Li Xuemei

CHINA.
O PREZENTARE ILUSTRATA
+ErE
'ffi*
lrl.iR+tr
Thr d rr rr' ii t / i n bt t /s i
r c t t tt L zti. Flcnr.l, \'unn
'l)tdrrttrt litr /intbd rilglr::a. lilis-l)iana Botcscu

Libris
EDrroR]l!
Crprins
H

INTRODUCERE
Hi:.

CAPITOLUL 1: O PREZENTARE GENERALA A CHINEI

rA -"t*-: +fqiil:ilt

1.2 I Geograha frzicd.

# lrl lltl{
15 / Populalie si na{iondlitdti
(L llrl{ri
20 I Org,aniza re ad rn in istrati v)
-itl! tl

GAPITOLUL 2: MUNJll, RAUn[e 9t IACURILE DIN CHINA

',1i' ,f
i. : i il td il r

24 I Coloana vertebrald - muntii

,iHfr{r?i+ ilrllti
28lArterele-rAurile
l,f !,l frirl;& i',liii
30/Perlele-lacurile
i:y.i4t1\y)y* iiiljit,t

CAPITOLUL 3: LOCURI DE INTERES ISTORIC

ffi'.-,t: rFi!U84:
36 / Marele Zid Chinezesc
K!i[
40 / Muzeul Palatului
tft;-i
46 / Templul Cerului
Jltt;
50 / Tiananmen
.Lttl
56 / Armata de Teracotd
l,.,Jini
CAPITOIUt 4: CELE PATRU COMORI ALE STUDIULUI
rijltj r:
\1. : dti. LrIl 1i
62 / Pensula de scris

oa / Ce-rneala chinezeascd
!il

Oe tUaxt u
,II
68 I Piatra pentru cerneald
{ifi,

CAPITOLUL 5: CELE PATRU MARI INVENTII

'{i|.F: VV./;tIF
72 I Pralul de puEcd
,kr:j
74 I Btsola
tFH.Lf I

76 / Fabricarea hArtiei
ri!rlt /i
78 / Tiparul
tltl,itlt

CAPITOLUt 6: TEHNOLOGIA ANTICA

,.,H t'.;\5.: I tlil{/i
84 / Mdtasea
?!-rta

86 / Seismograful gi sfera armilard

Lfurfi1l,5f+)\lY
88 / Raportul circumferinfei
Ell*ls
90 i Lu Ban, un maestru tAmplar
latIirt\,lirfiilllL

cAPtTOLUL 7: iNTELEPTT Ar CHTNEI ANTICE

fi Lii: frtt+5 /'.
94 / Confucius
t'L i'
96 / Mencius
d;:.tf '

98 lMozi
,.i,f

700 I Zhrangzi
li:T-
702 I Laozi
l-.1-
CAPITOLUT 8: PERSOI{ALITATI TSTORICE
fi,/,1flr: fr*)tt
106 I Dayu.qi regularizarea viiturilor
/\ Fi tiiTl(

108/ Ducerea jaduluiintactinapoi in Siatul 4rao

;i"t l1t!
110 / U_nificarea Chinei sub impdratul Qin
'I-/i 'ffi#{ir?.
114 / Sima Qian si Menroriile istorice
rlf)_'y:;1,1!
11 6 l 4IrW Lillg; grtruchiparea intelepciunii

"olY,t'"Tr'i!.ft ri',its"*impirdteasdaChinei

CAPITOTUL 9: POVESTILE COPItLOR MINUNE

if,)t : Sfri?i,;hilt E'
126 / Ko4g_\91g intr-un rdzboi al cuvintelor cu Li Ying
,t;,;14;i {l+liti
128 / Cum a cAntirit Cao Chong un elefant
r,uilitff,fi-

130 / Wq3g {iz_!i.gi ,,Iazul in care se cldteqte pensula de scris"

| fr.2,i fiily,
L32 lLi pui . uQ.u faci un ac glefuind o bari de fier"
;r:(i !;t);|+,
134 / Cum a recuperat Wen Yanbo mingea din copac
rZ1{trrl ,1,.i':ri}r

