MISCAREA SOCIALISTA

www.dacoromanica.ro
L C. ATA NJ A S I U

Pagini din Istoria Contimporan5.

a Romaniei, 1881 1916
VOLUMUL I

MI$CAREA
SOCIALISTA
1881-1900
Cu mai multe fototipii, scrisori si fac-simile

Ta3
EDITURA ADEVERUL", SI A. BUCURESTI

www.dacoromanica.ro
 DE ACELAS AUTOR:
IN TARA INTUNERICULUI. Tipografia xMoldova,,
Galati, 1907
PESCARIILE STATULUI DIN JUDETUL TULCEA
Imprimeria Inclependenta), 1911.
SERUL ANTIDIFTERIC. Imprimeria Statului, 1913.
REVIZUIREA CONSTITUTIUNEI :
REFORMA POLITICA
REFORMA AGRARA - Imprimeria Statului, 1914
ROMANIA FATA DE RASBOIUL EUROPEAN
Imprimeria Stalului, 1915
STATUL NEGUSTOR :
APROVIZIONARILE DE STAT, 1914 1921
I nprimeria Statului, 1921.

www.dacoromanica.ro
Inehinare pioasci
Memoriei color mor(i

www.dacoromanica.ro
 CUVANT DE LAMURIRE
Cititorul acestei carti sa nu fie impresionat de
titlul ei, care ar putea sa parei presumptios. Eu nu am
nici intentiunea si mai putin pretentiunea de a scrie
o Istorie contimporanci complecta a Romciniei.
Nu. Voesc sa arat numai o parte din aceasta Isto-
rie; si anume: partea politica si de organizare a Roma-
niei dupa razboiul Independentei si proclamarea Rega-
tului. Ba, restragand Inca acest cadru ma voiu o
cupa numai de acele actiuni si evenimente, de cari am
avut personal cunostintei, la cari am participat sau pc
cari chiar atunci le-am urmeirit si studiat. Mai departe
nu intentionez sa-mi astern pe hartie nici Mcmoriile
mele, fie chiar de pe notcle ce as fi insemnat in fugii, in
diferite momente.
Cezace voesc set prezint azi cititorului sun! eveni-
mente si fapte, dovedile cu documentele epocii: acte
oficiale, scrisort, publicatiuni, etc. Nici chiar aprecie-
rea acelor evenimente nu-mi ingadui prea mull s'o fac
eu azi, dupa atcitia ani trecuti, ci, in cele mai matte ca-
zuri, voi arida cititorului cum au lost ele judecate si in-
terpretate de individualitati si de presa in momenta!
ccind s'au produs.
Din aces! pane! de vedere, presa va avea, in volu-
mete ce prezint, un rol foarte insemnat. Voi repro-
duce in chip cu total impartial aprecierile
diferitelor organe de publicitate, fie ziare ale partide-
lor politice, fie ziare independente sau faro legaturi vi-
zibile cu arean partid politic.
Procedand in chipul acesta, cred ca voi putea pre-
zenta o icoana cot mai fidela a elaboratelor politice,
economice si sociale in opera de organizare a ye-
chiului regal, cuprinse intre anii 1881, dupa procla-

www.dacoromanica.ro
8 I. C. ATANASIU
marea regatului, si 1916, momenta! intreirii Rometniei
in razboiul pentru unitatea national&
Pe de alto parte titlul acestei scrieri nu este corn-
plect. In Paginile" ce urmeaza cititorul nu va gasi o
simply si rece enumerare cronologicci de fapte si eve
nimenle. El va gasi in acelas timp si comentariile ace-
lor evenimente, feicute dupe cum am spas in mo-
menta! producerii lor, precum'fi unde lucrul va pa-
rea necesar reflectiunile ce ele impart azi, privite in
perspectiva timpului trecut.
De fapt aceste Pagini" vor fi o contributie la Isto-
ria critica a evenimentelor prezentate.
M'am crezut dator sei clasez si sa dau publiciteitii
tot materialul ce am agonisit cu retbdare in toatei a-
ceasta lunge perioadei de timp 35 de ani pentru a
prezenta cunoasterii si judecedii concetatenilor mei
de azi freimcinteirile din acele vremuri. Aram crezut
dator sei o fac: mai inteii pentru cinstirea memoriei
celor plecati dintre cei vii; apoi, pentru a le face cu-
noscute tinerelor generatiuni, cari nu au apucat acele
vremuri; si, in fine, si mai ales, pentru a be face cunos-
cute fratilor nostri din provinciile realipite la Patria
mama: ardeleni, bucovineni, basarabeni, ceirora striida-
nia conduceitorilor vechiului regat li s'a infeitisat, ade-
sea, intr'o lumina cu totul falsificatei.
Fratii nostri din nouile provincii vor vedea din a-
ceasta foarte modesty contributiune pe care asi do-
ri-o mai largo si mai complectei din partea altora mai
calificati deceit mine cä istoria Romeiniei nu incepe
din 1918, ci ea este cu malt mai veche. Vor putea cu-
noaste ca conducedorii vechiului regat au depus o mimed
intense in axa principalei for preocupetri: organizarea
regatului roman in vederea pregcitirii si apoi a infeip-
tuirii unitatii noastre nationale. $i convingcindu-se de
aceste adeveiruri, ei isi vor schimba sentimentele, azi in
parte alienate, intr'un sentiment adeveirat: acela al
stimei si respectului pentru fratii for din vechiul regal.
Voi pane deci sub ochii cititorului acte, documente
si publicatiuni. Cum am spus mai sus di nu voi vorbi
deceit de chestiuni pe care personal le-am cunoscut, este
firesc ca voi vorbi in aceasta lucrare fi de persouna
mea intruced am fost amestecat in acele chestiuni.
Prin aceasta, insci, nu intentionez sci-mi fac o auto-bio-
grafie. Acest soi de literature imi este in genere pro-
fund antipatic. Voi pomeni deci de mine numai cat va

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 9
fi strict necesar pentru documentarea vreunei chestiuni
de ordin general. Si in aceastei privint a ma simt obligat
sa fac o marturisire:
Am activat ca om politic militant, mai intcii in ca-
drele de conducere ale partidului social-democrat al
muncitorilor din Romania, impreunci cu acea pleiadei
de intelectuali, pe cari ii vom regcisi in volumul I al lu-
crarii mete. Aceasta dela 1884 pond la 1900, exact 15
ani. In aceasta.perioada am colaborat la o opera de pur
criticism a alcatuirii Statului roman.
La 1900 am trecut impreuna cu toti intelectualii
socialisti in partidul national liberal. Aci am activat
dela anul 1900 panel la 1920, exact 19 ani, si am cola-
borat si eu la opera constructive a vechiului regal. In
ambele acele partide am dat si primit lovituri dela ad-
versarii politici ai acelor cloud partide. Am primit lovi-
turi, de multe on nedrepte, dar desigur ca am si dat lovi-
turi de multe on nedrepte, pe cari in.sei nu le consideram
ca atare atunci, in focul luptei. Azi, ins& ceind riiscolesc
materialul extras din arhiva mea, ccind it recitesc si-1
pre par sa-1 dau la tipar in perspectiva indepartarii
asezatil de limp astazi imi dau seams de acele vio-
lente Si nedreptati. Si atunci, oriunde am intalnit ceva
of ensator pentru persoana unui adversar, am suprimat
pur si simplu fie expresiunea of enseitoare, fie numele
persoanei. Data totusi vor fi ramas unele critici sau a-
tacuri aduse unor adversari politici, si cari ar !Area ne-
drepte, rog pe cititorul binevoitor sa face ceeace fac si
eu acum: sa le reduces numai la valoarea for obiectiva.
Cititorul, care nu va ceiuta in Coate senzationalul si
va face aceste necesare revizuiri, va avea, sper, din ac-
tele cuprinse in aceasta lucrare, o icoana fidelei a f ap-
telor petrecute.
L C. Atanasin
Bucuresti, 1932.

www.dacoromanica.ro
 CAP. I

CUM AM DEVENIT SOCIALIST

In anul 1884, in Septembrie.
Trecusem in clasa VI-a, la liceul Matei Basarab din
Bucuresti.
Intrat in aceasta clasa am ocupat o banca cu 3 lo-
curi, impreund cu colegul mete Vasile Buzoianu, fiul
unui foartc respectat preot din Braila *) Un al treilea
.

loc ramasese neocupat.

Peste vreo doua zilc dela inceperea cursurilor, in-
tra in clasa un coleg non: era Ion G. R.i.doNici. El
ocupa eel de al treilea loc.
Iancu Radovici urmase cele cii ci clase In liceul
Sf. Petri! si Pavel din Ploesti. In urma mini foartc
gray conflict cu profesorul M. Rocneanu dela accl liceu,
el fusese eliminat din scoala si venise sa-si continue
studiile In liceul Maki Basarab.
In cura n d din pricina vecinatatii se stabilira,
intre noi trei, legaturi de build prietcnie. Radovici,
Buzoianu si Atanasiu deveniscra inseparabilii clasei.
Iancu Radovici, care parea mai in varsta decat noi,
era de statura Malta, bine legit, cu o figura care respira
energie si o puternica vointa. Cu o stare materials foarte
bung era fiul unci foarte bogate familii burgheze din
Ploesti cu o aureola de revolutionar, datorita con-
flictului sau cu un profesor de liceu, el 6041 repcde
asupra noastra ca de altfel asupra tuturor colegilor
nostri de clasil un mare ascendent si o necontestata
autoritate. Iar cand in cereal nostru intim ne -a martu-
*) Buzoianu a ocupat mai tilrziu postul de medic al spita-
lului din Tfirgul Bujor (Covurlui) si a murit, la 10 Februarie
1919, de tifos exantematic, ca medic primar al judetului Pra-
hova.

www.dacoromanica.ro
12 I. C. AT ANASIU

risit ca el e socialist-revolutionar, atunci sentimentele

noastre pentru el se preschimbard intr'o adevarata ad-
miratiune, amestecata cu un adanc respect.
Ce mandri calcam, Buzoianu si cu mine, cand in
tovarasia lui Iancu Radovici faceam preumblarile
noastre pe strazile Capita lei sau intram in vreo cofe-
tarie! Ni se 'Area ca toata lumea ne priveste cu gelo-
zie cand ne vede in tovitrasia si intima prietenie a
acestui socialist chipes, voinic, frumos si elegant im-
bracat. Si sentimentele noastre catre Radovici se mai
complectau Inca cu o nuanta de recunostinta, caci bo-
gatul nostru prieten ne platea mcreu prajiturile, si
chiar intrarile pe la vreun teatru. De altfel, punga lui,
binisor garnisita, era totdeauna pusa in chip larg la
dispozitia tuturor colegilor lui mai- nevoiasi: la eati nu
a cumparat Radovici cartile necesare studiului!
Nu era zi ca in orele libere de scoala sa nu ne a-
dunam, noi cei trei, in camera luxoasa pe care Rado-
vici o ocupa cu chink la Z. Demarat, profesorul nostru
de limba elina.
Aci, in fata cestilor cu ceai si a diverselor pralituri
pe care foarte simpatica d-soars Demarat le servea cu
atata gratie musafirilor chiriasului for ne initiam,
Buzoianu si cu mine, in complicatele chestiuni sociale.
Radovici avea destul de bine inzestrata biblioteca lui
socialists, pe care o punea la dispozitia noastra. Rand
pe rand plecam acasa la noi ducand, cu toata gravita-
tea necesara, cite o brosurica, cite un volumas, cite un
jurnal socialist scrise in limba franceza. Din intamplare
sau din preferintele lui Radovici, cele mai multe scrieri
erau opere anarhiste. La cite un Paul Lafargue sau
Benoit NIalon se asociau anarhistii: Jean le Vagre (Jean
Grave), Kropotkine, Elisee Reclus (marele geograf),
Bakunin, olandezul Domella Nieuwenhuis, apoi jurnale
ea: Le pot-a-colle, le Drapeau rouge, La Revolte din Ge-
neva (mai tarziu transformata in Le Revolte), etc. etc.
Noua religiune in care ne initia Iancu Radovici nu
ne distragea insa dela cursul normal al studiilor noastre
liceale. Nu. Timpul acordat acelora era preluat de noi
din timpul pe care alti elevi it inchinau distractiilor. Si
in aceasta privinta, inraurirea lui Radovici asupra
noastra a fost binefacatoare. Ducand o vista foarte or-
donate si morals, el avea grija sa facem si noi la fel.
Fiind elev foarte studios si foarte constiincios, ne cerea
si noua acelas lucru. Cand veneam la liceu, inainte de

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 13

a intra in clasa, Radovici, flancat de mine in dreapta si

de Buzoianu in stanga preumblandu-ne pe un loc
retras din marea curte a liceului ne examina pe re-
pezcala in materia in care aveam sa raspundem in
orele urmatoare de clasii. Sa fi poftit sa nu multumim
cu raspunsurile noastre De acel en o fire atilt de auto-
ritaril si mai ales atilt de irascibila, care era Iancu Ra-
dovici!
$i astfel se scurgeau zilele noastre linistite, in acea
atmosfera de calda prietenie, de constiincioasa inde-
plinire a datoriilor noastre de elevi si de lentil initiare
in nouile orizonturi pe cari le deschidea mai mult ini-
mei decat mintei noastre, noua religiune de infratire
Intre oameni, de mai multi dreptate si de un trai mai
omenos pentru cci prigoniti de vitregia soartei.

Pentru ce am fost atilt de subjugat de noua religie

in care ma initia Iancu Radovici si toate cartile ce imi
&idea spre citire?
Pentruca cram pregatit sufleteste Inca de copil sa
primesc sentimentele pe care mi le inculca noua sti-
inta a solidaritatii si a di agostci pentru cci multi si
nedreptatiti.
In casa parinteasca, de copil si pana la varsta de
15 ani cand m'am dus la Bucuresti ca sa-mi continuu
studiile liceale (orasul Galati pe vremea aceea nu a-
yea decat un gimnaziu cu 4 clase), am crescut in-
teo atmosfera de admiratiune pentru faptele maxi ale
Domnitorului Alexandru Ion Cuza, ale sfetnicului sau
Mihalache Cogalniceanu si ale lui C. A. Rosetti. Cci
doi dintai, dezrobitorii taranilor iobagi si desfiintatorii
privilegiilor de clasa, cel de al treilca, democratul ne-
infrant, ma impresionasera profund. In casa Orin-
teasca, niciodata candela aprinsa cultului acestor trei
maxi romani, nu a fost lipsita de flacara.
'fatal meu, Costache Atanasiu, isi incepuse carieri
lui administrativa foarte de tanar, ea functionar in
parcalabia de Galati, untie atunci era parcalab colo-
nelul Alexandru Cuza.
Cand fostul sau sef icrarhic, ajuns Domnul Prin-
cipatelor-Unite, impreund cu presedintele lui de con-
siliu, Mihalache Cogalniceanu, au Mutt lovitura de
Stat dela 2 Mai 1864 pentru improprietarirea taranilor

www.dacoromanica.ro
14 I. C. ATANASIU
clacasi si s'a dat acel manifest in toatil tara semnat de
Mihalache Cogalniceanu, manifestul a fost contra-sem-
nat pentru Galati si judetul Covurlui de Costache A-
tanasiu, girantul prefecturii acclui judet.
Iar molt mai tarziu, cand C. A. Rosetti in anul
1881, a lost numit ministru de interne in cabinctul I. C.
Bratianu, el a chemat din Galati pe Costache Atana-
siu si 1-a trimis ca prefect al judetului Dorohoi, judet
in care situatiunea rosilor (liberalilor) era foarte in-
curcata, din pricing luptei in sanul acelui partid intre
cadrele vechi (bratieniste) si cadrele noui (rosettiste).
Rosetti a dat tatalui meu misiunca specials de a
impaca ambele tabere si a aduce liniste in partid. Dar
ce fel de liniste trebuia ss aduca? Aceasta rezulta din
o scrisoare personals pe care ministrul C. A. Rosetti a
adresat-o prefectului sau, C. Atanasiu.
Imi amintesc o parte importanta din acea scri.
soare; o redau desigur din memorie dar, cred, foarte
exact, fiindca atunci cram abia un adolescent ea
m'a impresionat profund :
Nu to da in brafele celor vechi" spunea C. A.
Rosetti. Ei sunt incorigibili, sunt plini de pacate. Cau-
ta si to inconjurci si atrage la d-la pe cei ttheri. Ei sunt
mai accesibili la fapte bune. Cu ei poti realiza lucruri
mar i ".
Tatal meu a ocupat functia de prefect de Dorohoi
exact timpul cat a lost ministru de interne C. A. Ro-
setti. La plecarea lui dela acel departament, tatal meu
a dcmisionat si el din prefectura.
Aceste amintiri rascolite au pregatit terenul initie-
rii mole.
Inteo zi, Iancu Radovici ne spune radios lui Bu-
zoianu si mie: Ascultali, Duminica la orele 2 mergeli
cu mine la Franzelaru. Acolo s'a deschis un cerc de
studii sociale si fine o conferinfei fratele meu Alexan-
dru. Haidefi cdtesi trei sa -I auzim".
Am ramas si eu si Buzoianu inmarmuriti: cum
sa ne ducem not intr'o adunare adevarat socialists`?
Sa ne intalnim, sa vedem si sa auzim pe adevaratii sa-
cialisti, altii decat prietenul nostru Radovici ? Eram
foarte emotionati de aceasta initiere publica si ofi-
ciala inteo stiinta pe care pang atunci in chip ascuns

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 15

o citisem in odditele noastre de elevi modesti. Totusi

ne-a risipit scrupulele noastre si ne-a dat mult curaj...
numele salii: sala Franzelaru!

Ce era sala Franzelaru?

Sala Franzelaru era o veche cunostinta a noastra,
a celor Trei socialisti", cum incepusera sa ne spuna
colegii nostri din liceu.
Sala Franzelaru, asezata in mahalaua Antim, iii
vecinatatea liceului Matei Basarab (atunci functio-
nand in calea Rahovei colt cu str. Sfintii Apostoli)
era cum s'ar numi azi, o Scoala de dans", sau cum
se numea pe vremea aceea, Un complet"; dar un
complet select! Aci vencau seara intre 8-11 sa in-vete
sau sa se perfectioneze in nobila arty a dansurilor mo-
derne: studenti, elevi din cursul superior al liceclor,
tineri ofiteri, elevi ai scoalei de poduri si sosele, tineri
functionari publici si particulari. Jar ca clement fe-
minin: diferite fete de pe la pravaliile de mode, ar-
tiste incepatoare si fete de modeste familii din \ ccina-
tatea acestei soli.
Pc toata aceasta tineretc de ambe sexe, profesorul
de dans si antreprenorul salii, d. Costica Berlescu,
scurt, gros, burtos si numai cu un ochiu, o initia in
toate sccretcle stilului si ale gratiilor complicatelor
dansuri din vremea aceia: sotis, vals in doi si trci pasi,
mazurka, pas-de-quatre, polka, pas des patincurs, ca-
drilul, cadrilul lancicrs, galop, etc., etc.
Radovici, Buzoianu si cu mine urmam foarte re-
gulat dar numai Sambata seara cursul de eleganta
coreografica al simpaticului domn Costica Berlescu.
Cunosteam sub acest usuratec si deci simpatic as-
pect, sala Franzelaru.
Si acum mergeam acolo sa ascultam conferinte ti-
nutc de adevarati social'isti!
Daca prin intemeierea unui cerc de studii socia-
list, intr'o sala de dans, intr'un Complet", se ridica
in ochii nostri Completul", apoi desigur se micsora
in aceiasi proportie prestigiul Cercului de studii so-
cials". 5i de aceia ne-am dus catesi trci cu toata in-
drazneala in i npun'itorul Cerc, in sala care ne evoca
amintiri atat de 'mpatice dar si atat de zburdalnice.
Si asa, in zma de Duminicil 27 Ianuarie 1885

www.dacoromanica.ro
16 I. C. ATANASIU

ne-am dus Cei trei socialisti" la sala Franzelaru. Dc

fapt Cercul de studii sociale isi Incepuse in aceasta
sala activitatea Inca din Decembrie 1884. Noi insa
ne-am dus indemnati de Iancu Radovici in ziva de 27
Ianuarie 1885, fiindca in acea zi Alexandru G. Rado-
vici, fratele mai mare al prietenului nostru, isi des-
volta conferinta sa: Despre proletariatul agricol".
In acea zi am trecut cu toata sfiala pragul vechii
noastre cunostinte, al salii Franzelaru, dupa ce am
ara tat cartile noastre personale de intrare.
Dar ce priveliste impunatoare s'a prezentat o-
chilor nostri ! In locul salii cunoscute, a Salii de
dans", vazuta numai seara o said semi-intunecoasa,
cu un aer viciat de fumul lampilor si al lumandri-
lor, precum si de praful de federweiss asternut cu
imbelsugare pe pardoseala de scanduri ca sa inles-
neasca alunecarea dantuitorilor in locul acrului ires-
pirabil impregnat pana la saturatie de efluviile de
transpiratie a perechilor can se invarteau in dans...
ne-a aparut o saki mare, foarte mare, inalta in tavan,
luminata prin ferestre numeroase si largi, prin care
patrundea lumina vioaie a unui gencros soare de iarna.
La un capat al salii o masa' mare acoperita cu un pos-
tav rosu; scaunele, care in timpul lectiilor de dans
erau modest asezate dealungul peretilor, acum se in-
sii au in linii paralele si bine ordonate cu fata spre
masa, iar pe pereti cateva steaguri rosii, si in fund o
mare pancarta alba pe care se citea in litere maxi ne-
gre: Cercul de studii sociale, Drepturile omului".
In sala, membrii fondatori ai Cercului, figuri re-
prezentative din straturile intelectuale ale societatii de
atunci. Am vazut chiar la prima sedintii, Intre alti
multi, pe: C. Mille, C. C. Bacalbasa, C. A. Filitis, Emil
A. Frunzescu, Georges Scortescu, Al. G. Radovici, D.
P. Ioncscu, Paul Scorteanu, Mircea C. Demetriade,
Christ Costachescu, Filip I. Gesticone, Petre Gradis-
teanu, Barbu Giinescu si altii ale caror nume le-am
uitat.
Cu ce sfanta emotiune am strans 'Mina mai intai
lui Al. G. Radovici si apoi celorlalti carora le-am fost
prezentati de prictenul nostru.
Meet, inset sala a inceput sa se populeze si in cu-
rand a devenit neincapatoare pentru numarul cel ma-
re de intelectuali de difcrite varste si stari sociale,

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 17

eari veneau sa asculte conferinta. La ora 2.30 Alex. G.

Radovici a inceput a vorbi...
Conferinta lui Radovici trata despre Proletaria-
tul agricol" m'a impresionat profund, cum era §i fi-
resc, de vreme ce era prima conferinta socialists la
care asistam. Dar nu m'a impresionat numai pe mine,
ci §i pe asistentii mai varstnici §i mai experimentati. 0-
ratorul a avut accente de profunda indignare cand a e-
xaminat rezultatele anchetei agricole organizate de C-
A. Rosetti, ancheta care a stabilit, de pilda, ca pe mo§ia
lui Leca in acel moment ministru de final* munca
taranului era platita cu 5 parale pe zi.
Dar a fost un adaus de emolie cand Petrache Gra-
di§teanu, care deja pe atunci avea un frumos trecut de
publicist §i orator, a luat cuvantul, felicitandu-1 calduros
pe Radovici, deli nu lard rezerve categorice cu privire
la concluzia acestuia in favoarea proprietatii colective.
Cand, dupe cincisprezece ani, m'am gasit ala-
turi de batranul Petrache Gradi*teanu, aparand pe so-
cialisti in fata instantelor in procesul Fic§inescu-Ban-
ghereanu, m'am gandit cu duio0e la prima noastra in-
talnire din sala Franzelaru.

Inainte de a arata care a fost desvoltarea luata

de actiunea socialists intelectuala in sala Franzelaru,
si, spre a putea pricepe rostul celor ce au urmat, tre-
bue sa ne aruncam o privire cu cativa ani in urina,
asupra inceputurilor miscarii socialiste in Romania,
Inceputuri manifestate la Iasi, unde a fost adevaratul
leagan al miscarii socialiste romane.
Cum eu nu am luat personal parte la acca mi§ca-
re, ma refer la documentele ce am putut sa-mi pro-
cur. In primal rand ma voiu folosi de amintirile d-nei
Sofia Nadej de (coana Picacum ii spuncau prietenii so-
cialisti) sotia vrednica a lui Ion Nadejde, alaturi de care
a avut un rol atat de covarsitor in miscarca socialists
din Ora noastra. D-na Nadej de mi-a dat pentru aceasta
parte a luerarii mete o contributie foarte pretioasa. Ii
exprim multumiri calduroase.

www.dacoromanica.ro
 CAP. II

SOCIALISMUL LA IASI
PERSONALITATEA LUI IOAN NADEJDE

Cu -an 1 dupa razboiul pentru Independents, in a-

n'i 1878 1879, luase fiinta la Iasi, in universitate, o
Societate studenteasca, avand ca scop marturisit: ri-
di ar a moralei si materials a poporului roman. Din
accas I socictate faceau parte si fratii Ion si Gheorghe
Nadej le. Ei fac cunostinta si apoi string legaturi cu
stude itul Eugen Lupu. Acesta era socialist. El, prin grid
si pi in brosurile cc li procura, a iiitrodus pe fratii Na-
dejde in studiul chestiunilor sociale.
Tot in acea vreme Iasul era local de adapostire al
unui destul de insemnat numar de refugiati rusi si ha
saraheni, nihilisti, ca: Zubcu Codreanu, doctor Russel.
C. Dobrogeanu-Gherea, Yaleanu, Andrei Dumitrescu.
etc. Unii din acesti refugiati continuau sa se indeletni-
ceasca en actiunea nihilists: treceri poste Prut de bro-
suri, tipografii clandestine, etc.
Dintr ei, doctorul Russel, care in limpid razho-
iului Independentii fusese medic in armata romans,
s'a stabilit in Ora, mai intai la Curtea de Arges si apoi
la Iasi, ca medic. Om foarte energic, incepe o intense
propaganda socialista in scoli si intro meseriasii stra-
ini si romani. Din indemnul si cu ajutorul lui se scotea
ziarul Besarabia", primal ziar socialist din Romania
si, in acelasi timp cum arata si titlul organ natio-
nalist-iredentist al cauzei basarahene. Guvernul, alar-
mat, mai ales in urma interventici legatiunei ruse, da
ordin prefectului Leon Negruzzi ca sa is masuri de in-
cetarea acestei actiuni. Prefectul ameninta pe doctorul
Russel si cheama la el pe fratii Nadejde, pe card ii sfa-

www.dacoromanica.ro
 MIWAREA SOCIALISTA 19

tueste sa inchida ziarul, sa rupa mice contact cu nihi-

listii, fiindca altfel va fi silit sa is masuri impotriva-le
si sa ceara permutarca for din Iasi, unde crau profesori.
Ca raspuns in aceste masuri, in anul 1881, dupa
asasinarea tarului Alexandru II-lea, doctorul Russel,
impreuna cu socialistii deveniti acum mai nume-
rosi hotarasc sa organizeze un banchet spre a sarba-
tori aniversarca Comunei din Paris; in sufletul for sar-
batoarea planuita privea si asasinarea tarului. In urma
unui foarte energic demers al legatiunii ruse, care a
aflat sail ghicit si scopul ccl nemarturisit al banchetu-
lui guvernul aplica masurile anuntate: s'au operat
perchizitiuni la diversi socialisti se cautau bombe si
dinamita perchizitiuni cari nu au dat nici un re-
zultat. Au fost arestati doctorul Russel, Andrei Durni
trescu si cativa altii ; pe cei doi dintai guvernul
i-a expulzat din tarn. Pc profesorii Ion si Gheorghe Na
dejde si Theodor Speranta i-a eliminat din universi-
tate, i-a suspendat din profesorat si i-a trimis in jude-
cata Consiliului profesoral. In fine studentii C. Mille,
Al. Badarau si Mihail au fost eliminati din universi-
tate.
I. Nadejde a fost judecat si exclus definitiv din
profesorat si din universitate. Gheorghe Nadejde si
Th. Speranta au fost suspendati. Acuzarea a fost pre-
zintata de prof. univ. Miltiadc Toni. Toti strainii din
gruparea socialista s'au impr5stiat din Iasi de teama
prigonirilor.
Acest epizod al miscarii socialiste este redat in
chip foarte sugestiv in romanul auto-biografic al lui
Const. Mille, Dinu Milian". Dar el a avut si in ziarele
timpului tot rasunetul posibil atunci. In adevar, tele-
fonul nu exista Inca, iar reportajul ziaristic era in
embrion. Ziarele nu-si permiteau inca cea mai mica
cheltuialil pentru corespondentele din provincie. Ast-
fel, cele petrecute in Iasi in primavara anului 1881, au
fost relatate foartc pe scurt in presa din Capitala si
numai cu mare intarziere. Totusi, faptele s'au comen-
tat.
Si din tot cc s'a scris atunci credem mai interesant
de relevat aici un articol aparut in Timpul" dela 20
Martie 1881. Interesant nu este numai faptul ea ofi-
ciosul conservator, departe de a lua cu anasana pe ti-
nerii socialisti dela Iasi, se sileste sa-si explice psiho-
logiceste pornirea Ion, pe care din capul locului o atri-

www.dacoromanica.ro
20 I. C. ATANASIU
buic unor mobile demne de tot respectul. Si mai inte-
resant c faptul ea in acel moment Timpul" se afla
sub conducerca lui Mihail Eminescu sj ca articolul po-
menit e, fara nici o indoiala, scris chiar de dansul.
Stint Idei le lui, e stilul lui si sunt unele expresii obis-
nuite ale lui ; asa, regasim aci samanta versultti ce-
lebru: universal fara margini e in degetul lui mic".
Extragem din acel articol numai cateva franturi
din care se vede cu cats consideratie stint priviti fratii
Nildejde:
Inteun sta. in care nu exists masura pentru merit, in
care, din contra, merit si stiinta sunt cauze de persecutiune...
spiritele tinere cari s'au nascut cu o coarda mai energica de
perceptiune si de vointa, am putea zice naturile alese, pierd
increderea in organizarea societatii si inclina a adopta niste
idei de destructiune.
...Tocmai ne yin in rninte numele nihilistilor romani din
Iasi, fratii Nadejde si Mille, si o spunem drept... ca incepem,
nu a justifica, dar a esplica psicologic aceste fenomene.
Fratii NAdejde de ex. sunt amandoi tineri cu stiinta de
carte; am putea zice ca in degetul for cel mic au mai multa
stiintA de cat Costinescu on Craciunescu in capete. Ca merit
se poate adaoga ca, in lipsa totals de mijloace, de vreme ce sunt
dintr'o familie foarte saraca, ei tot ce stiu au invatat inteurr
oras din lard, fara a face un pas in strainatate. Cu toate astea
ei stiu limbile clasice, mai multe limbi moderne, au inghitit cu
ardoare ceea ce le-a venit in !Mina din stiintele naturale.
...E firesc ca aseinenea naturi energice sa fie izbite de spec-
tacolul incurajarii sistematice a nulitatilor, sa le apuce un fel
de disperare de viitorul societatii in care traiesc si sa -si des-
chida perspectiva unei reforme prin rasturnarea radicals a tot
re exists.
D. Carp, in a noastra parere, face rilu de micsoreaza im-
portanta intamplarilor din Iasi.
Pe cat stim acesti tineri... nu sunt pretinset natie si pre-
tins popor, ei sunt adeyarat popor.
Mintea acestora nu se poate vindeca prin hnbunatatirea
,ortii for personale, prin functii si diurne".
Pentru a da un slab reflex al primelor framantari
socialiste dela Iasi, vom reproduce aici o scrisoare a-
dresata in anul 1880 de loan Nildejde d-lui Zamfir C.
Arbore. E vorba acolo dr oameni si fapte cari, in mica
parte, mai stint in amintirea catorva persoane. In tot
cazul se vede o preocupare adanca si de fiecare clipa:
socialistii din Iasi si cei din Bucuresti se stradanuiau
sa formeze un cerc de partizani in randurile tinerimii,
pentru ca astfel sa poata porni propaganda de lumi-
nare in massele adanci.
Scrisoarea ne-a fost comunicata in copie de catre

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 21

d. Const. Graur, c5ruia d. Arbore i-a pus la dispozitie

originalul impreun5 cu alte documente de acest fel.
1880, Oct. 30 Iasi
Prietine,
Rau de tot pe la noi. Cel mai bun baiet din scoala de ark,
un baiet de inima, un om a caruia ideal era de a scapa mai de
grabs din scoala pentru a se afunda intre tarani si a le des-
coperi adevarurile stiintei noua, a murit, si inurit cu zile. Tra-
tamentul medical a fost niizerahil, ingrijirea nula!!
Alexandrescu a murit de tiros si aceasta veste ne strica
toata bucuria ce ar trehui sä avem pentru alte succese. Daca ar
fi fost baietii slobozi, ar fi venit la noi mai din vreme si poate
puteam si-i facein ceva... Dar uit ca-s fatalist si o iluzie (lure-
masa ma face a crede ea puteam face sa nu moara.
Am trimes un fel de corespondents pentru Telegraful",
dar mai mult pentru d-voastra: dati-i forma ce voiti, numai
publicati -', ca sa se vada cum merg lucrurile pe la noi. Nenea
a ramns batut, Alexandrescu a murit si starea baietilor nu se
va schimba. Macar sa facem ce putem.
Acolo vedeti si ceva despre scoala de la Vasile Lupul, scoala
normala. Clasa a IV-a s'a revoltat pentru motivul sus pus si
in fine autocratul Cujba a dat de o rezistenta: pasta cea moale
pe care o mfinuia cum vroia s'a invartosat sub suflarea unui
vant dela Nord... Ei au sa trimeata, poate chiar in asta seat* a
petitie la ministru, in care dau la iveala toate nemultumirile
for contra lui Cujba. Dar ei stiu ca Cujba se afla bine cu Conta,
de vreme ce chiar prin nelegalitate l'a ales pe dansul ca sa
reprezinte corpul secundar profesoral, deli nu iese nici intre
cei trei candidati ai acestui corp.
Fa ce vei putea, ca sa se poata macar face lumina. Baia Ili
naivi vroiesc o ancheta... Nu vor capata-o, dar tot bine va fi si
asa: vor vedea cum sta cu dreptatea si vor intelege vorbele
noastre.
Istoria de Ia scoala de Meserii este autentica. Puteti s o
puneti la Varietati, in fine on unde voiti, numai sa iasa si ea
Ia iveala.
Cinn merge cu iesirea ziarului nostru Romania Viitoare"?
(:e fel de fenomen este ziarul lui Dunka si in ce fel de rela-
liuni va aflati catre dfinsul? Noi aici avem informatie ca Dunka
a capatat functiunea de inginer la Domenii si vre-o cateva mii
de franci pentru a face scandal pentru rosi in contra conserva-
torilor, stint acum cativa ani. Stiu faptul de la mosul meu, care
a fost fats Ia targuiala si era si el din banda lui Gheorghian.
Atunci a provocat Dunka la duel pe vre-o 13 conservatori, etc...
Ce istorie este aceea cu ziarul Inainte"? Explicati-ne.
Cum merge cu Roza, Carol si altii de pe la noi?
Studentii au recazut in starea de putregiune, ca si un ea-
davru cand inceteaza curentul galvanic care l'a pus in miscare.
Eu am lost deja lovit prin mijlocirea profesorilor de Ia uni-
versitate si am pierdut o lactic de 140 de fr. pe lung. Am fost
inlocuit prin d-nii Cazintir si Garcineann, grevisti tradatori,
cari si-au luat pretul tradarii. Notati ca eu n'am luat vre-o parte
oficialo la gresii yi prin urmare faro probe au eautat sa ma pe-

www.dacoromanica.ro
22 I. C. ATANASIU
depseasca. Elevii urmeaza $i la Suciu. Dr. ii da dracului pe toti
5i zice ca i e greats.
Salutare si solidaritate,
loan NAdeide

Dar pentru a reda §i mai sugestiv atmosfera acelei

vremi, cred nimerit sa reproduc un fragment din ar-
ticolul de amintiri pe care scriitorul Jean Bart 1-a pu-
blicat in Adeverul literar" dela 20 Ianuarie 1929, sub
titlul Misterul casei din Sararie":
La Iasi. Abea intrasem in giinnakiu rand ne-am mutat in
strada Sararie. In drum, spre 5coala, treceam in fiecare 2i prin
fata unei case vechi, cu gearnlac, tupilata in fundul unei curti
mari. La poarta, pe-o tabla neagra, era scris cu litere albe:
Revista Contemporaniz1".
Asta-i casa lui Ion Nadejde... aici ii cuibul Nihilistilor,
imi spuse mnisterios intr'o zi un baet mai mare, din clasa treia.
In mahalaua noastra, pe vremed aceea, nu se facea nici o
deosebire intre anarbi5ti, revolutionari, francmasoni
5i atei. Toate nuantele se confundau la inceput inteun singur
termen: nihilist.
In casa auzisem adesea vorbindu-se de nihili5ti ca de o
sects ciudata. Nu se inchinau, nu se spalau, nu se pieptanau 5i
nu-5i taiau unghiile. Barbatii purtau parul lung, femeile parul
retezat la ceafa. Nu .respectau nici traditia, nici moda. Nu cre-
deau in Dumnezeu, nu-5i botezau copiii 5i umblau citind pe stra-
zile
Intr'o zi, pe and veneam de la 5coala, tovara5u1 meu de
drum imi dete un ghiont in coasts.
Uite-1 ma! vezi... asta-i Ion Nadejde.
Warn oprit in loc, emotionat. Pe trotuar, in fata noastrii,
calca greoiu un colos intunecat, aramiu la fata, cu harba Si
parul de un negru lucios. C'un palton ros, aruncat numai pe
umeri, mergea tinand capul in jos, adancit in citirea unei carti
groase. De buzunarul paltonului atarna un baston noduros cu
varful ars. Cand a ajuns in dreptul meu, instinctiv mi-am scoff
patina din cap. 0 clips 5i-a ridicat ochii de pe carte, m'a
fixat prin sticlele ochelarilor 5i mi -a raspuns cu 'n surds bland,
care a indulcit 5i luminat de-odata figura cea smolita 5i sumbra.
Am privit lung in urma lui.
Ce stranie impresie mi-a facut omul acesta in jurul caruia
mahalaua creease deja atatea fantastice mituri.
In 5oapta se povesteau lucruri ciudate: Ci-ca Nadejde nu-5i
inmormantase crestine5te la cimitir un copil care-i inurise. Il
ingropase firs pot* in grading, la radacina unui mar.
Ion Nadejde trecea in ochii mahalalei ca tin vraciu din alte
vremuri, ca un alhimist care facuse pact cu demonul; ante-
crist, dar a5a de invatat ca reu5ise prin 5tiinta lui magica sa
faca un mar, dar nu putuse sa-i dea 5i gustul martilui din porn.
llnii sustineau ca ar fi facut chiar un oni in carne 5i oase;
dar ce folos? N'a reu5it sa-i dea 5i suflet.
Atatali, curio5i, not copiii, pandearn din strada cu'n fel de

www.dacoromanica.ro
Casa din Sardrie (in fata easel pictorul 0. Banana;
www.dacoromanica.ro
24 I. C. ATANASIU
teams, printre zabrelele zaplazului, la casa plina de mistere din
strada Sararie.
Popa cu zi-intAi trecea pe la poarta faril &A se opreasca. Un
gardist, zi si noapte, postat in fata casei spiona notand pe toti
care intrau acolo. lineori la poarta se incarcau camioane marl
cu pachete de carti, reviste si gazete. Perdeam ceasuri intregi
(land tArcoale in jurul casei misterioase.
Panii tArziti noaptea ardea in geamliic o lamps cu glob
verde. Siluete de bArbati si femei apareau si dispareau in cercul
de lumina ca niste umbre chinezesti proectate pe un ecran
imaginar.
Ce se intampla acolo? 0 conspiratie? Un complot impotriva
guvernului, a regelui sau chiar in contra lui Dumnezeu? Ce
n'as fi dat sa fiu si eu acolo! Nevazut, ascuns intr'un colt, sa
and ce se vorbea, sA aflu taina celor ce se puneau la cale.
Pared o forth satanicii ma framAnta. Demonul curiozitatii
ma impingea sere casa misterioasa, care ma atrilgea ca un mag-
net urias.
Nu puteam infra acolo; si mintea aprinsa de inehipuiri bi-
zare imi zugravea peretii cu rafturi de carti, borcane, retorte
si eprubete, cranii insirate pe polite, reptile si pasari impiliate
prince de plafon... aidoma cu scena primului act din Faust, asa
cum it vazusein in copiliirie la vechiul Teatru National din
Iasi.
0 fatii, servitoare la Ion Nildejde, venea sa is apt' dela fan-
Irma din curtea noastra. In schimhul unei perechi de manusi
de mAtase, furate din scrinul mamei, fata mi-a adus intr'o sears
sub sort un pachet intreg de carti: zece reviste Contemporanut,
toate acelas numar. Luase la repezeala din pachetele pregatite
pentru expeditie. Am oprit un numar si celelalte le-am impartit
a doua zi baetilor la scoala.
Cunostintele noui ne atrageau, stiinta aceasta 'Agana, fruc-
tul oprit, it devoram cu aviditate. Carp le nepermise in scoala
circulau pe Sub banci in orele de clash. Acasa citeam pe as-
cuns pand noaptea tarziu. Cele ce nu puteam pricepe cu min-
tea crudri a vArstei, le inviltam cu incapatanare pe de rost; in-
ghiteam cu lacomie, fArg sA digeram deplin, teoriile lui Darwin,
Forta si materia" lui Buechner, Mecanica cereasca" a lui La-
place, cu mestesug popularizate in paginile Corztemporanului.
Nazuiam cu pasiune, cu sete de adeviir, la deslegarea enig-
melor universului. Era numai o betie, o aberatie a spiritului
generatiei de atunci, sau o initiare in sfera gandirii positiviste
a timpului?
CA ne emanciptun timpuriu, in afar5 de realitatile victim,
era sigur.
Cu ce profund dispret priveam programul scoalei; cu ce
ironica impietate ascultam naivete argumente oficiale aduse in
lupta deschisii pe vremea aceea, intre stiinta si religie.
Scoala se impartise in doua tabere: deoparte credinciosii,
de alta ateii-revolutionari si multi erau atci numai din va-
nitate.
Intoleranti, agresivi, ne hartuiam cu indadire. Discutii a-
prinse, pritimase, urtnau fAra sfarsit in scoalii, pe strada, si in
bragageria lui Sultanovici din TArgul de Sus cinci bani braga
si zece caimacul de braga.
In atmosfera romantics si revolutionara a Iasului, discu-
tau liceenii de atunci, cu indrasneala si pasiune, chestii filoso-

www.dacoromanica.ro
 MIWAREA SOCIALISTA 25
Tice si sociale, notiunea unui D -zcu ab',olut in haosul primor-
dial, origina hunii si finalitatea, problema suferintei si mizeriile
luguhrului univers... asa cum discuta copiii liceului de azi, dupa
citirea revistelor de sport, asupra urselor de cai, foot-ball, box,
dancing, cinema, radio si marci de automobile.
Fiecare generatie are alte preocupari si alte idealuri.
Pentru not se punea net, pe vremea aceea, problema Di-
vinitatii, si urmam demonslratia dupa un concept mecanic si
matematic al universului, caci nu puteam admite sa existe si
problerne insolubile. Inviitasem pe dinafara, buchea cartii, ar-
ticolele scrise de Nadejde in Contemporanul": Este sou nu
D-zeu?" Si repetam cu emfaza raspunsul lui Laplace: N'am
avut nevoe de ipoteza Divinitatii scriind Mecanica cereasca".
Armele de lupta ale ateilor erau mai ascutite. si credin-
ciosii, care simteau cat de tocite sunt argumentele scolaresti,
se puneau din ambitie pe citit in ascuns Contemporanul". Mai
toli sfarseau prin a se converti. Tabara credinciosilor scaderi
la fiecare semestru scolar. Curentul ateismului, ca o koala
molipsitoare, trecea dela an la an, dela o scoala la alta, ata-
and tinerimea, ca scarlatina intr'un oral contaminat.
Epidemia raspandita atinsese si seminarul din Socola
supranumit si fabrica de popi. Cu groaza Directia constata in-
tr'o zi ca o parte dintre seminaristi, viitorii slujitori ai alta
rului. erau atei convin$i.
Vechiul meu prieten, I. Fodor, profesor de liceu, pe-atunci
elev in clasa III-a la seminar, spusese intr'o zi in gura mare, la
carciuma lui 5trul, ca nu exista D-zeu.
Scandalizat, Strut crezuse de datoria lui sa is apararea Bi-
sericii Cre5tine Ortodcrxe.
Iaca, halal, frumos re -a invatat deja baetul Fodoroaci
in 5coala de preuti crestini, spunea el In toata lurnea care-i
intra in pravalie.
Indignarea carciurnarului ajunse Wind In urechile Directiei
Seminarului. .
Conferinta profesorilor fu convocata de urgenta ca sa ju-
dece acest caz fenomenal. Sanctiunea era hotarata: isgonirea
necredinciosului din toate seminariile din tars.
Noroc ca se gasea acolo 5i un batran intelept: eruditul ele-
fist Erbiceanu cel care venea calare sa-si tuna cursul la se-
minarul dela Socola.
I...ra... bre oameni buni... doar suntem barbati in varsta,
nici nu ne-ar 5edea bine sa ne punem mintea cu mucosul aista
de baet, care invata bine, dar a zis 5i el ()data un cuvant prost
auzit dela altii mai batrani.
$i vinovatul, dupa o aspra proboZire, a fost iertat, Mean-
du-si cuvenitele canoane de pocainta.
Din aceea5 generatie, liceanul Henric Sanielevici scria va-
rului sau C. Graur, la Botosani, o carte postala deschisa, in
care dupa ce rezuma in cateva randuri diferenta intre socia-
lismul utopic 5i socialismul stiintific, incheia hotarit : cdl
despre D-zeu, le arml precis ca nu exisla". )
) Adevdrul Literar", in numdrul dela 27 lanuarie 1929, reve-
nind, sub titlul Complectare... istoricci" asupra acestui amdnunt anec-
dotic dat de Jean Bart, scrie urmdtoarele:
In nuanarul trecut al Adevarului Literar", d. Jean Bart a pome-
nit despre un comunicat prin care, pe vremuri, liceanul H. SanieleInci

www.dacoromanica.ro
26 I. C. ATANASIU
Pe mine child in'a surprins acasa citind Contemporanul"
cu articolul: Este sau nu D-zen?", mama s'a ingalbenit ca
ceara; cu ochii in lacrimi, mi -a smuts cartea din mina si-a a-
runcat-o in foc.
Ce mi-a fost mai twat mie pe lume... de ce aveam teams,
n'ain scapat...
Lass... o potoli tata ingiiduitor, sa ajunga numai om de
treaba in viata tut...
Cum sa aim-- de treaba un pagan care nu crede in
D-zeu?... In viata lu; no sä ajunga decat un scelerat.
Contemporanul era evanghelia acelei vremi.
Ion Nddejde era profelul unei religii noui.
in ochii tinerimii era un titan in lupta en Divinitatea.
Un supra-om, care indrasnea sa braveze Puterea Supreme,
la care naiva omenire continua sa se inchine 'Inca din igno-
ranta si slabiciune.
Biserica OrtodoxA nu-I arsese pe rug ea eretic, dar 11 is-
gonise din scoala pentru crima faptuita impotriva religiei de
%tat.
Omul asupra caruia 5coala 5i Biserica aruncasera anatema,
ajunsese in scurta vreine suveran pe mintile tinerimii scolare.
Caei el aprinsese o Mara mistuitoare in sufletul unei generatii
vizionare, ametite de mirajul unei lumi noui.
Rataciti intr'o lume de fictiuni, robi unei metafizici dog-
malice, ne descatusam intrand intr'o scoala Ilona, in lumea rea-
litAtilor stiintifice, initiati in metoda notiunii de cauza si efect,
in disciplina scoalei positiviste a timpului.
Epoca aceasta care a imprimat un puternic curent de idei
umanitare si generoase, miscarea idealista bizara astazi,
care se inchegase pe-atunci intr'un fel de sects masonica intelec-
tuala, este un camp interesant de studii pentru sociologi si pe-
dagogi, Ca sa analizeze structura sufleteasca si formarea carac-
terelor tinerimii fats cu spiritul timpului.
Curentul de idei, pornit in prima forma din dealul sara-
riei, s'a raspandit treptat evoluand sub diferite forme de mis-
cari sociale, dela acel romantic socialism, la doctrinarul popo-
ranism, tinerimea generoase, pans la miscarea practice a IA-
ranismului de azi. Samanta aruncata cu atatia ani in urtna,
pentru pamant si drepturi, n'a fost o prediea in pustiu. Si planla
exotica, despre care alts data s'a scris atat de mult, dace a dat
alte roade decat cele asteptate, e sigur ea transplantata in solul
din Bucuresti, Pa detronat pe Dumnezeu, intamplator insA numai
pentru... Botosani.
Din sursa perfect informata putem arata in mod exact cum s'a
petrecut faptul:
C. Graur din Botosani s'a adresat, printr'o carts postala, lui H.
Sanielevici, cu dubla intrebare foarte precisa: Te rog comunici
ce este socialismul qi dacd exista Dumnezeu"u
Fara nici o intarziere, H. Sanielevici a raspuns, tot prin carte;
po5tala: Socialzsmul e miscarea muncitorilor impotriva trantorilor;
cat despre Dumnezeu, to anunt ca nu exists ".
Acest raspuns a fost foarte bine prima printre elevii cursului in-
ferior al liceului din Botosani; autorul lui era pe punctul de a trece
in cursul super.or. Z.

www.dacoromanica.ro
 IC:k

i.l ILDMINiSTRATiA
f.EDACTIE.4
rerishti CONT EMP OR ANUL "
JAW
_

-
.

Z---
/GP _err
'.?-5(
A 4.3-4

.
--ff :--. "-- ' 7 e..... ...
.,
--../
.,-..: ;27:- : Z., t--:-._., ....* .. yam, , ....-,....-..--_..." ..-.....>
;
------- .
..- ...4 ...`.e......../.-........ -Z.-LPL --; CD-......-:-..._ ' ......_.?":_:.....___ ..."., .../-?:, ,,,,, ...... ',:.' '
." ,.
fe...,... .....a, ....... .- y ...___9- ,," .:"----- -------71-_,....,_-
...-
.
.''.
.-

tfVe4.-. .. --9--- ' e.-.-''..t.:.

Serisoare adresata de Coast. Mille lui Z. C. Arbore

Iasi, 83, Ian. 10
Cetafene Zamphir !
Am primit de mull invitarile pentru ridicarea monumen-
fului lui Zubcu Codreanu; vd anuntam ca grupul din Iasi dd
.50 de franci pentru aceasta. Cand yeti voi va vom trimete banii.
De asemenea iti trimet lista poeziilor melepentru ca sa in
casezi banii.
Nu mi-ai reispuns la Wilma mea scrisoare.
Cei din Paris mi-au scris ca" vor lace ceva in privinta
monum entului.
Tot cei din Paris vor scoate in curdnd un jail nal iridentist-
socialist Dacia . Contam pe d-ta ca vei face ceva propaganda
pentru aceasta.
hind la revedere
Salutary ti fraW
C. Mille

www.dacoromanica.ro
28 I. C. ATANASIO
romanesc s'a aclimatizat cu timpul... caci utopiile de azi nu sunt
cleat banalitatile de rnaine.
Ion Nadejde intrupeazil o epoca din evolutia culturii si spi-
ritului romanesc.
Joe care arunca fulgere si trasnete din dealul Sarariei",
asa it prezentau cu ironie dusmanii lui politici.
Modesta casa din Sararie, cea plina de mistere pe vremea
copilariei noastre, a fost totdeauna un raid camin de cultura,
un mare focar de lumina, o pilda pura de viala morals, de in-
tensa si nobila munca, de idealuri marete, de sacrificiu si apos-
tolat pentru dreptate, adevar si frumos.
Ion Nadejde, mare carturar, dascal si indrumator, c'o pu-
tere de munca uimitoare, sobru, de un antic stoicism, lipsit de
abilltate politica, incapabil de compromisuri, om dintr'o bu-
cata, nu s'a putut indoi ca altii; el s'a rupt din radacina, a cazut
dintr'odata si nu s'a mai ridicat pans la sfarsitul vietii.
S'a stins uitat de discipoli, de prieteni si de dusmani.
Nepartinitoare, istoria critics a culturii romanesti, trebue
tie 1 aseze Is locul cuvenit pe acest nedreptalit, care poate fi so-
cotit ea ultimul Enciclopedist Roman.
Jean Bart

Dar prima represiune pe care a avut s'o sufere

miscarea socialists s'a ispravit. S'a risipit, putin cite
putin, si misterul care o invaluia. Spiritele au ince-
put a se domoli si socialistii au ajuns la o comprehen-
siune mai justil a stilrilor de fapt dela not din vremea
aceea.
Socialistii incearca sa se regrupeze pe alte baze si
cu alts tactics. I. Nadejde si C. Mille fac sa aparii in
anul 1881 revista Contemporanul", pe care a editat-o
Th. Codrescu.
Asezata pe aceste noui temelii: culturale, stiinti-
lice si legaliste, miscarea socialists is in Iasi o am-
ploare din ce in ce mai insemnata. Admirabila revista
Contemporanul" atinge dupii doi-trei ani un tiraj fa-
bulos pentru vremea aceia: de 5-6000 de exemplare.
In jurul acestei reviste se grupeaza tineretul universi-
tar ccl mai ales. Cifam pe: C. Mille, Al. Mari
Kernbach (Gheorghe din Moldova), Constantinescu,
V. Later, Turcanovici, Corjescu, Gruber, Panaitescu,
G. Ibraileanu, Raicu lonescu (Rion), Miron, Stanca
si multi altii.
Socialismul nu mai era un obiect de repulsiunc.
Strabiituse In Universitate, in Seminar, in Scoala Nor-
mala, in licee si gimnazii.
lasii au fost in acea vreme o adevaratil pepiniera,
uncle se cultivau cu multa ingrijire viitoarele cadre in-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 29
telectuctle ale armatci socialiste care va sa vie. In anul
1884 se intorsese din Bruxelles V. G. Mortun. La ince-
put el se stabilise in Bucuresti, dar ducandu-se la Iasi.
1-a atras mai mult mediul si activitatea de acolo si s'a
stramutat, in 1885, la Iasi uncle i s'a incredinlat imediat
directia partii Iiterare a Contemporanului".
Cu venirea la Iasi a lui V. G. Mortun, miscarea
socialists lua un nou si puternic avant. Incep o serie
de intruniri publice; propaganda printre intelectuali,
meseriasi si muncitori se inteteste; se scoate Revista
Socials ". apoi .,Critics Socials" si mai tarziu in 18138
un ziar popular Muncitorul", condus de I. Nadejde,
V. G. Mortun si Lascar Veniamin.
Dace propaganda socialists desvoltatii prin ve-
nirea lui V. G. Mortun la Iasi -- inteun Tempo mai ac-
centuat, prindea din ce in ce mai mult in paturile inte-
lectuale, in schimb in acelea ale meseriasilor si ale mun-
citorilor, ca mergea foarte grew. Tineretul socialist co-
trobaia prin toate mahalalele sa poata atrage elemen-
in' muncitoresc in miscare. 0 pilda: studentul V. La-
te*, cu o tenacitate laudabila, statea ore intregi pe in
poarta vreunui stabiliment industrial, asteptand iesi-
rea lucratorilor, spre a le face propaganda. Cu ce aer
triumfator intra el rare on in casa sotilor Na-
dejde, aducand cite un muncitor Prins cu arcanul.
Dar cats munch' cheltuita pentru un asa neinsemnat
rezultat! Si lucrul de altfel era foarte explicabil.
In yremea aceea in Iasi nu exista o industrie in-
temeiata, deci nu erau prea multi muncitori si, in
consecinta, nu exista un proletariat manual. De alt-
fel muncitorii industriali in mare majoritate erau
straini, si acestia sub amintirea zilelor de ur-
gie care s'au petrecut cu cativa ani mai inainte nu
mai aveau inima sa se expuna in noui prigoniri si ex-
pulzari. Pentru a activa miscarea, conducatorii socia-
listi inchiriasera o sale in Targul-de-jos, uncle veneau
sa asculte conferinlele: studenti, lucratori, mahalagii,
dar in ce numar redus!
In cursul acestar preocupari intervine tin eveni-
ment politic: alegeri parlamentare.
V. G. Mortun este solicitat in 1887 de amicii si ru-
dele lui din Roman sa-si puie candidature la colegiul
al II-lea din acel oral. El vine la Iasi si pune chestiu-
ilea in comitetul socialist: sa candideze sau nu?

www.dacoromanica.ro
30 I. C. ATANASIU
Lupta politicii, parlamentara este ea ingaduita de
principiile si teoriile socialiste sau nu?
Chestiunea a fost larg desbatuta. Uuii socialisti
intre care chiar Mortun erau de parere ca partici-
parea la luptele parlamentare nu este conforms cu
tactica socialists. Altii, in frunte cu I. Nadejde, susii-
neau dimpotriva ca in tactica socialists lupta pentru
cucerirca politico a statului trebue sa primeze si a-
duceau in sprijinul tezei for exemplul Gcrmaniei.
Teza lui Nadejde a triumfat. V. G. *Mortun a can-
didat si a fost ales, pentru prima omit', ca socialist, si
ca primul socialist, deputat al Colegiului II de Roman.
Prin acest act s'a statornicit in chip definitiv noua o-
rientare si noua tactica socialists ca lupta de cucerire
a puterii in stat, prin parlament si pe caile legale".
Ca lea legale este marele triumf si in acelas timp
marele merit al lui I. Nadejde de a fi vazut clar in
conjuncturile de atunci ale tarii noastre. In paginile
urmatoare vom intalni desvoltarea acestei tactice a
call legale".
Era si firesc ca la Iasi sa se produca ciocnirea in-
tre cele doua conceptiuni: a tacticei revolutionare si a
tacticei legale.
Nu trebue sa ttitam di la Iasi inceputurile misca-
rii socialiste au fost impregnate de suflul nihilistilor
rusi si basarabeni. Era firesc deci ca miscarea inci-
pienta socialiste ss fi capatat o vie coloratura anar-
hista.
Pentru a ne da seama de ciocnirea fatale a celor
doua curente, sa reproducem programele celor doua
conceptiuni.
In cartea publicata prin anii 1880 -1881 de catre
doctorul Russel si purtand titlul: Un studiu Psyhia-
tric, urmat de cateva comentarii asupra ideilor sana-
toase", doctorul Russel propune urmatorul program at
socialismului colectivist:
Care e clar programul colectivismului, acestei forme pri-
mitive a societatii altruiste? Iath-l:
1) Sequestrarea proprietatilor private asupra instrumente-
lor mari de munca (fie naturale, fie capitale) si trecerea for in
proprietate colectivii a gruparilor agricole si industriale a mun-
ci4orilor.
Asigurarea muncitorului productul integral al muncei ha.
2) Inlaturarea concurentei si stdrei anarhice in produe-
'lune si prin urmare a gramadirei prisosite a marfurilor pe
plata universald (cauza crizelor econmnice).

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISM 31

3) In laturarea vrilsmasiei si concurentei intre popoare cu

toate urrnarile lor: rasboae, cuceriri, despotism, etc.
4) Descentralizarea politica. Autonomia comunala. Forma-
rea organizatiei sociale de jos in sus, adica pe baza simpatiilor
si intereselor reciproce. Federalism.
5) Asigurarea tuturor copiilor invatamantului egal, general
si profesional.
Asigurarea tuturor oamenilor vrastnici de ainbe sexe in-
strumentului de mulled si prin urmare a mijloacelor de exis-
tents. Asigurarea existentei in timpul de boala si batranete. Im-
partirea muncei fizice si intelectuale astfel ca omul 55 se poatil
desvolta armonic si integral.
6) Emancipatiunea femeei de sub jugul economic al bar-
batului.
7) fleorganizarea familiei pe baze mai progresive si mai
tunane. Familia bazata exclusivmente pe simpatiele reciproce,
egalitatea economics, politica 0 socials.
Aceasta e directiunea in care merge, desvoltandu -sc in mod
natural, socictatea civilizata actuala si care peste cateva zecimi
de ani (maximum) o va conduce necesarmente la acel punct
principal al procesului evolutionar, care se numeste revolutia
socials.
In 1886 a aparut la Iasi o brosuril foarte intere-
santa, opera a lui C. Dobrogeanu-Gherea, brosuril care
cuprindea o scrie de articole aparute in Revista so-
cials" din Iasi, No. 8, 9, 10, 11.
Brosura purta titlul: Cc vor socialistii romani.
.Expunerea socialismului stiintific si programul socia-
list".
In aceasta brosura este expus de marele teoreti-
cian socialist rom'in, programul socialist. Iat5-1:

PARTEA POLITICA
1) Votul universal direct. Orice cetacean, nice cetateana,
ajungand la 20 de ani sa aiba drept la vot".
2) Desfiintarea armatci permanente si inarmarea popo-
rului.
3) Autonomia comunala. Comuna stapana absoluta pe toate
treburile ei.
4) Libertate desavarsita: pentru press, intruniri, asociatii.
Inviolabilitatea domiciliului, habeas corpus.
5) Desfiintarea bugetului cultelor.
6) Invatamantul liber 5i lava plata. Langa toate scoalele sa
se intemee7e institutii in care copiii saraci, in tot timpul in-
vataturei sa primeasca mancare, haine, carti.
7) Alegere magistratilor de catre popor. Justitia fern plata
In toate instantele si in toate privintele.
8) Inlocuire penitenciarelor prin case de corectie.
9) Egalitatea femeei.

www.dacoromanica.ro
32 I. C. ATANASIU

PARTEA ECONOMICA
1) Treeera proprietiltilor Statului in stapanirea comunelor.
2) liascumpararea treptata a proprietatilor mari si trece
rea for la comune.
3) Desfiintarea tuturor darilor indirecte i inlocuirea for
printetin impozit progresiv. (Cetatenii al caror venit nu va
trece peste 2000 lei pe an sa fie scutiti de orice impozit).
4) Mostenirile care tree peste 10.000 lei sa fie supuse la ur-
matoarele taxe: cele colaterale la 50%, cele in linie dreapta la
30%; daca o mostenire ar fi mai mare de 100.000 lei, tot cat
trece peste aceasta sums sä ramae in folosul natiunei.
5) Deschiderea de credit tuturor societatilor de lucratori
eari s'ar forma pentru intreprinderi industriale.
6) Deschidere de credit comunelor rurale pentru a-si cum-
para unelte perfectionate de munca, seminte bune, etc.
7) Toate lucrArile Statului sa fie date la grupurile de mun-
citori, and vor fi constituite.
8) Comunele rurale i cele urbane &A is asupra-le prega-
tirea on aducerea lucrurilor numai decal trebuitoare cum este:
phinea, carnea, apa si luminatul, cu scup de a inlatura specula
si scumpetea.
9) Comunele sa rascumpere casele de inchiriat si sa le in-
ehirieze cu preturi cari sa nu treacA peste cheltuelile de tinere
in bunA stare si zidire din nou.
Odata indrumati pe calea luptei politice si parla-
mentare si incurajati de succesul lui V. G. Mortun la
Roman, socialistii din Iasi au inceput o vie propagan-
da pentru cultivarea masselor clectorale mahalagii
plugari din Iasi (Tatarasenii) si prin acestia intre la-
ranii de prin satele vecine.
Evident ca prin aceasta actiune noun, socialistii
transplantau propaganda for dela muncitorii indus-
triali (care de fapt abia existau la Iasi) la muncitorii
agricoli. Deveneau dinteun partid socialist-colectivist
industrial, un partid individualist-agrarian. Era evi-
dent o deformare a teoriei si practicei socialists. In
propaganda la sate nu mai putea fi vorba de teorii
marxiste. Taranilor trebuia sa le vorbesti de nevoia
for de prtmant, de necesitatea ca sa li se vanda mosiile
statului, de impilarea cc aveau de suferit de pe urma
marilor proprictari si arendasi, a perceptorilor, a pri-
marilor, de unirea for sere a'si alege deputati, cari sit'
le apere nevoile for in parlamcnt, de trebuinta luptei
ca sa capete drept de vot direct. In acelas timp taranii
erau indemnati sa fie ascultatori de legi si de autori-
tilli *i sii nu se dedee la nici un fel de turburari, iar

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 33
pentru dobandirea dc parnant sa aduca conducatori-
lor socialisti petitiuni.
Cu tot caracterul legalist si pasnic al acestei pro-
pagande, guvernul a priceput repede gravitatea ce ea
prezinta, mai ales pentru sterile de atunci.
Prigoana administrative s'a deslantuit imeditt
impotriva taranilor si a propagandistilor.
Ca urmare a acestei intense propagande la sate,
in toamna anului 1888, I. Nadej de se alege deputat al
colegiului III de Iasi, dupil balotaj. Dar cc lupta ome-
rica, ce batai! Victimil era sa mid chiar Mortun. Tarit
de batausii guvernului spre a fi aruncat intr'un canal,
el a fost salvat numai gratie interventiei plugarilor la-
rani din mahalaua Tatarasi. Mortun este ales si el la
coleg. II si III Camera la Roman. Fiind invalidat la
col. III, se alege in acest loc Lascar Veniamin, invali-
dat insa si el.
Tot in limpid acela se produce o vacanta In cole-
giul III din Vas lui. Socialistii pun candidatura lui C.
Mi lle. El a cazut, dar iarasi dupe o lupta inversunata,
Nadej de a primit lovituri atat de grave, incat a fost pe
punctul sa-si piarda un ochiu, si a scapat cu viala nu-
mai gratie revolverului de care a fiicut uz. C. Mille,
iarasi, a fost foarte gray molestat de batusii vestitului
'prefect Sandu Rascanu permutat la Vaslui dela lasi,
anume in vederea acestor alegeri.
Pentru studierea mai amanuntita a inceputurilor
si desvoltarii miscarii socialiste la Iasi si a caracterului
acelei miscari, cititorul se poatc documenta din urmil-
toarele scrieri apartite in Iasi pe acele vremuri:
1) Zubcu Codreanu: 0 paging din socialismul ro-
man. Iasi 1879.
2) Doctor Russel: Un studiu psyhiatric. Iasi 1880.
3) Anonim: Procesul fratilor Nadejde. Iasi 1881.
4) Anonim: Sentinta in procesul fratilor Nadejde.
Iasi 4481.
5) Vr. Munteanu: Opt scrisori catre larani. Iasi
1883.
6) Al. Briieseu: Un discurs socialist. Iasi 1883.
7) Karl Marx si economistii nostri. Iasi 1884.
8) I. Niklejde si V. G. Morfun: Manifestul nostru
in numele partidei socialiste Iesene. Foaie volanta. Ta§i
19 Aprilie 1887.

www.dacoromanica.ro
34 I. C. ATANASIU
Aceasta ar fi o privire vai, cat de imperfecta!
asupra inceputurilor socialismului la Iasi.
Acum sa ne intoarcem la Bucuresti si sa reluam
expunerea asupra inceputurilor miscarii socialiste in
sala Franzelaru, unde se Infiintase Cercul de studii so-
ciale, Drepturile omului".

www.dacoromanica.ro
 CAP. III

CERCUL D E STUDII SOCIALE

ZIARUL DREPTURILE OMULUI"
Cei cul de studii sociale DrepturiIe omului" i§i
continua neintrerupt activitatea-i culturala in sala Fran-
zelaru.
In fiecare Duminicil se tineau conferinte de diferiti
membri ai Cercului. Intre altii notez :
Al. G. Radovici despre proletariatul agricol.
Paul Scorfeanu despre invatamantul liber.
C. A. Filitis despre legile penale.
C. C. Bacalbwi despre proprietatea individuals §i
proprietatea col ectiva.
C. Mille despre femeia si socialismul.
Emil A. Frunzescu despre morala evolutionists.
F. 1. Gesticone despre libertate.
altii intre can §i G. D. Pallade, mai tarziu minis-
tru national-liberal.
La 15 Martie 1885 seria conferintelor a fost suspen-
data.
Aceste conferinte au lost cercetate de un public din
ce in ce mai numeros, evident numai dintre intelectuali.
Participau la ele nu numai sociali§ti dar Si persoane po-
litice din alte partide, scriitori, literati, arti§ti neinregi-
mentati in nici un partid politic.
lnitiatorii acestui Cerc de studii, vazand desvoltarea
pe care o lua actiunea lor, au gasit necesar sa o extinda
la paturi mai largi, §i in acest scop au hotarit scoaterea
unui organ zilnic de publicitate. Acest organ de publi-
citate iii avea desigur rostul lui. Forma exterioara a par-
tidului socialist roman se fixase, iar doctrina socialists
fusese larg desbatuta intre intelectualii dela Cercul de
studii. Se impunea noului partid §i nouei doctrine o ex-

www.dacoromanica.ro
36 I. C. ATANASIU
teriorizare mai 'argil, precum §i facerea uuer sustinute
propagande pentru ideile socialiste in cercurile ccle mai
largi posibile. S'a hotarit deci scoaterea unui ziar zilnic.
Pentru acest scop s'a recurs la o formula simpla.
Inca din luna Iunie 1884 aparea in Bucuresti Dreg
turile omului" revista politica §i socials, avand ca re-
dactor pe Constantin A. Filitis. Aceasta revista aparea
odata pe luna in format 8 °,G (24/16), Un numar costa
50 bani.
Conducatorii Cercului de studii printre can se
prcnumara §i C. A. Filitis au hotarit transformarea
accstei reviste in ziar zilnic, astfel ca in ziva de 1 Fe-
bruarie 1885, apare in Bucure§ti Drepturile omului",
ziar politic-social. El apare ca ziar zilnic, format 7 bis
(53/37), abonamentul pc an 24 lei; un numar 10 bani.
Ziarul se tiparea la Tipografia N. Miulescu. Desigur ca
Cei trei socialisti", Radovici, Buzoianu Si Atanasiu §i-au
dat sl ei contributiunea la acest ziar, la sectia... ex-
peditiei. Notez amanuntul ca. dela primul numar, zia-
rul se bucura de colaborarea literary a lui B. Delavran-
cea, cu nu-vela Sorcova".
Ziarul Drepturile omului" a avut o viata destul de
sbuciumata. Aceasta datorita si dificultatilor inerente
de ordin banesc, dar §i unor divergente de pareri §i de
tactics intre conducatorii mi§carii socialiste.
Prima lui editie, data aparitiei ca ziar zilnic 1 Fe-
bruarie 1885, dureaza liana la 5 Noembrie 1885. La 5
Noembrie 1885 el i§i schimba subtitlul in organ socialist
saptamcinal cu format in fol. 12 (64/45). Numarul costa
20 bani, iar abonamentul pe an 12 lei.
La 11 Decembrie 1885 el i§i inceteaza aparitia; iar
tocmai la 15 Septembrie 1888, deci dupa trei ani, el re-
apare (Stria II-a) in fol. 6 (48/33) ca ziar zilnic. Un nu-
mar 5 bani, abonamentul pc an 20 lei. El poarta in sub
titlu: ziar democrat social.
La 6 Decembrie 1888 el i§i schimba subtitlul in:
Organ cotidian al democrafiei sociale.
In fine la 27 Februarie 1889 Drepturile omului"
rcdevinc organ saptamanal avand ca sub-titlu : Organ
.sciptama nal al democratiei sociale.
In aceasta serie II, 1888-1889, pe frontispiciul sau
este inserat: Prim redactor C. Mille.
Dealungul sbuciumatei sale existence §i al numeroa-
selor sale avatare ziarul Drepturile omului" a avut un
merit necontestat. El a largit propaganda socialists,
daca nu in masele adanci, dar eel putin intre intelec-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALIST. 37
tuali; el a grupat in jurul sau si a dat putinta sa se ma-
nifesteze un numar destul de impunator de scriitori,
cari altfel stateau modesti in colturile for obscure. Pen-
tru miscarea incipienta ziarul ,,Drepturile omului" a
constituit un factor foarte Insemnat.
In Comitetele sale de redactie variate cu mici
modificari gasim nume ca: C. Mille, I. Nadejde, Al.
G. Radovici, Paul Scorteanu, C. C. Bacalbasa, C. A. Fi-
litis, Erni lian A. Frunzescu, Al. Braescu.
In calitate de colaboratori ai ziarului s'au perindat
unii in mod permanent, altii in mod sporadic nume
ca: C. Mille, C. C. Baca lbasa, C. A. Filitis, Sofia Nadejde,
I. Nadejde, Emilian A. Frunzescu, Al. G. Radovici, D. P.
Ionescu, Paul Scorteanu, Mircea C. Demetriade, Christ.
Costachescu, Stet. Valahu, Barbu Ganescu, Dimitrie D.
Lupu, Lascar Veniamin, D. A. Teodoru, Gr. Munteanu,
G. Ionescu, I. Gherea, Gh. Frunza, Vintila C. A. Rosetti,
Anton Baca lbasa, St. Stancti, Sadie Petreanu si altii.
Poste un timp rclativ scurt dela infiintarea Cercu-
lui de studii sociale s'a ivit inch' un prilej tin trist si
dureros prilej ca timara miscare socialists sa"-si ex-
teriorizeze in chip public fiinta ei.
In noaptea de 8-9 Aprilie 1885 s'a stins din viata
liatranul si neschimbatul democrat C. A. Rosetti.
C. A. Rosetti era considerat de conduciitorii socia-
li§ti ca un premergator al for si ca figura cea mai re-
prezeniativa la not in tars a democratiei integrale.
Cereal de studii a crezut ca -si indeplineste o pioasa
datorie cinstindu-1 spre ultimul sau local.
In No. 55 din 9 Aprilie 1885 ziarul Drepturile o-
mului", Indoliat, vesteste intr'o mare manseta pe pagina
intilia in chipul urmator moartea lui C. A. Rosetti:
CONSTANTIN A. ROSETTI
Nu mai este
In asta noapte la orele 2 jum., marele cetcifean, zia-
ristul stralucit, lupteitorul neobosit pentru drepturile
poporului, omul politic consecinte s'a stins.
Patrumi de cea mai addncei durere in fafa acestei
morfi, lucim haina intristarii si a jalei impreuna cu tofi
aceia pe care Rosetti i-a iubit si pentru cari a luptat".
Ziarul Romanulu" de Joi 11 Aprilie 1885, enume-
rand coroanele depuse, scrie:
Uci altd cununci de fag cu nu ma uita, cu panglicei

www.dacoromanica.ro
38 I. C. ATANASIU
rosie si cu inscripfinnea: Cetaleanului C. A; Rosetti"..
Ziarul Drepturile omului" a fost dcpusd de Redactiu-
nea ziarului Drepturile omului".
In nesfarsitul cortcgiu, care a condus Vineri 12 A-
prilie rilmasitele parnantesti ale celui ce a fost C. A. Ro
setti la ultimul for local, era asezata la loc de cinste (a
XII-a) delegatiunea Cercului de studii sociale, avand
in frunte desfasurat si indoliat steagul rosu.
Cu acel trist prilej s'a desfasurat pentru intaia oars
in Bucuresti steagul rosu ca emblems socialists.
Ce mandri calcam noi, cei tineri, sub cutele steagu-
lui rosu si cu cats admiratiune dar si cu cats gelozie
priveam pe mandrul nostru stegar, care era C. C. Ba-
calbasa. Si cand am ajuns in cimitir, redactorii ziaru-
lui Drepturile Omului" au fost dupil cercrea expre-
ss a familiei lui C. A. Rosetti printre cei cad., pe u-
merii lor, au this sieriul pan la groapil.

Pentru a intelege tendinta si tactica miscarei so-

cialiste inceputa in Bucuresti la Cercul dc studii sociale
Drepturile Omului", trebue sii cunoastem ca initiatorii
si indrumiitorii acestei actiuni erau tineri intorsi din
Paris si Bruxelles, unde fusesera in contact cu mis-
carea socialists revolutionary din acelc centre. Precum
inceputurile miscarei socialiste din Iasi au purtat catva
time pecetea anarhista imprimata de refugiatii nihilisti
rusi si basarabeni si mai in urma a lust calea parla-.
mentara si legalists, tot asa inceputurile miscOrii socia-
liste din Bucuresti au fost impregnate de spiritul anar-
hist si revolutionar, importat de tinerii intelectuali in-
torsi in patrie din centrele occidentals.
Pentru a documenta acest caracter al miscOrii so-
cialiste in primii ani ai inceputurilor ei, e destul sy ci-
trun cateva fapte.
E regretabil ca conferintele tinute la Cercul de la
sala Franzelaru nu au fost stenografiate si publicate. Pu-
teau cunoaste si acei cari nu au asistat la ele tonul agre-
siv si factura direct revolutionary a acelor conferinte.
Dar un material concret a rOmas totusi. Este colec-
tia ziarului zilnic socialist Drepturile Omului".
SA spicuim din el cote ceva:
Dintr'un articol aparut in Drepturile Omului" No.
6, An. I, 8 Februarie 1885:

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 39
DINAMITA
Mijloacele extreme sunt pentru starile de lucruri extreme.
Socialistii romani pans in momentul de fats nu au decat un
singur lucru de flout: propaganda prin grail si scris.
Pana cand aceasta unelta cu care cautam sa injghebam so-
cialismul in Romania nu ne va fi daramata in mini, liana cand
masuri exceptionale nu se vor lua impotriva noastra, dinamita
nu va arunca groaza in burtile burgheziei.
Tinem sa facem aceasta declaratiune.
C. Mille
Din alt articol (10 Martie 1883):
VOTUL SAU GLONTUL
Nu! Nu! Cand stapanii stau inarmati cu glontul, este de
ray ea poporul intrand in lupta sa se multumeasca cu votul.
Paul Scorleanu
In acela., ziar No. 104 dela 10 Tunic 1885 apare un
articol din care extragem:
TARANII MOR DE FOAME
Taranii mor de foame?!
Ei bine ce mai asteapta?
N'au paine? Gresala, o vor gasi in hambarele bogatilor.
N'au dreptul s'o is de-acolo?
Gresala: Dreptul tie a se folosi de un produs nu-1 are deck
producatorul!
N'au puterea? Gresala. Uneasca-se, hotitrasca-se si se vor
face minuni. Caci pamantul este al for si rodul pamantului tot
al for este!
C. C. Bacalba§a
Iar in Drepturile Omului" dela 1 Octombrie 1885
citim:
MORTI LA MUNCH
0! sunt momente in can intaleg toata setea de razbunare
a marilor revolutionari francezi, si data prea cruda parea acum
aproape o suta de ani dorinta strangerii de gat a celui din urma
pops cu matele celui din urma rege, azi nu e departe vremea
rand fatala are sa fie strangerea de gat, cu matele pruncilor
for si a popilor si a regilor si a hurghezilor.
Al. G. Radovici
Unica sarbatoare socialistil diii vremea aceia era
sarbatorirea Comunei din Paris (1871).
La 6-18 Martie 1885 Cercul de studii sociale Drep-
turile Omului" serbeazil aniversarea Comunei din Pa-
ris. La hanchetul ce a avut loc in restaurantul hotelului
Dacia au cuvantat: C. Mille, C. C. Bacalba§a, Emil Frun-

www.dacoromanica.ro
40 I. C. ATANASIU
zescu, Vintila C. A. Rosetti, Al. Radovici, Barbu tefa-
nescu-Delavrancea (declarand insa ca nu vorbeste ca so-
cialist), Filip Gesticone, Gardescu, Costachescu si a.
A fost prezenta si o delegatiune a lojei masonice
anarhiste Mircea C. A. Rosetti", in frunte en poetul
Mircea Demetriade, fratele marei actrite Aristita Ro-
manescu.
Cititorii i§i pot u§or Inchipui ce expresiuni violente,
ce factura rascolitoare au putut avea cuvantarile tinute
cu prilejul s'arbiltoririi uneia dintre cele mai reprezen-
tative revolutiuni populare, cum a fost Comuna din Pa-
ris din 1871.
Puse pe aceste haze actiunea si tactica socialistilor
din Bucuresti au continuat vreme multi in factura re-
volutionara si anarhista.

www.dacoromanica.ro
 CAP. IV

ROADELE CERCULUI DE STUDII

SOCIALE SI ALE ZIARULUI
DREPTURILE OMULUI"
SOCIALISMUL IN UNIVERSITATE
Cercul de Studii Sociale dela sala Franzelaru si-a
incetat activitatea. Ziarul Drepturile Omului" si-a in-
cetat definitiv aparitia.
Totusi in scurta for existents aceste doua organs
socialiste au dat roadele necesare.
Pe de o parte foarte numcroasc clemente intelec-
tuale din burghezie si in deosebi din burghezia libe-
rals care se giiseau Inca sub fascinatiunea amintiri-
lor revolutiunei din 1848 an inceput a privi starile
dela noi, si politics si sociale, sub un unghiu cu totul
nou.
Sa nu uitam ca actiunca socialistilor la Bucuresti
s'a desvoltat in ultimii ani de guvernare a lui Ion C.
Bratianu, atunci cand aceasta guvernare luase aspecte
dictatoriale. I se zicea doar lui Ion C. Bratianu Vizi-
rul". Pe de alts parte celalalt partid politic, partidul
conservator, condus de Lascar Catargiu, reprezinta
structura iobagista a raporturilor rurale din Cara noas-
tra.
Un non suflu de democratic se ridica acum prin
intrarea in viala publics a acelei pleiade de tin eri fii de
burghezi, veniti en titluri academice din marile centre
europene si can aduceau cu ei in Ora nouile cuceriri
si nouile conceptiuni de viata politics si socials.
Un numar din ce in ce mai mare din acei intelec-
tuali data nu militau in partidul socialist si nici nu

www.dacoromanica.ro
42 I. C. ATANASIU
erau inscrisi in randurile lui simpatizau totusi din
ce in ce mai mult cu tanara miscarc socialists.
A doua urmare a fost sadirea nouilor idcaluri in
sufletele tinerimii liceale si universitare.
Elevi din licee si studenti universitari, dupa ce au
sorbit cu pasiune verbul revolutionar al conferintelor
dela Cercul de studii si scrisul indraznet din ziarul
Drepturile Omului", au inceput a se intruni in mici
comitetc desigur secrete in scopul de a-ti procura
sau a-ti imprumuta unii dela altii brosuri, cacti si jur-
nak socialiste.
Actiunea socialists se difuza deci lent dal sigur in
mase intelectuale tot mai largi si in care predomina
desigur, factura revolutionara.
Dintr'un asemcnea Cerc mai mutt anarhist &cat
socialist am facut si eu parte, impreuna cu Vasile
Buzoianu. Iancu Radovici plecase la Paris, pentru stu-
diul mcdicinii.
In ccrcul nostril mai erau pe cat imi amintesc: Pe-
tre Herescu (incetqt din vials ca medic foartc reputat
in Capita la), profesor doctor N. Glicorgbiu, actualul
rector al Universitdtii din Bucure5ti, Guguta Livezeanu
de loc din Bacau, elev al scoaki de Poduri si Sosele si
un adevarat fenomcn in matematici, P. Musoi cunoscu-
tul publicist anarhist si altii ale caror nume imi scapa.
Gratie acestor soiuri de nuclee revolutionare, pro-
paganda socialists se intindea din cc in cc in universi-
tate, in anii 1886 pang prin 1892. In anul 1891, dupa un
apel aparut in ziarul socialist Munca", un numar des-
tul de mare de studenti au hotarat alcatuirea unui Cerc
de studii sociale, care a si luat fiinta in Bucuresti la 22
Decembrie 1891.
In Universitate s'au prezcntat doua prilejuri ca
studentii social4ti sa deie piept cu colegii for burghezi
§i nationalisti.
Prima oars la congresul studenlesc din orasul Bo-
tosani in anul 1890. Studentii evrei erau exclusi din
congresele noastre. Desigur ca noun socialistilor accasta
deosebire intre colegi, bazata pe consideratiune confe-
sionala, ne aparea ca profund nedreapta si consideram
ca se facea o sangeroasa jignire colegilor evrei. Asa (-tar
la congresul din Botosani not studentii socialisti am
propus o mcgiune prin care ceream congresului sa dea
un vot pentru admiterea la viitoarelc congrese si a co-
legilor evrei.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 43
De altminteri, starea de spirit generala parea fa-
vorabila unei asemenea propuneri. Congresul nostru
era legat si de o miireata solemnitate: inaugurarca bus-
tului lui Eminescu, primul bust ridicat marelui poet,
mort de curand. Si la acea solemnitatc a vorbit si stu-
dentul St. Stanca, evreu si socialist un tanar inimos,
foarte cult, patruns de adanca dragoste pentru taranul
roman, sentiment pe care medical de mai tarziu a avut
si prilejul sa-1 dovedeasca prin fapte, neintrerupt, pane
la sfarsitul vietii lui, venit din nefericire prea curand.
Ei bine, discursul lui Stanch' a fost primit cu entuziasm,
de studenti ca si de public: participarea lui active la un
eveniment cultural romanesc n'a lost socotita ca depla-
sata.
Cu toate acestea, motiunea noastra a deslantuit o
adevarata furtuna. Nu numai congresistii moderati si
cei burghezi cum le spuneam noi, dar chiar publicul
romanesc din loji multi antisemiti din acel oral cu
asa insemnata populatiune evreiasca au tabarat pc
noi. S'a incins o bataie in toata regula. N'a mai fost
vorba de votarea motiunii, fiindca ambele tabere be-
ligerante s'au evacuat una pc alta din sala. Totusi, prin-
cipiul Inlaturarii acestei persecutiuni rcligioase a fost
pus.
Dar tulburarea izbucnitil in congres s'a intins si in
afard. Un numar de studenti, la cari s'au asociat si nu-
merosi antisemiti loeali, au pornit o dcmonstratie pe
strazile orasului, iar demonstratia a luat repede alt ca-
racter: s'au devastat pravalii si sinagogi, au fost batuti
o multime de evrei.
A fost o adevarata rusinc, pe care am suferit-o evi-
dent si noi studentii socialisli, intru nimic vinovati de
acele excese. -Fireste, multi dintre notabilii orasului
ca si din multimea cetatenilor pasnici si-au manifes-
tat indignarea impotriva acclor excese. Intre cei cari
au reactionat cu deosebita energie a fost profesorul lo-
cal Vellea, un om invatat si daseal valoros, fost in li-
ner* poet si colaborator la Contemporanul". Dar
dintrc studentii cari s'au manifestat in acest fel cred
interesant sa-1 citez pe d. Cornelia Sumuleanu de la
Stiinte (azi profesor de Chimie la Universitatea din
Iasi) . Nu numai c'a intervenit pe loc, facand putinul
pe care-1 putea face, dar si dupii aceca, printr'o scri-
soare adresata Adeverului", si publicata in acel ziar

www.dacoromanica.ro
44 I. C. ATANASIU
in numarul cu data de 12 Oct. 1890, a protestat in po-
triva brutalitatilor comise.
Asa s'a incheiat prima incercare a studentilor so-
cialisti de a-si masura puterile cu studentii moderati
§i cu cei ,.burghezi ".
La a doua ocaziune prezentata, lucrurile s'au pe-
trecut mai cu ordine. Atunci ne-a fost dat ca in mod
concret sa ne numaram not studentii fortele respective.
In anul 1890 Asociatiunea studentilor in medicina
din Montpellier a invitat Asociatiunea studentilor
universitari din Bucuresti si Iasi sa-si trimita delegati,
cari sa le reprezinte la serbarile celui de al VI-lea cen-
tenar dela infiintarea acelei facultati.
Facultatea de medicinal din Bucuresti a ales pe
studentul D. Vicol (actual medic general), facultatea
de medicina din Iasi a ales pe V. Late§ (socialist), u-
niversitatea din Iasi a ales pe Romanescu. Pentru lo-
cul de delegat al universitatii din Bucuresti, studentii
burghezi" au fixat candidatura studentului in drept
Em. Pantazi (azi bine cunoscutul jurisconsult), iar stu-
dentii socialisti au fixat candidatura mea. Dupa vreo
trei alegeri infierbantate si cu multe peripetii, Minis-
terul de Instructie Publics, care procura cheltuclile de
drum, a cassat alegerea facuta in persoana mea si a
hotarit sa se fats o ultima alegere; aceasta insa, sa se
efectueze in chiar localul universitatii si sub insiisi
presidentia rectorului de atunci, Al. Orascu. Studen-
lii burghezi" vazandu-se amenintati cu o noun si de-
finitive lnfrangere, si-au schimbat candidatul, fixand
candidatura lui Gh. V. Buzdugan (acela care avea sa
ajunga Ina It Regent). Buzdugan se bucura de un mare
prestigiu intre studenti, mai ales intre ai facultatii de
drept.
In ziva de alegere s'a dat de ambele tabere o lupta
inversunata. Rezultatul a fost alegerea mea ca socia-
list cu un foarte mare numar de voturi peste acelea
oblinute de candidatul burghez" Gh. V. Buzdugan.
Din faptele expuse am voit sa documentez cat de
intense era infiltratiunea socialismului in ambele u-
niversitati.

Cultura noastra socialists ne deschidca orizonturi

cu totul noui. Evident ca in primele momente tinere-

www.dacoromanica.ro
 MIWAREA SOCIALISTA 45
tea noastra a fost impresionata in chip sentimental si
atrasa mai ales de teoriile cele mai escesive, cele mai
indraznete; incetul cu ineetul, insa, adancind tot mai
mutt studiul sociologic, am inceput sa ne disciplinam
impresiunile si sa trecem din faza sentimentala la fa-
za rationale, .5tiintifica a chestiunii.
Am citit si en cc atentiune incordata exl)u-
nerea tcorici materialistnului economic al lui Karl Marx,
cuprinsa in monumentala-i opera Das Kapital". Accasta
ne-a prezentat jocul fortelor economise, dealungul Is-
toriei, intr'o lumina cu totul noun pentru noi. Apoi ci-
tirea lui Karl Kautsky, Ferdinand Lassa lle, au spalat
ultimcic ramilsite ale anarhismului nostru.
Incepuram a privi oamenii §i faptele din jurul
nostru altfcl decat pang aci.
Imi voi ingadui sa dau o dovada dc schiml)arca
survenita in mentalitatea noastra.
In vara anului 1891 m'am dus pentru un timp mai
indelungat in comuna Cudalbi, judetul Covurlui, lea-
Omni ascendentci mete materne. Aci viala satclor mi
s'a prezentat in chip cu totul deosebit de cum o vazu-
sem mai inainte. Suferintele tdranilor din regiunca a-
ceea m'au impresionat, iar nepasarea guvernantilor
pentru nevoile elementare ale satelor m'a revoltat.
Am trimis de acolo un articol ziarului Adeverul"
din Bucurosti, care atunci era proprietatea lui Al. V.
Beldiman. Nu cunosteam pe nimeni in redactia ziaru-
lui. Tottli am vazut cu un deosebit orgoliu in numarul
din 18 Septembrie 1891, la loc de cinste pe paging
I articolul meu. Orgoliul meu era si legitimat: pen-
tru prima oars intram in arena atilt de jinduita de
mine a publicisticei.
Pentru ca cititorul sa cunoasca sterile de lucruri
din Cara noastra si felul cum se oglindcau in mintea
unui socialist incepator, redau articolul in intregime:
LA TARA
GIUVAERURI ADMINISTRATIVE
Stint in plimbare prin judetul meu natal. In urechi imi
rasuna mereu vorbele velocipedistului nostru Prim Ministru:
adevaratul partid liberal suntem noi, nu colectiviVii", §i ho-
sanalele jurnalelor guvernamentale pentru uric. ul pas facut,
de and ai notri sunt la arma Statului, in sensul imbungta-
Iirei administratiunei §i a stilrei taranului din cele patru un-
ghiuri ale faimosului Regat.
Cliteva exemple voi aduce; incep:

www.dacoromanica.ro
46 I. C. ATANASIU
Avem un medic de plasa, eel putin asa mi s'a spus de
oameni competenti. Sunt de 16 zile in asta plasa 5i nu 1-am
vazut, nici nu am auzit de el poMenindu-se.
In fiecare comuna este, adica ar trebui sa fie un mic de-
pozit de medicamente, intr'un dulap la Primarie, medicamente
de urgenta trebuinta ca: chinina, bismuth, un purgativ oare-
care. Ma due la Primarie deschid dulapul: ni5te iminei si obiele
de ale vatajeilor, garnisesc dulapul datator de viata. Cu toate
acestea impaludismul bantuie cu furie printre locuitori. Prin
curtile for zac pe prispe. De e5i pe camp vezi trantiti pe langa
lanul de popu5oi oameni ce se vaita. Si nici un ajutor.
Domnule Ministru de Interne, cauta to rog decretul de nu-
mire al medicului pla5ei Siret, judetul Covurlui, la o palma de
loc de Golii5eii d-tale.

**
Dar, daca medicul nu tie drumul spre casa sateanului bol-
nav, apoi subprefectul si toata 51eahta financiara Ca: percep-
tor, controlor, fie fiscal, fie al bancii agricole 11 nimere5te nu-
ai cleat.
Taranul, dupa o munca de o zi intreaga, vine acasa sa se
odihnea_sca. Pune Capul pe perna (de o are).
E ora 9 seara. Stau afara. Deodata un sgomot se apropie
din ce in ce, pana cAnd devine adevarat urlet salbatec. Vreo
zece insi pu5i de primar striga cat be is gura: Hai la bancd
(Creditul Agricol) nideuld ! Si cu bind manna ! ,Si la susea
nuleiciri I"
Taranul sare ars in sus. Si accasta trambita a unor arhan-
gheli de un nou soi tine in picioare, cu ochii deschi5i, Ira-
mantandu-5i capul cum sa-i impace pe toti, "pe bietul tilran ce
a doua zi trebue sa se inhame din nou hi jug.
* *
Scena se petrece in Pechea, re5edinta Subprefecturei. E zi
de targ (iarmaroc). Lume foarte multa. Stau in drum, de vorba
cu unul din edilii Comunei. Vorbeam de fel de fel de lucruri
foarte instructive. Asa, it intrebain ca unde e subprefectul de
nu se vede de fel grin targ. Apoi d-lui, imi raspunde, sade in
Galati si nu cam obiynueste sa iasei asa des in plasci". 0 nota
buns d-lui suhprefect pentru viitoarea ploaie de decoratiuni!
Pe 5osea se vede venind un grup: Primarul Comunei, un
caprar de dorobanti 5i trei soldati cu pu5tile pe umar dupd ei.
Eu: is spune-mi, badeo, ce inseamna asta desfa5urare de
forts armata? Pentru paza hunei randueli a targului, sau pen-
tru vreo urmarire de hoti?
Edilul: PAL hoerule, sa vezi d-ta. Paza targului o facem
singuri noi. Cat pentru hoti, ne-a ferit D-zeu; ca de o bucata de
vreme sunt mai toti pusi in cinuri (slujbe) de boeri. Soldatii
a5tia sunt concentrati si trimi51 eke cinci mai in fiecare co-
muna, pentru executarea darilor la Stat, Creditul agricol, boe-
resc 5i mai vArtos pentru executarea zilelor de prestatie la
5u5ea. De fiecare soldat se da doi lei pe zi si tainul.
Eu: Dar bine, nene, asta-i o adevarata calcare a legii fiscale
Si a drumurilor, care nu numai Ca nu spun nimic de asa exe-

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA SOCIALISTA 47
cutie, dar apoi contln chiar pedepse pentru slujbasii ce fac
exces de zel in urmariri si executiiri.
Edilul: Da, boerule, daca nu spune nimic in lege si ei o
fac! Vor si ei pe semne sa faca cum e mai bine (sic); tot
spun ca mergem inainte 5i eu vad ca am ajuns cum eram cand
era Catargiu la putere data trecuta.
0 fericiti hotentoti! Mai aveti ceva de invidiat acestei
Belgii a Orientului ?

Le roi s'amuse!"
0 voi popoare! luati pilda.
Era odata un subprefect, un judecator de Ocol (nu tocmai
betiv) si un spiter. Intr'o sears bausera tocmai atat cat sa li
se deschida pofta de a mai bea. La ora 12 noaptea se duc la
o carciuma. Bat sä li se deschida. Carciumarul, cam prost din
fire, refuza. Cei trei crai dela rasarit sparg usa; intra inauntru,
bat pe carciumar (Ca sa-I invete cum sa se poarte cu fetele
cinstite) si-1 inchid la subprefectura pans a doua zi, and 1-au
liberat, amenintandu-1 ca de o reclama cuiva ii inchid car-
ciuma.
Carciumarul, tot prost, a reclamat Inca dela 4 Septembrie.
Noroc ca cei mari, dupa al caror chip si asemanare sunt fau-
riti astia mai mici, au altceva de facut, decat sa se ocupe de
asa nirnicuri.
Localitatea: Pechea (Covurlui), pacientul Ghita Ba lnea,
carciumar.
Luxura, atrocitate, ilegalitate ! Iata lozinca celor ce ne
.conduc destinele. Domnii Ministri de Interne si Justitie au cu-
vantul !

Starea de progres si de civilizatie a unei natiuni se judeca,

pe HMO alte considerente, si dupa gradul de libertate al fie-
carui individ si dupa modul cum ea este asigurata de cei ce
stint delegati spre aceasta.
Cu cat un individ, ce nu atinge dreptul altuia se poate
misca mai liber, e pus la adapostul oricarei asupriri nedrepte
din partea puterii executive, cu atat vom zice ca natiunea din
care el face parte e mai civilizata. Si cu cat el va fi pus la dis-
cretia administratici, ca aceasta din chiar bun senin, si fara
sa aiba cel putin indrituirea, sa-i escamoteze dreptul cel mai
sacru cetatenesc, libertatea, cu atat vom zice ca natiunea din
care el face parte e mai inapoiata, mai barbara.
Din acest punct de vedere plecand, gandim ea lama noastra,
sub actualul regim, nu are nimic de invidiat celor mai salbatece
triburi din centrul Africei unde, la un semn al stapanului, capul
sciavutut caae.
Vreti o pilda ? Iat-o:
Un proprietar din comuna Manjina, plasa Siret, acest ju-
del, are angajat un administrator numit Teaca. Toti cei ce cu-
nose pe acest tanar, fericesc pe proprietar ca a avut many asa
de norocoasa. Tanar, inteligent, activ si mai presus de toate
cinstit. In vara aceasta pier doi cai de-ai proprietarului, dati

www.dacoromanica.ro
48 I. C. ATANASIU
in paza acestui administrator. Imediat proprietarul, un ofiter
aleg5tor in Colegiul I de Covurlui, cid o hartie la Subprefectura
ca hotul este tfinarul Teaca. Acesta are a lua dela proprietar
5000 lei; gurile rele spun ca proprietarul, vrand sa sfeteriseasca
administratorului, dach nu toti, dar cea mai mare parte din
ce i se cuvenea, a comis acest fapt. Subprefectul, trecand peste
bunele antecedente ale lui Teaca; trecand peste poziliunea ce
acesta ocupa; facand abstractie pang si de ceiace bunul simt
ii poruncea, s5 tie socoteala adica de faptul ca acest tartar avea
sä is dela proprietar de zece on valoarea cailor; fara nici o
forma de proces nici judecata, ridica pe administrator pe sus
si-1 inchide fara nici un mandat la subprefectura, unde-1 tine
cateva zile.
Mora la: Subsemnatul, fiindca votez in Colegiul I pot sa-mi
permit luxul de a face sa se inchida f5gaduind, bineinteles,
votul meu puternicilor zilei, pe mice om in deobste cunoscut
ca cinstit, pe o alegatiune numai a mea, ca mi-a furat un lucru
oarecare.
Aceasta in leatul dela Christos 1891, Lascar Catargiu fiind
ministru al trebilor din inauntru, V. Poenaru, prefect de Co-
vurlui, si Lascar Cernat subprefectul plasii Siret.
Ce buni de puscarie ati fi, voi conservatorilor care ne-ati
furat ce avem mai scump noi: libertatea!

CONCLUZIE :
Noi swaem adevaratii liberali".
General Florescu
De ccind partidal liberal-conservator e la putere, starea sa-
nitary a foranului s'a imbundtalit".
Ziarul Romania"

www.dacoromanica.ro
 CAP. V

ADANCIREA MISCARII SOCIALISTE

SALA SOTIR
ANTON BACALBASA
Desi unii dintre initiatorii miscarii socialists din
Bucuresti, dupa inchiderea Cercului de studii sociale
dela sala Franzelaru si dupa incetarea ziarului Drep-
turile Omului" s'au retras din miscare, totnsi alts die-
mente au venit sa le is locul, iar miscarea castiga in
extindcre. S'a simtit atunci nevoia unei sali de intruniri
si s'a luat cu chirie sala Sotir din Piata Amzei No. 12.
Mobilata foarte sumar, cu modeste mese si banci
lungi de lemn, cateva scaune primitive, iluminatil sara-
caeios, sala Sotir era frecventata de un numar mereu in
crestere de intelectuali, de tineret la care veneau sa se
adaugc, in numar din ce in ce mai mare, si muncitori
industriali, romani si straini. In fiecare Sambata seam
se lineau conferinte publice.
La tribuna se urcau rand pc rand: C. Mille, Anton
C. Baca lbasa, ambii oratori de rezistenta, apoi mai era
I. Nadejde, V. G. Mortun, in fine foarte rar C. Dobro-
geanu-Gherea. Fapt imbucurator: au inceput sa urce
tribuna Sotirului si reprezentanti ai muncitorilor ca :
Al. Ioneseu, Al. Georgescu (ambii lucratori tipografi si
mai tarziu patroni-tipografi), Nita I..Piturca lucrator
croitor, Constantin Olcescu, Ioiiita Tolontan si altii; in-
tre acesti altii, de notat mai en scams Arghir Parua, ciz-
marul prozator, asa cum in curand avea sa apara D. Th.
Neculup, cizmarul poet.
Conferintele de la sala Sotir au adunat si adus in
miseare un mare numar de intclectuali cari apoi s'au
profilat in viata noastra politica, artistica, stiintifica si
literara ca elementc de necontestata valoare.
4
www.dacoromanica.ro
50 I. C. ATANASIU
Astfel se cuvine sa notam pe: Stefan Popescu, ma-
rele nostru pictor, a carui arta este azi atat de a-
preciata;
Constantin Kiritescu, actualul director general al
invatamontului superior, distins naturalist §i autor al
unor opere de mare valoare. Citez intre altele: La Rou-
manie dans la guerre mondiale; Apararea Nationalci si
coala; Criza invatamantului secundar si Re forma Li-
ceului; Printre Apostoli. Si in fine atat de apreciata *KA
mare. lucrare: lstoria Rdzboiului pentru Intregirea Ro-
mtiniei, 1916 1919 (trei volume);
H. Sanielevici, care a onorat §tiinta romaneasca cu
apreciatele sale opere: Literaturd si yStiin a, Probleme
sociale si psihologice, Studii Critice, Alte cereetciri eri-
lice si filozofice, §i, in fine, opera care 1-a clasat §i in
strainatate intre oamcnii de pura *Uinta Si anume
printre cei mai de seama: La vie des mammiferes et des
hommes fossiles, dechiffree a l'aide de l'anatomie et de
la physiologic compared de l'appareil masticateur;
D. Anghel, I. Paun (Pincio) si St. 0. Iosif, poctii
atat de apreciati in lumea literilor.
Mai notez pe I. Teodorescu, marele ziarist, pe Simion
Sanielevici, azi profesor la universitatca din la§i, pe
Miron Mortun, pe d-rii Vranialici, Robin, Verzeanu §i
Spoiala, pe regretatul pictor Sol Sanielevici, mort in
rtizboiul de intregire, pe Iosif Sanielevici, mort acum
cati-va ani ca senator de Cihi§inau, pe C. Cosco, azi re-
dactor la Universal ", pe D. Karnabat, poet, azi redac-
tor la Indreptarea", pe N. Timira§, cunoscutul biograf
al lui Ion Creanga, pe S. Labin, azi economistul §i socio-
logul de valoare, corespondent al Adeverului" la Paris.
Mi§earea incepea insa sa se pronunte §i in adan-
cime.
Autorul cel mai de seama §i a§i putea spune unicul,
al propagandei in adancime, a fost Anton C. Bacalbaa
(originar din Braila), sau prietenul Tony", cum ii spu-
neau toti. Despre Anton Bacalba§a se spunea in mod cu-
rent s'a publicat §i in diverse portrete" ce i s'au M-
cut ca seamand cu Lassalle la vorba §i chip".
De§i cu o cultura §tiintifica socialists destul de re-
dusa, dar inzestrat cu o inteligenta sclipitoare, en un
talent de cuvantare in adevar remarcabil, cu ni§te nervi
escesiv de ascutiti, §i sub un fizic foarte plapand
cu o impresionanta rezistenta la oboseli §i la privatiuni,
Tony, Lassalle al Romaniei", era in adevar un propa-
gandist de mare anverguril. Nu numai prin cuvantarile

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 51

lui fermecatoare pronuntate in public la tribuna Soti-

rului regulat in fiecare Sambata sears, la mici intru-
niri de mahala, la serbarile zilei de 1 Mai socialist dar
in propaganda individuals pe care o facea, avea o ire-
zistibila putere de atractiune.
Tony nu stia ce inseamna oboseala. Zile si nopti el
disparea dintre noi. Cutreera mahalalele, se aseza la
masa vreunui muncitor si se impartasea si el din mo-
desta mancare a familiei acestuia; dormea in ()allele
saracacioase si pe asternuturi sumare prin casele lu-
cratorilor din mahala.
Numai rar, cand aceasta viata reusea totusi sa-i
doboare fizicul lui atilt de debil, atunci aparea Tony
in odaia vreunui student sau intelectual socialist.
A venit si in odaita mea de student... si, raza stralit-
citoare de lumina, mi-a inveselit odaia!
Draga. Atanasiule, azi e randul tau. Mancarea pe o
zi, canapeaua pe o noapte §i un pachet de ligari spe-
ciale. cu carton".
Perspectiva cheltuelii cu masa pe o zi a lui Tony
nu ma speria. Stiam la ce sa ma astept. Nu am cunoscut
un om mai sobru ca Tony pe vrcmea aceea. Fie din-
tr'un sentiment de delicateta pentru noi, studenti destul
de nevoiasi, fie ca era firea lui asa, masa pe o zi a lui
Tony era: dimineata cand aparea in odaie, un ceai sim-
plu cu o felie de paine; la amiaza o fleica la gratar,
paine, un cinzec de vin si o cafea. Daca in ziva aceea
nu aveam suma necesara care nu trecea de 1 leu
apoi d-1 Ghita Berbecu, patronul birtului economic cu
acelas nume, uncle mancam, Imi trecea costul pe dosul
cartelei de mancare. Seara masa lui Tony consta dintr'un
sfart dublu la gradina Rasca din str. Academiei, ca sa
ascultam admirabila orchestra condusa de batranul
Louis Wiest. Si atilt.
Noapteaun somn adanc pe canapea, a doua zi di-
mineata Imi multumea si pleca. Uncle? D-zeu stie. Fiind
ca in vremea aceea Tony, Lassalle al Romanier, era
sarac lipit, spre deosebire .de adevaratul Lassalle care
Cu renta lui modesty cateva mii de marci pe an
a putut trai destul de bine.
Sarmanul meu buget era gray atins cu cei 2-3 lei
cheltuiti. Dar cu ce avere asi fi putut eu plati, la varsta
aceea a mea, farmecul sub care traiam multa vreme Inca
dupa petrecerea unei zile atilt de radioase in societatea
lui Tony!
Dar aceasta risipa de rninte si forth precum si pri-

www.dacoromanica.ro
52 I. C. ATANASIU
vatiunile pe care cu vointa si le impunea Tony Bacal-
basa, si-au razbunat.
In plina ascensiune, in plina glorie, datoritil mare-
lui lui talent de orator si scriitor, atunci, cand la aclii-
postul Brij ei de ziva de maine, Tony, privea satisfacut
viitorul care ii suradea, el a fost rapus in floarea
varstei de o boala nemiloasa, careia fizicul lui phi-
pand nu i-a putut rezista.
In seara de 4 Octombrie 1899 si-a dat sfarsitul.
Dar de cativa ani, nu mai era Tony al nostru". Era
directorul ziarului Dreptatea", organ politic al lui N.
Fleva, si era si deputat al colegiului II de Ilfov.

www.dacoromanica.ro
 CAP. VI

AXA MISCARII SOCIALISTE

STRAMUTATA DIN IASI LA BUCURESTI
ZIARUL ZILNIC LUMEA NOUA"
C. DOBROGEANU-GHEREA

Pe cand la Iasi tactica Caei legale" &idea rezul-

tate apreciabile, in Bucuresti ,.Tinerii parizieni", ini-
tiatorii si conducatorii miscarii socialiste, continuau sa
imprime actiunii caracterul si mai ales fraza revolutio-
tiara.
Spre a se pune de acord cele doua conduceri, o de-
legatiune de Tincri parizieni" condusa de C. Dobro-
geanu-Gherea s'a dus la Iasi unde a luat contact cu 1.
Isladejde si V. G. Mortun. Diseutiuni interminabile spre
a impaca teoriile cu aplicarea practica in conditiunile
speciale ale 'aril noastre ; nu au dus la nici un rezul-
tat pozitiv. Ambele tabere s'au despartit ramanand fie-
care pe pozitiunea ei.
In Martie 1888 se retrage dela putere partidul na-
tional-liberal in frunte cu I. C. Bratianu, dupil o guver-
nare de 12 ani, si se alcatueste un guvern junimist de
tranzitie sub presedintia lui Theodor Rosetti, presedinte
de sectiune la Inalta Curte de Casatie.
La alegerile generale pentru parlament, conduce-
rea partidului socialist din Iasi consecinte cu tactica
luptei pc calea legale si parlamentara hotaraste stt
is parte si fixeaza urmatoarele candidaturi socialiste:
Iasi Col. III I. Nadej de
Roman Col. II V. G. Mortun
Roman Col. III V. G. Mortun
Galati Col. II D. Mano le

www.dacoromanica.ro
54 I. C. ATANASIU
Galati Col. III Panait Bujenita
Putna Col. III Eduard Petrovici
R.-Sarat Col. III Eduard Petrovici
Au fost ale0:
Iasi Col. III I. Nadejde
Roman Col. II 0 III V. G. Mortun
Era un necontestat succes pentru socialisti §i o
mare izbanda a tezei lui I. Nadejde §i V. G. Mortun, a
necesitatii luptei pe chile legale §i parlamentare.
In vremea aceasta randurile socialistilor intelec-
tuali din Bucure0i se ingro§au prin sosirea in Cara
rand pe rand a unor noui elemente din Occident ca:
doctor Jean Cantacuzino, D. Voinov actuali profesori
universitari D. Many, Iancu Procopiu, Georges Dia-
mandi, C. D. Anghel, fratii Mi§u §i Alex. Saulescu, C.
Crupenski, Chilimoglu, etc.
Pe de o parte, prin succesul electoral oblinut de
socialisti papa §i la Colegiul al HI-lea, pe de alts parte
prin proportiile nea0eptate luate de mirarea soda-
lists revolutionary in Bucure0i mai ales ea acest
partid dobandise in randurile sale un agitator de pri-
ma 'liana in persoana lui Anton C. Bacalba§a = gu-
vernul conservator al lui Theodor Rosetti, cat §i acelea
care i-au urmat la putere, incepusera a fi
Se hotar4te deci sa se is Ingsuri energice spre a se
pune zagaz miscarii socialiste mereu in cre§tere.
Prieteni personali ai conducatorilor socialisti d:
Bucure0i §i can aveau legaturi cu guvernul conserva-
tor, au prevenit pe conducatorii miscarii ca masurile.
guvernului aveau sa mearga chiar papa la .arestarea ca-
peteniilor: Gherea, Al. Radovici, C. Mille.
In fats gravitatii situatiunii, in toamna anului
1892, Gherea, Mortun §i Radovici s'au dus la Iasi 0 au
luat din nou contact cu I. Nadejde.
Sa notam, spre a ne da seama de aprehensiunile
justificate ale conducatorilor miscarii socialiste din
Bucure0i, ca la guvernul !aril venise partidul conser-
vator sub prerdintia de consiliu a lui Lascar Catar-
giu. Partidul conservator, in vremea ace.ea, provoca in-
grijorari (poatc legitime) organizatiilor liberale §i de-
mocratice si in special inteo masura mai mare orga-
nizatiunii socialiste.
Propunerea pe care o faecal' conducatorii miscarii

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 55
socialiste din Bucuresti era urmatoarea: Miscarea so-
cialist& este expusa la prigoniri, duse pans la ultimele
consecinte, din partea guvernului. Este absolute nevoic
ca un om ou autoritate, cu mare prestigiu, sa is condu:
cerea, sa scoata miscarea din fagasul revolutionar si
sa o Indrumeze pe caile indicate de starea politica a
arii noastre, deci pe calea unei actiuni legaliste. Ion
Nadejde dupe caracterul ce a imprimat miscarei
socialiste la Iasi, desbarand-o de formulele revolutio-
nare era singurul in masura sa intreprinda aceasta
opera. Ca concluziune au propus lui I. Nadejde s& se
mute in chip definitiv la Bucuresti si sa preia, cu pu-
teri dictatoriale, conducerea miscarii socialiste, dan-
du-i Indrumarile adecuate starilor de drept si mai ales
de fapt din tara noastra in acele vremuri. Au asigurat
pe Nadejde, care impovarat de o foarte grea familie
si cu resume banesti mai mult decat modeste, ca se va
Infiinla un ziar zilnic a carui conducere i se va lucre-
dinta; i se va asigura, astfel, o posibilitate cat de redusa
de existenta pentru el si familia lui.
I. Nadejde, cu o structure sufleteasca de adevarat
apostol dandu-si seama de gravitatea momentului
a acceptat propunerea. sSi parasindu-si modesta lui case
.din Sararie si o viisoara pe care o cultiva, s'a stramutat
la Bucuresti cu intreaga lui familie, alcatuita din sotia
lui, Sofia Nadejde, si 6 copii in varsta frageda. Toata
gospodaria lui din Iasi, agonosita cu atatea jertfe, cu
atata truda si mai ales cu atatea privatiuni, s'a irosit.
Odata cu venirea lui I. Nadejde la Bucuresti, mis-
carea socialist& primeste o noun viala. Este complect
reorganizata; si este Indrumata cu hotarlre spre o des-
voltare asa de Insemnata, ca dintr'o mica grupare al-
catuita in cea mai large a ei structure din intelectuali,
va capita in curand relieful unui adevarat partid po-
litic.
Acest partid politic a luat numele de Partidul soci-
al-democrat al Muncitorilor din Romania".
Pentru ca acest nou partid sii-si poata indeplini cu
succes misiunea lui, era necesar sa OA in primul
rand o presa pentru propaganda.
Inca din anul 1890 aparea in Bucuresti ziarul sapta-
manal Munca". Dar existenta. acestui ziar nu era asi-
gurata. Nu numai colaborarea era gratuitil, dar nu se
plateau nici cei care lucrau la administratie si nici ma-
car expeditorii. Asta Inseamna ca atat personalul" re-

www.dacoromanica.ro
56 I. C. ATANASIU
dactional cat si cel administrativ se schimba foarte
des: fiecare venea sa-si dea contributia de munca nu-
mai in ceasul pe care, intamplator, it putea zmulge
ocupatiflor proprii. Ordinca si continuitatea sufereau
cumplit. Cu toate acestea, in 1894, printr'o noun sfor-
tare, s'a scos §i un supliment lunar de propaganda pur
culturala, sub titlul Munca literary si stiintifice. Su-
plimentul era pus sub directia lui C. Popescu, pe
atunci student, foarte cunoscut mai tarziu sub numele
de dr. C. Popescu-Azuga. La hebdomadarul politic
Munca" an scris toti intelectualii can aveau deja ve-
chime in miscare; de asemenea au debutat acolo mai
multi tined, printre care citez pe fratii Simion si H.
Sanielevici, profesorul de azi C. Parhon, C. Z. Buzdu-
gan, Const. Graur, Jean Bart, Vasile Pop, S. Grossmann,
St. H. Streitman, Dim. Ionescu (mai tarziu profesor
la facultatea de medicind si medic cu mare reputa-
tie), B. Librescu, astazi medic si publicist la New-York.
Tot in Munca" pictorul St. Popescu *i-a publicat pri-
mele desenuri: .tablouri alegorice pentru numerele fes-
tive. Mihai Pastia a publicat in Munca" povesti deli-
cioase, Aline de fantazie si de verva, cu subtil inteles so-
cial; Wald viala el a fost urmarit de dorinta de-a le
aduna in volum, dar imprejurarile nu i-au ingaduit-o.
Suntem convinsi ca volumul n'ar fi deplasat nici azi:
valoarea documentary ar compensa ceeace timpul a
putut sa scada din interesul literar. A scris la Mun.:n"
si C. Stere.
Dar proportiile pe can inccpca sa le is miscarea,
faceau ca ,.Munca" sa apara insuficienta pentru nevoia
de extindere a partidului. Si atunci, in congresul al doi-
lea, tinut in Bucuresti in Aprilie 1894, s'a adus in des-
batere chestiunea infiintarei unei gazete zilnice.
Discutiunea urmata in jurul acestei chestiuni a fost
foarte amply si interesanta. Pentru infiintarea gazetel
zilnice au vorbit: Al. Ionescu, I. Nadejde, Al. G. Rado-
vici, G. Diamandi, Al. Georgescu, V. G. Mortun. Singu-
rii can au fost impotriva lansarei unei gazete zilnice a
partidului au fost C. Mille si Filip Gesticone.
Se pune la vot propunerea lui Al. Ionescu formu-
lata astfcl:
Congresul, dupa propunerea prietenului Al. Io-
nescu, in urma discutiilor urmate, hotaraste apariti-
Linea ziarului cotidian. Obliga Consiliul general de a
.,deschide lisle de subscriptii permanente pentru adu-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 57
narea de fonduri care sh facii fats cheltuelilor gazetei
..Si de a face abonamente la ziar, platibile odata sau in
cateva rate.
Indata ce fondul va fi indestulator, ziarul cotidian
sa ss inceapa a csi".
In aplauzele furtunoase ale congresistilor propune-
rea se voteaza aproapc in unanimitate. (Dare de seamy
despre desbaterile Congresului al II-lea) .
Hotararea Congresului din Aprilie 1894, pentru mo-
tive iisor de inteles, in care chestiunca finantarei ocupa
primal plan, a ramas cateva luni de zile neaplicata.
Atunci C. Dobrogeanu-Gherea spre a precipita in-
fiintarea organului zilnic ss spre a aseza conform obi-
ceiului sau si accasta chestiune in cadrul teoretic, a
tinut la Clubul Muncitorilor din Bucuresti, in seara de
1 Octombrie 1894, o conferinta asupra rostului la not
in tars al unui organ zilnic socialist.
C. Dobrogeanu-Gherea a fost figura cea mai pro-
eminenta alaturi de I. Nadejde si V. G. Mortun
din miscarea socialists.
Cu o solids cultura literary si sociologica, pe care
mereu §i-o desavarsea prin studierea a tot ce aparea
mai de seamy in aceste domenii in toate limbile,
Gherea a fost un adevarat revolutionar in aceasta ma-
terie in Cara noastra. Daca, fugind din Rusia uncle
a fost si el condamnat la ocnele siberiene Gherea
si-ar fi cautat ss gasit un adapost in oricare din marile
taxi occidentals cu siguranta ca el ar fi tinut ss acolo
un loc de frunte intrc conducatorii intelectuali ai mis-
carii socialists. Dar ceia cc in afara de intclectualita-
tea lui caracteriza pc Gherea, erau calitatile lui sit-
fletesti.
Stramutat din Iasi in Bucuresti, el °Mimi conce-
siunea exploatarii restaurantului Orli Ploesti. In ori-
ce domeniu de activitate, Gherea punca multa mints,
mita inima si facea maximal. In scurt limp el a ridi-
cat dcci restaurantul acela la inaltimea unei insti-
tutiuni superioare de arta culinary. Iar gratis ace
stci indeletniciri de birtas, Gherea putea ajuta cu
punga lui, totdeauna deschisa, si miscarca socia-
lists din Romania, dar si pe numerosii nihilists cc
se refugiau din Rusia pe pamantul ospitalier al tarii
noastre. Prin anii 1884-1885, Gherea inchiriase in Bucu-
resti, in plata Amzei, o camera vasty foarte sumar mo-
bilata, dar in care se gaseau vre-o 8-10 paturi. In per-

www.dacoromanica.ro
58 I. C. ATANASIU
manenta aceasta camera era ocupata de refugiati din
Rusia, veniti Fara nici un ban. Acolo prin in-
grijirea lui Gherea ei erau adapostiti, hraniti, im-
bracati si apoi expediati de el peste granita, cu pa-
sapoarte in regula si cu banii necesari, sere a face
loc altor refugiati, can veneau din Rusia.
Ce seri delicioase petreceam intre anii 1892 pa-
ne la 1916 cand in trecerea mea prin Ploesti in dru-
mul dintre Galati i Bucuresti, ma opream cote o
noapte la Gherea!'
In °di-lila lui din dosul marelui restaurant al O-
rli Ploesti, odaita care slujca si de sufragerie si de ca-
mera pentru musafiri, in jurul samovarului care 'si
depana calda lui armonie; in mijlocul familiei lui
Costica" (cum ii spuneam toti socialistii, batrani sau
tineri) se desfasurau ceasuri vrajite. Cum se uitau
acolo toate necazurile, toate amaraciunile ! In jurul
mesei rotunde pe care o prezida figura blanda si cal-
ma a d-nei Dobrogeanu (coana Sofia) si pc care Fanny
(Stefania, mai tarziu d-na Paul Zarifopol) o lumina
cu tineretea si frumusetea ei; in sgomotul placutelor
zburdalnicii ale lui Sasa (Alexandra C. Dobrogeanu-
Gherea) si in gunguritul lui Ione! (ultimul copil), sor-
beam cu nesat invataturile pe care Gherea le rrtspan-
dea cu atata &ankle, in mintile si in suflctele noastre.
Iar in timpul acesta resturantul era supravegheat tot
de refugiati politici. Pe aci s'au perindat Dicescu, An-
drei Dumitrescu, doctor Filip Codreanu, George Ma-
dan, Crivda, si altii.
Gherea a deslantuit pe campul sociologic si lite-
rar lupte crancene. A daramat prin Criticile" lui ne-
crutatoare, multi idoli, cari se asezasera deja solid pe
piedestalele lor. Dar in criticismul lui, punea atata
documentare stiiutifica, atata buns credinta si mai
ales atata urbanitate, ca insisi idolii detronati ii pas-
frau daca nu simpatia for dar desigur tot respec-
tul datorit onestitatii cu care el pasia pe arena acestei
lupte.
Pentru opinia publica Gherea nu era un militant",
pentrucil in luptele de toate zilele el nu iesea la iveala.
De fapt insa el participa in mod activ si intens la con
ducerca miscArii, era consultat in chestiile importante,
si, eel putin intre intelectuali, cuvlintul lui, dc cele mai
multe ori, era hotaritor. Nadejde vorbea de el cu toata
consideratia, recunoscandu -1 ca sef teoretic". Si cand se

www.dacoromanica.ro
 4.

Gherea, pe vremea primului volum al cCriticelor

www.dacoromanica.ro
60 I. C. ATANASIU

ivca o chestie mai grca era rugat sa se manifesteze, con -

cursul lui avand o inalta valoarc morals. Nu e de mi-
rare deci ca i s'a cerut o conferintii spre a cuceri patura
culla in actiunea pentru ziarul zilnic.
De cared Gherea .i -a tinut conferinta, pang in mo-
mentul de fata, imprejurarile au sufcrit schimbari im-
portante si multe din consideratiunile lui de atunci nu
vor mai fi valabile azi. Dar tocmai pentru a prezenta
cititorului starea de atunci a presei noastre, astfel cum
o constata Gherea, cred necesar sa reproduc rezuma-
tul conferintei lui, rezumat publicat in ziarul sapta-
manal socialist Munca" din 16 Octombrie 1894:

GHEREA DESPRE PRESA

NECESITATEA UNUI ZIAR ZILNIC SOCIALIST
S'a vorbit malt despre gazeta zilnica, in cat o mare parte
din cele ce voiu spune azi, va sunt cu siguranta cunoscute. Ast-
fel s'a vorbit ca o gazeta zilnica socialists e un admirabil mijloc
de propaganda socialists, e o arms de lupta practica, e un steag
imprejurul caruia se vor strange luptatorii. Vi s'a spus de sigur
Ca si mai insemnata e menirea gazetei zilnice prin faptul ca ea
va trata si limpezi toate chestiile sociale practice zilnice, din
punctul de vedere al socializmului stiintific, al intereselor mun-
citorimei. In sfarsit o gazeta zilnica °data ce va reusi, va fi
chiar o baza solids financiard pentru partida. Mai putin insa
s'a staruit asupra gazetariei noastre politice in general si asupra
rolului gazetei zilnice socialiste fata cu aceasta gazetarie. In
special voiu spune deci cateva cuvinte in aceasta chestie.
Ceeace caracterizeaza gazetaria politica la not e lipsa de se-
riozitate si de autoritate politica.
Gazetaria noastra n'are mai de loc influents asupra aface-
rilor statului, nu e de loc bagata in seams de oamenii politici;
gazetarii, cu cateva exceptii onorabile, sunt recrutati dintre
baieti ce n'au putut sa sfarseasca studiile, din tineri fara cul-
tura, lipsiti de orice autoritate politica si socials. Cativa zia-
risti mai seriosi, se plang, ei insisi, de aceasta lipsa de trecere
si autoritate.
In strainatate insa, in tarile civilizate, gazetaria e o mare
putere politics, e in adevar a patra putere in stat, iar zia-
ristul este un om cu autoritate, fata cu oamenii statului, cari ei
insii foarte des sunt ziaristi.

PRESA SI LUPTA DE CLASE

De Elude vine aceasta deosehire intre gazetaria strains si a
noastra? A da vina pe nepregatirea si necultura gazetarilor nostri
ar fi a arata putina perspicacitate, pentru ca chiar acest fapt

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 61

cere explicare; elemente mai culte si mai cu autoritate cand

intra chiar in ziaristica politica nu raman in ea. Cauza este mai
adanca, este insa-si dezvoltarea deosebita economico-socials a
tarei noastre si a tarilor civilizate din occidentul Europei. In
occidentul Europei, in Englitera spre pilda, sunt clase econo-
mico-sociale cu interese bine hotarate si bine deosebite si a-
ceste clase sunt reprezintate prin anume partide politice ce se
lupta intre ele pentru interesele claselor respective pe cari le
reprezinta. Astfel in Englitera gasim doua partide mari. Tory"
care reprezinta interesele marilor proprietari de pamant
Lorzi, si Whigs" care reprezinta interesele burghezimei, pro-
priu zise.

o410.0'

GIIEREA desen de Jiquide, 1894

Aceste clase au interese deosebite, de multe on protivnice,
iar fiecare class mare se imparte in sub clase si grupari, iarasi
cu interese deosebite si de multe on protivnice. Astfel burghe-
zimea se imparte in financiara, in industrials, in burghezime
mijlocie si mica; proprietarii de pamant, in mari 5i mijlocii,
etc. Toate aceste grupuri avand interese deosebite, aceasta deo-
sebire se manifesteaza in toate actele ceva mai insemnate, ale
politicei interne sj externe. La incheierea aliantelor, conven-
ttunilor, In votarea bugetelor, la punerea impozitelor, etc.
Se intelege ca in toate aceste cazuri, fiecare class si gnu-
pare de interese, cauta sa-si apere interesele sale, sa le faca sa
triumfe; pentru aceasta una din armele puternice e gazetaria
zilnica si gazetarul. Gazetarul politic, Wand parte din o ase-
menea clash' 5i din un anumit partici politic, care reprezinta

www.dacoromanica.ro
62 I. C. ATANASIII
aceasta clasa, trebuie sa apere prin toate argumentele posibile
si imposibile interesele clasei si partidei sale, trebuie sa faca
prozeliti pentru clasa sa, trebue sa caute astfel sa faca sa pre-
valeze interesele ei. Aceasta e foarte important, fiindca publicul
catre care se adreseaza ziarul e foarte mare si intins si deci
gazetarul are de unde sa capete prozeliti; dar aceasta e si foarte
grew, avand in vedere complexitatea fenomenelor sociale.
Vona Iua un exemplu din organizarea tmpozitelor ca sä ara-
tam cat de complexe sunt aceste chestii. Astfel un impozit pus
pe hainele lucratorilor industriali, in virtutea legei economice
dupa care orice om si clasa cauta sa scape de impozit puindu-1
in spatele altui om si altei clase e plata, trecand prin o mul-
lime de maini, de taranul care cumpara potcoave.

ROLUL GAZETARULUI
Avand in vedere aceasta complexitate a fenomenelor eco-
nomico-sociale, e elernentar ca ziaristul trebuie sa fie om cult,
pentru ca sa priceapa bine structura economics a societatei; ca
sä tie cum sa apere interesele clasei sale, trebuie sa fie om is-
cusit, pentru ca sa aduca argumentele cele mai nemerite, de si
foarte des false, in folosul clientilor lui, in sfarsit, trebue sa fie
si om cu talent pentru a prezenta interesele speciale clasei on
grupei lui ca interese ale natiunei intregi, pentru a da un as-
pect ideologic si moral unor interese meschine. Astfel dar, prin
calitatile culturale, intelectuale, morale si foarte des imorale,
cari se cer gazetarului in strainatate, prin rolul lui de pazitor
neadormit al intereselor clasei in vecinica lupta cu alte clase,
se explica perfect importanta si autoritatea ce o are gazetarul
In strainatate si puterea ce are presa acolo. Baca trecem de la
gazetariea burgheza din occidentul Europei la cea socialists,
apoi dedsebirile intre .ele vor veni din deosebirile de clasa ce
ele reprezinta. Gazetarul socialist reprezinta si apara tot inte-
resole unei clase si acestea sunt interesele clasei sau claselor
muncitoare. Deci, el are un rol asemanator cu al gazetarului
burghez, i se cere cultura, talent, plus insa, inoralitate multi.
Clasele muncitoare, dupa cum voiu dovedi in and conferinta,
sunt singurele in al caror interes e descoperirea adevarului so-
cial nefalsificat. Ziaristul socialist trebuie deci sa fie moral.
Ziaristica socialists reprezinta alts clasa, dar, cu toate deose-
birile profunde cari ies de aici, ea se aseamana cu cealalta
prin importanta ei politico - socials pentru clasele respective,
prin autoritatea ce o are si prin faptul important ca reprezinta
ca si celelalte, credincios, s'ar putea zice aproape adequat, clasa
si partida sa.
Daca trecem acuma, din strainatate, in tail la noi, vom ye-
dea pe data cum deosebirile intre presa de acolo si cea de aid
depind de deosebirile starei noastre economico-sociale. La noi
in tars, clase deosebite cu interese deosebite si bine hotarite
nu prea exists. La noi proprietatea fonciara, industrials, finan-
ciard e foarte des amestecata in aceleasi mini: de multe on ban-
cherul are si mosii, tot el are stabilimente industriale. Nedife-
rentierea claselor, amestecarea for de multe on haotica, face

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISM 63
ca o clash sa nu simta si sa n'aiba nevoie de o gazeta pentru
apararea intereselor, cari in urma urmei nu stint amenintate de
alts class. Si daca exists chiar deosebire manifests intre inte-
resele comertului orasenesc de o parte si proprietarii fon-
ciari si arendasi de alts parte, apoi aceste deosebiri n'au intrat
Inca in constiinta claselor respective.
Toate clasele stapanitoare impreuna, ar putea fi amenin-
tate in interesele for de clasele muncitoare, insa acestea nu sunt
organizate, nu reprezinta Inca o putere serioasa, iar presa tor,
presa socialists, e slabs. Astfel dar clasele stapanitoare n'au
nevoie numai decat de o presa aparatoare a intereselor tor. Dar
mai este ceva si mai important. Cea mai puternica arms a unei
clase in lupta ei este puterea politica, puterea organizata a sta-
tului; de aceea principala preocupare a unei clase in lupta cu
alte clase este cucerirea statului, punerea manei pe guvern; pen-
tru acest scop este un minunat mijloc gazeta care face agitatie
in folosul clasei si partidei ei, recruteaza partizani si voturi si
a. m. d.

ROSTUL REDUS AL PRESEI IN TARA NOASTRA

La noi insa in tars din cauza unei legi electorate pacatoase
si a unor moravuri electorate si mai pacatoase, numarul alega-
torilor in colegiul I-iu si al II-lea e foarte neinsemnat, iar nu-
marul acelora cari in calitate de oameni politici conduc, fac si
desfac afacerile statului, fara exagerare, poate sa fie socotit la
trei sau patru mii de oameni. Aceasta mans de oameni se Im-
parte in partide, se lupta, si din salmi ei scoate guverne. E evi-
dent insa ca pentru aceasta mans de oameni nu e nevoie de
gazete ca arms de lupta: ei se cearta si se inteleg intre ei en
famille" si un post de subprefect pentru un nepot sau o Ca-
tedra pentru o cumnata este de sigur un argument mai puternic
pentru recrutarea voturilor decat articolele cele mai puternice
de gazeta. In astfel de conditii eel mutt o gazeta politica poate
sa serveasca pentru calomnierea si insultarea protivnicilor si
aceasta nu atata ca tin milloc de distrugere a protivnicilor cat
ca o razbunare, ea o rasuflare a urei pricinuite de invidie si de
pofte neindestulate. Cum vedem deci, in viata noastra politica
si socials nu este nevoe de o puternica gazetarie politica; dar in
organizmul social, ca si intr'un organizm biologic, cand nu este
nevoie de un organ, el nu poate sa se dezvolte si sa existe. E
deci explicabil acuma de ce oamenii mai culti si mai de ta-
lent, cu mici exceptii, chiar cand intra in jurnalistica, in cu-
rand simt ca locul for nu e acolo, si pleaca. E deci acuma per-
fect explicabil dece nici publicul, nici oamenii de stat la noi nu
dau nici o importanta gazetariei. In privinta aceasta citez ur-
matoarele cloud intamplari. In Camera la noi un deputat ataca
pe un ministru cetind, intre altele, o bucata dintr'o gazeta mi-
nisteriala. Ministrul foarte mirat l'a intrerupt: Dar ce-mi ci-
testi din gazete, nu stii cum se fac gazetele la noi?" Alt fapt cu-
rios e luat din Natiunea", gazeta raposatului Dumitru Bratianu.
In aceasta gazeta era un colaborator socialist care polemiza din
partea gazetei cu anarhistii astfel: Noi social-democratii, noi

www.dacoromanica.ro
64 I. C. ATANASIU
socialistii nu trebuie sa fim amestecati cu anarhistii".) Inclii-
puiti-vd o gazeta liberald strains, Times" Le Temps" KM-
nische Zeitung" etc. scriind: noi social-democratii, noi socia-
listi" etc. Ar fi un scandal european! La noi insa, se pot toate,
pentru ca in definitiv, gazetele nu reprezinta, politiceste vor-
bind, nimica, sau cel mult, niste personalitati sau coterii po-
litice. In ce priveste relatia publicului cetitor Nth' cu gazetrtria
zilnica, apoi ea se caracterizeaza prin modul tipic cum publicul
in foarte multe cazuri cumpard ziare si isi exprima opiniile
sale: Bdete da-mi gazeta cutare, s5 vedem ce mai minciuni
spune"; iar dupa ce sffirseste de cetit, exclamii cu satisfactie:
Bine i-a dat la cap", acest bine", referindu-se in conserva-
tori, liberali sau rege, dupd cum si cetitorul e liberal, conser-
vator sau antidinastic. Cum vedem deci, publicul degeaba acuza
gazetaria noastra, el cere stiri senzationale fie si mincinoase,
cere violet*, si i se dd aceea ce cere, dar nici publicul nu e
tocmai vinovat, pentru c5, dupa cum am vazut, alt rot politic
nu prea are gazet5ria la noi.
Se intelege, gazetiiria aduce si foloase insemnate, astfel sore
pild5 sunt denuntarile, facute prin presa inaintatd, calcdrilor
de lege, brutalitatilor si a fel de fel de nedreptati; in privinta
aceasta, rolul presei e foarte bineffiedtor, dar aceasta priveste
rolul ei moral, si noi vorbim aici despre rolul ei politic, care,
(WO cum am vazut, dacd nu e nul, apoi e foarte neinsemnat.

MENIREA GAZETEI ZILNICE SOCIALISTE

Gazeta zilnica socialists la noi in tars insa trebue sa fie
altmintrelea. Gazeta zilnica socialists nu va Uai prin stiri sen-
zationale si false, prin scandaluri sau violente extreme. Pentru
aceasta garanteazd nu numai onorabilitatea si corectitudinea
celor can vor fi insfircinati sa conducd gazeta, nu numai prin-
cipiile socialiste can se opun hotar5tor unei astfel de tactice,
dar o garantie este chiar si aceea ca conduc5torii gazetei n'au
nici un interes de a o preface Intr'o intreprindere comercia15,
fiinded nu e proprietatea lor. In cat priveste personalitutile si
extremele violente, cari sunt ltrana predilectri a gazetariei
noastre, gazeta zilnica nu va alerga la ele, nici n'are interes sa
fie violentd, fiindea violentele extreme se fac la noi mai ales in
vederea venirei la guvern, pc cand partidul socialist, pentru
moment, nici n'are acest grind, fiincicd venirea la guvern a par-
tidului socialist va fi posibila numai dupd ce socialismul va
invinge definitiv in occidentul Europci. Gazeta zilnicd socialist5
va trebui sa fie o nota noun in ziaristica noastra, fiind abSolut
corectii, adevarata si cuviincioasit. Dar gazeta zilnic5 socialist5
se va deosebi de celelalte si prin faptul ca va trebui sa repre-
zinte cu adevarat partidul muncitorilor. Muncitorii organiziln-
du-se politiceste, ca o clash' deosebitd, gazeta trebue sri repre-
zinte aspiratiunile acestei clase, trebue sa fie un strajer neaclor-

") Ziaristul la care Gherea face aluzie este Anton Ba-

calbw.

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA SOCIALISTA 65
mit al intereselor ei. Si gazeta zilnica trebuie sa faca si mal
mult, ajutand organizarea unui partid puternic al muncitorilor,
care e acuma numai la inceputul lui.
Dar avand o sarcina de implinit, atat de grea si de impor-
tang, si responsabilitatile ce cad asupra gazetei sunt foarte
mari. Fiecare pas fall, fiecare greseala pe care o va face gazeta,
se va resfrange asupra partidului intreg. In privinta aceasta avem
exemplul cu un articol mic, dar injurios, la adresa d-rului
Lucaci si tiparit in Munca", acest articol gresit, deli nici pe
aproape nu reprezinta vederile si tactica partidului inuncitori-
lor, a fost intrebuintat ca arms de lupta contra partidei intregi
si la alegerile din Ploesti a fost intrebuintat ca arms principala
contra prietenului Radovici.
De aici se vede cat de pagubitoare pot sa fie greselele de
tactica practica facute de gazeta partidei. Sunt mult mai pagu-
bitoare de cat greselele de doctrina, cari pot sa fie usor indrep-
tate prin discutie. Se intelege ca aceste pericole nu suet aratate
pentru a stingheri aparitia gazetei, ci pentru ca sa fie inlaturate
pe cat cu putinta.
Se intelege ca de la inceput, mai ales, va fi imposibil de a
nu face greseli. Aceasta va fi cu putinta numai cand gazeta va
fi bine organizata si va avea un personal indestulator si bine
plant, pentru aceasta insa trebuie mijloace banesti. Avand in
vedere marea importanta ce trebuie sa aiba o gazeta zilnica,
toti membrii partidei socialiste trebuie sa faca cele mai mari
jertfe banesti, pentru aparitia ei. Daca se vor face, sunt sigur
ca gazeta va indeplini menirea ei de a fi cea mai sigura arms
de lupta si eel mai bun mijloc de propaganda pentru partidul
socialist din Romania".
Aceasta expunere a lui Gherea, care pentru cititorii
de azi arc valoarea ineditului si prezinta in mice caz
interesul curiozitatii istorice, atunci a avut un impor-
.tant efect practic : a intensificat in chip considerabil
sfortarile pentru realizarea ziarului zilnic.
La 1 Noembrie 1894 se lanseaza ziarul Lumea
Noua", organ zilnic al social-democratiei romane"
pus sub Directiunea Consiliului general al partidului".
Lumea Nona" a fost un organ de mare tiraj, la ca,
re au colaborat scriitorii cei mai de seamy din partid
si toti scriitorii tineri.
Notez pe : Ion si Sofia Nadejde, Gherea, Al. G.
Radovici, V. G. Mortun, Al. Ionescu, C. D. Anghel, 1.
Teodorescu, Anton Bacalbasa, Emil D. Fagure, N. Qui-
nez, Th. V. Fiqinescu, G. D. Pencioiu, S. Sanielevici.
H. Sanielevici, G. Ibraileanu, Iacob Taranu, Sergiu
Cujba, Joan Pilun-Pincio, C. Z. Buzdugan, ArVireanu,
V. I. Pella, B. Branisteanu, dr. Stalled, dr. Steuermann-
Rodion, dr. Ghelerter, Tache Georgescu, C. Popescu-
Azuga, Al. F. Mihail, St. Pella V. Cozmin, G. N. Manta.
5

www.dacoromanica.ro
66 I. C. ATANASIU
Mihail Costea, T. Corodeanu, A. Toma, Eugen V aian; S.
Grossmann, I. Husar, B. Librescu, St. 0. Iosif, Vasile Pop.
Al. Smelt, Iosif Nadejde, M. Carp, V. I. Popovici, Const.
Graur, Const. Sandulescu, S. Labia, D. A. Teodoru, C. A.
Teodoru, Al. Georgescu, Max Vexler, Vanda F. Mihail,
Const. Vranialici, Gabriel Robin, Grigore Panaitescu,
Constantin Niculescu-Telega, pictorul Stefan Popescu.
Elena Farago, C. Parhon, Adrian Verea, Glicsman (d-rul
Ygrec), G. Draganescu, Micu Samuil, G. Sprangate
(Iorgu Ionescu), Iosif Bolocan, I. Negreanu, D. A. Gor-
gos, Z. C. Arbore, C. N. Bour, Th. Cornel.
Am insirat aceste nume, asa cum mi le-am amin-
tit in fuga condeiului, fard nici o ordine. De fapt lista
colaboratorilor e mult mai mare. Adaog ca am colaborat
si eu la Lumea Nour, in tot timpul aparitiei ei. La Lu-
mea Nona literara si stiintifica" care aparea saptamanal
din anul 1895, scriau si o sums de simpatizanti, cari la
actiunea politics militants nu participau ca, de pilda,
profesorii Gh. Nadejde, D. N. Voinov, Paul Bujor, V.
Sion, mai tarziu director general al serviciului sanitar.
si G. Proca (poetul 0. Carp, autorul duiosei Doine, atat
de celebra pe atunci!) ; ocazional si C. Radulescu-Motru
cata insemnatate s'a dat apariliunei unui ziar so-
cial-democrat in Romania si cum a fost apreciat acest
act, o dovedeste scrisoarea trimisa de unul dintre frun-
tasii social-democratiei germane, August Bebel. 0 re-
dam clupa cum a fost publicata in ziarul Lumea Nour
din 5 Noembrie 1894:

SCRISOAREA LUI BEBEL

Stimate prietene,
Vestea ca prietenii romfini, cari stau ca o santinela in
poarta sud-estica a Europei, au hotarit scoaterea unui organ
zilnic de partid, ne-a umplut de mare bucurie si multamire.
Vedem in acest fapt un nou semn de neoprita si victorioasa
patrundere a ideilor socialiste in toate tarile cu cultura mo-
derns.
De sigur cä in aceasta indrasneata incercare, a careia reu-
sita o dorim din inima, yeti avea de luptat cu multe greutilti;
dar uncle si cand dificultatile au impiedicat vreodata pe so-
eialisli sa faca ceeace credeau trebuitor, in interesul marei for
cauze! Si doard incercarea e o jumutate de izblinda.

www.dacoromanica.ro
 _F

r4, 4.47:.

