PROGRAM GENERAL

CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ: ISTORIA ȘI SCRISUL ISTORIC AZI:

OPȚIUNI METODOLOGICE, PARADIGME, AGENDĂ

Luni, 3 februarie

9:00-13:15 Ceremonia de deschidere a lucrărilor; cuvinte de salut; prezentări în plen

13:15-14:20 masa de prânz
14:20-14:30 vernisaj expoziție Biblioteca Academiei
14:30-16:15 lucrări pe secțiuni
16:15-16:30 pauză de cafea
16:30-18:30 lucrări pe secțiuni
19:00 cina

Marți 4 februarie

9:00-11:00 lucrări pe secțiuni

11:00-11:15 pauză de cafea
11:15-13:15 lucrări pe secțiuni
13:30-14:15 masa de prânz
14:30-16:15 lucrări pe secțiuni
16:15-16:30 pauză de cafea
16,30-18:30 lucrări pe secțiuni
18:30-19:15 Lansare de carte
19:15 cina

Miercuri 5 februarie

9:00-11:00 lucrări pe secțiuni

11:00-11:15 pauză de cafea
11:15-13:15 lucrări pe secțiuni
13:15-14:30 masa de prânz


Toate mesele de prânz și cina din 4. 02. vor fi organizate la Restaurant Piramida, str. Emil de Martonne nr. 1.

Cina din 03.04 va fi organizată la Restaurantul Universității de Științe Agricole și de Medicină Veterinară, în
Campusul de pe Calea Mănăştur nr. 3-5.

1
 Săli de desfășurare a lucrărilor conferinței

Sala Data Interval orar Panel

AULA MAGNA, UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI, STR. Luni, 3 9:00-13:15 Lucrări

M. KOGĂLNICEANU, NR. 1, ET. 2 februarie în plen
AULA FERDINAND, STR. NAPOCA NR. 11 Luni, 3 14:30-16:15 P.16
februarie 16:30-18:30 Masa
rotundă
(1)
SALA DE CONFERINȚE A INSTITUTULUI DE ISTORIE Luni, 3 14:30-16:15 P.1(I)
„G. BARIȚIU”, STR. M. KOGĂLNICEANU, NR.12-14, ET. 1 februarie

Marți, 4 9:00-13:15 P.1 (II)

februarie P.1 (III)
14:30-18:30 P.2 (I, II)
Miercuri, 5 9:00-13:15 P.1(IV,
februarie V)
BIBLIOTECA ACADEMIEI, SALA DE LECTURĂ, Luni, 3 14.30-18:30 P.13
STR. M. KOGĂLNICEANU, NR. 12-14, ET. 1 februarie (I,II)
Marți, 4 9:00-16:15 P. 15 (I,
februarie II)
P.18
16:30-18:30 P.7
Miercuri, 5 9:00-13:15 P.3
februarie subsecț.2
(II,III)
SALA DE LECTURĂ A INSTITUTULUI DE ISTORIE „G. Luni, 3 14.30-18:30 P. 4
BARIȚIU”, STR. M. KOGĂLNICEANU, NR. 12-14, ET. 1 februarie
Marți, 4 9.00-13:15 P.6 (I,II)
februarie 14:30-18:30 P.5 (I,II)
Miercuri, 5 9:00-11:00 P.
februarie
11:15-13:15 Masa
rotundă
(2)
SALA CLUB A CASEI UNIVERSITARILOR Luni, 3 14:30-18:15 P. 3 (I,II)
STR. EMANUEL DE MARTONE NR. 1. februarie
Marți, 4 9:00-16:15 P.3
februarie (III,IV,V
)
16:30-18:30 P.3,
subsecț
2.(I)
18:30-19:15 Lansare

2
 de carte
BIBLIOTECA ACADEMIEI, SALA „ȘTEFAN Luni, 3 14:30-18:30 P.8 (I,II)
PASCU”, STR. M. KOGĂLNICEANU, NR.12-14, ET. februarie
1.

Marți, 4 9:00-16:15 P.9

februarie (I,II,III)
16:30-18:30 P.12 (I)
Miercuri, 5 9:00-13:15 P.12
februarie (II,III)
SALA NR. 507, INSTITUTUL DE ISTORIE G. Marți, 4 9:00-11:00 P.10
BARIȚIU, STR. M. KOGĂLNICEANU, NR. 12-14, ET. 5 februarie 11:15-13:15 P.11
14:30-18:30 P. 14
(I,II)
CENTRUL CLUJEAN PENTRU STUDII INDIENE Marți, 4 10:00-13:15 P.17
UBB CLUJ, STRADA HOREA nr. 31 februarie

3
 PROGRAM
CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ: ISTORIA ȘI SCRISUL ISTORIC AZI:
OPȚIUNI METODOLOGICE, PARADIGME, AGENDĂ

Cluj-Napoca, 3-5 februarie 2020

LUNI, 3 FEBRUARIE 2020

Aula Magna, Universitatea Babeș-Bolyai, Str. M. Kogălniceanu, nr. 1, et. 2

8:30- 9:00
Primirea invitaților
9:00-10:45
Ceremonia de deschidere a lucrărilor; cuvinte de salut din partea reprezentanților
diplomatici străini acreditați la București, a Academiei Române, Arhivelor Naționale ale
României, Institute de cercetare, universități și instituții de cultură din țară și din
străinătate. Moment muzical
Prezentarea Expoziției aniversare în holul din fața Aulei Magna)
Moderatori: Acad. prof.univ dr. Ioan Aurel Pop, prof univ. dr. Ioan Bolovan

10:45-11:00 pauză

11:00-13:00 Prezentări în plen

 Acad. Alexandru Zub, Discursul istoric: a regândi și asuma critic trecutul.

 Acad. Paul Niedermeier, Mutarea prisăcilor medievale ca element esențial al
evoluției istorice.
 Gheorghe Cliveti, Problema originilor și responsabilităților Primului Război Mondial
și editarea „lămuritoarelor” colecții de documente diplomatice.
 Marius Turda, Știință și etnicitate în România în perioada amilor ´50-´60.

13:15-14:15
Masa de prânz, Restaurant Piramida, Universitatea Babeș-Bolyai, str. Emanuel de Martone nr. 1.

4
 AULA FERDINAND, STR. NAPOCA NR. 11
Luni, 3 februarie 2020

16:30-18:30

MASA ROTUNDĂ: (1) Institutul de Istorie din Cluj la 100 de ani de existență: oameni,
fapte, evenimente memorabile (moderatori: Ioan Bolovan, Mirela Popa-Andrei)
Participă: membrii actuali și din trecut ai Institutului de Istorie, profesori universitari, cercetători
doctoranzi, reprezentanți ai mediului academic și cultural clujean, ș.a.