135 / Sima 9uang cel cu mintea agera

,'l 4rrtli'l,It-

CAPITOLUT 1O: MITOLOGIA ANTICA A CHINEI

if l- +r:: ,5 f1.i+i;t
138 / Creatia universului de citre Pangu
'41-,rrTt
139 / Qqm a creat Nvwa oamenii gi a reparat cerul
j(trrjjff.li
142 I Hlott Y - eroul care a doboarAt noud sori cu sAgetile sale
llii4,iJ1 it
145 / Cum a incercat lingr.r,ei sa umple marea
lA llJAi++
CAPlTOLUL 1 1: LEGENDE POPULARE CHINEZE
1f
i, i .(1r, 1'

150 / Dragostea fluturelui

/-t1 lll rr i,t9!r:
152 / Ctrrn a plAns Meng Jiangnv la Marele Zid
a L/t,i1-l:.t;il.
154 / Povestea qarpelui alb
Lrf,efl"
156 / Doudsprezece simboiuri animale - semnele zodiacului chinezesc
I lEti
158 / BdtrAnul de sub lund
F l:Z)'.
160 i Dragonul chinezesc
rF ltl rL

CAPITOLUL l2z ZECE PROVERBE CHINEZEtTI

ii-.r": r'(txr'{]'
166 / Vulpoiul care gi-a asumat maiestuozitatea tigrului
ilfl{Fi]Hhr.
168 / A sta lAngi un copac agteptAnd un iepure
iLlirlLr-ifi:Il

I 70 / A desena un garPe cu Picioa re

"il,t1*fl
171 I A-ti foiosi sulila impotriva propriului scut
il lil.a"Fi
172 I A-liirrfLtnda urechile cAnd furi un clopot
ririTiiiift
I 73 / Nenorocirea Poale fi o binecuvAntare ascunsi
i,):-.I.i )_tlj
174 I Atrage de rdsaduri pentru a 1e face sd creasci
{trru Eit l:
175 I Orbii pipaie elefantul
q /.lii1t
176 / A confunda reflexia unni arc in cupi cu un qarPe
f4',j|/,LFi
777 I Aicim s-au ingropat niciodatd trei sute de arginfi
it[itL,]rfH : F'r r,';l

CAPITOLUL 13: LIMBA CHINEZA

'# l- .'i.: lrLrriH!j+i=
180 / Ceneza limbii
i'fi i.'ir!,Ei)ri

182 / Limbile din China

111,1.{.i ,r'
/ri41i1 ;-
CAPITOLUL 1 4: CARACTERELE CHIHEZESTI
*.+tAti: ,l.i=lslit-i
1BB / Legende despre originea caracterelor chineze-sti
tii-")Y''-t'''
189 I Originea pictografici a caracterelor chinezesti
i(+trlEirq
I 90 / Evolulia caracterelor chinezegti
;!.?il1lrfi {
lq4 / Principiile form)rii caracterelor
i{?i-1+1,1.

CAPITOLUt 15: FESTIVALURI TRADITIONALE CHINEZESTI

,fr
I::l.f+: .f L!1t,lijtFI
198 / FestivaluI Prim]verii
6I
200 / FestivaluI Larnpioar.relor
;L'i! il
203 I Ziua Curd[irii Mormintelor
l+i!n rr
206 / Festivalul Bdrcilor Dragon
1p 11: r;!

208 / Festivalul Cotofenei

-l t.t \'