Now.
1-
Proor---"
re-

r 1/
. - t

./
..

4111111° . , .2;7 item 0:41C '5r.*

Un grup de colaboratori ai .Lumei Nona.. Dela stanga la dreapta: sus: C. Vranialici, I. Teodorescu, G.
Robin, S. Sanielevici, Gr.www.dacoromanica.ro
Panaitescu; jos : C. Niculescu-Telega, St. Popescu, I. PaunPincio
68 I. C. ATANASIII
Cine a luat, ca mine, parte la miscare timp de 30 de ani,
a incercat multe infrangeri, dar a castigat si atatea izbanzi,
salute fiecare noua largire a campului de agitatie pentru ideile
noastre, cu cea mai mare multamire si trage de aici din nou
convingerea de finals victorie a cauzei noastre.
De sigur, nici voi nu veti fi crulati de lupte grele, si ele vor
deveni cu atat mai grele, Cu cat va deveni si mai roditor pa-
mantul in care yeti semana germenii ideei socialiste.
In aceasta privinta Germania este un exemplu clasic. Eve-
lutia partidei, care s'a savarsit pas cu pas °data cu tvolutia
si intinderea modului de productie capitalist, de mult a insuflat
vr5jmasilor nostri frica si groaza. Intaia incercare (1875) de
a pune stavila evolutiei partidei prin inasprirea legilor penale,
a cazut dupe ce mijloacele administrative pentru ajungerea a-
cestui scop daduser5 de asemenea grey. Incercarea cazu din
pricina rezistentei diferitelor partide hurgheze, cari ar fi apro-
bat bucuros o inasprire a legilor penale in potriva social-demo-
cratiei, dac5 nu s'ar fi temut ca aceste legi inasprite se vor a-
plica si impotriva opozitiei hurgheze.
Trei ani mai tarziu (1878), majoritatea partidelor hur-
gheze, inspaimantate de atentatele impotriva batranului impa-
rat, atentate puse cu rea credinta in spinarea social-democra-
tiei, a consimtit la fabricarea unor legi exceptionale cari ne-au
si apasat timp de 12 ani. Dar ele n'au putut pune stavila des-
voltarii partidei. Din potriva, uriasa desvoltare economics, prin
care trecu pe vremea aceea societatea noastra hurgheze, a creat
mereu nou teren pentru ideile noastre. Cu toate prigonirile de
tot felul, prietenii lucrara inainte pe ascuns, neodihniti 5i fail
ragaz si tend la 20 Februarie 1890 se facura primele alegeri
generale sub guvernul actualului imparat ,se vazu ca partida
odinioara cea mai slabs a Germaniei ajunsese acum cea mai
tare. Numarul voturilor pentru candidatii partidei se ridicase
sub domnia Iegei exceptionale de la 311.000, sate au fost in
1881, la 1.427.000 in 1890. Legislatura exceptionale era prin
aceasta osandita, Iegea exceptionale cazu.
Dar noul curs" n'a incetat a ne face zile amare. Din darea
de seams a consiliului partidei noastre la congresul de anul
acesta de In Frankfurt, reiese ca in acesti 4 ani Ii s'au aplicat
partizanilor nostri 351 de ani 8 luni si 11 zile de inchisoare si
114.519 marci amenzi.
Si partida sta din nou in fata unei not faze de desvoltare
a tacticei adversarilor. Cresterea ei neincetata in alegerile pe
anul 1893 a intrunit 1.785.000 de glasuri nu-i lass 'n pace
pe dusmani, grija de viitor ii nelinisteste, si de Aficeea atenta-
tele anarchiste de primavara si vara trecuta din Franta si
Italia an trebuit sa le dea prilejul de mult cautat de a inscena
o noua goand impotriva noastra.
Lupta impotriva ideilor subversive" si pentru religie, mo-
raid si ordine, s'a incins pe toata linia. Precum in luptalmpo-
triva noastra a cazut ca jertfa deja cel dintaiu cancelar (Bis-
mark), astfel cazura acum, Caprivi si Eulenburg, inainte Inca de
a putea indrepta impotriva noastra o lovitura deciziva. Partida
rastoarna cancelar si ministru Inca inainte de a veni la putere..

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 69
Ce se scorneste arum impotriva noastrA cu speranta de a
ne nimici insfarsit, asta se va arata zilele astea. Dar on cum ar
fi, von' intreprinde lupta cu singe rece si neclintiti, convinsi
fiind ca on ce ni s'ar pregati n'ar putea decat s'a graeasca
izbanda cauzei noastre.
Ceeace se petrece la noi pe o scars mare, nu va lipsi nici
dela vol in' cursul vremei si potrivit imprejur5rilor trirei
voastre.
Sunt convins ca va avea acelasi rezultat ca si la noi, numai
sil intreprindeti lupta curagio§i §i Ring sfiald.
Salut noul organ social-democrat cu strigatul:
TrAiasca social-democratia internationals.
Fratie,
A. Bebel

Tactica noului partid al muncitorilor din Romania

este fixata definitiv: este tactica legala, este lupta poli-
tica, este.lupta parlamentara.
Nadej de, cu energia lui masiva §i cu voinla lui ne-
infranta, izgone§te in chip cateodata chiar brutal
toate incercarile si rama§itele spiritului revolutionar §i
anarhist din noul partid (sau din noua partida, cum o
numea el cu o indaratnicie denuia de o cauza mai
bona) .
Axa mi§carei socialiste din Romania s'a stramutat
din Ia§i §i s'a fixat definitiv la Bucure§ti. Iar tactica in-
staurata in noua mi§care a fost: calea legala".

www.dacoromanica.ro
 CAP. VII

PARTIDUL SOCIAL-DEMOCRAT
AL MUNCITORILOR DIN ROMANIA
CLUBURILE
a) CLUBUL MUNCITORILOR DIN BUCURESTI
b) CLUBUL MUNCITORILOR DIN GALATI
C) CLUBUL MUNCITORILOR DIN BRAILA
d) ALTE CLUBURI

Partidul social-democrat al muncitorilor din Roma-

nia", acesta este titlul pe care l'a dat I. Nadej de fostu-
lui partid socialist, spre a se pierde definitiv orice nu-
anta revolutionary din noua miscare socialists.
Nu era un capriciu inovator al lui, dar era o rup-
tura brutala cu trecutul si indrumarea miscarei socia-
liste pe adevaratele ei fagasuri, o caracterizare impre-
sionanta dar si reala a luptei de class in cadrul legal si
constitutional.
In actiunea renovatoare, I. Nadejde a fost ajutat
in chip neconditionat de fruntasii miscarii socialiste :
C. Dobrogeanu- Gherea, Al. Radovici, V. G. Mortun,
Iancu Procopiu, Georges Diamandy si altii. A intampi-
nat insa si rezistente si nu din cele mai domoa1e.
Dar cu I. Nadej de pe terenul principiilor si al
aplicatiunii for practice, nu se putea glumi.
Venit din Iasi cu aureola lui de martir (isi pierdu-
se catedra de profesor pentru ideile lui socialiste), cu
o intransigents salbateca pentru credintele lui (respin-
sese propunerile profesorilor Titu Maiorescu si V. Burls
de a renega credintele lui si de a se inscrie la Cercul
Junimea", ca sa fie apoi reintegrat in invatamant), cu
reputatiunea unei vaste culturi in toate domeniile lite-

www.dacoromanica.ro
 MIWAREA SOCIALISTA 71

raturii si stiintci (uimise pe profesorii lui la examenele

din liceu, dela bacalaureat si dela Universitate), cu o
\viata familiars de o onestitate si o curatenie in adevar
puritans (Nadej de a lost unul din foarte rarcle sped-
mene de monogam), cu o onestitatc de caracter in ade-
var althea (Nadejde nu a cunoscut nici un compromis
cu tentatiunile ambiante), cu o structure fizica si ner-
voasa care-1 asezau pe planul omului perfect si corn-
plect normal si echilibrat, Nadej de isi putea impune
vointa lui fermil dusa cite odata chiar pang la o bruta-
la primitivitate, fard putinta de a i se rezista.
Dar in schimb: la acest colos, masiv, barbos, cu colo-
ritul fetei tuciuriu, cu miscarile lui greoaie... ce dulcea-
tii fermecatoare in ochii lui de miop, ce dragalasenic
in expresiuni, ce naivitate de o nevinovata copilarie in
glumele lui cand sedea in intimitate eu prictenii lui
in jurul unei cesti de ceai, unei halbe de here sau unui
pahar de yin inofensiv, extras din viisoara lui dela Iasi!
Atunci, atletul fizic, supra-omul stiintific si social-
democratul de un sectarism salbatec, disparea. 0 fire
blanda, duioasa, a tot-iertatoare si a tot-ingaduitoare ii
lua locul. Cu atari insusiri fizice, intelectuale si senti-
mentale I. Nadej de a luat in mainile lui vanjoase si
necrutatoare directiunea miscarii socialiste din Roma-
nia. Asa 1-am cunoscut, atunci, in 1892, cand terminan-
du-mi studiile universitare am plecat la Galati.

Propaganda in tarn isi dadea roadele ei. Ea mer-

gea, evident incet, dar mercu progresand.
In linia organizarii partidului muncitorilor se a-
lege in Congresul I din anul 1893 un Consiliu General
al partidului care sa conduce miscarea.
Este interesant, pen tru fixarea tacticei viitoarc a
partidului social-democrat al muncitorilor din Romania
sa prezintam, ca evolutie istorica, raportul adresat de
Consiliul General al partidului critre Congresul al II -lea,
tinut in Bucuresti in Aprilie 1894.
Citam:
Astfel nu este nici o deosebire de vederi ca partidul in
lucrarea lni preened trebue sa mearga pe cAile legate. Acest
punct care odata putea sa formeze intru catva un punet de ne-
intelegere, acum e cu desavarsire lamurit. Cum am zis, insasi
lucrarea practice socialists a aratat cum calea legala e aceia
care aduce cu adevarat foloase miscarii socialiste".

www.dacoromanica.ro
72 I. C. ATANASIIT

Si mai &parte:
Acei earl au interes ca legile sa fie in adevar pazite, sunt
muncitorii, care fiind clasa cea slaha si obisduita, suffir grozav
de aceste calcari de legi. Muncitorii deci si partidul ce apara
interesele Joe, social-democratia, au tot interesul ca legile s'a
fie respectate, ca sa triumfe starea de drept in contra starei de
fapt. Socialistii s'au r.:Atat aparatorii legilor si tailor legale, iar
clasele stapanitoare si partidele for politice calca in picioare
in fiecare zi legile tarei; aceasta vine din interesul ce are so-
cial-democratia romans de a gpara legile si de a rainiine o par-
tida legaral, si din interesul ce au partidele burgheze de a fi im-
potriva legilor. Chiar dac'd n'ain fi pentru caile legale, intere-
sul ne-ar sili sa fim cei mai legali".
Sa studiern si mersul catorva cluburi mai impor-
tante spec a nc da seama de progreselc miscarii so-
cialiste.

CLUBUL MUNCITORILOR DIN BUCURESTI

La Bucuresti fiinta unui club al muncitorilor inca
din anul 1890.
Acest club a fost infiintat gratie mai ales staruin-
telor lui I. Nadejde §i V. G. Mortun, ambii deputati in
parlament alesi in 1888.
La 25 Februarie 1890 s'a scos un ziar Munca", ziar
social-democrat saptamanal.
La 19 Aprilic (1 Mai 1890) s'a serbat pentru prima
oars, ca de altfel in toata lumea, ziva de 1 Mai socialist
botarita de Congresul din Paris.
La 31 Octombrie si la 6 Nocmbrie 1890 partidul
muncitorilor is parte pentru prima oars in Bucuresti la
o lupta politics, la alegcrile comunale; iar in primavara
anului 1891, la alegerile generale pentru parlament, sub
guvernul conservator L. Catargiu-G. Vernescu-general
Florescu, socialistii pun candidati in Bucuresti In Cole-
giul II pc: I. Nildejdc, V. G. Mortun, C. Mille si Al. Io-
nescu.
S'au organizat si o serie de conferinte pentru tine-
retul intelectual. S'a distins, Intre altii, H. St. Streitman,
prin doua conferinte de mare valoare Ches-
tia femeii si Geneza conceptiei materialiste.
Tot in acest an 1891 s'a hotarit infitntarea unei
brutarii cooperative muncitoresti, dupa pilda coopera-
tivei Vooruit" din Belgia.

www.dacoromanica.ro
 CERCUL STUDIILOR SOCIALE, IN 1892

' ..:. .. ,r ' le. 4 V' :;. lie' ' I,

.t - -.., P.
,
71' i
.t2
?44:
A r-
.4 li
I
4 b..1.-- ;1
:,---..4-0*--
I
I ...X .a -;.1-' . e z,
n '
1

:,.. ,1 ,, I Gt. 6 x" -.

; '
-.
o
D _, 41 d /. k '
N.,
. Ail . A.7' '...Y ..., 44
....

...
- ...:;..e . :, ii--

Lti
r ,
W.
'.4=:-..,
JP A

4.11111. www.dacoromanica.ro
74 I. C. ATANASIU
In cursul anului 1892 continua si se desvolta actiu-
ilea de organizare interna §i de propaganda. Sc reinfiin-
teaza Cercul Studiilor Sociale".
In cursul anului 1893 Clubul muncitorilor din Bu-
cure,5ti desfa5ura o mare activitate.
Serbarea de 1 Mai muncitoresc capata la Bucure5ti
(ca de altfel si la Galati 5i la Craiova ) un aspect in a-
devar grandios pentru timpurile acelea. Peste 5000 de
manifestanti pe strada cu drapelele ro5ii, 15 societati a-
filiate cu drapelele lor, o multime de pancarte cu diver-
se inscriptii: Vrem votul universal", Vrem 8 ore de
munca", Vrem repausul duminical", Jos legea expul-
zarilor", etc, etc., pests 10.000 de participanti la gradina
unde se tineau discursurile, prezinta miFarea sub ade-
varatul ei aspect impunator.
Propaganda inceputil intre femei duce la infiinta-
rea in luna Iunie, a societatii Ajutorul" a femeilor.
In cursul anului 1893 in Octombrie se reiau confe-
rintele publice. La tribuna: I. Nadejde, A. Bacalbasa,
C. Mille, Zamfir Filotti, Traian Demetrescu (Tradem)
C. Dobrogeanu-Gherea, I. L. Caragiale, V. G. Mortun,
Al. Ionescu, Al. Georgescu, Al. Cantili, D. Dulceanu-
Ziissmann, G. Niculescu, S. si H. Sanielevici, C. D. An-
ghel, Al. G. Radovici si altii.
La 10 Octombrie 1893 se line in sala Dacia o intru-
nire in adevar grandioasa pentru obtinerea repausului
duminical.
La 2 Ianuarie 1894 se produce o achizitiune foarte
insemnata pentru partid, prin afilierea la el a societatii
.,Colosul" a mecanicilor, in care este ales ca pre5edin-
te de onoare deputatul V. G. Mortun.
La 8 Ianuarie 1894, ca rezultat al unei vii agitatii
pentru votul universal, se tine o mare intrunire publica
in sala Dacia, la care iau cuvantul: A. V. Beldiman, Al.
G. Radovici, I. Nadejde, C. Mille, V. G. Mortun 5i Anton
C. Bacalbasa.
La 7 Maiu 1894 clubul s'a mutat intr'o sala mai in-
capatoare: in etajul de sus al Bailor Eforiei.
Sala era foarte mare... dar tocmai acesta era un
neajuns: se cerea pentru o astfel de sala, un mobilier
potrivit. Si clubul muncitorilor era destul de sarac 5i
mobilierul sau Si mai saracacios.
Aceasta mare dificultate a fost din fericire
rezolvata printr'o danie nea5teptata. Batranul Al. V.

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA SOCIALISTA 75
Beldiman a daruit clubului nostril un mobilier des-
tul de prezentabil.
Reproduc dupa Alunca" dela 3 Julie 1894 schimbul
de scrisori intervenit intre Al. V. Beldiman si consiliul
general al partidului social-democrat, cu ocazia acestei
donatiuni:
SCRISOAREA LUI BELDIMAN
Domnilor Membri,
Majoritatea membrilor Clubului democratilor republicani
din Iasi, in sedinta de la 14 Iunie 1894, in vederea lipsei de
mijloace pentru sustinerea lui, a hotarit desfiintarea clubului,
si m'a insarcinat s5 transport mobilele in Bucuresti, unde sa
incerc a funda un alt club democrat-republican; si la caz
de nereusita m'a autorizat sa le daruesc, conform statutelor,
unei alte grupari democratice de care democratii-republicani
s'ar gasi legati prin mai multe afinitati de vedere.
In consecinta, sub-semnatul, convins fiind ca gruparea cea
mai apropiata de cea republicans, sub raportul multor vederi
economico-politice, este partidul socialist roman, darueste in
numele fostului club democrat republican din Iasi, intregul mo-
bilier al sau, cuprins in alaturatul inventar, clubului muncitori-
lor din Bucuresti.
Indeplinindu-mi cu deosebita placere sarcina cu care m'a
onorat majoritatea membrilor fostului club democrat-republi-
can din Iasi, termin, Domnilor membri, urind prosperitate Clu-
bului muncitoresc din Bucuresti.
Va rog. Domnilor membri, a primi asigurarea distinsei
mete consideratii.
Al. V. Beldiman

RASPUNSUL CONSILIULUI GENERAL

Stimate Celeitene,
Consiliul general al partidului social-democrat din Roma-
nia, primind mobilierul clubului democrat-republican din Iasi,
daruit de D-voastra partidului social democrat roman, isi face
o placuta datorie, de a multumi, atilt majoritatii membrilor clu-
bului democrat-republican din Iasi, precum si valorosului si
batranului democrat, Alex. V. Beldiman.
Prin aceasta donatie, democratia republicans isi arata sim-
patia sa muncitorimii organizate si da o noua si puternica do-
vacla ea este convinsa de dreptatea marei cauze pentru care
luptam. Muncitorimea recunoscatoare, nu va uita nici odata in-
semnatele dovezi de simpatie ce ii (Tali atilt D-voastra cat si
democratia republicans.
Primeste, to rugam, stimate cetatene, asigurarea deosebitei
noastre stime, consideratii si iubiri.
iss1 loan Nadejde, Alex. Radovici, Alex. Ionescu, Zamfir
Filotti, Const. Mile.

www.dacoromanica.ro
76 I. C. ATANASIU
In cursul anului 1895 s'a tinut un numar de aproape
60 conferinte. La tribuna: I. Nadejde, C. Dobrogeanu-
Gherea, Jacob A. Thranu, G. D. Timus, I. Verzca, Al.
Georgescu, N. Quinezu, G. D. Pencioiu, I. C. Atanasiu,
D. A. Taranu, Emil D. Fagure, I. Tabacovici, Al. lones-
cu, Const. Sandulescu, S. Edelstein, Cr. Panaitescu,
Weissmann, Tache Georgescu, Georges Diamandy si
Sofia Nadejde.
loan Nadejde isi inaugureaza cursul de economie
politia, la care se inscriu nu numai muncitori mai in-
struiti, nu numai un mare numar de studenti, dar si in-
telectuali in varsta, cu situatiile facute. Toti acestia ur-
ineaza cu asiduitate, supunandu-se examenelor, ca niste
simpli elevi. Nadejde §i-a dovedit cu acest prilej minu-
natele lui calitati de dascal. Chestiile cele mai compli-
cate el stia sa le prezinte cu atata claritate incat si mun-.
citorii mai instruiti le intelegeau perfect, ceea ce se do-
vedea la examenele trimestriale publice.
Tot in cursul acestui an, la 27 Decembrie, s'a tinut
la Club o conferinta contradictorie intre B. Branisteanu
§i I. NAdejde asupra chestiei evreesti si a atitudinii par-
tidului social-democrat fats de aceasta chestiune
Se fac doua inovatii importante:
Se intemeiaza, in localul clubului, o scoala de adulti
pentru analfabeti, puss sub conducerea lui C. Popescu-
Azuga. Muncitorii far5 stiinta de carte, yin aci si invata.
Se fac insa si lectii pentru cei cari stiu ceva si doresc
sa-si desavarseasca cunostintele.
A doua inovatie este inceperea conferintelor prin
malhalale, pentru luminarea acelor oameni cari nu pot
fi determinati sd vie la centru pentru asa ceva. In ma-
halaua lui Piturca, fac senzatie conferintele tinute de a-
cesta in locuinta lui. Locuitorii mahalalei asculta cu p15-
cere pe concetAteanul si prietenul lor, dar si pe confe-
rentiarii ceilalti, adusi de el.
In cursul anului 1896 s'au tinut la Club un numar de
58 conferinte. La tribund: I. Nadejde, Emil D. Fagure,
Tache Georgescu, C. Z. Buzdugan, Jacob A. Taranu, D.
Florescu, Al. Gcorgescu, Const. Sandulescu, Const.
Graur, Achil Georgescu, S. Edelstein, St. Petica, I. C.
Atanasiu, Th. V. Ficsinescu, B. Branisteanu, Protopo-
pescu, Cr. Panaitescu, V. I. Prenta §i attn.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 77
CLUBUL MUNCITORILOR DIN GALATI
Dupa miscarea socialists din Iasi, dupa aceea din
Bucuresti, desigur ea cea mai insemnata a fost cea din
orasul Galati.
Acest lucru este usor explicabil. Portul Galati in
activitatea lui, ocupa un numar foarte mare de lucra-
tori si carutasi; apoi situatiunea geografica a orasului
Galati facuse sa is fiinta in el o destul de insemnata ac-
tivitate industrials. Numarul de fabrici mercu sporind,
sporea in aceiasi masura si numarul lucratorilor in-
dustriali romani si straini. Sa ne oprim deci putin §i sh
examinam desvoltarea miscarii socialiste in acest oras.
Cand am revenit eu la Galati in 1892 am gasit o
organizatie muncitoreasca destul de bine injghebata.
Inca din anul 1888 fiinta o societate Infratirea Munci-
torilor". Scopul ei era ajutorarea membrilor muncitori
in caz de boala sau incapacitate de lucru. In schimbul
unei foarte modeste cotizatiuni saptamanale, membrii
asociatiei aveau drept la un anumit ajutor.. Intemeie-
torii acestei societati au fost, intre altii, N. Damian ins-
titutor, Stefan Tatovici mic antreprenor de lucrari, D.
Manole avocat, Panait Bujenita agricultor si Gh. N. Da-
vie cismar .
Acestia, dupa ce au intemeiat societatea, prin mij-
locul si cu ajutorul ei, au inceput organizarea munci-
torilor infiintand si un club al muncitorilor. In anul
1888 tot in vederea propagandei la alegerile gene-
rale parlamentarc au candidat ca socialisti: D. Ma-
nole la Col. II Camera si P. Bujenita la Col. III Camera.
In anul 1890 a venit din Bruxelles, undo isi termi-
nase studiile juridice si s'a stabilit ca avocat in Galati,
Zamfir Filotti. Pe timpul sederei sale in Belgia, Zamfir
Filotti luase parte la miscarea socialists din arca tars,
miscare condusa de Anseele, Vandervelde si altii. La
Bruxelles, el publicase in limba franceza o brosura La
question agrairc en Roumanic". brosura care s'a tradus
si publicat apoi in romaneste de catre Clubul Muncito-
rilor din Galati. Dupa intelegerea avuta cu sefii mischrii
din Bucuresti, Filotti a luat conducered clubului munci-
torilor din Galati. De aci incolo actiunea socialists este
tcmeinic indrumata. Catre finele anului 1892 sau ince-
putul lui 1893 s'a scos un ziar primul ziar socialist in
Galati Lucratorul". Existenta lui, insa, a fost de
scurta durata.
La sosirea mea in Galati grija noastra a fost inien-

www.dacoromanica.ro
78 I. C. ATANASIII
sificarea propagandei, mai intai in patura intelectuala,
spre a ne atrage simpatia ei si eventual a ne forma ca-
dre noui de conducere.
In urmarirea acestui stop m'am inscris printre con-
ferentiarii Ateneului roman din Galati in anul 1893, cu
o conferinta despre Evolutie si Revolutie".
Nu voi reproduce aci aceasta conferinta, nici ma-
car nu o voi rezuma in chip larg. Pcntru rostul acestui
lucrari nici nu ar fi interesant. Voi cita totusi numai
cloud mici bucati din ea, spre a se vedea ce teorii noui
aducca un socialist la grava tribund a Ateneului roman,
in vremea aceia si in fata unui auditor foarte nu-
meros alcatuit din inteleotualitatea burgheza a orasu-
lui.
Vorbind de evolutiunea materiel spuneam:
Conceptiunea diferitelor forme ale existentelor (a tot ce
exists) ca provenind unele din altele, nascandu-se unele pe al-
tele, printr'o geneza reala, fiind fiintarea unora intim legate
de a altora 5i desfa5urandu-se la infinit ca un nesfar5it lant ale
carui inele sunt intim legate unele de altele; acea conceptiune
dupa care tot ce exists datore5te fiinta sa a tot ce a existat mai
inainte, ca lumea organics isi are obar5ia ei in lumea anorga-
nica aceasta conceptiune, zic, inlatura pe cealalta concep-
tiune, dupa care mai inainte de a fi ceva nu era ramie, Ca tot
ce exists azi a fost creiat in aceasta forma de o putere supra-
naturala si ea diferitele forme ale existentei au o origins pres-
tabilita".
tar trecand la evolutiunea socials spuneam:
Studiul Istoriei a adus pe unii cugetatori la intelegerea
hazel materialiste a Istoriei. Cei dintai care si -au spus cuvantul
definitiv asupra conceptiunei materialiste a Istoriei, mint marii
sociologi si economi5ti germani: Karl Marx 5i Friedrich En-
gels.
In ce consta aceasta conceptiune materialiste a Istoriei ?
Voi cita cuvintele chiar ale marelui Fr. Engels: Conceptiunea
materialiste a Istoriei se intemeiaza pe faptul ca productiunea
si schimbul produselor sunt baza intocmirilor sociale; ca, in
fiecare societate istorica impartirea roadelor muncii Si cu dan-
sa formarea claselor atarna de la cum §i ce se produce in anu-
mita societate 5i dela cum se schimba acele produse. De aici
urmeaza ca pricinile schimbarilor sociale 5i politice trebue
cautate nu in capetele oamenilor, nu in priceperea mai mare
on mai mica a ve5nicului adevar 5i a justitiei, ci in schimbarea
mijloacelor de productiune si de schimb, adieu trebue de can-
tat nu in filosofia ci in economic unei epoce".
Intemciat pc aceasta teoric am aratat cum omeni-
rca in cursul istorici a cvoluat la faza sclavici, apoi la

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA SOCIALISTA 79
aceia a iobagiei, apoi la aceia de azi a burgheziei-capi-
taliste si evident va evolua maine la faza... socialists.
Dacil marea majoritate a celor prezenti a ascultat
cu destula simpatie conferinta mea, in presa locals insa.
a celor doled partide burgheze, liberal si conservator, ea
a avut o primire mai degraba acra.
Fara sa ma descurajez, in anul urmator 1894, m'am
inscris iarasi la Ateneul Roman cu o a doua conferinta:
Femeia, trecutul, starea, menirea ei". In aceasta con-
ferinta pe care am desvoltat-o in ziva de Duminica 27
Martie, ,dupa studiile lui Ch. Letourneau si John Lub-
bock si dupa scrierea lui August Bebel, expuneam tot
dupa metoda evolutiva, situatiunea femeei in diferitele
faze ale Istoriei.
Incepand cu faza primary a promiscuitatii am ara-
tat formarea familiei si a clanului; apoi faza matriarca-
tului femeia cap al familiei; apoi trecerea in faza pa-
triarcatului; conditiunea femeei la popoarele antice; ce
schimbari a adus in situatiunea femeei crestinismul;
situatiunea familiars, politica si civila a femeei din ziva
de azi. Si conchideam, areste, ca viitorul aduce pentru
femee o situatiune absolut egala cu a barbatului, pe te-
renul social, pe eel civil si pe eel politic.
La aceasta a doua conferinta a participat un pu-
blic atat de numeros, incat vasta said a amfiteatrului
(conferintcic Atencului Roman se tineau in amfiteati ul
liceului de baeti) era mult prea neincapatoare sere a
cuprinde marele numar al celor dornici sa asculte con-
ferinta. Au trebuit deschise toate usile, pentru ca sa o
poata auzi si cei de pe coridoare.
Evident fara nici o falsa modestie nu talentul,
foarte indoelnic al conferentiarului, atragea acest pu-
blic de intelectuali, dar desigur noutatea subiectelor si
mai ales indrazneala noilor pareri ce se emiteau. Efec-
tul acestei conferinte in presa burgheza nu a lost nu-
mai acru. Au fost izbucniri furioase.
In ziarul local Dacia" organ national-liberal, in
No. de Duminica 3 Aprilie 1894 se putea citi sub titlul
Conlerinte periculoase:
Existenta lui Dumnezeu este puss in discutiune. Femeia
este judecata si tratata ca femeile desfranate cu care i-au pier-
dut multi tineretea lor.
Religiunea, paladiul moralitatei, temelia societatei noa.,
tre burgheze, este luata in batjocura.
Tonle acestea se debiteath in fata mamelor, surorilor,
fetelor Si copiilor noWi, parte Inca in §coala, cu cuvinte pe

www.dacoromanica.ro
80 I. C. ATANASITJ
care nu indraznim a le reproduce... si unde? in Ateneu, o ins-
titutiune burghezd menita a revarsa cultura si moralitatea in
societate, iubire sffinta in familie pentru religie, natiune si
;arr.
Dace o mica parte numai din cele pose in gura
conferentiarului de gazeta aparatoare a familici si re-
ligiunci ar fi fost .exact reproduse, desigur ca indraznc-
tul conterentiar ar fi fost pc loc pcdepsit pentru necu-
viinta lui de catre toti intelectualii burgheziei galatene,
prczenti impreuna cu familiile for la acea conferinta.
In realitate opera de infiltratiune a tcoriilor socialiste
isi facca drumul ei in intelectualitatea galateana.
Rand pe rand se alipiau miscarii socialiste elemen-
te noui.
Intre condueatorii militanti in afara de vechii so-
cialisti: Zamfir Filotti, N. Damian, Stefan Tatovici, in-
tra in cadre: Theodor I. Thenea avocat (actualul sef
al liberalilor din Galati), M. Pastia institutor, C. Z. Buz-
dugan avocat, D. A. Taranu supleant la tribunal, elimi-
nat din magistrature pentru ideile lui socialiste, Gr.
Gutu, profesor la liceu, Stefan Musat sef mecanic at
Docurilor, N. Bulighin sef al depoului C. F. R., G. Mavro-
mati avocat. Fara sa se manifesteze, dar simpatizand si
ajutand cu sfaturi si baneste miscarea, cativa ofiteri din
marina militara precum: capitan Cezar Boerescu actual
director al Societatei maritime Romania", locot. Iones-
cu-Gutui, locot. N. Ionescu-Johnson (actual director al
S. M. R.), locot. Eugeniu Botez (actualmente comandor,
cunoscut ca scriitor sub numele de Jean Bart), locot. Ne-
gru (mai tarziu comandor), capitanul Atanasiu, capi-
tan mecanic Gheorghiu, locotenent medic in marina N, a-
sile Buzoianu. In gencre intre ofiterii din marina
miscarea socialists avea foarte multc simpatii. Unii
dintre ci au avut chiar neplaceri dela autoritatile mili-
tare superioare din aceasta pricing. Accasta simpatie isi
avea explicatiunca ei logics. Ofiterii din _marina mill-
tara prin calatoriile for in strainatate cu vasele noastre
de razboi (unii isi facusera chiar studiile in scolile de
marina din Franta si Italia) venisera in contact cu ste-
rile de lucruri din Wile occidentale. Avusesera deci
prilejul sa priveasca sterile dela not sub un alt unghiu
decat camarazii for din alte acme.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 81

Concomitant cu accasta actiune in paturile intelec-

tuale ale orawlui Galati, conducatorii socialiOi au in-
ceput §i o actiune dc propaganda si organizare intro
muncitorii din port *i din industrii.
La un moment dat membrii Clubului muncitorilm
si ai asociatiunilm §i breslclor affiliate, rcgulat 1nscrisi,
atinsese impunatoarea cifra de douil mii. Printre mun-
citorii cci mai proeminenti citiim: N. F. Ionescu (cask-
rul clubului), Andrei Ionescu, Ion Reni, Arsenic Gros-
su, G. N. Dark, G. Panaitcscu, S. Edelstein, H. Binder,
N. Iancu, R. Ghenea, Zaharia He lbei, Gh. Du lama, Gh.
Vasiliu, V. Diveni, N. Iovu, Constantinescu-Garibaldi.
La Clubul Muncitorilor instalat acum Intr'o sala foarte
incapatoare din centrul orawlui in Strada Mare
se urmau conferhyte saptamanale tinute de intelectuali
§i de unii dintre muncitorii mai culti. Astfel.se discipli-
nasera membrii clubului inert in fiecare Sambata sears,
cand isi primeau plata for dela fabrici, inainte de a
duce banii acasa, veneau in Club 1§i achitau cotizatiu-
nea for de 25 bani pe saptamana, ascultau conferinta
ce se tinea §i numai pc urma se duceau la casele lor. In
fiecare Duminica dimineata avea roc §edinta Comitetu-
lui Clubului §i a societatei Infratirea muncitorilor", se
tinea Inca o conferinta si pentru acca zi se arbora pe
balconul Clubului steagul row.
Ziva de 19 Aprilie 1 Mai se sarbatorea la Galati
ea pretutindeni ca o serbare socialists. Plecat dela Clu-
bul Muncitorilor, cortegiul, precedat de conducatorii
mi§carei cu steaguri ro§ii §i pancarte en diferite ins
criptii si in sunetele unei muzici strabatea prin diferite
strazi ale orawlui §i se oprea la o gradina (de obicei la
gradina berariei Ploll), nude se lineal.' cuvenitele dis-
cursuri.
Ziva de 19 Aprilie 1 Mai 1893 a fost serbata in-
tr'un chip deosebit de insufletit. tin numar de cateva
mii de muncitori au defilat in cea mai desavar*ita ordi-
ne pc strazile centrale ale orawlui. A fost o manifcsta-
tie in adevar impresionanta .5i care §i-a avut si inevita-
bilele ci consecinte neplacute.

Drept urmare a neobiwuitei desf4urari de

forte muncitore§ti, in Mlle 1893 a isbucnit In ora§ gre-
va generabi a lucratorilor brutari.
6

www.dacoromanica.ro
82 I. C ATANASIU
Viata acestor lucratori era in adevar insuportabila.
Muncind continuu 18-20 de ore din 24, in conditiuni
de munca din punct de vedere higienic imposibil de
descris, cu o plata derizorie, ei nu mai erau in stare sa
reziste. Cu toate sfaturile ce le-am dat, not conducatorii,
cand au venit la Club sa ne comunice hotarirea for de
greva, ei totusi au fost nevoiti sa o declare. Spre a ne
da seama de aceasta greva, de inceputul, de mersul ei
de sfarsitul ei, voi da loc aici until extras de pe raportul
pe care comitetul Clubului Muncitorilor din Galati 1-a
adresat Consiliului general al partidului si care a fost
citit in congresul din 20 Aprilie 1894 :
Duminica 27 Iunie era sa aiba loc o intrunire in care sa
se discute de catre lucratori si conducatorii clubului necesita-
tea si oportunitatea grevei, dar politia, ca pretutindeni agent
de dezordine, afland de planul grevei, asediaza in ziva de 27
Iunie toate brutariile si aresteaza pe toti lucratorii brutari.
Greva deci a inceput prin refuzul politiei de a rasa pe lucra-
tori sa lucreze. Politia deci a provocat .greva pe care cu sigu-
ranta ca lucratorii ar fi inlaturat-o prin buna intelegere cu pa_
tronii, cari, precum se va vedea mai jos, au fost oameni mai cu
pricepere.
Odata declarata greva, a lost primita de toti lucratorii
cari, deli ,de curand intrati in miscarea socialists, au dat dova-
da de o desavarsita solidaritate. Dupd trei zile greva era sa in-
ceteze cu triumful grevistilor: multi patroni nu numai primeau
conditiile acestora, dar unii subscriau chiar smite de bani pen-
tru ajutorarea celor ce mai ramaneau in greva; un patron a dat
o masa tutulor grevistilor chiar la club. Atunci politia vazand
ca scandalul nu-1 fac nici grevistii nici patronii, s'a hotarit sa-1
faca ea: toti patronii au fost adunati la politie, amenintati cu
expulzarea toti sunt straini data vor primi conditiile
grevistilor. Unul din patroni a fost inchis pentru ca declarase
ca le primeste; o furie ne mai pomenita se deslantui pe capul
lucratorilor: erau inchisr si torturati ca la inchizitie aceasta
fara exagerare 14 insi sunt expulzati, printre care un roman
transilvanean, un basarabean si doi macedoneni; in locul lu-
cratorilor se aduc soldati, painea ajunge pita, se vinde pe 10
bani sr lumea n'o mananca. Patronii striga sr lucratorii stau
inchisi, iar politia se incapatineaza sr lupta pentru prelungirea
grevei. Dar dupd o lung e nevoita sa cedeze. Grevistilor li se
acorda toate cererile afara de repauzul duminical".
Din prima pans in ultima zi a acestei greve, mun-
citorii au avut de partea for ziarul Adeverul", care a
publicat zilnic reportagii si articole favorabile grevisti-
lor si a dus campanie in potriva adversarului celui mai
indarjit al lor, politaiul I. Grecescu.
Vom cita prea putin din cele scrise de Adeve'rul"
cu prilejul acesta, spre a cruta spatiul.

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA SOCIALISTA 93
In numarul cu data de 8 Julie gasim o corespon-
denta din Galati care incepe astfel:
Lucratorii brutari din Galati pusi in greva, sunt expusi
vandalismului barbar al politistilor. Ziva sr noaptea strazile
sunt cutreierate de oamenii d-lui Grecescu, politaiul actual al
Galatului. Fiecare comisar, sub-comisar, ipistat, insotiti de cite
7-8 sergenti de strada, intra cu tesacele scoase, in domiciliul lu-
cratorilor, ii transports pans la politie, de unde, tot intre te-
sace, ii duce la patroni, silindu-i sa munceasca.
Femeile disperate au alergat la clubul Muncitorilor, rugand
sa li se vie in ajutor, ca salt scape barbatii.
D-nii Filotti i Atanasiu, avocati, insotiti de femei, s'au dus
sa reclame d-lui procuror-general sä protesteze contra basibu-
zuciilor politienesti".
Fireste, procurorul general a promis sa is masurile
cuvenite, si, bine inteles, nu le-a luat.
Adeverul" si-a continuat campania. I s'a adresat si
politaiul Grecescu, Fara succes. In numarul -dela 16 Julie
ziarul publics urmatoarea telegrams, primitli de A. V.
Beldiman, din partea secretarului clubului muncitorilor
din Galati:
Lucratorii brutari grev4ti aduc butrdnulai si energicului
luptei tor Alexandra V. Beldiman viile for nuzliumiri pentru pro-
tecjia si sprijinul acordat prin coloanele Adeverului".
Gh. N. Darie
Gatva timp mai tarziu insa, In numarul dela 4
August 1893 Adeverul" publics un articol, pentru
vremea aceea ultra-senzational: este scrisoarea deschisa
adresata ministrului de justitie interimar, Take Ionescu,
de catre judecatortil supleant al tribunalului Covurlui,
Deodat A. Taranu, destituit de acel ministru.
Greva brutarilor avut si reflexul judiciar. Or,
cu acea ocazie magistratul Taranu a procedat asa cum
ii dicta legea care era in acord cu propria lui con-
stiinta si nu cum ar fi dorit guvernul.
Citam cateva scurte pasagii, din scrisoarea deschisa
a lui D. A. Taranu:
Am avut onoarea sa flu inlocuit in functia de supleant de
pe langa tribunalul Covurlui.
E bine trite les ca nu -mi voiu da osteneala sa ma disculp si
Inca mai putin sa caut a NI convinge ca ati savarsit cel putin o
nedreptate: am convingerea deplina c'ali lucrat foarte constient
de arbitrariul ce savarseati.
Inca de acum doua luni, prietini bine-voitori cautau sa-mi

www.dacoromanica.ro
84 I. C. ATANASIU
arate ca fac un joc periculos aplicand prey impartial" legea,
in toate imprejurarile.
...Intr'o zi, pe cand tineam locul de presedinte, mi s'a in-
manat din partea d-lor avocati Atanasiu si Filotti o plangere
contra politaiului si altar agenti. Am prima cererea si conform
dispozitillor legale si practicei curente i-am slat curs. Care nu
mi-a fost mirarea, cand am vazut ca chiar a doua zi dv. ati dis-
pus a se ancheta faptul, gasind in primirea acestui actiuni un
act ilegal.
...Stiu, d-le Take Ionescu, ea sunteti doctor in drept al fa-
cultatii din Paris; am insa onoarea a fi si eu doctor al aceleea}i
facultati si va desfid sa sustineti ca procedarea mea n'a fost in
conformitate cu toate prescriptiile legale. Cat despre faptul an-
chetarii atilt de grabite a acestui act, el dovedeste cu cat zel ur-
mareati toata activitatea inea pang in cele mai mici amanunte.
Un alt fapt, care de sigur m'a aruncat si mai mult in disgra-
tia dv., a fost opunerea ce am pus-o de a fi complicele politiei
in persecutarea ce continuu aceasta a exercitat in contra lucra-
torilor brutari grevisti.
In adevar, am avert curagiul, d-le ministru, sa nu mentin
mandatele de depunere ale d-lui jade- instructor date contra a
trei lucratori inchisi si inaintati judeciltii pentru faptul ca ar fi
ultragiat un comisar de politic, fapt intemeiat pe tin simplu pro-
ces verbal al politiei, fara alte dovezi de cat depozitia unor a-
genii politienesti, sub-alterni ai politaiului persecutor si ai co-
misarului presupus ultragiat.
Din toate acestea insa rezultil ca dv. voiati cu orice pret sa
acoperiti ilegalitatile comise de administratia locala.
Ca aceasta nu e o simpla presupunere de disgraliat, ci o
realitate, o dovedeste adresa dv. catre parchetul general din 17
Julie; prin care insi-va, cu autoritatea ministeriala, gaseati util
de a califica drept delicte grave faptele pentru can conducatorii
grevei brutarilor erau dati in judecata, si cereati tribunalului sa
scurteze termenul de judecata deja fixat, fiind vorba de turbo=
ratori ai ordinei publice (propriile dv. cuvinte).
...Va pot zice ramas bun fara multi suparare, dar cu o trista
cugetare asupra magistratilor constiinciosi, a carol- nevoie de
slujba i-ar putea duce la grele momente de cumpana.
In asa conditii s'a dos lupta.
Greva a rcusit deplin. Dar cu cc jertfe!
Cu acest prilej s'a dovedit marele spirit de soli-
daritate al muncitorilor, desvoltat de propaganda so-
cialists. Autoritatile din Galati spre a infringe rezis-
tenta grevistilor au aranjat aducerea de paine in Galati
din oraselc vecinc: Braila, Tecuci, Buzau, H. Surat. A
fost, insa, de ajuns ca noi, conducatorii din Galati, sa
plccam in acele orase sa luam contact cu lucratorii bru-
tari, sa lc lamurim rosturile grcvei, sa facem apel la
solidaritatea lor, pentru ca lucratorii din toate acele
orase sa refuze a mai produce paine peste nevoile cu-
rente ale fiecarui din acele orase. Cateva zile marele
oras Galati a ramas fara paine. Atunci si patroni si
autoritati au cedat. Dc altfcl sacrificial patronilor nu

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 85
era Area mare caci toatc cererile lucratorilor craze drep-
te si modeste.
Este interesant de notat faptul ea intre cererile lu-
cratorilor grevisti era si aceia ca autoritatile sa is ma-
suri pentru a se pure capat chipului murdar si nehigie-
nic in care se tabrica painea in toate brutariile din Ga-
lati...Cele cateva ore de odilma, lucratorii goi, transpi-
rati si murdari, le dormeau in covetile in care se Ira-
manta painea, iar interiorul brutiiriilor servea si de la-
trina pentru lucratori. Cu succesul grevei, autoritatile
sanitarc au luat masuri de indreptare si bietii galateni
au putut manta o paine mai curata, gratic sacrificiilor
lucratorilor grevisti.
Dar aceasta greva a brutarilor a avut o mare im-
portanta, prin consecintele ei politice.
Conducerea Clubului muncitorilor din Galati a a-
vut prilejul sa stabileasca, judecatoreste, doua fapte ju-
ridice foarte insemnate: 1) ca greva este o army leyala
de lupta a muncitorilor si 2) ca steagul rosu nu este o
emblems seditioasa.
Aceasta chestiune in care a fost angajata miscarea
socialists din Galati si in care a reusit sa filch' sa trium-
fe punctul ei de vedere juridic, este asa de insemnata.
incat cred necesar s'o tratez mai pe larg inteun capitol
vii tor.

In toatnna anului 1894 am avut de dat in Galati o

lupta electorala. Partidul muncitorilor a participat la
alegerile pentru Consilittl comunal.
Redau dupa ziarul Alunca" din 9 Octombric 1894
imprejurarile acestei luptc:.
Am trecut printr'o perioada electorala foarte importanta,
anume prin alegerile comunale. Partidul Muncitorilor din Ga-
lati, atilt de bine organizat, nu a putut sta indiferent in aceasta
chestie, §i de oarece nu am putut smulge dela liberali nici o
concesie pe terenul principiilor, adica fagaduiala votului ob-
tesc, am pus lista separate. Ei bine, cu toate ingetintele §i
presiunile ambelor particle istorice, cu earl luptam, lista so-
cialists compusa din d-nii Pavel Macri, Zamfir Filotti, G. Ma-
vromati, Th. I. Thenea, D. A. Taranu, Ion C. Atanasiu, avocati
i C. Mihailescu, G. A. Fotachi, comercianti, a intrunit la cole-
giul I un numar de 17 voturi, plus 3 voturi vlidate. Cu atilt
mai simtitoare a fost lupta noastra pentru liberali, cu cat lista
for nu a cazut decat cu un numar aproape egal de voturi. De
mergeam impreuna, uniti pe temeiul votului obtesc, liberalii
puneau !Mina pe Comuna in Galati. Aceasta sa be fie sere in-

www.dacoromanica.ro
86 I. C. ATANASIU
vlitare de minte. La colegiul II ingerintele politienesti au fost
din cale afara de scandaloase; totui lista socialists alcatuita
in mare parte din muncitori, a intrunit 14 voturi. Tinand
seams Ca in Galati socialistii dau pentru prima oars piept in
fata urnei pentru alegerile comunale cu partidele bur-
gheze, acest rezultat trebuie sa ne bucure.
M4carea socialists din Galati, in urma unor nemilioase
persecutiuni a/ din partea administratiei si chiar a justitiei,
intrase intCo faza de stagnatie; gratie muncei depusa, insa, ea
si-a reluat, cu o putere si mai mare, mersul ei de propasire. Nu-
meroase inscrieri de membri noui au avut loc la Club; confe-
rinte se tin regulat in fiecare Sambata seara si Duminica di-
mineata de prietenii D. A. Taranu, Gh. N. Darie, Tip. I. Thenea,
Z. Filotti, I. C. Atanasiu s. a. S'a organizat un cor al Clubului,
care in fiecare Sambata seara sub conducerea prietenului
Birnbaum canta bucati socialiste".
Anul 1895 a marcat pentru Clubul Muncitorilor din
Galati o foarte importanta etapa in organizarea lui.
Reproduc, ca document urmatoarea publicatiune, a-
paruta in ziarul Lumea Nona" din 20 Aprilie 1895:

CLUBUL MUNCITORILOR DIN GALATI

Se aduce la cuno§tinta tuturor lucratorilor ca s'a luat dis-
pozilia ca Clubul, afara de Sambata si Miercuri seara, cand se
tin conferinte, va fi deschis in permanents in fiecare zi dela
orele 8 dimineata pang la 12 merid. In secretar al Clubului va
fi la aceste ore in Club spre a inscrie membri si a da toate la-
muririle trebuincioase.
In acelasi timp biblioteca Clubului din nou aranjata $i corn-
plectata, va fi puss la dispozitia membrilor, cari vor dori sa
citeasca in localul Clubului. Ziarul Lumea Nona" se gaseste
asemenea de vanzare.
Comitetul executiv.

Incepand din anti' 1895 s'au tinut in. Galati o seric

de maxi intruniri publice pe diferite chestiuni, astfel:
la 19 Octombrie 1895 o intrunire in vederea alegerilor
generale pentru Camera §i Senat; la 30 Iunie acelas an,
o alts intrunire in sala Teatrului Mare; la 22 Septem-
brie 1896 o intrunire de protestare contra eondamnarii
de tribunalele militare a socialistului Iacob Taranu.
La aceste diverse intruniri notez ca oratori pe: I.
Nadejde, Al. Ionescu, I. C. Atanasiu, Deodat Taranu,
G. N. Darie, Theodor I. Thenea.
In fine partidul muncitorilor din Galati a luat parte
si la alegerile generale pentru Camera in anul 1896,

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 87
punand lista la Colegiul II cu candidatii: I. Nadejde,
I. C. Atanasiu i Deodat A. Taranu.
Clubul muncitorilor a mai avut a priveghia si a
conduce Inca doua greve, ambele terminate cu castiga-
rea cererilor lucratorilor. Aceste greve repetate in Ga-
lati iii aveau explicatiunea lor fireasca. Nu Indemnu-
rile conducatorilor miscarii provocau grevele. Dimpo-
triva, ei depuneau toate sfortarile lor spre a le evita,
dandu-si seams la ce suferinte i privatiuni se expu-
neau lucratorii pusi in greva si familiile lor. Dar aces-
te greve se produceau din pricing ca conditiile de lucru
ca: salar, ore de munca etc., erau in adevar insuporta-
bile. Daca pans atunci lucratorii au rlibdat 1i tacut, e
pentruca nu se simteau in deajuns de solidari si erau
insuficient ajutati. Cand miscarea in Galati a luat a-
vantul pe care l'am aratat mai sus, cand au avut un
club al lor, cu un comitet diriguitor si cu legaturi atat cu
Centrul cat Si cu celelalte cluburi din lard; cand in fine
erau la indemana lucratorilor o seams de intelectuali
gata totdeauna sa-i ajute, sa-i povatuiasca si sa-i apere,
atunci ei au inceput a cauta sasi imbunatateasca sta-
res pe singura tale care atunci be sta la dispozitie
Pe calea grevei.
Si astfel am avut in Galati in Martie 1896 greva lu-
cratorilor in numar de 400 dela fabrica de che-
restea Gotz & Co. Indata dupa izbucnirea grevei, clubul
muncitorilor din Galati a lansat un apel, pe care-1 re-
producem aci dupa ziarul Lumea Noua":

AJUTORAREA GREVISTILOR
Clubul muncitorilor din GOO adreseazd luiuror iovarii-
§ilor din card apelul de mai jos, care, credem, ca nu va reinicinea
f ard reispuns.
Prieleni,
Ati citit in Lumea Noua", ca lucratorii dela fabrica de
lemne Gotz & C-nie din Galati, in numar de 400, s'au pus in
greva. Stiti cat de area e viata lucratorului, cat de mic e salarul
sau si cat de peste putinta li este sä poata agonisi ceva, asa ca
sa aiba mijloace in vremuri de incetare de lucru.
In asa stare sunt lucratorii grevisti de la fabrica Giitz din.
Galati.
In numele Clubului muncitorilor din Galati, facem un apel
calduros catre toti tovarasii din tars, ca sa vie in ajutorul gre-

www.dacoromanica.ro
88 I C. ATANA,SIU

vi5tilor din Galati 5i sa trimeata sumele adunate pe atlresa :

Gh. N. Darie, Pinta Sf. Apostoli.
Pe de alts parte, va rugam a in5tiinta pe lucratorii leinnari
din toate localitatile de aceasta greva, sfatuindu-i a nu veni
la lucru in fabrica Utz din Galati.
p. Comitetul executiv,
I. C. Atanasin
Despre mersul acestei greve extrag din ziarul Lu-
mea Noun" din 31 Martie 1896:
GREVA LINISTITA
Greva dela fabrica Gotz continua in cea mai perfecta li-
ni5te. Niciodata nu s'a vazut in Romania o greva mai bine or-
ganizata deli atilt de putin pregatita. Peste 400 de lucratori
adica toti, dar absolut toti lucratorii din fabrica, stau in per
manenta la clubul muncitorilor. Nici un lucrator in fabrica ;
nici nlacar portarul! Eri dimineata a sosit in Galati fiind che-
mat telegrafic, directorul general Zeitz. Azi la orele 10 a fost
chemata delegatiunea lucratorilor, care a expus cererile gre-
vi5tilor. Directorul Ic -a admis toate in principiu, dupa pranz
se va duce din nou delegatia cu un regulament scris pe care
sa 1 semneze Directia. Dace -1 va primi si semna, chiar asta
stars lucrul va incepe in fabrica.
Atitudinea grevi5tilor a fost admirabila in tot timpul a-
resta. De 5i de diverse nationalitati: romani, neinti, unguri, so-
lidaritatea 5i intelegerea a lost perfecta, precum perfecta a lost
si lini5tea. Absolut nici un incident, absolut nici o violenta.
Desmintim in modul eel mai energic ca grevistii ar fi cautat sa
impiedice pe lucratori de a lucre. A mintit in modul eel mai
nedemn Directiunea fabricei cand a cerut putcrea armata mo-
tivand cererea sq pe =est fapt. Nu numai armata nu avea ne-
voe s5 intervie, dar nici macar politia nu s'a aratat pe nicaeri
neavand ce cauta".
In luna August 1898 isbucneste in Galati o altii
orev5: accia a lucriltorilor croitori.
Dau loc mai jos unui extract din ziarul Lumen
Nona" din 26 August 1898, asupra mersului 51 sfarsitu-
lui acestei foarte interesante greve:
REUSITA GREVEI DIN GALATI
In sfiirsit greva lucriitorilor croitori din Galati a incetat
fiind incununatil cu o izbAndii des'avarsitii.
Toate, dar absolut toate conditiunile impure de grevi5ti,
au lost admise de unanimitatea patronilor. Aceasta poate e unica
greva, care dupa duct zile de la declararea ei sa izbuteasca a5a
de bine, asa de frumos. Si aceasta victorie e datorita numai
solidaritatii falnice de care au dat dovadri grevistii.
Toate conditiunile sub care s'a efectuat conciliarea intre
lucriltori si patroni formeaza de acum inainte regulamentul
dupa care vor fi nevoite a se conduce toate atelierele.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 89
Acest regulainent, pe care it publicam in intregime in
corpul ziarului, a lost semnat in plina edintii de toti patronii
Sambata 22 August 1898.
Indata dupa primirea condit.iunilor, prietenul roan C. Ata
nasiu s'a suit la tribuna si a &it de veste grevistilor fru-
moasa izbanda a luptei for marete. Vestea a Post primita c'un
torent de aplauze din partea acelora, cari incetasera lucrul
doritori de a-si imbunatati cat de putin starea tor.
Apoi, mai departe, tovara5u1 nostril arata ca nu e destul
a dobandi o victorie, ci e nevoe si acesta e un lucru cu mult
mai grew de a sti sa to folose5ti de dreptul eagigat.
Sfatue5te pe lucratori a se uni intr'o societate, care sa ci-
menteze $i pe viitor solidaritatea for, opunfind astfel pentru
totdeauna patronilor puterea for de neinvins si terming in
tr'o salva de aplauze.
Dar greva lucratorilor salariati incetfind de fapt, de
forma va mai urma inca vr-o cateva zile, aceasta din pricina
ca patronii croitori, cu incepere de sambata, au declarat grevii
Inpotriva negulatorilor de haine. Acestia si-au. formulat 5i ei
un sir de conditii de lucru, cum si tariful sub care primesc
comenzile pe viitor.
Fara indoiala ca in ccl mult doua zile,conflictul va fi cu
desavarsire limpezit.
Cu lucru insa: acceptarea conditiunilor impuse de lucra-
torii croitori salariati nu sta de loc in legatura cu izbutirea
grevei patronilor. Conditiunile ranifin bane primite, sub nici o
clauza.
Aceastil greva s'a declansat dup5 cc lucriitorii si
lucratoarele din breasla croitorici s'au organizat inteun
sindicat. Dau loc, dupa ziarul Lumea Noua" din 27 Au-
gust 1898, darii de seania de constituire a acestui sin-
dicat profcsional, in zitta de 23 August 1898:
Lucratorii salariati si lucratoarele de croitorie din Galati
intrunindu-se Dumineca 23 August in localul elubului muncito-
rilor, dupa o scurta cuvantare a prietenului nostru I. C. Ata-
nasiu, au declarat, cu unanimitate de voturi, constituirea unui
Sindicat general al lueratoarelor si lucratorilor croitori safa-
ri* din Galati.
In aceeasi zi s'a ales si un comitet executiv, un secretar 5i
un easier, cari, impreuna, sa conduca treburile sindicatului.
Iata si procesul- verbal incheiat in urma:
Astazi 23 August 1898.
Lucratoarele si lucratorii croitori salariati, de Juane Bata,
comanda si confectiuni de dame, intrunindu-se in localul clu-
bului muncitorilor din Galati, declara constituita bran5a for
sub numele de Sindicatul general at lucratorilor croitori sala-
riati din Gulag.
Sindicatul se declara afiliat la partidul muncitorilor din
Romania 5i primeste programul de idei al partide4 social-demo-
crate internationale.
Localul de intrunire e clubul muncitorilor din Galati.
(Urinetiza 64 iscalituri)

www.dacoromanica.ro
90 L C. ATANASIU
Pentru cercetatorul viitor, pe care l'ar interesa a-
ceastil materie a luptelor economice intre capital si
munch si ar voi sa se documenteze asupra chipului in-
telept in care se rezolvau conflictele acestea atunci, nu-
mai sub auspiciile conducatorilor clubului muncitorilor
i fara intervenirea organelor actuale de Stat ca: Mi-
nisterul Muncii si al Ocrotirilor Sociale si a nenumara-
tilor inspectori ai muncii care pe vremea aceia
nici nu .existau voi da aci, tot dupa ziarul Lu-
mea Noud", acelas No., un regulament intervenit inteo
libera intelegere intre patroni si lucratorii croitori cu
prilejul acelei greve.
Iata accst regulament:
1. Angajamente numai. cu saptamana;
2. Orele de lucrn: dela 7 dimineata la 7 seara, cu o ora de
repaus la amiaza. Ceasornicele din ateliere vor fi regulate dupa
ceasornicele din oral. Orele suplimentare de noapte se pla-
tesc indoit.
3. Saptamana se va incepe de Duminica dimineala si va
tine Oita Vineri la orele 4 p. m. in timpul iernei, si pans
la 7 p. m. in timpul verei. Anotimpul de iarna incepe la 15
Septembrie si line pans la sarbatorile pastelor. Vinerea se va
considera si in timpul iernei drept o zt intreaga.
4. Dumineca se va considera o jumatate de zi, care va fi
Latin in tot cazul, fie ca patronul va avea on nu de lucru,
iar cealalta jumatate de zi va fi scazuta din salar in mod pro-
portional.
5. Salariile se maresc cu fret lei pe saptamana la lucratori
si cu doui lei la lucratoare, peste ceeace au astazi.
6. Salariul va fi achitat negresit: lucratorilor in fiecare
saptamana, si lucratoarelor la 2 saptamani.
7. Legea repauzului de Dumineca si de sarbatori va fi
strict respectata.
8. In caz cand un lucrator sau o lucratoare sfarseste in
cursul saptamanii lucrul incredintat, salariul va fi platit numai
decat pentru vremea cat a lucrat.
9. Patronii nu pot primi in lucru dealt pe lucratorii si lu-
cratoarele, cari vor fi inscrise in societatea lucratorilor croi-
tori salariati.
10. Atat patronii cat si lucratorii trebue sa -aiba reciproc
o purtare cuviincioasa. Orice neinlelegere va fi aplanata de ca-
tre cornitetul societalii lucratorilor salariati.
11. Inainte de a incepe lucrul, patronii sunt indatorati a
plati toate salariile, ce au din trecut, catre lucratori si lucra-
toare. De asemeni toti lucratorii vor fi reprimiti in lucru.
Acest regulament, semnat de toti patronii croitori, irk urma
grevei din 1898, va fi tiparit si afisat in orice atelier.
(ss) I. Nadler, S. Bercouiciilarcu Segal, S. Blum, T.
Braunstein, A. Bercovici, I. Goldenberg, A. Lihmanopitz, I. Reisa,
0. Goldenberg, B. Greiber, S. Oringer, E. Goldenberg, I. Reines,

www.dacoromanica.ro
 MISCARtA SOCIALISTA 91

D..Leibovici, M. Grinberg, B. Goldenberg, I. Avramovici, H.

Nadler, N. Schwartz, A. Miilberg, I. Zig ler, D. Goldenberg, I.
Gotesman, M. Nadler st I. Schwartz.
Atat de linistit a fost cursul acestei greve, atat de
scurta durata ei, de numai 5 zile, atat de folositoare
pentru ambele Orli au lost rezultatele ei, incat toate
asociatiile profesionale din tars au fost viu impresio-
nate.
Iata telegrama pe care a adresat-o Societatea Dez-
robirea" *) a croitorilor salariati din Bucuresti catre Clu-
bul muncitorilor, pentru croitorii salariati din Galati :
Societatea llezrobirea" vä felicifa pentru reusita grevei.
Traiasca unirea lucratorilor croitori.
Albert Weissmann, Basel Preis, Sofi Leibovici, Eva Davi-
dovici, Carolina Cohn, Ana CO!, Janeta Kimel, Sabina Gut-
mann, Anetta lancovici, Heinrich Schwartz, !sac Sturza, Hein-
rich Zerner, Solomon Josef, Moritz Baras, Leon Kornbluth, So-
lomon Schwartz.
Prin ce minune acele trei man greve din Galati
s'au terminat cu succesul lucratorilor cari au obtinut
satisfacerea tuturor cererilor tor?
Nu era nici o minune, lucrul era foarte explicabil.
.Conducatorii muncitorilor din vremea aceea iii dadeau
seams cc arms dureroasa este, si pentru capital dar
poate Inca mai dureroasa pentru munca, aceasta arms a
grevei. Ei, cari crau de convingerea ca imbunatatiroa
situatiunei muncitorilor in genere, se poate face mai
ales prin lupta politica, prin obtinerea unei legislatiuni
protectoare a muncii, nu numai ea nu sfatuiau pe mun-
citori sa recurga la greve, dar ii povatuiau sa renunte
la aceasta lupta, dureroasa mai ales pentru ei si fami-
liile lor. Numai cand lucrul era imposibil, cand condi,
tiunile de munca intr'o breasla erau in adevar insupor-
labile, ei consimtcau sa ajute pe muncitorii grevisti.
Dar si atunci revizuiau cererile for si nu le admiteau

') Breasla croitorilor din Bucure.ti, prezidata de Albert

Weissmann, se afla sub conducerea lui Const. Graur; iar breasla
cizmarilor, prezidata de Valerian Prescurea, era condusa de Th.
V. Ficsinescu. In capitald, breslele afiliate la partid erau date,
fiecare in parte, in ingrijirea cate unui militant, care le im-
prima directiva data de consiliul general. In orasele de pro-
vincie delegatul oficial al Consiliului general avea raspunderea
tuturor organizatiilor.

www.dacoromanica.ro
92 I. C. ATANASIU
decal pc acelea strict necesare unci imbunatatiri mate-
Hale a lor.
In literatura de propaganda a miscarii socialiste,
se numara cu sutele si cu mine lucrarile cari trateaza
despre greva; toate pornesc dela maxima: greva e o
arma cu doua ta4uri. E interesant detaliul ca intro
brosurile de propaganda editate de partidul socialist
este si una intitulata Greve le, care desvolta acelasi
pullet de vedere si ca autorul ei este inflacaratul pro-
pagandist Anton Baca lbasa.

Ia afara de aceste manifesta:i de lupte economice

s'a ivit prilejul unci manifestari de ordin politic a par-
tidului muncitorilor din Galati.
La 9 Iunie 1898 se implineau 50 de ani dela Revo-
lutia inceputa la 9 Iunie 1848, in comuna Islaz judetul
Roman a ti .
Comitetul Clubului muncitorilor a hotarit sa Sc co-
memoreze aceasta zi, dandu-mi insarcinarea mic sa tin
o conferinta publica asupra acclui eveniment si a con-
secintelor lui pentru tam noastra.
S'a impartit deci publicatia pe care in pagina urma-
toare o dam in fac-simil, si in. ziva de 8 'Lillie 1898
mi-am desvoltat conferinta.
Nu creel necesar sa reproduc istoricul acelei Revo-
lutiuni, dar creel ca din concluziile cc am pus Sc poate
judeca cum priveam atunci, not socialistii, acel impor-
tant eveniment:
Clara negutatorilor este adevarata triurnfatoare dupa Re-
volutia dela 1848. Ea se imparte astazi in burghezime rurala,
industriasi, meseriasi si comercianti.
In Romania ca si in toate celelalte taxi apusene, Revolu-
tiunea dela 1848, prefacand vechea stare sociala a dat puterea
politica si economica in Statul modern negutatorimei, burghe-
zimei. Aristocratia, proprietara pamanturilor si a iobagilor de
sub regulamentul organic a fost inlocuita, gratie revolutiunei
dela 1848 prin plutocratie, adios prin capitalisti stapani ai fa-
fricilor, ai industriilor si ai parnantului. Toata alcatuirea Sta-
tului modern, toate Institutiunile ca: Administratie, Armata,
Justitie, sunt menite a asigura suprernatia Capitalului 5i a-i in-

www.dacoromanica.ro
 Coteiteni
Snut 50 de ani de cand Romania scuturand jugul iobA-
giel s'a indrumat pe o tale noud de propa§ire.
EN enimentele petrecute la 1'148 au deosebitil insennAt ite
velum prclacerea economical si politica a Orel uoastre.
Crediucios tacticei sale de a pdstra arnintirea on cdrui
cveniment, care grabesce etunciparea spiritului omenesc de
prejudecati i flinta omeneasca de asuprirl.

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

DIN GALAT1
A HOTARAT SERBATORIREA
MISCAREI REVOLUTIONARE DE LA 1848 PRIN
CONFEWINTA..
'C PUBLICA go>
IN ZIUA DE
J0111 IUNIE ORELE 5 P. M. IN
TEATRU GEL MARE (TEMISTOGLI)
NuTA DE DONINUL
ION C. ATANASIU
SI AVM CA SUDIECT EVENIIIENTELE DE LA MS SI CONSECINTELE

LOIt POLITICE, SOCIALE SI ECONOIIICE IN MANIA

INTRAREA LIBERA UN LOC IN LOJA 50 BANI

www.dacoromanica.ro
94 I. C. ATANABIII
lesni putinta de exploatare. In acest sens tara romaneasca ne
ofera un exemplu tipic de prefacerea socials si economics ce ea
a luat in cursul acestor 50 de ani. Nesiguranta existentii Sta-
tului roman, incursiunile turcesti fi rusesti, neexistenta unor citi
de comunicatiuni comode, nesiguranta drumurilor, lipsa ori-
carei industrii si a unui comert serios, au fost repede inlocuite
prin: Unitatea Statului roman, asigurarea existentei lui ratio-
nale, prin drumuri de fier fi serviciuri maritime, prin sigu-
ranta interioara garantata printr'o administratie, o justitie si
o armata bine arganizata, prin libertatea muncii dar si ex-
plotarii, la adapostul careia micii negustorasi de sub regala-
mentul organic, care erau strans incatusati in breslele vechi,
cu starostiile lor, a devenit burghezimea puternica si stapani-
toare din ziva de azi. Ea asvarlindu-se in intreprinderi corner -
ciale si industriale marete, invarteste sutimele de milioane, ma-
rind tot mai mult si mai mult Capitalul circulant spre imboga-
tirea grabnica a celor cari fac parte din ea : fabrice, societati
de asigurare, societati cooperative si pe actiuni, band, exploa-
tari miniere, credite funciare, exploatari de cai ferate si de
servicii maritime alaturi cu intreprinderi agricole, nimic nu
scapa de sub activitatea febrila a burghezimei noastre in dorul
ei de a se imbogati. Stapana absoluta pe toate puterile Statului,
ea ii intrebuinteaza cu multa pricepere pentru asigurarea do-,
minaliunei ei. Iata adevarata clasa, care a tras pentru ea sin-
gura toate foloasele Revolutiunei dela 1848".

CLUBUL MUNCITORILOR DIN BRAILA

Inca in anii 1886 pana la. 1888 s'a incercat o misca-
re socialists la Braila. Teodor Manescu si cu Zamfir Fi-
lotti (mai tarziu avocat la Galati) au scos o gazeta,
Lampa", care se tiparea la tipografia Pestemagioglu.
Aceasta mica gazeta a produs insii o mare senzatie in
clasa burgheza din localitate, prin ideile ce propaga,
deli ideile socialiste erau foarte putin aparente. Aceas-
ta miscare nu a avut nici o urmare in patura rnuncito-
reasca.
Abia cu un dcceniu mai tarziu, puternica organi-
zatie muncitoreasca din Galati si-a avut repercusiunea
ei fireasca in portul vecin, In Braila.
In Martie 1895 o delegatiune de muncitori din por-
tul Braila au venit la conducatorii miscarei socialiste
din Galati si au cerut sa se delege cineva, care sa pue
si la Braila bazele unei organizatiuni muncitoresti.
Am fost delegat eu, impreuna cu Dimitrie Mihai-
lescu si Oprisanescu, ambii muncitori din Galati.
Pentru Duminica 19 Martie 1895 s'a afisat pe zidu-

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA SOCIALISTA 95
rile orasului Braila vestirea: Prima Intrunire social-
democrata in salonul Carpati".
La ora 3 p. m. s'a deschis intrunirea sub presiden-
tia lui Dimitrie Mihailescu, membru al clubului munci-
torilor din Galati. In sala erau peste 500 de muncitori.
Am linut cuvenita cuvantare, dupa care muncitorul 0-
prisanescu a dat cetire statutelor clubului muncitorilor
din Galati, can au fost calduros primite de numerosul
public, alcatuit nu numai din muncitorii din port si din
industriile din oral, dar si din tarani din satele de prin
prejur. Corul clubului muncitorilor din Galati, venit pe
jos pans la Braila, a intonat diferite cantece socialiste.
Dupa cuvantarile tinute s'a citit si aclamat urmatoarea
motiune:
Muncitorii din Braila, intruniti in sala Carpati azi Du-
minica 19 Martie 1895
Hotarasc:
Infiinteaza in orasul Braila un club al muncitorilor cu o
sectie de ajutor, pentru toti muncitorii braileni, Vara deosebire
de breasla, sex sau nationalitate.
Admite statutele clubului muncitorilor din Galati si a so-
cietatii de ajutor. Infratirea".
Declara clubul muncitorilor din Braila si sectiunea de aju-
tor afiliate la partidul muncitorilor din Romania admitand pro -
gramul social-democrat".
In mod firesc noul club din Braila era condus sj
povatul de vechiul club din Galati, mai ales ca eu fiind
membru in Consiliul General al partidului, aveam dela
acesta delegatiunea de a organiza si a supraveghea li
miscarea din Braila.
Intr'un timp relativ scurt, miscarea socialists din
Braila a luat o neasteptat de mare desvoltare. Ea deve-
nise, in acel oral, o adevarata forts de care si autorita-
tile si elementele conducatoare din cele dou5 partide
burgheze au fost obligate sa tie socoteala. Numeroasele
intruniri publice pe care social-democratii le-au tinut
in acest insemnat port la Dunare, au impresionat pro-
fund prin numarul impunator de participanti. Cu mile
se socoteau acei can veneau sa asculte cuvantarile ora-
torilor socialisti, veniti unii din Bucuresti, altii din
Galati.
Abia numai dupa cateva luni dela infiintarea clu-
bului muncitorilor in Braila, acesta a hotarit linerea
unei intruniri publice in 5 Noembrie 1895. Intrunirea a
avut loc in sala Paradis cea mai incapatoare sala din

www.dacoromanica.ro
96 I. C. ATANASIU
Braila. Peste o mic de muncitori cu toate manevrele
politici au umplut vasty sala. A prczidat I. Balteanu,,
muncitor din portal Braila. Au luat cuvantul: Nicolae
Sandulescu, hamal din port, Al. Ionescu si Georges Dia-
mandy din Bucuresti si I. C. Atanasiu din Galati.
In lung Noembrie 1895 a inceput campania in ve-
derea alegerilor generale pentru Parlament. Partidul
muncitorilor a hotarit sa participe si la aceste alegeri.
Pentru Braila s'au fixat nrmatoarele candidaturi:
Colegiul II Camera, G. Diamandy si I. C. Atanasiu.
Colegiul III Camera, Alex. Mimic (muncitor).
In vederea acestor alegeri s'a tinut o mare intru-
nire publica in sala Paradis, in ziva do Duminica 19
Noembrie 1895. Cu toate ingerintele administratici
agentii politici barau toate strazile cc conduccau la sala
de intrunire terorizand si chiar molestand pc munci-
torii cari se duccau poste 2000 do oameni ocupau
sala, gradina si stradele din prcjur. A prczidat munci-
torul Mihalache Dumitru. Au cuvantat: N. Sandulescu,
muncitor, I. C. Atanasiu si Georges Diamandy.
In ziva de 1 Mai socialist din anal 1896 s'a vazut
defiland pe strazile Brill lei, pentru prima oars, un con-
voi ncsfarsit, admirabil incolonat de muncitori. Manifes-
hind in cea mai perfecta ordine, cu steagurile rosii des-
fasurate si presarat cu diferite pancarte purtand ins-
criptiile cererilor muncitoresti, cortegiul s'a dus la local
unde avea sa se desfasure serbarea. A fost o manifes-
tatie foarte impresionanta.
In ziva de 30 Decembrie 1896 se tine la Braila o
foarte populata intrunire publica de Uniunea sufragiu-
lui universal", in sala Paradis. Au cuvantat: Vintila C.
A. Rosetti, Vasile M. Kogillniceanu, I. C. Atanasiu, Deo-
dat l'aranu.
De notat un fapt caracteristic: miscarea socialists
din Braila a fost condusa in chip permanent de catre
muncitori. Intre conducatorii muncitori notez pe: N.
Sandulescu, Mihalache Dumitru, Alex. Iftimie, G. Neac-
su, Stefan Rotaru, Petrache Petcu, Grigorescu, Da Rin,
Ilie Radu, Tudor Chiriac, Ladle Atanasiu.
Ca socialisti intelectuali am gasit acolo pe: Stefan
Petica si V. I. Popovici (Vipo), ambii elevi. Primul de-
venit apoi redactor la ziarul Lumea Nona" si un poet
foarte apreciat, si al doilca devenit intaiu corespon-
dentul ziarului Lumea Nona", apoi redactor. Amandoi
au murit tincri, bolnavi de tuberculoza, cel dintai in

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 97
casa parinteasca, la Bucesti, judetul Tecuci, cel de al
doilea la spitalul din Bujor, judetul Covurlui.
Dar elementul cult de o inalta cultura elemen-
tul animator al miscarei socialistc in Braila, a fost in
acea vreme d-ra Isabela Andrei, astazi d-na colonel
Sadoveanu, nine cunoscuta scriitoare. Si ce impresiune
puternica a facut atunci asupra mea in acel media as-
pru, exclusiv muncitoresc figura aceia tanara, vioaie,
de o inteligenta scaparatoare, de tin farmec intelectual
cuceritor, cu trupul ei mic si subtire, cu ochii negri pa-
trunzatori si ademenitori ochii Mortunestilor din fa-
milia carora ea facca partc cu cultura ci vasty si cu
energia ei neinfranta, sub aspectul unei boeresti draga-
lash !
Isabela Andrei, sub aparenta ci timida, domina ca
o imblanzitoare de lei pe asprii muncitori din portal
Brai lei. Si acestia nu erau putini la numar, erau intre
7 8000. Cu cultura ei generals, dar mai ales cu o de-
savarsita cultura si educatic socialists perfectionata
in contactul cu sotii Ion si Sofia Nadejde la Iasi, cu C.
Dobrogeanu-Gherea la Ploesti, Isabela Andrei era un
element propagandist si organizator de prima mans.
Profesoara secundara, Isabela Andrei, devotata miscarii
pang la sacrificiu, era in orele ei libere totdcauna in
serviciul cauzei.
Voi cita dupa amintirile ei proprii un exemplu:
Miscarea din Galati era condusa de o Juana de oameni
convinsi si darzi, Mihai Pastia, Jean Atanasiu, Deodat Taranu
si altii, un grup de tineri plini de viata, de humor si de simt
realr-a calor atitudine si cultura impunea burghezilor" si in-
spira incredere in sufletele muncitorilor.
Din Galati con duceau miscarea si in Braila, cum puteau.
Vorbeau in adunari marl si in consfatuiri restranse, organiza-
sera clubul, aveau un sfat de muncitori de bun shut si intelepti.
Dar lipseau conducatorii. Nu era nimeni cu formare temeinica
si experienta socialists in afara de mine.
Ce puteam eu, insa, o fats tanara fara greutate socials, fara
legaturi si intr'un oral ca Braila? Ce putea o femee in politica
barbateasca in acel oral de port, In care predominau, greu si
intunecat, multe conceptii orientate, mai ales in ceiace priveste
femeia?!
Dar eram tanara .i tineretea e plina de temeritate. Apoi
venisem aci cu ideia ca am o datorie de implinit. Trebuia sa o
indeplinesc cu prudenta si bagare de seams, sa nu stric cauzei,
dar trebuia sa o indeplinesc; fara sgomot si Para sacrificii inu-
tile, dar cu orice pret and va trebui.
Ramasei deci informatoarea si executoarea micilor puncte

www.dacoromanica.ro
98 I. C. ATANASIU
din programul hotarit de cei dela Galati. liamasei o lucr5toare
socials" in contact cu lucratorii si familiile lor. Ani de zile am
mers in casa lor, m'ain jucat cu copii lor si le-am clot la club
mirajul si nadejdea unei lumi mai bune. Inhamati caruta
voastra la o stea" zice Emerson; si niciodata n'am inteles mai
bine .decat atunci cats putere de progres este in aceasta ma-
xima. Niciodata n'ain fost mai fericita.
Dar iata o amintire. Era o sears de Decembrie. cu ploaie
rece si marunta. Gustam, in odaita mea calda si intima, acea li-
niste si odihna definitive pe care o cunoaste oricine and in-
chide usa casei sale dupe o zi de munca incordata si mai multc
curse prin raceala umeda.
Siguranta absolute a acestei linisti bine meritate fu, insa,
pe neasteptate, turburata de o invalmaseala de glasuri si o pu-
ternic5 batae in poarta.
Un om dela posts" ma vesti gazda.
In fata mea era un necunoscut de al carui chip aveani o
amintire vaga, poate it vazusem la club. Omul vorbi limpede
si hotririt: Trebue sa mergeti cu mine in stradd Portului. Vor
sa declare greva mane dimineata si trebue numai decat sa o-
priti pang la venirea celor din Galati".
Atilt de sigur era omul acesta de cele ce aveam de facut,
incat plecai fora ezitare, ca manata de o putere straina.
In umezeala rece si neagra de afara simtii un fior neplactit
si ma stapani numai decat un sentiment de nemultumire si pro_
funds indoiala asupra gestului pe care-1 faceam. Era Area tar-
ziu pentru a da inapoi.
In casa scunda din strada Portului unde am ajuns, erau
sute de muncitori intaratati si amarati. Simtii o sudoare rece la
radacina parului, dar in acelas timp o liniste ciudata se asternu
pe sufletul meu.
Incepui sa le vorbesc. Ce le-am spus nu stiu. Cum insa cu-
nosteam firea lor de copii cu porniri nestatornice, am gasit in-
stinctiv, se vede, cuvantul care sa loveasca unde trebuia. Atmos-
fera se lumina; simtii in sala destinderea, incercai o gluing, imi
raspunse o unda de His. Furtuna trecuse si greva a fost a-
manata.
Abia duos ce ma regasii din nou in intimitatea locuintei
mele, imi dadui seama de indrazneala actului meu si spaima
ma cuprinse inteun val fierbinte.
Si dace nu izbuteam?!"
Ceiace nu spune Isabela Andrei, am aflat eu in ur-
ma dela muncitori.
Politia, avizata de prezenta ei noaptea in strada
Portului in mijlocul muncitorilor, a venit s a o aresteze.
Muncitorii au inconjurat-o, i-au facut o gardil puterni-
ca si asa au condus-o la locuinta ei. Numai dupd ce po-
litia s'a convins ca gratie intervcntiei Isabelei Andrei,
greva nu se va produce a doua zi, numai atunci au la-
sat-o in pace.

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA SOCIALISTA 99
in afaril de Cluburile aratate mai sus mai erau Inca
Cluburi puternic organizate in orarle: Craiova, sub
conducerea lui G. D. Pencioiu, Ploe§ti sub conduce-
rea lui Alex. G. Radovici, Boto§ani sub conducerea
farmacistului Alex. Smcltz, Tecuciu sub conducerea lui
Trajan Corodcanu, Barlad sub conducerea lui Gr. Va-
siliu (mai tilrziu §eful liberalilor din Tutova).

www.dacoromanica.ro
 CAP. VIII

DOUA CONCEPTIUNI TACTICE

SE CIOCNESC
CALEA LEGALA. CALEA REVOLUTIONARA

Am aratat in capitolele precedente ca inceputurile

miscarii socialiste din Bucuresti au fost profund im-
pregnate de un pronuntat colorit revolutionar-anarhist.
Prin venirea in Bucuresti a lui I. Nadej de din Iasi
$i preluarea de el a conducerii miscarii, aceasta a fost
fundamental revizuita .i in locul ideologiei revolutio-
nare extrasa din teoriile lui Karl Marx s'a instaurat
ideologia Cali legale", a luptei politice in conformitate
cu conditiile socialo-politice potrivite gradului de dezvol-
tare a tarii noastrc i conforme cu nouile teorii ale lui
Karl Kautski si a programului social-democrat adoptat
la congresul din Erfurt.
Aceasta noua lozinca adusa §i aplicata cu toata vi-
goarea de I. Nadej de, cu sprijinul neconditionat al frun-
tasilor miscarii precum: C. Dobrogeanu-Gherea, V. G.
Mortun, Al. Radovici i altii, s'a manifestat in chip im-
presionant in mai multe imprejurari.
Desigur ca opera intreprinsa de Nadejde a fost ex-
cesiv de grea. A schimba ideologia cu mentalitatea unor
propagandisti, can au actionat timp indelungat in tac-
tica revolutionara, nu era un lucru tocmai usor. Daca
totusi a reusit in aceasta grea intreprindere e ea a avut
un sprijin de prima mina mai ales in C. Dobrogeanu-
Gherea, care alaturi de Nadejde era teoreticianul mis-
earn.
Care erau in aceasta privinta parerile lui Gherea
din vremea aceia?
Imi permit sa reproduc aici o scrisoare pe care C.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 101

Dobrogeanu-Gherea mi-a adresat-o la Galati in anul

1893, in privinta procesului evolutiv in progresul Omeni-
rii. Scrisoarea este inedita ssj prezinta, cred eu, un interes
istoric destul de important:
Prietene,
Am primit scrisoarea ta, dar n'am putut sa-ti raspund
am fost la Bucuresti. Nu stiu ce carti sa-ti recomand. Sunt asa
de multe incat e un embarras de richesse, dar toate au o rela-
tie mai mult indirecta cu subiectul d-tale. Direct trateaza aceasta
chestie doar Reclus in brosura lui: Evolutie si Revolutie",
care e tradusa in romaneste. Afars de aceasta d-ta ai prea pu-
tin timp 5i nu stii nemteste in care limbs am cite o carte care
atinge subiectul ce vei trata. Un schelet nu pot sa-ti dau prin-
tr'o scrisoare asta te-ar incurca mai mult; ideia insa prin-
cipals a conferintei trebue sa fie ea in lumea anorganica, or-
ganics si socials exists o evolutie continua; revolutiile insa nu
exists ca ceva deosebit ci sunt cazuri speciale aceleea5i evo-
lutii. Aceste cazuri speciale a evolutiei, revolutiile se deo-
sebesc pentru not prin mai marea for intensitate, violenta pro-
cesului evolutiv si altele. Dar aceste deosebiri sunt absolut re-
lative si revolutiile, in definitiv, raman cazuri a evolutiei ca
orice alt caz, deci sunt ca orice alt caz evolutiv absolut nece-
sare si inevitabile. Revolutiile in societate se caracterizeaza
prin faptul schimbarii adanci a structurii economice: cu cat
insa aceste schimbari sunt mai complexe cu atat revolutiile tre-
bue sa fie mai largi 5i mai pasnice. Revolutiile nu implica de
loc violenta si varsarea de sane. Pot fi revolutii foarte mari sa-
varsite foarte pasnic, astfel e revolutia savarsita de not romanii
prin trecerea din iobagia feudala in burghezism capitalist. Re-
volutia socials moderns care se pregateste acuma, tocmai prin
faptul ca e atat de complexa are toate sansele sa fie relativ pas-
nica. (In aceasta privinta vezi doua foiletoane in H,Lumea
Notre cari rezumeaza ,Conferinta mea despre Tactica noas-
tra"). In privinta teoriei evolutiei consults pe Spencer, mai ales
Premiers principes. Gutu mi se pare a tinut o conferinta in a-
ceasta privinta, consults -1 pe el. La bal nu stiu daca voi veni;
voi cauta insa sa viu .Sunt tare ocupat 5i necajit 5i nu tocmai
sanatos. Salmari fratesti tuturor prietenilor.
Te imbratisez, al d-tale
C. Dobrogeanu-Gherea
P. S. Ciiutati de faceli tot ce e posibil pentru gazetei. Sec' nu
uitati ca obrazul subtire se tine cu cheltuialei si o gazeto band
idem.
I. Nadejde a lamurit la randul sau procesul evolu-
tiv al societatii si necesitatea tacticii legale in tara noa-
stra, intr'o cuvantare pronuntata la Congresul II al par -
tidului tinut in Aprilic 1894. Extrag:
Cuvantul de revolutie are mai multe intelesuri. Noi sun-
tern revolutionari ca puiul de gains, care nu sparge oul decat
atunci cand a ajuns la deplina lui desvoltare. Revolutia trebue

www.dacoromanica.ro
102 I. C. ATANASIU
sa urmeze intotdeauna unei evolutii. La noi in taro trebue sa
mergem numai pe cale legala, deoarece Constitutia noastra este
foarte liberala si inghdue evolutia soietatii. Inteleg tactica
violenth revolutionary in Busia, nu insh la noi. Chnd noi vom
ajunge destul de tari pe calea constitutionabi, and noi vom
alcatui legilc, dach burghezia ar chuta sa ne sdrobeasch atunci
dolma va esi din legalitate si vom sti s'o punem la locul ei. De-
altmintrelea eu cred ca trecerea la societatea socialists se va
face la noi mai tarziu decat in Apus, dire pricing ca evolutia
capitalists a societatii noastre a intarziat".
Gratie tenacitiltii lui, Nadejde a reusit sa aducil Ia
Ca lea legala" elementele cele mai revolutionarc. Un
exemplu: Tony Bacalbasa prin temperamental lui im-
petuos, in toata structura lui impulsive, era un element
revolutionar prin excelenta. Totusi, contactul intim cu
I. Ntidejde 1-a adus la revizuirca parerilor lui. Astfel la
Congresul II al partidului linut in Aprilie 1894 lata .cL,
a spas intr'o cuvilntare a lui:
Noi trebue sa insistam cu atat mai mutt asupra Cali le-
gale, cu cat aNeni a face cu un guvern care calca Constitutia
fara nici un scrupul, ruin s'a intamplat zilele trecute la Galati,
unde s'a oprit manifestatia de 1 Alai fara nici un ninth legal.
Sa aratam ca noi suntem singurul partici in tara care cerem
pazirea legilor. Si apoi, ce insemneazii aceasta vecinica fanfa-
ronada cu cuvintele de revolutii si revolutionary?
Eu cred, cu Liebknecht, ca revolutiile se fac, iar nu
se spun".
Intr'un editorial din ziarul Lumea Nona" din 17
Martie 1895, Anton Bacalbasa isi termina articolul sale
astfel:
,,Si iata de cc noi sfatuim pe amicii nostri de pretutindeni
sa imiteze exemplul nostru si sa vada in tihnii de organizarea
muncitorilor, fara sa se inspaimante de piedicele sapatitor din
halamuc.
Bainanem statornici tacticei legate, si constathm ca in ziva
rand un guvern isi impune mijloacele extra legale, el isi desco-
pera putregiunea".
Cu prilejul serbarii socialiste a zilci de 1 Mai st. n.
1895 guvernul de atunci (conservator) printr'un jurnal
at Consiliului de ministri (ce insemniitate incepuse sa
se dea miscarii socialiste!), a interzis manifestatia pe
strazi.
Partidul muncitorilor din Bucuresti in vrcmea a-
ceea era in plinil putere. Cu prilejul acestei serbilri cu
ditiva ani consecutivi in urma, el a putut sa adune la
aceste manifestatiuni de fiecare data cite 10 12.000 de
participanti. In lata acestei nelegale oprelisti, partidul

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 103
era in stare sa reactioneze 5i sa provoace dadi ar fi
voit un gray conflict de strada.
Nu a facut-o. Cuvantul de ordinc: calea legala"
1-a impiedicat.
A dat insa un manifest publicat in ziarul Lumea
Nona" din 15 Aprilie 1895 pe care it transcriu aci:

MUNCITORI,

Maretele si lini5titele voastre manifestatiuni, cu pri-

lejul serbatorirei zilei internationale a muncei, 1 MAIU,
din anii trecuti, au inspaimantat pe reprezentantii sta-
panitorilor vo5tri.
Cand zeci de mii parcurgeati strazile desfri5u-
rand cu mandrie drapclele revendicarilor voastre, re-
prezentantii stapanitorilor au putut aprecia intelepciu-
nea, vrednicia si con5tienta voastra de clasa.
Si tocmai pentru ca devenise prea vie dovada vir-
tutilor voastre, regimul care detine astazi puterea a ho-
taxa ca anul acesta sa impiedice pacinica voastra ma-
nifestare.
Un regim care 5i-a facut piedestal din trupurile la-
ranilor impu5cati, care e stropit cu sangele vilduvelor Si
fecioarclor maltratate cu atata salbatecie in ultimele
rascoale regimul boierilor hrapareti 5i al renegatilor
de rand, calca in picioare Constitutia larei si ameninta
cu forta armata manifestatia proectata de voi.
In numele intregei muncitorimi din Romania infie-
ram cu -Wahl energia aceasta sfa5iere a libertatilor noa
stre constitutionale.
MUNCITORI,
In fata inteleptei 5i impunatoarei voastre manifes-
statiuni, guvernul opune baioneta si gloantele.
Sa nu ne lasam sedu5i de provocarile lor. Set evitam
prin prudenfa noastrd spectacolul ce vor set ofere stcipci-
nitorii: mciceletrirea poporului, de catre chiar fiii lui cei
mai voinici!

SA NU MANIFESTAM DAR PE STRADE!

Sa dovedim inc'odatil cine sunt acei ce calca legile,
cine sunt resvratitorii! Prea scumpe ne sunt vietile pro-

www.dacoromanica.ro
104 I. C. ATANASIU
letarilor din Romania pentru ca, prin indemnul nostru,
sa le expunem baionetelor si gloantelor stapanitorilor!
MUNCITORI,
Consiliul general al partidului social-democrat al
muncitorilor din Romania, in care v'ati pus toata lucre-
derea, contramandeaza deci manifestatia publics de 1
Maiu si va invita la serbatorirea acestei zile scumpe
proletariatului, prin petrecerea campeneasca din
GRADINA BAICOIANU
care se va face Duminecel, 16 Aprilie 1895.
Traiasca 1 Maiu!
Traiascei Social-democratia international&
Consiliul general: loan Neidejde, Al. Ionescu, I. Ta-
bacovici, I. T. Banghereanu.
Lucru interesant de notat, dupil cum relateaza zia-
rul Lumea Noua" din acea zi, in consiliul de ministri
tinut sub presedintia lui Lascar Catargiu, ministrul
Take Ionescu a fost pentru interzicerca manifestatiei,
in vreme ce ministrul P. P. Carp a fost pentru liisarea
ci libera!
Manifestatia nu s'a facut*). Iar in ziva aceea s'a scos

*) Const. Graur, in volumul Cativa insi", capitolul Ray-

mond Lavigne", da oarecari amanunte din istoria serbarii de 1
Maiu, in strainatate si la noi. Cu privire la cazul de care ne ocu-
pam aci oprirea serbArii de catre Lascar Catargiu, autorul
ne spune ca, in Consiliul general al partidului, care o hotarit
supunerea fata de ordinul guvernului, singur C. D. Anghel a
semnat o parere deosebita: pentru rezistenta.
Tata, dupd Lumea Nona" dela 14 Aprilie 1895, textul exact
al parerii exprimate de Anghel:
OSEBITA PARERE. Fold cu masura arbitrary si anti-
constitutionalci Matti de guvern, sunt de parere ca totusi sa facem
manifestatia proiectatd, duped cum s'a focal in toli anti, de
oarece n'are nici un caracter seditios sau turburator. Bine in-
teles, dacd am fi opriti de forta armatd, dupd cele 3 somatii
ne-am retrage. C. D. ANGHEL.
De parerea lui C. D. Anghel au fost I. Teodoresca si Anton
Bacalbasa, dupd cum se vede din Lumea Noua" dela 15 Aprilie
1895. Fireste, si Const. Mille, prin Adeverul", s'a raliat la pa-
rerea minoritatii si a desaprobat directia partidului. De aici,
o vehementil polemics intre Al. Ionescu si Const. Mille, una din
numeroasele for polemici socialiste, cari, la un moment dat, i-au
dus Valid si la un duel foarte burghez!

www.dacoromanica.ro
 MIpCAREA SOCIALISTA 105
un numar special din ziarul Lumea Nona" cu articole
semnate de: C. Dobrogeanu-Gherea, Al. G. Radovici,
Sofia Nadejde, Alastor, Anton Bacalbasa, Traian Deme
trescu, A. Steuermann, I. Nadejde, C. D. Anghel, L. Gar
bea (Gh. Nadejde), I. Teodorescu, G. D. Pencioiu, N.
Bradu (probabil D. A. Teodoru), St. Craciun (S. Gross-
mann), I. Radu, etc.
S'au gasit socialisti romani cari sa dezaprobc atitu-
dinea prudenta a directiei partidului. Mai interesant
si mai ciudat este ca asemenea glasuri s'au putut auzi
si la clubul socialistilor germani din Bucuresti. Ecoul
for a patruns pang si in Vorwaerts" din Berlin, oficio-
sul social-democratiei germane, condus de batranul re-
volutionar Wilhelm Liebknecht. Atunci loan Nadejde
a trimes lui Vorwaerts" un articol scris de el direct in
nemtcste Nadejde stria cu usurintil in mai mune
limbi articol in care a explicat perfect chestiunea.
In Facia" dela 23 Aprilie 1911, Const. Graur, po-
lemizand cu loan Nadejde, se ocupa de acest articol din
Vorwaerts" si citeaza urmatorul pasagiu:
Duminica 4 Maiu tinuram in teatrul Dacia o intrunire, ca
sa protestam in contra interzicerii manifestatiei. Au fost de
fats mai bine de 2300 persoane, adica maximul ce putea cu-
prinde teatrul, cu cea mai mare ingliesuiala.
Pre5edintia o avu Sofia Nadejde; 5i oratorii partidului au
lost: I. Atanasiu din Galati, G. Diamandy, Anton Bacalba5a Si
subsemnatul.
S'a votat o viguroasa rezolutie, care condainna cu asprime
masurile guvernului, cere desfiintarea legii expulzarilor 5i in-
deamna strtruitor pe toti iubitorii de libertate sa intre in randu-
rile social-democratiei 5i sa lupte pentru cucerirea votului uni-
versal.
Legea expulzarilor, trebuie sa adaug, love5te 5i pe toti
evreii. chiar si pe cei cari nu apartin altui stat si cari, in ce
prive5te sarcinile 5i datoriile, sint perfect egali cu rornanii.
Se intelege dela sine ca organul nostru cotidian n'a lipsit
sa protesteze in contra ilegalitatii autoritatilor 5i sa vestejeasca
nianoperele reactionare ale guvernului."

Const. Graur a reprodus numai pasagiul acesta.

pentru ca mmai de el avea nevoie in polemica pe care
o facea in acel moment. Dar articolul lui Nadejde con-
tine si alte lucruri interesante. Asa, relevand faptul ca
liberalii burgheji" n'au venit la intrunire, constata ca
totusi presa liberals a protestat in potriva opririi mani-
festatiei socialiste de 1 Maiu. Pe de alta parte, Nadejde
nu releveaza faptul ea deputatii liberali, grin glasul lui
loan Lecca si printr'al lui Delavrancca, au protestat si

www.dacoromanica.ro
106 I. C ATANASIU
dela tribuna Camerii in potriva acelei opriri;.probabil ca
taptul s'a produs dupa ce Nadejde isi expediase ar-
ticolul.
Lucrul principal insa in articolul din Vorvaerts"
este demonstratia pe care o face Nadejde si pc
care, de sigur, social-democratii germani au inteles-o
perfect ca socialistii romani sunt obligati nu numai
sa se tie dansii in limitelc celci mai stricte legalitati
aceasta era o dogma intagibila dar si sa se fereasca
de cursa pe care un guvern reactionar s'ar incerca sa
le-o intinda, abatandu-se cl cu procedeie samavolnice
asupra lor, spre a-i scoate din calea lor normala. Iii
aceasta privinta, afara de rare si cu total intamplatoare
exceptii, toti conducatorii miscari erau de aeon!.
Dar tactica caii legale" nu era sustinuta numai
de conducatorii misearii socialists. Ea era imprimata
chiar si de muncitori.
In portul Braila in urma unei grove loarte anevo-
ioase, lucratorii din port au castioat un punct din ce-
rerile lor: respectarea repausului (ruminical.
Dupil incetarea grevei si linistirea spiritelor, patro-
nii au inceput incet, meet sa le rapeasca acest drept eas-
tigat dupa multe sacrificii si privatiuni.
Lucratorii s'au adresatconducatorilor clubuluinmn-
citorilor spre a-i sfatui cum sa faca sa fie reintegrati in
dreptul lor dobandit. Conducatorii clubului i -aU indem-
nat sa se foloseasea de calea legalii, adica de dreptul de
petitionare.
Ca document pentru cercetatorul de azi si mai ales
pentru cel de maine, reproduc petitiunea pe care muil-
citorii din portul BrIiila au adresat-o primului ministru
de atunci, D. A. Sturdza, seful partidului
venit de scurta vreme la putcre, petitiune acoperita
cu mii de semnaturi. Din acest factum se poate aprecia
respectul si buna cuviinta cu care niste simpli muncitori
din port, se adresau primului ministru al tarii.
Iata aceasta petitiune reprodusa dupa ziarul Lu-
men Noua" din 10 Noembrie 1895:
Domini le Prim-illinistru,
Subsenanatii, muncitori din portul Brai lei, cu profund res-
pect venim a Na aduce la cuno§tinta d-voastril urmatoarele fapte
asupra carora ne permitem a atrage deosebita d-v. atentiune:
Repaosul de Dmnineca, drept c4tigat de not inuncitorii
din port si consfintit pana in prezent prin respectarea lui de
catre stapani 5i de catre administratie, ni se rape*te, fiind si-
liti prin diferite manopere sa muncim 5i in ziva Domnului.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 107
Duna felul muncei istovitoare din port de Base zile conse-
cutive, se impune trebuinta absoluta a unei zile de odihna; insa
marii comercianti si exportatori din portul Braila prin maga-
zionerii for angajeaz5 muncitori turci si armeni, eari, lucrand
in locul nostru Dumineca, sunt pastrati si in zilele urmatoare.
Asa incat, noi, sere a nu ne vedea inlocuiti de muncitori
straini 5i prin urmare aruncati pe drumuri, suntem nevoiti sa
muncim si Dumineca.
Inlocuirea noastra, a muncitorilor romani, prin cei straini,
se face in chip cu atat mai lesnicios de Catre exportatori si co-
mercianti, cu cat aceasta e in des5varsitul for folos, pentru mo-
tivul ca-s muncitori straini, nefiind supusi In aceleasi. dari si
obligatiuni ca noi, pot lasa mai eftind plata muncei lor.
Dac5 ne permitem, d-le prim-ministru, sa ne indreptam a-
ceasta a noastra plangere catre d-voastra, o facem, aducandu-ne
aminte, ca intrand in orasyl nostru in ziva de 22 Octombre, ati
tinut a sarbatori venirea dv. in capul guvernului prin un
to -denm s5vfirOt la biserica din Braila.
0 facem Inca bazati pe cuvintele d-voastra rostite la in-
trunirea publica din acea zi, cuvinte ramase adanc intip5rite
in mintea noastra, si prin care consfinteati pentru fiecare ere--
tin respectarea zilei de Dumineca.
Rezemati pe drepturile noastre castigate, si ademeniti si
de frumoasele d-voastre cuvinte, noi am refuzat sa muncim in
ziva de Duminica; insa d. Alexandru Georgescu, comisarul
portului din Braila, ne-a silit sa intrana in lucru, amenintfind cu
inchisoarea pe cei cari ar propaga ideia repaosului de Du-
mineca.
Siliti am fo't dar, d-le prim-ministru, ca amenintati pe de
o parte de administratie iar pe de altfi parte de vedenia lipsei
de lucru, sa. muncim si Dumineca.
In respectarea ohiceiului stramosesc religios al dreptului
de noi castigat, in urma unei gree anevoioa,e, in respectarea
ffigaduelilor solemne date de dv. Insi-v5 in intrunirea trecutii,
respectuos va supunem cele de mai sus, rugfindu-v5 calduros,
d-le prim-ministru, ca sa binevoiti a lua iniisurile trebuincioase.
ca cei in drept sa respecte aceasta a noastra umila cerere: ea
nici un muncitor, Ifira deosebire de nationalitate sau rcligie,
sä n'aiba dreptul de a munci Duminica in portul Bail lei.
Primiti, d-le prim-ministru, Incredintarea respectului
nostru.
(Urmeaza semnfiturile).
Pentru a marca in chip si mai vizibil noua tactica
partidul muncitorilor din Romania hotara§te sa
is parte la alegerile generale pentru parlament care
.

urmau sa se faca dupil venirea la guvern in anul 1895 a

partdului national-liberal, sub pre§edintia de consiliu
al lui Dimitrie Sturdza, ministru de Interne fiind N.
Fleva.
Iatil candidaturile fixate de partidul muncitorilor,
a.5a cum le gasim anuntate in Lumea Nona".

www.dacoromanica.ro
108 I. C. ATANASIU
CANDIDATII NOSTRI

IASI
Colegiul al II-lea de camera :
George I. Diamandy,
Deodat A. Tarmc,
V. I. SperanN,
loan Neldejde.
Colegiul al III-lea de camera:
loan Neidejde.
GALATI
Colegiul al II-lea de camera :
Deodat A. Taranu.
Colegiul al III-lea de camera:
I. C. Atanasiu.
TEcum
Colegiul al II-lea de camera :
loan Ncidejde.
Colegiul al III-lea de camera:
George I. Diamandy,
TUTOVA
Colegiul al II-lea de camera :
loan Neidejde.
Colegiul al III-lea de camera:
George I. Diamandy,
ILFOV
Colegiul al II-lea de camera :
loan Neidejde,
George I. Diamandy,
Alexandra lonescu.
Colegiul al III-lea de camera:
loan Neidejde,
Al. lonescu.
FALCIU
Colegiul al III-lea de camera:
George I. Diamandy,

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCTALISTA 109
BRAILA
Colegiul al II-lea de camera :
1. C. Atanasiu,
G. Diamandy.
Colegiul al III-lea de camera:
George I. Diamandy,
ROMAN
Colegiul al II-lea de camera :
V. G. Mortun.
PS. Pentru alte judete, pentru complectarea listelor, can-
didatii pe cari ti vom sustinea ca fiind cu votul universal .i
desfiintarea legei de expulsare, vom da amanunte in curand.
p. Consiliul general,
L Nfidejde
Ce mare inraurire a avut asupra noastra a so-
cial-democratilor din vremea aceia imperativul a-
celei tactice legale in activitatea noastra, o dovede§te ur-
matorul fapt.
In anul 1919, deci dupa aproape 25 de ani, am avut
prilejul, intr'o cliestiune de actualitate, sa-mi spun cu-
vantul asupra celor doua tactice: tactica revolutionary
;;i tactica legala-parlamentara. De§i nu mai faceam de
multi vreme parte din mi§carea socialists, am serfs trei
articole, care reflectau *i acum, intacte, parerile pe care
le avusesem in vremea cand activam in partidul social-
democrat al muncitorilor din Romania.
Am publicat acele articole in Cuvantul Liber", re-
vista politico literary care aOrea atunci (prima serie)
sub directia lui Const. Graur.
Reproduc ca document aceste trei articole:

GREVA... ELECTORALA

Azi and pretutindeni, in lumea veche si in cea noua nu se

aude decal.: socialism, comunism, sindicalism, bolsevism, etc...
nu se putea sa nu fie influentata si Cara noastra de marea lupta
economica cu toate aspectele ei. Numai ca, la noi, tars mai putin
economica, dar mai mult politica, formele luptei economice s'au
transplantat in luptele politice.

www.dacoromanica.ro
110 I. C. ATANASIU
Astfel, regele, obligat de imprejurari, a proclamat lock-out-ul
politic hildturand dela carma prei factorii constitutionali: par-
tidele politice, si numind un guvern al sail de generali in ac-
th Hate de serviciu.
La lock-out-ul regal, partidele politice, ca protestare, au
rdspuns cu greva... electoralti. Este drept sa constatrn, ca nici
lock-out-id nu a fost general, ci aplicat numai unor anumite
particle politice si nici grewu electorala nu este o greva gene-
rald, ci cuprinde numai anumite partide... era sd zic anumite
bresle politice.
Pauli acum au declarat abtinerea dela alegeri, adicd greva
electorald, partidele: conservator-nationalist, Liga Poporului si
socialist.
Asupra guvernului de generali mi-am spur deja pdrerea in
interviewul publicat de ziarul Izbanda". Azi voiu examina a
doua laturd a chestiunei: abstentiunile dela alegeri sau greva
electorala.
Nu stiu a carui din cei trei sefi de partide a fost parerea
acestei curioase Breve: a d-lui Take Ionescu, a d-lui general A-
verescu sau a tovardsului Cristescu. Si nici nu stiu cimentul care
a putut lipi la un loc, in aceasta hotdrare, pe cele trei partide
cu compozitie, tactics, program si idealuri atilt tie fundamen-
tal deosebite intre ele.
Stiu, insd, ca aceasta hotarare este, pentru momentele a-
cestea, pentru imprejurdrile prin care trecem, o adevarata gre-
sala in contra intereselor de azi si mai ales de incline ale tarei.
0 protestare impotriva guvernului neconstitutional de ge-
nerali activi?
Pe d. Take lonescu, om de guvern in trecut, seful unui par-
tid ce se crede de guvernamfint imediat si care a si pretins gu-
vernul imediat, 11 pricep sa protesteze impotriva unui atare gu-
vern, mai ales and ii is locul sal]. Il pricep cu atilt mai mull
and declard greva electorala, fiindca ea este mutt mai folosi-
toare pentru d-sa deck o actiune electorala.
Tot asa, si pentru abtinerea d-lui general Averescu, .pot
exista explicatiuni asupra carora voiu reveni, poate, cu alt
prilej .
Ma intreb insd cu multi mirare: ce caut5 in combinatiunea
aceasta tovardsii Cristescu, Ilie Moscovici si cu partidul for so-
cialist? De ce si ei in greva electorala? Protestarea impotriva
violarei de rege a Constitutiunei prin numirea guvernului de
generali?
D'apoi bine: este intaia oars and aceasta Constitutie este
violata? Dar numai regele este vinovat de violarea ei? Dar fost-a
partid politic, dar fost-au barbati politici, dar fost-au slujitori
ai Statului incepand dela ministru si pima la eel mai umil
jandarm rural care sä nu sa se fi dedat, cu o placere sadica,
la aceasta violare and era vorba de tdranime sau clasa munci-
toreasca? (Mi se pare a si subscrisul a fost invinuit andva de
a fi atentat la pudoarea acestei prea usuratice Constitutiuni).
Si dacd niciodata partidul socialist nu s'a abtinut dela lupta
electorald, ca o protestare impotriva acelor violari, ce le-a
casunat conducatorilor lui acuma and ea a suferit o mare
indreptare prin ultima revizuire, ce le-a casunat, zic, tova-
rasilor Cristescu si Ilie Moscovici sa sari in apdrarea acestei
Constitutiuni vesnic vitrega pentru partidul lor? Pentru ca
a cutezat si regele s'o violeze pentru aceasta una data? Indig-
narea ca vad la carma tarii un guvern de generali?

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISM 111

Dar toati droaia de guvernanti civili cari s'au perindat de

cand e Romania Romanic, fost-au pentru socialisti mai ing,a-
duitori, mai drepti, mai blanzi; sa zicem vorba: mai putin ca-
zorti de cat sunt si Nor fi generalii-ministri de azi?
Dar greva electorala are a parte cu mull mai graNd decf t
apare la prima vedere. Dupa staruinte, dupa truda, dupa sufe-
Flute, clasa. conduchtoare a fost silita sä acorde reforma
votul universal. Cu Noe sau fara voe, cu bucurie sau cu
sila, aceasta reforma s'a indeplinit. Taranimea si muncitori-
mea au capiitat dreptul de vot egal cu clasa stapanitoare. In
aceasta privinta cel putin, nu mai este azi nici o deosebire in-
tre locuitorii acestei tart Dreptul de a-si alege reprezentanti in
Sfatul Wei apartine azi tuturor deopotriva. Si in momentul
cand taranimea si muncitorimea stapane, pentru intaia oars
in Romania, pe vointa for se indreapta spre urna spre.a-si
exprima acea vointa, spre a-si manifesta acel drept, spre a in-
tinde mana for vanjoasa cu buletinul de vot simbol al liber-
tatei si al egalitatii spre urna, deodata o vointa care nu
este a lor, o putere care nu purcede dela ei, le tine mana, le
smulge buletinul de vot si le porunceste: Nu, nu aveti voe sa
votati! Abtineti-va! Noi, din Bucuresti, in cluburile noastre am
hotdrit greva electorala!"
Cum, este cu putinta acest lucru?
Stiut este doar ca nu prin inactiune, nu prin abtinere se
formeaza curentele sinatoase, se injgheabii viata cetateneasca,
se otelesc caracterele, ci prin luptil \ ajnica. Ca lupta este mai
anevoioasa acuma din pricina masurilor exceptionale: a starei
de asediu, a cenzurei, etc., ce are aface? Aceasta poate nu-
mai sa ingreuie lupta, dar nu poate si nu trebue in nici on ea,
s'o desfiinteze.
Ca sa ne dam seams cu tatii ce greseala' s'a savarsit prin
proclamarea grevei electorale sa citez un singur exemplu:
Am spus ea greva electorala este numai partials. In adevar,
in afara de o multime de candidaturi independente, de grupari
noui, de particle mai marunte, s'au fixat liste de candidati de
catre partidul }ionel -iii dent.
Acest partid ne5tiind Inca de abtinerea celorlalte partide §i
avand nevoe de voturile nouilcir alegatori ai votului universal, a
inlaturat dintre candidatii sai pe unii partizani vechi si a pus
in fiecare judet elemente noui: un preot, un invatator, un
Oran.
Acum, daca celelalte partide luau parte la lupta electorala;
partidul liberal spre a putea rezista presiunei ar fi fost nevoit
sa inlature de pe listele sale pe toti partizanii mai putin populari
§i sa-i inlocuiasca cu elemente mai simpatice nouilor alegatori.
Ne putein usor inchipui ce aspect nou era sa is partidul li-
beral in atari imprejurari si ce pas mare s'ar fi realizat pen-
tru democratizarea lui.
Apoi, prin lupta electorala, on cat de anevoioasa ar fi fost
ea pentru celelalte partide, totusi cu siguranta ca ar fi patruns
in parlament cel putin cateva capetenii,
Acestia, impreuna cu alesii din provinciile alipite: Ardea-
lul, Bucovina, Basarabia si cu alesii de pe listele partidului li-
beral, dar cari nu sunt inregimentati in partid, ar fi for-
mat o impozanta grupare, care ar fi facut absolut imposibila a
formatiune ministeriala cat de putin reactionara.
Parlamentul astfel alcatuit, ar fi pus bazele unei noui vieti

www.dacoromanica.ro
112 I. C ATANAS1U
politice, ingropand pentru vecie intreaga oligarhie din toate
partidele, care a subjugat pans azi toata viata noastra politica.
Iata ceeace nu au priceput sau nu au vrut sa priceapa d-nii
Take lonescu si general Averescu cu concursul binevoitor al
tovarasilor Ilie MoscoviciCristescu.
Si de aceea au declarat... greva electorala.
L C. Atanasin
fost senator
(,,Cumintal Liber", 19 Oct. 1919).

SOCIALIST!! IN PARLAMENT
In primul Parlament al votului universal au intrat si 6 so-
cialisti. Nu sunt primii reprezentanti ai partidului socialist in
parlamentul 'aril romanesti. Mai de mult, sub regimul colegiilor
cenzitare, s'au strecurat si in colegiul II, §i in colegiul III, V.
G. Mortun, Ion Nadejde si Lascar Veniamin.
Dar ce deosebire intre acei intelectuali burghezificati si in-
Ire acesti muncitori, reprezentanti ai luptei de class!
Pe cand aceia, esiti triumfatori dintr'o lupta crancena in-
potriva tuturor fortelor reactionare coalizate contra lor, de
multe on primejduindu-si chiar viata lor sau a tovarasilor lor,
(bandele criminale ale vestitului prefect si bataus Sandu Ras-
canu au ramas de pomina), pe cand aceia, zic, pasiau in Ca-
mera cu fruntea sus, cu mandria luptatorilor victoriosi, cu au-
toritatea morals ce le-o da mandatul lor zmuls prin lupta a-
priga, acestia de azi, socialistii alesi in actualul parlament al
votului universal, pasesc in incinta Camerei sfiosi, umiliti,
fiindca au fost alesi impotriva vointei lor insi-le, imbranciti
par'ca, fara voia lor, de alegatori dornici sa aiba pe cineva ca
sa le apere interesele lor impotriva oligarhiei burgheze. Par-
lamentari fara voie", iata ce situatiune tragicomica si-au creiat
mandrii conducatori ai partidului socialist, roman, d-nii Ilie
Moscovici, Christescu si ceilalti! Si pe cand acestia, stangaci si
nedumeriti, se hotarasc pans la sfarsit, sa se aseze deabinelea
pe fotoliile moi ale parlamentului, socialistii culti ca: Grigo-
rovici din Bucovina, Flueras si Jumanca din Ardeal, oameni,
cari in adevar ar fi fost o podoaba a parlamentului Romaniei
Mari -- legati de votul Congresului din Bucuresti al d-lor Ilie
Moscovici si Christescu stau in afara de acest parlament, ab-
tinandu-se dela niste alegeri, din cari cu siguranta ar fi exit in-
vingatori.
Si aceasta situatiune creata pentruce? Pentru ca partidul
socialist sa faca jocul a cloud partide burgheze, cari pentru ei
trebue sa fie considerate ca profund reactionare: al d-lui Take
Ionescu si al d-lui general Averescu.
In ce scop acesti doi oameni politici au hotarat abtinerea
din alegerile actuale si daca actul lor a fost bun sau rau pen-
tru tars, de aceasta ma voiu ocupa altadata. Pentru azi voiu
examina imprejurarile si temeiurile abtinerei dela alegeri a
socialistilor.

www.dacoromanica.ro
 MIWAREA SOCIALIST), 113

In revista Cuvantul liber" No. 9 din 19 Octombrie, deci

cu multe zile inaintea alegerilor, in articolul meu Greva... elec-
torala" vorbind de hotararea conducatorilor sociali*ti de a se
abtine dela alegeri in intelegere cu d-nii Take Ionescu *i gene-
ral Averescu, ziceam: *i nici nu *tiu cimentul care a putut
lipi la un loc in aceasta hotarire pe cele trei partide cu compo-
zitie, tactics, program *i ideal atat de fundamentul deosebite
intre ele. Still insa ca aceasta hotarire este pentru momentele
acestea, pentru imprtjurarile prin cart trecem, o adevarata gre-
pala in contra intereselor de azi, *i mai ales de maine ale
larei".
Conducatorii din vechiul regat ai sociali*tilor au motivat
ablinerea for pe temeiul inconstitutionalitatei guvernului de
generali, care prezida acele alegeri *i pe starea de in afara de
lege", de masuri exceptionale, ce subsistau Inca din timpul ras-
boiului, fapte can ingreuiau lupta electorala.
Ca aceste consideratiuni, sa mi se erte expresiunea, copi-
lare*ti, au putut fermeca pe tovara*ii no*tri Christescu *i altii,
asta nu ma surprinde. Dar ca oameni culti ca Grigorovici, Flue-
ra*, Jumanca sa le adopte, aceasta trece peste priceperea mea.
Nu am alts explicatiune, decat ca ace*ti din urma, au fost in-
vin*i, iar nu convin*i. Si acum ca alegerile s'au terminat, ca
clar-vazatorii sociali*ti au ramas in afara de parlament, ca toc-
mai abstentioni*tii au fost variti cu deasila in Camera *i in-
tepeniti acolo de bratele vanjoase ale muncitorilor ale ace-
lora ale caror certificate de alegatori nu au apucat sa fie con-
fiscate de Cluburile din tara, ascultatbare de tovara*ii Christescu
yi Moscovici acum sa punem inaintea ochilor deschi*i ai
muncitorilor luminati yi organizati cateva documente pentru
ca sa priceana in fine *i ei, pe ce cai nenorocite *i primejdioase
In *mi*carii socialiste ii mina conducatorii for actuali,
vs ednici urma*i ai *coalei anarhiste a fostului tovara* dr. Ra-
eovski.
Azi, in Romania Mare, prin mijlocul votului universal, mun-
citorimea este puss in masura sa-*i exercite actiunea ei politica
yi prin numarul ei covar*itor sa aiba inraurire considerabila in
mersul evolutiv al statului roman.
Trebue ea sa uzeze de aceasta actiune politica, sau sa se
dezintereseze de ea? Este aceasta actiune politica o arms eficace
pentru emanciparea muncitoriinei si infaptuirea statului socia-
list, sau este o unealta netrebnica $i trebue sa-i fie preferata gre-
va dupd cum sustin d-nii Moscovici, Christescu, etc.? Si in fata
dificultatilor aruncate in calea luptei electorale de catre parti-
dele burgheze, prin masuri exceptionale si acte de prigonire,
trebue ca muncitorimea sa paraseasca lupta, sa se abtina, cum
au facut sociali*tii no*tri dupa indemnul luminat al actualilor
con ducatori din vechiul regat ?
'Ma atlitea intrebari la can nu voiu raspunde eu, un bur-
ghez suspectat, dar la cart voiu da raspunsul unor oameni, can
nu numai pentru lumea muncitoare, nu numai pentru lumea
socialists, dar pentru toata lumea sunt adevarate autoritati.
In lulie- August 1896 s'a tinut la Londra un. foarte insemnat
congres international-socialist. Am avut cinstea sa reprezint a-
tunci partidul muncitor din Romania (in treacat adaug, ca am
avut de coleg pe dr. Racovski-Stanciov, care reprezenta o orga-
nizatiune socialists bulgara). La acel congres, intre alte multe
chestiuni importante, s'a discutat chestiunea foarte arzatoare
8

www.dacoromanica.ro
114 I. C. ATANASIU
pe atunci a actiunei politice a partidului socialist international.
Chestiunea era foarte arzatoare cum am zis, caci in jurul ei, se
da lupta erancena intre social-democrati si anarbisti. Cei din-
tai sustineau necesitatea participarii partidului socialist ca
partid independent de cele burgheze la actiunea politica, la
lupta electorala, pe cand cei din urma, anarhistii, sustineau ab-
tinerea dela lupta politica sub diferite pretexte si propo-
vaduiau numai lupta economics pe calea grevelor.
Reproduc mai jos din ziarul Le Peuple" organ zilnic al de-
mocratiei socialiste belgiene, cateva parti din cuvantarile lea-
derilor "socialisti: Jean Jaures (Franta); Enrico Ferri (Italia);
si August Bebel (Germania).
In cuvantarea sa, Jaures spune intre altele :
S'a vorbit de tradeitori. Au fost. Pot fi in Coate partidele
Dar adevarata tradare este ceind zici clasei muncitoare : De-
zarmeaza! Pareiseste in mans vrajmasilor tai pizternica arms a
luptei politice! (Noui aplauze). S'a pus inainte greva. Noi am
sustinut intotdeauna greva Mud ea s'a produs. Dar noi no o
sfeituim. Ea este o arm?'" primejdioasa si in orice caz, ca mijloc,
este insuficientei. Dar nimeni no are dreptul sa spuie ca inunci-
torul sa se desintereseze de lupta politica. El stie ca el trebue
sa cucereasca puterea, no pentru inlocuirea unei clase sociale
prin alta, dar pentru desfiintarea tuturor claselor. (Aplauze in-
delungate. DepulatiLfac lui Jaures o superbei 5i miscatoare ova-
fiune, care dureaza ceileva minute) ".
August Bebel, unul dintre cei mai de seams conducatori ai
social-demoeratiei germane, luand la randul sau cuvantul spune:
Sant 25 de ani deceind avem votul universal, decand am
tntemeiat un partid muncitor independent de orice partid bur-
ghez. Aces( partid a fost prigonit, hulit .Atunci era slab. La ale-
gerile de atunci el capciter abia 100.000 de voturi. Azi el este
marele partid muncitor german, care a adunat in jurul seta la
ullimele alegeri 1.766.000 de voluri (aplauze). Se poste spune
ca loate progresele infaptuile in Germania de 25 ani sun( data-
rile partidului socialist. Si pentru aceasta le zic muncitorilor!
Volati! Votati incei! Volati mereu !
Guvernulni ii este fried de noi si de aceia a prelungit incei
pe doi ani mandatul deputatilor pentru cei se ternea de agita-
liunea Water prin propaganda electorala! (Aplauze).
Dacei anarhistii gr ajunge sa ademeneasca pe muncitori la
doctrinele tor, cei dintcii cari le vor sari in gat de bucurie, ar
fi nationalii-liberati, radicalii, toti oamenii din partidele bur-
gheze (aclamatuni). Puterea politica este asa de mare, Inca( mai
acum cotva limp irr Saxonia, s'au adus restrcingeri votului uni-
versal".
Dupa Bebel luand cuvantul italianul Enrico Ferri spune:
Erica reactionarilor italierzi este asa de mare, inceit au al-
caluit leg( exceptionale impotriva partidului socialist.
Crispi a feicut sa se stearga din listele electorate un milion
de alegeitori muncitori si totusi numeirul volurilor socialiste a-
proape nu s'a imputinat, cu toale ca numarul deputafflor soda-
listi a sccizut dela 20 la 15. Populatiunile din sud, cari se lath
sei fie asa de usor tdrite de un romantism sentimental si nebu-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 115

los, au nevoie mai mull decal oricari allele, de o actiune

lifica'
In urma acestor cuvantari, congresul a adoptat urmatoarea
rezolutiune asupra actiunei politice:
1. Congresul intelege prin actiunea politica lupta organi-
zatti, sub toate formele, pentru cucerirea puterei politice si in-
trebuintarea ei legislativa si administrativti, in slat si la comunci,
de catre clasa muncitoreasca,. pentru emanciparea ei;
2. Congresul declara, ca cucerirea puterei politice este,
pentru muncitori, mijlocul prin excelenta, prin care ei pot a-
junge la emanciparea tor, la dezrobirea omului si a cetateanului,
prin mijlocul careia, ei pot statornici republics socialists in-
ternationala".
Aceste concluziuni, spune darea de seams a jurnalului, sunt
primite in unanimitate mai putin 5 sau 6 voci. Toti delegatii
Trades-Unionilor (Asociatiunile muncitorilor englezi) le-au vo-
tat. Se falfaie batistele si palariile. Entuziasmul este de nedes-
cris. Anti-parlamentarii parasesc sala congresului.
Aceasta este teoria cea adevarata, iar nu lumina care ne
vine dela rasaritul'! doctorului Racovski. Si cand tovarasii Chris-
tescu si Ilie Aloscovici decreteaza abtinerea muncitorimii dela
lupta electorala sub pretextul guvernului neconstitutional si al
masurilor exceptionale, savarsesc fie din nepricepere, fie din
rea "credinta, o erezie tactics in lupta muncitorimii pentru des-
robirea ei.
Guvern neconstitutional? Alasuri exceptionale? Lupta grea?
Dar domnilor conducatori socialisti, va dati voi seams, ce in-
seamna confiscarea catorva manifeste, arestarea pe coteva zile
a catorva propagandisti socialisti sau foarte anodina cenzura,
fats de prigonirile, arestarile in massa, bataile, schingiuirile,
calcarile tuturor legilor, pe cari le-a savarsit despotul Bismarck
in Germania si sinistrul batran Crispi in Italia? Tot ce an pati-
mit socialistii nostri inaintea si in timpul campaniei electorale
prin masurile exceptionale ale guvernului de generali, sunt floa-
re la ureche, pe langa grozaviile legilor exceptionale decretate
special impotriva socialistilor in acele taxi! Si totusi, nici in
Germania, nici in Italia, acele faradelegi nu an impiedecat pe
partidele socialiste respective, sa dues lupta politica si electo-
rala, si sa se intareasca prin ele din ce in ce mai mutt. Dar
chiar acum la noi, in alegerile actuate, cu toata abtinerea ho-
tarita de congresul dv., cu toate ca ati confiscat certificatele de
alegatori dela .muncitorii organizati, masurile exceptionale, de
cari atata v'ati spaimantat, nu an putut impiedeca ca in contra
vointei dvs., votul universal sa va imbranceasca in parlament!
Conchid: Conducatorii actuali ai muncitorimei organizate,
atilt de vajnici si priceputi cand e vorba sa tie discursuri In se-
diul sindicatelor sau in cluburile socialiste, s'au dovedit absolut
incapabili, cand au venit in contact cu realitatea brutala a lup-
tei politice. Ei s'au dovedit absolut nepregatili in aceasta lupta
pentru punerea stapanirei pe puterile statului in folosul clasei
muncitoresti. Ori, daca ei au oprit muncitorimea dela lupta den-
torala, dela actiunea politica, cu bung stiinta si in plinatatea
raspunderilor acestui act, ,atunci ei au savarsit nit adevarat act
de tradare ciltre muncitorime, clezarmand-o (cum se exprima
Jaures) impedicand-o de: a vota! a vota Inca! a vota totdea-
una!" cum zice August Bebel Vii, smulgand in aceste momente

www.dacoromanica.ro
116 I. C. ATANASII7
hotaritoare, din mana muncitorimii: mijlocul prin excelenta,
prin care ei pot ajunge la emanciparea lor" cum glgsue*te de-
claratiunea votata in unanimitate la congresul socialist interna-
tional din Londra in 1896.
Ei trebue una din doua: sau s5 se lepede de toate urmele
scoalei racowiskiene, adica: sa lepede din mintea lor, toate ur-
mele anarhiste sau anarhistoide, sau altfel sa fie inlaturati din
fruntea muncitorimii, aceasta indrurnandu-se pe caile ce le-au
tras teoreticianii culti socialisti. $i aceasta nu o spun din vreun
sentiment dusmanos impotriva acestor conduc5tori, dar cu con-
§tiinta ca partidul socialist §i in special la not in tars are
de indeplinit un mare rol in transformarea vietei noastre po-
litice, de Stat. Dar pentru implinirea acestor chemari, este grab-
nic necesar, ca acest instrument de propasire, partidul socia-
list, sa fie astfel alcatuit, that el sa poata fi un adevarat factor
constructiv, iar nu unul destructiv.
L C. Atanasin
Fost senator
( Cuvcintal Liber", 7 Dec. 1919).

III

INV AT AMINTE

In doua numere din revista Cuvantul Liber", in Greva elec-

toralci dinainte de alegeri si in Sociali,stii in parlament de dupa
alegeri, am aratat ce gresala mare tactics si teoretica an savar-
sit conducatorii socialisti cand an hotarit abtinerea partidului
dela lupta politica, dela alegeri. In articolul al doilea, cu citate
din autoritati socialiste, ca : Jaures, August Bebel, Enrico Ferri
si rezolutiunea congresului socialist international din Londra,
din 1896, am documentat cat de superioara este pentru eman-
ciparea muncitorimii, lupta politica asupra acelei economice,
a grevelor cu tot alaiul lor de desordine anarhice.
Pentru azi voiu pune sub ochii cititorilor acestei reviste,
parerea unei alte autoritati as putea-o numi nationals a-
ceia a eminentului critic si savant teoretician socialist, C. Do-
brogeanu-Gherea.
In interviewul sau din ziarul socialist Lumea Noud" din
Noembrie 1919, d. Gherea, intre altele, spune:
Altii, cei extremisti, in fuga si dorinta lor neinfranta, pen-
tru imediate schimbari si transformari, nu pricep ca o re-
volutie socials, socialists, nu-i de loc acelas lucru cu o revo-
Julie politica, care inteadevar se poate face intr'o zi si Inca cu
ce temeinicie! Revolutia insa si transformarea socialists care
priveste intreaga anatomie si fiziologie a organismului social
in toata complexitatea si finetea lui, aceasta revolutie nu se
poate face nici in cateva luni si nici in cativa ani.
Ea cere vreme si vreme indelungata de pregatire, de schim-
bare si transformare, chiar acolo unde exists conditiunile ne-
cesare pentru aceasta transformare.
Rasturnari imediate, oarbe si necugetate, pot sa provoace-
numai un haos, care, dezorganizand productiunea, poate sa
duca la dezastru spuma de civilizatiune, etc.".

