Aron Pumnul Lepturariu Ruminesc Tomul1 PDF

Lepturarm ruminesc
cules de’n scriptorî rumînî
pre'n
omisiunea denumite de coetrce naltul Mmisteriu all învoelî(BmmluIuî,
asioediat spre folosîntîa înveetîceceilor
de’n clasa I. si II. a gimnasiuluî de jos
de
Arune Pumnul,
f P r o f e s o r î u d e lim b a s i lit e ş c e tu r a r in a în c e î n g im n a s iu l p le n a r lu d e ’n C e rn c e u tî. ■
Tomul I.
%
Custce în brosiuroe 60 tr.
---o00§§0*£o—
M l Vieanna.
Na se 'raipru-
raută acasă*
Lepturarin ruminesc
cules de’n scriptorî rtţminî
pre’ n
Comisiunea denumite de coetrue naltul Minisleriu aii învoeticemînluluî,
asicedîafc spre folosîntîa învoetîreeeilor
de’n clasa I. si II. a gimnasiului de jos
Arune Pumnul,
P r o f e s o r iu d e lim b a s i lit e r a t u r a ru m în o a în g im n a s iu l p le n a r îu d a ’n C e rn o e u tî.
Yieanna.
L a c. r. edoeturce a c c e r t i l o r s c o l a s t i c e .
1862 .
L 7/ 5 2 . {
Obscerbcecîune.
Numeri! 1— 43, 86— 96 sînt scris! cu litere cirilice cu oa, ea, si

fceroe » la capoetnl cuvintelor. Ear’ 44— 85 cu litere cirilice cu o si e în
lo c de oa, ea si cu s la câpcetul cuvintelor.
Celalalt! numeri 97— 154 cu litere loetine, cu uffi ortogrcefie de
tot simple», ădecoe: cu <e in lo c de *
99 l 99 99 » ***0
99 d „ 99 99 Z
9f & 99 99 99 UI
99 t 99 99 99 %
n C n 99 99 t
99 9 99 99 99 V*
ca asia sc e o poatce ceti ori cine usior foeroe ce-va greutate.
nAPTEA 4 J T A I A .
1. fpepiuipea adeebpamfb.
(De C. D. ApiHecKSA.)
4>eprupea ns ctt> nfae -jn noE./ieaiţÎT>,

Nine ’n aBsiţie, ni'ie ,j.n 4>psmceanii>;
Nsmaî tx, B^pTSTe, npoKspi «epinipe
„|Ln Be^î necKimEaTT) Jia ’ nTpear" omenipe.
2. EoxpxJi (Bos urus).

(Dsnrb „iKoana -ramiî“ .)
B o y p v j i , (ta n t m 'b p T Y p I L i e i c i ' o p i e î , .lO K Y Î â T *m nv-
p ijie s e K Î e u if K o d p iî M o jid a s ie i. d e K v p c y ji Tim nu-

p ijio p c’a a jiy n r a T de a in î n p e ’ n d e a c a ^ jv .m n o n o p 'b H Î y n e a
iţ îe p e î, a r n îâ k x t c e m a î n - b e r p i n p e ’ n K p v iu a p e m t e c x p o a -
ct> n y m a î K o d p iî B o p y c i e î , I l o J i o n ie î i u i ./liT B a n n ie î.
E o y p y ji ecTe y n a n i m a .* p y m e n . T o p î y , k y K o n iT t d e c -
n i K a T 'b , k y i u i « s i p t K o a p n e . K o a p n e J ie j i j î c x n T o p i n * v in e ,
o p î d e m îe p r e ; e*iJi a p e n a T p y C T O i n a n e ţ c e d e o c e fie iU T e de
T a y p y j i c e a y e o y .i i n o c x p v o p d e n a p î y , n e n T p y u t ape naxp^ -
c n p t-z îe ie n tp eK Î de K oacT e, ne K xnd B o y ji n ocT py ape
n y m a î T p e î - c n p ' B - z î e n e . B o y p v a e c T e ‘i e j u i m a î m a p e m i m a î
n y T e p n iK a n im a ji e y p o n e a n n 5 ity m t p i m e a c e a n p o n i t d e p i -
n o ie p , e a p ’ k y T ip im e a ^ n T p e ie iu i n p e n e ju i m a î T a p e b i -
b o .i. ( J î p y n T e a y n o p B o y p i e a i u i a d e Jiarnb^ k ^ t noT m ie d e
AnTpe K o a p n e J ie .» o p T p e î B ^ p s a i ^ î d e c r B T Y p 'B m e a îJ io H i'b .
j ^ n n a n , n î e n T m i r p y m a z î v T p e E Y Î e c i , aÎBTb n y T e p e e c T p a -
Lepturarîu rumînesc. T. I. 1 .
o p d e n a p h , ; k t> h Î asl jY n T -B n o a T e p id in â m i a p v n K a cyc
n p e v p c i u i n p e j e v , d e a f i i - i n p in d e s in e ; acem ene n o aT e
a p y n K a K a .i.iY .i k y K 'b J T .p e iţ î? k y t o t . I l e p i î H e î j i y m j Î d e n p e
K a n Y -î rai m e u r v - î d a î y n m ip o c T a p e de m o cK , K a p iî ce
n a p a * i . f n p - b d iH i n a it f K Îa p o ace , e ap ’ nY n îe jjie .
C B Îe p t T Y ji j y Î e c T e m a î m Y J T Y n <j»ejiÎY d e r p Y n e T , d e n x T
m y ţ ie T .
•ţ.n demîepTeê A m epiieî ce a<t>.ii> nipede de BOYpî amîâ
de nYm'bpoace, k x t j a yt> B^ntToape ce Yiid n x n i j a ift mie
ninHÎ CYTe. JfLn BopYciea, IJepmxmea rai K'bYBazîir ce a t.j’B
p’Bmtnriiţîe ^ m nieipiT e de aj.ie bckÎyjyÎ Boyp, nYmiT: boy-
pYA kojoc. Koapne.ie EovpYjiYÎ ce ^nTpeBYimţîaY T*in-
nYpue BeHÎe Ka KYne de b'byt, apţrinTindY-ce mi nriepsind
t o t y i d a n . Ka cemne de ^nsiniêpe. Kapnea de BOYp ecTe
decTY^Ji de BYm. j a niîmax: de’ n n îe ju e -î ce *aK <*>e.UYpî
de JYKpYpî.
3. flîxdeKuuib apedninb de •/»ncemnam.

(Dsirb „iKoana
rvBepnûd ^n HeTarea Anpe de’ n Hauiiajinv.» Cipieî

Aciea, Mecap Ilaiuîa ky KYiivme.ie M'bne.i.iapÎY, Kape ky-
nvmiHÎYne o KT.in.Tace dejia necnYca-raî Kpvzime, Tp-BÎâ
aKOJio Yn nerxuţî'bTopiY npe in rin Tiaitp, nape.ie ky ToaT-b npY-
zimea rai npironipea .iyî lIecap Ilaraîa acYnpa KpeniTitii.iop.
^ iiii rai-ÎY K&niTirâ rpaiţiea rai «iBoapea avî. AiecT ne-
rvnîtTopiY .loKvîa .^.nTp’î ’b naci. 4>pvmoaci« ky mpinTeae
cby nej.1 ut rp^n rai nenYTiniîoc, araîâ, Kt TaTU jv î qineâ
PaîkIy.i a.i.i doi.ie a.1.1 Kaceî, ne epâ maî <t>pYmoc rai maî
^ndenunaT.
Bp&nd T*nî>pYj aiecTa ci> ce «kncoape, p x r i npe ra-
T b - c iv , c b - î dea JtOKYiniţîa ca ne K«s/re-Ba cb irm n ^ n î. ^.11-
Kpedinuî^ndY-j, K t anoî i o Ba deraîepTa eap t-m î. lî'bTp*-
hy.i ce «^.ndvnêK’i , rai K0B0p^ndY-ce «kn p*ndv.i de îkoc,
ce am iezii, ano.io, ky ToaTe K t hy-Î epâ js.ndemû'b.
►Ia Tepminv.i npeinT .ûiî pi»4epY BT.Tp*nv.i .iokv-
iniţîa; Ti'nepiî pvrapt e& maî auiTenTe KXT-aa: e.M «ţj
acitvjnrib iui inaî u p etin ce ajiT Tepmin. A aa doijie Tepmin
Bine uii xpene, B'BTpxnvji .f,niî ^nnoeniTe nepepea; dap’
nemvjmî'smiTopîyji 4>iîî, vÎTsnd de a cT t daTi» peBepinma, ky
Kapea epa dexopîy K'bTpi» irBpinTejie cb y , zice ky d ec-
npeuţîî, ci. jioKxeacK'B vnde ce aai., mi c b nY ^.ndp'bcnea-
cki> maî mYJiT a ie p e acemenne JivKpY. Neêpinejie n'&pinTe
p'bBdi. acTB BaaiOKYp'b «f>n Tbnepe, ®iind kb îvsipea iui
anjieuapea jiyî K’B Tpt «m iy-cby epa npea kyiiockyt'b.
Hecap, KapeJie aojiace npe’n cnioniî cbi Toaxe, ^nKpe-
dinijîxndY-ce iui de acTb 4>aiiTT>, KÎemi» npe aqejji 4>iÎY nemYji-
UÎ'bmiTopÎY .ia cine. AiecTa, uiTiind BYni>Boiniţia jiyî Hecap,
de Kapea aBY nap're de mYjrre opî mai ntinTe, ajiepri aa
dxncYj o i p t nenî î i «joido.eajii ceair Temepe. «Ţf.nTpxnd,
a^JiinpelIauiîa^ndiBann^vnKYnijiÎYpaT de deperBTopiî c tî,
mi kyhocky ^ndaTt, kb mî-a Tpac nenji'bMepea jiyî acYnp'b-
uiî, ceav a kbziyt ^n dicrpâiţie. „D e ue peJteţii&ne euimt
m s?“ ji’xnTpeBi> lIecap, apYnK&nd v i ki>yti>typt> acYnp’B-î,
Kapea-ji «MjKy cb ^.nri.jiBenneacK'b mi cb nY «mb ^.n cTape
a p'BciiYnde. „T e ^nmpef),“ peneiţi riamîa, „de ue peJie-
\iisne emmi?“
„ „ e s . . . . e s . . . . cAium K pem m in, Ksm u im ii M fipiea
T a .“ “ — „K p em m in ? m s m in yjieium i! - c 7> eed em !
cem n sji K pem m inecn ! “
T A n 'b p v j i «s’b k y c e m u v j i K p * n i î y T p e m Y p x n d . „ N s a m i d ! “
z ic e Ilamîa, iiv n ^ n d v -m î rn^na u e U Y m n a p ÎY , „ z i k s iJ ia c
m a p e , n a p e K s e in m e n c o v fie c K a n e c m cem n ?“
„„J $ n nsm eJie mam'bJiaî m i ajw i (p iis jis i m i cm **

cJM im sjisi d s x “ “ zice rxnBpYJi .^ncnBÎmxnTaT.
„Maî zi Y’bdaT’B ky rjiac ^ n a jir, kbhÎ ev cxnT BBTp&n,
mi nv avd sine.14
TxnBpY.» <*>y neBoir a -m î riYne Tpeî deyeTe ^ n <j>p\nre
mi a cTpirâ k x t iiYTeâ de Tape: „„*pn n sm ejie manxfbJisi,
m . m . d .“ “
„ A x ! a x ! “ a CTpirax aTYnnî Hecap ky Yn rjiac dex’s-
n’bTopÎY „mi k&t TpeniYpâ t o t dÎBannyji, .^nrÎBiuxnd rxn ’b -
pYji de 4>piKT>, „ a x ! a x ! mintiijio c s jie ! mam'bji ecm e ue
(fipsnme m i (piîxji upe uîemu. . . uimit ms ne ^ncemnea•
zi'b aueacma ? mam'&Ji ecme cxc, eapft (fiiîxJi ntoc! Mepy,î
zaiKftjiocxjie, ^nmoapue-iue a nacT), mi deanZ n&nl
^nmp’sn u'bmpapxx de oapfi n s ea (fii mi amjio amîd:
auoî db mmii, k?> kuusa m%x ea u'bde moc ! “
Iîy mape rp a st ajiepri BinoBaTYji a nacB mi apynKxn-
dv-ce Jia neiîoapejie n^pinTejm cby , p vri de epxape,
no<j>Tindy-.i ky nea maî mape Ym uinqît cb ptxnTpe naca.
de’n Kapea Boice cb - ji CKoaTt ne’nTpY tot deavna ky ne-
dpenTYji Ka Yn iÎY nemv.iqî'bmiTopîif.
4. R/mnejie iui vmâpa jisi. (<Pâ6xjift.)

(D e IJiopyiă AcaKÎ.)
K s ni.AXH e-om sji Bieazîr,,

J ltC A n d asK pxji, K a p e-a iţine,
N s m a î x m s p a in i-o B ^ n e a / J -h ,
IIpeKxm a irbiţiT s n K *n e.
A n e a ji K*ne d in e o a p e
Ile c T e -S t a n t K s p ri> T o a p rb
Tp en eâ ks n p in ip e ’n noT
IţiL&nd jîi > ♦ pin T K p t ’ n bot .
K ^ n d .jn am> de S t d a n »
AviT a c e m e n n e c ’ apaT'b:
J ls î aTxnnîa i ce nape
Hea BBK'ijTsp'b m a t m ape.
D en î sp^nd CT>-mî npind’smBpan am>,
N s n xm aî <j>pinTspa ouam .,
Hi, KA.nd BOTxa n iî-a KT>CKaT,
Ilsiţin de n s c ’ a’ nBeitaT,
„J.n k ^ t k s nemiK’ d e ’ n Baî
B is aBia i m m i . 1:1 m a j.
5. Jlesji.
(Dsm „iK oana ^smiî’“ .)
nxpe epeae neae p^niiţiBe ecTe aeva iea maî „kn-
cemnaT'B. Mipimea, xxpiea, KYpayÎYJi, KtYTiTYpa mi mep-
cyji jiyÎ, î-aY daT nvme de vkmii'BpaTY.i epejiop. IIpeKYm
TirpYJi mi nanxepYji, amîâ ce iţine mi .ieY.i de i,ienx.i (ninîa
ceav ceminm'ea) m^nîejcop, ne ce adeBepemxe npe’n «i>op-
o
5
ma mT.cejue.iop, K0.iqi.i0p mi a neji-iop inîece dinuţi de nT»inTe.

êyji, Ka iui ToaTe epejie de ceminm'ea aneacra, ape rîape
mimK’BHÎoace, napi.ie jie .îm nde jia aTaK, eap’ Jia mepc jie
Tpaqe TeaKi>-mî. A ^ a p t de aneacTa ce maî ^nceamnT.
•iey.1 npe’n Kan poTYnzfy, ypeKÎ m i jiimB'b BxpToact, Ka mi
mxqîejie de KacT». Ko.ioapea jieyjiyî ecTe rT.Jiiîi'b ^nKÎCT»,
< tip i neTe mi dynţie, nymaî Bxp<x>yji nepijiop ecTe Yne opî
nerpy. Koada JieYJiYÎ ecTe de niniî ypme (nenîoape) de
.wnr'b, mi ape Jia KâiitT vn boi(Îv (m'BHÎYKT»), Kapejie Jia jiei-
nT. (jie va m t) ecTe maî miK. «/leiî (BrbpBtTvmî), ^ m n ^ i-
nindv-mî KpecKVTVji, ce .fjKfcpymceqîeazî'h ky yt. KoamT. de
nepî jiymjî mi Kpeqî. Koama ecTe deact maî ajiec jia nep-
fiine, jia rxT mi Jia nîenT; ce JnqîeuiTe npe n^nTeie, mi
jiaqîe cxnrYpaTene ne aa ^nKÎeÎT.TYpe.ie neqîoape.iop. Mt>-
pimea Koameî aT^pnT. dejia anniî jiyî. IlaTpiea jicyjiyÎ cxnT
qîepejie nejiae KBJidypoace ajuie jiymiî seme, maî ajiec iţîx -
nYTejie ne-i-ie maî de’n jionTpy ajuie A opin eî; kt»hÎ de’ n
qîepe.ie jiokyîtc de oamenî ce Tpace^n demîepTe cejiBaTeie.
Jleiî Âpâsieî aîKYnr Y t jiynqime de noif* n x n t Jia zîene
na.ime, mi Y t nuiiţime de «linHÎ na.ime.
«1 e Y .i m i T ir p Y ji c x n T « s e p e jie l e j u i e m a î i i Y T e p n i n e ; ^ n -
c h j e y j i nY e c T e 8 t x t d e K p Y n T m i c y r p y m 'B n y m a î m & ttâ T
d e « to a r n e . E .iji ^ m î n x n d e u r r e n p a d a K a m i îmnqîa n e r n î o a -
p e n e , m i anvuT. ky y t . c ^ n r Y p t p i n e z i p e , e a p ’ d e n y i c e ni-
m e p e m r e , n y m a î qeapK T. a o a u v K â . I l Y T e p e a ji e y jiY Î e c T e
de t o t m a p e : c ’ a bbzÎyt, K v m a KT>paT o a m e n î m i B Î're, B a
j i e - a d v c . ^ h k l r ie c T e p x n e . S p ji e T Y .i ji e y jiY Î e c T e K Y rtm .iiT ,
m i a p e T o n a d ^ i m p T .C Y n t T o p Î Y , a c e m e n n e ky r j i a c v j i v n y î
B Y n in . . /l e y j i y p j i ’b m a î a j i e c n o a n T e a , d e K a p e c e c r i B Î m & n -
t i T o a r e epejie. Ky T oaT T » B x p T Y T e a m i T B p ie a jiyÎ: j i ’ ^ n -
Binqe to tvu iÎ a d e c e o p î e jie to a n T Y ji m i p i n o q e p y j i .
6. Uepe.'pinxji.
(Tp'bdcHepe.)
Jf.nTp’ Yii KBCTejui neKÎY, de’ n Kapejie ny maî pu n tcece
aKYin demy.1T neai p i npe neaTp-b, aieqîyîa H dinioapt Yn
K 'b jiA a p îir < j> oap re a B Y T . E jiji . f o i r i K Î e .iT Y Î â to t B e n iT Y a n Y m a î
c r ip e o p n B H ÎY n e a k x t m aî c t p b j iy iît b a K B C T e ju iY .m , e a p ’
q e ju io p m ecep î ( c B p a iî) m i J iin c iiţî n Y B p e a a a e ^ n T Î n d e
n e ^ î Y n a jK Y T o p îif .
JJLnTp’Yna de zijuie ^ nT pB Yn neperpin ocTenniT de dpvm
^ n KBCTejui, pYrxnd npe DomnYJi a*iejiJiYÎa ne’nTpv adBuocT
necTe noanTe. Domnvji ^.ncB ^ pBTpimice, zin^nd kb
anecT k b c tc jiji nY e c ie ocnBTBpie. IleperpinYji pB’ nToapce:
„d 'b-m î eo e, D om n sJ ie, Cb (fi an m p eî ^ n m p eob u îsn î, m i
a a o î m!b e o îs p b ’n m oa p u e.“ — „ „ K s ă cjp ejiîs de Ksndb-
u îsn e, z ic e domnYji KBCTe.iaBJiYÎ, u oiţî (pane ^ nm peS bu îs-
n ijie , e s f i ţ i a o îs p 7>cnsnde jia eJiJie 6s K s p o c.“ a — „ T e
pod, D om n sJ ie“ } ^ îrrpeB B neperpinYji, „u in e a JioKsim
^ n m p’ a u ecm K bcm eju i m a î nlbinm e? “ „ Tam 'b-m îes, “ pBC-
nYnce domnYji KBCTejuiYjYÎ. „D u p ' n'binm e de e j,ji? “ „E sn sJ ,
m îe s .“ „D u p ’ dsufi pbu 'b sca p ea dsmim aJiJie u in e ea m a î
jio k s î ? “ — „ D e ea ţ/îi eo ea J isî D sm n ezîb s, (p iîs ji m ie s .“
„D e a n 7> ecm e a m îă a, zice neperpinYji m aî denapTe,
„d ea n b (fiib-K ape JioKsemxae n sm a îm ^ m u sJ i eieiţîet ca ju ie
jfn au ecm K'bcm ejiji, m i a u o î mep\ie, (fî'&K&nd jiok a jim sîa ,
spm 'bm opîs â sa b e ju i: a m sn u î e o î mom/i cjkn m etţî n sm a î
o a cu eiţî a iu î, m i u p e’n sp m a p e v ftcm eju isji c e uoam e n s -
m i k s m om dpenm sJi ocu'Sm'bpie. D eu î deanfi ecm e a m îd :
a m sn u i u a p e-m i-ce, K/b ap (fii k s msJim m a î Sine, KÎap
u e’n m p s D o m n iijie eoa cm p e, Ka &b n s eb fM p im itţî n s
m a î u e n m p s opn 'bu îsnea a u ecm sî Kfbcmejui m peKbiţie, Ka-
p e msKue, uoîm A ine fJ i e e iţî u/bp'bci u e'n m ps m om d easn a:
u i Cb ob âeiuK tdeiţi nun/ia m i tâm pii u eî Jiiuciv,î, Kbui
^ n â sp b m a m ea K/bmpb ueî, Jiiucivfi ecm e s*b (fiaum b, a ju t
K bpiîa u p eiţîs n s c e m a î m m epfie + n eeu î.“
K Y B În T e jie a i e c T e a ctpbbbtx p B K a Y n âpmeK .fs.n i n i
m a n p o r ip ie T a p Î Y jY Î r b c t c j i^y ^y î . E jji dede n e p e r p n iY ^ Y i
a d B r io c T n ecT e noanTe, u ii d e ’ n a n e â k .i î i i b ^ .u iî c n im B i
m o d Y ji B ie iţ Î Y ip iî d v iiB ^ n q î e j e c v j i K V B În T e ^ o p a v z Î T e d e ’ n
p o c T Y J i n e p e r p in Y jiY Î .
Opî n e -a B X iy e e n e p iT o a p r b ;
Nsmaî BApTBTea moapTe ns ape.
7. lioyîo(patina iui upeuejiitţta. (<l>â6xjift.)
(De A. Ilannsji.)
KoiţîWanna CBsp!>Toapri>
Ce Jiaci> hcoc npe nenîoape,
BpAnd ci> .jmu.ie na n.iiri,
Ks n&mipe papi»,
Ile npene.iiu/rij npiseniTe,
K * t de «psmsmîejui HAmieiUTe.
Dopind mi ea ci> ţnBeqîe
.(mui-ieT ks de-MKbTenîe,
K’BTp’b npeneaiiţÎTb zine:
„Copoi am ttJMuipî momite,
IM amis aee dop upea mape
Cb n&iuîecK dec de’n ueiioape:
De-ateea me poz, 6ine,
m i m* jfnaaV/Vb na mine ! “
Ilpeaeaiiţia -fî BopEeurre
Uli amîâ o CBi>T8eniTe:
„C op oi ns e jisxps mape;
Dap’ ns o c i aoifi, jpmî uape,
Deam (Jiipea ns vji-a dam,
Ka <"b uM.vuîewuu deMKam.“
— „E a, 6a, zice ea, mi-apamb,
IItuiis, m n o a aom de-th> datat,
Hi, azi p is , mjhne mai 6ine,
IIm i ' ois nume, Ka mi mine;
Itti nts-tţî <f(V. de ocwenneajvb,
Kb-vji uMmecK ţfitpb moKmeajVb.u
IIpene.iiiţîa zice: „6ine!
IIpinemilie dapt Jia minea,
Oii -f n'ieiiK Vb tLi.mi'eacK’b
Istc, « ’bp'b C7> cminTeacKT).
Koiţfo*anna, Ksm o Bede,
Ile aok mi ea ce pin ed e;
Dap' ce ^.nKspKT», ns noaTe,
Opi mi k*. t KaiiKji -j.mi BaTe; •
Bpe cr> meapn. ram î-apan>,
Dap’ cape ’ n dosi. d e - s t damt.
Ilpenejiiţia ce onpemTe
Illi-î maî ToaKi> m i-î BopBemTe,
n ^ n ’ o <taMe d e n p e * ie n e ,
A n o î e a p ’ V b ^m Bê ’n nene,
D a p ’ e a , n e n s T ^ n d Ka d ^ n e a ,
C e m .K iH c îâ , K p e n ă ’ n T p ’ A n e a .
D eV i ^nBtiţÎJtnd Bapa x o a T T » ,
I l l i B T jz iA n d , K t n ’ o c t n o a T r±>,
•ţ.n xpm i> d e t o t c e jia c T .:
K s m a B e n iT , m e p ţ e - a Kaet.
D a p ’ ^ m B ^ a p e a - î n p e a d o p iT b
A pT>mae d e t o t c m i n T i T t :
I t a c n e n î p a p , n e n i 1.î s T e a p e ,
.^ n d o S t n e i î o a p e c a p e .
* *
*
F p e x s n jiB K p s d ea K T > -iţî B in e,
JlaeT.-Te de e « maî Bine;
ntTspa,
I l e K i6.T -j-n ’1 e c T e ,
Î J p m e a z h . - jn B 'b n 'r b T s p a ;
N s Te n pea c u i ks neanna,
Kt, pT>m^.î Ka K0iţi0*anna.
8. llVLkmjdnsjl (phalangius).
(TptdsHepe.)
II'BÎi.ni.iinyji ecTe animai decnpeqîyiT; myjiijţî oamenî ce
uri Tem de ejui, mi toty u iÎ mi ea.i .fjm t ecTe ift «sTinTvpt
wkncemnaB'bp'b, m i-m î ape CKonvji mi <»o.iocy.i ^ n « m e ; de
ecxm njiy: ntîxm jinyji iiy ape nymaî doî ouî, ni oriT. IIoaTe
kt. Ba KyţieTâ qine-Ba de aisî, Kt nv e nenî irt mtecTpie, dea-
kt» eji.i, aBxnd arAiţîa okÎ, zîtpeuiTe miiurieiipinde myniTe-
jiemiiţinrţîapiî, ne ce^nKxpK'B ^ n ipejie nxnzîeî jnrî ne.i.ieî
mtecTpoace. Dap1 acTa nv aiie nemma, kbhÎ mvcKa „ţ^nK'b
ape, dvn t qepKi.pi.ie ntTYptJiimTMop, maî mv.iTe CYTe de
okÎ, ky ToaTe kt. nv îa ^.n cam i n eiî ptuţieaira, neqî dvm-
mannyji, se mîede acKYnc ^ n xp ’ ^nca. *Ie ypmea'aît de aiqî ?
aieea, Kt âdeut nv ce iep nvmaî okÎ, si mi ^niţîeêc, icTe-
m'e mi jivape a minTe, de speî c t mepyî npe dpymvji Bie-
iţîeî «utpt a Ktde .fji Kxpce acK’snce. K x t de CYBiţipe ecTe
vn <t>ip de’ n nejuie ne Tpaye ntîÂnţiinYJi ^.n qea mai mape iy-
UÎeajt dejia vn ntpeTe jia ajiTYJi! mi totyiiiÎ KYnocKtTopiî
de ntT vp t cnyn, Kt yn acemenne ip, ie aBÎa ce noaTe Bede
ky OKÎÎ neapmauţî, ap <»i KYmnYc de’n rnîece miî de «i>ipe. Eî
adeKt cnYn, Kt ntîxBţiTJt ape npe TpYnY-mî rnîece rîxndv-
pejiae ceav EemiKYiţîe ruine ky vn «tejiÎY de mtxepie KJieîoa-
c t , de’n Kapijie ec ipejie .faiTp’ aHejua-mî m n . (Pit-Kape
de’n aqecTe BeuiiKYiţîe ape Kxxe Y t mie de Bopxiqejue, de’n
Kapue ne*iî Yna nv Ba t i nvmaî .^n demîepT. Denî deaKt ece
de’n ToaŢe acTe uopxi'ie.'ue de Y t daxt KXTe Yn âcte.iîv de
t i p : axvjnnî de cine vpmeazît, Kt Yn acemenne tip , de mî
axxxa decvBiţipe, totyeuÎ c t it anrîâ de xape, kxt n tîx n -
ţrîvji c t ce noaTt nY nvmaî cvî uii noropĂ ky cervptxaxe,
ni mî ckVtî de opî ne Bxnx ânpir, mi de opî ne top T vn t.
Hine nv «e Ba mipâ de mtecxpîea mi icKvciniţîa acxop t t n -
Tvpe, KlYTxnd Jia .wKpapea jiop iea Jiinimxixt mi n ecvn t-
ptHÎoqfc? mi ni ne nY Ba Kvijexâ ^ n d a x t -ia zidixopîvji nejui
mape iţi npea ^niţîejierix, Kape-ie rpimemxe de xoaxe mi
mxie aţKvnde âctejiîv de mipaKÎe ^ n x p ’vn xp»mnîop ax^xa
de miK Ini de ne’ ncemnaT?
KvmKt ce a tjit maî mvjixe «feJLÎvpî de ntîxnijî, ce
Bede mi] de ne tejiÎYpimea qîecexvpeî jiop a jiaprYJi c y b «ie-
pÎY, ne OKivpijie tepecTpejiop, npe’n ^.nrîepe, ne K*mn
i«iî KOJiq! Sniî nY qîec neqî deKvm, ii ce p tn td dYnt npa-
dt-m î. IIpimtBapa, mi ^nKt maî mvjix ^.n Bepejie cene-
xoace, pîepfiiniţî, ce Btd a dece opî «Koapxe mvjixe «t»ipe
ajine csrpxnd ,f.n âep; xoiţî âpBYpiî cxnx vne opî luinî de
pvnxypfc de âctejiÎY de tipe, mi ntjitpiijie Ktjitxopijiop ne
dpvm ie aKontp de dxnceae. Myjix xxmn nv ce nYTeâ
a<t*.iâ di Ynde ce Tpar aMe.!i.ie «uipe, mi oamenii ^ m î «Ktneav
de’n ajeea «tejiîvpixe ^nivinvipî mipaBepe. Akvhi ce mxie
de cerfp, Kt anejue «i>ipe cxnx xopx de v t nenvmtpaBtpt
mvmiine de iiti^ni,u nerpţ, mixixeî, napiî ne’nxpv aneea ce
mi nviiecK: ntîxim iî Bepeî ciîYptmBe. A iiî ce noaxe Bede
eapt-mî, k x x de myjix ce noaxe ttn x v î ^ m ;t mî npe’ n
nYxejî miieţ nvmaî de «mk x o x aneea.
fin «oe.iîv de ntîxnyÎY xptemxe Ixâaiea de j k o c .
Bjiji I KYnocKYT c y b nvme.ie de Tapanxe.it. Anecxa dpenx
Kt nvnmt npe oamenî, mi npe’ n neninoaca-mî mYiUKtTYpt
jie KtYceazîij BoajiB mi vn <t>ejiÎY de mejianKOJiie. J|ln kyu-
Tpa acTeî Boajie ciiYn, kb ap *i mea;.ioK BYn, îkokyji „m a-
p a n m e jia " . Kyhi avd BO.maBiî mvciKa, ^.nnen a cBpi, hîy-
ka.ihI n&nB ne Kad jkoc de ocxenniqî, mi axYnnî pBm&n sin-
denaiţi. DpenT kb c’ ap riYxe ^niţiejieye, kb npe’n miiuKB-
HÎYnea neKYmiiBTaTB ce CKoaTe BeninYa de’n xpvn; totyuiÎ
*knTpv aneea ce a<t*jiB, npeKYm ce rnxie de ceryp, mi mvj-
t b vjvnKinvipe, ecBijepBHÎYne, sa KÎap mi ^.nmîe^BMiYne.
A j i t nBÎÂniŢiin de actejinf TpBemTe ^.nTp’ÎB napTe de’n
Ameprâa, mi ce nYmeurre nBÎxnijun înoiţiax. A n e c T » nY ce
.KndecTYJueazÎB k y mviuxe mi mnn(îapî, ni npironemxe mi y u
«i>ejiÎY de nâcepî, Ae npinde, Ae omoapB, mi Jie CYije cxnije-
jie mi OYBJie. De ne cb Te mipî aKYm maî my^x, de nBÎxn-
yÎYJi qejui mape, cea? de nâcepea nea imkb?
9. Vpiepxji mi (fivpniKa. (&â6vAft.)