210 / Festivalul din Mijlocul Toamnei

+fr.'J
*.1
:TTZ

lI;r

-.1
 O prezentare generali a
Chinei

Denumirea oficiald a Chinei este Republica Populard Chinezd sau RPC

( .,1r:r 1,,1,l).
Drapelul rogu cll cinci stele, drapelul nafional al Chinei, este un drapel cu cinci
stele galbene pe un fundal roqu. Rogul reprezinti revolufia, iar cele cinci stele, dintre
care patru sunt dispuse in formi de semicerc in jurul unei stele mari, simboiizeazh
poporul revolutionar unit sub conducerea Partidului Comunist Chinez. Stelele
galbene ies in evidenld pe fundalul rosu, fiecare dintre cele patru stele mici fiind
indreptate spre steaua cea mare, un model ales atAt pentru simbolismul sdu, cAt si
din motive estetice.
Stema nationati a Chinei are o formd rotund5, iar in centrul ei se afli Poarta
Tiananmery cu cinci stele strdlucind deasupra ei si inconjurati de spice de grAu
gi o roati dinfatd. Aceasta reprezinti lupta revolu[ionard a poporului chinez de la
Miqcarea din 4 mai '1919 - o campanie democratici antiimperialisti qi antifeudald
* Ei infiinfarea Chinei Noi, condusd de clasa muncitoare in baza alianfei dintre
muncitori gi fdrani.
Capitala Chinei este Beijing ( lL ,,i. ). Acest orag reprezintd centrul politic, cultural
qi de schimb intemalional al !6rii Ei unul dintre principalele orase intemationale
datoriti istoriei sale indelungate si culturii sale bogate. Oraqul a fost infiinlat cu
peste 3.000 ani in urmd, iar numele sdu in limba chinezd inseamni ,,capitala din
nord", dat fiind faptul c5, in trecut, acest oras a fost capitald in timpul a trei dinastii:
\uan (1.271-1368), Ming (1368-76M) si QinC 0644-7977). Beijing este capitala RPC
din7949.

H
L_j
=
dilil,iiili;i'

: l"r,lii 1'
 II GEoGRAFIA FlzlcA

Sitrr.t.i i, cstrrl al (Jcerlnrtltti Pacific, Cl-rina tlcrtpii tl stlpr.rf.rtii dc'

c..ti.c.ttrlrri Asia gi pc malrrl vestic
apr.orir-natir, 9,6 n-rilioane km2, aclicri aprLrape suprafi'rta Etrropci. Din pr.rnct c1e vetle're al sr-tprafetei, e'r e'stt'
cea mai mare t.rri diu Asia si a trei;r dilr lumc rlnpii l{usia si Can'rtla'
Tcritorlul Chinci se extincle 5.500 mijlocul Fluviului Amttr tlit-t Districtul Nlohc ir-r uortl. pin;i
krn c1e I.r

la J:rmes Sh6al, in Insulcle, Spratlv in sucl 5i 5.200 krn c1e 1a coufluenfa Fltrviului Amttr cu Riul Ussuri
in
cst, pinir 1.r Pocli;r-tl I'amir in vest.
Chirra sc ilrvecineazti ctt 1'l tari: Coreea tle
Nort1, Rr-rsia, I\,longoliar, Kazahstalr, Kirgizst.rn,
Tatljikistarr, AigaIrist.rn, Pakistan, lnt1i a, N epal,
Bhutart, M)'anmar, L;ros 1i Vietn;rrn si se .rfli in
apropieletr mr-tltor tili din Asi.l, precLlm Coret'a
cle Suc-l, Japonia, Filipine, lvlalaezia, Sirrgapore,
lnrlonczirt, Tl-railancla si Banglacles.
Pe lAngti intinclerea sa teritorialri r-rriasti,
China cleline 9i vaste aPe teritoriarle 9i
rllrmL'r'oilsL' ir-rsulc. De-;r l ur-r gr-r1 l iniei d e co.rs ti
se aflti ,,Ccle' Patru N'Iiri" si anumc, Nl;rrea
Bohai, N{arca Galbcni, N'iaretr Cl-rir-rei c1e Est
si N'lare.r Chinei c1e SrLcl. Ntlarea Bohai, ct-t cr
sr.rpr;rfa[i de Prg'51s 77.000 km] 5i o ucltil-tcitne
rne.clic cle 1tl rn, rc.prezit-tti marea intcrioar.l
a Chir-rei si este inconlur.lt.i t1e Pcninsula
Liaoclong si cle Peninsr.rl.r SI-ranclotlg. N'lare';r
Calbeni la Peninsnla Shandong
se ertincle de
pini Ia estuarttl Flttvir-rlr-ri Yirngtze 5i are
F
4
o adincitne rneclie tle'l'l m. intrc estrLarttl
F FI-Lviului Yangtze 9i Strinttoarea Tain'.rt-r se arfl.
:)
j N,Iarea Chinei de Est, cu o adincime meclie t-lc
E
ts 370 m,iar 1;r sr-Ld de StrAt-uto.rrea 'fairvar-r se .rflt'r
F Marea Chinei rle'Suc-1, cr-t o acltitrcime meclie tle'
z
u 1.122 rn. De ascmetrea, C}rina se mAnclreste ctt
N
B
c
r 6.500 de insnle, clintre cilrc cea mai rnarc este
o lnsnla 'fain'an, clt o st-tprafala cle 36.000 kmr,
rLrmatii cle' lustLla Haiuan, cr-L o supr.rfa{i de
34.000 kmr. l.rrcrllt-,it.;t: :. : :.
I
=

