Sociologie Românească Revista Secţiei Sociologice A Institutului Social Român, 01, Nr. 07-09, Iulie-Septembrie 1936 PDF

SOCIOLOGiE
ROMANEASCik
Director D.GUSTi _
- AnI.N:7-9
.
lulie -Septernhrie
. . a
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOG I E ROMAN EASCÄ
Revista Sectiei Sociologice a Institutului Social Român
Director : D. GUSTI
Anul I. Nr. 7-9. Iulie-Septembrie 1936.
CUPRINSUL:
D. Gusti: Temeiurile teoretice ale cercetärilor monografice. L Ficioaru:
Antroposociologia. Traian Herseni: Stâni nerejene. H. H. Stahl:
Ruclenia spiritualä din näsie, la Drägus. Adrian C. Brudariu: Mo-
nografia comunei Belinti: Cercetári asupra manifestärilor etico-juridice.
Roman Cressin: Monografia comunei Sant : Familia. L C. Cazan:
Potecuta din Pädure ; Descânteca Plugului.
CRONICI:
Traian Herseni: Metabolismul social. D. C. Georgescu: Argumente revi-
zioniste maghiare. N. Ghiulea: Magazinul cooperativ.
DOCUMENT E:
Ph. Mosely: Lumea psihologica a unui american" din Sant. Raul CO-
nescu: Vânätoarea la Sant. Traian Herseni: Plan de lucru pentru
studiul autoritätilor sociale.
RECENZ II;
H. H. Stahl: Monografii oficiale administrative. G. Vladescu-Ricoasa:
G.-L. Duprat : Esquisse d'un Traité de Sociologie. Traian Herseni:
R. Aron: La Sociologie allemande contemporaine ; L Conea : Tara
Lovistei : Serban Ionescu : Axiomatica unei filosofii crestine : Eugen
Nicoarä si Vasile Netea : Literaturä populará din regiunea Muresului
de Sus. I. Sulea-Firu: $t, Bârsänescu: Unitatea pedagogiei contem-
porane ca stiintä, D Imbrescu: Anton B. L Balotä : Albanica.
INSEMNARI
Redactionale. - Ferdinand Tönnies (1855-1936). - Roberto Michels (1876-
1936). - Charles Benoist (1861-1936). - Al XIII-lea Congres International
de Sociologie. - Propuneri pentru modificarea Legii si Regulamentului pen-
tru organizarea Invätämântului Universitar. - Asociatia pentru Progresul
Asistentei Sociale. - Taberele de muncä cercetäsesti la sate. - Manuale
de Sociologie si de Eticä. - Monogr tfia Liceului ,,Gh. Lazär" din Bucu-
resti, - Echipele regale studentesti. - Iastitutele provinciale. - Congrese
si cursuri internationale. - Bibliografie.
Coperta ai vignetele de LENA CONSTANTE.
Apare lunar. Exemplarul 15 lei. Abonamentul anual pentru scoli si

particulari 150 lei, 1000 lei pentru autoritäti si institutii.
REDACTIA §i ADMINISTRATIA: Institutul Social Roman,
Plata Romani 6, etaj III, (Palatul Academiei de Inalte Studii Comer-
ciale §i Industriale), Bucure§ti.
D-nii autori si editori sunt rugati sl trimitá publicatiile despre care
doresc si lttam nota, in douä exemplare, pe adresa redactiei.
www.dacoromanica.ro
SOdOLOGIE ROMÌ\NEASC;^ Director : D. GUSTI
Anul I. No. 7-9 Iulie-Septembrie 1936
TEMEIURILE TEORETICE ALE

CERCETÄRILOR MONOGRAFICE
Revista noastra a luat fiintä din nevoia de lamurire i indrumare a lucrarilor
intreprinse in materie de sociologie monografica si de actiune culturala romaneasca,
pentruca astazi existä mai mult ca oricand dorinta de a cunoaste si de a inälta
realitatea socialä dela noi, munca pe care noi am inceput-o Inca din 1925. Credin-
ciosi acestui punct de plecare, ne-am straduit numar de numar sä realizam pro-
gramul nostru,
Una din lipsurile de 'Ana acum,
' pe care incercam sä o implinim cel putin
in parte in articolul de WA, este o prezentare a principiilor teoretice care stall la
baza cercetarilor monografice, ca sä punem in lumina justä programul intreg al
muncii noastre, fall de care aceasta îi pierde orice unitate si fail de care nu
poate fi inteleasä. Ne gandim la sistemul de sociologie care calauzeste dela ince-
put cercetarile monografice. Fireste ca principiile acestea de sociologie au fost
publicate in lucrari mult mai cuprinzatoare (vezi D. Gusti Sociologia militans,
Traian Herseni Teoria monografiei sociologice si H. H. Stahl : Tehnica monogra-
fiei sociologice) dar nu toti cititorii nostri au putut lua cunostintä de ele 1). Unele
nedumeriri exprimate in ultimul timp fatä de lucrarile monografice, lasand la o
parte cele pornite din sentimente personale sau resentimente (Ovid Densusianu,
Traian Bräileanu etc.), i$i au originea tot in lipsa de cunoastere exacta a conceptiei
noastre sociologice. Infatisam prin urmare pe E curt, dar integral, sistemul nostru de
sociologie, i vom reveni asupra aspectelor partiale si a metodelor de lucru pentru
mai multa adâncire si o mai buna lamurire. Ca sä usuram intelegerea celor ce
expunem, publicam si schema grafica a sistemului, cu rugamintea ca cititorii sä o
foloseasca alaturi de citirea textului.
0 prima precizare pe care am crezut-o necesara in studiul stiintelor sociale
si care a format obiectul uneia din lucrarile noastre din tinerete (Sozialwissen-
schaften, Soziologie, Ethik und Politik, Berlin 1909), este raportul dintre sociologie,
etica si politicä, cele trei stiinte fundamentale ale vietii sociale, precizare menitä
sa arate nu numai deosebirea de punct de vedere (de atitudine) sau de metoda,
dar i legatura lor organica, de completare reciproca. Inteadevar mintea omeneasca
1) Cf. si D. Gusti: La monographie et l'action monographique en Roumanie (Paris, Domat-
Montchrestien, 1935); D. Gusti si T. Herseni: Elemente de sociologie. Cu aplicari la cunoasterea
târli gi a neamului nostru ; ed. H. 1936; manual de liceu, folositor incepIttorilor In genere. Traian
Herseni: D. Gusti. Un sistem de sociologie, etici gi politicli (In Arhiva pentru gtiinta gi reforma
socialä, 1933, iar recent In Mélanges D. Gusti, 1936); H. H. Stahl: Monografia unui sat. Cum se al-
ciitueste, spre folosul aminului cultural. (Fundatia Regala Principele Carol, 1936); T. Hergeni:
Realitatea sociala. (Ingtitutul Social Roman, 1935).
www.dacoromanica.ro
2 SOCIOLOGIE ROMANEASCA
poate avea douä atitudini de cunoa0ere fag de realitatea socialg 1) fie cä stabi-
le#e starea ei la un moment dat, cautând sa o cerceteze asa cum este ea, in care
caz mite judecäti de constatare ; 2) fie cá incearcl sä aprecieze realitatea in ra-
port cu idealul moral, arätând cum ar trebui ea sa fie, in care caz lucreazá cu
815T EM
SOCIELOGIE,
I POLITICA SI ETICA
SOCIOLOGIA
lSIstemuIdeconeas(erea
ReaMtn soclale prezente)
1
GENEZA REALITATE A CTUA LITATE

(condo,Potenualitatel S oCIALA
(Valori obiectivo)
PREZENTA
I
constitutive
Cosmologic Economic
..._
C.-
E S E NTA pra
Biologic W Spiritual
gorii
c_ (volrita so6ala ti-3
m otwarea activaatii
-10 sociale creatoare) ' a)
.-
[
Psihic
0
(13
c
co
Politic
EXISTENTA
fenomenolor
!skim I ORO, Rela
Procese soci le)
, Juridic
LE G E A
Paralosmului sociologic
Vointo smanirestari,
Report int re riame5AglminfpetAvi.
TEN DI NT,E
EVOLUTrg SOCIALA
POLITICA REALITATE ETICA

(Sistemul moloacelorpentrurealitares
SOC MLA Sistemu I scopurllor,
valorilor i normelor smile sietice) VIITOARE Idealul etic)
lo
Grafic sinoptic al sistemului de sociologie dupä care Tntreprindem
cercetärile monografice
judecäti de valoare, De pildä, fatä de realitatea socialá româneascä de azi putem

adopta deopotrivä una sau alta din cele dota atitudini, Putem stabili exact felul
in care -ea se prezintä, fäcând abstractie dacä constitue un räu sau un bine acest
fel de a fi, Stabilim astfel numärul bolnavilor aläturi de al sanatoOlor, stabilim nu-
märul saracilor, alb:hid de al bogatilor, al analfabetilor aláturi de al invätatilor,
impreunä cu imprejurärile cArora se datore0e aceastä stare, Grija cercetätorului
se indreaptá exclusiv catre exactitatea celor stabilite, ca ele sä corespundä inteade-
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 3
vat- cu realitatea. Dar putem adopta si altä atitudine: sa vedern ce este bine si ce
este ram in realitatea socialä, cum sä se evite boala, sárácia, incultura si cum ar
trebui sä fie o societate româneascä perfectä. De astädatä grija cercetätorului se
indreaptä cätre idealul social, care &A criteriul de apreciere a realitätii sociale
prezente si scopul de infäptuit in mice actiune socialä. Acestor douä atitudini de
cunoastere le corespund douä stiinte sociale fundamentale : 1) o stiintä de consta-
tare si explicare, stiinta realitätii sociale asa cum se gäseste in prezent Sociologia
si 2) o stiintä de apreciere si valorificare, stiinta normelor, a scopurilor vietii so-
ciale si a idealului moral, stiinta realitätii sociale viitoare, a societätii ideale Etica,
Intre realitatea socialä prezentä, adicä gata infäptuitä i realitatea socialä viitoare,
adic idealul de realizat, se deisfäsoarl o a treia activitate, care da nastere la o
nouä categorie de probleme stiintifice activitatea de transformare a realitätii so-
ciale prezente in conformitate eu idealul etic sau activitatea de realizare a valo-
rilor i normelor sociale si etice, sistemul de mijloace care constitue obiectul unei
alte stiinte sociale Politica. Asa dar studiul complet al realitätii sociale cuprinde
trei discipline stiintifice: una de constatare si explicare a realitätii sociale prezente :
sociologia, una de stabilire a scopurilor vietii sociale $ i a idealulul moral: etica
si in sfärsit, una de cercetare a mijloacelor menite sä realizeze scopurile sociale
idealul moral : politica. Aceste trei stiinte trebuesc neapärat diferentiate, ele nu
pot fi contopite inteo singura. §-Uinta, dar nu pot fi nici complet desfäcute,
ele se sprijinä una pe alta, formeazä impreunä un sistem unitar de a concepe
viala social& Ele trebue diferentiate pentruca raspund la nevoi diferite de cu-
noastere i privesc momente deosebite din desfäsurarea realitätii sociale. Nevoia
de a constata realitatea este diferitä de nevoia de a stabili idealul social si amân-
douä se deosebesc de nevoia de a stabili mijloacele prin care realitatea poate fi
modificatä dui:4 ideal, Tot asa societatea gata infäptuitä, cu societatetea viitoare de
natura idealä si operatia insäsi de transformare sociala sunt momente deosebite.
Totusi nevoi diferite nu insemneaza nevoi straine una de alta si nici momente
deosebite nu insemneazä momente disparate. De fapt e vorba de o singurä mare
realitate in curs de desfäsurare i cele trei nevoi de cunoastere sau cele trei mo-
mente ale realitätii, cu stiintele lor corespunzatoare, nu sunt deck nevoi privitoare
la momentele aceluias proces de viata, care cere un sistem unitar de cunoastere.
Etica nu poate stabili idealul social färä sä tinä seama de realitatea socialä,
adica de sociologie si de mijloacele care it pot realiza, adieä de politica.
Tot asa politica nu poate stabili mijloacele de realizare sociala färä cunoas-
terea idealului de infäptuit si a realitätii menitä sä fie reformatä, cu alte cuvinte
ea are nevoie atk de .;ociologie cât si de etica, Si insfärsit sociologia nu poate
intelege complet natura vietii sociale, dacl nu tine seama de caracterul ei voluntar,
de faptul ca urmireste scopuri si mânueste mijloace, intâmplari pe care le studiazä
in chip special etica si politica. Prin urmare aceste trei stiinte in acelas timp se
deosebesc. dar fac o singurä unitate, in sensul de pärti armonioase in sânul ace-
luias sistem de cunoastere. In cele ce urmeaza ne limitäm la infätisarea siste-
mului nostru de sociologie.
Obiectul sociologiei, cum am vazut, este realitatea socialä prezentä. Se intelege
atunci cä mice sistem de sociologie trebue sä cuprindä o conceptie despre obiectul
ei. Conceptia aceasta generall ne caläuzeste apoi in cercetärile sociologice mai
amanuntite, cum sunt cercetärile monografice sätesti.
Prima intrebare i desigur cea mai insemnatä privitoare la realitatea socialä,
inteun sistem riguros de gändire, priveste esenta sau natura ei, adica nota prin
care societatea se deosebeste de alt gen de realitate. Prin ce se deosebeste reali-
tatea socialä de lumea inconjurätoare nesociall ? Prin relativa independentd a
vointei omenesti de lumea inconjurkoare, cu alte cuvinte prin caracterul ei vo-
luntar. Inteadevar universul in genere este stäpânit de legi oarbe, de o cauzalitate
www.dacoromanica.ro
strict mecanicA, de raporturi necesare dela efect la cauzA, färä o fínalitate $i

färä un inteles. Realitatea socialä tocmai dimpotrivä, infAtisazA un domeniu de acti-
vitate comtientä, in care vointa umanä urmäre$te scopuri, manueste mijloace $i
in care faptele capätä un inteles, Activitatea socialä este de naturA creatoare qiii
are izvorul in vointa liberä a omului, nu in cauzele oarbe ale naturii, Prin urmare
ceea ce deosebeste societatea omeneascA de tot restul universului sau ceea ce opune
universului material un nou univers, cel moral, este vointa, De aceea sustinem
cA Arch* socialä este esenta realítätii sociale.
Vointa socialä este esenta realitätii sociale nu numaí pentrucA reprezíntä
träsAtura caracteristicA a acesteía fatä de alte genuri de realitäti, dar $i pentrucl
este izvorul intregei vieti socíale, realitate pe care o gäsím inapoia tuturor feno-
menelor socíale, acestea fiind produsele $'1 creatiile ei. De aceea mereu ne
vom referi la vointä in tot decursul discutiilor care urmeazä.
Realitatea socialA ca esentä nu cuprínde bash' realitatea socialA intreagA. Voínta
este doar un principiu obtinut pe cale de abstractie, din nevoia gândirii de a
intelege si a clasifica. Realitatea intreagA, pe care $tiinta nu o poate nesocoti,
adicä exístenta fenomenologicA, societatea asa cum apare cercetätorului, este mult
mai complexA $í mai bogatä. Mai intâí, mice societate omeneascA ne apare ca o
grupare de oameni care víetuesc laolaltä $i formeazA un corp unitar, o imitate de
viatä, pe care o nurnim unitate social& Unitätile socíale, dupä cum am arätat pe
larg intr'un studiu anterior (v, Sociología unitätilor sociale, din Nr, 6 al rev.), se
pot constituí dela simplele grupäri conventionale $i trecätoare, pânä la institutiile
cu un caracter exterior $i cu o putere de constrAngere aproape absolutä fatA de
indivizi $i la comunitätile , ociale, unitäti obipuelnice, indestructibile $í legate de
insä$i fiinta omului ca atare. Unitatea socialä se desface inläuntru inteo sumedenie
de relatii obiective $i reciproce intre indivizii componenti, adicä relatii sociale,
iar in tímp se desfäparl inteo neincetatä miware de cre$tere sau descrestere, de
diferentiere sau omogenizare, de socializare sau índividualizare, - miscári care
aduc cu vremea schimbarea totalä a structureí actuale a unitätii sociale, $i
care se numesc cu un nume tehnic : procese sociale. lath' ce formeazA exis-
tenta fenomenologicA a societätli unitätile, relatiile $i procesele sociale.
Fenomenele acestea nu trebue sä le socotím insä ca realitäti distincte ; de
fapt ele formeazA o singurA realitate, cum vom avea prilejul sä mai accentuAm.
Voínta socialä naste viata laolaltä, care se desfäparA inteo retea unitarA de relatii,
unitatea sociall si care in decursul timpului se supune díferitelor procese socíale.
Deosebirile le facem noi, din nevoile stiintei de a distínge pentru a lämuri ; reali-
tatea insä e una $i nedivizatä,
Unitätile sociale inzestrate cu yob*, asa dar cu putere de manifestare proprie,
isi desfäsoarA exístenta in nenumärate chipuri, pe care le numim activítäti sau
manifestäri socíale, Termenli in$4i aratä natura lor voluntarä, pentrucA activitatea
sau manifestarea trebue sä fie a cuiva $i sunt inteadevär ale vointii sociale, sau
ale unitätii inzestrate cu vointä. Noi am incercat in sístemul nostru; sä punem o
ordine logicA in variatele manifestäri sociale, sä le reducem la cAteva categorii
fundamentale, dupl caracterul lor de omogenitate structuralä si functionalä. Am
ajuns astfel sl stabilim cá manífestärile sociale se pot reduce la patru mari cate-
gorii : manifestärile economice, spirituale, polítice $i juridice. SA vedem ce insem-
neazA fiecare din ele $i dacA nu pot fi reduse dupä caractere mai generale la
categorii mult mai cuprinzAtoare, dar nu mai putin semnificative. Omul prin
faptul cA se asociazA cu altií, cA trAe$te in societate, nu se poate desprinde
de trebuintele lui de viatä, ci dimpotrivA, le multiplicA la nesfar$it, De aceea
societatea trebue sA depunä cu necesitate o actívitate in vederea satisfacerii tre-
buintelor omene$ti, actívitate pe care o numim cu termenul obipuít, activitate
economicA. Nu existA viatá socialä WA o viatä econornicA sau mai exact o viatä
www.dacoromanica.ro
socialä care sä nu cuprindä ca o parte integrant& de naturg constitutivä si o acti-

vitate economic& Se intelege insg cg societátea nu se reduce la economie, cu
toate a o cuprinde cu necesitate. In afarg de valorile economice, cu un caracter
de relativitate, Hind vorba intotdeauna de mijloace menite sä satisfacg nevoi in
afarä de ele, omul, fling superioarä, inzestratä cu constiintä, cunoaste si valori
absolute si activitäti care, cel putin in faza actuall de desvoltare, au un scop in
ele insesi, valorile religioase, estetice, morale, stiintifice, filosofice - pe care le
numim cu un singur cuvâ.nt, valori spirituale. De valorile acestea se leagg o altä
categorie de activitate social& activitatea spiritual& tot ca o parte integrantä,
constitutivä a societätii, Dacg urmärim materia sau continutul relatiilor sociale
dintre oameni, care la rândul lor constituesc unitätile, adicA formele de convietuire
omeneascä', vom gäsi ca ele sunt intotdeauna sau de naturä economicg sau de
naturg spiritualä. Aceste douä manifestäri formeazä cuprinsul insusi al vietii sociale,
substanta, miezul societätii, ceea ce ea este la un moment dat, de aceea le numim
manifestäri constitutive, cuprinzându-le sub o noug categorie, dintr'un nou punct de
vedere.
Manifestärile constitutive, prin felul lor substantial, de continut, nu se pot
mentine singure, färg categorii care sä le modeleze, sä le coordoneze, sä le uni-
fice, cu un cuvânt sä le organizeze si reglementeze. Societatea depune inteadevär
ca sä se menting si o seamä de categorii regulative. Acestea sunt reductibile la
douä fundamentale. 0 categorie care reglementeaza static viata economicg si
spiritual& incercând sg le defineascg in forme actuale precise, activitatea juridicg
si o categorie dinamicä, privitoare la adaptarea necontenitä a lor la noile impre-
juräri de viatg, activitatea politic& Aceste doug manifestäri nu au un continut
propriu, ele au un caracter formal sau functional, reglementeazg numai si fac cu
putintä astfel, activitätile economice si spirituale, Se intelege insä cä societatea
intreagg le cuprinde pe toate cu necesitate, cAci nici forma nu poate exista färä
continut si nici continutul färä forma. Societatea este de fapt totalitatea sinteticä
a celor patru manifestäri, a manifestärilor economice, spirituale, juridice si poli-
tice. Iatä cum se infätiseazg realitatea socialä ca valori obiective, actualizate prin
vointa social& Intervin insg noui consideratii stiintifice.
Vointa socialá depune activitätile sociale si actualizeazä prin propriul ei
dinamism valorile objective, dar libertate nu Insemneazg lipsa totalg a oricArei
determingri. Vointa este $ i ea provocatä de diversi lactori ai lumii inconjurgtoare,
actiune fatä de care manifestärile ei apar ca reactiuni, apoi in insäsi activitatea
ei spontang are nevoie de imprejurärl favorabile pentru a reusi pe deplin, incgt
vointä autonomg nu insemneazg vointä absolut independent& Totusi apare aici o
deosehire insemnatg intre ce se petrece in domeniul cauzalitätii si a determinismu-
lui natural si intre cauzalitatea social& Din moment ce societatea este dotatä cu
o putere proprie de actiune si de reactiune, lumea inconjurgtoare n'o mai deter-
minä strict cauzal, ci doar o conditioneazä, Deosebirea e cä in domeniul naturii o
cauzA are intotdeauna acelas efect, pentrucä determinismul porneste numai din ea,
câtg vreme in domeniul societatii un factor favorizeazg, face cu putintä deci, ca o
purl conclitie, o manifestare care isi are originea propriu zisä in puterea vointei,
In chipul acesta cauzalitatea socialg ne apare dublg : läuntria pornitä din vointh
si exterioarä, pornitä dela conditille de realizare. Se intelege atunci cg pentru
geneza societätii trebue sä facem apel, dupg studiul manifestärilor, la studiul
conditiilor, care ne apar fatg de valorile sociale actualizate, ca virtualitäti, ca
potente pe care vointa le poate infgptui. 0 societate poate sä aleagä dupg structura
vointei o manifestare sau alta, dar limita acestor manifestgri este cuprinsä in
conditiile sau cum le numim noi, in cadrele ei. SI vedem insä care sunt cadrele
sau conditiile societätii,
In principiu nimic din ce ne inconjoará nu este cu desáv&rsire strain pentru
www.dacoromanica.ro
viata omului si implicit pentru activitgtile sociale. Universul intreg poate conditions
inteun fel sau altul societatea, dela cele mai indepgrtate astre, cu alcgtuirea intreagg
a lurnii, pang la mediul geografic : munti, ape, vanturi, florg, fauna etc. Din pricina
aceasta am crezut cg trebue sg se socoteasca printre cele dintai cadre ale socie-
tgtii, cadrul cosmologic. Intelegem sub acest termen toate conditiongrile pe care
le sufere societatea din partea naturii inconjurgtoare cu exceptia naturii omenesti,
care actioneazg in alt chip si cu altá putere asupra eL Ne referim in primul
rand la natura biologicg a omului. Societatea compusg cu necesitate din indivizi
umani sufere diferite inrauriri din partea realitätii biologice a acestora, din partea
raselor, a ereditätii, a bolilor, a capacitätii innäscute etc. Toate inrauririle sau mai
exact conditiongrile acestea le urmgrim sub denumirea de cadru biologic, Aceste
doug cadre, cel cosmologic si cel biologic, epuizeazg impreung domeniul naturii,
de aceea le numim si cadre naturale, Societatea sufere insä conditiongri gi din
partea ei insgsi fie in decursul timpului in intelesul eä momentul actual este
conditionat de toate cele precedente, fie prezent, in intelesul cg o tmitate socialg
este conditionatä de viata sufleteascg a indivizilor care o compun si de toate
celelalte unitgti sociale care o inconjoarg. De astg datg cele doug conditiongri
sunt de naturä socialä si le numim : istorice si psihice. Asa dar societatea este
conditionatg in desfgsurarea puterii ei de vointg de patru cadre : cadrul cosmologic,
cadrul biologic, cadrul istoric si cadrul psihic, deosebite se intelege din nevoi de
metodg, dar care in realitate actioneazg toate deodatä hnpunand societätii un
anumit fel de a fi, pe care-1 aflgm in momentul cercetarii.
0 precizare pe care am tinut intotdeauna s'o facem in sistemul nostru, ca sg
se inteleagg exact pozitia lui fatä de altele si ca sä ocolim unele greseli desmintite
sistematic de realitate, e cä nici cadrele, laid manifestärile sociale, nici ele in
raport unele cu altele nu pot fi reduse una la alta, ci toate existä si actioneazä
deodatä sau cu un termen tehnic : paralel, Am crezut chiar cg e nevoie sä formulgm
acest adevär ca un principiu sau ca o lege, pe care am numit-o /egea paralelismului
sociologic. E vorba de un intreit paralelism. Un paralelism intre manifestgri : acestea
nu pot fi reduse una la alta, cum fac de pildä marxistii prin reducerea manifestärilor
spirituale, juridice si politice la cele economice, cad de fapt toate existg deodatg
si se determing reciproc, fiind pärtile componente ale intregului social, ale societgtii
ca totalitate. In al doilea rand un paralelism intre cadre : dupg cum am remarcat
cadrele nu conditioneazA separat viata socialg ci toate in acelas timp. De aceea in
explicarea vietii sociale trebue sg se Onä seamä de toate cadrele si sg se socoteascä
deci ca partiale sau neindestulätoare toate incercgrile de a lgmuri societatea printr'un
singur cadru, ori care ar fi eL In sfarsit in al treilea rand, un paralelism intre
cadre si manifestäri, care decurge din primele doug, 0 societate realg va
fi conditionatä intotdeauna de toate patru cadrele si va depune toate patru
manifestärile, dar cadrele nu pot fi reduse la manifestäri, nici manifestärile la
cadre, pentrucg ele reprezintä functiuni deosebite, chiar dacg nu pot exista decat
impreung.
Dupg toate acestea putem defini societatea ca totalitatea autonomg, motivatg
de vointa socialg, a manifestärilor paralele : economice si spirituale (constitutive),
juridice si politice (regulative), conditionate de cadrul (natural) cosmologic si cel
biologic si de cadrul (social) istoric si psihic.
Continua desfgsurare a vietii sociale, pornitä din dinamismul vointii si actiunea
neincetatá a cadrelor, schiteazg in prezent tendinte de evolutie catre societatea
viitoare, ultima problemg a sociologiei, prin care se leagg, dupä cum am vgzut, in
chip organic de problemele de eticä privitoare la scopurile si idealul urmärite prin
tendintele sociale si de problemele de politicg privitoare la mijloacele prin care ten-
dinta socialä va realiza scopurile si va infgptui idealul social. Iatä sistemul inchis
si complet al realitätii sociale in conceptia noastrá de gandire. Ne mai rámane sg
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEAS CA 7
aratám in putine cuvinte, cum inter!, eiaza acest sistem cercetarile monografice, ca
aplicari metodice ale lui in studiul realitätii sociale românesti.
Spre diferenta de ce se face in altä parte, monografiile sociologice concepute
de noi au aceasta originalitate a nu lash nestudiat nimic din ce e semnificativ din
cuprinsul unei unitäti sociale, cum este in cazul monografiilor rurale satul. Faptul
acesta se datore0e tocmai aplicarii sistemului inatisat, in cercetärile monografice,
ca un adevärat plan de lucru menit sá ne fereasca de confuzii §i sá ne asigure o
atingere a tuturor fetelor relevante ale realitätii sociale. Monografia sociologica
româneascä nu se multume0e numai cu studiul unei manifestari, cea spirituala sau
cea economicä, ap cum ar face folklorul sau etnografia qi nici cu studiul unui
singur cadru, cel cosmologic sau cel istoric, cum ar face antropogeografia sau istoria,
ci cautä sä analizeze integral un sat in structura sa de subunitäti, relatii qi procese
sociale, cu toate manifestärile pe care le depune qi toate cadrele care U. con&
tioneaza. Iar in prelucrarea materialului respectä o ordine sistematica prin care
nici manifestärile nici cadrele nu se confundä intre ele qi cu atat mai putin cadrele
cu manifestärile, ca in atâtea sisteme pe care noi le-am criticat in alte 1=56 ale
noastre (v. Sociologia militans, cap. Realitate, qtiintä qi reformä socialä i Sociologia
monografich. 0iinta a realitätii sociale),
Monografia sociologica trebue sä cuprindä aa dar pentru a fi completa qi
pentru a putea inlesni cândva o privire sintetica a realitätii române0i, un studiu
al tuturor cadrelor. Ea trebue A, urmareaseä amanuntit cadrul cosmologic, sh vada
cum e a§ezat satul, cum e determinata viata acestuia de teritoriu (munti, dealuri,
ape, compozitia solului etc,), de subteritoriu (zäcaminte miniere, cariere de piatra
etc,) i de suprateritoriu (fauna 0 flora, climat etc.). Trebue sä urmareasca toate
lucrarile omului in legatura cu natura : impäduriri, lazuiri, secari de lacuri, irigatii,
intrebuintarea apei ca fortä motrica, imbunatatiri de terenuri, apärare impotriva
grindinei, a secetei q. a, m, d. Cu un cuvânt, monografia sociologich trebue sä
urmareasca toate raporturile satului cu natura inconjuratoare pentru a desprinde
adaptarea lui activä sau pasiva la mediu. Monografia sociologica trebue sa dea
aceea0 insemnatate cadrului biologic, sä intreprinda studiul populatiei (natalitate,
nuptialitate, mortalitate, migratii), sa analizeze compozitia rasiala a satului (pe baza
de antropometrie §i grupe sanguine), sä studieze problemele de biologie sateasca
(alimentatia, igiena, bolile, medicina populará etc.). Trebue sä se studieze in aceea0
másura cadrul istoric 0 cadrul psihic - adica : trecutul satului (intemeierea i
desvoltarea luí, vechea organizatie socialä, obiceiul pämântului, trecutul administrativ,
trecutul institutfilor culturale etc,) qi viata sufleteasca a satului (conformism i
inovatie, conflictul intre obiceiu qi modä, personalitätile sate0i, opinia publicä etc).
Monografia sociologicä intreprinde pe lângä studiul cadrelor un studiu amä-
nuntit al manifestärilor sociale. Un studiu al manifestärilor economice (agricultura,
silvicultura, pomicultura, sericicultura, apicultura, cre0erea vitelor etc., meseriile,
intreprinderile industriale, comerciale, cu stäruinte speciale asupra gospodariei
täräne0i i bugetelor respective). Un studiu al manifestärilor spirituale : manifestari
religioase, artistice (muzicä, literaturä, arhitecturä, sculpturä, pictura, arte decorative),
morale i ideologice (conceptiile täräne0i despre lume §i viata). Un studiu al ma-
nifestärilor juridice (statistica penalä, procesivitatea in materie civilä, problema
persoanelor, a bunurilor, a succesiunii etc., obiceiuri juridice locale inca in vigoare,
adaptäri locale ale dreptului pozitiv etc), Si in sfâr0t, un studiu al manifestärilor
politice (organizatii de partid, conceptii politice, partide locale, administratia comunei
0 legäturile ei cu unitätile administrative superioare).
Monografia sociologicä urmäreqte apoi un studiu integral al unitätilor sociale
(familia, neamul, vecinätätile, cartierele, gospodäria, moara, stâna, arciuma, eza-
torile, cercurile simpatetice, primaria, qcoala, biserica etc.), al relatiilor sociale (relatii
intre vecini, intre prieteni qi dumani, intre varste 0 sexe, relatii de bunacuviintä
www.dacoromanica.ro
etc.) si al proceselor sociale (procesul de oräsenizare, de individualizare, de socia-

lizare, de centralizare, de diferentiere etc,) si al tendintelor de evolutie sociala
(desvoltare, decadere etc,),
In chipul acesta problemele monografice se integreaza sintetic catre o privire
generalä, cu adevarat sociologica, in stare sa ne dea imaginea exacta a realitätii
sociale, atat static, cat $ i dinamic.
Pentru un singur cercetator desigur problemele acestea trebuesc mult simpli-
ficate ; noi infatisam insa monografia sociologica asa cum este intreprinsa de
Institutul Social Roman, cu un mare numär de colaboratori de toate specialitä tile
si cum trebue sä se faca ori de cate ori vrea sä se atingä o treaptä mai inaltä
de desävarsire stiintifica,
In numerele viitoare vom relua analiza problemelor desbatute in acest studiu,
Revista ,,Sociologie Romaneasca" intelege sä devina tribuna care numär cu numar
va aduce noi lumini asupra tuturor laturilor si aspectelor programului si metode-
lor care conduc lucrärile noastre si vor contribui mai departe la organizarea
cunoasterii ¡Aril, pentru a infäptui suprema nazuinta : Stiinta Natiunii Romane,
D. GUSTI
POTECUTA DIN PADURE

Foaie verde de trei mure, Sd md duc la mindra mea ;
Ce mi-e mie drag pe lume, $i sei zbor
Potecuta din padure, Unde mi-e dor,
Agternutd cu alune, Si sei trag
Cu alune mdruntele, Unde mi-e drag,
Sd calce murgu pe ele,
Sd träsneascd sub picere, Tu te-ai dus gi m'ai ldsat !
Caga-i place meindrii mele. Cine bade ti-a dat sfat?
- Sfat mi-a dat frunza de fag,
Foaie verde trei alace, Sd iubesc pe cin' mi-e drag ;
Fa-ma Doamne ce mi-i face ; Sfat mi-a dat frunza de prun,
Forl-mii paseire de-argint, Sd iubesc gi sei nu spun ;
Cu penele duse'n vint, Sfat mi-a dal frunza de nuc,
Sd md duc unde am gind. Sd iubesc gi sei md duc.
RI-m(1 Doamne-o pdsdrea,
Cules de : I. C. CA ZA IV
(Inf. Maria Filipoi, 21 ani, fiie carte). $ant, Septemvrie 1935
www.dacoromanica.ro
ANTROPOSOCIOLOG IA1
Inainte de a incepe seria articolelor in cari ne vom ocupa de structure antro-
pologica a populatiei din Sant socotimonecesare cateva lamuriri,
Cercetarile au fost facute in Septemvrie 1935, cu prilejul monografiei semi-
narului de sociologie, etica gi politica, de sub conducerea d-lui Prof. Gusti, Invitatia
d-lui Prof. Gusti catre Institutul de Igiena gi Igiena Sociala din Cluj, pentru preluarea
acestor cercetäri, räspundea straduintelor Institutului nostru de a ne extinde cerce-
tärile antropologice in scopul de a ne face o idee cat de vaga despre compozitia
rasiala a populatiei ardelene,
Stiinta raselor la noi al* se infiripeaza gi cu atat mai necesar pi mai pretios
este ajutorul ce i se cia. Faze de constituire a acestei ptiinte nu este inca depapita.
Omul ca factor generator al culturii, personalitatea etnica, n'au locul gi interesul
cuvenit in investigatiile ptiintifice,
Rasele sau speciile vegetale gi animale sunt descrise pi divizate de secole, pe
pe cand n-rul raselor umane, definitiile gi criteriile de diviziune ale lor sunt che-
stiuni controversate inca, Se cunosc metodele pentru determinarea calitätil solului, a
raselor animale si vegetale, dar nu ne preocupl indestul determinarea calitátii
omului sau a raselor umane. Cunoaptem legile combinatiei chimice a corpurilor,
regulele formal-II cristalelor, dar nu cunoaptem procesul formatiunii raselor umane
sau urmarile amestecurilor rasiale. Omul este prea aproape de el insupi pentru a
fi interesant. Tárile intreprind expeditii costisitoare in regiuni salbatece sau la
porn planetei, dar nu-0 cunosc propriul material uman. De aceasta clispozifie este
responsabil in primul rand iluminismul secolului XVIII, care gasia cauza oricetrui
progres in ratiunea umana.
Intelectualigtii explicau conduita indivizilor in functie de ratiunea lor, natura
institutillor sociale in functie de conducerea statului. Interpretarea cauzalitätii istorice
si a naturei institutillor sociale n'a depâsit in mod decisiv stadiul de pe vremea
lui Montesquieu si a contimporanilor sal. In explicarea relatiilor cauzale dintre
institutiile sociale, Montesquieu se apropie cel mai mult de interpretarea ptiintifica
a fenomenelor, a rams departe de a intelege rolul factorilor interni, inerenti omului
insupi sau etnicului fall de factoril externi. Cursul istoriel este determinat de cauze
generale 0 numai intr'o mica masura de oameni. Dupa Montesquieu si atâtia
gânditori cari au creiat ambianta ideilor curente paná in sec. XIX - gi in unele
tad panä azi - institutiile sociale ca : legile, viata parlamentara, familia, statul,
morale, religia stint determinate in masura covargitoare de natura terenului, clime-
tului tarii, evenimente istorice, felul de viata (ocupatille) gi ca ultim factor, de
caracterul national. Nu ne intereseaza istoricul vreunui sistem, dar am mentionat
la intamplare esentialul din conceptia filosoffei sociale mai vechi, conceptie pe care
o gäsim la baza pi a sistemelor de astäzi. Interpretarea faptelor sociale prin prisma
unor principii preconcepute inseamnä a face metafizica societatii 0 nu stiinta eL
Este tocmai metoda opusa celeia initiata in Romania prin metoda monografiei
sociologice, care constä in a trage concluzii intemeiate exclusiv pe observarea
obiectivä a faptelor sociale. Sociologia trecutultíi gi in parte 0 sociologia de azi,
n'au destulä intelegere pentru factorii biologici 0 nu se ocupa de diferentierile
rasiale cari au un rol cocieterminant in geneza fenomenelor sociale. De factorul
rasa." ca element determinant al faptelor sociale s'a ocupat obiectiv pentru prima
data Francis Gallon, in a doua jumätate a secolului trecutt. Ideile lui ca pi ale
urmapului sau, Karl Pearson, au o baza serioasä in deosebire de fondatorii antro-
Introducere la studiul ,,Antropologia populatiei din $ant (Ndsdud)" care va fi publicat treptat
in revista de fatä,
www.dacoromanica.ro
posociologiei 1 Vacher de Lapouge si Ammon precedati de cltre Gobineau si urmati

de Chamberlain, Gallon qi Pearson au dat operei lor o expresie cantitativä, iar
principiile stabilite de ei au fost in general acceptate, ele pastrându-si valabilitatea,
Ceilalti au dat observatiilor lor o interpretare lipsitä de suficientä intemeiere si
care n'a fost acceptatä, deckt de cercurile interesate sä-si justifice tendinta impe-
rialista sau orgoliul national, Am tinut sä facem din capul locului o deosebire netä
intre literatura politkä sau filosofia rasistä si intre $tiinta raselor.
In lucrärile noastre nu vom ezita, ca din datele strânse sä tragem concluzii
similare acelora criticate, trase pe baza intuitiei - poate geniale dar cu toatä aparenta
de interpretäri arbitrare si exagerate - cu o conditie simplä : ea A' fim in adevfir
constrânsi la asta de catre experiente sau observatii repetibile, de cätre date riguros
exacte si controlabile,
0 altä problema de antroposociologie este aceea a mediului in raport cu rasa,
Confuzia acumulatá dela Buckle la Spencer qi Taine cari - cum obiecteazA Profe-
sorul Gusti- s' au ocupat de influenta mediului färä nici o adâncire", nu numai
el n'a fost risipitä in timpurile mai noi, dar ea a fost dimpotrivä accentuatä, Directia
acestei sociologii environement"-iste - care cautä sä explice prin influenta tnediu-
lui structura vietii sociale - se datoreste cred, invaziunii neo-lamarckismului in
sociologie. Confuzia produsä de acesti sociologi partizani exclusivisti ai mediului,
in fruntea cArora il socotesc pe L F. Ward, nestorul sociologilor americani, este
asa de mare, inat conceptul sociologie" implicá prin definitie factorul mediu".
Factorul etnic este exclus sau redus la insemnätatea pe care Montesquieu o conceda"
,,caracterului national". Este, credem, o directie nu numai eronatä in domeniul
teoretic, dar neprielnicA din p. d. v. practic. 0 asemenea conceptie incetineazä sau
paralizeazA contributia pe care o stiintä ca sociologia e datoare sä o presteze in
folosul progresului social. Efectul conceptiilor eronate in domeniul unor stiinte cari
nu privesc direct omul si societatea, cum ar fi de pildä astronomia, rämâne nul si
intârzie cel mult progresul stiintei respective. In cazul stiintelor normative, cu
actiune directa asupra omului si asupra organizärii si conducerei de Stat, urmärile
unor conceptii false despre natura faptelor sociale, se pot repercuta defavorabil
asupra societätii si a statului : teoretic se intârzie progresul stiintei, iar practic
normele eronate implicä institutii inadecvate.
Doctrina neo-lamarckistä s'a dovedit lipsitä de orice temeiu stiintifie. Cu
exceptia oarnenilor de stiintä din Rusia si ale câtorva cercuri stiintifice din unele
täri latine, biologii au renuntat dernult la neo-lamarckisrn. Acum când sociologia
- cel putin sociologia româneascä - este pe cale de a-si revizui conceptiile
la lumina noilor metode monografice, trebue sä tinem searnä in interpretärile date
de unele principii biologice stabilite experimental. Asta nu pentru a renunta la o
eroare mai veche in schimbul alteia mai noi, ci pentru a evita interpretári ale
fenomenelor sociale in contradictie cu legile naturei organice, carora in ultimä
esentä li se subsurneazä primele in calitate de cazuri speciale ale celor din urmä.
Antropologia, ajutatä de genetica umanä, furnizeazA sociologiei o serie de fapte
pretioase, cari vor contribui intr'o largá mäsurä la interpretarea stiintifica a socialului,
si 'Ana acum sociologia a recurs la antropologie, dar numai atunci când sociologia se
interesa de orn ca de un obiect al zoologiei. In special sociologia comparatä se
ocupl cu natura societätilor primitive, cu istoria naturalä a ornului in faza de
sälbäticie, cu institutiile primitive ca : religie, drept, moravuri, familie, stat.,Limitarea
la societätile naturale e lipsitä de logica : insisi termenii comparatiei implicA si
studiul societätilor civilizate. Datele antropologiei cu privire la subrasele europene
sunt cel putin tot asa de pretioase ea acele relative la rasele principale, cu conditia
seriozitätii rneiodei de investigatie. Pentru a mentiona doar câteva din problemele
antropologiei, cari ar putea fi utilizate de sociologie, este destul sá amintim, cit
precizarea structurei morfologice a unei populatii depäqetite un interes pur teoretic.
www.dacoromanica.ro
Ceea ce intereseazä sociologia este explicatia cauzaM a varietätii unitätilor sociale.

Este aceastä varietate efectul unor procese psihice colective, a cdror genezl nici
nu mai trebue eäutatä, intrucaf aceste fenomene sunt intamplätoare ? Sau aceastä
varietate este proclusul nenumäratelor conditiuni de mediu ? Nu cumva se adaugä
factorilor externi factorul orn de ordin intern ? Se poate pune intrebarea dacá nu
cumva suma dispozitiilor ereditare etnice explicá nu nurnai particularitatea f eno-
menelor sociale ale unei unitäti date, dar chiar pe unii din factorii socotiti externi.
Un exemplu I Este clar, cá asezärile umane de pe ses, la malul märii, sunt
deosebite de asezärile dela munte. Alimentatia, psihologia si activitatea socialä
determinate de ambiantä, vor fi deosebite,
Dar problema are $ i o altä fatä mediul extern insusi poate fi urmarea
preferintelor psiho-fiziologice etnice. Vechii normani au päräsit unele tärmuri pentru
a se aseza pe alte tärmuri si nu pe ses. Dirnpotrivä, ungurii cu preferinth pentru viata
de ses au trecut pe langa tärmuri spre a se aseza din nou in pustä'. Mediul extern
modified ocupatia, obiceiurile si mentalitatea, dar mediul extern el insusi este
instrumentul de realizare si efectul tendintelor adanci ce säläsluesc in plasma
germinativä specificA etnicului'.
Antroposociologia se intreabä care este influenta factorului biologic asupra
faptelor sociale ? Si in al doilea rand, care este intensitatea asocierii si a corelatiei
dintre biologie si social ? Admitem ca pe un adevär definitiv castigat, cä intre
nivelul si structura personalitätii individului, intre inteligenta, mentalitatea, conduita
lui moralä si socialä deoparte si fizicul (fiziologicul) säu de altä parte existä un
desävarsit paralelism. Ca lucrul sä se petreacä altfel cu colectivitatea, negatiunea
apare a priori färä sens'. Din faptul cä socialul este altceva cleat sumatiunea
individualului, nu putem conchide la lipsa oricArei relatii intre cei doi termeni si
mai ales nu vedem temeiul pentru care am incerca sä privim sufletul colectiv ca
fiind independent de corpul etnic. Ipoteza contrarie are de partea ei o mare pro-
babilitate. Faptele de observatie si experientä trebue sä-si ia sarcina infirmärii
sau confirmärii ipotezei'. De vreme ce variatiile psihice sunt tot asa de fundamen-
tale ca si variatiile somatice, iar träsäturile psihice sunt ereditar conditionate ca si
cele somatice, cercetätorul trebue sä caute a stabili, daca nu cumva constitutia
somatica explicá structura psihieä a indivizilor ca si natura vietii sociale. Daca
träsäturile psihice caracteristice unei unitäti sociale ca inteligentä, mentalitate,
temperament, caracter, spirit de ordine, de administrare si organizare in gospodäria
individualä ca si in cea colectivä, härnicie, pricepere, eficientä economica si socialä
si inteun cuvant típul de viatä, sunt corelate si in ce mäsurä cu factorii rasiali.
Care este apoi structura biologied a elementelor migratorii, a elementelor cu rolul
de a impiedica progresul social si al celor care il provoaeä ? In ce mäsurä feno-
menele demografice ale unitätii sociale in sttuliu sunt legate de structura rasiala ?
Care e natura fenomenelor tipice de selectiune socialá pozitivä si negativä ? Care
este factura genealogicá a trunchiurilor de familii cu calitäti sociale deosebite in
comparatie cu genealogia elementelor disgenice ? s. a. m. d.
Acestea ar fi unele din numeroasele probleme ce se pun investigatiei antropo-
sociologice. Se intelege cä n-rul $ i diversitatea acestor cercetäri implica timp, ?neat
sau lucrul va trebui divizat sau in lipsá de cercetatori experimentati, timpul de
investigatie va fi prelungit corespunzAtor necesitätii.
Noi insine suntem departe de a fi urmärit in monografia noasträ antropologicá
aceastä varietate de probleme. Ne-am restrans mai mult la domeniul antropologiei
propriu zise. Am voit totusi sa reliefäm insemnätatea si natura problemelor de
ordin antroposociologic'. Metoda monografiei sociologice se va dovedi si din acest
p, d. v. ca o inovatie fericitä a stiintei romanesti,
L FACAOARU
www.dacoromanica.ro
STÂNI NEREJENE
In vara anului 1927 am cercetat, cu prilejul monografiei sociologice a satului
Nereju (Vrancea) si câteva stani, impreunä cu d-nii N. Con' i L Angelescu, sub
conducerea personall a d-lui Prof, D. Gusti. Materialul cules a fost depus la Ar-
hiva Monografica si a rämas pânä astazi nepublicat. De atunci metoda de cercetare
s'a perfectionat si se intelege a sporit si experienta noasträ tiintificä. Totusi, clack'
ne-am decis sä redactätn aceste stâni nerejene, dupä insemnärile de atunci, si sä
le däm publicitätii, este din pricina convingerii ca datele acestea, atâtea ate sunt,
Hind corect culese, pot servi ca material comparativ in studiile mai cuprinzAtoare
despre pästoritul romfinesc. Asemenea material, mult mai complet, cules tot in co-
laborare, se gäseste si in dosarele dela Fundul-Moldovei (Bucovina), si-si asteaptä
rândul ; - eel dela Drágus (Fäggras) a fost publicat in 1934 (v. T. H. Stâna din
Muntii Fagärasului in rev. Boabe de Grâu); iar de curând la Santu (Näsäud), o altä
echiph monograficä a studiat amänuntit aceasi realitate, incât campaniile monogra-
fice aduc contributii destul de felurite pentru studiul stânilor si al vietii pästoresti,
care considerate a parte poate sä nu insemneze mare lucru, ca in genere studiul
cazurilor individuale, dar impreunä infätiseazä un pretios material documentar.
S'au studiat la Nereju in total trei stâni. Ca sä inläturäm repetirile inutile,
infätisäm integral numai stâna lui Toader Spulber, care ni se pare cea mai inte-
resantä si adaugänt pentru celelalte douä numai deosebirile.
Dacá ar fi sä credem intru toate informatiile lui Dimitrie Cantemir din Des-
crierea Moldovei, nu prea de mult, Vrancea era un tinut cu intensä indeletnicire pästo-
reascä, locuitorii din aceastä parte se multumeau cu cresterea oilor si nu cunos-
teau plugul". Astäzi dimpotrivä, pästoritul e in decädere. Plugul a pätruns pânä
sus in munti si exploatärile forestiere pagubesc tinutul de cea mai mare bogätie
a lui. Särácia si boala au luat locul falei de odinioarä. Nici stânile pe care le-am
gäsit nu sunt intreprinderi importante. Mici gospodärii pästoresti, cu un numär
redus de oi, cu un personal restrâns si cu o infätisare modestä, care nu pästreazA
nimic din ceea ce a putut sä fie altä data si care chiar azi, in comparatie cu pärti
de tarä mai bine pästrate, stä pe o treaptä joasä si färá insemnatate. Se intelege,
stiinta e datoare sh constate realitatea asa cum o gäseste,
1. Stana lui Toader Spulber

