Steme de alianță pe monumente

din județul Covasna

Szekeres Attila István

Stemele de alianță sunt două steme ale unui cuplu, reunite sau alăturate,
blazonul soțului apărând în dreapta heraldică, iar stema de neam a familiei
soției în stânga heraldică1. Astfel de steme apar pe reședințe nobiliare, cel mai
des pe frontonul construcției, dar și în interior, pe plăci comemorative, dar și
pe construcții ecleziastice, comemorând ctitorii sau pe cei care au contribuit
la construcția, modificarea ori extinderea construcției.
În județul Covasna întâlnim o serie de steme de alianță, fie sculptate în
piatră – în cele mai multe cazuri –, fie formate prin stucatură sau pictate.

Stemele Apor și Farkas

Familia Apor de Altorja și-a construit un conac la Turia de Jos, care este
amintit în 1536. În anul 1630, Lázár Apor și soția sa, Judit Imecs, au extins
conacul. În 1693, István Apor de Altorja și a treia sa soție, Zsuzsanna Farkas
de Harina, au reconstruit și au ornamentat clădirea devastată în 1690, în urma
revoltei conduse de Imre Thököly2. (Fig. 1) Aceștia din urmă au marcat
lucrarea printr-o placă sculptată (Fig. 2), decorată cu două steme de neam.
(Fig. 3)
Stema Apor de Altorja: În scut cu baza lobată, un braț armat, îndoit în
cot, ținând în mână o sabie, în bară, sprijinit pe o coroană deschisă cu trei
fleuroane, iar, ieșind din încheietura cotului, o cruciuliță latină. Scutul este
timbrat de un coif cu gratii, încoronat. În creștet se repetă elementul din scut.
Lambrechini în ambele părți.
Stema Farkas de Harina: Scut identic, în care, ieșind dintr-o coroană des-
chisă, un cerb, întors spre dextra, cu picioarele din față ridicate, îndoite și

1
În heraldică, laturile se inversează, elementele de descriu din punctul de vedere al
susținătorului scutului.
2
Zoltán Bicsok și Zsolt Orbán, „Isten segedelmével udvaromat megépítettem...” –
Történelmi családok kastélyai Erdélyben, Ed. Gutenberg, Miercurea Ciuc, 2011, p. 74-75.
642

încrucișate. Scutul este timbrat de un coif cu gratii, încoronat. În creștet se repetă

elementul din scut. Lambrechini în ambele părți.
Placa mai conține o panoplie și trei filactere cu texte în limba latină, co-
memorând ctitorii: „Ilustrul domn, contele István Apor de Altorja, consilier intim
al guberniului regal al excelenței, majestății Sale sacre împărătești regale, trezorier
regal al Transilvaniei, arendator al renumitului comitat Turda și jude regal
suprem al scaunelor secuiești reunite Ciuc, Gheorgheni și Cașin, ilustra doamnă
contesă Zsuzsanna Farkas”.
Interesant este faptul că István Apor este menționat cu titlul de conte în
inscripția menționată, iar construcția a avut loc în 1693, an în care a fost
ridicat la rang de baron3. Doar trei ani mai târziu, în 1696 a obținut rangul de
conte. Deci placa în cauză e ulterioară acestei date, dar executată înainte de
1706, an în care a decedat contele.

Stemele Nemes și Pápai

Biserica reformată de la Hăghig a fost construită pe o înălțime, în inte-
riorul localității, în vecinătatea celei vechi, afectate de cutremur și incendiu în
18414. (Fig. 4) Din vechea biserică a fost salvat amvonul sculptat în piatră în
1674, care a fost amenajat în clădirea nouă5. (Fig. 5) Amvonul prezintă cinci
laturi a unui octogon în secțiune, locul celorlalte trei fiind ocupat de perete și
scară. Latura sudică și parțial cea sud-estică este ocupată de o inscripție într-un
chenar renascentist. Aceasta este intercalată între două blazoane, înscrise în
câte o cunună de lauri, ovale, pe latura sud-vestică, respectiv cea estică. Prima
este a lui János Nemes de Hídvég, căpitan general al celor Trei Scaune,
cealaltă a primei soții, Anna Pápai. În regimul ostil blazoanelor, amvonul a
fost acoperit de vopsea cu ulei, de culoare albastru închis, care în mare parte s-a
dezlipit.
Stema Nemes: În câmpul unui scut renascentist, un braț drept, îndoit în
cot, ținând în mână, în poziția palului o spadă, care străpunge o cască cu cefar
în formă de rac și trei fire de flori de crin, două în fața și una în spatele armei.
Scutul este timbrat de un coif închis, poziționat frontal, încoronat. În creștet
se repetă elementul din scut. Lambrechini de ambele părți. În partea superioară a

