VI

D.-LLII I. G. BRATIANO
crept mmi,44,14, rye Airna qi im.afta com,A2ozcqiutte

ST CONSTITUTIONAL
ASUPRA

SISTEMULUI REPRESENTATIV SI YOWL UNIVERSAL

DE

I. C. BAROZZI
AVOCAT PE LANGA CURTEA APELATIVA DIN JASSI.

rly"
C.'
it
c7-
------°Orrante.v.--- ACA^61:"

JASSI
TIPO-LITOGRAFIA H. GOLDNER, STADA PRIM ARIEL

1884.

www.dacoromanica.ro
 7 3794
BIBLIOTECA ACADERIE1 MANE. I

RUIT DE '1

Iet- 144-1-i, //II,. ...A-. ,ity 6

I
.

www.dacoromanica.ro
 "JO' ft(..

($v )7

STUDITJ CONSTITUTIONAL
_
Despre sistemul Representativ i Votul
Universal.

Desbaterile legislative a (a merelor romans, relative la_

revizuirea Constitutinnei, stint urmate cu ccl mai mare si
viii interes atilt de presa in genere cat si de fie-care
CetAtean in parte ; modificarile propose unor pArti a Nett:dui
nostril fundamental,' Intro care intro $i modificarea Legei
Electorale, preocupg mai en same spiritele luminate, si
dart loc la emiterea diferitelor opiniuni. din care uncle
.

saint pentru admiterea modificArilor propuse, altele sunt in

iota contra acestor modiflertri, iar altele stint pentru
admiterea in parte a unor din aceste moditic Sri.
Din toate aceste modificrixi, cea mai principals find acea re-
tatiii la reformarea Legei Electorale, ne-am oprit la ea
si am cilutat sa vedem in toath, impartialitatea noastr4,
dada necesitatea unei asemene reform: este reclamata impe-
rios .; dacu inlocuirea legei electorale actual° prin sis7
temid unei singur colegin electoral satisface si atingc
principiul unei adevarab -representatiuni a intereselor poF-
popului ; si dacit nu s'ar pute gusi un alt mijloc de re.
presentatiune nationalA. in care, atilt vocea poporului in
genere, si interesul fie-ettrei clase sociale si fie -carpi in-
divid. in pal to, swat gAseasea adevAratele for scaune legale.
. Plecand. din punctul de vedere Mosaic, $i raport'andii-ne
la originea societittilor in general, precum $i. la diferitcle
evolutiuni la care ele au fost aduse prin progresul tinIk
paid, si a civilisatiimei; vedem cii tendinta oamenilor a,

www.dacoromanica.ro
 2

fost in tot-deauna aceias binele tuturora. Aceasta tendinta

a dat nastere puterei, si tot acesta tendinta este acea care
a mentinut si mentine chiar astazi ascultarea generals a
tuturor Writ putere.
In aceasta prevedere, si spre a ajunge en eficacitate la
acest scop, societatea reclama, mai inainte de toate, ea
autoritatea puterei sa fle incredintatit unor oameni cari
ar fl stint sit o intrebuinteze in folosul tuturora, la acei
oameni care cunosc6nd-o ar fi voit sa o procure tuturora.
De aceea, societatea a trebuit sit se gandeasca si sit ga-
sasca inijlocul de a pute alege oamenii cei mai luminati
si cei mai virtuosi din sinul natiunei spre a le pute incredinta
for puterile sociale care formeaza intr'un stat constituti-
unea guvernitmentului social.
Tot-o-data, find ca experienta veacurilor $i a popoarelor
a, demonstrat ca ori-cine esercita o putere politica este pre-
dispus de a abuza de dansa ; ca acela care este lipsit de
on -ce drept, de on ce putere politica, este in pericol de
a fi oprimat ; apoi societatea, in organizatiunea sa, a tre-
buit sit prevada si sit asigure nu numai tuturor cetateni-
lor, ci fie-carei class de cetateni, fie carol individ izolat
si fle-carei opiniuni libere, indepedinte si constiinciosg, ga-
rantia tuturora ca nu vor fi pe nedrept lovite sau arbi-
.

trariamente sacrificate.
Pe aceste haze, si in aceste conditiuni, sa poate nice, ca
s'ar pute crea si consolida Constitutiunea unui popor.
Cu toate aceste, acest indoit aspect sub care este nece-
sar de a privi institutiunile politico, n'a fost in tot-deau-
na urmat de catre acei care in .zilele . noastro I i atribue
excluzivamento numele de partid al libertacei". In loc de
a, recunoaste imensa dificultate ce sa preintimpina, intro a
aduce pe omul liber sit 'si supuna ratiunea si vointa sa
la ratiunea si .vointa altora, fie aceasta vointa a oamenilor
luminati, fie ea a multimei ; si in loc do a recunoaste
dificultatea si mai mare care consist in acea ca dupg ce
s'a obtinut aceasta supunere, sit so canto a se mentine a
stare de lucruri care sit nu deie Joe la caintit ; unit din
maril oameni politici moderni an crezut ca o idee cu
totul simpla, un oare-care calcul matematic, ar fi suficient spre
a pute ajunge la rezolyirea problemei fundamontale a or-

www.dacoromanica.ro
 3 --
ganizatiunei politico. Acesti eminenti politici 'si -au zis:
1Ori cum s'ar privi oamenii, egali Esau inegali in capaci-
tate, in talente sau experienta, aceasta consideratiune im-:
poarta putin caci, fie canna dintransii existenta 'i este
scum pa, fie care are un drept egal, fie care poate cunoa-
$te mai bine ceea ce convine, do cat ar putea-o cunoa-
$te un alttil. Pentru ce dar, zic ei, s'ar puns oamenii sub
tutela? Sa se lase poporului dreptul de a'si aloge pe a-
cei carers erode el nimerit de a le incredinta autoritatea
si puterea; numai el singur trebuie sa 'i aleaga, $i sa
numeasca, $i numai el singur trebue sa, le dee toate acele
.
.

puteri sociale care le are un popor constituit in societate.

Martial prin acest Wins; poporul se va guverna el insusi,
i este de crezut cu siguranta ca el se va guverna in tot-
donna bine, Mei, 'cum s'ar putea oare crede ea el $i-ar
face ran sie'si ? cum s'ar pute presupuite ea el sit nu tie
ceea de care el are nevoe? cum s'ar put e credo, in fine,
ea in popor sa nu se gasasca, toate acele si virtuti
necesarie peutru ca 'sit se poate conduce el singur?"
De sigur ca vorbind astfel, acesti magi politici eludiaza
cea intai dificultate in loc 'de a o rezolvi; dansii vorbese
do popor, fare de a ne spline cine a facut poporul, cine
a facut si a lucrat Pentru ea minoritatea poporului sa'si
parasasea propria sa vointa si sit o inlocuiasea imbratoSa.nd
vointa altora care nu este a sa, $i care apartine majoritatei.
Importanta cestiunei nu sa inches acolo ca sa se alba si
sa se obting un guvernamOnt popular, ci toata, importan-
la, toata grija, tot interesul si tendinta care trebue sa o ai-
bit consita in aceea, ca acest gnvernamat popular sa'si
ihdeplineasca sarcina sa. Departe ca aceasta sareinit sit fie
useara $i indemanatica tuturora, din contra, ea este cea mai
importanta, cea mai complicate, si cea 'mai (Mien sarci-
-nit la care indivizii 'si ar putea da si consacra toate sfor-
tarile for intelectuale.
Antica maxima a economistilor francezi laissez faire et
laissez passer" care s'a dat ca regula guvernului in le-
gislatiunea privitoare la comerciul si la toate progresele
avutiei nationale, aceasta antics maxima a predispus prea
mult publicul intru a erode ca actiunea puterei sociale ar
trebui sa fie negative, ca aceasta putere find destinata
www.dacoromanica.ro
 4 --
numai pentru a preveni ritul, eel mai mare si Mai fruinos
al skt rol ar consista in acee, ea ea sit se in linistitt.
In aceastA ulna, $i singura credinta, s'a crezut eR era su-
ficient de a rfidica guvernului o parte din puterea sa, uitfind
cu desevfirsire actiunea puternica la care aceastit putere
este destinatA, si stiinta neeesarffa ce se reciama pentru
de a putea dirigui .aceaStit actinne. Scopul, tinta si ten-
dinta else si, 5i in genera a societatei umane, este terici-.
rea si progresul tuturora. Nu trebuie insa sit uitiim Mia-
ceste don& objective ale dorintei noastre trebue sit tie reu-
nite spre a se putea obtine rezultatul ce'l urmarim in so-
cietate in care suntem constituiti. Prosperitatea material&
fart') perfectinue-a sa inleteetaMi1 nu ne-ar fi suficientA; voim
aceste dour luernri pentru toti in genere si pentru fie ea--.
re in parte, le voim pentru poporul intreg, pentru fie care
familie grupatrt $i pentru tie-care individ in parte.
Spre a se pute ailing° la acest indoit scop, nu este .su-
fieient numai de cuno$tinta legelor existente, de acea juris-
prudenta indestulatoare pentru de a face celebri o parte
neinseinnatA de oameni tritind in societate. Nu ; spre a a-
junge la acest indoit stop, trebue sit ne aridicam la filoso-
fia legei, la teoria aetiunelor sale, la teoria administratiu-
nei si a justitiei asupra oamenilor.
Nu e suficient de a cunoaste diversele *tiinti si tot ceea ce
s'a Meta la diferitele societati, pentru de a pate deschide si .