12
 De-alut-rp;ul coasteiChinei,c.rlesecrtjnrlr.:r --. -.'-- :- :'r.:-::r'-rlttg.,lflrriSiporturifrumoase.
Plintre ot'ascle port se numtiri Daliarr 1 r. Q:r::.:::':-:.:.. f-i.rnjir-r ( ), Yantai ( ),
Qingclao( ),Lianyur-rgang( ),N.rrrtop*r .\i1:.ri , r,\i1gbo( ),\\relzhou( ),
Fuzhou ( ), Xianren ( ), Shanbr-r ( ), Shenzhen r ). Zhuh.ri ( ), Cant.fti ( ), Zhanjiang
( ) e Beihai ( ). Aceste'olaSe cle coasti se bucura tlt'r-ru clim.rt pliicut si de nn mecliu favorabil,
leprezentAnd cele mai clinamice si dc.schise centre econtrmice.
Din ptrnct de vedere al bpografiei, teritoriul Chinei are o varietate nrarc. rie forr-ne de relief, 33')/., c'lin
strprafafa c'i fiind acopcrit.l de rnunti,261, de potlistrri, 199i de bazine de apl,72"/,, de cimpii si 10']1, de
dcaluri. Ar-hitectura sa peisagistici se ir.r-rpalte. in patrlr categor-ii, dintrc cale cele mai mari altittrditri se
af-lii itt vc.stul tiri, iar-cclc mai rnici se gisc'sc ir-r est. Ace.lsta cstL'o plczentare snccintai a celor patru nir.ele,
el cle la vcst la est:

Nitehrl I: Podigtrl Tibet-Qinghai - cu o altitudiuc mcrlic clc. pe51g ,1.000 m - ntrrnit 5i ,,Acoperisul
Lr-rrnii" include Muntii Himalava gi ce1 mai inalt vAr-f dirr lumc. - V6r-ful Everest, cu o altitudine de
8.848 m de.asupra nivelr-rlui r-n.t'ii.

Nlirr'/irl
11: Podisul N,longoliei lnterioare, Podisul Loess, Podisul Yrrr-rnan-Guizhou si Bazinul
Sichtran, ctr altituclir-ri cuprinse irrtre 1.000 si 2.000 m.

Nirtelul III: Cu altitr-rc1ir-ri intrc 500 5i 1.000 m, accst r-rive.l inclutle Cirnpia Chinci de Nord-est,
F *.,1 Cinrpia Chinc'i clc Nortl, Cirnpia Ccntral-lnferioarti Yangize si Dclt.r Rinlui I'erla, dintre carre o
partc sllnt inconjurate de rnunti si clealr-rri de mic.i .lltitrrdinc..

Nir;clul IV: intindelea cle apa din p.rlte.r clc cst.r Chinti, ctr arlincimi n-r.ri mici cle 200 n-r clin carrza E
cantititilor mari cle aluviur-ri acluse de r.iuri.
) I
=
U

in mare parte, rAurile din China curg de la vest la est Ei se varse in Oceanul Pacific. Cu o lungime de
,\I 6.300 km, Fluviul Yangtze este cel mai mare din China Ei al treilea ca lungime din lume. Acesta izvordgte
din Munlii Tanggula, din Podigul Tibet-Qinghai gi curge spre est, trecAnd prin urmitoarele provincii si
J

c
u
z

h regiuni: Qinghai, Tibet, Sichuary Yunnan, Hubei, Jiangxi, Anhui, Jiangxi Ei Shanghai si terminAndu-si
u
I
E

rl
4
cildtoria in Marea Chinei de Est.
F
Cel de-al doilea rAu din China ca lungime este Rdul Galben, care izvordste din Mun{ii Bayanhar, z
E
N
din Podigul Tibet-Qinghai si se varsd in Marea Bohai, trecAnd prin noud provincii si regiuni: Qinghai, E
l>: Sichuan, Gansu, Ningxia, Mongolia Interioar5, Shanxi, Shaanxi, Henan si Shandong. Bazinul Fluviului
E
c