3
János Illéssy și Béla Pettkó, A Királyi Könyvek jegyzéke a bennük foglalt nemesség, czim,
czimer, előnév és honosság adományozásoknak 1527-1867, Heraldika Kiadó, Budapest, 1998,
p. 246.
4
Zoltán Kisgyörgy, Kovászna megye, ed. a II-a, Editura. Pallas-Akadémia, Miercurea
Ciuc, 2009, p. 356.
5
Ibidem.
 643

scutului, în cele două colțuri apar literele N și J. Aceste litere se repetă și flan-
când creștetul, în interiorul cununii. Literele sunt inițialele ctitorului, Nemes
János.
Stema Pápai: Într-un scut renascentist, dintr-o coroană deschisă crește
un grifon încoronat, întors spre senestra, ridicând cu laba dreaptă o spadă, în
poziția palului. Scutul este timbrat de un coif închis, poziționat frontal, încoronat.
În creștet se repetă elementul din scut. Lambrechini de ambele părți. (Fig. 6)

Stemele Henter și Almásy

În Sântionluca, sat aparținător comunei Ozun, în partea centrală a vechii
localități Sepsiszentiván (satul s-a format prin contopirea, în 1899, a două
sate, Sepsiszentiván și Laborfalva) se înalță biserica romano-catolică cu
hramul Sfântul Ioan Botezătorul. În urma reformei, biserica a devenit lăcașul
unitarienilor, iar în anul 1725, familia Henter a recucerit-o prin forță, redând-o
catolicilor. Clădirea a fost renovată, apoi baronul Ferenc Henter de Szentiván,
împreună cu soția, contesa Krisztina Almásy de Zsadány și Törökszentmiklós
au reconstruit turnul bisericii6. (Fig. 7) În sanctuarul bisericii, pe peretele
nordic găsim o placă de marmură albă, sculptată, inscripționată, iar în partea
superioară două steme alăturate, într-un cartuș baroc, ieșite în basorelief,
surmontată de o coroană deschisă cu trei fleuroane și șase perle, vopsite în
aur. Pe placă apare inscripționat anul 1774. Este o lespede funerară a celei
care a fost Zsófia Henter, fata baronului Ferenc Henter și a doamnei Krisztina
Almásy, un îngeraș care a pierit în urma unei boli necruțătoare la trei ani, trei luni
și nouă zile după naștere. Pe lespede s-a sculptat stema de alianță a părinților
defunctei. (Fig. 8)
Stema de alianță se compune din două steme ovale, alăturate. (Fig. 9)
Cea din dreapta heraldică, a familiei baronilor Henter de Sepsiszentiván: Scut
tripartit, tăiat în piramidă, cu marginile rotunjite concav. În primul cartier o
spadă cu vârful în sus și tăișul către interior, în cel de-al doilea o pană de gâscă,
cu vârful în jos, iar în cel de mijloc un cocor, întors spre dextra, săgetat din
spate, prin gât, stând cu piciorul stâng pe o coroană deschisă, aflată pe un deal
cu trei coline, iar cu piciorul drept ridicat ținând o bucățică de piatră, simbo-
lizând vigilența.
Stema din stânga heraldică, cea de conte, a familiei Almásy de Zsadány și
Törökszentmiklós prezintă în scut un chevron, de care stau rezemați doi
licorni rampanți, afrontați. În partea de jos, în interiorul chevronului, stând pe
6
Loránd Pénzes, A szentivánlaborfalvi katolikus egyházi épületek, în „Keresztény Szó”,
Anul XX, nr. 2 (februarie 2009), p. 5.
644

