www.cimec.

ro
Trojeul de la poarta estica a cetatii
,Tnteresul pentru monumentele de la Adamclisi \'a
din zi ln zi odata cu descoperirile treptate ce se \'Or
face, nu va lnllrzia ziua ca Atlamclisi capete
un loc de onoare in celor mai
cunoscute niai \'estite ale cuHurii clasice. Acensta
va .fi S)lre cinsten naliunii romne spre gloriJicnrea
acelor cu cari ne fJia ce nd esen n ue mlndri".
GIIIGOnE TOCILESCU
www.cimec.ro
www.cimec.ro
TROPAEUM TRAJAN!
1
Cetiltea
www.cimec.ro
2
Releveele, planurile $i luslrarea pieselor de arhitecturi1 au fos/ e(ectuale de ar hi-
lect Monica Mrgineanu-Crstoiu, care a utilizat $i releveele ntocmite nlre 1968- 197 4
de arhilect Sion.
Desenele privind ceramica $i obicclele diverse au (ost executa le direct sau copale
dupi1 desenele autorilor de Constantin Conslantiniu, Epure Cornelia Lung11,
/ar pro(ilele au (ost desenatc dupi1 originalele autorilor de Juliana Barnea.
Fotogra(iile au (ost execulale n laboratorul Inslilulului de arheologe-Bucu-
de Dan M. Perianu $il Nicolae Scarlat !.cu excepfia fo/ografiilor aeriene, pen/ru
ca re aulorii mulfumesc conducerii personalului 1 nsli/ululu de geode:e, (ologranrnre-
IIie, carlografie $1 01gani:area leriloriului.
www.cimec.ro
ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE
,\ R E P LI B L 1 c 1 1 S 0 C 1 A L 1 S T E R C) M \. N 1 ;\
INSTITUTUL DE
BIBLIOTECA DE ARHEOLOGIE XXXV
TROPAEUM TRAIANI
1
Cetatea
ALEXANDRU BARNEA, ION BARNEA (coordonator),
IOANA BOGDAN C T NICIU,
arhitect MONICA MRGINEANU-CRSTOIU,
GHEORGHE PAPUC
EDITURA ACADEMIE I REPUBLICII SOCIALISTE ROMNIA
1979
www.cimec.ro
T ropaeum T raiani
1
La cit
TponeYM TpaJIHJII
1
ropo;:J;
EDITURA ACADEMIE! REPUBLICII SOCIALISTE ROMNIA
Bucure$ti, Calea Victoriei, 125
Cod p o ~ t a l 71 021
www.cimec.ro
Cuvlnt lnalnte
loN BARNEA
Preseurtrl
SUMAR
1. ~ E Z A R E A GEOGRAFICA. NUMELE. ISTORICUL CERCETARILOR
loN BARNEA
II. STRATIGRAFIA
IOANA BoGDAN CATANICIU, ALEXANDRU BARNEA
III. INCINTA
1. Struc/uri'l, da/arc, is/oric
loANA lloaoAN CXTANICIU
2. Seclorul de sud-vcs/ al zidului de incinla
GHEOTIGIIE PAI'UC
IV. SECTORUL A ~ 1 VIA PRINCIPALIS B-C
ALEXANDHU JlARNEA.
V. SECTORUL D. POARTA DE EST LA SUD DE VIA PRINCIPALIS
loANA BoaoAN CXTANICIU, arhitect MoNICA MXRGINEANU-CRsToru
VI. ASPECTE ALE URBANISMULUI iN CETATEA TROPAEUM TRAIANI
arhitect MoNICA MXnaiNEANu-CRSTOIU, ALEXANDRu BARNEA
VII. PIESE DE ARHITECTURA DIN CETATEA TROPAEUM TRAJAN/
arhitect MoNICA MXRGINEANU-CRSTOIU, ALEXANDRU BAIINEA
Vlli. CERAMICA ~ 1 DESCOPERIRI MARUNTE
loANA BoGDAN CATANICIU, ALEXANDRU BARNEA.
CONCLUZII
ION BARNEA
Rsum TROPAEVM TRAJAN/
Legende des figures
7
9
13
35
47
64
79
!)5
10!J
12!1
177
227
233
255
www.cimec.ro
(j
TABLE DES MATIRES
Avant-Propos
loN BARNEA 7
Abrviatloas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . \l
1. LA POSffiON GOGRAPHIQUE. LE NOM. L'HISTORIQUE DES RECHERCHES
loN BARNEA
II. LA STRATIGRAPHIE
loANA BooDAN CXTXNICIU, ALEXANDRU BARNEA
m. L'ENCEINTE
1. Structure, datation, lristuriquc
loANA BoGDAN CXTXNICJU
2. Le secteur sud-ouest du mur d'cnccinlc
GHEORGHE PAPUC
IV. LE SECTEUR A ET VIA PRINCIPALIS 8-C
ALEXANI>I\U BARNEA ,
V. LE SECTEUR D, LA PORTE EST AU SUD DE VIA PRINCIPALIS
loANA BoGDAN CXTANICJU, architecte MoNICA MAitoiNEA,NU-CRSTOIU
VI. ASPECTS DE L'URBANISME DANS LA CIT TROPAEUM TRAIANI
architecte MONICA MAI\GINEANU-CRSTOIU, ALEXANDRU BARNEA
VII. PICES D'ARCHITECTURE DE LA CIT TROPAEUM TRAIANI
architecte 1\IOlo/ICA l\IARGINEANU-CRSTOIU, ALEXANDRU BARNEA
Vm. CRAMIQUE ET DCOUVERTES DES PICES DE PETITE TAILLE
IOANA BoGDAN CXTANICIU, ALEXANDRU BARNEA ,
CONCLUSIONS
loN BARNEA .
TROPAEUM TRAJAN/ (Rsum) .
Ugende des ligures . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
13
:l5
7\l
\);)
[()\)
1:2\l
177
227
233
255
www.cimec.ro
CUVINT INAINTE
Tropaeum 'l'raiani, simbol al victoriei decisive a lui Traian n razboaiele pentru
cucerirea Daciei {li al romanizarii populatiei geto-dace, este numele monumentului trium-
fal care comemoreaza aceasta izbnda, {li al a{lezarii ntemeiate de ilustrul mparat n
apropiere de monument, una din cele mai mari a{lezt'iri romane dintre Dunare {li Marea
N eagra. A supra lor {li-a ndreptat atentia cercetatorul romn curnd dupa reintrarea
Dobrogei n granitele Romniei n urma razboiului de independenta din 1877-1878.
1n anul 1882, Grigore Tocilescu, directorul de atunci al Muzeului de antichitati, a des-
chis la Adamclisi, jud. Gonstanta, primul {!antier arheologic romdnesc. Sapaturile au
stabilit mai nti caracterul maretului monument triumfal, despre care se exprimasera
mai nainte cele mai diferite pareri {li au du.<J la datarea lui n anul 109, sub mparatul
l'raian. Extinderea sapaturilor arheologice, 1wepnd din am 1891, la cetatea situata
8pre V de satul Adamclisi, pe platoul din mlea Urlu, a avut ca rezultat descoperirea
ttnor importante inscriptii, pe baza ct'irora s-a putut preciza ca numele acesteia era Tro-
paeum Traiani, obJinndu-se n acela{li timp date valoroa.<Je pentru nceputurile {li evo-
lu,f1"a fortaretei construite lle Traian {li refacuta ,llin temelii" lle Constantin cel Mare
;'1i Licinius (316), {li a carei viata urbana s-a prelungit pna la sfr{litul secolului al
VI-lea - nceputul celui de-al VII-lea. S-au stabilit planul {li caracterul cetatii, s-au
dezvelit portile principale, parte din incinta {li din strada principala, basilica forens;,
pa tru bazilici cre{ltine, _ diferite alte constructii llin interiorul fostului municipium, o
bazilica de cimitir {I.a. ln acela{li timp au fost reluate sapaturile pe dealul monumentului
triumfal, unde s-au de.<Jcoperit altarul militar {li tumulul funerar (mausoleul).
Daca despre monumentul triumfal Grigore Tocilesctt a publicat, n colaborare cu
Otto Benndorf {li George Niemann, lucrarea de mare rasunet aparuta la Viena n 1895
{li mereu actuala, n schimb, rezultatele sapaturilor la cetate, cu exceptia majoritatii
inscripJiilor {li a unor mari edificii publiee, sumar publicate, au ramas inedite, din
cauza dispariJiei premature a marelui arheolog {li istoric romn (1850-1909). Aceasta
lipsa a fost mplinita n parte de doua studii ale lui George Murnu, succesorullui Toci-
lescu la conllucerea Muzeului national de antichitati {li a {lantierului de la Tropaeum,
{li ndeosebi de temeinicul studiu de sinteza arheologico-istorica publicat de V asile
Prvan n Huletinul Comisiunii monumentelor istorice, 1911.
Reluarea, la o scara mult mai redusa, a siipiiturilor arheologice la cetatea Tropaeum,
ntre anii 1933-1943, de catre profesorul de atunci lle la Universitatea din la{li,
Paul Nicorescu, n-a avut o soarta mai buna, rezultatele acestora riimnnd necunoscute
aproap_e n ntregime.
lncepnd din anul 1968, Institutul de arheologie-Bucure{lti, la care un an
mai trziu s-au asocial Muzeul de arheologie din Gonstanta {li, pentru scurt timp, {li
unii arheologi de la la{li, a reluat siipaturile arheologice att pe ,Dealul monumentului",
ct {li la cetatea Tropaeum. Siipiiturile urmiiresc obJinerea de noi date, pe baza ciirora
sa poatii fi reconstituitii ct mai exact istoria ora{lului {li a celorlalte monumente romane
de la Adamclisi. 1 n acest scop s-a nceput dezvelirea sistematica, pe niveluri de locuire,
a suprafetei ntregii cetaJi. Totodata s-au reluat sapaturile la unele edificii publiee
deztelite mai nainte, efectundu-se o verificare a datelor {li concluziilor istorice obtnute
7
www.cimec.ro
cu privire la acestea. P'ina n prezent s-au degajat n ntregime porfile mari (de E
V) ale cetaf,ii romano-biza11tine (secolele (IV- VI), mpreuna cu turnurile care le
flancheaza, strada principala n ntregime, cu portiuni din cladirile adiacente; latura
de S a cetaJii n exterior, ntre poarta mica de S poarta de V. De asemenea, au
fost urmiirite apeductele cetaJii. Pe , Dealul monumentului" s-au ncheiat sapaturile
arheologice la monumentul triumfal la tumulul funerar, relundu-se cercetarile la
altarul militar.
Sapaturile arheologice se efectueaza n colaborare cu Direct1'a patrimoniului cultu-
ral national, care are sarcina organiziirii ntregului ca pe cea a executarii
lucrarilor necesare pentru protecJia, consolidarea restaurarea monumentelor desco-
perite prin sapaturi. Se are n vedere continua coordonare a activitatii de dezvelire
prin sapaturi arheologice, condusa controlata de I nstitutul de arheologie-
cu cea de protectie restaurare ce urmeaza poate fi efectuata de DirecJia patrimoniului
cultural naJional. Se poate 8pU11e chiar ca n buna masura activitatea de ccrcetare arheo-
logica e condiJionata de activitatea de protectie restaurare. Pe lnga o ct mai buna
a istoriei patriei n general, a procesului de romanizare n special, se
punerea n circuitul cultural turistic al tarii a unor monumente de o deo-
sebita valoare istorica artistica. ln acela{li scop, pentru punerea la adapost a monu-
mentelor pieselor ce nu pot ramne n aer liber - n primul rnd a metopelor
celorlalte sculpturi de la monumentul triumfal -, Oonsiliul popular al judeJului
Oonstanta a constmit un local prop1iu pentru muzeu, n mijlocul satului A.damclisi.
ln volumul de fata, a carui redactare ajost ncheiata n septembrie 1916, se urmii-
valorijicarea a celei mai mari parti a rezultatelor sapaturilor arheologice din-
tre anii1968-1975 n cetateaTropaeum Traiani.Uneledinacesterezultateauvazutlumina
tiparului separat, n publicafii periodice de specialitate din ultimii am:. Pna acum naa cu
exceptia studiului amintit, publicatdeY. Prran,astfeldestudiidesintezacuprivire la ce-
tatea Tropaeum n-aufostdate la iveala. JJeschiznd seria lucrarilor monografice despre cetatea
Tropaeum Traiani, acest volum caula sa jl:e mai mult dect un llaport defi11itiv de
sapaturi. ln ajara de un istoric al cercctarilor pna la zi, se face o prezentare generala
a stratigrafiei a{lezarii, n lumina ultimelor siipaturi arheologicc, prezentare care
desigur va fi mbunatatita completata de cercetiirile viitoare. De ascmenea, se fac
consideratii cu caracter general asupra incintei urbanisticii cetatii. Pe linga pieselc
de arhitectura rezultate din ultimele sapaturi, s-a urmarit o prezentare sistematica a
tuturor exemplarelor ce s-att mai pastrat din cele deacoperite mai nainte n cetate.
Pentru a nu da proporJii prea mari acestui volum, amplul capitol despre moncdcle
antice identificate ca aparute n cetatea Tropaeum pe teritoriul comunei A.damclisi,
deja redactat, a fost amnat pentru t)olumul t II-lea. De aaemenea, pentru a pastra
ct mai unitar caracterul fiecarui volum, cel de-al III-lea va cuprinde rezultatele ttlti-
melor cercetari privind monumentul triumfal, altarul mausoleul, ca unele care for-
meaza 0 unitate aparte.
Seria volumelor deapre Tropaeum Traiani nu cuprinde care formeaza
obiectul unei culegeri generale de inscriptii latine de pe teritoriul
Romniei.
loN BARNEA
www.cimec.ro
1- ro Blt'l
AAR
ACMI
ActaAntHung
ActaAntphiJippopolilana
AEl\1
AISC
AnDobr
ArhMold
ARMSI
BAR
HCJ\1J
Bernhard
HMI
Bockisch-Bottger
Bonis, E_
BonnerJahrb
Biiltger, B.
Brukncr, o_
HSHR
Callen der
Capidava
CIL
CNA
CRAI

Cppers
DA
Da ci a
DIO, II
Dinogelia,
Dlssl'ann
DIVH
Dl\11
DMIA
DOP
DPCN
PRESCURTARI
Analelc Academiei Romne-
Anuarul Comisiunii monumenlelor islorice.
Acta Antiqua Academlae Scientiarum Hungaricae, Budapesta.
Acta Antiqua Philippopolitana.
Archiiologiseh-Epigraphlsche Mltteilungen a us Osterreich- Ungarn,
Vien a.
Anuarul Institutului de studil clasiee, Cluj-Napoca.
Analele Dobrogei.
Archeologia Moldovei,
Academia Romna. Memoriile Sectiunii istorice.
Biblioteca Acactemici H. S. Homnia.
Uu!clinul Comisiunii monumcntelor istorice,
l\1. Maria Ludwika Bernhard, l.ampki $[arozylne, 1955.
Huletinul mouurnenlclor lslorkt,
G. Bockisch-B. Biiltger, Spiilromiscfle und (rflby:anlinische
I<cramik (Jairus), 1\.Iio, 47, 1966, p. 209-256.
Eva Bonis, Die /{aiserzeilliche J(cramik von Pannonien, Dissf'ann,
Il, 19-12.
Bonner Jahrbiicher, Bonn.
Burkhard Bttger, Die l{eramik(wrde aus dcm J(aslell Jairus und
ihr enlwicklungsgeschicflllicher Zusammenflang mil der spiilanliken
J(eramik der Balkanliinder, Klio, 48, 1967.
Olga Brukner, Basic Forms and Tcflnics of Roman Provincial
Ceramics in Sirmium.
Bulletin de la Section historique de l'Acadmie Houmaine,

M. H. Callender, Roman Amphorae, Oxford, 1965.
Gr. Florescu- H. Floreseu - P. Diaconu, Capidava. Monogra(ie
arheologicd, I, 1958.
Corpus Inserlptlonum Latlnarum.
Cronica numismaticli arheologica,
Comptes rendus de l'Acadmie des Inscriptions et Belles-Lettres,
Paris.
1. H. Ceramica daco-gelicii., 1969.
Heinz Cppers, Zwei Kaiserzeilliche Bi'andgriiber(elder im Kreise
Geldern, BonnerJahrb, 162, 1962, p. 299 urm.
Ch. Daremberg- Edm. Saglio, Dictionnaire des antiquits
grecques el romaines.
Dacia. Revue d'archologie et d'histoire ancienne,
1- XII, 1924-1947; N.S., I, 1957.
R. Vulpe - I. Barnea, Din isloria Dobrogei, vol. II. Romanii
la Duncirea de Jos, 1968.
Gh. 1. Barnea, Maria Eugen Dirwgelia, J;
(eudalci limpurie de la Bisericufa-Garvii.n,
1967 (,Biblioteca de arheologie", XIII).
Dissertationes Pannonicae, Budapesta.
Dicfionar de islorie veche a Romdniei ( Puleolilic- sec. X),
Bucuresti, 1976.
Direcpa monumentelor istorice.
Dlrectia monumentelor istorlce de arta.
Dtrmharton Oaks Papers. Cambridge, ;\lassarhusscts.
Directia patrimoniului cultural naponal.
9
www.cimec.ro
10
Drag.
Dresse!
Epigr. Stu.
FHDR
GodUnik Plovdiv
Godllinlk Sofia
Gomolka
Gose
Hayes
Hisiria, I
Holwerda
Tconomu
IGB
ILS
lniercisa, Il
IzvestijaSofia
Karnitsch
Keller
Klio
Knipowitsch
Kovrig, I.
Krnpolkin
Kuzmauuv
MAC
Ma Lcriale
l\INA
Murnu, G., Basilica-
cisiernii
Murnu, G., Jlouumeulc
de piatra
Jl,fyrina, II
Sovaesium, V
Oswald
l'rvan, V.. Tomi
Prvan, V., Tropaeum
Prvan, V.. Ulmetum
Perl zweig
Ponti ca
Popescu, D.
Popili:m
HE
Hevi\luz
RevMuzi\lon
RIAF
RIR
RN
H. Dragendorf, Terra sigil/ala, Bonn, 1895.
CIL, XV, Inslrumenium Domeslicum, Berlin. 1899.
Eplgraphlsche Studien, Dsseldorf.
Fontes Historiae Daco-Romanae, II, 1970.
Godllinlk na Narodnija Arheologiceski Muzcj v Plovdiv.
Godlnlk na Narodnija Arheologiceski Muzej v Sofia.
G. Gomolka, Kaialog der J{[einfunde (Jairus), Klio, 47, 1966.
E. Gose, Geffllypen der romischen l{eramik in Rlreinlancl,
BonnerJahrb, 1950, Beiheft 1.
J. W. Hayes, Laie Roman Pollery, Londra, 1972.
Hisiria. Monografie arheologicli, I, 1954.
J.H. Holwerda, Hel Laat Grieksche en Romeinsche Gebruiksaanle-
werk uii hel middellandsche-Zee Gebied, Leiden, 1936.
C. Iconomu, Opal fe greco-romane, Constant a. 1967.
Inscriplioncs graecae in Bulgaria reperiae, Sofia, cd. G. l\lihailo\,
Sofia, 1956-1970.
Inscripiiones laiinae seleclae 2, cd. H. Dessau. Berlin, 195-1--19;,;,,
Archaeologia Hungarica, series nova, XXXVI, Budapcsta, 1957.
Izvestija na Archeologiceskija Institut, Sofia.
G. Karnitsch, Die Reliefsigillaia von Ovilava, Linz, 1959.
Erwin Keller, Spiromische Grabfunde in Sdbayern, Mnchcn,
1971.
Kilo. Beitriige zur alten Geschichte, Leipzig.
T. Knipowltsch, Uniersuchungen zur J{eramik romischer Zeil
aus den Griechemiiidien an der Nordksie des Schwarzen Meercs.
Die Keramik romlscher Zeii aus Olbia in der Sammlung der Ermi-
tage, ln Materialien zur rmlsch-germanischen Keramik, IV.
Frankfurt am Main, 1929.
I. Kovrig, Die Ilaupttypen der /{aiserzeiilichen Fibcln in Panno-
nien, DissPann, 2, 1937. 4.
V. V. Kropotkin, Rimskie imporlniie izdeliia v rJOslouoi t:vropc
Il-l V IJ.u.e., Archeologlia S.S.S.H., 1970.
(;. Kuzmanov, Typologie et chronologie des amphores de la haule
poque blfzanline, Arheologlia, Sofia, 197:J, 1, p. 11-21.
= Muzeul de arheologic - Constanta.
1\lateriale cercctiiri arheologicc, i.
1\luzculnatonal de antichitiiti.
G. Murnu, De la celalea Tropaertm-J.diunc/isi: JJa.<ilica-cisicm.
Studiu arheologic, ARl\tSI, 36, 1913, p. 421-410 + 10 pl.
G. Murnu, Monumenle de piatra din colec{ia de anticlrilii{i a
Muzeului de la Adamclisi, BCi\11, VI, 191:i.
S. 1\Iollard-Besques, Catalogue raisonn des figurines et reliefs
en ierre-cuile grecs el romains, 1 J, M1Jrina, Paris, 1963.
Philipp Filtzingcr, Die romisclre J(eramik aus dem _'fi/iliir/Jcrcich
von Novaesium (elwa 25 bis 50 n. Chr.), Berlin, 1972.
F. Oswald, T. Davies Pryce, An Introduclionlo llre StudiJ of Terra
Sigillaia, republicatii de G. Simpson, Londra, 1966.
V. Prvan, Zidul ceiiilii Tomi, 1915, AHl\ISI, t. 37.
V. Prvan, Ceiatea Tropaeum: considera{ii islorice,
1912, dupii BCMI, IV. 1911.
V. Prvan. Celalea Ulmetum, I- III. 1912-1915
(ARMSI, t. 34, 36, 37).
Judith Perlzweig, Lamps of the Roman Period (The Aiheniau
Agora, VII), Princeton, New Jersey, 1961.
Pontica. Studii materiale de istorie, arheologie muzeografie,
Constanta.
Dorin Popescu, Cercelilri arheologice in Transilvania. Sondajele
arheologice de la 1956 (extras din Materiale,
2, 1956).
G. Popllian. Contribution la typologie des amphores romaines
dcouvertes en Oltnie (li- IJJ s. de n.. ), Dacia, N.S., 18,
1974, p. 137-146.
Pauly- Wissowa, Ucal-EnciJclopdie der klassiclrcu ,11/crlums-
wissenschafl.
Revista muzeelor,
Revista muzeelor a monumentelor istorice,
Revista pentru istorie, arheologie filologie,
Revista istoricii romn,
Revue numismatique, Paris.
www.cimec.ro
llohinson
SC! Y( A)
seN
Slrminm
Sl\11\luz
StCI
Szentlleky
TAB
Terisse
Tol'ilcscn, Fouilles
Tocilescu - Bcnndorf -
Niemann
Vinski
Waag
Waag, Hesperia, II
Welkow, I .. Sadovetz
Zcest
H. S. Robinson, Po/lery of the lloman Period, Cllronology. Tlle
Atl1enian Agora, V, Princeton, 1959.
Stndii cercetii.ri de istorie vcchc arheologie, incepin dln
1974),
Studii cercetii.ri de numlsmaticii.,
Archaeological investigations in Syrmian Pannonia, 1- III, Bel-
grad, 1971.
Studii materiale de muzeografie istorie mllitarii.,
Studli claslce,
T. Szentlleky, Actent Lamps, Budapesta, 1969.
Terra Antiqua Balcanica, Veliko Tirnovo, 1975.
J. R. Terisse, Les cramiques sigilles gallo-romaines de Martre
de Veyr, XIX, Supplment, Gallia, Paris, 1968.
Gr. Tocilescu, Fouilles et recllerclles archologiques en Roumanie,
1900.
Gr. Tocilescu- O. llennorf- G. Niemann, Momrmcntul de la
Adanrklissi: Tropaeum Traiani, Viena, 1895.
Zdenko Vinski, Kasnoantini starojedioci u Salontamkoj regiji
prema arheoloikoi ostavltini predslavenskog supstrata, Split, 1974.
F. O. Waag, Ceramics and Islamic Coins, 1, ln Antioclr on-the-
Drontes, IV, Princeton, 1948.
F. O. Waag, The Roman and Byzantine Pottery, Hesperia, II,
1933, 1.
1. Welkow, Eine Gotenfestung bei Sadovetz, Germania, 19, 1935,
p. 149-158.
1. B. Zeest, J(eramiceskaia tara Bospora, ln Materlaly i issleo-
vanija po arheologii S.S.S.R., 83, 1960.
11
www.cimec.ro
1. ASEZAREA GEOGRAFIC. NUMELE. ISTORICUL
, CERCET RILOR
lon Barnea
La jumatatea drumului, azi o moderna asfaltata lunga de 130 km, ce leaga Constanta
de Ostrov, pe teritoriul comunei Adamclisi, judetul Constanta, se afla ruinele unora din cele
mai importante monumente romane din tara noastra : monwnentul t1iumjal cetatea Tro-
paeum Traiani (fig. 1). Situat pe dealul din partea de N-V a satului (cota 161), monumentul
inaugurat in anul 109 e.n., in cinstea victoriilor lui Traia,n mpotriva dacilor a aliatHor lor,
reconstituit n 1975-1976 cu piese reproduse dupa originalele depuse n muzeul din
sat, ce mbraca miezul de bolovani legati cu mortar suprapun treptele circulare de la baza,
domina pe o mare distanta ntinsul platoului dimprejur. La vreo 200 m E se afla ruinele
altarului, iar la circa 80 rn N movila mausoleului, ambele contemporane n strnsa legatura
cu monumentul triumfal
1

La aproape 1,5 km spre SV, n valea Urluii, se ntind ruinele cetat Tropaeum Traiani,
al carei nume existenta, n prima sa parte de vietuire, sint legate de monumentele mentio-
nate de pe dealul din apropiere. Cetatea era situata ca ntr-un amfiteatru, pe platou mai jos
ecit dealurile cc-l nconjoara pe pantele carora s-au mai ici colo urme ale carie-
relor de piatra antice. Ea se afla la o importanta rascruce de rumuri ce duceau de la
Dunare spre Marea Neagra laS spre N, prin mijlocul Dobrogei. 1'raseelc acestor drumuri
se distingeau mai bine la secolului trecut nceputul celui prezent, cnd au fost
nregistrate de Gr. Tocilescu (BAR, ms. 5128, f. 12-15; 5129, f. 103-104).
La nceput un sat geto-dacic cu nume necunoscut, din va,lea Urluia
a fost cuprinsa n sistemul limes-ului ofensiv, cu care mparatul Traian a nlantuit ntregul
tinut de la Dunarea de Jos, transformata probabil ntr-o statiune militara, pe linga care
s-a nascut un vicus civil. Numele roman al al locuitorilor ci apare n cteva
inscriptii locale din secolele II-IV, sub formele: Traia1wnses Tropaeenses III, 12 470),
municipium Tropaeum (CIL, III, 12 473, 14 214, 2,6; 7 484 cu 12 461); civitas Tropaeensium
(CIL, III, 13 734) (Gr. Tocilescu, CRAI, 1905, p. 565; idem, RIAF,
X, 1909, p. 257; V. Prvan, Cetatea Tropaeum, BCMI, IV, 1911, p. 3 f}i 173). ln afara acestor
inscriptii, el s-a pastrat numai n trei izvoare ale antichitat trzii : Hierocles (Synecdemos,
637, 8: ), Theophylaktos Simocattas (I, 8: Tp6maov) otitia Ep iscopatuum (Tp67tocto<; )
De la antichitatii pna n secolul al XIX-lea nu se mai nici o men-
tiune despre cetatea din valea Urluii. Abia pe la anul 1837, ofiterul prusia,n K. von Vincke-
Olbendorf, facnd parte dintr-o misiune militara, a trecut pc la, Adamclisi, not llll parerile
sale esprc monumentul triumfal de pc eal despre ruinelc cctat din valc.
1 Tocilescu- Benndorf- Niemann (ed. romml
germanii); Tocilescn, Fouilles; FI. Bobu-Florescn, .\lonu-
mentul de la Adamk/issi: Tropaeum Traiani,
cd. a Il-a (1961) ed. germ. (1965) (cu bibliografia);
H. Florescu, in Monumente islorice. S/udii $1 lucriiri de
res/aurare (Dl\11, f.n., p. 159-185); V. Har:Uu, Lldamclisi,
Edit. i\lcridiane, 1965; G. Bordenache- R.
Vulpe, in Enciclopedia dell' Arle An/ica, VII, Roma, 1966,
s. v.; DID, II, passim; Mihai Smpetru, Betraclllungen
ber das Siegesdenkmal von Adanrklissi im Lic/1/e der archo-
logiscllen Gmbunyen, Dacia, N. S., X III, 1969, p. 175 - 500.
13
www.cimec.ro
Scurta descriere a lui von Vincke este de o sumara a cu turnul
de pe latura de est, pe care, ca mai trziu, l-a luat drept poarta
2

n anul 1855, inginerul francez .Jules Michel, aflndu-se n Dobrogea pentru construirea
unui drum ntre Rasova a avut prilejul ca pe lnga studiul valurilor al
Fig. 1. - Tropaeum Traiani imprcjurimilc (dupa P. Polonic, 1892).
a.ltor urme antice din jumatatea de S a acestei provincii, sa cunoasca ruinele cctatii de la
Adamclisi, despre care ne-a. lasat urmatoarele nsemnari: , ... aproape de satul Adam-
Kilisse, se n mijlocul unei depresiuni n forma de cldare, alcatuita de coline mpa-
durite, o incinta ovala nconjurata de un adnc de ziduri n ruina. Este unui
pe al carui nume antic nu-l Pamntul este semanat de resturi de ;
din n se zidul care mprejmuia care poate fi urmarit.
0 poarta este nca n picioare se ascunde sub o gramada de iedera. 0 conducta de apa
a.ducea pna-n un izvor bogat. Acum ea este intrerupta n aprovierea satului Adam-
Kilisse ... "
3
nsemnarile lui J. Michel despre cetatea de la Adamclisi le-a folosit doctorul
Camille Allard, care a cunoscut Dobrogea cam n timp, cu prilejul unei misiuni sani-
tare n aceasta provincie
4

2 K. von Vincke, Das Karassu- Thal zwischen der Don art
unlerhalb Rassowa und dem Schwarz en Meer bei Ktlslendschi,
ln Monalsberichle tlber die Verhandlungen der Gesellschafl
(r Erdkunde zu Berlin, I. Jahrgang, 1840, p. 186; Toci-
lescu - Benndorf - Niemann, p. 10.
14
3 J. Michel, Les lrUIJaux de dfense des Romains dans
la Dobroudcha, Mmoires de la Socit des Antiquaires de
France, t. XXV (1862), p. 40 (extras).
' Camille Allnrd, La Dobroulcha, Paris, 1859, p. 46,
nota 1.
www.cimec.ro
Nu mult mai Lrziu geograful geologul austriac Karl Peters facea constatari asemana-
toarc cu cele ale lui von Vincke Jules Michel despre cetatea din Valea Urluii: , ... impuna-
toarelc resturi de zidarie . . . ne lasa sa ca aceasta trebuie sa fi fost una din cele
mai importante linii de dintre Dunare Pontul Euxin. Pentru ca din
motive - de izvoare regiune mpdurita - s-a dezvoltat mult aici
moderna, diu care cauza antice au fost distruse, chiar acum dispar pe zi ce trece,
deoarece . . . lucratorii n piatra nu se tem sa faca din ele diferite obiecte casnice, jghiaburi
pentru apa altele la fel sau sa mprejmuiasca satului cu blocuri mari de piatra.
Pentru toate aceste scopuri au fost trte pietrele antice unele inscripyii chiar nlaturate cu
dalta. Numai ziduri brute mai stau n picioare ici colo" ...
5

0 scurta menyiune despre cetatea Tropaeum a facut Remus Opreanu, prefectul judeyului
n ziarul local ,Farul
6

Cu un an nainte de nceperea sapturilor la monumentul triumfal, Mihail C. Sutzu,
dupa ce descrie acest monument cteva piese sculpturale ce-i aparyineau, adauga, pe scurt:
,Localitatea Adam-Clissi conyine alte resturi antice; la o mica de turn ( = monu-
mentul triumfal), un lagar ntarit roman (castra stativa) a lasat ruine importante, turnuri,
ntarituri ale caror ziduri snt construite ntr-o tehnica asemanatoare cu
batrnului nostru monument. mprejmuirea principala a lagarului are aproape 500 rn lun-
gime pe 300 largime. Poarta boltita care-i servea ca intrare este inca n picioare pe de
est, ca lucrari separate care-i protejau mprejurimile
7
Totul formeaza o gramada de ruine
impunatoare"
8

Grigore Tocilescu ndreptat atentia asupra ruinelor cetat nca diu luna mai 1882,
cnd pentru prima oara a vizitat localitatea Adamclisi, nsoyit de Mihail Sutzu. ntre anii
1882-1890 fiind ocupat cu dezvelirea studierea monumentului triumfal
9
, abia n anul
1891 a putut gasi timpul mijloacele necesare pentru nceperea sapaturilor la cetate. Sapa-
turile au fost efectuate n 12 campanii, majoritatea de cte circa trei luni fiecare, unele depa-
patru chiar cinci luni, n anii: 1891-1893, 1895-1897, 1904-1909.
Cu excepyia primului an de sapaturi, pentru care a prezentat o dare de seama
la Academia Romna
10
, a unei comunicri facute n 1895 la Koln
11
, Gr. Tocilescu n-a
publicat nici un raport despre rezultatele sapaturilor la cetate, ci numai inscripyiile (mai
cele descoperite n ultimele campanii) foarte pe scurt pe cele mai de seama monumente
aparute n cursul primelor campanii de sapaturi dintre anii 1891 - 1897
12
n anul
1907, fostul director al Muzeului national de propusese sa ,intr-o
forma ct mai concisa rezultatele sapaturilor" ntreprinse pna atunci n cetatea Tropaeum,
dar multiplele ocupayii, boala n cele din urma moartea survenita cu doi ani mai trziu
(1909), la vrsta de numai 59 de ani, l-au mpiedicat sa dea forma definitiva raportului
amplu pe carel-a lasat n manuscris (BAR, ms. 5 128, f. 6 295) la care s-au adaugat rapoar-
tele dirigintelui ultimelor doua campanii de sapaturi (1908 1909), ramase, de asemenea, n
manuscris (BAR, ms. 5 130, f. 11 230).
Lund ca baza informayiile cuprinse n cele doua manuscrise amintite, ct pe cele
din BAR, ms. 5 129, n care, pe lnga prezentarea sumara a unor sectoare monumente
dezvelite prin sapaturi, se afla mai multe rapoarte ale delegayilor cu conducerea
din anii 1895 1904-1907, vom cauta sa prezentam pe scurt, mai nti cele 12 campanii
de sapaturi diu timpul lui Tocilescu. Dupa a.ceca vorn arata cmn au n cont.innare
('l'lPI:tlt P sitpat.uri arhcologicc cfcetuate pna n prezent la Adamclisi.
" K. Pelcrs, Gnzndlinien ;ur Geographie und Geolo,qie der
IJobroulsclza,, ,Denkschriftcn der Kaiscrlichcn Akademic der
\\sscnschaftcn naturwissenschaftlichc Classe", XXV Il,
\cna, 1867, p. 143.
0
Hem us Opreanu, ,,Farul Constantei", nr. 1, 12 mai 1880.
1
Gr. G. Tocilescu, BAH, ms. 5 128, f. 23, presupune c
accslc ,lucrri separalc" se reft>rii la constructia anex
llin de S-E al cettH.
8
C. Sontzo, Coup d'il wr les monuments
a1Jiiques de la IJo/lroudja, , H<vue arl'h{ologiquc", '1:.!,
p. 296.
9
Tocilescu - Benndorf- Niemann, p. 18- 26.
10 Gr. Tocilcscu, Resultatul explori1rilor sale aJcfleologice
facule in vara anului 1891 la roman de lingtl Adam
Clissi, AAH., seria a II-a, t. XIV, 1891-1892,
1893, p. 1:i-34.
11
Idem, Ober die Ausgrabungen in der Stad/ Tropaeen-
siwn civilas, in Verllandl. d. 43. \'ers. dculsclz. Pbilol. u.
Sclzulm., Kln, 1895, p. 193-200.
12
CIL, III, 12 461 - 12 -175; 1:1 7:11; 11 2H, 1- 18;
Gr. Tocilcscu, 1-'ouilll's, p.;,;,- 59, IHI- 92, 1!:11-- 201;
210.
15
www.cimec.ro
Grigore Tocilescu ne informeaza ca, nainte de nceperea sapaturilor, ruinele cetaii aratau
astfel : ,Pe marginile unui platon ntins, pe care crescuse o pdure de maracini, se
teau urmele unor zidarii de 2-3 rn naltime ... ln partea de nord-est se observa un zid bol-
tit gaurit, fiind acoperit de iedera; puteai pe sub bolta intra mai cu nlesnire n cetate,
scobornd de la monumentul triumfal. De aceea toti cti descrisesera ruinele, l luasera drept
poarta ; s-a constatat a fi fost fereastra unui turn al cetat. Tot pe marginea platoului se
vedeau ... cam la distanta de 20-30 m, gramezi mari de drmaturi, n diametru de 20-
30 rn, pe care nca de la prima data le-am luat drept ruinele turnurilor de la zidul
nconjurator al cetat, ceea ce s-a confirmat continua a se confirma prin sapaturi. n schita
<le plan atunci ntocmita figurau pna la 20 turnuri. Numai cele doua turnuri de la poarta
de est, fiind cu totul ngropate n drmaturi, nu fusesera luate ca atare. n partea de sud-est
ne prezenta n vale o scobitura dreptunghiulara adnca, nconjurata, de asemenea, cu ziduri
stnd n legatura cu cetatea. Aceasta a.nexa, pe care la nceput o luasem drept fortareaa
pentru mica garnizoa,na a parc ... a fi fost un rezervor mare de apa. 0 vlcea, plecnd
de la mijlocul zidului nconjurator dinspre apus, conducea drept spre rasarit taia cetatea
aproape n doua parti egale. Aceasta mprejurare, ca observaiunea ca de o parte de
alta a marginei vlcelii se afla o vegetatiune mai deasa, semn ca nu erau constructii, mi-a
ideea, ca avem nainte-ne acolo strada principala (via principalis) a
ceea ce sapaturile aveau sa confirme numaidect. n interiorul cetatii se vedeau bine desem-
nate urmele multor cladiri, care pna la suprafata; n unele locuri adncituri ce lasau
a se presupune subsoluri sau pivniti, iar n zidul nconjurator . . . movile de dli.rmaturi, indi-
cele celor 20 de turnuri. Tot terenul era presarat cu cioburi, caramizi, pietre pierdute prin
maracini buruienile cele nalte" (BAR, ms. 5 128, f. 24-26; 5 129, f. 101-103).
1. Prima campanie de sapaturi a tinut de la 1 iunie pnit la 25 august 1891, timp pe
care Gr. Tocilescu 1-a petrecut ,n cort, n mijlocul ruinelor, lucrnd cu 40 soldatp'. Jurnalul
sapaturilor 1-a tinut S. custodele Muzeului national de antichitati, iar dupa plecarea
acestuia, studentul C. I. Cosmescu. La sfqitul campaniei a fost prezentat Ministerului Cultelor
un ra port cu sumarul rezultatelor obtnute, care ,s-a publicat n Monitorul oficial n
aparte" (BAR, ms. 5 128, f. 23-24).
Timp de vreo saptamna nainte de nceperea sapaturilor propriu-zise, s-a studiat terenul
s-au efectuat sondaje n derite puncte ale cetatii, constatndu-se ca aceasta are planul
unui pentagon neregulat, cu vrful spre S, forma dispozitie determinate ,de terenul pe
care este avnd zidul nconjurator construit pe marginea platoului, de unde se putea
mai bine apara" (BAR, ms. 5 129, f. 105). Cetatea avea lungimea de la N spre S de 400 rn
latimea de 330 rn, ocupnd o suprafata de 10
1
/
2
ha. n coltul de S-E se afla un adaos
dreptunghiular, la un nivel mai jos, de marimea unui ha, nconjurat cu ziduri legat de
corpul principal al cetat (BAR, ms. 5 129, f. 104)
13

n fata portii de V s-a ntrevazut de la nceput existenta unei intrari, ceea ce s-a
confirmat prin sapaturile care au fost ncepute din acest punct. S-au degajat intrarea latu-
rile turnurilor ce o flancau. Printre ruinele din fata portii ale turnului de N s-au gasit
mai multe schelete care ,judecnd dupa pozitiile neregulate dupa locul unde
s-au aflat", au fost atribuite aparatorilor cazuti la luarea distrugerea cetatii (BAR, ms.
5 128, f. 26). naintea turnului se afla scheletul unui cal. S-a dezvelit in continuare pavajul
portii, alcatuit din mari lespezi cioplite din unele piese arhitectonice provenind de la con-
structii mai vechi refolosite, in care au fost adncite mici transversale, n scopul
de a servi drept opritoare pentru picioarele vitelor de transport doua mai adnci,
pentru rotile carelor. Trei pietre mari, cioplite pe una din fete, care se legau ntre ele, nu
lasau ,nici o ndoiala ca au facut parte din arcada sau arhivolta boltii". 0 a IV-a lespede,
pe care era cioplita n relief o roata cu opt spite, alcatuia probabil cheia boltei sau arcadei
de deasupra portii. Alte piese arhitectonice de la edificii mai vechi fusesera refolosite la con-
structia portii a turnurilor ce o flancau. ,Ele au fost lasate pe loc, spre a servi drept dova-
da despre acest fapt, pentru motivul ca scoaterea lor nu se putea face fara greutate fara
u Gr. Tocilescu, Resullatul explortirilor . .. , p. 13.
16
www.cimec.ro
stricarea restului zidariei". La poarta s-a dat peste o mare cantitate de fier oxidat multe
cuie, probabil restul unor balamale. Cite o gaura umpluta cu plumb, la extremitaWe pragului,
arata ca acolo au fost ttnele portH. Un bloc de piatra de forma patrata, linga zid,
a dus la concluzia ca poarta a fost ngustatala o data mai tirzie (BAR, ms. 5 128, f. 27 -28).
Printre cele patru lespezi din pavajul portii se afla, cu scrisul n jos, inscriptia dedicata lui
Jupiter Olbiopolitanus, ntre anii 293-304, de catre grecul romanizat Nevius Palmas Theo-
timianus, document deosebit de important aratind ca din secolele II-III a supra-
vietuit pna trziu, in timpul lui Diocletian Maximian (BAR, ms. 5 128, f. 28, 61 "i 91)
1
.
In dreptul portii de V s-a gasit, de asemenea, altarul inchinat zeului Soare de catre un cen-
turion din legiunea I Italica despre care Tocilescu crede ca ,desigur odinioara fusese
zat intr-un mithraeum" (BAR, ms. 5 128, f. 30-31)
15

La 4 rn distanta de poarta, ,printre pietrele de la arhivolta, s-a gasit un relief reprezen-
tind intr-un cadru sculptat o figura femeiasca (o victorie), cu o coroana in mina dreapta.
Pc postamentul ei se vede sapata o cruce dubla bizantina. E de admis ca figura a fost pus.
ntr-o de la poarta, faeind parte din ornamentarea a portii" (BAR, ms. 5 128,
f. 28-29)1
8

S-au dezvelit apoi intrarile celor trei turnuri de la poarta de V spre N. La 29,95 rn dis-
tanta de intrarea turnului ce flanca poarta pe latura de N s-a gasit intrarea in al doilea
turn, larga de 1,55 m. Mai departe, la 2,55 rn de intrarea in turn, a fost golit pina la 3 rn
adincime un put cu diametrul de 1 rn, construit din pietre brute, in care s-au gasit darimaturi
amestecate cu oase, carbuni La distanta de 20 rn de put, lnga zidul de incinta,
a aparut inscripia funerara menionnd peL . .Aemilius Severus din legiunea a XIII-a Gemina
(BAR, ms. 5 129, f. 108-109)
17
La 39,13 rn de la turnul al 11-lea, s-a dat de intrarea
in marele turn dreptunghiular, al cami zid interior s-a pastrat pe de 6 m. Aici,
la baza stratului de drmaturi de 5-6 m grosime, se afla un strat gros de 0,50 m de gru,
paie, fin lemne de stejar arse, care au dus la concluzia ca turnul era folosit ca magazie
sau turn de provizii (BAR, ms. 5 128, f. 29; 5 129, f. 109)
18
(fig. 4 ).
Inaintndu-se cu sap:l.tura pe via principalis, la 50 rn de poart.:t V la N de canalul
de pe mijlocul acesteia s-au descoperit ruinele unui edificiu cu cint:i incaperi, dintre care o
sala mare cu coloane. Printre pietrele ntrebuintate in zidurile acestei constructH se afla o
lespede purtnd doua inscript separate printr-o linie, cea din stinga amintind pe Julia Valen-
tina, fiica lui Julius Valentinus bis duumviralis municipii Tropaei
19
In partea opusa a zidului
cu dubla inscriptie, in colul de V al zidului paralel cu acesta, era refolosita ca material
de o inscriptie dedicata mparatului Gordian (BAR, ms. 5 128, f. 29-30)
20

Campania s-a ncheiat cu dezvelirea complexului de 10 incaperi din de N-V al
porii de V, in zidurile carora fusesera reintrebuintate mai multe piese arhitectonice pietre
cu inscript. La un col al unei ncaperi a aparut, in ziua de 15 iulie 1891, inscripia de
la ba.za unei statui a lui Traian, ridicata in anii 115-116 de Traianenses Tropaeenses, guver-
nator al Moesiei Inferioare fiind Q. Roscius Murena Coelius Pompeius Falco (BAR, ms. 5 128,
f. 30)
21
Aceasta inscripie, impreuna cu cea menionata mai sus cu cea gasita linga
Adamclisi, publicata inca din 1882, pusa de ordo spl[ endi ]dissima mun[ ic ( ipii)] Trop ( aei)
22
,
l-au dus pe Tocilescu la concluzia ca din valea Urluii purta numele Tropaeum Traiani.
Tot n 1891 s-au gasit afara din cetate, in partea de N-V, doua fragmente dintr-o
diploma militara de bronz de la Traian, din anii 112-115 (BAR, ms. 5 128, f. 31)
23
, iar
in partea de N-N-Eun altar inchinat lui Apollo
24
"i un fragment de inscriptie purtnd numele
11
AEM, XVII, 1894, p. 103, nr. 46; CIL, III, 12 464;
V. Prvan. Tropaeum, p. 165.
u AEM, XVII, 1894, nr. 47; CIL, III, 12 468; V. Pr-
van, op. cil., p. 10, nota 85.
1a Credem ca piesa e una !ji cu cea publicat de
G. Murnu, Monumenle de plaira, p. 115-116, fig. 26
dat ca provenind de la poarta de E.
17 CIL, III, 14 214, 8, V. Prvan, op. cil., p. 9.
18 C. Prvan, op. cil., p. 171.
2 - 181
u AEM, XVII, nr. 48-49; CIL, III, 12 473.
2o CIL, Ill, 14 214, 2.
21 AEM, XVII, nr. 51; CIL, III, 12 470. Gr. Tocllescu,
op. cil., p. 15-16: inscrlptia s-a glisit ,.in coltul unul zld,
nu departe de pretoriu".
2
2
CIL, III, 7 484 12 461; AEM, XVII. nr. 55: cf.
CIL, III, 14 214, 6.
23
Gr. Tocilescu, AEM, XVII, nr. 54; idem, Foutiles,
p. 55- 56.
2
' AEM, XVII, nr. 50; CIL, III, 12 462.
17
www.cimec.ro
Rufus
25
ln timpul sapaturilor n cetate l}i nimplator n mprejurimi, au aparut, de ase-
menea, (liferite obiecte marunte monede (BAR, ms. 5 128, f. 31-32).
2. A oua campanie e sapaturi a durat de la 1 iunie pna la 15 august 1892, in primele
9 zile cu 50 de iar de la 10 iunie cu 24 Jurnalul descoperirilor a fost
de Pamfil Polonic, inginer topograf angajat ca ,diriginte de sapaturi". S-a urmarit delimitarea
degajarea a strazii principale a edificiilor existente de o parte de alta. S-a
constatat ca strada are lungimea totala de 300 rn de 5,90 m
28
Ea merge, urcnd
treptat de la V spre E, pe o lungime de 170 rn, catre mijloc atingnd cota maxima de
13,53 rn fata de pragul de V. Dupa ce continua orizontaJ, strada coboara lin
spre poarta de E. S-a continuat dezvelirea edificiului din de N-V al unde au
fost ntlnite trei foarte mult ciocanite, cu prilejul refolosir lor ca material de con-
structic
27
La 105 rn de poarta de V, tot pe latura de N a strazii principale, s-au gasit doua
lespezi funerare ce se pare ca fusesera refolosite peste canalul stradal
28
, un postamcnt
cu o bucata de coloana deasupra. La de 69 rn de la poarta de V, spre S de canal,
s-a ntlnit o intrare cu patru trepte, iar mai jos de acestea o pardoseala de mortar amestecat
cu caramida sfarmata. Lucrarea din acest punct a fost ntrerupta, constatndu-se la reluarea
sapaturilor, n anii urmatori, ca aici se afla ,bazilica dubla" (corect: bazilica ,cisterna").
La 75 rn de la poarta de V a fost dezvelit un edificiu de 31 x 14,50 rn, pardosit cu lespezi
mari de piatra, unele lungi de 2 m avnd o intrare cu coloane. S-au mai descoperit alte
ziduri s-au efectuat de control". Dintre obiecte gasite este de mentionat
,un cap de acvila de piatra", aflat pe stmda principaHL, n apropiere de ,bazilica cisterna"
(BAR, ms. 5 128, f. 32-35)
29

3. A tret campanie de sapaturi a fost efectuata tot sub supravegherea lui Pamfil
Polonic, ntre 1 iunie - 31 aup;nst, cu 50 soldati, iar ntre 1-15 septembrie 1893 numai en
ctiva lucratori civili din sat. S-a nceput sapatur;t pe straua principal, la 40 m de poarta
de V, descoperindu-Re canalul pe lungimea de 90 m, tuburile de apcduct diu interiurul lui
fiind pastrate numai pc lung-imea de 35 m. Strada a fost dezveliHi pP 3i> rn lunginw ;) m
latime. ntr-un zid de lnga strada s-a gasit un fragment de inscriptie mentionnd pe un
oarecare, nascut la Axiopolis
30
n darmaturile din canal s-au gasit: fragnHnte de coloant>
frize, un fragment de vas de piatra, o oala mica de lut ars, o bucata de bronz cu cap de
eu, un fragment de cercel, trei monede bizantine de arama
Pmuta de E fm;;ese recunoscuta inca din prima campanie de sapaturi, dar turnul ce u
flanca N fusese luat drept poarta. Spndu-se in continuare, la, 4 rn adncime s-a dat
de lt>spezi)(' pavajului cu urmt> de ca,re, iar printre d.rlmaturi a aparut de fundatic
:t din anul 316, cu numele mpratilor Constantin Licinius, ultimul martelat. Putin
mai la N de aceasta zacea trofeul simbolic (fig. 139), a nuuelui trofeu din vrful
monumentului triumfal al lui Traian, de pc dealnl din apropiere, care se afla probabil de-
asupra inscriptiei
31
n interiorul portii, spre N, la 1 ,;)() rn distanta de zid, s-au grtsit colo<Lnc
de la o constructie anterioara de-<t luugul una lug;"'L alta, pe o lungime de 10 rn, ce(%
ce a dus la concluzia cii aceasta poarta, <:a :;oi ce;t dl' V, a fost ngustat;"'t ntr-o perioada de
timp mai trzie. Dintre diferitcle tlescoperiri snL mentionate ,o acvila romana un chiup".
La poarta de S s-a sapat spre interiot pc o port.iune de 10 x 5 rn, gasindu-sc n coltul
de S-V al portii o inscriptie fragment.ara nchinahi lui ,Jupiter Dolichemts
32
, aici ,ca s
ngusteze poarLL".
21 AE!\1, XVII, nr. 53; CIL, III, 12 469.
2o in jumiitatea de V, strizii principale, nedt'-
gajatii declt par(ial, este mai mlcii. Penlru jumtatea
de E, unde Ilia principa/i. a fost dezvclitii in inlregime
in 1910, de clre G. 1\lurnu, a se vedea maijos, p. 25-26.
27 CIL III, 14 211, 3.
28 Ibidem, 12 474 12 175 (= 11211, 13).
29 J>. Polonic afirm cii in 1892, spturile au inceput
in luna aprille, la poarta de V, ca au fost continuatc, ca
ln anul precedent, pe linga rata interloar a zldulul de
inclntd, pinii la tnrnul de provlzli. Dupii ac!'ea au conti-
18
nuat pe strada prineipal:i, dl'zvelindu-sc parte din eanalul
dl' scurgere, lmpreuna cu apcduclul, pc cure le descrie
:uniinuntit. Tot el precizeazii di ln a nul J 891 s-a descoperit
hazilil'U de la N de via prin ci palis, denumila de Gr. Toci-
lescu, ,(orensis", iar de Y. Pnan ,sim pla". BAR, Ar hl va
P. Polonic, I, ms. 8, f. 11 - Hi; 1. Barnea, SC! VA, 26,
1975, 1, p. 61- 63.
ao CIL, III, 1-1211, 16.
31 AEM, X\'11, nr. 52; CIL, III, 13 7:11; Tocllescu-
Benndorf- Niemann, p. 128- 1:-10.
a2 Se pare c:'i aecsl fragment de inscriplle este inedit.
www.cimec.ro
La hazilica. ,forensi8" (,simpla" sau A), de la N de ria principalis, s-au <lPgajat tnp-
tele e pe latunt de V s-a efectuat un sondaj ll i11terior, coustati11du-se ca temclia fomtc
:ulnca (2 m), din pietre fara mortar, a ntlnit la 1,80 m un strat puternic de anmra,
<Lpartine u11ei epoci mai vcchi. ln intcriorul bazilicii s-a dat peste un fragment de inscriptie
cu doua litere (MP), adus de la altarul funerar (BAR, ms. 5 128, 5 129, f. 120)
33

Peste strada spre S, s-a dezvelit parte din bazilica cu cripta transept. ln interiorul
ei, s-au gasit fragmente de capiteluri de marmura, ia,r nauntrul criptei ,foarte multe bucati
de mozaic divers colorate, resturile probabil a unci icoane" (dos. MNA, 1893, f. 144v).
S-a mai sapat la E de bazilica ,cisterna" n a,propierea zidului cu bolta dinspre coltul
de N-E al cet:ltii, unde, ntr-o suprafata de 8,60 x 4,80 rn, s-a dat peste ncaperi n interiorul
carora se afhtu cinci chiupuri o piatra de n afara cetatii, n apropierea
sa,tului, fost identificata o portiune din apeductul bine conservat, din zid legat cu mortar
(BAR, ms. 5 128, f. 3tl-41; 5129, f. 112-121; ms. Polonic, 1, 8, f. 14-22; dos. MNA,
1893, f. 143-146).
J. A IV-a campanie de sapaturi s-a dupa ntrerupere de un an, ntre 6
aprilie - 29 august 1895, cu 40 soldati cfiva lucratori civili, sub supravegherea arhitec-
H .. Jacobi din Kln J. Fakler din Au fost reluate sapaturile la poarta de
V cu cele doua tW'nuri ale sale, precum la turnul e provizii, n interiorul caruia s-au
gasit un mare chiup un fus de coloana lung e circa 2 m. Sapatura a fost dusa mai
departe, pna la intrarea n turnul existent la N de turnul de provizii. La poarta de S s-a
precizat ca intrarea avea trepte era folosita num,ti pentru pietoni. La coltul dintre stlpul
portii zidul de inci11ta s-a gasit un mare chiup, iar 16 rn mai dep;trte altc doua chiupW'i
alipite de zid. Executndu-se sondaje n cuprinsul anexei din coltul de S-E al cetatii,
H-a ajuns la, concluzia ,provizorie" ca aici a fost un rezervor de apa. S-a continuat saparea
canalului de pe strada principaJa, facndu-se observatia ca n ultima perioada el n-a mai fost
folosit, dovada faptul ca spre mijlocul o parte dintr-un edificiu trziu se afla chiar
deasupra lui. De asemenea, n cetate au fost continua,te sapaturilc ht hazilica cu transept.
lJa E de cetate s-a urmarit apeductul din tuburi de lut ar;,, <lezvelit de locuitorii din
Adamclisi, care scoteau pamnt pentru chirpici.
Pe dcalul monumentului s-a executat un de jur mprejurul monumentului triumfal
s-au facut sapatW'i la altar la movila (BAR, ms. 5 128, f. 41 - 46; 5 129, f. 29 - 58
(rapoarte Jacobi) f. 123 - 124; dos. MNA, 1895, f. 119, f. 264, 273; 274 298).
5. A V-a campanie de sapatW'i a fost executata de arhitecti, ntre 2 aprilie-
15 august 1896, primele doua luni cu 30, iar apoi cu 50 de soldati. Au fost continuate sapa-
turilc la po<trta de V a cetat ndeosebi de-a lungul incintei de V, unde au fost dezvelitc
ultimele t.rei turnuri, inclusiv turnul din coltul de N-V. S-au descoperit n continuare:
,edificiul civil din stnga intrarii pe poarta de vest", bazilica cu transept cu strada de la
V de perpendiculara pc via principalis bazilicu, sau A, situata vizavi la N
de strada principala. S-a urmarit prin ,sondaje" zidul de incinta de pe latura de N a cetavii,
fari'L sa se nWncasca vrco poarta n aceast parte. Pe panta dealului de la N de cetate s-au
cscopmit bazilieii cimitriale, ,ruinele unei 25-30 de morminte. S-a
cercetat apeductul aparut la 150 rn distanta de satului, constatndu-se ca
n punctul rcspectiv era zidit ,bine tencuit cu mortar de var". Urmarindu-se n continuare
apeductul prin sondaje la distanta de cte 10-20 rn, s-a observat ca gura acestuia era un
,zid n formil. de jghiab, la mijloc cu cararnida". De asemenea, a fost urmarit ape-
tluctul in ,hul'lanc lll<tl'i de parnint bine ficcare lungimea de 0, 70 - 0,80 m
diametral de O,UI m. circ;.t 100 m de cetatc s-au gasit din zidaria conductei"
(BAR, ms. 5 128, f. 47 -50).
6. A VI-a campanie, condusa de arh. ;r. ajutat de arh. O. Richter, discipol al
lui G. Niemaun din Viena, a durat cel mai mult 5 luni jumatate, prelungindu-se, cu o
ntreruperc de -12 zile, e ht 28 :tprilie pna la 22 noiembrie 1897. ln schimb, numrul lucrato-
rilor a fust mtt mai redu!-\ : la nceput numai 10 zilieri civili, iar dupa aceea 15 soldati.
13
Gr. Tocllescu, Fouilles, p. 67.
19
www.cimec.ro
S-a dezvelit porticus Jorensis (basilica Jorensis ), Rocotit atunci ,basilica
Traiana", mpreuna cu anexa cu absida de pe latum ngusta de N. ln cuprinsul ntregii
cladiri a fost gasita o mare cantitate de oase de animale, de pasari, solzi de fragmente
de cutite, barde, topoare etc., ,ntrebuintate la macelarii", ceea ce a dus la concluzia ca,
ntr-o epoca mai trzie, ,ntreaga cladire a fost transformata in hala". ln interior, s-au
mai gasit : 20 de lampi de lut ars, un chiup mare sfarlmat, fragmente ceramice romane, sticle
d.e parfum" doua cranii de om ,cu totul stricate". ln jurul porticului s-au aflat fragmente
baze de coloane, capiteluri 25 - 30 fragmente din capete de statui, din care unul bine
conservat, iar celelalte cu totul deformate, inct seamana mai mult cu bolovani (un cap
identic s-a gasit ca material de constructie in zidul mausoleului)
34
La V de basilica Jorensis
s-au descoperit ziduri legate cu pamnt, socotite ,constructH barbare", dintre care una chiar
deasupra canalului, ,dovada ca lor nu le era cunoscuta existenta apeductului caii principale.
Asta explica multimea de chiupuri pentru apa". Peste strada (la N) de basilica jorensis s-a
sapat un corp de edificiu, pe suprafata de 77 x 12 rn, iar de-a lungul strazii principale o
serie de ziduri legate cu pamnt (BAR, ms. 5128, f. 51 -52).
La poarta de S s-au reluat cercetarile din anii precedenti, constatndu-se ,doua recon-
structii, vizibile prin pietrele cu inscriptii ntrebuintate ca pardoseala la pavajul poftii,
una din ele formnd chiar pragul portii" (BAR, ms. 5 128, f. 53; CIL, III, 14 214, 9, 10, 15 ).
7. Dupa o ntrerupere de ctiva ani, sapaturile au fost rel ua te n anul 1904, sub con-
ducerea tehnica a inginerului E. Frollo
35
Timp de cel putin doua luni de zile, ct se pare ca
au durat lucrarile (15 iunie- 16 august), s-a sapat pe strada (cardo) perpendiculara pe
via principalis de la E de basilica jorensis, descoperindu-se mai multe din bazele
de pe aceasta parte a porticului. Pe strada, catre poarta de S, s-a gasit un fragment
purtnd litera D din inscriptia altarului funerar (BAR, ms. 5 129, f. 181) au.
La 27 rn de poarta de V a? la 10,30 rn S de canalul strazii principale, s-a dat peste
un zid semicircular, gros de peste 2 rn, peste un masiv de zidaric tencuit, care
,bazilicii cisterne". Deasupra darmaturilor ce umpleau partea semicirculara a cldirii s-a
gasit o lespede funerara de 0,95 x 0,90 rn, mentionnd pe L. Fujidius Lucianus, omort de
costoboci n timpul functiei sale de duumvir al municipiului, document pretios, ramas inedit
pna n ultimul timp, din care rezulta ca cetatea Tropaeum a fost naltata la rangul de
municipium, tot n timpul mparatului Marcus Aurelius, ca Durostorum Troesmis, cu
putin nainte de anul 170, cnd viata prospera a n plin avnt a fost adnc tulburata
de invazia cumplita a costobocilor as. S-au dezvelit absida, cripta, parte din pavajul de les-
pezi colturile de N-V S-V ale bazilicii, lunga n interior de 19,85 lata de 6,80 m.
ln zona respectiva s-au mai gasit fragmente de coloane de capiteluri, precum capete
de berbeci provenind foarte probabil de la capiteluri bizantine cu un astfel de decor sculptat.
S-a sapat, de asemena, la coltul de N-V al cetatii, unde se presupunea c-ar fi existat
o poarta, constatndu-se ca n realitate era zid continuu (BAR, ms. 5 129, f. 180-183).
8. A VIII-a campanie a durat de la 27 august pna la 27 noiembrie 1905, la nceput cu
ctiva lucratori civili apoi cu 20 de soldati. Diriginte al sapaturilor a fost inginerul B.
Frollo, ajutat de V. Richter, custodele Muzeului din Adamclisi. S-au continuat lucrarile la
bazilica ,dubla" (,cisterna)" pe ct se pare, la bazilica cu transept. S-au descoperit frag-
mente de coloane, capiteluri inscriptii, despre care nu se face vreo mentiune mai precisa,
3& Douli dina ceste capete au !ost publicate de G. Murnu,
Jlonumenle de pia/rd, p. 116- 117, fig. 27- 28.
35
Tocilescu, BAR, ms. 5 128, f. 54, aflrm c ,in anii
1900- 1904 nu s-a lucrat nlciilerl, dln dllerite impreju-
rll.rl. mai ales din lips de fondurl". din ms. 5 129,
f. 180- 183. rezult c in 1904 s-a spat la Adamclisl,
f4clndu-se unele descoperiri demne de semnalat dlntre care,
deosebit de important, este din care rez ulta
data clnd a !ost lni'i.ltat la rangul de municipiu
(v. mai jos). Despre efectuarea de siip4turi la cetatea
Tropaeum ln vara anului 1904, ne lnformeaza precis G.
Murnu, Basilica clsternlJ, p. 423 R. Netzhammer, Die
20
chrisllichen A llerfmer der Dobrudscha, 1918,
p. 182.
3
6 Emilia Dorutlu-Boil, Some Observations on the
Military Funeral Altar of Adamclisi, Dacia, N.S., V, 1961,
p. 348 fig. 7. '
37
Cred cii in BAR, ms. 5 129, f. 181 , este o
(E ln loc de V), deoarece din tot ceea ce urmeaza in conti-
nuare rezulta ca este vorba despre bazilica .,cistern",
in apropierea carela, a stat pe mal, pin de curind, cind
a fost transporta ta la Muzeul din Constanta. lmportanta
lnscriptle a lui L. Fufidius Lucianus (v. mal jos ).
81 Em. Popescu, StCl, VI, 1964, p. 185- :!03; in BAR,
ms. 5 129, f. 181 T, se a fla un desen al inscriptlel.
www.cimec.ro
n ceea ce priveijte forma, dimensiunile, continutul sau locul de gasire (BAR, ms. 5 128, f.
54:; 5129, f. 189-190).
9. Despre a IX-a campanie se ca s-a efectuat ntre 5 mai - 13 iulie 1906, avnd
ca. diriginte de sapaturi pe arhitectul Gustav von Cube din Mnchen, de la care a ramas un lung
raport dactilografiat despre toate monumentele descoperite la Adamclisi (BAR, ms. 5 129,
f. 220 - 246) iji o ,anexa" a acestui raport, unde sint prezentate amanuntit rezultatele sapa-
turilor sale la bazilica de marmura la baptisteriul acesteia (BAR, ms. 5 129, f. 247 -257).
Din pacate, ca n cazul majoritatii rapoartelor ,dirigintilor de sapaturi", lipsesc planurile
desenurile monumentelor, n cazul de fata pastrndu-se nurnai unele ciorne deschite, planuri par-
tiale iji o ncercare surnara de reconstituire a bazilicii demarmura (BAR, ms. 5 129, f.150-166)3
9

10. Campania a X-a s-a ntre 21 august - 31 octombrie 1907, sub dirigentia
arh. V. l\Iironescu. S-a sapat n continuare la ,bazilica dubla", ndeosebi pe laturile de N "i
de V, creindu-se o imensa groapa in jurul acestei constructii
40
La poarta de V s-a dezvelit fata
interioara a zidului de incinta, pe o lungime de 17 m spre S. Aici, ntr-un strat de moloz cu
multa pamnt ars, la adncimea de 0,80 rn, s-a gasit un fragment de fluier de os.
S-a urmarit degajarea zidurilor ncaperilor dintre bazilica de marmura cu baptisteriul acesteia
zidul de incinta de pe latura de V a cetatii. S-au descoperit ctiva din contrafortii de pe
latura de V a basilicii forensis. S-au facut unele ,incercari de sapaturi" la zidul deN al cetaW,
gasindu-se la 2 rn adincirne un canal pentru scurgerea apelor, construit. din pietre pavat cu
cararnida, avnd in sectiune 0,45 rn naltime x 0,35 rn latime. Nu sc prccizeaza nsa n ce punct
s-a gasit respectivul canal.
La 150 rn N-V de ce tate s-a descoperit un mormnt zidit din caramida, n care se aflau
doua ulcioare, unul mai mare altul mai mie (BAR, ms. 5 129, f. 259 - 284).
11. A XI-a campanie de sapaturi a durat de la 26 mai pna la 26 august 1908, avind
ca iriginte pe arh. Heinrich Brtz din Wiesbaden, angajat in urma recomandarii prof. E.
Ritterling, cu un numar mai mie de lucratori militari dect n primii ani. Au fost extinse "i
adncite sapaturile n jurul ,bazilicii cisterne", dar mai ales la E f?i S de aceasta. ,tn spatele
altarului", la adncimea de 5,50 rn, s-a gasit un cavou cu mai multe schelete umane. Cavoul
avea ,baza dreptunghiulara t?i partea superioara boltita n pamnt natural de culoare galbena"
(BAR, ms. 5 130, f. 11). La S de cladire s-au descoperit cteva tuburi de lut ars, apaftinnd
unui apeduct care venea dinspre S (fig. 2), pe ct se pare de la izvoarele existente cu trei
kilometri mai departe, n vatra satului de azi Zorile. Aceasta descoperire a confirmat presu-
punerea formulata de Gr. Tocilescu chiar din primul an de sapaturi, ca edificiul deasupra
caruia s-a inaltat bazilica era un ,rezervor de apa" sau o ,cisterna" de unde iji denumirea
lui mai trzie de ,bazilica cisterna" (BAR, ms. 5 130, f. 39 - 40 "i 46)
41
Sapaturile din vara
:tnului 1908 au dus la constatarea ca bazilica era inconjurata de un zid ca avea imprejur un
cimitir. Cimitirul era accesibil printr-o poarta cu trei trepte eare se afla in zidul de pe latura
de N, de-a lungul strazii principale (fig. 3). Pe latura de E zidul era prevazut cu contra-
forti, pentru a rezista mpingerii masei de pamint ce se afla n aceasta parte, la un nivel mai
sus. ln interiorul incintei, la adncimea de 4 rn, s-a gasit un mormnt (fig. 3). Acesta era
situat pe axa meiana a bazilicii, iar in groapa lui se vedeau clar urmele lnaintea
intrarii in grota mormntului se afla un schelet ,in pozitia cunoscuta". 0 alta des-
coperire de oase a fost facuta pe latura de S a bazilicii, cu 1,50 rn mai jos de amintitul ape-
duct din tuburi de lut ars. Aici, n unul loc, erau ngropate patru cranii o
rnultime de oase (fig. 2). De asemenea, s-a gasit material, ca la mormintul de la
ae Anumite plan uri, sectiuni, desene ncercari de rccon-
stltulre ale lui G. von Cube, in forma lor deflnitlva, au fost
publicntc de V. Prvan, Tropaeum, fig. 11- 16, 19, 26;
R. Netzhammer, op. cil., fig. 75- 78 Ch. Auner, Dobro-
geu, ln Dictionnaire d'archologie chrtienne el de liturgie,
t. IV, 1, Paris, 1920, fig. 3 797- 3 799. Printre piesele
sculpturale desenate de G. v. Cube se alla postamentul
octogonal descoperit la E de bazllica de marmura (BAR,
ms. 5 129, f. 164) publient ln ultimul timp de AI. Barnea,
SCIV, 21, 1970, 4, p. 688- 689, fig. 7/1; tot in ms. 5 129,
f, 164, este reprodus un fragment de inscrlptie provenind
rlc la altarul funernr, dcscoperit printre ruinele bazilici
de marmura; vczi Emilia Dorutiu-Bolla, op. cil.,
p. 348, 355.
40
G. 1\turnu, op. cil., fig. 9: ,Plan de situatie a sapatu-
rilor facuteinjurul basillcil-cisterne in anul1907 de arh.
V. Mironescu"; fig. 11 : ,Planul orizontal al basillcil
cisterne" (partea de E, absida crlpta) fig. 14: ,Sec-
tiune transversala prin basilica-cisterna", de arhi-
tect.
Ibidem, p. 425 435- 437.
21
www.cimec.ro
E de bazilica : cuie e fier, sticla, fragmente ce-
ramice fragmente <lin piese sculpturale
de marmura, ceea cc amta legatura dintre cele
doua morminte.
n ziua de 9 iunie 1908, luga un mie zi
din piatra cu pamnt, la un mctru deaHupra ape-
ductului amintit la un me tru su b nivelul actual al
solului (fig. 2), s-a descoperit un important tezaur.
Chiar lnga zid, se afla n verticala o
mica oala de lut ars, plina cu monede pna la
gura. Fundul acestei ulcele, nalta de circa 13 cm,
l acopereau 16 piese mari 9 mici de aur un
inel tot de aur, al cami sigiliu cra mpodobit cu
o cruce simpla, nconjurata de lujeri. Restul oalei
l umpleau 64 monede mari !;ii 12 monedc mici
de arama. H. Brtz, care relateaza despre acea-
sta descoperire, presupunea ca ea dateaza din
ultima perioada de a cetatii. Gr.
Tocilescu noteaza pc marginea raportului lui
Brtz : ,23 mo nede J ustinian, f52 mo nede .J uHtin-
Sofia, 2 monede Tibcrius Constantin" (BAH,
5 130, f. 41-42).
De-a lungul zidului de V al bazilicii
numita porticus Jorensis, s-a sapat o lata de
4 rn, dezvelindu-se constatn-
i
i
1
1
.
G Mormnt
... .
------tftt--
d i
Fig. 2. - Schi!a r11 aprrlHl'lul grorq a cu ose-
mintc de la S de haziliea .,cislcrnii" (t:11pii arhlt.
Il. Brlz, 1908).
1

......
/3
1
1
1
22
Bazilica cislem
t
0 f 2 . J01
Fig. 3.- l'lann! scctiunca
zonci de la E de haziliea .,eislcr-
na" (C) (rlnpii arhit. Il. Brot?:,
1909).
www.cimec.ro
du-se ca pc accst zid sc sprijina rcsturi de ,case barbare", prin carc, desigur, ntelegeau teme-
liilc de ziduri legate cu pamnt. Cu privire la basilica forensis s-a facut observatia ca zidurile ei
au acela:;;i mortar amestecat cu ca zidurile canalului de pe via principalis, ceea ce
denota ca ,ambele datcaza din perioada" (BAR, ms. 5 130, f. 42 - 43).
P1,ef(t, (lgle t'
pamlllf
/'n tromenlu/ Sfr8lli romW?J
--------:-----------
..
'
1 " ; r-"""
.......L..'-'---tlr-- -- J
Fig. 1. - Sectiune prin lurnul de provizii (dupa arhit. II. Brtz, 1908).
S-au czvclit n continuare ziurilc legatc cu pamnt dintrc bazilimt de marmura bap-
ti::;teriu pe de o parte, turnul de provizii (fig. 4) zidul de incinta pc de alta. Relundu-se cercetarile
la poarta de E, in afara de pietre mai yechi, parte profilate, parte ornamentate n chip
diferit, refolosite ca matcrial de constructic, s-au mai gasit o conducta de plumb lunga de vreo
doi metri, provenind de la :tpeductul ce conducea !n cetate un obiect de bronz, ,probabil
lagarul axei vreunei roti de car". Faptul ca nivelul prelungirii n afara a canalului de pe via
principalis se afla mai sus ect nivelul pavimentului turnului dinspre S de la poarta de E
(T22), 1-a dus pe H. Brotz la concluzia ca accsta (canalul) este mai trziu dect poarta (BAR,
ms. 5 130, f. 43 - 44 ).
n afara de sapaturile s-au facut ,ncercari" (sondaje) en cte 2 - 3 lueratori,
in (liferite puncte ale cetatii. n timp s-au efectuat cercetari de suprafatii. n mpreju-
rimi. Cu privire la bazilica cimitirul de pc panta de la N de cetate s-a facut observatia ca
pentru legatura cu cetatea se folosea drum ce duce:t la monunwntul triumfal. Mormin-
tele din cimitir crau dispuse n trcpte. C.tpela cimitirului se afla n punctul cel mai nalt,
iar n imediata apropiere existau cladiri ale caror ziduri crau legate cu pamnt. La 3 km
spre S, pc dealurile satului Zorilc, a fost cercetat apeductul din tuburi de lut ars, descoperit
cu un an mai nainte, care sc ndrepta spre cetatc. La N-V de satul pe drumul
spre Zorile, a fost identificata una din principalele cariere ale cetatii, in afara de cunoscuht
cariera de la Deleni (BAR, ms. 5 130, f. 45-47).
12. A XII-a ultima campanie de sapaturi, efectuata f'Ub directt dupa indicatiile lui
Gr. Tocilescu, a fost nceputa la 25 iulie 1909, nchcindu-se pc ct se pare, odatit cu moartea
prematura a marelui om de (18 Reptembrie 1909). Aceasta campanie a decurs sub
conducerea tebnica a arhitect H. Brotz, care a functionat ca ,diriginte al sapatu-
rilor" pna la 20 octombrie 1909 (dos. 1\'INA, 1910, f. 565), avnd colaborator pe Dionisie
Pecurariu, numit la 1 iunie 1909 desenator al Muzeului national de antichitati. Pentru sapaturi
au fost la dispoziie 30 <le militari.
Au fost reluate sapaturile la poarta de E, n vederea egajarii n ntrcgime a acesteia
a turnurilor ce o flancau. S-a nantat pe via principalis spre V, pentru a se mai descoperi
vreo cladire eventual pietre cu inseriptii refolosite deasupra canalului. tn zidul turnului de
S (nr. 22) se afht rentrebuintat ca material de constructie un fragment din al doilea exem-
23
www.cimec.ro
plar al votive a monumentului triumfal
42
, iar la S-E de acesta au aparut tuburi
de Iut ars unui apeduct (BAR, ms. 5 130, f. 115, 119 165)
43

Totodata s-a in 130 careuri cu latura de cite 40 rn (BAR,
ms. 5 130, f. 108 - 109). S-au reluat lucrarile de extindere spre interior a sapaturilor de
urmarire a canalului de la poarta de sud (fig. 5 ). S-au descoperit in ntregime la tura de S
a bazilicii forensis o ncapere patrata cu intrare la mijlocullaturii de N, la S-E de ,bazilica
Fig. 5.- Sectlune Iongitudinalil. prin trrptele canalul portii deS (dupii arhit. H. Briitz, 1909).
cisterna". ln centrul incaperii se afla o mare lespede patrata, pe care se va fi un stlp
de lemn. 0 alta ncapere a fost dezvelita n ntregime la S de ,bazilica cisterna". AceaRta avea
pe latura de E o intrare cu trei trepte, iar n interior urme puternice de incendiu. mpreju-
rarea ca edificiile din material mai bun apar numai izolat au caracter public l ndeamna
pe H. Brtz sa afirme ca majoritatea zidurilor din piatra cu pamnt descoperite n eetate nu
sint ,barbare", ci romane. Cnd facea o astfel de se referea. in special la construc-
dintre ,bazilica cisterni.'' basilica forensis, unde sub aceste ziduri constata ca nu se mai
aflau altele, spre deosebire de zona dintre bazilica de marmura turnul de pruvizii,
unde zidurile cu pamnt erau peste altc constructH mai vechi de-a peste
strada. Era nsa de parere ca pen tru vcrificarca accstui lucru trebuiau efectuate sa pat uri mai
adnci, dupa cum de asemcnea credea ca v or trcbui continua te sapaturile la po art a. de B
(BAR, ms. 5 130, f. 98 - 125). Ra.poartele saptamnale ntocmite de H. Brtz sint unnatc de
desene fotografii ale mai multor obiecte descoperite n sapaturi (BAR, ms. 5 130, f. 127 -
230) (fig. 6), printre care fotografia unui fragment de de la altarul funerar (f. 223)"".
Un ,inventar de toate obiectele gasite cu ocazia sapaturilor de la cetatea Adamclisi n anul
1909", cu indicarea datei a locului de gasire a fiecaruia, ntocmit de H. Brtz D. Pecurariu
la Adamclisi, n ziua de 9 octombrie 1909, dupa moartea lui Tocilescu (dos. MN.A, 1909,
f. 132 - 133), ncheie activitatea de sapaturi timp de 12 campanii n cetatea
romana din Valea Urluii. Bogatele rezultate ale acestei ndelungate au ri:\mas din
pacate in mare parte inedite fara de a fi publicate vreodata n intregime, din cauza
conditlor de gasire nregistrare adesea defectuoase, a lipsei multora din rapoartele de sapa-
turi, a materialului ilustrativ ce le n cele din urma, a n timpul
straine din primul razboi mondial (1916 - 1918) a aproape tuturor pieselor mai mari sau mai
mici adunate n fostul Muzeu de la Adamclisi.
u Emilia Dorutlu-Boilil., Un fragment necunoscu/ din
inscripfia lro(eului de la Adamclisi, StCI, VIf, 1965.
p. 209- 214; D. Ciurea- N. Gostar, Inscripfii de
la Tropaeum Traiani, ArhMold, VI, 1969, p. 114- 119.
24
'
3
tuburi au fost redescopcrite in ullimul timp
de Ioana Bogdan Ci'itaniciu.
4
' Emilia Dorutiu-Bolla, op. cil., p. a5G; v. aici
mai sus, nota 36.
www.cimec.ro
Dupa moartea lui Grigore Tocilescu, sapaturile arheologice de la .Adamclisi au fost con-
tinuate de G. Murnu, succesorul sau la Directia Muzeului national de antichitati. Ele n-au
durat nsa dect o singura campanie, de la nceputullunii august pna n octombrie 1910, fiind
efectuate cu lucratori civili din Adamclisi din satele nvecinate, al caror numar n-a
cifra de treizeci
45
nsufletit de principii mereu valabile pentru toti cei ce practica sapaturi
arheologice, G. Murnu a cautat sa repare care sapasera ,pe sarite", in
El


'
8

0

@

@

@
..
u,l
0

((;)

@
j
4
Fig. 6. - 1, cerce! de aur; 2, 5, 6 obiecte.de bronz; :J, 4 obieclc de corn, dcscopcrilc
in siipiiturile din 1909 (dupa D. Pccurariu).
cautare de inscriptii de dcscoperiri senzationalc, 1asnd n urma un teren ce nu prea ,cer-
cetat cur,tit cu rost socoteala"
46

Pornind la lucru cu gndul ca trebuie s faca ,mai mult opera de reparatie", G. Murnu
a nceput sa degajeze n ntregime via principalis, ,care ntr-o sapatura anterioara fusese abia
spintecata, aratndu-se prin aceasta directia ei canalului ce o strabate n linie
dreapta, strada propriu-zisa ramnnd nedescoperita dcci necunoscuta". n campania din
1910, strada cu anexele ei au fost curatite de ,mormanele enorme de tarna moloz ce le aco-
pereau", pe jumatatea dintre poarta de E basilica forensis, n total vreo 130 rn, nct la
sfqitul unor lucrari ce au durat aproapc doua lu ni de zile, via principalis aparea ca ,o. cale
larga, uimitor de larga pentru acele vrcmi, un fel de ,bulevard", de o frumusete soliditate
extraordinara" 4
7

Largimea totala a strazii este de 14 rn, din care partea caro:mbila, pe mijlocul careia
se afla cana.lul apeductul, are latimea de 7 rn, iar trotuarclc existente de o parte de
alta, de cte 3,50 rn fiecarc. Cite un porticus vialis acoperea. trotuarcle pe toata lungimea lor.
Peste 80 de piese a.rhitectonicc (piedestaluri, fragmente de coloane capiteluri), dintre care
Ci G.l\lurnu, Cronica siipilurilor arlleologice de la ce/alea
Tropaeum-Adamclisi, BCMI, III, 1910, p. 140.
u Idem, Nol siipiiluri in ce/alea Tropaeum (1910),
3 - c. 1813
BCMI, III, p. 155-156.
'
7
Ibidem, p. 157-158.
25
www.cimec.ro
multe pc locullor, eon:-;tituie elemente ,care nlcsnesc foarte mult neerearea unci reeunstruiri''
a porticelor. G. l\Iurnu a ajuns la convingerea ca nu numai canalul, ci ntreaga stmd era pavata
cu lespezi de piatra, iar cu privire la datare, via principalis i aparea ca ,o rceon:-;truire sau o
constructie ulterioar, facut n urma unei distrugeri violente a cetatii. Canalul, n zidurile cruia
constata existenta mortar alcatuit din var gras, crbune earmida sfar-
mata, ca fji la basilica era atribuit epocii lui Constantin cel Mare Liciniu. n :-;chimb,
,divcrsitatea disparitatea elemcntelor const.itutive" ale porticelor eP aeopereau trotuarele,
dar mai ales capitelmile ionice-imposta, care ,arareori snt mai mult deet l ndreptau
spre ,o epoca trzie, apropiata de aceea a lui Iustinian", iar ntregul :;;istem urbanistic sprc
oricntul grecesc n frunte cu Comtantinopolul
48
.
ln cursul campanii s-a sa pat la S de port.:us (IJasilica) forensis,
unde a fost observat existenta unei constructii mai vechi. Pe panta de la, N de cifjmelele
satului au fost identificate ,cinci cuptoare de var antice", dintre carc au fost sapatc doua. De
s-au cercetat apeductele cetatii, constatndu-se ca acestea erau n numar de patru,
venind din diferite directii, iar n apropiere de Adamclisi, G. Murnu a ajuns ,pe urma unui val
roman", n legatur cu care nsa nu ne-a lasat date mai amanuntite. ln timp s-a
ngrijit de terminarea constructiei Muzeului din Adamclisi
49
llitima lucrare pe care a fcut-o
G. Murnu n legtura cu cetatea Tropaeum a fost publicarea monumentelor de piatra din
colectia acestui muzeu
60

ln urma demisiei lui G. Murnu, n postul de director al 1\Iuzeului national de antichitat,i
a fost numit, la 15 decembrie 1910, Vasile pe atunci profesor agregat la Facultatea
de litere din (dos. MNA, 1910, f. 268). Spre deosebire de sau, noul director
n-a voit Ra mai reia sapaturile la Adamclisi, aratnd ntr-un documentat raport, naintat la
13 octombrie 1911 ministrului Instructiunii al Cultelor, cauzelc carc l-au dcterminat sa
parasea.Rca ,dcocamdat" acestc Hpaturi:
1. ,Cetatea de la :-;e ntindc pe o Huprafata df1 peste 12 ha a pastmt ruitw
diu 3 epod foartc dcoscbite, earc suprapun l'e ntretaie u fel, ea ecrcetarca lor prin
mijlocul pat urilor eere, pc lnp:a o met oda o atent ic o priee pere deoscbita din
partca cle :,;upravcghcre, care perwnal in asemcnca mprejuriiri trebuie ncaparat
sa fie numai !lin oamcni cu o buna prcgatirc Accst persona]
muzeului; el trchuic recrutai prcgatit de aci nainte ...
2. Sapturile in 1recut }nacticate aci, 1ocmai din lipsa aeestui personal, au fust fcute
cu a1ta nepriccpere in punetul de vedere tehnic, nct au facut cxtrcm de dificile sapaturile
ult.erimtrc prin fa pt t:l ca toata eantitatca de moloz, cc a fost scoasa din intcrior, a fost aruncata
chiar la margillea ectatii, pe zidul nconjurator pc 1 urnuri ...
3. 1ntinderea peste 12 ha, reclama u munc mult mai in1cnsiYa dect ce:t pc ('ctre
o putcm faee noi cu suma de 5 000 lei. .. Se luereaza aci de peste 20 ani numai o
midi, pmte a intcrioriului a put ut fi ata la iveala; daca ar fi sa continuam cu
:-;istcm, poa ca duprt alti 20 ani de munci'i.., nca n-am izbuti sa aceasta lucrare,
care C'll :-;tann dl' azi :L luerurilor, ameninta srt devie interminabila ... S-ar imobiliza astfcl
putilwle forte de eare dispune muzeul, *i noastrc asupra mprejurrilor
istoricc in euprinsul tarii noastrc ar sta pc loc ... Imobilizndu-ne deci la Adamclisi pentru
Illlti multa vremc, am condmnna istoriei la imobilizare acesta cred ca nu poate fi
idcalul nimanui. . . C'ondul;ii mai ales de accast din urma consideratie, am hotrt ca sa
deocamdata sapai urilc de la Adamclisi, pna cnd bugetul statului organizarea
administrativa a muzeului ne vor permite ca sa pornim ctcva campanii ntr-un
stil larg, cum reclama mprejurrilc de acolo ... "
51

n sehimb, ntemeindu-:-;e pe rezultatele sapaturilor conduse de Grigore Tocilescu, dintrc
carc in:-;criptiilc unele din cele mai importante monumente arhitectonice fusesera deja
cs Ibidem, p. 158- llil; 1\', 1911, p. !l- 82.
u Idem, Cronica s<lplurilor, BC\11, 1\', p. Hl; idem
Jlonumcnte de piatra, p. !li 7\1:'\A, dos. 1910, f. 445,
474, 499 509. Cu privire la apedul'l<', :1 se ndl'::t idem,
Jlasi/icu cislerml, p. t:ll - .f:l.
26
50
Idem, .Uonumenle de pialr<l, p. !)7- 127.
61
V. Prvan, Raport no. 260 la no. 73 756-
clre :\lin. Culte/or, 1911, p. 430- 431 (=dos. MNA,
1911' r. :1!18).
www.cimec.ro
publimtc, Y ile P:\rvan a intocmit un temeinie H1 ndiu de Hinteza cc comti-
t.uic pina baza informatiilor cu privire la ectatea din Valea Urluii
52

Dupa o ntrerupere de aproape un :-;fert de secol, explorarea ruinelor romane de la
Adamclisi a reluata in anul lr33 P Paul Nicorcscu, pP atunci profesor ln. Universitatea
din Noilc sapaturi propunean sa l:"'tnmreasca unelc probleme csentialc ale ;tori('i cetat
Tropaeum monumentului triumfal, n1r-tln moment n care da.tarea. aeestuia din nrma ern
pusa din nou n discutie atribuita, pe baza unor observat de detalii arhi1cctonicc de con-
:-;ideratii Rtilistice, epocii lui Constantin cel Mare
53
Sapaturile au continuat n vrco zece campanii
de cite aproximativ o luna, aproa.pe n fiecare an, pn n 1943 inclmv
54
Din pacate, elc au
fost executate cu mijloace materiale tehnice mult mai redu:-;c dect pc vrcmea lui 'l'ocilc:-;cu,
iar dcsprc rczultatele lor nu ne-n. ramas aproape nici o informatie scrisa, cu cxccptin. unei wurte
notitc
65
a unui ra port sumar de sapaturi
66
, la care se adauga despre o comunicar0
}>rivind fragmentul de inscriptie provenind de ln, monumentul triumfal descowrit de I-I. Brtz
n 1909 n turnul de S (nr. 22) al portii de E, fragment rcg;al-iit de P. Nicmweu dupa 30 de ani,
fra sa cunoasea pc prinml lui deseoperitor
57

Pc bn.za accstor extrem de srcacioasc informatH publicate, a unui jurnal de sapaturi
n manuscris, ntocmit de catre D. Ciurea, asistentul lui P. Nicorescu, pentru sapaturile din
anii 1935 1937 - 1940, a diferitelor informatii verbale a constatarilor pc teren, se poate
reconstitui cu aproximatie activitatea sub conducerea lui P. Nicorescu la Adamclisi
ntre anii 1933 - 1943. Aceasta a constat n ,degajarea [n continuare] a zidului de ineinta
a turnurilor antic, urmrind totoati\. [ca Tocilescu] eventuala descoperire de noi
monumente epigrafice"
58
Astfel, s-a degajat, pe o mic adncime, fata interioar a zidului
de incinta pc laturile de S, E N ale cetatii s-a golit de pamnt majoritatea turnurilor
de aprare situate pc aceste laturi, dintre care cel mai bine pastrat este ,turn al
bazinului" (nr. 21), de pe latura de E (fig. 7). Totodata s-a urmarit traseul zidului de incinta
n.l ,bazinului de apa" din coltul de S-E al cetatii. n intcriorul cctii.tii s-au efectuat uncle son-
daje de control n zona hazilicii forensis s-n.n urrnarit, aduendu-::;c la lumina, unele inseriptii
rcfoloRite n zidurile unor eonstructii dintrc vin principalis hazili<:a de mn.rmura
59
n afara
de aeestca, a fost construita juma.tatc din casa. si1tmta sprc B, n apropiere e
ruinele cetat,ii oo.
tn urrmt disparitiei premature a lui Paul Nicore::;cu (24 iunic 1946), Dircctia 1\'Iuzcului
national de antichitati a delegat cu conduccrea lucrarilor de la Adamclisi pc prof. Gh.
Acesta, ajutat de semnatarul rndurilor de fata, a executat n iulie 1947 o scctiune exterioara,
lnng de cca 20 rn, perpcndiculara pc latura. de E n. ccttii, n apropicrea ,tmnului cu fereastra"
dinspre coltul de N-E al incintei. Totodata a fost golit intcriorul turnului nr. 3 :-;-a efec-
tuat un mie sondaj n interiorul cctatii, nu departe de sectiunca amintita. Mai departe, spre E
de ruinele cct\ii, n apropierca satului, a degajat arcul de zid al unuia din
apeductele carc alimentau cetatea Tropaeurn
61
Dupa accea spaturile au fost din nou
5
2
Idem, Troparum, p. 1-12, lti:l-1!!1.
53 :\1:\'A, dos. 1!1:1:1, f. :157; H. Yulpc, .\n/Jo/Jr, XY,
19:H, p. !l (extras); D. Ciurea- K Goslnr, .1rb.1Jolc/,
y 1 ' 1 !l69' p. 111.
H "Il'\ A, dos. 1934, f. 51; 1935, I, f. :l(i II, f. 106;
1!"1:16, 1,(.:176 388; 1939, f. 89:1940, f. 281
262; 1911, f. 30-1 f. 54.
5
5 H. Yulpe, AnDobr, XVI, 1935, p. 1!"11.
5
" 1'. AC\11 (1942), p. 169.
r,; Cl'\A, XIII, nr. 109, 1938, p. 91; P. Nicorescu, .\'eues
ii ber cl as Tropacum rwn Ac/amklissi, in Be rie/tl ii ber elen
1' 1. 1 nlenralionaltn Kongress (r .1rchiiologie, Berlin
21.-26. August, 1.9.1.9, Berlin, l!l-10, p. 472- 17:1; v.
mai sus, nota 1:!.
68
D. Ciurca- :\'. (;oslar, op. cil.; Th. Sauciuc-Sihrnnu,
Xou11elles recherclrc. el fouilles arclrologiqrres en Roumanie,
BSHH, 28, 194, 1, p. 158.
69
D. Ciurca - N. l.oslnr, op. cil., p. 111 - 11-1. n
nfarii de ins('J'ip!iilc aid publicnle, in jurnalullui D. Ciurea
sint menp .. nalc alle lrci inscrip!ii ramasc carc
dcocamdalii n-nu putut fi idenlifkatc de noi nlri pc tcrcn.
De acccn ne mul!umirn s citiirn nurnni dupa accst jurnal,
din anul 19:18: ,Mar(i, 16 mr,IJ. La o constrm:tic parazi-
lar (sic!) dintrc poarla de E turnul bazinului ( = turnul
nr. 21)- un fragment de inscriptic angnjata iu zid, liisat
,in situ", cu urrniitorul continut: ... Kl\'S CHE(S)
CENS PRO SAL\'(TE"I SYAM ET):\',\TOH\'"1 L(ihen-
lc)AN(ima)(F(eeit\ . . 1/iercuri, 17 arrg. La construc-
tic parazitara (sic!) un ait fragment de insnip!ic pus i"'-crs
in zid: SANCT 1 HEHOI. .. Mar(i, 13 sept. Linga un zid
bine lncrat, lntrc via princi palis bnzilica rle marmurii
un mie altar rlc cail'ar cu inscriptia: LIBERO PATHI
l'(ublius) VAL(crius) 'IACHINUS/EX \'OT(o)P(osnlt)".
60 P. 1'\icorescu, "l'- cil .. p. 169.
61 Th. Saul'iut-SiiHanu, op. cil., p. 157- l!il ; Gh.
- Dionisie l'ecurnrin, Cu prirJire la apeduclul ora-
Tropaeum, in Omagiu /ni Con.,/ an/in naicolliciu,
1960, p. 515- 518; (;h. Slel (unerar<i
ineclilti de la 1'ropaewn, Pont ka, 7, 1971, p. 251 - 257.
27
www.cimec.ro
Fig. 7. - Turnul T21 : 1, vedere spre V; 2, vedere spre E
28
www.cimec.ro
intrerupte din lipsa de fonduri de mijloa.cele tehnice necesa.re pentru un a.rheologic
de mare a.mploa.re, cum trebuia. sa fie de la. Ada.mclisi.
ln a.nii 1960 !Ji 1963, cu prilejul rea.ducerii (1963) !Ji a.!Jezarii in jurul nucleului de zidarie
al monumentului triumfa.l (1964) a. pieselor sculptate (metope, creneluri, frize, trofeul pro-
priu-zis) a.cestuia., tra.nsporta.te in timpul lui 'l'ocilescu la Institutul de
a.rheologie a relua.t sapaturile n punctul respectiv, unde au fost executate pa.tru
radiale pe monument, facndu-se noi descoperiri
62

lncepnd cu a.nul 1968, n urma. unor ntre Aca.demiei Republicii
Socialiste Romnia. cu ai Consiliului culturii !Ji socialiste ai Consta.nta., la.
ca.re s-a.u a.daugat romni straini, lnstitutul de arheologie n cola.bora.re cu
Directia pa.trimoniului cultural au relua.t sapaturile a.rheologice urmate de lucrarile
necesa.re de protectie !Ji consolidare a.tt pe dea.lul monumentului triumfa.l, ct pe pla.toul din
va.lea. Urluii, unde se a.fla ruinele cetatii Tropaeum Traiani, !Ji n mprejurimi. Pentru sapaturile
a.rheologice a. fost a.lcatuit un colectiv din cercetatori de la. Institutul de a.rheologie (Ion Ba.rnea.,
responsa.bil, Miha.i Smpetru, Al.-S. Ioa.na. Bogda.n Cataniciu, Al. Ba.rnea., Ca.trinel
(1970 -1971), P. Dia.conu (responsa.bil a.djunct n 1971 ), la. ca.re s-a.u a.laturat, ncepnrl
din 1969, muzeogra.fi de la. Muzeul de a.rheologie din Consta.nta (Ra.du Maria. Munteanu,
Miha.i Irimia. (1969), Gheorghe Pa.puc, Constantin Scorpan). La. campa.niile din 1970 1971 an
participa.t !Ji doi arheologi din regreta.tul profesor Nicolae Gosta.r !Ji Constantin Iconomu,
n 1971. Campaniile anua.le de sapaturi au dura.t cite 2-3 luni de zile, de obicei n lunile
de vara, cu prelungiri uneori pna n octombrie, lucrndu-se concomitent sa.u pe rnd in diferitc
sectoare de teren, n fiecare din a.cestea cu cite o echipa de circa 10 lucratori sub conducerea.
unui specia.list arheolog, responsa.bil de sector. Noile cercetari urmaresc obtinerea. de date pe
baza carora sa se poata reconstitui ct mai exact istoria. !Ji a. celorla.lte monumente
romane de la Ada.mclisi. ln a.cest scop, s-a nceput saparea. sistema.tica, pe niveluri de locuire,
a. ntregii Totoda.ta au fost relua.te sapaturile la uncle monumente nedezvelite
n ntregime, efectuindn-se cu aceasta ocazie o verifica.re a. datelor concluziilor
mai nainte. ln general, se are n vedere dezvelirea. ruinelor romano-bizantin (secolele
IV - VI), peste darimaturile cladirilor din secolele II - III, ale caror ma.teriale de
le-a folosit n mare parte. Pe a.locuri se efectueaza sondaje n stra.turile mai vechi,
pentru culegerea. unor date cu privire la municipiul din secolele II - III la getic
a.nterioara cotropirii romane.
Pna a.cum s-a efectua.t curatirea. ntregului teren de tufi!Jmile ca.re pc a.locuri, mai ales
n turnuri !Ji pe locul vcchilor sapaturi, crescusera din non ; s-au nlatura.t gramezile mari de
pamnt depozitate naintea. !Ji na.poia portii de E, lnga turnmile ce o flancau n diferite
puncte din interiorul S-au dezvelit cladirile strzile existente la N S de via
principalis, ntre latura. de E a. cetatii !Ji cele doua bazilici - ,simpla" cu transept.
S-a. descoperit n ritregime bazilica ,simpla" cu anexele ci, cfcctundu-se de-a lungul axului
longitudinal o sectiune de control pentru determinarea etapclor de constructie ale acesteia..
S-a relua.t, efectundu-se a.proape n ntregime, dezvelirea strazii principale n jumatatea. ei de V,
cu parte din cladirile situa.te de o parte !Ji de alta.. Un mare sector n care au a.ctivat arheologii
din este latura c S - S-V a cetat pn:1 la poarta de V inclw;iv, care a fost dezvc-
lita in ntregime !Ji consolidata in cea mai mare parte, n exterior. Tot aici, n interiorul
s-a.u efectuat unele sondaje r-;paturi de tmti mica ntinere, urmnd sa fie reluaie extiuse
u viitor.
Pc ani, campaniile de sapaturi se prezinta dupa cum urmeaza:
I. ln anul 1968 s-a sapat pe dea.lul monumentului triumfal !Ji la cetate.
Pe dealul monumentului s-au relua.t sapaturile la. fostul a.lta.r militar roman, unde au fost
escoperite mici fragmente din inscriptia. de la fa.ta.da ceramica din epoca respectiva (Mihai
Smpetru).
n Responsabilul slipli.turilor prof. Em. Condurachl.
La sliplituri au partlclpat 1\l. Smpetru (1960 1963)
A. Petre (1960). Rezultatele acestor siipiiturl :m fost
puhlicate de M. Samp etru, op. cil.
29
www.cimec.ro
La cetate s-a sapat n zona portii de E, ntre aceasta bazilicilc siLuate spre V, de o
parte :;;i tle alta a strazii principale (bazilica ,simpla" bazilica cu transept). La N de
principala s-a continua,t dezvelirea elairilor din secolele IV - VI. S-au escoperit piese
sculpturale, ceramica, diferite obiecte marnnte, ctev<1 monede din aceasta perioada de
timp. Descoperirea cea mai importanta o constituie trei altare, dintre care unul cu inscriptie
n limba greaca doua n limba latina, diu secolele II - III, refolosite n secolele V -VI,
n fata cladirii ce marginea. stmda principa.la, imediat la N de poarta de E a cetatii (Ion
Barnea Alexandru Barnea)
63