Stfina lui Toader Spulber era asezatä pe o movilä de pe coasta dinspre pâ-
râul Tipäu a muntelui Laposul de Sus, proprietate obsteascä a Nerejului, la o alti-
tudine de 1150-1200 m. (sub cota 1259), spre Nord-Vest de sat, la imbinarea zonei
de padure cu zona de päsune. Factorii care au determinat asezarea stânii aici
sunt : 1, Forma movilei, o ridicatura turtitä, cu pante repezi spre Est si Sud, care
inlesnesc scurgerea apelor de ploaie i impiedia deci bältoacele cläunatoare oilor.
In fata stânii, spre Vest, movila se continufi inteo pantä linä cu drumul spre sat,
iar la Nord se leag4 de muntele care se continuä spre vârful Sboina, unul din cele
mai inalte din imprejurimi. 2. Solul pietros, care impiedicA formarea noroiului in timp
de ploaie, cäci cu toate pantele repezi, un pâmânt moale, främântat necontenit
de oi, s'ar transforma in timpul ploilor in noroiu. 3. AdApostul impotriva vânturilor
prin coasta care se ridica aproape de stânä spre Vârful Laposului si de care brazil
care inconjoarä stâna din trei 01-0, 4, Apropierea plclurii care inlesneste procu-
rarea lemnelor de foc. 5. Apropierea apei, cam la 40 m. de stânä, necesara gos-
podäriei. Se gäseste acolo un inceput de vâlcea, un loc uncle musteste apa si se
strânge in curgere spre Est. Mai la vale de stânä, cam la 200 m. depärtare, se aflä.
www.dacoromanica.ro
$ipotul lui $erban Spulber, frate cu stäpanul stâniL Aceste doua izvoare sunt in-
trebuintate mai mult de oameni, oile se adapa in paraiele Buhnei si al Rapel, spre
Sud-Est, cam la 500-600 m. de stanä. 6. Apropierea drumului de cärute de pe
culmea Laposului, care duce dela Nereju pe muntele Sboina si a potecilor care
strabat padurea, dintre care cea mai insemnatä trece pe la alta stanä, a lui Avram
si Tutu, spre Gura paraului Lapos.
Circulatia se face cu piciorul, cälare si cu carul cu boi. Animalele de trans-
port, potrivite cu locul, sunt obignuite cu drumurile de munte. Coasta Laposului
dintre Nereju si stana, cale de 6 km. este ling si usor de umblat'. Dintre agezarile
din munte, stana lui Spulber se leaga prin poteci, de asemenea usor de strabatut,
cu stana lui Gh, Avram si R. Tutu. cum am amintit, la depärtare de 1 km, si cam
la aceeasi depärtare spre Vest cu vacaria lui Pavel Donii.
Cateva cuvinte despre mediul fizic. Primavera aici in munte e friguroasä si
nu rareori ninge i dupa Sf. Gheorghe, pang pe la Inaltare. Dupa cum se coc fructele
si se culege recolta, timpul la Nereju e in urmä cu o lunä fatä de ses si chiar cu
v.se saptamani fall de Bucuresti, Totusi pe la Sf, Gheorghe se scot oile la pasune
si se injghebeaza stana, cad chiar daca .se intamplä sa ninga, zapada nu dureaza,
din pricina cäldurii care incepe sä se sloboadä. La Inaltare sau Ispas se tund oile
färä nici o primejdie, e timpul in care caldura razbeste in deajuns. Mieli se iau dela
oi la Mosi. In decursul verii frigul se mai pastreaza numai noaptea, cand ciobanii
trebue sä se imbrace aproape ca in timp de ierna. In schimb peste zi se ivese
uneori cAlduri maxi, incat prin Iulie si August, cand incepe din nou sä creasca
lana oilor, päsunatul intampinä oarecare greutati. Cum oile se string una intealta,
se 'hieing de caldura" si in loc sä pasca, alearga la umbra pat:furl Pascatoarea
are in parcursul ei locuri mai umbroase, intrebuintate obisnuit ca sa se odihneasca
si &A se racoreasca oile, locuri numite staniste, aduful este usurat insa si de ploi
si de vanturi, destul de dese. ,,Pentru ploale e foarte bine alci" - ne spune Toader
Spulber. Ploug des. Dupa noptile senine si fat% vant, dimineata se aseaza rouä.
Atunci nu se scot oile la pasune, 'Ana trece roua, cad capätä gälbeazä, Dela Sf.
loan incepe brume si cate odatä chiar ninge. Oile pasc pang de' zäpada (cam pe la
Sf. Dumitru), cand se dau la fan. Dintre vânturi, peste vará bate ciolanul (cum II
numesc ciobanii) dinspre N-V - vant puternic i rece mai tare decat crivätul si
cate-odatä färamä padurea" (T. Spulber), Dinspre S-V bate Vantul Mare, jar dinspre
N-E, mai ales lama, Crivatul. Mai bat o seama de vanturi locale, neinsemnate si
fara denumiri proprii.
Pasunea se intinde in jurul stanii, 180-200 ha, Iarba nu e nici prea hrani-
toare, nici prea abundentä, pentruca locul e pietros. De altfel la inältimea la care
se aflä, 1000-1230 m., incepe flora alpinä. larba are firul subtire si aspru, adaptat
climatului, spre deosebire de iarba fragedä si grasä din regiunile mai joase. Prin
iarba cresc fragi, flori de trifoi, cicoare, päpadie, mai rar ochiul boului pipernicit,
alior, cimbrul baciului. Padurea din jurul stanii este de brad, cu foarte putin fag ;
e rara, presarata cu poiene sit luminiurh. Alci se adapostesc animalele salbatece,
lupii, urih, vulpile, veveritele, destul de multe.
Sä trecem la gospodära propriu zisä. Conducerea o are baciul si stäpanul
s 'Anil, Toader Spulber, nerejan, ca toti ceilalti. Avea pe vremea aceea 58 de ani.
Ciobäneste din tinerete si a deprins mestesugul dela pärinti, caci neamul Spulbe-
restilor asa a fost pomenit, cu inclinäri spre ciobänie, Un frate mai mare era, in
acelagi timp, baciu la stana lui Porojnicu í amandoi sunt cunoscuti ca oameni des-
toinici in meseria aceasta. Toader Spulber îi petrece vara aici la stanä, doar sär-
bätorile coboara uneori in sat, age, ca sä mai vadä lumea" - inlocuit fiind de ne-
vastä, care cunoaste si ea foarte bine treburile stanei. Dar nu lipseste niciodatä mult,
pentruca ciobania nu e lucru greu, dar cere alergatura multä, - cere sä stai de
ea". Ocupatia de capetenie a baciului este mulsul oilor si prelucrarea laptelui,
www.dacoromanica.ro
Mulge oile de trei ori pe zi. Mulsoarea cea mare de cu noapte, incepe pe la
orele 4,30-5 dim si dureazg peste o org si jurngtate. Celelalte doug mulsori se
fac la amiazi (ora 12) si seara, la apusul soarelui, dui-and cate o org, La pranz se
incheagg laptele si se prelucreazg in cas, urdä, jintitg and nu e ocupat cu bg-
citul, baciul pgzeste i oile'. Ca ajutor are pe femeia lui, care vine din cand in cand
sä-1 vadg si sg-i mai ajute ori sg-1 inlocuíascg, dupg cum am vgzut, pentru
&Ate o zL Mai vin si alte femei si 1364 din sat sä dea o mang de ajutor, mai
ales in caz de boalg, Paza oilor este in sarcina ciobanilor, trei 1)60 Neculae, co-
pilul baciuluL de 10 ani, deprins de pe acum cu ciobgnia, si doi cu simbrie : Ion
Postolache Grafu, de 13 ani si Iacov Ieremia Grafu, de 16 ani. Iacov pgzeste man-
zärile, e manzgrar ; Ion pgzeste sterpele (sterpar), lar Neculae mang oile la strungg
(strungar). Neculae ciobgneste de 4 veri, iarna umblg bug la scoalg (e in cL III-a).
Numai acesta stie carte, dar la gang nu se citeste nimic, Baciul mai are un bgiat
in sat, care a fost si el la oi si stie sg cante din bucium. Iacov a mai pgzit one
o varg. Ion e in primul an, Se intelege insg cg baciul nu-si poate lgsa ngdejdea
in nici unul. Toti sunt copii, De aceea baciul are cel mai putin rägaz. Mai schimbä
cate o vorbg cu eel care vin st-gi ia partea de cas, cu vreun drumet care se abate
pela sang ; mai cantä din fluer sau povesteste vreo pätanie copiilor; incolo ziva
doarme in bät", iar noaptea ca iepurele", gata sä sarä in ajutorul cainilor, sä
dovedeascg ursul sau lupul, care vin la turmg - sau ca sä inteteascg focul, cgci
ori cum paza bung fereste primejdia rea", Po-0 dormi cat o vacä - spune
Toader Spulber - dar sg te lipsesti de or, Copiii îl ajutg prea putin in paza de
noapte, aci dorm mult mai adanc ; cum nu-i pot fi de mare folos nici la muls,
nici la lucrgrile stanii, caci nu se pricep incg, In chipul acesta greul gospodgriei
il duce Toader Spulber, singurul cu rgspundere intreagg, singurul care io dä seama
de toate.
Puterile cheltuite prin muncg sunt improspätate prin odihng si prin hranä, Nu
se culeg deodatä cu apusul soarelui, ci o org sau chiar cloud mai tarziu, in care
timp aseazg oile, fac cina si manancg, Tot asa, &mine* se scoalg ceva mai de
vreme decat räsäritul soarelui si dau oile la strungg, Peste noapte cel care se tre-
zeste se scoalä si dä o raitg in jurul stanii ori de &ate .ori lab% câiníi mai stgrui-
tor sau se sperie oile, Doi din ciobani dorm in stang, iar doi afarg, inteun adg-
post pentru paza de noapte a oilor, numit aripg, Fac cu randul, pentrucg cei de
afarg au grija oilor noaptea i aripa este un adäpost mult mai slab impotriva fn-
gulul, a vanturilor si a ploilor, decat stana. Hrana este din belsug i dacg nu-i
prea variatg, este in schimb nutritoare. Gatese de trei ori pe zi si de fiecare datg
fac cel putin mämäligg. Indatg dui:A mulsori, in timp ce oile odihnesc, au vreme
sg punä ceaunul la foc si sä facg mämäliga, cam de 2 kg pe care o mänancg
cu branzg, cas, urdg, ¡ant sau jintitä - ori sä ggteascg mancgri din verdeturi aduse
de acasä, destul de regulat, ca marole (salatg verde), stir, ceapg, fasole, perse, pa-
stäri etc. Bucatele le pregäteste tot baciul, cgci se pricepe mai bine, Resturile de
mancare si in toate cazurile o parte din mämäliga se dg la caini, Tofi dela sting
tin posturile mari si Miercurile si Vinerile de peste sgptämang, cad altfel ,,n'au
noroc la or. Cu atat mai mult, cä, din pricina lucrului care nu poate fi amanat
de pe o zi pe alta si a depärtgrii, nu pot merge la bisericg si nu pot cinsti astfel
sarbgtorile. Altora insg, care trec pe la stang, Toader Spulber le dg de dulce si in
zi de post, ceea ce nu se intamplä la toate stanile, cad, spune el: eu sunt cioban
numai pe sufletul meu, nu si pe al altora".
Apa intrebuintatg la slang, pentru bäut, pentru gait l pentru spglat, e adusg
dela izvorul sau fantana din fata stanei, la vreo 40 m., cum am amintit. S'a asezat
in pgmantul acela apos o scorburg, numitä budoiu, si s'a fgeut in chipul acesta o
fântang adancg de un metru, cu apa chiar la nivelul terenului imprejmuitor, Algturi
de Matting se gäseste o baltg care are o apg foarte limpede, cand nu e tulburatá
www.dacoromanica.ro
de ploi sau de vietäti, cAci la fund e plink' cu nämoL In apä se zäresc frunze,
burueni si lemne putrede. Tocrnai Iângä budoiu se vád urmele porcilor dela stânä,
care se scaldä aici oridecâteori au poftà. Apa de bäut se la numai din budoiu,
dar nici acesta nu e curätit de muschi, mätreatä si nämol. De altfel fântâna nu e
ingräditä, incât animalele (porcii, câinii, call si uneori oile) se pot adäpa si acolo,
Toader Spulber ne spune a are de gând sä faca aici o tântânä bung, intruat
plänueste sä-si clädeascl si o stânä nouä, cäci acestea au tinut destuL
Imbrácämintea se schimbä dupa vreme, Pe timp plolos sau rece se poartä
suman, itari, cojoc, cáciull, glugi, iar in picioare opinci. La fel se imbraca peste
noapte, cáci dorm de regulä imbrácati din pricina frigului si a pazei de noapte. Pe
vreme frumoasä se imbracä numai cu itari, cámasä cuprinsä cu chimir, opinci si
pälärie. Portul celor dela stânä nu se deosebeste de al celor din sat, decât printeo
murdärie mai mare. Totusi cämäsile sunt destul de curate, pentrucä le primenesc
in fiecare säptämânä, cu schimburi trimise de acasä. Obielele si itarii se poartá
insa timp mai indelungat.
SA trecem la constructii si folosirea bor. Stâna lui Toader Spulber e micA,
scundä $ i neincäpätoare. A fost construiti cu 8 ani in urmä si e proprietatea obstei.
Are o singurä incäpere, din patru pereti de bârne de brad incheiate la capete,
asezati pe temelie de piaträ simplä, färä tavan, cu acoperis din scânduri, pe douä pärti.
Peretii sunt lipiti cu lut pe dinafarä, ca sä nu pätrundä friguL Pe acoperis, ca apa-
rare impotriva ploii, s'au asezat si täblii mari de scoartä de brad, fixate cu bolo-
vani, ca sfi nu le ia vântuL Lungimea stânii e de 3.50 rn., lätimea de 2,50 m.,
inaltimea 'Ana la coaml de 2,50 m, Usa e fäcutä din câteva scânduri, prin care
pätrunde aerul si lumina ; e prinsä cu balamale de sârmä sl sfoarä, E asezatä spre
miazäzi, Acoperisul stânii are o deschizäturä spre räsärit, pentru fum, numitä folt
sau fumar.
Nu se observä nici o preocupare de igienä la stânä. Fumul care se ridicA dela
focul descoperit, se räspândeste adeseori in incApere, intors de vânt, si-ti usturd
ochii sau iti inneacä räsuflarea. Pe jos nu poate fi evitat baligarul de oaie, adus
pe incältäminte din târlä. Mirosul acru al tarlei pätrunde, adus de vânt, si inäuntrul
stâniL Mustele roiese nestingherite in jurul casurilor si al vaselor neacoperite. Pu-
Heil, dupä expresia baciului, sunt cu banita", In legatura cu lipsa preocupärilor
de igiená de amintit si felul neingrijit in care se mulg oile. Coada oil mai scapä
si se inmoaie câteodatä in lapte. Oile sperioase sau care se gâclilä i se sbat, mai
inträ si cu piciorul, dupä ce a bätut târla acoperitä cu Wigan Se intâmplä, e
drept ca rar, dar faptul a fost observat direct, ca oaia care se sbate sä se balige
in gäleata cu lapte, de unde baciul o scoate cu mâna inteun chip cât se poate de
firesc. Doar de aceea spun ciobanii ca oaia e sfântä, mai sfântä chiar decât popa,
cAci ea se poate bäliga in lapte, far' sä-1 spurce, dar popa ba". In timp de ploaie
lucrurile stau si mai räu, cAci murdäria e mai mare si se scuturä sau se prelinge
intoteauna de pe ugerul si lâna oilor in gäleata cu lapte. Desigur laptele se stre-
coará. printr'o bucatä de pänza destul de rarä, - dar oricum s'ar face nu s'ar
indrepta prea mutt lucrurile, dacd nu se fierbe. Ciobanii mänâncä si lapte ne-
fiert, dar o parte se prelucreazä prin fierbere.
Stâna e inconjuratä de târle sau ocoale, dui:4 rânduiala arätatä in plan, si
de cele câteva dependinte ale ei : comarnicul, aripa, un cotet pentru porci si unul
pentru vitei. 0 târlä e pentru carlani, sterpe si berbeci, cu un adApost pentru noapte
numit aripá ; una pentru mânzäri in timp de noapte, alta tot pentru mânzäri in
timp de zi. Au doul târle pentru mânzäri, intrebuintate cu schimbul, ca sä se mai
usuce locul si sä nu le meargä rail la oi ; cele cu lapte cer mai multá ingrijire.
Pentru vaci au un ocol aparte in care se gäsefte si o setritä pentru vitei, mai putin
resistenti decât vacile - si o coteatá cu douä despártituri pentru porci, constructii
simple din scânduri si trunchiuri de copaci, acoperite cu scoartä de brad. In fata
www.dacoromanica.ro
16 SOCIOLOGIE ROMANEASGA
stânii e comarnicul, lar in dosul acestuia, strunga. Thrlele, ocolul §i strunga sunt
locuri imprejmuite cu trunchiuri culcate de copaci, mai ales de brad, pastrate
cu craci cu tot, cu câte o poartá simplä de räslogi sau trunchiuri subtiri de brad,
cojite sau necojite.
Dintre dependintele stânii mai insemnate stint comarnicul 0 aripa, Comarnicul,
adicl adApostul in care se mulg oile, e fäcut dintr'un acoper4, cu o singurä fatä,
avezat cu o uparä inclinare pe patru pari inalti de 2.40 in. E podit cu scânduri
inclinate spre scaunul mulgarului pentru ca oaia sä stea cu partea dinapoi mai
aplecatä qi itstfel sä poatä da la mulsoare tot laptele" - spune Toader Spulber,
cad
-vqtt
"
Oc p. VaCi
paarli ae rasl°41
Cote! r. rorci 3.0 7».
-Fir la carleoil,-
St5na SI a 6zy-be,cil0r
a obN
71°
o\c'
ar
Comar-rttc S ?ram la airiirá
1 Scaun
Po art; 3e rá aogi
- - stergitaarc
.S runga
Stâna lui Toader Spulber
In spatele Comarnicului e wzatä strunga, in care se inchid oile ca sä se mâne

cite una la muls. Comarnicul e despärtit de strungä printr'un spätar scund, in
care se gäse0e insä o portitä cu cloud täblii lungi din scândurä numite tergAtoare,
prinse in balamale de sfoard de o parte 0 de alta a deschizäturii. Stergätoarele,
cind sunt tinute de mulgar cu genuchiul, opresc oile in loc §i le §terg de noroi
0 ploaie când tree printre ele. Inläuntrul comarnicului, de o parte 0 de alta a
portitei 0 a tergAtoarelor, stint doi butuci de brad, scaunele mulgärorilor. In
fata acestora stint bätuti in podinä câte trei täru0, meniti sä sprijine gäleata ea
sä n'o verse oile närävase. Mulsoarea se face in gäleti de lemn cu câte o canä
atarnatit deasupra, cu ajutorul unei sfori legatä de-a eurmezipl ca sä nu stropeascä
laptele. Se mulge inttti in canä, iar de acolo se varsä laptele in gäleatä.
www.dacoromanica.ro
Aripa e un adgpost sirnplu pentru paza de noapte a oilor. E fgcutg din doug
furci scurte de o parte, din doug mai lungi de cealaltä parte, infipte in pamant,
legate deasupra prin câte o barng subtire si acoperite cu niste scanduri. E inchisä
din doug pgrti cu ceting de brad si craci de copac. Are 150 m. lungime, 1.50 m,
lätime si 1.70 m. ingltime la intrare, 0.80 m. in fund. Inguntru se gäseste un pat
din ceting, acoperit cu niste päturi i un cojoc ; algturi, pe pgmânt, se face focul.
Oile sunt impärtite in doug ciopoare, cele cu lapte, mânzgrile, i cele färá
lapte, sterpele, la un loc cu berbecii i mieii, dar dorm toate la stâng in Carle
aparte, Uneori se mai amestecg intre ele si vine la strungg si câte o oaie stearpg,
baciul le cunoaste insä si le desparte. L-am auzit injurând oaia cg e stearpg, fárá
sg-i mai pipge ugerul, cum stie 0 a cui e fiecare. Proprietarli oilor insg, care le
vgd mai rar, nu-si cunosc intotdeauna oile si ca sg nu fie vreo indoialg, le inseamng.
Semnele se fac la urechi. Fiecare proprietar are sernnul sgu si din cele cateva zeci
de oi pe care le-am vgzut la strungg n'am gäsit nici una färä semn, Acesta constg
din forme care se taie in urechea oil : crestäturg simplä facuta cu foarfeca, unghiu,
semicerc, cerc - ca cele mai frecvente, Semnele acestea se combing de fiecare
stapan de oi, dupg cum se aplicg la partea dinainte sau dinapoi a urechii, la cea
stângg sau la cea dreaptg, la amândoug acelasi semn, doug semne la o ureche, semne
diferite la fiecare dintre urechi etc. Iatg câteva semne de oi pe care le reproducem si
in figurg 1, o crestäturg in semicerc in partea dinapoi a urechii din stânga ; 2, acelasi
semn, la urechea din dreapta ; 3. o crestaturg in unghiu la vârful urechii din stânga ;
4. o tgeturg dreaptg a vârfului dela urechea stangg ; 5. doug crestäturi sau crg-
pdturi de o parte si de alta a vârfului dela urechea stângg (ureche crgpatg") ;
6. doug crestaturi in semicerc, in partea dinainte, alta dinapoi, la urechea dreaptg ;
7. o gaurä in urechea dreaptg ; 8. o tgeturä dreaptä a vârfului dela urechea stângg
si o crestgturg in unghiu a vârfului dela urechea din dreapta ; 9. o tgeturg dreaptä
a vârfului si un semicerc in partea dinapoi a urechii stângi, p gaurg (cerc) in
urechea dreaptg ; 10. o tgeturg dreaptg a virfului si o gaurg in urechea stângg,
un semicerc in partea dinainte a urechii drepte.
Am gäsit mai multe soiuri de oi : 1, figäi, cu lâng moale, subtire si scurtg,
preferatä pentru imbräcgminte (catrinte, sumane, itari, bete etc,) si din aceeasi
pricing cea mai scumpg (se vinelea cu 100 lei 1 kg.) ; 2. stogoqe, cu lâna de calitate
mijlocie, mai lungd si mai asprg, cu pret in jurul la 90 lei kg. ; 3. (arcane, cu
lâng lungg, asprä t mai groasg, din care se fac cergi, procovite etc, si se vindea
cu 80 lei kg. Dupg culoare erau corboase (negru inchis), seirbe (negru rosiatic),
laie (sure) si albe. In sfârsit, unele erau cornute, cu coarne, altele, mult mai putine,
yute, färá coarne (si oi si berbeci).
Ingrijirea oilor sgngtoase sau bolnave se face dupg câteva reguli mostenite din
bgtrani, la care se adaugä o incredere crescandg in produsele de laborator, leacuri
luate dela farmacie, aduse de negustorii din sat. Ii strungg, pang le vine rândul
la muls, nu lash' oile sg se culce, pentrucg asa cum sunt, cu ugerul pun, capgtg
ferbintealg" si se imbolnavesc, ,,Prea e cald in strungg, se infierbantä ugerul si
se stria.' oaia" - spune baciul. Nu pornesc oile la pgsune pe roug, cgc.i se imbol-
ngvesc de gälbeazg. Dimineata se dau oile in hgtas mare" (cale lungg) si le duc
pang spre fundul imasului", cat e pgsunea de mare. Pang la muls nu le lasg sg
doarmg de loc ; dupg muls le lasg, ca o org, sg se odihneascg. Oile pasc printre
brazi si brin poeni, dar iarba cea mai bung e in fundul imasului pentrucg acolo
ajung turmele mai rar si stau mai putin. La päscut se duc pe un drum si se intorc
pe ait drum. Oile sunt conduse la päsune de bald, un berbece bgtut", cu vâna
sucitg". Acesta merge in fruntea turmei cu clopotul de gat, ca sá fie auzit si prin
pgdure sau pe ceatä, si celelalte oi se tin dupg el. Ca sa le meargg bine la oi si
ca sg le mai ving o leacg de lapte", le dg bulggri de sare ca sg-i lingä, lar la
1-2 sgptämâni le dä fructe" : un amestec de burueni (sburgtoare, podbeal, cicoare,
www.dacoromanica.ro
18 SOCIOLOarE ROMANEASCA
pallimidä) cu sare, Fiecare proprietar de oi aduce câte un bulgäre de sare, care

nu costa nirnie, clef se taie din Malul Tip Au, salinä obsteascá, nemonopoHzatä
de stat. Mai de mult se dadea i zahare, un amestec de ,,poscornitä" (pleava
de cfinepli, dupä ce se alege sämânta), cu tärâte j sare. Tot ca sä le nwargä
4. 9.
"
i0.
Semne Mate In urechHe oilor
bine la oi au infipt inteun par din ingràdirea strungii o clipatánä de cal (craniul),
clef napará vitele de boalä". Alta dati li se dAdea la oi I cenusä de miei morti
(pe care ti ardeau) amestecatä cu tärilte si sare, tot in credinta c vor fi ferite
de boaM. Impotriva animalelor sälbatece se apárä cu ajutorul câinilor, pe
care ciobanii tj imbärbäteazi cu chiote. Mai des vin lupii, in vara aceea i-au
www.dacoromanica.ro
luat lui Spulber numai un miel, in alti ani i-au luat insä mai multi, si miei i oi
marl. Ursul nu prea vine la oi, mai mult la vite mari i mult mai rar, La stana
lui Spulber n'a mai venit de doi ani. Cunosc daca o vita a fost stricata de lup
sau de urs dupa mugeäturä. Lupul apuca oaía intotdeauna de gat §i daca e läsat in
pace o manancl toata, Ursul o apucä de spate, ,,o sparge in greaban", apoi numai
o suge" ; oasele gi pielea raman. Ciobanii stiu cand vin lighioanele" la oi dupa
lätratul cainilor, care ,,se dau a lup", adica latra mai tare si cam cum s'ar vaita"
gi se reped". Ciobanii sar i ei cu batele, ori de cite ori e primejdie ; de aceea
toti au bete gi le tin intotdeauna la indemara. Bätul ciobanesc se face din lemn
tare, din märacine sau din corn, ca sä nu se rupä si sä nu crape repede. Batul
lui Toader Spulber, cu care se apara de caini, de lighioane si de oameni rai",
se reazämä de el gi ,,doarme in bat", e gros gi noduros cu onaciuca la cap",
(nod rotunjit cu briceagul), ca sa nu cadä gluga din bat" si sä nu i-1 poata trage
din manä. Partea de sub maciuca e ,trasä in felii" (fete inguste 1 netede Mate
in lung, 2 cm, lat, gi 20 cm, lung.), ca sa nu glodeasca í sä nu poatä fi sucit din
mana. La capätul de jos are o veriga de arama gi un bold de fier, el sä nu se
toceasca gi sä nu alunece pe piatra. Toader Spulber gi-a facut singur batul, din
lemn de maracine.
Dintie bolile oilor I leacurile lor Toader Spulber cunoagte cateva, dupa cum
a fost silit de imprejurari. 1. Gälbeaza se vindeca dela o vreme cu prafurl dela
farmacie", la care Spulber le spune bigcoduri". 2. Reisugul e ,,o boala la inima",
de care sufer mai ales manzarile. ,,Se umflä ugerul, se infierbantä si se intareste
gi in loc de lapte curge sange". E o boala grea, pentruca oaia bolnava de räsug
sau moare sau ramine cu ugerul stricat", &lied fatä, dar lapte nu mai (IA. Se
trateaza cu o buruianä numitä räsug, a card radacina se piseaza cu usturoiu gi
se da cu apä pe gat. Inainte se descanta de räsug, dar astazi nu se mai gäsesc
babe care sa stie descantecul, cele care se pricepeau au murit, 3. Dillapul (dalacul)
e tot o boalä de inima", dupa cum numegte Toader Spulber mai toate boule
läuntrice, si e molipsitoare. Oaia bolnavä de dälac moare repede, daca nu e cautata
indatä. Se vindecä numai cu spanz. Se face o gaura cu sula in pieptul oii gi se
introduce mustäti de radacinä de spar:1z. In locul acela se ivegte o buba mare cat
3-4 pumni, care uneori sparge alte ori nu, gi oaia scapa. 4. ScIngerarea o capätä
oaia din alergatura sau din vreo buruiana rea, de i se adunä sangele la inima.
Se vindecä numai daca i se taie din ureche cu foarfeca si se bate rana cu o nuia
ca sä curga sangele. Cand curge sange, oaia se racoregte í scapa, daca nu, i se
incheaga sangele gi moare. 5. Schiopul e o boala de picioare. Cand zace oaia de
schiop, i se spalä picioarele cu saramurä (apa särata). Toader Spulber e mandru
cä nu i-au fost niciodatä oile bolnave de schiop, pentruca gtie sa le ingrijeascä.
6. Plcimânia se capätä din racealä, &and oaia dobandegte apä la cogul pieptului.
Oaia bolnavä de plämanie nu mai scapä. Toader Spulber nu-i cunoagte leacul, dar
a auzit ca s'ar gasi o buruiana de leac pe undeva prin Tara Ungureasca", 7,
Rcinile, mai ales la picior, din loviri, se spala cu pelin fiert in lapte i tree. Mai
sunt si alte boll, la care 'hash' ciobanii din Nereju nu le stiu leacul si nici numele.
Vad ei ca zace oaia, dar nu gtiu ce are" si atunci ca sa nu piarda tot, o taie.
In ce priveste averea stanii, am amintit ca I:Apnea gi constructiile sunt ale
obgtei. Toader Spulber nu plätegte pentru folosinta nimic. Lemnele de constructie
au fost luate din padurea obsteascä, deasemenea färä plata gi tot ce e nemiscator
ramine in munte. Cel care face stanä repara stricaciunile de peste iarnä sau face
la nevoie totul din nou. Averea miscatoare este insa proprietate individuala.
Lucrurile din starlit, uneltele l vasele sunt ale baciului, iar hainele, ate un singur
rand, ale lui si ale ciobanilor. latá lista celor aflate in stanä un pätul (politä)
pentru pästratul cagilor ; o crintä pentru stransul cagului ; un cazan sau o ,,inche
gatoare" in care se fierbe laptele, se strange cagul gi se prepará urda ; doua gäleti
www.dacoromanica.ro
pentru muls ; un 4tat. ; dou ä. cupe pentru muls, care servesc i pentru bäutul apei;
o faclä pentru luminat ; trei burdufi goi pentru branza ; o invelitoare de panza
pentru cg ; o strecurätoare din panza de canepä ; un závodar care se a§eazA pe
dotal furci deasupra focului, pentru cazan ; o mescioarä inaltä de 50 cm. pentru
mancat ; un cutit de lemn pentru thiat marnaliga ; patru linguri de lemn pentru
mancat ; o boclä cu Wit ; o putinä de argäsealä ; un borcan de sticlä cu chiag ; un
mestecltor de mämäliga ; un urdar (o lopäticd) pentru preparatul urdei ; o coväticä
pentru cernut mälai ; o sitä pentru cernut mälai ; douä cofe pentru adus al:4 ; un
cutit de ras fundul ceaunului ; un fierästräu ; un topor ; o secure ; un cantar ; un
ciocan ; un cle§te ; douä policioare pentru mancare ; o usatoare veche de clqa-
valuti ; o lacia cu zarzavat ; trei strachini de lut ; o sulä ; un amnar ; un ceaun pentru
mämäligl ; un clopot pentru oi ; o ea de lemn frale pentru cal ; o franghie pentru
priponit vitei ; un ulcior pentru apa ; un brici qi cele trebuincioase pentru ras. In
fata stanii : o lopata pentru ranit tarla. Are fiecare briceag. Imbräcâmintea era pe
ei, afarl de hainele groase, cojoace sau sumane 0 cäciuli, pe cdre le pun noaptea.
Numärul animalelor e destul de mic : 130 de oi i 5 capre cu lapte (se mulg
la un loc), 140 oi i 7 capre sterpe, 51 de cirlani i 60 de berbeci - care apartin
in numär diferit la 30 de stäpani, toti din Nereju. Mai avea 5 porci proprii qi 7
ai altora,' pe care ii nutreqte cu zär, i 4 caini : Dolofan, Teleutä, Täräbutä i Dudau.
Vaci nu erau la stank in timpul cercetärii noastre (27 - 28 Iulie).
Dintr'o mulsoare se obtine cam 8 kg. de lapte sau 2 de branzà. Mulsoarea
cea mare (cea de dimineatä) da intotdeauna cu 2 - 3 kg. de lapte mai mult. Dupä
ce se mulge laptele, se strecoara 0 se pune in cazan, apoi i se da chiag (3 linguri
de lemn la o mulsoare). Chiagul bun e cel care se face din stomac de miel de
lapte, prafurile se cunosc, dar nu se intrebuinteazä. Cazanul se pune la caldura
potrivitä, pe cenu§ä, pang se incheagä laptele, apoi se strange cgul cu mainile, se
scoate 0 se pune intr'o invelitoare in crintä. Aid se jäntue0e (se främantä) panä
se scurge zärul i se pune la tease (un bolovan), tot in crintä. Cgul astf el preparat
se pune la dospit, la putrezit", apoi i se cla sare §i se face bränza. Din zärul
scurs din ca§ la inceput vi din ce rämane in cazan pe urma cwilui strans, se face
urda, dupa ce se pune la foc i se fierbe bine. Dupä urdd rämane zärul, care se
dá la pcirci qi la calni. Urda jäntuitä dä jantul care se bea, dupa ce se lasä cateva
zile sä se inäcreaseä. Din lapte se mai face smrantanä i unt, jar din zärul de urdä
se face i argäsealä. Urda in färame cu zeama ei dä jintita dulce (deosebitä de
jant), iar dacä stä §i se inäcrgte : jintita acrä. Nu se prepará cleat cand se terminä
cea veche, caci nu se consumä decat la stanä. Jantul se intrebuinteazä de ciobani
la ciorbä, in loc de borg §i se mananca i cu cag, amestecate. Din produsele laptelui
se preparä apoi balmopl, mancare specific ciobäneascä. Se färamä caqul, se ame-
steca cu smantanä §i se pune intr'o call la foc. Cand se tope0e bine, se obtine
balmopl.
Veniturile stanii se impart ¡litre stäpanul gospodäriei, proprietarii oilor i
ciobani. Proprietarii oilor au plait lui Toader Spulber, dupä invoiala avuti, ate
30 lei de cap de oaie, fie manzare fie stearpa, far el le-a dat cate 3 kg. de cag
sau urclä, dupä cum a avut, de cap de manzare. Le-a dat cg, nu branza, pentrucä
n'ar fi avut timp sä o facä. Ca§ul se dä treptat, dupä cum se prepará ; - vine
fiecare sä 0-1 ia, dupá cum i se trimite vorbä. Dintre ciobani, Iacov a avut 1100
lei pe varä, opinci ate a rupt 0 oile scutite (5 oi), adica n'a plätit cei 30 de lei
de cap de oaie, dar a luat partea de branzä pe urma manzaril9r (2) ca oricare
altul. Ion a avut 800 lei pe varä, opinci die a putut rupe, oile scutite (11, din
care 7 manzäri). Strungarul fiind al baciului, n'a avut leafa. Ce rämane din branzi
i din banii de pe oi, dupg ce se scade partea proprietarilor 0 simbria ciobanilor,
e venitul lui Spulber. Se intelege ca nu ca0igä intotdeauna mult, ci dupá cum se
intamplä sä fie vremea qi sänätatea oilor. Branza costa 40 lei 1 kg. vara i to amna,
www.dacoromanica.ro
30 de lei 1 kg, primavara, dar nerejenii nu prea vând branzä, cäci o consumä ei
insisi in gospodärie.
2. Stâna lui Gh. Avram i Radu Tutu

Stâna lui Gh. Avram si Radu Tutu este asezatä pe partea muntelui Laposu
de Jos, numitä Chiciura, la 1100 m, altitudine, la 5% km, N.-V. de Nereju, in
zona de päduri cu poene. Aid panta este linä, aproape orizontalä. Locul pentru
stânä a fost ales aproape din aceleasi motive ca si la a lui Toader Spulber, cu
deosebirea cä din lipsa unei ridicäturi care 01 inlesneascä scurgerea apelor si din
pricina solului mai putin pietros, aici se face mult mai mult norolu, iar nu departe
de stâng se formeaza bältoace. In schimb apärarea impotriva vânturilor e mai bunä,
Rrip4
Stâna lui Gh. Avram ai R. Tutu
stâna Hind asezatä' inteo poianä inconjuratä din toate partile de copaci inalti, De-
asemenea, drumul de care de pe Culmea Laposului, care duce dela Nereju spre
Sboina, trece chiar pe lângä stânä. Pe aici trece si poteca spre Gura pârâului Lapos,
din care se desface o cärare spre Poenile Serei. Locul e bogat in pâraie, care
n'au insä nume, fiind mici. Unul curge mai la vale de stânä numai cu vreo 200
m incit e bun pentru adäpatul oilor.
Deosebirile care meritl &A fie semnalate privesc clädirea si organizarea stânii.
Din planul aläturat se poate vedea cele douä tide, una pentru sterpe, alta pentru
mânzari, aripa pentru paza de noapte a oilor si strunga, asezatä de astádatä chiar
in dosul stânii, din pricina comarnicului cuprins in clädirea acesteía, Inteadevär,
stâna lui Avram si Tutu e construitá in felul stânilor mari si care, se pare, este
tipul vechi, din vremea de inflorire a pästoritului. Ea are trei incAperi, de o parte
clsäria, de altä parte fierbätoarea, iar la mijloc comarnicul, toate sub acelasi
acoperis. Lungirnea totalä e de 8,50 m., latimea de 3 m.", iar inältimea pânä
la coarnä 2.50 m., 'Ana la streasinä 1.40 rn, Peretii nu sunt lipiti, iar acoperisul
www.dacoromanica.ro
n'are si scoartä de brad, incolo constructia e fäcutä la fel cu a lui Toader Spulber,
din trunchiuri de brad, incheiate la capete, acoperitä cu douä täblii din scanduri.
Comarnicul e deschis in fatä, n'are perete, nici poartä, lar in dos, spre strungä,
are scaune de butuci si doug portite cu steratoare. Usile celorlalte douä incaperi
dau in comarnic. Fierbätoarea serveste la lucrárile stanii si este partea locuitä de
ciobani. Casäria serveste mai ales pentru pästrarea produselor &Milli si are avantajul
cl este mult mai ferita de muste si de murdärie, iar pentru stäpfini, ca-si pot feri avutul
fall de ciobani, mai risipitori si mai darnici cleat ei. In asarie nu infra' cleat baciul.
Lucrurile din stanä sunt destul de putine. In fierbätoare : o lavicioara, douä
ceaune, douä cofe pentru apá, un cazan, trei 010, douä scaune din butuci de
brad, o botá pentru jant, o crintä, un závodar care se pune pe cele doua furci
infipte in pärnant, ca sä se atarne cazanul deasupra focului ; o strachinä de lut,
cinci linguri de lemn, o lingurä mare de lemn, o zágalnä de urdä (un -saculet de
panza in care se strange urda) ; o invelitoare de cas, trei säculete, o strecuratoare,
un sistar, unelte de ras. In comarnic : douá gáleti pentru muls si o glugä pentru
ploaie. In asärie : o lavitä pentru casi, douá sele de lemn si fraie pentru cai, cinci
bocle cu capac pentru urdá si casii de pe ultimele zile. (Impart casul la proprietari
pe másurä ce se lucreaza, ca si la T. Spulber).
Stana aceasta n'are baciu statornic, pentrua n'au gäsit, bleat bacesc cei doi
stäpani, care au of mai multe, cu randul. Tutu face ate 6 zile, Avram numai cate
5 zile, cáci are oi mai putine.
Oile sunt toate la stanä, dar in ciopoare deosebite : 205 manzäri $ i 306 sterpe.
Din acestea, 65 de oi sunt ale lui Tutu, iar 30 ale fiului &Au Neculae, 60 de oi ale
lui Avram (la un loc cu ale fiului Mu), 20 de oi ale ciobanului Ion Negru, iar
celelalte apartin altor oameni din sat. Mai au o iapá si doi noatini (cai de 1 sit 2
ani), 12 capre si 7 caini (Bucáláu, Brezoiu, Leu etc,), Porci nu tin, nici vite mari.
Invoiala e la fel cu céalaltä stanä : 30 de lei pentru o oaie primese cei doi stäpani
si dau 3 kg, de cas sau urdä pentru fiecare manzare. Oile dau douä ggleti de lapte
la o mulsoare, din care ies cam 3 ocale de mg.
Baciu de rand era Radu Tutu, gospodar de frunte in sat, care ciobäneste din
finer*, cum au ciobänit si pärintii lui. Are 75 de ani, incat acum se multumeste
sä facá bäcitul cu randul. Nu stie carte. Pentru socoteala oilor cunoaste rabojul,
dar nu-1 intrebuinteazä decal dacá ar avea oi multe. Acum le tine minte si färä
sä le insemneze. Erau doi ciobani : Ion Negru de 15 ani, cu 5000 lei pe 7 luni
(panä dä zäpada), cu 20 de oi scutite si opinci ate poate rupe, pkeste manzärile ;
Ion Ursu, de 40 de ani, mai prostänac, de nici armata n'a putut face, päzeste
sterpele färä platä, &ad e cu oile maica-si si ale neamurilor, pentru care nu
pläteste nimic, dar ia partea de branzá ; Neacos, un bäiat al lui Gh. Avram, venit
de douä säptämani, e strungar. Carte nu stie decat Ion Ursu si Neacos Avram,
dar la gang nu citesc nimic. Imbräcámintea e la fel, n'au insä nici un cojoc,
cáci vara se indestuleazä cu sumane si glugi. Se primenesc tot de acasá. Manancä
tot de trei ori pe zi $ i tin toate posturile, cu deosebirea ea nu dau de dulce
Miercurea si Vinerea nici altora si nu dau nici casul din stanä, proprietarilor care
ar veni, pentrucá se stria. oile". St:Ana si päsunea e a obstei, fail platä, cáci
isi dau toti locuitorii oile la munte, care ate are, si nu s'a plätit niciodatä,
3. Stana lui I. Porojnicu i C. BuOâ
Fatá de celelalte douä, stana lui Ion Porojnicu si Coman Busilá nu mai prezintá
dealt foarte putine deosebiri. Stana e la f el cu a lui Avram si Tutu, tot cu doul
tarle si o struna dupa cum se poate vedea din plan, fárá aril:A si in plus cu un
cotet pentru porci. E asezatá pe coasta numitá Polniseri (Poenile Skid), spre gura
paraului Lapos, la altitudinea de 820 m., pe un pinten de munte, in zona de pädure
www.dacoromanica.ro
de brad, amestecat cu fag. Locul e pietros si apärat de vinturi. Chiar lângä stânä
se gäsesc doul sipotele cu apä, despre care baciul stânii, Simion Spulber (62 de
ani, frate cu Toader), spune : Apa aceasta parcä-i gräduitä, gi tine de sete, dar
itti tine si de foame ; din bolnav te face sänätos' , Oile se whir:4 in pârtuil Lapos, nu
departe de aici. Apropierea de sat e mult mai mare : 3% km. Ong la Nereju,
l'Ia km, 'Ana la cátunul Brádäesti. Ping la stâna lui Avram si Tutu : 2 km.
0a-r.
Strunga
,..
5 rn
tu -
con,,AFierktoo
"
poi*t1
IMNIMOIMMINWIMICIM
Tarla sterrelor
StAna lui I. Porojnicu §i C. Bu§i15.

Iarba la stâna aceasta e mai bunä si pascAtoarea mult mai feritä. Animale le sälba-
tece vin si aici, cu 3 zile inainte a luat lupul o oaie. In afará de oi, mai au 2 iepe si 6 porcL
Nou e mai ales faptul cá stâna are un baciu de meserie, statornic, cu platä
si färä nici o oaie proprie. Stäpânii nu stau la stink'. Baciul e plátít in zecluialá
I se (16 10 kg, de cas la fiecare sutá de kg. ce produc oile, Simion Spulber nu
Ole carte si intrebuinteaza Ina rábojul pentru socoteala oilor, De *Iva ant n'a
mai bäcit, dar in iarnä a fost bolnav si a venit sä se intremeze'.
Stâna era adusä numai de câteva zile in Polniseri, din Muntele Monteoru,
din pricina a acolo s'au Imbolnitvit oile de picioare,
www.dacoromanica.ro
Incheere
Chiar privite la un loc, cele trei stâni infätisate nu ne permit nici o gene-
ralizare, deci nici un pas atre treptele mai inalte ale stHntei. Abia un material
comparativ intins, care de altfel incepe sä existe, va deschide putinta unor studii
de teorie sociologicl a pästoritului. Mai târziu vom incerca poate si o asemenea
muncä. 0 idee despre ceea ce s'ar putea face deocamdatä pe temeiul materialului
românesc am schitat inteo comunicare la Congresul International de Sociologie din
1935, intitulatä L'organisation pastorale en Roumanie" $ i publicatá de curând in
Arhiva pentru stiinta si reforma socialä (Mélanges D. Gusti, 1936). Mci ne multumim
cu câteva observatii simple, in legaturA cu datele insirate.
In raporturile ei cu natura stâna nerejeanä pare destul de subjugatä. Gospo-
däriile acestea sunt prea mici si prea putin bänoase ca sä se incerce altceva decât
o adaptare supusä la imprejurarL Omul cautä locurile potrivite pentru asezare si
isi desfäsoarä acolo activitatea. Nici o incercare, sau prea putine, de a schimba
imprejurärile insesi, pentru a imbunátäti viata. Un loc neprielnic nu e indreptat,
ci päräsit de-a-dreptul pentru unul mai bun. Astfel s'a ajuns sä se cunoasa locurile
potrivite pentru stâni si acolo se gäsesc de ani de zile asezäri pästoresti, mereu
refäcute sau fäcute din nou, dupä cum se intâmplä. Dar aceasta nu insemneazä cä
omul aici e infrânt de naturä, el nu-si mai schimbl viata dupa lumea din afarä,
ci in faza aceasta de civilizatie statornicitä in deprinderi traditionale, cautil §i alege
dui:A nevoile lui coltul de naturä care sä-1 ajute. Impotriva a tot ce ar putea sä
arl, pästorii nerejeni sunt departe de tipul primitiv de viatä. Ei se miscä liber in
Patura si daca n'o transformä, e din pricina el nici nu au nevoie. l'ânä existä
nutinta de alegere intre un loc potrivit si unul nepotrivit pentru viatä, nu apare
postul prelucrärii celui din urma. Faptul el stiu sä aleagä ii va aduce, in treptele
rmai inaintate de culturä, sä stie si sä transfor ae.
Ca mentalitate, väditä in toate actiunile mai de seamä, nu mai existä printre
pästorii dela Nereju nici omul credintei fail nici un temeiu si nici al traditiei
Hpsite de intelfs. Au päräsit descântecele, indepärtate prin lipsa lor de eficacitate
si n'au pästrat deck câteva datini crestinesti, care le Malta' si intäreste cugetuL
N'au pästrat din multimea practicilor si deprinderilor care au existat desigur altä-
datä, decât pe cele incercate prin experientá ; nu numai pentrucä sunt din bätrâni,
dar si pentruca s'au dovedit bune. De aceea n'au nici o silä de leacurile venite
dela oras si le prefera celor bätrânesti, când folosinta insisi le dovedeste intâietatea.
Si tot asa nu se sfiesc sä spunä cä in alte parti ciobanii cunosc mai multe si s'ar
bucura si ei sä invete lucruri noi. Libertatea aceasta sänätoasä a mintii $ i a faptei
se vädeste si in organizarea gaspodäriei. Fiecare din cele trei stâni si-a deslegat
problema organizärii in chip diferit, pentrucä diferite erau si imprejurärile de
moment. Ca si natura, traditia nu apare decât ca o bogätie de deprinderi si expe-
riente de viatä, din care omul alege dupá nevoile lui pe cele pe care le socoteste
mai potrivite. NicAieri nici o constrângere sau o impovärare a vietii cu tipare moarte.
In sfârsit, starea joasä a tot ce am väzut, gopodäriile acestea pästoresti mici
si färä strälucire, au pricini mai adânci si mai generale, cleat puterile celor câtiva
nerejeni care se mai indeletni,cesc cu oieritul. Noile organizatii de stat si noua
viatá economia au pátruns peste tot si inliiturä Meet, dar fárd crutare, formele
vechi de viatá. Pästoritul decade zi cu zi si din ocupatie de frunte a tuturor, devine
o indeletnicire läturalnica a câtorva, Agricultura si industria câstigä teren. Din
aceastä situatie stânile läsate pe proprille lor puteri nu mai au nici o scäpare. Ele
nu mai corespund unor nevoi reale decât in mäsura aceasta redusä, pentru lâna
care se mai intrebuinteazA in industria casnica si in genere pentru avantajele eco-
nomice pe care le mai prezintä. S'ar putea insä, ca dupl greutätile agriculturii la
munte si dui:A ce industria lemnului va fi impiedecatä de restrângerea insäsi a pädurilor,
pästoritul sä deviná pentru multi din nou, o indeletnicire de frunte, un gen priincios
de viatá. I
TRAIAN HERSENI
www.dacoromanica.ro
RUDENIA SPIRITUALA
DIN NIAIE, LA DRÄGUS
In afarg de sistemul de rudenie care se creiazI in jurul fenomenului biologic
al inrudirii de sânge, exista incä un altul, de naturä spiritualä, §i care izvoräste
din faptul n4iei.
In viata satului Drägu§, napl nu este numai o persoanä care apare, cu anu-
mit rol ritual, la un botez sau o cununie, Ci o persoaná legatá statornic de o serie
de acte rituale, care formeaza intre ele un sistem.
Astfel, a boteza pe cineva inseamnä a-ti lua indatorirea de a-1 cununa, de
a-i fi nag la cea de a doua cununie", sau la ,,punerea mesei", - a-i boteza copii, i a-1
duce la groapá, luânclu-i de acolo márul", ce apare in ceremonia funebrä
drägu5anä.
In actul n4iei sunt deci implicate &pug serii de oameni, cea a na§ilor,
cari unneazá sä se inlocuiaseä unii pe altii in succesiunea necurmatä a acestor
indatoriri, i cea a finilor, earl deasemeni motenesc aceastä calitate a bor.
N4la capätä deci un caracter de relatie permanentá care leagh doul grupe
familiale intre ele ; iar sistemul de rudenie spiritualä izvorât din nä§le, ajunge sä
reglementeze sfere cu mult mai largi i cu totul altfel decât cum prevád canoanele
bisericeTti, cu privire la botez §i cununie.
Analizând aceastä näqie" drAgupnä, vom vedea cä i se aplicä regulele gene-
rale de organizare a vietii familiale pe temeiul realitätii sociale centrale care este
gospodäria", reguli pe care am mai avut prilejul a le aräta Intr'un studiu anterior
privitor la sistemul onomastic drägupn".
Seria actelor rituale constituind näsia.
a) BotezuL Incepe cu actul initial al botezului, pe care il putem rezuma astfel :
La botezat, ori §i clue aleargá sä boteze, ea este bine sa increqtinezi". Nap aduce
o cârpä d'alea, o faP: §i un scutec, o VAr de panza de cámápie, iipara §i ceva cáitä,
de cap. Si un zece lei". Nap n'are treabä decât la bisericá, când il boteazá, il
miruie ; apoi nu mai are naa treaba cu el", (Inf. Gherghina Stela.)
b) Curninia. Clue a botezat este dator a cununa. Ba are chiar dreptul la aceasta.
Numai cu invoiala naplui strävechiu", se pot intâmpla schimbäri. Dupl botez,
de vorbit mai vorbim cu nap §i vine §i pe la noi. Dar and este mare qi este
timpul de chsätorit al copilului, atunci are dreptul sä-1 cunune. In caz cä cineva
vrea sä schimbe nwl, e dator sä-1 intrebe pe na§ul de botez, dacfi ingäduie",
Intreabä, daca o intreaba. Daeä nu, nu intreabá. Dar nu-i pde frumos. Daeä
vrea el sa aleagá pe altul, poate, dar bine tare nu-i pde. Un copil este dator s'o
intrebe §i apoi dacä nu vrea nap, el se poate da sä-1 cunune clue vrea. Apoi,
dacä vrea nana§u, nu poate &A nu se dea la el", (Inf. Rafira Ion Racu.)
Altfel poate sä \Ana nawl sä-1 ieie de mânä §i sä-1 dea la o parte pe celä-
lalt naq $ sä te cunune el. Din Biserica te ia. Daca vrea, o poate face". Dacá
nu ai bunä vole dela ei, te poate lua din Biserica §i nu are nici-o lege" (adici
sanctiune) (Inf. Zenovia Stola). Intal trebuie sä-1 intrebäm. Dacá vrea set facá rau,
te ia din Bísericá. Te la el de mânä §i te cununá. CA näna§u spune : apoi eä al
meu este finul, eu 1-am botezat, E ca §i când l'ar fi crescut I Eu l'am crescut".
(Inf, Gherghina Stoia),
Obligatia aceasta de a cäsatori pe cel pe care 1-ai botezat, chiar dacá intre
timp n'ai mai avut niciun soi de legäturi cu finul, este uneori deosebit de puter-
nicä. De pildä, la nunta lui Ion Codrea, printre femelle care au pregätit mâncarea
www.dacoromanica.ro
de nuntä erea si nänasa lui. Intrebat, mirele ne spune cä e nanasa lui". - Cum o
cheamä ? - Nanasá ii zic eu", $i adresându-se catre mama lui o intreaba : Mama
cum ii zice nänasii ? Dar nici mama luí nu stie si atunci ii spun boresele celelalte :
Maria Nicolae Codrea, Mirele ne explicä : De când m'a botezat numai acum o
vint. Este departe tare de noi si nu prea am ocaziunea sä o väd".
Dup5. 24 de ani de relatii aproape inexistente si desi mirele si-alesese un alt
nas, nap de botez tot s'a simtit inclatoratä sä participe si &A dea ajutor la nunta finului,
c) Punerea mesei. Dui:4 cununie, o altä indatorire a nasului este in legä-
tura cu obiceiul numit punerea mesii", sau a doua cununie".
Aceastä a doua cununie, fäcutä in vederea unei intemeieri a cäsniciei si pentru
viata cealaltä, are din nou pe nasi in rolul principal,
,,Masa o pui asa : cä faci gainä si dai nasului o clinase si nänasei ii dai o iie.
5i ii dai douä mese, una de bumbac $ i una de lânä. 5i apoi el iti (IA o ghitea ; ori
bani iti da si apoi faci pomaná".
Fapoi dupä ce se scoalä dela masá, ne ducem sä mâncam Om, 0 ia si ne
ducem de o gäteste acolo si apoi iar ne ospätäm", (Inf. Vasile Damian, 64 ani),
,,Cheamä adeväratii nasi, stravechi, Aceia sunt chemati", (Inf. Pärintele Iur-
covan).
Apoi dai un rând de haine la nasi, iie, cämase nanasii, o masä, o bärditä,
o botä. Zice el le dai de masä",
Vezi cä cine te-a botezat, cine te-a cununat la acela ii de.
In caz când exceptional, nasul de cununie este altul decât cel de botez, se
cheamä nasul de cununie,
Daca nu este nasu, (de botez) când te cununi, cauti sä dai celui care te duce
la bisericä, Nu poti da la acela care te-a botezat. Pe Ala il lash'.
,,Omu nost' a zis ca cucioiu Micläus Fogoros a fost sä fie nas, Da cine l-a cu-
nunat a fost Zahei, el a zis cä n'a avut nänas", ,,Când s'a cununat a fost de 1-a
intrebat, a.: putea-s'ar sä-1 cunune ? $i a zis cä nu. SA-mi punä pe Dise al lu Damu,
Dar omu meu a zis ea' cleat sä se dea lui Dise al lu Damu, ficioru lui, mai bine
puie nail* din nou, $i a luat el singur nanas din nou, sä-1 cunune äla, 5i atunci
la masä le-am dat lui ista. La mash' a luat nanas pe Zahei Husea care ne- a cununat,
nu care 1-a botezat", (Inf. Rafira Gheorghe I. Fogoros).
d) Luarea meirului la groapei. In sarsit la moarte, nänasa intervine din nou
cu rol activ : ea este aceea care ia märul" dela mort, uneori märul acesta putind
servi si drept punere de mash',
Hainele le pun intr'un mar. Asa se cheamä, Pun in mar, la mort. Il numesc,
ca elea le dau pentru masä, tot la nanasu al de m'a botezat. Dacä pui haine'n el,
zice cá märul este si de masä si de mort". (Inf. Rafira Gheorghe I. Fogoros),
Alcätuirea grupului nailor.
Obligatia de a näsi este, in principiu, neintreruptä, Trebueste deci ca ea sä
poatä fi transmisä din genera-tie in generatie, Cum anume se procedeaza ?
Ne putem usor convinge cä si in aceastä privintä realitatea cea mare, care trece
chiar dincolo de viata indivizilor, este gospodäria, Indatorirea de a näsi apartine gospo-
däriei ca atare. Deci ca regulä precisä : va fi nas in urma mortii pärintilor, acela
dintre copii care a rämas in casa bätrâneascä. 5i cum in regulä generalä, cel mai
mic dintre feciori rämâne pe curte", se aplicä näsiei aceleasi regule ale dreptului
de ultimogeniturä bärbäteasca pe care le vom vedea cu privire la casa bätrâneasca.
5i evident aceleasi abateri. In locul feciorului celui mic rämäne uneori un frate
mai mare : el si nevasta lui au sarcina näsiei, Ba poate amine si o fatä atuncea
când sotul ei se ginereste", se märitä pe curte". In acest caz fata joacä rolul fecio-
rtdui si ea mosteneste atât gospodäria at si sarcina näsiei, impreunä cu sotul ei ginerit,
www.dacoromanica.ro
Constiinta acestei regule deosebit de interesante, e foarte clarA in Drägus, de

pildä
Finu pe care nu it dai nimAnui, rämâne de drept in casa, la cel care ramane
in casA",
Tata a venit aici in cash' si i-a ramas mo§tenirea finilor de aici din cash'.
Cine rämane de mostenire pe locul de aid, apoi la acela rarnane finii. Totdeauna
aici vine de intreabl, la cel de cash'. El, dacA vrea, imparte pe la frati. and moare
cine sunt cununati si botezati de mama si de tata, apoi totdeauna la cel din casä
vine de-I intreaba i cel din casä, dacA vrea, imparte cu fratii ceilalti. Dar tot-
deauna la cel de pe loc vine. Numai dacA este pe loc strain, se duce la cel mai
mare. El ia atunci märul de pomana. Numai la caz cA se stinge familia, de nu
rämâne in cash' nimeni, se duce la Al mai bAträn, Altfel la Al din casä se duce
intotdeauna. Fratele tatii cel mai mic, care sta in casa a bAtrâneasca, a murit. A§a
cä si de acolo, la noi vin acum", (Inf. Gheorghe Arsene Fogoros).
La fel ne spune Gherghina Stoia, cl marul dela mort, daca a murit nAnasa
il ia cine ramâne pe curte", Cata sä fie cineva, o ruda. Nu este nimeni sä nu
aíbä neamuri".
In caz totusi cä un neam se stinge, näsia trece intealt neam. In aceastä pri-
vintä vechea regula a inchegärii gospodariei ca o realitate de sine stätätoare cu
drepturi §i indatoriri nu se mai apnea,
Cine rämäne in curtea aia, care a fost a nanasii, ia märu. Dacl ieu is acum
nasa bätränä §i dupä ce mor ieu, rAmane copilul mieu, Ala care rämäne pe urma
bAtrânilor, Ala il ia. Ala care sade in casa nasului", (Inf, Sofia Bobeica).
Dacä moare nasä-sa lui, ia unu din Ai tined, de acolo de la curtea aia, un
copil de al ei". (Maria Sofonea).
Cine-i näna§ ia märul, DacA a murit nAna§a, cine a rAmas acolo, in locul
nänasii. Dacä bunioarA, noi avem acum un fin care este batran, §tiu bine cA moare.
E cununat de socru si de mama de aid. Acuma noi luAm märuL Copii eu i-am
botezat. Imi este §i neam el este frate cu maicuta mea, care a fost Primar, Tazar,
frate cu Gärtina,
DacA ai mai multi frati, îí impärtesti. DacA, nu, cine este acolo pe curte",
(Rahira Iurcovan).
Abateri
Ordinea aceasta de succesiune a gesturilor nasiei dela nastere pang la moarte
poate sä fie intreruptä din diverse pricini.
In primul rand o interdicfie de ndsire lovefte pe toate nafele care in momentul
botezului sunt insdrcinate.
and este insärcinatä nasa cea tânfira, atunci boteazA mama ei pentruca
este superstitia cä dacA boteazA ea ii moare copilu", (Inf, Pärintele Iurcovan).
Maria Codrea nu a putut sä boteie de pildä pe Gheorghe Rogozea". Nu a
putut merge ch.* chiar atunci avea copil mic de vreo sAptämänä ; §i la cununie, iar
n'a putut, ca iar avea copil mic näscut". Asa ca a botezat o sora a tatalui copi-
lului, (In!, Pärintele Iurcovan.)
Neifia poate fi qi cedatd,
Astfel Seana Arsene Fogoro§ a botezat toti copiii si nepotii lui Matei Sofonea
in afarA de copilul Ion care a fost botezat de Hira Sofonea,
M'a'ntrebat pe mine boreasa ; a zis nevastä nu mi-1 dai sä-1 botez ?"
Ba ti-1 dau dacA vrei".
Ca asa nu-I dam dacA nu'ntreba. Ea dael a zis sä 1-1 dau, i 1-am dat. A zis
ca nu are fini si sa boteze §i ea, Daca nu-I cerea il botezam si pe Ala, nu-1 läsam",
www.dacoromanica.ro
(Putea si-1 boteze färä sä-1 ceari ?)