o coroană deschisă, aflată pe un deal cu trei coline, se află un porumbel, întors

spre dextra, ținând în ciocul ridicat o ramură de măslin.
Stemele nu sunt colorate, dar se știe că în stema familiei Henter, primul și
al treilea cartier au smalțul roșu, cel din mijloc, albastru, iar dealul cu trei
coline, verde. Coroana, mânerul și garda sabiei sunt de aur, lama sabiei, pana
și cocorul au smalțul de argint.
În stema de conte a familiei Almásy, câmpul scutului se prezintă albastru,
chevronul și coroana de aur, animalele au smalțul de argint, iar dealul și ramura
de măslin sunt verzi.
Interesantă este asemănarea dintre cele două steme. Prin construcție, cu
chevronul puțin alungit al blazonului Almásy, dau impresia că ambele scuturi
ar fi tripartite. În cartierul din vîrful scutului, ambele au la bază un deal cu trei
coline, pe care stă o coroană deschisă, iar pe acestea câte o pasăre. Păsările
sunt prezentate afrontate, din considerente de curtoazie heraldică.

Stemele Kálnoky și Lázár

Pe înălțimea Perkő, la poalele căruia se întinde comuna Sânzieni, se înalță
capela romano-catolică cu hramul Sf. Ștefan, care are planul de forma unui
pătrat, cu laturile lobate. (Fig. 10) Data construirii clădirii nu se cunoaște cu
exactitate7. După considerațiile istoricului de artă clujean András Kovács,
capela a fost construită în ultimul deceniu al secolului al XV-lea8. Construcția
are un portal renascentist, sculptat în 1686. Portalul este împodobit cu două
steme, incluse între inscripția: „NON EST MORTALE QUOD OPTO. Ao
1686 D 23 MART”, adică „Nu este muritor acela la care aspir, anul 1686, ziua
23 martie”. (Fig. 11) Stemele sunt incluse în câte o cunună de palmier. În
prima cunună, dintr-o coroană deschisă iese un urs, întors spre dextra, săgetat
prin gură, din față. Elementul este flancat de literele: K S. În a doua cunună,
dintr-o coroană deschisă iese un cerb, întors spre dextra, săgetat prin spate,
din spate. Elementul este flancat de literele L E. Este vorba de stemele
familiilor Kálnoky de Kőröspatak și Lázár de Szárhegy. Blazoanele, inițialele
și anul marcat ne arată că este vorba de stema de alianță a soților Kálnoky
Sámuel și Lázár Erzsébet9. Inscripția este deviza familiei Kálnoky10.
7
Mulți autori consideră că, datorită formei sale, capela ar fi fost înălțată în secolul al XIII-
lea, dar fără a aduce dovezi. Această presupunere o împărtășește și Imre Babós, în revista de
specialitate „Műemlékvédelem”, editată la Budapesta, nr. 1 din 1983, apud János Borcsa
(red.), Kézdiszentléleki breviárium, Ambrózia, Tg. Secuiesc, 2009, p. 216-217.
8
András Kovács, Kézdiszentlélek templomai, în János Borcsa (red.), „Kézdiszentléleki
breviárium”, Ed. Ambrózia, Tg. Secuiesc, 2009, p. 217-220.
9
Ibidem și Zoltán Bicsok și Zsolt Orbán, op. cit., p. 314.
 645

Stema Petky
Absida capelei sus-amintite este ornamentată cu o frescă. (Fig 12)
Partea superioară a picturii murale a fost marcată cu două steme. Blazonul din
stânga (dreapta heraldică) nu s-a putut reconstitui nici după lucrările de
restaurare. Se văd doar lambrechinii din partea senestră și coiful cu gratii
încoronat, fără creștet. În partea cealaltă s-a păstrat o stemă completă, cu
smalțuri greu identificabile: În scut renascentist, un pelican cu zborul deschis,
întors spre dextra își hrănește cei trei pui cu propriul sânge. (Păsările trebuie
să fi avut culoarea albă, dar cu timpul au căpătat o nuanță gălbuie.). Scutul
este timbrat de un coif cu gratii, poziționat frontal, încoronat. În creștet apare
pelicanul, dar fără pui. Lambrechini bogați de ambele părți. Este stema de
neam a familiei Petky de Derzs11. (Fig 13) Conform „Schematismus vene-
rabilis cleri diocesis Transsylvaniensis” pentru anul 1882, fresca a fost execu-
tată în anul 173612. Această informație, coroborată cu stema Petky, ne duce la
donatorii frescei: contele István Mikes de Zabola (1708–1761), comite suprem
de Alba Superioară13 și soția sa, Róza Petky de Derzs și Királyhalma, care s-au
căsătorit în 1728. Deci, blazonul celălalt trebuie să fi prezentat leul ținând o
săgeată, blazon al familiei Mikes de Zabola14.

