen-
tar, fait vre-o explicare in foile oficioase, mi-
nisterul demisioneazg, Than BrAtianu se retrage
la Florica, fratele sëu Dimitrie se aduce in pripa
de la Constantinopol, §1 la 10 Aprilie 1881 se
formeaza urmatorul minister :

Dimitrie C. Bratianu, prezident §1 externe,


Eugenie Statescu, interne,
General G. SlAniceanu, r6zboi,
M. Pherekyde, justitie,
Colonel N. Dabija, lucräri publice §i ad-interim
finante,
V. Alexandrescu-Urechia, culte.

La 27 Aprilie redeschizOndu-se parlarnentul


in sesiune prelungitA, noul ministru-prezident Ii

www.dacoromanica.ro
24

cite§te de-indatA un fel de program, devenit


celebru prin ingenuitatea so. El incepe cu cuvin-
tele :

Sarcina, care mi-a dato M. S. Regele, am


primito si a trebuit sa-o primesc. Prirnind
aceasta sarcinA, am luat deciziunea, colegii
mei si eu, a ne pune toate silintele spre a
face binele ... Dar ca sä, facem aceasta, trebue
ca fie-care A fie la locul s6u : hotul in pu:s-
cdrie; acei, cari specula binele public in in-
teresul lor, in carantina; iar omul onest la
lucru ... Chiar dacd a§ culmite, cci n'avenz
oanzent one§ti,.ii vom face. Rom dnzd are facul-
tatea de a se scizimba cu o ma re inlesnire,
ft in bine 0 in reit.

Iar dupa ce a intrebuintat cuvintele semni-


fi cative :

Cred ca ar fi o pierdere de timp ca de. pe


acum s6, ne cereti seama de fa pte, pe care
nu le-am sdvirfit noi ,

declararea rninisteriallt zice in privinta Dunärii :

Putem sä v5, incredintam ca din ziva


intrarei noastre in minister, ne-am ocupat
si ne ocuparn sil asiguri'im, pe cat se va

www.dacoromanica.ro
25

putea, o solutiune a acestei cestiuni, care


sa fie conforma cu tractatele §i cu liberta-
tea absoluta a navigatiei pe acest fluviu...
De altminteri, atat in afari cat si in
intru, vom cauta a fi pe cat se va putea
mai concilianti, i a da vecinilor binevoito-
rul nostru concurs in tot ce n'ar atinge
propriele noastre interese. Dar daca cineva
s'ar incerca a intrebuinta silnicia, a atinge
un singur par al Rornaniei, oh, atunci pu-
teti fi siguri, voiu apara-o cu pasiune, cu
furia tigresei care ii axial puii, nci §i en,
in curs de o jumatate secol, am purtat pe
sinul meu, am incaizit cu a mea suflare pe
mandra i draga noastri Romanie.

Fire§te el un asemenea minister nu poate


dura. Agitatia cu chestia Dunarii cre§te, Inde-
pendance Rournaine, care se zicea pe atunci inspi-
rata de legatiunea ruseascg, intretine alarma
data de Democrqia nationald, Romdnul se crede
§i el chemat sä bata in struna patriotica, §edin-
tele Camerei §i Senatului de la 23 Apri lie, 22
§i 26 Mai sunt pline de interpelgri aprinse, §i
nu Dimitrie Bratianu este omul, care sa sta.-
paneasca agitarea §i sa dea guvernului o direc-
tie bine cumpanita in gravul conflict de interese.
Cu fraze a la tigresa cu puii" §i purtarea

www.dacoromanica.ro
26

dragei Romanii pe sin" nu se mai poate face


politica in Romania independenta 1).
La 9 Iuni6 1881, dupa de.abia 8 saptamani,.
Dimitrie Brätianu este silk sa demisioneze, loan
Bratianu revine de la Florica, dovedit ca omuI
indispensabil al partidului liberal, 0 formeaza un
minister cu aparente de thrie, iar fratelui mai
mare i se imblanzeste pentru moment cugetul
prin alegerea sa la prezidenta Camerei, care se
§i inchide in 18 Iunie. La redeschiderea normal&
de la 15 Noemvrie 1881, in prima sesiune or-
dinara sub Regat, Dimitrie Bratianu este reales
prezident, iar vice-prezidenti se aleg generalul
Lecca, G. Chip, P. Aurelian §i N. Fleva (d. G.
Marzescu cade la balotaj).
Mesagiul de deschidere este contrasemnat de
mini§trii de la 9 Iunie :
loan C. Bratianu, prezident, finante §1 ad-inte-
rim rösboi,
C. A. Rosetti, interne,

1) CAte-va luni mai tarziu, ca prtzident al Camerei, Di-


mitrie BrAtianu, in audienta solemnA a deputatilor, felicita.
pe Rege cu perspectiva unei Romanii de la Nistru pia, la Tisa
§i pana dincolo de PaThani, In momentul, in care inceputui
Itegkuld) cores BA. lie consolidat in ocidi Europei prin cea mai
prudenti atitudine. A trebuit o intervenVe puternicA pentru
a.l face pe (dealtminteri respectIbilui) lititran BA renunte la
plAcerea de a-gi vedea discursul tipArit in Monitorul oficica.

www.dacoromanica.ro
27

E. Stätescu, externe,
M. Pherekyde, justitie (nurnit insa, a doua zi
rninistru-plenipontentiar la Paris in locul
lui N. Calimachi Catargi, iar d. Stätescu
luand ad-interim §i justitia),
Colonel N. Dabija, agricultura, comert §i lu-
crari publice,
V. Alexandrescu-Urechia, culte.
Din nenorocire, ministerul de externe al d lui
E. Stätescu, care se inaugurase prin violenta
destituire, publicata in Monitor, a reprezentantu-
lui nostru de la Paris N. Calimachi-Catargi pen-
tru atitudinea sa prea kogalnicenista, in chestia
DunArii 1), introduce aceasta chestie in Mesagiu
prin urmatorul alineat de o nervositate neobi-
nuitä in asemenea aete:

Ingrijirile ce a dekteptat in tail chesti-


unea libertii Dunarii, sunt legitime. Nece-
sitatea de a atrage cat mai mult in portu-
rile noastre, in sus ca si in jos de Galati,
vasele de comert straine i pavilioanele de
or-ce nationalitate, este cu atat mai viu
simtita, cu cat comenul nostru intimpina
adesea, la exportul pe fruntariile de uscat,
felurite piedici, i cu cat, de la un timp in-

') Vezi mai jos, discorso] 56.

www.dacoromanica.ro
28,

coa, Rub cuvént de fipizootie, el este chiar


amenintat de a-si vedea Inchise cu desavir-
Ore acele fruntarii in ce priveste exportul
de vite marl.

Atacul ce se aduce ast-fel prin actul solemn


al Mesagiului in contra Austro-Ungariei, in de-
osebi in contra administratiei maghiare (care de-
altminteri aplica in adever reu con ventia corner-
ciala de la 1876), este §i mai accentuat in tex-
tul frances, care se distribue mini§trilor straini
la deschiderea Parlamentului. Aici vorbele sub
cuvent de epizootie" sunt traduse prin sous pre--
texte d' epizootie.
Guvernul austriac intrerupe indata (21 Noern-
vrie 188.1) relatiile diplornatice cu Romania, §i
d. Eugenie Statescu se vede silit sä faca scuze,
in urma carora relatiile se restabilese la 16
Decemvrie 1).
Se intelege de la sine, ca prin asernenea in
cidente tratativele in chestia Dunarii nu sunt
inlesnite, §i zilele d-lui Statescu ca ministru de
externe sunt numerate.
1) Aceaa este al doilea i cel mai uwr cas, in care un gu_
vern liberal al Orli noastre se pune in pozitie de a face scuze
Austriei. Cel dinttd este mentionat in vol. I, pag. 19. Al treile.%
exemplu, i cel mai gray, ni-1 va da d. Dimitrie A. 5turdz1
odatIt cu ajungerea sa in capul., gnvernului la 04omvrie 1895.

www.dacoromanica.ro
29

In comisia de respuns la Mesagiul Tronului


Camera alege de asta-data (19 Noernvrie 1881)
§i doi membri din opozitie, pe d. G-. Vernescu
§i pe autorul scrierii de fata. De oare-ce chestia
pendenta a Dwitarii fusese introdusa in chiar
Mesagiul Regal, cei doi membri ai rninoritAtii,
pentru a putea da un respuns in nurnele
cer in prima §edintä a delegatilor pentru
Adresa comunicarea, fie §i confidentiala, a actelor
diplomatice relative. Guvernul insa refuza, §1
atunci amendoi rnembrii se retrag din comisie.
Cand la 3 Decernvrie 1881 proiectul de Adresa
al rnajoritätii, redactat de d. Emil Costinescu,
vine in desbaterea publica a Carnerei, alineatele
privitoare la Dunare formeaza obiectul celor mai
vii discutii. In deosebi dd. G. Vernescu §i N.
Ionescu ataca chestia cu obi§nuita violenta7 in-
temeindu-se mai ales pe articolele din Romdnul
§i pe o bropra a destituitului N. Calimachi-Ca-
targi cu revelarea cator-va acte diplornatice ; d.
P. Carp intervine in mod foarte moderat, ins&
efectul intregei desbateri este o nefolositoare Irias-
prire a situaVei. Fazele ulterioare ale chestiei
Dunarii §i rezultatul ei final le vom resuma in
paginele de mai jos.
Mai nainte trebue sa mentionam, ca junimii-
§tii din Camera (P. Carp, I. Negruzzi, N. Gane

www.dacoromanica.ro
30

§i T. Maiorescu), de oare-ce in chiar zilele din


urma, se rnanifestase disensiunea in sinul parti-
dului conservator, se cred datori pentru thrift-
carea luptelor politice sä propue cu prilejul a-
cestor discutii asupra A dresei un contra-proiect
al lor, citit de d. Carp in §edinta Camerei de la
3 Decemvrie 1881 §i comentat de autorul scri-
erii de NA in aceea§ §edinta (vezi discursul 55).
Or-cat de dominata ar fi fost situatia momen-
tana a parlamentului prin chestia Dunarii, preo-
cuparea permanenta a reorganizarii ërii inauntru
nu putea lipsi de la ordinea zilei, §i ast-fel con-
tra-proiectul expune in cate-va trasaturi precize
programul sëu de actiune pentru noua Era a
Statului nostru. Acest program fusese destul de
explicat §i desbatut In Intrunirile prealabile cu
unii din conservatorii rënia§i in organizarea par-
tidului, pentru a fi acum semnat in Camera §i
de d. Gr. Triandafil, ce e drept nu §i de Al.
Lahovari. Contra proiectul cu programul este
reprodus in volumul de fata, la nota de intro-
ducere a discursului 55.
In ce prive§te chestia Dunarii, ea continua sa
pricinuiasca guvernului I. Bratianu mari greutati.
Cea rnai urgenta trebuinta era deocamdata aflarea
unui barbat politic capabil de a reprezenta tara
la Viena in asernenea Imprejurari. Partidul Ii-

www.dacoromanica.ro
31

beral, cu tot numerul cel mare al aderentilor sei,


se arata intr'o stare foarte precara. Oamenil
lor publici, in general de o cultura indoioas?1,
sunt exclusiv formati la §coalele franceze din
vrernea lui Napoleon al III-lea. De cultnra, d.)
istoria, de viata politica, a Austriei §i a Ger-
maniei au rernas cu desa,vir§ire straini. 0 ex-
ceptie fac numai dd. Dimitrie A. Sturdza §i
Mihail Kogalniceanu ; d. Studrza se §i nume§te
la 1 August 1882 ministru de externe in locul
d-lui Statescu, dar Kogalniceanu luase anume
in chestia Dunarii cea mai pronuntata atitudine
de adversar ; cele doué bropri ale sale din 1882
stint deadreptul un act de acuzare in contra mi-
ni§trilor Bratianu Boerescu. Iar prin articolele
din Romdnul, prin Mesagiul de la 15 Noemvrie
1881 §1 prin discutarea in Camera situatia se
agravase mult.
Pe de alta parte chestia Dunarii era de o
importanta prea generala pentru a fi o simpla
chestie de partid. Din contra aid, ca in multe
dificultäti internationale, deosebirile partidelor
trebuiau sa dispara, §i numai a§a se putea con-
duce politica spre cea rnai bunä garantare a
intereselor terii.
Precum Joan Bratianu se adresase pentru
proclarnarea Regatului la concursul activ al con-

www.dacoromanica.ro
32

servatorilor, dar Uri, succes, se adreseazd acum la


0. P. Carp pentru ocuparea legatiunii de la Viena.
Dupd desbaterea §i fixarea unei atitudini con-
forme cu vederile sale in politica externA, d.
Carp, in intelegere cu amicii sei junimi§ti, pri-
me§te propunerea §i pe la inceputul lui Noem-
vrie sose§te la locul, unde este acreditat.
Mergerea d-lui Carp la Vien t a fost criticatd
de cei mai multi membri ai opositiei, dupd ve-
chiul obicei al luptelor de partid. Noi credem
insä §i ne-am explicat in §edinta Camerei de la
12 Noemvrie 1882 (vezi discursul 58), ca d. Carp
a fost pe deplin corect in aceasta actiune a sa
§i tot a§a de corectd a lost primirea lui P. Ma-
vrogheni pentru legatiunea din Constantinopol
§i a d-lui N. Krezzulescu pentru cea din Peters-
burg.
In deosebi activitatea d-lui Carp la Viena in
a§a grele imprejurdri a adus törii cel mai mare
serviciu §i constitue un titlu de onoare in viata
politica, a acestui orn de Stat. Mai tdrziu, carpi
se vor afla amdnuntele, o vor recunomte toate
partidele. Chiar astAzi, dupd starea normald, Int
care de fapt se and politia §i supravegherea
fluviald de la Portile de Fier pand la Galati, se
poate intrevedea, prin ce inteligentd diversiune
a trebuit sd fie scdpata chestia Dundrii din stare&

www.dacoromanica.ro
33

amenintätoaro, in care se gäsea la 1882 §i la


inceputul anului 1883.
Dar sä rezurnärn acum, pentru intelegerea si-
tuatiei, fazele din urml, ale rnult discutatei §i.
putin cunoscutei chestii Danubiane.
Tractatul de la Berlin din 1 (13) Iu lie 1878
prescrie :

Art. 53. Comisia Europeana a Dunkii,


In sinul cAreia va fi reprezentata Romania,
e mentinutA In functiile sale §i le va exer-
cita de-acum 1nainte WA la Galati lute()
completa independenta de autoritatea teri-
toriaM.
Art. 64. Cu un an 1naintea expirarii
terminului asignat pentru durata Cornisiei
Europene (liana la 12 (24) Aprilie 1883,
dupa tractatul de la Londra din 1871), Pu-
terile se vor pune de acord asupra prelun-
girii functionarii sale sau asupra modillc't-
rilor ce ar credo de trebuinta sa le Introduca,.
Art. 55. Reglementele de navigatie, de
poltiie fluviala ig de supraveghere de la Por-
tile de Fier pana la Galati se vor elabora
de Cornisia EuropeanA, asistata de delegatii
Statelor riverane, §i se vor pune in armonie
cu cele ce au fost sau vor mai II edictate
pentru parcursul in jos de Galati."

Pe temeiul articolului 55, Cornisia Europeana


5668o a

www.dacoromanica.ro
81

de la Galati, Intrunindu-se in Decerrivrie 1879,


insarcmeaza un comitet cu elaborarea ante-proiec-
tului acestor regulamente ea baz a discutiilor.
Se face. in adevar un ante-proiect, insa in Iunie
1880 Cornisia 11 respinge §i hotare§te sä elaboreze
ea Insa§ un regulament cu asistenta reprezentan-
tilor Statelor riverane, adica a Serbiei §i Bul-
gariei, care deaftminteri nu fac pal te din Comisia
Europeana. Chestia cea grea era supravegherea
aplicarii in apele §i pe tarmurile Dunärii de la
Portile de Fier pana la Galati, care sunt sub
suveranitatea Romaniei §i a Serbiei §i sub semi-
suveranitatea Bulgariei.
Romania propune antM §1 idea era cea
mai fireasca i cea mai legitima ca pentru
acea supraveghere sa, fie instituita o comisie
compusa din delegati ai Romaniei, Serbiei §i
Bulgariei. Austria insa, de §i neriverana, cere
sa fad §i ea parte din Cornisia de supraveghere,
sit aibä chiar prezidenta permanenta §i vot pre-
ponderant. Rusia din contra voe§te sä excluda
cu desaviqfre bratul Chiliei de sub autoritatea
o chiar Comisiei Europene de la Galati conse
eve* naturala a suveran itatii sale pe acel brat.
Pe de alta parte se agita ideia unei intinderi a
functionarii Comisiei Europene pna la Braila.
In deosebi pretentia A istriei era o gray& atin-

www.dacoromanica.ro
35

gere a suveranitatii Romaniei, o umilire a noului


Regat. Daca in urma tractatelor de la Paris §1
.de la Berlin am putut priml compete* unei
Qomisii Europene asupra Dunarii de la Galati
panA la Marea Neagrii, unde erau lucrari technice
costisitoare de executat i de mentinut, cel putin
ne-am supus autoritatii celor 7 Mari Puteri irn-
preuna. Dar prepprideranta exclusiva a Austro,
Ungariei in apele Dunärii noastre de la Portile
e Fier 'Ana, la Galati nu o puteam priml fara
a recunoWe punerea noastra sub un fel de
itutela a marel Puteri vecine.
In aceasta privinta, dupa ovairea rninisterului
:de externe din timpul lui B. Boerescu 1), rezis-
tents guvernului roman nu se mai desminte,
d. Carp la Viena m multe discutii, totdeauna
anevoioase, uneori iritante, Ii cla cea mai ener-
gica expresie.
Ca toate aceste Austria mersese prea departe,
se angajase §i prin declarari inaintea Delegatiilor
sale, pentru a mai da inapoi, §i celelalte Mari
Puteri nu o parasesc. Din desbaterile Comisiei
Europene de la Galati, terminate la 2 Iunie
Brovira lui M. Kogalniceanu, Chestiunea Dundrii, partea
If, afirrnA categoric (pag. 53), c ministerul din Viena primise
s.risori antografe da la B. Bterescu, prin cate so accepta
Comisia mixt:t doritA, de Austria.

www.dacoromanica.ro
36

1882, iese un Reglement de navigation, de police


Iluviale et de surveillance, applicable d la partie
du Danube situde entre les Portes de Per et Galatz
cu peste o suta de articole, impartite in 3 titlurir
din care cel din urm1t se ocupa de Execution et
surveillance. Aici delegatul roman propuna ca.
text al hotaritorului articol 97; L'execution du
present _Reglement est place'e sous la surveil-
lance d'une autorite fluviale, dite Commission de
surveillance, dans laquelle la Commission Europe-
enne du Danube sera repre'sentée par deux ddle-
guds et les Etats riverains, d sovoir la Bulgarie,.
la Roumanie et la Serbie, chacun par un dele-
gue.
Insa propunerea Romaniei cade. Majoritatea
prime§te urmatoarea formulaic) conceputa de
delegatul frances Barrbre: L'execution du present
Reglement est placde sous l'autorite d'une Com-
mission, dite Commission mixte, dans laquelle
l'Autriche-Hongrie, la Bulgarie, la Roumanie et la
Serbie seront chacune reprdsente'es par tin delegue._
La presidence de cette Commission appartiendra
au delegue d' Autriche-Hongrie. Un membre de la
Commission Europdenne du Danube, delegue pour
tine pe'riode de 6 mois, par ordre alphabetique
des Puissanccs, prenclra part aux travaux de la
t ommi.,sion mixk.

www.dacoromanica.ro
37

Ast fel se infatipaza Regularnentul inaintea


reprezentantilor celor 7 Puteri, intruniti la Lon-
cira in anul urmãtor, §i este primit, cu neinsern-
nate modificgri, prin art. VII al Tractatului de
4a Londra din 10 Martie st. n. 1883. 1) Tot-
deodatä, dupa ce s'a scos bratul rusesc al Chi-
1) Romania nu a foot invitata la conferenta cu vot delibera-
-tiv de §i, in urma tractatului de la Berlin, ea face parte ca Pu-
tore euverana din Comisia Europeaná de la Galati. Interesante
aunt in aceasta, privinta explicarile Lordului Granville in nota
circularii de la 2 (14) Martie 1883, prin care di seam& de In-
crarile conferentei de la Loudra (vezi Staatsarchiv, herausgege-
.ben von. Dr. Hans .Delbriick, vol. 41, pag. 365): Guvernul Ma-
jestatii Sale ar ft admis cu placere un reprezentant al Roma-
.niei pe acelas picior cu reprezentantii celorlalte Puteri, rëmaind
Until inteles c admiterea ar fi fost acordata numai in vederea
inarilor interese ce le avea Romania in obiectul supus desba-
terilor, i fár Ca prin aceasta 131 se creeze un precedent pen-
tru consultarea guvernului Roman in chestii de interes Euro-
pean general, in care el nu ar avea interese tnateriale. S'a ri-
(heat Irma, objectia, cá oare-cum conferenta este o continuare
a articolelor 54 §i 55 din tractatul de la Berlin ci ca, in ase-
menea imprejurari caracterul European al intrunirii trebue men-
Ainut. Aceste arguments se aplicii in mod egal §i Serbiei. Prin
urmare majoritatea Plenipotentiarilor se declara in favoarea
admiterii reprezentantilor Romaniei §i Serbiei numai cu vot con-
sultativ, pe and in privinta reprezentantului Bulgariei se pro-
puns, ca observarile sale sii fie exprimate in propriile lor cu-
vinte prin ambasadorul turcesc. Aca ci decide Conferenta."
Guvernul sirbesc a acceptat aceasta situatie Mena repre-
zentantului sOu; ins& guvernul roman §i cel bulgar au protes-
tat. Refuzand sä ia parte la Conferenta cu vot numai consulta-
tiv, ei au adaogat declararea, ca nu se vor considera obligati
,prin nici-o deciziune luatã fara participarea lot".

www.dacoromanica.ro
38

liei de sub autoritatea Comisiei Europene de la


Galati, tractatul dispune la art. I: La juridiction
de la Commission Europeenne du Danube est den-
due de Galatz d Braila; iar la art. II: Les pou-
voirs de la Commission Europeenne sont prolon-
ge's pour une pdriode de 21 ans d partir du 24
Avril 1883. A l'expiration de cette pdriode, les
pouvoirs de la dite Commission seront renouveles-
par tacite re'conduction de 3 en 3 ans, sauf le-
cas oü l'une des Hautes Parties contractantes-
notifterait, un an avant l'expiration de l'une de ces
pe'riodes triennalcs, l' intention de proposer des
modifications.
Prin urmare chestia Dunarii era pierduta"
pentru noi cum o prezisese bro§ura lui Kogal-
niceanu din 1882 §i cum o credeau cei mai
multi din tail in primul moment ?
De loc ! Pe cand Serbia declara adeziunea sa.
la tractatul de la Londra, Romania nu-§i slabe§te
rezistenta, cu toata §ovairea intermitenta a d-lui
Dimitrie A. Sturdza. It inistrul nostru in Anglia,.
Ion Ghica, timid ca totdeauna, se vede in defi-
nitiv obligat prin ordine repetate ale guvernului
din Bucure§ti sa remitä Conferentei din Londra
un protest cu declararea, ca Romania nu se va
recunoa§te legata pin deciziuni luate fara par-
ticiparea ei, §i Marile Puteri? and vine

www.dacoromanica.ro
39

vorba despre mijloacele de a impune regulamentul,


ainbasadorul Germaniei, contele Miinster, declara,
a nu este admisibila nici-o masura de coerci-
tiune, §i nici una nu e prevëzutu% in tractat. Cu
aceasta lipsa, faimosul regulament devine litera
moarta. De 15 ani, de and ste prescris in
teorie, el nu s'a aplicat in practica §i nu se poate
aplica, politia §i supravegherea fluviala o are
tot Romania in apele sale de la Porti le de Fier
in jos, autoritatea Comisiei Europene s'a inde-
partat de la Chilia, §1 din tot tractatul de la
Londra nu a römas decat art. II. cu prelungirea
functionarii ei pang la 12 (24) Aprilie 1904.
Cum se explica aceasta? Pe and d. Carp
in 1882 la Viena continua discutiile cu ministrul
de externe contele Kalnoki asupra regulamentului
Danubian, el atingea alaturi, dar in mod con-
stant, o materie mai generala §i inainta ince-
tul cu incetul spre o mai buna intelegere in
privinta rolului Romaniei in orientul Europei.
Acelea§i convorbiri le avea §i cu ambasadorul
Germaniéi, Printul Reuss. Importanta dobindita
de noul Regat trebuia relevata iMpreuna cu
momentele, in care o cornunitate de interese
in politica orientala II puteau apropia de Aus-
tria §i de Germania. Necesitatea acestei ati-
tudini in relatille noastre internationale, pe

www.dacoromanica.ro
40

care Románul o cornbAtea Inca la inceputul


anului 1881, o admisese acum i ban' Bratianu.
Resultatul este apropierea Romaniei de vederile
Trip lei-Aliante, formate tot pe atunci i decla-
rate in Parlamentul italian (27 Fevruarie 1883),
iar un semn al acestei apropieri este intrevede-
rea lui loan Bratianu cu Principile Bismarck la
Gastein in 26 August 1883. Decizive trebue
sä fi fost explicarile ce le-a avut Regele nostru
cu Imperatii Germiniei §i Austfiei in cälittoria
sa la Berlin 0 la Viena (4-16 August 1883)
j3entru botezul fiului al doilea al actualului Impë-
rat german.
Fata cu rnodificarea situatiei in politica gene-
ralg, Austro-Ungaria renunta la pretentille sale
in chestia speciall a Dunarii (15 Septemvrie
1883), §i ast-fel regulamentul de supraveghere
din Tractatul de la Londra dispare.

www.dacoromanica.ro
VI.

REV IZUIREA CONSTITUTIEI

SI CADEREA MINISTEROLUI BRATIANU

DE LA 1883 PANA LA 23 MARTIE 1888

Rezumarea situatiei internationale panä la 1883


ne-a Ricut sa anticipam asupra mi§cArii politicei
interne, pe care trebue s. o reluam acum de la
primavara anului 1882.
Sesiunea parlarnentar5: se inchide la 31 Mai.
In decursul el, dupä aprinsele desbateri ale
Adresei §i cate-va interpeldri in chestia Dunärii,
nu se mai lucreaza mult. Se voteaza repede bud-
getul pe 1882-83, tot a§a togmelile agricole
pripita regulare a proprietatii in Dobrogea ;
in colo aproape nimic. Din proiectele anuntate in
.Mesagiu pentru dreptul comunelor rurale de a
vinde bëuturile spirtoase in profitul §coalelor
bisericei.", pentru modificarea Iegislaiunii
asupra tutelelor, pentru imbunatatirea codului de

www.dacoromanica.ro
42

procedura, pentru dockuri §i intreposite, etc.,


unele nici nu se supun parlamentului.
Complicarile cu regulamentul de navigatie pe
Dunare ocupa toata luarea aminte a rninistrului
de externe §1 poate a ministrului-prezident. Dar
ceilalti mini§tri?
De pe acum se simte, §1 din an in an devine
mai vklitg, insuficienta partidului liberal pentru
or-ce lucrare legislativg, necum pentru conce-
perea §i infaptuirea unui program de idei co-
respunzêtoare Erei nou6. Cu toata solemna re-
levare a acestei Ere din partea guvernului, nu
se face nimic in sensul ei, §i rnulte din proiec-
tele mentionate prin Mesagii nu sunt nici mgcar
elaborate. Importanta constitutionala a Mesagiu-
lui pentru organizarea lucrgrilor legislative din
lie-care sesiune parlamentarg se pierde cu de-
savir§ire, Mesagiul sub guvernul liberal devine
Iii mare parte un simpiu exercitiu de stil. loan
Brgtianu i§i schimba rnereu rnini§trii dupa mi-
cile agitgri personale innauntrul partidului, Mra
11 iCi o privire la compete* de resort.
Se intelege, ca fatg de asemenea colegi Bra-
tianu devine in curind singurul ministru. El §i
numai el administreaza toate resorturile (afara
de al §coalelor, unde d. Dimitrie A. Sturaza,
parasind externele, e ministru de la 2 Fevruarie

www.dacoromanica.ro
43

1885-1 Martie 1888); in fiecare minister i§i


are cate 1.n 1 unctionar de hicredere, de regu1a
pe director; rnini§trii titulari cu responsabilitatea
lor inaintea Parlamentului sunt nurnai ni§te figu-
ranti pro forma, umbrele" prezidentului de con-
siliu, cum au fost calificati in Camera (dis3ursul
73) 1) lncepe epoca a§a numitului viziriat",
caracterizata intre altele §i prin instrainarea de
C. A. Rosetti.
Deocarndata. insa C. A. Rosetti mai poate da,
ultima dovada a vechiei sale influente in partid :
lui i se datore§te agitarea ce se na5te acum
pentru revizuirea Constitqiunii, mai ales a co-
legiilor electorale agitare, de care este deodata,
cuprins partidul §i careia guvernul Ii cedeaza
cu atat mai u§or, cu at in lipsa altor concep-
tiuni de legiferare practica se pot intinde mai
mult nebu1ozita0e principiilor generale de re-
forma liberala".
Cand se redeschide Parlamentul la 17 Octom-
vrie 1882 pentru a patra §i cea din urma se-
siune, Mesagiul este foarte sobru in privinta lu-
') Memorabil a Amu exemplul cu drumul de fier Piatra
BacAu. Ministrul lucrArilor publice, Colonelul Dabija, Li voia in
forma, de cale largA, cum era §i reteaoa principalft Dar Brão
tianu pune pe deputatii din majorltate sA-1 voteze cu calea in-
gustA, pentru care d. Carada pregAtise materialul. Cu mare
choltuiali a trebuit mat tOrziu :4 fie prefAcut in cale largO.

www.dacoromanica.ro
41

crarilor legislative, el constata numai importa,nta


réscumparare definitiva a cailor ferate Strous-
berg; iar r6spunsul Camerei este o simpla pa-
rafraz a. de curtenie, pe care de asta data o poate
vota 0 autorul scrierii de fata, ales In comisia
de Adresa ca membru al opozitiei. Sfir§itul le-
gislaturei de 4 ani 0 perspectiva indicarii pre-
alabile a articolelor de revizuit din Constitutiune
explica, dug nu justifica, aceasta sobrietate. De-
altminteri nimeni din Camera nu voteaza. In con-
tra Adresei, dar se abtin 15 deputati, printre
cari §i Dimitrie Bratianu. Prezident al Camerei
se alesese generalul Lecca.
In 22 Decembrie 1882 se face prima lectura
a propunerii de revizuire relativa la 25 de ar-
ticole din vechia Constitutiune. La a doua lec-
tura, In §edinta Camerei din 16 Ianuarie 1883,
autorul scrierii de fata expune argumentele de
impotrivire In contra or-carei revizuiri (vezi dis-
cursul 59). Dar la a treia lectura Camera 0 Se-
natal voteaza cu mare majoritate revizuirea In
princip, §1 terminanduli ast-fel legislatura la 5
Martie, alegerile cele nouS se fac la sfir§itul lui
Aprilie, iar Parlamentul revizionist este convo-
cat pe ziva de 10 Mai 1883.
In acest timp conducetorli vechiului partid con-
servator apuca din ce In ce mai mult o directie

www.dacoromanica.ro
45

incompatibill cu vederile junimiste. In perspec-


tiva alegerilor, ei formeazA cu grupul Vernescu,
dar §1 cu M. Kogalniceanu, G. MArzescu, N. Bla-
remberg, cu fractioni§tii Gheorghiu, Tacu, Misail,
etc., ma numitele Comitete-Unite ale opozitiunii
din Bucure§ti §i Imi",'§i sub acest titlu public&
la 1 Favruarie 1883 un manifest in momentul
and se rëspande§te §tirea despre dispozitiile de-
favorabile ale conferentei de la Londra in chestia
Dun Arii. Manifestul este un rechizitoriu in con-
tra politicei externe §1 interne a guvernului §i
culmineazA in declararea naivA, a opozitia coa-
lizatl este gata a lua respunderea situatiei".
Ins& numai foarte putini dintre cei coalizati
isbutesc in alegeri, de abia vre-o 12, printre cari
dd. Lascaf Catargi, M. KogAlniceanu, generalul
Tell, A. Lahovari, G. Vernescu §i N. Blarem-
berg. Calculul cu amintirea succesului opozitiei
din anul 1879, and era vorba de revizuirea ar-
ticolului 7, §i cu agitarea chestiei Dun Arii, pe
cari anume le relevA manifestul, se aratA gre-
§it. Articolul 7 privea chestia Evreilor, care in
adevër putea de§tepta o mi§care generalA in tarl.
Dar acurn, nici amanuntele regulamentului Da-
nubian, nici articolele speciale propuse pentru
revizuire nu erau destul de pricepute in ob§tia
alegtorilor pentru a produce o rni§care popu-

www.dacoromanica.ro
46

lara §i a da izbinda coalitiei. Tar printre ce ce


erau in stare sa priceapa chestia Dunarii, vor
fi fost multi, care in reprezentarea prii la Con-
stantinopol, la Londra §i la Viena prin P. Ma-
vrogeni, Ion Mica §i P. Carp vedeau mai multa
garantie pentru o inteligenta sustinere a intere-
selor Statului, decat in schirnbarea acestei re-
prezentari prin venirea la guvern a opozitiei coa-
lizate. Aici nurnai M. Kogalniceanu putea sa a-
traga privirile , day violenta broprelor sale din
anul precedent intuneca perspectiva vre-unui suc-
ces diplomatic, Frazele §1 rezolutiunile platonice
din Parlament ne-ar fi folosit tot aa de putin
in chestia Dunarii pe langa conferenta de la Lon-
dra, pre cat ne-au folosit in chestia Basarabiei
pe langa congresul de la Berlin.
Va sa zica primirea legatiunilor din partea
d-lor Carp i Mavrogeni a contribuit la Intarirea
guvernului liberal din acest moment? Se poate,
§i daca acest rezultat, dupa vederile exclusive
tale interesului de partid, parea, condamnabil in
ocbii conservatorilor, el era inevitabil din ziva
in care s'au lasat sa fie condu§i spre confuzia
opozitiei coalizate, care nu putea da un guverri
in stare de a resolvi greaoa chestie internatio-
nalä .
lnfrangerea opozitiei coalizate in alegerile te-

www.dacoromanica.ro
47

vizioniste produce, dupa un vechiu i Mu pre-


cedent, hotatirea partizanilor ale§i de a demi-
siona din Parlament §i a transporta lupta poli-
tica in publicul din afara.
Dintre junirni§ti se aleg numai patru, intro
cari §i autorul acestei scrieri. De §i intr'un apol
catre alegaorii colegiului I din Vaslui, publi.mt
la 16 Aprilie 1881, a§a dar inainte de alegere,
se declara adversar al revizuirii §i-§i rezerva
deplina libertate fatä 'de guvern, adrninistratia
nu-1 combate §i atat conservatorii cat §i liberalii
ii dau voturile. Era §i greu guvernului sa corn-
-bata pe toti junimi§tii in mornentul, in care d.
Carp il reprezenta la Viena,
Aceasta indirecta sustinere din partea guver-
nului liberal a pus pe junimi§ti pentru cat-va
timp intr'o situatie defavorabila fata de opinia
publica. Cu atat mai tare se manifesta nemul-
tumirea partidului conservator incontra lor, i pe
cand Timpul de la 2 Iunie 1883, in limbagiul,
la care se coborise pe atunci, intrebuinteaza cu-
ventul de prostitutiune", Alexandru Lahovari
arunca junimiplor vorba de opozitie miluita",
o expresie pe cat de literarice§te fericita, pe
atat de politice§te neintemeiata. Gaol intirnpla-
toarea apropiere sau departare de vederile mo-
rnentane a le altor particle nu p.rtea i nu -Iwo-

www.dacoromanica.ro
48

buia sa schimbe intru nimic atitudinea junimi§-


tilor provenita, din urmarirea propriei lor con-
vingeri politico.
Insa crescendul conflict intre vechii amici,
care deabia dupa 10 ani va incepe sa se apla-
neze, dovede§te odata maI mutt, cu WA, ane-
vointa se face in evolutia vietei publice transi-
tia salutara de la o faza la alta.

Carnerele revizioniste i§i incep dar activitatea.


la 10 Mai 1883 farA opozitia coalizata, care-
dupa 3 zile demisioneaza, iar la 27 Ianuarie 1884
se retrage §1 Dimitrie Bratianu. Dupa desbate-
rea Adresel, la care autorul scrierei de fall ia.
parte in §edinta Camerei de la 27 Mai 1883 §k
critica din punct de vedere conservator dernisia
opozitiei (vezi discursul 81), se aleg In Senat.
§i in Camera delegatii insarcinati cu noua for-
mulare a celor 25 de articole supuse revizuirii.
0 asemenea lucrare nu se putea face WI dis-
cutii indelungate. Pentru fie-care articol trebuia
redactat Intro delegatii Camerei §i ai Senatului
un text col-nun, care sa aiba §i aprobarea Co-
roanei, conform prescrierii exprese a art. 129.
din Constitutiune. Astfel lucrarea prealabill tine
aproape un an, §i proiectul efectiv nu ajunge
in desbaterea publica a parlamentului de.cat la.

www.dacoromanica.ro
49

sfir§itul lui Martie 1884. Pand atunci, ca §1 in


timpul votdrii, Camerele revizioniste indeplinesc
lucrarile Camerelor ordinare, discutd §i voteazd
budgetul, etc.
Dintre articolele supuse revizuirii, 13 priveau
principiile legii electorale, celelalte 12 se refereau
la noul titlu de Regat al Romaniei cu incorpo-
rarea Dobrogei, la libertatea preseii la latrodu-
cerea unei comisii legislative permanente, la des-
fiintarea gardei nationale. Dad, rnodiiicarea unora
din aceste articole a putut ft primitd fara multd
discutie, principiile legii electorale §i intinderea
§i mai mare a libertgii presei au dat loc la o
desbinare pronuntatd, in sinul majoritatii liberale.
Cdnd a fost vorba de a ieV din frazele abstracte
§i de a concretiza ideile in textul articolelor,
ciocnirea a trebuit sl se intimple li a devenit
pentru cate-va momente a§a, de violentd, incat
la 26 Martie 1884 ministerul §i-a dat demisia
§i nu a retras-o deal dupa un anume vot de
incredere al majoritatii, cu oare care concesiuni
acute Rosetti§tilor in privinta presei.
Cea mai mare greutate o pricinuia comp-
nerea colegiior electorale. Asupra sporirii nume-
rului. senatorilor §i deputatilor (de la 70 §i 148
la 120 §i 183) toti liberalii erau din neferi-
cire de acord; asemenea §i asemenea din ne-
56680 4

www.dacoromanica.ro
60

fericire asupra desfiintarii vechiului colegiu I,


care se at-Rase mai putin dependent de guvern.
Dar de aid incolo incetean armonia : guvernul
vrea 3 colegii in locul celor 4 de mai nainte,
alti liberali (E. Stätescu) se gandesc la 2, C. A.
Rosetti cere unul singur, d. P. GrAdi§teanu vor-
bete de reprezentarea proportionala. 0 a mino-
ritätilor. In jurul ideei unui singur colegiu se gru-
peaza vr'o 35 de deputati, printre cari apare
pentru prima oarg, d. G. Panu 1) Dar in fine
majoritatea obligata de douë treimi voteaza, cu
oare care violentare a regulamentului, cele 3
colegiuri a§a, cum sunt astazi in Constitutiune,
0 de reprezentarea minoritätilor nu se face po-
meneall.
La chestia presei insistenta Rosetti§tilor are
mai mult efect. Intr'un .proces privat de calom-
nie, ce-1 intentase creditul rural in contra zia-
9 La fnceputul carierei sale politice om de incredere al par-
tidului liberal ca prim-procuror la tribunalul din Ia0, avênd sA
redacteze de pe la sfirgitul lui Noemvrie 1880 (and V. Conta
tra ministru de Culte) un ziar guvernamental, numit apoi in
Iunie 1881 §ef de cabinet al ministrului de interne C. A. Ro-
setti, iar in Dec. 1881 advocat al epitropiei Sf. Spiridon in locul
d-lui T. MAndru, care trece prefect la Botogani, d. Gheorghe
Panu este la 1883 ales deputat revizionist % se arati in Ca-
merti aderent al lui C. A. Rosetti. In curênd se va izola de
vechile partide i va irchiega noul grup al nradicalilor", cu care
insa TR troce la 1897 in clubul conservator.

www.dacoromanica.ro
51

rului Indépendance Roumaine Inaintea tribunale-


lor ordinare, nu pentru represiunea penala, care
neaparat ar fi fost de compete* juratilor, ci
nurnai pentru despAgubiri civile, Curtea de ca-
satie facuse tocmai din motivul competent ei o
diverge* prin paritate de voturi. In aceasta
controversa pendenta, care, daca se hotarea in
sensul competentei tribunalelor ordinare, ar fi
pus oare-care frèu calomniilor private §i ar fi
contribuit poate la ridicarea prestigiului presei,
Rosetti§tii se folosesc de ocazie pentru a cere
din contra modificarea dispozitiei constitutionale
In sensul ca §i despagubirile civile sa fie date
In exclusiva compete* a juratilor. Ministerul
se impotrive§te la inceput; Ioan Bratianu, cu
experienta a 7 ani de guvern, incepuse a de-
ven1 foarte conservator, d. Dimitrie A. Sturdza
nu fusese nici odata liberal, raportorul delega-
tilor din Camera, d. Stolojian, fornmlase arti-
colele 24 §1 105 din Constitutiune- destul de
restrictiv §i le comentase §i mai restrictiv. Dar
In pia iritArii Rosetti§tilor guvernul §1 majori-
tatea cedeaza, raportul d-lui Stolojian rAmane
desmintit (vezi discursul 64), art. 105 se voteaza
dupa dorinta lui C. A. Rosetti, se admite Insa
ca
.
un fel de comprornis adaosul la art. 24: (De-
lictele de presa 'se jaded, de juriu) Blatt de

www.dacoromanica.ro
52

nacele, cari s'ar comite In contra pefsoanei Re-


gelui §i a familiei Regale sou contra SuVera -
7, nilor Aatelor strAine. Aceste delicte se vor ju-
deca de tribunalele ordinare dupl dreptul co-
nmun, adaos poate folositor in privinta Suve-
ranilor strAini, pentru a evita conflicte diploma-
tice, dar foarte contestabil in privinta Suvera-
nului Terii 1) .

In sfir§it Camera §1 Senatul, In §edintele de.


la 1 §i 7 Iunie, termin a. votarea celor 25 de .
articole revizuite, care se promulgA la 8 Iunie.
1884.
Asupra diferitelor curente in atmosfera par-
lamentarA din timpul desbaterilor revizioniste dans
oare care lämurire discursurile 59 65 publicate.
In volumul de fatA. Mai mult nici nu este ne-
') CAci ce vrea s zicA o asemenea exceptie? Onoarea ester
mai garantata inaintea tribunalelor ordinare de cat inaintea
juratilor, de aceea calomniile in contra Regelui le dam in ju-
decata tribunalelor, iar calomniile in contra celorlalti cetateid
le lasam in prada incertitudinU juratilor? Curioasa dispoziie
Pe temeiul ei d. a Panu, devenit advergar ad guvernului Bra-
lianu, a fost condamnat in lipsa de Tribunalul gi de Curtea de-
A pel din Bucuregti (15 Aprilie gi 15 Mai 1887) la 2 an! In-
chisoare gi 5000 lei amenda pentru insultarea Regelui prin zia-
rul Lupta, dar s'a sustras de la pedeapsá prin mergerea in
strainatate, Orli -and a fost ales deputat in Ianuarie 1888:
§i, intorcéndu-se in tarA, dupft un acurt arest s'a vtrzut gratis-6
la 27 Feyruarie 1838. Exempla] pu vorbegte in Lwoarea iiin. -
vatiei din art. 24 al Coubtitutiunii.

www.dacoromanica.ro
53

yoie sa insistam. Toata revizuirea a fost o za


idarnica framintare de un an §1 jumatate. Spo-
rirea numërului deputatilor §i senatorilor (cu nou
introdusa diurna a acestor din urma) a ingreu-
lat fan nici o necesitate luerarile Corpurilor le-
giuitoare, iar calitatea discutiilor parlarnentare a
-scazut in proportie fireasca cu cre§terea canti-
tatii mandatarilor ; decapitarea vechiului colegiu
I a facut alegerile §i mai dependente de influ-
.enta guvernului ; lice* presei in trivialitatea
calomniilor private s'a vëzut §i mai incurajata ;
idee cu comisia legislativa s'a aratat in impre-
jurarile date lipsita de valoare practica ; numai
desfiintarea gardei nationale a rënaas ca merit
negativ. Dna s'ar fi introdus macar in Consti-
tutie inamovibilitatea magistraturei pe toate trep-
tele ei §i, inteo alta ordine de idei, o compu-
nere mai cuminte a Regentei pentru cazul mi-
noritatii succesorului la Tron I Dar cu magistra-
tura guvernul s'ar fi desbinat §i mai mult de
C. A.. Rosetti, care cerea un fel de electivitate
politica, §i la marele neajuns al articolelor 88
§i 89 cu Regenta nici nu avusese prilej sti, se
gandeasca. Ele reman o datorie a viitorului.
Ast-fel revizuirea de la 1884 nu poate fi ju-
decata de cat ca opera cea mai stearpa a par-
tid dui liberal.

www.dacoromanica.ro
54

Cu adoptarea modificarilor constitutionale Ca-


rnerele revizioniste i§i terminasera misiunea. Ina-
inte insa de a le disolva, guvernul le mai (IA
in ultimele zile o sarcina de indeplinit: votarea
domeniului Coroanei, propusa in §edinta Came-
rei de la 4 Iunie 1884 sub forma initiativei par-
lamentare (generalul Lecca, N. Gane, trecut acum
in partidul liberal, A. Vizanti, C. F. Robescu,
etc.). Vorba despre domeniul Coroanei se latise
cu cateva zile mai nainte. Fire§te a vechii con-
servatori, in coalitia lor cu atatea elemente ne-
potrivite, Ii ataca de indata prin presa, §i cur
totii se pun sa exploateze in contra ministe-
rului Bntianu aceasta coarda de o falsa popu-
laritate. Dar ceea ce este mai semnificativ : In
prezioa propunerii i§i dau i Rosetti§tii P. Gra-
di§teanu, Take Gianni, IT. A. Urechia, Gr. Se-
rurie, etc., demisia din Camera, iar C. A. Ro-
setti §i-o renoe§te irevocabil. A doua zi demi-
sioneaza §i d. Nae Pop, flindca nu este läsat sa
vorbeasca de ningrijirile Craiovenilor" asupra pro-
iectatului domeniu inainte de a se fi cetit chiar
propunerea. Camera respinge demisia lui C. A.
Rosetti, nici nu voteaza pe a d-lui Pop, dar pri-
me§te pe a Rosetti§tilor, §i ast-fel ruptura in
partidul liberal e desavir§it5. Cu separarea de
Ronidnul se infiinteaza Voinia Egtional4 ca organ

www.dacoromanica.ro
55

al guvernului §i partidului national-liberal" (pri-


mul numër la 10 Iu lie 1884).
Dupg ce, in §edinta de la 4 Iunie, d. Vizanti
cete§te motivarea acelei initiative in favoarea Co-
roanei, Camera in contra objectiunilor d-lui Ni-
colae Ionescu decide trecerea de urgenta in sec-
tiuni, unde propunerea se prime§te, se aleg In-
data delegatii, §1 chiar a doua zi vine proiectul
de lege in desbaterea publica. Raportor e d. Nicu
Gane. DD. P. Cernatescu §i N. Ionescu combat
proiectul ca fiind anti-constitutional, autorul scri-
erii de fat& 11 sustine, precum §i trebuia sa-1 sus-
tie din punct de vedere conservator (vezi dis-
cursurile 66 §i 67), iar Camera il voteazg cu 77
voturi contra a 16 §i 4 abtineri.
La 8 lunie se Inchide §i la 23 Septemvrie se
disolva parlamentul revizionist. Primele alegeri
dupg noua lege electorala se fac la inceputul lui
Noemvrie 1884.
Momentul era hotgritor pentru partidul libe-
ral de la guvern, rëmas sub excluziva condu-
cere a lui loan Bratianu. Instrainat de vechi frun-
ta§i liberali ca C. A. Rosetti, Dimitrie Bratianu,
Mihail Kogalniceanu §i de aderentii lor destul
de numero§i, pe de alta parte avend In fata o-
pozitia condusa. de dd. Lascar Catargi §i Gheor-
ghe Vernescu spre abtinere pe temeiul declararii

www.dacoromanica.ro
56

formale, afi§ate la 20 Iunie 1884 §i pe strade,


ca. ei consider& Constitutiunea revizuita, §i dota-
tiunea Coroanei ca o violare a pactului fun-
damental §i. iau angajamentul de a lucra pentru
a reintra in legalitate", partidul guvernamental.
trebuia sa. produca, in nouele alegeri cu 3 cole-
giuri cel putin aparenta, ca, reprezentarea parla-
mentara, a Torii a devenit mai adevorata, mai
independent& §i mai inteligenta, §i sa se Om-
deasca totdeodata, la Implinirea golului läsat prin
retragerea atator fo§ti partizani. Era chestie de
existent& pentru partid.
Din atmosfera acestei ingrijari se nase acum
dou6 crxente, care vor sa, ajungti, la acela§ re-
zultat al intaririi guvernului: pe de o parte a-
tragerea In sinul ncolectivitatii" 1) a unor ele-
mente tinere din cele mai capabile, care pan
atunci nu intrasera, In cariera parlarnentara, pe
de alta o reformare a partidului prin unirea cu
un grup de oameni politici, care, de §i putini
la numër, aveau insemnatatea de a fi contribuit
I) D. Stätescu caracterizase cu numele de colectivitatea pe
aderentii lui Ioan Briitianu, care in urma desbinirii nu mai
puteau monopoliza expresia de partid national- liberal. Cu
aceasa porecli, ca si cu oub cuvint de epizootieu din Mesagiul
de la 15 Noemvrie 1881 si cu fraza nopozitia a pierdut dreptul
la protectia legilora, d. Eugenie Sttitescu a tmbogittit dictio-
parul politic al Rom'aniei contiroporane4-

www.dacoromanica.ro
57

la schimbarea directiei guvernului in politica ex-


terna. Acest grup erau junirni§tii sub conduce-
rea dlui P. Carp.
In privinta dintai, rnai ales dupa indemnul
-d-luiCampineanu §i sub auspiciile d-lui Statescu
sunt adu§i pentru prima ()aril in Camera dd. Take
Ionescu, C. C. Anion, Al. Djuvara §i (ceva mai
tarziu) C. Dissescu; in privinta a doua loan Bra-
tianu, cu deosebita staruinta a d-lui Dimitrie A.
Sturdza, propune d-lui P. Carp, §i alaturi de d-sa
d-lor Teodor Rosetti §i T. Maiorescu, intrarea in
minister. La 14 Iunie 1884 des de dimineata,
intr'o odae a otelului Broft, unde trasese d. Carp
chiemat din strainatate, se Incinge intre loan
Bratianu, d. Carp §i autorul scrierii de fata o
lunga desbatere. Ministrul-prezident o incepe
-grin declaxarea, cã partidul sëu nu :mai poate
remanea in starea in care se OM, arata moti-
vele desbinarii de C. A. Rosetti §i propune re-
constituirea guvernului cu junirnitii. Noi rtspun-
dem, ca Iii princip, dupa proclamarea Regatului
prin liberali §i fata de necesitatea preschimbarii
vechilor particle, nu vedem o greutate absoluta
in conlucrarea cu un partid liberal reformat, dar
ca prima conditie este adoptarea §1 punerea in
lucrare a programului de reorganizare interna,
indicat de noi in córitra-adresa de la 3 Decem-

www.dacoromanica.ro
68

vrie 1881. Brätianu prime§te. Domnul Carp


adaoga indata a doua conditie, cea rnai urgentd.
in Imprejurdrile de atunci: reforma Baricii Na-
tionale pe temeiul etalonului de aur, pentru stir-
pirea agiului, care ameninta finantele statului.
Brätianu respunde, ca .aici trebue sä se con-
suite cu amicii s6. Mai cerem insfir§it inceta-
rea satrapiilor" din districte (vezi discursul 70)
§i, odath cu intrarea d-lui Teodor Rosetti in
minister, dacd ar primi, o prealabild intelegere
§1 asupra numirii celorlalti colegi, iar cdnd Bra-
tianu ne vorbe§te de Rada Mihai (pe atunci nu-
mai prefect al politiei), noi 11 declardm inaccep-
tabil. Bratianu, de altminteri in tot decursut
clesbaterilor de cea mai simpaticd. inftti§are, se
aratä foarte mirat: prea fusese deprins cu om-
nipotenta in partidul sëu. La sfir§itul convor-
birii autorul scrierii de fatd ii exprimd impresia,.
cit incercarea d-sale nu va izbuti. (Vezi discur-
sul 77).
§i In adevör dupd cate-va alte Intruniri intre
dd. Brätianu, Sturdza, Carp §i Rosetti, tratärile
sunt §i rërnan Intrerupte. Brätianu declard, ca .
nu poate priml atdtea conditii a le junimiltilor,
iar junimi§tii r6spund, ca fait aceste conditii
nu poate fi vorba de o intelegere cu partidul
liberal.

www.dacoromanica.ro
69

Din nntiele alegeri de la Noemvrie 1884 ies


deputati juni,ni§tii P. Carp, care dupa 1ndeplini-
rea scopului misiunii sale de la Viena se 1ntor-
sese definitiv In tiara, V. Pogor, Iacob Negruzzi,
D. A. Laurian (redactorul Romdniei libere decla-
rate de la 16 Ianuarie 1885 organ junimist),
I. M. Melik, I. Ianov, Teodor Nica, B. Bossy §i
autorul acestei scrieri, iar senatori dd. Dirni-
trie G. Rosetti, Leon Negruzzi §i I. Diamandi.
Dintre alti deputati ale§i pentru prima oara se
alipesc de junimi§ti dd. Al. Marghilornan §i
Toma Camarkescu.
Se hotaralte §i Mihail Kogalniceanu sa-§i pue
carididatura la colegiul I din Braila §i este ales.
Pe cand toti ceilalti membri ai opozitiei coali-
zate (numite dupa contropirea cu grupul Dimi-
trie Bratianu din Noernvrie 1885 nopozitia-
unite) persista in declararea de abtinere, Ko-
galniceanu recunoa§te grepla acestei tactice §i
intra in Camera ca adversar al lui Joan Bratianu
§i al celor ce s'au apropiat de el. Pe tinerii li-
berali, introdu§i de dd. Campineanu i Statescu,
cancl ii vede deffland la discuVa Adresei Intru
lauda lui Bratianu, 1i cornpara cu Irozii din Vi-
cleim ; pe junimi§ti ii ataca pentru sustinerea
guvernamentala a alegerii lor §i le declara po-
zitia echivoca. Discursul 68 de mai jos respunde

www.dacoromanica.ro
60

la acest atac, §i discutiile §i voturile parlamen-


tare dovedesc din prima zi, cu catA independentl.
junimi§tii intelegeau sA-§i mentie atitudinea lor
de opozanti, cunoscutA de mai nainte. Anume
asupra agiului noul deputat junimist, d. Teodor
Nica, pa temeiul ideilor d-lui P. Carp §i a con-
vorbirilor cu d. T. Rosetti, publia la 1886 irn-
portantul sëu studiu cu acela§ titlu, si aid con-
damn1 fun darea BAncii Nationale pe stokul de
argint, care tocmai fusese o cauzA principalA a
ruperii tratArilor cu BrAtianu..
In afarA de aceste lAmuriri ale atitudinilor po-
Mice, activitatea pariamentarA in toatA legislatura
urmAtoare de 4 ani lanceze§te cu desavir§ire. In
loc ca partidul liberal de la guvern, redus acum
dupa cleslipirea atAtor fo§ti aderenti §i dupa neiz-
butita incercare cu junimi§tii la singurele sale-
elemente, sa solicite in ele cea mai intensiva
incordare la muncA §i sl gaseascl priceperea §i
energia cerute pentru opera de legislatie organicA,
toate promisiunile de reforme de prin Mesagii
reman neimplinite. Proiecte peste proiecte, ante-
proiecte i propuneri se discutA in diferite comisii
prealabile, ut aliquid fieri videatur, d. Dimitrie A.
Sturdza pune vr'o a ani de-a-rindul o stAruinta
grozavA in pregatirea reformei invatAmintului pu-
blic toate rMlAn zAdArnicite .§i nu trec peste

www.dacoromanica.ro
et
stadiul prelirninar. Se prornulga numai la 12 Aprilie
1887, sub ministerul de justitie al d-lui E. Statescu,
un Cod de comert tradus din italiene§te dupa
tipicul fabricei de legi din vremea Statutului lui
Cuza-Voda. Despre o adevörata §i larga impro-
prietarire a teranilor prin vinderea de loturi mid
din domeniile Statului, pentru care domenii se
crease la 30 Martie 1883 un minister deosebit
cu I. Campineanu ca prim titular, despre vre-o
reforma decentralizatoare a legilor comunale §i
judetene, despre inamovibilitatea magistraturei...
nimic ! Nici macar simpla ingrijire de a da tinere-
lor capacität1 introduse in partid prilejul la o
activitate mai conform a cu legitima lor ambitie
nu se vede in guvern, §i dupa cat-va timp
dd. Take Ionescu, C. C. Anion §i Al. Djuvara
se deslipesc §i ei de majoritate li tree In o-
pozitie.
In golul lasat prin o ap de nepilduita inactiune
legislativa se intinde §*1 mai mult exploatarea.
situatiilor publice in folosul privat al celor ce
sustin guvernul. Cat de departe trebue sa fi
niers lucrurile se poate intelege din faptul, ca
instil loan Bratianu printr'o izbucnire iresis-
tibila de sinceritate exclama inca la 25 Martie
1884 in plina §edinta a Camerei : Cu toate
neorinduelile ce s'au facut asasinate, procese

www.dacoromanica.ro
62

scandaloase am tacut §i am luat respunde-


rea" 1).
Cum se poate explica ingaduirea unei asemenea
situatii din partea lui BrAtianu ? Nu e vorbA,
delicatä in materie de bani nu a fost dernocratia
nici-odatA, §i milionul pentru incurajarea vir-
tutilor civice", alAturi de certe recompense re-
versibile", Glint curioase simptorne de slabire a
respectului pentru decenta publicA.
Dar In definitiv BrAtianu era om cinstit, §i
acurn se afla in joc intreaga situatie politicA a
liberalilor, la a cAror intArire lucrase toatA viata.
SA fi lost el inca de pe la 1884 atins de ince-
puturile boalei, care nu mult dupA cAderea lui
de la guvern i-a curmat zilele ? (In convorbirea
de la 14 Iunie 1884, relatatA mai sus, autorul
acesfei scrieri observase cu surprindere la BrA-
tianu un fel de absente intermitente, eclipsuri
de cAte-va secunde a le atentiei). SA fi fost el
aqa de sceptic in privinta partizanilor sëi, pe
care nu-i prea crutase nici in convorbirea de la
14 Iunie, incAt sA prefere inactiunea lor legislativA
unei actiuni, in valoarea cAreia nu avea incredere?
DacA este sA judecAm numai politice§te, ne
pare, cA evidenta lAncezire parlamentara prove-
1) Ma sunt reproduse, cu oare-care atenuare, cuvintele mi-
nistrului-prezident in Monitorui oficial.

www.dacoromanica.ro
63

nea din convingerea, ce o dobindise Bratianu in


urma intrevederii cu Bismarck la Gastein, ca
un nou resboi era iminent, de astl-data In con-
tra Rusiei, resboi pe care Brätianu 11 preve-
dea din toamne, in toamna pentru primävara
urmatoare. Regele, mai exact apretiator al po-
liticei internationale, va fi autat s combatl pre-
vederea lui Brätianu. Tocmai incheerea triplei
.aliante cu alipirea Romaniei era un mijloc pu-
ternic pentru garantarea pacii. BrAtianu insä per-
sista in pArerea sa, atunci se explicl intru
§i
cava, cum de i se departase gandul de la re-
formele interne. (Vezi §i pag. 17 de mai sus).
Dealtminteri, In legaturA cu noua politicA ex-
ternA, i se impun multe alte preocupAri. Unirea
revolutionarA a Rumeliei cu Bulgaria (6 Sept.
1885), rösboiul Intre Serbia §i Bulgaria (2 16
Noemvrie 1885), terminat prin pacea de la Bu-
cure§ti din 19 Fevruarie 1886, InstrAinarea Bul-
gariei de Rusia, detronarea Principelui Alexan-
dru Battenberg la 9 August 1886, agitarile mi-
nistrului Rusiei din Bucure§ti, Hitrovo, in urma
cArora multi agenti ai politiei rusegti, ascungi
sub infAti§area de iconari, jugAnari, etc., tree In
Bulgaria §i cautA sa se incuibeze §1 in Roma-
nia; atentatul, ajutat de el, In contra prefectului
Ifantov din -Rusciuc (19 Martie 1887) ; intentia

www.dacoromanica.ro
'64

regentei Stambulov -Karavelov - Mutkurov de a


ajunge la unirea personala a Bulgariei cu Ro-
mania sub Regele Caron ; urcarea Principelui
Ferdinand de Coburg pe tronul Bulgariei (25.
Iunie 1887) §i atitarile ruse§ti in contra lui :
toate aceste evenimente reclama cea mai incor-
data. atentie a guvernului roman..
Or-care ar fi fost cauzele atitudinii lui Brad-
anu, stagnarea Corpurilor Legiuitoare §i intin-
derea coruptiei administrative sporesc nemultu-
mirile In taxa ; opozitia din Camera. cre§te, §i
tonul mai agresiv al discursurilor de la sfir§itul
volumului de fall, oglinde§te agravarea situatieL
Opozitia - unita prime§te kin Dimitrie Bratianth
nota amara a unei du§manii de familie, §i de-
pe la Mai 1886 convoaca In oraple din provin-
eie Intruniri publice, care au un rësunet din ce-
in ce mai puternic. Toate incidentele sunt ex-
ploatate pentru excitarea spiritelor ; dup.. sen-

') Vezi si vol. II, pag. 116. Dar de astklati Rusia pare a.
11 amenintat cu ruperea relatiilor diplomatice fn asemenea cas,
cel putin daca se poate pune temei pe actele publicate de Ia.
cobsohn.Vezi Geheime Documente der ruseischen Orient-Politik, nach.
dem in Saia erechienenen ruaschen Original herauegegeben von R.
Leonow (Lipsca, editor Arwed &ranch) l in deosebi la pag.
150-155 adresa confidentialá a lui Hitrovo de la 20 Mai 188T
si telegrama cifratit a ministrului de externe din Petersburg
de la 10 Iunie 1887.

www.dacoromanica.ro
65

zatia produsa in Septemvrie 1885 prin oxpul-


sarea cator-va Romani Transilvaneni1) (expul-
sare ceruta de d. Dimitrie A. Sturdza §i pe a-
tunci cu atat mai surprinzatoare, cu cat tot d-sa
indemnase §i sprijinea pe d. Ioan Slavici la re-
dactarea Tribunes din Sibiu inceputa la 15 Apri-
lie 1884), vine conventia consulara cu Germa-
nia, incheiata la 22 Mai 1886, care stirnete
atata rezistenta In opinia publica, incat guvernul
e nevoit sa o retraga din Camera (lunie 1886)
prima atingere grava a autoritatii sale inafara §i
innauntrue Acum §i d. Fleva, totdeauna pornit
spre agitare, SO da demisia de la Primarie (5
Iunie 1886) §i trece la adversari, iar tinerii de-
putati liberali incep a ataca guvernul cu vioi-
ciune, mai ales d. Alexandru Djuvara pe d. Eu-
genie Statescu.
Ioan Bratianu, dominat de simtimintul omni-
potentei sale, se arata tot mai rar In Camera ;
la atacurile opozitiei or nu raspunde de loc, or
rOspunde cu violenta : pe d: Flevi II numegtO
butoi fara fund", lui Kogalniceanu ii zice ca-i
da tot ce-i cere". Inchis in micul cerc al unei
camarile de familiari, el se ocupa de toate ama-
nuntele administratiei §i devine cu atat mai inacce-

1) Ciurcg tatal tii flul, 0c5§anu, Secli§anu..


j668o 5

www.dacoromanica.ro
66

sibil la observ6riie putinilor membri independenti


din partid, cu cat tati ceilalti 1-au deprins la cea
mai oarba supunere. Semnalul il dase de mult
d. Dimitrie A. Sturdza prin cuvintele rostite de
pe banca ministeriala : Or de cate ori d. Bra-
tianu m6 va chema pe aceasta banca, voi veni,
si de indata ce-mi va zice : e bine sa lucrezi
aiurea si sa vie altul in locul d-tale, totdeauna
voi face asa". (§edinta Carnerei de la 11 Noem-
vrie 1882).
Pe langa aceste, pentru nefericirea partidului
liberal, C. A. Rosetti moare la 8. Aprilie 1885,
iar cati-va membri mai marcanti se vëd siliti sa
se retraga din luptä, Gheorghe Chitu e atins de
o boall incurabi15, peste putin loan Campineanu
are aceea§ soarta , mai tarziu' starea sanatatii
condamna, si pa d. Eugenie Statescu la rezerva.
Viata constitutionall este ca si paralizata. Bra-
tianu IV face si isi desface ministrii de la Flo-
rica fara nici o explicare parlamentara; dupa
admiterea in Cabinet a lui Radu Mihai (2 Fe-
vruarie 1885), caruia la 1887 ii incredinteaza
chiar ministerul de interne, are nefasta inspi-
rare de a numl pe generalul Alexandru Angher
lescu ministru de rësboi (21 Fevruarie 1886.
Vezi si vol. II, pag. 99).
In proportia, In care se intind manifestarile

www.dacoromanica.ro
67

de nemuitumire, cre§te §i violenta incercgrilor


de reprimare din partea celor de la guvern.
Dupg un nou atentat incontra ministrului pre-
zident, la 4 Septemvrie 1886, in care din noro-
cire arma lui Stoica Alexandrescu nu atinge de-
cat placa bandajului dlui C. F. Robescu, procu-
rorii printr'o instructie absurdg cautg sa h-n-
plice intre culpabili impreung Cu d. Oroveanu
§i pe Dimitrie BrAtianu. Iar a doua zi, sub pre-
textul ca sunt cetg tenii indignati", o ceatg de
bgtau§i, organizati de Prirngrie, navglesc asupra
cator-va redactii de la ziarele opozitioniste din
Capita la (vezi discursul 76) 1)
Faptul, el sub un regim nliberal" s'a putut
comite o asernenea agresiune incontra presei
dupg indemnul unei administratii publice, este
poate indiciul eel mai clar al . decadentei 'parti-
dului. din acest timp. Dacg trgia- C. A. Rosetti,
cu ioata instrginarea sa de guvern, vandalismul
de la 5 Septemvrie nu se intimpla.
Dar- violenta nalte contra-violet*. Sangeroase
incgergri pe strada se produc la alegerile cornu-
nale din Boto§ani (1 NoemVrie 1886), ele se re-
petg, (5 Mai 1887) la Galatt, apoi la Buzëu, la
') Atacul s'a fácut cu ingdixire po1iJei, dar pare a ft fosb
planuit de loan COmpineanu, p atunci.primar. Prefectal poli-
tiei, d. D. Moruzi, erea prea cuminte'plintkli ageceva.

www.dacoromanica.ro
68

Turnu-Severin, la Rimnicu-Valcei. Ministrul da


externe d. M. Pherekyde provoaca la duel pe d. N.
Fleva §i-1 rane§te (14 Ianuarie 1887). La intra-
rea solemna a Regelui in Ia§i pentru sfintirea.
Bisericei Mitropolitane (22 Apri lie 1887) alte
scene de batai §i. raniri intro agentii poliiei i
cei pu§i de opozitie ca sa fluere (dd. Costea P.
Bal§, G. M. §endrea, C. Penescu, etc.). Sosirea
la Ia ,§i este precedata de un afi§ al Comitetului
opozitiei-unite locale, Indemnand pe cetateni sa
nu intimpina pe Rege, care ar fi numai Regele
unei coterii politico". Printre cei sernnati pa
afi§ (Alexandru C. Mavrocordat, Iancu Corjescu,)
Scarlat Pastia, Alecu Bal§, Alex. D. Holban, Pa-
naite Ball cu fii, Nicu Ceaur As lan, etc.) se
afht §i profesorii universitari Gheorghe Marzescu
§i Miltiade Tzony. Pentru acest fapt ministrul
Cu Helm., d. Dimitrie A. Sturdza, ii da In jude-.
cata universitatii din Bucure§ti §i cere destitui-
rea lor, Insa juriul universitar (compus din doc-
torii Kalinderu, Maldarescul Sutu §i din dd. Cer-
natescu i Craciunescu) i§i declina compete*
de a judeca acest delict politic (13 Iunie 1887).
In lista aparatorilor figureaza dd. N. Ionescn,.
G. Vernescu, N. Fleva, Alexandru Lahovari, G.
Pal lade, jar cAnd acuzatii ies .din edificiul uni-
versitatil cü acel cieVolict favorabil lor, stint du§ii

www.dacoromanica.ro
OR

In triurnf la clubul Unirea", unde dd. N. Fleva,


Alexandru Lahovari §i G-. Pal lade tin discursuri
pentru lauda lor i insufletirea" studentilor a-
dunati acolo.
Era cu neputinta, ca parlamentul sa nu se
resimta, de aceasta stramutare a luptei politice
pe terenul manifestärilor de strada,. Rare ori se
rnai aude o discutie convenabila ; pe cand Intre
deputatii guvernamentali d. Dimancea de la Pi-
te§ti ca§tiga ascendent §i ajunge chiar la Vice-
prezidenta Camerei (precum la 1898 va ajunge
d. Iepurescu de la G-iurgiu), intre deputatii din
opozitie se semnaleaza d..Pallade de la Bérlad
prin neinfrinarea limbagiului ski, de a carui exube-
ranta, majoritatea nu poate scapa decat parasind
sala de §edinte, iar alti tinert liberali, ca d. Ca-
ton Lecca de la Baca'', introduc obiceiul de a
Intrerupe pe ministrul-prezident prin izbirea ban-
cilor cu capacele de pe saltare. La prima ivire
a acestei necuviinte, Than Bratianu tresare In-
tr'un gest de desgust o neuitata scena de tra-
gica ironie in mult framintata noastra, via
parlamentara.
Nu mai e acum vorba de meritele lui Bra-
tianu din trecut ; cele mai Invierpnate atacuri
le prime§te de la fo§tii si partizani. Domnii
Gheorghe Marzescu §i Mildiade Tzorly i§i Intl-

www.dacoromanica.ro
70

tuleazg, bropra despre procesul dumnealor Regi-


mul coruptiunii 0 al teroarei sou Guvernu}
domnului I. C. Brgtianu" (Ia0, tipografia natio-
nalg,, 1888), 0 sinistrul Milli" este calificarea.
obi§nuith a ineäruntitului bgrbat de stat. Nu se
mai tine seamg, de staruinta sa pentru intinderea.
ailor ferate, a scoalei de poduri §i §osele 0 a
institutelor de credit, nici de importanta lucrare
a fortificatiilor, inceputh, pe teren la 10 Septern-
brie 1884 (incontra areia, prin o noug. grevalg,
se declarg, opozitia-coalizatg) : se accentueazg,
numai pgitile rele a le administratiei sale, vizi-
riatul, satrapiile, cre§terea agiului, coruptiunea.
i Joan Brätianu tot nu vrea sg, inteleagg,
ca venise momentul retragerii, venise de mult.
Uitand marele adevgr zis de Bismarck la Ver-
sailles in fata delegaplor francezi : la patrie
-veut etre iservie et non pas domine'e, el persi-
sth cu or ce pret la guvern, 0 multi din par-
tizani sunt convi4, cg, Bratianu e ministru pe
viatä.
Rezultatul persistentei este o agravare caracte-
risticl in lupta dintre guvern 0 opozitia-unitä :.
atacurile i§i urea tinta §i, trecênd peste capetele
mini§trilor, se indrepteazg, spre capul Statului.
Incidentele rnentiohate cu sosirea Regelui la
Imi i cu procesul d-lor Marzescu §i Tzony sunt

www.dacoromanica.ro
71

o dovada. Mai nainte Inca se aratase un simp-


torn de degenerare al mi§cArii constitutionale.
Intre tinerii conservatori, cari urmau pe d. Las-
car Catargi, incepuse de pe la 1885 sa se distinga
d. Nicu Filipescu prin cea mai vie activitate. D-sa
fanclase ziarul Epoca, in jurul cäruia §tiuse sa
grupeze multi alti tineri inteligenti. La un ban-
chet pentru aniversara fundärii ziarului, d. Ressu
de la Galati, localizand fraza lui Gambetta se
soumettre oa se ddmettre, vorbe§te de Rege cu cuvin-
tele nsa se plece sau sa piece." (23 Noemvrie
1886) qi este felicitat In cercul Epocei de atunci.
Pe acest povirni§ aluneca acum rnkcarea poli-
tica din ce In ce mai mult.
La 15 Noemvrie 1887, In momentul In care
Regele cete§te in camera mesagiul pentru des-
chiderea ultimei sesiuni a legislaturei de patru
ani, opozitia-unitä distribue pe strada un mani-
fest catre cetateni, un fel de contra-mesagiu,
care se termina ast-fel :

Tara pare asvir1it4 in grozava alterna-


tiva de a alege Intre Despotism §i Revolu-
tiune.
Dar nu.
Un factor important exista Ina in siste-
mul nostru constitutional, Regele are drep-
tul i datoria de a veghia la libera expre-

www.dacoromanica.ro
72

siune a .vointei alegnorilor, la exercitiul


franc §i sincer al acestui drept de Suve-
ranitate nationala.
El este In drept qi dator sa inlature de
la prezidarea alegerilor un guvern preva-
ricator, sugrumator al tuturor libertatilor,
falsificator al tuturor principiilor, injositor
4i pervers, cars nu se mentine de cat prhi
coruptiunea ridicata in sistem §i prin cinis-
mul fortei brutale.
El @tie, trebue sa §tie, ca alegerile sub
acest guvern nu pot fi de cat o parodie
neru§inata, sau o drama sangeroasa.
Suveranul, citruia Tara i-a incredintat
destinele sale, qtie, trebue sa §tie, ca dm&
nu-i va cruta aceasta dureroasa incercare,
Poporul Roman, bland §i lung indurator,
va arunca in fine respanderea, nu asupra
acelora ce inconjoara Coroana, ci asupra
Aceluia ce o poarta I

Subscris este manifestul de capii opozitiunii-


unite" Dimitrie Bratianu, Lascar Catargi, G.
Vernescu §i de Delegatiunea Comitetului exe-
cutiv al opozitiunii" General Florescu, N. Fleva,
Alexandru Lahovari, Constantin Boerescu, Petre
Gradi§teanu, G. .Pallade.
In aceea§ sear& se aduna la d. Take Ionescu,
in strada tirbei-Vodg, deputatii opozanti de
toate, nuantele, dd. N. Fleva, C. C. Anion, Al.

www.dacoromanica.ro
73

Djuvara, Caton Lecca, etc. §i junimi§tii P. Carp,


Al. Marghiloman, Laurian, Nica, Stroici §i Maio-
rescu. Se fac incercari pentru atragerea juni-
mi§tilor in opozitia-unita, precum se mai film,
sera la inceputul anului de Alexandu Lahovari
V de altii cu succesul de a fi readus atunci sub
conducerea d-lui Lascar Catargi pe dd. Pogor, Leon
0 Iacob Negruzzi, Dimitrie G. Rosetti §i L.
Diamandi. Domnul Carp insa declara, ca nu
numai nu va intra in opozitia-unita, ci din con-
tra, dupa manifestul ei de astazi, refusa or ce
impreuna-lucrare cu deputatii din Camera, care
aproba un asemenea pamflet. La declararea d-lui
Carp se asociaza V ceilalti junitni§ti prezenci.
Fata Insa cu parasirea din partea atator amici
de la Iasi, d. Carp nu se mai poate considera
ca §ef de grup §i, CU sinceritatea sa obi§nuita,
o §i declarA peste douë zile in §edinta publica a
Camerei, in care pe acest motiv demisioneaza
din comisia Adresei. Cu atat mai neclintiti reman
in jurul d-lui Carp ceila1i deputati junimi§ti
(afara de d. Alexandru Marghiloman, care mai
-tarziu subscrie apelul din seara de 14 Martie
1888, despre care vorn vorbi mai jos). Tocmai
supra-excitarea spiritelor trebuia sa invedereze
In curind necesitatea nnor oameni cumpatati,

www.dacoromanica.ro
74

care pastrau respectul ordinei constitutionale §i


nu o cornprorniteau prin agitari de pe strada.
Situatia guvernului devine intolerabila. In zadar
Ioan Bratianu disolva Camera la 19 Decemvrie
1887, in zadar alegerile de la 23 25 Ianuarie
1888 ii dau cea mai mare majoritate. Cu sla-
biciunea colegiilor electorale din Tara noastra
majoritatile guvernamentale nu insemneaza, nimic.
in mornentele de criza ; din contra ele atita §i
mai mult opinia publica prin contrastul intre
aparenta §i realitate.
Intrunirile opozitieiunite din Bucure§ti sunt
regulat urmate de rnanifestäri provocatoare. Pe
de alta parte coruptia partidului guvernamental
ii sapa existenta ; strigatul de onestitate resuna
pretutindeni. Un cas concret se prezenta In
administratia ministerului de rösboi : se constata,
abuzuri cu furniturile armatei. Insa deabia sta..
ruinta a vr'o 14 ofiteri (capitanul Dimancea,
colonelul Serghie Voinescu, etc.) sile§te pe Bra-
tianu sa dea in. judecata pe generalul §i pe co-
lonelul Maican-Dumitrescu (2 Fevruarie 1888).
Instructia dovede§te §i complicitatea genera-
lului Alexandru Anghelescu. Pe acesta, ca
fost ministru de rësboi, Ii trimite Senatul (23
Fevruarie §i 16 Martie) inaintea CurVi de ca-

www.dacoromanica.ro
75

satie. Toti trei sunt in definitiv condamnati la


inchisoare.
Acum Insfir§it Ioan Bratianu incepe s. simtä,
cd nu mai poate merge inathte, i vrea se cedeze
guvernul. In sara de 21 Fevr. 1888 Beizadea
Dimitrie Ghica convoacd la d. P. Carp pe d.
Teodor Rosetti §i pe autorul scrierii de MA. §i
le propune formarea unui minister cu ei, cu d.
Menelas Germani, cu Printul Alexandru Stirbei.
impreund cu dd. Sturdza §i Pherekyde, luati
din Cabinetul Brätianu ; o asemenea combinare
ar 'avea, dupd incredintarea lui BrAtianu, spri-
jinul Camerei. Domnul Carp insistd in prima
linie asupra imediatei reformdri a BAncii Nationale
pentru a scapa finantele de agiul exorbitant.
Dupa douë zile combinatia cade ; Brätianu de-
clard, c reforma Bancii ar fi respinsa de ma-
joritatea sa. Beizadea Miticd mai incercard o
alta compunere ministeriald cu Protopopescu-
Pake, profesorul Al. endrea, etc., dar tocmai
pe and noii candidati a§teptau la Eforia Spi-
.

talelor ora fixata pentru a depune jurdmOntul


inaintea Regelui, combinarea se zädarnice§te din
cauza refuzului d.lui Germani de a participa.
Mi§carea publica este intreruptd prin cdlltoria
Regelui (1 13 Martie 1888), care se duce la
Berlin pentru in mormen tarea Impêratului Wilhelm.

www.dacoromanica.ro
76

In zioa plecarii, 1 Martie, Bratianu e nevoit


sa-§i schimbe cati-va mini§tri, si in locul d-lor
Eugenie Statescu, Radu Mihai §i Vasile Gheor-
ghian se numesc in exlremis dd. Constantin Nacu
la interne, Take G-ianni la justitie §1 Nicu Gane
la domenii. Se vede, ca loan Bratianu §i d. Di-
mitrie A. Sturdza tot nu-§i dau.pe deplin seama
de inevitabila necesitate a retragerii, un simplu
Ospuns de ,politeta al PrincipeluieBismarck la o
telegrama a ministrului-prezident Bratianu este
cu nechibzuinta,interpretat ca o incurajare la
guvern.
Dar in chiar zioa intoarcerii Regelui in taxa-,
Dumineca 13 Martie 1888, se tine o noua intrunire
Ygomotoasa a opozitiei-unite la Orfeu".
A doua cli, Luni, aniversara proclamarii Re-
gatului, manifestarile continua. De asta data sol-
datii ocupa sala Orfeu". Publicul gonit patrunde
cu gramada de prin dosul stradei Academiei in
curtea Palatului, strigand jos Bratianu". In in-
ghesuiala produsa prin §arjele jandarmilor calari
sub comanda d-lui Fanuta, se sloboade un pistol,
multimea navale§te spre scara palatului, geamul
de la u§a intrarii se sparge, se intimpla multe
raniri. Printr'o nenorocita co-incidenta, pentru
aceea§ seara e pregatit in sala teatrului national
un banchet dat lui loan Bratianu de Oomerciantii

www.dacoromanica.ro
77

capitalei. Invitatii la sinistrul ospat se stre-


coarl prin cordonul militar, care incunjura
toatA piata. In acela§ timp opozitia-unita its-
pande§te in public un apel cAtre CetAtenii Ca-
pitalei" :
Gavernul a provocat asta-zi macel. Ant-
versara proclamarii Regatului Roman a
fost patata de sange 1
Pe cand poporul era :macelarit pe ulite,.
in sala Teatrului, la adapostul unui cordon
de baionete, imbuibatii regimului, beti de
sange §i de trulle, serbatoreau.gloria sefului
bor.
Cetateni!
Sangele fraWor vostri n'a curs In zadar.
Curaj inainte, pentru lege tilt pentru Tara t

Apelul poartA vr'o 50 de semnAturi din opo-


zitia-unita, pe lAngA cele §tiute a le capilor. §i
comitetului executiv, cu dd. N. Fleva, P. GrA-
di§teanu, G. ,2allade etc., §i pe acele a le d-lor
N. Blaremberg, Printul Alexandra §tirbei, Take
Ionescu, Al. Djuvara, Nicu Filipescu, loan Laho-
vari, Caton Lecca, Gheorghe Panu, a le d-lori
Marzescu §i Tzony, Ressu §.1 Robescu, a le d-lor
Iacob Negruzzi, Leon Negruzzi §i Alexandra
Marghiloman.
Lipse§te semnAtura d-lui Menelas Germanit

www.dacoromanica.ro
78

care demisionase din comitetul §i clubul conser-


vator.
In dimineata zilei urmatoare, Marti 15 Mar-
tie, se vkl pe ulite mici placarde, incadrate In
negru, cu inscriptia redactatä de d. neva :

In semn de dollu
pentru
Sangele nevinovat ve'rsat eri de guvern
Deputatii opozitiunii
vor merge azi In corpore, pe jos cu capetele
descoperite, de la clubul Unirea" de pe Bulevard
la Camera.

Pe la amiazi, procesiunea anuntatä incepe a se


mi§ca Inca. Patin numeroasa pan& in strada Ca-
rol, ea cre§te de la podul DImbovitei incolo §i
ajunge. in grAmada compacta la bolta de sub tur-
nul Mitropoliei. Aici se vede oprita de sergenti §i
vengtori cu un procuror Inaintea lor. Numai de
putatii sunt lasati sä patrundä. Se produce o
mare invalmti§ala. 0 companie de venAtori
inainteaz din ceailaltä parte a Mitropoliei §i
ocupa, curtea dealungul inträrilor Camerei. In
momentul, in care d. N. Fleva urea treptele
dinaintea u§ei rezervate deputatilor, ee Sand de-

www.dacoromanica.ro
79

tunaturi de pupa, §i de revolver. Alaturi de


d-sa, un u§ier al Camerei, lovit de glontul unui
soldat, cade mortr, peste sangele lui, impro§cat
in tinda, trebue sa treaca deputatii, care mai
sosese. In fata cadavrului d. -Carp apostrofea-
za, pe ministrul Sturdza cu o violenta, care
pentru mult timp le-a intrerupt relatiile personale.
In chiar sala edintelor o scena ne mai pomenita :
printre deputatii emotionati la culme, sub stri-
gatele de spaima ale damelor de la tribuna, in-
ainteaza deodata procurorii §1 judecatorii de in-
structie,. i incep sa caute dupa arme In buzu-
narele mandatarilor natiunii banuiti de opoziVe.
Prezidentul Camerei, generalul Loma, pretkuu
chiemase armata in curtea Mitropoliei, ingadu-
ise §i ..profanarea Adunarii./Deputatii Fleva i Fili-
pescu se v6d arestati sub pretext de flagrant
delict i condu§i In temnita de la Vacare§ti. Era
vorba sa se arunce asupra lor vina omoruluit
Analele parlamentare a le altor tëri de o suta
de ani incoace cuprind i ele multe scene do
violenta, dar a violenta de fapt a deputatilor
Intro ei sau a fortei militare in contra lor. Insä
ca sub aparenta Legalitatii judecatore§ti sa pa-
trunda magistratii in Adunarea legiuitoare pentru
a incepe incontra deputatilor cu grarnada o in:

www.dacoromanica.ro
80

structie penalA: acest spectacol a fost rezervat


Romaniei sub un regim liberal.
La inceputul nilnisterului BrAtianu in 1876,
deputatii delegati ai comitetului de acuzarer
prin o procedare jacobina, violeaza dreptul ma-
gistratilor ; la sfirlitul ministerului Bratianu ill
1888 .magistratii dependenti de ministerul justi
fief, prin o procedare reactionara, violeaza drep-
tul deputatilor.
Ce mai rëmanea dupa un asernenea extrein
Consilille de mini§tri nu se mai tin decat sub
paza soldatilor postati In dosul edificiulin din
strada Academiei. La 20 Martie izbucnqte in
satele din jurul Capitalei i revolta teranilor.
In prezioa izbucnirii Ioan BrAtianu demisioneazA..
Se mai pierd 48 de ore cu o noua incercare.
a Printului Dimitrie Ghica, dar Marti in 22 Mar-
tie 1888, la 5 ore dupa amiazi, mihisterul juni_
mist cu prezidentul Teodor Rosetti la interne-
§i d. P. Carp la externe depune juramentul In
manile Regelui.
Formalitatile pentru liberarea deputatilor ares-
tati erau facute in aceea§i zi, §i pe la 6 ore .

seara, sub o ploae torentiala cu fulgere §i grin-


dina; mu de oameni insoteso pe d. Nicolae Fleva
in triumf prin ulitele Capitalei. Noul ministrth
de interne se duce la Than Bratianu, in casa

www.dacoromanica.ro
81

din strada Co ltei, pentru a lua la falai locului


rnösurile de ocrotire incontra unei posibile agre-
siuni.