Nu I-a botezat fará sh-1 ceari. Dacä vrea, poate; dar m'a'ntrebat". (Dacii nu
cerea te supirai ?) Ba cä te necijeai, te mâniai. Nu te mai duceai la altu (alt
si cu voia mea i 1-am dat
copil al acelorasi pirinti). Dar boreasa m'a intrebat
sä-1 boteze". (Inf. Seana Arsene Fogoros).
Pâni triesc pirintii notri, dacä vrea unul din noi sä boteze, li-1 di, daci
vor". (Inf. Gheorghe Arsene Fogoros).
Fini am avut destui si de aceia nu am mai luat i de istia räsleti. Sunt
multe familii care nu au decât un fin si aceia sunt doriti sä aibi. i vin si mai
cer Sa-mi dai sä botez si eu unu, sä am un fin". D'apoi cine are mai multi, nu
se mai duce sä. ia dela altu". (Inf. Seana Arsene Fogoros).
Sau se poate intimpla ca sä se iveascä ceartei intre nasi i fini i atuncea
finul sh fie obligat sä-si puie nasi din nou.
Astfel de pildi nasa de botez a lui Petru Adimoiu este Sofia Hermulae Co-
drea, sori cu mama lui. Dar nu i-a stat nasá de cununie pentruci era mânioasi
când s'a cununat. Nu i-a cununat din principiu. Era vorba si-1 adopteze si sä-1
aduci aci. $i el nu a vrut sä rimaie. Atunci nu a mai vrut si-i mai stee ninasä
si vi-a gäsit omu o ninasi strainä, pe Seana Dumitru Iurcovan, sofa cu nevasti-sa".
(Inf. Pirintele Iurcovan).
In sfârsit finul poate si refuze ninasii í pentruci socoteste, atunci and trece
inteo a doua cäsitorie, ci nu i-au purtat noroc. ,,Ion Fogoros a avut intr'o prima
casitorie ninasi pe Eva Husea. La a doua, a avut-o pe soru-sa lui Sofia Gheorghe
Racu, pentrucA s'a supirat cu nänasa. A spus ea' pentru ninasä nu i-a mers bine.
Nu a fost ninasa bunä". (Inf. Pirintele Iurcovan(.
0 categorie speciali,formeazi finii tigani.Aci regula nu se poate tin e,din pricina bon
Tiganii nu se bateazi ei intre ei. Tot Români de-ai nostri din sat, ii boteazi,
cä ei spun cä nu au ce si le dea. Uite toati oastea aceia, tot de Români sunt
botezati. La cununie nici nu mai vin. Ei nu se cununä in Biserici. Ei se iau.
Nu mai stau sä se cunune in Biserici". (Inf. Gherghina Stoia).
Alcátuirea grupului finilor.
0 singurä regulä explieä totul : fac exceptie de la absoluta mostenire a
calitätii de fini numai fetele in caz de cununie. Aci stau fati in fatä douä perechi
de nasi ai mirelui i ai miresii. Urmeazä cei ai mirelui.
Dui:4 bärbat te cununä. Cine boteazi pe bärbat, acela cununi" (Inf. Gherghina
Stoia). Ninasul baiatului, nu al fetii. Ninasul bilatului cununi" (Inf. Rafira Ion Racu).
Dam spre pildä cazul nasei Gherghina Stoia, viduvi de 68 ani, Pânä acum
are urmitoarea activitate de nasä
Cununat Botezat Cununat 1 Botezat
-
Gheorghe
Maria
Gheorghe
f --Sofia
Anica
...Ion
Märiula
Dionisie Stoia -.. Silvia
-.. ,- Sofia
Vasile (necasAtorit)
www.dacoromanica.ro
Dupl cum se vede, faptul cá Gherghina Stoia a cununat pe Dionisie Stoia i-a
atras obligatia sl-i boteze totii copiii, bAieti si fete. Dintre acestia a cununat numai
pe baieti, adicä numai pe Gheorghe, (Vasile fiind neasatorit). Cu Märia, Silvia, Sofia
nu are treabl. Pe Vasile ea o sä-1 cunune ori o sl-i ardä urechea, H pune lumina
lângä ureche", adica o sl-1 privegheze la moarte dacá cumva cu moartea i-o fi
insurätoarea. Aceias femeie a mai cununat pe Spiridon Diga si i-a botezat toti
copiii, dintre cari unii au rämas necasátoriti restul au murit. Intâmplätor a mai
botezat pe Veta, copil din flori a unor tigani care au plecat din sat.
Exemplificári individuale
Pentru a putea intelege mai bine gradul de aplicare al regtilelor mai sus
arätate, am socotit bine sä analizam un grup de cazuri individuate. Cu ajutorul
pretios al D-soarei Xenia Costa-Foru, am luat deci toate botezurile (43 la numär),
care au avut loc in satul Drägus in anul and am fäcut cercetarea, adia in 1932,
in ordinea lor de inscriere in registrele bisericesti. Am completat celetalte date,
cu privire la fratii celui botezat in 1932, pärinti i bunici, fiecare cu nasii lor res-
pectivi de cununie i botez, din registrele bisericesti ce le aveam la indemânä si
din ancheta directä a fiecarui caz in parte. Iatä aceste cazuri :
1. Copilut Iacob Gh. Poparad este botezat de Seana Gh. Rogozea. Pärintii
nasii actuate (Vasite si Sofia Poparad) au cununat pe parintii finului actual.
Aci se opreste insä linia ascendentä a nasilor nasa de botez a tatälui a fost Eva
Gh. Fogoros, färä rudenie cu nasa actualä. Avem deci o mostenire a rudeniei care
se intâmplä exclusiv in ultima generatie näsia trece la fata nasilor. Aceastä fatä
este aceia care a rämas in curtea bätrâneasca, sotut ei Gh, Rogozea Hind bágat
-in curten la Vasile Poparad.
Toti fratii copilului Iacob, 7 la numär, sunt botezati de aceiasi nasä.
Pentru a face mai lesnicioasä intelegerea acestui caz, precum si a celor care
urmeazä, schematizam de ate ori e nevoie, mostenirea näsiei in felul urmátor
. Mamä fatä.
sot
cu alte cuvinte, linia intreruptä aratä o intrerupere a mostenirii näiei, linia plinä
o rämänere a näsiei in aceiasi grupá familialä, trecând dela mamä la fatá. Acolo
unde apar douä persoane nase, o femeie si un bärbat, e vorba de o näsie de cununie ;
acolo unde e o singurä femeie, e vorba de un botez.
2. Al doilea caz e al Olimpiei, fata naturalä a Zenoviei Sucaciu cu Vasile
Rogozea, botezatá de Maria Buneriu. Nasi de cununfe, evident, nu stint Insa nap
de botez a tatälui natural este Eva Buneriu, soacra actualei nave.
Ca atare formula ar fi:
Marna T . nor'&
3, Liviu Gh, lull= Fogoros e botezat de Victoria I. Fogoros.
Pärintii sunt
cununati de socrii nasii actuate (Eva D. Fogoros cu Dumitru Fogoros).
Taal e botezat tot de naa lui de cununie, Eva D. Fogoros.
Bunicii sunt asátoriti de Iuliu si Ana Tataru,
Am avea deci
mama mamá norá (valabill si
sot
pentru un frate al finutui de-acum),
4, Ana M. Pasca, veniti de curind in sat si numai in trecere, vi-au luat un
nas ocazional pe Ana Moise Dobrotä.
www.dacoromanica.ro
5, Livia Niculae Isac Rogozea, e botezata de Maria G. Tataru, Parintil stint

cununati de tatal na0i actuale, adica de Ion Fogoros cu sotia lui, Rafira, dintr'o a
doua cununle. Tatal este botezat de Eva V. Sofonea.
Cazul e ceva mai complicat : in grupul na0lor a fost la inceput Vasile Isac
cu Seana Sofonea care au cununat pe bunici, Vasile Sofonea, fiul lor, s'a casatorit
de doul ori ; a doua nevasta este Eva D. Sofonea, nap tatalui. Vasile Sofonea
murind, fiul lui cu cea dintâi sotie, la pe Rafira. El murind, Rafira se casatoreqte
a doua oara cu Ion Fogoros, Acesta intrând nin curte", märitându-se, prela locul
in gospodarie celui dintâi sot, inclusiv datoria na0ei,
Se vede clar cum in cazul acesta nu rudenia de sânge efectivä, pe linie bar-
bateasca sau femeiasca, are importanta, ci ocuparea until anumit loc in gospodaria
de bastini a nasilor, gospodarie ce se socote0e deci ca o entitate permanenta de-
asupra indivizilor care o compun.
Am avea deci in formula :
Mama ma0era norli vitregii fiica
sot al doilea
6. Laurian Veniamin Scurtu e botezat de Maria Axente Sofonea. Parintil
finulul sunt casatoriti de aceiaq na0 ql sotul el. (Axente D. Sofonea 0 Maria).
Tatäl e botezat de mama naqului Mu de cununie (Maria Sofonea). Bunicii
sunt casatoriti de nap de botez a tatalui cu sotul ei (Dumitru Sofonea i Maria).
Avem deci :
Mama aceiaq nora aceia§
sot sot
7. Viorica Dumitru Stoia e botezata de Sofia V. Trâmbita, Parintii finului
sunt casatoriti de ace* naqa cu sotul ei (Vasile I. Trâmbita cu Sofia).
Tatal e botezat de Rahira Trâmbita, mama qi soacra na0lor lui de cununie.
Avem deci :
mama . nora aceia.
sot
Aceia0 formula se repeta pentru alti trei frati. Singur copilul Gheorghe este
botezat de mama, adica de nap de botez al tatalui sau, deoarece nora na0i
acesteia ffind insarcinatä, nu putea boteza.
8. Livia Petru Adamoiu, Teal copilului certându-se cu nap lui de botez,
aceasta nici nu l'a cunoscut, nici nu i-a botezat copiii. Omul a luat drept na0 pe
Seana Dumitru Iurcovan, sora nevestii lui,
9, Rafira Ion D. Fogoros e botezata de Elena I. V. Fogoros, Pärintii finului
sunt cununati de aceia0 nava, care Hind insä vaduva, 0-a luat aláturi pe fiul ei, Vasile.
Tatal e botezat de nap lui de cununie,
Avem :
mama aceial aceias,
fiul
10, Victoria Gh. Dobre e botezata de Seana Gherman, sora mamii ei. Fiind
vorba de o familie venita de curând din Sâmbata 0-a luat na0 ocazionali,
11, Dionisie Gmaila e botezat de Agritina Samoilä Popacodrea. Aceia0 e 0
nap de botez a tatalui §i, impreunä cu sotul ei, nap lui de cununie.
Tot ea a botezat ilia alti patru copii,
Avem :
ace* aceia0 aceia,
sotul
www.dacoromanica.ro
12, Niculaie Samoil Sto la este botezat de Rafira L Fogorov, pe care am

mai intâlnit-o la cazul No. 5
Parintii finului sunt cununati tot de Rafira Fogorov cu sotul ei, ea Hind vi
nava de botez a tatalui.
Aceiav situatie pentru alti trei frati Eli finului acestuia, formula este deci :
Aceiav aceiav aceiav,
sotul
13, Viorel Emilian Trâmbitav este botezat de Livia N. Rogozea. Parintii sunt
cununati de aceiav nava vi sotul ei.
Tatal este botezat de soacra navei actuale, (Gherghina Rogozea),
Avem :
mama nora _ aceiav.
sot
14, Sofia Niculaie Adamoiu este botezatä de Sofia Ermolae Codrea, Pärintii
sunt cununati de aceiav nava cu sotul ei, ea Hind vi /lava de botez a tatalui.
aceiav aceiav aceiav
sot
15, Liviu Gheorghe Potinteu este botezat de Zenovia Lazar Fogorov, Pärintii
sunt casatoriti de Gheorghe Bota cu sotia lui, Eva.
Taal este botezat de Maria I. Fogorov,
Bunicii sunt casatoriti de aceiav Maria L Fogorov cu sotul ei,
Gheorghe Potinteu a fost easätorit de mai multe ori. Intâia data s'a luat
noaptea" vi apoi s'a cununat având navi pe Gheorghe Bota vi Eva. Cel dintâiu copil
este botezat de nava for de cununie, Eva Bota, Alti doi copii sunt botezati de
Rafira Adam Rogozea. Alt copil mort mic, e botezat de moava lui, Maria Nästase
Rogozea. Al cincelea de Sofia vi Vasile Bobeica, Al vaselea vi al vaptelea de
Sofia, fata navii de cununie cu sotul ei Ion Trâmbitav,
Al optalea copil e botezat de Asinefta Spiridon Tataru, fata uneia din navele
de mai sus, anume Rafira Adam Rogozea.
Al noulea e botezat de Ecaterina Gheorghe Bogdan, sora cu mama copilului.
In sfârvit al zecelea copil, Liviu, dupa cum am väzut, are drept nava pe f ilea
navii de botez a tatalui.
La cea de a doua cununie a luí Gheorghe Potinteu, navii de cununie au rämas
aceiav.
Majoritatea copiilor acestora au murit la varsta foarte mica.
16, Gheorglze Ion L Rogozea este botezat de Sofia V. Iurcovan, sora cu tatäl
copilului, ,
Parintii sunt cununati de Eva Sofonea, nava de botez a tatalui, impreuna cu

ginerele ei, Samoil Stoia.
Bunicii sunt casatoriti de Moise Codrea cu Maria.
Maria Codrea nu a putut merge la botezul lui Ion Rogozea pentruca tocmai
avea copil mic de vre-o saptamânä. La cununia lui iar nu a putut, ca iara avea
copil nascut.
17, Gheorglze Vasile Fogorov a fost botezat de nap mamei lui din pricinä ca
parintii copilului au divortat, deoarece copilul s'a näscut la vreo 3 luni dupa
cununie. Navii de cununie ai parintilor n'au mai fost navi de botez (Ion vi Rafira
Husea),
18, Viorica Ion Rogozea este botezatä de Eva Gh, Fogorov, pärintii sunt cunu-
nati de aceiav /lava cu sotul ei,
www.dacoromanica.ro
Taal este botezat de soacra napi actuate. Ana Iulian Fogoro§,

Bunicii stint casatoriti de soacra na§ii de botez a tatälui cu satul ei.
Avem deci :
mamä norä nora norii aceia§
sot sot
19, Niculae Niculae Rogozea este botezat de Zenovia V. Rogozea,
Pärintii finului sunt cäsätoriti de aceia§ na§6 cu sotul ei.
Taal este botezat de soacra na§ii actuale, Rafira Rogozea.
mamä - norä aceia§
sot
20. Victoria Gheorghe Stoica e botezatä de Maria Munteanu. Sunt tigani,
Nu §tiu cine i-a cununat pe spurcatii A§tia", ne spune un informator,
21. Maria copil din flori a lui Rafira Stoia, Barbatul näna§ii acestui copil este
vär bun din frate cu mama copilului,
22, Livia Arsene M. Sofonea este botezatä de Seana Arsenie Fogoro§,
Pärintii au fost cununati de aceia§ na§A cu sotul ei.
Taal copilului de aceiq na§ä.
Bunicii asätoriti de aceia0 na§í.
Alti doi copii au fost botezati tot de Seana Arsenie Fogoro§,
Iar alti dal, morti in aceea§ zi, au fost botezati unul de moap lui, Maria
Rogozea §i de Silvia Iacob Gheorghe Rogozea,
Aceia§ aceia§ - aceia§ aceia
sot sot
23. Than Ion Fogoro§ murind de indatä, a fost botezat de moap Maria
Rogozea,
Párintii au fost cununati de Sofia Gheorghe Racu, sorä cu sotia.
Taal a fost botezat de Eva Husea, Aceastä na§6 i-a servit §i drept na§ä de
cununie inteo prima asätorie, asatoria desfäcându-se, Ion Fogoro§ s'a supärat cu
nap. A spus a pentru nänap nu i-a mers bine. Nu i-a fost nänaP bunk' §i a luat
o alta.
24. Viorica Gheorghe Zevedei Stoia este botezatä de Verpvia Constantin Stoia.
Pärintii au fost cununati de aceiq nap' cu satul ei.
Taal a fost botezat de aceia§ na§ä,
aceia§ aceia§ aceia§
sotul
25. Niculae Moise M. Sucaciu este botezat de Eva Dumitru Sofonea,
Nap de cununie a pärintilor, care in acela§ timp e na§6 de botez a tatälui,
Elisafta Gabrean, era la botezul copilului beteagä", S'a uscat doi ani pe pat §i a
qi murit".
Cella lti copii au fost toti botezati de Elisafta Gäbrean,
26, Gheorghe Mihai Nichiu este botezat de Sofia Ermolae Codrea,
Pärintii sunt cununati de aceia§ na§a cu sotul ei.
Taal copilului este botezat de d-ra Ana Fagärä§ann, Rica preotului Ioan
Fagiiii§anu, care fusese impreunä cu sotia lui Eva, na§ul de cununie al bunicilor.
S'a intâmplat deci o schimbare de na§e care se explica prin faptul cä sotii
Ermolae Codrea nu aveau deloc copii. Astfel cá au cerut Anii Fägáräpnu sä le
cedeze finul. D-ra Fi Igaräpau a zis : Eu nu pot sä stau, dar duceti-va la lelea
Sofia" §i a participat la cheltuialä.
www.dacoromanica.ro
27. Copilut Nicolae Nicolae Marin, din parinti tigani, a fost botezat de o
tiganca, Paraschiva Pletosu, plecatä din comuna.
28. Liviu Gheorghe Codrea Damian este botezat de Sofia Gheorghe Sofonea.
Parintii au fost cununati de soacra nagii actuate, cu sotul ei. (Eva si Dionisie
Sofone a).
Tatal a fost botezat tot de Eva Dionisie Sofonea.
Un alt copil a fost botezat tot de Eva Dionisie Sofonea.
29. Ana Spiridon Tataru este botezata de Senia Isac Tataru.
Parintii sunt cununati de aceias naga cu sotul ei, Dionisie Spiridon Fogoros,
dintr'o prima casatorie.
Tatal a fost botezat de concubina socrului din prima casatorie, a nagii actuate,
Eugenia Codru.
Alti doi copii prezinta aceeas situatie.
Alti doi long sunt botezati de aceiag, pe vremea cand era inca vaduva dupii
barbatul ei dintal gi nu se casatorise al doilea cu Isac Tataru,
Avem deci :
concubing nora aceiag
sot
30. Virgil Gheorghe Husea este botezat de Rafira M. Poparad,
Parintii sunt casatoriti de aceias naga cu sotul ei.
Bunicii sunt casatoriti de parintii socri al nasii de botez a tatalui.
Avem deci :
Soacrä nora nora norii aceiag
sot sot
31. Niculae S. Sofonea este botezat de Emilia Dionisie Fogorog,
Parintil sunt casatoriti de parintii nagii actuate, Maria nascuta Husea, casat,
Dionisie Fogorog,
Tatal copilului este botezat de fratele nagii de cununie, Ioan Sofonea.
Nevasta acestui Ioan Sofonea murise gi Sofonea isi luase o altä femeie, care
n'a vrut sa cununeAr fi trecut nagia la fecioru-su, dar fecioru-su era pe front
gi n'a putut sa cunune. $i aga a fost. Atunci gi-a gäsit la repezeala, pe cine ? Pe
cumnatu-sa si soru-sa", (Inf, Preoteasa Iurcovan).
Nevasta sora fiica
sot
32, Niculae Gheorghe Bogdan este botezat de Rafira Niculae Tätaru,
Pärintii sunt cununati de aceiag naga cu sotul ei.
Tatal este botezat de soacra nagii actuate, Safta Niculae Tataru.
Avem deci :
soacra nora aceias
sot
33. Virgiliu Teodor Hariton Fogorog este botezat de Maria Nicolae Fogorog.
Parintii sunt cununati de aceiag naga cu sotul ei, Nicolae Fogorog, care este
frate cu tatal.
Tatal este botezat de Elisaveta Nicolae V. Sofonea,
Bunicii sunt casatoriti de socrul nagii de botez a tatalui, Vasile Sofonea, cu
Lisabeta.
Schimbarea intervenita intre botezul gi casatoria tatalui se explica prin faptul
ca ,,nänaga de botez a ramas vaduva si nu a mai mers la cununie, atuncl a ca..5-
www.dacoromanica.ro
34 SOCIOLOGIE ROMANEASCÁ
tigat lianas pe frate-sau, cä un strain nu prea sta dacä nu este obligat, i atunci
mergi la rude", Inf. Preoteasa.
34, Leonora fata naturala a Zenoviei Fogoros (Vica lui Consit) este botezata
de Maria Gheorghe Tätaru,
Mama copilului a Malt nuntä de noapte cu Dumitru Lutian si a avut drept
nasi la nunta de noapte pe aceias nasa cu sotul ei.
Tatäl copilului, Dumitru Lutian, a fost botezat tot de nasa lui dela nunta
de noapte.
35. Eva Dionisie Damian a fost botezatä de moasa Maria Nästase Rogozea,
Pärintii au fost cäsätoriti de &Aire Rafira C. Iurcovan cu sotul ei, Ion Iurco-
van, frate cu mama copilului, nasí $ i de nunta mica si de nunta mare.
Tatäl a fost botezat de Rafira Gheorghe Fogoros,
Nasa aceasta de botez era bolnavä mai proastä i n'a avut nici nora si fata
ei era prea mica si de aceea si-a luat omu drept nas pe fratele si cumnata sa",
(Inf. preoteasa.)
Alti doi copii sunt botezati tot de nasa actualä. Un al treilea e botezat de
una din studentele monografiste, ceeace a avut drept urmare refuzul ulterior al
Rafirii Iurcovan de a mai boteza copilul Eva, dela care porniram,
36, Livia Niculae Fogoros este botezata de Rafira Niculae Rogozea.
Pärintii au fost cununati de aceeas nasa cu sotul ei.
Taal este botezat de aceias nasä pe vremea and nu era cäsatoritä.
Aceias situatie pentru alti trei copii,
37. Niculae Ioan N. Tätaru este botezat de Eugenia Th. Trambitas,
Pärintii sunt cununati de aceias nasä cu sotul ei, ea fiind si nasa de botez
a tatalui.
Bunicii sunt casätoriti de aceías.
Alti doi copii, aceeas situatie.
Aceias aceias aceias aceias
sot sot
38. Maria Gheorghe V. Sofonea este botezatä de Zenovia Sucaciu.
Pärintii sunt cununati de mama nasii cu sotul ei.
'fatal e botezat de Eva Fägäräsanu,
Bunicii sunt casatoriti de pärintele Ion Fägarasanu cu sotia sa Eva, nasa de
botez a tatalui,
D-ra Ana Fagäräsanu nu a mai vrut sä mai cunune si a cedat n4ia Eufrosinei
Aceias aceias (cedare) aceias fata
sot sot
39, Aurelia Vasile Tätaru este botezatä de Seana Arsenie Fogoros,
Aceias nasä cu sotul ei a cununat pe parinti la nunta de noapte si la cununie,
au fost deci nasi si de noapte si de zi" si au botezat pe tatäl copilului si au
cununat pe bunicii lui,
40. .Livia Mihai Fogoros Sitea este botezatä de Rafira Gheorghe Fogoros.
Parintii au fost cununati de aceias nasä cu sotul ei, care este frate cu mama
copilului.
Teal a fost botezat de bunica soacra a nasei actuale, Elisabeta Bobeica.
Intr'o alta casatorie anterioarä mama copilului a fost cununatä de Maria si
Aural Trambitas, care i-au botezat si doi copii din acea casätorie,
41. Victoria Emilian Iurcovan a fost botezata de Sofia Gheorghe D. Sofonea.
Pärintii au fost cununati de aceias nasa cu sotul ei.
Taal a fost botezat de soacra nasii, Eva Dionisie Sofonea,
Bunicii au fost cununati de Dionisie Sofonea cu alta Eva, nevasta a lui dintai.
www.dacoromanica.ro
* SOCIOLOGIE ROMANEASCI 35
42. Livia Ion Balea este botezat de Sofia Em. Hanes,

Pärintii sunt cununati de soacra nasii actuale cu sotul ei, Eva si Spiridon Hanes,
Tatäl a fost botezat de nap lui de cununie,
43, Ana Niculae Sofonea a fost botezatA de Senia Arsenic Fogoros, care a
botezat pe teal copilului si apoi 1-a cununat impreunä cu sotul ei.
Natura rudeniei spirituale din rasie
Intre nasí si fini si mai mult de cat atata, intre toti finii unui nas, se stabilesc
relatii de rudenie spiritualä al cgror efect vizibil este mai ales in ordinea inter-
dictiilor religioase de cAsätorie. Canoanele bisericii au in aceastA privintä regulele
lor precise, dar care au fost preluate de cAtre viata säteascd si uneori intärite
dincolo de ceeace ele pretindeau. Sätenii din DrAgus tin mai mult la rudenia din
näsie decat la cea de sange" poate sä afirme fall multä gresealä pärintele Iurcovan,
Nu iese finul din vorba nasii nici cat träieste, el ea dä seama la Dumnezeu
de eL De and se naste si panAl manä la progadie, ea tot dealäturi ii stä. Il tine
de räu si-1 duce la bine. $i nu se cade. $i e tare räu la Dumnezeu cel de-i iese
din vorbä. CA ea are legämant cu Dumnezeu si cine-1 stricä, cu Dumnezeu se stricA.
CA nasa-i mai mare si ca tatäl si mama si toate neamurile finului, car' trebue sä-i
dea ascultare, eä ea-i poartA vorba la Dumnezeu. CA dacä rämane omu färä nasä
e mai räu ca cand i-a murit mama, cA cine-1 pläteste la groapä ? E de mare cinste
cine-i nAnasä la mai multi, cA din vorba ei nu iese tot satu si e'n fruntea mesii
in tot locu", (Inf, Rafira Dumitru Codrea, 63 ani, Fisä I. C,),
Si nasul este rudä aproape, tare. Cum sA nu ? CA te cununAl". (Inf. Zenovia
Stoia, 62 de ani),
Nu este bine nas cu fin sä se cunune. Aceasta nu este slobod. Nu se la
asa fina cu nänasu, $i dacA se'ntamplä o muiere sä boteze pe o fatä si pe un bäiat
nu se pot lua nici Ma. Este pAcat, Ca cand stint frati. Nu se pot lua. Ca cand ii
frail, dacä i-a increstinat tot aia pe amandoi", (Inf. Gherghina Stoia),
$i nici fata nAnasului cu copilul botezat nu pot. Sunt neamuri tari, rude
tari, nu pot",
$i informatoarea Gherghina Stoia dandu-ne aceastä lAmurire se adreseazd
nurorii sale :
Tu 1 ea cum ar fi vrut Gheorghe (fiul ei) sä fa pe Achina (fina)",
Nora ei Zenovia : Da, ia vezi eä a botezat-o Hira. Nu se poate"; si Gher-
ghina intäreste : ,,Apoi da ; nu, nu, nu se poate".
Totusi abateri dela regulä se fac in ciuda constiintei faptului cA sunt abateri.
De pildä :
Zice cA s'ar putea. D'apoi mai de mult zice cä nu läsa sä se fa. CA sunt ca
fratii. Dar acum zice cä se mai iau", (Dece sunt ca fratii ?) Asa atn auzit ; nici noi
nu stim bine. Va fi vreo vorbä. Asa s'au luat dintr'o nänase si s'au cununat ziva,
Samuilä Iurcovan cu Eva Sofonea, Nu stiu eand, cá stain cam departe si e de
mult. Va fi vreo 42 de ani". (Inf. Seana Arsenie Fogoros).
Relatii sociale derivand din näsie
Sistemul de rudenie este el insusi un sistem de relatii, avand elect mai ales
prin interdictiile la cAsätorie pe care le ridich.
In afarA de aceasta, grupul nasilor si al finilor stint legati intre ei prin anume
relatii de respeci. $ i de ajutor, cari insä astäzi au inceput a släbi, relatii care nu mai
au nimic ritual intransele, ci privesc viata de toate zilele :
Mai merg, dar nu tin ca mai de mult. Mai inainte se tinea. Acum, dupA ce
sunt gata, nu se mai duc". Inainte mai se ducea, mai tesea, mai ajuta fina la nänasä,
www.dacoromanica.ro
Acum se duce numai child cu nunta. Ivi face treaba vi gata", Se duce de oaspätä".
Facea mai de mult, ca se ospäta in ziva de cununie la navi". Acum se cheamä,
când se 4:15. gäina, Il cheamä de mänânc6". (hif. Gherghina vi Zenovia Stoia).
,,Nu mergem la navi. Numai atunci mergem când te casatorevti, dacä te casä-
torevti la Craciun, apoi te duci la Pavti cu doi colad, cu un stiuc de carne, cu
douä lumini. Numai atunci, in anul intâi. $i te cinstevte vi ea. Te pune la masä cu
bäuturä vi cu mâncare. $i gata, Nu mai avem nevoie unu de altu", (Inf. Rafira
Ion Racu),
Nu mai are vorbä. Te-a cununat, nu mai are vorbä, färä and il cheamä de
boteazä. El nu are treabä cu asnicia. Dacá pot trai, träiascä. Dacä nu, nu. El nu
pune nici o vorbl la mijloc", (Inf, Gherghina Stoia).
Totuvi aceste relatii sunt astäzi incä destul de importante, mai ales dacä tinem
searnä de numärul mare de persoane prinse in ele ; satul intreg iti poate spat-ea
chiar ca un vast sistem de näviri, legând laolaltä pe toti sätenii.
Ca sä ne putem da seama de sfera socialä de intindere a unei nävii, däm o
listä a celor botezati de câteva nave din sat. Iatä astf el, Seana Arsene Fogorov a
botezat pânä acum.
In 1903 pe Maria Matei Gh. Sofonea ; 1905 ; Rafira Matei Gh. Sofonea ; 1906 :
Samoil Maid Gh. Sofonea ; 1907 : Roman Matei Sofonea ; 1908 : Silvia Matei So-
fonea ; 1910 : Victor Matei Sofonea ; 1912 : Gheorghe Matei Bobeica, Rafira Matei
I. Sofonea vi Ana Matei Sofonea ; 1914 : Gheorghe Matei Sofonea vi Dionisie Matei
Sofonea ; 1915 : Maria Valer Tätaru ; 1919 : Ana Matei Bobeica ; 1920 : Valeria Ni-
culae V. Tätaru vi Emilian Matei Sofonea ; 1921 : Silvia Matei Bobeica ; 1922 ;
Viorica Matei Sofonea ; 1924: Ioana Arsene Sofonea ; 1926 : Valeria Arsene So-
fonea vi Eleonora Maid Sofonea ; 1927 : Gheorghe Matei Sofonea vi Silvia Arsene
Matei Sofonea; 1928; Liviu N. I. Sofonea; Viorica Matel L Sofonea vi Olimpia Gheorghe
Tätaru ; 1930 ; Vasile Matei Sofonea vi Viorel Maid Bobeica ; 1931 : Aurelia Vasile
Tätaru vi Ana Nicolae Sofonea ; 1932 Livia Arsene M. Sofonea ; Aurelia V. Tätaru
vi Ana Niculae Sofonea ; adicä un total de 32 de botezuri.
Dealtfel Seana Arsenie Fogorov pare a avea o deosebitä activitate de nävire.
Nu numai cä satul o cunoavte drept una care are foarte multi fini, dar ea insä§i
aratä cum a avut norocul ca toti finii sä-i fie bogati in copii vi in nunti.
Alte nave au un total mai mic de copii, Astfel: Rafira Nicolae Poparad, 4
botezuri (1908-931), Eugenia Th. Trâmbitav -8 botezuri (1901-931), Rafira Ion
Fogorov-18 botezuri (1911-931), Zenovia Vasile Rogozea -3 botezuri (1926-931),
Vervavia Constantin Stoia, 3 botezuri (1916-931), Sofia Ermolae Codrea, 7 bote-
zuri (1913-921), Xenia Isac Tätaru, 5 botezuri (1923-931), Rafira Gheorghe Fo-
gorov, 8 botezuri (1903-931) ,Rafira Ion Sofonea, 6 botezuri (1919-931) ,Rafira
Nicolae Rogozea, 16 botezuri (1907-931) etc,, etc,
H. H. STAHL
www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIA COMUNEI BELINTI
- CERCETARI ASUPRA MANIFESTARILOR ETICO-JURIDICE -
Hotäritä sä cerceteze realitätile social-politice din Banat, pe cale monograficä,
sectia de Politicä Socialä i Sociologie a Institutului Social Banat-Crisana, a decis
in sedinta sa din 2-XI-1933 sä inceapä cercetarea monografich dela unitatea
socialei cea mai insemnatä din Banat $i anume dela familie.
Problema familiei bemei(ene a fost formulatä in sedinta din 2-XI-933 in felul
urmator
L. Dacoi familia beineiteanei cqa cum este asteizi constituitä mai poate asigura
procreatia i deci continuitatea elementului romemesc din Banat.
2. Dacei familia beineiteanei promoveazei cultura i civilizatia romemeascei in
Banat,
Comitetul de conducere a Institutului Social Banat-Crisana, s'a oprit insä la
un fenomen alarmant care pasioneaza opinia publicá bänäteanä si româneasca, si
anume la fenomenul demografic al depopubirei Banatului.
Cu ocazia cercetärilor monografice dela Belinti urma deci sä fie descoperite
toate cauzele depopulärei Banatului - dându-se i solutii pentru impiedicarea sau
remedierea catastrofei,
Pentru a imbrätisa toate cauzele urma ca toate sectiile sä-si trimitá reprezen-
tanti in ancheta dela Belinti, intocmind fiecare sectie in parte un chestionar al
säu privitor la problema fixatä depopularea Banatului.
Dificultatea pe teren consta in faptul, ca nu toate sectiile puteau functiona.
Secfia juridicá pand la acea data nu luase fiintä, desi Institutul incredintase Cercului
Juridic Beinei(ean" intemeerea pi punerea in functie a ei,
In lipsa unei sectii juridice, conducerea Institutului Social Banat-Crisana m'a
insärcinat cu intocmirea redactarea unui chestionar etico-juridic, urmând sä
intocmesc separat si un alt chestionar politico-social si administrativ, -Nu este
lipsit de interes sä infätisez aci punctele de plecare i câteva din rezultatele
obtinute la Belinti,
La intocmirea chestionarului etico-juridic a trebuit sá am ca indreptar studiul
familiei, Depopularea apare pretutindeni ca un efect al desorganizärei familiei, dupei
cum ca efect al acestei desorganizeiri, apare i sporirea procentului de mortalitate
infantila. Cauza depopuleirei catei deci a fi ceiutatei in desorganizarea familiei.
In ce consta aceastä desorganizare a familiei bänätene, iatä ce aveam de
cercetat, Färá studiul familiei, deci, färä a preciza constitutia functionalä a familiei
bänätene, n'am putea afla toate cauzele depopulärei.
Chestionarul etico-juridic pe baza cäruia am facut ancheta, se compune din
381 de intrebäri, repartizate in studierea a trei categorii de probleme din ciclul
etico-juridic,
A) Categoria I-a priveste sistemul de proprietate, de producere a averei gi
de transmitere a ei in semul familiei si confine 110 intrebäri.
B) Categoria a II-a imbrätiseazä relatiile personale fi materiale din sânul
familiei, cu 230 intrebäri.
C) Categoria a III-a atinge foarte sumar obiceiurile juridice pi raporturile
sätenilor in chip individual si a grupului social familial cu justitia, cuprinse in 40
intrebäri.
Evident cele 381 intrebäri nu epuizeazá cele 3 cicluri de chestionare
etico-juridice. Ele nici nu au pretentia aceasta. Pot constitui insä un punct de
plecare, un indreptar.
www.dacoromanica.ro
Cei 2 monografisti cu cele douä ajutoare ale lor, care au lucrat pe baza
chestionarului etico-juridic la Be HO, au examinat abia 60 de gospodärii din totalul
-de 400, si au pus 24,000 intrebäri, Gospodáriile examinate sunt insä din cele mai
reprezentative, lar multe rgspunsuri tipice infatiseazä oglinda satului,
Pentru a putea imbrätisa in intregime operatia de disecare si analizare a
componentelor familiei beinalene, credem absolut necesar de a reproduce chestio-
narul amintit,
Chestionarul A. privitor la sistemul de proprietate, de producere a averei

el transmitere a ei in sânul familiei.
Intinderea gospodäriei täränesti si produsele de specialitate:

Avere mobila are casä ? proprie? Cate camere? Are grading ? ce intindere? Ce cultiva in
ea ? Cine se ocupg din familie cu gradina? Ce se face cu produsul gradinei ? Cat pgmant are in
holda satulvi ? Cat arabil ? Fanat? Livada ? Vie? Neproductiv ? Ce pomi are in livada ? Dar pe
lamp' case? Cat produce pamantul sau?
Repartitia muncH, cheltuelile de producere a averei imobile si mobile ;
Cu cine Il lucreaza? Cum It lucreaza? Cum se repartizeaza munca ? Ce cheltueli are?
Avere mobilg boi, vaci, vitei, cal, oi, pord, Old, rate, gaste, curd, capre, bivoH? Cine se
ocupa din familie cu cresterea fiecarei categorii in parte? Cat timp pierde pe zi cu animalele?
Valoarea lor totala? Cat cheltueste cu intretinerea lor ? Daca vinde din ele? In ce imprejurgri ?
Provenienta averei si sarcini:
Ce avere imobilg este mostenitä? Ce avere mobilg este mostenita? Ce avere mobila si imo-
Ma a adus sae in casa ? Cum se administreazg averea sotiei? Dar cea mostenitä. ? Ce datorii au
pe avere si uncle ?
Bugetul casnic cu repartitia veniturilor si cheltuelilor pe categorii de produse ;
La ce se intrebuinteaza banii proveniti din vanzarea vitelor maxi? A vitelor mici? Din van-
z area paserilor? A granelor? A poamelor? A zarzavaturilor ? A pamantului?
Sistemul predärei averei pentru intretinere ei despre administrarea averei:
Se practica in familia informatorului transcrierea averei pe copii ? In ce imprejurari ? La
ce varsta fac aceasta parintii? Dar in familiile vecine ? Dar in genere in sat? Cine dispune de averea
familiei? Cine o administreazg? In ce conditii se transmite pe copii averea ? Respecta copiii anga-
jamentele luate? Se respecta dreptul pärintilor de a dispone de avere, de rode] recoltei?
Despre ingratitudinea copiilor WA de päri-tii care au transmis averea
Cum sunt tratati parintii dupä predarea averei? S'au ivit procese de reziliere in familia
informatorului ? Dar la vecini? Dar in sat? Din ce motive? Sunt cazuri In care parintii au fost
ucisi pentru avere ? Cate cazuri sunt In sat? Dar de reziliere pentru rau tratament al parintilor?
Despre procese de mostenire si indiviziune :
S'au ivit procese de mostenire in familia informatorului ? Cat au costat si cum s'au terminat?
Cum se imparte la moarte averea imobila? Dar cea mobila? Copiii neligitimi capgtg avere? In fa-
milia informatorului sunt proprietati indivize? La pamant ori la case? Coproprietarii se inteleg?
Cum impart ei folosul? Cum lucreaza si administreaza averea comuna? Se intampla desmosteniri?
In ce cazuri si cum se rezolva litigiul?
Despre mutatii de proprietate si cheltuelile ocazionale
Vanzarile, donatiile, transmiterile de avere se fac in scris ori verbal ? Cum se comporta cu
aceastg ocazie autoritatile? Ce pieta cer pentru servicii? Ce dau Wadi?
Despre inzesträri:
Ce primesc fetele la maritis? Dar baetii and pärasesc casa parinteasca?
Conturbäri in posesie:
Tulburari in posesie se intimpla?
Imprumuturi, vänzäri, cumpäräri
Cum se fac imprumuturile, chiria, schimbul, si ce deosebire fac Wadi intre aceste operatii?
In ce zile ale anului fac aceste operatii ? Cuvintul dat e respectat ? Cum se fac cumparaturi de
Ate, pamanturi, case, fructe ? Ce se face cu vitele, paserile la pripas? Cand o vanzare e perfecta?
Cine pláteste aldarnasul?
Respectul dreptului de proprietate :
Ce semne de hotar obisnuesc intre holde? Ce semne fac la vite mari, mici, paseri? Se rnos-
tenesc semnele? Cum sunt privite stricarile de semne la hotar ? Ai voe sa treci pe loc strain ca
sa ajungi la al tau ?
www.dacoromanica.ro
Despre ajutor reciproc si solidaritatea sätenilor :
Ce dobilnda iau sätenii unii altora 1 Isi imprumuta ei grime? Dar vite ? Dar pluguri ? Dar
alte obiecte pentru lucru? Se inchiriazA instrumentele de lucrui In ce conditii ?
Despre contactul cu orasul si pietele de desfacere :
Ce targuri frecventeazi: Timisoara sau Lugojul ? Cum se informeaa asupra preturilor ?
Tfirgurile de tarii la care merge ?
Täranul ca producator direct - comerciant al produselor sale si cumpärätor :
Se intimplä des sä vie en marfa acasá ? Din ce cauzii? Ce cumpäräturi face pentru casá?
De unde le face, de la cine? Ce vinde mai bucuros?
Emigrantii :
Sunt emigranti in sat ? Unde sunt plecati? Din ce cauzá au plecat? CLIO s'au reintors ? In
ce stare materialä? Ce au fácut cu averea? Ce f el de viatä duc? Ce schbnbare s'a fäcut In purtarea lor?
Influenta stagiului militar asupra tinerilor si obiceiurile cu care se reintorc
in familie :
Cu ce obiceiuri se intorc feciorii din armati? Mai muncese ei cu aceeasi pläcere pämintul?
Rezultatele obtinute
Din examinarea raspunsurilor date de cei 20 capi de familie anchetati de
mine si ajutorul meu, studentul Cimpoca Nicolae, precum si din examinarea celor
40 capi de familie anchetati de D-1 Cornel Grofsoreanu si ajutorul ski, D-I M.
Negru, desprindem pentru chestionarul A. observatiunile de mai jos :
Intinderea mosiei leircinesti si produsele preferate. Densitatea 66 pe km, patrat.
Dam ateva date comparative : Moldova, Basarabia si Bucovina au 70 densitate pe
km. patrat, Italia 125 densitate, Olanda 226, Boemia 128.
In Belinti o populatie ruralä de 1995 suflete este obligata sä traiasca din
munca exclusiv agricolä a 4107 jug, pämânt. Din acestea 330 jug, este päinânt
necultivabil, 350 jug. pämânt inundabil sustras economiei prin revärsarea canalului
Timis-Bega, rau intretinut, iar 390 jug, pämânt necultivat si päsune.
Räman deci 3037 jug, pamânt cultivabil pentru cele 724 familii, adicä 4,05 jug,,
cam 2 hectare de pämânt cultivabil de fiecare familie.
Fatä de Olanda care are ate 3 hectare pamânt arabil de familie ruralä,
cultivat cu mijloace tehnice moderne, belintenii ar trebui sä aiba câte 10 jug. de
fiecare familie, dat fiind mijlocul lor rudimentar de culturä a pamântului, Deci
prima constatare ce putem face e ea' Belintenii au pämânt insuficient pentru 2000
de suflete. Cam 213 din pämântul cultivabil este destinat culturei zarzavaturilor si
in special cartofului, care formeazä izvorul principal de câstig in Belinti.
Cu munca istovitoare a gradinäritului, care dureaza vara ate 20 de ore pe
zi, se ocupa mai cu seamä bärbatii, Gradinäritul se face in mod rudimentar, fax%
irigatii, fará ingrasaminte suficiente, färä utilajul tehnicei moderne, asa cum au
apucat din mosi-stramosi,
Din lipsa unei cooperative de desfacere a produselor de gradinärit, din lipsa
de organizare a desfacerei, bärbatii sunt siliti sä implineascä singuri oficiul desfa-
cerei produselor proprii si sä se deplaseze la depärtari mari, care variaza ?titre
50 - 150 km,
Pentru a-vi putea vinde produsele de gradinarit, barbatii din Belinti sunt nevoiti
sa-si päräseasca familia saptamâni intregi ca sä mearga la târgurile si debuseurile
indepärtate din Resita, Bocsa Montana, Oravita, Caransebes, Timisoara.
Cäräusia cu care se indeletnicesc, le desorganizeaza familia, le istovesc puterile,
ii imbolnavesc pe drumuri, unde manânca prost, dorm in cäruta, nu se spala etc.
Caminul rämâne färä controlul sotului, fail autoritatea tatälui si f Ara sprijinul
barbatului, macinându-se incet-incet.
Cultura cerealelor care ocupä restul de 1/3 din pamântul cultivabil, se face
primitiv, neglijent, fail masini agricole, care pe proprietatea parcelara actualä
nici nu-s rentabile,
www.dacoromanica.ro
In genere economia belintenilor este nerationalizatii si yacht anarhica.

Pomi fructiferi n'au, !neat in loc sä vânda fructe, cumpara, Cei 3 -4 pomi
din fiecare grits:Una sunt rail intretinuti si rau vtizuti, deoarece rapesc din pämântul
gradinaritului.
Garduri intre grädini nu au din spirit de economie, ca sä nu tie umbra zar-
zavaturilor si ca sh câstige din brazda pentru gradinarit,
Aceastä libera si indiscreta privire in gradina vecinului are deseori conse-
cinte de ordin sexual, in lipsa sotului plecat cu cärausia zarzavaturilor.
Belintenii cultiva grail in dauna ovazului si orzului necesar cresterii vitelor
si baligarului necesar ingräsarii pämântului. Pasune putinä,
In general muncesc in pierdere si-si micsoreaza standardul de viata, subali-
mentându-se.
Repartitia muncii, Avere mobild. Chellueli de producere. Pamântul este lucrat
de toti membrii familiel si ai gospodäriei, dupd puterile, vârsta si sexul bor.
Barbatul : lucrul istovitor si greu de grgdingrit, mtmca agricolg si cgrgusia.
Femelle mai mult lucrul in jurul casei, desi ajutä si bärbatilor la grädini,
la ingrijirea animalelor mid si paseri. Apoi : tesutul, torsul, bucätäria si ingrijitul
copiilor.
Batrânii ingrijirea vitelor mari si ajutatori la gospodarie.
Munca Hind comuna, din veniturile obtinute se implinesc nevoile comune, dupd
urgenta si importanta lor, 0 evidentä a cheltuelilor nu se tine.
Vite au putine. Porci foarte putini. Din informatiile capatate, tot la a 3-a casä,
sau a 4-a gospodärie se gäseste o vaca.
Laptele si produsele laptelui nu-s in cantitate suficientä pentru copii si bätrâni.
Paseri: gaini, gâste, rate, foarte putine. Rar vând paseri, care nu formeaza un
capital de venituri in gospodäria din Belinti.
Vite mari putine, din lipsa de päsune. Cu ingräsatul vitelor nu se ocupä decât
foarte rar $ i la mare nevoie cheltuesc 1/4 din valoarea vitelor cu ingrijirea lor si
pierd din cauza variatiei preturilor, a tarifelor vamale si din cauza cartelului cum-
pärätorilor de vite.
Venitul pe cap, de locuitor, calculat de D-1 Prof, A. Lupan, este in Belinti
8.000 lei, ceea ce, in comparatie cu Franta de 60.000, cu Anglia de 80.000 si cu
America de 100.000 lei, este dezastruos pentru belinteni.
Tot din statistica D-lui Prof. A. Lupan, cheltuelile de cap in Belinti, sunt 8,300
lei, ceea ce inseamnä ca cheltuesc mai mult decât castiga si merg la ruing. Eco-
nomia o fac de la mâncare, subnutrindu-se, in schimb luxul strigator al femeilor
este o povarg grea a bugetului.
Därile comunale si cele catre stat nu sunt marl, dar nepotrivirea dintre pre-
turile produselor agricole cu cele fabricate, fac munca sätenilor zadarnica si starea
lor materialä ramâne vesnic precara.
Piete sigure de desfacere a produselor lor nu gäsesc si se concureaz5 adeseori
unii pe altil, invräjbindu-se.
Lipsiti de aparare si nepriceputi fag de cartelul cumpärätorilor - nu se pot
solidariza inteo cooperativä de vânzare a produselor proprii.
Provenienta averii fi so-dui. Ca sistem de proprietate, constatam la Belinti
coexistenta si suprapunerea principiului proprietatii individuale, peste principiul co-
munitatii familiale.
Averea liniara mostenita din mosi strämosi nu se imparte, ci se munceste in
comun de membrii familiei, care eventual o multiplied si o transmit ca bun de familie
generatiilor urmatoare prin autoritatea celui care stapaneste prin grundbuc" (cartea
funduara) mosia strämoseasca. Este un fel de interdictie de insträinare a bunului de
famine - aceastä institutie a averei liniare. Fata de traditia aceasta a comuniunei
patrimoniale, dreptul individualist de pulverizare a averei pe mostenitori a ramas
www.dacoromanica.ro
inoperant. Asa se explia pentru ce copiii arora nu li s'a rezervat portiunea legi-
timä din dreptul scris - se multumesc cu cota inzesträrei data la plecarea din
aminul pärintesc, conform dreptului cuturniar si nu mai fac proces celor ritmasi in
comunitatea familialä,
Pämântul Hind strämosesc, insträinarea lui e un sacrilegiu.
Sotiile aduc in cash' de obiceitt, pat, dulap de haine si dela 1 -5 jug. cel
mult, jar aceasta avere a sotiei se adrninistreazä comun cu a socrilor, rámânând
in cartea funduara pe numele sotiei,
Numai in cazurile mai rare, unde se formeazA o familie aparte, averea se
administreazA separat, dar impreunä cu aceea adusä de sotul conjugal dela parintii M.
Averea dobânditä de sotii conjugali in cursul casätoriei, prin truda lor comunä,
se numeste avere coachizitionatä, este administratä in comun si formeazh propri-
etatea comunä in pärti egale a sotilor conjugal
DL Dr, C. Grofsoreanu constatä in raportul sau, pag, 18 : A forta dreptul
individualist asupra constiintei si traditiei familial-colectiviste a tärgnimei, este o
gresalä fundamental, deoarece in täranul nostru traeste si azi incä foarte viu
dreptul comunitätei patrimoniale inclinând spre un colectivism familial bazat pe
principiul proprietätii private".
Asa dar regimul de proprietate In Belinti este o tranzactie intre proprietatea
individulä $ i proprietatea colectivä.
Buget casnic, cu repartitia pe venituri fi cheltueli pe capitole. Nu tine nimeni o
evidentá a veniturilor si a cheltuelilor, cu atât mai putin vre-o condial sau registru,
in care sä se poatä oglindi bugetul casnic al unei gospodárii sau familii täränesti.
Din vânzarea vitelor mari fac reparäri de imobile, precum si investiri de
masini agricole sau unelte. Din vânzarea vitelor mici si a paserilor isi procurä
inaltäminte, pânzeturi pentru imbräaminte, bumbac, petrol, sare, zahär.
Din vânzarea grânelor isi procurä vite pentru ingräsat. Poame, fructe : nu
vând, ci cumpära. Din vânzarea cartofilor, verzei, cepei si a zarzavaturilor in
genere, implinesc därile, taxele scolare si bisericesti si servesc intretinerii copiilor
in primul rând si apoi pentru cei al caseL
Pämânt nu vând, cleat fiind in mare nevoe, sau daa nu-1 mai pot prididi
cti munca, isi cumpärä bani de aur. Mai vând pämânt când sunt nevoiti sä-si
zideasa o casä. Decât sä faa un copil in plus, mai bine cumpärä bani de aur,
märesc gospodäria sau zidesc un grajd de piaträ pentru vite, aci cere mai putinä
sfortare, incordare si truda.
Predarea averei .Fi administrarea ei. In timpul vietii nu se transcrie averea pe
eopii decât numai la adânci bätrâneti, si and pärintii s'au convins a fiul sau
fiica meritä a continua spita neamului si patrimoniul strämosesc.
Administrarea averei insä o are adesea cel mai vrednic dintre fiii rämasi in
casä, sub controlul si privegherea tathlui - care are proprietatea in cartea fundu-
arl. Conduatorul sau, dupá cum zic sätenii, purtätorul" casei, care de regulä este
bärbatul, dar poate fi si femeia, impacä toate nevoile gospodäriei si ale familiei,
sau a familiilor care traesc sub acelasi acoperisi,
.Despre ingratitudima copiilor. Spre deosebire de alte comune, in Belli*, pärintii
si bätrânii sunt bine tratati, chiar dupä ce au predat conducerea casei purtätorului"
de casä si chiar dupä ce au trecut in ,,grumbuc" - cum spun ei - averea pe numele
copiilor. Nu se cunosc cazuri de parinti ucisi pentru a li se lua mai curând stäpânirea
avereL Cazurile de ingratitudine sunt foarte rare.
Procese de moqtenire fi indiviziune. De obicei in cursul vietii tatäl da fiearui
copil cât crede el necesar pentru ca fiecare sa-si interneeze o familie, färä a prejudicia
pe cei ce ramân in casä. Copilului ales de el spre a rämâne in cash, ii lash mai mult
pämânt, spre a continua si spori patrimoniul strämosesc. Copiii trebue sä se poarte
deopotrivä de respectuosi si sh fie deopotrivä de vrednici, caci nici unul nu stie asupra
www.dacoromanica.ro
carula poate cadea 'alegerea, Evident aceasta cand sunt mai multi copii. Cum de
regula sunt doi copii, bälatul este retinut in gospodärie. Procese pentru Ore din
indiviziune sunt foarte rare.
Averea comunä stramoseasca, pastratä si märitä prin truda tuturor, este admi-
nistrata de regulä, de purtätorul casei cu multä grije, spre a nu starni nemultumiri
familiare. Spiritul echitätei este foarte desvoltat i abuzurile sunt rare.
Despre mutafii de proprietate çi clzeltueli ocazionate. Mutatiile de proprietate
si contractele se fac de regulä de notarul comunei, färä o tocmealä prealabila
asupra taxelor ce urmeazä a fi percepute. Aceste taxe insä sunt depäsite gi
sätenii sunt nemultumiti ca taxele incasate de notari sunt prea mari in raport cu
valoarea obiectelor vandute, Totusi am constatat ea' in Belinti, aceste abuzuri stint
mult mai mici ca in alte comune, unde plaga taxelor notariale urea proportii
inteadevar ízbitoare.
Inzestreiri. Atat fetele care merg nurori in case straine, cat si feciorii care pärä-
sesc cäminul conjugal i merg gineri in case straine, primesc in raport cu averea pa-
rintilor avere mobila si imobila srufe, haine, pat, dulap, pämant. Fetele salbe de galbeni.
Aceastä inzestrare este parcimonioasä i cu multä prevedere si chibzuintä fäcutä,
pentru ca patrimoniul strämosesc sä nu suf ere prea mult i sa poata hräni pe cei ce räman.
Tulburiiri in posesie. Tulburäri in posesie nu sunt si nici procese pe aceastä
chestie. Oamenii sunt foarte respectuosi de dreptiirile altula si in caz de greseli, care
sunt rare, se impacä domneste" intre ei.
Imprumuturi, veznzeiri fi cumptireiri. Devi dupä räsboiu a cam släbit omenia",
sätenii din Belinti se imprumutä unii pe altii färä dobandä. Cuvantul dat de regulä
se respectä. Aldärnasul e platit de vanzatQr, dar si cumpärätorul räspunde din mandrie
vanzätorului.
Respectul dreptului de proprietate; semne de hotar $i de proprietate. Drept
semne de hotar au in tarinä, la holde, o limba de pamant ingustä nearatä,
si pietre de hotar. Grädinile insä din sat nu au gard nitre ele, pentruca nu s'ar
putea ara altfel si spre a face economie de pamant. Gardul tine umbra la zarza-
vaturi si pomi, si rapeste ate 20-30 cm, din brazda arabila. De altfel nimeni nu
furl produsele grädinäresti. Stricäri de hotare la holde nu-s, iar pe loc strain spre
a ajunge la locul tau, numai cu invoirea proprietarului se poate trece. Aceastä
invoire de obicei se di, cu multä intelegere si generozitate.
Ajutorul reciproc $i solidaritatea seitenilor. Belintenii sunt indatoritori si
solidari. Procente la banii pe care si-i imprumutä nu-si socotesc, si-s bucurosi cä
au facut o faptä bung. Isi imprumutá unii altora r grane, vite si chiar pluguri pe
zile de lucru. Fetele bogate imprumutä salbe celor sarace si le ajutd sä fie fru-
moase spre a se märita mai curand.
Contactul cu ora$ul fi pietele de desfacere. Frecventeaza toate targurile din
Banat, mergand panä la mari depärtari, la Resita, Oravita, Bocsa, Caransebes,
Timisoara, Lugos,-informandu-se asupra preturilor dela cei care au fost ultima data.
Se observá un proces de urbanizare accentuat, färä sä fi imprumutat dela
orase higiena corporalä si nici arta culinara,
T arcinul ca produceitor pi cornerciant al produselor sale. Teiranul cumpareitor,
Se intamplä insä adesea sä se intoarcä acasa cu marfa nevandutä, cu caii
zdrobiti de obosealä, flämanzi, iar ei mnii sleiti cu totul de puteri si bolnavi.
Spre a evita ruina completä adesea vand sub cost, cu ori ce pret, numai sä nu
se intoarca far% nici un ban acasä. Ori, negustorii de engros stiind aceastä psiho-
logie, se carteleaza, fixeazä preturi joase in piete si le On calea la intoarcere,
cumparandu-le pe nimic marfa din drumul lor spre casä. Daca reusesc sä vandä
marfa cu pret, cumpärä din satrele targului si din prävälii, obiecte necesare fami-
liei, dar foarte adesea articole de lux : pudre, albele, mätäsuri, etc. spre a face
pläcerea femeilor ramase acasä.
www.dacoromanica.ro
Emigranti fi emigrati. Dat Hind sistemul patriarhal de a pastra averea §i de
a retine in &Amin balatul, lar fata a o trimite nora in casä, au venit in Belinti
din comunele vecine nurori in cash', care in ultimul timp au ajuns a fi aproape
112 din populatia satului Belinti. Foarte putine belintene s'au märitat ca nurori
in casä in alte sate. Din populatia satului de 2000 säteni, numai 1000 pot afirma
ca-s din mo0 stramo0 belinteni, restul sunt proveniti din imperecheri cu venitur'
din alte sate vecine, fapt care a modificat in parte fondul moral al bastina01or, -
care acum 50 ani erau 4000, Bärbatii nu emigreaza, caci bratele de munca sunt
cautate la grädinärit qi cäräuqie. Cei care au fost prin alte pärti i in special cei
care s'au intors din America, sunt mai intreprinzatori, le place viata mai ordonata,
mai curatä.
Barbatii, foarte putini, care pleacä din sat, sunt determinati de mizeria fiziologica
In ultimul timp s'au stabilit in sat cateva familii de unguri, care au venit
foarte säraci qi azi sunt inteo situatie prospera. Ei au mai mult de 3 copii §i se
inmultesc vazand cu ochii,
Trei familii unguregti de la Babga s'au stabilit in Belinti in anul 1933, Se
observä deci o colonizare prin infiltratie strait:LA. E mai intelept sä se faca una
comtienta de stat, prin selectionarea celor mai valoroase elemente etnice romane0i.
Influenta militäriei asupra tinerilor. Din armatä se intorc mai desghetati,
mai indräsneti. mai desciplinati, mai cuviincio0 i mai ordonati. Vorbesc mai
frumos limba romaneasca, aproape limba literal% sunt mai muncitori ca inainte si
canta cantece patriotice invatate la cazarma.
Dau un caz care ilustreazä puterea de adaptare la practicile occidentale qi
capacitatea belintienilor de perfectionare qi progres :
Tanárul P. L, reintors dela regiment, unde avusese norocul sa ail:4 un co-
mandant care-0 ducea soldatii in fiecare saptamanä la bae de aburi i de al:A
caldä, obipuit timp de 3 ani de zile cu higiena corporalä, cu apä caldä qi sapun,
s'a hotärit sä-0 fach 0 el acasä o putina. Infrangand cu greu rezistenta familiei,
0-a obipuit copiii mai intai, apoi mai cu greu femeia, sä se spele in fiecare
sambätä seara in baia de putina, incalzind apa inteun cazan din curte. Casa
insa tot mirosea urit i atunci a incercat &A spele i pe cei bätrani, care dupl
multe proteste, au denuntat la jandarmi ca.' vrea sal-i opäreasca. Norocul lui a
fost ca a dat peste ni0e jandarmi intelegatori, qi plangerea nu a luat drumuri
care ii puteau fi fatale, ?qa incet incet, cu persuaziune, a reugit sä convingä
qi pe bätrani despre efectele salutare ale bailor de putinä saiptamanale,
Astäzi, Domnule Doctor, - imi spune informatorul - dupa 5 ani de obig-
nuintä, nu mai pot eu caqtiga atatea lemne pentru MA bae vor sä faca bätranii
i muerea",
Il. Chestionarul B. privitor la relatiile personale si materiale in sanul familiei.