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 117

Ca sa nu se creada ca cele spuse aci de d. Gherea sunt nu-

mai teorii ocazionale, pentru dovedirea unei teze, ci sa se
vada ca ele sunt principii stiintifice cari au fost si raman ade-
varate precepte in aceasta materie, imi voi permite chiar
fara autorizarea prealabila a autorului sa reproduc cateva
fraze dintr'o scrisoare particulars pe care d. Gherea mi-a adre-
sat-o in anul 1893, atunci cand eram impreuna cu d-sa intre
conducatorii partidului socialist al muncitorilor din Romania:
...ca in lumea anorganica, organics si sociala exists o evo-
lutie continua; revolutiile insa nu exists ca ceva deosebit, ci
sunt cazuri speciale ale aceleeas evolutii. Aceste cazuri speciale
ale evolutiei revolutiile se deosebesc pentru noi, prin mai
marea for intensitate, violenta procesului evolutiv si altele; dar
aceste deosebiri sunt absolut relative si revolutiile in definitiv
raman cazuri ale evolutiei ca orice alt caz, deci sunt ca orice alt
caz evolutiv, absolut necesare si inevitabile.
Revolutiile in societate se caracterizeaza prin faptul
schimbarii adanci a structurii economice; cu cat insa, aceste
schimbiiri surd mai complexe, cu ated revolutiile trebue set fie
mai largi si mai pasnice. Revolutiile nu implica deloc violenta
si varsarea de sange.
Pot fi revolutii foarte mari, savarsite foarte pasnic; astfel
e revolutia savarsita la noi romanii prin trecerea din iobagia
feudala la burghezismul capitalist. Revolutia sociala moderns,
-care se pregeitote acuma tocmai prin faptul ca" e atilt de coin-
plexd, are toate ?ansele sei fie relativ paptice.
Prin urmare nici o schimbare in parerile d-lui Gherea In
anul 1919 de acelea din anul 1893. Trebue sa marturisesc cA,
data ar fi fost cea mai mica variatiune, nu as fi savarsit inde-
licateta sa o Televez, dand publicitatei o scrisoare cu caracter
absolut personal.
Dar in parerile sale d. Gherea este in perfect acord cu cele
spuse de August Bebel, de Jean Jaures, de Enrico Ferri, de re-
zolutiunea congresului socialist din Londra, pareri ce am re-
produs in articolul meu din numarul trecut: Socialiatii in par-
lament".
Si acum din toate aceste date, ce invataminte se trag pentru
partidul socialist, pentruca el sa poata colabora cu succes la ac-
tiunea in stat
1) Reorganizarea partidului in vederea unei actiuni poli-
lice serioase atat parlamentare cat si administrative. Parasirea
tacticei de pans acum, a luptei economice, prin greve. Acestea
sa nu fie utilizate fara nici un rost, ci numai ca o arms extrema
atunci cand in anumite cazuri speciale conflictul intre capital
si munca nu se poate rezolva in alt chip.
2) Desi partidul socialist va ramane ca partid de class
indeperidat de orice partid burghez, el sa poata incheia a-
corduri politice cu partidele burgheze inaintate spre a putea
impune pe tale legislative imbunatatiri cari sä-i inlesneasca din
ce in ce calea spre cucerirea definitiva a puterii politice, a
emanciparii muncitorimii si a relizarii statului socialist.
3) SA se lepede munctorii de preventiunile ce au impotriva
tovarasilor lor: intelectualii socialisti. In ultimii ani, doctorul
Racovski si cu cativa acoliti ai sai, in scopul de a duce munci-
torimea romans cu ochii legati, pe tai criminale a cautat prin
toate mijloacele sa inlature din miscarea socialista pe toti to-
varasii culti, pe intelectuali, sadind in inima muncitorimii ne-

www.dacoromanica.ro
118 L C. ATANASIII
Increderea si ura impotriva a tot ce este cult si inteligent.
Aceasta a fost, este si mai ales va fi un foarte mare rail pentru
miscarea socialists.
Trebue sa se patrunda socialistii de acest adevar elementar:
ca spre a pune mana pe puterea politica si a conduce carul Sta-
tului mai ales and ai de invins o burghezie cults, instruita
inteligenta nu este suficient sa alba bataturi pe palme. Mai
trebue sa aibi si cultura si practica
4) Insfarsit, trebue sa lepede muncitorii din orase vor-
besc de acei organizati, de socialisti sa lepede ingamfarea
in care au fost crescuti pans acum, ca ei fiind numarul pot face
In stat ce vor; ca este destul sa voiasca un lucru, pentruca el sa
se implineasca imediat, indiferent de mijloacele ce vor intre-
buinta. Trebue sa-si scoata din minte ca prin: revolutia in
mers" se intelege revolutia cu toporul, cu ciomagul, cu born-
bele! Nu, sa nu uite ca, in special la not in Ora, in hotarele
Romaniei Mari, suntern inc a o tars eminamente agricola. Ca,
numarul taranilor agricultori este covarsitor mai mare decat
al muncitorilor organizati; ca, acum de curand s'a imparlit
In loturi mici taranilor mosiile boerilor; ca, intre conceptia
individuals particularista taraneasca gi acea colectivista
solidarista si socialists este o prapastie: ca taranii nu vor
pricepe multa vreme dece socialistii din orase fac revolutie
sfingeroasa si deci guvernele burgheze numeasca-se ele: liberale,
democrate, progresiste, taraniste, nationaliste, averescane, etc.,
vor gasi in bezna satelor destui soldati spre a potoli orice ne-
orandueli".
I. C. Atanasin
(Cuvetntul Liber", 21 Dec. 1919).
;y:
* *

Cum ziceam, ideile exprimate in aceste articole, scrise

in 1919, sunt aceleasi cari ne calauzeau pe noi, cu un
5fert de veac in urma, in miscarea veche".
Tactica Dona, calea legala", era admis6 de toll con-
ducatorii intelectuali ai miscarei socialiste. Afars de
unul care fusese intre cei dintai militanti socalisti. in-
cepand chiar dela Cercul de Studii sociale din Sala
Franzelaru: C. Mille.

www.dacoromanica.ro
 CAP. IX

CAZUL" CONST. MILLE

APRIGA POLEMICA DINTRE LUMEA NOVA"
SI ADEVERUL,"
SUBSTRATUL: TOT CELE DOUA CONCEPTII

C. Mille a fost inadaptabil nouei tactice a partidu-

lui. El a fost in chip constant un izolat in partid. Potri-
vit educatiunii si temperamentUlui sau, el a ramas un
socialist individualist si revolutionar.
Desi in primele timpuri ale organizarii partidului
muncitorilor el a activat in cele dintai randuri ale con-
ducerei a fost presedintele congreselor I §i II §i mem-
bru in Consiliul General dar incet, incet a ramas un
izolat in conceptiunea lui revolutionary, refractar ori-
carei concesiuni fats de noua indrumare a partidului so-
cial-democrat. 0 dovada o avem in raspunsul dat de C.
Mille unei propuneri formulate de un membru al Con-
gresului al II-lea. Din brosura publicata ca dare de
seamy a acestui Congres citam:
ZUSSMANN: In darea de seams a activit5tei generale din
anul trecut gasesc ca se zice cum ca deoarece trecerea societatei
la forma socialists se va face de sigur mai intili in strainalate 5i
in urma la noi, e de crezut ca aceastfi trecere se va face la noi
pe cale lega15. Eu cred ca nu trebue sa facem proorociri ft cu
atfit mai mult, cu cat cred ca de asta data trecerea va fi in acela5
timp la noi Ii in strAinatate, precum exists 5i la noi 5i in straina-
tate o mi5care a proletariatului. Cer deci eliminarea acestui pasaj
din raport.
C. MILLE. Eu cred ca Congresul nu are sa aprobe nici sa
desaprobe raportul dat, el nefiind deciit o parere particularfi a
Consiliului General.
0 alts dovada de desacordul intre C. Mile si direc-
tiunea partidului in privinta tacticei, am avttt-o Si cu
personal.

www.dacoromanica.ro
120 I. C. ATANASIII
In anul 1894, cu prilejul serbarei zilei de 1 Mai am
organizat si la Galati ca si in anii precedenti o ma-
nifestatie pe strada cu steaguri rosii.
Spre marea noastra uimire in ziva de 18 Aprilie st.
v. se afiseaza pe strazile orasului Galati o ordonanta a
prefectului conservator G. Robescu in urmatorul cuprins:

ORDONANTA
Veacind art. 25 din regulamentul de aplicare a leget
pentru organisarea autoritatilor administrative;
Vazond art. 90. 91 si 180 din Codul penal;
ORDONAM
1. Orice atrupament, stationare in masses, manif esta-
thine in ceatei sau procesiune de orice natures este inter-
zisei pe stradele, trotuarele si pietile orasului Galati. re-
isedinta districtului Covurlui.
2. Orice manifestatiune in ceatei sau procesiune de
orice natures purtdnd steaguri sau alte embleme sedi-
tioase este de asemenea oprita.
3. Agentii fortei publice vor lua imediat meisurile de
rigoare, prescrise de lege, in contra celor cari nu s'ar
supune prescriptiunilor de mai sus, cari ar ref uza de a
circula sau cari nu s'ar supune injonctiunilor de a pets-
tra buna regal&
4. D-nii Comisari, sub-comisari, of iteri de politie Si
tog agentii indrituiti de lege, sunt inseircinati cu execu-
tarea acestei ordonante.
Prefect, G. C. ROBESCU
1894, Aprilie 18, Galati.
Conducerea clubului muncitorilor din Galati a tri-
mis tin exemplar al acestei ordonante consiliului gene-
ral al partidului si un exemplar lui C. Mine, stiind deo-
sebirea de conceptiuni intre ei. In ziva de 18 Aprilie st.
v. 1894, deci in ajunul zilei de manifestare, am primit
dela C. Mille urmatoarea scrisoare :
Bucuresti 17 Aprilie 1894
Iubite amice,
In toata daravera aceasta dou'a lucruri trebue sa aveti in
vedere: 1) ca manifestatia &A se Lea' cu orice chip, adica daces
nu-i posibil pe strada cel putin la grading unde, in neputinta
de a merge in corpore fie care va merge individual. 2) a nu

www.dacoromanica.ro
 MI*CAREA SOCIALISTA 121

vet compromite miscarea din Galati prin faptul ca s'ar face ares-
tari, batai in strada, intervenind armata. Asa fiind totul este
de a se sti ce vor ei sd facet g cum vor set opereze! Daca de
exemplu nu vor lasa set se formeze cortegiul inaintea clubului
san vor taia stradele ce duc la club, incontestabil Ca sunteti pug
in imposi4bilitate de a alcatui cortegiul si atunci fiecare va
merge individual. Daca inset vor lasa set faceti cortegiul si it vor
opri la o anumita strada, atunci desigur este de stiut cat e de
puternic cordonul. Daca se poate rupe, rupeti-1, data nu Ina-
intea forlei vii retrageti si sau cautati set luati pe alta strada ca
set -i pacaliti, iar daca nu, mergeti individual la grading. Totul
este de a putea prevent masurile lor, peniru a nu fi surprinyi
si a se face debandadd.
Cum vedeti totul sta in buna voastra pricepere. Eu unul
cred ca dansii vor proceda in stiutul mod brutal. Vor opri stra-
dele care merg la club. Vor sechestra clubui nelasand pe nimeni
set intre sau set iasa.
Asa fiind trebue de stiut din zori de ziva ce ganduri au si
dati de veste in tot orasul ce este de facut. Puneti oameni la toate
colturile stradelor ce duc la club, ca set vesteasca lumea ce s'a
hotarit.
In asemenea imprejurari, eu cred cd voi lrebue set ramaneti
cu totii in Galati, ca set fiti acolo in capul muncitorilor si set -i
puteti sfatui ce este de facut.
Ca toata aceasta inscenare este stupita nu incape vorba. La
Bucuresti sub ochii ministrilor si a regelui not manifestam in
cortegiu de cateva mii i la Galati, sub aceiasi constitutie si lege
manifestalia este opritel.
Daca aceasta scrisoare iti va ajunge la destinatie, luati nota
de parerile subscrisului pareri personale si daca le cre-
deti bune primiti-le.
Va strang Juana la toti si va doresc reusita buna.
La revedere,
Const. Mille
Este clan Noi conducatorii din Galati cari a doua zi
19 Aprilie-1 Mai ne aflam in fruntea a peste 2000 de
muncitori 'pi in fata unor cordoane destul de slabe de
politie si armata, dupe lunga §i confuza scrisoare a lui
C. Mille trebuia set rupem cordoanele i set ne facem ma-
nifestatia de strada.
Aceasta era calea revolutionarci.
Dar a doua zi, adica in chiar ziva manifestatiei,
m'am pomenit pe la ora 7 dimineata is mine acasa cu
prietenul Paul Bujor (astazi fost presedinie al Senatului
§i fost rector al Universitatii din Iasi), care imi aducea
ca trimis expres o scrisoare dela Consiliul general
al partidului cu cuprinsul urmator:

www.dacoromanica.ro
122 I. C. ATANASIII
1894 Aprilie 17 Bucuresti
Partidul Social-Democratic
al Muncitorilor din Romania
Consiliul General

Priefeni,
Afland de amenintarile politiei de acolo va dam urmatorul
sfat J
Daca se incearca a va opri cu sergenti sau soldati, pro-
testati, luati martori pentru a da autoritatile in judecata si des,
faceti-va in grupe mici si asa mergeti la gradina unde faceti
serbarea. Daca va impiedica a merge cu steagul rosu, inveliti-1
cu negru si duceti-1 asa la gradina. Ori cum feriti-va de con-
flict. De altfel Bujor va va da si explicatiile orale trebuitoare.
Cu salutare social-democratica,
L NAdejde, Al. Ionescu
Aceasta era calea legal&
In ziva de manifestatie conducatorii miscarei si
muncitorimea s'au adunat conform programului in-
tocmit la Clubul muncitorilor din Strada Mare si de
acolo am exit in strada in frunte cu steagul rosu spre
a ne face manifestatiunea noastra obicinuita si a merge
la gradina Ploll unde avea sa se desfasure serbarea.
Esind din club si din marea curte a clubului ne-am
incolonat desfasurand steagul rosu. Ne-am pomenit,
insa, cu strada barata de un cordon de sergenti de oral
si de armata. Politaiul si procurorul ne-au somat sa ne
oprim in conformitate cu ordonanta prefectului sa
strangem steagul rosu si pancartele si sa ne ducem in
grupuri mici la gradina Ploll, unde eram liberi sa ne
desvoltam serbarea.
Am protestat impotriva acestei calcari de lege, dar
ne-am conformat dispozitiunilor date, am infasurat stea-
gul rosu in panza si fractionilnduTne pe grupuri mici,
ne-am dus la gradina Ploll, unde serbarea s'a desfasu-
rat in deplina
Pentru ce am procedat asa? Pentru ce in fruntea a
peste 2000 de muncitori nu am rupt cordoanele slabe
de politie ?
Pentruca sfatul Consiliului general era acela in
conformitate cu tactica noastra, cu tactica legala.
Am avut totusi cu acest prilej sa judecam cele doua
indrumari, cele doua tactice: prima, revolutionary
$i cam obscura a lui C. Mille, a doua legala si dark' a
lui I. Nadejde.
Dar acest conflict intre cele doua tactice trebuia

www.dacoromanica.ro
 MMAREA SOCIALISTA 123

pans la urma sa fie rezolvat. *i el s'a rezolvat °data cu

conflictul ivit in chestiunea Adeverului".
Trebuie sa facem, cat de pe scurt, istoricul acestei
chestiuni, care a provocat o indelungata §i catastrofala
framantare in partid.
Ziarul Adeverul", care aparea sub directia fonda-
torului §i proprietarului sail A. V. Beldiman, i§i asigu-
rase colaborarea, cu titlul de redactori, a trei distin§i
scriitori sociali§ti: Tony Baca lba§a, C. D. Anghel §i I.
Teodorescu; mai avea Inca in redactie alti doi socia-
li§ti, pe Al. Ionescu ca reporter §i pe tandrul debutant in
ziaristica Const. Graur (actualul director al ziarelor
Dimineata" §i Adeverul") . Mai stria la Adeverul" §i
Const. Mille, insa acesta numai ocazional, in calitate de
colaborator extern.
Sociali§tii cari scriau la Adeverul" erau foarte in-
cantati ca, a§a, puteau sa-§i propage ideile in paturile
cele mai largi, cari altfel n'ar fi fost accesibile actiunii
lor. Directiunea partidului, din potriva, vedea un nea-
juns in faptul ca prin colaborarea unor sociali§ti la un
ziar burghez, fie §i democratic, se producea confuzie in
Masse le muncitoare §i, in genere, in paturile de jos,
cari nu mai puteau deosebi manifestarile oficiale ale
partidului, de alte manifestari, straine de directivele §i
disciplina acelui partid.
La acestea s'a adaus un fapt nou: In vara anului
1894, conducerea partidului muncitorilor a fost infor-
math' ca Al. V. Beldiman, proprietarul Adeverului",
voia sa vanda acest ziar, dar cu preferinta. unui socia-
list. Pentru cei cari urmau conceptiile doctrinale §i tac-
tice ale conducerci partidului, lucrul acesta era foarte
neplacut, mai cu seams din cauza unora din campaniile
Adeverului", cari nu cadrau cu calea legala, a§a cum
o intelegea §i o practica partidul.
Din acel moment s'a iscat o polemica destul de a-
priga intre organul hebdomadal' al partidului socialist,
Munca", §i cotidianul independent Adeverul", toc-
mai pe tema rosturilor unui organ socialist de partid §i
ale unuia independent, fara raspundere. In Munca"
polemica a dus-o mai cu seams N. Quinez, iar in Ade-
verul" Anton Bacalbas,a. Dezbaterea, luand proportii,
a urmat §i prin viu grain, dela tribuna clubului munci-
torilor. Atunci Tony, oratorul favorit al masselor, a cu-
noscut primele infrangeri, cari membrii clubului au res-
pins modul lui de a vedea §i lucra. Ei s'au pronuntat
contra dreptului unui membru al partidului de a face

www.dacoromanica.ro
124 I. 0. ATANASIII
ziaristica independents, sustrasa disciplinii de partid.
De notat ca Al. Ionescu si Const. Graur, desi redactori
la Adeverul", participand la aceste polemici, s'au pro-
nuntat contra parerilor lui Anton Bacalbasa, ceeace a
avut drept urmare plecarea for dela acel ziar. Aceeasi
soarta a impartasit-o sub-administratorul Adeverului",
P. Roziade, astazi inginer silvic si profesor la scoalele
de agriculture.
La 1 Noembrie 1894 a aparut Lumea Noua", or-
ganul cotidian oficial al partidului social-democrat, a-
vand si colaborarea lui Const. Mille.
Dar putin timp dupe aceea, cativa conducatori si
fruntasi ai partidului au fost convocati intr'o sears de
C. Mille la el acasa.
Acolo Mille be face cunoscut ca el a cumparat dela
A. V. Beldiman ziarul Adeverul". Ca, prin acest ziar
ci va continua sa sprijine miscarea socialista si nu va
face nimic ca sa loveasca in organul oficial al partidu-
lui Lumea Noua". La auzul acestei comunicari cei de
fata au ramas consternati. Au atras atentiunea lui Mille
asupra consecintelor acestui act al lui prin care a calcat
disciplina de partid, iar Alex. G. Radovici a declarat :
Beldiman mi-a propus si mie sä-mi vanda Adeverul";
dar eu am refuzat, tocmai ca sa nu vin in conflict cu
disciplina de partid".
A urmat o discutie apriga, in urma careea Mille
a declarat celor prezenti ca ei pot lua orice masura vor
voi, dar el pastreaza Adeverul" si intelege sa ramana
si mai departe soldat credincios al social-democratiei.
Curand dupe aceea, la 5 lanuarie 1895 Adeverul"
publics o declaratie a lui A. V. Beldiman care arata ca
a trecut lui Const. Mille prop'ietatea Adeverului", a ca.-
rui directie o pastreaza insa papa va inchide ochii.
In ziva imediat urmatoare Lumea Noua" public.5
In prima paging o contra-declaratie, care se incheie
astf el :
Respingem afirmarea d-lui A. V. Beldiman di A-
deverul" ar aparfine intregei democrafii romdne "; el
nu aparfine democrafiei-socialiste. Adeverul", dupil
chiar repefitele declarafit de Teri ale d-lui Beldiman va
ramcine un organ INDEPENDENT al cauzei democra-
lice".
Declarcim cd in bazele sale fundamentale progra-
mul Adeverului" e cu descivcir#re opus social-democra-
fiei romdne; declardm ca singurul organ autorizat al so-

www.dacoromanica.ro
 MLSCAREA SOCIALISTA 125
cial-democratiei romdne este Ltunea Nona", organ a-
peirut in virtutea unui mandat expres dat de un congres
al tuturor delegatilor grupetrilor social-democrate de
muncitori din taro. Mai declareim ca partidul social-de-
mocrat n'are absolut nici un amestec in direcfia sau pro-
prietatea ziarului Adeverul" st anuntam totodatd cei d.
C't9nst. Mille nu mai face parte din redactia ziarului
nostru".
Fire§te, aceasta declaratie, hotarita de conducatorii
partidului aflatori atunci in Bucure§ti §i redactata,
in sensul decis, de catre Emil D. Fagure, a atras un
raspuns, §i nu prea blajin, din partea lui Const. Mille.
Lupta intre oficiosul partidului §i organul indepen-
dent era deci angajata. Ea a urmat cativa ani in sir,
cu o violenta extraordinara, macinand astfel, in mod
inutil, o buns parte din energia ambelor ziare.
Or, ceeace ingrijorase pe conducatorii partidului,
s'a realizat.
Mille a dus prin Adeverul" o politica socialists
personals, iar nu una in cadrul tacticei oficiale a parti-
dului. Acest lucru a vatamat mull unitatea partidului §i
i-a adus prin aceasta o lovitura foarte dureroasa.
Pe de alta parte, ziarul Adeverul", scris foarte bine
dar §i Idea raspundere politics, imbratisa chestiuni inte-
resante, une-ori senzationale, dar multe din ele nu a-
veau nimic a face cu actiunea partidului muncitorilor,
ba chiar o contraziceau. Faptul insa ca la Adeverul"
stria Mille §i alti socialiti, continua sa-i atraga acestui
ziar multi cititori dintre membrii partidului. Astfel, pe
de o parte se crea .5i se adancea mereu confuzia cu pri-
vire la ideile §i tactica partidului, iar pe de alta se
slabea actiunea de press a acestuia, cdci concurenta
Adeverulur era foarte simtitoare pentru Lumea
Notts ", scrisa tot asa de bine, dar stransd in corsetul
stramt al tacticei legale si tinuta la rezerva impusd unui
ziar cu raspundere. Cuvantul concurenta" pe care-1 in-
trebuintez aci pu trebuie luat in inteles rau: e o chestie
de legitim egoism pentru un partid sd tie ca ziarul lui
si deci ideile lui sa capete raspandirea cea mai largd. In
a tari conditiuni con ducerea partidului a hotarit sa a-
duca chestiunea Mille" inaintea primului congres.
Chestiunea Mille" a fost adusa inaintea congresu-
lui al Ill-lea in Aprilie 1895 la finele Iucrarilor sale. A
fost o sedintil de noapte, dar in adevar de noapte fur-
tunoasd.

www.dacoromanica.ro
126 I. C. ATANASIII
Mille a fost invinuit de abateri grave dela disciplina
§i tactica partidului §i de cumpararea ziarului Adeve-
rul" prin violarea unei hotariri categorice. Toate pati-
mile cari catva timp mai inainte zaceau mocnind in
sufletele membrilor ortodoxi ai partidului,' au isbucnit
violent. In afara de alte cuvantari, imi amintesc §i acum
in chip deosebit Inflacaratele discursuri acuzatoare al
Sofiei Nadejde §i al lui Emil D. Fagure, pe atunci re-
dactor al ziarului Lumea Nona" ambii ferventi apa-
ratori ai disciplinei de partid Si ai respectarii tacticei
legale". Nici tin membru al Congresului nu 1-a sustinut
§i nu s'a solidarizat cu Mille. Acesta §i-a prezintat sin-
gur apararea.
Fie ca starea de izolare in care s'a vilzut I-a impre-
sionat inteatat incat i-a redus pans la neputinta mij-
loacele-i oratorice, fie ea, dintr'un explicabil orgoliu,
nu s'a crezut obligat sa se scoboare pang la recunoa§te-
rea unei gre§eli sau sa se justifice cu argumente vala-
bile, a fost o aparare slabil.
In fine la orele 5 dimineata, in fats ostilitatii intre-
gului congres, Mille a declarat ca se retrage din partid.
Am avut marea durere sa conduc eu acele penibile
desbateri, ca vice-pre§edinte al acelui congres. In min-
tea mea s'au perindat imagini induio§atoare din trecut.
Cu Mille, la Cercul de studii sociale dela sala Franze-
laru in anul 1885 §i cu el, ca director al primului ziar
socialist Drepturile Omului", am deSchis ochii §i am in-
trat in miscarea socialists din Bucure§ti. Cu el am avut
timp de ani raporturile cele mai afectuoase, iar acum
sa asist la plecarea lui fortata din partid, din acest par-
tid, pentru care ani de zile C. Mille a depus munca, min-
te §i bani !...
M'am gandit §i la Adeverul", ziarul democrat la
care imi facusem debutul in publicistica printr'un arti-
col in favoarea taranilor §i in minte mi s'au in§irat a-
tatea imprejurari in can ziarul acela a fost de partea
muncitorimii Si a dreptatii. N'am uitat nici sprijinul larg
Si pretios pe care l'am avut necontenit din partea Ade-
verului", noi, sociali§tii galateni. Dar in joc nu puteau fi
consideratiile sentimentale ale altora sau ale inele; in joc
era o chestie de principiu §i interesul partidului munci-
torilor, a§a cum it intelegeam. An trecut printr'unul din
cele mai penibile momente din viata mea.
Pentru a putea fi explicata §i bine priceputa acea-
sta masura atat de aspra, luata impotriva unui frunta§
al rni§carei socialiste, cum a fost C. Mille, voi pone sub

www.dacoromanica.ro
 MMAREA SOCIALISTA 127
ochii cititorului doua fapte, din cari se va putea lamuri
Oita la ce limite se duceau atunci in partidul muncito-
rilor cele cloud imperative: disciplina de partid si calea
legala.
Vorba cu care se adresau membrii partidului mun-
citorilor unul altuia indiferent de starea lor socials
era termenul consacrat si aproape obligator de prie-
tene". Prietenul Nadejde, prietenul Mortun, prietenul
Piturca, prietenul Edelstein, etc. In raporturile oficiale
intre membrii partidului, conducerea acestuia Linea cu
gelozie ca acest termen sa indite situatiunea consacrata
in sanul partidului muncitorilor.
Un exemplu: la fiecare congres al partidului, con-
siliul salt general adresa un raport asupra activitatii
materials si morale a partidului in cursul anilor pre-
cedenti.
La congresul al IV-lea din 1897 extrag din raportul
consiliului general urmatorul paragraf:
La 25 Aprilie (1893) au inceput o serie de confe-
rinte la club, cu plata. Intre allii cari au tinut Cate o
conferinta, au fost si prietenii Nadejde, Mortun, Gherea
si d-nii Mille, A. Bacalbasa si Caragiale".
Sublinierile stint ale mele. Nadej de, Mortun, Ghe-
rea erau prietenii; Mille, A. Bacalbasa si Caragiale erau
domnii. E drept, Caragiale nu a fost niciodata prieten,
c5ci el nu a fost niciodata in partid; dar Mille si A. Ba-
calbasa, can in 1893 cand au tinut conferintele, erau
prietenii, in 1897, data raportului, devenisera domnii.
Un al doilea fapt.
In anul 1893, I. Nadejde traduce si tipareste la Iasi
o brosura. Brosura poarta pe copera frontispiciul:
Biblioteea partidei social- democralice a muncitorilor
din Romania No. 1".
MANIFESTUL SOCIALIST
DE
KARL MARX $i FRIEDRICH ENGELS
cu portretele autorilor gi un adaus despre
revolutia $i tacuca revolutionary
de
I. NADEJDE
Dacia deschidem aceasta brosura si dupd ambelc
prefete dam peste textul lucrarii, citim cu surprindere
urmatorul titlu: Illanifestul partidului comunist".

www.dacoromanica.ro
128 I. C. ATANASIII
Pentru a lamuri si mai bine acest studiu social-co-
munist, autorii in prefata for scrisa in 24 Iunie 1872
spun :
Liga comunistilor, o asociatie internationals de munci-
tori, care in imprejurarile de atunci, se intelege ca nu putea fi
cleat secrets, insarcina in congresul tinut in 1847 la Londra,
pe subsemnatii, cu compunerea unui program al partidei, ama-
nuntit, practic §i teoretic §i menit sä fie publicat..."
Acest manifest se termina cu urmatoarele fraze la-
pidare, care au ramas indreptarul actiunilor socialiste
de pretutindeni pentru multa vreme :
Comunistii nu vor sa-si ascunda vederile si planurile tor-
Ei spun pe fats ca scopurile for nu pot fi atinse decAt prin ras-
turnarea silnica a oricarei alcatuiri sociale de 'Ana acum. Tre-
mure deci clasele stApanitoare inaintea unei revolutiuni comu-
niste ! Proletarii n'au de pierdut deck lanturile. Ei au o lume
de ca§tigat.
Proletari din toate tarile, uniti-vA.
Karl Marx sl Fr. Engels
Ion Nadejde era inainte de toate un om de stiinta.
Poseda o vasty si solids cultura in foarte multe si va-
riate domenii. Pe de alts parte, el era impreuna cu
C. Dobrogeanu-Gherea un teoretician al miscarei so-
cialiste dela noi. Ca atare, Nadejde nu putea sa nu puns
la dispozitiunea si a socialistilor, dar si a intelectualita-
tii burgheze, aceasta mare opera a lui Marx si Engels.
El deci a tradus-o in romilneste. Nadejde, 'lush, in anul
1893, era in plina aplicare a nouilor lui orientari tac-
tice. Sclav al politicei de tale legala" impusa de sitim-
tiunea specials socialo-politico-economics a Orli noastre;
aparator al nouilor orientari ale social-democratiei ger-
mane bazate pe studiile recente ale lui K. Kautski si pe
programul dela Erfurt, Nadejde nu putea sa dea publi-
citatii acel manifest fara sa provoace o desorientare si
o tulburare in spirite. De aceia el consecinte cu el in-
susi intr'un Adaos" ce urma textul manifestului si
sub propria lui semnatura incepe cu aceste rezerve :
Manifestul comunist e bun pentru studiu, nu pen-
tru propaganda elementary (sublinierile sunt ale lui Na-
dejde). Pe cat de rem ar fi sd nu-I avem tradus, tot pe
atdta de rciu ar fi dacci 1 -am lua ca indreptatoriu asteizt
anume in Romcinia. Acuma trebue sd ne fie calcluza
alt manifest, explicarea programului dela Erfurt facutci
de K. Kautski, iar manifestul comunist studiem pen-

www.dacoromanica.ro
 MIWAREA SOCLeiLISTA 129
tru ca sa cunoaflem istoria social- democra(iei interna-
tionale".
Si astfel a ie*it partidul (sau partida, vorba lui Na-
dejde) din incurcaturd.
-
Teoria tacticei legale" era aplicata pang la ulti-
mele ei consecinte. Pazirea Constitutiei §i a legilor in
vigoare, era un imperativ a,a de categoric, incat parti-
dul social-democrat facea concesiuni destul de impor-
tante din ideologia socialists.
Astfel a Post cu forma de guvernamant in Cara noa-
stra. De§i partidul social-democrat de pretutindeni era
protivnic formci de guvernamant monarhice §i urma-
rea ca un ideal al ei forma republicand, la noi in lard
din pricina conditiunilor speciale partidul munci-
torilor a renuntat la acest postulat din programul sau
teoretic §i 1t admis fard nici o discutiune forma de gu-
vernamant a monarhiei constitutionale. Niciodata
nici in presa lui, nici in intruniri partidul muncito-
rilor nu a pus in discutiune nici forma monarhica §i
nici persoana regelui.
In aceasta privinta cred util sa reproduc aci un ar-
ticol editorial aparut in Lumen Noua" din 13 Decem-
brie 1898, sub propria semnatura a lui L Nadej de.
E poate unul din cele mai frumoase elogii ce s'au
adus vreodata regelui Carol I, 1i acest elogiu este cu a-
tat mai valabil cu cat are marele merit de a fi fost cu
totul dezinteresat.
Iata acel articol:

SOCIALIST!! SI REGELE

Sunt foarte ciudati oamenii in ziva de azi! Daca ne-ar fi

vazut dusmani ai regelui, injurandu-1 fara odihna la fiecare
ocazie si gasindu-1 vinovat de tot ce se petrece in tam aceasta,
de sigur ca n'ar fi fost multumiti si ne-ar fi injurat. Acuma insa,
and ne and spunand ca regele Carol a fost un.nespus noroc
pentru Romania si ca noi suntem convinsi, ea fara dansul
Cara n'ar fi facut pasii ce-a facut cu dansul pe calea propasirei,
tot nu sunt multumiti si tot ne injura.
Auzi d-ta! socialisti si sä nu fie dusmani regelui, reginei
si dinastiei'l!" Si-au facut oamenii odata pentru totdeauna un
model de socialist si data noi nu semanam cu acela, nu gasesc
cuvinte sa ne acuze mai rau.
9

www.dacoromanica.ro
130 I. C. ATANASIU
Am aratat deatatea on ca in prefacerea societalii omenesti
nu se pot intampla salturi. Am dovedit ca este o vreme din isto-
ria popoarelor cand domnia unor regi intelepti a fost neaparat
de nevoe si folositoare. Propasirea ce s'a facut sub dan*ii nu
putea fi inlocuita, sau capatatd in alt mod.
Astfel s'a intamplat la noi si oamenii dela 48 au fost destul
de intelepti pentru a vedea ca tam noastra are nevoe de-un
domn strain, nu de un domn pamantean. Au inteles ca un domn
pamantean ar fi avut rude si cuscri de ajutat, de varit in slujbe
grase, de partenit in toate imprejurarile. Au inteles ca in po-
triva unui rege pamantean s'ar fi Inchegat usor si repede o
partida de neultumiti, cari ar fi rasturnat pe regele vechiu si
ar fi adus in locu-i altul si apoi lucrurile s'ar fi petrecut tot asa
cu cel nou.
Ceeace s'a intamplat la 1866 domnitorului Alexandru Joan
Cuza s'ar fi intamplat si urmasului lui, data in loc sa fie un
print german din familia Hohenzollern ar fi fost un Sturdza,
un Ghica, un Stirbei, Bibescu, Cantacuzino, sau on cum 1-ar
fi chemat.
Tara fiind vecinic framantatd de luptele pentru tron, strai-
natatea n'ar fi avut incredere in noi si banii n'ar fi curs aici
cu milioanele si n'am fi putut sa ne ridicam la starea in care
ne aflam acuma in privinta armatei, fortificatiilor, drumurilor
de fier, scolilor, coertului si industriei.
Mai mult, partidele cari s'ar fi luptat de la tron ar fi alergat
la vecini: am fi avut un candidat la domnie sprijinit de Rusi,
altul de Nemti si asa mai incolo.
Ne-ar fi fost peste putinta sa ajungem lard independents,
neatarnata de vecini si in stare a ne alipi de acei a caror alianta
ne e mai folositoare si mai asiguratoare pentru viitor.
Regele Carol era cunoscut Inca din tinerete, in Germania, ca
avand idei inaintate, liberale, si pentru aceasta nici nu era bine
vazut de familie. Aci in tars a facut tot ce i-a stat in putinta
pentru a slabi apucaturile salbatice ale partidelor si nu trebue
sa-1 judecam numai dupd ceeace a putut face, ci si de pe ceea
ce-a cautat sa faca si n'a putut din pricina relei vointi a parti-
delor noastre politice, cari, dupa vremuri s'au perindat la pu-
tere.
Regele a aratat pe mosiile coroanei ce poate face un pro-
prietar cu oarecare durere de inima pentru sateni. Nimeni nu
va tagadui ca pe mosiile coroanei si pe ale regelui taranii au
ajuns la o stare vrednica de lauds. Nu se poate zice ca pe acele
mosii erau imprejurari mai priitoare taranilor chiar de mai
inainte, cad cele 12 mosii ale domeniului se afla atilt la *es
cat si la munte, atilt in Moldova cat si in Muntenia si pretutin-
deni taranii au sa multumeasca c'au avut de proprietar al mo-
siei pe regele Carol, in loc de a avea pe un proprietar roman
oaresi-care. Acelasi lucru e pentru mosiile, cari si le-a cumpd-
rat regele In felurite parti ale Orel si unde, de asemenea, ta-
ranii trebue sa se vadd fericiti c'au intrat pe maim regelui si
nu pe a unui alt proprietar.
Nu vroim sa zicem prin aceasta, fereasca sfantul, ca regele
ar fi socialist, dar putem spune ca e un om civilizat si care
stie a-si impaca interesele sale cu interesele taranilor, facandu-i
pe acestia a sta mai bine, fiindcd au de lucru si deci de casti-
gat si iarna si vara.
Un lucru iarasi foarte insemnat e ca \regele a fost totdeauna

4 www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIAL1STA 131

pentru dezlegarea chestiei evreesti asa cum s'a dezlegat in toata

lumea civilizata. Regele a inteles ca e o rusine pentru Romania
de a tinea atatea zeci de mii de cetateni folositori tarei intr'o
stare injositoare.
Nu stim daca regele cunoaste starea Evreilor inainte de
1 R(4 in aceasta tara si daca stie ca la not Evreii pamanteni au
fost dezbracati de drepturile ce le aveau. Evreii pamanteni
si numarul acestora era insemnat erau socotiti ca adeva-
rali cetateni ai acestei tari si aveau drept de a alege si de a
fi alesi in consiliele comunale, daca aveau cutare sau cutare
venit pe an sau tescherele de invatatura. Aceste drepturi ale
Evreilor au fost nemicite de guvernele cari s'au urmat si astazi
Evreii pamanteni se vad socotiti ca straini, alungati din scoli
si prigoniti.
liege le a staruit necontenit pentru dezlegarea chestiei evre-
esti, caci a inteles ca pentru a face din Romania o tara civili-
zata, e nevoie sa inceteze oarba prigonire in contra Evreilor.
Intre meritele maii ale regelui se va socoti intotdeauna si
acesta ca a fogt mai inaintat in idei decat consilierii sai.
Se'ntelege, nu putem arata aci tot ce-am avea de spus cu
nrivire la rolul insemnat si civilizator pe care 1-a jucat regele
Carol la noi in tara. Cu alta ocazie vom vorbi mai pe larg. Ne
multumim insa a spune ea daca e un om in tara asta, care sa
fi meritat mai putin atazurile indreptate in contra lui acesta
e regele. Caci dansul a Dine meritat de la democratic nu numai
pentru binele ce 1-a facut, ci si pentru raul ce-a impiedecat sa
se facil
loan Nadejde
Cat de juste erau aprecierile lui I. Nadejde asu-
pra sentimentelor democratice ale Regelui Carol I si
cat de intemeiata era nadejdea pe care fruntasul so-
cialist o punea in spiritul de Inaba dreptate al Suve-
ranului, o dovedeste urmatorul fapt.
Partidul muncitorilor a intreprins Inca din anul
1894 o sustinuta campanic Impotriva bataiei in arma-
ta. Aceasta campanic a durat cati-va ani. Ea a facut
si obiectul unei motiuni speciale votata de congresul
II dupa propunerea lui A. Bacalbasa. Dupa incetarea
acelei campanii si anume, cum era si firesc, dupa
trecerea unui timp dela incetarea ei regele Carol
I a dat un Ordin de Zi pe armata, sub No. 11 din 10
Mai 1902, in urmatorul cuprins:
Osta0,
Este un patrar de veac, de cand armata Mea a aratat pe
campul de rasboiu vitejia si vrednicia ei.
De atunci si pang in ziva de astazi, ea nu s'a multumit cu
laurii castigati in batalii. M'am incredintat din inspectii, din
relatiile cu corpurile ofiteresti si din Inanevre, Ca s'a muncit,
ca s'au facut progrese neindoioase si ca armata este pregatita
pentru momentul cand tara va avea iarasi nevoie de dansa.

www.dacoromanica.ro
132 I. C. ATANASIU
Am ales dar aceasta zi de sarbatoare si de glorioasil arnin-
tire pentru a da conducatorilor scumpei Me le Armate, ca semn
de recunostinta pentru munca desavarsita si de indernn pentru
munca viitoare, urinatoarele directive:
1. conducerea rasboaelor si luptelor moderne se interne-
iaza pe instructia individuala a ofiterilor, a gradelor infe-
rioare si a soldatilor, precurn si pe hotararea si initiativa con-
ducatorilor de trupa.
Pentru a lucra in aceasta directiune am hotarat a se da de
acum inainte comandantilor de unitati, responsabili de forma-
rea inferiorilor incredintati lor adica in general sefilor de
corp de orice arms si in special comandantilor de companii, de
escadron si de baterie , libertate in alegerea mijloacelor
pentru instructia si educatia teoretica si practice a trupei, ce
sta sub comanda lor, fixandu-se numai principiile de urmat si
termenele perioadelor de instructie.
Cel mai bun corp de infanterie va fi acela, care dup5 mai
multe zile de mars va ramanea neslabit in puterea sa; care se
va desfasura mai repede; care se va arata mai cu dibacie in
lupta; care va fi cel mai bun la tragere.
Cel mai bun carp de cavalerie va fi acela, care se va obi-
cinui a strabate distante mari, ajungand la destinatie cu caii in
stare de a intra in lupta; care va fi format mai multi calareti
destepti pentru serviciul de recunoastere si de cercetare.
Cel mai bun corp de artilerie va fi acela, care se va misca
cu mai mare repeziciune, care va observa mai exact si va trage
cu toata preciziunea.
Datoria trupelor technice va fi de a ramanea la curent cu
toate inovatiunile moderne.
Comandantii de corp de armata, de divizie si de brigade
vor da cea mai mare importanta serviciului de tragere si vor
veghea ca el sa ocupe trupele in tot cursul anului, iarna ca si
vara. La diferitele si desele lor inspectiuni, ei se vor convinge
mai cu seams de rezultatele instructiei practice pe camp si de
modal cum comandantii de unitati mai mici instruesc si con-
duc trupele lor. Ei se vor incredinta de aproape despre mersul
exercitiilor si marsurilor si de tinuta oficerilor in exercitii, la
prezentare si la parade, despre progresul administratiei si a
cunoscintelor sciintifice si teoretice.
Cer de la toti ofiterii cunostinti profunde si solide, depar-
tate de superficialitate.
2. Disciplina este temelia armatei. Ea se reazama pe drep-
tate, pe nepartinire, pe iubirea si increderea reciproca a supe-
riorilor si a inferiorilor, pe arta de a porunci clar si cu chib-
zuiala. Sa se exclude Aar ideea, ca severitatea aspra poate a-
junge la adevarata discipline.
Doresc prin urmare ca in aplicarea pedepselor disciplinare
la oficeri si la trupa, sa se alba in vedere urrrnatoarele prin-
eipii
Pedeapsa sa nu fie razbunatoare, ci indreptatoare;
Fiecare gresala sa fie pedepsita numai cu o singura pe-
deapsa, morals on materials;
Se va avea totd'auna in vedere caracterul acelui care
se pedepseste si imprejurarile cari au dat.nastere greselei;
La casuri neinsemnate si la acei cari nu au avut Inca
nici o pedeapsa, se va incepe cu pedepse mici;

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 133
Se va pune o deosebita bagare de seams in aplicarea
pedepselor oficerilor, avand in vedere positiunea for socials §i
prestigiul for militaresc.
rzriW76,05T'iviArIT

-1)-(1/( (
Doresc ca lovirea sa dispara in fine cu desavar5ire din
armata Mea.
Acest ordin de zi se va da la cunoscinta tutulor trupelor
§i comandamentelor.
Insarcinez cu punerea lui in aplicatie pe Ministrul Meu,
Secretar de Stat la Departamentul de flassboiu, care 'Mi va To-

www.dacoromanica.ro
134 I. C. ATANASITJ
porta in ziva de 10 Mai 1903 despre modul, cum acest ordin
s'a executat.
Dat in Bucuresti, in 10 Maiu 1902.
(ss) CAROL
Ministrul Secretar de Stat la Departamentul
de Rasboiu ad interim, (ss) D. A. Sturdza.
(Monitorul Oastei", No. 24 din 10 Maiu 1902).
Trecand peste dispozitiunile de ordin technic mi-
litat, sublinicm doua dispozitiuni:
1) Grija delicata pe care suveranul a aratat-o pen-
tru chipul cum trebniau aplicate pedepsele ofiterilor:
Avand in vedere pozitia for sociala si prestigiul for
militilresc".
2) Dorinta expresa ca lovirca sec clisparei in fine
cu deseivcirire din Armata Area".
Notez si subliniez ca acest Ordin de zi regal a
fost contrasemnat, ca ministru de Razboi, de D. A.
Sturdza, seful partidului national-liberal. partid in
care intclectualii socialisti patura culla" erau
trecuti, de mai bine de doi ani dupa cum se va ve-
dea din expuncrca ultcrioara din acestc Pagini".
Sa ne intoarcem insa la retragerea lui C. Mille din
partid.
Pe vremurile acelea s'a cautat sa se acrediteze ver-
siunea ca aspra masura aplicata de congres lui C. Mille
ar fi fost rezultatul temerii de concurenta bilneasca pe
care ziarul Adeverul" o putea face ziarului Lumea
Nour, oficiosul partidului muncitorilor. Chestiunea
pusa astfcl, redusa la o meschina cearta de taraba, sco-
bora mult sensul moral al actului. Dar lucrul nu era
exact. Am aratat mai sus care era, in spetil, intelesul si
intinuerea cuvantului concurentr.
Regretabii este cd conducerea partidului muncito-
rilor, ascultand de anumite sugestiuni si dornica sa e-
vite aruncarea in publicitate a unor neintelegeri interne,
nu a publicat in ziarul silo Lumea Nola' desbaterile
congresuiui al III-lea in partea privitoare la chestia
Mille. Nu numai atilt: nici in brosura ce se tiparca dupa
fiecare congres si care de fapt s'a tiparit si dupd con-
gresul al III-lea, nu s'au reprodus toate desbaterile aces-
tui congres, contrar de cum s'a practicat pentru absolut
toate celelalte congrese.
Evident ca formal s'a pus chestiunea pe calcarea
unei hotariri; dar realitatea a fost ca acel act insemna
rezolvirea unui conflict intre doua conceptiuni deose-
bite.
www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 135
Nu incape indoiala ca si acea concurenta a unui
ziar bine scris in majoritate de elemente socialiste
si foarte raspandit in public, cum era Adeverul", a in-
trat ca tin element de judecata in hotarirea congresu-
lui. Dar precumpanitoare a fost partca politica: actiu-
nea personals socialists a lui C. Mille, protivnica tacti-
cei admise de partidul muncitorilor.
Pentru a da Inca o dovada a acestui lucru, voi re-
produce din ziarul Lumea Nour din 1 Februarie
1896, o scrisoare semnata P. Crainciuc, colaborator la
vechea Munca".
Din aceasta scrisoare, publicata sub titlul Reapari-
fia iluncii", se poate vedea ca sub directiva si auspi-
ciile lui C. Mille a reaparut ziarul Munca", mai inainte
fost organ oficios al conducerii partidului muncitorilor
si care ziar de asta data, In noua lui editie, incepe o
campanic viguroasa in potriva conducerii partidului.
Mai int:liu iata cuviintul introductiv al rcdactiei
,Lumei Nour :
Prezentul articol a fost trimes sere a se insera in
noua Munca" uncle toate parerile au loc. A fost res-
pins sub cuvcint ca e injurios, plin de personalitafi.
Il publicam noi, intcii pentru ca suntem perfect de
acord cu cele cuprinse intr'insul si al cloaca pentru a se
vedea de toata lumea cum articole destul de objective
sunt ref uzate de redaclia nouei Munca sub falaciosul
pretext cei sunt injurioase, indatci ce nu convin tacticei
urmate de pseudogruparea de la Munca-Usurpatr.
luta acum si textul scrisorii:
Reaparitia unui ziar intitulat Munca, titlu atilt de scump
muncitorimei romane, a dat loc la multe nedumeriri. Si de
oarece coloanele Muncei sunt deschise oricarei pareri", sper
ca mi se va permite si mie sa spun aci cateva vorbe, deli nu
ma bucur in partid de autoritalea morals ceruta de d. Sack.
Partidul e in ruins, zice d. Sack. Nu-i vorba, e o usurinta
sa arunci afirmari de astea, cand n'ai nici umbra de statistics.
Dar sa admitem ca e asa, sa admitem ca numarul nemultami-
tilor cu actuala conducere a partidului creste". Urmeaza oare
de aci necesitatea unei grupari a parte si a unui jurnal dco-
sebit? Eu cred Ca prea speriosii cari au vazut pieirea partidu-
lui in cateva certuri regretabile, ar indrepta mull mai lesne
starea lucrurilor ramanand in organizatie si propunand refor-
me in acest sens.
$i deja din afirmatia d-lui Sack ca a gasi in activitatea
cutarei sau cutarei persoane pricinde aureroasei privensu pe
care ne-a i nfatisat-o partidul anul trecut, inseamna a judeca
naiv si superficial" si ca desbinarile prin cari am trecut sunt
o urmare fatala a terenului fall pe care s'a pus la noi agitatia
socialists" is deja din aceasta afirmatie, rezulta ca o discune
senina si sincera" in sanul partidului, a carei urmare ar fi

www.dacoromanica.ro
136 I. C. ATANASIII
schimbarea terenulni, ar pune capat neintelegerilor.
Tot prin discutie, in sAnu1 partidului, s'ar putea ajunge la
o intelegere cu pi ivire la un nou mod de redactare al Lumei
Nouti, dac5 in adevar e nevoe de un nou mod; iar cat despre
ideea ca Lumea Noud trebue sa ramaie un ziar independent,
imi pare cel putin curioasa.
Dac5 viitorii rezolvatori ai crizei ar bine-voi sa colaboreze
la Lumea Nona in loc sa scoata ziare saptgmanale cu titluri
uzurpate, fapta ar fi mai cu adevArat socialists, cred.
Dar... nu reformarea partidului e intentia intemeietorilor
Muncei, ci formarea unui nou partid, si cea mai buns dovada
ne-o da d. Mille prin urmatoarele cuvinte, din articolul La lu-
era: Prima chestiune care se pune, este de unde sa incepem
lupta? Probabil ca tot de-acolo de unde am inceput-o acum zece
ani, cand etc." Cu alte cuvinte, vreti sa lasati miscarea care
trae5te de 15 ani si sa incepeti alta; de ce n'o spuneti pe fats
si umblati cu rezolvirea crizei din partid? Tot atilt de fall este
ca aveti sa fiti obiectivi si dovada ne-o da tot d. Mille, care
vorbeste de fostul partid socialist. Obiectivizm e asta, sa tag5duesti
existenta unui partid, pentru simplul motiv c5 nu mai faci parte
dintr'insul? Ori obiectivizm e asta sa insinuezi ca partidul se
fereste sa-si afiseze internationalizmul, cum sustine d. Sacaz?
$i apoi in chestia evreiasca de ce Va puneti sub protectia vechei
Munca, cand stiut este ca aceasta din urma avea aceleasi pa-
reri ca si Lumea Noua?
Curios e ca obiectiva Munca, acea Mimed doritoare de a re-
zolvi criza, intinde mina Lurninei, revista care, dupa ce a in-
jurat si atacat in mod foarte putin obiectiv pe conducatorii so-
cialisti, declar5 in ultimu-i nurnar (in articolul Nu 'nine-trate!)
ca n'ar urea doamne fereste, sa ajunga la o intelegere cu par-
tidul, de oarece se afla bine-merci in dizidenta.
Extrem de uimitoare e concentrarea de varietati" de la
Munca. D. Mille a combatut alts data ideile de azi ale d-lui Bra-
nisteanu, iar d. Branisteanu e reprezentantul Lumini§tilor, cari
cereau neaparata escludere din partid a d-lui Mille; d. Zosin a
fost luat de spate de catre d. Mille si dat afard din Clubul
Muncitorilor", iar d. Musoiu a Post esclus din partid sub apro-
batea tuturor so,cialistilor u cornpris d. Sacaz. $i azi, iata-i
grupati pe toti, cu planul de a reincepe ca acum zece ani",
fara sa ne fi aratat si noua care le e programul comun, daca
an vre-unul sau daca prin schimbarea sentimentelor ceea
ce nu-i o crima au ajuns cumva la aceleasi principii. Adica
cum? Sa fim not la dispozitia unor oameni, cari azi se injury
si se decreteaza reciproc anarhisti, ciocoi, primejdiosi etc. si
mane umbra la brat!
Ma opresc aci, in speranta ca cei in drept vor binevoi a
publica aceste rAnduri si ca mai ales isi vor da osteneala de a
spune ceva in chestiile ridicate de mine.
P. Crainciuc
colaborator la vechea Munca".
Adaug, ca amanunt mai Inuit sau mai putin... p1-
cant, faptul ca sub pseudonimul atilt .de rutenesc CHI-
inciuc" se ascundea Const. Graur, colaboratorul de mai
tarziu al lui Mille la Adeverul" si astazi urmasul lui
in directia accluiasi ziar.

www.dacoromanica.ro
 CAP X

CONGRESELE SOCIALISTE
HOTARARILE LUATE DE ELE
OAMENII DIN FRUNTEA MISCARII

Partidul social-democrat al muncitorilor din Roma-

nia, odata organizat, a crezut necesar pentru consolida-
rea lui si directiveic ce trcbuiau imprimate activitatii
lui, sa convoace la anumite epoce toate organizatiunile
sale in congres.
Aceste congrese in totul au fost 5, 'Mute toate in
Bucuresti au avut o mare insemnatate prin discu-
tiunile cari au avut loc, prin fixarea ideologici si a tac-
ticii noului partid, potrivite imprejurArilor din tara noa-
str5. Primul Congres social-democrat a avut loc in zilele
de 31 Martie, 1, 2, 3, 4, 5 Aprilie st. v. 1892, in sala Clu-
bului muncitorilor. Au luat parts 49 de delegati ai clu-
burilor din oiasele: Bucuresti, Iasi, Roman, Ploesti, Ga-
lati, Botosani, ai Cercului socialist-roman din Paris si ai
Cercului de Studii socials din Bucuresti. El a pus bazele
organizarii unitarc a social- democratici romane, prin
votarea programului si prin alegcrea unui Consiliu ge-
neral al partidului, ca organ de conducere. El a fixat in
acelas time Calea legala" ca tactica a partidului.
Congresul al II-lea s'a tlnnt in zilele de 20, 21 si 22
Aprilie st. v. 1894. Gratie indrumarilor date si activitatii
desfasurate, s'a putut constata la acest al II-lea congres
ca erau reprezentate cluburile din 8 orase si anume :
Bucuresti, Ploesti, Craiova, Iasi, Galati, Botosani, Ro-
man si Bacau, precum si un numar de 6 societati afi-
Hate partidului.
La al III-lea Congres tinut in sala Hugo in zilele de
4 si 5 Aprilie st. v. 1895 erau reprezentate cluburile din

www.dacoromanica.ro
138 I. C. ATANASIU
10 orase si anume: Bucurcsti, Ploesti, Craiova, Iasi, Ga-
lati, Botosani, Roman, Bacau si 2 orase noui, Braila $1
Giurgiu. Au fost apoi reprezentate 10 societati afiliate
la partid, mai mull cu 4 dccat fusesera reprezentate la
precedentul congres.
Congresul al IV-lea tinut in anul 18.97 a constatat
ca erau reprezentate cluburile din 13 orase si anume :
Bucuresti, Galati, Braila, craiova, Iasi, Ploesti, Bar lad,
T.-Magurele, Calarasi, Focsani, Botosani, Tulcea si Pi-
testi. Deci 5 cluburi noui si anume: T.-Magurele, Cala-
rasi, Focsani, Tulcea si Pitesti. Dcasemeni au fost re-
prezentate 10 societati afiliate partidului. De notat ase-
menea ca la acest congres a aparut si un club taranesc:
clubul muncitorilor din satut Luceni, comuna Stanca,
judetul Iasi.
In fine la ultimul congres, la congresul al V-lea in
anul 1898 crau prezenti 46 de delegati ai cluburilor si
ai societatilor afiliate.
Cred necesar sa arat tine crau conducatorii
carii social-democrate din acele vrcmuri. Voi enumera
deci, pc cat imi va fi cu putinta, persoanele cc au corn-
pus biurourile definitive ale fiecarui congres precum
si persoanele alese de fiecare congres in Consiliul ge-
neral al partidului. Regret ca nu pot face o enumera-
tiune complecta: n'am reusit sa adun toate datele ne-
cesare.
CONGRESUL I. 1893
Presedinte: C. Mille.
CONGRESUL II. 1894
Presedinte: C. Mille.
Secretari: F. Gesticone, Deodat Taranu psi Dim.
Bogza.
Consiliul General ales de Congres:
I. Nadejde, V. G. Morfun, Al. Radovici, C. Mille, Al.
lonescu, Anton Bacalbasa si Zam fir Filotti.
CONGRESUL III. - 1895
Presedinte: Al. G. Radovici.
Vice-Presedinte: I. C. Atanasiu.
Secretari: C. D. Anghel, C. Teodoru.
Consiliul General ales:
I. Nadejde, I. C. Atanasiu, G. D. Pencioiu, I. T. Ban-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 139

ghereanu, V. Speranto, Al. lonescu, C. D. Anghel, I. Ta-

bacovici, D. A. Teiranu.
Supleanti:
G. N. Darie, M. Peidurareanu, G. Eteneanu, N. Quinezu.
CONGRESUL IV. 1897.
Presedinte provizoriu: Gh. Petronici Iasi.
Presedinte definitiv: Sofia Nddejde.
Secretari: V. I. Popovici, Achil loanide, Const.
Grout.
Consiliul general ales:
I. Nddejde, I. C. Atanasiu, I. T. Banghereanu, G.
Eteneanu, V. G. Mortun.
CONGRESUL V. 1898.
Presedinte: I. C. Atanasiu.
Vice-presedinte Jacob Teiranu.
Secretari: V. I. Popovici, Achil loanid, .Stefan Peticd,
V. I. Prenta.
Consiliul General ales:
V. G. Morfun, I. Nddejde, I. C. Atanasiu, I. T. Ban-
ghereanu, I. Tabacovici.
Comisiunea pentru organizarea breslelor:
Al. lonescu, Al. Da Rin, Auerbach.

Cred bine sa public aci cloud procese-verbale de

constituire a consiliului general al partidului din anii
1895 si 1898, consilii alese de congresele al III-lea si al
V-lea, spre a se vedea chipul in care se fiiceau repar-
tizarile atributiunilor unui consiliu general. Iau acele
procese verbale din ziarul ,.Lumen Nour din 8 Apri-
lie 1895 si din 11 Aprilie 1898:
I.
Azi, 6 Martie 1895, Consiliul General ales de Congresul
General din 1895 al partidului Social-Democrat al muncitorilor
din Romania s'a intrunit si a hotarit urmatoarele:
I) Se alege din sanul sau un comitet permanent cu rese-
dinta in Bucuresti in numar de trei si anume: I. Nadejde, C.
D. Anghel si I. T. Banghereanu cu imputernicirea de a avea
suprema conducere a partidei, avand a se consulta in cazuri

www.dacoromanica.ro
140 I. C. ATANASIU
mai grave cu restul membrifor rezidenti in Bucuresti si in ca-
zuri si mai grave cu membrii rezidenti in provincie. Comitetul
permanent este raspunzator de toate actele sale catre Consiliul
General.
II) In special se deleaga din acest comitet permanent:
1. I. Nadejde pentru conducerea cu depline puteri a re-
dactiunei ziarului Lumea Nota".
2. C. D. Anghel pentru conducerea cu depline puteri a ad-
ministratiei ziarului Lumea Noua" si casieria partidului in
general.
3. I. T. Banghereanu pentru inspectarea in general a tuturor
societatilor afiliate la partid aflatoare in Bucuresti precum si
a Clubului Muncitorilor din Bucuresti.
III) Cei 5 membri rezidenti in Bucuresti se vor intruni de
drept odata la inceputul fiecarei luni; iar complectul Consiliu-
lui General se va intruni de drept, conform hotarirei comitetului
permanent 5i va expedia afacerile la ordinea zilei.
Epoce]e convocarilor se vor comunica membrilor de co-
mitetul permanent.
IV) In ceeace priveste pe membrii rezidenti in provincie:
D. A. Taranu si I. C. Atanasiu pentru Galati si Braila, G. D. Pen -
cioiu pentru Craiova, V. I. Speranta pentru Iasi.
V) Comitetul permanent este indrituit a redacta 5i publica
in diferite limbi un manifest pentru ziva de 1 Maiu.
VI) Comitetul permanent este obligat a se conforma hota-
rirei congresului 5i a comunica comitetelor executive a diferi-
telor cluburi starea materials a ziarului Lumea Notta.
VII) Orice corespondente fie de la membrii consiliului ge-
neral fie de la gruparile mai mici din provincie, se vor adresa
eatre I. Nadejde, redactia Lumei Nova.
VIII) Membrii consiliului general vor interveni pe lungs
cluburile respective spre a veni in ajutorul Clubului Muncito-
rilor din Braila pentru alcatuirea lui.
Finit pentru care s'a incheiat prezentul proces-verbal.
I. Nadejde, I. C. Atanasiu, C, D. Anghel, G. D. Pencioitz, AL
lonescu, V. I. Sperantil, I. T. Banghereanu, D. A. Taranu, I. Ta-
bacovici.

II

Astazi, 10 Aprilie 1898, subsemnatii, membri ai consiliu-

lui general al partidului Social-democrat al muncitorilor din
Romania, alesi de congresul al V-lea, intrunindu-ne in sedinta
de constituire, am procedat la impartirea sarcinelor fiecaruia
dupa cum urmeaza:
1) Prietenul Mortun cu activitatea parlamentara si agitatia
pentru Votul-universal in interegere cu deputatii din Camera
aderenti ai acestei idei;
2) Prietenii Nadejde 5i Banghereanu cu administrarca fi-
nanciara a partidului 5i a ziarului 5i in special, prietenul Nii-
dejde cu delegatia conducerei politico a ziarului Lumea Notts ";
3) Prietenul Atanasiu cu supravegherea mersului clubu-
rilor 5i breslelor din Galati, Braila, Dobrogea, 13arlad, Foc-
sani, etc.
4) Prietenul Tabacovici cu supravegherea comisiei pentru
organizarea breslelor, a mersului clubului din Bucuresti 5i so-

www.dacoromanica.ro
 MISCARE A SOCIALISTA 141

cietatilor afiliate la partid, precum si cu redactarea proceselor

verbale ale sedintelor consiliului.
5) Se nume5te comisia agrara compusa din prietenii I. Nil-
dejde, Petica, C. Sandulescu, Ficsinescu si Gheorghe Dumi-
trescu-Ochea pentru organizarea propagandei la sate.
6) Avand in vedere ca comitetul executiv al clubului mun-
citorilor din Bucuresti nu a convocat Inca adunarea general4
ordinary pentru alegerea unui nou comitet executiv, de si a
fast o cerere facuta in scris in acest sens si considerand cu
unii din membrii comitetului s'au abatut de la principiile fun-
damentale social-democrate; hotaraste suspendarea comitetului
executiv al clubului muncitorilor din Bucuresti, numeste un co-
mitet provizoriu compus din prietenii: Ficsinescu, C. Sandu-
lescu si Nae Popescu, si convoaca pentru o noua alegere pe
membrii clubului in seara de Sambata 25 Aprilie 1898;
7) In vederea alegerei pentru Senat la colegiul al II-lea din
Iasi, invita pe toti prietenii nostri de idei cari cunt alegatori in
acel colegiu sa voteze pentru candidatul partidului liberal.
Consiliul general al partidului Social-Democrat al muncito-
rilor din Romania.
I. Ncidejde, I. C. Atanasiu, I. T. Banghereanu si I. Tabacovici.

Precum se poate constata, miscarea socialists era

in plina ascensiune, si, in fiecare an, se intemeiau du-
buri noui in diverse orase ale !aril.
Chestiunile can veneau in desbaterea acestor con-
grese, oratorii cari se perindau la tribuna for precum si
directivele date de ele, stabileau activitatea social-demo-
crata intr'un plan extrem de interesant pentru desfa-
surarea politica din Cara noastra in vremea aceia. Lu-
cru demn de a fi subliniat este ca, pe langa cuvanta-
tbrii intelectuali, adica acei din patura culla", ince-
peau sa se perindeze tot mai des la tribuna si muncitori,
can veneau sa-si spuie cuvantul de multe on hold-
ritor in diversele chestiuni aduse in desbaterile con-
greselor.
Inregistrand cateva dintre hotaririle luate in aceste
congrese, e necesar sa arat si ce desvoltare a luat ac-
tiunea pentru aplicarea lor.
In primul rand e de remarcat actiunea pe care a
desfasurat-o partidul muncitorilor pentru desfiintarea
sistemului electoral bazat pe cele 3 colegii cenzitare la
Camera si pe cele 2 colegii cenzitare la Senat, si pentru
intronarea Votului Universal. Accasta actiune a capiltat
o amploare in adevar deosebita.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XI

CAMPANIA PENTRU VOTUL

UNIVERSAL
V. G. MORTUN SI G. DIAMANDY
ADERENTI DIN PARTIDELE BURGHEZE

Partidul social-democrat isi &idea perfect seams

c5, pentru cucerirea putcrii politice pe care el o con-
sidera ca singura masura eficace era imperativ ne-
cesar5 chemarea la dreptul de vot egal a tutulor locui-
torilor Orli. $i de aceia actiunea aceslui partid pentru
dobandirea Votului Universal a fost deosebit de activa.
In congresele socialiste s'au dat hotariri dare §i
precise in aceastil chestiune. La congresul at II-lea din
anul 1894 chestiunea Votului Universal a dat loc la o
ampla discutiune, in care au luat parte: Al. G. Radovici,
V. G. Mortun, I. Nadej de, G. Diamandi, Anton C. Bacal-
basa, C. D. Anghel, Deodat Taranu, Al. lonescu, N. Pi-
turca, Petrovici, Isabela Andrei (actualmente d-na co-
lonel Sadoveanu), C. Dobrogeanu-Gherea. La sfarsitul
acestor cuvantari se voteaza in unanimitate urmatoarea
propunere Mortun Diamandy:
Congresul,
Considerand ca Votul Universal e o chestie de cgpetenie
pentru partidul social-democrat si pentru organizarea lui;
Considerand ca in luptele electorate avem aliante de fa-
cut cu celelalte partide din opozitie;
Hotargste:
1) Cel mult pang in 2 luni Consiliul General at partidei sa
scoata o brosura populard care sd lamureasca clasei munci-
toare foloasele care le-ar trage din capatarea Votului Universal.
Aceasta brosura va fi tiparita in 20.000 exemplare si se va
Imparti gratuit.
2) Consiliul General sd is masuri ca sa provoace intruniri

www.dacoromanica.ro
 MIWAREA SOCIALTSTA 143
In toate Capitalele de juddt, in care sa discute in special despre
Votul Universal.
3) Sa se indemne la trimiterea de petitiuni c5tre corpu-
rile Legiuitoare, care sä ceard inscrierea Votului Universal si a
reprezentarei minoritatei in Constitutia noastrii.
4) Congresul hotaraste: ca nu se va da nici un sprijin elec-
toral nici unui partid de opozitie, care nu va face agitatie pen-
tru imediata cripatare a Votului Universal.
Se vor pune candidaturi socialiste in toate localitatile si
la toate alegerile unde s'ar putea rupe cateva vuturi.
Se va putea face o exceptie pentru candidatii cari ar face
declaratiuni formale in intruniri si vor inscrie in manifesturile
for electorale aceasth reforma,
La Congresul al III-lea din anal 1895, dupa o foarte
vie discutie la care iau parte: C. Dobrogcanu- Gherea, I.
Nadejde, G. D. Pencioiu, A. 8acalba§a, Al. Georgescu,
Al. lonescu, I. C. Atanasiu, Tache Georgescu, E. D. Fa-
gure, congresul hotara,,te:
Partidul social-democrat nu va da nici un sprijin electo-
ral nici unui partid, care nu va face agitatie pentru imediata
cdpiltare a Votului Universal si pentru desfiintarea legii ex-
pulzarilor.
In urma hotaririlor congreselor, partidul Muncito-
rilor §i in special intelectualii acestui partid au ince-
put o foarte vie actiune pentru impunerea reformei e-
lectorale §i realizarea Votului Universal.
George Diamandy, reporterul monden de inalta po-
litica al ziarului Lumea Nola', a intreprins o anchetil
intro oamenii cei mai de scams din diversele particle
politice spre a obtine adeziunile lor la reforma electo-
raid. Rand pe rand el lua interviewuri la diverse perso-
nalitati politice asupra parerilor ce ace§tia aveau in pri-
vinta necesitatii schimbarii sistemului nostru electoral
cenzitar'. De multe on el era incantat data putea obtine
adeziunea cuiva chiar §i pentru un eventual Colegiu
unit.
Atat de puternica §i viguroasil era campania dusa
de partidul muncitorilor pentru realizarea reformei e-
lectorale si instaurarea Votului Universal, inent pang si
membri devotati ai partidului conservator, au fost atra:;,i
in vartejn1 acestui actiuni.
Citez un exemplu dupil Lumea Noua" din 19 Fe-
bruarie 1895:

www.dacoromanica.ro
144 I. C. ATANASTU

CONSERVATORII SI VOTUL UNIVERSAL

DECLARATIA D-LUI G. MAVROCORDAT
Deputat al Vasluiului
D. G. Mavrocordat a declarat prlinului nostru redactor cum
ca d-sa e pentru sufragiul universal. Aceasta reforms electorala
ar avea ca rezultat imediat emanciparea corpurilor legiuitoare
de influentele locale si de exigentele alegatorilor. Pe de alts
parte d. Mavrocordat doreste ca si d. Eug. Ghica-Budesti, ca
partidul conservator sa is initiative acestei reforme electorate,
care ar avea consecinte bune nu numai pentru politica generals
a tarei, dar si pentru politica partidului conservator.
Deputatul Vasluiului a autorizat pe primul nostru redactor
tia publice aceasta declaratiune.
Iata dar al treilea conservator, dupa d -nii E. Vulpe si Ghica-
Budesti, care se pronunta pentru votul obstesc. Dupi cum stim
mai sunt si alti cativa cari admit aceasta reforms.
Ne intrebam: fats de asemenea declaratiuni, partidul li-
beral ramane el vecinic cu bratele incrucisate, multamindu-se a
considera votul obstesc ca un ideal indepartat? Si daca vom da
in alegeri sufragiul nostru candidatilor conservatori, cari se
pronunta pentru sufragiul universal, aceasta va indritui pe co-
lectivisti sa strige ca suntem vanduti guvernului?
I'entru a mia oars o mai repetim: alegerile se apropie; li-
beralii sa nu poarte lumea cu vorba si sa se declare categoric:
contra sau pentru votul universal.
George, sau mai exact Georges Diamandy, a fost §i
el un exemplar foarte interesant din plciada de inte-
lectuali socialisti dela noi. El era tipul desavarit al so-
cialistului parizian". La Paris fiind, el intemeiase o re-
vista l'Erre nouvelle". La ea oblinuse colaborarea cator-
va romani intre cari §i C. D. Anghcl, care a colaborat
mai activ dar si a catorva intelectuali francezi.
Cel mai de scams dintre colaboratorii francezi a
fost Paul Lafargue, care a publicat in revista .lui Dia-
mandy o lucrare foarte interesanta dc sure Limba Iran-
ceza inainte §i dupa revolutie studiu asupra originii
burgheziei moderne". Gherea si-a publicat acolo cele
mai multe studii de doctrina marxista scrise de el pang
atunci. Au filcut mare impresie Conceptia materialist6
a Istoriei" siMax Stirner (Anarhia cugetarii) ", cum §i
minunata schita biografica si critics asupra poetului ru-
tean Taras $evccnko. In I'Erre Nouvelle" a aparut stu-
diul d-rului Stanca Mediul social ca factor patologic"
st.studiul lui V. Rion Religia, familia, proprietatea", pe
care Engels 1-a citit cu mult interes si 1-a apreciat foarte

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 145
elogios, mai ales cand i s'a spus ca autorul era foarte
tandr, aproape un adolescent (din nefericire, Rion a
murit curand dupd aceea). Apropos de Engels, trebuie
sá spunem ca si studii de ale acestuia au fost reproduse
;n PEI re Nouvelle".
In sfarsit, e de notat ca in aceasta revista au debutat
Georges Sorel, pe atunci marxist pur, devenit pe urmil
teoreticianul sindicalismului, si Al. Zevaes, care a lost
secretar de redac(ie. *) l'Erre Nouvelle" continea cro-
nici literare de aleasil calitate, corespondente din strai-
natate extrem de instructive, insfarsit a lost cu siguran-
tà cea mai build revista socialists francezti si prin acea-
sta ea asigura lui Diamandy un loc de frunte in istoria
publicisticii mondiale. Diamandy personal a scris in re-
vista sa diferite studii foarte interesante; intre altele a
dus o polemics senzationala cu Yves Guyot, privitoare
la scrierea acestuia La Tyrannie socialiste". ")
Locul de intalnire al socialistilor romani parizieni"
era la Cafe Cluny si la Cafe Voltaire. Acolo, se plilma-
) In volumul Notes et souvenirs d'un militant", aparut in
1913 (editura Marcel Riviere, Paris) Zevaes vorbe5te pe un ton
nu tocmai simpatic despre Diamandy. Ce-1 va fi facut sa se su-
pere, nu §tiu. Dar Diamandy e in buns companie, de vreme ce
Zevaes e §i mai aspru cu Paul Lafargue. Daca pe Zevaes it va
fi suparat evolutia ce s'a facut in ideile §i actiunea politica a
lui Diamandy, atunci lucrul e, de sigur, amuzant. In adevar Ze-
vaes ii repro§eaza lui Diamandy ca a lasat colectivismul in an-
ticamera"; or, astazi Zevaes nu mai face nici el parte din par-
tidul socialist, §i timp de cativa ani a dus chiar o campanie ye-
hementa in potriva lui. Dar Diamandy n'a mai apucat sa vada
aceasta schimbare savar.,ita in convingerile §i actiunea fostu-
lui sau coleg §i secretar de redactie, devenit adversar pasionat.
) In necrologul pe care Const. Graur Fa facut lui Yves
Guyot (Adeverul", 10 Martie, 1928), gasim urmatorul pasagiu
in legatura cu aceasta polemics:
Cartea lui Guyot care a facut insti mare zgomot si a pro-
vocal aprige polemici, este la Tyrannie socialiste", apcirutci in
1893, tocmai pe uremea ccind partidele socialiste franceze se in-
chegau ca forts reala $i unitara.
Guyot a lost combillut cu succes, intre alfii de regretatul
nostrn George Diamandy, in revista l'Erre Nouvelle" pe care o
scotea la Paris, si care s'o spunem in treacat fdcea buns
figura. Poole ca raspunsul acela pe care Diamandy a avut
capriciul sa-1 semneze cu un pseudonim femeiesc ar merita
sci fie reeditat. Lucrul ar fi cu alcit mai interesant, cu cat Guyot
fi Diamandy, can in acea polemicli se fineau arnandoi in cadrul
strict teoretic, until foarte la dreapta, celslalt foarte la stanga,
mai tcirziu, in politica militants, si-au schimbat pozifiile.
...Guyot devenise democrat francez; Diamandy, liberal ro-
man".
I0

www.dacoromanica.ro
146 I. C. ATANASIU
deau de catre tinerele vlastare ale bogatei burghezii ro-
marke§ti, planurile de civilizare §i incadrae a tarii
noastre in concertul democratic si socialist al tarilor oc-
cidentale.
Istoria se repeta. In aceleasi localuri se adunau si
bonjuristii" din 1848 odasle ale boerilor moldoveni
si munteni a caror actiune politica novatoare pen-
tru Cara noastra este bine cunoscuta.
Dar eu 1-am cunoscut de aproape pe Georges Dia-
mandy abia in Ora, prin anii 1893/94. Era un exemplar
foarte curios si interesant de boer, dar care voia sa
pare un bohem, insa nu un bohem oarecare, ci un bohem
gen elegant. Fate blonda, barba blonda, frizata in mod
natural, taiata a la Henry IV, ochi albastri voluntari, o
calvitie precoce; imbracat distins dar voind a parea ne-
glij at, totdeauna cu o redingote stransa la talie si large
la poale, cu un joben cu bordurile drepte, infatisa in
toata atitudinea lui un bohem" de ai lui Henry Mur-
ger. Cuvantul lui strabatut de o impresionanta fraza
revolutionary era impodobit cu un'apasat accent mol-
dovettesc, complicat Inca si cu o cautata si ostentativa
accentuare franceza. Contactul lui ca socialist cu massele
muncitoare se reducea doar la distanta pe care el o pu-
nea intre tribuna pe care vorbea cu publicul care-1 as-
culta. De tend 1-am cunoscut pans ce a plecat dintre cei
vii rapit de o boala nemiloasa Georges Diamandy
a lost un complex de boer si de bohem.
***
Elementul socialist cel mai activ in actiunea parti-
dului pentru castigarea Votului Universal a lost desi-
gur V. G. Mortun.
Mortun se alegea regulat si sub toate guvernele, de-
putat, la Roman, orasul de origina a destul de nume-
roasei familii.
Ca deputat, el isi fixase indatoriea, ca la fiecae
discutiune a raspunsului la Mesajul Tronului pentru
deschiderea sesiunii parlamentare, sa pronunte un mare
discurs examinand situatiunea politica.
Desi multa vreme unicul deputat socialist (au mai
fost alesi vremelnic si I. Nadejde si Lascar Veniamin)
si cu tot asprul rechizitor pe care ca socialist 11 fa-
cea diverselor guvernari burgheze, totusi acest al s'iu
discurs era totdeauna asteptat cu multa nerabdare de
colegii lui din parlament indiferent de culoarea for

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA SOCIALISTA 147
politica -- si i se acorda o cu totul deosebita atentiune.
Si pe blind dreptate, caci la acele ocaziuniMortun aducea
la tribuna Camerei convingeri profund oneste in idea-
lurile lui sociale, cuvinte maiestrite asezate intr'o forma
oratorica de o cap tivanta frumusete si o inlantuire de
argumente care prindea in mreaja for chiar pe firestii
lui adversari politici.
La terminarea splendidelor lui cuvantari, Mortun
depunea un amendament la proectul de raspuns la Me-
saj, pe care Camera urma sa-1 voteze.
Acest amendament suna Re varietur astfel:
$i ca o mai mare dovadci de buns vointa ce avem
pentru populatiunea rurata, ne socotim datori sec aju-
tam pe guvernul Majesteitii Voastre fi in lndeplinirea
feigaduintei data de a introduce Votul Universal cu re-
prezentarea proportionate.
Acest amendament a fost semnat pe langa Mortun,
intaia oara de un numar de numai 10 deputati; a doua
oara, in sesiimea de toamna anul 1896, de un numar de
27 deputati, iar pus la vot el a intrunit 39 de voturi; a
treia oara, in sesiunea de toamna anul 1897, a fost sem-
nat de 32 de deputati, iar la vot a intrunit un numar de
45 de voturi.
Ideia propovaduita cu atata talent si atata tenaci-
tate de Mortun 10 facea drumul ei lent dar ascendent.
In anul 1896 amendamentul Mortun purta semnatu-
rile urmatorilor deputati: V. G. Mortun, Alex. Deli-
marcu, Locot.-Col. E. Cazimir, C. I. Nicolaescu, Gr. N.
Macri, Titu D. Frumuseanu, I. I. Leca, Vintila C. A. Ro-
setti, G. A. Scortescu, M. Moisescu, A. Villner, V. M. Ko-
galniceanu, P. Gorgos, C. Arghir, I. Procopiu. C. Vlaicu,
Julius Iulich, P. Garboviceanu, Ion Buzdugan, N. G. Sta.-
tescu, C. Dobrescu-Arges, I. Macovei, C. Popovici, B.
Munteanu, G-. C. Dobrescu-Prahova, G. Russu-Cornaciu,
Dined Schileru.
In anul 1897 deputatii semnatari ai amendamentu-
lui erau: V. G. Mortun, Titu D. Frumuseanu, Alex. Deli-
marcu, G. C. Dobrescu, V. M. Kogillniceanu, P. Gorgos,
Const. Arghir, Ion Buzdugan, C. Dobrescu-Arges, Joan
Procopiu, George A. Scortescu, Theodor Popescu, Const.
Vlaicu, N. G. Statescu, Julius Iulich, Vintila C. A. Bo.-
setti, Const. Malaxa, Bogdan Munteanu, N. Ceaur Aslan,
I. Anastasescu-Ghica, P. Garboviceanu, M. G. Ada-
mescu, Gr. N. Macri, G. Russu-Cornaciu, I. Dobrovitz,
Gr. Emandi, Basile Stefanescu, State Anghelescu.
Nu as putea afirma cu siguranta data toti cei cari

www.dacoromanica.ro
148 I. C. ATANASIU
.semnau amendamentul o faceau din convingere adanca
de nevoia reformei electorale, sau unii dintre ei semnau
fermecati de cuviintarea lui Mortun sau de simpatia ce
acesta radia din intreaga lui fiinta.
Simt o placiita datorie ca sa pun sub ochii cititoru-
lui niste scurte extrase din doua cuviintari ale lui Mor-
tun. In discursul pronuntat in anul 1896 Mortun zicea:
La 1876 conservatorii s'au retras dela putere, pentruca
n'au avut incredere ca Cara noastra era in stare sa poarte res-
belul. Iar acei conservatori ramasi in partidul liberal si dupa
caderea guvernului de coalitie, erau de parere ca armata noa-
stra sa nu se bats, sa nu intre in foc, ci sä se retraga la munte.
Acesti oameni atunci nu an avut incredere in vrednicia, in
vitejia taranului nostru; dar, cu toate temerile, cu toate relele
for prevestiri, Bratianu, Rosetti, Kogalniceanu, cari isi cunos-
teau si isi iubeau tara, si-au luat raspunderea resbelului si au
zis: A venit momentul ca asta tars sau sa caza in negura uitaii,
sau sä se ridice in slava acestei lumi. Ei an zis taranimii: Ina-
Intel mergi si to lupta pentru tars, pentru neatarnarea ei!" Si
au mers vitejii Curcani, si au cazut cu miile in santurile Gri-
vitei si sub zidurile Plevnei, dar cei ramasi in viata, ne-au adus
odata cu stindardele sfasiate de gloante, increderea in tara,
in neamul nostru, ne-au adus neatarnarea si ne-au acoperit pe
toti cu cinstea si faima vitejiei lor.
Si ati auzit pe aceiasi oameni, auziti aceleasi glasuri de
cobe, tot de rele vestitoare, cobind, cobind mereu ca n'a sosit
Inca vremea sa se dea laranului drepturi deopotriva cu boerul;
ca taranul e inconstient, nu are minte, nici pricepere. Dar sunt
sigur Ca yeti gasi in cugetul si in inima dv. ecoul cuvintelor lui
Bratianu, Rosetti si Kogalniceanu si ca yeti face astazi cum au
facut si Bratianu si Rosetti si Kogalniceanu la 1876. Veti res-
pinge aceste sfaturi rau voitoare si veti avea incredere in pri-
ceperea, in mintea; in intelepeiunea, in dragostea de tars a ta-
ranului nostru, yeti zice ca a venit vremea s5-1 inaltam la viata
politica, sa facem din el un cetatean destoinic, un vecinic si
aprig aparator al f aril. (Aplauze).
Facand aceasta, fiti incredintati ca veti aseza pe stator-
nice temelii si existenta si propasirea acestei tari (aplauze)."
far in discursul pronuntat in anul 1897 el se ex-
prima astfel:
Da, am credinta ca partidul liberal, prin care s'au adus ata-
tea schimbari in organizatia Statului nostru, este chemat sa sa-
varseasea si marea reforma electorala, sa dea tarii votul uni-
versal.
Voi ati scapat taranul din iobagie, tot voi trebue sa-i dati
si dreptul de a vota.
Voi ati dat laranului libertatea: dar ce inseamna aceasta
libertate pentru dansul fare putinta de a'si spune cuvantul la
facerea legilor, deopotriva cu cel mai mare bogatas din tara
aceasta ?
Pentru mine, partidul liberal, luat in intregimea lui, imi
apare ca o pajiste in luna lui cuptor, in toiul verei, arsa de za-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA. 149
duf si de razele soarelui. Vestejita este iarba. Nu au mai riimas
cleat fire inrosite si uscate. Pare ca si radacina ierbei a pierit
din parnant. Dar cade o ploaie calda si bine facatoare si cu-
rand rasare coltul verde, caci sub coaja pamantului radacina
era buna, era sanatoasa. Si curand campul intreg e plin de ver-
deata.
Pe inimile multor fiberfill, ca o ploaie binefacatoare au
cazut lacrimile taranesti. $i din inimile fora incoltit dragoste
de lard si buna vointa pentru suferintele si nevoile taranimii.
(Aplauze).
Da, am incredere in partidul liberal si de aceia, de aci din
Camera, ca un strigat de strangere a randurilor, strig intregei
democratii rornane: Inainte pentru Votul Universal si vecinic
impotriva oricarui curent reactionar. (Aplauze)."
Sa notam ca in anul 1896 la guvern era partidul
national-liberal grin ramura lui inaintata, ramura gnu-
mita Drape lista", dupa numele jurnalului oficios al
acestei ramure, fiind presedinte de consiliu P. S. Au-
relian. Iar in anul 1897, revenise la guvern ramura li-
beralilor ortodoxi, presedinte de consiliu fiind D. A.
Sturdza, care cedase guvernul in chip provizoriu lui
P. S. Aurelian pentru ca acesta sa reguleze o ehestiune
bisericeasca care tulburase adanc tara chestiu-
nea detronarii Mitropolitului primat Ghenadie.
Si totusi numarul semnatarilor amendamcntului
lui Mortun a crescut dela 27 la 32, iar numarul votan-
tilor dela 39 la 43.
Ce emotie, ce bucurie si ce entuziasm provocau a-
ceste manifestari ale unei fractii a parlamentului pentru
reforma ceruta de Mortun! Ca sa citez un singur exemplu,
voiu releva cele scrise de B. Branisteanu in Lumea
Noun" cu data de 19 Decembrie 1896, adica a doua zi
dupa cc amendamentul lui Mortun obtinuse 30 de voturi.
plus 9 adeziuni morale (dcputati partizani ai votului
universal, dar can lipseau in momentul votarii amenda-
mentului) . B. Branisteanu, ca unul care asistase la se-
dinta Camerii, a plecat de acolo atat de profund impre-
sionat, in cat a scris pentru acelasi numar al ziarului,
cloud articole: un reportaj al faptelor si un comentar leo-
retic, ambele insufletite de ccl mai inflacarat lirism.
Extrag numai cateva randuri din articolul de re-
portaj :
0 SEDINTA SOLEMNA
...Fettle se inviorea7a. Este o bucurie generala... Prietenul
Mortun primeste felicitari din toate partite... Vezi oameni cari
de bucurie nu mai stiu ce fac... Unii au lacrimi in ochi, si de

www.dacoromanica.ro
150 I. C. ATANASIU
ce n'aqi marturisi-o ? printre acestia ma aflu si eu. Doar este
un eveniment, un mare eveniment, votul acesta al Camerii, un
eveniment istoric !
Si acum, cloud scurte fragmente din articolul de co-
mentarii :
AMENDAMENTUL PENTRU VOTUL UNIVERSAL
...Foarte arare on oamenii iii dau seama de marile eveni-
mente la cari au ocaziunea sa asiste ca inartori. Tot asa si cu
votul de ieri la Camera.
...Asistam la un fapt care, fara indoiala, va fi trecut printre
cele mai insemnate evenimente istorice ale acestei tari.
Ne-am emancipat tam de sub tutela strains cu pasi re-
pezi ne apropiem de momentul in care poporul se va emancipa
politiceste.
Primul fapt a fost mare, el a fost fundamental si revolu-
tionar, dar si mai mare, si mai insemnat este cel de al doilea.
Votul universal va face abia din poporul nostru ceeace
multi isi inchipuie ca e deja.
Asa dar, inainte in sfanta lupta, victoria se va tine de stin-
dardul nostru! Lumina soarelui nu poate fi impiedicala de a
lumina si razele libertatii patrund prin cele mai reactionare
legi !
Ceeace a fost idealul marilor barbati de stat ai acestei tart,
in curand, in curand va deveni realitate.
Branisteanu era atunci foarte tanar. Dar nu numai
prin tineretea lui se explica acest aflux de entuziasm
care generatiei de azi ii va aparea nejustificat, in tot
cazul foarte exagerat. Entuziasmul acesta constituia fon-
dul sufletesc al tuturor luptatorilor socialisti de atunci,
el isbucnea din toate cuvantarile lui Mortun, sporindu-i
in chip considerabil talentul oratoric inascut.
Cuvantarile sale tinute la diversele discutii de ras-
puns la Mesaj, Mortun le tiparea si le scotea intr'o
brosura al carei titlu era: intaiul Raspuns la Mesaj, .al.
doilea Raspuns la Mesaj, al III-lea Raspuns la Mesaj,
etc. si le distribuia gratuit, cu profuziune, in toata Sara,
in scop de propaganda pentru Votul Universal.
In sesiunea din toamna anului 1898, Mortun, dupd
o calda cuvantare, a propus amendamentul lui obis-
nuit in favoarea Votului Universal. Supus Comisiunei
de Raspuns, dupa o furtunoasa discutiune, presedintele
comisiunii, Coco Dimitrescu-Iasi, a facut urmatoarea
declaratiune in sedinta publics:
Comisiunea de raspuns la Mesaj, d-lor Deputati, declara
ca votul obstesc nu-i numai o reforms inscrisa in programul li-
beral, ci e in inima fiecarui liberal. (Aplauze prelungite).
www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 151

Comisiunea, lnsa, gaseste ca nu in raspunsul la Mesaj are

loc cererea acestei reforme. Fara a prejudeca amendamentul
d-lui Mortun si punctul din program cu privire la votul obstesc,
Coinisiunea respinge amendamentul".
Atat de mare a fost in Camera curentul pentru
admiterea amendamentului Mortun ineat Presedintele
Consiliului de ministri, D. A. Sturdza, s'a crezut obli-
gat sa intervie in dezbateri. El a declarat:
Ca in adevar Votul Universal e cea mai de seams cerere
a partidului, dar programul partidului liberal are o baza foarte
larga, care priveste nu numai prezentul ci si viitorul. Votul Uni-
versal se va realiza desigur in viitor, insa mai intai trebue sa-i
pregatim terenul, sa lucram pentru luminarea poporului.
De aceea Camera va respinge amendamentul".
. * *

De altfel propaganda in favoarea Votului Univer-

sal continua intens in toata tam, la diferitele intruniri
publice pe care le tinea partidul muncitorilor.
La 8 Ianuarie 1894 s'a tinut In Bucuresti in sala
Dacia o grandioasa intrunire publics in favoarea Vo-
tului Universal. Au cuvantat: A. V. Beldiman, Al. G.
Radovici, I. Nadej de, C. Mille, V. G. Mortun, A. Baeal-
basa.
In anul 1894 Alex. Radovici 10 pure candidatura
la Colegiul II-lea Ploesti.
Cu prilejul acestei candidaturi (spune raportul Consiliului
general catre Congresul al II-lea) s'a facut un pas mare spre alca-
tuirea unei ligi pentru capatarea Votului Universal. Fiindca toate
gruparile democratice s'au, unit pentru a sustine aceasta can-
didatura, dandu-i tocmai aceasta insemnatate, de a fi o ma-
nifestare pentru capatarea Votului Universal".
Duminica 5 Martie 1895 se tine la Galati o Intru-
fire publics in favoarea Votului Universal si contra
Legei expulzarilor.
Pe langa oratorii locali au cuvantat inca: I. Na-
dej de, A. Bacalbasa si George Diamandy, sositi anu-
me din Bucuresti.
* *

In actiunea for pentru Votul Universal socialistii

au avut o rafuiala publics cu N. Fleva, tribunul po-
porului".

www.dacoromanica.ro
152 I. C. ATANASIU
N. Fleva, rupandu-se din partidul national-liberal,
a alcatuit o grupare a sa demoratci, avand ca ziar
Dreptatea", al carui director era Anton C. Bacalbasa.
Socialistii au tinut ca aceasta grupare democrati-
ca sa-si lamureasca in mod public situatiunea filth de
chestiunea Votului Universal. Gruparea N. Fleva a li-
mit o intrunire la Iasi in lunie 1896.
Aci i s'a cerut de socialisti sa face declaratiuni in
privinta Votului Universal.
La banchetul din gradina Zimbru" ce a urmat
intrunirii, unul din participanti, Volanschi, prim-re-
dactor al ziarului Evenimentul", spune la finele toas-
tului shu ridicat in cinstea lui N. Fleva:
D. Fleva, care tie atilt de bine sa intre in inima
poporului, d-sa care s'a aratat totdcauna iubitor de
drepturile lui, ar face, dupe umila mea credinta, un
act mare, data s'ar hotari sa primeasca sufragiul uni-
versal. Beau dar paharul meu pentru inarmarea mase-
lor populare cu drepturile cetatenesti".
Un alt participant, N. Ceaur-Aslan, declare in toa-
stul sau:
Am fostul unul dintre acei care am combatut Su-
fragiul Universal; ei bine, declar ea sunt convertit si
de astazi inainte voi lupta cu indon energie pentru
triumful votului obstesc".
Declaratia lui N. Fleva dupe cele douil toas-
turi era asteptata cu o explicabila curiozitate.
N. Fleva a vorbit in doi peri. El declare:
Ma siliti ca se vorbesc. Negresit ca sunt pentru
egalizarea drepturilor politice, asa ca fiecare cetatean
sa aiba dreptul si datoria de a-si spune piirerea sa in
ceiace priveste afacerile Statului; dar un lucru" si
Fleva adauga ca in starea actuala a lucrurilor, apli-
carea imediata a votului universal, ar fi de nature sa
dea rezultatele cele mai defavorabile..."
Prin urmare el concbide ca desi admite si pricepe
Votul Universal ca un drept firesc, dar mai intai si
termine cu succes lupta lui pentru descentralizarea
comunala si administrative si numai pe urma se va
ocupa si de aceasta chestiune.
Aceste declaratiuni lipsitc de preciziune au lhsat
in mintea socialistilor chestiunea tot neclara. Au astep-
tat deci prilejul ca sa o clarifice.
Prilejul s'a prezintat curand: Sarni) lila 29 Iunie
1896 a avut loc la Galati in sala Alcazar o intrunire

www.dacoromanica.ro
 MIWAREA SOCIALISTA 153
publics a grupaiei N. Fleva. Reproduc din ziarul Lu-
mea Nona" de in 2 Julie 1896 darea de seamy a amid
intruniri in cc priveste in special cbestiunea Votului
Universal:
Sambata la orele 4 s'a tinut in Galati in sala Alcazar intru-
nirea gruparei liberalo-fleviste.
Sala Alcazar este ticsita de un public alcatuit din toate pa
tidele politice, care venise sa asculte pe d. Niculae Fleva.
Intrunirea a fost prezidata de catre d. Vulpe avocat liberal-
disident din Galati.
Au vorbit (kill: Vulpe, Iancovici, Fleva, Kogalniceanu,
Scortescu *i Anton Bacalbiu3a.
Oratorii au aratat motivele pentru cari membrii gruparei
fleviste s'au retras din partidul liberal, care acum s'a transfor-
mat intr'o asociatiune de exploatare a tarei.
Pe and insa vorbea d. Fleva, un muncitor a intrerupt pe
orator ruglindu-1 sa vorbeasca si despre Valid Universal.
D. Fleva insa a raspuns foarte enervat a nu poate vorbi de
o reforma atilt de importanta inainte de a &drama actualul gu-
vern, care e o primejdie universals! Azi and guvernul derro-
neaza pe un mitropolit, trebue sa ne gandim la alte remedii de
cat la votul universal.
(Cu aceasta intorsatura, oratorul a trecut inainte criticand
actele guvernului).
D. Kogalniceanu, in timpul cuvantarei sale, fagaduise ca in
partea finals are sa vorbeasca de votul universal, insa repede
cineva i-a suflat la tireche si oratorul a renuntat la subiectul en
votul universal, multumindu-se a spune ca guvernul cauta sa im-
paneze administratiile judetelor din Moldova cu Muoteni 1i ca
Moldovenii trebue sa is in serios aceasta primejdie.
D. Anton Bacalbaa e aclamat de tineret in sper*: ca vi
vorbi despre votul universal.
Oratorul declara ca manifestatia care i se face o prime;;te
ca o rnanifestatie pentru ziarul Dreptalea, ai earui prim-redac-
tor este.
Despre votul universal d. Bacalbaa spune ca aceasta re-
forma nu se poate cere in luna Iunie pe niste calduri atilt de
mari, insa cetatenii sa aibil incredere in d. N. Fleva, care, and
se va pune pe lupta, reforma va triumfa.
Dovada era facuta. Gruparea democratica" a lui
N. Fleva nu intelegea sa actioneze imediat pentru Ye-
tul Universal.
Muncitorii trebuiau lamttriti pentru a nu 11 indusi
in eroare si atrasi de fagaduelile acelei grupari.
In acest stop in ziva de 30 Tunic 1896, partidul so-
cial-democrat convoaca lumen in o mare intrunire 'p-
iffled in sala Tea trului Temistocli, cea mai incapatoare
saki din Galati.
Reproduc dupa ziarul Lumea Nona" din 3 Tulle
1896 darea de seamy a acestei neobisnuit de populate_
intruniri:

www.dacoromanica.ro
154 I. C. ATANASIU
INTRUNIREA SOCIALISTA DIN GALATI
Partidul socialist a limit in ziva de 30 Tulle o intrunire pu-
blics in Galati.
Pe la ceasurile 4. teatru Temistocli, .cea mai mare WA' din
Galati, era plin de lume, nu mai era loc nici In loji nici in
parter. Chiar si scena era plina. Fara nici o exagerare, peste a
mie de oameni au luat parte.
Intrunirea a fost prezidata de V. I. Sperantet, sosit din Iasi
pentru a lua parte la intrunirea Consiliului general al partidei.
Mai intaiu se da cuvantul lui I. C. Atanasiu, care afland de
purtarea ciudata a d-lui -Fleva, fats cu muncitorul care-i ceruse-
sa vorbeasca despre votul universal, s'a hotarit sa rupa tot valul
ce acopere aste intinsaturi incoace si'ncolo, aste afirmari si
desafirmari, ce se urmeaza una dupa alta, dar fail a se asemana.
I. C. Atanasiu arata mai intaiu ca d. Fleva pe cand conser-
vatorli erau la putere a declarat la un banchet in Bucuresti ca
votul universal e molt universal, ea mai intaiu sa rasturnam
sandramaua conservatore si apoi liberalii ajunsi la putere vor
da toate reformele.
Apoi la Iasi la alt banchet, strans deaproape de d. Volanski,
a declarat c'a fost pururi partizan al votului universal, dar a
crezut ca numai dupa ce va fi mai intaiu realizata descentrali-
zarea, va putea sa fie aplicat si votul universal. Dar acuma, a-
dause acolo d. Fleva, m'am convins ca trebuie sa incepem agi-
tatia pentru amandoua reformele.
Intelegeti bucuria noastra vazAnd c5 d. Fleva si partidut
d-sale vor sa ne dea mans de ajutor in lupta cea mare pentru
cucerirea votului universal..
La Bucuresti, d. Fleva, la Dacia, a slabit declaratia de la Iasi,
dar totusi a lasat oaresicare credinta ca amana lupta aceasta
numai pentru un scurt thnp. Aicea insa, in Galati, a tutors f oaia
si s'a napustit cu toata energia asupra muncitorului care i-a
cerut sa faca declaratia privitoare la votul universal. Si macar
de-ar fi adus argumente la care muncitorul socialist sa-i poata
raspunde! Dar nu, ci pur si simplu afirmari, cari dau de gol a-
devaratele sentimente ale tribunului. Le vom analiza mai de-
parte.
Oricine insa isi poate aduce aminte cu cats bucurie a sa-
lutat partidul socialist formarea stAngei liberale democratice si
cum i-a dat tot sprijinul la intrunirile ce a facut, rezervandu-se
Irma intru cat priveste excesele de strada si Intinderea la nes-
farsit a coardei lui Ghenadie. Pururea insa am cerut sa admits
stanga liberals votul universal, data vrea sa fie ajutata de noi.
Fiindca tot am fost linuti cu vorba, ba chiar la Iasi ni s'a si
fagaduit solemn ea vor lupta pentru aceasta reforms, credeam
8lianta pentru lupta ca si facuta, cand intrunirea si banchetul
din Galati au aratat ca d. Fleva are alte planuri si sentimente.
Cu atata mai mull avem dreptul sa fim nemultumiti, cu cat
chiar in ajunul aleg,erei ni s'a promis declaratie favorabila vo-
tului universal si cu cat prieteni de-ai d-lui Fleva au fost la clu-
bul nostru si la gradina Paradis ca sa theme pe socialisti la in-
trunire, ea doar adunarea ar fi mai impozanta. Ai nostri au ve-
nit, iar d. Fleva nu s'a 'Mut de cuvAnt.
Ce este oare votul universal ?
E acel sistem electoral care da fiecarui cetatean, de la o

www.dacoromanica.ro
 MI$CAR,EA SOCIALISTA 155
varsta hotarita, dreptul de vot; tuturor, fara deosebire de avere
sau invatatura mai inalta. Astazi cateva mii de bogatasi au toate
drepturile politice, ei prin Camera, Senat, consiliile comunale
si judetene isi taie iportia cat de mare vor, isi fac legi cum le
trebuie, si domnesc cu mans de Fier peste milioanele munci-
toare, de pe spetele carora trag foloase, aruncandu-ne ca praf
in ochi niste drepturi neinsemnate.
Uitati-va la milioanele de muncitori de tot felul si yeti ve-
dea ca aleg la colegiul al III-lea indirect, adica 50 de oameni un
delegat; acesti delegati sunt sugrumati de popi, invatatori, cris-
mari si fruntasi de-ai satelor, cari voteaza direct si deci nu lass
pe tarani sa-si trimeata oameni de incredere in Camera.
Mai mult chiar data s'ar trimete, daca ar birui pe cei ce
aleg direct, ce-ar putea face un om al taranilor avand cinci sau
cease alesi de colegiul I-iu si de al II-lea? Nu uitati ca la Senat e
si mai rau, acolo nu pot trimete taranii si muncitorii din orase
pe nimeni, caci nu au dreptul de a alege senatori. La consiliul
comunal in orasele mari, e ca si pentru Camera, totul e in mans
celor bogati.
Fats cu aceasta lege barbara, care impiedica mersul inainte
al muncitorilor si e o primejdie amenintatoare chiar pentru
existenta Romaniei, socialistic cer votul universal, cer ca dupa
cum la razboiu si la orice sarcini, saracimea e egal, daca nu
chiar mult mai mult chemata, tot asa sa fie si la dreptul de vot.
Pentru ce fug insa toate partidele si toti oamenii politici de
aceasta reforms ?
Mai intaiu, sunt motivele adeuarate, ascunse, pe cari pro-
tivnicii nu le arata, dar cari ii hotarasc a combate pe cei cari
cer fara nici o intarziere aceasta lege electorala.
Aceste motive, sunt doua:
Teama de a nu lovi in privilegiile claselor domnitoare de
astazi, de a nu le intarita chiar prin aderarea Ia votul univer-
sal. Astazi, clasele domnitoare, cari an cea mai potrivita unelta
de carmuire in legea veche, pot urea pe cineva Ia putere si toti
cei can doresc puterea, vor sa stea bine cu asemenea puternici
stapani.
A doua teama, e de a nu pierde favoarea regelui. Se stie ca
regele e contra votului universal si deci un om politic, care s'ar
declara pentru aceasta reforma, ar trebui sa renunte la dorinta
de a mai fi primit la- minister. La noi mai ales, teama de rege
e mare, caci stiti bine ca el a adus la putere guvernul trecut si
tot el i-a adus si pe liberali.
La noi se vede ca nici stanga liberals n'are priceperea pro-
gresistilor din Belgia, cari fara voia regelui de acolo, s'au aliat
cu socialistii si au adus un vot, care daca nu e chiar universal,
dar e foarte aproape de dansul.
Aceste doua motive 11 imping si pe d. Fleva, d-sa vrea nea-
parat sa mai vie Ia putere cu liberalii ceilalti si deci cruta pe
rege. Acuma sa trecem la motivele aparente, cele cc se dau ono-
rabilului public.
Ni se zice: Taranul e incult, nu stie carte, deci nu poate
vota. Cum voiti sa aleaga el buletinele ce i le da presedintele?"
E serios acest argument? Chiar fiind serios, ar urma din el nu-
mai ea sa se faca un colegiu din toti cei ce stiu ceti, iar ceilalti
sä voteze prin delegati (de la 20 unul, etc.), de ce nu propun
ceva de felul acesta, ca sa putem discuta? Dar afara de acestea
nu §tim noi ca delegatii tarani, stiu ei foarte bine a-si ascunde

www.dacoromanica.ro
156 I. C. ATANASIU
hiletele candidatului lor, si, in eabina, a le pune pe acelea, in loc
de a mai alege din cele date de presedinte. Nu se face asa acu-
ma? Mai mult, nu sunt atiltea mijloace practice pentru a vota,
cum e in Belgia sau in America, mijloace cari nu cer stiinta de
carte ?
Apoi daca nu stiu taranii carte, a cui e vina? A taranilor
on a celor ce au cfirmuit tara dupa vremuri Si dacii vom rama-
nea cu stapanii de azi, apoi se vor mai lumina taranii?
Ni se mai zice: Taranul nu e copt pentru treburile publi-
ce. Ii vor aduce sub-prefectii la vot ca pe niste turme necuvan-
tatoare. Taranii nici nu-si cunosc interesele lor, cum voiti sa
aleaga oameni vrednici de a carmui tara?"
La aceasta raspundem ca nici clasele st5panitoare n'au do-
vedit multa capacitate in administrarea averei publice, nici
fiecare membru al acestor clase in administrarea averei pri-
vate. Clasele de sus s'au aratat nu numai neinstare de a-si face
datoria, dar chiar neinstare de a infrana hotia cea mai nerusi-
nata; sub ocrotirea lor se resfata cele mai nerusinate panamale.
Apoi daca pe Oran 11 prada toti, daca nu afla nicaieri drep-
tate si deci e sarac lipit pamantului, urmeaza de-aici ea saracia
ii vine de acolo ca nu stie sa-si administre banii si averea ?
Lasati-1 in pace, nu-1 pradati, dati arme sa reziste concurentei
str5ine si yeti vedea cine stie a-si carmui venitul muncei sale
si cine nu. Ii vor aduce suprefectii?" Asta o vedem acuma, dar
and va fi s5 se adune la vot douazeci de mii sau si mai mull de
oameni, fiti siguri ca nu vor putea subprefectii sa faca ingerinte.
D. Fleva se teme ca o data ce s'ar da votul universal. un
guvern neconstiincios ar sta pe veci Ia putere. Ne asigurii ea
fiecare cetatean ar fi apucat de grumaji, ca mitropolitul, si cal-
cat in picioare! Adica astazi legea sfAnta domneste in Ora si
legea electorala actuala mai e in stare a infrana poftele de des-
potism ale unui guvern oarecare!!
D. Fleva mai zice: De ce nu mergeti acuma la alegerile de
delegati, acolo e votul universal? De ce nu va apropiati de ta-
rani?" La asta raspundern ea asa am facut, tocmai not socialistii
in acele judete in cari am lucrat. La Iasi, la Roman, la Vas lid,
etc., ca Ia Iasi si la Roman s'a reusit e stint si chiar in vremea din
urina d. Fleva singur a vazut ce fel de tarani au ales pe d. V.
Kogalniceanu, unul din prietenii d-sale.
Dar munca propagandei la sate, nu numai ca e Brea din
cauza tiraniei proprietarilor, sub-prefectilor, etc., dar e si ne-
rodnica, descurajatoare. Trebuie sa muneesti ani de zile, cu sa-
crificii uriase, pentru ca s5 castigi pe tarani Si in cele mai
multe judete nuinarul alegatorilor directi va fi coplesitor si deci
alegerea. pierduta dinainte. Altceva ar fi cilnd taranii ar vota
direct, atunci fiecare om politic ar fi nevoit sa faca propaganda
la sate, sä castige voturile alegatorilor si prin acest amestec
al tuturor candidatilor, taranii s'ar trezi la viata polttica. Ar lu-
cra intre dansii conservatorii si liberalii, am lucra si noi, si in
ogoarele arate in comun, am arunca sainfinta adevArului, care
negresit ar incolti si ar da roadele cele mai alese pentru inte-
meiarea domniei dreptatei pe pamlint.
Ce foloase ar aduce pe data votul universal?
Ar fi o dreptate facuta claselor apasgte; taranii ar fi ade-
varat cetateni si patrioti; toate partidele vor cauta sa sporeascii
scolile; partidele vor cauta sa faca reforme si alegcrile se vor
face pe baza programelor; socialistii vor str5bate'n parlament

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 157
si sub presiunea for se vor vota reforme pentru muncitorime:
8 ore de munca, minimum de salar, asigurarea contra acciden-
telor si biltranetei, desfiintarea armatei permanente si inlocui-
rea ei prin natiunea inarmata, de muncitori si inlocuirea acestor
impozite pi in darea dupa venit.
Cum ca asa e ne arata tari ca Germania, Belgia, Franta, etc.
Dupa sfarsitul acestui discurs despre care am putut da hu-
mai o palida idee si care a fost foarte des intrerupt de aplause
vorbi I. Nadejde desvoltand acelasi subiect ca la Braila. In urma
lonescu 1/. a vorbit despre partidele politice aratand al cui in-
teres apara fiecare si-a aratat ca muncitorii si toti nedreptatiti
n'au alts partida afara de partida social-democratiei internatio-
nale. Incheerea discursului a fost salutata cu strigatele repetate
de sala intreaga: Traiasca partida socialists "!
Dupa aceasta, I. C. Atanasiu citeste motiunea de caterisire
contra d-lui Fleva si a stangei liberate, care se primeste cu tu-
nete de aplause si cu strigatele: Traiasca social-democratia!"
Iatil si textul motiunii aclamatc:

MOTIUNE

Cetatenii Galateni intruniti azi 30 Tunic, in sala Teatrului

Temistocli in urma convocarei partidului social-democrat, luand
act de declaratiunea d-lui N. Fleva facuta in intrunirea publics
din acest oral in ziva de 29 Tunic prin care nu recunoaste tre-
buinta imediata a Votului Universal;
Considerand ca prin aceasta declaratiune d. Fleva cu in-
treg partidul sau nu se deosebeste in principii intru nimic de
celelalte partide vechi politice:
Desaproba aceasta declaratiune a d-lui Fleva;
Recunoaste trebuinta de a lupta pentru dobandirea imediata
a Votului Universal si prin consecinta declara :
Ca vor lupta cu aceiasi energie si contra partidului flevist
ca si a oricarei altuia, care nu va avea inscrisa in progra-
mul sau acordarea imediata a Votului Universal".
Tot in continuarea actiunii sale pentru Votul Uni-
versal, partidul muncitorilor a tinut o foarte populata
Intrunire publica in ziva de 28 Iunic 1896 la Braila in
sala Paradis. Au cuvantat pe langa oratorii locali: I.
Nadejde, Al. Ionescu, din Bucure§ti, §i I. C. Atanasiu
din Galati.

Catre finele anului 1896 gratie staruintelor depu-

se de V. G. Mortun, se pun bazele Uniunii sufragiului
universal".

www.dacoromanica.ro
158 I. C. ATANASIII
Aceasta Uniune" cuprindea pe toti aceia, cari
independent de partidul din care faceau parte erau
partasi a introducerei Votului Universal.
Iata ce comunicat apare in ziarul Lumea Nona":
PARTIDUL SOCIAL-DEMOCRAT AL MUNCITORILOR
DIN ROMANIA CATRE CLUBURILE DIN TARA
Dupa cum am anuntat, o serie de conferinte 5i intruniri pu-
Mice se vor tine in toata tara, pentru Votul Universal.
Consiliul general al partidului social-democrat al muncito-
rilor din Romania, invita prin aceasta pe toti prietenii 5i toate
cluburile de muncitori din tara, sa fie bine pregatiti pentru a-
ceste intruniri, la cari va lua cuvantul al prietenul nostru V. G.
Mortun.
In special sunt invitate cluburile de muncitori din Galati,
Ploesti, Craiova si Iasi si prietenii din Roman si Bacau, in care
orase se vor tine primele intruniri, sa pregateasca localuri de
intrunire 5i sa faca agitatie pentru aceste intruniri.
*i in adevar, rand pe rand, orasele marl au fost
vizitate de membrii Uniunii" si in intruniri publice
foarte insufletite cetatenii an ascultat euvantarile ti-
nute.
Reproduc fotografic un afis al intrunirii din Cra-
iova :

Sala Cacaliceanu. Craiova

DUMINECA 12 IANUARIE 1897
ora p. an.
VA AVEA LOC 0
MAREINTRUNIREPUBLICA
pentra

VOTUL UNIVERSAL
Vor lua euvIntul d-nil Col. Obedeonts
senator, Vintilei C. A. Rossetti, V. M.
KogaIntceanu V. G. Morton deputatt
precum d-I. G. D. Pencioill.
Spre a ne da seama de marele succes al acestci
campanii voi reproduce darea de seama facuta de zia-

www.dacoromanica.ro
 MIWAREA SOCIALISTA 159
rul Lumea Nola" din 1 Ianuarie 1897 uneia din aceste
intruniri, aceia tinuta la Braila in ziva de 29 Decem-
brie 1896:

VOTUL UNIVERSAL LA BRAILA

INAINTE DE INTRUNIRE
De si nu s'au facut agitatii de cat cu o zi inainte, intrunirea
de alaltaeri 29 Decembrie ramane pentru Braila o intrunire me-
morabila.
De sigur reusita se datoreste in cea mai mare parte propa-
gandei repezi si neobosite facuta de membrii clubului muncito-
rilor din Braila.
ASPECTUL SALEI
Sala era decorata cu embleme socialiste ramase de la balul
social democrat dat la 26 Decembrie.
Intrunirea a fost anuntata la ora 1 p. m.
Inca de la ora 12, au inceput sa se adune cetatenii Bad lei,
in vasta sala Paradis. La ora 2 p. m. and s'a deschis intrunirea
in sala erau aproximativ 1500 de oameni.
Multi au fost nevoiti sa se intoarca, nemai gasind loc.
Prezideaza prietenul nostru Gh. Neacsu, membru in comite-
tul executiv al clubului muncitorilor din Braila.
Se da cuvantul prietenului I. C. Atanasiu, avocat din Galati.
DISCURSUL PRIETENULUI ATANASIU
Dupa ce prietenul Atanasiu arata insemnatatea acestei In-
truniri, face cunoscut cetatenilor Brailei ca doui din oratorii
cari vor lua cuvantul, V. C. A .Rosetti si V. Kogalniceanu, nu vin
in puterea trecutului, ci cu ffigaduiala in viitor, hotariti sa
lupte mai departe pentru desrohirea clasei celor objiduiti.
Fiii marilor barbati de stat ne sunt simpatici si de aceia le
uram bunavenire in mijlocul nostru.
Partidul socialist a facut deseori in Braila la intrunirile pu-
blice, agitatie in favoarea votului universal.
Oaspetii VA' vor explica pentru ce au imbratisat reforma
votului universal.
Impreuna cu noi, tovarasii nostri de lupta se adreseaza cla-
sei aceleia, care are nevoie de reforme. Si in ziva cand vom
implinta in mintea muncitorului aceasta reforma, votul universal
va fi un fapt indeplinit. (Aplauze).
Acum cei 39 deputati, a dresandu-se direct muncitorilor, e
de datoria tuturor muncitorilor sa dea sprijinul celor 39 depu-
tati, caci: Mantuirea to prin tine, Israele".
DISCURSUL D-LUI V. C. A. ROSETTI
Cetateni Braileni, ma simt miscat luand cuvantul, pentru ca
vad acel drapel rosin, drapel al tineretelor mele. (Aplauze).
Nu ma pot opri de a nu strigh: 8 ore de mimed, ceeace sta
scris pe aceste embleme rosii, votul obstesc pentru care am ve-
nit azi in Braila. (Aplauze).

www.dacoromanica.ro
160 I. C. ATANASIU
Dupa sistemul electoral cu 4 colegii, s'au introdus apoi trei
colegii, iar acum e momentul cel mai bun de a face propagan-
da pentru un singer colegiu pentru Votul obstesc, acum cand
avem un guvern, care, de sigur, va adopta, eel pulin colegiur
unit.
Trecutul a fost mare, numele parintilor nostri a fost mare,
si de aceia suntem datori sa continuam opera parintilor nostri:
C. A. Bosetti, M. Kogalniceanu (aplauze prelungite).
Imi amintesc ca parintii nostri au primit sprijin, in actiu-
nea ]or politica, de la retatenii braileni.
Urmasi fideli ai marilor democrati ai trecutului, cerem:
Voltz! universal, 8 ore de munca si Repaosul de Damineca. (Sal-
ve de aplauze).

DISCURSUL D-LUI V. KOGALNICEANU

Fiind bolnav, nu voi avea vocea sonora, insa glasul meu va
porni din inima, caci drapelul meu e: votul universal. (A-
plauze).
Dati-ne votul universal si democratizam tara.
Fleva intreaba intr'una:
Te-ai lepadat de Oculta ?
Prietenul meu Mortun, intreaba :
Esli pentru votul universal ?
Gaud face aceasta intrebare, prietenul Mortun e convins ca
multimea, muncitorimea, are dreptul sa conduca destinele a-
cestei tari nu aeei renegati milionari, cari trimet banii la han-
dle din Londra. (Aplauze).
Adversarii votului universal se exprinia cu dispret, zicand
ca e un punct din programul socialist.
Oricare ar fi gruparile politice, ca democrat, sunt (rate de
truce en partidul socialist. (Aplauze).
Milionarii nu fug de votul universal pentru ca e o reforms
socialists, ci pentruca fiind vot universal vor da socoteala in
fata poporului de pungasiile lor. (Aplauze).
La intruniri publice, sa intrebati pe liberali si pe conser-
vatori :
Suntett pentru votul universal ?
Sa nu faceti posibila, aci in Braila, tinerea unei intruniri,
faro declaratiuni pentru voila universal, care trebue cucerit,
nu cersit. (Aclamatiuni).

DISCURSUL PRIETENULUI V. G. MORTUN

Cand prietenul Mortun is cuvantul, e un moment solemn.
Sala era plina si multi ascultau de afara.
In mijlocul unui entuziasm de nedescris, primit cu salve de
aplauze, prietenul Mortun arata ca in Ora agitatia pentru votul
universal a inceput cu Braila si in urma spune Mortun
dupa ce vom fi colindat judetele tarei, dupa ce vom fi semanat
samanta votului universal, peste catava vreme, la primavara,
cand e campul plin de flori si soare cald, vom tine intruniri in
intreaba lard si in aceiasi zi, apoi la acelasi teas, vom manifesta
cu steagul tarei pe care va fi scris: cerem si vrem sa ne dati

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 161

votul universal. (Aclamatii entusiaste. Un fior strabate tot au-

ditorul).
Dupa ce arata contradictia dintre articolele din Constitu-
tie; dupa ce arata defectele si coruptia actualului sistem, spul-
bera cum numai Mortun stie, argumentele contra votului
universal; dupa ce arata disproportia alegatorilor cu numarul
celor cari le reprezinta interesele in Parlament, pune in evi-
denta interesul ce au micii industriasi si comercianti de o stare
economics mai bund a muncitorilor si conchide ca trebue sa
se castige, votul universal. (Salve de aplauze).
Azi cand 39 deputati, prin voturile tor, zic :
Da! in Ora aceasta trebue votul universal, mai e ne-
voie sa va spun sa nu ne oprim din lupta ?
Nu !
V'aduceti aminte de lupta lui Fat-frumos cu zmeul?
Fat frumos sunteti voi, inuncitorii, iar zmeul e clasa bogatasilor_
Vrem lupta dreapta.
La tranta dar, cu barbatie !
Traiasca votul universal !
Strigate si aplauze entuziaste saluta vorbele calde si pornite
din inima ale oratorului socialist. Ovatiile nu se mai sfarsesc.

TELEGRAMA DEPUTATULUI GORGOS

Prietenul Deodat Teiranu citeste urmatoarea telegramil pTi-
mita de la d. deputat Paul Gorgos.
Impiedecal de imprejurdri (=Ware, regret ca nu pot lua
parte la intrunirea democrafiei roma:ie. Sant cu toatd inima
pentru triumful votului universal cu reprezentarea proportio-
nal/, penteu ca intreg poporul sa -si exerciteze suveranitatea.
Jos guverniimemtul majoriteifilor I
Gorgos
(Aplauze unanime).
In urma prietenul Deodat Taranu citeste urmatoarea

MO TIUNE
Cetalenii Brailei, intrunifi azi 29 Decembrie 1896, in sala
Paradis si ascultcind expunerile deputafilor dernocrafi si mem-
brilor Uniunei sufragiului universal, se cred datori a exprimcr
in numele intregei democrafii a Breiilei, adancile for mulfu-
miri celor 39 valorosi luptectori pentru drepturile poporului, cari
au manifestat prin voturile Ion pentru votul universal in scinul
Adundrei deputafilor si se declard hotarifi a sprijini din tonic
puterile acfiunea parlamentard si extra-parlamentard pentru Oh-
finerea marei ref orate electorate.
Strigate de triiiascei votul universal izsbucnesc, drapele
rosii cu inscriptia votul universal falfaie in sala. Se intonegza
Marseilleza...
Cetatenii din celelalte orase ale tarei sa is pilda de In
Braileni.
Vipo.
11

www.dacoromanica.ro
162 I. C. ATANASI.0
Un argument nou §i foarte interesant in favoarea
Votului Universal, 11 aduce I. Nadej de intr'.un frumos
articol publicat sub semniltura lui in ziarul Lumea
Nona" din 16 Septembric 1895.
. Ii dau loc aici, pentru documentarea acestei pro-
bleme:
PODUL PESTE DUNARE
Eri s'a inaugurat podul cel mare peste Dunare. Tara sta de
acuma in legatura neintrerupta cu Dobrogea si cu marea. Ce-
realele noastre vor putea sa nu mai astepte in magaziile de la
porturi desghetarea Dunarei, ci folosindu-se de preturile cele
mai urcate cu putinta, se vor putea transporta oricand. Tot asa
marfurile din tarile mari industriale, ca Belgia, Anglia, Franta,
Germania, a'vand deschisa calea pe apa pang la Constanta si de
acolo un drum scurt pans la Galati, Braila, etc., vor putea veni
si nu vom fi la discretia industrialilor austriaci si germani.
Pentru cel ce stie ce uriasa inraurire au mijloacele de co-
municatie asupra desvoltarei economice si deci si politice si
sociale a unei taxi, nu va parea lucru curios sa ne vada dand
atata insemnatate acestei legaturi directe cu marea si deci cu
comertul universal, cu piata lumei.
Transformarea facuta in tara de liniile ferate, prefacerea
tarei asa ca dupa cativa ani a inceput a lua alts fats, ne pre-
vesteste si schimbarile adanci, ce va aduce aceasta legatura di-
recta cu marea. Inainte de toate am si vazut ca trenul expres
Londra-Constantinopol s'a hotarit sa treaca prin Romania in
be de a trece, ca pans acuma, prin Serbia. Asta pentru a eco-
nomisi de la cele 3 ceasuri mai putin ce se intrebuinteaza pe la
Varciorova, Cernavoda-Constanta.
Prin aceasta legatura Dobrogea economicese face in ade-
var parte din Romania si e pe tale din aceasta pricing de a se
lipi cat mai tare de noi.
Legaturile economice ar putea aduce negresit pe Dobrogea
sa se simta ca o parte organics din aceasta tara. Mai lipseste
Insa darea drepturilor politice complecte ceratenilor Dobro-
geni; fara aceasta aplicare a constitutiei si acolo, Dobrogea va
putea totdeauna sa se creaza stapanita numai trecator, ca o
Cara cucerita cu sabia.
Ins5 pentru a putea da drepturile politice Dobrogenilor,
Vara a face pe burghezimea bulgara stapana politiceste pe acea-
sta parte a tare', e neaparat sa se dea votul universal. Numai
asa, elementele mai sarace, dar can formeaza majoritatea, vor
putea sa fie politiceste libere. Deci atat deslegarea arzatoarei
chestii evreesti in Romania veche, cat si aplicarea Constitutiei
la Dobrogea se Iovesc de infama lege electorala ce ne-au h5ra-
zit-o clasele domnitoare in perfidia for neprevazatoare. Acuma
ar vroi sa deslege aceste chestii amenintatoare si mainile le sunt
legate. Teama de trezirea poporului muncitor, teama de a nu
vedea pe proletarii agricoli si pe cei industriali, intrebuintand
votul universal ca unelta de distrugere a domniei imbuibatilor,
ii face sa amane si s5 amane aceasta mare reformil.
Podul de peste Dunare tacand de neinlaturata nevoe in-

www.dacoromanica.ro
 MIWAREA SOCIALISTA 163
tinderea Constitutiei la Dobrogea, va fi si el un factor aliat cu
noi, ne va face sa ajungem mai curand la votul universal.
Va fi deci, si prin acest lucru dovedit, ca burghezimea, lu-
crand pentru interesele sale materiale isi pregateste fara de voe
si detronarea. Desvoltarea agriculturei si industriilor, desvol-
tarea industriei miniere si, ca urmare a acesteia, desvoltarea
industriei metalurgice in Romania, va face ca transforma-
rea tarii sä se faca din ce in ce mai repede. Si aceasta des-
voltare a productiunei capitalisto-burgheze, va fi ajutata mult,
de podul inaugurat ieri si de eel ce e vorba sa se faca foarte
curand intre Zimnicea si Sistov. Burghezimea produce asa dar
neaparat' alaturi cu proletariatul agricol, alt proletariat, care se
va inalta din ce in ce mai mult. Odata cu agricultura stiin-
tifica, se va forma la noi un numeros proletariat minier si in-
dustrial, factorul de capetenie al acestei produceri.
Socialismul va avea din ce in ce mai mult pe ce se sprijini
in sate si in orase si lupta intre clasa burgheza si proletara va
fi si la noi imbracata in formele obicinuite in apus. Atunci se
va vedea mai bine de cat acuma, ce bine au facut acei cari de
ani pregatesc cadrele armatei socialiste si organizeaza elemen-
tele proletare aflatoare in societatea romaneasca de acuma.
Treptat, treptat, muncitorii, lndata ce lupta cu stapanii si pro-
paganda ii va lumina, vor gasi gata pregatite bresle, cluburi si
partida, care sa le reprezinte interesele lor.
Salutam inaugurarea podului, cu bucurie.
loan DIffu lejde

In curand s'a ivit prilejul ca partidul Muncitorilor

sa dea o dovada de nouile lui mijloace in adunarea de
aderenti pentru marea reforma electorala.
Prilejul s'a prezintat cu ocaziunea unei alegeri
partiale pentru o vacanta de deputat la Colegiul al
II-lea in orasul Galati.
Alegerea fusese fixata pentru ziva de 14 Ianuarie
1897. La aceasta alegere se prezintau urmatoarele can-
didaturi: Paraschiv Sechiari mare proprictar agricol,
din partea partidului national-liberal atunci la guvern;
Nicolae Gr. Filipescit fost primar al Bucurestilor, din
partea partidului conservator pe atunci foarte pus
ternic la Galati; C. N. Toneanu avocat, ca liberal inde-
pendent, si eu din partea Uniunei sufragiului univer-
sal".,In ziva de 14 Ianuarie s'a declarat balotagiu, can-
didatul conservator linand primal loc. ca numar de vo-
turi. Eu am intrunit modestul numar de 44 voturi.
Pentru alegerea .de balotagiu, candidatul liberal-
independent s'a retras, lucru ce urma sa fac si eu si s5
ramana deci in lupta numai candidatii celor doua pat -
tide de guvern.

www.dacoromanica.ro
164 I. C. ATANASITJ

Am comunicat acest lucru Consiliului general al

partidului meu cerand instructiuni.
In ziva de 18 lanuarie, deci cu 3 zile inainte de a-
legerea pentru balotaj, am primit urmatoarea scri-
soare:
Bucuresti, 17 Ianuarie 1897
Prietene,
In urma celor petrecute la Galati, unde e primejdia sa reu-
seasca Nicu Filipescu, dusmanul cel mai inversunat al votului
universal, care Nicu he-a amenintat cu Rusia dac5 s'ar da m5car
colegiul unic, credem eu si Ionescu, precum si Mortun, ca tre-
bue sa dati voturile socialiste lui Sechiaris. Baca se putea sA
iasa Toneanu era admirabil, dar oricine ar iesi tot e mai bine
sa intindem la pamant pe conul Nicu.
Cred ca de asfa parere vei fi 5i to si Taranu.
Sunt si lucruri cari nu se pot scrie.
Salutare frateasca,
Al. Ionescu, I. Nadejde
VA conjur sA fiti si cuminti §i energici.
V. G. Mortun
Instructiunile erau dare si precise. Se ivea, insa,
o mare dificultate. In Congresele anterioare ale parti-
dului se hotarise in chip categoric ca partidul social-
democrat nu va da nici un sprijin electoral nici unei
persoane si nici unui partid, care nu va admite realiza-
rea imediata a Votului Universal.
OH cat de mare autoritate aveau in partid si I. Na-
dej de si V. G. Mortun, eu nu stiam dach ei ma puteau
acoperi in fata unui viitor Congres de aceasta grava
infrangere a tacticei adoptate in chip categoric de par-
tid. Aceasta fiindca nici candidatul Paraschiv Se-
chiari, nici partidul din care el facea parte nu se de-
clarasera partasi ai reformei electorale. Pe de alto
parte, daca eu nu ajutam pe candidatul liberal cu
cele 44 de voturi ale mete, socialiste, si mai ales cu pu-
ternica organizare a clubului muncitorilor din Galati,
caderea lui era sigura, precum sigura era reusita lui
Nicolae Filipescu, lucru ce trebuia impiedicat cu once
chip conform instructiunilor ce primisem. Eram
deci pus in accasta grava alternative; alternative cu
atat mai greu de deslegat de mine, cunoscuta fiind pu-
ternica discipline ce se imprimase partidului munci-
torilor. Pe de alta parte, cram solicitat mereu de con-
ducatorii partidului national-liberal din Galati sa-mi
retrag candidatura si sii dau voturile socialiste candi

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 165
datului acelui partid, strans de aproape de actiunea in-
versunata a partidului conservator.
In aceste grele conditii, m'am prezintat sefului
partidului national-liberal din Galati, M. G. Orleanu.
I-am citit instructiunile primite dela Bucuresti, dar in
acela§ timp l'am prevenit ca nu voi putea sa le urmez
din pricina hotaririlor congreselor noastre. I-am cerut
deci ca, daca voeste sa-i dau ajutorul organizatiunii
socialiste din Galati, sa-mi aduch dela candidatul par-
tidului sau o declaratiune scrisa ca este partizan al re-
formei electorale.
M. G. Orleanu a priceput delicateta situatiunei
mele si mi-a adus acea declaratiune sub forma unei
scrisori in acest cuprins:
Doinnule Atanasiu,
Ca raspuns la intrebarea ce mi-ati facut, care sunt parerile
mele in privinta dreptului de vot, ma grabesc a va raspunde
ca sunt de parere a se modifica actuala lege electorala in sensul
largirei dreptului de vot.
Primiti asigurarea deosebitei mele consideratiuni.
P. Th. Sechiari
Galati 19 lanuarie 1897.
In posesiunea acestui document, am convocat ime-
diat pe membrii clubului muncitorilor, le-am cetit atat
instructiunile Consiliului general al partidului cat §i
declaratiunea candidatului national-liberal, Paraschiv
Sechiari. Clubul a primit propunerea mea de a lupta
pentru isbanda candidatului national-liberal.
In ziva alegerii pentru balotaj s'a dat o lupta in-
versunata. Peste 500 de muncitori au ocupat impreju-
rimile localurilor de vot, paralizand complect actiunea
numerosilor agenti clectorali si batausi adusi pe cam-
pul de lupta de conservatori. Au lost nenumarate scan-
daluri, batai destul de grave, dar rezultatul votului a
fost izbanda candidatului national-liberal cu 44 voturi
peste acelea ale lui Nicolae Gr. Filipescu, cu un numar
deci exact egal cu voturile obtinute de mine la primul
scru tin.
Tin sa fixez aci un fapt: nici unul dintre mem-
brii clubului muncitorilor nu a acceptat nici un ban
§i nici chiar mancare pentru ziva aceia, pe care cu
multa darnicie marele bogata§ Paraschiv Sechiari le
punea la dispozitie. Nici unul, dar absolut nici unul
dintre ei nu a voit sa fie falsificat rolul pe care a lost

www.dacoromanica.ro
166 I. C. ATANASIU
chemat sa-1 indeplineasca in ziva aceia. Au lucrat toti
pentru ideia Votului Universal si intru executarea u-
nui ordin dat de Consiliul general al partidului lor.
Aceasta intrare in lupta politica a muncitorilor
din Galati si succesul obtinut, care necontestat a lost
un succes al lor, a avut urmari.
In sedinta Camcrei Deputatilor din ziva de 30 Ia-
nuarie 1897, Vasile Lascar, ministrul de Interne in ca-
binetul liberal P. S. Aurelian, in discutiunea contesta-
rei acestei alegeri, a declarat:
Nu trebue asemenea sa pierdeti din vedere ca, candidatul
socialist a luptat la balotaj, din rasputeri, pentru candidatul
liberal P. Sechiari. D. Atanasiu zicea: deck sa izbuteasca tin
Conservator, de zece mii de on e mai bine sä izbuteasca un li-
beral, fiindca liberalii se gandesc §i s'au gandit totdeauna sa
face ceva pentru clasele muncitoare, pe cand conservatorii nu
se gandesc dealt cum sa le st5paneasc5". (aplauze).
0 alta consecinta a fost urmatoarea:
In Octombrie 1898 s'au facut alegeri generale pen-
tru Comuna. La guvern era partidul national-liberal.
Conducatorii din Galati ai acestui partid impresio-
nati de desfasurarea de forte, de discipline, de onesti-
tate si dezinteresare a partidului muncitorilor au
propus acestuia un cartel electoral pentru alegcrile co-
munale. Clubul muncitorilor din Galati dupa instruc-
tiunile Consiliului general al partidului l'a accep-
tat si mi-a facut cinstea sa ma delege pe mine ca re-
prezentant al partidului pe lista liberala pentru co-
muna. Alegerile au avut loc si lista liberala fiind alea-
sa cu mare majoritate, am intrat in Consiliul comunal
din Galati ca reprezentant al social-democratiei.
Ca urmare a cartelului partidului muncitorilor cu
partidul liberal pentru alegerile comunale din Galati,
socialistii de acolo au si inceput sa-si arate dorintele
lor noului Consiliu comunal, in care ei aveau acuma un
reprezentant.
Astfel, au adresat primarului M. G. Orleanu o pe-
titie pentru infiintare de cantine scolare in folosul ele-
vilor nevoiasi dela scolile primare. Prin ingrijirea con-
ducatorilor clubului, petitiunea, tiparita intr'un mare
numar de exemplare, a fost raspandita in mahalale,
acoperita de mii de semnaturi si apoi prezentata pri-
marului. 0 reproducem aci, dupa Lumea Noua" dela
27 Decembrie 1898:

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 167
Domnule Primar,
Luminarea unui popor prin instructiune este o conditiune
de insa5i existenta unei natiuni. Patrunse de acest adevar, dife-
ritele guverne 5i in deosebi cele liberate, au eautat sa raspan-
deasca cat mai mult instructiunea publics: rand pe rand s'au
cladit 5coli si s'au declarat invatarnantul gratuit 5i obligator.
Daca s'a facut totul spre a se da tutulor dreplul de a invata
carte, nu s'a facut insa nimic pentru a se da tutulor si pu-
tinta acestei invataturi. Din pricina relei stari muteKiale, cea
mai mare parte dintre cetatenii acestui oral, nu au pulinta sa
se bucure de bine-facerile invatamantului public, caci pentru o
punga nevoia5a 5i pentru un om care abia iii agonise5te hrana
Iui zilnica, chestiunea hranei, a imbracamintei 5i a cartilor
pentru copilul sau este a5a de greu de rezolvat, in cat i1 pune
in neputinta sa-1 trimeata la 5coala.
Pentru a face ca gratuitatea invatamantului sa fie o reali-
tate 5i pentru a putea face ca 5coala sa fie 5i de fapt accesibilii
tuturor cetatenilor, chiar 5i a celor nevoia5i, suh- semnatii ce-
tateni ai acestui ora5, cu respect va rugam, d-le primar, ca sa
interveniti pe Tanga onor. consiliu comunal ca sa infiinteze in
acest ora5 cantine scolare in care copiii nevoia5i cari vor urma
cursul, sa poata avea in mod gratuit mancarea de la pranz, 5i
la inceputul anului 5colar ve5mintele strict trebuincioase 5i
cartile necesare studiului Tor.
Increzatori in patriotismul luminat 5i in sentimentele sin-
cere democrate al acestui onorat cohsiliu comunal, cetatenii ga-
lateni a5teapta aducerea la indeplinire a acestei reforine atat
de viu simlita.
Primiti va rugam Domnule Primar, incredintarea stimei ce
v5 pastram.
Galati, Decembrie 1898.
Astazi, in anul 1932, in Romania avem regimul Vo-
tului Universal. Luptatorii socialisti din primcle mo-
mente pentru infaptuirea acestui ideal al for si can
dintre ei or mai fi in viata, ce multumire sufleteasca
trebue sa fi simtind ei cand utopiile for de atunci, au
devenit realitate!

www.dacoromanica.ro
 CAP. XII

ALTE CAMPANII SOCIALISTE

REPAUZUL DUMINICAL ; ZIUA DE OPT ORE
EMANCIPAREA FEMEll

La inceputul miscarii socialiste in Romania, atunci

and socialistii au luat contact cu muncitorii si mese-
riasii, ei au ramas adanc impresionati de conditiunile
insuportabile in care se facea munca la noi.
Fara a vorbi de tarani, de muncitorii agricoli, dar
chiar muncitorimea oraselor, meseriasii si lucratorii
industriali, isi istoveau puterile intr'o munca asa de
incordata si dezordonata, Meat epuizarea for fizica si
morals era de neinlaturat.
Nu se cunostea odihna nici de Duminici si nici de
sarbatori, precum nu se cunoasteau nici anumite ore
necesare odihnei. Erau muncitori cari nu-si vedeau co-
piii for cu saptamanile din pricing ca, atunci cand ve-
neau ei acasa, copiii sau dormeau, sau erau dusi la
scoala. Gospodaria for casnica si familiard, curatenia
for trupeasca erau lucruri neexistente. Erau bresle, in
care lucratorii munceau 18 ore din 24 tsi aceasta dela
1 Ianuarie pang la 31 Decembrie al fiecarui an. Era o
existents chinuita, istovitoare, nesuferita.
Socialistii, impresionall de aceasta stare de lucruri,
s'au preocupat pe langa laturea politica a activitatei
for si de aceasta lature umana si sanitara. De aceia,
din primele momente ale unei activitati socialiste ei
s'au straduit cu studicrea remediilor de adus. Au in-
scris deci in programul for de actiune aceste postulate:
reducerea orelor de lucru la 8 ore:
8 ore de munca,
8 ore de distractiuni si cultivare,
8 ore de somn.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 169
$i aceste postulate nu erau in divergenta cu pro-
ductiunea, ci din potriva, stiintificeste, erau un mijloc
de sporire a prOductiunii. Fiindca altfel produce un
om odihnit si cu munca ordonata si altfel produce un
istovit de o munch' peste puterile lui fizice omenesti.

;44

Desen de Jiquide, 1894.

Ca urmare: la mice intruniri socialiste, la orice

manifestari de 1 Mai socialist ap5reau pe pancarte si
afise cererile: Vrem repaosul duminical, vrem ziva de
.munch de 8 ore.
PanA sa se ajunga la legiferarea acestor postulate,

www.dacoromanica.ro
170 I. C. ATANASIU
prin grevele impuse conducatorilor de insisi muncito-
rii, ei reuseau prin tratativele duse cu patronii sa a-
junga la o reglementare mai omenoasa a muncii. Am
zis ca pentru imbuniitatirea conditiunilor de munca,
lucratorii recurgeau la calea grevelor _ singura cale
de altfel, care atunci le era deschisa. Conducatorii so-
cialisti lush rczistau cat puteau la lupta pe calea gre-
velor. Ei erau convinsi ca imbunatatirea conditiilor de
munch nu putea veni in chip eficace decal pe cale de
legiferare, care aceia era definitive, in vreme ce casti-
gurile pe calea grevelor erau numai vremelnice.
De aceia si actiunea conducatorilor pentru obti-
nerea Votului Universal, pentru ca gratie lui Ora-
nii si muncitorii constituind la un loc imensa majorita-
te a alegatorilor se putea usor proceda la o intensa
legiferare a conditiilor de munca, care atunci erau
conditiuni legate, deci definitive.
Ca tactica acclor conducatori era c-da bung, a fa-
cut dovad5 votarea legii Repauzului duminical. Dupa
o campanie dusa foarte viguros pe aceasta chestiune,
dupa massive miscari ale functionarilor comerciali,
organizati si condusi de partidul social-democrat; du-
pa numeroase si de multe on tumultuoase manifestari
de strada, guvernul national-liberal de sub presidentia
de Consiliu a lui P. S. Aurelian, a adus in Parlament
si a facut sa se voteze legea din 6 Martie 1897, legea
Repauzului duminical.
Aceasta lege cu diverscle ei modificari fiinteaz5
pang in ziva de azi, ca un lucru definitiv dobandit.
Legiferarea Repauzului duminical este un necon-
testat succes al actiunei partidului social-democrat al
muncitorilor din Romania.
Sunt dator sa subliniez acest adevar.
Bineinteles, aplicarca legii n'a fost lucrul eel mai
simplu si cel mai usor. S'a intamplat .si cu legea repau-
zului ceeace se intampla cu toatc legile la noi.
Si, in aceasta ordine de idei crcd interesant sa re-
dau, dupa ziarul Lumea Nour din 7 Februarie 1899,
desbaterile cari au avut loc in Camera Deputatilor asu-
pra neaplicarei legii Repauzului duminical, dupii ce
fusese votata sub guvernul P. S. Aurelian in 1897:

www.dacoromanica.ro
 MIpCAREA SOCIALISTA 171

V. G. MORTUN DESPRE REPAUZUL DUMINICAL

,Fedinfa Camerei dela 16 Ianuarie 1899.
V. G. MORTUN: Ma simt foarte magulit ca d. ministru al
domeniilor face apel la mine si are nevoe de marturisirea mea
cum ea d-sa a fost favorabil Iegei repausului duminecal atunci
cand s'a discutat si votat in Camera.
Da, d. ministru al domeniilor, atunci cand s'a discutat le-
gea repaosului duminical, a fost pentru repaosul duminical, dar
poate ea aceasta a fost o nenorocire pentru lege, caci d. Stolojan .
ne fiind om cu noroc, vedem ea toate legile cari le sustine r5-
man neaplicate. Asa s'a intamplat cu legea Casei rurale, lege pe
care, ca raportor, a sustinut-o aci in 'Camera cu muIta caldur5,
dar care a lasat-o sa se infunde la Senat, cu toate ca d-sa a-
junsese ministru al domeniilor. Si notati ea d-sa este ministru
de doui ani incumba datoria, ca unul ce fusese raportorul
legei in Camera, sa o sustin5 cu mai mina autoritate. Dar de,
d-sa este om fara noroc.
Tot asa si cu legea repausului duminical, care se calca in
toate chipurile; zilnic sunt protestari, zilnic sunt procese, si
cei ce ealca legea sunt achitati; d-sa vede si .tie toate acestea
si d-sa nu is masuri ea legea sa fie aplicata, legea facuta de
partidul liberal.
Ceeace imi pare si mai putin serios este ea d-sa vine acum
la sfarsitul acestei sesiuni si ne spune ca chestiunea regula-
mentarei legei repausului duminical, este adusa inaintea con-
siliului de ministri si in cele din urma, ca legea insasi are ne-
voe de oarecari schimbari. Si notati bine, ca desi timpul ce-1
mai avem este foarte scurt, caci sesiunea va fi prelungita cel mult
pan5 la 1 Martie, in care timp trebue sa votam budgetele, legea
sindicatelor agricole, pe care d-sa o cere cu insistenta si alte
multe legi...
D. AN. STOLOJAN ministrul al domeniilor: Nu am zis asa.
V. G. MORTUN: D-voastra ziceti ca, fiindca legea e rau fa-
cuta, guvernul liberal nu o poate aplica, si va veni cu o alta
lege bung.
D. AN. STOLOJAN ministru al domeniilor: Noi o aplielm,
caci nu ne e permis sa facem altfel.
V. G. MORTUN: V'asi ruga, d-le ministru, sa stabiliti lu-
crul si declar ca asi fi multumit sa va fi inteles rau.
D. AN. STOLOJAN ministrul al domeniilor: Nici nu am a-
dastat confectiunea regulamentului si am aplicat legea.
V. G. MORTUN: 0 aplicati? Atunci dati-mi voie sa va atrag
luarea d-voastra aminte asupra unei marl caleari de lege. In
legea repaosului duminical este prevazut ca, Camerile de co-
merciu, atunci cand ar fi sesizate de o cerere a unei institu-
tiuni industriale, ca sa hotarasca asupra aplicarei repaosului
duminical la acea indusirie, nu aveau dreptul de cat de a maxi
repaosul duminical, iar nu de a-1 restrange, si sunt o multime
de meserii cari nu sunt prevazute ca dispensate de acest re-
paos prin legea de lap si carora Camera de comerciu le-a dat
voie sa tina deschis Duminicile si in unele sarbgtori. Si dv.

www.dacoromanica.ro
172 I. C. ATANASIU
spuneti ca legea nu se calca? Dar nu e cea mai patelita cal-
care de lege ca sa imputinezi zilele de repaos duminical pre-
vazute in lege, dupd o hotarire a Camerei de comerciu, care
era oprita chiar de lege sä dea o asemenea autorizatie? Came-
rile de comerciu aveau imputernicirea de a largi, iar nu de a
restrange.
Va rog, d-le ministru, sa nu luati aceste invinuiri, cari le
aducem flurtarei administratiunei, fats cu aplicarea legei, ca
ceva rauvoitor. Va atragem numai bine-voitoarea dv. afentiune
ca sa indreptati raid din vreme, acum inainte de inchiderea
Camerei, ca sa ne despartim in liniste si cu multumirea sufle-
teased ca partidul liberal a facut o lege folositoare clasei mun-
citoare si care se aplica, si sa nu lasam aplicarea acestei legi
la voia fiecaruia.
D. S. STEF. DELAVRANCEA: D-lor deputati, pentru prima
(mes am auzit afirmandu-se ca d. Stolojan este un om WA no-
roc. Simpaticul nostru coleg, d. Mortun, a voit sa zica, poate,
ca d. Stolojan este un ministru fara noroc. Da, far5 noroc mi-
nistru este d-sa fats de legea repaosului duminical
D-voastre sperati ceva? Eu nu sper. Si and vaz ca d. Sto-
lojan cere certificat de la nouii aliati socialisti, certificat de de-
mocratism, sunt convins ca ministrul este si acum evasiv ca alt5
data.
V. G. MORTUN: D-voastra sunteti dusmanul socialistilor?
D. B. STEF. DELAVRANCEA: Dusmanie?... Nu.
V. G. MORTUN: Atunci sunteti pentru.
D. B. STEP. DELAVRANCEA: De sigur c5 sunt contra. Nu
pot fi si national-liberal si socialist. Nu pot fi si pentru si con-
tra. (Ilaritate).
Dupd ce d. Delavrancea critics atitudinea guvernului si mi-
nistrului de domenii in chestia repaosului duminical, is cu-
vantul d. P. S. Aurelian, care, in discursul ski, face urmatoa-
rele declaratiuni:
D. P. S. AURELIAN: ...Socialismul este o scoala
care are scopuri deosebite, care urmiireste finte deosebite de
ale noastre.
Am ins tot respectul pentru orice scoal5 politics, dar, ca
societate, caut sa ma apar de doctrinele vatamatoare interese-
lor mete. Nu inteleg ca partidele politice sa se amalgameze si
sa-si piarda caracterul for propriu. Aceasta ar fi ca si cum in
Franta, partidul liberal progresist s'ar alia cu ni-
meni nu tagadueste patriotismul nici unora nici altora dar fie-
care din aceste partide au vederile lOr deosebite.
De altfel, toti cati doresc progresul social, toti s'ar putea
numi socialisti, caci toti au tendinta spre progres de a pAsi Ina-
inte si tot inainte.
V. G. MORTUN: In Belgia se aliaza liberalii cu socialistii.
D. P. S. AURELIAN: Pot gruparile politice sä lucreze ala-
turi, WA a se alia. D. Mortun, care reprezinta cu atata distinc-
tiune gruparea socialists in Camera romans, stie foarte bine
at ajutor ne a dat atunci and s'a votat legea repaosului du-
minical, si aceasta fard ca sa ne fi aliat cu d-sa; dar d-sa a

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 173
priceput momentul si a contribuit la adoptqrea unei legi emina-
mente sociale.
Dupa ce vorbesc mai multi oratori, se cere inchi-
derea discutiei.
V. G. MORTUN: Cer cuvantul, in contra inchiderei discu
tiunei.
D. VICE-PRESEDINTE: D. Mortun are cuvantul.
V. G. MORTUN: D-lor, v'asi ruga sa nu inchideti discutiu-
nea, pentru ca in cele zise acum in urma de d. ministru al do-
meniilor, erau cateva adevaruri pe cari noi, cei cari cerem a-
plicarea stricta si leala a legei, suntem tinuti sa le relevam.
Da! In legea, facuta sub guvernul liberal al d-lui Aurelian,
s'a facut o mare nedreptate oraselor de resedinta, inchizandu-se
pravaliile dupa amiaza, asa in cat muncitorii tarani, cari yin
dimineata la tang, dupd ce si-au desfacut produsele lor, atunci
and ar vroi sa-si faca si cumparaturile lor, pravaliile sunt in
chise si ei sunt nevoiti sa se intoarca acasa, oprindu-se in tar-
gurile mici, unde pravaliile fiind inchise dimineata si deschise
dupa amiaza, ei isi cumpara cele trebuincioase. Asa ca este
foarte drept ca din aceasta cauza comertul din orasele de re-
sedinta a suferit mult.
Aceasta este o gresala a legei pe care noi o recunoastem, pe
care d. Stolojan a vazut-o, pe care d-sa, ca ministru bine-voitor
legei, era tinut cu atat mai mult sa vina de la inceputul sesiti-
nei sa o indrepteze, si de ar fi cerut urgenta, de sigur Camera
liberals s'ar fi grabit sa indrepte raul aratat, ar fi luat-o imediat
in discutiune trecand in sectiuni si apoi in discutiune publics
ar fi fost votata de mult si ramanea si timpul necesar pentru
ca sa fie votata si la Senat.
VA rog dar, sa nu inchideti discutiunea, pentru ca in afara
de aceasta observatiune dreapta, pe care d. ministru v'a adus-o
astazi, la sfarsitul acestei discutiuni, sa vedem cari mai sunt
articolele din legea repausului duminical cari cer o imediata
imbunatatire.