Ast-fel se sfir§e§te regimul de 12 ani al lui


loan Bratianu. Ie§it din agitarile coalitiei de la
Mazar-Pa§a, adus la guvern prin insuficienta
ministerului conservator din anii 1875-76, el
ajunge la culmea puterii prin proclamarea Re-
gatului dupa un rësboi glorios, se släbe§te in
revizuirea Constitutiunii §i cade, cu ocazia tur-
burarilor opozipi-unite, din cauza propriilor sale
gre§eli in ultimii ani.

56680 o

www.dacoromanica.ro
DISCORSURI PARLAMENTARE 1881-1888

54.
Asupra tezaurului de la Petroasa.

qedinla Camerei de (a 2 _Decemvrie 1881).

Ministerul din iteel timp.

I. C. Bratianu, prezident 0 r6sboi.


C. A. Rosetti, interne.
E. Statescu, externe §i adinterim justitie.
G. Chqu, finante.
Colonel Dabija, lucrári publice.
V. A. Urechia, culte.
In prezioa 1nceperii furtunoaselor desba-
teri ale Camerei asupra Aspunsului la Mesa-
giul Tronului pentru deschiderea sesiunii
legistative 1881 1882, In cari desbateri
chestia Dunärii si contra-proiectul adresei
junimiqtilor" au fost obiectele principale, mi-

www.dacoromanica.ro
83

nistrul cultelor, d. V. A. Urechia, aduce in


discutie o cerere de credit pentru imprima-
rea stampelor alitturate publicarii lui Ale-
xandru Odobescu asupra tezaurului de la Pe-
troasa.

D-lor deputati, in capul ministerului instruc-


iunii publice, cand s'a Inceput aceasta lucrare,
era cel ce vö vorbe§te acum. D-v. ai avut oGa-
zie _SA ye ocupati in aceasta Camera de repa-
rarea bisericei catedrale de la Curtea de Arge§.
In legatura cu acest fel de lucrari incepute tot
atunci, trebuia sa se faca ceva §i pentru un alt
monument pretios, pe care-I avem in muzeul
nostru, *a§a numitul tezaur de la Petroasa.
tii cu totii, ca acest tezaur a atras de mult
atentia deosebita a lumei invalate, ca o impre-
undre de obiecte de cea mai mare valoare, in
parte chiar unice in felul lor. De exemplu pro-
bele de ceea ce se nume§te orphévrerie cloi-
sonnee, cum sunt contihute in a§a zisa do-
pi a acestui tezaur; sunt de o extrema rani-
tate in Europa pentru acel timp. Inaintea gasirii
tezaurului nostru era mai ales coroana §i mane.
rul spadei lui Carol-cel-Mare, care erau mai cunos-
cute ca lucrate in a§a mod ; insa aceste obiecte
erau de la sfir§itul secolului al 8-lea sau de la
inceputul secolillui al 9 lea ; 'pe cand tezaurul

www.dacoromanica.ro
84

nostru de la Petroasa coprMde obiecte din se-


colul al 4-lea sau al 5-lea. Caci, d-lor, ceea ce
mai da tezaurului de la Petroasa o deosebita .

valoare i permite a-i fixa pan g. la tin punct.


oare-care §i epoca, este pe langa bratara cu 0.
inscrippne in rune, mai ales cupa cu cele mai
interesante, dad, nu cele mai frumoase figuri
pe ea, in mijloc o figura cu animale culcate in
jurul ei, poate Freya, IMprejur un lant de alte
figuri. Aceste figuri dupa lucrarea in aur se arata.
a fi facute de artizani bizantini §i dovedesc arta
greceaset in decade* ; iar dupa cuprins par a
reprezenta tipuri din mitologia nordica. Mai ales
figura repetata a unui om cu o pasëre langa
cap, pare a reprezenta pe Odin, caruia vulturui
ii era simbol de atot-§tiinta.
Aceasta ne face sa presupunem ca tezaurul nos-
tru a fost ingropat pe malurile. Buzului in timpul
Vizigotilor sau mai nainte a Ostrogotilor, adica.
in timpul in care regii Ostrogoti sau Vizigoti
puneau sa faca din minele de aur ce gaseau aci,.
§i opere de arta cu ajutorul rneseria§ilor aduOt
d:n Bizant.
Iatä cate-ya cauze, pentru care tezaurul de
la Petroasa a atras, abstragie facOnd de valoarea
lui materiala ca aur, luarea arninte a Europei, care
a avut prilejul sa-1 vacia §i la expositja de la

www.dacoromanica.ro
85

Paris §i la cea din Viena, §i apoi sä ceteasca


unele arti sträine ce vorbesc despre el.
S'a intimplat ast-fel, ca toatä straingtatea care
se ocupl de asemenea lucrari, s5. se intereseze
de el, §i ca in mai multe carp sä fie mentionat
§i in parte reprodus prin desemnuri. Ins5, noti-
tele §i desemnurile straine nu sunt tot deauna
exacte, §i apoi nu ni se cuvenea nouë, ca nu-
mai strainii sg, vorbeasca lurnii despre ceea ce
se afig. In muzeul nostru din Bucure§ti.
Aceasta nephsare a noasträ nu se putea con-
tinua, §i dad, era un ministru de instructiune,
care avea in bugetul söu un paragraf pentru
publicatiuni §i descoperiri arheologice, era de
datoria acelui ministru 0, se ocupe mai ales de
acest tezaur, care constitue o descoperire arheo-
ogicä de rangul antai. Atunci, d-lor, eu am tre-
buit sä m6 intreb, care este in tail la noi Mr-
batul cel mai competent, cel mai recunoscut ca
sa-mi dea luminile sale in aceasta materie. Cred
ea sunteti alaturi cu mine, and v6 spun, ca
acel barbat, la care m'am adresat, este d. Ale-
xandru Odobescu.
D. Odobescu a scris o monografie in limba
romana asupra acestui tezaur §i a tradus-o In
parte §i in limba francezA. M'am adresat apoi,
dup5, sfatul d-sale, la un xilograf recunoscut, Ia.

www.dacoromanica.ro
so

d. Brendamour din Dfisseldorf, care a Mut o


reproducere a tezaurului fara colori, in simple
cli§euri tipografice, §i libraria Socec a §i pus in
lucrare o editiune de tipar in negru. Dar daca
aceasta reproducere era poate suficienta pentru
noi, care putem numai sa citim ceva despre a_
ceste obiecte §i daca voim sa le vedem, nu a-
vem cleat sa mergem aid in Bucure§ti la Mu-
zeu, era insuficienta lucrarea pentru strainatate
§i pentru arta In genere. i atunci, asemenea
dupa propunerea Omuta de d. Odobescu, m'arn
adresat la acela, care este cunoscut in lumea
Intreaga, ca un bun editor al publicatiunilor de
asernenea natura, m'am adresat la casa Morel
din Paris, celebra prin publicarea colectiunii Ba-
silevski i a multor altora. D. Odobescu s'a pus
In intelegere cu casa Morel, §i acea casa s'a de-
clarat gata, cu pret moderat, sä faca, publica .
tianea in forma ce v'o aratä d. ministru al cul-
telor.
Acurn rërnane chestia finantiara de explicat.
In budgetul ministerului cultelor §i instructiunii
publice era prevSzuta in fie-care an o suma oare-
care pentru publicatiuni archeologice; in anul
1875 erau prevezuti, dad, mi-aduc bine aminte,
vre-o 8,000 fr., iar In anul 1876 erau vre-o
15,000 §i era vorba ca sa se achite casa

www.dacoromanica.ro
87

Morel la anul 1876, cand ar fi sosit primele


chromolitografii terminate de ea, caci la 1875 a
fost numai o preschimbare de corespondenta ;
la 1876 insa, and era dar prevëzuta In budget
aceasta suma, ministerul conservator a cazut,
§i tot ce se proiectase in acel inteles nu s'a
putut realiza, fiind-ca paragraful s'a suprimat
In budget §i au venit imprejurari, care nu per-
miteau Camerei §i guvernului sa se gandea-
sca la publicatiuni Archeologice ; avea sa se On-
deasca la lucruri de o alta irnportanta, superi-
oara, era timpul rësboiului. Astazi, cand Ince-
pem o era mai lini§tita, eu nu pot decat sa feli-
cit pe d. ministru ca, a revenit la aceasta ches-
tie, §i fiind-ca d. Odobescu este la Paris, lu-
crul s'a putut aplana mai lesne, §i cred ca.
este in interesul nostru al tutulor, este un in-
teres national, ca in mijlocul atator altor ocu-
paiuni sa ne ocupam §i de §tiinta §i arta in
limitele putincioase §i s acordam acest credit
pentru a vedea cu o zi mai nainte tezaurul
de la Petroasa pus la dispozitia tutul or iubito-
rilor de arta, inteun mod cuviincios. (Aplause).

www.dacoromanica.ro
55.
Asupra adresei. Contra-proiectul cu progra-
mul junimi§ti1or.

(edinia Camerei de la 3 Decemvrie 1881)

Introducerea istorica a acestui volum,


la pag. 29 §i 30, arata cele douk preocu-
pari a le cercurilor politice in momentul
cand se desbate In Camera adresa la Tron
pentru sesiunea 1881-1882 : pe de o parte
chestia Dunarii, pe de alta ie§irea junimiq-
tilor din clubul conservator. In legatura cu
disensiunea conservatoare sta contra-proiec-
tul de kdresa, cetit de d. Carp In kiedinta
Camerei de la 3 Decemvrie 1881 kii comen-
tat In aceeaki §edinta de autorul scrierii de
fata prin discursul ce urmeaza.

www.dacoromanica.ro
89
Contra-proiectul m in ori tii .
Maiestate,
Adunarea, deputatilor, care In unanimi-
tatea ei la 14 Martie al acestui an V'a acla-
mat Impreuna cu Senatul de Rege al Ro-
maniei, se simte fericita a incepe prima
sesiune ordinara In noul Regat prin aduce-
rea omagielor sale catre Maiestatea Voastra.
Dupa ce, printeun r6sboi glorios, ati con-
dus natiunea la recunoakiterea independen-
tei i ati statornicit relatiunile Regatului
cu marele Puteri ale Europei, acurn cand
imprejurarile din afara V6 fac sa sperati o
epoca de lini§te §i de pace, Maiestatea Voas-
tit., in inalta i neobosita Sa Ingrijire pen-
tru Statul Roman, vine a ne vorbi despre
trebuintele noastre Inauntru, despre silin-
tele ce urmeaza sa faceth cu totii spre a
a§eza tara desavarqit in conditiunile unui
Stat liber, prosper §i respectat.
0 Era noua Incepe dar de asta-zi Inainte
pentru noi.
Or-cad ar fi fost deosebirile de partid
din trecut, intelesul activitatii noastre po-
litiee In viitor nu poate fi cautat decat in
principiile practice pentru opera de organi-
zare a Statului qi societb.tii Inauntru.
Maiestate,
Punctul de plecare al acestei opere este
Constitutiunea noastri1. 4itA, la 1866 din-
tr'un cornpromis al tutulor partidelor, ea a

www.dacoromanica.ro
90

putut strlibate, cu singura modificare a art.


7, §i discutiunile interne si tirnpul räsboiu-
lui i aplicarea tractatului de la Berlin. Ni-
meni nu mai pune la Indoialä dernocratiza-
rea societätii, adica, depArtarea privilegiilor
de c1as i egalitatea tutulor Inaintea legii,
ai noi trebue s ne Intemeiern asemenea pe
acea respectare a muncei productive, care
este formulatcl In Constitutiune prin deose-
birea colegielor electorale du$ deosebirea
censului.
Intrebuintand mai bine fortele, cad In
momentul de fata s'ar consuma lu. zadar In
lupte constitutionale, voim s le concentram
mai ales la imbunatatirea unei temeinice or-
ganiz4ri sociale pentru asigurarea proprie-
tatii §i a muncei onegte in principalele ei
manifestad, ivite Ono, acum In tara noas-
tra.
In aceast 5. ordine de idei, guvernul Maie-
stAtii Voastre anuntl Camerei proiecte de
legi pentru tocmelile agricole qi pentru drep-
tul vinz6,rii böuturilor spirtoase In comunele
rurale In profitul qcoalelor i al bisericei,
precum kfi modificarea cator-va articole din
legile comunale i judetene. 0 parte din
aceste legi se §i aflö, In cercetarea sectiu-
nilor Camerei. Noi le vom studia cu acea
deplia solicitudine, pe care o reclamä obiec-
tul lor de o knportant5. inciziva. Modificarea
legii tocmelelor agricole va fi salutara, tiind

www.dacoromanica.ro
91

searnk de deosebitele relatii dintre proprietari


§i locuitori dupa deosebitele parti ale t6rii
0 dupa deosebitul lor mod de a face agri-
cultura. Asemenea regularea dreptului vinza-
rei böuturilor spirtoase in comuuele rurale,
cu ocrotirea putincioask a intereselor, va face
in fine din buna intretinere a bisericei 0 a
§coalelor skte§ti o realitate, procurand co-
munelor mijloacele materiale pentru aceasta.
Spre a indrepta insk cu succes activita-
tea primarilor 0 consiliilor cornunale rurale
spre aceastä bunk intretinere a bisericelor §i
a §coalelor precum §i a drumurilor, comuna
rural& pe cat se poate trebue sk, fie ferita
de agitarile politice qii sk inceteze a fl cea
din urmä treapta a administratiei centrale,
dand o parte din celelalte atributiuni ale
sale de asta-zi in sarcina cantonului ca celui
dintai organ al administratiei generale.
§i modificarea legii consiliilor judetene,
anuntata de guvern, credem a va trebui
sa se fack in spiritul decentralizkrii admi-
nistrative, ap preen m o cere ins4 Consti-
tutiunea.
Legea ruralk de la 1864 prevede un mi-
nimum de pArriênt pentru deosebitele categorii
de säteni 0 introiuce principiul de inalie-
nabilitate pe timp de 30 ani, cu o modilicare
a dreptului de mo§tenire in favoarea comunei.
In consecinta acestor principii, consfintite
de art. 20 §i 133 din Constitutiune, credem

www.dacoromanica.ro
142

ca o dispositiune legislativä, coprinz6nd liber-


tatoa de a testa, trebue sa garanteze pro-
prietatea imobiliara; a t6ranului in contra
parcelarii excesive.
In organismul nostru social s'a produs
o qtirbire, care trebue§te reparata, fara in-
tarziere : meseriaqul roman a disparut in
multe locuri qi este pe cale de a disparea
In mai toate. Inlocuirea lui prin meseria§i
straini ar insemna scaderea vitalitatii po-
porului romanesc. Fara a nesocoti principiul
modern al libertatii =noel, este totu de
neaparata trebuinta a proteja meserigiii prin
constituirea lor In corporatiuni, u scop de
a desvolta ajutorul reciproc §i de a intretine
kicoalela de meserii.
FAA eu aceste cerinte ale politicei interne,
personalul idministrativ al guvernului trebue
sa aiba o mai bunk intalegere a grelei sale
misiuni. 0 lege de admisibilitate in functiunile
administrative trebue sa r&3punza acestei
cerinte, puind conditiunile trebuincioase pen-
tru Intrarea in serviciu, dar garantand In
acelaq timp pe functionari, in marginele
putincioase, in contra fiuctuatiunilor politicei
zilei.
Ca a treia putere constitutionala alaturea
de puterea executiva §i de cea legislativa,
magistratura cere a fi intemeiata pe baza
mai solide. 0 lege de admisibilitate trebue
sä prevada conditiile pentru aceasta i o

www.dacoromanica.ro
lege de inaintare sA le MtAreasch, puind
magistrature mai ales la adApost de inriu-
rirea politicL lar pentru a pastra intreaga
acea Malta neatarnare i acea lini§titA cum-
panire a dreptap, care se cer neaparat de
la un judeator, magistrature pe toate treptele
ei trebue sa devie inamovibila cu departarea
or-carei forme de electivitate.
In corespondent& cu aceste trebuinte ale
vietei publice, felurite in formele lor, dar
intemeiate pe o conceptiune unitara a orga-
nismului Statului, cat& IA fie reformata §i
legea invAtämintului public. Intocmirea
administrarea §coalelor din sat trebue sa mear-
ga paralel cu reforma mai sus atinsA a le-
gii commis, i o sporire a Foalelor nor-
male pentru pregatirea invAtAtorilor rurali
trebue sa dea conaunei personalul InvAtator
in cantitatea i calitatea, cerutA. In coala
secundara este sA se Infranga curentul functi-
onarismului budgeter §i sa se introduca In
larga mAsurA o directie spre §coalele rea-
le §i de mesezli, pastrand Insa liceele cu
invetArnentul clasic ca adevërata temelie a.
studiilor mai Melte. UniversitAtite trebue sa
ajunga in stare a corespunde atat cerintei
kitiintelor In genere, cat i cerintei legilor
de admisibilitate In functiunile administra-
tive vi judecAtoresti.
Aceste sunt reformele de cApetenie ca.

www.dacoromanica.ro
94

le credem astAzi indicate prin situatia din


nA u ntru a Statului Roman.
Maiestatea Voastra este cu drept cuvgnt
incredintata a, or-cand se va atinge de
onoarea kii de drepturile noastre nationale,
nu va fi in toata tara decat un cuget,
care va tine deqtepte toate militile §i va
afla gata toate devotamentele.
Asemenea ins& Maiestatea VoastrA poate
fi incredintata, cA §i la marea lucrare a or-
ganizArii noastre interne, care este propria
misiune a generatiunii de astazi, va gag
acelq devotament in tara intreaga.
SA traiti Maiestatea Voastra !
SA trAiasca, Maiestatea Sa Regina!
SA traiasca Dinastia Regala!"
Semnati : P. Carp, T. Maiorescu, G. Trian-
dafil, N. Gane, C. Bobeica, I. Negruzzi, C.
Papadopol- Calimach.

D-lor deputati, atat d Vernescu, care a vor-


bit in contra proiectului de adresä al majoritatii,
cat §i d. Maniu, care a vorbit pentru acest pro-
ject, au vorbit dintr'un singur punct de ve-
dere : din punctul de vedere al chestiei Dunari.
Dad, m'am inscris ca sä vorbesc in contra
proiectului majoritatii, nu este pentru aceasta
chestie, ciafara de singura propositie de acolo,
care aproba Ma reserva actele guvernului, apro-
bare pe care nu o puteti cere de la noi afara

www.dacoromanica.ro
95

de aceasta propositie de aprobarea actelor, noi


de altminteri ne am putea unl cu declaratiile
de patriotism facute de majoritatea comisiunii.
CAci, d-lor deputati, de ce este vorba ? Avem
inaintea noastrA o formA de tractat, ca sA, o
decidem, un proiect de lege, pe care sA-1 votAm, o
solutiune, la care sA, ne legAm ? Este numai o
adresA la Tron.
Punctul nostru de vedere este ad. acesta : am
vezut el guvernul MaiestAtii Sale, prin o form5 ,
ce o credem neobipuitA, dar pentru a cArei
adoptare de sigur guvernul are motivul sell pu-
ternic, a pus intr'un Mesagiu Regal o chestie
§i detaiuri asupra unei chestii internationale pen-
dente. FatA cu aceastA procedare neobipuitA,
noi am intrebat Antal pe guvern, claca ce-
rend de la noi o solutiune oarecare, este §i
dispus sl ne comunice actele diplomatice. A. res-.
puns el nu ni le comunicA, fiind chestia pen-
dentA: Chestia fiind dar pendentA, am intrebat in al
doilea rind pe guvern, dacA n e poate spune, de
ce a pus-o atunci in mesagiu? Nu ni s'a respuns
nici aici; s'a respuns :- nu ye putem da aceasta
explicare.
Va sA zicA, Inaintea Orli i cel putin Inaintea
noastrA, a unei pArti din oposiVe, chestia stA a§a :
guvernul i-a luat meritul qi i-a luat §i respun-

www.dacoromanica.ro
96

derea de a trata o chestie internationall pen


dentl in rnodul cum a tratat-o prin Mesagiu..
Noi nu cunoa§tem actele §i motivele ; find insg,
siguri a sunt motive puternice pentru aceasta,
zicem : Dad, nu cunoa§tem actele §i motivele,
nu putem §ti, pana, unde M. aprobam o soluti:
une. Dar dad, guvernul MaiestiTi Sale face apet
la patriotismul nostru, daa, zice ca de cate
ori va fi vorba de onoarea §1 drepturile noastre-
nationale, aci ca §i pe Tron §1 in tall, nu va fh
decat un cuget gata pentru tot devotamentul, "
atunci noi röspundern :. Ati avut dreptate sä
faceti apel la patriotismul nostru, dad. este-
cas de a face apel ; §i daa, este acest cast
atunci puteti fi siguri de intregul nostru devo-
tarnent, de aceastä unitate, care trebue s5, fie-
in toate chestiile nationale. Cu alto cuvinte noi
nu credern, ca, chestiile internationale pot sl fie-
arme de opozitie ; nu vrem O. punem opozitia .
pe acest tarim. In fata strainatatii avem un
guvern national, §i de cate ori va fi vorba de-
onoarea §i de drepturile nationale, trebue sä se-
§tie, a acest, guvern va avea togä natiunea
indãrätul sëu.
Voiti insa, d-lor, dup5, directia ce au luat des-
baterile de la inceput, voiti sit §titi mai multec
detalii acum cu ocazia adresei la mesa giul Tro--

www.dacoromanica.ro
97

nului, voiti O. §titi parerea noastra individuala:


unul sau altul dintre noi, care este inscris, d.
Lahovari, de exemphi, sau d. Carp, poate ca
vor avea ocazia de a ye vorbl In deosebi In
chestia Danarii.
Pentru mine, daca am luat cuvintul ca sa
vorbesc in contra proiectului majoritaVi, am fost
indemnat de alte motive, motive de ordine cu
totul interna, pentru Statul nostru.
Caci, d-lor deputati, ye intreb: Mesagiul Tro-
nului copridde el numai chestia Dunarii? Se mP.r-
gine§te el in aceasta forma neobi§nuita de a
trata chestii internationale? Ad este tot In-
telesul lui?
In Mesagiul Tronului, mai solemn de cat alta-
data, mai puternic In aceasta privinta de cat
or-cand, ni se zice:
Placerea ce simt de a me afla in mijlocul
d-voastre, este cu atat mai mare, cu cat este
vorba acum despre silintele ce urmeaza sa
facem cu totii, spre a ne a§eza desavir§it in con-
ditiunile unui Stat liber, prosper §i respectaty
§i aceasta sufleteasca multumire o simt §i mai
deplin astazi; caci pentru prima oara deschid
sesiunea ordinara a Corpurilor legiuitoare a
Regatului Roman.
§i la aceasta prima nota, care declara deschisa
5668o 7

www.dacoromanica.ro
99

prima sesiune a Regatului Roman, spre sfir§itul


Mesagiului se adaoga :
Intins §iroditor este campul activitaiiii d-voas-
tira legislative, in actuala sesiune. Dup., ce
); ati incheiat bolta edificiului nostru politic, o
sarcina noua §i nu mai putin laborioasa incepe
de acum pentru d-voastra: aceea de a conso-
lida marea opera la care a lucrat un lung Or
de generatiuni, spre a fonda Statul Roman.
Va M., zica Mesagiul ye pune inaintea unei
a doua probleme, chestiile interne, ye zice :
s'a incheiat bolta edificiului nostru politic, acum
este momentul caci avem speranta de pace in
Europa, acum este momentul sa luati d-v. sar-
cina nu mai putin grea a consolidarii Statului
inauntru.
D-lor deputati, me intreb : aceste cuvinte so-
lemne trebue sa rernae fara respuns? Vorn
zice noi, ca aceasta tart, care de atatia ani
de zile prin nesfir§ite complicatiuni internatio-
nale n'a avut timp lini§tit ca O. se ocupe o data
§i de organizarea sa interna cu temei, WI nu
OA nici o data acest timp, sa nu fie nici
o data venit momentul, in care sa zicem: ne
gandirn la viata interna a poporului nostru ?
Camd guvernul Maiestatii Sale face pe Maies-
statea Sa sa ne zica : este un timp de pace

www.dacoromanica.ro
99

dupa ce s'a edificat bolta edificiului politic


in gall, claditi Inauntru, nimeni din noi sa nu
respunda la acest apel? De cate ori se aduce
un Mesaghl, de cate ori se face un respuns, eu
unul am obiceiul de a citi ce s'a Mcut Inainte
cu aceial ocazie, nu in tot timpul, dar o
epoca data, cel putin de la 1876 Incoace, ,de
cand este acest guvern pe banca ministeriala.
Ei bine, am vezut la 1876 Ca se promiteau
reforme, cari nu s'au putut face ; la 1877 se pro-
miteau altele, cari nu s'au putut incepe din causa
resboiului; la 1878 altele, cari nu s'au putut tine
din causa aplicarii tratatului de la Berlin; la
1879 se zicea anume : acum a venit Era de
lucru, dar nu s'a lucrat, caci a venit chestia
Strousberg ; la 1880 iara§ nu s'a putut lucra,
cad era de regulat chestia Dinastiei §i Rega-
tul. Asta-zi In fine, d-lor, avem Regatul. Regele
Insu§ ne zice : a venit mornentul organizarii
inauntru; i noi sa zicem numai: chestia Dunarii?...
G. Vernescu. Cer cuventul !
T. Maiorescu. Nu cred ca este de demnita-
tea noastra de a ne lasa sa fim In opera de or-
ganizare rnarginiti numai la ceea ce una sau
alta din Puterile straine bine-voe§te a rite lasa
ca timp fiber de ocupare; cred din contra, a
atunci, cand ni se afirnil chiar de la Tron, ca

www.dacoromanica.ro
100

este pace §1 lini§te §i ca suntem chiemati a ne


ocupa de organizarea Inauntru, suntem datori
a respunde la acest apel; suntem datori a arata
§i noi, fiecare dupa slabele sale mijloace, ce
credem In aceasta privintä.
Din acest punct de vedere, d-lor, me intreb
ce face Mesagiul, §i ce respunde proiectul majo-
ritatii? Proiectul majoritatii ia act despre acest.
moment solemn §i-§i arata mandria de a aduce
omagii acum In prima sesiune ordinara a Re-
gatului.
§i astazi, continua proiectul majoritatii
and isblnda deplina a rösplatit lucrarea starui-
toare, in care s'au Intrunit toate puterile vi
ale terii, natkinea se afla mai bine pregatita .

§i indemnata a pa§I cu Incredere Inainte, la.


lucrarile de organizare, de desvoltare §i de Inta-
rire Inauntru.
Maiestatea Sa arata cate-va reforme, proiectub
rnajoritatei D-v., dupa ce a vorbit de cheslia.
Dunarii, cand trece la acest apel tot a§a de solemn,.
tot a§a de important pentru reorganizarea in-
tern, zice:
Noul nostru Regat, ajutat de lucrarea spornica.
a unei epoci de lini§te §i-de activitate pacinicar
ar putea sa indeplineasca repede Imbunattitirila

www.dacoromanica.ro
101

ce se mai cer, pentru desvoltarea sa economica


,,§ipentru inthrirea sa politica."
La un apel solemn §1 afirmativ, rnajoritatea d-v.
rospunde dubitativ, conditional, optativ : am pu tea,
dar. . ." dar ce? Dar nu vrem ? Nu I Atunci ce ?
.Nu putem ? Dar de ce nu putem ? Atirnä de la
.altii, ca sa ne organizam inauntru ? Nu; dar a-
tunci ce ? Permiteti-mi a spune, ca aci Imi pare
un neajuns al proiectului majoritätii, o adevërata
lipsa de idei.
Caci yeti vedea Indata, in ce mod neindestu-
Igor se vorbe§te de toate chestiile interne.
Puterea noastra armata va prirni §i de aci
inainte sthruitoarele ingrijiri ale reprezentatinnii
mationale."
Declaratea obi§nuita, farä alta, preciziune. Dar
atunci cand Mesagiul vorbe§te de insuructiune,
proiectul majoritatii rëspunde:
De cand, sub conducerea Maiestatel Tale,
armata noastra a devenit inauntru cel mai pu-
ternic organ al instructiunii i educatiunii na-
tionale."
§i In Mesagiu i in proiectul majoritatii vedem
aceea§ idee reprodusa.
Aceasta e oare idea fundamentall a reforrnei
Invatamentului public?
Eu am admirat abnegatimea ministrului cul-

www.dacoromanica.ro
102

telor §i instructiunii publice. Daca, dupa nu §tiu


cate proiecte, 16, 17 sau 18, daca dupa atatea
proiecte publicate In Monitor, §i publicate pentru
ca tara intreaga sa vina cu luminile sale sa.
ajute aceasta opera insemnata, ne alegem mai
ales cu aceasta : cä armata e cel mai puternio
mijloc de instructiline (aplause, risete), atunci
multumesc pentru cele-l-alte idei §i Inca odata :
admir pe d. ministru al cultelor §i instructiunii
publice In abneptiunea, cu care §i-a pus pro-
iectele §i §coalele la umbra cazarmelor (aplause,
risete).
Dar sa lasam la o parte aceasta idee de in-
structiune, caci guvernul v6 vorbe§te §i de alte
legi, acelea In adevar de cea mai hotaritoare
ilnportanta, §i unele se §i studiaza in seqiuni.
§titi cu toii, d-lor, ca. ad, fait spirit de partid,
ne-am ocupat de ele cu atata interes incat eu
nu-mi aduc aminte sa fi vazut vre-o data o ac-
tivitate a§a de laborioasa in a§a de putine zile.
Era proiectul care vorbea de tocmelile agricole,
care vorbea de imbunatatirile §coalei §i bisericei
in comunele rurale prin regularea vinzarii bëu-
turilor spirtoase, amindoua de o mare irnportanta.
La aceste atinse in Mesagiu, proiectul majori-
tatii raspunde :
Numeroa$e proiecte de lege infati§ate sau

www.dacoromanica.ro
103

anuntate de guvernul Maiestatii Tale, pentru


imbunatatirile §i Indeplinirile de adus In deosebi-
tele ramuri ale organizarii Statului, vor fi cer-
cetate cu bagare de seama de Adunarea legiui-
toare.
Ea va fi fericita de a constata, ca aceea§
ingrijire se da in urrna §i aplicarii legilor, cad
de la punerea lor In lucrare atirna ca scopul,
pentru care au fost facute; sä fie ajuns §i ca
gre§elile lor chiar sa nu imputineze efectele ce
ele sunt menite a produce."
Adica CO Cum e aceasta? Proiectele ca pro-
iectele aplicarea este lucrul important? Acea-
sta o zicem noi in contra guvernului d-voastra ;
dar ca sa o ziceti d-voastra in contra propriu-
lui d-voastra guvern, nu inteleg.
P. Buescu. Cer cuvOntul (ilaritate).
T. Maiorescu. Or r6spunsu1 este pentru a
a tinge toate chestiile din Mesagiu, or este lip-
sit de asemenea tendente §i. este numai un rës-
puns englezesc cum se zice; dar atunci, adica
intr'un rëspuns englezesc de simpla curtenie,
accentuandu-se o chestie internationala prea
tare §i lasandu-se la o parte chestiile interne,
se face un contrast neexplicabil §i imprudent.
Apoi, d-lor, englezesc sa nu sa fie respunsul
a§a cum s'a facut In proiect, voiti d-voastra

www.dacoromanica.ro
104

sa, ziceti, ca Inca n'a sosit momentul reorgani-


zarii interne, fiind-ca accentuati mai ales apli-
carea legilor?
sa examingm putin aceasta fraza devenita
populara, ca adica nu ne trebuesc reforme, ci
numai observarea legilor.
Legea de asta-zi a tocmelelor agricole poate
ea sa remae a§a ? Este cine-va care vrea sa o
mai pästreze? Nu. Iata dar o forma necesarg,
§1 nu poate fi aici numai vorba de observarea
legii vechi. Dar §coalele §i biserica din comu-
nele rurale pot O. remana in starea in care se
afla? Aceastg, stare rnultumesce ea pre vre unul,
unul siugur din d-voastra?
Cred, ca nu multumesce pe nimeni. Cand
vine dar guvernul, or-cine ar fi, §i propune un
mijloc de a Imbunatati aceasta, stare, trebue sa-I
combateti sau sä-I primiti. Dar nu se poate in-
gropa o asemenea chestie cu fraza generala.
Ne vom ocupa de toate proiectele, dar mai
bine observarea legilor."
Faceti d-voastra a§a, dad credeti ; o opozitie
con§tiincioasa nu poate face a§a.
Iata, d-lor, din care punct de vedere noi hu
ne-am putut unl cu prolectul majoritatii, care
inlatura toate chestiile pentru chestia Dungrii.
Daca este vorba de reorganizare interna, apoi

www.dacoromanica.ro
105

§i ideile guvernului din Mesagiu nu cred ct


sunt indestulAtoare. SA ye citez un singur exem-
plu. $i actualul ministru de interne a flcut proba
de o mare abnegatinne in Mesagiu, ca §i cole-
gul d-sale de la culte. S'a aruncat in tail ches-
tia electivitätii magistraturei, nu de noi se in-
-telege, ci de unul din cei mai autorizati, daca
nu de cel mai autorizat membru al partidului
numit liberal, de insu§ actualul ministru de inter-
ne; s'a ocupat de aceasta chestie o comisie ad-hoc
a d-voastra atgea amar de zile, s'a consultat
toate curtile de apel, curtea de casapne, cor-
purile de adVocati, s'au fAcut bropri §i rapor-
turf, au venit toate pArerile, §i in Mesagiul con-
siliului de mini§tri, rostit de Maiestatea Sa Re-
gele, nici un cuvênt despre aceastA fundamen-
talá Intrebare I Se zice ca ne vom ocupa §i de
chestia justitiei, pentru ca sg, se indrepteze
procentele, ca sl se reguleze tutelele §i asistenta
judioiarg..Atata e toata idea d-v. de reforma
a justitiei? Dar chestia cea mare, aceea care
fusese pusa inainte, cum rëmane? A fost numai
o agitare sterila aruncata in public ?
Faa cu aceste §ovAiri pe de o parte, fata
cu provocarea solemna a Mesagiului pe de alta,
eu cred, ca momentul de a indica drumul unei
adevörate organizari interne este venit, §i dacA

www.dacoromanica.ro
106

Imi dati voe, daca-mi acordati indulge* de a


m6 asculta cate-va momente, eu din partea mea
vö promit cä ceea-ce va fi sa zic, pentru ca sa
intelegem impreuna, dad, se poate, acest moment,
va fi zis fara nici un spirit de partid.
D-lor deputati, pentru ce la inceputul fie-carei
sesiuni se da un Mesagiu cu un fel de progra-
ma de lucrari? Pentru ce aceasta forma consti-
tutionala a programelor perpetue ? Programele
s'au cam discreditat hi noi §i s'au discreditat find
ca altele erau vorbele §i altele erau faptele. Din
parte-mi am incercat de multe ori sa relevez ina-
intea d-v. aceasta neconformitate intre vorbe §i
fapte. Cu toate acestea tot-deauna se revine la un
fel de programe §i nimeni nu parase§te aceasta
forma a activitatii politice. Pentru Daca toate
programele cele mici, cele anuale din trecutul
nostru politic n'au fost pana acum luate in se-
rios §i daca ar fi nedrept de a imputa prea tare,
de §i trebue sa imputam Intru cat-va, nepazirea
lor inauntru, causa este Ca tara intreaga da
aproape un cuart de secol a avut o alta mare
programa de indeplinit : programa divanurilor
ad-hoc de la 1857.
Pe cand mi§carea de la 1848 a fost o impulsio
patriotica mai mult instinctiva decat o afirmare
preciza de idei, mi§carea nationala de la 1857

www.dacoromanica.ro
107

a fost o impulstane patriotica cu un program


foarte preciz, o §titi cu totii : era vorba antai
de a se dobindl autonomia tërii cu garantarea
neutralitatii, al douilea de a se dobindi unirea ;
al treilea a se dobindi un Principe strain ereditar
dinteo familie suverana a Europei §1 in fine era .
vorba sä, dobindim sistemul constitutional. Aceste
patru idei fundamentale s'au implinit, de §i farä
neutralitate, §i la aceasta au lucrat toti barbatii
no§tri politici din vremea aceea pana acum. Am
obtinut antai in fapt unirea, a fost apoi con-
sacrata in drept ; am 'obtinut pe urma, §i acesta
este singurul lucru care scuza faptul de la Fe-
vruarie 1866, am obtinut Principele strain, cu o
Dinastie din casele suverane din Europa. Am
obtinut forma constitutionala In 1866, lucrata de
noi, nu impusa noul de straini, cum era con-
venVimea de mai mint% pe care cu drept cuvint
a rasturnat-o lovitura de Stat de la 1864 am
obtinut In fine independenta §1 am obtinut-o cum
se cuvine unui popor, care ajunsese acolo unde
am ajuns noi, am obtinut-o cu arma in mana.
Toate partidele au lucrat, fie-care dupa putinta
sa, la realizarea acestui mare program ; toate se
pot mandri de resultat ; puteti sa fiti fericiti
mai cu seama d-v. ca v'au ajutat irnprejurarile,

www.dacoromanica.ro
108

ca cea mai g'.orloasa indeplinire a acestui program


sä se faca sub d-v., cu conducerea d-voastra.
D-lor, aceasta dar s'a Mout, §i de §1 erau mari
diverge* de opiniuni Inauntru, toate insa pare
ca erau subordonate acestei mari programe de la
1857, §i or cat d. e. credeam noi pe unii din
d-v. aplecati spre mësuri revolutionare, §i or cat
credeati d-voastra pe unii din noi aplecati spre
mësuri reactionare, din zioa aceea, In care ye-
nerabilul actual ministru de interne ca pre§edinte
al Camerei ne-a spus noul §i a spus : in-
coronandu-se de Rege principele Carol, s'a Inco-
ronat propria mea viata Crlaritate), din acea zi
s'a recunoscut de toti valoarea programei de
la 1857.
Eu declar pentru mine, ca n'am Ynteles bine
mai nainte pe actualul d. ministru de interne
(ilaritate), §i daca tinta activitatii d-sale era numai
ca sa ajunga la monarhia dinastica §i la regat
in aceasta tart, atunci or ce ar fi parut d-sa
mai nainte, noi am luat cu multurnire act de
aceasta declarare §i de acest fapt solemn de
la 14 liartie anul curent:
A§a dar, dlor, programul cel mare, cel na-
tional de la 1857, In decursul acestui cuart de
secol este realizat ; aceste cinci lustre de viata
omeneasca, ilustrate cu atatea fapte, atatea lupte,

www.dacoromanica.ro
100

atatea jertfe ale barbatlor no§tri publici, ne-au


condus la indeplinirea dorintelor nationale de la
1857. §i acum se na§te Intrebarea cea mare :
fiind ca d-v, cari, dupa afirmarea mesagiului, ai
incheiat bolta edificiului nostru politic, v6 ggsiti
In acest moment a fi in majoritate §i la guvern,
cum intelegeti misiunea mai departe ce o indicati
generatiunii, care ye inconjoara ? programa re-
orgainzarii interne ?
D-lor, In lupta aceasta de 24 de ani s'au con-
sumat multe puteri, §i cu drept cuvênt, cad
fara jertfa nu se culege nici o roada. Pretutindeni
in viata poporului nostru vedem urmele acestei
lupte incordate pentru a ajunge unde am ajuns-
Am fost tort absorb4i de acea lupta pentru
existenta nationall i internationala a statuM
nostru, incat am lasat indaratul nostru cele
mai regretabile goluri in organisrnul poporului
§i aceste goluri ye dovedesc tocmai marimea
sacrificiilor ce a trebuit sä aduca tara, ca
sa dobindim ceea ce am dobindit. i astazi
cand am ajuns la o culme, se cuvine sa privim
mai antai la acela, care ne§tiind Inca bine el
Insu§ ce am facut, are cu atat mai mare drept
la solicitudinea noastra ca sa i-o spunem §i sa
o imta §i el, la tëranul roman (aplause). Tot ce
am facut mai nainte, era Ara indoiala facut

www.dacoromanica.ro
110

prin intelgenta romana ; cand a fost a se pane


insa ultma piatra pe campul de resboi, acolo
am chemat §i _pe teranul roman §1 ne-am im-
preunat cu totii pe campul de la Plevna (aplause).
E momentul, ca aceasta impreunare sa se con-
tinue pe campul pacinicei .organizari.
Dati-mi voe a o repeta: momentul este soelmn.
A. venit timpul sa incepem viata noastra dine-
untru §i sa o incepem de la tem elie, de la
prima ingrijire serioasa dupa legea rurala de la
1864, de la soarta teranului. Ne-a zis Mesa-
giul Regal : tocmelile agricole trebuesc reformate,
caci in starea de astAzi a ajuns relatiunea Intro
teranul locuitor §i prOprietar in a§a stare Meat
nu mai poate continua forma legala de pana
acuma. SI ne ocupam de aceasta materie in
prima linie. A venit Messgiul Regal §i ne
zice: asta-zi trebue in fine ca din biserica §1
din §coala sa facem o realitate i sa nu ne mul-
tumim cu nenorocita fraza din proiectul majori-
tätei : O prima datorie de legiuitor este de a da
instructiunii publice insemnatatea ce i se cuvine".
Dark d-lor deputati, sa-mi fie iertat a zice Ca
din acest punct de vedere apelul solemn ce
insu§ guvernul ni-1 face prin gura Iniestatii
Sale spre reformele interne, este cu totul nein-
destulator, este lipsit de unitate de vederi §i

www.dacoromanica.ro
ill
nici nu atinge unele din chestiile vitale. Ceea
ce trebue neaparat sa avem in vedere, and rid
ocuparn de Wan, este mai Antal pamOntul te-
ranului, caci printr'o parcelare excesiva de teren
putem ajunge la un proletariat tëranesc, §i aceasta
cu atat mai mult cu cat am deschis prin buna
reforma a art. 7 putinta strainilor naturalizati de a
veni In aceasta roditoare §i bine cuvtntata tan, sa
cumpere parnrit, §1 ast-fel trebue astazi mai
mult de cat or-cand se §tim a garanta pamOntul
tëranului (aplauSe).
Dara d-lor, aci se inchee activitatea? Daca
este vorba de o edificare In nauntru, trebue sa
se prevadd neapArat un alt element care merita
intreaga dvi solicitudine : meserialul roman. - Me-
sagiul Tronului ne vorbe§te de un lucru, de care
avem sa. ne ocupam : de crearea unui minister
de agricultura, comerciu, industrie §i dornenii.
Vrea sa zica ma de importanta pare acum
materia, incat un minister deosebit sa fie creat,
iar ministerul de lucrari publice presupun ca sa
fie rezervat pentru drumurile de fief mai ales:
Apoi, dlor, este un lucru §tiut, pot zice o
banalitate : lnainte de a se putea Intemeia o in-
dustrie in evolutiunea naturala a unui Stat, care
de la agricultura voe§te ca sa se inalte mai sus;
trebue sa infloreasca meseriile, §i daca nu vorn

www.dacoromanica.ro
112

avea aicea in tara meseria0 români inconjurati


§i intdriti, de geaba ne mai gandim la industrie-
§i mai creem minister de industrie cu un nou.
§ir de functionari.
In fine am avut onoare a ye arata, Intr'o-
conceptiune mai unitarA, adicil in contra-proiec--
tul de adresA, §i celelalte elemente esentiale färL
de care nu poate fi vorba de o reorganizare in
nauntru In mod serios. Me marginesc a mai re-
leva din aceste un singur punct. 0 chestie, care-
nu mai sufere intarziere, este chestia magistra-
turei. Este evident, c. In momentul In care Ma-
iestatea Sa ne spune ca acum este timpul de re-
forme interne, se impune ca una din cele din
tâi reforma magistraturei. Magistratura, cum sta.
astazi In lege, este in or-ce caz piezi§ pusä. Cur-
tea de casatie inamovibilä, curtile §i tribunalele,
la discretia ministrului. Starea aceasta de lucruri
este o anomalie intolerabilä. Noi credem, ca ina-
movibilitatea trebue propusa pretutindenea ca
singura compatibill cu monarhia constitutionala..
D-v. sau unii din d-v. pot crede alt fel ; dar ches--
tia in or-ce caz trebue sa fie resolvita.
D-lor, terminând ye rog sä credeti, ca, in ma-
terii de asemenea natura este foarte greu de a.
a firma ceva In mod apodictic ; §1 din parte-mil
a§ vedea ca o lipsa de modestie, cand ar zice,

www.dacoromanica.ro
113

cine-va : eu sunt sigur farA discucies cä aceasta


este singura cale, care va duce spre bine in reformele
dinauntru. Dar ceea ce pot &firma fara indoialg,
este Ca a venit mornentul ca sa pg§im pe acest
tërim. Or care ar fi fost In trecut deosebirile de
partid, de acum Inainte deosebirea de partid tre-
bue sa primeasca o alta forma. A Inceput a se
astupa abisul ce mai nainte s6para tars, Iii doul
tabere. Prin incoronarea de Rege a Principelui
Carol I, la Martie 1881, \Teti fi recunoscut §i
D-v. ca bine au lucrat conservatorii Lascar Ca-
targi, Florescu i Mavrogheni, and, la Martie
1871 prin stäruitoarea lor actiune, au facut cu
putinta continuarea Domnirii acestui Principe.
In fata rësboiului care a venit in 1877, yeti fi
recunoscut asemenea, ca acusarea ministeriala din
1876 era rnai bine sä nu se faca.
Dupa ce ne am intilnit cu topi In acest an
la proclamarea Regatului, cred ca de acum In-
nainte putem incepe pe o alta linie da dernar-
catiune discutille noastre de partid i ca sun-
tern datori fie-care din noi de a nu ne mai
grupa In jurul persoanelor, de a nu ne multumi.
cu instincte vagi de opozitie, de a nu mai
zice: voesc sa te duci tu, ca sä. viu eu; ci de
a ne spune unii altora §i de a spune 18-
rei: iata, ce credem, iata ce voim In reforme
Joao 8

www.dacoromanica.ro
114

practice ; cine voie§te tot a§a, va fi cu noi, cine


nu, nu va fi ; dar In or-ce cas va fi §tiut de
toti, pentru ce §1 in ce Inteles este activitatea
noastra, politica.
Din aceste puncte de vedere nu putem vota
proiectul majoritatii, care este neindestulator
pentru a accentua momentul actual, §i de aceea
ne am crezut datori sa prezentam contra-pro-
iectul, care vi s'a cetit (aplause).

www.dacoromanica.ro
56.
Divulgarea actelor diplomatice. Cazul
Calimachi-Catargi.

(edinia Camerei de la 11 Decemvrie 1881).

Ministrul-plenipotentiar al prii la Paris,


N. Calimachi-Catargi, fusese destituit de Mi-
nistrul de Externe, d. E. Statescu, ci dupa
destituire publicase o brcicura cu revelarea
unor acte diplomatice In chestia Duarii (vezi
mai sus, pag. 27 §i 29 1).
In cedinta Camerei de la 11 Decemvrie
1881, d. N. Fleva desvoltl.o interpelare asu-
pra acestui incident §i aa ocupl de inèsu-
rile penale in contra tinor asemenea delicte
politice. Aid intervine I urm6toru1 discurs

') Aceea§ neobi§nuitA violentit, Aided, destituirea imui agent


diplomatic al TOrii §i publicarea destituirii prin Monitorta oficial
ad mai comisese, tot de un guvern liberal, la 1867 in contra
d-lui I. Balliceanu. Decretul destituirii sale din A gentia diplo,
=tic& de la Paris, contrasenmat de ministrul de externe St.
Golescu, e publicat in Monitorul de la 20 Mai 1867.

www.dacoromanica.ro
116

D-lor deputati, .d. Ministru de externe, r6spun-


zend la interpelarea d lui Fleva a zis, CI publi-
catiunea facuta de d. Calimachi-Catargi, care este
un act foarte blamabil, reprobat, justifica ex post
mësura ce o luase d-sa, d. ministru, mai nainte..
DacA inteleg bine, d ministru a zis, ca pu-
blicarea facuta de d. Calimachi-Catargi justifica
publicarea destituirii d-sale prin Monitor.
0 \Tom. Nu-1 justifica, 1-a destituit pentru ca.
era nedemn de acel post.
Titu Zaiorescu. Justifica purtarea d-sale.
D-lor deputati, pusl discutia pe acest terim,.
cred CA mai meritA cate-va cuvinte. Zicendule
InsA, trebue sl ye spui de mai nainte, ca aceasta.
chestie, ca §i toate chestiile, cari pot sA ile puse
inteo legatura imediata §i naturall cu relatiu-
nile internationale, nu poate §i nu trebue sA fie
in nici un cas o arma de partid. In aceastA pri-
vire aprob cu desavir§ire ceea ce a zis d. Fleva.
Pentru a face mai clara idea, pe care voi sa
o exprim, Imi Inchipuesc ca nu este la putere
guvernut actual, cu care de altminteri ne aflanl
In opozitag, §i nu este d. Calimachi-Catargi In
joc, ci ca ar fi un- guvern al partidului nostru
pe banca ministeriala, §i ceea ce s'a IntImplatr
s'a intimplat ltuia. A§a privita chestia, sl exa-
minam pirtin ceea ce s'a petrecut. i putem face

www.dacoromanica.ro
117

acest examen aici, fiind-c6, actele petrecute sunt


de domeniul public.
Am citit in Monitorul oficial un raport al d-lui
rninistru de externe catre M. S. Regele, prin
care se cere revocarea ministrului nostru de la
Paris, a d-lui Calimachi-Catargi.
In acest raport, care e dat publicitatii in m6d
.oficial §i despre care sunt in drept a vorbi, se
arltau o sunlit de detaiuri, care pana la un punct
.oare-care pareau intime ale d-lui ministru de
.externe fatl cu agentul seu.
Ni se vorbea de numirea unui secretar al le-
gatiunii de la Paris, de dificultiltile ce titularul
legatiunii, d. Calimachi-Catargi, le-a ridicat in
contra acestei numiri, de concediurile §i absen-
-tele d-lui Calimachi-Catargi, §i in fine de o ul-
tima depe§5, deschis5,, care se mentioneaz1 In
Monitor, dar a cAreia coprindere nu o vedem pu-
blicatg.
Aceste atitudini diferite ale d-lui Calimachi-
Catargi, zice d. ministru de externe, au motivat
cererea d-sale de revocare.
D-lor, and a numit d. Ministru de externe
un secretar la agentia de la Paris, d-sa a numit
negre§it, pe cine a crezut d-sa de cuviintä.
Era oare d. ministru in dreptul sëu? Era Wit
Indoiall in dreptul seu de a o face.

www.dacoromanica.ro
118

Dacl onor. d-lui Calimachi-Catargi nu-i conve-


nea aceastA numire, era in dreptul d-sale de a
se retrage, de a se demite ? Negre§it a era in
dreptul seu, §i nimeni nu putea s zica nici un
cuvent pentru aceasta. D-sa nu a vroit s'o facA,
a persistat §i pare a fi excitat §i prin aceasta o
nemultumire a d-lui ministru de externe.
A doua Intrebare : d. ministru de externe nu
era oare in dreptul seu de a-I revoca ? FArA
niei o IndoialA, d. ministru de externe actual, si
or §i care altul ar fi fost, era In dreptul seu
netagAduit s'o facA aceasta, fiind-cA un ministru
este responsabil dup/ Constitutiune de toatA ad-
ministratiunea sa §i prin urmare, fiind respon-
sabil, este §1 in drept de a revoca pe or-ce func-
tionar dependent de resortul seta, se intelege tot-
deauna, dacA acea revocatiune este sanctionata.
de Maiestatea Sa Regele.
A treia Intrebare : d. ministru de externe era
in dreptul ski de a publica decretul relativ la
acea revocare §i de a publica in acela§ tinip §i mo-
tivele lui? FArA nici o IndoialA, era in dreptul sea
formal de a o face. In general toate decretele se
public/ prin Monitor, §i In cele mai multe casuri se
publica §1 raporturile, care motiveazA decretele.
Despre dreptul formal al d-lui ministru de ex-
terne de a face aceste nu incape indoialA.

www.dacoromanica.ro
119

ll-lor, sa-mipermiteti insa a zice, ca din parte-mi


cred ca ar fi nu o nelegalitate, dar un us de-
plorabil, cand in relatiunile internationale, §i de
asemenea relatiuni se tin ni§te acte relative la
un ministru, care reprezenta tara in strainatate,
and, zic, in aceste relatiuni s'ar perpetua un
a semenea obicei. i fiind-ca vorbind de aceasta
chestie, m'am pus in punctul de vedere ca ar fi
un amic din partidul nostru pe bancile ministe-
riale V acel agent ar fi alt cine-va indiferent,
din acest punct de vedere zic : röu, dupa con-
vingerea mea, foarte rëu face un ministru, din
or-ce partid ar fi, care in asemenea imprejurari
da pubJicitaii asemenea rapoarte.
Vedeti, d-lor, sunt prea multe inconveniente.
Cel dintai inconvenient, §i aceasta se resfrange
asupra noastra a tutulor, asupra tërii intregi, §i
inteo minima parte §i asupra noastra a opozi-
tiunii, inconvenientul este, a am avut tara re-
prezentata atata timp, oare-cum incarnata, in
reprezentarea ei atata timp prin o persoana, in
contra careia guvernul crede mai pe urma ne-
cesar de a publica ,'prin Monitor un decret de
destituire, §i mai ales cand, Intro alte motive,
se vorbe§te in decret de o depe§a, Para sa se
a rate coprinsul ei, a§a in cat e deschisa u§a la
fel de fel de supozitiuni, cari sunt de sigur ne-

www.dacoromanica.ro
120

meritate §i cari inconjurg faptul de o a tmosferg cu


totul strging de na tura lucrului. Addogati la a-
ceasta, cg mAsura unei asemenea destituiri e a§a
de neobi§nuitg, Mgt prea multi oarneni §i la
noi §i In strgingtate sunt purtati a crede, cg poate
sunt alte motive alaturate de acelea, cari sunt
publicate prin Monitor, ceea ce §i mai mult agra-
veazg chestia pentru arnindouë partile.
In al treilea rind adaog, d-lor, o alta consi-
deratiune. Noi suntem Regat nou, §i poate nu
era mom entul bine ales ca sg debutgm, In rela-
tiunile noastre de abia stabilite, cu minitrii no§tri
de abia recunoscuti ca mini§tri ai unui Stat in-
dependent, prin mgsura de publicare prin Monitor
a unui decret, care nu este lipsit de oarecare
nervositate. Dar, In fine, legalitatea era pentru
d. ministru de externe ; Insg un element rernane din
aceasta, dacA 'mi ertati expresiunea psichologicg :
un fel de iritatiune legitimg pentru d. Calimachi-
Catargi. Dacg este un lucru foarte greu pentru targ,
este un lucru grozav pentru persoana, pe care
o atinge, de a se vedea, In positiunea §i In con-
sideratiunea pe care o avea In strAingtate- tocmai
ca reprezentant al Orb, isbit printr'un decret
de destituire ce i1 dg ministrul IndArAtul sëu,
din propria sa targ.
Ei bine, iertati-më a zicel cg dad din actele

www.dacoromanica.ro
121

anterioare ale d-lui Catargi nu rezulta nimic


alta de natura a justifica revocarea §i publicarea
raportului, de §i recunosc a aceasta remane in
-compete* ministrului de externe, dupl. apro-
barea Maiestatei Sale, apoi atunci actiunile pos-
terioare ale d-sale nu pot justifica pe d. ministru
pentru publicarea destituirii anterioare, i nu
sunt nici o explicare a actiuni d-sale.
VözOnd aceasta publicare a revocarii, d. Catargi
-a facut ceailalta publicare, cu totul grava, pe care
c, §tii.
Imi vine foarte greu, d-lor, faa cu un fost
reprezentant al nostru In strainatate, care era
cunoscut pentru mësura sa, pentru demnitatea
sa §i care a adus servicii reale tëreii, Imi vine
foarte greu, abstractiune facênd de relatiile perso-
nale ce a§ puteg avea cu d-sa, de a zice ceea
ce trebue sa zic, dar trebue sä 0 zic : cred ca
publicarea d-sale din toate punctele de vedere
este un act röu §i ca nu se poate In nici un
mod justifica pe deplin (aplause). Aci sunt alaturi
cu d. ministru de externe §i cu d. Fleva §i
cred ca cu simtimentul tutulor din Camera.
Recunose asemenea, cä este bine sa se ia mësuri
ca un asemenea lucru sa nu se mai repete de
acum Inainte, §i o recunosc, d-lor, §i pentru alt
motiv, care nu §tiu daca a fost destul de bine

www.dacoromanica.ro
122

indicat, imi pare di a fost numai atins In treaca.


de d. Fleva. Precum este foarte de regretat, ca
noul nostru stat In relatiunile sale Internationale
sa debuteze cu asemenea publicari prin Monitor,
a§a este §i mai de regretat and, a continua
debutarea prin asemenea publicari de bropri.
Era deja un mic inconvenient, a mai venise §i
chestia ceai-lalta cu retragerea unui execuatur,
de §i era Statul roman in deplin drept de a o face ;
dar In fine, toate aceste aveau inconvenientul
de a arata noul nostru Stat inaugurand relatiunile
sale cand cu destituirea unui agent §i publicarea
destituirii prin Monitor, cand cu celalalt incident,
and cu publicarea broprei. In aceasta situatiune
ar trebui sa ne dam toate silintele ca sa redobin-
dim. . ., dar poate ca este, atunci ca sa confirmdnt
deplina incredere ce trebue sa aiba statele cele-
lalte in relatiile lor cu noi. Trebue sa se §tie,
ea asemenea fapte nu se risca de a se mai
comite §i in viitor.
In acest ordin de idei cred §i eu, ca este bine
ea sa existe un articol preciz In codul penal,
care garanteaza statul nostru §i statele straine
in contra unor asemenea accidente §i da guver-
nului un mijloc energic la mana ca sa le impe-
dice. Este important ca acest lucru sa fie ca§tigat,
§i cred §i eu, ca d. ministru de externe §i de justitie

www.dacoromanica.ro
123

ar face bine, daca ne ar aduce un asemenea pro-


lect de lege. Este recunoscut de toti, ca aici nu
va fi o arma, de partid, din con tra, se vor folosl
toti, pentru relatiunile lor cu strainatatea.
Dar d-lor, atat cred ca, este destul §i nimic
mai mult. Ceea ce face motiunea d-lui Dimancea
peste aceasta, Imi pare ca iese din compete*
Camerei. Inte leg sa numeasca o Camera anchete,
sa fact propuneri de legi, O. faca cercetari con-
tra functionarilor administrativi In fiinta; dar sa
vie o Camera §i. sa-§i arate reprobarea sa, In
contra cui? in contra unui particular, aceasta
nu inteleg. D. Catargiu ar fi In drept sa zica :
imi faceti prea multa onoare.
Gr. Eliad. Contra faptului.
T. Maiorescu. Contra faptului unui particular?
G. Eliade. Pentru pozitiunea care a ocupat.
T. Maiorescu. Pentru pozitiunea din trecut?
Aceasta nu se poate face.
Eu cred ca membri aceia dintre d-v., cari
se ocupa, de materii de legi §i de compete*
politica, vor recunonte toti, ca. nu este bine a
se 1ua asemenea mësuri fata de un particular.
Voiti Insa ca printeaceasta propunere A fie
Indemnat ministrul de externe sä fad, un pas
mai mult decat pasul foarte just al d-salé, ce
1-a anuntat la stir§it, adeca un proiect de lege

www.dacoromanica.ro
124

care sa hotarasca pentru viitor cazul neprevëzut


in legea de asta-zi? Voiti adecit sa-1 indemnati
sa se hotarasca §i pentru darea In judecata a
d-lui Calimachi-Catargi, atunci sunt §i mai mult
in contra propunerii d-lui Dimancea §i cred, ea
nu e bine sa o votam.
D-lor, este timpul venit ca sa dispara, daca
se poate, acest incident. Sa luam din el folosul
general de a face o lege pentru viitor ; dar a
mai continua cu incidentul din trecut, cred ea
nu va fi de nici nn folos. Inchipuiti-ve, a s'ar
da d. Calimachi-Catargi, d. e. dupa art. 70 din
codul penal, in judecata Curia cu jurati ; chestia
ar rëmanea controversata. Ins. daca.-1. condamna
curtea, se ajunge scopul d-v. Dar daca-1 achita.?
Ce ar insemna atunci acele desbateri violente
urmate inaintea juratilor, ce ar insemna atunci
verdictul de achitare? Voiti d-v. sa lasati ea
tribunalele sau juratii sl, se pronunte in aseme-
nea materie, In oare-care grad internationala, mai
nainte de a se fi Mcut lege speciala ? Eu cred a nu e
bine. Prin urmare , cu en va dispare dintre noi mai
curind acest incident, cu atat va fi mai bine, §i de
oare ce cu top ne-am unit ca sa reprobam faptele
cum eau urmat, cred. a aceasta este de ajung
§i nu r6mane decat sa se propue o lege speciala.

www.dacoromanica.ro
57.
Contra sanctionärii unei legi prin telegram&
111/,.
(edinps Camerei de la 10 Noemvrie 1882).

Ministerul din and timp:


I. C. Brdtianu, prezident Qi ri3sboi.
G. Chipz, interne.
D. A. Sturdza, externe
A Statescu, justitie.
P. S. Aurelian, culte.
G. _Ewa, iinante.
Col. Dabija, lucräri publice.

Legea comunall de la 1 Aprilie 1864 fu-


sese modificatl sub ministerul d-lui, Lascar
Catargi prin legea de la 9 Aprilie 1874. De
kii partidul liberal promisese de mult A
schimbe aceastA -opera conservatoare, nu
lucrase nimic serios pentru Indeplinirea pro-
misiunii (vezi vol. II, pag. 137 IA um.) tili
la 6 Noemvrie 1882 trebuiau sa se facii ale-

www.dacoromanica.ro
126

gerile comunale. In pripa Senatul se ocupa


de legea de:la 1864, repusa In vigoare prin
un proiect votat de Camera, 1nsa In qedinta
de la 1 Noemvrie 1882 Introduce cate-va
amendamente asa Incat proiectul revine din
nou In Camera la 2 Noemvrie, si este a-
doptat deabia I n ziva de Joi 4 Noemvrie pe
la 3112 ore p. m. Alegerile comunale erau
fixate pen tru Sambata 6 Noemvrie; daca era'
sa li se aplice noua modifIcare liberala, acea-
sta trebuia promulgata eel mai tarziu Vineri
5 Noemvrie. Reg(*) era la Sinaia. Atunci Joi
dupa ora 31/2 p. m. i se cere sanctiunea prin
telegraf; In aceea§ Joi, pe la 6 ore seara,
soseste la minister o telegrama a adjutan-
tului de serviciu din Sinaia, prin care se
zice, cä Regele a sanctionat, §i seara pe la
10112 ore yinp cu trenul aprobarea autografa
a Regelui, ps.is 'pe telegrama ministeriala
(nu pe documentul cu textul legii). Aceste
curioase amanunte le explic a.. ministrul de
interne G. Chita in §edinta Camerei de la
10 Noemvrie, rëspunz6nd unei critice fa-
cute in ziarul Binele public. In contra expli-
rii ministeriale se Indrepteaza cuvintele
urmatoare :

D-lor deputati, nu me preocupg, intru nimic


amanuntele, pe cari ni le da d. ministru de in-
terne. Ceea ce trebue sa ne procupe e forma,
sub care d sa vine in Camera cu aceasta ocazie.

www.dacoromanica.ro
127

Fiind-ca vëd a nu s'a gäsit nici un parlamentar


mai vechiu decat mine, va cer voie, fiind in-
diferenta persoana care releva, de a o re-
leva cu.
Cred ca este un precedent nepomenit ca
un ministru sa ia un articol de jurnal qi sa spue
cä el exprima cutare parere, iar noi sa Incepern
o conversatiune ca sä vedem, daca parerea
acelui articol din jurnal este imparta0ta de vre-
un deputat din Camera. Daca crede ca. este destul
de importanta chestia, atunci deputatul care Im-
parta§este parerea, va gasl totdeauna forma
interpelarii ca sa o releve ; 0 daca guvernul crede,
ca chestia este a§a de grea, fie zis In treacat,
are mijlocul, care-1 prive§te, de a ruga pe un
deputat arnic sa interpeleze, 0 atunci ministrul
rospunde In mod deschis, pe calea parlamentara.
Dar ca sa, vie un ministru sa ne citeasca o
Were din un jurnal, care parere ne a fost Inca
sustinuta In Camera, 0 sa ceara a se face aci
contra-critica acelei critice din jurnal, aceasta
este pana acum ceva nepomenit, qi cu totii
trebue sa speram, ca. nu se va reproduce a
doua oara.
Cu toate acestea cred ca ar fi de dorit din
partea tutulor, ca sanctionari de legi prin tele-
grame sa. nu se mai fad,. Nu exista sanctionare

www.dacoromanica.ro
128

corectä printr'o telegrama, caci Maiestatea Sa.


Regele trebue sä cunoascl textul legii, pe care-
o sanctioneaa §1 in notitele citite de d. ministru
de interne nu ni se spune, ca, s'a §i comunicat
MaiestAtii Sale, pe langl cererea iscAliturei, §i
textul legii. Apoi chiar de se va fi comunicat.
telegrafic textul legii, römame totu§ sg, se con-
troleze mai amtai dad, telegramele au ajuns.
exact, fiind-ca textele de legi trebuesc puse-
autentic, cuvent cu cuvent, inaintea ochilor
MaiestAtii Sale; §i a cere numai o sanctionare-
prin telegrame Mil aceasta autentificare a textu--
lul legii, acesta este un al doilea precedent, mai
gray decat conversatiunea in privinta unui jurnalr
§1 nu va fi bine O.. se perpetueze.

www.dacoromanica.ro
58.
La adresä. Puncte de unire intre partide.
Lipsä de program in partidul liberal.

(5ec1irkta Camerei de la 12 Hoemvrie 1882).

Dlor deputati, poate aveti §i d-voastra sim-


timIntul, pe care Il am eu, ca dupa aproape trei
zile de discutiuni foarte animate asupra unui pro-
ject de adresa foarte inofensiv, este timpul sa
revenim la chestie.
D-lor; de asta data proiectul de respuns la adre-
sa Tronului, dupa cum ati vezut din darea de
seama cu care il insote§te d. raportor, este
aprobat §i de un membru al opozitiunii. Un mem-
bru, Para a vorbl In numele opozitiunii Intregi,
dar pentru sine, ca membru ales de d-voastra
In aceasta comisie, a aprobat proiectul de its-
puns, el, membrul, find §i Inte legend sa fie In
op-v.4km e.
5568o 9

www.dacoromanica.ro
130

Asupra acestui punct s'a ivit o divergent& de


pareri §i sa zis, ca proiectul de respuns la adre-
sa Tronului este §i trebue s& fie opera majori-
tAtii §i ca nu poate sä ia parte la o asemenea
lucrare minoritatea. D-lor, in privinta aceasta pot
sa fie §i alte pareri, §i eu, de exemplu, cred ca
nu este constitutional corect a sustine aceasta.
Fail Indoiall, §imi pare ca. d. Kogalniceanu,
in remarcabilul d-sale discurs de alaltäieri, a
dat In aceasta privire un alt inteles raportului
d-lui Costinescu, dent il avea In mod firesc, fail
indoiala, zic, nu se poate pune ca lucru de prin-
cip, ca nici odatl cu ocazia respunsului la
adresa Tronului minoritatea, daca crede ca e
momentul oportun, nu poate sä faca opozitie,
sä-§i arate adica vederile ei sub forma de con-
tra-adresä. Acest drept nu se poate tag&dul mi-
noritätii §1 nu cred cti a fost in intentiunea
-

majoritAtii actualei comisiuni de a-1 tilgaclul.


Dar dada este adeverat, cl minoritatea poate sa
facl un contraproiect de respuns la adresi, Tro-
nului, tot a§a este de corect §i adeverat, ca poate
sA fie §i momente, In cari opozitia sä nu creada
necesar aceasta Fli In care, daca proiectul ce-1
prezentl majoritatea ca respuns la adresa Tro-
nului, nu este, cum a spus-o d. Costinescu, un
program politic de partid, ci un simplu omagiu

www.dacoromanica.ro
/31

la adresa Tronului, §i minoritatea §i majoritatea


sa-1 poata vota. Precum dar este adevërat cel
dintAi pullet de veclere, a§a este adevërat
celalalt, §i toata chestia este numai dac g. mo-
mentul pare oportun minoritatii ca sa fad, un
contra-proiect, §i al doilea dnä in proiectul ma-
joritatii gase§te ceva care ar Impedica-o de a-1
vota.
Am ascultat, d-lor, discutia urmata. in aceste
doug. zile, i nici in vorbele d-lui Kogalniceanu,
niCi in acele ale d-lui Ionescu §i nici In a-
cele ale d-lui Lahovari, cu singura exceptie a
celor zise asupra creditului agricol, n'am vëzut
ceva care s'ar raporta la insu§ röspunsul a§a
cum este facut §i care ar autoriza pe cine-va de
a-1 combate, sau de a nu lua parte in lug§ co-
misia pentru desbaterea lui.
D-lor deputati, chestia, de §i in aparenta numai
formala, are, ca toate lucrurile de forma din
viata mai inalta constitutionala, i o mare insem-
natate in fond, §i insemnatatea cred ca este
aceasta :
Este de interesul vieii noastre parlamentare,
ca intr'o Camera sa, intindem sau sa restringem
punctele de conflict cu majoritatea §i cu guvernul
ei? Este de interesul nostru, al Will ca sa ac-
centuam punctele de intilnire, cari trebue sli

www.dacoromanica.ro
132

existe intre toate partidele, sau este de interesul


Wu, ca sa arAtam mai mult desbinArile dintre
partide ? Daca cu ocazia dezbaterii rëspunsului
b. adresa Tronului vine o majoritate §i face ea.
InsA§, In mod conciliant, un respuns nepolitic,
un respuns curat de omagiu cAtre Tron, §i daca
minoritatea nu gase§te momentul oportun de a face
un contra-proiect, atunci, ye rog, dupA care teorie
constitutionalA, sl nu voteze acest respuns mi,
noritatea sau sA nu ia parte la discutia acelei
adrese In comisie ? Apoi avem precedente aci :
in anul trecut se aleseserl doi membri din o-
pozitie, d. Vernescu §i cu mine, ca sl facent
parte din comisia de respuns la adresa Tro-
nului ; am refuzat noi, din princip, de a lua parte ?
Din contra, ne-am dus, am lucrat in aceasta co-
misie, am stat la constituirea ei, §i numai atuncir
cand ni s'a refuzat comunicarea de acte diplo-
matice, intr'o chestie care prima pe toate cele-
lalte §i care, dacA am fi adoptat-o §i noi cei
din minoritate, ar fi angajat taxa intreaga Inteo .
directie iaternationall periculoasA, numai atunct
am fost pu§i in neputinta de a judeca, OM
unde putem merge pe aceasta cale, gi numat
atunci ne-am retras, motivand retragerea prim
aceasta imprejurare grava. Dar cand nu am mo-
tive exceptionale de a me retrage, cum me pot.

www.dacoromanica.ro
133

retrage eu conservator monarhic dintr'o comisie,


care vine astäzi §i aduce pur §1 simplu, fara
.coloare po1itic, omagii la Tron ?
D-lor, asemenea deosebire de partid nu o In-
-Oleg §i nu cred a este bun. Mei reviu la in-
trebarea : trebue sa accentuarn desbinarea dintre
particle ? Eu cred mai mult, a pecat este un
Inceput bun de a se face In imprejurari normale,
färä coloare politica, färä deosebire de partide,
.adresa la Tron, pe atat va continua acest bun
inceput, §i in compunerea biuroului fle-carii Ca-
mere va trebul prevëzuta din princip minoritatea.
Fara indoiala, prezidentul Camerei va fi al ma-
ioritatii, dar intre cei 4 vice-prezidenti unul sau
doi vor trebul din princip sa fie ai
fiind-ca nepartinirea in desbaterile Carnerei, repre-
zentarea acestei Cameri ca expresie a törii con-
stitutionale intregi, nu ar trebui sa fie opera
de partid, ci a torii intregi, a§a cum este §i re-
prezentata. S'a vorbit atata de teorii constitu-
tionale eri §i asta-zi, s'au citat atatia autori, §i
d. ministru de interne ne-a complectat cu atata
zel citarile din Bluntschli, toti au atins chestiile
constitutionale a§a de pe larg Meat mO cred §i
eu autorizat a mO intreba inaintea d-voastra sub
un punct de vedere mai general : ce este in e-
senta sa acest constitutionalism, care este, era

www.dacoromanica.ro
134.

sa zic suferinta, dar permiteti-rni sa zic mai bine


simptomul caracteristic al statelor continentale
in secolul al 19-lea? Noi am imprumutat consti-
tutonalismul de la Englitera 0 I am introdus la.
noi, dar ca la toate mecanismele aceste straine,
Intrebarea practica este: cum se adapteaza la
viata reala a poporului roman ? Apoi mecanis-
mul este §tiut, esenta este jocul intro partide,
cel putin intre douö, aa incat sa fie and una,
mai inaintata, mai vie, cand alta mai moderata
la guvern, i pe temeiul acesta d. ministru de
interne, zicea: guvernul constitutional al unui
partid se bazeaza in adrninistratia sa pe a-
derentii sëi din partid, 10 cauta agentii sëi de
inoredere, de principii, caci altmintrelea ar ft
anarchie. Sistemul constitutional cere ca sa fie
cand un partid cu top aderentii sëi, prin liber-
tatea alegerilor, la putere, cand celalalt partid, ci
top aderentii sëi prin aceea§ vointa liber expri-
math a törii, la putere.
Vag ma exprimat lucrul este in aparenta
foarte u§or ; dar ia sa vedem ce Insemneaza.
a veni la putere" §i pana unde merge aceasta
putere", pana unde este iertata desbinarea de-
particle inteo tara aa incat sa se fact% joc de
alternare cand intr'un guvern, cand in celalalt.
de la" putere" ?

www.dacoromanica.ro
135

La noi cand se schimba mini§trii, se schimba


majoritatea Carnerei §i a Senatului, se schirnba
prefectii, se schimba §i sub-prefectii, se mai schimba
chiar §i primarii, se schimba §i majoritatea con-
silielor comunale, se schirnba i majoritatea con-
silielor judetene, se schimba casierii §i toti
functionarii administrativi, ba une-ori se fac unele
schimbari in magistratura ; caci pang cand, din
nenorocire, magistratura va fi amovibilit, ea va
atirna de la ministrul justitiei, care §i numai dupa
tactul sëu personal urmeaza, sa aprecieze, pang .

unde va vol sa serve §i magistratii in interesul


partidului sëu intirnplator.
Pe de alta parte insa, d-lor, se aud in taxa
aceasta plangendu-se multi oameni cu minte,
ca nu avern destui aspiranti competenti §i one§ti,
cari sg poata ocupa fie-care post administrativ,
§i ca multe se cer in aceast arä., tenërg, Inca
in viata publica §i nu pe deplin pregatita, pentru
ca sg mearga bine, se cer atatia mini§tri com-
petenti, se cer atatia deputati §i senatori integri
§i cu cuno§tinta de cauzg ; se cer atatia pre-
fecti one§ti cu cuno§tinte administrative, se cer
atatia magistrati, atatia sub-prefecti, atatia pri-
mari, atatia membri ai consilielor judetene §i
comunale, §i fiind-ca ne-am largit in timpul din
urma cercul activitatii publice, se mai cer §i atatia

www.dacoromanica.ro
136

membrii in institutele fin anciare §i technice, §i


mai presus de aceVia se mai cer i atatia
mini§trii reprezentanti in strainAtate, incat mi-e
teama, Ca daca ne-am pune cu totii impreuna,
fart nici un spirit de partid, totu§ ar fi greu
sa ne gasim in numërul suficient pentru ca sa
completam cadrele neaparate ale mecanismului
vietei noastre publice (aplause).
Dar Inca daca noi, cari cu totii impreuna nu
suntem de ajuns pentru a administra bine tara,
vorn mai venl cu teoria alternarii partidelor In
sistemul constitutional dandu-i acest inteles, cg,
sg, cerem un §ir de oameni, cari se completeze
intreaga retea de administratie dintr-un partid, §i
apoi un alt §ir de oameni, cari se completeze
reteaoa Intreaga a administratiei dintr-un alt
partid. Oare acesta sa fi fost gandul d-lui mi-
nistru de interne, cand ne zicea, cä trebue sa
aiba functionarii söi fie-care regim, caci altmin-
trelea este anarchie? Nu cred. i trebue dar
foarte exact interpretat, Ora unde merge al-
ternarea sau desbinarea de partide Inteun stat
constitutional? Aceasta, cam vedeti, stä in le-
gatura §i cu desbaterea noastra de fatl. Intre-
barea mai generala este dar: claca desbinarea
de partide exista in sistemul constitutional, unde
incepe §i uncle sfir§e§te? Merge §i la adresa

www.dacoromanica.ro
137

'Tronului ? Trebue st fie la biurou? Este in toate


desbaterile Mrä, nici o exceptie? Se intinde mai
departe In sara intreagl, §i 'Aril undo?
Ai vrea sa-mi spue un teoretic constitu-
-tional, dach a auzit vreo-datä In Englitera, c.
desbinarea de partide sg, mearga a§a de departe,
precum se obicinue§te sä meargl la noi? Dar
s'ar fi prapadit de mult Englitera ca §i Polonia,
aca sfa§ierea de partide ar fi mers panä la cea
din urma treapta a administratiei acelei teri
(aplause). Pentru ce sta a§a bine Englitera
.cu toatä lupta ei de partide ? Flind-ca acolo sfera
de lupta de partide nu se Intinde a§a de sae-
parte In toate ramificarile vietei publice, precum
din eroare se credo §i se practica la noi ; sta
bine, fiind-ca stera ei de lupte politico este foarte
restrinsl, §i numai In aceasta restringere poate
sa existe o alternare de guverne.
Toti oamenii cu minte spun (§i o puteti con-
stata chiar din indiferenta crescenda a terii pentru
luptele noastre de partid), toti oamenii cti minte
spun, el nu trebue sä punem nici o-datä inte-
resele de partid mai presus de ale terii. Cu
alte cuvinte, sunt lucruri in viata publica a
unui popor, unde nu este vorba de partid, ci de in-
teresul general al tutulor fara deosebire, §1 in-
trebarea practica pentru noi este acum, mai

www.dacoromanica.ro
138

ales de cand cu proclarnarea regatului, adicl.


de cand ne aflarn toti pu§i sub acela§ scut al
Constitutiunii monarchice, intrebarea pra ctica este :
cari sunt acele puncte de contact, In privinta
carora de la inceput trebue sa zicem : aici nu
are a face desbinarea de partide, ci are a face
numai interesul lucrului In sine?
D-lor, tot zicem : tara, taxa! Abstractia a-
ceasta tara" In realitate este compusa In cea
mai mare parte din terani, din a§a numitii oa-
meni de rend, din multirne. Ce are a face mul-
timea cu discutiile noastre publice ? Cea mai
mare parte din ei, din nenorocire, nici nu §tiu
Inca sa citeascA §i sA scrie. V puteti Inchipul, dna.
toata, vorbirea noastra cea lung de aci Ii atinge-
pe ei pana acolo ! Vorbele noastre de aci ii ating
numai Intru atata, intru cat le ating re1aiile lor
cu administrati a inferioara a Statului, care aceasta.
poate fi influentata prin vorbele noastre, ii
atinge rare ori ministrul §i prefectul, ii atinge
insa perceptorul, Ii atinge invAtatorul, Ii atinge
preotul, Ii atinge adese-ori executorul, ii atinge re-
crutorul, mai rare ori sl speram Ii atinge jude-
catorul de ocol, §i mai rar Inca tribunalul.
Ace§tia din urma : stringatorul de imposite, inva-
tatorul: primarul din sat, cel mult sub-prefectul,.

www.dacoromanica.ro
139

aci este punctul de contact al sateanului cu ceea-


ce numim noi Statul In administratia sa.
Aci dar se cere ca sa he oameni one§ti, in-
tegri, inteligenti, daca e vorba de imbunatatirea
starii tëranului. Aci trebue cu totii sa punem
toate incordärile noastre, ea sa aducern o stare
de mai mare probitate in adrninistratia de jos
a Statului (aplause).
Simtiti indata aci importanta practica a intre-
barii, daca trebue intinsä deosebirea partidelor
pana acolo, incat sapunem §i in acele posturi, cele
mai de jos, dar cele mai importante pentru po-
por, numai oameni de partid, cu risicul de a
nu fi oameni de treaba ?
Cine ar respunde la aceasta intrebare in mod
afirmativ, ar comite o erezie constitutionala, daea
vorbirn de sisterne europene, §i nu de republica
americana .
Cred dar, ea merita sa examinam acum im-
preuna, §i mai cu deamanuntul, uncle este §i uncle
nu este chestie de desbinare de partide in viata
Statului, in Camera, in administratie in genere.
Incep prin a zice, in legatura cu desbaterea
noastra de fatal ca, nu e chestie de partid
pentru acei care primesc Constitutiunea monar-
chica, nu e chestie de partid in omagiele aduse
Tronului prin o adresa, a Camerei.

www.dacoromanica.ro
140

Al doilea, nu e chestie de partid §i nu


trebue sa fla, justilia in ará. Acest adevër s'a
simtit pang la oare-care punct de mai toti mi-
nktrii de justitie din or-ce partid, i trebue sä
recunomtem, ca. de §i magistratura in cea mai
mare parte a ei atirná In numirea §1 schim-
barea ei de la bunul plac al ministrului, tutu§
cei mai multi minktri s'au sfiit sa exercite
puterea lor discretionara in sensul prea exclu-
siv al interesebor de partid, din contra trebue
sa recunomtem pentru onoarea Orli, ca este
destul de general simtimintul cel adevörat, cä
magistratura, care in cazuri de conflict al inte-
reselor hotarqte despre onoarea, libertatea §i
averea cetatenilor, este o activitate publica In
folosul Orli intregi ca unitate i in earl de
or-ce desbinare a partidelor. De aceea ar fi o
adevkata calamitate In tara noastra, and s'ar
introduce electivitatea politica a magistraturei
§i s'ar arunca ast-fel In vêrtejul sfa§ierilor de
partid o institutie, care pana acum prin bunul
simt al Orli a fost din ce in ce mai departata
de la aceasta lupta nesanatoasä. Mie unuia mi-a
parut foarte reu, o marturisesc, cand s'a facut,
cu prilegiul coaliiei de la Mazar-Pa§a, chestie
politica §i dinteo parte a magistraturei. Mi-a
parut reu de demisionarea en masse a magistratilor

www.dacoromanica.ro
141

din capitala sub ministerul Lahovari. Dar in


fine, simplu numai a demisiona e dreptul fie-
cgxuia. Dar mi-a parut mai rëu de banchetul politic
dat in onoarea acestor tineri magistray demisio-
nati, banchet, la care au asistat V unii barbati de
Stat, de la a caror maturitate se putea a§tepta o
mai dreapta Intelegere a intereselor generale in Stat.
Dar ceea-ce mi-a cauzat cea mai mare Were
de rëu, a fost inaintarea paste curend a acelor
tineri in ierarhia magistraturei pentru chiar fap tul
demisionarii lor, indata ce s'a schimbat guvernul.
Nu trebue. d-nii mei, sä se bage politica aci.
Magistratul trebue scutit, ferit, ocrotit de luptele
noastre, de sfasierile partidelor : pentru-ca el este
in Stat acela, care da cetateanului in deob§te sigu-
ranta in contra orcarei impilari, §i a impilarii par-
tidelor, el este unul din organele cari alcatuese
unitatea Statului in mijlocul indoirii partidelor-
Urmand mai departe cu enumerarea sferelor
de activitate publica, cari trebuesc depärtate din
sfasiarea particielor. constat ca intro aceste s'a
admis §coala, mat constat cit s'a admis totdea-
una §i armata. Acolo cel putin, undo suntem che-
mati a muri cu toii impreuna, s'a admis de la.
inceput, a e o singura Ora pentru care murimr
§i nu douë partide desbinate.
Dar e destul atat? Toti barbatii cu intelegerea.