Despre logodnä :
La ce värsta te-ai logodit? La ce virstä te-ai insurat? Pärintii logodesc de mici pe copli si
la ce varstä? In ce scop? Ce urmare a avut logodna fäcutä de mic? Cat timp tine logodna? Im-
prejurärile in care s'a logodit si formalitätile flicute? Ce obiceiuri sunt la petire si la logodna?
and e logodna desavistrsitä? Ce reguli pästreazá logodnicii (incredintatiil ? Ce datorii reciproce au
logoditii? Când se stria' o logodnii si cauzele? Cum e privitä fata logoditä? Consecintele rupturii
logodnei? Daune morale, - materiale, regim juridic?
Despre concubinaj :
CAti träesc in familia informatorului färi cununie? Din ce cauza? Cum priveste satul aceastä
insotire si cum se cheamä? Cum sunt priviti in sat eel necununati?
Despre celibat :
au fläcäi batrini sunt in familie si cite fete Wartime ? Din ce cauzi? Cum sent priviti in sat ?
Despre cäsatorie, scopul, mobilul qi criteriile de ali alege sotie :
Ce scop are asätoria dupl pärerea informatorului? Dragostea? Inmultirea neamului? Ng.
www.dacoromanica.ro
voile bratelor de munca In gospodArie ? Alte scopuri? Nevoia sexuall? Ce Insusiri sunt cAutate la
o mireasá ? Cum e privitA fecíoria ? Frumusetea ? Harnicia ? Buna purtare ? Bogatia? Ce deosebiri
de varste sunt obisnuíte Intre miri ?
Despre rapt I
ExistA obiceiul raptului ? Cum se face raptul, din ce cauza si cum e privit? In ce scop
se face ?
Despre consimtimântul pärintilor la cäsätorie :
Se cere consimtimantul paríntilor la casAtorie ? La ce virsta ? Cum se da consímtimhntul
sí cum se manifestA ? Dar and parintii nu traesc ?
Despre puterea pärintilor si influenta lor asupra tinerilor insurati. Sistemul
nurorei si a ginerului in casä :
Ce putere are fatal si mama asupra copilului minor insurat? Asupra fetei minore mAritate ?
Dar asupra copillor (nepofilor) fillor minori? Ce putere au socrii asupra norei in casA ? Dar asupra
ginerelui In casa?
Despre averea separata a copiilor :
Copiii pot aduna si pAstra avere deosebita de a pArintilor ? Din ce se compune o atare avere ?
Cum se administreaza ?
Atitudinea copiilor fatä de pärinti :
Sunt datori copiii a Intretine pe pArinfii biteaní ? Sunt copii care nu respecta pe pArintii lor ?
In ce forma se manifesta ingratitudinea coplilor ? Ce spune poporul despre Ingratitudinea copiilor ?
Stafistica bAtallor sau omorurilor ascendentilor. Cum se apArA ascendentli contra nerecunostinteí
descendentilor ?
Despre amestecul pärintilor in cäsatoria tinerilor :
Silesc pArintif pe copii la casatorie ? Ce consecinte decurg de aci?
Morala sexualä la tineri:
Dorm flAcAl la fete Inainte de cAsAtorie ? Dorm Impreuna in timpul logodnei ? Cu voía parin-
filor ? Ce datoril si drepturi nasc de aci ?
Despre relatii sexuale intre rude si incest :
Sunt piedici la cAsatorie din cauza rudeniei? Ph.n1 la ce grad? Sunt frecvente incesturile ?
Din ce cauza ?
Despre adulter :
Dar adulterele? Din ce cauzA ? Consecintele ?
Despre cäsätorii mixte :
Se fac cfisAtorii cu minoritarii ? Din ce cauza ? Cum sunt privite ? Ce consecinte au? Dar
intre romitní si tigani ? Cum sunt prívite ? Ce consecinte - juriclice - morale - socíale - au ?
Despre adoptiuue:
Se lau copii de suflet ? In ce conditii si din ce motive ? Care-i situatia lor in shnul famillei ?
Cíne poate lua un copil de suflet si in ce conditii? Ce drepturi si ce datorii are el? Ce relatii se
nasc Intre el si familia in care a Intrat ? Ce legAturi pastreaza el cu párinfií sai adevArati?
Despre zestre si cäpara :
La cAsAtorie se dA zestre 1 Cul, cat si dupA ce forma ? Ce se dA ca zestre ? Ce drepturi are
sotia sau sotul asupra zestreí? Este obiceiul en ginerele sA plAteasca ceva tatAlui miresei, ori
rudelor, sau miresei? Ce si cat se plAteste? Ce semnificatie are aceasta. platI ? Ce darurí isi fac
insurAteií, rudele si nuntasii? and tandrul sau tanAra pleacä din sat sí se casatoreste in alt sat ce
obiceluri sunt ? Cum sunt privite astfel de cAsAtorii 1 Din ce cauzl se fac ? Chnd parintii nu trAesc,
cine dA zestrea ? Ce legAturi sunt intre frati 51 surori? Fratii inzestreaza surorile? Are drept
barbatul sA Instraineze zestrea? Ce consecinte?
Despre cheltueli de nuntä si moart e :
Ce cheltueli se fac la mina ? Dar la inmormantare?
Despre relatii intre familfile incuscrite:
Cum stint privíti socrii sí soacrele ? Ce legAturi se pastreaza intre parintii caselor incuscrite ?
Despre tratamentul femeii :
Cum e tratata femeea de catre bArbat? Este ea supusa barbatului ? E privitA ca inferioarA ?
Din ce cauzA ? Barbatii bat pe femeí ? Cum e privit in sat acest fapt? E vre-o legaturá intre
iubirea barbatului 5i bataia sotieí ? Fug nevestele de la barbat ? Din ce cauza ? Consecintele ?
Despre cinstea conjugalä :
Cine judecA si impaca certurile intre soti 1 Cum se razbuna sotul pe eel ce i-a necinstit
casa ? Dar fratele sae fatal pentru sora sau fata necinstita ? Se serbeaza casAtoria de 25 $ i 50
ani ? Ce face sotul cand Isi prínde solía in dragoste cu altul ? Dar sotia ? Cum sunt privíti sau
pedepsiti mijlocitorii dragostelor nepermise ? Cum e privit cel ce strica casa altuía ? Cum e privitA
de pop or necredínta birbatului 1 Dar a f emeii ?
www.dacoromanica.ro
Despre repartitia muncii intre membrii familiei :
Ce munci cad in sarcina bärbatului? Dar a femeil? Dar a copillor ? Dar a ginerilor in casii?
Dar a nurorilor ?
Despre familiile all copii
Cum e privitá nora care nu face copil? Dar ginerele sterp? Cum se imparte averea dupa
marnä? Dar dupA tatA? Cum sunt privite cisitoriile färi copii ? Cind poarti copiii porecla mamei?
Dar a tatAlui ?
Despre coachizitie :
Cum se administreazi averea sotilor? Ce se face cu coachizitia? Ce lucruri poate InstrAina
sotul? Dar sotia ?
Despre divort si váduvie:
Statistica divorturilor pe 10, 20 si 30 ani. Cum priveste poporul divortul 7 Stint divortati
care se recisitoresc cu aceiasi sotie? Cind dA sotul intretinere sotiei 7 E dator sotul a despägubi
sotia de care a divortat ? Ce se face cu zestrea dupl divort? Dar cu copiii ? Cind solia decedata nu
are copii ce se face cu averea ei? De cite ori se poate despärti un bArbat ? Cum sunt priviti in
comunA? Cum e privitä vAduva remáritati?
Despre situatia norei in casä :
Ce legituri sunt intre tatil si mama vitregA? Ce datorii are nora in casA fatA de socru ?
Dar fati de soacril?
Despre relatiile sexuale intre socri i nurori:
Se intirnpli adesea ca socrul sA pofteascä la nori? Din ce cauzi si in ce Imprejuräri ?
Consecintele? Dar soacra la ginerele in casi ? Din ce cauzi si In ce ImprejurAri ? Consecinte ?
Divorturi din aceasti. cauzi? Cum priveste sotul aceste relatii?
Despre respectul femeii insärcinate i atitudinea familiei fatá de copii
Ce obiceiuri sunt la nasterea copiilor? Se bucuri de feta sau de bAieti ? Cum sunt privite
femeile insircinate? Care este puterea pärintilor asupra copiilor ? Pot face ei ce vor cu copiii 1
Cum e priviti uriciunea? Dar släbiciunea trupeasci?
Solidaritatea, legäturile intre soti:
Urmeazi sotiile pretutindeni pe bärbatii lor? and au drept sä nu-1 urmeze pe sot?
Despre bätrâni :
Cum sunt priviti bAtrinii care muncesc? Dar cei care nu muncesc? Nina' la ce virstä stair
copiii sub puterea pärintilor?
Despre cäsätorii premature, cäsätorii de incercare:
La ce vArstá un bliat si la ce varstä o fatä inträ In horä - cu ce obiceiuri ? Gonesc pA-
rintii pe copii si din ce cauzi?
Despre copiii nelegitimi:
Cum sunt socotiti copiii nelegitimi ? Dar cei din flori ? Ce drepturi si ce datorii au ?
Despre avort:
Cum e privit avortul ? Dar omorul dupA nastere ?
Despre familiile cu multi copii:
Dar femeile care au multi copii? Ce se face co copiii gisiti.?
Despre räspunderea solidarä in familie:
In ce milsuri rispund: tatil pentru copii ? Sotul pentru sotie ? Rudele pentru cei liner! si
cum anuxne?
Despre moralitatea sexualá in familie :
CUM e priviti fata care a nAscut copil din Hod ? De familia ei, de tali, de mamg, de
frati, de rude?
Despre furtul intre rude :
Sunt furturi intre rude? Cum stint privite?
Despre familiile stinse :
Stint f milli stinse In sat, cite si din ce cauzil?
Despre liberalitäti fatá de coalä i bisericá :
Se fac testamente verbale sau la notar? $i ce donatii se fac bisericii, 4colii ; inzestrAri ?
Despre doliu in familie :
Cfit timp se poarti doliu? In ce constä? Corn jelesc bArbatii ? Dar femeile?
Despre nuqteniri ab intestat
Cum se imparte intre frati averea? Cine conduce si administreazi averea rimasi ?
Despre rudenie:
Cine Ingrijeste de orfani? Cum imparte poporul rudenia? LegAtura Intre nasi si fini?
Despre cäsätorii cu argatii :
Cisätoria cu argatii - servitorii? Ce sunt tinitorii ?
www.dacoromanica.ro
Din examinarea rispunsurilor date de cei 60 capi de familie anchetati,
desprindem la chestionarul B, urmitoarele observatiuni ;
Logodna, Logodna fetelor de regulä se face la 14 ani, iar a bäletilor la 18
anL Aceastä logodni dureazi câteva siptämâni, cel mult 2 lunf, spre a se evita
intrigile ce pot duce la ruperea logodnei.
La logodnä parintii aranjeazä chestiile de avere, iar fata primeste arvuna
(capara) in galbeni sau in bani dela viitoarea soacri,
Daci bäiatul stricä logodna, pierde arvuna (capara), iar dacä fata stricä logodna,
di inapoi arvuna dublä, In timpul logodnei fata nu joaci in horä cu alti tined si
se poarti cu mirele ei ca i o sotie cu diferenta ch 'nu coabiteazä. Puritatea
sexuali e respectati in timpul logodnei. In majoritatea cazurilor la stricarea
logodneler sunt vinovati viitorii cuscrii, care se cearti pentru avere. In urma
ruperii unei logodne, familiile rämân dusmane pe toati viata, jar fata, daci e si
ea de vini, e desconsideratä, batjocoritä si se máritä mai greu,
Concubinajul. Concubinajele sunt foarte frecvente, formeazi cam 25% din
numärul insotirilor i nu-s privite cu ochi rii. Insotirea aceasta se numeste in
satul Belinti orticie" si e un fel de cisätorie pe incercate, cisätorie de
probi, spre a evita cheltuelile ocazionate de divort i mai ales pensia alimentari
ce sotul e obligat, conform legii din Ardeal si Banat, si dea sotiei, mai ales pe
durata procesului. Cu ocazia orticiei" nu se fac formele luxoase ale ci'sátorieL
Concubinii se bucurä de acelasi prestigiu in sat ca i cei cisitoriti legal si
se comporti ca atare.
Concubinajele se fac i pentru a se evita copiii, care aduc griji i trudi mai
multi, de aceia avorturile si contraceptiunile sunt mai frecvente la cei ce träesc
in ortäcie".
Celibatul. Celibatarii stint foarte rari i sunt priviti räu. Celibatarii stint
considerati ca stricati la minte",
Cdseitoria. Cisätoria se face in primul rând din interes materiaL Se are in
vedere in primul rând averea. Zestrea e pe primul plan al preocupärilor viitorilor
soti. Apoi se cauti vrednicia, härnicia, tot in vederea intereselor materiale de a
produce munci pentru ingrijirea celor batrâni - in primul rind, - Pe ultimul plan
este intemeerea unui cämin al tinerilor. Centrul de gravitate al vietii s'a deplasat
dela copii, dela progenituri, cum e normal si fie, atre bätrânii care-s inconjurati
de toate atentiile. Tinerii se sacrifici pentru bitrâni, viata data pradä mortiL
Egoismul bätrânilor de regulä este crâncen, ajungând sá hotirasci intru toate
viata sexualä a tinerilor dupi interesele lor materiale. Frumusetea i fecioria stint
ca o podoabi de care la urma urmei se lipsesc când conditiile de ordin material
sunt indeplinite. Respectul i supusenia tinerilor atre parinti este mult apreciatä,
in misura in care acestia trag foloasele materiale, punând pe tineri si munceascä.
Diferenta de virstä dintre cisitoriti e de regulä de 2-4 ani.
Vârsta la care se cisitoresc de regula fetele este de 15-16 ani, Se spune
dom.: Rupe floarea pâni-i pup" (boboc). Spun Dacä n'o märiti de vreme, n'are
cine-o lua", Pdrintii imping pe copii la diseitorie. Nu nevoia sexualá a tinerilor,
ci interesul biltreinilor de a avea cine sä-i ingrijeasci, primeazi.
Tinerii care au nevoi sexuale le implinese usor la femei märitate, care stint
usor de cipitat in timp ce sotii lor sunt plecati in ciräusie. In bätrâni insä nu era
ava. Pe vremuri se cduta in primul mind dacd fata era de vita bund", de neam
bun. Se cd Oa vita deci si dragostea prima. Astizi din picate, aceste virtuti
dispar ineet-incet,
Raptul. Obiceiul raptului nu exista i este considerat ca un lucru rusinos.
Resemnarea in sentimente si oarba supusenie fatá de cei bätrâni este regula generalä,
www.dacoromanica.ro
Fete le nu indeamnä la fugit ca aiurea, ci fricoase, clocesc pe langl averea
pärintilor,
Consinifimântul la ceiseitorie. Fleá consimtimantul pärintilor, cäruia i se dä
o atentie deosebitä, nu se cäsätoreste nimeni, cäci pierde averea, zestrea, etc., iar
tinerii singuri nu cuteazfi, In lipsa pärintilor, rudele cele mai apropiate isi dau
consimtimantul,
Lipsa de curaj in viatä, de a pleca in fume si a te intoarce dupä ce ti-ai
creat un patrimoniu, - frica de a intemeia o familie pe cont propriu, este
caracteristicä belintenilor.
Puterea socrilor si ginerelui in and, Puterea pärintilor - socrilor, asupra
nurorei si a ginerelni bägat in casä, este tiranicä, izvoritä din stapanirea asupra
averei pe care o au in cartea funduarä.
Ei poruncesc cäsätoriile, divorturile si nasterile. Färä voia for tinerii cäsätoriti
nu au dreptul sä faca copii. Ei au o putere absolutd asupra gin erelui si norei in
casä, chiar cand sotul norei in casä a plecai in armatä. In atari cazuri nora in
cash' e o adeväratä martirä.
Puterea lui pater familias" merge panä acolo incat si asupra nepotilor
rezultati din cAsätoria copilului rämas in casä, dispune in primul rand tot el,
stapimul ,,grundbucului" si apoi vin in al II-lea rand, pärintii copilului. Deci in primul
rand bunicii si in al II-lea rand hotäräsc pärintii copilului. Nora si ginerele in
casä sunt mai respectuosi fatä de bätrani ca servitorii, and socrul sau soacra nu
au incredere in purtarea ginerilor, nu le (IA voe sä facä copii si ii indrumeazä la
avort Daca acestia, cu consimtimantul celor bätrani, au fäcut 2 copii, bätranii ii
opresc A. mai continue, avand ca mijloc de constrangere grunclbucul" - Cartea
Funduarä.
Averea separatei a copiilor, Atata timp cat copiii träesc in casa pärintilor nu
pot aduna si nici administra vreo avere separatä. Produsul muncii lor se adaugä in
intregime averei strämosesti.
Atitudinea copiilor &gel de OHO. De regulä copiii sunt foarte respectuosi fatä
de pärintii for si dupä ce s'au cäsätorit in casa pärintilor nu le ies din cuvant, din
cauza grundbucului".
Cazurile de ingratitudine sunt rare, iar in Belinti, spre deosebire de alte comune
din Banat, paricidul e necunoscut. Rare, rare de tot sunt si lovirile bätranilor, fapt
care aduce oprobiul satului, pe laugh' consecinte de ordin material, destul de ustu-
rátoare pentru copii I desmostenirea, pentru ingratitudine, codificatä de altfel in
legiuirile locale.
Presiunea pärintilor la ceiseitoria copiilor. Pärintii silesc copiii sä se cäsd-
toreascä, fapt care aduce adesea divortul si neintelegeri familiare. Asemenea sil-
nicii se fac din egoismul bätranilor de a-si asigura brate de muncä numai pentru
pästrarea averii si nu pentru inmultirea familiel.
and copii nu-i ascultä, se descotorosesc de ei, le dä ce le dä si-§i iau tinätori,
Morala sexualei la tineri. Fetele märitanclu-se de copile, de regulá sunt caste.
Copii din flori nu se pomenesc. Dacä in unele cazuri fetele gresesc, avorteazä.
Tinerii isi satisfac de regulä poftele sexuale la femeile märitate, care se mandresc
cu numärul amantilor,
Incest. Ca sä nu se insträineze averea, se prefera cAsátoriile intre rude. Jus-
tifica acest fapt prin exemplele rele date de intelectuali i conducAtori. Din cauzä
eh' träesc in aceiasi cash' ate 3 generatii, incesturile se cunosc, desi nu-s frecvente,
Adulter. Aclulterul e regula generalä si se face nestingherit. Relatii sexuale
intre &ere si soacrä, intre socru si norä, fapte care in unele comune sunt gene-
ratoare de crime, aci nu am putut constata, ,
Castitatea sexual% morala sexualä in menaj nu existä. Femeile isi fac un titlu
de glorie din adulter, care deseori merge 'Ana la prostitutie. Sunt femei in sat
www.dacoromanica.ro
care tin carnete si liste despre numele si numarul amantilor, pe care i-au avut in
timpul vietii, .
Ba am descoperit si o casa de prostitutie ca la oras, a doi batrani, unde

se intalnesc partenerii, dupa ce in prealabil la fantana dela rascruce - co-
doasa baba -a aranjat pretul si ora intalnirii cu sotia celui plecat la targu-
rile din Banat A-0 vandä cartofii, varza sau ceapa. Fiind aproape de Lugoj, sub
pretextul cumpäräturilor, unele femei, care-s frumoase, in Belinti, merg de se pros-
tituiaza cu ,,domnii" din oral, despre care spun ca platesc bine. Femeile care practicä
acest obiceiu, pastreaza regulile unei higiene sexuale deosebite.
Adulterele se intampla deci de regula in lipsa barbatilor plecati in caräusie.
Cauza este, imi spunea un satean, ca femeile noastre-s zburdate, sunt crutate
de munci grele, pe care le facem noi berbetii". Femeile-s istovite de avorturi, de
subalimentatie si de viata sexuala anormalä, nu de munca.
In adevar femeile sunt crutate de munci grele. Mai ales femeile trandave,
nemuncite, practica cu inversunare adulterul, ba chiar in dese cazuri prostitutia.
Barbatii nu se omoara pentru femei si tolereaza necredinta femeii. Se si
spune : ce-i aia ea o are si altul", nu-i nici un pacat asa de mare".
Tinerii odatä casatoriti nu prea ravnesc la alte femei, fiind secatuiti de munca.
Cei ce pacatuesc sunt provocati de femei. Bärbatii nu tin la cinstea conjugalä a
sotiilor lor in asa grad ea sa comitä crime. Bärbatii sunt de regula potoliti, nu
sunt afemeiati. Zdrobiti de muncile grele pe care-s nevoiti sä le presteze, energia
lor sexuald este transformata in energie muscularä consumata de surmenajul epuizator
al muncei fizice. Iatel cdreitifia fi plecarea la teirguri drept cauzii a desfrezului
sexual, al imoralittifii fi al desorganizeirii familiei.
Dorinta de lux a femeii promoveazä prostitutia ei. Vanitatea femeii nu tole-
reazd sa fie umilitä prin lux de catre vecinä". De "aceía ea rupe de la gura
copiilor ei, a sotului si a ei chiar, spre a-si satisface vanitatea de a fi mai luxoasä
cleat vecina.
Un copil in plus este o infranare a acestei fälosii, o poticnire a acestei vani-
tati. De aceia se prostituiazä ca sä capete bani, sau avorteaza ca sä nu aibe copii.
Cciseitorii mixte, Casatorii mixte nu se obisnuesc si sunt eau privite. Cele
putine care s'au facut, au slat-sit prin asimilarea minoritarilor.
Adopfiunea. De regula iau un nepot sau o nepoata pe care o cäsatoresc in
casä, spre a li se munci averea si a li-o läsa lor la urma'. Cei adoptati sunt con-
siderati ca si copiii legitimi. In lipsä de nepoti, iau sträini ca tinatori.
Despre zestre f i ceiparci. De regulä fata capätä capara de la viitoarea soacra
un galben de aur, care se restitue cand fata strica logodna sau se pierde, and
strica feciorul.
Ca zestre aduc haine, mobile si pärnant, care sunt proprietatea celui ce le
aduce.
De obicei cheltuelile la nunta sunt marl din cauza luxului pe care-s siliti sä-1
arate. Din aceasta cauza unii prefer% concubinajul, unde fac cheltueli mai reduse.
La moarte sunt deasemeni cheltueli mari $ i se ingrijesc din vreme in cursul vietii,
pregatindu-si hainele pentru inmormantare, bras luxul si mandria care roade sufletul
belintan. Multi invoacä taxele prea mari ale preotilor, la nunta si la inmormantare.
Ne avand date comparative, nu putem trage concluzii.
Relatii intre cuscri, Legäturile cu cuscrii sunt rezervate. Intimitatea prea
mare este evitata. Totu0 la lucrari agricole, la vanzäri se prefera rudele si cuscrii.
Tratamentul femeii. Femeia e privitä aproape egala barbatului. Nu este
batuta, ci din contra prea zburdata", cutn zic &genii. Bärbatii nu le pot stapani,
fiind mai mult pe drumuri. Fiind luxoase, ele sunt cauza neintelegerilor. De regulä
femeile nu fug dela barbati, care sunt buni 0 iertätori,
Cinstea conjugald, morala sexuald in familie. Certurile intre soti le impacä
www.dacoromanica.ro
VOSITNVATOY 21D070130S
sate. la Studeatesti Regale Echipe
Grupa de cercetoli clujeni ai Echipei Regale din Sant (Näsäud) curätä si indreaptä albia unui ráulet.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMAIVEASCA
Echipe Regale Studentesti la sate.
0 lectie practici de gospodärie la Echipa din Vidra (jud, Turda) In Tara MO lor.
;'
.
° 1
t°
U V.IPT/M 111
- ; c
4Ir
n
,
El"
4
. ,
7
- .
Echipa voluntará a intelectualilor din comuna Ardusat (jud. Sato-Mare)

construeste, cu sätenii, un drum,
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Echipe Regale Studente01 la ;ate.
0 excursie a echipierilor din Glimboca (jud. Severin).
La Glimboca (jud. Severin) sätenii Premilitarii din Stânesti (jud. Muscel).

curitâ. islazul.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Echipe Regale Studentesti la sate.
I.
La Sacel (Maramurcs) a lucrat o echipi gomunala Soc. Astra sí a Fundatiei Culturale

Regale Principe le Carol. LItá sätenii si echipierH la lucru.
Dispensarul Echipei Regale din Vidra (Tara Motilor).
www.dacoromanica.ro
rudele. Räzbunarea sotului contra sotiei adulterine- se manifesta prin divort, tar
in cazuri evidente, prin &Mae, Desi unit afirmä cä se merge pana la crima in
cazuri de flagrant delict de adulter, nu se cunosc cazuri concrete in comuna,
Soti lie inselate sunt mai razbunatoare. Ele manifesta o razbunare interesanta.
Arunca vitriol sau apa fiartä in sogorita", dar 1st pastreaza bärbatul.
Necredinta sotiei ca si a sotului sunt prh ite de regula cu nepasare. Cel ce
stria insa casa altuia, este rau privit, ceea ce inseamnä cä sentimentele sunt de
suprafata si grija pasträrei caminului mat pronuntatä.
Repartifia muncii in familie. De regula barbatul face muncile cele mai grele.
El merge la plug si ingrijeste de vitele mart, el efectuiaza caräusitul si-si vinde la
targuri departate marfa, zarzavaturile.
Ginerele in casa este atasat acestei munci. Femeia efectuiaza mai mult
munca din cask industria canepei, cusutul, covoare, ingrijeste de paseri si porci.
Soacra si nora care stä la dispozitia et, aci se intalnesc, aci se ciocnesc,
Copiii dupl putere, varstä si sex,
Familii sterpe # feirci copii. Familiile sterpe sunt ráu privite, dar cele care pot
face copii si nu vor, cu admiratie si invidie, cad traesc mai usor, mat bine. Copii-s
o povara email pentru belinteni, caci cel ce au copii multi nu mat pot etala luxul
femeilor care se iau la intrecere.
Coachizifia. Averea adunata de sotii conjugall prin truda lor comuna in timpul
duratei casätoriei este considerata ca avere comuna cu titlul de coachizitie si
drepturi egale. 1.n caz de despartire, ea se imparte in doua /Aril egale intre soft.
Si aceasta avere este administrata deseori de socri, in caz cand el conduc gos-
podaria,
.Divortul # veiduvia. Divorturile-s privite cu indiferentä, fárá reactiune. Sunt
oameni divortati de 2 -3 ori. La concubinaje se merge pana. la 7, Cam 19% sunt
divortati. Vacluvia e dispretuitä, de aceia vacluva se remarita in ori ce conditii.
Situatia norei in au& Nora in casa are o sltuatie trista de servitoare si de
adanca supusenie fata de parintil sotului, De soacra trebue sa asculte 'Ana si in
materie de procreatie. Cand se rásvrateste, e data afara, iar in caminul parintilor
ei nu-si mat poate regäsi locul, ocupat de nora in msg., devenita sotia fratelui sat].
' Relcqií sexuale intre socri, norei i ginere. Nu marturisesc, Public nu se
cunosc astfel de cazuri, ca in alte comune,
Respectul femeii inseircinate, Femeia insárcinata e respectata, dar nu admiratá.
Sarcina nu este un titlu de mândrie pentru femeie.
Solidaritatea intre sofi. Femeile nu prea- urmeaza pe sot in caz de conflict
intre acesta si parintii et. Ele prefera sa ranfana in averea parintilor. Femeía se
desparte upr de copil gi foarte greu de averea pärintilor care o scutqte de griji
qi de muncä, asigurându-i bätrânetele.
Solidaritatea familiei e §ubredá.
Beitrânii. Bätranii sunt foarte bine priviti. Apoi sunt elemente economice, care
la Belli* muncesc pânä la adânci bätrânete i nu trândävesc ca aturea. Bätranetea
e lungá, cáci devi bätranii muncesc, totusi sunt crutati de muncile grele pe care le
fa c tinerii,
Spre deosebire de svabi, care dela o varsta anumita nu mat muncesc de loc
si de wit se spanzura", batranii romani din Belinti muncesc si sunt mereu voiosi.
Ccisiliorii premature. Fata de 13 ant si bäiatul de 15 - 16 ani infra in hora,
unde invatä toate blestemätitle si luxul.
Copiii sunt foarte zburdati" si fiind putini, sunt alintati si li se infra in
voe cu ori ce. Sunt luxos imbracati si de mkt sunt invatati cu risipa.
Cei care au un singur copil sau doi, ii cresc in desträbälare. Relaxarea mora-
vurilor se grefeazá in aceste familii cu un singur copil sau cel mult 2, cu mare
usurintä. Deseori vecinele si prietenele se cearta pentru faptul ca la vre-o ser-
www.dacoromanica.ro
bare scolarä au ascuns a vor imbräca in acea zi pe copilul lor in hainele cele
mai scumpe si s'au pus in stare de inferioritate unii pe altii.
Copiii nelegitimi. Nu se face vreo deosebire de cei legitimi, din punct de vedere
moraL Dupá indicatiile date de oficialitäti, cam 115 din copii sunt nelegitimi.
Avortul. Avorturile nu-s asa de frecvente ca in alte comune, pentru a contra -
ceptiunea este regulatä prin prezervative, iar in majoritatea asätoriilor prin coitus
interuptus. Avortul nu-i väzut cu ochi rai.
Ca justificare a acestui tel de relatii sexuale mi s'a prezentat Bib Ha.
Mi s'a cetit de cel anchetat, din Bib lie cartea I-a Cap, 38, Istoria lui Juda
si a Tamarei : Si Onan cunoscând a sal/Arita nu va ti a lui, de câte ori
infra la femeia fratelui säu, i§i risipea sämânta pre pämânt, ca el sä nu dea sämânta
fratelui ski". Si asa facem, Domnule Doctor, cum scrie la carte si cum fac si
Domnii dela oras".
Familiile numeroase. Familiile numeroase sunt ironizate, privite cu milá si
desgust. Copii din flori, sau copii gäsiti nu sunt. Copiii gemeni, cu compätimire si
curiozitate.
Fete cu copii din flori. Fetele care fac copii din flori, foarte rare de altfel,
sunt desconsiderate, privite ea prostituate si depravate.
Furtul intre rude. Furtul in genere in Belinti e foarte rar, lar intre rude nu
se cunoaste.
Familii stinse. Cei ce n'au copii si nici rude care sä mosteneasa, iau tinätori"
cari muncesc si mostenesc.
Din informatiile primite sunt earn 5% din familii stinse si care toate au avut
tinätorL
Liberalitiiti fatä de bisericii $i $coalii. La bisericä se fac donatii, la scoalä nu.
Doliu in familie. Doliul tine 6 saptämâni. In acest timp, bärbatii umblä nerasi,
murdari, cu capul gol 9 zile, cu sort negru. Femeile in haine negre, neglijente, murdare.
Mo$teniri ab intestat. Fratii impart in párti egale in caz and nu s'a fäcut
testament si nu s'a impärtit averea in cursul vietei. De regulä cel esit din patri-
moniul familial si care vi-a durat altä gospoddrie w ia partea inainte si se multu-
meste cu ce a apätat in cursul vietii pärintilor, nemai fäcând proces celor rämasi
in vatra strämoseascä.
Despre rudenia spiritualii. Nänasii sunt respectati.
Cdstitorit cu argalii. Despre fineitori. Cäsätorii cu argatii nu se fac.
Bätrânii färä copii, iau iin casä o rudä säraca sau chiar un sträin, ca sä le
munceascä averea si sä-i ingrijeascä la bätrânete. In schimbul muncei sale Vila-
torul" primeste averea, sau o parte din avere, conform intelegerei prealabile,
Ill. Chestionarul C. privitor la legislatura si obiceiurile juridice.

Statistica celor cu procese si cum sunt priviti sätenii care au procese :
Statistica sätenilor care n'au avut procese niciodatä. Ai avut vreodatä vreun proces? Ce fel
de proces? Civil? Penal? La legi speciale? Cum s'a terminat procesul? Cat timp a durat i Ce
pagube i-a cauzat procesul? Cum sunt priviti In sat oamenii care au procese ? Oamenli condamnati
la Inchisoare, cum sunt priviti ?
Ce pärere au despre justitie
Ce pärere au despre judecati?
Ce pärere au despre Constitutie :
Ce idee au despre Constitutie?
Contraventiile la legea C. A. M. §i legea spirtului :
Sunt contravenienti la legea spirtului (fabricarea tulcei)? Sunt contravenienti la legea C. A. M. ?
Despre conversiune :
Cum privesc legea conversiunei? co au fäcut cerere de conversiune / Cati au beneficial de
conversiune? Considert ei prin legea conversiunei rezolvati problema datoriilor ?
www.dacoromanica.ro
Despre reforma agrarg :

Reforma agrarA cum s'a repercutat in sat ?
Despre colonizare:
Cum vAd ei colonizarea Banatului cu Ardeleni ?
Despre increclerea in justitie :
Cine impaca diferendele mici intre et? Au Incredere /n justitie ? Ce lipsurl gäsesc justitiel ?
De lege ferenda :
Ce obiceiuri juriclice sunt In sat sit nu-s irecute in coduri? Ce fapte imorale nu sunt pedep-
site de codul penal? Cum le sanctloneaza satul ?
Morala juridicg :
Care e fapta cea mai infieratA de popor? Care dintre pedepse o socoate mal grea ? BAtaea,
inchisoarea, amenda, confiscarea averei, etc.?
Atitudine fatä de siluiri, rgzbunare, duel tgrgnesc
Siluirea cum e privitá ? Dar rAzbunarea? Duel tArAnesc ; in ce constA?
Solidaritatea satului :
Solidaritatea satului fatá de: foc, inec, devastäri, grindinA, prAdAciuni, boli de vite, la oameni ?
Cum se manifestä? Dar fatA de alte sate si säteni sträini ?
Repercusiunea pedepselor de avut :
Cum iau cunostintä de legile noui ? Sunt femei pedepsite pentru avort? Cum privesc ele
aceste pedepse? Cum le priveste satul ? Dar bArbatl ca complici? Sunt aceste pedepse grave ?
Din examinarea räspunsurilor date de cei 60 capi de famille anchetati, des-
prindem la chestionarul C. urmgtoarele observatiuni :
Procese. In genere oamenii sunt buni, nu sunt gâlcevitori gi nici protâstagiu ,
earn se spune despre eel cu procese. Nu-si fac procese penale, impäcându-se intre
ei. Omoruri foarte rare, si acestea din cauza betiei.
Acum 5 ani a fost un omor din cauza betiei.
Procese mai frecvente au cu sträinii care ii insealä la vänzarea zarzavaturilor,
neplgtindu-le marfa datä pe credit.
Ce pdrere au despre justifie, Mai bine o impgcare strâmbg, cleat o judecatä
dreaptd". Cine are bani invinge si cine are dreptate nu ajunge". Cine-i condamnat
la inchisoare pentru vreun fapt, dupg terminare nu-si mai poate castiga pginea in
comunä, caci nimeni nu-1 mai primegte. Cei mari furg si scapg."Politicienii-s
vinovati". - Ne trudim de geaba, cg totul se furl la conducere de domni",
Noi ni-s prea slabi ca sä luptgm si domnii nostri se imprietenesc cu mino-
ritarii mai de grabg pe spinarea noastrg". ,,A. murit justitia pentru natie". Dela
Dumnezeu mai asteptgm dreptate". Aceste sunt cuvintele cu care te preintâmping
sätenii când li aduci vorba despre justifie.
Ce idee au despre Constitufie. Cei mai multi n'o cunosc. Putinii care citesc
gi se ocupg, constatä cg e bung, dar n'o apnea* nirueni $ i nu e respectatg de
conducgtori. De aceea nu se considerg ca Maud parte dintr'un stat de drept, gi
trgesc inteo stare de provizorat si de nesigurantg, tot asteptând sg se iveascg
ceva extraordinar, care sg-i indrumeze ori spre mântuire ori spre dezastru.
Contravenfii. Contraventii la legea spirtului nu-s, iar la C. A. M. foarte rar,
cgci sunt departe de frontierg si nu cultivg tutunul
Conversiunea. Creditorii vgd räu conversiunea, debitorii bine. Efectul ei e
slab, cgci produsele lor nu au pret, tot nu vor putea pläti. S'au dat banii cu usurintä.
Táranii muncitori si economi au fost loviti : considerg legea conversiunei efemerg
$ i asteaptg alta mai seridasä. Táranii muncitori si economi care au depus bani in
bänci, au fost furati prin falimentul fraudulos al bäncilor, iar lipsa de sanctiuni in
contra defraudatorilor, ii silesc sg-si ascundä banii in läzi, läsându-i färg fructifi-
care si scotându-i din circulatie.
Reforma agrard. Nemultumiti. Nu s'a fgeut cu echitate si a durat prea mult.
Nici azi nu-i terminatg.
www.dacoromanica.ro
52 SO CIOLOGIE ROMANEASCA
Din necunoasterea legii si a procedurei R. A., din increderea pe care au

avut-o in conducAtori, s'au comis multe nedreptäti prin abuzuri, ceea ce inseamnä
cA i o lege bunä, nu poate da roade bune pentru tärani, care nu-si pot impune
vointa in corecta ei aplicare.. Provizoratul i temporizarea au ratat roadele ce se
asteptau de la R. A.
Colonizarea. Colonizarea o vAd cu aversiune. Nu vAd bine colonizarea cu
ardeleni i nici au Romani din Regatul vechi. Colonistii sunt räu primiti si li se
fac sicane, mai intii de administratie. i in special de notarii minoritari,
Increderea in Justitie. Incredere in justitie n'au. Sut convinsi el ea se dA
pe bani, cA poate fi cumpAratA. Spun a e inceatä i scumpA. CA avocatii sunt
necinstiti, inselätori i mai räi ca agentii fiscali, de unde li se spune in batjocurA
fiscali",
De lege ferenda. Cer pedepse grave pentru concubinaj, confiscarea averilor
pentru defraudatorii publici si pedeapsa cu moartea. Mai cu seamä pedeapsa cu
moartea o cred eficace pentru incetarea anarhiei i venalitätei conducAtorilor.
Morala juridic& Iubitori de libertate, pe care o pun deasupra averel. Consi-
derA omorul cea mai uritA crimä,
Siluiri. Nizbundri. Siluiri nu se cunosc 1 le considerA ca fapte de oameni
nebuni. Nu-s räzbunätori. In cazuri grave se bat cu bAtul. Nu se omoarA. La bAtae
nu scot cutital, desi multi il poartA pentru treburile lor agricole.
Solidaritatea stitenilor, Nu se pot solidariza si organiza spre a-si apAra drep-
turile inalcate sau nedreptätile ce li se fac.
Numai in caz de incendiu sunt solidari, de frica sä nu le ardA i lor casa.
Foarte nepAsätori la interesele colectivitätei, asteptând ea stäpânirea sA le facA
dreptate.
Nu pot forma organizatii colective de interes obstesc. FatA de sträinii mino-
ritari, milt* i primitori.
Repercusiunea pedepselor pentru avort. ConsiderA pedepsele pentru avorturl
prea mici i lipsite de efect, Cred cä jandarmii i medicii nu-si fac datoria. Sotul
e nepäsätor in materie de avort. BArbatii sunt complici cu femelle care vor sä
trAlascA mai usor.
Cauzele depopulärei Comunei Belinti i remedii de indreptare.
Concluzii generale fi solutii.

Din analiza räspunsurilor date la intrebärile din cele 3 categorii si aspecte
ale vietii familiare, vom desprinde in ce mäsurä familia din Belinti, are in ea
germenele distrugerei, i ce solutii se pot da pentru a curma flagelul depopulärei,
depopulare care e consecinta, efectul desagregärei familiei.
Cu prilejul incheerei lucrärilor Echipei Regale Studentesti dela Fibis, din
3 Sep. 1934, si anume a doua zi dupl incheerea luerärilor noastre monografice din
comuna Belinti, am prezentat M. S. Regelui Carol al II-lea un succint raport in
care am consemnat concluziile a 2 säptämâni de cercetäri monografice din Belinti.
Spuneam in ziva de 3. IX, 1934. Depopularea Banatului este datoritA in primul
find natalitätei foarte reduse i in al doilea rind, mortalitätei infantile foarte ridicate.
Natalitatea redusä este provocatä in primul rând de o restrângere voila a
natalitätii-contraceptiunei-(controlul artificial al nasterilor) a procreatiei voluntare,
care in tänile cu o civilizatie mai avansatä inlocueste procreatia anarhicä.
In al doilea rand vin avorturile provocate care in Banat ating o scarA neo-
bisnuitä in alte regiuni si un izvor de astiguri deosebite pentru profesionistii
avorturilor.
www.dacoromanica.ro
Cauzele mortalitatii infantile excesiv de mail, catä a fi stabilite de sectia
medico-socialä. Printre cauzele acestei mortalitäti putem antidpa in primul rand
ignoranta femeilor, conservatismul lor si in multe cazuri lenea si istovirea, vlägu-
irea lor.
Cauzele de ordin moral care determinä atât contraceptiunea cAt si avortul la
Belinti sunt : a) släbirea credintei religioase copiii si femeile tinere foarte rar
merg la biseria, lipsa formelor religioase la cAsätoriile civile, b) luxul exagerat,
Supralicitatia luxului pânä 0 la copii, Toole de zeci de mii de lei imbracä firavele
trupuri istovite ades de energia vitalä prin munca excesivä si bolile sociale, c)
desfrâul sexual, adulter, prostitutie, ca la orase, d) concubinaj pe o scarä intinsä,
e) divorturi : statistica aratá cel mai ridicat indice de divorturi din toata tara, -
la care ajutä i legiuirea specialä de divort din epoca maghiarä, care incurajeaza
divortul, f ) insusirile morale ca fecioria si pudoarea sunt dispretuite. g) insusirile
fizice de frumusete, putere, sänätate, vrednicie, sunt sacrificate pentru boatie, la
care se inchinä, - in mod deosebit. Toate acestea sunt cauze de disolutie, de
desorganizare si faliment a familiei bänätene.
Cauzele de ordin social. a) Viata sexualá precoce in concubinaje si in asätorii
premature si farl forme religioase, a fetelor la 14 ani si a bArbatilor la 16 ani,
b) Contactul prea des cu orasul dela care au imprurnutat vitii de tot felul. c) pro-
paganda contra natalitätei si exemplul räu al svabilor cu acel asa numit zwei
Kinder System", care adeseori devine ein Kind" si keine Kinder System", pentru
cä li permite sä träiasca in confort si comod si sä-si consume averile mostenite
dela strámosi in mod egoist, d) bolile sociale ea: tuberculoza, in mica mäsurä, apoi
alcoolismul, onanismul, bolile venerice, avorturile.
Ca mijloc de a evita sarcina au frauda sexualá generalizatä in forma lui :
coitus interruptus, care distruge sänätatea bärbatilor. l aceste cauze de ordin social
sapa temeliile familiei.
Cauze de ordin economic : lipsa mijloacelor de existentä. La Belinti 4000 jug.,
la 2000 locuitori, Iar 115 parte din teren, neproductiv i inundat de apa Beghelului
din cauza canalului rau intretinut, b) Activitatea economicA istovitoare : munca
excesivä a grädináritului, trebuind singuri sa-si desfacä produsele de gradinärit la
sute de kilometri departare, dus si intors, din care cauzä lipsesc de acasfi in total
cfiteva luni pe an, desorganizOndu-se familia prin lipsa bärbatilor din caminul conjugal.
Pauperismul, nesiguranta pietelor de desfacere, conditiile aspre de muncä, subalimen-
tarea, deficitul bugetar, iatä destule cauze economice care submineazA familia
bänäteanä.
In concluzie : decáderea moralä, bolile sociale, obiceiurile sociale si munca
excesivä au släbit vlaga f äranilor din Belinti, istovindu-li-se energia vitalä [Ana
la sleire.
Sistemul de producere actual, cu acea comuniune familiald patriarhalä practicatä
in Belinti, luxul cu care femeile sunt obisuite sä se imbrace, technica agricola indivi-
dualä rudimentarä duce in aceastä comunä la disparitia elementului românesc autohton
in cel mult 150 ani.
Afa dar : depopularea comunei Belinfi se datore$te lipsei mijloacelor de exis-
tenfa' progresive cu cre#erea populafiei çi cu standardul de viagi la care este obipuitii
set treliasai populafia. Lipsa mijloacelor de existenfâ se datorefte lipsei de energie,
pentru a realiza posibilikifile de trai, preferând sd-fi restreingil voit natalitatea. Lipsa
energiei este efectul släbirei organice a poporului datoritä cauzelor de ordin moral,
social 0 economic, enumärate mai sus. Intr un cuvânt adevarata cauzA a depopulärii
este vointa fermä de a nu avea copii, determinatä de un complex de dispozitii intelectuale
morale, estetice, sociale si economice specifice in Banat.
Tot atunci am fixat i solufii,
www.dacoromanica.ro
I. Pentru cauzele de ordin moral preconizam :

1. Cor bisericesc in ficcare Duminica si sarbatoare, condus de invatator.
2. Invatätorii sá mearga in fiecare sarbatoare cu copiii la biserica,
3. Uniforme scolare simple pentru fete si baieti, pentru a combate luxul la copii.
4, Casa nationala in care in fiecare sarbätoare sa se faca sezatori la ora 4
p. m,, la care preotul, notarul, primarul, invatätorul si toti functionarii statului din
sat sa ia obligator parte.
5. Premii, ajutoare si preferinte in slujbele statului si particulare a familiilor
care au peste 3 copii.
6. Obligativitatea casátoriei religioase,
7. Pedepse mari cu inchisoare si amenda pentru concubinaje,
8. Impozite mari pe luxul de forma, gref at pe mizeria fiziologica.
9. Infierarea desfraului sexual. Casele de intalnire desflintate si proprietarii
pedepsiti pentru proxenetism.
10. Educatia sufleteasca si moralä,
11. Solutii pentru cauzele de ordin social :

1, Interzicerea casatoriilor pentru fete inainte de 18 ani, iar pentru baieti
la 20 ani.
2. Obligativitatea pentru fete de a frecventa si absolvi scoala de economie
casnica, scoalä care se aflä in comuna, si care a avut un efect salutar pentru
femeile si fetele care au frecventat-o,
3. Pedepse mari pentru cei ce fac nunta fall formele legale civile si religioase,
4. Pedepse mari pentru avorturi,
5. Impozite mai grele pentru familiile care n'au 3 copii.
6. Taxe marl pe alcool.
7. Asistenta medicala de stat efectiva.
8. Educatia sätenilor in materie de higienä elementara si higiena muncei,
Ill. Solutii pentru cauzele de ordin economic :
1. Mijloace de existenta mai variate si mai rentabile.
2. Drenarea terenului inundabil si regularea canalului Timis--Bega.
3. Cooperative de desfacere a cartofilor si produselor de gradinärit cu un
magazinaj in gara Belinti,
4. Cultivarea plantelor medicinale si schimbarea productiei,
5. Industria casnica Punerea in valoare a muncei femeilor, covoare, lucruri
de 'Tana,
6. $coala de economie casnica, obligatorie pentru fete dela 12-16 ani, sa
fie completata, ajutata si intärita spre a putea da educatie tuturor fetelor din Belinti.
7. Industrializarea produselor agricole si casnice.
Acum, dupa ce s'a depus aproape toate rapoartele, mentin si azi concluziile
din acel raport din Septembrie 1934. Pentru a-mi indeplini insä mandatul sectiei
de sociologie si politica sociala, pe care o conduc, mai am de adaugat urmatoarele :
L Depopularea Banatului se datorefte desorganiztirei familiei bäntitene, care afa
cum e constituitel azi, nu mai poate asigura procreatia, deci nici existenia fi nici pere-
nitatea poporului romemesc in Banat.
Desorganizarea famillei a determinat : a) reducerea cantitativa si calitativa,
dupä D-1 Sabin Manuila, a natalitatei ; b) urcarea procentului de mortalitate infan-
tila ; c) cresterea concubinajelor, avorturilor, copiilor nelegitimi, stingerea familiilor.
Desorganizarea familiei btintitene impiedicti promovarea culturei fi civilizatiei
biintifene,
www.dacoromanica.ro
Nu se poate vorbi de familie färg a nu stabili conditia moralg, socialg si
economicg a femeii, Cred ca ar fi fost mai practic, s'o fi pornit de aci. Multe
din ideile noastre preconcepute asupra denatalitätei Banatului ar fi fost spulberate.
De altfel problema natalitätei in orice societate desvoltatg apare ca o
problemä de ordin mai cu seamg femenin. Familia e subminatä in primul rand de
cauze de ordin moral.
Ignoranta femeii este cel mai mare dusman al vietii familiei. Natalitatea nu
e un factor natural, ci psihologic. Vointa individualg este deci un factor hotäritor
in natalitate. Natalitatea depinde de factorii psihologici care urmeazg a fi cgutati in
famille. Raul este deci in cgmin, in familie, in credintele sale, in conceptiile sale.
Revizuirea ideilor, revizuirea moravurilor nu se poate face färg concursul femeilor
si nici in contra lor. Cu atat mai putin prin pasivitatea lor. Ignoranta si rutina
femeii romane a devenit un gray pericol national.
Täranca trebuie scoasg din intunericul in care se gäseste. Educatia maselor-
ca ideal al clipei de fatä a statului roman, care nu urmäreste expansiuni teritoriale,
nu se poate face läsand in mizerie moralä si fiziologica 112 din populatia tgrei, care
este alcgtuitä din femei.
0 ¡grancg ignorantg, lipsitg de cele mai elementare notiuni de higienä, lipsitä
de cuncstintele necesare preggtirei unei hrane substantiale si higienice pentru copiii
si sotul ei, o tgrancg nestiutoare a trecutului natiei sale, a destinelor ei, a rolului
sgu in ansamblul statelor civilizate ale omenirei, ce educatie poate sä dea tinerelor
sale vlästare ? Structura statului nostru romanesc, departe de a fi burghezg, este
täräneascg. Burghezia romang, ca stadiu de evolutie si de civilizatie, va rämane
incg multg vreme un deziderat, care va putea fi tradus in fapt, numai in mgsura
in care aceastg burghezie romaneascg se va putea intemeia pe rgdgcina prosperg
ai sängtoasä a. unei tärgnimi instärite si luminate.
Conditia de umilitoare mizerie morall si fiziologicg in care zace femeia
romang nu ne permite sg ne facem iluzii pentru viitor, dacg nu-i schimbam de
indatg si radical situatia pe care trebuie s'o aibg in statul romanesc modern.
Dar nimic nu vom putea schimba dacg nu cunoastem temeinic, stlintific, pe
cat posibil statistic, conditia moralg, socialg i economicg a femeii romane.
Nu cunosc vre-o monografie care sg fi fixat aceastg conditiune a femeii
dela noi.
Propun din nou Institutului Social Banat Crisana ca, pe langg infiintarea unei
sectii femenine, sg imbrgtiseze ideea de a dedica prima campanie monograficg a
echipelor sale, pentru studierea si fixarea conditiei morale, sociale si economice
a femeii din Banat, dupg care deabia vom putea cu mai multä preciziune stabili
atat gradul de desorganizare a familiei bänätene, cat si solutiile potrivite, care sg
invioreze Banatul si sg-i redea sängtatea pierdutg.
ADRIAN C. BRUDARIU
www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIA COMUNEI ANT
4. FAMILIA
(Baza : Fipele Tntocmite de echipA).
Evaluarea exacta a nurnarulul de familii aflate in comunä prezintä o greu-

tate insemnata din cauza lipsei de definitie precisa a acestui termen.
Pe foile completate de echipa gäsim in total un numar de 494 de gospo-
aril", adica de grupuri distincte de locuitori care traesc in aceias casä, chiar
daca nu fac totdeauna menaj comun. Si intr'adevar, nu sunt cazuri rare cand ate
o pereche sau chiar un singur orn (deobiceiu tatäl sau socrul baltran), desi locueste
impreunä cu alti membri ai familiei, exploateaza averea sa separat si chiar ma-
nancl separat de restul familiei.
Pentru clasificarea familiilor, ca unitäti biologice, am adoptat urmatoarele
tipuri, bazate pe de o parte pe rudenie, iar pe de alta parte pe conlo-
cuire. Am denurnit tipul a" - familii compuse din ambii parinti si tipul b"
- familii unde unul din pärinti este vaduv, Tipul c" va servi pentru denumirea
concubinajelor. Combinatiile intre aceste litere si majuscule 1-am adoptat pentru a
arata cä pe langä tipuri pure de famille, a, b sau c mai stau pärintii (bunicii sau
socrii) si anume ambii, Aa Ab si Ac sau unul singur, Ba Bb si Bc. In sfarsit pen-
tru a tine seamä de copiii care s'ar gad eventual in aceste familii, introducem in-
dicii o, 1, 2, 3 pentru a nota familii färä copii (ao sau bo ); cu copii minori (a1
sau bi), familii cu o parte din copii trecuti de majorat (al sau b2) si in sfarsit ulti-
mul grup de familii ai caror copii au parasit toti pe parinti fie murind, fie plecand
(a3 si b3).
Evident ca in afara de aceste clasificari raman inca o serie de cazuri spe-
ciale sau combinate, care nu vor putea fi inglobate in aceastä clasificare sistematica.
V
Numirul familiilor (fArl fabricl)
I lr
,,
FELUL FAMILIILOR
PArínV fArA copii 1

cu copit minori
- TIPUL
ao
a1
NUMARUL
42
229
-
major! aa 61
,, ,, plecati a3 30
362
VAduvi WA copil bo 3
,, cu ,, minori bi 12
,, ,, majori b2 31
, , plecatl . . . . b3 17
63
Ambit bunici In viatA Aa0 4
II If II te Aa1 8
12
Un bunic in vigil B a0 7
n B al 26
33
ConcubInaje
Cazuri speciale ..... .. . . -c 8
16
494
1 lnclusiv familille sterpe,
www.dacoromanica.ro
Cazurile speciale sunt urmatoarele :
1-4 Doi frati , ... (4 cazuri)
5 Trei surori cu copii nelegitimi (elite un caz)
6 Douä femei prietene II II II
7 Aat + frati
8 Cao
9 A2 + nepot nelegitim
10 at .
11 Bat + o persoanä straing intretinutä
12 Bb,
13 A2 (at + a, + ao) - bátrânii cu 3 copii casátoriti
14 A, (a, + ao)
15 B2 (al + al + ad
16 at + at ± 131 + 2 frati necäsätoriti.
Din clasificArile de mai sus reiese a cel mai frecvent tip de familie este cel
denumit a", care se intâlneste de 732% din cazuri, dupä care urmeaza tipul
= 12,7 %; tipurile combinate au in general o frecventä redusä, si anume de
6,7 % pentru Ba si 2,4% pentru Aa.
In aceste clasificäri n'au intrat gospodäriile asezate in interiorul fabricei dela
Valea Mare, care se compun in majoritatea cazurilor din grupuri speciale : persoane
izolate, care locuesc cate 2-3-4 in câte-o incapere. Dealtfel mai gäsim acolo si
câteva familii tip a" si tip c".
Numirul na*terilor pe o familie
Clasificarea familiilor dupd numdrul copiilor Miscufi-vii in legliturd cu durata cdsniciei
Durata NUM A.RUL COPIILOR NASCUTI-VII No.

casniciei familillor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
0-5 ani 20 38 17 3 1 - 80
6-10 z 14 15 19 24 9 4 1 89
11-15 6 12 11 17 12 11 10 3 1 1 - - - - 84
16-20 2 4 9 7 5 2 5 1 2 1 3 - 41
21-25 2 1 6 5 4 4 3 4 5 3 - - 37
peste 25 6 4 9 10 17 10 20 24 19 10 23 7 6 1 166
Total 50 74 71 66 48 32 39 32 28 15 27 7 6 1 497
Reiese asa dar cá numärul mijlociu al nasterilor in legAtura cu durata cgs-

niciei - adica dela data contractärii asátoriei pfinä la anul 1935 - evoluiaza astfel
No,
coptilor näscuti
-
0- 5 ani 1,1
6-10 fe 2,4
11-15 ,, 3,4
16-20 ,, 4,0
21-25 ,, 4,9
peste 25 6,8
media 4,2
www.dacoromanica.ro
In fiecare grup au intrat nu numai familii complete (tip a"), ci si cele a

vAduvilor (tip b"), socotindu-se drept durata casniciei perioada intre casátorie si
moartea vreunuia din soti.
Clasificarea femeilor cäsitorite sau vaduve dupä numärul copiilor näscuti si viirsta Mimi'
Virsta NUMARUL COPIILOR NASCUTI Nr.

a t in s A femeilor
0 1
ii
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
16-20 ani 5 5 2 - - - - - 12
21-30 ,, 21 42 35 23 9 3 133
31-40 ,, 12 27 16 26 11 9 11 3 1 2 1 - - 119
41-50 ,, 7 5 5 9 8 9 8 1 4 1 2 - - - 59
peste 50 6 7 9 14 18 17 25 17 21 12 21 9 3 2 181
Total . , . 51 86 67 72 46 38 44 21 26 15 24 9 3 2 504
Din acest tablou rezultä a in mijlociu pe o femeie cäsätoritä sau vá-

duvä revine :
No.
V A R'S T A copiilor nAscuti
16-20 ani 0, 75
21-30 ,, 1, 7
31-40 II 2, 9
41-50 4, 0
peste 50 6, 3
media 3, 9
Femeile cu peste 50 ani care au avut mai mult de 20 ani de cäsnicie au in
mijlociu câte 7,6 copii näscuti vii,
Virsta pärintilor In momentul nasterii copilului '
( 1 9 2 1 - 1 9 3 5)
'
Vfirsta VARSTA TATALUI
mainei
Total neleg.
16-20121-251 26-30 I 31-35 136-40 1 41-451 46-501 51-60 61-70 71-75
16-20 5 17 52 8 - - - - - 83 15
- 7 - -
1
21-25 5 47 141 64 12 4 273 41

26-30 3 31 ' 85 94 63 10 6 5 3 - 300 21
31-35 I 8 20 33 42 31 11 3 - - 149 13
36 -40 - 3 6 13 23 40 29 8 124 8
-
1 1
41-45 2 2 2 - 11 6 - 32 2
- - - - - - -
8 1
46- 50 2 5 2 9 -
Total . 14 108 306 214 141 98 59 24 5 1 970 100
www.dacoromanica.ro
Reiese a§a dar ea cei mai multi copii apartin barbatilor in virsta intre 26 §i
40 ani, i femeilor intre 21-35 ani :
Repartizarea procentuali a pärintilor data vilrstä
VARSTA birbati femel copli neleg.
16-20 ani 1,4 % 8,6 °/o 15,0 °/o