EMANCIPAREA FEMEI I
Chestiunea femeiasca, emanciparea femeii si ega-
litatea complecta in situatiunea child, politica, econo-
mica a femeei cu barbatul, a preocupat din primul
moment pe socialistii intelectuali.
Doar era o formula obisnuitii; in orice manifestarc
a vreunui desiderat oricare ar fi fost el formula
socialists consacrata era: fara deosebire de sex, reli-
giune si nationalitate. Un tratament al femeii sub toate
raporturile egal cu al barbatului, era un postulat fi-
resc al ideologiei socialiste.
Partidu] social-democrat al muncitorilor din Ro-

www.dacoromanica.ro
174 I. C. ATANASIII
mania, §i-a inscris ca un punct programatic al actiunii
lui si emanciparea complecta a femeii.
In Congresul al II-lea al partidului, tinut in anul
1894, chestia femeii" a fost unul dintre punctele la
ordinea zilei.
Au vorbit in aceasta chestiune C. Mille, G. Dia-
mandy I. Nadejde, doctor Stanca, V. G. Mortun.
Oratorii au desvoltat aceasta chestiune atat de
gingase in acele vremuri sub toate aspectele ei: fa-
miliare, sociale, civile, politice si economice. Cititorul
dornic sa. se documenteze de starea de atunci a acestei
chestiuni si cum era ea privity, ar putea consulta bro-
sura: Darea de seamy despre desbaterile Congresului
al II-lea din Aprilie 1894.
La terminarea discutiunilor s'a votat urmatoarea
motiune propusa de C. Mille:
Congresul,
Avand in vedere ca prin legile actuale barbatul 51-a facut
un monopol si din instructiune si din toate mijloacele de trai,
in ceiace priveste profesiunile liberale;
Avand in vedere ca femeei, in general vorbind, ii sunt in-
chise toate mijloacele de a-si manifesta vointa si de a trai in
mod cinstit;
Avand in vedere ca daca atelierele si fabricile nu-i sunt
inchise femeei, aceasta serveste spre a scobori salariile barba-
tilor si a o face o unealta de lupta a capitalismului in contra
proletariatului;
Avand in vedere ca e de datoria societatei de a protege
femeia in contra lacomiei Capitalului si a o pune sub scutul le-
gilor;
Congresul, declara ea va lupta:
1) Pentru absoluta egalitate intre barbat si femee, in ceia
ce priveste exercitarea tutulor profesiunilor fie liberate, fie ma-
nuale, precum si in privinta instructiunei;
2) Pentru egalitatea drepturilor politice si civile dintre fe-
mee si barbat;
3) Pentru principiul la munca egala, salariu egal";
4) Pentru alcatuirea de leg' protectoare a muncei femeei in
ateliere si fabrici.
Aproape in acelas time si in acelas an, dupd
cum am aratat intr'un capitol precedent mi-am de-
svoltat la Ateneul Roman din Galati, conferinta mea:
Femeea, trecutul, starea, menirea ei".
In chestiunea emanciparii femeii, Sofia Nadejde,
distinsa publicists si literata, a desvoltat o deosebita
activitate, atat prin scrierile ei, cat si prin conferintele
-cc a tinut la diverse ocaziuni. Prime le articole, ea le-a

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 175
scris in revista Drepturile femeii", pe care o scotea
d-na Flechtenmacher. Apoi o serie de articole in re-
vista Contemporanul". Dintre aceste articole retinem
in deosebi pe acela de polemics cu Titu Maiorescu, a-
supra capacitatii femeii, derivand din volumul creeru-
lui ei. Maiorescu sustinea ca creerul femeei este mai
mic decat eel al barbatului deci, consecinta logicti:
nevoia ce are ea de tutelare; iar Sofia Nadej de, cu do-
vezi stiintifice, intemeiate in special pe studiile in a
ceasta materie ale lui Manouvrier, a, dovedit falsitatea
tezei sustinuta de Titu Maiorescu.
Dintre scrierile Sofiei Nadej de in aceasta che-
stiune mai citiim: Sant femeile infcrioare barbati-
lor?" Apoi un studiu publicat in Lumea Noua literara
si stiintifica" de Luni 20 Februarie 1895: Femeea si
socialismul".
In seara de Sambata 4 Martie 1895, clubul munci-
torilor din Galati a dat un mare bal social in sala Al-
cazar. Cu acel prilej Sofia Nadejde fiind invitata a ti-
nut o conferintd despre Chestia femeiasca".
Tot in linia activitatii partidului social democrat
pentru emanciparea femeei a desvoltat o foarte onora-
bila activitate o alts membra a partidului, Isabela An-
drei-Sadoveanu, fie prin diferitele ei scrieri, fie prin
conferintele ce a tinut in anumite ocaziuni.
Dar dreptul la o vista egala a femeei cu barbatul,
nu era un lucru asa de usor de rezolvat pe vremen
aceia. Socialistii au avut, incontestabil, o mare dozy
de indrazneala ca sa puns. atunci, aceasta chestiune la
-ordinea zilci.
Ei s'au izbit nu numai de rczistenta clasci bur-
ghcze cu toate prejudecatile ei dar chiar de o in-
darjita ostilitate din partea muncitorilor. Acestia con-
siderau pe femee pe atunci ca o viitoare concu-
renta in greaua for lupta pentru existents si manife-
stau o pronuntata aversiune pentru indreptatirea fe-
meei la drepturi egale cu barbatul.
0 dovadd despre aceasta stare de spirit o gasim in-
tr'un articol scris de I. Nadejde (sub pseudonimul lui
obisnuit I. Delescu) in ziarul Lumea Noua" din 31 De-
cernbrie 1896. Cu titlul de curiozitate it reproducem
aci :

www.dacoromanica.ro
176 I. C. ATANASIII

CHESTIA FEMEIASCA SI MUNCITORII

N'ar fi din societatea burgheza muncitorii neluminati, cari
ar pricepe ca dupd cum au ei dreptul cere drepturi 1i im-
bunilfatirea starei, tot asa au si femeile. N'ar fi din societatea
burgheza data n'ar sti pe din afara toate cliseele cari le are
burta verde contra femeilor.
Zile le acestea primim la redactie o scrisoare, slabs in or-
tografie si mai slabs in stil, dar plind de o urd neimp6cata 1i
oarba contra fetelor, cari iii cauta painea zilnica muncind ca
functionare comerciale. E un document vrednic de pus sub
sticla, atat de fard pricepere sunt invinuirile si injuraturile
aduse femeilor.
Intaia naivitate, zice ca femeile si fetele sa aiba copii, sa
faca gospoddrie on sä lucreze la croitorie, la modiste, dar sa
nu cuteze a se apnea de comert, care e treaba barbateasca! Vezi
d-ta? De unde sare iepurile nici nu to gandesti! De ce adica sa
faca femeile concurenta barbatilor croitori si sa nu faca si func-
tionarilor comerciali? De ce sa lucreze in fabrici Si sä nu fie
in magazii ca vanzatoare cum sunt in toata lumea?
Tanarul in chestie 1i alti prieteni ai d-sale, de si se inti-
tuleaza sociali-universali (ce-o mai fi si asta?) ne intreaba pe
noi: Pentru cine luptati, pentru cine se fac manifestatii, pen-
tru sexul nostru comercial (?!) barbatesc, on pentru muierile,
pe cad (sic) ne bantuie astazi ca lacustele?" Va place, pe bietii
baietii ii bantuie lacustele de sex femeiesc si nimeni nu se in-
grijeste de soarta nenorocita a mancatilor de lAcuste!
Mai departe ne spune cá negustorii din Lipscani $i Vic-
toria au inceput mai toti a primi fete, lighioane, ca vanzatoare
in pravalie in locul bArbatilor.
Inimosul functionar comercial ne descopera c5 la d. Isidor
Fuhn din Lipscani se afla o haita intreaga de fete" $i ca baietii
sunt priviti ca robi!?
Mai mult, afara de la Pomul de aur" al d-lui Fuhn, se mai
afla fete multe la Mascota", la Africans ", la Marchiza", la
Doi pepeni verzi', la Porumbelul de aur" 1i asa mai departe!
Iar ca incheere face morals d-lui Fuhn ca se ruineaza tinand in
pravalie asemenea cioante".
Intre subscriitori vedem un ovreiu. 11 IntrebAm: nu vede
oare ca tot de o tagma e cu cei cari ne mustra ca de ce voim
votul universal si pentru ovrei si nu numai pentru romani? Nu
vede d-sa ca antisemitii injura pe ovrei intocmai ca domniile
for pe femei?
Sa asculte mai bine sfatul nostru: sa se is cu binele pe-
langa muncitoarele comerciale, sa caute sa be faca sa inteleaga
interesul ce au de a se lupta alaturea cu barbatii contra stapa-
nilor. Sa urmeze exemplul muncitorilor proletari croitori, cari
au chemat pe muncitOare in breasla.
Noi nu facem deosebire nici de sex, nici de natie, nici de
religie.
L Delescu

www.dacoromanica.ro
 CAP. XIII

IN CONTRA LEGII EXPULZARILOR

ORIGINEA LEGII : MARTURIA LUI MIHAIL EMINESCU
SI A LUI PAUL AXELROD
MOTIVELE SI TRIBULATIILE UNEI CAMPANII

Legea expulzarii strainilur sub numele de Lege

asupra strainilor" a lost promulgate in 7 Aprilie 1881.
Ea isi datoreaza existenta unor motive de ordin mai
molt extern de cat intern. Actiunea desfasurata la noi
de refugiatii rust provoca nemultumirea guvcrnului
tarist, nemultumire manifestata adesea pe tale diplo-
matter' si care de multe on si-a avut ecoul si in presa-
Ca sa luam un exemplu la intamplare, vom cita,
dupe d. Barbu Lazareanu, un pasagiu si nu pe eel
mai drastic dintr'un articol aparut la 19 Ianuarie
1879 in Rilzboiul", ziar cu mare yoga pe atunci:
Cand un stat mic ca al nostru devine cuibul si adapostul
conspiratorilor marilor state vecine, el pune in pericol exis-
tenla sa.
,,..Nu este in interesul Romaniei, cand existenta ei nu este
garantata, nici chiar recunoscuta, de a deveni o vatra de ne-
liniste .i ingrijire pentru puternicii ei vecini".
Si Razboiul" arata ce anume schimbari a hotarit
guvernul rusesc in reprezentanta sa diplomatica la noi.
spre a stavili actiunea anti-ruseasca in Romania!
Dar iata un exemplu mai sugestiv si mai convin-
gator: ni-1 oferil Mihail Eminescu. In articolul scris de
acesta cu privire In pedepsirea fratilor Nadejde, arti-
col aparut in Timpul" dela 20 Martie 1881 si pomenit
de noi intr'un capitol precedent, gasim reprodus un
fel de comunicat din Journal de St.-Petersbourg". A-
cest oficios rusesc stria:
12

www.dacoromanica.ro
178 I. C. ATANASIII
Simpatiile cele mai sincere ale Rusiei ii sunt asigurate
Romaniei in noua sa existents ca regat; dar nu exists drepturi
fara datorii ca corolarii.
E permis a spera ca guvernul roman .se va patrunde din
ce in ce mai mult de obligatiunea ce-i incumba de-a se arata un
membru util activ al marei familii conservatoare numita Eu-
ropa monarchica" $i ca va face tot ce-i sta prin putinta pentru
a impiedica ca teritoriul roman sa serve de azi] bandei inter-
nationale care ameninta securitatea tronurilor si prosperitatea
natiunilor".
Nu stim data cuvantul conservatoare" era subli-
niat in original, sau l'a subliniat Eminescu; dar mo-
dal de a vedea exprimat prin randurile reproduse pare
a fi impartasit de marele nostru poet. Caci el spune:
,,...Europa este monarchica. Nu credem ca ar privi cu ochi
buni o tars unde sistematica incurajare a nulitatii 5i a fenean-
tismului pe de o parte, ar da na5tere pe de alta parte unei des-
compuneri sociale, capabile a invenina ,si pe. vecini,
...Iata dar cum Organizarea socialli, cuvantul pe care l'a
lasat sä cads d. Carp, are insemnatate $i pentru pozitia Ro-
maniei ca stat".
Nu e de mirare ca, in asemenea conditii, am ajuns
la represiunea dela Iasi, care a culminat in legea ex-
pulzarilor, faurita cu acel prilej. Dar o marturie cate-
gorica si precis5 ca legea expulzarilor a lost Matta
sub presiunea staruitoare si puternica a guvernului ru-
sesc, ne-a dat-o chiar unul dintre cei expulzati atunci:
Paul Axelrod, revolutionarul rus cu rename mondial.
Cea mai bung documentare in aceasta privinta
ne-o prezinta articolul-necrolog scris de Const. Graur
cu ocazia mortii lui Axelrod, articol publicat in Ade-
verul" dela 29 Aprilie 1928. Cred util sa reproduc in
intregime acel at ticol:

PAUL AXELROD

Intr'o zi, trimisul tarului, Fonton sau Hitrovo? lua

masa, cu ministrul nostru de externe, Al. Lahovary, in restau-
rantul garii Ploesti, aflat era sa zic: in editura lui C. Dobro-
geanu-Gherea.
Amhii meseni fiind foarte Incantati de pranzul servit, di-
plomatul roman a spus:
Strasnic orn ne-ati dat!
Iar diplomatul rus a raspuns:
De -aide a5tia va putem da cat de multi!
De sigur! Si Gherea birta5 la P1oe5ti, avea ca pendant"
destul de reu5it intre atatia altii, raspanditi in lumea larga
si pe Paul Axelrod, fabricant de chefir la Zurich.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 179
Intre Gherea 5i Axelrod, multe puncte de asemanare. A-
mandoi nascuti in Rusia, intrati, foarte tineri, in miscarile re-
volutionare, 5i foarte curand siliti, amandoi, sa se expatrieze.
Amandoi au luptat, toata viata, de aceeasi parte a baricadei.
Amandoi teoreticieni, dar si oameni de actiune, au infiintat fie-
care cite un partid social-democrat: Gherea pe cel din Ro-
mania, Axelrod pe cel rusesc, ramificat acesta in Rusia si in
toata lumea, pretutindeni unde se aflau si activau refugiati
rusi.
Gherea si Axelrod erau amandoi inchinati cu desavarsire
idealului pe care-1 serveau, gata sa jertfeasca orice 5i in
primul rand pe ei insisi convingerilor lor. Pe Gherea l'am
cunoscut toll, si e de prison sa mai staruim. Despre Axelrod
ajunge acest elocvent amanunt biografic:
In 1903 se produce, in sanul partidului social-democrat ru-
sesc, marea sciziune care-1 imparte, de pe atunci, in bolsevici
si mensevici. P. Axelrod e in fruntea celor din urma, 5i duce
lupta apriga impotriva celor dintai. Trec ani si ani. Vine re-
ruseasca. Dupd jumatate secol de exil, Axelrod se ina-
poiaza in patrie, fatis, pe usa cea mare. Dar lucrurile iau in-
torsatura cunoscuta: triumful e al bolsevicilor. Si ei nu cer de-
cat adeziunea socialistilor de orice nuanta. Trotzki 5i Racowski,
odinioara cunoscuti ca mensevici, sunt bolsevici deveniti, iar nu
nascuti. Axelrod ar avea sa spuie un singur cuvant, ca sa fie
acoperit de onoruri 5i gratificat cu toate bunatatile puterii. 5i
tine ar putea sa-i arunce piatra, data dupa o lunga viata de
lupta, de zbucium 5i de himera, el ar ceda ademenirii?
Ei nu! Au triumfat doard holsevicii, adversarii pe cari ii
combate din primul teas, din 1903. Si Axelrod continua sa-i
combata, fara nici o reticenta, pans la ultima consecinta: sep-
tuagenarul de acuma repeta gestul adolescentului de alta data:
Paul Axelrod trece jar hotarul 5i reia drumul exilului, drum batut
cincizeci de ani in capat. Si pentru ce motiv? Pentru tin motiv
atat de mic 5i, Doamne, atat de comic: pentru o convingere!

* *

Paul Axelrod a murit la 78 de ani. Activitatea pe care a

desfasurat-o, dela 1872 pans acum cateva zile, este imensa. Pen-
tru cititorii nostri vom aminti nuniai contactul lui Axelrod cu
Romania 5i cu romanii, asa cum it arata, in treacat. el insusi,
in volumul Perejitoie i Peredurzzannoie (Retraite si regandite")
'aparut in 1923.
Primul roman pe care l'a cunoscut Axelrod a fort d. Z. C.
Arbore, batranul profesor 5i publicist de astazi. S'au intalnit,
prin 1875, la Geneva, unde se refugiasera amandoi, dupa ce d.
Arbore fusese oaspetele celebrei si teribilei inchisori Petro-
pavlovsk. In Elvetia lucrau atunci nuznero5i revolutionari ru5i.
Despre d. Arbore, Axelrod ne spune ca desfa5ura o vie activi-
tate in fruntea unui grup din care faceau parte Hol !stein 5i Els-
nitz, doi tineri din cea mai veche 5i mai inalta nobleta baltica,
5i cari apoi s'au distins in stiinta occidentala. Se stie ca, tre-
cand peste putine exceptii intre cari cea considerabila a de-
cabristului Pestel aportul natiunilor baltice la luptele revo-
lutionare rusesti e foarte redus.

www.dacoromanica.ro
180 I. C. ATANASIII
Interesele actiunii au cerut ca P. Axelrod sa se intoarca in
Rusia, in chip nelegal", fireste, de vreme ce era urmarit. S'a
dus deci la Iasi, unde a gasit primul nucleu socialist si a facut
cunostinta cu Gherea, probabil pe vremea cand acesta exercita
pe-acolo meseria de potcovar.
Doi-trei ani in sir Axelrod a facut naveta. Intre Romania si
Rusia, fara pasaport sau cu pasapoarte false. Ultimul pasaport
fals l'a obtinut d. loan Nadejde, astazi jurisconsult la Curtea
de Casatie, prezintandu-1 prefectului de Iasi drept cetacean ro-
man, locuitor al Tulcii de curand anexate. Astfel, sub un nume
inventat, si ca pretins profesor roman, Axelrod a putut lucra in
liniste la Petersburg, pe cand policia ruseasca it cauza pretu-
tindeni sub numele lui adevarat.

*.
Foarte instructive pentru not sent paginile in cari Axelrod
arata in ce conditii a fost silit sa-si inceteze activitatea pe teri-
toriul Romaniei. El a fost expulzat impreuna cu d-rul Russel si
cu alti doi, pe baza legii expulzarilor din 1881, care, facuta a-
nume pentru dansii, mai este in vigoare si astazi.
Const. Mille, in romanul auto-biografic Dinu Milian, ne
descrie evenimentele de atunci. Este singura descriere ce ave.
Presa de pe acea vreme este extrem de laconica: reportagiul
nu exista Inca. Axelrod complecteaza fericit povestirea lui Mille,
(land amanunte foarte .caracteristice pentru fizionomia morala
a acelei vremi.
$tiam ea Rusia a cerut guvernului roman sa is masuri im-
potriva miscarii socialiste dela Iasi, care isi Intindea actiunea
si peste Prut. Am aratat cu alt prilej ca acea miscare socialists
era, in acelas timp, si iredentista basarabeana; ziarul ei pri-
mul ziar socialist romfinesc, in coloanele caruia Ioan Nadejde
si C. Dohrogeanu- Gherea si-au facut debutul de scriitori se
si chema Basarabia. Axelrod ne spune ca guvernul lui Ion Bra-
tianu-tatal a fost profund revoltat de cererea Rusiei, socotind-o
jignitoare pentru suveranitatea statului roman. E instructiv a-
manuntul, pentru ca mai tarziu au fost cazuri in cari guvernul
nostru s'a aratat mai putin susceptibil.
Bine inteles, in imprejurarile de atunci guvernul roman nu
putea sa refuze pur si simplu cererea unui vecin atat de pu-
ternic si atat de incomod. Axelrod o recunoaste. Dar aci vine un
nou amanunt instructiv. In legile Romaniei, relateaza Axelrod,
nu exista nici un articol care sa se poata aplica socialistilor
romani sau streini. Si, adauga Axelrod cu ostentalie, daca le-
gile nu prevedeau nimic, nu se putea face nimic. Cum insa, o
satisfactie trebuia oferita Rusiei tariste socialistii straini in
frunte cu Russel si Axelrod au lost arestati si dati in cercetarea
parchetului. Timp de cease saptaniani, procurorul respectiv
si stim ca acesta a lost G. Panu, stralucitul om politic de mai
tarziu a studiat speta", ca sa gaseasca un articol aplicabil.
Nu l'a gasit, deci Panu era un mare jurist, on poate tocmai de
aceea.
In disperare de cauza, s'a votat legea expulzarilor. Guver-
nul rus a avut satisfactia Ca patru socialisti straini au fost tri-
mesi sa-si faca propaganda en cativa chilometri mai departe.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 181

Nu-i asa ca e foarte instructiv?

Imaginati-va in ziva de azi un guvern care, pentru a lovi
in cineva, s'ar framanta ant de mult intru gasirea unui text jus-
tificator; si imaginati-va ea, neputand &Iasi en nici un chip
textul mult dorit, iar forta majors silindu-1 sa recurga la un pa-
liativ, nici macar acel paliativ guvernul nu si-ar permite sa-1
aplice decat tot in puterea unei legi!
Cand se petrecura astea?" In 1881, pe vremea faimosului
si odiosului guvern al Vizirului dela Florica! N'avem nici un
motiv sa ne mandrim cu progresul realizat de atunci.
De altfel, had si alts curiozitate pentru vremea noastra:
In cele cease saptama'ni de inchisoare, arestatii au fost
foarte bine tratati. Si amanuntul acesta nu-i asa? e foarte
important. Ganditi-va ca. dupa 32 de ani Axelrod tine sa-1 ac-
centueze, sa-1 retraiasca" si regandeasca", spre a ne servi
de formula lui. De asta data virtutea e rasplatita, crick de tar-
ziu. Actualii mari maestri ai inchisorilor romane pot trage cu-
venita invatatura.

Cu plecarea din tara a lui Axelrod, n'a incetat actiunea pe

care el si-o asumase. Ea a trecut in alte mini. Axelrod organi-
zase la inceput cu d-rul Zubcu Codreanu, iar dupa moartea
acestuia cu altii introducerea clandestine de carti revolutio-
nare In Rusia, prin Iasi, Galati si alte puncte de frontiers. A-
ceasta contrabands, a carei organizare a ajuns cu timpul la o
rare perfectiune, a continuat neintrerupt pans la izbucnirea
razboiului mondial, avand intotdeauna concursul socialistilor,
concurs pe care ei nu I-au retras nici dupa ce au devenit ge-
nerosi" si se aflau la putere. Un asemenea caz de contrabands
a iesit la iveala gratis unei intamplatoare neglijente sub
ultimul guvern Sturdza, si era sa compromita" gray pe gene-
rosii din Galati, cari, in aceasta privinta, lucrau cu d-rul I. Ra-
dovici dela centru si eel putin in teorie fare stirea prefec-
tului local, I. C. Atanasiu, necum cu a sefului quasi-generos, M.
G. Orleanu.
De acelas procedeu al contrabandei s'au folosit insa d-nii
Z. C. Arbore, dr. P. Cazacu si altii, pentru a trimete in Basarabia
scrieri de propaganda nationals romaneasca. 5i, poate, vom po-
vesti candva despre o actiune de acest fel pornita la Botosani
de cativa tineri, foarte tineri copii in adevaratul inteles al
cuvantului cari din proprie initiative si din proprie insni-
ratie, fara a sti ca asa ceva s'a mai facut, treceau In Basarabia
carti romanesti, de altfel Med nici un fel de selectie si, banuesc
cu regret, fall fuel un rezultat.
Dar aceasta ne indeparteaza de subiectul nostru: pomenirea
lui Paul Axelrod.
Toata viata el a ramas in contact spiritual cu tinerii socia-
listi romani cu cari lucrase odata, intru cat, cu trecerea anilor,
acestia nu si-au scnimbat parerile.
Corespondenta dintre Paul Axelrod si Z. C. Arbore ince-
teaza tibia acum, cu moartea unuia dintre ei. Atata suflet au
pus in deceniile de lupta comuna, Incat, fats de mizeriile zilei

www.dacoromanica.ro
182 I. C. ATANASIII
de astazi, ei gaseau Inca destula viata in trecut, *i astfel au avut
intotdeauna ce si-si spuie.
Acura un an de zile, intr'un schimb de scrisori glumete, ei
faceau aluzie la apropiata moarte *i se amenintau reciproc: fie-
care pretindea ca el va pleca Inaintea celuilalt.
S'a implinit gluma lui Axelrod.
Const. Gram
Cititorii mei de accasta nu ma indoesc de loc
au citit cu tot interesul acest articol, care ne redil in
chip atat de sugestiv sj personalitatea lui Axelrod si
ceea ce,ne intereseaza in deosebi din spusele lui *).
Din amintirile lui Axelrod, prima victims a legii
expulzarilor, se vede, prin urmare, ca el insusi a soco-
tit aceasta lege, la noi, ca produsul unei necesitati ine-
xorabile. *i Axelrod, om prea putin ingaduitor, inca-
pabil sa se joace cu propriile lui idei si scntimente
cum se vede din atitudinea lui fats de stapanirea bol-
sevica n'a pastrat nici o rancuna guvernului roman.
Cu toate acestea, en timpul socialistii romani au
inceput sa ducil o lupta din ce in ce mai intense impo-
triva legii expulzarilor, aceasta lupta ajungand chiar
sa fie un punct din programul partidului. Mai mult:
socialistii au incercat chiar sa impuie acest punct si
altor partide partidelor democratice burghcze in
cazul unor eventuate tratative de aliante electorate.
De ce? Doar nu s'ar putea spune ca o lege de ex-
pulzare a strainilor are vre-o legatura sau este in con-
trazicere cu doctrina socialists.
De altminteri, avem sub ochi o dovada concrete ca
legea expulzarilor, in sine, este acceptata si de socia-
listi. Ne-o ofera fostul ministru belgian Emile Vander-
velde, care este seful socialistilor belgieni si presedin-
tele Internationalei II; mai mult: este un valoros teo-
*) In cursul acestei lucrari vom avea Inca de (multe on
prilejul sa-1 citam pe Const. Graur, reproducand pasagii din ar-
ticolele lui si chiar articole intregi. Dintre toti ziari*tii *i
scriitorii no*tri, Graur este acela care s'a ocupat eel mai mult
*i trebue s'o spunem: eel mai bine de vechea miscare so-
cialists. Are cuno*tintele necesare si obiectivitatea cea mai
desavar*ita. L'am si indemnat de multe ori, *i foarte sta-
ruitor, ca sa scrie Istoria socialismului roman, pe care, alt-
fel, nu vad tine o va scrie. N'am avut imapresia ca va urma in-
demnul. El se multume*te sa risipeasca in diverse articole po-
litice sau literare, nenumarate fragmente, pe masura ce actuali-
tatea ziaristica ii da prilejul. E ceea ce francezii numesc la pe-
tite Histoire ". Dar *i in forma aceasta redusa, contributia lui
Graur ramane foarte pretioasa.

www.dacoromanica.ro
 MWAREA SOCIALISTA 183
retician, autor al multor opere de doctrine si s'a dis-
tins mai cu scams prin cursul de marxism Matt ani
de-arandul la Universitatca Nona din Bruxelles. Intr'o
recenta lectie faeutii la Nouvelle Ecole de la Paix din
Paris, despre Forte le actuale ale socialismului", Van-
dervelde a comunicat un amanunt din opera lui de gu-
vernare:
Imi aduc aminte ca tincind, scum ccitiva ani, late-
rimatul ministerului Coloniilor, am lost silit sei expul-
zez de pe teritoriul congolez pe un membru al partidu-
lui muncii din Africa de Sad: el a venit so predice lu-
cratorilor albi cari se giiseau la noi, interzicerea totals
a muncii negrilor, chiar dacii acetia cereau sci se sin -
dicalizeze si sa lucreze in aceleasi conditii ca fi lucrci-
torii albi". (L'Europe Nouvelle, No. 776).
Cum vedem, Vandervelde a practicat masura ex-
pulzarii cand s'a izbit de-o actiune a unui strain pe
care a socotit-o primejdibasa in principiu e indife-
rent data e vorba de-o actiune de extrema dreapta sau
de extrema stanga si o spune tocmai intr'o conferinta
in care face apologia fortelor socialismului.
Atunci, inc'odata: de ce, in Romania, 'atata pasiu-
ne, atata indarj ire a socialistilor impotriva legii expul-
zarilor?
Explicatia e in faptul ca aplicarea ei a fost cu to-
tul deformata gi rigorile ei le-au suferit oameni, cari
nici pe departe nu unelteau impotriva sigurantei Sta-
tului nostru. De multe on ea a fost cu barbaric apli-
cata, fie ca o arms de class, eeruta de patura condu-
catoare impotriva paturii muncitoresti, fie ceruta de
vrenn Stat strain, de obiceiu Rusia sau Austro-Un-
garia in potriva acelor supusi ai for a caror actiune
in tam noastra nu le era pe plat. Aceasta lege a expul-
zarii strainilor a ajuns a fi aplicata intr'o foarte large
masura romanilor supusi celor doua State vecinc, ro-
mani care-si gasisera un adapost in tam noastra, in
patria for mums, precum si locuitorilor de rit mozaic
din vechiul Regat, care deli pe atunci nu erau cetateni
romani cu drepturi politice, de fapt erau totusi romani
autohtoni, evrei pamanteni, din parinti si bunici nas-
cuti in tars si cari isi indeplinisera la noi servicul mi-
litar, nebucurandu-se de nici o protectiune strains.
Intaia aplicare a acestci legi exceptionale s'a facut
dupa cum am vazut, in persoana socialistilor din Iasi,
in frunte cu dr. Russel si Axelrod.

www.dacoromanica.ro
184 I. C. ATANASIII
Dar pe la finele lunci August 1885, in urma unei
manifestatiuni nationaliste In Bucuresti, dupa cere-
rea cominatorie a guvernului Austro-Ungar sunt ex-
pulzati din tara' : Alexandru Ciurcu, director-proprietar
al ziarului L'Independance Roumaine", tatal sau ba-
tranul Nicolae Ciurcu, studentii: George Secasanu,
George Ocasanu, I. Droc-Banciuleseu si I. Corncanu,
toti romani transilvaneni, stabiliti cu multi ani inainte
In tara noastra.
Prin luna Octombrie acelas an, in urma unei pu-
ternice agitatii evreiesti, iscata cu prilejul venirii
in lard a lui Armand Lewy, un prieten al lui C. A.
Rosctti, guvernul expulzeaza pe urmatorii: doctor in
filozofie Gaster (ajuns mai tarziu mare rabin al Lon-
drei), doctor Schwartzfeld, directorul ziarului Frater-
nitatea", doctor Brociner , director al ziarului Buka-
rester Tageblatt", doctor Hans Kraus, redactor la zia-
rul Bukarester Freie Presse", Bettelheim, redactor la
ziarul Bukarester Tageblatt", Rosenfeld, colaborator
la ziarul Vocea Dreptatei", Iulius Schein, redactor la
ziarul Bukarester Freie Presse", Michel Asiel, redac-
tor sef al ziarului Hajoetz", Auerbach, proprietar at
ziarului Fraternita tea". Pe langa acestia au mai fost
expulzati: Armand Lewy, T. Rubin, I. Fior si Iosef
Schwartz. Pentru unii dintre ci decretele de expulzare
au fost pe urma revocate.
* *

In anul 1893 au mai fost expulzati ziaristii: I. Hus-

sar si Carol Schulder dela Adeverul" si Albert Honig-
mann dela ziarul national-liberal Evenimentul" din
Iasi.
Cam in acelas timp au fost expulzati si tipografii
L, Goldschlaeger, Horovitz si S. Berid, din Botosani,
ca pedeapsa pentru ca au tiparit ziarul socialist Pro-
letarul", scos de socialistii din acel ora$ si scris de P.
Zosin, Mihail Nicolau, Iacob Taranu, Sofia Waldmann
din localitate si H. Sanielevici din Bucuresti.
Precum se vede, guverncle faceau un adevarat abuz
din aplicarea acestei legi, lovind fara crutare oameni
cari nu primejduiau cu nimic siguranta Statului si a-
fara de aceasta, in cea mai mare parte nici nu erau
straini.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 185
Dar abuzul intrecea toate marginile, atunci cand
rigorile acestei legi erau transformate inteo unealta
de presiune asupra paturei muncitoare. Dach se
producea un conflict intre Munca si Capital si data
lucratorii din vreo industrie erau nevoiti sa re-
curga la greva care, dupa o jurisprudenta a tribu-
nalului de Covurlui S. II-a, despre care vorbim In
acest studiu, era declarata ca army legala atunci se
alegeau, de catre autoritati, lucratorii greyish straini,
si in 24 de ore erau aruncati peste granita, in scopul
de a intimida pe ceilalti. Evident ca lucratorii, mai ales
cei streini, stiind ce-i asteapta, nu se dedau la nici un
fel de acte excesive; dar ei erau obligati cateo-
data sub sanctiuni severe sa se solidarizeze cu tova-
rash for romani, pusi in greva. Singura for trims impo-
triva sigurantei Statului era aceia de a-si fi incrucisat
bratele, cerand o imbunatatire a soartei lor.
Autoritatile sub toate guvernele mergeau atat
de departe cu acest soi de represalii impotriva lucra-
torilor greyish, ineat nu se opreau nici in amanuntul
Ca de multe on acei streini erau de fapt romani de
origins, veniti la not in 'aril din Basarabia, din Buco-
vina, din Transilvania sau din Macedonia; nici de fap-
tul, ca unii din acei straini se aflau in tam noastra de
vreme indelungata, contribuind cu munca for la pro-
ductiunea tarii; nici de faptul dureros, ca acei lucra-
tori, goniti din tars, lasau aici familiile for filra nici
un ajutor, Fara nici un mijloc de existents.
Abuzul savar:3it cu aplicarea acestei legi, nu putea
lasa indiferenti pe conducatorii partidului muncitori-
lor. Ei au intreprins o viguroasa campanie pentru a-
brogarea legei de expulzare. In congrese, in toate in-
trunirile publice, pe pancartele purtate cu prilejul ma-
nifesatiilor de 1 Mai socialist, conducatorii partidului
cereau abrogarea acestei legi.
Atata insemnatate au dat ei acestei campanii, in-
cat, Inca in Congresul al III-lea din anul 1895, aceasta
chestiune a fost puss la ordinea zilei. La discutiune au
luat parte: C. Dobrogeanu-Gherea, I. Nadej de, G. D.
Pencioiu, A. Bacalbasa, Al. Georgescu, Al. Ionescu, C.
*tefanescu, I. C. Atanasiu, Take Georgescu, E. Fagure.
Al lonescu, cere sa se lase Consiliului latitudinea
de a face aliante electorale cu partide politice burghe-
ze, dar mai cere ca o conditie a aliantei ca acele par-

www.dacoromanica.ro
186 I. C. ATANASITJ

tide sa-si is angajamentul de a abroga legea expulza-

rilor.
Anton Bacalba.gz, propane urmatoarea motiune ca-
re se primeste de Congres: Partidul social-democrat
nu va da nici un sprijin electoral nici unui gartid, care
nu va face agitatie pentru imediata capalare a Votului
Universal si pentru desfiintarealegei expulzarilor".
Dau aci dupil ziarul ,.Lumca Nona" din 3 Mantic
1895 fotografia unui afis al intrunirii publice tinuta de
partidul muncitorilor la Galati in ziva de 5 Martie 1895:

Dominica, 5 Martie partidul so-

cial- democrat tine la ora 2 p. in. o
MARE INTRUNIRE PUBLICA
IN GALATI (Sala Loge! masonice)
La ordinea zile:
VOTUL UNIVERSAL
si

LEGEA EXPULZARILOR
Vor lua cuvintuI: loan Nadelde,
A. Bacalbasa, George Diamandy
si alti orators.
Actiunea pentru abrogarea legii expulzarilor se
punea de conducatorii socialisti pe acelas plan cu cea-
lalta revendicare importanta, aceia a Votului Universal.
De fapt, socialistii stiau prea bine ca statul roman
nu se va putea dispensa ca orice alt stat de altfel
de aceasta arrna pentru a-si pune siguranta la adapost
de uneltirile pe teritoriul salt ale unor streini. Cu a-
ceasta actiune, socialistii urmareau reintrarea guver-
nelor in legalitate. Anume, sa nu se aplice aceasta lege
decat numai streinilor si numai acelor streini, cars in
realitate ar unelti inauntrul tarii in potriva siguran-
tei ei.
Ei ridicau sub aceasta forma -- protestul lor.
nu impotriva aplicarei legii, ci impotriva abuzului ce
se savarsea in aplicarea ei. $i atat de exacta este acea-
sta lamurire a actiunii partidului muncitorilor, incat
atunci cand s'a vazut ca conditiunea abrogarii legii

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 187
expulzarilor ingreuia sau impiedica sistemul carteluri-
lor §i aliantelor electorale cu alte partide, incheiate pe
baza admiterei Votului Universal ci au *ters aceasta
conditiune, in congresul al IV-lea din anul 1897. Carac-
teristic pentru dezinteresarea cu care lucrau-oamenii in
mi§carea socialists, 'pentru deta*area for de mice inte-
res personal si de orice sentiment egoist, este un ama-
nunt in legatura cu atitudinea partidului fata de acea-
sta chestiune a legii expulzarilor. Const. Graur, in bro-
§ura Din istoria socialismului roman" despre care
vom mai vorbi in lucrarea de fata aminte§te ca
acela care, in congresul al IV-lea, a propus sa se re-
nunte la clauza pomenita mai sus, a fost S. Edelstein.
Si, in nota, autorul adauga:
Edelstein renunta la aceasta conditie, pentru ca i se 'A-
rea ca asa cerea interesul partidului. Astfel, el trecea peste in-
teresul sau propriu, caci, dupa norma in vigoare, se stia ex-
pulzabil. A si fost expulzat curand, si din acea expulzare, efec-
tuata in conditii cumplite, i s'a tras si moartea".
In aceasta chestiune mai e de spus ca partidul
muncitorilor nu a actionat numai pe cai politice, im-
potriva legei expulzarilor; el a cautat sa ajute §i in
chip material pe acei cari erau victime a aplicarii
abuzive a acestei legi. Redau aci un apel aparut in zia-
rul Lumea Noua" pentru ajutorarea celor expulzati
*it a familiilor lor:

PENTRU EXPULZATI
Facem apel catre toti prietenii din tars si atre toti oa-
menii buni sa vie cat mai in grabs in ajutorul expulzatilor, a-
runcati peste granita tarii fara nici un capataiu.
Victimele unui guvern reactionar nu vrem sa piara de
foame intr'o lume necunoscuta.
Sa ne grabirn sa ne facem datcrria, trimitand °rick pe a-
dresa d-lui G. I. Taranu, casierul Clubului Muncitorilor din
Bucuresti.
Ar fi o crima din partea noastra daca am sta nepasatori
in fata lacrimilor nenorocitelor victime ale odioasei legi de ex-
pulzare.
Lumea Noug"

www.dacoromanica.ro
188 I. C. ATANASIII
Seria de expulzati la care se refers aceasta publi-
catie '11 cuprindea §i pe S. Edelstein de care pomene§te
citatul de mai sus. *).
Despre imprejurarile in can a fost expulzat Edel-
stein, impreuna cu multi altii va fi vorba intr'un
capitol viitor: cel privitor la reprimarea mi§carii socia-
lisle tarane§ti.. Dar not nu vorbim de toate cazurile
nenumarate! ci darn numai uncle exemple, caci
nu ne-am propus sa facem istoricul legii expulzarilor Si
al aplicarii ei, lucrare ce, de altfel, n'ar fi lipsita de
interes.

") In volumasul Cati-va insi" (Biblioteca Dimineata"),

d. Const. Graur trichina un capitol impresionant vietii si mortii
lui S. Edelstein. Este bine ca autorul curata memoria lui Edel-
stein de legenda de ridicol pe care, pe nedrept, i-o creasers con-
temporanii. D. Graur face acelasi lucru si pentru memoria lui
Nita Piturca, si el unul din.cei cati-va insi".

www.dacoromanica.ro
 CAP. XIV

SOCIALISTII PRIGONITI
0 LUPTA PARLAMENTARA. RASCOALELE DELA 1888
CAZURILE JECU, TEODORU SI CHINEZU

Miscarea socialistii dela not a avut si ea martira-

jul ei.
Au fost arestari, au fost dari in judecata, au fost
expulzari. Un intreg cortegiu de masuri desigur in
afara de lege pentru indiguirea curentului mcreu in
crestere al actiunii socialiste, ale cruel postulate, consi-
derate pe atunci ca subversive, azi in mare parte sunt
realizate si legiferate.
In capitolul Socialismul la Iasi" am vorbit de
masurile de prigonire indreptate in potriva incepato-
rilor miscarii socialiste in Romania: dr. Russel, fratii
Ion si Gheorghe Nadejde, Th. V. Speranta, C. Mille, Al.
A. Badarau si altii. Am pomenit, apoi, de alte prigo-
niri, cand ne-am ocupat de legea expulzarilor.
Gasim lush' in desbaterile parlamentare pe anii
1888 si 1889, rasunetul unei lungi si complcxc serii de
persecutii impotriva socialistilor si a intensei activitati
desfasurate de ei in acea vreme.
Vom da cateva exemple:
In sedinta Camerii dela 12 Martie 1888, V. G. Mor-
tun anunta o interpelare in chestia ilegalitatilor a carei
victims era propagandista socialists Margareta C. Jecu.
sotia ofiterului in activitate C. Jecu:
V. G. MORTUN: Interpelez pe d. ministru al justitiei asupra
violarii articolelor 13 si 15 din constitutiune de catre politaiul
urbei FocSani care, in ziva de 22 Martie stil nou, a calcat do-
miciliul d-nei Jecu si a arestat si maltratat mai multi sateni cari
mergeau la d-na Jecu.

www.dacoromanica.ro
190 I. C. ATANASIII
Dupa 10 zile Mortun protesteaza ca nu i s'a pus
la ordinea zilei nici aceasta interpelare, nici alta inter-
pelare privitoare la plangerea unor sateni.
Aceste interpelari n'au ajuns nici o data sa fie des-
voltate, cu toate staruintele depuse de Mortun, parla-
mentarul tanar, primit cu ostilitate de toata Camera
din cauza ideilor lui socialiste, desi ca persoana se bu-
cura si atunci, ca si in tot restul vielii, de simpatia ge-
nerala.
Bine inteles, Mortun nu se lash intimidat. El in-
sista, isi multiplied protestarile. Se provoaca un inci-
dent, si in sedinta Camerii dela 1 Aprilie 1888 Mortun
se expliea cu o deosebita vigoare:
V. G. MORTUN: Va mirati ca sunt infuriat? Dar bine, cum
s'ar putea sa nu ma infurii, cand vad ca de doua luni cer cu-
vantul, vrand sa vorbesc al eu in unele chestiuni asupra carora
in sa se faca lumina, si vad ca nu am parte, a nu e chip, ca
inchideti vecinic discutiile.
Daunazi, cand am venit cu legea tocmelilor agricole si am
cerut urgenta, ati respins urgenta si ati trimes cercetarea a-
cestei chestiuni la calendele grecesti.
Dar mai incoace. cand cu interpelarea ce am adresat d-lui
ministru al Domeniilor asupra neaplicarii legii dela 27 Fe-
bruarie 1887, a legii de improprietarire, interpelare pe care am
reinoit-o acum trei zile, adresand-o din nou d-lui ministru al
Domeniilor.. priviti, cititi ordinea zilei, ea nu este trecuta la or-
dinea zilei.
...Si apoi vreti dv. sa nu ma infurii, sa stau rece si nemiscat
cand va vau cum catati in toate chipurile sa impiedicati discu-
tarea, dezvelirea chestiunilor cari daca se discutau mai din
vreme 8i daca apoi se luau masuri ca sa se indrepte lucrurile
poate ca rascoalele acestea se impiedicau pe cale pasnica It
fara varsare de singe.
In cursul acestei cuvantari, Mortun e chemat la
ordine, cu incuviintarea Adunarii. El replica:
V. G. MORTUN. Puteti sa ma chemati la ordine cat
va place; aceasta nu ma va impiedica de a spune ade-
varul, on si cand si on si unde.
In sesiunea de toamna Mortun capata tin puternic
sprijin in actiunea lui parlamentara: Sc dizolvase par -
lamcntul. se facusera noui alegeri si de asta data pa-
trunsese in Camera si Ioan Nadejde, ales de colegiul III
Iasi.
In sedinta dela 23 Noembrie a Camerii, Joan Na-
dejde spune intr'o interpelare:
IOAN NADEJDE. D. ministru al justitiei (G. Vernescu) a
facut deosebire; caci pe not ne recunoaste socialisti adevarati,

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA SOCIALISTA 191

dar zice ca mai sunt si alti sociali$ti, pretinsi sau de contra-

bands. Ei bine, chiar adevarati au fost batuti.
Capita §i cu Lupcqou sunt socialisti adevarati si au fost ha-
tuti; $i fund invatatori, d. ministru de Culte (Titu Maiorescu)
a gasit de euviinta sa-i destituie, deli (Bush au acte dela pro-
curor ca n'au fost amestecati in rascoala.
De asemenea ati arestat pe un profesor de aicea, din ju-
detul Ilfov, pe Tinnu, care e socialist adevarat, $i l'ati purtat
legal cot la cot pe ulitele Bucurestiului. De asemenea ati arestat
pe un taran care nu Meuse nici un rau, pe Toader Simion dela
Vasluiu, comuna Ipatele a caruia singura vina a fost ca a adunat
iscalituri pe o petitiune care s'a trimes la minister; l'ati pus in
fiare si l'ati dus la Vasluiu, acolo l'ati tinut pand ce a gatit de
\Tanta si reparat penitenciarul (cad omul e si pietrar sau zi-
dar). De asemenea ati arestat pe Budescu dela Dumesti, pentru
ca aduna isealituri pentru o suplica, in tocmai ca si T. Simion;
l'au trimes si pe acesta la Vasluiu. Ali arestat pe Gheorghe 1110-
Ian dela Borsesti, jud. Vasluiu, pentru ca s'a aflat la el Mun-
citorul" i suplici.
La 24 Noembrie V. G. Mortun revine asupra cazu-
lui invatatorilor Capita si Lupa§cu, cerand ministru-
lui sa arate motivele destituirii lor. Nu obtine raspun-
sul. In schimb, Al. Marghiloman, ministrul lucrarilor
publice, raspunzandu-i lui G. Panu cu privire la cau-
zele cari au pricinuit rascoalele tarane§ti, gase§te pri-
lejul sa fats dcstainuiri... senzationale:
AL. MARGHILOMAN. Cred ca majoritatea si guvernul au
aratat catre d-voastra o condescendenta absoluta. Vain 15sat
toata libertatea sa aruncati asupra armatei asupra adminis-
tratiunei parele cele mai nedrepte. Veti gasi drept, cred, sa le-
gitimam §i not la randul nostru, cari reprezintam autoritatea,
procedarea autoritatii.
D. Panu este acela care a adus ca proba ca mizeria era sin-
gura cauza, notati ca insu-mi am recunoscut puterea ce a-
ceasta mizerie a dat convulsiunei, a adus, zic, ca proba fap-
tul ca si Moldova s'a rasculat intr'un sens absolut agrar. Sun-
teti sigur, d-le Panu, ca Moldova nu este mai mult agitata ca Ro-
mania?
G. PANU. Sunt sigur ca nu.
AL. MARGHILOMAN. Eu nu afirm nimica ce nu pot
dovedi; §iva voi citi indata un document ce va arunca deplin5
lumina asupra starei din Moldova. Moldova este frumantata de
o'propaganda care are capul ei, organizatia ei, cane ei de pro-
paganda. Si. capii acelei misc5ri, cand o parte a Rornaniei era in
foc, agitau; yeti vedea in ce mod!
Ideile d-lui Nadejde ii partizanilor sill, nu am drept sa Je
incriminez; faptele insa ale d-sale, cuvintele d-sale, cu deose-
hire cand se rostesc in Parlament, acelea sunt dreptul meu si
am dreptul sa le judec.
Iata o scrisoare semnata Ion Nildejde, de la 12 Maiu, ti ga-
sita asupra sub-locotenentului Chinezu, care din militar deve-
nise agent de provocatiune in Moldova (citeste).

www.dacoromanica.ro
192 I. C. ATANASIII
Prietene,
Toole reivasele $i cele trei suplici s'au primil cu bine $:
s'au $1 trimis impreunti cu allele la Bucuregi, deci fii pe pace,
cum zic cei de dincolo.
In No. 33 vom pune si calcarile de lege ce ne-afi trimis.
Trirnit azi si legile ce ceri. Cine este M.? Mica le de la Tarnauca,
on Mironescu?
Imi pare bine ca ai trecut Rubiconul, ai sa muncesli mull,
dar simpatia ftiranilor si inteligenfa for are sa -fi alunge din oast
orice pesimism".
Iata ce numeste d. Nadejde agitatiune politica permisa,
d-sa care in sedinta de eri se falea cu fraza urmatoare: nu am
intrebuintat invatatori, pentru ca nu voiam sa-i compromitem";
dar afi intrebuintat militari!
V. G. MORTUN. S'au intrebuintat singuri. (Sgomot).
AL. MARGHILOMAN. Se vede ca va pisca de vreme ce
nu ma lasati sa merg inainte.
D. Nadejde e un om prea cult pentru ca sa nu .tie ce sem-
nificare are in istorie trecerea Rubiconului; stie bine d-sa ca
a trece Rubiconul e a da semnalul razboiului civil; d-voastra
felicitati militarii cari au jurat credinta Constitutiei, legei, stin-
dardului sau, pentru ca au devenit sperjuri si feloni. (Aplauze).
Proba despre felonia for e ca consiliul de resbel, semenii sai,
au fost siliti sa-1 condamnt in un an inchisoare si la degra-
dare.
G. PANU. Sentinta a fost casata, e achitat. (Sgomot).
AL. MARGHILOMAN. Cer iertare Camerei ca sunt silit
prin o intrerupere sa fac o digresiune; d-voastra, d-le Panu, con-
fundati casarea pentru vitiu de forma cu achitarea in fond. In
orice caz, fost-a sau nu, d. Chinezu condainnat de consiliul de
resbel din Iasi? (Sgomot).
VOCI. Da.
AL. MARGHILOMAN. La ce soiu de cooperatiune pof-
teali d-voastra pe acest militar? (Citeste).
Ai sa le bucuri $i mai mult dacer vei afla ca miscarea a
mai inceput in cedeva sale in judeful Dorohoiu. Astfel .1a Bivol
$i la Avrameni, Tanga Darabani, speram in curcind sa use intindri
pe Prut in jos".
Sunt destui moldoveni in Camera ca sa va spuna ce a fost
la Avrameni, la Darabani. Intrebati pe d. Stroici ce agresiune au
facut oamenii din Avrameni cand, cu siluinta, au voit sa libereze
pe arestati din subprefectura! (Citeste) :
Mi$carea s'a inceput apoi la Porrirla, unde au lost stu-
denfii din $coala normalei superioarii si s'au intors enluziasmali,
$i de acolo se va intinde..."
Nu intrebuintati institutori, nu voiti sa-i compromiteti, dar
va adresati la creeri mai fragezi, la studenti, ca mai lesne de
impresionat cu pretinse teorii umanitare; va adresati la firile
mai lesne de scos din locul Tor. (Aplauze). (Citeste) :
La hotarul spre judetul Botosani, Inca a inceput a merge
la &ITN, la Vlasinesci. Toate aceste locuri stau in legliturei cu
lasul, dar'i vom pulea pung cu Dorohoiul, unde s'ar cuveni sa
mai lucreze $i alai, nu numai D -la.
Cat despre deputat pran n'ar fi reiu, etc..."

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 193
D-nii mei, ce gravitate exceptionala avea o propaganda de
felul acesta intre militari, o puteti lesne intelege!
Si stiti care era organizatiunea adoptata? Ganditi ca sub-
locotenentul Chinezu '5i risca numai epoletul sau, si stapan pe
destinatia lui, o juca cum 'i placea? V'ati insela daca ati crede
ca acestea erau procedeurile practicate in Moldova. Locote-
nentul Chinezu in loc sa invete disciplina si teoria pe caprarii
si sergentii din compania lui, dansul transformase in agenti
de propaganda subversive. Nu e sergent, nu e caprar din acea
companie, care sa nu fi avut asupra lui scrieri, ravase, jurnale,
propagatiuni subversive pentru care utilisa putina carte ce o in-
vatase la regiment.
Iata unde e felonia milliard.; pe capul sau, un ofiter poate
dispune; nu trebue insa sa faca uz de ascendentul si cultura lui
pentru a rataci pe niste bieti oameni care-i sunt incredintati
pentru binele for si al patriei, nu abandonati pentru ratacirea
for si minarea societatii. Pentru ce, cu osebire la 12 Maiu, pro-
paganda aceasta era eminamente seditioasa? Pentru ca socie-
tatea, reprezentata prin guvern, cu cateva zile mai inainte, fu-
sese silita sa faca uz de arme, sa recurga la toate rigorile ori-
cat ar fi fort ele de deplorabile, pentru a linisti razvratirea.
Tocmai in aceste momente, soldatii erau indemnati 'la rascoale
in nordul Moldovei! Va las sa judecati d-voastra asupra patrio-
tismului procedeului si desinteresarea faptului. (Aplauze).
Si, d-nii mei, daca asi intoarce interpelatorului modul sau
de discutiune si m'asi agata Wand si de vorbele imprudente pe
cari le-a pronuntat in aceasta Adunare, ce ar zice? Nu este d.
Nadejde care a lasat cads din gura cuvintele urmatoare, ce
poate ca azi regrets, vazand cum se pot rastalmaci?.. Maine
se vor gandi taranii ca sa nu se mai puns in palcuri pentru a
servi drept tints armelor, ci deosebiti unul departe de altul, si
cp cutitul in many ar ataca cand pe proprietar, cand pe pri-
mar...?"
Isi da seama d. Nfidejde de ce poate produce o asemenea
lozinca caza'nd in urechi inculte?.
Puteti vedea d-voastra la ce duce o asemenea propovaduire
intre niste oameni scarbiti de viata de multe on si amariti de
suferinta. In orice caz d-ta care esti, nu profesorul Nadejde,
nu socialistul Nadejde, dar care esti mandatar al tarei, trebuia
sa iei seama la vorbele ce zici! (Aplauze).
Pe drumul ideilor faceti cat doriti propaganda, si e de da-
toria acelora cari se intereseaza de existenta Statului, sa vi le
combats tot pe taramul ideilor, si al proselitismului, insa pe
taramul faptelor si al provocatiunei seditioase sunteti justitiabili
de critica noastra.
In ziva urmatoare, la 25 Noembrie 1888, V. G. Mor-
tun ii raspuncle lui Marghiloman. Extrag:
V. G. MORTUN. Vin acum la chestiunea locotenentului
Chinezu. D-le Marghiloman, aveti aici dosarul d-lui Chinezu?
AL. MARGHILOMAN. Nu.
V. G. MORTUN. Imi pare rau, fiindca asi fi dorit sa ci-
tesc si eu scrisoarea pe care ati citit-o dv. ieri seara.
. 0 scrisoare foarte nevinovata si de loc revolutionara.
Da, d-le Marghiloman, o scrisoare foarte nevinovata si din acea
scrisoare numai dupe tonul cu care ati citit-o, ati putut aduce
13
www.dacoromanica.ro
194 I. C. ATANASIU
argumentele ce le-ati adus. De aceia va rugam adineauri, sa-mi
(tali rnie scrisoarea aceia si sa v'o citesc eu cu glasul parinte-
lui, care citeste scrisoarea copilului sau iubit.
Este insa un cuvant revolutionar in acea scrisoare, un cu-
vant care aminteste vremea Romanilor si de stramosul nostru
Cesar, si care a facut pe d. Marghiloman sa se inspaimante, sa
se cutremure. In adevar, d-sa zicea eri: Cum, d-le Nadejde, d-ta
nu stii ce vrea sa zica trecerea Rubiconului? D-ta nu stii ca
aceasta insemneaza declaratie de razboi civil? Ei bine, d-le
Marghiloman, sa spun si eu ce era Rubiconul.
Puterea lui Cesar venea pans in apa Rubiconului; dincolo
de acest rau era zona neutra, in care nu putea intra nici unul
din triumviri. Cesar se hotiiri a p5si asupra Rornei, zicand :
Alea facia est, §i trecu Rubiconul.
Cum e insa cazul nostru? Porneau oare, d. Nadejde si lo-
cotenentul Chinezu un razboi civil in fruntea rascoalei? Veneau
ei spre Bucuresti? Nu. Rubiconul, in acest caz, nu are nici poate
avea decat urmatorul inteles: Pentru noi, cei din patura culta,
insemna ca, lasand la o parte prejuditiile in cari crestem, pa-
sirn pe calea muncii spre a lumina pe fratii nostri cari zac in in-
tunecime, spre a le arata foloasele ce pot trage din legile cari se
atlas in fiint5, insemna ea incepem a munci pentru desrobirea
for desavarsita; iata ce insemneaza Rubiconul nostru, care nu
e declarare de razboi civil, ci o pacinica si legala nazuinta de
a ajuta pe cel apasat.
Pentru noi trecerea acestei gclrle nu are acelas inteles ca
pentru d-voastra.
Sa vedem acum si propaganda pe care ziceti Ca o facea
locotenentul Chinezu. Ea consta in a spune taranilor urma-
toarele...
G. STROICI. Nu taranilor, ci dorobantilor, soldatilor cu
schimbul.
V. G. MORTUN. Fiti sigur, d-le Stroici, ca nu-i voi uita
si pe soldatii cu schimbul. Propaganda locotenentului Chinezu
consta in aceasta: La 1882 s'a facut legea tocmelilor agricole,
si aceasta lege, in care numai un singur articol, art. 26, este
pentru ocrotirea nevoilor taranesti, articol care spune ca : veri-
cdt ar fi de dator Iciranul la proprietor sau arendas, el e"lobod
de a lucra la ogorul sau Vinerea yi Samba la. Despre acest arti-
col insa nici intr'un judel nu s'a stiut pans mai ieri, nu s'a adus
la indeplinire, fiindca aceasta nu venea la socoteala d-lor pro-
prietari, si ca dovacla despre aceasta e faimoasa intrun ire de
la Iasi, in care proprietarii se stransesera ca sa protesteze in
potriva acestei legi, si venirea for la Bucuresti cu jalba in pro-
tap. Vrea sa zica vina cea mare a locotenentului Chinezu era ca
spunea taranilor ca aveau un drept, acela de a lucra Vinerea
si Sambata pe ogoarele lor; vina lui mai era ca le mai spunea
ca la 27 Februarie 1887 se votase o lege in privinta regularei
art. 5 6 din legea rurala dela 1864, lege care a ramas si dansa
in neaplicare, cad cerea ca toate cererile sa se faca in termen
de 6 luni dela promulgarea legei; taranii trebuiau sa ceara, dar
ei, nefiind instiintati, acel termen insa a trecut, si puteau sa
treaca Inca mii de ani, fara ca ei sa aiba cunostint5 despre
acea lege.
G. STROICI. Cer cuvantul.
V. G. MORTUN. Il veti avea, caci sunteti din majoritate.
Si numai dupa ce noi am inceput sa spunem taranilor, numai

www.dacoromanica.ro
 MI5CAREA SOCIALISTA 195
dupe aceia ei au aflat de ea, si sunt dator sa va aduc aminte
ca in Camera trecutd, am prezentat un proect de lege relativ
la aplicarea art. 26 din legea tocmelilor agricole, ca am terut
urgenta si ca onorata Camera a refuzat-o. Ca am filcut trei in-
terpelari in fiecare din ministrii cari s'au succedat atunci, dar
n'am avut fericirea sa le pot dezvoltff. Ei bine, locotenentul
Chinezu daca a fost invinuit si dat in judecata, este pentruca
dansul avea sub comanda sa soldati, dorobanti cu schimbul,
cari aflase poate de acestea de la consatenii lor... (Intreruperi).
I. RADULESCU. Cer cuvantul, d-le presedinte.
V. G. MORTUN. Il vei avea si d-ta. (Ilaritate). Dar toate
lucrurile spuse dela banca ministeriala sunt minunate. Ni se
impute de ce faceam propaganda prihtre tarani si mai cu seama
in niste momente ca acele de asta yard. Propaganda noastra era
o propaganda de protestare in potriva neaplicarii unei legi,
era o cerere de indreptare impotriva neaplicarii legilor si in-
calcarilor agentilor adrninistrativi; atilt si atata tot. Si daca pro-
paganda am facut-o printre Warn, e ca printre ei trebuia s'o
facem; caci la tine voia d. Marghiloman sa ne adresam? SA ne
adresam la prirnari sau in notari, la calcatoii de legi? Sa ne
adresam la proprietarii sau arendasii cari asupresc si schin-
giuiesc pe tarani?
Noi credem, in materie de libertati politice, ca toate drep-
turile cari se dau unei clase sociale, trebuie sa fie viu simtite
de area patura socials, ele trebue sa fie castigate prin staruinta
ei, iar nu harazite.
Prin urmare, trebuie ca taranul sa-si dea seama de dreptul
sau, trebue ca el sa stie ca este deopotriva cu not toti in fata
Constitutiunei, trebue sa-si cunoasca legile sale si sa ceara sa
fie pedepsiti foarte aspru aceia cari ar calca drepturile lui,
dreptul taranului trebue sa fie tot asa de respectat ca si al nos-
tru. Cand ar veni un notar sau supleant de sub - prefecture sae ne
sparga saltarele si in lipsa sa ne ia hartiile noastre, ce ati zice
oare de un atare lucru? Ei bine, domnilor, astazi in comunele
rurale este destul ca sa afle autoritatea ca In un !gran se gasesc
doud-trei gazete sau scrisori inchise in lada lui, pentru ca sa
vie pe cand el se gaseste la camp sau padure, sa-i sparga usa
on saltarul si sa-i ia junalele din case. Voiti dovada? Sa va
spun despre un fapt petrecut acum de curand; si pentru a va
incredinta nu aveti decat sa intrebati pe procurorul dela Ro-
man. In comuna Icusesti, in vreme ce locuitorul Ion Vasile Za-
haria care fiind ales delegat in alegerea trecuta votase pen-
tru mine si prin urmare isi atrasese urgia stapanirii, era dus
la padure, in lipsa lui, notarul comunei a intrat in case si i-a
luat gazetele din saltar. E o lung de zile de cand acel om a re-
clamat si a alergat pe la procuror, si pan5 astazi, domnilor mi-
nistri, nu s'a facut absolut nimic .pentru satisfacerea lui.
Aci vin la un punct foarte insemnat: Atitudinea noastra in
vremea rascoalei. D. Marghiloman zice ca intrucat priveste ga-
zetele in vremea rascoalei, unele din ele au aruncat untdelemn
peste foc. Desigur ca gazeta Muncitorul" n'a fost din aceste si
nu zic aceasta ca sa arunc vina pe spinarea altora, dar constat
un fapt. Noi am pastrat dela inceput pans la urma aceiasi ati-
tudine care am avut-o eu aci in Camera; am luptat cat am pu-
tut ca aceste rascoale sa nu se intinda; si daca voiti dovezi,
mergeti in Beresti, in judetul Bacau, la Buhusi, in judetul Neamt
si la Pildesti, la Carligi, la Boge§ti in jud. Roman, si intrebati

www.dacoromanica.ro
196 I. C. ATANASIU
de ce acei tarani nu s'au rasculat. Si cu totii va vor spune ca
numai staruintele si sfaturile noastre i-au indepartat de ras-
could. Uitati ca noi am fost impotriva oricarei agitatiuni revo-
lutionare, nu numai in vremea rilscoalei dar intotdeauna; a-
tunci and cu venirea regelui la Iasi, and d-nii din opozitin
units 1-au fluerat, noi am fost aceia care cu riscul de a fi bat-
jocoriti si.taxati de oameni vanduti guvernului de atunci, am
iesit in strada si am impartit un manifest catre popor, prin care
ziceam ca poporul sa stea la locul lui si sa-si caute de calicia
si nevoia lui, sa nu se ainestece in certurile boerilor, care se
ridica unii impotriva altora numai ca sa pue mina pe bugetul
statului, numai pentru ciolan si putere. Noi vecinic am spus acest
lucru; acest lucru 1-am spus si in ziva de 14 Martie cand cu
rascoala din piata Teatrului; ziceam atunci muncitorilor: Ce
cautati voi inuncitori aici, voiti rasturnarea colectivistilor? Dar
are sa vie alts colectivitate care poate va va face mai rau; si
ati venit d-voastra de ati impuscat sute de tarani. Singurul Iu-
cru ce au muncitorii de facut, le zic acuma ca si atuncea, este
Ca muncitorii sa se alcatuiasca in partid deosebit de partidele
stapanilor, de partidele boeresti si de a cauta pe cane legate in-
deplinirea drepturilor tor.
Si imi aduc aminte domnilor, de cele ce s'au mai spus a-
tunci pe socoteala mea; o gazeta boereasca zicea chiar ca eram
spion politienesc, pentruca indrazneam sa merg si sa-mi spun
parerea mea asa cum o simteam. Da domnilor, ma taxau de
spion politienesc, domnilor, aceia care se indignau in Camera
trecuta cand cei din majoritate le spuneau ca stint vanduti ru-
tilor, vanduti stralnilor si pe de alts parte pe mine ma invi-
nuiau ci sunt spion politienesc.
Nu credeti ca voi sa fac fraze sau caut sa atrag aplauzele
d-voastra; caci pentru mine aplauzele si aprobarile clasei culte
sunt injurii. Atunci cand le-asi capata, asta mi-ar dovedi ca
am iesit din drumul meu. Dimpotriva, atunci cand boerimea va
fi mai amarata, si mai indarjita impotriva ziselor mele, atunci
cand murmurele si intreruperile ei vor fi mai dese, atunci ma
voi socoti mai aplaudat, caci prin aceasta imi yeti dovedi ca
loviturile mele au patruns adanc st ca ele v5 dor si va ustura.
(Aplauze, ilaritate).
Domnilor, sunt dator sa constat ea aceste aplauze nimni
pot fi aduce mie, ci dcsteptaciunii d-voastra care a putut pri-
cepe zisele mele. D. Marghiloman nu voi sa zic un cuvant
neparlamentar, caci poate asi fi silit sa-1 retrag nu voi sa
zic falWicand, ci alterdnd textul d-lui Nadejde, d-sa a zis ca. d.
Nadejde vine si ne ameninta cu o lozinca de crime si faptuiri
negre, faptuite individual. Acest lucru nu 1-a spus d. Nadejde;
d-sa a spus ceeace va spun si eu ca am auzit zicand unii IA-
rani, atunci cand vorbeau de infrangerea rascoalei prin arme,
ea nu vom fi nebuni sa iesim cete intregi la camp, ci vom
cauta sa lucram la intuneric"; si daca yeti cere dovezi, va voi
aduce oameni; nu aveti decat sa faceti anchet5.
0 VOCE. Cum i-ati sfatuit.
V. G. MORTUN. I-am sfatuit asa cum nu i-ati fi sfatuit
d-voastra, d-le Miclescu, deputat al colegiului tariinesc din Te-
cuci; ne-am facut datoria, cum nu ti-ai facut-o d-ta; le-am spus
sa stea linistiti si sa-st trimita deputati cari sa fie aparatorii
tor, iar nu aparatorii clasei stapanitoare; iata ce le-am spus. Lo-
zinca n'a fost data din partea noastra, noi constatam un rau si

www.dacoromanica.ro
 MIWAREA SOCIALIST A 197
venim sa-1 spunem d-voastra, bancei ministeriale, intregului
Parlament roman, pentruca trebue sa luati masuri ca spiritele
sa se linisteasca, ranile sa se vindece, jafurile si impilarile sa
inceteze, si sa nu se intample acele nenorociri care se intampla
in Irlanda; si mai cu seamy pentruca noi suntem un popor mic
intre doua state mari puternice si hraparete, si nu voesc ca in
tara sa se intemeieze un focar de rascoale, can sa slujeasca de
prilej pajurei austriace sau vulturului rusesc de a se amesteca
in trebile noastre; noi suntem patrioti tot cat si d-voastra, si
noi ne iubim tam, deli nu avem vecinic in burg cuvantul de
patriotism, deli nu facet fraze soviniste pompoase si sforai-
toare de buna noastra Romanie.
Intrueat priveste amenintarea ce aveti aerul a ne face, va
raspundem ca nu ne temem de nici o amenintare, pentruca noi
dela inceput, cand am prins a lupta, am stiut ca nu ne asteapta
drumuri asternute cu roze, nici laude, ci batjocuri, invinuiri
vrajmase si uri puternice.
Azi ne aruncati manusa? Fie. Noi o ridicam dar o ridicam
asa cum ne-ati aruncat-o, o ridicam manjita in tina calomniei
si in sangele taranului.
Din aceste discutiuni, constatam deci ca a fost si
cazul Chinezu. Adaugam aid amanuntul ca, deci achi-
tat de instantele judiciare, locotenentul Chinezu a fost
silit sa paraseasca armata. El a facut medicina; imbra-
tisand si publicistica. si dupa ce a dezvoltat o frumoa-
sa activitate ca medic al taranilor in Elvetia si in
Romania dupa ce a colaborat in chip stralucit la
Lumea Nona" intai si la Viata Romaneasca" in cele
din urma, Chinezu, trecut o data cu toti generosii"
la liherali, s'a distins ca medic primar si ca prefect al
judetului Roman. *)
Dar concomitcnt en cazul Chinezu se producca si
cazul D. A. Teodoru.
In sedinta dela 17 Ianuarie 1889 a Camerii, Than
Nadejde interpeleaza:

*) Au trecut ani si decenii de cand Marghiloman, de pe

banca ministeriale, a adus locotenentului Nicolaie Chinezu acele
strivitoare acuzatii de felonie". In interval, multe s'au schim-
bat si s'au intors. In Adeverul" dela 22 Februarie 1898, Const.
Graur avand prilejul sa aminteasca intreaga chestiune (in arti-
colul Condamnati politici si delicventi ordinari"), face urma-
toarea judicioasa reflectiune:
In treacal este de observaf si o mica ironie a Istoriei: d.
Chinezu era prefect liberal, deci cel mai autenlic stain at or-
dinii, tocmai in momentul eland Marghiloman, ostracizat ca
tradalor, ar fi fost incontat dacci, de pilda, sperjural" si fe-
tonal" Chinezu i-ar fi dal o mcina de ajator in alegeri sau in
alto manifestare politica. Ale politicii valuri!"

www.dacoromanica.ro
198 I. C. ATANASIU
I. NADEJDE. Interpelez pe d. ministru de interne si de
justitie in privinta calcarilor de lege ce si-a permis politia, par-
chetul si prefectul de Bacau, arestand si batand pe taranii ce
veneau la Teodor A. D. pentru a se sfatui in privinta mijloace-
lor legate de a capita pamant si a scapa de abuzurile si apasa-
rile zilnice faptuite de slujbasi si proprietari.
Dupa cateva zile Nadejde e silit sa-si reinoiasca in-
terpelarea in chestia Teodoru. S'au produs noui acts
arbitrare, intre cari si arestarca unui anume Petrc
Crciciurz. Iar in sedinta dela 24 Ianuarie deputatul de
Bacau Ernest Sturdza is ofensiva, interpeland guver-
nul pentru a core masuri de represiune in potriva so-
cialintilor.
Din lungul discurs al lui Sturdza, citez:
ERNEST STURDZA. In judetul Bacau sunt profesori si
in special a fost un profesor de gimnaziu care acum mi se pare
ca d. ministru al instructiei publice a ordonat sa fie suspendat,
D. Teodoru, care facea mai mult deck propaganda socialists.
Acest domn aduna in fiecare Duminica un numar insemnat de
tarani, sub pretext de a le face petitiuni catre minister sau ea-
tre administratiunea din Back]. Va intreb, d-lor, ce rol avea d.
Teodoru, profesor de limba franceza, notati bine, la ginina-
ziul din Back', de a confectiona niste asemenea petitiuni?
Dar d. Teodoru le citeste Muncitorul" si Drepturile 0-
mului".
... Pe fangs profesorul Teodoru din Bacau e un preot care
in acelasi timp e invatator satesc in acelas judet, anume preotul
Constantin Stefano, dela comuna Rosu, judetul Back]. Acest
preot pe care sunt sigur ca-1 cunoaste d. Nadejde, in loc ca in
toate Duminicile sa faca sfanta leturghie, precum prescriu Ca-
noanele bisericesti, atald pe sateni cu fel de fel de discursuri in
sensul acel ce am avut onoarea a va spune.
... Mai e apoi un diacon, anume Manea, din Back/. care
face asemenea propagande socialiste nepermise.
Theodor Rosetti, primul-ministru, s'a grabit sa
raspundii, amenintand cu masuri severe in potriva tur-
buratorilor ordinii. El n'a fost in stare sa vada in
tot cazul n'a marturisit niciodata ca adevaratii turbu-
ratori ai ordinii erau sub-alternii de pe diferitele trepte
ale ierarhiei administratiVe, cari calcatt legile §i ingra-
madeau brutalitati poste brutalitati.
Joan Nadejde si V. G. Mortun au mai anuntat zeci
de interpclari, dintre care au putut desvolta Area pa-
tine, cu privirc la prigonirca socialik;tilor si a lucrato-
rilor si taranilor cari veneau in contact cu ci. Spatial
nu ne permite sa specificam accle interpelari. De alt-
fel, se aseamana toate intre cle: intruniri intcrzise, ha
la Roman, ha In Vas lui, ha in Braila; tarani arestati

www.dacoromanica.ro
 MICAREA SOCiALISTA 199
pentru ca au calcat pragul unui militant socialist si, in
arest, maltratati; apoi un caz, in adeviir non: mai multi
tarani, veniti la Camera ca sa asculte pe oratorii socia-
listi, au fost scosi din tribuna pubhca si arestati pentru
delictul acesta trebue s'o renetam, ca sa stie citito-
rul ca nu e o confuzie de stil, ci lucru lamurit: ares-
tali pentru ca au vrut sa asculte, din tribuna publics a
Camerii, pe oratorii socialisti... Faptul, adus apoi la
cunostinta parlamcntului printr'o interpclare a lui
loan Nadej de, a ramas, fireste, fares nici o sanctiune...
De ce razboiul acesta de fiecare clips pc care gu-
vernul 11 ducea in potriva socializ;tilor? Lucrul e cu a-
tat mai curios cu cat scful real al guvernului, P. P.
Carp, spusese in sedinta Camerii dela 16 Martie 1888:
Domnilor, sunt conservator, dar sunt conser-
vator de aceia can nu se tern de nici una din libertii-
tile noastre publice si constitutionale, si cari doresc cc.
Coate sa reimcinii in picioare.
Fapt c ca guvernul era speriat de miscarca soda-
lists, nericolul ii parea imincnt 5i dorea din toata ini-
ma s'o starpeasca. Insasi primirea facutil celor doi de-
putati socialisti Mortun si Nadejde o dovedeste
pe dcplin.
Desi erau numai doi insi, siliti la eforturi extraor-
dinare ca sa-si faces datoria, toti oratorii, in discursu-
rile lor, se refercau la vorbele si la faptele lor, de cele
mai multe on rastalmacite si falsificate. E destul sa
spunem, de pilda, ca Mortun s'a vazut silit sa se apere
in potriva acuzatii ea propaga... separatismul! Astfel,
din discursul rostit de Mortun la 1 Aprilie 1888, citam:
V. G. MORTUN. D. presedinte (vice-presedintele Camerii,
Andrei Vizanti) a gasit de cuviinfa sa spuna ca eu imping la
ura pe munteni in potriva moldovenilor, ca arunc vrajba in-
tre doua natii surori, surori gemene (zgomot, intreruperi).
Dar oare e logic ceeace spune d. presedinte?
Cum, en. socialist, care stint pentru infralirea tuturor popoa-
relor, asi fi pentru invrajbirea, pentru dezbinarea provinciilor
romane? Aceasta e un non-sens la care nu ma asteptam si care
m'a surprins.
Eu am spus ca fad ca de cite on se intampla o miscare ta-
raneasca sau vre-o rascoala in partea Munteniei, aduceti trupe
din Moldova, si cand se intampla in Moldova, trimiteti regi-
mente din Muntenia. D. Nenitescu imi aminteste un exemplu:
cand cu rascoala separatists din Iasi, s'au adus la Iasi soldati
munteni.
Zisele mele stint intemeiate pe fapte petrecute, indeplinite,
si in acest caz, daces poate fi cineva invinovatit ca sadeste ura
intre moldoveni si munteni ,apoi santefi tocmai dv.

www.dacoromanica.ro
200 I. C. ATANASIII
In sedinta dela 17 Ianuaric 1889 socialistii Nadej de
si Mortun sunt acuzati ca nu-si pun in acord principi-
lie cu viata: la via celui dintai si pe mosia celui de al
doilea, oamenii sunt mull mai exploatati decat in in-
treprinderile similare ale altora.
Mortun raspunde. In ce priveste exploatarea dept
mosia lui, primeste sa fie intrebati taranii. Via lui Na-
dejde nu merita discutie: sunt trei pogoane, pe care
le stapaneste in tovarasie cu fratele sau Gheorghe. Dar
.cu acest prilej Mortun face o declaratie impresionanta..
cu privirc la averea lui proprie:
V. G. MORTUN.Din averea ramasii dela parintele
meu, nu iau pentru mine dead numai ceia ce-mi tre-
buie pentru intrefinerea mea; prisosinta merge in ga-
zete, in brosuri, in propaganda.
Declaratia a impresionat, pentru ea era adevaratii,
si toata lumea o stia. Dar Mortun ar fi putut sa spuic
ca mai facea si sacrificii de ordin pur cultural: de pil-
da, tot pe vremca aceea el cditase poesiile lui Emines-
cu lucru care pe atunci nu implica nici o posibili-
tate de castig, ci paguba absolut sigura.
Cat de pornit era parlamentul in potriva socialis-
tilor se vede Lgi din invalidarea lui Mortun ca ales al
colegiului VIII de Roman, invalidare rcpctata apoi si in
persoana lui Lascar Veniamin, ales de acelas colegiu.
Astazi, din citirca desbaterilor, se vcde clar si precis
cii, in ambcle cazuri, invalidarea s'a facut in chipul
eel mai arbitrar: dosarul nu prezinta nici un fapt care
s'o justifice, absolut nici unul! Pornirea era insa atat de
grozava, in cat Mortun a putut sa afirme de doua on
dela tribuna Camerii, ca guvernul pregateste o lege
de exceptic, contra socialismului, si guvernul n'a des-
mintit. Se facuse un fel de acord al partidelor. In a- .

ceasta privinta Mortun spune, in scdinta dela 14 Ia-

nuaric 1889:
V. G. MORTUN. Constat ca dezbinarea care se iscase In-
tre dx., in zilcle trecute, intre dv. majoritate 5i rninoritate, dez-
binare care a mers pima la invinuiri de tr5dare, pand la vorbe
grele, s a slftr5it 51 ca dv. v'ati infriitit 5i potolit ca prin far-
mec, de indard ce-a Post vorba de a se ataca socialistii 5i socia-
lismul.
Iar Mihail Kogalniceanu da Camerii aceasta in-
formatie precisa:
M. KOGALNICEANU. --- De o bucata de vreme

www.dacoromanica.ro
 MISOAREA SOCIALISTA 201
ste vacanta prefectura de Roman fi stcl vacantei !Ana se
va gasi un prefect a poigne care sei puie o stavila cres
ierii socialistilor.
Si nimeni nu se simte in drept sa desminta aceasta
informatiune nimeni nu se credo dator sa proteste-
ze. Spiritele sant atat de incalzite, in cat, cloud zilc
mai tarziu, in scdinta dela 16 Ianuarie 1889, Sandu
Rilscanu, celebrul elector-sef de bands, in potriva ca-
ruia Mortun si Nadej de interpelau in fiecare zi, face
dela tribuna, pe un ton emotionant si solemn urma-
toarea declaratic de razboiu:
SANDU RASCANU. Eu d-lor, deli stint pus pe
lista socialists, dupci cum mi-a spas d. Kogalniceanu,
.ca sa fiu eel dintdi spdnzurat, mi se pare ca inainte de
a fi eu spdnzurat de d-lor, eu ii voiu spdnzura pe d-lor.
Kogalniccanu va fi glumit. Dar Sandu Rascanu nu
exagera prea mult cand promitea spanzuratoarea. In
sedinta dela 7 Ianuarie, loan Nadej de interpelase toc-
mai, pentru a treia oars, in privinta brutalitatilor dela
Sabaoani. Acolo, de patru on in sir, taranii, suportand
teroarea deslantuita contra lor, an ales un consiliu co-
munal socialist, mereu dizolvat; acum alegerea urma
sa se fats pentru a cincea oars, si teroarea se deslantuia
pentru a cincea oars asupra taranilor din Sabaoani. Si
pe cand Nadejde vorbea, documcntand cele spuse cu
numele victimelor, a fost intrerupt, ironic, de dare
marele jurisconsult D. Alexandresco, dela Iasi: pasa-
mite, populatia dela Sabaoani e de origins maghiara.
Nadej de i-a replicat cu toata gravitatea:
Cand erau la Plevna, erau romani; acuma se
vede ca sunt unguri.
Dar nu vom mai insista asupra prigonirilor din
aceasta serie, manifestate chiar in parlament sau a-
duse 1a cunostinta publica pe calea parlamentului.
Vom mai da un singur amanunt cu privire la cazul
Jecu, pomcnit mai sus. Va interesa, poatc, amanuntul
ca autoritatile militare i-au cerut ofiterului C. Jecu
astamperc" solia, sau, dach nu poate, SA' divor-
leze. Jecu a fost silit sa paraseasca armata. Ambii soti
au intrat la ,Adeverul", chemati fiind de A. V. Beldi-
man directorul de atunci, si Joan N. Roman, primul-
redactor *) .
) Vezi articolul lui C. Jecu in volumul jubilar al Adev6-
rului" (25 ani de acliune: 1888 1913) pag. 82.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XV

STEAGUL ROSU IN FATA JUSTITIEI

Acum pun sub ochii cititorului o alts serie de pri-
goniri in potriva socialistilor.
In luna Julie 1893 izbucnete la Galati greva lu-
cratorilor brutari, despre care am vorbit inteun capitol
precedent, o greva admirabil desfasurata 9i foarte bine
condusii. Am aratat ca autoritatile au cautat sa o stran-
guleze prin anumite masuri brutale.
Despre uncle din acele masuri am vorbit in capito-
lul citat. Aci voi aminti nrocesul steagului row.
Reproduc un articol ce am publicat asupra acestor
intamplari, in ziarul Lumea Nour din 14 Aprilie
1895.
STEAGUL ROS ESTE SEDITIOS 7
Acum ca e vorba din nou de manifestatiuni oprite lard drept,
de noui calcari de constitutie, credem ca e bine sa punem in
vederea guvernului ca mai sant si judecatori in Cara roma-
neasca, cari pot zdrobi hotaririle for nedrepte si palmui obra-
zele lot- groase.
STEAGUL ROS INAINTEA TRIBUNALELOR
In ziva de 19 Ianuarie a. c., tribunalul de Covurlui Sectia II,
a dat o sentinta, care pentru not social-democratii e de mare
insemnatate. Tribunulul a constatat si slabilil cloud lucruri: 1)
ca greva este o arms legalii de lupin' a muncitorilor in potriva
patronilor, ca ea nu constilue o rebeliune, o revolts sau o sediti-
une si ca nu a impiedicalii prin nici un text de lege si 2) cif
steagul rosu, steagal parlidei muncitorilor nu este un semn
de rdsvrcitire, nu este o emblemd sedifioa.sei care sei indemne la
riiscoalo, prin urmare nu e cuprins in art. 180 din coda! penal
si ca atare nu Poole [i impiedicata arborarea acestui steag.
Pentru intaia data chestiunea arborarei steagului rosu in Ro-
mania vine in discutiunea instantelor judecAtoresti si din acea-
sta lupta el a esit triumfator cu toate presiunile venite din sfe-
rele inalte guvernamentale. In Galati i-a fost dat steagului row
sa primeasca botezul de singe. Prin aceasta victorie el a do-
bandit dreptul de cetatenie in Ora romaneasca.

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA SOCIALISTIC 203
GREVA BRUTARILOR DIN GALATI
Dar, pentru o mai bung pricepere a chestiunei, sa fac un
scurt istoric al acestui insemnat proces:
In Iu lie, anul 1893, izbucne5te in Galati greva brutarilor
atilt de cunoscutil prin barbatia cu care a fost sustinuta de
muncitori 5i prin persecutiunile de tot soiul, a caror victime
au fost acestia. Nici un mijloc, oricat de imfam ar fi fost el,
nu a fost crutat de administratia de atunci alcatuita din poli-
taiul de irista memorie I. Grecescu 5i nepriceputul prefect
Sutzo, sustinuti $i de parchet, pentru a inalm5i greva, dandu-i
pe bietii lucratori brutari iard5i prada nesatio5ilor for patroni.
Band, torturi, arestari ilegale, procese inscenate, expulzari in
massa, dela nici o infamie nu s'au dat inapoi. Toate au fost su-
ferite de grevi5ti cu o lini5te 5i o resemnare care dovedea 5i
dorinta nemarginita de a ca5tiga o cat de mica imbunatatire a
soartei for cu jertfele cele mai marl. La ducerea luptei for a
contribuit in mare parte Si clubul muncitorilor din localitate,
care a organizat cat se poate mai bine rezistenta; le-a pus la
dispozite sala clubului, i-a sustinut si cu bani si cu sfaturi 5i
se interpunea totdeauna intre persecutiunile administratiunei
5i parchetului 5i grevi5ti. Aceasta nu o putea erta administra-
tia. Convinsa ea va sfarima greva indata ce va zdrobi punctul
ei de reazam, clubul muncitorilor, i5i indrepta loviturile con-
tra acestuia.
In tot timpul grevei, clubul s'a declarat in permanents si ca
sa se tie acest lucru a uzat de un mijloc, pe care-1 intrebuinta
de ani de zile, cand voia sa arate ca clubul e deschis, a arborat
pe balconul clubului steagul ro5u.

POLITIA El STEAGUL ROSU

Sunt uncle animale carora se zice ca le escita cumplit nervii,
vederea culoarei ro5ii. Din aceasta speta zoologica, probabil,
faceau parte politaiul Grecescu 5i demnul sail superior prefec-
tul Sutzo.
Acesta din urma face o somatic c5tre Comitetul executiv al
clubului prin care-i ordona sa ridice drapelul ro5u.
Acosta, prin secretarul s5u Gh. N. Darie, raspunde cii pentru
motivul ca nu e nici un text de lege care sa opreasca arborarea
steagului ro5u 5i pentru ca nu aduce nici o turburare sigurantei
publice, refuza a-I ridica. Acest raspuns a turbot administratia
locals. Atata indrazneala din partea unor mojici de lucratori!
Peste cloud zile, pe cand grevi5tii erau la club 5i ascultau in
cea mai mare lini5te povetele ce le dau prietenul Filotti 51 sub-
scrisul, de odata se aude un sgomot teribil de pa5i, zanganit de
sabii, zurn5it de pinteni 5i ca un turbat infra' in localul clubu-
lui politaiul Grecescu Inconjurat si urmat de un numar de peste
30 de comisari, sub-comisari, ofiteri de gardi5ti i gardi5ti 5i
ne someaza intr'un chip provocator sa ridicam imediat steagul
dela balcon. Natural ca in chip foarte lini5tit fiindcd voiain
cu twice pret a evita tin scandal pe care acest onorabil poll-
tai cauta sa-1 provoace, dar foarte energic am raspuns ca nu
ne opunein la ridicarea steagului dar ca not refuzam a o face.
Atunci ordona unui comisar, care se duce 5i smulge steagul de
pe halcon; dupa care isprava nobilul politaiu dreseazil imediat

www.dacoromanica.ro
204 I. C. ATANASIU
un proces-verbal de constatarea delictului prevazut si pedepsit
de art. 180 codicele penal' si dispune trimiterea lui Filotti, Da-
rie, Reni si a men inaintea Tribunalului, evident prin interme-
diul parchetului. Pentru acest abuz de putere faptuit de politai,
I-am dat si not in judecata Tribunalului, dar despre aceasta voi
vorbi in alt articol.

SOCIALIST!! DAT' IN JUDECATA

Care era in definitiv vina noastra, pentru care procurorul

complice, in acest caz, cu politaiul Grecescu, cerea dela tribu-
nal aplicarea rigorilor legei? Ca am arborat un drapel rosu in
localul unde se adunau si se consfatuiau lucratorii grevisti.
Spre a ne putea condamna, tribunalul trebuia sa rezolve doua
chestiuni. Intaia, daca greva este o rebeliune,. o rascoala, o se-
ditiune sau nu. Si a doua chestiune, daca prin arborarea stea-
gului rosu indemnam la greva. La ambele aceste chestiuni tri-
bunalul, in urma lamuririlor ce am dat in apararea. noastra, a
raspuns negativ. Pena sa ajungem aci, am avut foarte molt de
luptat. Nu au fast mai putin de 12 infatisari si procesul a durat
numai inaintea tribunalului un an si jumatate. Nici nu se putea
altfel cand se faceau tot felul de sicane din partea administra-
tiei cu Indeplinirea actelor de procedura. Asa bundoara, s'a
inapoiat de politia de Craiova citatiunea lui Grecescu, cu men-
tiunea ca o astfel de persoand nu este cunoscuta in acel oral
si culmea scandalului I. Grecescu era politaiu al Craio-
vei si Inca cu o reputatiune foarte intinsa.
5'acum, cand o instanta judecatoreasca a consfintit dreptul la
greva al lucratorilor, recunoscfmd ca e unica arms legala de
lupta a muncitorilor in contra spoliatorilor for si a mai recu-
noscut ca steagul row nu e prin sine insusi o emblema sediti-
oasa, speram ca administratia si cuconul Lascar vor lua aminte
inainte de a faptui noui abuzuri de putere de acest soiu.
L C. Atanasiu
Deci ilegalitatea si brutalitatea administrative au
fostinutile. Actiunea publica deschisa de Parchetul de
Covutlui in potriva lor: Zamfir Filotti, I. C. Atanasiu, a-
vocati, Ton Reni si G. N. Darie muneitori, pentru de-
lictul prevazut si pedepsit de art. 180 c. p. arborare
de cmblcme seditioase s'a terminat prin achitarea
inculpatilor.
Cred necesar sa transcriu aci sentinta corectiona-
la No. 48 din 19 Ianuarie 1895 a Tribunalului Covur-
lui Sectia II-a.

www.dacoromanica.ro
 MI*CAREA SOCIALISTA 205
No. 245 Proces-Verbal.
No. 48. Sentinta Corectionala.
R OMANIA
TRIBUNALUL JUD. COVURLUI S. II.
Presedintia D-Iui Gr. I. Alexandrescu, Presedinte
N. C. Draganescu, Membru
Gh. V. I3uzdugan, Sup leant
I. Stamate, Procuror de Sectie.
Audienta din 19 Ianuarie 1895.
Tribunalul deliberand,
Avand in vedere rechisitorul No. 150/93 a D-lui Prim Procu-
ror prin care trimite in judecata acestui Tribunal pe Zamfir
Filotti, I. C. Atanasiu, I. Reni 5i G. N. Darie, inculpandu-i pentru
delictul pedepsit de art. 180 c. p.
Avand in vedere ca din actele aflate in dosarul causei 5i
din depunerile martorilor ascultati in tot cursul instructiunii
precum 5i din interogatoriul inculpatilor, resulta ca la Clubul
Muncitorilor se arbora drapelul ros de aproape doi ani in ur-
ma; ca acest drapel era un semn ca Clubul este deschis si mein-
brii se pot aduna; ca membrii clubului. an esit cu drapelul ros
pe strada in 1 Maiu 5i an manifestat fara ca politia sa-i oprea-
sca; ca in tot timpul grevei brutarilor, Clubul fiind deschis,
drapelul ros a stat in ceardacul clubului; ca chiar daca parte
dintre grevisti se duceau la club in timpul grevei, acolo nu s'au
tinut discursuri de catre inculpati, indemnand pe grevisti la ne-
supunere 5i turburarea linistei publice; ca D-1 Prefect al jude-
tului in ziva de 5 Iu lie a facut cunoscut comitetului Clubului
prin adresa No. 5139 ca sa ridice steagul ros pe motiv ca acel
steag reprezinta idei revolutionare, iar in ziva de 6 Iu lie poll-
taiul Grecescu, introducandu-se in club, a ridicat cu forta acel
steag, dresand un proces-verbal prin care se constata faptul
5i se afirma ca inculpatii au indemnat pe grevisti la rasvratire
5i la neascultarea regulamentelor politienesti.
Avand in vedere ca pentru ca un fapt sa cada in prevede-
rile art. 180 c. p. se cere urinatoarele elemente:
1) Intentiunea delictoasa adica 5tiinta; 2) Ridicarea, vin-
derea sau raspandirea in orice chip de steaguri sau alto insem-
nuri de natura a propaga rebeliunea sau a turbura pacea pu-
blics. In specie intentiunea delictoasa a inculpatilor nu resulta,
pentru ca din depunerile martorilor resulta in mod neindoios
ca stindardul ros dela. Clubul Muncitarilor era arborat timp a-
proape de doi ani inainte de greva brutarilor 5i era numai un
semn pentru a sti ca clubul este deschis; de asemenea intentiu-
nea frauduloasa nu se poate deduce din faptul ca D-1 Prefect
cu o zi inainte de ridicarea steagului de catre Politaiu la 5 Iu-
lie 1893 ar fi incunostiintat pe comitetul Clubului ca sa ridice
acel steag, iar comitetul s'a opus, pentru ca din termenii acestei
adrese resulta ca stindardul ros fiind semnul revolutiei apoi
prin acPasta se tinde la turburarea lini5tei publice. Un stin-
dard singur, indiferent de culoarea care o poarta, nu este nici
un seminal 5i nici nu se poate inchipui cum ridicarea unui ast-

www.dacoromanica.ro
206 I. C. ATANASIII
fel de stindard putea in mod spontaneu sä provoace fard alte pre-
g5tiri o reheliuhe sau o turburare a ordinei publice, de aseme-
nea nu este cunoscut si nici se dovedeste de acusare ca coloa-
rea rosie a stindardului ar fi fost proibita printr'o lege sau re-
g,ulament ci din potriva, politia intotdeauna a permis timp de
doi ani, membrilor Clubului muncitorilor a ridica un astfel de
stindard si a se preumbla cu dansul pe ulite, fdra ca acest fapt
sa fi produs vreodata rebeliuni sau turburare a ordinei publice.
Avand in vedere ca lipseste al treilea element al delictului
de natura a propaga rebeliunea sau turhura pacea publics ";
din instructiunea fricutri nu se stabileste ca greva brutarilor a
fost facutd din causa c5 membrii grevei au fost indemnati si
sfatuiti de inculpati ca sd faca greva si turburdri de ordine pu-
blics si ca stindardul ros ar fi fost semnalul acestei rebeliuni,
ridicat numai in acest scop si pentru aceasta causa. Afirmarile
din procesul-verbal al D-lui Politaiu cum ca inculpatii au tinut
discursuri cari indemnau pe brutari la grevii, deasemenea nu
s'a putut stabili cu probe in fata Tribunalului ci din potriva s'a
stabilit ca la Clubul muncitorilor a fost liniste si nu au tinut
discursuri.
Astfel fiind, faptul imputat inculpatilor, neintrunind in
drept elementele delictului prevazut de art. 180 c. p., urmeazd
a fi achitati.
Pentru aceste motive
In neunire cu D-1 Procuror
In virtutea legei
HOTARASTE:
Disjunctioneaza actiunile publice privitoare pe Zamfir
holy I. C. Atanasiu, Gh. N. Darie si Ion Reni pentru faptul pre-
vazut de art. 180 c. p. si I. Grecescu pentru abus de putere
junctionate prin jurnalul No. 3619/93;
In ce priveste pe I. Grecescu
Tribunalul isi declind competinta de a judeca actiunea pu-
blic5 privitoare pe inculpatul I. Grecescu pentru abus de pu-
tere.
Respinge incidentul de incompetinta ridicat de inculpatul
Z. Filoti de a fi trimisi inaintea Curtei cu Jurati.
Achita pe inculpatii Z. Filoti, I. C. Atanasiu, Gh. N. Darie
si Ion Reni de faptul ce li se imputd.
Respinge cererea de despagubiri civile ceruta de I. C. Ata-
nasiu.
Dispenseaz5 pe martori de amenda la care sunt condam-
nati prin jurnalul No. 535/93.
Cu opositie pentru I. Grecescu si apel pentru toti. Data si
citita in audienta public5 astdzi 19 Ianuarie 1895.
(ss) Gr. I. Alexandrescu, N. C. Dreigiinescu, G. V. Buzdugazz.
p. Grefier P. I. Daniilescu.
(Dos. No. 743/93).

Notez ca aceasta sentintil atat de importanta, este

sernnata pe langa vechii roagistrati, cari erau atunci:

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 207
Gr. I. Alcxandrescu, Presedintele Sectiunei si N. C.
Draganescu membru in sedinta si de tanarul supleant
Gh. V. Buzdugan (fost pe urma Prim Presedinte al
Inaltei Curti de Casatie si apoi Ina lt Regent).
In fata Justitiei, revolutiouarii au iesit victm:iosi,
iar autoritatea ordinci de Stat a esit infranta.
Cu drept cuviint I. Nadej de a putut termina artico-
lul sau editorial din ziarul Lumea Noua" din 25 Apri-
lie 1895 cu aceste mandre declaratii:
Noi nu ne temem de prigoniri, acestea nu ne in-
spiiimcintd. Prigoniti am fvst Bela intelict data cad am
inceput a lucra in tara romoneascei, ca vom fi prigo-
niti am stiut, cond in urma studiilor, ne-am hotarit set
lucreim pentru socialism...
Steagul rosu nu se inching nimeinui, steagul rosu
nu se teme de mici infrdngeri partiale, noi slim ca el
are sei fdlfiiie ()data si odata pe un pameint Tiber de
tirani, pe un parneint unde omul nu va mai despoia
pe om, deasupra unui popor de frati. $i dacci ne va fi
fost chiar scris sa nu vedem cu ochii parneintul Riga-
duintei, fie! it vor vedea copiii nostri macar ".
Ce acccnte inaripate evocatoare a marei forte pe
care atunci o reprczenta partidul muncitorilor!
Ce mandri am fost noi, modestii conducatori ai
partidului dela Galati, ca prin straduinta noastra, am
putut da prilej sa se inscrie in Istoria partidului socia-
list atari cuvinte de o mandrie profund impresionanta.
In volumul j'ubilar al Adeverului" (25 ani de
actiune: 1888--1913), chestiunea steagului rosu din
Galati e consemnata astfel printre faptele importante
din anul 1893:
La Galati politaiul Grecescu navale5te la club, aresteaza
mai multi grevi5ti i confisca steagul rosu. D-nii Zamfir Fi-
lotti 5i I. C. Atanasiu, conducatorii clubului muncitorilor, se
plang telegrafic Adeverului; tot lui i se adreseaza politaiul
Grecescu. Ziarul da dreptate sociali5tilor §i infiereaza politia.
Conflictul dintre muncitori $1 autoritatile din Galati ajungand
in fata justitiei, magistratul D. A. Taranu este inlocuit pentruca
n'a vrut sa se faca instrumentul politiei in potriva grevi5tilyr.
Adeverul infiereaza procedarea autoritatii Si deschide
coloanele sale d-lui Taranu, magistratul inlocuit, care se ra-
fuie5te personal cu ministrul justitiei.
Cititorii au vazut ca ministrul in chestiune e Take
Ionescu, loc-tiitorul titularului dela Justitie, Al. Mar-
ghiloman, care in acel moment se afla in concediu.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XVI

SOCIALISM SI DOBROGEA
PRIGONIRI SI IAR PRIGONIRI
GRESELILE REGIMULUI EXCEPTIONAL
In judetul Tulcea traiau o viata de munca §i boar-
te modesty doi refugiati: doctorul Petru Alexandrov,
rus, medic in orawl Tulcea, §i doctorul Victor Cra-
sescu, roman-basarabean, ca medic al circumscriptiei
Sft. Gheorghe.
Nici ace0i oameni de munch' §i 0iinta nu au sca-
pat de urgia administrative. Pricina? Erau refugiati
din Rusia unde fusesera arestati 0 trimi0 In Siberia
ca nihili0i.
Cazul for este prea interesant pentru cunoa§terea
acelor vremuri ca sa nu-1 inregistram. Reproduc din
ziarul Lumea Noud" din 4 Julie 185 un articol care
relata calvarul lor:
SPIONAJUL RUSESC
(Corespondents particulars a Lumei Noua")
Tulcea, 1 Julie 1895
Cine crede ea agentii secreli, spioni ai Sfintei Rusii, s'au
linistit in Cara noastra, se inseala: indrazneala for obraznica e
aces* si poruncesc autoritatilor romanesti cum ar porunci
c azacilor.
Acum vre-o doua saptamani d. shedic primar Popescu chia-
nti pe medicul regiunei Sf. George, d. dr. Basarabeanu (cunos-
cutul no'stru nuvelist Victor Crasescu) si-i spune ca prefectul,
col. Sturdza are un denunt ca d-rul Basarabeanu-Grasescu are
in casa lui depozite de carti rusesti in potriva Imparatului Ru-
siei. Dovada (!?!) doua carp gasite la Balta! Daca nu se va
lasa (?!) nu numai ca va pierde postul de medic de plasa, dar
va fi predat autoritafilor rusefti.
D. dr. Basarabeanu notali! e cetacean roman, recu-
noasterea i-a fost votata de Parlament.
Trece o saptamana de la aceasta arnenintare, care-si bate

www.dacoromanica.ro
 tV
Ii

4Z7:4'J
'"
°

iftlk

USSEMEtir
\ICA 0 I
,
": "4,
ry ,,
4
4(
,.`7A1
t.

O c.
. MU
A .47
A VL 'arrhoZttl
CO
111,YVE' ra.r, Ego

..I
V".
,ir
:_.
mv..":01
it
z
El Er
.'.
0
.1%

ll
.r .

Ir
VJ

_1
..4ir byr
<
U
, .
0
. U)
.

-J
-.. 0._., : .... v. ---- 460 41,41* ttrri4.2''
,A=^
D
U)
hi
ee
CONGRESULwww.dacoromanica.ro
SOCIALIST DIN 0
 MISCAREA SOCIALISTA 209
joc de toate legile si libertatile acestei tari si d-rul Petru, me-
dic cunoscut, stimat si popular in toata Tulcea, cetatean ro-
man, stabilit de la retrocedarea Basarabiei incoace, a caruia
cetatenie °data contestata, a fost confirmata de cea mai inalta
instants: Curtea de Casatie medicul acesta, dupa cincispre-
zece ani de practica in Tulcea se vede Inca tot la discretia spio-
nilor rusesti si, cum ziceam, acum o saptamana se trezeste cu
procurorul din Tulcea, insotit de o droaie de agenti politienesti
ca-i fac descindere in toata forma.
Ce voiti, d-le procuror, intreba stiinatul nostru conce-
tatean dr. Petru.
Avem banuiala contra d-tale ca raspandesti Cali in po-
triva tarului Rusiei si-ti vom face perchizitie...
D. dr. Petru nu se opune si lass pe procuror sa cotrobaiasca
toata casa.
D. procuror confisca cartea lui Kenan despre Siberia -
carte pe care poate s'o confiste in cateva zeci de mii de exem-
plare in toata tara si in toate limbile! mai confisca o gazeta
ruseasca, 2 3 brosuri rusesti si cateva scrisori in limba rusa.
$i cu atata perchizitia s'a sfarsit.
Cine e initiatorul acestei campanii?
Nimeni altul decat consulul rusesc din Tulcea, onorabilul
renegat si spion Celibidaki, de vita... romans!!
Acest individ, pe cand Basarabia era a Romani lor se ale-
gea deputat in Cahul si tinea cele mai nationaliste discursuri
in Parlamentul nostru, iar azi, dupa ce Basarabia ne-a fost ra-
pita, e spiontg salariat al Sectiunei a III-a din Rusia!
Patriotule-spion: onoare tie!
$i macar de ar face vreo isprava pentru simbria ce pri-
meste! Dar nu face absolut nimic si tocmai de aceea, din and
In cand, la epoce regulate, insceneaza ate un denunt mizerabil,
in urma caruia dreseaza un raport catre legatia ruseasca din
Bucuresti, etalandu-si titlurile la recunostinta Sectiunei a III-a.
$i de cate on se schimba prefectul in Tulcea, de atatea on
vestitul spion Celibidachi insceneaza cate o perchizitie.
Asa, perchizitia de deunazi de la venerabilul nostru amic
dr. Petru, sa nu credeti Ca e prima: e a patra!
Acum trei ani si mai bine, consulul Celibidachi denunta pe
dr. Petru tot pentru Carti contra Tarului" perchizitia do-
vedeste ca denuntul e o infama calomnie.
Dupa o jumatate an, Celibidachi din nou denunta pe d-rul
, Petru de asta data, nici mai mult nici mai putin decat pen-
tru: fabricare de dinamita.
Din nou perchizitie si din nou dovada de denunt calom-
nios, care indigneaza intreg orasul.
Nu trece jumatate de an si Celibidache denunta pentru a
treia oars pe d-rul Petru; de asta data mizerabilul spion intrece
orice margine, denuntand pe venerabilul medic de fabricare de
monedil falsa.
Indignarea locuitorilor cari gaseau de zeci de ani sprijinul
cel mai generos in d-rul Petru, era la culme.
$i de astadata iarasi perchizitie si iarasi dovada de insce-
nare mizerabila din partea consulului-spion.
Dar ati vazut ea onorabilul nu s'a oprit nici inaintea unei
a patra perchizitii si ati mai vazut ca autoritafile romanesti au
Post, cu o fidelitate exemplar& slagi plecate la ordinal Sec lief
a 111-a rusesti.
14

www.dacoromanica.ro
210 1. C. ATANASIU
Romanie constitutionals to admir!!
Dou6 vorbe si terinin: d. Fanton de la legatia rusa din Bu-
turesti sa taie simbria lui Celibidaki: ca zau, nu face de spion!
D. Marghiloman insa are cuvantul catre autoritiltile din
Tulcea: sa inceteze a da ascultare unui individ dovedit pans
acum de patru on calomniator si sa ocroteasca cetatenii ro-
mani de amenintarile Sectiei a II1-a rusestil
Corespondent.
Articolul acesta din Lumea Noua" nu e singurul
de acest fel, dupa cum d-rii Petru si Crasescu-Basara-
beanu nu erau singurii locuitori dobrogeni persecu-
tali.
In framantarile dela Tulcea mi-a fost dat sa am si
eu un rol. Iata in ce imprejurari:
La congresul al IV-lea al partidului muncitorilor
limit in anul 1897, am fost cinstit pentru a doua oars
prin alegerea mea in Consiliul general. Acesta, in §e-
dinta lui de constituire, mi-a incredintat sarcina de a
organiza si supravcghia cluburile muncitorilor si mis-
carea socialists din orasele Galati, Braila si Tulcea. In
cele doua dintai, organizatiunile noastre devenisera
foarte puternice. In orasul Tulcea injghebasem numai
un mic nucleu socialist, care totusi avea un comitet si
un modest club. In fruntea miscarii de acolo imi amin-
tesc ca activau Sterian, cismar si Burlacoff, negustor_
Sfatuitorul intelectual al acestui inceput de miscare
era doctorul Petre Alexandrov.
Duia un timp vcneau si la Consiliul general si in
ziarul Lumea Noua", fel de fel de plangeri de prigo-
nirile la care era supusa populatiunea dobrogeana
prin incalcarea celor mai elementare drepturi legale
ale ei.
Atunci era prefect de Tulcca. I. Nenitescu, o perso-
-nalitate in cleobste simpatica, un poet care dincoace
de Dunare, la noi, trecea drept un bun administrator
si, mai ales, avea reputatia de bun roman.
Sa notam ca in vremca aceea judetele dobrogene
Tulcea si Constanta, se aflau sub imperial unor legi
cxceptionale, Constitutia noastra nefiind Inca extinsa
acolo.
Cavour a spus ca: mice prost poate guverna cu
legi exceptionale. Pentru Tulcea trebue sa recunoas-
tem ca aceasta butada a lui Cavour nu se putca aplica.
caci guvernele romane nu au trimes acolo, ca prefecti,
,oameni proF;ti. Din potriva, prefectii de Tulcea sub

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 211

regimul exceptional au fost administratori de mina

Intai, precum, intre altii: Remus Opreanu, Paul States-
cu, I. Nenitescu, Luca Ioncscu, etc.
Dar tocmai aceasta este primejdia regimurilor ex-
ceptionale: ca ele fac din oameni inteligenti, oameni
prosti. Tentatiunea atotputerniciei, a arbitrarului, este
asa de mare, ca foarte putini li pot rezista. Dace mai
luam in consideratiune ca acesti buni prefecti erau
inconjurati cu elementele cele mai role, pe cari dife-
ritele guverne le treceau Dunarea dincolo, ca sa se
scape de ei de aid, apoi ne putem usor face azi o pa-
rere despre chipul in care era administrate populatiu-
nea atat de amestecata, eteroclita, din judetele dobro-
gene.
Impresionat de aceste numeroase plangeri, Con-
siliul general m'a insarcinat, in anul 1897, sa ma trans-
port in Tulcea, sa cercetez la fata locului ce era exact
din ce ni se comunica si sä iau toate masurile necesare,
dar legale, pentru ca populatiunea de acolo sa simta
ca are aparatori in lard si Sa restatornicesc domnia le-
gilor.
M'am dus, am cercetat si am actionat.
Rezultatele acestei actiuni le voi pune sub ochii
ci1itorui ui dupe documen tele epocii.
Care era atunci starea exacta a lucrurilor in ju-
detul Tulcea?
Voi reproduce un articol publicat de Drapelul",
ziar national-liberal. Acest ziar era organul oficios at
puternicei disidente liherale de sub sefia batranului
P. S. Aurelian, fost ministru si prim-ministru. Aceasta
grupare cuprindea in tadrele ei de conducere pe foar-
te multi nationali-liberah cari Si ei fuseseril minishi
si cari au mai devenit in urma. Cum atunci, la guvcrn
se afla insusi partidul national-liberal, constatarile a-
celui ziar nu pot fi banuite de exagerari, ci poate din
potrivii, mai ales ca acea grupare nu avea absolut nici
o legatura cu partidul muncitorilor.
Reproduc deci articolul din Drape lul" dela 3
Septembrie 1897:
EXCESELE DIN TULCEA
0 corespondents care ne soseste din Tulcea ne educe a-
manuntele unor Elute dintre cele mai regretabile savrirsite de
administratia locals.
De unde, prin numirea in postul de prefect a d-lui Neni-
tescu, ne asteptam ca orasul Tulcea sa devie un oras linistit,

www.dacoromanica.ro
212 I. C. ATANASIU
din potriva masurile luate de noul prefect au avut darul de a
transforma acest oral Intr'o continua fierbere, ridicand intreaga
opinie publica in contra administratiei.
Cele ce ni se transmit din Tulcea sunt cu atat mai de re-
gretat cu cat masurile administratiei constituesc suprimarea
constitutiei si a legilor tarei pentru locuitorii din Dobrogea.
had cateva detalii in aceasta privinta.
Organizatia cluhului muncitorilor din localitate, a convo-
cat o intrunire publica in scopul de a combate propaganda
ruso-fila care e daunatoare intereselor tarei si civilizatiunei.
Prefectul Nenitescu tramite pe politaiul orasului sa pue in
vedere organizatorilor ca administratia nu permite tinerea dc
intruniri socialiste, sub euvAntul ca se propaga... idei sub-
versive!...
Se intelege c5 organizatorii intrunirei, intemeiati pe fap-
tul ea masura administratiei nu e bizuit5 pe nici un text de
lege si Ca atare constitue un abuz de putere, au tinut intruni-
rea $i ea s'a terminat in cea mai deplind
A doua zi prefectul reclarna parchetului si cere darea in
judecata a orgaiiizatorilor intrunirei, inaintand of un raport
mincinos despre niste pretinse discursuri primejdioase pronun-
tate de oratori.
Din nenorocire, s'a gasit in localitate un magistrat anuine
Hassan (!), care sa se faca complicele administratiei, si a si
chemat imediat la parchet ipe organizatorii intrunirei, printre
cari se afla $i un redactor de Ia ziarul social-democrat Lumea
Noud, d. C. Z. Buzdugan.
Asupra modului in care s'au luat interogatoriile organizato-
rilor intrunirei, ni se comunica niste fapte incat ni-e rusine
ca magistratura tarei are in sanul ei un magistrat ca d. Hassan.
La interogatoriul luat, magistratul a insultat in chipul eel
mai nedemn pe organizatori. Cruci, Dumnezei, parinti, etc.,
n'au lipsit tot timpul din gura acestui magistrat nedemn.
Aceasta incalificabilA purtare a administratii Si a parche-
tului a starnit o mare si legitima in dignare in populatia din
Tulcea si s'a organizat o noua intrunire in care sa se protesteze
in contra masurilor ilegale ale administratiei si parchetului.
Pentru aceasta intrunire a venit din Galati si d. avocat t.
C. Atanasiu, membru in consiliul general al partidului social-
democrat.
Venirea d-lui Atanasiu avea de scop tocmai ca sa se con-
ving5 daca administratia inteadev5r se deda Ia asemenea scan-
daloase masuri ilegale.
Administratia insa in loc sa caute sa -§i repare greseala f5-
mita, porneste cu mai multi furie in contra organizatorilor in-
trunirei.
Proprietarii de sali sunt chemati la politie si amenintati
cu expulzarea si cu urgia administratiei; intrunirea care era
anuntata a trehuit sa se amine de mai multe ori.
In cele din urma se hotaraste tinerea intrunirei in chiar
localul cluhului muncitorilor, unde oamenii platesc chirie $i
deci sunl absolut stapfini.
Politia insa chema pe proprietar si-i ordona sa punfiThiste
lacate la usi pentru ca sa se impiedice tinerea intrunirei.
Organizatorii sosind la said, gasesc lacatele puse si be
scot afar5.
Intrunirea s'a tinut, insa cu rezultat si mai dezastruos pen-
tru administratie: d. avocat Atanasiu a Post arestat.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 213
Acest fapt ne-a fost comunicat eri printr'o telegrams.
Fats de aceste fapte care constituesc cea mai nechibzuita
greseala, atragem atentiunea d-lui ministru de interne si a celui
de justitie, ca sa is grabnice masuri, atilt pentru a face ca pre-
fectul si agentii sai sa intre in calea legilor, cat si parchetul sa
dispue liberarea celor arestati de oarece organizatorii n'au fa-
cut cleat sa uzeze de un drept consacrat prin constitutie si le-
gile tarei.
Nu cu asemenea masuri scandaloase, nu prin teroare si
prin suprimarea legilor vom face ca Dobrogea sa devie o pro-
vincie model.
Excesele administratiei d-lui Nenitescu vor avea rezultatele
ele mai tuneste.
Ziarul arata ca cu acel prilej eu am fost arestat.
Este adevarat.
Pentru a se vedea ce a inotivat arestarea mea, in
ce conditiuni a fost ea facuth si ce consecinte a avut,
voi reproduce douh corespondente trimise din Tulcea
de un martor ocular, corespondente publicate in ziarul
,,Lumea Nona" din 3 Septembrie 1897.

MISELIILE DIN TULCEA

Desi s'a anuntat ca d-nul Baicof, proprietarul salei de in-
trunire, a fost chemat fi amenintat la parchet sa nu dea sala,
totusi tinem sa rectificam ca a fost chemat la prefecture, unde
a fost amenintat de directorul prefecturei si de politaiul orasu-
lui de banditul Cernea. Cu toate amenintarile, d-nul Baicof a
declarat ca de oarece si-a dat cuvantul de onoare nu poate im-
piedeca intrarea in said.
La ora 12 jumatate soseste de la vapor prietenul V. I. Po-
povici din Braila.
Se telegrafiaza ministrului de interne, caruia i se cere in-
trarea in legalitate a administratiei tulcene.
Ne vine vestea ca langa lacatul pus si incuiat de noi, politia
a pus alt lacat. Fats cu presinnile, amenintarile si fare de legile
politaiului Cernea, si nefiindu-ne teams de toga miscarea
politieneasca ne mai pomenita 'Ana acum in Tulcea, hotarim
sa tinem intrunirea cu orice pre', in sala Baicof stiind ca un
lack nu poate impiedeca 0 intrunire publica.
Politia si-a pierdut cumpatul. Vazand cerhicia social-de-
mocratilor dobrogeni, politaiul spune unui prieten al nostru ca
eel molt putem tine intrunire intima la club avand fiecare cate
un pahar de ceaiu. inainte". Caraghios politaiu!
Mare agitatie printre cetateni: ora 4 p. m. ora hotarita pen-
tru deschiderea intrunirei se apropie. Alta discutie nu mai era
de cat: lupta intre socialisti si politie".

www.dacoromanica.ro
214 I. C. ATANASIU
La ora 3 p. m. cetatenii incep sa se adune in jurul salei,
care Wand la aceasta ora e Inca inchisa cu cele doua lacate.
La ora 3 si un sfert, prietenul Buzdugan porneste la sala
de intrunire, unde dupd putin timp sosesc si prietenii Atanasiu
si Popovici.
Ajunsi Ia usa saki, Atanasiu incepe operatia: deschide
cu cheia lacatul pus de noi, iar pe cel pus de politie Ii scoate
cu un fier.
Politia turbeaza.
Incep sa se adune muncitori, comercianti, functionari chiar,
cu toate ca agentii capitanului Cernea, politaiul, misuna in
jurul salei. Sala fiind acum deschisa de insusi prietenul I. C.
Atanasiu, cetatenii infra inlauntru. Pand la ora 4, sala e populata
de o asistenta foarte numeroasa, adunata aci nu insa cu putina
sfiala caci se vedeau spionati de liota lui Cernescu.
La ora 4 jum. sala e literalmente plink Cand intrunirea
se deschide sub presidentia prietenului nostru Moise Petrescu.
Cel intai care a luat cuvantul a fost C. Z. Buzdugan, apoi V.
I. Popovici si I. C. Atanasiu. Duna intrunire se citeste si se vo-
teaza o motiune, care, impreuna cu discursurile, se va pu-
blica in darea de seams a intrunirei.
Nimic alta nu se mai vorbea in oral de cat de intrunirea,
de curajul nostru, de scoaterea lacatului politiei, de infrangerea
ticaloasei administralii politienesti din Tulcea.
Mare miscare in oral.
Nu se comenteaza de cat cuvintele calde si pline de adevar
ale oratorilor socialisti. Multi regret5 ca din cauza ameninfari-
lor politienesti n'au venit la intrunire.
Inteadevar, nimic n'a fost crutat Ia intrunirea noastra :
nici edilitatea, nici barbara administratie politieneasca, nici
justitia lui Hassan.
Dupa intrunirea noastra, in seara zilei de 29 August a. c.
consiliul comunal dat demisia pentru motivul Ca nu voeste
sa voteze un credit de 25 mii lei cerut de primarul Mircea Pe-
trescu si pentru ca nu mai poate sta alAturi, nu mai poate lu-
cra cu un primar, care a fost criticat la intrunirea socialistilor.
Sambata 30 August, la ora 6 dimineata, prietenul I. C. Ata-
nasiu a plecat cu doctorul Petru Alexandroff la Sarica si de
acolo la Isaccea.
In timpul cand Atanasiu era la Isaccea, in Tulcea prietenii
nostri au fost urmariti de politie, brutalizati si amenintati sub
cuvant ca au ordin sa-i duca la parchet Comisarul Popp si co-
mandantul sergentilor de oral N. Petrescu, s'au dus la prietenul
nostru Margarit Vasile si ne incredintandu-se pe cuvant ca nu
e acasa 1-au cautat pe sub-pat. Apoi sbirul N. Petrescu a fost la
prietenii C. Z. Buzdugan si V. I. Popovici theme la parchet.
La editia 3-a andanunte asupra arestarei prietenului Ata-
nasiu.
Vipo

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 215

ARESTAREA LUI ATANASIU

Am fagaduit sa dam Ia editia de seara amanunte complecte
asupra celor petrecute la Tulcea:
Iata aceste amanunte:
Dupa cum am spus mai sus venind la intrunire am gasit un
lacat la usa salei de intrunire, lacat pe care Atanasiu 1-a spart
spre a putea intra lumea ce era adunata in strada.
Nu ne-a spus nimeni ca intrarea in said este opritri. Mai
mult, dela inceputul intrunirei pans la finele ei, au fost in sala
gi proprietarul salei gi comisarul Pop al sectiunei respective,
imbracat in uniforms.
Nici unul nici altul nu a facut vreo observatiune asupra
spargerei lacatului si in privinta intrarei noastre in sala. Tot
timpul intrunirei s'a petrecut in cea mai perfecta ordine.
Tocmai seara pe la orele 10, Atanasiu e chemat de proprie-
tarul salei, N. Baicoff care era insotit de un prieten al sau Scu-
tari, armurier din Galati, cari 1-au introdus pe furis, sa nu-1
vada nimeni intr'o casa particulard gi i-au spus sa piece cat de
grabnic din Tulcea, chiar in seara aceia de se poate, cad poli-
taiul a spus ca adoua-zi 11 va aresta; ca ambii au fost chemati in
cabinetul Prefectului §i acolo directorul Prefecturei si cu poli-
taiul au silit prin amenintari intimidari pe Baicof sa dea o de-
claratiune ca el a pus acel lacat la sala de intrunire, ca re-
clama contra lui Atanasiu pentru spargerea lacatului.
Aceasta declaratiune Baicof a dat-o si semnat-o; d. Baicof
arata adancele lui regrete pentru acest fapt, dar nu putea re-
zista presiunilor celor 2 sbiri.
Evident ca prietenul Atanasiu nu a limit seams de sfatul
for si a dormit in Tulcea.
A doua zi dimineata la orele 5 si jumatate Atanasiu a plecat
cu o birje la Isaccea, caosa iea de acolo vaporul ce pleaca din
Tulcea la 12 si jumatate, §1 trecea prin Isaccea la orele 3. Aceas-
ta a facut-o ca sa viziteze cu aceasta ocazie si diferitele locali-
tali ce-i erau in cale: Sarica, Niculitel, Samova, etc.
Ajuns in Isaccea pe la orele 1, dupa o mica oprire aci a luat
barca postei impreuna si cu vreo alti 10 pasageri ca sa mearga
pe canal, la Dunare, pe unde trebuia sa treaca vaporul din spre
Tulcea Ia Galati.
Pe cand barca se afla in mijlocul Dunarei, se vazu o barca
militara inaintand cat se poate de iute spre noi.
In ea se aflau: 4 soldati de marina, un sergent-major de ma-
rina, un gardist un civil.
Civilul, care era un agent politienesc, care in barca noastra
yi intreaba: tine e d-nul avocat Atanasiu? La raspunsul lui Ata-
nasiu, ii declara ca e arestat si-i ordona sa-1 urmeze in barca.
Cerand sa-i arate mandatul de arestare, ii se infatiseaza o tele-
grams oficiala expediata la orele 2 jumatate din Tulcea. Ace;
telegrams era adresata politaiului de Isaccea, era semnata G
Cernea seful politiei Tulcea gi avea urmatorul cuprins: Opriti
imediat pe avocatul Atanasiu care trece la Galati si inaintati-J
parchetului local".
Dar, obiecteazii Atanasiu, acesta nu este un mandat ju-

www.dacoromanica.ro
216 I. C. ATANASIU
decatoresc .si prin urmare nu are absolut nici o tarie spre a ma
priva de libertatea mea.
Agentul raspunde ca o fi, n'o fi mandat, el nu stie, dar Ata-
nasiu trebue sa -1 urmeze, Acesta din urma a trebuit sa se supuie
fortei si a trecut in harca politiei.
Dus la politia din Isaccea a stat o ora sub supraveghere
pilna ee s'a putut gasi chipul de a-1 trimite la Tulcea. In fine s'a
geisit un harabagiu turc, pe care 1-a platit Atanasiu §i astfel a
lost pus intr'o haraba (ghiociu) cu fan, §i dandu-i-se escorts un
comisar imbracat in uniforms .i arinat, a fost expediat la orele
4 jumatate la Tulcea.
Duna un drum chinuitor, harabaua a ajuns in Tulcea la
orele 10 jumatate si a tras la politie avizandu-se politaiul.
Dupd o ora de asteptare, a sosit d. procuror $tefanescu-
Goanga si cu politaiul Cernea. D. procuror vazand pe Atanasiu
s'a indignat de salbatica procedare a zbirilor politienesti $i in-
trebAnd din al cui ordin 1-a adus, comisarul i-a raspuns inma-
nandu-i adresa prin care era trimis de politia din Isaccea celei
din Tulcea, precum si telegrama acesteia catre cea din Isaccea
prin care se ordona arestarea.
Atunci procurorul spuse textual:
D-le Atanasiu, sunteti liber, de sigur s'a facut o greseala;
eu nu am dat nici un ordin pentru oprirea si aducerea d-voastra.
Iii poate oricine inchipui ce impresie a produs asupra lui
Atanasiu aceasta declaratiune !
Prin urmare, a fost smuls din mijlocul oamenilor, dus la
politie ca eel din urma potlogar, trimis sub escorts intr'un ghio-
ciu,drum de 6 ceasuri, ca sosind rupt, sdrobit de oboseala si
nemancat, sa auda pe procuror spunandu-i:
Pardon, di a fost.o greeald!
Asa de putin lucru e libertatea individuals, ca eel din urma
Cernea poate sa-si bats joc de ea ?
A doua zi victima a fast la parchet, unde procurorul Ste-
fanescu-Goanga i-a luat declaratiunea in privinta tinerei in-
trunirei, a spargerei lacatului si a cuvantarei tinute.
In acelas timp a dat d-lui procuror o petitiune prin care
reclama contra politaiului G. Cernea din Tulcea, pentru aresta-
rea sa ilegala.
Aceasta arestare precum si toate infamiile savarsite in ju-
rul intrunirei noastre au fost puse la cale de politaiul Cern a,
de directorul prefecturei Cernescu si de primarul Mircea Pe-
trescu, de sigur urmand linia de purtare ce le-a fost indicates si
aprobata de prefectul Nenitescu.
Victima a adresat o plangere $i procurorului general
Basta che.
$i asa administratia Dobrogeana stie sa-si faces datoria.
Asteptam rezultatul plAngerilor adresate celor in drept de
prietenul Atanasiu $i vom reveni.

Cari erau, ideile subversive, revoluhionare, anti-

romanesti, ce propovaduiam not socialistii in judetele
dobrogene, idei can ar fi putut aduce macar o umbra

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 217
de necesitate de Stat pentru masurile abuzive ce ni se
aplicau?
Reproduc discursul cc am limit in orasul Tul-
cea in ziva de Vineri 29 August 1897 si in urma canna,
a doua zi Sarni) Ata 30 August, am fost arestat. Il repro-
due astfel cum l'am pronunlat si astfel cum el a fost
publicat in ziarul Lumea Nour din 4 Septembrie
1897 :

DISCURSUL LUI ATANASIU

Prietenul I. C. Atanasiu, avocat in Galati si membru in con-
siliul general al partidei, luand cuvantul arata cetatenilor pentru
ce tinem intrunirea in aceasta sala, Inca in reparatie, fara scau-
ne, fara nimic. Politia ne-a ridicat scaunele cari se aflau aci si
apoi, crezand ca astfel va putea, fara raspundere, sa violeze un
principiu din Constitutie, a pus la usi lacate peste lacatele noas-
tre. Si intr'o tars in care politia turceste pune lacatul, tot tur-
ceste it sfarimam si noi. Intr'un oral unde prefectul, primarul,
merg in fruntea pompierilor sa se bats cu morile de vant, cre-
dem ca avem si noi dreptul sa ne luptam cu lacatele politiei,
puse ilegal. (Rasete, aplauze).
Ei au crezut ca ne vor strange de gat, si nu stiau ca ne vor
incorda si mai mult puterile. C5nd in toata tam existenta par-
tidului social-democrat e recunoscuta, cand dincolo de Dunare,
cu toata legea electorala defectuoasa, trei candidati de-ai nos-
tri au putut fi alesi in acelas an, politia si administratia din
Tulcea au crezut ca tocmai aici noi sa fim opriti in propagan-
da noastra !
TEAMA DE CONTROL
Dar care e pricina pentru care ei cauta sa ne puna bete in
roate? Sa vedem ce zic ei: atilt prefectul cat si primarul zic ca
suntem in pita agitatie rusofilei si bulgarofilci, si pentru a nu
da loc unei propagande in acest seas, trebue set incepem prin
a opri agitatiunile ceteitenilor romeuzi".
Ce argument naiv! Apoi va intrebam pe d-voastra: Cine an
fost aceia cari au dat intaiu semnalul si au protestat contra pro-
pagandei agentilor muscalesti? Cine au fost aceia cari au aratat
tote uneltirile unui Celibidachi, si a altora de soiul s5u? Luati
ziarul Lumea Nouci si yeti vedea ca este cel dintaiu ziar care a
dat pe fata toate aceste uneltiri. Si tocmat noi, social-democratii,
sa fim invinuiti astazi ca favorizam propaganda rusofila si anti-
patriotica? Daca administratia locala ar fi mai cu minte, ar tre-
bui sa spuna socialistilor: Nu numai nu va impiedicam, dar
chiar va rugam sa veniti sa ne ajutati contra propagandei
rusofile !"
Adevarul lush' e ca singurul motiv serios care porneste
politia si administratia contra noastra e teama de control, tea-
ma ca avand aici un controlor neobosit, partidul socialist, nu se
va putea petrece o potlogarie, fara ca sa n'o dam pe fata in Lu-
mea Notiel si in intruniri (Aplauze).

www.dacoromanica.ro
218 I. C. ATANASIU
Da, numai partidul socialist s'a ocupat pans acuma de ne-
voile Dobrogei. Auzit'ati d-voastra pe vreunul din partidele cio-
coe§ti tinand aici vreo intrunire publics, sau vreun jurnal de-al
lor discutand nevoile Dobrogenilor si dand pe fats abuzurile
functonarilor ticalosi? Nu. Intre liberali si conservatori a dom-
nit totdeauna in ce priveste Dobrogea, cea mai duioasa armonie.
Dar noi, social-democratii, prin agitatia noastra, Intreru-
pem aceasta armonie conservatoare-liberals. Iata pentru ce,
and noi vrem si cerem sä se aplice legea, ciocoii nostri se
opun din toate puterile, zicandu-ne: Nu e voie! Hei, apoi
daca nu ne dati d-voastra voie, ne-am luat noi voie conform
legei, si o sä ne o luam in fiecare Duminica si on cand va fi
nevoie !
CE VREM
Cari sunt ideile noastre in privinta Dobrogei, idei cari
strica ordinea celor de sus? Tata-le:
1) Aplicarea cinslita a legilor actuate, cad suntem con-
vinsi ca numai administrand Dobrogea intr'un mod cinstit, se
va putea pune capat rusofilismului. $1 in privinta aceasta noi am
dat eel dintai semnalul, dand pe fats pe agentii incorecti, ad-
ministrativi si politienesti si pe multi alungandu-i din Dobro-
gea, dupd cum s'a intamplat si acum de curand cu comisarul
Stefanescu, vestit prin pungasiile si ticalosiile sale.
2) Acordarea de drepturi politice dobrogenilor, ceeace va
face pe fiecare dobrogean cetatean roman desavarsit, reprezen-
tat in parlament, ne mai atintindu-si privirile spre able taxi.
Tari in convingerile noastre, noi vom lupta pans la capat
pentru aducerea la indeplinire in Dobrogea a acestui program.
Dar nu numai teama de control a facut pe stapanitorii nos-
tri sa caute sa inabuseasca libertatile publice. Alaturi cu teama
de control ceeace i-a mai pornit contra noastra a Post si este
insusi programul nostru social-democrat, tints noastra. Dezro-
birea clasei muncitoare de sub ghiarele capitalismului.
In lume noi nu cunoastem, la urma urmei, de cat cloud
soiuri de oameni, doua clase cu total deosebite: clasa bogalilor,
clasa capitalists si exploatatoare de o parte, si clasa munci-
toare, clasa exploatata de alts parte.
Prima clasa e compusa dintr'un numar foarte mic de oa-
meni, can string din ce in ce mai mult in mainile lor, toate
bogatiile pamantului produce de multimea muncitoare. Cealalta
clasa, clasa muncitoare, e alcatuita din toata multimea de oa-
meni cari muncesc necontenit, producand avutii nu pentru
dansii ,dar pentru bogati!
Fiind astfel, este evident ca intre aceste doua clase pace nu
poate sa existe, interesele lor fiind cu desavarsire contrare: bo-
gatul cautand sa exploateze cat mai mult pe muncitor, munci-
torul cautand sa fie cat mai putin exploatat. Exists in omen1re
ceeace se cheama lupta de clast-i. Noi, social-democratii, venim
sä luminam si sa organizam clasa muncitoare exercitand-o la
lupta legala pentru obtinerea de reforme, de imbunatatiri .
Si cum stapanitorii sunt uniti, lard deosebire de natie, cand
e vorba sa exploateze pe muncitori si sa -i impiedice de la exer-
citarea drepturilor lor, tot astfel acetia trebuie sa fie uniti fAra*
deosebire de natie in lupta lor contra asupritorilor. De aici:
Internationalismul clasei muncitoare.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 219
TEL PATRIOTIC
In Dobrogea insa, ca si in toata tara romaneasca, noi, socia-
listii, am urmarit, mai mult decat orice alt partid, un mare tel
patriotic.
De bine de rau, parintii nostri ne-au lasat o civilizatie a-
proape apuseana, si multe legi bune. La spatele nostru insa se
ridica ingrozitor, tarismul, dusmanul oricarei libertati, al oricarei
desvoltari libere a popoarelor, si mai ales a popoarelor mici din
peninsula Balcanica.
In Rusia actuala, tarista, nu exists nici o libertate. Siberia
infioratoare asteapta pe oricine cauta sa se miste mai liber.
Acolo nu poti sa to intrunesti cu nici un pret, nici macar ca la
noi in Tulcea unde principiul libertatei intrunirilor, inscris in
Constitutie si legea de organizare a Dobrogei, este atat de in-
calcat de o politie si o administratiune pacatoasa. Cnutul si in-
chisoarea pe viata asteapta acolo pe oricine ar indrazni sa
spund un singur cuvant contra actualei organizari politice si
administrative a statului rusesc.
Si acest prism salbatic sta cu ghiarele vecinic ridicate sure
tara noastra, gata sa nimiceasca si libertatile de cari ne bucu-
ram astazi.
ADMINISTRATIE TARISTA
Sistemul de administratie tarist pare a intra si in mo-
ravurile administratiei noastre Dobrogene. Iata pentru ce noi
trebdie sa luptam cu toata energia pe de o parte contra propa-
gandei moscovite, care prin iconari, juganari si prin toti agentii
panslavismului, atat de liberi in Dobrogea, prinde din ce in ce
mai multe radacini, iar pe de alts parte pentru apararea liber-
tatilor si drepturilor dobandite, libertati si drepturi pe cari sin-
guri noi, social-democratii, le pretuim, singuri noi le aparam
in Dobrogea. E vorba aici de lupta luminei in contra intu-
nerecului !
Dar acum, pe Tanga toate infamiile administrative, pe Ian-
ga un functionarism mizerabil, incepe sa se agite in Dobrogea
si o alts chestie: chestia bulgara.
Nu mai e nevoie sa spunem Ca aceasta curioasa chestie a
fost ridicata gratie incapacitatei celor pusi in fruntea adminis-
tratiunei judetene si comunale. Rana acuma nu se cunostea in
Dobrogea si nu era vorba de cat de o categorie de locuitori: ce-
tateni romani Dobrogeni. Decemvirii insa, au cautat sa aduca si
aici un nou cal de bataie, de pe urma caruia sa traga foloase
de tot felul: au adus chestia nationalci. $i de odata vedem fa-
candu-se distinctie intre cetatenii de aici; asta-i roman, prin ur-
mare e de ai nostri, celalalt e bulgar, sau altceva, prin urinare
e strein...
SCOA LA IN DOBROGEA
Sunt invinuiti bulgarii din Tulcea in primul rand ca nu-si
dau copiii la scoala romans. ,.A! va dati copiii la scoala bulgara,
prin urmare sunteti bulgarofili!" Si naivii patriotarzi nu vad
ca, data bulgarii nu-si dau copiii la scoli romanesti, e ca in Tul-

www.dacoromanica.ro
220 I. C. ATANASIU
cea scoli romanesti sdperioare nu exists, asa in cat Tulcenii ar
fi nevoiti sa-si trhnita copiii in tars, ceeace le vine foarte greu.
De atata timp Dobrogea e a noastra, si nici un liceu Inca
n'avein intr'insa. Nu-i aceasta o adevarata rusine? Daca am fi
avut din vreme un liceu aici, atunci am avea oameni instruiti
din mijlocul cetatenilor dobrogeni, cari sa ocupe functiunile
publice, si n'am mai fi fost nevoiti sa recurgem la toate lepada-
turile din tarn pentru a-i pune primari, notari, perceptori, etc.
In ce priveste educatia fetelor, acelasi lucru. Avem not eel
putin vreo scoala profesionala in care fetele dobrogene sa se
poata instrui? Nu! $i totusi sunt invinuiti bulgaril din Dobro-
gea ca-si trimit fetele la scoalele din Bulgaria! A cui e vina in
adevar? Ali se pare ca mai de grabs a noastra, a romanilor, de
cat a cetatenilor dobrogeni, de origins bulgara!

REGIM SAMAVOLNIC
Dar iata si alte exemple despre chipul cum inteleg patriotii
nostri sa starpeasca tendintele separatiste ale unora.
Un biet locuitor din Telita, cetatean dobrogean, e apucat
deodata de administratie, luat de gat si amenintat :
Dovedeste ca esti roman sau sa parasesti satul in 24 de
ore! Arata pasaportul turcesc! Arata actele doveditoare ca esti
cetafean dobrogean!
Bietul om se uita zapacit. Ce acte, domnilor, sunt 20 de
ani de atunci!" De-abia cu mare greu, prin ajutorul unor oa-
meni de inima, locuitorul care avea numai cusurul ca nu
era placut administratiunei comunale fu lasat in pace.
5i fapte de acestea se petrec zilnic si pretutindeni.
Dar cu arestarea locuitorului Ivan Popov din Telita, din
cauza ca citea in carciuma Lumea Nouci? Dar cu basibuzuciile
de la Morighiol ?
Se stie ce s'a intamplat in aceasta comuna. Vechiul primar
a fost destituit pentru ca a dat afard din carciuma pe un popa
scandalagiu. Sub-prefectul Vasiescu gaseste de cuviinta sa nu-
measca primar pe un anume Trufirnescu, baiatul lui popa ru-
sesc Trufimof din Tulcea. Oamenii refuza sa-1 primeasca si cer
un altul, deoarece onorabilul Trufimescu cat fusese perceptor
furase banii contribuabililor si fusese condamnat si la 15 zile
inchisoare pentru ea deschisese si falsificase o scrisoare catre
b profesoara din comuna.
Sub-prefectul vine in ancheta. Oamenii via in numar de 60
si-I implora s5 le des un alt primar, oricare ar fi:
Domnule Vasiescu, puneti-ne on pe tine vreti, puneti-ne
si pe un tigan, numai pe Trufimescu sa nu ni-1 puneti.
In loc sa satisfaca aceasta cerere dreapta insa, sub-prefec-
tul aduce armata, aresteaza pe consilierii demisionati si pe cap-
va locuitori, pe motiv ea au facut rebeliune, si oamenii sunt ti-
nuti trei saptamani, fara nici o vina, in arestul preventiv din
Tulcea. Iar la urrna, drept culme, li se is si 500 lei pentru ca
sa scape".
Ei, cum voiti ca prin asemenea abuzuri sa ne facem iubiti
bulgarilor, rusilor si chiar roinanilor?