SALA DE CONFERINȚE A INSTITUTULUI DE ISTORIE G. BARIȚIU, STR. M.

KOGĂLNICEANU, NR. 12-14, ET. 1

PANEL 1. (P.1) Scriere şi istorie. Transilvania între voievodat şi principat. (responsabil: CS

I dr. Susana Andea)
Luni, 3 februarie 2020
14:30-16:15
Marți, 4 februarie 2020
9:00-13:15
Miercuri, 5 februarie 2020
9: 00-13:15

(P.1) Scriere şi istorie. Transilvania între voievodat şi principat. (I) (moderatori: Ovidiu
Cristea, Adinel Dincă)

Luni, 3 februarie
14:30-16:15

 Konrad Gündisch, Ediţii de documente medievale privind estul şi sud-estul Europei:

Situaţia actuală şi perspective.
 Cristina Feneșan, S-a convertit la Islam Captivus Septemcastrensis alias Georgius de
Hungaria?
 Marius-Robert Mihalache, Aspecte hierocratice în cadrul legației arhiepiscopului
Robert de Esztergom în „Cumania” (1227).
 Iulian Damian, Gramatici grecești în Transilvania la mijlocul secolului al XVI-lea.
 Liviu Câmpeanu, Scrisori de victorie privind succesele militare anti-otomane ale lui
Iancu de Hunedoara: trend diplomatic şi propagandă de cruciadă.

5
 Marți, 4 februarie

(P. 1) Scriere şi istorie. Transilvania între voievodat şi principat. (II) (moderatori:

Susana Andea, Livia Ardelean)

9:00-11:00

 Susana Andea, Proceduri judiciare și actul scris. Ascultările de martori din

Transilvania medievală și premodernă.
 Maria Frânc, „Quarta filialis” și familia nobiliară de Jucu (sec. XIV-XVI).
 Nagy Levente, Într-o lume relativă... Câteva considerații despre interpretarea unor
surse referitoare la domnia lui Mihai Viteazul în Ardeal.
 Florin Soporan, De la Limes Romanus la Finis Christianitatis: percepții asupra
frontierei și implicații identitare în Europa Centru-Orientală.
 Livia Ardelean, Rolul corespondenței dintre maramureșeni și bistrițeni în analiza
evoluției Maramureșului în sec. XV-XVII.

11:00-11:15 pauză de cafea

(P.1) Scriere şi istorie. Transilvania între voievodat şi principat. (III) (moderatori:

Konrad Gündisch, Mária Lupescu Makó).

11:15-13:15

 Mária Lupescu Makó, Particularities of Zsigmond Jakó’s historical writing.

 Paula Cotoi, De la cultura scrisă la cultura materială. Fragmente de manuscrise
medievale recent descoperite la BCU, Cluj-Napoca.
 Alexandru Ștefan, Johannes Reudel, paroh de Brașov (1446-1499). Decan al capitlului
Țării Bârsei?
 Mădălina Pantea, Iohannes de Mirecuria (OCist), student la Paris în veacul al XIV-lea.
 Mirela Cărăbineanu, Aspecte privind evoluția materialelor folosite pentru redactarea
privilegiilor Clujului.

13:15-14:15

Masa de prânz, Restaurant Piramida

SALA DE CONFERINȚE A INSTITUTULUI DE ISTORIE G. BARIȚIU, STR.

M. KOGĂLNICEANU, NR. 12-14, ET. 1

6
 Marți, 4 februarie 2020
14.30-18:30

PANEL 2. (P. 2) Integritate şi malonestitate în spaţiul românesc în perioada medievală

şi premodernă

(P. 2) Integritate şi malonestitate în spaţiul românesc în perioada medievală şi premodernă

(I)
( moderatori: Mihai Olaru, László Pakó)

14:30-16:15

 Mihai Kovács, Percepții asupra corupției într-un proces din primul sfert al secolului al
XVI-lea.
 Pakó László, Corupție și reformă în sistemul judecătoresc din Clujul premodern.
 Derzsi Julia, The Discussion on Crime and Criminal Law in Early Modern Urban
Chronicles of Transylvania.
 Gabriel-Virgil Rusu, Inquisitio generalis et malefactores. Lupta structurilor de ordine
publică din Transilvania cu criminalitatea în secolul al XVII-lea.
 Adinel Dincă, Românii din sudul Transilvaniei în evul mediu. O mărturie din anul 1471.
 Radu Nedici, Pe urma banilor: O investigație din secolul al XVIII-lea asupra surselor
averii adunate de episcopul Dionisije Novaković în Transilvania.

16:15-16:30 pauză de cafea

Integritate şi malonestitate în spaţiul românesc în perioada medievală şi premodernă (II)

(moderatori: Ligia Drăghici, Mihai Olaru).

16:30-18:30

 Ligia Drăghici, Delicte și modele de aplicare a justiției în Banat - spațiu românesc cu

administrație imperială – în cursul secolului al XVIII-lea.
 Michał Wasiucionek, Dincolo de declinul moral: demnitarii otomani, elitele moldo-
muntene și rețele de patronaj în sec. XVII.
 Lidia Cotovanu, Despre grecii cei ‘stricători ai obiceiurilor bune şi bătrâne ale ţării’:
acuzaţi şi acuzatori în problema mănăstirilor închinate din Ţara Românească (secolul al
XVII-lea).
 Mihai Olaru, Abuz şi venalitate în administraţia Ţării Româneşti, sec. XVII.
 Vlad Mischevca, Semnarea Tratatului de Pace ruso-turc de la 16/28 mai 1812: geopolitică și
trafic de influență.

7
 SALA DE CONFERINȚE A INSTITUTULUI DE ISTORIE G. BARIȚIU, STR.
M. KOGĂLNICEANU, NR. 12-14, ET. 1

Miercuri, 5 februarie 2020

9:00-13:15

(P. 1) Scriere şi istorie. Transilvania între voievodat şi principat. (IV) (moderatori:

Ovidiu Cristea, Adrian Magina).
9:00-11:00

 Ovidiu Cristea, Transylvania and the "long turkish war": Giovanni Marco Isolano's
testimony.
 Neven Isailović, South Slavic Noblemen in Late Medieval and Early Modern
Transylvania and Banat: State of Research and Future Directions.
 Livia Magina, Ana Jaksić a Serbian Lady in 16th Century Transylvania.
 Adrian Magina, Peter Petrović a South Slavic Governor of Transylvania.
 Florin Nicolae Ardelean, South-Slavic Nobility in Banat and Transylvania: The Case
of Gáspár Perusics.