www.dacoromanica.ro
142

trebuintelor reale ale Statului roman vor recu-


noa§te, impreuna cu mine, ca nu este destul atat.
Ceea-ce' ar trebui sa se mai faca, e aceasta : §i
primarul §iconsiliile comunale §i judetene trebuesc
scoase din politica. Administratia locala a ora§elor
§i a satelor, administrarea intereselor locale ale
districtului trebue sa o lasam tutulor celor capabili
din localitate, fiind-ca e a tutulor §i nu a unei
diverginte de opinii dupa divergenta de partid.
Dar sa ne apropiem acum de sferele mai inalte
ale Statului §1 sa examinam intrebarea i in
privinta nouei noastre institutii a mini§trilor ple-
nipotentiari §i rezidenti pe la curtile straine.
0 idee, care cred ca trebue sa fie primita de
toti, e Ca mai ales reprezentantii tërii in strai-
natate nu sunt §i nu trebue sa fie ai unui par-
tid, ci sunt ai tërii intregi. Putem noi oare sä
transmitem m strdnatate sfa§ierile noastre din
näuntru §i s fim reprezentati fata cu strainii, cari
adese-ori sunt §i du§manii no§tri, slabiti In au-
toritatea noastra relativa prin jurnatatirea inte-
reselor de partid? De sigur nut Aceasta ar fi
o periculoasa erezie constitutionalft.
De aceea §i vedeti, ca nici o-data nu i-a trecu t
prin cap unui guvern englez, dna s'a schimbat
In coloarea politica, claca a venit d. e. dupa Bea-
consfield antagonistul ski Gladstone, ca sa§i

www.dacoromanica.ro
143

recheme pe agentll diplomatici numai pentru-ca


-sunt numiti de un guvern de altä coloare politica.
Iertati-me, d-lor, daca Ve vorbesc cu o de-
osebita staruinta de aceasta cestiune.
Nu §tiu cum, dar mi-a parut ca inceputul
de toamna al legislaturei noastre din urma este
plin de un fel de atrnosfera, ingreuiata, de false in-
-sinuari §i prepusuri, intemelate pe o foarte
gre§ita intelegere a constitutionalismului.
Me cred dar dator a pune intrebarea franc §1
lämurit : este cineva de Were, ca, ar fi in inte-
resul or carui stat constitutional §i in deosebi
in interesul micului nostru stat, care are trebu-
Intl de conlucrarea tutulor barbatilor sei, ca
reprezentarea terii in strainatate sa fie chestie
-de partid?. . .
Daca nu imi face nimeni onoare de a me
Intrerupe prin o afirmare, dad, nimeni nu sustine
ca e chestie de partid, apoi corolariul este:
prin urrnare, or-ce primire a functiunii de
ministru reprezentant in strainatate intru nimic,
dar absolut intru nimic nu so poate interpreta
-ca o trecere dinteun partid in altul, ca schim-
bare de idei, ca o pata ce se anima asupra
caracterului politic al cui-va (aplause).
S'a dus d. Krezzulescu la Petersburg, d. Ma-
vrogheni la Constantinopol, d. Carp la Viena ;

www.dacoromanica.ro
144

MO, d. Carp remene absolut corect cu toate


ideile sale, fara nici o schimbare In ceea ce
prive§te politica interne ; d. Mavrogheni absol it
corect cu ideile sale, fare nici o schimbare Irk
politica interne ; §i. foarte bine a fecut guvernulr
dace a crezut ca sunt ace§ti berbati capabili de-
a ocupa acele locuri In streinetate, foarte bine-
a fecut ca. i-a ales fere privire de partid, §i
reu ar sta or-carui berbat politic cu minte de-
a face presupuneri §i interpreted reu voitoare-
din aceasta.
D-lor, ve rog iertati-me, dace fac aici o-
parenteza personale. De §i chestiile personale
nu au nici o valoare in discutille politicer
dar sunt dator a face aceaste parenteza, pentru .
el nu a§ vol sa se slebeasca argumentarea mea.
prin prepusul, prin insinuarea a ar fi un gand
personal, care me face se sustiu cu toata con-
vingerea aceaste teorie.
Am citit §i eu prin ziarele de ieri §i de
astäzi, cum ne citea mai deunazi §i d. ministru .
de interne din Binele public, am §i auzit print
Camera, el ar fi vorba sa pun in practice eu,
Insu-mi aceaste teorie, se, fiu adich trimes la nu,
§tiu care post In nu §tiu care tare straine. Dati-
mi voie a desminfi aceste §tiri.
Nu a fost nici o vorba despre aceasta; !mit

www.dacoromanica.ro
145

permit a adloga: nici nu poate sa fie vorbd


pentru persoana mea. Pán cand nu va fi schim-
batd opinia public& in aceastA privire, vreau sa
am dreptul neatins de or-ce fel de bAnueli per-
sonale, dreptul de a sustine cu toata taria
un princip de stat, fara a carui pazire in aceasta
sferd, ca §i in celelalte men tionate mai sus,
thicern tara la peire cu administrarea noastra
constitutionala.
In aceasta convingere a mea eu a§ crede
ca trebue cu timpul sa mergem §i mai departe
in Intinderea sferei, din care desbinarea partide-
lor sa dispard.
Ce bine ar fi d. e. sa: coprindem in aceasta
sfera a pacinicei ei administrari i prefecturele;
ce bine ar ft ca prefectii sa nu mai ia parte la
luptele electorale (aplause), ci sa se ocupe nu-
mai de buna gospodarie a districtului lor fArd
prea multa privire la partid! Ce bine ar fi, cand
am vedea o data cate-va guverne urmandu-se
unele dupd altele din diferite particle, §1 lasand
tottq vr'o 10 15 ani pe aceimi prefecti ne-
schimbati, numai daca sunt oarneni one§ti §i
capabili. Aceasta ar fi reforma cea adev6rata In
ad ministratia têrii.
d-lor, cam a§a se face in Englitera.
Englezii, In luptele lor de particle, nu ating,
366So 10

www.dacoromanica.ro
1.16

pentru a zice aa, painea de toate zilele a locui-


torilor de sate §i ora§e, §i de aceea Englezii pot
merge inainte cu alternarea la putere a parti-
delor bor. Pana la un punct oare-care ei sunt §i
pot fi indiferenti la aceste certe de partid,
fiind-ca ele nu taie in adancul administrarii
intereselor locale §1 nu ating imediat §i direct
partea esentiala a vietei pacinicilor locuitori.
Acolo locuitorul nu se uita ca sa vaza eine este
mare, cine este cu influenta in sat, in ora§ sau
in district, ca sä se ia dupa dOnsul dad, vrea
sa aibg, viata lini§tita, sa scape de §icane, sa
poata avea dreptate in contestatii, sa nu fie a-
suprit la imposite, O. nu fie, tocmai cand are
treaba, luat pe nedrept la garda nationala (ilari-
tate), §i o sun, de alte asemenea.
A§a dar sa §tim cu totii §i sä formam opinia
publica in acest inteles: este un princip pentru
buna stare a administrarii statului constitutional,
ca sfera luptelor de partid nu trebue intinsa
peste oare-cari limite foarte strimte, de cari voi
voibl indata, mai ales pentru Statul roman in
starea lui de asta-zi trebue esential marginita.
Pana cand nu vom pune in practica acest
princip, nu poate fi vorba de imbunatatirea
administratiei noastre.
Oameni one§ti §1 capabili nu avem destui,

www.dacoromanica.ro
147

mai ales pentru acel mare numer de functionari,


cari sunt in atingere cu zilnica viata a popo-
rului de rind. Dar §i din acei puyni cgti ii avern
condamngm o jumgtate sl a§tepte in neactivi-
tate pang cand va cgdea de la putere ceailalta
jumgtate, care se intimplg sa, fie cu protectorii
sei la guvern. In aceastg stare, guvernul cen-
tral se vede silit a umple golurile cu or-ce soi
de indivizi, numai sä fie aderenti al partidului
sell, §1 cu acest metod nefericit aruncgm admi-
nistratia din ce in ce mai mult pe povirni§ul,
pe panta coruptiunii. Aici dar 'este eel dintgi
punct, unde oamenii de stat cu minte trebue
säli concentreze puterile Mr/ deosebire de par-
tici, pentru a schimba reaoa deprindere de pang,
acum, a§a, de contrarie adeveratelor interese ale
Statului nostru, chiar constitutional fiind.
Trec acum, d-lor, la ceailalta parte a acestei
argumentari 0 me intreb: unde este sfera cea
restrinsg, unde Ilupta de partide este esenyalg,
in sistemul constitutional, este condiya lui de
viatg pentru a produce lumina ce rezulth. din
ciocnirea ideilor 0 a produce rezultanta intere-
selor publice contrare?
Aceastg sferg este banca ministerialg §i deo-
sebirea majoritlyi 0. minoritatii in Camera §i
Senat, ca §i in cOlegiile lor electorale, asupra

www.dacoromanica.ro
148

chiar ideilor puse inainte de guvern ca proiecte


de legi sau ca practica administrativa. Aici in
adevër lupta, aid idei divergente, aici principii
de partid clar fornulate.
Aici nu ne e permisa duplicitate de principii
in una §i aceea§ persoana, precum nu este per-
misa nici ascunderea sau ignorarea ideilor, dupa
care este in intentia fie.-carui ministru de a-si
dirige resortul sëu §i fie-carui deputat de a-1
sustine sau a-1 combate.
Gruparile de partid ce se formeaza aici, nu
se pot intemeia pe numele persoanelor, ci pe
autoritatea principiilor §i a aptitudinii in apli-
carea lor, §1 or-ce trecere dintr'un partid in al-
tul trebue clar motivata inaintea torii ca o ne-
cesitate de princip in interesul general, sub pe-
deapsa de a fi taxata de felonie.
Nu de geaba, d-lor, trebue sa staruim in co
asemenea accentuare a ideilor.
D. Kogalniceanu, cu autoritatea ce o are prin
insemnatul sOu trecut ca barbat de stat in tara
aceasta, ne-a repetat alaltleri programa betra-
nilor de 1857. In adevOr, am trait cu aceasta
programa pana la 1880-1881 §i d-voastra ati
incoronat-o prin proclamarea Regatului 0 a Di-
nastiei. Dar de acurn inainte, care este formula.
de idei, ce ni se impune nouO celor ce venim.

www.dacoromanica.ro
149

&pa d-voastra? i Intrebarea este cu atat mai


grea, cu cat din betranii ante-luptatori de la
1857, pentru nenorocirea noastra, Incep a se
duce unul cate unul, aa incat asta-zi se poate
nurnera acei ce au mai remas §i a caror titlu
de onoare este de a B condus tara aceasta unde
se afla acum. Au mai remas BrOtienii, RosetU,
Kogalniceanu, au mai rOmas din membrii comi-
tetului unionist de la Iai Lascar Catargi §i Ma-
vrogheni.
M. Kogilniceanu. Numai Mavrogheni a fost.
T. Maiorescu. A mai rémas printul Dimitrie
Ghica, care in divanul ad-hoc din Valahia a res-
puns comisarilor straini : organizarea politica in-
ternationala o putem primi de la voi, dar nici
un amestec in administratia interna a terii! A
tnai remas din barbatii acelei epoce unul, care
daca nu a avut rnultä activitate politica, dar a
facut pentru de§teptarea simtului national Intre
noi tot atat cat or §i ce alta activitate politica,
a remas acela, al carui grai fermecator a §tiut
sa dea limbei romane forma de intrare In Mi-
mele celor ce pana atunci se incantau numai cu
literaturile straine, a remas Vasilie Alexandri
<aplause).
M. Kogalniceanu. A fost In comitetul cen-
tral al unirii.

www.dacoromanica.ro
150

T. Maiorescu. Sa me ierte d. Kogalniceanu,.


daca vezend ca gloria politica este irnpartita in-
tre mai multi, am voit sa rezerv pentru gloria.
noastra literarä un loc deosebit (aplause).
Ace§tia au mai rémas din acea epoca, cei-
lalti nu mai sunt intre noi, dar §i pentru ei §i
pentru noi se pune intrebarea capitala: care
este suma de idei, care este in situatia de asta-
zi chemata sa ocupe locul lasat prin indeplinirea
programei de la 1857?
Scuzati-me, d-lor, dace. ve tot vorbesc de idei.
Este un lucru curios ideile acestea, teorille
acestea, cum se. le numiti, taxati-le chiar de te-
orii vizionare, daca ve place. Fara indoiala, te-
oria farä practica, fara puterea de a se pune
in lucrare, idea WI realizare este foarte slaba,.
foarte putin atragetoare, foarte putin cautata.
Dar sa ne fereasca Dumnezeu sa credem, ca.
este cu totul de prisos §1 ca putem sa ducem
tara numai cu practica dintr'o zi intealta, cu
midi combinari ale momentului, schimbandu-ne
in or-ce moment parerile dupa voia intimpla-
rii. Aceasta ar insemna decade* nivelului ge-
neral al vietei noastre publice, scapatarea inteo
stare de slabire a inteligentelor §i latirea fara.
margini a coruptiunii in tot mecanismul Statu-
lui. Caci unde lipse§te idea, care inalta pe orn

www.dacoromanica.ro
151

vine in loc interesul meschin, care1 degradeaza,


qi atunci punem viata noastra pubrioa in peri-
colul de a ajunge la cel mai mare r6u ce i se
poate intimpla : la specularea formelor politice
pentru exploatarea intereselor private.
Mi-e teamg, ca deja asta-zi in aceasta scurta
stare de transitie, se v6d unele simptome pre-
mergétoare ale scaderii nivelului nostru into-
lectual.
Ca simptom inteo simpla stare de transitie,
o asemenea scadere poate sa, fie lucru firesc §i
transitoriu V el. Dar nu trebue mai putin reve-
lat pentru a nu se lap cum-va mai departe.
Scuzati-m6 daca, in calitatea mea de membru
al opozitiei, nu v6d poate destul de clar, dar
imi pare ca. §i nivelul discutiilor noastre parla-
mentare in aceastä Camera a earn scazut. Jude-
cati d-voastra in§i-v6.
Eu gasese foarte caracteristica V foarte de
revelat o vorbire a unor membri din niajoritate.
Dor, nu §tiu, este vre-un leader al majori-
ntii acesteia ?
Voci. E§te, este.
T. Maioreseu. Ce fericit a fi cand 1-a§ afia !
N. Ionescu. In parlament este pre§edintele
consiliului.
T. Maiorescu. Mini§trii guverneaza ; Camera

www.dacoromanica.ro
159

este aici pentru control i trebue s aib un


reprezentat mai autorizat al majoritnii intru
aceasta. In lipsA, de un leader, nu pot face alta
decat s mö tiu de cei cari vorbesc mai des
§i ale cAror cuvinte sunt mai cu seama, acope.
rite de aplausele majoritnii §i sa-mi zic, ca a-
ce§tia reprezenta, dupa toatä probabilitatea, ide-
ile majoritnii. A§a, aud adese-ori vorbind pe d.
Dimancea, pe d. Boldur Latescu §i mai este
unul, care vorbe§te des in timpul din urmä,
n'am onoarea a-1 cunoa§te mai de aproape, este
d. Iepurescu. and mö uit apoi in Monitorul o-
ficial §i vkl ca cuventarile d-lor sunt acoperite
de aplausele majoritatii, atunci zic, ca ace§ti d-ni
exprima un sentiment al majoritatii amerei.
Ast-fel, d-lor, mai de una-zi d. Dimancea, a-
dresandu-se opozitiei, minoritatii subt aplau-
sele ce le \TM insenmate aci in _Monitor cu cu-
vintele : mare ilaritate si aplause,ne-a zis nouö
urmatoarele cuvinte...
N. Dimancea. Luati rëspunderea pentru ceea
ce a vorbit oratorul care m'a precedat?
T. Maiorescu. Eu sunt recunoscaor pentru
toate intreruperile. Am atat de mult de purtat,
in sfiala mea, cu r6spunderea pentru propriile
mele cuvinte, incat nu mö mai pot incarca §i
cu r6spunderea pentru cuvintele altora (aplause).

www.dacoromanica.ro
153

Iata, cum se roste§te d. Ditnancea dupa, Mo-


nitorul din 4 Noemvrie, adresandu-se la opo-
zitie :
Pe urmele noastre ati venit i prin luptele
11
noastre v'am tirit dupa noi panit ati ajuns unde
sunteti, ca sa aveti asta-zi libertatea tribunei
completa, libertatea presei absoluta, pentru a
17
ne Injuria in tot chipul, uitand ca sunteti datori
sa pup un langagiu mai dulce, i cautand a
vë versa tot veninul ce aveti pentru parapo-
17

niseala ca nu sunteti toti chivernisiti.


Nu mö indoesc, Ca ati auzi cu placere Inca o-
data toate cuvintele d-lui Dimancea; Insa, pentru
scurtimea timpului, voi mai extrage numai pe
cele din urma : (ilaritate)
nDe aceea vö rugam sa Incetati de a ye mai
imbraca, cum zice fabulistul, In pelea de leu,
pentru ca or cat veti intinde pelea leului, ea
tot nu ye va acoperi de ajuns, qi lumea ye va
vedea eine sunteti (mare ilaritate, aplause)."
D-lor, eU marturisese ca in aceasta mare
ilaritate a Monitorului am isbucnit §1 eu, and
am citit acest sfir§it In Monitor (ilaritate). Nu
e aa, d-le Dimancea, d-voastra §i cu mine,
amlndoi iubitori de studiile clasice, ne-am adus
cu placere aminte de fericitele timpuri antice,
unde in scrierile autorilor, de exemplu in ale

www.dacoromanica.ro
154

vechiului fabulist Esop, animalele jucau un rol


insemnat (aplause, mare ilaritate). A§a dar eu
nu m'am mirat, cand ne-ati vorbit despre leul
din fabula.
0 voce. D. Dimancea a vorbit §1 de magar.
T. Maiorescu. Mai multe animale sunt puse
cu diferite roluri In desbaterile parlamentare, ca
§i In fabulistul Esop §i in modernul nostru Do-
nici. Este leul, este §i un alt animal mar paci-
nic, permiteti-mi a-1 imbraca Inteo haina ne-
ologista, §i a-I nurni asin, §i d. ministru de
interne ne-a vorbit asta-zi chiar §i de un canar,
tot la adresa unui membru al opozitiei. Acest
animal nu exista in vremile antice, find-ca in-
sulele Canarice nu erau cunoscute pe atunci;
dar dupa asinul intrebuintat din antichitate, poate
sa vie §i canarul mai modern (ilaritate).
D. ministru de interne. Este mai subtire.
T. Maiorescu. 0 mica observare insa, d-lor
in aceste studii clasice, daca se vor auzl mai
departe In tart, este de temut ca, lumea, in-
drasnesc a zice toatei lumea, cand va vedea c.
numiti asini pe Ionescu, pe Kogalniceanu, pe
Lahovari, are sa se intrebe: cine sunt leii din
compararea d-voastre? Nu cum-va d-nii Latescu,
Dimancea §i Epurescu? (mare ilaritate). Dar a-
tunci mi-e teama, ca toata lumea la noi in

www.dacoromanica.ro
155

tara o sa zicd : mai bine asin cu Ionescu, cu


Koaniceanu, cu Lahovari, decat leu cu Lgeseu,
cu Dimancea i cu Epurescu (ilaritate).
§i trecend la celalalt pasagiu al d-voastra, daca
pentru chiverniseala" este lupta, daca vreunul
din noi, din opozitie, vrem sä ajungem la gu-
vern numai fiind-ca vrem S. ajungem la chi-
verniseala", nu cum-va cei ajuni deja acolo sunt
chivernisiti ?. .
Vedeti ce insemneaza, cand 3 fragmente de
leaderi nu fac un singur leader intreg ? Vedeti
ce insemneaza a intrebuinta arme cu douö tai-
suri? §i e lucru curios : in asemenea arme W-
ul al doilea, care se intoarce, arde mai tare
de cdt celalalt ; aspirantii la chiverniseala in opo-
zitie presupun ajunVi la chiverniseala in majo-
ritate !
Nu, d-lor, sa nu mergem pe acest tenni, sa
nu vorbim de chiverniseli ; nici sa ne inchipuim
ca ar fi i chiverniseli extra-oficiale, chiverniseala
a oarnenilor influenti de prin judete, chiverniseala
cum s'ar zice, nu cu toptanu, ci ca la negusto-
raV din mic in mic, cate ceva de la fie-care ju-
decatora§, de la fie-care primara§, de la fie-care
sub-prefectora§.. . SI lasam aceste, caci in ade-
vér nu se potrivesc. Ar fi copilarese a crede, de
exemplu, pentru d. Statescu sau pentru d. Chitu

www.dacoromanica.ro
156

sau pentru or care dupe banca ministeriala, 0,


functioneaza dupa cuventul d-lui Dimancea pen-
tru chiverniseala." Este evident, ca daca este
vorba de interes personal, apoi ministerul este
un sacrificiu pentru d. Statescu, pentru d. Chitu
§i pentru altii, §i credeti d-voastra, Ca dad, cl.
Ionescu ar ajunge la guvern, ar fi pentru chiver-
niseala? sau d. Lahovari ar avea nevoe de chi-
verniseala? or d. Carp, trimis acum ca minis-
tru la Viena, s'a dus pentru chiverniseala?
Dar iata ce insemneaza, cand in boo de idei
Inteun partid se pun numai interesele Inainte;
iatä ce insemneaza, dna in loc de a ne mai in-
treba din and in cand, unde ne aflam cu ideile,
nu vorbim cleat de marele progres financiar §i
nu vedem de cat imbogatiri prin jocuri de bursa.
Si aici, d-lor, permiteti-mi a va spune, ca 0
parte a criticilor facute de d. Lahovari §i de d.
Ionescu mi s'au parut foarte intemeiate §i re-
mase fart respuns.
Recunosc ca asupra finantelor d-voastre, dupa
respunsul d-lui Costinescu, chestia sta nehota-
rita; §i recunosc, dupa parerea mea personala,
ca opozitia nu face bine de ataca numai a§a,
in or §1 ce mod, tocmai din causa cutitului
cu doue tai§uri. Cand atacil ataca bine, or las-o
la o parte (aplause).

www.dacoromanica.ro
157

Dar, cum ziceam, a r6mas o parte a imputä-


rilor aduse guvernului de asta-zi, care nu s'a
slabit prin r6spunsurile date.
Partea, care nu s'a explicat bine in rëspunsul gu-
vernului, sunt schimbarile ministeriale cele dese,
§i aid, d-lor, sunt pe tëramul politic de lupta a
partidelor, dupa chiar teoria de rëstringere a aces-
tei lupte.
Eu indrasnesc a crede, poate ca aqii mai expe-
rimentati dent mine vor zice alt-fel, atunci li
voi asculta, dar pana atunci indrasnesc a crede,
cA, este o cerintä neaparata a vietei politice, ca
or-ce schimbare pe acele band sä se arate clar
§i lamurit pentru ce s'a facut, chiar inguntrul
partidului fiind, nu numai and se face din alt
partid.
D-lor, explicArile ce s'au incercat nu erau sufi-
ciente. Nu mai vorbesc de reumatismul d-lui mi-
nistru de interne, aceasta era o gluma. Dar cred
asemenea, ca §i explicarile date de raportorul ma-
joritatii, d. Costinescu, sunt neintemeiate. D-sa
zicea: in partidul nostru sunt oameni, cari au ajuns
prin munca lor, §i nu-§i pot jertfl prea mult
timp la interesele Statului, §i de aceea se schim-
bit unul dupa altul in minister.
Dar bine, d-lor, ceea ce au cei 7 mini§tri de
facut, este tocrnpi opera intreaga de organizare

www.dacoromanica.ro
158

a diferitelor lor servicii administrative, §i dad,


pai acum, In multele schimbAri prin care am
trecut, poate nu se cerea o mai puternicA orga-
nizatie a Statului, dna, In timpul de resbel §i
00, la proclamarea regalitatii ar fl fost nedrept
a se cere mai multA lucrare de organizare, a§
vrol sA §tiu, de doi ani Incoace, sub ce cuvOnt
rid s'a fAcut nimic In unele resorturi? Guyer-
nul era dator s pue inaintea opiniunii pu-
blice, sau in discutiile aderentilor sëi, suma de
idei precize, detailate pe cari voia sA le realiseze
flecare in ramul sëu de administratie. Ei bine,
d-lor, sl fie toate acestea mArginite in chestia
finantiarl? De sigur nu, nici nu cred a o zicey
aceasta. Sunteti §eapte acolo, nu numai unul pen-
tru finante. Ce ? in partea cea dintai, care ne
atinge poate mai mult in administratia practicA,
in relaiiIebe contentioase ale cetAteanului, nu
gasiti nimic de Mut? Jurisprudenta practicA
nu este o-datä de revezut din fundament ? Acel
nefericit cod care s'a introdus, s'a tradus dea
gata din Franta WI a se adapta trebuintelor
reale, locale ale töranului nostru, n'are el tre-
buintA de a fi revêtut? Acea procedurl pestri-
ta care am luat'o parte din Geneva, parte din
Belgia, parte nu mai §tiu de unde, n'ar trebui
sl fie §i ea remaniatA? Nu mai ating chestia

www.dacoromanica.ro
159

invatamintului public, poate voi avea ocazie la


budgetul ministerului instructiei publice s ve
arlt, cum prin umflarea budgetului fait sistem,
a§a numai pe intimplate, ati ajuns la un rezultat
care ve va pune in uimire din punct de vedere
democratic.
Dar in general, organizarea i administrarea
tërii cum se face de d-voastra ? Yoii sl inceapa
un ministru o referma in 4 luni §i apoi sa, se
schimbe i sl vie altul, care sa, inceapä alta,
reform i sl o lase iara§ neisprävitl dupa,
alte 4 luni? Sau voiti sa, nu mai incepeti nici
o lucrare in a§a scurt timp §i sa r6mle toate
in amortire ? Chestie de incredere, ne spune d.
ministru de externe. Ar fi u§or pentru d-sa ast-
fel. Dar aceasta e foarte natural 0 onorabil
pentru d-sa numai ca om privat, ca amic personal
§i privat al domnului Ion Bratianu, aci poate
s. aibl catä incredere vrea, i aceasta Ii poate
onora §i pe d-sa i pe ci. Bratianu. Dar aceasta
nu poate s o spue ca ministru al 16rii. Nu
sunteti pe acea bancä numai pentru increderea
personala, a d-lui prim-ministru, sunteti pe acea
bancl cu obligatiunea de a arata t6rii ideile,
pentru cari ati intrat §i pentru cari ati e§it. Aceasta
e de chiar esenta constitutional/. §i dad. nu o
spuneti, ci ye acoperiti numai cu increderea d-lui

www.dacoromanica.ro
160

Bratianu, atunci este numai a d-voastra vina,


dad, so aude in taxa, cuventul de dictatura.
Apoi, d-lor, tocrnai in dictatori au avut incredere
oamenii. Ce ? nu curn-va dictatorii erau oameni
de nimic? Erau oameni de mare incredere, de
prea mare incredere a unora, tocrnai prin aceasta.
au ajuns a fi dictatori.
Eu nu acuz aci pe d. prim-ministru, cad nu
este vina d-sale. D-sa trebue sä se bucure, dug.
se gasesc colegi cu a§a adanca incredere in d-sa.
Dar noi ad i afara de noi tara trebue sa §tie
foaite lamurit, pentru ce intrati §i e§iti ca mini§tri,
§i cine nu ne spune aceasta, lipse§th de la regula
constitutionala §i da prepus de dictatura, de §i
eu personal nu o cred.
Dar rni-e tearna, d-lor, ca unii din d-voastra
nu spun ideile pentru care intra §i ies, din simpla
cauza c% nu au ce sa spue, fiind-ca nu au timpul
§i nu-§i dau osteneala de a concepe §1 de a con-
duce o idee de organizare in toate amanuntele ei.
De aceea d. Rosetti a intrebuintat in contra
d-voastre cuventul ergofobie, frica de munca,
sfiala de a muncl, de a trage la plugul Orli, de
a imbrazda adanc, de a arata care este gindul,
nu gindul de jurnale §i de fraze fugitive cari
sa se aplaude in Camera, ci gindul profund care

www.dacoromanica.ro
161

trebue sa fie studiat a§a incat s titi §i d-voastra


ce voiti §i noi ce incredere sa v6 dam.
D-lor, daca am terrninat cu aceasta relevare
a muncei intru realizarea de idei, am facut-o In
relatie cu cele zise de d. ministru de interne
0 de d. Kogalniceanu, care ne aminteau rolul
Orii noastre in Orient, pozitia in care se ana
Romania, recunoscuta acum de top §i In parte
admirata, cum ziceau d-riii minktrii de interne
§1 de aterne, pentru libertatile ei §i pentru
fmantele ei. Vorbeati de rolul acestei ëri ca
purtatoare de cultura in Orient. Purtatoare de
cultura da. Dar cum se face aceasta cultura ?
Unde este lucrarea de cultura incordata pe toate
terenurile vietel nalionale I Undo este inteligenta
de§teptare, sprijinire §i inaintare a unei asernenea
lucrari de cea mai mare insemnatate din partea
guvernului?
Unde este acel studiu v6zut, acea coopergiune
In munca ideala pentru a inalta, drapelul tërii
acolo unde trebue sa he, daca este A. remae
o nurtatoare de cultura in Orient ? Am vëzut
multe preocupari de interese materiale, impor-
tante 0 acele fait Indoiala, dar duse a§a de
departe §i de exclusiv, incat lumea din afara
and se ginde§te la irnportanta administratiei
d-voastre de asta-zi, nu vede de cat finante,
5668o 11

www.dacoromanica.ro
162

speculare cu acii, jocuri de bursa §i grabnica im-


bogatire a unor din cei rëmagi afara din guvern !
Apoi cu jocul de bursa avem sa intemeiem
.

noi cultura in Orient ?


Or cat de importante sunt interesele materiale
ale unei tori, §i nirneni nu le poate tagadul
imensa lor importanta, totu§ intrebarea, de care
nu poate scapa partidul liberal, este aceasta :
care este stindardul de cultura intelectuala ce
11 implantati inaintea tinerimii, care se uita la
d-voastre cu dorul de a ye urma ? Trelue sa
vO spui ca eu nu 1-am vOzut pana azi. §i din
partea mea a§ dorl ca, sfir§ind noi, precum vom
sfir§1 in legislatura aceasta, cel putin in legis-
latura viitoare sa se gaseasca din partea gu-
vernului liberal, daca este §i popular, formula
ideilor viitorului, pentru ca s aina cu ce S. se
inlneasca viata publica a poporului nostru §i
mai ales A, se de§tepte in tinerime acea aspirare
la ideal, fara de care nu se poate conduce nici
o data soarta unei tOri la 1naltimea ce i se
cuvine (aplause).

www.dacoromanica.ro
59.
Contra propunerii de revizuire a
ConstituOunii.

(§edinia Camerei de la 16 Ianuarie 1883).

Introducerea istoria la acest volum cauta


A explice, cum partidul liberal sub ministerul
I. 13ittianu, In Mc s Inceaph. Era noug cu
vre o formä sau reformA, de organizare te-
meinica, o Incepe cu sterile revizuire con-
stitutionalli. In sesiunea legislativa din iatha
1882-1883 se fac cele trei lecturi, presoripe
de Constitutie ca o conditie prealabila pentru
convocarea *Adunitrilor revizioniste. La a
ioua lectura, in qedinta camerei de la 16
lanuarie 1883, autorul scrierii de feta tine
urmatorul discurs, care rezumk argumentele
principale in contra proiectatei revizuiri.

D-Ior, sper ca In starea, in care au ajuns des-


baterile noastrp asgpra revizuirii sau nerevizuirii

www.dacoromanica.ro
164

Constitutiunii, voi avea aprobarea d-voastra,


claca mö voi margini la o scurta §i, pe cat voi
putea, clara expunere a motivelor, a argurnen-
telor cari, dupa convingerea mea, sunt hotari--
toare in contra acestei revizuiri. Voi lasa dar
la o parte toate chestiile de alaturi: priviri re-
trotpective, comparari istorice sau comparari cu
tori indepartate, d. e. cu Egipetul §i. alte ase-
menea tOri interesante, recriminari de partide, §i
cu atat mai mult chestii personale, de §i a
fost amestecata in discutiune §i persoana meat
in deosebi mi s'a facut nemeritata onoare de a mi
se cita numele cu ocazia articolului relativ la
delictele de presa. Nu voi releva Insa nici a-
ceasta In cazul de fata. i onor. deputat, care
mi-a citat numele, d. Giani, ca §i mine, fa-
cern parte ca advocati din procesul Inca pen-
dent, la care d-sa a facut aluzie, §i eu cred
nepotrivit a se aduce aci in diScutie o afa-
cere, in care deputatill e §i advocat, pana ce
afacerea este Inca pendenta inaintea justitiei.
Va s zica, toate aceste chestii de alaturi sit.
le lasam la o parte de argumente sa ne fie
vorb.a.
Argumentele aduse pana acum mi-au parut
a- ft acestea Fundamentul ConstitaVonalismului
este o: extragere, 0 reprezentatiune a torii prim.

www.dacoromanica.ro
165

cleputati si senafori, a§a ca intruniti in Adu-


nari spre a legifera §i spre a controla pe gu-
vern 0, fie independenti §i adevörata expresie
..a H. Pentru aceasta extragere se face opera-
tia electorall. Cand insä in decursul unui
timp mai indelungat, de exemplu in cazul nos-
tru in 17 ani, s'a vezut, §i asupra acestui
punct toti au fost uniti, si revizioni§ti §i nere-
vizioni§ti, ca reprezentatiunea Orel se schimba
le regula dupa schimbarea guvernului, asa in
cat nu este o reprezentatiune de control al gu-
vernului, cat este mai mult o reprezentatiune
.guvernamentala insa-§i, atunci sistemul con-
stitutional trebue sa fie intr'o parte a lui, in
-esenta lui, viciat §i trebue cautat un remediu
la acest Mu.
Remediul nu se gasegte, zic cei mai multi,
cleat intr'o reforma a legii electorale, §i daca
nu me in§el, formula a fost data de d. Rosetti,
cl-sa cel putin, cu mai multa autoritate decat
.altii, a spus Orli, ca radacina reului este In
legea electorala, §i atunci ati venit dvoastra §i
ati cerut reforma legii electorale §i, pentru acea-
sta, reforma Constitutiunii. Fara Indoiala, cu a-
ceea§ ocazie trebuia sa arätati in mod vag, fie
printr'un fel de conventiune, fie prin alte declarari
.§i discursuri, in §irul caror idei ye inchipuiti ca

www.dacoromanica.ro
166

are sa se faca acea reforma de viitoarele Corpuri


legiuitoare. Aratap rëul, propuneti o indreptare
§i justificati pang la un punct acea Indreptare.
In contra acestei mi§cari revizioniste a argu-
mentat antai intr'un mod foarte valabil, din care
insä, ye marturisesc, nu vöd Ca resulta nerevizuirea
ca o consecinta deplin con vingetoare, d. Lahovari,
de sigur unul din cei mai erninenti parlamentari,
pe can Ii are tara aceasta §i a carui autoritate,
poate suntern toti de aceasta parere, a crescut
in decursul desbaterilor intregei legislaturi a
acestei Camere prin neobosita d-sale activitate
prin talentul §i curagiul neclintit, cu care §i-a
indeplinit totdeauna mandatul de deputat. B.
Lahovari, in remarcabilul d-sale discurs de alaltA-
eri, cu atat mai remarcabil, cu cat era §i mai
moderat, ne zicea : in adevör Camerile pang, a-
cum toate erau guvernamentale, d-voastra ca sa.
stirpiti acest rëu, voiti sa dati o mai mare in-
tindere corpului electoral §i faceti colegiile mai
nurneroase §i printr'acest nurnër augmentat al
alegetorilor voiti sä dati o mai mare independenta
alesului fata cu guvernul, Insa (§i aci cred ca
nu fusese bine Inteles de d. Fleva) pentru ca
remediul ce 11 propuneti, sporirea numërului a-
legetorilor, sä fie un remediu, ar trebul ca .
experienta trecutului sa ne 11 dovedit, cg , de §i

www.dacoromanica.ro
167

in genere toate rezultatele electorale au fost


prea depedente de guvern, tau§ in parte colegiile
care erau §i relativ mai numeroase, erau §i
relativ mai putin guvernamentale cleat cele-
lalte. Aici insa d. Lahovari, printr'o bine-venita
relevare statistica, v'a aratat, ca, de §i toate
colegiile au fost slabe ca opozitie §i inca s'au
slabit din an in an, totu§ rezultate constitutional
mai bune au dat acele co1egii, unde nurnërul
era rnai restrins, cel putin colegiele antai, §i
din contra rezultatele cele mai rele In privinta
r6u1ui guvernamentalismului le-au dat colegiile
inai numeroase. Va sa zica, o reforma, In a
careia esenta sta numai sporirea numörului a-
legetorilor, dup6, experienta trecutului, nu este
un leac pentru independenta viitoarelor Camere.
La acest argument foarte valabil, mi-a parut
Ca d. Fleva nu a rëspuns.
N. Fleva. Cer cuventul.
T. Maiorescu. Eu gasesc argumentul d-lui
Lahovari foarte valabil In contra modului de re-
vizuire, de care vorbiti d-voastra, dar care va
fi de compete* Camerei viitoare; trebue sa mar-
turisesc insa, ca nu il gasesc tot a§a de vala-
bil in contra insa§ ideei de revizuire In princip,
§i nurnai aceasta este de compete* Carnerei
prezente. Daca, constatand o data 1.6111 cum 1-a

www.dacoromanica.ro
168

constatat d-sa, a§ avea convingerea ce o aveti


d-voastra, ca prin legea electorala se poate re-
media la acest rëu, atunci, imparta§ind precum
imparta§esc idea d-lui Lahovari, ea un colegiu
electoral mai restrins tot O. la noi de o cam
data mai multa garantie de independenta guverna-
mentala de cat un colegiu foarte numeros, a§
fi dea dreptul revizi onist ; a§ vota pentru re-
vizuirea Constitutiei in princip §i ar remanea
ca, la noile Camere de revizuire, eu sau altul
care ar fi ales cu aceea§ convingere, s cautari
a remedia la röul constatat printr'o restringere
a numörului votantilor din diferitele colegii, adica
printr'o sporire a censului.
Insa, d-lor, argumentele, pentru care cred ca
toata incercarea de a face o revizuire a Consti-
tutiunii e zadarnica §i e gre§ita expre-
sia tare §i clara cum o intrebuintez , sunt de
alta natura §i se pot reduce la urmatoarele
duo6:
Antai, experienta de 17 ani, de care vorbiti
d-voastra, nu probeaza nimic ; fiind-ca Constitu-
tia de la 1866 nu a lost inca experirnentata in
partile ei esenVale.
lor, toti suntem de parere, ca o Constitutie
apaza fundarnentele dreptului public inteun Stat.
Nu numai mecanismul de extragere al deputa-

www.dacoromanica.ro
169

Iilor §i senatorilor va fi coprins in Constitu-


tie. Ba sunt multe Constitutii, cari nici nu pun
legea electorala ca parte integranta, a lor , §i eu
unul cred, ca §i d. Codrescu, cl. bine fac, daca
nu o pun. Esenta Constitutiunii este de a a§eza
fundamentele de drepturi cetatene§ti generale §i
de a indica principiile de organizare fundamentala
a Statului, intru cat sunt generale pentru respe-
ctarea §i garantarea acestor drepturi a le ceta-
Vanului, adica a libertätii.
Dar d-voastre in desbaterile de fata cum luati
Constitutia de ra 1866 ? Pare ca ar fi esenti-
all numai aratarea principiilor electorale 1 De ce,
cand vorbiti de experienta de 17 ani, nu ye pu-
neti intrebarea: dar acele mësuri mult mai esen-
tiale, pe cari le-a prevozut Constitutia de la
1366 §i cu a caror conlucrare §i aplicare numai
se poate intelege opera de la 1866, acele mësuri
au fost ele oare puse in lucrare pana acum, pen-
tru a se vedea rezultatul lor §1 apoi sa judecati,
ce efect a avut legea electorala irnpreuna cu
intreaga Constitutie de la 1866?
Dna acest argument este numai un argument
dialectic, sau este din contra un argument foarte
valabil, in contra insu§ principiului revizuirii
propuse, aceasta o yeti judeca d-voastra Indata,
dad, ye voi reaminti acele principii puse inain-

www.dacoromanica.ro
170

te in ConstituVe, unde Constitutia cerea aplica-


rea lor §1 cari, in restimp de 17 ani, nu au fost
macar atinse in practica, necum sa fie puse in
lucrare.
D-lor, in art. 23, §i incep cu acest articol
numai fiind-ca urmez in relevarea principiilor
inscrise in Constitutia noastra chiar §irul arti-
colelor, a§a cum se afla inscris, in art. 23 al
acelei Constitutii de la 1866 se zice ala : Inva-
tämintul este liber ; se vor infiinta treptat scoli
prirnare in toate comunele Romaniei , invata-
tura primara va fi obligatoare pentru toti tine-
rii Romani.
La 1866 aveam aproximativ 4,000 de comune
rurale in Romania §i numai 2,000 de §coli comunale.
Aceasta insemneaza, ca jumatatea tërii era lip-
sitä de putinta daca vorbim de sateni de a in-
vata macar sa citeasca §i sa scrie; aceasta insem-
neaza daca, instigati prinieo intrebare a d-lui La-
hovari, examinam un detai statistic ca ignoranta
luata in expresia ei cea mai elementara, adica
ignoranta de a citi §i scrie, era la noi a§a de
mare Inca Inca la 1875, la recrutatia de la
1875, intre tinerii cari se aduc la armata §i
cari sunt floarea tinerimii törane§ti, numai 6
procent §tiau sa citeasca §i sa scrie, §194 procent
a tinerimii tërane§ti din Romania nu §tiau nici

www.dacoromanica.ro
171

macar sa scrie §i sa citeasca. Apoi daca dintre


t6ranii tineri de 21 de ani nu §tiau 94 procent
sa citeasca §i sa scrie, ye puteti inchipul care
este proportia, cand luam totalitatea, adica bdr-
batii, femeile §i copii din sate. ProprorVa poa-
te este destul de trista pentru a se formula a§a :
3 procent §tiu sa scrie §i sa, citeasca §i 97
sunt analfabeti; aceasta era tot a§a la 1866,
aceasta era a§a la 1875, aceasta a rërnas tot
cam a§a §i la 1883.
Apoi, dad, Constitutia prescrie anume obli-
gativitatea invdtamintului, daca prescrie ca in
fie-care comuna sa fie o scoala, cati ani voiti sa
dati, ca sa ldtim aceste §coli din sat in sat in
poporul roman, a§a incat litera §i spiritul Con-
stitutiunii in aceasta privinta sa devie o reali-
tate ? i d-voastra mai ales, democratii, cari ati
venit in numele acestui popor §i cari aveti un
jurnal, pe bandiera caruia std scris in fie-care zi :
nIumineaza-te §i vei fi," ce ati facut pentru lumina-
rea, §i prin urmare pentru fiinta poporului de jos?
B. Iepurescu. Mai mult decat d-voastrA.
T. Maiorercu. Mai mult cleat or-cine voiti,
dar chestia tot remane intreagd : s'a indepli-
nit cerinta formala a Constitutiunii din 1866 ?
abstractiune facènd de ceea ce a facut sau nu
un partid sau altul.

www.dacoromanica.ro
172

V6 spuneam, ca la 1866, erau numai 2,000


de §coli §1 peste 4,000 de sate; dupl, 17 ani
sunt numai 1,950 de §coli, plus 82 In Dobro-
gea, la acela§ numer de sate. Ati fi crezut d-voa-
stra, ca este cu putinta ea, in invirtirile noa-
stre politice §1 constitutionale, cea antai chestie
a unui Stat tinör, care i§i dä acum cultura sa
constitutionala §1 care este net5gaduit In aspi-
rarile poporului, sa fie r6masa asta-zi in acela§
stadiu inapoiat, in care a fost acum 17 ani ?
Ei bine, d-lor deputati, este un adev6r ce ii
recunoa§tem toti, chiar §i onor. d. Jepurescu,
care tot intrerupe §i care este de sigur foarte
competent §i in materia aceasta (ilaritate).
B. Iepurescu. Tot atat ca §i d-voastra.
T. Maiorescu. Ba chiar mai competent de
cat mine, daca vrea (mare ilaritate); dar §i d-sa
§i noi toti trebue sä recunoa§tem adev6rul, ca
In privinta §coalelor sate§ti nu s'a indeplinit de
loc cerinta Constitutiunii. Ins, d-lor, este oare in-
diferenta pentru materia ce ne preocupa, citirea
§i scrierea claselor de jos? Dar biletul in urna
electorala cum 0, §i-1 pue pranul? Dar macar
citirea candidatului, ce i se pune Inainte, cine
sa i-o faca? §i nu vedeti ca Intr'o tara, unde
97 la suta din terani nu §tiu sa citeasca, nu
se poate vorni de independenta votului, fiind-ca

www.dacoromanica.ro
173

il pot escarnota cei cari §tiu sl citeascA? CAci


are aerul de a fi paradoxal, dar din nefericire
'este foarte adevgrat: este chiar mai bine ea in-
tr'un sat sg. nu §tie nimeni sa citeasca §i sä.
scrie, de-cAt sg, §tie numai doi, trei oameni.
InvAtAmintul sAtesc or 11 faci general or
mai bine nu 11 faci, cad citirea §i scrierea mar-
ginita numai la notarul, sau primarul, sau pre-
ceptorul dintr'o comung, ignorantg, este un mij-
loc de exploatare in contra celodalti, cad nu
posed ac.eastg, §tiintä foarte elementara, dar de
imensg importanla.
Prin urmare avern in sate oameni In mare
majoritate, despre a cgror cuno§tiinte de drep-
turi, de aplicarea politicei, or de independent%
de aleggtori.nici nu poate fi vorba, §i avem 'In
sate cati-va oameni cad, §tiind sa citeasca §i sa
scrie, devin u§or exploatatori, sunt fatal indu§i
a comite abuzuri, sunt esenVal destinati servI
de instrurnente pentru or-cine ar vol sä exploa-
teze o asernenea stare de lucruri.
Aceasta este situatia noastra in privinta
art. 23. din Constitutie In ceea ee prive§te
InvAtAroititul prin. sate, §is d-voastrg. vorbiti de
experierita Constitutiunii de la 1866 ? Dar Con-
stitutia de la 1866 1.0 Inchipuia ea oare a-
tuna, and a§tepta 'Indreptarea colegiilor electo-

www.dacoromanica.ro
174

rale §i punea §i Ufl colegiu al IV, ca sa fle a-


colo ca s6mOnta democratia care sa se intinda
mai departe, i§i inchipuia oare, a vor trece 17
ani, in care nici un guvern 0, nu lateasca cul-
tura in acest colegiu al IV ? §i voiti d-voasta
sa argrumentati asupra Constitutiunii, and o
prescrfere a§a de importanta a ei, care nu cere-
reforma constitutionalä, ci o lucrare legislativa
normala a noastra a tutulor, nu s'a indeplinit?
Tree la un alt articol. In aceea§ Constitutie
de la 1866 se vorbe§te de trei puteri in Stat:
de puterea legislativa, de Duterea executiva, de
puterea judecatoreasa ; se pune puterea judeca-
toreasa ca a treia putere cu celel-alte douö pu-
teri, In art. 32, 35 V 36. 0 expresie constitu-
Vonala a acestui lucru este, ca atunci, cand se
na§te vre un conflict Intre puterea legislativa
§i cea executiva, pang, acolo incat d. e. sa se
dea mini§tri in judecata, conflict despre care
am avut exemplul dvoastra ca acuzatori §i al
nostru ca acuzati, este chemata Curtea de casatie
inamovibila ca sa judece. Dar, d-lort daca magis-
tratura este chemata dupa legile noastre a judeca
§i pe or-ce functionar al Statului, flindca nu mai -

avem consiliul de Stat, a judeca §i listele elec-


torale in al doilea resort, etc., atunci este un
postulat al chiar principiului constitutional, ca

www.dacoromanica.ro
175

ea sä fie pusa ca o putere independenta intre


puterea executiva §i puterea legislativa.
Puterea judecatoreasca, intr'un mod sau in altul,
in mod electiv politic sau In mod de admisibilitate
§i inamovibilitate, trebue neaparat sa. se faca in-
dependenta de arbritariul guvernului. Precum
ar fi absurd sä vie ministrul s. numeasca dupa
simplul lui arbitriu deputati prin un decret in
Monitor, tot a§a constitutional este absurd, este
un non sens, ca sa vie ministrul sä numeasca
dupa simplul lui arbitriu, fara nici o alta ingra-
dire legall, un membru la Curte sau la Tribu-
nal §i sag schimbe, cand va vol el (aplause).
Cand dar Constitutia de la 1866 pune ca
a treia putere in Stat puterea judecatoreasca, In-
elege ca aceasta trebue sa fie independenta de pu-
terea legislativa §i de puterea executiva, in or-ce
fel ar fi, caci aici nu vorbesc in spirit de partid,
Ei bine, la 1866 am avut o curte de casa-
tie inamovibila ; s'a intins inamovibilitatea sau
oce alt mod de independenta a magistraturei
cle atunci mai departe ? Nu 1 Suntem in anul
1883 absolut In acela§ stadiu, in care eram cu
17 ani in 'Irma, §i mai vorbiti d4 experienta
Constitutiunii de la 18661
D-lor, auzearn pe d. Ionescu, pe d. Blaremberg,
pe d. Lahovari, aratand cu drept cuvent §i stig

www.dacoromanica.ro
176

matizand precum stigmatizatI toti nepartinitorii


abuzurile ce le fac guvernele in alegeri. i d..
Ionescu cerea ca un paliativ, ca un remedin, ca
guvernul O. nu le mai faca ; cacilegea electorala.
ar fi bunal daca ar respecta-o guvernele in liber-
tatea ei. Eu cred, c aceste observari au o redac-
tie gre§ita. Nu degeaba se vorbe§te in Con-
stitutie de puterile Statului, de puterea executivA,.
de puterea legislativa §i de puterea juclecatoreascO ;.
nimeni nu vorbe§te de sleibiciunea Statului, de-
släbiciunea legiuitoare, slabiciunea judecatorea-
sea. Toate organisniêle unui Stat au putere §i
trebue sa aiba putere, §i limitarea unei puteri
organice a Statului nu se poate gas1 cleat in
alta putere organica, dar nici:odata In slabiciun&
sau in abnegatiunea proprie. Acela care are o-
putere In sine, trebue sa o exercite prin natura
lucrurilor, §i or-ce mAsura ati lua dv. ca sa faceti
independenti pe alegetori in contra puterii gu-
vernului, daca alegetorii sunt slabi, guvernul pu--
ternic va gäI totdeauna mijloace de a avea o-
Inriurire hotaritoare asupra lor. 0 cu deprin...
derile noastre, cu cultura noastra crescenda, se
vor rafina mijloacele ; batele vor disparea 1 este .
probabil ca au §i disparut ; inriuririle de cari.
spunea d. Ionescu ca au mers panä acolo, incat.
§i iubirea de parinte §i de copil s'au exploatatfr,

www.dacoromanica.ro
177

in sensul influentei alegötorilor, vor dispArea ;


ordinile directe date cAtre prefecti pentru candi
datii oficiali vor disparea ; dar röul va r6rnane
totdeauna : slAbiciunea alegetorului. i dacä a-
legaorii vor fi in majoritate slabi, frico§i, ascultAnd
dupa autoritatea altora §i nu dupa a lor proprie,
dacl alegetorii nu vor fi ei independenti, de geaba
vom lua mésuri, cAci guvernul va gAsl totdea-
una mijloacele de a exercita ingerenta sa necon-
stitutionall Inaintea unui alegetor. Nu yeti putea
nici-o-datA sä gAsiti un guvern de oare-care duratA
§i tArie, care sl alb& abnegatia de a zice : puterea
o am, cu uti cuvInt §optit alegtorilor imi pot
asigura majoritatea in alegeri §i prin urmare
existenta mea ca guvern Insa n'am sa §optesc
acest cuvint. Asemenea abnegatiuni voluntare
sunt cerinte ale catechismului bisericesc, dar nu
sunt baze politice, unde numai puterea limiteazA
puterea in marginile legilor. Cine ca alegötor
este deprins sä. asculte de vorba prefectului,
acela va asculta sub toate legile electorale, §i
aid va fi rëul.
Dad, este a§a, dacA, cel putin vom recunoa§te
toti, ca ar fi bine, ca alegetorii sa fie cetAteni
independenti, cu parerea lor proprie, §i nu cu
pArerea dictatA de prefect, apoi atunci, d-lor,
acele mösuri din Constitutia de la 1866, care
566,so 12

www.dacoromanica.ro
178

prin natura lor tindeau a intari pe a1eg6tori,


acelea erau cele importante pentru ins ope-
ratia electorala. Era important sa §tie ale-
getorul, ca nu atirna. averea §i onoarea lui,
intru cat ea ajunge vre-o-data a fi supusa, jude-
catorilor, de la arbitriul guvernului. Care este ale-
gotorul care stä indiferent, and §tie ca tribu-
nalul §i curtea atirna de la ministrul justitiei
§i cand Ii inchipue§te, poate pe nedrept, c §i
ca§tigul sau pierderea lui atirna de la aderenta
sau neaderenta sa la vointa puterii executive ?
Apoi daca aceasta este a§a, ce Wept* d-v.
de la o reforma a mecanismului electoral? Ce
putem a§tepta noi de la o reforma, dupa care
vor fi inteun colegiu 700 alegetori §i nu 70,
cand am lasat in parasire acea idee fundamen-
tala, care asupra acestor 700 sau 70 alegetori
ar fi avut inriurirea, de a-i face mai independenti
in cercul vieii lor private §i publice? D-lor, a-
legaorul Ii exercita misiunea lui cea insemnata
cad pentru el voiti sa faceti reforma con-
stitutionala 1i exercita chemarea aceasta
printr'un act, claca 1mi permiteti expresia:
brutal, mecanic, el depune numai un vot, o
hartie inteo urna. Dupa legea noastra, el are
sa fad, in timpuri normale la 4 ani o-data
acest act, alegend deputati sau senatori §i tot

www.dacoromanica.ro
179

la 4 ani o-data consilieri comunali, §i aci s'a


incheiat cu activitatea lui in mecanismul formal
al vietii constitutionale. Il chemi tu, Stat, cu
forma constitutionala sail MA actul de a de-
pune unul sau mai multe nume la 4 ani o-data,
apoi cum de te interesezi de el numai la 4 ani
o-data? §i nu te intrebi: Constitutia aceasta
nu a prevezut ceva, ca el sa fie educat in mo-
ravurile sale politice de cetatean al Statului mo-
dern in timpul celor de patru ori 365 de zile,
cari se petrec pana sa ajunga el o-data ca sa
depue votul acela ? Nu ce face alegaorul la
4 ani odata, e chestia cea importanta ; cad
ceea-ce face cetateanul la 4 ani odata, va a-
tirna in parte esentiall de ceea-ce Statul a fa-
cut pentru el in tot timpul acelor patru ani,
§i mai nainte in tot timpul cre§terii pana a
ajuns cetateanul la majoritate; §i and intr'un
Stat in vreme de 17 ani, de cand se declara
prin o Constitutie libera, a a e§it de sub
servilismul oriental, nu s'a facut inca indepen-
denta magistraturei de puterea executiva, de
geaba reforma a or-ce legi electorale: nu putem
avea alegötori independenti, cad le e teamtt
pentru averea lor, care atirna in parte de pu-
terea executiva.
Dar nu se incheie aid desvoltarea prirnului

www.dacoromanica.ro
180

argument in contra revizuirii. Aceea§ Constitu-


tie de la 1866 prescrie in art. 132, al. 5 : se
vor face legi in cel mai scurt timp" (a§a se zice
acolo, dar lunga experienta avem cu 17 ani de
Constitutie !) se vor face legi in cel mai scurf,
timp" (mai scurt dent in 17 ani), legi asupra
conditiilor de admisibilitate §i inaintare in toate
functiile administratiunii publice. Ce insemneaza
aceasta ? Vö plangeti, ca in colegiile, unde sunt.
alegëtori putini, este o alegere de familie, §1
ale§ii trebue sa indeplineasca promisiunile date
alegotorilor §i de aici coruptiunea.
Apoi nu simtim cu totii, d-lor, ca daca putinta.
de actiune a ministrilor ar fi ingradita de lege,
atunci putinta de inriurire a deputatilor ar fi in
aceea§ proportie ingradita, §i putinta de aduce-
rea la indeplinire a promisiunilor date alegtorilor
ar fi ingradita, adica coruptiunea ar fi ingradita ?
Cand s'ar fl putut In imprejurarile noastre sa.
se fan o lege, prin care sa se reguleze intr'un
mod formal toate numirile §i inaintärile admi-
nistratiunii in limitele legilor, §i numirile pre-
fectilor, §1 ale sub-prefectilor, §1 ale casierilor
etc., intelegeti toti, ca aceasta ar fi fost o pivtiza
legala in contra unei prea mari latitudini de influ-
ent& sau de coruptiune, §1 ca prin aceasta, In
aceea§ proportie s'ar fi intarit independenta ale-

www.dacoromanica.ro
181

getorilor, a deputatilor, §i a ministrului. Aceasta


nu s'a facut In timp de 17 ani, r6mane O. se
faca de acum inainte, §i tfebue dar sa a§teptam
de acum Inainte rezultatul unor asemenea pre-
scrieri legale asupra moravurilor politice.
Tot in articolul acela, la al. 3, se vorbe§te
despre mësurile cele mai nemerite pentru a
stavill abuzul cumulului", nu uzul, ci abuzul,
cum zice Constitutia.
Evident, dad, la§i in liberul arbitru al guver-
nului, ca sa invredniceasca pe cine voe§te cu
una, cu doua, cu trei, cu patru functii salariate,
daca, deschizi guvernului fara restrictie intrebu-
intarea personala a budgetului Statului, odata
ce el este specificat prin votul D. voasträ, apoi
te miri, ca in aceea§ proportie ai deschis guver-
nului Inrlurirea, ca In aceea§ proportie ai facut
pe oameni sa fie supu§i la tentatiuni §i tot
.o.data, ai isbit esenta independentei constitu-
tionale ?
Tot In acel articol se zice, la al. 1, di se va
face In cel mai scurt timp legea ,, descentralizarii
administrative". Greu este, dar Constitutia a
avut in vedere §i aceasta. Eu nu discut, daca
bine sau rëu a facut Constitutia cand a pre-
vëzut aceasta, dar este evident, a In sensul
..§i spiritul ei, prin descentralizarea administrativa,

www.dacoromanica.ro
182

d. e. prin darea unei mai mari independente


cornunei §1 districtului, a vrut sa, mArgineasca
in aceea§ proportie puterea guvernului central
§i putinta lui de influentA electoralA.
Apoi, d-lor, nici macar legea comunalA de la
1866 pang, astAzi n'a fAcut in aplicarea ei un
pas mai nainte. Nu mai departe cleat trei luni
§i nici trei luni nu sunt, de cand ati votat ce?
o lege pe care ai numit-o provizorie, deocam-
data, trei articole de lege electorala comunall
ati votat, pentru a repune in vigoare legea de
la 1864. Va sa, zicA, in decurs de 17 ani nu
s'a reformat anca, comuna romanA, adica, nu s'a
luat mêsuri de a. ingradi prin lege inriurir ea
guvernului asupra acelor comune.
Intelegeti, d-lor, ca, in aceasta ordine de idei
a§ putea sä duc discutia mult mai departe,
dar este de prisos. Rezum dar acest antai argu-
ment in contra revizuirii §i zic : esenta Consti-
tutiunii noastre privelte drepturile, datoriile §i
independenta, cetatenilor. Cea dintai chestie im-
portantä inteun Stat modern este lAtirea cultu-
rei Jn toate clasele, §i fiind-ca, suntern, cum zi-
ceti, un Stat democratic §i fiind-cl vointa nati-
unii este isvorul tutulor put erilor publice, este cr
datorie elementarA, ca aceasta vointA sa fie pe
cat se poate de luminata in fie-care cetAtean al

www.dacoromanica.ro
183

Statului. De aceea Constitutia de la 1866 pres-


crie invatärnintul public, general §1 obligator ;
insä aceasta prescriere nu s'a pus in aplicare in
cursul celor 17 ani de 'Dana acum §i In materia
invatamintului rural nu s'a facut nici un pas mai
departe de ceea ce era la 1866.
A doua cerinta a Statului liberal modern este
independenta rnagistraturei de puterea executiva,
care independenta, garantand averea §i onoarea
cetateanului liber, da acestuia simtimintul ca
este §1 el independent de puterea executiva, §i
aceasta cerinta este un principiu al Constitu-
tiunii din 1866. Dar nici in acest sens nu am
facut un pas mai departe din ceea ce eram la
1866, ast-fel incat §i prescrierea constitutionall
in aceasta privinta a r6mas o litera moarta.
Constitutia zice al treilea : nu pot läsa la ar-
bitriul mini§trilor, dad, este sa avem Stat Con-
stitutional, numirea §1 inaintarea in toate func-
tiunile administrative; voesc o lege; insa nici
in privinta aceasta nu s'a realizat nimic pang
astazi.
Al patrulea: nu pot lasa tentatia prea mare
a curnulului ; trebue o lege, prin care sa se str-
peasca abusul. Nu s'a facut nimic nici in aceasta
privinta.
Al cincelea : nu pot lasa concentrare prea

www.dacoromanica.ro
184

mare in mainele guvernului, §i de aceea voesc


descentralizarea administrativa.
Nu s'a %cut nimic nici Intru efectiva punere
in luerare a acestei cerinti Constitutionale.
D-lor, or mö in§el cu desavir§ire asupra ceea-ce
se nume§te rationament omenesc, or aeesta este
un argument tare in contra revizuirii, argument
pe care 1.1 formulez a§a : vorbiti de experieqa
Constitutiunii de la 1866, insã nu ati experi-
mentat Inca Constitutia de la 1866, fiind-ca, a-
ceasta Constitutie coprinde dispozitii esentiale
mult mai importante cleat tot mecanismul elec-
toral, earl dispozitii Insa au r6mas cu totul in
pardsire. Prin urmare, ce sa revizuiti Constitu-
tia ? Facetio mai antai sa traiasca. Inainte de
a o reforma, trebue sa o formati.
Fae o casa, ii pun un fundament cu ciment,
Ii termin zidaria, o Invëlesc In parte cu tinichea,
dar nu pun Inca u§ile, nu pun ferestrele §i las
o parte din Invëlitoare fart, tinichea, §i cand vine
iarna §i sufla vOntul furtunelor, simt ea mi-este
frig In casa §i petrunde ploaia §i zapada. Atunci
m6 due §i mo plang la architect gi II provoc s.
schimbe fundamentul casei !
Dar bine, d-le, Imi respunde architectul, d-ta
nu ai facut u§ile, nu ai pus ferestrele, nu ai ter-
minat acoperi§ul §i te miri ca te patrunde fri-

www.dacoromanica.ro
185

gul §1 umezeala ? Oare e§ti d-ta om cu rninte ?


Pune mai entAi u§ile, pune giamurile §i termi-
ng, acoperipl, §i numai dupe, ce vei face toate
acestea §i vei vedea a tot iti e frig, atunci a-
puclte §i schimbl fundamentul (aplause).
A§a §1 d-voastre.. . . pardon d-lor, adicA nu
numai d-voastrA, cezi mi-e teama de d. Iepu-
rescu (ilaritate) ; dud zic d-voastra,, o fac numai
in forme, oratorie, ffind-cl d-voastrA ye vorbesc;
dar se intelege CA me gandesc la noi toti. SA
zic dar mai bine: ay. §i noi ; nu am fecut inca
un pas inainte, nici in instructie, nici in justitie,
nici in admisibilitate, nici in descentralizare, nici
in contra cumulului, §i ne plangem de ce ? Apoi
tocmai de acea stare rea a populatiunii noastre
constitutionalmente vorbind, pe care tocmai a-
ceste mesuri deosebite erau chemate a o indrepta.
De nu me in§el in impresia momentului de
fate,, atunci sunt ati-va din d-voastre, cari acum
se aflä impreuna cu mine in aceaste, ordine de
idei.
Dacä este a§a, dace, recunoa§teti aci adeverata
cauza a slabiciunii alegetorilor, atunci trebue se.
recunoa§teti, CA §i cu intinderea colegiilor elec-
torale §i fail aceaste, intindere nu se va face
nici bine nici reu.
Mie in esenta propunerea, ye rnerturisesc acea-

www.dacoromanica.ro
186

sta ca conservator, imi este foarte indiferenta,


cad stint intim convins, ca. rezaltatul acestei re-
form va fi absolut acelq, care se vede §i acurn.
Tot asemenea insä sunt intim convins, ca, dad,
acele principii constitutionale se puneau in lucrare,
li legea electorala de astazi ar fi dat rezultate
mai bune. Cad daca ati zice alt-fel, daca ati zice
ca nu ar fi avut acele legi constitutionale nici un
efect fundamental pentru cetätenii Romani, atunci
ar trebul sa ye inscriti in contra intregului mers
de cultura al Statului liberal modern. Nu avern
aka formula in viala Europei moderne pentru
a sustine progresul popoarelor, aecat invatatura
publica §i obligatorie, magistratura independenta
§i elementele de descentralizare.
Ei bine, Incercati-le antai pe acestea, §i pe
urma ganditivë la revizuire.
Curn vedeti, d-lor, nu este. aici vorba de par-
tid. Nu acuz pe nimeni, de ce nu s'a facut mai
mult pentru realizarea Constitutiunii din 18667
sau trebue sa ne acuzam cu tovi unii pe altii.
In mare parte imprejurarile nu ne-au läsat inca
timpul, cad nu toate se pot face de o data. Dar
pentru aceasta argumentul nu este intru nimic
Slabit. Caci tocmai find-ca imprejurarile pana
acurn nu ne-au permis Inca a face cea-ce trebue
O. facem odata, este de datoria noastra sa ne

www.dacoromanica.ro
187

luam de acum inainte timpul pentru aceste fapte,


timp de alti 17 ani sau poate §i mai mult, §i
numai dupa acele fapte indeplinite sa judecAm
opera constitutionala, din 1866.
D-lor, daca acest prim argument v'a parut cä
are oare-care valoare, atunci aceasta me incura-
giaza ca ye aduc un al doilea argument in con-
tra revizuirii, care in apretierea mea este tot
a§a de tare, de §i imi vine mai greu de a-I ex-
prim a cu claritate.
D-lor, eu nu exagerez aplicabilitatea criticei
argumentului celui dintai. Ceea-ce am zis, cred
ca este aprobat de multi dintre d-voastra, in in-
telesul, ca fara indoiala acele principii constitu-
tionale trebuiau sa fie puse in lucrare §i ca nu-
mai dupa aceasta erarn in drept sa judecam Cons-
titutia de la 1866. Dar d-voastra imi puteti
zice : daca In .sensul d-tale este indiferenta re-
forma aceasta ca §1 starea cea veche a legii e-
lectorale, atunci critica d-tale insemneaza numai
ca revizuirea este de prisos, cu alte cuvinte, ca
problema organizarii proprie a Statului Roman
remane intreaga inainte ca §i pe urmA.
De aceea, d-lor, dupa ce am terminat cu ar-
gurnentul intai, a§i vrea sa exprim acum con-
victia mea, ca nu numai este de prisos reforma
constitutionala ce o propuneti, dar ca intreaga

www.dacoromanica.ro
188

rni§care de reforma, abstractie facOnd de co-


prinsul ideilor de reformare, este rea.
D-lor, ceea-ce numim noi viata noastra poli-
tica se concentreaza in capetele a unui §ir de
locuitori din Romania. Cinci milioane vom fi cu
totii ; este probabil. Intro lucrarile care de 17
ani asernenea nu le-am facut, este §1. statistica.
Dar aceasta cel putin nu este prevözutä in Con-
stitutiune (ilaritate). Dar sa zicem ca vom fi cinci
milioane. Nu §tim nici macar cati suntem in
Capitala.
Intre aceste cinci milioane de locuitori, dupa
calculul care se face, cam cinci indivizi la un
cap de familie, ar fi un milion de barbati, §i
intre aceltia, cu analfabetismul populatiunilor
rurale, de care ye vorbim, nu reman de cat cel
mult 150 200 de mii in total de indivizi cari
inträ in actiune politica : ace§tia voteaza, aleg
§i cati-va din ei se §.1 intereseaza. Nu este u§or
de a produce un curent de idei in ace§ti oa:
meni. Cu cat starea de cultura este mai inapo-
iata, cu atata mijloacele de actiune pentru a
de§tepta curentul de opiniune publica sunt mai
restrinse.
Acum vö intreb : dacä opiniunea publica, acea re-
gina, de care d. Ionescu ne facea eri o descriere a§a
de poetica, daca opiniunea publica se produce, este

www.dacoromanica.ro
189

cu put* a produce mai multe curente de idei in


acelas timp? Nici o data. Adevërata opiniune pu-
blica, in sensul politic al unei actiuni in mase,
este aceea, in care toate simturile politice ale
cetateanului sunt concentrate asupra unei singure
ordine de idei. Dupa cum se zice, ca in om o
pasiune puternica exclude pe toate celelalta,
a§a in opinia publica un curent insemnat ex-
clude telelalte gandiri politice. La noi a fost
un curent puternic al opiniunii publice cand s'a
facut unirea, a fost un curent cand s'a Mut
resbelul, a fost de asemenea un curent in ches-
tia Evreilor. Toti ne aclucem aminte, §i a trebuit
sa simtim atunci deosebirea ce este intre opi-
nia publica in adevër pusa in mi§care, §i intro
interesul mic ce-1 au discutiile politice ordinare,
de toate zilele. Curentul opiniunii publice de§-
teapta oare-cum mi§carea sufleteasca in corpul
politic al unei natiuni, i depinde de arta, de
dibacia guvernantilor de a-I sirntl, de a-1 de§tepta
unde este prea lanced, de a-1 urma unde este
puternic. §i aci trebue sa o recunose, caci ar fi
o nedreptate, a§ lipsi de la datoria mea de om
nepärtinitor de nu a§ recunoa§te-o, ca in presimti-
rea curentului opiniunii publice, la noi ca §i aiurea,
partitul liberalilor inaintati Isi are meritul §i
puterea sa. Acum se naste objectia. Data tu,

www.dacoromanica.ro
190

partid liberal, e§ti chemat a merge cu curentul


opiniunii publice, 0 chiar a-I de§tepta adese-ori,
daca pentru tine mi§carea populara este adeveratul
element firesc de valoare 0 de putere, atunci
tu, guvern luminat, voi reprezentanti luminati
ai acestui partid, ce curent de opinie publica
de§teptati in tara cu aceasta reforma ? Caci douê,
trei sau mai multe curente in acela§ timp nu
se pot de§tepta. Este o idee sanatoasa, o simVre
ce va insuf1et1 intreg corpul politic al terii cu
miFarea revizionista? Eu o contestez aceasta
din cea mai adanca convingere.
Ajunseseram noi in timpul din 'Irma inteo
stare politica lini§titä, intr'o stare, dupa parerea
mea, mult mai buna decat mai nainte. Eu
trebue sti recunosc, §i in aceasta recunoa§tere
poate me deosebesc de multi conservatori 0
poate tocmai aici este adevarata causä a diferentei
intre cati-va din noi §i cati-va din cei lalti par-
tizani ai no§tri ; eu trebue sa recunosc, a de
cati-va ani incoace s'a Mut in Romania un
progres politic de o capitala insemnatate, care-
a Inaltat Statul nostru la valoarea unui Stat de
politica europeana, cu care, in proportiunile sale
Cele mid, va veni sa compteze Europa, intr'un
sens sau intr'altul (aplause). Acest fapt este.. ca
pe cand inainte se credea ca in viata noastra

www.dacoromanica.ro
191

constitutional& avem oameni conservatori sau


de ordine, §i oameni, dad nu de desordine, nu
ar fi drept sä aplicam acest cuvint la toti, dar
oameni cu un temperament sau, dacä imi ier-
tati cuvintul familiar, cu ni§te apucaturi de ace:
lea Inca nu erai sigur, dad nu vor duce §i la tur-
burare, dupl cum puteau duce §i la ceva mai bun.
0 voce. Depinde.
T. Maiorescu. Depinde, tocmai oamenii, cari
In privinta idealului lor de Stat nu erau Inca
foarte clar manifestati in viata publica, a§a
incat credeau unii din noi, din gre§eala poate,
dar credeau, ca In aceea§ desvoltare de activitate
§1 de principii puteau sa ajunga mai §tii ? §i la
republica, precum ar fi putut sa ajunga §i la mo-
narchie ; puteau sa ajunga §i la votul universal,
precum ajung la recunomterea, pentru moment,
a censului ; puteau sa ajunga la consolidarea unei
stari de lucruri, precum puteau sa ajunga §i la
resturnarea ei zic dar, pe cand erau mai inain-
te douë feluri de oameni despartiti printr'un abis :
astazi s'a dovedit, ca avem in amOndouë partile
partide constitutionale regulate, recunosdnd unul
§i acela§ scut constitutional monarchic, precum
Ii avem. Fie ca au fost imprejurarile, fie ca a
fost prudenta d-voastre, fie ca a fost in mare
parte meritul condudtorului d-voastre In guvern :

www.dacoromanica.ro
192

este un fapt netägatuit §i foarte imbucurator, a


un Stat mic ca al nostru, intercalat Intro dou6
monarchii, dintre cari una absolutista, a avut
fericirea de a-§i vedea monarchia, fara de care
acest Stat mic nu-§i poate conduce cu siguran-
la destinele sale in lupta de interese a le Ori-
entului, de ali vedea zic monarchia consolidatd.
Nu consolidata, d lor, numai prin noi conserva-
torii ; fiind-ca despre noi nu era indoiala ca sun-
tem monarchici ; dar consolidata de aceia, asu-
pra carora era indoiala, daca sunt monarchici,
esential consolidata prin recunoa§terea, ca tot ce
este astazi In actiune politica la noi, este mo-
narchic §i dinastic. Acest fapt, aceasta valoare
trebue sa fie pe deplin recunoscuta de conserva-
tort mai ales. Daca 1mi ertati o mica paranteza :
nu Inteleg, eu conservator, de ce tonul opoziti-
unii conservatoare nu s'a Imblanzit pretutindeni
din zioa proclamarii Regatului ? (Aplause). Aid
este chestie de princip §1 nu este chestie de
persoane. In princip Insa este indiferent, daca
este Bratianu sau Catargiu pe acele banci; impor-
tant este numai, ca idea sä se pastreze, §i daca.
este pastrata §i de d. Bratianu, cu atat mai bine
pentru tara Intreaga. Va sa zica, acest lucrui
este cafigat, §i nirneni nu-1 poate contesta in
valoarea lui. Avem un termometru sigur al re-

www.dacoromanica.ro
193

cunoa§terii lui chiar in Europa Occidentall, §i acest


termometru este creditul crescend al Statului Ro-
man pe pietele Europei. Ar fi imposibil, ca renta
Romana cu 5 procent sa stea la 91, 92, §i chiar
deasupra, adica mai sus decat era acum 7 ani
sau chiar 2 ani, daca n'ar fi in toate statele Eu-
ropene apusane increderea, ca in Statul Roman
cu guvernul ast-fel cum este §i cu partidele ast-fel
cum existä, este siguranta §i ordine (aplause).
Aceasta misiune este dar Indeplinitä, acest lu-
cru e fAcut, marea valoare a partidului liberal, de
care ne vorbea d. Fleva ieri cu atata foc, este dove-
ditä, aveti un trecut cat voiti de glorios, ati fa-
cut independenta, finantele, Regalitatea foarte
bine. Ei, dar acum ? Acurn mai departe ?
Sunt mai ales doi ani de zile, in rarele mo-
mente, in care indrAsnesc a ye vorbi (poate am
vorbit numai de 4 ori in 4 ani), cand mi-am per-
mis sä relevez un anume punct In discutia asu-
pra adresei la Tron, §i poate cA nu sunt lipsit
de modestie, dna apelez chiar la memoria unora
din d-voastra in privinta aceasta. Mi-am permis
sa va Intreb : ei, d-lor, care ye este programa
de lucrAri?
Acum 5 ani era resboi, acum 4 ani resboi,
acum 3 ani tractatul de la Berlin; dar acum 2
ani ce mai era ? Mesagiul ne zicea : ffind-ca am
5668o 13

www.dacoromanica.ro
394

ajuns la inplinirea dorintelor divanului ad hoc, a


venit acum era de munca. A venit ? Eu m'am
gandit indata la acele cerinte ale Constitutiunii de
la 1866 ; a venit dar In fine acea epoca de mnnca?
Foarte bine !Ei, dar rezultatul? Nu s'a Mcut nirnic.
V6 Intreb acum : nu este aici propriul §i salu .
tarul curent al .opiniunii publice, care ar trebul
de§teptat, lasand in linia a doua pe or-care altul ?
cad, d-lor, idei, idei ! E vorba de idei practice,
de idei speciale ale organizarii noastre, a§a, cum
sunt prev6zute, dar Inca neatinse, in Constitutia
noastra §i in realitatea or-carui Stat civilizat al
Europei. Tdeile acestea, In justitie, in instructie,
in administratie, alteptam sa veclem, cum d-voas-
tit floarea liberalismului, oameni cu cuno§tinte,
cu iubire de tan, le puneti III practid, dacti nu
aveti ergofobie. §i in privinta unor asemenea idei
puterea la guvern a d-lui Bratianu §i conduce-
rea asigurata pentru cat-va timp in viitor este
un lucru foarte important. Ctici mai rea este o
reforma pe jumatate, de cat nici o reforma ; mai
bine e a nu pune maim pe o cliestie fundamen-
tald de loc, deck sa pui mana §i sa faci cate-va
incercari numai, care sa le vezi isbite, ruinate,
fals interpretate, fiind-ca nu ai fost inteles sau
nu ai §tiut sa te faci inteles, fiind-ca nu ti-s venit
Inca timpul. Am patit-o aceasta- §i o §tiu acum.

www.dacoromanica.ro
195

Este dar foarte important sa fie o conducere


sigura pentru viitor, prin asigurarea majoritatii
unui prim-ministru. Aveti pe acea banca ministe-
riall §apte resorturi. . .
Gr. Eliad. Numai unul e.
T. Maiorescu. Dar trebue sa fie §apte, §i nici
dintr'o parte nu vedem vre-o organizare, afara
de finante. Nu vorbesc de ministerul de r6zboi,
fiind-ca nu m6 pricep du loc.
Va sa zicat tocmai in acest moment, in aceastd
faza a politicei romane, cand ajunsesem aproape
cu toti a recunoa§te ca multe terneri au dispa-
rut, cand se mai imblanzise lupta de partide,
cand se vorbea de moderatie §i impacare ; toc-
mai in acest moment, chemat a face ceva in
realitate, in realitatea practica pentru organizarea
Statului, a duce curentul opiniunii publice, pre-
cum sunteti in stare a-1 duce, spre formarea in-
stitutiilor fundamentale ale Statului in justitie,
in §coli, in administratie ; a conduce acest curent,
care nu se poate de§tepta prea des §i nu se de§-
teapta nici odata in multe sensuri, ci se absoarbe
intr'un singur sens : tocmai in acest moment,
solemn §i el in felul lui,. . . ne veniti cu formula
goala a unui mechanism electoral, dupd care sa
nu fie 4 colegii, ci trei, §i in colegiul I-iu sd nu
mai fie 70 de alegtoori, ci 700.

www.dacoromanica.ro
196

Iertati-me sa o spun, d-lor, Ara sfiala: aceasta


este o adeverata calamitate pentru progresul
real al Statului Roman!
Si apoi numai o sa vedem de acum inainte
mi§carea cea nesanatoasa prin chiar goliciunea
ei latindu-se peste toata tara, formule vage,
abstractiuni nemistuite, teorii constitutionale din
ri straine de firea noastra, citate de prin carti
reu studiate, amintirea cuvintelor lordului cutare
§i ale lordului cutare §i ale lordului cutare, ale
ilustrului Gambeta cu scrutinul de liste, §i ale
numai §tiu caror altor ilustrit4i, nomoluri de
cuvinte fArä nici un miez, ba§ici umflate cu aer
gol o adevörata epidemic a frazeologiei.
Voiti o dovada ? Nu voi numi pe nimeni. Dar
cornparati spectacolul din Camera §i ginditi-v6
uncle vor ajunge lucrurile la alegerile din toata
t ara. Oameni, cari, cand vine o lege practica in
discutia Carnerei, nu §tiu sa ne dea o singura
idee de valoare, se gasese ad gata cu ideile
d-lor constitutionale, propun amendamente la re-
vizuire care de care mai grave §i mai incizive,
litere negre pe hartie alba, asupra echilibrului
puterilor, asupra adeveratei expresiuni a po-
porului, asupra drepturilor imprescriptibile ale
omului, §i celelalte, §i celelalte.

www.dacoromanica.ro
197

B. iepurescu. Toata lumea este proasta, nu-


mai d-ta e§ti de§tept.
Voci. Tacere.
T. Maiorescu. Apoi, d-lor, nici aceasta epoca
de copilarie constitutionala n'am trecut-o Inca?
N'am e§it Inca din fazele prunciei constitutio-
nale, din frazeologia goala? Credeti d-voastra, ca
prin schimbari mecanice de colegii electorale se
va aduce cel mai mic progres in o tail ca a noa-
stra? Daca ati constatat, ca toate guvernele pot
sa aiba majoritate, daca a avut-o §1 o are §i al
d-voastra, daca situatia este astazi In mana
d-voastra, atunci misiunea proprie a unui cap
experimentat, inteligent, conducaor al partidului
liberal trebue sa fie de a aduce toata tinerimea
carl asculta, la munca intelectuala a organi-
zarii practice, iar nu de a o chema la declaratiuni
constitutionale; caci aceasta este o pierdere a
capitalului intelectual al generatiunii de astazi,
§i ne aduce prin goliciunea abstractiilor Inapoi
la ni§te timpuri, cari ar fi fost bine sa fi trecut
pentru totdeauna In tara aceasta.
D-lor, §titi care este unul din relele principale
In capul tinerimii noastre, In capul poate al
celor mai multi din noi, §i. in al meu §i in al
altora? Este ca ne-am facut studiile §i am pri-
mit elementele de cultura In strainatate. Multi

www.dacoromanica.ro
-198

vorbesc despre un asemenea rOu ; dar sa exa-


ininam o data. mai strins, unde este aclevërata
esenta al lui? Pentru ce nu vine un Stat ca
Germania d. e. sä zica, poate din economie
budgetara are Austria universitati, sa, nu mai
fac universitati la mine In tarä, ci sg, trimet tine-
rimea in Austria §i O. se foloseasca acolo de
institutele de cultura, intretinute cu cheltuiala
altuia? Pentru ce nu se poate una ca aceasta
in cultura moderna? Unii rOspund intr'un mod
mai popular 0 nu bine cugetat la noi, a tine-
rimea prin aceasta §i.ar pierde iubirea de tali.
Eu nu cred, ea ar fi tocmai acesta rezultatul, §i
nu cred, c. ar fi aici ceva de temut. Omul nu
este un animal nerational; o concluzie logica
elementara trebue sa se admita In fie-care cap,
mai ales in fiecare cap de student. Daca dar
studentul nostru vede in Franta cum Francezul
10 iube§te tara /ui, daca vede In Germania cum
Germanul i§i iube§te Germania /ui, negre§it n'o
sa se intoarca el in Romania, ca sä iubeasca
pe Franta i pe Germania, ci va veni la con-
cluzia elementara, : sä iubesc §i eu tam mea
precum Francezii iubesc Franta, precum Germa-
nii iubesc Germania. Va sä. zica iubirea de pa-
trie, acest sentiment fundamental, nu se strica:
mai toti ati e§it din universitätile straine §i nu

www.dacoromanica.ro
199

se poate zice, ca ati e§it fart iubire de tara


noastra. Dar unde este adeveratul reu? Mai as-
cuns este, este ceva mai fin, dar cu atat mai
periculos este, ca ne deprindem cu ni§te formula
de cultura, care sunt esentiale atmosferei am,
biante a terei unde am studiat, dar care sunt
adese-ori cu totul nepotrivite in aplicare cu sta-
rea actuala, §i une-ori cu chiar natura poporu-
lui Roman. Sunt convins, cä primul ministru si
fie-care ministru ea §i mine, d-lor, a facut in
nauntrul lor un fel de proces sufletesc, pe care
1-a§ nurni proces de imparnentenire intelectuall
a germenelor de cultura din Franta sau din Ger-
mania. In aceasta transformare pentru impa-
mentenire sta o parte a puterii or-carui om de
Stat. In aceasta noua gandire, in aceasta re-
na§tere a ideilor, multe se schimba ; unele se
mai intaresc, altele se slabesc, unele se alunga ca
utopii, altele se largesc prin elernentul teluric al
patriei, toate se transforma in momentul de a fi
adaptate §i insufletite pentru trebuintele reale ale
poporului Roman.
Va sa zica intr'un Stat, in care din nenoro-
tire avem mare rnajoritate a tinerimii culte ve-
nal de la universitati straine, din care §i as-
ta-zi inca universitatea Parisului singura numera
mai multi studenti Romani de cat amendoue

www.dacoromanica.ro
200

universitatile noastre indigene, intr'un asemenea


Stat cultura tinerimii are trebuinta de Impa-
mentenire practica, adica de studiarea reala §i
de primirea elementului teluric al romanismului
propriu. Ei bine, in'aceasta stare de lucruri vine
partidul liberal, cel cu lumineazei-te i vei fi,
voqte i vei putea, vibe §i in loc sa intareasca
elementul pamentean, adica realitatea trebuin-
telor StatuluI Roman, dand tinerimii adevërata
§coala de buna politica, Ii da numai o formula
goala de constitutionalism abstract, care o sa
fie numai o noul aruncare In abstractiile State-
lor straine, in carp straine, in atmosfera
straina, in regiunile departate ale Frantei, ale
Engliterei, ba chiar ale Egiptului (ilaritate).
§i pentru aceasta goliciune formala sa pier-
dem noi ocazia de fertilizarea, de inrodirea into-
ligentelor tinerimii romane cu patriotica munca
a organizarii Statului?
Cum voiti, ca un om, care irnparta§e§te acest
mod de a cugeta, sa lie alaturea cu d-voastra
pentru revizuirea legii electorale sau or-carui
alt formalism constitutional ?
Terminand acum expunerea celor cloud argu-
mente in contra revizuirii in princip, mi-a§ per-
mite sa mai zic un cuvint asupra situatiilor
aparente in nauntru partidtilui d-voastra. Poate

www.dacoromanica.ro
201

me inaintez prea mult, dar omul cand se incal-


ze§te, spune cate-o-data ce poate ar fi mai pru-
dent sa nu spue.
Am citit prin jurnale §i am auzit din conver-
saline politico, cá se par a fi doue curente in
partidul liberal, care se zice ca se personifica in
doue individua1itai, dar eu nu gasesc cuviincios
a le nurnl in persoana, ci prefer sa vorbesc
obiectiv.
Despre unul se zice, ca. este "adeveratul pa-
rinte al ideilor liberale, iar celalt este capul cu
ratiunea de Stat.
Pgrinte al ideilor liberale, formulatorul prin-
cipiilor dernocratice foarte frumos lucru. Dar
pang unde sa meargg fihiaia acestui parinte li-
beral ? §i unde se opre§te productivitatea formu-
lelor democratice?
S'au pus o data inainte principiile liberale in
aceastä tan, foarte bine; s'au de§teptat, s'au
alimentat spiritele, s'au produs puteri noue, s'au
ridicat ceeace numea Gambetta les nouvelles cou-
ches, foarte bine ; s'au produs o multime de for-
mule, unele cam declamatorii, i s'au framintat
mai ales tinerii din o conceptie in alta, foarte bine.
Dar in fine pang unde ? Supoarta tempera-
mentul poporului nostru frictiunite perpetue de
la o idee abstractg la alta inainte de a o mistui ?

www.dacoromanica.ro
202

Este curios lucru cu ace§ti descoperitori de


formule abstracte. Une-ori s'au vözut asemenea
parinti ai ideilor abstracte la lucru practic ; se
zice, Ca in unele pri a fost cate unul din ace§ti
parinti chiar ministru de interne, i) §i se zice
ca atunci s'a vëzut, ce deosebire mare era
intre valoarea unui om ca propagator de prin-
cipii §i valoarea lui ca om de Stat practic, se zice
ca aceasta din urrnä a e§it cam controversata. ; fi-
re§te, un om flu poate toate ; se zice ea a dus-o
vre-o patru luni cu incercari ministeriale de
tot felul, cu licentiati in drept ca sub-prefecti,
cu circulari administrative pentru tocmelele a-
gricole in contrazicere cu dispositiile legisla-
tive (ceea-ce nurnai liberal nu poate sa fie), se
zice in fine, Ca insu§ a recunoscut, ca nu era
omul la locul lui, §1, spre onoarea lui este aceasta
recunoa§tere, s'a retras Insu§ §i s'a intors iarä§
la ziaristica.
D-lor, nu §tiu daca am lipsit vre-o data de
la datoria de stima §1 de respectul cuvenit pen-
tru eminentii barbati ce au ilustrat tara noastra.
Sper ca nu, §i in or-ce cas simtimentul meu
este patruns de recunoa§terea capacitatii si pa-
triotisrnului bor. 0 extra-ordinara activitate, o mare

C. A. Rosetti.

www.dacoromanica.ro
203

putere de a desciplina un partid, o conceptie in-


tinsa,§i o rail energie pentru realizarea ei. . .
acestea sunt merite, care se impun respectului
§1 consideratiei tutulor oamenilor nepartinitori,
fie amici, fie adversari.
Dar or-ce individualitate are o limita fireasca
a imporantei ei practice, §i or-ce om politic i§i
are timpul lui. Sa-1 veneram tot-dea-una daca
a fost venerabil, sari punem statue, dad, voiti,
dar sa nu uitam nici o-data deosebirea intre
teoriile formale §i intre exigentele reale.
Gr. Eliade. Este cusut cu ata alba.
T. lYlaioreseu. Mo§tenirea läsata in formule
abstracte §i povetele trimise priri telegraf de la
Paris trebuesc primite sub beneficiu de inventar,
precum s'a zis.
Era o vreme cand se cuprindeau constitutiile
unei tëri in plicuri de sclisori ; era o vreme,
cand un cap genial ca Condorcet tramitea Imp6-
ratesei Ecaterina a Rusiei constitutia intreaga
a Rusiei intr'o scrisoare O. avea naivitatea sa-i
zica: pune acea:stä constitutie in aplicare §i. fe-
ricirea Rusiei este gata.
Cum s'au desiluzionat oarnenii de atunci! Cum
se tie asta-zi, ca fericirile popoarelor nu mai
stau in formulele abstracte!
Cum se simte astazi pretutindeni valoarea

www.dacoromanica.ro
204

oamenilor de stat practici, cari §tiu sa adapteze


principiile la viata reala ale poporului in care
lucreaza!
Pentru aceste douë motive, d-lor, sunt contra
revizuirii, §i a§ fi fericit cand 41 fi §1 d-voastra
contra revizuirii §1 cand am scapa tara aceasta
de agitarea sterila a unor formule electorale,
fara nici o valoare practica in starea de astazi
a poporului Roman (aplause).

www.dacoromanica.ro
60.
IN CAMERA DE REVIZIIIRE.