Stemele Mikes și Moser

La Zăbala, în mijlocul unui parc dendrologic, se înalță un castel care este
rezultatul unei reconstrucții a castelului fortificat al familiei Mikes de Zabola.
Clădirea, ridicată anterior, a fost extinsă de contele Benedek Mikes (1819-
1878) în 186715. (Fig. 14) Despre acest fapt ne informează și cifra înscrisă în

10
Vezi și Attila István Szekeres: Monumente covăsnene marcate cu steme, în „Acta Terrae
Fogarasiensis”, Anul I, Făgăraş, Anuarul Muzeului Ţării Făgărașului „Valer Literat”, 2012, p.
76, 95.
11
Stema de baron a lui János Petky de Derzs, augmentată de către Sigismund Rákóczi,
prezintă în scut pelicanul și puii pe o coaroană deschisă, flancată de o semilună
descrescătoare și o stea cu șase raze și în cele două colțuri superioare ale scutului, iar creștetul
a devenit un grifon de aur, întors spre dextra, ținând o ramură de măslin, apud Éva
Nyulásziné Straub, Öt évszázad címerei, Szekszárd 1999, p. 98; Tamás Szálkai, Armales
Transylvanorum, Válogatás az erdélyi fejedelemek címeradományaiból, Scriptores rerum
Hungaricarum, Máriabesenyő–Gödöllő, 2009, p. 48.
12
András Kovács, op. cit., p. 219.
13
Capela se află pe teritoriul fostului comitat Alba Superioară, care avea o bucățică de
teren și în vecinătatea scaunului Kézdi.
14
În acest sens, împărtășim opinia istoricului de artă András Kovács.
15
Balázs Orbán, A Székelyföld leírása történelmi, régészeti, természetrajzi s népismei
szempontból III, Ráth Mór kiadása, Pest, 1868, p. 140; Balázs Nagy (red.), Kúriák földje
646

frontispiciul semicircular, care găzduiește și o stemă. (Fig. 15) Este vorba de

stema de alianță Mikes–Moser, ctitorul rămas văduv căsătorindu-se cu Sophia
Moser von Schaffhausen (1839-1921) în 186416. Pe fronton, sub o coroană
de conte cu nouă perle, se află două steme alăturate, cu scuturile terminate în
acoladă. Primul scut este de două ori tăiat, tripartit în șef și în brâu. În primul
cartier, pe un deal cu tei coline se ridică o cruce dublă, în al doilea cartier, la
loc de onoare, o acvilă bicefală, având capetele surmontate, la mijloc, de o
coroană imperială, în al treilea cartier un inorog întors spre dextra, în al
patrulea cartier un oștean, stând în picioare și ținând cu mâna stângă o lance
rezemată de piciorul stâng, în al cincilea cartier, în inima scutului, un leu
întors spre dextra, ținând cu ambele labe o săgeată în pal, în al șaselea cartier
un oștean călare, întors spre dextra. În talpa scutului, două steaguri încru-
cișate, surmontate de două tobe. Este stema de conte a familiei Mikes de
Zaboala17. Printre elementele heraldice se regăsesc armele Ungariei – crucea
dublă stând pe un deal cu trei coline –, însemnul Imperiului Habsburgic –
acvila bicefală –, blazonul de neam al familiei Mikes – leul ținând săgeata –,
blazonul familiei Kornis – inorogul –, stema familiei Korda – oșteanul călare.
Cealaltă stemă din frontispiciu este blazonul familiei Moser von Schaffhausen: în
scut, peste elemente vegetale, printre care și două papuri, se află o rață, întoarsă
spre dextra. Stema familiei Moser se prezintă astfel18: în aur, pe un deal verde,
stă o raţă naturală, întoarsă spre dextra, în fața unor ierburi, printre care se află
două papuri, cu tulpina și frunzele verzi, iar spicele negre. Scutul este timbrat
de un coif închis, din spatele căruia cad lambrechini albastru–aur. În creștet se
repetă elementele din scut19.