11:00-11:15 pauză de cafea

(P. 1) Scriere şi istorie. Transilvania între voievodat şi principat. (V) (moderatori: Lidia
Gross, Ciprian Firea).

11:15-13:15

 Alexandru Enescu, Grecii din Transilvania secolelor XII-XIII în lumina actelor

papale
 Lidia Gross, Patronaj și pietate în Bistrița medievală (sec. XV-XVI).
 Mihaela Sanda Salontai, Observanța dominicană în Transilvania: cazul conventului
din Bistrița.
 Ciprian Firea, Capele medievale din Transilvania și hramurile lor. Câteva îndreptări
ale tradițiilor istoriografice pe baza izvoarelor documentare și vizuale.
 Andreea Mârza, Johannes Henckel (1481-1539), personalitate culturală a primei
jumătăți a secolului al XVI-lea.
 Enikő Rűsz-Fogarasi, Socotelile bisericești în Clujul secolului al XVII-lea.

SALA CLUB A CASEI UNIVERSITARILOR

STR. EMANUEL DE MARTONE NR. 1.

8
PANEL 3. (P. 3) Editarea documentelor. Istorie, metodă, practică (responsabili: CȘ II dr.
Daniela Deteșan, CȘ I dr. Ela Cosma)
Luni, 3 februarie 2020
14:30-18:30
Marți, 4 februarie 2020
9:00-18:30

Luni, 3 februarie 2020

Luni, 3 februarie
14:30-16:15

(P. 3) Editarea documentelor. Istorie, metodă, practică (I) (moderatori: Ioana Feodorov, Ela
Cosma)

 Dumitru Preda, Editarea colecției de documente diplomatice. Scurt istoric, stadiul

actual si concluzii pentru viitor.
 Ioana Feodorov, Metodologia editării și traducerii manuscriselor arabe creștine
privitoare la istoria românilor: douăzeci și cinci de ani de experiență.
 Loránd Mádly, Documentele germane din a doua jumătate a secolului al XIX-lea:
prelucrare clasică sau schimbare de paradigmă?
 Ginel Lazăr, Metodologia editării și publicării manuscriselor și documentelor din
patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României.
 Sorin Șipoș, Călători străini în Țările Române și simbolistica frontierelor (1710-1810)

16:15-16:30 pauză de cafea

Editarea documentelor. Istorie, metodă, practică (II) (moderatori: Venera Achim,

Sorin Șipoș)

16:30-18:30

 Lilia Zabolotnaia, Mituri și realități despre viața privată a familiei Cantemir. În baza
documentelor din Arhivele Federației Ruse (Moscova și Sankt-Petersburg).
 Venera Achim, Statistici ale țiganilor robi în Principatele Române în perioada
dezrobirii (c. 1830 – c. 1860). Tipologia surselor.
 Vlad Popovici, Prosopografia Astrei (1861-1920) – provocări metodologice și câștiguri
epistemice.
 Andreea Ineoan-Dăncilă, Problematizând o generoasă sursă istorică. Ancheta
interbelică a ASTREI privind Primul Război Mondial.
 Antonio Faur, Un deziderat istoriografic: Depistarea și publicarea documentelor
referitoare la acțiunile de salvare a evreilor din Transilvania de Nord (1944).

9
 Marți, 4 februarie

(P. 3) Editarea documentelor. Istorie, metodă, practică (III) (moderatori: Ela Cosma,
Vasile Rus)

9:00-11:00

 Anahí Álvarez, Introducing Cartularies in a Lexical Database: Challenges and

sollutions.
 Victor Vizauer, Aspecte ale lui Jus Valachicum în Statutul Făgărașului din anul 1508.
 Tatiana Onilov, Documente din Rășinari. Copiile româno-chirilice de secol XVIII ale
cărții ocolniță (1488) și extrasului actului de danie (1383).
 Vasile Rus, Documente din Rășinari. Traducerea în latină (după 1761) a cărții ocolniță
(1488) și a extrasului actului de danie (1383).
 Ioan Tomole, Râmeți de-a lungul timpului.

11:00-11:15 pauză de cafea

(P. 3) Editarea documentelor. Istorie, metodă, practică (IV) (moderatori: Daniela

Deteșan, Simion Retegan).

11:15-13:15

 Simion Retegan, In spatele usilor inchise: culisele unei diete a Transilvaniei, Sibiu,
1863-1864.
 Marius Câmpeanu, Mihail Pavel (1827-1902), personalitate marcantă a
Maramureșului, în lumina izvoarelor istorice.
 Daniela Deteșan, Reprezentativitatea dosarelor proceselor matrimoniale. Studiu de caz :
protopopiatul ortodox Săliște (a doua jumătate a secolului al XIX-lea).
 Claudia Sabău, Adrian Onofreiu, Editarea documentelor privind istoria locală între
deziderat și realitate. Studiu de caz: granița năsăudeană.
 Cornelia Vlașin, Arhivele în contextul actual.

13:15-14:15

Masa de prânz, Restaurant Piramida

(P. 3) Editarea documentelor. Istorie, metodă, practică (V) (moderatori: Daniela

Deteșan, Claudiu Porumbăcean)

14:30-16:15

10
 Angela Lumezeanu, Oana Sorescu Iudean, ”Editarea” digitală a registrelor de
împărțire a averii în Transilvania premodernă între constrângeri și oportunități: Probate
Database of Transylvania.
 Daniela Haarmann, Austria Mapping the Hungarian Republic of Letters about 1800.
 Claudiu Porumbăcean, Paula Virag, 100 de ani de la instaurarea administrației
românești în comitatul Satu Mare. Digitalizare și editare de documente.
 Raluca Tomi, Istorie și propagandă – colecțiile de documente ale Institutului de Istorie
și Filozofie al Academiei R.P.R (1949-1953).
 Angela Rus, O categorie nouă de izvor istoric: sursa digitizată. Studiu de caz: site-ul
Autorității Electorale Permanente (www.ro.aep).
 Adriana Bogdan, Prezentarea istoriei prin hărți animate.