arata (mica ce trebue sit o urmeze tinerimea; ci trebue sa ne

ritdiefim la filosofia educatiunei, la teoria distributiunei lumi-
nei morale si intelectuale, a*a in cat sa i se poata da a-0'11W(
in toato rfiturile social° $i a o rijspiindi pe cat se poate mai
Inuit; trebue sa ne pluton): mai presus de spiritul ingest si
intolerant al sectelor; si chiar in religie, trebue sit deschi-
dem usa progresului timpului si a eivilizatiunei. Nu este
de. ajuns, $i nu se poate multemi cineva auzind chrimas
tica zieind .,lasati sit theft, lasati sit treacit avutia" ci
trebue sit se invete $i sit se $tie cum sa va dirigui si dis-
bui aeeasta, avutie in societate, pentru ca sa se poatA pro-
eura bunul trai material in fie-care etas& socials, $i mai
ales in'elasa miset $i paupera, spre a'i putea lasa mai Inuit
timp liber pentru de a'si eseretta inteliginta sa si a pute
desvolta in sine Tirttltil0 nOcesare; cuno$tintele datoriilor
www.dacoromanica.ro
.sale si zelul ea .care trebue sit contribue in indeplinirea tu-
turor acestora. In fine, nu este suficient ea puiereasoel-
alit sit doteie pe poperul pe care '1 dirigueste cu toate a-
ceste avantagie, ci trebue inca sit subvini la mijloacele de
siguranta, si de precautiuni, pentru ea cele-l-alte-popoaresa
nu i le poath rind.
Spre acest sfar it, puterea socialg, este chematit la ou,-
nostinta fortelor comparative a color -1 -ate natiuni, de in-
teresele for si de a feetiunele co le nutrese; la cunostin-
.4a diferitelor obligatiuni sau conventiuni contractate in
virtutea tractatelor, sau .uzitate in virtutea dreptului in-
ternational .al gintilor ; in fine, puterei sociale i se im-
pine eunostintile tuturor medielor de aparare, de ma-
ipulatiuni financiare si de toate isvoarele avutielor ila-
,tionale, de chrysologia sau teoria numerariului si al eredi.
tului, de strategic. (le imarins i de teats arta resbelului.
De sigur cit atunci rand si mosura" cercul intreg -',$i
multiplu al stiin tele]. sociale, spaima ne cuprinde in lata
menselor studii pe care ele le reclarnii, ; de talentele, geniele
i elevatiuni de eaatere po care trebue sit le poseda a-
.cei °imam ti In °Anna afacerilor statului.
Deanna liai l zicea: Ca exista o opiniune mai dqteaptd
de cat opinianca (»nalrri eel mai digept din hole, Si ao6std
opiniune esto accts rr puLl ctalui, ceici aceastit opiniune :rem-
no in sine toate apin unite cele mai .distiinse, le clarified a-
Nand e uncle print allele; aceste opiniuni suet in fine, su-
ma de lot cea ce este Mai bun, ear nici cunt mijlocia pro-
portionala intre apini trade cele mai inaintate i opiniumile
ale mai absurd e ,

I Tot ast-fel am 1iutea spune ca exists in opiniunea pub-

o intreaga $tiintit socials, asa de dezvoltatit $i asa Ele
aprolundatit ill eat nici un publicist n'a putut-o atinge illea.
Aceastit opinitine este aceea a suveranitittei poporrdui,
i care sit proclamit de atiltea on pe cat este vorba de a
se alege i a se desemna pe .aced care stint chiemati la
actiunea, la puterea si la diriguirea destinelor unui stat.
In adeviir invocinn aceastit suveranitate, ins6 prin aceastit
:denorninatiune intelegemsuveranitatea inteligintei Rationale,
aceea a opininnei laminate, virtuoase si progresive .care
,s'a format in -Sinul ntinnei insh-$1.

www.dacoromanica.ro
 ,6
. Pentru de a se pute concepe o mai bunA, stare a socie-
.t4tei, trebuie mai intgi de a o cunoste in toate partite sale
.constitutive, si mai in urmit a chibzui la mijloace sigure
si, satisfacitoare tuturora spre a pute apoi realiza dorinta
conceputg; spre a pate desvolta progresul tuturora, trebuie
inainte de toate ca indivizii chiemati la putere sit fie mai
.presus de cat toti; trebuie ca ditnsii sit nu aiba numai
.un talent vulgar ci sit aiba, un geniu.Natiunea nu pike
fi bine guvernata de cat prin cetittenii sei cei mai virtuosi
si cei mai luminati. Nu sunt acesti cetAteni can in pose-
darea virtutei si inteligentei lor, au dreptul la suveranita-
tea, ci natiunea care ca suveranit, are dreptul la toata
inteligenta si la toata virtutea pe care o posed& cethitenii
din sinul ei. Dada, s'ar pune la o parte pe acesti cetate-
ni pentru do a forma cu &nsii o aristocratic guvernanti,
li s'ar da prin aceasta un interes de east& care ar distru-
ge, Malt indoialn, aceastg, virtute sau aceasta, inteligintg.
Dacg, de team de a li se atribui o parte mai mare de suve-
ranitate de cat aceea pe care trebuie sit o aiba in societate,
dAnsii stint lasati in minoritatea in care, neeesariamente
sit aflit vietuind ; atunci de sigur, avantagiele acestor vir-
tuti si acestor inteleginte se vor pierde; si fiind-cg, aceste
virtuti si aceste inteliginte apartin natiuei,apOi prin aceas-
ta mitsurd s'ar nimici tinta progresivg la care aspire fie-
care societate constituitrt.
Scopul asociatiunei oamenilor este de a pune la eviden-
ta cel mai mare talent si cea mai mare virtute spre a le
pute apoi intrebuinta la cel mai mare bine a tuturora.
Inteun mare pericol, intr'o profundit emotiune, instinctul
recunoasterei pericolului nu lipseste maselor socials, si
in atare eircumstante, adesea on s'a vaunt geniul ajun-
.

g6nd la adevitratul seu toe ce trebue se-1 ocupe in socie-

tate fart mare. greutate. Cu toate aceste, rare on s'a
v6zut. ca cestiunile politice se fi inspirat poporului athl
sentimentul pericolului cat si sentimentul increderei. Dacg
asupra unor asemeni cestiuni ard6toare s'ar intreba pe fie
care cet6tian in parte spre a se pronunta asupra pArerel
sale, am fi departe de a obtine un respuns .care ar pute
,s4 se, considers ca expresiunea opiniunei nationale Po- !

pulatiunea lipsidt de instructiune si predispusit, in cea

.

www.dacoromanica.ro
 7

mai mare partela superstitiuni retrograde, va refuza de

a favoriza propriele sale progrese. Cu cat poporul este
ignorent, cu atata el sit opune orbe$te la on ce specie de
desvoltare; cu cat este lipsit de or ce fel de imbungtatire
in privinta traiului seu, cu atitt el se skate cu obstinatiu-
ne $i chiar cu mini°, la obiceiurile sale zilnice ea la cea
mai sigurg proprietate ce 'i 'a mai remas. Poporul ignorent
s'ar putea compara cu acei cai, cari, intr'un moment do
incendiu, refuza de a iesi de sub grajdiul inflacarat.
St se fi num6rat glasurile poporului in Spania si in
Portugalia, piing mai ditunitzi erau pentru inquisitiune ;
sit se numere glasurile in Rusia undo si aztazi sunt pentru
despotismul Tarului; in fine, sit se numere aceste glasuri
peste tot locul, ele vor fi pentru legile $i acele obiceiuri lo-
cale care toate reclamit de a fi corectate $1 ameliorate.;
peste tot locul aceste glasuri vor proclama superstitiunile in
care s'au ngscut si in care sa alit vietuind.
Data cercettm bine, vom vide et exists in adevtr mai
tot deauna o opozitiune absolutg intre votul national, Mica,
suma tuturor vointelor, tuturor inteligintelor, tuturor vir-
tutilor nationale; suma in care fie care cantitate numerg
pentru ceea ce este, ear negatiunile nu numera nimica, si
sufragiul universal care face a prevala pe acei cari n au
vointt asupra acelora cari au, pe acei cari nu stiu cea ee
ar decide asupra acelora cari stiu. Cum s'ar pute oare ea,
in cercetarea vointei nationale, sit nu tinem nici o sea ma
de intonsitatea vointei acelora a egrora sufragie sunt nu-
merate? Nu sa stie oare cg, indatit ce sg, prozintit o ces-
tiune eu oare care greutate sau obscuritate, cca mai mare
parte de cetateni nu an in privinta ei de cat o vointg su-
geratii, de catre cei mai inteligenti dintegn$ii, si din toatg
multimea coleetivit nu poate rezulta de cat un singur suf-
ragiu, de oare ce cetateanul eel mai de frunte opinand si
aleggnd el insu-si; va face sa opineze visa voteze intoc-
mai pe toti ceilalti ? Atunce egad ignorantii sunt de bung
credintg, nu sg, $tie oare ca (Mail simtind ca votul for
este o minciung, prefera mai bine sit nu voteze ? CA intro
doua nume cu total necunoscute multimei ignorante, si
asupra cgrora dAnsa este chiematg sit aleaga pe nnul do
ele, acea multime sit hotitre$te la alegerea aunuia sau altuia,

www.dacoromanica.ro
 . 8 --
fie prin :intrigele $i .coteriele unei factiuni de oameni, fie
.prin intamplarea cis until (till aceste delta name i-a pleat
eel intai la auzul sett ?
Cu ,atilt votul national se radica mai sus cu eat el se
-reprezinta prin tot ceea ce este mai inteligent si .mai vir-
.