Stema reunită Cseh–Kovács

Conacul Cseh-Künnle de la Catalina a fost construit de către soții Ignác
Cseh de Szentkatolna, vicejude regal al scaunului Trei Scaune, și Polixéna
Kovács în 1846-184720. Prin căsătoria fiicei ctitorilor, Katalin Cseh, cu avocatul
József Künnle de Szentkatolna, conacul construit în stil clasicist a ajuns în

Háromszék, dd. a II-a, Editura „Háromszék Vármegye”, Sf. Gheorghe, 2012, p. 139-140; Zoltán
Bicsok și Zsolt Orbán, op. cit., p. 399-401.
16
Date genealogice ale familiei Mikes: http://genealogy.euweb.cz/hung/mikes2.html
(accesat: 21. 04. 2009).
17
Stema a fost acordată de Leopold I. la 4 mai 1696.
18
Prezentarea stemei Moser: http://chgh.net/heraldik/m/mo/mosers.htm și
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Moser_Wappen_Schaffhausen_B05.jpg
19
Mai pe larg, în Attila István Szekeres, op. cit., p. 80-81, 98-99.
20
Balázs Nagy (red.), op. cit., p. 102.
 647

proprietatea familiei Künnle, astăzi fiind amintit în localitate doar cu numele

de „conacul Künnle”. (Fig. 16) Imobilul a fost naționalizat, în clădire a
funcționat grădinița pentru copii. Nu demult a fost retrocedat urmașilor
vechilor proprietari.
Pe frontonul clădirii s-a format o stemă prin stucatură. (Fig. 17) Nu este
o stemă propriu-zisă, ci una în care s-au combinat două elemente heraldice
din două steme diferite și, în plus, s-au trecut și câteva litere. În partea dextră a
unui scut elvețian se află un braț îmbrăcat în roșu, întors spre dextra, ținând în
mână o sabie. Acest element în câmp de argint constituie cartierele 2 și 3 ale
stemei augmentate, concedate lui Mihály Cseh de Szentkatolna de către
Maria Terezia, în 175921. În partea senestră a aceluiași scut este un braț îm-
brăcat în verde, întors spre senestra, ținând în mână trei bețe terminate în
partea superioară în cerc. După toate probabilitățile, este un element heraldic
al stemei Kovács, blazon neidentificat până la această dată, dar care seamănă
mult cu stema familiei Kovács de Kézdiszentkereszt. Sub aceste elemente
apar inițialele ctitorilor: CS(eh) I(gnác), K(ovács) P(olixéna) și anul construirii,
1846. Scutul este surmontat de o coroană deschisă și flancat de decorațiuni
vegetale22.

Stemele Gidófalvy și Szabó

Casa Gidófalvy-Szabó, numită în localitatea Ozun „conacul Gidófalvy”, a
fost construită în 1828 de către István Gidófalvy și soția sa, Susana Szabó23.
(Fig. 18) Pe frontonul clădirii s-a realizat din stucatură stema de alianță a
ctitorilor, deci a familiei Gidófalvy de Gidófalva și a familiei Szabó de Uzon24:
scut elvețian în al cărui câmp se află o acvilă cu zborul deschis, ținând în
ghearele piciorului drept o pană de gâscă, la dextra, și un scut francez modern,
în al cărui câmp se află un bărbat crescând, întors spre dextra, ridicând cu
mâna dreaptă o sabie, iar în mâna stângă, lăsată jos, ținând un sul. Al doilea
scut este timbrat de un coif de dimensiuni mici, din spatele căruia ies
lambrechini, care surmontează scutul din dreapta, respectiv, flanchează scutul
din stânga. Deasupra se află o coroană cu cinci perle, de dimensiuni mari. Sub
combinația de stemă se află o ramură de măslin și una de laur, încrucișate la