16.15-16:30 pauză de cafea

(P. 3) Editarea documentelor. Istorie, metodă, practică. Subsecțiune 2 (I) (Studii

Interculturale, moderatori : Constantin Ittu, Ela Cosma)

16:30-18:30

 Hansotto Drotloff, Colectaneele Heydendorffiene. Redescoperirea colecției de copii de

documente a lui Michael Conrad von Heydendorff cel Bătrân.
 Gudrun-Liane Ittu, Galeria de portrete a familiei Conrad von Heydendorff (începutul
sec. al XVIII-lea – începutul sec. XX) - tezaur artistic şi document istoric.
 Constantin Ittu, Familia Conrad von Heydendorff și strategiile sale matrimonial-
heraldice.
 Alexandru Păcurar, Institutul de Geografie al Universității din Cluj și publicația lui,
”Lucrările Institutului de Geografie al Universității din Cluj” (1922-1947): misiune,
realizări, ecouri.
 Daniela Bălu, Dezvoltarea cercetării istorice muzeale prin programele finanțate din
fonduri europene. Rezultatele Muzeului Județean Satu Mare.

18.30-19:15
Lansare de carte

Lansarea colecției Marius Turda (coord.) History of Medicine, Central European

University Press, Budapest - New York; în cadrul aceleiași colecții se va lansa cartea:
Constantin Bărbulescu, Peasants, and Modern Medicine. Imagining Rurality in Romania,
1860-1910, Central European University Press, Budapest - New York, 2018, 292 pp. ( vor
vorbi: Marius Turda, Constantin Bărbulescu, Attila Varga, Bokor Zsuzsa și Răzvan
Pârâianu).

19:15-20:30 cina restaurant Piramida.

11
 BIBLIOTECA ACADEMIEI, SALA DE LECTURĂ, STR. M. KOGĂLNICEANU,
NR. 12-14, ET. 1

Miercuri, 5 februarie 2020

9:00-13:15

(P. 3) Editarea documentelor. Istorie, metodă, practică. Subsecțiune 2 (II) (Studii

Interculturale, moderatori : Carmen Albert, Elena Platon)

9:00-11:00

 Elena Platon, Profilul identitar al comunităților tradiționale românești prin prisma

imaginarului lingvistic.
 Carmen Albert, Editarea documentelor și sintezelor de istoria sociologiei: opțiuni
metodologice interdisciplinare.
 Simona Bala, De la metoda de observare directă la documentul istoric și etnografic
 Ela Cosma, Valorificarea patrimoniului documentar și arhivistic din Mărginimea
Sibiului. Realizări și perspective.
 Bogdan Mateescu, Reconstrucția în detaliu a caselor de țară din Moldova și Țara
Românească, sec. XIX. Sistematizarea surselor și a informației istorice.

11:00-11:15 pauză de cafea

(P. 3) Editarea documentelor. Istorie, metodă, practică. Subsecțiune 2 (III) (Studii

Interculturale, moderatori: Ileana Benga, Mircea Măran)

11:15-13:15

 Nadia Cristea, Etniile Basarabiei secolului al XIX-lea în istoriografia rusă.

 Emanoil Ineoan, Hărți și propagandă. Aromânii în surse cartografice de la sfârșitul
secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.
 Mircea Măran, Cum să salvăm tezaurul documentar al românilor din Banatul Sârbesc?
 Ileana Benga, Documente etnografice fragile și soliditatea raționamentului istoric:
cultura funerară la românii timoceni contemporani.
 Bogdan Neagotă, Rudarii/Băieșii – între itineranță („transhumanța lemnului”) și
complexul țiganului rătăcitor.

12
 SALA DE LECTURĂ A INSTITUTULUI DE ISTORIE G. BARIȚIU, STR. M.
KOGĂLNICEANU, NR. 12-14, ET. 1

PANEL 4. (P. 4) Situația și perspectivele istoriei economice ca disciplină și domeniu de

cercetare în mediul academic din România (prezentări+masă rotundă) (responsabil: CS II
dr. Iosif Marin Balog).
Luni, 3 februarie 2020
14:30-18:30

14:30-16:15

 Ladislau Gyemant, Istorie şi fiscalitate. Un proiect de istorie a fiscalităţii din

Transilvania între 1690-1850.
 István Csucsuja, Tradițiile de protejare a fondului silvic din Transilvania reflectate în
cercetările de istoria pădurilor desfășurate la Cluj.
 Dieter Krauss, Contribuția sașilor la industrializarea Transilvaniei în secolul al XIX-lea
până la Primul Război Mondial.
 Ludovic Báthory, Considerații metodologice privind recalcularea parametrilor
financiari ai societăților anonime industriale din România în perioada interbelică.
 Nicolae Păun, Relațiile economice dintre CEE și CAER. Studiu de caz: România.

16.15-16:30 pauză de cafea

16:30-18:30

Situația și perspectivele istoriei economice ca disciplină și domeniu de cercetare în

mediul academic din România (dezbatere) (moderator: Bogdan Murgescu)
Participanți: Bogdan Murgescu, Rudolf Gräf, Ladislau Gyemant, István Csucsuja, Ludovic
Báthory, Nicolae Păun, Mihai D. Drecin, Vasile Dobrescu, Ioan Lumperdean, Marius Ioan Mihuț
Robert Nagy, Iosif Marin Balog, etc.

SALA DE LECTURĂ A INSTITUTULUI DE ISTORIE G. BARIȚIU, STR. M.

KOGĂLNICEANU, NR. 12-14, ET. 1

Marți, 4 februarie 2020

9:00-13:15

PANEL 6. (P. 6) Sfântul Scaun în scrisul istoric românesc azi (responsabilă: CȘ I dr.
Veronica Turcuș)

13
 (P. 6) Sfântul Scaun în scrisul istoric românesc azi (I) (moderatori: Șerban Turcuș,
Victor Vizauer)

9:00-11:00

 Alexandru Todika, Ordinul monahilor-cavaleri Ospitalieri Crux Cismarina între

defensio și dilatatio Christianitatis în secolele XII-XIII.
 Mihai Florin Hasan, Patrocinium în bazinul transilvănean în secolele XI-XIII. Câteva
date despre patronii celești ai lăcașurilor de cult din secolele XI-XIII.
 Victor Vizauer, Antropo-toponimia din Transilvania reflectată în registrul de dijme
pontificale pe şase ani (1332-1337).
 Erich Noris Szakács, „Sacerdotum non solum princeps.” Bula de cruciadă din 3
septembrie 1513.