tuos in societate. Din contra, sufragiul universal coborand

:tot cea -ce sa redica ea talent si Ca genie Oita la o ei
galitate iluzorie, sa .indeparteazrt, Cu atat mai molt de la
oni-cedistinctinne, en cat on -ce distinctiune este 'lira in
sceietatea ce si-o inchipue.
Duck de exempla, o deciziune- ar fi nevoie sit so iei prin
,sentimental patriotismului, acela al dezenteresarei salt acela
,ill curajului _national, se va spera oare de a se gitsi o ma-
joritate de Regulus sett de Aristides ? Dacia .o asemene
.1totitritre an fi trebuit sit se ici prin intinderea cunostintelor
star pate oare gasi o majoritate de Montesquieu ?
Dace ar if trebuit ca ea sit se iei prin energia vointei, s'ar
gasi oare o .,natinne uncle Napoleonii sit constitue si sa
.formeze. majoritatea? In fine, s'ar pate aping° la expre-
-siunea acelei adevarate opiniuni publice,care cumin& tot
coca ce este frumos $i bun in natinne,num'aitindu-se toate
acele eminente inciividnalitiiti ce se attain sinul societatei,
ca niste simple unitati care sit pierd in masa poporulni ?
Tot cea co se poate spera din sufragiul universal, este
05 el va da o medic proportionala intro toate diferintele
. de (last, pnecum de exempla: diet intro cei ce stint chic-
ati de a vota s'ar afla 9 ignorenti si 1 cu stiinta do
carte, rezultatul votului va fi none zecimi mai aproape do
ignorenta unora de eat de stiinta altora Pact insa s'ar
intampla ca aceste done -portitimi a le -poporului, in -loo de
a eiiuta sit se .modifiee uncle prin allele, sa villa din con-
tra la o Input reciproca Sl simultanee ; atunci fart judo-
eaIa, portinnea poporului luminat va fi inAdusitit prin gla-
sul .im.ensei majoritititi a factinnei ignorante. i apoi
sufragiul .universal came considers pe indivizii ca niste
simple cifre, ca atiitea, unitati ()gale pe care li numara ill
lac sit le citntitreaseiti, acest sufraglu universal ar desbra-
ea natinnea de tot coca ce ea are bun $i mai precios in
sinul ei, adeca tie influenta tuturor oamenilor eminenti.
. Ar :de-ajuns. sit ne .introbitm care ar fi deeizitmea 1118,
www.dacoromanica.ro
 _ 9

joritatei ignorente asupra tuturor oestiunelor hotirite pitnit

azrazi de vointa sau virtutea nationala, pentru !de a pate
recunoaste complecta for opozitiune. Prancia, Englitera, $L
-Germania, de ,exempla, maws° ftrui indoiala ca pamtintid
sip inverteste imprejurul soarelui; Cu toate aceste, sit se
,consulte in aceste trei State majoritatea poporului prin sti-
fragiiil universal, si de sigur ca acea majoritate va respun-
de cry soarele sit invarteste imprejurul pamantului.
Europa_moderna a lost obicinuita la guverne care n'au fest
fondate in vederea binelui tuturora, la niste guverne pitt
trimoniale, uncle popoarele nu erau considerate de cat. ea
nisce proprietati mai mult sau mai putin profitabile; stits
panii acestor popoare nu se ocupau de cat de -exploatarea
for in propriul for avantagiu, fairy de a se gandi la mij-
loacele necesare spre inaintarea for la prosperitate, la in-
teligentia si la virtute. Atunee Band aceste ,popoare inee-
'aura de a se recunoaste, de a se simti, si au Mutat ca glit-
sul for sit fie ascultat, atunce suveranii for mirati si
spLrieti de acest nou avOnt din parte-le, n'au Mutat alto
ceva de cat sip be impuna Were. Oitte ()data au insielat
voacea public prin organele preutilor venduti antoritittei.
cite odatit au corumpt aceasta voace prin friN °Nati si
ceri, sau prin stimulentul unei gloriT false, ciao o data,
in fine, an impus titeerea prin supliciuri i teroarea; nisi
°data insit acesti nobili Suverani, n'au consimtit de a
pion urechea la voacea natiunei si de a ()data sit se conduca
de sfaturile ei. Aceasta ostilitate a puterei in contra opiniu-
nei publice, ne-a deprins intru a nu vede de cat -obstaco-
lul material care o comprimit; am invocat suveranitatea
acestei voace publice si nu ne-am dat eel putin ostineala
de a eituta Si vede cum sit formeaza si cum se doblnde-
ste aceasta voace publica !
Anticii politici a-veau mai multi experienta de 'cat not
asupra guvernelor libere si asupra tuturor formelor repn-
bLcane. Acei can invoacit autoritatea ace,Aor actor itritici in
sustinerea ideilor ce dansii numese principiele cele marl a
libertafei votulni" vor fi de sigur mirati clack li se va
intampla de a deschide nu numai citrtile lui Aristophano
dar chiar: male alai Platen situ lui Aristote, uncle vor 10si
trfisfituri forniale-a le acestor autori pronuntandu-se inteun
www.dacoromanica.ro
 10

mod energid in contra democratiilor pure. Toti filosofli gre-

ci care ii v6zuse pe acestia in actiune, au observat domi-
natiunea constants a principiului retrograd asupra princi7
piului progresiv; brutalitatea celui mai mare num6r de ce-
titteni asupra stiintei si virtutei num6rului celui mai mic;
dAnsii vault obicinuita opresiune-a minoritatei, prin voacea
majoritAtei, asprimea stApftnilor contra supusilor lor, domi-
natiunea apasatoare a metropolelor asupra provincielor ad-
ministrate sau cucerite; dAnsii vg,zurg, triumful democratiei
Oueeritoare, si atunci, favoritismul popular mai redutabi-
le de cat acel a Curtilor, dAdea loc la subite revolutiu-
ni produse prin entusiasmul multimei ignorante, entuziasm
cu atilt mai violent pe cast este fugitiv.
Nu vom data a na opri la testimoniul ce ni-I dau a-
cesti autori; ne vom opri ins in a intreba partizanii suf-
ragiului universal: undo le este experienta lor, $i in ce con-
sistA teoria sistemului lor ? Acesti partizani elimineazA
tot ceea ce este vechiu, antic !admit vor sit schimbe fata pg-
mAntului ! $i cu tote aceste dansii nu prezintA nu numai
un legislatore, dar eel putin un filosof, un invatat, un mare
scriitor care sit fi admis si sit fi desvoltat ceea ce d6nsii nu-
mese principiele lor.
In ceea ce ne priveste, mArturisim cg, ne este in deajuns
de a arunca pri virile in jurul nostru si a constata, prin ex-
perienta timpurilor cele mai indepartate pawl la cele mai
moderne si chiar ',Anil la cele actuate, cii spiritul retro-
grad al masei poporului n'a incetat inca de a exista. Ca-
re mai hist& lectiune poate exista pentru umanitate de cAt
aceea pe care a oferit'o Spania si Portugalia din momen-
tul in care poporul a fost pus in miscare in peninsula
Iberica ? Printre locuitori acestor (long, tart care sunt
cele mai reu admiaistrate si guvernate in Europa,toti
acei care an avut inima si inteliginta, si acestia au fost
in mare numar,au dorit din suflet o reform) fundamen-
talk si an mars pAna, acolo unite firm team si -an mani-
festat dorinta lor in mijlocul celui mai mare pericol; $i
prin cele mai mare sacrificiuri. Ei bine ! Mas3le poporului;
inculte si ignorante, confundAnd remAsitele trecute cit tro-
feele sale, $i atribuind antica glorie nationals abuzurilor
chiar care o distrusesl, aceste mase au manifestat .vointa
www.dacoromanica.ro
 . 11