(D e A c a s i.)
r p îe p s ji Jia iţîa p t
IIIÎs e p a T a ’ nTpeara isajn .;
E a p ’ K ^ n d e a p n a a BeniT
K s nem iKa c ’ a T peziT ,
N e aBA.nd nw.Kap de dop
M sc irb , c e a s Bp’ s n B epm im îop,
I le * s p n iic ’ a c a B e n in t
0 - a p s r a T c b -.» ^ m n p sm sT e
K s s n rp 'b s n iţîs d e nerinT»,
C i m a î n p in d i. Jia B *.p T S T e,
Z iK ^ n d : „ z h s ! Jia mjhmu de aipiep,
Das ksbjmuksji miel de zpiep,
Ctsma ’nmpeaz'b iţi ots dă
Ks ’nmepecsji de ’mapsmsm.“
4 >xpnina, Ksm ji’acKSJiTa,
1 - a z ic : „«apa te-a î ţptitsm ?
- „ ^ p e ’n KJMnaii mi upe’n iptdine
Am K&nmam ajun’ a dam 6psma.aa
— „T s KKnmimi? jpmî aape tine
JKoam, eep e! dap’ ansmal"
10. K okoiuÎs j i .
(Tp'bdsHepe.)
Sn KOKOiuîir *&pYmoc, cvmeqîv ini KYptyîoc ecTe neaji

maî nji'BKYT^nTpe ToaTe râjiiţîejie. Ejiji^.uiÎ noaprt ne cyc
Kanvji ^nKopYnax, ^.inî apYiiKt KtYTtTYpa «^ntoKaqLiop
okÎ *js.n Toaxe jiâTvpiae, auiîâ k x t ne necimiţiTe ini nenpe-
B'BzÎYT nv-ji cvnpinde nenî vn nepiKÎv (npimeatdie), ini c T t
ra r a a da nîenT ky opî ie nepiKÎY ji’ap ^nTxmninâ. Baî de
KOKOinÎYa CTptin, Kapejie ap KYrezîâ c t ce amecTene ^nTpe
rtineae j y î ! Ejiji «kihi înrie decKoriepf ToaTe cxmqÎYpiê
npe’ n deocesire TonYpî ajuie rjiacYjiYÎ ini «t>ejÎYpiTe iiYCt-
HÎYnî aâe TpYnYjiYÎ. Akyhi Ji’avzî KÎem^ndY-inî rtinejie ky
rjiac KÎap, Kxnd a.ib Bpe Yn rptYnqîif, KtHÎ ejui *kmnapTe
ky d&ncejie opî ne a<i»Jit; anvin ^ ji Bedem TYnijixndv-ce
^ n r p ’Yn YnrîepamÎY, Ynde jiYKpt BtpBtTeuiTe, Ka ct. 4*aKt
kyÎb ne’ nTpY rtina, «ie o ÎYBeinTe npecTe ToaTe; aKvm nYp-
iede a ta p t Jia jiok denmic ky riac mtpeiţÎY ^ n <j>pYnrrea qe-
Teî ca^Jie, Ktpiîa ^ î ecTe mi .^m ntpaT m i KYndYKtTopÎY.
«ţ.nc'b asîâ tane Ka Jia î t cytt» de narnî, Kxnd, avzind ^ m -
BYKYp’biţiBa KÎemape a rtineî, ie nYBJiint r\pa mape Kt
a OYaT, ce ^ n T o a p n t ÎYTe «^nanoî, o ctJiYTt ky OKipî deai-
KaTe, *kinî YnemTe raacY.* ky KÎeamtTYji eî nea^ Beceji, mi
anoî ajieaprt ÎYTe dYiit neaTa cKtnaTt, cnpe a -î «i»i e a p t-
m î KYndYKtTOpÎY. Heamaî m int CKimBtHÎYne a âepY^YÎ »kn-
Kt o cxm Te mi o npe’nniTiinmeazît npe’n ptcYntTopÎY-m î
KxnT de KY-KY-pi-rYY. K y acemenne kaiit demTeanTt e j j ^ n
tariTYJi zi.iaeî npe jiYKpt'ropÎY.» c*prvin4Îoc jia jiYKpape n o î t .
De CBoapt npe BpeYn zid opî rapd, BaTe nYTepniK de’ n api-
ne, mi K ^ nTt, Ka KYm ap Bpe c t ziK t: „a iu îa e s cjraim,
d om n ! u in e c e ausiefi k s m in e ? “ De ce a jY n r t de K tT pt
nine-sa, Kxirrt e a p t-m î nYTepniK, mi ^.nKajiTe *f^mî BaTe
jkok de dYînmannYJi, KtpYÎa aaminTpe nY-î noaTe CTpÎKa
nemma
KokouiÎyji ^ m î dectim ÎY pt CTpt-iYHÎpea ^.n k h i y . i neJM
maî <t>pvmoc demineauţîa, Kxnd, ocTenniT de «^ndejivnrYJi p t -
nave de n ecT e noanT e, n ,& p ,6 c e i n T e r o i n i p i e a , m i n t i n T e a
eî c 'B J iY T 'b ky B Y K Y p i'e r tin e jie , n e -î Y p m ea zÎB . J f.n c t k y
n iY J iT m a î 4 > ă jin iK m i m a î m x n d p Y c e a p a T B e ju i ^ . n T p ’ a i e â
K a ir r t, K xnd C T p f r t T Y j i Y n Y Î k o k o u i Î y C T p B i n C T p t s a T e Jia
v p e K i - î . E j j i a c K Y J iT ’b m i d e - i a c B a p i n e j i e , c e K O K o m î e m T e k y
K Y p a i jÎ Y , B a T e d e ’ n a p i n e m i K Î e a m t k y K ^ n 'r e K p t c Y n t T o p Î Y
Ka yb T p x m s iiţÎB Jia ^ Y n T t . K vm ^ m i B ede dY m m annY J,
n Y p q e d e a a d x n c Y ji, <m b m a p e , o p î m iK , t o t a T ^ ra , m i ce
p t n e d e a c Y n p t - î k y T o a T B Î Y i ţ i m e a . A n p o n i x n d Y - c e YnYJi d e
a jiT Y a , j i c e p id iK B n e n n e ^ e r p Y m a z Î Y jiY Î , « o p i n â n d Y n 4>e-
jiÎ y d e c k y t , O K iî Jie C K ^ n T e e a z Î B , m i , C B p in d Y nY Ji a c Y n p a
a ^ T Y Î a k y T oaT T b iiY T e p e a , c e ^ m n Y J i n t « t i t - n a p e a - m î î c b i
m i a -m î c o tp m â d Y î n m a n n Y ji . M in e s a e i m ^ n B in r iT o p ÎY ?
* l a K Y p a ţ r î î m i n Y T e p e c e n a p a c e m e n n î a m â n d o i . 4 > iB -K a p e
^ m î K a Y T 'b jio k m a î n t ji T Y L ţ Î Y , K a d e aKO Jto c b ce noaT B
jiY r i T a k y v p m a p e m a î B Y n t . « / l v i r r a c e n p oY p m ea zÎB A nde-
jiY n r a T , ^ . n c x BpB K a n B T n Y n o a T e **>i, k b h i C K a d n Y T e p i -
j i e ; ^ n T p e y b n a Y C B c k y p t b , c e a m îe a z iB y iiy ^ ^ .n d p e n T Y J
a jiT Y Î a k y K a n e T e J ie n jie K a T e , ^ n c B iiY p v p e r a T a c n p e a n t -
p a p e m i a T a K , H Î Y iiin d u Î B p x n a k y K J o n q Î Y J i, K a k y i h a p B p e
n p e’n an eacT a c B - m î w a T B h îo k d e d Y m m a n n Y -m î, k t> ^ n
m e a tJ iO K Y ji jiv n T e î ^ iik b ape iio k tb Jia m ^nK ape. A k y iu
k m t i YnYJi k y r jia c T pem Y p B T op ÎY , k b < iÎ p B C Y « n jia p e a Jl’ a
m a î n i p t c i T , K x n d n e j.ia ^ a jiT c e p B iie d e a c Y n p B - î. Ky iiy -

T e p î p B n o i 'r e c a p a K Y m e a p B - m î y iiy ji a c Y iip a a jir v îa n a m i
m a î n tin T e ; .fjic B n e H Î o a p e jie m i a p in e jie d e c iiY T e p iT e k y
t o ty j .fjin e n u e ’ n n e T « jv n n e T a - m î d e n e r â m î e p B i n i Y . i c n p e
j i Y n T B : a T Y n n î c e a iiY K B d e a p m a 4 e a m a î d e u e Y p n i B , . f j i -
c » iu i n ea m a î ^ n ^ p iK o m îa T B : eî nv m aî cap , ni ^ n n e ii
M Î O K 'B n iT v p e J ie a K B d e K a r p i 'n d i n a ^ n u a n v .i 4> iB -K B p Y Î a : K a -
n e T e .ie .f ji d a T B j i i - c n a in e d e c * n y e . .ţ i n Y p m B iiB p B c e u iT e
n Y T e p e a m i K Y p a y Î Y J i n p e v n Y J i, eju q u ţÎB e , c e p B r p a y e , ue
K & n d m a î K a u B T B y b a o B Î T Y p B B o î n i K o a c B , i u i B B T B J iie a 4 e a
^ n B e p m Î Y n a T 'B e K v p i n a T B . J f L iiB Î n c v .i «i>Yije k y n e n n e j e r p v -
m a z Î Y j i Y Î c B Y p j i i 'r e , k y a p i n e j i e p i d m a T e , k y K o a d a d e . i B c a T B ,
,-jv in î K a Y T B Y n ^ n r î a p î v , c e < i»ase n u R v i ţ i v m i H o p i e m T e K a

n&ina, Kpezî&nd, Kt, npe4*ijK*T ribin'b, Ba a4>jiâ KYmin.-
Timiniţîfc, ne Ka kokoiuiv ny noaTe cnepâ; kv ToaTe anecTea,
.fjiBinr'bTopîyji ny ce d t ckoc de’n minTe npe’n neiî yn ko-
pi.iT, «ii aBÎâ npinde eapi>-mî a ptcYiMiâ, di. de’n apine,
K^nTi. cymeiţîy, dap’ ^foiiean. de a maî npirom npe dyrn-
manny-mî, napejie ny ce maî ani.pi., mi>Kap de uiî-ap dâ siea-
Lţîa cyb jioBÎTypejie dvmmannyjiyî ^.nBepuiîynaT. tDipenrre,
Kt KOKomîyji m€jiji de Kaci. ce ji>, nTi. opdenapîif ky maî myjiT
KYpayîy, deKAT ieji.i CTpi>in. A pape opî maî KYTeazrb neju
„^îininc a ce mtcypâ ne BeniTopîif ky ^nBinri.TopÎYJi cby,
de e nesoÎT ci. JioKYeacK'b t o t «^nTp’yi, KYpTe ky d^ncYJi.
Dopind a aBe kokouiÎ, ne ce cYO'bp, Bom «saMe <*>oapTe
sine, deaKb Bom KpeniTe jia Yn jiok yn KOKOinÎY T^ntp jixn-
ri. ajiTYji m.Tpxn, ceay doî Tinepî, ky ToaTe kt. mi amîâ *kn-
ki. ce noT ecKa npea adec npironiniţîe ânpiţie ^jv.nTpe dxnmiî.
De aBem ynyji ceay maî myjuţî kokoiuÎ mi K in tra m yhyji
noif maî <j>pYinoc, Kape Ji’am nine de’ mnpeyni. ky aneîa, mi
vjv.nK'b amîâ, Ka eju cb noapTe KYndYnepea rtin ejiop : aTyn-
4Î cb ny Jiicim ne Hejui noy nenî deKYm, Ka Heîajiajnţî cb-ji
noari. an.Kâ ^ndaT i.; ni neî de maî ni»inTe ci>-î ^nKidem
KXTe-Ba zijue, mi C1.-Î «ii.ci>m a enri Jia jiapryji nymaî a rv ii-
mî, Kxnd nejiji noif c ’a i.kyt KYnocKYT aT^T ky ri>ineJie, k x t
mi ky aoKYJi. Ky ToaTe aiecTea, c ’ ap nYTe Txmnaâ to ty u iî
a dece opî, Ka neî de maî ntinTe c * ^js.nBinr’B npe nejui noif,
de ny Jii-ce Bop Jierâ apineae, mi ny ce Ba Tpaţie îiki. mi
^niiipeyîvpya neîoapejiop ifi. .ieri.Typi> npecTe nînTenn,
ne-î ^.mnîedeK'b .ia ctpiT.
IIpeKYm cxnT oameniî, amîâ mi KOKomiî, «t>oapTe deo-
ceBim aa BiTeajie. Ce ajrb yniî «&piKoinî, ^ n c t ce a<t>jii.
mi de aneîa, Kapiî ny ce day ifidaii. k y Kanyji, M^,ni. Kxnd
ce maî noT miiuKă. Jfi.n jiok de ec^miuie my^Te, «mb de aatync
ynyji. Ka Btiax îikb mî-am •koct KpecKYT Tpeî K0K0mî,
dperiT kb ypxiţî, dap’ mi «noapTe Bi»Ti,Ymî, npe Kapiî Ancb
n’aBeam Boe a-î «f^nKide, opî a-î T^îâ dyn'b nâKY-mî. Maî
T^pziop *jonî HYmn'Bptî yhyji maî mi.piHe.iJi mi maî pymy-
iiie.u, Kape-.i meniî ci. « i i KYndYKtTopîif. KoBxpmind ky
mtpimea npe qeîajajiqî, nv aBeam neqî r&Teaini de’n iiap-
Te-Î, uii-î deTeî .f^ndaxt dpymyji. «J.nct ie i Tpeî KOKomîeî
miKvqî, qe-î jitcam Kxxe y h y j a<*>apt, axtKapt axxxa
de ânpir, k x t k y Toaxt mtpimea mi Bixemea j i y Î , nY dâ
neqî Yn cemn de Bpe v t *fs.nBÎnijepe. Anox am avax npe qeju
maî caas, î-am aerax apinejie cxpxnc, mi î-am daT eapt-
mî dpYmYji; dap’ qe c t Bezî? eJiJi ce Jivnxâ aKYm k y axxxa
maî TYpsaT k y KJionqÎY.». Btzîxnd aqeacTa, î-am aerar mi
neqîoapejie Jia Yn j i o k , ainîâ k x t nY nYTeâ cxâ ne e.ue; dap’
zîtK^nd ^nKt ce jvnxâ k y ^.nBepmÎYnape mape, Ka mî maî
ntinTe. Ile Ypmt î-am Jierax mi Kjomţîvji. JJLn Ypmapea
aci eî TptTtpî <t>inajie deBenî npadt dYinmannY.m ctv, Ktqî
e j j nY maî aBeâ k y qe ce antpâ; dap’ de Kxxe opî JÎBe-
pam de jiertxYpe, de axxTea opî p t ’ nqeneâ Jivnxa eapt-mî
k y qepfiiqiea qea sem t.
modv.i jiYnxeî ^ n K t ce deoceBecK KOKomiî. Heî

maî mYjnţî ce mîepsecK nvmaî .ia Ypm t k y KJionmv-i, dap’
vniî wjs.nqen ^ n d a x t k y e ju . E y am k y h o c k y x YnYJi, Kapejie
^ n d a x t ce p tn e z îâ acvnpa KYnxpapÎY^YÎ, ^ ji anviiâ qîântn
k y KJionqÎY^, mi, iipenxx ^ î epâ HYxinqîa, neqî Kt-Ji jitcâ
n x n t 11y ce dâ ^KnBinc.
IT&nt q e c e j i v n x t K O K o m iî ky a p iu e a e m i n e q î o a p e je ,
n p e a p a p ^ . m î o>aK q e - s a c x p i K t q î v n e , d e m x c e xxmnjit v n e
o p î , Ka v n v îa ct i c e c K o a x t B pe v n okÎ y k y Kyiji
n în x e n n v a .
^ n q e ri ^ .n c t a c e x t îâ ky K .i o n q î v ji , . f o u l a x t c t ce a a v n i,ie
d e a a Y t J ia a x t.
11. H ep6xA .
( D e iit . „iK oan a j i s m i î " . )
H epB Y Ji e a n im a ji p Y in e r t q iB , k y Y n r ie d e c n i K a x t c e a v
„^ n d o ix t. H epB Y Ji e c T e K o p n v x , e a p ’ q e a p e a n e K o p n v r t ; c e
a<t>.tt n p e ’ n n t d v p î m a î ^ n x o a x e q îe p e a e . E c T e d e ^ .n c e m -
n a x , K t a q e c x Y Î a n i m a j i ^ î a i n c e m x e B e m i u a < t> îep iî. M t p i -
m e a q e p B Y J iv î K p e cK Y T e c x e d e n a x p v , m i a v im im e a d e i m e n -
Te naam e; eap’ qeapsa ecT e m aî m iK t. K anva qepB Y ^Y i

ecTe m ÎK , ypeKÎJie dpeiiTe mi mapî, aYzÎYJi aTXTa de âijep,
k x t cxm're mi nea maî mint mimnape. rpYmazÎYJi *kji iţiue
opdenapîir ^.nKopdaT cnpe cninape, Kape nYCBHÎYne *kî d i

yb «fv.iKt'biţimîape mBpeaiţÎB. Ea opnBmAnT deocesiT rnîep-
BecK anecTYÎ animai uoapne.ie, ky Kapijie ecTe *knpYm-
ceiţîaT uanYJi. Koapnejie-Î cxnT pBmYpoace, Kapijie, Kxnd
<»Yije, jie n.ieaKB ne cnaTe. HepBY.iYÎ i ce citimEB «oapnejie
^.n <j>iB-Kape ann ne Jia ^.n«ienYTYji jYneî .iyÎ IanYapiif. JJin
•joky.», Ynde c*nT Koapnejie, ce oase *kn TxmriYJi .iBn'BdB-
MÎYniî anejuiopa yb .fjiojiBTYpB, Kapea jie ^mninije a«*>apB.
Dyub «rinnî zijuie dejia KBdepea Koapneôp BeKÎe, ce Bede yb
pidiuBTYpB crxpitoacB mi aKonepiTB ky nîejMe acnpB, Kape
«j^n naTpY-cnpB-zîene zu jie ce oane de mîece deijeTe de .ryn-
tb, mi «topmeazÎB ^.nT^îeje pâmYpe; dYnB Tpenepea a^Top
naTpY-cnpB-zîeie zi.i.ie cxnT JiYnye maî Bine de yb naum%
mi apaTB a doifa iBipe de pâmYpe, KpecKxnd ^nTp’ aiecT Kin
n&nB jia denainBTaTe T * m n de zîene nxnB ja naTpY-
cnpB-zîeie cBnTBmxnî. Hepsiî neî Ti'nepî ^ m î jânBdB

Koapnejie KÎap ^.n Jixna jiyî Mapiţiv, mi n&nB jia A ytyct Jie
Kpecii ajiTeje nove jia jiok. IIxnB jia denjiina Hpenrrepe mi
^.nBApTomîape a Koapnejiop ce riBzîem're nepBYji «i>oapTe, Ka
nY KYmBa cb ce BaTeme npe’ n JiOBipe; ne’nTpY aneea ^ m -
bjib ejji aTvn^î t o t ky Kanvji njieKaT. JfLndarB ne c’av ^ n -
BxpTomîaT Koapnejie nejuie nove, ^nnene a ce dec«j»aie nîeji-
Jiea qea acnpB, ky Kapea epav ^.nBBJiiTe ii^hb aTYniîa, mi
dynB dec<t>ânepea aneacTa pim^n Koapnejie ajse, dap’ *^n
CKYpT ce aK aiioî KBCTBnnie ^nmce.
II^ n B aa onT a n n î, K& nd K anB TB K o a p n e j i e q e p B Y J iY Î
m îe c e -c n p B -z îe n e p âm Y pe, c e K Y n oau rre B & pcT a j iy î dene
nym B pY J p â m y p e jo p : K XTe pâm Ype ce ajiB n e v n » j i d e ’ n
K oapne: a r a i ţ î a a n n î a p e n e p B Y ji. De a«ri m a î d e n a p T e ^ .n -
K ÎeÎB B ^ n B T o p iî d e’n r p o c im e a K o a p n e jio p m i de’n a jr r e
c e m n e ji a B ^ p c T B . n B C K im e c e K p e d e â , k b >iepB Y Ji ap a«Y n -
ijie y b B x p c T B oa p T e a d ^ n K B , n e ’ n T p Y a n e e a c e ^ n T p e s Y Î n -
q î â K a c fm B O J i a j u B e n ' e î ; a K Y m . f j i c B c e m T ie , k b n e p a iî n o T
a iK v n y e n v m a î y b B x p c T B d e T p e î - z î e n î d e a n n î. A n e c T a n im a a
ecTe npironi’r de ToaTe rn.pqi.ie, de aieea cnpe y i h Î y p ,b h Î y -
nea CKT.rn.pii jt’ a .^nzîecxpax «tipea k y nenîoape cvfiiţipî
mi cnpmxenne, k y avzîv mi mipoc «soapxe ăqep. <J*iind ajivn-
rax, ce neBoemTe a CKtnâ de npironixopî npe’n « t o m ,
cxpxmxopix ^ n c t ce HYne mi Jia j y i i x i . , antpxndv-ce rir
Ba*rîv k y Koapnejie.
Anima.iYJi anecxa ecxe ooapxe tojiocixopîv: Kapnea
jiyÎ ne mîepBemxe cnpe Binx (nvxpemxnx), nîeJiJiea cnpe
^mBp'bKtmxnx, Koapnejie i-ce ^nxpeBYinqîeazî'b ny nymaî
jia <*>ejuypî de vnejtxe, si mi ^ n medinint (dooxopîî).
12. IÎ8Î6xji de eecuî ne xft p'&Kim'b.

( D s i n . „ I n o a n a jix m iî“ . )
îîn O B C 'b p B tx o p ÎY E yn de B e c n î n e m .p x e m î i.i i i x e
y p n n b x o a p îa d e c K p in n îx n e a y n y î k y îb de B e c n î, K apejie n e ’ n -
x p y n y c b M Îy n e a m i •'•TMiTYpa j iy Î i - c e n t p y d e c x v ju i de m i-
nvnax: Ey b t.z Î y Î , z i s e eju i, m Y jix e K Y ÎB v p î de B e c n î n e q î e p -
m Y p î m i n e z id v p î ceair n 'B m x n T , »|,ncT> n e n î YT>daxT.

a x x p n x n d Y n d e -s a d e a c Y iip a CYiiprb«i>enîeî ni>m^F.nxY.iYi, k y it i
a x x p n i a n e c x a ^ n r p ^ d i n a m îe a d e Yn p a m d ş p t R i x t n jie -
x o a c t d e a c v n p a Y n e î a n e cxT>qÎBe. ./Iv n y im e a k y Î b y jiy Î ep â
de 9 — 10 d e q e x e ( n o ji h t a p î e ) , jrb iţim ea d e 6 . K y Î b yji k y -
n p in d e â n in n î n i.x Y p e o p iz îo n x a jie , Kapijie e p a v cKOBixe de

acvnpa, eap’ de decynx BYJiBYKaxe poxY nd. I I i .x Y p e .i e -c
a m î e z î a x e Y n a n e c x e a a x a , m i jie r a x e B ine Y n a de a .ix a . K i -
jiiv q îe jie , 1 7 6 9 Jia n v m 'b p , cxair x o x .^ n x p ’ vT» d ip e m ÎY n e .
Jfinxpaxa k y Î b y j i y Î aBeâ «|.n KYpmezimîv Ka y t . HiYmT>xaxe
de deqex maî k y cami de decYnx. <J>aqîa de’n atapt ceav
v^nBtJiixYpa de xxpxfe epâ decn’Bpmxi. de ni>xYpi> âctejiîv,
^hkxx Becni.»e aseav ^nxpape JiBepi. aa «ii-Hape deciitp-
mxvpi». Ilapxea de acvnpa epâ xape, eap’ iiea de decvnx vn
cnaqîv demKÎc k y ^nxpaxa amîezîaxi. de v t napxe. <t*aqîa
de’n ata p t ceav ^nsi.JiixYpa kvîby^vÎ aBeâ maî mv-ixe n i-
xvpe, 4e ce acemtnnav k y x&pxiea, mi ne .lâxvpî Ka Jia ÎS
de anecxea. IT’Bxvpe.ie apce npodvK vn KT»pBvne Jiemnoc.
13. Jlemmepa den Biţfijieim.
(O s n i „Iicoana *i8 miî“ .)
Mine nv rnxie .ioky.i, ynde c’ a A n'rprnţr Mxhtvîto-

pÎY.i yeny^vî omenecK? K yÎ ny i-î k y i i o c k y x Bi<i».ieimYji Iy -
deeî, ynde «tiîyj .iyÎ Dymnezîty a BineBoix a ce nauiTe
Kin omenecK v|v.n iiemrep'b ? Dap’ iirriind aneacxa, Ba nvTe
Kvyexâ «iine-Ba, K t JiOKYdtţ de’nxpy k ape.ie a cxpTj-iY’rix j i y -
mina adeBtpaxeî mxnTyinuîe, ap «t>i ptm ac neKYnocKYX, iui
nefitrax ^ n cam t ? Deaies Bedem AntJiqî*ndy-ce monymin-
Te ^ n ToaTe jioKypiae, ynde c ’a ^nT^ninjiaT ne-Ba spedniK
de ^ncemnaT, oape ci. ny ce <j>it cxpryÎT oamenii a „joxuiin-
iţîa Bpe vn monvmxnT urî »js.n aoKYJ, ynde a p t c ip ix coape-
j e dpenxtiţiî? Ky b y m > c a m t !
JfLnKt .^nxxiî KpeuiTinî c ’ay rpiBix a-rnî aptxâ ad&n-
Ka peBepintţît pejieyioact Ki>xpi> anecx jiok cxnqiT, iipe’n
zidinîynea yneî fiicepine, Kapea ecTe ne^ji maî <i»pymoc mo-
nvmxnT. JfLnct «]lmiii»paxYJi Pomeî, Adpiann a dipxmax’o,
zidind ^.n aoKYJ eî yi> Kanimxe zineî Binepiî, uii amîezîxnd
a.iixypea î i rptdint mape, .An Kapea ce ctpBay asoKvpijie
jy î Adyne. Anecxea c’ ay ntcxpax nxnt *kn zijMejie jiyî
Koncxanxin Mapejie, ./knxxÎYJ! .^mntpax KpeiUTin, a Ktpyîa
mami» eB.iaBioaci., I.ieanna, dtpxmi. ajiTapîyji ntrxnecK,
deciinuîi. aneâ rpidim. mi zidi mxntcxipea nea npea *i>py-
moact ^.n onoapea cb. M ipiei de Bi«'Jieim, Kapea c i t n&nt
An ziîa de acxt-zî, mi ecTe nea maî BeKÎt *ţaixpe Bicepi-
Mejie nt.iecxineî. M^ntcxipea aieacxa ecTe zidiri, dynt
rycxy.i rpeiecK ^n «topma Kpyniî. IlaTpy mipe de Kojioa-
ne (cT^.iriî) Hopinxise de mâpmypt a.iBi. CYCLţin BOJiTa, ie
ce .îymineazît iipe’n epecTpe mapî. AcTe Kojioane xtîaxe,
■tit-Kape denxp’v t c^nrvpt BYKaxt, ay «t*ocx oape-K&nd
nojeixe iţpeqioc ky âyp, eap’ aKYma c*nx nymaî zîvrptBixe.
Jemnyj aKonepemxnTVJYÎ ecxe tox de nedpy; napxea de
« o c a ni.peni.iop ecTe anoiiepixi» ky Jiecnezî mapî de mâp-
niYpi» a.iBT>, eap' »(s.n napxea nea de cyc ce maî Btd *kiik%
p’&mmimîe de yn mozîaiK cxptBeKÎy.
Lepturariu rumînesc. T. I. 2
Jfui demîepT KaYXB nine-Ba „|y.n aonxpY ajixapÎY, opî
aniBon, kbhÎ aKYm ce BBd npexYxmdenne nvmaî cemne de
iiYcxiipe, mîepBind auvin de TindB cnpe .f^nxpape mxnB-
cxipea anYcenni.iop,npe'iiYBnopxiiţÎB niiuB, npe’ n Kapea ny-
maî njienaT nouţi ^nTpâ, kbhÎ vinile lejuie mapî c’av zidii-
cnpe anBpBMÎvne KYnxpa ^nKYpcivnijiop ApasLiop upBdBxo-
pî, Kapiî .fuirpav maî nBinTe KBJUBpî ii^hb jia ajxapîv cnpe
a CToapne npe KpeuiTiniî pe.ieyîoiuî de sannî. Akyiii ce ^.n-
xpeBYiniţîeazÎB iiYmaî uapxeameazÎBnomţiajiB, ne ecxe dec-
iiBpiţixB ky zid de KBxpB 'ie.Me.ia.ixe nBpijî. Ai'iîa ce a<t>.iB
a.rrapÎYa a.i.iop Tpeî mayî, iui jixnrB dxncy.i ;koc ape yb
nearpB de mâpniYpB UYCB'iÎYnea cxejueî npe nepÎY, Kapea-Î
^ndpenxace ano.io. .la KauBXYJ KBuacYJiYÎce a.iB yb yuiÎb
de BponzÎY, de vnde dYK 15 xpenxe nemxepB, Ynde c’a
iibckyx DomiiYJi nocxpy Icyc Kpecxoc. Acxb nemxepB, ne
KYnpinde cxaY.iY.i mi ecjiea, ecxe de yb opmB neperv.iaxB,
de 40 de najime de .mirB, de 11 jiaxB, mi de 9 na.vrB. IIo-
dejuejie mi iiBpeiţiî c x m t aKonepiiţî ky măpniYpB a.ir.B, mi
opnaiţî ky niBxepie de niBxace poiuÎB. Ilemxepa iiy KanB-
xb JiYminB de n aapB, *ri ce jiYmineazÎB ky 32 de K^ndeae
de apijinx, Kapijie nY ce maî cxinr ne4Î YBdaxB. Anecxca
c*nx dâpypî deâ maî inv.nţî Domnixopî Kpemxinî.
14. Moapmea mi nenopommxji (<Pâ6x.ib).