Demisie din comisia Adresei.

(edinia Camerei de la 18 Mai 1883).

Ministerul din acel timp :


I. C. Brdtianu, prezident kii r6sboi,
G. Chip, interne,
D. A. Sturdza, externe,
E. Stdtescu, justitie,
G. Lecca, final*,
P. S. Aurelian, culte,
Col. Dabija, lucrari publice,
J. Cdmpineanu, agricultura, comerciu §i do-
meniile Statului (noul minister infiintat la
1 Aprilie 1883).
Legislatura de 4 ani a parlamentului ales
in 1879 se termina la 5 Martie 1883 cu a-
doptarea, dupa a treia lectura, a propunerii
prealabile pentru revizuirea a 25 articole

www.dacoromanica.ro
206

din Constitutie. Nouele alegeri se fac In


decursul lui Aprilie, §i la 10 Mai se deschid
Aduntirile revizioniste. Prezident al Camerei
este ales C. A. Rosetti, Instigatorul principal al
mi§cArii de revizuire, jar In comisia Adresei
se aleg intre altii d. Iacob Negruzzi §*1 au-
torul scrierii de fat5, a caror demisie, (lath.
prin urmätoarele cuvinte, nu este primitA.

D-le pre§edinte, in §edinta de ieri majoritatea


Camerei ne-a facut onoarea, d-lui Jacob Negruzzi
§i mie, de a ne alege In comisia pentru redactarea
rëspunsului la mesagiul Tronului.
Chestia speciala §i principala, pentru care este
convocata aceasta Camera, este fara indoiala
revizuirea Constitutiunii ; la aceasta revizuire se
retell §i un pasagiu din mesagiul Tronului §i,
dupa toate probabilitatile, §i réspunsul la mesagiu
va trebui sit atinga aceasta chestie.
Din alegerea facuta pre§edintelui Camerei §i
din semnificarea ce insu§ d. pre§edinte a dat
acestei alegeri, ca ar fi adeca un ornagiu ce
aproape unanimitatea Camerei ar fi adus d-sale
pentru fericita idee de a pune chestia revizuirii
in desbaterea opiniei publice, suntem datori a
intelege ca aproape unanimitatea, ca, marea ma-
joritate a acestei Camere este favorabila revi-
zuirii (aplause) ; pana acum insä, afara de acest

www.dacoromanica.ro
207

semn al alegerii de pre§edinte, n'a fost nici o


ocazie ca sa ne spunem toti parerea noastra In
aceasta priyinta.
Suntem dar datori, d-nul Negruzzi §i eu sunt
autorizat din partea d-sale sa-I asociez la aceasta
declaratie s ye spunem, c noi doi cel putin
suntem inteo desayir§ita diverge*, de pared
cu d-yoastra majoritatea in aceasta priyinta.
Noi suntem anti-reyizioni§ti, suntern dar Inteo
opozitiune hotarita cu majoritatea d-Yoastra,
Ne §tiind ce inteles pot ayea yoturile, cu care
d-yoastra ne ai onorat numindu-ne In aceasta
comisie, ne §tiind dna ele au intelesul ca opo-
zitia sa fie reprezentata in aceasta comisie, nu
ne remane, d-le pre§edinte, cleat a ye ruga sa
interyeniti pe angä. onor. Camera ca sa ne pri-
rneasca demisia a d-lui Neguzzi §i a mea din
aceasta comisie.

www.dacoromanica.ro
61.
IN CAMERA DE REVIZITIRE.

La Adresà. Legalitatea constitutionalä. Con-


testarea curentului revizionist.

(ecliqa Camerei de la 27 Mai 1883).

Membrii opozitiei-coalizate, alesi In par-


lamentul revizionist, hotäresc a nu lua parte
la lucrärlle acestui parlament, contestandu-i
legalitatea. Insä junimistii alesi iau din contrA.
hot4rirea de a-si exercita mandatul, i dis-
cursul urmator e menit s justifice atitu-
dinea lor, combaténd de altminteri afirma-
rea din proiectul de adresA. al majoritätii,
ca tara doreste schimbarea Constitutiei.

D-lor deputati, nu eram hotarit sl vorbesc In


discutia generala, ffind ca in privinta amanda-
mentului ce propusesem In cornisiune era destul

www.dacoromanica.ro
209

sa ne explicArn la discutia pe articole. Insa d.


general Lecca, preopinentul meu, vorbind de po-
sitia noastra in Camera, m'a Mcut sã iau cu-
ventul acum ; dar pentru a nu ye obosi cu o
cuventare de doue ori, voi intercala in aceasta
discutie generala putinele cuvinte ce avearn de
zis in privinta amendamentului prezentat de d.
Negruzzi §i de mine.
D-lor, cum ati vëzut din raportul ce insole§te
proiectul de respuns la mesagiul Tronului, in co-
misia aleasa de D-v. s'a putut produce o
unanirnitate de pAreri asupra cator-va din par-
tile proiectului ; insa in privinta pasagiului re-
lativ la Constitutie, s'a impartit cornisia in
doue parti, §i aici minoritatea a prezentat un
amendarnent care, de §i in redactarea lui este
moderat, nu are cu toate acestea intelesul bland,
pe care i-1 da d. raportor.
Iaca ce zice d. raportor:
Jar d-nii Titu Maiorescu §i Jacob Negruzzi
au emis dorinta ca revizuirea sa nu se intirida
§i asupra dispozitillor privitoare la legea elec,
ntorala §i in consecinta au propus, in locul
nredactiunii majoritatii, urmatorul arnendam en t :
Propunem ca pasagele din proiect, care incep
cu cuvintele: in aceasta lucrare" §i se termina

56680 14

www.dacoromanica.ro
210

cu cuvincele: §i la pastrarea tutor drepturilor


sa fie inlocuite cu urrnatorul alineat :
In aceasta lucrare, Adunarea din nou aleasa
are de indeplinit misiunea principala de a se
pronunta, daci §i Ora unde reforml Consti-
tutiunii in articolele, cari au fost indicate de
Camera precedenta, ar corespunde adevaratelor
trebuinte ale tarei §i ar ti oportuna in impre-
jurarile de fata.
Interpretarea ce d. raportor (la dorintelor
emise" de noi, nu este exacta. Ce am vrut
s. zicem noi este coprins in amendamentul
propus de noi ; i daca este vorba de a se in-
terpreta amendamentul nostru i mai departe,
atunci dorinta noastra, adeca a d-lui Negruzzi
§i a mea, este nu numai ca revizuirea sa nu se
intincla t asupra a oarecaror dispozitii, ci ca
revizuirea sa nu se intinda de loc; §i am fi foarte
fericiti, daca revizuirea nu s'ar face rum inteo
privinta nici in ceailalta.
Dar mai inainte de a rn6 explica asupra acestui
punct de vedere, sa-mi dati voie ca in aceasta
discutie generala, mai ales in urma cuvintelor
rostite de onorabilul rheu preopinent, sa precizam
pozitia noastra in Camera.
Nu §tiu 'Ana unde d. general Lecca era in
drept sa afirme, Ca suntem aproape unii de altid.

www.dacoromanica.ro
211

D-sa poate ca deduce aceasta numai din. faptul,


ca ne aflam aci impreuna la Camera. Acest fa pt
ii voi explica indata.
In privinta vre-unei alte apropieri nu ved nimic
in chestiile puse la ordinea zilei. Iar in privinta
rnarei cliestii la ordinea zilei, adica a revizui-
rii, este §tiut ca suntem adversari hotoriti.
In ceea-ce prive§te fiinta noastra In mijlocul
d-voastra iata ce am de zis, d lor deputati.
Proiectul de adresa incepe prin a vorbi despre
ordinea alegerilor din urma. Intru aceasta urrnea-
za, igesagiul Tronului, caci i Tronul aduce omagiele
sale nu administratiei in ceea-ce prive§te toate
operatiile electorale, ci Tronul aduce omagiele
sale terei, poporului alegetor, care a dat t cu
aunt& ocazie dovada de spiritul seu de or-
dine §L de legalitate.
Iii acest inteles care din noi nu s'ar fi grabit
sa se asocieze la acest omagiu ? Deci §i noi
am primit aceasta parte a proiectului .de rös-
puns, Cu atat mai mult, cu cat aici nu se aduce
nici aprobarea nici desaprobarea operatiilor elec-
torale emanate de la autoritati, nici se vorbe§te
despre valoarea acestor operatii in genere. Oäci
daca ar fi fost vorba despre aceasta, atunci poate
ca s'ar fi dat ocazie de a se vorbi §i despre care-
cari neregularitati petrecute pe ici pe colo, pre-

www.dacoromanica.ro
212

curn d. e. despre atitudinea prefectului de Galati,


de care ne a vorbit cu atata tarie Yecinul meu
de pe aceasta banca, (d. Nicu Catargi).
Poate ca ar fi fost atunci locul de a se vorbi
§i despre deosebirea intre alegerile de acum §i
intre alegerile facute sub cabinetul conservator.
Voci. Aide de I Este mare.
Titu Maiorescu. D-voastra yeti zice, ca este
mare. Eu recunosc, ca este oare-care deosebire.
Gr. Vulturescu. Dar nici ca este comparatie.
Voei. A§a, apt
Titu Maiorescu. Dar parerea mea este, ca
deosebirea nu este a§a de mare, precum vi se
pare d-voastra.
Voci. Vê In§elati.
N. Voinov. Cer cuvOntul.
D. pre§edinte. Dar altmintrelea ye rog sa
respectati pe acela care vorbe§te, §i mai cu seama
rand d-sa ne sile§te In forma sa-1 respectam
§i sa-1 ascultam cu placere.
Titu Maiorescu. b-lor deputati, nu are sa
se faca discutia aceasta mai mare decat a-
tata, de §i poate ar merita sa fie o data facuta
In mod nepartinitor.
Fara indoiala, a pune candidaturi oficiale prin
prefecti este un act de francheta constituVonala,
care une-ori poate sä fie blamat. Sinceritatea.

www.dacoromanica.ro
213

trebue sä fie recunoscutd, insd poate merge prea


departe; §i recunosc ca este un fel de progres
constitutional, dacd in locul candidaturilor pre-
fectorale sau oficiale Nip, se face o candida-
turd cum sd o numesc? o candidaturd mai
politicoasd pentru form ele constitutionale, ascunsa
sau. .. nu ascunsä, pusa sub paza, sub payaza
unui comitet electoral central. Cdci toatä lumea
§tie nu e a§a, d-lor ? ca acest comitet electoral
central nu stä in nici un raport cu mini§trii.
Toatd, lumea este pe deplin convinsä, ca nici un
prefect nu are a face cu comitetul electoral local.
Ei bine, ce omagiu mai mare voiti sä aduc
sistemei constitutionale practicate de d-voastra ?
Insä, D-lor, pentru mine chestia nu are in -
semndtatea ce vöd ca o are pentru multi altii.
Irni.pare ron, dar nu pot vedea lucrul asa de gray.
Pentru mine, D-lor deputati, or-ce tara are
alegerile ce le meritd, §i in or-ce taxa i§i per-
mit guvernele atata ingerintd, fäie sau ascun-
sa, cata II lasit alegetorii sa-0 permitã ; i da-
cä nu ai alegOtori de la sine independeqi, atunci,
cu or-ce forma §i regulament, vor cadea sub
ingerinta guvernului.
De aceea märturisesc, ca §i alegerile acestea
le gasesc tot a§a de bune i tot a§a de rele,
precum erau §i alegerile trecute.

www.dacoromanica.ro
214

Voci. A ! A !
Titu Maiorescu. D-lor, acest punct al lega-
litetii alegerilor este pentru toata, discutia noas-
tra un punct capital. §i dac e. noi, cati-va con-
servatori, suntem in mijlocul D-voastre, este toc-
mai fiind-ca recunoa§tern pe deplin aceasta lega-
litate. Recunoscend insa aceasta, ne am deose-
bit cu cea mai mare parere de reu de unii din
coreligionarii no§tri politici de pana acum.
Nu me voi expune dreptei observatii a dlui
pre§edinte facuta predecesorului meu §i nu voi
vorbl in contra acelora, cari sunt absenti de-
finitiv din aceasta Camera §i nu-mi pot res-
punde. Dar sunt in drept sä vorbesc de toate
actele, care stau intr'o relatie directa §1 imedi-
ate, cu aceasta Camera; §i cand ved cä pentru
Camera sunt deputati ale§i, cari nu yin la §e-
dinte ; Mild din manifestele politice §i publice
ale acestor deputati ale§i de catre alegötorii lor
vedem aratat motivul pentru care nu yin in a-
ceasta Camera: cred ca suntem in drept a
vorbi, cu tot respectul cuvenit absentilor, de a-
cest fapt.
D-lor, ce Insemneaza legalitate de alegeri?
Constitutia noastra de la 1866 §i legea electorala
au prevezut Intregul mecanism, dupe, care vrea sa
aleaga reprezentatia nationall a Orli §i a preve-

www.dacoromanica.ro
215

zut atat drepturile indivizilor intru aceasta at §1


dreptul Coroanei, cat §i dreptul alegetorilor §i al
ale§ilor. S'a zis atunci pentru a se garanta
ca opinia publica sa se manifeste, trebue sa la-
sam libertatea de intruniri §i libertatea presei;
§i Ca sa nu fie ingerinte din partea adrninsitra-
titi s'a dat confectionarea Jistelor electorale la.
primari ; §i fiind-ca tribunalele se pareau prea
dependente de rnini§tri s'a dat inca o garantie
recursul Ia eurtea de casatie, instanta inamovibila,
care aici judeca (liar fondul §i ordona eine sa
rêmae inscris §i eine sa se §tearga din liste in
urma recursurilor. Am dat mai mult prin Con-
stitutia noastra : am desfiintat consiliul de Stat §i
s'a desfiintat odata cu el §i or-ce autorizare prea-
labila pentru urmarirea unui functionar culpahil
de ingerinte; s'a lasat la libera dispozitie a fie-
caruia din noi ca sa traga 1naintea tribunalelor
ordinare pe or-ce functionar, prefect, subprefect
§i chiar ministru. Ce mai voe§te o tara ca sail
asigure libertatile? Ce poate sa. ceara mai mult
de la o Constitutie? Presa? Iat'o libera. A-
dunarile publice? Nu e nicl o intrunire politica
care s'a proprit, i cine a volt s'a adunat uncle
a volt; niei o piedica intru aceasta. A 1nscris
primarul pe nedrept in listele electorale ? Avem
eurtea de casatie independenta. Ili face un func-

www.dacoromanica.ro
216

lionar nedreptate? Il traduci inaintea tribunalelor.


lath, garantii ce Constitutia de la 1866 le-a dat
pentru a asigura libertatea alegerilor.
0 data insä alegerile facute in aceste condi-
tii ; o data mandatul dat, alegerea venita ad,
discutata de d-voastra §i validata de care
Camera, me intreb : deputatii proclamati dupa
ce forme legale mai pot fi pqi in chestie
inteun Stat regulat, constitutional? §i cum
oameni de ordine ar putea pune in discutie
asemenea lucru? (Aplause.) Ceea ce este elementar
pentru o societate constituitd, este de a avea
pentru or-ce fapta mai marcanta a vietei pu-
blice, cand intra in conflict cu legalitatea, un
organ care sä se pronunte asupra repararii
necesare. Pentru contenciosul privat sunt tribuna-
lele ; pantru cerintele politice este tot mecanismul
politic electoral §i legislativ al vietei Statului.
Dar cand un individ sau un partid nu rernane
multumit, de exernplu cu alegerile fdcute, atunci
ce forma ar avea un Stat constituit ca sd pre-
vadd nemultumirile lor contra tutulor formelor
legale, cu care s'a constituit tara legala, Camera
§i Senat? Nu existä alta decat tot discutia
in Camera sau o noua operatie electorald. San
daca vrei sa zici, ca dupa toata functionarea
acestor forme legale, totu§ n'a e§it reprezenta-

www.dacoromanica.ro
217

tia tërei cea adevërata, apoi atunci trebue sa


revineei Constitutia, care s'a aratat incapabila
de a da o reprezentatie legala. (Aplause.) Noi cari
suntem absolut anti-revizioni§ti, suntem bine-veniti
de a ye spune ea reclinoa§tem adevOrata expresie
momentana, a tërei in Camera §i in Senat constiluite.
Acest punct, dlor, nu este secundar. Intre-
barea : ce este ordinea legala intr'un Stat, este
fundamentala, mai ales pentru partidul conser-
vator, un partid in esenta sa de ordine. Dna
cine-va asupra acestui punct nu se gase§te Intr'o
perfecta unire de vederi cu colegii sei, atunci
vine mornentul de a se intreba : pill unde rnai
pot merge impreuna? A tagadui legalitatea Ca-
rnerei §i .a Senatului, este dupa convingerea
mea un inceput de anarchie, §i nu poate sa
existe Stat regulat din mornentul ce aceasta se
pune in discutie. (Aplause).
N'am ti indrasnit, noi cari am rërnas in mino-
ritate, vëzendu-ne ma de reduli la numër, sa
afirmam ca un princip conservator acest lu-
cru in contra celor cari sunt rnai in vOrstä §i
mai autoriza0 de a vorbl in numele partidului
conservator, dac a. n'a§ putea sa aduc oare cum
o dovada palpabila, o dovada literala, ca expri-
mam prin aceasta un princip recunoscut mai
nainte de insu§ partidul conservator.

www.dacoromanica.ro
218

Aceastä convingere a mea de astazi asupra


legalitaii Camerei este identica cu aceia§ con-
vingere a mea cand eram 110i la guvern con.
servatorii, convingere exprimata prin cuvinte pe
cad le am zis atunci de pe banca ministeriala in
aplausele §i cu aprobarea partidului conservator
intreg, in contra unora din dvoastra, majoritatea
de azi, atunci violenta opozitie in contra noastra.
Dupa ce voi fi dOvedit aceasta, voi fi in
drept sa me intreb trebue oare sa fie toate
a§a (le schimbatoare pe roata lurnii? chiar §i
principille de la §apte ani la §apte ani? E
vorba ca Matti ce se schimba oamenii dupa a
banca pe alta, trebue sa se schimbe §i convingerile
lor? Cine poate sa urmeze pe aceasta cale de
varietati, sä urmeze ; sper insa ca. vqi inOlege
ca nu toata lumea o poate §1 ca e bine sa se
pastreze in acele chestii, cad sunt fundamentale
§i prirnordiale pentru convingerea politica, ne-
stramutatul caracter politic al cui-va. (Aplause )
D lor, la 1875 fusesera alegerile, pe cari
d-voastra le num* faimoase, sub ministerul d-lui
Lascar Catargi, §1 atunci opozilia d-voastra,
d. loan Bratianu, cap al partidului de opozqie,
d. Vernescu, d. Kogalniceanu §1 chiar d. Chitu
au dat pilda, perrniteti a o spune franc, au dat
pilda cea rea, domnialor au fost aceia, cari au

www.dacoromanica.ro
219

Inceput st tagaduiasca legalitatea unei Camere


constituite In art.
A. Stolojan. Noi am venit in Camera.
D. pre§edinte. Acestea le ati inteles de mult
d-voastra, de ce nu intrerupeaV atunci? (Aplause.)
T. Maiorescu. D-voastra, opozitia de atunci,
ati venit in Camera §i ati prezentat un amen-
darnent, care zicea ca alegerile n'au fost ade-
verata expresie a terii, §i atunci dati-mi voie
sa ye citesc din Monitorul de atunci, nu voi abuza
mult de pacienta d-voastra, dar une ori e foarte
instructiv sa vedem, cum se repeta formele §i
imprejurarile, numai ca se interpreta o data
intr'un sens §i alta data in alt sens... atunci,
zic, acela care are acum onoarea de a ye vorbi,
era pe alta banal, pe banca ministeriala, §i era
autorizat sä formuleze in numele colegilor sei,
ca un princip conservator de ordine in Stat,
urmatoarele cuvinte:
S'au falsificat alegerile, afirmap d-v. Nu este
exact, afirma altii. Dati-mi vole a atinge punctul
de capetenie §1 a face legistului Vernescu §1
tutulor oarnenilor de Stat din opozitie urma-
toarea intrebare deciziva pentru or-ce Stat con-
stituit: cine sa judece aceasta contestaVe ?
Ati introdus sistemul constitutional cu Camera
care valideaza alegenle. Ei bine, alegerile s'au

www.dacoromanica.ro
220

validat cle Camera. Nu admiteti instanta? Foarte


bine. Dar atunci spuneti-ne : ce alta instanta
admiteti ca sä valideze alegerile facute dupa
legea electorala, lucratã de d-voastra ? (Aplause.)
.Ati zis la 1866 : fundamentul libertatilor publice
este antai libertatea intrunirilor, ati avut-o cum
nu o are nici o tail a Europei inteun grad ala de
intins. G-arantie pentru confectionarea listelor
electorale ati avut dupa Constitutia d-voastra,
pentru ca ele s'au facut de prirnari, iar nu
de guvern. Garantie pentru dreptul de in-
scriere in listele electorale ati avut erau dupa
Constitutia d-voastra tribunalele §i Curtea de
casatie. Unde v'ati crezut nedreptatiti, ati apelat
sau ati putut apela i dad nu ati facut-o
este vina d-voastra i denota lipsa de spirit
cetatenesc la tribunale §1 apoi la Curtea de
casatie, instanta judecatoreasca cea rnai inalta,
inarnovibila, pe care guvernul nu o poate schimba.
Dacã este astfel, atunci permit-eti-mi a spune
22

c. eu nu sunt a§a de slab in expresiuni precum


este chiar programul d-voastra. Caci data decla-
rati d-voastra ca, cu toata libertatea presei, cu
toata libertatea intrunirilor, cu toate tribunalele
tërei, cu toata Curtea de casatie independenta,
cu toate primariile, care toate acestea consti-
tuesc garantii constitutionale pentru alegeri, repre-

www.dacoromanica.ro
221

zentatia nationala totu§ este falsificatl, atunci de-


clarati ca tara noastra este incapabila de a a-
yea o Constitutie liberala ca aceaste.
Voci: Bravo, bravo. (Aplause prelungite.)
Inca odata rog ca d. Vernescu sa-mi respun-
da : cine judeca afirmatiile d-voastra? Ati pre-
vezut ca se valideaza alegerile c1,3 Camera ; s'au
validat ; de ce le invalidati a doua-zi? Din mo-
mentul, in care alegerile s'au validat de Camera,
singura autoritate competenta conform legii, nu
rnai este permis nirnenui sa vie a le contestd;
§i, daca totu§ o face, atunci trece in stadiul
anarhic §1 devine un revolutionar. (Aplause pre-
lungite.)"
(Vezi Monitorul din 14 Iunie 4875).
Ma, d-lor, se urma discutia pe atunci. (Hare
sgoinot.)
D. pre§edinte. D-lor, Camera este capabila
de a asculta or-ce discursuri, prin urmare ve
rog sa bine-voiti a tace.
T. Maiorescu. A§a se facea discutia atunci,
§i atunci era pusa in joc legalitatea alegerilor,
§i atunci absolut ast-fel, ca §1 acum trebuia pusa
intrebarea : Cine sä judece legalitatea unor ale-
geri altul decat totalitatea organelor preve-
zute de Constitutia din 1866? i daca cu to-
talitatea organelor prevezute in Constitutia de

www.dacoromanica.ro
222

la 1866 nu gasiti putinta de a scoate o re-


prezentaVe legala a t6rei, atunci e neaparata o,
raforma constituVonala sau, daca nu, o revo-
lutie, cad alt mijloc nu este. Ace le cuvinte le
gasesc in Monitor la finele citirii acnperite cu
bravo §i aplause prelungite. Ace le cuvinte erau
expresia adevërata, oare cum ex professo, a parti-
dului conser vator, §i absolut acele cuvinte trebue
zise astki, §i dacit erau adevarate §i primite
atunci, trebue sä fie adevërate §i primite §i asta-zi.
Am fost foarte simtitor la cuvintele spuse de
d. general Lecca in una din §edintele trecute ;
d-sa zicea :eu nu sar din car in car, eu merg
drept pe drum, §i in adevör d-lor, nu trebue
sä sarim din car in car.
Tata carul de la 1875 de MA, este i lentic
cu cel in care m6 afiu la 1883 ; dad, legalitate
f;ra la 1875, aceia§ legalitate este la 1883, §i
.

daca unii membri ai partidului conservator sunt


astazi de alta plrere, pirasesc Camera §i-i con-
testa legalitatea, atunci eu nu-i pot urma pe
acest drum, ci reman in carul de mai nainte
§i pe drumul de mai nainte.
Daca dar s'a schimbat ceva, este numai carau-
§ul scum manam noi singuri, caci caraqui
de WI acurna a schimbat drumul cunoscut noë.
Tata pentru ce, d-lor, noi cralern ca romanern

www.dacoromanica.ro
223

eredincioji principiului conservator, stand aci In


Camera cum stain §i luand parte la discutia de
fatL
Al doilea §i ultirnul punct, pe care mai sunt
clator a-I releva, §i acum intru in discutia pro-
prie, este amendamentul ce Iam propus noi la
adresa.
D lor, d voastra afirmati in proiectul de res-
puns al rnajoritatii, ca misiunea ce o are de In-)
deplinit aceasta Adunare, este mai en seama de
a reforma legea electorala ; spuneti: o experi-
enta de 17 ani a argat ca nu corespunde aceast4
lege cu starea sociala de astazi a tett §i ea
Adunarea tinend sama de vointa mandantilor
soi i§i va da toate silintele spre a gasi o solu-
tiune, care sa asigure independenta alegetorilor."
Ilor, eu am aci o opinie cu totul deose-
bita Eu nu cred ca, opinia publica §i Intele-'
gerea clar formulata a mandantilor nostril ne
prescrie reforma Constitutiei, §i fiind-ca ar ti
bine, ca la inceputul discutiilot noastre sa prom-
darn cu o desavir§ita claritate, §i daca-rni per-
rniteti expresia, cu onestitate politica §i sa nu
ne ascundem dui:A propriul nostru deget , sä ne
punern cu totii impreuna intrebarea : Este oare
adevOrat, ca In spiritul propriu al majoritatii
alegatorilor no§tri sa fie idea preciza a refor-

www.dacoromanica.ro
224

mei constitutionale? Este opinia publica puter-


nic formata, in sensul acesta?
0 voce. Da.
T. Maiorescu. D-lor, este foarte greu de a
se pronunta cine-va aici, §i eu admir pe acei
cari dau a§a de repede un respuns hotaritor.
Sa ne explicam putin lucrul.
Dlor, este o mare deosebire intre un glas
omenesc §i un ecou ; glasul este e§it din vi-
bratia organelor unei fiinte cugetatoare ; ecoul
este o vibratie mecanice, bruta, e§ita din v.-
bratia aerului gol care strabate stancele; glasul
este organic, ecoul este anorganic; glasul este
viata, ecoul este moarte. (Aprobari.) Fára in-
doiala dacit un glas puternic §i autorizat, pre-
curn este necontestat acela al onor. nostru pre-
§edinte de Camera, vine §i ne spune inteun
numer de jurnal, in 2, in 10,. in 20 numere ale
Ronidnului, foaie respandita in taxa, ca tre-
bue reform& constitutionalä in Romania, atunci este
foarte natural, ca acest puternic glas sa de§tepte
multe ecouri. (Risete.)
Este asemenea in ordinea naturalA, ca, cu cat.
spatiul va fi mai umflat §1 stancele mai goale,
cu atat §i ecourile sa fie mai multe si mai resu-
natoare. (Intreruperi.)
De ce me intrerupeti, D-lor? Eu vorbesc de

www.dacoromanica.ro
225

mecanismul, cu care se rOspandesc ecourile, §i nu


fac nici o aluzie la d-voastra, 'icari nu sunteti
ecouri, ci trebue sä fiti glasuri. Daca facem
deosebirea intro glas §i Intre ecouri, adica intre
ceea ce vine de acolo, de la scaunul prezidential,
§i lntre ceea ce trebue sa porneasca de ad, de
la bancile deputatilor, §i daca admitem ca opi-
nia publica este aceea, care a venit din tall
spre guvern §I Camera, ca are Camera glasul ei
propriu Intru aceasta ca reprezentanta a Orli:
atunci trebue sa afiarn §i semnul propriu §i ca-
racteristic al unei asemenea mi§cari de opinie
publica, care sa nu fie numai un ecou me§te§ugit.
Care O. fie acest semn, d-lor? SA nu cautarn
example din tori straine, ci dupa obiceiul nos-
tru sa cautam exempla, cari sa fie confirmate
prin ceea ce s'a petrecut In tara rioastra, sub
controlul propriei d-voastra experiente.
D-lor, nu am mai avut noi o mi§care de re-
forma constitutionala ? Da ; am mai avut una
acum patru ani, cand cu reforma art. 7. Vo adu-
ceti aminte, ca §i atunci ca §i acum erau douO
sa se faca revizuirea sau nu? Aceasta
chestii :
era prima intrebare, caci erau §i atunci antire-
vizioni§ti.
A doua intrebare era : cum sa se faca revizu-
irea art. 7? Curentul de opiniuni pentru prima
5668o 15

www.dacoromanica.ro
226

intrebare, precum §i necesitatea situatiei, au


indemnat Camera sa zica dupg, formula Constitu-
tiunei: este loc a se revizul art. 7.
N. Voinov. Era ecoul glasului de la Berlin.
T. Maiorescu. D-le pre§edinte, stint foarte lin-
gu§it sa me vöd intrerupt, rnai cu seama de un
vice-pre§edinte al Camerei.
D. preledinte. Nu mai pot së intervin, pentru
ct d-ta ai pus in joc pe acela care, aflandu-se
aci, nu poate vorbl ; prin urmare nu pot O. ye
apar. (I la ritate.)
T. Maioresou. D-le pre§edinte, noblesse oblige.
Dupa chiar cuvintele d-voastra asupra semnifica-
rii ce aveti pe scaunul de pre§edinte, d-voastra
sunteti initiatorul reformei constitutionale §i eu
nu merit nici o observatie, and vorbesc do
d-voastra ca de Insu§ initiatorul recunoscut al
acestei revizuiri. i daa este a§a, trebue sa ye
supuneti consecintelor acestei mari onori.
D. pre§edinte. Eu mö supun, deat un bar-
bat ca d-ta putea sa gaseasa argumente mai
puternice de cat acestea. (Aplause).
T. Maioresou. D-le, foarte bine a zis d. vice-
pre§edinte Ca tractatul de la Berlin a cerut revi-
zuirea, dar dup. ce Camerele au declarat a este
loc la revizuirea art. 7, atunci and s'au facut
alegeri none, atundi a inceput sa se arate adeva-

www.dacoromanica.ro
227

ratul curent al opiniei publice curent care era


puternic, care nu venea de la prezidenti sau de
la mini§tri spre tara, ci venea de la tara or
de la reprezentatii ei spre banca mrnisteriala §i
era a§a de puternic, incat a resturnat §i unul
sau doi din ministri. Unii din guvern strigau
categorii (d. Kogalniceanu), alii liste (d. Boeres-
cu), curentul t6rii cerea naturalizarea individualg.
Multi din d-voastra ati fost ale§i atunci, am
fost §i eu ales la Ia§i, §i cea dintai Intrebare
ce mi o puneau alegtorii a fost,.. L21±11T2L7ATC5
dividuala, categorii sau liste ? Asupra acestor
puncte se fgcea discutia.
Dar in cazul nostru, d-lor, care sunt ideile
ce hranesc curentul popular ? Care parere for-
mnlata o aveti d-voastra? Care parere este e§itt
la ordinea zilei? Asupra ce se face sau s'ar
fi facut lupta electorall? A! numai asupra ideii
generale: revizuire sau nerevizuire? Apoi, d-lor,
aceasta era in joc la Camera trecuta ; §i dacá
ar fi fost sä procedam foarte corect constitu-
tional, este sigur ca in Camera trecuta nu prea
era bine ca tocmai atunci, la sfir§itul celor patru an i,
cand tot eram sa mergem acasa, s venim §i
sa zicern revizuirea Constitutii", caci nu fusesem
ale§i acum patru ani cu prevederea ca sa mer-
gem mai departe en revizuirea Constitutiei peste

www.dacoromanica.ro
228

revizuirea art. 7, 0 nu cred a aveam noi


mandat de la tara ca sa ne pronuntam asupra
chestiei, dacä este sau nu bine de a se revizul §i
alte articole, noi cari tocmai expiram cu cei
patru ani ai legislaturei. Corect ar fi fost ca acum
sa se fi facut alegerile fait sa ne fi pronuntat
noi de mai nainte, dad, e trebuinta de revizu-
ire sau nu, §i indata ce s'ar fi facut alegerile,
indata ce am fi venit aci, s fi facut intre-
barea prealabill despre revizuire: Dar aceasta pro-
cedura noi am scurtat-o, Camera §i Senatul prece-
dente au zis ca trebue revizuire. Ei, acuni lupta,
opinia publica, curentul cel mare popular care
a fost? Ce fel de revizuire ? Cari sunt formele
dare, ideile precize ale alegetorilor? Cad cu do-
rinte vagi nu se poate brani opinia publica.
Cand am venit pentru revizuirea art. 7, pu-
team chiar a doua zi fie-care din noi sa for-
mulam insa§ redactia articolului in sensul
upiniei publice din tall, puteam a doua zi sa
ne numërarn §i sa zicem : cutare deputat inde-
pendent voim naturalizarea individual, cutare
guvernamental voim categorii §1 cutare liste ;
§i din lupta intre opinia public i cerinta a-
ceasta a guvernului s'a facut in sfir§it transac-
Ida cu guvernul de a se primi naturalizarea
individuala cu mica concesiune de a se primi

www.dacoromanica.ro
229

la inceput §i naturalizarea a cator-va nume pe


o lista colectiva, adica a acelora, cad au ser-
vit in armata. Iata o reforma a Constitutiunii
simtita §i sustinuta de opinia publica. Dar
acum? Care este idea opiniei publice? Dorinti
platonice? A 1 Ca sa se asigure independenta a-
legötorilor? sa se moralizeze voturile? Foarte
frumos. §i mai departe putem Merge pe aceasta
cale platonica: voim cu toVi sa se lateasca
cultura romana ; dorim sa se inavuteasca t6-
ranul roman; dorim iara§ cu totii sa se ma-
reasca poporul roman §i de la 5 milioane sa
se urce la 15 milioane; voim cu totii sl avem
un guvern capabil, functionari one§ti, alegeri in-
dependente, garantate contra or carei presiuni
putincioase. Dar ce sunt toate acestea, d-lor?
Idei constitutionale? Acestea sunt dorinte de
jurnale, acestea sunt cuvinte, iertati-mi expre-
sia: goale.
Acestea sunt ceea ce zicea un om cu mare
bun simt, d. Lascar Catargi, acestea sunt ge-
neralitati" (Ilaritata.) Apoi cu generalitati de a-
cestea, cu pia desideria, cu notiuni cam umflate
§1 in acela§ timp goale de inteles, nu se face
o revizuire ca rezultat al opiniei publice. Ce
v'au spus mandantii d-v. sa faceti cu Senatul?
Cum sa-i schimbati censul, plina unde §i cat?

www.dacoromanica.ro
230

Voci. Are sa se spue.


T. Maiorescu. Are sa se spue? A! Am auzit,
d-lor, ca sä fac intruniri frecvente la Senat,
fara indoiala vor e§i idei de acolo, ba ince, multe
idei, me tern chiar prea mune; ala de multe
incat vom fl in drept sa. ne intrebam : care
este curentul opiniei publice, caci prea are
multe?
Apoi fie-care din noi putem s avem idei de
reforme, caci nu avem decat sa citim o carte
§i sä ne formam o idee, dar aceasta vrea sa
zica o idee formulate, in tare, pentru revizuirea
Constitutiunii? Dar se zice: avem sa numirn o
comisie, §i aceea se. se gandeasca mai bine,
§1 pe urmä aceea comisie sa. publice ideile ei,
ca se. le desbate, §i jurnalele. Se va forma poate
atunci opinia publica, mai §tii ?
A. Papadopol Calimach. Dar se va forma
mult mai bine decat in tipografia Statului.
T. Maiorescu. Cu drept cuvent zice istoricul
d. Calimah Papadopolu aceasta, dar d-sa, ca bun
istoric, §tie ca daca este vorba de opinia pub-
lid., de reforme, apoi ceea ce este de fecut de
acum inainte trebue se, fi fost fecut de mai nainte
pentru ca se, vie cineva sa zica: tara ne im-
pune aceasta.
Voci. S'a Mut opinia publica.

www.dacoromanica.ro
231,

T. Maiorescu. Dacä a fost facutg, atunci era


trebuinta, ca ideile, asupra caror Vara s'a pronun-
tat cu energie, sa fie redactate in presg, in bro-
§uri, in alegeri, incat 0, sara in ochii tutulor.
Uncle vedeti a§a ceva asta-zi ? Cand s'a facut
revizuirea art. 7, din momentul cand am intrat
In Camera §i Senat, sarea in ochii tutulor for-
mula cutare §i. cutare. Pe cand acum trebue sa
cautam acele formule prin intruniri la Herdan,
§i ast-fel poate sä se faca or ce fel de schim-
bari ; dar pentru mine, d-lor, aceasta nu insem,
neaza o revizuire ceruta de tara.
In necesitatea, in care vg vgd pe d- v. ca
sunteti de a cauta Inca formulele unor aseinenea
idei §i de a le mai spune Inca opiniei pu-
blice ca ea sa se pronunte asupra lor , in ne§tiinta,
in care ne aflam astazi, cum sa ye pronuntati,
a§a incat opinia publica. sa fie favorabila : in
asemenea situatie am crezut ca, este a anticipa
respunsul catre Tron zicend a§a precum face d.
raportor in numele majoritatii: tara prin man-
dantii sëi ne-a spus ce sa facem §i cum sa facern.
A zice aceasta, este a face un pas pripit, §i
este din contra mai conform cu situatia de azi
a spiritelor noastre a tutulor a nu prejudeca
chestia in nici un sens §i a zice, precum pro-
punem noi minoritatea : In aceasta lucrare,

www.dacoromanica.ro
232

Adunarea din nou aleasg are de indeplinit mi-


siunea principala de a se pronunta, daca §i
pang, uncle reforma Constitutiei in articolele, cari
au fost indicate de Camera precedenta, ar co-
respunde adevëratelor trebuinte ale tërii §i ar
fi oportuna in imprejurarile de fall.
D-lor, terminand, dati-rni voie sa ating §i eu
un lucru, pe care 1-am auzit de atatea ori in
noua noastra Camera. Se tot vorbe§te de tine-
rimea, care este acum in mijlocul nostru. Ce
e drept, noi cam imbëtranim ! Dar in fine ti-
nerimea, tinerimea 1 Am auzit pe un d. de-
putat vorbind de la tribuna §i declarand in nu-
mele tinerimii", ca d. pre§edinte la rogatiunile
tinerimii" a primit iara§ prezidiul Camerei ; a§a
spunea acel d. deputat.
D lor, tinerimea are multe foloase ; mai antai
are fericirea de a fi tinera §i de a simp poate
mai bine, mai viu, mai verde, §i de a avea Ma-
intea sa un mai larg camp de aspiratiune, de a
fi mai entuziasta, dar fara indoialä are §i partea
sa slaba, fiind-ca are mai putina experienta ; a§a
incat noi betranii putem zice, ca daca trebue sl
ne inspiram de entuziasmul tinerimii, ea trebue
sa invete experienta de la noi 0 sa ca§tige ast-
fel oare-care prude* in pasurile ce le face.
Daca este sa dam noi cei rnai betrani un

www.dacoromanica.ro
233

exemplu tinerimii, a§ dori ca acel exemplu sa, fie


acesta: o perfecta concordanta !litre cuvinte §i
fapte, Intre ceea ce spunem si Intre ceea ce fa-
cern, intre ceea ce este forma §i intre ceea ce
este fondul vietei noastre publice.
Zicern ca alegem o comisie pentru a pre-
gat, kleile de reforma O. o facem de buna cre-
dinta. Zicem a aceste idei de reforma sä fie
aruncate in desbaterea opiniei publice sa o
facem §i aceasta cu perfecta buna credinta, ap
incat, pana and opinia publica nu se va
pronunta, noi cari voitn sa fim rezultatul fidel
ai rnandanplor no§tri, pana atunci in convin-
gerea noastra intimä chestia sa nu fie preju-
decata ! Dad, este a§a, daca voirn sa ne mai
.adresam cu ideile noastre la opinia publica,
intru adever, iar nu nurnai pro forma, dael
prin elernentul tinerimii, care vine in mijlocul
nostru, vine §i acea buna credinta, care este cel
mai bun semn al acestei tinerirni entuziaste: atunci
cuvintele sa fie o realitate §i noi intru nirnic in adresa
de azi sa nu prejudecarn viitoarea pronuntare a
opiniei publice, la care ne mai adresam. Atunci
ce mai aveti de intimpinat in contra unui a-
mendament, care zice nurnai Ca misiuna noastra
principala este de a examina, daca §i pana
uncle" sa se faca reforma constitutionalã. Aceasta

www.dacoromanica.ro
S31

insernneaza cu alte cuvinte, ca vom alege o co-


misie care poate elabora un proiect, care insa
se va desbate de opinia publica §i poate se va
respinge, poate se va prirni, dar nu noi sa an-
ticipam asupra opiniei publice §i apoi sä zicem :
opinia publica s'a pronuntat.
Pentru aceste cuvinte am indrasnit, d-lor, sa
prezent acel amendament. Dad, el va avea onoa-
rea de a fi primit de d-voastra, vom fimultumiV sa
votarn toatit adresa irnpreuna cu d-voastra ; iar
dad. vom r6rnanea in minoritate en arnenda-
mentul, vom vota contra adresei.

www.dacoromanica.ro
62.
IN CAMERA DE REVIZUIRE.

Asupra votärii celor 25 articole de revizuit.

(ediga Camerei dela 28 Martie 1884).


Adunarile revizioniste, deschise la 10 Mai
1883, ajung deabia la 28 Martie 1884 sa se
ocupe de instl§ revizuirea in desbaterea pu-
blica a parlamentului. Pana atunci se dis-
cutase intre delegatii Senatului §i ai Camerei
textul pentru modificarea vechilor articole ;
cu mare greutate se stabilise o- redactie
primita de guvern kii de majoritatea delega-
;dor, pe cand Rosetti§tii", dupa ce au tri-
umfat in chestia presei, r6masesera in mi-
noritate cat pentru colegiul unic. Raportorul
majoritatii era d. Stolojian.
Deocamdata se nWe o discutie prealabila
asupra modului de a vota, §i aici Camera
prime§te idea propusa in urmatorul discurs:

www.dacoromanica.ro
236

D-le pre§edinte, me inscrisesem and, de alal-


taeri, In momentul cand s'a depus raportul, pen-
tru a ye vorbl Inteo chestie prealabila ; insa
dupa ce s'a depus raportul, in chiar decursul
discutiunii de alaltaleri, chestia aceasta prea-
labila s'a atins de alp, §i era natural ca mai
multi sa, ne gandim la acest lucru. Era adica
chestia de a se §ti, daca este, sau nu, nece-
sail, discutia generala asupra tutulor modi-
ficarilor constitutionale propuse. Eu Ins& vream
sa adaog §i un alt element In discutie, care
pentru mine este mai important decat Intre-
barea discutiunii generale; eu voi sa intreb :
votul final e necesar asupra totalitatii? Este un
vot colectiv asupra articolelor propuse la modi-
ficare, sau nu ?
D. preledinte. Nu!
T. Maiorescu. Iata, chestia pentru care mö
inscrisesem, presupunend, ca nu era alt cineva
in acel moment care sa o ridice. Dad, insa sunt
astazi altii inscri§i asupra acestei materii, eu §titi
ca nu me Imbulzesc la vorba, §i cedez altuia cu
placere. Ne fiind nici o cerere, dati-mi voie 0,
ridic eu aceasta chestie Inaintea D-v.
D-lor, noi cari suntem anti-revizioni§ti, renun-
tam la o discutie generala In privinta totalit'c'ttii
articolelor; mai adaog, ea din parte-mi cred ca

www.dacoromanica.ro
237

nu este bine, nu e conform cu spiritul modifi-


carii Constitutiunii de a se face la sfir§it un vot
total asupra tutulor articolelor propuse a se re-
vizul. In adevër materia de revizuit este atat
de diferita, incat la intrebarea pusa de onor.
d. Rosetti, care este sistemul unitar, dna care
voiti sä faceti revizuirea, §i cum s'ar putea face
o revizuire pe articole fara ca sa fie discutie
generala asupra acestui sistem unitar? eu din
partea mea respund ea, dupa cat vëd in pro-
iectul propus, de i sunt unele lucruri cari se
pot grupa ele in parte intr'un sistem, dar to-
talitatea acestor 25 articole de revizuit nu poate
coprinde i nici nu este de natura a coprinde
un sistern unitar. Cad, d-lor, de ce este vorba
Ni se propune sä revizuim 25 articole din Con-
stitutie. Intre acestea, dupl raportul Mut de
d. Stolojian, sunt 13 articole, cele din urma puse
in raport, cari se refer la modificarea princi-
piilor legii electorale, intru cat sunt inscrise in
Constitutiune. Din cele-lalte 12 articole, cari rë-
man, 2 articole privesc principiile hbertatii pre-
sei ; mai reman 10 articole, cele puse la ince-
put. Aceste 10 articole se raporta la rnaterii aa
de absolut disparate, incat din parte-mi nu vëd
nici o putinta logica de a gasi o unitate de sis-
tem, care sa poata sa fie supusa unei discutii

www.dacoromanica.ro
238

generale. (Aplause). In ce legatura sa punem noi


chestia : in loc de Principatele-Unite, are sa se
zica Regat", cu chestia: se desfiinteaza garda
nationall.", cu a treia chestie: inalienabilitatea
paminturilor fo§tilor claca§i se prelunge§te pe
un alt terrnen mai mare de cat era pang, acurn",
cu o a patra chestie: consiliul de Stat nu se
Infiinleaza, dar ar fi bine sa fie o comisie, care
sä elaboreze legile", §i cele-lalte? In ce argu-
mentare posibill se va gasi lantul de unitate
intre garda civica 0 comisia legislativa cu ina-
iienabilitatea pAmintului Oranilor? (Aplause).
Fara indoiall ih chestiile de regulament, la
earl s'a referit d. Rosetti, §i anume In priviqa
partei antai, unde d-sa cerea un termin mai
lung pentru a ne prepara la aceasta discuVe,
dupa parerea mea d-sa a vorbit cu succes 0 a
avut dreptate. Am fost dintre aceia, cari au
votat ca §ediqa sit fie astazi, 0 nu ieri. Insa
d. Rosetti a mai citit §i art. 65 din regulament,
unde se zice: discutia se Imparte in dou6:
antai asupra proiectului de lege in total, §i al
doilea asupra fie-carui articol in parte, §i yeti
gasi mai jos un alt articol, care zice, ca se . va
face pe urma votul in total. Aid, d-lor, mö
deosibesc cu totul de interpretarea d-sale. Inteo
materie ca revizuirea Constitutiunii noi trebue

www.dacoromanica.ro
239

care sa ne oprim la o interpretare din cele mai


restrinse ale regulamentului? i chiar dna ai
admite aceasta interpretare din cele mai res-
trinse, atunci leacul ar fi u§or de gasit. Nu va
avea Camera decat sä zica : impart proiectul,
care se arata ca, este unul, in trei sau cinci
proiecte; voi face asupra chestiunii electorale,
care coprinde 13 articole, un proiect §i va fi
discutie generala §i discutie pe articole asu-
pra principiilor sistemului electoral. Voi face
un alt proiect din legea presei, §i voi face un
proiect, sau 10 daca voiti, pentru cele zece ar-
ticole disparate din cele-lalte articole din Con-
stitutiune, §i atunci ne-am afiat in perfecta §i
literala conforrnitate cu regulamentul. Dar daca
este vorba sä interpretam §i: tocmai noi, anti-
revizioni§tii, suntem in pozitia practica de a
vedea cum interpretam aceasta chestie daca,
zic, este vorba de a interpreta, atunci permite-
ti-ne a ye spune, ca interpretarea cea mai ratio-
nala imi pare a trebue sa se faca intr'o alta
ordine de idei.
Cand s'a discutat intreaga Constitutie a tërei
la 1866, s'a prezentat urmatoarea intrebare
generala (§i ea a cerut o discutie generala, adica
lantul", despre care, in limbagiul d-sale foarte
clar, ne-a vobit D. Rosetti, lant de care erau sa

www.dacoromanica.ro
240

se anine acum verigele individuale ale diferitelor


articole constitutionale), s'a prezentat adica intre-
barea : cari sunt ideile generale de drepturi §i
datorii cetatene§ti, cari trebue sa fie puse intent)
pact fundamental, §i cari din contra se pot rezerva
pentru o legislatie speciala ?
Aceasta s'a facut la 1866.
0-data acest lucru fklcut, cand ar mai veni o
reforma in total a Constitutiunii, s'ar na§te .iar
discutia generala asupra acestor principii gene-
rale. Dar o modificare partiala a cator-va articole
din Constitutiune, ce insemneaza aceasta? Insem-
neazapentru a continua exemplul cu verigele
ca dintr'un cerc comun, de care erau aninate 135
de verigi, s'au scos 25 de verigi izolate, §i vi
se zice d-voastra: reparati fie-care veriga, daca
puteti §i daca voiti ; daca nu, puneti-o inapoi
nereparata. Inapoi, unde ? In sistemul unitar al
Constitutiunii celei vechi.
Asupra cestiunii, daca sa se faca or nu repa-
rare, trebue oare discutie generala? Da ; dar
aceasta discutie generalg s'a facut in Camera
trecuta, cand in contra parerii noastre, §i dupa
convingerea mea §i asta-zi : spre marea confu-
zie a törii, majoritatea a admis ca sa se faca.
revizuire la cele 25 de verigi anurne aratate.

www.dacoromanica.ro
241

Dar acurn, d-lor, ce discutie generala sa se


facd despre modul anume al revizuirii ce vi se
propune?
Ca sä fie o discutie generala de principii posi-
bile, eu pun ca criteriu pentru valoarea practica
§1 parlarnentara a unei asemenea discutii gene-
rale aceasta: trebue sä pot in *discutia generala
sa, amplific, sä intind revizuirea asupra tutulor
acelor articole, cari intr'o idee unitard, de sis-
tern imi par de modificat. Dar puteti d-voasträ
astAzi daca yeti 031 ca un sistem ce il pri-
miti la cutare articol trage dupd sine modiii-
carea altui articol decat cele 25 supuse revi-
zuirii puteti sd, mai atingeti vre unul din cele
lalte? Nu. Apoi ce discutie generala este aceasta
o discutie generala, care este limitata din capul
locului la cele 25 de verige? Puteti sd ziceti :
aceasta veriga nu o repar, o trimit inapoi la cerc ;
dar nu puteti sa ziceti, cd trebue sa mai schim-
bati §i altele, dupa or-ce sistem unitar. La Intre-
barea despre sistemul unitar, r6spund dar : nici
nu poate fi vorba de sistemul unitar, cand e vor-
ba numai de repararea a 25 de verige deslegate
din lant.
Voci. Cer cuvOntul.
Titu Maiorescu. Dupa, parerea mea, discutia
generala a fost facuta, asupra totalitätii de 25
5668o 16

www.dacoromanica.ro
242

de articole, cand Camera trecuta a primit sä se


fad. revizuirea.
Noi Insä, farä indoialä, daca vrem anume sa
impreunam mai multe articole coherente, precum
cred ca se va face In privinta legii electorale,
acolo putem face discutia generala asupra acestei
grupari.
Dar acurn sä ating un Mt punct in discutia
de fata, care imi pare mai important. Onor. d.
Rosetti, cand vorbea de necesitatea discutiunii
generale, atingea numai punctul ca asupra luarii
in consideratie n'are sa fie mare greutate in
Camera; ar fi 6-7 anarevizioni§ti, cei-lalti toti
revizioni§ti, §i va trece luarea in consideratie fara
greutate. Dar eu intreb: cum r6mane votul in
total? i, spre exemplu, daca toti prirnim §i
nu putem face alt-fel ca titlul Principatele-
Unite" sa se schimbe in Regat" §i votam acest
articol cu unanimitate, acest vot r6mane deft-
nitiv ca§tigat?
0 voce. De aceea §i trebue discutie generala.
Titu Maiorescu. Va venl un alt articol
desfiintarea gardei cetatene§ti; este probabil ca
va fi primit §i acesta cu mare majoritate. Dar
nici aceasta sa nu fie ca§tigata? Vorn priml cu
unanimitate continuarea inalienabilitatii pamen-
tului toranilor; nici aceasta nu e ca§tigata?

www.dacoromanica.ro
243

vorn lasa sa atirne schimbarea titlului Regat,


desfiintarea gardei civice, inalienabilitatea pa men-
turilor, de ce? De intrebarea absolut eterogenä :
sit fie trei, patru, doue sau un colegiu electoral
printr'un vot final pentru totalitatea celor 25
de articole? dar bine, d-lor deputati, trebue o
alcatuire, un sistern de convenienta in toata
aceasta luerare, o convenienta, intelectuala pentru
fie-care din noi. Inteleg sa pun pe cine-va in
acest impas : E vorba, de exemplu, de legea
firmelor ; in legea firmelor majoritatea este de
Were, ca acest articol sa fie a§a facut, §i mai
bine nu face legea firmelor, decat sa fie alt-fel
articolul facut de cum vrea majoritatea. Dar
cand ar fi venit la Camera un raport, unde
legea gradatiei profesorilor sa fi fost irnpreunata
pe aceea§ hartie de raport cu legea firmelor,
cum este astazi inalienabilitatea pamentului te-
ranilor cu desfiintarea gardei civice, §i cand ar
veni cine-va i ar zice: or votati idea firmelor
cum vreau eu, or daca nu, iti reduc leafa pro-
fesorilor? (Aplause.) Eu cred ca nu este con-
venabil sa se supuna con§tiinta d-voastra la
asemen ea im pasu ri.
Vedeti dar, ca este cu neputinta sa se aplice
acea idee de discutie generala §i de vot total
colectiv intr'o serie de articole a§a de disparate.

www.dacoromanica.ro
244

Noi, d-lor, noi anti-revizioni§tii, fiind.ca atata


discutie s'a facut, find ca timpul, dupg pgrerea
mea, fait nici un folos pentru interesele Wei
este acum pierdut §i fiind-ca agitatiunea, cata
a fost de facut, este facutg, §i acum ne ga-
sirn adu§i ca sä sfir§im cu aceastg, nefericita ces-
tiune, noi, zic, vom primi schimbarea titlului
Principatele Unite in Regat; vom priml desfiin-
tarea gardei civice §i cateva alte modificari din
partea antai a raportului d-lui Stolojian; Ong,
aici putem merge cu d-voastra. In privinta mo-
dlficgrii legii electorale insä, de la primul arti-
col pang la cel din urma vom fi in contra; §i
daca discutia generalit asupra acestor 13 arti-
cole se va face, or nu se va face, noi vom vota
tot-deauna in contra lor.
Pang aici, d-lor, or ce decizie va lua Camera,
va fi suverana in aprecierile ei, fiind-el este
Vorba de a interpreta un articol din regulamen-
tul ei.
Dar a§ vrea, d-lor deputati, sä aduc un alt
element in discutia aceasta. i aci suveranitatea
noastrg inceteaza §i se intilne§te cu suveranul
propriu. Cind e vorba de revizuire, Constitutia
in art. 129 zice: A.dungrile cele noui proced,
In acord cu Domnul, la modificarea puncturilor
supuse reviziunei". E vorba de punctele deta-

www.dacoromanica.ro
245

§ate din Constitutie. Punctele deta§ate din Con-


stitutie avem pe fie-care sa-1 punem In acord
cu Domnul. Ce voirn sa zicem noi acum Coroa-
nei? Noi intre noi am discutat; neam Inteles,
.am interpretat regulamentul ; am facut votul
final, votul de la Inceput. Tu, Coroana, cu care
trebue sa me inteleg asupra fie-carui punct, te
intreb : vrei sä se schimbe titlul de Principatele-
Unite in .Regat? Vreau. Foarte bine ; am ci§tigat
acest acord, am revizuit definitiv. Vrei garda
ora§eneasca sa se desfiinteze? Aprob. Dar ar
veni, spre exemplu, majoritatea Camerei i ar
zice: vreau un singur colegiu, vot universal.
Coroana zice: acesta nu1 vreau. Cum reman in
cazul asta cele-lalte puncte, asupra carora s'a sta-
bilit acordul? i mai poate fi vorba de unitatea
legii modificatoare Constitutiei ? Voiti sa siliti
pe Coroana sa nu vrea nici principiul de titula-
tura, nici cele-lalte, daca nu vrea sufragiul uni-
versal, find ca-i puneti, iertati-mi expresia po-
pulara, le marchd ci, la main?
Dupa parerea mea, tocmai find-ca prin acest
aiticol 129 pentru punctele izolate de revizuit
se cere acordul Coroanei, trebuesc cu atat mai
niult sa fie lasate intregei libertati §i latitudini
a acestui acord ; §i trebue, fata cu o situatie,
unde o mare majoritate legala a WU a zis :

www.dacoromanica.ro
246

vreau o revizuire a cutarui articol §1 nu a al-


tora, §i unde asupra unuia se poate gäsi unani-
mitatea Camerei, §i asupra altora discutie, sa.
lAsati libera §i intreaga decizia Coroanei, dacA,
cate §1 cari din aceste articole individuale, ce
i le prezentati, le aproba sau nu. Aceasta nu
s'ar putea insä, cand ati vol sä inglobati toate
aceste elemente disparate intr'un singur vot.
Termin, d-lor, zicend: dupa parerea mea tre-
bue fie-care articol fie separat votat ca o
sa,
lege de sine stAtatoare, duä numai daca stl
in chiar acest proiect in legatura logica cu al-
tele din proiect, cand atunci se poate impreuna
votul ; cä fie-care vot separat sA fie ca§tigat de-
finitiv, sä ne fie §i noua libertatea läsata, de a
vota pentru fie-care punct individual, de a priml
pe unele definitiv §i de a respinge pe altele de-
finitiv ; §1 mai ales sä se lase Coroanei liberta-
tea deplina §1 intreaga pentru acel acord asupra
fte-carui punct, de care vorbe§te Constitutia. (A.-
plause).

www.dacoromanica.ro
63.
IN CAMERA DE REVIZUIRE

Asupra textului art. i din Constitu0e.

qedinia (Jameni cle la 28 Marne 1884)

In aceea§ sedinta a Camerei, In care s'a


hotarit conform discursului precedent, ca,
nu se poate face o discutie generala si a
votare totala a celor 25 articole Impreuna,
ci din contra, a trebue sa se faca in deo-
sebi la fie care articol sau fie care gru-
pare de articole Inrudite, lncepe §i 11%4
desbaterea asupra articolului 1 din Consti-
tutie pe temeiul noului text propus de comi-
tetuldelegatilor, care era ast-fel redactat:
Regatul Romaniei, cu tot teritoriul s6u
de dincoace i de dincolo de Dunare, consti-
tue un singur Stat indivizibil".

www.dacoromanica.ro
248

In contra acestei redactii se indrepteaza


discursul urm6tor, dupa care se si schim-
bg, textul In parte §i se prime§te cum se vede
la art. I al Constitutiei In vigoare : Rega-
tul Romaniei cu judetele sale din dreapta D u
nArii constitue un singur Stat indivizibil."

D-lor deputati, am luat cuvOntul in contra for-


muthrii acestui articol I pentru a propune o altA
redactie.
D-Ior, in articolul I, aa cum ni se propune,
nu cred ca sunt adrnisibile cuvintele dincolo
de Dunare §i dincoace de Dunare", §i gasesc ase-
rnenea rëu ca s'a lasat la o parte cuvèntul Ro-
mania". Pana acum era zis : Principatele-Unite
Romane constitue un singur Stat indivizibil subt
denumirea de Romania." Ar fi mai natural sa
se modifice a§a : Regatul Roman constitue un
singur Stat indivisibil subt denumirea de Romania."
Caci a se pune .cuvintele dincolo de Dunare
§i dincoaci de Dunare", ce insernneaza aceasta?
Ce este riul acesta Dunarea, care il aruncam ca
sa curga de la inceput peste articolul antai din
Constitutie? Este acesta ca o limita geografica,
intro Dunare §i alt riu ? de exernplu Prutul? Or
zic Dunarea", ca riu, pentru a nu intelege muntii ?
Ce insemneaza riul aci ?
D-lor, cum vedeti, indata ce accentuezi in

www.dacoromanica.ro
249

Constitutie un riu, dai loc la un §ir de sensuri,


cart toate sunt inadmisibile.
Dar perrnitetirni a vorbl §i de alt inconvenient
al redactiunii proiectului.
D-lor, evident nimeni nu va presupune, ca
prin articole din Constitutie voirn sa provocArn
complicari viitoare or resboae ; nu este nimic
din toate- acestea in discutia noastra.
Dar la un lucru trebue totu§ sa ne gandim :
chestia Orientului, o §tim cu totii, este nerezol-
vita, este oare-cum in ebulitie. Nu voi sa Zia
ca noi vom fi aceia, can vom de§tepta-o dar
poate sa se de§tepte prin alii, i poate ca in
cornplicatiile viitoare sa se nasca §i chestii
de teritoriu. Se poate ca tractatul de la Berlin
sä se puie in discutie ; se poate in fine, cu
ocazia unui tractat viitor, cu voia sau fara
voia noastrA, sa se produca a ehestie de teri-
toriu. DacA atunci ar gas1 tara in interesul ei sa
faca un schimb de teritoriu, or daca s'ar face
o configuratie geografica, in care nu Dunarea sá
fie accentul principal, ci un alt riu, voiti ca intr'o
asemenea situatie Camera, care trebuie sa decida
pentru primirea sau respingerea unui tractat
care poate sa fie un tractat folositorsa se
isbeasca de aceasta prohibitie a articolului din
Constitutie §i sa zica : nu putem primi tractatul

www.dacoromanica.ro
250

de pace inainte de a revizul COnstitutia, fiind


ca se vorbe§te de riul cutare? Eu cred ca nu
este bine sa legarn manele Camerelor viitoare
intr'un mod arbitrar §i de prisos ca acesta.
De aceea propui ca redactia acestui articol sa
remaie mai aproape de forma cea vechie, adica
fgra a vorbi de dincoace §i de dincolo de Du-
Wire.
Tree acum la a doua ubjectie, d-lor. Tit-
lul de Romdnia ili are §i el importanta lui ,
de ce sa-1 lasam la o parte? Nimeni din noi,
oameni prudenti, moclerati §i papici, nu se gan-
de§te la resboaie, la anexgri fortate de teritorii.
Dar la un lucru ne gandim cu totii : la unitatea
noastra de cultura, de dezvoltare §tiintifica §i
literara ; avern o Ihnba comung, voim 0, avem
o literatura comung, voim sa avem o aspiratie
de civilizatie comuna tutulor acelora, cari vor-
beso limba noastrg. (Aplause prelungite.)
i daca n'am putut 'Astra, in dezvoltarea isto-
rica, unitatea teritoriala intreagg, §i daca tre-
bue sa recunoa§tem §i recunoa§tern faptele
indeplinite, aceasta cel putin nu ni se poate lua,
ca sa avem idealul nostru comun intru cat se
refera la obiectele curat ideale, precum este §tiinta,
arta §i literatura. In aceastä unitate ideall ne
sinitim noi, cand zicern cuventul Romcinia, §i in

www.dacoromanica.ro
251

acest mod pa§nic conlucram cu totii, dupa pute-


rile noastre, spre reabzarea cugetarii nationale
de Roman. §i pentru aceste motive cred cä nu
este bine sa luam ceea-ce era mai nainte, cuven-
tul Románia, din art. 1. (Aplause prelungite.)

www.dacoromanica.ro
64.
IN CAMERA DE REVIZUIRE.

Pentru arnAnarea revizuirii legit electorate.

(Sedinta Camerei do; la 1 Aprilie 1884).

D.le pre§edinte, am luat cuvritul in privinta


ordinei zilei, pentru a face Camerei propunerea
ca, dupa ce vom termina chestia budgetara,
care este hotarita Arica de iert a se termina as-
tazi, onor. Camera, sa decida: Antal, cand luarn
vacanta, §i in al doilea rind, cand sa incepem
discutia, §i generala §1 pe articole, in privinta
principiilor legii electorale, intru cat sunt a se
mo iffica prin proiectul ce discutam.
Dlor, lucrarea de revizuire ajunge acum la a-
devëratul ei moment; toti tim ca, discutia ce

www.dacoromanica.ro
233

se va na§te de acurn inainte in privinta refor-


mei legii electorale, este propria discutie seri-
oasa, care urmeaza a se face asupra ideei de re-
vizuire. Noi mai avern din proieotul ce ni se
prezenta, inainte de a ajunge la principiile elec-
torale, anca douë articole, cari fr indoiala se
vor putea discuta §i vota astlzi. Aceste arti-
cole sunt: articolul nou in privirqa aplicabilita-
tii Constitutiei in Dobrogea, §1 articolul care
zice, a or unde sunt cuvintele de principate, de
Domn, etc. sa se inlocuiasca prin acelea de Ro-
mania, Rege etc.
Apoi vine irnediat art. 58 §i cele-lalte in
privinta legii electorale, cari incep prin Corpul
electoral este impartit in fie-care judet in trei
colegii".
Cred ca este in intelesul §i al biuroului §i al
nostru tutulor, ca asupra acestor articole, cari
se propun a se modifica §i cari in total sunt
in numër de 13 cifra de rëu augur (Ilaritate)
sa se faca o discupe generala.
Voci. Se intelege.
T. Maiorescu. Vot asupra luarii in conside-
rare, vot pe fie-care articol, §i pe urma vot in
total.
Voci. A§a este.
T. Maiorescu. Va s. zica, daca ar fi ca sa

www.dacoromanica.ro
254

incepem numai decat discutia proprie i prin-


cipalä, atunci onor. Camera sa bine-voiasca a
deciie ca sa intram in vacant% nu azi 0 nu
maine, ci peste 4 zile de exemplu, pen tru ca sa
se dea timpul pentru o discutie la inaltimea,
la demnitatea ce trebue sa o aiba o ase
menea lege irnportanta. Dar in aceasta privinta
nu noi, cei din Bucure§ti, avem s ne pronun-
tam, ci dintr'un fel de datorie de colegialitate
remane sa se pronunte cei din provincie, dacä
vor putea sau nu sa mai stea aici anca veo 4
zile.
Aa dar de la primul vot va atirna §i ches-
tia de amanare; caci daca yeti decide sa luam
\war*, de azi, cred ca discutia nu este cu pu-
tt* §i atunci poate se vor gasi mai multi
d-ni deputati, cari impreuna cu mine sa pro-
pue Camerei, ca sa se aniae panä dupa va-
canta Pa§telor intreaga discutie asupra princi-
piilor legii electorale. Este evident ca o sa
vorbeasca mai multi deputati, cred Ca mini-
mum ne yeti lam, ca convenienta parlamentara,
sa vorbeasca macar doi pentru fie-care sistem ;
vor fi doi anti-revizioni§ti in princip, vor fl
doi sau poate mai multi, cari sustin sistemul
de trei colegii, adica revizion4ti ordinari. (Ila-
ritate.) Vor mai fl, ceea-ce d. Gradi§teanu numea

www.dacoromanica.ro
255

ultra-r(vizion4,ti, adia acei carisunt pentru un


colegiu, §i mai sunt Arica altii pentru doue, ala
incat am avea patru sisteme, fie-care din ele
reprezentat prin un numër oare-care ; §i cei ce
vor incerca sa aduca argumente, vor face cel
put;in 8 discursuri, dupa cari va venh §i d. rapor-
tor sa ye vorbeasca, pe linga. guvern.
In privinta aceasta permitetimi a ye aduce
un argument mai mult pentru amanare. Mar-
turisesc cA, dupa, discutia de ieri, imi vine greu
sa inteleg, ce fel de raportor mai avem. (Ilaritate.)
Pana cand era discutia constitutionala rela-
tiva la ni§te articole, unde nu era mare greutate,
ni se prezenta un sistem de lucrari, elaborat de
comisia Camerei §i bine sustinut de d. raportor.
Am venit insa la partea a doua a d-sale,
aceea care este insernnatA in raport cu No. II
roman, aceea relativa la legea presei , se expu-
sese amendamentul d-lui C. A. Rosetti, care se
vedea ca este in contra parerii majoritatii corni-
siei §1 prin urmare a guvernului, ala cum era
formulata de catre d. raportor, §i atuned in adevAr
.d. raportor Stolojian, ca un soldat credincios §i
curajos, a inaintat la tribunA §i a sustinut prin-
cipiile convenite, a primit focuri din dreapta §i
din stinga, a respuns §i dsa cu focuri §i a mers
-cu focurile sale pana prin bAcani. (Ilaritate.)

www.dacoromanica.ro
256

In fine a suqinnt cat a putut, cand colo a primit


o impuratura de la spate,. V atunci a cazut t
Dupa parerea mea, d. raportor azi este oare-cum
moralice§te desfiintat. (Ilaritate.)
In ceea-ce prive§te sustinerea principiilor, ar
fi pun urmare necesar ca fie-care din noi, V fie-
a
care din comisie, §tie unde ne afiam astazi dupa
votul de ieri. Iar d. raportor sa mai aiba timp.
sa vaza, §i sa studieze bine, pana unde mai est&
in raport cu guvernul, §1 care este sistemul final,,
la care se va ralia majoritatea §i guvernul.
Pentru toate aceste cuvinte am onoare a ruga
pe onor. Camera sti hotarasca astazi, cand luam
vacanta, §1 dad, se va hotari ca vacanti, se poate
Arica amana §i ct vom mai avea anca vre-o 4
zile, atunci din partea noastra nu avem nimic
de zis, sa intram indata in discutia generala. Dar
daca nu se va hotari aceasta, ci se va hotari
sa intrarn azi sau maine in vacanta, atunci rog-
ea majoritatea Adunarii sa bine voiasca a amana
toata discutia principiilor legii electorale pana
dupa vacanta, pen tru ca sa avem timpul liber
pentru o discutie convenabila in privinta legii
el ectorale.

www.dacoromanica.ro
65
IN CAMERA DE REVIZUIRE.

Contra revizuirii legii electorale.

(edinia Camerei de la 2 Aprilie 1(484).


..-..-T..-

Partea cea mai importanta a desbaterilor


asupra revizuirii constitutionale este cea:re-
lativb, la legea electorala. Aici s'a kii produa
desbinarea dintre Bratienisti qi Rosettikti.
Pentru insemnnatea cauzei 0 totdeodat4
ca un exemplu, la ce nivel mai Malt se
mentineau discuVile parlamentare Inainte
de nefericita revizuire de la 1881, se repro-
duce de astA (lath, pe linga discursul tinut
de autorul scrierii de fata, 0 röspunsul lui
C. A. Rosetti.

Die pre§edinte, ye rog sä nu me puneti fatA


cu colegii mei intr'o pozitie neplacuta, prin ex-
ceptia ce voiti sä faceti in favoarea mea.
5668o 17

www.dacoromanica.ro
268

D. vice-pre§edinte. Eu cred ca, nu ye pun


In nici o poziVe neplacuta, ci conform art. 30
din regulament sunt dator sä acord cuventul
alternativ, unui, care vorbe§te pentru, gi altui
care vorbegte contra.
T. Maiorescu. Apoi gi d. Grldi§teanu a vor-
bit_ contra proectului , acum ar trebui sA, vor-
beasca unul pentru.
G. Cozadini. D-le pre§edinte, pentru ca s§.
11,11 creaza onor. d. Maiorescu ca prin interpu-
nerea ordinei Inscrierilor --i se face o pozitie ex-
ceptionala, eu declar, ca i-am cedat d-sale rin -
dul meu.
D. vice-pre§edinte. Pe IMO aceasta mai este
ca onor. d. Gradi§teanu a vorbit pentru revizu-
ire, de §i este contra proectului comitetului; prin
urmare acurna este rindul d-lui Maiorescu, care
este contra revizuirii.
D. Maiorescu are cuventul.
T. Maiorescu. D-lor deputati, eu nu pot lua
euventul decat sub conditie ca nici unul din d-
yoastr& sä nu facä objectie in contra aceasta.
Daca unul singur din d-voastrg, se opune, eu
cedez cuventul. Nefiind contestare, primesc a
ven1 acurn la rind.
Nu pot incepe sa vorbesc indatä dupl. d. P. Gra-
di§teanu, fara a gasi cã d-sa a fost nedrept fa-

www.dacoromanica.ro
259

ta cu tenërul nostru coleg, d. Lascar; eu cred


ca se cuvine sa aduc cu aceasta ocazie orna-
giele mele colegiale atat d-lui Panu cat §i d-lui
Lascar pentru discursurile dlor de ieri. Trebue
sa ne felicitam cu totii, or-care ar fi parerea
noastra in chestia revizuirii, cand vedem 0,
cei mai tineri dintre noi, generatia parIamen-
tart, care vine, inaugureaza venirea lor in Par-
lament in modul, in care au facut-o d-nii Panu
i Lascar, prin cautarea con0iintioasa de argu-
mente, prin expunerea lor logica §i moderata.
Or care ar fi parerea noastra politica, trebue sa
recunoa§tem, Ca asemenea capital intelectual a-
cumulat in deputatii mai tineri este o garantie
Ipentru generatia viitoare. (Aplause.)
0 zic aceasta cu atat mai mult, cu cat sunt cu
desavir§ire de alta parere decat diferitel& pa-
reri exprimate de d. Panu §i. de d. Lascar.
D-lor, este vorba de reforma electoralg. Sa-
mi dati voie a nu intra in Mci un detai din
cele atinse de onor. mei preopinenti, ci, vorbind
numai asupra luarii In consideratie In general,
voi lua chestia oare cum mai abstract, in a-
ceasta abstractie in care o pune regulamentul,
i rnt3 voi intreba, de ce fel de proiect este
Vorba ad. Este vorba de o lege esenVal poli-
tica, este vorba de modul de a extrage pentru

www.dacoromanica.ro
260

operatiile politice speciale ale reprezentärii na-


tionale numërul §1 calitatea membrilor ceruti in
Constitutie.
alor, cand vorbe§te cine-va de Constitutie
0 de legea electorala, prin care sä se facä din
poporul intreg extrasul de reprezentanti ai luir
se gAnde§te mai antai de toate la lupta deose-
bitelor pareri fundamentale, la diferenta parti-
delor. Cad daa ar fi ca sa rëmfte intr'o tar&
parerile uniforme, adica unisone, atunci nu s'ar
fi introdus sistemul constitutional; atunci un des:-
potism luminat era suficient.
Ceea-ce este de esenta constitutionalismului
este liberä exprimare mai ales a diferentei pa-
rerilor.
Vëzendu-se adied pe continentul nostru euro-
pean, ca, in Anglia, prin constitutionalismul ei
mai bine cleat in alte state a fost prezervata
societatea in contra revolutiilor, cel putin in
timpii din urmä, s'a crezut Ca acest sistem con-
stitutional este oare cum un ventil de siguranta
In contra sguduirilor revolutionare 0 a este
mai bung, libertatea parlamentara de a se ex-
prima diferitele pareri, cleat astuparea lor sub
presiunea unei singure vointe. De aceea, propriu
vorbind, cine zice sistem constitutional, garantii
constitutionale, garantii 0 in privinta legii elec-

www.dacoromanica.ro
261

torale, zice in prima linie garantii pentru mi-


noritaV, adica pentru parerile contrare vointei
guvernului. Aceasta cred ca este indiscutabil §i
vett fi vëZut, de cate ori vorbea onor. nostru
fost pre§edinte, d. C. A. Rosetti, in chestii de
regulament i chiar in chestia aceasta de
revizuire, unde materia permitea, d-sa se Ingrijea
mai antai de paza dreptatii pentru minoritati.
0 Constitutie Intreaga a Orli este fara Indo-
iala pentru toate partidele. 0 reforma partial&
a§a de insemnatd, precum este legaa electoralä,
trebue fara indoiala sa fie asemenea 'pentru toate
partidele constitutionale in taxa, caci ele toate
au sä se serveasca de ea, Ceea-ce este foarte rernar-
cabil §i ceea-ce da o deosebita irnportanta Con-
stitutiei noastre de la 1866, pe care voiti sa o
reformati acum intr'o parte esentiala, este unani-
mitatea, cu care aceasta prima Incercare consti-
tutionala, a Romaniei devenita libera s'a mani-
festat §i s'a votat.
Era compromis intre partide? Da. Toti premer-
gOtorii majoritatii d-v. de astazi s'au unit cu
conservatorii, cu Cuzi§tii i cu anti-Cuzi§tii, §i au
votat in unanimitate pactul de la 186. i d-v.
ce voiti sa faceti acum? 0 simpla opera de par-
tid, sau opera de- adeverata Teforma constitutio-
nala? Ce rnotiv puternic ye impinge, ea d-voastra,

www.dacoromanica.ro
.202

unilateral, cand jumatate taxa e in contra ideilor


d-vonstra de revizuire, sä siliti sa primeasca tam
intreaga punetul de vedere al d-voastra, eand
celalalt partid nu voe§t esa1 primeasca? Ce pu-
ternicä imprejurare a intervenit, ca sa faca din
ceea-ce era fundamentul dreptului politic, primit
de toate partidele t6rii In momentul cand a venit
Maiestatea Sa Rep le In mijlocul nostru §i s'a,
Intemeiat pe acest fundament, ca s faca, zic,
din acest fundament, care era, opera tutulor par-
tidelor, o trunchiare unilaterala a unui partid
izalat? Ce? Tara legala e compusa numai din
d-voastra ? Din noi? Cand e vorba de o reforma
constitutionala, e oare drept a zicem tara legal&
suntem noi acum? Nu. Este §i tara peste un
an, cand va venl noua Camera, peste 4, peste
8, pests 12 ani ; e taxa In viitor ; e prevede-
i In aceasta
rea politica de ceea-ce va fi in viitor.
perspectiva a lucrurilor, care este cea adevörata
pentru o reforma constitutionalä, intrebarea des-
pre celalalt partid devine foarte serioasä. Sau
voiti sa ziceti cu buna cumpanire a lucrurilor,
c In tara aceasta oameni ca Lascar Catargi,
ca M. Kogalniceann, ca generalul Florescu, ca
Dumitru Bratianu, ca Vernescu, ca Lahovari, ca
generalul Manu, ca printul §tirbei i cei-lalti, n'au
sa mai zica nimic? Nu sunt chemati §i ei s.

www.dacoromanica.ro
263

ail in buna'.primire o reforma constitutionall?


and vedeti, onor. Camera, ca asupra acestui
proiect de lege, Adica in intervalul de cand dis-
cutati Ii sectiuni proiectul de reforma electorala,
s'a terminat in ceailalta parte gruparea sau fu-
zionarea partidelor, primind numele de liberali-
conservatori, atunci sunteti datori, ca oameni
politici de prudenta, cand vorbiti de reforma
constituVonala, sa luati in oare-care considerare
noua fuziune forrnata cu manifestul ei, cu orga-
nul ei de publicitate, cu aderentii ei in OA.
Cand ace§tia vin §i declara, ca flu voiesc revi-
zuirea, atunci d-voastra pe ce v6 Intemeiati ca .

sa pretindeti a o face singuri? Punctul acesta


ar merita din partea d-voastra ceva luare arninte.
aci sa ne punem inteo hipoteza foarte posibila:
D-voastra votati revizuirea legii electorale; se
va inchide atunci de la sine Camera aceasta, se
vor face alegeri noue. Dar daca partidul opus,
care a declarat pe drept sau pe nedrept §i cand
e vorba de drept san nedrept intr'o chestie,
care vrea sa Imbrati§eze intreaga taxa, nu tre-
bue sa ascultati numai parerea celui victoriosr
trebue sä tineti seama. §i de parerea celui batut
care dar a declarat pe drept sau pe nedrept, ca
alegerile nu s'a facut libere §1. CA n'a putut
sa vie in sinul d-v. sä discute reforma consti-

www.dacoromanica.ro
264

tutionall §i care intru a ceastg parlsire a Came-


rei citeazg un precedent creat tot de partidul
(14. cu ocazia discutiei conventiei comerciale
austriace; dacg, zic, partidul opus, dupg votarea
revizuirii, cand yeti publica nouele alegeri, va
persista In aceastg atitudine de abtinere §i nu
va participa la alegeri, ce fel de reformg ai
facut? 0 reformg electoral8, In care o insemnatl
parte a tërii (nu voiesc sa zic o jurnatate, nici
a 4-a parte, dar in fine un grup insemnat de
oameni politici, compus din conservatori §i libe-
rali independenti), in care aceastg parte a .t6rii
& clan, el nu Ivrea sa intre in viata public&
sub aceastg formg, ce mai insemneaza §1 ce mai
poate insemna? Va insemna, ca momentul, in
care partidul liberal nu va mai fi la guvern (§i
daca vorbim de sistemul constitutional, trebue
sa admiteti ca se va intimpla §i aceasta; v6
d oresc sg se intimple cat mai tarziu; dar are
sg se intimple odatd), ei atunci, in acel moment,
noul partid, care va vera sa ye inlocuiascg, va
fi poate obligat sg pung in programul sell re-
formarea pactului fundamental reformat de d-voas-
tra ; cgci dacg ar fi vorba ca prin refotma d-v.
sg se intindel drepturile politice in targ, dacg
ati da prin aceastä referral dreptul de votare
la mai multi alegetori ca in trecut, precurn face

www.dacoromanica.ro
265

in chiar acest moment Englitera cu reforma ei


flectorala, atunci nu mi-ar fi teama de un alt
partid mai in urma; caci a§ zice: o ast-fel de
Ubertate data nu se va mai putea lua inapof
in forma pa§nica, constitutionala; ar trebul o
revolutie §1 o reactiune pentru a§a ceva, dar pe
calea constitutionala, pa§nica, nici odata. Dar
d-yoastra nu dati nici un drept mai mult; faceti
numai o reforma, prin care impartiti pe unii
contra altora, luati pe unii dintr'un colegiu §i-i
Nigati in alte colegii; prin urmare, faceti o re-
forma, fata cu care partidul opus, cand va veni
sa 9 restoarne, va avea dreptul sa zica: nu iau
nici un drept public nimanui; din contra, cole-
giul I, care s'a decapitat de predecesori, il repun
in dreptuiile lui. i atunci se va prezenta chestia
aceasta sub forma unei restituiri de drepturi, §i
sub aceasta forma so poate prezenta constitutio-
nalice§te foarte convenabil. Iar rezultatul final ? Re-
zultatul final ar fi, ca atunci s'ar vedea toata tara
aruncata dintr'o reforma constitutionala intr'alta
§i s'ar sapa din nou abisurile de partide sub
pretexte de reforma intr'o tara, care era fed-
cita ca la 66 sa-si fundeze pactul ski in una-
nimitate, precurn §i cand s'a proclamat Regatul,
in unanimitate s'a proclamat. §i acum primul
pas, dupl. Regalitatea aclamata de liberali §i con-

www.dacoromanica.ro
266

servatori impreuna, sa fie opera unui singur


partid in contra celuilalt ? Iertatilnö, eu nu pot
vedea in aceasta procedare nici o intelepciune,
nici o prudenta politica. Oki in contra Incer-
carii d-voastra de astazi eu a§ formula urma-
toarea regula de conduita, politica : nil face nici
odata un fapt, al carui succes nu atirna de la.
tine, ci de la adversarii t6i. Nu face un act, a
carui viata, nu atirna de la -tine, ci de la cOea-
ce vor bine-vol sa faca liberalii-conservatori in-
truniti. i dacã liberalii-conservatori intruniti nu
vor bine-vol A. ia parte la alegerile ce le yeti
publica, atunci este de mai Inainte condemnata.
reforma d-voastra electorala. (Aplause) 1)
Trec acum la un al doilea argument.
D-lor, pentru ce .d-voastra, acei cari sustineti
proiectul, ye puneti In necesitatea de a face sub
asemenea imprejurari un asemenea act?
1) Prevederea anuntatit aici s'a realizat in parte. Dupti, pro
mulgarea constitutiei revizuite, opozitia-unita, a publicat o de-
clarare semnatit de eefai sbi, a nu recunoaete revizuirea, nici
dotathmea Coroanei, ei s'a angajat sa restabileasca nlegalitatea".
Dar uncle s'a ineelat prevederea, este in seriozitatea el in con-
secventa ce o atribuia unei asemenea atitudini. Dupa caderea
ministerului Bratianu la 1888, mernbrii opozitiei-unite s'au pre-
zentat la alegeri, au reintrat in Camera el Senat, dar despre
nangajamentul" lor de a restabill aea numita legalitate prin
vre-o schimbare a revizuirii sau a dotatiunii Coroanei n'a mai
fost vorba. S'a clovedit atunci, cat de nechibzuite sunt coalitiile
multicolore cu toate declararile bor.

www.dacoromanica.ro
267

Cad, daca chiar nu sunteti de parera mea in


privinta pericolului ce 1 vöd eu din abtinerea
partidului opus, trebue sä admiteti totus impreuna
cu mine, ca ar ft in or-ce caz mai bine, cand
ar participa toate partidele la lucrarea d-voastra,
si ca este mai réu, Ca este un defect al operei
de asthzi, ca se prezenta numai ca o opera de partid
si nu ca o opera de colaborare a t6rii intregi.
(Aprobari.) In aceaata limita v6d ca m aprobati cu
top. Asa dar, d-lor, cu acest defect de ceprezentali
Aucrarea ? Unde este netesitatea absolata, care
ye Impinge la aceasta ? Eu am citit raportul cel
foarte desvoltat al d-lui Sto1ojiai i, se intelege,
cu cat desvolta cine-va mai mult, cu atat da
mai multa ocazie la critica; dar dae a. nu ar fi
desvoltat, ar ft fost mai legitirna critica, de ce
nu s'a a dus un raport asa cum trebueste pentru
o lucrare asa de insemnata.
Eu, D-lor, cred cä d. raportor Stolojian gi-a
facut datoria in constiinta. In acest raport ga-
sese un singur motiv, care vrea s ne explice,
de unde vine miscarea aceasta ce vö impinge
la revizuire. Este la pagina 20 a brosurei ti-
'Arita ca raport i acolo se zice : d. C. A. Rosetti
prin scrisorile sale, cari au impresionat adinc
lara, denunta legea electorala ca ascunde la te-
melia ei coruptia si-i cere revizuirea. .Aceste

www.dacoromanica.ro
268

scrisori au determinat curentul revizionist In


tare."
D-lor, sunt acum 10 sau 11 luni, In discutia
generale, cu ocazia respunsului la adresa Trn-
nului, d. Negruzzi 0 cu mine am prezentat un
amendament, se intelege respins de d-voastre,
prin care zicearn ca remene se examinem mai
pe urine, dace §i pane unde se rnearga revi-
zuirea." .