cea mai energicA pentru mentinerea a tot ceea ce putea

constitui rusinea Spaniei ! Populatiunile miscate si condu-
se de preoti, --eel mai periculosi din toti demagogii,au
combatut din poate puterile for on -ce tendinta cAtrA pro-
gres si catre lumina, on ce tending catra libertate $j cAtra
elements ! La Toledo si Lion, mai multe insurectiuni au
isbucnit pentru de a respinge amnistia propusg, de Regina,
in favoarea acelora care se luptase pentru libertate ! Aces-
te insurectiuni s'au tot reFetit sub simpla banuial cA Re-
gina ar fi nutrind intentiuni liberale.
Data lasand Spania, ne -am intoarce privirile noastre
asupra Italiei, am vedea ca acesti nobili patrioti Italieni cari au
frbeut Mateo sacrificiuri pentru de a da Patriei for aces li-
bertate care face astazi independenta si gloria sa, acesti
patrioti earl, asupra unui pamant inundat de singele ata-
for martire, se aduna si astAzi spre a da averea lor, feri-
circa si viata for drept sacrificiu; am vede, zicem, pe a-
cesti nobili patrioti, ca au uitat insurectiunele isbucnite pe-
ste tot locul in frumoasa for Patrie, la tipetele de: Viva
Maria ! morte a la liberta ! " Masa poporului ignorent ur-
marind, furand si omorAnd adevaratii for compatrioti, si
primind cu nespusil bucurie drapelurile ce li se oferea de
opresorii for Austriaci !
Se poate spans, si chiar pretinde, 66 selavia avilesco
pe om piina in a'l face se-o iubeasca; ca asa fiind starea
de lucruri in terile uncle poporul a fost oprimat, esemplele
noastre ar fi trebuit se be culegem. din celelalte state Jibe,
re, undo cetatenii au primit educatiunea riguroasA al fo-
rului public, undo prin Input si experienta an fost de$tep-
tati si luminati asupra tuturor intereselor, asupra tuturor
virtutilor si celorlalte nobile sentimente puse la iveala.
De sigur, nu vom fi noi acei care am putea nega superi-
oritatea sau excelenta educatinei republicane.; nu vom fi
noi acei care am pune la indoeala puterea acestor insti-
tutiuni care tind de a face sa se prttrundrb in masele po,
porului inteligenta, virtutea si interesul Ia. public;
nu, nu putem mecunoaste marele adevar, ca prin asociarea
tuturor cetAtienilor la putere, s'ar pate: spera indeplinirea
celui mai nobil scop a dorintelor $tiintelor socials, per-;
feetionarea morala a tuturora" Insa, data am. credo

www.dacoromanica.ro
 19

do in repiiblice, masele. popular@: sunt progresive, am

,

piCa intr'o eroare desmintitrt prin istoria tuturor veacurilor,

Ca:.esemplu se: vedem ceea ce s'a 'petrecut in republica de
la Svitzera. De mai bine do chid veacuri, aceast6, tetra a
conservat cu glorie independenta sa, iubirea sa in formele
populaieproserise in cele-a-lte, parti ale Europei,menti-
nkoja veehile sale obiceiuri si dragostea sa, pentru numele
71
libertatei. " Gratie constitutitmei sale republicans si fe=
derative, Svithera,se.prenutnerit printre puterile de al doilea
rang, pe rand populatiumea, si avutia 'sa, nu'i ar
desemna Biel ml loe in al patrulea rang. Svitzera si,au
dm:Etat libertatea, cit Mai mutt& san en mai patina fericire;
ill Mai multi salt en mai putiM inteligenta, in eonstitnti
unite sovaitoare. 'Daefi, n'a putut isbuti in tot-deauna ea
tendintele ce. le nutria, a volt cal putin se. dole, opiniunei
pttfiilice mijlocul de a se pate forma hi. grupuri, unind.toate
opiniunile individual° constiinciose si laminate. andu-le ast,
fel ocazianea de a se pate pitrunde grin discutiune si a
semnala din sinul for pe acei oameni eminenti care ar 1117
tea sii fie chemati la canna Statidui in loc sa fie arnneati
$l iMdu$iti. printre masele inmate si ignorante. Switzera
insit prenumerA mai multe republic°. uncle principiul de-
mocratic a prevalat in toatit a sa rigoare, uncle toate inteli-
gintele dimpreunri, .cn toate vointele ail fort tinute ea egale,
si undo sufragiul- universal a inridusit opininea public ,
In central, Switzerei, cele trei mici cantoane trey, Seiovi,4
$i. Untervalt, sunt democratic pure ; in mijlooul pastori-
lor egali atilt in ..avutie cat $1 ill inteligentA. nu s'a ere-,
zuoti necesar de a se resorva influenta- opinianelor color mai
laminate.; .alegerile, preemn si toate cale-1-alto rezolutiuni
publice sent votate prin sufragiul universal compus din
toti cetkenT barbati de la v5trsta de 18 anti eel putin si
adunati: in -Land . Aceastru vointri, it care o exr

prima' cetittenii acestor trei cantoane este vointa real

$iadevratatg a for insil ceea ce este de observat, este, e4,
;

aceastrt vointrt este retrograde. In despretul confederatiu,

nei for Si in despretul OltUROal'el 0111.0110110, aliynsia nfenti,
nuri in tribmtalele lor dansiT mentinurii capita-
latinnileitoontrit serviciul daterit puterilor 4k-eine; si aceFiti
oainenis,.asw rnAndri $i akia de gelosi. pentru libertatea
www.dacoromanica.ro
 ,l
lor. erau oamenii eei mai dispusi intru a se vinde ties=
potilor spre a face de.. a so tine si, alto. pogo we in Piero.
In fie care an si la fie care (beta, aceste cantoane solici-
'tau dola confederatii. for de a se proserie Berta/tea. presei:
- Pain tole cc preced, nu tindem a sustine en in sus zi-
sole cantoane sf1 nu se .fighsit -oameni a enrols inteligente
mai luminate; a door caractere mai ridicat, se fi lost
pentru respingerea torturei, a comerciului oamenilor .$i a
censurei. De sigur cif acesti oameni existan. si ar fi putt
forma opiniunea publicA- boil 1i s!ar fi dat timpul nece-
sarin de a se pute rosti; high inaintea on caret diseutinni,
sufragiiil universal ar fi li0ti4Ti11 prin majoritate intro igno.,
renta Melilla a celui mai mare numar de cetititent $i vir-
tuoasa inteligenth a num6rulni celui mai title.
No place a spune ea adevaratele gurerne liberal° you
simti si recunoaste ca cea dintni datorie a for est,de a da
tnturor cetittenilor nu puterea de a conduce si de a gil-
verna pc cei-l-alti, ci puterea de a se conduce si a se gu-
verna pe dnnsii insusi ; aceste gnverne- adevArat.., liberate-,
n'ar trebui sa sr; opreasch in sforterile for pentru de- a.
pane inteligenta si virtutea la indilmnna tuturor. ele tre-
bue deci se canto a spori bump trai al sermanului. pen-
tilt ea pe d9 o parte se indeparteze de la el tentatiunele
cei le inspirit nevoia, iar pe do alto al procuna mai
mutt timp, si mai multi- liniste Irani a'si pute esercita fa,
Culthtile .atilt tole manual° cht $i cede intelectuale. Cn toate
aceste, on care ar fi succestd acestor sfortnri. putem pre-
zice de pe acuma, .ca pe cata vreme in societatea mann
vor fi oameni bogati si oameni pauperi, bogatii i$i vor
consacra tot timpul for la, meditatiuni qi la, studin, iar
pauperii nu von putea consacra in fie care zir de ci-it 0
midi, parte a tiin,pulai lords. aceste studit si rueditatiuni.,
si °Mar atuncea sand- s'ar hotara dhnsi, la aceasta, vor
face -o co tut corp obosit de munca.. manuals si.. cu rat spi-
nit distras de necazurile vietei zilnice -

Dad, a.m incerca se niveliirm toate conditiunele inerld,-

dului in societate, imphilind, des potrivAi bunurile si avn-
till° intro toff, enutand in aeelas time a ment ne. egalitatea
aeestor impartini; solutiuma acestei cestinni da-va care
irezullatele ce to urmArdm? v

www.dacoromanica.ro
t
 14

- Presupun6nd,. pentru un moment, ca aceasta stare de

lucrari ar fi posibila, totusi ea n'ar impiedeca, nici chiar
ar pute suprima, necesitatea muncei manuale care tine loeul
eel mai mare in existenta tuturor; resultatul acestei situ-
atiuni ar fi ca am ajunge de a vede o piedeca, adusa vietii
studiului si a meditatiunei, si prin urmare ca consecinta
naturala am vede natiunea cu atat mai putin are IcAndu-
se cu cat s'ar impedica radicarea morala, $i intelectuala a
fie carui individ in societate.
Prin nivelarea tuturor conditiunelor materiale a indivi-
dului in societate, s'ar pute oare ajunge la nivelarea fa-
cultatilor sale native? Intr'o natiune egala numai in avutie,
sufragiul universal n'ar lasa oare in tot-deauna virtutea,
talentul si geniul in minoritate ? Urmase-va oare un plan
mai rationabil $i cauta-se-va a favoriza desvoltarea si pro-
gresul tuturora fara a se interverti randurile sale ? In a-
coast& din urma ipoteza, Mira indoiala ca, fie care rand
de inteligenta va fi mai inaintat de ceea ce este astazi,
insa distanta intre aceste randuri sociaIe va fi tot-deauna
acea$i. .