(De ţt. Acani.)
bn -lemnapiit de'n ie i ci>pmannî, 4 >T>p'b biiit de ms.iTe opî,

ILiin de rpbice mi de annî, 'bp,b comn Kiap u n i "n zîopî;
Kt>p A nd Bpeacicxpî rpe.i.ie ’n enaie ToaTi. noanTea ’ n rJtndspî zîaie,
De’ n irbdspe ne.ia caTe, Zisa neHÎ ram n’ ape nane ;
Ce ’ n T s p n ă . ^ m e T i m î o p K t>i Î n'bTans.t p t s mi Tonr,
«la CbpaKB-mi «oimîop. Ia BoepecK necTe uoiit;
Obo cît , nenBTinni'oc, BipsJi rpes, miî de seijiiie,
Ilsne câpnina ca xcoc, Doî #e iîo p î mi naTps 4>iîie
llli pTbKKyeTT. a nsme, îfa> eonii» CB’bdiToapî'b
K*.Te cs*epe .jn js m e ! -i-aK Bieaiţîa ji*.nroape!
Kt. de KAnd e^.i c"a ntCKBT, ^ m * T , BpAnd a -m î * a ie canvb,
Nsmaî pe.i.ie a b iz is ti. MoapTea cb Birb o KÎ'eam'b!
Nectiţioaca ET.Tpj&.m., BtzLî.nd 4>iopoaca m o a p T e ,
JIj ’ia. ik! cenepea .jn m m , J le m n a p fe a c n i i m ^ n T a T -to a p T e ,
Pinede c’ a aptTaT, Zi'ie: „poz aaeism’sn aiK,
Illi i e B p e, .t’ a .^nTpeEaT. Vecine jiemne cr>pidm ! “
Tie„uie,
M o a p T e a KKprm. T oaT e
Oms.i jfnc'b-î' mai dopiT
A cs-tepi opî i e pe.ue,
DeK^T a <s>i mAnTsiT.
13. BaniJiiea (epidendrum vanilia).

(Dsn-t „ iK o a n a .i;smiî“ .)
n.ixnTa, ajui ntpiia <t>pYiiTnvmîă I c n a n n iîA n ie -

pina eaniJiie, ce iţine de adestpaTejie naxnTe niptziTe
(aiuiioapie, Hepiniroapie), <t>iiud Kt-mî xpajje nvTepin^n-
ty.i iiapTe ceav mi t o t de’n âpBvpiî, ne Kapiî ce^n<t>,i im vp,b.
C e noaTe nYin'Bpâ «/kncB uii Jia <t>anujiiea jianeejiop; ^n Kpe-
uiTepe-mî ceâmT>nnT> mYJiT ky Biiţîa de Bie; Biuţîejie-î cxnr
maî ^knTXÎY Bepzî, îict. dviit Kîţî-Ba annî ce 4>aKjiemnoa-
ce mi Bxprroace, mi ce Kaiţî'&p’B, KYm zise Jiineî, ky nimTe
K^p.iii,iea.ie p tcv iire, Ka Biiţîa de Bie. Kxnd nY ce a^jit npe
anpoane BpeYn âpBvpe, ne Kapeae ct» ce Kauţîepe, ce „foii'inde
npe ntm&nT. PTidT.Hine.ie i-ce ^.ntir ad^mt ^ n n'Kmxnr,
dap’ a dece opî ce a<t>jiT. TpvnKÎ, Kapi-c nYmaî aninaqî de
âpBYpî, TptrxndY-mî de’ n eî nYTpeiţÎYji, <t>T>pT> ct. «sii. pT>-
dT.4inaTe ,kn riT.mxnT. Kîiiyji de a Jie u-ixnrâ ecTe nY nY-
înaî ioapTe «teaÎYpiT, dap’ mi anesoe. Bitţîe.ie Ti»îaTe de
jia ri.ixnTT. nY ce nvn ^ n ntin^nr, k’lmÎ ap iiYrpezi, ni ce
jiinecK mi ce a<»ir Bine de âpBYpî âc<j>ejiÎY, k^t KânT.Tva
de’ n h î o c c t cTea Ka 4 — 5 deijeTe cyc deaa n t i n x u r ; pâ-
niYpeae ce aKOiiT.p ky mYUiKÎY, cyb Kape ^.nnen a „jamojiui
derpaBT., mi a-mî rpaye nYTpeiţÎYJi de’n TpYnKÎY.» âpBYpe-
jiyÎ. ttpYzîeae osajie ajue pâmYpeaop cxnT <tT.pT. Kodiqîe,
jivnqe de mîece deqe're, deacvnpa nimKaTe mi v^n’rince Ka
.ia Tpeî deyeTe; Ko.ioapea jie ecTe Bepde tfJjioapea
i-î râjisenn'b Bepzi'B, amecreKaTi. ky a.iB, dap’ nY tot deavna,
nenî jia roare n.iîne.ie; uimi TpesYÎe c i aÎBi iui 4>jiop
nerpfe. Dyhi» dec^ôpinivne «oapnit t i , K’bMÎvjie ky cemin-
iţîe, Jiviirt de 6— î deyeTe, JiaTt de Yn deyeT; .foi .lonTpv
ape nYmaî Yn aoK ky Tpeî decmpiţiTYpe, de’n atapt ky *e-
pecTpYqîe, Kape dYni. «topim ceam’Bnn'Bvneî m cT ip i, iui ne
ji^nrb yt, CYBCTxniţî'b o.ieioact, mipociiţiB’b Kam Ka nvidva,
maî KYnpinde uri vb mvjmime de rp'SYnnîoape nerpe -ivniiţiBe.
De’ nTpv ’nTXÎY ce apaTt acie k’BmÎyji'Î Bepzî, cupe Txmnvj
Koaiepiî ce «i>aK rt-iEie. Kyjccyji ^nnene ne .ia mîezîvj avî
A yfyct mi iţine n^ni ja KantTYJ .iyÎ Zienemape. K ih Î y jl
Lie cemxniţîapîe ce ycki» aa YinBpi> Bp'îi. 14 zi.ue, anoî, Ka
nY KYm-Ba c i-u rî nîeapdi. BYn’J.Tarea upe’n aBYpiniţî’fc, ceav
c t ce erpine de ^ncenre (insecta), ce Ynr ky ojeîv de KaKao
opî de piiin; aneacTa ce peneiţîeiuTe maî de mYjiTe opî,
dYiii» aneea ce ^nBtJiecK «f*.n •tpYnzî'h de Kannt KXTe Miniî-
zîenî de eyk’BUÎ, mi nYmaî a pape opî KXTe 100 opî 150,
n-iineje aHejjiea ce ^nnwecK anoî ^n Tinmeâ opî *^n
iijiYniE. Amîâ sine map«i»a aieacTa ^ n neroiţÎY.
IlâTpiea aanMieî cx iit iţinYTeje KudYpoace a jje Ame-
pineî ax*T ne yck3t , k x t mi «|>n ^ncYae. Ea ce a^-it maî
BxpTOC *^n Cnanniea noift, Jia C t. Dominr, mi *f.n a.iTe ^.n-
CYjife npe’n JOKYpî ne^ms-iare mi ne mYniţî n’bdvpomi, Ka
piî nYmaî cuB âieM iî ^ î norr p tcsa re, Kapiî KYêr ne axoô
K'biÎYJin cemxmţîapîe mi Jie B*nd nerYUÎiTopMopcnanniojî.
IIjixnTeje neaje Tinepe da? «t>pYnxe ^ n axi Tpewe ann.
EYponenniî KYmntp'b anecie map<t>e de’ n AmepiKa cn tn -
neacKT., adYK*ndY-ce de ano.io ne .ia Radine, ne ja AmcTe-
.îodam mi IJ&iYa.
16. Cbmxpvji tui KbKomvA.

(Dsm> „Inoana asinii".)
JfLtnBe anima.ie.ie anecrea c*nT ptnapeiţie, KYnocKYTe

ne’ nTpY «tpvmceanîa mi npeiţÎY.» nîeanejjejop.
C’bniYpYa (mustella zibellina) de yennv.i dixopijop, de
Ko.ioape K'BCT'&nni'B ^YniToapî’b, ne K a ii k y v i n e a n .i a r * ,
nîenTYJ cvp, KaiiBTY.i noadei nerpv, xa.inejie ne4Îoapejiop
axonepiTe ky nepî, ecTe «oapTe BioÎY, uii ceâniBnnB jia «*i-
pe iuy.it ky di'xopv.i de Koua4Î, TpBeuiTe iţinvTe mvn-
Toace mi Kodpiî Acieî meazÎBnomţia.ie, maî ky cam i
Cisepiea mi Amepina meazÎBnornţiajiB. C'bmypYji ce nv-
TpeuiTe ky nâcepî, rvzîannî, B^Bepiiţîe mi ky ajiTe BieTBiţî,
Toamna ky noame mi ceminiţîe. E î 4 .111Î «mk BÎezÎYm'ijie ^11
cKopBvpe de Konanî, mi Îybcck *t>oapTe KYpBiţiea.
CBmvpiî 4eî maî «opvmomî mi maî npeiţiomî ce npînd
npe majYj p^v.ivî ,/Ianna ^n npoaimţia IanvqK. E î ce npind
de’n jvna jy i Noemspe n*nB .na <J»eBpYapîv, napTe KYp-
ce, napre ^n .laiţîe mi pBiţîejie. BBzî&nd ^ncB KYpcejie
anecTea mi 4>epindY-ce de ej.te, cxu t nesoiiţî BxnBTopiî a -î
iivuina. <S>iind ^ncB kb npe’ n nYuiKBTYpB jii c ’ap crpinâ
mexiea, dpenr aieea neapKB a-î B*nâ ky CBţieTe ramne,
ky Kapiê nv ce BaTBniB, ni iivinaî ce ameiţîecK.
<X>pvmceaiţîa B.ianneî de cBmYp axxpnB deja Kojioapea
mi jYnyimea mpYjYi, nape.ie, nerezindv-j, ce k y j i k b ^n
ToaTe iiBpni-ie. Koaoapea ecTe opdanapîî KBCTBnniB, dapB
c*nT CBmvpî iui ky jvcTpv apyinTi'v. CBmvpî ajiBÎ ce a«i»jiB
«oapTe papî mi c*nx cKvnmî. Eb micadB de cBmYpî nerpi
ky «lYCTpv apyinxiY ce CYÎe ja zîe4î de miî de pYsjie. Anecx
npeiţÎY mape ®ane de trivûî .fam BoecK CBmYpiî, ajnţiî mi-î
avrriB. Heî maî icKYciiţî ^ n BoixYpa CBmvpijiop c*nx Ki-
nenniî. NeKYnocHBxopiî ce ^nmîeajB adec KvmriBpxnd di-
xopî jok de CBmvpî, mBKap kb 4ejji maî BYn cemn a
KYnoamxe CBmYpiî ecTe ^ncYmiexaxea nBpYjiYÎ jiop, Kapejie
•*a nexezÎ4ÎYne ce kyjkb ^ n ToaTe ^âxYpijie.
Kbkoiiiyj (mustella erminea) de mBpimea BeBepiiţîeî,
<j>BpB KoadB, JiYnr de vn ne4Îop, naax de doÎB deyexe mi
wvmBTaTe, xpBemxe ax*x ^ n HBpiţue meazÎBzivajie kxx
uii^n nejiAe meazÎBnonuiaê, maî ajiec^n CiBepiea ne pxYj
Kojima. Ce nVTpeuiTe ky nâcepî, mîoapenî, oyb m. a. Ilîe j-
Jiea KBKoniYAYÎ ecTe npeiţioacB ne’nTpY dejiiKBTeaiţîa mi
KOAoapea nlpYJivî. Koôapea . f j ecTe Bapa ^ n KicB tbjibib
ceaî pomiâxeKB, eapna ^ncB a.iBB Ka’neava (omBXYJi, zÎb-
nada), nvmaî B*p<*>vji Koadeî ecTe nerpv; ce a<t>jib t o t v i u i
m i KBKomî necTpiiţî. Bjianna de KBKom ecre nea maî Tpâî-
niK’b mi maî npetţioacB, ne’nTpv aneea o noapTB nvmaî
DomniTopiî .ia minTiî. K'buomv.i îvBemTe KvpBiţiea aTXT
de mvjiT, k x t ce zi ie , kt, maî BvKvpoc ap mepye npe’n i*ok,
deu*T npe’n Tint, ne’nTpv aieea c’a uri ninvT vbdinioapB de
cimEOJi ajui Kvptuţieî, Kvm ce Bede de’n deBica opdinv.ivî de
epmejiin de Neânoae: „malo mori, quam faedari" (adeKB: maî
Bine b o Î v ci> mop, deKXT c b m i ^nTin).
17. JJfîr6pannx.t mi OKÎejiapii.

(De A. u an n sx)
î î n o ra mepeîs asi in d Ejt^, n p e 'n e î K s m c ’ a s iT a T ,
Ile s n i î , a^ u ,ii boj B in d : A z ic : cs p d a m i î-a î daT,
K a u ,T rn T Îx K a p T e m i H eT e cK , Kt. n s n o T l e T i d e a o K ,.
K s naTps okî ce n sm ecK , Ce B ede, kt. n'am nopoK.
A n -ie n a T -*a M . p r m i eaî Bo.iTapis.ii, KtTAnd jia e x i,
d e c a r i» k s sd m îeJ M . l-a zic, es maî am sn * e .iîs ;
B ^ n d s m îe ju s .* , Bannî xsi>. K s-aieîa aî s e d e Bine,
Ile Jia B O A T e -a n o î .jnT pt, H i - c C K s m n î, n s - c ne’nTps opî Mine.
De o k î de om ^nTpeB^nd A d s - î , k a . t d e C K sm n î o p «**i,
.rta n e n e r s c T o p î s c e B*nd, K t - î î a s , d e - o î s n s T e n e T i.
K s K apî c t n oa T t w r î D a p ’ s e p K A n d s - î, a z ic e a p :
I l l i e K p ie m i cokoti ? TTIi a n e m T i a - c . j n z î t d a p ,
î> n B O J T a m îs X a a s z i T , K t sÎTe, OKi-mî cr,¥.eoK,

Illi d sn t ne a’ a no*TiT, I lli tot n s n o T c t H eT ecK .
I-a daT nimTe OKieaapî O *! ini ne no^Tt aBeam,

Ka c t B ad t ToaTe m api. A K a c t , KA.nd m t r.®.ndeam!
Eaji deaKi> î- a am îezîaT NerscTopîsa a a nTpeBaT:
Illi ’ nTp'St KapTe c ‘ a s rra T , Ksm Te Btd, n'aî ^natiţîaT,
A zic: demîepT m i TpsdecK, I lli a K sm T e n tK ta c e n iT Î
I l e 'n T p s ^ n T J t î s c t M e T e m T Î?
K' sfre ns bot ci. neTecK.
NerscTopi’sa mî-aaiţî aBA.nd, B e z î B in e ! a p t c n s n c e x * ,
I-î .j.n-1-tiţiinît ziKAiul: D e - a n e e a B e n iî K’ s n m î e ^ j .
Bezî, anemTia-e Eoîtpennî. K t d e a r n îs m T i c t M eT ecK ,
Doap’ Beî nsTe c t MeTemTÎ. D e -a n e m T Îa n e -m i T p e s s e c K ?

18. Ptiefipcfipijie NijisAxi.
( D s rii. „iK oan a jusm u“ .)
Ni.iyj, a.i.ie Ktpyîa icBoapt asîâ cxnT KvnocKYTe, pxv-

peazîtEţiinTYJidejiameazît zi cnpe meazît noanTe .^jiTp’y t
^.nTindepe maî mvjiT de 100 de mije. De’n cyc de neTaTea
Kaip ce decnapTe doîrt Bpaiţîe, napijie eapt-mî ce dec-
<i»aK .js.n maî mvjiTe pâmype jitTypaae. FTpe’n aneacTa ce
<i*oapmt ^.ncyjia KYnociiYTt de'n nea maî adxnKt Bemme
cyb nyme.ie de DeaTa, iind Kt ape opmt ac£menne Ky
jiiTepa rpeaKî. de aHe.iji nyme. Nmyji ecTe nejui maî mape b î -
ne^tKtTopîy ajiji EijinTYjiYÎ, Kt hÎ cxnryp eju npeâne Eyin-
tyji ^nTp’y t Ktmapt BoraTt de nxne; tpt d^ncy.i ap «*>i
EyiriTy.1irt qîapt nejioKviTt, aKonepÎTt de apint,Ka nn de-
iiiîepTyji JIiBieî deKtTpt anycyji ctv . Bine^ânepea aseacTa
o atiţîeiuTe ejui npe’n Btpctnîynijie ceaif ecyndtiîynijie
cajiaede ne t o t annyji, Kapijie adyK <»ojioc ^KndoÎT, Ktnî npe’ n
mxjiyji, qe pemxne npe Kxmnî dynt ptTpacyji aneî, ce oaie
ntmxnTyji aTXT de mtnnoc, .faiKXT d t ceHepimîy ^ndoiT,
mi t o t vtdaTt ce adant Ky ^.ndecTyjijiape; anecT oojioc de’n
vpmt ecTe oapTe mape, <t>iin<l Kt KJiima EyitiTy^yî e aTXT
de YCKaTt, w^nKXT TpeK maî myjiTe jiynî, tpt a ce zîtpi
ape yn nyop npe nepîy, mi Bpe y t njiOiniKt, k xt de mint,
ecTe Ka ptpeTaTe ooapTe mape. Ile’nTpy Ka mi atijie jit-
Typajie *|^nKt c t ce ^mntpTtmîeacKt de Bine«»âHepea Btp-
ctTvpeî, ce «KtKvpt ,/knKt de’n T^mnypijie cTptBeKÎe Ktnna-
jie nenvmtpaTe, npe’n Kapijie ce dyne ana Nijiyjiyî. M ex e-
meT Ajii, BÎnepeyeje EijuiityjiyÎ, ^nneny ^ n zîenenniea Tpe-
KYTt y t jiYKpape, Kapea .^n npiBimţîa mtecTpieî mi a 0 ojio-
cyjiyî ny CTt maî h j o c deK*.T nenî yna de‘n JiYKptpuie BeKÎe
ajuie anecTeî iţîepe njiine de JiYKpypî mapî. Cnpe a ymîypâ
njtYTÎMÎynea Bacejiop jia rvpejie Nijiyjiyî, mi a ckyti DejiTa
de Btpcvqîvnijie npea mapî opî npea mine, opdenni nvmÎTyji
Binepeije, Ka oit-K tpyî Epaiţîv de’n nejuie d o ît npinninajie
c t i ce cane K X T e ît âjisie Jivnrt de y t oapt mi maî sine, mi
*|v.naneacTa eh ce amîezîe OYnd'bmxnTY.* î'Bzî'BTYpejiop. Ase-
CTea 4>opineazrb doY'b iiodvpi vpiamîe, ajuie Ktpopa apie
c* h t ^.nuice ky cTaBijie, cnpe a onpi ana, opî a-î da dpYinYJi
cb KYprt. De’n cyc de CTaBue c ’a cinaT Yn Kînnaji, «ie ^m-
npeYnt înse Bpaiţîeje NuyjyÎ, mi de .ia anecTa ineant
a^Te Tpeî Kbnnajie nepiiendiuvâpie, ne a î c i ce «kmn.te ky
ana de’n Ni.». Bi*iepeye.»e KÎemi» \n ^nyinepÎY 4>p;&niţÎYzÎY,
anYme JlinanT, mi-ji ^.ncipMin’t ky dejini'bsÎYnea n.iannvjivi
mi ky dYHepea anejijivîa ^.nTpY .fjnn.iinipe. Anoî ce maî
adYce de.»a H ipic a.»T ^nyinepîv, Monye.i, nape.ie cb dvKb
ToaTe anecTe .lYKptpî mT.peiţîe ^nTpv ^mrijiinipe. IlecTe
12.000 de JYKp'bTOpî, opr'bnnicaiţî ocr'binîeiUTe, ce anjeKav
jia «ânepea CTaBi.»e.»op. JţLn «tpYiiTea acTop jiYKpiTopî ^.m-
n'bpiţiiţî ^.n peyeminTe, CTeTeâ învcina jiop, ktiMÎ apaBYji nY
.tYKp'b •f'bp'b aneacTa. nrpevîaT mi KonepiT de cYdoape
ce mimK'b KÎap kyih picxm . jitYTa, «iMavTa mi TenTamYJi,
Kapiê-Î îmioeazî'b miniK'Bpi.ie.
. 'I o k y j iJiYKp'bpiî eeiivbima ^ n T o a T e k y Kaci’peê, ^.n
iiu h j .i o k ce ^ .n u iţîâ maî c y c k o p t y j i .jviu.iinepîv.iYÎ. JlYKp'b-
qiBtTarea epa de t o t mape; vb napTe de jiYKp'bTopî «ţinea

Kînnajie, c m â i i m i m t , y c k ă KT.p'bmide mi apdeâ sap; a.ii b
napTe M i e â JioKYiniţîe ne’nTpY qeî ne ce O K v n a v k y zidiTYJi,
*j>’Biieâ mopî mi KYnToapîe ne’ nTpY nYTpiTY.» (x p ’BnniTYj)
asecTeî uiY.nţimî de oamenî; JioKvi'ropiî de npe’nnpeyÎYp
.îiiî nineav niauîe.ie .i^nrb Niji, ajiiţii decnideav ocn'bT'bpiî
ne’ nTpY jiYKp’bTopî. Bojinasiî ce amîezîâ ^KnTp Yn cniTaj
npoB'bziopÎY. De’ n ToaTe mpiţi-ie ce advieâ 11ii. 1epia.1e mi
vne^Te ne’ nTpY .ivKpv, .»a a.»Ji Kipopa cip in op T ce anêxâ
vb napTe de’ n «njiOTa Niav.ivî. ToaTe •lYKp’Bpijie anecTea,
•xiind îmopYnaTe k y emiT mv.»iţî'BmiTopÎY [ ne ^denjiin,
r’Bpxni’eazî'b «tepineTaTea nem’bpi.riniTB a EijinTYjivî.
P x y j ^ .n ien e ^ n to i|Î anniî a KpemTe ^nneT ne -ia 18,
ceav 19 Ivniir, ne.ia mîezÎYji .ivneî CenTeriiBpe amvnye .»a nea
maî mape nijuţim e, anoî „^nnene a CKbde e a p i-m î tot ^ . ii
aT*Ta u m n , ^.n k* t KpecKYce. 4>iind kb npicocintţîa a*pvn-
TYOC'BT'Biţiî (v^niBÎe.iuiYrrbpiî) annYjYÎ aTxpnb de.»a ky-
B eni ra nunţime a anei pxv.iYÎ, Kapea, Ka cb aaîYTe tpvnTYO-
ctraTea, ce iepe c t aaiYnr'b l e u nvnin .ia 16 KOiţî: de aieea
îiKb de’n Txmnvpi.ie BeKÎe ce aiuîezîapt ^ n deoceBÎTe
■lOKvpî„m'bcsp'bmoaptedeNîji, “ ne aapi.ie ce nYTeâ o b ctp -
sâ jitniYpi'r Kpemrepea mi cKtdepea anei. Anpoane de K ai-
pY.i BeKÎY ce a«îmi v i «PxnTxn'b niTpaTt, ^ n miiti.ioKv.i
Ktpiîa ce najuţit Yn nijiacTpv de rptni r ky onT jiâTvpî,^m -
ntpiUT ^kn deyeTe (noainapie). Ana pxYjivî CTptBaTe npe'n
nimîiT .fji «cxnTAnt, mi dvmb Kvm Kpenixe ceav o.Kade
Nîjiyji, amîâ ce naji^îi ceav ce Kosoapt mi ana de’ n
«xnT&n'b, vKnK^T m.uţimea IViavjYÎ ce noaTe KYnoamTe
ji'binvpiT de ne mvjnţimea anei de'n o x n T x n i ^ncemnaTt
ne nijiacTpv.
DeaKt nitcYptTopiYJ IVi.iY.ivî ce aJi ky t o t o cyb
a m : aTvnsî ana NijtYjm a amvnc .ia ^nijuţimea KVBenÎTt.
JJLndaTt ne ^nnene p^vji a Kpenrre, ce denmid cTaBi.1e.1e,
mi ^ n KtnnajiYJi He.M mape de Jixnro KtipYji BeKÎY ce «»a«ie
î'bzî'bTvp'b. 5 n npiBerîtTopîv hyb.uk îmiTiiniţîeazî’b CTpi-
r*nd npe’ n Kbiiira.ib ^ n ToaTt capa mi demineaiţîa kyiu
c t i nuuţimea NLivjiyÎ; mi deant a KpecKYT nxnt Jia n u -
iţimea KYBeniTt: aTvniî .fvuiî ^.nnen joKYiTopiî d e c * iT i-
pije mi secejiiijie. IizîiT vpa de’n Ktnna.iYJi He.i.1 mape ce
pvmne ky mape ctpB'bTopie; cTaBiaejie, ne onpîâ n*nt
aTvnnîa pisipcapea, ce deumid, mi ana advK'bToapît de 4>e-
piqipe ce pinapct mi adant qîapa. EyinTY^ ^s.n®tiJ|imîeazî,b
arvniî ^nTp’v t dentpTape, k xt Bezî ky OKiî, nvmaî v t
mape, de’n Kapea ce pidiKi, Ka nimTe ^ncvje, nvmtpoacejie
HeTtnî mi caTe amîezîaTe ne MÎtpmYpii Nijivjvî. Ziva
aieacTa ecTe vna de’n nejue maî mapî ctpB'bTopî a.Me
EyinTvavî; BYKvpiea nea maî nemtpi.iiniT'b ^nBioeazît npe
Toqî; pxvA ecTe aKonepiT de t o t «tejîva de 'sapie; Apaşi,
Iîoimî, 4 >p*niţiv3KÎ mi Nerpi, toiji ce ^ndeact ne Yjiiţîe;
bybvîtvji TYnvpuop ^nmTiinqîeazît ctpsapea zujieî; Toqî
ce ^mBp’Bmmîeazît, uiî dopecK nopoiipe cnpe vn ann
mînnoc, mi «mk e’bpB’bpî de BYKvpie.
l P ia t r a N c a -s t \
1 Bvftitlfiea ^dCău J
Myjit c ’air dicnYTaT acvnpa KaYceî ac'rop p tn tp ct-
HiYnî annvaae; anvin c’ a de<j»iriT^n yenepa.i, Kt aqe.Mea Bin
de n ruoi.ie, *ie Kad ^.n Asiciniea de.ia Mapiţiî n&nt ja
CenTemape, mi de ja BxnTYpijie, ne t o t npe aqe.1.1 u m n
CY«Mt dejia iheazît zi cnpe meazit noanTe. Ana NîjiyjiyÎ ape
Y'B^.ncYiuieTaTe minynaTt, Kt âdent nY ce CTpmt; de aseea
ce noaTe ntCTpâ T*mn ^.nde^\nr Bace mise mi «ri-
CTepne. De nri îa «i>e.MYpiTe Kojiopî *^n ram nţj KpeniTepiî
mi ecTe cnvm oact; ky ToaTe aiecTea ecTe «toapTe dY.i*ie,
n.»tKYTt, c^nvroact mi cxnrvpa BeYTYpt a EyinTennijiop;
dap maî ntinTe de a ce Be, ce jiimnezîeuiTe ky CTt.itK.iÎTe
(yii <i*ejiîv de nîeTpe).
19. lledeucejie 6anKpxî{ijiop.