11:00-11:15 pauză de cafea

(P. 6) Sfântul Scaun în scrisul istoric românesc azi (II) (moderatori: Veronica Turcuș,
Cristian-Vlad Ciurdar)

11.15-13:15

 Karina Necșe, Relațiile diplomatice dintre Regatul României și Ordinul Suveran Militar
Ospitalier al Sfântului Ioan de Ierusalim, de Rodos și de Malta în perioada interbelică.
 Șerban Turcuș, Iancu de Hunedoara, Sfântul Scaun și doctrina coroanei maghiare
acum 100 de ani.
 Veronica Turcuș, Legația României pe lângă Sfântul Scaun la crepuscul (1944-1948).
 Cristian-Vlad Ciurdar, In God we trust: despre originea puterii americane în teologia
petrină.

SALA DE LECTURĂ A INSTITUTULUI DE ISTORIE G. BARIȚIU, STR. M.

KOGĂLNICEANU, NR. 12-14, ET. 1

Marți, 4 februarie 2020

14:30-18:30

PANEL 5. (P. 5) Istoria Bisericii: teorie și metodologie (responsabil: CȘ III dr. Mircea-
Gheorghe Abdrudan)

(P. 5) Istoria Bisericii: teorie și metodologie (I) (moderatori: Ioan-Vasile Leb, Olga
Lukács )

14:30 – 16:15

 Mircea Popa, Cazul Vasile Mangra.

14
 Florin Dobrei, Crâmpeie din istoria bisericească a unui străvechi sat românesc: Leșnic
(jud. Hunedoara).
 Daniela Curelea, Considerații cu privire la evoluția și organizarea Protopopiatului
greco-catolic de Alba Iulia în vremea păstoririi protopopului Simion Micu între 1886-
1918.
 Policarp Chițulescu, Episcop în România Mare. Aspecte din activitatea episcopului Tit
Simedrea al Hotinului (1935-1940).
 Adrian Nicolae Petcu, Politica bisericească a mitropolitului Nicolae Bălan al
Ardealului. Câteva repere.
 Răzvan Mihai Neagu, Considerații pe marginea unei mari personalități a Bisericii
Greco-Catolice: preotul, diplomatul și omul politic Ioan Coltor (1886-1933).

16:15 – 16:30 pauză de cafea

Istoria Bisericii: teorie și metodologie (II) (moderator: Mircea-Gheorghe Abrudan)

16:30 – 18:30

 Daniel Buda, Cercetarea istoriei bisericești astăzi din perspectiva modelului de istoric
bisericesc propus de Teodoret al Cyrului.
 Olga Lukács, Importanța documentelor „visitatio canonica” pentru o istorie obiectivă a
comunităților reformate transilvănene.
 Ioan-Vasile Leb, Tematica tezelor de doctorat în Teologie la disciplina „Istoria
Bisericească Universală” în ultimii 30 de ani.
 Mircea-Gheorghe Abrudan, Asistența religioasă ortodoxă în armata cezaro-crăiască a
Monarhiei habsburgice în secolele XVIII-XIX .
 Daniel Alic, Literatura teologică din Banat. Precizări cronologice și definitorii.
 Nino Delić, “Vlachs” in the Conscriptions of the Metropolitanate of Karlovci: The Case
of Arad, Timişoara and Vršac Eparchies in 1821.

SALA DE LECTURĂ A INSTITUTULUI DE ISTORIE G. BARIȚIU, STR. M.

KOGĂLNICEANU, NR. 12-14, ET. 1

Miercuri, 5 februarie 2020

9:00-11:00
(P.14) Istoriografia și scrisul istoric; paradigme vechi și noi (III) (moderatori: Costin
Feneșan, Răzvan Pârâianu)

 Costin Feneșan, ”Temeswarer Nachrichten” (1771) – primul ziar din Europa de sud-est.
 Ákos Egyed, Eliberarea din iobăgie în Transilvania în anul 1848.
 Răzvan Pârâianu, Fin-de-Siècle sau în căutarea pentru o nouă istorie culturală și
provocările pe care aceasta le poate aduce în România.
 Joseph Blethon, De l’imaginaire à la réalité Transylvaine (prezintă via Skype).

15
 11:15-13:15

MASA ROTUNDĂ (1) : Un veac cât o istorie: Institutul de Istorie Națională din Cluj între
avataruri instituționale și aspirații academice (moderatori: C.S. III, dr. Mara Mărginean și C.S.
II, dr. Mirela Popa-Andrei)
Participanți: Virgiliu Țârău, Liviu Pleșa, Ovidiu Ghitta, Stelian Mândruț, Cosmin Popa, Andi
Mihalache. ș.a.

13:15-14:30 masa de prânz restaurant Piramida

BIBLIOTECA ACADEMIEI, SALA DE LECTURĂ, STR. M. KOGĂLNICEANU,

NR. 12-14, ET. 1

Marți, 4 februarie 2020

16:15-18:30

PANEL 7. (P. 7) Masoneria în Transilvania: personalități, idei și proiecte cu impact în

comunitate (moderator: CS II dr. Varga Attila)

16:15-18:30

 Cornel Kameniczky, Activitatea Lojilor din cadrul Federației Lojilor Ioanite din
România reflectată în presa proprie în perioada 1931-1936.
 Nicolae Teșculă, Ordinul Bunilor Templieri și sașii ardeleni la începutul
secolului XX. Societate secretă sau mișcare eugenică?
 Varga Attila, „Morile de Vânt ale Zeilor” – Masoneria maghiară şi Trianonul.
 Silviu Moldovan, Supremul Consiliu pentru România, de la anihilare la
resurecţie. Percepţii ale Securităţii.

 Gido János, Carierism sau conspirație? Relațiile francmasonice ale lui György
Bernády
 Tudor Sălăgean, Mihail Sadoveanu și Francmasoneria.
 Rudolf Cristian, Rolul francmasoneriei în recunoaşterea Unirii provinciilor
istorice româneşti cu Vechiul Regat.

18:30-19:30 cina restaurant Piramida

16
 BIBLIOTECA ACADEMIEI, SALA „ȘTEFAN PASCU”, STR. M.
KOGĂLNICEANU, NR. 12-14, ET. 1.

Luni, 3 februarie 2020

14.30-18:30

PANEL 8. Autoritarism şi extrema dreaptă: o reevaluare comparativă a dictaturilor din

România perioadei 1938-1944 (responsabil: CȘ I dr. Ottmar Trașcă)

(P. 8) Autoritarism şi extrema dreaptă: o reevaluare comparativă a dictaturilor din

România perioadei 1938-1944 (moderatori: Florin Müller, Corneliu Pintilescu)

14.30-16:15

 Ottmar Trașcă, Secția III „G”/Secția Legături Externe din cadrul Serviciului Special de
Informații, între mit și realitate. 1939-1944.
 Florin Müller, Statul național-legionar; regim comisarial și stat dual.
 Silviu Miloiu, Actul de la 23 august 1944 reflectat în scrierile memorialistice și
evocările publice ale generalului Emilian Ionescu: o analiză diacronică și comparativă.
 Corneliu Pintilescu, Utilizarea stării de asediu în România interbelică și instalarea
dictaturii carliste în 1938.
 Virgiliu Țârău, Influențe germane în construcția Partidului Națiunii. Misiunea lui Victor
Moldovan în Germania în 1940.