1
Ori cum am voi se lueram, nu vom putea nici o-data,
ajunge de a vede intr'o natiune majoritatea cetatenilor
compusa din oameni eminenti si superiori.
Multi politici cuminti $i prevazatori nu voesc a fi par-
tizanii democratiei, si prefers guvernul reprezentativ. Dan-
sii au considerat sistemul reprezentativ ca o mare con-
cesiune ce sa facea societatei, si l'au acceptat cu toate con-
secintele sale logice crezand ea el n'ar lasa nimica de
dorit.
, Noi suntem mai pesimisti, si credem ca guvernul re-
prezentativ nu este decit o fericita inventiune creata pen-
tru de a pune in evidentrt oameni cei mai luminati $i cei
mai eminenti care exists intr'o natiune pentru de a le da
ocaziunea de a sit arata $i castiga increderea tutorora $i
a putea mai in urma fl alesi si condusi la carma aface-
1

rilor statului. Acest sistem este si mai fericit prin aceea ca

1
pune la iveala, diversele interese, diversele sentimente $i
diversele opiniuni, dandu-le organs spre a le pate diseuta
si pune la lumina, spre a se pute cantari unele prin altele,
si in fine spre a le pute impreuna intr'un singur grub
www.dacoromanica.ro
 15 -7-
P

carele sit fie privit ea unul ce reprezintit interesul, ganduI

si sentimentul national. Acest sistem este o frumoasit in-
ventiune, care tinde nu numai a forma opiniunea publicA
dar inert a face ca aceastit opiniune srt inainteze si Srt
triumfeze pe toate scarile sociale, ca una ce este culeasii
printre toti acei care stiu si cari sAmt , ea una ce este
elaborate prin discutiunea acelora pe care natiuuea Ii a-
sculta , si ca una,. in fine, ce s'a coborit si s'a lgtit in toate
rindurile maselor sociale $i le-a Wilms Inainte de a fi
transformatg in legi.
Noi credem ca prin niste combinatiuni fericite, dar tot-
o-datg grele, guvernul representativ ar putea ajunge intro
a protegui toate localitatile, toate opiniunile, toate clasele
de cetitteni si toate interesele for ; insg, dace acesta este
scopul, dad, acesta este oficiul. guvernului reprezentativ,
tot namolul abstractiUnelor si a supozitiunelor vane ce ni
le *dg in fie care zi acest sistem, sub euvant ca ele ar for-
ma baza principiilor sale, trebue neaparat resturnate, si
iata pentru ce: Acei cari nu vor sa vadg in guvernul re-
prezentativ de cat un expedient inventat pentru de a face
ea demoeratia sa domineze in statele cele mari, nu vor
SA dee suveranitatea opiniunei publice" ci dan$ii vor sg
o dee pluralitatii glasurilor ; &lush adopts ea un princi-
piu, asupra caruia nu'si dau ostenealg de a'l enuncia. si
inca mai putin a'l discuta $i stabili, ca intro societate
toti indivizii stiu, simt $i voese de o potrivit, *ma in cat
en totii trebue sa fie num6rati ca niste unitAti egale; dan-
-iii cred, ca dad, toate deeiziunile sociale s'ar putea lua
prin pluralitatea glasurilor, ele ar fi conforme cu interesul,
progresul $i virtutea societgtei ehematg de a decide; din-
sii cred ca singurul motiv care face p e societate de a de-
lega puterile sale unor reprezentanti speciali, este imposi-
bilitatea in care ea 4, alit de a pute insg'$i esereita a-
ceste puteri ca una ce nu sii, poate aduna intr'un sing&
loc si intr'un singur Corp; in fine, dansii cred ca minorita-
'tea este liters pe cand ea este legate prin votul ma;-
joritgtei; $1 ca majoritatea este suverana atunce child in loc
sit comande ea insg$i, ea comandg prin reprezentantii sei.
Nu este-nici unul clip aceste princi care sit. nu fie
.
desmintit prin ratiune si prin .experientA. '
www.dacoromanica.ro
ri
 16.

Am aratat, nice mai sus, imensa diferinta ce existil, intro

unitatile pretinse egale, si am_ v6zut cat de nenorocita ar
fi o natiune care s'ar lass a se conduce de o majoritate
Para inteligeratA si fara constiinta de obiectele pe care es-
te chiemata a le decide. Experienta a demonstrat si con-
firmat indoelile ce existau asupra egalei valori a sufragi-
lor, $i s'a v6zut -ca," cu cat dreptul de a vota a fost in-
tins prin coborArea censului, cu atAt adunarile de ;doge-
tori au remas mai goale. -Pentru ce dar natiunea ar
face un caz Oa mare de sufragiul cetatenilor, atunci (Avid
ei insu$i nu cred necesar de a'i da o asemine impor-
? De cote on ru s'a v6zut cea mai mare parte de
alegetori refuelled cea mai mica incomoditate spre a mer-
ge ca sa'si esercite drepturile sale electorale? Oare no -
sultatul practic al unor asemine alegeri n'a demonstrat
ca votul pretins al poporului n'a fost de cat o minciunA
de oare-ce lucrarea si votul unei mici minoritAti de ale-
.

getori prezenti , adesa on a inriurit si isbutit asupra u-

nei intense majoritAti absente ?
Nu se poate sustine instituirea guvernului reprezenta-
tiv pe consideratiunea aceea ca natiunea ar fi identicA cu
reprezintantii sei, de oare-ce acestia ar face tot aceea ce
natiunea iAsrtsi ar fi hied dads s'ar fi putut aduna in-
tr'un singur . corp deliberant ; nu, caci natiunea nu poa-
te delega de cat acea ce posede , aceea cediinsa stie ca
. poate ave ; si atunci and masele natiunei suet inculte,
ignorente $i retrograde, 'die nu vor pute nici odinioara
sa transmitA mandatarilor for stinta. si. vointa progresivA
care le, este for nem oseutg. '
S'a. cautat a se obtine rezultate mai satisfacetoare prin
electiunele populare caci, pe de o parte s'a cautat a se
da .dernnitatea si garantia fie -carol cetatian si esercitarea
drepturilor sale politice, iar pe de alta, prin adunarea cor-
purilor .de eetAteni, s'a cautat a se obtine si a se sem-
nala indivizii cei mai eminenti care ar putea fi alesi. Cu
toate aceste, pe cAnd avantagele ce se proclamau pentru
popor erau de a'l ocroti de on ce interes personal $i co,
,
rumpatoriu in alegerile ce era chiemat de ale face spre
a pule obtine ..c.le. la el. o alegere .purg, , libera , indepen-
dents si menita la binele lucrului comun , in realitate insa
www.dacoromanica.ro
 )

17

s'a vedut gtmrne sau ministers -- alese de colegiele po-

pulare conducond alegerile si insufletindu-le de acole
interese. personale si cortimpAtoare , care orau in opozi-
thine cu interesul public al tuturor. cetateniler. Puritatea
electiunilor populare n'a putut sit se mentina in women
-tul tang _cetititenii au fost chiemati ea prin sufragiul for
-sa distribue demnitatea , puterea $i.bogatia; din momentul
ue poporul,' dupiti plac , era chiemat de a deschide sau
de a include usa carierei ambitiunei , -din acel moment
s'a vezut toot; arta intrigei , toate injositurile flateriei,
sit iei o consistent; si sit se dirigniasca in contra sit Lim-
.

bagiul ce'i sa Linea, principiele ce'i sit debitau , nu erau

de cat vestmintele candidaturei ! De a place popornlui , de
maguli $i al corumpe, toate aceste au fost artificiile-
pe care le studiau ambitiosii puterei ; si atunci valid g-
43e0 ambitiosi, prin mijloacele for meschine, au ajuns la
-putere si la bogatie thinsii nu s'au mai gandit la nevoia
triimisilor for, ci ht nevoia de a se mentine pentru den-
sii si a lucre, astfel Meat, altii sit nu sit poata- ridka prin
nceleasi artificie pe care densii le -ati. intrebuintat spre a
ajunge la putere. De abia ajun$i la putere, ace$ti ambi-
tiosi isi sehimbarg, maximele si principiile. for , din acel
moment- an cautat .de.a arde tot ceea ce ado rase , 'si ati
inceput a adorn tot ceea ce mai dinainte voiau Sit .ardfit
lelosia preregrativelor for neincrederea concuren tiler lor,
an lost cu Alta mai active $i mai vigilente, ell cat dansii
au eunosent mai bine cleat on tine altul,'diumul prin ca-
re ei insusi s'au radicat la putere.
Asa dar, in materie de electiuni populare, nu trebue sa
se zicit : ,;este de pr&epitt", ci numai este tot ospediefit%
nu trebue sit se vorbeasciti de dreptul fie Mimi cetfitialr.de
a fi reprezentant, ci do dreptul fie arid individ de a fi
bide guvernat , de interesul ce'l are ea fie care .seeietate
sit Meg, alegerea cea mai nimeritil spre =role sen falos;
ale dreptul ce'l are fie care individ de a fi rospeotat si de
a fi primit la participarea puterei polities, clot numai
-aceasta din wing, aspiratiune ii va servi ca o 'aria defen-
siva contra inexperientei sau imprudentei sale.
Nu -numai cetfiteTiii sermani $i obseuri au novo° de a fi
invest:4i et; aceasta .arena defensive pentru protegaireit
www.dacoromanica.ro
 18 --
Alrepturilor for , ci toate elasele social° , toate fractiunele
societrttei. -
Publicistii care au fondat sufragiul universal asupra su-
veranitittei poporului , uitg, cg n'a preexistat nici un con-
tract care sit lege minoritatea la votul
. majoritgtei. Aceas-
-tk rogula de deliberatiane a fost introdusg ca un expedi-
ent in legi , in virtutea unei stipulatiuni precize a consti-
tutiunelor ; aceasta regula nu este cgtu$i de putin ineren-
tg naturei ominesti sau formatiunei on carei societati ; ea
poate sit se preschimbe prea usor intr'o infrico$ata tira- .1

nie , si exemplele nu ne-ar lipsi in a vedea aceasta stare

de lucruri la acele popoare care s'au pretins chiar a fi liberale.
Adese-ori minoritatea sa ggseste asezata intr'o cir-
eonscriptiune teritorialg, si atunci se vede ca o provincie
mica este oprimata printr'una mai mare; o natiune mica, !