(Dsrrt „Iicoana asmiî“ .)
J(Ln Poma Benit epâ Jieţiue HeÂop d o Y t-cn p t-zîese
raBJie ooapTe acnpe ne’irrpY Yn sanKpYT (deTopamîy, se nv
ape ky ne njitT i deTupiea). E.uie Jitcâ *jv.n Boea Kpedi-
Topijiop j y î , Kapiî aBeaY dpenTYJi a-Ji nYne ^ n <i*eapt, a jiy-
Kpâ ky dxncY.i Ka ky yii pos, mi a -a c<t>truiâ, .ţjn ntpiţin-
dY-mî TpYnYj jy Î, de Ynde a ptm ac npoBepBÎYji: „a izjiftmi
op t k s u s m a , o p î k s u îe ju ie a .“
KYBxnTYA: S annpsm , ce Tpaije de jia ypmtToapîa dâ-
T in t: ^ n iTajiiea aBeâ «Mt-Kape nerYiţîtTopîif nanTopa ceav
BanKa ca ^.nTp’Yn jo k , Ynde ce ^mnpevnâ Toqî; deaKt YnY^
de’nTp’^nmiî nY natTÎâ KYBeniTa CYmt .ia T^mnYJ npe-
«i>inT: aTYnnî ce zineâ, Kt KanTopa ceaY nanua jiyî c ’a pYnT:
„ba n co rottoa.
Cnpe a domoju acnpimea a.i.iop d o v t-c n p t-z îe se rau.ie
c 'a î nYc m Y iie nîede*ie ntinTe. »ţ.n nYrepea .leyiî îliv.iie,
deTopamÎY^, Kape.ie-iuî da ToaTt aBepea Kpediropuop, epâ
mxnTYÎT de ToaTt deTopiea opî k s t i c t n i t <i»oct, mi n’a-
sea c t CY«i>ept maî mvjiT nemma. wJLnct «i>iind Kt epâ 4>oapTe
Ymîop a ^n m îeaâ jieyea, acKYnzî^nd Y t napTe de’n aqeea,
ne aBeâ; ne’nTpY a'ieea jivapea aBepiî ce *^,ncomâ t o t deaY-
na de irt nepemome pYiuintToapît mi deconoptToapît.
DpenT aneea anejuivia, «ie aseâ c i - m î apaTe Kpedixopijiop
Toai*b anepea, i ce nvnea ne Kan v i cKY<&ie nearpi «top
im nipamidajii, Kapea xpesYÎâ c i o noapTe nYEJiin. A c-
<t»ejiîif de dâxine c’ av b iz Îy t un T^mnvpi.ie maî nove.
Auria nYpxâ deTopauiiî uii uanKpviţiî Cnanniea v i crapdi
de i>îep; Jia .1yk3 Ixâjiiea v i k ih Îy jii râ.iBenni avpii,
iui vnde î-ap «*>i .^nxxjinix KpediTopiî t i p i aneacxa, aBea
dpenTYJ a -î ^nuide * i p i npejYnijipe. n ajiTe uinvxe,
upeKYm Jia IlâdYa epâ^n niaiţîa nea nYEJimi y i neaTpi nY-
m ixi a pYunniî, ne Kapea xpeBYÎa dexopamÎY.» c i cxea roji
^ n iin x ea aiYdeKixopijiop, c i ce apYtine nii c i nine de xpeî
opî npecxe neaxpi, zm xnd: „es mit Jidufid de aeepijie meJi-
jie“ . n nea maî mape napTe a iţinYxejiop <*>p*niriYzîeinTÎ,
iui maî ajiec jia Ilip ic , ce KYndemnaY BanKpYiţiî Jia nijiopî,
se epa Yn cxxjin, Kapeê ce ^nB^pxia ne Yn w c , ky Yn
nepK de <tîep) .fo® Kape ^1111 Bxpa BanKpYXYj Kaii’v.i mi m x-
nejie ne Tpeî de xA»pr, *j^n Kape zui.ie ce ^nBxpTia ni-
jopYji K&Te Y id a x i aa <sii-Kape HtYmixaxe de o a p i,n e ’nxpY
Ka c i - j i n oa x i Bede maî sine nonopYji.
EaţrapYxa ^.nceamni cxapea, ^n Kapea ce a<Mi omYj,
K^nd nY-mî noaxe njiixi dexopi'ea; eap' nuiixa ecTe «j>an-
xa, upe’n napea^,mî deKiapt 4ine-Ba nenYxinuîa de a n a ix i.
20. Dovb uojiofioaHe.

(De A. Doni^îs.)
Xn HOJIOBOK ks Bin
M e p y e â 411 K a p n e d p s m ^ o t c t m i 4> oa p T e j i n ;
E ap’ a-iTSJi k s dem îepT , a a e ’ kt> B e n îâ m aî Tape,
Dap’ mi xodopoijîâ,
4 >i,KA.nd s n B s e T m a p e ,
J^nKAT H eî TpeK'bTOpî -fll aaTKp'l TOlţl 4‘KIJia,
A tsiim î K * n d p.1.1 n e m iK a ‘I'0.10c n s adsMCH. ţ
* *
*
Acemenne Jisme,
AêjiA ne TSTspop ce ^âsdi. mi cnsne, •
T p ese n s cn op en rre.
Eap" Me^j ne Tane,
llli TpeaBa-mî *ase
Aacsnţe m a î cîrsp Jia c k o h s j i, n e -a dopem T e.
21. Tbnipxjt.
(Dsnr> „Iicoana
Itnipiî npiBunţîa <t>opmeî xpvnvjivî ceaminm ky

macKvpiî. Ce deocesecn t 6tvuiÎ npe’n p*tyji imn,
Ktpnoc, «fopmaT de’n npo^vnyinyîa nacY^vî, Kape.ie ape ^ n -
cvinieiaxea a ce npojYnţju uii a ce ptxpaye, denii nv e op-
rann au YKbniu, «a a.1.1 eje<t*anxY.»YÎ. Nym'i.pYji deyexejiop mi
decnvc'bsiYnea nemoapeôp ecxe acemenne neHÎopYJvî vnvî
nopK de Amepiiia nieazîbziva.ri,, Ktpvîa .ia neiîoapejie de’n-
anoi -linceuixe d£yeTY.i hp.i.i de’ n a<t>apt. T m ipiî a\ ja
« ii-s a p e <i<a.iKb Kxxe mîece diniţî Tiîom î, mi K*xe doî
KO-*MÎ decn'bpniqî npe’nxp’v-b dicTxniţrb de KTtxpi, in'bcejijie,
c v c ^ n nxni'bp de 14, eap’ atoc de 12..
Itn ip Y j arnepinaim, kape.ie e <j*oapxe KoniYn .^n jioky-
pue Ymede a jje qinvxeôp «îepsiniţi de’n Amepina p ic b -
pixeaimb, ape «opir. a vnvî âcin min. M ierea i-î maî
roâmti mi nerpfa, Kapnea i ce m^n^nKt.
A dova c n i q î i de T im p i, Kapiî jokycck ^ n s e j j e maî
Ka-*de q in vxe a .u e Indiei, m i av nfcp .ivnr m i nerpv, c e nape
a «*»i -«a Indiennî m tx e p ie a mv.ixop icxo p iî <j>T>uv.ioace. JJln
Y p m t a x p eîa c n iy ii.e e a<*>.ii,.^n n'bdvpijie^ ncvjieîC vm axpa
m i aj.*e nemncYJieî M a la x a.
22. Kjiouomapixji.
(Dam. „Icoana
KônoTapÎY.» (campanero) ecTe n nâcepe, *e ce a M t

Bieyîvind ^ n Ainepina meazîtziva j t . Iii. m*nxenniî o nvmecit:
dap a, Icnanniî Kamaanepo, AmepiKanniî mi *ţ.nr.iiî fîeji-
6ipd. Ilenneê acTeî nâcepî c*nx a^se Ka neara 4ea npoâ-
cn’fcXb. K-ionorapÎY.» ecTe maî mape deKAX yîapita, ape njiicK
mai Tape mi maî jvnr den*x a.n e nâcepî de cam i-î, Kapeje
4>nnd nerpv mîede <t>oapTe sine jia TpvtiYj nejui ky totvji
a-*B. Deacvnpani.pi.iop ape vn kykyîv, npe’n Kape ce deocese-
uixe de ToaTe nâcepue. Kvkvîvj necTpiiţîî na de xpeî d6-
tfere de avnr, cn xn zh p i nea maî mape napTe moc, Ka
yn nac de KvpKann. K&nd ce anpinde K.ionoxapÎY.1 de m*me,
ceav ce ^ n n p x n de 'rine-Ba: a n m î ce ane.*.» ky-
kyÎy iui c x i dpenT ^.n cvc Ka yn Kopn. 4 >iind k i kykyiy.i
ecTe deuiîepT, iui ape KTmineKmÎTne ky r * n j , npodyie yn
picyneT deocesiT, Kape-ie ceam inm ky cyneTva KJionoTYAYÎ,
iui ce ayde na.i.ie de î i oapi iui maî sine. Deja anecT crneT
mi-a KiniTax uri nvmejie. TpeK*nd Bpe vn KWlTopÎY ne-
KYnocKYT ne ane-iJie JiOKYpî uii ayzind ^ n nemipyiniTY.i
deuiîepT de î i d a x i yn cyneT, mc i ce nape a ®i de KJonoT,
c t i ^nKpemenniT, .fn<nnimî*ndy-mî Toare nw vneje, de
xapijie a byzÎt ^ n xoni.Miptea ca Bopsindv-i-ce, ceav
CTpiBaTe yn cAimţîemxnT pe.ieyioc, ayzind vn Mac, ne »f.n-
deamni aa ^.nKiniMÎyne K ixp i D ym neaîiî, n * n i K*nd
anponi*ndy-ce, ce «j^nKpedinuîeazîi de KivciTopîv.* am ipi-
«lîyniî ca^Jie. Ne«rî yn K*nxen, nenî y i melodie a Bpe yneî
nâcepî K*nxiToapîe ny noaTe ^ m p e ie minynaTv.i raac a.1.1
KjonoTapîv^î. K*nxapea .iyî ce ayde capa iui demineauîa,
Ka Kvm iuî-ap n.iini 1111 eju, Ka uri om u , dexopfea KiTpi
aTOTnYTepniKYj, npea SYnvji mi BeMÎniKYJ zidiTopîî. Dap
maî B^pTOC K*nd ariYCY-i zij.ieî amopmeniTe ToaTe q e jje -
jiajTe nâcepî, KÎem*ndy-jie Jia pinâvc, K*.nd domnemTe Mea
maî mape juniiuxe mi xiMepe, axynHÎa-mî *f.n«iene kjoho-
xapÎYJ mejodiea, axynnîa ^ n n ii demîepxyji ky K*nxapea
ca, axynnîa piCYni Biijie de raacYJ jy î ie.M p icyn iT op îî,
^nnerand K*xe î i K4Îm ,f.n di«i»epixe piCTxmnvpî, «f>mî
npoypmeazîi eapi-m î cynexYU K.«6noTY.*vî/
A c t i nâcepe nexpeie maî myjiT .fn aoKvpî vcKaxe mi
^ n a jx e, .^mB.»i canrypâxeKi, mi ktibt-Î ny ce noaTe a*.iâ.
23. Mffcua mi iţini{îaptxA.

(De A. IlannM.)
M s c e a Bapa c B A p n tin d ,
Ile sn u,inu,iapi« .(.m-A.tninri.
O n p in d s -c e -»’ a ’ nTpeB aT,
Em i d e ’ i e - i f n i i ţ ir b i a T ?
I ţ in iţia p Î B .i a ’ a 'ie c T .K S B A n T
„eam de te cjraim:
I -a z ic :
Es KJtMd nuMi 6oiî m umz,
* fî (pan, de ue Koacan <j)Sz;
Kf> nene, nene m cmpit,
JJIi âomts'n eî KJtMd Jpntfiii,
De’n usmepî mr> .pmus.mezîs
Iljhm mi muinezîi.
Jle’nmps acmt a mea (pipe
CjMirn es amMm de es6u/ipe.
Dap’ ms KtmUJi ks te-iţî oaifî
De email ks oku .piufi«iaiţî?
.— l „Es, z i c e m s c K a n e .io k ,
Ns jiSKpSj deKJ&m rm skok.
Jfcmî uJiate c® mura zMimecK,
m i ne om cs mmncecH ;
Bpjraid maî msjim, p&c n cmsupnecK,
Mepz tui ’n ţpanh-Ji tJhdLiecK.
E„iu avasnii i t m i m ţfioK,
*fnuî mpnye uajime ne jiok ;
Eap’ e» jfn jiămspî c6spjhnd
mi deaapme de ejui cmjMid,
Pj&d, pjhd ks okî MKptmatţî
II,K»s KJnnd p%mjnn „fmjijianî.
mi de ns eeî cr> rm upezî,
Hîmi-me aKSm c® sezî.“
/, i t;,v.nil a«i&CTea, c ’ a d x c
I I I î - B n x îa ’ n 4- p s n T e c ’ a n s c ;
D a p ’ 4jL \ K s m o ir f c jm s i,
.^ n d a T i. o r i e m s i .
I ţ i n i ţ î a p î s a , K M i n d .ta e a ,
D e skoc K sm c e T B B tJ iîâ ,
I-a z ic :
„te cmpiyX 6jmî, 6jm,Î, 6x.zî ?
Ksm ziceuiî, de te ns pjMÎ?“
— „O ! te jfnmjtmjiapepea!
N ’atuis maî $ a ie-o,“ z ic e e a .
2 4 . CueAvn'iejie (aetumepejie) de n msmnejie

Ejiopa.
( D a n i „ iK o a n a .i» m ii“ .)
I le n î rb p m v p i * pxv^ vî M ija s a p I n d ie a nea d e 11-
jto a ie de in a p e a e p x ir Tanye ce n a jiţu » p x u o c v .* n m vre

E.iopa ^js.11 «t>opma vneî uoxKoaBe, a.i.ie Kbpiîa KaneTe-c
dempTaTe na irt mijit yiivji de ajiTvj. AiecT mip de mvniţî
ecTe ckobît npe de’ n JonTpv ky ît. mtecxpie mi c^prvinnÎT,
maî mvjT deii^r omeneacK'b, ie ce Bede de’n ^ndejiynrai’a
Tptîninie mi ecicTiniţî'b. CnejivnKb ce nine de cnejivnK'B,
mi ne mvjrre jioKvpî ce rod KXTe d ovi mi Tpeî cnejivnie
yna necTe axra. Ac'rea-c nimxe jivKpvpî amîâ de vpiainîe,
XnK^T maî nv ce noaTe Kpede, Kt nvTepea omeneacKt mi
Txmnvji, ie cTt ^.n decnvctHÎvnea omv.ivî, — KÎap de
c’ ap jivâ mi maî mv.ire BeaKvpî — , ap oi <j>oct ^n ci’ape
a npodvne acemennî avKpvpî. AcTe cnejivnne nv-c zidiTe, ni
de’n BxpTocvji rptniT c’ av TtîaT anejuie decntpqiTvpe aap-
ye, .itcxndv-ce »j^n miatJiOKVJi Jiop BYKtm nemtpqiniTe,
Kapijie c’av TtîaT Txmnae mi KâniniTÎ kv irt denaintraTe
mipaBipt, mi c’av .fvnopvmcemaT kv CKOBÎTvpejie neajie maî
aaece. Tot, 4e noaTe npodvne apxrreKTvpa ne «aiţîa u t -
mxnTvjivî de mape, «t»pvmoc mi ^.na^T, ce Bede aiiî cvbt
ntin^nr: noprise, TpeiiTe, nodvpî, Ktnejie, Ko-ioane (cT^jriî),
Kopidoape, oBejiicHe, Ko.ioace (<i»opme vpiamîe) de oamenî
mi de animajie, mi ne TOtiţî ntpemî tirvpe ^ n pejiie«t»e
CYBqipî «kn«nymîxnd zîteT'biţî indienne mi icTopiijie aneji-
.iopa. Amîâ ce aojit An'rp’î t cnejivnKt, v t JivnTt a z ît i-
aop. ApmaTa r v c t i maî iiivjit de’ n nedecTpi, vniî cxnT
K ijupî ne eaeoaum, a*miî mîed ^.n xp'bcvpe, eap’ K’BJii.peiţî
adeBtpanV nv ce Btd nenî de Kvm. Apmejie npiniina.ie
c*nx m’biîvHede, apneae mi ci>Biijie.
Mv.mî K'b.i'bTopî zii;, k i ^.n cneavnneae de’n mvifre.ie
E.iopa maî ToaTe zî'BeT'Biţi.ie indienne .f^mî av KânimTi.ie
ceav ntroadeae ôp; a'ieac'ra uoare o i adestpaT. JţMrpe
ajiTe ce a o .it vn toiiim y, ^ n uape.ie mîede zrtvji Indpa
(zrbv .1 coape.ivî) mi coijiea a v Î , Indpina ceav Indpanni: e^Ji
ecTe ^noBnimîaT ne vn eaeoanT Kv^KaT hîoc, eapt ea ne
vn je v . ToaTe-cjivKpare^nTp’ v’bm'bpime cvnp'BomeneacK'b.
5 n ajiT T ^ m tuv ec're am îezîaT ne cnaTejie aji.iop 42 de
eaeoanuiî Kojiocajiî. IleHÎoapeJie aop c x n ’r decTVJji de Tapî
de a nvpTâ nv nvm aî rpeYTaTea Tpvnvjivî jiop, dap’ m i a
Tnvî cranii de rpmiT -ivnr de 400 de naame, jiaT de 300,
•fnajT ê 200, *^n Kape e Ti»îaT tahhi.iv.i. J(Ln jiy iitp y j
anecTvia c * n i CKOBÎTe ky aneea-mî rpeYTaTe, ne c’a sepvT
mi ne de’n a*api, sinii decmjpqiTvpe, ^nrpe Kapije ^ n -
nea maî mape ce maî a4>j% vn taiiui.iv jiapr de 60 de
na.ime, -*vnr de ISO *|oi «opint de nip'bmid’b. <J»irvpe
Ypiauiîe ^nKYnyîvpt aiecT txbmijiy; mvjre miî de’n aie-
crea c*n r CKOBÎTe de’n rp-bnÎTvji, de’n Kapejie e «opmar
mvnTe**e, uin*ndY-ce nedecînire de n’Bm^nTYJi, ne Kape a
c t 8t de.ia •fropm'B'iÎYnea mvnTe^vî. De aiiîa vpmeazî’b, kt,
vn n.iann mape c ’a 4*t»kyt ne’nTpv totyji maî niinTe de ne
Bpevn cmtTopÎY a ^nnenvT avKpvj. Tîuiîop ce noaTe Kpede
a t>i aiecra v t avKpape a yeniiôp: kihÎ «âsvjia cnvne aie-
CTea: „Ceminiţiea IJandu , 4>iind nenoponiTi» ^n p’bcboÎy.i
acvnpa ceminiţieî K & px, c’a ptTpac ^n mvnTejie E.iopa.
mi mi-a nponvc a-.i npe<t>aie ^nTp’vn xxmnjiv ne’nxpv
h p itu n a , vnv.i de’n **eî maî mapî zÎTjÎ indiennî. Dapi t o t
H d a T ip v r i npe aiecT zrbv, c i m vn ann ^nTper noaiiTe,
iie’nTpv Ka Jvmea c i «t>h> kv aroi'a ^n maî mape mipape
K*nd sa Bede anea Jvnpape novi. Amîâ ce nu T^miui. Jfrn
ziva vpm'BToapî’B dvn-B aieâ noanre jiYnrt ^nKvpce a d
.ioiiTpv.1 aMejjYÎ T*mnjv ai’^ra niYJiiţime de oamenî, ^nK*T
ITandv a cxpxnc H apmarb de mîenTe mi.iioane, ky Kapea
anoî cyb KYndVnepea jivÎ Kpimna a *KHBinc npe ceminiţiea
Kvpv. “ UpeK^T Kvnm'ne acra icT6pie ttKVJoaci »jji cine
4>pYmceaiţî’B, mi upeK^T ceminiţiea X in d s ^nKt uine de
cÂnrvpv^ adesip, modv.i anecxa aj.i ^.nniinmiMÎvniî cne-
.ivnse.iop e.iopienne, Kapi.ie c ’ap oi « w t ky 8000 de annî
«^.minxe: npe a'UTa noaTe 4>i cervp, kb nvmaî Yn nonop
^nrper ^.irrp'vn mip de maî mvîţî annî, Bieiţîvind cyb ani-
capea decno'i'icmvjvî aciâTÎK, a iiytyt npodvie, âcoe.iîv de
cnejYnne. EcTe npea ^nBedepax, k% r^mnv.1 rvBepn*nqîeî
Ynvî c*nrvp Domniroplv nv ecTe de amvnc ne’nTpv npodv-
KiHÎvnea vnop jYKpvpî a x w de mipeiţie.
Mine n o a T e j u m v p î k v a m ’B p v i i T v . i T p e K V T V j i e . u
^.nTvneK aT ?
23. Momîsji Nicmop.
(EcTpac de’n capinTeae jiyÎ panKJiin.)
(Dsn'b „iKoana a s m iî“.)
D iv n t-zî c t t > t y Î ^nTp’yn jiok , Ynde ce advnace <i*oap-

Te mvaiţi oamenî ne’ nTpy Yt Bxnzîape Jia jii<HTt'UYne (me-
zîaT, k y dosa). Epâ ^.nKi ooapxe de demineaiţît, adynxniţîa
BopBÎâ de acnpimea T^mnYpijiop, mi oape-Kapeae adpe-
cxndY-ce K trpt Yn BiTpxn k y ntpvji KtpvnT mi .j^mBpi-
KaT decTYJw de Bine, .fjfzice: „Dap’ dvmeaTâ, Mtpianne! «ie
ntpepe aî de xxmnvji aqecTa? nv euiTÎ de ntpepe, Kt myji-
mmea dtpijop (Bipypuop) Ba ctptni de t o t aneacTt iţîapt ?
ne TpesYÎe c t oavem cnpe a jie nat t i ? ne mtcype aî dopf
c t ce îae *j^n acTt npiBinqît ?“
BtTpxnYJi Mtpiann KYijeT^ K&Te-sa minYTe acvnpa
v^nTpeBtMÎYniî «ttKYTe, mi anoî ptcnvnce: „De Bpeî ct-m î
KYnomTÎ ntpepea, iţi o b o îy cnvne k y riYiţine KYBinTe, k i h Î
‘ omyjiYÎ k y minTe , j j TpeBYecK BopBe nviţine: N y myji-
t iţimea KYBinTejiop ^miuie demepjuea (<*>epduia), zine M o-
I' mÎYji NicTop,"
Toiţî ce Ynipt, c t ^ndemne ne BtTp&nYJi c t BopBea-
CKt; advnxnLţîa ce CTpxnce «^.nTp’vn nepK »fv.n ijîvpYji j i y Î ,
i mi BtTp^nYJi pocTi YpmtToapîeae :
„iYsiiţî aminî mi EYnî senini! ecTe JivapY cervp, Kt
dtpijie cxnT toap-re rpejuie; *jaici de am ane nvmaî anejuiea
de njitTÎT, «ie ni-jie nepe rYBepnYJi, t o t am nYTe cnepâ, Kt
ne Bom njiinf deTopiea maî k y vmîvptTaTe: ^ n c t cxnTem
^mnpecvpaqî h y ajrrejie ^.imt maî acvnpiToapîe: Tpxndt-
Biea noacTpt de ec^mnjiY, ne îa de dovt opî ne aiîa,
k x t rYBepnva; mxndpfea de Tpeî opî maî itiy jit, mi ne-
KYmntTYji de naTpy opî maî mv.iT. AnecTe dtpî cxnT de
Yt oipe Ka aveea, k x t Komicapiî rYBepniajî nv jie noT ^ m -
mriţinâ rpeYTaTea neiî deKYm, nenî ne noT mxnTYi de ejuie.
Dap’ t o t y i u Î nYTem cnepâ, Kt npeKYm zi</e momÎYji NicTop,
Dvmnezîtv zfae: „aatYTt-Te, Kt Te b o îy aatYTâ. “
Lepturariu rumînesc. T. I. 3
„De ap oi Bpe vnrvBepn, napejie c t .fndeTopeacKt npe
cvnvmiî c tî, c t dea penuiaT a zîeieanapTe de’n Txmnvji jiop
ne’ nTpv mîepBiiţivji CTaTvjivî, kv Bvni camt c ’ap ntpe acTt
KvndiHÎvne a oi ooapTe acnpt; ne Kxnd «iei maî mvjuţî
de’nTpe noî nrnem acvnpt-ne dapea TpxndtBi'eî ^nTp’vn
KÎn mvjiT maî TipânniK. De Beiţî nvmtpâ Txmnvji, ne-Ji ne-
Tpenecţî ^.nTpv nexvKpape, âdent ceav neotn^nd nemÎKt,
ceav OKvnxndv-Bt kv nejuie ne nv advu nenî vn oojioc, neiţî
Bede, Kt cnvn adeBtpvj. Ne^vKpapea advne kv cine mvjiTe
nexndem^ntpî mi CKvpTeazît .foiTp’vn Kin ooapre c*miţiT
Txmnvji Bieiţîeî noacTpe."
„NejivKpapea, npeKvm ziqe momîvj NicTop, ceâmtnnt
kv pvi,iina, se advne maî mvjiTt dâvnt (narvBt) deKXT jiv-
Kpvji: Kîeea, Kapea o AnTpeEviniţîtm, ecTe tot deavna
Jivnit. De ÎvbujÎ Bieaiţia, nv RÎejiTviiţî Txmnvji, K tiî e^Ji
ecTe mtTepiea, de’n Kapea ce Kvmnvne Bieaqîa. *
„K a t Tsmn .^nTpeBviinţîtm kv comnvji maî mvjiT
deKXT iepe TpeBviniţîa! Noî vÎTim, Kt Bv.mea, Kapea doap-
me, nv npinde rtin î, mi Kt decTvjM T*mn Bom aBe de
dopmÎT, KX.nd BQm oi .f^n mopmxnT. Deant ram nvj ecTe
aBvqîea nea maî npeiţioact de’nTpe ToaTe: aTvniî nîepde-
pea Txmnvjivî, npeKvm zi*ie momîvji NicTop, ecTe nea maî
vpxTt p tcin t, KtHÎ T*mnvj TpeKVT nv ce maî p t ’ nroapnt
nenî vtdaTt, mi aneea, ne nvmim Txmn, ecTe decTvja de
CKvpT. De*rî c t aBem Kvpai,uv, c t otnTvim ^.n T*mn, K*nd
nvTem. Hpe’n miatJioHipea cxprvimţîeî Bom dvê maî vmîop
rpevT»Tea.“
26. EpoacKa m i 6 o x j i.
(De y . Acaiti.)
BpoacKa mim, kat sn os, Denî csmeiţiea o upinde,
A BtzÎBT nteKAnd sn bob, Ea ce •ţn*a,i> mi ce ’nTinde,
Illi Benind *oapTe’n mipape Illî-anoî zine: „Copioapt!
De bt> ♦i.nTxp" amîâ mape, Nx-c Ka 6oxji 6tsm oapt?“
K s y e T a , K*ap * i n o p o K D a p " a H e a c T a -i z i e e : „ B a !“
Ile'nTps tot BpouiTeTSJi, d e a K ’b Deni eap" spm’ a ce .ţn*.iâ,
Ap nsTe cb ce npetaK'b ZiK^nd eap‘ : „Enn eezi jiejiim / “
De'n mÎK, mape doBÎTOK. — „Copo! jjintn eiuiui mom mim.“ —
„Dap' mcsm tis A’am cincsnc? B p o a c i c ' a î s n * i i c ’ a m a î - jn - M a T ,
I — „ v f t n K l n S / ‘ i c 'a p t e i r e n c . A m î ă ^ . i i k a t a K p etiaT .
* *
*
B p e , Ka acTT> E p o a c K t m i n i ,
Ilpe neî mapî neaa m iK c ’aacsnn,
Ce tot c e p id iK i> ,
'î’t.p’ a-m î « ie p e caaT ia irerirt.
De miî de naanne ’nrAn#aT,
Kaca-mî OKimBT. .jn i i j i t ,
Ce> ’mBpaKî> rispspe ’ n rajn>.
B p ^ n d anoî t o t a c e ’ nTinde,
I l e - â ^ s î TpicTTb c 0K 0 T e a jn > ,
K p e d iT o p îS i T o a T e -î s in d e .
2 7 . Indian tui KfrJm&pn eî.