21
Géza von Csergheö și Iván von Nagy, Der Adel von Ungarn, în colecția „J. Siebmacher's
Grosses und allgemeines Wappenbuch”, (Vierten Bandes fünfzehnte Abtheilung), Verlag
von Bauer und Raspe, Nürnberg, 1893, p. 108.
22
Vezi și Attila István Szekeres, op. cit., p. 86, 102.
23
Adresa actuală: Ozun, nr. 173.
24
Vezi și Attila István Szekeres, op. cit., p. 87, 103.
648

bază. (Fig. 19) Totul s-a colorat greșit, în culori roșu, verde și alb, după revo-
luția din decembrie 1989, de către unul dintre locatarii de atunci25. Familia
Szabó de Uzon avea două ramuri, dintre care cea de primipili s-a stins și moșiile
ei au fost dobândite de familia Gidófalvy26.

Stemele Bernáld și Cseffei

Biserica reformată de la Cernatul de Jos adăpostește un amvon sculptat
în piatră, executat în 170027. (Fig. 20) Pe acesta se află două steme complete
ale familiei Bernáld de Alsócsernáton şi Cseffei de Noszoly, având scut, coif,
lambrechini şi creştet. (Fig. 21) Amvonul a fost comandat de Iohan Bernáld28,
a cărui soţie era Ágnes Cseffei29. Stema Bernáld: în scut, un cocor, întors spre
senestra, ţinând printre ghearele piciorului ridicat o bucăţică de piatră (vigilenţă).
Elementul se repetă în creştet. Sub stemă se vede inscripţia: „REGI BERNALD
NEMZET(SEG) EKES CZIMERE”, adică: „Preafrumoasa stemă a vechiului
neam Bernáld”. Stema Cseffei: în scut, un pelican hrănindu-şi puii cu propriul
sânge, întors spre dextra. Sub stemă se vede inscripţia: „CSEFFEI NEMZET
(SEG) NEMES CZIMERE”, adică: „Nobila stemă a neamului Cseffei”. În ambele
steme sculptate în amvonul din piatră, elementele sunt întoarse spre senestra.
Ca explicaţie ar putea fi invocată curtoazia heraldică, în sensul că elementele
stemelor nu-şi întorc spatele către credincioşi30.

Stemele Daniel și Pekri

La Vârghiş, în centrul satului, în mijlocul unui parc dendrologic, se află
castelul Daniel, care a trecut prin mai multe faze de construcţie până a căpătat
forma de azi31. (Fig. 22) Pe latura estică este montată o placă din piatră,
ornamentată: cartuş în stil baroc, cu volute şi ghirlande, surmontat printr-o
coroană de nobil, conţinând două steme complete însoţite, în partea infe-
rioară, de câte o filacteră cu inscripţie comemorativă. (Fig. 23) Stema din
25
Informație transmisă autorului de către Sándor Degan, cel care a colorat stema, tatăl
proprietarului actual.
26
József Pálmay, Háromszék vármegye nemes családjai, Jókai-Nyomda-Részvény-Társulat,
Sepsi-Szent-György, 1901, p. 402.
27
Desenul amănunțit al amvonului a fost publicat în Katalin B. Murádin, Faragott
kőszószékek Erdélyben, Ed. Metem–Polis, Budapest–Kolozsvár, 1994, p. 64-65.
28
Reiese din inscripția amvonului.
29
József Pálmay, op. cit., p. 97.
30
Vezi și Attila István Szekeres, Steme în bisericile fortificate din judeţul Covasna, în
„Monumentul”, XII, vol. 2, Iaşi, 2011, p. 75-80.
31
În acest sens, vezi János Fehér, A vargyasi Daniel-kastély, Ed. Tortoma, Baraolt, 2009.
 649

dreapta heraldică: scut sfertuit, în primul și al treilea cartier, dintr-o coroană