16:15-16:30 pauză de cafea

(P. 8) Regimurile comuniste în contextul Războiului Rece (moderatori: Ottmar Trașcă, Gh

Cojocaru)

16.30-18:30

 Liviu Țîrău, Reflecții asupra parcursului Romaniei, între Vest și Est, în secolele XX și
XXI.
 Dumitru Preda, România și Conferința de securitate și cooperare în Europa. De la
Dipoli la Helsinki 1971-1972.
 Silviu B. Moldovan, De la arhivele Siguranței la arhivele Securității.
 Anatol Petrencu, Cum denaturau faptele anchetatorii staliniști în dosarele deportaților
din RSSM.
 Marius Uglea, Deținutii politici de la coloniile de muncă Baia Sprie, Cavnic și Nistru.

17
 BIBLIOTECA ACADEMIEI, SALA „ȘTEFAN PASCU”, STR. M.
KOGĂLNICEANU, NR. 12-14, ET. 1.

Marți, 4 februarie 2020

9:00-16:15

PANEL 9. (P. 9) România și sistemul de relații internaționale în secolul al XX-lea

(responsabili: Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, CŞ I dr. Ottmar Trașcă, CŞ III dr. Corneliu
Pintilescu)

(P. 9) România și sistemul de relații internaționale în secolul al XX-lea (I) (moderatori:

Vasile Pușcaș, Gabriel C. Bârtaș)

9:00-11:00

 Gh. Clivetti, Concertul european - precursor al Ligii Națiunilor?

 Tudor Salanțiu, Drive paths in evolution of security state from East Europe la (finalul
paneulului).
 Lucian Leuștean, A. W. A. Leeper și stabilirea granițelor României la Conferința de
pace de la Paris (1919-1920).
 Cristina Țineghe, Din culisele Conferinței de Pace de la Paris (1919). Studiu de caz
Franța.
 Dana-Roxana Nicula, Corespondența diplomatului Vasile Stoica cu privire la
Tratativele de pace de la Paris 1919-1920.
 Gabriel C. Bârtaș, Reprezentanții diplomatici ai României la Varșovia, între 1919 –
1939.

11:00-11:15 pauză de cafea

(P. 9) România și sistemul de relații internaționale în secolul al XX-lea (II)

(moderatori: Gh. Cojocaru, Lucian Leuștean)

11.15-13:15

 Gheorghe Iancu, Documente diplomatice britanice referitoare la România. 1921-1923.

 Mihaela Teodor, Bogdan Alexandru Teodor, România, Franţa şi ideea cordonului
sanitar antisovietic.
 Ioan Codruț Lucinescu, Cooperarea serviciilor secrete de informații românești și
franceze în perioada interbelică. Rolul acesteia în consolidarea României Mari.
 Bogdan-Alexandru Schipor, Ianuarie 1934: un proiect anglo-italian de reformare a
Ligii Națiunilor în rapoarte diplomatice românești.

18
  Adrian Vițalaru, Cadre noi la Palatul Sturdza. Recrutarea personalului diplomatic al
Ministerului Afacerilor Străine al României (1930-1939).

13:15-14:30 pauză de prânz

(P. 9) România și sistemul de relații internaționale în secolul al XX-lea (III)

(moderatori: Dumitru Preda, Liviu Țârău)

14:30-16:15

 Gheorghe Cojocaru, De ce n-a vizitat Nicolae Titulescu Uniunea Sovietică?

 Vasile Rămneanțu, Relaţiile diplomatice româno-iugoslave în contextul crizei din
Abisinia (1935-1936) şi din Cehoslovacia (1938).
 Radu Albu Comănescu, Rolul iniţiativelor diplomatice private din România anilor 20-
40 în definirea unui proiect de ţară. Triplex Bibescu-Brâncoveanu-Ştirbey.
 Ionel N. Sava, Reconfigurarea relației transatlantice și perspectivele autonomiei
internaționale a UE.
 Vasile Pușcaș, Politici de diferențiere ale UE în procesul de integrare.

SALA NR. 507, INSTITUTUL DE ISTORIE G. BARIȚIU, STR. M.

KOGĂLNICEANU, NR. 12-14, ET. 5
Marți, 4 februarie 2020
9:00-11:00

PANEL 10. (P. 10) Perspective tehnocrate asupra planificării după 1945 (responsabilă: CŞ
III dr. Mara Mărginean) (moderatori: Bogdan Murgescu, Mara Mărginean).

9:00-11:00

 Alexandru Aioanei, Politici urbanistice discriminatorii în Romania lui Dej: Cazul

orașelor Botoșani și Suceava.
 Mara Mărginean, În perspectiva anului 2000: Schimbări generaționale și prognoze de
dezvoltare urbană după 1970 în România.
 Corina Doboș, Tehnocrație și politică în producerea de cunoaștere demografică:
Conferința Mondială a Populației din 1974.
 Valentin Maier, Pregatirea specialiștilor pentru "industrializarea informației" în
perioada 1948-1989.
 Ștefan Marius Deaconu, Radiografia unei planificări eșuate: Admiterea în invățământul
superior din ultimii ani ai regimului comunist din România.

19
 SALA NR. 507, INSTITUTUL DE ISTORIE G. BARIȚIU, STR. M.
KOGĂLNICEANU, NR. 12-14, ET. 5

Marți, 4 februarie 2020

11:15-13:15

PANEL 11. (P. 11) Modele și practici ale dezvoltării urbane în România secolelor al XIX-
lea și al XX-lea (moderatori: Vasile Ciobanu, Mara Mărginean)

11:15-13:15

 Anda Lucia Spânu, Literatura de călătorie ca document prin imagini istorice ale
orașelor (din România de azi).
 Lelia Zamani, Transformarea Bucureștilor – odată cu primele decenii ale secolul al
XIX-lea – dintr-un târg urban, într-un oraș-capitală cu valențe europene.
 Vasile Ciobanu, Dezvoltarea urbanistică a Sibiului în anii interbelici.
 Liliana Iuga, Centru, periferie și reconstrucție urbană în România socialistă. Studiu
de caz: Iași.