( D s i r i , „ iK o a n a a s i r i i î " . )
J^nxpe le^Jie mai minvnaTe n-J^nTe ajuie JiYmiî ce Kadş

4>'bpi> ^ndoeajit a nyin'Bpa indira, mi de’ n ţejjte Tpeî-zîe4i
K mi Tpeî de cniqîe ajuie eî 4ea maî ^ncemnaTt eci-e fndira
j, Komyn'B (indigofera tinctoria); ea KYiipinde 4ea maî npeiţi-
o a ct m^Tepie de Kojoape BÂn’bnb, Kapea ^.n neroiţîir ecTe
| KYnocKVT'B cyb nYme.ie de indiiT». Indira Komvn’B a Tpe-
i byit npe’ n KY.iTYp'b mi ru*nT,B4ÎYne «A,n ajiTe peţrivnî ci»
c’sv&ep'B mYjiTe CTpi>mYT,B4ÎYnî; de a4eea nY TpeBYÎe cx ne
mip'bm, deaut-i ao.ibin decKpiu4Îvnea amîâ de «i>ejÎYpiT,b.
JfLn jioKYpijie Kajide ajuie naTpieî cajuie ecTe ea nji.xnT'b ceji-
; BaTem, n a jm de Kxxe-Ba najime, ky «tpvnzîe ptcîpaTe,
Kapijie ce KYmnYn de’ n 6— 8 ntpeKÎ de «tpvnzimîoape Kam
pOTYnde, ajiB^cipie, jia Kauvr c n KXTe vna cxnrYpi,.
<IUopi.ie eî 4ejuie cKYpTe CTpYrYpâre4e ec de’ n ynrîva «npvn-
zîejiop. jopije eî qejuie miqe a î Kojioape p o m ii amecTe-
KaT"B ky râjisenn'b mi ck ot nimTe n'bCT’Bpî CYBUţipî, 4ijim-
dpe4e, dpenTe ceaif ^nKOB^Îare mi Kam ky nod^pî, Kapijie
ce apaTi ooapTe nerpe, mi K Y n i j i n ceminiţîe nerpe ceav
nerpeBepzî. Dap’ ^s.n ToaTe acTe cemne ap^TaTe ce aajcb
mv^Te aBaTepî.
IlâTpiea adeB'hparb a a4ecxeî njiAnxe nY o mxim ky
adeBip den.iin; xoxyduÎ ce coKoaxe Indiea ptc'bpixeann'b mi
maî ajiec jioKvpijie dejia rvzîvpaTa, ua nârpiea eî; dap'un'
*f^n Arnepina mi A&pixa c’a a<n.iaT cejiBaTeKi. IlecTe rpa-
dvji ajui 40 de .itiţime nv ce maî a<*>jit; ^n Evpona ce noaTe
iţine nvmaî ^n MajiTa, vnde c ’a mi «lepuaT KvjiTvpa kv
dxnca . f v j i neaKY.i aju 17. Ea iepe m i i i h t «toapTe Bvn mi
vmed. A t x t ^ n Indiea ptctpÎTeannt k xt im Arnepina
ce kvjitîbi ^ n cvmt mape. KvjiTvpa nv-î ecTe npeTVTin-
dine acemenne, ^nTp’ aneea totvuiÎ ce vnecK toijÎ, Kt ce-
mxnqîa Tpe Bvîenvct cv b t Bpacdt ceav ^n soapTe mi
Txntpa n.ixnTt ce ntc'rpeazît neKvpmaT o t p t Bvpvenne.
8 n oejiîif de »K.ncenTe, se «f^nKt nv ce KvnocK sine, mi ajTe
^.nTxmnatpî cxnT CTpiKtHÎoace acTeî naxnTe. Anivnr^nd
n.uriTa Jia 8— 12 ctnTtm xnî, ce p trea zît kv vn oejiîv de
cesepe maî minTe de a ce îbi ojiopijie: dvnt aneea ce maî
peneiţîenrre ptTezîtnîvnea de’n u m n ^n T*mn n xm ne
ecTe n.iîrra de doî, ceav ^ n Indiea ptctpÎTeannt de Tpeî
annî. Dvnt aneea ce cmvjir, mi oroaptJie ce npertTecK
eapt, ce rvnoecK mi ce ceamtnnt. DeaKt ntmxnTY.i, npe-
jivKptnîvnea Jivî mi ajiTe ^mnpeyîvptpî cxnT Bvne: aTvniî
KvaTvpa îndiijeî ecTe *j^ndvcTpie ooapTe KxnrririiţiBi. Sn
orop Tpesvîe c t dea ne ann 60— 65 de nvnuţî. Tptxtnîvnea
Bvpvenneî nv iepe nenî npertTÎ'rîvne nenî icKvcinqît mvjiTt.
Nv npeTVTindine ce vpmeazît aiejuia-mî mod, dernî dioe-
piniţîa nv ecTe *kncemnaTt. Bvpvenneje TtîaTe mi aeraTe
ce nvn ^.n Bace mapî mi ce vdt kv aut; dvnt 16— 18oape
^KnMene a oîepBe ceav a docnî mi co x p tîe Ka mvcTVJ.
Acoejiîv ce Jiact c t docneacKt de to t, zîama sea Bepzi't ce
CKvpţie ^ n ajiT Bac, mi ce mâcTeKt bv Benîe ceav jon tu î
n x n i ne ce ajieije .^nrpomîiTvpa a.isacTpt, mi ana ce oane
aast, Ka JianTeJie. Dvnt ne ce amîeazît ^nrpoiuîtrvpa .ia
ovnd, vmezîeajia nea ruiBÎt ce Bapct ne Ktnnaae; eap’ ^.n-
rpomîtTvpa ce nvne -^n cTptKvptToape papt de nxnzît, ce
KJitTemTe wkn ant pene, ce jiact de ce CKvpt, anoî ce nvne
jia coape c t ce vcvne denjiin. Ile vpmt ce pvmne .^n b y -
Ktiţî mi ce ^nBtêmTe *^.n njise cnpe Bxnzîape. J^n ne-
ronîv BÎn v t mvjmime de oeaîvpî de îndirt, Jia napi.ie nenî
BvntTaTea, nen Kojoapea nv jii-c acemennî. Hea maî e t d i
ecTe nea nearpt-ajiBacTpt, ceav Bepzît, Kapea opeKxndv-
ce ne ynrie saTe *^n apimiv, mi ecTe amîâ de ymîoapt,
k *t n-iYTeiUTe ne ant. Indiea ptctpireannt dt « ţip i * n-
doeajit indira nea mai BYnt, dap’ Bin mf oe^îvpî maî pejuie
t o t de aK0.i0. D vni nea de’n Indiea ptctprreannt, ecTe maî
BYnt Mea de’n TBaTimajia de’n AmepiKa. Dynt BYntTaTe
c&nT mi npemypijie oeîypiTe. A dece opî ce mecTeKt fn-
dira ky nyjiBepe de nim*nT mi ce CTpiKt.
Indira c’a .fnTpeBtinuţîaT Ka Bineitfea.it (fioea.ii. ajina-
CTpt) neAJi nyqin Ka de 2000 de annî. Maî ce Kpede, Kt ^n
Eypona c’ap oi adyc ne Txmnyji jiyÎ Iljiiniy. Dap’ ny Tpe-
Byîe c t Kpedem, Kt indira ne.iaop seKÎ c’ap o i KxuiTiraT de’n
nji^nTa, de’n Kapea ce CKoaTe a cT t-zî; ni cyb indira BeKÎt
*js.mţîejieijiem oit-Kape mtTepie aasacTpt, Kapea ce CKoaTe
de’n njixnTe, Ka y t mtTepie otin oa ct. Ba mf aKYm ^knKt
ce npertTemTe indira nerviţîtTopi.iop de’n maî myjiTe
n.iAnre. Opdenapîy ce nape, Kt ToaTe aqejuie njixnTe day
indirt ceay mtTepie de Kojioape ajisacTpt iiei.ieTa.it, Ka-
pue YCKxndy-ce ^nTpe xxpTie day Kojioape ajisacTpt ^ n -
KÎct. AqeacTa ce Bede jia maî myjiTe njixnTe KxmnecTpe.
TjiacTyji (isalis tinctoria, Waid) mepiTt qejui .^ itxÎy jiok
•f^nTpe ejuie; de’n aneacTa ce zine a ce oi KxmTiraT ^.n
IJLepmaniea y t îndirt ooapTe BYni. îKanoniea ce kyji-
TÎBt cnpe anecT CKon yn oejiîy de tpockot. Indira d t oe-
JiîypiTe Kojiopî: myîaTt ^ n ant KypaTt, d t Kojiospe pornit
mi râafiennt-moxopxTt; nymaî npe’n docninîyne d t Kojioa-
pea nea BĂntTt ^ n m ct, Kapea, de-î cKoact de’n ojiopî,
BaTe ^.n BiojieT.
2 8 . I c m p s ji d e $ o k m a n m e jie K p b K o e ie î.
(Dsni) „Icoana asmiî“ .)
J|jin iţinyTyji KptKOBieî ce a o jit yn mynTe, ne ce ny-

memre minxnaui, ne’nTpy Kt ntTypa n’ a KpviţîaT nemiKt
cnpe a-a ^nzîecTpâ kv ademeninuîejie n.vi>4epiî uii K vpioci-
Tiiţiî. CTeatapî ^.naaiţi, mo.iizî uii spazT ynmpecK kyji-
mea, Kapea ecTe opnaTi ky nejue maî mipociToapîe epsvpî
uii «tjiopî de oeaÎYpÎTe cniiţîe nii deoceşiTe Ko.iopî. De’ n
c^nyji jy Î icBop'BCK myjiTe icBoapt naî>KYTe uii d y jiiî^ n c b
ny maî nyiţin mi de leajie ctpaTe. jionTpyji .iyÎ ce a<t>.r&
«KejiÎYpiTe minepajie mi meTaae, Kapijie picnjiiT ecR ocren-
nea.ia B'bîamijiop.
Bpednm de ^.ncemnaT ccTe maî ajiec Yn icBop ^v.n
memaoKYJi mYnxeaYÎ, de’ n Kapejie icBopi.mTe ana ky vn cy-
neT mvpmYp'bTopÎY, CKizî;&nd mi KpecKxd dyrii Kpeurrepea
mi CKidepea JiYneî. Ana icBopyjiYÎ anecTYÎa ape mipoc
ooapTe Tape mi tyct Ka de JiaiiTe. De ce jiacţ> ana aneacTa
c i aBvpeacK'b, pi»mxne ^kn Bac yt> amezîrbTypi>. cea* CTPaT
nerpnf ptminoc. JKn jionTpYA icB.opYJiYÎ ny îţremţî'b ş,pa
nenî deKYm. Aupani^ndy-ce Bpe v i avmiuape aupinci»,, ce
anpinde ana de fidairb Ka Yn <ţ*ejiîy de cnipT, mi apde ky
napi CYBqipe mi jm ninoaci, Kapea ny ce cţimje, deu^r
nymaî npe’n jiOBÎ4Îyne ky pâmype ^n^pynziţe. Uîn^ndv-ce
^.n «tjaKi.pa eî Bpe yn jiemn ceay a-iTe Tpxuypî ap^î'blţoace,
ce anpindj ^.nci ana pim&ne pene, npeKYm a *£ocţ. Anpin-
zîxndy-ce iridaTi icBopyji, acTp>B,B.ri;”ţfTnapa upe’n dpxmypî
acKynce npe’n n'&m^nT'n^ni Jia pid^nineae Kouaiwop,, mi
a anpinc nidypeî^ Kapea a ţiiximiT npe’n ftneacxa crpin i-
Mîynî ţnapî. apzîxnd Tpeî annî *kn,Tpeyî. A4.ca.CTa a daT
OKi^yne a ce amîezîâ npeBerî'BTopîy^ Ka ny KYm-na c t
anpindi nine-Ba ana de’ n pţYTaTe.
Jltcxţidy-ce .iânrţ>pa cî. apdi k^t-jb^ Ţ*mn, by ce
maî anpinde ana KXTe-sa ziajie. Aneacra vpmea^î’B îpeuiTe
de aKoao, kt. ce Tpene razîya anpinzîi.4Îoc, mi TpeBYÎe cb
ce 4>opmeze ajiTva de nov. T o t de’ n a4eâ navei. ^ m î nîepde
nvmiTa axrfc nYTepea anpinzţ’ţ 4Îoacrb, TYpn-%ndy-ce «^nTp’yn
Bac, ^.n nape.ie ne4Î de KYm ny apde, ne’nTpy k i npe’n
TYpniiîynea ^.n Bac ce p'bcy^jtb razîyji apzÎB4Îoc.
29. Ei%îomsji (6 ox giâoc den Arnepiua
mea%i%%Î8aji'b).
(Dsin> „Iicoana asmiî“ .)
AcTe animajie av Koapue poTvnde ini CKypTe, ajuie Kt-

popa B^povpî c*nT ptcop^nTe *^n jiâTYpî; opynTea Jii-Î
ooapTe jiaTt, OKiî jiop av KtYTiTypt cejiBaTeKt uii cKxn-
TeîtToapît; av ne Ymtp yn ris «noapTe Bxpioc, mi xoama
nea vndoact ooapmt yn «t>ejîy de sapat cybt Btpiue;
ntpqijie de’n aonTpy a.i.ie Tpynyjyî ae c* iit necxe m tcvpt
Tapî mi v^ndecaTe, eap’ mpiţijie de’n ypina TpynYjyî cxnT
.fui ajitTYptMÎyne maî cjiaae.
Eizîoniî p i n i e c s ^ n MÎpede nymtpoace ntcK^nd npe’n
ntdypî. Demineaqîa mi capa ritvceazît ^ n zijuiejie maî «*>îep-
siniţî jixnrt icBoapt mi pAypî. Ile ’nTpv rpeyTaxea jiop Mea
mape Jii-ce TÎntpecK ypmejie neiîoapejiop ne JiOKYpÎJie
ymede, Ky acTe cemne ce ajKYTt indianniî ooapTe mvjiT Jia
B^nar, jiYxndy-ce ne ypm t-jie. Ky ToaTe aMeciea Jia b x -
naTyji Jiop ce Mepe ^nrpiyipe o o a p ie mape, k im Î aMecTe
animajie ay comiţi* ooapTe âyep, m i’n ujiina, Me av cxmiţiT
anponitiivnea dvmmannyjiyî, o îaif j a w i ; anoî Mea maî
mint p’BnnÎMÎyne »js.î ^.noypÎTb ^nT p’ax^Ta, kat c<t>apmt ky
Koapne.ie mi ky neMÎoapejie npe opî Me dymmann ae ece
ntinTe. A dece opî Jie ecxe Bxnmîynea ooapTe Yinîoapt,
Kt MÎ K tzîx n d y -je Koama Mea mape ne okî, *fs.î .^mnîedeKt
a -m î npeBede nepiKÎYJi (npimeaidiea), mi amîâ ce iiot «v-
pimîâ BxntTopiî n x n t anpoane de d&nrniî, iţinTindY-î jia
inim i mi oiind de amync Y t ci>nrypt nimepiMÎYne cnpe a -î
ptCTypnâ.
IîxnaTY.i sizîonijiop e OKYntMÎynea Mea maî neKYpmaTt
a cejiBâTenijiop; eî <t>oapmt yn BtTtjiion ntTpaT mi *Kn4en
maî .fjiTxîy a da ook epseî, Kapea ^ n yneae T^mnypî ecTe
mape mi YCKaTt; kv k x t ce mtpemTe mi ce JnqîeiiiTe <po-
kyj maî my.1T, ky axxTa ce KYncTp^nr ceair cxpxmxopecK
maî myjiT de’n ToaTe utpiţijie, lu n t kamkI cntpiaiţî de jiy-
lipea ojiâK'bpeî anponi-biţiBe, ov r o t p i, ne«rî v i p^ndveajii
ToaTe îrbpiţue.
«1vizianna B^nnopii 4a acoejîv de B&naT,
K u t p i mi apmaiţi ky .i m i i . JjLnTp’acT Kin ce anponib maî
Yiuîop de eî, kih Î B'bzîxnd Kaiî, jii-ce ainiuiTeuiTe «t>xpiea.
Hea mai mape napTe de’ n Bizîonî, aBxnd nYTpeiţîî mînnoc,
c-*>nT amîâ de rpamî ^ n Ynejie ttipuţî ajuie annYjiYÎ, .^nKXT
c*nT neBoiiţî a-m î miKmîopâ ooapTe hiy.it îvqîeajia mep-
cyayi : B^niTopii, anponi&ndY-ce de eî, HeapKi» a-î tţinTi
de-acynpa nYJiiie.iop Ka c t je Taîe ToaTi» nYTepea de’n
neiîoape.
* n Ynejie iiî.piţî a.ue Amepineî p'hc'bpiTenne, ce ^nqene
B*naTYji acTop animajie ky oape-Kapî nepimonii cxnTe, mi
ce .fjmîerb npe’nTp’Yn ocirtiţÎY CTpijiYHiT, KYncbKpxnd
(atepToind) neî maî rpamî. J^ndaTi ie c’a btjzÎyt yb «jean
de Bizîonî ne K*mn, ajieaprt neî maî .^nTxî K'bji'bpeijî, mi
4>opm*nd Ka vb JKYm’bTaTe de qepii ^ n yÎYpY-ê, aTaRi de
ToaTe ntpiţijie de vidare». K^re vid a re ce nap Bizîoniî
amîâ de rpeoî, Ka KYm maî n"ap maî nYTe inepţie de ocren-
niiţî; .^ n ci B&ntTopiî nY .^nqeare de a-î neBoi c t #YPb,
CTpirxnd de’n ToaTe nYTepijie dvnt e î; eî ntptcecK aTvnnî
K^miriea, eap’ neî ne nY c&nT ^.n CTape c i maî t o , c* iit
mtê-oaiţi ne .iok.
Ka ct-in î no are «taie nine-Ba «^.nxinvipe decnpe
ecTpaopdinapia nvTepe a sizionijiop, e decTYjui a îmi, Kt
eî «t>Yiînd ptCToapnt Konasî maî rpomî deKXT BpaiţÎY.»
omYjiYÎ mi <&vr npe’n neava (omtTYJt, zîm ada) qea maî
*js.nrîeiţîaTt ky aT&Ta îviţîeajit, kxt Yn indieann n’ap nYTe
^msaâ nenî ky ^nKiJuţîtminTe de paKeTe (c*ndajie ky
Tajint jiaTt).
„Ev ^ncY-m î <tvî mâpTYp jia î i acemenne ptptTaTe",
zine D. Xeapne, „m i aBYÎ .^nTp’Y i zi deiuîepTtHÎvnea, de a
Kpede, k i arnîv nYTe ajieprâ *j^n «tpvnTea Jiop; .^nct deuri
KAurririî ptnYTtiîvnea de a 4>i ooapTe ^ndemxnaT ^nTpY
^niB.iapea ky paKerre ne nea «^.nrîeiţîaTt: aBYÎ TOTvmî de
vtd a T t mi OKUKvnea-mî piKYnoaurre nenvTiniţîa de avpm â
anecTop anima-ie, hy ToaTe kt» ejiae ce KY*vnda adxnK
nea, atcxnd vpme decTYJU de jiapi,ie.“
Eizîoniî av icTeiţimea de a ce am pâ ini de .iviri, K*nd
c&miriecK î i neaTi de acTe «tepe, c ’ advni» jia vn .iok mi
4>oapmi vn sepK, nvnxndv-ce ^ n meiKJiOK ie i mai c ja 6i,
eap’ neî maî Tapî de’n a<papi> kv Koapneae »^n ToaTe aaTV-
piae ţrivp ^miipeyîvp. Dap’ deaKB-î aTaui. jivniî npe ne-
c^muţiTe; aTvniî mi Tapî mi cjiaeî, Touţî cxnT npada acTop
«&epe piniiţise.
Maî ToaTe mpiţiae Eizîoniaop ce ^.nTpeBviniţîeazî'B cnpe
jiYKpvpî 4>oJiociToapîe. Ilîeaaea mîepBemTe indiennLtop aa
t o t ®ejiîva de ^.msp'BK'&m^nT, nipsa mi Koapneae ce
npejivKpt. Ceva aop ecTe vn OBÎenT «toapTe ^ncemnaT ^ n
nerotţîv, Kapnea de ne rm ip ecTe *oapTe Bvn’b. Sniî nep-
napT> a ^.mBJixnzf âc<t>ejriv de animale, mecTen^ndv-ae k v
Boiî opdenapî; dap’ ^ndemîepT, ne’nTpv kb ^ndaTB ne
KpecK, .kinî p’Buân'BTt eapt-uri ceaB’BT’BHiea mi îviţîeaaa
«pvpieî opiyinapie, CTpiKB opî ne ^nrptdiTvpe mi ^nKicopî,
mi <t»vr jia jiaprva Jiop.
3 0 . Mouiîxji Nicmop.
(Upoxpm’MÎ'sne.)
T p x n d ’B B i e a , K vm z iie m o m î v a N ic T O p , ^ n r p e v e a z î i .
T o a T e , e a p ’ J i v K p a p e a a e v m î v p e a z î ' b . H e j u i n » c e c K o a a ’b T x p -
z i v , c e C B V H Îv m * T o a T B z iv a , m i d e a s î â ^ . m î ^ n n e n e T p e -
e e jie , K x n d e a x b k b a i u i c o c î t n o a n T e a . T p x n d B B i e a m e p i ,i e
a iu îâ d e «fjmeT, k x t c ip iiie a o am vnye n e n e a u r r e iiT a T e .
M ^ n a iţi-B B T p e B e jie n tin T e , Ka c b nv bb m & ne e .i.ie npe
boÎ ! A c e k v jik Ă T ^ m n v p î v m i a ce c k v jiĂ de d e m i n e a i ţ î 'b
c x n T 4 e a a e m a î B v n e d o v t m e a t J io a H e d e a - m î n t C T p â cx n t-
T a T e a , a B e p e a m i H tv d eK a T a m in n iî.
He ^nceamni. cnepxniţîejie(n,Bdeaidiae)mi dopiniţîeae

BoacTpe ne’nTpY TÂmnvpî maî oepiîTe? Txmnvji Bom
^mBYn'bT'biţl, nvmaî deak t . Bom mTÎ JivKpâ k y cxprvimriB.
Kt, momÎY.t NicTop z iie : „avKpvji nv ape neBoe de dopiniţîi..
ne TpieniTe nvmaî kv cnepxnqîa, ce a o jii iiepÎKÎv
(npimeaidie) c i m oapi de toarne. Nv ecTe oojioc * i p i
ocTenneajii.“ *
EcTe de nesoe c i-m î ^nTpeBvinqîezîv mxniae, <tiind
k i n am mouiiî, opî de ae am, cxnx ^ncipninare kv dipî
rpeaae, mi npeKvm zine momîvj Nicxop: „ v i miecTpx'e
(memTemîvr) npeqîveniTe v i moun'e, kihÎ miecxpiea ecTe
vn miepsimv (cavatBi), «ie vneuiTe onoapea kv oojiocvji“ .
1 peuvie dapi c i M p im , k i h a jw e^ îv nenî KiniTa**vji,
ne«xî mîepuiqiv.i nv ne B6p aatvTâ c i iwiTim dipi.ie mi de-
Topn'jie. <2>oamea mi ooameTea ce v Î t i npe’n v m îi jia omva
cxprvinqîoc, dap’ nv Kvreazîi c i ^nTpe Jia ejui. N iiî ko-
micapiî, neiî anpoziî nv ^ n x p i jia eju, kihÎ avKpvji i u i -
TemTft deTopi'ijie, eap’ aennea mi decnepapea Jie cnopemTe.
Nv ecTe de neBoe c i aojtaqî Komoapi, nenî Ka YnKÎ *K.na-
Bvqiiţî c i b i «i>aKi momTennipî (epezÎTiiţîji; ne’nTpv k i
JiVKpapea, npeKvm ziie momîva Nicxop, ecTe mama aBepi-
Jiop, mi Dvmnezîix nv denean cxprviniîocvjiYÎ nemma.
JlvKpeazîi ne K&nd doapme xpxndaBva: amîâ seî ase rpxv
mî de sxndvT im de nicTpaT. ÎvKpi ^.n t o t Txmnvji, qe
ce ziqe acT i-zî, kihÎ nv rioqî nm KA»xe nîedeqe Te Bop
.fjiximninâ ra*ne. De aieea zise momîvji Nicxop: „ v i zi de
acT i-zî Bvni, amvnye maî nţ&w deK*x d ovi zijuie de mxne,
mi de aî «xe-Ba de avKpv rie m*ne, i-ji acT i-zî“ . De aî
*i>i *^n mîepfiixţiv Jia vn domn svn, av nv Te-aî pvminâ c i Te
nvmeacKi Jiennemîv? Jjln ci. KÎap tv ^ncv-iţî ,k q î emTÎ
Domn, pvmineazîi-Te dapi de xine ^ n c v - q î, kaihI xpeBvîe
c i - q î ^mnvxezî xp&ndisfea, aB^nd ax*ra de jmtpv ne’n-
xpv xine mi ne’nxpv nâxpie-qî! Cxtoaji-xe ^n zîopî de zi,
ne’nTpv Ka jxvmin^nd coape-ie, c i nv noaTi zine: „eaTi vn
Tpi.ndaB ne doapme ^ iik i !“ . Ka c i nv Te ^.nxxpziî, axiv-
Ki-xe de avKpv, ini-qî ad’ aminxe ne zise momîva Nicxop:
„niALţîa kv mxnvmî nv npinde mîoapcnî". Mi-Î zise noaxe,
k i - î npea mv^x de jivKpv mi nv maînouî. Ce noaxe! nvmaî
^nxp’apmeazîi-xe kv Boiniţîi mi cxixopnisie, mi Beî Bede
minvnî, k i moniîvji Nicxop zise: „ana, ne Kade riiKixvpi
d v in > u iK ’b T v p 'b , c a m neaTpa ^.n v p n n » ; k v a v K p v mi p m -
d a p e K v p im m îo a p e n e jie ovnea ; k v J io B Î p i mine ^ n c t dece
c e d o B o a p t c T e a t a p îv .* n e ju i n v T e p n i K “ .
31. DobTt cuine.