{r Galben mai este numit qi ,,Leagdnul civilizatiei chineze" , deoarece, in trecu! primele popula{ii native
o

# chineze au locuit in aceastd zoni.

Fluviul Heilongjiang sau Amur este situat in extremitatea nordici a tarii pi are o lungime de 4.370 km,
fiind cel de-ai treilea rAu din China ca lungime, il isi are originea in Raul Ergun din Mongolia Interioard
J
3
J
o
!a
si lntr-o alti sursf, din Mongolia, iar o parte din
-ctiu::le selr :e}::.::e,zi Sranita dintre China Ei Rusia.
13
 Cr
ryd
IK
*tu
he
&rol
&
{rffiL
Gtt&
ntr
Cr
&d
4n*
(lrrt.t, i

P tttl ul Qi t t.gh Lti d it t'l ilte t

r
oopil
rdal
i S

parte.r de sud se afli cel cle-al p..rtrule:r riu tlir-r China ca lut-rgimc, Rir"Ll I'erla, care izvoriiste din
in hSttr
N,llntii trVtrn-reng, clin Yut.rnannl cle Est 9i trecc- 1-uin Grtizhor.t, Gr.rangxi si Cuar-rgdong itrainte t1e a se vtirs'r in1
irr N,{alea Chinei de Sud. *rrff
Cet mai h,rng riu artiticial din lume se af-lil in China 5i estc cunoscllt sltlr tlumele t1e ,,-N4arele
Canal" !i[i:
sau ,,il{arele Canal Jing-Htrng". Acest.r a fost constrnit ir-r jttrul secolultLi al Vll-lea si ate o lungin-re'de rryptri
aproximatiy 1.E00 krn. Ntlar"elc Canal a clevc'nit princip.rla ruti tlintrc r-rord 9i stLd, ficincl legiitura intre trn{r
prin ni;ri multe provincii.
Bcijir-rg si H.rugzhor-r insui
in Cllina, clintre care majoritatea sttut situatte in purte'a c1e sucl'
De asemelca, exist.i si rnultc lacr,rri $ aop-
Cel mai marc lac cr,r api c-lglce este Lacul Bovang din Jiangri, in timp ct' Lacul Qinghai clin Qirrghai
estc r"lilh
F
c cel rnai mare lac cu api stiratli..
(}t'
F
) colecfir

=
furmri
u
E afes pe
ts
z ReuI Ft
B
N
u lEtsu
E
c minfin
o
Etn
z oficiaE
; il den
I t4
E

E
A PoPULATIE st NATroNALtrAr!

Ctr o populatie cle aproxir-r-ratir'1,4 miliarcle c1e loctritori, China este cel mai populat stat clin lurne si
reprezinti aproapL. o cir-rcirnc clin popr-rlatia gkrbulr-ri.
Densitatea medie a populatiei chinczc cstc cle. 130 loctritori per km:, r-1.rr distr-itrutia populatiei in tarti
este foartt'r.ariatti. Cea mai rnare densitatc a polrulatiei se inregistreazi in zona coastei clc r:st, ftr peste 400
locr-ritori per kn'rr. Partea centrarli trre in jnr de 200 locuibli pcr kmr, in tinrp'r ce vestnl Chinei trre rnai putin
de 10 loctritori pcr krnr.
Cotrform celor mai lecente clate clispor-ribile, clin 2010, 50,32'\. clin popnlatic locuieste in zona rural:i si
in zona urbani. Din ptrnct cle vedere al sexului, 57,27"1, din populslie estc dc scx masculin si riE,73'L
-19,E6'lir