21-25 11,1 0/0 28,1 0/0 41,0 %
26-30 ,, 31,6 % 30,9 0/0 21,0 %
31-35 22,1 % 15,4 °/o 13,0 °A
36-40 ,, 14,5 % 12,8 °/o 8,0 %
3.3 Ohl
41-45
46-50 ,,
10,1 %
6,1 Vo 0,9.% --
2,0 Vo
51-60
13, ste 60
2,5 %
0,6 % -- -
/00°/o /00 % 100 0/0
Na0erile copiilor nelegitimi prezintä o deplasare vadità spre vârstele mai

mici ale mamelor, Vârstele tatilor nu stint trecute in registre.
A§a dar dacä socotim ca repartizarea femeilor cäsatorite pe vârste a ramas
neschimbatä pentru intreagä perioada 1921-1935 0 egalä cu acea datä de tabloul No. 1
(repartizarea pe sexe 0 vârste a populatiei din comuna $ant in anul 1935), obtinem urtnä-
torul raport intre numärul copiilor näscuti-vii pe o femeie cäsatoritäde fiecare varstä :
\Tanta No. mijlociu
femeiel cilsätorite al copiilor
15-20 ani 32 pe an la 100 femei
21-25 25 ,,
26-30 ,, 20 if
31-35 ,, 15 OP
36-40 ,, 12 11
41-45 5 II
46-50 11/2 fo
mijlocia 16 11
Acest din urmä tablou nu dä insä decât in mod aproximativ valoarea abso-
lutä a numárului de na0eri de copii vii pe o femeie, deoarece numärul femeilor
s'a luat acel (neschimbat) pentru intreaga perioadä consideratä de 15 ani, in limp
ce in realitate, este posibil, a acest numär a prezentat o evolutie apreciabill.
- Natalitatea copillor raportati la averea pärintilor
1
NUMÄRUL COPIILOR NASCUTI

Durata
Averea casnicieí
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
0- 1 Mg .
sub 20 7 25 17 22 9 4 2 2 2 6- - - t-
-.
1 10 jug
/
1
peste 20
sub 20
peste 20
sub 20
25
4
6
33
12
1
2
6
25
2
17
4
12
8
15
15
2
9
4
7
7
6
8
12
10
2
5
3
10
3
2
4
11
2
- - - -
18
- - - - -
1
4
2
1
1
peste 10 jug.
peste 20 1 1 3 4 5 7 5 12 9 3 - 9 2 1
www.dacoromanica.ro
In rezumat numärul mijlociu al copiilor näscuti-vii pe categorii de familii in

raport cu averea pärintilor se prezintá astfel
Clastficarea Averea pitrintllor

0-1 jug. 1-10 jug. peste 110 a.
famtlii sub 20 ant cásnície 2,9 2,3 2,8
,, peste 5 ,6 6,5 6,5
media ... 3,8 4,2 4,5
Se observä asa dar o vaditä creqtere a numärului de na0eri de copii vii in

familiile cu o stare materialä relativ mai bunä.
Mortalitatea copiilor pe familii

Mortaliialea infantild in rapori cu numiirul copiilor ndscufi-uii
Nunulrel Proportia mortilor

TOTAL
nttscutilor familii sub I fam. peste
20 ant I 20 ani
1-2 9,5 oA, 23,1 Ve 10,5 °/o
3-4 21,5 Vo 22,8 Ve 22,0 °/o
5-6 25,4 % 36,3 °/o 30,7 Vs
7-8 41,1 °/o 31,8 Ve 33,6 Vo
9-10
11-13 -
41,3 Ve 46,7 °/o
50,6 %
45,6 °/o
50,6 Ve
1-13 - 1
- 33,2%
Se vede asa dar cg märimea familiei influenteaza deobicei in mod nefavo-

rabil posibilitatea pentru copiii näscuti-vii sä ajungh maturitatea. Mortalitatea in fa-
miliile mad cuprinde chiar jumätate din numärul total al celor näscuti, de§i acest
coeficient, fárá indoialä, este majorat in special in categoria familiilor cu vechime
de peste 20 ani in cäsnicie qi de mortalitatea normalä a oamenilor in varstä.
$i inteadevär in acest din urmä grup au intrat chiar familiile (mai mult tipul
b") care au panä la 50 ani vechime, in caz a pärintii au putut sä dea rela-
tiuni complete despre situatia copiilor lor. La intocmirea tabloului nu s'a tinut
seamä de virsta la care a murit copilul.
In ceeace privqte mortalitatea infantilä in legAturä cu starea materialä a TA-
rintilor, situatia materialä se prezintä astfel :
Averea partntilor
Clasificarea 0-10 iug. peste 10 iug.
copit morti ojoorni
clineaztotal
Famillile sub 20 ani . . . . 22,7 °A 24,8 Vo

peste 20 . ,, . . . 41,5 Ve 33,7 Vo
Total . . . . 34,4 °I0 30,7 do
www.dacoromanica.ro
In rezumat, reiese ca in fiecare familie se nasc in mijlociu câte 4 copii-vii

- un numär ceva mai ridicat dacl socotim familiile care citeodatä se constitue
din douä clsätorii (numärul total al copiilor, chiar dacá unul din pärinti intre timp
s'a recasätorit) si cu putin inferior acestei cifre, daca socotim =sterile numai pe
o femeie,
Din acest numär aproape 1/3 din copii mor in majoritate in varstä sub 1 an,
Tinând seama asa dar pe de o parte de o natalitate relativ mai redusä in fami-
Bile sarace, precum si de o mortalitate ceva mai ridicatá peste normal, conchidem
cä situatia economicä din aceastä comunä constitue un factor puternic care di-
minueaza sporul natural al populajiei.
ROMAN CRESSIN
DESCÎNTECA PLUGULUI
Va tomniti $ i bine stati, $i cu dintii cldntanind
Boil bine sd-i minati. Mtnati mai si strigati hai L.
Mine anu nou soseste
Plugusoru sa porneste. Anu nou ne-aducd noud,
$i'ncepenz a colinda Timp mat bun V viatd nou,
Pe la case suiera. Anu nou asa ne fie,
lama-i grea, omatu-i mare, Inceput cu veselie,
Semne bune anu are; In fratie qi dreptate;
Semne bune din beloug, Au sd fie legi lucrate,
Pentru brazda di su plug. Mari si mici mana vor da
Doamne binecuyinteaza $i'nteo bond vor juca.
Casa care sa ureaza, Dunznezeu, care ne-ascultd,
Plugusoru tras de boi, Ne-a trimite mana mild,
Plugusor mina de noi. Pe el de 1-om asculta
Minati mat qi strigati hai !.. Gritz ca aum ne-o da.
Manati mdi si strigati hai!..
Sus pe ceri ce straluceote?
0 stea noao ce vesteste, Vars-ti Doamne dar V bine
Cd sd curmd de acum, Dar si bine dela tine,
Al nevoilor greu drum. Peste casa peste masa,
Asta-i steaoa fericirii, Peste oamenii din wed,
A unirli V-a fratiii, Peste marl si peste mid,
Stea de viata, stea de spor, Peste toll citi sunt aici ;
Stea de bine voltor. De la parinte iubit
Fa Doamne ca sa luceasca An nou bun si fericit.
Steaoa noastra romaneasca, Varsd-ti Doamne fericirpa,
Sa ea Vie intre noi Fericlrea si iubirea;
Sd nu mai avem nevoi. Fericirea cea cereascd
Minati mat 0 strigati hai ! Dumnezeu v'o darulasca.
Mull bine si sanatate,
Lumea toata ne asculta, Zile lungi nenumarate
Ca avem dreptate multa! Ce le-asteapta ori si care
Ca de-acu ni sa cuvine Dela mic si pin' la mare ;
Ca sa traim si mai bine. Acestea vi le zic eu,
Sa sa duca dintre noi, De la bunu Dumnezeu
Orice griji ori ce nevoi, $i va zic ca ea &dip',
Sd sa ducii 'n parte Ve, Intru multi ani fericiii,
Ca in veci sa nu mai vie; Minati mdi V strigati MM.
Sa sd ducd izalaind
Obs. 0 variantit a acestei Descintece a plugului" s'a pubHcat de P. Gheorgheasa in Obiceiuri
d e CrAciun si Anul Nou, Bucuresti p. 74. Noi am cules-o dela Onisim Grapini (28 aril, stie carte),
din Sant (NasAud) in August 1935.
I. C. CAZAN
www.dacoromanica.ro
CRONICI
M ETABOLISMUL SOCIAL
I
Ultimele clout( congrese Internationale de so- SocietAtilor si Institutelor de Sociologie (Insti-

ciologie au atras atentia, mai ales prin comuni- tutul International de Sociologie) editat de ,,Co-
cArile atfit de numeroase si deosebit de bine do- mitato Italiano per lo studio dei problemi della
cumentate ale participantilor itaHeni, asupra unei popolazione" din Roma, in limba italianA, cu re-
probleme de sociologie nesocotitä in genere, cu zumate in Ihnba francezA. Volumul cuprinde
toate a nu total necunoscutä : problema metabo- noul comunicAri despre metabolismul social (il
lismului social. E vorba mai ales de miscarea ricambio sociale) si trei despre formele elemen-
verticalä a indivizilor din societätile organi- tare ale vietii sociale si constitue, impreuni cu
zate pe clase sociale, miscare de ascensiune Tratatul de sociologie generalii al lui Pareto $i
a anumitor elemente din clasele inferioare si de cu cele doui lucrAri de sintezä ale lui Gini:
scobortre, de decAdere, a altor elemente din IVascita, evoluzione e morte delle nazioni (Roma
clasele superioare. Fenomentl acesta de pre- 1930) 41 Le basi scientifiche della politica della
scbimbare a straturilor sociale, numit tehnic me- popolazione (Catania 1931), cele mai de searnA
tabolism social, este cunoscut mai de mult si a izvoare bibliografice pentru cunoasterea cerce-
fost chiar obiectul de cercetare al unor savanti tärilor italiene privitoare la metabolismul social.
ea Lombroso, Ammon, Dumond, De Lapouge etc., SA inceram pe temeiul lor o scur IA dare de seamä.
dar nu s'a bucurat de o teorie cu rentnne mon- 0 infätisare paralelA a celor doui teorii ita-
dial cleat in opera lei Vilfredo Pareto 41, de en- liene, precum si o criticA a lor, incearcA Gior-
rind, in opera lui Corrado Gini, prof esorul de gina Levi Della Vida intr'una din comunicArile
politicii si statisticA economicA dela Facultatea de amintite : La teoria della circulazione delle aris-
Stiinte Politice a Universitätil din Roma si pre- tocrazie del Pareto e la teoria del ricambio so-
sedintele Institutului Central de Statisticl al Re- ciale del Gini. E vorba deci de teoria lui Pareto
gatului Wind, unul din cei mai mari savanti con- despre circulatia elitelor si teoria Jul Gini des-
temporani. ComunicArile italiene despre care am pre metabolismul social, Della Vida constatA
amintit au fost prezentate de Gini, impreunä cu just cA teoria lui Pareto nu poate fi inteleasä
adeptii si elevii sAi, far cele din 1935 au fost pe deplin fArA sistemul de sociologie si mai ales
publicate intr'un numär special, in Archives de f ArA conceptia lui despre reziduuri si derivatii.
Sociologic", revista Federatiel Internationale a Inteadevär, Pareto imparte actiunile omenesti
www.dacoromanica.ro
in actiuni logice, intemeiate pe un rationa- sociale. adica dela impartirea societätilor pe
meat logic-experimental, si actiuni non-logice grupe sau pa clase, 4i constata in mare cloud
intemeiate pe instincte i senti-
(nu ilogice), straturi intr'o populatie: 1. stratul inferior, clasa
mente si deosebeste in sanul celor din urma o straina de elite si 2. stratul superior, elita"
parte constanta, instinctiva: reziduurile, sí o parte (adica to(i cei care exceleaza" sau au indicele
variabila care cauta sa explice, sa justifice, sa cel mai ridicat in ramura In care activeazie
demonstreze pe cea dintai: derivatiile. Pareto strat care se desparte in doua" - dupa cum
clasifica apoi reziduurile in sase clase ea diferite au vreun rol Insemnat in conducerea politica -
subdiviziuni: L Instinctul combinatiilor; II. Per- a) elita guvernamentala ; b) elita non-guverna-
sistenta agregatelor ; III. Nevoia de a-si mani- mentala" (Pareto: op. cit. pag. 1297-1298).
f esta sentimentele prin ante exterioare ; IV. Re- Intre cele don& straturi, elita si poporul de
ziduuri in raport cu sociabilitatea: V. Integri- jos, se iveste o neincetata trecere a elemente-
tatea individului si a dependentelor sale ; VI. lor inzestrate din stratul inferior care se ridica
Reziduul sexual (vezi Della Vida op. cit. si Pa- si a elementelor din stratul superior care de-
reto : Traité de Sociologie générale, trad. P. cad". Acesta este fenomenul numit de Pareto
Bowen, Payot 1932, vol. L pg. 466 si urm.). Della circulafia elitelor, integral la sttinta actuala in
Vida amluteste numai primele do la reziduuri denumirea mai caprinzatoare de metabolism so-
instinctul combinaHei, adica Inclinarea de a cial. Fenomenul acesta al circulatiei nu se in-
combina anumite lucruri si care reprezinta cel timpla insi numai din pricina elementelor hazes-
mai puternic factor al progresului social" si trate din päturile de jos, care se ridici prin
persistenta agregatelor, instinctul opus celui puterea care le caracterizeazi, ci l prin dege-
dintai, corespunzatur tendintei conservatoare si nerarea si disparitia claselor alese. Pareto scrie
care reprezintá puterea care tinde sa asigure cuvintele adeseori citate: Aristocratiile nu du-
stabilitatea societatii" - si le socoteste rezi- reaza. Oricare ar fi cauzele, este incontestabil
duuri majore" intrucit au o ,,mare importanta ca dupa un anumit timp ele dispar. Istoria este
in determinarea echilibrului social". Derivatiile un cimitir de aristocratii" (pg. 1304). Ele dispar
impartite la randul lor in patru clase: I. Afir- nu numai din pricina razboaielor, dar si din
matia ; II. Autoritatea; lU. Acordul cu senti- pricina mortalitätii mai mare decit natalitatea
mentele sau cu principiile ; IV. Probele verbale si a degenerarii elementelor care le compun,
- (Pareto: op. cit. vol. II. pg. 799) sunt mai putin decad deci na numai ca numar, ci si calitativ.
Insemnate in sensul ca nu sunt elementele care De aceea clasele de Oita sunt Intretinute nu
imping in genere oamenii la actiune", ca senti- numai cantitativ, dar 4i calitativ prin familiile
mentele, ached reziduurile, dar joacii un rol des- care yin din clasele de jos, mai ales din cele
tul de mare in mentinerea echilibrului social rurale, si le da energia de care au nevoie ca
Dupä Pareto socíetatea e un sistem de forte in sa se mentinit la putere. Aristocratiile degene-
echilibru, iar echilibrul societatii formeaza chiar reaza' probabil din pricina selectiunii mai putin
obiectul de preocupare al spciologiei. Factorii riguroase, atenuata fiind prin ingrijirea deose-
care determiná echilibrul social sunt destul de bita data copiilor, fat& de clasele de jos in care
numerosi, dar mai insemnati sunt patru : inte- nu ramin In viata decit copiii mai bine lazes-
resele (fenomen economic); reziduurile (fenomen trati si mai robusti. Reziduurile si distributia
psihologic); derivatiile (ideologie); eterogenitatea lor in clasele sociale au o mare insemnatate in
socialei e circulatia elitelor". Elementele acestea privinta repeziciunii circulatiei... si pe de alta
se gasesc inteun raport de interdependenta, iar parte circulatia sociala provoaca schimbarea
actiunile i reactiunile fiecaruia asupra celuilalt reziduurilor in diferitele clase" (Della Vida). In
dau nastere unor cicluri care formeaza in suc- clasele inalte predomina instinctul combinatiei,
cesiunea lor organic:1, evolutia sociala. Deci adica puterea de inovatie care duce la progres,
ceea ce variaza Intr'o societate In decursul tim- iar in clasele de jos predomina reziduul per-
pului este forma exterioara, pe cand la baza sistentii agregatului, adica sentimentele care así-
tuturor fenomenelor sociale raman aceleasi ele- gurá stabilitatea social& Cind circulatia intre
mente invariabile, care, combinfindu-se in dif e- cele dou'a clase este moderata, facia se pas-
rite chipuri, dau nastere ciclurilor amintite". treaza proportia aceasta a reziduurilor, statul
In problema circulatiei elitelor care ne preo- ajunge la maximum de putere i stabilitate. Cand
cupa, Pareto pleacä dela faptul eterogenitatii aristocratla degenereaza i isi pierde instinctul
www.dacoromanica.ro
combinatiel, decade si este inlocuiti cu elemente concluzia a se impune o restringere rationali

de elitä venite de jos. Cind circulatia elitelor a nasterilor. Dimpotrivi, altil, preocupati de in-
se incetineste sau, din alti caua, se string in cetarea cresterii popoarelor albe, care incepe
clasele superioare elemente de calitate inf eri- sA se iveasa la popoarele din apusul i nordul
oarti, se ivesc revoluthle. Elementele deazute Europei si nu va Intirzia si se arate nici la
din ',Muffle de sus nu mai au reziduurile capa- celelatte, cer o stimulare a natalitätii, In speranta
bile si le mentia la putere i ele se feresc sA de a se Indeparta primejdia supunerii rasei albe
intrebuinteze forte, pe and In päturile de jos de atre cele de culoare. Acestor doui pozitii
se desvolti elementele de calitate superioari, le corespund doui teorii despre populatie : 1.
care detin reziduurile necesare pentru guver- teoria propageirii geometrice a populafiei, rispin-
nare si care sunt in stare si intrebuinleze forte diti mai ales in cercurile stiintifice anglo-saxone
(Pareto pg. 1305). Circulatia se face in cazurile (malthusianismul 5i neo-malthusianismul), dupi
acestea brusc si adeseóri prin violentA. Pareto care orice populatie tinde si se multiplice in
trateazi aminuntit problema circulatiel elitelor proportie geometria i inteadevir se multiplici
gi isi sprijini teoria pe mutt material documen- In aceastä proportie, daa nu este impiedecati
tar, lust mai ales din domeniul istoriel, dar nu de factori exteriori potrivnici ; 2. teoria evolufiei
urmAreste cauzele mai adfinci ale metabolismu- ciclice a populafiei, reprezentati mai ales de
lui social. Sarcina aceasta a revenit celuitalt Gini i cercurile 5tiintifice italiene, dupli care
mare ginditor Italian, lui Corrado Gini, care a puterea de reproducere a unei populatii urmeaa
formulat teoria natalildtii diferenliale, de naturi o desvoltare ciclia. dela nastere, maturitate,
nu numai socio-economici, dar $i biologici, spre moarte, mai mutt sau mai path, analog cu
parte integranti si ea dinteo conceptie mai largi, puterea de crestere a individului. Care sunt
cunoscuti sub numele de teoria ciclicd a popu- argumentele lui Gini In favoarea teoriei sale si
lafiei. implicit argumentele Impotriva teorlei lui Malthus?
Cauza prima a metabolismului social este Ipoteza cA o populatie creste necontenit, daa
reprezentati de cresterea diferitä a claselor nu este impiedecatil de lipsa hranei sau de alte
sociale, de faptul cA straturile de sus se repro- obstacole din afari, este desmintitä de impreju-
duc mai putin cleat clasele de mijloc 51 acestea rarea eA tocmai clasele bogate in frunte cu fa-
mai putin decit clasele de jos". Si Della Vida miliile domnitoare se reprodue mai putin, desi
aminteste cA alti cercetitori, ca Sadler si Duble- nu sunt Impiedecate de cauze externe. Chiar
day, si-au oprit atentia asupra reproductivitiltii populatii Intregi ne dau exemple de crestere
claselor sociale si au tras concluzia din multe inferioari putintelor de subsistentä, cum sunt
observatti (stingerea numelor, scliderea nobililor, Greek antia si Roma imperiali, tar astizi
disparitia caselor ilustre, marea natalitate a si- Franta. Observatia cA inmultirea acestor popu-
racilor) ci ',Muffle de sus prezinti o reproduc- latii. ca si a claselor inalte, este impiedecati de
tivitate inferioari celor de jos, - dar este de frâne psihologice, nu poate fi considerati ca o
pirere cA lui Gini i se cavine meritul de a fl obiectiune, din pricina eA $i psihologia este un
demonstrat f enomenul prin largi cercetiri statis- element esential pentru adaptarea speciei". (Gini:
tice, comparind deosebirile de natalitate sí Nascita, etc. pg. 13). Dar o sumedenie de obser-
mortalitate ale diferitelor clase sociale. Si vatii privitoare nu numai la oameni, ci $i la
vedem i teoria lui Gini, asa cum ne este Intl- animate, arati cA reproducerea este limitatä de
tisatti de Della Vida si cum am gäsit-o not insine factori interni, de naturi biologia, 5i malt mai
In cele doui lucari citate $i mai ales in Nascita, putin de factori externi (ca lipsa de spatiu, im-
evoluzione e morte delle nazioni, cu subtitlul : putinarea hranei etc.). 0 populatie stabate trei
La teoria ciclica della popolazione e i vari stadii, corespunatoare tineretii, maturitätii si
sistemi di politica demografica. bitrinetii, In decursul cireía atinge un maxim
Cercetitorii care se ocupi ca problemele de reproducere, in lunette de specie 5i de rasa.
demografice aunt despirliti in doui tabere in Seatuirea treptati a puterii de reproducere a
ceea ce priveste desvoltarea viitoare a popoare- populatillor umane $i a speciilor animate, asa
lor albe. Unii yid cum se intinde primejdia dar slibirea celulei lor germinate, apare ca un
suprapopulatiei. El calculeazi care este numärul fenomen foarte firesc, daa se are In vedere ci
maxim de locuitori albi pe care it poate cuprinde celutele germinate au aceiasi origine si probabil
plinfintul locuit de el sau locuibil $i ajung la la inceput aceeasi constitutie ca celutele soma-
www.dacoromanica.ro
80CIOLOGIE ROMANEASCA 65
lice (din organismul nostru), incat din moment vitatea. De aici rezulta ca, in general, paturile
ce acestea au viata ar fi straniu ca
limitatA, de sus nu-si pot mentine proportia lor numerica
celelalte sl poatl trai si sa se poata multiplica fata de restul populatiei, prin propria lor putere
la nesfarsit. Imprejurarea ca celulele germinate reproductiva, cu atat mai putin in perioada de
si celulele somatice aunt expuse intr'o masura ascensiune a natiunilor, in care functiile sociale
cu totul &feral actiunii de diferentiere a me- cele mai inalte au o mare insemnatate. Ca sa se
diului, poate lamuri de ce cele din urma au o previna sau sa se umple golurtle ivite in clasele
evolutie atilt de rapida, corespunzatoare vietij superioare din pricina natalitatii mat scazute,
unui individ, in limp ce cele dintai evoluiaza se iveste un carent ascensional dela clasele
intr'o perioada mai mult sau mai putin lung, medii la cele inalte, dela cele de jos la cele de
precum e cea a vietii grupului, a populatiei sau mijloc, mult mai insemnat decat curentul des-
a speciel" (Gini, pg. 16). Se pune insa intrebarea : cendent al indivizilor declasati.
de ce intr'o anumitA faza, puterea reproductivA, Metabolismul social, miscarea aceasta verti-
care la celulele somatice este in continua des- call a populatiei, are o insemnatate foarte mare
crestere, se mareste and e vorba de populatie? dupa Gini, din mai multe privinte 1. explicit'
Deosebirea dupa Gini, se datoreste faptului a disparitia familiilor celebre si necesitatea de im-
prolificitatea este intr'o masura oarecare eredi- prospatare a nobilimei cu membri noi ; 2. Uncle
lard, ceea ce are ca rezultat a orice generatie la concentrarea bogatiilor ; 3. face sii se in Hilda
se compune, mai mult decat cea precedenta, caracterele ereditare fizice si intelectuale. ca si
din descendentii indivizilor celor mai prolifici, multe elemente traditionale, dela clasele de jos
inaltandu-se astfel un limp prolificitatea medie la populatia intreaga, transformându-i die odata
a populatiei, ceea ce nu se mai intampla in constitutia rasialii, idealurile si obiceiurile 4i ti-
fazele de slabire mai mare a celulelor germi- nand intotdeauna clasele conducatoare in stransa
nate. Iata de ce populatiile se desvolta ciclic, legatura cu masa populatiei.
crescand si descrescand. Mai departe, Gini sustine ca metabolismul
Dar, dupa cum am amintit, o populatie nu social are intensitäti 0 caractere felurlte, dupa
evolulaza omogen. Indivizii dintr'o societate sun( diferitele stadii de evolutie ale populatiei. Inteo
dotati cu o putere reproductiva f eluritä. Dupa prima perioadii, in care diferentierea functiilor
calculele statistice, dintre indivizii care mor, 2/5 sociale e restransa $i eresterea claselor superioare
'Ana la 2/3, dupa timpuri si täri, n'au contractat se mentine ridicatil, curentul ascensional este
cAsatorie ; dintre cei care au contr ctat casatorie, slab 41 de regula insuficient ca sa poarte sporul
1/3 pana la 1/7 mor fall sa lase descendenti. natural intreg al claselor de jos ; acestea incep
Generatla care supravietueste nu deriva asa dar atunci sA se reverse in afara de marginile statu-
din intreaga generatie care se stinge, ci numai lui prin razboaie $i prin emigratie. E perioada
dintr'o fractiune a acesteia, care variaza intre de expansiune nationalii, care corespunde stadiu-
1/2 si 2/9. La rindul lor componentii acestei lui de finer* a organismului individual. Ur-
fractiuni, au o parte foarte diferita in producerea meaza o faza de maturitate, in care clasele inalte
generatiei supravietuitoare. Se poate sustine ca manila ca numar st scazute ca prolificitate, ab-
in general jumiltate din generatia care supra- sorb complet elementele care se ridica din cla-
vietueste derivä din 300/0 din cei care lasii .copii sele de mat jos, care la randul lor, pterzand
si ca 3/4 din aceasta jumatate derivi din 60/0 elementele cele mai proltfice in rilzboaie si prin
din fractiunea amintitA (cei 30°/e). Aceste diferente, emigratte, au o natalitate mai redusa. Populatia
destul de mad, in ce priveste reproductivitatea se gaseste inteo stare de echilibru. Unneaza
diferitilor indivizi, apar, intr'o anumitä masura, !ask' reducerea puterii de reproducere a claselor
legate ststematic de clasele sociale. Se poate zice de sus, ceea ce atrage intensificarea curentului
ca in general clasele inalte prezinta o reproduc- ascensional fara sa se mai poata implini cu dem-
tivitate mat mica cleat cele de jos. Bogatia, nitate golurile din ce in ce mai dese si având ca
nobilitatea, culture, inalta pozitte erarhica, pro- urmare micsorarea si slabirea claselor de jos mat
f esiunea intelectuala, rafinamentul vietti, locuirea mult cleat prieste echilibrulut functiilor sociale.
in orage, elemente care hotarfisc nivelul social, Apare faza de decadentA demografica, corespun-
toate apar, dupa multiple cercetArt intreprinse, zatoare batranetei indixiduale.
corelate, dupii Gini, mai mult sau mai putin Dar caror factori se datoreste faptul ca. pa-
strans, dar intotdeauna negativ, cu reproducti- turile de sus prezinta o natalitate mai scazutil
www.dacoromanica.ro
cleat cele de ios ? S'a sustinut de unit cercetg- natiunii. Celor trei faze ale evolutiei populatlei
tori cg natalitatea dif erentialg si deci metabolis- le corespund fazele de ascensiune, stationare sau
mul social se datoresc unor imprejurgri de na- de decadentl ale altor manifestgri nationale, ca
turg strict economicg sau socialg. Conditiile pri- cele militare, economice, politice, stiintifice. Ace-
elnice de viatá ar av ea ca efect slAbirea puterii leasi f orte genetice, care determing o crestere
reproductive a indivizilor, la care se adaugg rapidg a populatiei, provoacg si aparitia indivi-
interventia ratiunii omenesti, in detrimentul in- zilor robusti si Indrgsneti si a talentelor puter-
stinctelor, Wand sg se controleze si sg se evite nice, pregâtite si adaptabile. Tot asa compozitia
nasterile, cu cht pgrintii sunt mai bogati si deci populatiei pe värste provoacg intensitgti dif erite
nu mai pot asigura copiilor, dacg sunt numerosi, de viatg, in fiecare fazä a evolutiei. Când o na-
nivelul economic si social al familiei. E vorba thine se gdseste in pertoada de cre$tere, ea are
de subsistenta psihicg", adica de satisfactiile o populatie preponderant tängrg, dimpotrivg in
morale si intelectuale devenite mai puternice perioada de decadeng demograficg prind teren
decât subsistenta alimentarg". Se adaugg dorinta vfirstele mai ridicate. De aid consecinte hotgri-
de imbungtgtire a propriei stgri sociale a tuturor toare pentru psihologia natiunii, pentrucä o po-
celor care se gäsesc in pling ascensiune. Ging pulatie in care predoming tineretul, impune si
nu tgggdueste insemnItatea acestor factori, dar organizatiei sociale si orientgrii conduitelor co-
crede cg pricinile mai adânci sunt tot de naturg lective un spirit tineresc, de activitate vie st ex-
biologicg. Clasele superioare nu fac dealt sg pansivg, pe când populatille cu numgr mare de
premeargg evolutiei generate a natiunii cgreia bgtrâni se caracterizeazg prin prudentg, prin
apartin. Asa cum diferitele rase sau diferitele calcal si prin inertie.
grupuri parcurg cu viteze felurite curba evolu- Iatg cum natalitatea, mortalitatea si mai ales
Pei, tot asa diferitele familii evoluiazg in timpuri diferentierea lor dupg clasele sociale si curentul
felurite. Familiile mai precoce, care preced ma- ascensional care ia nastere de aici, insotit de
sele in evolutia celulelor germinale, se ridicg unul descendent mult mat slab, cu un cuvint
deasupra celorlalte si constituesc puterea claselor metabolismul social in genere, are consecinte
conducgtoare. Acestea anticipeazä in schimb si deosebit de insemnate pentru viata socialg si
caracteristicile organice ale decadentei. Aceasta meritg prin urmare atentia tuturor care se ocupä
este pricina a päturile inalte, inchise in . ele cu sociologia. Atät teoria lui Pareto 61 si teoria
insesi, fail o improspgtare cu elemente venite lui Gini, pot fi criticate din multe puncte de
de jos, terming prin a degenera. Si din aceeasi vedere, dar problemele ridicate de ei si mate-
pricing, Gini poate sustlne cg natalitatea dif eren- rialul imens, istoric $i statistic pe care il mânu-
Pall si metabolismul social care rezultä din ea, ese, rAmân ca un câstig definitiv pentru stiintg.
formeazg un mecanism preväzgtor de eliminare In special Gini a avut norocul sg-si creeze o
a straturilor familial e, care au parcurs deja ciclul intreagg scoalg, care sub supravegherea sa directg
lor de evolutie". De aceea speranta de a se im- sg cerceteze metabolismul social sub eta mai
bungtäti rasa stimuländu-se artificial prolificitatea multe aspecte $i sA contribue astf el la preciza-
claselor inalte este o iluzie, care s'ar putea com- rea teoriei pe care o ilustreazg. Vom reveni in
para cu credinta cg se poate maxi forte unei nr. viitor al revistei cu inf ormatii privitoare la
populatii, prelungind artificial viata celor bâtrâni. cercetgrile elevilor si adeptilor sgi, dintre care
E interesant sg se noteze cg Gini crede intr'o unele lärgesc simtitor teoria ciclicg a populatiei
armonie depling a evolutiel demografice cu des- si lämuresc pe lard problema metaboltsmului
voltarea caracterelor fizice si intelectuale ale social. TRAIAN HERSENI
ARGUMENTE REVIZIONISTE MAGHIARE

In loc de orice introducere ne simtim indem- armonie ? Cititorul nostru, dispensindu-se de cea
nati sg propunem cititorilor nostri-si in special mai elementarg obiectivitate, de: tot ceiace con-
celor cgrora activitatea propagandei revizioniste stitue bagajul sgu de eanostinte temeinice in do-
din ultimti 10-15 ani nu le este strging - drept manful stiintelor sociale si politice, de toate in-
test de politicg externg, urmAtoarea intrebare : vätämintele istoriei, va rgspunde limpede, f 'Ara
care este Statul al cdrui teriforiu este intocmit cu nici o sovgialg, dar sub rezerva unui zimbet
www.dacoromanica.ro
SOCiOL9GIE ROMANEASC 67
aproape involuntar un singur stat In lumea In- industriale *),-fatá de cei 8.690.000 de locuitori
treaga ar fi in stare sa indeplineasca aceastá can trebuie sa se multumeasca cu restul de 69.80/0?
conditiune, adica aceia de a avea un teritoriu Din 3.417 comune ale Ungariei, numai in 1.050
compus cu o ideala armonie sí anume statul ce comune, adica numai in 30,70/o din totalul lor,
s'ar constitui in bazinul dunarean, larg Imbrätisat marii proprietari nu au domenii, mai mult sau
de lantul Carpatilor i marginit de cealalta parte mai putin Intinse. In 512 comune chiar pamiintu-
de Alpii orientali. Sau precizind Statul Stintu- rile arabile ale marii proprietati, depasesc sim-
lui Stefan, regele apostolic, vechea, ilustra, mi- titor 40°/0 din totalul pamanturilor arabile locale.
lenara Ungarie. Dreptate Ungariet magnatilor unguri cari tân-
Raspunsul acesta se da in chip deliberat, cu jesc dupa senioralele latifundii smulse populatii-
acelasi simtámant pe care II ai in fata copilului lor autohtone, latifundii impartite astazi tárani-
care Isi traieste aev ea dar nevinovat visul, sau lor, fart deosebire de limb& 4i neam ?
pe care il are medicul in fata until maniac in- De aceia convingerea noastra este ca revizio-
curabil. Spre deosebire de Germani, cari pro- nistii maghiari nu sunt cei 8 milioane de oameni
moveaza o realitate ultimá, suprema si mesianica nevoiasi a caror modesta, daca nu chiar tristä
poporul german, siesi suficienta, indiferent de soartii, nu s'ar schimba cu nimic in cazul unei
timp si spatiu, Ungurii, In afara Weil de &at ipotetice modificari de frontiera, ci numai marea
ungar, se simt primejduiti In insäsi substanta lor burghezie 4i clasa feudala a magnatilor cari ar
etnica. Numai cá acest Stat ungar nu imbraca, In ayea numai de castigat. De fapt revizionismul
conceptia vecinilor nostri de data recenta (abla maghiar poate Il considerat ca este in ordine
un mileniu), forma unni stat national. Aceasta interna si In cadrul evolutiei sociale a Ungariei
ultima si necesara treapta de existenta colectiva, de astazi, o diversiune politica manila sa cana-
de evolutie istorica, le este cu totul straina.Statul lizeze, Inteo singura directie, nemultumirile pá-
national ímplicä o structura omogena, o crestere turilor táranesti si lucrátoare, jar in ordinea po-
organica, o erarhie fireascá, f apte cu totul de titled externe, o incercare absurda de a Intoarce
neinteles pentru mentalitatea poporului maghiar. mersul suveran al istoriel.
In legatura cu argumentele revizioniste maghia-
Asa numitul Stat national niaghiar insemneaza re, trebue sa marturisim ca am citit cu deosebita
la drept vorbind, un Stat in care once contra- atentie, studiul d-lui André Rónai, aparut In
dictie social& 4i politica este cu putinta, once revista trimestriala Journal de la Soczété hongroise
absurditate istorica justificata, daca ace] stat sade Statistique, An. XIV, Nr. 1, 1936. Iar la starsit
tisf ace pornirile exacerbate, paroxistice, de do- n'am shut ce sa admiräm mai mult : lipsa grava
minatie ale acelei clase feudale, anacronice. Mon- a oricarei obiectivitati teoretice In tratarea pro-
struoasa monarchie Austro-Ungara apare Inca in blemei, intentia frauduloasa a unei prezentari
ochii maghiarilor ca un Stat ideal, iar actul de- pseudo-stiintifice, sau trista mentalitate creata
finitiv justitiar al istoriei, prin care atatea po- de miscarea revizionista maghiara, capabill al
poare impilate secole dearandul, au fost eliberate prostitueze orice adevar, so intunece once ra-
si si-au creeat o notia si adevarata soarta, este tionament valabil, sa nege once evidenta. A re-
socotit de catre clasa magnatilor unguri ca o duce intreaga lume de valori, de fapte, de sim-
profunda, inimaginabila nedreptate, impusa fárá taminte, la un singur i unic plan de raportare,
drept de apel glorioasei patrii, apostolicului regat la o singura semniticatie, insemneaza a te aseza
maghiar. De unde continuul, neobositul efort re- in chip necesar in categoria profetilor, a vizio-
vizionist, lozinca lapidara clamata (pâtia la sa- narilor, a iluminatilor, a atinge insasi infailibila
tietate si dementa) dealungul si dealatul Europei: logic& a dementei.
dreptate Ungariei !
In aceasta ordine de idei vecinii nostri dela
Dreptate Ungariei ! Carei Ungarii ? Aceleia apus exceleaza prin a 'canta sa dovedeasca cu
reprezentata de cele cateva mii de magnati ma- ()nee prilej i cu orice prat, unul si acelasi lucru,
ghiari cari astazi (cand Ungaria este redusa la cu care au Impuiat auzul cLlor cari au avut sau
granitele ei etnice firesti 4i formeaza un Stat
national) detin Inca, in deplina si absoluta pro-
prietate 30,2% din teritoriul actual al Ungariei, *) Vezi : Magyar Statisztikai Szentle. An. XIV, Nr. 4
Aprille 193(.).
daca lasam la o parte teritoriul celor 56 de orase Dr. MórIcz Miklós : Marea proprietate tn Ungaria,
considerata din punctul de vedere al cre0eril I denbitatil
autonome i departamen tale si al celor 4 comune populatiei. Pag. 296.
www.dacoromanica.ro
au Inca naivitatea sé-i asculte si anume saarate lor mereu mai independent& de condifiunile
necesitatea imperloasa de refacere a Ungar lei locale si naturale". Ca orice neofit (In geopolitica)
apuse, pentru o mie si una de motive arhicuno- automat Imbratiseaza cu caldura tocmai pozitlile
scute, inchipuite numai, sau chiar Inimagtnabile. cele mai extreme, mai intransigente si tot odatä
Oricum ai int arce chestiunea, oricum ai privi mai discutabile, ale nouit discipline, la care a
lucrurile, dreptatea (1) cauzei maghiare tese de- fost probabil de curand convertit. Cu alte cuvinte
asupra, intocrnai ca proverbialul untdelemn. Toate in raportul dintre naturd deoparte si canard 5i
faptele trecute au dovedit, si toate cari se vor civilizajie de alta, d-sa aftrmit dominatia impla-
mai intampla nu pot la randul lor decit sé de- cabilä a celei dintai, a conditiunilor mediului
monstreze vecinicul, infailibilul adevar : Ungaria fiztc. Urmeazi de act Ca intreaga evolutie a
trebute repusé In vechile ei granite. omenirii se reduce la un proces de continua st
A.celasi lucru Incearca sa ne dovedeascé $1 pasiva adaptare la media.
d-1 André Rónat in studiul eau, al carat continut Ceiace incontestabil constituie o grava eroare
tendentios este mascat Initial de stilul potolit, soctologica intrucht se nesocoteste celälalt termen
sfatos chiar, al titlului : Image statistique dun al procesului si anume tnterventia efortului mo-
Etat dont le territoire est composé avec harmonie. dificator si constructiv al omului. Ar insemna
Si armonia aceasta perf ecté se stradueste sé negarn Insäsi evidenta, insasi aportul pozitiv
autorul sa o demonstreze, sprijinit pe analiza a al unor milenit de straduinta pentru eliberarea
trei din elementele fundamentale, constitutive ale de sub tirania mediului, ar insemna sé negam
oricarul Stat, si anume : teritoriul, populatia si insii$1 substanfa activa a omului, insäsi majestatea
economical, redus haul, pentru d-sa, la un raport stiintei si geniulul uman.
sumar lntre productie si consurnatie. 0 asernenea pozitiune spírituala din partea
La baza studiului d-lui Remai, sta conceptia reprezentantului autorizat al unui popor care se
metodologica a geopoliticii, jar pentra intemeterea consider& de o esenta superioara $i se vrea stä-
premizelor st pentru accentuarea concluziilor pe pan pe destinele sale, ne surprinde pe drept
care le trage, se revendica dela dlversi autori cavânt. St atunci ne intrebam : cum 41 inchipue
printre cari citeaza pe Kjellen, pärintele geo- poporul maghiar ca ar mai putea sé subjuge, sa
politicei, pe Maull 5i Haushofer. domine fermentul via reprezentat de viguroasele,
Dupé ce arata sumar importanta geopoliticei constientele si activele neamari din fosta Austro-
pentru studierea raporturilor dintre un teritoriu Ungarie, - neamari cari cred adânc in soarta si
si o populatie data, d-sa afirma ca. s'a procedat genial lor constructiv, - cum nadajduesc ma- -
(bind/101es) gresit la o remaniere atât de radi- ghiarii o asemenea minune, atunci când märturi-
calé (si noi aciaugäm : st definitiva) a hartii sesc neputinta lor de a domina ingratitudinea
Europel Centrale numai pe baza criteriulut etnic. mediului, parnantul pe care stau ? Tristä, lamen-
Pocedeul a fost atat de gresit local 20 de ani tabila capitulare I Cum? 0 Ungarie reinviatii
au fost indeajuns set demonstreze pad la evidentti pentru simplul motiv ca fericita imbinare geo-
cd noua hand politicd a Europei Centrale 5i grafici a bazinulut dunarean li se potriveste de
Orientate pdatuieste prin erori foarte grave" (1). minune, ca ii dispenseaza de orice alt efort,
De unde necesitatea absoluta de a se cladi o decat acela de a face pe stapanit pe pamantul
noud hartd a Europei Centrale pe baza unui pe care altii l'au pästrat si 11 muncesc ? Nu,
studiu strems 5i a unor reflexiuni mature". Si niciodata 1 Maghiarii trebuie sa inteleaga cl au
cum era de asteptat, d-sa fägaduieste $i invité dreptul sa triiascä numai acele popoare cari nu
stiinta maghiara sä indeplineascii o sarcind foarte se tern de ingratitudinea unui teren, cari au stiut
merituoas' in acest domeniu. $i pot culege rodul unui efort inversunat, chiar
Si tocmai un asemenea exempla de efort din platrä seaca. Nu sunt multumiti cu pamântul
meritos" al 5tiintei maghiare vrea probabil sa pe care stau pentru ca ii 013E0 la un efort de
ne ofere d-1 Rónai prin studiul eau. care nu sunt capabili si in eficacitatea caruía nu
D-sa insä - dupa ce spune ca statul poate fi cred ? Pamantul este mare si nu au decit s5.-$t
definit din punct de vedere politic $i geografic aleagii alt loc mai binecuvântat sub soare 51 sé
drept legatura organica Intre un teritoriu si o nu cearli ceiace nu li se cuvine. $i pentrucit,
populatie data - face dintr'un inceput o conside- in cadrul unei evolutli normale, totdeauna mun-
rabila eroare atunci and afirma ca civilizatia tele a dominat cimpta si a fost rezervorul ne-
li technica nu sunt capabile sa faca vtata oameni- secat de moire al asezärilor omenesti, pot fi
www.dacoromanica.ro
siguri ett alte popoare mat vrednice vor popula sí anume regiunea bazinului dunärean din Austro-
acea ingratä câmpie ungarl, vAcluvitä. Ungaria dinainte de rAsboi. $1 pentru ca sl ne
Dupä cum spuneam, d-1 André Rónai, citstigat dovedeascit lucrul acesta, autorul nostru duce o
pentru yirtutile stiintei geopolitice, ne oferii ca serie de 4 sectiuni transversale pe teritoriul ba-
obiect de studiu i ca exemplul cel mai fericit zinului dunärean, sectiuni cari se intretaie in
ales (ce obiectivitate naivA I) bazinul dunArean. regiunile vecine Budapestei si orientate radial :
Se intreabA d-sa : care este teritoriul cel mai S.-N., S. W.-N. E., W.-E., N. W.-S. E. Apoi au-
potrivit ales, ideal, ales chiar, pentru a servi torul stabileste in planul acestor sectiuni profilul
drept asezare unui singur (subliniem : singur) si densitätti populatiei si constatä c5. distributia
ideal Slat (cititi: Ungaria)? Riispunsul este ba- idealä este perfect realizatä in cazul primei sec-
zinul dunärean I Dece ? PentrucA dupä spusele Punt, este de o regularitate frapantä In cazul
tuturor autorilor geopolitici, acest bazin constitue celei de a doua si mai mult sau mai putin re-
o unitate oro-hidro-graficA. Constituie o unitate gulatii in cazul ultimilor 2 profiluri. Concluzia
idealä, pentrucA acest teritoriu este inconjurat se impune st in acest domeniu bazinul duniirean
de lanturi de munti, deci granite naturale, pen- indeplineste conditiunea cerutä de a 1I-a regulA
trucii toate apele curg la vale (nesecatul izvor a geopoliticei i teza maghiarA trece un nou exa-
de vecinicil intelepciune al Eclesiastului I) dând men victorios in fata stiintei (I). D-I WHIM nu
astf el putinta stabilirii unor usoare cAi de co- incearcA insä. o verificare a metodei pe alte tAri
municatie ale centrului cu periferia si, in sfärsit, europene, cart nu ar fi interesate in discutie.
pentrucA In milloc se aflä Insäsi nucleul Statului Prima incercare i-ar dovedi neindoios absurdi-
(cititi Budapesta). Nu trebue sA ne indoim de tatea procedeului. Ce ar fi de pildA, dad. ar aplica
cele constatate de care autor când afirmä ca sistemul d-sale Italiei sau Angliei, Germantei
totul structura reliefului solului, reteaua hidro- chiar, sad Frantei - si mat ales Suediei patria
graficA, fauna si flora naturalli sau cultivatä, luí Kjellen, pärtntele, dupä cum spuneam, al
cari sunt tributare celor dintâi, pe scurt tot ce geopoliticei si maestrul d-sale ? In schimb au-
a läsat bunul Dumnezeu pe acele locuri, repre- torul se strAduleste sä ne evidentteze, pe baza
zintä tocmai conditiunile ideale pentru inchegarea aceleiasi metode, cä. nici Jugoslavia, nici Romania
unui Stat. (särmane State I) nu indeplinesc aceastä conditie
Asezarea nucleului Statului,-nucleu care con- idealä cerutä de geopoliticA. Par'cA ar fi singura
stitute o mare platA de consumatie a produselor datA cfind realitätile infirmä. - si mai cu seama
agricole si pastorale, oferite de care regiunile se dispenseazA suveran - de asemenea prescrip-
periferice, si in care se aglomereazä o populatie tiuni ideate, utopice si simpliste.
numeroasä de meseriasi, negustori i functionari, Trebue insA sA precizAm urmiitorul fapt : cfind
asezarea lui deci in chiar mijlocul teritoriului, dl. Rónai analizeazä cazul Jugoslaviei, nu mat
are o deosebitä importanta intruciit comandA alege ca punct de intersectie al planurilor - dis-
modul de distributie al populatiei pe un teritoriu pozitia radialä - si centrul geometric al teritoriu-
dat. Regulele generale formulate de cAtre diversi lui, ci regiunea Belgradului, a capitalei grit, si
autori in geopoliticA, reguli confirmate de altf el Zagrebului, ca sá ne arate cA densitatea maxima
si de bunul simt (I) precum si de celelalte stiinte a populatiei este excentricA, chiar perifericA.
relative la organizarea Statului,-spune d-1 Rimai- Dec( Jugoslavia contravine gray la conditiunile
stabilesc cA populatia unui Stat este distribuitä puse de stiinta geopoliticei, conclude autorul.
in chip ideal dacA densitatea ei prezintä un ma- Cit priveste România, d-sa afirmA cA, din
ximum in chiar centrul teritoriului si descreste acelasi punct de vedere, situatia sa este deadrep-
treptat spre periferie, räspunzând asifel in chipul tul desastruoasä, devreme ce unul din profilurile
eel mai potrivit nevoilor administrative, cultu- de distributie ale populatiei este, nici mai mult
rate, intelectuale si schimburilor comerciale. nici mai putin, deal chiar inversul idealului pre-
Exista vreun stat in intreaga lume care sA in- stabilit. Pentru a dove& acest lucru autorul are
deplineascä aceastA conditiune idealA de distri- grijä sh schimbe din nou centrul de intersectie
butie a populatiei? OH care din cititorit nostri al planurilor l anume Ii aseazA undeva In re-
poate räspunde in mod negativ la aceasta intre- gtunea dintre Brasov i Trei Scaune. Prin acest
bare, daca n'ar fi prevenit insA prin cele spuse punct de intersectie duce douA planuri perpen-
pâtiä acum. Fíindcä exist& sau - mai bine zis a diculare, unul N.-S., far al doilea E.-W., planuri
existat -o singurA exceptie la aceastä constatare cari in jumAtatea lor nordicA pentru primul si
www.dacoromanica.ro
de Vest pentra al doilea, urmaresc exact lantul nu si pentru Europa Centrala si Orientala. Ase-
Carpatilor, adica exact regiunile cu o densitate menea afirmari nu ne pot surprinde, intrucat
de populatie minima. $i pentruca, in cazul pri- neputand sa ignoreze metodologic criteriul etnic
mului plan, extremita tile lui trec prin judetele si nici sä-1 revendice pentru teza pentru care
Cernauti si Ilfov, regiunile cele mai populate ale militeaza Ungaria milenara, d-sa nu are alta
tárii, jar in mijloc regiunea Ciucului are o po- iesire decat sa-I declare, cu dela sine putere,
pulatie rara, d-I R6nai dupa ce isi ofera singur fare valoare si sä sublinieze proeminenta pri-
prilejul, clatinä indurerat din cap : rat', rau melor doua argumente : 1. Unitatea oro-hidro-
este facula Romania asta I ; nu tine deloc seama grafica a basinului, sí 1 Distributia ideala a po-
de idealul geopolitic I", Si deaceia d-sa si-a luat pulatiei cu un nucleu central de maxima densi-
sarcina sa ne deschida, e nouil si altora, capul ; tate, in acest basin.
in asa fel de rail e intocmita Romania !neat po- Ultimul argument pe care il aduce autorul
pulatia are aerul cd formeazd cloud grupuri di- studiului, in discutie, este de ordin economic.
stincte". Ati refine desigur insinuarea nevinovata D-sa face pe baza datelor statistice furnizate de
a frazei de mai sus sí concluzia care se impune, Ladislas Buday, pentru Ungaria in 1913, o ana-
revenirea la Ungaria a Transilvaniel, ca sa se liza a reportului dintre productie si consumatie
implineasca minunatul, idealul Stat maghiar. Mai pentru un numar de 10 articole si anume: gilt',
cu seama di deplasarea naturala a locuitorilor secara, orz, porumb, cartofi, zahar, sere, lemne
din marginile bazinului (catre central lor firesc de foc, carbuni si minereu de fier. Dupa ce sta-
de atractiune Budapesta) comandata de conch- bileste productia si consumatia, precum si exce-
tiunile fizice si economice. a fost oprita prin re- dental sau deficitql dintre prima si ultima, si
manierea hartii politice, din care pricind Rutenii, aceasta la fiecare provincie in parte, pentru lin-
Slovacii fi Romiinii din Bilior au askizi sii indure gerie dinainte de rasboi si deasemenea pentru
consecinte dezastruoase" (I). lingerie in granitele actuate, autorul trece la
In sfarsit despre Cehoslovacia d-1 Rónai so- analiza datelor obtinute. Si constata Inca odata
coteste ca nici nu merita sa mai vorbeasoa, ci cat de fericit se soldeaza raportul dintre pro-
apeleazá la imaginatia cititorului invitandu-1 sa-si ductie si consumatie in cazul Ungariei de odi-
luchipuie (dad. poate) o fortä de coeziune in nioara. Nu am a v ut putinta sa. controlam cifrele,
stare O. reziste la 900 km. lungime. D-sa nu ne insa d-sa ne aratä ea, la toate articolele enu-
spune insi ce crede, in aceastä privinta, despre merate mai sus, Ungaria avea in 1913, un exce-
Italia sau Anglia, despre Suedia, sau despre dent cu dota exceptiuni, la sare si la carbuni,
Japonia, de pilda. A sarprins din intamplare la unde consumul depasia la prima ea 4,5%, lar la
aceste State, tendinte centrifugale, tendinte de carbuni cu 24,6°A, productia. Nu tot asa ar fi
desagregare, din pricina faptului ca teritoriul lor daca s'ar face socoteala de mai sus peatra Un-
este nemásurat de alungit ? Cat priveste formula genie in limitele actuate, Deficitele apar la 4 din
anal Stat cu un singur si central nucleu de cele 10 articole si anume deficite de : 11,6°/0 la
maxima densitate a populatiei, nu o putem si porumb, 100,0% la sare, 55,3°/0 la lemnele de
nici nu e nevoe sa o acceptam, pentru simplul foc si 24,7°/0 la minereul de fier. Din acelasi
motiv ca simetriile de nature aceasta sunt cu punct de vedere, situatia provinciilor alipite este
total in afara conditiunilor esentiale de existenta si mai grava, intrucat d-sa gaseste ca diferenta
ale unui Stat, si chiar a realitatilor, Si d-sa nu &care productia si consumatia lor, este negativii,
are decat sa priveasca in jurul sau, sau pe o pentra mai mult de jumatate din numarul arti-
harth a globului si sa ne demonstreze contrariul. colelor mentionate.
Cu cele aratate mai sus, dl. André Rónai a In cazul Transilvaniei, de Oda, autorul sus-
incercat sa ne mai dovedeasca Inca' odata temeiu- tine ca productia locala este inferioard consu-
rile objective (1) care pledeaza pentru refacerea matiei, la o parte din articolele enumerate, cu :
Statului ungar. Apoi, pentru a nu fi invinuit cA 56,40/o pentru secara ; 36,9% la orz ; 42,404 la
a neglijat un aspect mutt prea important al pro- cartofi ; 41,5% la zahár ; 3,7°/0 la carbuni si,
blemei, d-sa ia in discutie si criteriul etnic. Insfarsit, un deficit de 12,1% pentru minereurile
Adopta insä o pozitiune putin cam prea ciudata de flex..
si anume Edina ca acest criteria este valabil Din aceste 6 articole de consumatie, defici-
numai pentru Statele din occident, 'tilde Statul tare in Transilvania, pot fi procurate de Ungaria,
se saprapune etnicului (dar Elvetia, dar Belgia? (actuala 5 dintre ele si anume: secara, orzul
www.dacoromanica.ro
cartofil (mimai partial adica : 2.265 mii, fata de nu lucram ca continente, - si totusi) care sil
o lipsa de 4.058 mii chintale), zahärul si carbunii, cuprincla, In limitele sale politice, absolut toate
intrucat ultima le are In exces. In schimb Tran- materiile prime de care are nevole si care stint
silvania ar putea acoperi cu prisosintä lipsurile cerute de gradul Inaintat al technicei $i de stan-
Ungariei de astazi la : porumb, sare si lemne de dardul actual de viatá al popoarelor. Intrebam
foc. Cu alte cuvinte - si läsand la o parte de- pe d-1 WHIM. : a existat, exista si va exista sau
ficitul de minereuri de Tier (- 994 mil pentru nu o piata internationala ? Raspunde acest fapt
Ungaria gi-607 mii chintale pentru Transilvania), unor nevoi reale si unor stall de fapt sau, asa
gol care ar putea fi totusi Implinit de catre fiindca nu aveau ce face, Statele si-au complicat
Siovacia si Rutenia, - d-1 Rónai ne silote sá fará rost existenta? Nu-si procarA de aiurea
constatarn ca. Ungaria si Transilvania se comple- produse agricole Germania, Belgia, Elvelia, An-
teazá, din punctul de vedere al productiei si glia, Tarile Nordice, etc. etc.? Nu exportam noi
consumatiel in chipul cel mai potrivit cu putintä. petrol, nu cumparam din sträinatate, noi si atatea
Si atunci oare nu au dreptate maghiarii sa ceara alte State, materii prime si produse industriale ?
TransilvaLia ? Fara indoiala ca.' raspunsul celcr Sunt toate aceste State, rail intocmite pentruca
direct interesati nu poate fi decat afirmativ . apeleaza la pieta internationala ? Liber este d-1
Noi insa avem de fäcut doul observatiuni André Rónal sa sustina nu numai ea sunt rau
principale Mai intili, la acest capitol, d-I André constituite, dar chiar cä nu exista - pentru
Rónai ar fi trebuit sä ne arate nu numai a simplul motiv ca nu Indeplinesc conditiunile ideale
Ungaria duce lipsa de anumite produse pe care ale Statului ideal, Liber e sa creada ce vrea,
le gasote din abundentä in Transilvania, si vice- dar sa nu vina In fate noastra cu pretentiunea
versa - ci obiectivitatea stiintifica l'ar fi obligat de a ne invata ce este bine sau eau intocmit, ce
sa ne demonstreze ca, in actuala asezare politica, este sau nu este un Stat.
adica in cadrul Romaltiei Mari, nevoile esentiale CA nu va renunta la ideile d-sale si ca nu
de consumatie ale Transilvaniei nu pot fi aco- are notiunea ridicoluluí, nu exista nici umbra
perite de catre productia celorlalte provincii ale de °Indoiala. Dovada jalea care il cuprinde and
Romaniei si nici excedentele celei dintai nu-si in incheierea studiului (I) sau exclama: Iatd deci
pot gasi o piata de desfacere. Or, poate cíneva un teritoriu, ideal intocmit pentru a constilui un
sustine ca' astazi ii lipseste Transilvaniei orzul, Stat, shiçiat fiird nici o consideratie Piz bucdti de
secara, cartofil si zaharul, ca aceste articole nu cdtre ignoranta unianii".
se gäsesc pe plata interna si ca nu sunt de pro- Ignoranta ? Din partea cui? $i numai simpla
ductie indigenä ? Tar in privinta carbunilor, nu ignoranta 1 Toate acele expuse de care noi pana
poseda vechiul Regat un combustibil cu totul acum au ingaduit cititorilor nostri sa-sí faca o
superior : petrolul, care lipseste atat Transilvaniel opinie exacta asupra naturei si calitatii argu-
cat si Ungariei de astazi, sau dinainte de razboi? mentelor folosite de autorul maghiar si vor
Ar ramane deci In discutie chestiunea minereu- räspunde singuri la intrebarile de mai sus,
rilor de Tier, dar acesta lipseste atat Transil- cat priveste vecinicul si jalnicul refren al
vaniei, cat si Ungariei de astazi (inteo proportie idealitätil Statului maghiar, marturisim ca nu ne
de 1 : 8 pentru cea dintai si 1: 4 pentru ultima). convinge si nici nu ne induioseaza.0 poveste pe care
A doua obiectiune este urmatoarea : nici o o vor povesti peste o mie de ani, urmasii notri I
tail din lume nu este strict independenta fatä Astazi insa, dupa sentinta implacabila a isto-
de celelalte, din punctul de vedere economic. riel, noi Romanii, stapanii pentru totdeauna al
Distributia bogatiilor sau resurselor de materil acestui pamant, nu avem dealt sa facem o singura
prime este cu totul inegala pe suprafata globu- si simpla constatare in fata faptului iremediabil:
luí sí nu vom }Psi niciun stat (afar% numai dad: Hungaria fuit l D. C. GEORGESCU
MAGAZINUL COOPERATIV
Servirea intereselor economice ale táranimei Organizarea cooperativa nu poate fl ficuta de-
nu poate fi faculA decal printr'o organizare cal In jurul unui Magazin cooperativ", care ea
cooperativa, care sa satisfacá in totalitatea lor satisfacl interesele de aprovizionare si de pro-
aceste interese, care in tara noastra, cu gradul ductie, de depozitare si de credit, de schimb $1
nostril de cultura si regimul nostru social-eco- desfacere, de constructie si de consum. Acest
nomic, sunt foarte putin diferentiate. Magazin cooperativ" ar fi o cooperativa libera
www.dacoromanica.ro
cu functiuni multple si care ar functiona potrivit perativ ar servi la tail necesitätile satenilor, de
Codului de Comert si Legei de organizare a mici articole de coloniale, manufacturä li mono-
cooperatiei. pol (adicii sere, chibrituri, tutun, hirtie de tigarl,
Interesele economice ale taranimei stint stra- alcool), precurn si articole alimentare, de gos-
tificate si anume: ele stint locale, dar stint si podárie, de imbrAcAminte si :altele, cernte in
pe specialitati, si regionale, fie pe o regiune mod curent la taril.
administrativä, cum ar fi judetul, fie pe o re- Desigur aceastä sec(iune face inutill infiin-
giune de productie, cum ar fi o regiune de deal tarea in sat a unei cooperative de consum, si
sau de ses, precum sunt si generale, pe intreaga poate cu folos sä se contopeasci ea o eveutuall
tara. Pentru satisfacerea tuturor acestor interese, cooperativä de consum existentä, pentru con-
trebue sä se organizeze dupit trebuintä Maga- centrarea puterilor care pot sä ajute la spriji-
zine comunale, judetene, regionale sau nationale. nirea intereselor economice si la ridicarea
Pentru o colaborare fructuoasä si pentru economicA a täränimei.
stabilirea tuturor legaturilor care pot duce la Din Sectiunea de consum InsA, nu se poate
cea mai completä satisfacere a intereselor eco- face sub niciun motiv o cfirciumä. Magazinul
nomice in Magazinele cooperative ar putea sä cooperativ nu poate desface bäuturi alcoolice
intre ca membri nu numai persoane fizice, dar cleat in sticle, pentru consumul acasä.
si unitati cooperative, institutii publice, cum ar Sectiunea de aprovizionare a unui Magazin
fi primáriile, si persoane juridice, desigur insä cooperativ are un rol deosebit de important.
cä in Magazinele cooperative regionale nu pot intra AstAzi täranul este robul unor negustori, care
persoane fizice. isi dau cfistiguri imense pentru niste materiale
Magazinul cooperativ ar avea ca scop nu de care täranul nu se poate lipsi, si care detin
numai satisfacerea intr'un mod unitar a necesi- comertul sau fabricarea acelor materiale ca un
tatilor economice ale populatiel, dar sä flack' monopol de fapt.
leghtura intre economia agricolä si Stat, si intre Sectiunea de aprovizionare ar face serviciul
miscarea cooperativä 5i Stat, de aprovizionare a membrilor sät cu articole de
Operatiunile Magazinului cooperativ sunt nu- mare consum ca : a) bumbacul, b) sad, c) sfoarä
meroase si variate, fiecare Magazin cooperativ de manila, d) piaträ vânätä, e) saramurA, f) in-
nsä ar aduce la indeplinire numai acele operatii gräsäminte chimice, g) medicamente pentru ani-
care satisfac interesele speciale locale, consituind male si parazitocide, lz) sticlärie (geamuri, vase),
oarecum chiar specialitatea magazintilui coopera- i) ciment, j) fierärie (tablä, bare, sirmä, cuie,
tiv, sau care pot fi indeplinite cu mifloacele etc.),k) articole de fier (pluguri, hare de plug,
locale. coase, sape, unelte, etc.), 1) masini de tot felul,
Operatille Magazinului cooperativ pot fi gru- m) materiale de constructie (lemnärie, var, ci-
pate in urmatoarele grupe : ment, etc,), si altele.
a) Organizarea de consumuri cu articole Magazinul cooperativ fiind o cooperativA nu
curente ; ar putea face operatiile de aprovizionare decât
b) Organizarea aprovizionärii cu tot felul de in comision sau cu mandat, cu toate acestea, mai
marfuri de massA, materiale, unelte, aparate, tfirziu, cind isi va crea fonduri de rezervä ar putea
piese, masini, etc. ; sä-si facä depoziteslin unele materiale mai cäutate
c) Organizarea de intreprinderi agricole co- pentru satisfacerea nevoilor membrilor sal.
mune ; In ce priveste organizarea de intreprinderi
d) Organizarea de industrii agricole comune ; agricole Magazinul cooperativ ar putea organiza
a) Organizarea de depozite comune pentru cfimpuri de experientii, ferme model, culturi de
produse locale si conditionarea lor ; plante medicinale, ar putea organiza chiar infra-
f) Inlesnirea de credite pe warante pentru prinderi agricole pe mosii proprii sau arendate,
märfuri depozitate in depozitele sale ; sau prin asocieri a unor sau a tuturor membrilor
g) Organizarea valorificArii si desfacerii mär- säi, ca intr'o cooperativä de productie agricolä.
furilor depuse. Toate drumurfle de lucru ii stint deschise, are
Cu un cuvint, organizarea satisfacerii tuturor toate posibilitAtile $1 atunci când se va simti ne-
necesitiltilor eçonomice, de productie, de circu- cesitatea inteun loc pentru o organizare de
latie si de consum ale membrilor cooperativei. cooperativä de productie agricolh, Magazinul coo-
Sectiunea de consum a unui Magazin cooperativ va fi gata sA o organizeze.
www.dacoromanica.ro
Magazinul cooperativ ar putea organiza, acolo spre prelucrare, ele s'ar imparti,' in cazul unei
uncle este posibilitate de lucru, unde sunt con- prelucräri comune, .intre proprietarii asociati,
ditiuni favorabile, si uncle se simte necesitatea, dupä. Intelegerile ce au avut loc inainte de trans-
fabric! sí ateliere de industrii agricole, pe care formare sí dupä cantitatea gi calitatea materillor
le-ar pune la dispozitia membrilor pentru lucrfiri prime, aduse de fiecare. Intelegerile s'ar face in
eomune. scris, sub supravegherea gi controlul Magazinu-
Administrarea acelor fabrici i ateliere ar lui cooperativ.
face-o Magazinal cooperativ. Magazinul cooperativ ar primi depozitarea in
Materiile prime, aduse spre transformare, ar depozitele sale a orice materiale i märfuri de
fi i ar rämâne proprietatea membrilor, ale aso- massa, precum si fabricate produse in fabricele
ciatiilor, ale cooperativelor sí tnstituttilor asociate, si atelierele sale. In special Magazinul coopera-
care le-ar aduce. AclicA, Magazinul cooperatív ar tiv ar organiza depozitarea in comun si condi-
clädi l amenaja fabrici si ateliere de industrit tionarea lor, a urmatoarelor produse:
agricole, cum ar It : 1) cereale, 2) alcooluri, 3) vinuri, 4) fructe,
5) legume, 6) lemne, 7) fabricate si allele.
Industrializarea fructelor
Märfurile, materialele i fabricatele depozi-
1. Cuptoare de fructe st legume ; tate ar fi tinute in conditii tehnice perfecte si
2. Fabrici de marmelade gi conserve ; pe rfispunderea intreagA a Magazinului coope-
3. Alambicuri pentru. rachiuri ; rally, in ce priveste cantitatea gi calitatea lor,
4. Crame de vinificare ; si altele. Magazinul räspunzind pentru orice lipsä, furt
Industrializarea produselor animale sau distrugere, precum i pentru pierderi de
calitate.
5, Fabrici de unt, brânzä, caseinä ;
6. Abatorii sistematice ; Magazinul cooperativ ar fi in drept sä faca
7, Fabrici de conserve de carne, de peste conditionarea miirfurilor, ce i s'au depus spre
de vinaturi. pästrare in depozitele sale gi sa ia orice masuri
in interesul bunei pästräri a märfurilor. De ase-
Industrializarea produselor agricole menea, Magazinul cooperativ ar face clasificarea
8. RaperH (fabric! de zahär brut) ; produselor si le-ar depozita comun, in depozitele
9. Mori pentru tärani (tarAnegii); sale, dupä citeva tipuri de calitäti. In vederea
10. Brutärtl sätegti ; conditionärif sí clasificarii, pe langa depozite s'ar
11. Fabrici de paste filinoase ; aseza trioare, instalatii de clasificare, saramurare,
präfuire, etc., pivnite sistematice, frigorifere, etc.
Industrii diverse In vederea inlesnirti creditelor, Magazinul
12. Fabrici de postav (pive); cooperativ ar fi autorizat a libera la cerere
13. FierAstrae ; warante of iciale, pentru märfurtle i fabricatele
14. AteHere de orice f el ; si aga mai departe. depuse in depozitele ei. Magazinul co operativ ar
Le-ar da in folosinta temporarä a membrilor garanta existenta depozitului, nature, cantitatea
ei pentru transformarea produselor lor, Maga- si calitatea märfei.
zinul cooperativ insa nu ar fabrica in mod obis- Warantele liberate de catre Magazin vor
nuit pe cont propriu, evident cá nimic nu 1-ar trebai sä fie primite ca garantii valabile fata de
putea impiedica sä-si transforme in fabricile si orice tnstitutii cooperative de credit, institutti
atelierele sale materiale prime proprii. publice si de Banca NationalA a Romanic!.
In schimbul folosiutei temporare, membrit ar Din momentul acordärti unui credit, pe baza
pläti o chink in care sA se cuprinda costal ad- de warante eliberate de Magazinul cooperativ,
ministratiei acelor fabrici si ateliere, amortizArile acesta rämâne custode räspunzator pentru marfa
sí un mic beneficiu pentru Magazinul cooperativ, gajatä, potrivit legii si dispozitiilor speciale ale
care in níci un caz nu ar putea depäsi 10% din creditorului. Marfa gajatä nu ar fi liberata din
valoarea materiilor prime prelucrate. depozit si nu ar fi lichidata in caz de vanzare,
Plata s'ar putea face in bani sau in produse, decat cu retinerea sumei care s'a dat ca credit
dupä pretul local al produselor si dupa call- pe baza warantului.
tatea for. MArfurile si fabricatele depuse in depozitele
Produsele industrial e ar fi, fireste, proprie- Magazinului cooperativ pot fi vandute sau dupA
tatea acelora arora au apartinut materiile aduse dispozttia proprietarilor, alai direct cat sí prin
www.dacoromanica.ro
cooperative de valorificare, sau prin actiunea de Deasemenea, Magazinul cooperativ ar putea