deschisă cu trei fleuroane, aflată la baza câmpului, se află o pereche de aripi de
acvilă, ieşind, în cartierele al doilea și al patrulea, pe o colină, câte o lebădă,
întoarsă spre interior – cea de sus la dextra, cea de jos la senestra – săgetată
prin gât, din spate. Scutul este timbrat de un coif cu gratii, privit din faţă,
surmontat de o coroană deschisă, din care iese o pereche de aripi de acvilă.
De sub coif cad lambrechini pe ambele laturi ale scutului.
A doua stemă: scut de asemenea sfertuit, în primul și al treilea cartier se
află doi lei afrontaţi, stând pe ambele picioare, ţinând cu labele anterioare o
cunună, în cartierele al doilea și al patrulea se află doi şerpi încrucişaţi în
forma crucii Sf. Andrei, cu capetele încoronate, ţinând cu „membrele” de sus
o coroană deschisă. Scutul este timbrat de un coif cu gratii, surmontat de o
coroană deschisă. De sub coif cad lambrechini pe ambele laturi ale scutului.
Inscripțiile de sub scuturi, în filacteră ne informează cui aparțin stemele:
Stefan (Istvan) Daniel, baron de Daniel şi Vargyas, jude regal suprem al
scaunului secuiesc Odorhei, respectiv: stimabila sa soţie, Polyxena, născută
contesă Pekri. Placa este datată: 1745. Deci, este vorba despre stema de alianţă
a baronului István Daniel şi a contesei Polyxena Pekri32.

Stemele Daniel și Somssich

Tot pe castelul Daniel de la Vârghiș, în loggia din partea nordică, la parter
se află altă placă, mai recentă, care datează din 1937 şi comemorează extin-
derile realizate de baronul Ferenc Daniel şi soţia sa, contesa Gabriella
Somssich de Sárd33. (Fig. 24) În placa dreptunghiulară, într-o cunună de
forma inimii se află o stemă de alianţă, formată din două steme complete,
alăturate. În dreapta heraldică, un scut triunghiular, în al cărui câmp, pe o
colină, se află o lebădă întoarsă spre senestra, cu zborul deschis, săgetat prin
gât, din faţă. Scutul este timbrat de o coroană de baron, cu şapte perle, care
este surmontat în partea dextră, exterioară, de un coif cu gratii, întors spre
senestra, având în creştet și ieşind din coroana deschisă ce timbrează coiful,
lebăda săgetată din scut. La senestra, într-un scut asemănător, un leu întreg,
întors spre dextra, stând pe o coroană deschisă, aflată în vârful scutului, ţinând
în laba dreaptă ridicată trei săgeţi. Scutul este timbrat de o coroană de conte,
cu nouă perle, surmontat de un coif cu gratii, întors spre dextra, având în
creştet, ieşind din coroana deschisă, un leu, întors spre dextra, ţinând în laba
32
Subiectul a fost dezvoltat în Attila István Szekeres, Istoria castelului Daniel de la Vârghiş
prin genealogie şi heraldică, în „Monumentul”, XIII, vol. 1, Iaşi, 2012, p. 267-280.
33
Ibidem.
650

dreaptă trei săgeţi. Sub cele două scuturi, într-o filacteră, deviza familiei
Daniel: „DEUS PROVIDEBIT”, adică: Dumnezeu va purta de grijă.
În creştetul primei steme se repetă elementul heraldic din scut. Este
vorba de stema de baron, acordată lui Gábor Daniel de Vargyas, soţiei lui,
Mária Rauber de Plankenstein, şi fiilor lor, Gábor (jr.) şi Lajos, în 191234.
Lebăda familiei nu este întoarsă spre dextra, cum apare în stema de neam şi în
stema de baron, ci invers, din motive de curtoazie heraldică, s-a întors către
elementul heraldic al soţiei lui Ferenc Daniel. A doua stemă este cea de conte
a familiei Somssich de Sárd, acordată lui János Somssich de Sárd la data de
09. 04. 1813, împreună cu ridicarea sa și a urmașilor săi la rang de conte35.
Această placă a fost proiectată de heraldistul József Sebestyén Keöpeczi, autorul
stemei României din 1921, cel care a condus lucrările de construcţie în
193736.
În județul, Covasna am identificat unsprezece perechi de steme de alianță
care merită a fi evidențiate, dintre care una s-a păstrat doar înjumătățită, cea
din interiorul capelei Sf. Ștefan de pe înălțimea Perkő de lângă Sânzieni.
Dintre acestea, șase decorează monumente laice, iar cinci construcții ecleziastice.
Șase se află în exterior, iar cinci în interiorul construcțiilor. Șapte au fost
sculptate în piatră: stemele Apor–Farkas, Nemes–Pápai, Henter–Almásy,
Kálnoky–Lázár, Bernáld–Cseffei, Daniel–Pekri, Daniel–Somssich, trei realizate
prin stucatură : Mikes–Moser, Cseh–Kovács, Gidófalvy–Szabó –, iar una a
fost pictată: stema Petky, a cărei pereche, stema Mikes, s-a deteriorat.
Aceste steme, care s-au păstrat și pe unele monumente laice și ecleziastice
din județul Covasna, demonstrează respectul celor care le-au comandat față
de soții și familiile acestora. Totodată, ele conferă anume noblețe monu-
mentelor pe care le decorează.