La S de strada principala a fost relua.ta dezvelirea ruinelor situate imeiat la E de bazi-
lica cu tram;ept, mpreuna cu cercetarea stratigrafica a ncaperilor diu acel loc, n vederea
precizarii etapelor de constructie a accstom. S-an descoperit fragmente sculpturotle din seco-
lele V- VI, un fragment de inscriptie din secolul al II-lea e.n., ceramica, (tesserae)
de mozaic (AL-S. t;;tefan) G
4

II. n campania din 1969 s-a Hapat n sectoare din cuprinsul cetaW:
1. Sectorttl portii de E, une s-an dezvelit a.proape n ntregime ruincle unui mare
magazin ale unei ncapeti miei, a,mbele diu secolul al VI-lea, situate de o parte
de alta a unei strazi perpendiculare pe via principltlis, b N de a.ceasta (Tou Harnea Alexandru
Barnea);
2. Sectorul litlnrii de B, ntrc turnurile 21 - 22, n care H-a.u dezvclit partial ruinele
unei mari cladiri din secolul al VI-lea, situata n apropiere<t zidului de incinta (Mihai Smpetru);
:1. Sectorul latnrii de N, n <tpropicrea turnului, undc H-a efectuat dezvelirea partial
a utwi eladiri din sccolul al VI-le<1 (loamt Bogdan Catanieiu).
-l, :1, 6. Sectoarele dinspre latura de S a cdiifii, uJHle s-<tU descoperit n parte ruinele
unor elalliri diu secolul al VI-lea ale turnului de aparare Tl8. S-a efectuat un sondaj la E
dP t urnul T19, n interiorul exteriorul cetat-, perpendicular pc zidul de incinta (Maria
MuntPanu, Mihai Irimia Radu
05

III. n curt:iul campaniei din 1970, s-:tn n mai multc sectoare din
interiorul extcriorul cctaiii Tropaeum :
1. Poarta
1
'li latura de E. S-lb degajat n ntregimc latura de N a turnului Hit.uat la nordul
intrrii de E (Tl). S-a descoperit majoritatea ruinelor din secolele IV-VI existente la. N de
via principalis, ntre bazilica ,simpla" zidul de incinta (Ion Barnea Alexandru Harnea).
S-a trasat o sectiune perpendicula.ra pe latura de E a cetatii, de o parte de alta a. zidului
de incinta, imediat la S de turnul de la S intrarii de E (T22). S-a degajat latura de S a
acestui turn. S-au dezvelit ruinele cladirilor situate la S de via principalis, n apropierea port
de E (loana Bogdan Cataniciu). S-au continuat sapaturile ncepute n 1969 pentru degajarea
edificiului ce He nalta n apropierea h1turii de E, ntre turnurilc 21 22 ale cetat.ii (Mihai
Smpetru);
2. Strada principalii. S-an trasat doua perpendiculare pc via p1'incipalis, pc
panta de hi N-V de basilica forensis, cu scopul de a determina nivelul strzii, aspeetnl cana.-
lului de pe mijlocul :1eestcia r.tportul dintre strada cladirile nvecinate
66
;
3. Sectorul de N. Continundu-se sapaturile ncepute n 1969 s-a trasat o nou sectiune
(a V-a), urmarindu-se delimitarea con;;tructiei ce se naLa catre mijlocullaturii de N a cetatii
(Ioana Bogdan Cataniciu) ;
4. Latura de S. S-a dega.jat la exterior curtina dintre turnurilc 19 20. S-au efcctuat patru
perpendiculme pe curtirul. dintrc turnurile 18 19, n scopul urmaririi stratigrafiei
n afa.ra incintei :l. dczvelirii ntregii cmtine hl. cxterior. S-a nceput dcscoperirea tcmeliilor
unei din :tf<tra. incintci, ntrc tnrnul 20 poarta de S. S-au continuat !'lapaturile
63
Al. Barnea, Trei allan inedite de la Tropacum Traitmi,
SCJ\', :.!0, 1969, 1, p. :i!l:i ()()9; itlem, T'irgr urhilrrlur(J/c
inedite din ce/aira TrofWt'lllll Traiani, SC:J\', :!1, 1!1711, 1,
p. lill::!- 1)!16.
64
AJ.-S. SCI\', :!0, l!Hi!l, :J, p. lill, nr. 78,
idem, Dada, N.S., XIII, J(J(j9, p. 519.
30
Gu i\laria Munlc:mu, :'llihai lrimia, nadu
SCIV, 21, 1970, :l, p. 509, nr. to:J; idem, Daeia, KS.,
Xl\', 1!l70, p. 149, nr. 103.
"" Call'incl Cardliri arileologice la Tro-
fHIC/1111 Traiani, \a prinriJmli (19711- 1971), SCIVA,
:!ti, 1\Ji5, :!, p. :!::11 - :Hu.
www.cimec.ro
pcntru dczvelirea. ruinelor unui mare edificiu, situat ntre basilica forensis la,tura, de S
a cetaW (l\Iaria Munteanu, Gheorghe Papuc, Radu
5. Sectorul porfii de V. S-au sa pat pa tru sectiuni la S-V de baziliea ,cisterna ", n scopul
degajarii n ntreg1me a ruinelor din aceasta zona, ause la lumina partial n nrma sapaturilor
mai vechi. lntr-o sectiune s-a, descoperit un altar nchinat lui llereu[('8 Hipensi.'l (Nicolae
Gostar)
67

IV. ln 1971, s-a sapat n urmatoarele sectoare diu interiorul diu afam cetatii:
1. Sectorul turnulni Tl. S-a continuat :;;i terminat seqiunPa nceputa in 1970 la N
de turn, degajndu-se paramentul exterior al zidului de incinta in punctul de nuire cu
turn. S-a constatat ca zidul fusese demantelat sistematic, n vederea refolo:rii pietrei ca mate-
rial de constructie. ln a,ceasta sectiunc au fost efectuate sondaje pna ht pftmntul steril, n
scopul urmaririi succesiunii stratigrafice a depunerilor din secolul al II-lea pna la seco-
lului al VI-lea. La E de turnul Tl s-an executat trei sectiuni radiale, pentru stabilirea asppc;-
tului, traseului datei constructiei canalului de scurgere care coboara din cetate, trecnd
pe sub poarta de E ndreptndu-se mai departe n afara, spre valceaua din partea de
E-N -E a cetatii (Ion Barnea);
2. Seclorul turnului T22. La S de acef\t. turn, de o parte :;;i de a,lta a, zidului dt> ilwint,
s-a continuat sectiunea nceputa n 1970, stabilindu-se stratigrafic mai multt> faze ue exi,;-
tenta a cetat. Doua sectiuni n cruce n interiorul tnrnului au adus _la lumina gropi e uz
casnic, continn ceramica romana daciea din secolele II - 1 Il e.n. In intl'I'iorul s-a
continuat degajarea unui edificiu de la S de ria principalis, n apropiena 1 mnului 22 (Ioawt
Bogdan Ca.taniciu);
3. Sectorul dintre latura de E a cetiitii bazilica ,simplii". La, N de via prirwipalis, ntrc
zidul de incinta lmzilica, ,simpHV', 8-a.u sa pat doua noi (85 S6 ), lungi de circa,
40 rn fiecare, continuuclu-Re descoperirea ruinelor edificiilor romano-1Jizantine (8ecolele IV -VI)
clin acest sector. Printr-tl secFune perpendiculara pc via prineipalis, la, E de bazilica. ,sim pla",
s-a efectuat un sondaj pna n stratul stail. La extremitatea de S a sectiunii s-a degajat
<analul e scurgere :;;i apeductul din tuburi de lut ars bine piistl'<t1e (Alexandru Barnea);
-!. Sectoml ba.:::ilieii .cu transept. La S de via a fos! urmiirit studiul sistematk
al constructiei de ht E de bazilica cu transept. S-au precizat planul <onstructiilor stratigrafia
!lepunerilor din punct. descoperit resturile unui canal de scmgere orientat catre
strada principalii numeroase fragmente de marmUl'a provenind probabil de la deeorul arhi-
teetural al bazilicii cu transept situate imediat b Yest (Al.-S. l)tefan).
;). Sectorul bazilicii ,simple". Prin doua sectiuni orientate E-V s-a identifieat strada
perpendiculara pe latma, de N a strazii principale, la V de bazilica ,simpla" s-a, degaja,t
partial atriul acestei bazilici, necunoscut nainte (Ion Harnea).
6-7. Sectorul vt principalis. Pe str:tda. principaH, b :\ de lmsilica s-au desco-
perit temt'liile unei com;tructii aproape p[Ltratt>, al carei zid de :mpra.pune canalul seurgere
dl' pe mijlocul strazii principaJP, ceea e<' a dus la eonduzi.t in t impul ultimei etape de construc-
tii, ca.nalul nu mai era folosit n punctul respectiY. La N e Pin principnlis, n cuustruc-
1i<i amintitt, un alt. edificiu, cu latum dinspre str:ul[t deschisii, .fara zid, se iHlta deasupra
lillO!' temclii mai vechi (Nicolae Gostar Constantin leonomu). 'l'ot pe ria principalis, puin
mai departe spre V, o noua seetiune pcrperuJiculara pe strad:1 urnuhea verificarea
mzultatelor ob\.inute cu un an mai inainte n sector. Aiei s-a obserYat ca n secolul
:tl VI-lea canalul de scurgere em nc:\ in fnnetiune, ht S e el fiind eonstrnita o loeuinFi eu terne-
lia de piatl'il. Dintrc cPle doui1 nivdmi stratigrafiee ale stnlzii principalP, ult imul
aePstli locn in(<'. n pm u-t ul respPct iv eanalul de semgPre :Lpluct ul s-an p[tst rat destul
lit' hill<' GS.
8. Colfnl dP 8-1" al cel,lii. La S de bazilica cist.emit s-:Hl d<scoperit pmtial priu
(N yast complex de lm'ninte din ultinmetap:1 delocuirc a <l'tatii (,;Pcolul
al YI-l<n) a fost ohsN'Yatii PxistPnta nnor strazi (Niculac Uustar).
7 :-.;;. Goslnr, Dncin, N.S., X\', 1971, p. :1(i1, nr. 1;
iem, Herculfs Ripmsis, Anulfie Universi//ii .. -li. 1.
islorie, t. XIX, 197:1, p. (i!)- 7:1.
\'. mal sus, nota 66.
31
www.cimec.ro
9-10. Sectorul dintre basilica .forensis latura deS a cetalii. Aproximativ la jumatatea
dist.antei dint.re basilica .forensis latura de S a zidului de incinta, s-a continuat dezvelirea
prin sectiuni a ruinelor unei mari constructii, pro babil locuinta ( domus) unui aristocrat din
ultima etapa de existenta a cetatii (Maria Munteanu). !mediat la S-V de aceasta locuinta
este n curs de degajare un complex de alte locuinte din perioada trzie, dintre care una
prevazuta cu hypocaust
89

11. Latura de S a cetatii. Operatia de degajare sistematica n exterior a laturii de S a
cetatii, nceputa n 1970, a fost continuata n 1971 prin sectiuni exterioare, perpendiculare pe
zidul de incinta. Cu aceasta ocazie au fost dezvelite partial platformele masive de zid ale unor
apartinnd cetat a carei constructie a nceput probabil n ultimul deceniu al secolului
al III-lea, dar n-a fost terminata
70
Cu privire la zidul de incinta din anul 316 s-a facut obser-
vatia ca paramentul din blocuri de piatra mai mari cioplite regulat, a fost sistematic deman-
telat n cursul secolului al X-lea, n vederea refolosirii pietrii ca material de constructie, pro babil
pentru valul de piatra dintre Axiopolis Tomis (Petre Diaconu Gheorghe Papuc).
12. Sectorul porJii de S. Importante observatH cu privire la etapele de constructie de
refacere ale zidului de incinta s-au facut n zona portH de sud a cetat, unde au fost dezvelite
temeliile unei mari constructH exterioare (Radu
13. Apeductele. n afara zidului de incinta, prin sapaturi, sondaje, interventii de salvare
cercetari de suprafata, s-au studiat cinci apeducte situate pe cele doua versante ale vaii de
la S-E de cetate. S-a precizat traseul s-au examinat tehnica fazele de constructie ale
acestor apeducte
71

14. Tumulul de pe dealul monumentului. S-au reluat sapaturile de mult ntrerupte la
tumulul roman situat la N de monumentul triumfal, n scopul verificarii situatiilor nregistrate
aici n secolul trecut. Prin sectiunile trasate la V, E S, s-a studiat att partea exterioara a
movilei construite din ziduri concentrice de piatra, cu umplutura de pamnt ntre ele, ct
inelul central. S-a urmarit precizarea raportului cronologic ntre turnul monumentul triumfal.
De asemenea, s-au studiat elementele constructive ale acestuia, n vederea consolidarii lui
(Mihai Smpetru) 72.
V. n 1972, ntreaga suprafata a cetatii, inclusiv presupusul bazin din coltul de S-E,
a fost mpartita n 63 careuri, fiecare cu latura de 50 m. Numerotarea lor s-a facut de la V
spre E, ncepnd din coltul deN-V al cetatii. S-au continuat sapaturile n cetate pe dealul
monumentului triumfal. n cetate s-a sapat n urmatoarele sectoare :
1. Poarta de E. LaS de aceasta poarta s-au ncheiat sapaturile urmarind stabilirea fazelor
de constructe ale zidului de incinta din acest loc s-a continuat degajarea edificiului de
mari dimensiuni din secolul al VI-lea, existent laS de via principalis. La circa 50 rn Ede poarta
s-au cercetat cele trei apeducte ce se ndreapta spre intrarea cetatii (Ioana Bogdan Cataniciu).
LaN de via principalis, ntre bazilica ,simpla" latura de E a cetatii, s-a continuat dezvelirea
prin sectiuni, apoi prin nlaturarea malurilor dintre acestea, a ruinelor de construcvii din
secolul al VI-lea c.n. (Alexandru Barnea).
2. Bazilica ,simpla" (A). S-a dezvelit n ntregime atriul bazilicii
73
, strada existentala V
de acesta parte din ncaperile cladirii ce se nalta dincolo de strada. Sectiunea deschisa de-a
lungul a.xului bazilicii a dus la descoperirea unei cripte sub altarul acesteia (Ion Barnea).
3. Latura de S a cetatii. S-a continuat degajarea n exterior a zidului de incinta, ntre
turnurile 17-18. A fost adusa la lumina temelia (platforma) de zid cu mortar a unui turn
a.nterior etapei de constructie Licinius - Constantin (316)
74
s-au precizat doua refaceri ale
zidului de incinta romano-bizantin (secolele IV -VI). Cercetarile au confirmat ca paramentul
zidului de incinta a fost demantelat sistematic n secolele X - XI (Gheorghe Papuc). La poarta
81 C. Scorpan, Fouilles archologiques d Tropaeum Tra-
lanl, Zone C, 1971, Pontica, 7, 1974, p. 339- 362.
70 Gh. Papuc, Nouvelles donnes sur l'dification de la
cit Tropaeum Tralani, Pontlca, 6, 1973, p. 117 - 128;
Idem, Citeva considera/if prlvind construirea zldulul de
lncintcl al cettl/ii Tropaeum Traiani, Pontlca, 7, 1974,
p. 325- 337.
32
71 AI.-S. Apeductele celtlfii Tropaeum Traianl,
BMI, 41, 1972, nr. 3, p. 43- 53.
72
Da ela, N. S., XVI, 1972, p. 325- 328, nr. 1.
73 I. Barnea, Atriile bazilicilor de la Tro-
paeum Traianl, SCIVA, 26, 1975, 1, p. 61- 65.
a V. mal sus, nota 70.
www.cimec.ro
de S s-a stabilit stratigrafia depunerilor din epoca romano-bizantina secolele IV-VI) s-au
dczvelit n ntregime temeliile unei construcW exterioare (Radu
4. Pe dealul monumentului s-a sapat n continuare n partea de E a tumulului de la N
de monumentul triumfal, facndu-se noi observatii cu privire la sistemul data de constructie
a acestuia (Mihai Smpetru) 7s.
VI. n campania din 1973 s-au continuat sapaturile numai in trei sectoare principale
de la cetate :
1. Sectorul porJii de E. S-au dezvelit in continuare ruinele cladirilor ce se inaltau de o
parte de alta a stradelei perpendiculare pe latura de S a strazii principale. !mediat la V de
turnul 'l'22 s-au descoperit temeliile unui turn in teri or din secolele II-III. Printr-o sec ti une
trasata n af<nii, perpendicularii pe drumul de acces n cetate, s-a urmarit configuratia terenului
de la E de turnul T22 traseul apeductelor ce se ndreptau spre intrarea in cetate (Ioana Bogdan
Ltaniciu).
n sector, la N de via principalis, s-a o noua sectiune (S9), orientat.
B-V s-au eliminat portiuni din malurile lasa te ntre sapa te n anii precedenti. n
acest fel, s-au degajat n o buna parte din cladirile romano-bizantine de la E de bazi-
lica ,simpla". S-a constatat ca n secolul al VI-lea terenul din imediata apropiere a absidei
bazilicii era liber de orice fel de constructii (Alexandru llarnea).
2. Sectorul bazilicii ,simple" (A). S-au descoperit n ntregime atriul bazilicii strada
de la V de acesta constatndu-se ca era marginita de portice pe ambele laturi, ca via princi-
palis. Sectiunea sapata de-a lungul axului bazilicii a dus la concluzia ca aceasta a fost construit.
n timpul mparatului Anastasius I (491-518) a fost refacuta sub Iustinian I (527 - 565),
cnd a fost naltat nivelul pavimentului interior. n sectiune s-au ntlnit un zid piese arhitec-
turale din secolele II-III, precum un paviment din pietre cu mortar apartinnd secolului
al IV-lea (Ion Barnea).
3. Latura de S a cetajii. A continuat degajarea la exterior a curtinei dintre turnurile
T18 T19, in vederea restaurarii lor de catre Directia patrimoniului cultural natiOnal
(Gheorghe Papuc).
VII. n 197 4 au fost continua te sapaturile la cetate, n sectoarele de mai jos :
1. Poarta de E. S-au ncheiat cercetarile n zona turnului T22 ; s-a dezvelit n intregime
cdificiul romano-bizantin de la S de via principalis s-a terminat cercetarea fortificatiei
romane timpurii de la V de turnul T22 (Ioana Bogdan Cataniciu).
La N de via principalis au fost urmarite in continuare ruinele constructiilor romano-
bizantine prin inlaturarea malurilor dintre sectiunile sapate n anii precedenti. ntr-un sondaj
efectuat la V de turnul Tl a fost dezvelita temelia unui zid mai vechi, apartinind probabil
incintei din secolele II-III (Alexandru Barnea).
2. Baznica ,simpla" (A). S-a dezvelit n ntregime latura de N a bazilicii, intlnindu-se
unele constructiuni anexe (Ion Barnea).
3. Bazilica cu transept. A fost initiata explorarea temeliilor unor cladiri, apartinnd ulti-
mului nivel de locuire al cetat, situate la S de via principalis la E de bazilica cu transept.
Oladirile erau dispuse n terase cobornd catre strada principala (Al.-S.
4. Via principalis. La N-V de basilica j01ensis, pe panta din spre poarta de V,
au fost reluate sapaturile pentru dezvelirea in continuare a celei mai importante artere de
circulatie a romano-bizantin a unei parti din cladirile adiacente (Ion Barnea
Alexandru Barnea).
5. Latura deS a cetaJii. S-au dezvelit in exterior curtina dintrc turnurile 16-17, mpreuna
cu cea mai mare parte a acestor turnuri (Gheorghe Papuc); turnul T20 parte din zidul de
incinta vecin (Radu
76

VIII. n 1Y75 s-au continuat sapaturile la, cetate dupa cum urmeaza:
75 Dacia, N.S., XVII, 1973, p. 361-362, nr. 1. 7u Ibidem, XIX, 1975, p. 269.
5-c.l813
33
www.cimec.ro
1. Jl ia principalis. S-a degajat cea mai mare parte din jumata,tea de V a strazii prim+
pale (c(a 100 m lungime 17 rn latime), cu portiuni din cladirile situate la N "i la S de
aeem;t a. R-an pfectnat unelc sonllaje pentru identificarea celor mai vechi urme de locuire
pen1m Htahilina stratigrafiei n zona respectiva (lon Barnea, Ioana Bogdan Cataniciu, Alexan-
drn BarnPa).
2. Poarta de S. S-a cercetat zona extramurana diu fata port de S, plus o supraJat,a
de 40 m
2
diu interiorul ,bazinului" situat imediat la E. S-a dezvelit un cuptor pentru cera-
mica, construit n secolele IV-V, n apropierea portii. S-a reluat cercetarea zonei din interiorul
eP'itii, imediat lnga poarta de S (Radu
3. Latura de S-V a cetatii. S-au degajat n ntregime la exterior, n vederea restaurarii,
turnurile 17 16, precum curtina dintre turnurile 15 - 16. S-au relua.t sapaturile la poarta
de V, degajata de Tocilescu, dezvelindu-se n ntregime turnurile situate de o parte "i de alta
(14 foii Hi). in interior s-au cfectuat sapaturi la N de via principalis, n fata intrarii n turnnl
'1'14 (Gheorghe Papuc).
4. Apeductele au fost urrnarite n continuare la intrarea n marcle bazin din coltul de S-B
al cetatii (Al.-S.
5. Pe dealul monumentului au continuat sapaturile la tumulul funerar. S-a urmarit in
special raportul stratigrafic ntre monumentul triumfal tumul (l\Iihai Smpetru).
n campanille anilor urmatori se va continua degajarea "i restaurarea incintei pe latma
de V, ntre poarta mare de pe aceasta la tura turnul din coltul de N-V al cetatH. Paralel v or fi
dezvelite constructiile extramurane din apropierea incintei, studiindu-se raportul cronologic
functional dintre ele. operatie va trebui efectuata pe latura de S-E incintei,
ntre poarta mi(a de pe latura de S poarta mare de pe latura de E. Aici va fi
n mod Hpecial conRtntcta anexa a marelui ,rezervor de apa" raportul ei fata de cetatea
propriu -ziRa.
n interimul cetat yor fi continuate sau reluate Hapaturile de verificare, in YPderea n:-;tau-
rftrii, la unele mari construqii dezvelite de Tocilescu (basilica Jore11sis, bazilicile ,:-;impla" (A),
de.marmnr. (B), ,cisterna" (C) cu transept (D), cu anexele lor. De asemenea, va fi dt>gajahl
n continuare strada principaH'i. orientata N -S (cardo), cu parte din cladirile :liact>nte, pt
dintre lw.'lilica forensis poarta mica de pe latura de S a cetat. V or fi d<>scoJwritP
n ntregime consolidate unt>le cladiri mari a earor de ezvelire a nceput mai
mult sau n ultirnii ani.
P(ntlu o ct mai buna ocumcntare cu privire la de la nceputul pua la
ei, va eontinua efectuarea e sondaje pina la solul viu n interiorul n vecinatatea din
afam incintei; vor ncepe sapaturi sistematice n necropolele eetatii. Se vor ncheia eereetarl,a
apeductelor eetatii sapaturile la mausol<ul altarul de pe ealul monunwntului triumfal,
n veerea p11hlidi.rii lor definitive.
34
www.cimec.ro
Il. STRA TIGRAFIA
Ioana Bogdan Cataniciu, Alexandru Barnea
J) in! n toate sondajele stratigrafice efectuate n anii 1968 - 197 5 do ar sectiunea, de pe la tura,
de E a incintei, n dreptul turnului de poarta T22 (sector n -- SI), :t avut ca urmare
stratigrafiei complete, nederanjate a Tropaeum Tmiani (fig. 8, 9, 10). Vom folosi eci
rt>zultatele acestui sondaj ca baza pentru descrierea stratigrafiei
Sondajul stratigrafic SI - la din sectorul D facut la 12 rn de intrarea de E a
arc pe de o parte avantajul ca nregistreaza toate fenomenele de natura constructiva istorica
ale incintei, dar pe de alta parte tocmai data fiind n topografia unui
a unei fortarete schimharile multiple prin care ea trece, sapaturile pot sa surprinda aici
momente de refaccre care sa nu aiba valabilitate pentru ntreaga stratigrafie a n
atwasta faza a cercetarii nu avem de control pe toate laturile incintei. Pe ct am pu tut
sa ne dam Heama, am exclus acele observatii care aveau un rost particular, legat doar de
eons! ructia portH Sapaturile stratigrafice efectuate n sectoarele A, R C vor fi discuta te
n ntsura n c:tre completeaza observatiile in scctiunea SI, in Hectorul D.
Pla toul pe care s-a construit cetatea de la Adamclisi este eonstituit din loess galben deschis,
ve c;ue l-am gi1sit n toate sonajele la baza depunerilor arheologice, la -4-4,50 rn, fa ta de
nivelnl solului actual. n acest pamnt galben s-au descoperit, n ouii, puncte - n sonajul
dPctuat n interiorul turnului T22 (S VIla) n sondajul de pc v1:a principalis (SXI, sector
B -C) - ft';tgrnente de vase preistorice ntregibile, provenind probabil din necropole (fig. 140).
Peste parnntul galben la -3,90 - 4,50 rn, se afla un strat (NI) de pamnt brun-nchis,
<tmestecat cu o cantitate mare de carbune. Stratul gros de 0,30 - 0,50 rn contine
rmrneroa,se fragmente ceramice dacice romane o oarecare eantitate de zgura de fier. Acest
str<tt s-a escoJwrit n din zona turnului de poarta T 1, :'lect or A, dar n Sia,
n al'am, zidului de incintJt, mule pare ndepartat intt>nt,iouat.
1 >easupl';l, <l.nestei depnneri a,rlwologiee, He afla, hl, --:3,fO --- :1,80 m, un nivel marcat n
apropit>rea irH'i ntd de un sLrat; de mortar sfarmaturi ilt> piatr:i, gros de 0, LO - 0, Hi rn (NII ),
raspnd iL JW o d h.;tanta dt> tl rn n interiorul incintei. Dat fiind l'apt ul ca la acest ni v el au exist.at
i;li fo.<wt lu'rma, dPKcoperite n exteriorul am consider<tt ca el reprezinta nivelul la
s-<1 eom;trnit prima incinta e la Tropaeum 1'raiani. Pc :west nivel Ke afla un strat groK
de aproximaJiv 0,30 rn <lin parnnt de culoare pigmentat cu carbune,
i;li n Jmgnwnte r.eramiee romane t.impurii. Pe henna est.e depuKa o oarecare cantitate
de i;li ar:mra (0,1 -- O,Hi rn), ee KP eouRt,-.,t.a i;li n alte puncte ale cetatii.
(JpJ clt--al trt>ilt'a nivtll (Nill), ce xe Hprijina pe acPst st.rat cle cultura eonRta clin
pitrnut t:uc, hi"tt.ut., bnw-g-i"t.lbui pe aloeuri din pavaj de holova.ni de dimensiuni mijlo(ii, He
g-itst'i;\Ltl la m. c,mwteristica de eulturft depus pe :west nivel consta n hogii-
t.ia. clt'osPhit t1 <t desco1wririlor cerarnicc. ln <tePasta et.apa, hama R-a naltat eaRUJH'<l un ni st.r:1 t
dt> i;li pi"unint dP ninlam, groR cle 0,20 m. 0 monecli"t emisa de Septimius ::-; .. \.PI'IlR a fost
dt'fWOperita thi<tl' pc /J('I'UW. aces(.ei faze. continua sa in <lCl'C<li;l
ca in etapa, anterioara. Sfri;litul acestei etape este marcat e un incendiu ale carui urme s-au
raspndit pc nivel a fost sesizat foarte clar n interiorul cetatii, n S III - V, sectorul A,
urulc o cladirP (E3,1), partia.l ezvelita prin son<laj fnKf'Re flczafPctata aeoperita cie stratul
e nivelare din Sl'eolul al IV-Lea (fig. 11, 12, 13).
35
www.cimec.ro
Fig. 9.- Imagine partial a peretclui deS al SI, sector D.

Fig. 10. - Imagine a sectiunii Sla, sector D.
J6
www.cimec.ro
c:...
'""'l
v !1 8 7 6 5 4 , s E
--------------------------------_:z:_:id::._:tk::incinli /46m-+
0 1 2m
v
NVIA
NV
NIV

N 111
NU-----
__ ,
\ -_f ..
1 - \ .""' ,/ - - \ 1 \
,,\,.,,, ..... \/,/-1
,-r-'-.
N
v
.. . ".:. ,-. . . "/>. :-Y.f; -j

ljllll'fl.1+NIV



Fig. 11. - Profilul de N al sectiunii SIII,
pianu! sectiuni cu locul descoperirii
de denari.
sector A;
tezaurului
Fig. 12. - Profilul de ;-.; al secpunii SIY, sector A.
l

www.cimec.ro
in exteriorul cetatii, peste NIII elo\t.e dP]JU:-\ un strat de pamnt adm;, gros de aproximativ
0,40 - 0,50 rn, ca.re baza pentru uivclul Ile calcare NIVA. Acest nivel trebuie sa fi
avut o durata n timp d<'sl ul de lunga, di.ci ln, un moment dat stratul de pamnt adus este
JlCrforat, lng zidnl e de o t,roapi\. lunga ngusta, care se pna la. talpa
.Fig. 14. - Fata lnterloarii. a zldulul de lnclntii. in SI
sector D ; sub plintii. se vede modul neingrijit de
a funda\id.
1
Slratul de mortar despiirtit in doua de tm strat
de p:1mint galben, deasupra eruia s-a gii.sit moneda amin-
til. Este greu de spus dac accast separare are snu nu o
38
sesizat pe toata sapa-
turii in exteriorul incintei, este mai lat n zona
turnului T22 ; profilul perpendicular pe latura
sudica a acestui turn a constatat cil.
avea, de 0,50 m. Am interpreta t acest
:;;ant ca fiind groapa sapata pentru dezvelirea.
tlpii zidului de incinta, n momentul construirii
turnului T22, pentru a se introducc fundatia
a,cestuia la nivcl cu een a, zioului dej<t
ex isttnt, ecrin ta impustt de principiilc ruc-
tivt. Groapa este plina cu sfarmaturi de piat.r:'i.
mortar, ceea ce demonstreaza o inleJTl'Jif ic
la zidul de incinta. t;;antul de U}J:I.-
mre dm faza anterioara a cctatii exista n
aceasta perioada, avnd nsa un profil rotunjit
mai pufin adncit. ln interiorul cetatii, nivclul
de calcare este marcat de un strat de pamnt. gal-
ben batut,gros de 0,05 - 0,10 rn, la -2,80 -
- 2,90 m; el corespunde talpii zidului, talpa
lata de 0,20 m, de elevatia zidului.
Aceasta plinta interioara, la fel ca fundatia,
este de cca 0,90 m mai nalta dect cca din
exteriorul - fapt in teh-
nica de a zidului -, ceea ce ne deter-
mina sa o socotim o de a zidu-
lui cetaW n aceasta faza (fig. 14). La numai
0,10 - 0,15 rn deasupra acestui nivel, sprijinit
pe un strat de pamnt se afla
un nou nive! (NIVB ), de la care se face n exte-
riorul cetatH o noua interventie de consolidarc
a zidului. n stratul de mortar, lnga incin-
ta
1
, s-a descoperit o moneda de la Theodosius
al II-lea. Fossa :este abandonata, n ('a, afln-
du-se o mare cantitate de boloYani ulocuri de
scmtwicat,ie peulru isloria rcfaccrilor succesi ,.cale indulci,
conslderii.m ncc!'sarii mrntiotHlnn situntiri
cum ca se prezint.
www.cimec.ro
para.ment aruncate pcntru a o umple. Acum arc loc locuinelm extmmurane, def>co-
perite n zona portii de E {f;ector A tn interiorul cetatii, nivclul sc aflala -2,60 - 2,70 m
ef;te marcat de pietre lut batut.
Nivelul penultim de locuirc constatat f;tratigrafic (NV) la --1,90 - 2,20 m (n intcriorul
cPHitii la -1,10 m) se :-;prijina pc un pamnt gros de 0,30 - 0,40 m, carc s-a
depus peste nivelul anterior (NIVR). Nivelul este bine marcat de pamnt batut sau pavaj
de piatra pc care se afla ccnuf;\it huciti de carbune. Depunerea arheologica de peste nivel
are o nuanta din cauza resturilor de caramida, tigla, chirpici pamnt ars. n
apropierea zidului de incinta, acest nivel printr-un puternic incendiu, zace peste un strat
de piatra cioplita mortar gros de 0,30 - 0,40 rn, dovacla unei activitati constructive cle mari
proportii. Nivelul, foarte bine cunoscut prin sapaturile n suprafata, este caracterizat printr-o
renflorirc a vietii n cetate, fenomen observat att n zona incintei, care sufera o noua refacere,
ct n interior, unde se reconstruiesc edificiile vechi sau se construiesc altele noi. Este momentul
n care se in vremea lui Anastasius, bazilica clenumita ,simpla" (A); moment
exprimat i'ltratigrafic prin placa cle mortar amestecat cu caramida pisata, din extremitatle cle
V ale sectiunilor SHI, IV, V din sectorul A; placa de mortar s-a descoperit la aproximativ
-1 rn, avnd grosimea de 0,15 - 0,25 rn ntinzndu-se pe o suprafata de peste 15m
2
(fig. 12).
Am presupus ca aceasta placa este de fapt groapa de mortar folosita la edificarea sus-numitei
bazilici, la a carei zidarie s-a folosit mortar identic. Dealtfel, la curatirea unei gropi din seco-
lul al VI-lea, care a perforat o margine a gropii de mortar, s-a gasit o monecla cu efigia lui
Leon (457 - 474), batuta la Constantinopol: moneda poarta urme de mortar cu caramida
pisata din groapa cu mortar, care deci, a fost utilizata dupa cmiterea ei. Se pare ca acum sc
la rcfacerea. incintei un mortar amestecat cu putina caramida pisata, fapt ce se
poate deduce din prezenta unei lentile de mortar cu pigment de ca.ramida resturi de la cioplirea
pictrii (lnga 7.idul de incinta, groasa de 0,27 m, treptat subtiatit spre interior).
acestei etape de locuire este marcat de o pnt<'rnica d;trugere, nsotita de incen-
diu. Stratul de inccndiu, acolu Hilde n-a fost ndPpartat, ci nivdat, :11 inge n interiorul cctatii
o grosime maxima cle 0,30 m.
TJ<t <tproximativ -0,90 m (n interiorul let -0,70 m), zitcud pc uu strat de umplu-
tura sau pe nivelarea stra.turilor de darmittura, se afla ultimul nivcl, clar surprins n profilP
(NVIA). Pe nivel s-au gasit numeroase urme ma,tcriale ale unei locuiri nscrise n coor-
donate ca n faza anterioara. Locuirea. din accastit ultima faza, observa.ta stra.tigmfic pc tot
ntinsul cetat, se afla imediat sub stratul de darmaturi ce acopera suprafata cetat. Darma.rea
finala este un proces ndelungat nu este urm:1rea unei c tuze violente, ci a unei parasiri treptate
a Stratul de darmatura se compune din pietre, chirpici :trs sau crud, amestecate ntr-un
pamnt granulos probabil pamnt vegetal.
Numai pe alocuri s-a putut descoperi nederanjat un nou-nivcl (NVIB). Aceaf:lta f<tza de
locuire, confirmata prin observa.rea unor amenajitri funct,ionalc ale din inttriorul
are doar n unele zone o nitltarc de cca 0,20 - m de nivelnl anterior constit
din pamnt galben adus, lipit peste depunerile destul de subiri ale nivelului anterior
2

n SIV din sectorul D, ln, -0,60 m, pe nivelul NVlB, pastrat in mai mare masurit n
accesulla zid dintre edificiile D2 04 (nesapat) am descoperit cteva bucai de mattoni antdi
(caramizi nearse). Aceea!}i situa.ie am observat-o in 1970 pc latum de N a incintei, ceea ce
ne face sa credem ca dupa distrugerea. rmferita de cetate cu ocazia atacului tvar, s-a refacut
partea superioara a zidului cu o ,palisada" din caramizi nearsc.
n apropierea incintei, stmtul de darmaturi este foarte gros, ajuugind in exterior la
1-1,20 m.
S-au putut constata,
3
unnele unci diirmari sif;matice a zidului de incintii; gropilc de
extragere a pietrei de parament urmaresc consecvent phtnul cetatii pna la baza ziclului,
rupnd de cele mai multe ori legatura stratigrafica cu zidul de incinta (vezi profilul SIVa, sec-
2
!. Bogdan Ciiliinidu, :\1. :\liirgineanu-Crsloiu,
HevJ\Iuz:\lon., 2, 1975 1. Bogdan Cil.tiiniciu Raportul
derinitiv asupra spturilor in scclorul D(ms.); de asl'-
menea, ln scctoarcle vecinc la M. Smpetru,
SCIY, :.!:.!, Hll, :.!, p. :.!19 C. Scorpan, l'onlit"a, 5,
1972, p. 349, 356- 357.
3
fculii in sectorul C, n campania 1971,
de Petre Diaconu.
3!)
www.cimec.ro
tor A). Peste aceste gropi s-a depus un strat de humus gros de 0,20 - 0,30 m, observat
doar in punctele unde sapaturile arheologice de la secolului al XIX-lea - nceputul
secolului al XX-lea, nu l-au curatit n ntregime sau nu l-au deranjat prin evacuarea peste el
a pamntului din cetate. Pe ntreaga suprafata a ceHWi se afla un strat de humus bogat n
urme arheologice, gros de 0,30 - 0,50 rn.
N
5
Fig. 15. - Profilul de E al sondajului SX, sector D, pe drumul de acces in eclate, ln rata
portii de E.
Fig. 16. - Profilul de N al sondajului din ncaperea edificiului D3.
Cea mai fidela repetare a situatiei din SI Sia, sector D, s-a obtinut n SX, n urma
unui sondaj perpendicular pe drumul de acces n cetate (fig. 15), unde a fost descoperit un zid
de sustinere al unui apeduct sau al unui drum. .
n tot cuprinsul cetatii s-au constatat ultimele trei faze de existenta cu caracteris-
tici, ca n zona turnului T22. Doar n sondajele practicate n partea de N-E
a cetatii s-au putut identifica urme ale nivelurilor anterioare. n general, n zona din interior
primele trei niveluri snt de constructiile din secolele IV -VI e.n., nct este destul
de dificila deliinitarea lor. n interiorul ncaperii y aedificiului D3, am practicat un sondaj (fig. 16)
din care a rezultat un bogat material roman timpuriu aflat n stratul arheologic, gros de
0,40 - 0,50 rn, de deasupra pamntului viu.
Singurul sondaj stratigrafic pe latura deN
4
, n dreptul turnului T6 (fig. 17), a avut
sa cada ntr-o zona complet deranjata de constructii din secolele IV - VI e.n. ; s-au
Sondaj efectuat in 1975, numal in lnterlorul lucinlcl in zona turnulul TG.
40
www.cimec.ro
constatat urmele unei locuiri pentru secolele Il - III e.n. n mica nederaij"ata s-a
putut determina deasupra pamntului viu, un strat gros de 0,70 - 0,80 rn de pamnt lutos
de culoare bruna, pigmentat cu carbune continnd cioburi romane, pe care l-am
stratul de cultura din secolele I - III e.n. Deasupra lui se afla un nivel de cii.lcare
acoperit cu o depunere de 0,05 - 0,08 m De acest nivel un zid, construit n
tehnica legat cu lut galben taiat de zidul de incinta. Pe celde-al doilea nivel bine
pastrat, la -1,50 m, am descoperit o moneda de la Liciniu al II-lea (321 - 324); de aceea
sntem tentati sa-1 consideram constantinian (NIV). Se succed apoi, ca peste tot n cetate,
nivelurile NIVB, NV NVI.
Pe via principalis, n SXI (fig. 18) s-a descoperit n ncaperea C4a, un canal de scurgere
anterior nivelarii de la nceputul secolului al IV-lea. Acest canal, databil n secolele
II - III, are cu canalul strazii principale a cetatii romano-bizantine se afla
la aproximativ 5 rn S de axul acestuia. tn zona, sondajul SXIII - XIV (fig. 19) orientat
paralel cu axul strazii la N de el,. a surprins, dupa cite ni se pare, panta unui sapat de
la nivelul din secolele II - III. Presupusul de -1,50 rn cu deschiderea probabila de
4 - 6 rn, este perpendicular pe via principalis.
n interiorul bazilicii ,,simple" r sectiunea de pe axul longitudinal al aeestei
a obtinut date privind existenta unor edificii impozante din secolele II - III e.n. Tezaurul
de denari imperiali descoperit n sectorul A continnd monede de la Nero pna la Septimius
Severus, n care ultima moneda dateaza din jurul anului 204, era ngropat pe temelia unui
zid legat cu pamnt, apartinnd unei cla.diri d;truse anterior ascunderii tezaurului. Refacerile
ulterioare, din secolul al IV-lea nu au mai tinut cont de temeliile acestei cla.diri acoperite
de nivelarea constantiniana (vezi SHI, sector A).
Pe latura de S a incintei, doar o sectiune a atins pii.mntul viu att n interiorul, ct n
exteriorul zidului cetat>
5
(fig. 20). sapatura nu a putut fi valorificata complet,
pare sigur faptul ca n aceast.a zon:l. nu a existat o locuire puternica n secolele II - III, iar dupa
nceperea constructiPi la incint.a a urmat o faza de ntreruperc deKtul de ndelungata
6
S-au
determinat patru I\eluri ncadrate cronologic ntre secolului III-Ica -
sccolului al VI-lea
7

Concluzia principali1 ol.Jt.inuta ca urmare a actualclor cercct.i1ri stmtigrafice rezida n faptul
ca exista o locuire romana timpurie ca aria ocupata de aceastalocuire a fost mai restrnsa dect
cea romano-bizantina.
Cereetarile efectuate pna in prezent au avut, n primul rnd, rostul si1 evidentieze proble-
mele ridicate de locuirea de pe platoul din valea Urluii sa sublinieze necesitatea imperioasa
a extinderii cercetarilor privind inceputurile acesteia.
E:xistenta locuirii romane timpurii n cadrul limitelor cehl.tii construite de Liciniu -
Constantin de la Adamclisi, observate prin succesiunea stratigrafica din SI, sectorul D, repune
n diseutie situatia stratigrafica de la Callatis
8
, unde straturile diferite observate in timpul sapa-
turilor au fost considerate umplutura adusa, 1,40 - 1,50 rn peste talpa fundatiei (1). Socotim
necesara repblicarea n acest capitol, a profilului de la Oallatis, care prin analogie cu cel de la
Tropaeum se poate interpreta corect, folosind doar datele legendei profilului (fig. 21).
Se constata ca, imediat peste talpa fundatiei mai lata dect elevatia zidului de la Oallatis,
exista urma unei gropi n care a fost implantata aceasta fundatie ; groapa s-a sa'pat de la nivelul
:;;olului vegeta.! avea Hitimca fundatiei, ce ramne nsa ctiva centimetri sub nivelul de calcare
de la care s-a nceput constructia; groapa, firesc, este plina cu resturi de la cioplirea pietrei.
Peste acest niver constituit de pamntul vegetal s-a depus este evident n profil, un strat
uniform de fragmente ceramice. Cele doua straturi ulterioare, pamntul galben-nisipos
6
Sectiune pe Tl8,.efectuat in l 069 de l\1. Irimia,diruia
i multumim pe accast cale pcntru amabilitatea cu care
ne-a pus la dlspozitie ohscrvatiilc sale stratigrafice.
6
Gh. Papuc, Pontica, 6, 1973, p. 122 sqq.
7
Informatii primite de la 1\1. Irimia, R.
Gh. Papuc.
8
Al. Sncevcanu.:.. atras atcnp:.. pcnlru primn o:..r;'i
asupra cxislentel de}Junrrilor arlicologice naturalc iu
sectiunea publicata in Materiale, 8, 1962, p. 440, fig. 2.
n sludiul su din Dacia, 13, 1969, p. 354, Al.S. discut
tocmai aceasta neconcordan !ii ntre situa ti,, surprins de
profil, da tele epigrafice interpretarea lor de ctre autorii
raportului de siip:Huri. Comparatia pe care sintem acum n
m:isurii a o face, ntre profilnl pe inc.nta de la Tropaeum
ccl rlc ln Ca/la/is, confirmi\ ohscrvatiilor lnl
Al. S.
41
www.cimec.ro
""'
N
s
v
0 1 2 'm
E
--
~
~ /
/
NVI
NV
NIV
Fig. 19
Fig. 17
N
0
t
Fig. Hl
Fig. 17. - Profilul de E al sondujului declual in inlerior, pe lalura
de i'\ a ineinlci.
Fi!(. 18. - Profilul de Y al seq iunii SX 1. se( lor H -- C.
Fig. 19. - Profilul dei'\ al sondajului pc prcsupusa ineinl limpurie
in SXIII -- SXIV, sector H- C.
www.cimec.ro
. .:.>
:::;1



;..:. ;::::
>
w
110
>
z

43 www.cimec.ro
V-SV
44
A-
-B
Zidul
0&

Depvneri mor/eme rie l?iminl lll'ff"ll ce!lv;os IIT1'TI'ITI:l l'.im[nl 'illllen
cenvp 'li!IOi (sec. "' -IV J lillJ.iJ.lliJ.; ntstpos
P.!minlcenvj'os cv Smlnlnegrv cenv.;us
l.llillillillilvrme ll>utfele (sec. v-vt) (nire/;;re)
o var cu P777J f!iminl pie/re c::::::J Pamti1/ne.9.ricios
amestec o'e Risip rLLLJ de c.;rkar (nireldre) c::::::::J cv t9fcllti(/e ca/car
J'Ir-il o'e morfilr P.Jmi'nlf:JibM-neyrit'ios M.
('{1 plelre cv decalear(nirei:Jre)
111 111 111
v mus an
7
C
rrm ga/ben t'env- Aycoht de cakar nnm 1 .
Wil.WU fOS cu vrme de 17!0rl8r ( cio,oftlvri dela incti7l.i"J LillliJ a mm V tl/
c:=:J cu
0 3

fragmente ceramice cv cJrbvne
Fig. 21. - ProfUul pe zidul e indnlii <le la r:allalis (publicat duJiil '\fatcriall', R, p. -110, fig.:.!).

ITliii1Il 6
7


' CIJirpic

OOPietre
'IJIP Chiup fil !igle [2] 5
.
0 2
fl!l!!lljC.iriJvni
1
3m
fig. 22.- Proril11l so11ajului in sert()rul D :11 Dinoye/ia upii 0CIV, 5, 1954, 1- 2),
www.cimec.ro
-- probabil o nivelare cu pamnt adus pamntul negricios pigmentat cu carbune - par a fi
o noua faza de dupa care se face o constructiva la incinta (probabil se nlo-
cuiesc blocuri de parament de peste marcata de groapa ce taie straturile anterioare.
Pentru acest moment exista un terminus ante quem, moneda de la Carinus descoperita n stra-
tul ce-l Pna n momentul distrugerii finale a incintei (straturile cle mortar mortar
cu piatra) mai exista doua niveluri : cel datat de autorii sapaturii n seeolele V - VI cel final
marcat de pamntul cu urme de mortar, ncheiat, se pare, ca cel anterior cu un
incendiu. Credem ca aceasta interpretare a surprinse de sU.patura pe incinta de N
de la Callatis ilustreaza evenimentele istorice cunoscute din izvoare
9
, care fixeaza reconstructia
unei incinte a callatienilor ( civitas Callatianorum) sub Marcus Aurelius.
Stratigrafia de la Tropaeum Traiani se poate compara cu cea obtinuta la Dino-
getia, n nordul provinciei
10
, unde s-a reiiefat o locuire databila n secolele 1 - Ill e.n. (fig. 22).
Astfel se sporesc noastre arheologice privind via ta provinciaJU. n epoca impe-
riaHi. timpurie ncep a se aduna date ce sa completeze epigrafice, singurele care o
ilustrau pna acum.
9
Inscriptie publicata de Th. Saucinc-Savcanu, Inscrip-
/ie mura/ti latina din din vremea lui praes. pret
.\1. \'alcrius Uradua, Cenuluti, 1936 S. Lambrino, HIH,
f>- 6, 19:lf>- 1936, p. :tH.
10
SCI\', 5, 1954, 1- 2, p. lli:l, fig. 3 sectorul B.
45
www.cimec.ro
III. 1 N C 1 N T A
1. STRUCTURA, DAT ARE, ISTORIC
Ioana Bogdan Clitaniciu
Ruinele ceULtii Tropaeum ocupa n ntregime platoul ce se afli"t la poa,lele llealului
care o domina spre N-E (fig. 2:3). Cele cteva sondaje efectuate pe trei diu laturile cetatii permit
restabilirea platoului n momentul nceperii construciei cetaiii. Pantele platoului
erau spre E, N S mult mai accentuat abrupte ect azi, cnd snt acoperite de darmaturi
de pamntul evacuat din cetate cu ocazia sapaturilor arheologice cxecutate n decursul anilor.
nspre E platoul se lega de dealurile mai nalte printr-o limba Ile pamnt lata de 35 - 45 m.
Sondajul stratigrafic, perpendicular pe drumul de acces n cetate la aproximativ 30 m Ede poarta
(SX, sector D, fig. 1:), a concluzia ca aceasta legaturii sprt> E cra mult mai putin lesni-
cioasa dect azi, eYPntual chia,r ca urmare a unor lucrari artifieiah de amenaj,ue. Zidul lat de
1 m pastrat pe o nalime e :3,40 m, trebuie ci\. forma, pilonul de sustinere al unui apeduct
san al drumului. Zidul a fost construit la al treilea nivel de deasupm pamntului viu, avnd fata
de aces ta, o fundatie de 0,90 m (adica 3 picioare romane). Din acel'!t punct pleca desigur dru-
mul spre monumentul triumfal. ntr-o sectiune
1
efectuata la, cca 100 m E de poarta estica
a cetatii constantiniene, s-ftu obtinut date privind ex;tent<t a doua drumuri, la distanta doar
de ctiva metri unul de altul. Primul, cel ce se afla mai spre S, se la 0,7ii m fata de
nivelul actual al solului e marcat de un strat groR e 0,20 m in piatra marunta; Hi.timea
acestui drum l' de 3 m se pare ca a fost pavat cu pietre de mai mari dimensiuni, curn
denota cele cteva blocuri descoperite. Cel de-aJ doilea drum, care se afla la aproximativ 20 rn
S de ,casa Nicorescu", casa are latinw de 3 m este format dintr-un
strat de gros de 0,15 m, carc apare la 0,-!0 m fata ni\'elul actual <Ll solului. Primul
drum, cel cc se afl mai spre S, poatt> fi eonsidl't'at, mai tintpUI'iu, credem ei''L pnatt\ fi
:gumentatia n favoarea ipotezei noastl'(\ prin faptul (i"L pe dPalul de b S-B tlP cctn.tP s-:L iPn-
tificat o necropola ntinsa de incimraie
2
, databih\ n epoea romana timpurit> care pare
sa se axeze chiar pe acest drum ce duce spre monumental triumfal. Cu titlul de ipotcz propunem
(a eel de-al doilea drum este drumul eonstruit n timpul lui Liciniu, ffita a avea,
n lipsa unor sapaturi arheologice, nici un element sigur de d:ttare. 'rmseul celor doui"L dmmuri
t>ste greu de rcfi'wut pe dlalurile diu E cetatii, deoarece eroziunea puternica :L loessului pro-
vocat de apde 1le scurgere a 1lus la urmelor lor.
T>rnrnnl dinspre V se JlOa,te

pe eulml'a lll'alului ee rlomin spn N cetatea,
(fig. I>rumnl ('(\ vine 1li11sprt\ N- V eohoar n st'l'pen1 ina pina in rata enltuhti N- V
1
Cu mazia lmrarilor de instalarl' a aprductnlui mudrrn
s-a t'fednat un lnl tic 1 m in rare am fiicul obst'r\'a
li ile posibile.
" Necropolii idenlificnU!. cu Al. llarncn, in t'l!
a Liat deulul dln E cettii pn la re dure la
monumentul triumfal; a efectuat pt!ntru intro-
du<'t'l't':l apei la casa DPC.I\ dl' linga lroft'll. S-au descope-
ril Hllrnrronse fragmente dt oale, amfort rrsluri de la
ruguri de iiH'inerapt.
a .\ fosl ohser\'al de Gr. To<:ilescu 1'. l'ulonk, BAH,
ms .. L!8, 5 l:l!:l.
47
www.cimec.ro
al cetatii, de unde se indreapta spre poarta de V. n aceasta zona s-au gasit izolat morminte
de nhumatie din epoca imperiala t.impurie.
Pe fotografiile aeriene (zbor 1969) au fost observatc traseele posibilc ale drumului spre
Tomis, dar ele n-au fost inca recunoscute pe teren.
Fig. 24. - Drumul spre Duroslorum pe culmea din V cctatii Tropaeum.
Incinta cu planul deja dezvelit, considerata o constructie a fundamentis databila in
timpul lui Liciniu Constantin, pe baza inscriptiei gasite de Gr. Tocilescu la poarta de
E, se in urma sapturilor din ultimii ani rezultatul unor lucrari de fortificatie,
desfai?urate succesiv pe parcursul a ctorva secole.
Consecinta cea mai importanta a sapaturilor din sectorul D este obtinerea celor dinti
date concludente asupra existentei unei fortificaW romane timpurii chiar pe locul cetatii
romano-bizantine. n cursul secolului al 11-lea la un moment despre care nu avem dateabsolute
sa-I fixam cu exactitate, s-a construit un zid de incinta al carui traseu, n zona portii de E
concide cu cel al zidului Liciniu-Constantin. Acest zid de incinta era precedat de berma
lata de 2 rn i de o fossa cu deschiderea maxima de 6,50 rn adncimea de 1,60 rn (fig. 8,10).
Este de presupus ca aceste clemente de fortificatie tipic romane deserveau un zid de incinta de
piatra, al carui traseu concide cu cel din epoca constantiniana i sntem de parere ca trebuie
exclusa ipoteza existentei anterioare a unui val de pamnt, dat fiind ca nu a vern nici un element
stratigraficare sa 0 permita.
ln acest moment al cercetarii
6
nu putem ti daca zidul initial avea aceeai grosime cu cel
pe carel-am descoperit, sau a fost inclus ulterior n aceasta
6
Aceasta incinta timpurie functio-
neaza pe parcursul a doua perioade marcate stratigrafic prin Nil NIII. Socotim chiar ca
prima faza de functionare a avut doua momente diferite, evidentiate prin lucrarile de largire
ale hermei cu nca un metru i accentuarea pantei de V a antului (fig. 8).
Cel mai devreme n a doua faza de functonare a incintei (NIII) s-a construit un turn de
poarta interior ('J'A) (fig. 25, 26, 27). Tmnul a fost emantelat pna la primul rnd de parament
& CIL, III, 13 734.
Nu am putut section zidnl de incinta cum lntentio-
nam, deonrece DPCN nu a programat consolidarca Iu1
lmedlatli..
8
Situatia constatatil. la His/ria cu prllejul sectlonarii
lidului cetatil romano-bizantine.
www.cimec.ro
cu })l'ilejul construirii constautiniene. Nivclul funatici turnului corespunde celei de-a
doua faze constructive, observa ta stratigrafic (NIII). 'l'urnul, de dirnensiuni interioare 6,30 x 9rn,
are o lata de 3,:30 rn din piatra de cariera legata cu rnortar (fig. 28). este
0,90 rn sub nivelul de calcare in rnornentul (NIII). Zidul turnului este construit
10rn
'
Fig. 25. - Pianu! inclntei constantiniene turnul a nterlor TA.
in ntregime din blocuri e calcar, deci, fara nucleu e ernplecton
7
S-a pastrat doar un rnd
de blocuri n zona de legatura eu zidul de incinta, zona n care prin tasarea straturilor arheolo-
gice blocurile rarnneau sub nivelul din secolul aJ IV-lea. n rest, urrna blocurilor se
7
U!Umele constructll in opus quadralum se dateazli in
tlmpul lui Septlmlus Severus, cf. G. Lugli, Tecnica edilizia
7 - c 1813
romana, Roma, 1957, p. 332.
49
www.cimec.ro
Fig. 27.- Detaliu cu elevatia p:\stratii.
!ji urmele ln mortur ale blocurilof sconse
nie turnulul TA.
50
Fig. 26. - Turnul TA (partea de S ln
timpul sapaturilor).
Fi g. 2R. - Profilul laturii de S ni lm
nului TA suprapus de fundntla unei
din secolul al VI -Iea e.n.
www.cimec.ro
ebt imprimata u stratul gros de mortar de peRie Zidul lat de 1 rn, gasit
la 29 rn B de intrarea n cet.atea constantinia.na (sondaj X, fig. 15), este construit la fel ca turnul
interim ('l'A) l:t al treilea nive! arhcologic,.f apt ntarit de orientarea paralelft a ambelor fa ta.
cle ax, ax parasit cle poarta romano-bizaniina. Oit despre functia zidului surprins n SX
e inca timpuriu a nchide discutia asupra rostului sau, dar ni se pare mai plauzibila ipoteza
sustinerii pe acest zid a apeductului ce intra n cetate n secolele II-III, n cursul sapatu-
rilor, nu am descoperit urmele unei conducte.
Acest apeduct - care ar putea fi nr. II descri::; partial de Al.-S. E;!te.fan (BMI, 3, 1972) -
poate fi !?i un apeduct sustinut eventual tot de o constructic portanta. Un val I (fig. 23,40) cu
o latime de 1,iJ - 2 rn, n na.It.ime de cca 0,7iJ rn, lung de 2;)0 rn, ncepe n pnnctul ,de ntlnire
a vaii atwdll('tclor a vaii din E cctatii. Despre un rost !ldensiv al acest.ui val credcm ca nu
poate fi vol'ha d;a fiind lui n fata pantPi din R-B cctatii.
ln e<-rcetarea traseului spre cetate a apeuctului E;lipote - Adamclisi va trel.mi controlata
posibilitatea ea din punctul ultim cercetat (Al. S. E;!tef,n, op. cit., fig. 2, punct. 59), apeductul
sa t.raverseze valea cetat sa uree spre poarta de E pc o constructie speciala ascunsa azi
n valut I.
Sistemul de fortificare a portii n faza, NIII es:e o vmmta a tipului de poarta construit
la Bonn, Xanten Koln
8
, fiind caracterizat pl'intr-o intrare dubla, nchisi"L de un sistC'm de
turnuri interioare fata de linia zidului.
J.Ja DinogeUa, poarta de S
9
este dublu fortificiLti'1 : cu turnuri semicirculare alungitc cu
un turn dreptunghiular interior. Cele doua sistcme se pare ca au functionat simultan, n
timpul sapaturilor, incomplete nca, s-an emis ipoteze privin anterioritittea turnului de poarta
interior
10
sistem de aparare al intrarii este folosit se pare la latrus, la poarta de E;
dar nu detinem inca date despre rnodul de construct-ie, dat.a construirii acestei porti fazele
ei de existenta.
La Tropaeum, tehnica de constructie forma turnului de 'l'_\. concorda cu data
oferita de moneda Septimius Severus, gasita pe nivelulla ca,re a turnul
11
(n S Ia,
sector D). Analogie foarte apropiata, bine dataht (la mijlocul secoh!!;i al e.n.), am gasit
la, Tipasa, unde nsa scopul defensiv era completat de un foarte original sistem de turnuri l;li
ziduri n forma de potcoava
12

Zidnl de incinta in forma n care a fost descoperit are o fundatic de 3,50 rn lata adnca
de 0,90 rn sub nivelul hermei (Nil). Fundatia este formata din piatra de cariera legata cu
mortar. Elevatia este compusa din blocuri paralelipipedice ecarisate n exterior, emplecton in
grosime variind ntre 1,50 - 2 rn n functie de aceea a blocurilor de parament. Pe portiunea,
dezvelita a zidului estic de incinta am observat folosirea a trei feluri diferite de piatra. Sin-
gurele blocuri ce par a face parte din paramentul initial al zidului snt taiate ntr-un calcar
cristalizat, dur, cu o structura omogena. Aceste blocuri snt legate cu un mortar dintr-un
amestec bogat n var J;l nisip cu o granulatie foarte marunta, probabil spiilat de impuritatile
teroase; n mortar se afla rare urme de prai de caramida. Areasta varianta de mortar
provenin de la prelucrarea tipului de calcar mai sus mentionat, s-au gasit pc nivelul Nil,
n SI SVII. Doua tipuri diferite de calcar cochilifer au fost folosite pentru zidului
de incinta a turnurilor TA l;li T22. La turnul TA, construit din calcar cu urme rare de cochilii
s-a f.olosit un mortar bogat n var, cu nisip cernut, de dimensiuni mici cu rare urme de praf
de caramida carbune. ln interiorul cetat paramentul e din blocbete sumar cioplite.
8
R. Schultzc, Donner Jallrb, 118, 1909, p. 313.
rezolvare a scopulni defensiv al portii l au o serie de
castre construite la inceputul sccolului al Il-Ica e.n.,
printre carc cel de la Divolari pe linla Oltului (D. Tudor
colab., Sl\11\lnz, 2- 3, 1969- 1!>70, p. 8- lli; C. Vlii-
descu, G. Poenaru Bordea, BMI, Hi, 1972, 3, p. 27- 28).
8
SCIV, 5, 19:; 1, 1 - 2, p. 162, fig. 1.
1 in Dacla 7 - 8, 1937- 1940, p. 406, prof. Gh.
face observatla cil zldnl de inclnt a fost construit anterior
turnurllor exterioare, care li sint aliplte, mai sus p. 44,
fig. 22, reluam profilul din zona acestei prfi! care
exlstenta fazelor antcrioare constructici
hizantine, dar din p:1catc nu sc poate face nici o Icgiili:ra
cu incinta.
11
l\loncda a fust gasit in Sla sccl. D, pc berma (NUI)
fazci a doua a inclntei la 2,60 rn de zid, la - 2,06 rn; este
cmisa la Niccea, in timpullni Septimius Severus (in v. MAC
10 218).
12
J. Baradez, ArlleolosJ.:i radovi i rasprave, III, 1962,
p. 78- 82, fig. 6, 9.
51
www.cimec.ro
Pe toate laturile inciutei zidul are pe cure o mbraca la noi zidul in faza NlV
pe care o putem considera caracteristiea fazei romano-bizantine.
Pe portiunea cercetata a zidului de E (SI - SII) s-a comtatat ea n faza a treia de
existenta a zidului (NIV) apare n dreptul nivelului de calcare o plinta lata de 0,15 - 0,20 m.
Sub aceast plint fata zidului c formata din blocuri mari, piesc refolosite, prinsc nengrijit
0 1m
Fig. 31 . t::. -==:::J
0 1m
t:.:...--:=:::1 IJ11pa .:;r!Jit f"a/(fer
Fig. 2!1. - Sectiune a zidului de
incinta in zona portll de E.
Fig. :10. - Sectlunc a zidulul dt
indnlii. (publicata dupa V. l'rvan,
BCMI, '1, 1911, p. 166, fig. :1).
Fig. 31. - Sectiune a zldului de
incinta pe latura de S (SI, sectr C).
Fig. 30
in mortar, iar partea inferioar se retrage fata de verticala cu ca 0,30 rn este formata diu
piatra marunt legata cu mortar (fig. 14). 1\Iortarul folosit de aceasta data este format cu
nisip in mare cantitate, destul de mare ca granulatie; culoarea mortarului nu mai este alba,
ci alb-bej. Este intru totul neobil;muita diferenta de adncime a tlpii zidului n interior in exte-
rior (Jig. 29). Ea a fost observata n sondajul pc zid publicat de V. Prvan (fig. 30), care nu
este nsiUocalizat.PelaturadeSa incintei (fig. 31), se constata prezt'nta unei pantenaturalc
52
www.cimec.ro
la, marginea careia a foRt conRtruit zidul, nu exista nici o llifen'nta de nin-1 ntrc funalic
n interilll' n exterior.
Putem lamuri aspectul nengrijit al fatadei interioare a zidului sub NIV A diferenta
importanta dintre nivelul fundatiei n interior exterior numa:i eonsidernd ca la acest nive!
se produee o a zidului n interior, prin saparea unui care s-a umplut n ntre-
gime cu piatrit legati'L cu mortar (de aceea nici nu sc observa urma gropii n profil). Consideram
ca acea:-;ti'i groapa efectuata pentru a se putea zidul trebuie sa fi avut o Hi.time de
0,50 - 0,80 m, ce trt>huie scazuta din Iiitimea actuali'i. a zidului cetatii, pentru a obtine pe cea
a incintPi initiale.
Din cPrcetarile pna acum la Adamclh reieRe ca nu avem o locuire intensa n
sPcohle 1 - III e.n. dect n zona deN -E a cetat romano-bizantine. Sondajele sapaturile
executatl' JW lalura de V S au scos tt iveala doar urme de existenta databile ntre
seeolului :d Ill-le;1 secolului al VI-lea e.n.
13
. Trt>bnie, deci, presupus ca exista o arie
m:ti n care s-a viata n epoca imperiala romana.
aeriene (zbor 1973) delimiteaza n zona c,pntrala a l'omano-bizantin
(otlturul ma.i nalt al unei snpraft'te patrulatere regulatt>, de cca 2il0 x l!iO rn (fig. 32). ntreaga
aecasta zona este mai nalta dect restul cetatii, fapt explicabil esigur prin sporul depune-
rilor a.rheologice pe parcursul unei etape mai ndelungate de viata. Pare plauzibil ca fotografia
:wriana sa fi pus n relief perimetrul prinwi incinte de la, Tropaeum. Desigur, numai viitoare
sondaje perpendiculare pe aceasta presupusa incinta vor putea aduce confirmarea ipotezei
noa.stre, care parea hazardata daca nu am coordomt aspectele diveri\e oferite de cercetarile
efectuate pna n prezent. Turnul T4, sapat parFal la nceputul seeolului al XX-lea, este
-astazi din nou acoperit de pamnt; dimensiunile lui interioare (5,20 x 4,70 m), cu axullung
paralel cu zidul de incinta, ne sugereaza un dreptunghi. Forma a acestui turn, consi-
derata mpreuna cu pozitia sa n zona in care raspunde cardo a cetat romano-bizantine linia
mediana a suprafetei dema.rcate pe fotograma, ne face sa presupunem ca reluarea cercetarii
acestui turn va putea aduce date noi importante privind fazelf' dt> ex.istenta topografia
roman a cetatii romano-bizantine.
n mi1sura credem necesara cercetarea din S-E (intre T21 - T22), unde
lipsa unui turn n faza romano-bizantinit nu este singulara (vezi suprin1area turnului TB3 din
coltul de S-V), dar ar fi cu totul surprinzatoare n cazul ca pna aici se ntindea incinta romana
timpurie.
Planul acestei presupusc incinte timpurii (fig. 33) este ccl caracteristic pentru castre
pentru tipul de romane create dupa modelul fortificatiilor militare, bine reprezentat prin
Ulpiana, Mursa, Poetovio, Viminacium, Aquincum, Sarmizegetusa etc.
Este nca prea timpuriu sa eliminam posibilitatea ca ace:tsta incinta timpurie, cel putin
n prima perioada de (Nil), sa fi fost ridicata pcntru a adaposti unitati militare.
Sigur este nsa ca n afara mcntiunii unor soldatisau vetemni
14
nu avem nici o dovada sigura
pentru stat.ionarea stabila a unei trupe la Adamclisi pna n al III-lea e.n.
'l'rasaturile particu1are, n special masivitatea fortifiea{;iei timpurii de la poarta de E
('l'A), snt de n:ttura sa smt.ina camcterul civil al fortificatiei descoperita de noi sa o corclam
eu epigrafice despre 'l'raianenses 'l'ropaeenses
15
al lor municipium. De o deosebita
nsemnatate ne apare, pentru aspectului acestei faze timpurii a descoperirea
din sondajul stratigrafic din bazilica ,simpla"
18
a fragmentelor arhitectonice ale unor edific
distruse n cursul secolului al III-lea, caci nenumaratele piese de la Adamclisi databile n seco-
1e1e II - III au fost gasite n pozitie secundara, refolosite n constructii romano-bizantine
puteau fi <Ldm;e ulterior n cetate.
13 Rczultnlc inedite ale spiilurilor efecluale de
din Constnnta.
u Se poate vedea din studiul materlalulul epigrafic
descoperlt la Tropacum (un al inscrlptiilor este in
curs de pregiitlre de catre Em. Popescu) c. pin in seco-
lul ai 111-lea e.n. nu slnl trupe cu garnizoana
la Tropaeum Traia11i; lipsa unor tegulae cu este
un indiciu ca ln epoca imperial timpurle nu au sta-
tionat trupe la Adamcllsi.
15 CIL, JII, 12 470.
1o 1. Barnra, lla:i/ira simpld, studlu l'C va aparea ln
Pontien, 11.
53
www.cimec.ro
Cert, acum ci1 cetatea romano-bizantina s-a dezvoltat din nuclcul roman timpuriu.
f:\i la Adamclisi
17
, la fel ca la Serdica
16
Norae
19
, n epoca n care nesiguranva vietii n satele
neaparatc incinta se primind ntre ziduri o populatie mai numeroasa.
Numai n aceasta epoca framntata de dupa mijlocul secolului al 111-lea se poate simti nevoia
construirii incintei puternic aparate cu turnuri semicirculare
Fig. :J:J. - Schita cu contururilc prcsupuse ale incintel romane
timpurii.
Ccea ce putem considera dcja, sigur csic faptul ca acest sistem de fortilficavii deviue carac-
tcristic la epocii romane nceputul celei romano-bizantine.
Planul cetatH romano-bizantine de la .Adamclisi sistemul de turnuri sint analoage celor
de la Noviodunum
20
, Dinogetia
2
1, Troesmis (cetatea de E)
22
, Capidava
23
, Abriti118
24
, toatc forti-
ficatii datate la sfqitul secolului al III-lea - nceputul secolului al IV-lea.
Prvan descrie incinta n forma n care i era cunoscuta prin lucrarile facute sub condu-
cerea lui Gr. Tocilescu, n fel ca nugasim necesara reluarea aici a datelor deja publicate
25

17
Aceaslii iee apare in articolul colegului Gh. Papuc,
Ponlica, 6, 1974, p. 325 335, fiirii a se baza lnsii pe niel o
argumentare fiirii a se cita rczultatele siipiiturllor noastre,
singurele in miisurii sii o permitii.
18
B. Gcrov, Godilnik Sofia, 62, 1967, p. 242.
19
M. Ciclcova, In memoriam Conslanlini Daicoviciu,
Cluj-Napoca, 1971, p. 66.
64
20
A1aleriale, 5, 1959, p. 461, fig. 1.
2
1
Dinogetia, I, 1967, fig. 5; Materlalc, 7, 1961, p. 581.
2
2
Gr. Tocllcscu, RIAF, 1, 188:j, 1, p. 101.
2
3 Capidava, pl. 1.
u T. Ivanov, Arheologia, Sofia, 19. 1966, 2.
!& V.Prv:m,BCMI, TV,1911,p.166-17:l;DID, TT,
p. 38<1 sqq.
www.cimec.ro
Turnul de poarta T22 a fost mai atent cercetat dispunem acum de uncle lamuriri
suplimentarP. Astfel, am vazut deja n capitolul ,Stratigrafia" p. 38, ca exista obscrvatia
stratigrafica peremptorie ca turnul '1'22 este construit n cea de-a patra faza de locuire n
aceasta parte a De asemenea, este foarte clar ca turnul a fost la nive!
cu fundatia zidului de incinta anterior; a devenit evident ca n momentul construirii iurnului T22
s-au pus nivelul de calcare doua sau trei rnduri de blocuri frumos ecarisate; peste fundatie
(1,40 m) s-a un prim-rnd de blocuri, probabil arhitrave de la un impozant monument
din secolele II - III care se afla sub nivelul de constructie al primei faze a incintei (fig. 34).
Turnnl T22 nu se ntretcse (fig. 35) cu zidului de incinta, ceea ce exclude consirui-
rea lor n acelal\li moment elimina posibilitatea turnurilor cu cele doua crepide
deasupra nivelului de calcare (Nil). Dealtfel nivelul IVA (fig. 36) de la care s-a groapa
pentru construirea turnului T22 este la cota cu strada n zona port.
Nu (dat fiind ca a fost sapat pna sub nivcl n timpul cercetarilor din jurul
anului 1900) nivelul de clcare n interiorul turnului. Dinspre cetate se intra n turn printr-o
poarta latiL de 1,40 m. Oredem ca doar primele doua blocuri (fig. 37) aveau rostul de trcpte,
celelalte doua crepide fiind mult prea nguste prea nalte pentru a servi acestui scop.
:n acest caz, chiar n interiorul turnului, nivelul de clcare era doar sub nivelul
strazii de la intrare, numita constantiniana.
Este de remarcat n interiorul turnului a unei ,platforme" late de 1,56 rn cu o
de 1,25 m. n timpul efectuat n interiorul turnului am constatat un strat de
lut deasupra acestei ,platforme"; stratul de lut este strapuns lngaturnul T22 de o groapa
cu mortar adnca de 0,10-0,15 rn de interpretai probabil ca nivel de al turnului T22.
n acest caz, am putea soeoti platforma o constructie anterioara turnului T22, dar este
singurul lucru cc se poate presupune deocamdata, deoarece nu am :wut prilejul sa observam
ce anume rcprezinta aceasta platforma : o a fundatiei turnului 'f22 sau o
a zidului de incinta ntr-o faza anterioara turnurilor semicirculare
Faptul ca sull nivelul de la carc s-au construit turnurile porW de E se afla doua rnduri
de blocuri de parament ne duce la concluzia ca cle nu au existat ntr-o faza antPrioara strazii
de acces n cetate, cum considera Al. Suceveanu (Dacia, N.S. 13, 1969, p. 362). Situatia <le la
poarta de E se la poarta de V, undc pe latura, deN a turnului T14 snt doui"'t rn1luri
de parament ngropatc n stratul de lut vin, sub nivelul constructor (fig.
lntrarea de B n cetate trchuie ca avea 0 mt,ime de 2,60 Ill f\ pare l'i"'L cm () poarl <L-
ghilotina, caci nu :-;e paHireaza n prag mmelc att de n eaznl por\.ilor eu eanaturi.
Drumul de aereK n cctatc, pastrat azi, nu poatc fi eatC'goric dat;d, llaL fiiu<l ea, a fo::-;t
sapat anterior, este socotit drumul eonstruit oda1CL cu incinta Lilini11 - ConsLtHLiu.
Diu COI'l'i'\}HIIldt'HI,a cc existiL ntrc nivelul st.rCtzii :-;i uinlul de con,;f.J'LJCt.ie al tnmmilor '1'22
Tl, avem mciuri sa ca datarea lor la sceolului al IJI-Ic;t- nceputul l'l'lui
urmator nu este Pronata.
Ou prilejul sapaturilor anterioare am facut toate obscrY<etiile posibilc asupra
apeductului ce intra pe aceasta poarta n cetate. Pe o lungime de 15 rn n portii, apeductul
fusese sapat anterior partial distrus. Apeductul se afla sub nivelul strazii pavate, ntr-un
canal dreptunghiular n format din piatra legata cu mortar. Pc aloeuri este pus:1 cara-
mida pentru a obtine orizontala. conductelor ceramice are o latime de 0,55 m are
peret impermeabilizati cu opus signinum. Pe fundul canalului snt cadmizi de dimen-
siuni de 0,40 x 0,30 x 0,05 rn deasupra carora, ntr-un pat de mortar (gros de 0,07 - 0,10 rn),
s-au la, adncimi diferitc doua tuburi de terracotta din care s-an pastrat doar ctev<L
fragmente. Conducta, care era ngropata la un nivel mai ridicat (cu 0,08 m), este nlocuita sub
pragul portii cetatii cu un tub de plumb cu diametrul de 0,05 m. Prin aspectul unitar putem
considera ca aceste apeducte au fost construite simultan cu strada cu canalul de scurgere
din partea sa de N. ,
N eavnd pastrate tuburile ceramice, nici n zona portii, nici n sondajul efectuat la 30 m
de intrare, nu pntcm daca care din cele trci apeducte gasite la, 100 rn J;j de cetate- snt
n legatura cu ccl diu zona, astfcl c:1 apeduetele descoperite n sapat pentru
55
www.cimec.ro
56
Fig. 34. - Fundatia turnului T22 cu blocurile de arhitravl!. refolosite.
Fig. 35. - Fundatia turnulul T22 cu detallu al punctulul
unde se a l l p e ~ t e zldulul de luclntll.
www.cimec.ro
UJ
<
:;;.
~ ~
'
:1
>
11 ;, \SIS
57
www.cimec.ro
aduccrea apei potabile la ,casa ramn nca fara o rehttie cro:nologica cu cele in
zona portii de E (fig. 39).
Dintru inceput, prin ridiearea planului exact al cetatii (fig. 23), dupa fotografiile aeriene
executate in cursul anului 1973
26
, se constata exactitatea afirmatiei lui Prvan ca turnurile
nu sint egale nici distanta dintre ele nu este Observam ca unelc turnnri de pe
Fig. :18.- Col\ul de 1\ ni portH de \' in cxtcriorul
turnului T14 cu blocurile de parament sub
nivelul de conslructic.
N
S 1-1\1,1 ,_, .... J.....,\._:\--Jo....,
_,,,,,, .... -o';d-t\l,l\,t,_. , __ /. /'/
-"'''1-J ,,_-,/Q'i ...... ' ,..,-
-
1 \1 ...... 1 \ -.
1
1
1
1
1
1
1 1
1 1


Fig. :J!l. - Profil plan cu npcduclclc dcscoperite in
modern penlru aducerea apei in cetnte.
la,tma de N (T2, 'r4, '1'1), '1'6) xut xemieireulare foarte putin alungiLe, la fel ca alte doui"'t de
pc la tura dP '1'16 '1.'17. Deoscbirea nn pare a fi justifim1iil, de de tcrcn di fe rite
H:tu roxturi tadiee anumc, ci, mai degntba, dint.r-o 11onsimultaneit.1te eonstruirii lor, turnurilc
xemicirculare nealungitc fiind eatactcr;t.ice unei epoei auterioare celor semicirculare eu corp
dreptnnghiular
27

n eepa cc deHxiLatea t.urnurilor, xe constata. fl'ccvcut:t lot dcoscbit tlc marc intre
eoltul deN- V l;\ poarta de V, unde isl:1nta dintre ele variazii. ntre lH - 25 m; situatie moti-
vat.i":i., dcsigm, prin faptul cU. pe aceasta portiune panta naturala este foarte putin pronuntata,
neconstituind un obstacol serios. Pe latura de N, distanta dintre turnuri este de 35 - 45 rn,
relativ egalii. cu cea dintre turnurile de pe partea de S a incintei. Att intre poarta de S
cea de E, ct pe portiunea de N a laturii de E, turnurile sint la intervale foarte mari,
peste 70 m.
Cercetarile in sectorul de S al incintei
28
au avut ca rezultat descoperirea fundatiilor a inca
trei turnuri ce se intercaleaza celor existente. Abandonarea acestor fundatii de turnuri a fost
2
" Heslilu!ic cxeculalii la IGFCOT de cii.tre un colecliv
condus de inM. N. Cochinii C. Georgcscu. Multumim
n aeeste rinduri tuturor cclor care prin ajutorul prompt
camaraderesc au contribuit la exeentarea fotogramelor
restitutiei necesare pentru studiul eetatii. Pcntru majori-
tatea tnrnurilor cercetiiri noi vor aduce date n plus carc
acum ne sint sugerate de plan.
27
Vezi existenta lor la Lambesi$ in cpocn lni Hadrian,
la poarln de N (R. Cagnat, T:arme romaine de l' .l(rique,
1892, p. 522).
58
2
K Ccrcetiirile au nceput sub conducerea lui P. Diaconu
au fost executate de eercctiitori de la Mnzeul de arheolo-
gic din Constanta, eare le-au continuat in anil1971 - 1974.
Cercetiirile de o deoscbitii lnsemnatate au fost puelicate
necorespunzator, pentru exemplificarc de eomparat
Pontien, 6, p. 127 cu Pontien, 7, p. 326. ncerearea noastra
de a sintetiza rewltatelc actunle ale eercetarii inelntei
suferi\ din pricina faptului di sapi'iturile la poarta de S
de V nu au fost terminale.
www.cimec.ro
initial dataH't cu o moneda Diocletian
29
; s-a considerat ca elc au fost concepute anterior cpocii
lui Constantin cell\Iare au fost abandonate n epoca atacurilor carpo-gote din 295. Se poate
observa, dealtfel, o diferenta n ceea ce forma dimensiunile turnurilor existente
ale fundatiilor abandonate (A, B, C, de pe planul publicat de Gh. Papuc n Pontica, 7, 197 4,
p. 327, fig. 1 (notate de noi cu B1, 2, 3).
Credem - lund n considerare ansamblul turnurilor de pe latura de V faptul ca n
aceasta zona de S-V nu snt urme anterioarc sccolului al III-lea e.n.
30
-ca atunci
cnd "S-a initiat fortificarea laturii de S-V se prevazu;;e construirea unei serii de turnuri la dis-
tante de aproximativ 20 rn unul de altul, s-au executat fundatiile celor trei turuuri pro babil a
unei a patra fundatii ntre T15 T16. Ab:mdonarca lor poate sa fi fost pricinuita, cum
crede Gh. Papuc, de un ,moment critic", dar poate fi motivata de faptul ca, tactic, nu
erau necesare n coltul deS-V, bine aparat natural de panta abrupta pe care a fust construit.
Aceasta ipoteza este ntarita de mprejurarea ca turnul (TH3) care apara de fapt coltul de
S-V al incintei nu a functionat niciodata, cmn n principiu ar fi fost necesar.
Pe latura de S a cetat este adosata o con!'ltruc1je trapezoidala, de 75 x 95 rn, ridicata
din blochetc prinse n mortar. Aceasta constructie a fost considerata cisterna, bazin pentru
apa
31
Din observatiilc fii.cute n vara anului 1975 cDnsideram ca aceasta constructie este
ulterioara niUtarii zidului Liciniu Constantin. Din fotografiile aeriene facute n 1973 (fig. 40)
se poate observa ca planul acestei com;truct.ii, ce se sprijina pe incinta ntre poarta de S
tmnul T21, are la colturi pe latura de Sun fel de turnuri-platforme. Turnurile mai evidente
pc fotograma-color flnt n numar de patru, toate puternic proeminente. Forma lor se poate
observa clar pc suprafata terenului, dar prczenta lor a fost neglijata de ultimcle cercetari, fiind
consideratc di'trmaturi.
Turnurilc de colt au forma de potcoava la fel ca tPl diu tol(ul de N-V al iucintci
mari, ceea cc presupuue o anumita simultaneitatc a, construirii lor. 0 fortificatie de o conceptic
aproximativ ascmanatoarc este cnstellnm de la Nicopolis acl I.<drum (G. Kazarow, RE, 17, 1937
s.v., planul dupa Bobcev). Nu putem dect sa deplngem faptul ca cea mai mare parte a
,bazinului" a fost sapat, ca nu s-au executat cercetari exprcse pentru lamurirea naturii
acestci constructii, care nu este exclus sa fic o fortificatie complemcntara a cetatii
32
Apeduc-
tul desco1writ la S-E de turnul '1'22 se ndreapta spre acrasta constructic. Apeductul a foiit
tom;truit u fitcolul al IV dupa cum rezulta n ede ohsenat.c in sectiunea Sia, scetor D.
lnciuta, rom<IHo-llizantina, cmn reicsc diu arheologite ohtinute n ultimii ani,
a antt. trei faze d;l iut! e de exil'tcnta, mareat e prin lutrari dl' nco11st ruct.ic impust> ta urmarc
a degrad(Lrilor prod use in timp sau tl ir: tmgt>rilor sufcri te tlc tet at e.
n scetiunea Sl:L (Jig. S ), s-a deseopcril in apropicna inei ntli un stra t ho gat de mortar
(NIVH) datat cu moneda 'l'hcO<losiu al JI-ha, tan Il s;l toiLsidcrrun c(t o prima refaccrc
a. ineintci rolll<LHo-bizantine are loe u sctolul al V-Ica.
La nivt:>lul penultim constatat la Adamdisi (NY) odala cu incendierea eetatii t.rehuie
postulata distrugerea partiala a incintei, deoarece blocuri de parament cu bosaj caracteristic
pentru faza ultima de refacere a zidului s-au gasit n stratul gros de umplutura cu care s-a capa-
euit strat\Il de inccndiu (in SI, sector D). Numai un studiu special va putca lamuri care snt
schimbarile intervenite n forma san func{;ionalitatea incintei romano-bizantine n cursul acestor
ultime secole de existenta.
Din datele arheologice noi se poate concretiza istoria municipiului apoi civitatis Tropaei,
n parte cunoscuta datorita epigraficc.
29
Gh. Papuc, Ponti ca, li, 1 !J72. p. 121, 7, 1 !17-1, p. 3:J;,;
in subcapitolnl de fata,p. 7-1, n. 33, Gh. Papuc
aceast ipotczii, renuntind la miirturia monedei emise de
Dlocletian.

Informatii prirnite de la colcgii: :.\1. Irimia, H. Oehc-
G. Papuc, '1. :'llunteanu.
31
V. Prv:m, BC"l. 1, 1911, p. 171; Al.-S.
:J, 1 !J72, p. 50 - :>1.
32
G. Dasilica cis/cr111l, p. H. Florcseu,
3, 197:2, p. 21, nola :J5.
59
www.cimec.ro
Deja Prvan
33
postula existenta unei autohtone pc locul pe care s-a dezvoltat
1'ropaeum Traiani. Sondajelc Rtratigrafice SI SVII, sector D, au puR n cvidenta un
strat de culiura apartinn unei locuiri nRcrisc cronologic ntre secolul 1 .c.n. secolul 1 e.n.
Camcteristicile materialului dovedesc o conviPtuire a traditiilor Latne geto-dace cu
romane Studiul materialului ceramic descoperit pune n lumina faptul ca n aceasta
etapa populatia autohtona n proportie nsemnata produse specifie romane, n general
marfa de import. Din aceste elemente de cultura materiala putem trage concluzii privind procesul
de atragere a populatiei autohtone n sfcra civilizatiei romane inca din primele decenii ale
stapnirii romane la Dunarea de Jos
34

ln actuala faza a cercetarilor, nu putem trage concluzii ample asupra acestei etape de locuire,
se poate deduce din aspectul genera,l al stratului arheologic ce-i apartine ca a avut loc un
incendiu puternic
35
care a pus capat acestPi locuiri.
Datnd cele mai trzii materiale arheologice din acest strat la secolului 1 - nce-
putul secolului al 11-lea, este sigur ca distrugerea at;;ezarii nu a putut fi dect urmarea actiunii
armatelor dace sau a cetelor de bastarni roxobni aliatc lor. Nu putem conchie cnd anume
are loc accasta distrugere - n timpul luptelor lui Cornelius Fuscus sau cu prilejul diversiunii
lui Decebal n Dobrogea
36
- lipsindu-ne argumentele eoncludente, dar avnd n vcdere ipoteza
sustinuta cu destule temeiuri
37
, cape altarul de lngii monumentul triumfal de la Adamclisi
s-ar afla cbiar numele prefectului pretoriului lui Domitian al trupPlor sah, sntcm nclinati
sa credem n posibilitatea distrugerii autohtone de aici n anii 8fi - Este azi n
a.fara de orice ndoiala ca dupa acest eveniment de la secolului 1 e.n., nceputul seco-
lului al II -lea, urmeaza o etapa definita prin constructia unui si stem de fortificatii de tip roman
cla,sic, pe carc sntem de parere ca nu o putem atrilmi dect locuirii civile, dat fiind ca ne lipsesc
privind stationarea efectiva a unei trupe romane la Adamclisi
38
Sntem departe de
momentul n care vom care erau trasaturile particulare ale acestei fortificatii, dar din cele
aratate mai sus, fortificatia se nscrie seriei de cu plan regulat.
Ridicarea unei incinte conform dreptului roman
39
este un act permis
40
de mparat sau
guvernator, n urma unei cereri cxprcse a populatici
41

Planul rcgulat al incintei tropeene, presupus pe baza corclarilor atelor arheologice
fotogrammetrice, este pentru sistemul italo-roman al
42
ln Britannia
43
, cu o
singura exceptie, toate civitates se deosebesc prin phwul lor regulat de vici, a caror dezvoltare
era spontana.
ln Peninsuht Balcanica, tipul planimetrie propriu Tropaeum Traiani este ntlnit
doar n regiunile nesupuse influentei n regiunie din imediata apropiere a limesului,
unde de urbanizare sistematica, nceputa timid e Flavi, se intens n tim.pul
lui Traian. Din punct de vedere al organizarii juridice, Tmian regiunilor intrate tim-
puriu n sfera de influenta elenistica forma de organizare anterioara, prin faptul ca
n :tcestc rcgiuni acora ntemciate, sau numai uzestmtc cu privilegii - 1.Yicopolis
ad lstrnm, Marcianopolis, Augusta - dreptul c organizare elenic.
sa V. Prvan, op. cil., p. 3.
" Cu privire la slii.plnirea romana la Dunarca de Jos in
secolul 1 e.n. ne-am exprimat pi'irerea in studiul Popula(ia
clienlelar din Munlenia, studlu prezentat in Sectia greco-
romana a Institutului de arheologie- in mnrlie
1977.
3
6 Aceste urme de incrndiu nu fost constntate si in ser-
torul A.

DID, Il, p. 80- 91; n. Vulpc, SLCl, (i, 1961, p.
211- 223.
3
7 Emilia Doru11u-Boilii, Dacia, N. S., 6, 1961, p. 345 -
363.
38
Ni se pare relativ lipsitii de ipoteza ca la Adam-
clis!, initial, avem un castru, dat fiind c. nu este intru
nlmic confirma til. unei trupe aici (vez! nota U),
lar in cnzul cu o admitem ne-ar llpsl urmele arheologice
pentru clvlli'i certifient:'! la 115/116 e.n. l'in la
60
Hadrian t'ste greu de inchipuit sa existe o fortificare ln
adlncime a ripae Duniirii, iar cel mai llrziu de la Vespa-
sian, trupele, atit leglonare, cit auxlllare, sint dislocate
pe linia Duniirii (B. Gerov, ActaAntHung, 15, 1967,
1 - 4, p. 10:1; 1\1. Fluss, RE, s. v. 1\loesia, 2.378).
I, VIII (Ulpi:lll) I, X, 6 (Modes-
linus).
to .J. Wncher, Tl1e Towns of Roman Drilain, Londra,
197-1, p. 20; Th. Mommsen, Le droit public romain, Paris,
Hl89, vol. VI, 2, p. 1:17.
41
Folosind termenul de ln lumen
se mai discuta care sint echivalentcle antice pe care le
poale acoperi notiunea modern. Th. Mommsen Iega ora-
in lumea romana de actul juridic al rldiclirii zidurilor
(op. cil., p. 437); v. Brilannia, I, p. 115.
12
Lehmann, Harlleben, HE, s. v. Stiidlebau, 2 086.
u J. \Vacher, op. cil., p. 21.
www.cimec.ro
La nord de Haemus, de o parte de alta a Dunarii
44
, se manifesta nsa principiile
politicii de urbanizare, n general aplicate de Traian n imperiu. Aici, ca in provinciile Germania
sau Africa, de Nord
45
, Traian creeaza care au dublul scop de a constitui focare de roma-
nizare e a consfinti autoritatea romana n regiunile de granita.
S-a facut observatia ca Traian neglijeaza urbanizarea de tip roman a Moesiei Inferior
48
,
deoarecc creeaza o singura colonie - Ulpia Traiana Oescus - nici un municipiu. Prvan care
a publicat rezultatele ndelungilor sapaturi de la Tropaeum, analiznd epigrafice fixeaza
acordarea de statut municipal tropeenilor n timpul lui Septimius Severus sau Cara-
calla
47
, data pna la care ar fi ramas cu statut de vicus. ntr-un amplu articol, Emilian Popescu
48
,
studiind inscriptiile inedite gasite inca de Grigore Tocilescu, demonstreaza ca Tropaeum Traiani
este municipiu din timpul lui Marc Aureliu, epoca n care se considera ca primesc organizare
municipala moesice care au beneficiat de acPst drept
49

prima ovada databila pentru titlul de municipium rezulta din tcxtul de pc piatra
de mormnt a lui Fufidius Lucian us
50
, nu credem ca poate fi exclu sa ntru lotul posibilitatca
ca statutul de municipium :-;rt fi fost acorat anterior tropeenilor. Gr. Tocilescu, E. Kornemann,
K. Patsch I. Richmond considerau Tropaeum Traiani municipium e la Traian, fara sa aiba
n favoarca acestei ipoteze nici un argument in afara numelui
Este firesc ca, dupa statornicirea pacii, odata cu naltarea monumentului comemorativ
al victoriei, Traian a ncumjat refacPrea d;truse, fapt pentru care populatia ii nchina
o inscriptic
51
:
Imp. Caesari DiYi Ncl'vac f.] NER [vae Tra-
iano op] T. AUG. GERM. DAC. PAR'l'HIC. [pont. max.
trib. po] T. XX. UIP. XII. COS. VI. PP.
Tra]IANENSES. TROPAEENSES
Q. ROSCIO MURENA COELIO POMr
1
w-
io] FALCONE. LEG. AUG. PR[pr.
Faptul ca nu exista o d;continuitate nlre materialul arlwologic c la Tropaeum, esco-
perit n nivelul NI al acestci etape (Nil), este o dovada n plu:-; a continuitat.ii de vietuire
a popnlatici autohtone n vat ra
52
AliUnri de accasta trebuie s se fi
romani, printrc carc vetemnii trelmic sa fi anlt un roi nsemnat
53

Traianenses Tropaeenses
54
trcbuie sa acopere toata populatia indiferent de stn-
tutul ei juridic cci altfcl, putem cita exemple in Moesia Inferior
55
cnd inscriptiile onori-
fice snt redactate numai n numele unor grupe rezidente, acest fapt este consemnat cu grija.
u Studiile ample lcmcinil'e asupra urbanizrii al'cslor
regiuni sint ingreunate din pricina faplului ci\ ccrcrtiirile
in slraturile romane timpurii sinl ine in tr-o fazii de
inccput. Traian a creat in accslc regiuni: Clpia Trairma
Ra/iaria, L'lpia Traiana Oescus, Ulpia Traiana ( Sarmi-
segelu.w) prohabil munieipiul Ulpianum.
45
.J. Gascon, !.a politique mlll!icipale de l'empire romain
en .-\(rique proconwlaire de Tr.1jan li Septime Svre,
Homa, 1 (172, p. :!09.
"
16
H. Yulpc. AdAnll'hilippopolilana. 1%:1. p.151.
47
l'fln an op. cil., p. 11 ; da larra a fust feutii pc baza
CIL, Ill, 12 Wii.
ta StCI, fi, 1!16 1, p. Ill,-, sq<[.
49
Dll>, Il, p. 166- llii'; Y. l'nan, .Hunicipium
..\urelium Huros!orum. p. Il-- 15: inserip(ia este adresal
unui Marcus Aurdius Anlouius carc pualc fi Jnsll. Cara-
calla, vczi Emilia Doru(iu-Boil<i, Corpu.ml inscrip/iilor de la
Silislra (ms): Trocsmis. inscriptiile vorhind de munici-
pium sint datate doar dupii plecarea leg. \" J/acedonica
la Pola issa ID ID, Il. p. 167, nota 22,1); .Yovae este munici-
piula n tlal et nu poal<' fi rlcrlus tlin materlalul cpigrari<",
tl;u prin analogie cu cel!'lallc llllll!iciJ'ia este :tlrihnil
tul lui :\lanus .\urclius.
sn Em. l'!>pcseu, op. cil., p. I!J:l.
SI (;r. Tol'ileseu, 111.\F, IX, 1!10:1, p. :1;;; E. Kornemann,
HE, s. v., Jlunicipiwn, (i01; l'alsch, JJei/rge, Y, 2,
p. 22:1; 1. Richmond, SCIV, 19, 1968, 1, p. 27.
62
:\lmlllmcnlcle epigrafice dcscoperilc la Adnrnclisi
in imcdiala apropicrc dovcdcsc prczcnta dacilor in cnrs
de romauizarc pln la sccolului ni Ill-Ica c.n.
6
" E. Condurachi, Corolla memoriac E. Swoboda dedi-
cata, 1966, p. 100---101; CIL, Ill, 1-1 21-1, !1, vcleranul,
co/1. 1. J.usi/anomm, Sa/urninus din Siscin, fost decurion
:>1 municipiului; C. Julius diu ,\masia veteran al lcgiunii
1" .\lac. (CIL. Ill, Il :.!11. 10) etc.