BIBLIOTECA ACADEMIEI, SALA „ȘTEFAN PASCU”, STR. M.

KOGĂLNICEANU, NR. 12-14, ET. 1.

Marți, 4 februarie 2020

16:30-18:30
Miercuri, 5 februarie 2020
9:00-13:15

PANEL 12. (P. 12) Minoritățile naționale din România în secolul al XX-lea: bilanț
istoriografic şi noi direcții de cercetare

(P. 12) Minoritățile naționale din România în secolul al XX-lea: bilanț istoriografic şi noi
direcții de cercetare (I) (moderatori: Ottmar Trașcă, Vasile Ciobanu,)

16:30-18:30

 Alexandru Nicolaescu, Relatări despre sași în presa politică românească din

Transilvania în primele decenii ale secolului al XX-lea (1900-1918).
 Vasile Ciobanu, Mișcarea Nemulțumiților (Unzufriedenenbewegung) devenită partidul
Liga Sașilor (Sachsenbund) din anii 1925-1930.
 Mihaela Bedecean, Istorie și cultură germană în fondul de carte al Bibliotecii
Institutului de Istorie din Cluj-Napoca în perioada interbelică.
 Constantin Băjenaru, Un statut-model de asociere a rromilor din județul interbelic
Făgăraș.

20
  Manuela Marin, Un demers fără finalitate: integrarea socială a romilor în perioada
regimului comunist.

Miercuri, 5 februarie 2020

(P. 12) Minoritățile naționale din România în secolul al XX-lea: bilanț istoriografic
şi noi direcții de cercetare (II) (moderator: Corneliu Pintilescu, Alexandru Nicolaescu).

9:00-11:00

 Adriana Cupcea, Musulmanii din Dobrogea (România) și politica kin-state a Turciei în

Balcani.
 Lavinia Dumitrașcu, Din majoritari și stăpâni la minoritari loiali statului român: turcii
și tătarii dobrogeni.
 Gidó Attila, Evreii din Transilvania și loialitatea față de statul român în anii interbelici.
 Plainer Zsuzsa, Efectele sociale ale cenzurii minoritare: controlul pieselor de teatru și
amintiri despre vizionarea pieselor în anii 1980 la Oradea.
 Csongor Jánosi, Disidența maghiară ardeleană în anii 1980. Forme de exprimare:
samizdat, atitudine individuală, cerc științific subteran.

11.00-11:15 pauză de cafea

(P. 12) Minoritățile naționale din România în secolul al XX-lea: bilanț istoriografic şi
noi direcții de cercetare (III) (moderatori: Gidó Attila, Barna Ábrahám)

11:15-13:15

 Barna Ábrahám, Trecutul Europei Centrale în culori naţionale.

 Marta Cordea, Alegerile de deputaţi pentru Dieta de la Pesta 1848-1849 reflectate în
presă. Studiu de caz: părţile de Nord-Vest.
 Anca Filipovici, Politici naționale de mobilizare a tineretului în România (1935-1940):
Organizația Straja Țării și tinerii români și minoritari.
 Bokor Zsuzsa, „Parlamentul femeilor”. Alexandrina Cantacuzino și marea ei întâlnire
cu „femeile minoritare”.

21
 BIBLIOTECA ACADEMIEI, SALA DE LECTURĂ, STR. M. KOGĂLNICEANU,
NR. 12-14, ET. 1

Luni, 3 februarie 2020

14:30-18:15

PANEL 13. (P. 13), Arhitectură, patrimoniu și urbanism. Perspective (I) (moderatori: Attila
Varga, Șerban Țigănaș)
14:30-16:15

 Vasile Mitrea, Patrimoniul clujean contemporan. Plusuri și minusuri.

 Adriana Matei, Arhitectura adresată demnității umane.
 Șerban Țigănaș, Dezvoltarea Clujului prin proiecte mari. Continuitate și suprapuneri.
 Guttman Szabolcs, Dezvoltări periurbane.

16:15-16:30 pauză de cafea

Arhitectură, patrimoniu și urbanism. Perspective (II) (moderatori: Attila Varga, Virgil Pop)

16:30-18:15

 Virgil Pop, Restaurare, dezrestaurare.

 Rusu Vlad Sebastian, Grădina Feroviarilor. Ieri și mâine.
 Vanyalas Endre, Orașul în teritoriu. Peisajul transilvan în schimbare.
 Purcar Cristina, Pierderea patrimoniului rural.

SALA NR. 507, INSTITUTUL DE ISTORIE G. BARIȚIU, STR. M.

KOGĂLNICEANU, NR. 12-14, ET. 5

Marți, 4 februarie 2020

14:30-18:30

PANEL14. (P.14) Istoriografia și scrisul istoric; paradigme vechi și noi

(P.14) Istoriografia și scrisul istoric; paradigme vechi și noi (I) (moderatori: Doru Sinaci,
Iosif Marin Balog)

14.30-16:15

 Stekovics Rita, Aspectul etnografic în gândirea istorică maghiară.

 Constantin Bărbulescu, Ion Ionescu de la Brad. Robia banilor.

22
  Alexandru Istrate, Chestionarul lui Alexandru Odobescu și nevoia înrădăcinării în
istorie a românilor.
 Doru Sinaci, Mișcarea monografică din Banat-Crișana.
 Gabriel Moisa, Paradigme istoriografice vechi şi noi. Studiu de caz: istoriografia
ungară şi raportarea ei la spaţiul bihorean în preajma Centenarului.

16:15-16:30 pauză de cafea

(P.14) Istoriografia și scrisul istoric; paradigme vechi și noi (II) (moderatori: Dorin
Matei, Ion Xenofontov)

16:30-18:30

 Dragoș L. Curelea, Contribuții la cunoașterea istoriografiei instituției cultural-

regionale Despartamantul Alba Iulia al ,,Astrei" (1870-1948).
 Mihai Safta, Istoria dreptului în paradigma europeană. Istoricul jurist sau juristul istoric?
 Ionuț Mircea Marcu, Istoricii profesioniști în România socialistă (1971-1989): structuri
instituționale, cariere academice și direcții de cercetare.
 Ion Xenofontov, Istoria Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae
Testemiţanu” din Republica Moldova scrisă de neistorici.
 Dorin Matei, Magazin istoric sau nevoie de istorie popularizată.