34
Arhivele Naționale Ungare, Fond K 19 – K SZKML, Libri Regii, vol. 72, p. 740-742.
35
Arhivele Naționale Ungare, Fond A57 – MKL, Libri Regii, vol. 63, p. 527-531.
36
Zoltán Kisgyörgy, op. cit., p. 313.
 651

Alliance Coats of Arms Decorating National Monuments

in Covasna County

Abstract

There are numerous national monuments in Covasna county decorated with coats of
arms. Some of them are decoreted with alliance coats of arms. Such a coat of arm springs
into existence by placing the coat of arms of the husband and that of the wife next to each
other or by uniting them. These kinds of coats of arms can both be found on laic buildings –
castles, manor-houses – and religious buildings or on their insides. From the ones existing in
Covasna county it is worthy to mention the Apor and Farkas alliance coat of arms carved in
the stone slab of the Apor mansion in Turia; the Nemes and Pápai alliance coat of arms
carved in the stonepulpit of the reformed church in Hăghig; the Henter-Almásy alliance
coat of arm carved in a marble slab of the roman-catholic church in Sântionlunca; the
Kálnoky and Lázár alliance coat of arms carved on the entrance-front of the Saint Stephen
chapel in Perkő and the Petky coat of arms on the inner mural, the pair of which, the Mikes
coat of arm, got damaged; the Mikes-Moser alliance coat of arms is formed from stucco
which can be found on the front of the Mikes-castle in Zăbala.

Keywords: coat of arms, alliance coats of arms, Covasna county, monument, church, castle.
652

Fig. 1. Conacul Apor de la Turia

Fig. 2. Placa ce comemorează extinderea conacului de la Turia

 653

Fig. 3. Stemele Apor și Farkas

Fig. 4. Biserica reformată de la Hăghig

654

Fig. 5. Amvonul bisericii de la Hăghig

Fig. 6. Stemele Nemes și Pápai

 655

Fig. 7. Biserica romano-catolică de la Sântionluca

Fig. 8. Lespedea funerară din biserica de la Sântionluca

656

Fig. 9. Stema de alianță Henter–Almasy

Fig. 10. Capela Sf. Ştefan de pe Perkő

 657

Fig. 11. Portalul capelei cu stemele Kálnoky si Lázár

Fig. 12. Fresca din absida capelei

658

Fig. 13. Stema Petky de pe frescă

Fig. 14. Castelul Mikes de la Zăbala

 659

Fig. 15. Stema de alianță Mikes–Moser

Fig. 16. Conacul Cseh-Künnle de la Catalina

660

Fig. 17. Stema reunită Cseh-Kovács

Fig. 18. Casa Gidófalvy de la Ozun

 661

Fig. 19. Stema de alianță Gidófalvy-Szabó

Fig. 20. Amvonul bisericii reformate de la Cernatul de Jos

662

Fig. 21. Stemele Bernáld și Cseffei

Fig. 22. Castelul Daniel de la Vârghiș

 663

Fig. 23. Stema de alianță Daniel-Pekri

Fig. 24. Stema de alianță Daniel-Somssich

664