desfacere In comun a Magazinului. lua asupra sa plata de impozite si taxe ale aso-
Magazinul cooperativ ar desface märfurile ctalilor sal cgtre Stat, judet, comma si alte in-
depuse, vanzand Statului pentru aprovizionarea stitutii publice. Aceasta s'ar putea face in baza
armatei ei institutitlor publice, sau prin Magazi- unei conventii ce s'ar incheia cu aceste institutil
nele cooperative si Centre la Cooperativä de publice si plgtile ar putea fi fäcute in bani sau
Import si Export, pentru satisfacerea necesitg- in naturg, dupg posibilitatile debitorilor. Auto-
tilor unitätilor cooperative, populatiei si pentru ritätile publice, in cazul plgtilor in naturg, ar
export. avea fireste, facultatea de a determine mgrfurile
In operatille de vanzare, in comun, Magazinul in care doresc sg li se faca plata, dupg im-
cooperativ nu ar trebui sti facg speculatii de prejurgrile economice ale regiunei sí eventual sg
bursa, ar vinde tot anul cu preturile de zi si ar incredinteze Magazinului desfacerea märfurilor
plgti proprietarilor pretul media, care ar re- lor, in conditianile si timpul dorit. Plätile in
zulta din operatille anuale, care Farb.* indoialg ar naturg s'ar face dupg preturile locale ale mar-
fi mai mare decit pretul pe care l'ar fi obtinut furilor, iar autoritatile publice nu ar putea pre-
la tfirg prin vanzare directa. tinde, in cazul desfacerei lor prin Magazin, pre-
Pentru dispozitiile speciale de vanzare, Ma- turi mai mart decal acelea care au fost socotite
gazinul cooperativ ar lua mfisurile cuvenite, pen- la plata impozitelor si taxelor, Orice diferente
tru ca dispozitiile sä fie executate in conditiunile de pret ar ralmâne in beneficial Magazinului
cele mat bune si mai avantajoase, percepand cooperativ, si s'ar impgrti ca risturng, dupg si-
comisioane minime, fireste corespunzatoare chel- stemul cooperativ, tuturor asociatilor, care prin
tuelilor deosebite, pe care le-a avut de suportat. activitatea lor economicg in cooperativg au produs
Dar Magazinul cooperativ ar putea sa aibg beneficii.
si alte atributii foarte importante, care i-ar spori Si asa mai departe.
prestigiul $i puterea de actiune economica. Pentru o mai bung colaborare intre ele, Ma-
Astfel Magazinul cooperativ ar autea orga- gazinele cooperative s'ar putea grupa pe regiuni
nize serviciul local al Dirijärii economice cen- $i pe specialitäti. Magazinul cooperativ regional,
trale de Stat, in cazul and ar fi instituitg in Stet in regiunea campului, ar organize valorificarea
o politica economical dirijata. cerealelor, legumelor, produselor de fermi (oug,
Magazinut cooperativ concentrând si satisfg- pasäri), zahgr brut, etc. In regiunea de dealuri,
cand Intr'un mod unitar toate necesitgtile eco- ar organize valorificarea fructelor, conservelor,
nomice ale asociatilor sal, in general ale popu- alcoolurilor, vinurilor, etc. In regiunea de munte
146 until sat, unei comune, ar putea fi folosit ar valorifica produsele animale, carne, lapte, unt,
ca reprezentantal legal al Oficiului de Dirijare brânzeturi, conserve de carne, etc. S'ar putea
economica in acea localitate, pentru indeplinirea deasemenea infiinta Magazine cooperative regio-
mäsurilor de politicg economicg cooperatistg, nale, pentru alimentarea magazinelor cooperative
luate de acesta. sgtesti, cu mgrfurile care sunt necesare sectiilor
Deasemenea, Magazinul cooperativ ar putea lor de consum sau de aprovizionare,
indruma si discipline productia localg, dupg ne- Deasemenea Magazinele cooperative regio-
cesitätile si posibilitgfile de desfacere a marfu- nale s'ar putea grupa in Magazine Cooperative
rilor, produse locale. Dispozítille acestea ale Nationale, uniuni pe tail a dif eritelor magazine,
Magazinului cooperativ ar fi intemeiate totdeauna pe specialitgti sau ca magazine de gros, pentru
pe imprejurgrt reale st verificate, insg ele ar fi sectiile de consum $1 aprovizionare.
totdeauna facultative. Toate aceste grupiiri trebuie sa fie lgsate sg
S'ar putea incredinta Magazinului cooperativ, se inchege fiber, numai dupg simplul interes eco-
de cgtre Stat si autoritAtile administrative, toate nomic si financier al Magazinelor sgtesti.
operatiile economice de mandat, in massele tg- In ce prive$te asezarea financiarg a Magazi-
ränesti. nului cooperativ trebuie sg atragem atentiunea
Aceste operatii ar fi executate dupg normele ca aceastg institutie fiind una de mare interes
stabilite de autoritgti sí in contul acestora. pentru economia agrarâ si pentru economia na-
Pentru aceste opera!, desigur, Magazinul coo- tionalfi, toate paturile soctale si Statul au datoria
perativ ar obtine din partea mandantilor o justg sit' o sprijine si sa-i dea o asezare financiarg
remunerare si acoperirea eventualelor pagube, solidg.
www.dacoromanica.ro
Fondurile Magazinului cooperativ ar fi de mai Magazinului subscrise in ordinul institutiilor de
multe feluri si anume : credit cooperativ.
a) Fonduri proprii, aduse de asociati si con- Pentru ridicarea prestigiului moral al condo-
stituite din beneficiile Magazinului. cAtorilor satelor, administratia ar trebui facutá
b) Credite obtinute pe gaj, care in cea mai in mod onorific, in afarä de functionari, cart vor
mare másurA privesc pe asociatii depunAtori de fi salariati, dupA specialitatea si utilitatea lor,
márfuri, in depozitele Magazinului. Regia ar fi sustinutä de beneficii, comisioane,
c) Credite de Stat, care i s'ar acorda in spe- onorarii, din operatii directe ale Magazinului,
cial pentru investirea in clädiri si instalatii. din administrarea depozitelor si atelierelor, din
d) Credite cooperative, care le-ar cApAta in operatiile de warant, din operatiile de mandat.
conditiuni obisnuite dela institu(iile cooperative Ca la orice cooperativä, din beneficiile nete
de credit. se pot acorda administratorilor si functionarilor
e) Credite private, care le-ar ob(ine dela in- prime de muna, corespunzätoare activitAtii fie-
stitutille financiare, cu garantia Statului, sau cu cäruia.
garantii proprii : ipoteci, garantia asociatilor, etc. Impártirea beneficiilor s'ar face totdeauna in
f) Depuneri spre fructificare, mod cooperatist, rezervändu-se totdeauna, dupA
g) Dotafii din partea Statului, judetelor, co- constituirea de parti la fondurile de rezervl si
munelor, particularilor, etc. remunerarea capitalului, sume pentru prime de
Trebuie sä se dea prin lege Magazinului coo- consum sau de muncä, ca risturnh, asociatilor.
perativ dreptul de a contracta imprumuturi, cu Aceasta ar fi organizarea Magazinului coope-
garantiile necesare, la Banca Nationalä, Casa Na- rally, El ar lucra cu toate unitätile cooperative
tionalä de economii si cecuri postale, BAnci de cu care ar putea incheia legAturi de afaceri, Ma-
credit agricol si BAnci particulare, Aci nu este gazinul cooperativ neinlocuind si nesubstituindu-se
vorba de imprumuturi de warante liberate de laid unui gen de cooperative, constituind in schimb
Magazin si care sunt contractate de posesorii o unitate de legAturä intre miscarea cooperativá si
märfurilor. Stat, intre täränime si miscarea cooperativA au-
Banca tiationalä trebuie sä fie deasemenea au- tonomä.
torizatä a primi in reescont cambiile directe ale N. GHIULEA
DOCUMENTE
LUMEA PSIHOLOGICA' A UNUI AMERICAN" DIN GANT
Pfiná ce legea americanä din 1924 asupra a rämas aproape neobservatA, in afarA de schita
imigratiei sä fi märginit 4i oprit mai apoi cu- lui Thomas si Znaniecki pentru täranul polonez
rentul puternic al Völkerwanderung"-ului mo- (The Polish peasant in Europe and America,
dern, milioane de expatriati permanenti sau New-York, 1918) si de articolul interesant al
temporari, compusi mai ales din %rani europeni, D-lui Negrea asupra Americanilor" din Drägus
veniserA sA ocupe regiuni agricole intregi, dar (Arhiva pentru Stiinta si Ref. sociald). Mica
mai cu seamä sA umple noile metropole indus- schitA ce urmeazA nu pretinde sä imbrAtiseze
triale, cum sunt Gary, Indiana, care aproape aceastA probleml in complexitatea ei intreagá ;
goall in 1906, numAra 100.000 locuitori in 1930. ea ambitioneazA doer sä schiteze lumea psiho-
Influenta mediului nou astpra imigratilor face logic& a unui singur american" (Vasile Marti,
obiectul unei bogate literaturi sociologice. Dar o casa 32), reintors in Sant In 1929, dupA o sedere
parte foarte numeroasä a emigratilor, dupá o neintreruptA de 16 ani in America, departe de
sedere mai mult sau mai putin prelungitA, se satul sAu natal 0 de familie. La inceput aceastA
intoarce acasä. Influenta permanentl exercitatä rupturA din mediul sAu obismait nu era decit
asupra lor, li prin ei asupra satuluí european, relativA 4i graduall. Vasile Marti n'a plecat
www.dacoromanica.ro
singur si nu trebuia sa se gaseasca singur acolo. nu ocupa nici ea un loc prea mare in interesele
Aveam un prieten, Gavril Opre, nascut la Fel- sale. Ma duceam la Biserica de särbatorile
dru. Fratele acestuia, Vasile, imi povestise tocmai mari, la Craciun gi la Past?. Locuiarn departe
ca Gavril castiga foarte bine in Canada. Am de biserica". Vizita Meat& de Majestatea Sa
plecat cu Vasile la Cernäuti, de aci la Brime Regina Maria si de A. R, Printul Nicolae dapä
$i Halifax". räsboiul mondial in Stalele Unite i-a lasat o
Pentru a convínge pe inspectorul imigratiei impresie adancti. Printul Nicolae a vizitat aso-
a el nu va ingreuna cassa publica, Vasile Marti ciatia romina si primaria. L-am auzit vorbind.
a putut sä arate o scrisoare a acelui Gavril N'am lucrat in ziva ceea". Timp de doua luni
Opre, deja stabilit acolo, si la care el a locuit Vasile Marti a fost prins de tentatia contagioasii
tot timpul primului an. In anal urmator, cand el de a-ii avea automobilul sari. Apoi 1-11 vindut,
se simti atras spre Statele Unite, putu sä treacii pentruca lui nu-i trebuia, l imprumutändu-1
frontiera flea clificultfiti, tot aratánd adresa unui amicilor sai, risca sa plateasca cheltuielile nas-
compatriot dela Erie, Pennsylvania. Dupi tre- drivaniilor lor. Placerea lid de semi erau
cerea unui alt an, el locula apoi la Detroit, intr'o matchurile de box ; pentruca sä vadä al doilea
famine de Romani bänäteni. Deabia dupa opt ani match intre Dempsey si Tunney s'a dus cu avionul
de aclimatizare, el päräseste sirul protector al dela Detroit la Chicago si lnapoi, platind 40 dl.
compatriotilor pentru a merge sa locuiasca intr'o El ásista de asemenea la hockey pe ghiatti, la
famine de veche obit.* americana ; el ramâne baseball $i football, la cursele de biciclete i
la acestia timp de opt ani, í dupa reintoarcerea motociclete. La un record de dans el a väzut
lui la Sant pastreazä corespondenta cu ei Inca cum baiatul voia sa inceteze joeul, dar tovara$a
un timp oarecare. lui i-a dat un pumn ea sä-1 faci sa tie panä la
Charlie" cum se numeste acum, a debutat in finich". Citeam gazeta rominneascä tiparita acolo;
viata industrialä ca simplu lucrator, Ufa alte citeam deasemenea jurnalele englezeei, mai lutH
calificari decit muschii lui de can dela munte pagina sporturilor".
si inteligenta lui inaseuta. Dupa ce a muncit la In fiecare saptimina imi aduceam carti ro-
canaluri, castiga calificarea de turrator, deve- minesti i englezesti de la bibliotecä (publica)".
nind apoi inspector la turnatorie, - post de o El a mars la $coala de searä timp de doui luni
realti resposabilitate. De la 2. dl. pe zi In 1913 si jumatate. Scopul lui era practic ; multi lame
el a avansat pang la 1, 25 dl. pe orä In 1927-29. invati cum sill fad cele de al doilea birtii (cer-
Monotonia sistemului de productie Ford, la tificatele definitive de naturalizare americani).
care el a lucrat dela 1916 pfina la 1929, nu La Detroit, Vasile Marti a intalnit o multime
satisfacea instinctul ski de bun mecanician si Ii de nationalitati. M'am dus odatti la balul polo-
placea sa schimbe adesea indatorirea Inlocuind nez, altädata la clubul unguresc, deasemenea la
pe lucrätorii bolnavi. Aceastä dexteritate me- cluburile german i sirb". Nu-mi pläceau un-
canicä, castigata In intregime On America, nu gurii la Detroit. Ungurului nu-i pasä, el cam-
gaseste nici o aplicare In satul Sant. ping mai intli haine frumoase färä sa-si pas-
Vasile Marti a ramas indiferent chestiunilor treze un ban in punga". In Statele-Unite nu poti
profesionale ale lucratorilor, La Erie dupa un sä-ti pierzi timpul ; nu muncesti, nu ai cu ce si
an agentul sindical lucrator mi-a cerut un dolar camper?.
(pentru a deveni membru al organizatiei) ; eu Vasile Marti a vazut multe in Statele-Unite.
n'ain voit sä am carte sindicalä". In loc sa se Odata m'am dus in California, o alta data la
inscrie el pleaca ai caute lucru in uzinele Ford Hot Springs, Arkansas". El a observat foarte
la Detroit, (ad chestiunea nu s'a alai pus, pen- bine diferentele de seamti dintre Nord $i Sud.
truca la Ford nu sunt sindicate libere). Fata de La sud sunt multi negri, la nord se gäsesc
organizatiile romanesti de la Detroit, Vasile oameni de toate nationalititile". La sud se gii-
Marti a aratat un individualism aproape tot asa se?te mutt porumb, cartofi din belsug ; la nord
de mare. Asociatia e bunii ; daca te imbolnávesti, trebuie si cumperi total, din privälie, cu bani".
ea plateste. Dar eu castigarn bine la uzinä, A ramas liber de orice prejudecatä de rasi.
n'aveam nevoie sa ma inscriu. La balurile lunare Am vizut multi negri ; stint foarte simpatici,
membrii plateau o jumatate de dolor, eu un puternici i nepäsatori de praf ; am fost la ei
dolar". Noi nu jucam decat jocurile americane; de cinch, sase ori".
noi nu cuno$tearn jocurile romanesti". Biserica Procesul de asimilare In medial american nu
www.dacoromanica.ro
era totdeauna prea placut, totusi Vasile n'a ra- IntorcIndu-ma din America, am tncercat opin-
mas prea suparat. Intr'o seará gazda lui ame- cile odata. Nu mai puteam sa. merg. Mergeam un
ricana I-a pof tit sä stea de vorba cu musafirii. pas inainte si doi inapoi." Dar, nevasta-mea
Dupá o jumatate de ceas eu vream a explic cind pune pantofH, o doare totdeauna capul ; flira
ceva cu mainile cum se face aici. Bill mi-a spus : pantoli, n'are nimic."
Nu se vorbeste cu miinile In Statele-Unite, In America Vasile a cumparat papuci. Daa
cum se face acolo la tine". Atunci mi-am pus vorbesc cu o femeie la usa camerii mele de cul-
mlinile In buzunar; Bill m'a intrebat de ce. Eu spun: care, ea s'ar rusina sa-mi vada picioarele." Va-
ca sa nu uit si si tncep iar sa vorbesc cu mtinile". sile a adoptat deasemenea moda americana a
Alta data mi-am lasat a creasa mustatile amasilor ea mined scurte. Nu-mi plac minecile
mari. 0 americana ma intreaba, ,,te intorci in lungi ; la turatorie la Wain scurte." Vasile nu
patrie ?". Eu am spus, Nu, de ce ?" - Pentruca poartä niciodata frumosul costum din Sant ; nici
Iasi sa-ti creasa mustati mari, aici nu sta bine nu-1 mat are.
faptul acesta". Numai decit mi le-am ras". Intorcindu-ma in 1929, nu vedeam nimic
Sotia lui Vasile Marti, ramasa la Sant, cu (noaptea); In Statele Unite e atIta lumina (pe
copiii, a murit la 1918, dar el continua sa tri- strada)",
mita bani copiilor sal ; a pistrat o gramada de La intoarcere raspundeam adeseori pe en-
chitante. In 1926 mi-am &cut hirtiile dintii glezeste. Mä intrebau, Ce-ti este ?" Raspundeam,
(declararea intentiei de a deveni cetatean ame- iarta-mä, vorbeam englezeste". Cind Incercam
rican)". In 1927 vream a ma intorc, sa-mi re- sa descriu Statele Unite oamenilor din Sant, ei
vad copiii". Reintors In 1929 la Sant, el se in- rideau zicind : Nu se poate I"
soara. Vream a vand pámintul sotiei mele, O. Intorcindu-se acasa Vasile Marti credea sa
mi naturalizez in America, 41 a-nil due sotia gaseasa alte obiceiuri comerciale. Aci nu poti
acolo. N'am putut a vind parnIntul: nimeni a te increzi in negustori. Te inseala si la greu-
nu avea bani ; bancile erau inchise in toatl Ro- tale, In America daa nu-mi placeau pantofii, ii
mania. La Bucuresti mi-am prelungit permisul schimbam la magazin a doua zi. Ad nu poti a
de intoarcere platind 35 dl. Atund (in 1930), Emil schimbi ce-ai cumparat". Aci impozitele ne iau
Cucu, notarul public, functionar intr'o bana (la multi bani, pentru fiecare jugar 34 de lei, pentru
Detroit) mi-a scris a timpurile sunt rele, uzi- un bou 100 lei, pentru drum 100 lei. - In Ame-
nele se inchid, multa lame cant& de lucru fará rica cIstigai pia la 2500 dolari pe an si daca
a gaseasa ; a ar fi mai bine sa nu ma Intorc n'aveai mug si amint, nu plateai impozite",
deocamdata, ca mi-as pierde acolo toate econo- Vasile a fost deasemenea impresionat de noile
mine". Asa Vasile Marti, revenit in vizita, a ra- mijloace de transport. Nu mai alatoresti cu
mas la Sant. .
trenul, ci in masiná sau avion. Pe drumurile tuna
Intorcindu-ma in 1929, aveam 1000 dolari, in afará de oras, nimeni nu merge pe jos ; ridici
i-am schimbat In bani rominoti, am ridicat o casa mina si automobilistul te pofteste O. te urci. Aici
frumoasa 'pentru copiii mei, cheltuind jumatate mergi 10, 20, 100 de mile pe jos ; alci trenul
din bani. Aveam cam 300 dl. la banca, and s:a costa prea mult". De fapt, in cifre absolute trenul
facut o noua lege romineasca, Converstunea" e mult mat ief tin in Rominia.
si am pierdut jumatate din banii mei". Mi-ar Compania Chevrolet a organizat o expozitie
place sa plec oriunde altundeva ; aici e prea asupra vietii americane de acum 200 ad. In
greu. Muncesti toati vremea si pierzi Antenna. timpul acela traiai In America cum traim acum
Daa m'ati ajuta a capat o via americana, v'as in Rominia. Faceai totul cu carul si cu boul ;
face un cadou frumos". acum fact totul cu rnasinile".
In afar% de economii, Vasile a adus obiecte Vasile observa diferenta intre ziva de muna
materiale, doua palarii, doui costume, dintre a lucritorului si granului. In Rominia jod nu-
care unul e deja uzat, un geamantan si o valia. mat Duminica. In America lucrezi opt ore pe zi
Am vindut valiza unui institutor". si al opt ore libere. In Statele Unite poti a
Am adus un brici cu lame, un benoclu si joci in toate zilele".
ochelari pentru mine si nevasta mea". Toate o- El a fost impresionat de dif erenta obiceluri-
biectele acesta nu sunt de vre'un folos pentru lor familiale. Inteo seara, citeam. Trei perechl
viata din sat ; cel mult pot si-i flateze o vaga tinere au venit la Bill (gazda sa). Una din femei
doling de a se deosebi de ceilalti. spuse a ea ar vrea sa vada un film, dar soful
www.dacoromanica.ro
ei nu voia sä mearga. El m'a rugat s'o intova- din legáturile spirituale cu satul sail natal pe
rasesc pe sotia lui la cinema. Clad ne-am lntors care le-a inlocuit cu adrniratia pentru =sing si
sotul ne-a dat bere. In Rominia nu pot! sa te pentru spectacolul sportiv - cele doua forme de
plimbi cu nevasta altuia, ca se supara sotul". excitatie nervoasä in viata lucratorului.
Totusi Vasile Marti e multumit ea felul de Relators in satul say, el nu incearca /lido
a se aranja casatoriile la tara. Aci, tatal intreaba influent& asupra me diului sat', raminind un simplu
cit pämInt, vaci, oi, porci, dä celälalt feciorului spectator al sforlärilor depuse de Cäminul cul-
sau f etei ; feciorul i fate nu pot astf el ski facá tural" si de o tinerime entuziasta intru ridicarea
vre-o gresalá lucrind de capul lor". satelor. i pentrucli n'a luat parte la niciuna din
Cu toata lipsa lui limp de 16 an!, timp in organizatille românesti din America, el n'a putut
care copiii lui au devenit oameni mart, Vasile nu aduce satului eau natal nicio experienta de orga-
intelege lipsa de respect datorit, din batrIni, ta- nizator, (v. Traian Herseni, ,,Clubul Husarilor",
talui familiei. El se plInge cu amfiraciune de Arhiva pentru stiinta si ref orma soctalä, 1935,
copiii sal. S'au stricat acum copiii in tara la No. 3-4 pag. 437-61).
no! ; daca-i chemi sa le dai ceva, vin ; dace:: Dorinta lui cea mai mare e aceea de a se
diem! sa vie sa-ti ajute, nu yin. intoarce in America, de care el incepe sa-si
Vasile a avut experienta in munca agricolä. f Eta un tablou idealizat. Dar de data aceasta el
Timp de doua bun! am lucrat pe o mosie din nu mai vrea sa serveasca de canal egalizator
Canada, conducind tin tractor. Acolo o masinä Intre plats ridicata a industriel americane si
taie griul, Il bate, il pune 'n sac! pe un car legat nivelul inferior al remuneratiei taranesti ; acum
de tractor. Aid o sutit de oameni nu pot sa nu-si mai simte nici o datorie f eta de copiii sai,
faca ce fac doi acolo". ei Insisi proprietari i efi de familie la randul
Dar el a reintrat complet In technica rut!- lor, si cu tot reumatismul suparator, capätat in
narä a satului, Imi muncesc pamintul ca si turnätoriile de la Detroit, e gräbit sa se stabi-
vecinii mei. Cumpar ingrasaminte chimica dela leasca definitiv in America, impreuna cu sotta
agronom". Dar aceasta mica inovatie e comuna sa, care cleasemenea si-a indeplinit toate inda-
satului Intreg ; ea nu e datoritä experientei sale toririle fata de proprii ei copii.
din America. CA atitudinea psihologicä a lui Vasile Marti,
Dar daca Vasile Marti a r eintrat complet in a unui lucrator calificat si legat in mod super-
viata economica a satului, regretind frumoasa ficial mediului industrial american, este din anu-
simbrie americana dinaintea crizei mondiale, el mite puncte de vedere pur personalä, ne-o arata
se tine la o parte de lumea spirituala a satului, atitudinea con trarie a lui Timoftei Filipoi (Casa
liCind pleaca mama si-ti lash' copilul in leagän, 517), reintors in Sant in 1919, dupa o sedere de
pune cleste peste leagan, ca sa nu vie dracul 13 ani in Statele-Unite. Acesta, cu toate ea a
sa-i ia copilul". Clad te sperii de unul care se cistigat si a economisit destul, nu se simtea deloc
apropie de tine pe la spate, 10 scuipi in sin de la largul liii, acolo. Epitetul de Lunkey" dat
fricil", Vasile Marti dispretuieste acesté super- lui ca si celor mai multi dintre imigratii veniti
stitii. Dar tot asa traieste departe dé frumoasele din Europa est-centrala, ií jicnea demnitatea lui
ceremonit ale satului. de om.
Ieri, nevasta-mea m'a lntrebat Dece nu vii Simtind repulsie fag de mediul american
sa vezi nunta? I-am räspuns ca In Statele Unite Timoftei Filipoi a fost foarte f ericit sa sé intoarca
acestea sunt jocuri de copii si eu nu vreau sa acasa, sí sa-si reía aci locul basal din batrIni.
le vad". PHILIP E. MOSELY
Astfel, viata americana a lasat urme adinci Stipendiat al Social Science
in mentalitatea lui Vasile Marti desprinzindu-1 Research Council".
TANATOAREA LA 5 ANT (JUD, NASAUD)

Regiunea Sant, acoperita cu intinse paduri iepurele, capra neagrd, cdprioara, cerbul, mistreftil,
de fag si brad, este f oarte bogatä In vinat. apoi pasári ca : diferite soiuri de rate gi gaqte
Speciile de interes vanatoresc sunt : lupul, salbatice, in trecere (mai ales primavara, ime-
vulpea, pisica scilbatecd, rdsul, vidra, viezurele, diat dupa topirea zapezii), porumbei sdlbatici,
dihoruf, iderul, pietrarul (Martes Poina L.), ursul, sitari, becatine, cocosi de munte, cocoqi de mes-
www.dacoromanica.ro
teaciin, giiini de alun, $i, mai rar, poteimiclzi si. sului (rate $i gaffe seilbatice), sau prin zavoaie
prepelite, acestea din urmä in trecere. (Sitari, Beca(e).
Repartitia geograficei i densitatea speciilor Foloasele i pagubele vematului. Dada unele
din regiune. Lupi sunt putini, aproape disparuti din animal ele de mai sus sunt folositoare, vi-
din regiune, fiind distrusi pe toate cane, in ve- nându-se pentru carnea lor comestibila, cele
derea ocrotirii viinatului util ; toamna coboara mai multe sunt vätämatoare direct si indirect,
la mid altitudini, odata cu cirezile (ciurzile") omul fiind coplesit de ele i afiându-se cu acestea
de vite. in permanenta lupta.
Vulpi sun t multe, Bind foarte vatamatoare Inteadevar, viata locuitorilor din Santu, lo-
pentru iepuri i greu de starpit. calitate pierduti inteun fund de munte, este in-
Pisicile seilbatice traiesc in padurile din im- greunata nu numai de conditiile geografice si
prejurimi. climatice ale regiunii ci si de animalele salbatice
Reigi s'au intalnit putini si anume pe valea ale acesteia, care-i ataca, le mantincä vitele si
Cobaselului, spre Jneu si pe paraul Rasului, le iroseste munca si recolta.
afluent al Cobaselului. Cad, dupa cum afirma satenii, jumatate din
Vidrele traiesc pe malurile Somesului ; vie- recoltä e regulat nimicitä de animate (mistre(i,
zurii, in padurile Inconjuratoare ; dihorii, pe lângä ursi). Astfel, anii trecuti, pe dealul Mägura, dintre
casele oamenilor; iderii si pietrarii, in pädurile Sant í Rodna veche, au coborit ciopoare intregi
invecinate. de mistreti si au stricat holdele de ovaz (Po-
Urgii,s'ar afla, dupa spusele Preseclintelui peir(an).
Soc. de vanatoare, pe teritoriul administrativ al Prin Septemvrie ursii coboarä si ei la mid
Com. Sant, cam 8-10 familii (25 capete) - si altitudini, pentru a le minca ovazul incä verde,
anume la : Fagetel, Stânisoara, isvorul Smeului, deabia in spic la aceea epocä.
isvorul Gagilor, pe valea Cârtibavului, valea Dar animalele sälbatice ale regiunii merg st
Cobaselului, sub mt. Curatel si mt. Benes, valea mai departe cu indräsneala, atacand vite í chiar
Neagrä si mt. Persa. oameni, pe care, cateodatä ii räpesc chiar din
Toamna ursii coboarä dela munte dupa poame sat I
odata cu cirezile de vite l anume de ziva Crudi. Astf el intr'o varä, acum câtiva ani, o ursoaica
Iepurii existä multi in tinutul $antului, dar venise pe valea Cartibavului sâ prädeze si cum
nu prea se vâneaza, sätenii Bind amatori mai vitele se ascunsesera, s'a multumit sa ia cu ea
mult de vânat mare. un copil adormit pe o cdrare (copilul lui George
Capra neagrei träieste in zona alpinä, pe Seingeorzean). L'a luat in brate, dar copilul tre-
Ineu, in putine exemplare pentrucä vulturii zindu-se i tipänd, i-a venit in ajutor un unchiu
plesuvi care vin tocmai de pe Tibles, le mä- al säu, Sabin Moisil. Atunci ursoaica a trântit
nânca iezii ; pe teritoriul strict de vânätoare al copilul la pamint si a fugit. Urmele ghiarelor
comunei Santu lipsesc. ursoaicei läsate pe pielea copilului, le-a vazut
Ciiprioare se intâlnesc in padurile din impre- toatä lumea (informator IVistor Colu).
jurimi. Incit nu e de mirare cä vinatoarea a luat
Cerbul cu ambele sale varietati (de munte sí nastere aici din cele dintil timpuri ale localitatii
de tarä") este vanatul al mai de pret al intregii -i nici cä aceastä localitate numärä cativa
regiuni, Acestui animal ii place la sähelbe" dintre cei mai buni vinatori din tara.
(lästaris), mai ales pe valea Cornei (teritoriul Daca la inceput se vâna primitiv si farä nici-o
comunei) i valea Blasnei (teritoriul arendasului organizare, azi vânätorii Santului s'au constituit
Medvedjky). Se intilnesc cerbi si pe valea intr'o societate de vânatoare corect organizatä,
Mariet mici, lama trecand si prin marginea sa- (Societatea vanatorilor din Sant Näsaucl"), ce
tului, cum s'a intâmplat odatä cu o cerboaica ce tine seama de toate prevederile lea si regula-
a nävälit pina in sura, gonita de lupi. mentului vânatoresc.
Mistreti sunt din abundentä, in toate pädurile Societatea velmeitorilor din $ant-Nclsäud". So-
din imprejurimi. cietatea s'a constituit la 10 Martie 1934, contrac-
cat priveste pasarile de interes vinätoresc, tul fiind aprobat de Minister la 12 Februarie1935.
unele traiesc in pädurile de munte (Cocosul de Numarul membrilor accstei societati este de
munte, Cocosul de mesteacein, gelina de alun 19 (11 ordinari, cu taxele in regulá si 8 coop-
etc.), allele in fânete i altele dealungul Some- tali sau aderenti).
www.dacoromanica.ro
Cei mai buni vänätori din Sant, atAt in ceeace Metode de viindloare. Dacl la Santu se vâneazi
priv cgte aria tirului cat gi tactica vânätoarei gi corect, adicit intocmai dupti prevederile legate,
stiln (a vietii animal elor sAlbatiee sunt: V. Pomo- totusi mai dainuesc sí unele metode primitive sí
haci, Oct. Pomohaci, Jacob Pornohaci si. Panteli- in contradictie cu aceste prevederi.
mon Olaru. Astfel iepurii se mai prind sí azi cu laful in
Teritoriul de mindloare al societdjii. Suprafata livadA, metoclä opritii de Ministerul Agriculturii.
arendatA pentru vAnAtoare dela Ministerul Agricul- Tapii de aprioará se vâneazi numai la
turii este de 3.675 jugáre cadastrale (cam 2000 ha). pandit.
Acest teritoriu cuprinde : Cubavul, fata Cirti- Pentru celelalte specii de vânat se organi-
bavului, dosul Cirtibavului, dosul Obcioarei, Hoi- zeazii de cAtre societate si viindtori eu bdtdiagi.
turile, Popasuri, Pripoare, Arsita Mutului, Po- Contra rdpitoarelor se organizeaa viineitori
iana luí Radici, HAsbloaia, Valea Cornei si Ima- din oficiu, pentru ocrotirea vfinatului util.
sul. Teritoriul de vinAtoare al societätii nu cu- 0 metodä interesanta este prinsul jderului cu
prinde locurile cele mai bogate in vinat ale re- mina. Si anume e vorba numai de jderii intrati
giunli si nici vinatul Alpin, locuri date in arena: in scorburi de copaci gi de care vânätorli stint
altor societäti sau persoane. siguri ca se afro' inäuntru.
Si anume, dupii declaratia presedintelui so- Gaunt scorburii se astupä sí peretele ei
cietätii de vintitoare din Sant, teritoriul de vA- se'ngáureste din afar& infiuntru, incepând cu 0-
nAtoare de pe valea Blasnel, ce tine tot de re- mile din partea de sus gi urmându-se cu ele in
giunea Sant, foarte bogat in cerbi, a fost arendat jos, pia in dreptul locului in care se af FA jderul.
de Ministerul Domeniilor D-lui Dr. L Philipovici, In aceste ¡Muni se bagA mina pentru a se cluta
care l'a subarendat D-lui Nedvedjky. In tot cazul, iderul. Dacil nu se gäseste se face alta petnA când
teritoriul de vinAtoare al com. Santu, attit in animalul e gäsit si scos afarii cu mâna, desi vit-
ceeace priveste cantitatea cat gi calitatea vAna- nAtorul poate fi crunt muscat de micul rtipitor.
tului, stit in fruntea teritorillor de vânittoare ale
tinutului grAniceresc. RAUL CALINESCU
STRIGÄTURI DIN $ANT

Facilitatea Sántenilor in a crea versuri si sen- nialului, la masá, in timpul jocului, in sezAtori",
sibilitatea conturárii ideilor, se manifesta mai Dominica sí sárbAtorile la joc", ori atunci clnd
ales, sub forma strigAturilor. o gazdä, care are o fatA sau un fecior, dä joc"
Acestea sunt ajutate gi de faptul, a $Antenii gi la orice reuniune cu caracter distractiv, nu
dispun de o remarcabilA putere de analizá a f e- pot lipsi cetera si strigäturile.
nomenelor sociale, de o permanentit observatie Mai mult strigá tineretul; strigAtul Hind in
sí reflexie, care-i determiná sä-si versifice ime- raport invers cu virsta, incepind dela 20 de ani
diet &duffle si sä le rosteascA, cind se iveste in sus. Aceasta, insä, nu inseamnä cA nu avem sí
prilejul, in cadenta unei melodii adecvate, a ce- exceptii. MA gândesc la bAtrinul Constantinas
terasilor. Iugan, care degi a depAgit de mult 70 de ani,
StrigAturile pot fi de mai multe feluri, variind este aproape inepuisabil in strigIturi, luind parte
dupil starch sufleteascá a individului, in momen- alaturi de tineret, la joc.
tul cind le creazA, dupä situatia lui socialit, dupl StrigAturile oglindesc minunat o mare parte
raporturile in care se gäseste cu satul, cu vecinii, din psihologia poporului. Dragostea, dorul, uritul,
rudele, prietenii, dusmanii, etc. blestemul, ironia, gluma, morals, toate sunt mo-
Se strigii la mice f el de petrecere; sau mai tive in jurul cArora spontaneitatea brodeazit acest
bine zis, in orice ocazie, unde intAlnesc muzica infinit produs numit striglturi. Analiza atenti a
Igutarilor. lor, ne duce spre foarte interesante observatii.
Cetera" este conditia esentiall a strigatului, Aga bunAoarä cred el se poate stabili pe fin&
lar strigAturile formeazA conditia esentialli a pe- diversele ttpuri de strigAturi si repertoriul lor,
trecerei ; WA ele nu pati intelege si nid nu-ti chiar circulatia gi mai departe, cAutind sl se
poti inchipui petrecerea Slintenilor. pätranda frecventa, se poate merge prin obser-
La nuntä, pe until in desfäsurarea ceremo- vatii repetate si inregistrarea completA a petre-
www.dacoromanica.ro
cerilor si a strigiiturilor spuse de fiecare data, tarii, cind se va da la luminä intregul material
la preferiniele poporului - pfinä si pe cale sta- de literaturä popularä oral& cules din satul Sant,
tisticá - la toate categorlile sociale, virste, sex, judeiul Nisäud, in cadrul campaniilor de cerce-
etc., luminind multe lucruri din psihologla popu- tare monograficä, conduse de Domnul profesor
lar& Interesant de urmärit ar fi deasemeni chiar si Gusti, timp de cite o lunä, in anii 1935 si 1936.
contaminärile intre diversele tipuri de strigaturi. Las sä urmeze acum, citeva strigaturi, culese
Nu mi opresc la toate acestea, scum ; voi in special dela tInerii Maria Iugan, Augustfu
reveni asupra chestiunii, cu mai multe comen- Iugan si Savir Scripeii.
1 7
Hei lelincd strut de roud, Foaie verde, nucil seacd,
Tu mi-ai rupt inima 'n doud; Dragd mi fata siíracd,
Tu mi-ai rupt-o, tu mi-o leagti, Cdci cu mina ei scrmbraca.
C'un fir de meitase neagrd. Dar fata bogatului,
Tu mi-ai rupt-o, tu mi-o cease-, Dd-o 'n mina dracului ;
C'un fir de mdtasd groasd. Cind sä scoald,
Spune lele mine-ta, Catd'n oald;
Sngrddeascii alga, Dacii vede'n oald nu-i,
Tot cu lin ;i cu pelin, Pune iard oala'n cui.
Noi sci nu ne mai tilnim; Dacci bine sd hrdnepte,
Fdr ScImbdta la popas, Merge'n pat fi sd Mnteste.
Si noaptea nandro la mas.
8
2 Foaie verde fi una,
Foaie verde di pi Prut, M'apucd dor de mindra,
Eu la mindra cind md duc, Sd md duc pind la ea.
Mi-i cdrarea pi sec nuc. Cind m'apucd dom tare,
Eu la mindra cind md trag, Mdrg pe dial ca ;i pe vale;
Mi-i cdrarea pi su fag. Cind m'apucd doru des
3
Mdrg pe dial ca fi pe Os.
Mindra mea de mindrii mare, 9
Nici obele'n cisme n'are Foaie verde de cicoare,
Si ancaltd cu hirtie, La mindra la cingiitoare,
Ca sd-in fie dragd mie. S'o 'nvdtat ciocdnitoare,
4 Ciociinefte pin'o doare.
Penttu ochi ca murile, 10
Inconjor pcIdurile; Foaie verde fi una,
Pentru ochi ca muria coaptd, Mindru-i locu pe-aicia ;
Inconjor pädurea toatd. Duce-m'oi qi 1-oi Idsa,
5 M'oi intilni cu badia,
Uf urel-is, Ufurel, Si alfa n'oi mai 'ntuma.
C'am mincat came de mel. Foaie verde de trifoi,
LT;uricd-s, ufurea, Mindru-i locu pi la noi,
C'am mincat carne de mea. Duce-m'oi i ldsa-l-oi,
Noi vini altu'riapoi.
6
11
Hai mindrd sä ni-unim dragi,
C'amindoi suntem stiraci; Foaie verde ect nuea,
Foul trdi cu buzii moi, Ma zise mindra mea,
Ca fi cei cu fasif boi. Sa md duc sara la ea,
S'om trdi cu buzei dulci, Sd-i ajutu la cernut,
Ca fi cei cu ;asii junci. Gurita rä i-o sdrut.
www.dacoromanica.ro
Sd'md'nvdf a sdruta, 16
Mindro la gurifa ta; Bate Doamne uritu
Sd mcrnudf a trdi bine, $i ia-i mintea cumpdtu.
Mindro la gurd la tine. Pe une uritu mere,
1 Rdddcina ierbii pere ;
De-ar fi dons mititel, Pe une units: cakes',
Numa'n brafe-as sta cu el; Rdddcina ierbii sac&
Dar dons i-un mare arse, Uritu i omu hid,
Cdci insald multd lume, De viu md bagd'n pdmint.
Si m'o 'nsälat i pe mine, Dragostea eomu frumos,
De cu minds/am trdif bine. Din piimint iard m'o scos.
13 17
Mindrd ochii tdi cei dulci, Mdi lelifd, leliusoard,
Di pe ulifd m'aduci, De-ai fi band, bunisoard,
S'acasd la voi md culci. T'-ai scoate pdtufu-afard,
Mindrd ochii tdi cei thee, La fereastd la cdmard.
Di pe ulifd md tragi, Io m'as face vint de yard,
S'acasd la voi md bagi. S'as veni la voi pe sard;
Si m'as face-un merisor,
14 Si m'as da de-a mstogol,
Floricicd di pe rit, Pind la tine su fol.
Sd duse mindra la tirg,
18
Cu cheile jurdind,
Cu ochii badii fäcind. Floricicd pdlima$
Cind fdcea badi-i phicea, Eu cu mindra duce-m'as,
Ochii i gura-i ridea, Pe farina' pe imas,
Sprincenile m'amägea Nu mi-ar trebui ndnas,
Si ieu md ieu dupes- ea, Poole nice ceteras.
Tot fäcinui cu geana, Nici popd sü ne cunune,
Ccrn ce crimä ne-om bdga. Numa noi cu vorbe bune;
In crismufa d'ningfi drum, Iar lumea ne-ar zice frafi,
Sd cdtdm vinu de bun; S'am trdi necununafi.
Dar mai bine 'n cea din vale, 19
Sd cdtdm vinu de tare; Mindro doru dila tine,
Vinu-i bun horinca9 'm place, Piste multe dealuri vine,
Gazdä mare nu m'oi face. $i nu-I poale opri nime,
Mai bine gazdä de rind, $i s'aseazd 'n sin la mine.
Nici sd cumpfir nici sd vind. S'asa vine di pi 'ncet,
15 Di sä bagä 'n sin deadrept.
Mindra rosd la obraz, Doru si dragostile,
Cdpäta-o-af num 'un ceas ; Ele mincd junile,
Tuma 'n fundu grddini, Si pe mine m'o mincal,
Sd fac voia inimii. Numa ochii mi-au Idsat,
De n'ar fi mindra de vind, Sd nu md izbdsc de gard;
N'ar iesi sara 'n grddind, Numa ochii i gura
Descul(d cu sorfu-a mind. Sd md stimpdr cu dinsa.
De n'ar fi mindra cu dor, 20
N'ar iesi sara 'n ocol, Cind eram de nu iubeam,
Descul(d cu capu gol. Unde md culcam dormeam;
I) hollreä, holercl, rachtu. 1) Arbore.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE. ROMANEASCA
83
Dar acum de cind iubdsc, 27
Nu pot sd md hodinesc; Cine m'a Mcut pe mine,
Nice ziva cu lucru, I-a pldcut rachiu bine;
Nice sara cu somnu, Da cine m'a botezat,
Tot la mindra-mi std gindu. l-a pldcut vin cipdrat,1)
21 Da qi cine m'o mosit,
Iube$te, mindrd iube.gte, l-a pldcut vinu 'ndulcit.
Numai bine te pdze$te ; 28
Une-or fi oameni mai mulli, Vino lele dupd mine,
La mine sd nu le uiji, Cd-i nimeri tare bine ;
Une-or fi mai pijinei, Descul(d nu te-oi punk',
Tipd ochii piste ei. Cd tu singurd-i imbla;
Cd si une-s doi cu doi
La moarif nu te-oi mina,
$'acolo vorbesc de noi. De nu-i mere, n'oi minca.
22 29
Cu mindra m'af duce 'n lard, M'o minal mama di-acasd,
Cu uritu, nici afard; Sd Pc fata cia frumoasd;
Cu mindra m'af duce 'n munte, Am jucat pe harnica,
Cu uritu, nici in curie. Cd a toarsd cinepa.
23 ' 30
Nu bate Doamne omu, Foaie verde di pi creaski,
Sd-i iei mintea, norocu, Decit cu dräguja proastd,
Mai bine-i iea sufletu. Mai bine la oi pi coast&
24 C'oi idia cite-o nuia,
Floricele di la munte, $'oi trdi färä de ia;
Badea et: drilgule multe, Tdia-oi cite-o crengujd,
Pind mere pela ioate, 5'oi trdi fdrei driigu(ä.
Trece pela miezi di noapte ; 31
$i cin vine pela mine, Du-md Doamne qi md pune,
Sd vede de ziud bine ; Une-i vinarsu de prune,
S'ar bdga fi-i ie mein, $i borhutu-i dus din lume.
S'ar duse fi-i pare rdu, Du-md Doamne fi md lasd,
S'ar bdga jj ie cu greu. Une-o fi vinars pe masd,
25 $i bdrbatu dus de-acasd.
Vai de mine mindrulucd, 32
Peiru lung, mintea-li scurtd. Floricia di pe rit,
Hei, de ji-ar fi mintea ca pdru, Mari-i noaptea cu urft;
N'ai iubi pe tdt misdlu; Floricicd di pe laz,2)
De (i-ar fi mintea ca statu, Mari-i noaptea cu necaz,
N'ai iubi Mt bldsidmatu, Cu orn drag i num'un ceas.
$i pe mine fi pe altu.
33
26 Norigor mindru de ploaie,
4
Auzit-am din bdtrini, Spuni-i mindri bund voaie;
Marhd gras sd nu (ii, De-a durea-o ca pe mine,
Nici orn frumos sd nu fii, N'ajunge ziva de mine ;
Marha groasei sd gioate,1) De-a durea-o tot clot,
Om frumos cade'n pdcate.
1) Chipärat, pipärat (< piper).
1) Deoache. 2) Ctnp curatit de tufe i radacini.
www.dacoromanica.ro
Arajunge Dumineca: De trei ori iard,