Traianenscs 'l"mJHit<"!lscs, fiinl spcl"ifkarra slatulului

lor de cive.< romani nu eonlravinc ipolezci noastrc di
Tropacwn Traiuni avea rangul de municipium, dac
tinem co nt de faplul di Ch. Saumagnc (dupa prcrca
noaslr luatc de pozitic a lui Il. Calstercr. Epigr-
Slud, !J, 19:.!, nu rcusL"slc s umbreascii valabilitatea
dcmonslrntici sail) aral dt municipium csle o comuni-
Lalc cu iu. la/ii (I.e droit la/in l'l le. cits romaines sous
/' 1-."mpire, 1065 ).
6
CIL, Ill, 7 Iii de la /Juroslo/"11111; CIL, Ill, 6166
de la Trocsmis .\ctaAnll'hilippopolilana, 196:!, p. Ill
de la .\brillus; CIL, Ill, 11 26 de la Ulmelum.
61
www.cimec.ro
Ocupndu-se de epitetele B. Galsterer-Krll constata aparit.ia frecventa n inscrip-
tiile municipillor chiar a coloniilor a determinativ pentru populatia lor ca n cazul
Tmiltnense.<l Tropaeenses
56

Deoarcce avem cotlfirmata cxisicnt,a, unei incinie in cpoca ulterimtra razboaielor dacice,
nu credem ca mai poate fi vorba de un simplu vicus la. Tropaeum, ci de o civitas care
epitetul imperial Traiana. Spre deosebire de celelalte din estul Peninsulei Balcanice care
obtin supranume imperiale de la optimus princeps, Tropaeum nu poate fi considerat civitas
libera sau civitas foederata, cum par sa fie sa ramna acestea. Tropaeum Traiani se afla n
afara zonei puternic elenizate, n cea a ripae Danuvii
67
, care pe parcursul ntregiiistoriiromane
se bucura de un regim deosebit
58
, fiind totodata zona n care apar de statut roman.
Stratigrafic putem deci existenta unei incinte timpurii cu doua faze distincte.
Cca de-a doua faza de constructie (NUI) apare ca urmarc a unui moment de mare cumpana,
acompaniat de un inccndiu de nutri proportii. Da,t fiind ca emisa de Scptimius Severus
ne ofer un terminus ante quern pentru a,menajarea noii berme, deci, pentru incendiul din
nivelul anterior, pentru ca din matcrialul epigrafic de la Tropaeum Traiani rava-
giile fcute de costoboci n jurul anului 170
59
, considerm ca cca de-a doua faza a incintei
dateaz de la secolului al II-lea e.n. Noua incint pare a fi fost edificat ntr-un timp
imediat ulterior atacului costoboc, rastimp n care se dealtfel, eea mai mare parte
a incintei din Peninsula Balcanica
60
, pentru care ncepe acum o perioada de nflorire
ce va dura pna catre mijlocul secolului al III-lea. economica prospera a municipiului
(sigur atestat la aceast data) reiese din faptul ca turnul de poartit construit n aceasta vreme-
TA - este n opus quadratum, tehnica foarte costisitoare grcoaie, carc tocmai din aceste
pricini va fi curnd abandonata.
Converg sprc aceasta ipoteza a dezvoltarii deosebite a datele oferite de mate-
rialul ceramic de o mare bogatie. Se evidentiaza legturile comerciale ale Tropaeumului cu
regiunilc vestice, legaturi explicabile prin faptul ca, aproape de Dunare, este cuprins n sfera
comertului fluvial. Productia locala. ramne a fi studiata de acum nainte, dar indubitabil ea
este intensa variata; capul teracotei un efeb
61
, reprezinta un rebut de ardere
care nu are ce cauta la Tropaeum daca nu postulam existenta chiar aici a unui atelier.
Ar fi hazardat sa facem mai multe consideratii asupm acestei faze, dat fiind stadiul cer-
cetarilor arheologice, trecem la faza urmatoare (stratigrafic NIV), care reprezinta momentul
n care se ridica cetatea ,constantiniana".
Dupa cum se poate conchide din aspectul stratigrafie, exista doua momente distincte
ale acestei etape, care oricum, trebuie privita ca mai ndelungata. Observatiile din D
indica lucrari de a zidului de incintit, precum alipirea turnurilor, semicirculare,
alungite.
Este inca dificil de afirmat daca exista o distanta. n timp ntre aceste doua operatii,
la care moment anume este de corelat construirea turnurilor ramase n stadiu de fundatie
pe latura de S a incintei. Cercetarile arheologice au confirmat parerea prof. Gh.
62
ca se
atribuie din comoditate toate lucrarile de fortificat.ie romano-bizantina cpocii lui Constantin.
6
6
B. Galsterer-Kriill, op. cil., p. 92- 93; denumirea
canabelor Legiunii a XI-a Claudia cu numcle Aeliae
este o exeeptle remarcat in CIL, III, 19 350.
li7 A. Stein, Die Legalen von Moesien, p. 15.

8
D. l\1. Pippidi, Ves/igia, 17, l\Inchen, 1972, p. 113.
59
Em. Popescu, op. cil., p. 192- 197 rediscuta pc
Jarg toate monumentele epigrafice contributia lor la
elucidarea invazici costoboce in regiunea Tropaeum
Traiani. Cu aceast ocazie duumvirul Fufidius Lucianus
cade in lupta contra costobocilor actionind, desigur, in
virtutea atributiilor mililare pe care le avea in caz de
primejdie (Statutul Genetivei, r. 103 dupa Th. Mommsen,
Droit public romain, 1889, vol. VI, 2, p. 461); B. Gerov.
ActAntHung, 6, 1968, p. 326- 337 aduce o contributie
tnsemnati la invaziei costoboce in Balcani ;
se subliniazli. elementul surprizii. al pii.trunderii costobo-
cilor in l\loesia, undeva in zona Tropaeum-IJurostorum,
element ce poate explica proportiile distrugerli unei
intarlte cum este cea de la Adamclisi, fiind
c in general fortlficate (Pau/ali a, de exemplu)
au fost ocolite de cetcle costohocc.
60
lnscriptia lui Yalcrius Bradua de la Callatis-
Scarlat Lambrino, HIH, 5- !i, 1935- 1936, p. 321-
332; inscriptla de la Serdica- G. Mihailov, IGB, nr.
1902, din tlmpul lui Marc Aureliu Commodns; inscrlp-
lia de la Philippopolis- K Knlev, Godisnik Plovdiv,
1971, VII, p. 1H
61 Fig. 118, N II 10.1.
o2 Dacla, N.S. 1, 1957, p. 226.
Fig. 40. - Cctatca Tropaeum Traiani, fotografie aeriana, zbor 1973.
62
www.cimec.ro
www.cimec.ro
S-ar parea ca refacerile succesive ale incintei de la Tropaeum, databile la secolului
al III-lea - ncepuiul secolului al IV-lea, nu sint prilejuite de o mare distrugere, ele
nscriindu-sc mai (legraba n opera, de refarcrc a ncepnta de Anrelian
63
continuata
e Diocletian
64
Constantin, ca urmare a perm<tnentelor tulburari provocatc de incursiu-
nile gote.
Inscriptia Constantin - I.ciniu poate fi nregistrarea ncheierii lucrarilor, iar constructia
a fundamentis este probabil o referire la largirea ineintei ntr-o zona re anterior nu facea parte
din ceea ce valideaza observatiile arheologice.
n ce masura largirea suprafetei comporta schimbarea strnctnrii sale urbanistice
urmeaza sa se afle doar prin amplificarea cercetarilor n nivelele anterioare secolnlui al IV-lea.
I.a un moment dat, dupi1 ridicarea incintei ,constantiniene", con,;tat:lm n exteriorul ei
mme ale unei locuiri civile ce credem ca poate fi atribuita foedem1;ilor goti, :tdmil;\i la Tlwodosiu
sa locuiasca sub zidurile
65

Refacerea pusa n evidenta de sondajul stratigrafic n sectorul turnului T22 (NIVE)
avnd ca terminus post quem moneda de la Theodosiu al 11-lea, poatc fi legata de tulburarilP
provocate de huni, ce snt confirmate arheologic pna acum la, liistria Dinogptia
66

Nu credem ca noua refacere sa fi produs schimbari n a.spectul general al fortificatiti
constantiniene; pe baza observatiilor noastre n zona de S a turnului T21 pntem
presupune ca acum se castellum adiacent, prob:tbil en scopul de a adaposti o
unitate de comitatenses, despre care nu avem nca mentiuni.
Civitas Tropaeum nu V<t fi pomenit de Procopius
67
n lung<l li:a de castre
refacute de Iustinian, se constata, arheologic (NV), recomtructia incintei n secolele V -VI
e.n., aceasta executndu-se eventual sub domnia lui Anastasius, simultan cu Histria Dino-
getia
68
Aparitia constructiilor adosate zidului de incinta n interiOl' ne sugereaza o oarecarc
schimbare a organizarii interioare a cetatii o schimbare a functiei defensive a zidului de incinta.
Despre amploarPa distrugerii, carc pune capat acestui niYel (NV) arlwologio, a seri::;
deja V. Prvan
69
, fil.ra a tine cout nsa de referirile lui Gr. Tocilescu
70
, ht un nivel ulterior
de care trebuia leg:tta de . htpt rcfacerea bazilicii de marmura datata n timpul lui
}lauriciu Tiberiu.
ntr-adevar tropeenii vor reface dupa dezastruosul atac avar sntem chiar
nclinati sa consideram crt incinta pastrat ntr-o oarecare masura caracterul defensiv pna
la abandonarea totala a de catre populatie, odata cu disparitia de facto a putcrii bizan-
tine din Dobrogea
71
Populatia va fi desigur de gasit, prin cercetari viitoare, n puncte
mai propice vietH n non -crea te.
n urma ncadrarii rezultatelor noastre n tabloul arheologic istoric ofcrit de stadiul
n.ctual, general al cercetarilor, ne-am permis a sugera unele ipoteze cu scopul de a determina
acea atmosfera profita.bili1 1ll 1liscntii nccPs;tra progrt>sulni
63
Duroslomm e rcfiicul de Aurelian DID, TI, p. 27-1;
la Tomis s-a giisit o moned Aurclian ln zidul de incinbi,
cf. Em. Doru(iu-Boil, StCI, ti, p. 257.
0
' Inscrippi pusc eu prilrjul unor rdaceri sc afl la
I>uroslomm (1. 1. Hussu, AJSC, Il, 193:1- 19:15, p.
210- 211) la Transmarisca (IL, III, 6151 = ILS 641);
la Tomis, (CIL, Ill, J.l 450); Gh. Papuc, Ponti ca, 'i,
p. 335 considera ca prima fazii a incintci de S e din limpul
lui Diocletian; CIL, III, 12 lli-1 de la Tropacum, pusti
ln saniitatea tetrahilor, poate oglincli tocmai
tropaeenilor pcntru sprijinul primil ln conslruirca in-
cintei.
"
5
Zosimos, IY, 10, 1 - 5.
06
DID, II, p. 406- 107 .i\1. Suceveanu, Dacia,
N.S., 13, 19!i9, p. 3lil, cure urmate de o clapa
de a balcanicc, cf. Y. VelkoY,
IzvcstijaSofia, 2-1, 1961, p. J.li-151.
';
7
De re\inut ipotcza lui A. Aricl'scu, Dacia, N.S., 11,
1 !J70, p. :106, l'ti Troparum ar fi primilln un moment <lat
supranumcle de Sanclu.< Cyril/us, refiicul de Justini:m.
"
8
1. Barnea, I>aeht, N.S., 1, 19li0, p. :w,;- :!67.
HO BC::\IJ, 4, 1911, p. 191.
7o BAH, ms. 51:!9, f. 169.
71
,\rgumcntclc privind fum'\ia defcnsiv a inclntri
lropecnc, prccum piistrarea caractcrului urban al
ziirii Tropawm ln sccolul al VII-Ica o pcrioadii mai indc-
ltmgalii, au fnsl puhlicate de noi ln colaborare en l\1.
:\lcirgineanu-Crstolu ln Rev. l\luz:\Ion 2, 19i5, p. 59- 62.
68
www.cimec.ro
2. SECTORUL DE SUD-VEST AL ZIDULUI DE 1:--.JCINTA
Gheorghe Papuc
ntre 1969 1975 a fost cercetat scos la iveala un sector important al zidului de
incinta al cettii Tropaeum Traiani (fig. 41). Despre zidul de incinta n general gsim referiri
ntr-o serie de publicatH materiale aparute pna la aceasta data
1

Prezentarea pe scurt a sectorului dintre poarta de S poarta de V este necesara, acesta
reprezentnd aproapc o patrime din ntreaga fortificatic a cetaW
2

Vom analiza curtinele turnurile, ncepind de ln poarta de S :-;pre poarta de V.
Curtin a dintre T20 - poarta de S
8
are o lungime de 25,50 m este marginita de po art a
de S la E turnul T20 la V (fig. 42). Zidul s-a pstrat pe o nltime ce variaza ntre
4,40 - 2,10 m. nltimea cea mai mare o are in zona de unire cu zidul turnului T20. Spre
poarta de S piatra de parament s-a pastrat pe 1 - 2 rnduri. Catre turnul T20, pe o lungime
de 3,40 rn, se vd blocuri de parament pe trei rinduri. Terenul are o panta de la V spre E,
diferenta de nivel ntre capetele curtinei fiind de 1 rn, ca urmare a fost construita
in trepte.
n timpul sapaturilor cxecutate pe curtina s-au recuperat mai multe blocuri de para-
mPnt, dar nu in cantitatea la carc ne-am fi
4
Fundatia zidului este alcatuita dintr-un
strat de piatra fara mortar, inalt de 0,80 - 0,90 rn (temelia uscata), peste care s-a un
alt strat de 0,60 - 0,70 rn de piatra cu mortar. Deasupra, acest strat a fost nivelat cu mortar
pcntru crearea ,patului de
3
Stratigrafic, ,patul de concide cu nivelul
de a zidului de la inceputul secolului al IV -lea.
Dl' aici n sus ncep rlndurile de blocuri de parament, carc placheaza zidul pc ambcle laturi.
Pc aceasta curtina s-a descoperit o fundatie demantclata unui turn o locuinta
extra muros.
Fundatia de turn ncepe la coltul vestic al portii de S se ntinde spre V pe o lungime
de 7,40 m. Este demantela Ut n cea mai mare parte (fig. 43 ). Astfel de fundatii de turnuri
mai vechi, apar pe fiecare curtina
8
vom aminti odata cu prezentarca curtinei respective.
n urma, dem;tntelarii, fundatia s-a mai pastrat doar pc 2,30 rn din latura vestica. La nceputul
scculului al IV-Ica, fundatia despre care vorbim, nu a mai fost folosita. Toate fundatiilc de
aeesL fel au fost parasite la un moment dat, la nivelul ,pfttului de tep tare", dcuarccc lucra-
l'Pa de fortificatie incetasc din motive TII:'CUIWscutc deocamdata.
Locuinta extra nmros este alcatuita din doua ncaperi
7
, una, din elc este patrulatera
(10,40 rn x 7 rn). Zidul are latimea de 0,70 - 0,75 rn este din piatra legata cu pamnt.
l,at.ura nordica a ncaperii este paralela cu zidul de incinta, la 3,20 rn distanta de acesta. Cea
de-a doua ncapere este aproape triunghiulara, zidul sau de S-E are lungimea de 12m
se cu latura de V a portii.
Din cele doua incapl:'ri a fost scoasa o cantitate apreciabila de zgura de fier. Sub lutul
1
Y. l'rntn, Tropacum, p. 1- 12 163- 192; DID,
II, p. 31!6; DI\'H, p. 591- 592.
2
Lungimea seclornlui din zldul de lnclntii. de care
ne vom ocupa ln cele ce urmeazll, este de 321 m. l\lenp-
vmlm Ca S:J o!Jtinut Jungimea de :!21 Ill prin adllugarea
lurnurilor, cu cxcep!ia turnului T15 al portii
de \'.
3
n delimilarea curtinelor folosim numerotarca con-
sacrat a turnurilor, care inccpe de la turnul de N ni
portii de F..
4
Bloeurile de pnr:1mcnt carr nu fosl Sl'oase din s:1pi
luri, ell ede carc sc mal arlu ln ziu, nu alciiluiesc mai
64
mult de 7 - 10% din lotalul blocurilor carc placau
curtlnele turnurlle.
6
, Patul de cons la din nlvelarca cu mortar
a uncl fundatli, fapl ce duce la o repartlzare egalA a pre-
slunll pe care o exerclt supraslructura. Scopul sliu este
de a mrl rezistenta construcUei.
6
Gh. Papuc. Pontica, 6, 197:l, p. 117- 128; 7, 1974,
p. 325- 337.
7
Cercetarea pe aceastii curtin a fost condusi. de R.
Ol'llC)Cnnu, enrc nrn pus ln dispozitlc ohservatlile sale.
www.cimec.ro
T20'
Fig. 41. - Sectorul ~ d e V al zidului de
lnclntii.
Fig. 42. - Curtlna d.intre turnul T20 ~ 1 poarta de s.
Fig. 43. - Fundntle de turn anterionri'i lntre T20 ~ 1 poarta de S.
8 - c 1813
66
www.cimec.ro
batut al locuinTei, s-a gasit un vas cu gura larga (fig. 44), avnd doua toarte, corpul globular,
fundul cu pasta este
8
sc afla pc un pat de pietrc, n interior s-au
gasit carbuni de lemne, 0 lama de fier, zgur{t de
fier melei. Loeuinta a fo:-;t datata, pc baza
materialului ceramic, n secolul al VI-lea e.n.
Zidul de V al acestei locuinTe extra muros
taie un euptor de ceramica
9
(fig. 45). Intrarea
cuptorului, orientata spre V, este arcuita din cara-
mizi groase de 0,07 - 0,08 rn, late de 0,30 rn;
inaltimea intrarii este de 1,37 rn, iar lTimea de
1,10 rn ; putem data acest cuptor n secolcle
IV-V e.n.
10

Turnul 20(T 20) este unicul de pe zidul de iueinti'L
necercetat inca n interior u. Spre zid s-a pastrat
pe o naltime de 4,25 rn, dar pela tura frontala numai
pe o naltime de 1,40 m. Lungimea cxterioara este
de 9,50 rn, iar latimea de 9,75 m. Lungimea dcs-
a turnului este de 25,20 rn ; piatra de
parament s-a pastrat numai la marginea de E
dinspre zid, pe trei rnduri (cca 12 blocuri) pc o
poftiune ce nu 3 rn (fig. 46).
Fig. H.- Vas din cxlrcmuran de la po:1rla
Cortina dintre Tt9 T20, are lungimea de 40,40 m, de s.
nalTimea zidului n unele zone de 3,40 m, iar
n altele de numai 2,20 m. Pornind dinspre turnul T20 observam pc aceasl U, curl in;"t o
de trepte ale fundatici care rezolvau difcrcuta de nivcl dintre capctcle act>sl ri curtine de peste
Fig. 45. - Cuptor de ars ceramic.
'C. Scorpan, Pontica, 8, 1!)73, p. 288, pl. XIJ, !J.
1
Cuptorul este asemanator celor descrise de A. Hdu-
lescu M. Irimla, Typen der in der Dobroudscha enldeckten
r/Jmischen Backofen (in ms.).
66
10
Ibidem.
11
Zidul de incint a fost ccrcelal de Paul 1'\icorescu
prin sii.parcn n cite unui pc riecarc pnrtc. Tot cl a
golil turnnrilc din accsl sector.
www.cimec.ro
1, 70 rn (pan ta este spre V). Oatre turnul Tl9 sint blocuri de parament cu bosaj dispuse pe trei
rnduri. Partca de E a curtinei a fost aproape n ntregime demantelata de parament (fig. 47).
n priYinta temeliei, mention:lm ca ea este identica cu cea a curtinei precedente identitatea
se pastreaza pe ntregul sector S-V al cetat pna catre poarta de V
12
Pe curtina de
s-au descoperit o a doua de turn anterior o poarta mica.
Fundatia turnului
13
abandonat este mai bine pastrata dect precedenta, laturile sale
s-au pastrat pe lungimea de 6,15 m respectiv de 6,90 rn, avnd distrusa partea frontala
(fig. 48). Peste latura de E a fundatiei se afla un zid ce apaftine unei construct extra muros.
Din mortarul acestui zid s-a. recuperat o moneda emisa de mparatul Oonstantius
14
, fapt ce
permite datarea respective. La 15 rn spre V (de la T20) curtina face un unghi
spre N-V.
Poarta amplasata n V curtinci a functionat la nceput (n secolul al IV-lea), dar mai
trziu a fost astupata. Latimea portH este de 1,30 m, iar grosimea zidului de 2,80 m. Laturile
portii erau placate cu piatra de parament. naltimea pragului de nivelul exterior de
calcare din secolul al IV-lea este de 1,50 rn, fapt ce indica folosirea unei scari de lemn
pentru a o face accesibila (fig. 49). Pe sub poarta trece un canal de scurgere ce se varsa
in afara cetat 1s.
Turnul 19 (T19). S-a pastrat pe o naltime cuprinsa ntre 1,85 rn 4,40 m. Lungimea desfa-
(perimetrul) '1'19 este de 23,20 m. Latura de V a turnului a fost de blo-
curile ecarisate, cu exceptia unuia singur, din coltul dinspre curtina. Lungimea turnului T19
este de 8,50 rn, iar latimea de 9,75 rn (fig. 50).
(:urtina dintrc T18 !j T19 (fig. 51), n linic dreapta, arc lungimc de 40,90 m. Piatra de para-
ment se pastreaza pe toata mutina, pe o naltimc de la unu pna la patru rnduri
16

Turnul 18 (Tl8) are (Iig. 52) lungimea (pcrimetrul) de 24,60 m. S-a pastrat
emplectonul pe o naltime ce variaza ntre 1, 70 rn 3,80 m. La exterior lungimea este de
!J,!>O rn, iar H1timea de 9,75 m. Intrarea n turn fata de 1,75 rn era prevazuta cu trepte _partial
pastrate. n interior turnul are urmatoarele dimemuni : lungimea 6,50 rn !;li latimea 3,65 m.
n exterior piatra, de parament se pastreaza numai pe latura de V, pe o lungime de 5,20 rn,
pc naltimea unui singur rnd. n interior s-au pastrat 2 - 3 rnduri de piatra cu bosaj tot
pe latura vestica.
Curtina dintre 1'17 !ji TJ8 sc ntinde pc o lungime de 47,[)0 m, avnd piatra de parament pe
1-3 rnduri numai n jumatatea de E. Cam la 15 rn sprc V de '1'18, face o treapta
de cca 0,50 rn, panta terenului fiind n directi<'. La o distanta de 10,60 in de T18
se afla o gura de scurgere a unui canal (0,70 rn - 0,20 rn), la naltimea de 1,20 rn de
nivelul de constructie a zidului. Fundatia, pornind de la Tl8 are pe o lungime de 14,75 rn o
talpa lata de 0,45 rn (fig. 53 54). n timpul cercetarilor au aparut multe fragmente cera-
mice feudale timpurii. La 16 rn spre S de zidul de incinta s-a descoperit un bordei feudal
timpuriu de forma dreptunghiulara. Va.tra era din pietre, n coltul de N-V al borde-
iului. Dupa fragmentele ceramice gasite pe podea, se poate data in secolul al X-lea
17

La 17,50 rn spre V de Tl8, pc curtina, se afla o fundatie de turn
18
, parasita, ca !;li cele-
laite, la nivelul fundatiei (fig. 55). Latura frontala a a fost demantelata, pe cca 2 m.
Latimea zidurilor de fundatie este ntre 3, 76 rn 3,95 m. Dimensiunile interioare snt de
12 n legatura cu ziului de incinlii, vezi
Gh. Papuc, op. cil., p. 122.
1
3 Ibidem, 7, 197,1, p. 321.
14 Ibidem, p. 335, nota 18.
u Sint clncl canale pe sectorul de S-V al incintei.
ln cazul de fatli nu incapc ndoiala ca exista ln Interlor
o strada.
16
Este curtina cu paramentul piistrat in cca mai mare
parte, comparatlv cu celelalte. Nu ne indoim de existenta
une! fundatil anterioare pe curtina aceasta.
17
Dinogelia, 1, p. 135; Capidava, 1, p. 196, fig. 100,
101.
18
0 prezcntam mai detaliat ln op. cil., p. 326.
67
www.cimec.ro
2,75 x 5,50 m. ln zona demantelata se observa gropi de pari, care fusesera batuti in
fundatiei. Printre pari a fost un strat de piatra fara mortar (temelie uscata) inalt de
0,80 - 0,90 rn, iar peste acesta piatra cu mortar.
Fig. 46. - Turnul T20.
Fig. 47. - Curtina dintrc lurnurilc T19- 20.
Fig. 48 - anterioaril de pe curtina
dlntre turnurlle Tl9- 20.
Turnul 17 (T17) are lungimea (perimetrul) de 24,60 rn (fig. 56). Emplectonul
s-a pastrat pe o naltime cuprinsa ntre 2,40 rn 4 m. Dimensiunile exterioare ale turnului sint:
9,50 rn x 9 rn; in interior de 6,50 rn X 3, 75 rn; n cea mai mare parte, piatra de parament
nu se mai afla n zid.
Curtina dintre T16 !lli T17 a fost amplasata pe o panta care urca de la E spre V, iar
diferenta de nivel ntre capetele curtinei este de 1,10 m. ln partea de V a curtinei 16 panta
schimba directia; daca pna la zona amintita cobora spre V, acum ncepe sa uree
68
www.cimec.ro
Fig. 49. - Poarta midi.
Fig. 50. - Turnnl T19.
Fig. rit. - Curlina dlntrc lurnurile
Tl8- 1!).
Fig. 52. - Turnul T18.
Fig. 5:J. - Cnrtina dlntre
Tt7- 18.
Fig. 50
lnrnurllc
Fig. 51
~ p;g.49
~
. , A D
Pl sn
. ,.
Iol-E
B
c
Vederi laterale
Fig. 52
Fig. 53
69
www.cimec.ro
Fig, 54
Fig. 55
Fig. 58
Fig. 54. - Curtina dintre turnurile
T17- 18.
Fig. 55. - Fundatia dintre turnurlle
T17-18.
Fig. 56. - Turnul T17.
Fig. 57. - Cnrtina dlntre turnurile
T16- 17.
0 1 2 3m
1'ig. 58.- Fundatla dintre turnurile
..... .....
Tt6- 17.
Fig. 5ti
Fig. a
70
www.cimec.ro
poarta de V. Lungimca curtinei este de 45,20 m, avnd nalimea pastrata ntrc 2,40 m
4,40 m . .Fundatia este mai lata dect suprastrnctura n doua zone : pe jnmatatca de E (pe o
lungime de 7,50 m) cu 0,45 rn, iar pc cea de V (pe o lungime de 9,50 rn) cu 0,50 m. S-a
descoperit. o gura a unui canal de scurgere (0,60 x 0,30 rn) la 10,40 rn la E de T15, aflata
cu circa 1 rn deasupra nivelului de constructie al zidului (fig. 57).
n 1975, pe aceasta curtina s-a descoperit o fundatie de la un turn anterior secolului al
IV-lea; ea nu s-a pastrat n ntregime, dupa cum rezulta din sondajele facute pna aeum.
Latimea laturilor este de 3,75 m. Latura de E a fost demantelata la distanta de 4 rn de zid.
soarta a avut-o cea mai mare parte din latura frontala semicirculara; latura de V s-a
pastrat pe o lnngime de 7,55 rn de la zidul de incinta (fig. 58).
Pe curtina, pe nnul din blocurile din primul rnd de parament se afla o inscriptie
19
, dar
modul cum este prins blocul n zid exclude posibilitatea de a fi fost montata cu ocazia unei
reparatii (fig. fi9). Consideram inscripia ca fiind contemporana cu constructia zidului. Inscrip-
kfPAMOY:
ia e;;;te n limlm greaca, destul de stngaci scrisa; iata continntul ei : 'fr B ; n tradu-
cere : al lui Keramos
20
, 27 ( picioare. Consideram ca ttcest Keramos nu este numele
care a lucrat, ci mai degraba este unul din locuitorii cetat care a suportat din punct de
vedere material constructia portiunii de zid amintita de inscriptie
21

Turnul 16 (T16) se afla n apropierea porii de V. Piatra de parament <lin exterior a disparut
aproape toata. Dimensiunile exterioare ale turnului snt : 9
1
45 x 9 rn; cele interioare
6,15 x 4 rn ; n interior s-au pastrat doua pna la patru rnduri de blocuri fasonate (fig. 60).
Emplectonul s-a pastrat lnga curtina pe o inaltime de 4,20 rn, pc cnd latura frontala ajunge
doar la 1,70 m. Scara ce coboara in turn are treptele nalte de 0,27 - 0,30 m.
Curtina 14 dintre T15 T16 este marginita spre N-V de unul tlin tmuurile portii de V (T15),
iar la celalalt capat de turnul de incinta T16. Lungimea curtinei e;-;lc de 43 rn, emplectonul
s-a pastrat pe naltimea de 4,60 rn (fig. 61).
Daca pna acum turnurile curtinele prezentate au avut un aspect unitar din punct de
vedere constructiv, nu lucru putem spune despre jumatatea de N-V a curtinei 14,
pe care ntlnim ,traverse" din piatra
22
, dese pe prima asiza mai rare pe a doua. Acest
mod de constructie cu ,traverse" a fost utilizat la portHe mari ale cetat, mai precis la
turnurile lor. La 15 rn de la turnul de S al portii de V (T15) s-a descoperit o fundatie ahan-
donata de turn identica cu cele prezentate mai sus (fig. 62). Are n plus, la capetele dinspre
zid ale laturilor pa,ralele, mai multe trepte din piatra care au fost lasate pentru legatura cu
zidul de incinta. Latura, frontala a fost partial distrusa pc o adncime de 0,15 - 0,30 m. Pe
aceasta curtina s-a cercetat partial o constructie extramurana, care avea un zid paralel cu zidul
de incinta, nchizudu-se laN-V cu latura deS a T15. Spre S-E cldirea are un zid perpen-
dicular pe incinta. Zidurile erau construite din piatra legata cu lut. S-au recuperat materiale
specifiee secolului al VI-lea
23
n coltul de S-V allocuintei a fost gasita o groapa de cereale
sapata n loess, avnd diametn gurii de 0,50 rn, adnca de 2,80 rn diametrul fundului
de 1,60 m. Groapa, ai carci percti erau era acoperita cu un bloc de piatra dreptunghiular.
Poarta de V s-a conservat pc o naltime de 6,40 rn, deci mult mai mare dect celelalte edificii
din cetate ; este flancatiL de doua turnuri mari, n afara pe o lungime de 10,40 m.
19
Cazuri similarc, vezi la V. P:\rvan, Ulmclum, II, 2,
p. :179; idem, Tonri, p. 419- 12:1; I. Barnca, Dncin, 1,
N.S., 1957, p. 270.
20
Numc propriu, dupa opinin noastrii.
21
Un fapt cslc neclar, anume, hmgimca de
zid, indlcat de Litera indica cifra 2, dar
credem c este vorha de o lungime mni mare. A doua
litera cu valoare de cifra nu are un caractcr clar. Ar fi
posibil ca lapicidul s fi invcrsat zccimala, punind in locul
ei core indica unltatile.
22
,Traverselc" sint blocurl de parament montate cu
latnra lunga perpendicular pe llnia curtinel in lnterlorul
emplectonulul; scopul lor era legat de mrirea rezis-
lcn tei constructiei.
23
:\'fatcriale analoage la C. Scorpan, op. cl/., p.
293-29-t.
71
www.cimec.ro
Zidurile turnurilor erau placate pe ambele cu blocuri de parament, de dimensiuni
mult mai mari dect cele din zid. Ca sistem constructiv ntlnim ,traversele" din piatra, pe
masura ce se zidul, este mai mare ntre traverse (fig. 63 ). AceAt fa pt denota
Fig. 59. - Inscriptie pe un bloc de parament din curtina dlntre turnnrile T16 - 17.
Fig. 60.- Turnul TIG.

0 1 2 3m
-
Fig. 61. - Curtina dintre tnrnurile
T15- 16.
grija constructorilor pentru porW decumana. Intrarile n cele doua turnuri erau late
de 1,50 m deasupra erau boltite. La fel poarta propriu-zisa avea deasupra o bolta n arc de
cere. La construirea turnurilor pof1iii au fost refolosite o serie de piese arhitectonice databile
n secolele II - III. V. Prvan presupunea ca la acea,sta poarta accesul se facea pe un pod
72
www.cimec.ro
suspendat
24
n 1975, de la S de T14, datnd din 1891, am constatat
ca intrarea in cetate se facea direct, neexistnd un pod suspendat. V. Prvan argumenta exis-
tenta podului suspendat, pe baza unor date de ordin arhitectonic, anume ca pragul este
0 " 2 3tn
....
Fig. 62.- Fundatia dintre turnurilc
T15- 16.
0 1 2 3m
....... ---
Fig. 63. - Poarta de V.
facut din , ... blocuri prelucrate ca raminind pe o mare adncime n 'aer liber ... "
26
FolosirP:t
blocurilor mari fasonate, care constituiau in momentul constructiei un fel de cofraj pentru
emplecton, a fost determinata de in plan perfect orizontal a poq.ii cu cele doua mari
turnuri care o aparau. Ca lucrurile stau ne-o demonstreaza doua fapte :
- pamintul viu se afla la 1,20 rn sub nivelul pragului portii ;
- imediat linga latura de N a T14, fundatia zidului nrca cu 2,16 m. Aceasta
de naltime reflecta foarte clar diferenta de nivel a pantei, care a. fost taiata ntr-o zona cu
nclinare mare N -S, pentru a se amplasa poarta de V.
De asemenea, in zona de amplasare a portii de V, terenul are o panta pronuntata
de la E apre V. Pentru fundatie s-a sapat o cantitate apreciabila de pamint. Pe portiunea de
strada dintre turnurile portii se vad decapari
28
pe o liWme de 3 - 4 rn paralele cu zidurile
interioare ale turnurilor cu pragul portii. Consideram aceasta ca tinnd de amen<1jarile con-
structorilor antici pentru montarea de schele n vederea ridicarii port,ii tmnurilor. Dupa
terminarea lucrului, zonele sapate au fost astupate cu piatra marunta, mortar pamnt bine
batatorit pentru amenajarea strazii.
Canalul de scurgere de pe 1:ia principalis, continua n afam porW, pe o prima portiune d(
1 rn fiind construit din caramida, apoi din piatra cu mortar, acoperit deasupra cu dale mari
de piatra. Canalul coboara spre V cu o deviere spre S
27
n anumite puncte stma
este pavata cu piatra marunta se vad chiar nrme de care pe directia V -N-V.
Poarta de S are nchidere dubla, creata de doua ziduri perpendiculare pe zidul de incinta late
de 3,30 lungi de 7 ,60. Se poate banui ca partea superioara a porW era construita ca un
turn patrulater cu latura frontala de 9 m. Zidul de incinta in vecinatatea portii are latimea
de 3 m.
ln vecinatatea ei, zidul de incinta al cetaW are latimea de 3 m. Este flancata de doua
ziduri pcrpendiculare. ln pavajul portii s-au refolosit cteva inscriptii
28
Pe sub st.rada se afla
2& V. Prvan, op. cil., p. 168.
25
Ibidem.
26
Mentionm c cercetrile la poarta de V sint in
curs de exPcutle. urmlnd ca mai tirziu sA publlcm
7-c. 1813
rezultatele integrale ale cerceti\rilor noastrc.
27
Urmrirea canalului se va face in campaniile viitoare.
as en, Ill, 1.f 214, 9, 10, 15.
73
www.cimec.ro
canalul de scurgere a apei. Doua elemente ne conduc la concluziile ca poarta nu era folosita
de care : existenta unor trepte destul de nalte panta care ncepe spre S din vecinatatea
portii (fig. 64). Arhitectul Fakler considera ca poarta de S, ca cea de V, avea J?.Od
dat. De existenta acestuia Prvan cnd o prezinta
29
Este interesant ca Gr. Tom-
lescu se de existenta podurilor sm;pendate a de aparare
30
n urma
Fig. 61. - Poarta de S.
cercetarilor arheologice sistematice executate ntre 1970 - 1975, sntem n masura sa afirmam
cu certitudine ca nici la poarta de S nu exista pod suspendat, iar groapa pe care au sur-
prins-o cei care au sapat poarta n 1893 nu era de aprare, ci o eroziune a terenului,
care n secolul al VI-lea a fost astupat cu alte resturi. Din moment ce nu intrau
pe aici carele, nu se impuneau amenajari speciale pentru a nlesni accesul n cetate.
Dupa cum s-a vazut, pe la tura de S-V a zidului de incinta al cetatii s-au descoperit cinci
fundatH de turn
31
Structura lor este cu a fundatiei descoperite ntre T17 T18
descrisa mai sus. Lucrarea a fost parasita la nivelul fundatiei ; a avut loc apoi o distrugere pal'-
tiala a fundatiilor explicata de nevoia de piatra pentru constructii sau :pentru reparatH
ce s-au executat n interiorul cetatii. n tot cazul se simtea o mare nevoie de material de
constructie, caci numai se explica demantelarea fundatiilor de turn. Inscriptia de la
poarta de E
32
se refera la construirea din temelie a cetatii, sub impratii Constantin Licinius.
Oonstructorii acestei perioade nu fac altceva dect sa continue ceea ce altH ncepuser mai
naintea lor, ad ica mprejmuirea cu zid a unei arii mai largi dect avusese din secolele
II - III. (v. cap. Incinta, p. 55). Spaturile efectuate in interiorul cetatii, n apropierea zi-
dului de incinta, n 1969 1971, au artat clar ca sub nivelul secolului al IV-lea nu se
mai afl alte depuneri mai vechi, ci urmeaz loessul. lucru l-am remarcat la poarta
de V n interior, la intrarca T15. Fundatt zidurilor a tnrnurilor era deja fcuta (ne referim
29 V. Prvan, op. cil., p. HiS.
3
1 Vezl noln 5.
30
Gr. Tocilescu, BAR, ms. 5 128, f. 28.
32
CIL, III, 1:3 731.
74
www.cimec.ro
la sectorul de SV), dar laturile frontale ale turnurilor fusesera distruse. ln epoca
constantinianii, se niveleaza terenul, sc astupa parasite se continua
incintei
33

Pe curtina, ntre T19 T20, unde zidul face un unghi, se afla o fundatie de turn ahan-
donata. 0 similara este prezentata de Themistios, n secolul al IV-lt>a, cnd mparatul
Valens o cetate pe urmele unor ziduri facute mai de mult, dar neterminate
34

Privind datarea fazei preconstantiniene nclinam spre perioada lui Aurelian, cnd se con
struiesc o serie ntreaga de fortificat;ii pe limesul dobrogean al Dunarii
35
Or, cetatea Tropaeum
Traiani care facea parte din al doilea rnd de fortificatii limitanee, trebuia ea ntarita cu
ziduri de aparare, dar n timp extinsa. Datorita unor evenimente ce loc n aceasta
perioada, lucrarea nceteaza, fiind reluata abia la nceputul secolului al IY-lea e.n.
Nu ncape ndoiala ca ridicarea unei asemenea fortificatii a necesitat, pc lnga marelc
volum de munca, o perioada destul de mare de timp. ln general, se considera ca n anul
316, an n care este datata inscript;ia comemorativa de la poarta de E
36
, construirea incin-
tei era terminata. ln vara anului 1970, n mortarul T21 a fost descoperita o mQneda de bronz
37
cmisii, pentru !Jicinius Junior datata n anii 321 - 324. Ea putea ajunge n mortarul zidului
cu ocazi:t unei restaurari (din moment ce este datata ntre 321 - 324, iar zidul, conform in-
script;iei, a fost terminat la 316) sau n timpul construct;iei zidului. Vom prima situa til'
legata de o eventuala restaurare. Precizam ca ntre pmuta de E de S, pe o lungime de
peste 235 m, se afla doar acest turn (T21) de aparare. Panta terenului are o nclinare de pest!'
1)5, ceea ce face ca apararea sii, fie lesnicioasa. Moneda a fost gasita la intrarea n turn,
portiune greu, chiar imposibil de a fi afectata de un atac propunea o n zid, data
fiind grosimea foarte mare a construct;iei n acest punct. La o examinare atenta a zidului
nu apar indicii ale unei restaurari, ceea ce ne determina sa conchidem ca moneda a fost pier-
duta n mortar n momentul n care se constl'uia zidul. Deci credem ca sntem ndreptatit i
sii, spunem ca zidul de incintii, nu era terminat pe toatii, lungimea sa, n anul 316. Preciziim
ca tipul de moneda despre care este vorba a nceput sa fie retras din circulatie dupa anul
:324-
38
n favoarea celor de mai sus vine observat;ia facutii, la poarta de V, unde la curtina,
pe partea sa, de N, s-an folosit ,traversele" de piatra, iar din punct dt> vedere eonstructiv
nu exista o unitate ntre port;iunea de zid amintita restul zidului de incinta
39
Cronologi(',
pe zidul de incinta de la S de via principalis lucrurile se prezint astfel : n a doua jumatate
a secolului al III-lea se ncearca construirea unei incinte, dar lucrarea sc ntrerup< fiind para-
sita, la nivelul fundat;iei. La nceputul secolului urmator rencepe construirea fortifieatiei, care,
dupa cum am vazut, nu se termina la 316, continund n anii urmatori ai N:l'niului al treilea.
n mod deosebit atrage atent;ia caracterul unitar al fortificat;iei de la Tropaeum 1'raiani, n
sensul utilizarii turnurilor cu latura frontala rotunjita
40
E:,;tc un argunwnt al construirii
zidului ntr-o anumita epoca, anume n prima jumfLtate a RPcolului al IV-lea. in general, piatm
de parament care a ramas n zid este lucrata de maniera. Fundatia PHte mai lata c:L
zidul propriu-zis, uneori cu 0,50 - 0,60 m. Primul rnd dP paramPnt iese n
afara, crend o treapt lata de 0,10 - 0,12 m. Dea:,;upra acesteia zidul an un plan vertical,
fara alte retrageri. Nu s-au pa:,;trat urme ale partH de deasupra zidului; n tot cazul, pe
baza observat;iilor stratigrafice, n partea superioara, zidul era acoperit cu ciiramizi mari, drept-
nnghiulare, diHpURe pc cel put-in dou[L rnduri. Spunem acPasta, fiinddi pt> nivPinl e darmare
33
:\'oilc obscrvatii ne-au lhtcrminal sa rcnuntam la
ipotcza cmis anlcrior (vezi Ponlica, 7, p. 335) privind
o p:1riisirc organizatii a lucrului, carc presupunca prote-
jarca fundatici cu un strat de piimint, operatiunc exccu-
lalii de constructorii c:1 rcfcrirea pentru
dalarc la moneda de la Diocletian nn mai l'ste valahilii.
34
J. Barnea, SCIV, 19, 1967, 'l, p. urm; DIO,
Il, p. 395; FHDH, II, p. 55.
"" D ID, II, p. 271 nrm.
3
" Vez! nota 37.
37
1\foneda a fost dcsropl'ril de 11.
Ioana Bogdan Cil.ti\nicin.
38
Claude Brenot, PN, \'1, 1972, tom. XIV, p. 218.
39
Cn orazia cnriitirii emplectonnlui tnrnnlni Tlli,
n vcderca restauriirii, la nivelul asizei a doua, am dcs-
roperit o monedii constantinianii datal:1 inlre :nt- :J:J2
(dalarca aparpne lni n..
40 Exceptie face T12 care este dreptunghinlar, aflat
pc latura de V, la N de poart:1.
75
www.cimec.ro
al primele cazute snt caramizile. ntre acestea am identificat mai multe care
au ure de mortar pe ambele
41

Un alt lucru demn de remarcat este de dintre nivelul de
extra muros cel dini'i.untrul care este n medie de 1,60 m. Panta a foilt tll.iata n plan
orizontal n sapat s-a introdus Acest lucru era n folosul amenajli.rilor
defensive necesare n caz de atac, inamicul
o stripungere a zidului, data fiind de nivel
(fig. 65 ). Apoi acest lucru di'i.dea o trainicie
o deosebita.
Mai sus, am amintit faptul ca anumite curtine
turnuri nu mai pastreaza nici un bloc de parament
pe ele. De asemenea, am precizat ca blocurile
scoase din degajarea curtinelor nu snt n numar prea
mare, este certa, deci, refolosirea acestor blocuri la
alte constructii n epocile urmatoare abandonarii
cetatii.
Din punct de vedere stratigrafic, lucrurile se
prezinta n felul urmator : stratul vegetal are o
sime de 0,25 - 0,40 rn (fig. 66). Sub el, pe o
lungime de pnala 6 rn de la zid, se ntindea stratul de
darmare al cetaW, corn pus dn moloz, pietre desprinse
din zid, blocuri de parament. Grosimea maxima a
acestui strat este de 1,50 m pna la 2 m. La baza
acestuia se ntlnesc caramizi fragmentare sau ntre gi,
cizute din partea superioam a zidului, pe nivelul de
dartmare. Stratul de sub acest nivel are o grosime
ce va.riaza ntre 0,20 m linga zid 0,70 m la 4-6 rn
1
i
NE
\" <
Fig. 6i'>. - Sectiunc prin


cs::sJFmp/ufon
SV
zidul de incintll..
departare de zidul de incinta; s-a recoltat o cantitate apreciabila de ceramica romana trzie,
specifica secolului al VI-lea e.n.
Sub stratul amintit se afla trei straturi de epuneri deosebite ntre ele prin culoare
compozitie. Primul strat este din pmnt galbui; al doilea din pamnt negru, fiind pigmentat
N:f 1

I7Z2J
6
[[][]] 2

'l iill] -12


8 ll1EI] 13
!;SSJ
9 lTIJTII]14
[2Z2j5 ffiiiiiiill
D 2
Fig. 6. - l'rofilul sc<tiunii C17, pe cnrlinn T17 - IR.
u ,\lajoritatea ciirmizilor au mortar pe o singur:l fat, pe ambele fete am inliinit numai in 1 - 5 cazuri.
www.cimec.ro
din cu carbuni, iar cel de-al treilea este de culoare ceva mai deschisa, dnd impre-
sia ca este batatorit. Consideram ca aceste depuneri perioadei scurse de la construirea
zidului n prima jumatate a secolului al IV-lea pna la distrugerea La baza acestor
depuneri se afla nivelul de construire a zidului din vremea lui Constantin Licinius. Nivelul
sta pe umplutura de deasupra fundatiei de turn abandonate. Dupa cum am mai spus, nivelarea
zonei, unrle urma sa se ridice zidul, a fost facuta la nceputul secolului al IV-lea, cnd s-a reluat
activitatea de ridicare a Nivelul este format din mortarul scurs resturile de
piatra cioplita care au creat un veritabil pavaj lat de 2- 3 rn de la incinta. Umplutura de
sub nivelul de este din pamnt de diverse provenind din dife-
rite locuri. S-au gasit fragmente ceramice romane din secolul II - III, precum fragmente
ce provin din vase getice. Cu ocazia nivelarii s-a astupat latura frontala semicirculara a
care fusese demantelata pe o adncime de 1,20 m.
La 1,6 rn de zidul de incinta a aparut un bordei feudal timpuriu, la 0,40 rn sub nivelul
de calcare actual. Bordeiul taiase stratul de sub nivelul de darmare al cetatu. ln mod deosebit,
capatul dinspre zid al profilului, unde au fost suprinse doua Cel de
deasupra a fost sapat cu ocazia descoperirii traseului zidului de catre Paul Nicorescu, n pcrioada
dintre cele doua razboaie mondiale, are o adncime de cca 1 m. Cel de-al doilea
este mult mai mare, adncimea sa fiind de 2,.50 m. Scopul, n care a fost efectuat
este demantelarea sistematica a zidurilor de incinta, desprinderea blocurilor de parament.
Din s-au recuperat fragmente ceramice feudale timpurii, care au dus la formularea
ipotezei ca demantelarea incintei a avut loc n secolele X - XI u.
42 DIVR, p. 592.
www.cimec.ro
IV. SECTORUL A SI VIA PRINCIP ALIS B-C
'
Alexandru Barnea
1. Sectorul A, poarla de E, la N de v1a principlllis
n anii 1968 - 1974 a fost cercetata o arie de circa 1 200 m
2
aflata la N de strada principala
a cetat cuprinsa ntre zidul de incinta f$i latura de rasarit a bazilicii numite ,simpla"
(fig. 67; 68/1). S-au efectuat un numar de noua orientate aproximativ n E-V,
perpendiculare pe zidul de incinta paralele cu strada principala, lungi de circa 40 rn fiecare,
una din ele, SIV, prelungindu-se peste zidul de incinta, n afara acestuia, n scopul unei corelari
a stratigrafice din interior cu din exterior. Totodata s-au facut unele sondaje,
unul perpendicular pe axul strazii catre N (SVbis) altele trei n SHI SIV,
doua n interiorul unul n exteriorul zidului de incinta, toate n scopul mai
multor elemente privind romana preconstantiniana. Ulterior, treptat, s-au nlaturat
martorii dintre SI - SIX, pentru degajarea n supraJata a portiunii de cartier sur-
prinse ntre bazilica ,simpHV' f$i zidul de ineinta. De aserncnca, s-a mai facut un sondaj de
mici dimensiuni imediat la V de Tl, n scopul unor date antcrioare din
sceolele IV - VI n aceasta zona a port de E.
Dezvelirea n suprafata a portiunii de cartil'r situate n al'ia dintre lJazilica ,simpla" (A)
!;\i zidul de incinta, s-a oprit cu cteva exceptii, la u1timul nivcl de locuire sau refacere falo-
sire a S-a constatat ca aceasta portiune de cartier era mpartita n doua de o
strada pavata cu pietricele, fragmente ceramice lut, orientata N -S, perpendiculara pe strada
principala comunicnd cu aceasta., urcnd n panta de la S spre N ngustndu-se totodata.
strazii n extremitatea de S era de 7,70 m, iar la limita de N cunoscuta n prezent,
de circa 6 m. Datorita sapaturilor efectuate anterior pentru dcgajarea strazii principale, nu a
fost posibila stabilirea unei legaturi sigure ntre ultimul nivel de calcare din strada lateralii.
cu acela din strada principala. Dealtfel, prin sectiunilc SI SHI a trebuit, n cea mai mare
parte, sa se nlature pamntul resturile arheologice aruncate la dezvelirea strazii principale.
S-a pu tut stabili nsa ca strada N-Sa pe portiunea dezvelita aproximativ din ultima
parte a secolului al IV-lea e.n. pna la secolului al VI-lea probahil, nceputul celui
urmator. n plus, sondajele amintitc anterior au aratat di structura urbana nu era
nainte de refacerea cetat, dar cil, a existat, sub o alta forma, n zona. Chiar n por-
dinspre S a strazii laterale, pe o distanta cuprinsa ntre aproximativ 10 14 m de
axul strazii principale, :s-au de:scoperit prin sondajele efectuate (fig. 67; 11; 13) temeliile unor
cladiri eu orientare putin diferita de cele vizibile n plan care au fost desfiintate cu pri-
lejul taierii strazii mai trzii N -S, sau anterior. Fragmentele de ziduri ramase aveau grosimea
de O, 70 - 0, 7 5 rn erau ridicate din blocuri de calcar taiate neregulat, legate ntre ele cu
pamnt galben. Ele par sa reprezinte numai resturialetemeliilorunor cladiri din secolele II -III,
distruse probabil la nceputul secolului al III-lea, din moment ce ntr-una din aceste temelii
se afla ascunsa oala de lut continnd un tezaur de 1 548 denari de argint, ntre care ultima
moneda de la Septimius Severus, este databila n jurul anului 204 e.n. Se pare ca, cel
n aceasta portiune, nu a avut loc nici o refacere ulterioara pna la recon:structia
taierea strazii laterale de carene-am ocupat mai sus, necesara dupa desfiintarea intervallnm-ului.
facuta cu privire la panta strazii laterale, care urca spre N n portiunea dez-
velita (cca 33 rn lungime de la axul canalului strazii principale) se aplica, difcrcntiat,
cladirilor n directie, ele fiind dispuse n trepte urmnd c:Ure N. Gnsimea zidurilor
7!J
www.cimec.ro
lor, in exclusivitate legate cu pamnt negnmos, variaza intre 0,67 - 0, 75 m. Ace:otea s-au
pastrat pe o naltime variind ntre 0,30 - 0,50 rn minimum 1 - l,.rw rn maximum. Desco-
perirea n numeroase situatii a unui strat gros uneori de 1 rn de darmaturi cu urmc e chir-
pici amestecat cu re:oturi de olane, ne-au dus la concluzia ca, n majoritate, suprastructura zidu-
rilor era cladita din calupuri de chirpici peste care era un dintr-o structura
de lemn acoperita cu olane. Constructiile, cu exceptia unor anexe interioare 8au exterioare lor,
au forme rectangulare.
Edifieiul nr. 1. Ca toate cldirile de la E de strada laterala descoperite pna acum,
aceasta la E zidul de incinta, fiind adosata lui evident ulterioara, fara a se putea
preciza nsa cu ct timp. Modificarea aceasta, care a nsemnat n situatia din sectorul cerce-
tat o nchidere a intervalului dintre insula incinta, pare sa fie cuprinsa ntr-o serie ntreaga
e astfel de modificari cu efect asemanator : desfiintarea intervalului dintre insule r;;i incintit
prin acoperirea lui cu constructii noi crearea unor noi strazi care sa permita accesul la
aceste constructii din loc n loc, la incinta. Chiar daca datele arheologice nu 8nt nca
suficiente, presupunem ca acest fenomen, legat desigur de nmultirea populatiei n interiorul
zidului de incinta, are nceputurile abia n ultimul sfert al veacului al IV-lea. Mai sigura
este pozitia n timp a urmelor de constructii mai mici din piatra legata cu pamnt alaturate
turnului Tl catre N probabil, macar n parte incintei, urme ce prin pozitia lor att n
plan, ct stratigrafic, sint de interpretat ca un efect al admiterii n imperiu de catre Theo-
dosius 1 a federatlor goti
1

Rcvenind la edificiul Al, mentionam ca are dimensiunilc de 8,50 m x 9,30 m. Compus
din doua ndtperi legate printr-o intrare cu trepte plasata catre extremitatea de V a zidului
despartitor, avea doua intrari, n 1inie cu cea dintre camerelc ct una la S, iar cealalta
laN, rnarginita de doua baze de coloane din calcare de tipul cel or trzii R,i prevazuta aceasta
cu treptc, nivclul fiind din ce n ce mai ridicat de la S ca.tre N. La. circa 2 rn S de ncaperea
1 se aflau trei altare refolosite, dupa cum s-a observat mai demult
2
, ca stlpi pentru un
portic n fata intrarii n cldirea nr. 1, sau pentru sustinerea unui al ei prelungit
pna in dreptul acestora. Aducerea din afara cetatii a acestor piese la secolului al
V-lea sau nceputul celui de-al VI-lea este confirrnata de situatia stratigrafica a altarelor, ale
caror fundaW se afla ngropate sub nivelul apartinnd secolului al VI-lea, intr-un pamnt
galbui, batatorit, n care se afla, la adncirne (circa 0,30 rn) cu bazele a doua dintre
altarc, fundul unei farfurii din pasta cu decor starnpat, reprezentnd o cruce doua
capete urnane (v. Ceramica, N.V.2.1.), databil la secolului al V-lea nceputul celui
urrnator. ncaperca 1er. are, n interior, dimensiunile 5,10 rn N -S x 8,60 rn E-V. ln stratul
gros de darrnatwi s-a gasit n coltul de N-V un mortarium mare din calcar, avnd diamc-
trul de 0,65 rn (aflat n prezent n Muzeul de arheologie din Constanta), pe un bloc
mare din calcar. Sub stratul gros (0,50 - 1 rn) de darmaturi pamnt n care erau ames-
tecate pietre, fragmente de tigle, olane sfarmaturi din caramizi de chirpici arse, s-a putut
surprinde un nivel de calcare, reprezentnd ultima faza de locuire a ncaperii, dintr-un pamnt
galbui. n darmaturi, n apropiere de mortarium, deasupra nivelului de calcare, o moneda de
bronz de la Iustinian (anii 546 - 547) certifica utilizarea acestei incaperi n aceasta vreme
daca nu mai trziu. Dealtfel, n apropierea zidului de S al constructiei nr. 1, de data aceasta
n afara ei, foarte aproape de nivelul de ciUcare din dreptul altarelor refolosite, o moneda
de bronz de la lustin al 11-lea din anul 572-573 vine sa confirme cele spuse mai sus. ln afara
de numeroase fragmente ceramice tipice pentru secolul al VI-lea- ntre care mentionam frag-
mente de amfore cu striuri marunte ondula te, care nu lipsesc pretutindeni unde se certifie a
o locuire n secolele V - VI e.n. - s-a gasit, n extremitatea de N-E a ncaperii lot, corpul
fragmentar, nfipt n nivelul de calcare cu cca 0,50 rn, al unui chiup, cu diametrul maxim
de 0,70 - 0,75 m.
1
Cu privirc la gotllor lingli. cetli.tl, ln afara
lor (7tpo Tijc; 7t6ewc;. Zoslmos, IV, 10), cf. DID, II, p.
403 - 404, unde este bibllografla problemel. Referltor
la inlervallum la desfllntarea lui, a sc vedea mal jos
80
capitolul despre urbanlsm, unde chestlunea este expus
mal pe Iarg de cAtre arh. M. MArglneanu-Crstolu, ln
acord cu subsemnatul.
2
AI. Barnea, SCIV, 20, 1969, 4, p. 595 urm.
www.cimec.ro
Incaperea foarte ngusta (8,60 x 1,90 rn), aflata la nord de loc, se gasea fata de
aceasta la un nivel mai nalt cu 0,50 - 0,60 m. Aproximativ diferenta se remarca n
eazul trcccrii de la ndtpcrea la, stradela pavata cu dale de calcar situata la N care
permitca pc de o parte la intrarilc stn1juite de coloane din cladirile nr. 1 nr. 2,
pe de alta parte, probabil, la zidul de incinta. J.1atimea maxima a stradelei atinge 3
1
30 rn
(fig. 69/1).
Edifieiul nr. 2 (latimea intrarii 1,60 rn) are in fata intrarii unpavaj din dale mari de calcar, ce se
incadra perfect n nivelul general al pavajului stradelei, avnd dimensiuni mai mari (2 x lm)
dect intrarea propriu-zisa, flancata, dupa cum se pare potrivit urmelor ntlnite, de
coloanc pe bazc cu profila tura simpla, din calcar, cu diametrul tamburului superior de
0,35 m. Citeva blocuri de calcar catre coltul cladirii nspre S, precum un alt bloc
mai mare (0,80 x 0,64 rn) n marginea strazii, n coltul de S-V, a,veau functia de a apara
coltul exterior al zidului de eventuale loviri datorate circulatiei de pe strada. Dealtfel, un bloc
asemanator era n coltul de N-V al edificiului nr. 1, tot nspre strada N -S, n
scop de protectie.
ncaperea oc a edificiului nr. 2 are dimensiunile n interior de 8 rn E-V x 7,40m,
era prevazuta cu nca o intrare, distrusa blocata rudimentar, probabil in ultima ei faza de
locuire. Portiuni dintr-o podea de lut s-au gasit in interiorul ei, in apropierea intrarii de S,
dar ea pare a reprezenta o faz:1 anterioara ultimului nivel de locuire. Materialul ceramic fiind
pu tin semnificativ, o moneda gasita n darmaturile care au distrus podeaua ramne singurul
indiciu de datare, care nsa nu ne ajuta pentru o precizare in plus : o moneda de bronz de
la Iustinian, batuta la Constantinopol, datind din anul 538- 539, nu face dect sa confirme
activitatea constructiv:1, dar economica in aceasta zona n prima jumatate a seco-
lului al VI-lea. Tot din aceasta ncapere provine un inel mie de bronz cu un rudiment de
cruce, turnat dupa ct se pare, databil n a doua jumatate a secolului al VI-lea (v. Ceramica,
N.VI.B.l0.9).
Zidul intermediar ntre ncaperile oc ale edificiului nr. 2, destul de mult distrus catre
zidul de incinta n buna parte sapaturile mai vechi, nu pare sa fi avut vreo intrare care
s:1 faca legatura ntre cele doua inca peri. n schimb, camera 2 era prevazuta cu o intrare
lata de 1,60 rn, cu prag, n care se vad orificiile pentru fixarea asigurarea precum o
treapta catre strada N -S (fig. 68/2, 3). Aceasta ncapere, avnd 8 rn n interior pna la zidiul
de incinta pe care se sprijina, nu a fost inca dezvelita integral, aici aflndu-se limita de N, la
care s-a oprit degajarea n suprafata a cartierului de care ne ocupam. n interiorul incaperii
2 intre materialele arheologice pentru ultima parte a secolului al VI-lea din care
majoritatea sint fragmente ceramice resturi de materiale de constructie din suprastructuri
(fragmente de olane, in special), foarte rar s-au pu tut intlni piese intregi san intregibile. Un op ait
databil in adouajumatate a secolului al VI-lea, piriform, grosolan lucrat, cu linii radiare neregu-
late n jurul discului (v. Gera mica, N. VI. B.9.1), avnd tortita disparu ta, o piesa taiata din cara-
mida, cu sgrafitti tine (v. Ceramica, N .VI.B.10.13, imitatie de pixida printre putinelepiese
mai semnificative descoperite n aceasta arie. Ultima piesa mentionata aici este, ca element de arta
un unicat pentru aceasta perioada la Tropaeum chiar n Dobrogea. nu exista
analogii directe pentru o astfel de piesa cu sgrafitti, decoratia ei se ncadreaza n nclinatia spre
stilizare din arta a secolelor V - VII, la care se adauga tendinta artei provinciale
spre umplerea spatiului liber din jurul unei reprezentari (horror vacui), toate acestea dublate
de stngacia artizanului tehnica sgraffito-ului
3

Daca ncaperile 2oc par sa fi fost o parte dintr-o casa de locuit, n schimb, edificiul
descris naintea acestora notat cu nr. 1 avea, credem, o destinatie comerciala, data fiind
lui catre o zona circulata modul original de folosire a spatiului din fata laturii de S
a camerei loc, cu porticul scund al:1turi de carc se afla un fel de bancheta diu calcar.
3
Acestel tehnici i se datoreazil. mai curind asemil.-
narea fortultil. cu unele reprezentil.ri din cariera de cretil.
6 - c 1813
de la Murfatlar ( = Basarabi, jud. Constanta), dln sec.
X- XI, cf. DID, III, p. 180- 233, passim.
Bl
www.cimec.ro
Edificiul nr. 3, situat cu la tura de S spre strada principala cea de E spre stradela N- S,
pune mai multe probleme att din punct de vedere al destinatici, ct al fazelor constructive.
Compus din patru ncaperi, una lunga la S trei mai mici la N de aceasta, edificiul
avea dimensiuni cuprinse ntre 25,60 rn E-V 15 rn catre N. Dintre neaperi, cea mai veche
pare sa fie (8, 70 x 6 rn n interior), datorita careia, ncaperea 3oc, construita ulterior
aliniata la porticul strazii principale de pe latura de N, a capatat forma unui L
cu bratul scurt catre N. ncaperea se inscria n planimetria, nca foarte cunoscuta,
a din secolele II-III, aceHt fapt verificndu-se partial cu ruinele zidurilor E-V desco-
perite sub strada N -S, ntre ncaperile loc 3oc, unde a fost descoperit tezaurul de denari
imperiali. Elementele stratigrafice (mai ales profilele SIV SV) materialul arheologic sur-
prins pe nivel, ntr-un strat gros de arsura, dateaza distrugerea acestei ncaperi cel mai tr-
ziu catre jumatatea secolului al III-lea e.n., adica la o data la care ncaperile 3oc, y nu
existau, ele fiind ridicate cel mai devreme n cursul secolului al IV-lea e.n. Ulterior distrugerii
prin incendiu a ncaperii aceasta nu a mai fost refacuta cel putin pna la nivelarea recon-
structia constantiniana. La construirea ncaperilor oc, y s-a renuntat la zidurile V N
ale ncaperii (sau casei acestea fiind partial demantelate. Noii constructori s-au rezumat
sa refoloseasca numai zidurile dinspre E S ale constructiei mai vechi, ridicnd pe latum
de V un nou zid, unitar cu latura de S a ncaperii oc, la numai 0,25 rn V de zidul de V
demantelat al ncaperii Mai trziu, acesta a fost partial distrus catre N, n timpul con-
struirii catre secolului al V-lea neeputul celui de-al VI-lea a bazilicii cnd
ncaperea a fost partial acoperita de gwapa de mortar amestecat cu caramida pisata, utilizat
la ridicarpa zidurilor bazilicii. l\Iaterialele arheologice deseoperite n ncaperea n stratul
de arRura pe nivelul pe care-l :mpmpune, opaite, fragmentele unei farfurii, o oala de uz comun
lucrata cu mna, unelte din fier, un bol de sticla de faetura deoRebita 4, datndu-se
n prima jumatate a secolului al III-lea, confirma cele Rcrise mai sus cu privire la data distru-
gerii acestei ncaperi cu podea de lut urme ale unei podele cu pietre marunte catre S. Unele
obiecte gasite aici ar indica prczenta unui atelier de prelucrare a metalelor. n plus, oala de uz
comun lucrata cu mna indica pastrarea n perioada amintita a unor traditii ale substratului
getic, prezent chiar n romana ntarita de la Tropaeum. 0 efectuata
pe directia N -S, pornind de la nivelul incendiat, n ncaperea n mijlocul ace::;teia, sec-
tiune prelungita ulterior pna la eanalul din centrul strazii principale, a adus date interesante
privind etapele anterioare acestui nivel. Un strat de nivelare de grosime variabila (ntre 0,10
0,50 m) acopera urmele partial distruse a doua niveluri anterioare de locuire, terminate
fiecare cu ete un strat de arsura, care marcheaza cronologic a doua jumatate a secolului al
11-lea (probabil invazia costobocilor diu 170) respectiv, secolului al 11-lea sau
nceputul celui urmator. Aceasta situatie ar putea fi legata, chiar daca lipsesc nca alte cle-
mente, de momentul ncetarii, n jurul anului 204, a tezaurizarii denarilor de::;coperiti tocmai
ntr-unul din zidurile care coreHpundeau, mprcuna cu cele ale ndi.perii unei planinwtrii
mai vechi a romane a,nterioare secolului al IV-lmt.
ncaperea :h, cu patru intrari e cte 2 m latime catre S (numai prima intrare dinspre
E are lat.imea de 1,50 m) avea probabil o destinatie comerciala era legata de cele doua nca-
peri-ateliere y a printr-o intrare cu trepte catre y (fig. 69/2), n ajungndu-se pe latura de
N a acesteia din urma fic prin strada, fie mai curnd prin intmrea de N a ncaperii y, pc suh
spatiul ce-l presupunem acoprit sustinut de coloane :;;i zidurile laterale dintre y a edi-
fieiul 4. ntre toute acestea ncaperea-magazin 3oc, prtsupunem a fi existat o stl'nsa legatura
lllpliHa de furwtionarea camerelor-ateliere y a.
Pentru moment, saracia de material arheologic mai concludent ne mpiPdica de la afir-
marea fara ubii a mai exacte a complexului 3-4. Se poate spunc ea n seeolcle
V- VI aceHtea functionau mpreuna, iar la construirea bazilicii ,simple", cel mai trziu, nca-
perea a fost definitiv desfiintata, ramnnd n functie cu unele refaceri mai greu de det('C-
tat ncaperile ;{!X, y, a cdificiul 4. AceHta din urma functiona probabil ea depozit de
eel'cale, d:u-it avem n vedPre Rfai'maturiln a trpi ebiupuri, gasite n inkriornl lui, 1loua n
' V. cap. Ceramica descoperiri mtirun/e, nr. NIII 9.1,3 4; :us; 1.2; lO.H 23; 10.2.
82
www.cimec.ro
tul de S-V unul catre E. Un canal de scurgere a a pei facut din pietre, tigle caram1z1
de la o platforma de pietre din coltul de S--E al ncapcrii 3y, trecnd prin zid
catre E, merge n pan ta paralel cu zidul de S al ncaperii S, cobornd n strada N- S
(fig. 69/1). Pornind de la mijlocul canalului catre N, n ncaperea S se afla o alta platforma
de pietn, unde era refolosit un fragment de inscriptie votiva din secolele II - III, platforma
de care He sprijina constructia aproximativ circulara cu diametrul interior de 1,80 - 1,85 rn,
avnd un zid din pietre mici neregulate fragmente de caramizi legate cu pamnt, nalt de
0,30 m, iar n interior un pat de pietricele, lut batatorit fragmente ceramice, aflat la
nivel cu llVPlul e calcare din ncapere
5
Privind ncaperea 3S dupa pozitia aspectul ei
general (fara zi despartitor catre N cu platforma rcctangulara nalta de 1 rn catre N-V), la
care se adauga prezenta constructiei circulare mai ales a canalului de scurgere, consideram
ca aceasta a putut functiona ca un fel de curte interioara (atrium) (fig. 69/1). ntre materialele
arheologiee din ncaperea S, mai semnificative snt doua fragmente de opaite databile n
ultima parte a secolului al VI-lea, un fragment din marginea unui dise de opait decorat
radiar, o am;ii, din pasta galbuie-nisipoasa, avnd imprimat un chip omenesc foarte stilizat,
databil n perioada (v. Ceramica, N.V. 9.5). 1\Ionedele, toate de bronz, probeaza folosi-
rea neaperii ntre secolului al V-lea secolului al VI-Ica cel putin : una de la
Leon neatata sigur (457 - 474), cea mai noua de la 'fiberiu al II-lea Constantin, anul
580 - 581, ultima gasita nu departe de constructia rotunda. 1\Ientionam, n plus, ca folosirea
concomitenta a edificiilor 3 4 este probata de descoperirea n spatul dintre ncaperea 3S
4, pe un nivel din lut de darmaturi, a unei monede de bronz de la lustin al II-lea
din anul 568 - 569, batuta la Nicomedia. n cursul sapaturilor arheologice, catre ncheierea
lor, n aceasta zona, la dezvelirea n suprafata, atentia ne-a fost atrasa de spatiul mai sus
amintit, care, precizam aici, permitea accesul dinspre strada N -S n 3S, 4 3y, pe de o parte,
iar pe de alta lasa liber, pare-se fara vreo pe sub un acoperi:;; sau portic comun, accesul
in ncaperea 3S, unde probabil era nevoie de o circulatie mai larga de asigurarea ventilatiei
acestei ncaperi. Intrarea din stradela n aceste culoare se facea pe lnga un monument fune-
rar mai veehi reprezentnd doi lei, gasit rasturnat in situ, dar aflat initial cu fa ta catre strada,
sculptura n ealcar de maniera tipic provinciala adusa probabil (' Iocuitorii romane
trzii din necropola romana mai veche (fg. 70/2, 3).
Mentionam n acest context, prezenta pe latura de V a ncaperii 3y a unei
adosate de forma unei abside, a carei destinatie e mai greu sa o stabilim, cu diametrul aproxi-
mativ de 2 m, demantelata catre N de o groapa de gunoi din secolul al VI-lea, aflata n extremi-
tatea de E a platfotrnei de mortar cu caramida pisata. Groapa a distrus o parte din zidul de N
al ncaperii 3 pna aproape de punctul n care temelia zidului de V al ncaperii 3y se spri-
jina pe acesta. Am remarcat prezenta n aceasta groapa a foarte numeroase fragmente din vase
de sticla de calitate destul de unitara, de obicei verzuie cu bule mici de aer. S-au gasit aici
numai doua tipuri de vn.se din asemenea sticla: de forma conica apartinnd unor pahare
mici cu funduri subtiri (diam. max. 0,02 - 0,03 rn), catre partea superioara,
cu resturi par:;trate n unele cazuri din cupa mai larga a vasului (v. Descoperiri marunte, N.V.
10.8, 9,10, 11 12), ultimele considerate de unii cercetatori drept un fel de opaite sau chiar
candele. Att prima, ct a doua forma se dateaza de obicei n secolele V ( catre VI- VII
e.n. Nu a vern dovezi daca ele provin de la vreun atelier local; presupunem numai ca ar fi putut
exista la Adamclisi n aceasta perioada un asemenea atelier, nrudit cu cele din Asia Mica
in perioada de timp. Productia locala de sticlarie n secolele V - VI la Adamclisi pare
posibila, daea luam n considerare bogatia de resturi din obiecte de tipul celor
de mai sus, gasite n multe din sapaturile care au dezvelit ultimele niveluri de locuire
din cet.ate.
EdificiuJ nr. 4. Zidul deN al acestuia (fig. 68/4; 69/1) a fost gasit foarte curbat catre interior,
o parte din darmaturile lui cazusera de la parasirea constructiei nauntrul ei. Se pare ca,
6
n unelc rnzuri (ln Jlislria), ascmcnca cons truc pi
au fost consldcratc cuploare, cventual cuptoare de pline:
Gr. Florescu, llistria, 1, p. 311, unde aceste
au urme de nrsura; M. Smpctru, SCIV, 22,
1971, :.!, p. 221. Ln Tropacum, incii nu pulem preciza
destlnatia lor, datoritii numlirului inc mie al unor asc-
menea incliperi, stiirii lor precare lipsei oricliror urme
de snu arsurli in lnteriorul lor.
83
www.cimec.ro
Fig. 68. - 1, sector A, vedere generalii ciitre E a siipiiturilor arheologice, SV - IX, de la dreapta la stnga 1973);
2, pragul dinspre strada V. 1 al inciiperii 3, prag viizut dinspre V, dupii dezvelirea treplei strazii; 4, vedere
ciitre S-E dln timpul dezvelirif nciiperii cu chlupuri (A4).
84
www.cimec.ro
Fig. 69. - 1, accesul pa vat dintre A 1 ~ 1 A2, vedere c.iitre V; in plan ni al doilea,
A:J ~ ~ A4; 2, treptele ~ ~ pragul indiperii A3y; vederc ctre N.
85
www.cimec.ro
Fig. 70. - 1, canalul de scurgere din ncperea A38, vedere ctre V; 2, leii funerari dinlre A38 ~ i Al in momentul descu-
peririi, vedere ciHre N; 3, leii funerari in pozitia originar; 4, lncperea circular cu pavaj de ciiri\mid anexati'i cdifi-
ciului A5, vedere elit re S-V.
86
www.cimec.ro
Fig. 71. - Canalul pentru-scurgerea apelor, la Ede tumull
al ceti'ltil.
Fig. 7'2. - 1, Ilia portiunca dinlre edificiile B2 3,
vedere ctre E-N- E (1975); 2, Dia principalis, fragment de coloanii
descoperltil. in situ, pe baza el, in fata edJflciulul B2 (v. nr. cap.
Piese de arhilecturii).
87
www.cimec.ro
din ca,uza pantei terenului a constructiei mai slabe, acest fenomen se produsese\ nca de l
nceputul secolului al VT-lea, din moment ce, nspre partea lui centrala, n interior, a fost
adus un fragment de fus de coloana sa sprijinf', daca nu zidul care a fost du blat, cel pu tin,
suprastructura constructiei n limita ei de N: La N de edificiul nr. 4 se afla un culoar
ngust de maximum 1,50 rn, care l separa de edificiul nr. 5_. Acest pasaj a fost nchis catre E,
mpiedicnd accesul dinspre strada N -S ntr-un moment mai greu de precizat, probabil la
secolului al VI-lea sau nceputul celui urmator. Catre N a aparut, pna la limita
de N a sectiunii SIX, un alt edificiu, a carui ncapere de S, 51X, are largimea (E -V) de
cca 15m. Acesteia i-a fost adosata catre S, n apropierea coltului de N-V al edificiului nr. 4,
o alta constructie, de forma circulara dimensiuni asemanatoare celei din dar avnd
pavaj de caramida n interior prezentnd doua faze de constructie. n zihia legata cu
pamnt a acestei constructii (fig. 70/4), a fost refolosit un capitel corintic fragmcntar, databil,
n secolul al VI-lea, taiat din calcar (v. Piese de arhitectura, 5.6.1).
Este necesar sa adaugam aici ca, de la construirea bazilicii ,simple" (A) catre
secolului al V-lea nceputul celui de-al VI-lea, spat;iul dintre edificiile A3, 4 5 limita
de rasarit a bazilicii ,simple" (A), masurnd n suprafata 150 m
2
, a fost nivelat lasat liber
de orice construcii, permindu-se accesul de jur mprejurul edificiului. Ulterior, probabil
la sfqitul secolului al VI-lea nceputul celui de-al VII-lea, anumite accese au fost blocate,
de exemplu cel dintre zidul de V al edificiului 31X anexa din coltul de S-E al bazilicii, unde
doua ziduri mici paralele orientate E-V, la o distana de 4,70 rn unul de celalalt,
au nchis stradela ngusta de 1,90 rn, ramasa dintr-o alta strada mai lata, care probabil cxii'ht
naintea construirii bazilicii.
Sondajul n cruce efectuat la V de Tl, n interiorul cetaii, a dus la descoperirea unei
substructuri masive, apartinnd secolelor II - III e.n. din blocuri mari de calcar
pe un pat de mortar, pe care se sprijina crepida zidului mare de incinta n dreptul turnului Tl.
Aceasta construct;ie apartinea probabil unei forme a zidului de incinta la care s-a renun-
t;at cel mai trziu n momentul refacerii cetat, act;iune ncheiata n vremea lui Constantin cel
Mare, la nceputul secolului al IV-lea. Constructia mai veche a fost demantelata pna la nivclul
dinspre strada al soclului turnului Tl, are o grosime, la nalimea respectiva, de 3,50 rn,
cu temelia la 1 rn - 1,50 rn sub nivelul de calcare al strazii principale. De forma rectangulara,
construcia pare sa fi fost un fel de dublare a porii fazei mai vechi a incintei, sub forma
unui turn interior, cu dimensiunile de 16 x 10,30 rn, n exterior 9 x 6,30 rn n intcrior
6

Limita de E a acestui rectangul nu o putem ea facnd parte acum din substructura
zidului de incinta al cetat constantinicne ; dar pare sa concida, cu unele difercnle, cu tm-
seul acestei incinte.
Deasupra temeliilor din sccolele II - III s-au construit mai trziu ncapcri ec au
putut fi folosite ca depozite, adosate zidului dinspre V al turnului Tl ridicate din blocuri
mici de calcar, neregulate, legate cu pamnt. Un astfel de zid a fost surprim; de so1ubj la.
0,40 rn S de latura de N a turnului, pastrat pe o nlime de maximum 0,,10 m.
Dateaza, ca toate aceste ncaperi, de la secolului al IV-lea sau nceputul secolului
al V-lea, fiind contemporane cu o serie de resturi de cladiri din afara incintei, n unele
cazuri adosate chiar zidului turnului Tl, la N de acesta, ziduri surprinse de sondajul cfcctuat
prin prelungirea scciunii SIV n exterior, dincolo de incinta. Este un moment n care, n
istoria cetaii Tropaeum, functia de aparare a incintei era mult diminuata, acordndu-se, ca
n alte situatii locale sau n ansamblu n ntreaga provincie n vreme, un rol impor-
tant fedemtilor goi n apararea ntarite a provinciei. Functia de aparare a
incintei la care ne refeream mai sus avea sa fie reluata abia odata cu eforturile constructive,
care se pot remarca n ultima parte a secolului al V-lea n cursul secolului al VI-lea, cnd
Cladirile din dreptul port, ridicate n interior, la fel cu cele adosate turnurilor n exterior,
au fost demantelate pna aproape de temelii acoperite prin nivelari ce aveau sa cuprinda,
cum observam mai sus (v. situaia stratigrafica din limita de V a sectiunilor SIV SV),
arii din interiorul fortificatiei.
6
Date observatii cumulate din sectorul condus de
subsemnatul cel conus de Io::ma Dogdan Ctiiniciu ;
88
pentru alte detalii interpretarea mai pc larg a situntiri,
v. capitolul csprc iucint, scmnal de I.B.C.
www.cimec.ro
Fig. 73.- 1, resturile porlicului de pela tura deN a strzii principale, iu fata edificiului B2; 2, plintele porticului des-
fiintat, descoperite in ncliperea C2; 3, fragmente de altare cu inscriptil, refolosite la porticul strzii principale, latura de
N, vizavi de edificiul C4; vederc clitre S-E; 4, lntran'n in edificlul C3 cu un capitel ionie rcfolosit ca buzi\ (ur. 5.2.1 in
cap. Piese de arhllectura).
89
www.cimec.ro
90
Fig. 7'1.- 1, strada-cannl CV2 dlntre C3(3 ~ i C4oc, vedere c:ltre S; 2, curtea lnte-
rioar pavat C58, vedere c:Hre N.
www.cimec.ro
2. Sectoru 1 v1a principa lis R- C
::;a,paturile arheologice reluate n anii 1970 - 1971 la V de bazilica Jorensis, in scopul
degajarii strazii principale partial a cladirilor aferente prinsectiuni succesive, perpendicu-
lare pe ai caror martori au fost ulterior inlaturati, s-au continuat n anii 1974 - 1975
(fig. 97; 100). Rezultatele cercetarilor din primii doi ani mentionati au fost partial publicate
7

in total, n cele patru campanii s-a readus la lumina o portiune de cca 100 rn lungime din strada
principala, pe o laime variind , n funcie de situatiile ntlnite, ntre 8 10 rn N "i S de
axul canaJului strazii. Cercetarile au perm; observatia ca, n aceasta zona, dintre cele doua
portice care margineau strada la: N la S, se pastra la nivelul secolului al VI-lea numai
porticul de pe latura de N (fig. 72/1; 73/1 3). Pe latura de S, cladirile nainteaza pna
aproape de marginea canalului, ntr-un singur caz, una din ele, n apropierea coltului de N-V
al bazilicii jorensis, acoperindu-1. Postamentele colonadei porticului se mentin n forma ultimei
lor refaceri pe latura de N,la o distantade 5 rn de canal. De obicei, ele au forma unor
lespezi paralelipipedice din calcar, cu suprafata de 0,90 x 0,60 rn fiecare se afla la dis-
tanta minima de 2,1>0 - 2,71> rn una de alta. S-au descoperit n unele cazuri, linga postamente
fragmente din coloane ce sc nalau deasupra lor, fiecare din calcar alb-galbui cu cochilii
destul de mari (fig. 72/2). Ele zaceau n stratul de darmaturi gros de la cteva zeci de centi-
metri pna la ceft 1 metru de deasupra nivelului 'de calcare, din ultima faza de locuire a cetaii,
strat n eare se aflau, ca n alte cazuri asemanatoare, numeroase fragmente de olane,
caramida pietre, mai puin fragmente ceramice, oase de animale sau fragmente de geam
de vase de sticla de tipul celor ntlnite n groapa din secolul al VI-lea din sectorul A,
deasupra ncaperii Toate acestea seaflau amestecate ntr-un pamnt galbui-cafeniu afnat.
Linga una din coloane s-a dcscoperit un capitel fragmentar de tip ionie trziu, din calcar
(v. Piese de arhitectura, nr. 5.2.2), care parc sa fi fost refolosit aici. Pe latura a strazii
sc aflau fragmente din doua altare de dimensiuni medii (sub 1 m nalime), purtnd inscripW
mai mult sau mai put,in mutilatc, datnd cel mai probabii din a doua jumatate a
::;ecolului al
8
, refolosite aici ca baze pentru stilpii porticului strazii principale (fig. 73/3).
Remnintim ca o situatie ascmanatoare a fost ntlnita n sectorul A, in faa incaperii 11X,
iar refolosirca inscriptiilor mai vechi n constructii nccpnd din secolul al IV-lea este un fapt
comun la Adamclisi.
Situatia explicata mai referitoare la pastrarea pna u secolul al VI-lea, inclusiv a
porticului pe latura de N a strazii principale, nu a permis nca observatH mai detaliate pri-
vind construciile lrzii sau refacute de pe aceasta parte a strazii. Se poate afirma doar c,
ncepnd de la o distanta de aproape 60 rn pornind din dreptul bazilicii forensis catre V,
constructiile s-au apropiat la 3,50 m de axul canalului, n rest pastrndu-se limita de 8-9 rn
cxistenta ncepnd de la poarta de E. Sc observa, n plus, pastrarea sau ntretinerea por-
ticului n aceasta zona
9

n sehimb, imediat la V c hazilic;t forensis nLlnim ruincle unei constructii rcctangulare
aici, ea la celelalte com;trucii interioare, acolo une nu se mentioneaza, am subntelcs
zidarie in blocuri variate de calcar lcgate cu pamnt) cu dimenRiunilc exterioare de 8,50 x 7(
al carei zid de N acoperrt jumatate din canal aYnd intrarea huga de 2 rn, dispusa la
mijlor.
Edificiul nr. l din sectorul 0 escoperit de noi, a fost pa,rtial distrus de Rapaturi mai vechi, mai
ales catre B N. Prcsupunem cl a acoperit partial o strada paralela spre V cu axul
7
C. Domiinenntu. SCIYA, 26, Hl75, 2, p. 2:11 - 210.
Cercetari in ncensli\ zona au mai fcul: "' Goslar, C.
Iconomu (1970- 1971 ). 1. Barnea, I. Bogdan Cllta-
niciu (1974-1975).
8
Inscriptiile descoperite la Arlamclisi ln cursul siipii-
turilor din anii 1968 - 1975 vor fi lratate intr-un volum
sepnrat. !:nul rlin altarele amintlte aici continc parten
finnli\ a unci inserip!ii <'ornunicatc de suhsemnatul la
Scsiunca .,l'ontica" a 'luzeului de arhcologie din Con-
ln a nul 1975. la ti\ textul inscriptiei: ... /FI (avius)
German us; Dec (urio) :'H (unicipii) T(ropaei) el/FI (avius)
l'elronius{Sac ( erdos) pos (uerun/). Ne afh'im al ci in fata
cazului, destul de rar lnlilnit in Dobrogea romana, prin
tare se atestii epigrafic existenta adunarii
pentru o vreme ln care despre organizarca urban
din provincie sint destul de rare.
9
Dclalii privind evoln1la str:izilor sint lratale pe lnrg
ln capitolul dcsprc urllanism.
9!
www.cimec.ro
longitudinal al bazilicii forensis, strada care a fost inchisa dupa cUln Ra antt e unnele
unui zid orientat. E-V, intr-o ultima etapa.
La V de clairea Cl s-au descoperit ruinele unui alt edificiu, C2, a carui compuncre nu
este nca ;<;ufieient de clara, dar care era mai retras dect Cl fata de axul canalului (1,50 rn).
n interiorul lui C2 am surprins urmele unei podele de lut aflate sub un strat de pamnt
fainos, rezultat al unui incendiu puternic, n care calupurile de chirpici din par-
tea a zidurilor s-au sfarmndu-se amestecndu-se cu mme arheologice
diverse, databile toate n secolul al VI-lea. 0 moneda de la lustin al II-lea descopcrita n
stratul de incendiu, constituie un element important pentru ilatarea acestuia. Blocuri mari
de calcar, taiate rectangular, par sa fi fost refolosite aici, pe locul lor, unde proveneau diu-
tr-un pragsau baza de portic la care ulterior s-a renuntat, construindu-se un zid mai spre N,
paralel cu aceste blocuri orientat, ca ele E-V, la 3,50 rn S fata de axul i\trazii. Lungi-
mea nsumata a blocurilor atinge 5,30 rn ; dintre ele, trei au lungimea de cte 1 rn, iar al
patrulea de 2 rn; lat,imea fiecaruia este de 0,60 rn (fig. 73/2).
La V de C2 a fost descoperit la nivelul ultimei faze de locuire, un spa,iu liber de oricc
urme de zidarie, larg de 3 rn, marginit catre V de edificul C3, aseanator ca forma dimen-
siuni cu Cl, dar dispus la 2 rn S de axul canalului avnd la E o anexa adaugata ulterior,
cu care comunica printr-o intrare. Anexa 31X avea rolul unui vestibul, cu urmele unui pavaj
din blocuri de calcar catre S prevazut spre V cu o intrare ale carei dimensiuni nu le
tem, care, dupa baza de coloana gasita n latura ei de S, a putut fi marginita de doua
coloane (dimensiunile ncaperii 31X n interior: 2,30 x 7,50 ( rn). ncaperea principala a
3 masura 6,50 x 7,50 rn n interior avea spre N o intrare larga de 1,70 rn cu
prag monolit lat de 0,75 m. n stratul de darimaturi ntlnit in aceasta incapere s-au gasit
puine fragmente ccmmice, indeosebi de amfore cu striuri marunte, specifiee secolului al
VI-Ica, fmgmente de geam un fragment dintr-un opait din sticla, databil n
perioadii.. n apropierea pragului intrarii dinspre N, n interior, se aflau fragmentele unui chiup,
iar catre coltul de partea inferioara a altuia. Un capitel ionie aproapc intrcg, de
timp eu precedentul, din calcar, a pu tut fi refolosit la vestibulul edificiului, ntr-o ultima reta-
cere :t aeestuia, (fig. 73/4). Pavajul strazii, laN de ncaperea era alcatuit din pietrc maruntc,
fragmente din caramizi cioburi, fixate ntr-un strat compact de lut galbui.
EdUiciul C4, aflat la V era sepamt de' edificiul C3 cu un pasaj ngust (0,75 m), eare a folosit
mai eurrul pentru seurgerea apclor, juccnd dupa jghiabul din calcar gasit n cxtremitatea lui
de N(0,60 x 1 m),dect pentru (fig. 74/1). Edificiul C4 masoa,ra, n exterior, l:J x 8,ri0 m,
dar nu putem inca daeit nu continua catrc S. Atit ct a fost dm;coperit, era,
mpaq.it, n doua ncaperi la E t;;i V, care comunicau ntre ele printr-o dt>sehidere larga de
0,90 m avea.u fieca.rc eatre N ctc o intrare larga de 1,50 m. Dimcnsiuni : C41X: 4,80 x 8(
8 x 8 distanta fata de axul canalului 3 m. Un sondaj efectuat n C41X, orien-
tat N- S, perpendicular pe strada principala prelungit la N de canal n sectorul B, a
surprins dctalii ale fazelor anterioare ultimului nivel la care ne-am oprit, n general.
Ne rezumam a mentiona ca n sondajul amintit; SXIB-C, taiat perpendicular pe via
principalis, s-a descoperit n ncaperea C41X un canal de scurgere desfiintat anterior nivelarii
de la nceputul secolului al IV-lea. Aces ta, databil n secolele II - III, are directie cu
canalul strazii pnincipale a cetatii romano-bizantine se afla la cca 5 rn S distanta de axul
cestuia.
Complexul B3 a fost degajat partial la N de camtlul strazii principale. Din el facea parte o
ncapere larga de 4 rn prevazuta pe latura de S cu o intrare larga de 1,20 rn, al carei
prag este alcatuit diu doua lespezi de calcar, fiecare purtnd pe fata superioara, la extremitati,
cite o scobitura pentru fixarea usciorilor. La 2,80 rn distanta spre S de intrare la 3,30 rn
N de canalul din mijlocul strazii principale, snt n lung, paralele cu canalul, patru
blocuri de calcar cioplite regulat, cu dimensiunile variind ntre 0,60 - 1,20 rn grosimea de
0,30 m. Ele alcatuiau probabil temelia unui portic din fata ncaperii amintite, ce putea nde-
plini functia de pravalie sau atelier accesibil dinspre strada. La S, structura urbana devine
92
www.cimec.ro
din nou mai putin clara la V de edificiul C4, unde ncaperi trzii, dispuse dezordonat ado-
sate partial laturii de E a edificiului !), i-au condus pc autori la concluzia ca aici s-a renun-
tat la o strada sau cale de a,cces, de data aceaRta mai larga (maximum 14 m), ntr-o ultima
perioada de vietuire n
ln zona constructiilor 5 6 din sectorul C, privirea lor n plan prczinta o situatie destul
de clara a etapelor constructive, n care ordinea se poate stabili cronologic, mai sumar, astfel :
1) strada V4, cu zidul dinspre bazilica ,cisterna" prevazut cu contrafort,i pe latura de V din
cauza diferentei mari de nivel de la strada la spatiul cisternei; 2) edificiul C5(X; 3) edificiul
C6 ; 4) ncaperile a care au nchis definit iv strada N- S de la E de bazilica ,cisterna".
Observatiile pe teren au dus la stabilirea acestei ordini cronologice, n care strad<t V4, orien-
tata N -Sa fost nchisa prin construirea edificiului C6 cu latuxa de N lunga de 11,30 m, cu
o intrare mediana pe aceasta latura cu un prag monolit, Jung de 2 rn, n fata caruia a
fost un pavaj din dale mari de calcar refolosite de la alte construcW care au mbracat
lasnd libera, dar la un nivel inferior, o baza de coloana, ce va fi apartinut porticului dinspre :E
al strazii V4 (strada, care, desigur, va fi avut un pandant n sectorul B). n secolul al VI-lea
s-au ridicat, n etape diferite, edificiul C;h caruia i s-au adaugat, n ordine, ncaperea
adosata zidului dinspre cisterna care a nchis orice acces strazii spre S n poate
cam n timp, n ultima faza, incaperile 5y, sa, ultima folosind avantajul pavajului
en dale de calcar din fata intrarii edificiului C6 (fig. 74/2). ncaperea 5 comunica spre N att cu
ncaperea ct cu marea ncapere 51X, cu dimensiunile de 21,50 x 5,10 m. Intrarea care face
legatura cu aceasta ncapere se pastreaza mai bine dect toate celelalte. Ea a.rc largimea dl'
1,90 rn este flancata de canaturi din lespezi mari de calcar, cu fata lata spre prag (fig. 74/2).
Latimea uneia din aceste lespezi, pastrata aproape pe toata naltimea ci erlte de 0,73 m.
0 alta intrare pe latura ngusta de E a ncaperii C5 (lungimea laturii 5,:0 rn) comunica
pe ct se pare n aceasta parte cu un spatiu (atrium sau mica piateta) asupra d1mia urmeazfl
se obtina date mai amanuntite cu prilejul sapaturilor arhcologice viitoare.
93
www.cimec.ro
V. SECTORUL D. PO ART A DE EST LA SUD
DE VIA PRINCIP ALIS
IQana Bogdan Cataniciu
arhitect Monica MargineanuCrstoiu
Sapaturile din sectorul D, turnul T22, conduse efectuatc de Ioana Bogdan Cataniciu, au
nceput n campania 1970, avnd ca obiectiv studiul porW de E (fig. 7f>) :;;i dezvelirea ult i-
mului nivel de locuire n cetate. Ele au fost concepute n functie de planul coordonat de lucru
Institutului de al DPCN
1
n masum posibilului s-au mpletit
cercetarile stratigrafice cu cele privind ultima perioada de exenta (secolele IV -
VII e.n.).
S-au urmarit doua probleme principale : stabilirea fazelor de existenF't ale incintei ora-
:;;ului, accesul n cetate dinspre E cercetarea planului sectorului de S-E al oral;\ului n seco-
lele IV - VI, cu ;;ucccsivele-i momente de dezvoltare. n :uest scop s-au efectuat sapaturi
n sistemul seciunilor paralele (2 rn laime), ncadrate n careuri de ;)0 x ;')() m, eu grija de a.
obine profile longitudinale transversale.
Am executat sectiuni perpendiculare pe zidul de incinHi; numai doua, SI !li SVII,
s-au adncit pna ht pamntul viu, att n interiorul, ct n exteriorul ineintei. SVIla, SVIIIa
SVIIIb au fost mici sondaje pentru cercetarea turnului T22, iar SX a fost efectuat
pentru cercetarea drumului de acces n cetate (fig. 76, 77). Suprafata SIX a fo:-;t deschis
pentru cercetarea turnului interior TA, identificat n SVII.
Cercetarile n sectorul D, T22 s-au limitat n interiorul cetaW la :mprafa ta dP lH x 30 rn,
din cauza necesitaW de a lasa un spaiu de evacuare a pamntului, ntre sectoml nostru
cel cercetat de .M. Smpetru. Studiul sectorului urban din eare fac parte e(lifiC'iile romano
bizantine Dl - 3 ar fi pu tut fi complet nu mai n <'azul <'oordonarii rezult atelor cereetarilor
noastre cu cele obinute n acest din urma xector, unde nsa de au fost deoeamdata ntrerupte
2