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 221

PRIMAR MODEL
Mai vreti inch' o dovada pipaita despre nedestoinicia ad-
ministratiei noastre? Zile le trecute a ars casa d-lui Sotirescu,
fost primar. Pompierii comunei vin intr'o stare complecta de
desorganizare. si nu fac altceva de cat sa sbiere si sa injure.
Casa era amenintata sa arda cu desavarsire data n'ar fi siirit in
ajutor pompierii de la vaporul de rasboiu rusesc Rus", care se
afla aici in port. Intr'o ordine admirabila, ace5tia localizeaza
imediat incendiul.
A fost numai o intamplare aceasta, dar is intrebati acum
pe contribuabilii tulceni ce spun despre dansa. Va sa zica, tot
rusii, in contra carora luptam, trebue sa vie sa ne scape si de
incendii! Atunci pentru ce mai sunt platili pompierii?
Dar faptul acesta e si o dovada despre destrabalarea adini-
nistratiunei comunale din Tulcea.
Uitati-va la strazile Tulcei. Desigur Ca mai curate au fost,
dar mai murdare niciodata! Si e rusine pentru un oras cu
600.000 lei venit sa zaca in aceasta ticaloasa stare.
Dar in Joe sa ingrijeasca de oras, primarele gaseste ca-i
mai nemerit sa fac un sgomot infernal pentru ce? pentru ca
a darimat o moara, din cauza de utilitate publica. Nu-i cara-
ghios? In Bucuresti cand, au facut bulevardele s'au darimat
sute de case, si nu s'a mai facut atata taraboiu.
Pentru a starpi agitatiunile filo-ruse si filo-bulgare, stiti ce
au facut patriotii nostri ?
1) Au darimat o moara.
2) Au infiintat Liga pentru proposirea Dobrogei, liga ex-
clusiv nationalista sovinista.
Si iata cum, prin nedestoinicia for, mai marii judetului si
comunei, an nascut chestia nationalista in Dobrogea, despre
care nisi nu se pomenea pand acurna.
Altele sunt leacurile pentru vindecarea acestei bolnave stari
de lucruri. Ne trebue intai o administratie buns si cinstita. Apoi
trebue sa se imbunatateasca starea clasei muncitoare; sa se in-
lesneasca credite sa se dea seminte, etc. satenilor; sa se faca in
sfarsit scoli romanesti pretutindeni, in cari sa se predea, in lo-
calitatile unde sunt bulgari, rusi sau turci, si limbile bulgara,
rusa, sau turca.
Dar mai presus de toate trebue 56 se dea si Dobrogenilor
toate drepturile politice si cetatenesti, precum si votul univer-
sal. (Aplauze prelungite).
MOTIUNE
Dupa discursul prietenului Atanasiu s'a cetit urmatoarea
motiune, care a fost primita prin aclamatiuni entuziaste:
Muncitorii si cetclIenii tulceni, intruniti azi 29 August;
Prolesteazei energic contra calairilor de lege fciptuile de ad-
ministralia si politia locale, impiedicand intrunirile publice si
amenintand pe cetafenii cari vor lua parte la ele;
llotaryisc a lupla faro preget pe toate ceile permise de lege
pentru imbuneitcitirea situatiunei Dobrogenilor si in deosebi :
1) Aplicarea cinstita si esactei a legilor in vigoare.
2) Intemeierea unui mod cinstit de administratiune.
. 3) Dobandirea de drepturi politice pentru toy cetatenii do-
brogeni si inlinderea Constitutiei Wei nici o resirictiune si
asupra Dobrogei.

www.dacoromanica.ro
222 I. C. ATANASIII
4) In deosebi cer, impreunii cu tote muncitorii organizafi
din Romania si alaturi cu toff sincerii,democrali, pa set se dea
VOTUL UNIVERSAL.
lath' cu ce idei subversive ne prezentam noi in
Dobrogea, in acele judete cu un mozaic de populatiune
eteroclita!
Si in aceasta chestiune am avut multumirea sa
constat, ca punctul de vedere al socialistilor era cel
just si national. Cad nu mai tarziu cleat dupa 11 ani
adica in 1908, tot eu, cel arestat, am fost trimis ca pre-
fect al judetului Tulcea, numit de ministrul de Inter-
ne Ion I. C. Bratianu, cu un program de lucru aproape
exact ca eel expos de mine la intrunirea din Tulcea
din 1897. lar in anul 1909 judetele dobrogene au avut
marea bucurie sa vadil extinzandu-se si asupra lor, de
catre guvernul national-liberal prezidat de I. I. C. Bra-
tianu, Constitutia din restul Orli, punandu-se astfel
capat regimului exceptional cu tot arbitrarul atotpu-
ternic administrativ.
Pentru a nu fi controlati si stingheriti in ilegalita-
tile ce savarseau asupra populatiunei dobrogene, na-
tionalii sovinisti din fruntea administratiunii tulcene
aduceau partidului social-democrat o foarte gravy in-
vinuire. Ei it acuzau ca din pricina caracterului sau
internationalist, acest partid va sliibi in populatiunea
dobrogeana, sentimentul de lealitate si de ascultare
catre regimul romanesc. Ceia ce constituia, dupa spu-
sa for o adevarata crima de les-nationalitate.
Cat de internationalisti eram noi intelectualii so-
cialisti din vremea aceia, cand era vorba de marile in-
terese nationale ale Orli noastre, si cum priveam noi
aceste interese prin prizma ideologiei noastre, o arata
cu prisosinta cele publicate de mine (sub pseudonimul
men obisnuit I. Costa) in ziarul Lumea Nona" din 22
Octombrie 1895. Cititorul obiectiv sa judece:

SITUATIA IN DOBROGEA
Corespondents particulars a ziarului Lumea Notur
Campania energies dusa de ziarul Lumea Noua" a dat pe
fats starea nenorocita 5i primejdioasa in acelasi Limp pentru si-
guranta statului roman, in care se afla aceasta provincie para.-
sita intrigilor si agitatiilor ruse5ti. Nu numai ca nimic nu este
exagerat din toate cele scrise in coloanele acestui ziar; dar
primcjdia este cu mull mai mare tie cat 15i poate ...ineva in-
.chipui.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 223
Interesul Rusiei de a-5i face din dobrogeni aliati 5i supu5i,
este ca -si pregate5te un drum sigur si lesnicios, de trecere in pe-
ninsula balcanica. In adevar, drumul prin Romania ii este foarte
anevoios acum prin facerea fortificatulor Galati-Foc5ani; prin
urmare, natural era a-5i cauta altul: si l'a gasit prin Dobrogea.
Intr'o bund dimineata desparte delta Dunarei de teritoriul ro-
man prin baraje de torpile puse in Dunare 51-si trece in cea mai
mare lini5te trupele, scurgindu-le prin Dobrogea, unde gase5te
primire frateased si ajutor de la populatia pregatita in acest
scop de Celibidachii, Morruzii si toata droaia de spioni ce-i re-
varsa in acea provincie.
Guvernul nostru a prevazut aceasta manevra si astfel se ex-
plied ordinul telegrafic de intarirea fortelor militare in Dobro-
gea, precum si cursele continue ale vapoarelor noastre de raz-
boiu in partea aceea a Dunarei.
MAREA PRIMEJDIE
Dar acolo unde situatiunea is caracterul eel mai primejdios
este, ca cea mai mare parte a soldatilor din flotila noastra stint
Rusi, pescari din Dobrogea. Si tocmaj aceia cari formeaza pi-
ebetele pe malul Dunarei in spre Rusia si cari, prin urmare,
sunt chemati a nazi frontiera in partea aceea, sunt soldati din
flotila, rusi, pescari cari fac serviciul militar cu schimbul, o
saptamand adica la corn si trei stau acasa. Chiar 5efii de pi-
chete, sergentii, sunt ru5i. A5a se explica cum Dobrogea este
infectata de spioni ru5i veniti fard pa5apoarte in regula. Sunt
lasati sa treaca in cea mai deplina libertate prin pichete, de
oarece 5efii acelor pichete fiind ru5i, considers Dobrogea ca
facand parte din tara ruseasca.
De altfel fanatismul 5i credinta pentru Rusia e intretinuta
la ace5ti soldati in cele trei saptamani cari le fac la ei acasa si
in care interval stau in contact cu tovara5ii for pescari ru5i si
cu agitatorii 5i spionii ru5i, cari furnica printre pescari.
Prin urmare in doua cuvinte iata situatiunea in Dobrogea:
o populatiune ostila Romaniei 5i inchinata cu totul Rusiei, si
o armata compusa din soldati can la un moment dat vor pactiza
Cu fratii for din armata ruseasca 5i vor intoarce armele date de
guvernul roman in contra Romaniei.
Ganditu-s'a domnul ministru de razboiu In aceasta situa-
tiune? Nu crede ca e de datoria sa de a pune copal cat mai
este timp acestei stari de lucruri? Deja acum domne5te o
fierbere foarte mare printre soldatii ru5i din flotila noastra. Tin
aceste detaliuri de la ofiterii din flotila, cari au trait mult timp
prin acele locuri si cari se aratau extrem de ingrijati 5i de ne-
lini5titi de propaganda rusofila ce se face cu mare activitate
in randurile soldatilor ru5i din flotila noastra.
S'au g5sit la unii soldati chiar bro5uri 5i manifeste ruse5ti!
Cu paza pichetelor, care este facuta cum am aratat mai sus
de soldati ru5i din flotila, e tin adevarat scandal. In fiecare zi se
vacl numeroase mutre suspecte intrand prin Dobrogea, urn -
bland ca la ei acasa si stand elite 2-3 zile sub diferite pretexte.
Chiar mai zilele trecute tin ofiter s'a preumblat nesuparat de
nimeni cateva zile prin baltile de la Delta Dunarii, sub pretext
de a studia starpirea lacustelor, acum cand nu exists urma de
lacusta. In realitate ridica planuri si culegea diferite informa-
tiuni eari nu se potriveau de fel cu starpirea lacustelor.

www.dacoromanica.ro
224 I. C. ATANASIII
Singurul mijloc de a pune capat acestei invaziuni de spioni
rusi, este de a se face paza pichetelor cu soldati din vanatori
sau din regimentele de infanterie din Romania.

RUSIA STAPANA
Cu cat propaganda in favoarea ei da roade mai bone, cu
atat Rusia is o atitudine mai indrazneata si mai provocatoare
fats de noi. Zilnic izbucnesc neintelegeri intre pescarii rusi din
Rusia si cei din Romania. In realitate ei traiesc in cea mai per-
fecta armonie; dar acele neintelegeri sunt puse la cale de auto-
ritatile rusesti, pentru ea sa aiba motiv sa intervie si gratie mo-
liciunei autoritatilor noastre, cei cari au aerul de a fi stapani
si de drept si de fapt in Dobrogea sunt functionarii rusi; asa ca
incetul cu incetul deprind pe Rusii supusi Romaniei sa con-
sidere autoritatile rusesti de stapane si Caror trebue sa se
supuie.
lata halul in care a ajuns Dobrogea. Il punem in vederea ce-
lor de la carma tarei. Asteptam sa vedem ce masuri de indrep-
tare vor lua. Numai de nu le-ar lua prea tarziu,
I. Costa
Dar un fapt cu adevarat simbolic este actiunea de
persecutie pe care oficialitatea a pornit-o in potriva
d-rului Petru persistenta cu care a continuat-o ani de
zile.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XVII

O MARE SI ADMIRABILA VICTIMA :

D-RUL PETRU ALEXANDROF
HASDEU, BIBICESCU SI D-RUL ISTRATE IN
SPRIJINUL LUI
In orasul Tulcca, cum am spus mai sus, era instalat
si practica medicina doctorul Petru Alexandrof. Ma
voi opri aci mai mult asupra acestei foarte interesante
figuri.
Doctorul Petru - cum ii spuncam toti era un
Post nihilist, care gustase cu belsug din chinurile ghe-
turilor siberiene si putuse fugi din Rusia, refugiindu-se
in judetul Tulcea, Inca Inainte de 1877, pe cand pro-
vincia dobrogeana Se afla sub dominatiunea turceasca.
In tot timpul cat a trait sub Turci, d-rul Petru a
stat ascuns in satele de pescari din delta Dunare.i, in
mijlocul populatiunii lipovenesti. El isi castiga traiul
facand pescarie, ca si consiltenii lui. Le era, insa, ace-
stora de mare folos prin stiinta medicala, caci Ingrijia
pe cci suferinzi. Din cauza bunatatii inimci lui d-rul
Petru era obiectul unei adevarate adoratiuni din par-
tea acelei populatiuni de pescari, izolata de restul lu-
mii si ducand o viata foarte aspra si mereu primes-
duita prin mestesugul lor.
Cand Romania dupa 1878 a luat in stilpanire Do-
brogea, dupa ce administratia si armata romana au
intrat in judetul Tulcea, d-rul Petru avand toata in-
crederea in legile romanesti parasit ascunzisul
lui din salbatacia deltei si, dupa ce-a dat, la Bucuresti,
examenul de libera practica examen in adevar ori-
ginal, caci l'a dat prin interpret (interpretul fiind Z.
C. Arbore) s'a instalat ca medic in orasul Tulcea.
Faima lui s'a raspandit curand in tot cuprinsul jude-
15

www.dacoromanica.ro
226 I. C. ATANASIU
tului Tulcca, faima intemeiata nu numai pc pricepe-
rea lui profesionalh, dar si mai ales pe o onesti-
tate apostolich si pe o bunatate de inima fara margine
pentru cei umili, pentru cei necajiti. Zi si noapte eh-
suta lui modesty era cercetata de suferinzi din toate
colturile intinsului judet Tulcea. Bohlavul care putca,
ii platen consultatia; care nu avea, nu numai eh nu-i
da nimic, dar inch, doctorul Petru ii strecura in mina,
cu toata discretiunea, cativa banuti albi de argint, ca
sa-si cumpere medicamentele ce i le prescria.
Era acasii sau lipsea de acasa, usa lui nu era nicio-
data incuiath..Orice trechtor pe dinaintea ei, putca in-
fra, ghsea in antrcu pe o mash un imens samovar cu
aph fierband in permanenth, un ceainic cu esenta gata
si o cutie cu zabhr. Omul infra, isi prepara ccaiul, 11
bea si pleca mai departe. 0 menajera braranii purta
grija de toate.*)
) Este extraordinar de curios ca s'a aasit undeva la
Praga on tip de medic, asen,Inator, foarte asemanator, in
apucaturile lui, cu d-rul Petri.' al nostru: e doctorul Carl Bayer,
medic si poet, mort in 1930. Ni l'a descoperit Const. Graur, grin
necrologul ce i-a facut (in Adeverul" dela 5 August, acel an).
sub titlul: A murit an ow cumplit de naiv". Descriind viata $i
moartea lui Carl Bayer, Const. Graur stabile5te astfcl compa-
ratia cu doctorul Petru:
Se povestesc o infinity serie de anecdote despre dezinte-
resarea ha Coil Bayer in exercilarea profe5innii". Scepticii
presupun Cu, in band parte, suit! iavenlii. Noi suntem mai lucre-
zeitori, pentracii ant canoscal an ca: destal de asemanittor ca
al ha Bayer. D-rut Petra Alexandra n'a lost savant ca Bayer si
nici Metal. far a lost de o potriva de bun si de dezinteresal.
D-rul Petra, cumnatal celebrului scriitor Wladimir Koro-
lenko, a lost aruncat la noi, ca o aschie, de lartuna socialii ru-
seascii. Sate si sate de oameni, din Mate judelele invecinale, se
duceau sid se cattle la Petra. Onorariile pe can le prime(' se co-
borau si pond la 10 bani, ca sn nu ingreuie shwa materiald a
bolnavilor; far dela cei mai multi clienti" nu primea nici atata.
In schimb, usa Itri nu se inchidea niciodatli nu VOrbillt to
figural si °Heine putca trage in gazda la Petra fiird sti-1 in-
trebe, ss ospdteze lard rezervit cu lot ce g&ea in casii, si apoi sn
piece fern ca el sei slie tine a lost la clausal. Si deli avea o cash
bine montatd ca.sd de OM sdrac, dar !utast bine m0111(116 ca
atare nu s'a gasil niciodald an ha cat de mare sun cat de
mic ca sci-1 jelniasca pe d-rut Petra.
D-rul Petra era an interesant povestitor poveslea ca an
adevarat poet si dovedea, in disctilii, o puternica inteligenld
naturald. Multi it socoleau par si simply... prost, cunt era, cat
p'aci, sti-1 calificdm si noi pe HOW Carl Bayer.
Chula( Meru cd existd totusi asemenea oameni si cd exists
in bate neamarile si in toate partite pemartlului. Neamlal Carl
Bayer si nasal Petra Alexandra, nascuti si Iraqi in medii atat

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 227
De o stature inalta, foarte inalta pe cei mai
inalti dintre noi, el ne doming cel putin cu o inaltime
de cap cu o structure fizica si morale desavarsita,
d-rul Petru nu a istiut pang ce s'a stins din viata --
nici ce este boala nici ce este oboscala. Desi socialist
convins, d-rul Petru nu activa in directiunea aceasta in
Tulcea, decat col molt ca sfatuitor teoretic, atunci cand
sfatul ii era cerut anume si sfaturile lui erau, in tot-
d'auna, nu numai in sons strict legalist, dar si in sons
patriotic romanesc.
Din cand in cand, odata sau de douti on pe an, el
isi lua concediu dela clientela lui si parasea Tulcea.
Primul popas ii Ricca la Galati, la noi socialistii. Dupe
o sedere de 2-3 zile pleca la Ploesti, ca oaspete al lui
Dobrogeanu-Gherea si al lui Al. Radovici. Dupa alte
cateva zile se ducca la Bucuresti, la I. Nadejde si la
ceilalti prieteni din conducerea miscarii; iar dupe a-
ceasta bait de afectiune prieteneasca, de civilizatie si
de intelectualitate, se reintorcea iar in casuta lui din
Tulcea, undo isi relua istovitoarea munca.
Doctorul Petru, inconjurat do adoratiunea color u-
mili, a fost tot timpul stimat de autoritatile superioare
din Tulcea. Prefecti ca Remus Oprcanu, ca Paul Sta-
tescu, ca Luca Ionescu, se onorau cu prietenia lui si
nu ezitau, Ca, in multe chestiuni locale, sa-i ceara sfa-
tul lui do bun cunoscdtor.

A venit, lush*, o vreme ca, sub o administratiune ce

isi zicea nationalists, d-rul Petal sa fie supus la cele
mai grele tratamente, sub infamq acu7are de a fi spio-
nul Rusiei. Acest om, care a gasit in tara noastra un a-
zil si o adapostire atat de larg'i; acest om, care purta
pang la sfarsitul lui in ochii Jul albastri, rcflexul
groazci in care traise in inchisorile din Siberia Im-
preunii cu sora lui (devenita mai tarziu sotia ma-
relui sciiitor socialist rus Vladimir Korolenko) ; acest
om, de o curatenie de suflet si de o nobleta de inima
cum foarte rar se poate intalni, acest om zic, a fost a-
cuzat ca tradeaza tara romaneasca devenita tara lui
in folosul Rusici tariste.
de deosebite, contimporani cari nu s'au shut si nici nu si-au
Nitwit reciproc existenta, preziritei, cu toate astea, aproape a-
ceeasi formatiune sufleteasat!"

www.dacoromanica.ro
228 I. C. ATANASIU
Ca urmare, o serie intreaga de prigoniri: case lui
era permanent supravegheata de spioni politienesti;
on untie se ducea, era de aproape urmarit de agenti
secreti; foarte adesea, eel putin odata pe luny, era tre-
zit din somn in mijlocul noptei spre a asista la o per-
chizitiune politieneasca totdeauna desigur fare nici
un rezultat chir care ii Lisa ravasitil toata casa. Doc-
torul Petru nu mai putca cumpara nici o carte, nici
chiar de medicine, caci, regulat dupd fiecare perchi-
zitiune, tot ce avea in cash* ca scrisori, jurnale si once
soi de tiparituri, ii erau ridicate si nici odata restituite.

Chinuit si fizieeste, dar mai ales moralmente, d-rul

Petru nu a mai putut suporta aceasta viata de infern. A
plecat din Tulcea, a venit la noi conducttorii socialisti,
ne-a expus cazul si ne-a cerut sfatul. Nu am gasit sA-i
recomandam o alter solutiune, decat aceia de a se adresa
unui juriu de onoare, caruia sa-i supue spre judecata
situatiunea ce i se creiase.
Ne-a ascultat. S'a adresat la personalitati, cari
prin situatiunea for socials erau la adapostul oricarei
banueli de partialitate. Juriul s'a constituit din cinci
persoane si anume: Bogdan Petriccicu Hasdeu, savan-
tul profesor, basarabean de origins si pasionat anti-
tarist; Paul Statescu, fostul prefect de Tulcca; I. G. Bi-
bicescu, mai tarziu guvernatorul Bancii Nationale; ma-
rele savant si nationalist prof. C. Istrate; cunoscutul
scriitor prof. Th. D. Speranta. Acestia s'au intrunit,
au examinat toate actcle prezintate si si-au dat ver-
dictul.
In Lumea Noun" dela 6 Decembrie 1898, s'a pu-
blicat o dare de seamy a. luerarilor juriului, incheiate
cu urmatorul
PROCES-VERBAL
Astazi la 1 Decembrie 1898, noi subscriii: dr. C. Istrati,
Paul Statescu, I. Bibicescu si Theodor Speranta, intrunindu-ne
sub pre5edintia d-lui B. P. Hasdeu, fiind fats d. doctor Petru
Alexandrov, sustinut de catre d. C. Gherea §i combatut de catre
d. Leonida Sterea, am ascultat toate cele expuse in privinta
chestiunii si constatand ca nu exists nici o umbra de indoiala
despre perfecta onorabilitate a d-lui doctor Petru Alexandrov,
am conchis pe con§tiinta noastra ca nimic nu atinge sub ra-
portul acuzatiunilor de pans acum, onoarea domniei-sale.
Pe langa procesul-verbal de fats, se mai alatura urmatoarele

www.dacoromanica.ro
D-rul Petru Alexandrof

www.dacoromanica.ro
230 I. C. ATANASIU
documente prin cari se atesta deplina corectitudine a d-lui doc-
tor si se protests tot odata contra calomniilor de orice nature :
1) 0 scrisoare din partea d-lui deputat Vasile Kogalniceanu.
2) 0 scrisoare a d-lui capitan Baicov din Iasi.
3) Un act subscris de domnii Z. C. Arbure, dr. F. Codreanu,
dr. Crasescu, Axentie Frunze profesor, C. Stere din Iasi, 5i d.
Gherea-Dobrogeanu.
ss) B. P. Hasdeu, P. Statescu, I. Bibicescu, Th. D. Sr eranta
dr. C. Istrati.
Drept comentar al acestui document, Lumen
Nouii" trateaza cu mare asprime pe prefectul I, Neni-
tescu, in intelegere cu care Leonida Stere, un frunta§
al politicii locale, ducea campania contra lui Petru §i
se silise sa-1 acuze §i in fata juriului.

Atata desnadejde si groaza au lasat in inima doc-

torului Petru nedreptele prigoniri §i suferintele indu-
rate tie el ,5i de alti locuitori din Tulcea, incat, atunci
and ministrul de interne I. I. C. Bratianu m'a numit
ca prefect in acel atilt de important judet, in Iu lie 1908,
doctorul Petru mi-a trimis ca un rasuflet de u§urare
urmiltoarea scrisoare :
Inbile Jellied,
Necredincio5ii din judetul ora5u1 Tulcea pang azi au zis
ca nu exists Dumnezeu pentru ei. Numindu-te pe tine ca pre-
fect In acest nenorocit judet astazi cu totii intr'un glas au
strigat: tot mai exists un Dumnezeu pentru noi.
Sincerile 5i respectuoasele mele compliments scumpei tale
sotii 5i baiatului tau celui inic, iar to primeste toata dragostea
de la prietenul tau devotat.
Dr. Petru
E inutil sii mai spun ea in timpul cat am functio-
nst ca prefect la Tulcea am recurs adesca la sfatul §i
concursul lui Petru, dupe cum de altminteri o mai fa-
cusera in trecut am spus-o mai sus §i alti pre-
fecti de Tulcea, ca Remus Opreanu, Paul Stateseu si
Luca Ionescu.
Doctorul Petru avea in regiunea viticola Sarica o
mica vie cu o modesta, dar incapatoare case.
In aceasta case venea adeseaori din Rusia, sa se o-
dihneasca, sora lui §i sotul ci Vladimir Korolenko cu
copiii lor.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 231
Tot in accasta casa si-a gasit adripost si refugiu
Nicolae Pasici, fugit din Serbia uncle fusesc condam-
nat politic sub dinastia Obrenovici.
Dupri instaurarea dinastiei Karagheorghevici,
Pasici a devenit marele om de stat in vechiul regat sarb
i apoi in urma razboiului mondial in noel regat
jugoslay. El a pristrat pana la sfar*itul victii sale o du-
ioasa si recunoscatoare amintire prietenilor sal din Ro-
mania, d-rul Petru si Z. .C. Arbore.

Fiindca am vorbit de persecutiile si mizeriile in-

durate de d-rul Pctru, trcbue sa lamurim ca cle n'au
avut in totdeauna un caracter tragic; adesea l'au luat
si pc eel comic. Astfel, cred interesant sa reproduc aici
un epizod foarte amuzant, povestit de Const. Graur
inteo cronica publicata in Adevarul" cu data de 9
Septembrie 1931. Iatri acea cronica:

NOUTATI DESPRE W. SHAKESPEARE

N'A FOST NIHILIST ; E INSA PE CALE SA DEVIE
BOLSEVIC
A fost o vreme stint de atunci cateva decenii cant!
Dobrogea era in permanenta la ordinea zilei. In deosebi judetul
Tulcea. Acolo autoritatile erau in permanent conflict cu un nu-
mar de cetateni, in fruntea carora se afla doctorul Petru A-
lexandroff, personagiu extrem de interesant.
D-rul Petru era un fost revolutionar rus, refugiat la noi.
Zicem fost" nu pentruca 5i-ar fi schimbat ideile, ci pentruca,
la noi, el nu incerca sa le aplice. Visul lui politico-social era
croft esclusiv pentru Rusia.
In Romania, unde 0-a trait tot restul vietii, d-rul Petru
nu constituia un factor de rcvolta, ci mai curand unul de im-
paciuire. Toata actiunea lui tindea toemai sa inlature orice
cauza de nemultumire, pentru a consolida dominatiunea roma-
neasca in Dobrogea *i a rani astfel Rusici tariste orice pretext
si orice teren de propaganda prin aceste meleaguri.
13ineinteles, autoritatile noastre nu-1 pricepeau pe bietul
Petru. lie 11 suspectau .i -1 persecutau. Raposatul poet Joan Ne-
nitescu, prefect de Tulcea, pornind dela ideia preconceputa ca
Petru trebue sa comploteze contra tfirii, organiza tot felul de
cercetari; jar din faptul ca nu descoperea niciun indiciu, el nu
conchidea ca nu exista complot, ci ca exista tottO, dar lesut
In chip atat de ,5iret, incat nu-i poate da de rost. De aci, o in-
cordare §i mai strw3nica in actiunea de urmarire, de pe urma
eiireia nu suferea numai doctorul Petru Alexandroff, ci toti cei

www.dacoromanica.ro
232 1. C. ATANAS1U
cari veaiau in contact cu el, adica... toata populatia; mai ales
paturile sarace: Petru era sfatuitorul cuminte si desinteresat al
tuturor celor cari aveau un necaz sau o nevoie.
Despre felul cum isi intelegea misiunea prefectul Neni-
lescu, ar putea povesti d. I. C. Atanasiu, azi fost o sums de lu-
cruri; cum pe atunci nu se stia ca d. Atanasiu va fi toate acestea,
Nenitescu nu se sfia deloc sa-i faca tot felul de mizerii si, la
ocazii, sa-1 primble si prin aresturi.
Subalternii poetului-prefect isi faceau datoria cu si mai
multa rigoare. Asa de pilda, facandu-i o necrutatoare perchi-
zitie d-rului Petru, au cnnfiscat un teribil corp al delictului: un
depozit de carti revolutionare, inenite sa zdruncine stand. In
adevar, erau operele complecte ale zicea textual procesul
verbal incheiat de politic operele complecte ale faimosu-
lui nihilist rus William Shakespeare".
Coperta era transcrisa lard gresala. Se adauga numai lfimu-
rirea necesara in privinta personalitatii autorului.
Carti le au fost confiscate; si cu drept cuvant, Intru cat si
atunci, ca si astazi, constitutia tarii interzicea categoric orice
confiscare.
Vladimir Korolenko, venit curand dupa aceea 55-1. viziteze
pe d-rul Petru, care-i era cumnat si prieten, a ras cu pofta de
patania !Ili Shakespeare. In Rusia nu se pomenise asa ceva.
Poate ca nici politia ruseasca nu-1 cunostea mai de aproape pe
Shakespeare; dar e de presupus ca-si cunostea foarte bine ni-
hilistii.

..
De cele petrecute acum aproape patru decenii, ne-am adus
aminte rand am citit in presa strains despre discutiile ce se
fac astazi, in Rusia sovietica, cu privire la Shakespeare si in
deosehi in Hamlet.
0 comisiune teatrala ad-hoc cerceteaza modul in care ur-
meaza sa se reprezinte aceasta ultima tragedie. Ca print al Da-
nemarcei, Hamlet face parte din class cea mai suprapusa si
are deci interesele si instinctele acelei clase. Ca student la Wit-
tenberg el si-a insusit Irma o ideologic potrivnica lor. Prin ur-
mare, in pientul lui se lupta doua suflete. Care triumfa? Nici
unul: Hamlet umbla in doua luntri. Dar el mai sufere si de alts
meteahna: el este un individualist, caci isi pone propria per-
soana mai presus de interesul social. Avandu-se in vedere aceste
pacate inerente firii lui Hamlet, el trebuie sa fie interpretat in
asa fel, ca sa inspire spectatorilor nu simpatie si compatimire
cum se intampla in teatrele hurgheze ci dezgust si dispret.
Pe aceste haze regisorul Akimow studiaza noua inscenare
a lui Hamlet.
Am citit cu placere aceste informatii. Comunicandu-le si
cititorilor nostri, suntem veseli ca in sfarsit mai bine mai
tarziu decat niciodata yam linisti si politia din Tulcea. Nu,
Shakespeare no este; Shakespeare n'a fost niciodata nihilist.
Abia acum se fac la Moscova sfortari de renovare a operei lui
Shakespeare, pentru inzestrarea ei cu tot confortul bolsevic.
Editiile anterioare acestei renovari raman cu desavfirsire ino-
cente si inofensive, ele pot fi pastrate in familiile cele mai o-
norabile.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 233
Pacat ca. d-rul Petru mort de mult! n'a apucat si el
aceasta zi.de reabilitare. El ar fi putut cere restituirea operelor
complecte, confiscate de subalternii prea severi ai poetului Ne-
nitescu; in sfarsit, el ar fi putut sa le citeasca nestingherit de
nimeni. Iar meritul ar reveni, macar in parte, si guvernului
nostru actual, asa ca d. Argetoianu, ca aninistru de interne, ar
aparea mai bland fats de un biet scriitor ca Shakespeare, de cat
a fost ministrul de pe vremuri, Lascar Catargiu.
Const. Grain
Nu-i asa ca e comica istoria? i totu§i nu e deloc
amuzant sa fii cople§it decenii de-arandul de asemenea
istorii, mai ales child ele se complied §i cu altele mai
putin amuzante!

www.dacoromanica.ro
 CAP. XVIII

RAICU IONESCU-RION SI IACOB

TARANU
Intre cei can au avut sa sufere grave persecutii
pentru ideile socialiste, a fost si Raicu Ionescu-Rion,
un tanar de mare valoare, caruia i se prevedea un
stralucit viitor. Rion a fost coleg de studii si prieten
intim cu G. Ibraileanu. Amandoi au desvoltat o acti-
vitate extraordinary pe taramul propagandei cultu-
rale a socialismului romanesc. Au facia epoca studiile
publicate de ei in Critica Sociala", in Munca", in E-
venimentul literar", cum si conferintele tinute de ei
printre studenti, dar si printre lucratori.
Am tuiltat mai sus ca o lucrare a lui Rion, publi-
cata in l'Erre Nouvelle", a fost apreciata extrem de fa-
vorabil de catre Fr. Engels.
Rion a murit foarte tanar. Conditiile cumplite in
cari acest copil de Oran si-a facut studiile munca
excesiva, privatiuni grozave i-au zdruncinat sank
tatea. Cand ar fi putut si el, prin ocuparea unei cate-
dre, sa-si acorde ingrijirile dcvcnite urgent necesare,
catedra castigata cu stralucire i-a fost pur si sim-
plu refuzata. Cred interesant sa reproduc articolul pu-
blicat de Joan Nadejde (in Lumea Nour din 25 Apri-
lie 1895), articol care constituie un adevarat document
al timpului, intre allele si prin faptul ca scoate in re-
lief mentalitatea si starea sufleteasca de atunci a lui
Take Ionescu:
TAKE IONESCU SI RION
S'a scris in Lumea Noua ca purtarea ministrului mancator
de socialisti a contribuit In moartea prietenului nostru Raicu
Jonescu (Rion).
Ilion v5ziind ca altii, cari reusisera cu aceiasi nota ca

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 235
dansul, au fort nurnifi, si dansul nu, indemnat de inspectorul
Vargolici, s'a dus la ministru sa se explice s'a lasat indemnat
sa faca asta calatorie la Canossa.
Ce-a vorbit cu ministrul vom reda aci textual, cud o stim
din insasi gura raPosatului nostru prieten.
Na pot sa munesc profesori pe socialisti, card sant contra
ordinei sociale, i-a zis ministrul. Ma mir cum pateti cere sa lu-
crap intr'an slat pe care yogi sei-1 surpati! Na-mi inchipui CUM
poate cineva suferi pe socialisti, eu ii urasc de moarte".
Na fiincica in Romania neasi teme de ei, dar prim fondal
for de idei trebue sa fie foarte uriciosi. Na-mi inchipui earn o
femee ar putea duce casnicie cu an socialist, acrid ideile so-
cialiste sant negatia familiei... Eu de-asi fi femeie n'asi trai an
ceas en an socialist".
D-ta esti anarhist si antidinaslic, dovadci ca said la Eve-
nimental literar" din Iasi".
Rion ii arata ea nu scrie la Everzimental lui Scortescu, ci In
Eveninlental literar, care n'are nici o legatura cu celalalt si Ca
a scris articole teoretie, polernica literara, ca nu face militan-
tism in socialism, etc.
Nu ma inteeseaza, raspande ministrul, de foci sari nu po-
litica, eit you .sa still de .convingerea intinia, daca ai credin(a
in idealul socialist. Nu voiu 1111117i profesor pe nimeni, dacci
mitt afla ca are convingei intime socialist".
Astea sunt declarafii pur inchizitoriale; d-lui Take Io-
nescu nu -i ajunge sa aiba 'n vedere faptele omului, vrea
cumpere si convingerile!!
Crezi cl-ta cei ideolul socialist e bun, ca se vu realizn? Crezi
al propaganda socialistilor c bawl?"
Rion ii raspunde: da, asa cred.
.,Nu ajunge sa nu foci politica, so no to manifested chiar
loofa viola. Eu cred ea nu sunteli sinceri si ca indata ce va
va vend bine, va yeti manifesto si de aceia e bine sa fifi gatuifi
In vreine si eu nu ma dau in laturi de a va gatui pe cal limp
pulem; pe urma ne yeti golui d-voastra, daca va la.san7 sa Iraqi
si sa art desvollali. De aceea zic ca pe rata vreme veld avea con-
vingeri si veti impartosi idealul socialist chiar faro a fi maid-
festal, en nu va voiu name'.
Ca sa se arate desinteresat, i-a facut urmatoarea declaratie:
Etc nu urasc pe socialisti pentra ca asi avea vie -tin neajans
personal, din contra, personal asi fi profilat, daca socialistii ar
fi ajans la patere. Eu n'am avere si stint dator ca vre-o 70.000
de lei, a.st fi deci achitat si mi -ar mai vent ceva... Cu ministru
insa, asi avea interes din panel de vedere momentan .sa proteg
pe socialisti, de oare ce ei combat pe liberali si clued rear fi so-
cialisti, conservalori nepuland fi, or fi liberali. Dar Ma !Mildew
la viitor, vad ca se propaga idei valaniatoare in slat, desi de all-
mintrelea nici odata nu se vor realiza..."
Cand a venit vorba despre scolile normale superioare, data
splendida declaratie a lui Take!
Blamer partarea directorilor scolilor normale superioare,
cei n'au stint sa zugratne din fasci, tocmai to cei mai inteligenli,
asemenea idei si de acuma le voiu irnpune sa le sugrurne. Pre-
fer sa scoata boi, decat socialisti inteligenti, cu atata mai pri-
mejdiosi cu cat sunt mai inteligenti. Ea in local clirectorulai
scoalei normale superioare din Paris, mai de graba dadeam di-
ploma unui bon de cat lui Jaures, care e primejdios pentra ca e

www.dacoromanica.ro
236 I. C. ATANASIU
si cult si inteligent. Daces nu fricea ass, nu ar fi ajuns Franfa
ande e astazi. Cat despre mine sunt hotarat sa umplu scolile cu
boi, nu voiu numi pe socialisti, fie ei chiar genii si somitati cul-
turale. Nu-mi voiu ierta niciodata ca am scapat pe Voinov pro-
fesor la Unversitate".
Daces astazi cu legea actuala a instructiei a putut face d.
Take atatea rele, daces astazi, de si calcand legea, a refuzat de a
numi pe cel ce avea un drept castigat prin concurs, poate on
tine sa-si inchipue de ce poate fi capabil cand i se va da, prin
legea ce a pregatit la intunerec, puterea de a raja si spanzura pe
profesor si pe studenti.
loan Nadejde
Din articolul lui Nadejde se vede limpede care era
pe vremea aceea mentalitatea lui Take Ionescu. Socot
nimerit sa adaug un amanunt anecdotic destul de inte-
resant. Take Ionescu ii reprosa directorului scoalei Nor-
male din. Paris stralucita si celebra scoala, din care
a iesit si un H. Taine ea i-a dat diploma lui Jaures.
Ei bine, fares sa stie, Take Ionescu it plagia... cu antici-
patie pe reputatu istoric si om politic G. Hanotaux.
,

fost ministru si fost, inainte de asta, profesorul lui Jan-

res. Odata, in Camera franceza, interpelat si agasat de
Jaures, Hanotaux a exclamat;
Ti-am pus intotd'auna nota maxima; mai bine to
strangeam de gat!
Va inchipuiti ilaritatea Camerii franceze! Ea nu
stia insa cum n'o stia nici Hanotaux ca regretul
manifestat de acesta in gluma fusese exprimat in chip
foarte serios de un ministru roman care, in definitiv.
nici n'avea de ce sa se infierbante atat de extraordinar!
Dar de chestiunea Rion a avut prilejul sa se ocupe
si Const. Graur, intr'o cronica din Adeverul" dela 20
Iu lie 1928. Cred ca nu e ran s'o reproduc, pentru ca ea
complecteaza atmosfera" momentului:

UN PROCES bE PRESA
MINISTRUL NAJMAN SI RAPOSATUL TAKE IONESCU
SIMPATIILE... BOVINE ALE UNOR OAMENI POLITIC!

Zile le trecute s'a inceput la Praga judecarea unui foarte in-

teresant proces de press. Deocamdata au fost numai prelimiz
nariile: s'a stabilit despre ce e vorba. S'o spunem cititorilor
nostri:
D. Najman, ministrul tailor ferate, a dat in judecata pe zia-
ristul Blazej, pentru calomnie. Ziaristul atribuise ministrului ur-
matoarea declaratie:

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA SOCIALISTA 237
In sanul unui partid, eu prefer o suta de boi unui om in-
teligent.
Ministrul Najman sustine Ca asertiunea e calomnioasa, in-
trucat el n'a spus niciodata asa ceva... De aci procesul, inaintea
instantelor respective, asa cum le prevede legea cehoslovaca.
La prima infatisare, avocatul ministrului a declarat c5
clientul sAu isi mentine reclainatia; avocatul ziaristului, Ia ran-
dul sau, declara ca acesta din urma e gata sa faca dovada ca a
scris purul adevar.
Ajuns la acest punct, procesul s'a amanat, si vorn vedea la
timp cand o fi si o fi cum se va termina.
E foarte ciudata staruinta cu care ambele parti isi mentin
punctele de vedere absolut contrare. Nu e posihil ca si recla-
mantul si acuzatul sa aiba dreptate. Desfasurarea procesului va
fi urmarita cu deosebita curiozitate si va da loc la multe co-
mentarii.
Uncle se pot face chiar de pe acum.
Asa, e de relevat faptul ca ministrul nu poate suporta sa i
se atribue niste cuvinte cari, in definitiv, nu prezinta nici-o
gravitate, cel putin dupa conceptiile noastre romanesti.
Ministrul cehoslovac se zbate sa demonstreze ca n'a f5cut
asertiunea pe care i-o atribue ziaristul Blazej. Or, la noi, Take
Ionescu a facut o asertiune infinit mai grava, care i-a fost re-
prosata in chip foarte vehement, iar dfinsul nici n'a incercat
macar s'o atenueze.
Iata in ce imprejurari s'a produs incidentul:
Raposatul Raicu Ionescu-Rion, un tartar literat 5i sociolog
de mare valoare, isi castigase printr'un concurs stralucit, drep-
tul la o catedra. Take Ionescu ministru al instructiei publice,
refuza sa i-o acorde. Rion s'a prezentat ministrului recalcitrant,
spre a-si cere dreptul. Iar Take Ionescu conservatorul pur
de pe atuncea, ciici nu devenise Inca si democrat i-a raspuns
flea nici-o rezerva:
Catedra ti se cuvine, dar eu nu ti-o dau. Prefer sa nu-
mese Ia catedre boi autentici, cleat socialisti geniali. Daca asi
fi femeie, eu in viata mea nu m'asi culca cu un socialist.
In randurile socialistilor, primele doua fraze au starnit in-
dignare, a treia Insa ilaritate. Motivul: d-na Bessie Ionescu,
sotia de atunci a lui Take Ionescu, avea oarecare inclinare spre
socialism. Se spunea mai siinplu, deli necontrolat: este soda-
lista. Fapt e ca-si platea abonamentul la Lumea Noua", organul
zilnic al social-democratiei romane. Inclinarea subversiva a de-
functei ministrese se aratase Inca de pe vremea hebdomadarei
Munca" la redactia careia (in faimoasa casa Sotir) a aparut in-
tr'o zi un gardist gardistul de in poarta ministrului cu
o cerere de abonament pentru conita lu domnu ministru". Gar-
distul a depus suma necesara si a primit chitanta cuvenita,.re-
dactata", foarte solemn, daca nu ma inset, de d. Vasile Pop, ac-
tualul romancier si inventator burghez, pe atunci socialist si
revolutionar fanatic. Un amanunt: complectand formularul ti-
Orli al chitantei, Vasile Pop s'a izbit de cuvantul: profesia".
Ce profesie sa atribuie acestei abonate? 0 elipa de gandire si
Pop a rezolvat problema; a seris: suite de ministru.
Socialistii au dus o vehementa campanie contra lui Take
Ionescu pe chestia catedrei lui Rion. Si Take Ionescu nu numai

www.dacoromanica.ro
238 I. C. ATANASIU
ca n'a facut proces, dar n'a dat nici vre-o dezmintire si nici
n'a incercat macar sa-5i atenueze cuvintele.
sa deducem oare ca Take Ionescu era mai putin susceptibil
cleat d. Najman?
Evident, nu aceasta poate fi explicatia. Faptul e ca intr'o
tarn de opinie publica, omul politic nu poate s'o desconsidere
pe aceasta. Pentru d. Najman e o chestie de viata 5i de moarte
sa rrimaie stabilit ca n'a rostit acele cuvinte dispretuitoare, caci
altfel ar fi rasplatit cu aceia5i moneda. La noi, pe vrcmea aceea
si vai chiar 5i in ziva de azi ministrul este un autocrat,
el Ware sa menajeze pe nimeni; cel mutt, altii trebue sa -1 me-
najeze pe el.
Ministrul Najman simte nevoie de reabilitare, un ministru
roman nu! Cel dintaiu nu se poate afi5a cu simpatii bovine;
eel de al doilea vorba ceea se poate da 5i peste cap.
Dar, mai e ceva.
Stint cazuri in can 5i Ia noi un mare om politic adic5
un om care din motive cu total nepolitice are panea Si cutitul
in mina prefera sa apara in fata publicului cu obr5jorul mai
currit.el. Ce face el ca sa atenueze sau sa Ina bu5e reaua impresie
a unei declaratii ce i se atribue pe drept sau pe nedrept? La
noi marele" in chestie denninte pur 5i simplu.
Daca a dezmintit, s'a ispravit. El e atat de convins de su-
pra-valoarea lui, hick cuvantul Jul ii pare mai cu greutate de-
cat al oricarui ziarist sau chiar al tuturora Ia un loc. Dispretul
pentru pres5 apace astfel in toata splendoarea.
In tarile cu viatri in adevar democratica, nu-i asa. De pilc15,
in Cehoslovacia. D. Najman spune inteun fel; d. Blazej, intr'alt-
fel. Pub licul nici nu intelege sa idolatrizeze pe unul 5i nici sa-I
nedreptateasca pe celalalt. Deci, pentru a lrunuri lucrul, ii pof-
te5te la judecata pe arnandoi.
Nu mai staruim Si asupra altii reflectii care se impune: in
Cehoslovacia nu-i da in gand ministrului sa uzeze de cenzura,
confiscare, etc. intr'o chestiune care-1 priveste personal. La noi
ca sa dam un exemplu istoric, am vazut, sub guvernul
Averescu, confiscarea unui ziar din Capita la pentruca ataca pe
directorul prefecturii de politie in chestiunea maltratarii unui
comerciant!
Ne oprim aci, pentru ca articolul ameninta sa devie prea
lung. Cum insa procesul de la care am pornit nu e pe ispr5vite,
Nom mai avea prilejul sa fricem reflectii i comentarii, din ne-
fericire nu in favoarea situatiei dela noi.
Const. Gram'

Dupil cazul lui Rion, sa -1 amintim pc al lui Taranu,

Iacob Triranu, bacalaurcat si student, si-a Ricut
stagiul militar dc 6 luni. La elibemre, el a venit la clu-
bul muncitorilor din Bucuresti si a tinut o conferinrd
in ziva de Sambrita 13 Julie 1896, asupra victii in cq-
zarmil.
El a descris, in culori impresionant de dureroase,

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 239
traiul soldatului, relevand toate privatiunile, toate
brutalitlitije si toate injustitiile la care este supus sol-
datul-cetatean.
In urma accstei conferinte, Jacob Tdranu a fost
dat in judecatd de autoritatile militarc si condamnat
1e Consiliul de Rdzboi la un an de inchisoare.
Recursul pe care l'a facut la consiliul de revizie a
fost respins.
Partidul muncitorilor a considcrat aceastd con-
damnare ca un atentat la libertatca de exprimarc a
idcilor, cac. Iacob Tdranu, cand a tinut conferinta, nu
mai era in serviciul militar. Partidul a inceput dcci o
vie campanie de protestare in potriva condamndrii..
Campania a fost en atat mai viguroasrt cu cat Ia-
cob Taranu, si ca persoand, se bucura de dragostea
cca mai caldd a tuturor membrilor partidului, care-1
aprecia pentru inteligenla, activitatea si sacrificiile lui
de tot felul.
Iacob Tdranu, era mai presus de toate o fire
entusiastd. Vdzand situatiunea financiard dezastruoa-
sd a ziarului Lumea Noud." el a luat asupra lui sarci-
na de administrator al acestui ziar. In accastd calitate
ce si-a impus, el cutrecra toatd tara, spre a plasa ziarul,
a intensifica vanzarca si a controla pe depozitari.
Cand s'a ivit un conflict intre vanzdtorii de ziare
si administratia ziarului Lumea Nour, el fiu de
burghez bogat nu s'a crezut injosit ca la un mo-
ment dat sa is subtioard teancuri intregi din ziar si
pornind in tovilrdsia altor studenti, pc can cl ii rc-
crutase pe strdzile centrale ale Capitalci, sa vanda
ziarul partidului. S'au intdmplat cu acest prilej tot fe-
lla de incidente amuzante, dintre can until s'a petre-
cut la Capsa, pe atunci local de intalnirc al politicia-
nilor.
Dar Jacob Tdranu se bucura de numcroase simpa-
tii si dincolo de hotarele partidului, in cercurile largi
ale opiniei publice. Lupta in favonirea lui, nu numai in
Capita la, dar si in toatii tara, a luat dcci proporpi neo-
bisnui te.
Spre a se aprecia intensitatea acestei campanii, dau
aci fotografia unui afis prin care se anunta o intrunire
publica de protestare in orasul Galati:

www.dacoromanica.ro
 Cethleni!
Toti ati simtit o negermurita indig-
nare la auzul nedreptei condamnari a
cetateanului
Jacob Teranu
Printr'o hotarare pe cat de barbarit pe
atat de strigator de injusta acest Cellar
a fost aruncat intre zidurile puscariei
militare, vreme de un an, ca sa ispa-
siasca pacatul de a fi grait adeverul zu-
graviud ororile $i neoranduelele la care
sunt supusi in cazarme fiii de terani
din partea superiorilor galonati.
Hotararea Consiliului de Resboiii twin care
.JACOB TERANU a fost condamnat, aduce a-
tingere drepturilor nostre cetat,enesti eele mai
Sfinte.
Legea in puterea careia el a fost osandit
este cea mai flagranta calcare a Constitutiei
Terei.Partidul Social Democrat v.a tine Durai-
nici 22 Septembre, la orole 3 p. m. in SALA AL
CAZAR 0 MARE iNTRITNIRE de Protestaze.
CETATENI
venial cu WO, mic si mare sa unitt glasul vostru cu al 0-
ratorilor, spre a vesteji acea barbara sentinta si a.vfl apara drep-
turile voste contra dictaturet militare !
Oratorii can vor vorbi sunt
D-nii I. NADEJDE din Eucuresti,
ALEX. G. RADOVICf advocat din Ploesti,
V. G. MORTUN deputat din Roman,
o I. C. AT.A.NASIU advocat din. Galati.
Imp ml .13.1nyeSen" CONSILIUL GENERAL.

www.dacoromanica.ro
 MI.5CAREA SOCIALISTA 241

In plina aceasta campanie, Jacob Taranu face re-

curs la Malta Curte de Casatie 4n potriva hotaririi
Consiliului de revizie militar. Inaintea Inaltei Curti
s'a pus chestiunea de drept, asupra admisibilitatii re-
cursului in potriva unei deciziuni a unei instance de

Iacob Taranu §i solia sa Susi (fotografie de amator, luata In ate-

lierul for de litografie din strada Smardan, No. 2)

recurs militare. Const. Dissescu, aparatorul lui Taranu

In fata instantelor militare, a fost de p5rere ca recursul
e inadmisibil ,i deci nu trebuie facia, cad ar prelungi in
mod inutil detentiunea preventive a condamnatului, I.
Negreanu, bine-cunoscutul jurist auto-didact, s'a pro-
nuntat pentru recurs si a si publicat o serie de articole
in acest sens In Lumea Noud"..La parerea lui Negrea-
nu s'a asociat si marele avocat Chebapci, care a si ple-
dat in fata Casatiei.
Ina lta Curte a admis recursul, a casat sentinta de
condamnare, fare trimitere.
Iacob Taranu a fost pus imediat in libertate si o
16

www.dacoromanica.ro
242 I. C. ATANASIU
multime entuziasta l'a condus, in urale, dela inchisoa-
rea military pang la clubul muncitorilor, uncle V. G.
Morton a rostit un discurs stralucit.

Un caz asemanator cu al lui Jacob Taranu s'a pro-.

dus dupa catva time: tanarul B. Librescu, student in
medicina si redactor la Lumea Noud", facandu-si
stagiul in armata, a avut prilejul sa constate oarecari
brutalitati, pe can le-a denuntat prin ziar. A fost ba-
null ca autor al acelor articole, arestat si pus sub ur-
marire. Situatia lui Librescu era mai grea cleat a lui
Taranu, intru cat, in cazul lui, nu incapea nici o dis-
cutie ca el se afla sub drapel. Colegii de redactie, spre
a-i usura situatia, au dat drept autor pe unul dintre
ei si anume pe St. Petica, poetul romantios, care oferin-
du-se bucuros sa faca gestul cavaleresc, s'a prezentat
autoritatii respective.
Librescu insa, neprimind sacrificiul, s'a marturi-
sit autor al articolelor incriminate si a fost condamnat
la un an de inchisoare pe care l'a si facut, iar apoi a
fost trimes sa-si ispraveasca termenul de serviciu la tru-
pa, in provincie, pierzand privilegiile de bacalaureat.
Astfel, ca soldat, la Turnu Alagurele, Librescu a fost
pus, lute° noapte, sa pazeasca, la usa unei inchisori, pe
doi puscariasi oare-cari. Si cat de mare le-a fost emo-
tia, si lui, .si lor, cand s'au recunoscut! Cei doi pusca-
riasi anonimi erau Ficsinescu si Banghereanu, ajunsi
in aceasta situatie in imprejurrtrile pe care le vom arata
in capitolul urmator.

In conditii asemanatoare cu ale lui Librescu,

soldatul socialist Eugen Uscatu a fost pedepsit la fel,
la Iasi, ceeace nu l'a impiedicat apoi sa moara in raz-
boiul idealului national.
***
Dar persecutiile indreptate asupra militantilor so-
cialisti sunt nenumarate, in toata Cara.
La Ivesti, judetul Tecuci, S. Labin si Const. Graur,
veniti sa-i dea concurs lui St. Petica, fondatorul unui

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 243
club socialist local, sunt arestati si expediati la Bucu-
resti, spre marea emotie a populatiei din targusor si
din satele vecine. La procesul de ultragiu, intentat co-
lor doi arestati, primarul.renunia, in cele din urma,
intru eat dansii ii fac un rationament care-1 incurca.
Ei ii spun:
D-ta procedezi cu not in mod ilegal; in conse-
cintii nu esti in exercitiul functiunii, functiunea
d-tale nefiliid sa calci legea; si din moment ce nu esti
In exercitiul functiunii, nu poate fi ultragiu, °richt
to -am ofensa.
Neputand sa -si dea seama data rationamentul e
just sau nu, primarul, uluit, renunta la proces; dar n'a
avift s'o regrete, dupd palania colegului sau din Gohor.
In adevar, in comuna Gohor, tot din judetul Tecuci, alti
doi propagandisti, Traian Corodeanu si Petru Craiescu,
par mai putin norocosi, c5ci for procesul de ultragiu be
este intentat, dar se ispraveste cu achitarea. Iata rela-
tia publicata In Lumea Nour dela 26 Octombrie
1895:
0 frumoasa pilda de caracterul pacific $i legal al propa-
gandii social-democrate a fost data prin procesul de ultraj"
inscenat de primarul. Negruzzi din Gohor (judetul Tecucin),
propagandi.tilor socialisti Traian Corodeanu 5i Petru Craiescu.
Alaltaieri, 23 Octombrie, tribunalul de Tecuciu a judecat a-
cest proces. Inculpatii erau asistati de prietenul nostru I. C. Ata-
nasiu, advocat si membru in consiliul general al partidului
nostru.
Se tie ca primarul Negruzzi le-a intentat proces de ultraj,
numai i numai pentru ca au indraznit sa tie la sat o nume-
roasa intrunire .15raneasca, in care au dezvoltat taranilor cre-
dintele partidului socialist.
La judecata, atilt preotul satului cat Si invatatorul, citati
martori, an declarat ca n'au auzit nici vazut din partea priete-
nilor no5tri, ceva care ar constitui un ultraj pentru primar. A-
tka doar, ca prietenul nostru Craiescu a spus primarului:
Suntein in casa ob5tii si Constitutia ne permite sa ne in-
trunim.
Procurorul insu$i a loaf apararea inculpafilor si in urma
unei cuvantari a prietenului Atanasiu, tribunalul i-a achitat.
Sa fie aceasta o incurajare pentru toti prietenii nostri 5i o
dovada pentru burghezime ca social-democratul nu merge la
tara pentru a instiga, ci pentru a lumina.
Atata libertate de spirit din partea tribunalulu
ba pang si a procurorului pentru vremea aceea,
merits o mentiune In aceste pagini.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XIX

PARTIDUL MUNCITORILOR LA SATE

CLUBURILE SOCIALISTE TARANESTI
CE-A URMARIT SI CUM S'A DESFASURAT MISCAREA
SOCIALISTA TARANEASCA
Nu voi descrie pe larg starea taranimii noastre In
momentul cand, in 1898, conducerea partidului munci-
torilor a hotarat sa is contact cu ea si sa inceapa o se-
rioasa propaganda in sate pentru organizarea munci-
torimii agricole si pentru infiintarea de cluburi socia-
lisle la sate. Aceasta stare reala va rezulta de altfel
din documentele epocii, pe care le voi pune sub ochii
cititorului.
Dar in puncte principale viala satelor in vremea
aceia se poate fixa astfel:
1) Lipsa de pamant de cultura 0 de islazuri pen-
tru hrana vitelor;
2) Ca o consecinta: invoeli agricole intre tarani si
proprietari si arendasi din ce in ce mai grele, ajunse
chiar a deveni insuportabile pentru tarani;
3) 0 stare de cultura sau mai exact de incul-
tura ingrozitoare: 80% analfabeti;
4) Neaplicarea complecta a legilor la sate sau mai
exact, aplicarea for diformata si barbara in potriva p5-
turii taranesti;
5) Administratia, in expresiunea ei cea mai clasica:
un instrument de clash a clasei marilor detinaton
ai pamantului.
Cand social-democratii intelectuali au venit In
contact cu taranimea, cand au luat cunostinta mai
de aproape si au studiat starea de lucruri dela sate, ei

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA SOCIALISTA 245
nu au putut sa se dezintereseze de soarta acestei Ora-
nimi, care constituia 85% din populatia tarn.
Ei erau cu atat mai Ingrijorati pentru tars
de aceasta grava situatiune, cu cat la intervale, care se
scurtau din ce In ce, bezna §i Intunericul In care se ti-
neau voit satele, se lumina de focul ro§u a cate
unei rascoale tarane§ti, care repede era Inabu§ita In
sange, de armata.
Taranimea, devenita o categoric permanent pro-
testatara §i neavand call legale spre a-§i manifesta ne-
multumirea ei pentru orice prilej §i mai ales cand
era §i atatata de agenti politici interesati recurgea
la singurele ei mijloace de protestare: la ciomag, la
furca, sau la topor.
Conducatorii intelectuali ai partidului muncitori-
lor, s'au preocupat deci de chestiunea taraneasca. Obli-
gatiunea for de a lua contact cu taranimea, de a o lu-
mina asupra drepturilor ei legale §i a o organiza in
partid, devenea un imperativ, mai ales dupa desvol-
tarea din ce in ce mai mare, pe care o lua actiunea in-
ceputa de ei pentru dobandirea Votului Universal.
Nu era admisibil pentru social-democrati
ca, atunci cand sfortarile for ar fi fost incununate de .
succes §i dreptul de vot sa fi fost rargit, sa lase sa intre
In viata publica, o masa enorma de alegatori noui, ne-
lamuriti §i dezorganizati.
Am aratat, vorbind de socialismul la Iasi, ca acolo
social-democratii luasera un prim contact cu taranimea
Inca In anul 1887, facand-o chiar sa participe cu oa-
recare succese in lupta electorala.
In Congresul al II-lea al partidului muncitorilor,
tinut In anul 1894, Propaganda la Wei si Sindicatele
de farani, a dat loc la vii §i interesante discutiuni. Au
luat parte la ele: G. D. Pencioiu, I. Nadej de, V. G.
Mortun, Deodat Taranu, Anton C. Bacalba§a, N. Pitur-
In ce spirit se desbatea aceasta chestiune, atat de
grava prin starile de fapt §i atat de greu de rezolvat
prin complexitatea ei?
G. D. Pencioiu a spus:
Din aceste motive sociali§tii craioveni, vin cu
propunerea de a se Infiinta sindicate agricole, care
sa alba de scop: 1) a stabili solidaritate §i fratie intre
tarani §i 2) sa slujeasca ca societati de ajutorare mu-
tu

www.dacoromanica.ro
246 I. C. ATANASIII
I. Nadejde declare:
Scopul sindicatelor nu 'ar fi numai ajutorul mu-
tual; ele ar face unloarte mare bine chiar si feirii,
atunci cad s ar intinde in toatii Para, ciici feiranii unifi
ar putea ridica preful muncei, renta ar scadea fi pro-
prietarii si arendasii ar fi silifi sei intrebuinteze o cul-
turii mai sistematicci a peimontului".
Acesta era mOdestul orizont cc se desfasura In
chestia taraneasca inaintea ochilor social-democrati-
lor. Nici o vorba de rascoEile, de revolutii, de imparti-
rea parnantului luat. dela boeri.
Dupe inchiderea discutiunei, Congresul voteaza in
unanimitate urmaloarea motiune propusa de G. D.
Pencioiu:
Congresul,
Indeamnei pe toate grupurile socialiste sd inceapei
agitarea pentru infiintarea la sate de bresle feireinesti,
care sd fie alipite pe lcingei cluburile btne organizate
din furl si al cdror scop sa fie pe Mugu propagarea ide-
ilor socialiste si ajutorarea reciprocei a membrilor fa-
rani la vreme de nevoe.
Consiliul General at partidului social-democrat e
inseircinat cu elahorarea unui proeci de statute pentru
Muntenia si altul pentru Moldova si cu organizarea si
impeirfirea gratuitd de brosuri pentru sdteni, incepand
cu Constitutia si legea electoralei explicate".
Iata deci inceputurile propagandii subversive socia-
liste la sate: faspandirea Cu profuziune a unei brosuri
cuprinzand... Constitutiunea si Lcaea electorala expli-
cate!
Evident, conducatorii socialisti isi dadeau perfect
seamy de marile gretitati ce aveau sa intampine in
propaganda for la sate. Vor fi greu priceputi de indi=
vidualismul taranesc mic proprietar de Omani;
apoi, cum sa pui de acord te.oriile lui Karl Marx cu ne-
voia arzatoare a taranului pentru o bucata de pamant
care sa fie a lui!
I. Nadejde s'a crezut obligat sa lamureasca aceas-
ta nedumerire, si, de aceia, a publicat in ziarul Lu-
mea Noua" din 14 Julie 1895 urmatorul articol:

www.dacoromanica.ro
 MIWAREA SOCIALISTA 247

SOCIALISMUL LA SATE
Orbiti de tot felul de bunatati nedespartite de clasele sta-
panitoare, oamenii acestia se cred destepti, invatati, iscusiti in
toate celea, In stare a combate socialismul, fara macar a-5i da
osteneala sa-1 cunoasca si de aceea numai ce-i auzi spunandu-ti
plini de ifos:
In aceasta tars neexistand Inca un puternic proletariat in-
dustrial, socialismul e peste putinta. Taranii sunt dusmani idei-
lor socialiste, pe dansii nu-i vor putea nici o data atrage. Deci
in tararomaneasca socialismul nu poate fi o putere sau o pri-
mejdie"!
5i bazati pe acest rationament nici nu vor sa auda de legi
de proteguirea muncitorilor, de legi pentru despagubirea celor
schiloditi de. masini, etc. Iar pe tarani ii stapanesc ca pe niste
robi, batandu-i cu cnutul, schilodindu-i, ucigandu-i chiar, daca
nu vor sa se lase a li se lua zece piei. Saracia face pe tarani
robi si, incredintati ca socialismul nu poate intra in capul ta-
ranilor, boerii nu se sinchisesc de niinica.
Totusi prietenii nostri din Cara sa nu uite ca on -ce limo
care n'are destul pamant pentru a trai muncindu-1 fara a mai
avea nevoe Si munceasca si la proprietar sau arendas, on -ce
taran de acestia e pe jumatate muncitor agricol si deci c al
nostru, e menit a fi cat de curand soldat in armata social-de-
mocratiei. Taranii cari n'au pamant de loc si acei cari au prea
putin pentru a trai neata'rnati, sunt, cum am zis, muncitori agri-
coli si pe zi ce trece tot mai putin ii duce interesul lot de mici
proprietari si tot mai mult ccl de muncitori. Dar care taranii
cu cite 5 hectare au de-ajuns? Nu. Nici acestia n'au de-a-
juns. Au stiut ei ce fac legiuitorii burgheji: au dat atata pamant
cat trebue pentru a lua libertatea omului, dar nu destul
pentru a-1 face sa nu mai aiba nevoe de arendas sau pro-
prietar. Afard de-acestea, la pamantul dat in urma au pus
preturi asa de maxi, in cat ta'ranii on nu platesc si-atunci
li se is parnantul, on platesc, dar se'ndatoresc si cad jar in
mina proprietarului vanzandu-i munca. N'are a face daca ta-
ranul lucreaza la proprietar ca in Moldova sau ca in Muntenia,
si'rltr'un caz si'n altul taranul munceste pentru proprietar, nu
munceste numai pentru sine sau pentru pinta; e deci proleta-
rizat si foarte in stare a pricepe idetle socialiste si a-si da mina
cu muncitorii industriali si deci a alcatui o partida in fata
careia sa le 'tiara pofta de zeflemea onorabililor cocolati la
carma Orli.
Prin urmare chiar presupunand ca taranii mai fruntasi ne
vor fi protivnici, ceea ce nu e adevarat, Inca vom avea cu not
majoritatea laranilor.
5i cele spuse aici nu sunt doar numai parerea men veche,
ea e impartasita si de K. Kautsky, cum se poate vedea in No.
42, anul al XIII-lea vol. II (1894-95) pag. 485 din revista Die
Neue Zeit".
La lucru deci, ca de avut teren avem!
L NAdelde
Actiunea socialiste la sate a ramas, din diferite
motive, suspendata Si nu s'a dat deocamdata nici o ur-

www.dacoromanica.ro
248 I. C. ATANASIU
mare hotararii Congresului al II-lea. Dar cum am ail-
tat, campania pentru Votul Universal lua din ce in ce
o amploare tot mai mare, necesitatea modificarii le-
gii electorale aparea tot mai evidenta chiar elementelor
conducatoare burgheze, dovada adeziunile diferitelor
personalitati politice la ideia Votului Universal si in-
multirea in ficcare an a deputatilor burghezi cari sem-
nau amendamentul Mortun. Pentru toate aceste motive
organizarea si luminarea taranimii nu mai putea intar-
zia si de aceia aceasta chestiune a revenit in desbate-
rile Congresului al V-lea tinut in anul 1898.
La acest congres s'a dat o atentiune mult mai
mare si s'a discutat cu mult interes aceasta chestiune.
Au vorbit: Paul Fuchs, Stefan Petica, I. C. Frimu,
Tura (delegatul taran al clubului din Comuna Stanca),
San dulescu, I. Nadej de, I. C. Atanasiu, Edelstein, T. V.
Ficsinescu, C. Dobrogeanu-Gherea, V. I. Popovici. Des-
baterile acestui al V-lea Congres au fost publicate in
ziarul Lumea Nona" din 12 si 14 Aprilie 1898.
Reproduc cateva parti, menite sa arunce o lumina
necesaria asupra evenimentelor ce au urmat acestui
congres, in ce priveste actiunea noastra la sate.
Cand am pus in discutiune cel de al treilea punct
la ordinea zilei: Propaganda socialists la sate, ca pre-
sedinte al acelui congres, am subliniat necesitatea dis-
cutarii acestui punct, spunand:
Propaganda sociali.sta la sate ne asigurd tut teren
mai bun pentru vremea cdnd vom avea Votul Univer-
sal. Ce vom face cu Votul Universal data faranii nu
ne vor cunoaste din vreme? Din toate punctele de ye-
dere, e necesarei deci propaganda la sate. Pentru aceas-
ta insei, chipul cel mai practic e sa lumineim muncito-
rimea dela orase, care six' toed legainra intre orase si
sate".
Dar pentru o mai buns pricepere a acestui thes-
tiuni importante si care a avut consecinte pe care noi
atunci nici nu le puteam prevedea, cred ca este mai
bine sa redau dupa ziarul Lumea Nona" din 14 A-
prilie 1898 intreaga desbatere, cu oratorii cari au vor-
bit si cu motiunea care s'a votat:
EDELSTEIN: Daca ar fi niste streini sa ne asculte ar zice
ea noi mai mult ne facein propaganda until altuia. Ceia ce s'a
vorbit 0115 acurn sunt lucruri cunoscute; e vorba data poate
vre-unul dintre noi sa ne arate chipul practic cum trebue sä
patrundem la sate cine sunt acei insarcinati en conduceree

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 249
acestei propagande. Eu cred ca e nevoe de doui sau trei oameni
luminati si priceputi in chestiunea taraneasca, si cari sa fie in-
sarcinati cu infiintarea cluburilor la sate.
FICSINESCU. Cand intreaba de mijloacele practice, Edel-
stein are dreptate. Intrebarea e, cum ne-am putea introduce la
sate? Si la aceasta intrebare singur prietenul barladean a dat
vre-o cloud, trei raspunsuri practice. Eu am de propus un mijloc
si mai practic.
La sate avem destui prieteni: invatstori. Ei bine, daca a-
cestia ar avea indemn si sfaturi de la centru fiti siguri ca
aceste forte s'ar pone pe lucru. Pe langa asta, e absoluta nevoe
de tin om special, care sa stea in legatura cu plangerile 15rani-
lor din diferite unghiuri ale tarii.
GHEREA: Prietenul Edelstein a spus ca cunoaste destul
chestia taraneasca si ca ar dori numai sa stie tine sa faca pro-
paganda la sate. Lucrul acesta ma mira deoare-ce in privinta
chestiei teoretice si practice a .propagandei socialiste la sate au
Post discutiuni aprinse in Franta, Germania etc... si nici acuma,
de si la discutie au luat parte oameni ca I3ebel, Vohnar, Kautsky,
Jaures, Engels etc., chestia Inca nu e limpezita. Or poate Edel-
stein e mai fericit si genial de cat toti?
Chestia asta e foarte Brea si e hnposibil s'o tratam aici, in
vremea scurta, pe care o avem la dispozitie. E indiscutabil ca
numai atunci partidul socialist va insemna mult politiceste cand
se va baza si pe tarani.
Nadejde a spus ea taranimea e atilt de desnadajduita incat
e Bata sa urmeze si pe un nebun. Deci, daca e usor s5 ridici
satele, sa faci miscare socialists printre tarani, nu cred ca e tot
atilt de usor a domina, a stapani o miscare uriasa, care ar is-
bucni in urma propagandei la sate. Prin o propaganda im-
prudenta, sa nu provocam un pericol atilt pentru taranime cat
si pentru partidul socialist.
0 miscare taraneasca la not in felul celei din nordul Un-
gariei ar fi dupa opinia mea, o miscare nenorocita. Ceea-ce pu-
tern si trebue sa facem pentru taranime, ar fi sa lucram din
toate puterile pentru a ajunge ca institutiile democratice ale
tsrii sa devie o realitate si pentru tarani. Taranul roman, care
are atatea drepturi pe hartie, e lipsit de orice drept in reali-
tate, afara de dreptul de a fi batut si schingiuit. Sa facem
din taran tin cetatean constient, care sa se foloseasca de drep-
turile lui in Junta economica si politics. Acest program e foarte
modest si moderat la prima vedere, dar colosal de important in
fond. El poate sa ajunga Inca pentru mai multi ani. Frazele
obicinuite revolutionare, cari aduc efecte foarte incete in oral,
pot sa devie foarte primejdioase la sate. Acolo trebue foarte
multi prudenta si foarte mutt tact. Aparand interesele tara-
nimii in marginile institutiunilor democratice existente, socia-
listii vor avea taranimea in partea lor, si atunci vor deveni in
adevar o putere
I. NADEJDE : Intr'o vreme taranii stiau ca socialistii le
dau sfaturi. In vederea asta ar fi foarte bine, daca ar fi cu ce
si cu cine, sa instituim un biurou juridic de consultatiuni pen-
tru tarani.
Cred ca Gherea nu e contra organizarii taranilor pe
breasla, asa ca la un moment dat, in intelevre cu toate
breslele din tars, sa faca o greva agrard.
Trebue insa bine chibzuit, eaci miscarea din nordul Un-

www.dacoromanica.ro
250 I. C. ATANASIU
gariei a fost provocata de guvernul si stapanii unguri, nu-
mai si numai ca sa infraneze miscarea curat socialists din sud.
Dupe cum burghezii unguri s'au folosit de Varcony tot
astfel, in asemenea imprejurari, burghezii nostri ar cauta sa se
foloseasca de anarhistii nostri, cari oricand sunt gata sa se
duce Intre tarani sa le spuna:
Puneti foc la sirele de paie"!
Bietii tarani sunt asa de desnadajduiti In cat, tend cram
in Iasi, veneau ca la Dumnezeu la mine. De la o vreme m'am
speriat si eu, caci au inceput sa vine niste tarani asa de istoviti
si zdrentarus imbracati, incat m'am Ingrozit. Cu asemenea
oameni nu mai puteam sta de vorba; ei ca'deau in genunchi si
ma rugau sa-i scap de neagra saracie in care se gasesc. In Bu-
curesti chiar, au venit la mine multi tarani din satele inve-
cinate.
Facutil cu chibzuinta, -- propaganda printre tarani ar a-
duce marl succese
GHEREA: Prin exemple, Nildejde a confirmat cele spuse
de mine. Inteadevar e foarte usor de provocat o miscare printre
tarani, insa e greu de dominat.
Cand vedem ca mii de tarani nu pot si nu se pricep sa se
miste politiceste, datoria socialistilor este sa ridice nivelul ta-
ranilor, sa ceara din rasputeri respectarea drepturilor pen-
tru tarani, scrise in legi.
De o cam data ar fi multumitor daca taranii ar fi de fapt
egali politiceste cu muncitorii din orase.
Eu, in articolele niele, si Mortun, in discursurile sale, am
aratat ca cea mai mare revolutie in Ora romancasca ar fi in-
trarea in legalitate, respectarea legilor.
V. I. POPOVICI: Dace voim ca propaganda Ia sate sa fie
rodnica e neaparat nevoe si e cunoscut ca muncitorii din
orase trebue sa fie puternic organizati atat politiceste cat si
economiceste. muncitorii din Braila, de pild5, daca ar fi
bine organizati, ar putea sa propage usor si cufolos socialis-
mul printre tarani de oarece, cea mai mare parte dintre ei, au
emigrat in 'oral din satele invecinate. Numai muncitorii lumi-
nati din oral ar putea sa intretina necontenit miscarea lara-
nilor. Din potriva insa, daca propagandistul nu mai da cu anii
pe acolo, negresit ca socialismul printre Omni e ca un foc
de pae"..
Edelstein a intrebat cu ce mijloace vont patrunde la sate.
Cred ca s'ar putea strange fondul banesc necesar daca fiecare
organizatie din tard ar da baluri si serbari pentru acest scop.
Prietenul Ficsinescu e de parere ca ar fi bine sa intretinem
corespondente cu invatatorii si ca acestia ar trebui sa fats a-
gitatie printre tarani. Eu cred ca ar fi un pericol pentru inva-
tatori, caci, mai curand sau mai tarziu, vor cadea pradd per-
secutiunilor pornite de la autoritiitile scolare siadministrative.
Parerea lui Ficsinescu de a tine corespondenta cu invata
torii e foarte nemerita, insa nu-i mai putin adevarat ca nu pu-
tern sa cerem de Ia acestia mai molt decat pot face.
Biuroul juridic, despre care vorbia prietenul Nadejde, nr
fi de mare folos pentru tarani.
In urma desbaterilor de pane acum, cred ca e potrivit sa
se inchida discutia si sa se voteze o motiune, care MI in-
chege esenta celor spuse pans acum in chestia propagandei so-
cialiste la sate.

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA SOCIALISTA 251
TURA multumeste in numele laranhnii pentru marele inte-
res ce cla congresul acesta chestiei propagandei socialiste la
sate.
Congresul voteaza apoi cu aclamatiuni urmatoarea

MOT1UNE
Avond in vedere trebuinta imecliato de a se incepe propa-
ganda socialiste la sate, congresul decide ca viitorul consilitz
general sti inseircineze o comisiune, din care sei 'bed parte si
anal din membrii sell, care sei se pima in legatura cu diferitele
elemente socialiste Ifironesti si sa mute mijloace pentru reis-
pcindirea brosurilor si ziarelor socialiste la sate".
Dupe cum se poate constata, dintre toti vorbitorii
singur C. Dobrogeanu-Gherea, a facut rczervele cele
mai formale asupra unei propagande in sate. Rezer-
vele lui, ulterior s'au dovedit a fi fost Intemeiate. Nu,
Insa, din pricincle expuse de el si anume ea prirnejdia
ar veni din partea taranilor. Nu. Se va vedea din ex-
punerea ce voi face ca teama lui Gherea, din acest
punct de vedere, nu a fost justificata. Taranii nu s'au
abatut cu mimic dela calea legala, nu s'au dedat la
nici un act de violenta asemanator cu cele ce se intarn-
plasera mai inainte la not si in Nordul Ungariei. Pri-
mejdia s'a deslantuit, intentionat, de catre autoritati:
Administratia si Justitia, puse in miscare de solidari-
tatea proprietarilor si arendasilor. Si aceasta de tea-
ma, nu a unei revolutiuni, ci numai de inceputurilc
de desteptare, solidarizare si organizare a paturei to

In executarea motiunii votate de congres, Consi-

liul General ales chiar de acct congres, s'a Intrunit
pentru constituire si a incheiat urmatorul proces ver-
bal, in ce priveste punctul interesant acum al actiunii
in sate:
PROCES-VERBAL
Astazi 10 Aprilie 1898 subsemnatii membri ai
Consiliului General al partidului social-democrat at
muncitorilor din Romania, alesi de Congresul al V-lea,
intrunindu-ne in sedinfa de constituire, am procedat
la imparfirea sarcinilor fiecaruia, dupe cum urmeaza:

www.dacoromanica.ro
252 I. C. ATANASIU
5) Se numeste Comisia agrard compusei din prie-
tenii I. Neidejde, Peticd, C. Sdndulescu, Fiqinescu si
Gheorghe Dumitrescu-Ochea pentru organizarea pro-
pagandei la sate.
I. Nadejde, I. C. Atanasin, I. T. Banghereanu §i I. Tabacovici
Inceperea unei actiuni viguroase a partidului
muncitorilor la sate, era astfel definitiv hotarata de
conducerea partidului. Trebuia de gasit oamenii, cari
sa se devoteze acestei foarte primejdioase intreprin-
den.
Elementele au fost gasite. S'au delegat: Th. V.
Ficsinescu si I. T. Banghereanu. Acesti doi, au fost sor-
titi sa intreprinda uriasa pentru acea vreme
opera de infiintare de cluburi socialiste la sate, de la-
murire si organizare a taranimii. Si nimeni mai bine
decal acesti doi devotati socialisti nu putea duce la
bun sfarsit intreprinderea aceasta in care se cerea pri-
cepere, energie, credinta, intelepciune si onestitate.
Th. V. Ficsinescu, nascut in comuna Rotopanesti
(vechiul judet Suceava, astral judetul Baia), in luna
Martie 1877. Dupa ce trecuse bacalaureatul la Iasi,
acum era student al Facultatii de drept si filozofie din
Bucuresti. Atras de ideile socialiste Inca din clasa a
VI-a a liceului, ()data venit in Bucuresti a intrat in
miscarea socialists si in 1896 era redactor al ziarului
Lumea Noua" si apoi secretarul de redactie al aces-
tui ziar.
De un fizic frumos, malt, svelt, bine legat, cu ochi
negri, patrunzatori, foarte activ, bun orator, bun scrii-
tor, din intreaga lui faptura se revarsa o energie cal-
ma si o vointa dominatoare. Desi tank., cuvantul lui
era ascultat, si de sfatul lui intelept tineau seams
chiar si conducatorii mai in varsta ai miscarii. Nas-
cut si trait in mijlocul taranilor, el le cunostea nevoile
lor, mentalitatea lor, calitatile si cusururile inerente fi-
rii lor. Avea o dragoste adanca si duioasa pentru acea-
sta patura, atunci atat de oropsitii.
I. T. Banghereanu Mos Banghereanu, cum Ii
spuneam not era prin 1896 de aproape 55 de ani. Era
lucrator strungar la Arsenalul Armatei, foarte apre-
ciat de sefii lui, deli cunoscut ca militant socialist.
Era apreciat nu numai pentru cunostintele lui In mese-
rie, dar si pentru firea lui serioasa si cuminte. Corect
si scrupulos pan a la exces, capatase asupra muncitorilor

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 253
un mare ascendent, iar intre conducatori o deosebita
consideratiune. De§i simplu muncitor, el era membru
in Consiliul general al partidului. Cand in anul 1898,
ziarul Lumea Noua" a avut nevoie de un bun §i inte-
gru administrator, mos Banghereanu .i -a dat fare
pic de ezitare demisia dela Arsenal unde avea
o situatie sigura §i a preluat postul de administrator
al ziarului, cu o situatie de viitor foarte aleatorie. Cum
el nu cunostea de fel contabilitatea, la varsta lui inain-
tata, a luat lectii de contabilitate in partial dubla dela
Francisc Farago (sotul poetei Elena Farago), functio-
nar superior la Banca Nationale.
Fic:;;inescu si Banghereanu sunt cele doua elemente,
cu insusirile for intelectuale §i morale, cari au fost alese
de conducatorii mi*carii ca sa intreprinda greaua mun-
ch* a infiintarii §i organizarii cluburilor sate§ti.
Ace*ti doi oameni au fost hotarati de conducatori
sa se afunde in bezna satelor, sa is contact cu o lard-
nime inculta, amarata, necajita, protestatara §i gata la
mice moment de all da drumul impulsului ei de re-
volts. Acosti doi oameni au fost hotarati sa infrunte
urgia unei administratiuni, deprinsa la sate cu calca-
rea legilor si puss in chip neconditionat la dispozi-
tia puternicei clase de proprietari si arenda§i.
Rolurile ce ei aveau de indeplinit, se impartisera
in chip firese: Fic§inescu §i-a luat asupril-i opera de
propaganda, Banghereanu pe aceia de administrare a
cluburilor tarane,,ti, pe cari cel dintai avea sa le infiin-
teze.
Pornirea actiunii de propaganda socialists la sate,
a fost determinate de o intamplare in aparenta foarte
neinsemnata. In vara anului 1898, Gheorghe Marines-
cu, lucrator tamplar, membru activ al clubului munci-
torilor din Bucure§ti, s'a stabilit pentru catva timp in
ora§elul Zimnicea din judetul Teleorman. Acolo, a in-
temeiat o organizatie dupe modelul breslelor din
Bucurqti. Conducatorii acestei organizatiuni formats
in cea mai mare parte din tarani cultivatori de pamant
simtind nevoia de instructiuni §i mijloace de propa-
ganda, se adreseazii Comisiunii pentru propaganda la
sate, adica lui Fic.5inescu si Banghereanu. Ace§tia, luand
avizul conducerii partidului, hotarasc sa faca o vizita
in localitate.
Cu acest prilej, Ficsinescu si Banghereanu vizi-
teaza vreo zece sate din sudul judetului Teleorman,

www.dacoromanica.ro
254 I. C. ATANASIU
yin in contact cu taranii, in intruniri, raspandesc bro-
suri si totodata intreprind o foarte serioasa ancheta
asupra starii taranilor si, in special, asupra raporturi-
lor dintre ei si proprietari si arendasi. Desi cunosca-
tori ai starii taranimii noastre, totusi ei se intorc la
Bucuresti profund impresionati de cele vazute acolo.
In afara de saracie lucie, care era generals in satele
teleormanene, exploatarea muncii omenesti se practica
acolo inteo masuril cu totul neobisnuita.
Lipsiti de pamant, taranii lucrau in dijma pe pa-
manturile proprietarilor. Dijma oficiala era una si
una, adica pentru un numar de pogoane lucrate pen-
tru el, taranul avea obligatia sa lucreze cu samanta
si inventarul lui un numar egal pentru proprietar
sau arendas. Pretutindeni insa, pogoanele lui erau
micsorate si ale proprietarilor marite. Taranii erau inse-
lati la masuratoare inteun chip scandalos, sub ochiul
ingaduitor al autoritatii, dela care nu capatau niciodata
dreptate.
In afara de acest abuz si in dispretul legii toc-
melilor agricole, invoirile prevedcau Inca o sumedenie
de prestatii, toate datorite de taran gratuit si cu pre-
cadere, prestatii cari foarte dese on it puncau in ne-
putinta de a'si face pe pamantul lui, muncile la timp.
Grata taranului se scutura, porumbul lui Ii apuca za-
pada, pe cand el era obligat sa munceasca pentru
proprietar sau arendas.
In sfarsit ceiace' mai ales constituia o forma de
exploatare barbara pretutindeni se practica sistemul
ruffeturilor. Din tot produsul micii lui gospodarii, ta-
ranul era obligat sa dea tot cc era mai bun proprieta-
rului si arendasului: atatea oua pe an, atatia pui de
gains, atatea kilograme de unt, muschii si limba por-
cului la Craciun, mielul la Paste, etc., etc. Iar neinde-
plinirea acestor multiple obligatii, avea pentru Wan
consccinta catastrofala ca nu mai era primit la invo-
iala si prin urmare era condamnat sa-si is lumea in
cap cu Intreaga lui'familie.
Pentru remedierea acestei stari nenorocite, care
intretinea In tarrinime o permanents stare de revolts,
pentru a pune pe Oran In putinta de a se apara in con-
tra abuzurilor si exploatarei nemiloase, Ficsinescu si
Banghercanu nu gasesc decal un singur mijloc, care
sa fie In acelas timp legal si eficace: organizarea

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 255
ranilor ci luminarea for asupra drepturilor ce be au
dupci legile in !Unto.
Astfel s'a nascut ideia cluburilor satesti.
Trebue sa insist asupra faptului, care a aparut
atat de straniu, mai ales judecatorilor ce -au avut sa
instruiasca §i sa judece procesul cluburilor satesti, ca
o mi§care intreprinsa in scopul aplicarei legilor In
fiinta, a putut fi conceputa de un partid socotit revo-
lutionar, ca cel socialist.
Pentru a face vadit, cat de onesta si cat de lega-
lista era actiunea partidului muncitorilor la sate, dan
aci loc statutului-tip al cluburilor muncitorilor plugari,
statut intocmit de Consiliul General al partidului §i pe
baza canna se infiintau cluburile satesti.
Rog pe cititor sa citeasca cu toata atentiunea acest
statut, spre a se convinge ca socialistii duceau in sate
mai degrabil o actiune moralizatoare decat indemnuri
de razvratire.

STATUTELE
CLUBULUI
MUNCITORILOR PLUGARI
CAP. I
ART. 1. Se infiinteaza in . . . . . un club de munci-
tori plugari, care face parte din partidul social-democrat al muncito_
rilor din Romania.
Scopui clubului
ART. 2. Scopul clubului este:
a) De a statornici fratia si unirea in deobste intre toti munci-
torii si mai ales intre muncitorli plugari.
b) De a lupta pe calea cea mai linistila si legala, pentru lumi-
rea si desteptarea tuturor muncitorlor si mai ales pentru luminatea
si desteptarea muncitorilor plugari.
c) De a ajuta toate luptele partidului social-democrat al man-
citorilor, atat in cc priveste imbunatatirea tra ului, cat si in ce pri-
veste politica folositoare muncitorilor din intreaga taro.
CAP. II
Mijloacele de intrebuintat pentru ajungerea scopului
ART. 3. Clubul va inchiria pe socoteala lui o case uncle sa. aiba
loc adunar.le si conrfatuirile membrilor.
a) In aceasta case, clubul va tine intruniri, data se poate, in fie-
care Duminica, la cari intruniri atat membrii din comitet cat si ori-
care membru al clubului vor putea vorbi despre nedreptatile ce se
intampla taranilor, despre mijloacele pasnice cu cari s'ar pune capat

www.dacoromanica.ro
256 I. C. ATANAS.1(7

acestor nedreptati, despre foloasele unirei taranilor $i, In sfarsit, des -

pre tot ce intereseaza miscarea muncitorilor plugari.
Tot la aceste intruniri se va citi 1ocuitorilor jurnalul lor,Lu-
mea Noua", si mai cu seam& acea parte din jurnal in care se scrie
despre tarani. Se vor citi, de asemeni, in fiecare intrunire carticelele
trimise de Consiliul general al partidului, pentru ca taranii sa fie cat
mai luminati in ceeace priveste drepturile ce le-au si in ceeace pri-
veste chipul de a se sluji de aceste drepturi.
Tot la aceste adunari fiecare taran ce se crede nedreptatit, fie
de arendas, sau proprietar, fie de autoritati: primari, perceptori, zap-
cii, etc., se va plange comitetului clubului, care e dator sa asculte plan-
gerea locuitorului si daca va vedea ca e dreapta sa-1 pue 5'0 isca-
leased, sa-i pue pecetia clubului si s'o trimeata jurnalului .Lumea
Noud" la Bucuresti pentru a fi publicata.
b) Pentru luminarea taranilor clubul va cumpara carts folosi-
toare, se va abona la ziarele muncitorilor si in deosebi la Ltnnea
Noua", va abona pe membrii cu stiinta de carte la aceste jurnale, cu
invoirea for si in st:arsit va cauta sa raspandeasca printre sateni car-
ticelele trim se de Consiliul general al partidului.
Intre cele dintai carts ce se vor cumpara din banii clubului va fi
o adunatura de toate legile comunale, constitutia, legea electorala si
asa mai departe, pentru ca sa aiba unde-si vedea drepturile si da_
tonne.
c) Tot din banii clubului se vor ajuta taranii, cars au vreo jude-
cata cu arendasii, sau cu autoritatile: primari, perceptori, zapcii, etc.
Cele mai de multe on taranii pierd r.arnanturile, vine, sau vitele,
sufar injuraturi si batai, din pricing ca n'au bani cu ce sä dea in ju-
decata pe aces cars ii nedreptatesc, sau ii bat. Ei bine, comitetul
clubului, indata ce vre-un taran, membru al clubului, va suferi vre-o
nedreptate din partea arendasilor, proprietarilor, zapciilor, etc. si
daca acel taran, membru al clubului, va cere ajutor dela club pentru
a da in judecata pe acel ce l'a nedreptatit, sau lovit, comitetul e da-
tor sa theme la club pe toti satenii inscrisi si sa aduca la cunostinta
tutu ror cererea locuitorului. Adunarea va cerceta:
1) Daca cel care cere ajutor e membru al clubuldi si in curent cu
plata.
2) Daca plangerea lui e dreapta, adica daca cel pe care vrea sa-I
dea in judecata e vinovat in adevar.
Si cand Ee va convinge de amandoua aceste lucruri, va hotari sa
i se dea un ajutor banesc potrivit cu mijloacele clubului.
Nici inteun caz nu se vor putea ajuta oacaleni cars nu sunt
scrisi in club, sau chiar daca sunt, cars au ramas datori cu plata co-
tizatiei.
Nici tntr'un caz comitetul nu va putea ajuta pe cineva cu bani
din casa clubului, fara invoirea majoritatii tuturor satenilor inscrisi.
Sateanul ajutat din banii clubului e dator, sub pedeapsa de a 11
dat afara din club, sa aduca comitetului dovada, de chipul cum a
cheltuit banii, ca nu cumva sa-i cheltuiasca pentru altceva decat
pentru interesul judecatei. Cei can nu vor educe asemenea dovezi,
pe Tanga ca vor fi dati afara din club, vor fi dati si in judecata.
Pentru ajutorul primit sateanul trebue sa dea o chitanta care se
va pastra de comitet.
d) Clubul va mai lupta pentru a alege in. comuna un consiliu
ccnnunal din partea locuitorilor. va lupta sa faca si prin celelalte
sate cluburi de muncitori plugari, si la alegerile pentru Camera, h:
intelegere cu celelalte cluburi si in intelegere cu Consiliul general al
partidului, va lupta sä aleaga deputati, cars sä se ingrijeasca de binele
taranimei.
ea) Clubul va starui pe langa sat si comuna, prin deputatii si con-
silierii comunali ai partidului muncitorilor, prin intruniri, petit!! si
orice alte mijloace ingaduite de legi sa se micsoreze birtrile, sa se
imbunatateasca invoelile cu arendasii si proprietarii, sit se aplice le-
gile depotriva la bogati ca si la saraci, sa se faca pe rang& fiecare

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 257
scoala sateasca Eisa numitele cantine scolare, unde copiii taranilor,
pe langa invatatura, sa mai primeasca, fara plata, deocamdata carti,
si hrana.
f) Comitetul clubului va cauta sa faca pe acel membru al clubu-
lui care va fi traind necununat cu femeia, sa se cunune la primarie
si la biserica, si prin actul de casatolie sa-si declare ca fii legiuiti pe
cei ce-i va fi avut cu acea femee inainte de cununie.
Se stie cate nenorociri urmeaza pentru copii si femee la caz de
moarte a barbatului, data nu era cununie la mijloc. De ate on n'au
venit rudele mortului, si au desbracat de avere pe femeea si copii lui.
g) Cei cari n'au regulata foae de zestic si deci nu se stie ce avere
are femeea, trebue sa reguleze din vreme, prin testament in forma,
drepturile femeii si ale copiilor.
h) La caz de a_si marita un membru al clubului fiica, sau de a-si
insura feciorul, sau la caz de a se insura un membru, comitetul sa-i
arate ca trebue sa se faca un contract de casatorie inainte de cununie
si prin care sa se arate ce avere aduce fiecare sot si sa se reguleze
ca averea ce vor .face-o traind impreund, ra aiba, la caz de moarte,
sau despartenie, a se imparti pe dill doua intre soti.
i) Membrii clubului se indatoresc a-si da copiii la scoala si a-i face
sa; urmeze pans la ispravitul scolii.
j) Membrii clubului sunt datori a pune toate staruintele, data
nu sunt prea in varsta, sa invete dela copii macar a citi si a scrie. Cei
tineri sunt neaparat datori.
k) Membrii clubului sa fie ascultatori de povetele doctorilor de
vite, pentru a impiedica intinderea boalelor de vite, si de doctorii de
oameni, pentru a lua masui sa, nu se intinda anghina, tifosul, scar-
latina, pojarul, varsatul, oftica si asa mai departe.
1) Membrii clubului vor starui de tinerii in varsta de oaste sa nu
dezerteze, ci sä caute cu sarguinta a invata bine manuirea armelor.
in) In sfarsit clubul va mai lupta pentru indeplinirea tuturor ce-
rerilor partidului muncitorilor.
CAP. III
Veniturile clubului
ART. 4. Veniturile clubului se compun:
a) Din cotizatule lunare ale membrilor, cari vor fi de 30 de bani
pe luna de cap de locuitor.
b) Din zacivala venita din vanzarea cartilor trimise de consiliul
general al partidului.
c) Din darurile membrilor si ale altor persoane cari vor vroi sa
ajute clubul.
d) Din ceeace vor produce serbarile, pe cari clubul le va da, cand
va crede de cuviinta.
e) In sfarsit din dobanda ce-i va aduce capitalul, cand va ajunge
clubul sa aiba un capital.
CAP. IV
Primirea membrilor
ART. 5. Se primeste ca membru al clubului price muncitor fie
cu bratele, fie cu mintea, Vara, de.osebire, si care va declara ca asculta
de tot ce spune statutul.
Cand mai multi oameni vor vroi sa se inscrie in club, un om din
comitet le va citi si lamuri statutul, adica legea clubului, si i va in-
treba daca primesc sa faca ce zice aceasta lege si sit se supue ei. Daca
oamenii primesc, si daca nu-s niscai-va spioni, sau asupritori ai ta-
ranilor, sau niste oameni necinstiti cari au Yost si sunt condamnati
la puscarie atunci comitetul ii va inscrie ca membri.
17

www.dacoromanica.ro
258 I C ATANASIU
Cand insa cine-va din adunare stie ca. unul, sau mai multi din
satenii ce vor sa fie membri ai clubului, nu-i si nu-s oameni cinstiti,
atunci va cere cuvantul de la presedinte si va spune ce are de spus
in potriva acelui om, sau a acelor oameni.
Dupa ce comitetul va asculta si o parte si pe cea-ralta,, va trebui
sa puns la vot primirea sateanului, sau satenilor invinovatiti, si data
vor indeplini majoritatea voturilor, vor fi primiti, data nu, respinsi.
ART. 6. Cand se va inscrie in club, sateanul va da comitetului
toate deslusirile, unde sta, daca-i alegator sau nu, daca-i alegator in
ce colegiu voteaza, si de voteaza in colegiul al III-lea, va spune daca-i
alegator direct sau indirect.
Toate aceste deslusiri, secretarul clubului le va, insemna in re-
gistrul de membri, in dreptul fie-carui membiu.
CAP. V.
.Despre drepturile si datoriile membrilor
ART. 7. Ori-ce membru al clubului e dator sa plateasca o co_
tizatie de cel putin 30 de bani pe luna.
ART. 8. Ori-ce membru este dator sa aiba o carte de membru
dela partid, care carte va purta, pecetea partidului si pentru care va
plati 25 de bani 4i o va schimba in fiecare an.
ART. 9. Ori-ce membru are dreptul sa vorbeasca la adunarile
clubului; pentru aceasta va trebui mai intaiu sa ceara cuvantul de la
presedintele adunarei.
ART. 10. Orice membru are dreptul sä ceara un ajutor banesc
dela club, cand va avea o judecata cu arendasii, proprietarii sau cu
oamenii autoritatilor.
ART. 11. Adunarile membrilor se vor face de cede on comitetul
va crede de cuviinta. Comitetul insa e dator sa fax& adundri cat mai
dese, in fiecare Duminica, daca se poate. De altmintrelea daca 25 de
membri vor cere comitetului sa faca adunare on in ce zi a sapta-
manei, comitetul trebue sa se supue. Daca insa, comitetul nu vrea
sa tie seams de cererea membrilor, acestia au dreptul sa, se planga, la
Bucuresti Consiliului general al partidului, care va sili, sub pedeapsa
de destituire, pe membrii comitetului, sa se supue statutului de fats.
ART. 12. In sfarsit, toti membrii clubului sunt datori sa mun_
ceasca pentru a aduce cat mai multi sateni la club, sunt datori sa-si
plateasca cotizatiile si sa lucreze pentru propasirea partidului munci-
torilor. In acelasi timp, on de cede on vor auzi pe cineva ca barfeste
clubul sau partidul, ca spune prapastii pe socoteala ideilor socialiste,
sunt datori sa spue comitetului, care ii va lumina asupra tuturor a-
cestor barfeli.
CAP. VI
Despre retrageri si dare afara a membrilor
ART. 13. Sateanul care vreme de 3 luni nu-si va plati cotiza-
tia, se va socoti ca retras din club si va fi sters din condica. Asa buns
oars, daca cine-va plateste pe 3, 4, 5 sau 6 luni inainte, daca dupa ce
vor trece aceste 3, 4, 5 sau 6 luni, vor mai trece alte 3, fara ca sa
vrea sa plateasca, nu va mai fi socatit ca membru al clubului. El
nu va avea nici dreptul de a vorbi la adunari, nu va putea nici sa
ceara ajutor, cand va vroi sa dea in judecata pe cei ce-1 nedreptateesc,
si nu va capata din nou aceste dreptul, /Ana cand nu-si va plati
datoria veche si se va inscrie din nou printre membrii clubului.
ART. 14. Daca vre_un satean din cei scrisi in club, va lucra
impotriva scopului clubului, barfindu-1, injurand sau lovind pe anem-
brii din comitet, daca se va face tradator de interesele fratilor sai de
munca comitetul e dator sa,-1 dea afara din club.
Inainte insa, de a-I da afara, comitetul ii va pune in vedere ce

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 259
vina atarna, asupra lui si it va chema sa, se dezvinovateasca inaintea
tuturor membrilor. Dad, cel invinuit nu va vroi sa vie la intaia che-
mare, comitetul it va chema a doua oars peste 8 zile, si data mci
atunci nu va vroi sä vie ca sa se dezvinovateasca, comitetul, cu m-
voirea majoritatei satenilor, veniti la adunare, it va sterge din randul
membrilor.
Nici intfun caz insa un membru nu va putea fi dat afara, decat
cand majoritatea satenilor, veniti la adunare, se va invoi. Deci darea
afara a unui membru se va hotari prin vot.
ART. 15. Membrii din comitet, Carl vor fi rude cu invinuitul, nu
vor putea lua parte Is judecarea lui.
ART. 16. Indata ce un satean va fi dat afara din club, comi_
tetul e dator sa aduca, aceasta la cunostinta consiliului general din
Bucuresti, impreuna cu vina pentru care a fost dat afara.
ART. 17. Sateanul dat afara din vre-un club, data se crede ne-
dreptatit, poate face apel la Bucuresti, la Consiliul general, care va
avea in vedere apararea membrului si va intari sau va pterge pe-
deapsa. Daca eel dat afara nu va fi multumit nici cu hotarirea Con-
siliului general, va face. apel la Congresul partidului, ce se tine m
fiecare an o data, si care e cel mai malt judecator a1 partidului.
ART. 18. Membrii retrasi, sau dati afara nu mai pot cere inapoi
cotizatiile sau mice fel de daruri, cari le-ar fi daruit clubului.
CAP. VIII
Despre alegerea si datoriile coinitetului
ART. 19. Fiecare club satesc va fi carmuit de un comitet, care
va fi format din:
a) Un presedinte;
b) Un casier
c) Un secretar;
d) 4 membri.
Pe binge., acest comitet se vor mai alege 3 oameni, controlori ai ba-
nilor clubului.
ART. 20. Atat comitetul cat si controlorii vor fi alesi de aduna-
rea obsteasca,. Ei vor carmui clubul pans is 1 Martie al fiecarui an,
cand se va face o noua, alegere.
ART. 21. Alegerea comitetului si a controlorilor se va face prin
majoritatea de voturi a tuturor satenilor ce vor fi fats la adunare
si cari vor fi in curent cu plata cotmzatiei. Cei cari nu-si vor fi platit
cotizatia vreme de 3 luni de is data cand trebuia sa si-o plateasca, ne
mai flind socotiti ca, membri, nu vor lua parte In vot.
ART. 22. Presedintele clubului e dator:
a) Impreuna cu cei 4 membri sa prezideze adunarile clubului. In
caz cand presedintele lipseste de la adunare, va prezida unul din
cei 4 membri, cu deosebire eel mai b5,tran;
b) Presedintele pi cei 4 membri mai sunt datori ca sa faca intru-
niri cat mai dese, data se poate in fiecare Duminica; la intruniri
sa vorbeasca satenilor despre interesele lor, sa le citeasca Lumea
Noua" si mai cu seams acea parte din jurnal, care vorbeste despre
tarani, sa le citeasca si sa, le explice c,articelele trimise de Consiliul
general at partidului si unde se scrie despre drepturile taranilor si
unde li se da sfaturi cum ar putea sa si imbunatateasca traiul; in
sfarsit sa bage de seams ca intrunirile clubului sa se petreaca in or-
dine si liniste;
c) Presedintele si cei 4 membri sunt datori sa primeasca, plangerile
satenilor nedreptatiti si sa be trimita la jurnalul muncitorilor Lumea
Nona." pentru a fi aduse la cunostinta ministrilor si a celorlalte au-
toritati. Plangerile nu vor fi primite decat data comitetul va crede
ca cel ce se plange are dreptate.
Aceste plangeri vor trebui iscalite cu propria iscalitura a sateanu-
lui sau prin punere de deget, data eel ce se plange nu stie sa se

www.dacoromanica.ro
260 I. C. ATANASIU
iscaleasca. Ele vor purta de asemeni pecetea clubului, ca dovada ca au
fost valzute de comitet.
d) Presedintele si cei 4 membri impreuna cu cei 3 controlori, mai
sunt inca datori sa controleze in fiecare luna pe easier, sal vada
sate cotizatii s'au strans in timpul lunei, cati bani s'au adunat in to-
tul, cat s'a cheltuit si pe ce anume. Dupa ce va fi controlat pe easier,
comitetul si controlorii vor cere casierului sa le arate soma ramasa
in cassa.
e) La sfarsitul fiecarel luni, presedintele, cei 4 membri, impreuna
cu casierut si controlorii, sunt datori s'a aduca la cunostinta satenilor
inscrisi o dare de seama despre chipul cum a mers clubul in cursul
lunei; cati bani sau incasat si de uncle, cati bani s'au cheltuit
pe ce. Tot la sfarsitul fiecarei luni, presedintele si cei 4 membri tre-
bue ra trimita o dare de seama la fel, Consiliului general al parti-
dului.
J) In sfarsit, presedintele si cei 4 membri sunt datori sa bage de
seama ea statutul, legea de fatal, sa fie respectatal de membrii clubu-
lui, sa fie cu grija sa nu se intample revolutii in comunal, sa" faca
propaganda si prin celelalte sate, unde nu-s cluburi, si sal caute sa
inscrie in listele electorale pe toti satenii cu drept la vot.
ART. 23. Casierul clubului e dator:
a) sa fie de fats la toate adun5.rile ca sä stranga cotizatii de la
satenii ce se inscriu in club si de la cei ramasi datori;
b) Sa dea chitante tuturor celor ce platesc cotizatia. Casierul este
dator sa nu primeasca nici o sums fara sa dea in schimb chitante
iscalite de el sr taiate din condica;
c) Casierul nu va putea face nici o cheltuiala, lath invoirea prese-
dintelui si a celor 4 membri;
d) Casierul nu va avea drept sal tie asupra lui o sums mai mare
de o suta de lei. Tot ce va trece peste aceasta sums, casierul im-
preuna cu comitetul va depune la o casa de economie din orasul eel
mai apropiat. Pentru banii depusi la Casa de economie, comitetul va
pastra chitantele in casa clubului.
ART. 24. Secretarul clubului e dator sal is parte la orice adu-
nare si sa scrie tot ce se vorbeste si toate plangerile locuitorilor, de
care 0, ingrijeasca pentru a fi trim:se la Bucuresti jurnalului Lu-
mea Noua". Secretarul va pastra o copie la arhiva clubului de toate
procesele-verbale si scrisorile ce se trimit la Bucuresti. Se intelege de
la sine ca secretarul clubului trebue sa fie om cu stiinta de carte.
ART. 25. In sfarsit, cei 3 controlori sunt datori sa controleze la
fiecare sfarsit de lung pe easier, pentru a vedea cati bani s'a inca-
sat si cat s'a cheltuit Ei vor face un report catre adunare, in care
vor arata data au gasit pe easier in regula, sau nu.
ART. 26. Clubul nu se va desfiinta, cata vreme va numara 30
de locuitorl.
Statutul acesta este extraordinar de elocvent. De
la Incebut el spune ca scopul cluburilor taranesti este
de a lupta pe calea cea mai linistita si legala". In ce
priveste revendicarile generale ale masei taranesti
statutul arata ca singura tale de lupta este cea electo-
rala, iar in ce priveste plangerile individuale ale là-
Tani lor, statutul ii trimetc sa se judece in fata tribuna-
lelor.
Aceasta e miscarea revolutionary de care proprie-
tarii si arendasii s'au speriat din primul teas si
i-au pus gand rau!

www.dacoromanica.ro
 MICAREA SOCIALISTA 261

Intre time miscarea inceputa la Zimnicea se in-

tinse in partea de sud al judetului Teleorman, de unde
s'a raspandit curand in cele 3 judele limitrofe: Naas-
ca, Romanati si Olt. Fiecare club era un focar de impra-
stiere a ideii in jurul sau. Spiritul de imitatie mai in-
tai, contiinta din ce in ce mai vie, pe masura in care
miscarea se intindea, a puterii ce reprezinta tarani-
mea, si, in sfarsit actiunea propagandistilor fanatici,
can n'au intarziat sa apara, au facut ca in cateva sap-
famani sa se numere numai in judetul Teleorman
peste 100 de cluburi.
De obicei, odata ce un club se infiinta intr'o co-
muna, unul sau doi din membrii lui erau porniti In
Bucuresti. Aid ci veneau in contact mai intai cu Fic-
sinescu, care le explica rostul miscarii le citea si co-
menta statutul-tip si staruia mai mult asupra trebuin-
tei ca miscarea sa fie cat mai pasnica si legala. Apoi
erau dati in grij a lui Banghereanu, care ii inzestra cu
toate cele de trebuinta cluburilor: registre, chitantiere,
stampila, precum si cate o colectie de legi. Se hotari-
se, in adevar, de catre conducerea partidului, ca din
nici un club taranesc sa nu lipseasca Constitutia, le-
gea electorala, legea tocmelilor agricole si in general
legile utile laranimii. Banghereanu descoperisc o co-
lectie din aceste legi, aranj ate si comentate in chip
popular de un domn avocat Crihan, secretar al Prima-
rid Capita lei, si el cumparase un numar mai mare de
volume din aceasta colectie. Indata ce vreun club se
infiinta intr'o comunii, Banghereanu, cu spiritul lui
gospodaresc, punea sa se lege cite unul din aceste e-
xemplare in frumoasa legatura de piele ss pe verso, cu
litere aurite, imprimat numele clubului. Se intelege,
cluburile taranesti erau abonate la ziarul Lumea
Nour al partidului, precum si la celelalte publicatii
care puteau interesa pe tarns. Toate aceste furnituri,
cart in un loc faceau vreo 20 de lei erau date, bine in-
Ides, cluburilor pe pretul for de cost si erau platite de
acestea din cotizatiile, de 20 bani pe luna, ale membri-
lor lor.
Condusa de oameni devotati, priceputi si de mare
suflet cum au fost Ficsinescu ss Banghereami, asezata
pe temeiuri asa de morale si folositoare paturii tara-
nesti, actiunea socialists la sate crestea si se Intindea
in chip uimitor.
Rand pe rand cluburi taranesti se infiintau pe tot

www.dacoromanica.ro
262 I. C. ATANASIU
intinsul j udetelof contaminate dc propaganda socia-
lista. Astfel citez In intamplare" uncle comunc, pe care
am plant sa le identific:

JUD. TELEORMAN
Zimnicea, Suhaia, Contesti, Crengeni, .Elisabeta,
Babaita, Garcovu, Periiasi, Slobozia-Mandra, Raioasa.
Gauriciu, Lisa, Flamanda, Piatra, Viisoara, Vanatori,
Segarcea din Vale, Odaia, Lila, Segarcea din deal, Car-
ligati, Seaca, Branceni, Pleasov, Magurele, Smardioa-
sa, Voivoda, Uda-Clococeov, Ologi, Spatarei, Cervenia,
Traian, Cioara, Peret, Caravaneti, Turculesti, Tig5-
ne§ti, Giuvaresti, Dracea, Uda-Paciurea, Dorobantu, A-
tarnati, Laceni, Sfintesti, Basesti, Antonesti, Ciuraru,
Putinei, Baneasa, Ciolanestii- din vale, Butculesti, ora-
sul Turnu-Magurele, Vocla-Carol, Meri-Galo, Maldacni.
Plosca, Gardesti, Vartoapele, Draganesti, Dhlceanca,
Belitori, Graragau, Scrivasteam, Albesti, Baltati, Bog-
dana.
JUD. ROMANATI
Islaz, Garcovu, Moldoveni, Ishiceni, Celeiu, Farca-
sole, Silistoara, Cezicni, Visina, Giuvaresti.

JUD. OLT
BArsesti, Beciul, Craciuneii de sus, Draganesti,
Poiana. Vespesti, Craciuneii de jos, Frunzaru Barcii,
Baltati.
JUD, VLASCA
Gaujani, Frasinctu, Magura, Galeteni, Flamanda,
Vida- Cartoj ani, Bascoveni.
Pentru a ne da seams cat de neintemeiate erau a-
prehensiunile autoritatilor asupra consecintelor ac-
tiunii partidului muncitorilor la sate si cat de legali-
sts, cat de linistita si cat de lipsita de once primejdie
pentru ordinca in Stat era aceasta actiune, sa spicuini
la intamplare, cateva din cuvantarile pe care condu-
catorii tarani ai cluburilor lc tineau atunci la intro.,
nirile din neck cluburi. Cuvantatorii nit erau socia-

www.dacoromanica.ro
 M.WCAREA SOCIALISTA 263
listi culti, vcniti acolo in sate din Bucurcsti, ei erau
char locuitori din acele sate.
Cuvanfarile le iau din ziarul Lumea Noua" din
Noembric, Decembrie 1898 si Ianuaric 1899.
Club nazi. Clubul Lila, din jud. Teleorman. Tovara-
silor C. P. Genescu si D. P. Lauda, datorim infiintarea clubului
in satul nostru. In ziva de 1 Noembrie satenii s'au adunat cu
totii in casa clubului, pentru a asculta cuvantarile prietenilor
nostri din comuna Seaca. Cel dintaiu a vorbit C. P. Genescu,
indemnand pe oameni sa se uneasca in club si dupa sfaturile
capeteniilor partidului social-democrat al muncitorilor sa lupte
stransi uniti, pacinici dar hotariti mai intai pentru a face sa se
respecte legile in ceeace priveste clasa taraneasca si apoi pen-
tru castigarea unor legi mai bune.
In urmil a luat cuvantul tovarasul Lauda aratand ce mare
putere ar capita taranii, data am avea Votul obstesc. Indeam-
lid deci pe sateni sa lupte pentru aceasta reforms.
Pans acum s'au inscris in club 151 de sateni, cari au ales
urmatorul comitet conducator: Petre Stoicea, presedintele, Gh.
M. Mares secretar, St. Ciupitu, easier, M. Niculescu, Ion .Oprea
Costea, Ion Gh. Cojoaca, Ene Oltei, Ion Firicon, Raicu si Florea
Balbarie, membri.
Clubul din Viisoara, jud. Teleorman. La intrunirea dela 15
Noembrie s'a vorbit asupra alegerilor. lata cum stain noi cu a-
legerile.
La vot au luat parte din 383 votanti, 265; doua voturi s'au
anulat. In lupta erau trei partizi. Partidul nostru, adica lista
clubului muncitorilor, a intrunit 204, iar celelalte liste la un lac
au intrunit cu chiu cu vai 61 voturi.
Intre prietenii nostri, cari au intrat in consiliul comunal,
este si unul ca judecator comunal (?). Acesta e un motiv pen-
tru conservatorii nostri (avem si noi conservatorii nostri), ea
sa strige pe toate cararile ca au gasit nod in papura sa conteste
alegerea. Printre cei cu gura mare e si neprihanitul nostru In-
vatator Cr. Voiculescu. Dar fie Ca se vor contesta on nu alege-
rile, reusita noastra e asigurata.
Stim noi ce-a facut singe rau conservatorilor nostri. In
ziva alegerilor, cand s'a pronuntat reusita candidatilor clubului,
un ura puternic a esit din piepturile satenilor. Traiasca partidul
social-democrat! Sus opinca, jos ciocoii! asa au strigat taranii
si au strigat asa de tare incat nu se putea sa nu auda ciocoii.
Dar degeaba munca, vom nimici piedicile Ion, caci suntan
uniti si dreptatea e cu noi.
Presedinte, G. Vladescu, membri: N. Bunu, Tudor A. Bin',
Dumitru Visan, Craciun Duminica, Florea Mirea, Marin Rasoga;
secretar D. Ionescu.
Clubul din Piatra, jud. Tel Se stie ca la alegerile
comunale lista noastra a clubului din Piatra a reusit intreaga.
cu toate piedicile cari au vrut sa-i pue dusmanii nostri. Astazi
15 Noembrie la sedinta clubului a luat parte o mare multime
tie locuitori. Cel dintai care a vorbit a fost prietenul nostru M.
Ganescu, care intr'o frumoasa cuvantare a multumit locuitori-
lor pentru chipul vitejesc cum s'au purtat la alegeri si i-a in-

www.dacoromanica.ro
264 I. C. ATANASIU
demnat sa lupte tot cu acelas curaj la viitoarele alegeri generale
pentru reusita candidatilor muncitorilor plugari din Teleorman.
Dupa cuvantarea prietenului Ganescu, s'a dat sfaturi la mai
multi delegati veniti din comunele vecine, aratandu-le cum
trebue sa lucreze pentru a inteineia cluburi si in comunele lor.
In urma a luat cuvantul tovarasul Georgescu-Stoasa, care
dupa ce mulfumeste satenilor pentru ca au luptat asa de uniti
la alegerile comunale, explica deosebirea dintre cele dona par-
tide in Cara noastra, dintre liberali si conservatori. Arata ca
liberalii si mai cu seams liberalii democrati, ajutati partidul
muncitorilor vor izbuti sä aduca la indeplinire multe din cerin-
tele faranilor, dar pentru accasta e de nevoe ca partidul mun-
citorilor sa fie cat mai tare.
Intrunirea s'a sfarsit la orele 5.
Presedinte, I. Georgescu-Stoasa; Secretor, C. Ganescu.
Clubul din Fidinonda, jud. Teleorman. In ziva de 22
Noembrie la clubul din comuna noastra a fost o intrunire la
care a luat cuvantul mai intai Ispas Rosiu presedintele clubului
nostru, vorbind despre chipul cum trebue sa se poarte satenii
adunati in cluburi. Miscarea noastra a zis prietenul Rosiu
nu inseamna nici revolufie, nici nesupunere fats de legi. Noi
stim ca daca laranii ar fi luminati si uniti, si daca autoritafile
ar urma dupa cele ce spune legea multe din relele si lipsu-
rile de care suferim acum ar fi inlaturate. Tocmai de aceia
ne-am unit si vom lupta linistiti si pe calea legilor, pentru ca
cei din fruntea statului sa-si aduca aminte ca si noi suntem oa-
meni, si noi avem drepturi in Cara noastra. Cine va pune mina
pe ciornag ca sa-si caute dreptate acela va fi dusmanul, nu prie-
tenul nostru.
Mar vorbeste Florea Coteceriu despre votul obstese, una din
cererile cele mai de seams a partidului muncitorilor si la urma
locuitorul Culcea Mirancea povesteste urmatoarele:
In ziva de 19 curent a fost prin comuna d. capitan Bratan,
fost capitan de calarasi in Turnu-Magurele si venind la carciu-
ma lui Mitrica I. Alexe, unde se aflau mai multi locuitori a spus
ca socialismul este o hotie si ca Hui au facut locuitorii de n'au
batut cu pietre pe socialistii sari au venit in comuna si nu le-au
scos ochii cu zburaturi.
Comitetul executiv a deslusit pe locuitori ea d. capitan in-
nainte Tie a fi capitan e ciocoi si are interes sa nu vada pe fa-
rani uniti si luminati. 5i-apoi d. capitan habar n'are de ce-i aia
socialism, caci in viata d-sale s'a ocupat sa bard la t azarma pc'
fiii faranilor si n'a avut vreme sa invete ce vor socialistii. .
firanii sa nu se potriveasea ce zic capitanii, arendasii si
proprietarii despre cluburile lor. Ei sa mearga inainte linistiti
si cu hotarire. Cainii Tatra, Luna trece.
Presedinte, Ispas Rosiu, secretar, Tudorache I. Andrei.
Clubul din Seaca, jud. Teleorman. In ziva de 29 Noem-
brie am avut o intrunire la care a luat parte 239 de inembrii
ai
Tovarasul nostru D. P. Lauda ne-a vorbit in chipul urma-
tor.
Fiecare dintre noi stie ca numai prin unire si prin lupta
linistita si legala vorn putea sa ne imbunatatim traiul. Un lucru
insa trebue sit se stie de intreaga obste; sint multi ciocoi, dus-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 265
mani ai nostri, cari ar vroi sa ne rasculam, pentru ca apoi sa
vie armata si sa ne curete de pe fata pamantului. De aceste po-
vete viclene sa ne pazim fratilor, ca de foc! Revoltele ar fi cea
mai mare nenorocire, ce-ar cadea pe capul nostru. Sa nu-i as-
cultam deci si sa urmam inainte a ne lumina si a ne intinde
printre ceilalti frati ai nostri".
Povata tovarasului Lauda, priceputa de toata obstea, No. fi
urmata cu sfintenie de noi. Sa nu se mai spue deci. (tuna cum
citim in Lumea Nona" ca spun unii ciocoi, ca am vroi sa ne
rasculam in potriva glivernului. Din potriva, vom Citita intru
cat ne va sta prin putinta sä indemnam si pe ceilalti sateni din
alte sate, sa fie linistiti.
Const. P. Genescu, presedinte, Dumitru Lauda, St. Chivu,
Ion Tarnacop, Fl. Pasca, Tudor Nita, Radu Salcianu, Al. WA-
descu, Gh. Radulescu si Gh. Mocanu.
Clubul dirt corn. Alcignre le, lid. Telcorman. In ziva de
20 Decembrie la clubul din comuna noastra s'a tinut o intru-
fire mare la care a luat parte aproape toti membrii clubului
precum si un mare numar de sateni ce Inca nu fac parte din
club. A prezidat presedintele clubului I. N. Gazea, care intr'o
frumoasa si bine simtita cuvantare a spas cam urmatoarele:
Fie ca sa se aprinza o scantee de dragoste in inima fie-
carui Roman pentru unirea frateasca a tuturor prietenilor, cari
sunt scrisi in cluburile din lard. Fie ca sa priceapa toti prietenii
nostri tarani, ca prin unire si prin lupta pe calea legilor, fara
arme, fard ciomag, vom izbuti a ne capata un traiu mai ome-
nesc si vom cuceri votul obstesc, Inceputul mantuirei necazu-
rilor noastre.
Caci fratilor, nu-i adevarat cecace a zis d. prim ministru
ca noi taranii nu stirn sa ne folosim de votul nostru, ca data nu
suntem bine luminati. D-sa va vedea mai tarziu cat de amar s'a
inselat si va vota amendamentul d-lui Mortun, iubitul si fratele
nostru luptator neobosit al partidului social-democrat al mun-
citorilor. Lui d. prim ministru insa nu-i vine la socoteala acum
sa ne dea votul obstesc si de aceea zice ca trebue sa se prega-
teased mai intaiu terenul. Sa nu va descurajati insa fratilor, caci
cu toata staruinta d-lui prim ministru, amendamentul tovara-
sului nostru Mortun a intrunit 48 de glasuri contra 66 si data
vom intinde miscarea noastra prin toate satele si vom lumina
taranimea, iubitul nostru deputat V. G. Mortun va izbuti in nu-
mete nostru sa ne castige votul obstesc.
Dar nu numai votul obstesc 11 vom capata cu unirea noas-
tra ci si alte lucruri bune. Astazi de pilda in schele la noi cio-
coil aduc Turci dela Nicopol ca sä lucreze si pe noi romani, ne
lasa muritori de foaine, de si noi si nu Turcii am aparat tara
asta si noi platim biruri si alte angarale.
Astazi suntem jefuiti de drepturile ce le avem, ca guvernul
si consiliul judetian ne pune sa facem cate cloud gramezi de pia-
tra cari contin cite 10 care de piatra si cand sa le is in primire
spune ca Inca nu stint la masura si ne lash' datori, punandu-ne
in bani sa platim soseaua 15 lei cu bratele, 20 de lei cu doua
vile si 30 de lei cu 4 vite. Asa dar fratilor trebue sa ne unim ca
pe viitor sa nu mai fim asa de nesimtitori la drepturile noastre.
De asemeni in privinta invataturei ar trebui ca noi, obstea
saajutam pe parintii cari sunt prea saraci si pe acei copii cari
sunt fii de vaduva si cari gem de saracie, caci cum sa se lumi-

www.dacoromanica.ro
266 I. C. ATANASIU
neze tara, data noi nu ne vom ajuta unul pe altul, unul pe toll
si toti pe unul?
Dece tara asta sa fie semanata cu spini si maracini? N'ar
fi mai bine sa fie cu grau verde, vantul and adie pe el sa-1 in-
doaie si pe noi sa ne bucure? SA nu mai fie hi tara noastra fru-
moasa neam de inselatori".
Mai vorbeste casierul clubului F. G. Popa, care indeamna
pc oameni la unire ca sa nu mai fie trasi pe sfoara de ciocoi.
Mai pune in vedere oarnenilor sa se inscrie in listele electorale
intre 1 si 16 Ianuarie.
Mai vorbeste locuitorul Radii Maican in privinta vanzarii
cerealelor si arata cum sunt inselati taranii caci nu-i lass pe
dansii sa pile maiy pe razatoare si and reclarna Ia politic ca
sunt inselati sunt tot ei bagati la inchisoare.
Mai vorbesc Oprea P. Cucu, despre inundatiile din anul
1897, cari au pricinuit pagube locuitorilor si desi s'a facut o
statistics de despagubiri nici un satean n'a fost despagubit, si
Petre Stanomir despre chipul cum sunt inselati taranii de cum-
paratori, cari cumpara de la tarani cereale cu masurile lui Cuza
si le vinde ,cu masurile noi.
In sfarsit Ia urma s'a Mart socoteala banilor clubului si s'a
&rasa in numeror 54 lei, 60 bani.
Presedinte I. N. Gazea, secretar, Sandu M. Cioropinai.
Clubul din comuna Moldoveni, judeful Romana Veti sti
ca pe ziva de 23 Decembrie ne-am adunat toti fralii la Clubul
nostru si le-am citit jurnalul Lumen Noua" si scrisoarea pe
care ne-ati trimis-o. Toti locuitorii au rams multumiti si s'au
rugat ca sa dea Dumnezeu sanatate d-lui V. G. Mortun, deputatul
thranimei, cum si acelora cari lupta pentru noi ca sa ne lumi-
neze si sa ne arate drumul pe care trebue sa pornim spre a avea
un train mai bun. De la 64, din timpul lui Cuza, n'ani mai auzit
asa vorbe frumoase pentru saraci. Apoi le-am citit Inca ()data
jurnalul si am indemnat pe toti fratii nostri sa fie linistiti si
cinstiti fata cu cei bogati, deoarece cu raul nimic nu vorn pu-
tea face. Pe cand vorbiam astfel, se aude un glas strigand ca
socialistii sunt hoti si maturatori de strazi si ca nu vor binele
nimanui. Locuitorii au vroit la inceput sa se rdice cu totii
asupra lui si sa -1 scuipe, insa mai in urma si-au adus arnin-
te ca trebue sa se poarte linistit si de aceea, cu vorbe blande,
i-au, spus ca data vor mai auzi asemenea vorbe va fi dat afara
din club. Acel care a facut aceasta neliniste este un dascal
esit la pensie anume Florea Florescu. Asa dar, locuitorii
s'au despartit mai uniti ca oricand, iar Clubul este foarte bine
intarit. Va rugam sa ne trimeteti toate cele necesare clubului,
brosuri si din cand in cand cate o scrisoare in care sa ne aratati
toata rautatea ciocoilor si sa ne mai sfatuiti ce trebue sa facem
ca sa ne ajungem scopul. Va rugam, fratilor, ca sa nu ne uitati,
cad noi de bucuria si dragostea ce o avem pentru cele ce ne-ati
aratat, nici nu ne mai vine sa dormim noaptea, cinumai sii
nnincim spre a ne lumina si uni.
Presedinte, Nastase Roana; secretar, Lazar Ristu.
Clubul din .Ginvarefii, Rornanati. In ziva de 27 Decembrie
1898 am tinut o adunare sub presidentia tovarasidui Stefan Ba-
ciu. Ni s'a citit ziarul Lumea Noua" si ne-a placut foarte mult.
Apoi un %Mean ne-a istorisit cum era traiul si invoielile alta

www.dacoromanica.ro
 MWAREA SOCIALISTA 267
data si cum este acum. Aeuan iata si invoielile ce le avem pc
mosia d.-lui G. Ceatalopul untie ne amarim zilele: data ne di 2
pogoane in dijma, in parte, trebue sa-i muncim pentru ele un
pogon cu desavarsire; apoi ii facem un alt pogon analoghie; ii
dam 3 gaini, 30 oua si ii facem 2 zile cu mainile si 1 cu caru;
pentru padarit ne is un cos de 80 de ocale vechi, pe cand in
contract se spune ca acest cos trebue sa fie numai de 20 ocale.
Noi vrand nevrand trebue sa-i dam tot ce ne cere, raci data
nu-i dam, ne di afara dupa mosie on nu ne dijnuieste la fillip,
lasandu-ne bucatele pe camp sa se strice. Ne taie legaturile la
snopii de coceni si data se intampla sa gaseasca o ghibura de
porumb, ne pune o analoghie peste tot locul si ne is si 800 900
drugi de porumbi pe ales. Porumbistile ni le is toamna, din
care cauzi de 10 ani incoa nu putem pune grim pentru noi.
Masuratoarea este rea: fn loc de 2 pogoane, cat trebue sa ne
dea, ne da 1 si jum., iar la arendas in be de un pogon munciin
unu si trei sfr.rturi. Erbaritul ne is pentru 2 boi 10 lei, iar pen-
tru podul umblator pe care d. arendas II are peste Olt si de
care noi n'avem trebuinta, ne is iarasi 10 lei. In- sfarsit, traini
ca vai de noi si n'avem sa ne ducem in alts parte sa munchn,
trebue sa rabdam toate, caci d. Ceatalopul tine toate mosiile de
prin imprejurimi. Fara pamant, fara vite, fara nimic, am dori
mai bine sa vie holera on ciuma sa ne curete de pc fata pi-
mantului.
Presedinte, Stefan Baciu; membri: Matti M. Minculeasa,
Marin R. Minculeasa, Tudor M. Creata, Florea I. David, Dumi-
trache S. Petroasa, Marcu T. Popa, Ion Udroiu, Ivan R. Golgo-
inn si Siniion D. Vicica.
Cititorul poate judeca, data in cluburile tarane,ti
se propovaduiau on se puneau la tale neoranduieli si
rascoale, sau din potriva, taranii, cuminti de felul
for si bine povaluiti de conducritorii partidului munci-
torilor, vencau sa se sfatuiasca lini tit asupra nevoilor
Ion.
Din acest material rezulta din capul locului ab-
surditatca masurilor de represiunc, care s'au luat in
potriva taranilor si a propagandistilor
Partidul muncitorilor, In actiunea lui in patura ta-
rilneasc5, a avut ca objective de atins:
1) Intronarea domniei legilor la sate;
2) Solidarizarea muncitorilor agricoli, pentru ca
in relatiunile for cu proprietar.ii si arendasii sa obtina
invoeli agricole mai omenoase;
3) Admiterea for la viata politica a Wei, prin do-
bandirea dreptului de vot egal pentru toti;
4) Educatiunea teiranilor de a ajunge la aceste
scopuri printr'o acfiune pasnica, linistita Si pe caile le-
gate.
Dovada grijei acestia din partea conducatorilor

www.dacoromanica.ro
268 I. C. ATANASIU
socialisti rezuta din directivele §i instructiunile ce (M-
clean membrilor cluburilor taranesti. Extrag, din ziarul
,.Lumen Nona" din Noembrie, Decembrie 1898 si Ianua-
rie. 1899 cilteva din aceste directive.

UN SFAT SATENILOR
Miscarea de organizare in cluburi merge mereu inainte in
Teleorman si incepe a trece si de margenile acestui judet. In
Ilfov sant pe tale de-a se intemeia asemenea cluburi, tot asa in
Iasi, Braila si Covurlui. Cei cari cunosc miscarile taranesti stiu
ca miscarea odata inceputa se intinde din sat in sat fard de o-
dihna si nimic nu o va opri de-a imbratisa, nu tarziu, tara in-
treaga.
Ar fi cel mai mare bine si fapta cea mai insemnata din is-
toria Romaniei in acest veac. Dar un lucru se cere: miscarea sa
fie cu desavarsire pacinica; sa fie muncitorii propagandisti de
la sate bine incredintati ca mantuirea poporului inuncitor e cu
putinta numai pe calea legilor, a linistei si a intelepciunei. Nu
trebue ingaduit nici unui membru al clubului sa intrebuinteze
macar vorbe amenintatoare impotriva priinarilor, consiliilor
comunale, proprietarilor, arendasilor si asa mai departe. Nu
trebue sa fie nici macar luati in zeflemea, ci muncitorii sa se
inteleaga in de ei, sa se foloseasca de drepturile ce le dau le-
gile pentru pune oamenii for la primarie sau la deputatie,
far cand slujbasii on proprietarii sau slugile for vor calca legile,
vor injura, bate, sau 'dispoia pe tarani, acestia sa-si caute drep-
tate prili judecata.
Stiu ca se va zice ca judecatile costa scump. Mai Intaiu insa
judecatile inaintea judecatoriei comunale nu costa nimic. Pe cei
saraci nu-i costa nimic nicaieri, deoarece pot scoate acte de
paupertate. Si cheltuelele cari neaparat trebue Ia judecati pot
fi adunate prin cotizatii de cluburi. Prin asemenea mijloc fie-
care si-ar cauta dreptatea, stiindu-se sprijinit de club, si asu-
pritorii sr invata minte, dupa ce s'ar vedea osanditi la amenzi,
despagubiri si puscarie.
Nu iesiti din calea legilor si siliti pe cei ce ies sa simta
asprimea lor, dandu-i in judecata i urmarindu-i Walla la capati
Daca veti face asa, organizatiile taranesti se vor inmulti, sl
atunci vom putea sa ne gandim la sindicate agricole, la Ininci
de credit feircineyti si la alte asemenea lucruri, cari au adus si
aduc atatea foloase taranilor in Italia, Franta, Svitera, Germania,
Belgia si aiurea.
Dar inainte de toate liniste si pace, caci laranii n'au dus-
mani mai cruzi decat acei eari din prostie on din rautate le-ar
spune ca infintuirea poate fi asteptata de la cioinag.
(Lumea Nona", 29 Noemb. 1898).
II
SFATURI PENTRU TARANI
In uncle sate pe unde s'au intemeiat cluburi, primarii si no-
tarii se poarta omeneste cu satenii, nu-i impedica de la unirea
for legala, nu-i injura §i nu-i bat. In alte sate insa, mai cu sea-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 269
ma prin judetele Olt si Teleorman, primarii si notarii, n'au
altceva de facut mai bun de cat sa ameninte pe tiiranii din club
cu puscaria si sa le faca tot felul de sicane si grentati.
Cativa din acesti primari si notari nu cunose scopul mit-
ii tdranesti, 15i inchipue ca Ai de la Bucuresti" indeamna
la revolutie contra autoritatilor si arendasilor. Acestia mai cu-
rand sau mai tarziu vor inceta cu prigonirile, caci se vor con -
vinge ca iii de Ia Bucuresti" n'au dusmani mai inversunati de
eat pe acei nebuni, sau crirninali, cari isi fac o jucarie si un
mijloc de imbogritire din vietile taranilor. Chiar acuma c5tiva
din acesti primari au inteles ea locul for nu-i alaturi cu ciocoii
asupritori ci alaturi cu taranii si de aceia s'au inscrs si ei in
cluburi.
Cei mai multi insa sunt slugile plecate ale arendasilor si
proprietarilor si joaca cum le cants acestia, adica asupresc pe
bietii tarani, ii nedreptatesc cand yin la judecata, fac tot ce le
sta prin putinta Ca sa-i impiedice de Ia unire propoviiduita de
noi. Acestia dupa o vorba potrivita a unui !Iran, umbla vesnic
cu legea in picioare!"
Ei bine, impotriva unor asemenea dusmani, WW1 au des -
tu]e arme si destul de bune. Orisicand vre-un primar sau notar
va bate, va Injura pe cineva fara nici o vina, on stand nu va
voi sa tie seams de o cerere a locuitorilor, filcuta pc baza legei,
s5tenii sa-i dea in judecata fara nici o intarziere. Pentru pri-
marii si notarii, Cari se abat de la datoia lor, legea prevede
pedepse aspre si cand doi sau trei dintr'insii vor infunda pus-
caria, sau vor fi condamnati la amenzi grase, va trece gustul ce-
lorlalti de a-si mai bate joc de lege si de aceia cari i-au ales si
ii pliltesc din munca lor.
Cu modul acesta nedreptatile vor inceta jar legile vor fi legi
pentru sateni, nu ca acuma unelte de asuprire in mainile cio-
coilor ajutati de primari si arendasi.
(Lumea Nona", 27 Dec. 1898).
ill
PENTRU PRIETENII NOSTRI SATENI
Suntem informati ca prin multe sate s'a dat svon de oa-
menii arendasilor proprietarilor cum ca socialistii ar fi fa-
gaduind taranilor painanturi, islazuri, dijma din zece una, ea
ar fi sfiltuind pe sateni sa-si vanda pamanturile ce le au pen-
tru ca numai astfel ar putea sa li se dea altele, ca i-ar fi indem-
nand In sfarsit sa is parul pentru a castiga cele de mai sus.
Vestim pe toti prietenii nostri sateni sa se fereasca si sa
fereasca si pe altii de asemenea oameni primejdiosi. Acesti oa-
meni sunt spionii ciocoilor invechiti In zile rele, sunt argatii
arendasilor si proprietarilor conservatori, cari vor sa atate pe
oameni fagaduindu-le lucruri cari nu li se pot da, spre a pro-
duce turburari si revolutii, pentru ca apoi oamenii sa fie tariti
prin judecati si inchisori, pentru ca armata sa fie aclusa si sa
innece in singe, ca si la 1888, pc siltenii cari ar face nebunia
de a-i asculta si a se rascula.
Sociall§tii nu pot fagadui nici pamanturi, nici islazuri, pen-
tru pricina cä nu in puterea lor sta a se da acestea satenilor.
Socialistii nu pot fagadui sfitenilor nici dijma din zece una,
pentru CA aceasta nu s'ar putea in vremea de acuma, cand lu-

www.dacoromanica.ro
270 I. C. ATANASIU
mea s'a inmullit; iar ceeace s'ar pute face, se poate face numai
prin lege, iar legile se lac de catre Camera si Senat.
Socialistii sfatuesc numai la unire si la lupta pe cal pasnice
si legale, pentru a ajunge ca drepturile satenilor inscrise astazi
in Constitutiune si in alto legi ale Wei, sa nu mai fie calcate
in picioare de catre oamenii stapanilor can stiu sa se puns in
slujba arendasilor 5i proprietarilor conservatori si despoetori.
Socialistii nu'si pun nadejdea in ciomag, ci numai in puterea
legilor. Jar pentru ca legile de azi sa fie pref acute in legi mai
bune, care sa dea muncitorilor de pamant buns starea mo-
rale si materials, ferindu-i de despoerea nemasurata a unor a-
rendasi si proprietari, partidul muncitorilor cauta sa lumi-
neze pe sateni, sag fats sa aleaga la comuna, judet si in sfatul
Wei oameni de ai lor, can sa is masuri bune pentru sateni.
De aceea, prieteni sateni, oricand yeti intalni oameni cari va
fagaduesc dijma din zece una si marea cu sarea si va indeamna
la rascoalfi, sa stiji ca aceia nu sunt socialisti nici oameni de
ai socialistilor, ci sant dusmanii drepturilor voastre, sant oa-
menii ciocoilor conservatori, cari vor sa Ira Impinge la rascoa-
la pentru ca apoi sa va Inece in sfinge, si sa inabuse democrati-
ca voastra lupta, inceputa in unire cu partidul muncitorilor,
pentru lumina si pentru respectul legilor.
Asemenea oameni, indata ce-i yeti afla, sa"-i dati pe mfina
procurorului, pentruca aceia can cauta sa infrimga legile,
s5 fie pedepsiti cu toata asprimea legilor.
Lumen Nona"
(24 Innuarie, 1899).
IV
MUNCITORI PLUGARI
Vesti grele despre fapte nesocotite au ajuns la noi. In Brea
cumpana se afla soarta particlului nostru si a voastr5, nenoro-
citi muncitori plugari.
Ni se spune ca oameni Para minte, nebuni sau rai, va po-
v5tuesc sa v5 rasculati impotriva legilor si autoritatilor, va in-
deamn5 s5 cereti mosii1e proprietarilor, on macar din zece una.
Acesti dusmani ai binelui vostru au mers p5n5 la a v5 inv.*
sa dap petitii la imparatul Rusiei, la Tar, si sa-i cereti ca el si
Rusia, putere strains si neprieten5 catre noi, sa se amestece
si sa va dea p5mant !
MUNCITORI PLUGARI
Acei cari va spun asemenea vorbe nebunesti, cari va dau
atari povete nesocotite sunt on smintiti, on cei mai inversu-
nati dusmani ai vostri, si ai nostri. Nu, in numele a tot ce aveti
mai gall% nu va rasculati impotriva legilor si autoritatlor, caci
prin aceasta veti aduce urgia cea mai mare pe capul vostru. Nu
ridicand parul va veti imbuniitati soarta voastra jalnica, ci de
buns seama o yeti inr5utati si mai grozay. Rasculandu-va, ati
sili st5panirea sa trimita armata sa va impuste si v'ar ramanea
nevestele v5duve si copilasii f5ra sprijinitor, plangand pe
drumuri.
Si iar5si an puteli cere sa vi se imparts mosiile proprieta-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 271
rilor. Nu puteti pune mina pe mosia proprietarilor, caci ase-
menea fapta ar fi o tarbarie, dupa cum talharie ar fi daca pro-
prietarii v'ar lua pamantul ce aveti. $i nu prin talharii va puteti
apara drepturile calcate si imbunatati soarta. Punand 'nand ra-
pitoare pe mosiile proprietarilor maxi, dali prilej si drept sta-
panirei sa va infraneze cu toata strasnicia si, in be sa capatati
pamant, all fi variti voi insi-va in pamant.
Asemenea nu puteti cere sa dati numai din zece una la pro-
prietari sau arendasi. Nu e nici o lege care sa impue proprieta-
rului sau arendasului astfel de invoiala. Cu ce drept ati putea
cere acest lucru? Cerandu-1, v-ati pune in afara de lege si im-
potriva legei. Vrajmasul vostru si om nelegiuit trebue sa fie a-
cela care .v'ar da sfatul nenorocit sa trimeteli petitii la Tarul
Rusiei ca sa se amestece la noi si sa faca sa vi se dea painfl-
turi. Toate treburile noastre intre noi Romanii avem datoria a
le regula si pune la cale tot numai noi Romanii. Daca o putere
strains s'ar amesteca la noi ca sa randuiasca trebile noastre, a-
poi numai stop de a ne robi pe toti Romanii ar putea avea, si
atunci ar trebui mici si mari, uniti cu totii, sa scrim si sa ne
aparam tarn impotriva acelei puteri straine, s'o aparam pans la
tea din urma picatura de singe, pans la cea din urma suflare.
Dar Inca noi singuri sa chemilm o putere strains sa se amestece
in trebile noastre? Astfel ne-am pierde tara si asta ar fi nele-
giuirea cea mai mare ce am putea savarsi.
Cum vedeti, oameni buni, acei cari va dau astfel de povete
nenorocite stint sau intunecati la rninte, sau cei mai jurati vraj-
masi ai vostri.
Alta e calea pe Care puteti sa va imbunatatiti soarta voastra
si noi v'amn aratat-o de-atatea ori. Mai intaiu trebue sa fill li-
nistiti, sa respectati legile tarei si sa staruiti ca legile sa fie pa-
zite si tinute si fats cu voi. Avem multe legi Mine, de cari all pu-
tea sa 1,11 folositi mult, cand le-ati cunoaste. Trebue sa va lumi-
nati asupra datoriilor si drepturilor ce aveti, dupa legile tarei
noastre; sa va impliniti cu sfintenie datoriile si sa staruiti ca
si drepturile ce va dau legile sa fie pazire si necalcate. Insa
chiar apararea acestor drepturi trebue sa se faca prin judecatii,
ajutandu-va unul pe altul, iar nu cu silnicie. Ori cat v'ar parea
si oricat ar fi de dreapta o cerere ce faceti, tot nu puteti s'o
impliniti, daca nu va da legea drept. Cand cererea voastra e
dreapta si cu putinta de indeplinit, atunci sa staruim cu totii
sa se faca o lege care sa va dea drept, si numai atunci puteti
sa izbutiti. Altmintrelea, daca fiecare isi va face singur drep-
tate, cum l'ar duce capul, n'ar mai fi chip sa traesti in Ora.
Luminati asupra drepturilor si datoriilor ce aveti si aju-
tandu-va unii pe altii, veti capita invoeli mai omenoase. Dar
o data facute, invoelile trebue sa le impliniti cu sfintenie si
sa staruiti ca tot asa sa. fie tinute si de partea cealalta. Daca
invoelile ar fi calcate ori nesocotite, atunci sa va cautati drep-
tatea prin judecatii.
Sa alegeti la Camera, ca deputati, oameni cu dor de inima
pentru interesele voastre, ca ei sa starue sa se faca legi bune,
de folds pentru voi. Cand vom avea °data votul obstesc sau
universal, yeti putea si mai multi deputati alege in Camera cari
sa va apere interesele. Astfel an cu an vi s'ar irnbunatati starea,
putin ate putin. Greutati, necazuri si suferinti de veacuri, nu
se lecuesc intr'o lung sau un an, trebue multi ani pentru asta.
Tata, oameni buni, calea cea dreapta, pe care mergand va

www.dacoromanica.ro
272 I. C. ATANASIU
yeti imbunatilti soarta. Aceasta e calea mantuirei, pe cand cca-
lalt5, a rAscoalelor, a rapirei p5manturilor proprietare5ti 5i a
petitiilor c5tre Tar e calea nenorocirei 5i a pieirei.
N'au trecut mai mult de zece ani de la 1888. Atunci con-
servatorii, ca sä dea jos guvernul liberal 5i s5 se urce ei la pu-
tere, v'au indemnat la riiscoale prin fel de fel de indemnuri.
Atunci, venind la putere, conservatorii au inecat in singe mi5-
carea voastra. Cautati 5i acuma sa nu (tali s5ngele vostru pentru
venirea conservatorilor la putere. C5utati s5 fiti lini5titi, s5 ar5-
tali celor cari vor sa v5 r5t5ceasca si in5ale cä le cunoa5teti
planurile necurate. Nu va liisati sil fiti r5tiiciti, awl jale 51
pustiire yeti aduce in satele voastre.
MUNCITORI PLUGARI
Ascultati sfaturile noastre, c5ci din inima bine-voitoare si
cu dragoste frateasca vi le spunem.
Lumea NouA"
(31 lannarie 1899).
Am citat aceste cateva exemple, la intamplare. Fi-
reste, nu sunt singurele.
In sensul for s'a scris si s'a vorbit mereu, tot
timpul.
In editorialul din ziarul Lumea Noua" din 3 Ia-
nuarie 1899 se aratil in chip exact telurile urrnarite de
actiunea socialistilor la sate. Citez:
Anul trecut, in ceiace prive5te organizarea §i luminarea
muncitorilor, in ora5ele mari mai ales, partidul socialist a facut
tot ce era cu putinta de facut. Pentru organizarea si luminarea
satenilor insa, anul acesta s'a facuf mult mai mult ca in cei-
lalti ani. Pans astazi avem 75 cluburi fariine5ti cu 9000 de
membri; nand astazi s'au impartit la taranii cu 5tiint5 de carte
peste 8300 bro5uri socialiste si mi5carea inceputa se Intinde din.
ce in ce mai repede.
Netrtgliduit, mi5carea aceasta se nume5te socialist5, pen-
truca e facutil de ni5te oameni cu convingeri socialiste 5i pen-
trued tinta ei indepartat5 e socialismul; deocamdatii insa ea are
de stop ridicarea nivelului cultural 5i material al taranimii
noastre, inarmarea acestei t5ranimi cu cuno5tintele necesare
pentru a se putea opune lacomiei 5i nedreptatilor arenda5ilor si
proprietarilor si aplicarea strictil a legilor existente".
Astfel se prezinta actiunea socialists in patura là-
raneasca, astfel au priceput-o si urmat-o taranii: o
opera de solidarizare, de constituire in bresle de mun-
citori, perfect linistita si cu desavarsire legalists.
Privita astfel chestiunea in adevarata ei lumina,
mi-as permite o reflexiune, azi, dupa ce generatiunea
mea a vazut pans acum atatea, si a trecut pa-
WA' acum printeatatea.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 273
Daca conducatorii tarii de atunci, ar fi ingaduit
actiunea legald a social-democratilor in patura Ora-
neasca; dace aceasta actiune, gratie organizarei ei le-
gale, in bresle, ar fi impus proprietarilor.si arendasi-
lor pentru pamantul de culture si pentru islazul vi-
telor invoeli agricole mai omenoase, mai suportabile
decat acelea cari erau atunci... nu s'ar fi evitat oare cu
siguranta vantul de nebunie al cumplitelor rascoale ta-
ranesti din 1907 si inabusirea for in singe, en baione-
ta, cu glontul psi cu tunul?
Daca aceasta laranime, legal si pasnic organizata
de conducatorii de atunci atat de intelepti si pa-
trioti ai partidului muncitorilor, ar fi facut o pre-
siune puternica spre a-i se vinde mo*iile Statului si
chiar din latifundtile particulare si aceasta cu o
prealabila revizuire a Constitutiunei si o legiuita ex-
propriere aceasta operatiune necesaril a improprieta-
rirei taranilor nu s'ar fi facut atunci intro periods
linistita si cu masuri mai bine chibzuite in condi-
tiuni mult mai prielnice si pentru proprietari si pen-
tru tarani si pentru economia generals a tarei, decat
cum s'a facut sub presiunea imperative a evenimente-
lor si interne si externe din timpul razboiului?
Nu. ar fi fost mult mai elegant si mult mai moral
ca acea expropriere-improprietarire, sa fie Menai du-
pa o actiune organizata, (MO o cerere, imbracata in
formele legale, a Oranilor dealt ca ca sa fie pro-
mise de Rep pe front, in timpul luptelor, ca o recom-
pensare a unei elementare datorii de aparare a tarii?
Pun numai simple intrebari. Fireste, rdspunsurile
ni le dau, astazi, faptele deja intamplate.
Si mai am de scos o invalatura. Ea rezulta din
comparatia ce am face intre directivele date de condu-
cerea Partidului Muncitorilor in actiunea din 1898-99,
din cuvantarile propagandistilor socialisti si ale tarani-
lor, conducatori ai cluburilor satesti din acea vreme
si intre directivele si cuvantarile propagandistilor
diverselor partide politice de azi la sate, in cluburile
astazi existente. Cat de cuminti si cat de legaliste erau
cele de atunci!
Dar evenimentele petrecute pang azi, trebuiau
prevazute de oamenii de stat ai tarn. si de cei cari
erau atunci la guvern si de cei cari erau in opozitte
18

www.dacoromanica.ro
274 I. C. ATANASIU
aid este de o tragica banalitate vorba: a guverna este
a prevedea.
,Adeffirul adcvArat este ca conducerea partidului
muncitorilor a previlzut ce urma fatal sa vie, iar gu-
v ern antii nici mticar nu an vazut!
Cad in loc sh faca ceia ce trebuia de Malt_ au.
cleslantuit impotriva socialistilor si a triranilor, in
chip brusc, o adefaratil urgie.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XX

REPRIMAREA MISCARII TARANESTI

PRIGOANA ADMINISTRATIVA.-PROCESUL FICSINESCU
BANGHEREANU.-ATITUDINEA CONDUCATORILOR
SOCIALISTI
Fara nici un motiv binecuvantat, ca un traznet din
senin, s'a abiitut asupra taranilor si asupra propagan-
distilor socialisti delegati de Consiliul general al par-
tidului, o prigoana de o salbatacie in adevar asiatica.
Drepturile cele mai elementare cetatenesti: dreptul de
asociatie, dreptul de intrunire, dreptul de exprimare
a ideilor, all lost dcsfiintate printr'o scrie de acte bru-
tale intemeiate pe o diformare si o falsificare a legi-
lor. Actiunea pasnica si perfect incadrata in drcpturi
legate, a incercarii de luminare a taranimii si de or-
ganizare a ei in breslelc agricole, a lost inabusita nu
in singe, dar ce e mai urat in noroi!
Si data cel putin propaganda socialists la sate ar
fi fost facuta in chip clandestin, firs stirea autoritati-
lor, masurile cari s'au luat in potriva-i ar fi putut a-
vea o cat de 'mica justificare.
Dar nu. Accasta actiune s'a facut la lumina zilci si
de ea a lost pus in cunostinta chiar guvernul de a-
tunci.
In Nocmbrie 1898 au avut loc alegerile general('
pentru Comund. Intre orasele unde s'a incheiat un
cartel electoral intre partidul national-liberal, atunci
la guvern, tsi partidul muncitorilor, a fost si orasul Ga-
lati, unde eu am candidat ca delegat al partidului
muncitorilor pc lista comunala liberala. Cu prilejul a-
cestor alegeri s'a tinut la Galati o mare intrunire pu-
Mica liberala la care am fost invitat sti iau si en cu-
vantul. La aceasta intrunire erau prezenti Dimitrie A.
Sturdza, presedintele Consiliului de .Ministri si C. Stoi-

www.dacoromanica.ro
276 I. C. ATANASIU
cescu, ministru de Justitie. In cursul cuvantarii nide
si in prezenta accstor doi importanti membri ai gu-
vernului, am facut urmatoarea declaratiune:
Sate le ne sunt deschise si propagandistii nostri
cutreerei judetele desteptand teiranimea, tinand cons-
feituiri si impreisticind brosuri si ziare. In zed de comune
din judettzl Teleorman, s'au infiintat cluburi teireinesti
si rezultatul acestei aetivitecti leisate libere, a lost Con-
gresul tiireinesc tinut zilele trecute in Bucuresti. Irz re-
zumat, pe ccind Itheralii se streiduesc pe cat posibil, a
aduce in fapt liberul exercitiu al drepturilor noastre
legale, conservatorii, considercind legile existente ca
prime jdioase, cautei in toate chipurile, fcitis sau asccms,
in mod brutal sau bizantin, sa le suprime. Cu tin cu-
mint, pe ccind liberalii au inscris in programul for si
feigaduesc aplicarea domniei legilor, conservatorii a-
plied domnia fare -de-legilor.
Este evident, domnilor, ca intre aceste cloud par-
tide, tot ce e curat la inima, tot cc e cu dor de turd si
iubitor de popor, nu poate ezita. Si not n'am ezitat a
da sprijin partidului liberal". (Reprodus din ziarul Lit-
mea Nona" din 1 Noembrie 1898).
In asemenea conditiuni, urmaririle pornite pe urma
de guvern apar in lumina cea mai hidoasrt*.