este cle sex fcminin. Din plurct de vedere al r.ir-stei, 16,601i din popul.rtie arc sub 14 ani,70,11',, are intrc 15
,si 59 ani si 8,8711, are peste 60 ani.
Crestereir lapide .r populatiei dup.i infiir-rtare.r RPC in 1949.r reprezentat urr obstacol pentrtr
sociali qi economic.i a t.1rii, faprt perntru care, irr 1978, guverrrul chinr.z a implcrnerrtat politica
rloz'"-oltarc'.r
planificiirii farniliale -,,cistitolia si prrs61snr",, tit'zic, pc.r-rtrtr a avt.r copii nrai putini si mai btrni"
( ) - carc clccleta cti trr-r cuplu poate avea ut-t singur copil. Politica pr-ivind un sir-rgur
sppil se aplic.i cu strictete in zonele rrtbane, clar este mai ptrfin restrictir,;i in cazul familiilor clir-r zonr.lt
rurale gi in cazul minolit;itilor e.tr-ricc. Dupi adoptarta acestei politici, natalitatca a scizlrt cle la an 1a an, tlt
la 3-1,11'L in l9(r9, la 12,83'Ii, in 2002, iar rata cresterii demograficc naturalc a scizut c1e 1a 2(r,089i la 6,.15"..
in prezent, China ale un total cle 3.1[J rnilioane de familii, dintre care n'r.rjorit;rtea reprczir-rti asa-numitele
f.rr-rrilii nucleare, clr o mc.clic c1e 3,63 men-rbri. in ziua cle azi, fan-riliilt srtnt formate, in gc.ncral, rlin tatii,
nrat.t.ii si utrul sau cloi copii, clar-eristS gi f.rmilii nrai mari, unde trei s.l11 patl'u gcnc.ratii triiesc sr-rb acelasi ;
.1;ppcris. in gener.rl, sotii cl-rine.zi sc rcspectii reciproc si isi inrpart salcir-rile casnice. Chiar si ir-r ziua dc.rzi,
=
l:rvititura hri Confucius -,,rcspectii-i pe cei ir-r vilstri si itrbcqtc. copiii" ( ) - se aplic.i la scar.i largi
:n societate. Chiar si atturci ceir-rd copiii devin majori si isi pi1;15s56 familia, leg.ltura strinsi dinh-e pirinti J

.: coprii r.lmAne nealteratii. Acest lucrtr sc datorcazii fapttrlui c;i, pentr-u proporul chinez, relatiilc. dintre c
E
::rer.nLrrii fanriliei si rucle. joactl trn r-ol foarte irlportar-rt. z
u
Chin.r este o natiune r-r-rultictnic.l, cor-npusi din 56 dc gmL)ul'i etnicr: clifclite, c.lre sulrt nuntitc in mocl u
E
- ,ltctir',,rrafiunea cl-rinezti" ( ).92'].,1, clin populatie este cle etnie han (
) iar r-estul r-lc 81.1, este
c
F
: 'r'rt.tat;i clin 55 cle,,minolititi etnicc" ( ) difcritc. \ation.rlitatea han se regiseste in toat.i tara, nrai =
u
r.:: pe curslrrile nrijlocii qi inferio.rre ale celor trei riuri priuci;r.r1g (FIr-rvir,rl Yangtzc., Flur.iul Galben si N
B
c
i :',rl []erla) si irr Cirnpi.r Chir-rei cle Norcl-cst. Nlinoritatilt r.tnice tr-aiesc, ir.r r.nrre parte, in zonelc tlc lrorcl- E
o
.:t.strtl-cst, nold-est qi iu rttrele zor.tc de frontiera. )'urrnan estr' L1r.\ incil ctr ce.r m.ri mare cor.rccntratie de
':-::irrititti ctnice, ctt un total de 21 dc r-ninoritiii rliicritc. rrint:c..r:'r. ra rrunr.rra r-i, miao si cl.-ri. J
f
Ihri.-r han are propri;r lirnbi si propriulsistenr r]c:cricr... \1.::'-i.:::::.: -.:-: . rtrtorrghua" ( )este forma
J
o
:-irlaalimbiichinezesiunaclintrclimbileoliciale.rli\:::,::' :,:':. --: ...--rl.tieehrici l-rtri,to.rtccele.lalte :
c
== -re nritrorititi c.tnicc atr proprria lor-lirnb.i vortrit.r. i.r: l: .- -'-: - . -: - --r '-': iul >i:tcnt clc scriere.
15
 :