Dumineca 'n sdrbdlori, Inimuta-mi arde pard.
$i sara pe sezatori.
35
34 Cite mindre-am avut eu,
Hop ! hop! hop! M'af putea pane birch: ;
De trei ori hop! Cite mindre am ldsat,
Inimuta-mi arde foe, M'ar putea pune jurat.
Hop ! hop! hop !
L C. CAZAN
PLAN DE LUCRU PENTRU STUDIUL AUTORITÄTILOR SOCIALE

Intelegern sub denumirea de autoritate sociala IH. Cadnd istoric. 1. Cunostinte de istorie
pe orice individ, femee sau barbat, dintr'o unitate universall 2. Istorie national& 3. Istoria satului.
sociali (sat, oras, tinut), care se bucurA, indiferent 4. Atitudine fatä de trecut (fag de traditie : spirit
de fnctiile oficiale pe care le detine, de o tre- traditionalist sau inclinat spre noutate).
cere deosebiti in ochii semenilor sí se distinge IV. Cadnd psihologic. 1. Sufletul omenesc.
prin puterea luí de inriurire, de masa celorlalti. 2. Solidaritatea social& (cum priveste legatura cu
Ne gindim asa dar la personalitätile dintr'o uni- satul si cu neamul sari, cum priveste pe straini).
tate socialä si fruntasii tuturor ramurilor de ac- 3. Opinia publicä (gura satului, cum o priveste,
tivitate, care exceleaza prin calitäti personale, ce valoare if da). 4. Supunere fatA de societate
la cei câtiva care formeazA prin talentele lor fe- si stat sad räsvrätire.
lurite elita grupului social. V. Manifestdri economice. 1. Agricultura.
Studiul sociologic al unei autoritäti sociale 2. Cresterea vitelor. 3. Pa,clurit. 4. Vânat si pes-
trebue sä cuprindä : cuit. 5. Negustorie. 6. Cooperative. 7. Fabrici,
A) 0 biografie cu stáruinte speciale asupra industrie. 8. Consumatli (saracie, lux).
imprejurärilor sociale ea o putere mai mare de VI. Manifestdri spirituale. 1. Religie (Dumne-
inriurire : familia din care se trage, scoala, ar- zeu, sfinti, diavol, sufletul omului dupa moarte,
mata, casfitorie, profesie, alfitorii etc., - dupa raiu, lad, pomeni. särbAtori, bisericä, preot).
povestirea celui cercetat, verificata pe cat e cu 2, Magie (farmece, descântece, forte supranatu-
putin(a cu informatil din alte pärti. rale folositoare sau vätämätoare omului : duhuri,
B) 0 convorbire sociologicii despre conceptiile, iele, sanziene, etc.). 3, Moralitate (bine si rau, vir-
cunostintele si atitudinile celui cercetat, (Vezi tute, viciu, iubire de semeni, milä, ajutorare, etc).
consideratiile generale in Teoria monografiei so- 4. Arta (frumos, urit, simt estetic, nevoia de
ciologice, pg. 138-139). Se poate folosi planul po doabil etc.).
de mai jos, potrivit si marit dupa fiecare caz VII. Manifestdri juridice. 1. Dreptate. 2. Crimä,
in parte. 3. Legile, 4. Judecata, 5. Armonie socialä.
Sa se stabileasca ce crede (conceptii, credinte VIII. Manifestdri politice. 1. Statul (organizatie
supersti(ii, legende, etc.,) si ce stie (cunostinte si administratie), 2. Regele. 3. Guvernul. 4. Par-
stiintifice, culte si populare) privitor la urma- lamentul. 5. Partidele politice. 6. Program politic,
toarele probleme : idei de reforme. 7. Judetul. 8. Comuna (primar,
I. Cadnd cosmologic. I. Lumea, originea ei, administratie, reforme),
forma si intinderea. 2. Soarele si luna. 3. Stelele IX. Unildti fri relatii. 1. Familia (pärinti, frati,
(astrologie si astronomie populara). 4. Pämântub sotie, copii, adulter, divort). 2. Raporturi intre
origine, forma, constitutie, raportul fag de soare. neamuri. 3. Raporturi intre vecini. 4, Roporturi
5. Interiorul pärnântului. 6. Cutremurele. 7. Mun- intre prieteni. 5. Raporturi de dusmänie. 6. Ra-
tii. 8. Apele. 9. Animalele. 10. Plantele. porturi intre sexe (barbati si femei In ra portu-
II. Cadrul biologic. 1. Originea omului. 2. De- rile lor sociale). 7. Raporturi intre virste (tineri
osebirea dintre om si animal. 3. Deosebirea dintre si bAtrini, continuitate si conflicte intre generatii).
bärbat sl femeie. 4. Organismul omenesc (cunos- 8. Categorii sociale (graniceri si negraniceri,
tinte anatornice si fiziologice). 5. BoHle si tratarea boerl si iobagi, mosneni sau räzesi si vecini sau
lor. 6. Igienä. 7. Sexualitate. rumini, bogati o saraci). 9, Confesiuni (ortodocsi
www.dacoromanica.ro
si uniti). 10. Nationalitati (Romani, evrei, tigani). procese judecate, infractii la legea penalfi, pe-
11. Scoala (educatie, Invittatori). 12. Orasul (re- depse). 8. Activitatea politica (participare la
latil, influenta, importantä). viata publica, primar, consilier comunal, delegat
C) Realizüri. Sii se arate in acelasi timp ce in chestiunile comunei, etc. - la viata politica
a realizat in domedile cu aplicari practice, insi- membru al vreunui parttd, propaganda etc.).
rate mai sus si ce se strldueste sit' mai realizeze. 9. Unitati si relatil sociale (are famine, cum se
Sa se infatiseze adica viata si activitatea realä, poarta cu parintii, cu sotia, cu copiii, cu nea-
ideile infäptuite, nu numai credintele pure 1. murile, cu vecinii, cu prietenii, cu säracii, cu
Reactie fata de natura (imbunatatiri de terenuri, satul etc.-cum inriureste viata socialä : sfaturi,
sediri de mlastini, niveläri i pietruiri in gos- pilde, cooperare etc.
pOdärie, irigatii etc.). 2. Reactii fatii de cadrul D) Pdrerea satului. Sä se urmareasci In sfirsit
biologic (miisuri de igiena i sänätate in asezarea parerea satului despre persoana cercetata (pi-
casei, in curatenia gospodariel, a imbracamintei rerea preotului, a invätätorului, a administratiei
si igiena a lor sai). 3. Reactii fag de trecut comunale, a vecinilor, a neamurilor, a prieteni
(inovatii, inventii, respectarea sau calcarea tra- lor etc., cum e vilzut de sat si de ce).
ditie0. 4. Reactii fatä de sat (izolare, sfidare, De incheere sa se incerce o caracterizare
conformism, imitatie, originalitate). 5. Activitatea generald a autoritatii sociale pe temeiul tuturor
economica (putere de muncfi, vrednicie, realizari elementelor de mai sus : mäsura in care este
in gospodarie, cum o conduce, ce imbanatatiri influentata de viata socialá si este ca stare o
i-a adus, ce castig obtine). 6. Activitatea spiri- depozitará a experientelor colective, traditionale
tuala (frecventä la biserich, danii, lectura, ziare sau actuale, i o personalitate reprezentativii a
abonate, car% ajutor oamenilor nevoiasi, infru- unitätii sociale sit masura in care este un factor
musetari In gospodarie etc.). 7. Activitatea ju- de inovatie si de propäsire sociala.
ridica (procese evitata prin bunii intelegere, TRAIAN HERSENI
RECENZII
MONOGRAF1I OFICIALE ADMINISTRATIVE si de a-i aduce indreptärile cuviincioase. Iar
jn monografia jud. Putna pe care o di acurna,
De chteva vreme incoace, Incep a se inmulti aceste calitati ale Domniei-sale se vadesc
un fel de monografii, si anume acelea pe care in plim Inteadevar, Domnia-sa s'a straduit in
prefecturile le simt nevoia sä le alcatuiasca cele 180 de pagini ale cartii sale, sa stringa
pentruca, prin ele, sa-el poata da seama de ne- toate datele necesare intelegerii mailifestarilor
voile judetului lor -jar publicul sa poata afla politico-administrative diu indef.
infaptuirile facute. Cine ar vrea sa alcatuiasci, de aci inainte, o
Am in mina cartea D-lui Dimitrie A. Russo, monagrafie a ' oricarui sat din Vrancea. poate
inspector judetean de Putna. Patrimoniul pu- elute in liniste printre paginile cartii D-lui Russu,
public si starea economici a jud. Putna, in chi- sigur fiind ca va !Iasi acolo, gata facuta, o munca
puri i icoane" (Focsani 1934). ce-i poate fi de mare folos. Ni se Infatiseaza,
Pe D-1 Russo, monografistii Institutului Social in gall de câteva priviri generale asupra ju-
Roman, au mai avut prilejul sa-1 aprecieze pe detului (geografico-istorico-demografice si de
vremea cfind lucrau la monografia satului Nerej, impartirea adminis trativajoarte bine alcatuite) da-
domnia-sa aflându-se pretor in acel loc. tele comp] ecte cu privire la intreg patrimoniul ju-
Intelegerea deosebita pe care Domnia-sa a ail- detului i comunelor, urbane si rurale. - Nu
tat-o lucrarilor noastre, s'a vadit in urmi a fi numai soselele, constructiile, proprietatile pu
pornitä si dintr'o preocupare personalä pentru blice, dar si lamuriri cu privire la scale, ban-
treburile monografice. In revista pe care a scos-o cile, spitalele, camerele de agricultura, bancHe
Limp de trei ani de zile. Milcovul" - se putea cooperativele, obstiile de razasi, indastriile,
vedea o dorintä !impede de a cunoaste Vrancea iarmaroacele etc, din acea parte de tarii,
www.dacoromanica.ro
Ai o adevAratä multumire cetind aceastA carte, Nu putem, ca luptAtori pentru crezul mono-
care a stiut sA se fereasch de o boalä din ne- grafic, dead sé ne bucurAm sincer de asemenea
fericire atât de räspinditä printre monografisti: nout tovaräsi In munca pe care o ducem noi
vorbäria goal A. pentru o politicA stiintificA - adicA pentru o ac-
CAci aceastA carte a D-lui Russu, nu cuprinde tiune a cArei vrednicie sé fie chezasuité printeo
cleat numai date precise si informal folositoare, prealabilä cercetare stiintificA.
fAra nici un adaos de zadaruicl literaturA. Din H. H. Stahl
pricina aceasta, poate fi InfAtisatA drept un
model de lucrare. G. L. DUPRAT Esquisse dun Traité de So-
0 asemenea monografie de judet ne este de ciologie. Paris, Librairie g-le de droit et juris-
sigar mai folositoare dead, de pildá Expunerea prudence, 1936, pag. 200.
de situatie a jud. Hotta pe anul 1934", tipAritA Contributia prof. Guillaume Léonce Duprat
In ChtsinAu 1935, de cAtre prefecturA. de la Universitatea din Geneva la desvoltarea
Aceasta este mai mull un raport prezentat si afirmarea sociologlei ca stiiatä autonomä. este
de cMre prefectul judetului, D-1 M. Florescu, considerabilA si unanim recunoscuté, cu toate
consiliului judetean si deci insistA in special in criticile ce i s'au adus si rezervele ce se fac de
darea de seamä a lucrArilor fAcute in timp de unit sociolrgi. Ceiace nimeni nu va putea msA
un an, totusi si acest lucru este deosebit de tAgadui operei prof. Duprat este mai ales bo-
interesant i te face sA-tt parA rAu cA nu poti gAtia ei de informatte i documentare, stricta
avea la Indemänä, tipArite an de an semenea obiectivitate a metodei, minutiosul si pétrunzA-
expunert, pentru toate judetele din tarl. torul sAu spirit critic, rigurozitatea concluziilor
Desigur asemenea publicatti ar atrage mart chel- si prudenta ipotezelor, cu un cuvint valoarea II
tueli - insl ele nu ar fi deloc lipsite de interes, importanta stiintificA a cercetärilor sale.
cAci cunoasterea amänuntitä a judetului, nu este PregAtirea variatA si impunAtoarea culturA a
numai menitA sit astimpere o curiozitate stiinti- profesorului Duprat dau intregii sale activitäti
ficA, ci trebueste sA fie socotitä ca o unealtä de stiintifice o autoritate deosebité i un cachet spe-
lucru. cial. Chiar polemictle sale, unele destul de pa-
IatA ce pare sit fi inteles foarte bine D-1 D. sionate, suat intr'un ton si se mean la o inAl-
D. Sfetescu, prefectul jud. Prahova, Si D-sa, a time ce le dau un interes superior, Asa este,
publicat in 1935 un volum Situatta Administra- de pildä, atitudinea d-sale fatä de durkheimism,
tivA a jud. Prahova". Sunt arAtate desigur sl sau fatA de statisticA, ori fa unele chestiuni de
ad, in primal rtmd, infAptuirile administrattei ordin politic si etnic. Sociologul insé rémâne tot-
sale. InsA peste aceastA indatorire administrativA, deauna deasupra tuturor pasiunilor a:at-ante si
rézbate un dor de cunoastere monograficA a ju- atitudinea sa polémicA nu face cleat sé arunce
detulut, care este demn de toaté lauda. Astfel si mai multA luminA asupra unor probleme asa
se publicA, Intai - textul conferintelor adminis- de steins legate de data concretti
trative tinute pentru cunoasterea situatiet eco- Lucrarea recenté a d. Duprat, infAtisatä drept
nomice - sanitare - culturale - polittenesti - schita unui tratat de sociologie, prezinté un
precum si a tuturor chestiunilor In legAturA cu mare interes stiintific, deoarece ea rezumé con-
adminisratla publicA a jud. Prahova". - í intoc- ceptia sociol-gicA a profesorului genevez, rAs-
mai cum se cuvine Inteo actiune sistematicA, pfindité l desvoltaté in ninumAratele sale lu-
dupé aceastä fazA de cunoastere - urmeazA abea crAn í studii date la lumina ping. &cum, fArA
partea a doua ostabílirea unut program de Infäp- sé mai vorbim de aträgätoarele i suculentele
tuiri, cu lipsurile constatate si solutHle propuse". sale conferinte, cursuri, causerii,
Ceeace frisk mai mult, dectit odce, dovedeste 0 expunere samara a ideilor acestei lucrAri
cA - si pentru D-1 Stetescu - cercetarea stiin- condensate, grea de o gAndire profundit si bo-
tificA este neapArat trebuincioasä pentru o bunA gatA, dar clarA $1 luminoasä, o socotim utilä si
administratie - este f aptul cl formularul proce- binevenité pentru toti cei cart la noi se ocupl
selor verbale de inspectte, intocmit de D-sa, este de sociologie.
de fapt un intreg chestionar sociologic, foarte Obiectul sociologiei este, dupé d. Duprat,
cumpAnit intocmit si de cart s'ar putea folosi toti viata soclalä vAzuté prin formele ei abstracte,
aceia care vor sé facA o monografie administra- adici tipurile sociale, comune fiecare dintre ele
(Iva. unei clase de fapte concrete. Capsizaä de a fi
www.dacoromanica.ro
obiect de perceptie obiectiva si de introspectie, Incheiat, larg si temeinic sustinut, luminos expus.
viata sociala este o realitate pozitiva, tot asa Putem sit nu fim de acord cu autorul In ceia
de sigura ca i existenta subiectului ce giindeste ce priveste o anumita terminologie si Impärtirea
si ireductibila la orIce alibi realitate. Ea com- materialului, cum ar fi de pilda aceia Imprumu-
porta organe si functiuni ce implica un psihism tata de la biulogie : morfologie, fiziologie, pa-
special, deci o Intreaga retea de structuri, pro- tologie, etc. si care pastreaza oarecum semni-
cese, atitudini i relatii, a caror cunoastere stlin- f icatia unei servituti, Putem deasemenea face
tifica nu se poate realiza cleat &xi reusim rezerve asupra unor critici si consideratii de
sa stabilim conexiunile constante si necesare ale amanunt, dar nu vom putea In niciun caz neso-
variatiilor tipice, deci o explicare stiintifica a coti Intelegerea admirabila a socialului, a speci-
tuturor transformarilor vietii sociale, animate si ficitatii si complexitatii sale ; straduinta de o
umane. explicare riguroasa, obictiva si impartiala ; munca
De aceia sociologia poate avea ca object uriasä depusa de autor pentru cunoasterea cat
studiul vietii sociale din toate timpurile i toate mai Intinsa si mat exacta a faptClor i ideilor ;
locurile, datorita tuturor tipurilor abstracte, spe-
gAndirea serioasa, cuprinzatoare si profunda,
cifice sau generice, pe care le comporta diver- exercitata cu o putere neogoita si tot mai vie
sitatea claselor de f enomene sociale. asupra tuturor datelor elementare sau complexe
Ceiace a impiedicat í Impiedica Inca socio- pentru a descoperi legatura lor cauzali si a o
logia sa fie o adevarata stiing explicativa stint_ exprima printeo formula cht mai adecuata.
in primul nand conceptfile vulgare sau filoso- Tofi cei cari ne dam seam& de rostul unor
fice despre viata sociala, conceptii mitologice, astfel de straduinte pentru binele omenirel si a
teologice, metafizice sau de filosofie sociala mai indivizilor, nu putem decal fi recunoscatori
sistematich., viciate insa toate de prejudecati prof. Duprat, a carni activitate si ca secretar
apoi lipsa unei metode stiintifice, apHcate cu general al Institutului international de Sociologie
rigurozitate ; in fine, exclusivismul si sectaris- Inseam:A o mare binefacere, si dori publicarea
mul stfintelor sociale particulare, asa numitele cif mai nelnthrziata a tratatului schitat.
stiinte morale si politice". G. VIddescu-Rdcoasa
Totusi, posibilitati promitatoare pentru pla-
madirea i desvoltarea unel sociologii stiintifice
sunt din fericire destul de multe, íar crizele po- RAYMOND ARON: La Sociologie allemande
Mice, economice si morale prin care trecem cer contemporaine (Nouvelle Encyclopédie Philoso-
cu insistenta o arti sau o tehnica sociala cu te- phique, Paris, Alcan 1935, 176 pg.)
meiuri objective. In aceeasi gcolectie in care s'a publicat Bilan
Sociologia nu este decal la Inceputurile ei, de la sociologie franoise contemporaine" de
afirma d. Duprat, ca si celelalte stlinte, ea tre- C. Bouglé, a aparut o succinta dar corecta dare
bue sa &each dela parerile chíar aventuroase de seamil despre sociologia germana contempo-
le credinte confirmate, mai ales prin eliminarea rang. Pentru publicul latin care cunoaste mai
ipotezelor nejustificate (trial and error)". pan gindirea germana si mai ales pentru cel
Pentru intemeierea unei astfel de sociologii, rominesc, care n'are in genere nici cel putin
d-sa ne da o sistematizare logica a materialului putinta unei informatii directe, cartea lui R. Aron
elementar de invesfigatie si consideratiile sale este de un foarte mare folos. 0 recomandain
privitor la metoda Inthiu, apoi la morfologia mai ales studentilor care nu cunosc limba ger-
sociala, cu toate formele e tipurile de via% so- manii. Ea este interesanta Insa pentru oricine se
ciala, dupa acestea pe acelea privind flaka si ocupi cu probleme sociologice.
fiziologia sociala, cu examinarea factorilor de Autorii germani disting de obiceiu sociologia
.evolutie si de patologie sociall, In sfirsit citeva enciclopedica a v. XIX de sociologia analitici a
elemente de sociologie aplicata In legaturi cu v. XX. Sociologia conceputa de un Comte sau un
politica, economia i etica. Spencer avea ca obiect intreg trecutul omen esc
Este o schitare condensati, putin cam ab- e totalitatea manifestfirilor sociale, ca o incoro-
stracta poate pentru unii, dar sugestiva, siste- nare í o sinteza a celorlalte stfinte sociale. Ul-
matici si deschizatoare de drumuri noi pentru terior mnsa domeniul de cercetare al sociologiei
activitatea stiintifica in /west domeniu. Un plan a fost treptat micsorat si precizat, catre o stfinti
de sociologie stiintifici ingenios conceput, logic autonoma a societatii e a culturii, In aceasti ul-
www.dacoromanica.ro
timä fazi stiinta s'a desf Acut In ce priveste Ger- strAdueste sä distingä diferitele sf ere ale lumii
mania in douli preocupAri : o sociologie sistema- istorice, K. Mannheim, care urmAreste ideile ca
tied, socotitá ca studiul relatiilor sociale funda- expresii ale momentelor si claseler sociale si
mentale, ale formelor de grupare si al structurii Max Scheler, care se stradueste si facA o sintesä
statice a societätii, si o sociologie istoricii, in- a tuturor acestor IncereAri.
dreptatii mai ales spre cercetarea evolutlei so- Oppenheimer sastine de pildä. el orice incer-
cietAtii burgheze. Cele doul curente sociologice care de explicare a istoriei care implied' o dialec-
representative ale Germaniei, adeseori in conflict tied imanentä, este falsä. Niel statul, nici egali-
ideologic, si-au gäsit o sintesä remarcabilä in tatea economicA nu s'au niscut dintr'o dialecticd
opera unuia dintre cei mai de seamti sociologi ai interioarA. Numai violenta, intrebuintatA de un
lumii : Max Weber. trib impotriva altui trib poate da socoteatil de
Sociologia sistematici se constitueste ca stiinta evolutia istoricA. Statul nu este la origine decät
societätii ca atare, spre deosebire de domeniile o institutie juridicA impusä unilateral de un grup
altor stiinte sociale : dreptul, economia etc. Pro- InvingAtor unui grup invins, cu scopul exploatä-
blemele ei cele mai de seam& se pun In legAturA rii economice (tribut, impozit, sclavie, etc.).
cu Intrebarea : ce este socialul ? Räspunsurile A. Weber se ocupA mai ales de sociologia
la aceastA hitrebare despart sociologia sistema- culturii si distinge in evolutia sociald douA pro-
ticA In doud scoli mai insemnate : sociologia for- cese, al eivilizatiet si al culturii, profund dif e-
malA, chip& care societatea se reduce la relatiile rite unul de altul. Civilizatia este universal va-
dintre indivizi, si sociologia universalistä, dupA labilA, ea se impune oriedrui spirit rational si
care societatea este o unitate originalä creatA ca atare este transmisibilä si poate fi acumulatä
de viata laolaltä a oamenilor. Intre aceste la nesfdrsit. Din pricina aceasta civilizatia este
extreme se situiazd mai matte pozitti interme- una singura dealungul istoriei. Dimpotrivä, cul-
diare. tura nu poate fi transmisä, ea apare ea un f eno-
Sociologia formald este reprezentatA de G. men unic, legat de substratul care o produce,
Simmel, care concepe sociologia ca o geometrie exprimind"sufletul insusi al unui popor. De aceea
a lumii sociale si de L. von Wiese, teoreticianul nici nu existä o singurd culturA si aid o desvol-
relationismului pur, care socoteste sociologia ca tare neintreruptä a culturii. Procesul culturii nu
stiinta relatiilor (de apropiere si depArtare) din- se confundA cu procesul civilizatiei.
tre oameni si a rezultatelor acestor fenomene K. Mannheim si-a legat numele mai ales de
procesul social, distanta, spatiul social si for- sociologia cunoasteril, incercind sA deslege pro-
matiile sociale. blema raporturilor dintre viata socialä si siste-
Dintre pozitille intermediare Aron trateasä mete de gandire. Fiecare grupare omeneascA ar
sociologia lui F. Tönnies, teoreticianul comuni- avea f elul ei de a concepe lumea, inciit existi
tAtii" si al societätii" ca douti forme de aso- atittea adeväruri partiale cite clase sociale sau
ciere omeneascA, prima asemAnAtoare au un or- grapAri sociale mai Insemnate. Toate ideile sunt
ganism viu, a doua asemänätoare cu o masinä in functie de societate.
construitä - si sociologia f enomenologicii a lui Max Scheler s'a ocupat de toate problemele
Werkandt, care inceara o ImpAcare a celor douä sociologiei istorice, sustinfind de pildä, impotriva
positii extreme amintite, intrucht grupul, desi lui Comte, di nu existä o succesiune a gennri-
are o viatA proprie si o unitate interioarti, portor de cunoastere, ci o deosebire esentialä si
note din dispozítiile sociale ale indivizilor si permanenti Intre filosofie, religie si stiintä, avAnd
trAieste in acestia, nu deasupra lor. fiecare un rost propriu si neputindu-se inlocui
Sociologia niversalistä este reprezentatfi de sau indepArta una pe alta, tar In privinta ea-
Othmar Spann, dnpl care societatea nu se poate noasterii, cA societatea selectioneazd numai ide-
reduce la indivizi si nici la fenomenele sociale ile, inlesnindu-le sau oprindu-le räspândirea,
particulars, ea fiind o totalitate originall, mai dar nu le determinä nici caprinsul, nici valoarea.
presto de partite ei componente, acestea din Un capitol intreg este Inchinat lui Max Weber,
%Irma depiazind dc ea ca mAdularele de orga- a cArui operA se impune ca un model de socio-
nism. logie istorici si sistematicA in acelasi timp". De
Sociologia istorici este reprezentatä de Fr. acest ginditor se leagal teoria tipuritor ideate",
Oppenheimer, care Incearcä sA interpretese liniile conceptia unei sociologii comprehensive", %Irma-
mari ale istoriei umanitAtii. A. Weber, care se rirea raporturilor diutre religie si viata economi-
www.dacoromanica.ro
ca, stabilirea tipurilor de conducere l atiltea ei aici confluenta", aici loc de vânätoare", aici
contributii care ilustreazä nu nurnai sociologia, forma de teren" si o aseazA ad libitum : la apus
dar sí filosofia, istoria, economia politicA, drop- de Olt", ,,la sud de Carpati", spre miazi-zi de
tul, stiinta politica etc., Aron reu$este sa dea Lotru" in pasul Turnului-Rosu", intre Carpati,
un rezumat clar al operei lui Weber. Olt si Lotru", ca si and orientarea geografica
Darea aceasta de seamä nu este insä nici pe si elementele härtii n'ar avea un inteles precis.
departe completa. E vorba de o simplä schitare Si mai departe RAspunderea pentru aceasta
a pozitiilor fundamentale si a citorva dintre stare de lucruri o poarta obiceiul mai vechia
teoriile reprezentative. Sunt lasate la o parte de a scrie istoria Uri o analiza paralela a ca-
contributiile unui Freyer, Th, Litt, Dunkmann, Th drului geografic in care s'a desfäsurat vials nea-
Geiger, Sander, Koigen, Brinkmann, Stoltenberg, mului de care e vorba". Cat de necesarä e ana-
Thurnwald, Rumpf, etc., care nu sunt lipsite de liza cadrului geografic $i intelegerea exacta a
insemnátate pentru intelegerea sociologiei ger- functiunilor lai, pentru studiile istorice, o dove-
mane contemporane. Pentru o astf el de infatisare deste cu prisosinti rezultatele la care ajunge d-1
s'ar fi cerut insa dimensiuni mult mai marl, decit Conea si care curmä vechi controverse i nesigu-
cele ale lucrarii pe care o analiztim. 0 dare de rante lipsite de temei.
seamä färä lacune despre o perioadA de gindire Primul rezultat al cercetärii d-lui Conea este
in Oita desfäsurare ar fi de altfel gd din alte localizarea exacta a Lovistei. Apäruta pentru
puncte de vedere anevoioasä si s'ar pierde mult prima oara in documente la 1233, a fost loca-
din claritate si precizie. In acest domeniu o lizatA gresit de istorici in dreapta Oltulai, când
schitä menitä sä dea o orientare generals isi studiul la fata loclui aratA ca ea n'a putut
pAstreaza pe deplin valoarea. fi decat pe steinga Oltului. in bazinul intracar.
Traian Herseni patic al Titestilor. In acest loc numele de Lo-
vistea traieste si azi. Un rästimp insa, thrziu In-
ION CONEA: Tara Lovistei. Geografie istorica, coace, Lovistea s'a intins, ca unitate administra-
ea o prefata de S. Mehedinti. (Bucuresti 1935, tiva $i pe valea Lotrului. Acolo unde situau is-
213 pg.). toricii Tara Lovistei, se gäseste in realitate o zonä
A fost un mare noroc pentru geografia rode munti inalti, latA de aproape 40 km. Daca lu-
mâneasca faptul cl a fost intemeiatä de un orn cral acesta ar fi fost cunoscut, de sigur istoricii
de siting (Profesorul Mehedinti) inzestrat nu n'ar fi fAcut gresala pe care au fcut-o. Dimpo-
numai cu o neobisnuitä curiozitate intelectualä triva, unde localizeaza d-1 Cones Lovistea, bazinul
semnul omului de vocatie, dar si cu o pregAtire Titesti-Brezoiu, are caracterul eel mai netagA-
si deci o viziune mull mai cuprinzitoare decal duit de individualitate geografici, de ceea ce nu-
domeniul tine! singure specialitäti. Din pricina mesc geografii o regiune naturalii : acelasi relief,
aceasta coala romineasca de geografie isi lAr- aceeasi structurA geologicä, aceeasi hidrografie,
geste treptat preocupfirile, aducand contributii aceeasi economie ruralä, aceeasi populatie. ace-
insemnate sí pentru etnografie, sociologie, istorie, leasi forme de asezari omenesti.
in afar/ de antropogeografie si geografia fizicA., Intinderea si hotarele Lovistei aratA aceeasi
Tendinta aceasta este ilustratti foarte bine de potrivire intre aceasta tarA si bazinul Titesti. Lo-
lucrarea d-lui Ion Conea despre Tara Lovistei. vistea popularA nu coincide insA, cum am amintit,
Ea aduce temeiuri geografice formulate prin in- cu Lovistea oficialA, administrativA. Cea dintii,
terpretarea riguroasi a härtilor, prin cercetäri Lovistea propriu zisA, s'a intins totdeauna numai
amAnuntite la teren, prin optica omolui deprins la räsärit de Olt, acoperind cu numele ei exact
cu exactitatea, pentru solutionarea unei probleme suprafata bazinului Titesti (circa 150 km. p.); iar
insuficient tratati de cAtre istorici. IatA cum se cea de a doua cuprindea pe Fang Lovistea po-
exprimä D-1 Prof. S. Mehedinti despre inte- pularä, aproape intreg bazinul Lotrului.
resul acestei lucräri : Oricht de neverosimil s'ar UrmArit din 1233 si phna. astfizi, numele de
pärea, ceea ce spun istoricii despre acest colt Lovistea a evoluat, schimbindu-5i de chteva ori
de tail lasA impresia cA nici unul n'a cunoscut semnificatia. La inceput a insemnat (ard, in in-
regiunea prin cercetare la fata locului, - ba telesul vechiu romfinesc al acestui cuvânt, adicA
cA n'au examinat-o nici mäcar pe harta. Felul un mic stat, mai mult sau mai putin autonom, o
cum au interpretat no titele documentare este cat unitate politica-administrativA localA. Mai thrziu
se poate de expeditiv. Lovistea insemneazti pentru rjunge nume de judej, dupA Sulzer, dar in reali-
www.dacoromanica.ro
tate Lovistea n'a fost niciodatil asa ceva. Dar . Un capitol interesant i pentru istorici si
dacä n'a existat un jade( Lovistea, a existat In pentru filologi priveste toponimia Lovistei. E
schimb un plain (plea imparlire administrativA) vorba de toponimia veche, clitä se gäseste in
cu acest nume. Prin Legea administrativa din 1908 documentele istorice dela 1233 incoace, cit si
se stinge ins/ existenla acestui stravechiu plaiu, de toponimia actuala : nume de localitäli, ape,
Lovistea Incetind ca existenlä oficialA, dar ra- munti, vAi. De observat ca toponimia din docu-
minând mai departe ca name tipic popular, ca mente, fie ea cht de veche, a supraviefuit piinä
tare, in constiinla locuitorilor. astäzi. Acensta Insemneaza ca aceea# populalie
Studial d-lut Conea lamureste insi si alte In- a ramas mereu locului" Alt fapt vrednic de
timpläri din trecutul ttirli legate de Lovistea sí amintit este origina toponimiei : cu exceplia numai
de pirlile invecinate. Pentruca linutul acesta nu a catorva nume, Hanas, $teaja, Micläus etc., este
este numai o regiune naturala un cuib in munli, mining i slava. Fenomenul acesta se repetä si
care a atras í pastrat in el un fragment de popor in alte vechi tari", ca Tara Hategului, Vrancea
rominesc", ci a fost totdeauna 1 o rascruce de etc., incit problema toponimiei slave se pune
drumuri nu construite, ci naturale Oltul si Lo- pentru intreg pimântül rominese. Tocmai re-
trul, cari se intilnesc la Brezoiu. Rominii au f o- giunile cele mai adApostite i cu cea mai veche
losit cele dota drumuri pe cari le of era vane populalie romfineascä, tocmai acelea, au cel mai
Lotrului si Oltului, mai Intiiiu in calitatea lor de bogat contigent de forme slave in toponimie".
popor de pistori, in permanent contact cu munlii Problema e Inca nerezolvatä, dar d-1 Conea face
si nevoiti sa batä drumurile din pricina oilor in privinla aceasta câteva observalii care meritA
(transhumang). Pe Olt a fost si un drum cons- sä fie luate in seamä de catre cercetätorii viltori.
trait, drum roman, cazut In päräsire, reinviat In Limba românä are un bogat vocabular impru-
prima jumatate a sec. XVIII, de Austriaci, pentru mutat din slava, Meat a fost transpus in toponi-
o scurtii perioadi. Drumul acesta a avut dect mie adeseori chiar de cätre Romani. De aceea
namal douA epoce de strälucire, in care a putut nu tot ce poartä o haina slava este in topo-
fi folosit de vehicule epoca de aproape don& nimie fi de origine slave si va trebut sä se faca
veacuri a stapânirli romane in Dacia l epoca de totdeauna, pe cat va fi ca putinlä, deosebire Intre
(Iola decenil, a stapaniril austriace in Oltenia. numele topice slave pe care le-au dat slavii si
FAri intrerupere Insa a fost folosirea ca drum cele pe care, desi tot slave, le-au dat Românii".
vehicular a altui drum, cel vechiu" sau ha- Faptul s'a petrecut nu numal pe cale popularä,
trânesc", care trecea prin lungul Lovistei (Chi- ci sí oficial, dat Bind cl limba slava a fost un
neni-Titesti-SAlatruc) si care a fost totdeauna rastimp (sec. XIV-XVII) limba noasträ de stat
puntea de lei/Mutt intre Arges sí Sibiu, intre si era o moda a timpului ca pisarii" de acte
Tara Româneasca si Transilvania. D-1 Conea si slavizeze - traducindu-le din romineste in
arata el drumul acesta vechiu al Lovistei a avut slavoneste - numirile de locuri". De unde con-
un rol mult mai insemnat In istoria tArii cleat cluzia pe care o credem dreaptä, ca : Toponimia
drumal de pe malul Oltului i el multe din eve- Lovistei (si a tuturor regiunilor unde lucrurile
nimentele socotite Tana azi cA s'au petrecut pe se petrec la fel) - nu este slava, in ceea ce pri-
valea propriu zisa a Oltalut, trebuesc mutate pe veste originea ei, in mäsura in care este slavi
drumul cestalalt. in haina ei".
Lovistea este Insemnatä sí pentru cetälile ei, Ultimele doul capitole, interesante i pentru
ea insAsi Hind o cetate naturali. Pe pämantul sociologie, trateazfi despre populafia f funclia
Rominese nu se aflä o alta depresiune intracar- istorica a Lovistei. Aproape in toate satele din
patia de mirimea el si care sa fie in acelasi Lovistea oamenii pot sa-fi arate urme de veche
limp atat de bine inchisa. In dreptul celor trei plugärie la inAllimi unde astäzi nIel n'al gandi
porli ale el, defileul Coziei, al Sälâtrucului si al cl s'ar putea face agriculturA". Ceea ce poste
Bonet omal a ridicat si el o sumi de fortificatil insemna: sau ca o populalie mai numeroasä cleat
perfectind cetatea cea mare, naturalit D-1 Conea cea de azi amplea odinioari groapa Lovistei, sau
trateaza inteun capitol aparte cetätile Lovistei : ci, in imposibilitate de a-si procura din aura'
forlificalii st cetal dace, romane i medievale, o parte din hrana trebuitoare, cum fac tstAzi,
in interiorul, la hotárul sau In raza Lovistei, In- vechea populalie a acestei regiuni era nevoltä
fatisind conclilionarea geografici l rolul Heel- sa urce mai sus cu ogoarele. Inceputurile vielii
relit din ale. oznenesti in Lovistsa sunt malt mai vecbi dead
www.dacoromanica.ro
aceastä sträveche plugArie carpaticA. O dovadA complet al stArilor prezente. Romania are multe
e statiunea preistoricA dela Boistea, unde s'au tI interesante niritâfi strAvechi de viatl etnicit,
gAsit fragmente de ceramicA datând din epoca WI" asemAnAtoare cu Lovistea. Stlinta nationalä
eneoliticA, aproximativ 2000 inainte de Hr. Cea va trebui s& le studieze amfinuntit, pentrucit nu
mai veche dovadA istoricA despre existenta unei le cunoastem cleat in treacAt. Inceputurile le-au
populatii aborigene In depresiunea LOvistei, o f Acut istoricii, acurn lí se adaugA in chip norocos
avem in numele acelei statiuni romane, care la geografii. NäclAjduim cA nu vor intirzia prea mult
Citineni päzea intrarea pe defileul nordic al 01- nici sociologii. In afarl de monografille sAtesti, vor
tului : Pons Vetus. Acest name area cA la Cii- trebui intreprinse din vreme, mini in mânii cu
neni era pe vremea aceea un pod si ci podul celelalte stiinte, monografii sociologice ale tä-
acesta era vechiu, adicA exista inainte de venirea rilor", ale tinuturilor si regiunilor etnice atit de
Romanilor. ExistA apoi documente din vremuri caracteristice.
mai apropiate de noi si care dovedesc o popu- Traian Herseni
latie veche, statornicA i numeroasä in Lovistea.
Peste simburele etnic primitiv s'au asezat in
Lovistea elemente ciobänesti, apoi pastnici sí In SERBAN IONESCU Axiomatica unet filo-
sfirsit tAlhari si fugari de mice f el. Se Os- soffi crestine. (Bucuresti. 1936).
treazá traditia unui vechiu Weill care se tinea - Este aproape ciuslat cA In tara noasträ, err un
odinioarA pe muntele Fata lui Sf. hie, legat de Mitt de vechiu si autentic crestinism, n'am ajuns
viata pfistoreascA a Lovistei. Dar populatia din la o filosofie religioasA mai Insernnati. Pricina
Lovistea a fAcut totdeauna si agriculturä si s'a nu poate fi namai starea noasträ culturalA, care
Indeletnicit deopotrivA cu viingtoarea i pescuitul. ar putea sä fie o justificare cel mull fat& de
Date despre populatia Lovistei in ce privaste Apus, dar nu sí fat& de Rusia de odinioarI, tarli
originea etnicA si mai ales originea teritorialA, cu o deosebit de infloritoare filosofie crestin&
of erä onomastica. Dupä studiul amAnuntit al a- ortodoxA. Mai de vreme trebue sl clutAm vine
cesteía, d-1 Conea cotichide cA o parte din popu- in desvoltarea potrivnicA traditiei nationale, pe
latia veche a Lovistei trebue sä fi fost de oricare am parcurs-o sub influenta capitalismalui
One slavA, lar ca origine teritorialA : de pe amin- de un veac si mai bine. Traditia noastrii reli-
douä povirnisurile carpatice. gioasä a fost astfel intreruptI sau anihilatA; o
Toate acestea aratä precis functia istorich a filosofie crestin& devenind cu puling abia acum
Lovistei. In trecutul poporului romin, ea a jucat prin influent& strAinA si dupä ce am reusit sl
un insemnat rol de conservare etnicA. AstAzi Lo- ne adaptAm noilor stAri de via% sau prin relua-
vistea adaposteste until din fragmentele cele mai rea constient& a firului Intrerupt. Incercarea cea
arhaice si mai interesante ale poporului românesc. mai de seamä a fIcut-o d-1 Nae Ionescu, tartar-
Fiind in legAturI cu amindoal versantele car- rind puternic generatia ginditorilor mai tineri
patice, ea a IndepHnit, Fla intrerupere, si un dar s'a rezumat numai la activitatea de catedr1
rol de legAturä intre populatiile de pe o clinA sí fir& s& publice, cum se asteapt& incl dela d-sa,
cealaltä. o lucrare care s&-i cuprindii sistemul intreg si
De sigur rezumatul acesta nu poate sA dea care s& se adreseze until public mai mare. Ne
dealt o idee vagI despre cartea d-lui Conea, pare bine cA putem semnala acum o nouit incer-
care ilustreaa intr'un chip fericit nevoia cola- care, a d-lui Serban lonescu, prof esor la Fecal-
borArii dintre stiinte. Realitatea este una singurA, tatea de ' Teologie din Bucuresti, cunoscut mai
stiintele s'au constituit din nevoi omenesti, des- ales prin lucrArile sale de moral&
prinzand in lumina anumitor puncte de vedere, Axiomatica unei filosofil crestine" este numai
doar aspecte partiale ale ei. Faptul acesta nu o introducere la o istorie a gândirii crestine sí
trebue uitat niciodatä. De cMe ori se simte ne- la un sistem de gindire reHgioasA care vor urma.
vole, stlintele trebue sA se ajute reciproc pentru Deocarndatä d-1 Serban Ionescu combate cu vi-
intelegerea sí lämarirea completA a faptelor. Geo- goare sí credem cu succes, tezele ca total nein-
grafia i istoria sunt stiinte menite sA coopereze temeiate ale unor filosofi ca Bréhier, cl n'ar
in cel mai Malt grad. Dar la rândul lor, prin exista o filosofie crestinä, nici o civilizatie cres-
aceastä unire de geografie istorice, sant si o tinA in Evul Mediu sí implicit nici vreun gAndi-
temeinici introducere pentru studiile etnografice tor filosofic crestin sau filosof laic Inriurit sub-
si in deosebi sociologice, care an urmiri studiul stantial de crestinism,
www.dacoromanica.ro
Daca filosofia, age cum a practicat-o un Pla- preblemelor ce sí le pune autorul, prin noutatea
ton, un Aristotel, un Leibniz, un Hegel, un Sche- preocupirilor sale, prin noutatea conceptiei si
ler, nu este numai imbinarea sintetici a datelor insfiirsit prin noutatea formei de prezentare,
of erite de stiintele pozitive, ci si o valorificare De la intitia privire, cartea aceasta iti face
a lor dupa nevoi adinci umane si o formula. de impresia unui monument masiv de cugetare. De la
Impacare a omului cu universul, filosofia cres- intiia rasfoire, te convingi ea cele 397 pagini,
Una nu poate fi exclusi din rândul rnarilor sis- ale sale stint pagini muncite ; ca aceasti carte
teme de glindire. D-1 5erban Ionescu arata ami- n'a aparut pentru ca autorul ei sä ail:4 lucriri"
nuntit aportul original (fag de trecut) si rodnic ci filndci avea ceva de spus, de lämurit, in
pentru desvoltarea filosofiei, adus de crestinism, aceastä vasti dar de putini inteleasä stiintä.
in ce priveste : 1. Ideia de divinitate, 2. Raportul Lucrarea vrea sa fie o contributie la rezol-
dintre Dumnezeu si lumea sensibili, 3. Episte- virea problemelor de epistemologie ale pedago-
mologia, 4. Antropologia filosoficii, 5. Morala, 6 giei". Autorul vrea BA rispundi daca pedago-
Renasterea spiritual& 7. Constiinta, 8. Ideia de gia are un domeniu unitar pe care sä-1 exami-
perfectiune, 9. Ideia de libertate, 10. Problema neze dintr'o perspectivd proprie ? (unitatea pe-
raului, 11. Personalitatea si 12. Viata social-eco- dagogiei contemporane") si clack* este sau nu o
nomic& Demonstreaza apoi originalitatea siste- stiinta prin metodele ce intrebuinteazä in cerce-
mului de gindire al fericitului Augustin fati de tärile sale ? (pg. V, VI).
filosofia greceasca, valabilitatea sintezei torniste Pentru a raspunde obiectiv la aceastä in-
dintre crestinism si aristotelism si caracterul doitä intrebare de care depinde soarta peda-
fundamental crestin al rationalismului cartesian. gogiei sau, cel putin, prestigiul ei printre celelalte
In ce priveste existenta unei civilizatii crestine stiinte, d-sa studiazii evolutia pedagogiei de la
in Evul Mediu, ea este cu neputinti de tagitcluit 1900 panä astazi, ea, astfel, din fapte sii se
dacä ne gändim la ce a insemnat crestinismul desprinda obiectiv sensul, in care se solutioneazi
pentru evolutia dreptului (dreptul canonic), a problema", (pg. VI).
stärilor sociale (ameliorarea si desfiintarea sela- Studiul unei epoci atat de apropiate implici
viel), a culturii (crearea universitatilor), a poll- serioase dificultäti. Autorul reuseste, cu toate
ticii (cruciadele) etc. Crestinismul nu este un acestea, sa le Invinga si sa ne prezinte o carac-
s;mplu aspect adaugat vietii, ci o revolutionare terizare obiectivi a fazelor prin care a trecut
profunda a istoriei, o noua formula de viatä care pedagogia in ultimele patru decenii, multumitä
a creat atilt o conceptie despre lume si viati, o ingeniozitatii procederii si a puterii sale de pl-
noui moralä, o nota arta, cu un cuvint o cul trundere a fondului lucrurilor.
full crestini, cat si o organizare politic& eco- D-sa pleaci de la constatarea ca. pedagogia
nomica si socialä, o civilizatie crestina. Starea in ultimul limp, pare ca si-a pierdut unitatea, cal
actualä a lumii ar fi inexplicabila daca s'ar NIA- ,,nu mai este o stiintä unitarä", ci reprezinta o
tura crestinisraul dintre factorii determinanti. D-1 grupi intreagä de pedagogii" ; in lucrarile de
Serban Ionescu este indreptätit prin urmare, sä sinteze pedagogice se vorbeste mai mult de cu-
apere crestinismul fatal de cei care vor sa-i taiga- rente, sisteme si direciii pedagogice cleat de o
duiasci sau chiar numai sa-i seada valoarea si pedagogie (pg. 3).
va fi tot atal de indreptätit ca pe temeiul aces- Tema principall a lucrarii este rezolvarea
tei profunde si indelungate experiente de viata problemei unitätii 4tiintifice a pedagogiei con-
spiritualä sä incerce un sistem de gfindire filo- temporane. Ea depinde de interpretarea ce se dä
soficii. färämitirei" pedagogiei in o sumedenie- de
Trojan Herseni pedagogii ; ce reprezinta toate acele pedagogii ?
Constituesc ele oare un fenomen de lärgire a
T. BARSANESCU : Unitatea pedagogiei con- pedagogiei clasice, fiind ea o fericiti imbogatire
temporane ca stiinp. (Tipogr. Al. Terek, Iasi 1936). sau indica mai curand pulverizarea ei in sisteme
Cunoscutul Profesor de la Iasi, autor de scrieri si curente niärunte de teorii si opinii pedagogice ?
valoroase ce au imbogätit literatura noastä pe- Pot fi ele privite ca ramnri si mlidite desvoltate
dagogicä intre anii 1926-1935, ne prezinta, sub pe trunchiul viguros al pedagogiei generate. cu
titlul de mai sus, o lucrare non& care fac corp, sau stint eflorescente indempen-
Este none aceasta lucrare nu numai prin dente care duc o viata proprie ?" (pg. 4); oare
momentol aparitiei, ci mai ales, prin noutatea pedagogiile noui constituesc o productie care tine
www.dacoromanica.ro
de un spirit superficial al epocei sau ele sunt implica in fitisarea unei epoci cum nu a fost alta mai
mai cutand o indicatic ci spiritul uman doreste, bogati in idei noul, variate si contradictorii adesea.
ca prin faurirca lor, sa creeze o nouil educatie Cea mai mare parte din aceasta scriere o ocupi
si o mai bunä teorie despre cresterea omului?(pg.5). in adevär (si nici nu se putea altf el) prezentarea,
Problema, asa cum o pune autorul, precum personalitatilor importante din pedagogia content-
si metoda de lucru pentru demonstrarea unitatii porani, a curentelor, a pedagogiei dupl popoare
ca stiintä e pedagogiei contemporane, din punct si conf esiuni, etc ; partea care räspunde direct
de vedere genetic sí din punct de vedere al subiectului fiind cuprinsä intr'un numar de pa-
obiectivului" trebue sti recunoastem, impreunä cu gini impresionant de mic in raport cu proprttile
autorul, a este o incercare noui si n'a mai iucririi. Cu toate acestea, trebuie sä recunoastem
fost, pe cat autorul cunoaste, examinata de ni- ca autorul, in aceste pagini, a spus ceea ce tre-
meni" (pg, 16). Si remarcä cu drept cuvânt ci buia si di a fost preocupat de economia de spatin
lucrärile pedagogice de sinteza studiazi curente, si de vorbe.
direcfii, scolí sí sisteme pedagogice (pg. 6) cu toate Cu toate ca partea istoria este, cum am
cil nu le putem contesta, mäcar in parte, ceea spus, cat se poate de completä, ceea ce justificä
ce le contestä total autorul cá nu studiazii si proportille lucrärii, nu-i mai putin adevarat ea
evolufia pedagogiei, ocupandu-se de modurile puteau lipsi multe date biografice de aminunt
díferíte de a concepe stiinta educatiei, lar nu de asupra personalitatilor studiate : cine sant pirintii
pedagogie ea stiinte, (pg. 6). Dovadä sant chiar unde si-au ficut studiile liceale, etc. De altf el
lucririle citate de autor, care nu sant absolut biograftile ar fi putut lipsi cu totul precum sí
lipsite de consideratii asupra evolufiei sí unitclfii multe altele, toate acestea putand figura intr'o
pedagogiei ce se ascunde indiritul multicipHtitii istorie a pedagogiei, ele neavtind nici o legatura
aparente. Ceea ce e adevirat si ceea ce de fapt cu problema unititii ca sffintä a pedagogiei con-
face meritul de ndutate si de originalitate a lu- temporane, subiectul lucrärii. Ele marese inutil
crärii d-sale este ca e cea dintai lucrare care volumul.
poarti aceast titlu, Hind dedicatä in intregime sí Reluarea studiului asupra unor autori (spre
exclusiv problemei evolufiei sí unitiitii pedago- pilda a lui Lay, Meumann, in 3 capitole succe-
giei contemporane ca 0010. Pe când lucrarile sive, etc., sau asupra unor epoci si probleme
pedagogice de sintezä, aparute asupra pedagogiei IngreueazA Intelegerea lucrurilor sí complíci si
contemporane, sant mai mult studii de istorie a lungeste expunerea.
pedagogiei, problems examinata de dl. B. fiind In schimb unele personalitäti si scrieri sant
ocazional si incomplet tratata, cartea d-sale, incomplet si eronat expuse (de ex. M. Monte-
dimpotriva, este dedicatä acestei probleme, ma- ssori, lucrarea lui Fr. de Hovre, etc.) E drept ca
terialul istoric fiind necesar doar ca documen- aceste greseli - cine poate pretinde ca nu le
tare cu fapte si citatii", premise din insirarea are? - stint foarte neinsemnate si putine in ra-
carora sit' se ridice la generalizärile care lao- port cu märimea cartii si a importantei ideilor
laltii formeaza concluzia" (pg. 323) asupra proce le cuprincle.
blemei unitätii stiintifice a pedagogiei contempo- In privinta formei, unele expresii si cuvinte
rane. ca stiintifizare (pg. 76 etc.) ; pedagogizare" (226)
Infätisarea sistemelor de pedagogic, a peda- teoria complectudinismului" (pg. 147), sau echi-
dogilor, a autorilor de studii pedagogice ce au pamentul psiho-fizic" (pg. 15 spectacolul impo-
apärut de la 1900 incoace, este cat se poate de tenfei de a ajunge" (pg. 144) ; ideile, faptele,
completä, Meat lucrarea nu numai ar putea lasa demonstratiile care au vehiculat pedagogia" (pg.
impresia unei lucräri de istoria pedagogiei", cum 15) sí altele nu le credem prea f erica siege.
se teme autorul (Prefati, pg. VI) ci este f i aceasta Trecem peste unele chestiuni ca aceea a im-
cumuland, pe lino calitatea nneí informatii portantei intelectualismului in educatie (pg. 25) ;
vaste (546 autori citati) cum rar intalnim chiar apoi &di este posibil si de recomandat o ,,pre-
in studiile straine asupra acestei epoci, si call- dare" (?) a unei cönceptit despre lume st vieati
tatea unui studiu de sinteza criticä sí pur stiin- (Weltanschauung) pg. :83 ; daca este adevirat sau
trifica cu concluziuni esentiale pentru flinta si nu ca intre procesul educatier si acela al cio-
viltorul stiintei educatiei. De fapt, acesta si era plirei" este o aidite aseminare (pg. 141) cum
subiectul cirtil si autorul s'a silit sa ntt piardi spune d-sa. combatand inutil si pe nedrept ideile
din vedere acest lucru cu toatii greutatea ce o d-lui Prof. C. R. Motru.
www.dacoromanica.ro
Aceste chestiani sAnt de o importantä covAr- face tranzitia dela pedagogia ca disciplind la pe-
;Hoare In materie de educatie, i rezolvirea dagogia ca stiintä". (pg. 336.)
lor intr'un f el sau in altul au urmAri decisive Pedagogia nouA (1919-1930) prezintä aceleasi
si ne indicA dacit cineva este sau nu In In cu- caractere de färämitare In pedagogii" mai nu-
rent cu ceea ce stiinta contemporanä a del:4*U meroase chiar. In schimb unitatea formalA tinde
si a fixat definitiv ca o cucerire a nollor cer- s5. se afirme tot mai puternic" (creearea sc.
cetäri si strAduinti. Trecem peste ele totugi, Bind de experimentare, etc"... pregätind astf el spiri-
läturalnice subiectului lucrArii. tele pentru noua epocA 1930 -), in care peda-
In ceea ce autornl 1# propane sä rezolve, gogia Incepe sA se afirme ca etiintd autonomd"
reuseste, in adevär, cu prisosintä. Este de ad- (pg. 337.)
mirat cum d-sa Invinge greutäti peste care multi Prin ce se caracterizeazi pedagogia stiintA
inaintea d-sale n'am putut trece gi ne da o ca- autonomA?" Pedagogia actualä (1930) se afirmA
racterizare obiectivd i juskl a epocelor : I de la ca eiintd a fenomenului educativ" (domeniu pro-
1900-1914, II 1919-1930 si III 1930 - pânä In priu, necercetat de altä stiintA), pe care 11 con-
prezent. siderA dintfun punct propriu de privire ca act
Evolutia pedagogiel In ultimii cca 40 de ani de formare a individului sau de realizare de va-
este examinatit In toate amAnuntele ei. lori in idivid (cf. p. 314-320)" pg. 337. Ea a
Cele doui räscruci ale acestei evolutii sint, fost preeltitei de pedagogia anterioarA ; dar spre
dupA cAt deducem din spusele autorului, peda- deosebire de cea clasia 4i In parte de cea ex-
gogia clasicA din jurul anului 1900, dupl care perímentalä dinainte de räsboi gi de cea nota,
apare cu W. A. Lay, A. Binet si E. Meumann, de dupA räsboi, ea cautä sl fie o stiintA a re-
alitAtii, eine Seinswissenschaft" (pg. 337), De la
pedagogia experimentalä, cu preocupAri de a da
pedagogiei o bazA 4tfintif led prin folosirea expe-
1930 kainte, odatä en afirmarea conceptiei lui
rimentului si crearea psihologiei pedagogice gi, H. Nohl, pedagogia lnträ Inteo fazä nouA. Ca
ftiinfil a fenomenului educativ, ea devine o stiintA
a doua räscruce, anal 1930, dela care incoace
autorul socoteste pedagogia actual& de judecäti de existentä" (pg. 352), stiintA teore-
ticA explicativA" (pg. 353) cAreia, binekteles, Ii
In aceastä perioadä 1900-1930, pedagogia cu corespande o parte de tehnicA 4i alta de apli-
toatii lärgirea sferei sale, adincirea sensului, a care practicA.
precizArii gi specializAril sale gi-a pästrat ca- WA cum räspunde autorul la Intrebarea pe
racterul de atiintá normativd, sau *fling de re- care gi-a pus-o In fruntea lucrArii. Pedagogiile
gule, fie stabilite deductiv ca in conceptia da- noi nu sint datorite spiritului superficial al epo-
sicA ; fie inductiv ca In pedagogia stiintificA". cei, ele, co toatä diversitatea lor, sint, de fapt,
Cel cArula i se datoregte intemeerea pedagogiei mai curind o indicatie ca spiritul uman doreste,
ca stiinti este H. IVohl (Göttingen): trebue ca prin f Aurirea lor, sA creeze o noul educatié
sA deosebim In evolutia pedagogiei (I) doul si o mai bunA teorie despre cresterea omului"
epoci: epoca intiia pinä la aparitia operei (pg. 5).
lui H. Nohl i epoca nouä, dupA 1930... Abia cu Cu rezervele cuvenite asupra atribuirei lui
H. Nohl ea (pedagogia) tinde sA se intemeeze ca H. Nohl si a pedagogue! dupA 1930 a meritului
4tiletä: ca $iinjd a fenomenului educativ, avind exclusiv al constituirei elate) fenomenului edu-
menirea sA-1 studieze In vederea realizäril (sic) catty, concluzile la care ajunge D-I St. Birsä-
unor judecAti de existentä" pg. 330. nescu sant o adevAratä cäläuzä in mijlocul con-
Pedagogia clasicA, normativA, in fond un ca- fuziunii In care zace pedagogia contemporanä prin
lehism de regale pedagogice stabilite deductiv, multimea, diversitatea si paradoxul conceptillor
prin derivarea lor din principii filosofice gi mo- care se Intrec a revolutioni" aceastA gtiintA In
rale sau deduse din legik psihologiei generate" care toll se pretind chemati i competenti a
degi prezenti o unitate, nu era o stiintä" pg. di solutii.
333. Pedagogia experimentalA (1900-1914) cu Ca fond de idei, scrierea d-sale cuprinde ve-
toate plusurile cu care ea vine" aid ea nu deri originale, -deosebit de pretioase care fac din
Intrunegte conditiile unei stlinte" (p. 336) prin sfä- ea o opera de eruditie si de adincl pätrundere,
rimarea unitätii de fond (intemeerea pedago- menite sl Imbogatiascl nu nutnai literatura pe-
giilor noi) gi a unitAtii formate" (prin divergenta dagogicit romineascA el si pe cea universalä prin
de metodit) pg. 335. Tottgi aceastä pedagogic noutatea gi temeinicia concluziilor ei.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOOIE ROMANEASCA 95
Este, In adevir, o bucurie rar, ocaxia de a seazi. Limurirea definitivi a delimitirilor tort-
semnala si pretui o opera de ereatie romineasci, toriale a elementulul românesc in negura veacu-
cé ese din cornun si banal, adiegind o valoare rilor V-XI-lea nu s'a putut face Ind. In lipsa
noui patrimoniului stiintific al popoarelor. documentelor istorice, care, fie el nu s'au ficut
I. Sulea-Firu din motive ce nu se pot cunoaste, fie ci au fost
complect distruse, din cauza invaziunilor barbare,
o asemenea limurire nu se mai poate face as-
Dr. ANTON B. I. BALOTA : Albanica. tizi decia pe bazi de aprofundare a elemente-
Punerea In valoare a unor temeinice cerce- lor linguistice si a celor de purl etnografie.
Uri implicA, pe lingi simpla si desigur, meri- Anumite ridicini de cuvinte pot fi In misuri,
toasa, ribdare a culegerilor de date informative, printeo minutioasi analizi fonetici si etimologici,
si o serloasä putere de sistematizare. Materialul si deschidi noi perspective de orientare. Si de
adenat cu fata striduinti, trebue prezentat Inteo multe ori poti deslega, in felul acesta, adevirate
formi cat mai stiintific posibill. Si mat ales nu enigme 1).
e permisi aranjarea lui, anarhic, contravenind D-1 Anton Baloti, prin lucrarea de fag, in
astf el celor mat elementare principii de mane& primal volum apirut, ne di o prezentare, mai
sistematici, mult descriptivi. In prima parte, a poporulni
Ori, ca si intrâm In subiect, lucrarea pe care albanez. Ne prezinti Intii, In forma unor note
vrem s'o infitisim, cu toati valoarea intriseci de cilitorie, saricia actuali a satelor, oraselor
a materialului adunat, suferi din aceasti cauzi. si tinuturilor albaneze. Se face o etimologie
Lipseste osatura unui sistem de inchegare 0110- a cuvântului albanez", admitind pirerile lui
Bea. In prima ei parte, mai ales avern impresia Pedersen, A. Philipide si N. Pop, cu unele
ci ne anew' in cursul unei lucturi descriptive. completiri interesante.
Picatul cirtii ar fi, evident, mull mai mare, daci Apoi, descrierea hotarelor, câmpiilor, riuri-
autorul s'ar opri numai act. Dar, Intracit volumul lor, muntilor, a faunei si a florei, precum si o
de f atil deschide seria unor studii viitoare, pe privire sumari' asupra agriculturei, pidurilor si
aceíasi problemi. putem si trecem observatiile economiei statului albanez, In trecut si prezent,
ficute, pe seama unor eclipse initiate, ce pot complecteaza, in chip fericit, o striduinti fi-
fi rectificate mai târziu. Si nu ne indoim ea' lu- reasci a autorului, de a of eri o monografie pe
crarile se vor petrece asa. Ar fi un pica ca cit mai exact posibilä a poporului albanez. Cil
materialul adunat cu atâta sarguinti de autor ea nu este complectä este dela sine inteles. Nici
si supere din cauza unei scipari initiate. n'ar putea si fie. Nu poti comprima existenta
Am ficut aceste sublinieri la inceput, pentraca unui popor, cu caractere atilt de curioase ca ale
sá putem expune in voie partea cea mai insem- albanezilor, in ciiteva sate de pagini. Dar cum
nati a lucririi D-lui Baloti. In problemele de lucrarea de fati este prefata unor temeinice
balcanologie, noi, - românii, - avem o contri- studii asupra filologiei albaneze, sau cum i-a zis
butie minori. In afar% de stadine, privind fie- si autorul o introducere" a cautat sit Imbriti-
care un complex de probleme, ale D-lor Th. seze sumar, toate aspectele poporului Shkjiptar.
Capidan, N. Iorga, S. Puscariu, Iosif Popovici, Toate elementele ce se afli cuprinse in acest
Tache si Pericle Papahagi, etc. nu avem alte prim volum, vor ajuta la limurirea multor lu-
lucriri, care a imbritiseze chestiunile balcanice. cruri din cele viitoare, uncle se vor deschide
Ar fi la teresant, mai ales, si fie limuritli problema non! tg grele probleme de filologie. Si nu se
existentei noastre etnice, in minocul popoarelor
slave din Balcani. Sunt o multime de Imprejuriri, 1) Gustav Weigand in ,Sind die Albaner die Nachkomen
cari, odati privite printfun unghie critic, ar der Illyren oder der Thraker" (Balkan-Arhiv Ill pag.
deslega an intreg lant de probleme. Daci spe- 227-251 (BalotA: Albanica pag. 205), incerand sit stabileascA
originea etnicl a albanezilor, a pornit dela materialul lin-
68.140 germani, italieni si austriaci, au pornit si guistic adunat. In sustinerea afirmatiunilor sale, stAteau ar-
studieze atitea aspecte ale vietii balcanice, stiut gumente de etimologie. Prin urmare, ceeace Istoricii de
Bind mai ales, LA n'au nici-o legaturi cu popoa- specialitate nu puteau sl lAmureascA, o face un filolog.
rele acestor locuri, cu atât mai malt noi, care lar cAnd Kopitar s'a apucat sA combatl autenticitatea la-
tinitAtil noastre a pornit dela considerente lezIcale. Desigur
am avut de mult lucru cu ele, trebue si ne stri- desl ztintificezte Inarmat, campania slavistului n'a resIstat
claim a cerceta cat mai aminutitit problemele adevArulul, din cauza argumentelor zubrede, mal ales cA
din Balcani, In deosebi In pirtile ce ne intere- toate concluzille sale se isbeau de un adevAr IncombatIbil.
www.dacoromanica.ro
uite iaräsi cä acest volum cuprinde o schi- tarea noasträ profesionalä. Mai ales, f olklori-
tare de probleme, ce asteaptä BA fie studiate in ceste, datorinta noasträ, este, in primul rfind, de
cele ce vor urma, asa cum insusi autorul ne si creia o bazA stiintif WA a cercetäsilor, punând
promite. strAduintele In legAturA cu ceeace s'a fAcut
Dar, partea cea mai insemnatl a lucrArii pAnA acum in acetistä directte. Si e bine sA nu
D-lui A. Baloti, o constitue desigur descrierea ne prea indepärtäm de Balcani, unde odinioarA,
obiceiurilor si folklorului. Partea aceasta trece - se pare -a räsunat doina romfineascA.
dincolo de descrierea unor obiceiuri cu privire Desigur cA partea In care autorul se simte
la un singur popor. Suntem, ad, intr'un studiu mai In largul sin, este acolo unde vine in atin-
al problemelor pur balcanice. Abia de-aci incolo .gere cu linguistica. Dar si aici, cum e firesc, ne
lucrarea D-lui Balotä inträ in cadrul operelor aflim numai in fata unei simple introduceri. Nu
balcanologice. Aspectele unor obiceiuri si anu- asistäm, in decursul lecturii, la o desbatere de
mite corespondente de motive folklorice (in ba- pura filologie. Autorul ne plimbä, mai ales, in
lade mai ales). se pun in legAtura directii cu cele istoricul cercetärilor de 'Ana' acum, asupra
ale popoarelor din Balcani. limbii albaneze, WA a lua partea unuia sau al-
Mothrul Ilenei Cosdnzene din literatura noas- tuia dintre sustiniitorii diverselor petreri linguis-
trA poporani se poate identifica intr'una din tice, De altf el, trebue recunoscut, cA ni se di' in
povestile Frumoasa pämintalui traduse in rezumat, lucrarea de fag, o bibliografie pretioasä cu pri-
de autur, dupA o culegere a lui A. Dozon (Ma- vire la limba poporului albanez. Se vede el D-1
nuel de langue cehkipe" pag. 35-39), iar Mor- A. B., a plecat Inarmat cu tot ce s'a scris in le-
tul viu" prezintä particularitAti comune atit in &aura cu problema ce-1 preocupA. E un examen
Lenore, cu corespondente in toate literaturile in- preliminar serios si nu ne indoim cA strädaniile
do-europene, cat l cu Legenda M. Curfii de autorului, In viitoarele volume, nu vor fi mai
Argee dela noi. (A. Dozon Conies albanais", prejos deal realizarile de fatA.
pag. 251-53, si P. Fulvio Cordignano : tSaggi di In problemele balcanologice volumul D-lui
litteratura populare, anexA la Lingua albanese, BalotA, primul dinteo serie de patru, inseaznnI
Milan 1931 pag, 165-167, tot citate de D-1 A. B). un pas mai mult. 0 lucrare meritorie si intere-
Deasemenea GAsitul din apA" are o multime santl, si ar fi mult mai interesantä, daca autorul ar
de elemente ce se pot intilni /a toate popoarele sclipa de sub influenta unei maniere de prezen-
balcanice. La f el Legenda viorelei si a privi- tare descriptivA, neglijind, in unele privinte, sis-
ghetoarei" are inrudiri vAdite ca motivele popo- temele stiintifice. N'am face aceste obiectii, dacA
rane din literaturile occidentale. nu 1-am stí pe autor in slujba unei catedre sti-
Prin urmare relatärile expuse de autor pot intifice. i pentru asta, le socotim necesare.
fi oricând intrebuintate de cei ce incearcl sä se Dumitru Imbreszu
orienteze in problemele vaste í nelämurite IncA
ale folklorului balcanic, Este stiut, dupA cum ne DR. EUGEN NICOARA si VASILE NETEA
al afirmA D-1 Balotä, cA scinele, ce se intillnesc Mur4, Minds apd lind,... Literaturd populard din
in câteva din produsele literaturii poporane al- regiunea Muresului de sus. - Vol. I. PrefatA de
baneze, formeazA un fond slay. Slavii, odatä cu Ion Agirbiceanu. (Editura Astra", DespärtA-
venirea lor, au impämintenit in regiunea balca- mintul Reghin. 1936, 328 pain.
nicii asemenea elemente, in produsele folklorice. S'a creat in Ardeal datoritii Astrid" o sAnA-
Faptul cA le intidnim si la albanezi si la romani, toasA l puternicA traditie culturalA. Prin despair-
demonstreazA adind legAturi intre popoarele din timintele ei, printre care Reghinul trebue amin-
Balcani. Ce poate fi mai elocvent deaf asemä- tit cu cinste, vechea Asociatiane" a pAtruns in
narea dintre legenda Mesterul Manole" i cu toate tirgurile si in mai toate satele ardelenestl,
Legenda cetätii Rozafa" a albanezilor ? PinA si desteptind interesul pentru carte, pentru cerce-
problema eroilor este lämuritä. Dela aceste con- tAri, pentru viata romineascii sub toate formele
siderente e bine sA pornim pentru a studia po- ei mai de seama. Cei dol vrednici intelectuali
zitla folklorului nostru fag de cel balcanic. 0- dela Reghin, d-ail Dr. Eugen Nicoard i Vasile
rientarea par roministidi a specialistilor nostri IVelea fac parte din mersul acestei traditii vii,
n'a dat rezultatele scontate. $i asta fiindcA ne &lid la iveall, dupA alte lucrAri menite mai ales
glisim, din acest punt de vedere, pe alte pozitii. poporului, acest prim volum de Literaturif popu-
De lämurirea acestora Mira, In viitor, orien- lard din regiunea Muresului de sus, care ingera-
www.dacoromanica.ro
neazi $1 o contributie stiintifta dintre cele mat materialul folcloristic. Dar pentru a le märi va-
pretioase. Partea cea mai mare din material loarea docamentara, culegerile de folclor trebue
este inedit, cules direct de catre cei cart il pu- sa cuprindi o searna de amanunte cart lipsesc
blica sau de catre corespondentit lor. Au adaugat din cuIegerea d-lor Nicoarl $1 Netea, ca de altf el
insä sí cateva bucati rtsipite prin diferite reviste din mai toate culegerile de pini acum. Anume,
folcloristice, mai grea de consultat. oricat de plicticos ar pares procedeul, ar trebui
Cartea cuprinde, in doll de o prefatä a d-1ai el se noteze in legaturi cu fiecare bucatä culeasä :
I. Agdrbiceanu sí o prefata a autorilor : 1. 14 satul de unde s'a cules si informatorul (numele,
fotografii aratând chipuri i porturi muresene" ; pronumele, vârsta, stares civili, starea culturala
II. cuvinte si expresii (glosar) ; IH. 34 doine ti etc.); mentionindu-se frecvenja (cunoscutá si can-
balade ; IV. 140 hore í chiuituri ; V. obiceiuri tata de toti din sat sau numai de unii, gäsiti in
si oratii de nuntä collearii, chiuiturile miresei mat multe sate, variante); originea (din bitrant,
(26) st chiulturile gäinii (5), jocul perinei, des- adusä din militärie, de Muter', de servitori, de
pfirtirea miresei de parinti si insatirea cu mirele, callitori etc.); prile jul in care se anti sau se
cum se face o nuntä ; VI. 30 colinde si cintart re- real (petrecert, flora, sezatori, nanti, inniormin-
ligioase ; VII. 31 priveghiuri si bocete ; VIII. 24 tari etc.). Pe cat se poate (si se intelege, este
descântece l farmece ; IX. 107 superstitii sí cre- foarte greu) sa. se culeaga ,3; muzica, In cazurile
dinte ; X. 107 cimilituri sí ghicitori; XI. 93 pro- literaturii incadrate in obiceiari (nunti, inmor-
verbe si zieltort ; XII. 15 cantece $1 scrisori de mintäri), legate de rituri (descintece), de hori
razboiu (1914-1919). 0 colectie bogata si plini (chiulturtle), trebue sti se culeagl fenomenul intreg
de interes. Cercetätorii vietii satestt vor gási in deal si obiceiurile si riturile sau ceremoniile si
ea matte si instructive date pentru studiile lor. jocurile. Numai asa dam imagfnea completa, ne-
Totusi ne ingaduim citteva consideratii critice, falsificata a realitatii. 0 hartil a regiunii in care
nu pentru a scadea valoarea lucrarit pe care noi s'a facut culegerea este deasemeni utila. Revista
suntem cei dintii sI o recunoastem, ci pentru a noastra va reveni pe larg asupra metodelor sti-
indruma in lumina stiintel moderne culegerile de intifice pentru culegerea f olclorului; deocamdatä
folclor catre o mai mare desavArsire i deci uti- ne multumim cu aceasti enuntare samara.
Mate. D-nii Nicoara i Netea afl lucrat dupa vechea
Literatura populara nu se culege numai pentru metoda de folclor, care nu e rea, dar care poate
caracterul ei estetic, adica pentru a ne satisface fi mutt imbunatatita si care din moment ce lucrul
nevota de frumos, ei mai ales pentru caracterul e cu putintl, trebue imbunátatitá cat mai curind
ei documentar, prin putinta ce care o dal cerce- si cat mai complet. Dela culegerile empirice,
tatorilor sa caracterizeze poporul care a pro- trebue sa trecem la culegeri cat se poate mai
dus-o. Se stie, ca sa dam un exemplu precis, ce stiintifice. Numai asa putem da materialului f ol-
a reusit sa scoata la not d-1 Ovid Densusianu cloristic o adevarata intrebuintare teoreticd, de-
din studial folclorului, atat pentru filologie, cat punând si prin aceastO muncti, aparent modesta,
sí pentru istoria româneasca. Sociologia nationall a culegerii, o activitate pe deplin stlintifica.
deasemeni va trebui sa intrebuinteze inteo zi si Truian Herseni
iNSEMNARI
REDACTIONALE. - Din pricina activitätii turalä la sate - activititi la care participi,
de peste vari a Institutului Social Romin dupii cum se Ole, toti redactor!! i colabora-
care a intreprins prin Sectia lui de Sociolo- torii noqtri in frunte ca directorul - revista
gie impreunä cu Seminarul de Sociologie din n'a putut si aparii pe lunile Inlie, August qi
Bucureqti, ca in toti mall din urmä, cercetäri Septembrie dead acum, in forma aceasta a
monografice qi a Fundatiei Culturale Regale unui numir triplo. Reintorqi in Bucureqti ne
Principele Carol care a organizat i condus reluiim activitatea i ne vom strädui ca qi
prin Echipele Regale Studentegti actiunea cul- revista sä apari en regularitate.
www.dacoromanica.ro
Ferdinand Tönnies (1855-1936). Anuntam In- cunoseut desigur numai in cercurile de strietä
tr'unul din numerele trecute ale revistei noastre specialitate. Totu$i el este una din figurile inte-
sarbatorirea sociologului german Ferdinand Tön- resante ale vremii noastre, nu nnmai prin opera
nies printeun volum inchinat lui, ea prilejul sa vrednica de atentie, dar $i prin soarta sa destul
implinirii a 80 de ani de viatá. Cam deodata cu de ciudata. Roberto Michels s'a nascut in Ger-
aparitia volumului omagial, Intarziat ti. aproape eu mania, dar a activat mai mult in strainätate 41 In
un an, adica la 14 Aprilie 1936, Ferdinand Tönnies special in Wile latine. Chiar studiile academice
a ineetat din viata. Cu el dispare una dintre fi- le-a facut, dupa München, Leipzig si Halle, la
gurile cele mai reprezentative ale stiintei germane Paris si Turin. Din pricina conceptiilor sale po-
din ultimele decenii. Socotit cu drept euvant ea litice, Mild sindicalist, n'a putut face cariera uni-
intemeetorul sociologiei stiintifice din Germania, versitara In patrie, !neat a prof esat la universi-
mai ales al sociologiei ca disciplina aparte, el tati sträine. Asti el a predat dela 1906 panä la
s'a bucurat de o consideratie deosebitä in cer- 1914 economia politica, stiinta politica si socio-
curile stiintifice din toata lumea, iar opera sa a logia la Universitatea din Turin ; apoi pima la
fost pe larg comentata de istoricii soeiologiei $i 1928 a predat la Universitatea din Basel (Elve(ia).
Intrebuintata eu folos in multe din sistemele de Dui:4 o perioada scuria petrecuta in Statele
gandire social& contemporane. Tönnies a fost Unite, castigat in rästimp pentru fascism, s'a in-
prof esor de sociologie la Universitatea din Kiel tors in Italia unde si-a sfarsit eariera ca prof e-
si a fost presedintele renumitei Deutsche Gese 11- sor de economie politica $i de istoria doctrine-
schaf t für Soziologie dela intemeierea el, In 1909, lor la Universitatea din Perugia. $tiintele sociale
pana la desfiintare in 1934, In urma sa ramane dupii cum se poate vedea chiar si numai din
un sistem de sociologie care a facut epoca si lista operilor sale, pe care o reproducem, pierde
nurneroase contributii, care au ajutat la formarea un cereetätor de seamä. Roberto Michels a scris :
si desvoltarea sociologiel moderne. WI lista lu- 1. Probleme der Sozialphilosophie (Leipzig 4i
erarilor sale mat de seama : 1. Gemeinschaft und Berlin, 1914) 2. Economie e f elicit& (Milano,
Gesellschaft (editia I, in 1887, ed. VIII-a Leipzig 1918): 3. Le proletariat et la bourgeoisie dans
1935) ; 2. Hobbes Leben und Lehre (1897), ed. le mouvement socialiste italien (Paris, 1921) ; 4.
II-a : Thomas Hobbes : der Mann und der Denker Lavoro e razza (Milano, 1924) ; 5. Storia eritica
(Stuttgart, 1912) ; 3. Der Nietzsche-Kultus : Eine del movimento socialista italiano (Florenta. 1925);
Kritik (Leipzig, 1897) ; 4. Philosophische Termi- 6. Sozialismus und Faseismus in Italien (München
nologie in psychologisch-soziologischer Ansicht 1925) ; 7. Zur Soziologie des Parteiwesens in der
(Berlin, 1906); 5, Die Sitte (Frankfurt a. M., modernen Demokratie (ed. IL Leipzig, 1925) ; 8.
1909) ; 6. Deutsehlands Platz in der Sonne (Berlin , Francia contemporanea (Milano, 1926) : 9. Die
1915) ; 7. Englische Weltpolitik in englischer Be- gesellschaftliche Schichtung im Kapitalismus (Tü-
leuchtung (Berlin, 1915); 8. Der englische Staat bingen, 1926) ; 10. Soziologie als Gesellschafts-
und der deutsche Staat (Berlin, 1917) : 9. Welt- wissenschaft (Berlin, 1926); 11. Bedeutende Man-
krieg und Völkerrecht (Berlin, 1917) ; 10. Die ner (Leipzig, 1927); 12, Corso di sociologia po-
Schuldfrage : Russlands Urheberschaft nach Zeu- litica (Milano, 1927) ; 13. Sittlichkeit in Zif fern ?
gnissen aus dem Jahre 1914 (1919) ; 11. Die Ent- Kritik der Moralstatistik (München si Leipzig,
wicklung der sozialen Frage bis zum Weltkrieg 1928); 14. Der Patriotismus : Prolegomena zu
(Berlin 1919. ed. Ill); 12. Hochschulreform und einer soziologischer Analyse (München si Leipzig,
Soziologie (Iena, 1920) ; 13. Marx Leben und 1929) ; 15. italien von Heute (Zurich si Leipzig,
Lehre (Berlin, 1921) ; 14, Kritik der öffentlichen 1930) ; 16. Introduzione alle storie delle dottrine
Meinung (Berlin, 1922) ; 15. Fortschritt und soziale eeonomiche (Milano, 1932) ; 17. Umschichtungen
Entwicklung (Karlsruhe, 1926) : 16. Das Eigentum in der herrschenden Klassen nach dem Kriege
(Wien, 1927) ; 17. Soziologische Studien und Kri- (Stuttgart si Berlin, 1934).
liken (3 volume : Iena, 1925 - 29) ; 18. Einführung
in die Soziologie (Stuttgart, 1931); 19. Kritik der Charles Benoist (1861- 1936.). A murit de
Neuzeit (Leipzig, 1935). curtind unul din scritorii politici cei mai intere-
santi ai Frantei contemporane.
Roberto Michels (1876 - 1936). In Romania Charles Benoist a activat in foarte multe do-
numele lui Roberto Michels, sociologul si gan- menli : politic, istoric, diplomatic, jurnalistic Si
ditorul politic, mort la 2 Mai anul acesta, este didactic. El a fost profesor la $coala de Sill*
www.dacoromanica.ro
Po Mice si perceptorul contelui de Paris. A debu- ECHILIBRELE SOCIALE
tat in 1883 la Revue Bleue, a lost apoi critic Sedinta de deschidere :
iterar la Revue de Famille, a lucrat la Temps 1. Alocutiunea presedintelui.
0 La Revue des Deux-Mondes. 2. Receptia delegatiilor oficiale, a reprezen-
Din experienta sa intinsit distigatä in serviciul tantilor Statelor gi Asociatiilor federate.
acestor publicatii a dat la ivealA lucrarea de 3. Introducere la studiul echilibrelor sociale
mari proportii de prof. P. Sorokin, (Universitatea Harvard),
La Crise et I Etat moderne. A fost dup5 presedintele Institutului International de Socio-
aceea deputat de Paris si ambasador al Frantei logie pe 1937, de prof. Duprat (Universitatea din
la Haga. Mai amintim din opera sa vasti: Les lois Geneva), raportor general, si de prof. E. Lasbax,
de la politique francaise si lucrarile deosebit directorul Revistei Internationale de Sociologie.
de pretioase despre Machiavel. Prima gedin(i i : Istorie, criticA si metodologie.
1. Revista istoricA a conceptiilor despre echi-
AL XIII-lea CONGRES INTERNATIONAL DE librul social.
SOCIOLOGIE. - Cel de al XIH-lea Congres al 2. Stadia comparativ al conceptiilor: mecanicä,
Institutului International de Sociologic (Federatia fizico-chimicA, biologicä, psihologia si sociolo-
Internationalä a Societä(ilor si Institutelor de gicA a echilibrelor.
Sociologie) se va tine la Paris (Palatal Expozi- 3. Examinarea metodelor de observare (fapte
Pei universale) dela 2 la 5 Septembrie 1938. normale si patologice), de analizA inductivA si de
Statutele Federatiei obliga pe toate asocia- explicare, potrivite naturei echilibrelor sociale.
tiile federate, pe toll membrii titulari si aso- 4. Discutarea obiectului lucrärilor Congre-
ciati ai Institutului International de Sociologie sului sí a metodei de adoptat.
sA participe fie prin prezentä, fie prin comuni- $edinta a doua: Determinarea i def inirea
cAri scrise. tipurilor de echilibru social.
Vor putea lua parte, cu titlul de asociati 1. Echilibrele sociale in agregatele animale :
liberi, i membrii asociatiilor federate, desem- a) agregate fortuite sau temporare; turme ; b)
nati de ele, in numär nelimitat, sí care vor värsa, societäti animale permanente,
incepând cu 1936, aceiasi cotizatie anualä ca sí 2. Echilibrele socio-geografice : a) grape no-
membrii titular sau asociati. made ; horde ; grape semi-nomade; b) grape se-
Asociatiile federate vor putea inscrie pe or- dentare ; adaptAri locale si regionale; c) adap-
dinea de zi, pinii la 2 Aprilie 1937, comunicA- tärile popoarelor unele la altele si mediului comun.
rile admise de Birou asupra altor subiecte so- 3. Echilibrele etnice : a) civilizatii etnice gi
ciologice decât acela stabilit de congresul din etice ; b) conflicte gi adaptAri de grupe etnice.
1935 privitor la Echilibrele sociale". Subiectul 4. Echilibrele demografice: a) echilibrele se-
acesta, constituind obiectul principal al coma- xelor gi virstelor ; b) repartizarea tipurilor
nicArilor gi discutiilor, va putea fi tratat In parte sociale.
conform programului de mai jos. 5, Echilibrele interna(ionale: a) imperialisme
ComunicArile trebuiesc anuntate pe di cu gi federalisme sau aliante opuse ; b) competitii
putintl dela 31 Decembrie 1936. Rezumatul (o gi concursuri de state sau de popoare.
pagin A tipAritä aproximativ) va trebui sA soseaseä $edin(a a treia : urmare la morfologia echi-
la Secretariatul general cel mai tärziu la 2 April librelor sociale.
1937; memoriile cel mai tärziu la 2 Janie 1937 ; 6. Echilibrele nationale: a) modari de unitate
dupl aceastä datA nu se va mai face nici o pu- nationalä ; adaptarea tärilor sau regiunilor ; b)
blicare a analizelor pregätitoare. concursul diferitelor functii ale vietii nationale,
Comisia de publicare a memoriilor redactate 7. Echilibrele regionale, urbane si rurale:
pentru congres va putea reduce la zece pagini moduri de organizare a vietii regionale; b) mo-
tipärite comunicArile ce va socoti cA nu pot fi duli de organizare a vietii urbane ; c) moduri
publicate in extenso. de organizare a vietii rurale.
8. Echilibrele unítAtilor colectíve elementare :
PROGRAMUL LUCRARILOR SI AL SEDIN- a) case si famiHi ; unitäti domestice diferite ; b)
TELOR CELUI DE AL XIII-lea CONGRES. comunítátí in afara familiilor ; c) grupe consti-
Chestiunea principald de pe ordinea de zi tuite, corpuri gi asociatii; d) mediuri, agregate
fixatil de congresul din 1935 : ocazionale, multimi si mase.
www.dacoromanica.ro
9. Echilibrele in diferitele functii sociale a) PROPUNERI PENTRU MOD1FICARE A. LEGII