Dupa terminarea acextor explorari se vor pute:t trage importante conelnzii priYind evo-
luia urbanistica a cetatii Tropneum, n specifiee secolului al VI-lca, se vor
putea ncheia observatiile asupra transformarilor xurvenitc n asp<-;ctul ora::;ului n nltima sa
perioada de locuire.
n momentul nceperii cercetarii noastre, zona port.ii de E era sapata, ca urmare
a lucrarilor efectuate la cumpana acestui seeol. Erau cu totul descoperite turnurile Tl
T22, via principalis o xupmfata de 30 x 10 m n S ei. de urmarirc a zidurilor
(metoda de sapatura n aeea vremc) au ra:-;eolit o parte in tmcnul n (are am
tl'asat primele doua sectiuni (SI - Il).
La curatirea supmfetei deja sapate pna la nivelul :-;trazii principale, am gasit urmele
unor ziduri din piatrrt Iegata cu pamnt, fie seoasc prin a('e:-;te Kapaturi vedli, fie deteriorate
de-a lungul timpului.
1
Prin natura colal>oriirii cerectarca a fost subordonatii
lucrrllor de dezvelire ale cettii, ln scopul nearii unui
complex muzeistk turisUt.
2
Stlp:ilurilc au fost ll'mporar lnlrerupte pentru t'ii
nu au fost cuprinse ln planul de restaurare, la fel ca
cele diu seclond de N S.
95
www.cimec.ro
Nu ne r[mne dect sa deplngem faptul ca sapaturile anterioare au deranjat, n exterio-
rul cctaW, pna la pamntul viu succesiunea de straturi pe o suprafata de 20 x 15 rn n
jurul turnului de S al portii.
Cereetiirile n SI Sia
3
au permi:-> ohtinerea ::;tratigrafiei eomplete, nederanjate pe
Jatura de E a incintei au constituit baza capitolului Strat1:grajia, iar rezultatele cercetarilor
din SVII - SX snt tratate n capitolul I ncinta, de aceea ne rezumam a prezenta n acest
capitol edificiile romane trzii descoperite n SI - SVI.
La 6 rn apus de intrarea n cetate se afla o strada DVl, orientata n directia N -S, urcnd
n panta spre S (fig. 78). Strada, lata de 3,20 rn este pavata cu piatra marunta
de calcar fragmente ceramice pe un strat de lut galben sau mortar de proasta
calitate, gros de 0,15 m.
Fig. 75. - Poarta de E in 1970.
0 a doua strada DV2, cu orientarea putin deviata spre V de la, axul N -S, se afla la
18 rn V de poarta.
Vestigiile descoperite n cursul sapaturilor noastre completate cu cele dezvelite anterior
se grupeaza n trei edificii ; primele doua, Dl D2, snt simple ncaperi adosate ineintei, ccl
de-al treilea, D3, de mai mari proportii, se nscrie ntre cele doua strazi descoperite (DVl
DV2) (fig. 77).
Dl consta dintr-o ncapere de 6 x 5 rn adosata laturii de V a turnului T22. Suprastruc-
tura acestei ncaperi, pe care am gasit-o doar sub forma de fundatii, a fost risipita n decursul
sapaturilor anterioare, dat fiind ca ea se compunea din piatra legata cu pamnt, tehnica
atribuita ,barbarilor" initial exclusa din preocuparile arheologilor care cautau monumentele
clasice. Fundatiile zidurilor, adncite n pamntul viu sau sprijinite pe resturile turnului TA, au
o latime de 0,65 rn (fig. 79). Se poate presupune folosirea ncaperii Dl ca depozit de chiupuri
n doua momente diferite, deoarece unul din chiupurile fragmentare gasite in situ intersecta
groapa sapat n piatra turnului TA, pentru un alt chiup anterior.
Edificiul D2, separat de primul prin accesul lat de 2 rn lasat spre intrarea n tmnul
T22, nu a fost dect n cteva puncte deranjat de Rapaturilc anterioare anumc n zona
a Sectiunile sint numerotate de la 1- X, in interiorul
cettii, iar in exterior sint numerotate dup pandantul
lnterior cu indlcatia a.
www.cimec.ro
intrarii in turnul T22 m punctele de legatura cu zidul de incinta care forma cea de-a
patra latura a constructiei. Edificiul este format dintr-o ncapere 5,80 x 6,40 rn ce exista cel
pu tin n ultimele niveluri de locuire ale Pe latura deS are o intrare de 1,50 m. ln ultima
faza de locuire (NVIA) accesul din exterior n D2 se facea probabil prin intermediul unui
,pridvor" cu coloane, laturii de S (fig. 80).
n ultima faza de existenta, la S de edificiul D2, la 16 rn de intrarea in cetate a fost
pstrat un spatiu liber ; acest spatiu larg de 4 rn permite legatura dintre strada DV1
zidul de incinta, care astfel este confirmat pentru ultima perioada de existenta sesizatll. la
Tropaeum Traiani.
Edificiul mare D3 este cuprins intre cele doua strzi DV1 DV2. Planul edificiului este
un trapez dreptunghic; bazele sint paralele cu via principalis, latura de E formeaza frontul
strazii DV1, iar cea de V al strzii DV2.
Fig. 78.- Slrnda DV1 prlvitii dinspre S.
lncaperile edificiului sint distribuite pe doua din laturile unei cUJ1;i inchise spre
strada DVl. Accesul dinspre aceasta strada se facea probabil, prin doua intrari, doar una
ni s-a pastrat. Din punct de vedere al functionalittii planimetrice a edificiului a repar-
titiilor logice a acceselor n acesta dinspre arterele de circulatie, consideram necesara prezenta
unui acces U3 in portiunea de zid ce a fost demantelata, deoarece distanta de la via princi-
palis la U 4 este mult prea mare.
Din curte spre zona de locuit se patrundea prin intermediul unui portic. S-au desco-
perit in situ bazele a trei coloane C
17
C
2
, C
3
; fusurile corespunztoare primelor douA. (C
17
C
1
)
erau cll.zute in imediata apropiere a bazelor lor pe nivelul NV, iar fusul corespunzll.tor bazei
C
1
este refolosit pe loc intr-o faza ulterioara a cladirii (NVIA pro babil NVIB). lntre C
2
-
- Cf., la jumatatea distantei, s-a gsit un al treilea fus de coloana cazut pe NVIA, dar
dl"sigur cazut de la o baza de coloana ce trebuie sa fi existat intre C
2
- c, (v. Piese de arhi-
tectura, 2.1.19) pe o plinta dreptunghiulara, masiva, ridicata pe o fundatie de piatra
marunta ; plinta este inglobata partial zidului de N al curtii.
dezvelirea in suprafata a edificiului D3 s-a oprit la nivelul penultim (NV), este de
presupus ca la nivelul superior al plintei pe care s-a C
1
a corespuns un pavaj, ea,re
trebuie astfel atribuit primei faze de functionare a porticului (NIV). Dat fiin ca plinta C
1
era partial nglobata zidului deN al curtii interioare, rezulta ca a fost construit ulterior,
probabil deviat fata de zidul ce exista anterior.
Baza de coloana C
1
este refolosita deci in NV, nivel marcat de pavajul gsit n parte
in interioml curtiL Acest nivel este cu cca 0,30 rn deasupra limitei superioare a plintei.
7- o. 1811
www.cimec.ro
98
Fig. 79. - Fundatia zidului de S al edificiului Dl a ~ e z a t pc
turnul anterior TA.
Fig. 80. - Edlficiul D2 prlvit dinspre S.
www.cimec.ro
<ford
r
1
1 '
1
:,
!1
1 :
1
1
1
1
: 1
1
1
1
1.'1
ls 0
0
220
1
2 '0 ' '-/!lfl lif 2 20 1 ? :o .
1,. 1 a . .2. l )r ""
c,
b c3 t4 [l. f
,______.. ,_
Fig. 81. - Sectiune prin portic in (3 .
f!J
fi
Y.
Fig. 82. - Peretele 5-5 curlitat sub ni velu! NVIA, un de s-a baza coloanel C4.
Fig. 83. - Coltul de S-E al fncperil ex cu accesul U2 dinspre strada DVl.
www.cimec.ro
lOO
' ~
-
~ . ~ - - - - - - - - ~ ~ ~ ~ ~
i 1
: 1
-------- ~ -
...,.
00
www.cimec.ro
ln prin portic (fig. 81) s-a notat cu NS nivelul peste care am gasit materialul
arheologic din secolul al VI-lea puternic
n ultima faza de a porticului NVIB, pavajul a fost scos, nivelul de ca.l-
care fiind deasupra stratului de darmaturi nivelate.
Coloana C
2
(v. Piese, de arhitectura, 2.1.18) sta pe o plinta rectangulara asemanatoare
celeilalte. Baza acestei coloane este nsa de un tip diferit de al precedentei se nscrie evo-
lutiv ntr-o etapa trzie.
Coloana C
4
, in situ, a fost ncastrata unui perete ,de umplutura" ulterior (NVIA sau
sau NVIB). Sub nivelul acestui zid s-a gasit baza coloanei (fig. 82).
Coloana Ca din faza de a porticului corespunzatoare nivelului NV nu s-a
gasit, deoarece n faza ulterioara pe locul ei ntinzndu-se pna la c4 a fost 0 les-
pede (prag refolosit). Fusul de coloana Ca, cazut pe nivelul NVIA fusese folosit in
moment cu lespedea care-i servea de postament.
n urma studiului de coloane al porticului, constatam folosirea lui in trei faze
diferite, ceea ce confirma observat.iile stratigrafice. ffitima faza de folosire a porticului se
caracterizeaza printr-o accentuata constructiva (vezi modul de construire a punc-
tului de sprijin Ca)
Interaxul coloanelor ramne pe parcursul celor trci etape de 2,20 rn ultima
faza a porticului cnd Ca este deplaRata).
n curtea se afla inca, n porticului, cteva din lespezile pavajului din penultima
faza de locuire (NV).
ncaperea nordica oc a fost sapata pna la nivelul din secolul al IV-lea la inceputul secolului
al XX-lea
4
; zidurile din piatra legata cu lut au disparut, ramnnd pe latura de N, de V
in deN -E doar lor. n intcriorul acestei ncaperi se afla in situ doua baze
de coloane (CM C
6
}, interaxul lor este egal cu dintre prima coloana zidul de E;
pe axul coloanelor trebuie sa fi existat o serie de coloane, cu scopul de a compartimenta func-
ncaperea oc; din motive constructive, folosind interaxul cunoscut al coloanelor, e de
presupus unei a treia coloane (C
7
).
Din studiul elementelor constructive ale ncaperii putem suplini lipsa observat.iilor stra-
tigrafice complete. Accesul U
2
se facea dinspre strada DV1, al carei nivel era mai ridicat
dect cel al ncaperii oc, spre care cobora o scara, cu doua trepte. Nivelul acestei faze consta
dintr-un pavaj din lcspezi de piatra (NV) pastrat doar n de S-E corespunzator acce-
sului U
2
Remarcam ca nivelul a,cestui pavaj este cu aproximativ 0,30 rn deasupra nivelului
superior al plintclor in situ pe care sint bazele de coloane.
A vnd n vedere ca nivelul de calcare al ncaperii n mod necesar corespundea
nivelului acestor plinte, tragem concluzia ca pavajul descoperit apartinc unei faze ulterioare.
Materialul arheologic din stratul de deasupra pavajului ne da temeiuri sa-1 atribuim fazei
NV, databila la secolului al V-lea - secolul al VI-lea (586) (fig. 83). Pavajul nu con-
stituie ultima fa,za de folosire a acestei ncaperi; deasupra lui exista un nivel de pamnt
batut la care se ajungea din strada prin intermediul unei trepte.
Din existenta celor trei niveluri de locuire ale ncaperii deducem pastrarea punctelor
de sprijin ale n tot acest rastimp (fig. 84).
Succesiunea fazelor ncaperii oc se din punct de vedere constructiv n
mod cu cele din Consideram ca zidul B-B, n forma sapata de noi, a avut doua faze
constructive : prima faza apartine nivelului NV, iar n a doua faza folosindu-se ca temelie
zidul dema,ntelat s-a, construit un zid mai ngust cu 0,10 - 0,15 m. ln aceasata etapa,
NVI A, s-a practicat un acces ntre oc prin acest zid (fig. 85).
ncaperea oc are, deci, un acces dinspre strada DV1 (U
2
} unul spre zona de locuit
(U
7
). Avnd n vedere dimem;iunile ncaperii mare la care se afla accesul dinspre
strada DV1 fata de via principalis se impune ca necesara ipoteza existent.ei unei intrari
' Numa! de S- E a fost spat de nol, ocazle cu
care am putut constata foloslrea incperll ln ultlmele
trel nivele de exlstent4 (NIV- NVI).
101
www.cimec.ro
direct dinspre strada principala, pe latura istrusa in epoca moderna. Aspectul acestei inca-
peri ne sugereaza folosirea ei pcntru scopuri comerciale, cu spatiu public cuprins intre linia
coloanelor zidul dinspre strada principala.
ncaperea y (de 11,50 x 4,50 rn) adiacenta porticului curtii interioare avea spre aceasta
doua intrari (U
5
U
8
). ln etapa reprezentata de nivelul NV, corespunzator fazei in care func-
tionau aceste intrari, in incaperea y erau adapostite cel putin doua chiupuri, ceea ce i
determina functia de magazie.
Sub porticul curtH interioare, adosata zidului estic al incaperii n imediata vecina-
tate a intrarii U
5
se afla in situ trei trepte ale unei scari care asigura circulatia pe verticala,
constituind legatura cu etajul amenajat deasupra porticului, a ncaperii y poate o: (fig.86).
Peste nivelul de calcare NV zace o mre cantitate de arsura, caramizi, ligie fragmente
ceramice. Sntem determinati sa credem ca utilizarea edificiului D3 a fost ntrerupta in urma
unui incendiu de mari proportii, care dealtfel nu a afectat numai acest Hector. ln curtea
interioara, n apropierea primului fus de coloana (C
1
) lnga zidul suic al ncaperii o:
printre darrnaturi s-a aflat un craniu uman, fara maxilarul inferior
5
(fig. 87).
Darrnaturile provenite n urma acestor violente dramatice distrugeri au fost partial
indepartate nivelate, ruinele cdificiului fiind refolosite in urma unor amenajari cfectuatc
evident cu mai putina dare de mina, uiilizindu-se pictre provenite din edificii anterioare
sau din necropola (fig. 88).
ln noua etapa de folosirc (NVIA) cdificiul sufera uucle transformari : se c,
spatiul curtii interioare, o ncapero (o) prin ridicarca unor ziuri (D- D
4-4). Se blocheaza intrarea. dinspre strada (U
4
) cu fragmente de sarcofag; presupunpm et
legatura cu restul edificiului se facea pc latura 4-4 care nsa ntr-o etapa ulterioara este
demantelata (NVIB); spatiul dintre coloana C
4
zidul de S (C-C) eRic umplut, rczultnd 1m
perete despartitor foarte (5-5); n accast este inclusa f;\ coloana 0
4
; 11tre C.
1
-
0
3
s-a plasat o lespede de piatra - un prag rcfolosit - cu scopul de a suHtinc o coloana pc
locul lui C
3
pro babil pen tru a delimita functional coridorul creat prin zidurile 4-4 ,-,-;;
(daca au functionat vreodata simultan); vechiul portic pierde din amploare raminind
n functiune; intrarea u, in y este ngustata, iar zidul de E al incaperii este reconstruit
pitmintul galben de umplutura gros de 0,30 m, care a fost peste nivelul NV (l'ig. 16);
zidul de E, 1-1, a fost demantelat pe portiune dintre B-B D-D, ncit curtca inte-
rioara pierde caracterul nchis. Sc constata o schimbare a conceptici arhitec-
turale a zonei de locuit; curtea nchisa, cu portic spre zona de locuit se transforma ntr-un
spatiu mult mai mie, deschis spre strada.
ln aceasta curte deschisa apar la un moment dat (NVIA sau B}, resturile unei consiruq.ii
de piatralegata cu pitmint, de forma circulara (s-a descoperit in SII}; constructH asemanatoa,re
s-au descoperit in sectorul A de la Tropaeum la H istria, la Novae n general, la
Dunarea de Jos. Rostul acestui tip de constructH n-a fost inca stabilit, sigur avea un roi auxi-
liar, dar n nici un caz nu pare a fi fost cuptor, caci nu s-au gasit urme de ardere.
1\Iodul in care s-a construit incaperea o, zidul 4-4, restringerea intrarilor,
o lipsa de preocupare pentru ordinea spatiala o neglijenta constructiva mult mai acccntuata
dect n faza anterioara. Toate aceste clemente ilustreaza o pauperizare progresiva a locui-
torilor din cetate. viata intre zidurile edificiului D3 continua o perioada mai ndelungata,
fapt dovedit prin demantelarea zidului 4-4 largirea spre V cu inca 1 m a ncaperii 8
prin construirea peretelui 5 -5.
Stratigrafia in sectorul D este, dcci, in linii mari din ntreaga cctate; adica sub
un strat de 0,35 - 0,50 rn de humus amestecat cu darrnatura se afla un strat de pamnt
bogat in urme arheologice, ultimul strat de cultura gros de 0,30 - 0,50 m. La baza
lui se afla ultimul nivel de calcare, respectiv ultimul nivel de locuire (NVI) la -0,70 - 0,87m.
Acest nivel a fost surprins pe toata suprafata sapata. Observatiile noastre ne fac sa nclinam
chiar pen tru existenta a doua momente ale acestei ultime faze, pentru cel de-al doilea moment
Studiul antropologic va ft efeetuat de dr. Cantemir
102
www.cimec.ro
am gitsit doar pe mici urmele unui nivel superficial, greu de sesizat, din cauza r.sco-
lirilor ulterioare, dar este prin cea de-a doua fazli. a incaper poa.te printr-o
a. treia fazli. a. edificiului D2.
Fig. 86. - Dclaliu cu porlicul scma sprc claj privita dinsprc S.
Fig. 87. - Craniul descoperit pe nivelul NV.
Remarca.m ca deosebit de important faptul ca nivelul NVI, cu cele douli, faze distincte
(A B) nu are un violent, lipsind orice urma de incendiu.
Sub acest nivel NVIA se afla un strat de pamint de o din ca.uza
cantitaW mari de arsura, cbirpici Acest pamnt zace pe nivelul penultim de
locuire NV la -1,10 rn, bine marcat de pamint galben batut sau pavaj de piatra .
8
Sintem chlar incllnatl sa credem ca nivelul NV era
ln cea mal mare parte alci1tult dln pavaj de piatra, ci1r:l-
midii sau lemn, peste patul de piirunt galben
batut, dar cd numa! pe mici portfunJ acesta n-a fost scos
pentru a fi refoloslt ln constructU ulterloare.
103
www.cimec.ro
!n apropierea zidului de incinta acest nivel de clcare supmpunc un strat de resturi
de la cioplirea pietrei de mortar, gros de 0,30 - 0,40 rn, dovada unei actiuni de Jecon-
struire a zidului de incinta. Incinta, refacuta la nceputul perioadei reprezentata stratigrafic
de acest nivel, va suferi ea de pe urma evenimentelor ce au dus la ncendierea ntregii
cetati
7
, euro dovedesc blocurile de parament descoperite n pamntul galben adus peste stra-
tul de incendiu (SI, n D2).
Fig. 88. - U4 blocat cu fragmente de sarcofag.
Nivelul anterior (NIV), sapat de noi doar n D3, incaperea oc, se afla la cca - 1 ,4:-, m
peste el este depus un pamint afnat Acum exista n prima forma de eoloane
ce sustine de peste aceasta ncapere mare oc. Viitoarele cercetari care vor atinge nive-
lui de locuire NIV vor trebui sa se concentreze asupra rezolvarii planului initial al neaperii,
poate mai regulat. 'l'inind cont de observatiile de ordin arhitectural, facute asupnt
de coloane din privind inceputul funct-ionarii porticului datorita faptului ca interaxul
este comun cu cel al coloanelor ce sustin n ct, se poate conchide ca ele au fost con-
cepute simultan n NIV.
1ntre modul de constructie al zidurilor n ultimele trei faze de existenta nu p1ate
constata nici o deosebire. Att in NIV, ct n NVI, zidurile sint legate cu lut; locssul
din mprejurimile cetatii, fiind un liant deosebit de bun, se pare ca a fost folosit din scco-
lul al 11-lea e.n. pentru a lega zidurile construct-iilor particulare. Piatra de marimc medie,
sumar cioplita, era n chip de parament cu destula grija, iar pentm orizontalitate
ici-colo se foloseau caramizi tigle. n interiorul zidului se pietre de mici dimensiuni,
legate tot cu lut n tehnica asemanatoare emplectonului. Pentru colturi la intrari se rezer-
vau pietre de mari dimensiuni, bine cioplite, unele chiar monumente refolosite.
Materialul numismatic, coordonat cu datarile permise de celelalte categorii de materiale
ne permit unele datari absolute. n penultimul nivel de existenta (NV) al cetatii, cele mai
recente monede sint de la lustin al II-lea Sofia, Iustinian lustin I. tn ceea ce
''!zl capltolul Straligra(ia capltolul prlvlnd slipAturlle ln sectorul A.
www.cimec.ro
datarea acestui nivel este de presupus ca el reprezinta perioada de a vieW urbane,
in tot imperiUI la secolului al V-lea - nceputul secolului al
VI-lea. ln a.cest moment de relativ asigurat prin energice ale
Fig. 89. - Heconstlluirea cdificiului D3.
)
1
\
1

0
r-,
G
r-\,:
LJ
L
8
0
de ntarire a limesului dunarean, se poate data refacerea. edificiului mare D3. Avem temeiuri
sa credem ca stratul de piatra mortar din apropierea zidului de incinta este confirmarea
arheologica a faptului ca Iustinian i-a ,refacut cu grija partHe minate din cauza timpului"
8
.
8 DupA lntcrpretaren lui A. Arlcescu, Dacla, N. S.,
14, 1970, p. 306, acest pasaj dln Procoplus (De Aedi-
(icils, IV, 7, 16) se rcfer rhiar la T/'opaeum Traiani.
105
www.cimec.ro
resturile materiale ale acestui nivel nu ne-au ramas dect n mica masura, ele
fiind ndepartate odata cu amenajarea nivelului ulterior, avem suficiente clemente pentru
a sustine normalizarea vieW urbane ntre zidurile ridicate de Constantin Liciniu.
n ceea ce acestui nivel - ultima moneda lustin al II-lea Sofia din
anul 570, gasita n stratul de arsura de pe nivelul din exteriorul cetat
9
(Sia) -ne duce
catre secolului al VI-lea. Despre cucerirea Tropaeum Traiani, mpreuna cu
o lunga serie de alte din Moesia Scythia Minor ne informeaza Theophilactus Simocat-
tes (I, 8). Aceasta coordonata cu data ultimei monede, tot 586, descoperita la apeduc-
tele din S-E cetaW l-au determinat pe V. Prvan sa considere distrugerea totala a cetatu
de catre avari la 586
10
Noi presupunem ca aceasta distrugere trebuie legat. de incendiul
consemnat de stratul de arsura de pe nivelul penultim. Observatiile facute n apropierea
zidului de incinta (NV) ne fac sa credem ca a avut loc o mpotrivire a tropeenilor
care a dus la ruinarea incintei.
Nivelul ultim de locuire (NVIA), prins foarte clar pe toata suprafata cercetata atestat
prin modificarile structurale ale planului edificiului D2 D3 din
a vietii pe teritoriul Tropaeum
11

Materialul arheologic bogat, aflat pe acest nivel (NVI) este n masura sa ilustreze con-
tinuarea modului de viata anterior n forme aproape neschimbate, dar cu aparitia unor cle-
mente ce se dateaza la nceputul secolului al Vll-lea (catarama de tip Sucidava, opaitul ro-
tund, precum unele forme ceramice- NVIA 9.4., fig. 171; NVIB 10.7, fig. 174). Firesc,
trebuie sa conchidem ca invazia avara din 586 nu a constituit ,ncetarea vieW romane la
Tropaeum". Edificiile Dl D2, alipite zidului de incinta, construite dupa parerea noastra,
cel mai devreme n NIVB au sigur n nivelul NV rostul de magazii, dat fiind ca n interiorul
lor s-au aflat numeroase chiupuri. Aceasta functie se perpetueaza pentru Dl n nivelul
NVI A, poate chiar n NVIB ; n schimb, D2 devine n NVI, prin adaugarea spre S a unui
portic, locuibil.
Edificiul mare D3, d1rui n NIV, nca ncccrcetat, avcm date ofe-
rite c fazele de existenta ale celor doua serii de colonne diu nci1pcrca oc clin curtea colifir-
mate c cercetarea coltului de S-E al ncaperi oc, reproduce n cea de-a doua faza
de existenta NV, ntr-o forma evoluata planul de casa cu peristil, tipic pentru locuintele greco-
romane.
Curtea interioara, n faza ultima NVI n momentul doi al acestei faze (NVIB) este
abandonata casa ramne cu un simplu portic, foarte asemanator pridvoarelor
Din cauza faptului ca descoperirile marunte din cuprinsul edificiului D3, n faza NVI
(tiparul de bijuterii, ,nicovala" mica numeroasele inele descoperite : fig. 169, 171, 17 4)
sugereaza existenta aici a unui atelier de prelucrare a metalului pretios, am ajuns la ipoteza
ca aceasta casa a apal'finut unui bijutier
12
n nivelul penultim al casei (NV) din darmatura
ce se gasea n interiorul curW provin numeroase bucati de zgura sticloasa, ceea ce ar constitui
un temei ca anterior se prelucra aici metalul; vasul oval de piatra (dimensiuni 0,50 x 0,70 rn)
gasit pe acest nivel al ncaperii oc putea gasi ntrebuintarea ntr-un atelier. Forma nca-
perii oc, cu cele doua zone create prin de coloane, se functiei de atelier-pravalie.
Astfel, descoperirile arheologice confirma transmiterea ereditara a meseriilor, legiferata la
secolului al III-lea
13
Starea materiala a unui ,bijutier", n conditiile generale de criza
14
nu poate sa fi fost stralucita, acest fapt expresia n degradarea treptata a nfa-
edificiului D3.
Concomitent cu degradarea aspectului edificiilor anterioare se produce o intensificare
a locuirii n interiorul cetatii, tocmai n ultima faza de locuire. n sectorul nostru, acest feno-
men care are o deosebita amploare n partea centrala a cetat
15
, se observa n transformarea
8
Descoperitii la 4,60 rn Ede zidul de incintii la -1,04 rn,
din anul 569/570, vezi R. inv. MAC nr.
9 909.
1o BCMI, 4, 1911, p. 191.
11
M. Smpetru, SCIV, 22, 1971, 2, p. 218-219 ..
12
Raportnl definiliv de siipilturi pcntru scrtoru\ D,
T22 (ms.).
106
13
Codex Theodosianus, XIII, 5, 2; F. Lot, Fin du
monde antique, 1927, p. 117.
u DA, s.v. Aurum, 571.
15
Vezi ingustarea viae principalis ln zona de la V de
basilica forensis blocarea unor strlizl secundare, cf.
capitolul despre urbanism.
www.cimec.ro
edificiului D2 in precum rn ncbiderea straduiei-corior in S casci D3 nspre
DVl, unde se construief}te o ncapere, partial dezvelita n SVI, prin adaugarea unui zid n
continuarea laturii de E a constructiei Dealtfel, chiar n conditiile n care con-
structiilor pare sa excluda posibilitatea existentei unor etaje, acestea continua sa functioneze
16

Acest spor de populatie n cetate, mai ales n urma unei distrugeri de amploarea celei avare
(586), nu se poate explica dect prin adapostirea ntre zidurile vechiului a populatiei
care anterior traia n teritoriul rural. Credem ca putem vedea n aceast adpostire a popu-
latiei rurale n ora!} efectul a!}ezrii slavilor
17
pe teritoriul imperiului, n urma evenimentelor
din timpul lui Phocas (602).
Gr. Tocilescu remarca n unul din manuscrisele
18
referitoare la sapaturile de la Adam-
clisi ,daP die Stadt von ihren Bewohnern friedlich ver lassen worden ist". ntr-un studiu anterior
19
am trecut n revista toate elementele care ne-au permis sa consideram pastrarea caracterului
urban al a!}ezarii de la Tropaeum EJi la sfr!}itul secolului al VI-lea - nceputul secolului al
VII-lea, dar desigur cu evidente semne ale decderii. Cauzele parasirii treptate a cetat pot
fi aflate in !}Ubrezenia puterii imperiale, care nu mai poate mpiedica formarea ,sclaviniilor"
chiar pe teritoriul imperiului
20
Tropaeum pare sa existe chiar n conditiile n care, dupa
anul 602, puterea imperial nu este dect nominala n Scythia Minor. Daca, dupa cum este
de presupus, legatura dintre imperiu !}i de pe litoral, !Ji eventual cu cele de pe
Dunare continua
21
, Tropaeum va fi lipsit de ocrotirea puterii centrale, n aceste condit, oraEJul-
unitate administrativa !}i religioasa, oarecum artificiala
22
- se descompune. Populatia se
va retrage, fie n regiunile sudice, fie ntr-o zona apropiata, unde-i era asigurata existenta
fara necesitatea unor costisitoare lucrari edilitare
23

Ramne n sarcina cercetrilor viitoare aflarea resturilor de vietuire, care ar putea
apartine populatiei Tropaeum, abandonat treptat n cursul secolului al VII-lea e.n.
18
Scara carc conducc spre etajul supcrior, construit
lleasupra incperii y, nu a fost dezafectat la nivelul
NVI.
17
Theophanes, a. 6 149, Bonn, p. 530; V. Tpkova-
Zaimova, Sur les rapports entre la population indigne
des rgions balkaniques cl les l!Urbarcs au VI sicle, Ryzan-
lino-bulgarica, I, Sofia, 1962, p. 71.
1s BAR, ms, 5 139, p. 170.
1
9
1. Bogdan Ctniciu, M. l\Irgineanu-Crstoiu,
Hcv\luzMon, 19, 1975, 2, p. 59-61.
20
(;. Ostrogorski, DOl', 1:3, 1!159, p. 1; DID, II, Jl. 110.
2
1 N. Iorga, Histoire des roumains, II, p. :i65, nota 1 ;
G. Oslrogorski, op. cil., p. 20; DID, II, p. 445.
22 F. Lot, op. cil., p. 85, 97; G. 1. Briitianu, l'riuili:ges
cl franchisses municipales dans l'Empire By:antin, 1936,
p. 16- 17; E. Kirstcn, Die by:an/inische Stad/, Akten des
XI. Interna lion ah n Byzantinistcn Kongressl's, Mnchcn,
1958, p. 10; H. Granghoffcr, L'volution des insli/utions
municipales en Occident cl en Orient au Ras-Empire,
1963, p. 26 ..
23
Pc platoul cctpi de la Adamclisi nn sc ap,
cnrc sc adueca aiei prin aprduetc; nnmai accst fapt ar fi
fost snficient Jll'tllrn n lll)llllll' in l"ondiliiil' lotalci dccii-
dcri municipale, lransmnlarca populapci.
107
www.cimec.ro
VI. ASPECTE ALE URBANISMULUI N CET A TEA
TROPAEUM TRAJAN!
arhitect Monica . Margineanu-Crstoiu,
Alexandr Barnea
Studiul sub aspect urbanistic al unei urbane romane presupune n principal pe acela
al cailor de legaturii lor cu incinta, precum al zonelor de urbanii
majora al ,insulelor" de locuit. Dintre acestea ne vom ocupa cu precadere de axele de circu-
in legatura lor fireasca cu incinta, precum unele aspecte ale zonelor ci vice importante
care decurg din acestea. Stadiul actual al cercetarii nu permite de detaliu asupra
,insulelor" (dimensiuni caractere particulare), acestea aparnd doar
n descrierea sectoarelor cercetate prin sapaturi arheologice sistematice, la. capitolele
respective.
Cercetarile mai vechi mai noi din cetatea Tropaeum au pus n o serie de cle-
mente ale stradale, care permit, n cele ce urmeaza, prazentarea ei att in ultima
perioada de a cit in ei pe masura surprinder acesteia
prin ultimele sapaturi arheologice. Prezentarea pe care o facem de la pusa n
pentru ultima faza de locuire din cetate, incepnd cu axele principale de
ale in de stadiul cercetarii de lao zona la alta, am ncercai sa surprindem
faze mai vechi ale stradale.
Via prineipalis ineepind de la poarta de E pin la eardo (fig. 90 91 ). Axul de principal
E-V, decumanus, numit via principalis, datorita sale preponderente n
se limiteaza la extrema de E cu accesul prin poarta flancata de turnurile Tl la N
T22 la S, lat de cca 3,20 m. Flancurile strazii de la acces pna la intersectia cu axul
principal N- S (cardo) (=V) nu snt perfect paralele, variind ntre 16 rn n imediata vecinatate
a intrarii 13,50 rn la cu cardo. 0 sec ti une transversala a strazii prezinta o zona
centrala carosabila lata de cca 7m doua benzi exclusiv pietonale acoperite cu portice.
Pe axul longitudinal al zonei carosabile este amplasat canalul de scurgere cu un apeduct
pe latura lui de S, canal acoperit cu lespezi de calcar care astazi se mai pastreaza
doar pe o de cca 19 rn lungime, pornind de la poarta de E. De la aproximativ
30 rn de la poarta de E, spre V, pna in dreptul bazilicii jorensis, se mai pas-
treaza o parte din blocurile de calcar care foloseau la sustinerea pereWor canalului,
zate transversal la intervale de cite 3,20 rn (cca 10 M) sau 3,60 rn (11
1
/
4
M). 0 parte din aceste
blocuri mai pastreaza numerotarea initiala cu cifre romane (I - V).
ntreaga suprafata carosabila a strazii era pavata cu lespezi mari de calcar, cum
se observa din resturile dalajului pastrate pe o lungime de 30 rn, ncepnd de la poarta de E,
catre V, de o parte alta a canalului. Existenta unor urme de dalaj pe la tura de S a
strazii, in imediata vecinatate a zidului de N al transeptului ,bazilicii cu transept", dove-
ca porticele erau pavate ele cu lespezi mari de calcar.
La 30 rn de poarta, un sondaj de verificare a pus n evidenta un canal de scurger(' care
accede dinspre S-V n canalul colector central. ln pavajul din imediata vecinatate a portii
de E, n interior, se pastreaza dale cu urme ale rotHor de car, cu distanta intre ele de 1,50
1
,
1
Distanta aceasta, de 1,50 rn, reprezlnt dlstanta inlre exlremlttlle oslilor carelor romane.
109
www.cimec.ro
fapt observat la poarta de V a cetatii. n apropiere, chiar n dreptul intrarii, se afla, n
dalaj, un bloc rectangular (1,20 x 1,20 ) n centrul caruia se vad urmele unei guri de
scurgere n forma de rozeta. Observam ca pozitia acestui bloc este deviata de axul
canalului. Traseul acestuia din urma este descifrabil n nedezvelita, att datorita
dispunerii particulare a dalelor care il acopera, ct datorita traseului sau din afara cetaFi.
Aparenta deviere a canalului, la intrarea prin poarta de E, este probabil n
cu locul unde (sub pragul intrarii) conducta de apa, ce vine dinspre E, intra n canal. Datarea
canalului cu apeduct n secolul al IV-lea de catre G. Murnu ramne astazi valabila,
du-i n plus stratigrafice facute n afara n apropierea imediata a turnului
Tl (la E), unde o serie de transversale pe canal au .surprins nivelurile anterioare
nceputului secolului al IV-lea taiate de acestui canal
2

ea, n sistemul de constructie al unei clasice romane, ntre zidul de
incinta zona construitii, a se respecta un interval continuu ( ceutura libera de
destinat att asigurarii functiei de aparare a zidurilor (respectiv rezolvarea accesului
imediat la ziduri turnuri dinspre interior), ct element perimetral de legatura cu fluxu-
rile de din interiorul cetatii, presupunem existenta lui la Tropaeum, n fazele
anterioare secolului al IV-lea chiar n momentul imediat urmator reconstruirii incintei n
jurul anului 316 e.n.
Observatiile fi1cute n urma cerceti1rilor din zona turnurilor Tl T22 sint n acord cu
afirmatia de mai sus, ntruct cHtdirile adosate zidului de incinta (n interior) dezvelite pe o
lungime de cite 40 rn catre N S se dateaza n general (cu refaceri) n secolul al VI-lea,
iar nceputurile lor nu mai devrcme de secolului al IV-lea- nceputul secolului al V-lea.
Pornind de la functionalitatea specifica a intervalului de la modul de dalare a straz'ii
principale, presupunem cii, acesta era el dalat n mod cu strada. Este posibil ca o
parte din dalajul din vecinatatea port de E sii, fi refolosit blocuri ce au apartinut turnului
de poarta interior A, turn demantelat cel mai trziu la nceputul secolului al IV-lc::l!. Nivelul
acestor blocuri este identic cu acela al dalelor deasupra canalului, fapt care confirma
aceasta reutilizare (fig. 92).
Observam ca largimea intervalului, n zona la care ne referim era de 9,60 rn (32 x
x 0,30 rn), avnd ca limita interioara, la S de via principalis, axul zidului I - I, dupa cum
ne permit observatiile facute n acest sector. La N de via principalis, consideram ca limita
interioara a intervalului traseul determinat de fragmentul temeliei zidului a - a, prins ntr-un
sondaj din AVl. Tezaurul de denari descoperit n aceasta zona, pe traseul zidului b - b,
care fusese distrus n jurul anului 170 e.n., functionarea zidului a - a cel
pna n anul 204 e.n. Observam ca n aceasta zona, largimea intervalului era (n zona de
contact cu via principalis) de 12,60 rn (42 x 0,30 rn). Intervalul a fost sigur desfiintat n
momentul construirii edificiilor Al - 4 Dl - 3, care nu pot fi datate, cum aratam
mai sus, nainte de secolului al IV-lea sau nceputul secolului al V-lea.
n urma desfiintarii intervalului prin construirea acestor edificii, au a parut stri1zile A Vl
DVl. Dalajul vechiului interval a fost scos, noile strazi folosind, n parte, substructia vechilor
cai de acces. chiar n faza mai tzie a existentei cladirilor adosate incintei, posibi-
litatea accesului la ziduri (farii, de care functia de api1rare a acestora ar fi fost compromisa)
a fost asiguratii, prin pastrarea unor intervale de circulatie ntre edificii, surprinse deocamdata
ntre Al A2 la N ntre Dl D2 respectiv D2 D4 la S
3

Strada DVl are o latime de 3,20 rn este dezvelita n lungime pna la 30 rn cii,tre S
pornind de la axul stri1zii principale. Pavajul strazii, din piatrii, mii,runt.rt cioburi, s-a
2 G. Murnu, 4, 1911, p. 81 - 82; pcntrn sec-
tlunile de la E de Tl, v. fig. 71, 76.
s Realizarea acestor zone de circulatie (avind aspec-
tul unor fundturi) confirma perpetuarea functiei
defensive a zidului de incint in secolele V- VI. Ps-
trarea unor asemenea spatH libere de circulatie intre
cldirile amintite, ln contextul unel folosiri intensive
a suprafetei de locult remarcat, dupa cum se va vedea
mal jos, in toate zonele dezvelite din cetate, nu se justi-
flcii dect in ncest fel. NoUim in plus ci:inu poatc fi vorba
110
ca aceste spatH sa fi fost special create pentru asigurarea
acceselor in cldirile respective, deoarece acestea puteau
fi foarte rezolvate direct din strizile A Vl DVl.
Deci, faptul c intrrile in edificii apar !;li corespunzitor
acestor spatil este secundar !;li decurge din posibilitatea
de utilizare complexa a unor zone de circulatie create,
in principal, pentru asigurarea acceselor citre zlduri.
Cf. !;li I. Bogdan Citaniclu !;li M. Margineanu-Crstoiu,
HevMuzMon, 19, 1975, 2, p. 59- 61.
www.cimec.ro
pastrat pe alocuri, mai ales in sa mediana. n zona dintre edificiile Dl D3,
nivelul strazii DVl s-a intre secolele IV - VI cu minimum 0,20 rn, cum rezulta
din studiul comparativ al nivelelor de calcare din secolul al IV-lea, corespunzatoare urma-
toarelor puncte : axul strazii principale, turnului A cu blocurile presupusc a fi fost
refolosite ca dalaj in incaperea Dl strada DVl.
sapaturile mai vechi au rupt legatura strazii principale cu cele laterale (dificultate
valabila din pacate pentru mai mult de jumatate din lungimea ei), am luat n considerare
pentru dinspre E la care ne referim, dalajul care acopera axul strazii drept cota
a nivelului de calcare intre secolele IV - VI inclusiv, chiar daca acest nivel
a suferit refaceri in cursul cel or trei secole de Nu lu cru se intmpla pe
strazile laterale, inct, pornind de la axul canalului pna 30 rn catre S pe strada
DVl, exista o de cota pe ultimul nivel de folosire a strazii de 1,80 m. Aproximativ
se observa (tot marcind un sens ascendent pornind de la n straa
principala) catre N, pe strada AVl, corespunznd de via prinri-
palis. Dealtfel, in prima faza a acestor doua cai de acces, panta urca de la axul
strazii principale catre S respectiv catre N
4
Pentru a insa mai multc certitudini
n nivelurilor n strada principala (n aceasta zona), precum n privin\a
cu accesele laterale n acest sens, vor fi necesarc sondaje care sa nlatme dalajul
existent sa strada principala accesele laterale.
Strada AVl, dezvelita pe o lungime de 32 rn de la axul strazii principale, are largime:1,
catre S, de 7,50 rn, iar in extemitatea dezvelita dinspre N de 6,20 m. S-au pastrat pe alocuri,
mai ales in centrala, urme ale pavajului din piatra maruntft cioburL De pe frontul
de E a strazii se deschide un acces pavat catre zidul de incinta, ntre ncaperile
acces care dirijeaza spre interiorul acestor ncaperi; de asemenea, din A Vl se accedP
in incaperea A2 printr-o intrare al cami prag s-a pastrat. Din strada, pe frontu 1
ei de V, se deschide un acces (la 20 rn spre N de la, axul strazii principale), can
conduce circulatia pietonala catre edificiile A3 A4, precum spre spatiul liber (necon-
struit) in secolul al VI-lea, cuprins intre edificiile A3 la S, A4 la, E bazilica ,simpla" (A)
la V. Presupunem ca, datorita evident transformate fata de o fazft
intre edificiile din aceasta de ,insula", accesul a functionat numai ntr-o
faza de locuire corespunzatoare secolului al VI-lea. Sondaje viitoare vor dovedi daca in acel
de la E la bazilica ,simpla" (A), exista anterior secolului al VI-Ica o mica piatet
interioara, sau daca aceasta a fost creata contemporan sau ulterior bazilieii ,simple" (A). La
8 rn spre N de accesul sus-amintit se deschidea spre V, n secolul al VI -lea, o strada-canal
larga de 1,20 rn, conducind spre liber deschis mai sus. Acest acces a fost nchis (la
extremitatea de E) cu un zid de piatra legat cu pamnt, ntr-o ultima faza de locuire, cel
mai probabilla secolului al VI-lea sau nceputul celui urmator, cn<l au fof>t construite
n doua etape distincte, indiperile-anexa circulare, adosatc zidului de S al edificiului A5.
Frontul de N al striizii principale (fig. 90 91). Existenta porticului pc latura de N a strazii
principale este confirmata de prezenta celor 20 de plinte rectangulare din ca.lcar care au
folosit pentru bazelor de coloane ale acestuia, la intl'rvalc regulatc pc un
a x longitudinal unie. Nu s-au pastrat toate plintelc in accst dar, din studiul interaxelor cel or
cxistcnte, am putut stabili amplasarea cea mai probabil:1 a plintelor astazi pierdutc. Am obser-
vat ca ntre plintele AVPcl 5 interaxul cel mai probabil este de 3,60 (11 lf-i l\I sau 12P) &.
utrc plintele AVP5 7 optiim p<'ntrn nrmto:u<':t posibilitate de a. poziiei p1in-
4
Corespunznd in primul rnd sitnntiei topografice a
terenului.
5
Trebuie sa specificlim ca mlisura de 0,32 rn reprezintii
de fapt 1 plclor .,blzantin". Pieiorul roman, dupa Vitru-
Yiu, corespunde cu 0,296 rn(= 0,30 rn). Avnd in vedere
ca inc:i nu cum au evoluat unitiitile de miisurii
(de la piciorul roman de 0,296 rn 0,30 rn) la cel de
0,32 rn), iar la 1'1opacum elemenlele c arhitectur:i cure
pot a indicaW in aceastii privintiJ. apar in contexte con-
structive inca neclarificate suficient, noliim conventional
miisura de 0,32 rn drept unllnte mod11lar:i (\!), iar 111:isnra
de 0,3U m (picior roman) l'il 1'.
111
www.cimec.ro
daca plinta nr. 6 pe locul originar
8
, nedeplasata, avnd n vedere
dmtre ca urmatoarea (spre V) de 2, 70 rn, este probabila existenta unei plinte A VPc5
catre E, la 2,70 rn (9P) interax, fata de plintele nr. 5 6. n aceasta situatie, interaxt
2,70 rn se _constant ntre plintele AVPc5 - 9. Mai departe, ntre AVPc9 25,
mteraxul cel ma1 probabll al bazelor de coloane este de 3,20 rn (10 M), cu exceptia interaxului
dintre AVPc19 - 20, care este de 3,60 rn (12P sau 11 1/4 M).
se ca uniformitatea modtarii axiale planimetrice, la astfel de portice n epoca
Imperiului roman trziu, nu este un principiu care sa nu fi suferit abateri de la regula, cele
trei zone evidente de variatie a interaxtui n pm1iunea descrisa pot indica o serie de refaceri
modificari n timp ale portictui. Dar, dupa cum reztta din nivelmentul facut pentru
aceasta portiune a portictui, modificarile la care ne-am referit nu au schimbat substantial
nivlul de calcare al strazii porticului pe latura sa de N nici nivelul la care erau
nca, cel mai trziu din secolul al IV-lea, plintele bazele de coloane, intervenindu-se ntre
secolele IV VI doar cu refaceri partiale ale colonadei
7
Schimbarea de interax n cazul plin-
telor A VPc5 - 9 presupune, credem, o modificare a porticului n accasta portiune,
n orice caz ulterioara secolului al IV -lea, daca a vern n vedere masura interaxului blocurilor
transversale din canal aflate n dreptul acestei portiuni.
Nivelul plintelor prticului panta terenului; ntre nivelul corespunzator plin-
tei A VPc1 cel corespunzator plintei AVPc25, pan ta relativa este de 0,9 %, dar evident
ascendenta numai ntre plintele nr. 1 17. De la acest punct pna la intersectia via princi-
palis cu cardo, nivelul strazii este aproape orizontal. Acest fapt rezulta din nivelurile plin-
telor AVPc14 - 15 17 (fig. 93).
Latura deN a porticului este formata dintr-un front lung continuu, n ultima faza de
locuirc, alcatuit din ziduri de piatra legata de pamnt, prevazute din loc n loc cu intrari
catre intcriorul cla.dirilor carora le apartin. Dealtfel, pastrarea porticului probabil pna
la parasirea cetatii, se functiunii sale de protejare a circulatiei pietonale n fata
acestor construct cu un rol important in viata economica a cetat pna n perioada.
Mai departe, latura deN a porticului este formata de zidurile ncaperilor anexe ale bazi-
licii ,simple", a caror stare actuala ele fiind descoperite anterior cercetarilor noastre) nu
permite observarea vreunor intrari dinspre S. A vnd n vedere cronologia zidurilor VIII-
VIII, IX-IX, X-X, f-f i-i (sector A), precum rolul activ, preponderent al cailor
de circtatie (retelei stradale) n urbanismt roman, consideram ca ntre edificiul A3 bazilica
,simpla" (A) exista o strada pietonala cu o largime initiala nedeterminabila exact
8
, deoarece
numai limita sa de E marcata de zidul VIII-VIII, perpendictara pe via princi-
palis. Ulterior, odata cu constructia bazilicii ,simple" (A) extinderea edificiului A3, aceasta
strada s-a ngustat pna la 2 m. ln ultima faza stradela a fost nchisa spre via prinoipalis
prin zidurile f-f i-i. Este posibil ca transformarile acestei strazi n via prin-
ci palis, precum transformarea edificiului A3 (sub forma vizibila n plan) sa fi influentat
modificarile intercolonamenttui porticului din aceasta zona. n acest sens, trebuie sa remar-
cam faptul ci1 distanta ntre traset zidurilor paralele a-a VIII- VIII, ambele sigur
anterioare secolului al IV-lea, masoara 100 x 0,30 rn; presupunem ca cle au marcat frontu-
rile de E V ale unei ,inste" de locuit
9

Frontul de S al strzii principale (fig. 90, 91 'i 93). Prezenta unui numar de 14 plinte pe latura
de S a strazii principale pe un ax unitar, studit interaxelor bazelor de coloane vir-
e S-ar mal putea intimpla ca AVPe6 s fie depla-
sat de loeul el initial, in eare ea ar fi la 4 rn
interax fat de nr. 5 7. Situatia porticului
ln aeeast portlune a strzll era mult mai bun in momen-
tul dezveliril el de ctre G. Murnu, cind toate bazele de
coloane se aflau pe locul lor se descoperlser in situ
chiar fragmente ale coloanelor sau coloane intregi, v.
G. Murnu, BCMI, 3, 1910, p. 159, foto.
7 Trebule s sublinlem aicl faptul c, in absenta unor
sectlunl transversale pe via principalis care s lllmureasc
exact fazele de constructle ale portlcelor in orlce caz
momentullnltlal in care s-a lntrodus portlcul in conceptla
112
urban la Tropaeum (moment ce poatc cobori pln ln
secolul al II-lea e.n.), este dlficll de stabllit cu certltu-
dlne evolutla acestel strzi. Dlficultatea rezid mal ales
din exlstenta pante! naturale a terenului, care lnfluenteaz
direct orice consideratle lzvorta dln studlul nlvelmen-
tulul dlverselor clemente de arhitectur urban sezlsablle
astzi.
8
Ne referim la o faz anterioara construlrll bazilicil
.,simple".
8
Dup cum se va vedea mai jos, n trasajul retelel
urbnne exlstente plna ln secolul al IV-lea, o mare parte
dln numiirul.,lnsulelor" are cel pu tin cite un front de 33 rn
www.cimec.ro
tuale "i relatarile descoperitorului lor G. Murnu
10
, permit sta.bilirea amplasamentului cel mai
probabil al tuturor bazelor de coloane care au format porticul la origine ncepnd de la DVPcl
pna la 22. lntre DVPcl 3
1
interaxul este de 2, 70 m, ntre DVPc3 "i 5 de 3,20 rn, ntre
DVPc5 7 de 3,60 rn, iar ntre DVPc7 12 de 3,20 m. lntre DVPc12 22 intera.xul este
variabil: ntre nr. 12 nr. 19 n jur de 3,60 rn, iar ntre nr. 19 "i nr. 22 de 3
1
20 m.
Remarcam, n acest caz, trei zone de a interaxului colonadei portimui, cores-
punznd aproximativ zonelor de pe latura de N. Din studiul nivelurilor la care snt
plintele, coroborate cu cel al interaxelor bazelor corespunzatoare, precum cu
lui G. Murnu privind etapele constructive ale strazii
11
, am putut distinge a. trei
faze mai importante de construire refacere a porticului : prima legata de o perioada pro-
babil anterioara cetatii constantiniene (ntre DVPl 3 ), o perioada intermediara (tinnd de
refacerile din secolul al IV-lea corespunznd nivelului dalajului de pe canal), al carei nivel
este determinat de linia virtuala care leaga plinta nr. 4 cu plinta nr. 22 n fine o a treia.
faza, determina ta de plintele DVPc7 - 20 - p, legata n timp de construirea bazilicii cu transept.
Studiind comparativ nivelul porticului de N cu cel de S n zona cuprinsa ntre A VPc9 -
25 respectiv ntre DPVc7 - 22, am ajuns la concluzia c diferenta sensibila de nivel intre
cele dou portice se datoresc unei refaceri mai n ultima faza, a porticului de S.
Astfel, n porf.iunea cuprins ntre DVPc9 - 13, nivelul plintelor pe care erau bazele
de coloane este naltat cu 0
1
35 m fata de simetric ei dinspre N
12
Considernd
refacerea acestei din portic n lega.tur cu ridicarea bazilicii cu transept, prin compa-
ratie cu partea corespunza.toare din portic de pe la tura de N, aducem o dovada n plus cu
privire la datarea momentului construirii bazilicii ,simple", anterior construirii bazilicii
cu transept.
Pozitia actuala a plintei DVPol fa.ta. de frontul de ziduri dinspre S urmele de fundat
P-P (probabil de portic) surprinse pt.na. n dreptul zidului I - I din sectorul D, precum
posibilitatea integrarii pe aceasta distanta a unui "ir de coloane la interaxe de 2, 70 m,
ne conduce la presupunerea ca, la origine (cel putin la nceputul secolului al IV-lea, daca
nu mai devreme) porticul a existat pe aceasta
13
, fiind desfiinpt intr-o faza tirzie.
ln acest sens porticul de pe latura de N ar fi putut continua p.na. n dreptul zidului
a-a.. considerente care ne-au determinat sa deducem unei strazi perpendi-
cula.re pe via principali8, cuprinse ntre A3 "i bazilica ,simpla" (A), ne conduc la presupu-
nerea. unei strazi care reprezinta continuarea de latura de S, la E de
ba.zilica cu transept
1
. aceasta. strada a fost nchisa spre existentei cetW. ln
final, faptul ca pe strada principala s-au descoperit o serie de capiteluri ionice-imposta "i baze
de coloane, databile numai catre sflr"itul secolului al VI-lea e.n. confirma refacerile pe care
le-am presupus a fi afectat jumatatea de E a strazii principale intr-o epoca trzie.
Coroborarea datelor expuse mai sus cu rezultatele unor sectiuni transversale prin strada,
foarte necesare n viitor, vor putea clarifica mai bine etapele constructive pe care am ncer-
cat sa le surprindem mai sus.
Axa principali. N -S (c81'do) (fig. 94 ti 95). La 96 m spre V fata de poarta de E (320 X
x 0,30 m), via principali8 este intersectata de cardo (V n n notarea. prescurtata in
1o G. Mumu, op. cil., p. 140- 141; 4, 1911, p. 155-
161.
11 Ibidem, p. 159 - 160.
u Deslgur, existA poslbilltatea ca ln cazul unel strizl de
tlpul celei principale de la Tropaeum, .. trotuarele" celor
douA portice s4 nu fie egal supralnA:ltate fat4 de portlunea
medlanA (in cazul nostru carosabll4) a strazU (dlferen-
tele de nlvel rezolvlndu-se foarte slmplu prin trepte),
ele fllnd construite ln aceea,l perload4. Dar acest
tlp de sectlune a str4zll este cond.ltlonat fie de sltuatla
topograflc4 a terenului ln zona respectlv4, fie de carac-
terul constructlv al cladlrllor adlacente. ln
cazul nostru, niel una dln aceste condltll nu se justlflc4.
8- o. 1813
lS Numai sondaje viltoare vor putea clarlflca
mentlonat4, precum raportul el cu turnul A ,1, ln
general, aspectul urban mai vechl dln aproplerea portU de E.
u Sublinlem c4, pe lingA dlmenslunlle frontulul nucleu-
lul de locuit 'i caracterul preponderent al strllzll in urba-
nlsmul roman, care ne-au condus la presupunerea exls-
tentel unel artere de clrculatle ln aceast4 zon4, ln pe-
rloada corespunz4toare construlrll bazlllcll .,simple"
(A) ,1 apol a celel cu transept (D), era absolut necesara
existenta unel strzl, fie ea clt de lngust4, care s4 dlrl-
jeze clrculatla pletonala ln zona din r4sarltul bazlllcllor,
,1 flre,te, s4 separe aceste constructll de edlflclile apar-
tlnlnd .,lnsulelor".
llS
www.cimec.ro
text), care marca axul principal N -S de circulatie n cetate. din cardo aflat la
S fata de intersectia cu via principalis a fost dezvelita, nca de la nceputul secolului al XX-lea,
pe o lungime corespunzatoare la E laturii de V a bazilicii cu transept (atriului bazilicii ), iar
la V laturii porticului dinspre rasarit ale bazilicii forensis. Latimea strazii ntre cele doua
bazilici este de 12 m. Pe latura de E, strada era flancata de un portic ce proteja circulatia
pietonala n fata bazilicii cu transept. Considernd plinta DVPc22, care reprezenta punctul
de intersectie a acestui portic cu acela de pe latura de S a strazii principale, s-au pastrat
in situ cinci plinte rectangulare urmele unei fundafii punctiforme. Acestea au fost scoase
la iveala prin sondaje efectuate pe axul porticului, considerat ntre plinta p bazele de co-
loan vizibile (n partea lor superioara), aplicnd modulii de 3.20 rn 2,70 m.
Astfel, se observa ca bazele de coloana DV5 DV6 snt in situ, deoarece n punctul
DV5, sub baza de coloana s-a descoperit plinta pe care era initial fundatia res-
pectiva,) iar sub DV6, fundatia pe care a fost direct, fara intermediul plintei, baza
de coloan. Lund, deci n considerare punctele sigure, DV5 6, pozitia sigura p - DVPc22
de asemenea, pozitia zidului limita de N al anexei bazilicii cu transept, aplicnd modulii
3,20 :;;i 2,70 pe traseul virtual al porticului, s-au descoperit plintele DVl, 3 4.
Din studiul nivelurilor la care se afla dispuse aceste plinte observam de la nceput o
concordanta cu numarul de faze surprinse pela tura deS a porticului strazii principale, situat;ia
din cardo aparnd nsa mai evidenta. A:o;tfel, un prim-nivel, anterior secolului al IV-lea, este
reprezentat de plintele DVl, 4 5.
Comparnd acest nivel cu acela al dalajului de deasupra canalului de pe nxul strazii
principale la intersectia lui cu axul N -S (cardo), se observa ca dalajul este situat mai sus
dect plintele la care ne-am referit
16

Al doilea nivel, corespunza.tor celui considerat intermediar n studiul porticului de S al
strazii principale, este marcat de plintele DVPc22 supramaltarea cu blocuri de calcar
a plintei DV4. Acest nivel raspunde logic celui al dalajului de peste canal (n zona amintita
mai sus), ambele datnd deci din secolul al IV-lea.
Al treilea nivel, corespunza.tor celui considerat pe latura de S a strazii principale contem-
porane cu constructia bazilicii cu transept, este reprezentat de plinta p
18
, plinta DV3 nive-
lui de contact cu fundatia al bazei DV6. Modul n care bazele de coloan cu soclu
aflate pe plintele DVPe22 DV5 6
17
au fost refolosite pe parcursul acestor etape (mal-
timea lor putnd suplini diferenta de nivel) duce la presupunerea ca pe celelalte plinte au
existat o serie de baze probabil de tipuri asemana.toare
18
Nu este greu sa ne imaginam
aspectul eclectic al porticului pe aceasta portiune, n ultima lui faza de existenta, datorita bazelor
diferite refolosite coloanelor ale caror dimensiuni verticale vor fi compensat diferentele de
naltime
19
Stadiul actual al cercetArilor nu ne permite sa daca porticul a fost dalat pe
aceasta portiune n ultima parte a secolului al VI-lea, cum pare sa se fi ntmplat pe la-
tura de N a bazilic cu transept. Remarcam n plus absenta unei pante evidente pe portiunen
studiata a porticului, n toate fazele sesizate, absenta eare raspunde situatiei curbelor de nivel
din aceasta zona.
Latura de V a strazii N -S (cardo) este marginita de latura de E a bazilieii forensis,
atata, cum se n secolul al IV-lea. Studiul nivelului superior al fundatiei portienlui
forensis adosat acestui zid ne duce la concluzia ca el a fost ridicat (n aceasta forma) n
::;ecolul al VI-lea, odata cu ultima refacere a porticului de pe latura de V ::t bazilicii cu tran-
sept. Numai o sectiune transversala pe cardo, ntre cele doua mari edificii, va putea clarifiea
relatiile mai exacte dintre far.clc 1lc eonstructie ale lor, legate implieit de cele ale arterei de
circuhttie N -S.
1
Sau, considernd nivelul secolului al IV-lea cel cores-
punziitor dalajulul dl' peste canal (acolo unde cardo inter-
secteaza stra da principalii) se observa cii nivelul plintelor
amintite este mai j os decit ac esta, lar situa rea nivclnlni
pietonal acoperit de portic sub nlvelul zonei ccnlra](',
carosabilc, este un nonsens in caznl nostru.
14
Pc aceast pllnt ar fi putut fi baza de co-
Joani'i cu soclu inalt aflata n punclul DVPc22.
114
17 Am observai mai sus lipsa plintei sub aceastii baz:'i
ea fiind direct pe fnndntia supranilltat pinii ln
noul nive! necesar.
1s Cu soclu lnolt.
18
Nu este exclus ca n nltima perioadii de functonare
n bazilicii cu transept, porticul s nu mai fi functlonat
decil ca un mie veslibulln fa ta inlril.ril n accaslil. bazlllcA.
www.cimec.ro
Port,iunea e N a strazii N- S (cardo) a fost dezvelitiL pc o lungime de 26 m, fiind cuprinsa
ntte zidul de V :tl atriului bazilicii ,simple" limita <le E a edificiului Hl, cercetarile oprin-
lln-se la ultimul nivel de folosire a acestei strazi (fig. 94 96). Pe latura de E a st.razii, por-
nind de la bazele de coloana eja descoperite pe ultimul nivel, verificat pozitia lor in
11itn, confirmndu-se pentru AVc2 6. Cele doua luate n considerare, adaugndu-se A VPc25,
s-a obtinut linia reala a porticului din fata atriului bazilicii ,simple" (A). ncercndu-se modulii
de 3,20 rn 2, 70 rn, pornind de la punctul A VPc25, s-au descoperit urmele unei plinte n
punctul AVc1, exact n dreptul coltului de S-V al anexei bazilicii ,simple" (A), situat la
3,20 rn fata de AVc2. La interax s-a descoperit plinta patrata AVc5. Astfel, interaxul
A V c5 - 6 este de 3,60 rn, marcnd prin largimea sa sporita intrarea n atriul bazilicii
20
Lund
n considerare axul deja obtinut al porticului, plintele A V cS 9 au facut, desigur, ele
parte din portic. Se observa, n plus, ca interaxul A V cS - 9 este de 3,20 rn, ntre
AV c6 - 8 este de 2 x 3,20 rn ; acestea permit stabilirea punctului A V c7, ale cami urme
n-au mai fost recuperate
21
Pozitiile plintelor care astazi lipsesc ntre AVc2- 5 snt cele indi-
cate n plan. Din examinarea mai atenta a situaFei stratigrafice n punctele AVc2 6, unde
s-au pastrat bazele de coloane, se observa doua niveluri distincte. Primul, mai vechi,
corespunde nivelului plintelor cu nivelul fragmentului de pavaj gasit lnga AV c6 ).
Acest nivel de functionare a porticului se leaga de prima faza a bazilicii ,simple" (A), ntr-un
moment cnd strada a fost pavata cu lespezi de calcar. Prin comparat!e cu situatia din fata
azilicii cu transept, se confirma aici observatia c bazilica ,simpla" (A) a fost construita
naintea bazilicii cu transept (D ).
Al doilea nivel, aflat cu 0,15 rn deasupra celuilalt, corespunde ultimei faze de functio-
nare a porticului, contemporan cu o refacere mai importanta a bazilicii ,simple" (A), atriului
porticului strazii. Desigur ca porticul a functionat naintea etapelor descrise, asemenea celui
din fa ta bazilicii cu transept, deoarece importanta strazii (cardo) n aceasta zona (evident cen-
trul civic religios al utilitatea lui pe la tura de V a cladirilor (respectiv de E a
strazii), precum importanta circulatiei pe acem;ta artera, impuneau o rezoln,re functionala
et nmi unitara. ,
Existenta unor edificii importante, apartinn centrului civic, pe lueul unde mai trziu
s-au construit bazilicile de aici, este confirmata n primul rnd de pozitia lor
la intersectia ntre cardo decumanus - unde dealtfel se afla bazilica. forensis, anterioara
eificiilor -, dar de fragmcntele masive de antablament, apartinnd fara ndoiala
prin aspect dimensiuni unor edificii monumentale, escoperite n sonajul din nartexul
bazilicii ,simple" (A).
Pe latura de V, n absenta unor sapaturi de verificare, situatia este mai greu de rezol-
vat. Dar, n viziunea noastra nu este de loc exclusa posibilitatea existentei unui portic, cbiar
n secolul al VI-lea cu att mai mult n etapele anterioare
22

Via principulis dt> la cardo pinu la lntersectia cu strada DCV3 (fig. 97 98). n ultimele
J'aze tle locuire ah cetatii, existenta porticului este vizibila, n parte, pe latura de N a strazii
prin ci pale, npnd de la en axa N-S (cardo), pe o lungime de SO m. Pe la tura
Ile H, porticul a fost; acoperit n cursul sprc secolului al Vl-lea de o serie de edificii
cu zidnri legato cu pamnt, pna n dreptl ba7.ilicii ,cistcrna" (0).
Pc latura de N s-au pastmt, ncepnd de 1:1 intersectia cu cardo pna n dreptul edi-
fieiului B3 un numar de 20 de plinte, unelc din elc en bazelc de coloana conservate. Interaxul
bazelor intre RVPe2 3 este de 3,20 rn, dupi1 care se poate stabili pozitia cea mai pro-
babilrL a, plintei BVPcl, caro a:.;tfel uispusa, concide cu aliniamentul porticului de pe ca1do
(eiiJrc _ N, pc latnrn, lui de V).
Jntre BVPc3 - 4 intemxnl sc schimba la, 3,60 m; ntre RVPc4 - S interaxul ramne
conRtant de 2,70 m ( = 9 P), iar ntre BVPc 9 - 19 se pastreaza interax cu exceptia
20
;\ecsl inlcrax ar pulca indi<'n un acecs mai vcchi
l'iilrc un cdificiu anlcrior, bazilicii, p.tslral :;;i odatii cu
conslruirea acesteia,
2
1 Dar, in imediata vecini'itatc a accslui punct am
remarcat urmelc unei plinte deplasate.
al Cna dinlre plintele pi'istrate pc aceastii laturii are
fundatic nu lnllmpl:i.tor este pc axa cu
ncii trei plintc. Strada pare sii fi fost initial mai larg
aici, ngustata fiind ntr-o etapii trzie prin construirea
sau refacerea edificiului Bl, spatiul destlnat porticului
strimtindu-se odatii en strada (lilrgimea striizii la ultimul
nive! cslc de eca 10 m),
115
www.cimec.ro
celui dintre BVPc9 - 11 care este de 2,50 m. ntre BVPc19 - 22 interaxul cel mai proba.bil
este de 3,20 m
23
, iar intre BVPc22- 25 revine la 2,70 m. La V de BVPc5 la N-V de
BVPc8, s-au pastrat din pavajul cu piatra sfA.rmata al strazii, contemporan, potriYit
nivelmentului, cu nivelul plintelor respective. Baza de coloana descoperita in situ in punctul
BVPc13 prezinta o mai concludenta n fazelor de refacere a
porticului (fig. 99, detaliu). Plinta peste care era baza de coloana "i por-
din fusul pastrat, stabilesc un prim-nivel evident de al
porticului. Se observa ca nivelul porticului a fost ridicat ntr-o a doua perioada de
cnd nivelul de ca.Icare corespundea pietrelor de dalaj gll.site in situ care mbraca fusul
coloanei acoperindu-i baza. Deci, fusul coloanei a putut fi folosit n continuare, fara ca baza
lui sa mai fie aparenta. 0 a treia fazll. de refacere a porticului a fost surprinsa n punctul
BVPc12, unde plinta se afla fiind vizibila la un nivel ridicat cu
0,45 - 0,50 m deasupra celui de-al doilea nivel. ln ansamblu, situat;ia rezultata din analiza
nivelmentului pe aceasta a strazii corespunde surprinse, in mod
pe cardo, in bazilicii cu transept, sau pe via principalis n situatll. la E de cardo.
ln port;iunea din via prinoipalis de carene ocupi'im acum (cca 80 rn de la cardo pna la
BOV3, latura de N), considerind nivelul plintelor BVPc2 - 8 drept corespunzator ultimei faze
de a porticului, presupunem ca, imediat la V de BVPc8, via principalis era
intersectata de o axa de din motive pe care le vom expune ceva mai jos.
nivelului plintelor BVPc9 - 11 aijezate fat;a de plinta BVPc12 n sens invers
pantei terenului, care coboara spre V, se explica numai prin refolosirea lor fll.ra modificari
dintr-o faza anterioara de construct;ie, corespunzatoare nivelului al doilea. Desigur, chiar al
doilea nivel acoperea plintele bazele de coloane. Datorita pantei mai accentuate
a terenului, nu am putut determina exact daca plintele BVPc16 - 22 reprezinta refolosiri din
faze mai vechi (de o maniera asemana.toare cazurilor precedente) sau in aceastll. zona porticul
a fost rezolvat in trepte mai dese :w.
existenta ntre nivelul plintelor BVPc22 - 25 al strazii BCV3 (asupra careia
vom reveni mai jos), prin cu nivelul la care se afla plintele 19 - 22 releva o
ca.dere de nivel destul de accentuata, nct ntre 22 - 24 (deci pe o distant;a de numai
5,40 rn) de nivel este de 0,70 m. Nivelul de la BVPc24 concide apoi cu acela al
plintei BVPc25 respectiv cu nivelul de al strazii BOV3. Aceasta se
explica prin pantei terenului, ea putnd fi rezolvata prin trepte care sa conduca
pina la nivelul straz BV3.
Deplasarea porticului cu 1, 70 rn ca.tre S, ncepnd de la edificiul B3, ar putea reprezenta
un indiciu pentru o particulara a rezolvA.rilor constructive urbane din aceasta zona,
inca nelimpezita pe deplin. De remarcat ca, pornind de la BVPc22 se schimba din
nou interaxul dintre plintele ce au sust;inut bazele coloanelor (revenind la 2,70 rn). S-ar
putea ca plintele 24 - 25 13 sa reprezinte nivel de construct;ie al porticului (NI).
deoarece linia pantei relative intre aceste puncte este paralela cu linia de panta relativa
a canalului. ln acest caz, diferent;a accentuata de nivel ment;ionata mai sus s-ar explica prin
refacerile ulterioare ale porticului, insot;ite de suprana.It;ari ale nivelului de calcare.
ln stadiul actual al cercetA.rilor,nu construct;iilor de pe latura
de N a strazii principale, de la cardo la poarta de V, nici exacte intre fazele lor
ale porticelor, deci ale strazii.
Latura de S a strizii principale (fig. 97). Pornind de la cardo, primul edificiu care a acoperit
ntr-o faza mai trzie din strada de la S de canal este anexa dinspre N a bazilicii
forensis
25
, contempora.nA. probabil cu porticul dinspre E al bazilicii. Avnd in vedere impor-
13
In aceste pozltil, llpsesc clteva dlntre pllnte, dar
dln plesele gAslte interaxul presupus este slngurul ln
acord cu ele.
" Se poate presupune cil. ,1 ln cazurlle ln care panta
portlculul (urmllrind flresc panta terenulul) este mal dulce,
aceasta a putut fl rezolvatii. prin trepte, probabll lllstrl-
116
bulte astlel lnclt limita lor sii. corespundu pozltlllor
coloanelor.
2
6 Aceastil. anexil., potrlvlt orlentil.ril ei
absidei interioare dinspre rlisllrlt, precum fazel tirzii
a construiril el, este poslbll sll fl tost destlnatli unel func-
tiunl cre, une (bazlllcli 'l)
www.cimec.ro
bazilicii forensis ca edificiu major amplasat n centrul civic, este limpede cel putin
la origine, fluxurile de circulatie necesare, adiacente acestui ediciu, erau rezolvate in mod
corespunzator, conforrn unei urbanistice cel tot atit de inchegate, ca
arhitecturalii. reflectata pe planul, din fericire sesizabil, al ediciului. nu sint cunos-
cute legaturile bazilicii cu zoncle invecinate contemporane ei, iar spre V S mai
vechi nu au facut dect sa surprinda limitele aparente ale era absolut necesar
ca la N, V S
28
fi fost rezolvate pentru foarte probabil ocrotita de
portice (asemenea celui adiacent laturii de E a bazilicii). Inderent de rezultatele unor
viitoare cercetari, caracterului monumental al monumentului (descrabil ca atare
din planul cunoscut al acestuia) i raspundea o monumentalitate cel a
perimetrale Aceste sint in con-
cu monumentalitatea deja cunoscuta a circulatiei majore (cardo
decumanus) din aceasta zona a cetatii, cu rolul dinamic, preponderent al ( circu-
in urbanismul roman. Legat de aceste criterii, dar prin facute pe loc,
presupunem ca artera de necesara de pe latura de V a bazilicii continua catre
N, relativ pe ax, chiar daca putea sa nu fie Aceasta posibi-
litate este atit de lipsa unor plinte de portic intre BVPc 8 - 9, ct de nivelul
straz principale surprins pe latura de N, unde se observa o sensibila de pantll.
cll.tre V, perfect rezonabila daca prin ar fi tll.iata o strada perpendicularll. pe
1Jia principalis. de nivel corespundea topografice a terenului in zona
era desigur rezolvata prin coborrea nivelului strazii cu circa o treaptll. fata de latura
BV1, probabil prevazuta ea cu portic
27
Strada OV1 a fost ngustata, probabil n
cursul secolului al VI-Ica, de edificiul 01, al carui prag de intrare char canalul strazii
principale, pe care, in o reducea la jumatate din largimea initialill. deci
total porticul din zona rcspectiva). Urmele unui zid ulterior acestui ediciu dovedesc inchi-
derea accesului ngust ramas intre 01 basilica forensis, deci, intr-o fazi
trzie (probabil secolului al VI-lea), spre S. Presupunem ca pandantul
strazii CVl ditre N (RV1) a suferit, tot in doua etape, transformari asemitnll.toare.
Pornind de la bazilica forensis, catre V, porticul a fost cel mai probabil in
a doua jumatate a secolului al VI-lea, urme ale existentei sale n fazele anterioare pastrn-
du-se doar imediat la V de 01, iar urme din pavajul stri.z n sondajul din ncaperea 04
28

ntre edificiile trzii 03 04 o strada-canal ingusta de 0,80 m despre care nu
inca daca provine dintr-o mai larga (ngustata ulterior) sau a fost creata
numai odata cu edificiile respective care au acoperit latura de S a strazii principale pina in
apropierea canalului ei. Nici pe latura de N, actuale nu permit certicarea exis-
unei strazi perpendiculare pe via principalis (care sa reprezinte de fapt continuarea
unei artcre dinspre S) intr-o faza anterioara secolului al VI-lea. Schimbarea interaxului bazelor
ntre BVPc19 - 22 ar putea sprijini o atare ipoteza, la fel modificarile de panta de aici.
Dacl existenta acestei artere - BOV2 (fig. 107) -va fi confirmata, inseamna ca intre aceasta
artera BOV3 s-a pus in frontul minim, adiacent strazii principale, al unei ,insule"
de locuit. Strada BOV3, larga initial spre S de 6,40 rn, se afla la 80 rn V de
cu cardo. Existenta ei pornind de la latura de S a strazii principale este confirmata planimetrie
arheologic . Deocamdata nu exacta a continuarii strazii catre N, ele-
28
Pc latura de S se vad astli.zl urmele unor pllnte
ln5lrulte care formau desigur limita exterioarii a unui
portlc adlacent acestel laturl sustlneau coloanele lui.
Acest portlc lntra drept componentli. pletonali ln struc-
trua une! strllzi paralele cu via principalis. n cronlca
spturilor arheologlce dln 1910, G. Murnu observa ur-
mele unul portlc pe latura de S a bazlllcii, farA lnsA a
revenl ulterlor asupra acestel observatil in detallu :
BCMI, 3, 1910, p. 141.
11
Portiunlle pletonale ale strllzll (portlcele) erau desl-
gur rczolvate ln trepte ln porUunlle de accelerare a pan-
tel tercnulul. S-ar puten lnsA ca portlunea medlanll., caro-
sabll, s fi tost rezolvat ln pontA continuA ,I nu ln trepte,
tocmai datorltA faptulul cA era carosabllll.
" De mentlonat cA urmele unul canal lngust de sub
nlvelul strizll, descoperlte ln sondajul dln C41X (v. pro-
filul SXI B- C), concordA cu allnlamentul portlculul
existent cel putln ln secolul al IV-Iea pe latura de S a
strizli principale.
Sectlunea efectuatA ln 1975, de Ioana Bogdan CAtA-
nlclu, a surprlns ale! nlvelul unel strizl corespunzitor
ultime! faze de loculre ln cetate, precum nlvelul une!
strizl dlntr-o fazA anterloarA (MentlonAm cA numero-
torea nlvelurllor dln capitolul de fatA nu corespunde cu
aceea dln capltolul reterltor la stratlgralie ).
117
www.cimec.ro
mentclc carc o confirma fiind ntrcruperea porticului strazii principale p latura de N n
acest puuct schimbarca de nivel n conformitate cu situatia topografid't a terenului pcrfect
apta amplasamentului unei asemenca strazi.
Via principalis de la strada BCV3 la BCV5 (fig. 100). Similar portiunii cuprinse ntrc cardo
aceasta zona, de la OV3 la bazilica ,cisterna", sapaturile arheologice au surprins pe latura
de S a strazii principale o serie de edificii care au acoperit-o partial n ultimele faze de
locuire a cetat. lucru se ntmpla pe latura de N a strazii principale, ncepind din
punct, strada ingustndu-se astfel pna la 7 m.
Pe latura de N a strazii, de la BVPc26 ( catre V, sc pastrea.za urme ale plintelor
porticului, refolosite fie n zidurile edificiilor din aceasta zona, fie n fata lor, tot ca posta-
mente, dar n cadrul unor portice partiale. De remarcat ca toate aceste plinte, pastrate
n conditiile aratate unele pierdute) aveau un aliniament deplasat cu 1,50 rn mai spre S
fata de acela al porticului nchciat la BVPc25. Considernd plinta-postamcnt BVPc34 aflata
pe locul ei initial (fiind pe alte plinte-postament), apart;nnd unei a doua faze de
refacere a porticului, interaxul de 2, 70 rn ramine singurul care moduleaza perfect spatiul
catre E, pna la BVPc26(? ), care marca nceputul acestui nou aliniament al porticului. Compa-
rarea nivelurilor plintelor din aceasta portiune cu acela al zidurilor canalului cu apeduct,
duce la presupunerea contemporaneitat lor cu canalul. Rezulta ca, asemenea altor zone
studiate mai sus, porticul dateaza aici cel putin de la nceputul sccolului al IV-lea, traseul
lui fiind refolosit ulterior.
Pro babil prinm refacerc mai consistenta dat<.,'Uza din cpoca Anastasius - Iustinian, cnd
reutilizarea lui s-a rezolvat prin dispuncrea unui al doilca de plintc-postament deasupra
celui initial. Desigur ca viitoare cercetari prin sectiuni transversale pe via principalis vor
stabili corespondenta ntre aceste refaceri nivelurile de ca.Icare din zona. Asemenea scctiuni
sint cu att mai necesare cu ct n aceasta zona, respectiv la 18 rn sprc V de strada BOV:3,
apeductul se ntrerupe, canalul continundu-se pna la poarta de V, ngustat n cousecinta.
S-ar putea ca apeductul schimbe directia, spre S, pentru ca apoi sa a.pelc spre
edificiu important (poate chiar eist<rna).
Aria dintre BVPc34 zidul de E al edificiului B4 nefiind eercetata arheologic,
accentueaza caracterul ipotetic al observatiilor noastre din zona respectiva. Observ.m ca
baza de coloana BVPc43 se afla (in situ) pe o plinta rectanguhtra care sta pc
fundatie. Aceasta baza este exact pe aliniamentul anterior descifrat al porticului, de
unde deducem pentru aceasta portiune continuarea conceptiei unitare n rezolvarca pieto-
nalelor sub forma porticelor. Plinta BVPc45, apartinnd aliniament, este la
un interax de 3,20 rn fata de BVPc43. Linga ea se afla o baza de coloana cu soclu nalt,
deplasata desigur de pe aceasta plinta.
Nivelmentul relativ efectuat pe elementele pastrate din componenta porticului
30
, com-
parat cu observatiile anterioare, precum cu situatia topografica a terenului, reflecta faptul
ca nivclul porticului n ultimele faze de folosire a lui era sensibil mai nalt dect poftiunea
mediana a strazii, diferenta de naltime putnd fi rezolvata n trepte. 0 rezolvarc de acest
gen n care porticul mai direct panta terenului (rezolvarea n trepte neimpietnd
asupra circulatiei pietonale), pe cnd n zona mediana s-a intervenit mai ferm pentru a asigura
o panta accesibila carelor, era impusa de panta destul de mare (E-V) a terenului care n
unele portiuni atingea 8 - 10%. Nivelul plintei BVPc43 corespundc probahil secolului al
IV-lea (cel mai trziu), prin comparatie cu oricare din nivelurile remarcate n punctul BVi'c:34,
de care diferenta de nh-el este mult mai mare dect caderea de pantrt actuala a terenului3
1

Avnd ca limita de V linia zidului de sprijin aflat la E de bazilica ,cisterna", am
pu tut descifra urmele unei artere de circulatie N-S, deosebit de importanta dacit tinem co nt
de observatiile asupra aspectului dimensiunilor sale. Dezvelita doar pc latura inspre S
fata de via principalis, este sigur ca ea continua catre N, daca tinem seanm de sistemul
general necesar al retelei stradale.
ao 0 serie de plese sint deplasate de la loenl lor, iar
altele pierdute.
118-
3
1 Care determimi panla relnlini a strilzii din lllti-
mele sale fazc de existen
www.cimec.ro
ln aria cuprinsa int.re cdificiul C6 la S, C5 la N zidul de spnJm (sus-menionat)
la V, se observa urme ale unui portic care marginea la E aceasta strada- Existenta lui este
de prezenta in ait tt a bazei de coloana CV 4c1 (pe plinta initiala sub care se vede
rundatia), precum de posibilitatea de a aplica, ncepnd din acest punct, catre N, o modu-
lare folosind interaxul de 3,20 rn astfel, nct baza de coloana virtuala rezultnd n punctul
OV4c4 se aliniaza perfect liniei porticului de pe latura de S a strazii principale. 1n acest caz,
punctul CV 4c4 noteaza intersectia celor doua portice sau, altfel spus, ntoarcerea porticului
de pe latura de S a strazii principale pe latura de E a strazii CV4. Dalajul din placi mari
de calcar, pastrat la V de linia acestui portic aparine unei faze de refacere a strazii, n care
s-au refolosit cu mai putina abilitate dalele vechi, cum se vede din orificiile de montare
existante pe unele dintre ele, care, dupa dispozitia dalajului nu mai puteau avea nici un
roi functional. De asemenea, din observatiile facute n aceasta zona, putem presupune exis-
tenta unui acces pietonal n trepte spre zona de circulatie necesara la E de bazilica ,cisterna",
fapt care ar sublinia rolul functional activ al strazii CV 4. Urmele de dalaj surprinse n 05
snt, potrivit nivelmentului (fig. 101), contemporane cu faza iniiala de functionare a porti-
cului dinspre E al strazii cu canalul initial dalat al strazii principale. ln concluzie, am
surprins urmatoarele etape de functionare ale strazii CV4 n aceasta zona: o strada dalata
larga de 12 rn, databila cel mai trziu n secolul al IV-lea; strada a fost refacuta ulterior
cu dalajul descris mai sus ; urmeaza o ngustare a strazii prin constructia edificiului C5a:,
moment n care porticul a fost desfiintat pe portiunea corespunzatoare lui
32
1
iar o ngustare
mai pronuntata s-a produs prin construirea edificiului 06, pentru ca, n final, strada sa
fie nchisa defini ti v prin construirea ncaperii C5
Pe latura de S a strazii principale n portiunea corespunzatoare bazilicii ,cisterna",
elementele deja cunoscute din cercetarile publicatiilc mai vechi
33
, coroborate cu obser-
vatiilc noastre de teren ninlmcnt conduc la ipoteza ea circulatia stradala era rezolvata
dupa cum urmeaza: circulatia pictonala paralela cu latura. de N a bazilicii ,cisterna" era
protejata de un portic. Se mai poate descifra astazi doar latura de N a porticului unde, n
ordine catre V, exista urmelc unor trepte plintele CVPcl 2, ntre care interaxul este
exact de cte 3,20 m. Legatura ntre circulatia pietonala de pc via principalis cea din
jurul bazilicii ,cisterna" se realiza prin intermediul unui acces n trepte (ale carui urme
sint vizibile) asemenea celui cobornd dinspre CV4. Proba.bil ca porticul se ntorcea cat.re S,
1leterminnd astfel frontul de V al strazii CV5. n acest caz, din considerente functionale
planimetrice, era posibil ca n fata laturii de V a bazilicii ,cistcrna" (C) sa fi existat
un portic, care ar fi marcat astfel att importana edificiului, ct calitatea rezolvarii acce-
sului catre acesta. Structura pieselor de arhitectura (baze fusuri de coloane, piese masive
de balustrada), gasite n zona bazilicii ,cisterna", face posibila o asemenea interpretare.
Nu situatia la.turii de S a bazilicii ,cisterna", dar este e presupus o rezolvare
asemanatoare celei de pe celelaltc laturi.
Prin observaiile cu privire la planimetrie nivelmcnt care s-au facut pc strada,
puternic dalata CV5, am surprins cel puin doua faze de constructie ale :tcesteia (fig. 102).
Dea mai noua corespunde nivelului dalajului pastrat partial la 7 rn V de bazilica ,cisterna",
iar faza mai veche corespunde funcionarii cisternei
34
n privinta refolosirii porticului dupa
construirea bazilicii ,cisterna" n secolele V - VI, prin comparatie cu situatH deja descrise,
este posibil ca porticul de pe latura de S a bazilicii sa fi functionat n secolul al VI-lea.
Tot ntr-o faza trzie, strada a fost nchisa catre S de zidurile legate cu p:1mnt ale unor
edificii nca necercetate. Oirculatia pna la zidul de incinta de la, V de strada CV5 pare sa
nu fi fost desfiinata de vreun edificiu n faza existentei cisternci.
Continuitatea circulatiei din strada OV5 la N de via principalis, era asigurata in prima
etapa, la care deja ne-am referit, de strazile BV5' 5", carc conduc fluxul pietonal spre
zona bazilicii de marmura (fig. 104). n stadiul actual al cercetarii, ni se pare mai vero-
31
ntre posibilitatea cii ngustarea s fi fost contem-
porana sau ulterioara refacer strzii, in faza actuala a
cercetrii optam pentru cea de-a doua.
aa G. \lurnu, Basi/ica cislerml, p. 121 - HO.
3
' Sub aspectul nivelmcntului, exista trei niveluri
distincte, dar, deocamdatii, pina la noi cercetarl, consi-
deram ca doua dlntre ele putean functiona ca trepte tn
cazul porlicului dublu.
119
www.cimec.ro
simil ca BV5' 5" sa fi format intr-o prima etapa un de unitar, care a fost
apoi fragmentat n doua cai de acces de catre ediciile ale caror ruine se vad astazi. Mai
sigur este ca ntr-o etapa probabil de secolele V -VI
35
, strada BV5' a fost nchisa
ea de edificiul B4, refolosind o parte din pavajul strazii anterioare (paYaj vizibil inca pe
o destul de mare), acccsul eatre zona bazilicii de marmura fiind asigurat oricum de
componenta BV5''.
Zona bazilieii de marmora (fig. 104 105). Nu s-au facut inca cercetari arheologice ntre
zona mai sus prezentata cea a bazilicii de marmura, de care ne vom ocupa mai jos
seama de facute deja de predecesori, la care am adaugat noastre.
Legatura de absolut necesara intre via principalis zona bazilicii de mar-
mura era asigurata prin accesul BV5' - BV5''. Rolul preponderent al acestei artere de circu-
catre bazilica de marmora subliniaza n cadrul urban al edificiului catre care
asigura accesul, fiind n deplina concordanta din punct de vedere al rezolvar
urbanistice cu liber de la S-V de bazilica, ce constituia o piateta, focar al circu-
pietonale din zona. Planimetria generoasa a acestui spatiu a permis completarea ulte-
rioara a ansamblului (n vremea lui Iustinian) cu baptisteriul. Fara a limitele catre
E S ale piatetei dar, avnd n vedere necesitaWe legate de asigurarea circulatiei catre
n jurul edificiului, presupunem ca dirija att accesul n bazilica (pe latura de S), cit
pietonala absolut necesara n jurul acestui edifidu. tntr-o faza anterioara con-
baptisteriului, desigur, contemporana cu functionarea mai timpurie a incintei,
aceasta era n legatura cu intervalul, formnd de fapt o prelungire n spatiul urban
construit at acestuia 3
8

Pna cel mai trziu n secolul al IV-lea, exista probabil aproximativ pe amplasa-
ment cu bazilica de marmora, un edificiu pagn legat de de circulatie deja indicata-
37
:
Aceasta din urma a fost pastrata ulterior, modificndu-se treptat pna la aspectul astazi vizi-
bil n plan. Modificarile au desigur cele patru faze de ale bazilicii de mar-
mura
38
Astfel, prin edificiilor B6, 7 8 s-a desfiintat intervalul pastrn-
du-se nsa accesele Bvl 2 la zidul de incinta la turnul rectangular, asemenea
observate n zona de E. Totodata, in una din etapele de existenta a bazilicii s-a
procedat la o separare a zonei religioase de zona cu caracter laie, adiacenta zidului de incinta;
zidul de la V de baptisteriu ar putea reprezenta o mprejmuire a platformei a
corespunzatoare unei faze trzii din existenta bazilicii. 0 astfel de dcmarcare este
dealtfel n consens cu centrului episcopal care a existat aici
39
ntr-o
ultima faza de modificari constructive, traseul axului strazii BV5" a fost deviat n
deN, n dreptul atriului bazilicii. Nedispunnd de alte cercetari n de circulatic de la S
de bazilica de marmura, singurul element de este fragmentul de fus de coloana
aflat in situ, BV5cl.
+innd seama de la care se afla de intrarea dinspre S a bazilicii fata de
baptisteriu, precum de existenta confirmata a porticelor pe arterele mai importante de
circulatie descrise pna aici, presupunem ca acest punct reprezenta unor portice
care flancau latura de E a strazii BV5 (5') respectiv frontul de S al perimetrale
la S de bazilica de marmora
40
Oonform sondajului efectuat linga fusul de coloana (fig. 105)
se observa ca baza ei este mult .ngropatit fatit de nivelul dalajului corespunznd ultimei
36
fn cazul ln care; repetli.m, strada cu pavajul el pot
fi conslderate ca datablle in secolul al IV-lea.
88
Urmele de pavaj care au rAmas (probabil dln veclul
lnterval) se observA in pasajul dlntre B6 B7.
37
Sau, ln orlce caz, spatlul urban era pregtlt pentru
a se construl un astfel de edlficlu.
88
V. Prvan, op. cil., p. 180- 181.
81
Este ln stadlul actual al cercetrllor slngura expll
catie mal plauzlbllA care se poate da atlt
120
platlormel fatli de zona vechlului interval, cit existentel
urmelor de zld de la V de baptisteriu. Numa! prin cerce-
tarea zone! cu o sectiune transversal care sa lege zldul
de lnclntli de zona bazllicil baptlsterlulul, vom putea
obtlne date nol ln scopul lamuriril etapelor la care ne-am
referit. Cu prlvlre la existenta sedlului unui episcopat
la Tropaeum, ibidem; D ID, II, p. 458- 459 471.
V. pavajul la V. Prvan, op. cil., p. 176, fig. 15
p. 178, fig. 20.
www.cimec.ro
refaceri a strazii '
1
Contemporan proba.bil cu schimbarea axului strazii BV5" (pomenitA. mai
8118), perimetrala adiacenta laturii de S a bazilicii a fost nchisa in extrema de E,
fie fie n intregime.
tn concluzie, privind n ansamblu aspectul urbane romane pri. la incep11tul
secolului al IV-lea (inclusiv) se remarca rezolvarea n platforme succesive (denivelate unele
de altele) a centrelor urbane mai importante, judicios adaptata topografiei locului. Sub

310
r
Nil
.... r
0 3m


8V51
105. - Sectiune perpendlcularll in lntrarea de S a bazlllcil .,de marmurll" (B).
raportul arterelor de circnlatie, panta (impusa de teren) se rezolva tn cazul porticelor sub
forma de trepte, acolo unde desimea curbelor de nivel o cerea. Subliniem n acest sens inca
odata celor trei mari zone denivelate una de cealalta sau de ariile nconju-
ratoare (cazul cisternei), centre care au riimas, cu transformarile cores-
punzatoare, de majora pina n secolul al VI-lea: zona bazilicii forensis a celor
doua bazilici invecinate, zona cisternei, unde ulterior s-a ridicat bazilica
zona bazilicii de marmura devenita centru episcopal in ultima Rezolvarea
sub a.spectul de nivel terenului n panta, intre cele trei zone mari, ntre acestea
insulele nvecinate, precum intre insulele in care apare vor
putea fi lamurite mai bine numai odata cu rezolvA.rilor particulare din cadrul
,insulelor", precum trecerea de la o ,insula" la alta in de curbele de nivel in
cadrul stradale reprezentate deja, ca fluxuri de in plan. Se ca rezol-
varea in trepte a cailor de acces se refera in mod special la pietonale (rezolvare
de obicei sub forma unor portice deschise pe una sau doua laturi), partea carosabila capat.ind
o panta sau alta sub unghiurile cele mai accesibile, in de curbele de nivel.
Referitor la portice, am observat acestora pe majoritatea cailor de
cu pe axele principale, acestea pastrnd, cu o serie de refaceri, rezolvarea pieto-
nalului cu portic pina la secolului al VI-lea; porticele au fost pastrate in unele por-
pe ambele laturi ale strazii i in orice caz pe laturile de V respectiv S ale edificlor.
0 asemanatoare pare sa se intimple pe alte axe de cel in zonele
importante remarcate mai sus.
Raportarea axelor de cireulatie fafi de zidul de ineinti in faza initial& de reconstmetie (ineepu
tul secolului IV inclusiv) (fig. 106). tn de mai jos am cont n primul
u Acest ultlm nlvel dalat reprezentlnd suprainllltarea
generall a platetel pe care se afli baptlsterlul fatl de
nlvelul strlzil BV5 (5") rimase la nlvelul vechlulul Inter-
val (marcat de urmele de dalaj dln BVl); aceste date de
nlvelment ne-au condus la lnterpretlrUe de mal sus. Yn
sondaj, se pot surprlnde trel nlvelurl de reCacere a stra'lzll,
latre cure unul este anterlor foloslrll bazel de coloanil.
descoperite, unde trebuia si existe Jntre fundatie bazli
o pllntl-postament, ulterlor desfntatli ; al dollea nivel
corespunde bazel de coloanli, !ar ultimul dalajulul de
suprafatA. unde fusul era foloslt fiirli bazli aparent4.
Astfel de refoloslrl de fusurl au fost dealtfel semnalate
pnterlor.
121
www.cimec.ro
rnd de faptul erL fortificat.ia de la. Tropaeum. nccpe sa existe mai de timpuriu (secolul al
II-lea)
42
, iar in momentul refacerilor se pastra n mare parte trasajul anterior de tip clasic,
att al incintei, ct al strazilor, dupa cum s-a vcrificat pc traseele deja dezvelite. Princi-
piile dupa care am facut reconstituirea schematica, sub aspect urbanistic al cetafii, au fost deci
ale urbanismului clasic roman ; n cazul nostru axcle principale cardo decumanus s-au pas-
trat cu unele modificari, pna la iar unele etape ale lor au putut
fi chiar surprinse. n sens, a primat n interpretarea noastra rolul strazilor ca legatura
simpla, directa, catre incinta importanta preponderenta a retelei stradale
de ,insule". Elementele descoperite pna acum verica unei retele ordonate,
pe care nu am facut dect sa o completam n dezvoltarea "ei fireasca, seama de
situatia curbelor de nive!. Dealtfel, am observat de la bun nceput ca nu exista o respectare
perfecta a aspectului rectiliniu al strazilor, datorita lor relative de curbele
de nivel, pe de alta parte, datorita urbane care cere ca directiile gene-
rale sa fie impuse de necesitatea asigurarii legaturilor celor mai directe prin intervalltun la
turnuri porti.
Deci, cunoscnd n ntregime numai traseul axei decumanus, am stabilit traseele rela-
tive ale strazilor E-V n de acesteia de necesitatea ca ele sa po a ta marca
legaturi directe ntre cte doua turnuri corespunzatoare aflate pe laturile de E V ale
incintei. Am astfel punctele lor de intersectie cu axa cardo, puncte care stabilesc de fa pt
punctele de pronire ale trasarii (fireasca necesara), fata de acest ax principal. Stra-
zile de pe N -S au fost trasate tot pornind de la axul principal (de data aceasta
decumanus ), cteva din punctele de intersectie fiind cunoscute, tinnd din nou seama de
necesitatea asigurarii legaturilor d1tre turnuri pc directia N- S.
Prezcnta porticelor nu a fost ma.rcata n toatc cazurile, chiar daca am presupus-o dato-
rita conditiilor obiective, att sub aspectul functionalitat planimetrice n cadrul general urban,
ct din comdcrente <le elima specifiee rcginnii. De asemenea, nu am avut n vedere posibi-
litatca ca fata de punctelc de intersectie a doua strazi axele respective Ra fie decalate,
fa pt care nu altereaza nsa cu. nimic continuita,tt><1 axiala general a a circulatiei pc artercle
respective. Ueteaua astfel stahilita n plan corer-;punde unl'i modul:"i,ri ritmice de cardo,
rezultnd o distanta interaxiala (ntre strazile care intersecteaza cardo), de cca 33 m. Alte
ntre strazi (pe directia N -S), chiar daca nu r('specta acest ,modul", pot fi rapor-
tate la unitatea de baza (0,30 rn 1 picior roman).
Arterele de cireulatie principale (primele trasate, fata de ele raportndu-se trasarea celorlalte
artere):
Via p1incipalis (decnmanus) formeaza axa principala E-V, facnd legatura de circu-
late principala ntre port;ile flancate de turnuri de b E la V. Avnd n vedere
de zidul de incinta, se observa ca aceasta axa mparte n doua aproximativ egale axa
cardo, precum ntreaga a Axa strazii principale, datorita topo-
grafice a terenului, nu este perfect rectilinie de la o extremitate la alta ;
Cardo, axa principala N- S, relativ perpendicuhLra pe via principalis marcheaza sub aspec-
tul trasajului, exact treimea de E a acesteia formeaza legatura de ntre poarta
de S limita de N a incintei n dreptul turnului T4, unde, ntr-o faza anterioara secolului al
IV-lea, va fi existat, n secolele II - III c.n., o a patm poarta a cetat.ii, ulterior
43

Artere de circulatie pe direetia N -S:
Artera de circulatie BCV 1 leaga zona de ht V bazilicii forensis cu '1'5 '1'20, fiind
zata la 33 rn interaxiala fata de cardo (fig. 106);
'
2
Dac ipoteza Ioanei Bogdan Catniciu, en privire la
existenta in secolul al II-lea a unei incinte cu o arie mai
restrinsa se va confirma (v. capitolul referitor la incint),
ar rezulta doua etape mari de realizare a structnrii urbane :
in prima etap:l, cctatea trasatii construit:l pin in veci-
ntatea cistcrnci, iar intr-o etap final (probabil a dona
j nmtatc a secolulni al Ill-lea) urbana complc-
122
laUi, continuind indicatiile trasajului initial).
43
Nemaifiind f:lcute, dup Gr. Tocilescu, cercetari
in acest punct, nu exista inca dovezi arheologice care sa
indice daca aici exista o poarta asemniitoare cele! dinspre
S sau de ait tip ; de asemenea, nu se poate inc preciza
momentul exact al transformarii, legat probabll de refa-
ccrca gencral a incintci.
www.cimec.ro
1
1
1
1
funo'.;lt .ie iumai care 1 l
'fi. . 1 1
?u av ma1 uncjl(}f7l din 1
Taza o'e reco,slrvdie \1 /
conJ,.:.r:. ... ,.,Jiw'.an8 _
0
L
-
50m
....
1

6
is iJt. ,3 a1 i1
________
cotein cm. 72tl0
J600 4500 3300 48CO 4800
Fig. 106.- Schema fluxurilor de circulape pln in prima jumatalr a scculului al IY-lea r.n. (ipolcz).
123
www.cimec.ro
BCV3 forrneaza lega.tura spre turnurile T6 T19 se afla la 48 rn fata de BCVl
interaxiala). Se observa ca la V de aceasta artera trasajul strazilor care se inter-
secteaza cu via principalis se ndeparteaza sensibil de la perpendicularitatea fat-a de aceasta,
fapt justicat n prirnul rnd de curbelor de nivel, astfel nct rezolvarea zonelor de
urbana sporita din arille pe care le leaga, irnplicau trasa.jele aecvatc, pe care nu
le bine, de la o la alta. Avnd n vedere ccrintele functionale deja ana-
lizate, artera BCV 4 rnarca legatura de ntre cisterna, edificiul anterior bazilicii de
rnarmura (pe laturile lor de E), cu turnul T7 (catre N), iar spre S. indiferent de directia
generala reala a strazii deviata sau nu de cea indicata n plan, cu zona curtinei
dintre turnurile T17 -18. Punctul de cu via principalis se situeaza la 36 rn
(interaxiala) de BCV3
44
.Artera BCV5 asigura lega.tura directa ntre T16, V cis-
ternei, P V edificiului anterior bazilicii de marmura, pna la T8
40

Strada ADV2, a carui nu o marca leg!i.tura de circulatie la E de
centrul civic cu arterele corespunzatoare E-V. S-ar putea ca n dreptul extrerniH1Wor acestei
artere sa fi existat turnurile corespunzatoare, la care ulterior s-a renuntat
46
;
Artera ADV 1 putea marca legatura ntre portiunile de intervallum adiacentc turnurilor
T3 T21.
Artere de circulatie pe directia E-V :
'finnd seama de criteriile deja amintite, trebuie sa fi existat o stradii ABV.I, care inter-
secteaza cardo la 33 m (lOO P) de turnul T4, formnd legatura ntre T3 TlO. La cca 33 m S
de aceasta, strada ABV.II care face legatura ntre T2 Tll, asigura ca.tre N, uni-
tatea de circulatie absolut necesara n jurul edificiului de pe locul bazilicii de marmura
pastrata probabil n fazele initiale ale edificiului
Ornoloaga ei catre S, din punct de vedere este ABV.III, care taie cardo la cca
33 rn S fata de precedenta asigura lega.tura de circulatie cu piateta de la S de bazilica
de rnarmura cu turnul Tl2 ".
Strada ABV.IV intersecteaza cardo la cca 33 rn fata de precedenta formeaza limita N
a centrului civic, caruia i asigura legatura cu turnul T13
48

Strada CDV .1 taie cardo la cca 33 rn S de axul strazii principale. Formeaza legatura
ntre intervalul din vecinatatea portii de E cu circulatia de pe latura de E a bazilicii Joren-
sis
49
Ea continua catre V
00
, unind frontul de V al bazilicii cu zona de circulatie necesara la
S de cisterna, precum cu intervalul din vecinatatea port de V. Ca n cazurile precedente,
este foarte posibil sa fi existat initial un turn n dreptul extrernitat arterei, ntre T15
T16. S-ar putea ca, n momentul lui, s. fie taiat o noua axa catre T16 (fig. 106).
Strada DCV.II, a carei intersectie cu cardo este situata la 33 rn fata de precedenta,
marcheaza limita de S a centrului civic, asigura legatura cu intervalul din dreptul turnului
T16
51
Existenta unei circulat n dreptul laturii de S a bazilicii forensis este confirmata
de nece.sitatea functionala a existentei unui flux unitar, continuu fata de toate laturile edi-
ficiului, precum de urmele unui portic, v.izibile astazi, adiacent laturii de S a bazilicii.
Strada CDV.III, situatala 33 mS de precedenta, asigura circulatia ca.tre intervalul
din dreptul turnului T17 legatura cu de intervallum situata la 33 rn spre N
de turnul T21
52

Strada CDV. IV, taiata lao interaxiala de 33 rn S de precedenta, asigura
circulatia catre turnul T21 T18. Strada ODV.V, trasat,a la 33 rn S fata de precedenta la
'' Iar dlstanta intre poarta de BCV4 este de 74 m.
'
6
cu turnurile intcrmediare.
u Cazuri de fundatii de turnuri .,abandonalc" s-au
observat deja pe Iatura de S a lnclntei.
" Nu este exclus s fi exlstat Initial corespondentul
turnulul T12 in dreptul celellalte extremltlitl a strlizll.
u V. mal sus nota 47, observatia pen tru T12 care se
aplldi in cazul de fatli.
" leglitura cu un ed.iflclu antcrlor cu tran-
sept (pe amplasament).
124
&o n dreptul mijloculul zidulul de V al bazllicli (orensis
sc observa urmele une! intrlirl astupate cel mal tirziu
in a doua jumlitate a secolului al IV-lea.
n Presupunem, in acest caz, necesitatea existentei
in faza inltlal a unui turn in dreptul extremitlitll de E
a strlizll, cu atlt mal mult cu c!t lnclnta marcheaza o
fringere accentuatil a traseulul ln punctul respectlv.
63
Unde nu este exclus sii fi existat Initial, cel putin
in de trAsaj, un turn.
www.cimec.ro
de poarta de S (masurata pe oMdo ), asigura legatura catre intervaJul
din turnului T19.
Intervalul necesar ntre zidul de incinta perimetrul exterior aJ ariei urba.ne construite
avea o de minimum 9 - 10 rn, cum s-a observat in zona de E. tn zona
de V, in cuprinsa ntre bazilica de marmora (B) cisterna (0), intervalul putea
atinge ntre 15-20 rn
63
largimii intervalului depindea, pe de o parte, de fluxul
necesar spre turnuri, ziduri (respectiv ,drumul de straja"), iar pe de alta parte de
perimetrul maxim acceptabil pentru ,insulelor" de locuit, de curbele de
nivel. De remarcat ca trasajul general rezultat pune n lui de axele
principale, acceselor spre turnuri "i principiu de baza n urbanismul roman clasic.
de prezentat de noi, este posibil s fi existat alte strazi intermediare,
pe care nu le putem nc trasa datorita faptului ca nu stadiul actual al cerceta-
rilor, dimensiunile exacte ale fronturilor nici unei singure ,insule" de locuit.
tn schema propusa. de noi, centrul civic al ocupa o rectangulara deter-
minata de arterele ABV.IV DCV. II la N "i S, iar la V E de BOV.1 "i ADV. 2. Astfel,
axa decumana traversa centrul la limita treimii de N, iar cardo la jumll.tate.
Dimensiunile generale ale suprafatei destinate centrului civic se afla n raportul de
aproximativ 2/3, raport des ntlnit n zonelor publiee sau centrelor civieP
romane.
Estetica structurii urbane
Remarcam monumentalitatea planimetrica in rezolvarea celor doua artere majore, cardo
decumanus, pusa n att prin largimea lor, ct prin porticelor continui
pe ambele flancuri ale strazilor. Din cele observate nu excludem posibilitatea rezolvarii pie-
tonalelor sub forma unor portice cel pe una diu laturile celorlalte artere principale,
astfel de rezolvari raspunznd pe de o parte urbanistice devenite aproape o moda
nca din secolul al II-lea n lumea romana, iar pe de alta locale impuse de condi-
tiile climatice.
Dominanta urbane este determinata de zona civica, plasata la
arterelor principale, iar din punct de vedere al amplasamentului de teren, ea marcheaza
platforma cea mai nalta a Astfel, din centru se deschide o perpectiva larga asupra
; iar daca pornim dinspre intervallum, aceasta zona constituie un cap de perspectiva
pentru accesele dinspre axelor principale
64
este vizibila din toate punctele
importante ale
Exprimarea planimetrica a edificiilor urbane se remarca n cazul cis-
ternei "i zonei bazilicii de marmura (ramase centre importante, dar dezvoltate diferit, n
secolele V- VI). n zona cisternei (care este situata ntr-o arie puternic denivelata)
era rezolvata unitar, marcnd fluiditatea circulatiei dinspre arterele mari diu zona (spre pie.
tonalul adiacent edificiului) asigurnd accese denivelate (unele acoperite de portice) pe
cel potin trei din laturile perimetrale. Se faciliteaza astfel accesul pietonal direct dinspre poarta
e V, via principalis strada BCV4. Totodata acest mod de rezolvare al pune n
valoare importanta a edificiului anterior bazilicii att prin generozitatea a
a zonelor de aferente, ct prin asigurarea unui flux de optim.
Edificiul anterior bazilicii de marmura forma un cap de perspectiva pentru artera BV5.
Pornind dinspre via principalis pe aceasta artera, urban se deschide n edificiului
printr-o piateta care oferea posibilitatea unei aglomerari pietonale n edificiului,
ulterior n fata accesului principal n bazilica de marmura. Aceasta piateta ca o
zona-filtru catrc "i in jurul edificiului. aici presupunem rezolvarea pietonalelor perimetrale
53
Credem cii hlrgimea max im a intervalului functiona
lntre T9, poarta de V poarta de S.
u Faptul cii accesul spre centru se face mal rapld
mai (v. curbele de nive!) dlnspre E, lntlire,te convln-
gcrea noastrii c poarta de E reprezenta accesul principal
in cetate, ln fata crela s-au descoperit
trofeul.

www.cimec.ro
o som
............
Fig. 107. - Pianu! striizilor (secolele V- VI e.n.)
126
www.cimec.ro
sub forma de portice (cel fapt care ar fi n consens cu ale
n zona.
Caracterul dinamic, act iv, al arterelor de pus n valoare prin asigurarea unor
legaturi directe ale stradale cu incinta (accesul facil direct la turnuri port.i) impli-
cit subordonarea ,insulei" de locuit de stradala,, precum sublinierea planime-
tricii. a zonelor urbane de preponderenta, plaseaza structura urbana de nceput a
Tropae'Um n contextul general al urbanismului clasic roman
55

Dinamica dezvoltiirii urbane dupa secolul al IV-Iea pina la cetatii (fig. 107)
Cercetarile au aratat ca urbana a evoluat ntr-un sens diferit pe parcursul seco-
lelor V -VI. 0 mare parte a arterelor de au fost ngustate san chiar nchise, por-
ticele au fost fie partial, fie n ntregime, iar intervalul a fost prin ridi-
carea unor edificii (pastrndu-se doar l.mele accese catre ziduri sau turnuri), n unele cazuri
s-au creat artere noi. axele principale de o parte din cele importante pfts-
treaza trasajul mai vechi, iar zonele de importanta majora (mpreuna cu accesele deja descrise)
pastreaza amplasament. n acest sens, n vechiul centru al au fost construite
doua bazilici iar bazilica forensis a suferit transformarile planimetricc dC'ja
nate
60
Bazilica de marmura a, luat locul vechiului edificiu pagn zona publica aflata la H
de ea a fost completata, la un moment dat, cu baptisteriul s
7
De asemenea, locul cisternei a
fost folosit ca amplasament pentru bazilica cu cripta care i poarta numele.
Modul n care se suprapun transformarile n cetate, n raport cu reteaua
urbana probeaza o continuitate nentrerupta a activitatii constructive pna la nceputul
secolului al VII-lea. Caracterul n ansamblu al acestor transformari, mai ales n secolul al VI-lea5N,
precum lipsa unor cercetari suplimentare, nu ne permit sa deducem, din situatiile cunoscute,
modificarile posibile ale stradale din zonele nca necercctate. Se pot trag-e nsa concluzii
privind densitatea din cetate n ultima ei perioada de (daca o consideram
direct cu suprafata zonelor de locuit) n raport cu aceea din etapele anterioare
(cel mai trziu secolul al IV-lea). Folosirea intensiva a, suprafetei de locuit n deficitul zonelor
de circulatie (inclusiv intervalul) reflecta o treptata a, densitaW populatiei pna n
secolul al VII-lea. Se constata totodata o decadere tot mai accentua,ta <t calitatii
constructive, decaderea aflata n raport direct cu accea a vietii urhaTH, f':np Rf' va ncheia
cu parasirea treptata a fostului centru urban fortifie-at
59

5
& Caractcrizat, dcci, in ansamiJlu prin dinamica dezvol-
larii uriJane de la exlerior spre interlor.
56
Nu in ce scop a fost foloslt acest edificiu
in sccolele V - VI.
57
Pi'istrarea in ansamblu a caractcrelor nzolviirii
circulatlei spre aceastil. zonii este in concordantii cu pi'ircrca
lui V. Prvan, preluat ulterior de ceilalti cercettori,
di alci se alla un centru episcopal (v. nota :l!l).
&s Este evident cii nu s-n 11 mai respecta t normcle ur-
hanismului roman clasic.