oprimatit printr'o alta mai mare. Astfel Holanda a fost

oprimata de Spania ; astfel America $i Irlanda an fost opri-
mate de Englitera. Cate °data este o gintg care este pros-
crisii de o alta ginta cu care dansa vietueste ; astfel mai
multe constitutiuni americane acordau dreptul de sufragin
la negrii liberi si la oamenii ro$i ; ins si una $i alta an
fost in tot-deauna tinuti in minoritate . Alta data este o
religiune care sa proscrie printr'o alta religiune dominan-
ta , si asa mai departe .
Data este absurd de a se pretinde ea minoritatea este
consideratg liberi prin aceea cg nu face decAt a se su-
pune la legele pe care majoritatea le-a votat in contra-i ,
nu este mai putin absurd de a se pretinde a o natiune
este liberg prin acea ca ea sa supune la legele dictate in
-contra-i tocmai de cgtrg acei pe care ea insg-si regula-
riamente fi a ales . Natura legelor si conformitatea for cu
opiniunea public& , ear nici cum deceptiunele reprezenta-
tiunei , sunt acele care trebue sa dovideascg ca atare Jegi
sunt in adevar expresiunea vointei unui popor liber. Este
fals do a se sustino oft- poporul nu face decat sa se su-
pung la legele votate de propria sa vointa , prin faptul
ca acele legi an fost votate de °litre reprezentantii for a-
lesi ; caci , in cele mai multe cazuri , cestiunele legislati-
ve pc, care acesti reprezentanti le voteazg , poporul nu le
cuno$tea $i prin urmare nici cgi putea ave asupra for veri-
www.dacoromanica.ro
 19

o opiniune sau veri-o vointa _une-ori

; cestiunile. notate fi-
Ind cestiuni aduse in camerile deliberante posterioramen-
te alegerei acestor reprezentanti , poporul nici ca ,putea.
transmits vointa sa asupra unor cestiuni pe . care nu erau
-eunoscute lui in momentul cand Isi alegea reprezentantii sei.
Dar chiar dacii,- am admit° ca poporul ar fi avut o vo-
into - asupra acestor cestiuni, totusi acea vointa an -fi de-
parte de progresul stiintei $i luminei in care ea ar trebui se
fie rezolvitg. Clasele paupere si laboriose resimt in exercitiul
dreptului for de electiune o greutate care face ca in tot-
Aleauna representatiunea for sit fie iluzoria, caci ele nit po-
sedit nisi o teorie asupra ordinei public°, ci numai niste
suferinte, niste interese $i nevoi egrora voesc a le da un
glas spre a pute fi ascultate: ins aceste clase, prin vino
se vor face a fi reprezentate ? Prin egalii for ? TeraniT prin
teranul ? Industriasit prin Industriasul ? Negustorii prin
Negustorul ? Dar ,acesti oameni en putinit invittatura, .$i
cea mai mare parte ignorenti, neputtind concepe orga-
nizmul social in tote. intregimea sa, $i neputOnd coordo-
na ideele lor, nici chiar a le pute exprima astfel in _cat
se poata convinge $i atrage pe ceilalti in convingerile for
proprie, acesti oameni vor ajunge desarmati inaintea are-
nei potitice, nude toti ceilalti ii vor combate cu usurinta.
Clasele paupere de muncitori fi-vor ele reprezentate prin
oameni pauperi insrt. streini de ori-ce breasla ? Dar. atun-
ce nu va, mai fi intre dansii nici o. identitate de. interes,
nici chiar. cunostinta de ceea ce treble sermanului lucre
tor pentru de a'i usura munca $i mijloacele sale de existen-
ts. Ceva mai mult. Avem o multime do exemple care ne
demonstrg. ca din toate clasele sociale, .aces., care este su-
pug en cea mai mare usurinta la seductiune, acea care.
sa imbatit mai user prin succesul salonului, $i acea care
'este mai accesibila la toate tentatiunile vanitatei, a luxu-
lui, a placerilor si a bogittiilor, : este clasa paupere.
41 In fine clasa paupera, adresa,se-va. la bogati $i la pu-
ternici spre a fi bine. reprezentatit ? , Dar atunci cum se,
va pute zice ca dansa este bine printrlin cle-
ment care difera, asa malt cu acea clash, care comunica.
asa de putin cu dansa, $i care nici nu poate intelege, nici
nu polite pricepe nevoiele si suferintele sale ca until co.
www.dacoromanica.ro
 20

n'a sacra ca si dAnsa'si nici n'a luat parte la-suferintele sale?

In toate democratiele Greciei, Italiei, Germaniei, Ho-
landiei si Sviterei s'a v6zut- clasele rduncitoare incereAnd
rand pe rand acesto trei specie 'de reprezentanti, si rezul-
tatele n'au fost de cat precarie; nici ()data, class muncitoa-
re n'a fost bine reprezentatk nici odatit glasul ei n'a putut fi a-
scilltat de ore -ce m and atarii sei, sail ca nu puteau transmite no-
voile ler, sau ea nu curosteau aceste nevoi spre a le pate co-
munica in sinul corpurilor deliberante. Stabilind, in mod viL
dit, ci elect democraticA sau reprezentatiunea popularii,
EU constitue prin ea insasi garantiele suficiente pentru liberta-
tea t,uveranita tei nationals, ne va fi prea usor de a respingo
deceptitmele cc ni le prezintil o co nstituantil numita sau alma
do adunitrile primare, a$a zisit Constitutiunea votatd de po-
pot." .Si in adevar, cum va putea oare poporul sit transmita-
oamenilor pe care ii debugs acele cunostinti pe care nu le
are el in-susi, $i care cunoStinti contin tot ceea ce este mai
inalt si mai abstract in stiinta legislatiunei ? Nu numai po-
porul, dar nici chiar filosofi, jurisconsulti $i oamenii cei
mai eminenti din societate, nu pot intAlege o constitutiuno,
de cat numai chip experienta pe care o capatit si o judeca,
aposteriori ear nici odatit a priori.
Societatea primeste constitutiunea sa, sau mai bine zis,
acest mod de a exista care o face sti trAeascti.- si pe care
veata sa o modifica in tot deauna din toate actele, orga-
, nizatiunile si intitmplitrile cuprinse in trecutul societatilor;
combinand obiceiurile sale, moravurile sale si legile sale,
sustin6nd regulele scrise asupra. reminiscentilor sale tre-
cute si -confoemandu-le prin cele ce experienta ii a
demonstrat ca bune si utile, societatea ajunge succe-
sivamente intru a distinge zadarnicul chaos al cu-
, vintelor sense in vechiele constitutiuni, cu principiele
adevitrate diriguitoare. Prin acest mod ea recunoaste tot
ceea cc o supra si o incemodeazil, recunosetind tot Wahl
perfection4rile pe care starea sa le reclamg; Numai prim
cunostinta tuturor acestora, oamenii cei mai eminenti ai
, unei natinni ajung partialmente la aceastit teorie, cea mai
sublime din toate, care consists : intra a indica modifica-
thorite ce trebue operate intr'o societate; mi flout de a triton-
fa pufin elite patin de resistenla poporului ; si modul de 16.
coreeta elite ptttin desordinea trecutaluie .Prin punerea; in WC-
www.dacoromanica.ro
 '21

rare a acestei teorie, sA poate ajunge la o organizatiune

in care fie care pitrticicit din ea, este preconceputg de un
geniu, este adoptatit de oamenii cei mai eminenti, este
sactionata prin experienta, $i in fine este promulgate in
legi sub garantia obiceiurilor nationale,
Numai astfel se poate zice ca o Constitutiune este dori-
tit de natiune. Tilsit de a se pretinde ca un vot este emanat
de la natiune prin aceea. ca emanit de la Deputati pe ca
ea. IL a ales mai inainte de .a fi putut transmite veri-o
ideie sau veri-o vointA, sau de a se pretinde aceasta prin
faptul ca natiunea a admis acea idee $i acea vointA du-
p vot, far insA de a o pute intelege, $i fare chiar ca au-
torii for se-o fi inteles macar, este de a se sustine cea
mai nepomenitit deriziune.
Din cele ce preced, putem fi convin$i oft cestiunile la par-
ticiparea tuturor cetatenilor la puterile politice, stint cestiunilo
cele mai grele, mai cele obscure si cele mai complicate po
care leprezint $tiintele sociale. De acea, nici nu putem ave pre-
tentiunede a le pute da o solutiune, mai ales ca avem deplirig
credintii, ca nu s'ar pute gist o solutiune care s6, se poate
adopta fare distinctiune tuturor natiunelor. Ceea ce dorim
numai, este de a semnala scopul pe care am voi se-1 .a
tingem $i care consists de a pute pune in evidenta adevarata
vointa nationals, adica aceia care consists in a accelera for-
matiunea opiniuei publice si lAtirea ei in toate peturile societit-
tei mai inainte de a putea fi transformatit in legi si de a'$i capa-
ta ast-fel autoritatea ei legala. Voim ca reprezentantii nati-
unei, in be de a se ithpitrti in clout sau trei tabere,dis-
tinde, sit meargit in camerile legiuitoare pittrunsi de ide-
ele, opiniunile si vointiele virtuoase a tuturor lecalitatilor, a
tuturor corpurilor, sectelor $i profesinnelor ce i-au ales;
voim ca acesti representanti s6 fie pregAtiti nu numai de
a Apara aceste interese ale societatei, dar inch de a face
sit se modifice spre a pule concilia ast-fel nevoia, interesul
si vointia generals a tuturor cetAtenilor.
Credem ca acel intAi principiu al on carei libertftti, es-
te respectul ce'l datorim on carei pAreri ihdependente, $i
mai ales, protectiunea ce o datorim. minoritatei, aria in
Mt ea sit poach aprofunda si sustinea discutiunea pang la
solutiunea ce s'ar da din partea majorititteL Nu $tim pe
tine am trebui si 0011(1AD:ham mai intgi: pe acela care. cAuta
.