echilibre militare, diplomatice; b) echilibre po- ST REGULAMENTULUI PENTRU ORGANI-
litico, juridice ; c) echilibre economice ; d) echi- 2.AREA INVATAMANTULUI UNIVERSITAR
libre intelectuale, morale, religioase, educa- In urma concursului pentru catedra de so-
tive, etc. ciologie din Cluj decurs In conditli abuzive din
10. Echilibrele diferitelor psihisme colective pricina presedintelui comisiei, care s'a folosit de
(constiinte colective): a) psihismul maselor, mol- unele impreciziuni si lacune ale Legit i Regu-
tirnilor, agregatelor ocazionale; b) psibismul gru- lamentului universitar, ca sä declare reusit un
pelor, corpurilor, asociatiilor, mediurilor ; c) candidat Impotriva majoritAtii comisiei, d-1 Prof.
psihismele rurale, urbane, regionale, nationale, D. Gusti a pus In discutia Consiliului Prof eso-
Internationale d) psihoze colective. ral al Facultätii de Filosofie si Litere a Univer-
11. Discutia asupra tipurilor de echilibru sitätii din Bucureei dispozitiile privitoare la con-
social, clasificarea i definitia lor. cursuri sí a fAcut o seam& de propuneri menite
.5edinta a patra Patologia si fiziologia echi- sit fie Inaintate Senatului Universitar din Bum-
librelor sociale. resti si Ministerului de Instructie pentru modi-
1. Factorii de desechilibru social In diferitele ficarea legii. Consiliul profesoral amintit a votat
grade ale organizatiei sau '001 colective; a) de- cu unanimitate propunerile fAcute, In forma de
sintegritri lente sau tulburAri (cataclisme, 2.52- mai jos :
boae, revolutii); b) factorii psihozelor colective. I.
2. Factori de echilibru: a) factori de stabili- Art, 23, al. 18. din Legea actuara. - (Comi-
tate moravuri, obiceinri, traditii, automatisme ; sia) nu poate incepe lucrArile dealt numai cu
b) factori de subordonare: constrfingere, presti- majoritatea absolutä a membrilor ce o formeazA.
giu, autoritate ; c) factori de cooperare: aspi- Comisia, odatä ce a inceput lucrArile, lucreazi
ratH, interese colective ; d) rolul limbilor, reli- cu oriciti membri prezenti dela Incepere", -
giilor, riturilor, dogmelor, credintelor, artelor, sA se modifice
modurilor de educatie, etc. Comisia nu poate incepe lucrArile sí nici sd
3. Mecanisme de auto-conservare a echili- le continue deccit numai ea majoritatea absolutd
brelor si de auto-reechilibrare in organizatiile a membrilor ce o formeazA i cu participarea a
sociale. cel putin doi membri de specialitatea catedrei
4. Factori de echilibre dinamice; a) factori vacante. Lipsa neintemeiatii a specialistilor se so-
de restabilire a echilibrelor politice, juridice, cote* re fuz de serviciu i vor fi pedepsiti au-
administrative, urbane, nationale, internationale ; tomat de dare Minister, dupd constatarea fan-
b) factori de restabilire a echilibrelor econo- tului de ciitre membrii prezenti ai comisiei exa-
mice ; c) factori de restabilire a echilibrelor psi- minatoare, prin pedeapsa dela punctul a. la pri-
hice, morale, religioase, etc. ma neprezentare i cu cea dela punctul b. art.
5. Factori de integrare a echilibrelor elemen- 63 din Lege, pentru a doua neprezeniare.
tare in echilibre din ce In ce mai complexe. Art. 55. al. 3, 4, 5, din Regulamental actual.
6. Aplicatii practice : politice, economice, ju- - Comisiunea nu poate incepe lucrArile dealt
lichee, educative, etc. numai cu majoritatea membrilor ce o formeazI,
7. Discutie asupra cauzelor i consecintelor odatä ce a inceput lucrArile, comisia lucreazA cu
desechilibrelor si echilibrelor sociale. orichti membri prezenti dela inceperea exame-
Sedinta a cincea : Diferite comunicAri i dis- nelor.
cntii. Rapoarte asupra evolutiei Sociologiel de DacA una sau mai multe Facultäti nu-si trimit
la 1920 In diferite tee. delegatii sau supleantii In ziva fixatä prin con-
.Sedinta a psea : Raportul general si discutie vocare, comisiunea se poate constitui si lucra
generalA, concluzli. numai cu membrii prezenti, dacA formeazA majo-
.5edinta de inchidere. ritatea, adicA dacA sunt in numär de 4.
Secretar general, Presedintele comisiunii este obligat a face
Prof. G-L. Duprat an raport cAtre Rectorul Universitätii dela care
unul sau mai multi membri sau supleanti nu s'au
N. B. - Programul acesta nu-i deal indicativ prezentat la sedintele comisiunii de concurs, ce-
$1 va putea fi completat la cererea participan- rAnd luarea mäsurilor prevAzute de Lege," -
tilor sau asociatiilor federate. sA se modifice:
www.dacoromanica.ro
Comisiunea nu poate incepe lucrArile i nici etc., dup& specialitatea catedrei". SA se modifice :
sd le continue deceit numai cu majorititatea mem- Concursul constii din urmAtoarele probe:
brilor ce o formeazA (deci cel putin 4) qi cu par- a) Un raport alcituit de un membru delegat
ticiparea a cel pu(in doi membri de specialitatea dintre orofesorii de specialitatea catedrei vacante,
catedrei vacante. Etc, asupra valorii lucrdrilor i activitAtil candidatilor.
Membrii prezenti ai comisiunii sunt obligati q In unna acestui raport comisia va da cdte o notd
face un raport ceitre Minister prin care sei con- fiecdrui candidat, iar cu conditia ca ad fie insusit
state lipsa specialistilor i un raport cdtre Rector de majoritatea comisiei, poate inlAtura dela con-
pentru lipsa celorlalti membri, certind luarea md- curs pe unii candidati.
surilor prevdzute de Lege. b) 0 probi de titluri i lucrAri care consti
H. dineo expunere oral& flicuti de candidat in pu-
blic, asupra titlurilor 41 lucrinilor sale perso-
Art, 23. al. 7. din Lege. - Comisiunea este nale, menite sd infdtiseze originea preocupeirilor
prezidati de cel mai vechiu dintre prof esorii sale stiin(ifice, conceptia si planul de lucni.
titulari dela Facultatea uncle este catedra va-
c) Uu colocviu public asupra lucrArilor de
cantA," - sA se modifice:
specialitate ale candidatului, precum í asupra
Comisiunea este prezidatA de cel mai vechiu oriceirei chestiuni de specialitate. Etc.
dintre profesorii de specialitatea catedrei vacante.
Probele dela literele a, b, c, sunt socotite ca
Presedintele nu are deceit dreptul de a conduce
probe stiintifice, celelalte ca probe pedagogice.
examenul 0 de a indeplini formele cenzte de Art. 57. Regalement. - Concursul consti
Lege. In nici un caz el nu va putea lua vreo din urmitoarele probe:
meisurei impotriva majoritätii comisiei.
Presedintele, ca i oricare dintre membrii co-
a) Un report alcituit de cAtre un membru
delegat de comisiune, pentru verificarea titluri-
misiei care nu respectii in decursul concursului lor, lucrArilor í activitAtii fleeing candidat.
Legea i Regulamentul, pot fi dati in judecata
Pentru aceasta, comisinnea odati constituiti, in-
marelui Consiliu Interuniversitar, care va aplica,
sArcineazA pe un membru al sin cu facerea a-
in toate cazurile de vind doveditd, una din pena-
cestui raport, pe care ti va Inainta in cel mult
liteitile ardtate la art. 67.
10 zile. Raportul este citit de raportor intr'o se-
(Regulament, idem).
ding special& a comisiunii. Acest raport, intru-
ilL cat este Insusit de intreaga comisiune, poate In-
Art. 24. Lege. al. 1-7. - Concursul consti Mura dela concurs pe unii candidati.
din urmitoarele probe : b) Etc. (ca in Lege)", SA se modifice:
Un raport alcituit de un membra delegat al Concursul constA din urmiltoarele probe:
comisiunii asupra lucrArilor I activitAtii candi- a) Un raport alcituit de un membru delegat
datilor. Acest report, intrucit e insusit de in- de comisiune dintre membril de specialitatea
treaga comisie, poate inlAtura dela concurs pe catedrei vacantA, pentru verifcarea i aprecierea
unii candidati. titlurilor, lucrArilor i activitAtii fiecirui candidat.
a) 0 prob.& de titluri 4i lucrAri care con- Pentra aceasta comisiunea odat& constituit&
sisti dintr'o expunere oralá f Actitä de candidati insArcineaa pe un membru de specialitate al seiu
in public, asupra titlurilor i lucrArilor perso- cu facerea acestui raport, pe care il va inainta
nale. Etc. in cel mult 10 zile. Raportul este citit de ra-
b) Un colocviu public asupra lucririlor de portor intr'o sedintä speelali a comisiunii, care
specialitate ale candidatului, precum 41 asupra va da in unna discutiunii acestuia cafe o not&
oricArei chestiuni inrudite cu specialitatea. Etc. fieceirui candidat. Raportul, intrucit este insusit
c) Dota lectiuni publice de cite o orii, dupi de majoritatea comisiei, poate inlitura dela con-
24 ore de preparatiune, asupra unui subiect curs pe unil candidati.
tras la sorti in prezenta candidatilor. Etc. b) Etc. (ca in Lege).
d) Dona probe practice de laborator, pentru Art. 24. al. 11, 12. Lege. - Fiecare probi
candidatii dela catedrele de White experimentale este apreciatA de juriu prin note dela 0-20. Can-
etc. didatil la catedrele vacante care nu au obtinut
Pentru catedrele vacante dela FacultAtile de la fiecare din probele de sub punctele a. si b
Teologie, Drept, Liters i Filosofie etc., candi- note medie 16, nu pot trece la celelalte probe.
datil vor face interpretAri de texte 41 comentarii In caz and unii dintre candidati vor dobindi
www.dacoromanica.ro
medii egale, nota dela lucrAri va avea preadere". parte in comisiunea de examen, ca rezultat al
SA se modifice : concursului. Cind unii din candidati vor obtine
Fiecare probit este apreciatA de juriu prin medii egale, nota dela litera a (report ), va avea
nota dela 1-10, care vor putea fi schimbate in preciidere la clasificatie.
urma deliberü,ii, pentru o mai ¡mid evaluare a V
candidafilor. Notele dela probele stiinfifice vor La art, 24 din Lege si 57 din Regulament, de
forma o medie, cele dela probele pedagogice and adäugat aliniatul :
medie, iar acestea 1mpreunei vor da nota final& Publicul care asistä la probele candidatilor n'are
Candidalii care nu obtin la fiecare din probele voie sá se dedea la nici un fel de manifestare
ftiintifice nota medie 6 nu pot trece la celelalte probe. (aprobare, desaprobare, aplauze, felicitäri). Prep-
In caz and unii candidati vor dobAndi medii dintele comisiunii este obligat sä asigure respec-
medii egale, note dela report va avea preccidere. tarea acestei mäsuri,
Art. 58, Regulament.- Fiecare probA este
VI
apreciatä de juriu prin note dela 0-20.
Fiecare membru al juriului are dreptul sä Art. 25. al. 4. Lege - Rectorul supune re-
punA nota sa, dupA care comisiunea delibereazA, zultatul, impreunä cu dosarul concursului Sena-
apoi presedintele face media care se va consem- tului Universitar, intrunit cu profesorii dela Fa-
na in procesul verbal al sedintei juriului, ca cultatea unde este vacantil catedra, care au fAcut
notA a probei. DupA terminarea fiecArei serif de parte din comisiunea examinatoare, pentru a
probe, notärile obtinute vor fi comunicate can- cerceta formele legale". SA se modifice :
didatilor. Rectorul sau, când acesta face parte din co-

Candidatii care nu au obtinut la proba titluri misie, prorectorul supune rezultatul impreunA cu
el lucrAri nota medie 16, nu pot fi admisi la ce- dosarul concursului Senatului Universitar, intru-
lelalte probe, nit cu profesorii care au fäcut parte din comi-
La sfirsitul probelor, presedintele comisiunii siunea examinatoare, pentru a cerceta formele
face un tablou cu media obtinutä de fiecare legale.
candidat la diferitele probe si inteun proces
verbal de incheere, iscAlit de toti membrii care Asociafia pentru Progresul Asistentei Sociale,
au luat parte in comisiune, se consemneazä re- La 20 Ianuarie 1936 a luat fiintA Asociatia pen-
zultatul concursului. Cind unii din candidati vor t= Progresul Asistentei Sociale cu sediul in
obtine medii egale, nota dela litera b (lucrilri) Splaiul Unirii Nr. 9, sub presedintia D-lui Prof.
va ayes preadere la clasificatie". - SA se mo- Dimitrie Gusti.
dif ice : Asociatia are ca scop
Fiecare probA este apreciatä de juriu prin a) sA facA cercetAri in domeniul asistentei
note dela 1-10. sociale pentru cunoasterea problemelor de de-
Fiecare membru al juriului are dreptul sA pendentä social/1 si a posibilitátilor de remedierea
punA cite o notii preliminarä, dupA care comi- lor prin metodele cele mai eficace i economice,
siunea delibereazA, cu posibilitatea de a modifica sA popularizeze principiile si tehnica mo-
notele, apoi presedintele face media notelor de- dernA de asistentA socialä, contribuind la pro-
finitive, care se va consemna in procesul verbal gresul ei atit ca disciplinA tiínfificä, cht *31 ea
al sedintei juriului ca notA a probei. aplicare, pentruca PceastA stfintä sA fie asezatA
DupA terminarea fiecfirei serii de probe, no- la locul cuvenit in politica socialä a tärii noastre,
tárile obtinute vor fi comunicate candidatilor. c) sA facA legAtura cu stiintele conexe, pro-
Candidatil care nu du obtinut la report, la ti- fit:And de progresul lor in favoarea activitätii de
tluri i lucräri sau la colocviu nota medie 6, nu asisteng social&
pot fi admisi la celelalte probe. Asociatia lucreazil in urmAtoarele sectiuni:
La sfirsitul probelor, presedintele comisiunii 1. asistenta familtei,
face un tablou cu media obtimitä de fiecare can- 2. copillor,
didat la diferitele probe, adun apoi mediile dela 3. spitaliceascA,
probele ftiintifice pe de o parte, iar pe de altä 4. It delicventilor,
parte mediile dela probele pedagogice l va con- 5. grupurilor,
semna suma acestora inteun proces verbal de 6. psihiatricl,
incheere, iscAlit de toti membrii care au luat 7. statistica sociall,
www.dacoromanica.ro
8. sociologia, cu d-1 Goia si cercetasii de sub comanda sa,
9. psihologia. pentru intiltarea satelor romitnesti, salutAm cu
10, sectia de colaborare Intre asistentA so- plAcere aparitia acestei lucrAri. Ea constituie o
cial& si sAnAtate publicA. adevAratä märturisire de creding a unui orn cu
Dat fiind marele program pe care-1 are Aso- mull& dragoste fat& de cercetäsie i fatA de ac-
ciatia in fata ei, ea a lute les sä recurgA la ajutorul tiunea culturall la sate a echipelor studentesti
organizatiilor mai puternice care lucreazi in do- organizate de d-I Prof. D. Gusti din kaltul In-
meniul problemelor sociale conexe, activiind in demn al Regelui aril. D-1 Goia a infeles cA aici
cea mai strânsä colaborare cu $coala Superioarti se deschid drumurile unef insemnate activitAti
de Asistentä Socia IA Principesa Ileana, Institutul nationale si a luat initiative colaboriirii cerceta-
Social Roman, Seminarul de Sociologie al Fa- silor ea Echipele Regale Studentesti, fat& pro-
cultAtii de Filosofie, Institutul Central de StatisticA priile cuvinte ale autorului : Ideea colaborärii
al Statului si cu Fundatiile Regale. cercetasilor cu Echipele Regale Studentesti, In
Pentru realizarea scopului ei Asociatia va opera de /*Beare culturall si economicA a sa-
Intrebuinfa urmAtoarele mijloace telor romikesti, s'a ntiscut cu ocazia unei vizite
a) va studia activitatea tuturor organizatiilor ce am fAcut, In toamna anului 1934, Domnului
de asistentä social& stabilind scopul pentru care prof. D. Gusti, directorul Fundatlei Culturale
acestea lucreaz i metoda lor de lucru. Regale Principele Carol" la Bucuresti, cu care
b) va creia centre de demonstratii practice ocazie, am vizitat i expozitia Echipelor Regale
pentru a experimenta i propaga metodele cele Studenfesti... Am inteles (atunci) cA se pun te-
mai potrivite de asistentä modernA la noi In tarA, meliile unei mitrete l epocale opere pentru tars
c) va intreprinde studii pentru cunoasterea noastre. Astfel In in 1935 au lucrat la sate 84 de
mediului social si diverselor probleme de pato- cercetasi, anul acesta numärul lor a crescut consi-
logie socialä ale mediului in care activeazA asis- derabil (c&teva sute) iar anii viitori va fi si mai spo-
tenta social& si pe care este chemat& sA le re- rit. Rezultatele acestei munci au f ost dintre cele mai
zolve, bane. Nicaieri spiritul cercetAsesc-scrie d-I Goia
d) va organize o bibliotecA de specialita(e, pe - nu a gäsit un mai bun teren de afirmare, ni-
care o va pune la dispozitia membrilor ei, cäieri trAirea celor 12 articole ale Legii cerce-
tinAnd-o la curent cu tot ce apare mai impor- täsesti, n'a gäsit o mai potriviti aplicare prac-
tant si mai util in materie de asistentA sociall ticA In Aga de toate zilele, ca In taberele de
si stiintele conexe, muncA cercetäsesti alAturi de Echipele Regale".
e) va prelua Buletinul Scoalei Superioare de Si cu prilejul acesta, ca intotdeauna, cercetasii
Asistentä Societe' Principesa Ileana, intitulat s'a dovedit Gate /a datorie".
Asistenta Socialä" pe care-1 va scoate sub
acelas tltlu cel putin de 2 ori pe an, Au apärut de curand, In vederea anului sco-
f) va organize congrese de aststentä socialä, lar care incepe : Elemente de Sociologie (cu apli-
pentru a face si mentine contactul intre diferi- cari la cunoasterea fArii si a neamului nostru)
tele organizatii de asistentA socialA. de Dimitrie Gusti si Traian Herseni (Editura
Asociatta are si o sectie de apArare a inte- Autorilor Asociati) editia II-a, revAzut& - í E-
reselor profesionale ale asistentelor sociale. lemente de Eticd de Dimitrie Gusti si Ion Zam-
Dela Infiintarea et si p&nA astazi Asociatia a firescu (Scrisul Românesc), manuale pentru cl.
tinut o serie de conferinte si sedinte publice, VIII secundarä. Ele folosesc deopotrivA i celor
discutând problema delicvenfilor minori, pro- care vor o introducere in cele dou5. discipline,
blemele serviciilor sociale de spitale sí diverse pentrucl trateazA toate problemele mai de seamti,
probleme de asistenta mamei i copilului. in chip unitar l pe intelesul tuturor.
Taberele de mina' cercetdsesti la sate" este Ne simtim datori sA anuntäm, des1 cu intikr-
titlul dela sine grAitor al unei cArti apArut& de ziere, aparitia lucrArii : Monografia Liceului Gh.
curând in BibBoteca Special& CercetAseascA Lazdr" din Bucuresti, 1860-1935 (Cu prile /al im-
No. 2" datoritä unula dintre cei mai herald si plinirii a 75 de ani dela infiin(area lui), cu nu-
priceputi inspectori cercetAsesti dela noi din meroase contributii de ale fostilor elevi sí cu
fare', Prof esorul A. S. Goia. Cei care scoatem un material documentar deosebit de prefios.
aceastä mist& si am colaborat doi ani dearindul PentrucA o socotim ca una din cele mai bune
www.dacoromanica.ro
monografii scolare, care poste, servi de model local de a face 'sä se nascA o mare si traditio-
altora, vom reveal asupra et Inteo recenzie spe- nall Romani?. Si insflir sit, cuvintele acestea de
dalL adancA Infelegere, In ce ne priveste, noi trebue
sA vedem cu cea mai mare simpatie aceast&
opera in care se edificA far& Indoiala Romania
Echipele Regale Studenfesti au lucrat vara de mAine. Prea milt& vreme o modA a voit ca
acesta In 49 de sate, iar Sectia de Sociologie a tara noastra sA fie pa tria intelectuallt si moral&
Institutului Social Roman si-a continua! lucrarile a RomAnilor. Noi nu avem nimic de castigat
In colaborare cu Seminarul de Sociologie din din aceasta dependent& care sfarseste Intotdeauna
Bucurestl, in comuna Sant jud. Näsaud, pentru prin a fi WM& in ram. Legaturile de prietenie pe
Intocmirea unei monografii sociologice. Vom pu- care le intrefinem cu aceastä farA trebue sA ne
blica In nr. viltor o dare de searnA despre aceste facii a dori dimpotrivä, sA gäsim in ea o nafiune
activitgi. Not Am scum numai interesul starnit In liberA".
strilinAtate de luerArile Fundafiei Regale si ale
Institutalui, dovedit prin participarea catorva
cercetAtori din strAinAtate. Astf el echipa mono- Institutul Social Banat-Crisana 4i-a continua!
grafic& dela Sant a avut ca oaspefi pe d-soara sivara aceasta lucrarile monografice sätesti ur-
Ema Piffl, folkloristA dela Viena, care a stat marind mai ales problema depopulArii Banatului.
dou& säptämâni i a stadia! costumul i obiceiu- Institutul Social Romiin din Basarabia a In-
rile dela nimbi i Inmormintare, apoi pe d-1 Dr. treprins anul acesta monografia sociologia a
Helmut Haufe, asistent la Universitatea din Kö- comunei Niscani din jud, Läpusna.
nigsberg, care Intreprinde cercetäri In farA de AsteptAm dAri de seam& amAnunfite despre
un an si a participat si la lucrArile din vara tre- lucrArile acestea ca sä le putem comunica si
cutA si d-1 Jacques Lassaigne publicist francez, din cititorilor nostri.
gruparea reviste L'Ordre Nouveau, care preg&-
teste o carte despre Romania si a stat la Sant
trei saptämâni ca sA cunoascä mai de aproape Dela 27 la 30 Mai 1936 a avut loc la Madrid
realitatea faxiineascA dela noi. D-1 Lassaigne a o noua sesiune a Conferinfei permanente de
scris Inc& dela sosirea sa In farA o cronicA in Inalte studii Internationale, organizatä de Insti-
L'Orde Nouveau: La Roumanie et nous, notat ca tutul International de Cooperafie Intelectualä de
atitudine i dreaptä ca judecatä despre cele vA- la Paris. La ordinea de zi au fost Inscrise ur-
zute i constatate. El scrie intre allele: Romania mAtoarele chestiuni : I. Procedeele de reglemen-
este o farA care este pe cale de a prinde con- tare pasnic& a diferendelor Internationale cu
stiinfA de sine insäsi. Tineretul roman in In- aplicare la anumite cazuri particulare (populafie,
tregime nu se gandeste !lid la Franfa, !lief migrafie, colonizare, - pie(ele i distribufia ma-
la Germania, ci la el Insusi, pentrucä el teriilor prime); IL Invätämantul universitar al
stie bine cA numai acolo se aflA viitorul sAu. relafiilor internafionale. III Chestiuni adminis-
Nu se mai rusineazA nimeni in Romania sA trative.
vorbeascA romaneste si dci sA-si petreacA va- Ca delegat al institutului Social Roman a par-
cantele In Carpati." Apoi: Existä un institut de ticiPat dl. G. Vlddescu-Riicoasa.
creafie regalA (si cred cA actualul suveran este
foarte dispus s& se intoarcl spre tineretul färii
sale) unde, sub conducerea unui fost ministra
care este un mare savant, d-1 Gusti, o intreagA Institatul Univeritar de Inalte Studii Inter-
pleiad& de tineri intelectuali adanc atasafi de nationale fondat in 1927 va fine si in anul sco-
fare lor se straduesc sä regäseascA tradifiile lar 1936-1937 cursuri pentru licenf A si doctorat
romanesti, set salveze pe cele care sunt pe cale In sedinfele politice (menfiunea studii internafio-
de disparifie si sA favörizeze desvoltarea altora. nale). Cursurile incep la 26 Oct. 1936 si sfar-
Opera Fundafiei Carol nu este numai sociologicA sesc in lane 1937. Semestrul de larnA : Octom-
In infelesul el oamenii care o sävirsesc au brie-Martie. Semestrul de yank' April-IuHe.
stabilit mai Inainte de toate o metodä sociologicA, Pectru informafii sA se adreseze la : Secrétariat
ei sunt astäzi In stadiul concluziilor i aceastä de L'Institut Universitaire de Hautes Etudes In-
metodä nu este pentru ei ceva abstract, ci mil- ternationales ; 5, Promenade du Pin, Genéve"
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Sociologie Românească Revista Secţiei Sociologice A Institutului Social Român, 01, Nr. 07-09, Iulie-Septembrie 1936 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sociologie Românească Revista Secţiei Sociologice A Institutului Social Român, 01, Nr. 07-09, Iulie-Septembrie 1936 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SOCIOLOGiE

Apare lunar. Exemplarul 15 lei. Abonamentul anual pentru scoli si

TEMEIURILE TEORETICE ALE

GENEZA REALITATE A CTUA LITATE

POLITICA REALITATE ETICA

judecäti de valoare, De pildä, fatä de realitatea socialá româneascä de azi putem

strict mecanicA, de raporturi necesare dela efect la cauzA, färä o fínalitate $i

socialä care sä nu cuprindä ca o parte integrant& de naturg constitutivä si o acti-

etc.) si al proceselor sociale (procesul de oräsenizare, de individualizare, de socia-

POTECUTA DIN PADURE

posociologiei 1 Vacher de Lapouge si Ammon precedati de cltre Gobineau si urmati

Ceea ce intereseazä sociologia este explicatia cauzaM a varietätii unitätilor sociale.

1. Stana lui Toader Spulber

Comar-rttc S ?ram la airiirá

Stâna lui Toader Spulber

In spatele Comarnicului e wzatä strunga, in care se inchid oile ca sä se mâne

pallimidä) cu sare, Fiecare proprietar de oi aduce câte un bulgäre de sare, care

2. Stâna lui Gh. Avram i Radu Tutu

StAna lui I. Porojnicu §i C. Bu§i15.

Constiinta acestei regule deosebit de interesante, e foarte clarA in Drägus, de

(Putea si-1 boteze färä sä-1 ceari ?)

Cununat Botezat Cununat 1 Botezat

5, Livia Niculae Isac Rogozea, e botezata de Maria G. Tataru, Parintil stint

12, Niculaie Samoil Sto la este botezat de Rafira L Fogorov, pe care am

Parintii sunt cununati de Eva Sofonea, nava de botez a tatalui, impreuna cu

Taal este botezat de soacra napi actuate. Ana Iulian Fogoro§,

42. Livia Ion Balea este botezat de Sofia Em. Hanes,

Chestionarul A. privitor la sistemul de proprietate, de producere a averei

Intinderea gospodäriei täränesti si produsele de specialitate:

In genere economia belintenilor este nerationalizatii si yacht anarhica.

Il. Chestionarul B. privitor la relatiile personale si materiale in sanul familiei.

Ba am descoperit si o casa de prostitutie ca la oras, a doi batrani, unde

Echipa voluntará a intelectualilor din comuna Ardusat (jud. Sato-Mare)

0 excursie a echipierilor din Glimboca (jud. Severin).

La Glimboca (jud. Severin) sätenii Premilitarii din Stânesti (jud. Muscel).

La Sacel (Maramurcs) a lucrat o echipi gomunala Soc. Astra sí a Fundatiei Culturale

Dispensarul Echipei Regale din Vidra (Tara Motilor).

Ill. Chestionarul C. privitor la legislatura si obiceiurile juridice.

Despre reforma agrarg :

Din necunoasterea legii si a procedurei R. A., din increderea pe care au

Cauzele depopulärei Comunei Belinti i remedii de indreptare.

Concluzii generale fi solutii.

I. Pentru cauzele de ordin moral preconizam :

11. Solutii pentru cauzele de ordin social :

Evaluarea exacta a nurnarulul de familii aflate in comunä prezintä o greu-

PArínV fArA copii 1

1 lnclusiv familille sterpe,

Durata NUM A.RUL COPIILOR NASCUTI-VII No.

Reiese asa dar cá numärul mijlociu al nasterilor in legAtura cu durata cgs-

In fiecare grup au intrat nu numai familii complete (tip a"), ci si cele a

Virsta NUMARUL COPIILOR NASCUTI Nr.

Din acest tablou rezultä a in mijlociu pe o femeie cäsätoritä sau vá-

21-25 5 47 141 64 12 4 273 41

16-20 ani 1,4 % 8,6 °/o 15,0 °/o

Na0erile copiilor nelegitimi prezintä o deplasare vadità spre vârstele mai

NUMÄRUL COPIILOR NASCUTI

In rezumat numärul mijlociu al copiilor näscuti-vii pe categorii de familii in

Clastficarea Averea pitrintllor

Se observä asa dar o vaditä creqtere a numärului de na0eri de copii vii in

Mortalitatea copiilor pe familii

Nunulrel Proportia mortilor

Se vede asa dar cg märimea familiei influenteaza deobicei in mod nefavo-

Famillile sub 20 ani . . . . 22,7 °A 24,8 Vo