BIBLIOTECA ACADEMIEI, SALA DE LECTURĂ, STR. M. KOGĂLNICEANU,

NR. 12-14, ET. 1

Marți, 4 februarie 2020

9:00-13:15

PANEL 15. (P. 15) Primul Război Mondial și România după Marea Unire (I) (responsabil:
Corneliu Pintilescu)

(P. 15) Primul Război Mondial și România după Marea Unire (I) (moderatori: George
Cipăianu, Mathias Beer).

9:00-11:00

 Hadrian Gorun, România și Marele Război: realism, balansare și aliniere. Perspectivă

teoretică.
 Lucian - Claudiu Topor, Administrație germană în România ocupată (1916). Viața
oamenilor în vecinătatea armatei de operațiuni.

23
  Flavius Solomon, Un act de donație pentru tovarășii din București. Socialiștii români și
Centralii în timpul „marelui război”.
 Radu Milian, Consiliul Naţional Român din Oradea şi Bihor – precursor al
administraţiei româneşti din Bihor. Aspecte documentare.

11:00-11:15 pauză de cafea

(P. 15) Primul Război Mondial și România după Marea Unire (II) (moderatori: Flavius
Solomon, Hadrian Gorun )

11:15-13:15

 Mihai Georgiță, Începuturile administrației românești în Bihor (aprilie-decembrie

1919).
 Gușeth Klara, Oglinda administrației maramureșene din anul 1920.
 Laura Stanciu, Istorie locală și administrație. Clujul la 200 de ani distanță (1716/1734-1940).
 Oana Habor, Jules Guiart- întemeietorul învățământului de istoria medicinei în
România.

AULA FERDINAND, STR. NAPOCA NR. 11

Luni, 3 februarie 2020

14:30-16:15

PANEL 16. (P. 16) Elite și personalități (moderator: Corneliu Pădurean)

14:30-16:15

 Cornel Sigmirean, Români la universitățile din Europa în secolele XV-XVII.

 Vasile Dobrescu, Profesorul Bujor Surdu și „redescoperirea” istoriei economico-
bancare a românilor transilvăneni.
 Mihai D. Drecin, Ioan Lupaș și lumea bancară românească din Transilvania (1907-
1947).
 Viorel Câmpean, George Barițiu și relațiile lui cu românii din comitatul Satu Mare.
 Corneliu Pădurean, Discursuri, alocuțiuni, interpelări, rostite de Ștefan Cicio-Pop în
perioada 1905-1918.
 Delia Cora, Aniversarea fraților Alexandru și Ion I. Lapedatu la 60 de ani de la naștere.

24
 CENTRUL CLUJEAN PENTRU STUDII INDIENE
UBB CLUJ, STRADA Horea nr. 31

Marți, 4 februarie 2020

10:00-13:15

PANEL 17. (P. 17) Istoria filosofiei clujene. Lucian Blaga și D.D. Roșca (responsabil și
moderator, CS II dr. hab. Mihaela Gligor)
10:00-13:15
 Ion Cordoneanu, „Spațiu mioritic”, sacru, cosmos transfigurat – unde se poate întâlni
Blaga cu Eliade și Stăniloae.
 Camelia Maria Crăciun, Filosofie și creație în dramaturgia lui Lucian Blaga.
 Ioan Dura, Metafizica cunoașterii în gândirea lui Lucian Blaga: reconfigurări filosofice
și metodologice.
 Codruța Cuceu, D.D. Roșca (1895-1980). Destinul unui însemnat profesor de filozofie.
 Ionel Narița, Lucian Blaga – istoric al științei.
 Ionuț Isac, Lucian Blaga si Dumitru d. Roșca despre valorile spirituale.

BIBLIOTECA ACADEMIEI, SALA DE LECTURĂ, STR. M. KOGĂLNICEANU,

NR. 12-14, ET. 1

Marți, 4 februarie 2020

14:30-16:15

PANEL 18. (P. 18) Istoricitate si identitate. Declinări interdisciplinare (moderator:

prof.univ.dr. Virgil Ciomoș)
14:30-16:15
 Florența Lozsinski, Despre identități dintr-o perspectivă a istoriei vieții.
 Lucia Faiciuc, Identitatea morală ca aspect al identității personale.
 Marius Florea, Agresivitate şi instabilitate emoţională la infractorii instituţionalizaţi.

25
  Salánki Zoltán, Avatarurile „Orașului Comoară”: spațiul discursiv al istoriei locale.
 Monica Albu, Instrumente de evaluare psihologică construite de cercetători de la
Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „George Bariţiu” în
perioada 1990-2019 (POSTER).
 Monica Albu, Activitatea ştiinţifică a cercetătorilor Departamentului de Cercetări
Socio-Umane al Institutului de Istorie „George Bariţiu” reflectată în
publicaţiile Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca. Seria
Humanistica şi Studii şi cercetări din domeniul ştiinţelor socio-umane (POSTER).

PANEL 19 DCSU Masa rotundă: Expertiza sectorială și epistemologia științelor socio-

umane (responsabil: CSII dr. Silviu Totelecan)

INFORMAȚII UTILE:

Pentru participanții care sosesc la Aeroport: mijlocul de transport aeroport-Hotel: Troleibus

nr. 5 aeroport-gara CFR apoi transfer la tramvaiul nr. 101 sau 102 direcția BUCIUM (coborâre la
stația PLOPILOR NORD ( a V-a stație).
Pentru participanții care sosesc la Gara CFR: mijlocul de transport gara CFR-Hotel:
Tramvaiul nr. 101 sau 102 direcția BUCIUM (coborâre la stația PLOPILOR NORD ( a V-a
stație).
Pentru participanții care sosesc la Autogară: pe jos până la Gara CFR (aprox 600 m), apoi
traseul cu tramvaiul 101 sau 102.
Traseul Hotel UBB- Institut: tramvaiul nr. 101 sau 102 direcția GARA sau B-DUL MUNCII
(coborâre la stația G. Barițiu ( a IV-a stație), apoi pe jos până pe Str. Kogălniceanu nr. 12
TAXI: Nova Taxi, tel. 0264949; Pro Rapid Taxi, tel. 0264948 sau orice altă companie de taxi,
tarifele fiind identice -2,25 lei/km.

Notă: participanții sunt rugați să se încadreze cu prezentările lor în timpul alocat (15-18 minute),
lucrările urmând a fi publicate într-un volum al conferinței.

INDICAȚII DE ORIENTARE:

26
27
28