9
n contextul general al deciiderii victii urbane n
nlrcngn provincie. Nu surprinde, n acestc conditii. desco-
pcrirea urmclor unei locuinte de la secolului al
\'I-l ca sau inccputul celui urmator, in T9, proha impur-
tanta pcnlrn dccderca fortificnpci aglorncrarca ei ln
tdlima faz de locuirc dinaintca p:ir:isirii.
127
www.cimec.ro
VII. PIESE DE ARHITECTURA DIN CET ATEA
TROPAEUM TRAJAN/
arhitect Monica Margineanu-Crstoiu,
Alexandru Barnea
Piesele e arhitectura romana romano-bizantina descoperite n cetatea Tropaeum Traiani
in preajma ei au fost publicate n parte de catre descoperitorii lor, sau reluate in studiul
Cetatea Tropaeum de V asile Prvan
1
G. Murnu a adunat n ale sale Monumente de piatra
din colecJia de antichitiiJi a muzeului de la Adamclisi
2
, o mare parte din piesele de arhitectura
cunoscute pina in 1913, facind multe observatii valabile astazi, a caror utilitate in
ca.zul pieselor ntre timp pierdute ori deteriorate. Avnd in vedere lucrii.rile aparute ulterior,
am constatat ca nu toate piesele descoperite n cetatea Tropaeum, pna la reluarea cercetarilor
n 1968, au vazut lumina tiparului, incit studierea prezentarea lor siRtematica a devenit
imperios necesara. ln ducerea la bun a studiului de fata, n care am ncercat sa cuprin-
dem n afara pieselor de arhitectura descoperite n decurs de aproape un secol pe cele
scoase la lumina intre anii 1968 - 1975, am folosit att studiile ct lucrarile mai
noi in care s-au adaugat o serie de precizari importante de ordin cronologic stilistic a.
Prezentam in cele ce urmeaza un studiu de nceput, primul la noi in cercetarea
terea detaliata ct mai adinca a evolutiei elementelor care compun arhitectura romana
romano-bizantina provinciala ntr-unul din centrele ei importante din aria Dunarii de Jos.
A fost necesara aici o urmarire a diverselor tra.nsformari formale functionale de la caz
la caz, iar fiecarui tip de piesa in cadrul general al evolutiei arhitecturii romane
romano-bizantine, a fost studiata n functie de cerintele mereu in schimbare ale acesteia;
de asemenea, am avut in vedere posibilitatea ca unele serii tipologice sa fi evoluat n paralel.
ln sensul evolutiei de care vorbeam mai sus, exista, n mare, trei etape distincte: epoca romana
clasica, epoca Diocletian-Constantin epoca a secolelor V -VI, acestea trei
marcind salturile cele mai importante de evolutie a arhitecturii. La Adamclisi este inca dificil,
n stadiul actual al cercetarii, de facut o distinctie intre cele doua etape - antonina a Seve-
rilor - din prima perioada mai sus.
Adaugam acestor criterii generale necesitatile locale, incepnd cu acelea ale forti-
structur urbane n continua refa.cere transformare ntr-un spatiu restrns,precum
schimbarile cerute de menirea edificiilor publiee n etape diferite, in jurul carora
urban a suferit modificari esentiale adecvate intre secolele II VI e.n., pastrind numai
a.xele centrale de circulatie, acestea partial transformate.
1-3 Baze de eoloane
Ordinea n care sint prezentate mai jos bazele de coloane corespunde evolutiei lor sub
ra.portul formei, evolutie observata n cazul celorlalte piese a.rhitectonice din cctatea Tro-
l V. PArvan, Tropaeum, p. 1 - 12 163- 191.
1
G. Murnu, Monumente de piatra, p. 97-122.
1
1. Barnea, Balcanla, 7, 1944, 2, p. 408- 416; Idem,
17 - 41. 1113
Rivlsta dl Archeologla Cristiana, 45, 1969, 1- 4,
p. 15- 29; AI. Barnea, SCIV, 21, 1970, 4, p. 683-
696.
129
www.cimec.ro
paettm Tmiani, c la profilaturi"L P('Ol' complexe catrc ximplificare xchPIIULtizare. Un caz
special l formeaza grupa a treia, unde snt tratate bazele de coloa.nc ce fac corp comun cu
soclul nalt, foarte ezvoltat, grupa tratata separat numai datorita critcriilor volumetrice.
Principiile care au putut fi urinarite n considerarea bazelor ramn nsa n
cazul special de mai sus. n toate cazurile, ele sint tratate n carul fiecarei grupe separat,
iar n detaliu, la fiecare piesa. Criteriile evidente dupa care am considerat evolutia bazelor snt
urmatoarele :
I. Considerarea tipului de baza provenit din ionicul atic al carui descendent este atesta.t
la Adamclisi (cel mai trziu nceputul secolului al IV -lea, basilica forensis) drept punct de pleca.re
n evolutia pieselor ntlnitc la Tropaeum.
II. Evolutia. formelor (cel mai adesea spre simplificare) este marcata de:
a) supradimensionarea pe orizontala : marirea suprafetei torului de baza, careia i cores-
punde o alungirc a, scotiei, spre exterior (respectiv a ei inferior);
b) supradimensionarea pe verticala: schimbarea raportului ntre diametrul maxim orizon-
tal naltimea totala a bazei n favoarea naltimii. i corespunde alungirea pe verticala a:
scotiei treptat verticalizarea ei aproape completa;
c) transforma rea torului superior nt.r-o bagheta cilindrica ;
d) transformarea ambelor toruri n baghete, corespunznd simplificarii treptate a profila-
turii profilelor curbe. Ca fenomen pe care noi l consideram intermediar se observa
transformarea profilului n forma de tor circular de la sectiune aproape semicirculara in secolele
III - IV, la sectiunea n sfert de cere sau arc e cere foarte aplatizat n sccolele V - VI,
precum la transformarea arcului de cere n arc de elipRa aplatizata;
e) amplificarea neorganica n. profilaturii;
f) din punct de vedere al formei, prin eliminarea. superioare a profilaturii prove
nite in ionicul atic (respectiv a, portiunii superioare din scotie, bagheta torul superior) se
formeaza un tip de baza nou care va suferi la rndul Rau o evolutie n care se citesc transfor-
marile mai sus adaptate, noului tip de baza. Consideram ca aceasta
duce la aparitia tipului de baze numite de noi ,cu profilatura simpla" (tipurile 2.1 2.2), frec-
vente n a doua jumatate a secolului al VI-lea;
g) prin eliminarea (tot din punct de vederc al formei) de la tipul de baza provenita din
tipul atic a partii mediane (adica a celor doua baghete a scotiei cuprinse ntre ele)rezulta
de asemenea un nou tip, a carui evolutie (prin simplificare) duce la, tipului de baze cu
profilatura :-;impla de tipurile 2.1 - 2.2.
1. Baze de coloane cu profilatura complexti (fig. 108, 109)
1.1. Bazc de coloane aflatc in situ, ln num:ir de 22,
intregi san fragmcntare (dintr-un numi'tr initial de :l2)
sprijineau la origine cele doua rnduri de coloanc scparlnrl
nava principala de cric doua nave laterale <lin basilica
(orensis. T:iiate din calcar, sint pe postamentc
din acelasi material cu dimensiunile de !H,5 x 94,5 x
x 45,!) Plinta pi\tralt1 ln plan a fiecrei baze miisoar:i
74 x 74 cm are iniHtimea de 14 cm. Tamburul superior
este profilat ln orrline de jos in sus: tor de sectiune nproape
semil'irculnr, i. 11 cm; baghetii cilindric:i . 2,1)0 cm ;
scolie i. 8 cm; haghet:i cilindricii i. 1,6 cm; tor i. 6 rm.
Suprafa!a circularii snperioari\ are raza de :10 cm; l.
total:i 4:l,2 cm (se pot observa urmatoarele caracleristid :
diferenta sensibilii intre dimensiunile torulni de hazii
ale celui superior; adincimea scotiei ; 2, 7 cm).
1.2. Bazii de coloanii adus din apropierea cetiitii. de
provenlcntii nccnnoscnt:i; ar fi putut apartine bazilicii
de marmura. T:'iiati"l din marmur:i albii cu dungi
vinetli. are plinta piitrat n plan 9:.1 x 93 cm ; . 10 cm.
Tamburnl superior profilat in ordlne de jos in sus : tor
de sectiune semiclrcularii tangent in plan laturllor plin-
130
tei i. 10 cm ; baghet cilindrica . 2,3 cm ; scolie cu
snprafatn corespunz:'itoare el striatii i. 5,8 cm; baghetli
cilindrica . 2 cm ; tor, in sectlune aproape semlcircular,
l. 6,5 cm ; r. suprafetei superioare 39,5 cm ; . total 31),6 cm,
Dimensiunile torului de hazii sint sensibil mal mari
dect ale torului supcrior, parlea inferloarii a scotlel e mnlt
ahmgltii spre cxterior.
t.:J. Bazii. gasita ln bazilica de marmur:'i, n zona intcr-
scctiei navei centrale cu transeptnl. in col!nl de N. Dfn
marmur:i, piesa este fragmenlarii, dar reconstituirea el a
fust posibil. Plinta pii.tratii ln plan are 64 x 64 cm
i. 7,5 cm. Tambnrul superior, profilat in ordine de jos
ln sus ; tor l. 7 cm ; baghet:i cilindric . 2,5 cm ; scotle
en suprafata corespunziitoare ei striat i. 3 cm ; baghetii,
i. 1.5 cm ; tor, l. 4 cm ; i. total 26 cm.
Sectiunea torulul de bazii. este transformatii prin taie-
rea partii inferioare in plan inclinat ; scotla este
pronuntat alungitii spre extcrior in partea lnferloarii;
se remarcii o diferenta accentuat:i ntre diametrul inferior
cel superior, conferind hazei aspectul aplatlzat. Se
observa pe intradosul plesel centrul razele de trasaj.
www.cimec.ro
1 .-1. l'ostament profilat, din ('alear. fragmcntar, de
provenlcnp necunoscutii, vuriunlii, cu profil, la Lipurilc
1.2 I.:J. Plinla de baza, de forma reetangularii in plan,
are i:lllll'a piistrata lntreag de 66,5 cm i. Il cm. Pro-
filele urmiitoare (prezentate in sectlune) au toate in
plan, forma rectangulara : tor, 1. 4 cm ; bagheta rectan-
gularii, sentie, baghetii rcctangularii ingustli, tor de sec-
tiune clrcularii ; i. totala 26, 9 cm.
Legatura intre pUnta de bazli torul inferior, precum
intre bagheta superioarli torul superior se face
printr-un ingust, tiat in plan inclinat.
Se remarcii pc suprafata superioara un orlficiu rectan-
gular de montare, adinc de 6,4 cm, prccum rcs-
pl'ctiv de montnrl'.
1.5. Bazii de coloana ln narthexul bazllicii ,simple"
(A). Dln calcar cu cochllli mnrl, are plinta patrata in
plan cu dimensiunile 49 x 49 cm 1. 8 cm. Tamburul
superior, profllat in ordlne de jos in sus : tor 1. 6 cm ;
bnghetil cillndricii i. 0,6 cm ; scotie 1. 6, 7 cm, adlncime
2 cm : torul superior s-a transformat lntr-o baghetli
cilindricii cu i. 3 cm, lar bagheta clllndrlca adlacentli
lui marit nliHlmea (fata de cea lnferloara) pina la
4 cm. Aceste doua profile formeaza de fapt un singur
tambur cillndric, iar derivatia lor din vechea baghetli
vechiul tor este mareaU prlntr-o simpla lnclzie. n centrul
tamburulul superlor s-a pastrat un orificiu de monture
clrcular cu r. 3,1 cm ; i. totala 28,3 cm; r. 20,5 cm.
1.6. Bazii gasita in apropierea criptel bazlllcli ,simple"
(A). Dln calcar cu cochllll mari, are plinta patrata in plan
de 51.1 x 51,1 em; i. 9 cm. Tamburul superlor este pro-
mat in ordinc de jos in sus : tor de sectiune circularii
aproape tangent in plan laturilor plintei, 1. 8 cm ; baghetii
cilindricii, i. 1, 3 cm ; scotie, 1. 5,2 cm ; tambur clllndric,
i. 6,2 cm ; r. 19,75 cm. In centrul tamburului superlor
se aflll un orlflciu de montarc circular cu r. 3 cm ; 1. totala
29,7 cm.
Observa(ii: torul superior, transformat aicl in baghetli,
respectiv bagheta cilindrlc superioara, s-au simplificat
total, formind un singur tambur cllindric; bratul lnferior
al scotiei este alungit spre exterior ; supradimensio-
narea pe iniilpme a profilului (tor) de bazli.
1.7. Baz giisltli in atrlul bazllicii de marmur, pe
locul el. Dln calcar, are pUnta piitratli in plan, 65 x
x 65 cm ; i. 10,5 cm. Tamburul cilindrie de baza este
aproapc langent in plan lalurilor plintci: r. :12 cm ; .
!J,3 cm. Dcusupra uccsluia : baghctii cilindricii, . 1,5 cm
scolie vcrticalizatii peste care sc aflli un al treilea tamhm
cilindric cu un pcrimelral la parlea inferloari'i, r. 27
cm ; i. totala 29,5 cm.
Observlim transformarea torului de baz a celui
supcrior in baghete cilindrice inalte (tamburi clllndrici) ;
scotia s-a verticalizat foarte mult, flind foarte greu de
descoperit ca atarc. Torul superior transformat ln tambur
bagheta inferioarli adlacenta lui formeazii de fapt un
singur tambur cilindric, demarcarea lor filnd flicuU
doar printr-o incizie clrcularli.
1.8. Bazli de coloanli gsitii in porticul de pc latura
de S a bazilieii forensis, lntreagii, din calcar. Plinta pli-
traHI in plan GO x 60 cm; 1. 12 cm. Tamburul superlor
este profilat in ordlne de jos in sus : tor cu sectiune arc
de elipsli, i. 10 cm ; baghetli cllindric, scotie, baghet
cilindrlcli, scotie, baghetli clllndrlcii impreun au i. 6,2 cm ;
tambur cillndrlc i. 3 cm, cu doua rinduri de incizil peri-
metrale; tor transformat (in sectiune arc de curb extrem
de aplatizat), i. 8,3 cm ; suprafata superioara are r. 20 cm ;
i. totalli 39,5 cm. n centrul suprafetei superloare se
afl un oriflciu de monture rectangular de 9,5 x 9,5 cm.
Observafii : transformarea sectlunii celor doua torurl
lor in inaltime; aplatlzarea sensibilli a baghe-
telor cillndrlce; amplilicnrea neorganlc a profilaturil,
care duce ea la in lnltlme a volumului gene-
ral (ln cazul de fatli am pulca avea de-a face cu reve-
nlrea la o profllatur complexa pe un schelet deja slm-
plificat).
1.9. Baza de coloan din calcar glbui,
de incendlu, descoperitii in scctorul A, ln stratul de moloz
din malul dintrc S Il 1 Il' Dimensluni : laturile bazel
27,5 x 30,5 cm; i. tolali'i 20,5 cm; 1. pllntel 12,5 cm;
r. cca 12,6 cm. Profllatura de jos in sus : tambur clllndric
foartc aplatlzat (i. 1 cm), doua torurl aproxlmativ egale,
dintrc care cel lnfcrlor este decorat cu astragale perle.
Nu provenicnta piesei. Pe una dln fetele late-
rale ale plintei se afla o reprezentare schematlc stlllzata,
pe care o aproplem mal curind de aceea a unul
sau delfln. Caractcrlsticlle plesel, la care se adaugli modul
de talere flnlsare a pietrcl cu strlurl marunte, lmpun
o datare destul de tirzle a confectlonarll el, cel mai devreme
in cursul secolului al IV-lea e.n.
!!, Baze de co/oane cu profllatura slmpld (fig. 109-114)
2.1. Ba:e de coloane carc au cvoluat din tipul de baza
aprut prin ellminarea prtii superioare a celui originar
provenlt din ionicul alle (baghcta superioarli torul
supcrlor). n acest caz, scotia s-a verticalizat complet,
determinind un profil de tambur cllindrlc, care la inccput
se racordeazii la bagheta cilindric inferioar printr-un
arc de cere. Torul. de sectlunc aproape scmlcircularli la
inceput, sc va transforma, ciipiitind fie o sectiune ln arc
de cere (L '= 1/-1 diu l. cercului), fie ln arc de elipsa
(L = 1/1 din 1. elipsei). Bagheta cilindricli va fi ellmlnaU
la un moment dat. ntr-o fazii avansata a evolutiel, va
apiirea un tambur cilindric ntre pllnta de baz tor,
lar profilul torului sc va aplatiza foarte mult pentru a se
transforma in final intr-un simpln plan incllnat.
' Ibidem, p. 687, nr. 6, fig. 4.
2.1.1. Bazii de coloanii descoperlta in incliperea ,maga-
zin" (A31X). Din calcar, s-a plistrat intreagli; pllnta pli-
trat in plnn 41,8 x 41,8 cm; i. 10 cm. Tamburul supe-
rlor este profilat ln ordine de jos ln sus : tor de sectlune
cliptici\ 1. 4 m, tangent in plan laturllor pllntei ; baghet
cilindricli r. 16,5 cm; 1. 1 cm; tambnr clllndrlc superlor
racordat la bagheta clllndricli, r. 15,5 cm ; i. 5 cm ; 1.
totala 20 cm.
2.1.2. Bazii de colonna gslt linga cripta bazilicii cu
transept. Fragmentarii, dln calcar, a fost Ulatli lntr-un
bloc paralellplpedlc cu dlmensiunlle de 50,5 x 51 x 22,3 cm,
astfel lncit profllatura apare, n plan, tangent la
dou dintre lalurlle paralele, deasupra fragmentelor de
181
www.cimec.ro
plint:i cu 1. 8 cm. de celelalle doua laturi, blocul
apare (in sectiune) sub forma de T, slmetric dupa doua
axe perpendiculare. Cele doua fragmente profllate dlspuse
de o parte de alta a miezului central, fac parte dlntr-un
singur tambur (virtual). Profilatura in ordine de jos in
sus : tor cu sec1iune circulara i. 6 cm; bagheta clllndrica
. 1,8 cm; tambur cilindric r. 20 cm . 6,5 cm.
ln centrul suprafetei superioare se observa un orlficiu
de montare clrcular cu r. 2 cm un lngust, lung de
10 cm.
2.1.3. Baza de coloana gsita pc via princlpalis, in
sectorul C. Din calcar, fragmentar, are pUnta pi!trata
in plan de 48 x 48 cm 1. 9, 5 cm. Tamburul superior
e profllat in ordine de jos ln sus : tor, cu sec1iunea mai
mica decit un sfert de cere, i. 11,5 cm; bagheta cillndrica
1. 1,5 cm; tambur cilindric r. 16 cm 6 cm, racordat cu
cel inferior prin arc de cere ; 1. totali!, 28,5 cm.
Se observa in inalpme a torului de bazli.
2.1.4. Baz de coloan gasit ln sectorul C, la S de
via principa/is. Pllnta ptrata in plan : 38 x 38 cm,
1. 9,5 cm. Deasupra plintei, un tor inalt cu sec11unea ln
arc de cere (aplatizat), i. 13 cm. Tamburul clllndrlc supe-
rlor are r. 11,5 cm . 3 cm; i. totala 25,5 cm.
Se observa dispari1ia baghetei lniiltimii
torulul ln detrimentul tamburului clllndrlc superior
aplatizarea sectiunii torului.
2.1.5. Baza de coloana giisltli. in nartexnl bazillcli cu
transept. Din calcar, are pllnta ptrata in plan, 54,1 x
x 54,1 cm i. 12,5 cm. Tamburul !mediat urmli.tor are
profilul in forma de tor cu sec11unea arc de cere (L = 1/4 1.
cercului) 1. 13,5 cm. Tamburul clllndric superlor are
r. 19,25 cm 1. 9,5 cm; i. total 35,5 cm.
Se observ c, ln finisarea piesei, torul transformat a
fost rzult ln zona perlmetral inferioar pentru a fi
perfect tangent (in plan) laturilor plintel.
2.1.6. Baz de coloan giislt ln rata intrli.ril bazillcii
cu transept. Dln calcar are pllnta ptrat ln plan : 53 x
x 53 cm l. 9,5 cm. Tamburul !mediat urmll.tor are un
profil de tor cu sectiune arc de elips cu 1. 9,3 cm. Tamburul
cilindric superior arc r. 20 cm 1. 13 cm ; i. total 31,8 cm.
2.1.7. Bazii de coloan din calcar gsit la S de via
prlnclpa/ls, lntre bazilica forensis bazllica cu transept.
Pllnta este patrat ln plan: 49 x 49 cm, i. 9, 7 cm. Pro-
filul tortiiui are o sect[une ln arc de elipsii, imprennil. en
bagheta cilindricil. inferioar au i. 8,5 cm; i. totalii 27,7 cm.
Se observa baghetei cilindrice snb profllul
tornlul.
2.1.8. Baz de coloan intreag din calcar, gsitli. in
nartexul bazilicii ,simple" (A). Are plinta patrat ln
plan:. 42,5 x 42,5 cm i. 7,8 cm. ,Tamburul cilindric
de baz este aproape tangent in plan latnrilor plintei:
r. 21 cm 1. 3 cm. Tamburul clllndrlc superior are
r. 11,5 cm i. 9,1\ em. Cel doi tamburi sint racordati
prin intermediul unui volum ln form de trunchi de con;
i. total 28, 4 cm.
Se observ c ton1l s-a transformat intr-o suprafatii
conlcA, lar haghcta cilindric inferioar a crescut in
lnliltlme.
2.1.9. Baz de coloanii din marmur pstratli. intreag,
gsit ln apropierea criptei bazilicii cu transept. Are
plinta ptratii: 48,5 X 48,5 cm 1. 7,5 cm. Tamburul
cilindric de baz este tangent in plan latnrilor plintei

are r. 24,25 cm i. 3,5 cm. Tamburnl cilindric superior
are r. 19,25 cm i. 7,5 cm. Tamburii cilindrici se racor-
deaz prin intermediul unui trunchi de con cu . 4 cm.
ln centrul tamburului superior sc observa un orifieiu
de montare clrcular avind r. 2,25 cm ; i. lotal a picsei
22,5 cm.
2.1.10. Bazii de coloanii lntreag din calcar, gsltii
aruncat in anexa de S a bazilicii ,simple" (A), provlne
probabil tot dln porticul strz principale. Are pllnta
ptrat ln plan: 62 x 62 cm, i. 16,5 cm. Tamburul cilln-
drlc de baz este tangent laturilor pllntei: r. 31 cm. Al
doilea tambur clllndric are r. 23 cm i. 14 cm. Racordul
lntre cel dol tamburi cllindrlcl se face printr-un trunchi
de con.
2.1.11. Baz de coloana din calcar gsita dup
de N-V al bazillcil-,cisternii". Are plinta patratii
ln plan : 60 X 60 cm 1. 12,2 cm. Cei doi tamburi cllin-
drici sint racordatl prin intermedlul unui trunchi de con
aplatlzat cu 1. 1,5 cm; 1. total 30 cm. Tamburul cilin-
dric superior are r. 25 cm.
Se observa lnltimea redus a trunchiului de con inter-
mediar.
2.1.12. Bazii de coloanii din calcar, intreagii, gsilii
ln aproplerea bazilicii ,simple" aflat in stare fragmcn-
tarii.. Are pUnta piitrat ln plan de 43 x 43 l. 6,5 cm.
Tamburul cilindric de baz are r. 21,5 i. 2. 7 cm. Tam-
burul cilindric superior are r. 16,5 cm i. 5,8 cm. Cei doi
tamburi sint prin intermediul unui volum in
forma de trunchi de con ; i. total 18,1 cm.
2.1.13. Baz de coloanii din calcar, intreagii, giisitil. in
apropierea crlptei bazilicii ,simple" (A). Are plinta
ptrat ln plan de 35,2 x 35,2 cm i. 8 cm. Tamburul
cillndric de baz, tangent in plan laturilor plintei, are
r. 17,6 cm i. 2,8 cm. Tamburul cilindrlc superior are
r. 12,6 cm i. 12 cm. Tamburii sint racordati prin inlcr-
mediul unui volum in form de trunchl de con ; i. lotal
24 cm.
2.1.14. Baz de coloan din calcar giisit in situ,
zat pe o plint (postament). Face parte din coloana
portlculul adiacent laturii de V a bazilicii ,simple" (A)
s-a pstrat ln stare fragmentar. Are plinta ptrat
ln plan de 50 x 50 cm i. 12 cm. Tamburul cilindric
de baz are 1. 4,5 cm. Tamburul cilindric superior are
r. 20,5 cm ; lni'lltimea lui exactii nu s-a putut stabili dato-
rit:l deterioriirii fragmentului. Tamburii cilindriei sint
racorda11 prin intermediul unui trunchi de eon foarte
aplatlzat cu i. 1 cm.
2.1.15. Baz de coloanii din marmur, gsitii pe via
principalis in aproplerea bazilicii ,simple" (A). Piesa este
deteriora ta ln proportie de eca 50%. dar conturul per-
mite reconstituirea ei graficii. Are plinla paralelipipedlca
de 53,1 x 38 cm 1. 10 cm. \'olumul tiat deasupra
plintei are un miezccntral de forma dreptunghiular in plan,
de 35 x 18 cm. De la laturile lungi (virtuale), pornesc doi
tamburi semicillndrici cu diametrele identice cu laturile
lungl ale miezului central tangente in plan la Jaturilc
scurte ale plintei de baz. Deasupra acestui volum se
ridicll. mt altul, asemenea primului, cu diametrele semi-
cilindrilor de 26 cm ; i. tolal:l a hazel 28,1 cm.
n centrul volumului superior sc observ urmcle unui
orificlu de fixarc de form rectangular. ntre cei doi
tamburi. profilnl capiitii forma unui plan inclinat.
www.cimec.ro
2.1.16. Baz de coloan din calcar descoperltli. in
situ, in sectorul D, ncperea 3ot
6
Are pllnta pli.tratli. ln
plan : 46 x 46 cm 1. 8, 7 cm. Tamburul clllndrlc supe-
rlor arc r. 16 cm i. 11 cm. Cci doi tamburi cilindrici se
racordeaz prin lntermedlul unui volum ln formA de
trunchi de con cu 1. 6.5 cm ; i. totalii 28,7 cm.
2.1.17. Baz de coloan din calcar dcscoperit ln ace-
loc, in aproplerea preccdentei. Are plinta pli.tratli. ln
plan de 38 x 38 cm i. 7,5 cm. Tamburul cilindrlc de
haz::'l, tangent in plan laturilor plintei are r. 19 cm
i. 3,5 cm. Tamburul cllindric superior are r. 14,5 cm
i. 9 cm. Cel doi tamburi cillndrid se racordeazi'i prin inter-.
mediul unui volum in forma de trunchi de con cu 1. 5 cm ;
1. total, 25 cm.
2.1.18. Baza de coloani.l. din calcar descoperita in situ
ln partea sudica a cldlri, apartinlnd portlculni
ei interior aflat1i pe postamentul de calcar pe care a
fost initial Are pUnta patrata ln plan ; 44 x
x 44 cm, 1. 14,5 cm. Tamburul cillndric de bazli., tangent
ln plan laturllor plintci, cu 1. 4 cm, are strluri verticale.
Tamburul cilindric superior are r. 18 cm 1. 5 cm. Cel
dol tamburi se racordcaza prin intermediul unui trunchl
de con cu l. 4 cm; . totalli. 27,5 cm.
2.1.19. Bazli. de coloanli. de calcar descoperitli. in situ,
la 2,20 rn N (lnterax) fatli. de precedenta, tot pe un posta-
ment din calcar. Are plinta de forma rectangularli. ln
plan (o parte din ea este prlnsli. intr-un zid construit ulte-
rior) : 41 x ? cm, 1. 29 cm. Deasupra plintei se vede un
fragment dintr-un tambur cilindric; r. 17,5 cm, 1. pro-
babila 3, 7 cm. Piesa se lncadreazii, pro babil, ln tipul
precedente!, dat filnd locul descoperirii profilatura
vizibil.
2.2. Bazc de coloanc carc an evoluat din tipul (de
bazii) aprut prin eliminarea prUi mediane a tipului de
baz provenit in lonicul atie (cele doua baghete scotla).
n cursul evolutlei torul superior va disprea complet,
far torul inferior sc va transforma treptat plna la un
simplu lambur cilindric.
2.2.1. Bazii de coloanii din calcar, descoperitii refolo-
siU\ intr-un zid legat cu piimint din sectorul D. PUnta
piitratii in plan: 40 x 40 cm, i. 10 cm. Tamburul de baz
are profilul unui tor cu scdinne arc de cere (L = 1/4 1.
cercului). Este racordat cu plint:i. prin intermedlul unul
lmpreun avlnd 1. 11,5 cm. n contlnuare, de jos
ln sus : tor cu secfjune semicircularii : . 5 cm, tambur
cilindric, r. 13 cm, i. 4 cm : i. total 30.5 cm. n centrul
intradosului plintel se observa un orificin de montare.
Se observa diferen\a sensibili'i intre dimensiunlle torulul
de baza ale celui superior transformarea profilaturll
torului de bazi'i.
6
ncaperea a fost dczvelitii cu prilejul unor sapiiturl "
mai vechi, dar ncp;lijatii si acoperilii ntre timp. A fost
redescopcrit in :mii 19i0- 1971. n alta ordine de !dei,
dar legat de descoperirea unor picsc de accst tip in situ
in alte din vreme. un ii cercetatori le-au
socotit capiteluri dorice, dar o asemenea prezenta ar fi
mai greu de admis in mediul romano-bizantin; v. T. Iva-
nov, Klio, 17, 1966, p. 1!!9, fig. :JO.
Urmtoarele 11aze de coloane, pnil. la gru-
pului 2.2, fac parte, ncolo unde nu se specificii expres,
2.2.2. Bazii de coloani'i dln calcar descoperlta in situ,
pe postamentul el, la cca 30 cm E de atrlul bazlllcll ,cis-
terna". Plinta pi'itrati'i ln plan are dimensiunlle : 42 x
x 42 x 14 cm. Tamburul de baza are profllul de tor cu
sectiune eliptlci'i i. 8 cm. Tamburul clllndrlc superlor are
r. 16 cm, 1. 7 cm.
Se observa disparttla torulul superlor.
2.2.3. Bazli. de coloanli. din calcar descoperiti'i in situ
la S de edlflclul 82 ; fil.cea parte din portlcul stri'izil prin-
cipale, afllndu-se pe postamentul el. Are pUnta patratii
in plan : 48 x 48 xm, 1. 10 cm. Tamburul de baza are
profllul tor cu sectlune ln arc de cere foarte verticalizat ;
i. 8,5 cm. Tamburul cllindric superior are r. 20 cm
1. 4.8 cm ; 1. totala 23,3 cm.
2.2.4. Baz de coloana din calcar descoperiti'i ln sec-
torul C, ln lnciiperea 31X. Are pUnta patrata in plan de
47 x 47 cm 1. 15 cm. Profilatura de jos ln sus: tambur
cllindrlc cu marglnlle rotunjite (provenite din tor), 1.
6,5 cm, tambur clllndrlc cu r. 18,5 cm 1. 6 cm;
i. totala 27,5 cm.
2.2.5. Bazii de coloana diu calcar descopcrita pe via
principalis ln lata lncil.perii 82, cu plinta partiallngropata.
Pllnta este pil.tratil. ln plan, de 53 x 53 cm. Tamburul
cilindric de bazii are muchia superioara rotunjita,
r. 20 cm, 1. 6 cm. Tamburul clllndrlc superlor are r. 16 cm
1. 3 cm.
Se observ transformarea torului de bazil. ln cilindru.
2.2.6. Bnzil. de coloanii din calcar descoperita ln C3ot.
in aproplere de 2.2.4; s-a pastrat ln stare fragmentllril..
Are pllnta patratil. fn plan : 40 x 40 cm cu 1. 11 cm.
Profllatura de jos ln sus: tambur cllindrlc de baza cu
muchla superloaril. rotunjita, tangent ln plan pllntel,
i. 4 cm ; tambur cillndrlc superior cu r. 15,7 cm 1. 5,2 cm.
La centrul tamburulul superior apare un orificiu de mon-
tare rectangular de 4,5 x 5 cm; 1. totnla. 20,2 cm.
2.2.7. Bnz de coloan din calcar gsita pe lalura de
N a strazil principale, in treimea de E a acesteia (scclorul
A)
8
Pastrata lntreagii, are plinta piltrat ln plan, de
48 x 48 cm ; i. 11.5 cm doi tamburi cilindrici cu raze
de 23,3 20,5 cm; lnaltimile tamburilor: 4,8 6.5 cm.
2.2.8. Bazii de coloanii nlreagii; are plinta piltrati.l. in
plan : 48,5 x 48,5 cm i. 11 cm ; dol tamburi cilindrici
cu r. de 24.2 22 cm ; 1. 6 9,5 cm.
2.2.9. Varianti'i la precedenta. Tamburul cilindric
superlor are r. 22 cm ; 1. totala, 27 cm.
2.2.10. Varlanta la precedenta. Tamburul cllindric
superior are r. 22 cm; 1. totala, 27 cm.
din categorie att tipologic, cit ca loc al dcsco-
peririi. Ele exista in lreimea de E a strli.zii principale,
pc Iatura ci de N, lntre poartn de E bazillca .,simplil."
inclusiv, au fost descoperite prin spturile mai vechi.
Sint taiate dintr-un calcar alb-galbui cu cochilii mari.
Majoritatea au folosit, cel mai probabil, portlcului strazii
lntr-o refacere tirzie, din secolul al VI-lea e.n.; au fost
mentlonate de AI. Barnea, op. cil., p. 688, nr. 8,
fig. 3/6 6/1.
133
www.cimec.ro
2.2.11. Bazii de coloanii intreagii ; forma generalii a
pllntel se incadreazi!. intr-un paralelipiped cu dimensiu-
nile ln plan 62 x 45 cm i. 23 cm. Una din muchiile
superloare este Uiatii su)} forma unui plan inclinat.
Tamburul cilindric de baz este tangent la Iaturile Iungi
ale pllntei are r. 22,5 cm i. 3,5 cm. Tamburul cilindric
superlor r. 17,75 cm ; i. 4 cm.
2.2.12. Stare fragmentar; are plinta ptrat in plan :
50,4 x 50,4 cm cu i. 10 cm. Tamburul cillndric de bazi!.
are r. 22,7 cm i. 5, 7 cm. Tamburul cilindric superior
are r. 19 cm 1. 10 cm.
2.2.13. Stare fragmentar ; pllnta de bazi!. era probabil
ptrat in plan de 53 x 53 cm i. 11 cm. Tamburul
clllndric de baz are r. 23,33 cm i. 8,5 cm, iar cel supe-
rior r. 20,5 cm 1. 10 cm.
2,2.14. Baz de coloanii din calcar gsiti'i in porlicul
de S al atriulul bazilicii ,simple" (A). ntreaga, are plinta
ptrata in plan : 53,5 x 53,5 cm cu i. 10,5 cm. Tamburul
cilindrlc de baz are r. 24,25 cm 1. 12 cm, iar cel supe-
rlor r. 21,75 cm 1. 9,8 cm. Tamburii cilindrlci sint tiati
in dreptul mljlocului unei din laturile plintei in scopui
fixril montantului unei balustrade.
2.2.15. Pstrat lntreag are plinta patral in plan :
43,2 X 43,2 cm cu 1. 8,5 cm. Tamburul cilindric de bazii
are r. 19,8 cm i. 7 cm, iar cel superior r. 18,5 cm
1. 10,5 cm; 1. totai 26 cm.
2.2.16. Bazi!. de coloan dln calcar lntreag, gsitii
in situ. Fcea parte din colonada porticului adiacent
laturii de V a bazilicii ,simple" (A) era pe un
postament. Arc plinta ptrat ln plan : 56 x 56 cm cu
1. 12 cm. Urmeaz un tambur cilindric langent ln plan
laturilor plintel 1. 8 cm, tamburul ciiindric superior
r. 23 cm 1. 9,5 cm; . totaia 30 cm.
2.2.11. Baz de coloan din calcar gasitii ln apropierea
bazilicii ,cistern". Are pllnta dreptunghiular in plan :
53 x 38 cm cu l. 19 cm. Tamburul cilindric de baz este
tangent ln plan Iaturilor Jung! ale pllntei: r. 19 cm; .
3,5 cm. Tamburul cilindric superlor are r. 14,5 cm
1. 3 cm. scurtc laterale ale pllntci impreun cu
tamburul de bazi!. au in partea median cite un lat
de 3,5 cm, reprezentind cavlttile pentru montarea unor
balustrade.
2.2.18. Baza de coloana diu cakar. intreagii, giisit pe
Iatura de N a strazii principale, ln intcriorul ediflciului
aflat vis--vis de bazilica ,cisternil". l'are a fi in apropie-
rea locului descoperirii. Plinta este patrat in plan : 68 x
x 68 cm cu i. 9,3 cm. Tamburul cilindric de bazii, tangent
in plan laturilor plintei, are r. 34 cm i. 6,3 cm, iar cel
superior r. 27,5 cm . 15,7 cm. 0 incizie pcrimetralii
taie tamburulla 5,7 cm nltime.
2.3. Accst lip, reprezcntat doar prin cxemplarul des-
cris in conlinuare, ar putea proveni din combinarea
formelor tirzii de la 2.1 2.2. Bai de coloana din calcar,
intreagii, descoperitii pc via principalis, lalura de !\,
in apropiere de bazilica forensis ; fcea probabil parle
din porticul striizii de pe aceasta Ialur. l'linta buzci sc
ncadreaz ntr-un volum paralelipipedic cu dimcnsiunilc :
58 x 46,7 x 21 cm. De la . 7 cm pornind de la huz:l,
fetele laterale scurte sint tiiiatc cu cite un plnn lnclinat.
Tamburul cillndric are r. 23,:15 cm . 9 cm; i. tolalii
31 cm.
J. Bdze de coloane cdre lac corp comun cu un soclu nalt (fig. 115, 116 si 12 2)
Sint taiate numai din calcar. Dimensiunilc soclurilor si bazelor variaza de la un tip la
altul de la o piesa la alta. Toate soclurile au, din punct de vedere volumetrie, urmatoarea
compozitie, in ordine de jos in sus : plinta paralelipipedica de obicei patrata n plan; trunchi
de piramida cu baza mare in jos, egala cu suprafata paralelipipedului; corp paralelipipcdic;
trunchi de piramida cu baza mica n jos, egala cu suprafata superioara a corpului paralelipi-
pedic; plinta paralelipipedica patrata in plan cu suprafata inferioara identica cu baza marc
a trunchiului de piramida. De la suprafata acestei plinte se profileaza corpul propriu-zif\ al bazei
de coloana, care nsa in multe cazuri, nu pastreaza plinta rectangulara de baza, cu cxcept.ia
pieselor 3.3., 3.6., 3.9 - 14. lntr-un anumit moment al evolutiei (probabil sccolului
al V-lca - nceputul celui de-al VI-lea), profilatura soclurilor se schimba, complicndu-sc prin
introducerea pe verticala a unor profilaturi cu rol pur decorativ, n locul profilelor n plan ncli-
nat, renuntndu-se la trunchiul de piramida corpul prismatic superioare
7
Tot ntr-o faza
trzie apare tipul de soclu pc un plan octogonal. ln tratarea evolutiva, tinem cont de tipul de
baza propriu-zisit de coloana, n sensul celor prezentate n paragrafele anterioare de evolutia
soclului n sine spre forme simplificate, sau urmind calea unor complicari anorganice, potrivit
enuntarii de mai sus.
7
Este momentnl sa remarc:lm posibilitatea unei in-
terpretri dlfcrite privlnd profilatura acestor soclnri :
s-ar putea intlmpla ca aceste tipurl si!. marcheze lntr-adeviir
limita (sub aspcctnl formel) a nnei scrii Lipo-
logice anterioarc tuluror celor desprinsc mai sus (tipul 3).
134
Avind in vedere lipsa unor date arheologice privind con>
textul descoperlril lor, am adoptat deocamdatii inter-
pretarea dln text, care oricum este valabil sub aspectul
formel, mai nies dadl avem in vcdcrc bn7.a de ('o)oan:l
propriu-zisii.
www.cimec.ro
3.1. Piesa gsita riisturnata intre bazilica cu transept
tl bazillca (orensis, lngropatii pe latura lunga cu cca
20 cm. Dimensiuni in plan ale soclului : 5-l x 54 cm ; .
total 79,5 cm. Doua dintre laterale ale soclului
prezintii suprafete unitare plane, pe care se adosau regis-
trele laterale ale unor plese corespunztoare unor balus-
trade masive.
Baza de coloan propriu-zis:1, de tip 1.1., arc . 13 cm
r. suprafe!ei circulare superioare 23 cm. n centrul
acesteia dln urm se observa un orificiu circular de mon-
tare cu d. 5,5 cm.
3.2. Gsita la N de via principalis, vizavi de bazilil"a
.,cistern". Este de tip asemntor cu precedent a. Dimen-
siunl ln plan ale soclului : 54 x 54 cm ; . total 78 cm.
Baza de coloan este de tipull.l., cui. 15,5 r. supra-
fete! circulare superloare 23 cm. Aproape slgur filcea parte
dln colonad cu precedenta.
!J.3. Giisitii la V de bazllica .,cistem", ln apropierea
acesteia. Dlmenslunl ln plan ale soclului : 56,5 x 56,5 cm ;
1. totala 65 cm. Baza se lncadreaza in tipul 1.2. cu i. 21,5
cm ; r. suprafetel clrculare superioare 26 cm. n centrul
acestela se afla un orificiu de montare clrcular cu r. 6 cm
adlnc de 15 cm. Observm prezen ta unei plinte rectan-
gulare lntre soclu baza proprlu-zlsii.
:).4.1. Aflat:i in situ pe latura de N a porticului striizii
principale, vizavi de bazilica.. cisternii". Partea supe-
rioar a soclului inalt poate fi de fapt dezvol-
tarea in sensu! iniiU lm ii a plinlci prismatice a bazci de
coloanii ; i. totalii a soclului 16 cm. cu laturile plintei
de bazii a soclului de 17,4 x 50 cm. Baza de coloanii
provine din evolutia particularii a tipului 1.1. are i.
14,5 cm r. superioare circulare 20 cm. Cele
doua torttrl au raze egale ; scotia este redusa baghetele
dezvoltate.
Fata de tipul de soclu anterior, se remarc:i absenta
par!li superloare (trunchiul de piramld:l corpul prisma-
tic aplatizat superlor) transformarea trunchlulul de
plramld:l de baza intr-un profil complex (baghetii pris-
matlca profil provenit din talon).
:1.4.2. Piesa asemiiniitoare volumetrie precedente!, gii-
sltii ln vecln:ltatea ci, de dimensiuni apropiate.
3.li. Aflatii in situ la intersectia porlicului de pe latura
de S a strzii principale cu cel de pe Iatura de V a bazi-
licii cu transept. Dimensiuni maxime in plan ale soclului :
53,5 x 53,5 cm ; i. totala 79,3 cm. PUnta prismatic a
soclului impreuna cu trunchiul de piramida adiacent sint
mult aplatizate. Baza de coloan provine din evolutia
particulara a tipului 1.1. (alungirea pe vertlcala a scotiel,
aplatizarea torurllor transformarea completa a torului
inferlor in baghet:i cillndric, lntroducerea unui profil
auxlllar in forma de intre bagheta inferioara acest
tor transformat); arc i. 14,5 cm r. suprafetei superioare
circulare 22 cm.
3.6. Ples gasit in apropiere de bazllica .,cistern",
la V de aceasta: Soclul, complet simpllficat, apare ca Ul\
simplu corp prismatlc, cu dimensiunile in plan : 51,5 x
51,5 cm i. de 20,5 cm. Baza propriu-zisa are 50,5 x
50,5 cm 1. 9 cm. Tamburnl superior este profilat in
ordine de jos in sus: tor tangent in plan plintei 1. 7 cm ;
8
Informatie Gh. Papuc.
bagheta cilindrica i. 1 cm ; scolie verticalizata 1.
5 cm; baghet cilindricii i. 1,5 cm; tor 1,3 cm; 1. tolalii
47 cm.
SecUunea torului de baza se apropie de un sfert de
cere, dimensiunile lui fiind sensibil mai mari decit ale
celui superior. naltimile scotiei baghetei superioare
sint mrite. Soclul s-a simplificat complet, avind
aspectul unui volum paralelipipedic.
3.7. Aflat acum in parcul arheologic din zona incintei
cetatil Tom is, piesa a fost ad usa din aria cetatii de la
Adamclisi
8
Soclul are in plan forma unui octogon regu-
lat cu Iatura de 23 cm 1. totala de 29,5 cm. Fiecare
dintre plintele octogonale (inferioarii superioarii) ale
soclului sint legate de miezul prismatic octogonal (latura
= 22 cm), prin corpuri profilate. Baza de coloana este un
rczultat al evolu tipului 1.1. are pUnta de baz
octogonala (1. = 20 cm) 1. total 18,7 cm. Suprafata supe-
rioara circular a tamburului are r. 20 cm ; se observa
pe ea urmele perimetrului circular al coloanel cu r. 16 cm.
Corespunziitor centrului unei laturi a octogonului, un
de montare vertical este tiiiat de la baza soclului pinii la
partea superioar a primului tor al bazel de coloana.
Se observa complicarea dupa crlterille pur decorative
a volumetrie! soclului.
:J.B. Piesii gsitii pe latura de S a porticului striizii
principale, riisturnatii in apropierea fundatlei porticulul
ciiruia probabil i-a apartinut, la N de bazilica cu transept
8

lJimcnsiuni in plan ale soclulul; 68,5 x 68,5 cm; 1. total:i
a lui este de 63 cm. Baza de coloanii este de tipul 2.1.10
cu l. 18,3 em, r. tamburulul cilindric superior 18,25 cm.
Corpul paralelipipedic de la baza soclului este de douli
ori mal inalt declt cel superior.
:J.9. Picsii gasitii in alriul bazilicii cu transept. Dimen-
siuni in plan ale soclului: 57 x 57 cm; !. total 60 cm.
Baza de coloana se lncadreaz ln tipul 2.1.10 cui. 24 cm;
r. tamburului superior 20 cm.
Baza de coloan propriuzisa pastreazii plinta rectan;;
gularii de baza ; corpul paralellpipedic de bazii al soclulul
este mai nalt dect cel superior.
3.10. Piesii l(iisilii pc Iatura de S a slriizii principale,
la N de haziliea ('Il transept. Dimensiuni in plan ale so-
clului: 47 x 4!1 cm; i. tolalii 46,8 cm. Baza de coloanii
se incadreazii in tipul 2.1.10 cu i. Hl,8 cm, r. tamburului
cilindric superior 1 !J cm.
Tamburul cilindric inferior al bazei de coloanii a fost
riizuit la capctele unui dimnetru, pentru a deveni perfect
langent in plan plintei prismatice de bazii. Baza proprlu-
zisii. pastreazii plinta prismatica de bazii, Jar corpul
paralelipipedic de baza al soclului este mai inalt dect
cel superior.
:1.11. Piesii gasitii pe lalura de S a strazii principale,
la N de bazilica cu transept. Dimensiuni in plan ale socin-
lui : 63 x 63 cm ; . totala a soclului 76,5 cm. Baza de
coloana, de tipul 2.1.10, are r. tamburului cilindric supe-
rlor 22,5 cm 1. 22,6 cm ; pstreaza plinta de baza.
Corpul paralelipipedic de la baza soclului este mal
inalt decit cel superior.
3.12. Aflatii in situ ln rata intrrii ln bazilica cu tran-
sept, pe Iatura de S, cu partea inferioarii lngropata pe o
8
destina lie par sa fi avut piesele 3.9- 11
135
www.cimec.ro
lnAltlme de cca 15 cm. Dlmenslunl ln plan ale soclului:
56 x 56 cm (baza) ; 1. totala 61 cm. Baza de coloanA se
lncadreaza in tlpul 2.1.10, cu i. 24,4 cm, r. tamburulul
cllindrlc superior 20 cm.
Se observA pAstrarea plintel rectangulare de baz
inAltimea mai mare a corpului paraleliplpedlc de la baza
soclulul fatA de cel superior.
3.13. Pandantul precedentci, tot in situ; soclul el
intra sub nivelul striizil cu cca 57 cm. Dlmenslunl in plan
ale soclului: 5!l,5 x 61,5 cm; i. totalA 73,5 cm. Baza
de coloana se incadreaz ln tipul 2.1.10 cu i. 26,5 cm
r. tamburului cilindric superlor 22 cm.
Cu exceptla dlmensiunilor, piesa prezlnt
caracterlstici cu precedenta.
3.14. Piesa gsltii la V de bazllica .. clsterna". Dlmen-
siunl ln plan ale soclului : 70 x 70 cm ; . total:\ 72 cm.
Baza de coloana este o varlanta a tipului 2.1.10 cu pUnta
tamburul cilindrlc lnferlor foarte aplatizate; . 19 cm ;
r. tamburulul cilindrlc superlor 28 cm.
Prezlnti\ caracterlstici asemAniitoare pieselor 3.12.-J:J.
3.15. Pies gAslt la atriul bazilicil cu transept. Dlmen-
sluni in plan .ale soclului; 43 x 43 cm ; 1. total 32,5 cm.
Baza de coloan este de tipul 2.2.7 cu 1. 11,7 cm r.
tamburulul superior 16,25 cm.
Corpul paralellpipedic de baz al soclulul este senslbil
mai inalt decit cel superior ; baza proprlu-zlsA pAstreaz
pllnta.
3.16. PlesA giisltii la N de B2. Pllntele prlsmatlce
trunchlurlle de plramidA respectiv adiacente ale soclulul
sint mult dezvoltate, lar miezul prlsmatic central apla-
tlzat. Dlmenslunl ln plan ale soclului : 67,5 x 67,5 cm;
1. totalA 63 cm. Baza de coloan este o variantii a tlpulul
2.1.10, unde cel dol tamburl clllndrici ln conseclntA
trunchiul de con s-au transformat in douA corpuri
prismatice trunchi de plramidA ; i. bazel 19 cm ; latura
plintel superioare patrat in plan 46,5 cm.
3.17. Ples giislt in rata portil de E a cetatJI. adusa
probabll dlntre diirlmiituri cu ait prllej
10
Soclul are in
plan forma unui octogon regulat ru ln tura de 19 cm.
Pllntele prismatice lnfcrioar supcrioarA
mlezul central octogonal cu cra 1,5 cm. PUnta lnferloara,
mai inalt declt cca superloar, cslc dcccratA pe flecare
din fete cu arec in plin cintru ; i. lolal a soclulul 44 cm.
Profllatura de deasupra plintel octogonale foarte apla-
tlzatii deteriorata, se poate incadra in tipul 2.2 cu .
9 cm.
3.18. Altar anepigraf refolosit ra socin de coloan,
descoperlt in situ in A38. Trunrhiul de piramid superlor
este dccorat la coituri cu miel fragmente de volute. Di-
mensluni in plan : 41,5 x 50 cm; . total 90 cm. Refo-
loslt ln lncl!.perea mentlonal mai sus, este lngropat sub
nlvel cu cca 35 cm.
-1. Fusurf de co/mme (fig. 117-121)
ln masura in care o serie de fusuri sau fragmente de fusuri s-au eu extrnnitatilo
profilate, este posibila, in cele ce urmeaza, o prezentare cvolutiva a acestora, n functie de evolu-
tia profilaturilor respective catre simplificare. ln majoritatea cazurilor elcmcnte une
sa permita reconstituirea tuturor dimensiunilor exacte. ln plus, numarul exemplarelor rrzul-
tate din sapa.turile mai vechi pastrate pna azi, ori descoperite mai recent, este foarte mie
n raport cu numarul mare al monumentelor prevazute cu coloane fata de numarul
de baze capiteluri cunoscute nregistrate n lucrarea de fata.
.f,J, Semicoloan angajatA, din calcar, gAsit la E de
bazilica (orensis descoperlt, probabll, ln spAturl
mai vechi. Fusul semlcoloanel proprlu-zise se adosa unul
zid prin lntermediul unul corp prlsmatlc fcind corp
comun cu acesta. Fusul semlcoloanel face corp comun
cu baza profilat, aceasta din urmA lncadrlndu-se ln
tipul 1.1. Profilatura bazel continua pe cele douA laturl
llbere ale corpulul prismatic de legtur cu zidul. Fusul
semicoloanei are la baza dlametrul de 31,3 cm; 1. totalA
pstratA 101,5 cm. Avind ln vedere materlalul folosit
(calitatea calcarulul), tlpul profllaturli bazel propor-
tille el, presupunem c a apartlnut bazlllcll forensis, pro-
babil unui de coloane angajate, sprljinlte pe plntenii
de zidArie aflap ln exterior, vizlbill astiizl pe latura
de rsl!.rit.
4.2.1. Fragment de fus de coloan dln calcar gslt
ln exteriorul coltulul de N- V al bazlllcll ,clsterne".
1 AI. Barnea, op. cil., p. 688- 689, nr. 9, fig. 7/1,
Dup cum rezult dln BAR, ms. Tocilescu, 5 129.
l36
Se pstreaz cu partea superioar profilat (profilalur
provenitA din astragalele claslce), un tor circular, ingust,
o baghetA mai inalt (apophisis) cu r. suprafetcl sale
superloare de 22 cm. Fusul proprlu-zls este lronco-
nlc; partea inferloarA pslratii a fragmenlulul are r.
21,5 cm. Partea superioarA a fusului, sub tor, &re r. 20,5
cm; 1. total pstrat 102 cm.
4.2.2. Aliituri de piesa de mai sus a fost gslt frag-
mentul superlor al unui fus ldentlc cu precedentul.
4.3. ColoanA ln parte ciizuta, gilsitii ln silu pe via
prlncipa/ls, pe latura de N, vlzavl de edlflclul C3ot. Din
fusul cllindrlc spart ln dou, partea lnferioar stA pe o
baza de tipul 2.2.3. Partea lnferioar a fusulul are un pro-
fil de forma unei baghete lnalte (apothesis) avind r. 19
cm 1. 8,5 cm. Partea superloar a fusulul este profllatA
cu o apofiz ca la tlpul precedent o baghet clllndrlcA
f. 164, plesa provlne de la E de hazilica de marmurA,
fost desenal de G. von Cube.
www.cimec.ro
lngustii rezultata din simpliflcarea torului. . totalii a
fusulul lmprcun cu baza sa cca 180 cm, dln care ba.za
are 24 cm.
4.4. Fus fragmentar de coloan din calcar giislt in
situ ciizut pe grinda de calcar de deasupra intrrli ln cripta
bazilicil .. simple". partea lnferioarll a coloanel.
Fusul tronconlc are la partea superloarll astragale
cu profil foarte slmplificat de forma a doua baghete
dlspuse ln scara. n partea lnferloar pastratli r, 23,5 cm,
ln partea superloarll, sub astragale r. 21,5 cm; i. totalii
a fragmentului 124 cm. A vlnd ln vedere Upurlle de baze
caplteluri gaslte ln aceasta bazilic, presupunem ca
llpsesc cel mult citlva cm dln partea infrrioara a coloanei,
eventual numai baza profllati'i.
4.5. Fragment dln partea superioara a unul fus de
coloanll dln calcar gasit pe via principalis, la S de bazllica
,.simplll", de provenienta necunoscut. Fusul este conie,
astragalele, mult slmplificate, apar sub forma une! ba-
ghete mai inalte imprtite in doua de un cir-
cular. R. suprafetel superioare clrculare este de 19,5 cm ;
1. totala a fragmentului 83 cm.
4.6
11
Fragment de fus de coloana din calcar, gsit la
S de bazllica (orensis. Partea inferioar are o apollresis
cu i. 4 cm, care se racordeaza cu fusul printr-o suprafata
concavll de forma unui arc de cere. La 73 cm de la baza.
fusul are o scobitura rectangular de 9 x 4 cm, iar la
32 cm de la baza, o alla de 2 x 4 cm. Cele dou orificii
au putut fi puncte de montare a unei balustrade. R. fusulul
cillndrlc 19 cm, iar a lamburului cilindric de baz 20,5 cm;
!. totala 170 cm.
4.7. in zon, la S-E de hazillca [orensis, s-a
gsit un ait fragment de fus de coloanii dln calcar. Partea
lnferloara .are o apollresis cu i. 8 cm r. 21.5 cm. Ea se
racordeaz la partea inferioara a fusului propriu-zis
printr-un profil in plan lnclinat. R. fusului cillndric
20,4 cm; i. totala a fragmentului 101 cm.
4.8. Fragment de fus de coloana din marmurii alb
cu dung! vlnetil. gaslt in fata portil de E a cettii adus,
probabll, de la bazllica de marmur
12
Are o apothesis
inaltii. de 10 cm cu r. 25 cm. in extremitatea superioar
piistrata r. 23 cm ; i. lotal piislrata cca 70 cm. Pe supra-
rata Iateral a tamburului cillndrlc (apolhesis), sint sa-
pate literele 1 El(= 19). Ar putea corespunde
tipulul de bazii 1.7, descopcritii in bazilica de murmura.
4.9. Fragment de fus de coloan din calcar, descoperit
ln sectorul C. la l'Ca 25 rn S de bazilica [orensis. La partea
lnferloara prezlnta un tambur cilindric (apollresis) avind
r. 18,25 cm tl i. 10 cm, racordat la fusul propriu-zis prin-
tr-un profil ln plan incllnat. R. fusului cilindric 16,5 cm;
1. totalll 120,5 cm; Coloana, lntreagil, parc sa fi avut
gal b.
4.10. Fragmente de fusuri la care nu s-au pastrat
exlremilatlle, sau cu extremittile neprofilate.
4.10.1. Fragment de fus de coloanii din calcar de forma
tronconica, giislt in zonii cu 4.9. R. 17,75 cm ;
r. 16 cm; i. totala, 90 cm.
11 Urmatoarele fragmente de fusurl de coloane sint
llpsite de partea superioaril nu putem exact in carc
din tipurile de mai sus sc incadreaz, sau daca apartin
c. 18 - 1813
4.10.2. Fragment de fus de coloan din calcar gasit
in exteriorul coltulul de N- V al bazilicii ,.cisterne" ;
tronconlc; R. 24,5 cm; r. 23,25cm , i. total 123 cm.
4.10.3. Fragment de fus de coloan din calcar gasit
in bazilica ,.slmpla" (A). Reprezinta partea superioara
neprofllata a unui fus, provenind probabil de la tribune,
dln colonada reglstrului superior. R. 18,5 cm; r. 17,5 cm;
1. totala pi'istrat 87 cm.
4.10.4. Fragment de fus de coloan din calcar aflat
in situ imedlat la S de bazilica de marmura, apartlnlnd
pe cit se pare, une! colonade mai vechi decit refacerea
bazilicii in vremea lui Iustinian aflat pe o bazi'i dln
calcar de tipul 2.2.11. Fusul cilindrlc, neprofilat in partea
inferloarll pllstrat pe o inaltlme de 84 cm, are r. 20,5 cm.
4.10.5. Fragment de fus de coloanii cilindrica din cal-
car aflat ln cladlrea de pe Iatura de N a strzii principale,
laN de bazilica .. cisterna", ingropat cu 50 cm sub ultimul
nive), probabil refolosit (neavind dedesubt nici un posta-
ment). R. fusulul 16 cm; i. pi'istrata, 105 cm.
4.10.6. Fragment de fus de coloana din calcar gasit
czut in zona cu precedentul. tronconic are
R. 20 cm; r. 18,75 cm; 1. 123 cm. Partea inferioara pare
intreaga. La ambele capete, corespunzator extremitatil
cite unui dlametru, sint ti'ilate orificli rectangulare.
4.10.7. Fragment de fus de coloana din calcar descope-
rlt cazut n incaperea A3y, pe ultimul nivel. Cilindrlc.
are r. 1G cm; 1. 107 cm.
4.10.8. Fragment de fus de coloan din calcar desco-
perit ln lncpere, in situ, ciizut in coltul de N-V
al acestcia. Tronconic, are r. 14 cm, R. 15 cm 1. 82 cm.
4.10.9. !medial la N de ncaperca A3y, in afara aces-
teia, in picioare, descoperit pe locul in care, pe ultimul
nive!, a fost rcfoloslt, la ;ntrarea de N a acestei incperi.
Fusul cilindric are r. 17 i. 44 cm. in centrul suprafetel
superioarc (potrivit fragmcntului), se afla un
orificlu circular de monture cu radial.
4.10.10. in inciiperca A4, rcfolosit ca sprijin interme-
diar, se afl:i un fragment de fus de coloanii cilindric, din
calcar, avind r. 18 cm i. 100 cm, ingropat sub ultimul
nive! cu cca ;,o cm, fiirii vrco plintii de snstinerc sau alt
fundatic.
4.10.11. Fus de coloana din descopcrit la intra-
rca ln lnciipcrea D3Cl. tronconlc are R. 14,5 cm
r. 12,5 cm; . 140 cm. Se afla probahil pe baza
de coloana 2.1.17.
4.10.12. Fragment de fus de coloan:i cilindric, din
calcar, cu i. 78 cm r. 17 cm. Facca parte dln
porlic cu precedentul.
4.10.13. Fus de coloana din calcar rcfolosit intr-un zid
legat cu pamint descopcrit in apropierea celor doua piese
precedente; partca lui supcrioar. Gaslt pe baza
lui (tipul 2.1.19), fusul arc r. 18,5 cm . cca 1 m.
vreunula din cie. Le vom prezenta in continnarea celor
de mai sus, in fnnctie de profila tura lor inferloarii.
12 Al. Barnea, op. cil., p. 6!J1 - li9:2, nr. 12, fig. 7/3
137
www.cimec.ro
.f.10.1.f. Fragment de fus de coloana din calcar desco-
perlt ln apropierea precedentelor. tronconic are
R. 17 cm; r. 16 . 84 cm.
4.10.15. Fragment de fus din calcar dln partea supe-
rioara a unel coloane, gasit in treimea de E a strazii
principale, pe latura de S, linga canal. tronconic
(facea parte dintr-un fus probabil galbat) are R. 18.5 cm ;
r. 18 cm i. 47 cm.
.f.10.1G. Fragment de fus de coloana din calcar apar-
Unnd portiunli intermediare a coloanei, gasit in
zona cu precedentul probabil de tip cu dimen-
slunlle: R.18,5 cm; r. 18 cm; . 55 cm.
4.10.17. Fragmente de fus de coloana din calcar. giisit
in zona de tip cu precedcntele dou,
are R.17,5 cm r. 16 cm, . 52 cm.
.f.t0.18. Fragment de fus de coloana din calcar ciliu-
dric, gasit ln canalul strazll principale, in treimea lui de
rsarit; r. 16 cm; i. 87 cm.
4.10.19. Fragment de fus de coloana din calcar, apar-
Unlnd partil superioare a coloanei, tronconic, glislt
in zona; R. 16 cm; r. 15 cm; i. 75 cm.
4.10.20. Fragment de fus de coloana din calcar, gasit
linga crlpta bazilicll cu transept, conie ; R. 16 cm ;
r. 15,25 cm; . 60 cm. Se observa doua orificii de mon lare
de sectune rectangularii, dlspuse simetric, probabil
penlru balustrade.
4.10.21. Fragment de fus de toloanii din cakar, giisil
in atriul bazilicii cu transept; R. 17,5 cm; r. 14 cm;
1. 83 cm.
4.10.22. Fragment de fus de coloani\ din calcar descoperit
pe ultimul nive! in inciiperea A3a:. Cilindrlc. are r. 16,5 cm
1. 47,5 cm. n centrul unula dln capete se observa un
orlflclu rectangular de montare.
4.10.23. Fragment de fus de coloana din calcar. desco-
perit pe ultimul nive! ln nciiperea A3a:, avind r. 14,5 cm
si . 58 cm. Se observa doua orificii de montare cu axul
pe generatoare dispuse la 30 cm uuul fatii de
celalalt, unul rectangular, iar celiilalt circular.
4.10.24. Coloana din calcar. neprofilatii, de proveni-
enta necunoscuti'i, giisita in fata portii de E a cetiitii;
are R. 23,5 cm; r. 21,5 cm . 160 cm.
4.11. Coloane duble
4.11.1. Coloanii dubla din marmurii alba cu
dungi vinetii. proveuind, probabil, de la bazilica de
marmuri\. Forma generala a piesei este a unui trunchi
de piramid dreptunghiular cu muchiile foarte rotun-
jite. Dimensiuni in plan: baza mare 46 x 22,5 cm : baza
micii 36 x 20,5 cm ; i. 106,5 cm. Fetele corespunzatoare
in plan laturilor lungi ale bazelor prezinta in partea
centrala cite o banda dreptunghiular vertical nedeco-
rat, lata de cca 13 cm. Prtile inferioar superioar
ale coloanei sint decorate cu benzl orizontale. Profila-
tura prtii inferioare provine din stilizarea profllaturii
une! baze de coloan (care in cazul de fatii face corp
comun cu coloana). Avind in vedere dimenslunlle presu-
punem ca provine de la un gol de fereastr blfora.
4.11.2. Coloana dubl din acela!jii material cu prece-
dents, aflat actualmente in l\luzeul de arheologie din
Constants. adus din zona cettii de la Adamclisl. A fust
probabil refolositii tiat in partea superioarii. Partea
inferioarii a fusului este tralala snb forma nnui paralcli-
piped dreptunghic, rn dimensiuui in plan : 62 x 22 cm
i: 20.5 cm. !\liezul central prismatic coulinna dcasupra
hazel. avind (doua dintre fatctelc paralelc corcspunziitoarc
laturilor lungi), aspcclul cite unui hriu vertical lat de 17 cm.
De o parte de alta a miezului sc dezvolt piirtile late-
rale ale fusului cu cele dou fete paralcle corespunzind
in plan laturilor mai scurte curbate ; i. totalii a
picsei 101 cm.
5. Capite/uri
in cetatea Tropaeum Tmiani s-au descoperit, prin arheologicc mai vechi sau
mai recente, un numar destul de mare de capiteluri, reprezentnd cteva tipuri generale:
ionice, ionice-imposta, corintice capiteluri-impoBta. n prezentarea fiecareia din aceste categorii,
am ncercat stabilirea unor trepte de evolutie, considernd n prima instant:l. criteriul volumetrie,
deoarece tocmai acesta ne-a oferit detalii mai convingatoare priv'ind transformarea capitelurilor,
n special a celor ionice ionice imposta, catre simplificare. Oprindu-ne mai mult asupra acestora
din urma, mai numcroase la Adamclisi, am urmarit aspectul fetelor volutelor, transformarea volu-
metrica a trompelor abacului, precum raporturile modulare ntre dimensiunile esentiale ale
capitelului, tinnd seama dimensiunile fusurilor de coloana existente n cetate
13
. De remarcat
ca nu s-a descoperit nca nici un exemplar din tipul clasic de capite! ionie, ci numai unele forme
mai trzii provenind diu acesta. Am mentinut termenul de ,voluta" n descrierea capitelurilor
ionice ionice-imposta, de la un anumit moment al evolutiei, aceasta, pierde cu totul
13 Cn modul fiind egal cu 1/2 din diametrul bazei
coloanel eorespunzatoarc capitelului, am aproximal
dimensiunea sa avlnd n vedere masura diamctrului supe-
rlor al fusului de coloana (carc rcwltii din dimcnsiunilc
diamctrului suprafctei circularc de contact a capitelului
138
cu fusul), precum posibilitatea ca diametrul inferlor
s fic egal sau ceva mai marc fatii de cel superior (dupa
cum coloana putea fi cilindricii sau tronconicli);
mai pe sc urt, 1 M, a dira apropximativ 1/2 diametrul
superior.
www.cimec.ro
caracterul clasic, devcnind o simpla supra.fata circulara plana sau chiar numai un fragment
dintr-o suprafata circulara. De asemenea, ,trompele" se vor transforma pe parcursul
in corpuri cilindrice continui, drepte sau curbate. Dealtfel, ordinea in care au fost descrise piesele
diu cadrul fiecaruia din tipurile generale corespunde ordinii evolutive, date de detaliile specifiee
mentionate in fiecare caz in parte.
Dintre piesele de arhitectura cunoscute pna acum la Adamclisi, capitelurile snt cel mai
bine reprezentate, att numeric, cit prin posibilitatea oferita de a forme distincte care
se supun unei ncadrari evolutive. Succesiunea logica a momentelor evolutiei a pu tut fi surprinsa
cel mai bine aici, in cazul capitelurilor ionice ionice-imposta, unde elementele constitutive ofera
imaginea trecerii treptate de la o forma la alta. Acest fapt, marcind o evolutie specifica fara
analogii complete n alte centre diu aceeal'ji epocrt, duce la convingerea ca au existat la Tropaeum
Traiani ateliere o productie locala de dura ta care sa permita o a tare evolutie. n schimb, capi-
telurile imposta provenind de la bazilica de marmura se apropie, n special ca decor, de piesele
similare diu nordul Greciei
14
(Philippi, n special), demonstrnd daca nu aducerea lor, cel putin o
influenta directa.
5.1. Capitcluri iouiee (fig. 123).
5.1.1. Fragment de capite! ionie diu ealcar aflat in
Muzeul de arheologie dln Constanta. provenind din zona
bazllicil de marmurii
15
Se piistreazii fa ta intreagii a
une! volute avind r. maxima de 7,2 cm. Semitrompa
corespunzli.toare acestel fete este cu frunze stilizate geo-
metrie, dlspuse longitudinal. Trompa era decorat in
partea medianii cu un brin lat de cca 1 cm, piirind incizat,
cu un decor de forma fringhici nlsucitc. Abacul, simpln,
foarle putin axnl corespunziitor centrnlni
\'olutei. celor doua volute (plat) este continuu,
dar spre deosebire de tipul clasic, se fringe in dreptul
extremittilor abacului ; Jlstelnl schimb forma
directia fireascii. Starca fragmentarii a piesei nu permite
o reconstitnire generala.
5.1.2. Capite) ionie fragmentar din calcar, gsit pe
Jatura de N a striizii principale, in apropierea bazilicii
,simple"
18
Volutele sint transformate, fetele lor deve-
nind clrculare riimlnlnd perfect plane, fiirii trasajele
specifiee curbei volutei. R. volutelor 8,6 cm; distanta
intre centre 32 cm. Trompele volutelor au in zona median
un profil inelar provenind din decoratia capitelului Ionie
rlasic; 1. totalii a capitelnlui este de 20,2 cm, din care
17,2 cm reprezint diametrul vertical al volutelor; i.
abaculni 3 cm; dimenslunilc lui in plan; 38 x 38 cm.
Raza cerculul virtual ln care se inseriu arcele echinei este
de 19,5 cm. Echina prezintii un relief bombat de forma
unui patrulater en trei dintre Jaturi curbe. Pe intradosul
capitelului se distinge clar snprafata circularii de contact
cu fusnl coloanei avind r. 17,5 cm. Considerind diametrul
snperior al coloanci posibilitatea ca fnsul coloanei
sii fi fost galbat, precum dimensiunlle capitelului mai
sus prezentate, se observa respectarea aproape integral
a propoftiilor generale clasice : ina)timea capitelului
14
A. K. Orlandos, H
Tij<; fLo:aoytLIXK'ij<; <;, vol. II, At ena,
1954, p. 289, fig. 241 sus. Pentru decor similar de impost,
v. R. Kautzsch, Kapilellstudien, Berlin- Leipzig,
19:16, pl. 33/540 a b. Studiul lui Kautzsch, unie pin
acum, csle foarte util pentru cvolutia generalii a capite-
lurilor in mediul romano-blzantin, pcntru datarea fie-
rfirei categorii in parte. El permite prin comparatii de
ansamhlu, uncori parlicularc, elcmcntelor
cu foarte pntin un modul, distanta dintre
centrele volutelor este putin mai micA dect dol modull,
iar a bacul cu pu tin centrele volutelor
17

li.2. Capiteluri ionice de tip intermediar inlre cele
ionice ionice-impostil (fig. 123 124).
1>.2.1. Capite) din calcar, piistrat in slare fragmentar,
descoperit la S de 11ia principa/is, refolosit intr-unul din
zidurilc edificiului Cl. Frtcle volutelor au traseul spire!
incizat in sens invcrs dccit cel normal sint tratate in
plan cu fetelc rorespunzatoare ale abacului Cil
fata plana a echinei, complet transformatii. Fata echine!
este decorata prin incizare cu frunzulite stilizate. Trompele
volutelor se volumetrie fatii de abac au ln
partea medianii un briu profilat cu patru inele ; i. aba-
cului 2 cm ; dimi!nsiunlle lui in plan cca 40 x 44 cm.
'Partea inferioar a capitelului este formata dintr-un
tambur cilindric (guler), avlnd r. 15 cm i. 5,8 cm. ln
mijlocul tamburului este tiat un orificiu rectangular
de monture de 6 x 6 x 6,3 cm ; i. totala a capitelului
17,5 cm.
li.2.2. Descopcrit pc via principa/is, pe Jatura de N a
porticului, linga plinta BVPc13, pe ultimul nive! al
strazii. Din calcar, s-a pstrat in stare fragmentarii.
Fetcle volutelor, Cil traseul incizat n sens invers dect
cel normal, fac corp comun cu suprafetele laterale cores-
punztoare ale abacului pe o portiune egala aproximativ
cu 3/4 din flecll.rei volute. Echina, complet
transformatil, face corp comun cu fetele volutelor aba-
cului are o forma trapezoidal cu baza mica in jos.
Trompele volutelor se volumetrie fatii de abac
au in zona medianii un profil decorativ sub forma a
patru inele adlacente. Remarcm ca forma trompelor
volutelor marcheaza treccrea de la tipul clasic spre forma
evolutiei locale de la Adamclisi de cele ale influentelor
directe.
15 Informatie Gh. Papuc.
16 Al. Barnea, op. cil., p. 685, nr. 3, fig. 3/1.
1
7
R. Bordenache. H. Stern, Documentar analilic,
Studiul ordinelor si elemenlelor de arililectura c/asictl,
1958, p.' 59, pl. XX\'JII; G. Gromort, Cule-
gere de clemcnlc din arlrilrctwa rlasicti, parlefl 1,
1955.
139
www.cimec.ro
cilindricii a trompelor transformate de la tipul 5.3; 1.
abacului propriu-zis este de 11 cm ; dimensiunile lui ln
plan filnd (ln reeonstituire) de 44 x 39 cm. n partea
inferloari.'l. capitelul se terminii cu un tambur cllindric
(guler) avind r. 13 cm ; i. totalii a capitelului 23,5 cm.
Se observa eii abacul linia perimetrului exte-
rior al volutelor, marcind o etap ulterioarii de evolutie
fatii de tipul precedent. n sens, distanta dintre
centrele volutelor (27,5 cm) este aproape egalii cu dol
moduli. Pe una din fetele laterale lungi ale abacului
exista un orificlu rectangular de 8 x 5 cm, datorat unei
refolosiri ulterioare a piesei.
5.2.3. Capitel din calcar, piistrat ln stare fragmentarii,
a fost glisit refolosit lntr-un zld al edificiulul C3. Fetele
volutelor au traseul spire! lncizat ln sens lnvers fata de cel
normal fac corp comun cu suprafetele laterale corespun-
zi'itoare ale abacului. Trompele volutelor se
volumetrie fata de abac, au ln zona medlanii un profil
decorat sub forma a patru inele adiacente; 1. abacului
propriu-zis 8 cm ; dimensiunlle lui ln plan : 45 x 45 cm.
In partea inferioarii, capitelul se termina cu un tambur
cilindric (guler) care se suprapunea fusului de coloan ;
r. 15,5 cm; 1. total a capitelului 24.2 cm. ln centrul tam-
burului se afla orificiul de montare patrulater: 5 x 5 cm,
continuat cu un mie radial.
Din anallza dimenslunllor capitelului, se observa perpe-
tuarea ln parte a proportiilor capitelului ionie clasic :
distanta dintre centrele volutelor (31 cm) este aproape
egala cu dol moduli. Considerind i. capitelului fara tam-
burul cilindric (guler) de 18 cm, aceasta dimensitme depii-
foarte putin un modul.
5.2.4. Fragment de capite} din ealrar, provenind pro-
babil din sapiituri mai vcchi. Slarca preeara nu permite
reconstiluirea por\innllor corespunziitoare fetelor volu-
telor, dar din traseele dcscifrabile se poate prcsupune ca
reprezinta un tip intermediar ca evolutie intre tipurile 5.1
5.2.1. Forma trompelor este de lipul 5.1 ; abacul este
foarte dczvoltat, iar decoratia trompelor sc lncadreazii
ln tipul 5.2. 11. snprafctei de contact 16 cm.
5.3. Capiteluri ionicc-impost:1 dccorale (fig. 122
121. 12'!)
5.:1.1. Giisil ln aria !Jazilicii de marmurii reconslituit
grafic pc hnza a doua fragmente rlin marmura. Fetele
volutclor prezintii un care nu mai este continuu de la
o volnta la alta, iar listelul are llltimea aproximativ egala
cu accca a volutelor, care au r. maximii 7,5 cm. Partea
superioarii a volutelor, incompletl\, este taiata de o plinta
trapezoidalii foarte aplatizat (i. 1 cm, dimensiuni ln
plan : 50 x 59 cm), care provine probabil din abacul capi-
telului ionie. Trompele volutelor au forma unor cilindri
drepti. intersectati de o echina foarte dezvoltatii de forma
semicircularii ln plan de suprafata circulara de contact
cu fusul coloanei (r. 21 cm). Cillndrli sint racordati la
extremitatile laterale cu planul volutelor prin mici arce
de cere. Decoratia trompelor este realizata pornind de o
parte de alta a unui in el central median, cu frunze de
acant elegant arcuite. Cele douii extrcmitii!i ale echine!
sint taiatc spcrectiv cu doua plane inclinate la 45, care
determina cite o suprafata plana de forma unui segment
18
V. l'rvan, op. cil., p. 177- li\l, fig. 18 19; picsc
azi disprute.
140
de cere (dise). Fetele echine! prezlnta un decor diferentiat;
una din fete este decoratii cu doua frunze de acant dispuse
simetrlc, iar cealaltii cu o ova centrala, doua sulite rotun-
jite lateral douii semiove la extremitti. Extremitatea
inferioarii a volutelor cu cea 1 cm lnltime supra-
fa ta clrcularii de contact cu fusul coloanei. Imposta e
formata dintr-un trunchi de piramid patrulaterii
cu baza micil. ln jos o plint paralelipipedicii. Dimen-
siuni in plan ale imposte! : 73 x 92 cm ; l. totalii 25 cm ;
1. totala a capitelului 37,50 cm.
Raza de trasaj (ln elevatie) a segmentului de cere apar-
tinlnd echine! este egala cu raza suprafetci de contact cu
fusul coloanei.
5.3.2. Reconstituit pe cale grafica din fragmente de mar-
mura gasite ln naosul bazillcll de marmura. Yolumetric
este constituit la fel cu plesa preeedentii, avlnd dimensiuni
mai reduse. Raza maxima a volutelor este de 6 cm ; r.
suprafetei circulare de contact cu fusul coloanei 18 cm,
dimensiunlle ln plan ale abacului cca 63 x 78 cm. Decora-
tla echlnei dlferii de cazul precedent, avnd un motlv iden-
tlc pe ambele fragmente : o ova centrala cite o frunz
stilizat de acant; 1. totala a capitelului 28 cm.
5.3.3- 5. Trel capiteluri ionice impostii din marmura
descoperite ln siipiiturlle arhcologice mai vechi publicate
de ciitre Vaslle Prvan tn 1911
1
8. Se aseamna cu fiecare
dln tipurlle 5.3.1- 2, cu deosebirea ca pe laturile impostelor
corespunziitoare fetelor volutelor exista cite o decoratie
cu frunze de acant stillzate, lncadrtnd cite o cruce cu
capetele bratelor latite.
5.4. Capiteluri ionice imposlii fra decor (fig. 126-128).
La aceast categorie, volutelc trompele ionice s-an
transformat in volume perfcct cilindrice care lntr-o prima
etapa de evolutie au forma unor cilindri drepti. pentru ca
a pol sii se curbeze ln j urul suprafctei circulare de contact
eu fusul, iar ntr-o ultimli ctapii se transforma in volume
prismatice. Scnsul evoln!lei este marcat de disparitia
treptatl\ a echine!. Majoritatea acestor piesc au fost giisite,
pe latura deN san Sa strilzii principale, in portiunea cores-
punziitoare bazilidlor ,simplii." cu transept, prcsu-
punem cli, cel pulin in parte, au fost folosite la ultimele
faze de refacerc a porticelor ce flancau strada principala
ln aceasta zona. Toate sint din calcur alb-giilbui, cu
cohilii mari u.
5.4.1. Cci doi cilindri au' r. 5,5 cm 1. 50 cm. Echina
bombatii. cu traseu circular in plan, prezint cite o taie-
tura oblica ln forma de segment de cere, care semnifica o
simplificare a particularltiitilor echine! de la tipurile 5.3.
Cel dol cilindri sint incomplet! la partea de contact cu
imposta. Tamburul cilindric central are suprafata de
contact cu fu sul coloanei (r. 19,7 cm) tangent la supra-
fetele cillndrilor. Imposta este formata dintr-un trunchi
de piramida patrulatcra eni. 16,5 cm o plint paralelipi-
pedica ale carel dimensiuni in plan cu foarte
putin limitele suprafetei patrulatet'e mari a trunchiulu
de piramida (baza mare 65.4 x 47 cm); . plintei 6 cm;
1. totala a capitelului 32,5 cm.
5.4.2. Gasit pe zidul anexei de S a bazilicii .. simple" (A).
Cel dol cllindri, drepti (r. 5, 75 cm l. 51,6 cm), sint inter-
19 Al. Darnca, op. cil., p. G89- 690, nr. 16, fig. 5
6/1-3.
www.cimec.ro
sectati de tamburul cilindric a crui suprafata exterioar
formeaz zona de contact cu fusul coloanei (r. 20 cm), iar
ln partea superioar sint intersectati de impost. Echina
bombat are un traseu circular in plan. Imposta este for-
matA dintr-un trunchi de piramidii patrulaterll. o plint
paraleliplpedicii inaltii de 4 cm. Dimensiunile ln plan ale
plintci : 54 x 65 cm ; !. imposte! 15 cm ; . total a capi-
telulul 25,5 cm.
5.4.3. Cei doi cilindri au r. 5,5 cm 1, 51 cm sint
intersectati la partea superioarll de impostii. Tamburul
cilindric (r. 21 cm), intersecteaz el cillndrii, diametrul
sau fiind egal cu distanta in plan dintre generatoarele
exterioare ale accstora. Echina, foarte putin dezvoltat,
are ln plan un traseu circular (r. 24 cm). Imposta (trunchi
de piramid) arc dou fete laterale foarte putfn lncllnate,
iar celelalte doua cu inclinart inegale o plintli paraleli-
plpedica adiacentil cu dimenslunl in plan de 43 x 64 cm
1. 4,5 cm ; 1. imposte! 13,5 cm !. totala a capitelulul
2:3 cm.
5.4.4. Volumetrie asemntoare piesei precedente;
R. volutelor 5,25 cm ; r. tamburnlui cilindric 20 cm.
5.4.5. Cei dol cilindri sint foarte curbati spre
extremitati au r. 5,5 cm 40 cm. Partea lor superioara
este incomplet, fiind intersectatl de impostii. Tamburul
cilindric intersecteaza cilindrii pe o adincime aproximatiy
egala cu raza acestora ; suprafata lui superloar are r.
17 cm. Echina are un traseu clrcular in plan (r. 20 cm)
intersecteaza vizibll cilindrli. Imposta de tipul descris
mal sus are dlmenslunlle in plan : 4-1 x 55 cm . 16,5 cm;
l. totala a capiteiului 24.1 cm.
5.4.6. Glisit in ancxa sudic:i a bazilicii ,simple". Cei doi
cllindri sint curbati in jurul tamhurului central; au
r. 4,5 cm 1. 42 cm sint incomple\i in partea superioara,
fiind lntersectatl de impost. Tamlmrul cilindrlc central
(r. 16 cm) intersecteaza cei doi cilindri pe o portiune mai
m'Ire dect raza lor, nu in inlll\lme genera-
toarele de pozitie minima. Echina prezint mici tieturi
ln segment de cere, forme simplificate ale tlpului 5.1.
Imposta este formata dintr-un truncni de piramid patru-
laterli cu doua dintre fetele laterale opuse Inegale o
plinta paraleliplpedic adiacentii bazei mari a trunchlului
cu dimensluni in plan : 52 x 59 cm i. 5 cm ; . imposte!
16,5 cm; i. totalii a capitelului 25 cm.
5.4.7. Cei dol cilindri, curba\i in jurul tamburului cen-
tral, au r. 5,5 cm 1. 42 cm. Sint incomplet! la partca supc-
rioara, intersectap de impost, pe o portiune de cca 1/2
raza ; suprafata de contact cu fusul a tamburului
(r. 17 cm), nu e;;eneratoarea de pozilie minima a
cilindrilor. De tipul precedent, imposta are dimensiunilc
in plan : 48 x 60 cm i. 13,5 cm; i. totalii a capitelului
21,2 cm.
5.4.8. Gslt ln atriul bazllicii cu transept. Cilindrii
curbati au r. 5,5 1. 43 cm. Tamburul cilindric central
inlersecteazii cillndrii pe o adincime aproape egala cu
diametrul lor are r. 17,5 cm. l'e suprafa\a de contact
cu fusul se vlid urmcle perimetrului circular al acestuia;
r. 15,7 cm. Echina cu traseu circular in plan are r. 20,5 cm.
lmposta de tipul celor de mal sus, are dimensiunile in
pllm: 46 x 55 cm . 16 cm; i. totnl:1 a capitelului 24 cm.
5.4.9. Cei doi cilindri, drepti. au r. 6 cm ; 1. 43,5 cm.
Tamburul cilindric central intersecteaza cei dol cillndri
pe o adincime mai mare decit raza. Suprafata circularll.
de contact cu fusul r. 17,5 cm. Remarcam dlsparitla
tolalli a echinei. lmposta este asemanatoarc celor prece-
dente, cu deosebirea ca corespunziitonre uneia
din laturlle lungi este tiiiat dupa un singur plan vertical.
Dimensiunile in plan ale plintei superioare : 41 x 72 cm ;
!. imposte! 19 cm ; !. totalii a capitelului :10,3 cm.
5.4.10. Cel doi cilindri s-au transformat in prisme drepte
cu sectlunea trapez dreptunghic, avlnd latura inclinati\
rotunjitii ; au 1. '18 cm l. 5 cm. Tamburul de contact
cu fusul coloanei, avind 1. egala cu a ,cilindrilor", se deta-
ca atare numai in porpunile cuprinse ntre capetelc
lor (r. 23 cm). aici echina a disparut complet. Imposta,
de tipul celor anterioare, are dimensiunile in plan : 45 x
x 55,5 cm i. 15,5 cm; i. totalii a cupitelului 20,:, cm.
5.5. Capiteluri - imposta
20
(fig. 128, 129)
5.5.1. De provenienta necunoscuta, se afla depm provi-
zoriu in apropierea portll de E a cetiitii. A putut fi ndus din
zona bazilicii de mnrmur. Tiat din marmurii, este format
dintr-un volum central in forma de trunchi de piramidii
patrulaterii cu bnza mica in jos. Adiacent bazel mari este
suprapusa o plintii trapezoidal in sectiune, cu dlmensiuni
in plan: 59 x 69 cm, avlnd suprafetelc ncllnate in
plan cu cele corespunzi\toare ale trunchiului de pirn-
mid; i. totalii 38 cm. Suprafetele laterale ale trunchiului
de piramid sint decorate cu frunze de acant arcuite,
dispuse simetric ra p. de un ax vertical, un de rcpre-
zentarea unei cruci.
5.5.2. Fragment din marmurii rcprezentlnd cC" a 1 J:.!
dintr-o impost:1 de tip 5.5.1. volumetririi
decorati\" se din dimcnsiuni dispuneren
frunzelor de ac a nt ; i. tolal cc a 53 cm ; baza mare 87 x '!
cm; baza mica 68 x '1 cm.
5.5.3. Fragment de capite! din marmurii, C"U reprczen-
tarea unei cru ci incadrate de frun zc de acant. Staren
fragmentara nu permite reconstituircn Yolumului general.
5.5.4. Fragment de capite! din marmur cu o frunzii de
acant. Dup stilul reprczentrii unui capitel-
impostii asemiiniitor C"elor de mai sus.
5.5.5. Capitcl-imposta din calcar, descoperit in bazllica
,.simplii" (A). din el aproapc jumatate, dar
prezcnta urmelor de trasaj permitc reconstituirea intcgral
a dimensiunilor. laterale corespunztoare
laturilor lungi sint tliiate in cite un plan vertical. Dimen-
siuni in plan ale plintei superioare : 72 x 47,4 cm. Pe intra-
dos se observa urmele de trasaj corespunzind suprafetei
circulare de contact cu fusul ; r. 23 cm. Pc fetele inclinate
ale imposte! este reprezentata cite o ernee cu bratele egale
Iii tite la capete; i. total a capitelului 25,5 cm.
:;.5.6. Fragment de colt din calcar, refolosit in zona
port ii de S, deco rat cu frunze de acant. ntreg. er a probabil
decorat numai pe douii din fetele laterale ; !. fragmentului
27,5 cm, din cure plinta superioarii paralelipipedicll. esle
de 7,5 cm.
5.6. Capiteluri corintice (fig. 125 128, 129)
"" Pen tru primele doua piese din aceaslii serie, cf. ibidem, p. i>\)1)- 91, nr. 11, fig. 7/2.
141
www.cimec.ro
5.G.t. n stare fragmentara, a fost descopcrit in secto-
rul A. edificiul nr. 5, refolosit intr-un zid apartinind unei
constructil clrculare trzii. A putut fi reconstituit grafic.
Din talcar, are decorat cu patru frunzc de neant
dispuse (in plan) in zonele corespunzatoare diagonalelor
patrulaterului cu laturi concave co}\uri taiate (pianu!
abaculul). Frunzele se inscrlu in plan in suprafete trape-
zodale alungite cu baza mare curba, corespunztoare
cite unui sfert din traseul circular perimetral care repre-
zinta zona de contact cu fusul coloanel (r. 13,25 cm).
n spatlu, suprafetele trapezodale cu frunze de acant
au forma curbii, pomind de la baza capitelului
rindu-se catre abac. ExtremitaWe adlacente colturilor
abaculul sint rasucite (probabil) sub forma de miel volute.
Portiunile cu prin se lntre frunze sint tratate in doua
registre pomlnd de la baza. Primul registru, trasat in plan
clrcular (r. 15,05 cm) este decorat cu cite o ovi\ ccntralll.
Reglstrul superlor, a carui in plan are
r. 19,78 cm, este decorat cu un vrej central doua vrejurl
laterale rsuclte spre interlor. n centrul fiecarei supra-
fete concave a abacului este dispus cite un fragment deco-
rativ din frunze mlci stillzate. Abacul are diagonala de
61 cm; i. 6 cm ; i. totala a capltelului, 30,5 cm.
Remarcm contrastul intre tratarea unitarii a registrelor
corespunztoare dlagonalelor (cu frunze unice de
acant) caracterul diferentiat al decoratiei in
zonele intermediare cu cite o ova domlnant in registrul
inferlor.
5.G.2. Fragment de capite! din marmura gaslt in apro-
plerea altarulul bazllicii cu transept
21
Starea fragmentara
nu permite reconstltuirea dimensiunilor, dar se poate
dcsrifra caractcrul decorului cosului : doua rnduri de
frunze de acant, mici volute colturile abacului o
ernee centrala in registrul superior, dispusa pe suprafata
unul mie volum care traverseaza parlea superloara a
lui fata laterala curbii. a lui ; i. abacului 6 cm ; 1. total
a capitelului cca 47 cm.
5.G.3. Capite) din calcar gsit in zona bazilicii ,cis-
tema"
22
R. suprafetei de contact cu fusul 18 cm; i.
totala 46 cm; . abacului 5 cm. Decorul este realizat
in doua registre de frunze de acant.
5.G.4. Capite! din calcar gasit, ln stare fragmentara, in
zona bazilicll ,cistema"
2
3, R. suprafetei de contact cu
fusul 24 cm ; i. totala 44 cm ; era decorat cu frunzc de
acant dispuse ln doua registre. S-au mai gi\sit inca doua
fragmente din capiteluri asemanatoare. G. Murnu consi-
dera, pe buna dreptate, acest tip de capite! drept posttheo-
dosian, reprezentind o treapta superioarii. ln evolutla capl-
telului bizantin datind cel putin din prima jumiitate
a secolului al YI-lea
24