www.dacoromanica.ro
 = '29
formic provocante, care i'$i permite injuria $1 sarcamul,
tau pe majoritatile acele care fiind provocate inchid dis-
eutiunea $i. zdrobesc astfel prin sufragiul for de _inchide-
. re, pe toti acei pe cari nu'i a putut convinge ? Putin res-
pect am ave pentru acele adunAri care nu fac de cat a
vota in loc de a delibera ! Stiinta for ne-ar prea mai malt
de eAt dubioasA, $i moderatiunea for Tar fi desmintita prin
faptul ca ar refuza de a asculta, $1 ar data, sa inchida
discutinnea. In ultra, nu vom pate considera o deciziune
a legislatorelui ca definitive, pe cat timp discutiunea Inca
se rumegA prin opiniunea publicA a cetAtenilor.
Dad', am voi sA aruncAm privirile noastre asupra siste-
mului de electiune ce se adoptase in Francia, vom recu-
rioa$te de indatA pAnA la ce punct chiar oamenii cei mai
ongetAtori, au fost in neputintia de a prevedea $i Inpede-
ca mai dinainte efectele sanctiunelor pe care densii le in-
trodusese" in Constitutiunea franceza. In urma revolutiu-
nei, legislatorii Francezi .voirA sa facti ca lentil natiunea
sit concure la alegerea reprezentantilor ei; de aceea, inser-
cina,seril ni$te adunAri primare de a numi alegetorii lor,
.

$i acestia intruniti, in adunAri electorale sa numeasca $i sA

aleagA reprenzentantii camerilor legiuitoare. Cu west mod,
densii eredeau ca se poate cunoaste nevoiele tututuror
cetAtepielor si eft se salt'-gardeazA Suveranitatea Natiunei !
cetAtenii insA, mai priceputi, n'au interziat de a vede .ca
deputatii numiti de densii ii erau cu totul necunoscuti si
ca atare n'aveau pentru dan$ii nici deferenta nici macar
recunostiinta. CA vointia for n'avea nici o influentiA a-
supra vointei Camerilor legiuitoare! CA partea for de Save-
ranitate, care nu le revenea de cat o $Ase eel Inuit din-
tr'un milion de cetAtiani maturi, era redusA mai la
.

nimica. In fine in fatia tuturor acestor consideratiuni,

dttn$ii pArAsirA adunarile primare, $i electiunile n'au
...
mai fost &cute -de cat numii de un numAr de intriganti.
Fata en aceastA stare de lucrurl, adevaratii filosofi si pub-
licisti, au revenit la ideea cea simply ca nu poate sa fie
o adevaratii participare a poporului la putere, de cat nu-
mai mijloeul Electinnei directe: $i pentru ca fie care
cetatan sa poatA face uz de sufragiul s6u, a trebuit ca
dreptul la sufragiu sit nu fie prea inmultit. Electiunea prin

www.dacoromanica.ro
e
 23

tr'un singur grad, au fost introdusa cea intada in Fran Ciai

diva restatiratiune, $i cu acest sistem s'au dat natiunei
mijlocul de a'si pute exprima, in mod enercrbic, vointia sa.
Autofii acestei legi electoral, n'au atribuit dreptul
de sufragiu de cat acelor francezi care plateau o impu-
nere direct& de 300 franci. Clasificatiunea ce se. facuse, in
virtutea acestei legi, a dat la inceput o satisfacere ene-
rata ; dreptul electoral nu mai era un privilegiu, de oare
ce el devenea accesibile tuturora : fie care putea, fat% chel-
tueli si fare procese, sa'$i stabileasca cenzul s6u, si acest
cenz era privit ca o prezumtiune a educatiunei, a inteligin-
tei si a independentei fie canal alegtor.
Atunci and Eaglejii voira sa reformeze sistemul for elec-
toral, clasificatiunea cea simply si regulare a Francezilor,
fusesa opusa, ca una ce ar fi mai rationale $i mai per-
fecta, vechiului sistem" englez. Cu toate aceste, sistemul
multiform al Englesilir cu toate inconvenintele sale litigioa-
se, cu toate inegalitatile flagrante de cetatean la cetatean
$i de ora$ la oral, acest vechiti sistem a fost mentinut,
cad uzul si practica (Muse ocaziune de a se vedea ca
prin acest sistem sa lega mai bine representatiunea nati-
onala la toate clasile natiunei, pe card sistemul franeez,
eu toata, simplicitatea si egalitatea sa, lasa populatiunea
$i mai ales aces inteligentkin gall de representatiu-
nea nationals si sfarsia prin a escita o reprobatiune generals.
In parlamentul englez sa v6d adunati la un loc depu-
tatil Comitetelor deputatiT orasielor $i deputatii Univer-
sitatilor. Cei dintai sunt alesi de catre freeholders, pro-
prietari de mosie, $i cei de al doile sunt alesi de catre
burghejii oraselor $i a Universitatilor. In oare care-a
ora$e num6rul burghejilor e ma de restrins Meat ale-
gerea sa determine intr'o mica adunare ; in alte 'orasie
dreptul de burghezie acordandu-se la, toata populatiunea
barbateasca, alegerea este opera unei adevarate, democra-
tic., Pe lAng& burghezie, sa admite de a vota la colegiul
Universitar pe toti acei cari an priimit o educatiune sci-
intifica intr'o Universitate, si de la care au primit gradele
sale universitare. Departe ca indoitul vot sa fie conside-
rat in Anglia ca o violatiune a egalitatei intro cetateni,
adese on s'a vaclut acelas individ votand ca doctor in
www.dacoromanica.ro
A
24

stiint la outwit Universitate, ca freeholder in done sau

trei comitate si ca burghez in done sau trei °rase, de
oare ce este o onoare si o glorie pentru unele orase de
o .acorda dreptul de burghezie oamenilor eminenti.
Dupe revolutiunea franceza din 1830 s'a incercat a se
face electiunele mai populare, $i precum nu era de cat o
singura clash de alegtori, s'a crezut a o popularize mai
mult coborand consul de la 300 franci la 200 ; in acelas
Limp s'a cAutat a se evita alegtorilor transporturile cos-
tisitoare ce le-ar fi avut cei mai sermani cu mergerea
for in localurile departamentelor, stremuthnd:aceste foetid
in arondismentele respective. Cu toate aceste, departe ca
alegetorif sit, se fi inmultit la vot, ei din contra s'au mic-
$urat, 5i adunarile au remas goale. Prin aceasta masura
s'a fortificat spiritul localitAtei $i geloziele vecinatatei po-
puland astfel Camerile legiuitoare cu celebritati distric-
male $i cu spiritele inguste a le provincialilor de la tariff.
Cu cat s'a micsurat cenzul, cu atata s'a vOzut ca electiu-
nele erau mai streine natiunei. AceastA coborAre a cen-
zului a dat numai un avantaj prodigios locuitorului de
la tarn asupra -acelui din oral. Pe Mild eel intai muncind
cu milnele sale platea o contributiune direct" de 200
franci pe an, si ca atare era apt de a fi aleg6tor ; din
contra, eel de al doile muncind en manele sale nici o da
to nu putea plAti o asemine contributiune si prin urmare
niei o data flu putea fi chiemat la vot.
De si putem privi munca cAmpului ca cea mai convenabila
omului, ca cea mai avantagioasa pentru sanatatea lui moralita-
tea lui $i pentru onoarea lui, cu toate aceste credem ca o ase-
mene munch este aceea care prepare mai putin la sciintele
sociale. Locuitorul de la tarn Wiese° prea putin in so-
cietate; mai nici o data nu aude vorbindu -se despre in-
teresele politice ; nu ceteste mai nici o data $i roman
.

astfeliu eu totul strein la acea experienta pe care o im-

prumuta individul de la, studio. In atelierile din orase,
conversatiunea, jurnalele, si chiar cartile oseiteazh de o-
bicei o fermentatiune politica printre lucrAtori. Ideele lu-
cratorului pot sit nu fie drepte, insa stint a le lui proprie;
ideele teranului, din contra, nu sent .de cat un reflect a
ideelor preutului sou, a primarulni sou, sau a staprintilui

www.dacoromanica.ro
 2r.)