( D e y . A c a K i .)
K s n’BîţîaT'B, m A n d p ’b <s>pxnTe
î î n d e m î e p T cnÎK d e ^ t î m â
I l e s n cn iK r u in d e r p i . s i i T e ,
4 e .ţ n a t o c c e a T ^ p n â ,
Z Î K £ .n d KT»Tp* a .u i c î >î> B e n in :
„De pjkc jisups, KSpioc,
Kt uit KauSJi nmlâ xtocl
.ţ n c ' a T x m ta c ih k m iw i n
A ptonsnc ji'aie^cr*. «leapTT.:
„N s dopecK a mt acimăd,
ES (ppmiaea nu-atuiS pidwd,
KjMid ap (fii de atom demieapm,tS‘
32. Mxmit/ie.
(D s n i. „iKoana -is m iî“ .)
B e K Î Î eyiuTennî, Anderona-tu de ideijie pe.ieţiioace, jiin-
cindv--ie maî aêo ,»emne.»e cnpe apzîi,iiîvnea Tpvnvpijiop

m opui.ioeap* p’BB'Bpc’Buîvnijie Niavjtvî Amriîedcu^ndv-î
de a a© ^nrponâ, je-av BM dmaT, Ka npen aieea c i ae
oepeacKi. de nvTpeziifane. AcTe Tpvnvpî B'bJic’BmaTe ce
nvmîav m s m n mi c’a? ntcxpaT ^.n K'BT’BKvmBe mi nipo
naide anpoane de 3000 de annî mi n^>m> acTi-zî. Iîojioapea
Ae ecre Ktsenin'i, Tpvnvjt v c k 8 t mi BxpToc Ka Jiemnva, mi-
pocind a cniiţepie. Tpvmr.» •f'JiTper ecTe ^nBuiiT An Kop-
deji-iviţie ^ n rvcie de BvmsaK de Kojiopî oejiîvpiTe. <J»aqîa
ecTe maî t o t de avna decHonepin, Kapea vne opî ecTe mb-
CTpaTî. amîâ de sine, k xt OKiî ^ m î av <t>opma n'bTvpaji'B.
Kopdeojivmejie nvTpezindrs-.ee de B%jicam An deKvpcvji T*m-
nvjivî »jvndejivnraT, cxnT amîâ de ^nKÎtraTe k v Tpvnvji, Ka
Kvm ap t i Yna k y eaa. Mvmiiae ce a ta t ^ n EijinxYa m e * -
J1041Y napTe L^jn niptmide, napxe ^ n KpinTe. MeTodYji sta -
cimtHÎvniî epâ YpmtTopîva: BipBaiţiî opdenaiţi ^nadinc
cnpe aneacxa CKOxeav maî ^nxxÎY mtpvnTaîeae, anoî
xptqeav Kpeepiî k y K^paiye de tîep npe ntpî mi «fjnnaeav
Ktntiţîxna demîeapxt k y Btacam. Mtpvnxaîeae cnwaxe
. f n sin de tenÎK ce amîezîav eap’ jia aoKva aop ^ n xpvn,
Kapejie ce tţineâ anoî 70 de ziaae ^.n ctaixpt. DYnt aneea
ypmâ Eiactmtqîvnea: Binxpejie (nÂnTeneae, toaaaeae) ce
^mnaea de Btacam, mi xox xpvnya ce »f^nt!>mÎYpâ k y Kop-
dejjYiţie nmaxe pim ini de nedpY mi ^ n oaeîe mipoci-
MÎoace. Kîe.ixYea.ia epâ toapxe mape, ne’nxpY aneea nvmaî
Tpvnvpijie neaaop Boraiţî ce Btactmav ^ n Kinva anecxa.
Dvnt aneea ce amîezia Ktdaspva «^nxp’vn ctKprv c k o b î x mi
zîvrptBiT, k y v t qîvpyîvpe .^ntpvmceiţîaxt, Kapea epâ vne
opî toapxe npeiţioact, avKpaxt de’n sic k y mape mtecxpie,
vne opî opnaTt k y âvp mi k y nîexpe npeiţioace, mi njiint
de cemne ieporaftiie mi tirvpe ciniBoaiie, Kapiae ^ n t t -
nimîav siorpttiea ceav aavdeae ptnbvcaxvjiVÎ. Acxe
cemne ieporai'tiqe, ne’niţîeaece 4 .» T^mnvpijie maî nove,
Jie-a decaerax ^natqîaxvji lllîamnojiion. KtdaBpejie ce npe-
ttqeav ^ n mvrniî mi npe’n meHiaoaqe maî etxine. M t -
pvnxaîeae nv ce cKoxeav, * ii ce cxponîav k y ptmint de
Medpv, mi cx&nd 70 de ziaae ^n ct.iixpt ce ^nttmÎYpav
ky Kopdeaaviţîeae nvmixe maî cvc, Kapijie ce mvîav ^.nxp’vn
teaîv de rvmt ceav Kaeîv. A tap t de KtdaBpejie omenemxî
maî npetmeav eyinxenniî ^ n mvmiî mi Ktdaupv.i nâcepiî
„ise" mi aaa b o v j i y Î „ane“, ie epav cxnxe Jia d&niniî, sa
^.nKt mi aaae aaxop animale, Kapiae ce aatxvpav ne a&nrt
mopx. JfmBtuîaxva Keaio a deiuKi’c jialltpic ^n annvji 1823
dove mvmiî, de’n Kapiae vna epâ aKonepixt k v inîeiixe ^ n -
Btaixvpe, necxe xox 2800 de naame ntxpaxe de Kopdea.ie
iui mtTepie, a dova t t p t ptmint, iui ^.n . i o k de Btacam
epa ^mnavxt k y t t i n t de aemn, npe’n Kapea ptmace Kap-
nea neBeinxeHuxt, eap’ nîeaaea ^ n aoK de a t i nearpt, epâ
r ta sit.
DaTina d e a B U C t i n â K T .d a B p e .ie n e ji.io p B o r a i^ î c ’ a n t-
CTpaT n A v n t a c n -z î. D o O T o p v j Tanaa d e j i a I T i> p ic a a<i».iaT
vn m e T o d m a î c i m n j i y , npe’n Kapejie c e noT riT>CTpâ K t d a -
B p e j i e n e B 't T 'B m a T e .'
Jia IliJiepma ^ n Cinijiiea av K'bJivr'tpiî vn meTod de
a ntcTpâ Ki.daBpejie Ka vn «s»ejiîir de mvmie. 8 1. bojit-b c v b -
n'smxnTeann'b ecTe decn'bpuiT'b ^n maî myjiTe decn-Bpni-
Tvpe; .fn n^penri anecTopa crav dvjiânvpî maî mv.rre
KT>danpe ^n nenîoape, «tiind jieraTe de ntpenî mi ^m Bpt-
KaTe KÎap ,ku nponpieae jiop BecminTe. K’tjivr'bpiî aqecxeî
mxn'BCTipî KvnocK vn meTod de a nicrpâ Ki>daBpeae nese-
mTeauTe mi nenvTpeziTe, Kape-.i ijin ne’ nTpv cine.
A<tapT> de anecTe mvmiî mtecTpiTe ce maî a^Jii aîvpe
mi mvmiî ni.TYpa.ie, npodvce npe’n vcKT.HÎvne ceav CB^n-
T'BHÎvne. Ile mvnTejie Cxn-Eepnapd, Jia mxn’BCTÎpea vnop
KfcJivrT.pî, ce n'BCTpeazî'b Tpvnvpiae nejuiop- pT>nT>vcauî cvb
neava Hea ^najiT-b. Tpynvpijie ce amîeazÎB mîezîxnd
^nTp’v'b Kijife kv «tepecTpejie demnice: âepvji Heju pene
^mnîedeKT. rivTpezinîvnea KT.daBpe.iop, uapi.ie ce vckt. ne
^ n i e T KV TOTVJ.
Jţ n T^mnvpiae BeKÎe ce ^nTpeBviniţîav mvmiijie ne’n
Tpv BtJicamva aop Ka dooTopiî.
33. KjknmeK.
(De V. Cion.)
lIe ap 4>ane acTB .isme, N o a n T e a n e a • jn T B n e K o a c i.,

IUi nex* pA.x, ne Kspţte ’n cnxme, m i a T A T d e * io p o a c i> ,
DeaK-b coape ’n lepîx n’ap <ri? D e a K t .v sn a n ’ a p jism i,
Arnîa-î, 4>pa’re K’ap nepî? D o a m n e ! k a t de T p ic T ap * i !
Cmme-mî, C K x m n e ^ptiţioape, B e c e .ia n piB irrbT oap e,

He-ap ♦ane n.poa*a oape, A p nsTe unTa ea oape,
Deamb p o » t ns ap *i ? npimi>Bapa d e n’ap 4>i?
Amia-î k t > c ’ a p B e u iT e » ! B a , ctpmanna, ap mspi!
Cs4>aeTsa ne m>Timenrre,
I lli d e d o p s p î ee cd p oB en rre,
K -^ n d e n e p A n q î e n ’ a p n s T p i ,
Kpezî, ts « p a T e , K’ a p T pi>i ?
34 . Ejieţfianmxji.
(D stn . „ iK o a n a a s m i î “ .)
Kae<t>anTva ecTe seaa mai mape de’tiTpe animaaeae yck8-

TYaYÎ, JoKvetnTe Kodpiî Indîeî mi A^pineî to t ni-
pede ceaif itxpdypî de JtxTe 1 0 0 — ISO aa vn aoK. Kjiji ce
iţine de yenya cYrbToapîeaop ky nîeaaea rpoaci, ce nY-
Tpenixe ky na&nTe. Eae<»anTa «fcaTi nymâî K&Te Yn Biqeaa.
A c t ânimaa, Kapeae KpecKYT, ecTe de 17 naame de mape,
ape nan mape, okî mini, YpeKÎ aicaTe ,f,n hîoc, TpYn nyiţin
ntpoc, ne^îoape l’poace. De a.iTe animale ce deoceseniTe
maî aaec npe’nrp’yn nac JiYnr, cYBtţipe, KY Kapeae ce mîep-
BeuiTe oapTe riBa'iîv j a to t «teaiva de ayKpypî, npeKYm
mi npe’n tiiiUTe Koaiţî emiiţî de’n rYpt, aTXT de mapî, kxt
KYmnennecK deâa 6 0 — 1 80 de nyniţî ynya, de’n Kapiî ce 4>aK
*j>eaîvpiTe YneaTe. .ţ.n seKime ce anaeKair eaeaniţiî aa
p^CBoaTe, nypTxnd ^.n cnaTe KXTe Yn TYpn, ^ n Kape A n -
KT>neâ n^ni, aa Tpeî-zîeiî de ocTamî apmaijî.
Eae«nanniî ce ^mBa^nzîeCK viuîop, mi ce denpind aa
opi ne aYKpY, sa nn aa rÎB'b'iri dvn% TiainTeae, ky uapiae-c
^.nzîecTpanî de aa n’bTYp'B* mi Kapiae myaTopa ai-c'ap nip^
noaTe ky nenYTinurb, deaKi nY ae-ap adeBepi cnepiinuîeae
Heaae dece. JfLnTpe aaTeae ecTe npea ^pTepecxuiBi npin-
zixnÎYnea eae<t>anm‘aop. A dece opî ce npind ky *ieTeae,
CTpxmTopindY-î^nTp’Y's^.nrp’bdiTYp'bt'bKYTB anyme ne’n-
TpY aneacTa; eap’ npinzî’BHÎvnea YnYÎa cxnrvp ecTe maî ky
anesoe, Ba KXTe v i daTt mi nepwîoac'b (npimeHtdioaei»).
Dxnd BxniTopiî de ypma YnYi eaeoanT cxnrvp, ^s.a Ypmx-
pecK capa ^.nTp’ amvprYa ky naTpy eae«i>anTe ^.nBiqtaTe
Bine aa BxnaT, ne ce nYmecK Ksmii. Tpeî de’nTp’*nceae
ce anponÎTb de eae«i>anTYa ceaBaTeK, AntinTxnd ky ayape
aminTe t o t n'bCKxnd, v^nTpeBYinnî^nd Yn âcteaîv de BÎKaen-
nfe, k xt ap Kpede nine-Ba, k i eaae ^nK t-c ceasaTeê. Dap’
aptTxnd eae«»anTYa ceasaTeK aa anponi,B4ÎYnea asecTopa
necKapî cemne de nenainepe ceav msni'e ceasaTe^: aTYnnî
o p vm n a ie c T e a aa « r a ţ ip i nea m a î m in t .^ n T x p z ia p e ,
K v n o c K & n d s i n e n e p iK Î v a ( n p im e H t d ie a ) , ita p e a e a m e p i n i ţ î t .
R a p t d e ’ n K v n T p a ^ n iţîe a e r A in d e a a e , K t eaa e cT e ^ n Boe
B v n t, ^ a ^ n K Y n ijîv p t, o tK x n d v -ce K t n v-a B td , dvnt
a n e e a ^ kn sen a ce HiVKa kv d x n cv a , C T p x n rx n d v -a n ap T e de
rp v m a zÎY , dap’ nv npea Tape, Ka c t n v c e c v n e p e K v m -B a
n t d v p a p îv a 4e a a n e n o a fr Î K r a i n e d e n p in c aa ra vm e ( u iîe ijî),
n ap T e ^ m B p tu iin î^ n d y -a kv K o a a n n v a r x T v a v î. A cre m t -
rvaÎT vp e, advnxnd ceaB aTeK vavî n a tse p e , a ’^ n d v n a e K t a
ce ^ m n tp T tr a i rai eaa de a ie a a atOK, n e K v ije T x n d , K t î- a p
i n v c t B p e v t K v p c t . I l e K x n d c e d e c t i T e a z î t K v m n a n n i e a
â c te a îv , ce a n p o n it a x n tT o p iî, K a p iî n x n d î â n x n ’ a K vm ,
kv a n a T p a e a e t a n T t , n p e r t T iiţ î s in e c n p e ^ n T p e n p in d e p e a
aTX T de rp e a ra i v p ia iu ît . B x n t T o p iî c e T ^ p tC K « tv p im îv
kv M ea m a î m a p e n a z î t ne d e ’ n d o c v a e a e o a n T v a v î c e a s a T e R
n xn t 4e aaivnr cvb n i . n T e 4 e - î , r a i - î ^n 4. n i î v p t n e 4 Î o a -
peae de n a n o î kv v i o p x n r i e c v B q ip e . N e c x n u ţin d e a a a s e a -
C T a, « k n iî r ip o v p m e a z ît a v K p v a m aî denapTe, a er^ n d v-î
n e 4Î o a p e a e d e ’ n a n o î kv a p ’v t 6 — 7 4> p * n r i î B v n e , m a î ^ . n -
n o d ^ n d v -î iu i KX Te v t * v n e de 60 d e k o jjÎ d e a v n r t aa <t>it-
Kape n e s îo p d e ’n a n o î; d x n d v -a e m & n a ^ . î . f v n t ’i m î v p t u r i
n e 4Î o a p e a e d e n a in T e . « J iin in d v - m î a v K p v a , ce T p a r B x n t-
T o p iî n a n o î, a c e m e n n e c e d e n a p T r a i e a e o a n T e a e . E a e o a n r v a
ceasâT eK , ^ndaTt 4e c e cxmTe n p in c , c e ^nieapKt kv q e a
m a î m a p e < t v p ie a C K t n â *^n K o d p v ; d a p t « fiin d ^ . m n î e d e -
i;a T , nv noaTe « tvy f p t n e d e , si nvm aî de a n îâ c e m iu iK t,
c tp in d K^nd rai K ^ n d; de a4eea c * n T B & n tT o p iî . f j i C T ap e
a c e ra n e de e a a , rai, a a tv n r^ n d ^.n n td v p e , a-a a e r a kv «i>y-
n i a e , 4 e c e T ^ p t c K d v n t e a a , d e B p e v n K o n a 4Î v d e c T v a a d e
T a p e . T v p B t 4Î v n e a n p in c v a v î a a tv n ije .k n K in v a a4ecTa aa
le a a m aî m ape rp ad , rai aK vm ce TpxnTeuiTe hîoc, aK vm
CK vpm t ntm^nTva kv ^ n < i* p iK o u j îa L ţ i- r a î K o a iţî, ^ .m n v a -
n ^ n d Y -c e d e ’ n T o a T e n v T e p ia e c t c K a n e ; n e a & n r t a 4e c T e a
p a y e a r a îâ de ^ n t p iK o m îa T , k x t c e K V T p e m v p t n t m x n T v a ,
B v e cK K o d p iî rai p t c v n t B t ia e d e K v m n a iT a - î c r p ir a p e . îîne
opî ce’n T xm n at de rai pvm ne o v n ia e rai c u a n t, dap ’ de
Konrvn ptmAne npinc, uii oBocindv-ce de neKvpmaTeje
Tp^nTÎTvpe, CBVHivm'BHÎvnî, o n iim im iî mi plnneTe, ce
maî moaî'b, ce acT&mntp'b mi ce ^mBJi^nzîemTe, ne aRxnd
ne nane. AtyiihÎ ce anporiit BAmTopii k v ejieoaivrejie maî
inimoace, advKxndv-î de mximape, Kapea o anvRt « i p i
mv^Tt ^.mBÎ'bMÎvne mi o mxn&nH'b. Denpinzî^ndv-ce sine
k v apecTvji, Kape.ie iţine vne opî mi k v Jivnue, vpm’b
dec^ ea n BxntTopiî m i-a dvK a u aci AncoiţiT de ejie-
oanTeae EJi^nde. Dea Kt ce ^ m s .ixnzîecK v id a r b ejieoanrţiî,
ce noT denpinde aa ToaTe TpeBeê domecTeie, eî a p a n
^.mţîejieyimţî'b mape, mi vmîvpimţî’B ^nTpv ^jvnB'biţî'bTvpi.,
mi cxnT «toapre njteKaiţî nii acRVJTtTopî de Domniî cbî.
35. IiMnejie kv Kaca.

(D e A . Ilanns.i.)
îîn K^ne ’ n eapna ţep oa ct

K^nd iPb^ÎKee neasa rpoact,
Ce ’ nKOBpirace kk t o t x j
C s b B [i* n K ' a c K s n z î^ .n d s -iu î b o t b .i ,
I l l i ’ n T p ’ a a s î T p e m s p T .T s p ’b
K A x . n i ţ Î A n i n d s -1 d in iţi ’ n ra p t,
Z i i e a : „ - t 6ine ’n mJMnu de eapt,
K t doapme omsji ue-aţpap%,
IM de neti sn ţppiz n s-i aact,
Mepye Jia ăep de’n uact.
Dap' aKSma-î uJiate ’n uact,
Ns epe atpapt ct eact,
Illi ne mine ’n e/Mfim mt cKuame,
C t-i mzîecK de’n Kspme moame.
Dap’ eezi Kaa ceie mi Jia mine,
K ’acntt eapt (fisce 6ine,
Uli epâ decmsjuie oace
Upe’n KSpme de mine poace,
Ns zptmadt ct Jie tjlaic,
Hi cs6 nea ’nzpoaame zian.
Ngmai ks te-mi da de’n mact
Ilsmeam ct-m i zidecK st tcact;
K t, dsat KSm m i-ce nape,
Ns mpe6sie amîâ mape;
Ki 'nKOMzim, Ksm Ip&nm, mom
Ns (JîaK nezî mucap sn Kom.
Dap’ Jiaci, de-auk minme
Neeoea rn% ’nemţîi minme.
Ksm aa coci «apa, ’ndamb,
Ilpensm a mal (poem sidami,
M'anSK ci cmpjhnz oace zoaJie,
He mi-ce das de upe’n oajie,
I lli KJMid Jie pod, Ch-mî zik m ie:
M i! eezi, (pi emnomie !
Ns poade aecme micspi,
Mai oupeiume de Jia zspi,
Illi jpifi (fu iui ms iii Kacb,
miau kî>Jia eapm uaa!
Dsm ze ieaa mi-oîs (paze,
Bifa yepsji kjmus- î uJiaze.a
A m îâ K ^ n e a e , c t p m a n n s a ,
4 > 'b K A ,n d s -n iî, k s m a m z i c , n a a n n s a ,
D e a K t c o c i n p im tB a p a
I lli "n s p m a e î a n o î B a p a ,
^ n ie n e oace c’ adsne,
T o a T e a a « n aoK a e n x n e ,
N s a e poade amîâ Tape,
.Ae u,ine c sb nazi't mape;
C t ae îa aaiţî K^nî ns a a ct,
K t - î TpeBsecK n e’ n T p s K a ct.
D s n t H e-a e x p u n e nsu,inTeaae,
C ’ a asnţiiT ne a * n n > ea a e,
lU i "n n en i c t ce npiB eacK t,
C t c’ ans’ie c t zideacKt.
D a p ’ s Î T ^ n d s - c e ’ n a s n ţim e
J a -jn T p e r a c a m t p im e ,
LUi ntdsminds-a Ktadspa,
Z ic e : s ! a ! K tC R fin d r s p a ,
„ 'Snde-avuxă mape msjvu/ime,
Dsm ’nmpeaza mea mi>pime?
Avii! o a -ift mai (Jiazî ms Kact!
Ci ’nzetoî? opt maî 6ine Jian,
Ki eapna mpensmi-mî uape,
Ns epâ (fipiz audă mape.
Ksm ea (fii (poem, ns iţin minme,
Bois eede de-azi minme.“
Lepturariu rumînesc. T. I.
cine,
ZiK,?>ml a i e c T e a .fii
C' ansKT>, ae poade Bine.
*
* *
Sni ’ n n e s o i d e a ic ' a6 d a T ,
Ce * p im * n T s , Kans-mî BaT,
ZiKAnd: „de azi .fniinme
Acma ne jmeaiţh minme.“
D a p ’ p e -w e a e d e a K t TpeK ,
ini "n n e - B a B in e n e T p e K :
T p e K S T X .i s Î T a T p i m & n e ,
N eiî mai1k» şen> aa mi,ne.
36. fi'imftapwji.
(D sm . „Iitoana jixmiî“ .)
A n ecx a n iim p e a a a p e K o p n iiţîe c ^ m i ţ i i ţ i s e ^ .11 « i> o p m a
a i ţ t e î , a a B 'B p B 'B X Y iu î K a n î e n T e n e a e , n a i c K c v n . M i B k y im iy c
de’n MÎnMÎ 4 » i p e , K a p i a e ce a ta t . ^ n x p ’ ir'B x e a m , m i dovk

B ^ p < tvp î de m x n K a x . H in iţia p îv a o p d e n a p îv (e u le x p ip e n s ,
n iv in x e ) ecT e s e n Y u n 'y , m i ape onT B pxne m o x o p * x e ne
xpvnxa d e ’ n a n o î. I ţ i n i ţ î a p i î c jf.n x m a î m iK Y iţ î m i m a î c y b -
iţ ip e î d e n * x q i n q îa p îe a e , m i c e K vn ocK n e K o p n iq îe a e c * m -
iţ iiţ is e H e a a e k y n îe n x e n e . I ţ in u ţ îa p îa ovb Ka a a d o v i c x x e ,
m aî ky ca m i « | ji a m ; c n p e a ie c x c k o ii ce aa cb npe npe
Y n a o K K Y a n t c x i i ţ i B i . , c e a m î e a z î 'B r ip e B p e Y i. « t p Y n z n . d e
n a & n x i» a n a x e m , n p e B p e Y n 4 >ip d e p o r o z î i r ceav npe aax
xpvn B ,s » p x o c , a u r i a Ka napT ea de’n anoî a xp#uyaY Î cb
a x *p n e n p ecT e a m , eap" n e iîo a p e a e d e ’ n a n o î a e ^ .ir r in d e
K p Y n im ÎY ^ .n «j> o p m a Y nvî Y n r îî; ^ n Y n r iY a a ie c x a aa cB
Y n o y o o a a j Y n r t p e n î î , a in ÎT d e a i e c x a a a T v a m i a u ria m a î
d e ria p T e u ^ m a a n Y in ’B p v a a p tT a T m aî cy c, K a p ia e T o a T e
a e a in e u r r e Y nva d e a a T v a k y y b îm T e p ie K a e îo a c B . O î i a e
aeraT e x o a x e vn va de aaTva .^ .n n o a x i» ne a m Ka î t a»n -
T p i i ţ î 'B . J f . n d e K v p c d e K x x e - s a z i a a e c e i a e c K a a p B e a e op -
m are «i» e a ÎY p ix ; K anva m i napT ea de m in x e a TpvnvaY Î
cxnx m a p î n e c T e « to p im » ; K a n v a a p e d o î o k Î m i d o ir i K pe-
c K 'B T Y p e Ka K a em T ea e; xpvnva ,d e ’ n a n o î ce ^ n r v c T e a îii
in o n T d e c m p n Î T v p e B vaB Y K aT e, m i a a K a n iT a î n a v x e d e
« K n n o T a T , i u i n v d e n a p ’r e de u â n t r v i u îe a e c n p e p ic v « & .ta -
p e a .la p a e î. T p v n v .i d e n iin r e ecT e ^ n z îe c x p a T ne ^ m se
m p iţi-ie kv naxpv m x n vn K Îe d e <i*ipe, T p v n y . i d e ’ n a n o î d e
^ m se ii T .p n i .i e k v k x tc v n v .i ne o ii- n a p e d e c n ip q iT v p i,
m i a m îâ e c T e .^ m n e n n a T i T o a - n .la p e a kv v i m v jiq im e d e
m xn vn K Îe. Ea c e m i n i K i o o a p x e Î V T e , a . i e p r x m l ^nuoane
^ .n K O Jio n e a n i. c e nîne ^ n c i t o t n e c v n p i o a i j î i , a m î â k * t
K a n v ji n i n e t o t „ jo i c y c m i n î e n i . i e d e p i c v o j i a T Jie j j j i -
T in d e aoap-b d e ’ n a m . Ea c e n v T p e r m ’e d e ’ n a n i m i . i v q î e
mine a n â T e * i e , . i a m d i mejiêa d e K ^ T e —B a o p i m i dvn%
o r jT n xm Jia z î e n e a iji.ie dvm e m ip e -m î de’n ov, ce
npeoane «knTp’i r i ro ro am vi e a p i-m î de « t o p i m o e ^ îv -
p i r i . Â K v m T p v n v .i d e m i n T e ^ n p e o e p in iţîi K i 'r p i ie .i-
.\ e . i a . r r e m p i ţ î ecre r p o c k v t o t y j i , n e o o p m a T m i r i o a p T i
d o i r i n îe B im îo a p e ^ .n oopm a T v p n a K iv jiv î ( a i^ e î, rrp i« i> T e-
p v jn r î) ; T p v n v .i d e ’ n a r io î, n e ce a p a r i ^ n on T d e c m p n i-
T v p e , a p e Jia u â n i T d o i f i r i .i v T e p o T v n d e . A c t e r o r o a m îi
c e a v n im o i ce m in n ti o o a p T e p in e d e n e a m . Ea p i c v M B
n p e ’ n K o p n im îo a p e - ie n e jiie K a T v p n a K Î v j , k v K a p e T p e B v îe
ci C T ea m a î cvc de c v n p i o a i ţ î a a n e i. D e a m aHiviuje n im o a
.ia 7 — 8 z i.iJ ie , a r v n H Î r u i e c n e m T e nîe.uea ^ n rpe K o p n in îe ,
d e’n Kape ^ n d a r a c e p id im im m îa p îv .i k v T p v n v ji d e n i i n -
T e , T p a ijie d v n i c in e T p v n v j d e ’ n a n o î, m i C B o a p i, k i h ne
CBvpxnd A iilî a«i>.vb m oapT ea ^n am . Cnpe a ne „ţ^nKpe—
d in q îâ d e c n p e T o a T e a n e c r e a , c i c a o a T e i n ^ . n T p ’ v n K in d e
n e T p e s e p e , K ^ T e -B a m x a p i k v a m c t i i i î b i B e p z n d e n e .ta
m îe z Î Y J i s e p e î , ci c e a K o n e p i « w i-K a p e m xap k v vn ok Îv
de c t î k j i i m i c i c e e c n v n i c o a p e .iv î, â c o e jiîv c e B op a d v n â
v i m v jin im e de jia p B e d e n i n m a p î , K a p i î c e f i o t B e d e k v o k i
jU B e p î n e a p m a n î; n v m a î C T ÎK a a c i <t>ii « ţ o a p T e C T p i B e z i i ,
d e B o im c i B e d e m B i n e C K in iB iM Î v n e a d e c K p i c i m a î c v c . He
ce aTÎnye d e e m ip e a nexiop m aî m v jiţî iţin iţia p î d e n ov,
a n e a c T a c e T x m n .ii m a i B^pTOC n o a n T e a .
37. M o m Îk j i Nicmop.
(Dsm> „Iicoana
C i .w bm sine a minTe uii c t ne ^nrpipim de ^nce-uiî

jiXKpvpiae nejuie maî mine, ne’nTpv Kt ce Txmnjit, de v b
nefitrape de c a m i KtvceazÎB (npinHinveime) vn ptir mape.
MoiuÎvj NicTop zine: „npe’n ainca vnvî kvÎv ce nîepde noT-
KoaBa Ka.uivjivî, de’n ainca noTKoaBeî nîepdem Ka.i.iv.t, mi
<i*BpB K a .u i nîepe mi ^ncv-uiî KB.i.iBpeuîv.i, ne’nTpv kb
dvmmannv.i ji’aaivnije mi-.i omoapt. Uli t o t v j Bine da aKoao,
Kt n’ a j n a r cama .ia kvÎyji noTKoaBeî Ka.i.u.m cby. “
DeaKT. vn om nv mxie ntcrpâ kxihI KxmrirB, Ba mvpf
• K b p t c b aiii-b sep vn Banii, denri a jivKpaT ^n t o t deKvpcvj
nieiţîeî cajuie: „ k v k^t e BVKBTtpiea maî rpacb“ , ziie mo-

mîvji NicTop, „ k v aTXTa Ba i maî cKvprB dieTa“ .
EaTB Kt B’ aiţî advnaT k v Toqiî ne’ nTpv Jii'riTBHÎvnea
vnop OBÎenTe Kvpioace mi mxnvnnimîe npeqioace. AnecTea
.ie nvminî BYnvpî, dapt de nv Beiţî ava cama, ne’nTpv vniî
de’ n boÎ ce Bop nanrre de’n eji.ie mapî peji.ie. Roî zfaeiţî, kb
anecTe jrvKpvpî ce Bop Binde e«i>Tin, âdeKB k v maî nvuin
deK*T av KVCT3T: ^ n cb deaKB eaae nv c^nT ne’nTpv 4ine-sa
de ne antpaTB rpeEviniţiB, Bop i nxpvpe CKvmne ne’nTpv
e j.i. Advneni-BB a minTe ne zine moiuîvji NicTop: „Mine
K'vmntpB s e - î ecTe de npicoc, Ba Binde dvnt aneea mi ne-î
ecTe de ne antpaTB TpeBvinqÎB. Am b b z i v t yb mvjiqime de
oamenî rneptzi^ndv-mî ToaTB asepea de’n Kavca KvmntpB-
Tvpe.iop e<t>Tine. OmvJi «^nqîe.ierrr îiBaqÎB de’n nenopo*ri-
pea a.iTopa; eapt’ Meaa nesvn a pape opî ce .fvnqîeaenqîe-
uiTe npe’n ^.nca-mî a ca nenopoiipe".
KvnocK oamenî, itapiî cnpe a-mî^npvincenîâ mi opnâ
"vmepe.ie, mî-av <i»jiBm^nziT iiÂnTeiejie mi uiî-av jiinciT
•oamijiii.ie de nxne. MtTepiijie de mtTace, de aTJiac, de
nopoipt mi de KBTi<t»eâ, npeKvm zine momîvji NicTop, pB-
necK BVKBTtpfea. Ejue nv nvmaî k b nv c%nT de TpeBvinqÎB
neantpaTB ne’nTpv BieaqÎB, ni de anîâ ae nvrrem nvmi
demxn'bT’biţî ceav KoinodtT'Biţî. Ejue ademennecK nvmaî
npe’n crpt.iv'iipea aop. Aiuîâ c’av ^.nmvaqÎT neBoi.ie m i-
ecTpixe ajue yenvavî omenecK maî Tape deits/r neBoijie tipe-
uitÎ. ITpe’n aeeinennî neimnneniimîe .^nisan oameniî de m odi
»(^n c'bpt’rie, ifli cxht neBoiiţî maî T^pziv a iepe aaiVTopÎY
dejia aieîa, npe Kapiî^î pxdeav maî ntînTe, dap’ napiî mî-av
U1TÎYT ntCTpâ a(iepe a K^nrriraT'b ky ocTemieajit, JiVKpape
uii Kpvqîape. „Koain tui neosriit“, zise mouiîvji IVicrop,
tui ^riKtasecK, k7> doxfi-zteui de (pJiopint tui dosTf-zieut
de annî ns ce uom (pini nenî br7>daui7>. Jf,nc7> ueKJfaid mom
jisftm de’n ccik tui n i mat uxnem jiu jiok, autxnîem de
epa() Jia <fixnd / tui nsmnî amanuia ce Ksnoatume upe-
vfixji anei, KA*nd ecme cenamfi (fi&nm&na“ .
3 8. ,Jlexji mi numfai.
(D e MixaîS Ilop -id p is.)
Ilpe ’nTp’S t ntdspe mape
o td a n . â npe’mBâpe
Mepţieâ sn .ies,
LUi n s in x is zî -b S,
K sm c e 'n T i i m u i , k’ s i . m A iţii. .j.n d p s m s j ci>s n>ci,