Dar sa arritim cum au decurs aceste tragice eve-

nimente.
Desi cea mai deplinrt liniste si ordine domnea in
cele patru judete in care se infiintaserii sute de clu-
buri satesti, totusi, presa conservatoare sa notam ca
la guvernul tarii se afla partidul national-liberal, pre-
sedinte de Consiliu fiind D. A. Sturdza presa con-
servatoare, zic, incepu sa inregistreze, la inceput spo-
radic, apoi aproape zilnic, felurite svonuri alarmante
si bineinteles inexacte despre starea de spirit a
taranimit din judetele cu cluburi. Dupil aceastil presa.
revolta mocnea pretutindeni, sub ochii bin evoitori ai
guvernului Sturdza, care se ferea sa is masuri in po-
triva socialistilor. S'a declansat o actiune energies a
proprietarilor si arendasilor, fie conservatori, fie li-
berali, solidarizati in fata primejdiei commie a
dosteptarii paturei tarrmesti in privinta drepturilor ei
legiuite. Acestei actiuni a venit sa se alipeasca intere-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 277
sul politic al partidului conservator de a creia dificul-
tati guvernului liberal. Presa la dispozitia celor intere-
sati, denuMa conflicte sangeroase imaginare, inventa
hotariri ale tiiranilor de a incendia recoltele, tlinguia
pe proprietari §i arendasi de obligatiunea in care erau
pui de a'§i parasi conacele dela tarn, unde nu mai e-
ran siguri de viata tor.
Campania violentii a presei partidului conserva-
tor in potriva guvernului liberal, pe chestiunea clubu-
rilor tar6ne§ti, mai avea 'Inca un substrat politic. La a-
legerile generale pentru comuna, care avusesera loc
chiar in acest an 1898, in multe ora§e marl ca: Ploesti,
Iasi, Galati, Bar lad, listele liberate s'au prezentat in
cartel cu partidul social-democrat. In aceste ora§e sail
ales pe listele liberale-guvernamentale si candidati so-
cialisti, contrihuind prin aceasta la infrangerea liste-
lor conservatoare. Era deci interesant ca partidul con-
servator sa prezinte guvernul Itberal ca complice cu
partidul social-democrat, in actiunca acestuia de in-
fiintarc a cluburilor satesti. Pentru a fixa rostul cam-
paniilor Buse pc chestiunea cluburilor taranesti, voi
reproduce tin articol in forma de comunicat, publicat
in ziarul Lumea Nour din 13 Decembrie 1898, cand
a isbucnit acea campanie:

UN PERICOL SOCIAL
Ziarul ciocoesc Epoca" se napusteste cu furie in contra gu-
vernului liberal, care a deschis drumul la sate propagandei
socialiste" in urma careia s'au format in 8 sate din 3 judete
cluburi socialiste.
Ziarul ciocoesc se'ntreaba ingrijat:
Ce fel de propaganda pot face socialiytii printre !druid?
Ei nu pot dezvolta in fata taranilor teoriile lui Karl Marx
si Engels; ei nu le pot vorbi de legea de arama nici de utopia
egalitatei absolute.
Propagandiytii socialiyti nu pot face alt ceva de cat sa afaje
pe faran contra arendasului, proprietarulni si orayanului = si
sci pregateasca aslfel rasboiul civil.
Si urmand pe acela§ ton Epoca" arunca blesteme asupra
regimului acesta, care ameninta insasi existenta statului ro-
man".
Fiind vorba de not in articolul Epocei" de cluburile noas-
tre satesti si de propaganda ce o facem satenilor, ne simthn da-
tori a da urmatoarele lamuriri:
a) Nu-i adevarat ca avem 8 cluburi de muncitori plugari in
3 judete, ci 45 in 5 judete;
b) E foarte adevarat ca nu putem dezvolta in fata tarani-
lor teoriile lui hail Marx si Engels si nici cautrun sa le dez-

www.dacoromanica.ro
278 I. C. ATANASIU
voltam. Iar cat despre utopia egalitatei absolute n'o putem im-
partri5i taranilor, cart n'o credem nici noi;
c) E o minciuna sfruntata afirmarea ca alarm pe tarani
in contra proprietarului, arenda5ului si ora5eanului(!) si ca
pregatim prin acest mijloc razboitil civil. Ca in totdeauna cand
vorbe5te despre noi, ziarul ciocoesc minte cu neru5inare.
Dar daca toate cele spuse de jurnalul ciocoiesc sunt sfrun-
tate neadevaruri, ce urmarim noi prin formarea de cluburi ta-
rane5ti? ce spunem noi taranilor?
Daca gazetarii dela Epoca" in 1pc sa vorbeasca de pe dea-
luri si-ar fi dat silinta sa ne citeasca articolele privitoare la la-
rani, ar fi vazut ca toata propaganda noastra are in vedere:
1) Respectarea legilor de astazi si aplicarea for intocmai
taranilor ea 5i arenda5ilor 5i proprietarilor;
2) Raspandirea luminei in popor.. Voim sa aducem pe la-
rani la cuno5tinta tutulor drepturilor lor, ca pe viitor sa nu
mai fie inteuna in5elati 5i nedreptatiti;
3) Pentru inlesnirea propagandei noastre strangem pe ta-
rani in cluburi, le dam sa citeasca bro5uri, ii inzestram cu co-
dice de legi, facem, in sfar5it, tot ce. ne sta prin putinta ca sa
alungam din mintea for ideia unor razbunari contra acelora
can ii asupresc 5i s'o inlocuim prin ideia unei lupte lini5tite
5i legale.
Itita intreg programul nostril de propaganda la tarn, pe
care, de o camdata, ne silim sa-1 aducem la indeplinire.
Uncle stint deci atatarile contra arenda5ului, proprietaru-
lui 5i ora5eanului (!)" de care ne acuza foaia ciocoiasca? Uncle
e razboiul civil? De sigur ntunai in mintea reactionarilor con-
servatori, cari 5tiu foarte bine ca in ziva cand taranimea va
fi adusa In cunostinta drepturilor sale, ticalo5iile ce se friptuiau
in tars pe vremea stapanirei conservatoare nu se vor mai faptui.
Din parte-ne credem ca munca noastra de a lumina 5i or-
ganiza taranimea e o munca folositoare pentru progresul Si
inaltarea patriei 5i convingerea aceasta ne da putere 5i entu-
ziasm. Vom urma sa dispretuim atacurile nedemne ale presei
conservatoare, fiind incredintati ca se vor gasi destui oameni
in Cara aceasta care sa ne pretuiasca dupa merit.
In cursul lunei Dccembric 1898 campania presei
conservatoare a ziarelor Epoca", Timpul", La
Roumanic", continua din cc in cc mai intetita. Ni-
mic nu se cruta ca sa se alarrnezc opinia publica si
mai ales pe Rege. Ficsinescu si 13aughereann citcau cu
surprinderc ca ei, in fruntea bandelor desmatate de
tarani revoltati, cutreerau sateic din Tcleorman. Gu-
vernul era somat sa intervie, Sall sa piece. Ziarele con-
servatoare publican apeluri disparate catrc Rege ca sa
salveze Cara. Adica, sa aduca la putere pc conservatori.
Toate svonurile acestea incepusera sa enerveze strai-
natatea, de uncle veneau vesti ca rentele roinanesti sunt
in scadere.
Pc de alta parte, partidul liberal avea de luptat
cbiar in salmi sau cu mari presiuni cc cxcrcitau asu-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 279
pra guvcrnului proprictarii *i arenda*ii liberali.
Straus din toate penile, guvernul a hotarit desfiintarea
cluburilor la sate. Inceputul a fost filcut prin interven-
tie administrativil. Clubul muncitoresc din Bucuresti
a fost perchizitionat, tot a*a *i clomiciliile lui Fie*i-
nescu, Banghereanu *i altor sociali*ti. StiAzile ce du-
ceau la club erau ocupate de agenti de politic, cari a-
restau pe mice tiiran venea la club. Char cluburile
taranc*ti au lost eilcate, arhiva *i crtrtile confiscate,
conducatorii Ion arestati si biltuti. A inceput un adeva-
rat sistem de provocatiune dare membrii cluburilor in
scop de a-i exaspera *i a-i impinge la acte de legitima
rezisten0. Toate aceste masuri erau ordonatc de Mi*u
Pherekyde, ministru de Interne, om cunoscut ca reac-
tional- si ca partizan al mind forte.
Intr'o zi, presa guvernamentalil anuntil un inceput
de rebeliune intr'un sat din judctul Olt si trimiterea de
trupe pentru potolirea ci. In accia*i zi Fic*inescu si
Banghereanu sunt chemati la Parchetul de Ilfov; dar
dupil un interogator dc rigoare sunt ltisati in libertate.
Campaniei furioase a prcsei partidului conserva-
tor a raspuns presa liberals&
Spicuim cite ceva din articolele publicate:
Ziarul Tribuna", national-liberal scrie:
lath' in ce chip mi5elesc au procedat agitatorii, ca sa ex-
cite pe taranii lesne-crezatori, in scopul criminal 5i odios a pro-
voca agitatiuni, care ar fi putut avea consecintele cele mai
grave.
$i agitatorii acetia n'au putut fi &tit deceit conservalorii".
Vointa Nationalil" organ oficios al partidului li-
beral dela guvern, constatil:
Agitatie agrarii... pericolul unei mi5cari agrare o da,
nu ne indoim c5 mult ar dori Si mull. ar da adversarii nostri
conservatori ca aceste agitatii 5i pericole, zugravite pe perete.
sa poata exista in realitate, sa poata izbucni pentru ca atunci
sa se impuna, conform logicei lor, necesitatea unui regim care
a dot deja dovezi despre cum tie sa reprime" astfel de agi-
tatii si pericole, chiar cand n'ar fi de cat itnaginare.
Deci, loc conservatorilor sa mentina ordinea, s5 reprime
cu energie agitatia, sa intervina cu autoritatea generalului Jak
Lahovary Si sa inalm5eascii pericolul Cu inlesnirea potentate
prin sistenml armelor cu repetitie.
"Caci asculta, lume §i tara proprietatea e in pericol!"
Strigatul de alarms e dat 5i cavalerii prin traditie ai proprie-
tate chemati sunt sa ridice Inca °data scuturile!
...Cum oamenit ace5tia nu se schimba, Hunan tot aceia5i,
cu toata trecerea deceniilor... Sunt cincizeci de ani de cand,

www.dacoromanica.ro
280 I. C. ATANASILT

in fata miscarei de regenerare pe care o priveau cu spaima si

fior, n'au gasit de scos de cat acelas strigat perfid si minci-
nos: proprietatea e in pericol! Rosii vor sa is pamanturile,
oameni buni, si sa le imparta intre dansii! nu-i ascultati pen-
tru Dunmezeu, reformele for cunt sarlatanii, libertatile lor cu-
vinte de orbire, ei nu vor deck jaful desfiintarea proprie-
tatei!" Si cu aceasta gogorita inainte, inaintasii conservatorilor
de azi isi mascau dorul lor ascuns de a tine in loc toate lucru-
rile, asa cum erau dupa placul si in folosul castei".
Si organul oficial al guvernului, termini astfel:
Zadarnic insa, de sigur. Caci chiar agitatie de ar fi si
chiar pericol de miscari agrare", totusi nu pe oamenii cari isi
ofera serviciile de reprimare" si inabusire" ii va cere si va
urea vr'o data tara, cad ea stie pans uncle pot merge si cat se
pot intinde aceste reprimari si inabusiri. Mai exists si un alt
sistem, pe care, fireste, adversarii nostri conservatori nu-1 cu-
nose, e sistemul inteleptei preveniri, si vom mai arata, cum am
aratat in totdeauna conservatorilor, ca vom sti opune cu succes
acest sistem si sistemului lor, si incercarilor inascate ce fac de
a alarma lumea cu zvonuri de agitatii" si miscari", in spe-
rantil ca poate astfel le vor provoca".
Liberalul", sub titlul O socoteala gresitir, zice:
Presa conservatoare e foarte jenata. Ar fi vrut din toata
inima sa faca cat mai mull zgomot in jurul asa ziselor miscari
laranesti din judetele Teleorman si Olt. Pe de o parte exage-
rand proportiile acestor miscari liana azi foarte pacinice, iar
pe alta recomandandu-se ea inabusitori brevetati de rascoale,
conservatorii sperau a face dinteodata doua castiguri; intaiu,
tin creeze dificultati guvernului si administratiei, al doilea sa
se reabiliteze, cu aceasta ocazie, de infamiile ce s'au comis la
sate sub obladuirea lor, in 1888.
Ca in totdeauna, socoteala d'acasa nu se potriveste de toe
cu cea din Virg.
Cat priveste exageratiunile lor, foarte calculate, ole au fost
judecate imediat la junta lor valoare.
tiu complect fiasco insa au fault cu incercarea lor de a se
prezenta ca oameni de prevedere si barbati de online.
Drape lul" oficiosul grupilrei liberate de sub pre-
sidentia lui P. S. Aurelian, in revista sa: Revoltele til-
ranesti" (No. din 24 Ianuarie 1899) zice:
Ne vine grew sa credem ca partidul socialist, care a tur-
nat de la o vreme multi apa in vinul sau si care a protestat in
totdeauna de intentiunile sale pacifice si de hotararea sa de a
se tine strict de caile legate, a putut trimite prin sate agenti cu
misiunea de a rascula lumen".
Tot Drapelul" scrie:
Am controlat stirile Epocei" privitoare la continuarea si
hitirea recentelor miscari taranesti.

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA SOCIALISTA 281
Din sursa autorizata ni s'a spus ca toate stirile Epocei"
stint fanteziste si tendentioase.

trivire la prima interventiune a autoritatilor.

. . . . . . . , ......
Inteadevar Epoca" a incalecat prea repede pe aceasta
campanie, insa satenii au fost cuminti si s'au potolit, fard impo-

Asemenea instigatiuni reapar din cand in cand in populatia

noastra rurala. Nu credem ca ele se datoresc propagandei so-
cialiste sau mai bine zis nu credem ca acest caz al petitionarei
dare Tar, se poate atribui socialistilor, deoarece ei au facut si
fac pretutindeni in Europa o vie propaganda prin brosuri si in-
Iruniri contra Rusiei oficiale".
Dreptatea", oficiosul gruparei partidului liberal-
democrat de sub conducerea lui N. Fleva, in editoria-
lul sau Goana socialistilor", se exprima astfel:
A potoli rascoale" stim noi ce insemneaza. Am avut pilde
sinistre la 1888 si 1894.
Pe de alta parte, din relatiunile ce avem noi rezulta ca asa
numitele rascoale se reduc la niste inceputuri de organizare a
satenilor in cluburi politice.
Aceste cluburi legale, sunt organizate pe bazele cele mai
pacinice, asa cum legile larei permit, asa cum nimeni nu le-ar
putea aduce vr'o acuzare.
Avem din intamplare un statut model al unor asemenea
sindicate taranesti, care nu se deosebesc de sindicatele d-lui
Stolojan de cat prin aceea ca au in vedere pe satean.
Art. 2. Scopul clubului este:
a) De a statornici fratia si unirea in deobste intre toll mun-
citorii plugari.
b) De a lupta pe calea cea mai linistita si legala pentru lu-
minarea si desteptarea muncitorilor plugari.
c) De a ajuta toate luptele partidului social-democrat al
muncitorilor, atilt in ce priveste imbunatatirea traiului, cat si
in ce priveste politica folositoare muncitorilor din tara in-
treaga ".
Precum se vede, nimic anti-constitutional, in tot cazul,
guvernul nu poate gasi nimic anticonstitutional in luptele par-
tidului social-democrat al muncitorilor".
Si termina:
Se ridica o chestiune mare, pentru care va trebui sa ne
punem tot sufletul.
Atka imprudenta a indignat chiar ziarele independente"...
Din toate partite se aminteste presei conservatoare siinge-
roasa represiune din 1888, cu atilt mai infama cu cat rascoalele
erau datorite agitatiunei agentilor conservatori, ceeace s'a do-
vedit si prin menajarea proprietarilor conservatori.
Cum sa nu fie jenata presa vrajmasa?
Spre a risipi cu totul acest echivoc, in care advcr-
sarii cautau sa invaluie actiunea partidului muncito-
resc, V. G. Mortun, in ziva de 19 Ianuarie 1899 s'a 'treat

www.dacoromanica.ro
282 I. C. ATANASIU
la tribuna Camerei Deputatilor si a adresat ministrului
de Interne urmatoarea intrebare:
Fatii cu cele publicate de :lurid Epoca" in nu-
merile de eri si azi cum di taranii sunt, gata de ros-
coalci in judetele Teleorman, Vlasca, Romanati si Olt,
funded in diferite cornune rurale din acele judefe s'au
infiintat mai multe cluburi socialiste; si considerdnd
aceasta, din partea ziarului conservator, ca un tertip
mestesugit ca sa asmufeascii pe marii proprietari in
potriva partidului liberal si se raceasca relatiunile
bune care existii intre gruparea socialistii si partidul
national-liberal, rog pe domnul ministru de interne .sa
raspundei dacd e ceva aclevarat, din cele publicate prin
acel ziar".
Extrag din ziarul Lumea Noua" din 24 Ianuarie
1899 cele p.etrecute la Camera si Senat in ziva de 21
lanuarie rclativ la aceasta chestiune:
La Camera, doninul deputat \Iissir cerand lamuriri, mi-
nistrul de Interne spuse intre allele, urmatoarele, cuvant cu
cuvant
Eu domnilor, ma creel dolor sit fiu foarte rezervat in aria-
liza cauzelor care a produs miscarea, caci pane carol informa-
tiunile ce am nu vor fi controlate, m'asi expune a face ina-
intea dv. afirmalifini, care in urrna s'ar putea geisi contrazise
si n'ar fi pe deplin esacte.
Faplele, in realitate, au ele o gravitate de nature a produce
o enzoliune publics? Ma grabesc a simile: Nu.
In adevar, a fost forla ormata pusa la dispoziliunea autori-
tatilor, pentru ca sa fie ferite de orice agresiuni. Inset d-lor,
vu declar ca instructiunile date, atat reprezentantilor pnterei ci-
vile, cat si reprezentanlitor puterei urinate, sunt ca folio este
clef ensiva, iar nu agresiva.
Era necesar ca svonnrile raspandite sa fie lamuite prin
aratarea realitalei. Nu este nici un cumin( ca cineva sa fie in-
grijat. Ordinea este restabilita, este perfecta in inomentul de
ford, si in judeful Olt, si in juclelnl Roinanuli, si in judeful Te-
leorman".
La acestea prietenul nostril V. G. Mortun se ridica din nou
aratand ca fate cu afirmarile ziarelor Epoca" si ,;La Rouma-
nie" cum ca o rascoala ar fi isbucnit in judetele Olt, Romanati
.'i Teleorman, a venit in sedinta trecuta sa face o intrebare
loiala ministrului de interne. Socialitii au fost acuzati ca au-
torii unor rascoale, desi din toate partile Yin stirile cele mai
linistitoare ea nici a miscare violenta nu s'a produs. Deputatul
socialist roaga pe guvern a cerceta tine sunt acei sari au re-
yoltat populatia sateasca si declare ea data se va constata ca
socialistii au facut-o, isi va da demisia din parlament st nici-
odata nu se va mai auzi de numele sciu in politica. Cere deci
a i se fixa interpelarea pentru ziva de Luni sau Joi.
Declaratia amicului nostril a fast cu multi simpatie primitii
de Camera.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 283
La Suva. La intrebarea d-lui Vizanti, d. Pherekyde re-
inoeste declaratiunea sa dela Camera.

Din toate cele aratate 'Ana aci rezulta clar, ea ac-

liunea partidului muncitorilor pentru infiintare de
cluburi la sate actiune recunoseuta de intreaga opi-
nie publics ca pasnica, si desvoltata in cadrul celci
mai perfecte legalitati, aceasta actiune a lost difor-
math de partidul conservator, spre a se sluji de ea drept
trambulina de sarit la guvern.
Desi conducatorli partidului muncitorilor erau
perfect linistiti si neavand nimic sa-si impute
priveau cu tot calmul desfasurarea evenimentelor,' to-
tusi, temandu-se ca nu cumva agenti provocatori sa
se strecoare printre taranii membri ai cluburilor sa-
testi si sa provoace neorandueli, au dat urmatorul co-
municat prin ziarul Lumea Nona" din 24 Ianuarie
1899:
FIT! LINIcTI TI
Frati sateni! Ciocoii conservatori au vrut sa vina iar vre-
murile de la 1888, sa rascoale satele, fagAduindu-le piimant 5i
dijina din zece una. Ei au cutreerat satele, dfindu-se drept so-
ciali5ti, si indemniindu-va sa faceti petitii catre imparatul ru-
sese, ca sa va dea pamant. Ei au facut toate acestea voind sa
va faca sa luati parul, pentru ca apoi sa vie ei in guvern si, ea
in 1888, s5 innece in stinge rascoala voastra pricinuita de
dansii.
Voi stiti, iubiti sateni, ca soeialistii nu va f5gaduesc p5-
maul, ca nu va fagaduese dijnia din 10 una, ca nu va indearnat
in rascoala si ca stint dusmanii cei mai inversunati a chipului
cum se guverneazil in Rusia, cititi numai carticica Priniej-
dia nationals" si va veti incredinta de aceasta.
Soeialistii va indetunna numai sa va uniti, sa va luminati,
sa va cunoasteti drepturile voastre recunoscute prin legi, sa nu
caleati legile si sa dati in judecata pe aceia cari le calcii ne-
contenit, land pentru dansii tot rodul muncei voastre.
Socialiptii, oriunde au pAtruns, v'au indemnat inereu la li-
niste, la pace, v'au sfatuit sa va uniti si sa luptati pentru drep-
turile voastre pe calea legilor, si aceasta nu o vor ciocoii
conservatori, arendasi si proprietari.
Dar planul for a lost descoperit. Ei voiau, attitandu-va pe
voi, sa rastoarne guvernul liberal, sa vina ei la efirma si apoi
sii va ineee in singe si sa va is si drepturile ee be mai aveti.
- Stim ca in uncle parti sunt slujbasi de-ai guvernului, care
pe sub mina slujesc pe ciocoii conservatori. Stim ca acestia au
inceput sa va persecute lasand slohozi pe slugile eiocoilor. Dar
aceasta nu va tine mult. In curiind se vor face cercetari 51 vi-
novatii vor fi dati in judecatil si osanditi.
Voi insa, once s'ar intampla, p5strati in satele voastre

www.dacoromanica.ro
284 I. C. ATANASIU
nistea si pacea. Nu va fie teama! Armata, care s'a trimis in unele
parti, ca si autoritatile au porunca dupa cum a marturisit
ministrul de Interne la Camera, sa nu atace, sa nu atate, ci sa
pastreze randuiala. Rana azi pretutindeni e lini5te.
Inca ceva: Autoritatile va confisca hartiile cluburilor si a-
resteaza pe unii din voi. Sa nu faceti nimic impotriva-le. Voi,
fiinelca ati lucrat dupa lege, nu puteli fi vinovati si de aceia
yeti fi liberati 5i hartiile si registrele vi se vor da inapoi. Va-
zand modul cum ati lucrat, toti oamenii de buna credinta se
vor convinge de dreiptatea voastra.
Urmati-va deci inainte unirea, adunati-va pe unde puteti, la
club, cititi legile, care spun despre drepturile voastre si pas-
trati buna randuiala. Cat timp yeti fi linistiti nimic ran nu vi
se poate intampla. Alia trece, pietrele finnan".
Cu toate declaraliunile categorice fikute de mini-
strul de Interne inaintea Camerei in ziva de 21 Ianua-
vie, peste numai cloud zile, adicii la 23 Ianuarie 1899,
Ficsineseu si Banghereanu sunt arestali de parchetul
din Caracal.
In mijlocul acestei desliintuiri de patime, deputatul
V. G. Mortun, in ziva de 3 Februarie 1899, se urea la
tribuna Camerei si isi desvolta interpelarea adresata
ministrului de Interne asupra inchiderii cluburilor sa-
testi, a arestrirei fruntasilor socialisti si a conduciltori-
lor acelor cluburi.
Redau finalul marelui si frumosului discurs al lui
Mortun cu cuvintele lui profetice:
De stint toate adevarate cote le scrii, neprihanita
Epoca, ar urma ca nu suntem numai not escroci, si ca
sunt escroci si in randurile partizanilor tai si chiar in
redactia ta!
Dar nu! Nici Panu nu e escroc, cum nisi not nu
suntem escroci. Nici Palm nu e un om rau si prime j-
dios, cum nisi not nu suntem oameni rai si prime j-
diosi. Ci cu totii suntem reprezentantii unei generatiuni
nenorocite, care a mostenit de la generatiunea dinnain-
tea ei imboldul si avantul democratic, dorul de a im-
bunatati starea nenorocita a paturei muncitoare, dra-
gostea de dreptate, dragostea de libertate pentru toti
de o potriva, pentru cei puternici ca si pentru cei sar-
mani.
Aceste nazuinti mar*, mostenite de la generatia
trecutO, s'au of ilit fara vreme in atmosf era viciata a
vietei noastre politice, in care nu poti invinge prin
lupta dreapta de idei si de principii, ci numai prin in-
jurii grosolane, prin inlrigi meschine, prin invinuiri
nedrepte, prin calomizii in fame si per fidie bizantina.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 2855

Noi nu suntem nici escroci, nici oameni prime jdioi, ci

suntem victimele starei sociale si politice de astazi! Ji
sa credeti ca data mi se ample inima w tare de du-
rere si ameiraciune, nu e incii de ceeace vad petrecdn-
du-se azi, ci gcindindu-ma la cele ce se vor petrece
maine. Noi tot yam fi lost ceva, in not tot vor fi fost
seminte buns de fapte marl, de cispiratiuni mar*, --
caci asupra copilariei noastre an licarit ultimele raze
eari au luminat si incalzit pe cei de la 48; dar genera-
tia ce se ridica azi, care naste acum la viata politica si
creste sub auspiciile, sub pildele acestei politice de jos-
nice razbunari si persecutii, de calcari de legi, de ve-
deri strdmte §i asupriri, tamei 'mi-e ca asta generatie
e menita sa aziste la mina libertatilor noastre si la ri-
sipa demnitatei nationals. (Aplauze) ".

Prigoana administrativa, odata deslantuita, ISi ur-

ma cursul ei de ilegalitati si de brutalitati pe intinsul
celor 4 judete cu cluburi taranesti. Guvernul a price-
put, insa, Ca aceasta urgie trebuia sa alba o consfintire
juridica. Si atunci s'a pus in miscare actiunea judi-
ciara.
Ficsinescu si Banghcreanu sunt citati la Parchetul
din Caracal. Fara cea mai mica banuiala de ceiace a-
yea sa se intample, ei s'au prezintat la judecatorul de
lnstructie .in zitta de 23 Ianuarie 1899. Dupa un inte-
rogator sumar, s'au emir in contra for mandate de arcs-
tare. In aceiasi zi, ei au fost incarcerati. Impreuna cu
ei sunt arestati o multime de tarani membri ai cluburi-
lor satesti.
Odata adapostit sub sprijinul Justitiei, ministrul
de interne M. Pherekyde da ordine si o nemai pome-
nit5 goana se porneste in potriva cluburilor taranesti.
Arhivele for sunt confiscate; fruntasii for sunt arestati
si transportati in lanturi in inchisorile din Turim-Ma-
gurele, Caracal. Slatina; multi dintre ei sunt maltra-
tali in chip salbatec, spre a se impresiona ceilalti.
Afacerea odata pe mana Justitiei, aceasta era o-
bligata sa incadreze masurilc ei de arestari intr'un
text precis de lege. Magistratii instructori la inceput
au crezut ca sarcina for este usoara. Delictele de de-
vastare, lovire, rebeliune be vor putea usor stabili.
Cand au intrat, insa, In cercetarea actelor, au constatat

www.dacoromanica.ro
286 I. C. ATANASIU
cu uimire ca asemeni delicte nu existau din partea nici
unui membru al cluburilor si nici a vrcunui Oran. Sub
Waal aceasta prigoana, taranimea a ramas linistitii,
indurand cele mai grele atrocitati, fara macar a pro-
fera un cuvant de protestare, Indemnurile la supunere
catre legi si autoritati, ale conducatorilor socialisti,
si-au dat cu prisosinta roadele. Ca lea legalr a trium-
fat In potriva tuturor inutilelor provocatiuni.
Magistratii instructori, erau foarte incurcati. Nu
gaseau nici un text de lege in care sa poatil incadra
pe cei arestati de ei.
Si atunci, s'a recurs la un expedient, care arunca
o lumina curioasa asupra mentalitatii autoritatilor Sta-
tului din timpul acela.
S'a incadrat actiunea socialistilor si a conducato-
rilor cluburilor laranesti in art. 332, 333 si 334 din co-
dul penal, articole, care definesc si pedepsesc delictul
de escrocherie!
Prin faptul ca membrii cluburilor satesti plateau
de build voia lor, o foarte modesty cotizatiune lunara
mi se pare de 20 bard ca din aceste cotizatiuni
se plateau: chiria clubului, abonamente la ziarul Lu-
men Nour, procurare de brosuri in prim rand: Con-
stitutiunea, legea electorala si ale legi privind intere-
sele taranimii aceash constituia pentru magistrati,
elementul de inselaciune in profitul nu al inculpati-
lor, nu s'a indraznit sa se mearga pana acolo dar in
profitul partidului muneitorilor.
Si iata cum a fost cu putinta ca o actiune generon-
sa si idealista, sa fie printeo voila diformare pre-
facuta inteo vulgard escrocherie!
La ce presiune, la ce necesitati chinuitoare, au
fost puse constiintele magistratilor chemati sa judece
aceasta invinuire de escrocherie, o dovedeste faptul ca
s'a gasit, totusi, unul din tribunale macar unul!
care a achitat pe inculpati de aceasta invinuire in-
famanta. Acesta a fost tribunalul din Caracal. E drept
ca dupil apclul procurorului, Curtea de Apel din Cra-
iova a infirmat sentinta si i-a condamnat.
Din momentul arestarei for a inceput sa se desfa-
sure pentru Ficsinescu si Banghereanu un chinuitor
calvar. Au fost purtati aproape permanent pe dru-
muri, cand la tribunalul din Turnu-Magurele, cand
In cel din Caracal, cand la cel dela Slatina, cand la
Curtea de Apel din Craiova, cand la Curtea de Apel

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 287
din Bucuresti; intorsi din nou la una din aceste instan-
te, spre a fi imediat transportati la alta; amanari de
judecata: ha pentru liberiiri pc cautiune; ha, ca nu au
sosit dosarele; ha, ca nu s'au prezintat martorii... cu
un euvant ei au fost condamnati, inainte de condam-
narea lor definitive, la o chinuire materials si mai ales
morale, careia a fost o minune di au putut rezista pane
la urmil.
Dar nu nufnai Ficsinescu si Banghereanu erau a-
restati si supusi acestor insuportahile torturi. Un ma-
re numar dintre conducatorii diferitelor cluburi sa-
testi, impartaseau soarta lor. Astfel numai la tribuna-
lul Teleorman se Oscan in stare de arestare in ziva
de 12 Aprilie 1899 deci dupa aproapc 3 luni ur-
matorii inculpati: I. T. Banghereanu, T. V. Ficsinescu,
P. Stroescu, Neagu Pritescu, Marin Bunescu, Dumitru
Bunescu, Ion Stroc, Ca lin. I. Badoi, Andrei Boa la-Ve-
che, Anghel Ionescu, Florea llatci, Mann Dima Gaciu,
Stancu Ivan Roata, Stefan Chivu, Oprea Mitrocscu,
Dumitru P. Lauda, Ion Georgescu-Stoasa, Petre Stoi-
cea, Constantin P. Genescu, Constantin Grigorescu, Ion
L Lunge, Dohre T. Manea. Barbu C. Marinescu, Florea
Ciotec, Leonida P. Radulcscu, Mann Carjan, Lambe
Anneal. Mann Rusescu, Mihai Vipie, Florea Nicolae,
Gheorghe St. Neacsu, Mann Segarceanu, Gheorghe
Marinescu, Ion B. Musat, Dumitru P. Cristescu.
Notez ca intre acestia craw si 3 invatatori: P. Stro-
escu din comuna Peret, Mann Bunescu din comuna
Suhaia si Neagu Pritescu.
***
Tot in legatura cu actiunea pentru desfiintarea
cluburilor satesti si pedcpsirea organizatorilor lor, gu-
vernul a luat si o masurii exceptionalii. A recurs la a-
plicarea legii expulzarilor. Au fost expulzati din tall:
B. Branisteanu, redactor la ziarul Adeverul", Sache
Petreanu, administratorul acelui ziar, Adolf Clarnet
ziarist, Friedman corector la ziarul .,Dreptatca ", Natan
Griinberg, David Tanen si Ka lber, lucratori tipografi,
Edelstein, Luigi Brunetti, Ioan Kisch. Wolf Guttmann.
Dintre toti acestia numai Natan Griinberg, Guttmann,
David Tanen. Ka lber si Edelstein erau membri ai par-
tidului muneitorilor. B. Branisteanu, care deja de pc
atunci avea o frumoasa culture generala, isi Meuse in

www.dacoromanica.ro
288 I. C. ATANASIU
Germania cum s'ar zice: la sursa o solids culture
socialists. El a si colaborat la Neue Zeit", revista sod-
alismului stiintific, dirijata de Kautsky. Dar in lard
Branisteanu, desi unul din valorosii colaboratori ai
Lumei Nona", a militat mai mult contra partidului
decat in partid, facand parte din dizidenta luminista"
si colaborand la Munca" lui Mille. Albert Friedman,
socialist de convingeri, n'a dezvoltat niciodata vreo ac-
tivitate politics. Clarnet parasise mai de mull partidul,
iar Sadie Petreanu si Luigi Brunetti nu au fost nicio-
data membri ai partidului. In mice caz, lucru perfect
stabilit este ca niciunul dintre cei izgoniti peste gra-
nite dar absolut nici unul n'a avut vreo legatura
directa sau indirecta cu miscarca socialists taraneasca
si cu cluburile tiiranesti. In actul expulzarii Ion, arbitra-
rul s'a intrecut pe sine insusi. Intre expulzati erau si
evrei pamanteni, nascuti si crescuti in tarn, avand sa-
tisfacut serviciul militar. Plecarea din gara de Nord a co-
lor izgoniti a fost misciltoare. Familiilc for si mai multi
prieteni i-au intovarasit. Tot personalul redactiei si ad-
ministratiei ziarului Adev'erul" era prezent la gara. A
fost si V. G. Morton, care, nc -o Spune Const. Gram
in Cativa insi" pe unii dintre expulzati i-a ajutat
si baneste, desi el insusi se afla inteo stare materials
precara, dupe ce facuse mari sacrificii cu propaganda
socialists. Deputatul Vasile M. Kogillniceanu a anuntat
in Camera o interpelare pc aceasta chestiune a eNpul-
zarilor, in care s'a asociat si deputatul Vintila C. A.
Rosetti.

SA revenim la procesul penal deschis in potriva

propagandistilor si conducatorilor cluburilor taranesti.
T. V. Ficsinescu si I. T. Bangehereanu s'au dus in
intunecimea satelor spre a lumina laranimea asupra
drepturilor ei legale, spre a o organiza in bresle agri-
cole, in indeplinirea unei botarari a congresului al
V-lea *i a unei insarcinari date for de Consiliul gene-
ral al partidului muncitorilor.
Ficsinescu a plecat cu tot entuziasmul tineretii, cu
toata dragostea pentru taranii din mijlocul carom el por-
nise, cu toata sfanta onestitate a unor idealuri pe cari si
le faurise in miscarea weialista. S'a dus acolo Cu in-
struetiuni precise dela conduciitorii socialisti: de 1-§i

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 289
desvolta activitatea lui in cadrele stricte ale legilor in
fiinta, a nu dcpasi cu nici un prct hotarelc fixate ale
call legalc". Si asa a neut.
Cand deodata in chip brutal pumnul Statului se
abate asupra capului lui. Este arestat, aruncat in in-
chisoare si acuzat de un delict infamant: de escrochc-
vie simply si de escrocherie calificata.
Ce ingrozitoare drama a trebuit sr" Sc petreacii in
sufictul acestui tanar student, cand s'a vazut aruncat
intr'o celula si pe un pat de scanduri, nu pentruca
uneltise in potriva sigurantci Statului, nu pentruca fo-
mentase vreo revolutiune sociala, nu pentru ca indem-
nase taranimea In acte de rebeliune in potriva legilor
si autoritatilor... dar pentru ca ar fi escrocat pe taranii
pc cari pornise sa-i lumineze si sa-i invete pe calea le-
gala a imbunatiltirii tristei for stari!
Stint dator sit fixcz accst moment tragic din viata
lui Ficsinescu, reproducand scrisoarea cc mi-a adresat
la Galati, in ziva de 27 Martic 1899, deci dupa douti luni
de cand zacea in inchisoare:
1nchisoarea din T. Magurele
27 Matie 1899
Stinude amice,
Nu ma indoesc ca stii pentru ce si de cand stall la litchi-
soare. Nu ma indoesc deasemenea al esti convins de nevinova-
lia noastra. Vei infelege dar cu alcit mai mull motivul care rna
face sa-ti scriu.
Dupe! 2 luni de inchisoae instructia de aici si din Caracal
a .stabilit cei suntem vinovati de escrocherie. Deci va trebui sa
cornparem inaintea Justiliei. La Caracal lermenul s'a fixat pen-
tru 12 Aprilie, aici, dupci cat ne-a afirmat d-1 Procuror local,
termenul de infatisare se va fixa mai curand, probabil infre 6
si 8 Aprilie. Duper cat stii, stimate amice, si eu si Banghereanu
suntan oameni saraci, cart nu ne putern plati luxul anal avocal
local, cu alit mai de trebuinfil cu cat in timpul scurf, care ne
desparte de ziva infatisarei, ar pulea studio mai mull si cu mai
multa atenfie dosarul. N'avem nici macar speranta intemeiala
ca va veni cineva dela Bucuresti, in imprejureirile de later. Ce
ne yam face? Sa firn condamnafi, sir se acrediteze ea am crank
cea mai rusinoasa dintre fupte, sa fim omorafi celeiteneste, sir
purteim vesnic pe frunle grozava pecetie a escrocului... Ar fi
grozav, oribil si ma cutremur la glindul cei s'ar putea intampla
asa ceva! Gandeste-te un moment lu ce-mi va ramane mie de
farad dupd a asemeni condamnare.
In aceastei grozava situatie m'am pandit la D-la. Te cn-
nose, climate amice, le stiu fire nobila, gala pentru devotament
cand e vorba de o cauza deapta, to rog deci nu ne lima! Aju-
ta-ne sei scciperm din maea nenorocire in care ne afteim si de si
mai grozava nenorocire care ne asteapta. Uile, nu-fi vorbesc de
19

www.dacoromanica.ro
290 I. C. AT ANASIU
recunoytinto, pentruca mi se pare cuvantul prea slab pentru a
traduce sentimental ce ne-ar lega de D -ta feiceindu-ne aces!
mare bine. Primeyte sa fii apeiratorul nostru!

.....- 5).4,
6'2rt e
ip*t- 9,0_62A-

r
0 ;t4. Pi 1-ud; hu Otwe q 4,-,q. tei ,w-7-
gt4 tie- rfreak. ,,,,- 4.4ca.r' ).x., ftt 4,k-o..."-- Cia
mer vka_tf 4-oca-ICLI.- a dell'et-delket_
0-r-e.11Z2 AZ. -1-0_tc c_0_147-4;r9kcr
teat, fra-,S" a- aer-
044-/-
Red
csree-e-e-
tat -
/FmKt e4 64-rv-pago au, it tr h 4
,
-
4 nz-jaa4
Cerl-CLA--,4,54, au4au-
,
Ai Dte , C kr J(1,- t-- Jr-to cze-%-
0.,,,,,.' ji-dy &tau. ',wt., 9._4.e luncetcc,._
Otte a_caz. a d , , 4._ -ei-rick.- c_.--;mk f
Ste d- .a -
Pal' iaJe &ee, or-e.8.0-4 oz- nwatuz)(4-ee A--()
60444-zuL.- 977 ok-u(
?' gilliOcre-4`,4-e
Di-,,,c.iz 4,4.10-ar.i.TA ."(IKAida,,,..,
9Pu)e4 ,97). a_

5'-'-'-''

CUROSC greutatile. Eyti malt ocupat, ai interese cari poate

nu ti-ar permite sa lipsesti din Galati o zi-cloud; drumul e lung
si not in prezent nu putem sa ti plitlim nici 'akar drumul. Dar
to rugam fa acest mare sacri[iciu pentru a ne salvo cinstea.
poate viola! Intelege-te cu cei din Buctzresti, poste vor paten
pane la dispozilie sumele de care ai nevoe pentru drum, dar
vino, to raga,» vino. Biispunde-ne urgent ctici caleva Zile nu-
mai lie despart de ziva infatisarei raspunde -ne cat vei veni.
Aytepteim cu cea mai mare nerlibdare raspunsul d-tale. Lass -ne
speranta co voin fi aparati de D-ta.
Vei intelege aceaski supremil rugaminte ce ti-o adreilan?
In lot cazul noi iii mulhunim din adoncul sufletului.
T. V. Ficsinescu, I. T. Banghereanu
Te ragarn staruitor, ca, chiar in caz can(' din nenorocire nu
vei pulea veni so ne (ninny imediat ea sit slim ce facem.
Fics.
Ficsinescu a Post sortit sa indeplincasca o extrem
de insemnata misiune in miscarea socialists dintre
anii 1881. si 1900. Mai inainte de 1899 si dupa acest an
nu a existat la not in taro nici un partid politic, care
sa atace chestiunea taraneasca, astfcl cum a atacat-o
prtidul social-democrat al muncitorilor. Nici inaintc,
nici dupa acea data si pans in ziva de azi, child scriu
aceste randuri, nici un partid nu s'a scoborat in mij-
locul laranimei noastre, ca sa nu fi fost manat nici de

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 291

vre-un interes politic sau electoral, nici cu fraza de-

magogica, nici cu gandul de a tulbura ordinea in Stat,
astfel cum s'au scoborat intelectualii socialisti.
Elementul de executie al acestei actiuni compiect
si absolut dezinteresata, a fost T. V. Ficsinescu. Dc
aceia, m'am crezut dator, sa fixez in amanuntele ei a-
ceasta figura, care a fost intamplator legata dc pagi-
ng de Istorie a acelor vremuri.
In timpul acestui proces all avut loc un schimb
foarte activ de scrisori intre mine si Ficsinescu. Ce
dureros ma impresiona, cand pc fiecare scrisoare a
lui, vedeam viza diferitelor penitenciare prin care el
a fost purtat mercu in acele vremuri!

Pc langa marea durere ce simteau atunci condu-

adorn partidului muncitorilor, vazand cum s'a naruit
o munca a lor de ani de zile pentru realizarea in taxa
noastra a domniei legilor; pe langa durerea ce simteau
privind neputinciosi, cum mina grea a Statului
prin toate organele lui se abatuse asupra celor tri-
misi in sate si asupra taranimii care ascultase cuvan-
tul lor; conducatorilor socialisti le mai era rezervata
Inca o amaraciune. A fost acea campanie de denigra-
re a lor, acuzati fiind ca au parasit in voia soartei si
s'au desolidarizat de aceia, carora le case greaua mi-
shine de organizare si luminare a taranilor.
Aceste grave acuzatiuni, au fost reluate si ampli-
ficate, dupa 10 nni dela evenimentele descrise mai sus.
adica prin anul 1910. Acel care a deschis aceasta che-
stiune si a adus aceste grave acuzatiuni, fostilor socia-
listi intelectuali (acum trecuti In partidul liberal) a
fost C. Mille si ziarul salt Adeverul".
In acest ziar eu data de 9 Tanuarie 1910, editoria-
lul semnat de C. Mille poartil titlul: Tradatori si tusi.
In el Mille afirma:
In aceste momente de teroare si de jale, conducatorii inis-
carei socialiste, au crezut ca-i vrednic si ca-i fapt cavaleresc ca
sa lase in ghiarele dusmanilor pe cei doui intelectuali si pe
taranii dati judecalei si dansii an trecut la partidul liberal.
Cine stie, pe langa toate, o fi fost si frica de a nu fi si ei adusi
pe banca infamiei care a influentat aceasta nobila si oportunil
hotiirare.
Imi aduc aminte cu rusine de aceste momente dureroase
cand niweni nu se interesa de cei grestati, abandonafi fara de

www.dacoromanica.ro
292 I. C. ATANASIU
asistenta unor advocati, Mat mijloace de existents. Ioan Nri-
dejde, seful, tremura si in lasitalea lui mai nu avea curagiul c::
In Pa latul de justitie, sa des mann cu aceia can defilau pe lama
el, intre haionetele soldatilor. Si totusi, oamenii acestia erau
eleVii lui; lucrasera cu el, cateva luni inainte; raspunderea nto-
rata si judiciara, cadet mai ales asupra lui; dansii erau vic-
tiinile sale si totusi (Mitsui, non dar scarbos Petre, se lepada
de ei, ii era teams sa le zica bung ziva, necum sa le is apararea
ll sa se mina intre ei si judecatori".
Este drept ca in acelas articol, mai jos, Mille face
totusi o concesiune realitiitii. El scrie:
Trebue sa recunosc insa ea daaa excepliani uu
fast: d-1 V. G. illortun a !oat in Camera, in chip foate
call, apararea cluburilor isaranesti, sf s'a interesat si
beineste de soarta elor Inehisi, iar d-I I. Atanasiu, a
had apararea (elm. tali judeeitii; alaturi de mine
rare de 5 ani nu mai apartineam organizatiunei socia-
liste d-I Atanasiu a pledat si la Teleorman si la Cra-
lava.
Ineo la insa, tacere, lasitate si fracture".
Si Mille pune ca subtitlu acestui articol: Date de
istoric ".
In volumul: 25 de ani de actiunc Adeverul"
1888-1913" citim in pagina 120:
"Si culmea tragi-comediei! acesta e momentul pe care
si l'a ales d-I loan Nadejde, initiatorul cluburilor taranesti
am vazut in ce imprejurari 'acesta e momentul pe care si l'a
ales D-sa, ca sa paraseasca partidul socialist, hisfind in void
soartei pe eel cari rezusera in D-sa, it urmasera cu credintil,
ii jertfisera simpatiile lor".
Si mai &parte la pagina 123:
D-1 Const. Mille is asupra-si pledarel proceselor in fata
tutulor instantelor. Doi ani e numai pe drumuri, insotind pe
actizali si martori, din oral in oral...
,,...Au mai fost si multi avocati cari din proprie initiative
s'au prezintat cand la o instants, cand In alta: li cel mai activ
printre aestia a fost, Fars indoiala, d-I I. C. Atanasiu".
Nu voesc sa micsorez cu nimic meritul lui C. Mille
si al ziarului Salt Adeverul", in apdrarea facutil ce-
lor arestati cu prilejul desfiintilrei cluburilor tarrinesti.
De altfel C. Mille a si avut o recompensa a trudei lui
recompensa care e si aratata, CU satisfactia cm-cut-
al, in acel volum: la alegerile generale pentru parla-
ment, din Mai 1899 deci exact in timpul cand el apilra
pe cci inculpati isi purse candidatura in Colegiul

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 293
III de Camera din Teleorman, si, desi cade, intruneste
insa tin numar insemnat (le voturi, 445. Iar peste mai
putin de doi ani, in Martie 1901, la alte alegeri gene-
rale, facute de asta data sub guvernul liberal D. A.
Sturdza, Mille se vede intrunind la acelas Colegiu III
din Teleorman, un numar de 690 voturi contra 611, ca-
palate de candidatul guvernamental D. Iarca. Tara-
nii teleormaneni, si-au manifestat recunostinta catre
acela care-i aparase.
Venita la Camera validarea alegerei din Teleor-
man, se constata ca biroul electoral proclamase halo-
taj, din cauza unui mare numar de voturi anulate. Ar
fi urmat, deci, ca Mille sa se prezinte din non in alege-
rea pentru balotaj. Fiind date sistemelc clectorale din
acea vreme, era neindoios ca reusita candidatului gu-
vernamental era asiguratii si deci Mille nu ar fi putut
intra in Parlament. Atunci in urma interventiunei
lui C. Mille fostii socialisti, acum aflati in randurile
partidului national liberal, adica Tinerimea gencroa-
sa", au exercitat o foartc puternica presiune asupra
guvernului, care a admis ca trecandu-se peste ho-
tarirea biroului electoral C. Mille sa fie validat ca
deputat. Prin acest fapt s'a adus o mare jignire can-
didatului liberal D. Iarca, s'a produs o mare nemultu-
mire in randul vechilor cadre liberals, dar C. Mille a
putut intra in Parlament. Fo:.;tii socialisti au socotit si
ei de datoria lor, sa dea lui C. Mille o satisfactiune pen-
tru truda cc el a depus in apararea, ca avocat si prin
ziarul sau Adeverul", a color prigoniti pentru infiin-
tarea cluburilor taranesti.
In cc priveste invinuirea adusa conducatorilor
partidttlui si in special lui I. Nadejde. ca au lasat pc
cci arestati fara aparare, fara ajutor, In voia soartei,
documentele ce voi pone sub ochii cititorului vor do-
vedi ca este o invinuire istoriceste nedrcapta.
Ma cred Bator sa restabilesc lucururile, cecace nu
inseamna ca asi urea sa polemizez" cu Mille, astazi,
cand el nu mai este. Intre Nadej de si Milk lupta dura
de prea multa vreme si era plea indarjitil, pentru ca
sa le fi putut cere obiectivitate in discutiile" dintre
ci. Era inevitabil ca, in timpul invalmaselii, Mille sa
vada asa cum se oglindesie in citatul de mai sus. Dar
noi, incercand aci sa fixam pagini de istorie, trebue sa
vedem lucrurile cum au fost in adevar.
Am vorbit mai sus de interventia, la tribuna Ca-

www.dacoromanica.ro
294 I. C. ATANASIU
merei, a lui V. G. Mortun, care intr'o admirabila cu-
vantare linuta in ziva de 3 Februarie 1899, deci in
plina desfasurare a urgici a aparat, din punct de
vedere politic, infiintarea cluburilor taranc:;iti si a sub-
liniat solidarizarea tuturor conducatorilor socialists in
aceasta actiune. Cu acea ocazie Mortun a relevat, in deo-
scbi, odioasa invinuire cc se aducea lui Ficsinescu si
Banghereanu, si a spus, cu toata hotararea, ca sc solida-
rizcaza personal cu dansii, fara nici o rezerva, si sub
acest raport.
Grape staruintelor lui Mortun si Radovici, cativa
avocati de seamy precum: P. Gradisteanu, Chebapci,
G. Panu, C. Cernescu, au prestat asistenta for profe-
sionala si dezinteresata inculpatilor.
In ce mil priveste asi putca sa ma multumesc cu re-
cunoasterea pomenita mai sus cum ca mi-am indepli-
nit cti prisosinta datoria mea de membru in cadmic de
conducerc ale partidului, asistand ca avocat in diferite
instante pc prictenii mci arestati. Totusi, nu ma voi
multumi en acest certificat de bung purtare, caci chi-
pul cum e prezentata interventiunea mea in acest pro-
ces, implied o dezaprobare a celorlalli prieteni socia-
listi. Cu riscul de a vorbi de persoana mea, va trebui
totusi ca si sub acest raport sa restahilesc adevarul
istoric.
Eu nu am Post unul din acei multi avocati care
din proprie initiativa m'am prezentat cand la o instan-
la, cand in alta" cum se afirmii in volumul citat. Eu
m'am prezentat in bard din trei motive: 1) fiind soli-
citat de Ficsinescu si Banghereanu, nu numai in cali-
tatca mea de avocat, dar si de prieten politic; 2) din-
tr'o elementary datorie de constiinta: de a ma solida-
riza en toti acei arestati intrucat si eu, ca presedintc al
congresului al V-lea din anal 1898 si ca membru in
Consiliul general al partidului, din acelas an, am ho-
tarit inceperea actiunii la sate si am delegat in acest
stop pe Ficsinescu si Banghereanu. 3) in urma unci
dclegatiuni formalc, data mie de I. N5dejde in intele-
gere cu C. Dobrogcanu-Ghereft. Ape lul ce au facut ca-
ire mine Ficsinescu si Banghereanu se vede din seri-
soarea for trimisa mie din inchisoarea din Turnu-M5-
gurele la 27 Martie 1899 si pe care am reprodus-o mai
sus. Cateva zile dupe primirca ei, adica la 5 Aprilie
1899, am primit in Galati o scrisoarc dela I. N5dejde.
0 reproduc:

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 295
Na

<-4"

dgy ..44 ice

r .

ell-4_0177" Z.,(7
14La
T...,..4< 0.4 ...114
ALZU, cra. R. n.a wet" d 42-
74.4,Gt 4-6,1+ZZ .21
pt.tt
7:t
L1J2 1t FL N (AAA 17e-.1. if.t.tudZ. .4.4-
/16 ln c'''41L1,44 yam.
Lxre /4,1.C24.4.14C LA L47/11.421.. CLYi -&-Ctite
2,11,044
1.1%..47...; ddri
VV-eq AZ' v-D-1
mot.. k 0

.14.441.2, 1
46. -eft.
44 en xc +- redyva
r La. 4.c.r-ett NZ"- 4-7.,t 16 Ce4
rnu
. 4 Z, Ay' 14-(44,Lat',7-

re 1, al/
de,-,(3- (,(Cd
ves.,02..it -f; rP1-er-O-Crs
CA/11%s SAM 0"0. 1.1A-.1.7 Vr-kl-tyre 17r/'
L./ e-rce_ & t rer e. cn-C.W. 0 4,-'?.17' 1)17.-1 et-,44t/r
44-,./.1A
c.; 'nu. Clq."2 c-
e L.:21)-pr
1-errt.
<-4

1899 Aprilie 4 Bucuresti

Prielene,
Iii trimitem 1111 rand de cele ce cei (le aici si un road vout
trimite Post-restant la Slating, unde incepe procesul la 7 A
prilie. Sant pond acorn 400 de lei adunali si or set' se mai adutie.
Morton urea sa meaga la Slatina numai Mille si Cernescu,
can apere pe bu:a cii sunt Banghereanu si Ficsinescu niste
iluminati, nista fanatici si ca au fost impinsi la aceaslii luerare
de propaganda sefilor, cari si ei sent niste ilunzinati st lanati-
zati de idealuri. No mid cum din aceasta combinalie poate esi
achitarea lor, day veld ca von esi si terfeliti si poi. Mortan
:ice: lath sii se arunce vina asupra mea. Eu salt NI nit are sa
se fad', ash, ci Dina o sd se (trance asupra celor cart au lost la
conducerea partidului si in deosebi asupra mea.
Deci pcirerea mea, a Picai si a lei Gherea e sa vii, ea .sa-.1
si aperi, aratand ca tot ce au Meat era legal si CO invinnirea de
escrocherie e absolut neintemeiato. A stf el tie vom salvo onoarea
si for si nand.
Morton urea sa mearga el cu Cernescu si Mille si e contra
prezenlei oricurui socialist.
Din cele (le mai sus vezi de ce colosaki nevoie e sO fii trr
la proces. Stitt jertfele ce o sa foci, dar sa lichidaTh eel pulin

www.dacoromanica.ro
296 I. C. ATANASIU
onorabil trecutul, nu sa ne artmcdm singuri final de nebula si
prosii.
A117 Thema( pe desearei pe Gherea si dupa ce vom vorbi
cu el, iti VOM do o depesa scurtei de tot. Trebue sd fii la Slatina
la 6 Aprilie. uncle ei sosesc la 3 jun?. dupd atniarei ca sa poll
vorbi cu ei. Sunt 36 de Idrani si ei doi.
Nu mai trebue sa insist pe (angel line ca sd vii neaparat, to
vom despagubi de chellueli si no vow da nil spec(acol cum nu
s'a mai vazut in nisi o Lath din (me.
Salutare freiteascd,
I. Nfidejde
Din aceasta scrisoare rezultil: 1) ca se facea apel
la mine ca socialist, 2) ca eram trimis acolo ca sa apar
pe langa acei invinuiti pe nedrept dar si legiti-
mitatea actiunii noastre, 3) ca trebuia sa stabilcsc so-
lidarizarea noastra cu cei acuzati, 4) ca mi se puneau
la dispozilie de dare I. Nadejde si altii, si sumele ne-
cesare deplasarilor mele din Galati la diferitele tri-
bunale si Curti destul de indepartate.
In ziva de 8 Aprilie 1899 primesc matoarea te-
legrama dela Mortun:
Luni termen Magurele, fii aid dimineata &mi-
nica pentru sfatuire. Seam pleaun iota impreuna".
Din aceasta telegrama, venita 4 zile dupa scrisoa-
rea lui I. Nadejde, am inteles ca se stabilise acordul in-
Ire ei, asupra chipului cum trebuia prezintata apara-
rea celor arestati si ca Mortun admisese punctul de ve-
dere al lui Nadejde si Gherea.
Notez ca atat scrisoarea lui Nadejde (4 Aprilie
1899), cat si telegrama lui Mortun (8 Aprilie 1899),
mi-au fost trimise inainte *de trecerea socialistilor in
partidul national-liberal. Aceasta trecere, s'a savarsit
dupa cum voi arata intr'un capitol special abia
in ziva de Miercuri 8 Februarie 1900.
De aci se poate vedea ca conducatorii partidului
muncitorilor nu au parasit in voia soartei pe Ficsines-
cu si Banghereanu trecand in partidul liberal ci,
din potriva, i-au ajutat, dupa posibilitatile for de a-
tunci, si pe toatc caile. tar mai tarziu, peste aproape
un an, au trecut in partidul liberal. Acesta si nu altul
este adevarul istoric.
In indeplinirea misiunii mele de aparator al celor
inculpati, mi-am facut si eu datoria tot in rnarginile
posibilitatilor mcle asistandu-i la diferite instante
Tribunale sau Curti de apel 'Anil la terminarea de-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 297
finitiva a tuturor proceselor for si pana la contopirea
diferitelor pedepse la care fusesera condamnati, con-
topire de pedcpse, pe care am reusit sa o castig ivain-
tea Curtei de apel S. I. din Bucuresti in ziva de 18 Sep-
tembrie 1900, dcci dupa un an si 8 luni de cand ci fu-
sesera depusi.
Nu pot sa-mi explic cum s'a putut scrie in volumul
jubilar al Adeverului" ca cram in acest proces un a-
vocat accidental ca alti multi, cand Mille stia perfect
ce misiune aveam de indeplinit. 0 dovadii de aceasta
rezulta din scrisoarea ce am prima dela el si pe care
o reproduc:
Bucuresti 8 20 Julie 1899
Stimate conf rate,
La 31 Julie este apelul B. si F. dela Turnu Magu-
rele si la 4 August recursul in Casatie dela Craiova.
E posibil ca sit nu se poatcl conuinge ceilalti apelanfi
ca sa amine procesul pond dupci recurs. In acest car
vom trebuisci pledam pentru toti si cum poate voi lipsi,
ar fi bine sa fii d-ta aici in orice caz. lti von scrie si B.
si F. in acest sens.
Salutari Doamnei din partea mea,
Al D-tale,
C. Mile
Iar dintr'o scrisoare a lui Ficsinescu datata 1 Sep-
tembrie 1900 si trimisa din penitenciarul Vacare§ti,
cxtrag urmatorul pasaj:
In privinta reusitei singur D-ta te-ai exprimat afirmativ
si, dupa ins5si parerea d-lui Mille, singur D-ta ne-ai putea ea*-
tiga cauza..."
Este nedrept, este profund nedrept sa se creada .

ca fostii conducatori au parasit pe colaboratorii for in

voia soartei. Tata, am sub ochi o scrisoare pe care Fic-
sinescu mi-a trimis-o din inchisoarea din Turnu-Ma-
gurele cu data de 2 Aprilie 1899 si in care citesc:
Iubite amice, ar fi bine sa to put in legatura cu
D-1 Mortun, care a fort eri pe la not si care a scos c6pii
dupa rechizitoare si ordonante si de aici si dela Cara-
cal si dela Slatina. El ifi va spline tot ce a hotarit pen-
tru apcirarea noastra."
:*:

www.dacoromanica.ro
 .Adever A nUnclurl

. .
. F ot.dator . ALEX V BEL DIMANU I . ......
'7t

. DIRECTIA -
.
Bucure$ti
.
Y/ .7 4. 18V
t- , ,, Zo
'

z
/.
7

2-
. A

1- "Er

A4t. 4_

"..3 -
,J
..t.1 7 .1.:
-1.

.
:".

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 299
Dar cu toata munca depusa de not toti, cu toata
lupta ce am dus cu totii, ca sa facem sti triumfe legca
hi drcptatea, nu am reusit, Ficsinescu si Banghereanu
impreuna cu ceilalfi inculpati au fost condamnati.
lin eveniment politic survenit in timpul procesului
lor, le-a Ingreuiat Inca situatiunea. In Aprilie 1899, gu-
vernul liberal retragandu-se, s'a chemat la putere par-
tidul conservator. Se sue din cele scrise mai sus
ce campanie violenta si patimasa a dus presa partidului
conservator, in potriva guvernului liberal pe chestiu-
nea impasibilitatii acestuia daca nu chiar a compli-
citatei lui en socialistii, can pornisera actiunca in
sate. Prin aceasta schimbare de guvern, soarta celor
inculpati era definitiv pecetluita. Si au ramas defini-
tiv condamnati Ficsinescu, Banghereanu si toti ceilallti,
pentru delictul de escrocherie simpla si escrocherie
calificata.
Ci'lt de nefondata, din pullet de vcdere juridic, a
fost invinuirca de escrocherie, rezulta si din urmato-
rul fapt: Am ar5tat mai sus ca intre cei dati judecatei
pentru escrocherie erau si doi invatiitori din Judetul
Teleorman: Marin Bunescu din Comuna Suhaia si P.
Stroescu din comuna Peret. Acesti doi an fost sl ci
condamnati impreuna cu Ficsinescu si Banghereanu.
Facand recurs in Casatie, Malta Curte a casat (leciziu-
nea de condamnare si a trimis afacerea spre judeeata
la Curtca de apel din Galati. Cum eu cram avocat in
acel oral, ambii invatatori mi s'au adresat, evident.
tot mic, en rugaminte sa-i apar. Ceiacc am si facut.
Am studiat deci dosarul 5i in special deciziunea
Ina ltei Curti de Casatie. Situatia ion era urmatoarea:
ci fuseserti condamnati de tribunalul Teleorman la 3
luni inchisoare. Dupa apelul lor, Curtea de Apel din
Bucuresti S. I. le-a redus pedeapsa la 2 luni si juma-
tate. Cum ei facusera deja peste 3 luni in preventic, au
lost p`usi in libertate. Astfel s'au prezentat inaintea
Ina ltei Curti in ziva de 22 Mai 1900, cand recursul lor
s'a j udecat. Au lost aparati de Gheorghe Paim si Cos-
tica Cernescu. Ina lta Curte a admis recursul si a ca-
sat sentinta, pc motivul ca Curtea de Apel nu a stabilit
folosul material ce au has inculpatii din delictul de
inselaciune ce li se impala. Ina lta Curie nu admite ca
poate fi inselaciune cu folds moral. Curtca de apel din
Galati, insusindu-si acest motiv, i-a aehitat. Notez ca
ulterior, in anal 1919, Marin Bunescu a lost ales deputat

www.dacoromanica.ro
300 I. C. ATANASIU
5i a reprezentat in Parlament judetul Teleorman. Iar
Petre Stroescu, in urma acestor evenimente a lost nu-
mit revizor 5colar, post in care a functionat timp de
12 ani. A lost medaliat de Spiru Haret si decorat de
doctor C. Angelescu, ambii mini5tri de Instructie Pu-
blics.
Dc fapt, pentru nici until dintrc ccilatti inculpati.
inclusiv Fic5inescu si Bangheranu, nu s'a stabilit sa
fi tras ei vreun folos personal din delictul ce li se im-
puta. Atunci?

Ce consccinte a avut pentru Fic5inescu 5i Bang he-

reanu, aceasta condamnare la o pedeapsa infamanta?
Consecintele au putut fi 5i trebuiau sa fie doua:
una, o consecinta materials. Aceasta 5i-a produs toate
efectele ei: peste. doi ani si jumatate petrecuti o
parte in inchisorile din Turnu-nagurele, Caracal, Sla-
tina, Craiova in timpul indelunilatei for preventii
si o alts parte in inchisoarea 17acilre5ti, in executa-
rea pedepselor. A doua, o consecint5 morals. Aceasta
n'a existat.
Societatea a considerat condamnarea for la o pe-
deapsa corectionala 5i infamanta, drept nulia 1i nea-
venita. Pentru concetatenii for aceasta condamnare a-
parea atat de vadit ca o incxplicabila eroare j udiciara,
incat societatea noastra a preferat sa arunce asupra
ci valul uitarii. Este unul din rarcle cazuri poate
chiar unicul in tara noastra cand un om, fiind infie-
rat de justitie cu un asemenea stigmat, ntesi pierde ni-
mic, dar absolut nimic, din simpatia, din stima, din res-
pectul intregii societati.
Th. V. Fic5inescu, dupa executarca pedepsei lui,
pleca in Belgia si acolo la Liege, dupa cinci ani de
studiu in care time si -a trecut examenele cu dis-
tintie sau cu mare distinctie obtine diploma de
Inginer de mine. Reintors in tali'', .el infra ca inginer
practicant, la Societatea Aquila Franco - Romano ",
unde in scurt timp avanscaei piing la gradul de ingi-
nerlef. Dupii 6 ani parase5te aceasta intreprindere si
este angajat la Societatea de petrol Colombia", cu ca-
pital francez, ca director al santicrelor sale dela 1110-
reni.
In timpul razboiului din 1916, el este intrebuintat
de Stat in misiuni foarte importante in legatura cu

www.dacoromanica.ro
 MIWAREA SOCIALISTA 301

profesiunea ltd. A facut parte din Comisiunea de di-

strugere a santierelor de petrol; in timpul refugiului
in Moldova, a lost directorul santierelor de petrol din
Moinesti; numit de govern said until misiuni de spe-
cialisti in serviciul armatei rusesti, el ocupa functiu-
ilea de director al exploatarilor de petrol dela Ritcoi,v
(Ga Jilin), lucrand sub ordinele generalului Brussilow.
In anal 1917 a lost chcmat de govern si numit intr'o co-
misiune pusa in serviciul guvernului francez, avand a
lace cercetari pentru descoperire de petrol in Tunis.
Nu si-a putut indeplini, insii,.aceasta misiune, caci la
trecerea prin Rusia a lost pries de revolutiunea bolse-
vica. pupa rasboi si-a reluat activitatea la Societatea
-Columbia".
ikstazi, Th. V. Ficsinescu este director general al
Societatei de petrol _Colombia"; este profesor la Scoala
Po litecnnica din Bucuresti; este Presedintele Consiliului
de Administratie al Poste lor si Telegrafelor; este Vice-
presedinte al Consiliului Superior al Munch; este Vice-
presedinte al Institutului de Energie. Nu este aproape
nici 0 institutiune de cultura technica in legatura cu
prolesiunea lui, din care Th. V. Ficsinescu sa nu facia
parte.
far ca o rasplata optima a activitatii lui. Th. AT.
Ficsinescu are cinstea sa laca parte cu .gradul de oil-
ter din Legiunea de onoare a Frantei.
Ploy Banghereanu, la randul sau, pe un plan, desi-
gm., molt mai modest, a fost chemat de Alexandra Ra-
dovici si insarcinat el condamnatul ca cscroc sa
administreze intreaga lui avere. Iar cand, dupa prima
parte a campaniei noastrc in razboiul mondial, Rado-
vici a lost silit sa treacti in Moldova, el i-a lasat, in
mod firesc lui Banghereanu paza intregii averi, Bra
sa -i ceara vre -un inventar sau macar vre-o chitantli.
Pentru Radovici si toata familia lui nu incapea nici
indoiala in privinta corectitudinii desavarsite a celui
condamnat ca escroc" condamnare fata de care,
In timp, Radovici isi aratase toata amaracionea, intr'un
a rticol semn at.
Dupa moaltea lui Alex. Radovici, Banghereanu a
continual sa administreze averea mostenitorilor si a-
ccasta pana cc s'a stins din viata la Ploesti, in 1111111 1931.
in varsta de peste 80 de ani.
Ce a mai ramas din pullet de vedere moral
din condamnarea de catre justitie a acestor doi 0a-

www.dacoromanica.ro
302 I. C. ATANASIU
meni, pentru un delict infamant, care ar fi trebuit
ascze la marginca societatei?
Nimic!
Au trecut de atunci aproape 35 de ani. Daca cine-
va ar cutreera azi satele noastre pc intinsul Ro-
manici Mari, s'ar minuna de cite cluburi politico va
gasi in fiecare sat! Azi taranii se aduna in deplina li-
bertatc in orice Casa de Sfat sau Club din satul lor.
Dar, isi mai reamintesc ci, col putin batranii din judc-
tele Teleorman, Olt, Romanati, Vlasca, tine au fost
premergatorii infiintarilor de cluburi satesti? Isi mai
amintesc ci cc suferinte, ce chinuri au avut de indurat
aceia cari in anii 1898-1899 au aruncat prima sa-
manta a dreptului taranilor de a se aduna in cluburi
si a se sfatui asupra nevoilor ion?
De aceea scriu aceste pagini: ca taranimea din in-
treaga taro sa stie numele acelora cari acum 35 de ani
s'au jertfit pentru niste drepturi de can ca azi se folo-
seste ncimpiedecata.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XXI

TRECEREA INTELECTUALILOR
SOCIALIST' IN PARTIDUL NATIONAL
LIBERAL
TINERIMEA GENEROASA"

La inceputul anului 1900 se produce un insemnat

act politic, insemnat pentru tarn prin consecintele lui
ulterioare.
Conducatorii intelectuali patura culta a par-
tidului social-democrat al muncitorilor din Romania,
an parasit atati call mai ramasesera atunci par-
tidul muncitorilor si au trecut in partidul
Cum s'a facut aceasta trecere?
La 31 Martie 1899, cabinetul liberal prezidat de
D. A. Sturdza isi da demisia. Cabinetul Sturdza a fost
rasturnat in urma unei nemaipomenite campanii
cu agitatiuni de strada, facuta de o viguroasa coaliti-
une conseryatoarc-jummista-liberals-drapelista. Tema
acestei campanii? Tradarea nationals ".
D. A. Sturdza a fost acnzat ca 9i -a fractal tara in
folosul ungurilor. Dovezile? Suprimarea rentei pe care
guvernul roman o servea bisericei Sf. Nicolae din
Brasov si decorarea vestitului prigonitor al romanilor
din Transilvania, Ieszensky 5andor.
In urma caderei dela guvern a lui D. A. Sturdza
pe aceasta chestiune a tradarii de tars. acest insem-
nat om de Stat era considerat ca dcfinitiv desfiintat si
ca scos, pentru rested zilelor, din viata politics. Niel
chiar membrii fruntasi din vechile cadre ale partidu-
lui national-liberal nu avcau curajul sa -i is apararea.

www.dacoromanica.ro
 304 I. C. ATANASIU
Lucru in adevar extra-ordinar, pe care-1 mentionam
ad in treacat, ramanand sa mai revenim asupra lui.
In aceste atat de grele imprejurari pentru parti-
dul national-liberal, s'a hotiirat in urma unei inte-
legeri cu Ionel I. C. Bratianu trecerea intelectuali-
lor sociali§ti in partidul liberal. Forma gasita a fost
oferirea unui banchet in dnoarea lui D. A. Sturdza, ca
o protestare in potriva gravci acuzari sub care se afla.
Initiatorul si organizatorul acestui banchet a fost
doctorul Ion G. Radovici. Banchetul a avut loc in seara
de 9 Februaric 1900, in sala Liedertafel. La Galati, am
primit o scrisoare.dc convocare dela V. G. Mortun in
mmatorul cuprins:
4-1-(41, ?"1- 7
, 4,4 1.,;74:
.., .r,,......._..

7 0, .- tz ,,,, 24,4 14,,...44... GA-.

I-
4- 0 (17 & t4.
AVIGitriq e . r 1
1,4
1, 0.,..05) "b,-
1.4,4-1._

tv
I. C.4

JIM

-t4(4,-,F d kf h-Asi
aza, V 4)1444 a-c-ca., t7;

('"'"7 fret,' J. /1--:,112,

Ito rf.c. 4. 10.4,4144 A' 7/76-Sx-c
t ed , c a 66,, rte-7
-'n4G tigAkin a, ea- 0 e-eut

0 k k- tola, alt owed

AA- 41raxia-v* .

at,414,t. &VDU e.
't t
.ze
dvOtt All9d-
1,---;02/e Pke QL
r-A GrNA
_
a./ -cc Tft, G
C0,4,17..t _

A tanasinle *ago,
Illieruri 9 seara, in sala Liedertafel, tinerimea li-
berald din Bucurefti a hoteircit sa dea un banchet poli-
tic in cinstea d-lui D. A. Sturdza, ca rcispuns la auza-
Oa de tradare rza(ionala ce i s'a adus de conservatori

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 305
fi la solutiunea ce au dat in chestiunea rentei scoalei de-
la Brasov.
E absolutei nevoie sa fii fats atilt tu, cat si Deodat.
Din Coate punctele de vedere absenta voastra ne-ar fa-
ce rau. Trebue sa ne aratam soldati Bata de lupta si sa
ne manifestam cu aceasta ocaziune. Duca tii la priete-
nul tau nu trece cu vederea aceasta chemare si veniti
numai deceit. Sunt insarcinat din partea comitetului
de organizare sa vet invit pe amdndoi.
Va astept .,si ad sarut.
Ca frate,
V. G. Morfun
1900 Febr. 7 Bucuregi
P. S. Reispunde telegrafic, 6 Sft. Constantin.
Jar pentru a sublinia, Inca, importanta acestei con-
vocari, a doua zi am primit o telegrams in cuprinsul
urrnator:
Banchetul Sturdza Mercuri 7 ore,. Liedertaf el.
Diamandy
Prietenul meu Deodat Taranu din Galati a luat
parte la acel banchet; eu insa nu.
Eu nu am putut participa la acest banchet, care
marca trecerea noastra in partidul liberal, fiindca toc-
mai in acel timp imi indeplineam insarcinarea de apa-
rator al lui Ficsinescu Si Banghereanu. Eu ii aparam
ca socialist sustinand perfecta legalitate a actiunii for
la sate si nu puteam fara a zdruncina temeiurile
apararei ce prezintam sa ma inscriu intr'un partid,
care tocmai el fiind la guvern, luase masurile de in-
chidere a cluburilor taranesti si arestase pe cei doi
propagandi§ti socialisti si pe conducatorii tarani ai a-
celor cluburi. Numai dupa ce am terminat ultimul act
.al apararii for Inaintea Curtei de Apel din Bucuresti,
la 18 Septembrie 1900, si cand deci misiunea mea era
indeplinita, m'am inscris §i eu in partidul national-li-
beral.
La acel banchet au cuvantat: prof. N. Coculescu,
D. A. Sturdza, doctor I. G. Radovici, P. S. Aurelian, V.
G. Mortun, Spiru Haret, Ion I. C. Bratianu, M. Cor-
20

www.dacoromanica.ro
306 I. C. ATANASIU
bescu, G. D. Pa lade, N. N. Saveanu, G. Dragu, C. Stere,
Marin Dumitrescu, Grigore Macri, M. Pherekyde.
Cred de folos sa dau un extras din cuvantarea lui
V. G. Mortun:
.,De aceea si nehotarirea noastrA a incetat. De aceia venim
in randurile voastre sa luptAm alaturi de voi, lupta sfanta si
mareata pentru respectul, pentru dornnia legilor, pentru res-
pectul libertatilor publice, pentru respectul drepturilor cetate-
nesti. Venim in rAndurile voastre, nu manati de seci ambitiuni,
nici calauziti de meschine interese personale, ci venim dupa o
lunga si chibzuitil judecata, ca impreung sa aparam rnostenirea
sacra a eroicei generatiuni astazi nesocotita, pangArita, astazi
primejduita.
Venim cu inima curata si cu nestramutata hotarire sa
luptam din toate puterile pentru intArirea partidului liberal.
Ridic deci acest pahar si zic: Sa traiasca d-1 Dimitrie
Sturdza, intelegand prin aceasta ca zic sa traiasca libertatile
noastre publice! SA traiasca drepturile noastre cetalenesti".
In lega"tura cu aceasta cuvantare voesc sa pun un
extras din discursul pronuntat atunci de Ion I. C. Brij-
tianu: intrebandu-se data trebue sa vorbeasca in nu-
mete celor tineri sau at celor batrAni, oratorul declara
ca va vorbi pentru apostolatul tuturor, pe care Ion
Bratianu it recomanda dupil retragerea guvernului
national-liberal din 1888:
Aceasta era prima lui pre. oeupare; §i cred ca, si
astazi, primejdia cea mare in societatea romcineascei,
nu ski in faplul cei sunt cdtiva red, ci in acela ea sunt
prea multi indiferentit
lnchin deci paharul in izbdnda apostolatului par-
tidului national-liberal". (aplauze prelungite §i vii o-
vatiuni) .
Aluziile filcute de Ion I. C. Bratianu in cuvanta-
rea sa au fost prea interesante ca sa nu le subliniez.
Dimitrie A. Sturdza in loastul ski a spus intre al-
tele:
Situatia cu greu dobandita nu poate, nu trebue sa se peri-
cliteze: e de datoria noastra s'o pastram si sä-i dam o noua
stralucire, si tinerimea are mare rol in aceasta privintA.
Miscarea spontanee a tinerimei si entuziasmul curat cu
care ea pilseste in viata politica, nu poate deck sa asigure, pe
cei batrani, si sa asigure tara, ca opera gloarioasei generatiuni
a redesteptarei noastre nationale va fi dusa cu succes inainte".
Aceste cuvinte ale Vatranului om de stat, fiind a-
tlresate in special Tinerimei generoase", fotilor so-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 307
acestia s'au simlit obligati se( raspunda prin
glasul doctorului Ion G. Radovici. Intre altele acesta a
spus in toastul sou:
Cu ford ne-ani intrunit ca oameni tineri si ca ce-
teitcni Itheri sa siirbalorim o viata mare, curate( fi pre-
fioasa inchinalci tarsi si neamulni.
Viafa mare, fiinded i-a lost dat so trciiascci si sd
munceascd cu eroica gencrafie a renasterei nationale;
viarei curates, fiincica intreaga-i activitate a fost inspi-
rata de cel mai dezinteresat patriotism; Ward pretioa-
sii fiindca not stim intelepciunea, tezaurul de cunos-
tinfe si minunata putere- de munca ce d -! Sturdza,
mereu kin& si ford crutare pentru sine, a pus si va
pune, multi ani in serviciul Nth si liberalismului".
Din cuvantarile pronuntate la acest banchet, de
catre conducatorii partidului national-liberal ca Si de
catre fruntasii socialists, rezulta un fapt foarte insem-
nat care se cuvine se( fie retinut si subliniat.
Inscrierea paturei culte socialiste in partidul na-
tional-liberal nu s'a facut pur i simplu. Aceasta in-
scriere s'a facut sub conditiune. Aceasta conditiune
expres aratata de cuvantatorii socialisti a fost expres
primita de conducatorii liberali. Aceasta conditiune
era: un nou program politic pentru partidul liberal.
Acest program cuprindea:
Lupta sf (Inlet si Inc-treater pentru respectul, pentru
domnia legilor, pentru respectul lihertatilor publice, pen-
tru respectul drepturilor cetatenesti". ( V. G. Marina)
Ca opera glorioasei generafiuni a redesteptarei noas-
tre nationale va fi dusd cu succes inainte ". (D. A. Sturdza)
Inchin deci paharul in izbdnda apostolatului par-
tidului national-liberal". (I. L C. Bratiauu)
Prin intrarea paturii culte socialiste in partidul na-
tional-liberal, acesta prin consensul tuturor factorilor
lui de conducere, isi croia de aici inainte un nou drum
in viata politica a tarii. Este, insa, drept se( recunosc si
se( marturisesc pentru adevarul istoric ca aceasta condi-
tiune, acest program, fusese desbatut si statornicit in

www.dacoromanica.ro
308 I. C. ATANASIII
prealabil Intre patura culla socialista si Ionel I. C. Bra-
tianu, care ii dase intreaga lui aprobare.

Parasirea conducerii partidului muncitorilor de

catre patura cults socialista, care infiintase miscarea
socialista Inca din 1881 la Iasi, o organizase si o co-
mandase atatia ani, a provocat. critici numeroase, ve-
hemente, dar, in acelas timp si nedrepte. Acuzarile au
pornit unele dela oameni de perfecta bung credinta,
cari considerau, in constiinta lor, acest act politic al
paturii intelectuale socialiste, ca un act de tradare, nu
numai a intereselor paturii muncitoresti si taranesti,
dar si a intereselor de democratizare a statului. Aceste
acuzari, oricat de dureroase ar fi fost pentru cei loviti,
nu puteau fi primite de cat cu cea mai ingereasca rab-
dare, in asteptarea ca discutii Indelungate, si mai ales
faptele ulterioare, sa lamureasca lucrul pe deplin.
Alte critici, insa, au pornit de la oameni de per-
fecta rea credinta, cari au ga'sit momentul prielnic ca
sa acopere cu hula si acuzari infamante pe acei cari
si-au sacrificat o vista, tocmai in interesul democrati-
zarei institutiunilor noastre..
In 1881, Mihail Eminescu atragea atentia stapani-
rii ca nu prin coruptie va putea converti pe conduca-
torii tinerei miscari socialiste, ca nu prin satisfacerea
intereselor for personale li va putea face sa renunte la
actiunea for socialista. Aceasta profetie a lui Emines-
cu am redat-o textual Intr'un capitol precedent
s'a verificat perfect timp de doua decenii. Si iata ca
dupa acest interval, deodata, ca prin farmec dracesc
intelectualii socialisti ar fi devenit coruptibili si ve-
nali; deodata ei 1-ar fi dat de minciuna pe Eminescu
si s'ar fi zvarlit cu voluptate in bratele desfraului, van-
zandu-si cons tiinta, pentru avantagii sau onoruri! '0
interpretare atat de josnica a purtarii unor oameni
caH, once s'ar zice, s'au jertfit zi cu zi timp de cloud
decenii, e cel putin uimitoare!
Ce explicatiuni s'au dat atunci, chiar in momen-
tul stivarsirii acestui act politic? In ziarul Adeverul"
din 15 Februaric 1900 a apilrut un interview al lui V.
G. Mortun. II reproduc:

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 309

TRECEREA SOCIALISTILOR LA LIBERAL!

INTERVIEW CU D. V. G. MORTON

Dupa ce am interviewat pe fostul conducator al socialisti-

lor, d. Ioan Nadejde, se impunea sa obtinem un interview si de
la fostul deputat socialist V. G. Mortun care limp de 12 ani, a
ilustrat tribuna Camerei ca reprezentant al social democratiei.
L'am gasit in cabinetul sau de lucru: un cabinet care-ti
face impresia ca to afli in interiorul unui literat a fost poet
si dramaturg Mortun! dar cand iti arunci ochii asupra fru-
moasei sale biblioteci, vezi predominand sociologia, iar zidu-
rile Ili amintesc ca esti in caminul unui socialist: Marx 10
are privirea atintita spre fotoliul de la biroul sau de unde se
poate distinge inscriptia care e legata de numele autorului
Capitalului: Proletari din toata lumea, uniti-va!" Dar si Tudor
Vladimirescu, de care fostul deputat socialist vorbea adeseori
cu entuziasm in Camera, se afla alaturi cu bustul bardului dela
Mircesti gi cu un frurnos tablou reprezentand pe Matei Mil lo in
diferite roluri. Iar in evidenta un vas dar al clubului mun-
citorilor cu inscriptia: Sufragiul universal!, dar facut pe
timpul campaniei duse in parlament pentru votul obstesc.
In fine, pe biron am gasit 1i interviewul cu Ioan Nadejde.
Si imediat am pus urmatoarea intrebare fostului campion
al social-democratiei romane:
Toatet lumea politica §tia ca" dv. inelinall spre liberali
gi cei intr'un viitor apropiat vefi trece la liberali, dar nimeni
nu se a§lepta la aceastci repede trecere. Nu poll sa ne spui cari
imprejureiri politice v'au determinat sa faceti acest pas tetra a
vei mai consfeitui ca de obiceiu in sdnul parlidului dv., asupra
acestei decisive hoteiriri?
Constatarea ca nu se poate injgheba un partid social-
democrat serios in Conditiunile economice Ii politice in cari ne
gasinn. La orase, o muncitorime streina, lipsita deci de dreptu-
rile politice; la sate, o taranime nestiutoare de drepturile si li-
bertatile ce le are, in stare inca de vasalitate luta de proprie-
tari si de aparatul administrativ.
Lipsa unui proletariat intelectual.
Aceasta constatare am facut-o si deibatut-o in sanuI con-
ducatorilor socialisti cu mai multi ani inainte Ii inca inainte
de venirea liberalilor la putere, la 1895, sfatuisem trecerea noa-
stra la liberali, ca apoi impreuna sa putem in deplini conditia
esentiala a unei vieti politice sanatoase: aplicarea legilor.
Inainte de a trece la liberali, in primavara trecuta, la ulti-
mul congres socialist, staruind, din nou, asupra imposibilitatei
de a avea un partid social-democrat, gi ca sa nu fiu invinuit
ca parasesc pe vechii tovarasi, am facut o ultima incercare
propunand infiintarea unei grupari national-democrate cu un
.program radical, Aceasta propunere primita in congres, a fost

www.dacoromanica.ro
310 I. C. ATANASIII
apoi zadarnicita de cativa socialisti cari tot mai au iluzia ca
actualmente in Romania poate exista un partid socialist.
In tot cursul verii au urmat diferite consf5tuiri 5i inscrie-
rea noastra in partidul liberal era definitiv hotarata acum o
hind.
Dar ce anume v'a hotarit sa treceti la liberali si nu la
conservatori sau junimisti? Ciici loan Ncidejde mi-a declarat
ca-i este indiferent uncle trece un socialist cand isi poreiseste
partidul, Coate partidele nedeosebindu-se astiizi prin nimic.
In rrispunsul ce v'a dat Joan Nadejde e ceva nelogic. El
sustine ca partidul socialist trebuia sa sprijine, cum i-a si spri-
jinit pe liberali, fiindca ei stint acei cari an transformat Romania
feudala de acum 50 ani desfiintand robia, iobagia, 5i introdu-
and formele noui sociale. Dar ca acum ii este indiferent daca
ca individualit5ti, tree la liberali, la conservatori sau
la junimisti, cfici s'a convins ca liberalii de astazi nu mai repre-
zinta vechile ten dinte liberale.
E nelogic, cad uita pricina pentru care tendinta democra-
tied din partidul liberal a fost zadarnicita in vremea din urma:
crearea celor doua grupari democratice, gruparea socialists si
cea radicals a caror membri, ramanand in partidul liberal, ar
fi neutralizat atunci elementul moderat. Trecem la liberali cu
speranta de a indrepta aceasta gresala.
Dar ce ziceti de acea restrictio mentalis de care vorbWe
loan Nildejde?
Nu pricep bine ce vrea sa inteleaga prin restrictio men-
talis.
Intelege Nadejde prin aceasta ea noi intrand in partidul
liberal vom urmari realizarea programului socialist? Aceasta
ar fi din partea noastra si o naivitate, 5i o lipsa de cinste.'
Convingerea noastra a mea 5i a lui Nadejde ca sun-
tern Inca intr'o stare inapoiata pentru existenta unui partid so-
cialist exclude tocmai dela sine acest inteles al restrictiei min-
tale-
Intrand in partidul liberal noi nu putem avea alt crez po-
litic, nici urmari alte teluri, de cat aducerea la indeplinire a
programului de la Iasi.
Dar daccl yeti vedea mai teirziu ca partidul liberal nu
realizeazu macar punctele principale ale programului de la lasi?
Nerealizarea sincera a programului de la Iasi cred ca
ar aduce dupa sine distrugerea partidului liberal, ar aduce lipsa
de deosebire intre conservatori si liberali, 5i implicit ruina
vietei noastre publice.
Pentru mine aceasta va fi de sigur ultima deziluzie ce a5i
avea de recoltat in viata mea politics. In ziva cand mi-asi face
convingerea ca partidul liberal nu e in stare sa realizcze acele
puncte, nu-mi va ramanea decat sa ma retrag In viata privata
desesperand de viitorul Romaniei.
M'am despartit de d. Mortun cu impresia ce -ti face un ve-
chiu luptator care a stat catva timp indecis, si acum, hotarit sta

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 311

gala sa se arunce in lupta cu acela5 foc, cu acela, avant cu care

luptase inainte vreme.
Inter.
In interviewul sau, Mortun arata ca cu cativa ani mai
inainte in 1895 el, si probabil si cu alti prieteni so-
cialisti, erau de parere sa se inscrie in partidul natio-
nal-liberal. Din diferite motive nu au adus la indepli-
fire, atunci, aceasta hotarare.
Pentru a arunca o lumina exacta asupra acestei
afirmatiuni, voi reproduce o parte din desbaterile cari
au avut loc in congresul al IV-lea, in anul 1897.
Atunci a fost o chestiune Mortun", privind toe-
mai ideea lui de a patisi miscarea socialista si a
trece la liberali. Nici in ziarul Lumea Nour, nici in
brosura publicata, cuprinzand desbaterile Congresu-
lui al IV-lea, nu s'a dat publicitatii aceasta parte din
discutiunile congresului. Se hotarise ca aceasta chesti-
une interns de partid sa nu fie adusa la cunostinta pu-
blics. Totusi avem aceasta discutiune intre Nadejde si
Mortun in brosura: Din Istoria socialismului roman".
Autorul ei, Const Graur, a fost ales, in acel congres, in
birou, ca secretar.
Reproduc, mai jos, din aceasta brosura, partea ce
ne intereseaza. Autorul lamureste, de altfel, ce anume
it determine sa treaca peste hotararea de discretle
luata de congres: Se hotarase, zice autorul, ca intrea-
ga discutie sa ramaie secrets, si pans acum niciodata
nu m'am gandit s'o divulg. Dupe cele intamplate si
dupa cele spuse de d. Nadejde cred ca discretia nu
mai este necesara".
Sa vedem prin urmare, ce povesteste Const. Graur
(Din Istoria Socialismului Roman", editia II-a, 1912,
pag. 32) :
Congresul al patrulea (1897), care a fost unul din cele mai
tr:ste, pentru ca a dat loc la numeroase chestii personale, a
avut de judecat §i o chestie Mortun. Intr'o §edinta intima, care
s'a prelungit pans la 2 dupa miezul noptii, d. Mortun a tinut
sa expue oarecari deosebiri de vederi dintre d-sa si d. Nadejde.
D. Mortun ne-a imparta*it convingerea la care ajunsese, Ca
micarea socialista nu va putea propa§i atata timp cat nu vom
avea votul universal.
D. NADEJDE intrerupe: Se vede clad citit pe Kautsky!
D. MORTUN: A, protestez! (Se §tie ca unul din cele mai
reunite efecte oratorice ale d-lui Mortun este felul sugestiv cum
tie sa intoneze pe acest protestez).

www.dacoromanica.ro
312 I. C. ATANASIU
D. NADEJDE: Sunt gata sa te combat si pe tine si pe
liautsky!
D. MORTUN: Iancule, lass -ma sa vorbesc.
Si a vorbit foarte frumos, induiosand pang la lacrimi pe
toti delegatii. L'a induiosat si pe d. Nadejde. D. Mortun arata
ca se hotarise sa treaca la liberali, avand ferma convingere ca
pans in cinci ani realizeaza votul universal; ca s'a dus la NA-
dejde sa-i ceara consimtamantul si d. Nadejde 1-a prima cu
brutalitate. D. Mortun ii spusese vechiului sau tovaras: Voi sa
ma atacati prin Lumea Nouti, sa ma faceti vandut, renegat, o sa
indur totul, dar o sa fac ceva mare pentru tam asta".
Lucru curios: d. Mortun cerea congresului sa hotarasca
intre d-sa si d. Nadejde.
D. Nadejde, in adevar emotionat, cum 1-am vazut rare-ori,
a luat cup Antul sa raspunda. D-sa e un vorbitor placut, dar e-
motia nu -1 prinde de loc: ii comunica glasului o ragusala, care
mai ales atunci, contrasta oribil cu solemnitatea chestiei in
discutie. Redau aproape textual frazele esentiale ale d-lui NA-
dejde:
Prieteni, ma stiti pe mine ca nu sunt tocmai umblat pe
la biserica. Eu dau de-a dreptul cu picioarele in strachina. Cand
a venit Mortun la mine sa-mi spue ceeace v'a spus d-voastra,
i-am raspuns scurt: Nu-ti dau voe, tie Mortun, sä te festelesti!
Daca treci la liberali, paha in cinci ani ai sa fii ministru, dar
votul univffsal n'ai sa-1 realizezi. Ramai cu mine, Mortun! RA-
mai cu mine sa fim iarasi unghie si carne, cum am fost toata
viata! Ramai cu mine, Mortun, sa lucram pentru partida!" Asta
i-am spus lui Mortun, in casa mea, asta i-o spun si acum. D-v.
judecati si hotariti!
Au fost niste aplauze frenetice, un adevarat delir. Mortun
a ramas, si cred ca asta i-a si fast intentia dela inceput, caci
altfel nici n'ar fi ridicat discutia: doar nu si-a inchipuit ea
un congres cocialist avea sa voteze plecarea lui din partid si
trecerea la liberali.
Din cele spuse de V. G. Mortun in interviewul de
mai sus, complectate cu destainuirea lui Const. Grath-
asupra desbaterilor congresului din 1897, rezulta ca
trecerea la liberali n'a fost un pas intamplator si usu-
ratic, ci rezultatul unei grave si indelungate lupte, in-
telectuale si sufletesti. Joan Nadejde s'a hotarat mai
incet si mai grew. In 1899, cand s'a retras din miscarea
socialists, problema it chinuia inca: dovada, retrage-
rea din partidul socialist, fail o hotarare cu privire
la atitudinea si activitatea viitoare.
In Adevarul" din 22 Februarie 1899 a aparut un
interview-express al lui I. Nadejde, interview edifica-
tor in aceasta privinta.
II reproduc:

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 313

RETRAGEREA D-LUI NADEJDE

INTERVIEW EXPRESS CU SEFUL SOCIALISTILOR
Intalnind eri pe d-1 Nadejde in sala pasilor pierduti dela
Palatul de Justitie, I'am Intrebat:
Care va sa zica tot nu ti-ai luat seama, d-le Nadejde, to
retragi dela sefie ?
Ma retrag si din sefia partidului si din partid si reintru
cu totul in viata privata. Vreau sa traesc acuma retras de po-
litica.
Si care sunt cauzele retragerei d-tale?
Se pot vedea azi in explicatiile ce am dat in Lumea
Noua", asupra retragerei mele.
Si pe ce mani lasi partidul?
In partid, mi-a raspuns d-1 Nadejde, sunt destui oameni
capabili st destoinici, ca deputatul Mortun, Gherea, Diamandy,
Stere, Radovici, etc.
Care va sä zica iti parasesti partidul?
Da; suer insa ca partidul se va reorganizi dupa pleca-
rea mea si va continua mai departe lupta inceputa, imi ras-
punse d-1 Nadejde, departandu-se.
Redau si declaratiunea despre care vorbeste
Nadejde si in acest interview declaratiune aparuta
in ziarul Lumea Nota" din 21 Februarie 1899:

RETRAGEREA MEA
As putea s5 zic ca ma retrag pentru ca doua-zeci de ani in
slujba partidului imi dau drept sa las si altora sarcina grea de
a conduce partidul in luptele de toate zilele. Dar cred ca e
mai bine s5 lamuresc lucrurile mai adanc si sa nu las nici de
cum loc 1, talmaciri si rastalmaciri.
Am spus ca ma retrag pentru ca intre mine si sefii culti
ai partidului nu mai este potrivire de idei; de asemenea pentru
ca nu ma impac nici cu muncitorii..In asemenea vremuri de
grea cumpand trebue sa fie la carma partidului un om care sa.
se simta in desavarsita intelegere atat cu sefii cat si cu soldatii.
Numai un conducator in armonie cu ideile si simtirile tuturor
poate avea taria si curajul de-a lua hotaririle cerute de impre-
jurari, bine incredintat c'o sa fie sprijinit material si moral si
ca faptele lui n'or sa fie rastalmacite si judecate cu rea vointa.
Ca sa nu fiu nedrept, recunosc ca V. G. Mortun, ar5tand
in Camera starea adevarata a laranilor si groaznica impilare in
care zac, infierand purtarea administratiei basibuzuce si masu-
rile barbare luate de guvern, si-a facut cu energie datoria.
Se apropie cinci ani de cand conducatorii partidului m'au
chemat in Bucuresti si mi-au incredintat conducerea partidu-
lui, cu insarcinarea de-a face ca si in Bucuresti sä domneasca
ideea ca prin o tactica violenta, prin masuri revolutionare, par-
tidul socialist nu poate propasi, ci dimpotriva poate fi daunat
si chiar nunicit.
Aveam de luptat impotriva a doi sefi de pe atunci, impo-
triva d-lor Anton Bacalbasa si Constantin Mille, cari erau sus-

www.dacoromanica.ro
314 I. C. ATANASIII
finuti de muncitorimea socialists din Capitals. N'am pregetat
Irma de a nta supune cererei sefilor, cari mi-au aratat primejdia
catre care mergea partidul. Am facut toate jertfele si am venit.
Am luptat si am reusit a convinge muncitorimea bucures-
teana ca numai pe calea pacinica si cu desavarsire legala se
poate astepta intarirea partidului social-democratic din Ro-
mania.
S'a intemeiat ziarul zilnic si patru ani de zile am luptat ca
doar am putea avea acea admirabila unelta de propaganda,
care se numeste ziar zilnic; a fost cu neputinta. Ziarul acesta
totusi a reusit sa convinga pe cei cari nu se fac Intr'adins surzi
si orbi: 1) ca social-democratia romaneasca este un partid cu
desavarsire legalist si pacinic, dupa cum se si dovedise prin
fapte mai inainte la Iasi si chiar in Bucuresti; al 2-lea ca so-
cial democratia romans recunoaste ea tara romaneasca nu
poate fi republics si ca regele Carol si dinastia lui sunt absolut
trebuitori pentrti a face din Romania o lard europeana; al
3-lea ca social-democratia romans a inteles ca aducerea la in-
deplinire a colectivitati proprietatei asupra mijloacelor de pro-
ducere are a se implini prin insasi desvoltarea societatei ca-
pitaliste si ca asemenea prefacere nu se poate astepta nici in
Europa pana peste o sut5 sau mai mult de ani si deci ca lucra-
rea noastra aicea trebuie sa se margineasca la organizarea mun-
citorilor pentru a realiza domnia legilor si pentru a spori vaza
si puterea politica a claselor de jos, ea pe aceasta cale sa se
ajunga la lcsi aplicate pentru proteguirea muncitorimei si deci
pentru oprirea degerterarei poporului; al 4-lea ca transforma-
rea Romaniei in stat burghezo-capitalist e neaparat trebuitoare
si deci ea trebuie sa sprijinitn acel partid care va fi mai ho-
tarit sau care are mai mult interes a desfiinta feudalismul
(domnia ciocoilor) din tat* al 5-lea ca Romania nu va putea
fi un stat burghezo-capitalist, nu va putea avea repede agricul-
tura stiintifica si industrie mare, daca nu va da drepturile ce
le-au fost rapite Israelitilor pamanteni, prin masuri nelegale si
viclene luate de Ia 18454 incoace; al 6-lea ca in politica externs
socialistii pit cerut alianta cu puterile centrale sau on cu cine
altul in contra Rusiei si ca se impune parasirea visurilor pri-
mejdioase iredentiste, cari ne pot face numai unelte nesocotite
ale politicei rusesti; al 7-lea in politica interns am mai cerut
intinderea constitutiei asupra Dobrogei, fail care Romania ar
fi roaba Rusiei.
Mai intaiu insa in Dobrogea politica liberalilor a fost toc-
mai din contra de cum credem noi, si socialistii s'au vazut pri-
goniti acolo sub invinuirile miselesti ca lucreaza in folosul
iredentismului bulgar si in al Rusiei. In tara guvernul a patro-
nat pe antise.niti autorii rusinoaselor scandale de strada in
Bucuresti, si a inceput o goana turbata contra Evreilor. Acuma,
pornind de Ia faptul absolut legal ca am infiintat cluburi la
sate cu drogramul de-a realiza domnia legilor, ne-am vazut a-
cuzati c'am indemnat la rascoale, la luarea mosiilor boieresti,
la trimiterea de petitii Tarului... Oamenii nostri au fost arun-
cati cu sutele in temniti, acuzati de pungasii si de crime de
stat, cluburile au fost desfiintate cu sila, registrele si cat-tile au
fost confiscate, iar contra acelor evrei pam5nteni, cari erau in-
scrisi in club sau macar fusesera vreodata inscrisi, s'au deslan-
tuit prigontrile cele mai neomenoase si expulzarile se in lant.
In asemenea imprejurari e vadit lucru ca politica urmata

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 315
de partid a fost gresita; e vadit ca liberalii nu sunt in stare a
introduce domnia legilor, care ar insemna desfiintarea feuda-
lismului la sate; e yacht ca singurul partid real si serios e par-
tidul conservator, care poarta, pentru a amAgi lumea, §i numele
de partid 1;be-al pe lfmga cel de partid conservator.
Partidal trebue sa se organizeze din nou si sä-si hotfirasca
tactica pe viitor, dar eu nu mai pot omul situatiei. Trebuie
la lmprejurari noi si oameni noi; iata de ce ma retrag si con-
duc treburile partidului, numai pan' ce se vor lua toate masurile
menite a regula situatia. Fireste ca asta trebue sa se faca fara
nici o intarztere.
loan Nfidejde

Dupa multi ani dela acest eveniment, dupd trei

decenii si mai bine, adica in anul 1931, a aparut bro-
sura Cativa insi" a lui Const. Graur, directorul de azi
al ziarelor Adevarul" si Dimineata". Citind-o, nu se
putea sa n'o pun in legatura cu cealalta brosura, Din
Istoria socialismului roman", scrisa tot de el, brosura
despre care am mai vorbit si care pune in discutie toc-
mai actul trecerii paturii socialiste culte la liberali.
Atunci am adresat lui Const. Graur o scrisoare, pe care
dansul a avut amabilitatea sa o publice in ziarul Ade-
verul" din 4 Julie 1931. Prin acea scrisoare dadeam ca-
teva explicatiuni sumare, desigur, in cadrul limitat
al unui articol de ziar asupra motivelor ce au de-
terminat acel act politic. Am raspuns lui Const. Graur.
pentru ca el a fost unul dintre cei de perfecta buns
credinta" in criticile lui. Cred util sa reproduc aici acea
scrisoare:

CEVA DESPRE CATI-VA INSI" SI DESPRE...

ALTI CATI-VA
0 PAGINA DIN ISTORIA SOCIALISMULUI IN ROMANIA
TRECEREA INTELECTUALILOR SOCIALIST! IN PARTI-
DUL LIBERAL, TINERIMEA GENEROASA"
labile domnule Graur,
Ai avut bunatatea srt-mi trimeti volumasul d-tale Ca ti-va
tiparit de curand. Desi cunosteam de mull capitolele vo-
lumasului, din ziarele si revistele unde au aparut razlet, le-am
recitit cu deosebita placere. Cunosti vechea mea predilectie pen-
tru scrisul d-tale, chiar and am regretul sa nu fiu de acord cu
felul d-tale de a vedea. In cazul special insa,' mi-ai rascolit a-
rnintiri din viata mea politica de acum 40 de ani, vreme in-
chinata inaltelor idealuri sociale, pe care le-am aparat si pro-
povaduit in tovarasia unor prieteni azi aproape toti dispa-

www.dacoromanica.ro
316 I. C. ATANASIU'
ruti can fonmau acea nobila falanga a socialistilor intelec-
tuali.
Dar in mod firesc volumul Cati-va insi" m'a Mout sa ma
gandesc si la brosura d-tale mai veche Din istoria Socialis-
mului roman". In deosebi, capitolul despre Stefan Petica din
lucrarea de acuma, m'a facut sa recitesc si brosura cea veche
(editia II, din 1912). Vei vedea indata de ce.
Prin brosura dumitale: Din istoria Socialismului roman"
deschideai o pagina extrem de interesanta din trecutul nostrn
politic, paging care, pentru foarte multi, azi este necunoscuta,
car de altii este foarte gresit cunoscuta.
Iti sunt recunoscator ea, deli nu te-ai gandit la asta, imi
dai prilejnI sa lamuresc un act foarte important in viata poli-
tica si socials a tarii noastre si in acelas timp sa incerc, pe
cat mijloacele mete reduse o vor permite, sa reabilitez pe
fostii mei prieteni socialisti de criticile aduse actului savarsit
de ei. 0 datoresc aceasta memoriei celor disparuti azi din ran-
durile noastre, si cari timp de aproape 20 de ani, de prin anal
1880 pans la 1899, au inchinat intreaga for minte, munca ti e-
nergie, idealului, scump tor, al' desrobirei paturei muncitoare.
Vreau sa vorbesc de acuzatiunile ce le-au fost aduse pentru pa-
rasirea de catre ei a miscarii socialiste in 1899 si trecerea for
in massa in partidul liberal.
Tocmai de acest moment istoric te ocupi d-ta in brosura
aparuta in prima ei editie in 1910 si pe care eu o am sub ochi
in editia 11, cea din 1912. D-ta, iubite d-le Graur, ai ramas a-
tunci In randurile partidului muncitorilor si este firesc ca sa
te fi revoltat dezertarea paturii culte socialiste dela datoria ei
datorie pe care pand atunci si-o indeplinise cu o sfanta abnega-
tiune, timp de 20 de ani.
La vremea ei aced asa numita dezertiune a fost aspru
criticata. Ai criticat-o 9i d-ta prin brosura in chestiune. Imi vei
permite, ca, restabilind faptele, sa incerc a dovedi pentru
cei cari n'au apucat acele vremuri ca critica d-tale este si
excesiv de aspra Si ceiace este mai gray profund ne-
dreapta.

Prin urmare, in anul 1900 intreaga sau aproape intreaga

patura intelectuala din partidul muncitorilor din Romania
(caci astfel se numea atunci partidul socialist) a trecut la par-
tidul national-liberal, constituind, in acel partid, sub numele
de Tinerimea generoasa", aripa lui stana
Pentru ce s'a facut aceasta trecere? Pentru cari anume
motive conducatorii intelectuali, socialisti au parasit partidul
muncitorilor si an trecut in partidul burghez liberal?
D-ta spui in brosura Din istoria socialismului roman ", la
pagina 21: ,,Prin urmare nu slim Inca de ce au plecat socialistic
din miscarea socialistd".
Vei vedea mai la vale ca in alts imprejurare d-ta dai sin-
gur raspunsul necesar.
Dar mai inainte de a analiza acel r5spuns, sunt dator sa
restabilesc doua fapte, de cari vorbesti in brosura d-tale si cari
dac5 ar fi exacte ar arunca o lumina in adevar urat5 asu-
pra fostilor mei prieteni socialisti. Ma ierti ca relevez cele spuse

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 317
de d-ta asupra acestor fapte, dar sunt dator memoriei celor
morti sa nu le las fara raspuns.
In brosura Din istoria socialismului roman" In pagina 10
citesc: Pentruca miscarea socialists sa aiba de cheltuit sume
enorme, a trebuit sä fie cineva care sa le dea, deci a trebuit sa
fie un numar apreciabili de socialisti, fatalmente in mare parte
muncitori, si banii aceia au fost cheltuiti cu propaganda".
Da, desigur, propaganda socialists, miscarea muncitoreas-
ca, a inghitit Limp de 20 de ani cantitati extraordinare de ener-
gie si nervi.
Ion Nadejde, Sofia Nfidejde, sunt in aceasta privinta phl-
dele cele mai proeminente. Dar aceasta miscare muncitoreasch
a inghitit in acest rastimp de 20 de ani si sume enorme de bani.
De uncle au provenit acesti bani?
Te stiu prea corect si prea cinstit ca sa banuesc ea ai Brut
sa faci o insinuatiune. Cred ca fiind atunci prea tanar 5i prea
idealist, nu te-a preocupat prea mult, izvorul de unde curgeau
acele sume enorme de bani.
Nu, iubite domnule Graur, acele suineenorme de bani, ne-
cesare propagandei, n'au venit dela socialisti fatalmente in
mare parte muncitori", ci dela socialisti, realmente in cea mai
mare parte intelectuali". .

Si same enorme au necesitat: chiriile cluburilor, propagan-

distii, grevele, alegerile, intrunirile si conferintele, jurnalele 5i re-
vistele, ea: Dreptaile Onaui, Mancitorul, Munca, Demoratia
socials, Lumea Nona (ziar zilnic de Mare tiraj), revistele Con-
limporanul, Itevista Socials, Critica socials §i allele, precum si
nenumarate brosuri de propaganda.
Cine a contribuit? Acei intelectuali, deseenienti din familii
boeresti sau din familii mari hurgheze, cu din averile for mos-
tenite, profesionisti cu din castigurile lor.
D-ta nu poti sa ignorezi cu ce same enorme au contribuit la
miscarea socialists: Nlircea C. A. Rosetti, George Scortescu,
Rarbu Ganescu, V. G. Mortun, Const. Mille, fratii Alexandru 5i
dr. I. Radovici, C. Dobrogeanu-Gherea, Gh. Lambru, Alexandru si
Misu Saulescu, Iancu Procopiu, dr. I. Cantacuzino, profesor
Voinov, fratii Deodat si Jacob Taranu, G. Diamandi 5i altii ale
caror nume imi scap5, si daca dintre ei vor mai fi Inca in viatil
le cer iertare de aceasta omisiune. Iar daca jertfele lor brine5ti,
daca, pentru unii, cheltuirea patrimoniilor for destul de insem-
nate, nu au fost cunoscute nu numai de altii, dar poate chiar
nici de d-ta, este ca aceste jertfe pentru triumful unei idei si al
unui ideal, ei le-au facu cu o discretiune nohila 5i cu o aristo-
cratica eleganta.
Nhneni nu a stiut pentru ce unii dintre cei cu averi consi-
derabile, ajunseserh oameni nevoiasi.
Si in aceasta privinta prietenii mei din patura cults socia-
lista vor ramane ca unite exemplare de nobil sacrificiu.
Pe cand contributia muncitorilor? Era aproape neinsemna-
Ca. Cateva mii de membri pe tars intreaga, cu cotizatii de 10-25
bani saptamanal !
Intelectualii sociali5ti au dat miscarii muncitoare si mintea
si inima 5i averea lor.
0 a doua nedreptate catre fostii socialisti o savarse5ti, cand
Iasi s5 se inteleaga ca trecerea for la liherali s'a facut sub pre-
siunea 5i teama de represiuni brutale din 1899, sub acuzarea de-

www.dacoromanica.ro
318 I. C. ATANASIU
escrocherie, cu care ministrul de interne M. Ferekyde a inabu-
sit extinderea propagandei socialiste Ia sate.
Fried de represalii? Fuga de rAspundere? Prirasirea inte-
lectualilor 5i a taranilor prigoniti, arestati si trimisi in judecata
trihunalelor?
In brosura d-tale Ia pag. 43 citesc :
Fic$inescu, Banghereanu si ceilalfi au fost judecali de PA-
TRU tribunate; au fost ascultafi 400 de acuzafi si martori; si
N'A FOST UNUL SINGUR care set dea o marturie defavorabilii.
Din desbaterile proceselor n'a iesit nici urmii de vinovillie".
Asa este. Dar ei n'au fost p5r5siti. Ei au fost apArati. Din
indemnul lui I. Nadejde si V. Mortun, eu, care practicam avo-
catura la Galati, m'ain prezentat la cele patru Tribunale, pre-
cum si in Curtile de apel din Craiova, Bucuresti 5i Galati si i-am
aparat. Am stat tot timpul procesului in mijlocul for - in in ij-
locul acelor 3 400 de tarani in fruntecu studentul Th. V. Fic-
sinescu, un tAnar inimos 5i un intelectual de mare valoare, cu
lucr5torul I. T. Banghereanu, casierul partidului, cu invatatorii
Marin Bunescu 5i Ion Stroescu, cu gospodarul Georgescu-Stoas5
5i cu multi altii.
La unele instante am fost impreund cu C. Mille, la altele am
Post singur. $i numai dupd ce totul a fost terminat, numai dupa
ce i-am asistat si la Curtea de casatie, numai dupa ce mi-am
facut intreaga si suprema datorie catre prietenii mei prigoniti
pe nedrept, numai dupii aceea si ultimul dintre fostii socialisti
in anul 1900 am urmat pe prietenii mei socialisti intelec-
tuali si am trecut in partidul national-liberal.
Regret din suflet ca am fost nevoit s5 vorbesc aci de per-
soana mea, dar era necesard aceasta restabilire a adevarului.

$i acum, set -mi dai voe sPintru in miezul chestiunei sau la

punctul culminant cum .11 numesti d-ta: trecerea la liberali.
Prin urmare flu slim 'Inca de ce au plecat socialistii din
miscarea socialists. Irma de ce an intrat in parlidul liberal?",
spui d-ta in brosura: Din istoria socialismului roman.
In acea brosura, d-ta enumeri cateva explicatiuni ale aces-
tui act, ca fiind date de ei, si le dovedesti cu talentul pe
care-1 ai netemeinicia tor.
Aceste explicatiuni ar fi: .
pentruca muncitorii s'au dovedit in cea mai mare parte
anarhisti, iar unii din ei s'au intors la evul media, cerand bres-
le inchise;
pentructi evreii din parlid au facut miscare sionista, na-
fionali.stii evreeasca;
pentrucii pedura cults (socialistii) s'a convins de imposibi-
litatea organizarei muncitorilor intr'un partid de class".
Analizand aceste explicatiuni, d-ta dai o atentiune deose-
bita si o amply refutatiune celor dintai doua, trecAnd foarte usor
asupra celei de a treia. In adevar, pentru cele doua dintai sa-
crifici nu mai putin de case pagini, in cari, printr'o documen-
tare luminoas5 si o logica strfinsa, le distrugi pur si simplu ori-
-ce temei.
Celei de a treia explicatiuni ii consacri abia o singura pa-
gina si aceea umpluta mai mult cu citate decal cu o demonstra-
tie proprie.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 319
In pag. 20 a bro5urei citesc la irrceput:
"Cum ranine, insa cu ultimul molly, ca adieu generosii se
convinsesera de imposibilitatea unui partid socialist? Acest at-
tim motiv sufera de enormul neajuns ca n'a existat nici el" (Su-
blinierea este a mea).
Si dupa doua citate din I. Nadejde, conchizi (pag. 21):
Medi nici Lulul din motivele pe earl d. Nddejde declara a-
cum ca le-au aunt generosii ca sd piece din miycare, nici unlit
din aceste motive n'a existat alonci".
Am fost timp de 13 ani in miscarea socialists; am fost timp
de opt ani dela 1892 pang la 1900 in cadrele de conducere a
partidului muncitorilor din Romania, in consiliul general, 5i
pre5edinte a trei congrese; am trait in directa intimitate a to-
turor 5efilor mi5carii socialiste din acele vremuri 5i pot sa-ti
afirm ca nici anarhizarea muncitorilor, nici evreizarea mi5-
carii nu au determinat trecerea intelectualilor sociali5ti in par-
tidul liberal. linicul 5i puternicul rnotiv al acestei treceri a fost
tocmai motivul al treilea.
Duna douazeci de ani de sbucium, de chinuri Si sacrificii
morale 5i materiale, de cheltuiala de energie, de minte Si enor-
me sure de bani, patura intelectuala socialists a ajuns la con-
statarea dureroasa ca duce lupta de5arta, ca in tam noastra,
dominata Inca de forma iobagista, in tara .noastra caracterizatil
prin brutala neaplicare a legilor, in tara noastra Para o desvol-
tare burghezo-capitalistil, fara o ipdustrie serioasa (Transilvania
cu industria ei, era in timpul acela numai un vis national al
nostru), in tara noastra 80 in suta agricola, deci cu conceptia
taraneasca individualists, in tara aceasta nu era loc, nu era po-
sibila o lupta pentru transfotmarea er in tail socialists.
Cu un cuvant, am constatat dupa atata chin, sbucium 5i sa-
crificii, ca bazele objective pentru intronarea formei socialiste
nu existau.
Si atunci acea pleiada de entuzia5ti intelectuali s'a hotarit
sa intre intr'un partid burghez, intr'un partid de guvernamant,
ca acolo, cu fortele for unite, sä contrihue la a5ezarea hazelor
objective pe temeiul carora urma5ii tor, in viitor, sa poata in-
cepe marea opera a indrumarei tarn spre evolutiunea socialists.
Si au intrat in acel partid burghez, care be oferea prin tra-
ditia Si programul lui elementele cele mai probabile de
succes.
Acel partid era, atunci, partidul national-liberal.
Judecat-au bine intelectualii sociali5ti? Fire5te, eu cred c5
da. Insa interesant Si surprinzator este ca... tot a5a crezi 5i d-ta!
Caci d-ta, iubite d-le Graur, in voluma5u1 Cativa in5i", aparut
acum, recuno5ti starea specials de lucruri din tarn noastra, care
i-a facut pe intelectualii socialisti sa ajunga la incheierea pre-
cizata mai sus.
Acum vei vedea de ce voluma5u1 Cativa in5i" 5i in deo-
sebi capitolul consacrat lui Stefan Petica, admirabilul visator
care mi-a lasat o amintire atilt de adanca m'a Meld sa reci-
tesc Din istoria socialismului".
Iota ce citesc In Cativa in5i" (capitolul Stefan Petica",
pag. 42):
Era viidit 5i dadi lucrut nu se proclama Inca, to(i ii sim-
teau ca miscarea socialista nu Judea avea decal o influenla
culturalii, Critica generald racutii societatii romonesti de marele
Dobrogeanu-Glierea, era si ramanea un monument titanic; cri-

www.dacoromanica.ro
320 I. C. ATANASIU
tica de delaliu Mudd de loan si Sofia Islcidejde, de V. G. Mortun
si de toy ceilalti prin Conlimporanul" ca si prin alle tri-
bune denunhise multe rele si chiar vindecase multe; dar o pu-
ternica miscare politica socialists nu se putuse face, pentrucci
lipsea proletariat& manual si inlelectual, lipsea tradilia revolu-
tionara, lipseau o sumo de elemente absolut trebuincioase.
In asemenea imprejureiri nu mai putea exista nici enhz-
ziasmul, nici solidaritalea de altd data. Pesle idealul socialist ce
umplea inca unele inimi se ldsase o brzund de scepticism...."
Asa ai scris d-ta, cu ani in urma; insd publici din nou ar-
ticolul respectiv fdrd sa faci vreo rezervd, ceeace inseamna
°rick ai fi oscilat in trecut fats de problema care ne-a agitat
atiit de mult pe vreinuri, astazi, parerea d-tale clef i &Had este
aceasla.
Eu, iti multumesc, iubite d-lc Graur vechiul si bunul meu
prieten.
Iti multumesc, fiindcd ai justificat in mod definitiv cu
un talent si o mdestrie pe care eu nu le posed actul istoric
si necesar al trecerii paturei intelectuale socialiste in partidul
national-liberal in anul 1899.
Si iti multumesc cu recunostiinta ca ai contribuit sa fie rea-
bilitatd memoria scumpilor mei prieteni intru socialism, azi
dispdruti dintre noi, si cari in viata hind nu au avut parte sa
vadil recunoscut actul for ca o necesitate pentru tara lor.
E adevarat ca astazi se poate ridica alts chestiune.
Indeplinitu si au fostii socialisti, Tinerimea generoasa",
misiunea ce-si dase, in partidul liberal? Putut-a ea invin-
gaud darza rezistenta a vechilor cadre liberale reactionare sa
imprime partidului liberal in special si vietii noastre politice o
orientare pronuntata spre democratic? La aceste intrebdri sper
sa raspund in alt articol.
I. C. Atanasiu

Nu voi reexamina motivele expuse si de I. Na-

dej de, si de V. G. Mortun, si de mine, asupra actului pa-
turei culte socialiste din Februarie 1900. Dar aici, a-
vand un camp mai larg, pot data nu sa desvolt acele
motive dar sa le complectez si sa le documentez.
Pentru ce a parasit patura culla socialists parti-
dul muncitorilor si pentru ce a trecut intr'un partid
burghez §i anume, pentru ce a trecut tocmai in parti-
dul national-liberal si nu in altul?
Oamenii de rea credinta au explicat acest gest
prin dorinta acelor intelectuali de a se capatui (vorba
fripturism" nu era cunoscuta pe acea vreme, ea este
o creatiune post-belica). Cat de absurda era aceasta ex-
plicatie", rezulta din doua faptc:
1) Din tinuta morals anterioara a intclectualilor
socialipti. Timp de aproape 20 de ani acei cari rama-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 321

sesera in partid la 1900 §i cari din intamplare erau,

aproape toti aceiai cari incepusera mi§carea socia-
lists in tot acest timp de aproape 20 de ani, intelec-
tualii socialiti au facut proba o probil definitive
de spiritul for de sacrificiu §i de dezinteresare. Acei
cari au obosit, parasisera deja miFarea.
2) lii au trecut in partidul liberal cand? Child a-
cest partid era ros de doua puternice disidente: cea
drapelista" si cea flevista"; cand acest partid era a-
bia ca.zut de la guvern, deci cu perspectiva unei inde-
lungate opozitii; cand acest partid fusese doborat dela
guvern pe o acuzare infamanta pe chestiunea tradarii
nationale chestiune care coalizase in potrivii-i in-
treaga opozitie §i aproape intreaga opinie publica. La
ce dhilipir se inghesuiau in atari conditiuni inte-
lectualii sociali§ti, intrand in acest partid? Nu, aceasta
explicatiune nu era o explicatiune, ea era numai o urata
calomnie.
Patura cults socialists a parasit partidul munci-
torilor §i a trecut anume in partidul liberal, pentru
cloud consideratiuni: intai, din pricina unei forte ex-
pulzive, ce se producea impotriva-i in partidul munci-
torilor si, al doilea, din pricina unei forte atractive ce
i-o prezenta partidul national-liberal.
Elementele expulzive? Voi enumera cateva din
ele.