Asa dar, prin coborarea cenzului nu numai s'ar hide- .

parta de la vet o multime de cetitteni din oral cari.;ar

putea oare cum sa. contribue cu luminele for .dar inert
sa asigureaza indivizilor muncind cu bratelemuncitorii
de la tars o majoritate zdrobitoare asupra tuturor ce-
lorlalti alegetori, intre care se gases° indivizii, cari mun-
cesc cu ,stiinta si inteliginta lor.
Uniformitatea cenzului, uniformitatea titlului electoral,
knit indoialit ea s'ar adopts de natiunile cu un fanatism
orb, considerand-o ca o corisecinth a egalitatei, intro ce-
tateni ; insa guvernele prudente, chiar acele care an admis
acest sistem, nu an putut sal aplice de cat cu o masura
ealculatit, de oare-ce s'a observat prea bine ca desi 'ale-
Otorii de la tarn stint mai pacinici si mai putin tulbur..ii-
tori de cat acei din erase, cu toate aceste, spiritul teranulni
este o putere, si adese on s'ati v6zut guverne picand prin
aceea ca au dat puterea in maim dusmanilor sei, cari .nu
erau altii de cat teranii, oameni inculti si ignorenti.
Precum puterea vietei social() este o conlucrare conning
a tuturor indivizilor de diferite clase si diferite profesiuni.
sau bresle, cari toti impreung contribue la sustinerea $i
la existenta for reciprocit, de asemenea si puterea vietei
politico trebue sa fie rezultatul adevarat a veintei tutu-
Tor acestor indivizi cari convietuesc impreuna. Pentru ca
vointia tuturor acestor indivizi sit fie legalmente reprezen-
tata acolo uncle sit desbat interesele sociale in genere si
al fie Mimi cetatian in parte, si pentru ca aceasta .repre-
zentatiune sa fie expresiunea adevarath a intereselor, ne-
voielor, drepturilor .si aspiratiunelor fie cruel clase sociale,
trebue cil, fie care clash, sa'si aiba adevaratul seu repre-
zentant, ales din sinul ei : numai astfel glasul seta. poate
ti auzit, numai astfel nevoia sa poate fi cunoscuta.
Spre a ajunge la acest rezultateare singur poate for-
ma baza adeverata a suveranitatei nationale atilt sis-
temul representativ de astazi cat si votul universal pro-
priamente zis, trebue inlitturate, si in loon! ion trebue Mutat
un alt mijloo prin. care fie care clash, socials sa'si aiba ade-
varatul ei reprezentant in Camerile legiuitore uncle sii
desbat interesele generale a tuturora.
N'avem, nici nu putem ave, pretentiunea de a indica
www.dacoromanica.ro
I I.
 26

not insi-ne u-n sistem anume aeterminat, cu care s'ar pu-

tea ajunge la acest rezultat ; departe de not o asemene
incercare temerara ; insa, enuntand numai vederile si a-
spiratiunile noastre intemeete pe cele aice mai sus descrise,
suntem convinsi ca in fata misearei ce o provoaca revizui
rea Constitutiunei noastre, si in fata nevoei ce sit simte
pentru revizuirea actualei legi electorale, suntem convinsi
ca sit vor gasi spirite inalte si patriotice care in speeiala
for .competenta vor medita asupra adestora, si nimica nu
ne poate face sit credem ca dansele sit nu gaseascii, o so-
lutiune practice in aceasta cestiune atat de arzatoare pre cat
este si grea. -
.**Daca., de esemplu,, s'ar imparti .cetatenii unei natiunei in
attitea, clase pe cat sunt profesiuni sau bresle sociale ; da-
ca in fie-care class s'ar admite, ca alegetori si eligibili,
pe toti acei cetitteni care o compun si care convietuesc in
ea ; si data s'ar admite ca fie care clasa sit aleaga un
,

reprezentante din sinul ei propriu, -IAA, a putea recurge

la un alt individ de o alto clasa socials, asa incat sit se
aleaga .atata reprenzentati pe cat' sunt clasele sociale ce
se Wises° intr!un stat ; oare nu s'ar pate obtine prin a-
cest mijloc o adevarata reprezentatiune nationals in care
toate interesele, toate drepturile si toate nevoile a tuturor
claselor sociale sit fie legalmente reprezentate ?
SA ne inchipuim, pentru un moment, ca societatea u-
nei 'natiuni s'ar imparti in 6 (case) clase si anume : 1°)
proprietatea cea mare rurala, 2°) proprietatea cea mica
rurala, 3°) proprietatea urbanit, 4°) clasa universitAtei
si a tuturor profesiunelor care sit exercita in virtutea u-
nui title stiintific universitar, precum profesorii; advo-
catii, magistratii, medicii, inginerii si arhitectil, 5°) clasa
cornerciantilor $i a industriasilor, si 6°) clasa tuturor
celor-l-alti cetitteni vietuind in urbe, care nu s'ar afla in-
scrisi in veri una din clasele de mai sus, $i earl ar plati
.

cea mai mica contributiune posibila si daca fie care din

;

aceste clase ar trebui sa dee cafe unu sau doi reprezen-

tanti: ar fi rezultatul acestui sistem?. rezultatul acestui sis-
tem ar -fi; ca fie care class votand in. corpore, si aleg6nd repro-
zentatii for dintre mmbrii care sa aflA in s;nul acelei clase, a-
le$I acelei clase nu pot fi considerati decat ca adevaratii re-

www.dacoromanica.ro
 97

prezintanti a intereselor si nevoelor clasei din sinul ca-

reia dansi s'au ales. Asa in cat, procedand tot astfel pen-
tru toate- cele-l-alte clase sociale, toll acei alesi nu pot fi
.altil decal adevaratii reprezentanti a tuturor claselor so-
ciale care formeazg, unitatea Societkei intr'un stat constituit.
Prin acest sistem s'ar inlatura ceea ce vedem astitzi ca,
in loc ca proprietatea cea mare, de exemplu, sit fie repre-
zentatit de un mare proprietar, ea din contra este repre-
zentatit printr'un element strein -Cu totul atat nevoelor cat
si intereselor sale.
.. Economia intreaga a vederelor enunciate de not ar con-
. siste in aceea, ca grupand intreaga societate in diferitele
clase in care ea se aflA impArfitg, si nimeni neput6nd
cunoaste mai bine interesele si nevoele fie carol blase de
cat acei care vietuesc zilnic in sinul, ei ; apoi alegerea ce
ar face-o una din aceste clase in persoana ,indivizilor ce
sit afla in sinul ei, nu pote fi privity altmintrelea deck
ca o adevAratA expresiune si vointit a acelei clase sociale.
0 singurA obiectiune s'ar putea face acestui sistem, o-
biectiune care de altmintrelea nu compoartit nici o serio-
zitate. Cum ? s'ar putea obiecta, o claw sociale care do
exemplu contine 5,000 cetateni, sit aleagit tot atata rep-
rezentanti pe cat i-ar pute alege o alta clase sociala care
n'ar contine in sinul ei deck 50 sau 100 cetateni ? Oare
aceasta sa fie egalitatea drepturilor ce competes° tuturor
cetitteniler intr'un stat liber ? Oare un asemenea sistem
n'ar crea o prerogative, un privilegiu num6rului celui
mai mic de cetateni, asupra si in detrimentul num6rulni
cclui mai mare ?
La aceasstil obiectiune respundem ca departe de a se
crea o prerogative sau veri-un privilegiu in detrimentul
veri-unei clase sociale, din contra, prin sistemul indicat
de noi, sa clasificit fie care cetatan in clasa in care el
vetuieste si in care el intelege a remane, liber Hind ca
intrunind conditiunele de capacitate si de avutie, sit trea-
d, si sit percurgit in toate cele-l-alts clase sociale ; Caci
egalitatea drepturilor tetdtene$ti nu pote sa priveascit si nu
pote sa fie distribuita &cat intr'o masurit egad& cu interesul
si nevoea ce o reprezintit fie care cetatian in societatea
Dace, de esemplu, in cele 6 clase sociale ce le presepunem

www.dacoromanica.ro
1 AI
 -. 98
clasa ignorantilor va ti cea mai numeroasti, apoi nimica
nu impedicil pe cetittenii clasati acolo siCsi scutere igno-
rentiv lor, sit se punk pe studiu si pe munca, $i s'ajung-ii,
grin clitinsii insusi sit fie clasati intr'o altit clask social*,
uncle numgrul cetrttenilor este mai restrains.
Tot cea. la can am dont sit ajungem grin sistemul e-
114160 mai sus, este de a vede fie-care °task de cetitteni
°data asezatit, sk nu tidbit mai multe glasuri $i mai multi.
.reprezentanti de cAt toate celelalte clase sociale; am don
ca egalitatea voturilor sit .priveascil egalitatea intereselor
fie-cArei clase, iar nici cum multimea aft toate in veri-una
.

din toate aceste clase. .

Prin aceasti miisurit prudent,, clasele sociale fiind in-

dividualizate, nu e nici o learn* ca inteligenta, moralitatea,
virtutea, talentele si averea fie -c rui cetitteancare toate
aceste formeazit adevarata avutie nationalk a on -carui stat
sit fie absorbite si chiar inklusite de .clasa multimei, care
nu este ,$i nu poate fi alta, in on -ce natiune din lume, de
cat clasa ignorentilor.,

www.dacoromanica.ro
r ,
www.dacoromanica.ro