tr

t_ft
r&
Gr
5. Rn
FIdr

d- BB

O fnniLie chinazri

E- 8rl
Aseme'nea majorititii har-r, ficcare gmp etnic are propriile convingcli religioast'si traclifii care'infltren{cazi
sn,
ficcare aspcct al vietii, plc'cum imbr.ictirnintc.r, rninc.rre'a, locttinfelc, ceremoniile dc c;is.ltor ie ;l inmot'r-nintarc,
stirbitorile, activitiitile rccleatir.c gi cle petreccrc. a timptrlr-Li liber'9i t;rbtrurile. Fiecare minoritato ctnici.rre 9_ Bd
propriile traclitii specifice. si rLn caz elocve,nt cste reprezentat c1e ccle 10 r-rationalittiti mitroritare care cled'in Ifl. &'
Isl.rm si cale unleazii principitLl rcligios de a sc abtinc c1e la cotrsumtll cirnii tle porc. De asetnene.t, ficcare ll-C-a,
gr1Lp ctr-ric srirbitoreste propriile fesiivahtri tratlifionale, precum ,,Festivalr-rl Stropirii cu Api" al r-ralionalitiltii
? t*i
4 dai, ,,Festir,';rlul Tortelor" .rl nationalititii yi si ,,FestiVahLl Natlam" al rnor]golilor.
F
De la intiintarea RPC in 19.19, in zonele cu concentralii n-rari c1c r-ninoritrifi etuice s-a aplicat politica cle lr lh
j este dcnlot.tsttat c1e introtlttcerc.t chi
g ,,egalitate, nnitatc;i ajukrr reciproc intrt'grupr-rrile etnice". Acest iapt
4
F
-
,,regir-u-rii trtrtonome."o lLnitate trtln'rirristrativri la nivel proi inci.tl. ln prezent, exista cinci .rstfel c1e regir-uri 13. Ilr
z
E
.tlltonorne: ltegilurta Autonot.r.rit a lr,{ongoliei lntelioare, Regir-rnea Atttortotuti Tibct, [iegir-rne.r Alttonontii l4- 8r-
N
u Xinjiang Uighur, Regiuneu Autonornti (iuar-rgxi Zhu.rng si I{egir-rnea Alttonot-uai Ningxia Hui.
E 15_ 7A
c
o sic
16- H
I=
rtrlo

16
Grupurile etnice din China gi provinciile in care triiesc

1. Dort gt iur r 14 - Ct tts r.r

2. Dorig - Cuizltort, Htrnnrr gi

6t,,117tqxi
1 ,rF.rt? il-"l,ih 3.1*,FFfiTR 4 tt'jtk
3. Rrrsi - Xrrliarig si
Hcilon;qjinnTq

4. Bno'tu - Cnusu

hl,..h'$ b
5. Dni Yttnrrnn

6. Hntti - Yt.trutnn
7. K,r:,rk - ,\lriirnrrt si Cnttsrt

8. Llttui - Ctri-lrotr, Ytrttrrtut si 5 EiTtr, 6 WEtR 7.r'/i('PHlfR 8 6fent

S icltrtntt
;
=
I
9. Btrlnttiq - Ytnttrort
70. Dr'ntri - Ytrunnrr J

11. Cttrurri chittczi - Jilin, G

4
z
Hc il on gj ittn g ; i Linott ir t g E
19
E
72. Hnrt - prezcut iu intrat,jn
e.frffilk 10 lg'7fi tt +fl@,llt t2.lyiF. c
F
Clritto zq
N
73. Drr/ori.g - Yutnttut u
G
c
11. Btri -YtrnrLntt o
15. Tib t' t o n i i - Tilte t e, Qin ghni,
J
5
5 i cl t r rrtrr,CmrsrL ;i Ytttrtt nrr J
o
D rtl r r tr - FI cilor r lqj inn g, :c
\ Iorr,qo/ln ittli't i.nti:i Xllllnrrr, 16. a++lixh
t7