21

www.dacoromanica.ro
 CAP. XXII

DE CE-AU PLECAT INTELECTUALII DIN

PARTIDUL SOCIALIST
FORTE EXPULZIVE. FAPTE SI DOCUMENTE

Ani de ani, randurile intelectualilor socialisti din

conducerea miscarii se rareau. Obositi, unii isi cauta-
sera rost in alte particle, fara nici o selectionare; altii,
10 cautau in liniste de profesiunile lor, de ocupatiile
for literare sau stiintifice pastrand doar rare rapor-
turi cu fostii for prieteni socialisti si avand totusi aerul
ca au ramas, teoretic, tot socialisti. Pleiada de intelec-
tuali care incepuse miscarea, se faramita lent, dar
continuu, si 10 irosea astfel fortele fara nici un folos
pentru interesul general al Orli
Era necesar, deci, ca parasirea miscarii si inca-
drarea intr'un partid de guvernamant sa se faca in
grup compact, cad numai astfel se putea influenta
partidul, in care ei ar fi intrat.
Organul zilnic al partidului muncitorilor Lumea
Nona", organ absolut indispensabil unei actiuni de
masse, era si el atacat in existerrta lui. Rand pe rand
redactorii acestui organ toti scriitori de mare ta-
lent 11 paraseau. Mai ales, dupa trecerea ziarului
Adeverul" in proprietatea socialistului independent
C. Mile, s'a pronuntat un adevarat exod al acestor re-
dactori, cari 10 gaseau o ocupatiune in redactia acelui
ziar. Nu stiu cu preciziune cauzele acestui exod, dar
ele sunt usor de ghicit. Intre un ziar de partid, strans
In rigiditatea raspunderei lui politice, cu un tiraj fa-
talmente redus prin tinuta lui rezervata, si un ziar bi-

www.dacoromanica.ro
 MWCAREA SOCIALISTA 323
ne plasat printre cititori, cu un trecut de campanii
uncle mai indraznete decat altele ziar fara raspun-
dere politica cum era Adeverul", marile talente de
scriitori, cum erau de pilda: Anton C. Bacalbasa, C.
D. Anghel, I. Teodorescu, B. Branisteanu, Emil D. Fa-
gure, etc., Isi gaseau fireste un camp mult mai
Intins, unde aceste talente sa-si poata savarsi desvol-
tarea. Catva timp, acesti scriitori au putut sa-9i impar-
ts activitatea for in ambele gazete, apoi, dupa retra-
gerea fortata a lui C. Mille, in 1895, dela conducerea
oficiala a partidului, ei nu au mai putut acorda atilt
de pretioasa for colaborare si ziarului oficios Lumea
Noua". Nu stiu data aceasta retragere le-a fost sau nu
impusa de C. Mille; banuesc, Inca, ca asa a trebuit sa
fie, dupa o scrisoare, pe care unul din colaboratorii
cei mai de seams si ramas inca la Lumea Noua"
Emil D. Fagure, a adresat-o lui I. Nadej de, scrisoare,
care a fost publicata in ziarul Lumea Noua" din 31
August 1897.
0 reproduc:
Prielene Nadejde,
Cu incepere dela 1 Septembrie a. c. o lnvoiala ma leaga de
redactiunea ziarului Adeverul", careia voiu trebui sa consacru
tea mai mare parte din timp.
Cunosti prea bine, impreuna cu amicii in al carer sfat am
linut, condiliunile cari m'au silit sa incetez cu activitatea coti-
diana la organul nostru Lumea Noua, caruia am apartinut din
primul moment al aparitiei sale si 'Ana azi. Vei crede dar ca nu
Vara un sentiment de adanca parere de ran ma despart de re-
dactiunea ziarului nostru, unde timp de trei ani de zile am cul-
livat prietenii si colegialitati atilt de pretioase.
Trei ani din cei mai frumosi si mai bogati in iluzii am dat
Luinei Noud: due nostalgia for cu mine si aceasta e o buns che-
zasie ca adesea voiu trebui sa yin sa revad frumoasele locuri
familiarele coloane! din cari impreuna am vorbit necajitilor
vremei de. azi de vremea mai buns de maine.
Spune tuturor celor cu cari am lucrat atata limp ca le pas-
trez o frumoasa amintire si primeste, in deosebi, o calduroasa
strangere de 'liana de la amicul si admiratorul d-tale,
Emil D. Fagure
Bucuresti, 27 August 1897.
Cu timpul situatia a devenit atilt de grea, in cat
Nadej de s'a vazut silit sa permits redactorilor lui an-
gaj area cu leafs, la diferite gazete burgheze, pentru
ca in orele libere sa-si dea colaborarea gratuity la Lu-
mea Noua", o colaborare fatalmente obosita si insufi-

www.dacoromanica.ro
324 I. C. ATANASIU
cienta. In aceste conditii au trecut H. Sanielevici la
Dreptatea" lui Fleva, S. Labin la Romanul" lui Vin-
tila Rosetli §i Tara" lui Cristodulo, Const. Graur la
acela§i Romanul" §i la Nationalul" lui I. N. Ianco-
vescu (tatal artistului Puiu Iancovescu), S. Grossmann
la Epoca" lui N. Filipescu, St. Petica la un ziar inspi-
rat de Aurel Popovici.
Ziarul Lumea Noua", lipsit astfel de cei mai buni ai
lui scriitori, s'a vazut fatalmente parasit, incet, in-
cet, §i de cititorii lui obisnuiti. Greutati financiare de
neinvins, apasau din ce in ce asupra acestui ziar. Aces-
te greutati devenird dare finele anului 1898 atat
de insuportabile, incat Lumea Nona" a fost silita, in
ziva de 17 Noembrie 1898, sa-§i inceteze aparitiunea ca
ziar zilnic.
Aci se impune un amanunt:
Sofia Nadejde, apriga luptatoare, era nu numai o
excelenta scriitoare §i o distinsa savants, dar §i o per-
fecta gospodina. Cu minuni de calcul, ea intrelinea, cu
mijloace restranse, o gospodarie foarte grea §i cre§tea o
casa de copii. Ca suprema masura de prevedere, ea s'a
silit, toata viata rupand literalmente dela gura co-
piilor sa economiseasca ban cu ban, ca sa nu fie sur-
prinsa cumva in lipsa absoluta, in cazul vr'unei neno-
rociri de familie, cum ar fi boala unui copil, etc. In a-
ceste conditii ea ajunsese sa alba, in bonuri, o avere de
7000 lei. *i in acea hula Noembrie 1898, cand datoriile
Lumei Nona" devenira strivitoare, Sofia Nadejde a
dat ziarului acea avere de 7000 lei, ultima ei rezerva,
§tiind bine ca nici nu salveaza macar ziarul, ci-i prelun-
ge§te numai agonia. Un adevarat act de eroism disperat!
Aparitia zilnica a Lumei Nona" a incetat dupa o sap-
tamana dela ultimul §i inutilul sacrificiu al Sofiei Na-
dejde. Faptul mi-l'a povestit Const. Graur, martor la
acele tragice framantari finale ale Lumei Nona" zil-
nice.
0 arms puternica §i indispensabila, s'a frant ast-
fel in mina conducerii partidului muncitorilor, §i, a-
ceasta, tocmai in momentul cand actiunea pentru in-
fiintarea de cluburi la sate inceputa in vara anului
1898 era in plina desvoltare.
Iata cum veste,5te Lumea Nona" in numarul sau din
17 Noembrie 1898 obligatiunea in care e puss de a-si in-
ceta aparitiunea ca ziar zilnic §i a se preschimba in
ziar saptamanal:

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 325
Cu numarul de astazi Lumea Noua" inceteaza de a mai
apare zilnic.
Vreme de 4 ani de zile cat a trait ziarul acesta a §tiut sa
rasplateasca sacrificiile ce se faceau pentru existents lui. A
luininat muncitorimea, a organizat-o intru cat i-au fost impreju-
rarile favorabile, a curatit ideile socialiste de toate calomniile
§i naivitatile ce se debitau pe socoteala lor, a pornit si dus cam-
panii contra tuturor nedreptatilor §i nelegalitatilor, a fost un
reazam pentru toti cei saraci §i obijduiti.
Astazi, dupd un traiu plin de sbucium Lumea Noua" zil-
nica moare saraca, pentru ca a trait cinstita.
Incetand sa mai apara insa in fiecare zi, Lumea Noua"
nu renunta de loc In frumoasa ei menire. Va ramane mereu stea-
gul in jurul caruia se va grupa armata muncitoare. Si data nu
va putea, pentru catva timp, sa vorbeasch in fiecare zi, va vorbi
°data pe saptamana odata, dar bine!
Anuntand acest eveniment prietenilor no5tri ii rugam sa
nu iee disparitia Lumei Noua" zilnice ca un simptom de sla-
biciune a partidului nostru. Luptatorul viteaz §tie sa infrunte
piedicele §i, data un moment s'a oprit in be obosit, e ca sa por-
neasca in curand cu mai multa hotarire.
...Va porni in curand, fiti siguri !
In ce dezastruoase conditiuni financiare a trebuit
,,Lumea Noud" sa-si inceteze aparitia ca ziar zilnic,
se poate constata din aceasta scrisoare, impresionant
de dureroasa, pe care. am primit-o dela C. Dobrogeanu-
Gherea cateva zile dupd aceea.
Retiu din scrisoare sguduitoarele constatari pe
care C. Dobrogeanu-Gherea le face in privinta lui NA-
dejde, in privinta omului care in momentele acele
atat de tragice pentru el era pus la stalpul infamiei
de fosti prieteni ai lui, carora o viata acum im-
belsugata, le ingaduia sa critice si sa prezinte in cu-
lori atat de urate pe acela, care timp de 20 de ani si-a
sacrificat totul, papa si numeroasa lui familie, idealu-
rilor cari Pau chlauzit. Dau loc acestei scrisori:
20 Noembrie 1898
Drags Atanasiule,
5tii, bineinteles, ca a incetat Lumea Nona". Probahil ca.
§tii asemenea ca a ramas datorie vreo trei sau patru mii de
franci cari trehue platiti numai cleat. Intra aci §i obligatiile
catre lucratorii §i expeditorii gazetei. Sunt datorii de onoare
care trebuie de platit cu orice pret. Este ultimul sacrificiu pe
care au sa §i-I impue cei cari se zic sociali§ti. De acuma Inainte,
tine vrea sa faca intreprinderi socialiste care necesiteaza chel-
tueli, n'are cleat s'o faca pe propriul sau rizic; dar aceasta ul-
Ulna intreprindere trehue lichidata Intr'un mod cinstit. Este
deci ultimul sacrificiu banesc impus sociali. tilor, dar in schimb
trebue sa-1 faca in mod cat se poate de darnic. Iti scriu pentruca
cei din Bucureti si-au pierdut capul. Nadejde dupa ce n'are

www.dacoromanica.ro
326 I. C. ATANASIII
ce manta si asta in intelesul adevarat, nu figurat, al cuvan-
tului e urmarit de creditori care 1.1 oc5rasc si 11 amenintd.
Trebue deci numai decal sd pui in vedere tuturor cari isi zic
socialisti ca s5 faca acest ultim sacrificiu: sa dea bani ca sa se
poat5 plati datoriile, ca sd nu se zica socialistilor ca sunt oa-
meni necinstiti.
Cautd, draga Atanasiule, 5a faci singur acest sacrificiu §i sä
spui §i tuturor celorlalti si sA-i convingi. Eu imi pare r5u ca
trebue s'o spun eu am dat dela fondarea gazetei pans acuma
8000 (adica opt mii de franci), e o avere intreagd. Cred ca a-
junge, ce Dumnezeu!
fartd-ma ca -ti scriu asa in pripd, dar afara de interesul cel
mare moral care e la miiloc, e si mila pentru bietul N5dejde,
care nu §tie ce sa-51 faca capului. Poate ati putea sa organi-
zati un bal, dar asta mai pe urma; acuma trebue grabnic cateva
cute de lei, de astupat gdurile cele mai urgente. Vorbeste si cu.
Deodat: nu se prapadeste dacd dd o suta-doud de franci.
Te rog sd-mi raspunzi. Te sdrut frateste, al nu,
C. Dobrogeann-Gherea
Din aceasta dezolanta scrisoare se constatfi, °data
mai mult, sufletul de elita care era C. Dobrogeanu-Ghe-
rea si marea lui bunatate de inima.
.4t *
Un alt element de expulzare a paturii intelectuale
socialiste din partidul muncitorilor, a fost ostilitatea si
jignitoarea suspiciune -pe care ea o indura zilnic din
partea muncitorilor. Intre acestia se ridicasera, lami-
nate de catre intelectuali, cateva elemente mai bine
Inzestrate. Apropiindu-si o oarecare cultura socialists,
datorita cartilor ce li se puneau la dispozitie, si con-
ferintelor ce li se tineau la club de intelectuali a-
cesti socialisti semi-culti pretindeau dreptul de a cri-
tics pe conducatorii intelectuali ai partidului. A fost
desigur unul din cele mai thireroase aspecte ale apos-
tolatului for supliciul la care au fost supusi intelec-
tualii socialisti, nevoiti sa se apere de criticile de
multe on chiar jignitoare pentru ei a acestor prie-
teni cu pretentiuni de cultura.
Pentru a arata calvarul, pe care intelectualii socia-
listi erau obligati sa-1 urce din acest punct de vedere,
voi reproduce aci, dupa ziarul Lumea Noua" din 10
Aprilie 1898 o parte din desbaterile Congresului al
V-lea al partidului muncitorilor:
Gherea : Recunosc si eu ca ar trebui s5 se lucreze mai mult,
recunosc ca ar trebui sa luam parte la alegeri, sä se inscrie mai

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 327
multi muncitori in listele electorate, sa se lucreze, insffirsit, cu
mai multi staruinta si dragoste.
Toate acestea sunt deziderate. Daca nu suntein destul de pu-
ternici sunt alte cauze. Fara sa aiba in vedere aceste cauze, sunt
cativa prieteni nemultumiti. Pe de o parte acesti prieteni an
dreptate, tar pe de alts parte n'au dreptate. Inteadevar, partidul
nostrn nu poate sa fie tot asa de puternic ca partidele social-
democrate din strainatate. Si aceasta pentru ca la not in tara
n'avem industrie, rnase marl de muncitori, institutiuni demo-
cratice si acea burghezime din strainatate. Avem dreptul s5 ne
entuziasmam, sand vedem succesele celor din strainatate, insa
nu putem cere ca aceleasi succese sa le avem asa de curand si
la not in tara.
E foarte caracteristic in partidul nostru ca se aduc invi-
nuiri tocmai acelor ce lucreaza mai mult. Inteadevar, in contra
lui Mortun si Nadejde, in contra acelor care au depus o munca
uriasa pentru social-democratia romans, s'au ridicat cele mai
multe obiectiuni.
Trecand la organizarea si tactica electorala a partidului,
constat ca pans acum nu s'a spus ceva nou. Nadejde a zis ea
tactica partidului e deja cunoscuta 5t ca trebue sä ne luam
bine pe langa partidele democratice inaintate.
Congresul precedent a hotarit ca se poate face alianta cu
partidele democratice, cari se vor declara pentru imediata re-
forma electorala, pentru votul universal. Tot in congresul
trecut s'a facut 'un mare bine ca s'a abrogat legea expulzcirilor,
c5ci nu putem sa inlantuim cu atatea conditiuni alianta cu par-
tidele democratice din tara noastra ).
Congresul acesta ar trebui sa mearga si mai departe; ar
trebui sa dea imputerniciri consiliului general, care s5 aib5 li-
bertatea sa hotarasca cum sa lucreze, cu cine sa lucreze, cu sine
sa faca alianta.
Scorici. E absolut necesara intrarea breslelor in agitatia
electorala, caci daca mai multe societati s'ar ocupa de dreptu-
rile politice pe cari le au membrii lor, sarcina noastra s'ar
usura.
Edelstein. Partidul n'a facut nimic nici chiar pentru mem-
brii sai. Desi ne trebuia un tablou complect de toti prietenii
nostri, totusi tabloul nu s'a facut.
Asta e o vina de capetenie.
I. C. Atanasiu: Prietenul Al. Georgescu si-a exprimat pare-
rea de r5u 5i a invinuit consiliul general de slabiciunea, in care
se afla partidul si ca nu dispunem de o putere politica mai
mare.
Pricinile slabiciunei noastre politice le-a aratat Gherea cu
competinta lui cunoscuta.
Alta cauza, pentru care miscarea merge inset, este tocmai
nepriceperea si nepasarea muncitorilor.
) Pasagiul acesta din discursul lui Gherea e redat in chip
foarte stangaciu. Dupti, o hotarire mai veche, socialistii nu puteau
Sncheea alianta electorald cu alt partid, de cat daca el se declara pen-
tru abrogarea legii expulzd-ilor. Am aratat ca, in urma propunerii
lui Edelstein, congresul al IV-lea a renuntat la aceasta, obligatie, lu
cru pe care, in discursul de fatd, Gherea it aproba.

www.dacoromanica.ro
328 I. C. ATANASIII
Deci, constat ca muncitorii atribue in mod fall pricinile
slabiciunei noastre, si arunca vina lor, a muncitorilor in
capul nostru al intelectualilor.
Gratie urei contra intelectualilor, patura culla socialists
a plecat din partid. De aceia, la fiecare congres, am avut cute o
chestie: Chestia Mille, Fagure, Ionescu; sa speram ca la viitoa-
rele congrese vom mai avea cute o chestie: chestia mea, chestia
Gherea, chestia Nadejde si asa mai departe.
Prea ne pierdern vremea in congrese cu chestii" de astea
si nu ne gandim ca avem alte chestii mai mari si mai aria-
toare pentru mersul inainte al par'.dului.
Nu ne-am facut noi datoria? Dar tine oare a tinut marete
intruniri publice in Capita la, Braila, Galati, Tulcea, Iasi ?
N'am tinut conferinte la club si n'am spus noi muncito-
rilor: duceti-va intre fratii vostri de suferinta si de munc5,
plecati sa luminati satele? Dar ati ascultat, ati facut cum v'am
povatuit ?
Nimic !
Toata activitatea noastra: intruniri, conferinte, brosuri,
jurnal nu sunt toate facute pentru luminarea muncitorilor ?
A cui e vina daca nu vreti sa recrutati alti elevi, data nu
va dati osteneala sa luminati lucratorii ?
Sa lasam dar meschinariile la o parte, si sa trecem Ia tacti-
ca partidului, caci in aceasta privinta s'au aratat numai de-
ziderate.
Nadejde spunea ca la consiliul comunal rural se fac alege-
rile prin votul universal. La sate dar sä ne indreptam privirile,
sa aruncam samanta socialismului si cuviintul de desrobire
printre tarani.
Aceasta spunem not de atatia ani de zile. ins nu ne-am
facut datoria. Cu totii suntem datori sa lucram cu dragoste
acolo unde putem si unde avem mijloace.
Cand vedem cu atlita durere ca se seefestreaza mohilele or-
ganizatiilor inuncitoare, sa mai avem naivitatea si pretentiu-
nea sa luptam in alegeri cu partidele burgheze ?
Parerea catorva membri ai Clubului muncitorilor din Ca-
pitals de a forma Club politic aparte de clubul muncitorilor
este o usurinta, o nechibzuinta, si o gresala condamnabila.
Prietenii acestia rataciti isi inchipuiesc c5 vor inrauri a-
supra asa zisilor cetateni alegatori, cari sunt destrabalati de
partidele istorice; isi inchipuiesc ca acesti alegatori vor renun-
ta la turhurelul 'national si ca nu-si vor mai vinde voturile pen-
tru un blid de linte. Se inseala amar.
Cred ca prietenii rataciti vor reveni Ia adev5rata tale, vor
reintra in Clubul muncitorilor si vor lucra pentru luminarea si
organizarea elementului sanatos din muncitorime.
In privinta aliantei partidului social-democrat cu partidele
lnaintate vii atrag atentia ca nu puteti sa impuneti candidatilor
socialisti sa fac5 sau sa nu faca aliant5 cu partidele.
Congresul acesta va face un lucru bun daca ar da impu-
ternicire consiliului general, care in intelegere cu candidatii so-
cialisti, sa hotarasca cum §i cu can partide inaintate sa se faca
alianta.
E de netagaduit ca controlul congresului trebue sa fie fa-
cut in marginile puterei noastre.
Partidul social-democrat, muncitorii socialisti, n'au dat
nici un sprijin in lupta politica a lui Mortun, si cu toate

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISM 329
astea deputatul socialist Mortun a fost supus controlului si a
fost executat mai mult cleat oricine din noi.
Reveniti dar asupra hotarirei congresului trecut si lasati
camp liber consiliului general si candidatilor socialisti ca sa
faca alianta cu partidele democratice pe cari le vor crede mai
inaintate.
Rosenberg. Prietenul Nadejde propunea ca pe langa fiecare
club sa se infiinteze cite o sectie politics. Aceasta propunere o
cred foarte folositoare, dar as vrea ea partida sa ne ajute la in-
fiintarea for in judete.
Frimu. Sectia electorala are sa fie o pricing de discordie in
partid si apoi n'o cred de nici un folds. Cand partidul socialist
s'a prezentat pentru intaia oars la alegeri in Bar lad a intrunit
56 de voturi fara ca sa fi avut sectie electorala.
Voci. De ar fi fost sectie electorala ar fi intrunit un numar
indoit de voturi.
Frimu. Nu cred. Consiliul general ar face mai bine sa se
puny in legatura cu toti prietenii nostri de odinioara si ar tra-
ge mai mult folds.
Ncidejde. Pentru un psiholog ar fi foarte interesanta dis-
cutia de azi.
Atanasiu a constatat, de pita, la muncitorii hamali, un fel
de ura impotriva paturei culte. Dar tocmai modul cum se pre-
zinta aceasta ura, dovedeste ca muncitorii recunosc superiori-
tatea celor din patura cults.
Nu cer ei totdeauna ca cei din patura cults sa vie in mij-
locul for si sa-i lumineze?
Muncitorii insa ar putea sa se lumineze si ei singuri, caci
cats vreme clasa muncitoare nu se va hotari sa faca ea insasi
propaganda, socialismul nu va face mare lucru.
Cei cativa tineri culti pe cari ii avem langa noi n'au vreme
sa se ocupe de toate, nevoiti fiind sa tins si conferinti, sa lucreze
si pentru organizatii, sa scrie si la ziar si sa faca si altele. In
strainatate muncitorii lucreaza singuri pentru luminarea for si
apoi cauta sa lumineze si pe altii. Asa ar trebui sa se faca si la
noi.
Fiesinescu. Constat un lucru: odinioara se credea ca nu-
mai oamenii din patura culla sunt buni pentru a vorbi de pe
tribuna.
Incercarile facute mai incoace insa au dovedit ca nu e ade-
varata aceasta credinta. Ba, unii muncitori au incercat chiar
sa formeze un club deosebit, care sa nu primeasca deceit pe cei
cu drepturile politice...

In patura muncitorimii industriale, Incepuse o

actiune de propaganda pentru organizarea in bresle
i stramutarea luptei polxtice, pe terenul luptei econo-
mice. Muncitorii incepusera sa-si piarda rabdarea.
Tactica legala, lupta politics, lupta parlamentara ca-
re formau piatra asezata de patura intelectuala socia-
lista la temelia partidului muncitorilor, ajunsese a fi

www.dacoromanica.ro
330 I. C. ATANASIII
apreciata ca neputincioasa, de cdtre muncitorii lu-
crati de o propaganda ascunsa, propaganda in care
incepuse a reveni ca o reminiscenta din trecut
fraza revolutionard. In ultimele cloud congrese ale
partidului, cativa muncitori au pus cu multi insisten-
15 dhestiunea organizarii imediate a breslelor. Nici ei,
insd, nu erau de acord asupra modalitatii acestei or-
ganizdri. Se produsese intre muncitori cloud curente
complect opuse. Unii, .cereau organizarea pe bresle in-
chise dupa sistemul acelora cari existasera in evul
mediu. Nici un meseria* nu poate fi admis la lucru de
patron, 'And ce nu este mai intai inscris in breasla.
Altii cereau organizarea breslelor dupd sistemul, care
copiat dupa acel din Franta trebuia se( clued la viitoa-
rele sindicate, la organizarea sindicalisto-anarhistd.
Cum conducatorii partidului nu vedeau cu ochi
buni aceasta trecere dela lupta politica la lupta econo-
mica, ei au fost considerati ca suspecti. De aci cateva
ciocniri destul de violente, in congrese, intre munci-
tori §i intelectuali. Nici Mortun, nici Nadej de, nici
chiar Dobrogeanu-Gherea nu au fost crutati. Ei au
fost obligati de multe on se( se apere la tribune( de a-
numite invinuiri ce li se aduceau.
Dar patura intelectuali a reu§it se( obtind adeziu-
nea majoritdtii congresului, la punctul ei de vedere.
Spre a participa mai activ la lupta politica si spre a
mentine §i mai departe aceasta tactics in partid, ea a
reiicit se( fac5 se( se voteze de. congresul al V-lea in anvil
1898 urmdtoarele cloud rezolutiuni:
1) Simtindu-se absolute( nevoe de a duce lupta po-
litica a partidei in mod mai energic, propunem Con-
gresului ca pe langa fiecare club si facand parte din
club, se( se infiinteze o sectiune electorate( cornpusei din
5 membri, cari se( aibe datoria a face propaganda elec-
torald pentru parlida si a inscrie in listele electorate
pe muncitorii cari ar fi in aceste conditiuni fi n'ar fi
inscriSi in liste.
2) Congresul decide ca Consiliul General va hotari
ameinuntimile tacticei electorate in timpul alegerilor
ca fi aliantele electorate in infelegere cu organizatiile
locale.
Aliantele se vor face cu partidele mai inaintate".
Aceste cloud propuneri au fost semnate de C. Do-
brogeanu-Gherea, 1. C. Atanasiu, St. Petic5, D. A. Ta-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 331
ranu, V. I. Speranta, I. V. Prenta, Al. Georgescu, M. Ro-
senberg, Al. Burlacoff, V. I. Popovici si Tabacovici.
(Ziarul Lumea Noua" din 10 Aprilie 1898).
Precum se vede, jocul aliantelor si cartelurilor e-
lector al e era mult mai [argil si aprecicrea for era la-
sata Consiliului General. S'au exclus cele doua condi-
tiuni votate de congresele anterioare si can Ingreuiau
jocul cartelurilor conditiuni, cari erau obligatiunea
pentru partidcle cu care se faceau artelurile ca sa
admits introducerea imediata a votului universal si a-
brogarea legii expulzarilor. Aceasta a doua conditiu-
ne fusese de altfel exclusa Inca de congresul al IV-lea
In 1897, cum am vazut, dupe cererea lui Edelstein, care
ulterior avea sa sufere rigorile acestui legi, fiind el in-
susi expulzat catva limp in urrna cu prilejul Inchiderii
cluburilor taranesti.
41 *

In alts ordine de idei, o actiune cu caracter net an-

tisemit, incepuse a se desena la orizont. Unul dintre
fruntasii muncitorimii la conducerea partidului
Tache Georgescu pusese chestiunea neted in puter-
nice organizatiune a lucratorilor tipografi, Gutenberg",
Impinsi din diferite directiuni si solicitati de diferite
curente, muncitorii organizati nu mai prezentau acea
discipline de partid, care Meuse in trecut taria aces-
tuia. Conducatorii socialisti au fost nevoiti sa constate
cu durere o realitate: ei nu mai erau stapani pe partid.
Ei nu mai aveau muncitorimea in 'nada astfel cum
au avut-o ani de zile mai Inainte.
Tache Georgescu a format o dizidenta, care si-a
avut si ziarul ei, Trompeta Socialists ". In aceasta dizi-
denta au activat muncitori fruntasi ca Parvulescu, Ri-
side, Carovici si Al. Constantinescu. Dupe razboiu, Ta-
che Georgescu avea sa ajunga deputat marghilomanist,
iar Al. Constantinescu avea sa fie Inchis, pentru comu-
nism, la Jilava, de unde a reusit sa evadeze.
Spre a prezenta cititorului o icoand exacta de sta-
rea In care ajunsese partidul muncitorilor in anul
1898, voi reproduce din ziarul Lumea Noua" cu data
din 14 Aprilie 1898, darea de seams a unei Intruniri
tinuta de clisidenta acestui partid,, in sala Bailor Efo-
riei, in ziva de 13 Aprilie 1898:

www.dacoromanica.ro
332 I. C. ATANASIU

INTRUNIREA DE LA BAILE EFORIEI

INTRUNIREA ANTISEMITILOR. CALCMNIILE LUI CA-
ROVICI. CUVANTAREA LUI RISIDI. INFAMIILE LUI
T. GEORGESCU. SCANDALUL. AL. IONESCU ACLA-
MAT. MANIFESTATIA FE STRADA. INTRUNIREA DE
LA CLUBUL MUNCITORILOR
Eri, la ora 2 a avut loc, in sala de sus a bailor Eforiei, in-
trunirea mai multor nemultumiti, cari au profesat ideile anti-
semite incercand sa treats drept social-democrati.
Am observat pe antisemitii: Camil Demetrescu, Bogdan-
Pitesti, precum si mai multi agenti conservatori in frunte cu
Barbatescu, fost functionar la acsize si reporter la Epoca", zia-
rul vestitului antisemit Nicu Filipescu si altii.
La aceasta ora, sala era plina de lume.
Se alege presedinte d. Serban Michai, lucrator tipograf, fost
sef de atelier.
Presedintele anunta ca oratorii, cari vor vorbi, vor arata
programul si conditiunile de Inscriere in noul club social-de-
mocrat.
Vorbesc pe rand d-nii: Pascu Carovici, Risidi §i Tache
Georgescu.
1). Pascu Carovici aminteste ea acum 9 ani, miscarea so-
cialists a fost inceputa, zice oratorul cu multa activitate si
ravna in Capitals de prietenul meu Al. Ionescu (Aplause),
Tache Georgescu, Al. Georgescu (Aplause) si... eu (rasete).
In loc sa desvolte programul noului club, dupa cum a a-
nuntat presedintele, oratorul acuza pe prietenul Ion Nadejde ea
a mancat banii brutariei cooperative, ea conduce partidul rau
si ca duce viata salbateca fiindca nu umbla prin cafenele sa
faca cunostinta cu diferiti oameni carora sa le faca propaganda
socialists. (Protestari, aplause). D. Nadejde, zice oratorul
in loc sä se ocupe de interesele partidului, invata dreptul ca sa
se faca avocat. (Ilaritate).
Uratorul regrets ca au mai ramas in partid oameni ca Al.
lonescu pe tale 1-a avut ca cel mai bun prieten.
Al. tonescu: Ti-am fost cel mai bun prieten cat timp n'ai
parasit calea socialismului, azi nu-mi esti prieten, fiindca esti
antisemit! (aplauze, protestari).
Astazi, zice Carovici, partidul merge spre peire pentruca
in clubul muncitorilor sunt numai copii.
0 voce: Dar voi cum aveti pe Millu-Copilu?! (aplause,
rasete).
Mai departe oratorul se plange ca nu se face de be -propa-
ganda printre muncitori.
Al. lonescu: Dar dv., muncitori socialisti luminati, pentruce
n'ati facut si nu faceti propaganda printre muncitori? (Aplau-
se, protestari).
Carovici continua acuzand ca de 6 ani nu s'au dat socote-
lile si ca. prietenul Nadejde noteaza starea financiara a parti-
dului intr'un catastiv de 10 bani.
Prima: Insults comisiunea financiara aleasa in congres!

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 333
Carovici zice ca nu contesteaza cinstea si corectitudinea
prietenului Nadejde, insa it acuza ca n'a cautat s5 facii lumina.
Trecand la... tactica, Carovici zice ca abia acum la congre-
sul al cincilea s'a hotarit sa se lucreze pentru organizarea eco-
nomics a muncitorilor.
Pang acum, conducatorii partidului, in loc sa faca propa-
ganda, s'au marginit numai sa facil baluri si serbari.
Nu suntem antisemiti si anarchisti, ci vrem mai multa ac-
tivitate electorala in partid. Carovici spune ca a consultat pe V.
G. Modun si ca insusi deputatul socialist le aproba miscarea.
(Protestari).
In tot timpul calomniilor aruncate de Carovici, protestilri
de indignare au isbucnit in sala.
La sfarsit Carovici spune ca nu mai poate vorbi pentruc5,
din cauza intreruperilor a fost silit sa sbiere... ca un nzcigar!
0 voce: Chiar esti! (Rasete, ilaritate).
Presedintele da cuvantul lui Risidi.
Risidi intreaba pentru ce au fost intrerupti, pentruce cei
atacati n'au avut rabdare sa astepte pans la sfarsit si in urma
sa raspunda intr'o alts intrunire (ilaritate).
Trecand la tactica Risidi spune ea noul club social-demo-
crat vrea sa intrebuinteze mijloacele cele mai practice pentru
luminarea muncitorilor romani, cad miscarea socialists nu
poate sa mearga fara romani.
Noi vrem sa tacem zice Risidi un stat major de ro-
mani, cad cu drept cuvant se intreaba cetateanul alegator ro-
man: m'ai adus in clubul muncitorilor sä fiu aluturea cu evrei?
Daca romanul e antisemit, trebue sa-1 lasi antisemit.
In ga-Ptq Luinea Nona, gasesc ca nu e bine ca se face doc-
trina socialistA", caci trebue sa tins seams si de antisemitismul
romanilor.
Teoria si doctrina socialists se poate face cel mult prin
brosuri.
La sfArsit oratorul arata activitatea parlamentara a priete-
nului nostru Vasile G. Mortun.
Cel din urma orator e Tache Georgescu.
Tache Georgescu (textual): Pentruca am vrut sa aratam
necinstea si lasitatea unora, multi din sala ne-au intrerupt. Din
scandalurile de azi, ati vazut scoala care s'a facut la club. La
clubul muncitorilor din Bucuresti, care n'a vrut n'a furat.
Voci: D-le Tache, cat ai fost in comitetul executiv al clu-
bului, ai furat ?
In mijlocul unui sgomot asurzitor, la sfarsit, Tache Geor-
gescu citeste pe o hartie pretinsul program al organizatiei so-
cialisle-antisernite.

Dupa terminarea discursurilor majoritatea auditorului chia-

ma sa vorbeasca prietenul Al. Ionescu pentru a raspunde la in-
vectivele oratorilor. Antisemitii insa incep sa faca galagie si sa
ameninte cu bastoanele pe partizanii nostri.
Prietenul Ionescu e ridicat pe brate pe o masa si vroeste
sa facA apel la liniste pentru ca dupd terminarea sedintei anti-
semite sa vorbeasca.
Presedintele insa incepe sa vocifereze 5i cu o bandy de vreo

www.dacoromanica.ro
334 I. C. ATANASIU
10 insi se repede sa dea jos pe Ionescu. Unii ii intindeau de
haind si de picioare, iar altii 11 amenintau cu bastoanele, cg
niste salbateci. Interventia multimei a facut zid de aparare
prietenului Ionescu care vazand imposibilitatea de-a putea vorbi
in mijlocul urletelor antisemite s'a scoborit invitand auditorul
la Clubul Muncitorilor.
Imediat sala s'a golit §i multimea, in strigate de: Ura, tra%
lased social-democratia internalionalid a venit la Clubul Munci-
torilor, manifestand.
Aci s'au tinut mai multe discursuri de catre prietenii: Al.
Ionescu, Popovici, Negrescu, Macri si Ficsinescu pe cari din
lipsa de spatiu le vom da la editia I-a de maine..
Aceasta dare de seams e foarte elocventa: ea ne
arata starea de spirit la care ajunsese o parte impor-
tanta a muncitorimii din Capita la si vorbesc de mun-
citorimea socialists §i organizata, caci Tache Georgescu,
Riside, Si Carovici erau dintre conducatoriide papa a-
tunci, iar cei cari ii urmau, de asemenea, nu era achi-
zitii proaspete, ci dintre vechii muncitori organizati.
Este adevarat ca seful dizidentei, Tache Georgescu,
nu era privit ca stand la o prea mare inaltime intelec-
tuala. El a fost ridiculizat pentru diferite afirmatiuni
teoretice destul de absurde sau numai copilaresti, cari
n'aveau macar farmecul fantaziei poetice, cum era cazul
cu rostirile lui Piturca, acesta un adevarat poet popular,
care printr'un capriciu al soartei Se pomenise in capi-
tals.
Intr'o cronica publicata in Facia", Const. Graur a
redat cand-va un discurs de propaganda al lui Tache
Georgescu, discurs pronuntat la clubul Muncitorilor din
strada Doamnei, intr'o imprejurare solemna. Oratorul,
dupa ce-a descris mizeriile vremii noastre, a trecut la
frumusetile promise pentru societatea viitoare:
Sub regimul socialist, a spus Tache Georgescu,
vor fi mijloace suficiente pentru toate asezamintele de
interes muncitoresc, intaiu pentru ca va Ti impozitul pro-
gresiv, deci spor de venituri, al doilea pentru ca se va
suprima parada de 10 Maiu, de-ci reducere de cheltuieli.
Si Graur, redandu-ne aceasta perla teoretica $i ora-
torica, reducea la zero pierderea suferita de partid prin
plecarea unui element de aceasta envergura.
Foarte bine. Dar nu-i mai putin adevarat ca omul
acesta, atat de inadaptabil celei mai elementare notiuni
de socialism, fusese, ani de zile, unul dintre fruntasii
partidului, ca reprezentant al muncitorilor.
Si nu era oare un factor de fireasca descuraj are,
faptul ca, dupa ani de zile, un frunta§ al muncitorilor,
participant la conducere si in necontenit contact cu ad-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 335
mirabilul dascal care a fost Joan Nadej de, a putut totu§
sa ramaie atat de slab indoctrinat"? Si nu era tot atat
de coplesitor faptul ca un disident de aceasta calitate a
putut sa tarasca dupa el o buns parte din massele par-
tidului, facand inutila Impotrivirea lui Al. Ionescu
In adevar un stralucit exemplar de muncitor intelectua-
lizat si a lui Th. V. Ficsinescu?
Spuneam mai sus ca Tache Georgescu a ajuns de-
putat conservator. Mai adaug un amanunt: cam tot in
acelasi timp, el a devenit si presedintele societatii Gu-
tenberg", societate revolutionara pe vremea ei fusese
Infiintata de C. A. Rosetti, afiliata cu timpul sub
presedintia lui Al. Ionescu, la partidul social-demo-
crat, si incaputa acum pe mana lui Tache Georgescu,
care-1 inlaturase pe Al. Ionescu...
De altfel, cazul lui Take Georgescu si al amicilor
lui nu era unit.
Iata ce scrie Const. Graur In studiul sau despre Pi-
-turca (vol. Cativa insi", pag. 63):
Este fals ca intelectualii au fost cei dintai cari au parasit
vechea miscare: o parasisera intaiu, in mare parte, muncitorii.
Piturca gi cati-va prietini ai lui erau nemultumili cá nu li se
primeste... teoria mpnetei si ca nu se intemeiaza brutaria coo-
perative.
...$i alti muncitori plecasera care in cotro: unii se facuserg
antisemiti, altii cereau legea meseriilor, gi asa mai departe.
Unde sunt azi miile de muncitori cari umpleau clubul gi bres-
lele? Caci orice ar zice d. Ibraileanu, care o fi cunoscand si-
tuatia dela Iasi, dar n'o cunoaste pe cea din Bucuresti erau
mii de muncitori. Unde sunt_ ei? Afard de cativa, cari se afla
in fruntea actualei miscari, ceilalti s'au evaporat ".
Aceste randuri sunt scrise in 1911. Acum doua de-
cenii moartea nu avusese Inca timpul sa face un seceri§
prea imbelsugat. Evaporarea muncitorilor, de care vor-
beste Const. Graur, nu poate fi luata in sensul fizic. Fu-
sesera mii de muncitori; si nu mai erau!
Cat de tragica este elocventa faptelor!

Patura intelectuala socialista a trebuit sil exami-

neze situaliunea creiata partidului si determinate de
aceste noui manifestari.
Atat de grave apareau nouile aspecte in sanul
partidului muncitorilor, incat, C. Dobrogeanu-Gherea
capul cel mai ponderat din patura intelectuala so-

www.dacoromanica.ro
336 I. C ATAt'TASIU
cialistil 0 ale &and convingeri ortodoxe socialiste nu
puteau sufcri nici o umbra de banuiala s'a emotio-
nat §i el. Am primit dela Gherea urmatoarea scri-
soare:
Jet

C 0:7 (2X/1:1
ee: - 04-'7 4,-4e
64, Co-- .6e*--ze... , )1Z4.;
12.tra, Cle) en-m.o.-7Z 14,.. a,:e1,4"?.../.,z-.- se
.t //t-t
22-44
9/.,
e, ?r
yp
it<7.-
77, 2e5s- .,74
/71, A ,t, Pt_ ce_

eci,A, YP,:" ra %,z,""" _ t/

A . et, cu. 14:
/ 4;1,2 e/.> c.,-

64 Aak %Z. e. e7-ea-z

t
.0Ve .

ez7 ya 14-1-4 "6' 9.

Re,,- g ggzze...,
o, 0c -Z.., ("2,..
De;- fev
244; C,(A
/1
"ZA+ V2,1,./A4 7{:::/Cy1C: ze.0
a,1,71.Z.++
C .91 141'7 ea,'

21 Decembrie 1898
Dragii Atanasiule,
Iarta-ma ca nu ti-am raspuns la cartea to postala si la tri-
miterea banilor. Stii neajunsul meu ca sunt foarte prost cores-
pondent. Ai primit probabil o scrisoare dela Mortun, prin care
to invita pe tine, Taranu si Damian la Bucuresti, unde are sa se
tie un fel de intrunire intima pentru a discuta criza prin care
trece partidul socialist. Trebue sa veniti negresit, dar negresit,
si daca s'ar intampla ea Taranu si Damian nu pot veni, in
orice caz to trebue sa vii fara doar si poate, dar absolut fara
doar si poate. La aceasta intrunire an sa vie Stere, Crupensky,
Diamandy, Radovici, Nadejde, Mortun, eu, etc. Nu-ti scriu nimic

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 337
nou, pentruca vom vorbi personal and ne vom vedea. Vineri
sear trebue sA plecati din Galati, ca Samb rta dimineatii sd fili
In Bucure5ti.
La revedere dar. Arata scrisoarea asta lui Tiiranu 5i Da-
mian.
Te inibr5ti5ez frate5te pe tine si pe Itiranu.
Al vostru,
C. Dobrogeanu-Gherea
Subliniez din aceasta scrisoare un fapt demn de
a fi retinut. Intre cei convocati de Gherea si intre cei
can urmau sa fie fats la aceasta intima consfatuire,
citim Intre altii si numele de Stere. Acesta era
Constantin Stere.
Constantin Stere nu era membru in partidul so-
ciar-democrat al muncitorilor din Romania. Pentru a-
cest motiv l'am intalnit foarte rar in cuprinsul acestui
studiu. Aci numele lui este pentru prima oars pome-
nit inteo imprejurare importanta. Sa lamurim acest
lucru.
Constantin Stere, roman basarabean, refugiat si el
din Rusia larista dupa ce a suferit chinuitoarea de-
portare in Siberia pentru ideile lui politice se
stabilise la Iasi.
Aci incepu imediat o puternica actiune popora-
nista. A fost intemeietorul, organizatorul, conducato-
rul si teoreticianul acestei actiuni, care, ulterior, si-a
dat in tara noastra roadele ci foarte importante. Cu o
cultura foarte solidi, cu un temperament de luptator,
cu o vointa neinfranta, C. Stere s'a asezat foarte en-
rand dupti venirea lui in lard, pc primul plan, alaturi
de cei cari munceau si se luptau pentru reformarea
starilor sociale, politice si economice dela noi.
In activitatea publica Stere a debutat printr'o se-
He de foiletoane Notitele unui observator ipohon-
dric" publicate, sub iscalitura C. Sarcilleanu, in ,Ade-
verul literar" de sub directia lui Anton Bacalbasa. In
acele foiletoane Stere facea o critica amara a starii so-
ciale dela noi si, mai molt incidental si totusi foarte
sugestiv, arata datoria paturii culte fats de poporul de
jos. Apoi Stere s'a alipit de grupul Evenimentului li-
terar" din Iasi. In acest ziar, scos de literatii socialisti
ieseni, sub directia Sofiei Nadejde, Stere a publicat
articole remarcabile de doctrina si propaganda po-
poranista, can au avut un rasunet extraordinar in ti-
22

www.dacoromanica.ro
338 I. C. ATANASIU
neretul timpului. C. Stere nu a infiintat un partid pro-
priu zis poporanist Cu comitete, cluburi, cadre, etc.
dar actiunea lui s'a difuzat in randurile intelectua-
lilor, mai ales ale celor din Moldova, *i el avea adepti
§i discipoli numerosi si devotati.
Era firesc ca cele doua curente: cel socialist (mai
ales cand acesta a pornit si in patura laraneasca) si
cel poporanist sa se imbine intre ele. C. Stere a luat
deci contact din ce in ce mai intim cu conduca-
torii socialisti.
Cand a lost, deci, vorba de a se cerceta noua si-
tuatiune create partidului muncitorilor, din pricinile
ce am expus mai sus, era normal sa fie invitat §i C.
Stere, pentru ca impreuna cu intelectualii socialisti sa
dezbata problema.
Dandu-§i seams de noua situatiune ce se crea in
partidul muncitorilor din pricina curentelor disparate
de care am vorbit mai sus si pe care el nu le mai
putea stapani, Nadejde a putut spune in declaratiunea
publicata in ziarul Lumea Noua" din 21 Februarie
1899: Partidul trebue sa se organizeze din nou §i sa-si
hotarasca tactica pe viitor; dar eu nu mai pot fi omul si-
tuatiei. Trebue la imprejurari noui §i oameni noui; iata
de ce ma retrag..."
***
In sfar§it cumplita urgie deslantuita in potriva
partidului muncitorilor cu prilejul desfiintarei clubu-
rilor tariine§ti, a produs o adevarata panics in randu-
rile muncitorilor. Clubul lor, atilt de cercetat alts data,
ramasese acum aproape gol. Cand din scrisoarea pu-
blicata mai sus a lui C. Dobrogeanu-Gherea se desprin-
de situatiunea financiara a partidului, §i, cand ne ui-
tam la sala clubului goala, atunci putem pricepe cu-
vintele pline de amaraciune rostite de I. Nadejde: Am
luptat papa ce am ramas fara nici un soldat §i fara
nici un ban".
Neputandu-se lua o hotarire definitive in consfa-
tuirea avuta, din pricina divergentelor de pareri .intre
conducatori, s'a convocat, in anul 1899, un congres ad-
hoc, Congresul al VI-lea §i ultimul, avand a solutiona
acele divergente. In acel congres s'a produs un puter-
nic curent pentru infiintarea pe ruinele partidului
muncitorilor a unui partid denumit national-demo-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 339
crat. Aceasta propunere a Post formulate de G. Dia-
mandy. Dupe interminabile discutiuni, nu s'a putut a-
junge la un rezultat definitiv. S'a hotarlt dar convo-
carea unui alt congres. Acesta nu a mai avut loc.

Sa vedem acorn elementele de atractiune exerci-

tate asupra paturei intelectuale socialiste de catre par-
tidul national-liberal.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XXIII

DE CE-AU TRECUT INTELECTUALII

SOCIALIST' LA LIBERAL' ?
ELEMENTE DE ATRACTIE
PERSONALITATEA LUI IONEL BRATIANU

In tot timpul desvoltdrii miscarii socialists dintre

anii 1881-1900, patura intelectuald a acesteia a facut o
hotdritd demarcare intre partidul conservator si parti-
dul national-liberal. Pricinile antipatiei acestci paturi
pentru partidul conservator si a simpatiei ei pentru
partidul national-liberal, s'au putut constata in dea-
lungul acestui studiu. Cititorul a putut lua cunosintil
de aceste pricini de ordin principial si politic general.
Apropierea partidului muncitorilor de partidul li-
beral ajunsese asa de departe, incnt, dupd cum am
mai spus, in toamna anului 1898, la alegerile generale
comunale, s'au prezintat liste cartelate ale acestor doua
partide in orasele: Iasi, Ploesti, Galati, Barlad. Au si
fost alesi: C. Stere in Iasi, Al. G. Radovici in Ploesti,
I. C. Atanasiu la Galati si Gr. Vasiliu la Biirlad.
Daca mai e nevoe de inert o documentare, repro -
due aici cuvantarea ce am rostit in ziva de 26 Octom-
brie 1898 la marca intrunire publicd linutd in Galati de
partidul liberal, cu ocazia acelor alegeri. Dcspre acea
intrunire am mai vorbit si am spus ca au participat la
ea si primul ministru D. A. Sturdza si ministrul justitiei
C. I. Stoicescu.
Tata cuvantarea mea, apsdruta In ,.Lumea Nona"
dela 1 Noembrie 1898:

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 341

SOCIALISMUL LA COMUNA
CUVANTAREA PRIETENULUI I. C. ATANASIU LA
INTRUNIREA LIBERALA DE LA 26 OCTOMBRIE
DIN GALATI

Domnilor, putine cuvinte am de spus dupa cuvantarile emi-

nentilor oratori cari m'au precedat la aceasta tribund; in insa
sa lamuresc prezenta mea aici. Sunt trei saptamani de cand ce-
-Wenn invitati de partidul social-democrat au hotarit in aceasta
sala, in urma sfaturilor amicului meu I. Nadejde 5i ale mele, sa
sprijine lista liberals pentru actualele alegeri comunale.
Holdrirea aceasta a luat-o partidul social-democrat faro ca
macar liberalii set ne-o ft cerut. Noi social4tii am inteles a da
in aceasta ocaziune un sprijin efectiv liberalilor, intervenind in
mod activ in alegeri in favoarea acestora, 5i in acest chip ne-am
deosebit de o parte din partidul liberal, care sub pretext de ne-
muitumiri, au hotarit abtinerea for in aceste alegeri, slabind cu
modul acesta fortele liberalismului 5i inlesnind cu alte cuvinte
reu5ita conservatorilor.
Domnilor, pricinele pentru care not sociali5tii am sprijinit
si vom sprijini totdeauna partidul liberal, or de cite on acesta
va fi in lupta cu partidul conservator, sunt multiple, voi cita
ins5 cateva din ele:
Mai intai, pentru ca in programul partidului liberal alcatuit
la Iasi, figureaza o reforms scumpa intregei democratii romane,
anume Votul Universal.

LIBERAL!! SI VOTUL UNIVERSAL

Liberalii au inteles Ca mai curand sau mai tarziu trebue sa
cheme la viata cetateneasca imensa majoritate a populatiunei
romane5ti, mai ales pe tarani, acei care (5i aci citez textual
cuvintele rostite chiar azi in aceasta sala, de venerabilul d. prim
ministru Sturdza) : acei cari, ca sä zic a5a, muncesc 5i pen-
tru nor.'
Daca aceasta reforms e trecuta in programul liberal nuinai
ca un ideal indepartat, totu5i in fiecare zi se produc fenomene,
care dovedesc ca ea e menita a fi puss in aplicare. A5a, rand pe
rand in camerile liberale, amicul nostru, deputatul V. G. Mor-
tun, a adunat imprejurul amendamentului sau, prin care se re-
clama Votul Universal, tot mai multe voturi ale deputatilor li-
berali. Persoane destul de marcante, membri ai partidului libe-
ral, au facut declaratiuni categorice ca sunt parta5i ai largirei
dreptului de vot la toti cetatenii romani, declaratiuni cari au
fost date publicitatei, in ziarul nostru Lumea Noud". Dimpo-
triva, conservatorii de toate gradele nici nu vor s5 aud5 de a-
ceasta necesara reforms, 5i aducandu-5i aminte cu drag de vre-
inurile lui Pazvantoglu 5i Ciubar-Voda, considers ea mojicimea
are astazi prea multe drepturi, 5i zilnic, se incearca, unii f5ti5
altii pe sub ascuns. ea Inca sä be mai 5tirbeasca.

www.dacoromanica.ro
342 I. C. ATANASIU

DOMNIA LEGILOR
Daca am sprijinit si sprijinim partidul liberal in contra
celui conservator, este ca cei dintaiu au inscris in programul
for Domnia Legilor.
In tara noastra se petrece un fapt foarte batator la ochi,
anume ca avem legi destul de bune, destul de liberale, dar care,
in cea mai mare a for parte, sau nu se aplicksau si mai rau,
se falsified aplicandu-se. Cu un cuvant, la noi in tara, pentru
imensa majoritate a populatiunei, alcatuita din muncitori, de
la orase si de la sate, starea de drept nu corespunde aproape
de fel cu starea de fapt. De aci consecinta Ca tara noastra, dupa
legile existente, are o aparenta moderns, pe cand in realitate,
dupd aplicarea acelor legi, este Inca in faza medievala, ioba-
gista. Aplicarea cinslitii si exacta a legilor existente ar fi cea
mai mare binefacere, credem noi, ce s'ar putea revarsa, deocam-
data, asupra populatiunei noastre muncitoare. Ei bine, in aceasta
privinta exists o colosala deosebire intre partidul liberal si
partidul conservator. Sa ilustram aceasta cu cateva pilde:
in vremea guvernarei conservatoare, libertatile de intru-
niri, de asociatie si de propaganda, erau calcate in picioare de
administratie, in modul cel mai nerusinat.

LIBERTATEA DE PROPAGANDA
Aici in Galati, socialistii nu puteau tine nici-o intrunire
publics, pans cand proprietarii salilor publice nu aveau prea-
labila invoiala a politiei. Manifestatiunea pasnica, pe care mun-
citorimea o tinea la 1 Mai stil nou, ne-a fost oprita in mod
brutal, de prefectul conservator Bobescu, si noi siliti sa mer-
gem, pans la localul de unire, razletiti in grupuri mici si cu
steagurile invelite in hartie. Fara nici un motiv, politaiul Gre-
cescu, sbirul conservator de trista memorie, ne-a Inca lcat clu-
bul nostru, in care pasnic ne adunam spre a ne consfatui, ne-a
confiscat steagul rosu, care de ani de zile falfaia la balconul
clubului nostru, dandu-ne in judecata inaintea tribunalului co-
rectional, pentru arborarea de embleme seditioase, fapt pentru
care am fost achitati. Sub guvernul conservator, s'a ivit un con-
flict intre lucratori si patroni, anume greva lucratorilor bru-
tari. Ei bine, administratia conservatoare a intervenit in modul
eel mai brutal in acest conflict pasnic, prigonind in mod sal-
batic pe lucratori: arestari, torturi, inscenari de procese corec-
tionale si in fine expulzari in masse, nimic n'a fost crutat,
pentru a intimida pe lucratori si a-i ingenunchia din nou sta-
panilor lor.
PROPAGANDA LA SATE
Propaganda la sate, ne era facuta imposibila sub conserva-
tori. Imediat ce un socialist era prins prin vre-un sat, era legat
cobza si trimis la tactul sub-prefecturei.
Este Inca proaspata in mintea tutulor, faimoasa circulars a
ministrului de interne Catargiu, care facea sa reinvie apucatu-
rile dulci ale regulamentului organic.
Isi poate lesne inchipui cineva, cu ce suspin de usurare am

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 343
primit noi socialistii, caderea dela putere a odiosului regim
conservator. Sub liberali, de fapt chiar libertatile publice sunt
mult mai respectate, si la adapostul garantiei legilor existente,
noi socialistii, ne putem mult mai usor desvolta si organiza.
Asa, dreptul de intrunire ne este astazi cu desavarsire ne-
stirbit. Manifestatia noastra de 1 Mai acest an, a fost grandioasa;
doua greve ale lucratorilor dela fabrica Goetz si o alta foarte re-
centa a lucratorilor croitori, s'au petrecut in cea mai desavar-
sita liniste, lard ca politia si administratia sa intervie pentru
asuprirea lucratorilor.
Sate le ne sunl deschise si propagandiytii nostri cutreerel Ju-
detete destepta'nd taranrmea, finand consfotuiri si impcirtind
brosuri si ziare, In zeci de comune, din judeful Teleorman, s'au
Infiintat cluburi fordnesti si rezultatul acestei activituti lasate
libere, a fost congresul farcinesc trout zilele trecute in Bum-
resit.
In rezumat, pe and liberalii se straduesc, pe cat posibil,
a aduce in fapt liberul exercitiu al drepturilor noastre legale,
conservatorii, considerand legile existente ca primejdioase,
cauta in toate chipurile, falis sau ascuns, in chip brutal sau bi-
zantin, sa le suprime. Cu un cuvant, pe cand liberalii au in-
scris in programul for si fagaduesc aplicarea Domniei legilor,
conservatorii apnea Domnia fara-de-legilor.
DE CE SPRIJINIM PE LIBERALI
Este evident domnilor, ea intre aceste doua partide, tot ce e
curat la inima, tot ce e cu dor de tars si iubitor de popor, nu
poate ezita. Si noi n'am ezitat a da sprijin partidului liberal.
Concursul pe. care partidul social-democrat a hotarat sa-1
dea in aceste alegeri partidului liberal, a fost cristalizat prin
cinstea ce ne-au facut liberalii de a ne acorda un loc in viitorul
consiliu comunal, in chip neconditionat, si pastrandu-ne toata
libertatea noastra de actiune.
Daca eu am primit a figura pe viitoarea lista liberals, am
facut-o ca delegat si reprezentant al intereselor populatiunii
muncitoare a orasului. Am primit acest loc, pentru a cauta ca
prin propunerile ce voi face in sanul consiliului comunal sa pot
realiza, eel putin in parte, cateva reforme care ar fi de natura
a aduce notabile imbunatatiri in starea acelei Orli din popu-
latie.
PROGRAM COMUNAL
Vazand colegii mei de pe lista liberals si in deosebi, pe
viitorul primar desemnat d. M. Orleanu, am incredere nestra-
mutata ca vom realiza cateva din punctele ce ne-am propus.
Astfel, voi cauta Ca, spre a aduce in fapt gratuitatea invataman-
tului pentru populatiunea nevoiasa, viitorul consiliu comunal sa
hotarasca infiintarea cantinelor scolare, in care copiii munci-
torilor, urmand in scoa15, sa poata avea in chip gratuit haine,
carti si mancarea dela pranz. Voi cauta ca viitorul consiliu co-
munal sa dea o mai mare atentiune si solicitudine locuitorilor
din mahalale, prin asanarea, pavarea, luminarea si privigherea
strazilor laturalnice. Pentru a indulci exploatarea muncitorilor
voi propune in viitorul consiliu comunal ca, pentru lucr5rile
comunale efectuate in regie sau date in antrepriza, sa se pre-

www.dacoromanica.ro
344 I. C. ATANASIU
fere lucratori cetilteni galateni, §i in caetul de sarcine sa se
prevada un minimum de salar si maximum de ore de mimed.
In fine, vom cauta sa rezolvam, in chip potrivit, chestiunea atat
de insemnata a ieftinirii painei, cat §i a repartizarei intr'un
mod mai echitabil a taxelor legei maximului, eftinindu-se pe
cat posibil obiectele de prima necesitate trebuincioase mai ales
populatiei nevoiase.
Tata, d-lor, care este rostul meu aici, iata pentru ce toti
avem onoarea a va cere voturile dv. pentru alegerile comunale.
Toti cei dornici de hinele comunei, toti cei cu simtiminte
liberate si democrate, uitandu-si micile patimi care-i dezbina,
sa Sc uneasca §i, mans in mans, sa lupte spre a dobori pe vraj-
masul comun: pe conservatori.
Conducatorii sociali*ti erau de convingerea ca nu-
mai partidul national-liberal -- cu trecutul lui glorios,
incepand dela 1848, cu oamenii cari l'au reprezentat in
cursul vremii numai acest partid, bine ajutat, pu-
tea sa realizeze programul minimal socialist roman *i
de infiiptuiri imddiate, pentru a*ezarea Statului pe ade-
varate haze burghezo-capitaliste, cu institutiuni poli-
tice inerente acestei forme de Stat si cu aplicarea o-
nesta a Constitutiunii *i a legilor Orli pentru toti lo-
cuitorii ei.
A fost gre*ita sau nu aceasta convingere? Istoria
contimporana a Romaniei dela 1900 data intrarii
socialistilor in partidul national-liberal si pans azi,
s'a insarcinat sa raspunda acestei intrebari.
Ei nu s'au in*elat.
Ei, insa, recuno*teau ca prin componenta i direc-
tiunea sa, partidul liberal dela 1900 nu oferea toate
garantiile necesare de a infaptui marea opera, pe care
o pregateau i pentru care lucrau socialistii. Liberalii
idealisti pasoptistii -- nu mai erau. Partidul liberal
incepuse sa-si piarda maleabilitatea necesard pentru
adaptarea lui la cerintele unui Stat democrat-burghez
modern. Deci o infuziune de singe nou era absolut ne-
cesara acestui partid. Cine sa-i procure acest singe
nou?
In aceasta privinta cred necesar sa reproduc inte-
leptele cuvinte pronuntate de V. G. Mortun la una din-
tre consfatuirile noastre, ale frunta*ilor sociali*ti. El
a zis:
Noi am lipsit partidul liberal de lineretul cel mai
inteligent, cel mai nobil la suflet si mai cinstit; cad,
data nu formam un partid socialist, not am fi fost la
liberali. Trebue set i-1 ream. Si aceasta in folosul idei-
lor pentru care am luptat $i luptilm"

www.dacoromanica.ro
 Ml*UAREA SOCIALISTA 345
In potrivatrecerii socialistilor la liberali, s'a ridi-
cat, intre allele, o obiectiune, care era destul de vala-
bila si care trebuia luata in serioasa considerare. 0-
biectiunea era: ce vor putea face 30 40-50 de insi in-
trati in marele partid national-liberal? Fiind veniti ca
cameni noui, ei vor trebui sa-si is randul la coada par-
tidului, spre a'si face cuvenitul stagiu. Deci, nu vor
putea avea nici o inraurirc in partid. Apoi cu dm-
pulin chip fatal idealismul for va fi macinat si pana
la fine desfiintat, de practicismul celor batrani. Aceastil
obiectiune a fost prezentata, in acea consfatuire, chiar
de catre C. Dobrogeanu-Gherea. El propunca, insa, o
formula tranzactionala: cei ce vor sa treaca la liberali
sa o faca; insa in chip individual. Sa ramanii totusi
un nucleu de intelectuali socialisti, ca venind vremuri
mai bune, muncitorimea .sa se poata regrupa in ju-
rul lor. far ziarul Adeverul" sub scmnatura lui C.
Mille, in numarul sau din 12 Februaric 1900 deci in
momentul cand trecerea s'a facut, stria:
Avem not oare dreptul sa vestejim purtarea for
on macar sa-i plcingem? Ar fi de plans data, intrati in
partidul liberal, ar fi absorbiti,, ar fi asimilati, in sen-
sul rau al cuvcintului, asimilati apucaturilor vechi, asi-
milati chipului vechiu si anti-democratic de a face po-
litica; in acest caz, de plans ar fi si partidul liberal,
care avand prilejul sa-si intinereasca rdndurile, sa se
democratizeze fi sa capete o ratiune de a fi, n'ar
face-o".
Este drept ca C. Mille prin Adeverul" recunos-
cand necesitatea unui al treilea partid, a unui partid
democratic, sfatuia pe socialisti sa se adreseze la mai
multe personalitati politice disidenti din cele doua
vechi partide ca: Take lonescu, Disescu, Panu, Au-
relian, Lascar, Costinescu, Delavrancea, Fleva,
pentru injghebarea cu ei a celui de al treilea partid.
Socialistii nu au urmat nici sfatul lui Gherea
de a se inscrie individual la liberali, fiindca aceasta
formula le aparea for ca neoperanta pentru marile
scopuri politice urmarite de ei; nu au urmat nici sfa-
tul lui C. Mille, care li s'a parut ca ar duce la un ciu-
dat amestec injgheband un partid, care n'ar reprezen-
la nici garantia unei existence mai indelungate, nici si-
guranta vreunei importante realizari.

www.dacoromanica.ro
346 I. C. ATANASIU
Socialistii au trecut cu tolii, in grup compact, in
partidul liberal. Si au facut-o, fiindca ei stiau mai din-
nainte ca teama exprimota de Gherea nu se va realiza:
ei nici nu vor fi pusi in coada partidului liberal, nici
nu -si vor vedca idealismul for macinat.
$i evenimentele ulterioare au dovedit ca ei au fost
aceia cari au vazut just.
Pe ce si-au intemeiat socialistii aceasta a for con-
vingere? Ei si-au intemeiat-o pe o credinta. Ei au cre-
zut inteun om. $i acest om era Ionel I. C. Bratianu.
Fiul mai mare al ilustrului om de Stat, care a fost
Ion C. Bratianu, Ionel Bratianu dupil studii stralu-
cite la Paris se reintorsese in tars cu diploma de in-
giner.
El putea in temeiul numclui cc purta si cu si-
tuatiunea materials cc avea sa duca o viata larga
si comoda lasand sa vie ele la el toate demnitatile,
toate situatiunile, toate onorurile usor castigate,
Ionel Bratianu nu a facut asa.
El s'a inscris ca orice inginer in corpul tech-
nic, cu gradul cuvenit titlului sau §i a depus o munca
incordata §i inaltatoore prin exemplul ce el &idea --
in indeplinirea diferitelor insarcinari profesionale ce i
s'au incredintat.
In acela,s timp, constient de menirea ce avea In
viata politica a tarii menire, in vederea careia se in-
cepuse pregatirea lui 'Inca din casa parinteasca el
nu inceta sa se perfectioneze in mod solid pentru ma-
rele rol ce avea de indeplinit.
In chip firesc, el a fost atras de acea pleiada de in-
telectuali, cari, in partidul socialist, lucrau pentru de-
mocratizarca tarii. Prin insusirile lui, prin sufletul si
conceptiunile lui politice, lonel Bratianu a privit cu sim-
patie aceasta stradanie; chestiunea l'a interesat, si el a
venit in contact cu unii dintre conducatorii mi§carii.
Cu timpul, acest contact devenise tot mai intim si au ur-
mat dese consfatuiri, in care se examinau si se studiau
problemele cari cercau sa lie rezolvate in chip impera-
tiv, in Cara noastra.
Aceia dintre socialisti, cari au tinut un permanent
contact cu lonel Bratianu au fost: V. G. Mortun, Iancu
Procopiu, prof. doctor Jean Cantacuzino, fratii Alex.
si doctor Radovici, Diamandy deasemeni unul din-
tre intimii lui de primul moment a fost si C. Stere.
Din discutiile avute, socialistii au capatat o mare

www.dacoromanica.ro
 ION I. C. BRATIANU
(pupa o fotografie din 1903)

www.dacoromanica.ro
348 I. C. ATANASIU

credinta in capacitatca, in onestitatea sentimentelor si

in curAtenia conceptiilor lui politico. Astfcl viitorul ta-
riff noastre se asternea pe drumuri noui, in acea at-
mosfera cinstita si de desavarsita comunitate de idei_
De altfel, tine putea rezista farmecului invalui-
tor, care isvora din intreaga fiintri a lui Ionel Bratia-
nu! L'am cunoscut si eu prin anul 1899 inainte de
inscrierea mea in partidul liberal. L'am cunoscut, fiin-
du-i prczentat in casa lui parinteasc5 pe care Inca
o locuia de c5tre Vasilicil Morton. Am vorbit cu el*
poate o jum5tate de oil si am plecat cu tlesavarsire
sub j ugat.
Ar p5rea un paradox, dar urgia deslantuita de
guvernul liberal in 1898-1899, in potriva partidului
muncitorilor pe chestiunea cluburilor tal-mesa, a fost
argumentul botaritor pentru trecerea noastra in acel
partid.
Gaud au vazut ea partidul liberal in care isi
pusesera, ani de zile, atatea nadejdi pentru democra-
tizarea tarii si intronarea domnici legilor, cand au
v5zut ca acest partid a fost in stare ca in complici-
tate cu partidul conservator s5 comity toata acea
gamy de ilegalit5ti, sA mearga Dana acolo incAt s5 in-
sceneze un proses infamant. lui Ficsincscu si Banghe-
reanu, cand au vrizut toatc acestea socialistii si-au
spas ca trebue sa intre cu orice pret in acel partid spre
a ajuta pe Ione! Br5tianu, hotarit s5-i dea cu totul alte
indrum5ri.
Cu credinta in Ione! Bratianu gi cu siguranta ca
prin ajutorul lui, vor imprima o alta orientare parti-
dului national-liberal, socialistii intelectuali au intrat
cu hotarire in randurile lui.
Avut-au socialistii deziluziuni in asteptarile lor?
Credinta for in Ione! Bratianu fost-a ea inselata de a-
cesta?
Au trecut pe dinaintea mea atatea evenimente po-
litice, dealungul celor 32 de ani cc s'au scurs de a-
tunci. Si azi, aruncand o privire cu totul obiectiva a-
supra trecutului, hotarit rrispund: Nu.
Pe cat i-a fost omeneste in putintcle lui si pe cat im-
prejurgrile mai tali decat oamenii i-au ingaduit,
Ionel Br5tianu a fost, "Ana la sfarsitul vietii lui, de o
incontestabila lealitate nu.catre fostii socialisti pri-
yip ca indivizi, caci aceasta nu -1 interesa; dar in rea-
lizarea acelui program minimal la care el s'a angajat,

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOL:JAI-AS IA 349
si peutru infaptuirea caruia socialistii au crezut in
el, inainte de trecerea for in partidul liberal.

Am spus ca trecerea paturei cults socialiste in par-

tidul liberal a fost viu criticata. Cci de bung credinta
in ciiticele for au avut in considerare, in acele mo-
mente, numai o lature a chcstiunii si anume: parasi-
rca miscarii socialiste de catre patura ei cults, condu-
catoare. Dar, atunci, ei nu au plant examina obiectiv
si a doua lature, si anume: folosul ce urma sa aduca
colaborarea acelei paturi cu un partid de guverna-
mant. Si este drept ca aceasta aprecicre nisi nu putea
fi facuta decal, in urma, pe masura in care fostii so-
cialisti si-ar fi desvoltat noua for activitatc intr'o opera
de guvern, intr'o opera constructive.
Am aratat ca in 1900, partidul national liberal a
simtit necesitatca de a-si infuza un sange nou, pentru
noua orientare in viata politica a tarsi. Acest sange nou
partidul national liberal 1-a gasit si 1-a solicitat dela un
partid de stanga, dela partidul socialist.
Neccsitatea democratizarii cadrelor spre a putea
rezista cu folos curentului reactionar din vremea aceea,
fost-a tin fenomen specific partidului liberal si Orel
noastre? Nu.
Aproapc in aceeas vreme un fapt aproape identic
intate,-
s'a petrecut in Franta. 5i acolo partidele hurgheze ina-
spre a rezista curentelor reactionare
facut apel la elemente socialiste. Inceputul 1-a facut
au
Alex. Millerand, intrat in guvernul Waldeck-Rousseau.
Au urmat apoi mai tarziu: Aristide Briand, Rene Vivi-
ani spre a nu pomeni decat de cei mai proeminenti.
Si in Franta trecerea acestor fruntasi socialisti in gu-
verne hurgheze a fost foarte violent criticata. Dar, in
urma, dupa desfasurarea activitatii for in opera con-
structive, s'a putut constata cat a castigat Franta pe
urma activitatii politice a acestor fosti socialisti si ce
contributiune folositoare au adus ei patriei in momen-
tele cele mai grele.
0 examinare foarte interesanta a acestui evenimcnt
politic petrecut in Franta si constatarea asemandrii
intre cele petrecute acolo si cele petrecute fn Ora noa-
stra, aproape in aceeasi vreme, o face Const Graur in-
tr'un articol publicat in ziarul Adeverul" din 10 Sep-

www.dacoromanica.ro
350 I. C. ATAN ASIU

tembrie 1925, cu prilejul mortii lui Rene Viviani, fost

socialist si apoi fost prim ministru.
Tata acel articol:
RENE VIVIANI
Omul care conducea Frank in clipa cand a isbucnit raz-
boiul, moare definitiv acuma este de fapt numai implinirea
unei proceduri dupd ce, de mai multe luni, fusese smuls,
cu o bruschete catastrofala, din framantarea politicii franceze
si a celei mondiale.
Fireste, opera lui cea mai de seams, pentru Istorie, va ra-
manea aceea pe care imprejurarile l'au silit s'o savarseasca in
vartejul urias al acestui ultim deceniu. N'avem elementele ne-
cesare ca sa-i desprindem si sa-i precizam meritele din toata
vremea asta, necum sa-i insernnam greselile, daca le va fi avut.
In mintea noastra reapare omul de alts data, pe care, in banali-
tatea imprejurarilor normale, 11.puteai masura cu ochiul liber.
Dealtfel, epoca indepartata la care ma gandesc, este si aceea
in care, intamplator, l'am putut urmari mai deaproape.
Om distins, talentat, extrem de simpatic; orator de forts,
cu forma impecabila; socialist pasionat, evoluand dela excesele
de anarhie brutala, pang la marxismul atat de infrumusefat al
lui Jaures, Viviani a strabatut repede In primele randuri.
Chiar ca socialist intr'o vreme and socialismul era 'Inca spe-
rietoarea cea mare Rene Viviani a putut realiza reforme in
parlament. Astfel a fost: legea, votata din inifiativa lui, pentru
admiterea femeii in barou.
Dar 'Viviani a luat parte asi zice: ca toata lumea In
lupta cumplita, provocata de afacerea Dreyfus. Antisemitism si,
deci, filosemitism in Frarrla? Mais non! Cam intotdeauna, de
vre-o cloud mii de ani incoace, &and se vorbeste de evrei, e
vorba, fireste, de altceva. $i acolo, in Franta, lupta se dadea
intre aristocralia, neresemnata Inca, dibuind cu frenezie locul
si clipa unei lovituri de reintronare si intre burghezia ca-
pitalista, care nu se siinfea Inca destul de stapana si finea sa
se infiga pe vecie. In sprijinul celei dintai se aflau clerul si
armata; in sprijinul celei din urma, intelectualii si proletaria-
tul. Triuinful a fost al acestora din urma. Democratia hurgheza
nu s'a simtit insa in stare sa-si exercite puterea deplina, Med
concursul efectiv al extremei stangi. Deaceea am vazut guvernul
Waldeck-Rousseau, cu Galliffet si cu... Millerand. Deaceea au
urmat si alte guverne, cu Briand si cu Viviani.
Jaures (era sa zic: in naivitatea lui; dar se poate vorbi oare
de naivitatea" unei inteligente atat de uriase?); asa dar: Jau-
res, in sinceritatea lui, spusese radicalilor: nu vi-i dun de tot;
vi-i imprumut numai! El credea ca. Millerand. Briand, Viviani,
odata iesiti din guvern, se vor mai intoarce in randuri.
Viviani a fost intaiul ministru al muncii, in guvernele care
an despartit hiserica de stat. El a rostit atunci celebrele cu-
vinte despre democratia, care, cu o mans mareata, asters una
ate una, stelele din cer, pentruca, in schimb, sä aprinda lu-
mini pe pamant. 5i cariera lui politica s'a desfasurat, de aici
incolo, burghezeste, nu in sanul, ci impotriva fostului sau par-
tid, urmarit de acesta cu vehementa salbatica.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 351
Fost-a Viviani un renegat, asa cum 11 acuzau ex-tovarasii?
Este aici o interesanta problema sociala. Doctrina, care liniaza
lumea ca un caet de dictando, spunea curat: socialistul n'are
ce sa caute intr'un guvern burghez. Inca realitatea era aceasta:
Democratia burgheza singura nu era in stare sa tina franele
puterii, iar proletariatul socialist nici el nu era in stare s'o
faca singur. Compromisul era necesar, data tineai cu tot dina-
dinsul sa inabusi reactiunea. Ce rasnita de formule goale mai
e §i omul, care vrea rezultatul, dar nu rea mijloacele! Si cine
poate spune cu siguranta, ca pe Viviani l'a iinpins nu con-
stiinta clara, on inacar instinctul orb al necesitatii sociale, ci
neaparat dorinta josnica si concreta de a parveni?
Problems e interesanta nu numai pentruca in Franta ea se
pune si azi, ba Inca in mod si mai imperios, dar pentruca,
intr'o forma alterata, ea s'a pus candva si la noi. Ministerialis-
mul francez si generozismul roman s'au discutat chiar in acelas
Limp.
Oricum, dintre socialistii ministerialisti francezi, Viviani
pare a fi acela care a pastrat in suflet mai multe urme din
idealul tineretii. Soldatul lui Jaures odinioara, coincidenta a
facut ca el sa lucreze tot cu Jaures, in ultimele zile ale acestuia:
amandoi au facut toate sfortarile ca sa impiedice razboiul.
Un idiot politic l'a ucis pe marele tribun. Si and, in fata
multimii imense, priinul ministru Viviani s'a svarlit asupra
trupului lui Jaures si a plans cu hohote, desigur el nu s'a dedat
unei demagogii macabre, ci a lucrat sub impulsul unei sfinte
porniri a inimii.
Const. Graur
Din constatarile objective ale lui Const. Graur
unul din cei cari au criticat destul de aspru la vremea
sa, trecerea paturii culte socialiste in partidul liberal,
rezult6 ca ambele aceste evenimente similare si eel
petrecut in Franta si eel petrecut in Romania au
avut de atins unul si acelas scop: ajutorarea de catre
socialistii culti a unor particle burgheze inaintate spre
a apara Wile respective de curentele reactionare Inca
destul de puternice.
Dar *Const. Graur consfata in articolul sau ca: lu-
te° forma alterata, problema s'a pus candva si la noi".
Aceasta forma alterata dupa parerea mea nu
poate avea o acceptiune pejorative pentru socialistii
romani. Din potriva. Socialistii francezi dupa expre-
siunea lui Jean Jaures s'au dat numai cu imprumut
partidului burghez, urmand ca dupii esirea for din mi-
nister sa se reintoarca la matca socialists lucru cP
ei n'au mai facut. ci au ramas definitiv in cadrele parti-
delor burgheze. In aceasta situatie, Al. Millerand a
ajuns presedintele republicii franceze, iar Briand si
Viviani ministri si prim-ministri fare sa mai vorhim
si de altii.

www.dacoromanica.ro
352 1. C. ATAN ASIU

Socialistii romani nu au recurs la aceasta tale. Ei,

dupa o examinare serioasa a situatiunei politice din
tara noastra, au hotarat trecerea for inteun partid
burghez, faro a lasa perspective de reintoarcere.
Cred ea procedura socialistilor romani a fost mai
franca. Incontestabil ca elementele socialiste franceze
intrate in conducerca tarei tor, au adus Frantei servi-2
cii mutt mai eminentc decat au putut aduce Romaniei
elementele socialiste intrate in partidul liberal. Dar
aceasta este o imprejurare care a fost hotarata de ca-
pacitatea si insusirile personale ale fiecaruia dintre ei.
precum si de contingentele politice in cari au fost pusi
in fiecare tarn si mai cu seamy de aceste contin-
ciente.
A doua alterare, o a doua deoscbire intre actul so-
cialistilor francezi si intre actul socialistilor romani,
este, cred eu, tot in favoarea celor din urma.
Socialistii francezi au dat sprijinul for partidului
burghez, atunci cand acesta le-a cerut cooperarea la
guvern, oferindu-le ministere. Socialistii romani au dat
ajutorul for partidului national-liberal, atunci cand
acesta dupa cum am spus mai sus era in opozitie
si inteo foarte grea situatiune politica: fusese rastur-
nat dela carma printr'o coalitie a tuturor partidelor de
guvernamant, condusa de toti fruntasii politici opo-
zanti, sub invinuirea de tradare, invinuire pe care libe-
ralii nici n'au avut energia sufleteasca s'o respinga cu
vigoarea cuvenita, astfel ca ea continua sa apese asupra
partidului liberal si in deosebi a sefului lui, D. A.
Sturdza.
Lucrul acesta, profund intristator pentru partid si
pentru sef, e perfect adevarat. Si curand dupa intra-
rea noastra in partidul liberal am profitat de un pri-
lej spre a-1 si releva. in chip, poate, prea brutal.
In ziva de Duminica 19 Noembrie 1900 partidul
national-liberal, atunci in opozitie, a tinut o mare
intrunire publica in orasul Galati. Au fost delegati de-
la Bucuresti spre a lua cuvantul la acea intrunire pu-
blica mai multi fruntasi liberali, toti reprezentanti ai
vechilor cadre liberale si anume: Em. Porumbaru, dr.
Petrini-Galati, Em. Culoglu, Al. Filitis, Elefteriu, C. A.
Panaitescu si Gh. Adamescu.
In afara de acesti delegati ai centrului, an cuvan-
tat si d-nii: M. G. Orleanu, Daniel Zorifa si I. C. Ata-
nasiu, fruntasi liberali din localitate.

www.dacoromanica.ro
 MIWAREA SOCIALISTA 353
Dupa intrunire, a urmat un banchet, oferit de or-
ganizatia partidului din Galati fruntOilor veniti din
Bucure§ti. La acest banchet, care a avut loc in sala
restaurantului Sure, au cuvantat intre altii: Em. Po-
rumbaru, D. V. Cerkez, Daniel Zorila, dr. Petrini-Ga-
lati, Em. Cu loglu, C. A. Panaitescu si I. C. Atanasiu.
Pentru a fixa chestiunea care ne intereseaza, dau
loc toastului pe care l'am rostit la acel banchet. Il re-
produc dupa Ayantul", ziar poporanist din Galati,
care aparea sub directia regretatilor Mihai Pastia si
V. Cozmin §i cu colaborarea lui Const. Graur (No. dela
26 Noembrie 1900):
DE LA BANCHETUL LIBERALILOR
late cuvicntarea linuta de d-1 I. C. Atanasiu la banchetul
oferit delegalilor comitetului central, cu ocaziunea intrunirei li-
berate de la noi:
Domnilor, domnul Culoglu a deschis o paging din istoria
contimporana a partidului liberal, anume momentul and d-1
D. Sturdza, seful partidului liberal, se retrasese dela govern sub
invinuirea cea mai Brea, sub care poate cadea un om politic,
acea de tradare de tara. Si lucru trist, intr'un parlament libe-
ral nu s'a gclsit nici o voce, care sei protesteze cu Maki energia,
blond apararea sefului nedreplktit.
Imediat dupa retragerea de la Indere, and perspectiva unei
indelungate opozitiuni era sigura, prin urmare mice urmil de
interes personal fiind inlaturata, o many de tineri, acea tine-
rime generoasa s'a ridicat cu indignare si a protestat contra
invinuirei salbatice ce apasa asupra sefului partidului liberal
si printr'un banchet dat in onoarea d-lui Sturdza, si-a aratat in-
crederea si iubirea &dire acesta si catre partidul liberal.
Din aceasta tinerime generoasa faceau parte 5i o sumil de
tineri din fostul partid socialist, cari punandu -si idealurile for
indepartate in geamantan, au luat en hatarire lac sub cutele
steagului liberal. A trecut cafa-va vreme 5i a notia grupare po-
litica, gruparea drapelista" punfindu-si 5i ea nemultumirile in
geamantan a reintrat in vechiul partid liberal.
Care sa fie cauza ca gruparea socialista ea 5i gruparea dra-
pelista au renuntat una la idealurile ei indepartate, alta in ne-
multumirile ei si au intrat in randurile partidului liberal? A-
ceasta este din pricina ca partidul liberal are un program po-
litic, care I5i are obarsia in dezideratele marilor ideologi de in
1848 a Ilasetilor, 13ratienilor, Galestila, Cogalnicenilor, 1351-
cestilor si altii menite a preschimba fizionomia tarei noastre,
Impingfind-a pe calea progresului, in spre a alcatuire asemana-
toare aceleia a marilor taxi apusene,
Cu aducerea aminte purtata in spre figurile azi apuse a
marilor ideologi, a marilor vizionari de la 1848, cu ochii atintiti
spre generatiunea actuala liberala 5i spre conducatorii ei, cu
privirile indreptate spre tineretul liberal, generatiunei condu-
23

www.dacoromanica.ro
354 I. C. ATANASIU
catoare de marine, inchin acest pahar spre desaviirirea de cei
din urnd, a operei marl de rede§teptare inceput'a de cei dintai
si continuata de cei d'al doilea.
Toastul acesta, rostit atunci sur le vif in fata
delegatilor centrului liberal din Bucuresti ca si a frun-
tasilor liberali local" si publicat apoi textual, arata per-
fect ca n'a fost nici un fel de mister si nici un fel de
diplomatie politicianista in actul intrarii in partidul
liberal a intelectualilor socialisti. Totul s'a facut pc
fatii si s'a proclamat sus si tare.

Aci ajungem in mod firesc la elucidarea altci ales-

tiuni: Cum au parasit conducatorii socialisti partidul
muncitorilor?
S'au scris si in asta privinta destule inexactitati si
s'au aruncat destule calomnii. Pentru a fixa, Insa, lu-
crurile in aspectul istoric adevarat, voi pone sub ochii
cititorului iardsi un document, care arunca o lumina
clara si de o complecta impartialitate asupra acestei
chestiuni.
In revista Facia" din 12 Februarie 1911, inteun
articol intitulat licispuns I/74U Romeinqti", Const.
Graur, cu prilejul unei polemici cu G. Ibraileanu dela
Iasi, rein actul trecerii socialistilor in liberali. In acel
articol, Const Graur face niste constatari foarte inte-
resante. Am spus ca ele sunt si perfect impartiale. In
adevdr, autorul acelui articol nu putea fi partinitor
pentru acei socialisti, pentruca mai inainte, intr'o bro-
sura a sa Din Istoria socialismului Roman" criticasc,
si Inca destul de aspru, actul trecerei socialistilor
la liberali. Dar in afara de impartialitatea sa, Const.
Graur contribue cu Inca ceva la lamurirea chestiunii :
contribue si cu competenta sa in materie.
Const. Graur a fost si este un bun cunoscator al
miscdrii socialiste din Romania.
Inceptmd gazetaria din prima timer* asi putea
zice: de copil la ziarul Adeverul", el a colaborat,
cum am vazut, si in ziarul Lumen Noua". Mai in urma
a condos, ca director, ziarul Lumina" din Ploesti, or-
gan al lui Al. Radovici. Apoi, a trecut ca director
al ziarului Tribuna Liberala" din Galati, oficios al
partidului liberal, dar supus influentei directe a ge-
nerosilor" din acel oras. Deasemeni, tot la Galati, a fost
until dintre Intemeietorii si colahoratorii pei mai activi

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISM 355
la ziarul generos": Volta Universal". A infiintat re-
viste si ziare in Galati, toate cu coloritul foarte gene-
ros". In ziarele infiintate apoi de d-sa, in Bucuregti,
Izbanda", Avantul", - rota dominanta era cca ge-
neroasa" daca nu chiar cea socialists. De altfel, acea-
sta nota este pastrata pe cat posibil este azi si de
ziarele Dimineata" si Adeyerul" pc care d-sa le con-
duce cu atata competinta profesionala. In afara de
aceasta activitate profesionala, Const. Graur a tinut
numeroase conferinte fie la Ploesti, fie la Galati, fie la
Bucuresti conferinte desigur cu temciuri socialiste.
Din aceste date, rezulta ca d. Const Graur, cand
vorbeste in chestiunea ce ne intereseaza aici, stie ce
spline.
Sa extragem deci din articolul revistei Facia" par-
tea referitoare la chipul in care au parasit unii socia-
lists in contactul intim al carom a fost Const. Graur
partidul muncitorilor:

lalti -
Primal generos caci a trecut cu doi ani inaintea celor-
e d. Al. G. Radovici, un barbat pe care nu puteam sä-1
insult si set -1 calomniez, pentruca am o deosebita consideratie
pentru d-sa. Si d. Radovici facandu-si debutul la clubul liberal
din Ploesti, a tinut un important discurs, din care citez de-
claratia urmatoare:
X'o sd ad asteptati ca, la vdrsta mea, sd ad spun ca m'am
inselat pond acum in ideile mele si ca m'am convins acum de o
doctrimi contras. E adeviirat inset cu dorind set realizez si ceva
practic pentru taro, tree in partidul liberal, sperdnd sd pot rca-
liza macar o parte din ideile mele.
LAVA o declaratie pe cat de cavalereasca si cinstita, pe atilt
si de clara, care nu da loc nici unei indoeli.
Ultima( generos caci n'a trecut nici d-sa odata cu cei-
lalti e d. I. G. Atanasiu, pe care iarasi nu puteam set -1 insult
si set -1 calomniez, pentrucii, cu toate greselile d-sale ulterioare,
ii pastrez o deosebita consideratie, pentru activitatea d-sale ad-
mirabila din primele timpuri ale liberalismului sau ).
Or, nici d. Atanasiu n'a intrat in partidul liberal ca pocait
si n'a plecat hoteste dela clubul muncitorilor. Din contra: a
convocat o sedintrt solemna, in care, dupa ce a expus conside-
ratii asemanatoare cu ale d-lui Radovici, a sfatuit pe munci-
tori set -si pastreze steagul si organizatia, de vreme ce ei, ca
muncitori, n'ar avea nici un cuvant set -1 urmeze pe d-sa in par-
tidul liberal, ci au, din potriva, tot interesul sii ramaie pe te-
renul lor: al constiintei si luptei de clasa. Ca incheere, d. Ata-
) Cons!. Graur n'a fost de acord cu mine atunci cand in
imprejurdri despre caci voiu avea prilejul sd vorbesc, am lust
auisuri, ca prefect, impotriva unor organizatii muncitoresti din
Galati. Graur mi-a comunicat atunci verbal modal lui de a ye-
dea si si-a exprimat pdrerile si in articole de ziar. La aceasta
face el aluzie cowl aminteste de greselile mete ulterioare".

www.dacoromanica.ro
356 I. C. ATANASIU
nasiu frigaduia muncitorilor sa le dea, extra 11711POS, tot con-
cursul in lupta lor, fire5te, in limita in care aceasta va fi
compatibil cu insu5irea d-sale de membru al partidului liberal.
Frumos, clar Si cinstit!"
Stint dator sa notez ca socialistii despre care Yor-
bete Const. Gram-, au fost conducatorii color mai pu-
tcrnice cluburi muncitoresti din tarn: Galatii si Plo-
estii. Este dcci perfect stabilit, Ca socialistii intelec-
tuali nu au plecat din mijlocul muncitorilor nici tran-
tind usile, nici ademenindu-i sa-si paraseasca partidul
for si sd-i urmeze pe ci in partidul liberal, in care sa
se transforme inteo agcntura electorala pentru uzul
Tinerimei generoase"!
Aceasta marturie a lui Const. Gram: c foartc impor-
tanta. E adevarat lush' ca in toata atitudinea lui mai
exact ar fi: atitudini, la plural constatam considera-
bile oscilatii: i-am spus'o si direct, in scrisoarea repro-
dusa mai sus. Am aratat ea, ziarist socialist, el a corn-
batut trecerea la liberali. Aceasta nu l'a impiedicat
am aratat-o de asemenea sa scrie la ziarele liberate
de manta gcncroasii; si nu ca profesionist", indiferent
1a politica ziarului la care lucreaza, ci ca militant pa-
sionat si accentucz cuvantul jcrtfitor. Si totusi, s'a
manifestat si dupe aceca, ca adversar, in principiu, al
trecerii la liberali: a spas -o si in schita despre N. Da-
mian (in Cativa insi") si in studiul despre Libertatea
preset" (editia II, pag. 111). Nu relcvez aceste contrazi-
ceri nici ca sa-i file un repro§ cum i l'a.facut, de pilda
G. Ibraileanu, in polemica de care am pomenit mai sus
nici ca iau apararea, impotriva atacurilor a cam'
tinta a fost si va mai fi. Le relevez, fiindca ele constituc
un argument mai molt pentru sustinerilc melc.
Ziarist care-si facea din profesia lui un apostolat, c-
xercitarea profesiei era pentru el sinonimil en quasi-
mizeria. 2-ta a lost la Lumea Nona" socialists, dar tot
(1a §i in presa liberali liberalii, insa, fiind la guvern:
leafa pe care o primea la Tribuna Liberals" din Galati
tibia ii asigura bucata de pane, situatic identica, de
altfel, en a lui loan Nadej de, la Vointa Nationale" din
Bucurcsti. Si pot sa adaug un detaliu: Gram se bucura
de caldc §i puternice simpatii: le avea de mull pe ale
unor oameni ca fratii Radovici si V. G. Mortun, tar la
acestea se ,adauga cele castigate de el prin activitatea
desfasurata la Galati: intre altele, a lui Spirit Harct si
a lui M. G. Orleanu. In astfel de conditii el ar fi plant

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 357
si a fost chiar solicitat cu staruinta sa primeasca
recompense, nu de ordin material (de aceasta cu el
nici nu putea fi vorba), dar de ordin moral. Ei binc,
el a gasit intotdeauna chipul politicos si discret ea sa
le decline.
Insist asupra detaliului, pentrucii el ne ofera un caz
psihologic de mare interes pentru chestia in discutie.
Caci iata un socialist, adanc patruns de cea mai neclin-
tita ortodoxie socialists, adversar inebranlabil al trecerii
la liberali. El intra totusi, fats intarziere, in prcsa gene-
roasa", in care munceste neintrerupt zece ani in sir, deli
cum s'a dovedit in tot decursul accstui time indclun-
gat n'a urmarit nici macar veun interes material sau
vrc-o satisfactie moralii, de vreme ce nu numai ca n'a
cerut niciodata nimic, dar a refuzat cand i s'a oferit ceva.
Cum se explica lucrul acesta, sau, ca sa ma exprim
exact, cum se explica fenomenul?
Nu poate cxista decal o singura explicatic: tcoria pe
care si-o insusise Graur era una, iar realitatea faptelor
era alta. Graur era socialist nu dintr'o pornire mistica, ci
din nevoia sufleteasca de a face binele. Si on -cum ar fi
sunat doctrina in care el isi invaluia aceasta nevoic su-
fleteasca, el nu putea face binele, efeetiv si concret, de
cat in cadrul pe care i-1 ofcrea politica generosilor".
De fapt, Graur a participat, ca ziarist si conferentiar, la
miscarea culturala si civics, pornita la Galati din ini-
tiativa si sub auspicii gencroasc", iar pentru activita-
tea lui si-a atras felicitari calduroase in acclasi time de
la Spiru Haret si C. Dobrogeanu-Gherea, dualitate care
si ea isi are elocvcnta ci necontestabila!
hail de cc oscilatiile si contrazicerile pe can le in-
fatiseaza atitudinea si actiunea lui Const. Gram-, nu nu-
mai ca nu slabesc valoarca marturiei lui in chestiunea
care ne preocupa, dar o intaresc foarte mult, ha consti-
toe chiar ele o marturie extrcm de pretioasa. Accasta
era situatia: cine tintea sa faca lucru pozitiv, sa contri-
bute in adevar in progresul social si politic al tarii, tre-
hula sa facii gcnerosism", chiar firs sa vrea.
Cei cari n'au reusit sa-1 inteleaga pe Const. Graur,
l'au atacat cu pasiune, si, natural, nu i-au crutat epitc-
tele; unul foarte bland e eel de renegat, pe care s'a va-
zut shit sa-1 imparts en genero5ii" propriu zisi.

www.dacoromanica.ro
358 I. C. ATANASIU
Or, poate fi vorba de renegare, nu numai in cazul
lui Graur, dar in cazul gencrosilor" propriu-zisi?
Dar, cine pune aceasta intrebare nu trebue sa uite
ca parasind partidul muncitorilor, socialistii intelec-
tuall nici nu si-au renegat, macar, ideile lor. Ei nu
au fost niste renegati. Si nu an fost renegati, pentru
simplul motiv ca, in miscarea socialists fiind, intelec-
tualii nu an urmarit realizarea in tara noastra si, mai
ales in vremea aceia, a Statului socialist. Aceasta ar fi
fost din parte-le o absurditate, de care nu puteau fi ca-
pabili acei oamcni de cultura, can erau conducatorii
partidului muncitorilor. Ar fi fost, in adevar, lipsiti de
minte, ca sa-si inchipue ea, firs bazele objective nece-
sare, dela starea de neo-iobagie euvantul fericit al
lui Gherea Statul nostru, printr'un salt, care i-ar fi
lost en siguranta mortal, an putea sa forteze cvolutiu-
nea, pasind la forma statala socialist-comunista sau
macar socialist-colectivista.
Nu, socialistii din perioada 1881 pans in 1900, a-
wait aspiratipni mult mai modeste Sl mult mai adecvate
starilor de atunci din lama noastra. El considerau di re-
volutiunea pe care o puteau face ei, atunci, in Roma-
nia, era... domnia legilor, vorba este tot a lui Ghe-
rea. Ei se multumeau cu aplicarea exacta si onesta a
dispozitiunilor cuprinse in constitutiune si in legile
existente.
El considerau ea mm ideal indepartat de atins, mo-
dificarea legii electorate cenzitarc si introducerea \To-
tului Universal. El nazuiau, ca o suprema cucerire
pentru patura taraneasca o legislatiune mai ome-
noasa in privinta invoelilor agricole si eventual o im-
proprietarire cuviincioasil cu plata reala a parnanturi-
lor expropriate. Acestea erau, recluse in strictul necesar,
idealurile urmarite si telurile dc atins imediat, ale mis-
carii socialists la noi.
Intrand in partidul liberal, intr'un partid de gu-
vernamant, cu posibilitati de realizare a acestui pro-
gram minimal; intrand acolo, cu credinta in viitorul
politic in acel partid al lui Ionel Bratianu, intrand
in partidul liberal, spre a lucra in infaptuirea acelui
program minimal care de fapt in parte s'a si reali-
zat ce au renegat ei?
Nu. Adevarul adevarat este ea intelectualii socia-
listi no parasit partidul lor, partidul muncitorilor, en
fruntea sus, cu toata onestitatea, cu toata demnitatea,

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISM 359
pe care le-au avut in tot timpul activarii for in acel
partid. Ei au plecat dintr'un partid si au intrat in altul
-- nu spre a se ciapatui", nu spre a se odihni; au fa-
cut-o spre a-si transpune actiunea for de pc un teren
de munca sterila, pe un teren de realizari. Si aceasta
actiune in partidul in care ei au intrat se va des-
fasura de ci tot pentru scrvirca marei cauze, tot in
serviciul muncitorimii din sate si din orase.
Actiunea fostilor socialisii, trecuti acum in parti-
dul national-liberal, se va desvolta de aci inainte intr'un
alt cadru: in opera constructive, in opera de prefacerc
a instittrtiunilor Statului roman Si in asezarea bazelor
objective, pentru indrumarea vechiului regat prin
distrugerea ultimelor ramasitc ale iobagiei pc calea
nccesarii a intrarii lui in concertul State lor occidentals.
In volumul viitor voi inccrca sa arat. tot pc bane
de documente actiunea insemnata, pe care a avut s'o
desfasure Tinerimea Generoasa", stransa in jurul lui
Ion I. C. Brilliant" in desavarsirea acestei atat de insem-
nate opere.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XXIV

FIGURI SOCIALISTE
IOAN NADEJDE
SOFIA NADEJDE
C. DOBROGEANU GHEREA
VASILE G. MORTUN
CONSTANTIN MILLE
ALEX. G. RADOVICI
Dr. ION G. RADOVICI
ANTON BACALBASA
GEORGE DIAMANDY
DEODAT TARANU
ISABELA SADOVEANU
THEODOR FICSINESCU

www.dacoromanica.ro
 IOAN NADE JDE

Nascut in ora§ul Tecuciu, in anu11854,1una Decembrie.

Studiul liceal l'a facut in ora§ul Botosani, eind in-
taiul in toate clasele.
La varsta de 18 ani a trecut bacalaureatul la Iasi,
fiind clasificat intaiul cu man laude. Citise in intregime
Iliada si Odiseca in limba elina. A uimit pe examinatorul
sail de limba cling, profesorul V. Burnt.

www.dacoromanica.ro
364 I. C. ATANASIU
In 1876, ivindu-se o catedra libera de limba romans
la Liceul National din Iasi, Nadejde s'a prezcntat la con-
curs si a reusit.
A intrat in miscarca socialists. Activitatea lui in
miscarea socialists am aratat-o in corpul acestui studio.
In anul 1895 si-a trecut licenta in crept cu teza:
Din Dreptul vechi Roman" opera de mare valoare,
prefatata de profesorul C. Disescu.
Rctras din miscarea socialists in 1900, s'a indeletni-
cit cu avocatura.
In anul 1903 a fost numit director al ziarului Voin-
ta Nationale ". Mai tarziu a lost ales deputat.
In anul 1918 a fost numit jurisconsult la Malta
Curte de Casatie cu rangul de Consilier pentru proce-
sele venitc din Basarabia, ca un adanc cunoscator al
dreptului rusesc. Acest post l'a ocupat cu o rara compe-
tinta pima la incetarea lui din vials.
Lucrdrile lui. La Iasi, Nadejde a scos, impreund cu
doctoral Russel, ziarul Bessarabia". Dupe eliminarea
lui din invatamant pentru ideile lui socialists a
scos, impreuna cu C. Mille, revista literary si stiintifica
Contemporanul", editata de Th. Codrescu, revista care
a avut un foarte mare succes. A lost director al ziarului
..Muncitorul" si al revistelor Revista Socials" si Cri-
tica Socials" la Iasi, iar la Bucuresti a lost director al
ziarului socialist Lumea Noud" si pe urma, cum am
spas, director al .ziarului national-liberal Vointa Na-
ala".
A fost an foarte activ colaborator al rcvistci Gazeta
sateanului" editata de C. C. Datculescu.
Este autortil unei vaste lucrari Dictionarul limbei
latine ". In Pandecte" a scris o scrie de articole despre
Dreptul Vechiu Roman, articole foarte apreciate in hi-
mea juridica.
Avea adunat tin material foarte bogat, aranjat in
zed de mii de file, din documentele vcchi romanesti si
slavone, pentru o lucrare cc planuia sa face, despre:
..Originele Dreptului Roman, despre forma si alcatui-
rea lui". Vremea si starea siinatatii lui nu i-au ingaduit
sa scrie aceasta vasty lucrare. Dupe moartea lui, sotia
sa Sofia Nadejde, a daruit tot acest material bogat Fun-
thitiun ei Regele Ferdinand din Iasi.
I. Nadejde a mai scris: Gramatica limbei romane"
si Genealogia familiei Mortun".
In afara de stiinta sociologic5, loan Nadejde era un

www.dacoromanica.ro
 MISC AREA SOCIALISTA 365
adevarat erudit in limbile lativa, cling si slavona si un
neintrecut cunoscator al Dreptului vechiu romanesc.
loan Nadejde s'a stins din viatii in Bucuresti, in luna
Decembrie 1928, in varsta de 74 de ani.

Savant in loarte multe ramuri, imprejurarile Fan

facia pe loan Nadejde ca in ultimii ani ai victii lui sa Sc
ocupe in deosebi de ramura juridic'.
In cc priveste vasta lui cultura juridicii si opera ce
el a infaptuit pe accst tcrcn, voi da loc aici aprecierii
facute de Andrei Radulescu, consilier in Inalta Curte de
Casatie si membru al Academiei Romano. Nimeni nu
putea zugravi cu mai multi competinta opera juridica
a lui Nadejde dedit distinsul membru al Academiei Ro-
mane si al instantci noastre juridice superioarc.
Reproduc articolul scris de Andrei Radulescu cu
prilejul mortii lui I. Nadejde, articol aparut in ziarul
Adeverul" din 1 Februarie 1929:

UN ARTICOL DESPRE IOAN NADEJDE

A incetat din viata Joan Nadejde. S'au reamintit cu a-
ceasta ocazie meritele lui ca gazetar, insufletitor si concluca-
tor al miscarii socialiste.
Aproape nimic nu s'a spus, ins', de activitatea lui pe alto
terenuri si in special pe al Dreptului.
Joan Midejde a fort totusi tin carturar care a lucrat in di-
ferite ,domenii. A scris carp si articole de istorie nationals, de
geografie, de stiinte naturale, de gramatica romana, de folklor,
de filologie, de critics, de istoria limbii si literaturii romane, a
facut col mai bun dictionar latin-roman, etc. 1).
In mod deosebit Si mai ales (are inaturitate l'au atras cer-
cetarile de istoria dreptului roman. Acum 30 de ani cand
trecuse de 45 de ani si -a luat licenta in drept la Bucuresti,
cu o teza intitulata: -Din dreptul vechiu roman 2), lucrare care
1) Claim din lucrarile sale, fie in bro5uri, fie in Content-
poranul": Viata lui tefan eel Mare 1883, Gramatica limbei ro-
mane 1884, Geografia jud. Ia5i 1885. Elemente de Zoologie 1886.
Istoria limbei Si literaturei romane 1887. Schit5 despre Miron
Costin 1888. Elemente de botanica 1889. Elemente de geologic
1890. Gramatica rornlina partea II 1897. Tactica social-democra-
tiei 1895. Dictionar Latin -roman 1894.
In Contemporanul: Din ce veac sa fie graiul via rus din
ins. dela Voronet? 1883. Despre strigoi 1883. Dialectul moldove-
nesc 1883 5i 1884. Articolul hotarit in dialectal istrian 1884.
Teoria lui Bossier de Xenopol 1884 86. Limba literary 1889.
0 chestie de lim' literary 1889 90, etc.
2) Buc. 1898.

www.dacoromanica.ro
366 I. C. ATANASIU
a atras atentiunea prin noutatea subiectului, cunostintele si me-
toda autorului.
L'a preocupat apoi problema Obiceiului pamantului
si mai ales chestiunea originei, careea i-a consacrat un studiu cu
titlul : Originea dreptului consuetudinar roman 1). Aci, afara
de discutii referitoare la influenta slava, exprima credinta ca
unele din elementele dreptului consuetudinar sunt de origina
traca; si cercetarile mai noui, par a-i da dreptate in unele pri-
vinte.
O interesanta monografie a publicat, insotind-o de nume-
roase note istorice, cu privire la dreptul de ctitorie al femeilor,
coboritoare din ctitori2).
In penultimul numar din Pandectele romane", incepuse
publicarea unui studiu despre Istoria . comparata a Dreptului
vechiu romanesc. Partea publicata, prin materialul de drept
penal slay pe care-I face cunoscut, arata insemnatatea ei si fo-
losul ce ar aduce pentru a vedea care este influenta slava asu-
pra dreptului nostru. Lucrarea dupd cite se pare era me-
nita sa aiba proportie si intreruperea ei va fi o pierdere, afara
de nu va fi ramas in manuscris
Acestea, cateva adnotari publicate in Pandectele romane"
precum si articolele publicate in diverse locuri dovedesc bogri-
tia cunostintelor lui 5i dorinta de a munci pentru luminarea tre-
cutului nostru juridic.
Greutatile vietii, destul de sbuciumata, lipsa de timp, jertfit
altor indeletniciri, I'au impiedicat sa se consacre numai acestei
specialitati.
Prohahil ca daca la vreme i s'ar fi dat mijlocul sa stea
in biblioteci 5i arhive, scotandu-1 astfel din redactiile gazetelor
unde-si cheltuia energia in lucrari pe care le puteau face 5i altii,
daca i s'ar fi treat o catedra la Facultatile noastre, o conferinta
macar, ar fi fost absorbit de cercetarile istorico-juridice si ne-ar
fi lasat azi o sums de lucrari asupra materiilor pe care el le cu-
nostea asa de bine. Caci era fara indoiala foarte pregatit; mi-
aduc aminte ca marele nostru slavist, raposatul meu profesor
I. Bogdan, it pretuia in mod deosebit si-1 socotea unul din cei
mai buni cunoscatori ai dreptului nostru vechiu. Avea uneori
pareri discutabile, dar asta nu reduce valoarea metodei 5i pre-
gatirea lui .
Afars de cercetarile de Istoria Dreptului este alts parte in
activitatea lui care trebuia puss in relief, este contributia pen-
tru aplicarea legilor in Basarabia.
Duna unire el a tradus din ruseste, in 1918 1919, codul
civil rus, codul comercial, codul penal, iar in 1921 legea nota-
rilor, o munca pe cat de Brea pe atat de utila 5i pe care putini
ar fi facut-o asa de repede si cu competinta lui.
I-a fost dat sa aduca o contributie 5i mai folositoare ca ju-
risconsult de drept rusesc pe Tanga Inalta Curte de Casatie.
Si aici, cu toata batranetea a muncit pang in ultimul timp
cu o rabdare si cu o constiinciozitate rare.
Bogatia lui de cunostinte s'a revarsat din belsug spre a fi
de folos pentru deslegarea pricinilor venite din Basarabia la
suprema instants. Referatele lui, scrise cu greutatea istovirei
trupesti 5i de aceea nu usor de citit, dar pline de numeroase ci-
1) Buc. 1900.
2) Buc. 1910 si 1911.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 367
tatii de drept roman, bizantin, rusesc, de jurisprudenta Senatu-
lui ocarmuitor, de diverse lucrari de doctrina ruseasca on apu-
seanii, impresioneaza si arata oricui cats carte stia Nadejde,
care trecea ca un chip din alte vremuri pe salile Palatului si
cata staruinta punea sä lamureasca procesul ca nu cumva din
acest amestec de legi sa se intunece dreptatea.
Joan Nadejde se straduia sa-si indeplineascil misiunea fru-
moasii ce i se incredintase, ca un adevarat nomofilax de alta-
data.
Cine va scri candva istoria greutatilor juridice din primul
deceniu dupa unire, nu poate sa nu pomeneasca si numele lui
Nadejde.
Contributia pentru cunoasterea si aplicarea legilor din Ba-
sarabia este una din cele mai frumoase parti a vietii lui.
Stiinta cat si justitia pierd un carturar de seama, un indra-
gostit de dreptul vechiu romanesc si un harnic muncitor pc
campul Dreptatii.
In vremea cand se vorbeste asa de mult de atatia care n'au
nici pe departe cunostintele si talentul lui Nadejde, cand cartu-
rarii nu se intillnese prea des, se cuvine cred sa i se faca
patina dreptate grin amintirea pe scurt a insemnatei lui acti-
vitati.
Andrei Radulescu
Consilier la Inalta Curte de Casatie
si membru al Academiei Romane
( Adeverul", 1 Febr. 1929).

www.dacoromanica.ro
 SOFIA NADE JDE
Nascuta Bancila-Gheorghiu, la Botosani, in anal
1856.
Alaturi de sotul ci I. Nadejde, a dcsvoltat o mare
activitate in miscarea socialists. CuvAntul ci era ascul-
tat de cram conducatorii intelectuali ai partidului man-
citorilor, si, in toate consfatuirile acestor conducatori,
Sofia Nadejde era chemata si ascultata.
In afarrt de activitatea ci politica socialists, Sofia
Nadejde a dcsvoltat si o mare activitate literary si stint-
tifica.
Intre lucrarile ci celc mai de seamy notam:
Articole despre emanciparea femeei publicate in
rcvista Drepturile femeei" a d-nei Flechtenmacher in
Iasi. In afara de colahorarea ei asidua la Contempora-
nut". Drepturile Omului", Munca", Lumea Noun ". a
scris numeroase articole 111 Gazeta sateanului" in zia-
rul Universal", in ,.Albin a ", in Anti-Alcoolul", etc.
A scris \Teo trci volume de nuvcle si trei romans:
Patimi", cu care a luat premiul intai In ziartd Univer-
sal", dupa tin raport foarte elogios al lui Ionescu-Gion,
Robia Banuliti ", publicat in Dimineata" si Parinti si
Copii". A scris si piese (IC teatru, Ca: O iubire in tara",
Grigore Ghica", etc. Apoi. numeroase si importante
studii, ca: Matriarcatul", Urine de ,jertfe In romani",
Pocziile unci regine (versurile Carmen Sylvei, in tra-
ducerea lui A. Toma).
Sofia Nadejde ramanc una din cele mai interesante
figuri din epoca premergatoare a miscarei femeniste
din 'Lira noastra.
D-na Izabel a Sadoveanu nc -a pus la dispozilie, din-
tr'un carnet de note inedite, pagina ce urmeaza cu pri-
vire in personalitatea Sofiei Nadejde:
Impresia pe care a produs-o in sufletul generatiei mele So-
fia Nadejde, a fost puternica si definitiva. Atitudinea sufle-
teasca sugerata de ca din prima tinerete a ninths pentru tot-
deauna in not ca 0 directiva ce ne-a calauzit printre toate os-
cilatiile slabiciunile si pacatele cc sunt fatal legate de o mans
de pamant".
Casa for din Sararie, area rasa modesty cu parmarlar, In
fundul curtii, a fost pentru not Casa Destinului. Alulta vreme
am trecut pe la poarta ei fora sa Indraznesc a intro inlauntru.
Acolo se incruciseau cloud drumuri cu totul diferite. Drumul
larg, !Mut de oamenii obisnuiti ai vremii si mediului nostru,
usor, fara piedici si fara obstacole, dar monoton, banal si plat.
Drumul grew, ingest, plin de jertfe !nazi sou mici, dar ispititor
si ademenitor ca o culme stralucitoare de ghetar pe care ai
dori sa 0 atingi cu pretul vietii, chiar de ti s'ar cere sa urci
papa la ea pe genunchi.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 369
Ori pe care din ele ai fi apucat in pragul tineretii, simteai
ca o intoarcere indarat este cu neputinta. De aceia am patruns
in casa sotilor Nadejde cuprinsa de un fior religion.
Cand am vazut-o intaia oara pe Sofia Nadejde era in plina
tinerete. Frumoasa, cu trupul plin, ochii verzi punctati cu aur,

fata frageda si rumens, fruntea larga sub parul castaniu de o

nuanta dulce in armonie cu fata ei rotunda, in linii moi $i fe-
menine, de si plina de o energie si o hotarare neobisnuita. Ne-a
primit cu o raceala de ghiata. Eram atilt de tinere toate abia
esisem de pe handle scolii si ea nu voia sfi se spuna ca am
24
www.dacoromanica.ro
370 I. C. ATANASIU
fost ademenite. $i apoi ce incredere sa aiba in acele fete de
burghez care veneau in Sdrarie poate din usuratate .i capriciu
in cazul eel mai bun. Dar noi nu ne-am descurajat, am venit
mereu.
Acolo lipind timbrele pe ziarul Muncitorul" am invatat ce
insemneaza o tovarasa", ne-am format clips cu clips o higiena
sufleteasca, un ideal moral pentru viata noastra de familie
pentru activitatea noastra sociata, pe care niciodata nu l'am
tradat cu intentie si premeditare. N'am intrat in intimitatea
reala a vietii sotilor Nadejde si poate de aceia perspectiva in
care ne apareau toate era cea adeviirata, acea in care tre-
buiesc priviti oamenii de valoare pentru ca din amanuntimile
vietii 5i scapatarile firii noastre imperfecte, sa se desprinda li-
niile ferme si permanente ale adevaratei lor naturi morale.
Atat de desavfirsita era comunitatea sufleteasca intre cei
doi soli, atat de legati erau in cuget si'n simtiri", incat nici-
unul din ei nu zicea eu". Vorbind de miscare, de familie, de
orice ii privea si unul altul ziceau nor. Cand unul rostea o
parere ea se rasfrangea fidel, dar inmultita Si inflorita in su-
fletul celuilalt, ca printr'o prima cu mii de fete. In cumpana
gandirii unuia si a celuilalt, cadea parerea ei sau a lui ea pen-
tru a da echilibrul ideal mintii, care era a amandurora. $i in
toata viata lor, on la ce rascruce i-am intalnit, in orice impre-
jurare si au trecut prin incercari supraomenesti chiar
cand erau de pareri diferite, nu s'a dezmintit aceasta minune
de unire sufleteasca intre doi adevarati tovarasi. E lucrul cel
mai frumos si mai desavarsit pe care l'am cunoscut in viata
mea. De aceia, de si am fost cu gandul si cu sufletul in totdeauna
aldturea de ea .i la moartea lui Ion Niidejde ca in toate incer-
cdrile vietii lor, n'am avut curajul sa ma duc s'o vad dupa a-
ceasta grozava mutilare a fiintei sale. S'a staramat cu aceasta
lucrul eel mai de pret pe care l'am putut admira intr'o viata in
care nu pot numara dardmArile la care am asistat, deceptiile
pe care le-am trait.
Aspiratiile catre o uniune absoluta in iubire, in familie, in
prietepie, in tovarasia pentru activitatea sociaId, in Sdrarie s'au
format in sufletul nostru. Ele au fost cauza multor iluzii de-
sarte, a multor greseli fatii de noi si fald de altii, a multor ne-
intelegeri ale, realitatii la multi dintre noi, care am orul-o 5i
am ceicilal-o Cu orice prel, intr'o lame din ce in ce mai disoluta,
mai sfasiata de disensiune, mai protivnica solidaritatii de orice
fel. Dar si indreptarul, franghia de salvare, parghia care ne-a
ajutat sa ne tinem inteun echilibru mai mult sau mai putin
stabil in puhoiul vremurilor de azi. Fii credincios, credincios
Mao la morale, aceasta am invatat de la sotii Nadejde, nu cu
mintea, ci cu sangele si esenta sufleteasca cea mai pura care
a fost in noi.
Concesiunile, sovaelile, greselele si chiar pdeatele cele mai
grele pe care, ca fiecare om, le vom fi savarsit, n'au putut stinge
in noi scanteia diving pe care a aprins'o focul ce a ars
cu atata putere si statornicie in vatra caminului lor. Socialismul
lor si al nostru, dupa pilda lor, a fost pentru noi o atitudine
morald, care a ramas, oricare a fost atitudinea cugetarii noastre,
adaptarea noastra la nevoile vietii si la turpitudinile vremurilor
de mai tarziu. In fata mortii, a tragicului vietii, a fatalitatii des-
tinului fiecaruia regasiam scanteia ascunsa, pierduta in cine
tie ce colt al sufletului. Retraiam viata din Sararie. Daca multi

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 371
din noi devenisem sceptici in cugetare si in conceptiile morale,
nu am devenit nici unul cinic. Coana Pica" a fost in totdea-
una simply ca un copil, piing de bun simt ca o taranca sana-
toasa la trup si minte, personals, pasionata si excesiva ca o a-
devarata fire femenina in toate manifestarile ei. Vasta ei cul-
tura, interesul nesecat pentru stiinta si lucrurile intelectuale
n'au facut de cat sa ilumineze calitatile unei puternice, multi-
ple si diferentiate individualitati. Tot ce era obscur, incurcat,
greoiu in conceptiile si dialectica germana a socialismului, se
clarifica si se simplifica trecand prin sufletul ei luminos. Si-
guranta in aruncatura de ochiu cu care cerceta orice problems,
judecata dreapta a situatiei, solutie practica si imediata, ast-
fel mi-o amintesc din dezbaterile la care am luat parte.
Oratoria ei in discursuri si in conferinte era lipsita de
orice artificiu. Interesul expunerii curgatoare izvora, in mod fi-
resc, din plinul unei reale eruditii, atilt de pine asimilata in cat
nu se simtea nicairi efortul, pretentia sau pedanteria. Ceia ce
cucerea mai ales era desavarsita uitare de sine. Parea a nu sti
ca este frumoasa, in totala ei lipsa de cochetarie, nu se preo-
cupa sa arate cat este de invalata, cauta numai sa comunice cal-
dura convingerii sale altora, scotand din bogatul ei arsenal ar-
mete cele mai taioase, improvizand atacul prin cele mai iscu-
site strategii. Gata la riposta, insufletita in aparare, neindurata
in urmarirea si doborarea adversarului.
In oratorie ea si in literatura preocuparea ei statornica era
sa convingii, sail verse focul sufletesc, sa denunte relele so-
ciale, sa imprastie lumina in posesia absoluta a careia se cre-
dea ca toti socialistii de pe acele vremi. Mare le merit al ope-
rilor sale literare este acest suflu arzator in zugravirea sufe-
rintei si a nedreptatii, aceasta nestinsa dorinta de a veni in
ajutorul lumii, aceasta neogoiata ardoare in combativitate, care
au suscitat viziuni formidabile si tablouri de mare coloratura
in romanele sale sociale. E pacat ea ele nu se mai gasesc in co-
mertul librariilor. S'ar citi cu folos in aceste vremuri de incro-
pire morala si afectatie estetica si ar fi o dovada de Inca o con-
tributie adusa de Sofia Nadejde culturii romanesti, prin grija
push' in purificarea si mladierea limbii noastre de pe acele vre-
muri, in serviciul cugetarii si al creatiei literare. Daca s'ar gasi
un mijloc de reeditare a tuturor scrierilor sale ne-am putea
da seamy ce bogata activitate intelectuala, ce sanatoasa vans de
viala sufleteasca, se gaseste in adancul intunecat, in care indi-
ferenta noastra a ingropat aceasta personalitate stralucitoare de
viala si fplina de comunicativitate.
De si nu a avut de cat o scurta si trecatoare activitate fe-
minists propriu zisa, in timpul colaborarii sale cu Maria Flech-
tenmacher, la Revista pentru Drepturile Femeii, ea este adeva-
rata pioniera a miscarii feministe dela noi din tars. Prin lu-
erarea sa asupra Matriarcatului", care ar merita nu numai ree-
ditarea dar si o larga comentare in lumina noilor hipoteze ale
Sociologiei, in scrieri si conferinte, articole de ziar, problemele
miscarii feministe sunt puse intr'un ton atilt de just, cu atiita
cantareala si atata intelegere a complexitatii chestiunii, in cat
stint azi mai actuate de cat toate pretentioasele argutii, care se
debiteaza pe tema aceasta in zilele de azi.
Sofia Nadejde a ramas ,pana azi figura cea mai proeminenta
si mai desavarsita a femeilor din Romania, care au participat
la cultura noastra contimporana.

www.dacoromanica.ro
372 I. C. ATANASIU
Ea reprezinta tipul femenin eel mai complect din generatia
in care s'a dat pentru prima oars femeii libertatea si posibili-
tatea de a se dezvolta dupd puterile proprii 5i a atinge astfel
nivelul maxim predestinat de natura ei innascuta.
Solida, vasta si variata ei cultura nu a contribuit de cat la
accentuarea calitatilor ei femenine, la crearea unui nuantat 5i
armonios specific feminin, atat in senzibilitatea cat 5i in cuge-
tarea ei subtila, coprinzatoare si ascutita. Ca Maple ei fire5ti
de tovard5a la viata, conducatoare a gospodariei 5i a familiei,
duio5ia ei materna, nobila si generoasa ei simpatie umana, n'au
putut decat sa se accentueze in acel ceva autentic feminin din
natura ei, prin cultura si invatatura. Cu cat s'a apropiat mai
mult de nivelul intelectual 5i de eruditia lui Iancu" al sau cu
atat s'a diferentiat mai mult in calitativul ei femenin.
Sotie, mama, gospodina subtiata pans la cea mai innalta
spiritualitate, Sofia Nadejde a staruit sa fie 5i practica pans la
materialitate in viata caminului familial. A fost deci o femee
perfect adaptata menirii sale sociale. Ceia ce n'a impedicat sa
fie o inteligenta 'argil si viguroasa, o scriitoare lucida, o crea-
toare de valori in toate domeniile unde 5i-a pus munca 5i si -a
insemnat numele.
Cu pietate 5i innalta pretuire inchin aceste rilnduri celei ce
si-a ars sufletul pe rugul vietii, luminandu-ne in decursul ge-
neratiilor si dovedind prin pilda ei cat de intemeiata a fost cre-
dinta ei in puterea culturii si a idealismului moral si social.
Izabela Sadoveanu

www.dacoromanica.ro
 C. DOBROGEANU-GHEREA

Gherea, in tinerete
S'a nascut in ora§ul Ecaterinoslav (Rusia), in Mai
1855.
In 1874, in urma prigonirilor la care era supus ti-
neretul socialist in Rusia, s'a refugiat in Romania, sta-
bilindu-se la Iasi. In acela§ an a plecat in Elvetia sere
a organiza con trabanda de literature revolutionara ce
avea sa face prin Romania in Rusia. Reintors in Iasi in

www.dacoromanica.ro
374 I. C. ATANASIU
acela§ an, 1874, s'a stramutat la Bucureti, iar in anul
1876 s'a fixat la Ploe§ti. In anul 1882 a luat in exploatare
restaurantul garei Ploesti.
El a lost unul dintre organizatorii mi§carii socia-
lists in Romania, atilt la Iasi cat §i in Bucure§ti, fiind
teoreticianul acestei miscari.
A incetat din viata in Mai 1920, in Bucure§ti.

Coast. Graur care a trait multi ant in apropiata in-

timitate a lui Gherea §i i-a fost un pretios colaborator
in opera lui literara, a publicat in ziarul Chemarea"
din 10 Mai 1920, un admirabil panegiric. I1 reproduc:
GHEREA
Doi tineri, foarte tineri studenti din Harkow, urmilriti de
politia ruseasca pentru propaganda for revolutionara, s'au ho-
tarat sa treaca hotarul. Dupa un drum anevoios, plin de pe-
ripetii 5i aventuri, au ajuns pe pamantul nostru, despre care
5tiau doar atata Ca poate fi un punct de trecere spre Occident.
Unul 5i-a continuat calea spre Elvetia. Celalalt, debil, nervos,
lovit, Inca din copilarie, de o infirmitate suparatoare, va fi
simtit nevoia unei odihne mai lungi. A ramas la Ia 5i.
Inteligenta agera 5i solida, avand o cultura destul de se-
rioasa pentru varsta lui, stiind mai multe limbi europene 5i ne-
lipsit nici de simtul practic sand vroia sa-1 intrebuinteze, el ar
fi putut, desigur, sa-si ggseasca imediat un mijioc de traiu mai
potrivit cu 1nsu5irile lui, fie 5i pentru vremea trecatoare cat
avea de nand sa stea prin meleagurile noastre.
Dar 11 framantau alte ganduri. Persoana lui exista 5i avea
dreptul In existents numai in masura in care putea fi Lima
cauzei. Intru atata trebuia sa-5i asigure bucata de paine; iar
pentru ca5tigarea ei, era condus de doua principii fundamen-
tale: intaiul era pastrarea independentei absolute: nici o con-
cesie pe terenul ideilor 5i sentimentelor lui de revolutionar, 5i
deci, evitarea acelor situatii care ar putea duce la nevoia unor
asemenea concesii; al doilea principiu era datoria tinerimii
culte de a se cobori in popor, de a trai, a munci 5i a suferi cu
el, pentru a-1 lumina 5i Malta. A5a cerea pe atunci poporanismul
rusesc, foarte deosebit de ceea ce mai tarziu s'a numit tot po-
poranism, in Romania. E multa poezie In astfel de principii,
si ca oameni practici ce suntem trebuit sa spunem ca c
si multa copilarie. Dar Gherea le-a ramas fidel, atunci cu
stra5nicie, mai tarziu cu insemnate atenuari de forma, hnpuse
de experienta vietii: fondul el l'a pastrat neatins, pans in ul-
tima lui c1Lpa. Si lucrul e cu atat mai remarcabil, cu cat Ghe-
rea, atat de sever fats de sine, era foarte indulgent cu altii, 5i
ierta multe ahateri.
Iata-1 deci pe strazile Ia cautandu-51 rostul. Se lucra
tocmai la pavarea unor strazi. Si-a oferit bratele. NIulte sap-
tamani a avut drept domiciliu piata Unirii, iar drept capataiu,
noaptea, o gramagioara de pietri5. Intamplator a facut cu-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 375
nostinta cu un polonez, desigur un declasat, care l'a condus la
un fel de azil de noapte. A fost primul stadiu sere reinceperea
unei vieti omenesti. Prin acelasi polonez a putut, pe de o parte

Gherea, la sfarsitul vietii

sa gaseasca ocupatie mai usoara calla la un maestru-pot-
covar si, ceea ce era infinit mai important sa intre in
legatura cu niste rusi aflatori la Iasi, iar prin acestia cu mai
multi basarabeni refugiati in Romania.

www.dacoromanica.ro
376 I. C. ATANASIU
Acum era fericit: avea un mediu intelectual si mai cu
seamy unul revolutionar. Putea salt reinceapa activitatea pen-
tru cauza. Si n'a intarziat nici o clips. In ce consta cauza, n'o
stia nici el prea lamurit; tovarasii lui, si mai putin. Era vorba
de fericirea omenirii prin emanciparea norodului. Cu totii aveau
in vedere in primul rand Rusia, si primul lucru de facut era,
fireste, distrugerea tarismului. Toti cei cari sufereau sub ju-
gul tarist, trebuiau sa lupte impreuna, indiferent de conceptiile
filozofico-sociale si de nuantele de conceptii cari, altminteri,
puteau sa-i desparta.
Cel dintai care a ajuns sa-si clarifice ideile si s5 se pa-
trunda in chip desavarsit de conceptia pur marxista, a fost
Gherea. El a devenit conducatorul teoretic al gruparii intelec-
tuale la care incepusera sa adere si tineri din regat el a
convertit la socialismul stiintific pe oameni ca Ioan Nildejde
anarchistul care, in momentul cand a fkcut cunostinta cu
Gherea, studia chimia, spre a descoperi procedeul eel mai
eficace de preparare a bombelor si in sfarsit, el, Gherea, a
fost acela care a imprimat vechii miscari socialiste si chiar
celei de azi, caracterul esentialmente social-democrat.
Am5nuntul e important. El ne arata ea Gherea n'a venit
din Rusia ca marxist cum gresit am afinmat, acum 20 de
ani, intr'un articol din Noun Revista Romani" ci a de-
venit marxist aici, prin studiu si gandire. Marxist nu cum sun-
tern atatia, prin acceptarea unor concluzii, ci teoretician-crea-
tor, la inaltimea celor mai marl din strainatate. Astfel, in ce
priveste explicarea conceptiei materialiste a istoriei socialistii
romani spuneau cu mandrie ca Gherea it intrece pe Lafargue,
iar in ce priveste aplicarea acelei concaptii in critics literary
ii socoteau deasupra lui Mehring. Si este ceva uimitor! Oricat de
superior ar fi fost creierul acesta, a trebuit sa desfasoare si o
munca uriasa ca sa-si apropie intreaga literature specials. Cum
si cand a putut lucra atata? Sa nu uitam c5, trecand prin me-
seriile cele mai diverse uncle chiar necalificate a trebuit
sa munceasca din greu. De aceasta munca n'a scapat nici cand
a ajuns la inalta situatie de... birtas, mai intaiu in Capita la, apoi
la Ploesti. Toata lumea stie ca el devenise de mull eminentul
critic", cand se ducea cu noaptea in cap la targuit, iar apoi,
dupe ce-si implinea misiunea in bucatarie, servea clientii in
tejghea. Dar el a mai desf5surat tot timpul o actiune, plina nu
numai de osteneli dar si de emotii zguduitoare, ca revolutionar
rus, formand aci un centru de lupta pentru daramarea absolu-
tizmului de peste Prut.
La toate acestea trehuie sa adilogam munca istovitoare pe
terenul publicisticii romane. In genere scria greu cred ca
si in ruseste: avea elaboratiune foarte inceata, din cauza unei
nevoi de claritate impinsa pfina la manic. Apoi, insusindu-si
cu deamanuntul istoria romana, literatura romana pe cea
cults ca si pe cea populara, nu reusise totusi, sa stapaneasca
In perfectie limba romaneasca. Era o greutate in plus de care
s'a plans in studiul lui despre Stepniak si care-I f5cea sa su-
fere cumplit, pentru ca-1 punea la discretia oricarui indrepta-
tor, cand el n'avea incredere deplin5 in nici unul. In scrierile
lui, pasagii de poezie 0 de avant, alterneaza en allele greoaie,
aride, nelipsite de grotesc. Nu e vina lui ca in studiul asupra
lui Eminescu, mi se pare, se vorbeste de Hamlet si umbra ta-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 37 7
tone -so ", sau ca in Robia si socialismul" intalnim cuvantul
jidan".
Daca n'a reusit sa-si insuseasca limba romans cum nici
Chamisso nu si-a insusit-o pe cea germana aceasta nu in-
seamna ca a ramas strain de sufletul poporului roman, adica
al taranimii. De fapt, Gherea devenise roman, atras printr'o
dragoste nefarmurita catre acest popor indurerat, in expresia
lui caracteristica: laranul. Cine a citit studiul asupra lui Cos-
buc (Poetul taranimii) si Neo-iobagia", cine l'a auzit, in inti-
mitate, cantand cantecele populare romanesti, no se poate in-
doi de aceasta. Omul acesta, incapabil de o manifestare dema-
gogica si prea cunoscut ca sä se poata da drept roman de bas-
Una, chiar daca ar fi vrut, scria parintii nostri", ciind vorbea
de generatiile romanesti precedente, pentru ea asa simtea: ex-
presia ii scapa lard sa-si dea seama. Dar a suferit molt de pe
urma neincrederii ce i se arata pe motivul ea e strain si mai
ales ce oroare! de origine evreeasca. Timiditatea lui na-
turals se agrava Inca prin acest amanunt. Timiditate, pentru
ca el era luptator numai prin impulsul imperios al convingerii
neclintite si al constiintpi datoriei. Prin temperament a fost o
fericita imbinare de ganditor realist si de poet visitor.
Sistemul acesta de a zvarli omului in obraz, ca o su-
preme abjectiune, originea lui strains, este specific politicianiz-
mului nostru incapabil si incorect, pururea in cautarea unei
diversiuni, care sa-i mascheze lipsa de idei. In orice alto tara,
un om care ar fi stat in fruntea culturii nationale alaturi de
cei mai mari fii ai tarn, care ar fi invatat generatii intregi sa
gandeasca si sa simta, care ar fi facut singurul studiu demo de
acest nume asupra celei mai grave probleme (Neo-iobagia")
si ,ar fi dat indrumare sanatoasa clasei celei mai importante ca
ferment social, indiferent de numarul ei proletariatul in-
dustrial in orice alto tara un asemenea om ar fi fost slavit
de tot poporul, fara deosebire de clasa.
Nu e momentul sa facem o expunere a doctrinei lui
aceeasi in domeniul politico-social ca si in eel literar nici
sa ne ocupam de diversele fete ale talentului lui. E destul sa
spunem ca influenta lui a fost covarsitoare, ca el a fost zeci de
ani unul din conducatorii intelectuali ai !aril, ca la cei mai
multi dintre fruntasii reali a vietii publice de azi poti discerne
cu usurinta ce le-a ramas din invataturile lui Gherea. De is-
toria culturala a epocii in care a trait, nu se va putea vorbi
fara mentionarea lui, iar greselile de amanunt ce i se vor pu-
tea gasi, mai ales in critica literal* nu-i vor scadea deloc per-
sonalitatea. El a format o epoca, a dat o anumita direetiva unei
taxi si aceasta e esentialul. E una din ciudateniile soartei si,
desigur, Gherea, care in fuga lui de Harkow numai din intam-
plane nu s'a oprit cu cativa kilometri mai departe, n'a visat-o
deloc cand pava Piata Unirii din Iasi.
Pe Gherea l'au admirat cu seninatate cei cari l'au cunoscut
din scrieri si din auzite. In ochii celor cari l'au cunoscut de
aproape, martirul inlocuia si pe apostol si pe savant. Sentimen-
tul precumpanitor la dansii era mila pentru aceasta pauvre
chose souffrante". Bicisnic din nastere, infirm din cea mai
frageda copilarie, vecinic in lupta, el care no era luptator, mun-
cind din greu o viola intreaga 5i in cea mai mare parte munci
nopotrivite pentru insusirile lui, inzestrat cu un sistem nervos
atilt de fin incat orice neajuns nu numai al lui, dar al omenirii

www.dacoromanica.ro
378 I. C. ATANASIU
Intregi, in senzul cel mai propriu al cuvAntului -- se trans-
forma pentru el in suferinta atroce a dus o viata de chi-
nuri, cu Area putine bucurii. A fost nenorocit, in cel mai curat
inteles, ca de o cumplita catastroffi proprie, cand s'a prabusit
vechea miscare socialists si a simlit o adevarata renastere su-
fleteasca atunci cand s'a ivit miscarea noua. De toate suferin-
tele morale si fizice, it mangaia idealul, care nu l'a parasit nici-
odata, care in sufletul lui pastra maretia primei tinereti, ori-
cate schimbari de formula ii aducea creierul, in neintrerupta
si rodnica lui lucrare.
...Si cand am auzit de moartea lui Gherea, pe care numai
proletariatul o plange astazi, dar care e o nenorocire pentru
tars, asa corn moartea lui Jaures a fost o nenorocire pentru
Franta si pentru lumea intreaga, nu mi-am putut stapani, odata
cu parerea de rau fireasca, un sentiment poate pagan si sal-
batic :
A scapat si el saracul!
Const. Graur
("Chernurea", 10 Main 1920).

www.dacoromanica.ro
 VASILE G. MORTUN

Al. loneseu, V. G. Mortun, I. Nficiejde

(fotografie aparuta in 1893. in Saptamana llustrata
a lui Eugen Vaian)
V. G. Mortun din vechea si marea familie a hoe-
rilor Mortunesti din Moldova s'a miscut in orasul Ro-
man, la 30 Noembrie 1860.
Studiile liceale le-a inceput la Institutul Academic
din Iasi si le-a terminat la Paris. Dc aci, trecand la

www.dacoromanica.ro
380 I. C. ATANAS1U

Bruxelles, a urmat cursurile facultatii de litere §i filo-

zofie, fard insa a le termina.
In Paris si in Bruxelles a intrat in mi§carea socia-
lista. In Paris a lost intre fondatorii revistei Dacia vii-
toare" aparuta in anul 1883.
In anul 1884, Mortun se intoarce in tarn §i se stabi-
le§te mai intai in Bucure,ti, uncle colaboreaza la ziarul
socialist de curand infiintat ,,Drepturile Omului". Peste
un an, la 1885, se muta la Iasi undo este numit director
pentru partea literara la rcvista Contemporanul".
Sub impulsul lui V. G. Mortun, mi§carea socialists
la Iasi, is tin mare avant.
In anul 1887, V. G. Mortun candideaza la locul
de deputat la colegiul II Camera din judetul Roman §i
este ales. De atunci Mortun face parte din toate parla-
mentele, pans la moartea lui.
In Fcbruarie 1900, Mortun, impreuna cu intreaga
pleiada de sociali§ti intelectuali, trece in partidul natio-
nal-liberal.
Ales in 1901 la Roman, la colegiul II Camera, ca li-
beral, Mortun este in 1902, vice-preFedinte al Camerei,
iar in anul 1907 intra ca ministru al lucrarilor publice
in cabinetul D. A. Sturdza.
In anti! 1914 Mortun este numit ministru de Interne
in cabinetul Ion I. C. Bratianu, si pastreaza aceasta
demnitate in timpul Camerilor de revizuire, al Consti-
tuantei Si al rasboiului din 1916.
In anul 1917 Mortun parasete ministerul de Inter-
ne, sere a fi ales prwdinte al Camerei deputatilor.
El incetcaza din viata la 30 Julie 1919, in vistrsta de
59 de ani.
D. I. G. Duca, actualul sef al partidului national-li-
beral, §i-a terminat astfel frumoasa cuvantare rostita la
inmormantarea lui V. G. Mortun:
In ziaa in carc palimile vor amufi si se vu pulea scri Is-
toria neportinitOare a ullimelor decenii, se vu recanoasle rolul
covarsitor Meal de Morton la infdpluirea celor (loud mari re-
forme pe care se reazimd pulemic a.ezdninlul Romaniei inlre-
pile: voila obylesc si exproprierea".
Vasilica Mortun era un fin estet §i in toata firea lui
tin adevarat artist. Fiind la Paris a intentionat sa se
dedice teatrului a lust lectiuni de declamatie cu ma-
rele actor Got.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 381

Marea lui dragoste pentru arta se resfringca si asu-

pra artistilor.
Galeria de tablouri a lui Vasilica Mortun era bine
apreciata in lumea cunoscatorilor. Insa, pe langa panze
de maestri, peretii lui erau acoperiti cu sumedenii de
tablouri ale artistilor incepatori can promiteau, precum
si ale artistilor finiti, can esuasera in viata. Pc unii si
pe alt.. Mortun ii ajuta, cumparandu-le productiunile,
adeseori destul de slabe. Pictori, poeti, actori, scriitori,
toti au gasit in V. G. Mortun un ajutor si un sprijin pu-
ternic, totdeauna foarte discrct. Cate tineresti iluziuni
nu a incurajat si Cate amare deceptiuni nu a alinat el !
In afard de frumoasele lui discursuri pronuntate in
Parlament si in special acele 6 Raspunsuri la Mesaj pu-
blicate in brosuri, V. G. Mortun a scris si publicat bu-
cati literare; astfel: piesa Stefan Hudici" in 1884 ; De-
putatul palmuit" comedic localizata, Pascal Fargeau"
drama intr'un act, traducers, etc. A scris o serie de fru-
moasc poeme in proza si a trades admirabil o buna
parte din poem ele in proza ale lui Turghenieff.

0 caracterizare viguroasa a splendidei figuri poll-

tice, care a fost V. G. Mortun, o gasim intr'un articol o-
magial aparut in ziarul Secolul XX" (le Sambata 6
Julie 1902.
Ream acest articol :
Ani de zile deputatul de Roman a ocupat un loc cu
totul special in parlamentul fdrei: ostil, prin ideile i
sentimentele sale atcit majoriteifii cat si minoriteifii, opus
ambelor partide istorice. 58i totusi putini s'au bucurat de
atota simpatie §i autoritate ca acest adversar hotiirit fi
euragios al guvernelor si al opozifiilor, al claselor con-
duceitoare intr'un currant.
In culoare, in discuffile particulare, in irzcintei, in
discursurile sale viguroase, insuflefitoare, ademenitoare
de inimi prin dicfiunea calda, sincerei f beirberteascci,
prin nobila amploare a unor gesturi admirabile de ma-
surer i plasticitate, prin ineilfimea sentimentelor expri-
mate si prin puterea unei argumentafiuni strcinse, ener-
gice, cuceritoare, nimeni nu se putea sustrage farmecu-
lui entusiastului lupteitor al unei generoase utopii.
De unde venea acea situafie excepfionalei a vehe-

www.dacoromanica.ro
382 I. C. ATANASIU
mentului parlamentar care, deli se ridica in contra in-
tregei alcatuiri sociale cu o critics aprig de nemiloasa,
nu intolnea de cat stima si bung voinfei si chiar admi-
ratie ?
Puternicul sew talent, facut dintr'o sire(' lucitei cul-
tura literara si politica, dintr'o elocventei tot at& de se-
ducatoare pentru elita intelectualci ca si pentru marea
multime si dintr'o perfecto cunoastere a gird atat in
trecut cat si prezent, este, de sigur, prima cauza a ascen-
dentului ce I-a ccistigat asupra spiritelor.
Ceeace insa i-a asigurat simpatia si stima reprezen-
tanfilor sistemului politic-social combatut de el cu ateita
ardoare, era convingerea tuturor ca nici din snobism, nici
din catilinarism, a imbratisat ideile acelea extreme, ci
dintr'un adanc sentiment de justitie socials, impins de
un temperament adevarat sinter fi generos si ca acest
tan& de mare talent este inainte de Coate un om cu ini-
ma mare.
i astfel a fost posibil ca in atcitea legislaturi ea tem-
peramente diferite, vcinjosul moldovan sa fi desfasurat
larg si impuncitor steagul credintelor sale, apiireirei si
glorificarei ceiruia ii daduse doua zeci de ani de adeva-
rata muncei, de adevetrata luptei ,de adeveiratet jertfa.
Asta n'a putut-o deceit deputatul de Roman care nu
este numai un mare orator dar si un tactician de forts,
un parlamentar de rasa, un politic avizat la care putt,-
rea de maned si de aplicafiune sunt la inaltimea entu-
ziasmului sew sanatos, singer, cinstit".

0 admirabila paging asupra lui Alortun a scris dis-

tinsul publicist Const. Graur in panegiricul publicat de
el la moartea lui Mortun si apArut in ziarul Izblinda"
din 3 August 1919.
Imi fac o pioasa datoric titre memoria lui V. G.
Mortun reproducandu-1 aci :

V. G. MORTUN
Azi se face inmormantarea lui V. Gh. Mortun. Cu el dispare
unul din ultimii fruntasi ai vechei miscari socialiste. Mai ra-
mAn in viata: Joan Nadejde, C. Dobrogeanu-Gherea, Const. Mille

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 383
si I. C. Atanasiu. I-am citat in ordinea varstei. Sunt singurii cart
ar mai putea sa reconstitue, in colaborare, istoricul vechii mis-
cari socialiste, dela primul ei inceput, pans la ultimul ei sfarsit.
Zic ultimul sfarsit, pentruca, de fapt, agonia miscarii s'a prelun-
git si dupe intrarea sefilor in partidul liberal.
Dar cei patru numiti mai sus, sunt in dusrnanie intre ei.
Nadejde si Atanasiu sunt singurii cari isi mai vorbesc, la ocazii,
dar nici ei nu sunt de acord: primul e liberal devotat si anti-
socialist fanatic, al doilea e liberal-frondeur si oricat ar sur-
prinde pe unii se uit5 cu jind la nova miscare socialists.

Mortun a fost o personalitate distinsa. Mare orator, fin li-

terat, adorator al artei, om de inima, a fost un cuceritor si
cucerea in toate clasele sociale. S'a bucurat insa de mai multe
simpatii in prima faze, ca socialist, decal intr'adoua, ca liberal.
Fireste, aureola pe care ti-o da apostolatul, cu toate promisiunile
pentru viitor, nu se poate mentine asupra omului de guvern,
care fatalmente realizeaza prea putin din acele promisiuni.
In cele mai multe din necroloagele facute lui Mortun, i se
reproseaza parasirea idealului socialist. E o gresea15. In aseme-
nea chestiuni, un singur lucru e hotaritor: sinceritatea omului.
Dace de bung credinta a ajuns la alte pareri, ce putea sa fats
decat sa se conformeze noului crez? Statornicia rau inteleasa e
simple incapatanare si nu constitue un merit. Chestiunea deci
este: data Mortun a fost sincer tend ca multi altii a ajuns
la convingerea ca socialismul n'are teren in Romania. Dar tine
isi poate asuina raspunderea diseearii eficace a unui suflet ?

Cine 1-a cunoscut pe Mortun, nu s'a putut mira de evolutia

lui. De fapt si cred ca enunt un adevar de care biografii lui
vor trehui sa tins seama, Mortun n'a fost niciodata socialist,
in sensul doctrinar marxist. Mortun a fost influentat de umani-
tarismul revolutionar francez, atat de potrivit cu dragostea lui de
tars si mai ales de tarani. Firea lui de artist si de hohem, nici
nu putea sa se impace cu rigida discipline marxista, iar inteli-
genta lui, vie si independents, it impedica sa primeasca o can-
ceptie de-a gata. N'a fost un anti-marxist, a primit en indiferen-
ta formulele marxiste in curs, dar sufletul si creierul lui, inteo
continua lucrare, elaborau socialismul lui propriu. Amicii si
partizanii n'au vazut lucrul cu preciziune probabil ca nici el
nu-1 bagase de seama dar au sfarsit prin a-1 simti.
Imi aduc foarte bine aminte de un articol aparut prin 1897
in Lumea Nona", sub titlul Socialismul lui Mortun". Incepuse
sa. lash' la iveala ea el face altceva decat ceilalti. El scotea cri-
tica societatii din ceeace vedea in jurul lui, prin urmare din

www.dacoromanica.ro
384 I. C. ATANASIU
niediul real al vietii dela noi, iar nu din cartile straine, care
porneau dela lucruri adevarate aiurea.
Neavand puterea lui loan Nadejde sa fie o calitate sau
un defect? de a se detasa de timp si spatiu, Mortun vedea ca
marea problems a Orli romanesti nu este proletariatul, care pe
atunci nu exista, ci laranimea, care traia si suferea. Iar pentru
paralele si comparatii, nu recurgea in fapte din istoria occiden-
tului, fara legatura cu cele dela noi, ci la fapte din trecutul prin-
cipatelor, pe care le cunostea si iubea.

Fiind singurul socialist care traia realitatea dela noi vor-

bese mereu de miscarea veche era fatal ca neintrerupta ac-
'Pune sterila pe temeiul unor formule straine, banalizate, sa in-
ceapa sa-1 apese. Iar starea pe loc a partidului, in care elemen-
tele se perindau caci intelectualii si muncitorii cari veneau
inereu, intrau pe o usa ca sa iasa pe cealalta, nu-i niai putea
da nici satisfactia pur artistica, de care firea lui avea vecinic
nevoie.
Fireste, isi facea curaj. La 9 Ianuarie 1894 el spunea la o
in trunire :
Gond vu voi poporul, desrobirea va avea loc. Cea dint&
randunica verzita sinyuru, cade victim:a frignlui; va veni insd
stolid cel mare, vestitorul primuverii, al raiului omertirii. Fdl
Nitta aripelor lid va fi suflarea doldloare de viatd, care va ma-
tura vechea robie si va aduce pe penant, pacea, binele si infra-
firea".
Dar nu mult dupa aceea, el publica in Evenimentul lilerar,
o poveste admirabila ca stil, de un pesimism doboritor, prea
sugestiva pentruca autorul sa nu fi pus intr'insa ceva din su-
fletul salt.

Mortun n'a plecat din partidul socialist fara o indelungata

lupta cu sine insusi. Am povestit imprejurarile, in brosura Din
istoria socialismului roman". Sub-titlul Renegatii", care se vede
pe coperta primei editii, a fost adaogat de editor, fara stirea
mea, fapt impotriva caruia am protestat la timp, in public. Ga-
sit-a Mortun mult cantata satisfactie sufleteasca in noul domi-
ciliu politic? Putut-a realiza macar acel ideal redus, cand si-a
propus sa faca ceva temeinic? Nu stiu! Votul universal, impro-
prietarirea laranilor si emanciparea evreilor, cele trei reforme
pentru care luptase ca socialist, sunt abia pe tale de aplicare,
dup5 20 de ani de la intrarea lui in noul partid. El isi fagaduise
atunci votul universal, dupa cinci ani. In tot cazul, a facut mult
bine si Ca ministru; cu ideile lui din trecut a venit rar in con-
flict.