He deaK î.-^ b i >z îs ’ ndaTi. c e n s c e a -a CKSÎni.
A cT a epa Si> ndpi.cnea.ri> m ape,
D a p ’ He^ji B A p T oc ape p t s d a p e ,
J le s a Kiap aTBnii m * n K a c e ;
D e ^ î aa mia,nl f, ce -fn-roapce,
n ii-t zice: Ts zine euimî,
De a rm cKisîui ’ndjncnemmî?
Ns tumiî ms, zine cjhnm es?
Ns lumii ms, m es c&nia JieS?“
— „A es?“ aTsniî mAiţia-î pi>cnxnde;
„E s cjmiwl napajies, tom (ppame!
-— Hapajies? JUi ksth de snde?
Ts n’ai nezî oacejie moame,
1111-8% âpjMun, de-amîs usne es, c%pmanm mi me-auus mspiui!“
„Acmti aKsm mame <J>i,“
tnzî jia oamenii n’aî uiîezîsia,
,\Lv>nia a e s a s i . f î z in e :
Ns me-as icinsim Koaiii, Koacmejie ns iţi jie-as psnm, '
DjMids-Vfi ck pozi KJMue-sn oc.
Ihiţîeiume iui ms, na mine, w i-î eede de-i (pi eJhpmoc !“
— ♦ „ O m * . i ? J 6 I . 1 r a j u ţ i ’e i ssi'ie,
Omisa ? adx-mi-Ji ane,

C t-ifi aptm de mt mem e s !“
— „B in ks mine, eepe Jiei!“
Z i n e m ,i* ii,Va , m i . f i i d a r b
A î k k i it .ia kt. a m . - ia n .,
Knde an necKapîS EtTpAn Kx-a ca axnTpe ce npe'iBB^â.
„ l e s a n p e m A i ţ î 'i » o ‘ m p e a E 'b : „atecma e omsji mts?
__ Ea ns, dap’ om rps stdamt iui ejui +n eieaifia c a ;
AKtm e ji’aascsji a s .
Dap’ de epeî ct eezi npe om, eamt ani tecmtjiajim,u
Z i n e m A i ţ r a , apT>TA ii<l n e - s n o c T a m î s m a p e .j n a jr r .
.A e x -t a a e a a c e p t n e d e ;
D a p ' o c T a m îs a m i-iţ i-a s e d e ,
I lli k 'S i » B jjn-b 'm u K iu K i.T H p 'E n p e a e x j i m ie ii - f . i n p im e n r r e ,
A n o î c x a it ţ îe ţ n K o a c T e . j i . j n + i y e BT>pBT>TeniTe,
IIa ii’ n e C A n y e a e c s s im e m T e .
B tp s J i - i e « d e t o t c.vbBeuiTe,
I l l i jia ■ w r i ) c e .j n T a p T 'b ,
B,n> c n a n i a n d h - m î K p x d a c o a p n > ,
I l l i "iiT p B ii c n i n i n r s c e i p A i r r e u i T e ,
Î J n d e m A n 'i a - . i m i r i i c e u i r e ,
I l li c s p A Z Î A n d 4 a ,f in p e a B i.: KSnowmi aKSm mti Jtes eepe!
H e -î a omsAsl nsmepe?
39. Ilopuîejianna.
( D x n i „ iK o a u a a s m i î “ - )
(IMi-iine ce mipi» de asecT upodvc opvinoc, Kape.ie

ecTe o p n ’B iîix n T Y J i Kace.iop. EaKi k h i v j i . Kirni ce oaie nop-
iţîejianna.
K i n a n e - a d a x ^ n T * î e j i e m o d e l e d e n o p u î e . i a n n 'b , K a p e a
^ n E v p o n a a a r a v n c Jia v n r p a d n a jiT d e d e n . r i n 'b x a x e . I I o p -
iţ î e j i a n n a c e o a n e d e n d o v i , n v ix e p iî J iv x o a c e ,a n * n d o i i - K a p e
d e ’ n e ^ jie v b ^ n c v iu ie x a x e K v n x p a p i 'b . Sna oane îio p n îe -
jia n n a c x p in e z iij-c u jin in io a d , m i a jiv a T v .» ei K v p r 'M i o c ,
n p e’n uape ^ n K Î a n , x o a x i , in ir m a ; a c x i i m , x 6 p i e e c x e V fc
n ap xe de r p m ix mi ce nvm em xe cnax K ^ in iie c x p v K vpax
ceav m ecT eK aT kv K p id i, a p in i m i v n e o p î kv r in e c c a î kv
B VK 'b n î d e n o p i ţ î e . i a n n 'b . A d o v a m i» x e p ie a a . i v a T v . i v î c e o p t
mAurrt cupe a i-ce nvxe dâ opî ne opmt. Cnpe aieacxa
ce .^nxpeBYiniţîeazît vn m u i i t apyi.ioc, aas, Kapeae *kn
Kina uii ^.n <Jip^nHi'ea ce nvinenixe naoMn. B*ntxaxea
nopqîeaanneî ax,xpnt dea a K*xtxaxea acxop m txepiî ^ n -
xpeijyinnîaxe aa KYmnYctHÎynea acTeî oatpfî.
Maî ^.n r^ÎY ce 11134111% mtxepiiae opiyinapîe, ce nepn,
ce cnaat, anoî ce «tane aavaxva, Kapeae ce nvne c t CTea
K^xe-Ba avnî, eap’ ^.n Iîina KXLţî-Ba annî. Anoî ce saTe
aavaxva Bine, Ka c t ce CKoaxt de’nxp’xncva ToaTe seini-
»ieae neaae de âep. Dynt aneea ce ^nTÎntpecK aayaxyayî
4>opme deoceBixe ceay k y m^na ceay k y Ktavneae ceav k y
cxpvrva, upeKYin: Bazîe, xâaţiepe, xanîe ni. a. .Ţfn cxpyr ce
<i*aK nYmaî Baceae, ne a? c t «i>it poxynde, npeKvm xaayepe,
yanîoape, Bazîe iu. a.; eap’ xoapxeae mi aaxe Bace avnrt-
peme ce Toapnt ^11 Ktavne de rine ceav de j i y t , Kapiae
^.ncopB vmezîeaaeae aavaxyaYÎ, vne opî ce xoapnt *kn Kt-
avne de mexaa. Toapxeae mi naicneae «teaîypixeaop Bace
ce ainecK de xpvnva aop k y aneaa aavax ^.nct maî cvBniîax.
Baceae upertxixe ac«>eaÎY mi aiuîezîaxe ^n Ktavne,
ce nvn ^.nxp’vn KvnxopÎY, ^n Kape ce vcKt ne *kn4exva,
Ka c t ny Kpene ; anoî ce amîeazît „j^nxp’aax Kvnxopîv ®îep-
mnxe, a Ktpvîa Ktadypt »^n napxea de c y c deBine ne’nHe-
xya maî mape de kxx aneea, ^.n Kapea ce xonemxe apjjinxva.
CKOinxndy-ce nopiţîeaanna de’n Kvnxopîv, ecxe B&pxoact
mi aypoact mi nepe a ce aKonepf k y yn noKoex ceay cmâ-
aie aaut opî Koaopaxt, npe'n Kapea ce «tane nopiţîeaanna
nentxpynziBtpt de ant mi cKainisîoact, „^ndenainindv-mî
npe’n aneaexa mi Koanepea.
iloKOcxva aaB ecxe v t iivaBepe <i»oapxe 4>int, Kapea ce
nine^nxp y t ant mimKaxt. llopiţîeaanna Koanxt ce apynKt
•^nxp’aieacxt ant, Kapea cxptBtxxnd ai eaa aavax, aact
ne«i>anîa Bacvavîvt n ix v p t cvBiţipe de noKoex. Baceae a»o-
nepixe de anecx noKoex vmed ce amîeazît ne uapxea de
j k o c a KMixopîyavî, ădeKt *^n ica maî «tîepBinxe. Ainî
v^mî denainemxe nopijîeaanna apcvpa, mi dynt auypi>iîynea
aneî ce ^nKÎart noKoexva k y aayaxva BicKonx. A cx t o n t-
pBHÎvne ecxe deamaxi», kbhÎ nopijîeaanna ce noaxe mi xoni
Kvnxopîv, Kapeae xpefivîe cb aÎEB vb KBadvpB Ka nea
ne’nxpv xoninivnea «tîepvavî. Decemnva mi zîvrpBBinîvnea
ce oane napxe kv m&na aisept, napxe kv nBxpoane.
Ilopiţîeaanna JivKpaxB sine nv ce c«tapmB nenî vBdaxB
K*nd ce .fjiKBazîemxe ceav ce ptpemxe de vBdaxB: ea
xpesvîe cb «mb aaBB Ka aanxeae mi <t>BpB nexe, cb aÎEB
avcxpv xox de yb «topniB, c t nv «kîb npea rpoacB mi cb
aÎEB «tOpim II-1BKVXT..
Bazîeae anxiie, maî a.iec qeaae expvcne, ie ce <t>Bvpîav
aa TocKanna nBinxe de Pomannî, mi Kapiae ce aaB acxB-zî
cve nBm^nx, cxnx neaa maî «tpvmoc npodvc de oaBpie;
«t>opmeae aop mîepsecK acxB-zî de modeaa aa «tBvpinîvnea
nopuîeaanneî.
4 0 . D en decKpiamvnea ohi.iop de Bopcen.

(De B. Aaecandpi.).
EopceK ecxe vn cax cBKvecK ^n Apdeaa, kv icBoapB

de aiiB aKp^de Kapea ce xpimex cnpe Bxnaîape ne ann nxnB
aa HinHÎ-zîe'iî de miî de nrinvpî. mi vnde KBaBxopecK învaiţi
Boanasî cnpe a-mî p'BCTBxopî cxnBxaxea nîepdvxB. Snva
de’n oacneniî Bi»iaop anecxopa ne decKpie aoKva anecxa ,f,n
Kinva vpmBxopîif: EopceKva e vn ie, Kape nv ce noaxe nv-
mi nenî caT nenî opamiv, ne’nxpv kb n'ape ne*rî raiiţîe, nisî
m'BrBzu, neqî aoKvixopî. Eaa ecxe yb advnBxvpB de bp’vb
4în4î-zîe 4î de Kace de aemn, nvcxîe, mi ape mvaxB aceniBn-
nape kv mvmxeae, Kapiae cxav amopiţixe xoax-B eapna,
ne’nxpv Ka c b ^nBiezie npiniBBapa. Ipeî iiBpni aaae annvavî
ecxe EopceKva yt> kyiuk-b demîeapnb, ne Kape o BicireazÎB
noaxe nvmaî vpmii de’n mvnxe. Eap nvm cocemxe avna avi
îvniv, axvnHÎa, Ka vb nepcoam> aeminaxB, ne-mî Bine ^n
c&miţipî, ^niene nn eaa a npinde aa cv«taex, ceav maî Bine
ziK&nd, aa cv<t*aexe. Kaceae ce aoKvecK ^.nnex, ^nnex, mi
^s,n CKvpx x*mn ce cxpB«i»oapmB ^nxp’ vn opBinîeaa bîy mi
n a i n de t o x « t e a î v a de ffîpiiiipi c r p B i n e . M v n q i î de n p e ’ n
n poijîyp .f u r i nîepd cejiBBTB4Îmea, n e’ nTpv na c b ce n p e -
«tiaKT» npexniBJiBpî m icT epioace, mi jiokyji, vnde
K ^ p iia v maî nBiivre HÎoape-ie, Kxni*B aKvm H ifia r a de m v -
ciKaniu de.ia BpamiOB oejiÎY de e.iÎY de c im o o n iî: Bajmîe
ne’ nTpy ijep m x n î; vnrvpeacKa n e’ nTpv vn rvp î, mi „mx-mî
zineaî x'idam'h^ ne’ nTpv p om xn î. K y ToaTe anecTea .fn c B
Baî mi amap de neoepiMÎTYj, 4e ape iiBKaTY.1 a c o c i Hejui
^ n T ^ ÎY ^ n BopceKÎ Gjiji ape r a m n npea de aatYnc, de
a ce ^ n K pedim iîâ KvnTpa onin ivn iî jiyÎ H ecape, K t e mYJiT
maî uine a i a.i.i doi.ie ^.nTp’Yi» k m W a J t , deKXi1 i b j j
«fnTXÎY .foiTp’ vn caT.
Orp'binYJi^ 4e m epije Jia B op cen , TpeBYÎe c b - ui Î »^m -
naprB oape.ie dvm» Yn cicTem nov. C om nYpocvji e neuoiT
a ce cKY.iâ YBdaTB ky coa p ejie, aenneniÎY.i a ^niBJia ne hîoc
rixnB nY maî Bede sin e. A necT e ^ n d e x o p ip î cx n T n e a n i -
paTe n e’ nTpY ooaocy .i Kvpei *la m ie c e oape dem ineam a
A n nen e nîneTYJ TpĂmBÎuţiei, miop^'biTYJi w % p in cT ei m i by-
byîty .i T o s e î, Kapijie-ji Tpar de’ n B paiţîeje com nYjivî, iui-Ji
neBoecK cb iiBpBceacKB « ţ i p i irrxpziape d Y jie a KBJidvpB
a amxepnYTvjiYÎ, n e’ nTpy Ka cb meaprB Jia «ixnTxn'b c B -m î
p’bKopeacK’B TpvnYa n pe’ n BBYTvpa a neî aKpe.
A ie â «p x n T ^ n B , ne e c T e icBopYJi T i m i d v i p i i aw rop
n â r im e , c e ao.vB »^n meîKJiOKYA B o p c e K Y .iY i ini n Y -i m a i
m a p e d e Yn k o t n B T p a T ; a d x n 4 im < -a e î n o a T e c b <mb neJia
iiiy .it de d o î K O iţî; k y T o a T e a n e c T e a nY n v m a î k b ^ .n d e -
C TY .u ieazÎB n e <t>iB-Kape z i c v T e d e C T o m a n e, i i t o t Y B d a T B
c e A m n jiY d e ’ n c * n v j i e î c v r e d e m iî d e urim rpî m a p î, i e c e
T pin ieT ^js.n .iv m e c n p e B ^ n z ia p e . Ka ecT e ^ n K Y n y iy p a T t ky
o c T p e u îe de .le m n , iu i a p e »^n c M n r a v n .io k d e m i e p r , ne
c e n v n ie iirre r p i d i n B , e a p ’ . f n d p e a n T a v n m î o n p o n jiv n r , 4 e
c e K Îeam B r B .ie p ie . «^ .M B e-ie a c i ’e .lO Kvpi c ^ n T m en n iT e c n p e
a n iîe p B i de n p e * m B .ia p e n e p c o a n e ^ o p , 4 e <t»aK KYpB.
Bfch'a .ia oxnTxnB uine deja mîece oape nxnB Jia onT,
,in Kape pBCTAinu kaiitb niYciKa ne’ nseTaT t o t oejîva
de apiî Bece.ie, mi kv k x t ce KB.izîecK pazîe.ie coape^vi
maî mvjiT, kv aT*Ta maî mv^T ce ^nceninB rai «teuiîeae
niTiiuaiiiMop. Cvp*cv.i ce ÎBeuiTe npe Bvzîe-.ie, mîeqejie
ceav r.ivmeae cBoapt âep, oacneqiî ce toapiro
rpvne mi KvnBopBipije (leiţin t o t maî „^nTepecbiţiBe. ÂTvn-
HÎa »jvii4en Kpn'iseae ,^n deoepiTe.ie seTe, vn oejiîv de
JtvnTt cnipeTvaai. ce namTe npeTVTindine, mi jo k yj npe-
^niB.i'&piî de ntinTea <i»*nT*neî deBÎne vn adestpaT u m n
de a v i m , vnde mvaqî nenopoHiLţî pun&n YHimî de cb y e-
Te.ie c/i>pi;acmv.ivî. .J m c t, o ! Tinuornie omeneacKi>! Bine
vn ™ m , , n Kîm,, n*nd «uit-nape jivnTanîv de’n a'ie.i.i p t -
cboÎv, n x n t mi *xe.i.i maî mape epoS, ce Bede nenoiT a n t -
pi>ci K^mnv.i r.iopieî (n u p ip iî) mi a ce o a ie neB'bzîvT Ka
vn ovrapîv. He’re.ie ce dec«t*an, dvmm’bnm'i.te ce vÎT t mi
'foiţî ce denapT ne vpni'b de.ia ^nT^ni> kv namî piu ezî.
4 1. Eouaufoji mi mpecmiea. (*P(i6x„ib.)

(D e A . IIann»A .)
X n K on aiÎB Bi»Tpjtn K t z is e e
D e s n m ap e K sm n ^ ir c a j v i,
H li, npeKKm c e a u iT e p n s ce
K b a x n y im e a - n iî a a ira n iA n T ,
C a*xndace .jirrp'vi.
D e 'n a ca BeH ini.TaTe,
8 n d e Tpe'cTÎea -j.na.rn>
E ’ n a c a n pon pjeT aTe,
E a a T p ecT Îea 'h i p e a r ' o Bede
„ le r ^ n A n d s - c e de B A n T ,
U l i - i z in e : „sezin.% gepde !
Es npea jia mipape cjhnm,
lîtsm? (fi 'dnd ms csâiţipim
Illi (pipi usuxepî .jm iupm,
Bjhnm, cpopmsm ns me cmpim
Nezî «jhxejiiî ns me p su ? ! “
Eap’ es, Kape de’n aetcime
Am KpecKsm nsmepnix, zpoe,
Bjfaimsji k s a ca isiţime
D e’n pbdtzine m’a c k o c ! “
Tpecmiea-î ptcasnde ’ndaun :
„Ulmii ms de te ns m* cmpiu?
Kt ’n aieaV/Vk-mî cjMim ujieHamt
Illi Jia «jMimSJi tejui mai min.
Opî mi kjmu, de-awîs Kpeiume nuaim,
Es de jiok ns m* m&ndpecic,
Hi d e-it uapme ud de ajimt
Opî-Kipsi mi smiM(LK.“
4 2. BilfîeJlJlX'A mbpin (vitulus marinus, phoca).

(D eiit. „Iitoana a»miî“ .)
Aninia.ie.ie, ne av ^ncvuiiexaxea de a nvxe nexpeie

«toapxe ^ndeavnr am>, anxnd xpvnvji .^nTOKmix cnpe
^nnoTax, mi nexpeu ^ n mape denii av ne’ nierax xpenv-
iniţÎB de a pBcnipâ âep, ce nvmecn ./im 6ieie ceav am<fii6ie.
IJenioapejie jii-c ax*x de cKvpxe mi amîâ de .fnBBJiixe ^ n
nîe.i.ie, kxx ne vcKax ce nox nvniaî x&p&: „J^nc/B <i»iind kb
cnanÎY.i de’ nxpe deijexe e Kvnpinc de vb nîejiniK'B (mem-
BpannB), de aieea ^nnoaxB 4«oapxe vrnîop, mi ec Jia vcKax
nvinaî Ka cb nBvceze jia coape, cb doapm’B mi cb dea iţinÎB
nî&nnijiop. Tpvnvji ai-î JivnrBpeniv, cninapea mimKBMÎoacB,
nBpyji CKvpx mi Jiinix de nîe.uie. Acxe anima.ie 4>aK dovB
«tamijiiî: (fioua mi mpineana.
Biqîe.unr.i impin ape Kan poxvnd, mi câmBnuB kv
qe.ui de K*ne; oku i-c mapî, KBvxBTvpa BJixndB mi ^ n n îe -
jierBiţiBB, vpeKijie i-ce BBd nviţin ceav nesî deKvm; aimBa .ia
B&p<t> i-î «toapxe acKViţixB; nenîoapejie de ntiuxe, jia Kapi.ie
ape K*xe sinnî depexe, i-c «^îiBBJiixe; nîejuiea xpvnvjivi
asKvnye n j.n i Jia ^.îiKÎeÎBxvpa deijexeaop vnixe npe n nîeji-
qiKB mi ^.napmaxe kv vnriî acKviţixe; nenîoapejie de n
anoî i-c .fjixoKmixe Ka apine.ie de nemxe ne nxpv ^.nnoTax,
.ţvncB deţiexeae aiecxopa nejiae ^.nx^îe mi neajie de ne
vpmB ^.n jiok de a <i*i maî CKvpxe, cxnx maî jivnije, deK*x
nejiae measjiOMie; Koada i-î toapxe CKvpxB; xoaxe <i»op-
meae i-c poxvnde de’ n uavca rptcim iî, de Kapea e ^ n -
KBpnax xox xpvnvji.
Cemnvji di«i>epinnia.», npe n Kapejie ce deoceseiuxe
4>oKa de xpineaKa, ce bojib maî ajiec ^ n «tBnxvpa diniţiaop.
<l>oua ape cvc naxpv opî m îece diniţî, eap de n jkoc naxpv.
Kojnţiî cxnx acKvuinî ţ mBcejuiejie ^ n nymBp de 20, 22 opî
24 i- c ToaTe acKYiţiTe, T iîoace, de oopm i, Honiui, aineind
n tp iţu e n o jiare, neiî noT o i deoceB ire m ic e ju e jie oa.ice
ini a d e B ip a re Ka aji.ie ajiTop mxnK'BToapîe de Kapne. AcTe
m tce^ jie m aî iiiy .it c e a * m aî nviţin CYBuipî m i a c K v u iT e ,
a p a T i K *rre v i d a T i p i d i i i n e o e.iîvp ixe, Yne opî ca ii r

Konke mi ap a n nYmaî yt» cxnrYpT» p-bdinim.
<l>OKa 1 'p T .e u i T e ^ 11 n e x e n v im p o a c e n e q î& p m Y p î, c e
nY xpem xe ky n em xî m i ky n t Y C K Y iţ îe , m xnxnK T . a n i.,
i f o i n o a T 'b k y Y in Î Y p T > x a x e , c e K Y O Y n d i o o a p x e s in e , p -b n ix -
nxnd Txm n ^ n d e jiv n r T>pT> c i p T » C Y O jie . Ce K p e d e . k t»
acT a c x t» ^ .u H Y T epea K Y m B i n 'b i Î Y n i î d e ’ n T p e Y p e K i j i e c e a v
c x n Y p ia e n r im e î, n e c e B i d Jia n î x n n i î n î x n î o m î , m i K a p i.t e
m eau on ecK s e p K Y ji'B M Î Y n e a c x m je jiY Î n pe’n t o t x p v n Y .i
O T .p t a xpene npe’n r u iY m x n î; ^ n c t cxn rvp a c n e q ia .ie -
T a T e , s e ^ n o T » n i m î e a z Î T » B a c v .i B em ÎK a p ÎY , e c T e Yn c * n de
B in e , K a p e a e ce ao.ti ^ n o iK a T m îe p B in d K a Y n n in a K Î Y
n e ’ nT pY c s m ije , K xnd o n p i* r îv n e a p -b C Y O ju b p iî ^ î o n p e n iT e
4 e p K Y j i 'b 4 Î Y n e a . S i rJ T t d i o e p i n n r b o p r â n n e K 'B p ir io p x
ky K i n Y ji B ie iţiv ip ii a c T o p a n im a le e c T e v n KT»naK c e a v k o -
nepem xnx ne n i» p î, K apeê jie a c x Y n i», Ka c i nY A nxpe
a m n x p ’x n c e .ie .
Fie YCKaT ce miniHi ooKa nvmaî ooapxe rpev, mi a

dece opî ecTe npada B&ni>xopijiop, Kapiî BxneazÎT» acTe ani-
majie rie’nxpv nîeji.iea mi rptcimea .lop. AcTe animajie .f.n-
HÎejierT»uiBe ce noT vfonsji&iizi npea Yinîop, iiYxpindY-je
nine-Ba. C e aojiT» ^ n ToaTe niT.pi.ie, dap’ sere maî nYmt-
poace ce aojit xoxvmî ^11 nri.pi.ie «knrînţîare.
Heî Benî KvnoiUTeav acTe ^mSieie mi ae mecxeKav
►f^n oaBYJiejie jiop. TYpme.ie .itÎ Nenxvn, «ie ce KYndvHeav
de nporev, epav oone, mi t o t acTi .^niiiiuib o expôop-
ma miio-ioniea rpesLiop »Kn TpiTonî mi cipenne, ne nexpe-
neav npe z Î T » ii mi»pinî. Iî'b.i'BTopiî 4eî maî noî *kî h v i i i c c k
miţiei m-bpinî. Bane u i t , pi ne, vpmî niT>pinî, k a i u mipiiu, k t >-
nîeî mi>pini m. a. DecxYJ.i k% acT yen de animale dvin di-
oepiTa OT.nTvp'b a diiuţi.iop, YpeKMop, deyexe-iop mi a
vnriijop acKYinxe m. a. ce ^.mnapTe ^n maî invjTe cniuîe.
4 3. Jflncemnejie Mojidâeiei.
(Dsni. „iKoana ^smiî“ .)
JJLnK'b An TÂmnvpiae neJiJie mat BeKÎe ^ u iî aiseax b t a t

UÎepe.ie k x t mi <i*ami.uijie ^ncemneae cajuie. KapTea a
naTpa a BiBaieÎJianvmtp'b'iÎYnealcp’Bi.iennijiop ce amîeazîi»
oii-Hape dvirb ceminmea, Kaca mi oamijiiea ca. Ejiiniî mi
Pomanniî nvpTaif ne cKVTe-mî mi naBezîe-inî oirype <**ejiîv-
piTe. Beoqiea .^n PpeHiea aBeâ vn Kan de Tâvp, eap’ Poma
nvpTâ .fu p'bCTxnmva AmnepivjiYÎ vn Bvxrvp ceav ânept.
l)ap’ maî pervjtaT av ^nnenifT ^ncemne.ie a ce ^nTpesv-
iniţîâ .| ,ii BeaKvji a.i.i Yn-cnp'B-zîenejie ne Txmnvj K tB u epi-
jiop mi ajui Tvpniapijiop, Kapiî «uneai.' denpfndepî jivriTâTene
aTXT ne’ nxpv neTpeHepe,K^T mi ne’nTpv ^.n«i>,Bqimi,bHÎvnea
Bp'BBvpeî mi a nvTepiî.
<J>ejiîvpimea^ncemnejiopanpodvc v t mTiinqîi. nvnuTi»
epâjidiit'b, Kapea dechpie ky deamtpvnTVJi oopmejie mi
Kojiopi.ie Ancemnejiop, acvnpa Ktpopa A m î pizim av «*>a-
mijiiijie BeKÎe mxndpiea. J[lncemnv.i Mo.idaBieî ecTe vn Kan
de BO*p, Kvm ce noaTe Bede jia AnTpadejie mi zidipijie nejuie
BeKÎe. Opn,iinea acTvî ^ncemn ecTe pomanm, «ţctp'B ^ndoea-
Jit, KtHÎ aapi. de aneea, ke Bovpva ceav Tavpvji cejisâTeK
ce a o ^ t ^nTpe cemnejie mijiiTapîe a.iJie Pomannijiop, vna
de’ nTpe HeTBmjie npinlrinajie ajuie Jiop de’n Apdeaji nvpTa
nvmejie: „caput bovis“ aKvm nvmÎT’B „PîepTina"; aneacTa
ce Bede de ne vn cemn cBnaT H dinioapt ne noap'ra i e -
T'Bniî. Tâvpvji ceav sovpvji ecTe cimBOJiYJi arpiKvjiTvpeî, a.i.i
TTbpieî mi aju KvmntTVJivî; ne’nTpv aneea Pomanniî ^nKi.
^ î dedece deBica: „tarde sed tute“ (nenneT, dap’ cervp.)
JJLncemnejie Mo.idâBieî ^vnotiţimîeazî'B vn ckvt kv vn
Kan de Bovp, p'BzimjRndv-ce npe doî dejioinî, Kapiî c ’av
adâvc ne K*nd neTpeqeav MoJidasiî ^ n •p’BCBoaîejie m i ne-
rvnî'bTopujie de ne mapea nearpt. JJLnTpe KoapneJie Bovpvjivî
ce Bede v t cTea, Kapea ecTe jivneaotpvji Jivmin'bTopîv aji.i
MojidâBieî.
Maî T*pziv a ^nnenvT a ce adăvije jia ^ncemnejie
uîepeî ne yt> napTe a ckyty.iyÎ a * n r i Kanv.i BovpvjiYÎ nn
»^ncemnva «tamiaiei domniToapîe.
4 4 .JIsuxjiv mi mîeAXJiir. (fP âoxM .)

(De 1,1. Acani.)
Opî ne âne ne.is maî Tape,

DpeirraTe "nTpx TOTe ape,
IIpeKsms Bom s aede aine
De'nTp' o ♦aBsji’b, n e-oî« zine.
îîn mieasmejiS .jnceTaTS
Mepţ[e-a Be de’n pîr KspaTs,
îînde .isns.is, KtTAnds npad-b,
.ţnnene k s mîe.isaS csadi»,
CTpirAndS k s poCTX-mî TspBaT»
KtTp'b mîe-18.*» ,ţ. n-[•j>ii.a i k :
„K sm i ns me jprufiiopezi?
Uli KSmi c i msjiâspi KSmezî
Jlimuedea mea oismspi ?
As ns me menii de-a mea zspi ? “
M ie.isjs î-a z ic s : „domne! epmi,
Jia mjhnie ie me ’timapan ?
Maî ajiecS de-aî KSfiemă
K i de Jia mvpiea ma
D e’n cscs KSpy,e ana ’n «ajie
Jia wepdsjis mipiei majie.
Es dap’ n ’o nvms msjiâspă,
<Piî 6sns dpeumi a SKSdeKa !
— „M i o msji6spi viî-aKSms ep i,“
l-a zics cejiBĂTeKa ♦ ep t, •
„U lm ii m ,pn ansjii mpeicsms
Ts de jisuX ai zics 6xp(fiejie ! a
— Ksms usmeamS ci ziici de-aiejie
Neifiiindi Jfnm mcKSmi?
Kpede Jia cjMima dpeamame:
Es mi atcsma csis Jiaume !
— „D e n'ai ţfiocmi ais, anoî z is !
A ţfiocmi sn i tfipame a jii m ii!
— „D ap' es n ’ami nue sili tppame!
— „Iţi-a ţfiocmi gips, dezî n'ai dpeamame ! “
ZiK&nds aiecTea, a'Aiimp ahkii,
LUi .ţas ds*ie aa irbdîjpe,
îfnde, «n p b e t-a S .ţnxc&pe,
•fl^s decuort mi-ax m<T.ii,r.m;i..
4.5. D en decupimifenea 6‘h i.iops de BopceKs.