In acea discutie am incercat se me inscriu


In contra acestui cuvent de curent, saI contest,
0 am intrebuintat comparatia, poate earn In-
drasneata, Intro glas §i intre ecou. Ve spunearn
ce, glasul 1-a avut d. Rosetti; dar nu cred ca
sunt alte glasuri In tare, ci ce este numai
ecoul fare viate. Ili-aM perrnis atunci a pune
ca criteriu al unui adeverat curent popular
aceasta : cand este vorba de o reforme consti-
tutionala, curentul trebue se aral e cu claritate
0 cu oare- care precizie 0 formula §1 Intinderea
drepturilor ce este vorba a se da sau a se lua,
precum a fost cu ocazia art. 7 la 1878.
0 simpla critice negative nu poate fi curent
popular. A zice: nu e buna sau e corupte legea
electorala, nu constitue un curent. Negatia arate,
ce nu trebue se fie; dar nu arata ce trebue se
fie. Negalia este nimica.

www.dacoromanica.ro
269

Contestam dar atunci, In prima-vara anului


trecut, ca ar fi curent popular in privinta legii
electorale, fiindca nu vö vedeam uniti intr'o anume
formula de revizuire §i nu vedeam altii combätênd
aceasta unica formula.
In contra acestei contestari a noastra d-voas-
tit, mai toti erati uniti. Era din partea d-voutra
o intreaga simfonie de acorduri armonice, in cari
ne perdeam noi cate-va strune discordante de
anti-revizioni§ti, pe cand d-v. erati ni§te instru-
mente inteleg instrumente musicale (Ilaritate),
in perfecta armonie aparenta.
Dar astazi ? Nu §tiu, daca imi yeti recunoa§te
cel putin astazi mai mult drept sa v6 intreb :
unde ve este curentul ? D. raportor ne propune,
in numele comisiunii, o modificare, care nu este
ceea ce voege d. C. A. Rosetti, cel care a deter-
minat cuyentul re vizuirii, ci este alt-ceva. Cum ?
D-voastra atunci ne combateati pe noi cu atata
vigoare §i pentru d-voastra vorbeau atunci in
contra mea d. raportor Ianoli, d. Giani, d. Io-
nescu§i astazi tocmai pe ace§ti domni impreuna
cu (1. Rosetti ii vëd inscri§i In contra raportului
d-lui Stolojian, adicä al majoritatii ?
Apoi dad, chiar ace§ti domni azi contesta curen-
tul, Pe care1 afirmati d=voastra ; dad, d. Rosetti
insu§ zice, ca nu recunoa§te opera aceasta a majo-

www.dacoromanica.ro
270

ritatii, apoi noi sa o recunoa§tern ca rezultatul


unui curent popular? Dad ar fi curent, atunci
cel putin acela, care 1-a de§teptat, trebuia sa-1
recunoascg, §1 daca, nici acela nu-I recunoa§te,
datimi voie sg zic, cg nu este curent. (Aplause.)
0 voce. Nu este acela§.
T. Maiorescu. Apoi bine, de curent popular
mai poate fi vorba in mijlocul acestor pareri
schimbgtoare ? Nu or-ce Were accentuatg de mai
multi este pentru aceasta un curent. Asemenea
pareri se pot de§tepta or cate voiti §i in toate felu-
rile. and d. prim-ministru se duce la Craiova §i tine
un discurs electoral §i zice : in 3 colegiuri este
chestia, atunci numai cleat se stabile§te un §ir
de pareri, cari zic : aci este chestia. Dar daca
ati fi pus chestia alt unde-va, era §irul de pareri
alt unde-va, dupg buna-vointa primului-ministru.
Puteti sg puneti curentul alegerilor pe ches-
tia Dunarii, atunci s'ar fi zis ca alegerile se fac
pe chestia Dunarii, §i daca pun eati in locul Duna-
rii chestia inamovibilitatii magistraturei, atunci
curentul era pentru sau contra inamovibilitgtii
magistraturei. Or unde un §ef de cabinet ar vol
sa pue chestia, are sg. se faca o mi§care de
pareri.
Dar acesta este adevöratul d-voastrg curent
popular pentru revizuirea unei Constitutiuni? Nu

www.dacoromanica.ro
271

-simtirn noi oare cu totii, ca un curent popular


trebue sA porneasca din partea terii intregi, in
mod puternic, in valuri, care se, mi§te toate ele-
mentele politico ale terii spre o singura directie?
De sigur, nu toti me yeti aproba, dar se vor
gAsi,sper, mai multi printre d-voastra, cari imi
vor da dreptate cand ic reforma Constitutinnii
..a§a cum ni se prezenta in proiectul majoritatif,
nu este ceeace se nume§te un curent popular.
Dar in fine curent pau nu curent, aceasta poate
-pArea Ara la un punct o simple discutie de
cuvinte. yeti fi zis poate : nu este curent, dar
este o tendenta de reforme manifestata in partid,
§i fiind ca d. Rosetti este un autorizat §i puternic
initiator de idei in partidul liberal din aceasta
'tare, tendente1e lui pot sa se intinda §i sa ajunga
panä intr'o directie, undo noi nu putem §i nu
voim se-1 urmem. De tendenta lui sa inem
seama, sa o sprijinim la inceput, iar directia fi-
nala sa remae in mane, noastra, §i noi sá oprirn
mi§carea, and §i unde voim. E probabil §i e
natural ca aceasta sa fi fost cugetarea d-voastra,
adica a guvernului.
D. Rosetti a publicat scrisori in Romdnul j a
determjnat o mi§care, un curent: curentul acesta
-voim sa-1 abatem, adica sa-1 apucem §1 se-I in-
toarcern inteun sens, pe care se nu-1 vrea d-sa,

www.dacoromanica.ro
272

dar sa-1 vrem noi, adica sa, profitAm de apa de


la moara d-sale ca s'o punem in zagazal de la
moara noastra. (Aplause.)
Foarte bine, dar tot rëmane intrebarea) pen-
tru ce aceasta? Pentru CO Aid d-voastra rës-
pundeti : pentru ca ideile d-lui Rosetti sunt prea
inaintate §i agitatoare, §i clack s'ar lAsa In toata
desvoltarea lor, cum se temea onor. d. Lascar)
ar aduce primejdie in tara. Prin urmare sa le-
taiem partea acuta §i primejdioasA, §i sa le as-
tuparn sub forma co voim sa le dam noi.
Dar dad, aceasta v6 este scopul d-v. de la
guvern §i din majoritate, sunt in drept a Intreba :
ye ajungeti scopul prin revizuirea ce o proiec-
tati ? Credeti dvoastrA cl puteti ucide aceste idei,
ca le puteti suprima prin o asemenea revizuire?
Discursurile ce le au tinut d-nii Gradi§teanu-
§i Panu, modul cum se exprima acei 35, cari
sunt partfzanii unui singur colegiu, modul acesta,
toata situatia aceasta, ye face efectul, cA chestia
s'a sfir§it cu votul ce-1 yeti da astazi sau maine ?
0 voce. Nu.
T. Maiorescu. Dar, d-lor, *de acum inainte are
sA se de§tepte agitatia proprie, fiind-ca, d-voastrA,
prin revizuirea d-voastra, pe de o parte ii dati
un resunet §i o legitimare, iar prin mArginirea.
arbitrara in 3 colegii o intAritati §i o provocati-

www.dacoromanica.ro
27a

Punênd chestia pe acest t6r6m, faceti o opera


de partid fragmentata intro chiar d-v., faceti
netnulturnirea celeilalte partide opuse, care In
mod crancen are sa se lupte In conträ-v6, gi in
acelag timp nemultumiti o parte din chiar par-
tidul d-vgastra, care are sa mearga cu drapelul
s6u special inainte, daca vor fi agitatori cu agi-
tatie, daca vor fi pagnici cu blandete constitu-
tiona16.
V6 miirturisesc ca nu mai inteleg nimic. Poate
ca aceasta sa fie slabiciunea mintii inele, dar cu
mintea catä o am, mai slaba sau mai tare, nu
v6 pot intelege. Cu atat mai putin inteleg pru-
denta lucrarii dvoastra, cu cat imi pare, ca din
contra ar fl trebuit sa ne felicitärn, ca exista un
germine de reforma constitutiona16, pe care sa4
läsam sa se dezvolte mai antai in toata liberta-
tea. Caci asupra acestui lucru credeam a sun-
tern de aceeag parere : cá adica este tocmai in
folosul sistemului constitutional, care de alt-min-
terea are multe inconveniente, el servegte de
ventil de siguranta in contra agitatiilor factice
zguduitoare, prin libertatea ce da ideilor de
a fi discutate In parlament gi in tail,.
Apoi ce lucru mai bun voiti decat sa r6mae
in aceasta tara un germine oare-care de idei asu-
pra reformei constitutionals ?
.56680 18

www.dacoromanica.ro
274

§i ce confuzie de principii §i de partide are


sl se nascA de acum inainte ! yeti veni d-voas-
tra liberalii §i veti astupa gura la 0 minoritate
tot de liberali, §i yeti pune pe partidul celalalt
in strania pozitie de a se intreba : ce sa. facem ?
SA meargA Catargi cu Rosetti in cont9, lui Bra-
tianu ? CAci in practica constituVonalA, la ale-
geri, trebue 0, se imparta §1 sA se grupeze vo-
turile in voturi pentru §i contra guvernului.
Apoi aceasta vö ceste noua Rube de principii,
care ar fi trohuit sa desparta partidele in tara
noastra de la pro3lamarea Regatului incoace? 0
simpla impartire §i despartire in 4, sau in 3,
sau in 2, sau in 1 colegiu eledtoral ?
0 repet, d-lor, nu mai inOleg nimic.
Un al treilea argument §1 termin.
D. Rosetti a aruncat cuventul ca este corup-
tie la temelia legii electorale" a§a zice d.
raportor. Este o mare greutate, d-lor deputati,
pentru fie-care din noi, and este vorba sa ne
orientam in viata publica : este greutatea ca, in
nornolul, in multimea de idei, de principii, de
curente partiale mai mici, de cuvinte ce se aruna
§1, mai bine ziand, de necesitati reale ce par a
se impune, sA alegem pe cea mai importantA, pe
cea mai urgenta §i sA o deosebim de aceea, care
md poate a§tepta. Rune lucruri sunt bine de

www.dacoromanica.ro
275

Mut, multe rele sunt totdeauna de stirpit; zil-


nica viata, publica nu consistä in alta cleat in
a indrepta un rëü, or a face un bine, sau a face
un rëu, pe care alp trebue sa vie sa,-1 indrep-
teze. Multimea de lucruri bune ce trebuesc acute
§i multirnea relelor, cari trebuesc combatute in
or-care Stat, este foarte intinsa, este enorma, §i.
este dar evident ca chestia cea practica nu este
de a arata relele §i idealurile de bine, ci este de
a arata : pentru ce cutare rëu trebue acum §1
nu altä data indreptat ? Pentru ce el mai Antal
§i nu altul? Pentru ce acest bine Mut acum §i
altul atunci, §i. pentru ce nu vice-versa ? Este
prin urmare cam naivä intrebarea : apoi nu exista
coruptie la temelia legii. electorale ? dacg, prin
aceastä intrebare vrea sa se dovedeasca §1 necesi-
tatea reformei constitutionale tocmai in acest
moment §i. in acest mod. Qacrasemenea formu-
lari generale de critica in contra relelor existente
se pot gasi cu gramada.
La intrebarea d-lui Rosetti despre coruptia in
legea electorala se pot pune multe alte con-
tra-intrebäri. De exemplu : nu este coruptie in
administratrie? Sau alt rëu: nu este coruptie
in numirea rnagistraturii ? nu in magistratura
de fapt, cAci tot.' am recunoscut ca rnagistratii
no§tri in marea lor majoritate s'au tinut la 0

www.dacoromanica.ro
276

onestitate mai presus de legea dupa care au


fost numiti (Aplause), dar este coruptie In mo-
dul, cu care se fac numirile In magistratura de
catre puterea executiva. Ce coruptie ? Coruptia,
pe care a aratat-o insu§ d. ministru de jus-
titie: influentele, hatarurile, presiunile parlamen-
tare §i prefector ale. Un al 3-lea rëu : nu este
coruptie In numirea functionarilor administra-
tivi ? Ce? Se aleg la noi prefectii, sub-prefectii
§i ceilalti functionari administrativi dupa merit,
dupa valoarea lor in lucrarea speciala, or dupa.
influen tele §1 dupa recomandatia oamenilor pu-
ternici §i dupa, mici necesitati electorale? Mad
am supune noi, nu la un sufragiu universal, dar
macar la o votare liberä intro noi in Camera,
pe prefectii azi in fiinta, pe cati i-ati primi d-voas-
tre cu majoritate ca buni prefecti ? (Aplause.)
Va sa zica toate aceste lucruri sunt rele, §i
daca am intreba, dar nu a§a pro forma, oficial,
ci ca oameni de omenie §i sinceri, daca am in-
treba majoritatea alegötorilor no§tri . . . dar lasa
alegaorii, iata sa e§im acum pe strada, in Bu-
cure§ti, §i sa intrebam pe fie-care din casa in Ca-
sa :D-le, ce vrei? Vrei s ai un tribunal bun
un prefect bun or vrei sa ti se modifice le-
gea electorala ca sa votezi in cutare colegiu
0 nu in cutare ? Eu cred ca mai toti cetätenii

www.dacoromanica.ro
277

au sa zica : impartiti-me cum voiti cu legea e-


lectorala, dar dati-mi tribunal bun §i administra-
tie buna. (Aplause.)
Vreau sa zic prin aceasta, ca curent pen-
tru curent, §i formula pentru formula daca
este curent pentra legea electorall, din causä ca
ar fi coruptie la temelia ei, eu zic ca este un
curant mutt mai puternic in contra coruptiei din
administratie §i in contra arbttrariului, cu care
se numesc magistrati.
D. Iepurescu. Apoi tocmai aceasta este vina
legii electorate de astazi.
T. Maiorescu. Aud obiectia, ca aceste rale ar
veni tocmai din cauza actualei legi electorate.
Respund indata la aceasta obiectie, caci §i firul
natural al argumentarii me aduce la aceasta.
Poate unii din d-voastra cred in toata since-
ritatea, ca numai prin o reforma a legii electo-
rate se pot indrepta aceste rele. Caci alt-fel ar
fi dea-dreptul inexplicabil, cum in sitnatia noas-
tra interna nu ati gäsit ceva mu urgent de fa-
cut decat reforma constitutionala propusa astazi.
Sa examinam putin §i aceasta chestie.
Ce, d-lor, este oare serioasá obiecVa ? Exista
oare in adever, acum §i aici, mai multi din d
voastra, cad sa fie patrun§i §i convin§i, ca daca
se va face aceasta reforma a legii electorate, a u

www.dacoromanica.ro
278

sa iasä un alt soi de deputati, cleat in tre-


cut, altfel de oameni necunoscut'i de noi Ova
acum ? (Aplause.). Ce ? De aci inainte o sa vedeti
alt-fel de Carnere, asa Meat prin acei deputati
are sl, se faca cea ce ar fi fost irnposibil sa se
facA, prin cei de paua acum? Cine crede ast- fel,
tare-i este credinta, dar eu nu-i v6d nici un te-
rnei 0 sunt convins, ca vor Ell cam acelas fel
de deputati, ba chiar cam aceleasi persoane.
Mei numai atunci cancl se va schimba in tara
intreag starea moravurilor, Meat tara sä aiba
alti oameni mai buni si mai culti decat noi,
numai atunci cred, ca or cu patru colegii, or cu
unul or cu trei, vom putea avea alt-fel de Ca-
mere.
Dar sa luam lucrurile mai de sus. D lor, sa
stringem argumentarea i sä o ridiam la in-
ältimea chestiei.
La 1881 s'a proclamat Regatul. In acele mo-
mente partidul liberal s'a afirmat ca un partid
de ordine monarchica, si nu are astazi, in buna
discutie de principii, nici un adevërat conserva-
tor motivul de a se impotrivi din princip in
contra guvernului d.lui Bratianu. Monarchicii, di-
nasticii, constitutionalii, conservatorii i liberalii,
noi toti impreuna nu am vëzut in tot timpul
Regatului alta decat legi de interes general.

www.dacoromanica.ro
279

Daca ace asta este adevërat din punct de ve-


dere al partidelor, alt fel se prezentd situatia,
daca o exarninArn dupa cerintele organizärii in-
terne a noului nostru Stat. Aici trebue sa re-
cunoa§teti, Ca prea putin s'a facut de la 1881
incoace.
Oare legea electorald a fost de vina? Care
in adevér Camera veche ar fi refuzat de a lucra
pentru o mai terneinicd organizare internd?
A pelez la cuno§tintele, la sirntirnintul d-voasträ
practic despre starea Camerei.trecute §i a celei
de astdzi. 0 hipoteza: dud, ar fi venit cabinetul
actualului ministru sa zicd: este epoca de or-
ganizare a Statului §i fiind-ca nu mai poate sä
mearga cu arbitrariul guvernului, fiind-ca nu mai
voim ca guvernul sä fie supus acelei influente
rele, de care se plangea d. Lascar, a deputatilor,
faceti-rni o lege de admisibilitate In toate func-
Vile statului, ca sa mi se ingradeasca puterea
mea in numirea functionarilor. Credeti D-voasträ
ca s'ar fi impotrivit Camera veche? Puteti credo
d-voastrd, ca in extractia d-voasträ electora-
la de pand acum, adicä in modul de a fi aleasä
Camera cu patru colegii, sta ceea ce ar fi irn-
piedicat pe deputati de la aceastä opera de re-
forme ? Cu ce drept aruncati o asemenea pata
asupra Camerei vechi, asupra d-voastra, asupra

www.dacoromanica.ro
280

legii electorale actuale? Cred cA, este simVrnêntul


tutulor, c ar fi nedreapta o asemenea acuzare.
Si dad, ar fi venit acela§ cabinet de acum
trei ani §i ar fi zis Camerei liberale, or cum ar fi
fost extrasA ea dupA legea veche : nu este in-
vëtAmOntul destul de Nit in Stat, Constitutia
cea veche din 1866 prevede §coli in toate co-
munele, sA le facem mai multe, iatA mijloacele
budgetare combinate pentru aceasta : ai fi re-
fuzat clvoastrA? i dacA acesta-§ guvern ar fi
zis :este o anomalie constitutionalA ca sA atirne
puterea judecAtoreascA, care este a treia putere
in Stat, de la puterea executivA, este o enormi-
tate sa, vie un ministru s institue §i sa desti .

tue un judecAtor dupl simplul lui arbitriu, sä se


intirnple lucruri ca acum trei ani . . . M oprese
putin la acest episod, nu voi cita nume proprii
de persoane, voi arata numai locul §i timpul.
La Giurgiu, la o alegere partiall a colegiului al
doilea, in Aprilie 1881, in prezioa alegerii s'a
del:At-tat un judecAtor de instructie §i s'a pus
altul in loeu-i, care fusese sub acestal guvern
destituit pentru abuzuri, in urma raportului pro-
curorului general al Curtii de apel din Bueure§ti.
Acest judecAtor avea doul rude §i dispunea de
trei voturi in acel colegiu ; dupa ce s'a fAcut
alegerea §i a clzut candidatul opozitiei tocmai

www.dacoromanica.ro
281

cu aceste trei voturi, a venit alt ministru de


justitie tot din partid §i din acela§ guvern, §i 1 4
zile dupa alegere a destituit din nou pe judo-
catorul cu trei voturi, dar alegerea era facuta
in sensul partidului.
SA se intimple asemenea scandaluri sub un
regim liberal, §i ministrul pre§edinte sa nu poata
zice Camerei sale : nu mai sufere tara arbitra-
riul acesta in magistratura, sä ne punem pe o
cale de onestitate elementara ca Stat constitu-
tional, sa se indrepteze defectul fundamental al
numirii rnagistratilor dupa bunul plac al unui
ministru §i sa facern o lege, pentra ca aceste
nurniri sa se asigure aa incat persoana §i ave-
rea cetäteanului sa fie garantate in afara de in-
teresele partidelor? S'ar fi gasit o Camera aleasa
or cum voiti, care sa zica d-lui Bratianu: 'nu
voi sa m6 ocup de aceasta ?
Nu o poate crede nimeni din dvoastra. Dar
fie ca s'ar fi facut reforma magistraturei dupa
sistemul electiv al d-lui Rosetti, fie ca s'ar fi
facut dupa sistemul inamovibilitatii al altora,
vorba era tot-deauna sa se faca independent
sanctuarul justitiei de arbitrariul unui ministru.
(Aplause.)
Apoi dad, se facea independenta justitia, daca
se lätea inv6tamOntul in §coale, daca exista legea

www.dacoromanica.ro
282

pentru admisibilitate in functii, oare nu ar fir

fost rnai mare independenta alegaailor fata cu.


guvernul ? Nu ar fi fost mai restrinsa influenta
guvernului aSupra operatiilor electorale i pe
de alta parte mai restrinse cererile de funbtiuni
din partea deputatilor penteu favorizatii lor ?
Incontestabil ca da Apoi atunci de ce n'ati facut-ol
Sou mai bine dad, n'ati facut-o .pana acum §1
o yeti face de acum inainte, de ce nu Wept*
sa vedeti, ce rezultate va da Constitutia cea veche
cu legea ei electoralar, facendu-se antai ceea-ca
ea insa§ cere, adicä o a treia putere in Stat prin
independenta magistraturei, o ingradite a influ-
enWor rele prin legea de admisibilitate in func-
tii, o aplicare generala a legii de invetament ?
Nu e frebuinta sa desvolt mai departe argu-
mentul. Pentru eine vrea sa inteleaga, chestia
este pe deplin lamurita. Perrniteti-mi dar sa.
termin toata vorbirea mea cu o creosebire ce
vreau sa fac intre initiatorii de idei, precum
ina'un mod eminent a fost in aceasta tara d.
C. A. Rosetti, §i intre oamenii practici de Stat,
cari trebue sä pue in lucrare asernenea idei.
Evident ca ar fi, daca-mi iertati comparatia
prea vulgara, toata viata publica un fel de- aluat
nesarat i desgustator, dna nu ar avea un ferment,
care sari dea mi§care §i sa-i mai-easel pro-

www.dacoromanica.ro
283

Ar fi o stagnare -de moarte inteo so-


cietate, in care. n'ar fi cine-va, unii sau mai mufti,.
cari prin idet noue sa tie tot corpul in mi§care
§i organismul in viata. (Aplause.)
Este foarte frurnoasä, este poate -cea mai fru-
rnoasa misiunea acestor ideologi sau ifdeali§ti. Dar
or cat de- frumoasa ar fi, sa-i recunoa§tem
mitele ei ,intr'un Stat ccinstitui pe baze reale.
Vom constata indata o fundamentala deosebire
de caracter. Acel care cencepe ideile, s'e arata,
de regula foa:rte nepractic pentru a le- realiza,
§i un admirabil initi'dtor de idei poate sa fie un
.detestabil ministru, §1 vice- versa, acel care este
mai Meet, mai prudent, mai Min capabil *de a
coricepe idei nouë, poate sä fie foarte capabil
pentru realizarea. ideilor. Deosebirea lucrului in
practica va fi aceasta: ideile incap u§or intr'o
minte omeneasca individualä, u§or ne vine sa
le invirtim una dupa alta ; §1 cine, fara griji ma-
teriale, cu oare-care intindere §i dibacie in rela-
Vile sale, este in fericita pozitie de a se pune
numai pe cautare de idei, aceluia o sa-i vie,
daca este de altminterea un cap eminent, foarte
multe §i foarte in graba. Dar cand va fi vorba
sä se realizeze in viata practieä, atunci or-ce
idee, care in capul unui individ i§i avea locul
ei u§or §i se gasea bine alaturea cu multe al-

www.dacoromanica.ro
284

tele, va trebui sa vie a disloca lucruri, cari sunt,


§i a le inlocul cu altele, cari nu sunt Inca, §i
ii va trebui un spatiu unde sa realizeze, §1 un
timp cand sa poata realiza. Ast.fel ceea-ce este
grabnic la conceptie, va fi prin necesitatea
lucrului incet la realizare.
Dar, d-lor, grabnic §i inoet sunt cuvinte prea
vagi. Trebue sa cautam §i sa gasirn un criteriu
practic, cand o idee §i-a facut drumul ei §i poate
sa lase locul alteia, §i cand trebue sa mai a§-
tepte pAnd sa vie vremea unei inovatiuni. 0
idee a d-voastra, a partidului liberal, a fost §i
Constitutia de la 1866 ; ai indepli nit, in intelegere
cu partidul conservator, dorintele vechi ale diva-
nului ad-hoc, i ne-ati adus pe Tronul Roman §i o
Dinastie strAina.. SA ne felicitam CA s'a intimplat
ca acel §ef ales al nostru din o Dinastie straina
sa se fi identificat cu tara. Nu nurnai atat, aceasta
era dator sa o faca or-ce Principe strain, dar a
fost din intimplare §1 dintr'o Casa suverana strain,
care de atunci incoace a dobindit preponderanta
in toata politica europeana. A§a dar la 1866
dvoastra v'ati unit cu adeversarii conservatori
§i ati fAcut Constitutia a§a cum a cornPus-o
compromisul de atunci : o idee mare*. ; §i de
§i din punctul de vedere al partidului liberal nu
vi s'au realizat toate cerintele in aceasta Consti-

www.dacoromanica.ro
285

tutie, dar un lucru foarte mare vi s'a realizat : s'a


izbit lovitura de Stat, s'a aratat tërii c. chiar un
Principe indigen §i in mune privinte popular §i
mare, precum era Voda Cuza, cand s'a atins de
libertatile publice, nu a mai putut sa aiba exi-
stenta sada ; mare triumf al principiilor liberale,
§i acest triumf este propria esenp. a Constitutiunii
de la 1866. Daca este o a§a puternica idee In
Constitutia de la 1866, nu-i lasati timp sa se
pue in lucrare aceasta Constitutie in intregimea
ei? Nu lasati, ca acele idei ale Constitutiunii de la
1866, cari se retell la invatämintul public, la
justitie, la administratie, sa fie antai puse In lu-
crare, inainte de a trece la alte idei? Inainte de
a fi executat toata opera inceputa la 1866 prin
Constitutie, veniti asta-zi s, §tirbiti aceasta Con-
stitutie, §i veniti cu alte idei, cu idei de trei co-
legii sau cu idea de un singur colegiu, cum
vrea d. Rosetti? i dupa, o asemenea procedare
pripita, cand vom fi in mijlocul lucrarii cu aceste
colegii reformate, cari numai ele prin ele singure
nu o sa faca minunea Orli, ci vor reclama multe
alte lucrari de detai, sa veniti cu alte idei §1 sa
intrerupeti §i aceasta lucrare, inainte de a se fi
realizat pe deplin ?
Dar se poate un a ca aceasta ? Este aceasta proce
darea prudenta a unor oameni de Stat practici, cari

www.dacoromanica.ro
286

vor sa consolideze fundarnentul, ce §i 1-a pus nati-


unea liber la 1860 §i pe care s'a intemeiat
Dinastia noasträ constituVonala ?
Daca in cele zise pana ad sirnii ca exista
un adevër politic, imi permit intrebarea finalg :
ce ar fi, and nu ar intruni proiectul asupra
reformei electorale acea majoritate de dou6 treimi,
ci ar mai lipsl cate-va voturi, §i dupa ce s'a prirnit
celelalte parti din reforma Constitqiunii, cari
astazi sunt ca§tigate (§i tocmai de aceea am
vorbit acum 5 zile in favoarea acestei impartiri,
onorate d-le Ianoli, pentru ca sa, fim cu totii
mai independeqi la votarea sau respingerea
legii electorale), ce ar fi, zic, dupa ce s'a facut
revizuirea asupra unor lucruri de mare impor-
tanta din Constitutie, §i prin urmare nu se
poate zice, ca degiaba a fost convocatä toata
Constituanta revizionistA, ce ar fi, dad, aceastä
parte, care este acum in chestie, nu s'ar revizul,
ar cadea, ce impresie ar fi in tare Ce impresie ar
fi ? S'ar linitI lumea; s'ar impreuna toti §1 din
o parte §i din alta pentru ca impreuna cu d-
yoastra sä lucreze la opera de organizare sa-
natoasa in adrninistratia §i justitia tërii, i ar
femanea idea de un colegiu unic al d-lui Rosetti
ca un ideal al partidului liberal, ideal pentru
iriitoarea desvoltare a Romaniei la timpul oportun.

www.dacoromanica.ro
237

D-lor, intre alternativa din urma §i intre discu-


siunea ce o vöd acum intre majoritatea d-v.
§i restul törii, pentru mine lucrul este hotarit:
voi vota din toata, convingerea mea contra
luarii in consideratie a acestui nefericit proiect
§i a felicita Camera §1 Tara, cand ar cadea
proiectul. (Aplause.)

Reproducem acum dupa Monitorul oficial


§i urmarea discutiei din aceeas sedinta a
Camerei, i anume discursul lui C. A. Ro-
setti :
D. pre§edinte al eonsiliului I. Brittlanu.
Véd ca nu a cerut nimeni cuv6ntul ca sn.
rospunda onor. d lui Maiorescu.
P. Gricligteanu. Dacn imi dati vole, voi
cere eu cuvêntul.
D. pre4edinte al consillului I. Britianu.
Numai onor. d. Rosetti ti eu putem sa ve-
nim sa röspu.,dem d-lui Maiorescu; si de a-
ceea m'am si dus la d. Ionescu sa-1 rog a
ceda cuv6ntu1 d-lui Rosetti. Darn. onor. d.
RosPtti n'a cerut cuvéntul
C. A. Rosettl. Nu 1-am cerut, &at sant
gata sa-1 cer, insa numai pentru o parte
a chestiei ; cea1a1ta te priveste pe d-ta.
D. vice-preqedinte. D. Rosetti arecuvéntul .
D. prepdinte al consillului I. Britianu.
Dupli d. Rosetti cer eu cuvdntul.
C. A. Rosetti. D-lor, a rèspunde tara nfl

www.dacoromanica.ro
288

minut de pregAtire unui maestru ca d. Ma-


iorescu, este mai mult cleat o cutezantA.
Dad, am IndrAsnit InsA sA o fac, cutezanta
nu vine din increderea ce am In mine.,
ci din siguranta ce am, a d. Maiorescu a
§tiut, ca un adevörat maestru, sA. profite de
toate greplele noastre, pentru ca sA le adune-
Intr'un coco10 i sA ne loveascA Cu el in cap,
ca sA ne de§tepte. (Aplause, ilaritate).
Acest invAtat, onorabil i maestru bkrbat
de Stat a luat lucrurile cu acel §ir regUlat,
care §tie sAl aibA un vechiu i experimen-
tat profesor, le-a luat 0,ncA de la lovirea de
Stat.
qi In adev6r, tot ce a spus este adevrIrat.
Lovirea de Stat, ori ate bunuri ar fi advs.
0 admit cA a adus multe bunuri ain
spus-o Inainte de a se face cu ani Intregi
§i dupa ce s'a fAcut, cA, dacA ar veni un
om §i sam1 dca tot, dacA Isus, care rein-
vieazA Dumineca viitoare, ar bine-vol sa mai
vina o data pe pament §i mi-ar zice: puma
degetul in rana cuielor i crede ; i daca el
ar vol sA se faca dictator al acestui popor-
ca sA-i dea toate bunurile pe care el le do-
re§te, eu n'a§ primi nici chiar o ast-fel de
dictaturA, . (Numeroase aplause); pentru
cA, dacA astazi se gase§te un om dant care
ar salva Vara mea, acel om e muritor,
noi, cari ne am fi deprins O. nu mai existAm.
deal prin vointa unui om, am fi o natiune
condemhatA peirii. (Aplause).

www.dacoromanica.ro
289

Acest sentiment il aveti toti, il are nati-


unea romana. Elita natiunii romane a facut.
acea revolutie de sus in jos; s'a unit ca
sa restabileasca regimul constitutional ; ei
aceasta este gloria tutulor acelor oameni Para
osebire de nuant3 §i caracter, c1 au dat na-
tiunii mijlocul de a se desvolta prin ea in-
sas, §i. mai malt aaca, ca au oprit de a se
perde tara Romaneasca, fac6nd ceea-ce ne
ameninta d. Lascar, cand zicea Ca drepturile
puporului nu se chi], ci se iau. Noi insa toata
viata noastra am zis §i vom zice, ca revolu-
tiunile trebue sa se faca de sus in jos, iar
nu de jos in sus. (Aplause).
Ea n'am venit la tribuna ca sa atac, nici
sa nal., am venit sa spun ceea ce cred Ca
e drept, precum d. Maiorescu a atacat ceea-
ce a crezut crL nu e drept.
D-sa zice, Ca ceea-ce facem acum este o.
opera de partid, iar nu opera constitutionala,
ca jurnatatea t6rii este In contra; ca oameni
ca d-nii cutare i cutare nu trebue so, zica
si ei ceva?
Toate acestea sunt marl i drepte adeve.-
rail; dar dua d-lor nu vor sa vina, cum
putem noi sa-i luarn cu sila? i la réndul
meu vö intreb: cum pot eu sä merg CU .

d-lor, daca cred c d-lor fac r6u? Poate m6


insel. Dar eine m6 jude0? Natiunea.
Ei bine, s'au deschis colegiile electorale;
s'au dus si d-lor acolo, au vorbit si crez ca
.566So Jo

www.dacoromanica.ro
290

nu se va fi gasit nitneni care sa-i fi oprit


-de a lua cuv6ntu1 in o alegere.
0 voce. Ba s'au si ales unii.
C. A. Roseti. S'au ales vre-o cati-va;
dar au crezut ca este in interesul torii sa
-demisioneze din Camera si sa zica: alegerile
nu au fost li1ere, ne retragem dintr'o Ca-
mera, care nu este liber aleasa, i reintram
in natiune.
Din zioa acea, eu de mune ori m'am in-
trebat i ma iamb si astazi ce fel au in-
trat in sinul natiei? Cad le sant intrunirile
-ce au %cut? §i intrebarea aceasta le am
facut-o de multe ori §1 in saris, ca ziarist,
-cu tot respectul ce le stint dator, caci ni-
-meni nu va gasi ca de cand d-lor nu mai
-sunt la minister, eu le am adresat un sin-
gur cuvOnt, care :A se poata, lua a ar fi
un atac, de §i d.lor pe mine ma ataca in
toate zilele IN in tot felul de acuzari, la cari
pana acum nu am respuns §i nici nu voi
rttspunde ; cici clan atacurile au fost drep-
te, le merit ; iar clan nu, d-lor se vor cal.
Eu insa vac], ca prin cuvintele i prin
faptele d-lor nu fac decal a cosfiintl ceea-
-ce am zis eu, ca coruptia este la baza iegii
-elect orale ; find ca or cat de tau ar fi acest
zuvern, or cat de rai sunt prefectii sai, or-
Late inriuriri au facut in alegeri, in justitie
-si in toate: oare aceste acuzari nu s'au re-
petit in contra tutulor guvernelor ? Oare

www.dacoromanica.ro
291

fllem brii noului partid liberal-conservator,


&at% de cei cari facusera parte din minis-
terul (ui Catargi, toti ceilalti membri ai
acestiii partid nu au sub-s3ris impreun5, cu
noi acelea§i acuzari in contra guvernului Ca-
targi, i Ina mutt mai grave §i mai v&lite
decft.t acelea, pe care le aduc guvernului
actual ? §i dacl le au subscris, negreit
aveau convictia cc acuzirile sunt drepte,
fiind-ca persoane ca d-nii Vernescu, Kog5.1-
niceanu, Boerescu, lepureanu, etc., nu ar pu-
tea sa-0 puna seumAtnra la acuzari, pe cad
nu le an recunoqte ct sunt drepte. §i do-
vada a intemeiate au fost acuzarile ce fa-
ceam atunci, este cä tara le-a judecat §i a
zis ca Cu drept le-am fncut.
Putea-vor zice si despre alegerile acelea
le-a inriutit guvernul (Hui I. Bratianu ?
ct .
Nu, cad era atnuci Inca d. Lascar Catargi
la guvern. Prin urmare colegiile acelea e-
lectorale s'au pronuntat contra acelor gre-
geli.
Dar am citit pe la 1882 in ziarul Timpul
un articol, pe care 1-am reprodus §i eu mai
.ticurn SO sau 30 de zile, i in care se zicea
hi privinta veridictului dat de alegotori con-
tra d-lui Lascar CJtargi, a sunt momente,
in cart aleetorii corupti, cand vëd cä un
guvein pleaa spre povirniq, se unesc cu
prefectii §i cu sub-prefectii si-i dau in cap.
Prin urmare nu trebue sä sfi; sim odata

www.dacoromanica.ro
292

cu acea coruptie ? Uncle se afla sorgintea


röului, cand toti cei cari au venit la guvern
de la 1866, nu au facut nici unul din acele-
fapte, pe cari Constitutia Ii indatora sa le
fad% ? De unde vine, ca. toti au fost acuzati
a nu lasa sa se a1eag1 deputatii, ciii nu-
mese ? §i noi am acuzat pe d. Catargi, §i
d-sa ne a acuzat pe noi. Nu trebue sa stir-
pim odata aceasta sorginte ?
Se cita adineaori cazul numirii de catre-
acest guvern a Willi judecator, la Giurgiu,
imi pare, inadins numai pentrn alegeri. Dar
cate de aceste cazuri nu s'au constatat prin
telegrame oficiale sub guvernul precedent..
(Aplause.)
Vedeti dar, c trebue sit facem ceva ca.
sa esim cat mai cur6nd din starea aceasta
de lucruri, cand alegerile pot depinde de la
un judecator sau suplininte de tribunal. (A-
plause.)
Unul din preopinenV intreba, de unde sa
mai aducem alti deputati in Camera dent
tot din cei, cari au fost pana acum2 Dar
eu a pune intrebare alt-fel : de unde sä
mai aducem alti ministri ? (Aplause.) I-am
sfirsit, d-lor, i-am incercat pe toti. i daca.
toti oamPnii onorabili au facut asemenea abu-
zuri, aceasta nu trebue sa ne ingrijeasca?
Eu unul zic ca abuzuri a Mut i d. Catar-
gi ; eu zic ca si din aceasta Camera, si din
cea de mai inainte, foarte multi dintre no

www.dacoromanica.ro
293

ne am dus la d. ministru si i-am zis: da-mi


un bilet (Aplause) sä me aleaga, ; o i cei mai
independent'', sau cei mai dibaci, ziceau: d-le
ministru, te rog, scrie prefectului sa nu me
sustinA, nici sa me combata. (Aplause, ila-
ri tate.)
Eu acuz, combat pe actualii minitri, pe
cari Ii stimez i ii iubesc, cand ved a se
fac asemenea lucruri ; dar cel putin recu-
noasteti, (A acesti ministri si primul nostru
ministru, la 1881, (Ian nu me insel, §i-a dat
demisia, zicend ca, nu mai poate administra
cu acele cersetorii ale acelora, cari sunt alesi
prin cersetorii (Aplause); cAci nu d-ta, d-le
Maiorescu, nu d-ta vei nega, O. rare ori se
poate alege cineva cu bunA dreptate in co-
legiul acesta strimt, unde joaca cel mai mare
rol banii, functiunile, pn i slabiciunile o-
menesti. (Aplause.) Este cate o persoana sau
doue stapanA pe un colegiu de ate 70 sau
80 de alegetori, i aceasta intra la tocmealA,
ci ca sa castigi, trebue sa intrebi can Ii sunt
9i slabiciunile, sa stii ce cadouri sa dai cu-
threi sau cutarei doamne. (Aplause.)
IatA ca am intrat in familie, dar legea nu
s'a promulgat Ana. (Ilaritate.)
Membrii noului partid liberal-conservator
au declarat ca, nu intrA in Camera, dar ca vor
intra in mijlocul natiunii. Bine-voiasca onor.
d. Maiorescu a-mi spune, cats intruniri au
Mut d-lor in acesti doi ani ? Eu nu am vezut

www.dacoromanica.ro
294

nici una, i i-am provocat mereu, cAci am


volt sA-i ved in mijlocul natiunii. Daa natiu-
nea e cu dlor, In rnarea ei majoritate, de
ce nu se duo la ea ? SA se duc i lasä sa-i
aresteze guvernul. (Ilaritate )
Au zis numai, di se duc In mijlocul na-
tiunii, dar eu nu am vezut pe nici unul sA.
so duLA. Imi pare yeti cA nu s'au dus, ei
imi pare si mai T6U, cA nici unul din par-
tidul meu nu se duce decat numai cAnd
sunt alegeri, avend pe prefect la brat. 3116
plan de amicii mei, ell nu fac intruniri pu-
blice, dar nu pot sA, apAr pe protivnicii mei,.
cari au declarat a fug din CamerA, ca sA
se ducA in natiune, $ i au fugit si din ca-
nierA si din natiune. (Nuineroase aplause).
Mai zice onor. d. Maiorescu, cA guvernul
acesta n'a fAcut scoale, n'a fAcut legi de admi-
sibilitate in functiunile administrative, n'a fA-
cut legi de organizare a justitiei, etc. Va recu-
noaste cel putin dsa, cA, eu, ca ideolog,
cerut.E adeverat, cA guvernul nostru e aproa-
pe de opt ani la putere i e vinovat a n'a
fAcut toate aceste legi. Dar guvernul d-lor
a fost necurmat, nu sub aceeas firma, dar
toti din acelas partid, si n'a fAcut nimic,
si intre doi vinovati, ai nostri tot au facut
ceva. Eu as vol sa dau jos guvernul acesta,
dar pe cine sA, aduc in locu-i ? Nu-mi dai
pe nici unul d-ta, si nici eu nu pot sa-ti
dau. Eu nu pot, fiind-cA sunt ideolog. Alta

www.dacoromanica.ro
295

e a scrie i alta e a face. Spuneam la 48.


d-lui Ubicini, cand e§iam din casa d-lui Di-
nicu Golescu, unde era guvernul provizoriu,.
eram tinär, n'aveam de cat 31 sau 32 de-
ani : am descoperit un lucru ; cum intri in,
guvern, te faci reactionar. Pentru ce ? E
lesne a se zice : pune focul colo, darima stilpii
aceia din sala Adunarii; dar cand me voi
pune sa-1 darim eu, pe respunderea mea....
hei ! atunci se schirnba lucrul. (Aplause.)
Nu e guvern, care sa nu fie reactionar, care-
se. nu fie mai mult sau mai putin stationar.
Mi s'a intemplat sa \Ted multe lucruri; viata.
mea a fost o roan, care a mers foarte re-
pede; azi eram in pu§cArie, peste cate-va.
ore stapan absolut, a treia zi iara§ in puq-
carie, i pest!) cate-va zile iar stapan ab-
solut ; §i cand zic stapan absolut, §titi ce-
va sa zica in timp de revolutiune, cand bib
timp de cate-va ore poti sa faci ce vrei.
D-voastra n'ati trecut prin aceasta, d-le-
Maiorescu, dar ati fost ministru, i e destul
sa §titi, cat de slabi i mi§ei sunt oarnenil
cand Ii vezi de aproape in asemenea impre-
jurari. Acum te linggesc, a doua zi te in-
sulta. (Aplause.) Aci, in sala aceasta, Ca-
mera lui Voda Cuza dupa 11 Februarie a rupt.
insigniele cari erau acolo, d'asupra Tronului. E
acesta un fapt de sufiete nobile i libere ? Nu 1
E fapt de sclavi. Se. le fi rapt cand era Cuza pa
Tron, iar nu cand era dzut (Aplause).

www.dacoromanica.ro
296

Eu atribui, in sinceritate, legii noastre


electorale toate relele, de cari ne plangem.
Le atribui legii elect orale, cad nu pot sa
le atribui tutulor barbatilor, cari au trecut
pe la guvern. De aceea zic : legea electoralA
e de vinA, 0 de aceea, pentru cä stiu ce
rëspundere are cine-va -cand este la guvern,
si pentru ca a nu implic catq de putin
respunderea nim6nui in chestia pe care o ridi-
cam, cand am fäcut aceastA propunere, am
zis: scriu in numele meu i numal eu sin-
gur. N'am vorbit cu nimeni. Acp.zatiunea
am facut-o eu singur 0 am spus-o indatä
0 la Inceput, ca nimeni sä nu se in§ele, sä
zia c unii din miniWi mi-au §optit. Nu
m'au crezut. Ata mai rèu pentru acei, cari
nu cred cand le spui adevörul ; se vede ntt
se uitä In oglindA, cand nu cred pe altii.
Am mai cerut reforma legii electorale pi
pentru ca stt indeplinesc lipsa de coale pi
celelalte neajunsuri, pe cari cu drept cuvênt
le arhtati, i st curm or-ce ui A, care se na--
te adesea Intre oamenii cari nu se cunosc,
or-ce urä intre partide, or-ce desbinari in
natiune ; cad lucrand la un loo cu totii, ne
cunoa§tem mai bine unii pe altii, ne sfatuim
impreutiä, i cate bine-faceri hu pot rezulta
din asemenea intelegeri, cate banuieli i ca-
lomnii nu dispar, cand lumina se face inain-
tea tutulor ? D-voastr a. insA läsati pe sätean
singur pe mana zapciului qi a primarului;

www.dacoromanica.ro
297

ii spuneti c Ii dati dreptul de vot, cand


in relitate nu-i dati nimic. Apoi nu vedeti
ca 1-ati corupt? §i ce ati corupt? Temelia
casei.. (Aplause.) Nu vedeti, ca 1asandu-1 sin-
gur sub biciu i zic6ndu-i ca aceasta se chiama
a-i da drepturi, 11 faceti sa ureasca aceste
drepturi, cum uräste garda nationala, pen-
tru ca noi cesti-lalti ne-am tras toti de la
garda ; ream lasat numai pe mojici ? Satea-
nului ii trebue lumina, si joi trebue sb-1 facem
sa prate de aceasta scoala a votului, care
nu este decat un loc de a se lumina ; caci,
cand vei merge d-ta in mijlocul lor i ii vei
lumina, nu vezi c ai capatat increderea pi
dragostea lor ? §i cu aceasta ai oprit pe or-
ce anarchist si nihilist ca mine si ca fiul
meu ca sa mearga sa-i indemne la omoruri,
incendiuri i cate i mai cate scandaluri, de
cari m'au acuzat, §i nU numai ca ai oprit
ca sa mai lucreze anarchistii pi nihiliptii,
dar chiar daca nu vei reusl in aceasta, cel
putin opresti poliia sa mai faca raporturi
mincinoase. (Aplause.)
Am aci, d-lor, in privinta aceasta un mic
pasagiu dintr'un discurs de mai de-unazi,
privitor la reforma electorala, pronuntat de
41 Gladstone in Camera comunelor, si care
va servl ca r6spuns la toate cele ce s'au
zis 'Ana acum in contra largirii votului.
Un deputat conservator zice in Camera
comunelor, ca nu voeste intinderea votului,

www.dacoromanica.ro
298

pentru cä aceasta va face ca num6rul 136.

birue ratiunea, tocmai a§a cum zice i onor.


nostrn raportor, i d. Lascar, cum ziceti al
d-voastrA, d-le llaiorescu ; cci In aceasta.
privintA sunteti cu totii la o laltA. Talentul
d-voastra lam admirat, asemenea i munca
talentul d-lui Stolojian 0 a d-lui Lascar ;
dar ia s vedeti ce v6 röspunde d. Gladstone:
Ne acuza a nu am formulat un singur
argument In favoarea Intinderii votului elec-
toral... "
Conservatorii ii acuzA. VedEti, ca este toc-
mai ce s'a petrecut la noi ? Cam pretutin-
deni partidele sunt ace1ea0, 0 cum zicea
ieri d. Schina In Senat: suntem liberali
voim libertatea, and nu suntem la putere.
lata, ce zice d. Gladstone :
Am zis c dupA, pärerea noasträ, intin-
derea votului va intäri Statul fäcdndu-1 s4
se rezime pe un mai mare numör de voturi.
Acest argument nu trebuo oare sä fie de
ajuns conservatorilor?"
§i notati, c acel care vorbe§te ast-fel,
nu este un nihilist, si nu1 reprocluc eu, ci
Independenict Belgicci de la 10 Aprilie. Nu
m6 yeti bänui doar, cä am pus eu pe acest
ziarist sb. scrie aceste vorbe pentru d-voas-
tr6. (Aplause, ilaritate.)
Se zice, a indivizii chemati prin proectul
nostru de lege la exercitiul dreptului de a
vote, aunt ignoranti. Se poate ; dar vor inceta

www.dacoromanica.ro
299

de a mai fi ignoranO, and se vor duce la


urna."
Dreptul de vot este un aginte de educa-
tie ; el a ornului consciinta demnitatei sale
Bi dorinta de a se lumina asupra tutulor
chestiilor sociale; a 1 exercita este a se in-
strui. (Aplause.)
Nu este adev6rat pe de alta parte
c. toate imbunatatirile, toate reformele e-
lectorale cari s'au Mut, au ridicat nivelul
Camerei ?"
Ai intrebat adineaori, d-le Maiorescu, pe
cine am mai avea sa mai aducem In Came-
ra.? Cum? Crezi clta a qtiinta, moralitatea.
t6rii este aci toata ? Dar cei de afara ? Aci
suntem 130 0 pot sa mai fie altii cinci-§ease
sute, i yin pe toga, ziva, dar nu yin aci,
pentru ccl. nu-i lasa zapciul. (Aplause.)
D. Gladstone continua:
Nu voi sa fac comparatia, persoanelor ;
nu este vorba de a se t1, daca sunt aci
mai multi oameni de talent deat in Camera
precedinte. Ceea-ce voi sa zic, este a intin-
derea votului aduce pe aceste banci oameni
politici mai bine luminati asupra trebuin-
telor terii 0 mai gata a le satisface. Camera
actuala este o dovada de acestea, ea nu
a indrasnit sa respinga nici o m6sura legis-
lativa in adevèr populara."
n Camera care va fi aleasa sub regimul re-
formei ce v propunem, va indrasni 0 mai
putin s respinga asemenea mesuri".

www.dacoromanica.ro
300

Eu zic ea, daca nu moclificam legea elec-


torala, nici d-ta, d-le Maiorescu, dna vei
veni la guvern, nu vei putea face nimic, caci
ai v6zut ca §tim si sa ne punem In greva;
nu §tiu, daca aceasta ai v6zut-o §i Intro ai
d-tale.
De aceea am cerut i cer reforma legii
electorale, pentru ca i deputatul sa fie liber
si ministrul sa fie liber si responsabil ; pentru
ca sa nu mai poti zice, ca banii si sub-
prefectii fac alegerile ; cci cand vom fi cu
totii impreunN la olalth, nu mai indrasne§te
nici un guvern sa alerge la mijloacele de
pana acum, sau dad, indrasne§te, trebue sa
vina in contra noastra cu baioneta sa verse
sange, si tii ca un guvern, care s'a stropit
de sange, or cat de bun sa fi lost pana
atunci, nu se mai poate tine la putere.
i
De aceea m'am plans m6 plang, a a-
micii d-lui Maiorescu nu au voit s r6mana
aci in Camern, ca sä ne ajute in aceasta
lupta nationala, in aceasta lupta pentru mo-
ralitate, §i sa staruiasca impreuna cu noi
a se face cat mg curind modificarea legii
electorale de astazi, pe care au recunoscut-o
cat este de vitioasa i cate pedice aduce la
irobungtatirile, pe cari toti le reclamam. D-
nia-lor insa s'au retras din Camera zic6nd
ca alegerile n'au fost libere i cer6nd a se
face noui alegeri. Dar daca acele alegeri se
vor face tot sub legea actuala, nu vedeti,

www.dacoromanica.ro
301

ca a1eg6torii tot ast-fel au sh voteze? i d-


voastrl mereu yeti zice, c n'a fost alegeri
libere, i rëul va dura necontenit.
Dar nu insist acum mai mult asupra aces-
tei chestiuni a vitielor actualei legi electorale,
pe care voi avea ocasie sh o tratez mai
in detai la discutiunea pe articole. Dad, am
luat acum cuvêntul, a fost numai casrs-
pond la incidentele ridicat de onor. d. Maio-
rescu, i dupn, cum ati vèzut, nu am vorbit
decht numai asupra acestui incidinte.
Termin, dlor, facénda-v6 o propunere,
pe care asi don sh o primiti cu toii, i d-
voastr i guvernul, ca in aceste 15 zile de
vacanth, in cad intrhm, s. ne ducem inain-
tea alegötorilor, sale spunem fie-care ce voim,
sh luam i pärerea lor i ast-fel at venim
aoi cu o rezolutdune care sh fie adevërata,
dorinta a torii. (Aplause prelungite)."

Propunerea de amanare a lui C. A. Ro-


setti nu se primeste, din contra vorbeste
1. Brhtianu pentru imediata luare in consi-
derare a proiectului cu 3 colegii, si Camera
O ei voteazh cu 101 voturi pentru, 32 con-
tra si 3 abtineri.

www.dacoromanica.ro
66.
IN CAMERA DE REVIZUIRE.

Asupra urgenlei propunerii de dotaOune.

('Sedinla Camerei de la 4 Iunie 1884).

D-le pre§edinte, a ud pe onor. preopinent (d.


1Ticolae Ionescu) zicend, a ar fi regulamentar
§i constitutional sa se tipAreasca mai antai pro-
punerea, sa se distribue, §i apoi sa se desbata
.dupa cate-va zile. Nu §tiu, daca prin aceasta
-orlon preopinent vrea sa zica, ca ar fi neregula-
mentar §i neconstitutional, daca din contra ar
hotari Camera acurn sa treaca indata in sectiuni?
Eu cred, ca un parlamentar a§a de experimentat
ca d-sa nu va tAgadul ca, daca majoritatea ar
-decide acurn sa treaca indata in sectiuni, fara a

www.dacoromanica.ro
303

a§tepta tipArirea propunerii, aceasta ar fi foarte


xegulat §i foarte constitutional. (Aplause.)
Este prevozut in regulament paragraful, care
perrnite a face §i ast-fel. Dad, dar Camera ar
decide sa treaca indata in sectii, sA se ocupe de
proiect, dispensandu-se de fortnalitatea ceailalta,
-ar face-o in mod foarte regulat §i foarte consti-
tutional §i ar r6mane in dreptul ei formal.
Este dar bine inteles, ca anOtridouö cAile ye sunt
deschise. Se poate decide §i tiparirea, se poate
-decide de d-voastra §i sa mergem in sectii §i sa,
ne ocuparn indata de aceasta intrebare. Fie una,
be ceailalta din aceste decizii, decizi t va fi egal
-constitutional/ §i egal regulamentara.
Este dar numai de intrebat : ce este mai bine
za facem? i aci, d lor, sunt douö puncte de
vedere, cari pentru mine ar fi hotaritoare. Antaia
intrebare: avem a face cu un project de lege,
in care s'ar coprinde arnAnunte complicate? Este
un proiect de lege, in privinta caruia trebue sa
ne gandim ca sl punem in concordant/ diferitele
lul dispozitii, §i sit ne trebuiascit mai mult timp
-chiar acurn, cAnd suntern pe sfirlite §i nerAbdA-
-tori de a vedea sfirlitul? Sau este un proiect
de lege, a carui importanta stA nu in amanunte,
-ci in faptul insu§ ce vrea sa-1 creeze? Daca este
am project de lege de a doua naturA, care este

www.dacoromanica.ro
304

important prin faptul insu§ §i nu prin amanunte,


atunci asupra acestui lucru, dupe, sirnVrnentul
meu, parerea ficaruia din noi a trebuit sa fie
fixata, de cand se §tie, ca va venl Iii discutare
un asemenea proiect.
Din acest punct de vedere n'a§ velea nece-
sitatea unei arnanart
Este un al doilea punct de vedere; §i acesta.
imi pare de capetenie in cazul de fa0, : este O.
chestie de Malta convenien0,. (A§a este ; Aplause.)
Fara indoiala, va fi dreptul, va fi datoria fie-
caruia din noi sa spue, clar §1 larnurit, ce cre-
de in aceasta materie, §i nu me indoiesc, ca
aceasta datorie §i-o va indeplini fie-care ; dar
marturisesc, ca n'a§ intelege cal pe lingä aceasta
inalta datorie, sä venim cu mici greutati de re-
gulament intr'o asernenea chestie. (Aplause.)
Or-care va fi rezultatul desbaterilor d-voastra,
cred ca este de datoria noastra In cazul de fa-
ta de a hotari aceasta chestie fara intarziere.
Am onoare dar a ye propune sa trecem in-
data in sectiuni. (Aplause.)

www.dacoromanica.ro
67.
IN CAMERA DE REVIZUIRE.

Pentru Domeniul Coroanei.

(edinla Canzerei de la 5 lunie"1884).

D-lor deputati, este o adevërata placere de a


asculta inteo Camera pe oratorii, cari, ca ono-
rabilii mei preopinenti d-nii Cernatescu §i Ionescu,
§tiu sa ridice o Intrebare la ináltimea ce i se
cuvine, chiar cand vii sa-i combati.
Sunt cu atat mai fericit, a vorbesc dupa
ace§ti doi oratori, cu cat mai multe parti din
vorbirea d-lor trebue sa, fi gasit aprobarea d-
voastra, precum au avut-o §1 pe a mea.
A atins de exemplu d. Cernatescu o chestie
.5668o 20

www.dacoromanica.ro
306

cu drept cuvent, pe care a mai desvoltat-o apoi


§i a ilustrao §i d. fonescu.
Vorbesc de acea parte din discursurile d-lor,
unde se pomenea despre pretendentii la Domnie,
§i unde dumnea-lor au araat in privinta unor
asernenea presupu§i pretendenti cel mai mare
dispret §i o batjocura meritata. Cred, a acele
cuvinte ale d-lor erau §i sunt foarte bine venite.
(Aplause.)
Dad, in legatura cu ni§te asemenea pareri
ni s'ar cere dotatiunea, atunci eu a§ fi cel an-
tai, care nu a§ da nici un ban sau nici o pal-
m& de p&ment: a§a de putin serioasa imi pare
that& aceasta chestie a inchipuitilor pretendenti!
Dar nu este aci chestia. Lucrul in sine, cum
se propune, este combatut de onorabilii preopi-
nenti, d-nii Cernatescu §i Ionescu, §i din alte mo-
tive. Abstractie Mend de pretender*, d. Ionescu
a zis §i aici rn'a facut sa cer §i eu cuventul :
cum puteti pune acum o asemenea chestie, in
aceasta Camera, cand ea este lipsita de repre-
zentantii elementului conservator autorizat ?
onor. d. Ionescu a avut foarte mare drep-
tate, cand a zis, ca nu poate nirnenea din
aceasta Camera s& vie sa vorbeasca in numele
acelui partid, pentru Ca in adever in Camera
nu exist& nici un reprezentant al acelui partid,

www.dacoromanica.ro
307

ca partid organizat, de oare-ce partidul organizat


a declarat, a el nu poate lua parte la lucra-
rile acestei Adunari, fiind cä nu ar fi adev6rata
-expresie a tërii. Totu§ este o deosebire de facut
intre organizatia unui partid conservator §i intro
insu§ principiul conservator.
Fara indoiala ca cine-va poate sa fie partizan
de principii conservatoare, färä ca acel cineva
sa fie in acelal timp inrolat in partidul zis con-
servator.
Atata numai, ca pozitia lui va fi cu atat mai
grea §i c va trebui s5 fie convins el instil §i
sa poata convinge §i pe altii cu cea mai deplina
claritate, cand este vorba a afirma un princip
conservator chiar in contra parerilor mornentane
a calor ce se numesc partidul conservator.
Sunt silit, dlor, sä v6 vorbesc de principii,
In deosebire de organizarea intimplatoare a par-
tidelor, fiind ca din nenorocire tocmai in tim-
pul din urna, cand in noua noasträ epoca, con-
stituVonaia am avea mai mult decat or cand
trebuinta de siguranta §i soliditatea principiilor,
\TM cea mai mare §ovaire §i confuzie In aceast5.
privinta, confuzie adica intre principii §i per-
soane, intre principii §i organizari trecaoare. Am
vëzut eu unul de exemplu eminenti reprezen-
tanti ai partidului conservator sustinènd liberta-

www.dacoromanica.ro
308

tea excesivä a presei (Aplause 1), ceea-ce nu s'a


pomenit In viata nici unui Stat regulat de cand
se vorbe§te de principii conservatoare. Nu cum-
va aid singurul principiu este regula banala §i
gre§ita de a zice numai cu or-ce pret contrariul
de ceea.ce zice banca ministeriala adversa ? Insa
aceasta nu poate sa fie o ordine naturalä. Din
contra, desvoltarea sanatoasa a unui Stat consti-
tutional merge adese-ori a§a, ca un partid pune-
inainte un princip, §i, dad, nu-I realizeaza, de-
§i este indicat de binele tërei, vine partidul opus.
0-1 realizeaza fiind la guvern. Dar atunci WI
indoiala partidul cazut de la guvern nu este in
drept a gäsi acum rëu ceea ce gasea bine mai
inainte ; caci principiul este tocmai de aceea
princip general, ca nu se uita la persoane, el
la lucrul In sine. (Aplause.) Daca dar partidul
conservator a adus in discutie chestia, ca ar
-fi In starea actuall a Europei, in concertul
european, in care ne aflam §i noi ca Stat mo-
narchic prea suficenta libertatea presei, a§a
cum o avem, §i nu ar fi chiar un inconvenient
cand s'ar modera in unele cazuri, §i vine apoi
un guvern liberal §i recunoa§te in parte legitima
') Alexandru Lahovari inaintea Curtii de Casatie, in procesul
dintre Creditul fonciar §i Independance Boumaine, despre carey
vorbe.5te introducerea istoricti a acestui volurn.

www.dacoromanica.ro
309

aceasta cerinta esential conservatoare, atunci


call indoiall guvernul liberal face actiune de gu-
vern prudent §i moderat, §i din contra partidul
-conservator, dace, acum I§i intoarce mantaoa §i
se declara, ca partizan al libertatilor escesive,
face un act de felohie de principii. (Aplause.)
D-lor, nu sunt o repet reprezentantul au-
torizat al nici unui partid actual, mai putin al
partidului conservator, din a caruia organizare
momentana, nu fac parte.
Cu toate acestea, dad, me voi intemeia pe
.o propunere formall facuta, de reprezentantii au-
torizati ai partidului conservator in alte vremuri,
in mijlocul unei Camere cu majoritate conser-
vatoare, §ivoi arata ca acea propunere este
In princip identica cu cea de astazi ; daca ye
voi arata o propunere a partidului conservator
anume pentru dotatia princiard , atunci sper
ca-mi veti recunoa§te dreptul de a zice : sunt in
nauntrul principiilor conservatoare, votand pentru
aceasta propunere (Aplause), abstractie facend
de ceea ce partidul conservator, a§a cum este
organizat astazi, mai vrea sä recunoasca sau nu.
§i u§or va fi atunci de a se decide, cine a re-
mas in consecinta convingerilor politice §i cine
le-a schimbat?
Iata, D-lor, ca nu este pentru primaoare. ve-

www.dacoromanica.ro
310

nita propunerea inaintea unei Camere pentru do-


tatia Coroanei, sau dotatia princiara, sau lista
civila sporita, sau cum yeti vol sa numiti
asemenea propuneri. Se mai Meuse in Camera
de la 1870, de catre o majoritate a Camerei
conservatoare de atunci compusa din 65 depu-
tati, o propunere de dotatie.
Era momentul, in care Maria Sa Domnitorul
se casatorise, §i atunci 65 de deputati voi
cita indata cate-va din numele domniei-lor au
propus o dotatie de 300.000 de lei pentru Ma-
ria Sa Doamna §i au adus acest act In Camera
§i 1-am vözut salutat cu entuziasm de majori-
tatea conservatoare:
Propunere.
Dinastia, pe care Romania §i-a dat-o in de-
plina sa autonomie §i cu scop de a-§i asigura
mai bine destinatele, a primit o noua garantie
de consolidare prin casatoria Domnului.
Acest act, care a fost salutat cu entusiasm de
intreaga natiune, impune dinastiei noui indato-
riri: durerea, nenorocirea, lipsa vor gas1 la
Doamna o inima compatimitoare, o mama dar-
nica."
Intrerup un moment citirea §i-mi permit
a zice, ca astazi puteti judeca mai bine, d-lor,

www.dacoromanica.ro
311

dacd prevederile acelor propunotori conservatori


de la 1870 au fost realizate sau nu. (Aplause.)
Mijlocul spre a se putea indeplini aceastä
indatorire morall, este in dreptul §i In obligatia
Reprezintatiunii nationale de a-I indemana.
Spre indestularea dar a acestei trebuinte de
Malta convenienta V conform cu regula pazitl
in toate Statele monarchice, conform chiar cu
traditiunile istoriei noastre,
Sub-scri§ii propunem urmatorul
PROIECT DE LEGE
DArt. unic. Se acorn, Inaltimii Sale Doam-
nei Romaniei o dotatie anuall de 300.000 lei
noui cu incepere de la 1 Ianuarie 1870. (Aplause
numeroase.)"
Sub-scri§i val, intre cei 65 deputati de atuncit
pe d-nii G. Gr. Cantacuzino, P. Mavrogheni, D.
Cozadini, I. Vdarescu, G. Apostoleanu, C. Bla-
rernberg, A. Lahovari, I. Florescu ; vëd §i pe d.
Petre Grädi§teanu §i pe d. V. A. TJrechie. (Ila-
ritate.)
Am regretat tot-dea-una absenta din Camera
aceasta a unor bärbati ca d. Lahovari §i d. Flo-
rescu. Regret astäzi pentru prima mit absenta
d-lui Urechie §i a d-lui P. Grädi§teanu. (Aplause,
ilaritate.)

www.dacoromanica.ro
312

an privinta dotatiei e dar un vechiu princip


conservator §1 monarchic, care se poate pune
inainte §i ca chestie de simpla convenienta.
Acura noi, ca oameni politici (sä lasam tre-
cutul nostru parlamentar), ce trebue sa hotarim
in intrebarea de fata ? Eu a§ ft inteles, daca, ono-
rabilii mei preopinenti ar fi criticat numai opor-
tunitatea momentului; caci vö marturisesc, ca
asupra oportunitatii nu-mi permit a sustine ni-
mica ; nu este rolul rneu, §i imi fac in aceasta pri-
vire toate rezer vele. Dar oportun sau nu, faptul este
asta-zi, ca s'au gasit multi propuitori ai dotatiei
Coroanei in Camera, §i au avut §i spriiinul gu-
vernului intru aceasta.
Ei bine, in aceasta stare a lucrului, ieri §.1 azi
ce ne sfátuesc sa facem. ca oameni politici ono-
rabilul d. Cernatescu §i onorabilul d. Ionescu?
i dupa rezultat sa judecam, daca putem primi
sau nu sfatul domniei-lor.
Ne sfatue§te d. Cernatescu sä respingem pro-
iectul , iar d. Ionescu ne sfatue§te, tot cu
gandul transparent de a-I respinge, sal ama-
nam.
D-ior, ia inchipuiti-vë rezultatele acestor sfa-
turi, daca ar fi primite : trecem acum )a vot qi
Camera aceasta cu majoritate refuza dotatia Co-
roanei. Ce efect va face aceasta? i ca oameni

www.dacoromanica.ro
313

politici trebue neaparat a va puneti aceasta


Intrebare.
D-lor, ad e tocmai chestia politica. A. avut
mare dreptate onor. d. Ionescu, dupa parerea
mea, cand in contra d-lui Dimancea revendica
toata demnitatea istorica a titlului nostru de
Domnie, din Constitutia de la 1866.
Cu drept cuvent d. Ionescu zicea, ca Domnia
aioastra constitutionala nu vrea sä insemneze va-
salitatea turceasca ; din contra, in con§tiinta noas-
tiä insemna independenta , caci independenti ne
afirmarn noi chiar §i sub suzeranitatea Portei.
Foarte adeverat.
Insa, d-lor, pare ca e un fel de curent asta-zi
de a nu ne mai da bine seama ce insemneaza
cu toate acestea cuventul Regalitate, introdus la
1881.
Apoi da : Domnia de la 1866 era inteleg in
con§tiinta §i cugetul, adica mai propriu in do-
rintele noastre un fel de afirmare a indepen-
dentei teal; dar in realitate nu era a§a; find-
ca, or cum am Intoarce lucrul, pe paginele bu-
getului Statului nostru sta scris tributul de platit
Turciei. De geaba ne credeam noi deplin inde-
pendenti , recunoseigi nu eram. i adica CO
Romania e oare inchisa cu un zid chinezesc la
capetul Orientului, incat sa, ne fie indiferenta

www.dacoromanica.ro
314

aceastä recunoa§tere? Nu este important pentru


noi, in ce relatiuni stam cu Europa occidentala ?
Nu este important a se §ti, dac . un fapt al
dreptului public, ce noi il doream, cum este
Domnia hereditara §i independenta, este recu-
noscut de Europa?
Dar tocmai in Romania s'a produs urmatorut
fenomen unic :
Nu cunosc alta tall in lume pana acuma, in
care la un moment dat- sa se fi prodns acea
migratiune extraordinara spre §colile din Franta
§i din Germania a unei tinerimi insetate, care
voia sa se adape la isvoarele de §tiinla §i de
cultura ale Europei occidentale. La noi s'a in-
timplat insa aceasta, de la 1g30 incoace. Cu
sutele, cu miile, au mers tinerii no§tri la §coa-
lele straine, s'au deprins acolo cu ceea ce se
nume§te civilizatia moderna, §i a§a se explica,
cum am putut, spre mirarea Europei, O. ajungern
in a§a de scurt timp la o desvoltare a§a de
energica a vietei publice in multe manifestari
ale ei. (Aplause.)
Nu exist& alt Stat in Orient, in care cu a§a
proportie larga sa se n introdus vre-odata in
tinerime aceasta suma de cultura occidentalä ca
la noi. i gasim la noi faptul foarte caracteristic,
ca intfo odae, intr'un salon, in tamera, la tri-

www.dacoromanica.ro
315-

bunale, la prefecturi, la po§tä, la telegraf, la


drumurile de fier, or unde ar fi, intilnim oameni
deprin§i cu cultura Europei occidentale, §i dm&
nu capabili de a face lucrurile tocmai ca in Eu-
ropa occidentalacaci aceasta nu se poate Inca
dar totu§ capabili de a intelege principiile lor,-
de a avea un fel de identitate de sentimente
§i aspiratiuni, cari in aceea§ proportie §i in a§a
de scm t timp nu se gase§te in nici un alt Stat
al Europei orien tale. (Aplause). Vrea sg, zicl, nu
ne privim numai noi pe noi, ci ne privim §i In
relatie cu Europa, a cArei civilizatie are sl fie-
oglinditã §i In aceastä parte a Orientului. Aceasta
a fost §i a trebuit sä fie totdeauna de cea mai
mare importanta pentru noi, pentru aspiratiu-
nile noastre in viitor, pentru misiunea noastrl
de cultura in Orient.
A§a dar, cand Domnia constitutionalä, intro-
dusa, numai de noi la 1866, ni s'a recunoscut
§i de Europa prin independenta admisl §i ni
s'a consacrat prin Regalitatea de la 1881, s'a .

Mout un pas enorm in pozitia torii, in rolul


ei international, In greutatea ei relativä allturea
cu cele-lalte Puteri Europene.
Atunci ne intrehlm : ce e acum? Aceea§
Domnie ca la 1866, sau o noul Domnie? i ce
vrea d. Cernatescu ? Ca sä nu ne fie nouO permis--

www.dacoromanica.ro
316

de a argumenta §1 interpreta faimosul art. 94


din Constitutie, care fixeaza lista civil& pentru
durata fie-carei Domnii", presupunend chiar
cum vrea d-sa cä. domeniul Coroanei 0:fie
tot un fel de lista civila..? SI nu putem zice noi,
ca Regalitatea de la 1881 este un pas mai nainte,
o intindere, o noua marire a Domniei noastre,
o noua bomnie? Constituirea acestei Domnii
ca Regat independent, daca voim noi sa o a:-
firmam ca inceputul duratei unei noue Domnii,
liberi suntem a o face, i nimeni nu ne-ar
putea tagadul legitimitatea acestei interpretari
(Aplause); caci cand e vorba de o asernenea
materie de oare-care importanta internationala,
nu noi s ne facem noue inli-ne greutati, §i
acolo unde se poate prezenta tara §.1 dinastia cu
mai mare prestigiu fata cu strainatatea, s ne
impedicgm noi pe noi prin interpretari de texturi
legale. (Aplause.)
Ei bine, aceasta pozitie a noastra, Regali-
tatea, s'a obtinut pe campul de rösboi sub con-
ducerea Principelui nostru, a Regelui de azi, de
a carui dotatie e vorba ; §1 o data ce suntem
cu acest Rege in capul Statului nostru prim*
In familia Europei, §i incepem a avea oarecare
relativ la noi importanta in politica Europei,
un vot ca acesta insemneaza, cä. voim sa dam

www.dacoromanica.ro
317

Regatului nostru mijloacele rnateriale pentru


accentua prestigiul exterior, conform cre§terii
irnportantei sale.
Are mare dreptate d. Ionescu, ca virtutea e ceea
ce da adevëratul prestigiu, §i ca marinimia, intelep-
ciunea, exemplele proprii, ce le-a dat §i le da Re-
gele, sunt adevOratul Lui prestigiu; fait, indoiala.
Insa aceste lucruri sunt ale Regelui ; El le are
pe aceste, §i nu i le dam noi. Dar noi ce dam ?
(A plau se.)
Aici numai auzi de o-data, pe unii oratori adu--
cenduli aminte de ideal, vorbind numai de vir-
tuti §i danduli aerul de a despretui substratul
material pentru prestigiul unei Coroane.
Aa dar acum ne facem oameni ideali? 1 Dar
cand cu gradatia profesorilor ? (Aplause.) Acolo
era adevëratul loc pentru idealism. §i mai ziceti
d-voastra astazi : sa nu dam Regelui, ci sä. dam
§coalelor ? Dar atunci, inainte de a spori leffle-
profesorilor, de ce nu v-ati gandit mai bine la
§coli mai multe? (Aplause.)
A§a dar, d-lor, ce vor cei ce se opun la acest
proiect de lege? Ca sa refuzati dotatia ?
Ei bine, presupuneti cá ai refuzat-o. Aceasta
ar avea urmatoarea intelegere : Am facut inde-
pendenta, am Mut .Regatul, Europa a recunos-
cut acest Regat independent, s'a facut u propu--

www.dacoromanica.ro
318

nere in favoarea acestui Regat, introdus in fata


Europei, ca sa i se dea un mai mare prestigiu,
poportional cu toate celelalte monarchii; noi la
aceasta propunere, noi Camera, care am facut
Regatul, care am aratat, ca prin acest Regat voim
sa ne afirmam ceva mai mari dent eram inainte,
refuzam aceasta propunere §i dam noi in§i-ne
din nauntru o lovire prestigiului, cu care voim
nO ne prezentam in afara. Ei bin; ce voiti sa
mai insemnam pe aceasta cale in strainatate? §i
daca slabim vaza Monarchului nostru in strai-
natate, cum sa ne sustinem aspirarile noastre
legitime §1 progresul in viitor? (Aplause.)
D-lor, obsorvati bine, ca din toate dorintele
divanului ad-hoc, una singura nu s'a realizat : Noi
mai cerearn intro altele i neutralitatea recunoscuta
-de Europa. Europa, prin tractatul de Berlin, ne
recunoa§te insa numai independenta cu care-care
conditii, cc le-am implinit; ne-a recunoscut apoi
§i Regalitatea, dar neutralitatea sub scutul colectiv
al Marilor Puteri nu; ceea ce insernneaza, tu,
Romanie, ai devenit majora §i singura respon-
sabil, condu-ti destinatele tale politice cum §tii
tu mai bine, cu toata puterea, energia §i into-
ligenta, dar pe tine te privesc urmarile. (Aplause.)
§i in aceasta situatie, unde Statul are trebuinta
de concentrarea tutulor puterilor sale vii §i de

www.dacoromanica.ro
319

tuna lor impreunä lucrare, voiti sa puneti d-voastra


astazi o bill neagra intre Rege §i popor? (Aplause.)
Aceasta nu se poate !
De aceea sunt convins, a unui deputat, poli-
tic, cugetator §i prevëzëtor, nui rêmane decat
is vota aceasta propunere. (Aplause prelungite.)

www.dacoromanica.ro
68.
La adresA. Situalia junimi§tilor in alegeri..

(Sedinia Camerei de la 6 Decemvrie 1884).

Ministerul din acel timp :


I. C. Breitianu, prezident §i interne.
D. A. Sturdza, externe §i ad-interim lu-
crari publice.
G. Lecca, finante.
G: C7zilu, culte.
General Feilcoianu, rezboi.
N. Voinov, justitie.
I. Cdmpineanu, domenii.