5.G.ii. n situatie cu cele doua piese precedente.
tiat din calcar, provenea probabil tot de la bazillca ,cls-
ternil."
2
. R. suprafetei de contact cu fusul coloanei.
21,5 cm; . totala, 52 cm; i. abacului, 7 cm. Partea infe-
rioar a era decorata cu frnnze mici de acant
cu virfurile in jos, dispuse oblic, iar marginea abacului
cu doua rinduri de crestaturi separate de un mie
orizontal. era decorat cu frunze mari de neant dln-
tate, incovolate. Face parte din categorla capitelurilor cu
.. frnnze bii.tnte de vint", data te in secolele V- V 1 e.n.
6. Piese de antablament (fig. 130-133)
8.1. Fragmente de arhitrave frize (fig. 130. 131)
G.1.1. Fragment de brin in consol de colt, care la orl-
gini!. lnconjura un masiv de zldrle (probabil la
une! arcade sau la baza colonadel unui ordin suprapus ;
mal putln probabil se putea afla Initial intre arhitrava
frlza unul antablament exterior). Dln calcar, se afla
refoloslt in zidul de lncint, in interior, la intrarea in T15,
la nlvelul crepidei zidului. Profilatura, ln sectlune, de jos
ln sus : doua baghete dreptunghiulare cu i. de cite 5
3 cm, profil convex in forma de arc de cere, i. 5 cm, profil
in plan incllnat la cca 33 (provenind pro babil din geometri-
zarca dusinei), baghet drcptunghiular, profil concav
in forma de arc de cere, doua baghete dreptunghiulare ;
i. totala 39 cm. L. laturii lungi a suprafetei superloarc,
173 cm. Latura scurtii a acestei suprafete este vizibll in
zid plna la 56 cm. Luind in considerare profilul concav,
este posibil ca tratarea ln ansamblu a profilaturii sa
descinda dintr-o interprctare a dorlcului elenistlc roman
28
,
G.1.2. Plesa fragmentari'i dln calcar gasitli in zona portli
de est. Reprezinta o portiune dintr-un antablament avind
arhltrava bipartit ngustii (13,50 cm), termlnatii. la parlea
superloar cu doua haghete un profil roncav (in arc de
21 G. :\lurnu, op. cil., p. 101 - 102, nr. 4, fig. 4; frag-
mentul se afla in "luzeul de arhrologie din
22
Ibidem, p. 100- 101, nr. 2, fig. 2; plcsi\ asizi
plerdut.
23
Ibidem, p. 101, nr. 3, fig. 3; picrdut in cursul primului
razboi mondial, ca alte piese publicatc de G. Murnu.
21
Ibidem.
26 Ibidem, p. 100, nr. 1, fig. 1 ; plesa azi dispiiruta.
142
cere) ; deasupra baghetelor se dezvolta frlza a carel profi-
Iatura, de jos in sus, este compus dln : un profil Uiat
ln arc de cere (i. 10 cm), o baghet dreptunghiular, un al
doilea profil in arc de cere mult redus rata de prlmul
(i. 5 o baghet dreptunghiulara superioara. 1. totala,
.JO cm ; dimensiuni maxime ln plan, 32 x cca 80 cm. Arhi-
trava bipartiti!. impreuna cu profilatura frizei ne deter-
mina sa presupunem descendenta acestui tlp din ordinul
compozit roman.
G.J.:J. Piesii fragmentara de tiliat din calcar refolo-
slta in zidul de inclnt la poarta de V. Arhltrava trlpartlt
este decorati!. cu un de perle unul in form de funie
rsucita. La partea superloarli, un talon inalt face legtura
cu o baghet dreptunghiulara deasupra creia se desfii-
friza. Profilatura frlzei se compune, de jos in sus
dintr-nn plan lnclinat, un profil lnalt rezultat prin transfor-
marea unui arc de cere, decorat cu bucranil
27
, un profil
t:iiat in sfert de cere decorat cu ove o baghet
dreptunghiulari\ foarte ingust:i. Profilatura generalii
indica provenienta acestui tip dln ordinul corlntic roman.
I. totalil, 56 cm. Piesa prezlnt talet url provenlnd dintr-o
refolosirc ulterioara.
28
V. tcmplului lui Hercule din Cori, cea a
antablamentului ordlnului inferior la teatrul lui Marcel-
lus dln Roma, R. Bordenarhe, JI. Stern, op. cil., pl. XX 1

2
7 Motiv decorativ provenit din ordlnul corinlic ele-
nistic roman; v. templul Veste! din Tivoli, ibidem, pl.
XXIV.
www.cimec.ro
6.1.-1. Piesii din calcar refolositil. in zid, la poarta de
vest. Antablamentul inalt bipartit se termina la partea
superioarii cu un talon dezvoltat o baghetil. dreptunghiu-
lara, deasupra crcia sc profilatura frizci :
profil conca v tlat in semicerc (r. 5, 7 cm), baghet ingust
tiat la partea superioara, in plan inclinat o baghet
drcptunghiularii. nalt. 1. total, 77,5 cm, dimensiuni ln
plan, 48 x cca 38 cm. Provine probabil dln adaptarea la
conditllle locale a compozitului roman.
6.1.5. Fragment de friz din calcar descoperit ln sec-
torul A, la cca 8 m, vest de Tl
28
Profilatura de jos in sus :
bagheta dreptunghiularii. decoratii cu astragale, baghetii.
semicilindric frii. decor, baghetii dreptunghiulara decorat
en un zig-zag incizat. Piesa era probabil dispusi\ sub clmasa
unul ordin exterior. Dimensiuni 36 x 2!l ;< 12 cm. Sc
datcazii ccl mai tirziu in sec. al 1\' -lea.
6.2. Fragmente de (fig. 130-133)
6.2.1. Pies fragmentarii din calcar adus din zona
portli de vest. Profilatura in sectiune de jos ln sus : baghetii
dreptunghiularii, cimasii cu dusinii brutal trasat, douii
baghete dreptunghiulare dispuse in scari\, talon. 1. totalii
a fragmentului, 32 cm ; lungimea, 78 cm. Planul exterior
tangent profllaturii determina cu orizontala un unghl de
cca 45. Pe suprafata superioar (1. cca 63 cm) se observa
un orificiu rectangular de montare situat la cca 35 cm de
latura lunga, iar la 23,5 cm de bagheti\, pe supra-
rata cu orificiul, o linie de trasaj. Luind in considerarc
tipul profilaturii i. fragmentului, presupunem descen-
denta lui din ordinul ionie roman.
6.2.2. Fragment din calcar, refolosit in zidul T15, in
interior, pc latura de N, ciitre baz. Profilatura in sectiune
de sus in jos : cimasii cu dusin aproape verticalii, dccorat
en motive vegetale foarte stilizate; un de modilioane
(console) cn suprafata inferioarii curbatii. decorati\ cu
cite o frunz de acant, un lerimar foarte lngust de sec-
tiune semicircular un rind de denticuli. Pe intradosul
cimasei un de perle inconjoarii modilioanele, iar spatiile
dintre acesta dln urmil. sint decorate cu cite o paimetii.
bombat in sectiune o rozet bombatii, dispuse alter-
nativ. 1. vizibll a fragmentului, :32,5 cm ; iar 1. cca 70 cm.
Lulnd in considerare profilatura dccorata fragmcntului,
sintem de parere ci\ provine din ordinui compozit roman
se poate data pina ln ultima parte a sec. al 1 i !-Ica
29

6.2.3. Fragment (de ?) din calcar, cu decoratie
vegctalii stllizatii, asemi\niitoare precedentului, gsit in
zona portii de vcst
30
Dimcnsiuni, 28 x 28 ( ?) x 18 cm
1
6.2.-1-1>. Picse gsitc linga bazilica {orensis, nscmi\nii-
toare ca decor, profilaturii dimensiuni (cu exceptia
iatimli, 57,5 cm fatii de 62 cm) provenind probabil de la
antablamentul monument. Profilatura de sus
in jos : baghetii dreptunghiularii, profil concav ln forma de
arc de cere, profil provenit dintr-o dusin tr:msformat
cu partca convex foarte dezvoltat (ca urmarc a vertica-
liz:,ril complete a dusinel propriu-zise), baghet convex
in sfert de cere, baghetil. dreptunghiular, denliculi tiiia\i
in plan inclinat (45). r. totala, 33 cm, dimensiuni maxime
ln plan 57,5 x 92,7 cm. Provin pro babil de la cornisn
antablamcntului ordinului inter;or.
2
8 Al. Barnea, op. cil., p. 687, fig. 3/1.
R. Bordenache, H. Stern, op. cil., pl. XXXVIII
6.2.6. Piesii frngmentaril. din calcar de provenientii
nccunoscuta, giisiti\ in rata portii de E a cetatii. Profila-
tura de sus n jos : bagheta dreptunghiular, profil prove-
nit dintr-o duslnli foartc mult vetlcallzat, cu portlunco
concava redusa portiunea convexa mult dezvoltat,
bagheta aproximativ semicircularii, baghet dreptunghlu-
lar, dcnticuli tia\ i in plan inclinat la 45. l. 29 cm, di men-
si uni maxime in plan 75 x 78,5 cm.
5.2.7. Pies fragmentarii din calcar de provenienta
necunoscut gsitil. in fa ta portii de E a cetatii. Presupunem
c apartinea antabJamentuJui interior ai unei cii\diri. Profi-
Jatura de sus in jos : baghet, dusinii cu partea convexii
mult dezvoltatii., baghct semicircular:'i, profil tiat dupa
tm plan inclinat la -l5, baghct drcptunghlular foartt'
suh!ire, denticuli. l. totali\, 24,5 cm, dimensiuni maxime
in plan: 72 x 51,5 cm.
6.2.0. Piesii. fragmentara de colt. din calcar, gasita lingii
intrarea in bazlllca de marmura, unde a fost probabll
refolositii. la constructie sau pavaj. Profilatura dupa sec-
tiunea longitudinala de sus ln jos : profil tiat in sfert de
cere, bagheta tiata in plan incllnat la 45, lacrimar eu
intradosul tiat in forma de scotie, profil t:llat ln plan
lncllnat la 45, denticull tiati in plan ncllnat la 45. Sr
remarca stillzarea in sensul simplificiirii a unei prolila-
turi provenite pro babil clin ordinul compozit roman. Cima sa
convexa este decorat cu motive vegetale extrem de stili-
zate. 1. totalii, 20,6 cm. Dimensiuni maxime in plau :
43,5 x cca 60 cm.
6.2.9. Fragment de din cnlcar giislt lng bazi-
lica ,cisterna" reconstituit din douii fragmente. Pro!i-
latura de sus in jos : bagheta dreptunghiular, profil in
arc de cere, racordnt la baghetil prin ait arc de cere,
baghet. Profilatura se pastreaz pin aici ; restul a fosl
taiat probabil la refolosirea mai tirzie a piesei. 1. total
pastrat 20 cm, dimensiuni in plan (din asamblarea celor
dou fragmente) 76 x cca 10(j <'Ill. Provine probabll dln
ordinul compozit.
6.2.10. Fragment de diu calcar adus din zona
portii de vest, unde a fost prohabil rcfolosit la zidul de
incintii. Profilatma de sus in jos: profilatura
cimasei ; baghetii tiat ca la precedenta, dar cu dimPn-
siuni mai reduse, bagheta dreptunghlularii. l. total piis-
tratii, 30 cm ; dimensiuni in plan 46 x cra 83 cm. Provine
<lin ordinul compozit.
(i.2.11. Fragmcn l de din <alcar ad usa clin zona
pof\ii de wsl. l'rnfilatura de jus in sus : hnghct drept-
unghiuiarii inaltii, baghet drcptunghiular foarte
lngustil., retrasii fat de precedenla, profil amplu dczvol-
tat in form de sfcrt de cere (r. H cm), baghcltt drcptun-
ghiulartt, . totalil., 35 cm; dimensiuni in plan, 67 x
x cca 52 cm. Provinc din ordinul <ompozit, prin slmpll-
ficarca dctaliilor.
6.2.12. Fragment de diu cnlcnr, gaslt in zona
por!ii de t'st. de provenien ta necunoscut. Profila tura
de sus ln jos : bagheta inalt drcptunghiularii (i. 12 cm),
dusina verlicalizata, doua haghete drcptunghlulare
inguste dispuse in scarii, profil prownit dintr-un talon
XXXIX (palatul lui Diocletlan din Split).
ao Se afl in :\luzeul de arheologie din Constants.
143
www.cimec.ro
cu partea convexa foarte dezvoltata, bagheta lnferioarii
dreptunghiulara foarte ingustii. . totalii. 36 cm; dlmen-
siuni maxime in plan. 92 x cca 65 cm. Provine probabil
din ordinul ionie roman.
G.2.l:l. Pies:i asemiiniitoare cu tlpul 6.2.9, din calcar,
fragmentarii. Profilul in arc de cere se continua ln partea
inferioarii cu o portiune tll.iatll. in plan lncUnat tangent
lui, care bagheta dreptunghiulara lnferloarli.
6.2.14. Piesa din calcar (fragment de gll.sltll.
linga zidul anexei de sud al bazillcil simple. Profllatura
de jos in sus : dentlcull, baghetll. dreptunghlularii, Ill
crimar, profil convex racordat prlntr-un plan lncllnat la
o bagbetli dreptunghiularli. Dlmensiunl ln plan 50,7 x
x 59(?) x 15 cm. Pe suprafata lnferioara se remarca
un orlficlu rectangular de montare.
1. Placti de pla/on (sollitlo a cassetloni) din calcr
A fost gasita n apropiere de poarta de E, linga intrarea n Tl
31
(pl. 134). Doua casetoane
(lacunaria) rectangulare inegale formeaza motivul decorativ principal. ln sectJiune, casetoanele
snt taiate n trepte (perspectivate), crend iluzia unei naltimi mai mari a ncaperii careia
i apartinea plafonul. La intersectia planurilor treptelor, un rnd de perle astragale
conturul fiecarui caseton, iar la radacina ultimei trepte, conturul este marcat de un de ove
cu sageti intermediare. n centrul casetonului mare este dispus un caliciu floral cu patru petale,
iar n centrul celui mie unul cu petale. Suprafata exterioara este decorata cu un chenar
care nconjoara casetoanele se continua pe o placa adiacenta celei prezentate. Chenarul
este decorat cu un vtej de iedera sinusodal (care dintr-un vas), n fiecare sinus
avnd cte o frunza. Dimensiuni : 167,5 x 98,5 x 19 cm.
Decoratla soffitto-ului provine din corinticul roman, piesa datndu-se n secolul al II-lea.
ln apropiere s-a mai gasit un mie fragment de soffitto, care apartinea fie placii deRcrise mai
sus, fie unei placi pereche.
s. F ragmenle din arce de z idtirle (fig. 135)
B.t. Boltar din calcar pastrat intreg, descoperit in
darimaturlle de la vest de lntrarea in Tl 3
3
Facea parte
dlntr-un arc de zidarie. R. de trasaj a boltarului fllnd de
cca 58 cm, rezulta c:l deschlderea arcului carula li apar-
linea era de minimum 116 cm. Presupunem ln conseclnt:l
cli, ln eventualitatea cii acest boltar provenea dlntr-un
arc de cere aparUnind chiar Tl, locullui era lntr-un regis-
tru superior al acestuia. Fata boltarului, profllatii, com-
porta registre. 'l. plesel, 51 cm; coarda maxlm:l
minima 35 17 cm ; grosimea cca 50 cm.
8.2. Boltar din calcar provenit din zona portii de S,
spart in partea dorsal:l. R. de trasaj, 65 cm; rezulta o
descbidere a arcului din care facea parte de minimum
130 cm. Fata boltarului, profilatii, comporta registre.
. piesei, 41 em; grosimea, 46 cm.
8.3. Picior de arc din calcar giisit in darimaturi la
poarta de vest, aflat in stare fragmentara
33
S-a recon-
stitult pe cale grafic dlmensiunea generalli a arculul,
calcullnd raza portiunli pastrate a arculul de cere (35 cm);
decl, deschlderea arcului era de cca 70 cm. Piciorul arculul
este decorat cu o coloanli adosat, deasupra careia se mal
distlng (corespunz:ltor suprafetei laterale a arcului)
urmele reprezentarll in basorellef a une! flgurl antro-
pomorfe u. arcului incepe la 55 cm de la baza
piclorului, rezultnd o lnaltime la chele de cca 90 cm.
Orientindu-ne dupa dlmensiunile rezultate ale arculul
presupunem ca acesta facea parte dintr-un registru
snperior al zidului portli. . totala a fragmentulul glisit,
120 cm ; ltimea la baz:l a piciorului, 31 cm, groslmea,
33 cm (exceptnd coloneta). Datarea plesei de ctre
G. Murnu la inceputnl secolului al IV -lea ni se pare cea
justa.
9. Plese dioerse (llg. 136-139)
9.1. Elemente constructive apart(nlnd unor goluri
de (fig. 136).
9.1.1. Prag de din calcar gasit in stare fragmentara
in zona portil de vest, ti'iiat dlntr-un bloc paralellplpedic
cu dimensiunile 150 x 57 x 33 cm. La 107,5 cm dis-
3
1 Al. Barnea, op. cil., p. 683- 684. fig. 1. Piesa se
aflil. ln Muzeul de arheologle dln Constanta.
a2 Ibidem, p. 685 - 686, fig. 3/2.
33 G. l\Iurnu, op. cil., p. 115- 116, fig. 26. Piesa n-a
fost gasit la poarta de E cum serie G. Murnu, ci la
poarta de V; cf. BAR, ms. Tocllescu, 5 128, f. 29. Aflata
iri prezent la Adamcllsl, plesa era lntr-o stare mult mai
1"44
tantA. considerata lntre centre, se afl doua scobituri
clrculare (r. 5 cm) cu adincimea de 6 cm. Doua
in arc de cere pornesc de la acestea ctre marglnile pra-
gulul. Adincimea este de 4,50 cm ctre exte-
rlor cca 5 cm ln dreptul scoblturllor circulare. Acestea
buna in momentul descrier ei de ctre G. Murnu.
s' G. Murnu, op. cil., loc. cil., vedea al cl o Victorie in
al carel stil de prezentare erau trsaturlle epocl
cu ale trofeului constantinian. Cu toatil starea precarii
a monumentului, ni se pare ca detaliile rlimase chiar
ilustratia prezentata de Murnu, ar indlca mai curlnd un
soldat roman.
www.cimec.ro
dln urm:l erau destinate montanUlor verticall de care
crau prinse cele dou:l foi ale lar semlcircu-
lare rotosNm la punerea in oper a acestora. Pe supra-
rata pragului sc mal observa trel orHicii de montare,
intre can, cele dispusc pe porthmea mai inalt a lui
provin probabil dlntr-o rcutillzare a piesei.
9.1.2. Pics de ancadrament din calcar, reconstitult
din doua fragmente g:lsite in zona portii de vest, de pro-
venientii nccunoseut ca 9.1.1. Reprezlnt:l piesa supe-
rioar:l orizontah\ de ancadrament care folosea ca
,.buiandrug". Fa(a cxterioari\ prezlnta o prorilatura
dnci registre, care sc intoarce in unghl drept la
l'ol(uri, ur:nind sft fie continuati't pe monlantii latl'rali
vcrtil':tli ai Dimensiuni : snprarata superloarii a
picsl'i. de rorm:\ reclangular, este de 18,! x 56,5 cm.
Pc intradosul picsci se rcmarca prezenta a dou scobituri
cir!'ulare (r. 5 cm), inlcrax 107,5 cm, adincimc 6 cm, des-
tinatc montan(ilor verticali de prindere a Conside-
rind lmul gsirii plesei ln irnedlat veclntate cu 9.1.1.,
dimensiunile egale pozitla oririciilor de mont:trr. sc
poatc lic.duec CU picsa ruJusea guJ de l'li pra-
gui m:ti sus descris.
9.1.:1. Prag dln calcar, probabil rerotosit, giisil in zona
por(ii de est. Se remarca prezenta unui mie orificlu cir-
cular legat cu un arc de cere (cL 9.1.1), ceea ce ne face
sa afirmam cil. avea o singuril foaie. Dimensiuni :
147 X 62,5 X 34,5 Clll.
9.1.4. Prag din calcar care se poate reconstltul dln trel
rragmente dcscoperite alturl. in fat& edlflciulul C6,
in apropierea strzii principale. Doua dlntre piesele de
colt au cite 1111 oriflclu circular (r. 3,50 cm, adincimc
4 cm) cite un oririclu rectangular (4 X 9 cm, adincime
4 cm), dis;JIIsc rcspectlv pe suprafetele mai joasil. mai
inaltii ale piesei. Dimenslunile aproximatlve ale pragulul,
118 x :16,5 x :H cm. Latlmea roll de putea fi de
cca 90 cm.
9.2. Parapete (fig. 137)
9.2.1. Pies din calcar gasitil. la est de bazilica foren-
sis, reconstituit din doua fragmente. Fata exterloar
are o profilaturii form:tt dintr-un reglstru central rectan-
gular de 41 x 96 cm, doua registre tiate in plan inclinat
adiacente laturilor lungi cite un reglstru dreptunghiular
unul de baz:l (9,5 x 96 cm) altul superior (8 x 96 cm).
Grosimea maxima a piesei este de 28 cm, !ar cea a mlezulul
central de 22 cm. Dimensiunile plesei, constitutia volu-
metrica, materialul folosit locul gasiril duc la concluzia
ca plese de acest tip formau parapete (balustrade pline)
lntre baze de coloane cu socin descrise la tipul 3.1,
acestora. . 79,5 cm.
9.2.2. Piesii din calcar cu rata profilat ca la tipul
anterior, dar mai aplatlzatil, gsiU in apropierea bazllicii
,cisterna", ling coltul ei de N-Y. Una din suprafetele
laterale are un de sec\inne semicirculara (r. cca
9 cm), conlintm pe toat inal(imea piesei. Pc suprafata
311
Inscrip!ia rcrotosita ca pra!( este mentionat de
Gr. Tocilescu, ms. cil., f. 53, aprntft in CIL, III, 1 t 2U,
nr. 10( ?).
36
V. Prvan, op. cil., p. 168, cnde c la aceasta poarUi
era un pod ridicator.
11-c. 1313
superioar se observa orificii rectangularc de montaJ,
lar pe spatele piesei, doua orificii rectangulare concen-
lrice. 0 parte din orHicii au rezultat pro!Jabil in urma
unci rerolosiri a piesei. Dimensinni: 96.f> x 13:l x 31 cm.
9.3. Piese de prag apaftinind unor port! de acces in
cetate (fig. 138)
9.3.1. Plesil de prag din calcar tiata dintr-o stela fune-
rara, refoloslt la poarta de sud a ccttll. astfel lncit
inscriptia rmine pe intradosul pragului
311
ln centrul
pragulni este tiliat o gur:l de scurgere de forma cilindrica
(r. 20 cm). lnteriornl clllndrulul e tlat in forma unei
rozetc en hrat. n miezul ei, pe suprarata supe-
rioara, esle liat un oriflcin trapezodal, iar pe directia
radial corcspunzil.toare lui, adiacent perimetrului clr-
cular, este liilat un alt orlflciu de forma trapezoidala.
De o parte de alta a gurli de scurgere se afli\ doua sco-
hlturi trapezodale cu adinclmea de cite 6,5 ('ffi, anate
la 145,5 c.n (intcrax) una rata de ccalalt. Ele rormau
prnhahil in rare intran He montantii actonatla
verlit-al ai unci porti. fie grinzilc principale apartlnind
trrrtri pnd ridil'iltor "
6
Dirncnsiuni : 3:18 x 71 x 23,;, cm.
9.:1.:!. Pies de prag dln calcar, intreagil. aflat la
poarla de vest, cu dimensiunile de 240 x 106 x 21 cm.
n centrul piesei se afla o !{ura de scurgere de rornra unei
rozetc, cu orHicii. Suprafata superioar a plesei
este taiat cu dou paralele. semlcirculare ln sec-
tiune, la 150 cm (distantii. interaxiala) unul de
cellalt, late de cite 7 cm en adincimea maxima de
cca 3 - 3,5 cm. n ele intr:tn rutile carelor ce traversau
pragul.
9.4. Gurii de canal tiiiata dintr-un bloc de calcar de
103 x 97 x 35 l'Ill, afl.tlft la poarta de sud. n centrul
piesei este tiatil o gur de scurgere de forma unel rozete
cu orificii (Hg. 137).
9.5. Gur de canal taiatii lntr-un bloc de calcar de
76 X 60 x 18 cm, gsit in atriul bazilicii de marmur 3
7

Excentric fat de latura lung a plesei este tiat:l o gur
de scurgere de forma unei rozete (r. 13 cm) cu ori-
flcil care se ingusteaza spre lnterior (fig. 122).
9.6. Bloc mare de calcar refolosit la !Jaza zidului de
nord al T 15, cu dimensiunile de 88,5 x 65 x 65 cm as.
Pe fata rmasii vizibilil. este sculptatil o roat cu opl
spi(c r. 32,5 cm (fig. 138).
9.7. Piesil din parament diu calcar, decorata cu o ernee
in relief cu bra(e egale. Dimensiuni : 50 x 45,6 x 20 cm
(fig. 137).
9.8. Trofen sculptat in calcar, gsit cu prilejul spii-
tnrilor conduse de Gr. Tocilescu la poarta de E, unde
era probabil intr-un registrn superior al portii de
acces din cetate, deasupra inscrip\iei de rundatie a ccttil
constanliniene. . maxima pii.strat a trofcnlui, 2!!0 cm;
lil.timca maxima in plan, 114 cm (fig. 139).
37
H. Netzhammer, Die chris/lichen Allerlmer de
!Jobrudsc/ra, 1918, p. 20:1; Al. Barnea, op. cil
p. 692- 693, fig. 7{4.
3
B Gr. Tocilescu, ms. cil., f. 29; Al. Barnc:t, op. cil.,
p. 685, fig. 2 ..
145
www.cimec.ro
146
'f=36
tz.32
lj=JO
d.,=726
d.z =61,

'f=233
f2 z205
dt=47
th=41
1.5
13
II;
If 2D
f2=3f
dt=50
dz=62
1


:="
'-
-
__
-:..
-


-=-=-=-ol.
1
1
___ _J
1.1;
t;=2J55
tz=2f75
lj =1975
ilt=5f10


1.6
www.cimec.ro
....

-._J
126
rz=
Ir) 1 df=252
t-..
C\j


:>-/V-- -l

..;}
1()
1.9
L __
0 J
/)
-:/
:;:::=== 1 .c::::::::::::::
1
r:,=20"
'2=f65
!j=1
5
iff=4111
d.?=33

l lr,j 1
):,

r; =2'7 05
=f925
=:541
a2=J85
lO
Il)
.. .,

<'<)
lt)

2.1.1


2.1.5
\
\
14

1 \
j'a \'2
1 \
"
\
1
EJ
1
1
/

...,,..,


1,)
223
r-,=255
12 =229
tj=22


. 6
5
7
r,-2
"'20 """
d. =53 "=16
lj ffl. 1 . 4:43*
2.1.2
2.f.6
Cl:)
-..t-
r
1
dz -36
1 > 1 "3=32
2.1. 3
Fig. 109. - Baze de coloane cu profilatura complexa (1.9) simplii.
www.cimec.ro
=:1.
'
1
Ir
11
-- '2-
.l
/
t
148
....,
r.,=17
5
f2=119
lj :.ff!J
dt=35
d
2
.. 23
8


tl')
. <'\J
Il)

2.1.1;
2 25
. '1" !4-
t;,=1g25


.tf_
2
= 38[;

2.1.9
f"
1
1
./ -F- '
1 ('=
(/
1
Ill
Cl-)

t:...
!::-..
C\1
"' 0)
21.7
t;=215
rz:f65
rft .. l;-3

1 %! l

2.1.12
Fig. 110. - Bnzc de coloane tu profllatur simpl.
r. = 21
r.-
t
= fJ..J
d,s42
Ui=29
'*

C\j
....,
'tl
!::-..
21.0
'1= f7
'2=12
6
t7f=J52
12=252

"1

J
IQ)
2.1. '1.3
www.cimec.ro
r.,-31
f2=23
d,=62
ojz46
1 1
..r-------1....
_____ ___: ......... :::., .;!-..,


...

2.1.10
19 .50 J_
2.1.1.5
-------'7'-'7 ______ r,=2!J5
'2_=20
5
d,=4-7
4=0

t:,19
'2 = 14
5
d,JB
d.z=29
J.1.f?
1 J
..,
<
"'
.,__

"'

2.1.ff
litmfa
-- - - .1
.__ _____ __j __ j 1
_, '------------+-------...J
r.,=2250
tz= 16
d,= Lt:
4=32
2.1.16
26
- Fis. 111. - Baze de coloane cu profllatura simpHI.'
149
www.cimec.ro
.....
<:.11
0
(
l
( )
r,
'1E20
f216

"d,= 40
dz=32
tfa=2
2.2.1
r;=235
'2 E2-f5
r_;=f85
d.,=it7
dz =4-3
a-J=37
2.2./t-
- --t
r, =21
'2= 16
d,= 42
f72=32
<:Q
"'"
.._ __
'2

1
1
1
i
1 j
li 1

"*
....


25 4-8
' _i
'
r. =2ft.
1 ''0
rj=.::
d,='r8
1


Il)

l!,J

r;-19
'2. = 145
ct,= 38
dz =2.9
2.2.2
-
1
3
5
.3 f9
25
----
22.1'7
Fig. 112. - Baze de colonne cu profilatur!l slmpl.
22.3
1 r,a15?'
"' ":-. 1 f2.=20
1 C1f=3t+

"'. r
1---( ------:----,-----..,\

L___ __ __.
2.2.6"
www.cimec.ro
....
o:n
....
r.,-20
f2a16
ct,-40

1 --------- 1 '1 23.3
. '2 =20
5
1'
. 'rt ' l .
- 1
...
48
o?=tt-66_


Il
_L _
f.J5 195
2.2.5
"'

'1 = 24-25

0:,: tr85
op=435
"'

Ir)

53
5
2.2.1/f
2.2.,
r-

'1 =22 '7
1,2 .;g
0:, = '1-5
o2=38
'
l
/'1 =205
-2=23.3
d,= ft.f

2.2.13
2.2.12
1
1
Fig. 113. - Baze de coloane cu profllatura simpl .

'( 1 0=3560
!'1 J 1 d:! =37


1
r-- l \QI
1 1 t-...1 C\j
1 __ 11., l
r __ Cb.
:::2
?25
'11:--., '7.:1
- '2

f 5

fi2
4-
...,.
")
1
.
tc)

2.2.11
www.cimec.ro
152
t.5 S6

,.J..-------___.,:h
2.2.8
f2=23
1 '1"28

11724-6

1
1

(
r---'-----
1
Ir
1
1
.1.
------- __ 5__
'1 zjJ;.
'2 &27
5

of=68
''1
o2-S5
1
1 /"
1 /

/1
---------- ______ j


<t') 'YI

"' "'J
2.218
2.3
Fig. 114.- Baze de coloane cu profllatura simplii.
www.cimec.ro
ll!l
1
..
;;
;;
....
en
c.,
r:,=27

o1=5!,.
.,.,
1
:

"'-"'
"'
1
'------"7"':-----
45 j
1.
-- =1
.1-
{
1
R=
1
1
l

cc,
1
/

')--------
1
1
1
)
'
;-

IL__/
,, :
!1 1
: j
1 '

L__ ____
1
<i;;T .
1 1
<'\11-;.1
..,....,
1 1
1
"'1 .._,
i t-..
1
., '

1-
- " l
'"''
,..,,

\()l



\
.....
!
\

'
.
'

i
1 .
ir=20
!'CJ' id'tO
t
! 1 .;.:
1 1 i
- 1
J
n
....

i
"'..-,'

1
.., r ,
j
.3.4. -1

1 : 1! ' 1
1 1 '
1 :,1._ .,1
1 l.,__
:; li
L------'
3.5
_/
l
\
1
[
lf22
'22525
_2!L_, t;-23
2J r;20

i
) (
,
[
6850

"'

.3.6
3.'7
f1263
1J!=20
d,526
riz'-"
1
l
1



:Hl (

1

J.e
J.9
Fig. 115. Baze de coloane care fac corp comun cu un soclu lnalt.
www.cimec.ro
....
Qo
,.;:..
,..
8::
1
!"" 1


c- .i.11
- - 53 ,. 265
- If
11
"

dt53
rlzW
3.12
t;22"'
'219
ti,H8



'235

rlz70
1
1
1
1
--\

-- _ _j
.345
'11272
tz22
d,51."'
rlz=44
3.1J
Fig. 116. - Bazc de colo .. tne care fac corp comun cu
..._!}___
un soclu lnalt.
1
1
1'

i 1
!
J l
fi<i9
t;,=f/;5
d,38
rlz29
3.18



., 1
,1

.


www.cimec.ro
d38

C)
r19
0
4-1 __
--
. ~ o s - -
- -
Fusuri de coloane Fig. 117. -
4.'7
J:55
www.cimec.ro
!56


=2.t,.25
d1=31tlf
d2a/t8
5
9
62
Fig. 118. - Fus de coloan descoperit in situ (pc baza lui).
www.cimec.ro
__ _}_Ir __ ....
4.1/l.f2
36
ld0.10
4.10.15
([j

.36
4.f().1
4. f().21,
Fig. 1,)9.- Fusuri ,de.coloane.

f22.3:25
tft=4!
dz '-t6f1
4.f0.2

'2=215
d,"-7
d2=ft.3
157
www.cimec.ro
..____ 32
158
'<),
1:'-.1
"'"1
l

#.1018
4.-!0.20
4:1().21

f75 17 175 -

.36
46 f.'IU
IC

Fig. 120. - Fusuri de coloane.
www.cimec.ro
....

co
.
l'.!


r
1
=2t.8
';=205
d,=496
d2=41
4"5
-1 1
...

1 1
I>'P.,.,;;,.,,..,., .,.,,..,,,.., ! j
! i
,i
"'i
. '0.4
r,=21
2=185
d,=42
d2=37
Fig. 121. - FusuriJ de coloane (fragmente) descoperite in situ (pe bazele lor).
Fig. 122.- Bazii de coloan:l cn soclu (3.17), fragment de fus de coloan din
marmurii (4.8), capite! ionic-impostii (5.3.3) placa de pavaj cu gura de scurgere
(9.5) .
www.cimec.ro
21 1'7
-,: J 't1 1
---_-..:::.=..1 J
: ! j'

1 1
. li

5.21
5.2.2
Pig. 123. - Capilcluri ionlce ionice de tip inlermediar lntre acestea cele ionice-imposta.
160
www.cimec.ro
.....
0)
......
rt "'21
J75
17
125
4-5 8
ID
'l)
lit:=::::::"'! <o

T
OC)
r:. "'18
1
'<>
1 5
'1:>1 \. /
rz;22
73 o1s3
265 a2="'
5

r:,=
r: =21 r,=
re=
15

ry = 75

f;.5
64
.lt5
59
""'

1
!.
1
1
\'l L_ ______ _
<:::.l<c
4-
C) 1
1
:t

. 1
(\;
__ r.? __
r= fJ5
/._5
7
---

.5.2.3
Fig. 121. - Capileluri Ionice de tip intermediar (5.2.3) lonlce-lmpostli decoralc .
www.cimec.ro
Fig. 125. - Capitrlnrl lonicr-imposl:i ~ i corlntl<'l'.
162
www.cimec.ro
1
!:-..

'1 1 1
1 /1.2
1 /
v

r
i 1() L__ _______ _.
5.4./ ----D-----o
i l
1
!
\ _)
EU

.lJy=32
"- i \

1{ 1
"., ,
1
1
.
-------------A,
------ -----' j
5.4.2
'<::l
.36
-------------
lr-6
----


C...o
.5.1.'. J
l
rf75
ty86
dc35
b=20
(
<\j \()
------

b l-
tL-..--1 --------'
-- ___ Id _______
54.9
Fig. 12. - Capitcluri ionirc-impnsltt fiiri1 decor.
163
www.cimec.ro
164
Dv--
r.,-24
"'2:21
ry =JS
dt ""8

0y=30
23
4
5
9
g5
43
5.4.3
@. J . ))
1 \
'<) 1 1
___ ___:.4=8 ___
5.4.7
;;i-
-o.----.
'119
..L-
'2 18
IJ=21
fi,. f


Il)
rvlt
5
(\j o;=3B
lt)

-o-
c,=20
rz- t'l
.--------...., rc=tJ3
4-i


rv=5s
d,+O
cJ2 =34

o.=29
Fig. 127. - Capltrlnri ionice-lmpost far/\ decor.
www.cimec.ro


1
Ir
1
1





21
10
i.
_!____.
10
-
1r

45
,
""'



5.4.10
1(}
5.5..5


---- __7 5 ----- . ____..,
r
SP
j
5.6.2
a
Fig. 128. - Capiteluri ionice-impost fiir decor (5.'1.10), capileluri-imposl co1inticr.
25
5.5.a

www.cimec.ro
Fig. 129. - Capitcl-lmpost (5.5.1) ~ 1 corlnlic (5.6.3).
)66
www.cimec.ro
('IJ
: . 8 . ~ - - -
1
r--
--
-
1
l J
6.1.1t
r=ff
~ ~ F=l =106 ==---1
6.2.9
6.2.1J
6.2.f4
Fig. 130. - Piese de antablament.
167
www.cimec.ro
32

+


<:;::,



tt)
C.-----
8C
6.1.2
1
l
_----

------1
/
6.1 . .3
1
J
1
- ------
78 l,-1
-

"'

'<"),
1

r--.
63
.2:1
235
Fig. 131. - Piesc de
.168
www.cimec.ro
1




K ,,
~ :
"'-'
'
. ~ ~ . #
f
-------no----
09
--
g9 ;,91- " ~ ~
;,8
169
www.cimec.ro
170
.12.
--------
-------------__.
16
'76

1-
L-1

'J 18
5
--
t:"-<5
"!.._'---- 6.2. '/
1
1
. 1
1 1
' f l.
'---- ... o-'=::::::=-=:: -->
16
6.2.f2
-----,
8.3
-------- -----=
---------.
ff3 /,.r;

-----;r
J r ,
... ,li -- -- --- __ .J
t - - -- ----:.-:::::...-=...- -- - .l
--------....:..-

1
6.2.10
_________ _
-
. -==-----=-'1
-j
6.2.ff
Fig. 1 :!3. - l'icsc de antablamenl.
www.cimec.ro
i
9'1\ 1
~ l
g
1
!
171
www.cimec.ro
r65


1

---...............
1 1
!
1 1 /r:./
. / 1

1 ----
1
1
1
1
1
1
1
1 '12
15
.31
8.2
'1 =35
'2. = 4<)5

8.3
5u
------- __ ,
B."!
-
Fig. 135.- Fra gmcntc din arce de
.---- 35
_1 ____ _
1
1 ,., ""
: 1 ' ..
1 1 /
1 17 . ,'
\ 1 i -
1
. 1
1 1 . 1
1 1 / /
1 1, 1
\Il
1
1
1 /
1 1
1/
l
1
www.cimec.ro
lGJ1D
""

0)

9f --


...,

'T? 'TJ !;Il. /l
..
1 .-,
1
'
l il-!
, Il!;
1 :

1 .
i

---l t . -1
1 1
1
L___ ___ _____,
!Jf
,

1
....
. -
1

J ;
..,,
1. 1
1 1
________ J
!f
-------,
' '
. . )
'
x '
'"' :
1

. :
1
1
1
.1
l
1
\1
1
_ __!
D
0
<::.


t' __ ___,
l- ______ _
,.,
....

ff

"
,...... __ 0)
173
www.cimec.ro
6 22
9.'1
Pirse divl'rse.
Pig. 1 :17. _ .
174
1
j'1
J....----
JJ
r,-20
'2 18
~ E 2 2 5
www.cimec.ro

0
1

1
Il
ti
ii
Il
ii
Il
il
Il
il


ii l1
______ ...Ji i i
---------------
ii
9.3.2

------- ----- -------- -- __ - ------------ --------
S.
______ :...._ _______ _j ___ ____ , _______ .....--J
58
138.- Picse diverse.
175
www.cimec.ro
4-0
5/J
C-----------4
176
9.8
f1=24
~ = 2 5 5
ot=48.
~ = 5 1
www.cimec.ro
VIII. CERAMICA SI DESCOPERIRI MARUNTE
'
loana Bogdan Cataniciu, Alexandru Barnea
Jn acest capitol, ne vom rezuma doar sa prezentitm temeiurile pentru incadrarea cronologica
a straturilor arheologice puse in in zona porW de E confirmate prin sondaje in alte
puncte ale
Deocamdata, doar SID, perpendiculara pe zidul de incinta, a surprins toate
8traturile arheologice relativ nederanjate. Prin cercetarile efectuate aici, precum in sondaje
ca SIVA, a fost urmarit atent demarcarea nivelurilor arheologice adunarea strict stratigra-
fica a materialelor. Dupa cum s-a mai aratat in capitolele precedente privind cercetarile
efectuate intre anii 1968 - 1975, majoritatea sapaturilor au cercetat exhaustiv numai ultimele
doua niveluri de locuire a cctaW, iar etapele anterioare secolelor V - VI au fost cercetate numai
in puncte. A rezultat as'tlfel, cum era firesc, o mai mare de material pentru
perioada cuprins intre domnia lui Anastasius S111itul secolului al VI-lea. Aceasta
nu este ins reflectata de catalogul pe care l vom prezenta mai jos, unde am incer-
cat sa facem o al carei rezultat se apropie mai mult de raportul real dintre niveluri.
Pen tru incadrarea cronologica a depunerilor arheologice am a nlt la un numar
destul de redus de monede gasite in clare descoperiri marunte, mai exact determinabile,
numeroase. Oea mai mare parte a materialului descoperit consta din fragmente ceramice.
Una din pentru starea prea fragmentara a ceramicii fata de alte centre contem-
porane este ca urbana fortificata de la Tropaeum a suferit o permanenta transformare
refacere pe loc in decursul celor seoole de existenta. Ohiar in nivelul ultim de
locuire se remarca stare fragmentara a materialelor arheologice, explicabila prin faptul ca
cetatea a iost treptat parasita. Oonsecinta starii fragmentare generale ohiar lacunare a mate-
rialului arheologic este aceea ca nu ne permite stabilirea unei tipologii generale clare in cadrul
fiecareia din categoriile prezentate.
Pe de alta parte, pentru studiul materialului ceramic descoperit, se impune gasirea unor
paralele cu cel deja cunoscut din alte sapaturi. Or, aici incepe dificultatea, deoarece
adecva.tc de ceramica comuna romana romano-bizantina in spatiul balcanic inca lipsesc
1

Att n tara, cit in regiunile vecine, intrzierea in publicarea descoperirilor ceramice din
urbane sau rurale, precum lipsa unor cercetari ample, organizate in necropole in
centre de productie, fac prematur studiul complet al ceramicii de la Tropaeum Traiani.
Analogiile pe care le-am putut stabili pentru unele forme ceramice, mai ales pentru cele
importate, confirma in cele din urma cronologia relativa pentru stratigrafia cetatii. Oit
studiul ceramicii in scopul stabilirii centrelor de import, a locale a formelor
tipice, a traditlor, influentelor tendintelor de dezvoltare ale formelor, trebuie efectuate cer-
cetari mult mai ample dect ne-a stat noua n pina in prezent. Date fiind toate acestea,
socotim necesar o datorie elementara, publicarea stratigrafica a descoperirilor de ceramica
de la Tropaeum Traiani, pentru a putea fi folosite ca material de pcntru viitoarele
studii de ceramica din Dobrogea romana romano-bizantin.
1
Stadlul cercetli.rll ln zona Penlnsulel Balcanlce este
expus de B. Bllttger ln Kllo, 48, 1967, p. 251, 252; -publl-
Ill- c. 1818
ci'irlle ulterloare de materlale nu sint Incl ln mil.surli. si.
amelloreze substantlal sltuatla.
177
www.cimec.ro
La alcatuirea accstui studiu lipsa. unui limbaj comun a unor criterii unitare n
descrierii ceramicii. Am adoptat adapta.t, socotindu-le potrivite, criteriile expuse la
R. v. Petrikovitz n sa la volumul al V-lea din seria. N ovaesium
2
Data fiind natura
cercetarilor, limitate doar la nivelurile de locuire ale urbane n permanenta transformar('
fara vreunor descoperiri din afara ei, viznd celelalte aspecte ale vietii cotidiene
locuire suburbana rural, necropole), rezultatele studiului ntreprins de noi
au, n actualul stadiu, o valabilitate restrnsa, locala. Deci, neavnd posibilitatea sa cercetim
complexe nchise bine datate, consideram necesar sa publicam escoperirile arheologice pc
niveluri.
La materialului descoperit n fiecare nivel
3
s-a seama de stadiul actual
al pentru epocile cercetate, asupra caracteristicilor culturii materiale dezvoltate
n Dobrogea. Astfel, analogiile avute la n lucririle de specialitate, cu rare
sint de obicei ncadrate n etape de timp mult prea largi pentru a ne putea fi de folos, iar parti-
constatate in aspectul materialului arheologic de la Tropaeum ne impun unele
rezerve n compararea lui cu descoperirile din zona litoralului, unde influenta greceasca pare
mai pregnanta. Pentru datarea materialelor romane timpur am cautat analogii n zona orien-
tala a ba.zinului mediteranean, fara a nsa certitudinea ca exista o concordanta exacta n
timp ntre diferitele zone ; pentru unele forme am apelat la tipologia ceramicii romane din
provinciile vestice. Catalogul este conceput n de nivelurile stabilite n zona port de E
precizate n capitolul nostru privind stratigrafia, indicndu-se la fiecare obiect nivelul
provenienta.
Ordonarea materialelor n cadrul fiecarui nivel s-a facut n raport cu frecventa dt'scope-
ririlor, functionalitatea obiectelor posibilitatea de ncadrare cronologica mai strnsa. 1\fate-
l'ialul arheologic a fost grupat pe aceste considerente dupa cum urmeaza:
1. 1.\Iateriale ceramice caracteristice unor 6. Cani
5
;
grupe de populntii neromane sau n curs de 7. Capace;
romanizare ; 8. Chiupuri ;
2. Strachini, castro:me, cupe
4
; 9.
3. Amfore; 10. Obiecte marunte
6

4. Urcioare;
5. Oale;
Pentru consultarea la catalog, am denumit fieca.re obiect cu nivelul carum u
apartine, categoria. din care face parte potrivit enumerarii de mai sus, numarul de ordine n
cadrul categoriei respective, ncepnd cu numarul 1 la fiecare nivel.
S-au enumerat elementele tehnice definitorii, la ceramica: calitatea pastei, culoare, fini-
sajul, decorul, dimensiunile analogle pentru forma. Pentru dimensiuni am n
catalog urmatoarele prescurtari: d = diametrul; df = diametrul fundului; dg = diametrul
gurii; max = diametrul maxim ; gr = grosimea ; = naltimea; L = lungimea; 1 = latimea;
'fS = terra sigillata; preRcmtarile hihliografice a par la ncPputnl volumului; dimensiunile
snt date n cm.
z H. v. Petrikovitz, Grundstzliches zur Beschreibung
romisclrer GefiiPkeramik, Novaesium, V, p. 118: ,Die
meisteu Datierungsanhalte fr rmlsche Gef!iOkeramik
heruhen primar auf Schichten und Fundzusammenh!ingen
die irgendwic mit datierten geschichtlichen Ereignisscn,
kausal verbundcn werdcn, ersatzweise auf Stratlgraphien
und cnlwicklungsgeschichtlichen Reihen. ber die Un-
slcherheitsfaktorcn der angefhrten Datierungsgrundlagen
wurde schon viel geschrieben. Sie werden durch das
unumganglichc heuristische Prinzip des Vergleichs noch
vermehrt".
a Nu am eliminat unele forme ce puteau fi
antrenate din nivclurile anterioare, deoarece nu lntot-
deauna intinderea in timp a folosiril respecti-
velor forme. l'lien tionm a ici ca materialul arheologic care
ne-a stat la dispozltle spre a fi selectionat cuprlns ln
catalog provine dln sectoarele conduse de autorli acntul
178
capitol de r. Barnea.
' Atlt aceast categorie, cit vasele de turnat, nu au
Inca ln llteratura romneasca de specialitate, ln parte
nici ln cea european, o terminologie bine stabllltii, comuna.
5
Oalele cnlle sint catcgoriile cele mai neglljate ln
puhllcatllle de materiale arheologice, inclt ne-am
viizut ln situa Ua de a nu avea decit cu rare exceptll analogll
bine datate. Atragem atentia insa ca, prin speciflcul
lor, mal legat de product(a provinciala uzul eomun, a ceste
categorii de vase au o importanta deosebila ln
aspectelor niai restrinse, locale regionale, ale evolutlei
culturil materlale ln epoca romana.
n aceast categorie am inclus toate ohiectele marunle
uzuale de arta minora, grupate dupa criteriile generale,
prezentate mal sus, tlnlnd seama in plus de malcrialul
din care au fost produse: lul, slicl, os, metal. platrli.
www.cimec.ro
CA T ALOG*
Fig. 1 10. in p!uninlul vin D, S V Il ln, 1971
Vas de tlp Hamangia, pasta bine aleasa cil
bucatele marunte de cloburl carbune, ars
in interior, bruna in exterior: slip fin ln
exterior, decor lustruit cu lmpresiuni puncti-
forme; dg= 10; dmax = 27 ; 1 = 25; D.
Berciu, Cu/tura Hamangia, 1, 1966.
p. 67, fig. 24/1, de la Mangalia; V. Volschi
lrimia, Pontica, 1, 1968, p. 68 - 69,
fig. - 38, Manga/ia $1 Limanu; Inca un vas
Hamangla provenind de la Adamclisi se afhl ln
l\luzeul de arheologie din Constanta.
Fig. ill. 1(1) D, SVII, 1974
Fructiera, fragment piclor ; pasta gri, flna,
slip negru, decor lustrult, in benzi orizontale ;
d = 7; i = 7,5; Exemplar asemaniitor la
Poiana, SC IV, 3, 1952, p. 208 fig. 29/2;
fig. 84.
NI 1(2) D, SVII, 1971
Fructlera, frasment piclor; pasta finii.,
deschisll; d = 12 ; i = 7 ;
p. 170 (sec. 1 i.e.n. - 1. e.n.).
m1w
Fructiera, fragment, lucraU cu mina ; pasU
zgrunturoasa de buna calitate, slip gros bej
deschis; d = 40; i = 5.
NI 1(-i) A, SIVa, 1971
dacica, fragment, JucraU cu mina ;
pasla zgrunturoasa brunl-rOfC&tA cu nisip
calcar, decor alveolar pe buzl; 1 = 7.
NI 1(5) D, SI. 1974
Oali\-borcan, fragment, lucratii cu mina ;
pastii de proasta calitate, cu bucatele de calcar,
slip propriu bej-galbui.
NI J(G) D, SI, 1971
Oalii, fragment, lucrat cu mina; pas ta aspr.
hej glbuie, cu cuart, cioburi pisate crbune;
d = 14; 1 = 9;
Dtcorat cu brlu alveolar pe umAr, ca la
Poiana, faza tlrzie, llfoigrad, fig. 76;
pl. LXXV/7.
NI 1 (7) A, S IVa, 1971
Oalil, fragment. lucratii cu mina; past cu
nisip, calcar scoici; alveole
pe huzi\ spre r:x;terior; d = 18; 1 = 6.
NI 1(8) U. SIVa, 1971
Oala frngment, lucralii cu mina; pastii cu
nisip ciirbune, bruna ; incizii oblice pe Iii-
timea buzei alveole rare pe muchla exte-
rioar; 1 = 3,5.
NI 1(9)
Oali\ lucratii Cil
;
d = 17; i = 5.
A, SIVa, 1971
mina; pastli de huna calitate,
eresliiturl largl pe buza;
.\1 1 ( 10) D, SI, 1971
Oal:l, fragment, lucrata cu mina; pasta cu
scoici, brunii-negricloasa; d = 16; i = 3.
l\1 l(lla) D, SI, 1971
Onlii, fragment diu hllzi'i, lucratii cu mina;
---------------------
past:l neagrii eu (l':J.lcar, l'iuhuri);
alveole pe I.n1zii ; = 12 ; i = :J.
NI 1(11b) ibidem
Fundul oale (fragment); d = 10.
Fig. 145 NI 2(1) D, SI, 1971
Vas (cupa ?) de factura elenlstlcli., fragment
atlpic ; pastli. fln angobii
bruna-neagr ;
Cf. Capu/ Dolojman, M. Coja, BMI, 41, 1972, 3,
fig. 3/11.
Fig. 111. NI 2(2) D, SVII, 1973
Cupii, past:i f!na, caolln ; angob
cat mata; dmax = 12; i = 4,5;
Ca la Sirmium, O. Brukner, pl. IV /8 (sec. 1 e.n.).
NI 2(3) D, SV II, 1973
Strachina TS, past fin, bej, angobii ciirmizie-
bruna-sldefle; d = 18; i = 2;
Holwerda, pl. III/367, 374 (pergamiana);
Drag., p. 20, fig. 13/2 (sec. I i.e.n. - I e.n.).
NI 2(4) D, SVII, 1974
Strachinii, fragment, pasta fin, caolin, slip
portocallu mat ; d = 22 ; 1 = 2,4 ;
Knlpowitsch, p. 29 (prima jum. a sec. 1 e.n.;
Robinson. (.;, 4!J (sec. 1 i.e.n. - I e.n.).
NI 2(5) D, SI, 1973
Strachlna, pastA fln ii, bej, slip ciirmlzlu mat;
d= 25; i= 3;
Evolueazl din forma Waag, pl. Il, 17 p.,
elenlstic tlmpuriu.
NI 2(G) !(naos), 1972
Strachln:l TS, pasta ciirmlzle, angobli.
portocalie ; d = 24 ; i = 4 ;
Robinson, M.1 (mljl. sec. 1 e.n.); Knipowltsch,
fig. 12/2 (sf. sec. 1 i.e.n. - incep. sec. II e.n.).
NI 2(7) A-B, SI (naos), 1972
Strachin, TS, pasta angob bruna
la exterior ;
Waag, nr. 75 - 79, pl. II - III.
Fig. 142. NI 3(1) A, SV bis, 1971
Fig. 1-t 1.
Amfor, fragment; pastii ciiramizle, slip alb-
vcrzlli ; dg = 4 ; i = 12,
Callender, p. 20. pl. III b, nr. 2 (a doua jum.
a sec. 1 l.e.n.).
NI :1(2) D, SV Il, 1973
Am fora, fragment; past criimlzle aspra
cu pigment mgru; slip propriu;d=1:l;i=6;
forma tlmpurle de la Zeest, pl. II/9
a (sec. VI- V i.e.n.).
Fig. 112. NI 3(3) D, SV II, 197 4
Fig. 112
Amfor, fragment fun; pas ta cu mult nlsip
bej ; slip roz-glbui ; df = 4 ; i = 9 ;
Ca la lfistria, Materlale 7, 1969, movila XVI,
p. 258, fig. 23 (sec. 1 - Il e.u.) .
145. NI 3(4) A, SIII- IV, 1\l';'O
Amfora, fragment fund ; pasla cu nlsip, ro,-
catii, df = 8 ; 1 = 2S.
Alctuirra nu respecta lntrutotlll catalogul.
179
www.cimec.ro
Fig. 142. NI 3(5) D, SV Il, 1973
Amfora, fragment fund; pasta flna, caramizle;
df= 5; 1 = 6;
DerivA din Zeest, pl. XXIV/53 g (sec. Ill-
II l.e.n.).
Fig. 141. NI 6(1) D, SVII, 1973
Oala, fragment; pasti albicioasA cu pigment
negru; d = 14; t = 2,5.
Fig. 142. NI 7(1) D, SI, 1971
Capac fragmentar; pastA albA asprli cu pig-
ment negru ; d = 13 ; 1 = 5.
Fig. 143. Nil 1(1) D, Sla, 1970
180
dacicii, fragment, lucrat cu mtna ;
pasta zgrunturoasa, d = 22; 1 = 6.
Nil 1(2) D, Slla, 1972
Oahl, fragment de buza, lucrata cu mina ;
pastA bine aleasli, ln tnte-
rlor, cu slip gros, ln exterlor ;
alveole pe buza; d = 16; t = 3.
Nil 1(3) D, Slla, 1972
OalA, fragment buza, lucratA cu mtna ; pasta
relatlv bine lucratA, neagrA ; d = 16; 1 = 4.
Nil 1(4) D, Slla, 1972
OalA, fragment de buza, lucratli cu mina ;
pasta bej-cenulJie ; d = 20 ; 1 = 5 ;
pl. LVII/2.4 (sec. 1 l.e.n. - 1 e.n.).
Nil 1(5) D, SVII, 1974
Oala, fragment buza, lucratii. cu mtna ; pasta
neagra; d = 18; 1 = 5.
Nil 1(6) D, SVII, 1974
Oalli, fragment buza, lucrata cu mina ; past
caramlzle cu slip bej, fln ; d = 14 ; 1 = 4 ;
pl. LXXIX/3.
Nil 1(7) D, Slla, 1972
Oala, fragment de perete, lucrata cu mina ;
pasta poroasii ; decor cu milturica ; 1 = 6.
Nil 1(8) D. Slla, 1972
Oala, fragment perete, lucratii cu mtna ; past
relativ bine lucratA, bej-cenu,le ; decor de
impresiuni scurte, oblice pe umAr; 1 = 4,5 ;
Ornament aflat tn provlncla Dacla IncA ln
sec. IV l.e.n., cf. Crl,an, p.l XXV /8.
Nil 1(9) D, Slla, 1972
Oala, fragment fund, lucrau cu mina ; past
zgrunturoas cu cloburl, pletrlcele, Inegal
amestecat, arsa secundar; d.f. = 13;
1= 6.
Nil 2(1) D, SI, 1973
Cup:l TS ; pastii. bej, angobli intensll.;
d = 18; i = 3,5;
Tip Tschandarli Urzlu (sf. sec. 1 - tncep.
sec. Il e.n.) Holwerda, pl. 111/394; forma
Drag. 33.
Nil 2(2) A-B, SI (narthex), 1972
Strachin:'i, fragment; pasU angobll.
portocalii ; d = 12,5 ; 1 = 4 ;
Robinson, G.35 (prima jum. a sec. 1 e.n.).
Nil 2(3) D, SI, 1971
Strachin, fragment ; pastll. bej, angobll.
lucioasa ; d = 24 ; t = 3.
Holwerda, pl. II 1/372 ( Pergam) ; Knlpowltsch,
Il/21 (sf. sec. 1 e.n.).
Nil 2(4) D, SIIa, 1972
Strachlnli., fragment TS; flmls
Fig. 144
buza dreapta, partea bombaU dinspre fund
omatii. cu proeminente paralele, fine; d =
18; t = 5.
Bonis, p. 49, pl. XXI/52, XXII/1; Robinson,
H. 32, pl. 68; G. 76, pl. 66 (sec. 1 - II e.n.).
Nil 2(6) D, S l, 1970
Strachina, fragment, TS; past bej, ftn,
angob portocalie-lucloasli. ; d = 24 ; 1 = 2,5 ;
Robinson, F 4 (tradltle elenlsticli.) ; Terlsse,
fig. 30/1 ; Nouaeslum V, pl. 54/3 (derivA din
aceast formA).
Nil 2(6) D, S 1, 1970
Strachina, fragment ; pastA finli., cli.rmizie,
foarte bine frAmtntati, slip portocaliu ; d = 26 ;
1= 3;
Ca la Martre de Veyr, Terisse, fig. 31.
Nil 2(7) D, SI, 1971
StrachlnA, fragment; pasU finli. slip
grl-negriclos (terra nigra); .d = 16; 1 = 3.
La Slrmlum,lmltatle dupa terra nigra(sec.IIe.n.);
O. Brukner, pl. 1 II/4.
Nil 2(8) D, SI, 1972
Strachinli., TS, fragment; pastli. bej, angob
portocalie lucioas; d = 18; 1 = 3.
Waag, Hesperia Il/1. pl. IX/108 (sec. 1 - Il
e.n.).
Nil 2(9) D, SI, 1971
Strachln, TS, fragment; pasta crli.mlzle,
angobA Iucloasii; d = 12; 1 = 4,5.
145. Nil 2(10) D. sn. 1971
Fig. 143
StrachlnA, TS, fragment; past angobii
intens ; pe buz, decor cu barbotinii,
frunza ; d = 10 ; 1 = 3 ;
Holwerda, pl. IV /585 (sec. I - Il e.n.); Drag,
35, epoca Flavllor.
145. Nil 2(11) A, Tl, 1971
Castron, TS, fragment; pesta caramlzle, ango-
ba ; distrusa ln cea mal mare parte.
H. Ricken, Ch. Fischer, Die Bilderschsseln
der romischen Topfer von Rheinzabern, Mate-
rlalen zu R!lmlsch-germanlsche Keramik, 6,
Frankfurt am Main, 1963, T. 116 (a doua jum.
a sec. Il e.n.).
Fig. 145. Nil 2(12) A. SV, 1971
Castron, TS, fragment; pas l ciiramizie, angob:l
ro,te intensii.; Drag. 37 ; F. Hermet, La Grau-
fesenque, Paris, 1934; epoca Flavllor.
Fig. 144. Nil 2(13) D, SVII, 1973
Strachlna, fragment; past aspr, ciiriimizle.
slip mat, clirli.mlziu ; d = 22 ; 1 = 3 ;
Asemi!.nAtor la Oswald, pl. LX/5.
Fig. 144-145. Nil 2(14) D, Slla, 1972
Strachini!., fragmente de la mal multe exem-
plare; past asprii, bej-ci!.rmizie, slip galben-
portocallu cu nuante sldefii; decor pe buz
de linll tn val perle ; d = 33 ; i = 2 ;
Ca la Histrta, Materiale, 8, p. 287, fig. 9 (sec.
II e.n.).
Fig. 145. Nil 2(16) D, S la, 1971
Strachinli.-platou cu apuctoare ; pastli. fin,
bej, slip gros gll.lbui-bej, mat; decor cu lncizll
liniare rotunde; forma Drag, 39.
www.cimec.ro
Fig. 144
Nil 2(16) D, SI, 1971
Strachinii, fragment, forma Drag. 39 ; past
flna bej, slip omament cu
linli inclzate perle.
148. Nil 2(17) D, SI, 1973
Strachina, TS, fragment fund; pasta finA
angobil lucioasA ; df = 22 ; 1 = 2 ;
Tlp Tschandarll, Waag, Hesperia, II, 1,
pl. V 1 II/90 {sec. 1 - II).
Fig. 144. Nil 2(18) D, SI, 1971
StrachinA, TS, fragment fund; pastA bej,
an goba intensa, IucioasA ; df = 5 ; 1 = 3 ;
Tip Tschandarll. Waag, Hesperia Il, 1, pl.
IX/95.
Fig. 143. Nil 2(19)
StrachinA,
past linA,
i= 3,5.
D, S lia, 1972
fragment, imltatle terra nigra;
bej, slip negru-sldefiu ; df = 10 ;
Fig. 144. Nil 2(20) D, SI, 1971
Strachin, TS, fragment fund; pastA bej,
finil, angob lucloasA, decor cu lmpre-
sluni ob lice dispuse circular ln interior; 1 = 1,5 ;
Waag, Hesperia Il, 1, pl. X/241 - 250.
Fig. 143. Nil 2(21) D, Slla, 1972
Castron, fragment; pasta finA
decor cu rotita ln trei benzi de mArimi dlfe-
rite ; d = 24 ; 1 = 3 ;
Ca la Hislria, Materiale, 7, 1959, p. 287, fig. 9/3
{sec. Il. e.n.).
Fig. 144. Nil 2(22) D, SI, 1970
Fig. 144
Castron, fragment, past flnli, bej, slip clirii-
mizin deschis ; d = 20 ; 1 = 2,5 ;
Form de provenient La Tne, la Strmium,
O. Brukner, pl. Vl/4.
148. Nil 2(23) D. Sla, 1970
Strachin, fragment, past bej, slip de cali tate
inferioar brun-bej, decor cu roUta ln trei
registre; d = 14; 1 = 3;
Traditie la Tne, O. Brukner, pl. V 1/6.
NU 2(2-1) D, Slla, 1972
Strachin, fragmente numeroase; pastil gal-
ben, slip (unele fragmente au
impresiuni cu roUta) ; d = 22 ; 1 = 4 ;
Waag, Hesperla, II, 1, pl. VIII/81 {sec.
1- II e.n.).
Fig. 14-t. Nil 2(25) D, SI, 1972
Castron fragmentar ; pastil. aspril. crmizle,
slip de calitate inferioarli. ; d = 25 ; 1 = 5.
Nil 2(26) A-B, S(naos), 1972
Castron (fructleril. ?), fragment ; pastil cilril.-
mlzie, slip ; 1 = 4 ;
Robinson, G.32 {sec. 1 - Il).
Nil 2(27) D, S 1, 1970
Castron, fragment ; past aspr alb, decor
cu caneluri pe buzil. ; d = 22 ; 1 = 2.
Gose, 482, Claudius - Vespasian.
Nil 2(28) D, SI. 1970 {neilustrat)
Strachin { ?), fragment perete ; past albii
flnil, cu smalt giilbui ; omament cu barbotinii
acoperit de verde-ollv {singurul exem-
plar la Tropaeum) ;
Drag. TS, p. 100 {sec. II - III e.n.).
Fig. 144
148. Nil 3(1) D, SI, 1970
Amforii, fragment glt ; pastii asprii albA {mal
multe fragmente) ; dg = 8 ; 1 = 12 ;
Ca la Jllslria, Materiale, 7, 1959, p. 258, fig.
23 {movila XVI) {sec. 1 - II e.n.).
P'lg. 144. Nil 3(2) D, SVII, 1974
Amforil. fragment glt ; pastil ciiriimlzle ; dg =
14; t = 7;
Dresse!, tlp 4 {sec. 1 l.e.n. - 1 e.n.).
Nil 3(3) D, S l, 1973
Amforii, fragment ; pastil. zgrunturoasA cu
pletricele cuart. cil.rmlzle; dg= 12; t = 7 ;
Variantil. Dresse], tlp 4.
Fig. 146. Nil 3(4) A, SIVA, 1971
Amforil, fragment ; past cil.riimlzle ; dg =
11,5; 1 = 6;
tnrudltA cu Zeest, pl. XIV/30 b {sec. 1 l.e.n. -
1 e.n.).
Fig. 144. Nil 3(6) D, Slla, 1972
Amfor, fragment ; pastil finii, fil.lnoasA, bej ;
slip brun-negru mat ; dg = 17 ; 1 = 9 ;
FormA ca la Novaeslum V, pl. 25/1, August -
Clau diu.
Nil 3(6) D, Sla, 1971
Amfor, fragment ; pastil ciiriimlzle ; dg-= 14 ;
1 = 12;
Asemntor cu Novaestum V, pl. 24/10.
Fig. 146. Nil 3(7) A, SIII, 1969
Fig. 146
148.
Amforii, fragment ; pastii cil.riimlzle-brunl
(v. Nil 4(8); dg= 11,5; 1 = 9.
M. SC IV, 22, 1971, 1, fig. 8/1, p. 29;
A Ril.dulescu, Pontlca, 8, 1975, pl. Xlf2a
(sec. II e.n.).
Nil 4(1) D, SIIa, 1972
Urclor, fragmente dln mai multe exemplare;
past aspra, crmlzle, slip portocaliu sau
brun; d = 13; t = 3,5;
Gose, 237 (sf. sec. 1. e.n. - tncep. sec. II);
Bonn er J ahrb, 162, 1962, p. 308, fig. ?a,
Hadrian.
Nil 4(2) D, S 1 la, 1972
Amforet:'i, fragment; past zgrunturoas cu
pletricele, (mai multe exemplare);
dg= 5,5 ; 1 = 3.5 ;
O. Brukner, fig. 17; pl. VII (Sirmium) {sec.
1 - II); Novaesium V, pl. 85/4. Augustus -
Claudius.
Nil 4{3)
Urclor, fragment ; pasta
brun ; dg = 7 ; i = 3 ;
D, SI, 1971
fin bej, slip
A. Rdulescu, Pontica, 8,
(sec. 1 - II e.n.).
1975, pl. Xf3a
Fig. 146. NU 4(4) D, Sla, 1970
Urclor, fragment ; past fln ciiramizie, slip
dg= 2,2; dmax. = 4,1 1 = 3.
Novaesium V, pl. 19/13.
Nil 4(5) D, SI, 1971
Urclor, past zgrunturoas, caolin, albA;
dg= 6,5 ; 1 = 4,5 ;
E. Bonis, pl. XXV /11. Claudius; Nouaeslum V,
pl. 19/4.
Nil 4(6) D, S l, 1973
Urclor, pastl!., finli, slip lntens, sidefiu ;
dg= 6; t = 4.
181
www.cimec.ro
Fig. 146
148. Nil 4(7) D, SIV. 1973
Urclor cu gura trilobata, paslli aspra, caolin,
slip proprlu, alb; caneluri fine pe gt gurii;
i = 14;
A. Radulescu, Ponllca, 8, 1975, pl. Vlll/2 a
(sec. II. e.n. ).
Fig. 146. Nil 4(8) D, SV Il, 1973
Urcior, lund fragmenlar, pasta flna gri; dl =
12; 1=2,7;
M. Ba SC IV, 22, 1 !171. 1, p. 29, fig. 8/1.
Nil 4(9) D, S l, 1 !170
Urclor, fragmentar, pasta fina roz-glllbule;
df= 7,5; dmax= 19; i= 9.
A. Radulescu, op. cil., pl. V Ill/2 a.
Nil 4(10) D, Sla, 1970
Urcior, toarta in torsada, pastli finii, bej, slip
lntens-mat; d. tortil = 3 ; 1 = 7,5 ;
Robinson, F 68.
Nil 5(1) D, S la, 1970
Oalii, fragment, pasta asprii. cu pietrlcele
miirunte, ars secundar; dg= t-t ;
f = 5;
E. Bonis, pl. VII/1; tlp in ccramica
belgicll.
NU 5(2)
4
D, S la, 1970
Oalll, fragment, pastii gri, flnii aspra, in spi\r-
tura ; dg = 20 ; 1 = 5 ;
E. Bonis, pl. VII/1 (forma generalii).
Nil 5(3) n. sr. 1971
Oalii cu tuartii, fragment, pasl caulin eu
nisip, alba, cu urme de ardere scrundarii ;
dg= 16; i = 4;
Al. Suceveanu, SCIV, 18, 1!167, 2. p. 216.
fig. 4/22 (sec. II e.n.).
Fig. 147. Nil 5(4) D, SIA, 1970
Oalll fragmentar, pastii. .. ciment",
inchis ; dg= 15 ; 1 = 8;
E. Bonis, pl. 111/7. sec. 1, traditie La Tne.
Nil 5(5) D, S lia, 1972
Oal-castron, fragment, past aspr
slip proprlu; dg= 22; i = 5,5;
Novaesium V, pl. 11/5.
Fig. 146. Nil li(G) A, S II 1, 1969
Oala, fragmentara, past cariimizie, slip
pe jumatatea supcrioarii; dg= 18; 1 = 23;
Robinson, J. 56 (sec. Il e.n.).
Fig. 117. Nil 5(7) D, S Il a, 1972
Oalii-caslron, fragment cu trei tort!, pasta
fina fiiinoas, roz-glbuie, angoba ciiriimlzle
mata; dg= 17,5; df = 7; toartii laU de 4.
Fig. 116. Nil 5(8) D, S la, 1970
Oalii, fragment, fund, past zgrunturoas
carmizie, gr! in sprturii ; df = 8,4 ; 1 = 6.
Nil 5(9) D, S 1, 1971
Oal. fragment perete, pasta aspr alba, pe
pintee briu puternlc dezvoltat in relief, ornat
cu lmpresluni rotunde ; 1 = 3.
Fig. 147. Nil G(1) D, SI, 1970
182
Canit, fragment, pastii. fina cllramizie, slip
brun mat; dg= 8; i= 2.8.
Histria, M. Coja, SCIVA, 25, 1974, 1, fig. 2/3.
pl. 1/4, p. 40 (sec. II e.n.).
NU G(2) A, SIV, 1970
Ciinlt, fragment fund, pasta cariimlzie ; df =
3,5 ; dmax = 5.
Nil 7(1) D. Slla, 1!172
Capac, fragment pasta alb-glbulr: d = 14;
1= 4,5.
Nil 9(1) D, S la, 1 !171
Opalt, fragment, past alb-giilbuie, urme de
slip brun-glbul lucios ;
Iconomu, p. 14; fig. 24-26 (sf. sec. 1 e.n. -
lncep. sec. II e.n.); provenlent ltalic.
Nil 9(2) D. S la, 1971
Opalt, fragment, pastii cllrilmizie, slip
aprins, mat. Pcrlzweig, nr. 75, (mijl. sec. 1 e.n.);
T. Szcntllcky, nr. 143a, p. 101 (mijl. sec. 1 e.n.).
Fig. 148. NU 10(1) D, Sla, 1970
Statuet, fragment, trracotil, rcprezentind un
cap de cfl'b; fa!a eslc turlilii inainte de ardere;
imilii exemplare cu executie mai buna : Cata-
logue des figurines grecques de terrecuite, Con-
stantinopol, 1908, pl. VII/7, nr. 2 215 M!Jrina,
Il, pl. 224/h, nr. 1 588.
Fig. 147. NU 10(2) )), S 1, 1 !172
Cutlt de fier, fragment ; 1. = 18,5 ; [max =
3,2 ; gr = 0,5.
Fig. 149. NIII 1(1) D, Slla. 1 !)/2
Fig. 149
Oalii, fragment de lmzii. lucratii cu mina:
pasta relatlv fina, incizii obli<"c pc
buza; dg= 20; i = 2;
Analogie la Moigrad, pl. !.XX IY /1.
NIII 1(2) A, SIY, 1!170
Oala lntreaga, lucrnlii cu mina ; pasl:1 hruml-
pu tin dg= H ;
dmax= 1!1; df= S,5; = 17.
NIII 1(3) A, ::iY. !!J'ill
Oalii, fragment, lucrat c11 mina; pasl puroas;\
cu nlslp, alveole pe buz in cxlcrior;
dg= 18; 1 = 11.
150. NIII 1(4) D, S 1 ln, 1 \J/2
Oal, fragment de buza, lucratii l"ll mina ;
pasta asprii bine aleasii., asemiinaloarc cele!
.. ciment" romane, ; al\cule pe
buzli.; dg= 15 ; 1 = 5.
NIII 1 (li) D, S lia, 1 97:.!
Oala, fragment de buzli., lucrat cu mina;
past cu scolcl pietrlcele de calcar, gri ; buza
rsfrint cu lmpresiunl alveolare fcu tc cu llO
instrument ascutlt; dg= 15 ; i = 5.
NIII 1(G) D, Slla, 1 \J'il
Oala, fragment de buz, lucrat cu mina : past
foarte bine aleasii., cu scoici cioburi pisate,
sub buz este aplicat o purtune
scurtii de briu alveolar ; dg = 18 ; i 7.
Fig. 149. NUI 1(7) D, Slla. 1'372
Oala, fragment de buzii, lucrata cu mina ;
pastii decor alveolar, fin,
pe buzli. pe umar; dg= 12; dmax = 16;
1= 6.
NUI 1(8) D, S lia. 1972
Oal, fragment de buz, lucrat cu mina;
pasta bine lucrat, cu cloburi scoici,
neagrii; pe buzli. impresiuni cu un instrument
rotund; dg= 11; i = 4.
NID 1(9) A, S III, 196!1
Oalli. fragment de buza, lucrat cu mina ;
past slip Justruit (mal mullc
www.cimec.ro
exemplare pasta, fragmente atipice) ;
dg= 35; 1 = 6.
N'III 1(10) D, Slla. 1972
Strachin, fragment. Iucrat cu mina ; past
cu scoici pietrlcele, in exterior slip
gros, fin. negru ; buza cu proeminente ; i = 4,5
Fig. 149. NIII 1(11) D, SUa, 1972
Tipsie fragment, lucratii cu mina (mai multe
exemplare) ; pastil. poroasii, neagril.; df = 12 ;
dg= 15; 1 = 5.
NIII 2(1) D. Slla, 1972
Strachlnil., TS, fragment. pastil. bej-caramizie,
an goba inchis, lucioasii ; dg= 24 ; 1 = 2,5 ;
Waag, pl. XII/18, TS occidental.
NIII 2(2) D, SUa, 1971
Strachlnil., TS, fragment, past fainoasa, cil.r-
mizie, angoba cil.rilmlzle, strlurl fine sub buza
ln lnterlor exterlor; dg = 24 ; 1 = 4,5 ;
Knlpowltsch, pl. 1/1 a; provenlenta micro-
aslatica.
NIII 2(:J) D. sn. 1972
Strachina, fragment, past flna galbule, slip
portocaliu, mat; decor ln barbotlna pe buza;
dg = 13 ; 1 = 2.5 ;
Knipowitsch, pl. II/23 (sec. 1 e.n.); Robinson,
G.61) (sec. 1 - II e.n.).
Fig. 150. NIII 2(4) D. SVII, 1973
Strachinii, TS, doua fragmente de perele.
ornate cu semiove cerbi ; past bej, angobii
slriiluciloarc ;
Kamitsch, pl. XXVI/9. Domltlan- Traian.
NIII 2(1i) D, Slla, 1972
Strachlna, fragment, forma Drag. 39, pastii
bej, flmis mat ; omament de
puncte cercurl concentrlce; frunze stlllzate.
Apulum. lnv. 5 963 (a doua jum. a sec. II
lncep. sec. Ill e.n.) (lnformatie Dan Isac).
NIII 2(6) o. svn. 1973
Castron, TS, fragmente de la mal multe exem-
plare, pastii portocalie, angoba caramlzie
putln lucioasa, decor cu barbotlna.
NIII 2(7) D, SI, 1973
Castron, TS, fragmente, pastii bej, slip
lucios, decor cu rozete de d.imenslunl variate.
H. Ricken, Ch. Fischer, op. cit., sec. II e.n.
NIII 2(8) D, SUa, 1972
Strachina, fragment fund ; pastii aspra
cu angoba de proastA calltate ln lnterlor ;
df= 11;
La Dinogetia, Gh. SCIV, 9, 1958, 1,
p. 61 fig. 7/1-2 (sec. II. e.n. ).
Fig. 149. NIII 2(9) D, S lia, 1972
Strachln, fragmente de la mai multe exem-
plare, pastii fina, bej sau cil.riimizle, slip eil.ra-
mlziu sau dg variazA lntre 12
Formil. Drag. 32.
NIII 2(10) D, S lia, 1972
Strachina, fragment, pastii angob
san ; dg = 20 ; 1 = 2.5.
Robinson, F 34.
NIII 2(11) A-B, SI (naos), 1972
0, SUa, 1971)
Strachina fragmentara (mal multe exemplare);
pasta bej sau eil.ramlzle, sllp bej deschJs; decor
culmpresinni alveolare pe buzil.; dg= 14 - 16.
Fig. 151. NIII 2(12) D, S lia, 1972
Strachina-castron, nenumarate fragmente.
passim; pasta finoas, fin san aspri, sllp
brun, ncgru san portocallu ; decor format dln
lmpresiuni prelungl, oblice (la unele exemplare)
pe umar; dg= 16 - 20;
Sirmium 11, pl. XXj71, nr. 7a, tip de sigil/aia
chiara.
NIII 2(13) D, SUa, 1972
Castron bitronconlc, fragment ; past asprii
; dg = 22 ; i = 5.
Sirmium II. pl. XXII/75, nr. 2.
NIII 2(14) A. SIV, 1970
Castron bitronconic, lntreg; past brunil.-cenu-
cu slip formil. Drag. 44 ; dg = 14 ;
df = 4.3 ; 1 = 8 ;
Robinson, K 51 (mljl. sec. Ill e.n.).
Fig. 149. NIII 2(16) A, SIV, 1971
Castron, fragment ; pastli ; dg =
20; 1 = 7.
Fig. 151. Nlll 2(16) D. SUa, 1972
Fig. 150
Castron, fragmentar; exemplare numeroase,
pastA asprii alb-glbule, slip bej-brun ; dg = 24 ;
1= 6;
Sirmium 11, pl. XXIII/76, nr. 1.
151. Nlll 2(17) 0, Slla, 1973
Castron, fragment ; pasta aspril. alba-bej,
ars secundar; dg= 24 ; 1 = 6.
Sirmium Il, pl. XXII/75, nr. 12-13.
Fig. 151. NIII 2(18) A. S IV, 1970
Strachin, lntreagii ; pasta criimlzie, partial
acoperitii cu slip dg= 18; df = 15;
1= 3,5;
Sirmium II; pl. XXI/72, nr. 3 (sec. III c.n.).
NIII 2(19) A, SIY, 1971
Strachina, fragment buza; pastll as pra glllbuie.
Fig. 150. NIII 2(211) A-B, S 1 ( exonartbex), 19/3
Strachina, fragment; buzil. ca cele anterioare,
omatll ln sa cu inelzll oblice pe margine;
Sirmium II. XXIf73, nr. 1 (sec. 111 e.n.).
Fig. 151. NIII 2(21) D, Sla, 1972
Strachlnii, fragment (mal multc exemplare);
past crllmizle, slip ro5u san brun
dg = 25 - 26 ; 1 = 3,5 ;
lnrudit cu Sirmlum 111, pl. XV /8. imitatie,
dupa sigillata clliara.
NIII 2(22) D, Slla, 1972
Castron-urnii, fragment buz; pastil. fini!. cil.ril.-
dg= 25 ; 1 = 6,5.
NUI 2(23) D, S lia, 1972
Castron, fragment fund; pasti!. fln carmizie,
slip palld ln lntcrior; df = 7,5 ; 1 = 2.
NIII 2(24) D, Slla, 1972
Castron, fragmenl fund; pastii fiiinoas roz-
glbuie, slip caramiziu intens ln lnterior
partial ln exterior ; df = 6 ; 1 = 3 ;
Holwerda, pl. 111/375, la Olbia; imita ceramlca
pergamianil..
NIII 2(26) A, SIV, 1971
Castron, fragment fund; pastll ciiramlzle;
df = 4; 1 = 3.
NIII 3(1) D, Slla, 1972;
Amforll, fragment glt; pastil. finll, cariimizie;
toarta imedint sub buz, pe umar; dg= 16;
183
www.cimec.ro
dmax = 22 ; 1 = 14 ; Poplllan, Dacla 18,
pl. 1/2 (sf. sec. II e.n.).
Fig. 152 NIII 3(2) D, S lia, 1971
Amfora, fragment; varlanlli a tlpulul anterlor,
past flnli. alb-glilbule; dg= 15 (sf. sec. II -
ln cep. sec. 1 Il).
NIII 3(3) D, S lia, 1971
Amfor, fragment glt; pasta asprli, clirli.mlzle;
dg= 14 ; 1 = 10;
Zeest, pl. XXXII/77 (sec. II - III e.n.);
Popllian, op. cft., pl. II/1-2.
NIII 3(4) D, SI, 1973
Amforli., fragment buzli.; pastli. asprli.,
lnchlsa; urma unel tortl maslve lmedlat sub
buzli.; dg= 18; 1 = 7 ;
Zeest, pl. XXXI/75 a (sec. II - III).
NIII 3(5) D, SIIa, 1971
Amfora, fragment buzli.; pastli. flnil carilmlzle,
slip proprlu ; dg = 14 ; 1 = 4.
NIII 3(6) D, svn. 1973
Amfora, fragment fund; pastil asprli. cilrli.mlzle;
dmax = 7,3; df = 3,8; 1 = 14,5;
Cf. Dresse!, nr. 17.
Fig. 151. NIII 3(7) D, S lia, 1972
Amfora, fragment fund; pastil aspril cli.ra-
nzie, slip alb-gillbul; df-4,7;
Zeest, pl. XXXVII/93, p. 117 (sec. II- III e.n.).
Fig. 152. NIII 3(8) D, Slla, 1971
Amfora, fragment fund; pastli. asprli. cilrli.mlzJe,
grl in sparturli.; df = 10; 1. plclorulul = 4,3 ;
t. totalil = 6.
Nlll 4(1) D, S lia, 1972
Urclor, fragment; pastli. flnli., aspril ln sparturli.,
ciiramlzie, sl.lp lntens ; dg = 2,5 ; dmax =
11;1=7;
Gose, 374 (sec. I - II); M. Coja, SC IVA,
1974, 1, pl. 1/1 (sec. II -III);
Fig. 152 NIII 4(2) D, S lia, 1971
154. Urcior, fragment buza; pastli. falnoasa bej,
slip ; dg = 6 ; 1 = 3,5.
NIII 4(3) D. S lia, 1972
Urcior, fragment buzli.; pastii bej-cliramlzie,
slip ; dg = 7 ; 1 = 3.
NIII 4(4) A, S III, 1969
Urclor, fragment lund ; pastli. caramlz!e; df =
9 ; dmax = 30 ; 1 = 20.
Fig. 152. NIII 4(5) A, S IV, 1971
184
Urclor, fragment fund; pastli. fina cli.rli.mlzle,
arsli. secundar; df = 6; dmax = 15; i = 12.
NIII 4(6) D, S lia, 1972
Urclor, fragment fund; pastli. fini brunil-clira-
mizle; df = 3,5 ; dmax = 8;
D. Popescu, fig. 114/4.
NIII 5(1) D, Slla, 1972
Oalli., fragment buzli.; pastli. asprli. grl, slip
proprlu ; dg= 16 ; 1 = 5.
Slrmlum II, pl. XXVI/81, nr. 3.
NID 5(2) D, Slla, 1972
Oalli., fragment buzli.; pastil zgrunturoasil,
; dg = 16 ; 1 = 6.
NIII 5(3)
Oalli. lntregtbllli. ; pastli.
secundar; dg= 18;
1= 9,5.
D, S lia, 1972
zgrunturoasil grl, arsl
df= 8; dmax= 18,
NIII l'i(4) D, S lia, 1972
Oalli. fragmentarli ; pastli. zgrunturoasil, brunli.-
; dg= 16; 1 = 9;
D. Popescu, fig. 113/3.
Nlll l'i(5) A, SIV, 1971
Oalll. fragmentarli. ; pasta cu nlslp, bruni-cenu-
dg= 15; 1 = 7.
Fig. 154. NIII l'i(6) A-B, SI (naos), 1973
Oalli., pastli asprli. slip ; dg cca 18 ;
i= 4;
D. Popescu, fig. 114/3.
Fig. 152. NIII 5(7) D, SI, 1973
Fig; 153
Oalii de mari dlmensiuni, fragment; pasti
dg= 18; 1 = 4.
NIII l'i(B) D, SII, 1971
Oala, cu urma unel tort!, pe umar ; past fini
cli.ramlzle, slip cli.rli.mlzJu; pe umar decor
lncizat cu val; dg= 14 ;
D. Popescu, fig. 108/11.
Nlll 5(9) D, S lia, 1972
Oala, fragment fund ; pastll. flnli., gr! deschls 1
df = 10; D. Popescu, fig. 110/3.
Nlll 6(1) D, S lia, 1972
Canlta dln pastli. flnii, bej, ; dg= 10;
1= 4.
NIII 7(1) D, S lia, 1972
Capac fragmentar; pastli. zgrunturoasii, alba-
galbule, ardere secundarii ; dmax = 1 O.
,1 154. NIII 9(1) A. SIII, 1969
fragmentar; pasta
ln rel.lel: IANVARI; L= 9; l= 6; 1= 3:
C. Iconomu, tlp XII (sec. 1 - II); T. Szent-
Ileky, nr. 125-133.
NIII 9(2) D. SIA, 1971
fragmentar, rostrum ln forma de lnimA:
pastli. flnA roiJle ; omament floral pe dise ; L =
7;1=6;1=3;
Iconomu, tlp XX, nr. 550 (sec. II- III r.n.).
NIII 8(3) A, S IV, 19i0
Opalt. pastli. ; pe dise un cocot
ln relief, foarte rli.splndlt ln Dobrogca ; L = 8 ;
1=6;1=4;
Iconomu, tlp XX, 34; T. SzentWeky, nr.
184-185 (sec. II- III e.n.).
NIII 9(4) A, SIII, 1969
Opalt. pastli. pe dise reprezen-
tat un kantharo:r; L = 8,3 ; 1 = 6 ; 1 = 5 ;
Iconomu, tlp XX; L. Bernhard, nr. 300.
Fig. 153. NIII 9(1'i) D, Slla, 1972
Fig. 153
Opalt fragmentar ; pastli. bej, angobil matA
lntens ; toarta lamelarii omata cu o
rozetli. ; L = 4,5 ; 1 = 5.
154. NIII 9(6) A, SV, 1971
Opalt dln fier, fragmentar; L = 11,2; 1 = 8;
1= 5;
Gllau (jud. Cluj), castrul roman, faza ,de
piatrA", plesA aproape ldentlca, lntreagil
(lnformatle Dan Isac).
Fig. 154. Nlll 10(1a, b) D, SIX, 1974
StatuetA terra eotta, douli. fragmente poate de
la plese dlferlte; la, fragment dln bustul zeltel
Diana; 1 = 7.
www.cimec.ro
Fig. 153
154. NIII 10(2) A, SIV, 1970
Bol de stlcla incoloril., ornat cu lnclzU clrculare
liniare lm pres! uni rotunde ; dg = 6 ;
1=4,5;
Dupa M. Bucovala, este singurul exemplar de
acest tlp pe terltorlul Romnlel ; analogil la
Gnter Rau, ln Acta Praehlstorica et Archaeo-
loglca, 3, Berlin, 1972, pl. 181, fig. 77/4 182.
Fig. 154. NIII 10(3) A, SIV, 1970
Vas din stlclll incolorll, fragment; decor ase-
mantor precedentulul.
NIII 10(4) A, SIV, 1970
Vas de stlcla lncolor, fragment de fund;
df= 5.
NIII 10(5) D, SI, 1970
MArgea de sticl albastrii, lnchlsii, ln formii de
d = 1,4; 1 = 1.
NIII 10(6) D, S lia, 1972
MArgea de sticlii albastra lnchlsa, de formA
bltronconicli. ; d = 0,8 ; 1 = 0,5.
NIII 10(7) D, S lia, 1971
MArgea sau fusaiola de stlcla, culoare
transparenta; d = 3,3 ; 1 = 1,8.
NIII 10(8) D, SIIa, 1972
Inel de stlcla neagra, fragment ; d = 2,5.
NIII 10(9) D, SIIa, 1971
MArgea dln pastli. alba-verzule, matA, in formd
de cantalup; d = 1,7; 1 = 1,3.
Intercisa II, p. 442, fig. 94/47 (sec. Il- III e.n.).
Fig. 155. NIII 10(10) A, SV, 1971
Unealtli micA (na vetA?) dln lut ars (modelatli.
ars, nu tiilatA dln ci'irAmldA); L = 8,5 ;
1= 2.
NIII 10(11) A. SV, 1971
Ac de pAr dln os cu lnclzate sub
captul rotunjlt; L = 7,5.
NIII 10(12) A- BSI,
(bazlllca ,.slmplii"), 1972
Pliicutd de gresie; 12 x 7 x 1.
NIII 10(13) D, T22, 1974
Vlrf de pilum din fier, piitrat ln sectlune ;
L = 5; 1= 0,5.
NIII 10(14) A, SIV, 1970
Unealtii de fier (armii ?) lncovolatii ; L = 38.
Sirmium Il, pl. XIV/55.
NIII 10(15)
Cosor de fier; L = 12.
A. SV, 1971
NIII 10(16) A, S III, 1969
Verlgii de bronz (inel ?) ; d = 2,3.
Nlll 10(17) A, SV, 1971
Cerce) de bronz, fragment; L = 2,3.
NIII 10(18) A, SIII, 1969
Aplicii decora ti va de bronz ; L = 4 ; 1 = 4, 7 ;
gr= 0,3.
NIII 10(19)
Ac de bronz; L = 9.
NIII 10(20)
Chele de bronz; L = 3,7.
A, SIVa, 1970
A, SVbls, 1971
NIII 10(21) A, SV, 1971
Obiect de bronz (toartii ?) ; L = 4,5.
NIII 10(22) A, SV, 1971
Toarti\ de bronz lncovolatd reprezentind un cap
de cal.
24 - c. 1813
Fig, 156. NIVA 2(1) D, SI, 1973
Fig. 156
Strachlnii TS, fragment; pastii bej, angobl
lntensii; dg= 18; 1 = 1,9;
Waag, Hesperla II, 1, pl. IX, nr. 169 (mljl.
sec. III- mljl. sec. IV. en.).
NIVA 2(2) D, SI, 1973
Strachlnii cu toartii, fragment ; pastii bej flnii,
slip portocaliu, mat in interlor ; dg = 20 ;
1= 3,2.
NIVA 2(3) D, SI, 1972
Strachlnii bltronconlcA, fragment, pastli asprll.
bej, slip dg= 18 ; 1 = 5,5 ;
Waag, Hesperia II, 1, pl. X, 244, tip. D (sec.
II - IV e.n.).
NIVA 2(4) D, SI, 1971
Castron, fragment, exemplare numeroase; pastli
flnii bej, slip portocallu plnii la
ornat cu impreslunl sub diametrul maxim ;
dg varlazii lntre 20-26; 1 = 4;
Waag, Hesperla II. 1, pl. X, nr. 274 (sec. II -
IV e.n.).
NIVA 2(5) D, SI, 1973
Castron, fragment ; past asprii ciirllmlzle, slip
mat cliriimlzlu; dg= 18; 1 = 4.
NIVA 2(6) A, SIV, 1970
Cupii, fragment pastli. albii-giilbuie cu nlslp ;
dg= 13 ; 1 = 5,5 ;
O. Brukner, pl. II/8 (sec. 1- III).
NIV A 2(7) D, S 1, 1973
Strachlnii, fragment (mal multe exemplare);
past finii fainoas, galbule, slip mat in
interlor pe buza ; dg = 20 ; 1 = 3,4 ;
Waag, pl. Xl/931. tlp D (sec. II- IV e.n.),
Sirmium Il, pl. XXII/75, nr. 6.
NIVA 2(8) D, SI. 1971
Castron-.. urna", fragment; pasta fini!, bej,
slip ; decor cu dltltA pe pintee;
rlg = 13 ; 1 = 5,5 ;
E. Bonis, pl. XIII/8. mormlntul 45.
NIV A 2(9) D, S Ila, 1972
Castron, fragment; pasta-clmcnt, brunii-
dg= 18; 1 = 3,4.
157. NIVA :J(1) D, SI, 1971
Amforii, fragment; pas ta ciirilmlzle deschlsii,
slip alb-glbui ; dg = 14 ; 1 = 9 ;
Kilo. 48, pl. X 1/2 (plnii la 328 e.n.).
Fig. 156. NIVA 5(1) D, S 1, 1971
Fig. 156
Oalii, fragment; past fin grl; dg= 16;
1= 6.
NIVA 5(2)
Oala fragmentarii
coaste sub
dg= 20; 1 = 8.
D, SI, 1971
cu doua tort! ; pasta flnii,
buzd ; toartii lata de 3, 7 ;
NIV A 5(3) D, S 1, 1971
Castron, fragment; past fln, dg= 14;
1= 6.
NIVA 7(1) A, SIV, 1971
Capac-amforii, past aspra, galbena-caramlzle ;
d= 9; 1 = 3,2.
157. NIVA 9(1) D, SI. 1970
Opait de bronz ; L = !l .. ;
T. Szentlt-leky, p. 141, pl.
1 e.n.).
1 = 4,6 ; i = 2,5 ;
\'111/101 (sf. sec.
185
www.cimec.ro
Fig. 158. Nl\'8 1(1) 0, SI, 1970
186
,.dacicii", fragtuentarii, lucrati'i cu mlnR.;
pastii poroas imprcslunl alveolare
pe buzi'i. ln exterior; dg= 14 ; 1 = 4,5.
NIVB 1 (2) 0, S 1, 1970
Oalil. fragmentar ; pastii fini!. neagr decor
Instruit; df = 9,5 ; dmax = 19 ; 1 = 12.
NIVB 1(3) 0, S lia, 1972
Fragment ceramic din pasti fini!., cu
decor Instruit in dung! verticale ,1 oblice ; ar
putea proveni dlntr-un urclor; 1 = 5,5.
NIVB 2(1) D, S lia, 1971
Strachinil., fragment, pastil. aspril. c4ril.mizie,
decor zimtat, ln trei registre, pe fata exterioar
a buzei ; dg = 24 ; 1 = 2,5 ;
Keller, p. 116, fig. 31/11.
NIVB 2(2) D, S lia, 1971
Strachinli., fragment ; pastii fini'i bej, slip
intens, mat ; dg = 24 ; 1 = 3,4.
NIVB 2(3) D, S l, 1970
Strachtni'i, fragment ; pastil. finli. bej, slip brun-
dg= 24 ; 1 = 3,5.
NIVB 2(4) D, SI. 1972
Castron, fragment ; pastli. cu mica mrunta,
dg= 16; 1 = 4,5;
Keller, p. 116- 117, fig. 31/6. terrlnii (sec.
IV e.n.).
NIVB 2(5) 0, SI, 1970
Strachinii, fragment; pastii aspri'i gi!llntic, slip
c;iril.mlziu ; dg = 22 ; i = 3,8.
NIVB 2(G) D. S 1 la, 1972
Strachin;, fragment; pastii fini\ bcj, slip brun;
dg= 16 ; 1 = 2,5 ;
Hayes, forma 63, p. 109 (sec. IV - V e.n.).
NIVB 2(7) D, SI, 1971
Cupli. fragmentarli; past-ciment,
dg= 20; 1= 4,7.
NIVB 2(8) D, Sla, 1970
Castron, fragment; pasti'i bej, slip de slabii cali-
tate, dg= 24 ; 1 = 6,5 ;
1. Bamea, SC IV, 20, 1969, 2, p. 269 (sec.
IV- VI e.n.).
NIVD 2(9) D, S la, 1970
Strachinii, fragment; pastil. finli. slip de
slabii cali tate, ; dg = 26 ; 1 = 3,5 ;
Hayes, JY. 410, fig. 93/2 (sf. sec. IV e.n.).
NI\'B 3(1) D, SI, 1971
Amfora, fragment gurii, pastil. asprli. c4rtlmlzie
cu slip alb-gil.lbui; dg= 14; 1 = 6; toarta lata
de 6,5;
Kilo, 48, pl. XI/2 (plnli. ln anul 324 e.n.).
NIVB 3(2) A, SV, 1970
Amfor, fragment din glt cu toart, past asprii
cu nisip mlci'i, cli.riimizle, striuri orizontale
inguste de sub toartii (exista numeroase frag-
mente cu decor, earaeterlstlc acestul
nive!) ; 1 = 9.
NIVB 4(1) D, S 1, 1970
Urcior, fragment din buza, pastil. glbuie, slip
brun; dg= 14; 1 = 5.
NIVB 4(2) D, SI, 1970
Urcior, fragment din buzi'i, pastii bej, fina, slip
brun ; dg = 8 ; 1 = 3,2 ;
Klio, 48, pl. XVII/81, p. 289 (dupa anul 370
e.n.).
NIVB 4(3) D, S lia, 1971
Urcior, fragment din gt, pasl;i cu slip
gros dg= 12; 1 = 4.6.
Kilo, 48, pl. XVII/86 (pinii la anul 321 e.n.).
NIVB 5(1) A. SY, 1970
Oalii, fragment din buzii toartii, pastii albii-
giilbuie cu nislp ; dg = 16 ; 1 = 4.
NIVB 5(2) A, SV, 11170
Oala, fragment din buz, pasta albil.-gil.lbuie ;
dg= 16.
NIVB 10(1) A, S 1, 1968
Fibulii de bronz;
Keller, tip 1 (sec. IV e.n.); Kovrig, grupa 1:1,
pl. XXII/5-8 (sec. IV e.n.).
rg. 159. NIVB 10(2) A, S\', 1\171
Ac de cusut din os; L = 10.
NIVB 10(3) D, S lia, 1973
Fusalol4 din plumb, tronconica, cu decor
cu puncte cerculete pe baza conulul, dlspuse
ln jurul orlficiulul; d = 2,5; 1 = 1,1.
NIVB 10(4) A, SIV, 1970
Cosor din fier; 1 = 20 ; 1 max = 4,5.
NIVB 10(5) A, SV, 1971
Clocil.nel dln fier cu cape tele L = 10;
1 = 2.
NIVB 10(6) A, SIII, 1969
Ivar dln fier; L = 10; 1 max= 4.
NIVB 10(7) A, SI\', 1\170
Verlgil. din bronz.
NIVB 10(8) A. S\', 1\171
Virf e siigeata lriloal in fier; analogie la
1. Wrlkov, Sadovetz, pl. XIX/1.
Fig. 1 lll. NV 2(1) A, S 1. 1968
fg. 160
Strachina, fragment de fund; in inte-
rior cu o ernee cu contur duhlu doua
capete umanc ; past ; cen-
trul fundului este bombat ln lnterior; df = 9;
Probabillnrudit (dupa tlpul de crucc) cu Hayes,
p. 365, grupa III, 71, fig. 79 d.
NV 2(2) A-8, SI (naos), 1974
Strachlnii, frngment fu nd; in formii
de cruce cu contur dublu ;
Hayes, p. 367, grupa Ill. 71, fig. '79 f. (sel'.
V - VI timpuriu).
161. NV 2(3) D, T22, 1970
Strachin, fragment fund ; ln centru, ln inte-
rior, o ernee cu contur dublu ;
df = 13;
Hayes, p. 365- 367, nr. 71, c-d (sec. V- VI
e.n.).
Fig. 161 NV 2(4) D-C, SXII, 1975
Strachlnil., fragment fund cu ernee cu
dublu contur in centru.
NV 2(5) D-C, SIX, 1975
Strachin, fragment fund; decor r.11
df = 10-12;
Hayes, p. 357, 35 t, grupa Il- III (sf. sP.c. V
e.n.).
NV 2(6) A-D, SI (naos), 1974
Strachlnli., fragment fund ; decor cu
crin;
Hayes, p. 353, grupa II- III, fig. 73/12 n
(sec. V - V 1 e.n.).
www.cimec.ro
Fig. 161. N'V 2(7) A-B, SI (naos), 1972
StrachiiJii. fragment lund; decor 1:11
rozete palmete ;
Hayes, p. 349- 351, fig. 72/3 c, pl. XX l/1
(sec. IV - V e.n.).
NV 2(8) A-B, SI (naos), 1973
Strachina, fragment fund ; decor, cu ramurele
de brad stllizate dispuse in stea, in centru.
NV 2(9) A-B, SI (naos), 197:!
Strachinli, fragment; pasta
calle ca la cele de mal sus; decor ln registre
clrculare de lncizil dlspuse radlar.
NV 2(10) B-C, SVIII-IX, 1974
Strachina, fragment fund : decor asemanl.or
precedente!.
Fig. 160. NV 2(11) D, SII, 197l
Fig. 160
161.
Fig. 160.
Fig. 161.
Strachlnli, fragment Imza; pastli cliramil:le.
slip decor cu incizll in trel registre orlzon-
tale pe buzli, ln exterlor ; dg = 22 ; t = 3.
NV 2(12)
Strachina
flnli bej,
i= 7;
D, Sll, 1973
fragmenta r cu doua torti; pastil
slip mat ; dg = 34 ;
Kilo, 48, pl. XVII/104 (sec. V e.n.); Hayes,
p. 38!1, tip. G (sec. V - VI e.n.).
NV 2(1:J) A-H, SI
(bazillca, ,.simplli"), 1971
Gastron, fragment; pastf1 zgrunturoasii bej-
glillmie ; llg = 22 ; = 3 ;
Hayes, p. 100, forma 59 (sec. V e.n.).
NV 2(14) A-B, SI,
(bazilica .,simplii"). 1974
Castron, fragment asemlini\tor precedentului;
buza decoratli cu val lncizat.
Fig. 160. NV 2(1o) A-B, SI
(bazilica, ,.simpl"), 1972
Castron, fragment asemlinator precedentnlui
buza decorat cu alveole pe margine banda
ln val, lncizat ; dg = 17.
NV 2(1G) A-B, SI (criptil.), 1972
Castron, fragment asemiintor precedentului,
pastli zgrunturoasli dg= 22 ;
Hayes, p. 327-329, forma 2 B (sec. V e.n.).
NV 2(17) D, S 1, 1970
Castron fragmentar, pasta cliril.mizie, slip
dg= 27; t = 8.
NV 2(18) A-B, SVII, 1972
Strachinii, fragment, past ;
dg= 27 ; l = 3,5 ;
Hayes, p. 34:l - 345, fig. 71, forma 10, tlp. A.
NV 2(19) D, SIV, 1972
Strachlnli, fragment, variantli a tipului ante-
rlor, pas til cdramizie ; dg= 24 ; 1 = 4,5.
NV 2(20) A-B, SI (naos), 1973
Strachin, fragment; pastii brunil-deschis,
slip brun in interlor.
NV 2(21) A-B, SI (naos), 1972
Castron, fragment ; pastli zgrunturoasa, cu
nlslp, 1 = 8.
NV 3 (1) D, SI, 1!170
Amforil, fragment glt; pastli slip bej-
gll.lbui in exterior (exemplare numeroase);
dg= 11; i = 6.
Kilo, 48, pl. XIV/43 (anli 370- 420 e.n.).
Fig. 160
NV 3(2) D, S Il, 1971
Amforii, fragment; pastii. bej-galbule; dg= 11 ;
i= 12;
Klio, 47, fig. 8, nr. 68 (sec. VI e.n.).
NV 3(3) D, SIX, 1974
Amforil, fragment gt ; pastil asprli
catil; dg= 13 ; 1 = 12.
Kllo, 47, fig. 2 (sec. VI e.n.).
NV 3(4) D, SIII- IV, 1972
Amfor, fragment gt; pasta aspril cu nlslp
cioburi pisate, bej, slip roz-glbui; dg= 10;
i= 7;
Kllo, 47, pl. Il, nr. 34 (sec. V e.n.).
164. NV 3(5) D. SV, 1974
Amforil, fragment bu;i ; pastii. de calilate
inferioarii, angoba grosolan, sub git urme de
barbotlml; dg= 10; 1 = 9;
C. Seorpan, Pontlca 8, 1975, p. 268, tip. K,
pl. 1/5.
Fig. 160. NV 3(G) D, Slll, 1972
Amfora, fragment buzii; past brunii-negrl-
eioasli ; dg= 14; 1 = 6.
Fig. 162. NV 3(7) D, S 1, 1970
Amforetii, fragment ; pastii asprii caronuzie,
slip propriu ; dg = 13,5 ; 1 = 13.
Fig. lM. N\- :J(H) A-ll, SIJ, 1971
Amforelii. fragmenlara; pastii asprii
1= 10; SCIVA, 26, 1975, 2, p. 210, fig. 1/1
(a doua jum. a sec. VI e.n.).
N\- 3(9) A-B, SI (naos), 1972
Amfor fragmentarli; pastll. clirlimlzle; L = 53;
B. Bttger; pl. Xlll/35 (sec. VI e.n.).
Fig. 162. NV 3(10) D, SII, 1971
Amforli. fragment fund; pastli bej-bruu ;
dl= 3; dmax = 12;
Kilo, 48. pl. XV/50 (sec. VI e.n.).
NV 3(11) D, SV, 1972
Amforet:i., fragment fund ; pastii finli bej-ci'irii-
mizie; df = 4,5; d. max. = 7,5; 1 = 6.
NV <1(1) D, SV, 1974
Urclor, fragment git; pastii finii, cliriimizie;
dg = 4,5 ; 1 = 5.
NV 4(2) D, SI, 1 !170
Urcior, fragment glt; pastli cll.rmizle, cane! url
orizontale pe glt; dg = 7 ; 1 = 4,8;
Kilo, 47, pl. 111/66 (sec. VI e.n.).