Nu sunt adeptul celebrului de mortuis... Adevarul trebuie

spus oricand si oriunde. Dar cand judeci opera unui om, dup5
moarte, trebuie s'o privesti in bloc: sa ca'ntaresti si raul pe care
I-a facut si binele pe care nu 1-a facut, dar si tot binele pe care
I-a facut.
Cand, tanar, a fost printre primii cari veneau cu o ideie
pond; cand in loc sa se arunce din capul locului In politica pro-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 385
ducatoare cum ar fi putut, si cu succes si-a cheltuit si ave-
rea si tineretea pentru cauza asupritilor; cand in socialismul
lui romantic, el a cuprins tot ce putea duce la progres, contri-
buind la raspandirea culturii generale: toate acestea nu pot fi
uitate si nu trebuie sa fie. Iar pentru scaderile ce va fi avut si
pentru cari e drept sa-1 invinuim, sa tinem socoteala .i de me-
diul mult mai prielnic la not partilor rele cleat celor bune ale
fiecarui om.
Orator mare cu un accent de sinceritate desavarsita pe
care nu 1-am pomenit la altul ar fi avut nevoie, pentru des-
fasurarea impetuozitatii sale, de vaste amfiteatre in care sa
vorbeasca multimilor delirante, prinse in vartejul unor lupte
uriase. Si a trebuit, ani de zile, sa faca apostolat marunt, pre-
dicand mereu aceleasi notiuni elementare din evanghelia ce-
tateneascas, pentru cari gasea auditori, dar no ascultatori. Tre-
buind sa -ii inchirceasca idealul, pentru a-1 potrivi cadrului po-
sibilitatilor de aici ganditi-vas ca visand marea transformare
socials, el enunta, totdeodata, ca cea mai mare revolutie in tam
romaneasa ar fi aplicarea legilor asa cum sunt cum s'ar
fi putut sa nu-si simta plumb in aripi ai sa nu oboseasca cu
totul? ateva randuri adresate lui Gherea, dupa trecerea la li-
berali, m'au facut sa intrevad o zguduitoare drama in sufletul
acestui om, inca zambitor.

Mortun era Inca tan6r. In schimbarea de mediu, pe care

neaparat o vor aduce nouile imprejurari, imi placea sa-i atri-
buiu Inca un rol frumos. N'a fost sa fie. Si cand i-am aflat
moartea, m'am gandit la povestea din Evenimentul literar.
Const Graur
(lzboncla", 3 August, 1919).

25

www.dacoromanica.ro
 CONSTANTIN MILLE
Nascut in Iasi la 21 Decembrie 1861.
A filcut Liceul in Iasi si a inceput tot acolo curstirile
Facultatei de Drept. Intra in miscarea socialists bite-
meiata de Zubcu Codreanu, doctor Russel, C. Dobro-
geanu-Gherea, fratii Nadej de. Pentru acest motiv a fost
eliminat din Universitate.
Plecat in strainatate, s'a reintors in tara ca doctor
in drept si s'a stabilit ca avocat la Bucuresti. La Paris si
la Bruxelles intrase in miscarea socialistO de acolo.
Mille a fost printre intemeetorii Cercu lui de Studii
sociale dela sala Franzelaru in anul 1884.
In anul 1885 a scos, impreuna cu altii, ziarul Drep-
turile Omului", organ al democratiei sociale. A fost unul
dintre oratorii de rezistenta ai Conferintelor dela sala
Sotir.
Cand s'a intemeiat partidul social-democrat al mun-
citorilor din Romania, el a fost intre primii lui condu-
catori.
In anul 1895 Mille s'a retras dela conducerea parti-
dului muncitorilor s'a devotat exclusiv ziarului Ade-
verul" pe care 1-a cumparat dela Al. V. Beldiman.
El a intemeiat apoi o editie de dimineata a acestui
ziar, un organ de informatiuni Dimineata". Retr5gan-
du-se mai tarziu din fruntea acestor dou5 ziare, C. Mille
a facut sä reapard sub conducerea sa ziarul Lupta".
C. Mille este unul dintre intemeetorii Asociatiunei
Generale a Presei Romane", al carei presedinte a fost
timp indelungat.
A publicat : Dinu Milian" roman autobiografic ;
Feciorul popii", nuvele; Caetul rosu" versuri; Letopi-
seti"; O viata"; Corespondents cu cetitoarele"; Seri-
sori catre tarani", etc.
C. Mille a reprezentat in Parlament ca deputat, co-
legiul al III-lea al judetului Teleorman, ales de acest co-
legiu in anul 1901. A mai fost si deputat al colegiului II
de Ilfov. A murit in Bucuresti, Februarie 1927.
Dau aci necrologul filcut lui Mille de Const. Graur,
in Adeverul" dela 16 Februarie 1927.

MOARTEA LUI CONST. MILL E

Nu de mult l'am fazut pentru ultima data. Erau cateva cea-
suH de and, in casa lui, ii murise un prieten scump. Si Mille,
smulgAndu-se de Tanga corpul lui Nestor Cincu, se ducea la o In-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 387
tAlnire fixata de mai inainte: o intrevedere cu un om politic
pentru a discuta legea presei ).
,e fitJa

sir

Dupe o fotogafie din 1898

) Guvernul Averescu intentiona in acel moment sa faca o

lege a presei. Asociatiile de presa luasera atitudine In aceasti
chestiune. Ministrul de justitie, d. Cudalbu, in dorinta de a se
documenta, invitase pe ziaristii Const. Mille, Iosif Nadejde, Em.
Socor si Const. Graur intr'o audienta neoficiala. Intr'o discutie
de mai multe ore ziaristii i-au expus ministrului punctul de ye-

www.dacoromanica.ro
388 1. C. ATANASIU
Asa l'am vazut pentru ultima data, asa it vazusem toata
viata: infrangandu-si amaraciunile, atilt de multe, si bucuriile,
atilt de putine, ca sa-pi facil in modul cel mai simplu si mai
firesc, datoria.
A fost omul datoriei, a fost om de vointa si de hotarare, si
a fost om de curaj, cum n'am vazut multi. Odata pornita o ac-
tiune, a stiut s'o continuie cu toata energia, morals si fizica,
infruntand mizerii si primejdii, suportand infrangeri, cu aceiasi
simplicitate cu care primea izbanda, gata, oricand, la jertfa
suprerna.
Fara indoiala, Mille a fost un viteaz, de o nobila vitejie.
Cand a intrat in lupta vietii, acum aproape jumatate de
secol, reusita era desigur mult mai usoara decat astazi. Tanarul
din clasele de sus numai pe temeiul acestui avantaj de topo-
grafie socials razbea imediat in primele randuri, fara sa-1
mai intrebe cineva de talent si harnicie.
Ce n'ar fi putut ajunge Mille, dace ar fi vrut, cu atatea de-
cenii in urma, el care avea talent? Poeziile lui, nu stiu cum
mai suns acum, dar atunci l'au miscat adanc pe Eminescu. Din
proza lui, sunt pagini care impresioneaza Inca astazi. Critic li-
terar si dramatic, el a luat parte la framantarile pline de foc
ale acelei generatii care a culminat cu I. L. Caragiale, Vlahuta
si Delavrancea.
Si Mille, care mai aducea si o extraordinary putere de
munca, o staruinta sa spunem cuvantul o incapatanare ne-
biruita, n'a vrut nimic. El n'a cerut decat un singur drept: acela
de a munci, de a lupta, de a-si risipi fortele intelectuale si su-
fletesti pentru cauza celor multi.
Inregimentat in partidul socialist, sau singur la gazeta lui,
el a fost acela care primea si dadea lovituri cum insusi,
de atatea ori, si-a caracterizat menirea ; si soarta haina nu
i-a dat nici ragazul sa incerce un bilant...
Mille a fost un mare luptator. A inceput lupta ca student,
cand a si fost izgonit din universitate, si a terminat-o aseara,
cand a murit. Atatea dintre campaniile Adeverului", de pe
vremea lui, au ramas celebre. Contributia lui la potolirea re-
presiunii in 1907 este un fapt care-i va cinsti pe veci memoria.
Dar avantul si straduinta lui Mille nu se opresc aci.
Om de initiative, admirabil talent de organizare, el ar fi
facut minuni in fruntea unui minister sau a unei comune. 0-
rasul Bucuresti ii datoreaza unele infrumusetari si unele po-
doabe, despre care primaria va fi aflat intr'un tarziu. Dar
fiindca asemenea campuri de munca nu i-au fost sortite, el si-a
concentrat toata vointa neinfranata asupra ziarelor Adeverul"
si Dimineata" primul luat in stare primitive din myna lui
Beldiman, iar celalalt opera lui, in intregime.
Tot progresul technic al presei romane e opera lui Const.
Mille. Toate inovatiile au pornit dela el. $i fiecare inovatie a
insemnat sfortari, a insemnat lupte, a insemnat greutati Med
seaman si fara numar, invinse toate numai cu energia lui, cu
vointa lui, cu punerea in joc a tuturor fortelor lui de viata.
Este de sigur una din pricinile pentru cari omul acesta
croit, se pare, cu o imensa putere de rezistenta a avut sa
dere al intregii prese, asigurandu-1 ca si mandatarii asociatiilor
de presa, cand i se vor prezenta, vor vorbi in acelasi sens. La
aceasta intrevedere face aluzie autorul necrologului.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 389
lupte si cu boala; este, desigur, una din pricinile pentru cari
boala l'a si doborat, in cele din urina, la o varsta cand dupa
criteriile de aci trecea printre batrani, dar printre intelectualii
si scriitorii francezi ar fi fost Inca tanar.
Mille vorbea adesea cu melancolie de caracterul efemer al
muncii gazetaresti. Este efemera sau pare astfel? De sigur,
in lumea morals nimic nu se pierde. Totul se alcatueste din
tot. Fiecare particica de contributie a lui Mille, este, imbinata
undeva in complexul progresului social; dar ramane pe veci
anonima.
Sa credem ca Istoria ii va face dreptate, marelui si neferici-
tului Const. Mille. Si o merits cu atat mai mult, cu cat prea a
fost hulit in viata. El s'a ridicat impotriva a tot ce este rau,
si tot raul i-a stat impotriva, ha, uneori, i-a stat impotriva si
ce e bun... Nu se putea atata apostolat, fara un pic de martiragiu.
Pe not moartea lui Constantin Mille ne doare de cloud ori:
ne doare c'a disparut un mare tovaras de breasla si indrurnator
al multimii; si ne doare c'a disparut atat de grabnic, inainte
de-a vedea vremurile cele bune, cari vor veni, desigur, datorita
In mare parte si jertfei lui.
Const. Grata
( Adeverul", 16 Februarie, 1927).

www.dacoromanica.ro
 ALEX. G. RADOVICI
Nascut in orasul Ploesti, la 20 Julie 1860. Studiile
liceale le-a terminat la liceul Matei Basarab din Bucu-
re§ti. Studiile juridice lea facut la Universitatile din
Paris §i Bruxelles.
Intors in tarn, a intrat in miFarea socialists al ca-
reia unul dintre conducatori a lost. A fost un activ con-
ferentiar, atat la Cercul de Studii sociale Drepturile
Omu lui" dela sala Franzelaru, in anii 1884-1885, cat §i
la Clubul muncitorilor din sala Sotir.
In anii 1897 1899 a fost primar al orasului Plo-
esti, ales in cartel pe lista national liberals.
Intrat in partidul liberal, a luat loc la stanga aces-
tui partid, impreuna cu Tinerimea generoasa".
In anul 1908 a fast numit vice-pre§edinte al Ca-
merei, iar in anul 1914 a fost numit ministru al Indus-
triei §i Comertului in guvernul Ion I. C. Bratianu.
In anul 1917, in timpul refugiului la Iasi, a ie§it
din minister, impreuna cu V. G. Mortun, spre a inlesni
§efului guvernului de atunci, Ion I. C. Bratianu, for-
marea guvernului national, in colaborare cu Take Io-
nescu. In acel an a fost numit director la Banca Nati-
onale a Romaniei, atunci cu sediul la Iasi.
Rapus de o board grea,el s'a stins din viata la Iasi,
in ziva de 2 Iunie 1918.
Dupe 11 ani, Duminica 30 Iu lie 1929, ram4itele
lui parnanteti au fost tranportate din Iasi §i reinhu-
mate in orasul sau natal, Ploesti.
Cu acel prilej, am scris in ziarul Adeverul"
din 30 Iu lie 1929 urmatorul articol asupra lui Alex. G.
Radovici:
Maine, Duminica, se aduc la Ploesti spre a fi reinhumate o-
semintele lui Alexandru Radovici, mort la Iasi, la Iocul de da-
torie. Cel ce a fost Alexandru Radovici, isi va petrece vecini-
cia in mijlocul a for ssi, pe cari atata i-a iubit si se va odihni
in pamantul orasului Ploesti, care a imprimat locuitorilor un
spirit de fronds .i de rasvratire ce-I aseaza intr'un cadru special
al vietli noastre sociale si politice. In aceasta insusire miracu-
loasa a orasului Ploesti, isi gaseste nemurirea tinuta publics a
lui Alexandru G. Radovici.
Fiu al unei cunoscute si respectate familii din marea bur-
ghezie, aviln d o situatie materials stralucita, posedand o edu-
catie distinsa si o instructie generals aleasa, Alexandru Ra-
dovici ar fi putut sa-si taie in viata un drum placut, presa-
rat numai cu satisfactiuni si multumiri usoare, drum la care ii
dadea dreptul originea lui inradacinata in mediul privilegiat
din acea vreme. Dar fires lui nu i-a ingaduit o atare fericire.
Plamadeala lui organics I-a purtat pe alte drumuri, mult mai

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 391
luminoase, dar, in acela§ timp, atat de anevoioase §i de chinui-
toare.
Intors din strainatate, cu studiile juridice terminate in chip
stralucit, el vine in tars aducand de acolo nu frivolitatea me-

.=-, '

diilor fericite, ci durerea si asprimea vietii celor multi si obiditi.

Cat timp a stat acolo, calea i-a Post luminata nu de petreceri u-
pare, ci de preocupari de mai mare dreptate socials, iar aceasta
lumina curata a adus-o Radovici in tara °data cu venirea lui.
4, *

www.dacoromanica.ro
392 I. C. ATANASIU
In Bucuresti, alaturi de cativa prieteni intru acela§ ideal,
tovara5i hraniti de acelea5i idei, el pune bazele primei manifes-
tari socialiste la noi: Cercul de studii sociale Drepturile omu-
lui", ale carui conferinte duminicale incep in sala Franzelari.
Nu mult dupa aceea, Cercul de studii face sa apara un ziar
intitulat Drepturile Omului".
La tribuna Cercului de studii 5i in coloanele ziarului se
perindeaza numele lui Alexandru Radovici, Joan $i Sofia Na-
dejde, C. Mille, C. C. Bacalba5a, Emil A. Frunzescu, F. Gesti-
cone, Paul Scorteanu, S. Popescu, D. Ionescu, C. Filitis, Vintila
Rosetti, G. Ionescu, Grigore Munteanu, Dimitrie Lupu, B. Re-
chler, Mircea C. Dimitriade, Costachescu.
In ziva de 11 Aprilie 1885, cu prilejul inmormantarii lui
C. A. Rosetti, se desfa5oara in cortegiul mortuar, pentru prima
oars in Romania, drapelul row al socialismului 5i, sub cutele
lui, Alexandru Radovici a condus la locul de veci pe marele
democrat Rosetti.
In acest timp, miwarea socialists se desvolta din ce in ce
mai mult. Propaganda printre muncitori 5i intrunirile dela
clubul Sotir din Piata Amzei, atrag din ce in ce mai mult masele
spre noul partid. Intelectuali unii veniti din strainatate, altii
din Ora iau loc in randurile socialiste, cari, dupa stramuta-
rea sotilor Ion 5i Sofia Nadejde, dela Iasi la Bucure5ti, se orga-
nizeaza in chip temeinic 5i formeaza partidul muncitorilor din
Romania, dupa programul social-democratiei germane.
Acum, Alexandru Radovici putea privi cu mandrie cladi-
rea ridicata 5i prin contributia lui, atat de larga, chiar dela pu-
nerea temeliei.
Partidul muncitorilor din Romania 15i are un club central,
are cluburi in marile orate din tars, are un cotidian: Lumea
Noua" 5i este, in fine, un organism politic bine inchegat. In
randurile lui se prenumara o pleiada stralucita de intelectuali,
unii fii de boeri, altii de mari burghezi instariti.
Citez din memorie:
SOH Ion §i Sofia Nadejde, C. Dobrogeanu-Gherea, V. G.
Mortun, fratii Alexandru 5i dr. Iancu Radovici, dr. Jean Can-
tacuzino, George Diamandi, D. Voinov, Many, T. Fic5inescu,
fratii Deodat 5i Jacob Taranu, Racovita, Lascar Veniamin, M.
Pastia, 1. Procopiu, Izabela Andrei (Sadoveanu), Al. Saulescu,
Filip Gesticone, Paul Bujor, D. A. Theodoru, Zamfir Filotti, G.
Pencioiu, Al. Smelt; ziari5tii reputati: Anton Bacalba5a, I. Teo-
dorescu, C. D. Anghel, Emil D. Fagure, B. Brani§teanu, C. Z.
Buzdugan, dr. N. Quinez, Const. Graur, etc.; literatii de seama:
St. 0. Iosif, D. Anghel, Paun-Pincio, H. Sanielevici, Traian De-
metrescu, St. Petica, Kernbach; ofiterii: Cezar Boerescu 5i Eu-
gen Botez (Jean Bart).
Partidul muncitoresc desvolta o intensa activitate socials,
politica 5i literara, care se manifests in public 5i in press a-
proape pe intinderea intregii OH. In fiecare an el I5i tine con-
gresele generale, in cari discuta programul, realizarile ce avea
de facut, si 1.51 croe5te o atitudine. Sociali5tii fixeaza ca sarba-
toare a muncii, ziva de 1 Mai stil nou, and se fac manifesta-
liuni impunatoare in Bucure5ti 5i in toate ora§ele mai mari.
Pe terenul politic reu5esc sa aleaga in parlament, dupa
lupte indarjite, trei deputati: V. G. Mortun, Ion Nadejde 5i Las-
car Veniamin .

www.dacoromanica.ro
 MICAREA SOCIALISTA 393
In tot timpul acestei miscari, Alexandru Radovici se afla
in primele randuri. El este presedintele celui dintai congre,
general al partidului, ca sj intre cei dintai conducatori in con-
siliul general si pune, in serviciul ideilor ce apara, inteligenta,
culture, putere de munca si bani. Nu cruta nici o osteneala, jar
limpezimea mintii lui sj bunatatea inimei, stau totdeauna Iv
dispozitia partidului.
***
Timp de peste 15 ani, minunata pleiada de intelectuali,
printre can se numara sj Alexandru Radovici, a dat tarii in-
treaga for contributie pentru prefacerea si organizarea ei in-
tr'un tipar democrat. Dar dupe aceasta prodigioasa activitate,
au constatat, la un moment dat, ca toate sacrificiile for erau za-
darnice. Nici hazele objective, nici pregatirea legala, nici men-
talitatea conducatorilor, nu ingaduiau o realizare a idealurilor
cari ii calauzeau.
Nu este locul sa examinez aici temeiurile pentru oari so-
cialistii au hotarit sa-si desvolte viitoarea for activitate politica
in cadrele unui partid de guvernamant in care posibilitatile
de realizare a unui minimum din cerintele for sufletesti sä fie
implinite trecand, in anul 1899, in partidul national-liberal.
* *
Aici, fostii socialisti denumiti de batranul sef al acelui
partid, Dimitrie Sturdza, tinerimea generoasa" s'au intalnit
cu gruparea poporanista condusa de d. C. Stere sj impreuna au
format cadrele noui, adica stanga partidului liberal, care avea
de conducator pe Ionel Bratianu, de pe atunci desemnat ca vii-
tor sef al partidului.
Pot sa constat ca, dela 1900 si pana azi, intreaga actiune po-
litica si socials a partidului liberal a fost influentata, daca nu
chiar detenminata in multe cazuri, de aceasta grupare de
stanga.
Cand in 1907, partidul liberal a fost chemat la guvernul
tarii, in timpul nenorocitei manifestari a rasc9alelor taranesti,
s'a facut apel la cadrele noui pentru a merge, ea prefecti, in
mijlocul taranimii rasvratite, cu insarcinarea de a restabili or-
dinea prin mijloacele cele mai blande posibile.
Cand la 1913, Ionel Bratianu, devenit sef al partidului li-
beral, a fost chemat la guvern pentru realizarea reformelor po-
litice si agrare enuntate de el tot sub influenta stangei lihe-
rale s'a facut apel tot in cadrele noui pentru a da sprijinul
necesar fie intrand in guvernul lui cum au facut Alexandru
Radovici, la ministerul de industrie sj comert, si V. G. Mortun
la ministerul de interne fie sprijinind reformele in Camera
si Senat. In comisiunile panlamentare si dela tribuna ambelor
(iorpuri legiuitoare, acei can au avut insarcinarea hotaratoare
sustinerii reformelor, au fost tot cei din stanga liberals.
Ian in perioada neutralitatii, intre 1914 si 1916, acea vreme
atat de delicata si gingasa pentru soarta tarii, seful guvernu-
lui liberal, Ionel Bratianu, a gasit in Alexandru Radovici, hi
ministerul industriei sj comertului, un auxiliar nepretuit. La
acest minister se tratau si se solutionau toate chestiunile fi-

www.dacoromanica.ro
394 I. C. ATANASIIT
nanciare, economice si industriale intre Romania si tarile beli-
gerante. Rand pe rand, comisiuni ale puterilor centrale si co-
misiuni ale viitorilor nostri aliati, se perindau in cabinetul lui
Radovici, spre a acapara bogatiile si produsele tarii, in folosul
unora sau al altora.
Radovici, cu spiritul sau fin, cu tactul si prudenta lui, a
tratat toate acele chestiuni iritante in asa chip ca nici un mo-
ment vreunul din grupurile beligerante nu a putut avea indi-
catiuni de hotararea viitoare a Romaniei in marele razboi. El
a ajutat cu toate puterile lui greaua sarcind pe care seful gu-
vernului, Ionel Bratianu, o avea de indeplinit in acel timp al
neutralitalii, sarcind care constitue, desigur, pentru Ione! Bra-
tianu, una din cele mai frumoase pagine a bogatei lui activi-
tati politice.
Si, pe and in acea vreme o cumplita psihoza de imorali-
tate se abatuse asupra tarii, Alexandru Radovici a ramas la
postul sau, alaturi de tot felul de tentatiuni, amul pe care it
facuse structura lui morals si educatia lui socials: integru si
perfect cinstit. Pe multi, chiar si dintre cei mai buni, i-a cu-
prins vartejul imbogatirii. El a ramas intreg si niciodata si de
nimeni nu i s'a aruncat macar cea mai mica banuia1a.

Intrati in vartejul razboiului, soarta armelor ne-a fost pro-

tivnica. Guvernul si parlamentul au trebuit sä se refugieze la
Iasi. In fata situatiunii dezastroase, o concentrare a tuturor
fortelor conducatoare ale tarii era necesara. Atunci s'a format
guvernul de colaborare I. Bratianu-Take Ionescu. Trebuia facut
loc nouilor elemente in guvern si, in momentul acela, tot cei
doi tineri generosi", Alexandru Radovici si V. G. Mortun, au
facut sacrificiul persoanei lor, punand la dispozitia sefului gu-
vernului, Ionel Bratianu, portofoliile ce ocupau, necesare pen-
tru a se realiza colaborarea.
Ionel Bratianu nu putea lasa neutilizat, mai ales in acele
momente, un o cu insusirile lui Alexandru Radovici. El i-a
propus, rugandu-1 sa primeasca locul de director la Banca Na-
tionala. Acest loc, mai ales in acele vremuri, nu era un loc de
odihna d, dimpotriva, era un nou prilej de munca si sacrificii.
Alexandru Radovici a indeplinit cu tot devotamentul si cu
toata puterea lui de lucru, noua sarcina ce i se (Muse. Timp
de un an si jumatate el a avut de luptat, impreuna cu colegii
din consiliul bancii, impotriva unor greutati de neinvins. In
cele din urma, istovit de munca, cu toata structura lui fizica
sanatoasa, a fost doborat de o boala crud,, in Iunie 1918.
A murit si a lost ingropat la Iasi, la locul de onoare si de
datorie!
Si asa s'a sfarsit acela care a fost Alexandru Radovici!
L C. Atanasin
( Adeuerul", 30 Julie, 1929).

In ziva cercmoniei de reinhumare, la P1oe5ti, fiind

delegat de Banca National5 a Romaniei in calitatea ce

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA SOCIALISTA 395
aveam atunci de director, mcmbru in consiliul de ad-
ministratie, am salutat ramasitele parnantesti ale lui
Alex. G. liadovici, care si el ocupase aceasta demnitate,
cu urmatoarea cuvantare:
In numele d-lui guvernator, al consiliului general si al in-
treg personalului Bancii Nationale, aduc ultimul salut rZimasi-
telor aceluia care a fost Alexandru Radovici, azi tend aceste
ramasite sunt asezate pe vecie intre ai sai 5i in acest pamant
al orasului Ploesti, atilt de scump inimii lui.
Institutiunea noastra nu putea sa nu-si exprime 5i cu acest
prilej toata gratitudinea sa aceluia care i-a adus in virita ser-
vicii eminente in postul de director pe care 1 -a ocupat din ne-
norocire pentru un limp atilt de scurt.
La inceputul marelui nostru razboiu pentru reintre,,irea
neamului, soarta armelor ne-a fost protivnica. Regele, armata,
guvernul si parlamentul au trebuit sä se retragil in Iasi. kceia5i
soarta a trebuit sa impartaseasca si Banca Nationalit In Decem-
brie 1916, in fata gravitatii situatiunii, s'a crezut necesara o
concentrare la guvernul 'aril a tuturor fortelor politice. Intre
cei dintai care an pus la dispozitia sefului guvernului porto-
foliul for a fost Alexandru Radovici, ministrul industriei 5i co-
mertului.
Insa o minte, o putere de munca si o experienta ca aceia a
lui Radovici, nu putea sa lipseasca PHIL in acele momente, el
care daduse dovezi stralucite in timpuri tot atilt de grele. Con-
siliul Bancii Nationale a facut deci apel la Alexandru Radovici
5i l'a ales in ziva de 14 Decembrie 1916 in sanul sau. Si acest
loc, mai ales in acele momente, era un loc de munca incordata
5i de grea raspundere.
Institutiunea noastra refugiata la Iasi, fare utilagiul necesar
obligatiunii sale de emisiune; cu personalul redus la pro-
portiuni cu totul insuficiente; cu majoritatea sediilor sale ra-
mase in teritoriul ocupat, cu acoperirea sa metalica, aur, eva-
cuat la Moscova, era chemata sa face fata in atari conditiuni
nepi ielnice la o multime de probleme in legatura cu starea
noastra de razboiu. Ea trebuia fiindca era singura in masura
sa finanteze necesitatile rasboiului 5i trebuintele multiple ale
statului, ale carui resurse erau extrem de recluse, mai trebuia
sa face fata la nevOile de aprovizionare ale armatei 5i a intregei
populatiuni adunate 5i comprimate in Moldova ramasa neocu-
pata. Ea trebuia sa ajute 5i sa finanteze pe toti refugiatii din
Ardeal si Bucovina, ea trebuia sa finanteze si sa aprovizioneze
noua provincie Basarahia, realipita la Patria Mama.
Tata opera extrem de anevoioasa la care era chemat sa co-
laboreze noul director Alexandru Radovici. Si avem mandria sa
constatam ca aceasta grea misiune a fost indeplinita de Banca
Nationale a Romilniei in chip stralucit si data din acea grea in-
cercare a iesit cu pierderi materiale, ea gratie conducatori-
lor de atunci a ie5it cu constiinta inallata a indeplinirii in-
tregei sale datorii catre tars.

www.dacoromanica.ro
 DOCTORUL IOAN G. RADOVICI
Nascut in orasul Ploesti in anul 1868.
Studiile liceale le-a tcrminat la Bucuresti. In acest
timp a luat parte in miscarea socialists inceputa prin
Cercul de studii dela sala Franzclaru si prin ziarul
Drepturile omului".
In anul 1886 a plecat la Paris, unde si-a desavar-
sit studiile medicale. In tot timpul acelor 10 ani petre-
cuti la Paris a frequentat cercurile socialiste de acolo.
Reintors in Cara in anul 1896, a luat o parte activa
la miscarea socialists de la noi.
Intrat in partidul national-liberal, a fost ales pe
lista liberals in consiliul comunal al Capita lei unde a
desvoltat o intensa activitate sanitary si socials.
Trecut in partidul liberal-national in 1900 a fost
ales deputat in Parlamentul din 1901.
In anul 1907 in timpul rascoalelor tdranesti
a fost trimes de guvernul D. A. Sturdza ca prefect in
judetul Vaslui pe care 1-a pacificat fard varsare de
sange.
Demisionand din aceasta functiune a fost ales de-
putat in Camerele de atunci colaborand intens si cu
toata puterea temperaentului lui combativ la legiuirile
agrare consecutive acelor rascoale.
Suferind Inca din tinerete de o boala necrutatoare,
atunci cand s'a convins ca fizicul lui debilitat nu -1 mai
poate ajuta in activitatea lui atat de intensa, si-a pus
capdt zilelor.
Intr'o noaptc fermecatoare din Aprilie 1908 sub
seninul albastru al cerului italian, d-rul Radovici
s'a aruncat de pe bordul piroscafului Senegal", in
valurile marii, la 6 ore departare de orasul Palermo.

Din necroloagele aparute in presa romans, aleg pe

cel scris de Const. Graur, prieten personal al fratilor Ra-
dovici, necrolog publicat in Tribuna Liberals" din
Galati:
Din ziarele din Capita 15, ca .i din amanuntele ce dilm mai
jos, cititorii pot vedea sfarsitul tragic al doctorului Joan G.
Radovici.
Este o mare lovitura nu numai pentru rude si prieteni, nu
numai pentru partidul liberal, dar pentru tot ce este cauza
dreapta si initiative frumoasa in aceasta Ora.
Doctorul Ioan Radovici n'a fost numai o inteligenta supe-

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 397
Hoard ajutala de o cultur5 bogat5, n'a fost numai un om de
energie §i munc'a, n'a fost numai un democrat convins §i sta-
tornic, caci cineva poate fi toate acestea si sa nu fie ceea ce a
fost doctorul loan Radovici: un om de bine in largul infeles al
cuv5ntului, un suflet nobil, un apostol cum rar se ivesc.

aA
0. 5

'

°,4*
, r
6
r
; °
j
r " 11,/d3

:,
to

ra

oStece
%?; e
" WA, __WI... 1._

Doctorul Radovici s'a nascut la Ploesti. Tata' sail, Gheorghe

Radovici, era unul din fruntasii comerciului ploestean §i, in
acelas timp, unul din intemeietorii liberalizinului in Prahova,

www.dacoromanica.ro
398 I. C. ATANASIU
soldat neclintit al lui Ion Bratianu. Dupa mama, doctorul Ra-
dovici descindea din Stanica Marin, un personaj istoric, ramas
legendar in cuprinsul Prahovei prin vitejia cu care a aparat in-
teresele concetatenilor sai fats de stapanirile de pe vremuri.
Doctorul Radovici, inzestrat cu frumoase Insusiri intelec-
tuale si sufletesti, si-a facut educatia sub influenta fratelui sau
mai mare Alexandru Radovici, care I -a indemnat pe calea dra-
gostei de popor. Socialist din prima tinerete, doctorul Radovici
a lucrat ca atare la Paris, unde a facut parte din acea pleiada
rnemorabila de tineri romani, cari au dat un avant necontestat
miscarii socialiste franceze, si, de departe, au avut o puternica
inraurire asupra miscarii socialiste din Romania.
Intors in Cara, dupa studii stralucite in medicina, ca si in
sociologie, inarmat cu o imbelsugata experienta a vietii si im-
boldit de un cald entuziasm desi, din nefericire, deja era
atins de boala care avea sa-I rapuie doctorul Radovici se
arunca in valtoare. Dar (land piept cu realitatile de la noi,
ajunge la incheerea ca nu este aici teren pentru socialismul
practic: problema noastra de capetenie este cea agrara; si doc-
torul Radovici crede ca numai partidul liberal e chemat s'o des-
lege. °data convins de aceasta, doctorul Radovici devine sol-
dat credincios al partidului liberal, si vadindu-si lnsusirile, este
ridicat Med intarziere in primele randuri, chemat intre frun-
tasii cei mai ascultati si menit demnitatilor celor mai inalte ce
se pot avea intr'un stat.
Decat, el simte din ce in ce cum i se inmoaie avantul, nu
pentruca sufletul i-ar fi ostenit, ci pentruca boala, tot mai co-
plesitoare, it face inapt fiziceste.
Si a fost o mare tragedie aceasta lupta dintre un suflet si
un corp, din care nici nu se stie cine a iesit biruitor, intrucat
doctorul Radovici si-a dat singur moartea, cand s'a vazut pentru
totdenuna scos din randuri.
* *.

A fost un aprig luptator. Nu este mare eroizmul, cand, in

focul luptei care to imbata, ajunge o clips de avant ca sa infigi
steagul in reduta. Eroismul cel mare este ca, inconjurat de apa-
tie si nepasare, sa muncesti, singur tu, zi cu zi si ceas cu ceas,
munca aceea de amanunt, pastrandu-ti pururea credinta su-
prema in izbanda si fiind sigur totusi, fara amagire posibila,
ca nici inceputul inceputului izbanzii, tu n'o sa apuci sa-1 vezi.
Si acest eroism l'a avut doctorul Radovici, pe care idealul
II impingea mereu inainte, si boala II tragea mereu indarat. Nu
este exact ca el a parasit medicina: n'a facut medicina de clien-
tela, pentruca era om cu avere, dar pururea a practicat-o in
spitale si la locuintele celor saraci si necajiti, cari fara el n'ar
fi capatat o cautare devotata. Si mereu preocupat de problema
noastra sanitara, it vedem in consiliul sanitar, la sanatoriul de
tuberculosi (in buns parte opera lui), la policlinica Elisabeta.
5i on unde erau asemenea initiative sau trebuiau pornite, it
vedem depunand munca cea mai grea, lasand pretutindeni cite
ceva din viata lui. Cine nu-si aminteste de acele inspectii sani-
tare intreprinse mai in toata tam, pentru a vedea peste tot locul
cat ar fi posibil din ce este necesar ca indreptare sanitara?
In consiliul comunal al Capita lei, In parlament, acest om,

www.dacoromanica.ro
 GRUPUL STUDENTILOR SOCIALIST' ROMANI DIN PARIS

stma'' 444# 01';

0.?ssIs

!.;

it
:

[
- a....a4AW , ZidtiS
Dela stanga la dreapta; Sus: Vasile Stefan, avocat; P. Antonescu, arhitect; Miitzner, medic; Gala, medic; I
Slatineanu; C. Garoflid, fostul ministru; I. Purcareanu; dr. Stoicescu-Ploiesti; Ion Eustatiu; dr. Cruceanu
La mijloc: Mitrany ; prof. P. Anghel; George Georgescu; prof. Dragomir Hurmuzescu; dr. I. G. Radovici ; r o-
maricierul C. Nottara; dr. S. Irimescu. Jos: dr. Matza, ginerele lui Al. Dumas-fiul; prof. dr. Al. Slatineanu ;
dr. Mihailescu. www.dacoromanica.ro
Se remarca lipsa actualilor profesori Ion Cantacuzino i Emil Racovitcl, studenti socialisti si
membri ai Cereului erau absenti din Paris and s'a float tabloul.
400 I. C. ATANASIII
in goana lui spre moarte, tie sa insufle viata, miscare, munca
Si iar munca, pentru a aduce acea stare mai buns, pe care o
dorea cu patima, cu frenezie, pentru altii, stiindu-se condamnat
el insusi. Cand izbucnesc rascoalele, el primeste s'a fie prefect
de Vaslui, unde omul numai nervi si numai suferinte, desfasura
destul tact ca sa impace pe toata luinea. Dar pentru propria lui
sanAtate, lovitura a fost decisiva: iinensa incordare sufleteasca
si fizica, l'a istovit cu totul.
Si, plecat de la prefectura, inc ar fi putut obtine un ar-
mistitiu cu boala, daca in retragerea lui de la Sinaia ar fi dus
traiul linistit ce i se recomandase. Dar facea parte din comi-
siunea parlamentard a reformelor. Cultura vasty ce adunase in
anii de studii nu i s'a parut suficienta: a muncit deci zi si
noapte in adancirea speciala a chestiei taranesti, a adunat un
enorin material de fapte si propuneri. A fost opera glorioasa in
care si-a inchegat el toata cugetarea si toata simtirea, pentru
ca reforma sa fie cu atilt mai bunk cu atilt mai folositoare
poporului pentru care se jertfise.
N'a mers pang la capat. In dezbaterea reformelor nu si-a
putut termina nici primul discurs, inceput atilt de vibrator, in-
cat a miscat toate inimile prezente.

Din clipa aceea el s'a simtit mort: plecarea in strainatate,

la care a fost impins am putea zice cu forta, a socotit-o ca o
dezertare. Si ce valuri furtunoase ii zbuciumau sufletul, s'a putut
vedea din scrisoarea adresata tovarasului de lupta d. C. Stere.
Ar fi putut sa-si mai prelungeasca viata cu o lung sau cu un
an, daca si-ar fi infuzat acel egoism care sa-1 impiedece dela
orice preocupare in afara de sanatatea sa. Dar clack' ar fi fost
capabil de aceasta sfortare, ar fi facut-o desigur, dela primul
semnal al boalei, si am fi avut un pasnic cetacean mai mult, dar
un viteaz mai putin.
In anii din urma lava a plans, rand pe rand, atatia ba-
trani din generatia uriasa, morti de moarte Mina, dupa o viata
indelungata. Prin sinuciderea doctorului Radovici, poate cea
mai tragica din cafe am pomenit, plangem o figura de inalta va-
loare, cum sunt putine in generatia searb5da de azi.
Const. Graur
(Tribuna Liberald", 17 Aprilie 1908).

www.dacoromanica.ro
 ANTON C. BACALBASA

I. MAIL, Ple, Anton Micalbaa, Const. Mille

Nilscut in anal 1863 in orasul Braila. Gazetar de mare

talent, a colaborat la ziarele: Drepturile omului, Natiu-
nea, Adeverul, Democralia Soda 1ii, Mural', Lumea
Nona, Epoca.
In colaborare cu I. L. Caragiale a scos revista Hof
tut Roman §i apoi, singer, a scos revista 11Io. Teaca.
A scris volumele: tllos Teaca si Din viola militara,
si brosurile: Arta pentru arta, Greve le si Beitaia in ar-
maid.
Orator impctuos, ridica massele, de aceia ii se spu-
nea Lassa lle al Romilnier.
Intrat in gruparea lui N. Fleva, a condos ca direc-
tor ziarul acestei grupari, Dreptatea.
Trecut in partidul conservator impreuna cu N.
Fleva, la venirca acestui partici la govern a fost ales
deputat al colegiului II Camera din Ilfov.
In noaptea de 2 Octombrie 1899 inceteazil din viatil
la varsta de 34 de ani.

Descrierea vigil si caracterizarea marelui talent

care a fost Tony Bacalbasa, s'a facut intr'un chip splen-
did, intr'un articol nublicat in volumul jubilar al zia-
rului Adeverul" (1888-1913). de clitre Emil D. Fagure,
actualmente director al ziarului Lupta", fost coleg de
redactie cu Tony Bacalbasa.
II reproduc:
In vara anului 1893, intrn in redactia Adeverului" An-
ton Bacalbasa, insotit de doi amici ai sai Si tovarasi de idei,
Ion Teodorescu §i C. D. Anghel.
Mai mult chiar ea ideile generoase ale socialismului, mai
mult ca critica lui acerba asupra prezentului, revolta lui contra
26
www.dacoromanica.ro
402 I. C. ATANASIU
nedreptatilor, speranta lui in vremuri mai bune mai mult
ca toate acestea, poate, personalitatea fermecatoare a polemis-
tului si cronicarului Anton Bacalbasa a marcat in existenta
Adeverului" o noua perioada de luptil si de succese.
Anton Bacalbasa nu poseda o intinsa culture politics sau
economics si nu era ziaristul care sa trateze problemele, spri-
jinit pe argumente si date. Literatura franceza dela Balzac la
Alaupassant si Zola, cu marl preferinte pentru fratii Goncourt
5i admiratie pentru pamfletarul Paul Louis Courtier aceasta
era hrana intelectuala a lui Anton Bacalbasa.
Desi crescut la scoala socialista, nu se putea deprinde a
vedea raul numai in imprejurari, institutiuni si obiceiuri, si-1
vedea mai ales in oameni. De aici nota personals a atacurilor
tii polemicilor sale. Si aceasta nota nu se oprea in fata nici unui
fel de consacrare. Oricat de admis 5i de stabilit era un lucru
oarecare; oricilt de facuta era reputatia, situatiunea vreunui per-
sonagiu oarecare, talentul lui Anton Bacalbasa nu se intimida
si dace era lovit, lovea fare frica, ba en o indrazneala din cele
mai simpatice indrazneala bunului shnt si bunului gust,
care nu se inchina minciunei, numai fiindca s'a cocotat cat
mai sus. Din potriva, caracteristica talentului lui Anton Bacal-
basa era de a ataca prostia, falsitatea, minciuna, fatuitatea, ig-
noranta si vanitatea, en atat mai virulent cu cat erau cocotate
mai sus. Era in aceasta pornire a lui ceva din libertatea stren-
garului de strada care gaseste cuvantul nimerit spre hate
joc de solemnitatea cu care-si poarta nasul in vent cutare tre-
eator gray, dar caraghios. Sarcazmul, bufoneria 5i revolta din
articolele 5i cronicele lui Toni" veneau la timp, razbunand
multe suflete. De aceia aveau atata ecou. Chiar cand era crud en
unii, era atat de spiritual, meat avea dreptate. Chiar cand era
crud en unii, era atat de revoltat, meat cruzimea lui era gene-
roasa. Vai de ofiterul care ii cadea in palms, dovedit ea a batut
5i schingiuit pe soldatii sal! Vai de poetul sau nuvelistul care
a schingiuit versul sau proza! Vai de politicianul care nu are
in panglicariile sale nici scuza talentului! Vai de patriotul urn-
flat, care agita tricolorul la raspantii, batand moneda din na-
tionalism; vai de dramaturgul plagiator sau macaronar; vai de
actorul anost; vai de feineia care vrea sa acopere cu feminism
lipsa de talent 5i setea nejustificata de celebritate! Nici unul nu
gasea ertare inaintea lui Tony! Si multi ar fi preferat orice
pedeapsa decat aceia de a cadea sub condeiul lui Anton Ba-
calbasa! Duios si liric in cutele intime ale firii sale fond
care s'a manifestat in poeziile 5i nuveletele lui Anton Ba-
calbasa avea in activitatea sa ziaristica deviza barbierului lui
Beaumarchais: Lone par ceux-ci, blame par ceux-la, me rrio-
plant des sots, bravant les mechants, je me presse de rire de
tout, de peur d'etre oblige d'en pleurer".
De aceea in polemicele si cronicele lui, inainte de toate 5i
mai presus de toate, mai presus chiar de reyolta si indignare,
el radea. Dar vai de acei pe socoteala carora radea! Era talentul
care -si dadea searma ca nimic nu ucide ca ridicolul 5i era maes-
tru in a descoperi ridicolul, indaratul solemnului 5i al gra-
vitatei!
Frazeologia demagogica in politica, filistenismu1 burtaver-
zimei, falsul sentimentalism al afectatiunei lirice in literature,
bombasticismul in teatru, nationalismul arivist in randurile stu-
dentimei toate aceste manifestatiuni de neputinta 5i de lipsa
de sinceritate an fast biciuite en biciu de foe de catre Anton
www.dacoromanica.ro
 MLWAREA SOCIALISTA 403
Bacalbasa, si au adus Adeverului" multe ceasuri grele, multe
dusmanii coalizate, dar si multe succese cari l'au calit in lupta
contra minciunei, neomeniei si mediocritatei.
A ras, ne-a facut sa raden mult pe noi, cu ce drag Fain
citit pe Tony". De cite on rasul sau insa n'a Most muiat in la-
erimi tacute si de ate on am gustat gluma lui ca desert, dupii
masii, pe cand el, glumetul, ducea lipsa mesei!
Fiindca nici soarta nu Fa nascut in leagan auHt, nici traiul
fora mulled nu-1 intelegea si tot ce putea fi, voia sa-si dato-
reasea numai
Natura i-a favorizat intelectul aproape in dauna trupului
si atunci cand moartea ii soptea in urechi, zilnic, fatala ei
chemare, de cite on nu s'o fi gandit el, ca, la sfarsitul sfarsitu-
lui, e poate mai bine sa fii inzestrat in aceasta viata Oman-
teasca cu o lopata de hums mai mult si en una de dull mai
putin.

Ca Maple sale i-au ereiat poate pe cati amici pe atatia dus-

mani. Nimeni din noi nu e facut ca sa iubeasca si sa admire
manifestarile unui spirit, fie personale, fie publice. In aseme-
nea sfere impersonate, speta umana nu se poate ridica: eel
mult o pot face cateva spirite superioare.
Iluzii nrulte iluzii, ca multi din noi, a avut sarmanul
Tony si, ca si noi, pe multe le-a vazut risipindu-se, peste etc
a5,,ternandu-se un strat tot mai gros de vestede ,frunze, foi de
grija pe drumul vietei.
Iluziile acestea l'au incalzit in frigul iernei, cand drept
coleus avea o banca de lemn in Cismigiu si drept invelis un ter
albastru, cu tuna" plink cand muza voia sa -i fie pe plat, si unul
vanat si bruinos, cand biata muza se posomora.
Atunci a suferit si atunci s'a nascut in el cantecul cand
strengaresc, revoltat si batjocoritor, cand liric, pang in la-
crimi. Caci a fost cantec, a fost totdeauna armonie intre fond
Si forma, ceeace a scris Tony.
Spirit rebel, neintelegand ce inseamna fraul, catusa
era firesc ca intrat in armata sa se is de piept cu disciplina mi-
litara. Observand prin prisma fanteziei sale spirituale ne-a
dat acele cronici, cari izolate si reunite apoi in volumul Mos
Teaca, au avut atata succes: si data am vazut exemple nobile
ca, de pilda, al generalului Candiano-Popescu, propovaduind
indulcirea tratamentului de cazarma, nu putin se datoreste a-
ceasta satirei si inimosiei sarmanului Tony.
*"*
Ceeace constitue activitatea capitals a lui Anton Bacalbasa
este insa ziaristica, arta si profesiunea in care se risipeste
maximum de forte cerebrate si se culege minimul satisfactiu-
nilor morale. Caci ceeace a zmuls azi o lacrima sau a starnit
rasul, maine e vechiu si dupe ce, zi cu zi, ai dat, doze cu doze,
humorul sau lirismul tau cand inchizi ochii, lumea mare a
cititorilor regrets eel mult ca nu va mai fi delectata, dar de
cantecul tau nu-si mai aduce aminte nici cat de-o romanta,
auzita candva.
Unde sunt azi toate acele satire, semnate Rigolo, Kinderfus,
Wunderkind, cari faceau odinioara deliciul nostru al tuturora?

www.dacoromanica.ro
404 I. C. ATANASIU
Uncle stint articolele, istorioarele humoristice 5i sentimentale,
poeziile, semnate Toni 5i Quidam? In colbul bibliotecilor de pe
la liniversitati *i Academie veti mai Iasi dear in eolectiunile
ziarelor too to aceste margaritare. Dar revistele sale de fiecare
zi : cite din ele n'ar putea ramane ca modele de stil ?
Adesea ii spuneam sa -5i face putin tirnp liber 5i sa reu-
neascrt intr'un volum-douil, parte din proza 5i versurile sale.
Zambea 5i fugaduia sa cerce. Ar face 5i un serviciu literaturei
noastre 5i o fapta pioasa acela care 5i-ar da osteneala sa intre-
prinda aceasta lucrare.
Crescut in parfumul scrierilor lui Alusset, Teophile Gautier.
fratii Goncourt 5i adorand pe Heine, Anton Baca lba5a poseda pe
langa o uimitoare intuitie artistica 5i un gust rafinat in ale lite-
raturei.
rota false ii lovea urechea ea pe a unui bun maestri' de
orchestra; 5i, temperament nervos, cum era, pedepsea fare mild
pe falsul cantaret. De an admirabilele satire literare din Ade-
verul Literar" (1893 95) untie toate productiunile bangle, ne-
simtite, ridicol redate, can inundau chioscurile 5i librariile sub
numele de literature, erau flagelate eu sarcasmul nervos, chel-
tuit cu atata prodigalitate de sarmanul Tony. In ordinea crono-
logiea Adeverul Literar" se afla intre lloftul Roman" 5i Mo5
'Ceara.
Cu toate astea, revenind la observatia pe care am facut-o 5i
mai sus, cred ca fondul sentimental al lui Tony era mai cu
seamy brie.
Din poeziile lui semnate Quidam se poste, cu deosebire, ju-
deca aceasta.
Nu voi vita niciodata frumusetea uneia din ele de5i nu
memorizez versuri.
l)rept raspunS la o scrim-tare a mea din Iasi, prin care-i
atrageam atentia asupra piesei Bosmershohn a lui Ibsen, el a
publicat, imediat dupa lecture, doua, trei strofe intitulate :
Rosmersholm". Am ramas uhnit cum in cateva versuri a putut
recta, cu atata pute.re de evocare, tot vagul de simtire ce suge-
reamil opera damaturgului norvegian.

Si acum sa,mi fie permis un tribut personal, adus memo-

riei lui Anton 13acalba5a.
Fara a ne eunoa5te, scrisori, s'a stabilit intre not o
simpatie durabila.
Nu strain de indemnul vorbei 5i al faptei lui, am luat de-
prinderea eondendui .5i, ea 5i el, acestei doprinderi datoresc
si putinele satisfactiuni 5i multele chinuri ce-am indurat 5i indur.
Venit in Capita la, ne-am cunoscut tot mai de aproape 5i 1 -am
cunoscut nu in meschinele combinatiuni politico ale zilei ma-
nifestatiuni de ordin absolut exterior ci in intimitatea sa, in
bucuriile si durerile tainice ale sufletului
Cate ceasuri, tarziu noaptea, cam' ambit locuiam in came-
rile hotelului Dacia", nu le-am petrecut, ascultandul, cum 15i
de5arta fundul inimei: o lume de vise, o lume de amor 5i pa-
shine pentru arta.
Setea de a putea scrie ceva ingrijit, nu intr'o clipa, ci pe
indelete, cum se cuvine sa ingrije5ti un copil frumos al muzei,
setea aceasta it framanta Inca, de5i avea in urma lui anii de

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 405
munch', de surmenaj cad aproape n'a fost ziarist, la noi,
rare sa se surmeneze atilta ca sarrnanul Tony. Erau zile in sir,
saptainani intregi, cand o intreaga paging de ziar era scrisa de
el: reviste, satire, cronici, nuvele, poezii.
Era epoca lui de glorie glorie atat de efemera!
Aceasta a si ruinat mult trupul sau slab si trudit.
.Sufleteste, Anton Baca lbasa a inceput sa moara din mo-
mentul in care nu a mai putut da frau ]fiber naturei sale prime.
Aloartea fizica n'a intarziat sa urmeze celei suflete5ti.
In paginile Adeverului" Hunan adunate, ca relicvii, cele
mai pretioase avanturi §i cele mai spifituale improsizatiuni ale
stralucitului ziarist care a fost Anton Bacalbasa.
Emil D. Fagure

www.dacoromanica.ro
 GEORGE DIAMANDY
Nascut in Ballad la 27 Octombric 1867. Studiile
licealc lc-a terminat la Iasi, iar pe celc universitare la
Paris. Aci infra in miscarea socialists. A fost in redac-
tiunea ziarului Petite Republique" si a intemeiat 5i
condus ca director revista L'Erc Nouvelle".
Venit in tal'', el a intrat ill redactiunea ziarului
Lumea Nour, hi care a colaborat intens, °cup:Inc-1u-
se in special de chestiunca Votului Universal.
Intrat in anul 1900 impreund cu patura cultd
socialista in partidul national-liberal, el este ales in
1901 deputat de Tutova. A fricut parte pang la moar-
tea lui din toate parlamentcic libcrale.
In timpul neutralitatii noastre, in anul 1915, a fost
trimis in misiune la Paris impreund cu prof. dr. Jean
Cantacuzino si dr. I. Costinescu.
Cu toatc ea suferind de cord intr'o forma des-
tul de gravy si cu toatc ca, fiind parlamentar, era
scutit de mobilizare, in timpul razboiului din 1916.
George Diamandy si-a facut datoria de ostas in tran-
see, luptand sub comanda generalului Cottescu, apoi
sub aceia a colonelului Tiberiu Robescu.
Dar (WO un limp boala it obligii sa piece de pe
front si se duce la Iasi, uncle isi in locul in parlament.
Aci, in Iasi, in urma unor diverginte politice, se
retrage din partidul national-liberal si punc bazeic
unui non partid, Partidul Mulled". Dar boala agra-
vfindu-se, a fost sfdtuit de medici sa piece in Franta.
pentru cautarea siindtatii. In cele mai grele conditiuni
de sandtate traverscazii Rusia 5i se imbarcil in Arhan-
gelsk pe vaporul englez Kursk", cu destinatia pentru
portul Brest; insil in timpul calatoriei pe mare, in
noaptea de 27 Decembric 1917, boala l'a rapus, si si-a
dat sfarsitul. A fost scoborat in adancimile marii de
uncle tot se mai poatc intrezari lumina cerului", cum
spusese el odatd.
George Diamandy a fost un fin literal si un scrii-
tor de mare valoare. Pe langil nenumaratele lui arti-
cole politice, a scris urmatoarele opere:
Una dintr'o mie, Strung cucoane, Neom, Bestia.
Muliere Doloroza, Pisicuja, Crima dela Ordesti, Arti-
colul 253, Chemarea Codrului, Ratiunca de Stat, Re-
gina Lia, Nineta Corman, Gheorghitd Filt-Frumos.
G. Diamandy a ocupat &Maya vreme locul de di-
rector general al teatrului National din Bucuresti. A

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 407
fost presedinte al Societatii Scriitorilor Romani si al
Asociatiei Franco-Romane. A fost membru al Institu-
tului de antropologie din Paris.

III

Despre activitatea lui ca director al revistei l'Erre

Nouvelle" din Paris, am vorbit in capitolul Campania
pentru votul universal: V. G. INIortun si G. Diamandy"
din aceasta lucrare.

www.dacoromanica.ro
 DEODAT A. TARANU
Nascut iu Botosani, unde §i-a facut studiile liccale.
A inceput dreptul la Iasi. Apoi s'a dus la Paris unde a
luat doctoratul in drept. Acolo a intrat in miscarea so-
Intors in tarn, a fost numit supleant la tribunalul
Covurlui.
Din pricina convingerilor lui socialists, pc cari cu o
adevarata dezinteresare de sine nu se sfiia sil le afirme,
cum si din pricina legaturilor lui de prietenie cu so-
cialistii, a lost silit sa paraseasca magistratura, cariera
in care isi avea croit un strillucit viitor. S'a inscris in ba-
rou1 din Galati.
A fost unul dintre conducatorii miscarei socia-
liste din Galati si un element de. mare valoare in ac-
liunea socialists din Romania.
In anul 1922, a murit, rapus in floarca varstei si in
plina ascensiune politica, de o gravy si neiertatoare
boala.
Cu prilejul mortii lui el fuscse un prieten per-
sonal si un foarte pretios colaborator al meu in condu-
cerea miscarei din Galati, am scris despre el un ar-
ticol omagial in Adeverul" din 16 Decembrie 1922.
Il redau aci:
DEODAT A. TARANU
AMINTIRI
Ce dureros rastina in sufletul meu apropierea de cuvinte
din titlul si subtithil de mai sus! Si ce tristela resimt ca, deli
mai batriln, mi-a fost scris sa pomenesc ea o amintire numai
ceeace a fost prietenul meu, Deodat A. Taranu.
Cu pierderea lui Deodat Taranu, a displirut Inca unul
din foarte putinii ramasi azi in viata din acea mAndra falan-
ga a ideologilor, a entuziastilor, a vizionarilor, cari au inceput
la not in lard sub cutele steagului social-democratiei lupta
pentru prefacerea institutiunilor si a vietii de stat din forma io-
bagista care Inca dainuia. Ori cat s'au putut aduce critice activi-
tatii fostului partid social-democrat si in special intelectualilor
cari au organizat si condos acea miscare, tin lucru va trebui
recunoscut de toatii lumen: influenta dace nu politica, dar
desigur culturala pe care acea Juana de oameni au avut-o in
desvoltarea ulterioara a vietii noastre de stat. Din acea pleiada,
facea parte si mult regretatul meti prieten Deodat A. Taranu.
$i oricari au fost in unma vicisitudinile politice prin cari au
trecut toti acei conducatori, Taranu a rainas pans in ultimul
moment fidel vechilor credinte, pe eari le-a doblindit in misca-
rea socialists Inca pe and isi facea studiile la Paris.
.5- *

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA SOCIALISTA 409
Am cunoscut pe Deodat Taranu in primele zile ale intoar-
cerii lui in tars. L-ain cunoscut prin anul 1893 la Galati, uncle
fusese numit supleant la tribunal. In vremea aceea eram delegat
de Consiliul General al partidului muncitorilor, cu organizarea
cluburilor social-democrate din Galati, Braila si Tulcea.

Desi magistrat, Taranu a intrat imediat in legatura cu noi,

conducatorii muncitorimii din Galati, adica cu Zamfir lotti,
cu N. Damian si cu mine.
Sfaturile lui, singurul lucru cu care putea contribui din

www.dacoromanica.ro
410 I. C. ATANASIIT
pricina calitalii sale de magistrat, ne-au fost totdeauna de mare
folds. Dar, corect ca in toate actele vietii lui, el n'a luat parte.
cat timp a fost in functiune, la actiunea de propaganda, pe care
o desfa5uram not atuncea. Tot sentimentalismul lui 5i I-a chel-
tuit cu 'mina prodigalitate prin functiunea lui de magistrat in-
tru ajutorarea celor umili, celor necajiti 5i cari nu aveau mij-
loacele necesare sa-5i poata asigura dreptatea care era de partea
lor. De ate on nu 1-am auzit, fie in camera de consiliu, fie in
camera de 5edinta a tribunalului, ajutand cu sfatul lui pe cei
earl, deli aveau de partea for dreptatea evidenta, totu5i, fie lea
nu 5tiau, fie ca nu puteau sa o facii sa triumfe. Pentru ace5tia,
Deodat Taranu nu mai era magistratul incrustat in dispozitiu-
nile rigide Si de multe on aspre ale codurilor, ci un suflet bun,
milos 5i mai ales drept.
* *
Deodat Taranu a lost silit sa renunte la cariera de magistrat
ca urmare a ideilor lui socialiste. ')
Redat libertatii, Taranu i5i ia, imediat, locul sau in randu-
rile noastre, $i ne este, prin spiritul sau organizator, un colabo-
rator nepretuit. De atunci viata lui Deodat Taranu se desf5-
5oara dealungul vremii, in mod neschimbat: el a fost totdeauna
un sprijinitor al celor slabi. Trecut in partidul liberal, la 1900,
el i5i ia locul lui firesc la extrema stanga a acestui partid. In-
scris in randurile Ligii pentru votul universal, impreuna cu
Vasilica Mortun, Diamandy Si altii, el nu se multumeste numai
Cu propaganda ora15, dar contribute in cea mai largo masura
la infiintarea St .sustinerea ziarului Votul Universal", care a
aparut la Galati sub conducerea unui grup dintre membrii par-
tidului liberal local 5i cu colaborarea tuturor genero5ilor" din
tars. Concomitent cu acest ziar, se scot de acela5 grup in Ga-
lati mai multe ziare 5i reviste, cari, puse, toate, sub directia
lui Const. Graur, aveau sa sustina o mi5care culturala intre
muncitori 5i Intro larani, dar Si o mi5care politics, democrats
si poporanista in toate paturile sociale. Intreaga acea actiune
de press care a imprimat ora5ului Galati 5i judefului Covur-
lui, intre anii 1900 1907 caracterul unei adevarate fortarete a
democratiei intreaga acea miscare, daca 51-a capatat splen-
doarea ei prin articolele unor scriitori distin5i, apoi a avut po-
sibilitatea sa se desvolte gratie spiritului de sacrificiu 5i insu-
5irilor de organizator ale lui Deodat A. Taranu.
*"*
Y.

Pentru a putea garanta imprimarea regulata si cat de ief-

tina posibila a diverselor ziare, reviste 5i bro5uri de propagan-
da democratica, Deodat Taranu infiinteaza la Galati o tipogra-
fie, tipografia Moldova", care este acum unul din cele mai fru-
moase institute grafice din Galati. Cu ce munca, cu ce sacpificii,
a putut Taranu realiza aceasta insemnata intreprindere corner-
ciala, numai prietenii lui intimi au 5tiut-o. Tot in legatura cu
ini5carea culturala condusii in Galati intre anii 1900-1907,
Deodat Taranu, impreuna cu mai multi prieteni politici, intre
cari trebue sa citez pe Spiridon Popescu 5i Mihai Pastia, tre-
*) Am arar' at imprejurarile in capitolul despre Clubul Muncito-
rilor din Galati.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 411

cand peste greutgli pentru altii .aproape insurmontabile

infiinteaza la Galati o koala pentru adulti, care _a lost desigur
cea mai complectii si mai bine organizatii dintre institutiunile
similare din lard. Mii si mii de muncitori de toate varstele, unii
si-au inceput, allii si-au complectat, iar allii si-au perfectionat
invalaturile lor. Pe langrt sectia de analfabeli, scoala avea cursuri
pentru complectarea claselor primare si chiar cursuri secun-
dare de specialitali comerciale, technice, etc.
Cu toata cultura lui, cu toate insusirile pe cari le avea, cu
toata indrazneala cu care se arunca in valtoarea luptelor celor
mai grele, Deodat Taranu era un timid, si mai ales un modest.
Dupil ce creea, dupe ce organiza o miscare, Taranu stia sa stea
in collisorul Iui, lasand altora acliunea de surirafal5, de galligie.
care, din nenorocire, numai aceia 15i gaseste rasplata in tarn
noastra.
Taranu n'a avut atari slabicittni, si de aceea a primit flira
nici o patima si fara nici o ura ca allii o! cat de nechemati!
sa-i treaca inainte pe arena atilt de complicatii a Ipoliticei, si
sa traga ei foloase de pe urma muncii lui curate si cinstite. El
nu numai ca n'a cerut onoruri, demnitilli sau recompense de
orice fel, dar le-a refuzat in rarele ocazii cand s'a gandit cineva
sa i le ofere. In schimb, sent convins ca inainte de a inchide
ochii si a pleca dintre noi, dace si-ar fi facut examenul drept al
constiintei Iui, ar fi fost multiunit ca, in toata trecerea lui vre-
melnicii pe pamiint, si-a facut cu prisos datoria catre semenii lui.
L C. Atanasin

www.dacoromanica.ro
 IZABELA ANDREI
(D-na COLONEL SADOVEANU)
Izabela Andrei Sadoveanu, este fiica lui G. Gr.
Mortun si a Eleonorci Dumitriu. S'a nascut in 1873, la
Mihaileni, in casa matusii sale Maria Alexandru Andrei,
care apoi a infiat-o, pentru a nu avca copii. Ea obtinu
o bursa in lnstitutul pedagogic din Iasi, de sub directiu-
nea d-nei ilIacri, matusa luptatorului socialist N. Chi-
nezu. Aci a terminat studiile in anul 1887; apoi a intrat
in institutul privat al d-nci Dodun des Perrieres. In anal
1892 a trecut un concurs, dupa care a intrat in invata-
mant, fiind numita la liceul Penctis-Zurmali din Braila.
Dupa saptc ani, casatorindu-se Cu capitanul Sadoveanu,
fratele scriitorului Mihail Sadoveanu, s'a mutat la Foc-
sani, de unde apoi a trecut in Bucuresti in 1904.
In miscarea socialists a intrat indata dupa absol-
virea Institutului de Pedagogic, fiind introdusa de dr.
Elena Proca, sora profesorului G. Proca. N'a facut insa
acolo dealt (Akinl de a lipi timbre pe ziarul Muncito-
rid", fiind prea tanara pentru a fi inrolata intre membrii
mi*carei.
In anul 1892, s'a inscris in facultatea de litere si fi-
lozofie, pe care a absolvit-o. Diploma de licenta si-a
luat-o mult mai tarziu, in 1913, la Universitatca din Ge-
neva.
La Bucuresti a intrat in miscarca socialists frequen-
tand elubul Sotir, dupa ce lucrase in Braila, si Galati, cu
d-nii I. C. Atanasiu, Deodat Taranu, Mihai Pastia etc.
Apoi a facut parte din grupul din jurul lui Gherea
si al lui C. Mille.
In miscarea literara a intrat de pe and se prepara
pentru liceu in Iasi, facand parte din cercul de in Bel-
diccanu, en: Artur Stavri, Artur Gorovei, I. Petrovici
(socialistul), D. Anghel, Vasile Lates, etc. Apoi a intrat
in cercul de in Viata Romaneascr, in 1906. La Iasi a
tinut cea dintai conferinta feminists, pe and audia
cursurile d-lui I. Gavanescu, in anal 1891. A continual
activitatea feminists la Bucuresti, in societalea Spriji-
nul" cu d-nele: Bals, dr. Jean Cantacuzino, Floru, Ar-
bore, dr. Sion-Moscuna, dr. Alexandrescu, avocat Lica
Popovici, d-na Bilicoianu (nascuta Aurelian) si altele
sub presidentia d-nei Ema Beldiman, vaduva lui A. V.
Beldiman.
Dupa inchecrea armistitiului in 1918, alcatuindu-se
soc. feminists ..Asociatia pentru emanciparea civila si
politica a lemeii", Izabela Sadoveanu a intrat in comi-
tetul de conducere. In anul 1929 s'a inscris in Gruparea

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 413
Femeilor Romane", de sub conducerea d-nei Alexan-
drina Cantacuzino.
Activitatea pedagogics inceput-o la Geneva. pt
rand lucra sub conducerea d-lui Claparede, la Institutul

J. J. Rousseau, infiintand impreund cu d-ra Bontempi.

astazi inspectoarea Tessinului, Prima Casa dci Bam-
bini" sistem Montessori.
In tars a fost directoarea scolei normale Elena
Doamna, inspectoare la griidinile de copii, consiliera
www.dacoromanica.ro
414 I. C. ATANASIU
technics la Educatia Poporului". A creiat dimpreuna
cu d-na Pia Alimanisteanu scoala de Educatoare de
Puericultura" pentru pregatirea crescatoarelor de copii
de la nastere si pans la varsta scolara. Apoi a Infiintat
primul camin de copii mici si educalia mamelor ca
scoala de aplicatie pe langa Institutul de Educalie fi-
zica.
A colaborat la Viata Romaneasca" si Adevarul Li-
terar si Artistic", scriind cronici literare, recenzii si es-
seuri, articole de pedagogic si cultura generals, portrete
si amintiri. A colaborat si la foiletonul ziarelor Adeve-
nil" (politic) si Dimineata"; in acest din urma ziar
mai cu scams articole feministe. A publicat, pe langa
,,Insemnari literare", opera de tinerete, o carte despre:
Educatia noun" si o Psichologie a copilului".
Izabela Sadoveanu isi continua Inca si azi activita-
tea scolara si culturala, pe langa cea literara si femi-
nists.
***
Pentru caracterizarea personalitatei Izabelei Andrei-
Sadoveanu si a activitatei sale in miscarea socialists,
trimit cetitorul la capitolul: Clubul INIuncitorilor din
Braila, din acest volum.

www.dacoromanica.ro
 THEODOR V. FIC*INESCU

Nascut in comuna Rotopiinesti, in vechiul judet Su-

ceava, astazi judetul Baia, in anul 1877 luna Martie.
A facut cursul liceal la liceul Laurian din Botosani,
nude, pe cand era in clasa VI-a, a prima initiarea in
miscarea socialists. Trecandu-si bacalaureatul la Iasi, a
venit in Bucuresti, mule s'a inscris la drept si in Mosaic.
In anii 1895 96 a intrat in miscarea socialists.

www.dacoromanica.ro
416 I. C. ATANASIU
In anal 1896 a fost numit redactor al ziarului Lu-
mea Nona" si apoi secretar do redactie al acestui ziar.
Delegat do consilitil general al partidului muncito-
rilor, a intreprins propaganda de infiintare si organi-
zare a cluburilor tArilnesti din judetele: Vlasca, Tcleor-
man, Romanati si Olt, ajutat in aceastil actiune de I. T.
Banghereanu, casierul partidului muncitorilor.
In anal 1899 a fost arestat pentru aceastil actiune.
dat in judecath si condamnat la inchisoare, impreund
cu Banghcrcanu si cu altii.
Dupil terminarea pedepsei, a plecat in Belgia node.
la Liege, si-a luat cu mare distinctiune diploma do in-
giner do mine.
Reintors in tars in 1907, a fost angajat ca Inginer la
societatea Aquila Franco Romans ", iar dupil sass ani
a trecut in societatca petroliferii Colombia", undo func-
tioneaza si azi ca director general.
Este until din eei mai distinsi intelectuali ai Orli,
recunoscut ca o inalta valoare, si consultat, ea atare, do
toate guvernele, in numeroase chestiuni de interes ge-
neral, in cari se simte neyoie de competenta lui.
Amilnunte despre personalitatea lui Th. V. Ficsi-
nescu si despre rolul lui in miscarea socialists, se gii-
sesc in capitolul privitor in cluburile trir:Anesti, cum si
in diferite alto capitole ale acestei lucrari.

www.dacoromanica.ro
 I. TH. BANGHEREANU

- k
.1 t
za- I P r r.

Vom povesti o Intamplare neinsenmatii, care va pa-

rea cititorului o istorioara morals pentru copii.
Intr'o zi, acum treizeci de ani, se prezinta la admi-
nistratia financiard din Ploie§ti, un modest cetacean,
Inarmat cu o procura in regula §i diferite alte scripte, in
puterea carora avea sa ridice o insemnatil sums de bani,
o avere enorma pentru vremea aceea.
27

www.dacoromanica.ro
418 I. C. ATANASIU
Functionarul respectiv verifica totul, discuta repede
cu solicitatorul, primind Si dand Iiimuriri, numara suma,
o inmaneaza celui in drept, si trece la alta chestiune.
Cetateanul is banii, se da la o parte ca sa-i numere
si dupe ce verifica din nou actele si banii, se adreseaza
funclionandui:
Domnule, ai gresit: mi-ai dat cu 10.000 de lei mai
mull.
Emotia functionarului, care facuse o gresala atilt de
enorma: nu numai ca ar fi platit din punga (presupu-
nand ca ar fi avut de unde), dar ar fi lost urmarit pen-
tru frauda. Emotia publicului prezent, in acel birou si
in cele vecine: vestea s'a raspandit cu iuteala, senzatia
a lost enorma si toata lumea lauda pe omul care, in loc
sa puie prisosul in buzunar si sa se face nevazut, s'a
grabit sa-1 instiinteze pe functionarul care gresise si sa-1
scape de nenorocire.
Cum vedeti, suntem in plina istorioara morala, deli
faptul e perfect adevarat. I1 povestim pentru ca are o
incheiere sugestiva.
In culmea fericirii si inteun acces de calduroasa re-
cunostinta, functionarul cu pricina a strans mina acclui
om cinstit, intrebandu-1:
Cine esti d-ta, omule de-o cinste nemai pomenita?
Sint escrocul Banghereanu! a fost raspunsul sim-
plu, fare nici o poza actoriceasca.
Tocmai iesise din inchisoare si ocupase, imediat,
postul de administrator al averii lui Al. G. Radovici; in
aceasta calitate, Banghereanu avea sa rezolve si cies-
tiuni de-ale clientilor biroului de avocatura al lui Ra-
dovici, cum s'a intamplat si in imprejurarca de mai sus.
Iata de ce am povestit istorioara morala": in acele
momente ea a avut un adanc inteles simbolic. Marcie
public, comentand in toate felurile accl eveniment
intr'un oral de provincie, unde se produceau putine e-
venimente a vazut ce rost are o sentinfa, data in
pripa, intr'o atmosfera surescitata, in care chiar jude-
cata j udecatorilor este expusa sa patimeasca!

www.dacoromanica.ro
 *)
INDEX DE NUME
A
Adamescu Gh., prof. liberal, p. 352.
Adamescu M. G., deputat, partizan al votului universal, p. 147.
Akimov, regisor rus, p. 232.
Alastor, unul din pseudonimele lui G. Proca (0. Carp), p. 105
Alexandrescu, unul dintre primal socialisti ieseni, p. 21.
Alexandrescu D. (Tololoi), prof., deputat, p. 201.
Alexandrescu, dr., d-na, membrg a soc. Sprijinul", p. 413.
Alexandrescu Gr. I., magistrat, Galati, p. 205-207.
Alexandrof Petru, dr., (vezi Petru, dr.).
Alexandru II, tarul Rusiei, p. 19.
Alexe Mitica, carciumar in Teleorman, p. 264.
AlimaneWanu Pia, fica lui I. C. Bratianu, p. 414.
Anastasescu Ghica., deputat, partizan al votului universal,
p. 147.
Andrei Izabela (vezi Izabela Sacloveanu).
Andrei Maria Alexandru, mama adoptiv6 a Izabelei Sadovea-
nu, p. 412.
Andrei Tudorache L, taran socialist, Teleorman, p. 264.
Anghel C. D., fruntas socialist, azi membru in Consiliul legisla-
tiv, p. 54, 65, 74, 104, 105, 123, 138-140, 142, 144, 333, 392, 401.
Anghel Dim., poet, p. 50, 392, 413.
Anghel P., dr., prof., p. 399.
Anghelescu C., dr., prof., fost ministru, p. 300.
Anghelescu State, deputat, partizan 491 votului universal, p. 147.
Anseele, fruntas socialist belgian, p. 77.
Antonescu P., arhitect, din grupul studentilor socialisti romani
din Paris, p. 399.
Arbore Ecaterina. dr., fica lui Z. C. Arbore, p. 412.
Arbore Z. C., revolutionar basarabean, p. 20, 21, 27, 66, 179, 181,
225, 230, 231.
Argetoianu C., fost ministru, p. 233.
Arghir C., deputat, partizan al votului universal, p. 147.
*) Pentru calificarea persoanelor pomenite in acest volum, n'am
intrebuin.tat o norms general& si unica; ne-am gandit numai la mij-
locul cel mai lesnicios de-a face identificarea, in fie-care caz in parte.
Astfel, nttmele lui G. V. Buzdugan fl insotim de lamurirea: malt re-
gent, deli nici vorb& nu era, pentru el, de-o asemenea situatie, in epo-
ca in care el intl.& in cadrul lucriirii noastre.

www.dacoromanica.ro
 420 I. C. ATANASIU
Arifireanu, colaborator la Lumea Noud", p. 65.
Asiel Michel, ziarist, expulzat in 1885, p. 184.
Atanasiu, cap. p. 80.
Atanasiu C., Post prefect, tatal autorului acestei scrieri, p. 13 ,14.
Atanasiu Lache, muncitor socialist, Braila, p. 96.
Auerbach, militant socialist, p. 139.
Auerbach L, proprietarul ziarului Fraternitatea', p. 184.
Aurelian P. S., fruntas liberal, Post prim-iministru, p. 149, 166,
170, 172, 211, 280, 305, 345.
Averescu AL, anaresal, p. 110, 112, 113, 238, 387.
Avramovici L, lucrator croitor, Galati, p. 91.
Axelrod P., revolutionar rus, p. 177-182.
B
Bacalbasa Anton, p. 37, 49, 50, 52, 54, 64, 65, 73, 74, 92, 102, 104,
105, 123, 124, 127, 131, 138, 142, 143, 151-153, 185, 186, 245, 313,
323, 337, 361, 392, 401-405.
Bacalbasa C., p. 16, 35, 37-39, 392.
Baciu Stefan, taran socialist, Rormanati, p. 266, 267.
BadarAu AL, unul dintre prima socialisti ieseni, apoi ministru
conservator, p. 19, 28, 189.
Badescu AL, taran socialist, Teleorman, p. 265.
Badoi Cann L, inculpat (procesul cluburilor taranesti), p. 265.
Baicof, cap., Iasi, p. 2,30.
Baicof, proprietarul unei sali din Tulcea, p. 213, 215.
BAlcoiann, d-na, fica lui P. S. Aurelian, p. 412.
Bakunin, p. 12.
Balbarie Florea, taran socialist, Teleorman, p. 263.
Balbarie Raicu, taran socialist, Teleorman, p. 263.
Balcescu N., p. 353.
Baines Ghita, carciumar din Pechea, p. 47.
Bals, d-na, membra a societatii Sprijinul", p. 412.
BAlteanu I., anuncitor socialist, Braila, p. 96.
Balzac, p. 402.
BAncilA 0., piotor, fratele Sofiei Nadejde, p. 23.
Bancilii-Gheorghiu, parintii Sofiei Nadejde, p. 368.
Banghereanu L Th., militant socialist, p. 17, 104, 138-141, 242,
252-254, 261, 275, 279, 284-288, 290, 294-301, 318, 348, 417, 418.
Baras Leon, lucrator croitor, Bucuresta, p. 91.
BarbAtescu, ziarist conservator, p. 332.
Bart Jean (Eugen Botez), p. 22-28, 56, 80, 392.
Basarabeanu Stefan (dr. Crasescu Victor), p. 208, 210, 230
Bastache loan, procuror-general la Galati, p. 216.
Bayer Carl, medic si poet german din Praga p. 220.
Beaumarchais, p. 402.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 421
Gebel A., p. 66-69, 79, 114-117, 249.
Beldiceanu N., p. 412.
Beldiman A. V., fondatorul Adevarului", p., 45, 71, 75, 83, 123,
124, 151, 201, 387, 388, 413.
Beldiman Ema, sotia lui A. V. Beldiman, p. 412.
Berbecu Ghija, birtas Bucuresti, p. 51.
Bercovici A., lucrator croitor, Galati, p. 90.
Bercovici S., lucrator croitor, Galati, p. 90.
Berid S., lucrItor tipograf, Botosani, p. 184.
Berlescu C., profesor de dans, p. 15.
Bettelheim Iacob, ziarist, p. 184.
Bibescu familia , p. 130.
Bibicescu I. G., guvernatorul Bancii Nationale, p. 225, 228, 230.
Binder IL, militant socialist, Galati, p. 81.
Birnbaum, dirijorul corului socialist din Galati, p. 86.
Biru T. A., ta'ran socialist, Teleorman, p. 263.
Bismarck, p. 68, 115.
Blazej, ziarist cehoslovac, p. 236-238.
Blum S., lucrator croitor, Galati, p. 90.
Boala-Veche Andrei, inculpat (procesul club. tar. , p. 287.
Boerescu Cezar, ofiter de marina, apoi director-general al so-
cietatii maritime Romania", p. 80, 392.
Bogdan I., slavist, p. 366.
Bogdan-Pite§ti Al., aventurier anarchisto conservator, p. 332.
Bogza Dim., militant socialist, -13.13g.
Bontempi, d-ra, pedagoaga elvetiana, p. 413.
Bolocan Iosif, ziarist, p. 66.
Botez Eugen in literatura Jean Bart , p. 80.
Bour C. N., ziarist si poet, p. 66.
Bradu N. (pseudonim, probabil al lui D. A. Teodoru , p. 105.
Braescu Al., colaborator la Drepturile Omului", p. 33, 37.
Branisteanu B., p. 65, 76, 136, 149, 151, 287, 288, 323, 392.
BrAtan, cap., anti-socialist, Teleorman, p. 264.
Bratianu Dim., p. 63, 353.
Bratianu Ion C., p. 14, 41, 53, 148, 180, 306, 346, 353, 398.
Bratianu Ionel I. C., p. 222, 230 304 -308, 340, 346 348, 358, 359,
380, 391, 393, 394.
Braunstein T., lucrator croitor, Galati, p 90.
Briand Aristide, p. 349-351.
Brociner, ziarist, p. 184.
Brunetti Luigi, expulzat in 1899, p. 287, 288.
Brussilow, general rus, p. 301.
Buchner, filozof materialist german, p. 24.
Budescu, siltean din Vasluiu, socialist, p. 191.

www.dacoromanica.ro
422 I. C. ATANASIU
Bujenlia, P., agricultor socialist din Galati, p. 54, 77.
Bujor Paul, prof., p. 66, 121, 122, 392.
Bnlighin N., seful depoului C. F. R. Galati, militant socialist,
p. 80.
Bunescu Dum., inculpat In procesul cluburilor taranesti, p. 287.
Bunescu Marin, inTallitor socialist, Teleorman, p. 287, 299, 318.
Bunn N troan socialist, Teleorman, p. 263.
Burls V., prof., p. 70, 363.
Burlacoff, socialist din Tulcea, p. 210, 331.
Buzdugan C. Z., poet, ziarist, p. 56. 65, 73, 76, 80, 212, 214, 392.
Buzdugan Gh. V., malt regent, p. 44, 205-207.
Bnzdugan I., deputat de Botosani, p. 147.
Buzoianu V., dr., p. 11-14, 36, 42, 73, 80.

C
Candiano-Pepescu, general, p. 402.
Cantacnzino (familia), p. 130.
Cantacuzino I., prof., p. 54, 317, 316, 392, 394, 107.
Cantacnzino I., d-na, membr5. a soc. Sprijinul" p. 412.
Cantacnzino Alexandrina, p. 413.
Cantili Al., poet (pseudonim: I. Costin), p. 74.
Capija, inviltiltor socialist, p. 191.
Caprivi, cancelar german, p. 68.
Caragiale L L, p. 74, 127, 388, 401.
Carjan Marin, inculpat (club. tar.), p. 287.
Carmen Sylva, p. 369.
Carol, neidentificat, p. 21.
Carol I, regale Romitniei, p. 129-134, 314.
Carovici Pascu, militant socialist, apoi dizident-antisemit, p.
331-334.
Carp M., prof., p. 66.
Carp 0. pseuclonimul lui Gh. Proca) prof., poet socialist, p.
66, 413.
Carp P. P., p. 20, 104, 178, 199.
Catargiu Lascar, p. 41, 48, 54, 72, 104, 233, 342.
Cavour, p. 210.
Cazacn P., dr., p. 181.
Cazimir, prof., p. 21.
Cazimir E., It.-col., deputat, partizan al votului universal, p. 147.
Ceatalopul G., mosier din Romanati, p. 267.
Ceaur-Aslan N., deputat, p. 147, 152.
Celibidake, consul rus la Tulcea, p. 209, 210, 217, 223.
Cerkez D. V., prof. liberal, p. 353.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 423
Cernat Lascar, sub-prefect, Covurlui, p. 48.
Cornea G., politaiu la Tulcea, p. 213-216.
Cernescu, director de prefecture, la Tulcea, p. 214, 216.
Cernescu C., avocat, Bucuresti, p. 294, 295, 299.
Cesar (Caius Julius Caesar), p 194.
Chamisso, p. 377.
Chebapci D., avocat, Bucuresti, p. 241, 294.
Chilimoglu, fruntas socialist, Iasi, p. 54.
Chineza N., It., medic, scriitor, militant socialist, p. 65, 76, 123,
139, 191, 192-195, 197, 392, 412.
Chiriac Tudor, muncitor socialist, Braila, p. 96.
Chivu St., tgran socialist, Teleorman, p. 265, 287.
Cincu Nestor, om politic, cumnat $i bun pricten al lui C. Mille,
p. 387.
Cioropinai Sandu M., Oran socialist, Teleorman, p. 266.
Ciotec Florea, inculpat (club. tar.), p. 287.
Ciubar-VodA, domnitor al Moldovei, luat aici ca figurLt legen-
darg, p. 341.
Ciupitu St., t5.ran socialist, Teleorman, p. 263.
Ciurcu AL, ziarist, p. 184.
Ciurcu N, tatal lui Al. Ciurcu, p. 18i.
Claparede, pedagog, p. 413.
Clarnet A., ziarist, p. 287, 288.
Coculescu N., profesor, p. 305.
Codreanu Flip, dr., socialist basarabean, p. 58, 230.
Codreanu Zubcu, revolutionar basarabean, unul din intemeie-
torii socialismului in Romlnia, p. 18, 27, 33, 181, 386.
Codrescu Th. publicist $i editor, p. 27, 361.
Cohn Carolina, lucratoare croitoreag. Bucuresti, p. 91.
Cogalniceanu (vezi Kogalniceanu).
Cojoacti Ion Gh., Oran socialist, Teleorman, p. 263.
Constantinescu, intelectual din gruparea Contemporanului"
p. 28.
Constantinescu AL, militant socialist, apoi diziclent- antisemit $i
pe urma cunoscutul comunist, p. 331.
Constantinescu-Garibaldi, lucriltor pii.larier, militant socialist la
Bucure$ti $i apoi la Galati, p. 81
Conta V., p. 21.
Corbescu M., fruntas liberal, p. 305.
Corjescu, intelectual din cercul Contemporanului", p. 28.
Corneanu I., student ardelean, expulzat in 1885, p. 184.
Cornel Th. (pseudonimul lui Toma Dumitriu , ziarist, literat,
p. 66.
Corodeanu Traian, socialist, Tecuci, p. 66, 99, 243.

www.dacoromanica.ro
424 I. C. ATANASIU
Cosbuc, p. 377.
Cosco C., ziarist, p. 50.
Costachescu Chr., mombru in cercul Drepturile Omului", p. 16,
37, 40, 392.
Costea Ion Oprea, Oran socialist, Teleorman, p. 263.
Costea Mihail, agitator socialist, Tecuci, apoi magistrat, p. 66.
Costin Miron, p. 365.
Costinescu Emil, p. 20, 345.
Costinescu I., dr., p. 406.
Coteceriu Florea, Baran socialist, Teleorman, p. 264.
Co fif Ana, lucriltoare croitoreas6, Bucuresti, p. 91.
Cottescu, general, p. 406.
Courrier Paul Louis, p. 402.
Cozmin V., ziarist, poet, p. 65, 353.
CrAciun Duminica, mombru al clubului socialist, Viisoara-Te-
leorman; p. 263.
Craciun P., prigonit ca socialist, p. 198.
Craciun St. (vezi Grossman S.).
CrAciunescu, politician liberal, mult atacat de Eminescu, p. 20.
Craiescu P., militant socialist, Tecuci, p. 243.
Crainciuc P. (pseudonim ocazional al lui Const. Graur), p.
135, 136:
Crasescu Victor dr., (vezi Std. Basarabeanu si St. Valahu), me-
dic si nuvelist.
Creanga Ion, p. 50.
Creata Tudor M., Oran socialist, Romanati, p. 267.
Crihan, avocat, autorul unei colectii de legi, p. 261.
Crispi, p. 114, 115.
Cristescu D. P., inculpat (club. Mr.), p. 287.
Cristescu G., fruntas socialist (frniscarea noun , p. 110-113, 115.
Cristodulo, ziarist conservator, p. 324.
Crivda Carol, militant socialist, p. 58.
Cruceanu St., poet, medic, fost in cercul studentilor socialisti
romani din Paris, p. 399.
Crupenski C., fruntas socialist, Iasi, p. 54, 336.
Cucu Oprea P., taran socialist, Teleorman, p. 266.
Cudalbu Theodor, ministru de justitie, p. 387.
Cujba, profesor, Iasi, p. 21.
Cujba Sergiu, scriitor socialist (fiul lui Victor Casescu), p. 65.
Cu login Em., militant liberal, p. 352, 353.
Cuza-VodA, p. 13, 130, 266.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 425
D
Damian N., institutor socialist, p. 77, 80, 336, 331, 356, 409.
Daniilescu P. I., grefier, p. 206.
Dario Gh. N., militant socialist, p. 77, 81, 83, 86, 88, 139, 203-206.
Da Rin, muncitor socialist, Braila, apoi Bucuresti, p. 96, 139.
Darwin, p. 24.
Datculescu C. C., agronom, directorul Gazetei Sateanului", de-
putat, partizan al votului universal, p. 361.
David Florea I., taran socialist, Romanati, p. 267.
Davidovici E, lucriltor croitor, Bucuresti, p. 91.
Delavrancea, p. 36, 40, 105, 172, 345, 388.
Delescu I. pseudonimul lui loan Nadejde , p. 175, 176.
Delimarcu Alex., liberal, Roman, p. 147.
Demarat Florica, flea profesorului Z. Demarat, azi d na C. Ro-
mano, p. 12.
Demarat Z., prof. Bucure5ti, p. 12.
Demetrescu Camil, magistrat, p. 332.
Demetrescu Traian, poet, p. 74, 105, 392.
Demetriade Mircea, poet, p. 16, 37, 40, 392.
Diamandy G., p. 54, 56, 70, 76, 96, 105, 168, 142 146, 151, 174, 186,
305, 313, 406, 407.
Dicescu, refugiat basarabean, p. 58.
Dimitrescu-Iasi C., prof., p. 150.
Dioghenide Ed., ziarist, p. 73.
Dissescu C., prof. univ. p. 241, 315, 364.
Diveni V., lucriltor, militant socialist, Galati, p. 81.
Dobrescu-Arges C., invatator, deputat al taranilor, p. 117.
Dobrescu-Prahova G. C., deputat, p. 147.
Dobrovitz I., deputat, partizan al votului universal, p. 14'7.
Dr., probabil d rul Russel, p. 22.
Draganescu G., ziarist, apoi avocat, p. 66.
Dragfinescu N. C., magistrat, Galati, p. 205 207.
Dragu G. C., prof. liberal, p. 306.
Dreyfus Alfred, p. 350.
Droc-Banciulescu, student ardelean, expuizat in 1885, p. 184.
Duca I. G., p. 380.
Du lama Gh., lucrator, militant socialist, Galati, p. 81.
Dulceanu D. Z., militant socialist, secretarul lui Al. G. llado
vici, p. 74.
Dumas-fiul Al., p. 399.
Duminica Craciun, taran socialist, Teleorman, p. 263.
Dumitrescu Andrei, revolutionar basarabean, apoi restaurator
la Bucuresti, p. 18, 19, 58.

www.dacoromanica.ro
426 I. C. ATANASIU
Dumitrescn Marin, profesor, p. 306.
Dnmitrescn-Ochea Gh., %ran socialist, p. 141, 252.
Dnmitrin Eleonora, mama Izabelei Sadoveanuy p. 412.
Dnmitru Mihalache, xnuncitor, militant socialist, Braila, p. 96.
Dunka, inginer $i publicist, p. 21.
E
Edelstein S., militant socialist, p. 76, 81, 127, 187, 188, 248-250,
287, 327, 331.
Elefterin, militant liberal, p. 352.
Elspitz, savant si revolutionar rus, p. 179.
Emandi Gr., deputat, partizan al votului universal, p. 147.
Emerson, filozof american, p. 98.
Eminescn, p. 20, 43, 177, 178, 308, 376, 388.
Engels Fr., p. 78, 127, 128, 144, 145, 234, 249, 277.
Erbiceann, profesor, p. 25.
Eteneann G, lucrator tipograf, militant socialist, p. 139.
Enlenburg, cancelar german, p. 68.
Enstaliu I., membru al cercului studentilor socialisti roman'
din Paris, p. 399.
F.
Fagure Em. D., p. 65, 76, 125, 126, 143, 185, 323, 328, 392, 401-405.
Farago Elena, poeta, p. 66, 25,3.
Farago Francisc, sotul Elenei Farago, p. 253.
Ferri Enrico, p. 114, 116, 117.
Ficsinescn Th. V., p. 17, 65, 76, 91, 141, 242, 248-250, 252-254, 261,
275, 278, 279, 284-291, 294-301, 318, 329, 334, 335, 348, 361, 392,
415, 416.
Filipescu N., p. 163-165, 324, 332.
Finns AL, militant liberal, p. 352.
Finns C. A., redactor la Drepturile Omului", p. 16, 35-37, 392.
Filotti Zamfir, militant socialist, p. 74, 75, 77, 80, 83-86, 94, 138,
204-207, 392, 409.
Fior I., publicist, p. 184.
Firicon Ion, Oran socialist, Teleorman, p. 263.
Flechtenmacher, d-na, initiatoarea rniscarii femeniste, p. 175,
368, 371.
Fleva N., p. 52, 107, 151-157, 281, 324, 345, 401.
Florescu, general, p. 48, 72.
Florescn D., expeditor la Lumea Noun.", apoi bariton, p. 76.
Florescn Florea, agent anti-socialist, Romanati, p. 266.
Florn, d-na, membra a soc. Sprijinul", p. 412.
Flueras, conducator socialist ardelean, p. 112, 113

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 427
Fodor I., profesor, p. 25.
Fodoroaia (d,na Fodor), mama profesorului I. Fodor, p. 25.
Fonton, zninistrul Rusiei la Bucuresti, p. 178, 210.
Fotachi G. A., comerciant din Galati, socialist simpatizant, p. 85.
Friedmann Albert, ziarist, p. 287, 288.
Frimu I. C., fruntai socialist, p. 248, 329, 332.
Frumt4eanu Titu D., deputat, partizan al votului universal,
p. 147.
FrunzA Axentie, profesor, basarabean, p. 230.
Frunze Gh., colaborator la Drepturile Omului" (pare sa fie un
pseudonim), p. 37.
Frunzescu Emil A., redactor principal, la Drepturile Omului",
p. 16, 35, 37, 39, 392.
Fuchs Paul, militant socialist, p. 248.
Fuhn, comerciant, Bucuresti, p. 176.

G
Gaciu Marin Dima, inculpat (club. tAr.), p. 287.
lca, dr., membru in grupul studentilor socialisti romani din
Paris, p. 399.
Galliffet, reprimatorul Comunei, apoi ministru in guvernul
Waldeck-Rousseau, p. 350.
Ganescu Barbu, membru in cercul Drepturile Omului", p. 16,
37, 317.
Gfinescu C., Oran socialist, Teleorman, p. 264.
Ganescu M., loran socialist, Teleorman, p. 263, 264.
Garbea L. (pseudonimul lui Gh. I1Adejde).
Garboviceanu P., deputat, partizan al votului universal, p. 147.
Garcineanu, prof, p. 21.
Gardescu,. socialist sau simpatizant, din cercul Drepturile 0-
mului", p. 40.
Garoflid C., membru in grupul studentilor socialisti romani din
Paris, mai Urziu ministru in guvernele Marghiloman si A-
verescu, p. 399.
Gaster M., folklorist roman, mare rabin la Londra, p. 184.
Gautier Theophile, p. 404.
GAvanescu, I., prof., p. 412.
Gfizea I. N., taran socialist, Teleorman, p. 265, 266.
Genescu C. P., taran socialist, Teleonman, p. 263, 265, 287.
Georgescu Achil, militant socialist, p. 76.
Georgescu AL, tipograf, militant socialist, p. 49, 56, 66, 74, 76, 143,
185, 327, 331, 332.
Georgescu Al., comisarul portului Brili la, p. 107.

www.dacoromanica.ro
428 I. C. ATANASIU
Georgescu G., mart li. in cercul studentilor socialisti romani din
Paris, mai tarziu om politic liberal, p. 399.
Georgescu Take, tipograf, socialist, apoi seful dizidentei antise-
mite, p. 65, 76, 143, 185, 331-335.
Georgescu-Stoase, turan socialist, Teleorman, p. 264, 287, 318.
Gesticone F. I., avocat, membra al cerculiti Drepturile Omului",
p. 16, 35, 40, 56, 138, 392.
Ghelerter L., dr., p. 65.
Ghenadie Petrescu), mitropolit, p. 149, 154.
Ghenea R., lucrator, militant socialist, Galati, p. 81.
Gheorghe din Moldova (Kernbach), p. 28, 392.
Gheorghian, ministru liberal, p. 21.
Gheorghiu, cripitan mecanic, p. SO.
Gheorghiu N., rectorul universitatii din Bucure.ti, p. 42.
Gherea-Dobrogeanu Al. Saq,;a. , fiul mai mare al lui C. D. Ghe-
rea, p. 58.
Gherea-Dobrogeanu C., p. 18, 31, 37, 49, 53, 54, 57-65, 70, 73, 74, 76,
97, 100, 101, 105, 116, 117, 127, 128, 142-144, 174 180, 185, 227, 228,
230, 248 -251, 294-296, 313, 317, 319, 325-328, 330, 335-338, 345, 346,
357, 354, 361, 373-378, 382, 385, 386, 392, 412.
Gherea-Dobrogeanu Fanny (d-na Paul Zarifopol , fica lui C. D..-
Gherea, p. 58.
Gherea-Dobrogeanu Ionel, fiul mai mic al lui C. D.- Gherea, p. 58.
Gherea-Dobrogeanu Sofia, sotia lui C. D.-Gherea, p. 58.
Ghica familia), p. 130.
Ghica-Budesti Eug., parlamentar conservator, p. 144.
Gion-Ionescu G., prof., istoric, om de litere, p. 368.
Glicsman vezi d-rul Ygrec).
Goldenberg B., lucrator croitor, Galati, p. 91.
Goldenberg D., lucrator croitor, Galati, p. 91.
Goldenberg E., lucrtor croitor, Galati, p. 90.
Goldenberg I., lucrator croitor, Galati, p. 91.
Goldenberg 0., lucrgtor croitor, Galati, p. 90.
Golestii, p. 353.
Goldschlaeger I., librar-tipograf din Botosani, p. 184.
Golgojan Ivan R., taran socialist, Romanati, p. 267.
Goncourt, p. 402, 404.
Gorgos D. A., ziarist, p. 66.
Gorgos P., deputat liberal, partizan al votului universal, p. 147,
161.
Gorovei Artur, folclorist, p. 412.
Got, profesoru] de declamatie al lui V. G. Mortun, p. 380.
Gotesman I., lucrtitor croitor, Galati, p. 91.
Gradisteann P., p. 16, 17, 294.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 429
Graur Const, ziarist, p. 21, 25, 26, 56, 66, 76, 91, 104, 105, 109, 123,
124, 136, 139, 145, 178-182, 187, 188, 197, 226, 231-233, 236-238,
242, 288, 311, 312, 315-320, 324, 334, 335, 349-351, 353-358, 374-378,
382-385, 387-389, 392. 396-400, 410.
Grave Jean (le Vagre), anarhist francez, p. 12.
Grecescu I., politaiu la Galati, p. 82, 83, 203-207, 342.
Greiber G., lucrator croitor, Galati, p. 90.
Grigorescu, muncitor socialist, Braila, p. 96.
Grigorescu Const., inculpat (club. tar.), p. 287.
Grigorovici G., conducatorul socialistilor bucovineni, p. 112, 113.
Grinberg M., lucrator croitor, Galati, p. 91.
Grossmann S., ziarist, p. 56, 66, 105, 324.
Grosu Arsenie, muncitor, militant socialist, Galati, p. 81.
Gruber Ed., poet si filozof, p. 28.
Griinberg Natan, tipograf, p. 287.
Gutman Sabina, lucratoare croitoreasa, Bucuresti, p. 91.
Guttmann W., expu]zat in 1899, p. 287.
Gutu Gr., prof. la liceul din Galati, militant socialist, p. 80, 101.
Guyot Yves, economist si om politic francez, p. 145.

H
Hanotaux G., p. 236.
Haret Spiru, p. 300, 305, 356.
Hasdeu B. P., p. 225, 228, 230.
Hassan, magistrat la Tulcea, p. 212, 214.
Heine H., p. 404.
Helber Zaharia, militant socialist, Galati, p. 81.
Henry IV, p. 146.
Herescu P., medic reputat, p. 42.
Hitrovo, aninistru al Rusiei la Bucuresti, p. 178.
Hohenzollern (familia), p. 130.
Hollstein, savant si revolutionar rus, p. 179.
Horowitz, lucrator tipograf, p. 184.
Hurmuzescu Dragomir, prof., p. 399.
Hussar I., p. 66, 184.

I
Iancovescu L N., fruntas politic, fatal artistului Iancovescu,
p. 324.
Iancovescu Puiu, artist, p. 324.
Iancovici, flevist, p. 153.
Iancovici Anetta, lucratoare croitoreasa, Bucuresti, p. 91.

www.dacoromanica.ro
430 I. C. ATANASIU
Iancu David, lucrator tipograf, militant soc., Bucuresti, p. 287.
Iancu N., lucrator militant socialist, Galati, p. 81.
Iarca D., adversarul lui C. Mine la alegerea din Teleorman,
p. 293.
Ibraileanu G., p. 28, 65, 231, 235, 354, 356.
Ibsen, p. 404.
Ieszensky $andor, demnitar maghiar, anti-roman, p. 303.
If timie Alex., muncitor socialist, Braila, p. 96.
Ioanide Achil, militant socialist, p. 139.
Ionescu Al., tipograf si ziarist socialist, p. 49, 56, 65, 72-76, 86,
96, 104, 108, 122-124, 138-110, 142, 143, 157, 164, 185, 328,
332-335, 379.
Ionescu Andrei, lucrator, militant socialist. Galati, p. 81.
Ionescu Anghel, inculpat (club. tar.), p. 287.
Ionescu Bessie, prima sotie a lui Take Ionescu, p. 237.
Ionescu D., taran socialist, Teleorman, p. 263.
Ionescu D. P., membru In cercul Drepturile Omului ", p. 16, 37,
392.
Ionescu Dim. (Dion), prof., p. 56.
Ionescu G., colaborator la Drepturile Omului", p. 37, 392.
Ionescu-Gion (vezi Gion-Ionescu).
Ionescu-Gutuie, ofiter de marina, p. 80.
Ionescu Iorgu (pseudonianul lui G. Sprangate) colaborator la
Lumen Nona", p. 66.
Ionescu-Johnson N., ofiter de marina, p. 80.
Ionescu Luca, prefect de Tulcea, p. 211, 227, 230.
Ionescu N. F., lucrator militant socialist, Galati, p. 81.
Ionescu Raicu (vezi Ilion V.).
Ionescu Take, p. 83, 84, 104, 110 112, 113, 207, 2,34-238, 345, 394.
Iosef Solomon, lucrator croitar, Bucuresti, p. 91.
Iosif St. 0., p. 50, 66, 392.
Iovu N., lucrator, militant socialist, Galati, p. 81.
Irimescu S., dr, conducatorul actiunii pentru combaterea tuber-
culozii, fost mombru al cercului studentilor socialisti ro-
mini din Paris, p. 399
Istrate C., dr., prof., ministru, p. 225, 228, 230.
Iulich I., deputat, partizan al votului universal, p. 147.
J
Jaures Jean, p. 114, 116, 117, 235, 236, 249, 350, 351, 378.
Jecu C., col., socialist neinregimentat, p. 189, 201.
Jecu Margareta, sotia lui C. Jecu, agitatoare socialists, p. 189,
201.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 431
Jiquide Const., caricaturist, p. 61, 169.
Joe, porecla data, la Ia-si, lui Ion Nadejde, p. 28.
Jumanca, conducator socialist ardelean, p. 112, 113.

K
Ralber Jean, lucrAtor tipograf, u. 287.
Xaragheorghevici, p. 231.
Rarnabat D., poet, ziarist, p. 50.
Rautsky K., p. 45, 100, 128, 247, 219, 28S, 311, 312.
Kennan G., explorator american. a descris viata deportatilor
din Siberia, p. 209.
Rernbach Gh., vezi Gheorghe din Moldova).
Rimel Janeta, lucrAtoare croitorcasa, Bucuresti, p. 91.
Kinderfus (unul din pseudonimele lui Anton Bacalba.a), p. 403.
Hiritescu C., directorul 1nvrttamantului superior, p. 50.
Risch loan, expulzat in 1899, p. 287.
Rogalniceanu M., p. 13, 14, 148, 160, 200, 201, 353.
Rogalniceanu V. M., p. 96, 147, 153, 156, 158-160, 288.
Rornbluth L., lucriltor croitor, Bucuresti, p. 91.
Korolenko W., p. 227, 230. 232.
Kraus Hans, ziarist, p. 184.
Hropotkine, p. 12.

L
Labin S., ziarist, p. 50, 66, 212, 324.
Latargue P., p. 12, 144, 115, 376.
Lahovary Al., ministru de externe, p. 178.
Lahovary Iacob, general, p. 279.
Lambru Gh., socialist din vechea miscare, p. 317.
Laplace, p. 21, 25.
Lascar V., p. 166, 345
Lassa lle al Romaniei" $i micul Lassa lle", denumiri admirati-
ve date lqi Anton Bacalbasa, p. 50, 51, 401.
Lassa lle Ferdinand, p. 45, 50, 51.
Late§ V., socialist din gruparea Contemporanului", p. 29, 44, 412.
Lauds D. P., taran socialist, Teleorman, p. 263 265, 287.
Lavigne Raymond, p. 104.
Lazareanu B., istoric literar, p. 177
Leca Gh., ministru de finante, p. 17.
Leca I. I., deputat liberal, p. 105, 147.
Leibovici D., lucrator croitor, Galati, p. 91.
Leibovici Soli, lucratoare croitoreasa, Bucuresti, p. 91.
Letournean Ch., sociolog, p. 79.

www.dacoromanica.ro
432 I. C. ATANASIU
Levy Armand, publicist francez, p. 184.
Librescu B., redactor la Luniea Nourt", azi medic si publicist la.
New-York, p. 56, 66, 242.
Liebknecht Wilhelm, p. 102, 105.
Lihmanovitz A., lucrdtor croitor, Galati, p. 90.
Livezeanu GugutA, socialist din Bacdu, p. 42.
Lubbock John, p. 79
Lucaci V., dr., mare conductor al rarnanilor de peste munti,
p. 65.
Lungu Ion I., inculpat (club. tar.), p. 287.
Lupascu, Invdtgtor socialist, p. 191.
Lupu D., colaborator la Drepturile Omului", p. 37, 392.
Lupu Eugen, probabil cel dintai socialist roman din regat, p. 18_

pA

Macovei I., deputat, partizan al votului universal, p. 147.

Macri, neindentificat (poate Panait, ziaristul, care si-a avut si
el scurta trecere prin partid), p. 334.
Macri, d-na, profesoard, matusa lui N. Chinezu, p. 412.
Macri Grigore, fruntas radical, apoi liberal, p. 147, 306.
Macri Pavel, liberal gdldtean, pdrintele artistei Agepsina Ma-
cri, p. 85.
Madan George, publicist si artist dramatic, basarabean, p. 58_
Maican Radii, tdran socialist. Teleorman, p. 266.
Maiorescn Titu, p. 70, 175, 191.
Malaxa Const., deputat liberal, partizan al votului universal,
p. 147.
Malon B., p. 12.
Manea, diacon din Bacttu, acuzat de socialism, p. 198.
Manea Dobre I., inculpat (club. tar.), p. 287.
Manea G. N., colaborator la Lulmea Noud.", p. 65.
Manescu Theodor, ziarist, p. 94.
Manole D., avocat socialist din Galati, p. 53, 77
Manouvrier, p. 175.
Many D., prof., p. 54, 392
Mares G. M., socialist, Teleorman, p. 263.
Margarit Vasile, socialist din Tulcea, p. 214.
Marghiloman Al., p. 191-197, 207.
Marin Stanica, personagiu istoric prahovean, stramosul fratilor
Radovici, p. 398.
Marinescu Barbu C., inculpat (club. tar.), p. 287.
Marinescu Gh., lucrdtor timplar, initiatorul cluburilor taranesti,
p. 253, 287.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 433
Marx Karl, p. 33, 45, 78, 100, 127, 128, 246, 277, 309.
Matei Florea, inculpat (club. tar. , p. 287.
Matza, membru al cercului studentilor socialisti romani din Pa
ris, ginerele lui Al. Dumas-fiul, p. 399.
Maupassant, p. 402.
Mavrocordat G., cleputat consen ator, partizan al votului uni
versal, p. 144.
Mavromati G., avocat. Galati, p. 80. 85.
Mehring Fr., p. 376.
Micale (dela Tarnauca, jud. Dorohoi) neindentificat, p. 192.
Miclescu, deputat de Tecuci, p 196.
Mihail, student socialist eliminat din universitate odata cu
Mille Si Biidirau, p. 19.
Mihail Al. F., ziarist, p. 65.
Mihail Vanda, poets socialistil, p. 66.
Mihdilescu, dr., membru in cercul studentilor sociali5ti romani
din Paris, p. 339.
Mihailescu C., comerciant din Galati, socialist simpatizant, p. 85.
Mihailescu Dim., muncitor socialist, Galati, p. 91, 95.
Mile Const., p. 16, 19, 20, 27, 28, 33, 35-37, 39, 49, 54, 56, 72, 73 75,
101, 118-127, 134-136, 138, 151, 169, 174, 180, 189, 288, 291 293,
295, 297, 298, 313, 317, 318, 322, 323, 328, 315, 361, 364, 382,
386-389, 392, 401, 412.
Millerand, p. 349-351.
Millo Matei, artist, p. 309.
Millu-Copilu, porecla data de Tony Bacalba$a lui Const. Mille,
foarte intrebuintatii. In polemicele ttmpului, p. 332.
Mined Lambe, inculpat (club. tar.), p. 287.
Minculeasa Marin R., taran socialist, Romanati, p. 267.
Minculeasa Matei M., taran socialist, Romanati, p. 267.
Mirea Florea, Wan socialist, Teleorman, p. 263.
Miron S. (George), dr., p. 28.
Mironescu, neidentificat, p. 192.
Missir B. M., fruntas liberal, p. 182.
Mitrany, marnbru in cercul studentilor socialisti romani din
Paris, p. 399.
Mitroescu Oprea, inculpat (club. tilr. , p. 2S7.
Miulescu N., tipograf din Bucuresti, celebru prin eroarea judi
tiara a carei victima a fost, p 36.
Mocanu Gh., 'Wan socialist, Teleorman, p. 263.
Moisescu M., invat6tor, deputat liberal, p. 147.
Molan Gh., srttean din Vaslui socialist p. 191.
Mortun G. Gr., tatal Izabelei Sadoveanu, p. 412.
Mortun Miron, avocat, vilr cu V. G. Mortun, p. 50.
28

www.dacoromanica.ro
434 I. C. ATANASIU
Mortun V. G., p. 29, 30, 32, 33, 49, 53, 54, 56, 57, 65, 70, 72-74, 100,
109, 112, 127, 138-140, 142, 146-151, 158, 160, 161, 161 171-174,
180-106, 198-201, 240, 242, 245, 248, 250, 265, 266, 281, 282, 284,
288, 292, 294, 296, 297, 304-313, 317, 318, 320, 327-330, 333, 336, 341,
344, 346, 348, 356, 361, 364, 369, 379-385, 390, 392-391, 407, 410.
Motru-Radulescu C., prof. p. 66.
Moruzi un rusofil foarte atacat pe vremuri, p. 223.
Moscovici Ilie, fruntas socialist (miscare natal), p. 110, 112,
113, 115.
Milberg A., lucrator croitor, Galati, p. 91.
Munteanu Bogdan,deputat, partizan al votului universal, p.147.
Munteanu Gr., socialist din cercul Deipturile Omu lui", p. 33,
37, 392.
Miirger Henri, p. 146.
Murat Ion B., inculpat (club. tar.), p. 281.
Murat .Stefan, sef mecanic al docuriloi din Galati, militant so-
cialist, p. 80.
Musoiu P., p. 42, 136.
Musset Alfred de, p. 401.
Miitzner, dr., membru in cercul studentilor socialisti romani
din Paris, p. 339.

N
Nadejde Gh., p. 18-20, 33, 66, 105, 177, 189, 200, 386.
Nfidejde loan, p. 17-22, 24-26, 28-30, 33, 37, 49, 53-58, 65, 70-72, 71,75.
76, 86, 87, 97, 100-102, 101-106, 108, 109, 112, 122, 127-131, 138 113,
146,151, 157, 162-164, 174, 175, 177, 180, 185, 186, 189 -94, 196-201,
207, 227, 234-236, 240, 245-250, 252, 292-296, 309-315, 317-320,
323, 325-330, 332, 333, 335, 336, 338, 341, 356, 361, 363-368, 370,
372, 376, 379, 382-384, 386, 392, 401.
Nfidejde Sofia, p. 17, 37, 55, 65, 76, 97, 105, 126, 139, 171, 175, 317,
320, 324, 337, 361, 364, 368-372, 392,
Nadler H., lucrator croitor, Galati, p. 91.
Nadler I., lucrator croitor, Galati, p. 90.
Nadler M, lucrator croitor, Galati, p. 91.
Najman, ministru cehoslovac, p. 236 238.
Neacsu G., muncitor socialist, Braila, p. 96, 159.
Neacsu Gh. St., inculpat (club. tar.), p. 287.
Neculuta D. Th., cizmar, poet socialist, p. 49.
Negreanu I., publicist, p. 66, 241.
Negrescu, militant socialist, p. 331.
Negro, ofiter de marina, p. 80.
Negruzzi, piimarul comunei Go lior, jud. Tecuci, p. 213.

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA SOCIALISTA 435
Negruzzi Leon, fratele lui Iacob Negruzzi, p. 18.
Nenitescu, poet nationalist, prefect de Tulcea, p. 199, 210-213,
216, 231-233.
Nicolae Florea, inculpat (club. tar.), p. 287.
Nicolaescu C. I., deputat liberal, partizan al votului universal,
p. 147.
Nicolau Mihail, unul din initatorii actiunii socialiste la Boto-
sani, p. 184.
Niculescu G., ziarist, autorul volumului Parlamentul roman,
1866-1901", p. 74.
Niculescu M., taran socialist, Teleorman, p. 263.
Niculescu-Telega C., inspector al dOmeniilor statului, p. 66, 67.
Nieuwenhuis Dome lla, anarho-socialist olandez, p. 12.
Nottara C. I. A., romanciar, membru al cercului studentilor so-
cialisti romani din Paris, p. 399.

O
Obedeann, col., p. 158.
Obrenovici, p. 231.
OcApnu George, student ardelean, expulzat in 1885, p. 184.
Olcescu Const., militant socialist, conducgtorul primei misciiri
a ceferistilor, p. 49.
Oltei Ene, taran socialist, Teleorman, p. 263.
Opreanu Remus, prefect de Tulce5., p. 211, 227, 230.
Opri§finescu, muncitor, Galati, p. 94.
Orfiscu Al., profesor, p. 44.
Oringer S., lucrtttor croitor, Galati, p. 90.
Orleanu M. G., distins om politic si valoros jurist, p. 165, 166.
181, 343, 352, 356.

Pthlura'reanu M., lucrator tipograf, militant socialist, p. 139.

Pal lade G. D., fruntas liberal cu conceptii democratice, p. 35, 306.
Pana Tudor, tai an socialist, Teleorman, p. 265.
Panaitescu loan, intelectual din grupul Contemporanului",
prof., p. 28.
Panaitescu C. A., avocat, liberal, Bucuresti, p. 352, 353.
Panaitescu Cr., ceferist, p. 76.
Panaitescu G., lucrator, militant socialist, Galati, p. 61.
Panaitescu Gr., editorul Lumei Noua", p. 66, 67.
Pantazi Em., jurisconsult, p. 44.
Panu Gh., p. 180, 191, 192, 284, 294, 299, 345.
Parhon C., prof., p. 56, 66.

www.dacoromanica.ro
436 I. C. ATANASIU
Parua Arghir, cizmar, militant socialist, talent de prozator,
p. 49.
Parvulescu C., tapiter, socialist, apoi dizident antisemit, p. 331.
Pasca FL, Oran socialist, Teleorman, p. 265.
Pasici N., am politic sarb, p. 231.
Pastia Mihai, institutor, publicist, p. 56, 80, 97, 353, 392, 410, 412,
Pfiun-Pincio, poet socialist, p. 50, 65, 67, 73, 392.
Pazvantoglu, rilzvratit turc, aici luat ca figura legendara, p. 311.
Pella V. I., avocat, ziarist, p. 65.
Pencioiu G. D., avocat, literat, conducatorul socialistilor din
Craiova, p. 65, 76, 99, 105, 138, 140, 143, 158, 185, 245, 246, 392._
Perrieres Dodun des, directoare de institut, p. 412.
Pestel, decabrist, p. 179.
Pestemagioglu, tipograf, Braila, p. 94.
Petcu Petrache, muncitor socialist, Braila, p. 96.
Petica St., poet, ziarist, p. 65, 76, 96, 139, 141, 242, 248, 252, 316,
319, 324, 330, 392.
Petreanu Sache, fost administrator al Adeverului", p. 37,
287, 288.
Petrescu Mircea, primar de Tulcea, p. 214, 216.
Petrescu Moise, cizmar, socialist, Tulcea, p. 214.
Petrescu N., camandant de gardisti la Tulcea, p. 214.
Petrescu-Riside N., militant socialist, dizident-antisemit, p..
331-334.
Petrini-Galati, dr., prof., p. 352, 353.
Petroasa Dumitrache S., Oran socialist, Romanati, p. 267.
Petrovici Ed., militant socialist, p. 54.
Petrovici Gh. (mos Petrovici), taran-mahalagiu din Iasi, socia-
list, orator foarte sugestiv, p. 139, 142.
Petrovici I., intelectual socialist, Iasi, p. 412.
Petru (Alexandrof), dr., p. 208-210, 2n, 224-233.
Pherekyde M., p. 279, 283, 285, 306, 318.
Pica, denumirea familial% a Sofiei Nadejde, p. 17, 295, 371.
Pilurca N. I., foarte popular militant socialist, p. 49, 127, 142,.
188, 245.
Poenaru Virgil, om politic conservator, p. 48.
Pop Vasile, lucrator socialist, romancier, p. 56, 66, 237.
Popa F. G., taran socialist, Teleorman, p. 266.
Popa T. Marcu, taran socialist, Romanati, p. 267.
Popescu, dr., medic primar jud. Tulcea, p. 208.
Popescu-Azuga, dr., redactorul Muncii literare si stiintifice" -
p. 56, 65.
Popescu Nae, militant socialist, p. 141.
Popescu S., colaborator la Drepturile Omu lui", p. 392.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 437
Popescu Spiridon, activ poporanist, p. 410.
Popescu Stefan, pictor, p. 50, 56, 66, 67.
Popescu Theodor, deputat, partizan al votului universal, p. 147.
Popov Ivan, srttean din Telita (Tulcea), p. 220.
Popovici Aural, propagatorul Austriei Mari", p. 324.
Popovici C. (Ri"icrIciuni), deputat, partizan al votului univer-
sal, p. 147.
Popovici L., d-na membra a soc. Sprijinul", p. 413.
Popovici V. I. (Vipo , ziarist socialist, p. 66, 96, 139, 161, 213, 214,
248, 250, 331, 334.
Popp, eomisar la Tulcea, p. 214, 215.
Porumbaru Em., ministru liberal, p. 353.
Preis Ra§el, luciAtoare croitoreasa, Bucuresti, p. 91.
Prenta V. I., militant socialist din Craiova, publicist, apoi souf-
fleur la teatrul National din Bucuresti, p. 76, 139, 331.
Prescurea Valerian, cizmar, militant socialist, Bucuresti, p. 91.
Prilescu Neagu, invrtttitor inculpat in chestia cluburilor trtrA-
nesti, p. 287.
Proca Elena, dr., sora lui G. Proca (0. Carp , p. 412.
Proca Gh., prof. (vezi 0. Carp).
Procopiu I., directorul ziarului I'Independance Roucrnaine", p.
54, 70, 317, 316, 392.
Protopopescu, neidentificat, p. 76.
Purcareanu loan, deputat de Arges, membru al cercului stu-
dentilor socialisti romani din Paris, p. 399.

Q
Quidam unul din pseudonimele lui Anton Bacalbasa , p. 404.

R
Racoviffi Emil, rectorul universitatii din Cluj, membru al cer-
cului studentilor socialisti romani din Paris, p. 392, 399.
Racowski C., dr., p. 113, 115, 117, 179.
Radovici Al. Gh., p. 14, 16, 17, 35, 37, 39, 40, 54, 56, 65, 70, 74, 75.
99, 100, 105, 124, 138, 142, 151, 227, 240, 294, 301 313, 317, 336,
341, 316, 354 356, 361, 390-395, 398, 418.
Radovici G., tatal frati]or Alex. 5i Ion G. Radovici, p. 397.
Radovici I., dr., p. 11-14, 16, 36, 42, 181, 304, 307, 317, 346, 356, 392,
396-400.
Radu Ilie, muncitor socialist, Braila, p. 96.
Radu I. (probabil pseudonim). colaborator la Lumea Nou6",
p. 105.

www.dacoromanica.ro
438 I. C. ATANASITY

Radulescu Andrei, membru al Academiei Ron-lane, consilier la

Casatie, p. 365-367.
Radulescu Gh., taran socialist, Teleorman, p. 265.
Radulescu L, deputat in 1888, p. 195.
Radulescu Leonida P., inculpat (club. tar.), p. 287.
Rii§canu Sandu, celebru prefect-elector, p. 33, 112, 201.
Rasoga Marin, tamp socialist, Teleorman, p. 263.
Rech ler B., colaborator la Drepturile Omului", p. 392.
Reclus Elissee, p. 12, 101.
Reines L, lucrator croitor, Galati, p. 90.
Rei§a I., lucrator croitor, Galati, p. 90.
Reni Ion, lucrator, militant socialist, Galati, p. 81, 204-206.
Rigolo (unul din pseudonimele lui Anton Bacalbasa), p. 403.
Rion V. (Raicu Ionescu), p. 28, 144, 145, 234-238.
Ristu Lazar, (ran socialist, Romanati, p. 266.
Roans Wastage, taran socialist, Ramanati, p. 266.
Roatii Stancu Ivan, inculpat (club. tar.), p. 287.
Robescu G. C., prefect de Covurlui, p. 120, 342.
Robescu Tiberiu, colonel, p. 406.
Robin G., student socialist, Bucuresti, p. 50, 66, 67.
Rocneanu M., profesor, p. 11.
Roman I. N., prim-redactor la Adev6rul", p. 201.
Romanescu, student, Iasi, p. 44.
Romanescu Aristita, p. 40.
Rosenberg, militant socialist, probabil din Bachu, p. 329, 331.
Rosenfeld, ziarist, p. 184.
Rosetti C. A., p. 13, 14, 17, 37, 38, 148, 160, 184, 335, 353, 392.
Rosetti Mircea C. A., p. 317.
Rosetti Th., p. 53, 54, 198.
Rosetti Vintila C. A., p. 37, 40, 96, 147, 158, 159, 288, 324, 392.
Ro§iu Ispas, taran socialist, Teleorman, p. 264.
Miss ler, p. 365.
Rotam Stefan, muncitor socialist, Braila, p. 96.
Roza, numele sau pseuclonimul unei socialiste din Iasi, p. 21.
Roziade P., inginer silvic, p. 124.
Rubin T., publicist, p. 184.
Rusescu Marin, inculpat (club. tar.), p. 287.
Russel, dr., revolutionar rus, militant socialist, v. 18, 19, 30, 33,
180, 183, 189, 364, 384
Russu-Cornaciu G., taran din judetul Botosani, deputat liberal,
partizan al votului universal, p. 147.

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA SOCIALISTA 439

S
Sacaz St. (pseudonimul lui Simion Sanielevici), p. 135, 136.
Sadoveanu cap., sotul Izabelei Sadoveanu, p. 418.
Sadoveanu Izabela, p. 97, 98, 142, 175, 361, 362-372, 392, 412-414.
Sadoveanu Mihail, p. 412.
Salcianu Radu, Oran socialist, Teleorman, p. 265.
Samuil Micu, lucrator foarte instruit, colaborator In Lumea
Noua", p. 66.
Sandulescu C., militant socialist, Bucuresti, p. 66, 141, 248, 252.
Sandulescu N., hamal in portul Braila, socialist, p. 96.
Sanielevici H., prof., p. 25, 26, 50, 56, 65, 73, 74, 184, 324, 392.
Sanielevici Iosif, senator, p. 50.
Sanielevici Simion, prof., p. 50, 56, 65, 67, 73, 74.
Sanielevici Sol., pictor, p. 50.
*Arcaleanu C., pseudonimul lui C. Stere, p. 337.
Saulescu Alex., mare agricultor, fratele lui Misu Saulescu, p. 54,
317, 392.
Saulescu Misu, socialist, apoi fruntas junimist, p. 54, 317.
Saveanu N. N., p. 306.
Schein Iu Bus, ziarist, p. 184.
Schileru Dina, Oran din Gorj, deputat liberal, p. 147.
Schulder Carol, agent de publicitate, expulzat in 1893, p. 184.
Schwartz Heinrich, lucrator croitor, Bucuresti, p. 91.
Schwartz I., lucrator croitor, Galati, p. 91.
Schwartz Iosef, publicist, p. 184.
Schwartz N., lucrator croitor, Galati, p. 91.
Schwartz Solomon, lucrator croitor, Bucuresti, p. 91.
Schwartfeld E., directorul Fraternitatii", p. 184.
Scorici, militant socialist din Bucuresti, de origine sarba, p. 327.
Scorleanu Paul, redactor la Drepturile Omului", p. 16, 35, 37,
39, 392.
Scorlescu G. A., fondatorul Evenimentului" din Iasi, p. 16, 147,
153, 235, 317.
Scutari, marmurier din Galati, p. 215.
SecAseanu, student ardelean, expulzat in 1885, mai tarziu pro
fesor la Tulcea, p. 184.
Sechiari P., fruntas liberal din Galati, p. 163-166.
Segal Marcu, lucrator croitor, Galati, p. 90.
Segiirceanu Marin, inculpat, (club. tar.), p. 287.
erban Mihai, lucrator tipograf, socialist, apoi dizident antise
p. 332
evcenco Taras, poet ucrainian, p. 144.
Shakespeare, p. 231-233.

www.dacoromanica.ro
440 I. C. ATANAS111
Simion Toader, siltean din Vasluiu, socialist, p. 191.
Sion V., dr., prof., director-general al serviciului sanitar, p. 66.
Sion-Moscuna, dr., sotia profesorului V. Sion, p. 412.
Slatineanu Al., fost ministru al saniltiltii, anembru al cercului
socialistilor romani din Paris, p. 399.
Slatineanu I., membru al cercului studentilor socialisti romani
din Paris, magistrat la Bucuresti, p. 399.
4meltz AL, socialist, apoi liberal, p. 66, 99, 392.
Socor Em., p. 387.
Sorel Georges, filozoful sindicalist, p. 145.
Sotirescu, primar la Tulcea, p. 221.
Spencer Herbert, p. 101.
Speranla V. I., unchiul lui loan Naciejde si al lui Th. D. Spe-
rantia, p. 108, 139, 140, 154, 331,
Sperantia Th. D., p. 19, 189, 228, 230.
SpoialA, dr., socialist, p. 50.
Sprangate G. vezi lonescu lorgu), colaborator la Lumea Noun ".
Stamate I., procuror la Galati, p. 205.
Stanch' St., dr., fruntas socialist, p. 28, 37, 43, 65, 144.
Stanomir P., taran socialist, Teleorman, p. 266.
Statescu N. G., deputat flovist, p. 147.
Statescu Paul, prefect de Tulcea, p. 211, 227, 228, 230.
Stavri Artur, poet, socialist, mai tilrziu prefect de Dorohoiu, p.
73, 414.
.*telan eel Mare, p. 365.
Stefan Vasile, avocat, fost in cercul studentilor socialisti romani
din Paris, p. 399.
teianescu, comisar la Tulcea, p. 218.
4teffinescu Basile, deputat, partizan al votului universal, p. 147.
telfinescu C., militant socialist, p. 185.
telanescu-Go...nga, procuror la Tulcea, p. 216.
4tefano Const., preot si invatator din jud. Bacau, acuzat de so-
cialism, p. 198.
Stepniak, revolutionar rus, p. 376.
Stere Const., p. 56, 230, 306, 313, 336 334, 310, 316, 393, 400.
Sterea Leonida, politician din Tulcea, aclversar al rl rului Petru,
p. 228, 230.
Sterian, cizmar din Tulcea, socialist, p 210.
Steuermann-Rodion, poet socialist, p. 65, 105.
Stirner Max. p. 141.
Stirbeiu , p. 130.

Stoicea Petre, taran socialist, Teleounian, p. 263, 287.

Stoicescu, medic Ploe*ti , membru al cercului studentilor so-
cialisti romilni din Paris, p. 399.
Stoicescu C. I., ministru de justitie, p. 275, 310

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 441
Stolojan A., ministru liberal, socrul lui Vintila Bratianu, p. 171,
172.
Streitman H. St., ziarist, p. 56, 72, 73.
Stroe Ion, inculpat (cluburile tgranesti , p. 287.
Stroescu P., inviltiitor, inculpat in procesul cluburilor tgranesti,
p. 287, 299, 300, 318.
Stroici G., deputat in 1888, p. 192, 194.
Strut carciumar din Iasi, p. 25.
Sturdza, familia, p. 130.
Sturdza, col., prefect de Tulcea, p. 208.
Sturdza D. A., p. 106, 107, 134, 149, 151, 181, 275, 276, 293, 303 307,
340, 341, 352, 353, 380, 393, 396.
Sturdza Ernest, deputat de Bacau, p. 198.
Sturza Isac, lucr5,tor croitor, Bucuresti, p. 91.
Suciu, prof. p. 22.
Sultanovici, bragagiu din Iasi, p. 21.
Sutzo, prefect de Covurlui, p. 203.
4umuleanu C., prof., Iasi, p. 43.
T
Tabacovici I., lucrator tipograf, militant socialist, p. 76, 104, 139,
140, 141, 252, 331.
Taine H., p. 236.
Taranu D. A., militant socialist din Galati, p. 76, 80, 83, 85 87,
96, 97, 108, 139, 140, 142, 161, 161, 207, 245, 304, 305, 317, 330, 336,
337, 361, 392, 408-411, 412.
Taranu G. I., zis si Sitaru, muncitor, militant socialist, Bucu-
resti, p. 187.
Taranu Iacob A., militant socialist, tatal artistului Ionel Tara-
nu, p. 65, 76, 86, 139, 184, 234, 238 242, 392.
Taranu Susi, sotia lui Iacob Taranu, p. 241.
Tarnacop I., taran socialist, Teleorman, p. 265.
Tatovici Stefan, unul dintre primii socialisti din Galati, p.
77, 80.
Teach', administrator de mosie, p. 47, 48.
Teodorescu Ion, ziarist, p. 50, 65, 67. 104, 105, 123, 323, 392, 401.
Teodoru C. A., fratele lui D. A., a scris sub pseudonimul C.
Gbinda, p. 66, 138.
Teodoru D. A., profesor, militant socialist, apoi secretar gene
ral al ministerului instructiei publice, p. 37, 66, 73, 105, 197,
198, 392.
Thenea Th. I., azi seful liberalilor din Covurlui, p. SO, 85, 86.
Timiras N., biograful lui Ion Creanga, p. 50.
Timus Gh., Invtitator In Ilfov, socialist. p. 191.

www.dacoromanica.ro
442 I. C. ATANASIU
Timu§ G. D., student socialist, mai tdrziu primar de Dorohoiu,
p. 76.
Tolontan, muncitor socialist, p. 49.
Toma A., poet socialist, redactor la Lumea Noun", p. 66, 368.
Toneanu C. N., avocat, Galati, fratele artistului V. Toneanu, p..
163, 164
Toni, denumirea familiars a lui Anton Bacalbasa, p. 50-52, 123_
Toni Miltiade, prof., p. 19.
Trotzky, p. 179.
Trufimescu, primar la Morighiol (Tulcea), p. 220.
Trufimof, preot rus la Tulcea, p. 220.
Tura, Oran socialist (jnd. Iasi), p. 248, 251.
Turcanovici, dr., socialist, apoi prefect de Roman, p. 28.
Turghenieff, p. 381.

Udroiu Ion, Oran socialist, Romanati, p. 267.

Uscatu Eugen, dr., p. 242.

V
Vagre Jean le (Jean Grave), p. 12.
Vaian Eugen, ziarist, poet, p. 66. 379.
Valahu St. (dr. Crasescu-Basarabeanu), p. 37.
Valeanu C., socialist iesan, p. 18.
Vanderveide E., p. 77, 182, 183
Varcony, anarhist sau anarhizant ungur, p. 250.
Viirgolici, inspector scolar, p. 235.
Vasiescu, sub-prefect in jud. Tulcea, p. 220.
Vasiliu Gh., lucr6tor, militant socialist, Galati, p. 81.
Vasiliu Gr., militant socialist, apoi seful liberalilor din Ballad,
p. 99, 340.
Vel lea G. C., prof., p. 43.
Veniamin Lascar, prof., militant socialist, p. 29, 33, 37, 112, H6,
200, 392.
Verea Adrian, dr., literat socialist, p. 66.
Vernescu G.; am politic, p. 72, 190.
Verzea I., student socialist, p. 76.
Verzeann, student socialist, p. 50.
Vexier Max, fruntas socialist din Iasi, p. 66.
Vida Simion D., %ran socialist, Romanati, p. 267.
Vicol D., medic general, p. 44.
Villner A., cleputat, partizan al votului universal. p. 117.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA SOCIALISTA 443
Vipie Mihai, inculpat (club. tar.), p. 287.
Vipo (vezi Popovici V. 1.).
Vipn D., tgran socialist, Teleorman, p. 263.
Viviani Rene, p. 349-351.
Vizanti Andrei, politician liberal, p. 199, 283.
Vizirul, poreclil, rautacioasit dal si admirativA, data lui Ion
Bratianu, bdtriinul, p. 181.
Vladescu G., taran socialist, Teleorman, p. 263.
Vladimirescu Tudor, p. 309.
Vlahuta Al., p. 388.
Vlaicu C., deputat; partizan al votului universal, p. 147.
Voiculescu Cr., Invatiltor anti-socialist, Teleorman, p. 263.
Voinov D. N., prof., p. 54, 66, 236, 317, 392.
Volanschi, ziarist, p. 154.
Vol lmar, fruntas socialist german, p. 249.
Vranialici, student socialist, p. 50, 66, 67.
Vulpe Emil, parlamentar conservator, p. 144, 153.
W
Waldeck-Rousseau, p. 349, 350.
Waldmann Sofia, socialist:I, din Botosani, p. 184.
Weissmann Albert, lucrtitor croitor, Bucuresti, p. 76, 91.
Wiest Louis, *ef de orchestra, p. 51.
Wunderkind (unul din pseudonimele lui Anton Bacalbasa), P.
403.

X
Xenopol A. D., p. 365.

Y
Ygrec, dr., publicist, p. 66.

Z
Zaharia Ion Vasile, stitean din Roman, p. 195.
Zarifopol Stefania (vezi Fanny Dobrogeanu-Gherea).
Zeitz, directorul general al fabricii Goetz din Galati, p. bS.
Zerner H., lucriltor croitor, Bucuresti, p. 91.
Zig ler I., lucriltor croitor, Galati, p. 91.
Zevaes, socialist francez, p. 145.
Zola, p. 402.
Zorila Daniel, prefect liberal, p. 352, 353.
Zosin, dr., p. 136, 184.
Ziissmann (Dulceanu D. Z.) p. 119.

www.dacoromanica.ro
 TABLA GRAVURILOR

SCRISORI IN FAC-SIMIL:
Const. Mille catre Z. C. Arbore; Th. V. Ficyinescu, I.
Neidejde, Const. Mille, V. G. Mortun si C. Dobrogeanu-
Gherea Mire 1. C. Atanasiu.
DESENURI DE JIQUIDE:
C. Dobrogeanu-Gherea si Cons!. Mille.
FOTOTIPII:
Regele Carol I; Gherea, (Mini primal volum de Critice,-
Gherea in tinerele; Gherea la sforyitul vietii; loan Nadej-
de; Sofia Ncidejde; loan I. C. Bratianu; Al. G. Radovici,-
d-rul I. G. Radovici; Const. Mille; d-rul Petru Alexandroff,-
Deodat Taranu; G. Diamandy; Izabela Sadoveanu; Th. V.
Ficsinescu; I. T. Banghereanu; Jacob si Susi Taranu; loan
Nadejde, Anton Bacalbasa si Const Mille; Al. lonescu, V.
G. Mortun si loan Ncidejde.
TABLOURI:
Casa din Surarie; Un grup de colaboratori ai Lamer
Nouci"; Cereal Studiilor Sociale; Studentii romani din
Paris.
AFIE REPRODUSE:
Pentru o conf erinla la Galati; pentru o intrunire la
Galati; pentru o intrunire la Craiova.
TABLOU HORS-TEXTE:
(In congres socialist.

www.dacoromanica.ro
XVII. 0 MARE SI ADMIRABILA VICTIMA: D-RUL PE-
TRU ALEXANDROFF. Hasdeu, Bibicescu si dr.
Istrate in sprijinul lui . . . . . . . . . 225
XVIII. RAICU IONESCU-RION SI IACOB TARANU. . . 234
XIX. PARTIDUL MUNCITORILOR LA SATE. Clubu-
rile socialiste giranesti. Ce-a urmarit si cum
s'a desfasurat miscarea socialiste taraneasca. . 244
XX. REPRLMAREA MISCARII TARANESTI. Pri-
goana administrative. Procesul Ficsinescu.
Banghereanu. Atitudinea conducatorilor so-
cialisti. . . . . . . . . 275
XXI. TRECEREA INTELECTUALILOR SOCIALISTI IN
PARTIDUL NATIONAL LIBERAL. Tinerimea
generoasa" 303
XXII. DE CE-AU PLECAT INTELECTUALII DIN PAR-
TIDUL SOCIALIST? Forte expulsive. Fapte
si documente . 322
XXIII. DE CE-AU TRECUT INTELECTUALII SOCIALISTI
LA LIBERALI? Elemente de atractie. Per-
sonalitatea lui Ionel Bratianu . . . . . . 340
XXIV. FIGURI SOCIALISTE: loan Nadejde. Sofia Na-
dejde. C. Dobrogeanu-Gherea. V. G. Mor-
tun. Const. Mille. Al. G. Radovici. Dr. I. G.
Radovici. Anton Bacalbasa. Diamandy-.
Deodat A. Taranu, Izabela Sadoveanu. Th. V.
Ficsinescu. I. Th. Banghereanu . . . . . 363
Index de nume . . . . . . . . . . 419
Tab la gravurilor 445

www.dacoromanica.ro
IY EDITURA ADEVERUL" S. A., AU MAI APARUT :
ROMANE Lei
Regine Incoronate de Mar a Regina a Romaniei, 2 vol. 160
Locul unde nu s'a intamplat nimic le AL Sado \ eanu 60
Camere mobilate de D imian Stanoiu . . . 60
Europolis de Jean Bart 80
Cartea Nuniii de G. Calinescu . OOOOO 80
In preajma revolujiei roman de C. Store, Vol. I 80
If 1, // I,
9t Vol. II 80
// /V/ I/ Vol. III SO
>9 \ 01. IV SO
Rfiscoala comm Vol.: I Se mi,;ca lava de LiN iu Re
breanu SO
Raseoala roman Vol.: II Focurile 1' Lilill Rebreanu 80
3 $i cu Rezeda 4 roman de Ion Minulescu . . 50
Tarani §i targoveli de I. St. Ioncliimescu . . . '10
Ciocolata de Tarlssoff Rodionoff .
. . . 40
Evreul de II. de Balzac 60
Fundatura Cimitirului No. 13 roman de T. Teodo
resell 13raniste . 50
Papucii lui Mahmud de Gala Galaction . . . 50
Asiinjit de oameni de Ludovic Daus .. SO
Calatoria unui romancier in jurul lumei de Blasco
Ibanez, traducers de II. Sani 'levici . . . 60
Kimonoul Instelat de Victor Eftimiu . . 10
Intoarcerea de pe front de Erik Maria Roman-pie 60
OOOOO
.

Mi-e foame de Georg Fink . . 80

Eu am ucis pe Rasputin do pi intul Felix Jussupow 40
STUDII
Preludh: partidul national-I arfinesc $i cazul Stere
de Const. Store . . . 60
Libertatea presei de Const. Grain Ed. II a . . 10
Alte orizonturi de II. Snielevici . . . . . 60
Scrisul nu minte de colebi lI grafolog Rafael Scher
Timm 50
Plagiatul lui A. C. Cuza de Em. Socor . . 15
Literature §i $tiinla de II. SanieleNici . . . . 50
Noui recenzii 1920-1929 de Const. Seineami . . 40
STUDII MEDICALE
Medicul nostru, mare dictionar me Heal aparut sub
ingrijirea Dr. Ygrec 150
PEDAGOGIE
Stii sa-ti cre§ti copiii: de Ilenrich Lhotzky, trad.
de A. Toma 40

PRIVELISTI ROMANESTI
mare album fotografic aparut sub ingrijirea d-lui Al. BficlAtita
Lei 400

www.dacoromanica.ro
 DIN BIBLIOTECA D IMINEAT A"
(x. GALACTION: Viata lui Eminescu.
M. SADOVEANU: RAzboiul balcanic.
ANTON BACALBASA: Din viala militara.
ANATOLE FRANCE: CAtre timpuri mai bunt.
G. PANU: Din viata animalelor.
N. FILIMON: Nenorocirile unui slujnicar.
CONST. GRAM Cati-va insi.
STEFAN PETICA: Poeme.
LEON TOLSTOI: Viata mea, povestirea unei prance.
ANATOLE FRANCE: Crainquebille.
HUGO MARTI: Intermezzo romAnesc.
H. SANIELEVICI: Civilizatie.

SUB TIPAR IN EDITURA ADEVERUL":

DESTINUL LORDULUI THOMSON OF CARDINGTON
de Martha Bibescu.
PAMANT NOU de F. Gladkov, traducers de A. Toma.
AVENTURILE DIN STR. GRADINILOR de M. Sevastos.
VIERNIII PAMANTULUI de C. Ardeleanu.
CLOPOTELE DIN MANASTIRF k NEAMTU de Gala
Galdction.
MEMORIILE AGATHEI BARSESCU.
ALEXANDRA FEODOROVNA de Maurice Paleologue, cu
o prefata de C. Stere.
ADELA de G. Ibrilileanu.
IN CAUTAREA MEk de Demostene Botez.

www.dacoromanica.ro