Dup6. promulgarea Constitutiunii revizuite


la 8 Iunie 1884 AdunArile revizioniste sunt
disolvate, iar la 15 Noemvrie al aceluia
an se deschide sesiunea parlamentail ca
primii senatori qi deputati ale§i dup4 DOM_
lege electorallt cu 3 colegii.

www.dacoromanica.ro
321

Die pre§edinte, ye rog sa-mi dati voie a ye-


gula mai antai pozitia mea fata cu regulamentul
Camerei. Discutia generala este inchisä §i este
deschisä numai discutia pe articole, pe alineate.
Insa, d-lor, in o adresä a Tronului §i in un
r6spuns la acea adresa este un §ir de alineate,
cari prin natura lor, prin natura celor ce coprind,
sunt asem enea generale ; d. e. eu nu a§ fi in
stare sä vorbesc contra acestui alineat §i sä sus-
tiu amendamentul pentru supritnarea lui, despre
care v'a spus onor. nostru raportor, d. Phere-
chyde, cä 1-am prezentat in comisie, daca nu mi
s'ar da putinta sa desvolt aceastä opinie a unora
din noi in un mod cu totul liber in privinta
generalitatii discutiei.
Permiteti-mi a adaoga in data, ca desvoltandu-
mi amendamentul, pentru a arata aici deosebirea
noastra de majoritatea comisiunii adresei, a§
vol sã elucidez tot-de-odata §i punctul, in pri-
vinta caruia am fost provocat ieri d6 onor. d.
Kogalniceanu. Amendou6 aceste lucruri se 1eag6,
pentru mine de acest amendament.
Cer dar indulge* d-lui pre§edinte pentru a-
ceasta, intindere ne-obi§nuit6, la o discutie spe-
ciala pe alineate. Dar cer §1 permisia d-voastra
§1, pentru a nu abuza de dinsa, m6 las cu to-
tul la dispozitia d-voastra. Cand unul singur din-
56680 21

www.dacoromanica.ro
322

tre d-voastra, abstractie facend de dreptul pre-


§edintelui, pe care il are tot-deauna, dar chiar
unul singur dintre d-voastra me va rechiema la
chestie, eu voi Intrerupe la moment vorbirea mea.
D-le pre§edinte, alineatul acesta este dupa pa-
rerea mea in oare-care disarmonie cu restul
proiectului de respuns la mesagiul Tronului. De
aceea am propus in comisie suprimarea lui.
Este un mare inconvenient (§i fiind ca, tot vor-
bim de era nouei, este bine sa relevam aceasta
acum), este un mare inconvenient, cand ni se
prezenta un Mesagiu, §i prin urmare este §1 Ca-
mera silita sa prezente un respuns, intr'un mod
cu desavigire vag.
Nu am vezut in taxa la noi caci d-lor, sa
me iertqi, eu nu am destule cuno§tinte §1 nici
deprinderea de a ye spune prea multe din terile
straine ; In aceasta privinta me marginesc numai
a admira pe onor. d. Stolojian (Ilaritate) nu
am vezut, zic, in sara la noi pana acum nici
un Mesagiu, care sa fi fost a§a de lipsit de or-
ce indicatie a vre-unui proiect de lege special,
care sa se supuna desbaterilor d-voastra.
Guvernul, care are administratia in mama, este
cel dintai chernat ca sa simta, unde se arata
necesitatea unei schimbari legislative. Nu este
vorba : avem §i noi initiativa parlamentara, dar

www.dacoromanica.ro
323

initiativa noastra va fi tot-dea-una mai secundara


pe langa initiativa guvernului; caci guvernul are
administratia i noue ne lipse§te. Mai este un
alt cuvent, pentru care in toate Mesagiele de paha
acurn (§i nu crecl ca ar face bine era cea nouci
sa schimbe aceasta buna deprindere parlarnen-
tara) se aratau cate-va proiecte de legi ; este
cuventul : ca Mesagiele se fac numai pentru cate
un an de legislatura §i trebue sa ne arate, care
dintre multele imbunataVri necesare le credo
guvernul anume necesare i mai antai necesare
pentru acest an. aaci de toate nu ne putem
.ocupa, §i ve aduceti arninte de discursul onor.
d. Take Ionescu, care nu a avut tot efectul
set], tocrnai fiind-ca voia sa se coupe de toate.
In loc de aceastä indicare preciza a unor a-
nume proiecte de lege ni se prezenta o coleqie
eompleta de dorinte generale. La aceasta tota-
litate de dorinte §i noi Cu toVi te asociam, si
noi dorim prosperitatea tutor ramurelor de ad-
ministratie. Dar cum sa o facem, qi intre
multele ce sunt de facut, pe cari sa le facem
,chrar acum §i nu alta data? Despre aceasta nu
am vezut nici o urma in Mesagiu, §i nici In
spuns nu a putut fi nici o urmg.
Este cu atat mai de regretat aceasta lacuna,
km eat prin ea se paralizeaza una din propriele

www.dacoromanica.ro
324

actiuni parlamentare. Daca rninisterul nu vo,


arata programa lucrArilor, cum le crede necesare
pentru aceastl sesiune legislativa, dacti nici un
ministru nu ye arati, nici un proiect de lege
relativ la resortul sëu cu anume indicare a di-
rectiunii, in care 1-a conceput: atunci ce mai
insernneazA controlul directiunilor politice Intre
Camera §i guvern ? i pe ce se mai poate-
intemeia increderea constitutionala ce este chie-
m atA, sA o aiba sa u sA o refuze o rnajoritate
cutArui ministru pentru cutare idei §i pentru,
capacitatea sau incapacitatea sa de a le realiza..
Se vorbe§te d. e. in Mesagiu de magistratura,
dar nu se spune intru nimic, cum are sl fi in-
dreptata situatia ei legall. Va fi indreptata prim
inarnovibilitate? va fi prin electivitate ? va fi
prin acel mijloc, mijlocul despre care ne vor-
bea astAzi d. ministru al justitiei? Tot lucrul se
lasA in vagul unei dorinte.
Dar cu aceasta stau in legatura §i trebue sA,
stea intrun Stat constituVonal toate schimbArile,_
fie generale, fie partiale de pe banca ministeriall.
Insa sub regimul actual s'au tot facut §i se
fac schimbAri ministeriale §i nici o-datA nu se
arata Carnerei intregi §i prin urmare torii, pentru
ce ? Unit es, altii intrA, . . . afara de d. prim-
ministru, care nici nu intrA, nici nu ese, d-sa este,

www.dacoromanica.ro
325

Dar ceilalti se perindeaza unii dupa altii, §i


nimeni nu §tie intr'un mod constitutional, prin
.ce imprejurari de princip sau de incosecuenta
la princip, sau de slabiciune in aplicare s'a
facut schimbarea.
Se vorbe§te §i acum prin culisele Camerei
(caci unde nu este programa clara inaintea Ca-
rnerei, se nasc vorbe confuze indaratul culiselor),
se vorbe§te, zic, i acum de oare-care cutremur
partial in sfera ministeriala.
A fost la ministerul justitiei d. Statescu, s'a
dus d-sa §i a venit d. Chitu, s'a dus d. Chitu
prin interne la culte, §i a venit d. Voinov. Se
poate duce §i d. Voinov. De ce a venit? De ce
se duce ? Ce a voit sa faca pe cat a stat? Nici
u forma constitutionala nu se observa, pentru a
pune intreaga Camera in cuno§tinta motivelor
unor asemenea acte de guvern.
Am insistat §i mai nainte, trebue sa insist §i
acum asupra acestei procedäri a guvernului. Sa
sperarn c5, era cea nouci va aduce §i aci o indrep-
tare; de aitminteri se paralizeaza, cum ziceam,
u parte a vietei constitutionale_
Vin acum la aliniatul adresei in discutie. In
aceasta situatie parlamentara §i in mijlocul aces-
tui vag de dorinte generale vedem ca ni se da
deodata un aliniat, care accentueaza inteun mod

www.dacoromanica.ro
326

special trecutul §i zice : Natiunea a primit


ncu bucurie imbunätätirile, care in cursul legis-
laturei trecute s'au introdus in Constitutie.
D-lor, eu nu cred ca natiunea s'a putut bucura
§i este astazi in momentul de a-§i exprima bu-
curia pentru rezultatul reformei constitutionale;
de aceea am cerut suprirnarea acestui aliniat. D-nu
Take Ionescu a vorbit ca membru din comi-
sie §i pentru acest aliniat, §i ne a aratat me-
ritele legii electorale reformate. Dar mai ales
despre a ceasta este vorba? Este foarte adevörat,
ca a fost mai bine cum s'a procedat la alegere
acuma, ca a fost un mare progres introducerea
magistratilor ca sa prezide alegerile, §i ca votu)
secret a dat mai multa siguranta cetatenilor ;
foarte adevërat. Dar or ce lege electorala se
poate modifica pe calea ordinara intr'o alta lege
mai buna §i yeti avea §i acum sa mai modifi-
cati pe cea prezenta ; insa, aceasta nu implica a
reforma constit24,ionala. Ar fi o con fuzie de
idei, daca unele rezultate bune, dobindite prin
o lege electorala ordinara, le am atribul extraordi-
narei revizuiri a Constitutiunii. Eu a§teptam sa
v6d pe un singur membru al majoritatii comi-
siunii explicand pentru ce sa ne bucuram de
reforma constitutionalli, iar nu de legea electo-
rala, caci aci ne bucuram cu totii. Insa a fost

www.dacoromanica.ro
327

in zadar. Ce rezultat deosebit (sunt in drept a


Intreba, eu, care eram in contra revizuirii), ce
rezultate a dat Camera aceasta In alegerea ei
facuta dupa revizuire, in deosebire de Carnerele
de mai inainte ? Ce rezultate puteti accentua
d-voastra din experienta acurn ca§tigata prin noua
reforma constitutionala ? A fost contopirea cole-
giului I §i al II-lea? V'a dat alti deputati, alt fel
de deputati ? V'a sporit nurnOrul, da, find ca
singuri l-ati sporit; dar ce alt soi de deputati
a eVt decat ce erau?
D-lor, ce a e§it §1 pentru ce nu ne putern grab!
cu bucurie, este aceasta : ne lipse§te in aceastg,
Camera elementul liberal-conservator ; V mai lip-
se§te §i alt element elernentul liberalilor inain-
tati, elernentul numit Rosettist.
A fost o reforma constitutionala V a dat ca
rezultat o Camera §i un Senat, undo nu gasim
reprezentat pe d. C. A. Rosetti, nu gasim repre-
zentat pe d. Lascar Catargi, care s'a abtinut. Dar
oare acesta e un rezultat al nouei reforme, in pri-
vinta cgruia suntem noi chemati sa exprimarn bu-
curia tërii? ll-voastra §titi, ca sisternul constitutio-
nal este un fel de ventil de sigurantg, unde presiu-
nile cele mari trebue sail aiba un loc de scapare ca
sg, resufle, §i noi ne felicitam ca ne lipse§te din
Camera tocrnai elementul cel mai interesant in

www.dacoromanica.ro
328

aceasta privinta ? Nu inteleg. Nu m6 pot asocia


la aceasta bucurie. Am recunoscut in deplina con-
vingere legalitatea reformei constitutionale, de 41
am combatut Insa§ reforma, Dar a face mai mult,
a exprima bucuria pentru rezultatul de astazi,
aceasta eu unul nu o pot §i nu cred ea, e bine
sa o faceti nici d-voastra.
D. Take lonescu zicea, ca este un divort intre
tara §i partidul liberal-conservator. Divort ? E
u§or onor. d-lui Ionescu s vorbeasca de divort; este
o materie deplin cunoscuta d-sale din dreptul civil ;
nu §tiu, daca intreaga situatie politica ii e tot
a§a de bine cunoscuta. Divort? Cand vorbesc
de divort, vorbesc §i de paräsirea domiciliu-
lui conjugal. Dar cand eti silit sä trae§ti in
aceea§ casa, in aceea§ odae mai departe, atun-
cea cum sta cu divortul? E oare divort definitiv
intre arä i d. Rosetti? divort definitiv intro
tara §1 partidul conservator ? Dar CO sant ei
exilati? nu sunt aci intre noi, in tara aceasta?
F4a §i cu ei, impreuna cu ei avem sa lucram
mai departe in era cea noua, e chiar de trebuinta
ca toate puterile vii ale tërii 0, fie puse la munca;
e chiar de regretat, cci. noi cu totii impreuna
Inca nu suntern de ajuns. Ati auzit, cate lacune
ni se arata In tot cercul activitatii pnblice ; §i
cand cu totii nu suntem destui, sa ne bucuram

www.dacoromanica.ro
329

-nue, ca suntem in aceastá Camera injumatatiti la


savir§irea acestei opere?
Ce e drept, guvernul partidului liberal poate
zice : noi facem ceea ce credem ca trebue sa
facem dupa principiile noastre ; §i daca liberalii-
conservatori, dupa maniera lor de a vedea, nu
vor sa se supuna la forma legala, cu atat mai
rëu pentru ei ; noi mergem inainte.
D-lor, a§a este in forma; dreptul formal il aveti
sa faceti cum ati facut. Dreptul formal il avem
sá exprimarn §i bucurie §i tot. Dar este aci
chestia de drept formal ? §1 de u§oara manglere
a frazei cu atdt mai r&I pentru ei?" Eu zic: cu
atat mai réu §i pentru noi. Aci este deosebirea
de facut intre o situatie formal legala §i intre
intelepciunea politica a unui partid matur de gu-
vernäment, precum ati dovedit d-voastra ca ati
putut deveni un partid de guvern. Un partid,
viind la guvern cu o majoritate, poate sa legifereze
multe lucruri in dreptul formal. Puteti relorma
Constitutia §i mai tare ; puteti sa infiintati
secvestrul averilor ; sä incuviintati exilul politic;
puteti sa faceti tot.
Dar era intelept a se face o asemenea intre-
buintare a unui drept formal? Aici este toata
intrebarea practica.
Nurnai din cate ati facut, totu§ a e§it des-

www.dacoromanica.ro
330

binarea prea mare a torii. Sa ne felicitam de


aceasta? Nu cred cä este bine; din contra, d-lor,
eu a§ dori sa pot avea speranta, ca lucrurile se
vor indrepta in aceasta privinta. Pe mine m'a
impresionat foarte mult cuvêntul d-lui Kogalni-
ceanu de ieri, ca dad, va veni celalalt partid
vre-o data la guvern §i va venl odata, fie a§a
cum e astazi, fie reformat, dna admiteti sistema
constitutionalä atunci va reincepe revizuirea,.
ce e drept, tot dupa formele de azi, dar se va
desface ce s'a facut. Mare calamitate ar fi pentru
tara aceasta noua lucrare in de§ert. Cand d. Carp §i
cu mine am venit acum trei ani cu o contra-
adresa la Mesagiu, care arata cate-va, putin in-
dicate dar totu§ indicate, idei de organizare §1 cand
d. Nacu se intreba alaltä. eri : aceste idei, sau unele
din ele, §i unii §i altii le imparta§im, dar uncle
remane deosebirea oare-cum atmosferica intre
partide? cred ca . d-sa sa-mi permita a-i zice
nu §i-a dat seama tocmai de atmosfera acelei
contra-adrese. Cand am venit noi acum trei ani
cu contra-proiectul, aceasta pentru noi insemna
Antal ideile, dar al doilea ca, de atunci era mo-
mentul §i pang, astazi sa Incepem in fine odata
a lucra la aceste imbunatatiri. In loc de aceasta
trei ani de zile nu s'a lucrat la asernenea re,
forme nimic, ci ati inceput reforma Constitutiunii,

www.dacoromanica.ro
331

adica in loc de patru colegii trei ; §i am pierdut


cu totii doi-trei ani de zile. §i daca va mai vein.
acum opozitia sa inceapa iar o altä reforma con-
stitutionala, apoi, d-lor, cand va vent era noud,
in care sa lucram odata cu totii in mod practic?
Cu atat mai mult mi-e teama, ca, se va intimpla
aceasta pierdere zadarnica de puteri, cu cat la-
sarea la o parte a partidului liberal-conservator
va continua ; cu cat vor persista ei in atitudinea
ce o au azi; cu cat neplacerea, poate chiar ura
acumulata ce o au, se va sporl prin a btinerea
lor. Atunci revenirea lor la guvern, lasa ca va
fi semnalul acelei inutile reinceperi de lucrari
constitutionale, dar va fi §i semnalul, mie teama,
de persecutie de la un partid la altul, care
va sapa §i mai adinc abisul ce nu trebue sa fie-
nici odata intre fii aceleia§ töri. (Aplause.)
toti trebue sa ne aducem arninte, ca suntem ce-
tätenii aceluia§ stat.
Iata pentru ce cred, ca nu e bine sä expri-
main bucuria despre frumoasa stare de acum §i
ca nu trebue sa prinlim ceea ce zicea d. Stolo-
jian in mod cam anticipat, ca aceasta Camera e
mai pre sus de cele vechi. Sa ne vedem la
lucru inainte de a ne felicita unii pe altii §i sa
ne dam mai bine seama de situatia actuala. Eu-
sper din contra, ea, daca prin necesitatea situ-

www.dacoromanica.ro
332

atiei ne vom pune la discutie de legi practice, ca


atunci, discutand noi a§a in mod practic, incetul
cu incetul se vor acoperl in" mare parte abisu-
rile de partide §i se vor deprinde §i aceia, can .
azi sunt afara din Camera, prin interes involun-
tar la inceput §i apoi din ce in ce mai voluntar,
a lua parte la lucrarile legale ale törii in tregi
reprezentate in Corpurile legislative. (Aplause).
Tree acurn la ceailalta chestie ce sunt dator
sa o ating cu ocazia acestui aliniat.
Onorabilul d. Kogalniceanu ne a pus in dis-
cutie situatia noastra politica fata cu guvernul,
fata cii majoritatea.
Dar sa precisez mai antai, fata cu insa§ adresa
la Tron, pozitia noastra. D-lor, eu am vorbit
contra acestui aliniat §i noi cati-va vom vota in
contra lui. D-voastra yeti vota probabil pentru
el, dar acesta find un lucru mai mult relativ
la Camera trecuta, nu ne va impiedeca a vota
in total aceasta adresa la Tron, care in restul
aliniatelor ei este numai o expresie de devo-
tament catre Tron §i de dorinte generale pen-
tru tall. Se intelege, ca aici ne asocthm §i noi.
Revin acurn la d. Kogalniceanu. D-sa pune in
joc atitudinea noastra fata cu guvernul §.1 cu
-d-voastra. D lor, se tot vorbe§te de §coala vechia
§i de §coala noua. E bine cel putin, ca §coala

www.dacoromanica.ro
333

noul sa fie foarte clara, M. puna punctele pe i.


Se intreaba d. Kogalniceanu: ce insernneazA cand
d. Carp zice: am e§it din minoritate §i in minori-
tate reintru? dar cum v'ati ales ? §Ii me intreaba
pe mine anurne, cum m'am ales, la Hu§i? cum
s'au ales amicii no§tri la Imi?
D-lor deputati, e un lucru straniu. Eu adese-
ori m'am intrebat : la noi in tarA cum se for--
meazA opinia publica?
Opinia publica cea irnportantA, care da un efect
final, se formeazA la noi ca pretutindeni prin
stAruinta consecventA de multi ani a unor bar-
bati in evidentA, care produce un curent din ce
in ce mai puternic, fie in sensul lor, fie in con-
tra lor, §i astfel un rezultat concret.
Dar mai exista la noi alAturea cu aceasta un
fel de atmosfere de opinii respandite, care se
tot nasc §i tot pier fall nici Lin rezultat concret,
fall nici un folos. Poate CA aceasta este un fel
de efect trecetor, caracteristic nurnai intr'o stare
incepetoare, oare-cum pentru aflarea in fase a
intrebuintArii libertAtii presei.
D-lor, nu luati in nume de reu, dad, pentru
a me explica, ye citez un caz personal. Cei din
Camerele trecute §tiu, CA vorbesc foarte rar, §i
sper CA §tiu asernenea, cA atunci cand vorbesc
nu fac nici o personalitate, cu atat mai putin.

www.dacoromanica.ro
234

mi-a§ permite acum sa vorbesc de un lucru a§a de


neinsemnat ca persoana mea, daca nu al avea de
scop sa o fac pentru ca sa serveasca la o discutie
de un interes mai general. D-lor, la sfir§itul sesiunii
trecute, adica in Camera de revizuire, guvernul
a prezentat un project, care s'a primit de marea ma-
joritate a Camerei, legea pentru dotatia Coroa-
nei. Ve aduceti unii aminte, ca la discutia acelui
proiect eu nu eram Inscris sa vorbesc ; dar ca
conservator, de §i nu din reteaua partidului con-
servator organizat, dar in spiritul ideilor ce
am avut onoare in altä ocazie sa vi le spui,
eram sa votez fire§te pentru acel proiect de lege.
Insa in discutia generala d. N. Ionescu m'a pro-
vocat sa vorbesc. Atunci am fost dator sa vor-
besc, precurn sunt §i acum, de §i nici acum nu
me inscrisesern inainte, pana, cand n'am fost
provocat de d. Kogalniceanu. Dar, d-lor, §i atunci
ca §i acum, odata provocat, am aratat cat am
putut de clar, pentru ce votez a§a precurn am
votat. A doua zi a inceput a se produce acel
fel de atmosfera a opiniunii publice, de care
vreau sa ye vorbesc. Am citit Inteun jurnal,
apoi in doue, trei, patru de toate nuantele, ca
voi fi eu numit administrator al bunurilor Co-
roanei nou infiintate, §i, legate de accasta §tire,
fel de fel de interpretäri asupra persoanei mele.

www.dacoromanica.ro
335

Oin Bucure§ti a pornit atmosfera spre Ia§i §i


spre alte locuri. Am citit in jurnale din Ia§i
.§i de aiurea, ca trebue sa flu respleitit pentru
-atitudinea mea, ca am vorbit in Camera in favoa-
rea dotatiunii pentru ca eu sa flu numit admi-
nistrator al domeniilor Coroanei. i §titi d-lor
cum este lumea deprinsa la noi: vorbele tree din
gull in gull. Se formase d. e. in cercurile socie-
tatii conservatoare din Ia§i o intreaga judecata
asupra mea din aceasta chestie. D-lor, §tirea data
de jurnale era fictiva, dar insulta era reala, §i din
-o §tire curat inchipuitä se clade§te un ediflciu
de animozitati foarte real. Toata lumea compe-
tentä din Bucure§ti §tie, ca nici vorba nu a fost
§i nu a putut fi despre numirea mea ca admi-
nistrator. Lasa ca sunt cu desavir§ire lipsit de
cuno§tintele necesare asupra ingrijirea padurei §i
.agriculturei, dar din fericire, sau din nefericire
pentru mine, eu mö aflu in arena politica, §i toti
cunoscup mei §tiu, ca nu puteam sa-rni ingrop
activitatea politica intr'o administratie de domenii.
Va sa zica, era o nascocire din cele mai nasco-
-cite, din cele mai improbabile.
Ei bine, d-lor, acum s'a numit un orn foarte
-competent ca administrator al domeniilor Coroanei,
.§i trebue sa ne felicitam ca in sara avem oameni
competenti, cari pun activitatea lor in serviciul

www.dacoromanica.ro
336

public fail politica, cum este d. Kalinderu, d_


Cantacuzino de la drumurile de fier, i altii. S'a
numit aa dar d. Kalinderu. Ei, ce credeti acurn,
Ca s'a fäcut cu acea atmosfera, de opinie pu-
blica, ? Daca a§ fi fost eu numit, se zicea ca vor-
bisem in Camera pentru aceasta capatuire. §i.
acum, cand se vede ca nu am fost eu numit,
se zice c atitudinea mea independenta in
Camera fata cu guvernul i dupa, imprejuritri
§i in contra guvernului, vine din paraponiseala.
(Ilaritate.) Apoi atunci cum s'o mai dregi? 1.
nu ar exista remediu in contra unor asemenea
inexactitati de fapt ?
Nu mai vorbesc acum de persoana mea (de-
§i lucrurile par a se face dupa un tipic inten-
tionat : citeam mai alalta-eri iara§, ca. este vorba
sa fiu acum trimis ministru la Viena, de §i in
fapt nu este vorba de loc), caci persoana mea
este indiferenta §i in casul de fata cu atat mai
indiferentd, cu cat eu sunt personal indiferent
la asernenea lucruri. Dar, d-lor, me intreb pentru
lumina noastra a tutulor : Inteo tart ca a noas-
tra, unde se aduc din ce in ce elemente noi la
lucrärile noastre, intr'o tail unde sunt atatea
probleme grele de deslegat i unde sunt a§a de
putine cuno§tinte respandite : ce poate rezulta
din asemenea atmosfere ne exacte? i poate oar&

www.dacoromanica.ro
337

sa fie bine de a mistifica ast-fel sistematic or


pinia publica ? Neaparat ca atunci realitatea se
aeopere §1 la lumina se late§te numai neadevörul.
Dar fie-care din noi, In ceea ce zice, ce vrea
§i ce face el in adever, va gasl. tot-dea-una oa-
meni care 11 combat, care zic, vor §i fac con-
trarul. Aici lupta este fireasca §i poate adesea
sa fie folositoare. Dar a atribui cui-va lucruri
ce nu le zice, nu le vrea, nu le face §i a-1 corn-
bate in asemenea naluciri, in asemenea fictiuni
straine de el . . . ce folos poate e§l de aici ? Con-
fuzia opiniei publice §i pierderea de timp cu lu-
cruri de nimic sunt singurul rezultat al unor ast-
fel de procedari.
Am vorbit de acest exemplu, dlor, pentru a
me putea explica mai bine asupra situatiei ac-
tuale a intregului nostru grup. Cu 15 zile Main-
te de deschiderea Camerei se zicea, ca are se, fie
o remaniare ministeriala §i ca noi, adica aceia
pe cad o data ne numeau conservator!, apoi juna
dreapta, apoi neo-conservatori, acum \Ted ca ne
numese cu un termen, care ar trebul sa rernaie
exclusiv literar, precum este, adica junimi§ti, §i
sa dea Durnnezeu se meritarn acest nume multa
vrerne (Tlaritate), ca adica noi ace§tia avem se,
intrarn in minister, s'a scris prin gazete, s'a vorbit
din gura in gull, s'a format iara§ acea faimoase,
56680 22

www.dacoromanica.ro
338

atmosferei de opinie publica. S'a intemeiat iara§


un edificiu Intreg de insulte la adresa noastra
ca oameni politici fara caracter §i la adresa
d-lui prim-ministru 0 a partidului, ca sunt inca-
pabili, ca sunt silli a se supune adversarilor
0 el o fac nurnai pentru a-§i mai scapa pute-
rea, etc.
Toate acestea sant bune §i frumoase, dlor, un
mic lucru se Irripotrive§te: nu este ddeverat, e
o simpla nascocire.
Sunt fata in fata cu d. prim-ministru, sunt in
fata d-voastra, sunt in mijlocul cercului com-
petent in acest moment : ei bine, in fata d-voas-
tra spui urmatoarele: ce a putut fi inainte
de disolvarea Camerei revizioniste nu are inte-
res de a fi discutat, fiind-ca nu sta in legatura,
cu situatia actuala. Dar de la momentul disol-
Ora Camerei trecute, de la epoca convocarii
colegiilor electorale pang, in chiar zioa de as-
Uzi nu a fost nici cea mai mica vorba de in-
trarea noastra in minister pentru acum or pen-
tru alta data. Iata o declarare preciza §i lamu-
rita. Tot ce s'a scris §i s'a zis contrar cu aceasta
a fost o curata, nascocire.
Ca a fost a§a, s'a vëzut indata, cand acum
cate-va zile a demisionat ministerul §i s'a recmn-
pus tocmai a§a curn era mai nainte.

www.dacoromanica.ro
339

Dar acum ce zic cei cu atmosfera fictiva? In


loc sa recunoasca inexactitatea §tirilor, zic ier-
terminul vulgar, care este al lore tra-
gere pe sfoara I
D-lor, grozav de multä sfoara in loc de minte
trebue sa fie in capatina acestor oameni. (Mare
ilaritate.)
De aici rezulta, d-lor, cä precum d. pritn-mi-
nistru este fara nici un angajament faä cu noi,
fiind-ca lucrurile nu sunt a§a cum s'au scris, tot
asemenea §i noi suntem in deplina libertate cle
a, ne conduce in Camera cum intelegem.
§i acum ye intreb : ar fi oare cu putinta ca
o situatie politica sa atirne de la §oaptele in-
ventate a sute de oameni interesati, pasionqi,
du§mani? Ar fi cu putinta ca in aceasta Camera,
In tan, sä ni se creeze prin nascociri o alta
atitudine cleat aceea, care este exacta? i s'ar
putea ca pe mine sa me intAreasca sau sa me
slabeasca in definitiv nu ceea ce in adever
voi eu, zic eu, fac eu, ci aceea ce a1ii voesc,
zic §i fac despre mine 0 in privinta mea? A-
ceasta nu se poate.
Dior, and un grup politic ar atirna de la
ceea ce vor sa insinueze adversarii sei in con-
tra adeverului, atunci de mult s'ar fi pierdut fie-

www.dacoromanica.ro
340

care om politic, fie care grup politic; dar o re-


pet, aceasta nu se poate.
Dar onor. d. Kogalniceanu a intrebat, cum
m'am ales eu in Vaslui 0 in Hu§i, cum s'au
ales §i d-nii Pogor; Negruzzi, Melik, Ianov, la Ia§i,
can erau pusi pe lista partidului guvernarnental?
Intreaba un barbat ca d. Kogalniceanu eu n'arn
de cat sa-i respund. Noi am fost ale§i a§a :
Fie-care din noi s'a dus la locul alegerii sale
§i s'a pus in intelegere cu alegetorii. D-lui Carp-
i s'a propus la Vaslui ca sä intre chiar in co-
mitetul national-liberal, §i d. Carp atunci, cu cla-
ritatea care veti recunoa§te ca-1 caracteriza tot-
deauna, a spus : nu fac parte din partidul nati-
onal-liberal §i prin urmare ca membru in comi-
tetul acestui partid sä nu me alegeti; daca-mi
dati sufragiile d-voastra, ye sunt recunoscetor ;
linia mea de conduitä politica ye este cunoscuth.
Warn dus apoi §1 eu la Vaslui. Am con vocat
singur, nu prin comitetul local, pe alegetori la
o intrunire publica §i fiind ca la Vaslui este nu-
mai o mica tipografie, unde este o zetareasa,
care-§i zetuesce §i tipare§te singura toate, am
aptat i eu la zetuit §i aa am putut deabia a-
junge ci sa public afi§ul pentru convocarea ale-
gotorilor. La acea adunare electorala au venit
§i h berali-nationali §i opozitia conservatoare,.

www.dacoromanica.ro
311

i pe unii §1 pe altii i-am rugat sa mö lase sa


fiu independent in Camera, sa nu-mi dea votu-
rile ca facOnd parte dintr'un anume partid din
cele organizate, fiind-ca, dupa parerea d-lui Carp
§i a mea, formarea partidelor este astazi intr'un
fel de evolutie, adica trebue sa se faca pe o
nuoa linia politica. Deschid aci o parenteza. D.
Sacu ne zicea alaltä-ieri: vorbiti de linie noua,
a§a dar renegati trecutul ? Apoi era noud din
mesagiul D-voastra insemneaza tocmai atat, cat
:§i linia noud din contra-proiectul nostru. Dacä
faceti critica aci, faceti-o §i dincolo.
A§a am lost ales la Vaslui §i dintr'o parte
§i dintr'alta, partidul liberal-national nu m'a
combatut §i-i foarte rnultumesc pentru aceasta.
Partidul conservator m'a votat §i aserneneai
foarte multumesc pentru aceasta. Dar cum a fost
la Hu§i, locul d-voastra? Apoi despre Hu§i, d-le
Kogalnicene, mi a scris mai antai d. Dimitrie
Rosetti, ca alegaorii colegiului I vor sa m6 pue
pe mine candidat. Apoi am fost invitat sa merg
acolo, am rëspuns: nu pot sa mö due; cunosc
prea putini oameni acolo ; pe cand in Vaslui am
mai multe relatii. i d. Rosetti s'a dus la Hu§i,
cred ca va fi vorbit in favoarea mea, mi-a adus
biletele tiparite §i un d. alegetor, fara sa-1 cu-
nose personal, mi-a telegrafiat ca sa 1nsarcinez

www.dacoromanica.ro
342

doi delegati, pe cari mi-i-a indicat. Am insar-


cinat telegrafic.
D. M. Kogilniceanu. Care Rosetti?
T. Maiorescu. D. Dimitrie Rosetti este a-
cela, care mi-a scris. Se indoe§te cum-va d. Ko.-
galniceanu ?
D. M. Kogilniceanu. Nu me indoesc.
T. Maiorescu. V'a§ spune §1 numele ce-
lor doi delegati, daca-mi promiteti, ca venind
vre-o-data la guvern, nu-i veti persecuta. (Mare
Ilaritate).
M'au ales alegetorii de la Hu§i ast-fel §i le-am
multumit pentru marea §i nea§teptata onoare
ce nii au facut ; insa am optat pentru Vaslui,
fiind-ca acolo am mai fo'st ales §i m'am pus in
contact cu alegetorii, §tiind §i d lor §i eu, in ce
conditii se face alegerea.
Dar la Ia§i ? intreaba d. Kogalniceanu.
La Ia§i s'au afi§at, ce e drept, colegi de ai
no§tri, d. Pogor, Negruzzi, etc., candidati ai par-
tidului liberal -national. Insa d. Pogor s'a dus
la comitetul national-liberal din Ia§i §i d. Dimi-
trescu, membru al acelui comitet §i prezent
aici, ne poate confirrna aceasta§i a declarat :
eu nu fac parte din partidul 1ibera1-nationa1
§i §titi care sunt opiniunile mele : daca voiti sa
me alegeti a§a cum am lost §i sunt, ye sunt re-

www.dacoromanica.ro
343

cunoscetor. Atunci comitetul national-liberal a


primit aceasta declaratie, §i d. Pogor cu ceilali
au fost ale§i. Tot ma de independent a fost ales §1.
d. Marghiloman §i ceilalti, cari s'au prezentat
fie-care la alegeri, explicand ideile lui §i regulan-
dui positia fata cu alegétorii.
Acum ce voia onor. d. Kogalniceanu ieri In
interesanta vorbire a d-sale ? Dar ce interesanta
§i fermecatoare ! Eu sunt un mare admirator al
yorbirii d-lui Kogalniceanu. and vorbe§te d-sa
abstractie facend de trecutul seu, de experienta
§1 de gloria sa talentul sëu oratoriu, puterea §i
vioiciunea cu care se exprima, ne procura tot-
dea-una o adeverata serbatoare literara. (Aprobari.)
Ve aduceti aminte in ce mod atragetor ne
povestea din tineretea d-sale, in ce conflict sa
afla cu chiar tatal clsale, care-i zicea : ce faci,
Mihalachita!" §i cum d-sa Ii respundea : eu am
venit de la §coalele din Germania, am vezut ce
fac conservatorii acolo, ei desrobesc teranii, ei
se intereseaza de §coala, dar d-voasträ boerii ce
faceti ?
Fiind-ca d. Kogalniceanu atunci se provoca la
Germania, tot din Germania vreau sa-i aduc a-
minte de exemple, care sa, confirme deplina co-
rectitudine a acestei procedari electorale a noastra.
In Germania de astazi, unde, dupa cum ne

www.dacoromanica.ro
844

spunea eri tot d. Kogalniceanu, Principe le Bis-


marck nu voete sisterna adeverat constitutionala,
unde insä unele partide voesc tocmai in contra
lui sa sustie sistema constitutionala cu toate
drepturile ei §i in aceasta lupta a parlamentaris
mului in contra unui a§a de puternic adversar
cauta cea mai mare corectitudine constitutionala,
In fiece alegere se vede urmatoarea proceda re.
Pot nationalii-liberali sau secesionipi sau cato-
licii sa scoata ei singuri un deputat al lor? II
pun pe lista lor proprie. Nu pot ? Atunci se con-
funda listele. Sant conservatorii mai tad, sau na-
sau catolicii mai tad : atunci yeti
gasi pe lista candidatilor unui partid cate un can-
didat din partidul mai tare dupa imprejurari lo-
cale.- E dar constitutionalice§te corect ca cine-
va, pastrandu-§i intreaga sa convingere politica
gi independenta, sä figureze la areken pe liSta
altui partid, dac a. Ii pune un comitet pe acea
listA, f absurd ar fi ca atunci, cand un comitet
electoral propune unui candidat din alt partid
ca sal aleaga, acest candidat sä zica : ba nu
mö alegeti. Aceasta nu s'a mai vézut.
Lucrul este ala de elementar, este o practica
electorala ala de intrebuintata in toata stricte-
ta constitutionala incat me intreb numai : ce
a vrut d. Kogalniceanu de la mine? A vrut sa

www.dacoromanica.ro
345

fie pus in pozitie ca s viu eu safi explic d-sale


aici asemenea lucruri elementare?
SA fie numai aceasta? Sau a incercat §i d-sa
a se folosi de atmosfera, de care vorbeam, pentru
a o intuneca 0 mai mult §1 pentru a face mai
grea pozitia unor oameni ca noi, cari au venit
in aceasta Camera cu deplina claritate §i inde-
pendenta ca sa-§i urmeze politica lor a§a, cum
o inteleg ca trebue sA fie ?
Si aci sA-mi permiteti nu §tiu, daca este
bine s'o fac dar perrniteti-mi, fiind-ca s'a vor-.
bit atat de mult de deosebirea intre generatii,
permiteti-mi ca in fata unui a§a de ilustru re-
prezentant din generatia veche ca d. Kogalni-
ceanu, sa accentuez aici diferent a§a cum o
in telegem noi.
Eu am reams, ye mArturisesc, incremenit,
cand am simtit din nou in discursul d-lui Ko-
galniceanu de ieri aceasta diferenta in chiar pro-
cederea d-sale parlamentara. D-sa a fost din
acea generatie, care a facut lucruri din cele mai
insemnate pentru constituirea terii: unirea, prin-
cipele strain, introducerea constitutionalismului,
independenta; dar astAzi, cand s'au indeplinit
toate acestea, putini din acea epoca au rémas,
care sa mai inteleaga bine cerintele actuale ale
Statului nostru modern 0 independent, 0 cat de

www.dacoromanica.ro
346

putini trebue sA, fi r6mas in adevör, dacä chiar


d. Koaniceanu nu a putut rananea, dupa pa-
rerea mea
DvoastrA, d-le Kogalniceanu, vorbind eri de
exr ortul vitelor din liomAnia spre Austria gi
de conventia comerciala, ne spuneati ca, sunt
30, 40 sau 50 milioane de lei, cari se pierd,
fiinct-ca Austria ne-a inchis granita.
(0 parented, pentru o altA mica deosebire-
Intre generatii: noi, generatie doritoare de mai
multA exactitate, ne cam mirAm do cifre lipsite-
de preciziune. Cat este pierderea: 30 sau 40 sail
50 de milioane? cad distal*, este mare. Dar
sA admitem cifra cea mai mare de 50 milioane,
fiind-cA, ap este lucrul mai gray). AV vözut, cu,
cata elocventa a arAtat d. Kogalniceanu pierderea
§i cum ataca pe guvern din cauza ei §i cum se
indigna cA guvernul a tolerat aceasta! s'a tolerat-
ca Austria sa-§i faca dupa o conventiune cu.
Germania legea sa din 1882, prin care a des-
fiintat carantinele §i a introdus Inchiderea gra-
nitei cAtre noi !

Dar vedeti ce se mai ascunde sub aceastä,


atmosferA, poate nu intre d-voastrA, dar intre
aceia, care citesc asemenea discursuri. Ei vor zice:
ce mai om ! Ce bine a combAtut ! (Aplause.) §1,
ce guvern reu are tara ! Dar onor. d.Kogalniceanu

www.dacoromanica.ro
347

fiind-ca ataca un guvern al terii intr'o chestie


internationala, D-sa, experirnentatul barbat de-
Stat, fost ministru de externe al aceluia§ cabinet,
d-sa, ale carui cuvinte au greutate in tail §il
In strainatate §i care trebue sa v6 fie un model
de procedimentele unui barbat de Stat, d-sa,
cand atinge intr'o Camera junä o chestie in-
ternationala, d-sa ne autorizg, sal punem ur-
matoarea intrebare .... nu am nici un drept de
a-1 obliga la un rëspuns, ar fi o generozitate-
din partea d-sale daca mi-ar da acest drept;
dar eu am cel putin dreptul sa pui intrebarea:
Este d-sa sigur, ca fiind d-sa la guvern va is-
buti in adev6r sa faca pe Austria sa-§i revoace-
legea din 1882 §i sä deschida granitele pentru
intrarea vitelor noastre? Ne poate da d-sa de-
clararea despre aceastä incredere personala a
d-sale fata cu Austria? Daca ne da d-sa aceasta
declarare pentru indreptarea marei nedreptati ce
ne-a facut-o In adevër Austria cu acea Inchidere-
a granitei, atunci cred ca intreaga Camera il
va ruga prin forma constitutionalä sa treactt pe-
banca ministeriala. (Aplause.)
Nu aud nici un rëspuns din partea d-lui Ko-
galniceanu.
Kogälniceanu. Voi rëspunde la rindul meu._
T. Maiorescu. Eu voi a§tepta acest rëspuns_

www.dacoromanica.ro
-348

'Dana va veni, trebue sa ma marginesc inteo


regula generala :
Atunci cand un barbat public, autorizat, se
§tie in stare de a obtinea, fiind el la guvern,
Inteo chestie internationala ceea-ce vede ca n'au
obtinut ceilalti, este in dreptul §1 in datoria
sa de a face opozitie guvernului asupra acestui
punct. Dar cand un barbat public §1 autorizat nu
este convins de aceasta §i nu simte in sine
garantia, ca el va isbuti in aceasta chestie
internationala, atunci a ataca guvernul cred ca
este o procedare, pe care a§ dorl ca noi generatia
tioua sä nu o irnitam. (Aplause.) Dar d. Ko-
galniceanu ne spune instil, cd a facut guvernul
actual acea lege draconiana in contra epizootiei
din Rusia §i -- zicea d-saca legea este ale. de dra -
coniand, incat este o calamitate pentru proprietarii
de la Prut. i nu este evident oare, ca guvernul
actual a facut legea draconiana tocmai pentru
ca sa aiba un argument mai mult ca sa obtie li-
bera trecere a vitelor in Austria ? (Aplause). E-
vident ca este a§a. Apoi atunci ce fel de opozitie
vine d-sa sa faca in Camera ? Adica sa dam a
intelege, ca aceasta pierdere enorma a veniturilor
-törii provine din nepasarea guvernului §i ca, daca
am fi noi la guvern, lucrurile s'ar indrepta indata ?
Dar poate sä fie un ministru roman pe acea ban-

www.dacoromanica.ro
3-13

ca, §i sit lase ca o tara, straina sa aduca, Orli


noastre o paguba de 50 de milioane prin ex-
portul de vite fara sa se opue din toate puterile
(Aplause.) Este cu neputinta una ca aceasta.
Este evident ca guvernul actual a staruit ea -A,
inclrepteze lucrul §i ca or ce guvern ar fi sta.-
ruit, §i este clar Ca prin acea lege draconianá
a cautat sa o faca ; dar daca n'a isbutit pana
acum in contra puternicei Austrii ? i daca n'a
isbutit nici acest guvern acum, este in mai
buna pozitie ci. Kogalniceanu ca sa isbuteasca
d-sa fata cu Austria? §i daca nu este, apoi vine
d. Kogalniceanu §i ataca guvernul asupra unui
lucru, unde din contra toti impreuna trebue sa-I
sprijinim, pentru ca sub forma acestui sprijin
sa-i dam toata puterea din nauntru ca sa poata
apara mai tare in aceastä chestie in gall?'
(Aplause.) Apoi, d-lor, vedeti : §coala veche §i
§coala noua (Aplause.)
§tiu eu bine, ea in aceasta, regula de parla-
mentarism a §coalei noue ne deosebim noi §i
de unii din vechii conservatori. Dar pentru noi
rernane regula nestramutata pentru or-ce opozitie
parlamentara: ataca un guvern numai asupra
acelor lucruri, despre care §tii cä, find tu la
guvern, le vei putea face alt-fel §i mai bine de
cat guvernul atacat. §i nu ataca nici o data gu-

www.dacoromanica.ro
,'5()

vernul asupra unor lucruti, despre cari prevezi


cil fiind tu la guvern, le vei face tot a§a ca §i
.guvernul ce vrei sa-I ataci. (Aplause.)
Apoi nu §tiu eu pe ilustrul d. Kogalniceanu,
pe cand d-sa era pe acea banca ministeriala acum
5 ani, cat ne-am luptat cu d-sa in privinta ar-
ticolului 7 in chestia Evreilor ? Nu eram noi,
acei din opozitie, care am caltigat majoritatea
.ca sa formulam restrictiunile in contra Evfellor
a§a cum s'au formulat, pe cand d. Kogalniceanu
voia sa ne sileasca sa le dam mai malt, sa-i na-
turalizam dupa categorii ?
Cand aveam eu atunci aceasta atitudine in con-
tra d-sale, ca§tigasem convingerea personall Ca
va trece la Berlin §1 prin urmare la celelalte Pu-
teri acea formulare a noastra. Fusesem cate-va luni
agentul Orli la Berlin §i se stabilise atunci o in-
telegere prealabila asupra conventiei noastre co-
merciale cu Germania. tiani, cum a fost primita
din partea ministerului german restrictia noastra
In contra Evreilor din acea conventie.
Dna nu a§ fi avut aceasta convictie, dobin-
ditä din cuno§tinta imprejurarilor, nu a§ fi vorbit
In opozitie a§a cum am vorbit atunci. Dar atunci
,erati d-voastra, d-le Kogalniceanu, ca ministru,
care ne strigati textual : provocati Europa I A-
kluceti pericol asupra terii, nu provocati Europa I"

www.dacoromanica.ro
351

Ei, noi am facut cum am filed §i este bine cum


s'a facut. Apoi cand erati pe banca aceea, ziceati
e. provocam Europa, §i acum, cand sunteti pe
aceasta banca, impingeti guvernul ca sa o pro-
voace ? (Aplause.)
D-lor, este o a doua linie de demarcatie intre
d. Kogalniceanu §i intre noi, §i cu aceasta am
terminat. D. Carp vorbind in acei termeni vagi
in care poate vorbi cine-va intr'o disc* la
adresa Tronului, unde de regula se cam vorbe§te
despre toate lucrurile, de omnibus rebus et quibus-
dam alas, a zis ceva §i despre legea cornunala.
Ne spunea, a primarul nu mai este administra-
torul intereselor comunei, caci Statul centraliza-
tor i-a impus atatea alte atributiuni de a fi exe-
cutor de tocrneli, agent auxiliar al politiei judi-
ciare, etc., Incat nu mai are cum sa se coupe
de interesele comunei. De aceea trebue sa facem
a§a ca sa-1 läsam sa se ocupe mai mult de co-
munä, sä se retraga ultima treapta a administra-
iei la un cerc mai larg, la canton. Bu-
na sau rea, aceasta era idea d-lui Carp. Care
a fost mirarea mea, cand am auzit pe onor. d.
Kogalniceanu zicOnd : Apoi cu a§a idei vine d.
Carp ? Apoi nu este din contra dorinO, noastra
a tutulor ca sä descentralizam ? Nu este rëu ames-
tecul puterii centrale a guvernului in cornuna ?

www.dacoromanica.ro
352

Cu aceasta voia sA combatA pe d. Carp, care


accentuase tocmai acela§ r6u §i acelea§i dorinte
de indreptare !
SA, nu fi inteles oare d. Kogalniceanu ? S. fi
vorbit WA a intelege ? SA fi vorbit a§a, de §i
a inteles? §i d. Kogalniceanu ne cita in ace-
la§ timp cartea d-lui Be§telei §i zicea : Vedeti
d. Be§telei cum aratA MrA politica, cA mor oa-
menii, mor locuitorii, trebue intärire, nu sporep
populatia, merge reu comuna. Parintele legii
comunale din 1864 este d. Kogalniceanu. Prin
art. 11 §i urmAtorii ai acestei legi, se aratA
misia comunei in urmAtorul mod : Comuna are-
sa ingrijeasca de spital, de §coall §i de bisericA,.
si
6
s'a fAcut comuna in modul cum a prevözut-o-
onor. d. KogAlniceanu ca sA se facA. §i astAzi
dupa douA zeci de ani, la anul 1884, ne cite§te
tot d-sa, ca argument pentru d-sa §i contra
d-lui Carp, pe Be§telei, care Be§telei zice : mor
locuitorii, se slAbesc teranii! Nu are aceasta aer
de contrazicere? Sau ce fel de prevedere poli-
tin era aceasta ? Apoi va sA zicA organizatia
cornunei, a Urei misie principala era sa im-
bunatateasca §coalele, sAnAtatea publica §i bi-
serica, s'a arAtat incapabilA cu organizatia din
1864 sa facA acele imbunatAtiri, §i prin urma
re trebue sa mai degajem acel plus de atributii.

www.dacoromanica.ro
353

care jeneaza pe primari, a§a incat sa nu poatil,


face nimica pentru comun5, §i sa darn sarcina
adrninistrativa mai bine cantonului, si in contra
a cestora vine d. Kogalniceanu cu Be§telei, care
este tocmai un puternic sprijin pentru ideile
d-lui Carp!
Cu asemenea contraziceri, cu asernenea prin-
deri de idei in treacët numai pentru a se da
motive oratorie la opozitii parlamentare cu or-
ce pret, s'a urmat la noi atatia arnar de ani, §i
de aceea am fost lipsi0 de mai toate roadele
practice, ce a§teptam de la sistemul parlamentar.
D lor, atat, §i Inca prea mult ! 116 multumesc
pentru indulgent% cu care mi-ati permis 0, vorbesc
asupra aliniatului al II-lea din rOspunsul la adre-
sa Tronului. (Ilaritate.)
Am accentuat, pe cat am putut, deosebirea
care ne desparte pe unii din noi de unii din
d-voastra , §i nu pot termina mai bine cleat
privind, ca oameni ceva mai tineri, la un viitor
ceva mai departat. Cu cat o adevërata munca
pe un tërêm practic ne va gasi pe mai multi
§i daca se poate pe toti cei din viata publica
gata a lucra ; cu cat vom inlatura mai mult
prea marele deosebiri intre partide ; cu cat vom
cauta mai mult a ne fixa In idei precize, pen tru
ca sa avem o adevarata lupta de idei, iar nu
5668o 23

www.dacoromanica.ro
354

de inchipuiri vane, cu atat ne vom pregat1 la


ceea ce ne a§teapta. Caci, D-lor, iluziuni nu ne
putem face asupra viitorului : pe noi ne a§teapta
Inca lucruri mari §i lucruri grele. Am obtinut
cat am putut obtine pAna acum; ne-am intarit.
i cand am putea fi siguri, ca ne va lasa soarta
un timp macar de 30 de ani ca sa propa§im
cu lini§te in desvoltarea noastra Interna, fericita
ar 11 tam aceasta §i u§or am putea zice atun3i,
cum ziceau mai multi oratori in discutia de fata :
laissez faire, laissez aller, se vor indrepta lucrurile
de la sine. Aceasta multumire nu ne este data
nouë. Noi trebue cu puteri inzecit de incordate
sa lucram: cad nu avem o perspectiva sigura
de pa§nica desvoltare pentru viitorul acestor
30 de ani. Suntem prin pozitia noastra geografica
pe calea deslegarii chestiei Orientului.
In zadar am vol noi sa fim lini§titi §i sa re-
manem in pace, cum dorim cu totii ca sa fim ;
imprejurarile nu ne lasa, §i ne a§teapta mai cu-
rend sau mai tarziu, dar in once cas prea cu-
rend pentru desvoltarea noastra, noua izbucnire
a crizei Orientului. Cu curaj, dar cu grije, ne .
am dus noi viata In secolul acesta.
S'au tot ivit, §I totdeauna la intervale prea
scurte rentru noi, resboaiele orientale §i au in-
trerupt desvoltarea noastra. Nici odata resboaiele

www.dacoromanica.ro
355

in secolul acesta nu au fost provocate de noi,


dar totdeauna am fost invëluiV inteinsele, §i
vom fi cu necesitate implicati §i in viitoarea criza
.orientala. Suntem astazi mai tari decat inainte,
dar trebue sä devenim din ce in ce mai tari,
pentru a ne simti din ce in ce mai siguri pen-
tru momentul cel mare. Fata en aceasta per-
speetiva, deosebirile interne dintre noi trebue sa
fie totdeauna imblanzite. Trebue sa inlesnim din
vreme conlucrarea legal& a tutulor la intarirea
pnii, pentru a ne putea arata la momentul cerut
ca membri uniti ai aceluia§ Stat. (Aplause
prelungite).

www.dacoromanica.ro
69.
Asupra interpelárii d-lui KogAlniceanu
incontra Sinodului

(Sedinia Camerei de la 18 Decemvrie 1884).

0 irnportanta interpelare a lui M. Kogal-


niceanu, desvoltata in §edinta Camerei de
la 18 Decemvrie 1884, se ocupa de reforma
Sinodului i de reaoa lui tendenta de a spoil
tagma calugareasca. Insa animozitatea, ce
transpira din cuvintele interpelatorului incon-
tra inaltilor no§tri Prelati de atunci, fac pa-
autorul publicarii de fata s&-I cornbata, prin
discursul urmator.
Cand va veni momentul oportum pentru
o reforma a Sinodului prin introducerea ele-
mentului mirean (si probabil acest moment
nu va veni decat sub Domnia unui succesor
ortodox al Regelui Carol 1), legislatorii de
atunci vor fi datori salt reaminteasa
interpelarea lui Kogalniceanu, cu atat mai
mult, cu cat ea se refere §i la lucrarile Diva-
nului ad-hoc al Moldovei in aceasta chestie.

www.dacoromanica.ro
357

D-lor, am cerut cuvêntul, fiind-ca in discursul


d-lui Kogalniceanu a fost o parte, in privinta ca-
reia cred ca este bine sa se aucla in aceasta
Camera §i alt glas.
Fara indoiala, d-lor, chestia clerului a inceput
a ajunge la ordinea zilei. Este un fel de mi--
care in toata societatea, noastra, in mare parte
foarte buna, care in aceastä parte se poate pre-
zenta cu motivele ei la lumina zilei §i poate sa
gaseasca, aprobarea tutulor. Dar este §i o parte,
despre care nu cred ca se poate mita, cu ade-
v6ratele ei motive la lumina zilei.
D-lor, ce voia interpelarea onorab. d. Kogal-
niceanu, a§a, precum era anuntata ? Intelegeti, Ca
nu rn6 voi pune a scruta intentia nimënui,
ci voi lua interpelatja ap cum a fost des-
voltata in Camera: Ap cum a fost anuntatA,
interpelarea d-lui Kogalniceanu avea de scop a
atrage aten tiA. d-lui ministru al cultelor asupra
calcarii legiuirii relative la calugari. In aceasta
privinta este de datoria unui deputat de a cherna
pe ministru la respectul legilor, pentru ca el sa
faca pe altii sa le respecte. Insa in aceasta pro-
portie chestia este foarte mica. Onor. d. Kogal-
niceanu v'a aratat insq cateva date statistice
din care rezulta, ca, or cat ar 'Area de moti-
vata plangerea d-sale in contra sporirii calugari-

www.dacoromanica.ro
358

lor i calugaritelor, in fapt numeral lor descrqte


din an in an ; din ce in ce se Imputineaza
monastirile §i numeral calugarilor. In aceasta
privinta suntem intr'o stare de transitie sigura
in rezultat, transitie In sensul de a nu se lasa
o prea mare intindere unui element, care, dacä
ar deveni prea intins, ar putea fi periculos pen-
tru Stat. Apoi, onor. Camera, in aceasta privinta
nu aveti d-voastra remedial in tnana ? Nu aveti
budgetele, in care sant trecute toate monastirile
§i tot personalul lor? Or in ce moment, cand
societatea civila ar vol s reguleze chestia aceasta
are in mana arma singura : comisia budgetara,
care poate reduce numeral calugarilor cat crede,
sialta avere nu au astazi calugarii in afara de
budgetal Statului. Va sa zica in tru aceasta nu
poate sä fie greutate, §i chestia din acest punct
de vedere este aproape irelevanta.
Prin urmare, de ce este vorba cu aceasta,
ocazie? Vrea d. Kogalniceanu sä. dea un spri-
jin mi§carii preotilor de mir in contra clerului
nostru inalt? Daca voim sa dam acest sprijin,
este oare bine, d-lor, sa venim noi, societatea
civilä, societatea 1aic, i sa invrajbim, sä atitam,
ura intre preotii de mir §i intre prelatii sfantului
Sinod ?
M. Kogálniceanu. Cer cuventul.

www.dacoromanica.ro
359

T. Maiorescu. Ceea ce m'a facut sa iu


cuventul este tocmai aceasta. i eu, impreuna
cu mai multi deputati, Imparta§esc dorinta ca
sä se faca ceva in aceasta ramura ; dar cu cat
noi o imparta§im mai mult, cu atat ye martu-
risesc ca mi-este tearna de a vedea o chestie,
care nu se poate duce la bun capat decat cu
buna intelegere a tutulor §i mai ales cu buna
intelegere intre noi §i prelatii bisericei Romane,
de a vedea, zic, o asemenea chestie tratata ca
arrna de invrajbire pe terenul politic.
M. Kogalniceanu. Mai cer o data cuventul.
T. Maiorescu. Cu aceasta maniera de a trata
chestia, cred ca nu vom ajunge la nici un rezultat ;
§1 vedeV, d-lor deputati, cat era de nedreapta
acuzarea, pe care onor. d. Kogalniceanu a facut-o
unora din prelatii no§tri, cel putin in intinderea
in care a facut-o. Aduceti-ve aminte, de ce era
vorba. Se zicea antai: se poate ca Sinodul,
rnembrii importanti din Sinod, sa vie §i sa se
pue in cearta cu catolicii, sa voiasca a rëmanea
preotii lor numai misionari? La noi, unde, ca d.
e. in judetul Roman, sunt sate, cari pentru a
treia parte au locuitori catolici? SA vedem, me-
rita prelatii no§tri aceasta acuzare?
Apoi acolo pang, mai deunazi veneau preoti
Italieni, §i. pana cand au fost lucrurile a§a, toata

www.dacoromanica.ro
360

lumea traia in bung pace. De la un timp incoace


s'au rechemat preotii italieni §i se trimit pe
acolo preoti unguri, a§a incat este o intreaga
agitatie de un caracter strain de insal religia.
De aceasta tendenta a preotilor unguri sunt
sigur cg, guvernul din Pesta este strain. Dar
sunt in Ungaria, ca in once Stat liber, tot felul
de tendente a diferitelor partide in afara de gu-
vern, §i poate de acolo vine mi§carea, care are
aerul .de a face din unii preoti catolici ai jude-
tului Romanului nu numai apostoli ai religiunii,
ci apostoli cu intentii védite de agitari nationale
politice in contra noastra. (Aplause.)
Apoi, d-lor deputati, daca in momentul de fata
guvernul tërii noastre, daca toti oarnenii no§tri
politici §i in timpii din urma chiar toata presa
noastra (caci §i Románia Libera, care avea inainte
o alta directie, §i a schimbat-o astazi), daca, zic,
tot ce se rni§ca in aceasta targ, cu viata publica
se fere§te cu cea mai mare scrupulositate de a
se amesteca intru ceva In Statul vecin, unde sunt
Romani, daca intr'aceastA rezervg absoluta noi
putern servl de model de buni vecini : apoi sun-
tem §i noi in drept a cere, ca Mci in mijlocul
nostru, in tara noastra, sa nu se incerce din
partea unor Unguri agitatii in sensul contrar nouë.
(Aplause.)

www.dacoromanica.ro
361

Poate Ca prelatii no§tri, mai putin deprin§i cu


formele parlamentare §i diplomatice, dar simtind
:§i ei unde stä astázi o parte a chestiei acestor
catolici, poate ca nu s'au exprimat tocmai clan
Dar cred Ca atitudinea lor schimbatä, in ceea ce
prive§te cazul citat de d. Kogalniceanu, i§i are
-cauza sa aci, §i cred dar, Ca din acest punct de
vedere nu rnerita prelatii no§trii sa fie acuzati
a§a cum au fost acuzati.
Era un -al doilea lucru ce 1-a relevat onor. d.
Kogalniceanu cele petrecute intre Mitropoliti la
inmorrnentarea lui Cuza. Mare Domn a fost Cuza
in priviqa multor acte mari ce le a facut §1
can stau intiparite in memoria tutulor, zicea d.
Kogalniceanu. A§a este. Insa vedeti, d lor, deose-
birea intre marirea curat istorica §i intre 0 si-
tuatie mai mult politica nu se poate face bine
decat dupa ce a trecut mult timp de la acea
marire istorica. Este probabil, cä peste 40 50
de ani istoria are sa vorbeasca in mod neparti-
nitor de actele nationale ale lui Voda Cuza, Dar
nu \Teti tagadul, ca sub cuvintele acestea mari
despre Voda Cuza s'a incercat pe ici pe colo, ce e
drept, fara rezultate puternice, dar in fine tot s'a
incercat pe ici pe colo a Sa face o agitatie, care
nu §tiu daca a avut totdeauna de scop exclusiv
interesul Istoriei universale §1 paza panteonului

www.dacoromanica.ro
362

celebritatilor noastre trecute, fara nici o tendentl


de actualitate sau de viitor. i a§a find, s'a in-
timplat sa nioara Principele Cuza in ni§te rno-
mente, In cari istoria nepartinitoare era greu de
eespärtit de politica militantA, §1 in asemenea
momente a fost el inmormentat in tara la Ru-
ginoasa.
S'a putut intimpla, §i aceasta nu este prea
greu de inchipuit, ca cu aceasta ocazie sä vie
§i unii oameni, cari nici macar cenu§ali majes-
tatea mortii nu au respectat-o in destul pen tru
a lasa inaintea ei sa taca interesele momenta ne-
de partid. S'a putut intimpla d. e. ca cu aceastä
ocazie sa se faca dernonstratii de politica zilei,
si cand, fara a vol, neavend acest scop, dar in
fine co-existent cu aceasta, un prelat al terii
provoaca pe Mitropolitul-primat intr'un mod earn
deschis, sä ia o parte mai demonstrativa la
aceasta ceremonie, ve pare ca este a§a de stra-
niu din partea Primatului, reposatului Nifon, ca
sa zica : nu intru pe aceasta cale §i nu gasesc
bine sa intre fratele meu din Ini pe aceasta,
cale?
Apoi, onor. adunare, ce voim noi? Sunt multe
lucruri rele in clerul nostru, care trebuesc Indrep-
tate, §i onor. d. N. Tonescu §1 noi toti ne vom
asocia cu d. Kogalniceanu la or ce indreptare

www.dacoromanica.ro
363

sanatoasa a lucrurilor ; dar un lucru bun are


clerul nostru : nu prea face politica militantar
prelatii no§tri nu fac intrigi politice in Stat ; nu
fac agitari in contra guvernelor noastre.
Ai vezut vre un Mitropolit la noi, care sä fi
incercat sa ie in e§ec pe guvern, cum s'a intirn-
plat d. e. in Sirbia ? Asemenea lucruri nu se
intirnpla la noi. In totalitate prelatii no§tri ne
lasit in lini§te in ceea ce prive§te directia poli-
tica a societatii civile.
Ce trebue sa voim noi acum ?
Am voì noi oare sä se arnestece prelatii mai
mult §i intr'un mod mai accentuat, mai activ
in aceasta privinta ? Nu cred.
Prin urmare, de ce s ne miram, daca Mi-
tropolitul-primat a intervenit ca sa nu se faca
nici o demonstratie politica cu ocazia inmor-
mentarii reposatului Cuza-Voda?
Eu cred, ca bine a gandit acel Primat, cand
a gandit in acele momente, c putendu-se pro-
duce o agitatie oare care in Ora, nu trebuia sa
lase sa participe §i biserica la aceasta agitatie.
Din parte-mi sunt convins, ca §i Mitropolitul
Moldovei de atunci n'a avut nici o intentie da
a face politica de agitare, §1 astazi cred, Ca insu
Mitropolitul Primat al Romaniei, care pe atunci
era Mitropolit al Moldovei, admite ca bine a fa-

www.dacoromanica.ro
3.64

cut atunci fostul Mitropolit Primat din Bucuresti,


ca nu a luat parte la o ceremonie, care-i
parea implicata in demonstratii politice.
D-lor, in aceastä stare de lucruri, daca noi,
adica societatea noastra civilä, avem dorinta de
a indrepta starea clerului nostru §i mai ales do-
rinta foarte legitirna de a ridica clerul de mir,
-cred ca nu ar trebui sa venim §i sa tragem la
bara Adunarii pe Episcopii Orli.
De sigur ca sunt multe slabiciuni omene§ti
de vindecat, §i multe rele de stirpit, dar sa nu
nitam (§i cu drept cuvent a relevat aceasta §i
-onor. domnul Ionescu), ca. toti Episcopii no§tri
sunt ale§i de tara intreaga reprezentata in Ca-
mera, §i Senat, c. ceea ce avem astazi pe scau-
nele episcopale, este ceea ce noi, tara, cu sufra-
giul nostru, am scos §i am ales din toata preo-
tirnea §i am pus pe acele scaune.
A§a fiind, este oare lucru nemerit, ca in mo-
inentul and ne alipim de biserica, cel dintai pas
al nostru sa tie o critica amara, o declaratie
violenta in contra acestor Episcopate? i daca
a§a procedem noi la reforma bisericei §i daca asp
..atitam noi preotii de mir in contra Episcopilor,
ne miram ca Episcopii incep a se gasi instrainati
de noi? §i Ca incep a privl in noi, societatea
inoderna, un fel de du§man care-i atacti §i care

www.dacoromanica.ro
365.

nu le lasa participarea libera, deschisa, bine-voi-


toare la opera noastra ? Apoi aceasta ar fi o-
bung actlune politick a noastra, societate civila t
Dar atunc.i de ce prin Constitutie am admis-
Episcopii in Senat? Fara indoiala, pentru ca im-
preuna cu noi sa lucreze §i ei ca buni colegi la
indreptarea clerului ; §i cand aceasta este starea
noastra constitutionala, este oare drept ca noi,
Camera de jos, sa venim sa le sapam autoritatea
cu interpelari de acestea? Nu mai inteleg. Eu
cred, ca ar trebul cu totii impreuna §i cu ei im-
preuna sa procedarn la indreptare, §i or-ce des-
binare §i invrajbire, care cu aceasta ocazie o.
introducem noi laicii in contra Episcopilor, este
o intkrziere a acestei opere de reforma, §i onor.
d. Kogalniceanu, care cu drept cuvent ne arata
insemnatul rol national, ce 1-au avut prelatii
no§tri in 1857, nu poate sa ne fad, sa credem,
cä astazi ar trebul sa incepem un fel de rësboi
civil in contra Episcopatului Roman !
Onor. Camera, convins, ca §i d-voastra toti,
ca, se simte rëul §i ca toti avem dorinta de a-1
,ndrepta, m'am crezut dator de a ridica un glas
slab in favoarea conlucrarii noastre a tutulor pen-
tru aceasta reforma impreuna cu insu§Episcopii.
Caci nu este nimic mai periculos deckt ca socie-
tatea civila, care nu tolereaza ca sa se ames-

www.dacoromanica.ro
366

tece biserica intru ale ei, st se amestece ea intr'


un mod du§man intru ale bisericei. Nu trebuie
sa ne instrainäm un a§a de puternic mijloc de
intArire a poporului nostru.
Pentru ca sä ajungem la aceasta, reforma, in
bung. §i palnica, lucrare, prima cerintä este res-
pectarea bisericei §i a reprezentantilor ei din
partea noasträ. (Aplause.)

www.dacoromanica.ro
70.
La Adresà. Nemultumirea in larà. Necesitatea
unei magistraturi mai independente.

(Sedinta Camerei de la 27 Noemvrie 1885).

D-lor deputati, prin darea de searna ce a facut


d. raportor asupra celor petrecute in cornisia
de rëspuns la adresa Tronului, ati putut vedea
ca in aceasta comisie in care mi-ati facut onoa-
rea §i de asta data de a mö alege, nu s'au pu-
tut .intruni sufragiile unanime a membrilor pen-
tru redactia ce se propune votului d-voastra.
0 minoritate, compusä din d. Laurian §i din mine,
a prezentat cornisiei cate-va amendamente , doue
din acestea, cele mai principale, n'au fost prirnite
de majoritate. Pentru noi irnportanta lor a fost
destul de mare pentru a ne face astfel sa vo-
tarn in contra proiectului intreg. Vom motiva la

www.dacoromanica.ro
368

timp aceste amendamente inaintea d-voastra ; §i


dad, nu vor avea favoarea de a fi primite, ne-
vom vedea, cu Were. de rëu, siliti a vota in
contra intregei adrese.
lor deputati, suntem in discutia generall
a adresei; dupa, art. 95 din Constitutie la des-
chiderea sesiunei Regele expune prin un mesagiu
starea torii, la care parlamentele fac respunsu-
rile bor." Suntem dar chemati dup. Constitutie.
a ne da lie care parerea, fie prin vot, fie prin
vorbire, asupra modului cum privim starea to-
rii in momentele de fata. Ca sa putém judeca
starea tOrii, este bine sa. ne intrebarn mai antai,
cari sunt in mornentele de fata elementele di-
ferite, care preocupa opinia publica §i sunt
caracteristice pentru o expunere a situatiei. Noi
vedern mai ales trei elemente diferite, cari nu
pot fi trecute sub thcere cand este vorba de
starea torii de astazi. DouO din aceste se aratä .
in felul ski de entre d. raportor al majoritatii,.
unul nu se arata.
Aceste trei elemente sunt urrnatoarele: antai
lii poate predomnind in preocuparea d-voastra:
criza care se desfa§ura in Balcani; al doilea, in
nauntru, grija pentru situatia economica ; mai
adaogam al treilea o alta preocupare, nu exter-
na, ca cea dintai, nu de ordine materiala, ca.

www.dacoromanica.ro
36D

cea dea doua, ci de o alta ordine foarte carac-


teristica ; vom numfi acest al treilea element :
nemultumirea crescenda a tërii fata cu adminis-
tratia.
Voi trece foarte repede peste cele douë ele-
mente dintai. In privinta evenimentelor, earl
se petrec in a§a apropiere de noi dincolo de Du-
hare, noi nu avern nimic de zis la formularea
facuta de majoritatea comisiunii in proiectul de
respuns la adresa. Fata cu apararea Orli, in
ceea ce priveste situatia ei in relatiile inter-
nationale, noi ne asociem la acea expresie de
sprijin ce trebue sa fie data guvernului. Cred
chiar, d-lor deputati, ca ne putem felicita de
situatia noastra in aceasta privinta. Atitudinea
rezervata ce a pastrat Romania in conflictul
balcanic, §i, dati-mi voe a adaoga, Wä a ni se
putea imputa o excesiva mandrie nationala, dem-
nitatea §i siguranta procedarilor, prin cari s'a
distins Statul nostru cu ocazia acestui con-
flict vecin, a dat o dovada despre maturitatea
politicO, la care a ajuns Romania, §i despre taria
cu care §tie a-§i indeplini misiunea modesta, dar
bine inteleasa, ce o are in politica generala a
Europei. (Aplause.)
A§a de adinc este acest simtirnent in noi,
incat §i ceea ce voi avea onoarea sa vO zic a-
5668o 24

www.dacoromanica.ro
370

supra partii, la care ne-am despartit de majori-


tate, o vui zice numai Inteun mod condi-
tional. Este adica bine inteles, ea noi vorbim
despre nemultumirile crescende interne numai
presupuind, el vom avea timp de desvoltare
papica pentru a ne ocupa de as3menea chestii.
Dar daca criza vecina va lua un caracter mai
acut, vom fi cei dintai a da dovadä despre
necesitatea ce simtim, a or ce divergenta intre
noi trebue sa inceteze, cand este vorba de sus
tinerea telt fata cu strainatatea. (A.plause.)
D-lor, tree §i mai pe scan asupra celui de
al doilea punct relevat in situatia actuala, adica
asupra starii noastre economice, pentru a nu
ye obosl prea mult in aceasta discutie generala.
Eite un amendarnent special pus de noi in a-
ceasta privinta, care ne va veni in discutia pe
articole, §i atunci unul sau altul dintre noi va
desvolta motivele acestui amendament.
Viu acum la al treilea element, care ne pare
a caracteriza starea terii noastre in acest moment ;
la nemultumirea, pe care o credem crescenda in
privinta administratiei.
Aid se cuvine a mentiona mai antai unul din
simptomele publice, cari s'au produs intru aceasta :
este coalitia mai multor bartati politici insemnati,
unii din Camera §i Senat, cei mai multi afara

www.dacoromanica.ro
371

din Camera §i Senat, coalitie care, cu toata di-


verge* de principii afirmata, se simte oare-cum
fortata de imprejurari ca sä se formeze §i care-§i
indreapta actiunea in contra guvernului de as-
tazi. D-lor, nu este treaba noastrá de a vorbl
pentru sau contra unei asemenea coalitii, nu ne
prive§te intru cat este o coalitie. Dar pe mine
1116 intereseaza, daca imi permiteti a ye aduce
aminte de un punct de vedere sustinut §i in
anul trecut, din punctul de vedere al necesitatii,
ca toate elementele politice ale t6rii sa fie re-
prezentate intr'o Camera. Va fi important a con-
stata din acest punct de vedere, dna elementele
conservatoare, pe cari le vöd in coalitie §i
cari prin manifestul lor cer libera expresie a
.tërii, inteleg prin aceasta: ca vor sa participe
:§i ele la viitoarele alegeri §1 la viitoarele Camera.
Dan o vor, atunci manifestul coalitiei este
cel dintai fir de iarba crescut paste pamentul,
In care este bine sa fie §i sa rëmae inmor-
mentata rezolutia din anul trecut, prin care
se dedara de nelegala re vizuirea §i dotatia
Coroanei. Atunci cei ce din legalitate i§i fac o
armä de atac in contra guvernului, vor da mai
antai ei in§ii exemplul ca reintra in legalitate §i
-se supun legilor örii, i daca va fI a§a, atunci
west manifest sa ye fie un sernn bine venit!

www.dacoromanica.ro
372

De altminteri coalitia in chestie nu are pentrit


noi o alta valoare decat aceea de a fi un simptom
mai mult al preocupatiunii generale in tail,
sirnptomul unei mari i intinse nemultumiri.
D-lor deputati, nu este lucru upr de a vorbi
cu oare-care folos despre nemultumirile unei tërt
cu administratia sa, §i sper ca-mi yeti face onoarea
de a crede mai dinainte, ca nu am atins un ase-
menea punct pentru a ye debita numai un ir
de fraze generale de opozitie.
Administratia e uir aparat foarte complicat ;
sunt 3000 de .primari, atati subprefecti i atatia
prefecti, etc., sunt ala de multe chestii izolate,
ce in decursul unui an se resolvä de administratie,
inoat ar fi cea mai mare nedreptate, cand ar
cita cineva numai 2, 5 sau 10 nemultumiri, fie
or cat de legitime, pentru nedreptati suferite din
partea administratiei §i ar veni sa Lea din aoeasta
o arm g. de acuzare in contra guvernului intr'o
discutie generala la Adresa Tronului. Asemenea
rele s'au comis §i, din nenorocire, din cauza sla-
biciunilor omeneti So vor cornite in totdeauna ;
gi-mi aduc aminte foarte bine, cu cata drep-
tate s'a atacat §i reaua aaministratie a conservato-
rilor, cum se poate ataca §i reaua administratie-
a guvernului liberal. Aci au mare cuvent aceia
cari zic, ca intreaga culturA a terii cu moravu-

www.dacoromanica.ro
373

rile ei trebue§te mai Antal indreptata §i apoi va


veni §i o mai buna administratie in toate ama-
nuntele.
Cu toate aceste expresia nemultumire" pen-
tru a caracteriza opinia publica dintr'o tara
nu este un cuvOnt, care trebue inlaturat, §i
nu este imposibil de a afia un fel de mësura,
dupa care sa ne putem forma judecata cu oare-
care siguranta.
Multe rele se pot face intr'o administratie ; to-
tul este ca sa sirup, ca, direqia centrald v6-
zutä, manifesta, este spre indreptare. Multe slabi-
ciuni vor avea multi functionari de ai no§tri or
-cum s'ar alege, fie §i cu cea mai mare buna cre-
dinta, numai sa se simta ca este in adevér se-
rioasa tendenta de a-i alege bine i de a-i face sá
proceada in lucrarile lor dupa legi §i dupa dreptate.
Dar eand s'ar vedea din contra, vorbesc hi-
potetic, nu intr'un cas, nu in douë, nu in zece,
ci cand s'ar vedea intr'un mod aproape general,
ca administratia centrala, in loc sa reduca pe
cat poate resolvirea chestiilor la o norma de
dreptate sau de echitate generala, tinde a sporl
actiunea arbitrara a unor membri din partid, fie
in interesul exclusiv al partidului, fie In intere-
sub personal al partizanilor ; cand s'ar vedea mai
departe, ca un minister, in decursul unui timp

www.dacoromanica.ro
374

mai indelungat al actiunii sale, se fere§te a


aduce in desbaterea Camerei vre-o mOsurA legis-
lativA, care sA mai restringA arbitrarietatea ad-
ministrativA, §i daca chiar se prezintA vreun
asemenea proiect, Ii desbate numai de aparentA,
II intarzie, II modificA, ii slabe§te §i in urmA ii
inlAturA, atunci suntem in drept de a ne intre-
ba : prin o asemenea tendentA, manifestatA prin
o mai lunga experientA, va cre§te sau va scA-
dea nemultumirea tërii §i, dacA va cre§te, se
va putea vorbl cu oare-care temei intr'o discutie
a Adresei cAtre Tron despre aceasta situatie?
Putem dar avea dou6 constatari diferite, sau
dacA este vorba numai de nemulturniri partiale
in diferitele amAnunte a le adrninistratiei, sau
dac1 este vorba de o tendentA generala a ad-
ministratiei centrale spre lAsarea intereselor In
arbitriul membrilor influenti din partid.
Intre acest dacA §i dacA" avem sA facern
cumpAna.
SA examinAm dar chestia mai de aproape. Onor.
tneu preopinent, d. Tacu, vede lucrurile in ni§te
colori foarte trandafirii. D-sa are convictia, cA
se indrepteaza toate sub administratia actualA §i
ca vor veni pruiecte de legi, cari vor incuraja
industria, comerciul, invëtAmentul public §i ca
se vor face toate ameliorArile cerute de noi.

www.dacoromanica.ro
375

Dar, d-lor deputati, de la proclamarea Regatului


au trecut patru ani §1 mai bine, suntem in
anul al cincilea §i ar fi timpul venit sa ne dam
searna despre tendenta administratiei centrale
spre bine sau spre r6u.
Dupa proclamarea Regatului ne-a spus guver-
n ul, nu noi o zicern, guvernul a zis-o §1 a repe-
tat-o : a venit era cea noul, aveti o munca mult
rnai mare, mult mai grea de indeplinit ; ati consti-
tuit Statul roman, acum aveti sarcina de a-I or-
ganiza inAuntru.
Pentru ce acest Stat roman trebue sa se or-
ganizeze ?
Pentru ca Statul roman, in arma constituirii
sale moderne, a devenit un Stat constitutional §i
occidental; trebue sa se deosibeas3a de orienta-
lismul, in care era cazut in secolul trecut, prin
urmare trebue sa introduca in legislatia sa
intre altele §i o mai mare sigurantã individuala
a cetäteanului in contra arbitrului guvernamental.
Cad atunci, cand se zice Stat constitutional,
aceasta implica intre alte lucruri esenti ale
o putere legislativa, o putere judecatoreasca §i
o putere executiva. Va sa zica, in deosebire de
Turcia §i Rusia, nu are puterea executiva sa
intre in justitie, nici sa paralizeze actiunea pu-
terii legiuitoare ; nu are puterea legiuitoare sa

www.dacoromanica.ro
376

facA executare sau sA facA justitie ; iar puterea


judecAtoreasca are sa aplice dupa con§tiinta o
lege scrisA §i sl dea dreptate pe cale generall
tutulor, fie guvern, fie particular.
Acestea, in princip, sunt cele trei atributii
deosebite, fara de cari nu existA Stat constitu-
tional.
Nou1 insA ne lipse§te Inca unul din acei trei
stilpi, pe cari sta Statul modern ; ne lipse§te in-
dependenta puterii judecatore§ti de puterea exe-
cut vA.
mö mir (dar rn-am mirat de atatea ori in-
ainte d-voastrA !) cum se pot gasl in partidul
liberal oameni, cari sA zicA : nu este Inca coapta
societatea noastrA sau moravurile noastre pentru
aceasta independenta; adicl pentru inamo vibi-
litatea magistraturei. Partidul liberal, care a re-
format, care a constituit, care a voit sa facl
chiar progrese in constitutionalism prin revi-
zuire, nu vede oare ca, daca declarl poporul ro-
man de astAzi incapabil de a avea independenta
magistratului, II declarA implicit incapabil de a
avea sistem constitutional? CAci este absurd a
vorbl de sistern constitutional, daca nu ai inde-
pendenta magistratului de guvern. (Aplause).
Este absurd; este mai röu decat absurd. In-
data ce nu ai independenta magistratului, ai

www.dacoromanica.ro
377

intrat in Orient. (Aplause). Ai intrat chiar mai


departe §i e§ti mai rëu decat in Orient. Cu ha-
tirurile turce§ti §tii la cine te adresezi; cu apa-
renta unei magistraturi, care judeca dupa o carte
de legi, dar care insa§ este schimbata §i men-
-tinuta, dupa arbitriul unui ministru, ai ipocrizia,
ai hatirul mai teribil mascat sub aparenta unei
legalitati, §i atunci este mai bine franca decla-
ratie de orientalism cum era mai nainte. (A.-
plause.)
Dar acestea sunt generalitati, cum zicea d.
Lascar Catargi. (Aplause.) Sa specincam ceva
chestia.
Organizarea in interior !
Acurn patru ani, cea dintai chestie la or-
dinea zilei a fost : magistratura independenta.
Cu drept cuvOnt, find-ca nici nu exista Stat
onstitutional fart aceasta.
In Mesagiul de acum trei ani s'a repetat, in
mesagiul de acum un an iara§ s'a zis : yeti avea
.asigurata independenta rnagistraturei §i increde-
rea justitiabililor. Dar nu §tiu cum s'a intimphit
a totdeauna ministrul, care in vre-un Mesagiu
ne da asemenea prornisii, sä fi fost schimbat in-
.ainte de a se putea incerca macar sa-§i realizeze
promisia.
Ministrul, care acum patru ani ne dase aceastä

www.dacoromanica.ro
378

promisie, onor. cl. Pherechyde, a fost schimbal .


a doua zi; §i ministrul de justitie de acum 3.
ani a fost schimbat; §i ministrul care ne a pro-
mis in anul trecut nu-mi rnai aduc aminte
care ... a! d. Voinov, a fost schimbat dupa,
d one luni. §i me tern ca ministrul, care ne pro-
p ite astazi, adica nu ne prea promite de asta
data, va fi schimbat dupa doue zile. (Ilaritate).
Cum ye pare d-voastra aceasta? Intreb eu :
ce vrea partidul liberal sa faca cu o organizare
a§a de fundamentala, precurn este neatirnarea ma-
gistraturei .de arbitriul guvernului? Dar ce insem-
neaza toata lupta pentru libertate in or-ce Stat.
modern? Ce insemneaza, daca nu s_coaterea unei
parti a vietei publice din arbitriul puterii execu-
tive? §i cand patru ani ni se tot repeta din an
in an, ca trebue sa organizam §i sa. reorganizam,
§i se tot promite §i nu se face, imi vine sa zi
pare ca e un facut, adica facut in sensul
poporului, care prin facut nu intelege savir§it,
ci intelege ca e ursit, in casul nostru ursit de a
nu se face. Cand vedem, cä se sustrage regulat
or-ce rninistru al justitiei de la opera pe care o.
propune, aceasta nu ye pare d-voastra, ca auto-
rizeaza pe cine-va sa spue in Camera, tra-
gend suma acestei experiente de patru ani : nu,
este vointa serioasa a administratiei centrale de

www.dacoromanica.ro
379,

a scoate de sub arbitriul puterii executive soar-


ta magistratilor §i prin ei soarta impricinatilor T
(A plause.)
Aduceti-ve arninte de acurn un an. In acea
interesanta defilare de oratori in nou aleasa
Camera, care dupa parerea revizioni§tilor avea
sa ne dea o mai buna expresiune a terii, in
acea defilare, pe care d. Kogalniceanu a carac-
terizat-o intr'un mod cam pitorese 1), se inscrisese
la vorba §i actualul ministru al justitiei §i ne
tinuse o cuventare frurnoasa. §i cand am vezut
cum in sensul calor zise de Mesagiul de atunci, a-
did de independenta magistraturei, se schimba
ministrul justitiei §i vine d-sa, ye rnarturisesc
ca am pierdut pentru moment banuiala, ce ince-
pusem a o avea, ca nu se va face nimic de partiduf
liberal sub acest guvern pentru independenta ma-
gistraturei §i mi-am zis : d. Nacu are sa faca
ceva ; toata ambitiunea, toata onoarea unui re-
prezentant al tinerimii inteligente din partidul libe-
ral este legata de aceasta chestie. §i in adever
am §i vezut indata o comisie numita de d. mi-
nistru al justitiei, in care mi-a facut onoarea der
a me convoca §1 pe mine, care a fost consultata
de dsa ce trebue sa faca. In acea comisie a spus.