Urcior, fragment gt ; pastii asprli brun-negri-
cioasii. ; dg = 6 ; 1 = 6.
C. Scorpan, Ponti ca, 8, 1975, pl. \' 11/5 (sec.
VI e.n.) la Dinogetia Sacidar1a.
NV 4(<1) D, SI, 1970
Urcior, fragment glt; pastli asprii, brunii
buza dreaptli gtul inalt, cu caneluri orlzon-
tale ; dg = 6 ; 1 = 4.
Fig. 164. NV 4(5) A-B, SII, 1972
intreg; pastii galbenli-clirlimlzie cu
nislp ; canelurl orizontale pe pintee; dg= 3,3 ;
dmax = 4,5 ; df = 2,5 ; 1 = 8.
NV 4(G) A-B, SIX, 1974
Urcior, fragment peretc ; pasta nisipoasli bej-
cii.rll.mizie, decor incizat in val doua cancluri
187
www.cimec.ro
Fig. 162.
orizontale lncadrnd un briu de crestliturl miel,
obllce ; 1. frag. = 4,5.
NV 5(1) A-B, SVII, 1972
OaiA. fragment buzii ; pastA nisipoasA, flna, bej ;
dg= 26; i = 4.
A-B, SI- II,1971
NV 5(2)
Oali!.. fragment buza ; pasti!. nisipoasA
bej la suprafatii ; dg = 20 ; 1 = 3.
B. Blittger, pl. XVIII/101 (sflqitul sec. V-
A-B, SVII, 1972
sec. VI e.n.).
NV 5(3)
OalA. fragment buzii ; pasta nisipoasA, brunA-
cArAmizie; dg= 17,5; l = 2,6.
A-B. SI
NV 5(4)
(culoar-cripU), 1972
OaiA, fragment buza ; pasU cu nisip fin, gAibuie;
dg= 11; 1 = 5.
NV 6(5) A-B, SV 1, 1972
Oala, fragment buzii ; pasta cu nlslp stlcloasA,
; ollv de slabi cantate ; dg = 12 ;
1= 4.
NV li(6) A-B, SI (crtpta), 1972
OalA, fragment buza ; pastl zgrunturoasA,
dg= 12; 1 = 5.
NV 5(7) A-B, SVI, 1972
Oalli. fragment buzii ; pasta asprii, brunA, neagrA
in spiirturli; dg= 12; 1 = 7.
NV 5(8) A-B, SVIII, 1972
Oalli, fragment buzii ; pasta zgrunturoasd ;
dg= 16; 1 = 3.
NV 5(9) A- B. SI (naos), 1972
Oalii, fragment buzi\ ; pastii asprii, bcj-galbuie;
dg= 16; i = 3,5.
NV a(10) A-B, S Il, 1971
Oal:l cu toart:l, fragment ; pastli aspra, cll.ra-
mizle; dg= 15; 1= 7.
NV 5(11) A-B, SI (narthex), 1972
Oalll, fragment buzii ; pasta asprA, galbenii-
dg = 11 ; 1 = 4.
NV 5(12) A-B, SIV, 1972
Oala, fragment buz:l ; pasta asprA, cArll.mizle ;
ars secundar; dg= 13 ; i = 5.
NV 5(13) D, S Il, 1973
Oala, fragment buzii; pasta aspra,
negricioasa (numeroase exemplare cu sau fArli
torti) ; d = 12 ; 1 = 6.
NV 5(14) A-B, SVIII, 1972
Oala, fragment buz cu toartli ; pastli asprli,
caramizic (mai multc exemplare); dg= 17 ;
1= 7.
NV 5(15) D, SV, 1974
Oala, fragment fund; past asprA
cata ; dg= G; 1 = 3.
Fig. 163. NV 6(1) D, SII, 1971
Ciinita. fragment buza; pasta flnli, ro,le, cu slip
brun ln exterlor ; dg = 8 ; 1 = 4.
Fig. 164. NV 6(2) D, SIV, 1972
aspra, portocalle, ln
188
Cll.nttli. fragment ; pasta
exterior, slip brun.
NV 6(3)
A-B, SIII, 1972
Canita. fragment ; past bruna ciiriimlzle ;
Klio, 47, fig. 26, nr. 302 (sec. V e.n.).
Fig. 163
164. NV 6(4) D, SIII, 1972
past bruna-ro,ca tA ; Cll.nitii. fragment fund ;
df = 5 ; dmax = 8.
Fig. 164. NV 9(1) A-B, SI (cripta), 1973
Fig. 163
Opait. paslli fina, ciiramizie ; L = 9 ; 1 = 6 ;
T. Szentlleky, nr. 208 (sec. IV - V e.n.);
Perlzweig, nr. 2 808 tip X, forma 2 (sec. V. e.n.).
NV 9(2) A, SI-li, 1969
Opait, fragment dise ; pastli fin a portocalle ;
pe dise lmprimate monede (c6pii) de la Theodo-
sius al II-lea ; urma unei cruel clitre centrul
dlscului;
Se aseamana cu tipul de la Apulum ( ?). B. Mi-
trea, Dacla, 9-10, 1941 - 1944, p. 907 - 911,
fig. 1; cf. Ivany, tip XII, p. 15 (sec. IV- V
e.n.).

Opalt. fragment; pastli cliramizle, slip brun-

NV 9(4) D, S Il, 1972
Opait. fragment fund ; pastii bej-roz ;
Gomolka, pl. IV/42 (a doua jum. a sec. VI
e.n.).
NV 9(5) A, SIV, 1970
Opalt, fragment toarta reprezentlnd o figura
uman ; pastll. nisipoasii-gAlbuie ;
Iconomu, tlp. XXXIII, p. 147, nr. 768 (sec.
VI e.n.).
NV 9(6)
B-C, passim (Poarta de V), 1974
Opalt. fragment toart reprezentind o figurA
umana cu cruce pe frunte; pasta galbuie;
lconomu, tip XXXIII, p. 147, nr. 768 111 775,
ultirnul provenind tot de la Adamclisl (sec. V 1
e.n.).
fil 164. NV 9(7) D, SX, 1973
Opait. fragment toartii cruciforma; pasta asprii
ciiramizie.
Fig. 163. NV 10(1) D, SI, Hl70
Ac de plir din os ; L = 4.
NV 10(2) D, S la, 1970
Obiect din os ornat cu cerculete concentricc ;
1 = 4 ; gr = 0,5 ;
A. Petre, Materiale 8, 1962, p. 582, fig. 20-21,
NV 10(3) D, SV, 1972
Obiect dln os, fragment ; decorat cu inclzll ori-
zontale ln zigzag; d = 2,6; 1 = 2.
Fig. 165. NV 10(4) A, SIV, 1970
Pieptene bilateral din os, cu nituri din fier
fragment;
A. Petre, Materiale, 8, p. 582, fig. 18/5 (sec.
VI e.n.).
NV 10(5) A, SIVa, 1970
Ac de cusut din os (passim, mai multe exemplare
fragmentare); L = 10,5.
NV 10(6) A, SlV, 1970
Pahar din stlcla incolora, fragment buz:l, decor
llniar albastru.
NV 10(7) A, SV, 1970
Pahar sticla, fragment cu tortltll. ; culoarc ver-
zuie (passim, mai multe exemplare).
www.cimec.ro
Fig. 165. NV 10(8-9) A, SIV, 1970
Opait (candela) din sticlil. (fragmente de la exem-
plare numeroase, aici !il passim) verzuie;
dmax = 6; 1 = 5,5 dmax = 4,5 ; 1 = 7 'i.a. ;
J. Philippe, Le monde byzantin dans l'histoire
de la verrerie, Bologna, 1970, p. 65, fig. 31/5 ( '1) ;
D. B. Harden, ln The Archaeologlcal Journal,
CXXVIII, p. 80, fig. 2 sau p. 113, pl. V (sec.
V - VII e.n.).
NV 10(10) A, SI, 1968
Cupil. dln sticlil., fragment fund.
NV 10(11-12) A, SV, 1970
Pahar de stlclil. lncoloril. sau verzuie cu plclor
inalt; s-a pil.strat numa! partea lnferloaril.
(foarte numeroase fragmente, alcl passim).
NV 10(13) A, SI, 1968
Guttium dln sticlil. verzule, fragment.

Margea acoperltil. cu smaH brun.
NV 10(16) A, SIV, 1970
Margea sticlil. cu albastru
NV 10(16) A, SIV, 1970
Margea stlcla albastril. cu alveole pe cele patru
fete
NV 10(17) A, SVII, 1972
Margea de sticlil. portocalle.
NV 10(18) A, SIV, 1970
Margea de sticlil. neagril. cu pete albe.
NV 10(19) A, SIX, 1974
Margea de stlclil. albastril..
NV 10(20) B-C, SXI, 1975
Fibul de bronz ; L = 5.
M. Zglbea, Cercetdri arheologice tn
1962, p. 379, pl. 11/1.
NV .10(21) A, SVI, 1971
Ac de pil.r din bronz; L = 6,5.
NV 10(22) passim
Cataramil. tip .. Sucidava", fragment; L = 2;
1= 2;
A. Petre, Materlale, 8, 1962, p. 579 - 580,
fig. 16/2.
NV 10(23) A. SIX, 1973
Ac din bronz pentru undltil..
NV 10(24) A, S IV, 1970
Clopotel din bronz ; 1 = 8 ; dmax = 5.
NV 10(25) A, SIII-lV, 1970
Clopotel din bronz; 1 = 2,5 ; dmax = 2.5.
NV 10(2G) A, SVIII. 1973
Rami!. din plumb pentru ogllndil. mica clrculari'i,
decora til. cu motiv vegetal ; d = 4 ;
D. Tudor, Dacia, 11-12, 1945- 1947, p. 247-
248, nr. 6, fig. 6.
NV 10(27) A, SI, 1968
Clrlig cu lant din bronz;
Ibidem, p. 193, nr. 36, p. 189 fig. 35/3 (lant
pentru opaite, sec. VI e.n.).
,'\IV 10(28) passim
Chele de bronz; L = 3,5.
NV 10(29) A, S II- Ill, 1970
Chele d.Jn bronz ; 1 = 4.
NV 10(30) A, S Il, 1969
Apllcil. dln bronz. conlca, cu tortltli ln partea
lnferloarA ; d = 3,5.
Fig. 166. NV 10(31) A, SIV, 1970
Vlrf de sil.geat din fier; L = 6,5.
NV 10(32) A, SV, 1970
Vlrf de sil.geatli din fier; L = 8 ;
Kllo, 47, p. 353, pl. XXIII/371.
NV 1 0(33) A, S Ill, 1969
Vlrf de pilum din fier; L = 7,5.
NV 10(34) A, SV bis, 1971
Cliplicel din bronz; d = 6,3.
NV 10(35) A, SIII, 1969
Unealtli de fier (secer '1), fragmentarii ; L = 21 :
1 = 7,5.
NV 10(36) A, SI- Il, 196!1
Pilum din fier; L = 23,5 ; 1 = 3.
NV 10(37) A, S Ill, 1969
Chele din fier; L = 6.5.
NV 10(38) A, SIV, 1970
IvAr dln fier; L = 15.
NV 10(39) A-B, SVIII, 1972
Cui din fier; nenumarate exemplarc in toalc
sectoarele.
NV 10(40) A, S lll, 1 !lG!l
Mortarium din mnrmuri'i; dmax = 28; df =
12,5; 1 = 1:i.
Fig. 167. NVIA 2(1) D, SI, 1970
Fig. 167
Strachinil., fragment buzii; pastli cArlimizic
cu slip ; dg = 26 ; 1 = 4.
Hayes, p. 343, forma 10 A, fig. 71/6 (sec. \" 1
tirziu - VII c.n.).
NVIA 2(2) D, SVI, 1972
Strachinli, fragment buza; pastli bej, slip
cat ; dg = 32 ; 1 = 4.
Hayes, p. 400, fig. 89 b (sec. VII e.n.).
NVIA 2(3) D, SII, 1971
Strachina, fragment buzii ; pastii flnli bej-cil.r-
mizie, slip ; dg = 26 ; 1 = 4,5.
Hayes. p. 157, forma 102, fig. 28/2 (sec. VI-
VII e.n.).
NVIA 2(4) D. SIV, 1972
Strachin, fragment buzii; pasta finli giilbuie,
slip dg= 22; 1 = 3;
Hayes, p. 157, forma 102 (sec. VI tlrzlu).
NVIA 2(5) D, SIII- IV, 1973
Strachin, fragment buz ; pastii slip
brun-negricios ; dg = 24 ; 1 = 4,5.
NVIA 2(6) D, S II- III, 1973
Strachlnli, fragment buz ; pasti'i finli
slip propriu; dg= 18; 1 = 2;
Hayes, p. 335, fig. 69/23, sec. V- VI e.n.,
Robinson, pl. 71, M. 350, (sf. sec. VI c.n.).
NVIA 2(7) D, SII, 1972
Castron, fragment fund ; past asprii, bej-
brunii ; df = 11 ; 1 = 4.
NVIA 2(8) D, SV, 1973
Strachln, fragment fund; past bej, slip crii-
mlzlu ; df = 9 ; 1 = 2.
170. NVIA 3(1) D, SII- III, 1973
Amfor, fragment glt, past aspr bej. slip alb
pe glt, litera cl> dlntr-o lnscriptle cu vopsea
; dg = 9 ; 1 = 11 ;
G. Kuzmanov, Arheologia, pl. I, tlp. XVIII
(sec. VI e.n.).
189
www.cimec.ro
NVIA 3(2) D, SV, 1973
Amfor fragmentara, past ciirmlzie, decor
cu striurl orlzontale va'Uurlte sub toartii (foarte
numeroase fragmente in toate sectoarele la
acest nivel, precum in nlvelul V); dg= 10,5;
dmax = 35 ; 1 = 21 ;
Klio, 48, pl. X IV /41 (an. 536 - sf. sec. \' 1).
Fig. 167. NVIA 3(3) D, SIV, 1972
Fig. 167
Amforil., fragment glt ; pastil. cil.ril.mlzle deschisa,
slip alb-gil.lbul ; dg = 12 ; 1 = 8 ;
Kilo, 47, pl. III/53, nr. 139 (sec. VI e.n.).
NVIA 3(4) D, SV, 1972
Amfor, fragment glt; pas til. aspril, bej ; dg =
14; 1 = 6;
Kilo, 47, p. 247, pl. I/9.
170. NVIA 3(5) D, SIII- IV, 1974
Amforil. fragment gt; mai multe exemplare;
pastil. aspril. crmlzle; dg= 11.5; i = 12;
Kilo, 47, fig. 2, p. 251 (sec. V 1 e.n.).
Fig. 168. NVIA 3(6) D, SV, 1972
past aspril., cramizie
n toate sectoarele) ;
Amforli., fragment glt ;
(exemplare numeroase
dg= 10; 1 = 5.
NVIA 3(7) D, S Il, 1972
Amfora, fragment git ; pastll. zgrunturoasa
(mal multe exemplare); dg= 16; 1 = 16;
Klio, 48, pl. X 1/6.
NVIA 3(8) D, S Ill, 1971
Amforil., fragment glt; past brunil.-bej (exem-
plare numeroase); dg= 10 ; 1 = 5.
Histria l, p. 459, fig. 383; Kilo, 48, pl. XVI/61.
Fig. 167. NVIA 3(9) D, SI. 1971
Amforil., fragment git ; past:i aspra, bej, slip
bej-galbui; dg= 9 ; 1 = 9,5.
Fig. 170. NVIA 3(10) D, SV, 1974
Amfor ca ln NV 3(5); fragment glt; past
zgrunturoas, cil.rilmlzle, cu barbotln pe glt ;
urma unel torti pe umAr; dg= 11 ; 1 = 12 ;
dmax = 18.
NVIA 3(11) A-B, SIX, 1974
Amfora, fragment cu toartil. ; pastll caril.mlzie,
zgrunturoasa ; strluri mil.runte orlzontale
ondulate nengrljlt lucrate, sub toart:l
(fragmente numeroase ln toate sectoarele lu
acest nivel partial la nlvelul urmlitor, unrle
exemplare an nrme de slip alb-giilbnl).
Fig. 167. NVIA 3(12) D, SII, 1972
Amfora, fragment fund ; pastli. bej-cilramlzle ;
1= 8;
Klio, 48, pl. XIII/35 (anli 527- 565 e.n.).
Fig. 168. NVIA 3(13) D, SII- III,1970
Fig. 168
Amforct:i, fragment fund, pastli. rozii-cil.raml-
zie, fnndul plat; urme de strluri
deasupra lorlii; rlf = 6,5; 1 = 7,5.
170. NVIA 4(1) D, SV, 1972
190
Urclor, fragment gt cu gura trilobat; pastii
aspri'i, caneluri pe gt, toarta pleacii
de sub buza; dg= 5,7; dmax = 7,4; 1 = 7.
NVIA 4(2) D, S IV, 1972
Urclor fragmentar; douA tort! de la mljlocul
gltulul plna pe umar; pastil. aspril.
dg= 3,5; dmax = 10; Sucidava, D. Tudor,
Dacla, 7-8, 1937- 1940, p. 383 (sec. VI e.n.).
Fig. 168. NVIA5(1) D, SIII-IV,1973
Fig. 16!1
Oalli., fragment buzil. ; pastil. aspril. nlslpoasil.,
cu ardere secundar (fragmente
numeroase, ln toate sectoarele, ca cazul
tlpurUor de oale urmil.toare); dg =13; 1=5,5;
llistria l, fig. 394, p. 463 (sec. V 1 e.n.).
NVIA 5(2) A- B. S 1- Il, 1971
Oal, fragment buzil. ; pastil. nisipoas brun ;
dg= 13; 1 = 4.
NVIA 5(3) A- B. SV Il, 1972
Oalil. fragmentari'i ; past cu nislp fin mica,
crli.mizle; dg= 10; 1 = 7.
NVIA 5(4) D, SVI, 1972
Oalli, fragment buzil.; past aspril.
dg= 13,5 ; 1 = 9.
NVIA 5(5) A-B, SVII, 1972
Oala, fragment buz; pastil. cu nisip, bruna-
dg= 16; 1 = 3,5.
NVIA 5(6) D, SIV, 1972
Oalli., fragment buzil., cu urma tortil sub buzii ;
pasta aspra ; dg = 9 ; = 5.
NVIA 5(7) D, S II- 1 Il, 1973
Oalii. fragment buzil., cu inceputul tortii sub
buzil. ; buton la intersectia buzet cu toarta ;
pastil. aspril. cil.ril.mlzie; dg= cca 18; 1 = 4.
NVIA 5(8) D, SI, 1970
Oalil., fragment buzil. cu douA torti, rotunde ln
sectiune; pastil. de slabil. calitate, culoare bej-
bruna; dg= 16; 1 = 4,5.
NVIA 5(9) A-B, SVlll, 1972
Oalil., fragment buzil. corp, pastil. nlslponsii
dg= 12; 1 = 7,5;
Hislrla 1, p. 463, fig. 3!15.
170. NVIA 5(10) D, SIV, 1972
Oalli. de miel dlmensiuni, fragment ; pastil. aspra
cil.ril.mizle, canelurl pe git; dg = 8 ; dmax = 9,5;
1 = 7,5.
Plg. 169. NVIA li(ll) D, SI, 1970
Oalli. de mari dimenslunl, fragment buzii ;
pastil zgrunturoas1i, bruna-negrlcloasil., slip
propriu ; dg= 27 ; 1 = 12.
NVIA 6(1) D, S Il, 1971
fragment; pasta fln bej, slip
portocallu; caneluri pe git, sub buzil.; dg= 10;
1= 3.
NVIA 8(2) D, S Il, 1971
Cil.nltli. fragment; pasta ciiriimlzle; dg= 12;
1= 3.
NVIA 6(3) D, Slll, 1971
Ciinita. fragment fund ; past.li. flnii grl; df = G;
1 = 4.
NVIA 8(4) D, SII, 1971
fragment fund; pasta flna ciirlimlzle;
df = 3,2 ; dmax = 10 ; 1-= 4.
NVIA 7(1) D, Slll-IV, 1973
Capac fragmentar; pastii asprll,
slip negru; dmax = 10; = 5.
NVIA 7(2) A-B, SVIII, 1972
Capac lntreg, past cil.rlimlzle deachls; slip
www.cimec.ro
Fig. 16!J
glbui in exterior ; butonul decorat cu o lnclzle
cruciform; dmax = 15; 1 = 5,5;
1. Barnea, Oacia, 1 o. 1966, fig. 15/1.
170. NVIA 7(3) 0, S IV- V, 1973
Tlpar dln lut ars pentru tumarea capacelor;
past finll. fll.lnoasll., ; d = 23 ; 1 = 5 ;
gr. capac ln negatlv = 1,2; buton ln nega-
tiv = 3;
1. Barnea, op. cit., fig. 5/5; l\1. Coja, BMI, 41,
1972, 3, fig. 5/8.
Fig. 169. NVIA 8(1) O. SIV-V. 1973
Chlup, fragment de Jmz; pastll. speclficii
foarte densll., cu pietrlcele in acest nive! ln
cel precedent; dg cca = 80.
Fig. 170. :N'VIA 9(1) A, S II 1, 1969
Opait, pastll. caramlzle; L = 10; 1 = 6.
Fig. 171. NVIA 9(2) A-B, SI (criptll.), 1972
Opait. pasta L = 10 ;
1 = 6,5, 1 = 3;
Cf. G. Severeanu, ,.Revlsta l\Iuzeulul Pinaco-
tecll 1 - 2, 1936, p. 81 - 82,
fig. 97.
Fig. 169. NVIA 9(3) 0, SV, 1972
Opalt. fragment fund; past nisipoas ;
Histria, Materlale. 6, 1959, p. 280. fig. 5.
Fig. 171. NVIA 9(4) 0, SIV, 1972
Opait fragmentar; pastii neagra, asprii; d = 7,5,
i= 3;
:\1. Bernhard. nr. 393, pl. CXXIII (sec. V 1 - V 11
e.n.); T. Szentlleky, nr. 254 a, 255 a. 256 a;
precede ca forma opaltele feudale timpurii
descoperite in Oobrogea, C. Cirjan, RevMuz,
1970, 1, p. 62 C. Scorpan, Pontica, 6, 1973,
p. 225, fig. 7/2.
NVIA 10(1) A, SV III- IX, 1974
Oblect din os asemiinator cu N\' 10(2), unde
analogii; i = 5.
Fig. 169. NVIA 10(2) B-C, SVIII-IX, 1975
Fibul bronz, pentm analogil vezl piesa urm-
toare.
Fig. 171. NVIA 10(3) A, S 1- Il, 1969
Fibula bronz, tip asemiinator precedentei;
O. Tudor, Sucidava Ill, Oacla 11-12, 1945 -
1947, p. 196- 197, fig. 41/13 15 (a doua jum.
a sec. V 1) ; Vin ski, fig. p. 39, pl. XXX Il, 11,
de la Kostolac, dupll. Iustlnian.
NVIA 10(4) A-B, S\'1-Vll, 1972
Cataram1i din bronz; d = 2,5 ;
Forma aseman1itoare cu A. Petre, Materiule,
8, 1962, p. 578, fig. 11/1 (datat ln sec. V e.n.).
NVIA 10(5) A-B, SIX, 1974
din fier gsitil alaturi de monedii
lustin II; asemanatoare ca forma precedente!.
NVIA 10(6) D, SV, 1972
Slilus din hronz; L = 10,5; gr= 0,3.
NVIA 10(7) A, SV III- IX, 1!J71
Oiiltit din fier; L = 10, gr= 0,5 - 0, 7;
Gomolka, pl. XVII/27:1 (sec. VI e.n.).
NVIA 10(8) 0, SIV, 1972
Nicovala micii pentru hijuterii dintr-un allaj
cu plumh ; forma de trnnchi de con foarle
alunglt; 1 = 4,7; dmln = 0,8; dmax == 1,4.
NVIA 10(9-12) A, SIVa, 1970
Virfuri de pilum din fier; in loc s-au
mai gsit fragmente din Inca cca 6 exemplare;
L= 8-10.
NVIA 10(13) A-B, SVI, 1972
Vlrf de sgeatll. trilobat din fier; L = 5.
Fig. 169. N\'IA IO(H) D, SVI, 1973
Fig. 172
Tipar de bijuterii dln calcar; 7,5 x 7,5 x 2,8;
C. Prcda, SC IV, 18, 1967, 3, p. 515; V. Teodo-
rescu, SC IV, 15, 1964, 4, p. 485- 499; M. Con-
stantiniu, SC IV, 17, 1966, 4, p. 95 - 96.
17:1. NVIB 2(1) D, SI, 1971
Castron, fragment; past fin bej, slip brun-
in lnterior pe partea superionrii in
exterior; dg = 13 ; 1 = 4 ;
Hayes, forma 102, p.157 (sec. VI- \'Il e.n.).
Fig. 172. NVIB 2(2) 0, SI, 1971
Fig. 172
Castron, fragment ; pasta hej-galbule cu angob:l
buza ln interior;
dg = 20 ; i = 3,5 ;
Hayes, forma 101, p. 156 (sf. sec. \'1 e.n.).
NVIB 2(3) 0, SIV, 1972
Castron, fragment; pasta bej cu angob1i
carmizie, huza in interlor; dg = 2:3 ;
1= 2,7,
173. N\'IB 3(1) 0, SIV, 1972
pasta zgrunturoaS>i, Amforli, fragment buz ;
bej ; dg= 8,5; 1 = 7,5.
Fig. 172. 3(2) 0, SIII, 1971
Amforii, fragment buz:i ; pastii aspra c:lriirnizil',
slip 10; i = 4.
NVIB 3(3) D, SIV, 1972
Amfor11, fragment de pcrete ; past bej-cilr:i-
mizie, cu urma unci inscriptii cu vopsea
Fig. 173. NVIB 3(4) 0, S 1 11- IV, 197:1
Fig. 172
Amfora, fragment perete cu slriuri m1irunll
orizontale ondula te; pasta caramizie cu
urme de calcar, slip bej, urma une! inscrip\ii
cu vopsea (fonrtc numrroase frng-
mente in accst nlvel .'>./\' \'lA. in loate stt-
toarcle).
173. N\'ID 4(1) D, SIV, l!J72
Urcior, fragment din gt corp; pasta zgrun-
\uroasa, ,unrluri orizonlale; dg= 7,!i;
dmax = 13 ; 1 = 12 ;
Forma asemantonre ln Klio, 48, pl. XV 11/82.
Fig. 172. NVID u(l) D, S\', 1972
Oalii, fragment huzii; paslii poronsii zgrun\u-
roasa, angobil groas de slah:i calilate,
hej-ciir1imlzie; dg= 13; 1 = 3.
NVIB 5(2) D, S\'-\'1, 1974
Oalii, fragment; buzii en toarti!., pnslii aspri\.
grlln extcrior; dg= 1:1; i = 10;
nrudit cu unn diu formclc de la Piatra Frec\ci
(Reroe), SCIVA, 26. 1975, 2. fig. 2/1, (a doua
jum. n sec. VI c.n.).
191
www.cimec.ro
Fig. 172
173. NVIB 5(3) D, S IV, 1972
Oalii, fragment buza cu toart ; pastii aspra,
crmlzle, slip proprlu; dg= 12; 1 = 7,5.
Fig. 172. NVID 5(4) B, T9, 1969
Oal lntreagii, cu doua torti umbo; pastii
asprii, (foarte numeroase fragmente
din astfel de vase ln acest nivel ln toate sectoa-
rele ; pasU, culoare sau brunii-
ciiriimlzle); dg= 11 ; dmax = 18; 1 = 16,5 ;
Mangalla, P. Dlaconu, SeiV, 10, 1959, 2,
p. 487 - 489; Axiopolis, 1. Bamea, se IV, 11,
1960, 1, p. 73 - 76, fig. 2/2 (sf. sec. VI e.n.,
probabll lncep. sec. VII e.n.).
NVIB 8(1) D, SIV-V. 1973
ehlup, fragment buzii; past zgrunturoasli., bej-
ciiramlzle; dg= 45; 1 = 7.
Fig. 173. NVIB 9(1) A, SVIII-IX, 1974
Opalt. toartii pierduta ; pastii fli.lnoasli. bej ;
decor cu llniute radiare ln jurul discului;
L = 9,5; 1 = 7 ; 1 = 3,5 ;
Iconomu, tlp XXX nr. 754, Enisala, fig. 171.
NVIB 9(2) A, SIV, 1970
Opail. fragment din dise cu toartA ; pastli. bej-
giilbuie, urme de vopsea pe dise toartii.
Fig. 174. NVIB 9(3) A-B, SII-111, 1972
Opalt fragmentar; past aspr cli.rmizie, flirii
decor; L= 7,6; 1 = 6; 1= 2,6.
NVIB 9(4) A-B, S III- IV, 1972
Opait. fragment din dise corp ; pastA asprA,
decor radiar ln jurul discu1ul, pe
restu1 din dise, urma unel cruel stillzate ( ?) ;
L= 7;
Cf. Sucidava, D. Tudor, Dacia 11 - 12, 1945 -
1947, p. 168, nr. 7 (sec. VI e.n.).
Fig. 173. NVIB 9(5) A-B, SIX, 1973
Opait, fragment din dise cu toartA trllobatA;
past fli.inoas bej ; L = 9 ; 1 = 6 ;
Iconomu, tlp XXXIII, nr. 764, 773 sau 776
(sec. VI e.n.); Dinogetia, 1. Barnea, se IV, 20,
1969, 2, p. 263, fig. 10/4 (sec. VI e.n.).
NVIB 9(6) D, SI, 1970
Opait. fragment; toart cu reprezentare zoo-
moriA (cap de taur); 1 = 3 ;
Iconomu, tlp XXXIII, fli.r analogie exactii.
Fig. 174. NVIB 10(1) A, SIV, 1970
Fig. 174
Crmid, fragment, cu cruce ln relief;
pasta cu nisip fin, bej ; 7 x 4,5 x 1.
NVIB 10(2) A, SV III- IX, 1974
Fusaiol bltroconic dln lut ars, pastA finii,
dmax = 3 ; 1 = 2.
175. NVIB 10(3) B-e, SXII, 1975
192
FibulA din bronz; L = 6,2;
Vinski, p. 39, asemiiniitoare tlpului g, pl.
XXXII/15 (Siscia, sf. sec. VI e.n.).
NVIB 10(4) A, SIII, 1969
Fibulii din bronz ; L = 6 ;
Vinskl, pl. XXXII/4 (Salona) asemAniitoare
ca form, dar cu alt decor; 1. Bamea, SCIV,
20, 1969, 2, p. 264, fig. 12/4 ( Dinogetia) D. Tu-
dor, op. cil., p. 196- 197, ftg. 41/14 (Suctda11a)
(a doua jum. a sec. VI e.n.).
Fig. 174. NVIB 10(5) A, SII, 1969
BriitarA mici de bronz cu capetele lngro,ate tl
decora te cu cite o incizle ln IJUrub ; gr = 0,2 -
0,4;
1. Bamea, B. Mltrea, Materiale, 5, 1951, p.
470 - 471 ( Isaccea) ; A. Petre, Materiale, 8,
1962, p. 582, fig. 18/2-4 (Piatra FrecAtel-
Beroe) (sf. sec. VI - lncep. sec. VII e.n.).
Fig. 175. NVm 10(6) B, SIVN, 1969
CataramA de bronz de formA ellpsoida1A,
fragmenterA; L = 4; 1 = 2,5; gr. 0,4.
Histria, Materlale, 7, 1961, p. 233, fig. 5 (sf.
sec. VI - lncep. sec. VII e.n.).
Fig. 174. NVIB 10(7) D, SIII, 1971
Cataramii de bronz, tip ., Sucldava", fragment;
L=5;1=3;
Hialria, Materiale, 7, 1961, p. 260, fig. 25.
NVIB 10(8) D, S IV- V, 1973
Cheie din bronz; L = 3 ; d inel = 2 ;
V. PArvan, BCMI, 4, 1911, p. 188, fig. 39 (ceta-
tea Tropaeum).
NVIB 10(9) A, SV III, 1972
lnel de bronz; d = 2,5.
NVIB 10(10) B-e, SIX, 1975
Lant din bronz, fragmentar cu clrllg (cf.
NV10(27) ; L = cca 12.
NVIB 10(11) D, SIV, 1972
Vbf de aAgeatii din fier, fragment; L = 5,5.
NVIB 10(12) B-C, SXI, 1975
Fusalolii emlsfericii din gresle cu lnclzll circu-
lare concentrice alte fragmente dln fusalole
asemniitoare ln sectoarele A D,
nlvel).
Fig. 176. NVm 10(13) A, SIX, 1974
Fragment de criimld4 cu decoratU reprezen-
tiirl incizate; cca 6 x 6 x 3.
Fig. 175/1
176/1. D, SVII, 1974
fragmentar ; pas til. asprii bej-clr4mlzle;
d = 8 ; 1 = 4 ; gAsit ln condlt neclare ; piia-
treazii pe el urme de mortar, ceea ce sugereazii
1egarea lui de unul din momentele de refacere a
incintel.
Fig. 175/2
176/2. D, SVI, 1973
Oalii, fragment fund, lucrati cu mina ; pastii
proast4 cu eioburi pietricele ; ln exterior bej-
cenutle, ln lnterlor ; descoperltii
ln d4rlm4tur4 ;
Cf. SCIVA, 26, 1975, 2, fig. 4/3 (sec. VI e.n.)
(Piatra FrecAtel-Beroe).
Fig. 176/3. D, SI, 1970
Fig.
Oal, fragment perete ; pastii asprii bej, striurl
lnguste auperficiale, orlzontale ; g4slt tot ln dlrl-
mturA.
176/4. D, SI, 1970
Oal4, fragment, pastA cu cloburl plsate
nislp, sUp gros brun-bej ; decor cu 1trluri
superficla1e miirunte, orizontale (fragmente
asemiinAtoare a-au descoperit lmpreunA cu alte
materiale datablle la sf. sec. V 1 ti lncep. aec.
VII e.n. ln B-C, SXI, ln ultlmul nlvel).
www.cimec.ro
)i
/
---- ___ ,.
--\1
1
..........
'n
. . .
. tf
.....


t2


\
\
\

1

' \.
7
'!;:::'i!'rc 'i'"Y il
r -=
1 -= 'Cr''
---- r- _________ ?,: '\
1
1
.5 1
-- 7 ---------
2.6
22


F (7
1f,f3
5.1
.J.2
0
Fig_ 140. - Vas apartinind culturii HamGngia.
Fig. 1-11.- Ceramic1l. din NI.
t www.cimec.ro
,
'
'
' 1
-;J
\
.
c
-
,
'
'
'
\
'
'

. . ''$---- - - ..
. ,,,
1 ./ . -.
;1 / .
/ \
\ ;.\ lill ll
i .' f!
J 1 :t:
':il :;: / t
i ' 1
1 1
' ', ., 1
1 ' '
..
,1
l
i \\ l 1

' -c- J3 15
Fig. 143'.-'-- CeramlcA dfn Nil.
www.cimec.ro
'
J.B
~
1 li din NIl. l H _ Cerarn c
Fig.
195
www.cimec.ro
2_.10
2.11
Fig. 145. - Ceramlc:1 dln NI (2.1 ~ i 3.3) ~ i Nil .
198
www.cimec.ro
.4.4-
l
----
- - - - - = = - ~ - - = -
1
------- ---
---:-------
Fig. 146
- CeramlcA dl D NU.
.197
www.cimec.ro
198
6.2
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
', 1
' , , , ~
7.1
\.. '
Fig. 147.- Ceramlci '' oblecte mArunte dln Nil.
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
www.cimec.ro
Fig. 148. - Ceramlcl dln Nil.
199
www.cimec.ro
iiii/4JJJ,I,f,'
'
1.10
1.7
t. r
2.15
{ z.m
Fig. 149. - CeramlcA dln NIIJ.
200
2.1
)
j
/
/ .
/2.2
www.cimec.ro
FJg. 150. - CeramJci dln NIII.
28 - r. 1813
201
www.cimec.ro
202
~
~ ~
1
1
_____ j 1
(\j
( ' ~
'i
i
i
.....
.....
-
z
::::
:a
""'
"'

"'
....
"' ;.;
.....
><':>
.....
~
G:
www.cimec.ro
, ,
1 1
1 ,
,
, 1
1
---
____ _.,"'
0,
~ c
:a
""
"'

0<!
...
...
w
C\i
'"'
.....
tn
~
203
www.cimec.ro
204
Jj
1 ,,
1 /1
l -"'/ 9.1
'c:: ....
Fig. 153.- d
. NIII.
1 de stlcl. m Opalte ~ 1 bo
www.cimec.ro
0
10.:1
10.4
Fig. 154. Pragmcn . dlvene dln 1': 1 I 1. . 'te si <hlccle 'cc opdl . tc ccraml
286
www.cimec.ro
f0.11
. 1P.tJ
"'1 1 0
'10.17
10.19
Flg. 155. - Obiecte diverse din NIII.
~ 0 6
www.cimec.ro
1 1
1 1/
~ , '
- - - - - - ~
--..-...::-..,....., , ... ::-- , __
;;;.
207
www.cimec.ro
2.1
r-
~ +.3
~ ~ 11 42
ffJf
. , ~
Fig. 157.- Fragment de amfora ~ i opait de bronz din
NIVA.
+- Fig. 158.-Ceramicil ,1 fibuiA de'.bronz din NIVB.
www.cimec.ro
Fig. 159.- Ohiccle di\ersc din ); LVn.
209
www.cimec.ro
Fig. 160. - Frngmente ccramicc cu decor din NV.
210
www.cimec.ro
2.3
2.13
-
..
... ,., ___

2f.lj
1=========--===-==-
Fig. 161. - Ceramicli diu NV.
21!
www.cimec.ro

....
1\;
')
7
\.
/? 3:,
"7
y-.,' __ 1 --. 4.3#
1
' t0 ===
1 '{, 1 -/ " .
'' ,,, ,
l ,,--- T- 5..3 3.11
_. l '5..5.
1 \\ r
"" ' \
. \
t L. &' 1 " 'U. 512

-=---------=--
. y--r---z
- 1 S.tf
,----! !:/ \
r
.
. --1: - -----
; ! . \513 . . \
1111 Il &: rr 1
-

f0.2. f(}.f


. ffi.J ., S.?
\
\
l
)
"'-1
\
Fig. 1 6:!.- Ceramic obiecte diverse dia !'\\'.
www.cimec.ro
f-Ig. 164. - Ceramlc ~ ~ opalte dln NY.
213
www.cimec.ro
- - ~
(
o:
10. 15
10.28
Fig. 165. - Obiecte diverse din N\'.
www.cimec.ro
Fig. 166. - Obiecte diverse dln NV.
215
www.cimec.ro
__ j __
~ ~ ..
"J\,
.;\
~ - , \ :;
; - ~ _ __....."' \ ~ ~ .....
t:r.
;z
~ .. ~ i
~ ~
216
www.cimec.ro
J.6
mJcii dln NVIA.
.... 168,- ( era
F1t"
7 ~ 2
\
217
www.cimec.ro
218
1
/
/
/
~
/
/
....
"' /
-
_...
---------...............
.,.,.-- ',
/ .,
/ \
/ \
/ \
1 \
1
/
1
1
1
1
1
-x Qi oblecte 169 _ Cerami= v Fig. d
. NVIA. diverse m
www.cimec.ro
Fig. 170. - Ceramicii din NVJA.
219
www.cimec.ro
1(}..3
10.11
10.8
10.9
1Cl.1()
1(}.13
Fig. 171. - O p a i ~ e (9.2 ~ ~ 9.4) ~ ~ altc obiecte ln NVJA.
220
www.cimec.ro
'

: .......
1
\
1
lffi/1'/NI
.. ""'"''////<
5.4
,
1
1
2.2
21.
?
23
4.1
52
2.1.3.2,5.1,8 1
--
5.3
8.1
Pig. 17:>.- Cera uc,l dln :\'\'ID.
221
www.cimec.ro
Fig. 173.- Ccramidi dln NVIB.
222
www.cimec.ro
10.4
-10.12
10.ff
Fig. 1711.- Opaqc (9.3 ~ i !).4) ~ i ohicclc diverse clin NVTB.
223
www.cimec.ro
[\,;>

,;,.

\0.5
:'ZZ\
- 1
t
1

1
1();? 1
1
'Kl4
1
2.
Fig. 175.- Obiet'le marnnlc din 1\;VJB HU Hl.ti); 1, opait.
descoperit in condi\ii nesigure; 2, fund de oal Jucrat cu mina.
Fig. 176. - Ciiri'imidii cu sgra(itli (1'\\B, 10. 13); 1, opait; 2, fund de oalii
lucralii cu mina; :J, 4, fragmente ceramke.
www.cimec.ro
Observatii privind datarea nh,.elurilor de loeuire ale eettii pe baza materialului eeramie 'i
a obieetelor mirunte
Pentru primele doua niveluri de locuire surprinse la Tropaeum nu avem descoperiri mane-
tare care sa ne asigure o absoluta datare. Doua monede gasite n stratigrafica cla.r
pot nsa data nivelul al treilea de a de la Adamclisi. Una s-a gasit pe berma
c:elei de-a doua faze, fiind o emisiune Septimius Severus de la Niceea
7
, iar cea de-a doua, o
moneda cu efigia lui Caracalla
8
, se afla cu centimetri deasupra nivelului de calcare NIII.
Aceste monede dateaza nivelul N III la secolului al 11-lea: nceputul celui urmator,
datare confirmata aspectul general al ceramicii descoperite n acest strat.
ntr-o graitoare este gasita o moneda de la Theodosius al 11-lea
9
, care dateaza
Rtratul de mortar de deasupra celui de-al treilea nivel de calcare din exteriorul incintei, strat
de mortar care ne-a impus concluzia ca la Tropaeum a avut loc o refacere ulterioara con-
structiei constantiniene Moneda, datnd catre mijlocul secolului al V-lea, aceast
noua refacere a incintei, ne da temeiuri sa credem exacta microstratigrafia stabilita n aceasta
zona. Dintre monedele numeroase gasite n sectorul T22, doar una poate fi ferm folosita pen tru
datarea penultimei faze de locuire n cetate (NV) anume un bronz de la lustin al 11-lea
Sofia din anul569 - 570, desprins de pe nivelul de calcare din exteriorul incintei, care ofera
uu terminus post quem pentru nceputul ultimei locuiri ce se dezvolta n cetate. Pe nivelul de
calcare dintre ncaperile A33 A4, o alta moneda de la lustin al 11-lea (anul 568 - 569)
confirma cele spuse mai sus, la fel, moneda de bronz de la mparat gasita n niYelul
imediat placii de mortar de la E de bazilica ,simpla". ncaperile mentionate mai sus
au fost deRigur folosite mai trziu; o proba evidenta pentru locuirea ulterioara fiind moneda
de la Tiberius al II -lea Constantin ( anul580- 581) descoperita pe ultimul nivel n ncaperea A3a
10

Deci, monedele descoperite pna acum ne dau destul de putine repere cronologice; majo-
ritatea monedelor cuprinse ntre mijlocul secolului al 11-lea secolului al VI-lea
au fost gasite n ultimele doua straturi arheologice (NV NVI).
Cele mai vechi urme de viata aflate cu ocazia sapaturilor arheologice din cetate, ntre
anii 1968-1975, sint din epocile neolitica a bronzului au aparut izolat, respectiv n sonda-
jele din interiorul turnului T22 (fig. 140) de pe via principalis (B - C, SXI). De asemenea,
s -au descoperit, mai ales n straturile de nivelare sonda te n diverse puncte ale din majo-
ritatea sectoarelor, fragmente ale unor lame de sile;x:.
Prima depunere arheologica ilustrata prin pamntul puternic i.mpregnat cu arsura contine
dupa euro s-a putut vedea, att material autohton dacie (fig. 141, Nil), ct material de pro-
ductie greceasca sau romana timpurie. Cea mai veche data ne este oferita de fragmentul de
bol elenistic cu firnis negru (NI2.1) din secolul al II-lea .e.n. dar fiind singular poate fi consi-
derat obiect de lux pastrat indelungat in uz. Ceramica dacica se poate data
11
, n genere,
in secolele I .e.n. - 1 e.n. Materialul roman se incadreaza, de asemenea, n perioadi.
Credem ca putem socoti acest strat ca reprezentind prima locuire mai ampla in zona cetatii
pe care o putem data astfel, in secolele I .e.n. - I e.n. Constatam ca, in primul nivel de
existenta a materialul arheologic prezinta aspecte evolund din forme elenistice
trzii (1U2.5) de provenienta ponticA sau microasiaticlt (NI2.3-4 etc.). Materialul geto-dacic
se nscrie in limitele caracteristice ntregii culturi materiale getocdace. considerltm ca
existenta numai a fructierelor cu picior scurt la Tropae1tm Traiani, indiclt influenta vaselor
romane de tip asupra fructierelor dacice
12
Dat fiind ca ntreg acest strat a fost i.mpregnat
cu cioburi, nu excludem posibilitatea ca locuirea slt fi avut de suferit cu prilejul
rA.zboaielor dacice. Ceea ce constatltm ca nelipsit de importanta este faptul clt nu exista o discon-
tinuitate ntre na tura materialului ceramic din primul strat de cul tura cel de-al doilea, deci putem
considera evolutia continua a uneia populatii pe locul cetatii Tropaeum Traiani.
Materialul arheologic descoperit n cel de-al doilea strat de cultura, dezvoltat peste stratul
de mortar "i piatrA. marunt:t rezultatlt de la cioplirea pietrei (NU) - faza prima de constituire
7
D. S lia, 1972 (in v. 10 218).
8
DSI, 1971 (inv. 10 215).
8 D, Sla, 1972 (lnv. !1 830).
10
Respectlv monedele: D, Slla, 1971 (lnv. 9 909);
A, SIV, 1970 (inv. 9 948); A, SV II, 1972 (inv. 9 937);
28-c.J813
A, SV, 1970 (ln v. 9 979).
11
Multumiri cu acest prilej incA o datA Alexandrinel
Alexandrescu pentru ajutorul dot la datarea materlalulul
daco-getic.
11
p. 170, nu crede posibilA o asemenea influent.
225
www.cimec.ro
a. unui zid de incintit - poate fi datat in secolul al II-lea e.n. Formele timpurii ale
(NII9,1-2) ceramicii (NII2 NII3) ne sugereazit datarea inceputului acestei faze, n
prima jumatate a secolului al II-lea e.n. Observam aparitia in ceramica a unor forme de prove-
nienta occidentala (NII2.6, 10 etc.). acestui nive! pare sa fie marcat de un incendiu.
Deoarece nivelul ulterior este databil prin monede de la secolului al II-lea, putem
ndrazni a considera ca acestei faze trebuie legat de atacurile costoboce diu jurul
anului 170 e.n., viu ilustrate de epigrafele descoperite in cetate
11

Materialul arheologic descoperit n NIII se remarca prin deosebita bogatie varietate;
datarea oferita de monede descoperirile marunte corespunde epocii de nflorire a
epoca n care municipiul este sigur atestat ntreaga provincie se bucura de maxima
prosperitate
14
lncadrarea materialului descoperit n acest nive! se face ntre mijlocul seco-
lului al II-lea e.n. (unele forme mai timpurii, ca NIII2.2__:4, au ori o perioada de folosire
mai lunga dect banuim, ori snt, in unele cazuri, antrenate din nivelul anterior) mijlocul
secolului al III-lea e.n. Ni se par graitoare pentru definirea materialului din acest nive!
ornamentele pasta fragmentelor NIII2.5 8; amforele descoperite n nivel, n general
intr-o stare foarte fragmentara, au analogii in nordull\Irii Negre, unde snt datate n secolele
II -III e.n. (NIII3.1-3); tipurile cele mai raspndite de caracteristice acestui
nive! (NIII9.1-4) sint produse folosite tot la secolului al II-lea nceputul
secolului al ITI-lea e.n. La fel ca in nivelul anterior, a par forme importate din provineiile vestice
unele forme ce par chiar a fi produse la Tropaeum Traiani.
Peste nivelul NIII, se pare ca in perimetrul ntregului municipiu s-a feut o nivelare
cu pamint galben adus ca baza pen tru nivelul de calcare NIV A. Descoperirile arheologice
din sectorul port de E de pe incinta de S dovedesc inceperea refacerii ,constantiniene",
cindva dupa mijlocul secolului al III -lea e.n. Dac a alte faze constructive au put ut fi mai
surprinse in zonele cercetate, n schimb, nivelul de calcare NIV A a fost in general greu
de fata de NIVB, dat fiind faptul ca in putine locuri s-au atins aceRte niveluri.
Constatm din analiza putinelor fragmente ceramice culese din NIV A, acolo unde s-a dezvelit
in suprafat ca, in acest moment, materialul arheologic nu se esential de cel
din nivelul precedent ; in schimb, materialul ceramic din NIVB prezinta caracteristici romane
trzii care il diferentiaza net de nivelurile anterioare eare se vor dezvolta pe parcursul
ultimelor doua secole de locuire a cetatii. .
Prosperitatea relativa dedusa pentru NV din activitatea constructiva de proportH din
cetate nu este ilustrata in masura de materialul arheologic credem ca principala
ca uza a acest1;1.i fenomen este. faptul ca locuitorii fazei NIVA au ndepartat cea mai mare parte
a resturilor distrugerii de la secolului al VI-lea
15
Dupa cum s-a vazut din descrierea
sapaturilor arheologice n sectoarele A, B D, faza NVIB nu a fost surprinsa decit pe mici
in general folosindu-se ca nivel de calcare tot NVIA. Pentru secolului al
VI-lea inceputul celui urmator, sfut caracteristice o serie de forme, printre care: NVIA3(2)
(11); constatam aici urcioarelor [NVIA4(1) (2)]. ln general, urcioarele oalele
cu buza umbo pe fund sint definitorii pentru formele dezvoltate in aceastaetapa
(NV!A5.1 NVIB5.4) n aproape toate a9ezarile dobrogene. Formele ceramice
rile marunte proprii NVI (cu fazele A B) arata evolutia cillturii materiale, mpingind datarea
acestui nivel in prima parte a secolului al VII-lea nu pare sa fi fost antrenata
in circuitul economie specifie crizei generale a imperiului in acest secol, care sa fi adus dupa
sine prez enta emisiunilor monetare noi. Spre deosebire de unele romano-bizantine din
Dol>rogea ca aceea dela Piatra (Beroe)
16
, la Adamclisi nu s-au aflat urme de atribuit
cetelor slave, cu exceptia unui fragment de oala ce pare indica o asemenea provenienta
(fig. 176/2). .
Deci, studiul materialului ceramic al obiectelor marunte ne.permite sa ricadram cro-
nologic fazele stratigrafice surprinse va putea fi folosit in cercetarea de ansamblu a culturii
materiale dezvoltate in zona de contact a pontice, microasiatice, cu cele vestice
proprii pentru ripa Thraciae.
13 Vczi capitolul Incinla.
I' DID, Il, p. 185 - 186.
226
16 V. Prvan, Tropaeum, .p. 190 -: 191.
1
SCIVA, 26, 1975, 2, p. 209 - 218.
www.cimec.ro
CONCLUZII
lon Barnea
Sapaturile arheologice efectuate ntre anii 1968-197;") la cetatea Tropaeum Traiani au stabilit
di omeneasca pe platoul situat n Valea, Urluii, la, vest de actualnl sat Adamclisi, unde
se nalta cetatea roll)ana, ncepe n epoca neolitica continua pna n prima jnmatate :1 seco-
lului al VII-lea e.n. In cele cteva sondaje adncite pna la solnl vin au aparut pntine fragmente
eeramice apartinnd cultnrii Hamangia, iar n diferite puncte ale cetiitii s-an gasit izolat frag-
mente din lame de silex. S-an descoperit, de asemenea, fragmente ceramice din epoca bronzu-
lui din prima epoca a fierului. Cel mai vechi nivel de locuire mai intensa arata existenta
pe loc a unei geto-dacice cu nume necunoscut, care n secolul al II-lea .e.n.
intretinea legaturi cu lumea greceasca din sud, iar n secolelc I .e.n. - I e.n. se afla in plina
<lezvoltare, fiind influentata de civilizatia romana in continua ex:pansiune. Catre
secolului I san, mai probabil, la nceputul secolului al JI-lea e.n., geto-dacica a avut
de suferit, fiind chiar trecuta prin foc, cu prilejul razboaielor purtate de romani mpotriva
dacilor a aliatilor lor.
Pe locul fostei geto-dacice, mparatul Traian, n politica sa ofensiva mpotriva
dacilor a celorlalte populaW din stnga Dunarii Inferioarc, a nfiintat o statiune militara,
linga care a luat o rurala (vicus) cu caracter civil, alcatuita din populatia
locala mai veche din noii n cea mai mare parte veterani mproprietariti
aici, n preajma monumentului triumfal al lui Traian
1
Catre mijlocul in primele decenii ale
celei de-a doua jumatati a, secolului al II-lea e.n., Rituata lao importanta rascruce de
drumuri militare comerciale atinge o deosebita nflorire eeonomica culturala, ce o ajuta
si"t faza rurala, devenind un important centru urban, care n timpul mparatului
Aureliu, nainte de anul 170, va fi naltat la rangul de municipium
2
Aceasta situatie
de prosperitate economica rezulta in primul rnd din intensitatea circulatiei monetare, mai
ales sub domnie a lui Antoninus PiuR (1:39 - 161), cnd este documen-
tata de numeroasele descoperiri monetare, n frunte cu tezaurul de 1 548 denari imperiali
romani, gaRit n 1969 n cetate. La acestea se adauga bogatele vestigii de culturamaterialade
tot felul, in special ceramica de diferite tipuri, printre care unele din provinciile occidentale
ale imperiului, aparute n nivelul de locuire din perioada respectiva de timp fragmentele
arhitectoni<'e refolosite ca material de com;tructie n zidul de ineinta in alte edificii romano-
bizantinc.
E foartc pro babil ca n perioada s-a construit prima incinta, cu fossa berma,
ale caror urme au fost identificate n zona portii de est. Demn de mentionat ca aici
primei ineinte concide cu cel al cetatii lui Licinius Constantin. Perimetrul ci se presupune ca
1
V. Prvan, Tropaeum, p. 2 - :3.
2
Em. Popescu, cil: Revenind la piirerea mai veche
a lui Gr. Tocilescu, Io::ma Bogdan-Ctniciu nu exclude
posibilitatea ca statutul de municipium sa fi fost acordat
tropeenllor mai inainte, poate chiar de ciitre Traian (v. mai
sus, p. G2).
227
www.cimec.ro
nchidea o drcptunghiulara de circa 250 x 100 rn, al carci contur mai nalt dect
restul cetatii s-ar distinge pe unele fotografii aeriene in partea <entrala a romano-
bizantin (fig. 32, 40).
Perioadei de nflorire din secolul al II-lea i-a pus capat" cumplita invazie a costobocilor
din jurul anului 170, cnd a fost pirjolit de un incendiu puternic, ale carui urme au fost
sesizate n sondaje din jumatatea de E a cetatH romano-bizantine. Precventa mare a frag-
mentelor ceramice geto-dacice aflate mpreuna cu ceramica alte obiecte romane n stratul
de incendiu costoboc, confirma completeaza informatiile unor inscriptii din perioada
de timp (Daizus Oomozoi despre persistenta continuitatea elementului autohton geto-
dac, n curs de romanizare, alturi de romani.
Dupa distrugerea costoboca, municipiul tropeenilor o noua perioada de nflo-
rire sub dinastia Severilor. Acum vechea incinta e refacuta, iar la poarta de E se adauga
un turn interior, a carui tehnica de constructie starea de prosperitate a Unele
fragmente arhitectonice inscriptii refolosite n constructii romano- bizantine, apartin de ase-
menea acestei perioade. Urmeaza o perioada de decadere pe care a suferit-o oral}ul Tropaeurn
n cursul secolului al III-lea, din cauza ndesirii atacurilor carpo-gotice a slabirii apararii
militare a limes-ului scitic. n schimb, acum se observa o a elementelor grecel}ti, la
care, n afara de ceea ce se mai dinainte
3
, s-a adaugat un altar cu inscriptie greaca
din anii 236 - 238, dedicat de magistratul Protogenes lui Zeus Ombrimos, descoperit n campa-
nia din 1969, refolosit n fata unei locuinte de pe via principalis, n imediata vecintate a
portii de E a cetatii
4
Nu trebuie uitat, de asemenea, ca ultima inscriptie dinainte de restau-
rarea cetatH sub Constantin l}i Liciniu dateaza de prin anii 293 - 305, fiind lui Jupiter
Olbiopolitanus de un negustor grec romanizat din Olbia, Nevius Palmas Theotimianus, ca,
probabil in timpul restaurari sau ndata dupa aceea, a fost naltat altarul votiv, de
data aceasta un monument oficial n limba greaca, dedicat de cetatea tropeenilor 7tOL T pomL-
af.w\1) ,zeitei craiese Hera (luno Regina), pentru gasirea apei"
5

Pata de cele cunoscute pna acum despre zidirea ,din temelii a cetatii tropeenilor n timpul
lui Constantin Liciniu, dupa ce neamurile barbare fusesera pretutindeni biruite",
cum ne asigura inscriptia de fundatie din anul 316, gasita n 1893 la poarta de E, mpreuna
cu trofeul simbolic, emblema sapturile din ultimii ani au dus la noi descoperiri l}i
la unele observatH n plus, deosebit de valoroase. Este vorba de cele fundatii de turnuri
parasite de pe latura de S-V a cetatii romano-bizantine (fig. 41), puse n legatura cu opera
generala de refacere a de la Dunarea de Jos, initiata de Aurelian continuata de
Diocletian, carora le-a fost atribuita nceperea lucrarilor de restaurare a cetat Tropaettrn.
lntrerupta din motive necunoscute inca, operatia a fost reluata dusa pna la capat, cu
unele modificari de plan, de constructorii din timpul lui Constantin Liciniu. Dar, dupa alte
observat ce poate mai au nevoie de reconfirmari, nici constructia acestora n-a fost terminata
n anul 316, cum rezulta din inscriptia de fundatie, din fericire pastrata n ntregime, ci
anumite lucrari la zidul de incinta la turnurile acestuia s-au prelungit nca cel pu tin !}apte -
opt ani dupa aceea. Dintre ultimele observatii n legatura cu incinta merita, de asemenea,
s fie amintite acelea c att la poarta de V, ct l}i la cea de S, nu exist cite un pod suspendat
(pont-levis), dupa cum presupunea V. Prvan, iar ca n apropierea turnului T19 se afla o poarta
mica, astupata mai trziu. Planul cetat e caracteristic pentru secolului al III-lea -
nceputul celui de-al IV-lea, amintind pe cel al altor cetati de pe limes-ul Dunarii de Jos din
perioada de timp (Capidava, Troesmis, Dinogetia, Noviodunum). Pentru anexa exte-
rioara din coltul de S-E al cetatii, ce pare, cums-a presupus de mai multa vreme, un mare
bazin sau cisterna fortificata, contemporana cu cetatea, s-a emis ipoteza ca ar fi o fortificatie
complementara a cetaW, ulterioar anului 316.
Din timp cu incinta cettii Tropaeum dateaza via principalis ( decu.manus), cu cana-
lui, apeductul porticele laterale n prima lor faza, precum cealalta strad principala, per-
3
V. Pi\rvan, op. cil., p. 163 urm.
6
V. Pi\rvan, op. cil., p. 165 - 174.
4
Al. Barnea, SCIV, 20, 1969, 4, p. 595 - 609.
228
www.cimec.ro
pcndieulari't pc ca (ettrdo), de prevazuta cu port.iee eontinui pc ambele laturi. Heco-
lului al lV -lea i apart.in alte strazi de importanta secundara, mai pu tin cercetate, perpendicu-
hwe pe via principalis. Dintre edificiile publiee din interior, singurul cunoscut ea nalt.at. la
nceputul secolului al IV-lea este basilica forensis. Mai multe cladiri particulare, majoritatea
cu scop comercial, situate de o parte de alta a principale, au fost construite n seco-
lul al IV-lea refacute n urmatoarele doua secole. ln stadiul actual al cercetarilor nu se pot
face precizari mai mari n datarea un or edificii n cursul secolului al IV -lea, dupa cum nu se poate
spune n ce masura evenimentele n aceasta regiune a Imperiului roman de rasarit
la nceputul ultimului sfert al secol, care au culminat cu catastrofa de la Adrianopol
(378), au afectat cetatea tropeenilor.
S-a observat n schimb ca n prima jumatate a secolului al V-lea, sub mparatul Theodosie
al II-lea, a avut loc o operatie de consolidare a zidului de incinta. de aparare din partea
e E a cetatii a fost abandonat, iar n imediata apropiere a portHor de E de S s-au construit
cladiri extramurane de zid legat cu pamnt, probabillocuinte pentru federaW goti. n interiorul
cetat, n ciua procesului de decadere generala, datorat framntarilor politice interne ale
imperiului amenintarii din afara a pericolului hunilor, vestigiile marunte arata o continuitate
de viata de cultura aproape normala, iar descoperirile monetare atesta o circulatie baneasc
multumitoare. Fragmente ceramice izolate confirma prezenta unor elemente ,barbare" n
mijlocul populatiei locale romanizate.
Ca n celelalte centre urbane ale provinciei Scythia Minor, ultima etapa de mari con-
structii de la Tropaeum se leaga de numele mparatHor Anastasius Iustinian I. Paralel cu
restaurarea zidului de incinta, n interiorul cetat se nalta din temelii sau se refac
(liferite edificii cu caracter public, cum snt toate bazilicile descoperite pna acum la Tropaeum.
Pe latura de N a bazilicii forensis s-a adaugat o anexa dreptunghiulara alungita, orientata
E-V prevazuta cu absida spre rasarit, poate o capela tina. De asemenea, e pro babil
ca porticul de pe la tura de E a bazilicii, care ngusteaza strada principala N- S (cardo), sa
fi fost adaugat tot n aceasta perioada. Pe via principalis (decumanns) au fost zidite din temelii
trei bazilici fiecare avnd sub altar cite o cripta pentru de martiri : doua
cele mai mari dintre ele, bazilica cu transept ( D) bazilica zisa ,simpla" (A), au fost nltate
chiar n plin centru, la rascrucea dintre cardo decumanus, vizavi de basilica forensis, vrnd
parca sa se opuna acesteia, care pna aci era singura ce prin maretia pozitia ei domina toate
cladirile dimprejur. Noi observatii pe teren au dus la concluzia ca nu numai ,bazilica de mar-
mura" (B), cum se credea mai nainte, ci bazilicile cu transept ( D) ,simpla" (A) erau pre-
vazute cu ete un atrium cu trei portice (triporticus), dupa moda greceasca
6