') Irozii din Vicleim".

www.dacoromanica.ro
380

tie-care ce a crezut. Ministrul justitiei, cu o lau-


dabill energie, s'a pus apoi pe lucru, a facut
un proiect de organizare, 1-a trimis in cercetarea
Curtii de casatie, §i nu §tiu dad. §1 a altor
Curti, ni 1-a trirnis tiparit §i nouö, membrilor ace-
lei comisii. Ce m'a Inspaimentat insa indata
ce am vëzut lucrarea tiparitä §i mi-a de§teptat
iara§ vechia banuiala, a fost ...insa, d-lor depu.
tati, dupa discutiile latine§ti dintre d. Radu-
lescu §i ceilalti membri din Camera, mi-e frica
sa me arunc §i eu in latineasca. Dar iata lucrarea
d lui ministru, o am cu mine-. Ea poarta titlul :
nante-proiect". Ce va fi aceasta, ante proiect ? Pe
cat inteleg eu acum, intre proiect §i ante-proiect
este o deosebire foarte mare. Project insemneaza
pe latine§te o aruncatura inainte. Ante-proiect va
fi insemnand dar o aruncatura inainte a unei arun-
-caturi inainte a organizarii judecatore§ti. (Ilari-
tate. Aplause).
Me a§teptam acum sa vöd, ce se face la des-
chiderea. Camerei. Mesagiul Coroanei, a§a de bo-
gat In solicitudinea sa pentru lucrarile d-voastra
in anul trecut, in anul acesta v6 zice cu un la -
conism demn de o mai buna cauza : mai aveti
din anul trecut proiecte de legi ; guvernul meu
ye va mai prezenta §i altele. Atata e tot ? Cum ?
Un proiect de lege a§a de insemnat, fundamen-

www.dacoromanica.ro
381.

tal, care are sa ne fa ca un Stat constitutional


din ce nu suntem decat in aparenta, se lucrea-
za pe ban, intregii atmosferi a Camerei din anul
trecut de d. ministru al justitiei, proiectul se tri-
mite la Curtea de casatie, este gata, il am §i
eu, §i nimic despre el in Mesagiu ? !
Fara indoiala, m'arn crezut dator in comisia
adresei sa intreb, cum stam cu aceasta chestie.
d. ministru a avut amabilitatea a ne specifica
cu mai putin laconism cate-va proiecte de legi,
care au sa vie in desbatere, §i atunci am auzit,
ca are sa vie in desbatere mai antai de toate
un proiect asupra instructiei publice.
M'arn informat mai de aproape. E ceva straniu
acest proiect al instructiunii publice. §titi ca profe-
sorii se aleg prin concurs §i sunt cam inamovibili.
A cestora n'ai ce s. le faci; adica n'ai ce sa le
faci cu influenta guvernamentala, nu sunt direct
la discretia guvernului. Reforms invatamentului
e o chestie foarte importanta pentru irnbunata-
tirea tërii in genere. Politice§te vorbind insa in
chestia ce o discutam acurn, adica in privinta
restringerii arbitriului administrativ acolo unde
nu are ce cauta, reforma invatamentului public
se afla pe a doua linie.
§i apoi mai adaogati §i aceasta : proiectul in-
vötarnOntului public, or cat de insemnat ar fi, nu

www.dacoromanica.ro
882

e gata, nu e Inca. scris, nu e facut ; nu s'a con-


sultat nimenea asupra lui ; nu e dat Inca in
consiliul minitri1or, i taus de odata accentul
din partea guvernului si a majoritalii comisiei,
ca acest proiect nefacut trebue sä vie inainte
proiectul pentru organizarea judecatoreasca,
facut, tiparit, publicat si distribuit, are sä vie
in urma. Straniu lucru ! In urma a ce ? Mi-am
permis a intreba pe d. ministru al justitiei, si
cred ca nu comit o indiscretie spuind ceea
ce ne-a zis d-sa in cornisie . . . Cu autorizarea d-sale
dar spui ca a zis, ca pentru d-sA reforrna m 1-
gistraturei e strin s. legAta cu imbunatatirea s t-
lariilor magistraturei si dupl, parerea d-sale
aceastä itnbunatatire s'ar urea la un milion, si.
daca acest milon e disponibil sau nu, trebue si.
se vadä dupa discutia budgetelor.
Eu mi-aduc aminte et pentru profesorii, cei
cam inamovibili, cari nu se pot prea lesne cas-
tiga influentei guvernului, numai cleat s'au
gasit 1.400.000 lei ; dar can I vine chestia la
magistratura, undo e tocmai vorba ca prin o noua
organizare sa se scoata de sub influenta puterii
-executive, se leaga totul de un milion, care e greu
de gäsit, si in situatia finariVara a momentului
irnpresia ce am avut-o, e: ca nu se va gasi de
boc pentru proiectul acesta de lege. Curioasä ar-

www.dacoromanica.ro
383

gumentare a ministrului de justitie I Judecatori,


voi, chemati a udeca nu numai oameni privati,
ci prea adese ori §i adrninistratia in relaple cu
cei privati, voi, cari pentru aceasta atirnati de
la arbitriul meu, ministrul de justitie, in ceea ce
prive§te CurVle de apel §1 tribunalele §i judeca-
toriile de ocoale, vouë, fiind-ca n'am un milion
ca sä ye maresc leafa, nu ve dau nici macar
ceea ce v'a§ putea da fara leafa : demnitatea §i
independenta voastra (Aplause). Dar tocrnai find-
ca lipse§te un milion, daV-le cel putin demnita-
tea oficiului, ca sa se §tie ca nu sunt atirnati
de bunul plac al unui ministru.
Onor. d. raportor ne-a atribuit, in darea de
seama ce a facut asupra desbaterilor din comisia
adresei, intentii prea juvenile cand a zis, ca a-
mendamentul nostru a avut scopul de a cere
reforma rnagistraturei inainte de or-cars alta
lucrare". Nu, acesta nu a fost scopul nostru.
Camera WA, indoiala o sa lucreze, dupa dispo-
zitia tirnpului Së11, aceasta sau altceva ; dar scop al
nostru era de a cere neintarziata" prezentare
a proiectului, care ne-a fost anurqat in zadar
de patru ani de zile, care acum e facut §1 ti-
parit, V se vede de o-data amanat in indefinit,
pus in urma unui proiect nefacut §i neadus.
Noi am vrut sa, aratam, cum prin. aceasta proce-

www.dacoromanica.ro
384

dare se dovede§te, ce, nu e intentia guvernului


ca se. ye prezente reforma organizarii judeca-
tore§ti.
D-lor, chestia urgentei anume pentru reforma.
m a gistraturei mi se pare ca e mult mai importanta
decat se arata la prima vedere. Caci in acela§
mod, in care vorbeam de judecarea unei nemul-
tumiri din societatea intreaga asupra adminis-
tratiei in genere, sä vedem de nii vom putea
gest o mösura pentru a judeca, dace, magis-
tratura noastra a crescut sau a scazut in ni-
velul ei sub guvernul liberal? Sau cel putin sa
constatem, dacä a crescut sau a sozut in apre-
tiarea törii asupra ei ?
late. mesura ce v'o propui pentru a putea
judeca : fac apel la con§tiinta d-voastra, cum
i§i aduce aminte fie-care din d-voastra, caci aci
nu e vorba de partid.
Cunoa§te fie-care din d-voastra, fie din ceea-ce.
s'a petrecut chiar cu d-voastrg, fie din cercul relatii-
lor private ce le aveti, urmatorul lucru: cand
astazi o persoana are un proces important, ati
auzit d-voastra cu totii zicendu-se : sami aleg
tm advocat aproape de guvern i cu influenta,
ca dace, nu fac ap, am sä pierd procesul? Spun
un adever de toti cunoscut cu aceste cuvinte ?.
E unul din d-voastra, care vrea sä me des-

www.dacoromanica.ro
385

minte ? Unul singur ? Nici unul nu me intrerupe.


Daca dar nu e nici unul, ce insemneaza aceasta?
Aceasta insernneaza, ca, s'a pierdut increderea
tau in independent& si impartialitatea magis-
traturei. Cu alte cuvinte, se simte ca magistra-
tura e o dependenta a guvernului.
Apoi acesta e statul constitutional mo-
dern ?
Dar cand as merge acum mai departe in acest
sir de constatari in chiar constiinta d-voastra,
cand as zice , dar nu voi comite lipsa de
parlamentarism de a cita un singur nume. Eu
voi face numai si. nurnai apel la d-voastra, si ar-
gumentatia mea numai atunci va fi temeinica,
cand in capul d-voastra la amintirea lucrului va
sta si numele persoanei, atunci se va dovedi, a
asa e opinia publica. Cand as zice dar, In Bu-
curesti cine este advocatul cel mai influent ca
partizan al guvernului? Cine e acela pentru care,
dace, e un proces important, se face un steeple-
chase (cuvent englez dar lucrul nu este din patria
constitutionalismului), cine sa 1 alba mai antai,
nefericitul impricinat, care vine in al doi-
lea rinfl, alearga disperat la usa tutulor celor
lalti advocati ca sa caute o contrabalansare
a influentei. Aceasta, d-lor, e un scandal. (A-
plause.)
56680 25

www.dacoromanica.ro
386

Mai adaogati acum curagiul (e parlarnentar


termenul), cu care o persoana de o ala influenta
se folose§te §i de pozitia sa spre a schimba cu
ajutorul aparatului legislativ o dispozitie Inter-
pretativa a legii pentru un proces ad hoc, §i
atunci imi veti da dreptate cand zic, cä am cazut
mai jos decat hatirul turcesc (Aplause.)1)
De ce nu se indrepteaza dar starea de astazi,
cand vedem ca mergern din r6u in mai rëu? §i
cum sufere aceasta partidul liberal? Acum zece
ani era d. Lahovari ministru de justitie. In contra
sa se poate vorbi de influenta politica, de can-
didaturi oficiale §i de altele, dar in privinta jus-
titiei cine era persoana influenta pe atunci, la
care trebuiai sa mergi numai decat ca sa cal-
tigi procesul? Sta in conpinta d-voastra vre-o
persoana influenta dupa atunci, precum sta pen-
tru acum?
D. Dimitrescu 0 Djuvara. Da.
T. IVIaiorescu. Fiind-ca in privinta aceasta v6d
ca sunt in divirgenta de opiniune cu unii din
d-voastra, retrag aceasta parte a argumen-
tului meu. Dar sunt dator sa spun, Ca dupa
convingerea mea personala, de §i nu e impar-
1) In urrna acestor cuvinte §i dupA o scrisoare publicatii si
semnatá de d. Eug. Statescu s'a intimplat un duel intre d-sa
gi nut orul scrierii de fata.

www.dacoromanica.ro
387

tglitA de toti din d-voastrA, era mai mare


simtimentul public despre independenta magis-
traturei sub ministerul conservator.
I. Campineanu. Da, cand da ordine in ma-
terie electorall.
T. Maioreseu. Poate sä aibA dreptate d.
Campineanu . . .

I. Campineanu. Aceasta este scris.


T. Maiorescu. Nu contest, dar nu e in chestie.
Recunosc ca in materie politica, electorala, nu era
pe atunci simtimentul independentei mai mare
decat acum ; era foarte energicä influenta gu-
vernului in viata politica. Insa ce curioasa mani-
era de a trata magistratura prin o asemenea
intrerupere ! D-lor, or-care ar fi influenta in ceea
ce prive§te alegerile, aceasta nu are a face cu
nevoile de toatA ziva, nu are a face cu procesele
numeroase §i obi§nuite ce le au cetAtenii din a-
casta Ora. Ce puneti d-voastrA in comparatie
mivarea treatoare a unei electiuni, or cat de
importanta ar fi, cu zilnica coruptie a sim-
Iimentului de dreptate in celelalte afaceri? (A-
plause partiale.)
Dar sA mergem mai departe. SA constatArn
ca aceasta decadere a opiniei publice in ceea ce
prive§te independenta magistraturei in tail merge
paralel cu un intreg sistern rëu al administratiei

www.dacoromanica.ro
388

centrale, §i anume cu incuragiarea intluentelor per-


sonale nelegitime in mai toata sfera intereselor
publice §i private.
Nu a§a, d-lor, cA intr'un Stat constitutiona.1
puterea legislative, se deosebe§te de cea executive.
0 de cea judecAtoreasca?
Inchipuiti-ve acum in hipoteza, ct un guvern
oare-care nu ar vol sA se limiteze bine com-
pete* fie-cAruia din aceste ramuri ale puteni
publice, folosindu-se tocmai de amovibilitatea
functionarilor administrativi, de influenta ad-
ministrativa in toate afacerile, in darea de con-
tracte, in beuturile spirtuoase, in arendarea mo-
§iilor Statului, in darea antreprisei tutunurilor,
etc. etc. Nu vorbesc de guvernul acesta, fac
numai o constructie hipotetica. SA ne inchipuim
dar in hipoteza, cA ar fi un guvern care §i ar
zice: cum sAni asigur o majoritate in Camera?
Principiile? Bun lucru I Interesele? Mai sigur
lucrul Si ast-fel ar zice : dace, a§ lAsa eu care-
care influe* preponderante, in afarA de oce
preocupare pentru o bunA §1 normalA administrare
a terii, in mem unor membri ai partidului meu
in ora§ele diferitelor districte, cu conditie ca sa
me sustie cu voturile lor totdeauna la guvern?
0 simpla hipotese, d lor ; ce ai vedea atunci?
Ati vedea, ca un membru al AdunArii, sau fie

www.dacoromanica.ro
389

un membru al administratiunii, ar Li pus pe


guvern in pozitie de a tran§a, afara de legalitate
numai prin arbitriul sëu, multe chestii pentru
-cari s'ar euveni sa, fie numai legea hothritoare;
de exemplu, ar provoca numiri in funqiuni nu
nurnai administrative, dar §i judecatore§ti, ar a-
sigura un fel de buna predispoziVe in interesele
judiciare ale cutaruia sau cutaruia din protegiatii
sei, ar dispune de numirea §i destituirea unor
directori de §coale, cari se considera ca posturi
administrative, ar influenta in mod hothritor
-confirmarea unui contract de arendare al mo§iilor
Statului, al monopolului tutunurilor, etc. etc.
Dar imi yeti zice acurn : ce are a face aceasta
hipoteza cu realitatea ?
De, d-lor, e cam Indrasne st viu la realitate.
Cum sa v'o dovedese? Cum sa me justific? Voi
incerca modul intrebuintat adineaori. Propria
d voastra memorie sa me justifice, eu insumi nu
voi numl mci un nume, nu voi cita nici o
persoana. Dar ye pun intrebarea: eine este in
judetul. caci aceasta se face pe judete; dupa
hipoteza noastra, se da unul sau mai multe ju-
dete inteun fel de antrepriza, materiala §i mo-
rala . . . care judet vreti sa-1 luam ? Sa zicem de
-exemplu Boto§ani ; a§a dar ye pun intrebarea: eine
.este, in intelesul celor zise mai sus, omul cel mare §1

www.dacoromanica.ro
390

tare in Boto§ani ? Cine in districtul Tecuci, Cu)


inriurire §i asupra Berladului §i mai departe
Cine este ornul cel mare in ora§ul Buzeu? Care
este clinastia, care stapanea pane, mai deunazi
districtul Vaslui? Asta-zi aud Ca s'a schimbat
acolo, dinastiile acestea se cam schimb. Este
un fel de joc de balanta, de la unul la altul. Dacl.
a§ intreba, de exemplu, cine este astAzi la Foc-
§ani, a§ fi eu singur nedomirit, fiind-ca vett ca
se combat unul pe altul, sunt doi puternici, §i
remane sa vedem care pe care.
Cand am pus en acum aceste intrebari, a
fost unul singur dintre d.voastre, care a reams.
nedomirit, cine este? Conclusia e clara: dad. Ai
§tiut cine este, atunci hipoteza mea s'a Mcut re-
alitate In propria d-voastra con§tiinta.
Care este calea dreptatii? Legea, legea care-
scute§te individul de a fi silit se, se plece la.
buna gratie §i la hatirul persoanelor influente.
Voi sa traese in districtul meu conform cu con-
§tiinta mea, cu ideile mele §i cu drepturile mele-
de cetatean sub scutul legii, §1 sa nu fiu snit.
a ingenuchia la omul partidului (Aplause.)
Ce sa mai lungim vorba ? Me resum: daca an
zis la inceput, ca sunt nemultumiri in tarl,.
acurn ne am inteles cu totii ce insemneaza
aceasta §i ce insemneaza reforma urgenta in or-

www.dacoromanica.ro
301

ganizarea unei magistraturi neatirnate de gu-


vern.
Dacl ne am inteles, atunci cu ocaziunea so-
lemnA a acestui respuns la discursul Tronului,
noi, monarhici constitutionali, ne credem datori
a aduce la cuno0inta Coroanei, a nemultumirile
in tail au crescut, nemultumirile In Iara cresc,
0 a venit momentul sA, ne intrebärn : pAna unde
vor crqte? Am zis. (Aplause).

www.dacoromanica.ro
71.
Interpelare asupra unui ordin de zi necon-
stitulional (cazul generalului Alexandru
Anghelescu).

(edinia Camerei de la 4 Martie 1886).

La 21 Fevruarie 1886 generalul Alexandru


Anghelescu e numit ministru de r6sboi in
Cabinetul loan Bratianu. Nenorocita numire !
In statele de serviciu ale acestui militar
figureaza mai antai decretul No. 419 din
29 Fevruarie 1872, prin care, In calitatea
sa de colonel comandant al regim. 1 de
artilerie, fusese pus In neactivitate prin re-
tragerea functiei", fiindca, lucrv ne mai
pomenit pentru un militar isi permisese
sa stearga din livretele individuale a le
soldatilor cuvintele jur credinta Domni-
torului Carol I" ! Reprimit fireqte de gu-

www.dacoromanica.ro
393

vernul liberal de la 1876 in armata activA,


el ajunge pe timpul Osboiului s cornande
divizia a 4-a dinaintea Griviei, insä la 7
Octomvrie 1877 conduce noul atac in contra
redutei a doua cu ataa nechibzuinta, !neat
sub ministerul de rAsboi al lui Insus I. Bit.-
tianu este inläturat de la comanda acelei divi-
zii i trimis indärn la corpul de observatie
din Calafat. (Irezi vol. II, pag. 99.) Nici a-
ceasta nu impedick inaintarea sa la gradul
de general si apoi numirea sa in capul mi-
nisterului de r6sboi la 1886. Cu ce lips4 de
pricepere si de tact ki inaugureaz4 Malta
functie, se vede din discursul urmAtor. Des-
pre ulterioara sa administratie ministerialtt,
care se sfirmte prni condamnarea la inchi-
soare pentru delict de mituire, vorbe§te in-
troducerea istoric6, a volumului de Nä.

D-lor deputati, textul interpelarii, pentru a


carei desvoltare mi s'a dat cuventul, este urrnä-
torul :
Am onoare a interpela pe d. rninistru de res-
bel asupra ordinului de zi, publicat in Monitorut
oastei No. 6 din 27 Fevruarie 1886, cu care s'a
anuntat arrnatei venirea d-sale in capul depar-
tamentului de resbel §i care este contrar art.
93 din Constitutie relativ la prerogativele Co-
roanei."

www.dacoromanica.ro
391

In adevör, d-lor, iata ordinul de zi despre care


se vorbe§te in aceasta interpelare:
Afonitorul oastei, partea oficiala, ordin de zl."-
Chemat din increderea M. S. Regelui §i a d-lui
pre§edinte al consiliului de mini§tri in capul
departamentului de resbel, antaia mea datorie
este de a cere concursul tutulor camerazilor pen-
tru a-mi u§ura insarcinarea ce am luat."
Apoi continua ordinul de zi : Devotat Tronului..."
Ba bine ca. nu! . . Nu avea trebuinta sa o zica
d. ministru. Oare pune cine-va la indoiala, ca
un general al armatei este devotat Tronului?
Nefiind impartirea in armata noastra intre ge-
nerali devotqi Tronului §i generali nedevotati,
relevarea speciala devotat 1ronului, est o . e-
leganta de stil.
Dar sa continuam:
Devotat Tronului §i institutiunilor militare,
voi lucra fara preget, sub Inalta §1 luminata
directie a M. S. Regelui, pentru intarirea §i
prosperitatea armatei."
Rog §i sunt incredintat, ca fie-care i§i va
indeplini indatoririle cu zel §i bunavointa."
Ministru de resbel, general A. Anghelescu."
(Aplause.)
Inteleg, ca aplaudeaza majoritatea, cãci este
scurt, este coprinzaor acest ordin de zi. Este

www.dacoromanica.ro
395.

scurt, precum se cuvine sA fie din partea unui


ministru de resbel; §i este chiar a§a de coprin
z6tor, incAt coprinde neva prea rnult; coprinde-
prea mult un membru din fraza dintai, adica
cuvintele: §i a d-lui pre§edinte al consiliului de
mini§tri." D. general zica, cA este chemat in)
capul departamentului de resbel prin increderea
M. S. Regelui, §i imediat adaogl §i pune pe a-
ceea§ linie o a doua incredere, adicA a d-lui
pre§edinte al consiliului.
CAnd am citit acest ordin de zi" in Monitorut
oastei, pe care eu unul nu-I citesc numai din
anul 1886, ci §i de mai nainte, de. e. de pe la
1872, se intelege cA am fost numai decal im-
presionat de aceastA sporire de increderi. InsA
ye mArturisese cA mi-am zis: dacA este numai
impresia mea personalA, atunci nu meritA cazul
sA fie relevat in CamerA. Dar am vözut a doua
zi, CA este impresia mai multora §i cA lucrul a
flcut sensatiune. Atunci m'am crezut dator sA
aduc chestia inaintea d voastrA spre a se lA-
muri, fiind-ca sper CA va putea fi bine lArnuritA
in urma explicatiunilor d-lui ministru de resbel.
D-lor, ce inteles poate sA aibA un ordin de zi
de armata, care incepe prin cuvintele: chemat
prin increderea M. S. Regelui §i a d-lui pre§edinta
al consiliului de mini§tri? Constitutiunea noastrA

www.dacoromanica.ro
-396

in art. 93, zice: liege le nume§te i revoacei pe


minktrii set. §i mai la vale: Regele este Capul
puterei armate, A§a de pronuntata este pentru
armata aceasta accentuare constitutionall, incat
In deosebi pentru soldat toatä raportarea oficiala
cu tara se face numai prin legatura solernna,
preciza intre el §i Capul Statului. 0 dovada des-
pre acest raport unic §i solemn intre ohiar per-
soana Regelui §i soldat, sunt §i livretele indivi-
duale" ce se dau in niana fie-carui militar §i Ill
care este inscris juramentul de credinta, a carui
formula este §i a remas neschimbata, de cand
avem o Constitutiune, numai el in loc de Dorn-
nitor s'a zis acum Rege. Acest jurament zice :
',In nurnele lui D-zeu a-tot-puternicul jur
credinta Regelui Carol I, supunere legilor §i in-
datoririlor militare, in toate ocaziunile, in timp
de pace §i in resboi. Ala sa-mi ajute D-zeu."
Depus in prezenta noastra Cornandantul ... Pre-
otul . ."
Este evident dar, ca dupa textul art. 93 din
Constitutie in cele doue alineate, de cari am
vorbit, or ce ministru in genere §i in special
ministrul insarcinat cu administrarea armatei
-este ministrul Regelui, ca increderea personala
a Regelui §i nu a vre-unei alte persoane ii chiama
la minister.

www.dacoromanica.ro
397

Dad, facern acurn abstractie de la raportul


special cu armata i privim pe ministru in ge-
nere, mai ail= in Constitutie tot a§a de textual-
formulata suveranitatea nationala. Prin art. 31
toate puterile Statulul emanci de la natiune",
se afirma tara ea o suveranitate primordiala, care-
nu se exerciteazi decal prin delegatie.
Pe cand in spiritul acestei delegatii suvera-
nitatea nationala ca putere executiva este inco-
ronata, in persoana Regelui (art. 35), suveranita-
tea nationala ca putere legislativa mai reclama
concursul Camerei i Senatului. Art. 32 : Pu-
terea legislativd se exercita colectiv de cdtre Rege-
reprezentatiunea nationald." Cand este vorba
dar de un act legislativ, cand este vorba in ge-
nere de administrarea publica in limitele legilor
t6rii, de examinarea unui act ministerial, dna
este sau nu corespunzëtor legilor, mai ales le-
gir constitutionale, Constitutianoastra corn-
pleteaza suveranitatea Regelui cu acea parte a
suveranitatii nationale, care este delegata in
reprezentanta national& ; dar atat §i nimic mai
mult in aceastä. privinta.
Prin urmare, Regele revoaca qi nurne§te pe
mini§trii söi, fiind-ca insa dupa textul Constitu-
tiunii puterea legislativa o are colectiv El, Re-
gele, impreuna cu reprezentanta nationala, incre-

www.dacoromanica.ro
398

derea Maiestatii Sale Regelui pentru mini§trii Si


trebue sa. fie completatg prin increderea celui
de al doilea factor, pus alaturi in Constitutie :
prin increderea reprezentatiei nationale.
Deci daca Maiestatea Sa Regele are dreptul
exclusiv de a numi i revoca pe minitrii S6i,
in Statul nostru constitutional insa un ministru
numit de Maiestatea Sa trebue sä fie purtat §i
.sustinut inca §i de increderea reprezentatiunii
nationale: Daca nu are aceasta, daca prin tin
-act constitutional se dovede§te lipsa de incredere
a reprezentatiunii nationale, Coroana cu pre-
rogativele ei fara indoialg poate sa faca un nou
apel la targ, sa disolve acea reprezentatie
momentang §i. sa solicite din nou pärerea Orli
exprimata in Camera §i Senat, §i daca §i la noua
alegere nu s'ar dobindi acordul de incredere, a-
tunci este uz, este buna practica constitutionala,
ca sa renunte ministrul la functionarea smi
Coroana sa-§i reporteze increderea asupra unei
alte persoane, care sg identifice increderea intre
reprezentatia Orli §i intre suveranitatea Regelui.
Iata, d-lor deputati, singurele douö suverani-
tati, sau mai bine delegari de suveranitate,
in privinta carora singure poate fi vorba de
dncredere constitutionala.
Ce insernneaza dar, and vedeti, mai cu sea-

www.dacoromanica.ro
399

ma fata cu armata, un ordin de zi ca cel de


fatA, In care adica un ministru de resbel se in-
cearca a intercala intre aceste doue suveranit4,
de a carora singura incredere poate II vorba in-
tr'un Stat constitutional, o figura hybrida, incre-
derea mijlocie nedeterminata a unui alt factor
neprevezut in Constitutie, a unui prezident de
minister? Ce poate insemna a \Till intre capul
Statului §1 intre arrnata increderea unui element
a§a de trecetor, precum este un ministru prep-
dinte ?
Caci remarcati, d-lor deputati, taro in suve-
ranitatea ei este permanenta §i durabila ; Regele
in suveranitatea Sa este in permanenta §i este du-
rabil sub forma Dinastiei. Fata cu aceasta durabila
suveranitate prevede Constitutia increderea, care
se cere in acord pentru ca sa fie functionare
de ministru constitutional. Dar ce ar insemna
trecötorul ministru prepdinte, un §ef de par-
tid, in aceste raporturi constitutionale intro
capul Statului §i. Statul pe care-I reprezentà?
(Aplause.)
Ar fi o eroare, ar fi o heresie constitutionala,
ar fl o resturnare a principiilor fundamentale, cari
reguleaza prerogativele Coroanei fata cu repro-
zentatia nationala in Camera §1 Senat.
Este ala de adeverat i a§a de elementar acest

www.dacoromanica.ro
400

lucru, Inca n'a putut sa scape nici mdcar d-lui


Meitani.
Vorbesc de d. Meitani, fiind-cd este singurul
autor roman pand acurn, care s'a ocupat de-
comentarea teoreticd a Constitutiunii noastre..
D-sa grAmade§te fascicule peste fascicule cu pared
asupra Constitutiunii. Se intelege, cand vö citez
pe acest autor, sper cd citez pe cineva, care nu
este departe astazi de parerea acestei majoritdt
din Camera (mi§cdri.) Zic: nu este departe astazi.
Nu 1-a§ fi citat, daca parerile d-sale asupra
art. 93 din Constitutie ar fi fost publicate fie
nurnai cu cloi ani in urma ; dar cred cd sunt
In drept de a-1 cita, fiind-cd, publicatia este
facutd intr'un timp mai incoace (mi§cari), adicä
dupd vremea apropierii. Imi pare rëu, cd, d.
Korné este absent, cad 1-a§ fi rugat sa-mi vie
in ajutor la fixarea acestei epoci de apropiere.
A§a interpretarea constitutionald a d-lui Mei-
tani facutd In bro§ura din urmd, publicata in
1885, intr'un timp- unde ye pot invoca autori-
tatea d-sale, pentru art. 93 din Constitutie
zice : Textul legii nu lasa nici cea mai mica
indoiald, el este clar etc. etc "
Va sa zicd n'a scdpat nici d-lui Meitani acest
lucru, ca sunt numai cele doué increderi, al
cdror acord se cere in sistemul constitutional..

www.dacoromanica.ro
401

Nimem. nicaeri, in nici un stat nu s'a rnai


Incercat cineva sä introduca o a treia incredere
pe linga acestea ; nimeni pang, astgzi in statele
constitutionale n'a incercat s spue arrnatei, prin
ce fel de alta incredere decat a §efului Statului,
prin ce fel de incredere adaosg, complimentara
a mai venit In capul unei administratii. i in-
tr'adevör ce fel de convenienta constitutionala
ar fi aceea, care ar a§eza in juxta-pozitie pe 21.
S. Regele alaturi cu un ruinistru pre§edinte ?
§i daca s'ar intimpla un conflict de incredere,
ce voe§te sa ne spue d. ministru? Vorbesc de
conflictul de incredere, fiind-ca aceasta se poate
intimpla 0 este de natura a ilustra teoria in mod
foarte concret §i foarte clan A§a de independenta
in teoria constitutionala este functionarea minis-
trului in genere 0 in deosebi a ministrului de
resbel, de increderea avuta sau neavuta a altui cuiva
in afara de a Regelui §i a Camerelor, incat se
poate intimpla, §i s'a intimplat destul de
adese ori in alte töri, §i s'a intimplat chiar
§i la noi, ca un ministru sa fie insarcinat
de M. S. Regele sa compue un minister, dupä
ce demisionase pre§edintele acelui consiliu, din
care el a facut pang, atunci parte. Cand in pri-
mavara 1876 era ministru de resbel d. general
Florescu sunt tocrnai 10 ani de atunci; cum
56680 20

www.dacoromanica.ro
402

vedeti, primavara aceasta este an fel de aniver-


sara, chiar luna aceasta imi pare a este aniver-
sara . . . ministrul pre§edinte de atunci, d. Lascat
Catargi, a crezut a trebue sa se retraga din
minister. Doamne, d-lor, in jocul constitutional
se poate intimpla aceasta or cui, §i chiar d-lui
Bratianu. D-v. ye doresc sa nu vi se intimple
decat foarte tarziu, dar constitutionalice§te se
poate intimpla or cand §i or cui §1 mai curend
cleat poate se crede. Ei bine, cand a cazut d.
L. Catargi de la minister, de §i in ministerul
d-lale avea §i pe d. general Florescu tocmai ca
ministru de resbel, M. S. Domnul §i a repurtat
increderea asupra generalului Florescu §i 1-a in-
sarcinat pe el sa fie minstru pre§edinte. §i ast-
fel constitutionalice§te corect §i-a indeplinit gene-
ralul Florescu datoria ce avea, mai ales ca
general, de a sta la postul la care-I pusese in-
crederea M. Sale, §i nnmai dupa ce s'a adunat
Senatul §i s'a vOzut ca nu este acordul reprezen-
tatiunii terei cu increderea M. Sale, M. Sa era
pus in alternativa constitutionala sau de a con-
tinua increderea Sa d-lui general Florescu §i de
a mai face un nou apel la.tara sau de a da
increderea aceluia, pe care 1.a desemnat Senatul.
M. Sa, totdeauna constitutional corect, a luat
calea din urma, fiind-ca alegerea Senatului se fa-

www.dacoromanica.ro
403

cuse deabia de cateva saptarnani §i nu este un


bun act constitutional de a framinta din nou a-
legotorii t6rii, cand i§i spusesera deja parerea
lor ala de curend.
Ce va sa zica dar ordinul de zi al actualului
ministru de resbel? Voe§te sa ne spue d-sa
ceeace nu 1-a intrebat nimeni, care este parerea
d-sale personala, privata §i individuala in rela-
iibe d-sale cu d. Bratianu, pre§edintele mini§trilor?
Dar aceasta Ii prive§te pe d-sa ; poate d-sa per-
sonal nu va ajunge a fi pus in grozavul pericol
de a alege intre despartirea d-sale de d. Bra-
tianu pentru a continua ca ministru §i intre
retragerea d-sale de la minister impreunä cu d.
Bra tianu- -

Sau vrea sa ne spue de mai nainte, ca d-sa


este mai ales om de partid §i ca ar preferi in
or-ce caz sa se retraga decat sä se desparta
de d. prepdinte al consiliului actual ? Dar ce ne
importa aceasta ? A cesta poate fi respectabil ca
dovada de relatiuni de Incredere privatä intre
d-sa i §eful partidului liberal d. Bratianu; dar
ce importa aceasta armatei? Armata este a trii
§i nu a partidului.
S'a mai auzit asemenea declarari, dar numai
a§a intre noi, §i anurne irni aduc arninte de acea
facuta de actualul ministru al cultelor §i instruc-

www.dacoromanica.ro
404

tiunii publice. §i d-sa ne-a spus cu o gnceritate


antia, ca, d-sa se duce and d. Bratianu il go-
ne§te. . . n'a zis gonee, a zis : a se duce cand,
ii zice d. Bratianu sa, se ducg, §i vine and li
zice d. Bratianu sa vie. Foarte frumos, arlica
foarte frumos.. . pentru d. Bratianu. (Aplause).
Tot cam .acest lucru il spune §i d. ministru
de resbel, numai d-sa il spune inteun act pu-
blic §1 oficial, pe and d. ministru de culte ill
spunea numai a§a mai intre noi. Facea. mai bine-
sa nu o spuie nici a§a ; intr'o §edinta publica a
Camerei nu are ce canta un asemenea cuvènt._
Raporturi de aceasta natura personala se pot
spuLe in intrunirile private ale tnajoritatii, adica
cum am zice, indgratul culiselor parlamentarer
dar nu sunt raporturi constitationale, cari se a-
fi§eazg, inaintea tërii §i mai putin Inaintea armatei.
A§a este de exlusiva Increderea initiala a Ma-
iestatii Sale Regelui, incat constitutional vor-
bind, trebue sa fie presupusa ca unicul fapt
hotaritor chiar in momentul, cand va cadea d.
Brttianu de la guvern. Caci s'ar putea intimpla
aderea in imprejurgri grele, incat sa fie dator
constitutionalice§te mai ales ministrul de resboi
sa stea la locul söu; se poate intimpla aceasta.
Forma constitutional& este isvoritä din traditiuni
§i din evenimente istorice adese ori foarte grave,

www.dacoromanica.ro
405

asupra acestui drept al Coroanei §i asupra a-


-cestui raport de incredere nu poate §i nu trabue
sa existe cea mai mica, indoiala.
D-lor deputati, pciate intelegeti toti, 0, tiind-
-ca am vorbit de a§a, numitul livret individual"
al soldatilor, rni-ai fi u§or sa dau acestei inter-
pelari o forma mai ascutitä, in cazul special. Nu
o fac aceasta, i nu o fac fiind-ca sper, ca toc-
mai actualul d. rninistru de resbel, prin r6spunsul
ce va bine-vol sa, ne dea, ne va lua or-ce
nedurnerire asupra relatiunilor constitutionale .
Se intelege, ca d-sa, june pe banca ministeriala,
deabia de cate-va zile e§it din preo'cupatiunile
-exclusiv militare, §i ajuns sä guste eleliciile
ministeriale, problernatice delicii ! ca d-sa, zic,
sa, nu he ala de deprins cu manuirea condeiului,
ci sa fie numai deprins cu manuirea spadei, cu
.actiunile de zi, dar nu cu ordinele de zi. i daca
din respunsul d-sale se va vedea, ca in adevër
zip a fost, ca ordinul d sale de zi nu este re-
_zultstul unei reflectiuni constitutionale, a unei
prerneditari, ci este, dati-mi voie s'o spui intre
noi, o scapare din vedere, atunci am fi foarte
reit veniti noi ca sa inasprim aceasta chestie, si
atunci ne vom putea multum1 cu faptul, ca, fiind-ca
se va publica respunsul d-sale in Monitorul nos-
tru civil, acest Monitor civil va rectifica ceea ce

www.dacoromanica.ro
406

a fost neconstitutional §1 eretic in Monitorul mi-


litar. (Aplause.)
Ministrul de resbel, general Al. Anghelescu.
D-lor, onor. d. Maiorescu a facut o lunge, diser-
tatie constitutionala, §i politica, pe care cale eu
nu pot OA urmez simtindu-m. 6 slab pe acest
taram. Tot ce me marginesc a spune este, cii.
Maiestatea Sa Regele, care a §tiut pe campul
de resbel sa dpere drepturile acestei teri ca§-
tigand independenta ei, este singurul judecator
competent cand este vorba d e drepturile Coroanei;
§i daca, me aflu aci ca ministru de resbel, am
venit numai fiind-ca Maiestatea Sa, care e Capul
armatei, mi-a ordonat; prin urmare nu sunt aci
decat din ordinul Maiestätii Sale. (Aplause.)
T. Maiorescu. Die pre§edinte, ceea ce am de
zis, se resume, in cateva cuvinte : sunt multumit de
declaratia d-lui ministru de resbel §i repet
cuvintele din urma : illonitorul nostru civil va
rectifica Monitorul militar.

www.dacoromanica.ro
72.
Precedent parlamentar la Inchiderea discutiei.

(?edinta Camerei de la 5 Iunie 1886),

La o importanth. interpelare a cl lui N.


lonescu asupra bata4lor patronati de gu.
vernul liberal, la care röspunde cl. minis-
tru-prezident Ioan &Warm i in decur-
sul careia se vorbete de agitarea conser-
vatorilor din opozitia-unita, cerusera cuve'n-
tul d. Fleva §i autorul scrierii de Alta. Ca-
mera Insa, ca de obicei, inchisese discutia
dupa cuvintele primului-ministru. In con-
tra unui asemenea precedent se indrepteaza
discursul urmator :

le pre§edinte, vreau sl, supui apreperii on or.


Camere cate-va observitri asupra modului, cum
majoritatea acestei Camere aplica regulamentul
and este vorba de inchiderea discutiei o chestie

www.dacoromanica.ro
408

interna intre noi §i pentru noi. Poate ca aceste


observari vor servi si comisiei pentru modifica-
rea regulamentului, dar fiind-caaceastA mod ificare
de regularnent se carn intarzie, ar fi bine sa ga-
sim deocamdata intre noi, §i fara o anume de-
cizie, un fel de modus vivendi.
D-lor deputati, eri se adusese in desbaterea
Camerei o chestie, prin interpelarea colegului
nostru d. Ionescu, pe care poate unii din d-voas-
tra o gäseau incomoda, dar pe care unii din noi,
intre care §1 eu, o gasearn comoia pentru noi
§1 in or-ce cas foarte irnportanta; destul de irn
portanta, pentru ca mai multora din deput4ii
acestei Camere sa, li se (lea prilejul de a-si
spune parerea bor.
Acum, d-lor, fara induiala nu voi putea con-
testa eu dreptul formal al unei rnajoritati de a
Inchide discutia cand crede ; decat vreau sa
observ ceva asupra intrebuintarii acestui drept
din punctul de vedere politic.
Erarn inscris §i eu, §i mi se pare §1 d. Fleva.
Cerusem cuOntul, cand vorbea interpelatorul.
Dupa d. interpelator a vorbit, precum trebuia
sa faca, d. prim-ministru, §i indata dupa aceasta
Wit ca sa mai Wept* sa mai vorbeasca eine-
va din Camera, §i acel cine-va a§ fi fost eu in
prima linie, ai inchis discutia.

www.dacoromanica.ro
409

Dor deputati, daca a§ fi un deputat, care sa-


-§i poata imputa, ca a abuzat cu vorbirile sale
prea mult de pacienta d-voastra; dacti mi-a§
putea eu sau mi-ar putea cine-va imputa dintre
d.voastra, Ca sunt unul dintre perturbatorii dis-
cutiilor, ca am intrerupt vre-o dat pe cine-va, Ca
.am incercat vre-o data a infrange regulele parla-
mentare sau am incercat direct sau piezi§ sa
.aduc vre o pedica lucrarilor acestei Camere,
mi-a§ fi zis: este o aplicare meritata, un mijloc
de scapare ce-1 intrebuinteaza majoritatea in con-
tra perturbatorilor or intrerupatorilor. Dar cred
ca nu zic ceva, care va fi contestat de d-voas-
tra, daca zic, ca foarte rare-ori, de abia o-data
intr o sesie, irni iau _enr4giul de a vorb1 §i ca
din acest punct de vedere putearn sä Wept
de la aplicarea regulamentului in privinta inchi-
erii discutiei din partea acestei majoritati cel
putin o mai larga §i liberall interpretare, in
cat sa nu se taie cuventm Unui deputat cu a-
semenea reserve obi§nuite in vorbire. Ati fa-
cut-o insa.
Acum, D lor, cand a§ vol sa interpetrez §i eu
de alaturi regulamentul, or sa mö agat cu or-
ce pret de cuvènt, n'ar fi nimic mai u§or decat
pe o cale deturnata sa ajung a vorbi; n-ag avea
dent sa anunt din nou o interpelare, cu alte

www.dacoromanica.ro
410

cuvinte, dar cu aceea§ tema, i atunci iar am


intrat in aceea§ diScutie. Nu o fac, §i nu o fac
atat pentru respectul care majoritatea, in mij-
locul dreia me aflu, fara a face parte din ea,
cat §i, daca-mi permiteti a zice, pentru respec-
tul cmi datoresc mie ca deputat.
A§a dar cu discutia inchisa cum se prezenta
chestia ? Voi vorbi de ea ca de un precedent
parlarnentar. Era o chestie foarte importanta ; nu
&tem ascunde noi importanta ei ; este impor-
tanta ; chiar se vede din Camera, ca este impor-
tanta. Facuse d. Tache Ionescu asupra aceluia§
lucru o interpelare, care s'a cam suprimat §i
aceea cu inchiderea discutiei ; a %cut §i d. N.
Ionescu cam aceea§ interpelare, a facut-o §i unul
din cei mai aprigi aparatori ai guvernului actual,
ilustrul d. Iepurescu. (Ilaritate).
N. Dimancea. Cer cuventul.
St. endrea. Cer §i eu cuventul.
B. Iepurescu. Eu nu cer cuventul.
T. Maiorescu. Va sa zica ne preocupa pe
toti, preocupa toata presa, se tin meetinguri, se
anunta o mare adunare a opozitiunii la Iai, este
ceva in aer. D. ministru al justitiei intrerupand
ieri pe interpelator, e mira, de ce d-sa aduce
in Camera §i se face in Camera ecoul unei
asemenea mi§cari? Dar cum nu I Se intelege ca.

www.dacoromanica.ro
41t

e coul unor asErnenea mi§cari are sa vie in


Camera, este bine ca vine §i in Camera, cad
aci este yentilul de siguranta; §i daca este de
regretat ceva, este ca. nu sunt toate ventilele
deschise in Camera §i ca unele Ii cauta des-
chiderea aiurea te miri prin ce mijloace. Va sa,
zica departe de a ne mira de aceasta, ar trebui,
sa ne felicitam, cA d. N. Ionescu a adus chestia
in desbaterea regulata a parlamentului.
Intr'o asemenea discutie, cW des'au atins cbestii
foarte delicate, unde se vorbea de atacuri ce se-
aduc Begelui, unde se vorbea de prestigiul Co-
roanei, unde interpelatorul cita modul schimbarii
rnini§tri1or ve citez Ca sa ye improspatez me-
moria intr'o asemenea discutie mi-am permis §i
eu sa cer cuventul.
D-lor, situatia micului nostru grup in Camera,
or cat de mic §i neinsemnat yeti vol, dar im
fine existent in Camera cu dreptul sell de a fi
§i de a yorbr tocmai in aceasta chestie, sir
tuatia micului nostru grup era necesar sa fie
lamurita fata cu obiectul interpelarii.
Are aduceti poate aminte, CA me crezusem
dator Inca de acum trei ani, and se accentuase-
o deosebire de procedari intre noi §i yechii no§tri
amici din partidul conservator, sa explic §1 ina-
intea d-voastra §i inaintea acelor, cari i§i daut

www.dacoromanica.ro
412

osteneala sa citeasca cuvintele noastre din Ca-


mera, ca una din cauzele principale, pentru cari
noi ne-am dPspartit, ne-am rupt din reteaua or-
ganizarii pariidul-ui conservator, era tocrnai a-
ceasta, Ca noi nu puteam in nici un caz sa a-
probam procedarea vechilor no§tri colegi de a
parasl Camera §i de a cauta terenul de lupta
altunaeva decat pe acest teren legal, imitand
intru aceasta precedentele stabilite de d-voastra,
-adica de adversarii politici.
V'am spus atunci d-voastra, i le spuneam §i
dlor, ca eu am combatut de pe banca minis-
teriala cu aprobarea lor acum 11 ani procedarea
e§irea din parlament a opozitiunii liberale, §i
Ca, daca atunci acest lucru a fost cu drept corn-
batut, cu acela§ drept trebue s 1 fie combatut
§i a zi.
Am avut §i dupa aceasta convorbiri cu unii
-din d-lor In acela§ inteles. Caci eu am, permi-
-teti-rni sa o spui, din and in cand ocazia §i
pastrez deprinderea §i me felicit Ca o pot 'As-
tra, de a vorbl cu vechii mei colegi din part-
dul conservator, dd. Alexandru Lahovari §i ge-
neral Manu.
Me felicit, find-ca barbati ea d-lor, or-cari ar
fi divergintele asupra unor pared, sunt §1 reman
-oameni de mare valoare, sunt convin§i dinastici,

www.dacoromanica.ro
418

oarneni de ordine, de cad nu S3 va putea lipsi


tara pentru guvernarea ei. Noi cu toti impreuna
suntem prea pgni, dar Inca daca ne-am
elimina unii pe altii? Ala dar cand vorbeam
cu ace§ti d-ni, tot-deauna le-arn Zii §i le zic : Pa-
cat, ca nu sunteti in Camera , in Camera este
locul a vorbi, aci este situatia legala, nu puteti
ell din aceasta legalitate.
Acest argument al meu, aceasta insistenta a-
supra legalitatii, daca nu a lost pana acum a-
probata de toti conservatorii, dar trebue de si-
gur sa fie aprobata de or-ce guvern regulat, i
de guvernul de astazi, care e sustinut de ma-
joritatea d-voastra.
Dar acum, fata cu procedarea d-voastra, ce ta-
rie mai are un asemenea argument? La cf: sa
vie in Camera, daca, majoritatea inchide discutia
tocmai asupra chestiei, care Iti pare tie, depu-
tat din opozitie, mai importanta ? Dad, un mem-
bru al minoritatii, care de abia de 2 ori pe an
i§i permite a cere cuventul, nu gase§te atata
garage in spiritul politic al majoritatii, incat
cel putin in aceste rare ori sa poata vorbi?
Nu dati prin aceasta d-lui Lahovari dreptul
sa zica :- va fi bung, aceasta maxima a legalitatii
constitutionale in teorie, dar in practica este mai
sigura ceailalta cale?

www.dacoromanica.ro
414

Negre§it Ca eu, cand am cerut ieri cuventul,


1-ani cerut pentru a face un atac in contra gu -
vernului, cum este dreptul meu ca deputat, §1
trebue sa atirne libertatea mea de a vorbi
in contra guvernului numai de la vointa majo-
ritatii Camerei; nu trebue sa fiu lasat la apre-
tierea adversarilor mei, cand §i asupra carei
chestii sä me cred dator §i s. fiu in stare
a vorbl.
Dreptul formal de a inchide discutia cred Ca
este reu aplicat in aceste cazliri din partea ma-
joritatii.
Aceasta cu atat mai mult, cu cat §i fara o
.asemenea procedare exagerata pozitia noastrg, a
celor din opoziVe, este mai grea in timpul din
urma. In mijlocul multor lucrari ce le are Ca-
brnera, intr'o situatie cam agitata a tutulor spi-
aitelor, conducerea noastra din partea biuroului
imi pare din ce in ce mai putin sigura.
Mai antai aveam un pre§edinte, pe d. gene-
ral Lecca ; nu §tiu ce s'a intimplat c d. pre-
ledinte, de cand §i-a dat demisia odata, de §i
a revenit in urrnar nu prea vine sa ne prezideze.
Voci. Este bolnav, e dus in strainatate.
T. Maiorescu. Se intelege : este bolnav. Este
tm lucru §tiut de toata luinea, ca in situatiile po-
Mice mai ales toate afirmarile de boale §i de mer-

www.dacoromanica.ro
415

gere in strainatate pentru cautarea s-anatatii


sunt lucrurile cele mai adevérate, fisiologic, psi -
hologic §i patologic* adevërate. Eu am mai avut
ocazie sa ved asemenea situatii preziJentiale.
Imi aduc aminte, ca 0 Camera conservatoare
In timpul caderii ministerului Catargi, la 1876,
se glisea cam in aceea§ stare. Pre§edintele ei,
principele Dimitrie G-hica, se coborise din pre-
zidentie, i atunci ca §i astazi, de §i era un alt
pre§edinte §i cati-va vicepre§edinti, tot nu prea
mergeau lucrurile, caci nu trebue sä pierdem
din valere, Ca vice-preledintii nu dau o siguranta
suficienta precurn o da un adeverat pre§edinte,
cand este vorba de conducerea lucrarilor §i a
discutiilor 1ntr'un parlament. Prin urmare, de
.§i acum in locul pre§edintelui, care se zice Ca
este boinav, avem oare-cari vice-preprinti . ne-
gre§it, am cea mai mare consideratie pentru onor.
d. vice-pre§edinte Chitu, care prezideaza astazi §i
care a prezidat §i eri; decat de ! ce sa zic,
un vice-pre§edinte tot nu este tocmai Un prep-
dinte. Mai avem §i un alt vice-pre§edinte, pe
on or. d. Dimancea, decat de I imi pare ca
tocmai d-sa a dat eri semnalul pentru inchide-
rea discutiei. A§a incat noi cei din opozitie nu
ne simtim destul de siguri in conducerea aface-
rilor din partea biuroului in starea lui de astazi.

www.dacoromanica.ro
416

Este foarte regretabila aceasta situatie, fiind-ca


timpurile devin din ce in ce mai grele. Sunt
acum 6 luni, la inceputul sesiunii prezente, in
discutia pentru adresa Tronului, mi-am permis
a tertnina cuvintarea mea de atunci prin cuvin-
tele: nemultumirea a crescut in targ, nemul-
tumirea cre§te" §i am aratat temerea, ca nu se-
§tie pana unde va cre§te."
vedeti ca aceasta temere pare ca s'a latit
de atunci incoace printre mai multi dintre noi ;
prin urmare ar fi fost bine sa se faca o-data
o desbatere energica §i lamurita, cel putin acum,.
la sfir§itul sesiunii.
In aceasta situatie, inchizendu-se discutia,
tocmai in urma cuvOntArii d-lui prim-ministru,
cred ca se aplica o deprindere parlamentara,
care nueste folositoare sistemei constitutionale,
§i in deosebi este cu totul abatuta de la
tradiVile liberale in interpretarea constitutiona-
1 ismului.
Cand se face o interpelare, se exercita un
drept de control al Camerei asupra guvernului,.
§i este veche p'arola liberalg, ca mai ales in pri-
vinta aceasta, adica in contra guvernulul, tre-
buesc luate garantii. Una din aceste garantii
este libertatea efectiva a cuventului deputatilor a-
num e in urma discursului unui ministru. Nu cred_

www.dacoromanica.ro
417

dar, ca ar fi bine ca majoritatea liberal& sa se


lase sä fie mai putin zeloasä in mentinerea unei
asemenea regule elementare, numai fiindca se
intimplä, sa fie astazi pe banca ministerial& un
guvern din rärunchii partidului liberal. CAci a-
cest precedent se poate aplica in viitor §i la alte
cazuri §i in alte imprejurari, §i nu e bine sä-1
confirme tocmai partidul liberal.
Regula ar trebui sa fie aceasta : Cand se face
o interpelare, adica se exercita dreptul de in-
formare §i de control al Camerei asupra gu-
vernului, §i cand respunde cineva din partea
guvernului, deputatii se cuvine sa alba ultimul
cuvent. Mai ales cand din partea guvernului res .
punde, precum a fost eri, un ministru-prezident
ca cel actual, care are o mare, o foarte mare,
dupa parerea mea o prea mare autoritate, prea
mare atat pentru binele sal cat §i pentru o bun&
desvoltare a sistemului parlamentar, mai ales
atunci trebue, d-lor, sä mai lasati deschisä dis-
cutia, pentru ca asupra cuvintelor ministrului
sa se arate parerea diferitelor grupuri din Camera.
Ce insemneaza aceasta, ca dupa vorbirea d-lui
primministru ne incbideti gura la noi toti? Ce
am caltigat cu aceasta ? D. ministru ne zice,
ca am ca§tigat tiny. Dar, d-lor, scuzati-me, nu
e treaba mea de a judeca lucrärile d-voasträ,
56680 27

www.dacoromanica.ro
418

insa imi parea ca un fel de ironie alegatiunea


d-lui prim-ministru, care venea tocmai dupa o
zi, in care am stat cu totii pana la 3 ore WA
a lucra nimic, fiind-ca majoritatea nu sosise nici
macar ca sa ne cornpletam. Nu se lucreaza prea
mult in aceasta Camera, incat sa zicem cit pre-
tiosul timp nu trebue sa ni se iea §i ca din
aceasta cauza nu merita sa se mai asculte oratorii
inscri§i intr'o desbatere importanth.
Vrea sa zica tirnpul nu era marfa, care lipsea.
Ei, atunci ce? D-voastra irni inchideti gura aci-
unde sa mö duc sa vorbese? La intrunirea de
la Ia§i? Tocmai nouë, cari am venit aci in Camera
ca sa aducem omagiele noastre 1egalitii, tocmai
nouë ne inchideti gura ?
Termin observarea mea prin o propunere, pe
care nu o supui la votarea, dar la bine-voitoarea
apretiare a fie-caruia din d-voastra pentru regula
noastra proprie in viitor. V'a§i ruga dar ce
insemneaza rugamintea? n'o fac in interesul meu,
dar a§ propune ca o idee generala, ca o dreapta
§1 liberala interpretare a sistemului parlamentar,
ca mai ales la o interpelare, dar §i in al te chestii im-
portante, sa pansiti deprinderea de a inchide
discutia dupa cuvintele primului-rninistru mai
ales, §i sa lasati discutia deschisa, ca sa flu
se lateasca simtimentul, ca nu Camera controleaza

www.dacoromanica.ro
419

pe guvern, ci guvernul ne controleaza pe noi.


(Aplause).
La aceste cuvinte rèspunde d. N. Dirnan-
cea, pe atunci viceprezident al Camerel, si
vrea sh justifice cererea st pentru inchiderea
discutiei prin presupunerea ce ar 13 avut-o,
a autorul scrierii de fatl era sA. vorbeasca
in favoarea guvernului, de oare-ce la alegeri
ar fi fost din majoritatea liberalä. Incontra
celor zise de d. Dimancea se dau urrnatoarvie
explicari ea chestie personal5:

Sunt mai antai dator sa iau cu multumire


at de declaratia d-lui vice-pre§eclinte Dimancea,
ca daca ar fi §tiut ca voiese sa atac guvernul,
atunci d-sa nu ar fi inchis discutia . .. pardon, m'arn
!oat dupa lapsus linguae al d-sale, nu ar fi cerut
inchiderea discutiei, §i.1 rog sa pastreze aceasta
buna dispOzitie §i pe viitor. Il mai rog asemenea,
ca stand vre o-data la indoiala §i nqtiind ce am
sa vorbesc, sa presupue mai curend ca am sa
atac decat ca am sa apar guvernul. Sunt cu
atat mai fericit de declaratia d sale, cu cat d.s1
hind vice-pre§edinte §i dispunend pe cat se vede
atat de deschiderea cat §i de inchiderea dis-
cutiei. . . .

Voci. Nu se aude, mai tare, n'aud nici ste-


nografii.

www.dacoromanica.ro
420

T. Maiorescu. Este a§a de indiferenta obser-


vatia asupra d-lui Dimancea incat poate sa rernae
neauzita de stenografi. Am cerut cuventul in
chestie personala, fiind-ca personal nu pot primi
cuventul ce l-a spus. d-sa, ca la alegeri am facut
parte din majoritatea acestei Camere.
D-lor, nu pot sa pretind de la nimeni, ca a-
supra unor lucruri ala de neinsemnate, precum
sunt cuvintelemele, sa pastreze o memorie exactA.
Dar cred cä pot pretinde de la or cine, ca sau
st mö ignoreze de tot, sau, daca nu me ignoreaza,
atunci sa fie exact in chestiile de fapt.
Eu am avut onoare inaintea d-voastra la in-
ceputul acestei legislaturi sä explic cu toata,
francheta, cu care cred Ca ne-am cleprins unii
in fata altora, ca nu am facut intru nimic parte
din majoritatea acestei Camere, nici Ia alegeri,
nici dupa, alegeri, Ca m'am prezentat la alegeri
in Vaslui, spuind alegetorilor ca nu fac parte
din colectivitatea liberalilor de la putere ; am
tiparit acela§ lucru in anuntul meu electoral in-
ainte de alegeri. Am rugat §i pe unii §i pe altii
conservatori §i liberali dintre alegëtorii mei din
Vaslui: dacä vor sa-mi dea voturile cu aceasta,
absoluta independenta, sa mi le dea, daca nu,
sa nu mi le dea. Aceasta a fost declararea, care
am facut-o eu ; aceea§ declarare inainte de alegeri

www.dacoromanica.ro
421.

a facuto d. Carp, si and, intr'un mod mai ener-


gic. L1I, d. Carp se exprima mai transant, eu
me exprim mai inv6lit, dar tot acolo ajunge.
Aceeas declarare a facut-o si d. Pogor, i Inca
daca v6 aduceti aminte, faptul relativ la d.
Pogor a fost confirmat aici in Camera prin un
deputat din majoritatea d-voastra, prin d. Di-
mitrescu. Prin urmare nu este exact, ca, am
neglijat ceva din ceea ce-mi era prin putintä de
a face, pentru ca sa se stie de mai nainte, cä
nu fac parte din majoritatea d-voastra.
Cuventul este dat omului, zicea unul din di-
plornatie, ca sa ascundä gandirea ; dar aci noi
nu facern diplomatie, i pentru onoarea omenirii
si a adevörului trebue sa fie dat cuventul omului
§i pentru a se Itimurl si a se intelege cu alii
in deplina claritate.
Nu stiu dar cum s'ar fi putut spune mai
clar decat am spus-o, daca. Intelegem toti limba
romaneasca.
pentru mine este foarte lingusitoare,
D-lor,
este grozav de mAgulitoare, me confunda de
uimire insistera perpetua, cu care cand unul
cand altul din d-voastiA voeste cu or ce pret
sa fac parte din majoritate . .
I. Campineanu. Foarte putini sunt aceia, a
fost un moment de uitare.

www.dacoromanica.ro
422

T. Maioreseu. Vedeti, d. Campineanu intelege


situatia, care nu se prea potrive§te cu simtul
de demnitate al unei majoritati.
Atata insä remane adeverat: Da, am venit
In Camera, am fost §1 aunt contra al4inerii
celorlalti, am venit in Camera, fiind-ca aci este
locul legal, unde putem lupta.
Am mai sustinut in Camera §i vom sustine
politica externa actuala, nu cea veche dinainte
d6 3 ani, a cabinetului Bratianu. Asemenea, de
cate ori cabinetul este si va fi reprezentantul or-
dinei monarchice, va fi totdeauna sustinut de
slabele noastre puteri, precum o puteati §ti de
mai nainte. Dar nici oc.ata n'am Mut parte
din majoritatea d-voastra, §i marturisesc, Ca pro-
cedeurile ce le-am vezut in timpii din urma, nu
me incurajaza de a face parte din aceasta ma-
joritate. (Intreruperi.)
Termin aceasta explicare personala cu o alta
explicare in privinta vechilor conservatori.
Noi conservatorii-junimi§ti am intrat in
Camera din respectul legalitatii, din respectul
Regatului, din respectul recunoa§terii acestui fapt
al cabinetului Bratianu.
In aceasta intrare in Camera §i pentru aceste
motive, intre altele, ne-am deosebit de vechii
conservatori, §i or-ce procedare a lor, care s'a aba-

www.dacoromanica.ro
423

tut de la aceasta cale, ne-a gasit adversari la-


muriti. Cu toate acestea cred, ca in momentul
de fat/ trebue toti, cari iubesc legalitatea, sa
primeasca ca un semn bine ,Tenit, ca ace§ti con-
servatori, cari pana acum nu gäseau forma lega-
la de a-si manifesta nemultumirile lor, in timpii
din urrna, prin consfatuiri publice, prin adunari
de alegetori in districte (lucrul este legal, este
constitutional), reintra in calea parlamentara
pregatitoare. Este evident, ca cine-va, care pana
acum refuza de a lua parte la formele legale
dupa revizuirea Constitutiei, in momentul cand
convoaca in diferite ora§e pe alegetori §i-§i pre-
gatWe terenul alegerii, reintra in legalitate,
daca pana acum facea cum faceati d-voastra la
inceput la.Mazar-Pap §i pentru aceea noi Ii bla-
mam, irni pare bine ca a intrat acum in acea e-
poca a lui Mazar-Pala, care per tot discrimina
rerum (si chestia cu Mazar-Pala s'o lasam in-
curcata), s'a sfir0t spre binele terii prin parti-
ciparea d-voastra legala la alegerile din 1876, §i
doresc arnicilor mei conservatori sa alba, §i
ei in curend ocazia de all, manifesta prin o a-
legere efectiva principiile lor de ordine.

www.dacoromanica.ro
73.
La Adresà. Lipsä de principii liberale.
Viziriatul. Disidenta.

(geclinia Camerei cle la 28 Noemvrie 1886).

Ministerul din acel timp :


I. C. Bratianu, prezident, interne si ad-inte-
rim domenii,
D. A. Sturdza, culte,
E. Stätescu, justitie,
M. Pherechyde, externe,
C. Nacu, final*,
R. Mihai, lucrAri publice,
General Al. Anghelescu, r6sboi.

D-lor deputati, e regretabil (aplause') ca pentru


prima oara in Parlamentul roman o discutie la
Aplausele opozitlei se refer la un scurt articol al auto-
rului, publicat In Romania liberá de la 8 Octomvrie 1886 sub
titlul regretabil" si comentand conflictul sangeros al poli-
Iiiei cu aleOtorii comunali din Boto§ani.

www.dacoromanica.ro
493

Adresa Tronului se face in absenta primului-


ministru. Daca d. prim-rninistru, spre parerea
noastra de reu a tutulor, e indispts, toti, pentru
deferenta care d-sa, am fl consirntit sa amanara
aceasta desbatere pentru cat-va timp. Dar, fara
a ni se spune nimic, sa, se faca o desbatere de
oare-care insemnatate in viata constitutionala in
absenta ministrului-prezident, e un precedent
straniu. Maiestatea Sa Rege le vine in Camera
cand are sa spuna cuventul seri Terii, nu merge
Camera la Maiestatea Sa ; §i cand respunde Ca-
mera la acest cuvent, prirnul-ministru trebue sä
-fie aici in Camera, la locul seri. Aceasta cu atat
mai mult In imprejurarile actuale, cu cat nu
numai dupa parerea mea, ci dupa chiar decla-
ratia unuia din cei mai eminenti min*ri, a d-
lui ministru de culte, pozitia individuala a mi.-
ni§trilor faä cu §eful Cabinetului 0 prea putin
independenta. (Aplause).
Dar, d-lor, daca este datoria mea de a releva
un asernenea fapt, nu pot face nimic in contra
lui; §i aa dar suntem silii a discuta ea um-
brele unui absent (aplause), absent destul de insem-
nat prin pozitia sa in tan, incat sa nu alba,
ca toti muritorii, o singura umbra, ci 7 umbre.
(Aplause).
Dor deputati, in proiectul de Adresa, pe care-1

www.dacoromanica.ro
426

discutam, sunt fara indoiall parti, la a caror con-


firmare se va asocia or-ce deputat constitutio-
nal ; a§a §i noi trebue sa priruim aliniatul antai,
in care d. raportor arata sentimentele de devo-
tament pentru Maiestatea Sa ; aliniatul al doilear
in care se arata bucuria noastra de a ne vedea
indemnati la lucru, §i aliniatul final, in care se adue
urari pentru Maiestätile Lor §i pentru Dinastie.
In deosebi insa noi, card ne auzim acum nu-
miti grupul junirnist (§i nici nu am autoritate
pentru a vorbi in numele vre-unui alt grup),
noi ne asociam §i la o parte mai speciala a a-
cestui proiect de Adresa. Noi primim §i partea,
care urmeaza dupa cele douö aliniate de la in-
ceput §i care culmineaza in fraza bine redactata
§i foarte caracteristica, rnai ales dupa observari-
le onorabilului meu preopinent : Am fost feri-
citi vëzênd, ca evenirnentele din peninsula bal-
flcanica nu ne-au atins, gratie prudentei linii de
conduita tinuta de guvern sub inspiratiunile
Maiestatii Voastre."
Pe acest taram ne gasim in acord cu majo-
ritatea §i suntem §i noi fericiti, ca a putut Ro-
mania prin atitudinea sa sa dovedeasca odata
mai mult, ca in limitele sale naturale este un
factor de oare-care insemnatate pentru politica
europeana.

www.dacoromanica.ro
427

Dar nurnai pana aci merge calea noastra Un-


preuna ; de aci incolo nu ne mai putem asocia
la ceia ce zice proiectul majoritatii. Nu ne putem
asocia, d-lor, pentru-ca duptt noi respunsul la
Mesagiu in imprejurarile de fata trebue sa spuna
§i mai multe §i altceva decat a zis.
Este foarte curios : de cate-ori se vorbe§te de
Adresa la Tron, in comisia pentru Adresa se
na§te iar vechia intrebtre, daca este sa se faca
un respuns englezesc, sau un respuns . imi
vine sa-i zic de acum inainte romanesc; adica
sa fie numai o formalitate de politeta, sau sa
fie mai rnult. §i tot-deauna guvernele, carora
nu le prea place discutia, insista sa fie numai
de politeta, dar totdeauna aceasta simpla poli-
teta se preface in alt ceva cand intra in desba-
terea Camerei, §i vrend-nevrend discutia ia pro-
portii mai mari.
In Englitera sunt bine constituite partidele
§i se §tie sigur in opinia publica, de ce este
vorba atat din partea guvernului ca principii
de actiune politica, cat §1 din partea opozitiei.
La noi, cari ne facem acum educatia parlamen-
tarä (si nu §tiu ce Tel Ile educatie ne-am rdcut,
cand ne vedem astazi dupa mai multi ani de
educatie politica, mai putin educati decat erarn
inainte, mai putin fixati asupra principiilor dis-

www.dacoromanica.ro
42S

tinctive ale partidelor constitutionale), la noi se


intrebuinteaza foarte natural aceasta singura o-
cazie pentru a ne explica asupra ideilor gene-
rale, cari dau directia in mersul Statului consti-
tutional..
Ast-fel, dlor, s'a intimplat §i in cazul de fil-
o, i ast-fel se va intempla si in viitor pentru
mult timp Inca. Asa fiind, permiteti-mi sa fac
indata o observare generala asupra Mesagiului
contra-semnat de ministrii M. S. Regelui : acest
Mesagiu are aerul de a enumera cu deamanuntul
dupa fie-care resort lucrarile sesiunii prezente,
in fapt insa face numai rubricarea resorturilor
si titlurilor a cator-va proiecte de legi, fara a
indica intru nimic nici spiritul distinctiv, nici
tendenta de princip politic se intelege intr'o
scurta relevare ,nici tinta practica speciala, la
care voeste sä ajunga prin elaborarea atator pro-
iecte.
Asa de departe merge acest caracter anodin,
incat fara nici o exceptie, fara a terge nici un
rind, ministerul cel mai reactionar, cel rnai de-
osebit in vederi, si-ar putea pune nurnele. sëu
pentru contra semnarea. acestui Mesagiu. Daca ye
yeti da osteneala a-1 reciti, yeti vedea Ca este
asa. §i in o parte, care a fost mult discutata in
Camera aceasta, in controversa finantiara despre

www.dacoromanica.ro
429

valuta, se vorbe§te in Mesagiu numai : ca agiul


este regretabil §i sa cautilm a-1 inlgtura, fait sa
ne spung cum §i ce fel ; in privinta instructiei
publice se vorbe§te : ca sa aducem educatia
nationala, in o directie buna §i sanatoasa ; toata
luma vrea aceasta. Si in privinta magistraturei
se zice : sa se dea o mai mare independenta ,
toata lumea cere aceasta. La legea comunala
se zice : ca ar fi bine sa ne ocupam de ea ; toa-
tä lumea §tie aceasta. Si a§a mai departe in toa-
te resorturile.
Ce insemneaza intr-un Mesagiu, uncle 7 mi-
ni§tri de resort i§i dau osteneala de a ye enu-
mëra cu dearnanuntul rubricarea activitatii d-
voastra, ce insemneaza aceasta lipsa totala de
o indicare politica a directiei de princip, dupg
care vrea guvernul actual sa se resolve chestiile-
supuse acestei Camere in acest moment? Sa fie
oare lipsä de or-ce princip politic pe banca mi-
nisterialA? Avem oare a face cu un guvern li-
beral sau avem numai a face cu o stapanire de
fapt ? (Aplause.) Avem a face cu un guvern libe-
ral, care trebue sa, spue reprezentantilor Wei :-
iata principiile mele distinctive, pentru care mö-
aflu eu pe banca ministerialg, iar nu opozitia.
din Camera, necum opozitia coalizata afara din
Camera ? Sau este numai frazeologia unui guverm

www.dacoromanica.ro
430

de buget, care evita or-ce accentuare a vre unpi


idei politice pentru a fi in posibilitate de a lua
din toate partile or §i ce inlesnire a situaVei
sale personale §i a continua, in disprqul or-ca-
rui princip d lupta constitutionala, plilcuta sta-
panire de fa pt, in care se Ohl? (Aplause).
Ei bine! d-lor, o data chestia aa pusa, noi rOs-
pundem indata ; nu este acest Mesagiu §i nil
este acest respuns in situatia spiritelor de as.
Uzi ; nu se poate mai mult timp guverna ast
fel o tara, uncle a sporit eel putin acea tinerime,
care este setoasa de a vedea lileile legititnand
stapanirile de fapt; nu mai este cu putinta de
a se ascunde ideile sau lipsa de idei sub völul
de cuvinte ; nu mai este cu putinVI, a fi mi-
nistra fara a spune pentru ce eu §1 nu tu!
:

D-lor deputati, valoarea principiilor puse in-


ainte de un partid politic, puse inainte de un
guvern, valoarea principiilor liberale ce ar tre-
bui s. le puna in lucrare guvernul actual, daca
ar fi guvern liberal, ceea ce eu contest, sta in
aceasta di, mai pre sus de persoane §i in afara
de complicatiile trecatoare ale mornentului, as3-
menea idei generale sunt elemPritul permanent
al progresului politic in stat sub toate impreju-
cards, §i cand un partid este la guvern §i cand
acela§ partid este in opozitie.

www.dacoromanica.ro
431

Acest punct de vedere rnerita a fi apropiat


Intr'un mod practic de intelegerea noastra a tu-
tulor. SA ne punern dar intrebarea : majoritatea
d-voastra de astazi, intirnplandu-se sa nu mai
fie la guvern, ce va face in opozitie? In numele
tarui princip va sustine lupta constitutionala
a ideilor mai departe ?
Am citit in atatea foi guvernamentale, ca gu-
vernul regreta ca n'are opozitie conservatoare.
Perrniteti unui membru infirn dintre conserva-
tori sa ye spue, c noi regretArn ca n'avern
un guvern liberal sustinut de un partid liberal.
(Aplause).
Caci, d-lor, ce este liberalismul ? Aceasta ar
trebui s'o §titi d-voastra mai bine, cei din ma-
joritate, dar poate ati uitat-o ; insa noi ne darn
osteneala s'o §tirn, fiind-ca sunt chestii, care tin
cia con§tiinta unui om public de a §i le resold in-
ainte de a se gandi sa lucreze in sfera
SL luArn liberalismul in cate-va amanunte.
'SA-1 cercetain antai in raportul constitutional
intre nani§tri §i Camera, raport a§a de esen-
tial pentru viata parlarnentara, incat §i conserva-
torii au adoptat in aceasta privinta rezultatele
castigate in alte tèri.
Cati mini§tri sunt acum pe acea banca ? Ve-
dern 6, da, pare ea sunt 6 mini§tri. Lipse§te

www.dacoromanica.ro
432

WI unul, d. Stolojian. De ce a e§it? §i de ce-


intrase ? Nimeni nu §tie oficial. Fusese inainte-
la justitie d. Nacu, a e§it §i a intrat d. States-
cu. De ce a e§it §i de ce a intrat ? Fusese d.
Voinov, fusese d. Giani , §titi vre unul de ce-
au e§it §i de ce au intrat? Se spune vre-odata
Parlamentului ideile, proiectul, gandul constituti-
onal pentru ca in mod liberal O. fie supus lu-
cru la controlul d-voastra §i la apretierea d-voas-
tra precum a intregei tëri?
Aceasta intrebare m'am crezut dator a o pune-
totdeauna la inceputul sesiunilor noastre, fiind-ca
atinge o parte esentiala a parlamentarismului in
genere, §i cu atat mai mult a parlarnentarismului
liberal. Eu, nefiind, neafland Millie oficial, de
§i sunt §i eu In Camera, citeam prin gazete, me-
informam de la altii asupra acestor schimbari..
Este foarte pretioasa, in aceasta privinta gazeta
cea mai eminenta a partidului d-voastra, Vointa
Nationala. Vointa Nationalci, vorbind de d. Tache
Giani, fost ministru al d-voastra pe acea banca,
zice §i vö citez propriile ei cuvinte: ca este un
y)
avocat de a treia mana", care a venit la gu-
vein prin un accident", gratie influentei unui
ilustru barbat de Stat, §i relevandu-i stilul
fac scuzele mele ca repet cuvintele Vointei Na-
tionale, fac scuzele mele mai ales d-lui Voinov,.

www.dacoromanica.ro
433

dar citez foaia guvernului, adica foaia acreditata


a partidului, care sustine pe guvernul de astgzi,
a§a, dar Vbinta Nationald zice despre d. Giani :
a are -un stil mai prose decat al d-lui Voinov,
§1 citeaza ca dovada despre aceasta stilul d-lui
Voinov dintr'o deper de felicitare ce ornul in
prima emotie, unde nu se gande§te la stil,
adresa primului ministru pentru ca a sapat de
aten tat.
Cand vedeti foaia guvernamentala tratand de
a treia mama pe o persoana, care a fost acum
trei ani la ministerul d-voastra, §i tratand de...
nu repet epitetul, pe un alt ministru, care a fost
asemenea pe acea bancg, in nurnele partidului
d-voastra, §i and me gandese filosofice§tc la lu-
crurile schimbgtoare ale adestei lumi... (Aplause)
la epitetele §i canaille ce tot d-voastra le \Teti
da unuia sau altuia §i din mini§trii ce astgzi
stau Inca pe acea bancg, §i poate maine nu vor
mai sta, me intreb : acesta este partidul liberal
constitutional in numirea §i schimbarea minktri-
lor, in primirea §i inlocuirea lor ?
Mild mai tarziu yeti fi in opozitie §i veti
vedea atunci un ministru-pre§edinte, un despot . .
intelegeti, a nu me gandesc la actualul ministru-
prezident (ilaritate), ci la un om cu apucaturi
viziriale, la un reactionar, care vrea sg, reduca.
5668o 28

www.dacoromanica.ro
434

sistemul constitutional la absurd §i, mascat sub


o forma straina de convingerea lui §i de inteli-
genta multora din tara, profita de mecanismul
constitutional oa gg-§1 pu, vointa sa in -locul
vointei tutulor, sa faca, sä atirne toate de la
bunul plac al sëu, fara sa se simta dator sa
dea seama tërii despre actele sale publioe, dar
care va castiga, te miri prin ce mijloace, o ma-
joritate oarba, de aderenti in Camera §i va pa-
raliza ast-fel adevörata viata parlarnentara : atdnci
In nurnele carui princip §i cu ce drept v6 veti
ridica d-voastra, din opozitia de atunci in contra
until asemenea despot reactionar ?
Mai puteti revendica vechia onoare a libbra-
lismului, al carui prim drapel de lupta a fost
rezistenta majoritatii in contra omnipotentei unui
individ?
Va venl, cand veti fi cl-voastra in opozitie,
un guvern reactionar §i va introduce nu se
Introduce astaziarbitrariul in rnagistraturg. Se
va Intimpla, sub acel guvern posibil in viitor
nu s'a intimplat astäzi sa se comita o crima,
spre pilda la Ramnicul-Valcei, §i cand va venl
judecatorul de instructie s'o cerceteze, ministrul
de atunci II va destitui tocmai in acel moment
§i va trimite un alt judecator ad-hoc. §i se va
intimpla poate caci §titi ca reactionarii nu iu-

www.dacoromanica.ro
435

besc presa ca sä vie o natie indignata sa cada


cu batele asupra jurnaliplor, i atunci va veni
un procuror sa constate lucrul, §i acela§ ministru
reactionar ii va destitui §i pe acest magistrat
vi va trimite un altul ad-hoc. §i va veni §i o
alti intimplare sub acela§. minister reactionar,
o intemplare spre pita la Boto§ani, §i se va
destitul i atunci un judecator de instructie, §1
se va destitui tocmai in acel moment de agitare
§i se va inlocul cu un altul trirnis iara§ ad-hoc,
Ei bine, atunci ar fi datoria particlului liberal sit
zica: Lupta seculara a popearelor, onoarea libera-
lismului a fost respingerea justitiei ad hoc, res-
pingerea incercarii unui orn de la guvern de a
influenta §i intimida pe cetateni prin oarnenii
unei justitii aparente, de a le lua garantia im-
partialitatii mai ales in momente de agitare. Dar
voastra o yeti mai putea zice acesta in opozitie?
0 sa se mai zica, ar trebui sa se zica de par-
tidul liberal in opozitie, cand vor veni reactio-
mrii la putere, ca trebue sustinuta lupta in con.
tra nepotismului cotropitor. Nepotismul eSte o
tentatie pentru familiile cele mari; o sa §1 pue
fie-care pe ai sei, §i flind-ca au cam scapatat
-familiile cele marl, celelalte au inceput sa se
imbogateasca, §1 tiind ca bugetul Statului e re-
strins, 0 sa se dea unui om de al lor Jnai multe

www.dacoromanica.ro
436

functii, osä cumuleze, §i atunci ar trebul


sa vie partidul liberal in opozitie §i ar trebul sa.
zica : e o veche lupta a liberalismului in contra
cumularzilor, liberalii au inventat fraza despre
sudoarea poporului §i au zis s nu se imboga-
teasel functionarii pe spinarea poporului. Dar
d-voastra yeti mai putea zice aceasta? Dar d-v..
in zece ani de guvern ati fost in stare sa faceti
o lege in contra cumulului? (Aplause). Cred ca.
ye va fi greu a sustine atunci drapelul libera-
lismului.
Va venl iar marea chestie de principii, descen-
cralizarea Comunei. Va fi discutia cea importanta
cand vor venl reactionarii §i vor zice: imi pun
omul meu primar, nu voi stt las nimënui in sat.
dreptul de a ingriji de afacerile sale comunale
fara voia mea. Atunci ar trebui sa vie liberalii,
sa zica: descentralizare, independenta comunala L
Dar tocrnai proiectul d-voastra de lege comunala
pune direct pe primar, pe or-care primar ca un
agent administrativ al guvernului.
Ce sa mai continuu, d-lor ? Ce princip liberal
aveti d-voastra azi ? Ce veti putea zice d-voas-
tit and yeti fi in opozitie? In numele carui
princip ye yeti ridica in opozitie, caci a sta la
putere in numele bugetului e u§or I (Aplause).
Eil dar in aceasta se vede, ct nal suntein Inca.

www.dacoromanica.ro
437

o societate tinëra. Cu ce u§urinta, de copil fie-care


crede, ca ziva de azi e verica. Dar in aceasta
lume trecetoare va venl §1 ziva de maine. tiu
ca sunt multi din d-voastra, cari sunt convin§i-
0 chiar aceasta convingere e caracteristica pen-
tru starea spiritelor in partidul dvoastraca
pana va till d. Bratianu, nu va caclea partidul
guvernarnental de astazi. A§a sä fie: dar in fine,
din nefericire, d. Bratianu nu e nemuritor; poate
fi nernuritor in istorie, dar nu e nemuritor
fisice§te ; ei ! §i atunci, a doua zi? E acesta un
partid liberal, care consuma gandul principiilor li-
berale in faptul existentei a doi ochi? Aceasta
se stiliarna Cesarianism, nu liberalism! i de ce
vö rnirati atunci cami merge crescend nemultu-
mirea Orii, daca d-voastra toti pare ca nu resu-
flati decat din plamanii unui singur om? De
ce ve mirati, daca asupra acestui orn se concen-
treaza toatil ura 0 toate pasiunile 0 se intim-
pla atentaturi? El cel putin, trebue sa spunem
in onoarea lui, e in a devër cel mai bun din
toatä colectivitatea!
Sa revenim acum la Adresa. Fiind-ca nici
Mesagiul nici Adresa nu arata nici un princip
liberal, fiind ca nu se arata intru nirnic aplicarea
acelor idei de liberalism pentru cari s'au luptat
liberalii in toate törile, pana a ne fi convins §i

www.dacoromanica.ro
438

pe noi conservatorii de cele ce v'am spus acum;


fiind-cd v6i1 un guvern, care in asemenea chestii
de princip dd acurn inapoi pand unde nu voim
nici noi sa mergem: mfd intreb, ce Stat con-
stitutional mai e acesta? Ce partid avern la
guvern ? Liberal nu este, conservator nu-1 prirnim
noi. Atunci ce e? 0 stdpanire de fapt? Dar stit-
panirea numai de fant produce xesistenta de fapt-
§i aceste idei nu sunt o nascocire a mea.
Bine-voitoarea tdcere, cu care nië ascultati, mi-e
o dovadd cA Stint unii §i altii, .in conitiinta cArora
gasesc un résunet. (Protestari).
Ahal Acurn vö de§teptati cu protestarea, find-
cd am spus-o pe fatd. Dar noi opozitia spunem
ce gandim ; guvernul face alt-fel. Dar o dovadd,
dna nu In tdcerea d-voastrd care ati intrerupt-o,
mai clar manifestata aci in Camera, §i aceasta
este bine sd fie adus la cuno§tinta M. Sale,
este cd o parte din adevörata inteligenta fostd
in partidul majoritAtii, simtind cd s'a rupt, s'a
comprornis, s'a mistuit stindardul principiilor li-
berale, nu vrea sa. fie mistuitA si compromisa
§i ea Impreund cu compromitetorii §imistuitorii,
o parte din inteligenta pand acum guvernamen-
tald, se deslipete de majoritatea d-voastrd §i se
formeazd In fine §i acesta este un progres
constitutional un partil liberal, aici in Camera,

www.dacoromanica.ro
439

din ceea ce era pana acum numai un partid de gu-


vern; se formeaza in interiorul Camerei un partid,
care sa fie in stare de a zice dupa ce nu va mai
fi indulcirea puterii la guvern iata-ne in opozitie,
ne luptam acum pentru drepturile liberalismului
celui adevërat §i cunoscut de toata lumea ; ne-
am desfacut Inca in timpul guvernului actual de
aceia cari, sub cuv6nt §i in numele liberalismului,
s'au aratat a fi numai un guvern frä principii.
Pentru noi, cari am insistat totdeauna asupra,
necesitatii constitutionale a formarii partidelor
de principii, este bine venita aceasta disidenta.
Vom avea cel putin o parte foarte inteligenta
din aceasta Camera, cu care chiar daca vorn fi
adversari cand s'ar discuta diferentele intre con-
servatori §i liberali, ne vom gasi uniti in res-
pectarea in genere a principiilor oneste §i clar
manifestate; ne vom apropia, ne vorn identi-
fica in a recunoa§te ca nu este bine intr'o tara
constitutionala sa confundam, mai ales la guvern,
ceea ce este princip cu ceea ce nu este princip,
ceea ce este interes general, cu ceea ce este
interes particular, ceea ce este budget al törii
cu ceea ce este budget al colectivitatii, ceea ce
este guvern cu ceea ce este o simpla expediVe
de afaceri dupa formula : vom vedea de astazi

www.dacoromanica.ro
440

pang, maine, vom face intr'un sens Sall altul,


nurnai sa ne tinern la putere.
Cu aceastg, ingltare intr'o sferg, mai curatä,
cred ca, este de bun augur inceputul sesiunii de
fatg..
i fiind Ca nimic din acestea nu transpirg, in
Adresa majoritgtii, fiind cg, un fapt de a§a In-
semnatate, adicä disidentä de principii liberale
petrecutg, In mijlocul partidului guvernamental,
este trecuta absolut sub Were §i totul se a-
copere sub o eleganta de cuvinte, noi voin vota
contra acestei A drese. (Aplause).

www.dacoromanica.ro
74.
La aceea§ Adresà. Dinasticismul liberalilor.
Necesitatea unei schimbari de guvern.

(?edinla Cameri cle la 2 Decemvrie 1886).

D lor deputati, aliniatele din urma ale proiec-


tului de adresa sunt: Traiasca. Majestatile Lor :
Traiasca Dinastia!" ram inscris la aceste ali-
niate, fiinclca in privinta lor cu toii ne intil-
nirn in unul §i acela§ gind.
A fost foarte pretios pentru aceia din noi, cari
nu de aslazi or de ieri, dar in intreaga lor vi-
ata, politic& au fost monarchici gi dinastici, a
fost o fericire pentru noi a auzi din rernarca-
bilul discurs al dui ministru al justitiei, ca a-
ceastä convingere a noastra, a fost totdeauna
impartagita gi de gefii partidului liberal, Ca d-nii

www.dacoromanica.ro
442

C. A. Rosetti §i Bratianu, §i la 1875 §i la 187G


in mijlocul coaliitiunfi numite de la Mazar-Pa§a,
au fost 1nsufletiti de acelea§i sirntiminte.
Aceasta e pentru noi o garantie mai mult
pentru viitor ; dar este pretioasa aceasta decla-
ratie §i este mangaitoare §i pentru situaVa de
astazi; caci ne permite a face o comparare mai
dreapta intre starea spiritelor de atunci, §i starea
spiritelor de acurn. Dad, In adevör dupa
cum ne spune d. ministru al justitiei d-nii
C. A. Rosetti §i Bratianu, sufletele coalitiei de
la Mazar-Pa§a, erau monarchici §i dinastici, era
gre§ita parerea latita pe atunci, cä in coalitia de
la Mazar-Pa§a se discutau §i candidaturi; cad
e bine inteles: declaratia d-lui ministru al justi-
tiei, eminent barbat de Stat, insemneaza ca C.
A. Rosetti §i Bratianu, cari erau monarhici,
intelegeau pe acest monarh §i pe aceceitet di-
nastie; altminteri declararea d-sale ar fi un joc
de cuvinte.
Cu atat mai fericit lucru este dar pentru noi,
ca se poate data inradacinarea sir4mentelor
monarhice §i dinastice de pe atunci. Era dar
numai aparenta, daca unii din membrii secun-
dari ai partidului liberal erau contrarii.
Prin urmare, de §i d. X.1) vorbea de abise,
9 I. Campineanu.

www.dacoromanica.ro
443

aceasta nu insemna nimic, s'a putut u§or aco-


per.' abisul cu un portofoliu ; de §i d. Y.1) se in-
cerca sa sape prestigiul monarhului prin foi
straine sub pseudonimul Erdmann von Hahn,
aceasta nu insemna nimic, caci baronul von
Hahn s'a aratat mai pe urrna mare dinastic;
de §i d. Z.2) facea caricaturi §i insulta in gazeta
pana §i familia Monarhului, aceasta nu insemna
nimic: poetul era . tot monarhic §i dinastic,
caci nimic nu l'a impedicat mai pe urrna sa,
faca poesii in Monitor pentru dinastie. (Aplause,
ilaritate.)
Aceasta ne este de bun augur, ne este o
mangaere pentru starea actuala. Ce era ade-
vërat la 1875 §i 1876, sa nu fie oare tot a§a
de adevërat §i la 1886? Daca atunci acet X, Y
§i Z erau oarneni de a doua mana, cari nu in-
semnau nimic, pe cata vrerne, dupa declaratia
dlui ministru de justitie, §efii adevërati erau
monarhici §i dinastici ; daca s'a putut preface
abisul de atunci inteo ljnie foarte u§or de trecut
acuma, daca baronul de Hahn de atunci a
putut sa dea acurn tircoale" imprejurul Di-
daca acela §1 altul §i cel de al treilea
nastiei ;.
s'au putut arata astazi oameni dinastici §1 mo.
1) D. A. Stuidza.
2) QrA§anu.

www.dacoromanica.ro
444

narhici convin§i: pentru ce oare vö rnirati §i


vö mi§cati astazi, cand vedeti ca in opozitia
din afara de Camera sunt articole violente, com
demnabile dupä parerea mea acum ca §i atunci,
in contra Regelui? Pentru ce, daca auziti ca sa
pronunta §1 astgzi pc ici pe colea cate un cm
vent de desordine, daca simtiti ca e o atmo-
sfera contrarie, pentru ce nu vC mangaiati cu
suvenirile de la Mazar-Pa§a? Caci trebue sa fiti
convin§i, precurn sunt §i eu convins, ca §i azi
§efii opozitiei unite sunt cel putin tot atat de
monarhici §i dinastici, pa cat erau la 1875 d-nii
Rosetti §i Bratianu, §i precum tocmai eferves-
centa secundarilor de atunci le a fost un motiv
rnai mult de a se face mai tarziu gelo§ii apa-
ratori ai Dinastiei §i. Monarhiei, tot a§a opozitia
unita din gait, intru cat are aparenta in unele
manifestgri secundare de a fi contrarie starii de
lucruri, va cauta in viitor ocazia sit arate cu
atat: mai mult, ca sunt cel putin egali coaliza-
tilor de la Mazar-Pa§a in faza lor de rnai tarziu.
Nurnai, d-lor, asemenea lucruri sa nu mearga
prea departel Aici se pune o legitima intrebare : Ce
s'ar fl intimplat, daca la 1876 n'ar fi cazut Ca-
targi ? A§ voi sa vorbesc azi, daca a§ putea, in
awl de or-ce personalitate, §i in afara de or-
ce iritare ; a§ don ca MO cu acest aliniat, unde

www.dacoromanica.ro
445

in adever suntem cu totii cei -din Camera inspi-


rati de acelea§i sentimente, sa gasesc un fel de
limbagiu comun, ca sa ne putem intelege a§ezat,
asupru urmatoarele discutii: Ce s'ar fi
intimplat la 1876? Eu am recunoscut in fata d-
voastra mai de mult, ca dupa parerea mea la
1876 a fost necesar sa cada. Cabinetul conserva-
tor ; nu cred ca se putea face rezboiul, care 1-am
facut, cu iritatia spiritelor, care era pe atunci.
A fost lucru foarte cu minte, ca, a venit atunci
la guvern ministerul Bratianu, §i am fost cel
dintai, cum de alt-fel a avut dreptate d. minis-
tru al justitiei sa o declare, care am recunoscut
marele merit al d-lui Bratianu de a fi putut in
asemenea imprejurari sa mentie, impreuna cu
libertatile publice, i ordinea dinastica in tara
sprijinindnse pe un partid, care pana atunci da
loc la multe banueli.
D. Than Bratianu, Mend din partidul sëu un par-
tid de guvern monarhic, a Mout atunci pentru
consolidarea ordineinoastre constitutionale foarte
mult, tot a§a de mult cat a Mut d Lascar Ca-
targi, cand la 1871 a luat frinele guvernului
in momentul, in care Principele vrea sa abdice.
Da, aceasta a facut-o d. Bratianu, §i am tinut
a o recunoa§te Inca o data, fiind-ca eu preyed
vremea (poate sa me in§el, precum pot in§ela toa-

www.dacoromanica.ro
446

te pi evederile -oarnenelti, dar poate sa nu me


in§e1), eu preyed vremea, and apararea ce io
fac acurn in opozitie hotarita cu d-sa, vol avea sä
1 o fac atunci, and va fi clsa in opozitie §i and
vor fi altii, care-1 vor ataca cu pasiune §i cu
relevarea erorilor ce le-a cornis, vor vol sa-1 par-
s( cute impreuna cu ai sei §i sa §tearga or-ce
merit ce a avut. 1)
Va sä zica a facut aceasta d, Bratianu ; a,
facut mai mult : prin o buna inspiratie a luat
respunderea resboiului, de §1 adeveratele merite
ale resboiului, dupa vortele d-lui Carp, se cuvin
mai sus §i mai kis, dar rernane totu§ meritul
d-lui Bratianu ca. a §tiut a se aeomoda acelei situ-
atii §i a face ceea ce a facut ; a mai proclarnat,
impreunit eu dvoastra toti din majoritate §i cu
noi, independentl; a facut mai mult, nu mai mult
in fapt, dar ca forma, exterioara : a .1tiut, impre-
una cu noi toti, insa prin initiativa sa §i a (I-
voastra, sä proclarne Regatul Romaniei.
Tuata intrebarea este acum : de la proclamarea
Regatului incoace, din momentul, in care s'a
accentuat a§a de bine Dinastia, ce s'a facut de
guvern pentru a se intari in sufletul poporului,
la care are sa domneasca mai departe? Iata
') Cum s'a i intimplat dnpP cilderea sa de la guvern,
iii sesiunea Camerei de la 188889.

www.dacoromanica.ro
447

Intrebarea ; caci pe hartie este u§or sa faci acte


constituponale, dar important este ca ele sa,
triliascä in cugetul acestei tdri.
Imi aduc aminte de frurnoasele cuvinte, ce le
a zis actualul pre§edinte al Camerei, atunci cand
la 14 Martie a luatinitiativa propunerii Rega-
tului, c sle acurn Inainte sa. se §tie ca va
cre§te in inimile noastre radacin monarhica.
Apoi vede0, d lor, atunci ni s'a vorbit de Era
noutt, qi en n'am gasit nemerit röspunsul d-lui
ministru al just4ei, care la intrebarea mea : unde
sunt principiile ce le practicati in Era nouit? ne
vorbea de titlurile cele vechi, cu cari a venit
ia putere ministerul Bratianu §i s'a mentinut
pana la 1884.
Apoi discursul la Adresa e in anul 1886, nu
in 3884. Intreb dar : de la 3884 pana la 1886
ce s'a Tacut in organizarea §i administrarea interna
pentru a se intari aceastä incepëtoare Dinastie?
D-lor, din punctul meu de privire, situatia in
sara imi pare a e a§tazi prea nelinipta. Au
lost prani la Botopni sau netërani, au fost
alegötori sau nealegkori, -- cad au facut rebeliunea,
chestie indiferenta. Chestia adeverata este: de la
1884, de la 1885 §i in 1886 a scazut sau a cres-
-out nemulOmirea unei mad parti a tërii, violentul
limbagiu i atacurile opozitiei Mara, din Camera ?

www.dacoromanica.ro
448

Eu cred ca a crescnt. §i acum cand la in-


upUtul_ acestei sesiuni urgm fericire §i lung
traiu Dinastiei, trebue sg, ne intrebgm : aceasta
mi§care, aceasta cre§tere a du§maniei in contra
ministerului Bratianu, pana unde e probabil ca
ar e sg, rnearga. Este dupg, trecut probabil, ca
ministerul Bratianu va Imblanzil va multuml
din ce In ce mai mult spiritul populatiunilor?
Se poate oare spera, ca opozitia unita va pargsi
sau va imputina arnargciunile §i ura ei? Mergern
spre impAciuire sau spre o mai mare- invrgjbire
cu guvernarea d-lui Bratianu?
Intr'o asemenea situatie vëd in nguntrul Ca-
merei o parte inteligenta de disidenti, care se
desparte de guvern, §i -vëd in afara din Came-
ra multi oameni inteligenti, cari se apropie de
opozitie.
Adevërul pentru mine este acesta : numërul
aderentilor dlui Bratianu descre§te, nemultumi-
rea in tug, cre§te.
.Apoi nu cum-va este tocmai situatia, care era
la 1875 1876 cand en conspirarea de la Mazar-
Pa§a?
Nu cum-va se na§te §i acum intrebarea foarte
importanta : mai poate merge inainte situatia
actuala? Este speranta de a se indrepta? Sau
este probabilitatea ca se va face mai rea? §i.

www.dacoromanica.ro
449

este situatia complicarilor externe de natura a


suporta o asemenea stare de lucruri?
Vedeti, d-lor, monarhia noastra, Dinastia noas-
tra este o Monarhie §i o Dinastie constitutionala.
Care este folosul constitutionalismului pentru
o Monarhie §i o Dinastie? Pentru ce s'a gasit
ca este mai sigurA continuarea Dinastiilor consti-
tutionale dent a celor absolutiste? Pentru ca
in alternarea partidelor sta garantia permanenta
a Coroanei, care este deasupra tutulor,
Caci pe de o parte prea indelungata §edere la
guvern a unui partid face sa-i sporeasca abuzu-
rile, iar pe de alta parte tocmai aceste abuzuri
Impreunate cu legitirna nerabdare a celor lasati
afara face sa sporeasca nemultumirile pang, la un
grad periculos.
Atunci intervine importantul rol al constitu-
tionalist-I-milli, care permite o scApare mai lini-
tita din o asemenea situatie prea incordata.
Intrebarea este acum : ne aflam noi Intr'un
asemenea moment ?
Dupa convingerea mea nu se mai poate aduce
o irnblanzire a situatiei prin guvernul d-lui Bra-
tianu §i elementul nemultumit cre§te atat In Ca-
mera cat §i in gait din Camera ; mi-e tearna,
ca au sa se repete violentele, cari au inceput
deja, §i ca aceste repetiri, aceste Incordäri de
.56680 29

www.dacoromanica.ro
450

situatie au sa gäseasca un guvern din ce in ce


mai slabit, §i aceasta in fata unor evenimente,
a caror gravitate nu se poate contesta.
Fiind-ea dar sunt impreuna cu toti d-voastra
un convins aprobator al acestui ultirn aliniat din
Adresa, fiind-ca noi toti zicern §i vom vota: nsa
traiasca MajestAtile Lot. 1 sa traiasca Dinastia!",
tocmai pentrn aceea vom vota contra Adresei
Intregi, pentru a accentua din partea noastra pe
cat putern mai mult opozitia in contra actualului
guvern. Noi vom gasi o lini§tire a relei situatii
prezente numai atunci, cand prin vre-unul din
tnodurile constitutionale posibile se va da ocazie
elementelor moderate §i prudente, cari exista in
mare numör §i in opoziVa afara din Camera, sa,
dovedeascacea ce este exact a sunt oameni
de ordine constitutionala. Folosul va fi atunci
clar : D-voastra v'ati afirmat a§a de tare, de and
sunteti la guvern, ca zelo§i monarhi§ti, in cat nu
yeti mai putea paras1 aceastä linie de conduita
politica nici fiind in opozitie. Iar acei, cari asta-
zi sunt In earl de cercul d-voastra §i in afara
din Camere §i de cari ye plangeti cli au unele
aparente contrarii, vor veni atunci sa se adauge
la acest concert de monarhi§ti dinastici. Numai
astfel se va intati situatia in fata pericolelor
interne §i externe. (Aplause).

www.dacoromanica.ro
75.
Asup ra intlrzierii unei interpeliri.

(edinia Camerei de la 10 Ianuarie 1887).

Dup6., 1nsärcinarea tutulor deputatilor din


opozitie, autorul scrierii de fat& anuntase
ftncl la 13 Decemvrie 1836 o interpelare a-
asupra batailor Inscenate de administratia
comunalä 1ncontra redactillor opozitioniste
din Capitala. Desvoltarea interpelArii se tot
amana de guvern §.1 de majoritatea Camerei
sub felurile pretexte. Urmatorul dialog is-
buteF;te Insfil*t sa. ajunga la fixarea unei
anume zile.

D-le pre§edinte, vö rog O. bine-voiti a inter-


vent pe langa onor. Camera ca sO. fixeze o zi
pentru desvoltarea interpelarii ce am avut onoare
a anunta anca de acum patru sëptërnani. Ieri

www.dacoromanica.ro
452

ati puso la ordinea zilei, dar a lipsit d. prep-


dinte al consiliului i ministru de interne ; astgzi
vecl cg lipse§te de asernenea ; nu voim sg fim
indiscreti, dar poate Ca este indispus ; ii dorese
din toata inima sä fie §i fisice§te §i politice§te
restabilit, dar trebue sg fie o zi regulatg pentru
desvoltarea acelei interpelari, daca bine-voe§te
d. pre§edinte. Astazi poate ca iar nu vine d.
pre§edinte al consiliului ; Luni poate ca este tot
la Florica ; poate dar Marti sä fie ziva fericitg,
in care vom putea uza de acest drept constitu-
tional. A§ ruga dar pe d. pre§edinte sa cohsulte
Camera, dad, consimte ca Marti sa fie pusg la
ordinea zilei desvoltarea interpelarii mele, §1 a.
dorl sä §tiu de la d-ni mini§tri, ce sperantg ni
se aduce despre presenta d-lui ministru de interne.
D. ministru de finante, C. Nacu. Interpe.
larea d-lui Maiorescu este singura, care nu mai
poate suferi intarziere, cad pentru toate celelalte
interpelari s'a dat cuventul d-lor interpelatori
d-lor le au desvoltat.
Voci. Cer cuventul.
A. Djuvara. Cer c.uventul.
D. ministru de final*, C. Nacu. Afarg de-
d. Pjuvara, care. ieri nu a fost aci cand i-a ye-
nit rendul sg o desvolte, §i de aceea a anuntato.
din nou.

www.dacoromanica.ro
453

D. Fleva a fost prezent, cand i-a venit rin-


dul, dar era legat la gat fiind bolnav §i n'a
putut vorbi.
D-lui Nicorescu i s'a dat cuvantul ca sa-§i des-
volte interpelarea, dar d-sa a vorbit aproape
o oil de alt-ceva fara sa-§i desvolte interpelarea.
Singurul dar, care nu §i-a desvoltat interpe-
larea, este onorabilul d. Maiorescu, §i d-sa are
tot dreptul a cere de la d. pre§edinte sa se fi-
xeze o zi in care sail desvolte interpelarea. Cat
pentru guvern, noi prirnim ziva acea, pe care
o va determina insu§ onor. d. Maiorescu, fie
Luni, fie Marti, numai astazi nu, §i atunci gu-
vernul va respunde . . .
0 voce. Cine va respunde?
D. ministru de final*, C. Nacu. V'am spus
cine: guvernul, caci guvernul este indivizibil ;
v'am declarat a in once alta, zi afara de asta-
zi guvernul va respunde la interpelarea d-lui
Maiorescu, dupa ce d-sa o va fi desvoltat.
D. prekedinte. D. Maiorescu a auzit declara-
ia ca va respunde in or-care aka,
zi afara, de astazi, §i prin urmare ii rog sä de-
termine acea zi . . .
Voci. Ast5zi, astäzi.
D. ministru de final*, C. Nacu. Am zis

www.dacoromanica.ro
454

ca Luni sau Marti, dupa cum insu§ d. Maiorescu


propunea adineaori, vorn putea respunde . . .
0 voce. A ti zis, ca guvernul este indivizibil_
Titu Maiorescu. D lor, are un deputat drep-
tul sä adreseze o interpelare unui anume mi-
nistru ?
Da,
A cum fail indoiala se poate sä fie impreju-
rari, in care acel anume ministru sa fie impie-
decat de a veni el insu§ ea sä respunda ; poate
sa, fie bolnav, indispus, sau poate sa fie retinut
de alte lucrAri mai urgente la Senat ; pot
sa, fie imprejurari extraordinare cari sa impue
absenta, precum asemenea pot sa fie conveni-
ente foarte legitime, cari sa, oblige pe deputatul
interpelator a stärui sa desvolte fata cu intreg
guvernul interpelarea, pe care a anuntat-o, sau cel
putin in prezenta ministrului, la, care s'a adre-
sat, §1 poate §i Camera sa pritneasca aceasta.
Dar, d-lor deputati, a§a nurnai de la sine,
fara nici o explicare, fara ca de pe banca mi-
nisteriala sa se spue, ca ministrul respectiv este
Impedecat de cutare §i cutare Imprejurare de a
veni sä respunza deputatului interpelator, ci nu-
mai dupa teoria, ca mini§trii find solidari, nu
este obligat cutare anume ministru, care se
crede ceva mai presus, ca sa fie prezent, aceastä

www.dacoromanica.ro
455

practica cred ca nu este bine sa se introduca


in desvoltarea interpelarilor. Este in genere datoria
ministrului respectiv, §i numai a lui, de a fi pre-
zent la desvoltarea unei interpethri ce i se anunta,
§1 fail de o cauza justificatä a absentei, inter-
pelatorul este in dreptul ski de a cere prezenta
acehil ministru, atm care s'a adresat.
Pe acest motiv rog pe majoritate sa binevo-
lasca a consimri ea sa se fixeze pe Marti des-
voltarea interpelarii mele, §i irni permit a ada-
uga : cu speranta, a vom avea onoare de a ve-
dea Marti pe banca ministeriala pe d. ministru,
catre care s'a adresat interpelarea §i care este
ministrul de interne.
D. ministru de finante, C. Nacu. D. Maiorescu
a fixat ziva de Marti; prin urrnare Marti guver-
nul va r6spunde.

www.dacoromanica.ro
76 §i 77.
Interpelare asupra devastärii inscenate la
5 Sept. 1886 incontra redactiilor unor ziare.

(,3edinks Camerei de la 13 Iartuarie 1887).

D. preledinte, General Lecca. Acum la ordinea


zilei este interpelarea d-lui Maiorescu asupra
evenimenteloe §i atitudinii guvernului in urma
atentatului de la 4 Septemvrie.
D. Maiorescu are cuvèntul.
T. Maiorescu. Domnule pre§edinte, permite-
ti-mi a rectifica mai Antal textul §i sensul in-
terpellrii mele, care nu este ala cum a bine-
voit d. pre§edinte al Camerei a-1 anunta.
D. preqedinte. Eu am spus in scurt coprin-
derea interpelarii d-voastra.

www.dacoromanica.ro
457

T. Maiorescu. El nu are a face cu odiosul


atentat de la 4 Septemvrie 1886 ; ea are exclusiv
a face cu un alt atentat, cu cel comis la 5
Septemvrie.
D-lor deputati, vorbirea mea va fi foarte mo-
derata, nu nurnii moclerata in expresii, caci
pentru mine este regula de stil parlamentar :
cand lucrurile sunt foarte tari, cuvintele trebue
sa fie foarte blande, ci i mai ales moderata
in concluzii, precum v vei convinge in curend.
Aceasta interpelare relativa la devastarile co-
mise pe la unele redactii de jurnale din capitala,
este aclrêsata numai d-lui ministru de interne,
51 nu d-lui, ministra-preledinte, cum ar fi fost
dupa hierarhie mai politicos, §i de cand cu ma-
nifestarea ideilor d-lui Vasilie Lascar §i altor
deputati din majoritate trebue sä fim cu luare
aminte la hierarhie §i arhondologie.
De §i in momentul anuntarii interpelarii mele
era insq d. ministru-prepdinte totdeodata §i
ministru de interne, nu puteam prevedea, ca va
fi tot ap §i in momentul desvoltarii interpelarii.
Se vorbea iarit§ de schimbari ministeriale printre
culise; era vremea sörbatorilor, cand se fac
prezente la cei mici, §i a§a s'ar fi putut intim-
pla ca portofoliul de la interne... dar in fine,
de asta-data nu s'a intimplat, §i ast-fel inter-

www.dacoromanica.ro
458

pelarea se adreseaza §i se desvoalta, astazi in


contra d-lui ministru-pre§edinte i ministru de
interne.
D-lor deputati, faptele la cari se refere in-
terpelarea mea ye sunt cunoscute. Se comisese
la 4 Septernvrie atentatul contra d-lui ministru
pre§edinte; spre onoarea con§tiintei ornene§ti
se poate afirma, ca tot ce a fost om de ornenie
in aceasta tara, §i nu numai in aceasta tara,
dar §i in strainatate, §i-a exprirnat sincera SA
indignare de acest fapt; §i se cuvine a releva
mai ales, Ca in prirnul moment §1 toate foile
opozitioniste, o repet: toate foile din opozitie s'au
asociat la exprimarea acestei indignani.
A doua zi, intr'un mod foare natural §i care
face onoare in deosebi comeiciantilor de frunte
din capitala Bucure§ti, ace§tia impreuna cu rnai
multi alti cetateni, s'au dus se §i cuvenea sa,
faca a§a ca sa §i exprime sentimentele de
bucurie pentru scaparea d-lui prirn-ministru. S'au
dus la ministerul de interne, la consiliul de mini-
§tri; au tinut acolo o cuvritare, care exprima
aceste sentimente, §1 d. prim-ministru a respuns
de pe balconul ministerului de interne. N'ar fi
drept, intr'o discutie mai rece parlamentara, sa
insistam prea mult asupra caldurii expresiuni-
lor ce in prima emotie le-a intrebuintat d. prim-

www.dacoromanica.ro
459

ministru fata cu multimea, care era acolo adu-


nata. Cand s'ar fi marginit lucrul la atata, ar
fi römas bine. Insa din acea multime toti comer-
ciantii onorabili, tot ce era mai cunoscut, dui:A
manifestatia facuta la minister, s'au dus pe la
casele lor, fericiti de scaparea primului ministru,
poate §i de cuvintele ce au auzit din gura
d-sale. Zic, c comerciantii cei onorabili s'au
dus pe la casele lor, fiind-ca s'a nascut o mica
polemica in presa asupra acestor fapte. Pe ne-
drept o parte a presei nu vrea sa recunoasca in
primul moment ceea-ce a fost in adevër, ca adi-
ca omenii cei mai onorabili au fost in mare parte
in curtea ministerului de interne ca sa felicite
pe primul ministru ; §i atunci au respuns ace§tia
in presa, au subscris acest rëspuns, au raven-
dicat onoarea de a fi fost, §i bine au facut, la
primul ministru; insa tot ei s'au grabit a adiloga
in acela§ respuns, cg de acolo s'au dus pe la
casele lor.
Acum d lor, dupa ce ace§tia s'au dus pe la casele
lor, nu §tiu cine va fi rërnas din curtea minis-
trului de interne, cari nu s'au dus pe la casele
lor, ci s'au dus pe la casele altora (Aplause din
partea opozitiei). Faptul este, ca o ceata de
oameni (nu a§a, d-lor, mö exprim intr'un mod
moderat, dacg Ii numesc o ceata de facëtori de

www.dacoromanica.ro
400

rele? fiind-ca devastarile in nici un cas nu pot


fi o facere de bine), ma dar : o ceata de facétori
de rele a pornit de acolo, insa organizati in
banda, adica in ordine inchisa era ordine in
desordine, a pornit de la ministerul de interne
din strada nu §tiu de ce numita a Acaderniei
(ilaritate), §i a trecut prin strada Vamei, §1 a
e§it in strada Victoriei (ilaritate), 3i a ajuns drept
la piata Episcopiei, §i ad, sub aceasta arnin-
tire bisericeasca (ilaritate), a rAvAlit asupra redac-
tiunii ziarului Epoca, a spart ferestrele, a spart
u§ile, a spart dulapurile, a rupt hartiile, a aruncat
dosarele de corespodenta, chitante §i alte acte pe
jos §i pe strada, a apucat la batai pe cine a gasit
prezent la redactie, pe un administrator, pe Un
scriitor; a luat Ia goana, cat-va retlactori, unul
s'a ascuns in pivnita, altul in pod, sus, jos, fie-
care unde putea, §1 a comis aceste brutalitati
inteun timp sa zicem de 15, 20 minute, poate
o jumAtate de ora.
De acolo, tot ma organizata, aceasta ceata, tot
prin strada cea mai frecventata a Bucure§tilor,
prin calea Victoriei, a intrat in strada Clementei,
ziva la ameaza mare pe la 10 §i jumatate ore
dimineata §i s'a dus la alt ziar, la Inddpendance
Roumaine, care insa, pe semne ca avönd oare-care
prevederi asupra libertatii presei sub era noun,

www.dacoromanica.ro
461

se baricadase §1 putea sa se baricadeze dupa


constructia caselor, fiind cã avea spre strada
un grilaj de fer teapan §i din intimplare in
curte erau preparative de iarna, lemne pentru
incalzit, §1 tipografii de acolo au pus mana pe
lemne §i s'au pus in stare de legitima aparare ;
maT era §i ate o pupa pe la d-nii redactori din
casä, se vede Ca sunt venatori sper ca, nu va
vedea vre un judecator de instructic §i in acea-
sta dovada de complicitate la atentaturi. (ha-
ritate).
A fost destul de legitima §i energica apararea
pentru ca curajoasa ceata, sa se retraga de acolo
fara a mai incerca brutalitati ; s'a retras dar
tot in ordine, tot organizata, §i a luat-o, o fi
fost pe la 10314 ore, iara§ pe strada mare, a
trecut pe dinaintea Palatului Maiestatii Sale Re-
gelui, a trecut pe piata Teatrului §i a ajuns la
Bulevard, a apucat la dreapta la Mile Eforiei
§i acolo sus, unde nu §tiu cum administratia
Eforiei a avut in zilele erei noue curajul sa
inchirieze unui jurnal din opozitie, Romdnia,
cate-va camere pentru redactiune, s'a urcat
banda pe scari §i a inceput la redactia Ro-
mdniei aceea§ scena, a daramat u§ile §i fere-
strele de la cladirea Eforiei, a patruns in re-
dactie, a devastat arhiva, a batut pana la

www.dacoromanica.ro
4432

sange pe unul din redactori §"i apoi s'a retras


pi 'de acolo.
Acum, ce au facut ace§ti interesanti cetaVni,
mai departe, nu vö pot spune Wne; este proba-
bil Ca au serbatorit impreuna aceste fapte vie).
torioase, dar sigur este, CA, dupa cate-va ore
aceea§ ceata de oameni, de astadat i. mai infla
clrati, mai entuziasrnati, terminul oficial este
mai indignati (flaritate), o indignare, care de-
venea mai tare dupa cinci ore de rësuflare va
sa zica pe la 1 §i jumatate sau 2 ore dupa
amiazi ceata indignatd a revenit là Episcopia
iara§ pe strada mare, §1 a arnenintat din nou
pe redactorii prezenti ai Epocei §i-rni pare ca
a §i batut pe unul din scriitori.
Tata faptul, d-lor.
Locuirqa mea nu este departe de piata Epis-
copiei ; avenit un cunoscut la mine pe la
10 ore sau 10 §i jurnatate §i pe urma altul, §i
mi-au spus ce se petrece ; era atata aglorne-
rare de oameni, cari venisera asupra redactiunii
Epocei, Meat deabia a putut sa treaca träsura
celui dintai, care a venit la mine.
Apoi am deschis ferestrele ca sa constat daca
se auzea ceva ; eu nu am auzul bun ; totu§
mi se 'Area ca se auzea ceva, era atata larma
acolo, spargere de fere§tri etc. !neat era cu

www.dacoromanica.ro
463

putinta sa se auda ceva §i in acel cap al stradei


Mercur. In tot casul eu am vezut ceva; am vëzut
pe sergentul stradei mele, a stradei Mercur,
plimbandu-se lini§tit pe strada sa. Atunci am
e§it §i eu pe strada, m'am dus la redactia
Epocei, am vëzut devastArile cornise, erau deja
comise, in acel moment pe seynne ca mergeau
spre redactia jurnalului L' Inddpendance you-
maine, §i am vëzut acurna doi serge*, cari pa-
zeau la Epoca odaile devastate, dar cari fusesera
nevezuti in timpul devastarilor §i batailor. Cat-
va timp dupa aceasta m'am Intilnit cu d.
Dimitrie Giani, care mi-a spus urmatoarele : pie-
easem sa depun carta mea vechiului meu prep-
dinte al consiliului, dlui Ioan Bratianu, ca sa 1
felicit pentru el a scapat de odiosul atentat; dar
cand am vëzut inaintea redactiei Epocei, ce
s'a putut petreca sub prezidentia d-lui Joan
Bratianu, am rupt carta de vizita in douö
(aplause din partea opozitiei), am aratato rupta,
copiilor mei ea sa §tie §i ei, ca aceasta carta,
,

de visita voia sa fie un sernn de veche simpatie


§i venerare pentru d. I. C. Bratianu, dar ca in
urma calor ce am v6zut, Ii pierduse acest into-
les §i de aceea am rupt-o.
V'o spui aceasta, d-lor, pentru a v6 arata impre-
sia ce a produs devastarea redactiilor de jur-

www.dacoromanica.ro
464

nale chiar asupra multora din aceia, cari de alt-


minteri voiau sit se asocieze la manifestarile de
simpatie pentru d. ministru-prepdinte. A para-
lizat aceste simtiminte.
Eu personal insa mi-am Mout datoria de mern-
bru al opozitiei constitutionale §i de ordine §i
am cautat sa exprim d-lui ministru pre edinte
felicittirile mele pentru scaparea d-sale.
Acum o intrebare pentru discutia acestei inter-
pelari: Ca se comit asemenea devastäri, ca se pot
comite, dna ar f nurnai o simpla brutalitate
a unor oameni privati, fie indreptata contra or-
cui, nu ar merita prea mult sa v6 ocupe timpul
d-voastre. InsA, d-lor deputati, este o chestie aci
de toata importanta, care merita sa ocupe tim-
pul dvoasträ, al nostru, al tutulor : organele
insärcinate cu mentinerea ordinei publice ce ati-
tudine au avut In acest timp, fata cu acest fapt ?
Credeti d-voastra, ca se poate intimpla in ca-
pitala Bucure0, in ziva mare, in stradele cele
mai frecventate, ca 50-60 sau 100 de oameni
sa treaca din strada Academiei prin calea Vic-
toriei, sa vie la Episcopie, la redactia jurnalului
Epoca, 0, sparga portile, ferestrele, dulapurile,
sa bath pe oameni, §i apoi de acolo sa porneas-
cA, sä mearga In ceata sau bandit organizatär
cu ciomegele in manii, tot pe calea Victoriei, sa.

www.dacoromanica.ro
165

treacit in fata Teatrului, sa intre in Bulevardul


cel mare 0 la redactia jurnalului Romdnia, sa
faca acelea§i stricgciuni, §i apoi dupe 2 3 ore
sg, se intoarca din nou tot la redactia jurnalului
Epoca, fait ca In tot cursul acestui drum §i a-
cestui timp un sigur organ al autoritatii insar-
cinate cu paza sigurantei publice In capital& sa
aiM cuno§tinta de toate acestea ?
Se poate Intimpla sä nu se gaseasca pe acele
stra de un singur sergent rngcar, care sa se Incerce
sit impedece acea ceata ? se poate intimpla ca
in aceastä capital& sa vie o band& de oameni
§i sã comita brutalitati ca cele comise, fall
ca un singur reprezentant al ordinei publice sa
in§tiinteze macar politia, sa In§tiinteze parche-
tul, sa aresteze sau sa poata denunta pe vre
unul din facatorii de rele?
Eu cred ca mg exprim conform mintii fire§ti,
dacá zic, ca aceasta nu se poate.
Daca ala s'au lntimplat lucrurile, daca nu au
fgcut sergentii de ora§ nici o Incercare de a Im-
pedeca a§a ceva, daca nu s'a arestat, daca nici
macar nu s'a denuntat nirneni, atunci sau a
politia a §tiut de mai nainte co are sa se in-
tirnple §i nu a voit sa Impedice, sau ca afland
despre aceasta la moment, a voit sa lase sa se
faca far& sa intervie.
5668o 30

www.dacoromanica.ro
466

Sau a mai qtii?poate a fost de coniven-


ta cu tot ce s'a intimplat.
Poate sa fie vre unul din d-voastra, care sa
stea la indoiala asupra cuventului de coniventa;
dar ca politia a tolerat fati§, acest lucru este
evident. ,Eu personal sunt sigur, ea este coni-
venta, sunt sigur dupa ceea ce am vezut de
la sergentul postat in strada mea, cad sta li-
nistit cand era aceasta alarm& pe piata Epis-
copiei fara sa, alerge in partea aceea, precum ar
fi facut-o in or ce alta imprejurare.
Aci imi aduc aminte de ceece mia po-
vestit ... a devenit o deprindere parlamentara.
introdusa de d. ministru-pre§edinte, de a im-
prospata vorbirea cu povestiri, cu anecdote, mai
ales de la cei morti ...
D. pre§edinte al consiliului, I. C. Britianu.
Ca toti batranii. (Ilaritate.)
T. Malorescu. §i imbatranim cu totii, d-le
ministru-prepdinte, intru aceasta suntem siliti
a ye imita zi cu zi.
Un coleg al nostru din Camera, aci prezent,
din norocire in plina viala, imi povestea, ca
la 1871, in ziva de 11 (23) Martie, cand co-
Ionia germana, dupa dreptul ei, cu simpatiile
ei, celebra tocniai ziva onomastica a victoriosului
Imperat al Germaniei, fiind pe atunci consul

www.dacoromanica.ro
467

general al Germaniei d. de Radovitz, pe care


inai ales d-voastra trebue sa-1 cunoa§teti, atunci
o ceata de facetori de rele (nici ace§tia nu au
facut bine, nici pentru d-voastra, politice§te
vorbind), o ceata de facetori de rele au venit
inaintea caselor Slatinearni, astazi casele Capp,
unde colonia germana bancheta, §i a inceput sa
sparga ferestrele Wei, sa dea cu pietre in
oameni.
Acest coleg al nostru, venind din intimplare
pe la ora aceea de la Cimigiu, in sus spre
piata teatrului, a auzit larma. S'a intilnit cu
doi sergenti spre piata teatrului §i i-a intre-
bat, cum stau ma acolo cand este atata larma
In Podul Mogovaiei? Sergentii i-au r6spuns :
avem ordin sa nu ne rni§cam. (Ilaritate.)
Pietrele se aruncau, ferestrele sburau, geamu-
rile se spargeau ceva mai departe; dar ser-
gentii stau lini§titi, pentru ca aveau ordin sa
nu se mi§te. Mi-am adus aminte de aceasta
istorie; caci tot a§a a fost dat cuventul de or-
dine sa lase sa se intimple cele intimplate la
5 Septernvrie.
- Dar o dovada mai mult, d-lor. A ci in Camera,
In ziva in care am anuntat interpelarea§i am
anuntat-o In prima zi posibila Indata ce s'a ter-
Ininat discutia adresei §i la Senat un coleg

www.dacoromanica.ro
468

al nostru, d. Ramniceanu, cu care n'am onoare


st fiu in relatii ilersonale d. Ramniceanu
§titi cat este de viu §i de generos in expresiile
dsale, d. Ramniceanu mi-a spus in auzul tutu-
lor celor ce erau fata.: ce gande§ti, d le Maio-
rescu! D-ta nu vei desvolta interpelarea aceasta
inaintea judecarii procesului Oroveanu? (Aplause
pe banca opoziVei.)
De ce? replicam eu; ce are a face? Permi-
teti-mi a face o parenteza : era mai dibaci din
partea d-voastre, dach me lasati s'o desvolt mai
nainte, fiind-ca astazi, dupe, achitare, ye vine
mai greu. (Aplause din partea opozitiei.)
Dar ce are a face istoria aceasta, respundeam
eu d-lui Ramniceanu? Eu vorbesc de devastärile
presei opozitioniste, nu de atentate. In seara aceea
a atentatului, la 4 Septemvrie, adaoga d. Ram-
niceanu, era sa ye facem d. Ramniceanu
este un excelent hirurg, deprins cu operat'd
sangeroase, nu ye yeti mira de expresia intre-
buintata era sa ve facem pe toti biftec. (Ila-
rit ate.)
Era dar sä ne faca in acea seara dar nu
mai repet expresiile d-lui Ramniceanu. §i find-
cä aceasta pofta nu s'a indeplinit in seara de
4, apetitul s'a ascutit pentru ziva de 5, dar s'a
§i rafinat, a gasit o tinta vroita. §i tinta ce §i-

www.dacoromanica.ro
469

au gasit-o dupg, refectiile noptii, a fost redactiile


cator-va ziare din opozitie.
§i mai este ceva ce me intare§te In Or-
marea, ca erau preconcepute aceste brutalitati
din partea unor autoritati, este sistematica im-
prd§tiare prin presa platita diLi strainatate, care
in unison s'a grabit a reprezenta cele intimplate
ca o isbucnire in vo lun tara a indignatiei cetatene§ti
in contra presei opozitioniste. Curioasa tara am
mai fi noi! Cu trei ani in urma d-voastrg, cari ye
ziceti expresia törii, cu ocazia revizuirli Consti-
tutier cereati sa se dea un avint §i mai
mare libertatii presei, parca nu era destul de
libera inainte; se putea 4nterpreta ca cel putin
pentru calomnii private sa se poata adresa
cine-va pentru despggubiri civile la tribuna-
lele ordinare, §i atunci ati cerut ca §i aceasta
putinta de a se hotari despagubirile civile prin
tribunalele ordinare sä fie luata particularilor §i
sä fie toatit afacerea de presa §i chiar toate
despagubirile civile bane§ti date numai atribu-
tiei uratilor.
In practica poate nu era de mare insemnatate,
dar in atmosfera d-voastrg, ca liberali inaintati
voiati sa dati -§i prin revizuire un mai mare
avant liberei exprimari a opiniilor prin presg.
Foarte bine! Apo), daca a§a a fost aceasta

www.dacoromanica.ro
470

tail, care a facut opera de revizuire a Consti-


tutiel, capitala inteligenta a terii nu gase§te
ceva mai bun de facut ca prima aplicare a li-
bertatii presei siporite prin revizuirea d-voastra
cleat sa se arunce cu betele asupra redacti-
ilor de jurn ale ? i cine sa fi facut ap.? Poporul
indulgent i blajin din tam romaneasca?
Asemenea lucruri le impraltie asupra popula-
tiei noastre presa platita din strainatate. Fru-
moasä misiunel Se putea intelege, ca §i inteo
tara mai civilizata sa se gaseasca 50 60 oa-
meni, carora sä li se incalzeasca indignarea in
mod artificial, ca sa bata pe jurnali§ti ; dar ca
o libera manifestare a unei capitale inteligente...,
aceasta credeati a este bine sa se acrediteze in
strainatate despre noi ? Poate fi aa ceva spre bi-
nele torn §i a reputatiei noastre intre straini ?
In fine, d lor, daca admiteti ca cineva in buna
con§tiinta sa deduca din aceste premise §i din
aceste fapte concluzia neaparata, ca politia a
fost de coniventa, ca §tia ce se petrece, ca,
poate a provocat, dar ca in or-ce cas a tolerat
ce s'a petrecut 1), atunci vine chestia in adevOr
importanta pentru noi, pentru or-ce om politic
1) Devastatea pare a fi fost p1Anuit6. de d. Campineanu,
primarul Capitalei. Vezi lntroducerea istorich la volumul de
fatA.

www.dacoromanica.ro
471

cu bun sims, pentru oamenii de principii liberale


mai ales : Cum se poate justifica aceasta?
Sunt duoö expliari posibile, diferite una de
alta. Cea dintai ar ti aceasta : Atitudinea autori-
.tatilor de a fi tolerat devastarile s'ar putea into-
ineia pe o teorie, pe teoria demagogica nu
§tiu ce zice d. Lascar la aceasta demagogie ina-
intata , ca toate emotiile populare trebue stt fie
tratate cu indulgenta, a sunt justificate. Pericu-
loasa teorie ! D-nul pre§edinto al consiliului trebue
sa §tie cel putin dupa arnintirile sale din tinerete
(toti, and eram tineri, eram infläcarati adoratoriai
libertatii agitatoare), a emot.ile populare se in-
drepteaza mai ales in contra autoritatilor, in con-
tra guvernelor. Vé aduceti aminte de lupta
veche a studentimii, a tinerimii contra acelora pe
cari adese-ori pe nedrept ii numesc opresorii
libertatilor ; emoVunile populare cele mai multe,
aproape toate sunt indreptate contra guvernelor ;
apoi atunci cum remane cu teoria actual/ a le-
gitimarii emoVei din partea politiei ?
Dar and acum trei ani au venit studentii,
tocmai aceia, cari sunt mai inaintati in sentirnentul
agitator al libertatii, adica studentii de la §tiin-
tele exacte, in Franta cei de la §coala politehnica,
la noi cei de la medicina ; nu este a7a, dle dr.
Ramniceanu ? (In tre ru pen).

www.dacoromanica.ro
472

D. pre§edinte. Mentineti-v6 in chestie.


T. Maiorescu. D le pre§eclinte, voi fi in totdea-
una recunosc6tor pentru buna-vointa ce o art-
tati in adever cAtre opozitie, §i dacä s'ar intim-
pla ca dupl, parerea d-voastr6, sA-mi pierd eu
§irul argumentärii, SA ies din chestie, v6 voi
ruga, sa mi-1 redati ca sA m6 pun pe calea dreaptA.
Permiteti sa-mi reiau firul dup6 modul cum am
inteles eu argumentarea.
ll-le pre§edinte, voiam sa arät, care poate sa fie
justificarea guvernului pentru atitudinea sa in
fata unor asemenea lucruri ? §i acest argu-
ment 1-am subimpartit in dou6 justificari posi-
bile, cum am zice: i-am dat doue corolare : cel-
dintai este teoria justificArii tutulor emo-
tillor, §i al doilea corolar, despre care vor-
besc, este fara nici o teorie dorinta guvernului
de a ajunge in fapt la un scop anurne fata, cu
opozltia.
Iata ce voiam sa arät, §1 vorbind In anniul
corolar am aratat c6, daca este teoria cä e-
motiile populare trebue sä fie sub un guvern
liberal ocrotite din partea politiei, aceasta, teorie
este periculoasa,
D. preledinte. Poporul nu intelege filosofia
aceasta (Ilaritate).

www.dacoromanica.ro
473

T. 1Vlaiorescu, caci asemenea emotii populare


se indrepteaza de regula in contra guvernelor.
A§a de exemplu, tu venit studentii de la medi-
dna (reu au facut, me grabes a o spune, dar nu
ap de reu ca cei de la 5 Septernvrie) au venit
cati-va din ei la 1883 §i au strigat pe piata
teatrului : jos Bratianu ! §i mai Vi ce se poa-
te Intempla? Sa mai fie vre-o emotie populara"
sa strige: jos guvernul I caci ernotiile popu-
lare spontane se indrepteaza mai ales contra
guvernelor. Ce va zice atunci poliia cu teoria
de astazi? Dar ce a facut la 1883 ?
Atunci s'au gasit indata agenti de-ai politiei,
cad sa urnnareasca pe studenti, sa-i aresteze, sa-i
dea judecatei.
Tree acum. la a doua explicare posibila a
atitudinii guvernului fata cu acele devastari, §i
aci cred ca ne vom intelege mai curend cu
Este un fel de deprindere de la un timp in-
coace, mai ales de cand v'ati des)artit de reposa-
tul Rosetti (caci, daca traia Rosetti, perrnitqi
unui adversar politic al lui a o spun,e, sunt con-
vins 0 asemenea fapte nu s'ar fi intimplat), zi-
ceam, este un fel de deprindere, sub cuvent Ca
e mai moderata directia guvernului asta-zi, de-
prinderea de a ascunde cea mai violenta agre-
siune administrativa, pe care se sfie§te a o face

www.dacoromanica.ro
474

pe fatal sub masca unei manifestatii popu-


lare. Indrasnesc a o zice aceasta, fiind-ca am
vëzuto mai de multe ori, §i de la prima apari-
tie a acestui straniu §i periculos fenomen,
1-am urmarit cu atentia cea mai mare. Cand
din partea opozitiei unite s'a facut o intrunire
in sala Orfeu §i apoi la Bosse], imi pare in 1884
sau 83, aceste intruniri au fost sgomotoase, la
sfir§itul lor s'au intimplat cate-va scene de
batai ; eu n'am fost la acele intruniri, nici am
a face cu opozitiia unita, decat am citit,
am aflat §i eu ca d voastra toti, am urmarit
procedarea administratiei. Nu este un secret
pentru nimeni, §i daca o spun aceasta aid in
Camera, o spun, fiind-ca a§ fi multurnit, daca d. mi-
nistru de interne ar desminti sau ar desaproba for-
mal. Eu 11 voi crede, daca va spune d-sa, ca nu
este ala. In Bucure§ti se zice in toate partile, ca.
la acea intrunire erau batau§i imbracati civil
pu§i de politie anume pentru a bate pe cei in-
truniti.
VOci. Nu este exact.
T. Maiorescu. Poate sa nu daca d.
fie ;
ministru de interne va afirma, a nu a fost ava,
eu il voi crede, §i atunci cel putin se va ridica
aceasta grava banuiala deasupra administratiei
superioare.

www.dacoromanica.ro
475

D. ministru al justitiei, Eug. Stitescu. Cer


cuvOntul.
T. Maiorescu. Dar cum stau astazi lucrurile,
cuvOntul de pacinici eetaleni, de natiune indignata,
a ajuns a fi un cuvent caracteristic, care isbe§te
in acest regim §i care va rëmane istoric ca o
pata §i dupa caderea lui.
Cand se zicea in vremea conservatorilor candida-
turi oficiale, alegeri sugrumate, acest cuvent ia
urmarit I 0 ani ; §i astazi chiar din cand in cand se
mai incearca d. vice-pre§edinte Campineanu a-1
mai improspäta ; Insa, dupa impresia mea, astazi
nu mai produce efect, e rësuflat.
Dar a fost mult timp acest ponos asupra con-
servatorilor.
0 voce. Ponos ! (Ilaritate).
T. Maiorescu. Acest röu, aceastä pata, este
indiferent cuventul ; dar acest lucru röu a urma-
rit mult tirnp pe conservatori. Ei bine, t se vor
aplica mult timp dupa caderea d-voastrA, v6 vor
urmarl cuvintele pacinici celdient, natiune inclig-
natd.
Cand au venit pacinicii cetateni la redactiile
presei, puteti sa v6 inchipuiti ce a putut zice
opinia publica in tarä, de §i in multe chestii
este cam greu de §tint cu siguranta, care este
adevërata opinie publica. In cazul de fata cred

www.dacoromanica.ro
476

Ca cei mai multi oameni stint cotwin§i, ea acei


pacinici cetateni erau sau agenti de politie im-
bracati civil, sau bätau§i organizati §i platiti pen-
tru a face ceea ce au neut.
Aceasta procedare a unor oameni de la guvern
cum se poate explica? §i venim la punctul al
doilea in discutie. Se mai poate explica prin
dor.inta de a ajunge, chiar prin mijloace a§a
de rele, la un anurne scop. Ce scop poate fi
acesta? Scopul imediat pare a fi fost sa se
intimideze redactiile presei, pentru ea sä fie
rnai moderate in expresiile lor. Atunci sa exa-
rninam resultatul, fiind-ca acum nu mai e vorba
de teorie, ci de un scop practic. Credeti d-voas-
tra, ca s'a ajuns la resultatul dorit de guvern ?
Ati putut constata, ea dupa acele intruniri de la
Orfeu §i sala Bossel, opozitia unita s'a intirnidat
§i n'a mai facut intruniri? Sau ca de la 5 Septem-
vrie §i pana azi presa este intirnidata §i a deve-
nit mai moderata? IT6 pare ca Lupta d-lui Panu,
Epoca §i alte ziare, MIA a mai vorbi §i de
acele ilustrate cum e cucuvaea, sunt mai prudente
in expresii? Nu. Dacä dar intrnidare nu s'a
produs, atunci asemenea rn6suri luate, pe langa
ca sunt rele in sine, pe langa Ca nu se pot
legalmente justifica, dar sunt §i absurde, Ii
gre§ese scopul.

www.dacoromanica.ro
477

D. prim-ministru Ondindu-se cu drept cuvent


nu numai la momentul in care vorbim, ci la
situatia generala a t6rii, zicea ieri d-lui Fleva :
in mornente de asemenea pericole, In mornente
de agitari, cari sunt in jurul tërii, vine opozi-
tia §i face in Camera scenele acestea. Cu ce scop ?
D-lor, cred ca a trecut era monopolurilor pa-
triotismului §i sunt convins Ca nirneni nu va
crede, cum ca patriotisrnnl este un atribut exlu-
siv al celor de pe banca ministeriala, pentru ca
nu s'ar putea in nici un cas sä se nege acest
sentime t de datorie patriotica membrilor din
opoziti ca d. Carp, d. Fleva, d. Marghilomanr
d. Giuvara, d. Caton Lecca §i toti ceilalti. Prin
urmare, daca, in asemenea momente opozitia re-
leveaza asernenea lucruri, este tocmai, fiind-ca in
timpuri de agitare externa ar trebul ca in na-
untru cei cari sunt insarcinati cu mentinerea
lini§tei, sä nu fie tocmai ei provocatori de tur-
burari §i brutalitati.
- Este ceva foarte straniu in epiderniile intelec-

tuale, cari se pot produce.


Batau§i introdu§i sub aceasta -forma §1 in aces-
te imprejurari, produc epidemii. (Aplause din par-
tea opozitiei). Este destul ca sa, se coma& a§a
cum :s'au comis aci in capitala cele_ce s'au comis,.
pentru ca sa se resfranga resunetul acestor lu-

www.dacoromanica.ro
478

cruri iii cap] rnaltor altora in afark, tl yed ce,


o parte a celor in timplate la Botosani, sunt un
respuns la cele provocate in Bucuresti (apla-
use din partea opozitiei), i pe aceaste, cale mer-
gem si putern merge tot mai departe, si chiar
foarte departe. De aceea, d lor, nu este bine nici
odate, Ca organele cari sunt Insercinate cu men-
tinerea ordinei pub1ice s dea banuiale, ne-cum
se destepte ele asemenea scene.
D-lor, ye ziceam, Ca dupe, ce am expus faptele
cunoscute si am recut un sir de reflectii a-
supra lor, noi cei din opozitie am voit sa accen-
tuern aceaste, interpelare, care era cea dintai
ce ne am permis a adresa guvernului in sesiunea
de fate., prin o motiune, o motiune foarte moderate.
(voi mita indate, de ce este moderate), o motiune
care are cel putin insemnOtatea ca se, se poatá
numera cu ocazia ei acei din membrii Camerei,
cari in privinta opozitiei hotarite in contra IA-
tausilor sunt de aceleasi pereri. Motiunea este
subscrisa de 40 de deputati; 40 de deputati, intre
cari me cred dator a releva nurnele subscris
aci al colegului nostru d. Oroveanu (aplause din
partea opozitiei, sgomot), ffind-ca a reintrat in
mijlocul nostru fiindca a dat dovada
0 1/0Ce. D-le presedinte, ye rog sa suspen-
dati §edinta, unul din colegii nostri fiind bolnav.

www.dacoromanica.ro
474

D. pre§edinte. Suspend §edinta pe cinci


minute.
La redesehiderea §edintei d. pre§edinte
general Lecea ocupa fotoliul pre§edintei.
T. Maiorescu. Ziceam, d-lor, adineaori cand
am fost intrerupt prin accidentul intitnplat
unuia din colegii no§ tri, ziceam, ca citez cu o
deosebitä satisfactie dintre deput ii semnatari
ai acestei motiuni pe colegul nostru reintrat
in Camera, d. Oroveanu ; §i me credeam dator
a exprima Inaintea d-voastra aceastä satisfactie,
nu fiind-ca o parte din noi de la Inceput am
avut impresia ca. este nevinovat §i am voit
sa refuze Camera autorizatia de urmarire, §i
bine era daca refuza (aplause din partea opoziOei),
dar pentru onoarea Parlamentului roman, find -
ca s'a dat printr'un verdictinatacabil, prin ceea ce
tot tirnpul modern adrnite ca cea mai sigura
manifestare a opiniunii populare, prin verdictul
juratilor, s'a dat dovada, ca nu se gase§te nici
un deputat In teara aceasta capabil de aseme-
nea acte odioase, de cari s'au gasit capabili cati
va oameni de a acuza pe un deputat. (Aplause
din partea opozitiunii). Cred ca aceasta trebue
sa ne dea o satisfactie noa §i d-voastra tu-
tulor. Aceasta motiune e conceputa astfel: Ca-
l) mera, regretand devastärile comise In ziva

www.dacoromanica.ro
480

de 5 Septemvrie 1886 la redactiile unor jurnale


))

din Capita lil, trece la ordinea zfiei."


Trebue sa vö spun, d-lor, si onorabili co-
legi din majoritate, ca intro noi cei din opozi-
tie, de §1 Intro ace§ti 40 de deputati veti ve-
dea poate pentru surprinderea d-voastra mai
mune nume de oameni foarte moderati, printre
noi, dupa ce venisem eu cu aceasta formula
moderata, au fast multi, cei mai multi, arl
cereau o motiune accentuatg, cari ziceau : ce e
aceasta ? numai devastarea comisa ? nu e aci
gravitatea; gravitatea e in atitudinea organelor
Insarcinate cu ordinea publica, In tolerarea.
lor: aci e gravitatea ; prin urmare motiunea o-
pozitiei trebue sa accentueze un blam in con-
tra acestor autoritati, iar nu sa exprime numai
anodin : regretam devastarile comise la ziare,
eine nu regreta aceste. devastari?
Dar eu, d-lor, rni-am permis a sustine con-
tra colegilor mei din opozitie, redactia cea
mai moderata posibila. Iata pentru ce, §i v'o-
spun §i aci in public, fiind-ca dupa convingerea
mea In politica interna nu trebue sa Incapa
reticente.
0 motiune, le-am zis, §i domnialor au bine-
voit a-mi ceda, o motiune ca aceasta e bine sa.
fie Ba simpla fara nici un blam la adresa au-

www.dacoromanica.ro
481

toritatilor guvernului, sa exprime parerea de


röu numai asupra faptului brutalitätii comise
la jurnale, pentru 05, deabia s'a introdus, §i
suntem prima Camera de la acea introducere,
o revizuire constitutionala. Eu unul, poate vö
aduceti `aminte cine erati in Camera revizuanta,
eu am combatut toata idea revizuirii, pe cat
am putut ; marea dvoastra majoritate a admis
Insa revizuirea, i ca oameni de ordine noi ne
am supus. Noi toti din Camera primim aceasta
Constitutie revizuita, ca o lege a Orli.-
In aceasta lege a Vrii, care acum ne tine pe
toti §i In folosul tutulor este bine sa, fie res-
pectata §i in teorie §i in practica, in aceasta le-
ge una din inovatiuni a fost tocmai un mai
mare avënt dat liberei exprimari a tutulor pa-
rerilor prin presa.
D-lor, totdeauna in contra presei s'a
adus argumentul: libertatea presei este per--
culoasa, fiind-ca poate induce in eroare capetele
nepregatite. Totdeauna arma in contra libertatii
presei a fost, ca de cate ori se poate intimpla
agitatie, presa o de§teapta; totdeauna argu-
mentul reactionarilor In contra presei este agi-
tarea, dar In totdeauna liberalismul a combatut
tocmai acest argument, §i in aceasta Camera s'au
zis anume cuvintele: lasati fiber& presa, caci ea
56680 31

www.dacoromanica.ro
482

prin ea se indrepteaza. Iata teoria acelora, §i


d-voastra erati majoritatea, cari au primit re-
vizuirea, cari au admis modificarea Constitutiei
asupra acestui punct, cari au dat aceasta noua
intarire a unei 0 mai mari libertati a presei. i noi,
prima Camera e0ta dup. revizuirea Constitutiei,
sa nu ne gasim uniti cu totii pentru a blama un
fapt nelegiuit, un fapt brutal intimplat tocmai in
contra presei? Am eliminat dar din motiune or-
ce blam in contra guvernului. Votand d-voastra
toti aceasta motiune, este evident Ca i luati orce
caracter de opozitie. (Ilaritate). .

Dar ce se caqtiga totu§ ? Se ca§tiga o recu-


noa§tere a acelei legalitati afirmate deja in Con-
stitutie; se ca§tiga primul omagiu, care-I aduceti
uneia din 1ibert4ti1e publice incontestabile, §i
aceasta consfintire a legalitätii este spre binele
tutulor 0 in special al minoritatilor. Se afir-
ma prin aceasta motiune, c intreaga Camera
voe§te, ca principiile sa nu fie scrise numai 14e
hartie, sa nu fie destul numai o circulara mi-
nisterialA, pentru a mai putea trece un ministru de
liberal, daca oprima libertatea presei in fapt,
Camera Intreaga trebue sa regrete, ca se bate
§i poate se ucide jurnaslitul prin pacnici cetä-
teni ise devasteaza redactiile acelor foi, care
nu convin guvernului sau unei majoritati de
la putere.

www.dacoromanica.ro
483

D-lor, dati-mi voie a v6 aduce aminte, a In


Camera conservatoare a incercat un ministru,
cu Constitutia cum era atunci, saintroduca In codul
penal mësuri preventive, d. e. de a putea pentru
pericol de agitatie sa secvestreze teasoul jur-
nalului, §i atunci In Camera conservatoare s'au
gasit deputati, cari au propus un amendament
ca sub o Constitutie, care garanteaza libertatea
presei, ar fi o violare constitutionala, dad, prin
o lege speciala §i prin asemenea mösuri de pre-
irentie s'ar isbl In principiul libertatii ; amend t-
rnentul s'a primit de majoritate, s'a retras tot
proiectul codului penal de atunci §1 a cAzut §i
rninistrul, care-1 prezentase.
Cu acest precedent dinteo Camera conserva-
toare asupra presei, nu din iubire pentru presa
lin partea lor, dar din iubire pentru legalitate,
cum puteti d-vostra, Camera liberala, sa refuzati a
v6 exprima parerea de Mu ca s'au petrecut aseme-
nea scene in contra redactiilor unor ziare din
Capitala? Nici atat omagiu nu mai poate ma-
joritatea, care ai vrea sa se numeasca liberalá,
nici atat omagiu nu mai vrea sa aduca libertatii
.de fapt a jurnali§tilor in capitala inteligentei Ro.
manii? (Aplause din partea opozitiei). Dad. nici
-atat, daca chiar atunci, cand opozitia scoate
or-ce blam la adresa autoritatilor §i se margi-

www.dacoromanica.ro
484

ne§te, nurnai pentru omagiul ce ar trebul adus


de intreaga Camera principiului constitutional
al libertatii presei, sä exprime parerea de Mu
asupra faptului ca s'au maltratat jurnali§tii, nu
se gase§te in sinul majoritätii liberale destul
ecou ca sl priirneascl nici acest lucru, atunci
veti legitima afirmarea: majoritatea nici nu mai
simte macar, ce este princip liberal. (Aplause
din partea opozitiei).
D. M. Ionescu. Sit acusator melior reo.
T. Maiorescu. Nu aud intreruperea. . .. Daca
aceastä majoritate nu vrea sa exprime nici ma-
car. atat (eu singur am venit §1 . am spus
el prin faptul vothrii motiunii din partea tutu-
lor i. s'ar sterge caracterul de opozitie), daca
nici aceasta nu yeti face, daca asupra celor in-
timplate la 5 Septemvrie nu se va gasi, §i
ar fi trebuit sl se gaseasca chiar din majoritate
unul, care sl faca aceastä interpelare, iar nii
noi din minoritate, nu eu un vechiu conserva-
tor, daca nu se va gasl ecou nici pentru atata
omagiu liberal de a se exprima macar regretul,.
atunci d-voastra voiti sl recunoasteti inaintea
terii, el bine s'a flcut ceea-ce s'a flcut.
Daca veti trece cu buretele §i peste aceasta,.
cum in respunsul sell d. prim-ministru a trecut.
ieri (poate ca era prea mirat, vözend discutia,

www.dacoromanica.ro
485

d-lui Fleva in Camera, unde fusese deprins


cu mai multi, armonie), daca yeti trece
cum a trecut d. prim-ministru ieri asupra ce-
lor relevate din Foc§ani, asupra celor relevate
din Turnu-Magurele §i din Boto§ani, färä nimiè,
fara cum zicea d. Marghiloman fara un ãuvent
de mangaiere pentru cei ce au suferit, daca veti
trece a§a pur §i simplu peste toate, atunci ce mai
poate crede tara aceasta? Ce poate crede jur-
nalistul cel batut? Ce pot crede oamenii, care
stau acolo §i ne asculta? Pot crede, ea de §i
proforma, fail a-§i da seama ce-a facut, a venit
o camera revizionistä §i a inscris cea mai mare
libertate a presei, In fapt Insa este bine inteles,
ca starea Inapoiata chiar a capitalei prefere
brutalitatea batei Ia o respectare de principii,
atunci cand presa este incomoda guvernului
dvoastra. (Aplause din partea opozitiei).
Daca este vorba de libertate numai atunci, cand
ea este placuta pentru noi, dar nu pentru altii,
aceasta nu este libertate; asemenea libertate lio
da §i despotul. Libertatea insemneaza nu exa-
gerarea dreptului meu, ci recunoa§terea dreptului
têu care mi-e§ti adversar.1Aceasta dovede§te un
partid liberal, daca . este liberal, iar cand trateaza
pe adversari a§a cum au fost tratati adversarii de
la presa In cazul de fata, atunci a Incetat de a avea

www.dacoromanica.ro
486

dreptul se, se mai- numeasa un partid liberal,


§i nu se poate numl nici mem legal.
A fost in adever o nefericite expresie a d-lui
ministru al justitiei, and a zis, cg, opozitia a
pierdut dreptul la ocrotirea legilor.
D. ministru de justitie, Eugr Stitescu. S'a
restglmacit.
T. Maiorescu. N'a§ vol nici odata sä restel-
macesc pretioasele d-voastra cuvinte, caci ele reman
foarte pretioase §i dup e. ce le telmaciti d-voastra.
A§a dar or care va fi telmecirea d-lui mi-
nistru al justitiei §i lesend la o parte aceastl.
frazg, pane acum netalmacite,, me merghiesc a
zice : dace, in momente ca acestea, agitate dupA
spusa d-lui prim ministru, se lase neve§tejite a-
semenea fapte, noue din opozitie ne este tearne,
Ca guvernul pierde prestigiul de a vorbl §i de
a lucra in numele ordinei publice ; ceci ordinea
public& este compromise, de insu§ guvernul, and
chiar organele sale menite a o suspne fac ele
desordinea.
Iaca unde sta pentru noi adeverata importanta.
generala a chestiei.
Termin, d-lor, propuind aprobarii d-voastre,
aceaste motiune in favoarea libettätii presei §i
pentru respectul legalitatii. (Aplause din partea
opozitiei).

www.dacoromanica.ro
487

Discursul 77.

La acaest4 interpelare rëspund In aceeas


sedintA a Camerei ministrul prezident I. Bra-
tianu si ministrul de justitie, d. Eug. Sta-
tescu, care face asupra atitudinii politice
anterioare a interpelatorului observärile ce
se vor Intelege din cele reproduse mai jos.
Dup 6. discursurile ministrilor, en toga, pro-
testarea d-lui P. Carp, se Inchide discutia,
ca de obicei, se respinge motiunea opozitiei
si se voteaza. cu 150 voturi contra a 36 si
5 abtineri o motiune de Incredere, prezen-
tan. de I. Campineanu, primarul Capita lei
si autorul intelectual al devastärilor comi-
se. Apoi se dau urmatoarele explicari in
chestie personala., si sedinta se termin& en
niste cuvinte a le lui G. Chitu, zise Inteo
altA ordine de idei, dar pe care le reprodu-
cem din cauza interesului Jor special.

T. Maiorescu. D-lor, ye rog sa-mi acordati


cate-va minute In chestia personala, pentru care
am cerut cuventul, §i nu ve plangeti, ve rog.
nici de aceste putine minute, fiindca s'a introdus
reul obicei la noi de a se Inchide discutia indata
ce au vorbit mini§trii.
Dad, aceasta s'a facut obicei, atunci d-voastra
trebue sa ye alteptati ca persoana sau persoanele,

www.dacoromanica.ro
488

cari sunt puse in chestie prin cuvintele rostite


de mini§tri, sa se explice inteun mod sau in-
tr'altul, pentru ca sg, poatg, cel putin restabill
faptele.
Tot ma s'a intimplat in rindul trecut cu
onor. d. Fleva, cu d. Nicorescu §i ma s'a
intimplat acuma cu mine: s'a inchis discutia
asupra vorbirii d-lui ministru de justitie, cu toate
el d. ministru a pus in joc, politice§te vorbind,
persoana mea.
Prin urmare sunt nevoit sa, relevez acele cu-
vinte §i sä restabilesc in scurt faptele.
D. ministru al instructiunii publice, D.
.

A. Sturdza. D-le pre§edinte, discutia fiind inchisg,


§1 d. ministru de justitie neflind aci pentru
ca sä poatA respunde, nu §tiu dacA s'ar putea
reincepe discutia.
T. Maiorescu. Eu nu inteleg sg, redeschid
discutia, dar §tiu cg, sunt in drept sg. vorbesc
§i sa vö intreb, dad, faptul, pe care 1-a adus
aci d. ministru citind un jurnal al consiliului de
mini§tri, despre care zicea CA era subscris §i de
mine personal, §i tot d-sa dand acelui act in-
terpretatia sa personalA, vö intreb : dacA aceasta
-constitue o chestie personall pentru mine ?
Voci. Da.
T. Maiorescu. Vorbesc dar in chestiepersonala.

www.dacoromanica.ro
489

Nu mö indoiesc cä majoritatea cunoa§te


ConstituVunea Orli, ar trebul cel putin sa
cunoasca foarte bine §i coprinderea art. 26 din
Constitutie, care zice :
Romanii au dreptul de a se aduna pacinici
§1 fara arme, conformandu-se legilor cari reguleaza
exercitarea acestui drept, pentru a tracta tot felul
de chestii ; intru aceasta nu este trebuinta de
autorizatie prealabila. Aceastd dispozillune nu
se va aplica 21 intrunirilor in loc deschis, care
sunt cu totul supuse legilor politiene2t1."
A§a zice Constitutia, nerevizuita de d-voastra
asupra acestui punct. Va sa zica, clan Constitu-
ia Moat trimite la legile poliVene§ti, trimite
implicit la partea codului penal relativ la delictele
politiene§ti. Aceasta este incontestabil.
Acum, cand a inceput mi§carea de la Mazar-
Pap, a intervenit acel jurnal al consiliului de
mini§trl; §i d. ministru al justitiei, care nu vrea
sa-i restalmaceasca cineva cuvintele d-sale, sä-
mi permita a-i spune, ca citind acea fraza din jurna-
lul acela, a rOstalmacit acest act subscris de mine.
Cand a inceput mi§carea de la Mazar-Pa§a,
noud, mini§tri pe atunci, ni se denunti, ca aceasta
era o conspiratie, in care se tratau asasinate, a§a
ni se spunea §i-rni pare rOu ca nu este prezent
d. ministru al justitiei spre a ne da jurnalul

www.dacoromanica.ro
490

(macar din memorie) al intrunirilor de la Mazar-


Pa§a ca sa vedem, ce se trata acolo, §i daca
eram noi de la guvern in drept a presupune,
ca acolo putea sa fie o conspiratie.
Eu §tiu astgzi, ce se trata acolo, §1 poate ye
voi spune la vreme. Me mgrginesc acum in
chestia personala.
La Mazar-Pa§a era o casa mare cunoscuta de
toti, tocmai casa numita Mazar-Pa§a, pe atunci
mai in mina, dar care in urma s'a reparat, se
intelege : s'a cumparat de guvern, §i in daratul
acestei case era o grading, mare, loc deschis, care
avea o portita in dos incat intrai §i. epai prin
portita din gradina in ceailalta strada .. .
D-r Romniceanu. Nu exista strada la epoca
aceea.
T. Maiorescu. Eu nu am fost la Mazar-Pa§a.
D-voasträ umblati pe acolo.
Dar chestia cu portita este indiferenta. Pentru
lege este important numai sa ne intrebam: era
gradina loc deschis sau nu? Era un loc deschis,
dar ingrgdit cu zid imprejur. Ei bine, ce era
aceasta? Era acel acopergment, de care vorbea
ministrul justiVei? Nimeni in consiliul mini§trilor
nu s'a gandit la regularea intrunirilor dintr'o
sala ; nu este adeverat. Dar ne-am intrebat, daca
o adunare seditioasit intr'un loc mare deschis,

www.dacoromanica.ro
491

fie §i ingradit, poate fi tolerata? §i atunci am in-


terpretat in buna con§tiintg juridica, ce cream
cg putem face pe cale legalit pentru a apgra or-.
dinea in contra unei conspiratiuni.
A§ dori ca §i astazi toate actele, ce se fac de
guvern, sa fie Intemelate clar §i sincer pe inter-
pretarea oficialg a unui text de hge. Prima
chestie personala am terminat-o cu aceasta ex-
ph care.
A doua chestie.
E o chestie personala, cand d. ministru de
justitie afirma, cg d-sa voia, pe mine §i pe d.
Carp, sg ne introducg in minister. Nu §tiu ce
a voit d. ministru de justitie sa faca. Cuvintele
d-sale despre calul de la Troia nu ma priveso,
n'am discutat cu d-sachestii de acestea §i pentru
prima oara aud aceste cuvinte, despre cari d-sa
i§i inhipue§te, ca le §tiam mai de mult. Am tratat,
este adevörat, cu o persoang mai autorizatg de
cat dsa, am vorbit o ora §i jurnittate cu primul
ministru, d. Than Bratianu, §i de la inceput nu
i-am ascuns greutatea ce o vedeam inteo corn-
binare ministeriala cu noi. §i la finitul convor-
birii, cand rn'a intrebat din nou, i-am repetat
parerea mea, ca este prea greu sa se fad..
Al. Marghiloman. A recunoscut o insu§ d,
Bratianu in Camera.

www.dacoromanica.ro
492

T. Maiorescu. Caul lui Ulise, de care a vof-


bit d. ministru al justitiei, este o ilusie optica,
a d-sale, §i tot aerul ce se da, para nu ar fi
trebuinta cleat de voint% d-voastra pentru ca
sa intrarn noi in minister, se intemeieaza, pe o
eroare de apretiare .
Adica ce, d-lor, personal vorbind.: daca a§
venl chiar numai eu, adica ce? nu ne ar priml co-
lectivitatea, cand i-am spune ca ne dam in bra-
tele ei trup §1 suflet ? (Ilaritate. Aplause). Va sa
zia, daca nu suntern cu d-voasta, va fi aOnd
aceasta §i alte cauze decat cauzele d-voastra.
Al treilea, §i am terminat.
Cand d. ministru al justitiei se adreseaza la
mite §i zice : d-le Maiorescu, presa d-voastra a-
taca pe Rege, ataca guvernul, provoaca la asa-
sinate, aceasta chestie personala este? Am dreptul
personal sa respund ?
Da ? Ei bine, atunci respund : D-le ministru,
presa mea e Romdnia Liberd. Vorba romana
d-v o a str A," e o ambiguitate de advocat, pe care
nu o primesc in discutiile politice. Dumneavoastret,
din politeta, se zice in romane§te §i unuia i mai
multora; presa d-voastra, d-le Maiorescu, e presa
la care d. Maiorescu trebue sa ia o parte oare-
care, de alt-f el e o expresie nefericita §i neexacta.
0 voce. §i banchetul e presa.

www.dacoromanica.ro
49a

T. Maiorescu. Eu nu am fost la banchet. Dar


ce ar face, §i daca a§ fi fost?
Al. Marghilom an. Eu am fost. Cer cuventul.
T. Maiorescu. Romdnia Liberd nu a atacat
nici odata pe Rege, nici n'a provocat la asasinate,
nici n'a atacat viata privata a cuiva, ci a condam-
nat totdeauna aceste exagerari ale presei.
Dad. am vorbit aid pentru presa, nu am
vorbit pentru presa mea, cad atunci a§ fi tacut
din contra, ci am vorbit pentru presa in genera,
intru cat presa este sub scutul legilor.
Termin, d-le pre§edinte, zicend ca. doresc ca
d. ministru al justitiei §i colegii d-sale sa poata
in privinta atitudinii d-lor din trecut sa faca.
aceea§ declarare politica., pe care o pot face
eu pentru tot ce am scris vreodata. (Aplause
din partea opozitiei).
G. Chitu. D-lor, cu ocazia discutiei ce se
urma, auzii zicendu-se de catre un d. deputat
(nu am putut distinge : care din d-nii deputati)
zicendu-se cuvintele acestea: nu i se WI bene-
merenti ca d-lui Ora§anu."
0 voce. Nu s'a. pronuntat nici un nume.
G. Chitu. Nume nu s'a pronuntat, dar eu
cred , ca de buna-seama aluzia s'a facut la d.
Ora§anu.
lor, aveam onoarea de a fi eu ministru de

www.dacoromanica.ro
494

instructie publica pe timpul and s'a dat acel


benemerenti d-lui Ore§anu, §i sunt dator cetre
onorabila Adunare §i care tarä o explicare :
Mergend la Maiestatea Sa Regele cu diferite
decrete, Maiestatea Sa mi-a zis sal aduc un
decret pentru acordarea medaliei bene-rnerenti
dlui Ore§anu. Atunci m'am simtit dator, ca mi-
nistru respunzötor, sa dau informatiuni exacte
Maiestetei Sale despre persoana ce voia se, de-
coreze §i i-am spus : Maiestate, sunt dator sa ye
spun, cä acest domn, poet de talent, bun scriitor,
cu toate acestea a scris multe contra Dinastiei,
contra Maiestätii Voastre; §1 atunci Maiestatea
Sa mi-a respuns: te rog, adu-mi decretul acesta,
pentru ce. a§a. §tiu eu se, resplatesc. (Aplause
prelungite). Aceste explicari, d-le pre§edinte, me
credeam dator sä dau onorabilei Camere §i Orel.
(Aplause).

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII

Pag.
Introducere istorich 1-81
V. Sub ministerul Brätianu. De la
Proclamarea Regatului pana la
Tractatul de la Londra. 14 Martie
1881 26 Fevruarie 1883 1

Era nou1 1
Clubul conservator . 3

Tripla-Aliantg, ......
Atitudinea lui in politica exterra

Propuneri ministeriale
. . .
.

,
5
6
9
P. Carp §i programul junimist . . 14
Disensiunea in partidul conservator 17
Situatia Cabinetului loan Bratianu . 21
Cabinetul Dimitrie Bratianu . . . . 23
Revenirea lui Ioan Bratianu . : . . 26

www.dacoromanica.ro
496

Pag.
Conflict diplomatic cu Austro-Ungaria. 27
Contra-proectul junimi§tilor . . . . 30
P. Carp la Viena §i chestia Dun Arii 31
Conf erinta §i tractatul de la Londra 37

VI. Revizuirea Constituliei §i Cade-


rea Ministerului Brátianu. De la
1883 pára la 23 Martie 1888 . . 41
loan BrAtianu omnipotent 42
C. A. Rosetti §i revizuirea Constitutiei 43
Opozitia coalizata 45
Lucrarea Camerelor revizioniste §i
disensiunea in partidul liberal . 48
Domeniul Coroanei 54
Noua Camera §1 junii liberali . . 55
Ioan Bratianu §i junimi§tii 57
Lancezire parlamentara 60
Coruptia in partidul liberal 61
Opozitia-unita 64
Devastarea redactiilor unor ziare din
Capitala 67
Alte violent() 67
Opozitia violenta in Camera . . . . 69
Than Bratianu devine impopular.. 70
Opozitia incontra Regelui 71
Procesul Maican-Anghelescu . . . . 74

www.dacoromanica.ro
497

Pag.
Zadarnicirea unui cabinet Dimitrie
Ghica 75
Manifestarl pe strada ..... .
Desordinea inaintea Camerei. Impu§-
76

carea u§ieruluI . 78
Procurorii §i judecatorii de instructie ,
in Camera. Arestarea d-lor N. Fle-
va i N. Filipescu 79 .
loan Bratianu demisioneaza, . . . 80

Discursul 54 (2 Decemvrie 1881).


Asupra tezatirului de la Petroasa 82
Discursul 55 (3 Decemvrie 1881).
La adresa. Contra-proiectul cu pro-
gramul junimist 88
Discursul 56 (II Decemvrie 1884
Pivulgarea actelor diplomatice. Cazul
Calimachi-Catargi 115
Discursul 57 (to Noemvrie 1882).
Contra sanctionarii *unei legi prin te-
legrama . . . . 125
i
Discursul 58 (12 Noemvrie 1882).
La adresa 129
66680 32

www.dacoromanica.ro
408

PaL.
Terenul de unire intre partide . . 133
Omagiul cAtre Tron 139
Justitia 140
Contra magistratilor palitici . . 141
Armata i coala . . 141
Administratia comuna1 5 §i judeteanA 192
Reprezentarea tali In strAinAtate . 143
Prefecturele . . . . ..... . . 145
Terenui de luptä intro partide . 147
Programul politic 148
Lipsa de program §i scAderea five-
lului majoritAtii liberale 151
Domnul Dimancea . . . 152
SchimbArile ministeriale 157
Dictatura lui Ioan BrAtianu . . . 159
Ergofobia libefalilor . . . , . 160
Rolul RomAniei in Orient 161

Dfscursul 59 (16 Ianuarie 1883).


In contra propunerii de revizuire
constitutionalA 163
Argumentul lui Al. Lahovari In fa-
voarea vechiului colegiu I . . . . 166
Alte argumente: 1. Revizuirea este
intempestivA 168

www.dacoromanica.ro
499

Pag.
fiind-ca vechea constitufie dela 1866
nu s'a aplicat Inca la invatamint 170
la justitie - 174
la admiterea in functii 180
la descentralizarea administrativa 181
2. Revizmrea este stricacioasa . . 187
fiind-ca in locul unui program de
idei introduce un curent de fra-
zeologie goala . 195
.

...
. .
. . ,
Ideile straine . . . . 197
Ideologul C. A. Rosetti 201
Discursul 60 (18 Mai 1883).
Demisie din Comisia Adresei . . 205
Discursul 6x (27 Mai 1883).
La adresa 208
Legalitatea alegerilor 211
Legalitatea parlamentului onstituit 214
Inconsecventa conservatorilor . . 218
Lipsa de curent revizionist 223
Caracterul unui curent de opinie
publica 225
Discursul 62 (28 Martie 1884).
Asupra votarii celor 25 articole de
revizuit . . , . , . . . . 285

www.dacoromanica.ro
500

Pag.
Discursul 63 (28 Martie 1884).
Asupra textului art. 1 din Constitutie 247
Discursul 64 (I Aprilie 1884).
Pentru amanarea legii electorale . 252
Discursul 65 (2 Aprilie 1884).
Contra revizuirii legif electorale . . 257
Valoafea Constitutiei de la 1866 ca
compromis . 261
Revizuirea e opera unilaterala de
partid 262
Revizuirea nu e ceruta. de 'Virg, . 268
Coruptia nu vine de la legea electorall 274
Cr de la Iipsa de organizare in alte
privinte 279
Rëspunsul lui C. A. Rosetti . 287
Discursul 66 (4 Iunie 1884).
Asupra urgentei pentru desbaterea
dotatiunii 302
Discursul 67 (5 Iunie 1884).
entru Dorneniul Coroanei . . . 305
Discursul 68 (6- Decemvrie x8t34)--
La adresa. , Situatia junimWilor in
alegeri 320

www.dacoromanica.ro
501

Pag.
Discursul 69 (18 Decemvrie 1884).
Asupra interpeltirii d-lui Kogalniceanu
incontra Sinodului , 356
Discursul 70 (27 Noemvrie 1885).
La adresa 367
OpoziVa-unita. 370
Nemultumirea in tara . . . .. 372
Lipsa de activitate 1egislativ5 a par-
tidului liberal . . . 375
Indeosebi neingrijirea magistraturei 376
Influer0 d-lui Eug. Stätescu . . . 385
Satrapia In judete 388
Discursul 71 (4. Martie 1886).
Incontra unui ordin de zi neconsti-
tutional. (Cazul generalului Ale-
xandra Anghelescu) 392
D. Meitani 400
Snpunerea d-lui D. A. Sturdza . 404
Discursul 72. (5 Iunie 1886).

discgiei .......
Precedent parlamentar la inchiderea
. . . .
Alexandra Lahovari i generalul Mat u
407
412
Lipsa prezidentului Camerei . , . . 415
Nemultumirea crelte in tar& .. . . 416

www.dacoromanica.ro
502

Pag.
Pozitia junimi§tilor 419
Conservatorii reintrA in legalitate 423

Discursul 73 (28 Noemvrie 1886).


La adresit 424
Absenta §i umbrele lui loan Bratianu 425
Mesagiul anodin 428
Guvern de fapt fail, principii liberale 429
Ocultism in schimbärile ministeriale 431
Omnipotenta unui singur ministru 433
Supunerea magistraturei 434
Nepotism]. 435
Centralizarea 436
Disidenta liberall 438

Discursul 74 (2 Decemvrie i886).


La aceea§ Adresä 441
Dinasticismul liberalilor 442
Gonspiratorii de la Mazar-Pa§a . 443
Nelini§tea in tail 447

Discursul 75 (io Ianuarie 1887).


Intarzierea interpelarii asupra batili-
lor de la 5 -Septemvrie 1886 . 451
Reclamare pentru prezenta ministrului
internelor . . , . , , - , - . 454

www.dacoromanica.ro
508

Pag.
Discursul 76 (13 Ianuarie 1887).
Interpelarea asupra devastgrii redac-
Vilor opozitioniste 456
Manifestarea la primul ministru . 458
BatO,u§ii la Epoca §1 la Inde'pendance 460
Bat Au§ii la Romdnia 461
D. Take Gi4ni contra lui Joan Bratianu 463
Coniventa adrninistra Viet publice . 464
Ca la 11 Martie 1871 466
Cornplicare cu procesul Oroveanu 468
Presa strginl 469
Mi§cgrile populare . . 471
Scop neajuns - 473
Natiune indignate 475
Motiune moderata, 478
Libertatea presel sub conservatori 483
Discursul 77 (in aceea9 9edintä).
Chestii personale 487
0 mësurA, contra conspiratorilor de
la Mazar-Pa§a . . . . , , . . 488
Convorbirea cu Ioan Bratianu . . 491
Atitudinea preset junimiste . . 49

www.dacoromanica.ro