n general, acum are loc o aglomerare de eonstructii, care presupune o mare
a populatiei o eosebita prosperitate economica. Aceasta cantitativa s-a
f:lcut nsa in dauna calitatii a aspectului urbanistic n ansamblu. Principalele artere de circu-
httie n-au fost respectate n ntregimea lor. De exemplu, jumatatea de V a strazii principale
(decumanus) a fost ngustata pe anumite portiuni la mai putin de jumatate. Lnga coltul de
N-Val baziliciiforensis o cladire afost cu la tura deN chi ar deasupra canalului apeuc-
tului de pe mijlocul strazii principale. Cardo a suferit, de asemenea, o ngustare n portiunea
centrala descoperita pna acum. I ntervallum-ul dintre zidul de incinta edificiile din interior
fost n cea mai mare parte blocat de construct care se adoseaza acestuia. Majoritatea noilor
cladiri naltate din pietr'e legate cu pamnt, iar n partea de sus de obicei din calupuri de chir-
pici, erau locuinte particulare, unele din ele de mari proporti, ca adevarate palate. Multe
constructii, n special cele situate de-a lungul strazilor principale, erau magazine t;;i ateliere
care atesta avntul comertului al n aceasta ultima perioada
de nflorire a Tropaeum, cea mai bine cunm;cuta n urma sapaturilor :uheologice de
pna acum.
8
1. Barnea, SCIV, 26, 1975, 1, p. 61 - 65.
229
www.cimec.ro
n a doua parte a domniei lui Iu:-;tinian, a nceput sa ecada, ca urmare a
generale a imperiului a marii invazii a kutrigurilor pe teritoriul Seitiei 1\Iinor, n anii 558 -
ii59, eare chiar daca 11-:1 dus la distrugerea cetaW Tropaeum, dupa cum rezulta din sapa-
turile de pna acum, a avut urmari negative asupra dezvoltarii a relaiilor sale
cu centrele mai apropiate sau mai ndepartate. Cu toate acestea viata a continuat sa se desfa-
aproape normal pna n anul 586, cnd cetatea a cazut prada invaziei pustiitoare a ava-
rilor (Theophylactus Simocatta, I, 8, 10). Urmarile puternicului incendiu care a mistuit n
flacari, daca nu toate, n orice caz majoritatea cladirilor din interior, au fost identificate aproape
peste tot unde s-au efectuat sapaturi n ultimii ani. Ele constau cel mai adesea dintr-un
strat gros pna la un metru de pamnt fainos, de culoare provenit din
chirpicii pravalii din jumatatea superioara a pereWor, la baza caruia se afla carbuni din lemna-
ria piroane de fier, igle, olane, iar deasupra multe darmaturi din zidurile
edificiilor. Spre deosebire de ceea ce se credea mai nainte, rezultatele ultimelor sapaturi au
dus la concluzia ca viata cetaii Tropaeum n-a ncetat dupa catastrofa din 586. Urme
sporadice de locuire, confirmate de unele descoperiri monetare, arata ca peste stratul gros
de incendiu darmaturi s-au amenajat noi locuine mai modeste de catre populatie
care a supravieuit dezastrului. Locuirea a dainuit n prima jumatate a secolului al VII-lea
cnd, dupa unele observaii, incinta a continuat pastreze funcia defensiva, cu toate ca
pierduse caracterul sau urban. n forme modeste mult mai redusa ca numar,
populaia veche romneasca continuat viata n preajma ruinelor nfloritoarei cetai de alta
data. Aici, n partea de S a incintei n alte puncte izolate din mprejurimi, au aparut urme
de locuire din urmatoarele trei-patru secole, nu este de mirare ca la trei kilometri mai departe
spre V, pe teritoriul satului de azi Urluia, s-a de:,;coperit un tezaur de monede bizantine din seco-
lele VIII - X
7
, care ara ta continuarea legaturilor economice cu Bizantul, Roma cc>a noua,
n perioada de timp careia-i apartine tezaurul amintit.
0 ultima observaie demantelarea zidului de incinta a turnurilor de majori-
tatea blocurilor de parament, n vederea refolosirii lor la alte eonstrucii sau ca piaha de var.
Operatia a avut loc n decursul timpului,poate n mai mare masura n cursul secolelor X -XII,
cnd teritoriul Dobrogei stapnit de Bizan (thema a cunoscut o noua perioada de
mari constructii cel mai mult n secolele XVIII - XIX, nainte de sapaturile iniiate de
Gr. Tocilescu. soarta au avut fra ndoiala o serie ntreaga de piese arhitectonice (fusuri
de coloane, capiteluri de la eladirile din cetate, care apareau mai mult sau mai putin la
suprafata terenului.
Cercetarile viitoare vor trebui sa urmareasca extinderea adncirea documentarii obti-
nute pna acum cu privire la de la Tropaeum, pentru toata durata existentei ei, ncy-
pnd cu studiul stratigrafiei ncheind cu analiza sematica a descoperirilor marunte. ln
scop se impune n primul rnd intensificarea lucrarilor n vederea unei ct mai bune
a romano-bizantin (secolele IV -VI), care suprapune resturile municipiu-
lui roman din seeolele II - III pe cele anterioare acestuia care, din fericire, este mai bine
pastrat. Este necesar sa se continue att studiul incintei, ct al propriu-zis, cu eta-
pele lor succesive de existenta refaceri. n cuprinsul trebuie dus mai departe :-;tudiul
retelei stradale ::;i al edificiilor cu caracter public particular, precum cel al evoluiei sistemului
de constructie ::;i al concepiei urbanistice n cele doua faze principale de existenta a
romano- bizantin : secolele IV - V V - VI. 0 atenie speciala trebuie acordata examinrii
evolutiei ocupatiilor, comertului, relaiilor externe, vietii sub diferitele ei
ai->pecte, pe toata durata secolelor IV - VII e.n.
Cercetarea romano- bizantin va contribui n buna masura ::;i la muni-
cipiului roman din secolele II - III, deoarece multepiesearhitectonice sculpturale, precum
inscripW din aceasta perioada au fost refolosite ca material de constructie pentru edificiile din
secolele IV - VI. Una din problemele majore ale cercetarilor viitoare va fi aceea a unei et
7 Irimin Dimian. SCN. 1, 1957, p. 199; DID, III, p. 20.
230
www.cimec.ro
mai hune a vietii municipiului din secolclc II - III a raportului topografic
structural al acestuia cu cetatea constantiniana. Din nefericire, distrugerea edificiilor mo nu-
mentelor fostului municipium, pentru refolosirea materialului la constructiile romano-
bizantin, precum suprapunerea celui dinti de catre acesta din urma, ngreuiaza mult cerce-
tarea nfloritorului municipiu.
0 ultima mare problema, care din punct de vedere cronologic al importantei istorice se
sitl1eaza naintea celorlalte, este aceea a studiului geto-dacice a romane pre-
municipale, n care, potrivit observatiilor de pna acum, se poate urmari cu claritate, pe baza
materialului arheologic, persistenta continuitatea elementului geto-dac n cnrs de romani-
zare, alaturi de romani. Acest proces continua n perioada de maxima prosperitate a
municipiului roman, prelungindu-se pna n epoca romano-bizantina. Urmarirea n continuare
adncirea Rtudiului lui va duce la obtinerea de noi date concrete la concluzii istorice deose-
bit de importante n legatura cu simbioza daco-romana ca prima cea mai de seama etapa n
procesul formarii poporului romn a limbii sale. Atunci Tropaeum Traiani se va nscrie n
istoria veche a patriei noastre nu numai ca un simbol al victoriei marelui mparat roman n
luptele mpotriva dacilor a aliatlor lor, ci ca un triumf al cercetarii arheologice istorice
n una din cele mai importante probleme ale trecutului nostru ndepartat.
231
www.cimec.ro
TROPAEUM TRAJAN/
1
LA CIT
(Rsum*)
La reprise, en 1968, des fouilles archologiques sur le site de la forteresse romaine de Tropaeum,
devait conduire toute une srie de dcouvertes qui font l'objet du premier volume monogra-
phique consacr cet important municipium de Moesia Inferior. Si le sommaire du volume
est dtermin par les rsultats de ces fouilles, celles-ci ont t conditionnes leur tour, par
suite les restaurations ncessaires, aussi par les recherches effectues prcdemment, notamment
les fouilles de large envergure pratiques dans l'intervalle des annes 1891 - 1909 sous la direc-
tion de Gr. Tocilescu. Ces fouilles de dl;lut ont vis en tout premier lieu la mise au jour des
inscriptions et des vestiges de quelques grands monuments de caractre public, situs dans
diffrents points de la ville romano-byzantine (IV-VJC Ricles).
A prsent, on est en train d'laborer un autre volume de cette monographie. Son con-
tenu doit porter Rur les derniers rsultats obtenus par l'investigation des trois monuments qui
se dressent 1 'est de la ville romano-byzantine, sur la << Colline du monument )) ( Dealul monu-
mentttlui) et dont l'ensemble se compose d'un monument triomphal, un autel militaire et un
tumulus funraire.
I. EMPLACEMENT DU SITE. NOM. HISTORIQUE DES RECHERCHES
6fi km vers le sud-ouest de la ville de Constanta, dans les limites territoriales de la
commune d'Adamclisi, se dressent les ruines du monument triomphal et de la cit de Tropaeum
Traiani, qui comptent parmi les plus importants monuments romains de Roumanie, difis
par l'empereur Trajan au commencement du Ire sicle de n.. La cit, entirement rebtie
sous Constantin le Grand et Licinius (316 ), tait situe environ un kilomtre et demi du
monument, vers le sud-ouest, sur un plateau peu lev et entour de collines qui le protgeaient.
L'endroit se trouvait une importante croise de chemins, dont le-t;mc est encore rprable
en partie de nos jours (fig. 1).
Le nom de Tropaeum Traiani, restitu par Tocilescu partant de plusieurs inscriptions trou-
ves dans la cit - dont celle de la fondation, date de l'an 316 - n'est mentionn que par trois
sources de basse-antiquit : Hirocls, Thophylacte Simocatta et les N otitiae Episcopatuum.
Ravage et abandonne vers la fin du VI" sicle ou au commencement du sicle suivant, ses
ruines ne feront plus l'ob jet d'aucune mention jusqu'au XIX sicle, quand elles figurent dans
quelques notes de voyage.
En 1891, Grigore Tocilescu, conservateur en chef l'poque du Muse National des
.Antiquits, une fois finies la mise au jour et l'tude du monument triomphal (1882 -1890),
Le prsent rsum reprsente l'ensemble des rsums dresss par chaque auteur pour .le chapitre qu'il n rdig
jusqu' la fin du S<ptembre 1976.
233
www.cimec.ro
inaugure les fouille!:! mthodiques sur le site e la forteresse du voisinage. Les travaux lui ont
pris douze campagnes de trois cinq mois chacune, s'chelonnant sur les annes 1891-1893,
1895-1897 et 1904-1909. Leurs rsultats sont pour la plupart indits, sauf ceux de la pre-
mire campagne (1891), dirige par Tocilescu en perHonne, et part les inscriptions, qui ont
t presque toutes publies. Il existe nanmoins une source prcieuse de renseignements con-
cernant les fouilles de 1891-1909, savoir: les manuscrits 5 12:, 5 12U et 5 no de la Bibliothque
de l'Acadmie Roumaine. C'est toute une suite de rapports partiels adresss Gr. Tocilescu
par les divers directeurs des fouilles qui se sont succd dans l'intervalle: l'arpenteur Pamfil
Polonic (1892-1893), les architectes H. Jacobi de Cologne et J. Fakler de Bucarest (1895-
1897), l'arpenteur E. Frollo (1904-1905), l'architecte Gustav von Cube de Mnich (1906),
l'architecte V. l\Iironescu (1907) et l'architecte Heinrich Brotz de Wiesbaden (1908-1909).
Le tout est complt par un rapport gnral dans la rdaction de Tocilescu, qui sc proposait
de le publier-dessein qu'une mort prmature 59 ans (le 18 septembre 1909) devait lui inter-
dire de mener bonne fin.
Les monuments suivants ont t mis au jour sous la direction de 'l'ocilescu : la porte occi-
dentale, le conduit d'gout de la Via principalis ct les basiliques qui flanquent cette rue, des
deux cts - la basilique citerne, la basilica .forensis, Ja basilique <<simple>> (A) et la basilique
transept; la porte orientale avec l'pigraphe mentionnant la fondation par Constantin le Grand.
et Licinius (316), ainsi que le trophe qui la surmontait -imit d'aprs le trophe dress au
sommet du monument triomphal; la petite porte mridionale; la basiliquf' <<de marbre >>,avec son
baptistre et ses difices annexes. ceci s'ajoute la mise au jour partielle de l'enceinte occi-
dentale, protge par des tours en forme d'tT et dote en plus d'une tour rectangulaire '< pro-
visions 1>. Le but de ces fouilles tait en gnral de dgager l'enceinte et les gmnds difices e
caractre public compris dans ses limites (fig. 4 ). A l'extrieur, les fouilles ont dgag les rui11es
de la basilique du cimetire situ sur le versant de la colline qui se dresse au nord de la cit.
Aprs la mort de Gr. 'rocilescu, les fouilles ont t continues par G. Murnu, mais seule-
ment pendant une campagne (1910). Celui-ci a procd l'e:\ploration mthodique de ht moiti
orientale de la rue principale, avec l'gout ct l'aqueduc qui la traversaient au milieu et ses
portiques adjacents ( ~ i g . 91 ). Les rsultats de ces fouilles ont t publis par Murnu.
Sous Vasile Prvan, devenu le conservateur en chef du l\luse National des Antiquits-
la fin de l'an 1910, les fouilles de Tropaeum Tmiani ont t interrompues. En revanche, le
savant archologue, partant des rsultats obtenus par Tocilescu (dont, part les inscriptions,
on n'avait publi que quelques aperus sommaires des principaux monuments architectnniques),
rdigea une synthse historique ct archologique, qui constitue jusqu' nos jours le noyau
fondamental des informations concernant la cit de Tropaeum.
Une vingtaine d'annes devait passer avant qu'on reprenne l'exploration .des Yestiges,
romains d'Adamclisi. Recommence en 1933, celle-ci s'est prolonge jusqu'en 1943, l:iOUS la
direction de l'ancien professeur de l'Universit de Jassy, Paul Nicorescu. Malheureusement,
ces recherches ont t conduites avec des moyens financiers et techniques. bien plus modestes
que ceux dont Tocilescu a pu disposer de son temps et leurs rsultats sont demeurs presque
entirement indits. Au cours de ces campagnes on a continu de dgager le mur d'enceinte
avec les tours de dfense de la ville romano-byzantine, travaux complts par quelques l:iondages
isols dans la ville-mme.
la mort de P. Nicorescu (1946), la relve fut prise par le professeur Gh. f?tefan, de
l'Universit de Bucarest, qui effectua une unique et brve campagne de fouilles durant l't
de 1947. Ces travaux ont explor l'angle nord-est de la cit, . l'extrieur comme . l'intrieur du
mur d'enceinte.
Ce fut partir de 1968, que l'Institut d'Archologie reprit:\ son compte la fouillP areholo-
gique d'Adamclisi, aussi bien sur le site de la colline du monument triJmphal que dans
la cit de Tropaeum Traiani. Les travaux sont effectus en collaboration avec la Direction du
Patrimoine Culturel National, qui as8ure la protection, la conl:iolidation et la restauration des
monuments dgags par les fouilles. L'quipe de 8pcialistes fournie par l'Institut d'Archolo-
gie dt> Bucarest et par le l\lm;e Archologique de Coni'tmqa poursuit les ncherdiPi'\ sou:-;
234
www.cimec.ro
la direction de Ion Harnea. Son but est d'obtenir des donnes suscPptibles de permettre la
reconstitution aussi exacte que possible de l'histoire de la ville et des autres monuments
d'Adamelisi.
C'est Pn vue de raliKer ce but qu'on a commenc la fouille mthodique, par couches
d'habitat, de la totalit de l'aire de la cit, en renonant l'exploration isole de tel ou tel
monument. D'autre part, on a repris les travaux sur certains monuments dgags seulement
en partie auparavant, Min de vrifier les conclusions avances leur sujet. De cette manire
ont t entirement dgages jusqu' prsent les grandes portes (de l'est et de l'ouest) de la cit
romano-byzantine, avec les tours qui les flanquaient. Dans le mme cas se trouve la rue
principale, entirement mise au jour avec quelques-uns des dtfices adjacents et l'extrieur de
l'aile mridionale de la cit, comprise entre la porte sud et la grande porte occidentale. Par
ailleurs, les travaux ont suivi le trac des aqueducs. Sur le site de la colline du monument,
les fouilles ont achev la mise au jour du monument mme et du tumulus funraire ; prsent
c'est le tour de l'autel militaire.
II...,LA STRATIGRAPHIE
Une stratigraphie complte, absolument intact<' de la cit de Tropaenm Traian i n'a t
obtenue que dans les SI-la de la section D (fig. 8). Les autres fouilles stratigraphiques, pra-
tiques dans les sections A, B et C n'ont fait qtw confirmer ou complter le tableau donn par
la fouille de la tour n 22 (fig. 11, 12, lti, 17, 20).
Le plateau sur lequel se dresse la cit d'Adamclisi est en lss, un lss jaune clair qu'on
retrouve dans tous les sondages stratigmphiqueK la base des dpts archologiques, une
profondeur de 4-4,00 rn par rapport au sol actuel. Cette terre jaune a livr des fragments de
poterie prhistorique, des vases suscept.ibles d'tre restitus ct provenant probablement d'an-
eicnnes ncropoles (fig. 140).
A une profondeur de 3,90-4,50 m, la il'IT<' jaune est ncouv<>rte d'une eouche d'un
brun fonc (NI), teinte due aux gntndes quantits de cendres et de charbons qui la com-
posent. C'est une strate pa.isse de 0,30-0,50 rn, trR riche en fragments cramiques daces et
romains, auxquels s'ajoute des scories de fer. MiKe au jour dans les tranches de la section A,
eette couche fait dfaut la Sia, de la section D, l'extrieur du mur d'enceinte, d'o il semble
qu'on l'ait carte intentionnellement.
Ce dpt eKt superpm; par un autrP horizon (Nil), une profondPur de 3,50-3,80 m,
marqu proximit de l'enceinte par une couche de mortier d de dchets de taille grosse de
dix . quinze centimtres. Compte tenu qu' ce niveau fonctionnaient la fossa et la berme dga-
ges . l'extrieur des murs, ces vestiges ont, t interprts comme reprsentant l'horizon de la
premire enceinte de Tropaeum Traiani. Une eouche de terre jaune, d'une teinte gristre et
pigmente de cendres et de charbons, s'est amasse l., de nombreux fragments cramiqueR
de haute-poque romaine (v. page 3;"), fig. 143-148). "Cne cPrtaine quantit de cendres avec
des restes calcinK n'vtait la berme sous une couche (de 10 -1;) cm), dont la prsence a t
relPve ausKi dani' d'autres points de la forterPsse.
Le troisime horizon (NIII), qui repoRe sur cette couche, Re compose de terre battue
d'un brun tirant sur le jaune, interrompue par endroits d'un pavage dP galets de taille
Par rapport au sol cet horizon se trouve uue profondeur de 3,20 dani' la zone du
rr;ur d'enceinte. La couche archologique qui le revt Re fait remarquer par la richesse des
fragments cramiques qui la composent. cette tape historique, la berme courait sur une
couche de cendres et de terre de nivellement grosse de 20 cm; une monnaie de Septime Svre
frappe Nice s'est trouve coince l. Le foss de dfense continuait fonctionner dans
cette priode de la mme manire que pendant l'tape prcdente.
l'extrieur de la forteresse, l'horizon NIII est superpos d'une couche de terre dpose
l, .d'ep.viron 0,40-0,;)0 rn, constituant ln hase du sol de l'horizon NTV A. Il KPmblc que cet
ho1izon ait connu nnP assez Iongn<> durt'e, ear <Ptt e eouclw de teiT<' e:-;1 d'un trou long
23:
www.cimec.ro
et troit prR du mur d'enceinte, rejoignant la semelle de ses soubassements. Ce trou a t
interprt comme reprsentant le foss creus afin de dgager la semelle du mur d 't'Ttceinte
lors de la construction de la tour T22, afin de situer leH soubassements de cette tour au mme
niveau que le mur dj existant, suivant le principe reconnu par le btisseur. Comme le
trou s'est avr combl de dchets de pierre et de mortier, l'intervention sur le mur d'en-
ceinte 8e trouve confirme de la sorte. foss de dfen8e de la phase antrieure est encore
attest cette tape, mais avec le profil plus arrondi et moins profond.
Une couche de terre jaune, situe une profondeur de 2,80-2,90 rn marque le sol battu
l'intrieW' de l'enceinte; elle correspond la semelle du mur -semelle large de 20 cm
par rapport l'lvation du mur. Compare celle de l'extrieur de l'enceinte, cette plinthe int-
rieure se trouve exhausse d'environ 0,90 m, dtail peu commun dam; l'appareil des murs qui
nous porte la considrer un tmoignage d'un travail effectu sur le8 mur8 l'poque dans le
but de les rendre plus pais.
Dix ou quinze centimtres peine au-dessus de cet horizon se place l'horizon suivant,
NIV.B, qui repose sur une couche de terre jn,une gristre. A partir de cet horizon on a procd
l'extrieur de la forteresse . une nouvelle intervention sur les murs en vue de leur consolida-
tion. La couche de mortier du voisinage de l'enceinte a, livr une monnaie de Thodose II.
Maintenant, le foss de dfense est abandonn, combl de galets et de blocs de parement
en quantit. Plusieurs habitations extra muros appartenant cet horizon ont t mises au jour
dans les sections A et D. Des pierres et une couche de glaise battue marque cet horizon l'in-
trieur de la cit, dgage une profondeur de 2,60-2,70 m.
!/avant-dernier niveau d'habitat attest au point de vue stratigraphique - l'horizon NV
situ une profondeur de 1,90-2,20 rn et de 1,10 rn l'intrieur de la forteresse - repo8e sur
une terre grise, argileuse, qui couvre sur une paisseur de 30-40 cm l'horizon NIVB. Le dpt
archologique amass sur cet horizon offre une teinte rousstre, cauHe des fragments de
hriqul's et de tuiles, mls des restes de torchis et des de h'JTe calcinl'. Prs de
l'enceinte, cet horizon repose sur une couche de dchets de taille et de mortier paiHse de
30-40 cm, restes sam; doute d'une importante rfection de ht muraille. Cet horizon est hien
attest par suite des fouilles eu surface du sol et il tmoigne (Fun renouveau de vie de la for-
teresse, contrastant avec la fin de cette ,tape, marque de grands ravages et un puissant
incendie. L o la couche d'incendie fut nivelle sur place, elle s'avre paisse de 30 cm.
Reposant sur une couche de remplage ou sur des dcombres nivells, une profondeur
de 0,90 rn il a le dernier horizon, nettement sa par les profils, NVIA. Cet horizon a livr
quantit de traces matrielles qui attestent un habitat selon les coordonneH de la phase prc-
dente. Dans cette phase, l'habitat est directement recouvert par la couche de dcombres jon-
chant toute la superficie de la forteresse. Cette couche de dcombns He compose de pierres, de
torchis calcin ou cru et de terre granule d'une teinte cendre (probablement de la terre
vgtale).
Par endroits, les fouilles ont localis un horizon Hporadique, not NVIB. Atteste par
quelques amnagements fonctionnels des difices de l'intrieur de la cit, cette phase ne com-
porte que quelques points surhausss de 20-30 cm par rapport l'horizon antrieur.
Quelques morceaux de mattoni crurli ont t trouvs prs du mur, dans la section D,
SIV, une profondeur de 0,60 rn de cet horizon (NVIB). Une situation analogue a t
saisie dans l'aile nord de l'enceinte (section C), d'o l'hypothse qu'aprs les graves endomma-
gements subis par la cit l'tape de NV, la partie suprieure de son enceinte a t restaure
avec une <<palissade >) en briques crues.
On a pu relever les traces d'un dmolissement mthodique de la muraille, afin d'en retirer
les pierres de son parement. Les fosseR destines l'extraction des blocs de parement suivent
fidlement le plan de la forteresse, jusque dans le vo;inage du pied de la muraille, brisant
souvent ses liens stratigraphiques avec cette dernire (fig. 20). Ces trous ont fini par tre
combls par l'humus, dont la couche paisse de 20-30 rn a pu tre repre seulement aux
endroits o les fouilles de la fin du sicle dernier et du commencement de notre sicle ne
l'ont pas cart tout fait ou boulevers en y dposant au-dessus la terre retire dans la
forteresse.
236
www.cimec.ro
J ... es trois dernires phases de la cit romano-byzantine ont t attef-ltes partout l'intrieur
de celle-ei, offrant 1eR mi:mes caractres que ceux relevs dam; la zone de la tour '1'22. Pour ce
qui est des horizons prcdents, seuls les sondages pratiqus dans la portion centrale et le
secteur ncrd-est de la cit en ont dgag des traces. Gnralement, dans la zone nord-est, les
trois premiers horizons (NI-NIII) ont t bouleverss par les difices des IV-VI" sicles
de n.., de sorte qu'il est difficile de les dlimiter.
Du ct sud de l'enceinte, une seule tranche est alle jusqu' toucher la terre vierge,
l'intrieur comme l'extrieur du mur (fig. 20). Rien que la fouille de cet endroit ne soit
pas entirement valorise, il parat dj certain qu'aux n-III" sicles son habitat n'tait
gure intense ct que le commencement des travaux l'enceinte a t suivi d'une assez longue
interruption. Les quatre horizons dtermins l ont t attribus au point de vue chronologique
l'intervalle compris entre la fin du III" sicle et la fin du VI" sicle.
La principale conclusion tire des tudes stratigraphiques dont on dispose se rsume au
fait qu'il y a eu un habitat de haute-poque et que cet habitat tait moins tendu que celui de
la priode romano-byzantine. Par ailleurs, la stratigraphie de la cit de Tropaeum est compa-
rable jusqu' l'identit avec celle de l'enceinte callatienne (Materiale, VIII, 1962, p. 440,
fig. 2), qui exige une nouvelle interprtation, ainsi qu'avec celle de Dinogetia.
III. L'ENCEINTE
Des pentes esearpes bornent lP plateau de la cit d'Adamclisi sur ses cts nord, est
et. sud. Vers l'est, il rejoint un promontoire large d'environ 35 -4ii m. A cet endroit, des
fouilles et un sondage archologique ont mif-l Pn vidence la de deux voies Re diri-
geant sur le nwnument triomphal; leur fonctionnement a tt sl!cssif, celle du sud remontant
la. haute poque romaiw.. C'est sur celle-ci que s'axait la ncropole incinration localise
dans la colline est de la cit de Tropaeum.
Les fouilles archologiques de la secticn 1 >, confirmes par celles poursuivies dans les
autres sections, ont prouv que l'enceinte dont le trac a t dga,g par les fouilles de la fin
du Ricle dernier et du commencement du XX" sicle est le fruit des travaux qui se sont pro-
longs pendant plusieurs sicles.
Le principal rsultat des fouilles pratiques dans la section ]) rside dans le fait qu'elles
ont fourni les premires donnes concluantes sur l'enceinte de haute-poque romaine. Elles
ont permis de constater qu'au commencement du II" sicle de n.. une enceinte a t btie
sur l'emplacement d'un site gto-dace. Cette enceinte tait prcde d'une berme large de 2 rn
et d'une fossa large de 6,5 rn et profonde de 1,60 m. Son usage est attest pour la dure de
deux priodes, marques sur le phm stratigraphique par les horizons Nil et NIII. Une tour
de porte intrieure, TA (fig. 25 ), lui fut ajoute au plus tt pendant la deuxime phase de
l'enceinte NIII; ses dimensions intrieures taient de 5 mx 9 rn, avec un soubassement large
de 3,5 rn en pierre de carrire fixe au mortier (fig. 27). Le soubas.sement se trouve une
profondeur de 0,90 rn par rapport au sol battu de la priode de construction de NIII. La
superstructure de cette tour est faite entirement de blocs paralllipipdiques, dont il n'en
est reste qu'une seule range sous le niveau dat du IV sicle, mais la trace des blocs
retirs au moment de l'amnagement de l'horizon NIVA est demeure imprime dans le mor-
tier qui recouvrait le soubassement. Un mur large d'un mtre, mis au jour environ 30 rn
de la porte est, devait servir d'appui un aqueduc ou la voie d'accs dans la cit; il suit
1:. mme direction que l'axe de la tour intrieure et se rvle comme tant bti lui aussi
l'poque de l'horizon NIII.
Le NIYA marque un paississement de l'enceinte vers l'intrieur de ;)0-80 cm (fig. 14).
C'est dans cette priode qu'on a difi au mme niveau que le soubassement de l'enceinte
de haute-poque romaine les tours de la porte est, T22 et Tl.
A la suite des fouilles effectues jusqu' prsent, l'on constate que lt>s vestiges da.teR
des pr-III sicles SP trouvent groups uniquement dans la zone nord -est de l'enceinte romano-
237
www.cimec.ro
byzantine e Tropaeum Traiani. Cette remarque entrane la conclusion que la: superfil:ie
rectangulaire de 2;)0 m x m, mise en lumire par les photos ariennes (vol 1973; fig. 32)
justement dans cette zone, reprsente le plan de la premire enceinte. La tour '1';), d 'um forme
diflfrente des autres avec son plan rectangulaire, dont l'axe plus long est parallle au mur
d'enceinte, se trouve situe dans la zone o dbouche le cardo de la cit ainsi
que la mdiane de la superficie localise sur le photogramme, d'o la supposition que la reprise
de l'iriveshgation de la tour est susceptible de fournir des donnes indites et d'importanee
coneernant les phases d'existence et la topographie de la ville romaine et
Tout aussi ncessaire s'avre l'exploration de l'angle sud-est (entre les tours T21-T22); si
l'absence dans cette zone d'une tour de la phase romano-byzantine ne saurait passer pour
singulire, elle serait vraiment extraordinaire dans le cas o l'enceinte de haute-poque romaine
s'tendait jusque ..
Le plan hypothtique de cette enceinte de haute-poque a t celui proprP la ville
romaine type, cre sur le modle des forteresses militaires et bien reprsente par ll's cits
d' Ulpiana, Mursa, Poetovio, Vimina()ium, Aqw:ncum, Sarmizegetusa. En ce qui nous concerne,
il ne nous semble gure probable que la premire enceinte de Tropaeum ait appartenu une unit
militaire, pour la simple raison qu'il n'existe point de preuve qui atteste la prsence d'une
garnison Adamclisi avant le milieu du III" sicle. Par consquent, Adamclis, de mme qu'
Serdica et Novae, le noyau de haute-poque romaine devait se dvelopper vers la fin du III"
sicle, priode pendant laquelle augmente l'inscurit des villages non protgs; c'est ce
moment-l que son enceinte s'est largie vers l'ouest et vers le sud, afin de fournir un abri
nmJ population plus nombreuse.
Quant l'enr.einte romano-byzantine, elle est j connue grce aux fouilles publies par
V. Prvan. Les derniers travaux ont permis nanmoins quelques remarques supplnwntaires
rdatives; la porte est. On a constat, par exemple, que les tours demi-circulaires, au pour-
tour tir, qui la flanquaient ont t bties alors que l'habitat du plateau de la cit se trouvait
dans sa quatrime et que, au niveau du sol e l'poque, on avait dispos
deux ranges de de parPment (le t->oubassement de la tour '1'22 comporte mme
architraves prises un difice dt-s Il" -III c sicles). Du fait que les soubassements de la tour
T22 ne s'imbriquent paR avee ceux de l'enceinte, il x'ensuit que leur construction a d avoir
eu lieu danR des priodes diffrentes. noter aussi la prsence l'intrieur de la tour T22
d'unP de plate-forme large de 1,56 m avec un soubassement de 1,2;) m susceptible d'avoir
prcd quelfJue peu la construction de la tour.
Les observations faites t->ur les tours au moment des fouilleR prcdentes montrent, deR
sem;ibles en ce qui concerne leur forme, dimensions et frquence sur l'enceinte
romano-byzantine. Noton11 que leur nombre plus grand dans la, portion comprise entre l'angle
nord-om11t et la porte occidentale s'explique par la pente du plateau moins escarpe de cc
ct, ce qui rendait le :o;ecteur plus vulnrable. L'exploration de l'enceinte mridionale a conduit
la mise au jour de trois soubassements destins des tours et dats de la fin du IIIe siclP.
Compte tenu e l'ensemble des tours dresses sur le ct ouest et du fait que cette zone sud-
occidentale ne prsente pa:-; des traces antrieures la fin du III" sicle, il est prsumer que
lorsq11'on a, commenc la fortification de cette portion de l'enceinte on a prvu une srie de
tours, environ une vingtaine de mtres l'une de l'autre; suivant ce plan, on aurait difi
les soubassements deR trois tours (A, B, 0 qui figurent dans le plan publi par G. Papuc, Pon-
tica, 7, 197 4, p. :327, fig. 1) et probablemt:>nt aussi pour une autre tour situe entre T15 et T16,
(les fouilles ultrieures la rdaction de ce chapitre ont confirm notre hypothse).
L'abandon des tours dans le tronon d'enceinte entre les portes ouest et sud pourrait
avoir eu lieu, comme le suggre G. Papuc, un moment critique, mais cet abandon peut s'expli-
quer aussi par le fait que ces tours n'taient pas absolument ncessaires dans l'angle de sud-est,
dont la poRition gographique lui assurait une meilleure protection naturelle.
AdoRs au ct sud de hL cit se dresse un btiment trapzodal, de 75 x 95 m, fait de
petits blocs fixs au mortier. Ce btiment est ultrieur l'enceinte de Licinius-Constantin.
Les photos ariennes prises en 1973 laissent voir que <ette eneeinte supplmt>ntaire tait ote
238
www.cimec.ro
de tours en (fig. 40). Il y a une forte probabilit que cette fortification ait abrit une
unit de comitatenses. Cette fortification se raccorde au point de vue ehronologique a la phase
de rfection constate en Sb et date avec la monnaie de Thodm;e II. Une deuxime rfee-
tion de l'enceinte romano-byzantine se rvle contemporaine de l'avant-dernier horizon, NV.
En reprenant les donnes fournies par les dernires fouillt>s, on p('U1 hauehpr 1 'historique
de la vie qui s'est panouie jadis l'lUI' le plateau d'Adamclil'li.
l'poque de l'horizon :KI, l'existencP sur lP plateau se drouh\i1 suiyant le . .;; traditions
du LaTne gtq-dace combines d'influences grecques et romaines. C<>ei pourrait reprsenter
un indice de la manire dont la population autochtone a t attire dam 1 'orbi tt> de la civili-
sation romaine ds les premiers temps de la eonqute du Bas-Danulw. La fin dP cette phase
d'habitat se lais:-;e dater par les matriaux arehologique:-; (d. 60, fig. 1-H la ch<lr-
uire de:-; rr-II,. :-;icles ; elle a pu tre la consquence des destructions proYoqnes par les troupl's
daces ou celles de leurs allis, Bastarnes et Roxolans. Si les arguments font dfaut pour fixer
ces ravages l'poque des combats de Cornelius Fuscus ou lors de la diversion de Dcbah
en Dobroudja, il n'en est pa.s moins sr que la reconstruction laquelle ils ont donn lieu
s'e:-;t fait suivant la rgle du des fortifications romaines classiques, qu'il conviendrait
d'attribuer, selon les auteurs du prsent ouvrage, l'habitat civil dvelopp dans le voiRi-
nage du monument triomphal difi par Trajan. On a avane la remarque que Trajan ne s'est
point occup d'urbaniser la .Msie Infrieure conformment aux traditions romaines bien
tablieR, car il s'eRt born :\ y fonder une Reule colonie - Ulpia Traiana Oeseus - sans aucun
municipe. Un vaste article d'Em. Popescu montre que Tropaemn Traiani avait accd au rang
de municipe Rous 1\Iarc-Aurle: bien que la premire preuve pigraphique ept gard soit consti-
tue par la pierre tombale de FufidiuR Lucianus, il n'est pa:-; ab:-;o\ument impoRsible que les
Tropens aient reu le statut de rnunicipiurn . une poque predente. Tra iancnses Tropaeense11
eRt une formule qui devait embra8Rer toute la population de la ville - autochtones ou colons -
Rinon, leR inscriptions seraient rdigeR au seul nom d'un groupe dtermin de r:dants, avee
une mention Pll ce :-;en:-; faite en bonne et due forme. Compte tenu de la prsence hien atteste
d'une enceinte de la priode qui succda aux guerres daces, il ne saurait pluR tre question
d'un simple vimts Tropaenrn: c'tait bel et bien une civitas, ayant reu l'pithte de Traiana.
Mais, la diffrence des autres ville:-; de l'est de ht pninsule RaJkaniquP auxquelles l'OptirnuN
Princeps a concd des surnoms impriaux, Tropaeum ne peut passer ni pour une civitas
liber, ni pour unefoeclerata, telles que les premires taient ce qu'il parait et devaient le re8ter.
Situe en dehor:-; de la zone fortement hellnise, Tropaeum Traiani se trom-ait dans cette rgion
de la ripa Danuvii qui devait jouir d'un rgime particulier au cours de toute l'histoire romaim,
tant la zone mme des villeR qui disposait d'un 8tatut romain.
Grce la monnaie dl' Septime Svre trouve dans l'horizon NIJI on di:-;pose d'un
terminus ante quem relatif la nouvelle phase de construction dP l'enceinte dl' haute-poqtw.
CPt tc monnaie marque aussi le moment final de la premire tape dt- son histoirP. Celui-ci
pourrait avoir quelques rapports avec les mvn.gp:-; provoqu:-; - selon hs rPnseiguernents pi-
graphiques - par les Co:-;toboceR dans la rgion Tropacwn en 170. en jug<'r li'aJ>rs hs
vestiges arehologique:-; dats de cette tape, la ville, sllrenwnt un munieipium l'poqu<,
vivait al on; l'une de se:-; phase:-; d 'panouiement.
La reconstruction de 1 'enceinte ven; la fin du III ou le commencprnent du 1 \' ,. :-;icle ne
semble gurP reprsenter mw consquence de quelques ventuelR endommagements subis par
la eit<'. Cette reconstruction, dtmt lp:-; diffrentes phases rw l'lont paR en<'ore entirement prci-
sPs et qui tait conue de manir<' agrandir la superfieie protge par l'pnet'int<>, s'in:-;eri-
ra it plutt la vaste uvn e re:-;taura1 ion deR villt>s entreprise par Aurli<n, qui fut.
continue et mene :'l bout par Dioeltien et Constantin, eomme une rne8UI'l' prnmtive contre
les incessanteR razzias des Goths. Il el'lt bien po8:-;ible que l'inscription Liciniu:-;-Con:-;tantin
note la fin travaux et la rfrenee a .fnnclament1's qu'elle comporte doit se rapporter proba-
blement l'agrandissement de l'enceinte de manire y englober une zone, auparavant ext-
rieure aux murs de la ville. Les tmoignages dont on dispose l'benn aetuelle att(stent deux
moments diffrents des rfections apportes cette eneeinte: l'un Hou:-; 'l'hodoHP If, l'autre
se situant la fin du v sicle ou au dbut du siele suivant.
239
www.cimec.ro
LlT section sud-ouest du, m11r ll'enceinte, compltement l'extrieur par les fouilles
des dernires annes, mesure 32lm. Cc tronon, qui va de la porte sud it la porte ouest, s'avre
dot de six courtines et de cinq tours. l. .. es grosses pierres de taille du pa,rement sont disparues
presque toutes et mme son emplecton ne s'est conserv que sur une hauteur ne dpassant pas
4 m. Plusieurs bouches d'gout ont t mises au jour par les travaux qui dgagrent le mur;
ce sont les dbouchs des canaux courant sous certaines rues de la cit. On a trouv aussi
deux lutbitations extra l'une du ct de la porte, sud, la seconde la porte ouest.
Mais l'apport principal de cette exploration de l'enceinte rside dans la mise au jour
des soubassements d'un certain nombre de tours abandonnes. Gnralement, on y saisit des
traces de dmantlement, ce qui implique leur abandon pendant un bon laps de temps.
Le fait met en lumire une autre entreprise constructive de Tropaeum Traiani. Dj, dans la
seconde moiti du IIP sicle se dessine une initiative visant largir le primtre de la cit
et la doter d'une enceinte fortifie - mais cette opration ne devait pas tre' mene au bout
l'poque. Par consquent, au commencement du IV" sicle, les btisseurs de Constantin le
Grand ct de Licinius se borneront difier l'enceinte sur ses anciens fondements, en renonant
utiliser les soubassements des tours, entre-temps dmolie!'. pour fournir du matriel de
remploi aux nouvelles constructions.
La, dcouverte de deux pices de monnaie dans le mortier du mur d'une zone o il n'y a
pas de traces de rfection, montre - ces monnaies tant dates l'une de 321 et l'autre de
331-332 - qu'au moment o tait pose l'inscription de la porte orientale (316), l'activit
de reconstruction de l'enceinte devait encore battre son plein.
L'une des pierres du parement de la courtine dlimite par les tours 16-17 porte l'inscrip-
tion j(f . Ile l'avis des auteurs, il doit s'agir de la contribution de l'un des
habitants de la ville l'dification de cette fortification.
Les observations de la fouille en cours du ct de la porte occidentale ont amen la rvi-
sion de l'ancienne hypothse qui envisageait la prsence ici d'un pont suspendu. Suivant les
conclusions actuelles, l'accs dans la cit tait assur tout simplement par b rue, sans qu'il
existe aucun pont de ce genre.
Du fait que les pierres de taille du parement rcupres par les fouilles ajoutes celles
restes dans le mur ne dpassent gure 10% du total, il s'ensuit que la forteresse a d servir
pendant longtemps de carrire.
Il convient de mentionner la modicit des donnes rcoltes par les travaux de la mise
au jour des courtines et des tours en ce qui concerne les rfections subies par l'enceinte. N an-
moins, ces rfections ont t bel et bien effectues. C'est ce dont tmoignent l'emploi d'un cer-
tain nombre de pierres de parement sans bossage, aim;i que la mise au jour prs de la porte
mridionale de quelques blocs de pierre marqus de croix profondment incises.
Une fois passe la vague ravageante dPs Avares, les 'rropens rebtirent leur cit,
l'abri des murs ayant encore gard une fonction dfensive, jusqu' la disparition de facto
du pouvoir byzantin en Dobroudja.
IV. LA SECTION A ET LA VIA PRINCIPALIS B-C
1. La section A, dans le secteur est, au nord de la Via principalis
Des fouilles archologiques poursuivies avec mthode ont explor dans l'intervalle
1968-1974 un secteur d'environ 1 200 mtres carrs au nord de la, principale rue de la
ville, compris entre le mur d'enceinte et l'aile orientale de la basilique simple (fig. 67 -71).
Plusieurs tranches ont t pratiques, la plupart d'entre elles suivant une direction est-ouest.
L'une de ces tranches (SIV) a t prolonge du mur d'enceinte, afin de pouvoir pro-
cder aux recoupements entre la stratigraphie l'intrieur de l'enceinte et celle de l'extriem.
A ceci se sont ajouts plusieurs sondages destins recueillir un certain nombre d'lments corn-
240
www.cimec.ro
plmentaires relatifR l'habitat romain pr-constantinien. Finalem<'nl, on a dgag la l'lurface
du sol du secteur explor; dans la plupart des cas, cette opration a t arrte au dernier
horizon de l'habitat ou de la rfection et de l'usage deR btiments respectifs.
Le secteur ainsi dgag est divis en deux parties par une rue allant nord-sud, au pavage
fait de cailloux mlangs de tessons cramiques et battus avec de la glaise. Vers le nord, cette
rue monte en pente, tout en perdant de sa largeur initiale (de 7, 70 m jusqu' environ 6 rn)
sur le tronon explor d'environ 33 m. Un sondage dans le secteur sud de la mme rue
montre que la planimtrie de cette zone aux n-nre siqles tait diffrente de celle de la
priode post-constantinienne. Le mme sondage devait permettre la dcouverte d'un dpt
montaire: 1 !)48 deniers romains de l'Empire, deN ron Septime Svre, avec la pice la, plus
rcente date vers l'an 204 de n..
DispoRs en gradins qui montent vers le nord, eux aussi, le8 difices de basse-poque
situs l'est et l'ouest de la rue Vl sont de blocs calcaires varis, fixs avec d<>
la terre. Leurs murs, de 0,67 -0,7ii rn, se sont conservs sur une hauteur d'environ un mtrt
(0,30-1,50 rn). Exceptant quelques attenances intrieures ou extrieures, ces constructions
sont toutes conues suivant un plan rectangulaire. Les difices Al et 2 s'adossent au ct est
rle l'enceinte; ils ne laissent qu'un accs troit vers celle-ci, pav de dalles calcaires. A l'ext-
rieur de l'enceinte, au nord de la tour Tl, rles restes de constructions ont t interprts comme
rles vestiges tmoignant de la prsence des Goths admis par Thodose rer dans l'Empire,
titre de foederati. Le btiment A3, comportant quatre pices, n'a fonctionn qu'avec trois
pices dans l'intervalle des IV"-VI sicles: il semble que h1 quatrime de ces pices
ait appartenu la planimtrie d'un pt d'immeubles des n-In sicles; c'est ce qui indique
sa direction, ainsi que la situation stratigraphique de la zone re:spective. Au-deRsu:-; de cette picl',
on a relev les traces d'une fosse mortier ml de briques pile:-;, qui a d Rerv'ir au plus tt
vers la fin du ye sicle, lors de la construction de la basilique < l'limplc )) (A). LPs chambres A3 ex.,
y et 8 taient destines . une fonction marchande et artisanale, alor:-; que celle note A4
semble avoir servi de magasin de crales, si l'on juge d'aprs les jarres fragmentaires trou-
ves sur les lieux. Des couloirs troits entre A3-A4 d'une part, entre A-!- A;i d'autre part
(cc-dernier bloqu dans une tape tardive) faisaient la lson entre la rue AYl et l'espace vidt
l'est et au nord-est de l'abside de la basilique <<simple)) (A).
Le sondage pratiqu 1 'intrieur la eit, dans la zone situe 1 'ouest de la tour
rvla lea soubassements d'un mur large d'envil'n trois mtres et demi. Vraisemblablement, CP
mur devait doubler la porte, l'intrieur, pendant. une phase pr-con::;tantinienne de l'enceinte.
Au-dessus des :-;oubassement:-; en [question, les fouilles ont dgag les tmces de plu:-;ieurs pice:-;
qui semblent avoir t en usage au cours du v sicle, mais dsaffectts \'l'I'S la fin du
mme sicle.
2. La section B- C de la Via principalis (fig. 72-7 -J.)
Pendant les campagnes de 1974-1975, on a continu les recherches archologiques reprises
en 1970-1971 l'ouest de la basilique .forensis, afin de dgager la rue principale et une
partie des btiments adjacents, au moyen des tranches successives, perpendiculaires son
trajet et dont les tmoins avaient t carts par la suite. On a dj publi une partie des
rsultat:-; obtenus en 1970-1971. Les quatre campagnes mentionnes mirent au jour en fin de
compte un tronon de la Via principalis, long d'environ 100 rn et sur une largeur de 8-10 rn
au nord et au sud de l'axe du canal de cette rue, largeur qui varie selon les dtails du site
explor. Aux V"-VI :-;icles, dan:-; cette zone, seul le portique nord tait encore en usage ;
de l'autre ct de la rue, ll's divers difices s'av:tnaient jusqu'au bord du canal, le reconvmnt
mme dans un cas (Cl). Environ 80 rn l'ouest du carrefour du cardo, le portique nord cdait
la place aux difices, ces-derniers se rapprochant de l'axe du canal dans une pha:-;e tardive
jusqu' une distance approximative d<' 3,!l0 m. retenir l'usage et l'entretien en hon tat du
portique de ce ct-l de la rue, depuis le cardo jusqu' la hauteur de la basilique eitertw pen-
241
www.cimec.ro
dant la priode comprise entre le IY" et le VI" sicle, au cours de laquelle il a subi plusieurs
rfections. L'exploration partielle des difices sis du ct sud de la rue principale montre que
<Prt.ains de eeR bMiments fermaient tout lt fait ou en partie, pour le moins, quelques-unes
des rues nord-sud, perpendiculaires sur la Via Principalis, en fonction auparavant. Parmi ces
voies d'accs, lPs plus videntes au point de vue archologique sont pour le moment les rues
BCVl, :3 et 4, mais dont aucune n'tait plus en usage au VI" sicle.
V. LA SECTION D, DE LA PORTE EST, AU SUD DE LA VIA PRINCIPALIS
L'objectif des fouilles archologiquPs pffcctues dans cette section dam; l'intervalle des
annes 1970-1974 tait la prcision des phases de l'enceinte de la ville et l'tude
du plan prsent par le secteur sud-eRt de la ville aux rv-YI" sicles. Pour ce qui est des
fouilles de l'enceinte, le chapitre qui lui est consacr prsente les rsultatR obtenus sur les
tronons SI-la, VIII-X; d'autre part, le chapitre ddi la stratigraphie rbpose entire-
ment sur les rsultats de SI-la, par consquent le prsent paragraphe ne traitera que des rsul-
tats relatifs aux SI-SVI (fig. 77, 90).
Une rue (fig. 78) DVl, large de 3,20 rn, a t dgage six mtres vers l'ouest par
rapport la porte; une deuxime rue, suivant peu prs la mme direction nord-sud, a t
mise au jour, toujours vers l'ouest, mais une distance de 18 rn par rapport la porte.
Deux difices, Dl et D2, ad;ss l'enceinte, semblent avoir servi au magasinage des jarres.
Le premier, Dl, parat mme avoir connu deux phases d'existence en tant que tel (NV et NVI),
quant au second, D2, il fut dot, pendant l'habitat. de la dernire phase, d'une sorte de
> regardant vers le sud.
Entre les deux rues DVl et DV2 se dressait un grand difice, D3, ramass autour d'une
cour intrieure d0te d'un portique du ct de l'aile habite; cette dernire est repr-
sente par la pice y et l'tage, auquel montait l'escalier bti sous le portique (fig. 86). Le
portique tmoigne de deux phases attestes sur le plan Rtratigraphique dans les horizons NV
et NVI; toutefois, certaines observations d'ordre architectonique indiqueraient que sa construc-
tion remonte mme l'horizon NIV. La pice septentrionale oc. a t fouille presque entire-
ment au dbut de notre sicle. Les remarques faites dans son angle sud-est (fig. 83) s'accordent
celles concernant la suite de colonnes qui divisaient la chambre en deux zones fonctionR
diffrentes; ceci permet d'affirmer que la pice respective a exist dans les horizons des
IV"-VI" sicles, avec des amnagements successifs.
Des changements de structure sont ccnstatR dans le cas de l'difice D3 pendant la
phase reprRente par l'horizon NVI, a,prs le grand incendie qui l'avait affect en NV. Suivant
ces changements, la cour intrieure est devenue un espace ouvert du ct de la rue, dont
la, superficie s'est trouve sensiblt\ment diminue du fait de la construction d'une nouvelle
pice D, dans sa partie mridionale. D'autre p;trt, l'ancien portique devait lui aussi s'en
sortir diminu a la suite d'un mur difi de manire englober 04. Ces modifications
tmoignent un manque d'intrt pour ce qui est de la distribution de l'espace et une
incurie dans le domaine des constructions de beaucoup plus marqus que penda,nt la phase
prcdente, Rignes loquents deR progrs de la pauprisation.
Il n'y a aucune diffrence relever dans l'appareil des murs htLtis pendant les trois der
nires phaseR <l'h:tbitat de la ville. L'horizon NVI tout comme l'horizon NIV comporte une
maonnerie lie avec <le la glaise, appareil qui fait penRer celui avec emplecton et parement
extrieu:. Du reste, il semble que la glaiRe ait st-rvi de liant danR le cas des btttiments privs
de Tropaeum ds le II" sicle.
L'horizon NV a t dat, grce aux monnaieR, de la fin du V" et du VI" sicleR. Sa fin,
marque de ravages tendus, doit se rapporter, selon leR auteurs, l'attaque avarique de
1 'an 586. Cependant, le dernier horizon, parfaitement saisi sur toute la superficie explore
pm les fouilles et :tttest p;tr les changements apports au plan deR difices de la section
envis;tge, prouve la coutinuil de b vie dans la ville, suivant les mmes paramtres, mais
242
www.cimec.ro
avec certaines manifestations symptomatiques du dclin et les signes annonciateurs des
changements venir de la culture matrielle.
Les menues trouvailles faites l'intrieur de l'difice D3 suggrent son appartenance un
bijoutier (fig. 169, 171, 17 4 ). Suivant les auteurs, il pourrait mme tre question d'un mtier
hrditaire, attest par l'usage perptuel de ses pices avec la mme destination, ainsi que
pa.r les vestiges archologiques de petite taille livrs par les deux derniers horizons de
son habitat.
En mme temps que le dclin de la ville au point de vue de son urbanisme, on constate
son peuplement plus dense pendant sa dernire phase d'habitat. De l'avis des auteurs, il
s'agirait d'une consquence de l'installation des enclaves slaves dans l'Empire byzantin, par
suite des vnements intervenus sous le rgne de Phocas.
Il semble que Tropaeum ait poursuivi son existence mme aprs l'an 602, quand le
pouvoir imprial en Scythie Mineure n'tait plus que nominal. Si, ainsi qu'il est prsumer,
les liens de l'Empire avec les cits du littoral et les villes danubiennes n'taient pas encore
briss, Tropaeum, par contre, sans l'appui du pouvoir central tait voue la disparition :
la ville - unit administrative et religieuse en quelque sorte artificielle - devait se dgrader
petit petit, ses habitants se retirant vers le sud ou quelque part, dans le voisinage, l o
lew- existence pouvait dcouler en scurit sans exiger de co1iteux travaux dilitaires.
VI. ASPECTS DE L'URBANISME TROPAEUM TRAIANI
Une tude de la ville considre sous cet angle suppose en tout premier lieu l'examen
des voies de circulation et lem liaison avec l'enceinte, suivi de l'investigation des secteurs d'im-
portance majeure et des groupes de btiments en gnral. Pour commencer, l'accent a t mis sur
le circuit des rues et les liens le rattachant normalement l'enceinte, ainsi que sur certains
secteurs d'intrt public, en laissant aux fouilles venir l'exploration des insulae de maisons,
peu connues au stade actuel des recherches. Les lments du rseau de circulation saisis jusqu'
prsent ont t tudis non seulement au point de vue de leur dernire priode d'existence,
ma.is aussi la lumire de leur volution depuis le dbut jusqu' l'abandon de la ville,
-du moins dans la mesure o les fouilles archologiques l'ont permis. La prsence des principaux
axes de circulation (le cardo et le dec-umanus), assurant la liaison entre les portes d'accs de la
ville, est dcisive pour l'attribution de l'urbanisme de Tropaeum au systme romain classique.
Les sondages pratiqus sur ces grandes artres ont rvl leur existence aux IP-IV" sicles.
Depuis lors, tout en gardant leur structure d'ensemble, elles ont modifi peu peu leur
aspect, conformment au dveloppement de la cit romano-byzantine dans l'intervalle des
IV"-VI" sicles.
Le tronon de la Via principalis entre la porte est et le cardo (fig. 90, 91)
La principale artre de circulation, en direction est-ouest, le f1e_cumwn.us appel aussi la Via
principalis, vu sa fonction dominante dans la ville, dbouchait l'est SW' la porte flanque
par les tours Tl et 22. Une tranche transversale de c e t t ~ rue. met au jour sa prtie carros-
sable, large d'environ 7 rn, ainsi que deux rubans destins aux pitons, chacun large d'environ
3,50 rn (du ct de la porte, la rue tait large de 16 rn; l'intersection avec le cardo, elle mesu-
rait 13,50 rn de large) et couvertes de portiques. Sur l'axe longitudinal de la rue tait emplac
l'gout, dot d'un aqueduc du ct sud et entirement couvert au dbut de dalles calcaires.
n y a des preuves montrant que la rue tait entirement (partie carrossable, ainsi que rubans
destins aux pitons) pave de dalles calcaires.
Pou.r les phases ayant prcd la restauration de l'enceinte sous Constantin le Grand, ainsi
qu' l'poque mme de cet empereur, les auteurs ont tomb sur l'hypothse d'un inter-pallum
(probablement dall) existant Tropaeum, fait qui concorderait avec la construction d a ~
une tape postrieure des difices adosss l'enceinte qui. sont situs !lU sud . et au nord de
la porte est. L'intervalle, dans ce secteur, tait large d'environ 9,60 rn (30 x 0,32 rn). Vne
243
www.cimec.ro
fois supprim, il fit place aux rues A Vl et D Vl, qui remontent les pentes au nord et au sud.
Seuls quelques passages, tels ceux mnags entre les difices Al-A2 vers le nord, ou Dl-D2
et D2-D4 vers le sud, assurait l'accs au mur d'enceinte. Deux ruelles troites (dont l'une
bloque l'poque d'une phase finale), contemporaines aux difices tardifs, menaient partir
de la rue AVl vers l'ouest jusqu' une petite place de l'intrieur de la ville, sise l'est de la
basilique simple.
Le front nord et sud de la Via principalis (fig. 90, 91, 93)
Le portique courant sur le ct septentrional de la rue principale est attest par la pr-
sence de 20 plinthes rectangula,ires qui supportaient les bases des colonnes dresses sur un axe
longitudinal unique, des intervalles assez rguliers. Par l'tude des inter-axes des pices rcu-
pres, qui varient de 2,70-3,20 et 3,60 rn, on a t mme d'induire l'emplacement d(>s
plinthes actuellement perdues. Cette tude a rvl trois zones de variation, qui corrobores aux
certains dtails architectoniques mis au jour par les fouilles pratiques au nord du portique,
entre la porte et l'abside de la basilique <<simple ) (A), permettent de supposer l'existence
cet endroit jusqu'au rve sicle d'une de maisons comprise entre l'intervalle et le secteur
occup ensuite par l'abside de ladite basilique.
Du ct sud de la Via principalis, l'tude de l'inter-axe des 14 plinthes rcupres corro-
bore avec d'autres dtails a. rendu possible l'emplacement le plus vraisemblable de toutes les
bases des colonnes qui constituaient l'origine son portique. L aussi ont pu tre remarques
les trois zones de variation qui, runies aux donnes du nivellement, laissent saisir trois phases
principales de la construction et de la rfection du portique. D'autre part, le dcalage sensible
entre le niveau du portique nord et celui de son vis--vis est d une restauration importante
de ce dernier dans une phase ultriewe, lie l'dification de la basilique transept. Des obser-
vations analogues faites sur le front septentrional de cette rue ont conduit l'hypo-
thse concernant l'existence d'une rue antrieure la basilique transept, situe l'est, dans
son voisinage immdiat. Cette rue tait presque perpendiculaire la Via Principalis et elle fut
elle aussi, tout comme son pendant septentrional, dfinitivement ferme vers la fin de l'exis-
tence de la ville.
L'axe principal nord-sud (le cardo) (fig. 94, 95)
Le cardo traverse la rue principale 96 rn (320 x 0,30 m) vers l'ouest de la porte est
et il mesure douze mtres de large entre la basilique transept et la basilique forensis. la
suite d'une tude minutieuse des vestiges du portique situ l'ouest de la basilique transept,
il s'ensuit que celui-ci aurait connu les mmes phases que les autres portiques mentionns;
les plinthes invisibles ou manquantes ont t dpistes et mises au jour tout comme dans les
cas prcdents, grce l'examen de l'inter-axe et de certains modules. Le mme procd fut
galement appliqu l'tude du portique longeant le cardo l'ouest de la basilique simple.
La Via principalis sur le tronon compris entre le cardo et le carrefour
avec la rue BCV3 (fig. 97, 98)
Pour les phases finales de l'habitat, le _portique se trouve attest sur le front nord de la rue
principale, pour une longueur approximatrve de 80 m, partir de son intersection avec le
cardo. Du ct sud de la rue, le portique a t couvert aux ye_ VP sicles par une srie d'di-
fices, commencer avec l'annexe tardi\"e regardant vers le nord de la basilique forensis et
244
www.cimec.ro
tous ('PUX btis la hautPlU' de la bmlique citerne. Lei' rPcoupeme>ntl' des donne>s math{l-
nmtiquel' (nivellement et inter-axe) avec les donnes arehologiques ont conduit aux conclu-
sions suivantes : une rne dirige du nord au sud courait l'ouest de la plinthe HYPc8; lt>s
dt> niveau oeeientales taient solutionnes tns le cas du portique vraisemblablement
J)ar dt:s marches; le portique a d :mhir sur ce tronon au moins deux rfections importantes,
partir du rv sicle.
En ce qui concerne le front sud de la rue, il semble que la circulation pitonale
autour de ht basilique forensis tait obligatoire. L3 fait s'accorde bien avec les exigences
de la circulation d;tm le secteur, ain qu'avec les remarques archologiques faites sur les
lieux. A l'ouest de la ln-;ilique courait une rue nord-sud, CVl, ferme plus tard par
1 'tlifit'L' Ul.
La Via principalis sur le tronon compris entre les rues BCV3 et BCV5
ct le secteur de la basilique de marbre (fig. 100-105)
A p<trtir e cette inter.;;ection, la rue princip,tle s'wre plus troite sur son ct nord
aussi (environ 7 rn de large), le trctc septentrion:tl du portique paraissant avoir t utilis
de cette manire dj au cours du rv sicle. Notons qu' une dist;tnce approximative de
18 rn ouest de la rue BCV3, l'aqueduc dbouche du C<tnal en direction sud-ouest (se dirigeant
probablement sur l'ancienne citerne). Il y a un dnivellage du portique nord pendant les phases
finales de son existence p,tr rcl.pport la portion mdiane de la rue, qu'il dominait; ce dcalage
de niveau peut avoir t rsolu au moyen des marches, de mme que le ruban en pente
rserv aux pitons, qui montait l'ouest. Des recherches supplmentaires sont ncessaires
en ce qui concerne le secteur de l'intersection a;vec la rue ROV-l (elle aussi ferme aux
ye_ vrc sicles), ainsi qu' l'gard des difices affrents.
Au dbut, un portique qui rejoignait celui de la rue cv;,, l'ouest de la citerne, prot-
geait le ct septentrional de celle-ci. Quant cette dernire rue, elle se poursuivait du ct
nord aussi (BV5), jusque dans la zone de la basilique de marbre. Comptetenu de la solution
planimtrique ct de l'encadrement de l'espace concern en tant que secteur important de la ville,
ainsi que des observations de dtail faites sur les lieux, il semble qu'un difice paen (ou
un espace rserv :1 cette destination) occupait auparavant l'emplacement de cette basilique.
Le rclpport des axes circuls avec le mur d'enceinte dans la phase
initi<1lc cie reconstruction (dbut du IVe sicle) (fig. 116)
'l't'nant pour eomm le fait que lts fortifications de Tl'o]Jaf'llm appartiennent au II" sicle
de n.., lei-\ auteurs Pstimcnt qu\tu moment de la restauration commence au IV" sicle
l'enceinte ct les rues de ht cit conservaient encore dans leur majeure partie le plan initial,
chose v1ifie par les fouillt's. Au point de vue de l'urbanisme, la restitution schmatique a t
:-mivant les rglts classiques. L'tude du cm; en question montre que le cardo
Pt lt demt mttn us sc sont <onsctvs tels qmls - it quelques modifiealions prs - jusqu 'il la fin.
LPs lmPrlt:'l mis au jom jusqu' prsent attestent la prs('ncc d'un rseau coordonn, que
les autems n'ont fait que complter conformment lt son dveloppement normal et compte
tenu des accidents du terra.in, ainsi que de l'existence d'un intervallum initial. C'est ainsi que
le rseau point sur le plan correspond une modulation rythmique par rapport au cardo,
donnant des distances inter-axiales d'environ 33 rn ou des distances rapportables ce module.
Les artres <ir<ults nord-sud (parallles au cardo) ct est-ouest (parallles au decumanus)
t ont ua 1 lll'l'llement des nxPs. principaux et de la position de ees derniers par
245
www.cimec.ro
rapport aux tours et aux portes de la cit (pour satisfaire au lwxoin d'assurer la liaison
dans les deux sens avec les tours et les portes). Sur le plan ainsi restitu, le centre civique
de la localit occupe une superficie rectangulaire dlimite par lPs artres ABVII et DCVII,
du ct nord et sud, et par les m'ireR HCVl et ADV2 l'oueRt et ft 1\,st. Cette superficie est
traverse sur la lisre de son tiers septentrional par le decumanus, comme elle est divise en
deux moitis presque gales par le cardo.
L'esthtique de la structure urbaine
remarquer d'emble le caractre monumental de la planimtrie des deux artres majeureR,
le cardo et le decumanus, dont l'intersection tombe sur la plate-forme la plus haute de la
cit, occupe par la zone civique, la dominante de l'ensemble urbain. Des centres importants,
ds le dbut conus comme tels, resteront galement les secteurs des basiliques citerne et de
marbre. Dans ce contexte, le caractre dynamique, actif, des artres circules, valoris par les
liaisons directes avec 1 'enceinte du rseau des rues, auquel se subordonne, par ailleurs, le groupe
des habitations, ainsi que la mise en valeur planimtrique des secteurs urbains de toute pre-
mire importance, placent la structure urbaine initiale de la cit dans l'ensemble de l'urba-
nisme romain classique.
La dynamique du dveloppement urbain depuis le IVe sicle
jusqu' la fin de la cit (fig. 107)
Comme les recherches 1 'ont prouv, le site a volu de manire diverse aux ye-VI
sicles: l'intervallum a t supprim, remplac par quelques venelles donnant accs , l'enceinte;
toute une srie d'artres ont t rendues plus troites, quand on ne les a pas supprimes tout
fait; les portiques ont t entirement ou partiellement abolis et plusieurs rues nouvelles
ont t cres. Le rseau des rues ne garda que ces axes et seulement quelques-unes des artres
plus importantes. Si les centres civiques sont rests les mmes, des basiliques chrtiennes ont
t difies sur leur emplacement. Vu le caractre de plus en plus htroclite des changements
apports au rseau des rues, marquant des carts croissants par rapport aux normes de l'urba-
nisme classique, les auteurs se sont trouvs impuissants . concevoir un trac h:vpothtique
pour priode.
D'autre part, la manire dont les transformations architectoniques se superposent dans
la. ville prouve la prsence d'une vie active en ces lieux jusqu'au dbut du VIle siele. La mhw
au profit des habitations de chaque coin arrach au rseau des rues pourrait traduire la crois-
sance du peuplement l'intrieur de l'enceintf'. Le phnomne est en outrP symptomatique
pour le dclin sensible de la (1ualit du travail des hfltisseurs, dclin qui aboutira 1 'abandon
progressif dt la ville.
VII. PIECES ARCHITECTONIQUES DE LA CIT DE
TROPAEUM TRAIANI (fig. 108-139)
J, 'tude n'unit environ cent soixante pices connues grce au x recherchPs
jusqu'en 19i;!. Pour prsenter ces pices, les auteurs ont vis avant tout, dans les limites dl
chaque catgorie, la mise en valeur du critre volutif. Les essais en ce sens se sont rattach:;;
l'ensemble de l'volution suivie par l'architecture romaine et compte tenu,
sans doute, des exigences et des possibilits locales, sans oublier aussi les traits spcifiques (}(
l'art provincial avec ses variantes locales. Chaque fois quand le cas se prsente les pices Hll!-
246
www.cimec.ro
pectives sont traites sparment dans le cadre d'un groupe fonctionnel et chaque pice en
soi est traite en dtail. Il convient de mentionner la difficult qui se pr<>sque tou-
joms du fait de l'ignorance de l'origine initiale des
1-3. Les bases de colonnes. Vordre de leur prsentation est gnralement celui impos
par leur volution au point de vue de la forme - ordre observ aussi dans les cas des autres
pices architectoniques de Tropaeum, partant des profils et ornements complexes pour arriver
la simplification et au schmatisme. On a pris eomme point de dpart de cette volution
le type de base dcoulant du ionique attique, dont le descendant est attest Adamclisi (1.1).
La totalit des bases de colonnes connues l ont t classes sous trois grandes catgories :
l) bases au profil complexe; 2) bases simplement profiles, avec les sous-divisions: 2.1) bases
dveloppes partir du type obtenu par le renoncement la partie suprieure du type d'ori-
gine provenant du ionique attique et 2.2) bases dveloppes partir du type obtenu en li-
minant la zone mdiane du type d'origine provenant du ionique attique; 3. bases faisant corps
eommun avec un socle lev, qui ont t traites sparment uniquement en raison des cri-
t (res volumtriques. part les simplifications courantes chez les types 2.1 et 2.2, on constate
:\une tape tardive de leur volution l'apparition de certaines complications anorganiqnes rsul-
tant <lt>s profils fonction purement dcorat.ivP (on dt> la r<>prise de certains profils <l'poque
transforms, bien entendu).
4. Les fts de colonnes. Dans leur cas, la prsentation sous l'angle volutif s'Pst avre
plus difficile, car cette catgorie ne se prte que mdiocrement unP <'tude de ce geme. La
difficult devient d'autant plus grande du fait de la relative raret <lt>s fts trouvs intacts
par rapport au nombre assez important des bases et des chapiteaux.
5. Les chapiteaux. Ce sont les pices les mieux reprsentes, au point de vue numrique
autant que par la possibilit qu'elles offrent d'en dgager une srie de formes distinctes attes-
tant leur classification volutive. Par consquent, les diffrentes catgories de chapiteaux rele-
vs Tropaeum rendent possible l'tablissement de plusieurs dep;n':'l d'volution et pour ce
faire le critre volumtrique s'impose en tout premier lieu, critre appliqu l'ensemble et
aux dtail:'\. Or ce critre est justement celui susceptible de fournir les prcisions les plus
s:Ltisfaisant.cs quant aux modifications :m!Jies pa.r hH chapiteanx, notamment qua.nd il s'agit
des chapiteaux ioniques et ioniques-impostes. L'ordre de la <ltscription des pices appart.e-
nant chacun des types gnraux est l'ordre volutif, propos par les auteurs compte tenu
<les dtails spcifiques mentionns pour chaque cas. Les chapiteaux ioniques et les chapiteaux-
impostes mme de donner l'image changeant de la tranRit.ion progressive d'une forme :1
l'autre sont l'<'xlll't>Ssion d'une volution particulire, sanR analogies compltes dans d'autres
eentres contemporains, ce qui conduit l'ide de la prsenee . 'l'rop:wum Traiani d'ateliers Pt
d'une production locale durable, aya,nt JWrmis une tPlle volution. Notons en ce l'tude
de la transformation deR chapiteaux ioniques pour aboutir an type prt recevoir l'imposte;
de mmP, l'volution du ionique imposte a pu tre sPlon leR critres propos:'\ par lPs
auteurs jusqu' sa modification dans le senH l'S Rtylisation:-; tout lL fait gomtriqueR.
Les divt>rRes catgories de chapiteaux sont eomme Ruit: 5.1 --les chapiteaux.
ioniques; !1.2 - les ehapiteaux ioniqtws de type int.erm{\diaile eut.re le ionique pur et le ioni-
<tue-impoHte; !1.3 -les ehapiteaux. ioniqtwRimpoHtl':'l deorations; 5.4 -les chapiteaux ioni-
ques-impostes :-;ans dcomtion:-;; i'i.5 -les chapiteaux il.li- les chapitP:mx corinthieu:-;.
6. l,es pices d'enlablement. En ce qui les concerne, leur volution a t plus <lileih iL
Mablir, vu les circonstance:-; de leur miRe an jour, ainsi que leur t.at fragmentaire. C'est pour-
quoi les auteurs se virent rduits borner leurs essais iL la prcision de la catgorie typolo-
gique laquelle il convient de les attribuer (au point de vne de lem appartenanee :-;f,\'listique
nn ordre chtRsique ou autre). Si modeste que soit. un td il n'en est pas moins ncPssaire
en tant que point de d<'part pour des rechercheR 'l'el <Luel, ce paragraphe comporte lut
aussi deux souR-division:-; : li.l - les fra.gnwuts d 'archit mves et de frises; 6.2 - les fragments
de corniches.
247
www.cimec.ro
7. Dalle de plafond - unique exemplaire connu jusqu' prsent Adamclisi et l'une
des rares pices de ce geme attestes en Dobroudja romaine.
O. Arcades fragmentairl's en maonnerie. Grce aux donnes gomt.rique:'l connues, leH
auteurs ont pu calculer dans certains cas les dimensions approximatives du micro-ensemble
architectonique dont elles faisaient partie.
9. Les pices auxiliaires. Il y en a plusieurs catgories: 9.1 - lments composants des
chambranles; 9.2 - parapets; 9.3 - pices composantes du seuil des portes de la cit; 9.4 -9.7
autres pices auxiliaires iFmles; 9.8 - le trophe de la porte-est de la cit, ouvrage d'poque
constant inienne.
VIII. LA CERAMIQUE ET AUTRES PIECES DE PETITE TAILLE (fig. 140-176)
Ce chapitre est consacr l'tude partielle du matriel cramique et des autres pieef'
de petite taille rcupres Tropaeum Traiani par les fouilles archologiques des anneH
1968-1975 (notamment dans les sectiom; A et D). Compte tenu de la raret des sondages
pratiqus dans la cit qui aient saisi toutes les couches culturelles peu prs intactes, aim;i
que du fait que les fouilles exhaustive:-; n'ont explor jusqu' prsent que les deux derniers
horizons, le catalogue publi maintenant est plutt celui d'un choix de pices, ralis de manire
dans la mesure du possible le mpport rel entre les divers horizons. Du reste, 1 'tude
Nlcore assez superficielle de la ('ramique romaine et (notammt'nt dP la
l"'rmnique d'usage commun) dam; balkanique en gnral, rend prmature toute ten-
tative de synthse en ce qui concerne la cramique de Tropaeum. A ceci s'ajoute galeml'nt
l'tat fragmentaire dam; la plupart des cas des pices rcoltes l (ainsi que le nombre peu
important des divers autres ohjetH), tat d aux incessantes trnnsformations intern'nUes :-;ur
lt's lieux pendant les six sicles de leur exiHtence.
Aussi, les auteurs ont-ils suivi, en publiant ces vestiges, le critre stratigraphique de pr-
frence celui typologique. Le catalogtw fut donc conu compte tenu des horizons prcisR
dans le secteur de la porte orientale, tels qu'ils sont dcrits le chapitre consacr l'tude
de h1 du site, l'indication pour chaque pice de l'horizon qui l'a livr ct de
sa provenence. Les critns suivants ont :-;ervi au chtssement 1 'intrieur dt' chaque horizon :
frquenc(' des trouvailles, fonctionnalit, possibilit d'une datation plus serrt'. Dans le ca:-; dt>
ehaque horizon, les catgories tablies sc suivent st'lon un ordre prtabli, : 1. vestigPs
cl'ramiqucs dsignant des groupes humaim; non romains ou cn cours de romanisation; 2. cuel-
les, soupires, bols ; 3. amphores ; 4-. erueheH ; ;). pots ; 6. hroes ; 7. couvcrehs ; H. janps ;
9. lampes; 10. objets de petit< taille (d=diami>tre; df=<liamtre dt> la base; dg= diamtre
}a bouche; dmax=diamtre maximal; gr=paisHt'Ul'; i=taillt'; J,=longueur; 1 =largeur;
'l'S=terra sigillata).
Les monnaies rcupres jusqu' prsent dans les fouilles de Tropaewn n'offrent que dP
rares repres chronologiques. :Mentionnons en ce sens pour l'horizon NIII les deux de
Septime Svre et de Caracalla, ainsi que les deniers dats vers l'an tmoins chrono-
logiques du dpt trouv dans la section A. Pour l'horizon NIVR, il y a la pice de bronze
de II. Enfin, une srie de monnaies de .Justin II servent datt'r les commt'nC<'-
IIH'llts de ht dernire d'habitat de cette cit.
Quant aux premires traces de vie humaine attestes l'hNue actuelle par lei' fouil-
les du site de 1'ropaeum, elles n'montent au nolithique et l'ge du bronze. Le premier en date
des dpts archologiques de l'endroit se compose de vestiges autochtones et de produits grecl-\
ou romains de haute poque (rer sicle av. n.. - re sicle de n..). l'tude, la crami<Jne
romaine de l'horizon NI offre des aspects dcoulant des formes hellnistiques, alors que ht
poterie gto-dace s'inscrit dans les types cara,ctristiques de cette culture matrielle. Il eon-
vient de constater la parfaite continuit du matriel cramique entre la, premire et la deuxime
eonelw l'ulturelle. Les veHtiges de l'horizon NII, parmi lesquels on relve aussi des formes occi-
248
www.cimec.ro
dentales, sont contemporains la premire phase de l'enceinte et suggrent une datation
pour le dbut de cette phase dans la premire moiti du ne Hicle de n.. Une richesse et
une varit toute particulire H<mt les traits dominants des documents archologiques fourni:-;
par l'horizon NIII, qui tmoigne de la priode d'pan(uissement du municipe- priode situe
entre le dernier tiers du n sicle et le milieu du III" sicle. Ce qui importe lorsqu'il s'agit
de l'horizon suivant, NIV, dont le commencement se place au courant de la seconde moiti
du III e sicle, c'est que les fragments cramiques NIVE prsentent des caractres romains
propres la basse-poque qui les rendent bien distincts des vestiges de l'tape prcdente. Ces
caractres devaient se dvelopper pendant les deux derniers sicles d'existence de la cit.
La relative prosprit croissante attribue la priode contemporaine de l'horizon NV est
illustre d'une manire plus frappante par l'architecture de l'poque que par le matriel
archologique. Enfin, la phase NVIA se rvle la dernire atteste dans tous les secteurs explo-
rs, car celle lui faisant suite, NVIB, ne se laisse saisir que et l, dans des portions de
terrain limites. Dans le cas des pices de l'tape NVI, les cruches et les pots au rebord sil-
lonn et recouverts d'un umbo semblent typiques pour les formes dveloppes pendant cette
tape Tropaeum, de mme que dans les autres sites de la Dobroudja. Grce de telles
pices, la datation de la dernire phase de l'horizon NVI remonte jusqu'au dbut du VII" sicle,
mme si la ville ne paraissait pas avoir t entrane dans le circuit conomique spcifique de la
crise gnrale de l'Empire, qui aurait dtermin l'apport de quelques nouvelles missions
montaires.
Cette tude du matriel archologique permet l'attribution chronologique des phases
stratigraphiques ~ m i s i e s par les fouilles et les auteurs formulent leur espoir que son utilit
sera justifie par l'apport qu'elle fournit la vue d'ensemble sur la culture matrielle dvelop-
pe dans la zone de contact des diverses influence:-;, pontiques, occidentales et microasiatiques:
CONCLUSIONS
Les fouilh:;; archologi<tues pratiquts dans l'intervalle des annes 1968-197[) sur le site
de Tropaeum Tra1"ani prouvent que la vie humaine eommence fleurir dans le plateau qui se
rm;se dans la Valle d'Urluia, l'ouest de l'actuelle localit d'Adamclisi, ds l'ge de lapierre
polie. Elle devait continuer sur l'emplacement de la cit romaine jusque dans la premire moiti
du VII" sicle de n.. Les quelques sondages pousss jusqu'au sol vierge n'ont livr que de
rares fragments cramiqul.'s de la culture Hamangt; par ailleurs, dans diffrents points de la
cit, les fouilles ont mis au jour des fragments isols de lameH (silex). Le bronze, ainsi que
le premier ge du fer sont galement illustrs par un certain nombre de fragments cramiques.
L'horizon antique du premier habitat d'un peuplement plus dense sur ces lieux tmoigne de la
prsence d'un site gto-dace, de nom inconnu, qui au ne sicle av.n.. tait en rapport avec
le monde grec mridional, pour connatre ensuite au rer sicle av.n.. - l" sicle de n.. son
plein panouissement, subissant de plus en plus profondment l'influence de la civilisation
romaine dans son incessante expansion. Vers la fin du 1r sicle ou, plus vraisemblablement, au
seuil du sicle suivant, le site gto-dace devait ptir, tant mme mis feu et sang, du fait
des guerres romaines contre les Daces et leurs allis.
Selon l'hypothse de V. Prvan, sur l'emplacement de l'ancien site gto-dace, l'empereur
Trajan fonda une station militaire, conformment aux desseins de sa politique offensive dirige
contre les populations habitant leR contres situes sur la gauche du courR infrieur du Danube.
Comme l'ordinaire, une agglomration rurale ( vicus) de caractre civil se dveloppa aux abords
du camp militaire, mlange d'autochtones, depuis longtemps fixs dans la rgion, et de colom;
nouvellement arrivs, dont la plupart taient des vtrans qui avaient reu en don des lopins
de terre, dans les environs du monument triomphal de Trajan. Vers le milieu du ne sicle et
pendant les premires dizaines d'annes de la seconde moiti de ce sicle, la localit, sise
une importante jonction des routes militaires et marchandes du pays, devait toucher l'un
des Rommets de son panouiRRement conomique ct culturel, cc qui devait l'aider sortir de sa
phase rurale, en devenant un important centre urbain, lev au rang de municipium sous le
249
www.cimec.ro
rgne de 1\trc-Aurle, avant 1 'an 170. Cet te conomique cHt a tt este en tout prem icr
lieu par circulation montaire, not.amnwnt souH le ealme et long rgne d'Antonin le
Pieux (1:39 -161 ), tape pendant laquelle sont quantit de montaires,
commencer avec le dpt de 1 548 deniers de l'Empire, mis au jour dans la cit par
fouilles de 1969. A ceci s'ajoutent les riches vestiges de culture matrielle, d'une grande varit
de sortiments. Parmi ceux-ci, la cramique se place en tte, avec ses types divers dont quelques-
uns provenant des provinces occidt>IItales de l'Empire. Cette cramique releve l'horizon
de la priode apporte uJJ tmoignage complt par les fragments architectoniques,
utiliss par la suite commb matriaux de remploi pour le mur d'enceinte et pour
difices d'poque romano-byzantine. Les derniers rsultats des fouilles sont interprts dans le
chapitre concernant 1 'enccint e eo1nmp suit : au <ommenccmt>ll1 d 11 11 c siele on a h;Hi scion toute
probabilit la premin' cntl'inte, ave< la jo.'! Na <1. la henne, dont ll's tnt ces ont t\t lo<'alist'S da us
le do la porte est. Digne d'u1w nw11Lion s'avn.le fait quP el'tte premire enceinte suit
ici un trac concidant avec celui de la cit de Licinius et de Constantin. Son primtre embras-
sait, selon toute probabilit, une superficie rectangulaire d'environ 250 mx 100 m, dont le con-
tour se dcoupe en saillie par rapport au reste de la cit sur les photos ariennes, au centre
dt> Ia ville romano-byzantine (fig. 32).
Cette florissante priode du lie sicle devait disparaiLn sous la vague dMtrlaute de la
froee invasion des Costoboces, vers les annes 170, quand la ville fut ravage par un grand
incendie dont les traces ont t saisies lors des sondages archologiques pratiqus dans la moiti
orientale de la cit I.a grande frquence des fragments de poterie
mls la cramique de suprieure et aux autres objets romains dans la strate d'incendie
ccstoboce, vient confirmer et complter lcs informations pigraphiques de l'poqnP ( IJaizus
Comozoi, etc.) quant ;l, la pers;tance de l'lment. autoehtolll', gto-daef', PB Yoie de rolllanisa-
tion, aux cts d<'S colons romains.
Une fois surmonte cette gravp cr;c, le municipe <ks TropPns eon nat lille HouYelle p-
riode d'panouissement sous la d.nmstie d<s Sn\n's. Au cours dc cette priod<>, l'ani ique ell-
eeinte est!restaure et la porte t>sl sc voit dote d'u11e tour intrieun, difie suiv;mt 1111 ap-
pareil attestant la de la ville. Quelqups fragments architectoniques, ainsi que des
pigraphes a.yant servi de matriels de remploi dans les bi1timents romano-byzantins appar-
tiennent galement cette priode, dont l'conomie prospre ct les liens avec le monde grec des
p11insules et micrat.;iatique sont mieux reflts par les trouvailles montaires.
l1a courbe descendante de cette sorte de trouvailles atteste, en mme temps que le delin
de la circulation montaire, la dgradation de la ville citadine Tropaeum qui suivit an c:Jurs
du nre sicle, sous l'effet des attaques carpo-gothiques qui s'taient multiplies l'poque et
l'affaiblissement du limes scythique, au peint de vue de sa protection militaire. Par contre, la
mme priode devait enregistrer une augmentation des lments grecs. Aux faits dj connus
en ce sens s'ajoute la mise au jour d'un autel, dont l'pigraphe grecque est date des anneR
236-238. Ddie par le magiRtrat Protogne Zeus Ombrimos, cette pice fut trouve lors des
fouilles de 1969, utilise comme matriel de remploi, devant une habitation de la Via principalis,
dans le proche voisinage de la porte est. Il convient, en outre, de ne point oublier que la der-
nire pigraphe avant la restauration de la cit par Constantin et Licinius, des annes 293-304,
ddie Jupiter Olbiopolitanus par un marchand grec-romanis d'Olbie, Nevius Palmas Theo-
timianus et que ce fut l'poque de cette rfection qu'on difia l'autel votif - eettc fo;-ci, il
s'agit d'un monument officiel de langue grecque - ddi par la cit des Tropen;; 7tOL
Tpo7t<:Lcr(wv) << la desse reine Hera (luno Regina), pour la dcouverte de l'eau)>.
Les fouilles des dernires annes ont rapport maints documents archologiques uouveaux
et permis certaines observations particulirement prcieuses concernant la restauration <<de
fond en comble de la cit des Tropens du temps de Constantin et de LiciniuH, aprs la dfaite
inflige partout aux peuples barbares ;,, selon la nette dclaration de l'pigraphe pose en 316
et trouve en 1893 prs de la porte est avec le trophe symbolique, emblme de la ville. Il A'agit
des soubassements des six tours abandonnes mis au jour sur le ct sud-occidental de l'en-
CPinte romano-byzantine (fig. 4L) - vestigt>s que l'intel}H'tation des spcialistes rattaclw
250
www.cimec.ro
l'uvre gnrale de rfection des villes bas-danubiennes entreprise par Aurlien et poursUivie
par IHodtien, auxquels on a galement attribu le commencement deR travaux de
tion par la ville de Tropaeum. Interrompue pour des raiRons qu'on ignore, l'opration
respective devait tre reprise et mene bout, avec certaines modifications apportes au plan
initial, par les btisseurs de Constantin et de Licinius. D'ailleurs, si l'on jugeait d'aprs cer-
taines remarques -qui rclament, nanmoins, un surcrot d'informations -mme l'uvre de
ces deux derniers empereurs n'aurait pu s'achever en 316, ainsi que l'affirme l'pigraphe en
question, car certains travaux sur le mur d'enceinte et sur ses tours drent se prolonger encore
au moins pendant sept huit ans. Parmi les toutes dernires remarques concernant l'enceinte,
il convient de consigner ici l'absence, tant la porte occidentale qu' la porte mridionale,
pont levis, ainsi que la prsence d'une petite porte, aveugle par la suite, dans le
VOISinage de la tour T19. J,e plan de la cit est celui spcifique pour la fin du IIP et le com-
mencement du IV" sicle; il rappelle le plan de quelques autres cits contemporaines du limes
scythique ( Gapidat'a, Troesmis, Dinogetia, N oviodunum) ou du nord-est de la Msie (Abrittus,
etc.). Pour ce qui est de l'annexe extrieure, l'angle sud-est de la cit, analogue -suivant
une hypothse dj ancienne - un bassin ou une citerne fortifie contemporaine la ville,
on a formul la supposition qu'il s'agirait d'une fortification supplmentaire de la cit postrieure
l'an 316 (Ioana Bogdan Cataniciu).
Contemporaine l'enceinte de la cit de Tropaeum est sa Via principalis ( decumanus)
avec le canal, l'aqueduc et les portiques qui la flanquaient, dans leur premire phase de construc-
tion, ainsi que l'autre rue principale (cardo), qui la coupait perpendiculairement, elle aussi
dote de portiques, la bordant sur ses deux cts sans laisser aucun vide. D'autres rues,
d'importance secondaire, ilont dates du IV" sicle; moim explores par les elles
traversent elieR aussi en senR perpendiculaire la Via principalis (fig. 106). Entre les difices
publics de l'intrieur de la eit, le seul dont on sache qu'il a t difi au commencement
du IV'" :-;icle est la basilica Jurcnsis. Plusieurs difices privs, dam; leur majeure partie affec-
ts deR buts commerciaux, se dressant de chaque ct de la, Yia principalis ont t btis
au IV sicle et restaurs par la suite, au cours des deux f\iclcs ultrieurs. Au stade actuel
des recherches on ne saurait apporter de plus amples prcisions quant la datation de certains
difices au JV sicle. De mme, on ne saurait dire, pour le moment, jusqu' quel point la
cit des Tropens fut-elle affecte par les vnements qui se sont drouls dans cette contre
de l'Empire romain d'Orient au dbut du dernier quart de ce mme IV" sicle- vnement
qui devaient culminer avec le dsastre d'Andrinople (378).
En revancht>, on a pu relever les indices d'une opration de consolidation des mun; de
l'enceinte ralise dans la premire moiti du ve sicle, sous le rgne de l'empereur Thodose II.
A cette poque fut abandonn le foss de dfense du ct oriental de la ville et, dans
son proche voisinage, aux portes est et sud, des btiments extra m7tros la maonnerie lie
avec de la terre se dressrent, destins, probablement, servir d'habitations aux foederati
Goths. Malgr un processus dpressif gnral, d aux troubles intestins de l'Empire autant
qu'au pril imminent reprsent par les Huns, maints vestiges menus recueillis l'intrieur de
la ville tmoignent de la continuit d'une vie et d'une culture peu prs normales, cepen-
dant que les trouvailles montaires attestent une circulation satisfaisante de l'argent. Des
fragments cramiques isols constituent l'indice de la prsence des lments barbares au sein
de la population locale romanise.
De mme que pour les autres centres urbains de la province de Scythie 1\lineure, la der-
nire tape des grandes constructions Tropaeum est lie aux noms des empereurs Anastase
et Justinien Irr. Mens de front avec la restauration de l'enceinte, des travaux entrepris
l'intrieur de la cit ont pour but de btir, de remettre en tat ou d'agrandir diffrents difices
de caractre public, par exemple les basiliques mises au jour jusqu' prsent. Une annexe
rectangulaire, oblongue, a t ajoute sur le front nord de la basilique Jorensis, oriente suivant
une direction est-ouest et dote d'une abside du ct du Levant, cette construction reprsente
peut-tre quelque chapelle chrtienne. Il est tout aussi probable que le portique qui, sur le front
oriental de la basilique, rduit la largeur de la rue principale nord-sud (cardo), appartienne
251
www.cimec.ro
cette mme priode. basiliques chrtiennes entirement nouvelles ont l'tt' difies sur la
Via (decumanus), chacune dote d'une crypte le matre-autel, it
recevoir leR dpouilleR des Deux de ces basiliques, les plm; imposantes, - la
basilique transept (D) et la basilique << Rimple > (A), se dressaient en plein clntre de la ville,
au carrefour du cardo et du decttmanus, vis--vis de la basilica .forensis, connne si voulaient
faire pendant cette dernire, qui, par sa grandeur et sa position, dominait tous les difices
des alentours. La reprise des fouilles sur le chantier de la basilique <<simple > (A), miFe au jom
avant 1900, a permis d'en complter le plan, avec la crypte et l'atrium non l'poque.
Ces mmes fouilles ont galement permis la prcision qu'il s'agit d'un btiment difi sous
le rgne d'Anastase, sur l'emplacement des ruines nivellet-> des constructions IP-lll''
sicles, et qu'il a t restaur plus tard, au courant du VP sicle. En outre, les con:-;tlttatiom; en
terrain ont conduit la conclusion que non seulement la de marbre (B), comme on
l'avait pens d'abord, mais aussi les basiliques ( D) et << simplt> (A) taient chacune
dote d'un atrium triporticus, suivant la mode grecque. Un atrium a d avoir aussi
la citerne (C), qui, selon toutes dernires auteurs, a t difie
a .fundamentis pendant la mme poque, le constructeur mettant profit les restes d'une citerne
romaine dsaffecte.
On constate gnralement cette poque une agglomration inusite de btiments
toutes sortes, fait qui laisse suppoRer mw sensible augmentation du pcnplenwnt de ht ville
et une prosprit conomique toute particulire. 'l'outefoi:-;, cet-te augmentation d'ordre quanti-
tatif s'est accomplie au dpens de la qualit et de l'urbanisme. On a cess de Il
trac des grandes artres routires; par exemple, la moiti occidentale de la rue principah
( decumanus) a perdu en largeur par endroit plm; de la moiti de ses prcdenteR
Prs de l'angle nord-ouest de la basilique foren.'l'is, un difice a t dre:-;s, avee Ron ailP st>ptPn-
trionale recouvrant le canal et l'aqueduc <tui suivaient. la ligrw mdian<' de la !'in priucipnlis.
Le cardo a subi lui aussi un rtrcissement ,isible danR lP trouon eentral d1;gag
DeR btiments adosss l'enceinte ont bloqu la majeun partie de l'intermll11111 mt.'ll::{!t'
entre la muraille et les difiePs de 1 'intriPur de la. viii P. La plupa-rt des h;'\.1 inwnt :-; nou.-ca u \,
usent d'un appareil fait de pierres lies an'e de ht terre, leur superstml'lurP d.ant
gnralement par des blocs de torchis; il 11'agit surtout d'habitations, dont qu'Plque:-;-uiLe:-; dP
dimem;ions imposantes, les assimilant de vritables htels particuliers. Hon nombre de:-; di-
fices de la ville, surtout de ceux Ritus sur les grandes artres, taient affPct:-; des fin:-; com-
merciales ou artisanales, ce qui tmoigne de l'essor conomique de la cit des Tropcns pendant
cette dl:'rnire priode de son existence, priode que les fouilles pratiques jusqu' ren-
dent plus familire que les prcdentes.
dclin de la ville se fait sentir ds la seconde moiti du rgne de Justinien, comqul:'nce
de la erise de l'Empire, autant que de l'investissement massif par les du
tl:'rritoirl:' de la Scythie :Mineure pendant les annes 558-559. :Mme si, pour autant qu'on
en puisse juger d'aprs les fouilles actuelles, eette invasion n'entrana pas la complte dPstruc-
tion de la ville de Tropaeum, les consquences ngatives sur le dveloppement de cdll'-ci et
sur Hes rapports avec les autres centres urbains, plus ou moins loigns, sont videntes. Toute-
fois, la vie peu pr:-; normall:' a continu son cours jusqu'en 586, quand la cit fut ravage
par Avars (Thophylacte Simocatta, I, 8, 10). Presque partout, l'intrieur de la ville, les
des dernires annes ont relev les traces du grand incendie qui a englouti la plupart
de ses difices. Ces traces consistent notamment en une couche de terre farineuse, pai:-;se d'un
mtre, d'une teinte jauntre tirant sur le roux : elle est due morceaux de torchis de la
superstructure des btimentR, crouls au pied des murs sur les charbons provenant de hi char-
pente des toitures et mls de gros rivets de fer, des restes de tuiles et autres dcombres
des murs. 1\-Iais, la diffrence de ce qu'on pensait auparavant, mme aprs Cl:' catacl.nme, 'l'ro-
paeum n'est pas entirement morte, la vie s'tant poursuivie aprs l'an 586, car des traces
d'habitat, confirmes par des trouvailles montaires attestent la prsence de modestes habita-
tions amnages sur les dcombres par les survivants du dsastre. L'habitat devait s'y prolonger
mme durant la premire moiti du VII" sicle, poque pendant laquelle - comptP tenu de
certaines remarques faites sur les lieux - l'enceinte continuait t->lt fonction dfensin, m{imP
si l'agglomration avait perdu son caractre urbain. Bieu que dans dPs eireoustanct>s dP
2.52
www.cimec.ro
beaucoup plus difficiles et :-;ensiblemPllt rduitPs comme nombn, la, population locale rou
maine ancienne pounmivait sa vie aux abord:-; des ruines d'un site jadis florissant. L, dans le
secteur :md de l'cnceintP, ainsi qu' d'autres endroits isol:-; des Pnvirons, les fouilles ont relev
des traces d'habitat dates des trois ou quatre sicles suivants. Il n'y a donc rien de surpre-
nant q u ' ~ t troi:-; kilomtres de l'ancienne 1'ropaewm, dans le territoire du village actuel d'Urluia,
ait t trouv un dpt de monnaies byzantines des VIII"-X" sicles, qui tmoigne de la con-
tinuit des liens commerciaux entre les descendants de la population romane de l'ancienne
cit dresse sur le sommet du plateau dominant la valle d'Urluia avec Byzance, la Nouvelle
Rome.
Une dernire remarque se rapporte au dmantlement du mur d'enceinte et des tours,
dpouillH de la majeure partie des blocs constituant leur parement, rutiliss soit au profit
de quelques autres difices, soit comme pierre chaux. L'opration s'est passe le long des
ges, peut-tre suivant un rythme plus soutenu au cours des X"-XII" sicles, alors que le
territoire de la Dobroudja a connu, sous la domination byzantine (le thme de Paristrion),
une nouvelle priode de grandes entreprise:;; constructives. Ce mme sort a d tre galement
rserv toute une srie de morceaux architectoniques (fts de colonnes, chapiteaux, etc.)
provenant des difices de la ville et jonchant plus ou moins la surface du sol, dans ses environs.
253
www.cimec.ro
LGENDE DES FIGURES
Fig. 1. - Tropaeum Traiani et ses environs (d'aprs P. Polonlc, 1892).
Fig. 2. - bauche de l'aqueduc et de la fosse-ossuaire, au sud de la basillque citerne (d'aprs l'architecte
H. Brotz, 1908).
Fig. 3. - Plan et section du secteur situ l'est de la basilique citerne (d'aprs l'architecte H. Brotz.
1909).
Fig. 1. -- Section travers la tour provisions (d'aprs l'architecte H. Brotz, 1908).
Fig. 5. - Section longitudinale travers les marches et le canal de la porte sud (d'aprs l'architecte
H. Brotz, 1909).
Fig. 6. - 1, boucle d'oreille en or; 2, 5, 6, objets de bronze; 3, 1, objets en corne- trouvs dans les
fouilles de 1909 (d'aprs D. Pecurarlu).
Fig. 7. - Tour n 21 ; 1, vue du ct occidental ; 2, vue du ct oriental.
Fig. 8. - Le profil S de la tranche SI et Sla (ct est de l'enceinte, secllon D).
Fig. !1. - Image partielle de la paroi mridionale de la tranche S 1.
Fig. Ill. -- Yue de la tranche S la.
Fig. 11. - Profil septentrional de la tranche S II l, section A ; plan de la mme tranche avec la position
du dppt de deniers.
Fig. 12. - Profil septentrional de la tranche SIV, secllon A.
Fig. 1:1. - Profil septentrional de la lranchi'e SV, chambre
Fig. 1-t. - Parois intrieure de l'enceinte, S 1, section D; le nglig de l'appareil du soubassement Ylslble
au-dessous de la plinthe.
Fig. 15. -- Profil oriental du sondage SX, section D, dans la voie d'accs de la ville, devant la porte est.
Fig. 16. - Profil septentrional du sondage pratiqu l'Intrieur de l'difice D3.
Fig. 17. - Profil oriental du sondage pratiqu l'Intrieur, dans l'aile septentrionale de l'enceinte.
Fig. 18. - Profil occidental de la tranche SX 1, section B- C.
Fig. 19. - Profil septentrional du sondage perpendiculaire sur l'enceinte hypothtique de haute-poque,
SXIII- SXIV, section B-C.
Fig. 20. - Profil nord-ouest de la tranche S 1, sec lion C, dans l'aile sud-ouest de l'enceinte.
Fig. 21. - Profil de l'enceinte callalienne (d'aprs Materiale, 8, p. 440, fig. 2).
Fig. 22. - Profil du sondage pratiqu dans la section B de la cit de Dinogelia (d'aprs SC lV, 5, 1954,
1-2).
Fig. 2:1. - Restitution et relev topo de l'enceinte (chelle 1/1 000).
Fig. 24. - La route vers Durostorurn. vue du sommet occidental de la cit de Tropaeum.
Fig. 25. - Plan de l'enceinte constantinlenne ct tour antrieure TA.
Fig. 26. - Tour TA- le ct mridional pendant les fouilles.
Fig. 27. - Dtail avec l'lvation conserve et les traces laisses dans le mortier par les blocs de pierre enle-
vs la tour TA.
Fig. 28. - Profil du ct mridional de la tour TA superpose par les soubassements d'un difice du \'1
8
sicle de n..
Fig. 29. - Section dans le mur d'enceinte, secteur de la porte est.
Fig. :iO. - Section dans le mur d'enceinte (publie par V. Prvan, BC:\11, 4, 1911, p. 166. fig. :J).
Fig. :11. - Section dans le ct mridional du mur d'enceinte (S. I. section C).
Fig. :12. - Photographie arienne, blanc-noir, vol 1973, effectue par I.G.F.c.o:r. Cit d'Adamclisi.
Fig. :J:J. - du contour de l'hypothtique enceinte de haute poque romaine.
Fig. 34. - Soubassements de la tour T22 avec les blocs d'architrave rutiliss.
Fig. 35. - Soubassements de la tour T22 leur point de jonction avec le mur d'enceinte.
Fig. 36. - Section nord-sud travers les Tl et T22.
Fig. 37. - Section est-ouest travers la tour T22 et TA.
Fig. 38. - L'angle septentrional de la porte ouest l'extrieur de la tour TH, avec les blocs de pnrament
disposs en contre-bas par rapport au niveau du sol de l'poque.
l'ig. 39. - Prom et plan des aqueducs mis au jour dans la tranche du conduit d'eau modern!' de la cil(.
Fig. 40. - La cit d' Adamcllsl, photographie arienne, en couleurs, vol 1973, erree tue par l.G.F.C.O.T.
Fig. -tl. -- J.a scellon occidentale de l'enceinte.
255
www.cimec.ro
256
Fig. 42. - La courtine entre la tour T20 et la porte surl.
Fig. 43. - Soubassements de tour d'une priode antrieure.
Fig. 44. - Rcipient rcupr dans l'habitation e:rtra muros de la porte sud.
Fig. 4.5. - Four potier.
Fig. 46. - La tour 20 (T20)
Fig. 4 7. - La courtine des tours Tl !l -- T20.
Fig. 48. - Les soubassements d'poque antrieure de la courtine Tl !l - T20.
Fig. 49. - La petite porte.
Fig. 50. - La tour Hl (T19).
Fig. 51. - La courtine des tours T18 - Tt !l.
Fig. 52. - La tour 18 (T18).
Fig. 53. - La courtine des tours Tt7 - Tt8.
Fig. 54. - La courtine des tours T17 - T18.
Fig. 55. - Soubassement de tour abandonne entre T17 - T18.
Fig. 56. - La tour (T17).
Fig. 57. - La courtine des tours Tt6 - T17.
Fig. 58. - Soubassements de tour abandonne entre Tl Il - T17.
Fig. 59. - L'inscription grave sur une pierre du parement de la courtine des tours TlG - 1'17.
Fig. GO. - La tour 16 (T16).
Fig. 61. - La courtine des tours T15 - T16.
Fig. 62. - Soubassements de tour abandonne entre T15 - T16.
Fig. 63. - La porte ouest.
Fig. 64. - La porte sud.
Fig. 65. - Tranche travers le mur d'enceinte.
Fig. 66. - Profil de la tranche Ct7 ouest, dans la courtine des tours T17 - T18.
Fig. 67.- Plan gnral de la section A (recherches des annes 1968- t!J74).
Fig. 68. - t, la section A, vue d'ensemble des fouilles archologiques dans le secteur est, S. Y - IX, de
droite gauche (1973) ; 2, le seuil de la pice A2 du ct de la rue V.l ; 3, le mme seuil vu
de l'ouest, aprs la mise au jour de la marche et de la rue ; 4, vue vers le sud-est prise pendant
les travaux de la mise au jour de la chambre renfermant les jarres (A4).
Fig. 6!1. - 1, l'accs pav entre Al et A2. vue vers l'ouest; au second plan, A3 ct A4 ; 2, les marches et
le seuil. de la pire A3y, vue nrs le nord.
Fig. 70. - 1, le conduit d'gout de la pice A38, vue vers l'ouest; 2, les li1ms funPraires. silm?s entre A:18
et Al. au moment de leur dcouverte; vue vers le nord; :J, les lions funhalres dans leur position
originaire ; 1, pice circulaire au pavage en briques, annexe l'di!i<"e A5, ,ue vers le sud-ouest.
Fig. 71. - Le grand conduit d'(gout, l'est de la tour Tl de la cllr.
Fig. 72. - 1, via principalis, le tronon compris entre les difices B2 ct Cl-3, vue vers est-nord-est
(1975); 2, via principalis, fragment de colonne trouv in situ, sur sa propre base, devant l'di!ice
B2 (4.3, chap. Pices architectoniques).
Fig. 73 - 1, restes du portique flanquant le ct nord de la rue principale, devant l'difice B2; 2, plinthes
du portique dsaffect, trouves dans la pice C2; 3, fragments d'autels avec des inscriptions,
remploys dans le portique de la rue principale, sur son front septentrional, vis--vis de l'difice C.l ;
vue vers le sud-est; 4, l'entre dans l'difice C3, avec un chapitl'nu Ionique remploy comme base
(5.2.1 du chap. Pices architectoniques).
Fig. 7,1. - 1, rue-canal CV2 entre C 3 ~ et C41X, vue vers le sud; 2, la cour intrieure pave rle C58, vue
vers le nord.
Fig. 7.'). - La porte est en 1970.
Fig. 76. - Le plan de la porte est.
Fig. 77. - Le plan des btiments intrieurs du secteur de la porte est.
Fig. 78. - La rue DVl vue du sud.
Fig. 79. - Les S:Jubassements du mur mridional de l'difice Dt superposant la tour d'poque antrieure -
TA.
Fig. 80. - L'difice 02 vu du sud.
Fig. 81. - Section travers le portique, dans le point ~
Fig. 82. - La paroi 5-5 dgage sous l'horizon NV lA, o on a trouv la base de la colonne Cl.
Fig. 83. - L'angle sud-est de la pice IX avec l'accs U2 de la rue DYl.
Fig. 84. - Tranche travers la pice IX (N- S).
Fig. 85. - Dtail du mur B- B avec l'accs U7 l'horizon NVIA.
Fig. 86. - Dtail avec le portique et l'escalier montant l'tage, vu du sud.
Fig. 87. - Le crne de l'horizon NY.
Fig. 88. - U4 bloqu avec des fragments de sarcophage.
Fig. 8!1. - Restitution de l'difice 03.
Fig. 90. - Le plan du secteur de la porte est, sections A et D, jusqu'aux absides rles basiliques simple (A)
et transept (D).
Fig. 91. - Le plan de la Via principalls entre l'difice A3 et l'lnterseclion avec l'axe cardo.
Fig. 92. - Section transversale la hauteur de la porte est ( l'intrieur de l'enceinte).
Fig. 9:1. - Section longitudinale travers le portique septentrional de la rue principale, jusqu' l'inter-
section avec le carclu.
Fig. !14. - Le plan du cardo.
www.cimec.ro
Fig. 95. - Section longitudinale travers le portique est de l'axe cardo (le tronon situ devant la basi-
lique transept).
Fig. 96. - Section longitudinale travers le portique est du cardo dans le tronon situ devant la basi-
lique simple (A).
Fig. 97. - Le plan de la via principalis entre ses intersections avec le cardo et la rue D-C\'3.
Fig. 98. - Section longitudinale travers le portique nord de la rue principale entre l'intersection avec
le cardo et la rue B- C V3.
Fig. 99. - Section, dtail, .t1.
Fig. 100. -Le plan de la rue principale entre les rues D-C\'3 et B-C\'5.
Fig. 101. - Section longitudinale travers la rue CV4.
Fig. 102. - Section travers la rue CV5 perpendiculaire sur le front occidental de la citerne.
Fig. 103. - Section longitudinale travers la rue B-CV5 (5').
Fig. 104. - Le plan de l'artre circule B-CV5 (5' - 5"), dans le secteur de la basilique en marbre (B).
Fig. 105. - Section perpendiculaire de l'entre mridionale de la basilique en marbre (B).
Fig. 106. - Schma du flux de la circulation jusqu' la premirre moiti du IVe sicle de n.. (hypothse).
Fig. 107. - Le plan des rues (Ve - VIe sicles de n.l'.).
Fig. 108. - Bases de colonnes profil complexe.
Fig. 109. - Bases de colonnes profil complexe (1.9) et simple,
Fig. 110. - Bases de colonnes profil simple.
Fig. 111. - Bases de colonnes profil simple.
Fig. 112. - Bases de colonnes profil simple.
Fig. 113. - Bases de colonnes profil simple.
Fig. 114. - Bases de colonnes profil simple.
Fig. 115. - Bases de colonnes faisant corps commun avec un soch. le\.
Fig. 116. - Bases de colonnes faisant corps commun avec un socle lc\'t.
Fig. 117. - Fts de colonnes.
Fig. 118. - Ft de colonne trouv in situ. (sur sa base).
Fig. 119. - Fts de colonnes.
Fig. 120. - Fts de colonnes.
Fig. 121. - Fts de colonnes (fragments) trouvs in situ (sur leurs bases).
Fig. 122. - Base de colonne avec socle (3.17), fragment de ft de colonne en marbre (-1.8), chapiteau ioni-
que-imposte (5. 3.3) et dalle de pavage avec une bouche d'gout (9.5).
Fig. 123. - Chapiteaux ioniques et ioniques de type intermdiaire faisant transition aux chapiteaux ioni-
ques-impostes.
Fig. 124. - Chapiteaux ioniques de type intermdiaire (5.2.3) ct ioniques-impostes molifs nrncment:mx.
Fig. 125. - Chapiteaux ioniques-impostes et corinthiens.
Fig. 126. - Chapiteaux ioniques-impostes sans ornements.
Fig. 127. - Chapiteaux ioniques-impostes sans ornements.
Fig. 128. - Chapiteaux ioniques-impostes sans ornements (5.4.10), chapiteaux-impnslrs et corinthiens.
Fig. 129. - Chapiteau-imposte (5.5.1) et corinthien (5.6.3).
Fig. 130. - Pices d'entablement.
Fig. 131. - Pices d'entablement.
Fig. 132. - Pices d'entablement.
Fig. 133. - Pices d'entablement.
Fig. 134. - Dalle de plafond.
Fig. 135. - Fragments d'arcade de maonnerie.
Fig. 136. - Pices diverses.
Fig. 1:!7. - Pices diverses.
Fig. 138. - Pices diverses.
Fig. 139. - I.e trophe de la porte est de la eit.
Fig. 140. - Vase de la culture Hamangia.
Fig. 141. -Cramique de l'horizon NI.
Fig. 142. - Cramique de l'horizon N 1.
Fig. 143. - Cramique de l'horizon Nil.
Fig. 144. - Cramique de l'horizon NIl.
Fig. 145. -Cramique de l'horizon NI (2.1 et 3.3) et Nil.
Fig. 146. - Cramique de l'horizon NIl.
Fig. 147. - Cramique et pices de petite taille de l'horizon Nil.
Fig. 148. -Cramique de l'horizon NIL
Fig. 119. - Cramique de l'horizon N Ill.
Fig. 150.- Cramique de l'horizon Nlll.
Fig. 151. - Cramique de l'horizon NI II.
Fig. 152.- Cramique de l'horizon Nlll.
Fig. 153. - Lampes et bol de verre de l'horizon NIII.
Fig. 154.- Fragments cramiques, lampes et objets divers de l'horizon NIT!.
Fig. 155. - Objets divers de l'horizon NIII.
Fig. 156.- Cramique et lampe de bronze de l'horizon :-.!!VA.
Fig. 157. - Fragment d'amphore et lampe de bronze de l'horizon NI\'A.
Fig. 158. - Cramique et fibule de bronze de l'horizon ~ I Y B .
Fig. 159. - Objets varis de l'horizon NIVB.
257
www.cimec.ro
Fig. 160. - Fragments cramiques orns de motifs dcoratifs de l'horizon NV.
Fig. 161. - Cramique de l'horizon NV.
Fig. 162. - Cramique de l'horizon NV.
Fig. 163. - Cramique et objets divers de lwrizon NV.
Fig. 164. - Cramique et lampes de l'horizon N\'.
Fig. 165. - Objets divers de l'horizon NV.
Fig. 166. - Objets divers de l'horizon N\'.
Fig. 167. - Cramique de l'horizon NVIA.
Fig. 168. - Cramique de l'horizon NVIA.
Fig. 169. - Cramique et objets divers de l'horizon NVIA.
Fig. 170. - Cramique de l'horizon NVIA.
Fig. 171. - Lampes (9.2 et 9.4) et d'autres objets de l'horizon NV lA.
Fig. 172. - Cramique de l'horizon NVIB.
Fig. 173.- Cramique de l'horizon NVIB.
Fig. 174. - Lampes (9.3 et 9.4) ct objets divers de l'horizon NVIB.
Fig. 175. -Objets de petite taille de l'horizon N\'IB (IO.:i, 10.4 et 10.6); 1, lampe trouve dans des circon-
stances douteuses ; 2, fond d'un pot modl la main.
Fig. 176. - Brique sgra{illi de caractre chrtien (NV lB, 1 0.13); 1, lampe; 2, fond de pot modrl la
main; 3, 4, fragments chamiqucs.
www.cimec.ro
Redactor: BEATRICE BUDESCU
Tehnoredaclor: SONIA BRZEANU
Bun de lipar 3 I J.979. Tilaj 2 720 ex. Formai
Coli de tipar 32,50. 1 color+ 14 pliante
pentnz biblioleci mari miel} 902.6(398.2
Traiani)
c. 1813 1. P. lnCormaUa
8/54 x 84.
tipo. c.z.
Tropaeum

str. Brezoianu nr. - 2i'i,
REPUBLICA SOCIALIST ROMANIA
6S
www.cimec.ro
0 t
\
\ ---

------------------------
' -------------------- 1
_s
......::;\::..


1
1
1
'
--
---
1
---
--
------- 1
---
---
---
r--
1
1
1 D
1
---

--
--
---
---
---

', BAPTISTER!t/ .
0 0


-----7---
-------- ILll
.
- - - ----- ................................. i.l;i, . tJ
---- c,-- -L, ....
r
- 1 ;,
1 ' 1 '
1 :
1 1
1
\ \ '
\ ' 1
------ -==---=-------

--
1
? 5
Eswwr
. C\'' (' '- '") spre zona !Jazilieii, marmuri'l" (IJ). J Fig. 10 1 ___ Pianu! artcrri e circula B- '
1(1m

1
1
1
' 1 '
\i/
'/
,
:.
'
'
. ...
."':;
..
.:
www.cimec.ro
,--------8------
1 TlLC ;---_-u-
1
.:tUfl rr::T.---
1 7A
1.
1
1
1
1
1 .___......_-.,.,!-.
1--
0 0 0
0----------

ID
lsvllll
_j__L_ ___ _
T22 SVIlla
+- ___ , ___ ( -- ---- -....!
r 1
l
L __ -- -- - --------- -J
---- --j
1
______ _j
.

1

/SVIlcl 1
/').._ / 1
.. '';/ 1
1
-1
1
!
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1

1
1
--:7 ' !
-------w-r-
;& ___ _ _J
Fig. 71i. - l'l:uud dl' E.
r-l
1 1
1 1
1 1

1 1
1 1
1 1
1 1
1 1
1
1 1
1 1
lsx 1
l_..J
www.cimec.ro
r- --------------------
1
1
1
1
S;X

r---------------------------
1
\
SV/il
1
L------------------------------
r---'------ -- --------- ----
svll
A3t3

1
--- --n- --1
\J
D
Sll
---..
---- ---- ..L-.!1
1
--- ---- __ ,
1
0
[Ji
... 1
[J
..CJ
------------------,
A2!3 \
- _j
1
1
-- ------- _________ J
A2.l.
------- -----:--
W 1
ntp'-V \
---------------.------1
------ --- - -U:II"'l ..o'ot-------- --- --------------,
-----

_,....___ __ &----------
- ___ ---- ----
0
- - - - - -- - - - - . -
\
\
\
- ___ _j
-t] -=u-- -- e-- ---
g
_____________ _________ o __ JJ __ ____
f=-tC.i
q
! 1
5m
7
l'ig. li7.- l'lanul g('nera al srelorului .\ (cereecLari 191ill- 1\l'i 1).
r--- - --
\.
www.cimec.ro
www.cimec.ro
-Jvd
Nlll b (nive/v! vlferior re facen sfr.izti' -N.ll)
f'rag corespvnz.ifor NJII iJ
0
1
]20
CV 'l'ct

+-- Vest
.-Sud
320
Nlll
NJI(?/
Fig. 101. - Sectlune longitudinal prin strada CV4.
fundafie
Fig. 102. - Sectiune prin strada CV5, perpendicular pela tura de V a cisternei.
Esf-
8AZILICA C/JTEtf#A
"
N.ill
strada Cf5 1
---
::;;;=cl
-
1
l'
:::::
..
l
fundafie pod/c ' tl
-
\o
Fig. 103. - Sectiune longitudinaiA prin strada B- CY5 (5').
Nord-..
cam1l
Nord-+
rr
www.cimec.ro
IJAZILICA C!STERNA
~
'
.
.
.
.
1
~ D
Fig. 100.- l'lanul slrazii principale < 1 ~ laU- CV3Ja B-CV5
0 5 10rr. .
~ - - ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ = = t = J ~ ~
www.cimec.ro
270

Fig. \!Il. Src(iunr:tlongiludinalii prin porlicul dr N al slriizii prin('ipalc inlre intrrsec!ia cu cardo H- CV:l.
2.'70 270
--- r

+-[sf
1 1
1 1
1 1 Vesf-+
1 1
N.lll 1
1
N.ll
0
..
. .

1 J 0
IJV!12 . BJIBc 13
0 0
.
--
Fig. 99.- Sectune-detaliu www.cimec.ro

Nord

.1

.320
"
piafra da!af canal
320 .320
Nll NI
0
1
0
1
AVc8.
0

270 270 270 320 .320
r--- r -J 1==== 1 _ _

320
-;;=:::-.... ::-: ....... .. .. ::-... ..::-.. ::-::.::::-.. .......... sr-::::::::::::::::.::::::::.:..:::::: :::::::: :::::;: ::: ::. 1 :::: :::
. -:-:-=F"- ................. .............. 'i .......... \ .............. \..... -- ! - i
OVe 1 0Vc2(?) \nive/ porlic
1 de pe /afura de vesl
0
1-g. \!5. - ScqiuJH' Jongitudinal porlieul de E al axului cardo (portiunea <lin fa\a uazilidi cu lransepl) .
30
prag infrare baz;ica
0
1
AVc5
..i20 2'70 270
NI 1
1 Nil
,,..-; ... ,.,.:-: ........ [' .......................... D ............... ., "
0 1
AVcl4(?) AYt;a(.')
0
1
AVc2
.320
Fig. !Hi.- SceliunLIongiludin:Jl:J p..rio porticul de E al cardo-ului ln portiunea din fa ta uazilicii ,simple" (A).
"-
Fig. \l7.- Plan via lnlrc intns!'cp-a cu cardo strada 11-C\".1.
r .
1
0
1
AVc1
.320
0 5m
www.cimec.ro
.-'.3=6"'-0---+---"'J=t;O'------..-- JSO .,.,_ _ - 320 ._
, 1' 1 1 Nil 1 ND! 1 1 1 1 1 1 T 1 l .,. ptafra daia; canal
D'l8c1 DVR.2(.'} OWN OVPct,. O/l!f5 OVPc6f?) OY/67 OW/8 /JVB.f9 OY8F10 011/gff OYPcf2 /JY!g13(.') OYPcf-'1-(.'} OV/g15(?) OVPcf(?) OYBf17f?J OYI!.ff8(?) 0Yil1.9 OYEf20(?) . .
:$ i NI JI). : : 1 ... - ...
............ _:-'""" _____ _L ___ I ___ 1------L----L---_l----1--- -t-- i 1 1 T p :
6C:) ____ 11JrW.t____________ 4 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
canal 1 : 1 :
1
: 1 1 1 1
1
1
1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
suprapunerea grafica a {
plinte/or corespvnzafoare
porticului nordic al JIP
1 1 1 1 : 1 1 1 1 1 1 1 1
AVPc9 .411/gfO Alllg11 A/lflf2 AYfl13 AVfc14 AVPc1.5 AY/lf A/1{1'1 AY!g19 AY!g20 AV!g21 AY/g22 AVPc25
0 5
1 -- Fd
Fig. 93. - SeetiumIongitudinali\ prin porticul de.N .al s trazii prinl'ipale pln la intersecpa cu eardo.
"
1 l 1 1 1 , 1 lt 1 l ,, 1
BAZ/LICA SINPLA
1 ,:,-,-, ... ,, ,,
c=Jc=:=J
DV!p2

BAZILICA C(J TRANSEPT

320 ,
1
1
1
1 r
__
1 1

! ..... ... . .
8AZ/L/CA FORENSIS
0
0 0 D
D D 0 0
Hg. \'li. - Plan cardo. www.cimec.ro



1
1
'V
320 320 320
1
S20
T
T---r-- ---

r-11
q.J
AY{24(?) AYPc2J(?) AYfc22 AY!j21
30


AYPc20 AYf2f9
...
liAZIL/C/! .5!11PLA
320 320 <>320 320 ..
JQ]
Ai?\
J
r r
1 1
o/-1

Ll.J
1
AY/(16 ;JJI,c {ft-
Fig. \11. __ Plnn 11 ia prin'cipa/is intre edifi<-iul.\:l cu axul cardo.
J60

\
!
zid fi"rziu
i
f:.'7dJ/ie tum de poad.i 1
"ntericr secol:Ju, Ill !

0
"--:"6:=.:;-
Fig. 92. _ Sl'cpu.H' t ransversala li1 clrl'ptul de E (ln interiorul incintei).
.350
'
Nord -----'?
5m
ni
t
0
i
360 360
r
0
AVf1.2
oou
360
]_,
L-l
1
AVPc1(?)
www.cimec.ro
t l

IJO
D
"
)'
("\.
l

........,
,,
' 1

1
1
1
f1 1
J
1

1
1
1
1
1
1
1

r
1
1

1
1
I

0 5

...
1
pl'" (A) si <"t (Il).
Fig. \Ill._ Plmllll r.onrl por!ii dr E, Sl'l'loanlr A o. pnii L1 ahsirlele haz1lict or .. sun l .
fOm
1
www.cimec.ro
Fig. 32. - Fotografia aerian, alb-neilru, zbor 1973. Cetatea Adamclis!. www.cimec.ro
Opaif ?'oman (secolele II - III e.n.)
'l
1
'1'0 pl&PtUil Tl'l&t&lli , rort:ir(':qa inH' IIIt'at:i !lt Jmpii-
ratul Trainn JW ))l atoul s itua t in \alta Urluii , SJ)f(' \t'SI dt
dr azi .\damrlisi, judeful Cu us ta11p1 . la o impo-
tantU rscrurt de clnuuul'i romane militnrr t omercial c,
UJHl e sr afin o !lt'lo-dnrieoimai ,erht in apropir-
rea moire1 ului 1t1ommunt iumfal imiJ!at de artla!5 i
hll('rat in a nul 109 e.n . a aj un" turirul la nmre lnflo-
rirf" ecounmiNi rultwnlii. fiind ridi r atoi tiitre anul
170 la au,ultl e 1llttuhipi1un. Htr:rut : .. diu llmelii"
s uh f:on!o>tantin L ieiniu e.n.). , rttalla (I'OJ' ee ni-
lor'' a uHima !'fl JIPrioad ii de mare inrtorirt
tn strolul ni YI-Ira, s uh irn(l:irapi t\nastasius J lus fi-
uiun a clinuit piuii.la incl' JIIItul sccoluh1i al \'11-len r.n.
Lnfra rea dr faf, cel dinlli , -olmn mononrari c des)lrt'
t'elnlen 7
1
J'01H&etnn, id entiri en toi in trreu de (;ri!jOI' 4'
Toeileslu cure, timp de mai mul1i ani (18!)1-HI09),
a l'Ondus lurrrill' JH'ntru dezn'llirta HN"sltin, prtzintii.
s is temnti c o Jll'imii JIHrte a f('Zllltntl'lor nrheo-
loui ce r eluatt fn J96U la runuumenhle rmuane de ln
Adamclisi. este fotodahi reu dintii lncrare monogra-
fi eU despre o romoHH dr JI{' leritoriul fi'uii
nonstrr. Urmilloarcle rolume monouraiirt \'Or ndute
noi contriJmtii pen tru mni buna :nil a ee lii !ii
romnne, cft a ce lor trti importaute de JH' deulul
dinSJlre nord-est : monnmetllul triumfal, altarul uailitur
tumulul tunerar.
Lei 38
www.cimec.ro
Opaif ?'oman (secolele II - III e.n.)
'l
1
'1'0 pl&PtUil Tl'l&t&lli , rort:ir(':qa inH' IIIt'at:i !lt Jmpii-
ratul Trainn JW ))l atoul s itua t in \alta Urluii , SJ)f(' \t'SI dt
dr azi .\damrlisi, judeful Cu us ta11p1 . la o impo-
tantU rscrurt de clnuuul'i romane militnrr t omercial c,
UJHl e sr afin o !lt'lo-dnrieoimai ,erht in apropir-
rea moire1 ului 1t1ommunt iumfal imiJ!at de artla!5 i
hll('rat in a nul 109 e.n . a aj un" turirul la nmre lnflo-
rirf" ecounmiNi rultwnlii. fiind ridi r atoi tiitre anul
170 la au,ultl e 1llttuhipi1un. Htr:rut : .. diu llmelii"
s uh f:on!o>tantin L ieiniu e.n.). , rttalla (I'OJ' ee ni-
lor'' a uHima !'fl JIPrioad ii de mare inrtorirt
tn strolul ni YI-Ira, s uh irn(l:irapi t\nastasius J lus fi-
uiun a clinuit piuii.la incl' JIIItul sccoluh1i al \'11-len r.n.
Lnfra rea dr faf, cel dinlli , -olmn mononrari c des)lrt'
t'elnlen 7
1
J'01H&etnn, id entiri en toi in trreu de (;ri!jOI' 4'
Toeileslu cure, timp de mai mul1i ani (18!)1-HI09),
a l'Ondus lurrrill' JH'ntru dezn'llirta HN"sltin, prtzintii.
s is temnti c o Jll'imii JIHrte a f('Zllltntl'lor nrheo-
loui ce r eluatt fn J96U la runuumenhle rmuane de ln
Adamclisi. este fotodahi reu dintii lncrare monogra-
fi eU despre o romoHH dr JI{' leritoriul fi'uii
nonstrr. Urmilloarcle rolume monouraiirt \'Or ndute
noi contriJmtii pen tru mni buna :nil a ee lii !ii
romnne, cft a ce lor trti importaute de JH' deulul
dinSJlre nord-est : monnmetllul triumfal, altarul uailitur
tumulul tunerar.
Lei 38
www.cimec.ro
www.cimec.ro
www.cimec.ro