(De B. Aaecandpi.)
( llpospnmlsne.)
Dvnt Kvpa de arit, n tY cezt oit-Kape ntximauiY Bp’o

d o î t ope de hinypi.ie, ne a cv oep ix î .ia «fr&nTjRnt. Baî
.^.nct de ane.iv ptn avcv! ejiî ecTe acemene ky nea de ne
Ypmt nonxe a yiiyi KYndemnaxî (o cx n d ix î) .ia mopre.
T o x î «oejÎYjiY de oqtpipî ^ jiy npindî, K&ndî KYţiext Jia
Baea peie, Kapea ji’am xeiixt, uii u^nt ne CKant de d&nca,
ecxe KYOYndaTY ^nTp’o neKYpmaxt n<\u'ninixe, ne ce m t-
peuiTe c e î ce miKinopezi de zene opî ne o p t ue'nxpY ne-
cxtxopfea TxmntptTYpeî de’ n axm ocoept. OkîÎ cxav
U*nxinî ky rpiate acvnpa mYnxe.iYÎ nYinix: „ K C ta K J is -a o -
u it*, Ka acvnpa Ynvî BtpomexpY cervpî, uii deKt Bede
opYnxea aiecxvîa aKonepixt de aBYpî: axYimî . f j xpene
Ynî <t>iopv ^nrîtqaxir npe’ n xpYiiv. kimÎ ecxe Jumpedin-
qaxY, Kt Ba aBe Bxnxî c e î njioe ne xAnniY.iî B tiî; ep’
deKt-î ceninî lepÎYAÎ de acvnpa niYnxe.iYÎ: axYn*iî Bine
Ynî i*e.iî? de KYpaqîî *knm e.itn îocî de-.iY m ^ n rtît, d*n-
dy-î cnepxiiqi, Kt Ba <i»i cope, K;nndî c ’ a CKtJidâ. JJLn Ypmt
CYiit ze«ie ope mi «KYintxaxe, mi eav xpesYÎe c t m eprt .ia
CKa.idt. Ce nopnemxe ky <f>aqa CKiinsart mi ky xv.iBYpapea
* n CYtJiex. rie«rî6pe.*e- ji n opxt ky rpeî, dap’ e K t-j Kt a
anjvncî, aKYmî mepixt a 4>i npiBixî.
•î-nd a x t ie ocxamYjiî, Kape e de nazt, .juiKide Yma
Btiî dvut eaî, i-ce zYrptBeiuxe okÎ Ynî decrYcxî *kn-
4>pÎKOinaxî de ant, m i-î d t Ynî âepî dc om î x v p sa x î; xoxe
jiYKpYpijie ne-jiî ^mripeqÎYpt iui iiapijie i-ce apaxt, *kî
advKÎ rîa q t ^.n criinape. BtcinYjiî, Ynde ape c t ^.nxpe,
i-ce nape o rv p t a îadvayî ; K.ioKoxipea razvjiYÎ ^ n ant ^ î
CYnt jia YpeKÎ Ka p^cyji demonecKÎ ajiî YnYÎ qeniî oanxâ-
cx e K Y , m i n e n o p o n iiţu , 4 e - î Bede C T p x m B x n d v -c e *js.n B ae,
m i-î ^ n a in v e m T e , na n im T e cvoaeT e m vnH ÎTe d e d p a s î.
5 n v a m e c T e iiv r p o z a B Y d e ije m e T e m i p i u n e T e c e p id iK t de
.ia n e n î o p e - î m i in epţie de c e n îe p d e *jv.n â e p v , c v o j x n d v ^ .n
n îe n x Y -î o c n a îm t K o n i j i t p e c K t , K a p e a -Î c B x p a e m T e n t -
p v jiv n e K a n v ; e p ’ m a î aêcir K & ndv K Y ije T t, K t a«ieâ a p -
m o m 'e dvpepoct ecT e npodvct n pe’n ^ n p ^ Y p in iţa vn op v

C Y oepinuţe, K tp o p a ^ n c v - m î ape cb ce c v n v ît ^ n ckypty,
a T v n n î c o p e jie ^ n c v - m î c e ^ n r x n e K t n e V r p v d x n c v ji.
lu o n a , 4e o ^ n o t iţ im e z t saea n jiin t d e B O -in a B Î , a p v
«>i n e n T p v o p î - K a p e i i p i B i x o p Î Y v n v i c B o p v u .iin v d e n e T p e -
• je p e m i d e p x c v ; n e ’ n T p v K t o i t - K a p e d e ’ n a n e m T Î a ;k o k t >
v b v p o .i v liX T v c e n o T e de K o m iK v : Y n v iv K Î Y e u iT e K a v n v
B iz r r iv (K o n iâ p v , n ixn am v), a a T v jiv m î o p j i t î e o â p ie T t î a T t
n p e ’ n K J i& im t n iT v p a d i m j i ji o p , a jiT v jiv c e p o r t .ia c o p e Î T t -
jiie n e n r r e Ka c t <i*it m a î t îe p fiin T e , z iK x n d v - î: „ s o r e a m ic o ",
vn v a jv n a T p v jie ^ m î nepxt m epB Y Jv n e 'n T p v n v m t p v jv
m in v T e .io p v , m i T o iţî «k m n p evn t T pem vpxndv, L ţ in & n d v ,
K & iiT & n d v , m vepxndv m i B tÎT x n d v -c e n p o d v K v v n v p itii—
k v jiv 4 .6 p x e B e c e -iv n e ’ n T p v v n v n p iB iT o p îv , d a p ’ o o p T e nv-
u in v A n K v p t y î t T o p î v n e ’ n T p v n t T im a m v jiv n o c T p v .
fT viţin e c x n T n e T p e ie p ijie de Jia E o p c e K v , * j o i c t KÎapv

n e ’ n T pv K t n v m tp Y J iv j o p v e miKV, n p e u v a v jo p v e m ap e
n e ’ nTpv n eî i e Jie r v c T t . E jie c e K v n p in d v m a î a -ie c v ^ n
îip e x m B J itp î Jia cm inM pie, -ia K'bcKad'b, Jia nimmeplt, Jia
cm & nne m. a. I le m T e p a m e p iT t m aî m vjiT v d e ’ n T oaT e
K v p i o c t r t m .i e B o p c e K v a v î a «i>i B i c r r a K t : d a p ’ n e ’ nTpv Ka
ct <t>it B tzv T t An ToaTt c e jiB a T e K a -m î o p v in c e iţt, ce
i e p e , Ka n e p c o n e jie , Kapijie so p ir « fn x p â ^,11 a o n T p v a v e î ,
ct n o p T e T o p n iî. ^ n a i e c T v KÎnv e o n p iB e ^ im T e k y a d e -
B t p a T Y m i n v n a T t . » lv m in a , * ^ m ii p t m T i A n d v -c e n e n t p e i ţ i î
v m e z î a î c x x n ie .J o p Y m i p t c o p x n r x n d v - c e n e eneje n e p -
co n e a o p v , o o p m e z t c e v npodvne o ^ n o t iţ im a p e ky t o t y j y
• ta ir r â c T e K t, ne T e o a i e ct T e K p e zî ^ i r r p ’ o a.vrt. .tv m e .
îîn iB p e jie , K api.ie c e ^ .n T in d v ^ .n TOTe i i t p u i ^ e Ka n im T e
v p i a m î , aiOKYAv, m iiu K t p i.ie a o p v p t n e z î m i c n t i m x n T t -
T6pîe .fjţî ^nCYiut vnir «.ejiîv de rpozt, nii «tejiîypiTeae
raâcvpî vnindv-ce ^mnpevnt mi a<Kji*ndv o nYTepe A,nze-
«riTt ptcxneTYJiY neniTepeî, npodvKY YnY BveTv, ne Te
^n<t>iop6z t, YnY bycty w p i nvme, ne nape, Kt ece de’iiTp’o
rvpt a îadvaYi.
Amv ciiycy aa ^nqenYTY.ţY anecTet decKpiniÎYm, Kt
avna jiyî Iyniy ecTe ne’nTpy EopceKY Txmnvjr, »Kn Kapeae
.fjinene a npinde jia cvsueTe; TpeBYÎe dap’ c t adâyrv, Kt
anponitHÎvnea j y Î cenTemBpe ecTe acemene T xm n Y jif,
Kapeae-.» ntptcecK. <î>it-Kape zi aede axvnHÎa nopnindv-ce
KXTe vnvji cea? maî mY.iiţÎ BoanaBÎ ^.ncxntTomaiţî. Coiţie-
TaTea ce dec<î>a4e, mi ^.mî cxmTe HepKvav miKmopxndy-ce
neKYpmaTY, n&nt Kxndv «ieav de ne Ypmt CTptinir zmxndv
yiiy adio TpicTY jo k y jy Î, Ynde mî-a neTpeKYTY Bapa aTXTY
de sine, ce dentpTezt mi eair ini-av ntptcenrre irvcTieTt-

qiî. BopceKYJiy ptmxne 6p t-m î cxnrypy, demepTY, TpicTY
Ka YnY mopmxnTV ru n t aa sapa BiiTopît. K-kty ne’nTpy
nepconeae, Kapiae Ji’av siciTaTY: eae KYijeTt t o t v de-ayna
ky myjiqtmipe jia dxncvjiy, Ka Jia ynv aminv BYny mi
ÎYBÎTY.
4 6. Tlbpinmejie Mameîx •/>nţfipjRn%mopîx.nx

devfieî Ipjiândiea.
( D s i r b „Itc o n a a x m i î “ . )
5nif BtpsaTY papy, ynv npevTV papv, ajiv Ktpvîa me-

piTV ce vmBpeiiiTe de anTa mtpeiţt, ne a njiinrry. AiecTa
e ajiir doijie Ononeav ajiy Ipjiândieî: vnvjiv Bpe c t CKYTvpe
Hiyryay noarreKY, ep’ anecTa jKYryjy naTimeî, Kapea d t-
pxmt 4>epi4eTaTea, nanea, nvTepea mi aiiTopîvjiY KYmnt-
Tpioiţiaopy c t î. IltpinTejie MaTeÎY a icBVTiTy a npodvne o
pt<t>opmt ® tp t coiţt ^v.n Jivme. Ejiy a decptdtninaTY *kn
Ipjiândiea o naTimt BeKÎt,-. âdeKt seiţiea, Ktpiîa epay cv-
nymî ip.ianziî ky totyjiy , aaerxndv aoKv-î Kajiea Bxp-
TYiţiî. MepiTYJiY vneî acemenî ^nTpenpfndepî AmnjiiniTe
ce noTe Kvmneiu den.iinv nvmaî d^Kt Bomy ava a minTe Jia
Lepturariu ruraînesc. T. I. 5
aneâ ^ .m n p e i,iÎ Y p a p e , K t ip jia n z iî, jiv n T & n d v -c e k v c t p t -
qiea, o o m e a i u i a n t c t H Î v n e a , a o a a v o c x n r v p t m x n r t î a p e
n tm x n T e n t a m e iţ ip e a kv pam v. Kv K A v r t n v T e p e d e
K V B x n T Y m i m o p a jit T p e s v îe c t o ii ^nzecTp aTv vnv B tp -
s a T V , K a p e jie k y n e m m a a j T a n v o i n T v e u i T e , d e n ^ T V n p e ’ n
K Y B in T e m i n p e ’ n o iîip e n t T p v n z t u ţ i B t a c v n p a v n o p v o m e n i,
K a p ii A n a n e â C T a p e c e m x n t m a î hiyjity ky a n im a jie n e K V -
B x n T iiţ iB e . E jiy n v c ’ a „ ţ ^ n o m im a T v K a npooeTY n en î Ka
M axom edv ţ iîv p v in d v n e ’n T p v â c o e jiîv de n t p t c ip e n t -
m x n T e c K t u t p t d i c v j i Y q e p e c K , *ii m in v n i.ie , o t i i r v i a e n p e ’ n -
T p ’x n c v jiv p tca p v d e’n m o p a jiv K v p a T Y , d e ’n B jix n d e iţ e jie
K Y B in T e jio p v jiyÎ, n p e ’n K a p ijie K v n B in ije , a d v n e Jia Kvno-
im in iţ t m i p tB a p ct B i n e K V B x n T t p i j i e n t i i î m i a jie J i î n i -
* m T iî ^ n c x n v jiv o a m ijiiijio p v .
Meî ne av b iz y ty npe ntpinTejie MaTeîv, cnvnv, Kt
TptcvpeJie oeiţeî jiyî cxnTif BJixnde mi oopTe njitKVTe,
pocTvjiv jivî apmoniocv; ejiir ecTe cimnjiv mi o t p t nenî o
npeTinmvne. Ejiy KÎemt -vnv nonopv .fjiTperv c t ntmecKt
ne o Kajie, ^ n Kapea, ntptcxndv o ademenipe njitKVTt, ce
KVJieye nvmaî oepinipea KvmntTVjivî. Nenî c’a maî aojiaTV
ajiTv omv, Kapeae c t o i i aBvxv o ^npxvpiniţt aT^Tv de
mape acvnpa mvjiiţimiî; eav aojii» KYBinTe amtcvpaTe ne’n-
Tpv TOTe cxmiţvpiae, ne ce ntim eav ^n nîenrv-î. Nimene
n’a npimiTY ky maî mape vmijiiniţt mtpTvpintţejie nvBjiie
de CTimt, nenî n’ a cvoepiTÎ ky maî mape ptBdape JioBi’pi.ie
dvmmanijiopv c tî.
T o n OKvntHÎvnea Bieiţeî Jivî a oocty, a npedhtâ npe’ n
caxe mi npe’ n lextiţî ^ n KvnTpa BtYTvpejiop cnipxvoce.
ITonopYJiv Tpacir de dvjiieLţa KYBinTejiopv jivî, ce „^ndecâ
^ n ţtîvpv-î, mi KvnBincv de adeBtpvjiv npoiivcir, „.primeiă
iKxp'&m&nmx, a nx jţai momfb eieiţa ca neuî o ă‘Zxmxp'6
a m ei^ im op î'b mYjiiţîmea Bipsaiţi-iopir mi a oemeijiopv ^ n -
xpatţî .fji corţieTaTea KvmutTtpiî ecTe nvnvmtpaBtpt, .fji-
otiţim^ndv jivmiîpeemixvjiv (ptcvJiTaxvJiv) mxnrtîiTopîv,
npeotKxndv-ce de’ n ctpanî, Jiinciiţî, ntTimamî, Boraiţî, Bxp-
Tvomî, KpecK*ndv dvnt acemene ^nB iqiTvpt npe oiiî ctî.
A gty ecxmn.iv mxnTYiiţi^x £\^ YpmţŢppî i^rnrbpo-
iuî, mi npe’n aaTe uepe, ne Ynde ce «poptnapi» ac«ţeaÎY de
c 014ieTi.n1 ^nopxn'BTopîe de seiţte*
47.
(De A. IlannsaS.)
î î n g C s j i T a n K o d a T i» .f,n iB .i,î»n d S n p e 'n ^ e x a T Ş

I l e 5K0CS kk s e z i p x ^ s - j n xai'ne C K im B a T e ,
B"bZK . j n T > i n T e -m i o n t p â C K t n a n > ,
III1-0 pidÎK 'b . { . n c s - i n î i u e K A n d s - c e ‘ ndaTT».
B e z i p s . i s a 'ie c T T . s p m a p e B i z A i i d s - î
U l i i n > z i n d x - î o p a , -* 'a 'n T p e B a T » z Î K A .n d x - i :
„Domnsjin mieii! mţ epmt ue’nmps KSmezape,
Kt ’n nedsmepipe ms atfijis npea mape.
Mî-a (pocms de mipape, Ka, o mpă miim,
Kapea tui nemhta nome ct ce zim,
Tins Csjimans, Ka mine, ze mapî aeepi ai,
Ct me uJiezi Jia djMica de’n Kajie c’o îai.“
CsaTansas p tcn sn ce: Jlejia ze de’n cfiipe
Ba jisâ mpaoa jpn decupeiţsipe,
De’n wsV/ins ce ’fieţatfi .jmmps nemcmpape,
Ka a ns ce sîme nezi Jia 6ansJis mape;
Ep’ omsjis, ze uimie 1urni maî ks mcmpa,
Ihpaoa o ape Jia zăji6ens Kimcmps.
Ziceiuî, Kt mpaoa ns e jiskps mape;
Dap’ KJhiui de zpes e, omsjis kamOs n’o ape !
Ihpaoa e mim, da’p j i o k s mape upinde,
Kk dent-iţî jiiuceiume, u&nea ns ui-o einde.
De-azeea mpaoa omsjiş zejis ks minme,
Kîaps Ka iui ue zăjiâens, o ape minme;
Kt tkoks zine-iui 6ame, uii-i dt ks ueziopsjis,
Ks m^mus ea aacsnye Ka ct-î dsm dopsjis.
Es ns ziKS, Ka omsjis aeaps ct ce ţpaKt,
llfi ujfrnţ ’nmp' amjkma apytinmşjii ct-î ujtam,
.■JinKJMus ct a'Msntt jia ejis ct ce ’mine,
lUi ct jjM.zphf.ecKt nsmai ue'nmps cine ;
Vi ziKS, Ka jia mcmps ffiipea ct-iui denpindt,
Uli, K&nds dt, ct eadt, 6anxjiş jioks ct upindt.
Ct cmpxMzt, ct ai6t amAius ae’nmps cine,
Kjhms ct aomt (paze iui ajimopa 6ine.
Dezeue’nmps cine? Be'nmps mAmmpîê,
Henmps necnapîV6jce, ue’»mps ’nm*muMpîpeJle,
K*nds ceKiejimssemmemiKx.mmizsns ecme,
nenmps âimp^neiţeml-ajimenaazecme.
De ze’ u e’nmps ajivjiî? Ka ’nâspams n $ h ,
Ct atât ct cKomt omeni de’n rnepCie,
(h-vii dea ue’nmps cktpjiemS, mi 6ine a tfiaze,
Ue ju iţ f ana ’nnem, ue KAiţi tfoKg-i upadt, ’
Ile KAUfî (fjgpi-î upadi de-aeepi, ejis ct eadt,
Ct ns-î jiace ’n Jiiuce amaps a otpmă,
Hi ct aî6t ’n m*nz ks ze-t amsmd.
4 8. Decupe mbmace.
(D s n t „I k6m > asmu“ .)
^ndvcTpiea kv m txace ecxe vnv iCBopv de aavm'e mi

de «*>epiHipe ne nxpv x6xe cxaxeae mi nonoptae, «,e ce okv-
n » kv ea, zi«,e XeniKapdv de Tvpi anaaeae decnpe m v
Tace.
. ° f Bf de> K1> de’D TâTe ncniop'bjie ni.in*nTvaYÎ, Kineniî

av mxivxv a ce *oaoci' maî Bine de aiecxir pamv de *ndv-
cxp,e, KvaxiBxndv-.iv Kv cxprvinqt o i i ypmape Bvni> k v
z J n i an\ n%1? Te de n ir p ia p a v a r A spam v m i anp 6ne aa
2600 de am n t m x e d e M ^ nxvixop îvav „ocxp v. ^ .n n t p a -
mi înem aop ^ n m i-m î ^ndem nav mi ^ n K v p iy ia v npe no-
n opvav c i y aa a c T t -fndvcTpie, npeKvmv ^ m n ip ^ x e c a ,
i-M m -w i, vna de’n o»emeiae ^ m n tp a x v a v î X o-a m -m î.
AH6cxa, ^ n c o iţix i, de dameae Kvpm*î, m epyeâ * n x p ’o zi
a n vm iT i de K vaeyeâ *p vn ze de arvd (dvd, mvp) ne’nxpv
Biepm ii, ne-X Kpem xeâ ^ n c a -m i. Indieniî, Kapiî av Ki.ni,-
T** *îpmiî de m’Bxace deaa Kinenî, KvaTÎBav acemene kv
t> a c x t . f ndvcxpie «.pvmocB mi av ad vc’o aa le a v
rpad v de cx p tav q ip e ^ n le x a x e a CepiKa de’n
'p ec, de vnde nvm îav Pom aniî m ix a c e a : „seri-
ndiea x p eav ^.ndvcxpiea kv m txace ^.n Ilep -
aneea npe’n ^ns/nţiepiae a v î Aaecandpv ma-
I le xxm n vav Pom aniaopv cyb ^ m iitp a iţi, M iid v ce
t a d viea v mBxepiiae de m Bxace de’n A ciea , epâ m ix a c e a
arnâ de CKvmmi, k x x y vnif nvnxv de m Bxace ce n aB xîâ ky
ţ vnv nynxY de âvpy.
J£n BeaKYjiY a.iv rneceae ^ n xop K xn d v-ce doî KBavr'bpî
rpenî de’n Indiea aa KoncTanTinonoji, advcepB o y b de BÎep-
m î de m tTace. JJ.mri'bpaxYav H ivcxin ianv ae iipimi ky b y -
KYpfe mi ce neBoi npe’n ^ n rp iy ip ia e caae m i npe’n ^nKY-
pBijÎBpi a ^ n o iin q â în^m .o'biiTYpe xoxb ^ .m n ip tiţie a ,
Ka vnv o sîe n x v de .knaBBiţvipe.
J[a anvav 1130 iiYpnece Poţiepîv, peţieae Ciniaieî acv-
npa ^mn'bpaTY.iYÎ pBCBpixenv, Emanviav, . f j pini Kop<t*v-
jiy mi np’Bd^.ndir de’n Mopeea mvaiţime de odopt, decno-
îxndv Kopinxvav, ATina mi aaxe opame, advce de’n FpeHiea
mi acri, .^ndvcxpie «fcpvmocB aa IlBaepma Ciniaiea, de
f vnde ce pBcn&ndi anoî ^ n x o x b iTaaiea. Apaşii, Kapiî ce
i OKvnav kv vpmape EvnB ky acxt .^ndvcxpie, o *knxpv-
* dvcepB »|\.n Cnaniea.
,1a 1440 «fuiBinr^ndv peijeae «Dpxnqieî Kapoav VIII.,
npe Neanoaixanî, advce arvzî mi BÎepnu de m ixace
«Spxnqiea. Demi rAmnvpiae qeae xvaBvpoce .^miuedeKap'b
| aKoao dvnt aieea ^nxindepea acxeî ^n d vcxpiî; xoxvm î ne-
I Boiniţeae pejjiaopv opxniţYzemxî mi -^nKvpBijÎBpiae o ’bkv -
xe de d&niniî ky dâpvpî B’Bnemxî o ^ndemxnapB v^nTp’ a -
xxxa, kxxv nponxmipiae aopv ^nxpeKvpB npe denainv npe
mvaxe aaxe cxaxe, mi o advcepi. aa neav maî naaT rpadv
de denainixaxe.
J a 1510, nopvnqf ^ m iii,p axY av pvcecKV, PaBpiiav
iBanoBiniv cb ce na&nxeze a rv z î ^ n P o cie a m eazBzioaB,
m i aa 1668 nvce ^ m n ip a r v a ? A aeciir M ix aîv nopvnKa a v î
TaBpiiav ^ n avKpape, mi amezi» <t>aBpiqe de m Bxace ^ n
nBpiţiae m e a ztziv a a e aae «^mnepivavî, Boindv Ka x o x b Kvp-
xea ca c b ce ^ m sp an e ^ n m Bxepiî de m Bxace <*>BKvxe ^ n
napa ca.
Jia 1513 amezi> Ioan de Mediii «aspiie de mBxace
.fn Ixaaiea. Acemene IaKOBv I. ^ n Anraiea mi Kapoav
EmailVia y I'. ^.n cTă'reae nede'inoh'ran'e ,js.ml6'kpffctTapli npe’ n
aSîVT(5pîe ife)ine'ru,t i .fjn¥eineîtMÎViieci rri&ii’ko'knTYpeôp de
tthbWdfe. DVnrt aMeea .fvnKVptiju,b <t>pidepikY 'rtiapelie J^n
Bopvciea aa 1775 naxnTtHÎvnea arvziaopî mi kp'dc'kt'rîY-
nek M^pttnffiop’Sr rtiţfr^c^pî.
^ W p ’ a'debfcp1? n 1r d e 'tfo te herâ, k t «PpxfttţVjKlî av
wfv.niţêftVr? vjA kVJi¥V^ fn t T t in iî kV rfiVJi'rv npe MeliieJfkji'i'e
c¥h¥e. A W b Wpon&mipfe ‘rtp'oriirie de iiâ 'ckoThvpiae kin’eb 6i-
t ă p i e M i SiVî JIVdoBÎK'v aJiv XVTIÎ., 'ini aae iiVi ’Kâpoa£ X‘.*ţ de
Jia ameztni^nTVJiY de în tT t c fp iT Y .IfOiTe'frieîaT'sf cVb mini-
CTepiVji'v ''dvHeJiYÎ de Bvdcttiair iik 18 26 , de 3ia fivnv.i'v ec*m -
naV k.Yv pdţteiiVÎ JIVd6 bikv <l>uinY, kafpeae VpfhiiKhd? ecx n i-
nliv’a YÎ jiVÎ rlttpîkv IV. a 'i i y c î fle c ’av naxiAfkţnr KiapY n t -
iirfea Vfa îrfaî ih yjity fle 50.000 de arVxî, uii a £tlHteiinij(â¥Y o
aBpikţb raajje de kpecK vrv B'îepBiî de m 'kfâde ne mori nea
ca NeVai, ^nihYJiti^dv iip e'n aikVxopîe coruete,-
UÎJife de arpikVDiTvţjt'mi de eKdnomiek n t tirv1î&3it'; “vfA -Y^fht
npoBÎne a ie a c x a m i de aa aia «^nrpiijipe, 4e 'rh.CTp^/*!» 'rV-
B^pnYtfv ne ni'p'v Ot'iipi'ieae de îhtTSde, ftpekYm m î de aa
ifvnkvţrfcijîtpî.
’Jf'n MdddaBÎea îiKt ce okvrtt o napTe'liîape de .SldK'vi-
Topî,’itftiî IkV ’daint Mei "de’ n ntpiţiae de hîOc aae’Eţdpefî, ky
aqecTY'pktnî’de ^ndVdrpie, uapeae ce ^khTp'^dvCe ky fidni-
pea’BVarapi.tdp’Y'Uii a cftpEiUdpv, nek&niîy ce adVce cetnxn-
Ua de 'kTVfcî Uii de BÎepini fnt^rtcapî. Mfe oollocv ^nci», kt>
deitiî Kaiiiia ;iţepCÎ e cx e o'kftOpliţÎBt Hj>euf/6pit fJrVziaOp?' m i
BÎepmiaopv m tT tcapî, mi panivav ^ndvcXpieî Kv'rtit'race
ap o i Uytyxy c t oaKt ml ai'rîa iiponxmipî, Hri c t ijîioao-
p&5k"k T»k lf«.n ^fip^nHiea nii'lfaaiea, Uii rlpe'h vpiviape c t
«t»it de ooa ocv nepeî Uri ăoKviTdpiaopv; TotytjiÎ ce a o.it dte’n
KYn'fpa, lie'n'ipv ’k t riimfevttv'tte lknrpii.ii' a-av aaivr'â, ceav
a-.iv 4^,iiKYptUÎ&,'iUi de’aNââ lîiBtnfTvpa Mea npea“Vuiopt
decnpe RpeuiTepea Biepilliaopx 'm tT tcapî ecTe ky toty.iv
n eetraT t cam t.
Bîepiniî de mtTace cxhTv de dovt oeaîvpî: ceaBa-
TeMÎ ini domecTewî. lIeî cear.aTeMÎ ce ^ranapn Tpeî
KJiace, mi ce aoJit maî ajiecv Kina. Sniî ^ m î peiţejie-
cky roromejie ne Konanî, de ynde ce CTpxnrv mi ce ^nTpe-
ByecKÎ otp'B a .^.nrpiţu nine-Ba de Kpenrrepea Jiopy; ajiiţiî
<t.aKv nymaî o peiţejiiTYpT. Ka de ii'bîÂnqiny. <J>jiYTvpiî ie ce
<t>aKy de’n aneniTÎ Bîepinî, cxnTY neî maî mapî ^.n toty
yenyjiy anecTa; apineJie ynyî 4*JiYTvpy de anemTÎa ^.nrince
cxnTv de o najimt. AnemTÎa ce aojit ^ n Aciea mi A<t>pma
ne ajitmxî. MtTacea Jiopif ecxe cypt n p i jiycTpy mi ce-
niM t a nxnzt ne ajiBirB, ecTe + n c b oopTe Tape, ny ce
niTCzi, mi ce cna^t Ka nxnza, Kapea ^ n Kina ecTe mai
CKvmn’b deKXTy aTjiacvjiv. în iî oasir ept-mi o peije.iiTYp'b
cvBnipe mi Tape, de’n Kapea ce «tane a h SKanom o miTe-
pie «topTe dejimaTi., Kapea ecTe ama de vraApi, k x ty zene
BecminTe jivniê de ajie dameJiopv de aKOJio Tpary nymaî
yny nynTY.
Bîepmiî m.iT'Bcapî domecTenî ce .^mnapTY acemene
^ n maî mvjTe K.iace: de naBÎ, de cina, dape, mamoa, Tpe-
BOJiTÎni, m. a. RpecKiiivnea Jiopv ecTe «i>opTe vinopi», npe-
Kymv vp m ezt: eî ce ^.nmyjmecKv npe n o v i , Kapijie-cv de
împimea ynyî rpivniţif de maKV, jia Kojiope-cv de nTpy n-
tx Îv râ.inenî, anoî ce <t»aKv iienymiî. IIpim'BBapa ne Jia 20
Anpijie, cev arvnHÎa «xndv mynţpiî arvzijiopv av JitcaTv
«frpvnzimope, .ii-ce nynv o î w e Jia kjiohîty ^nTp o Kact
.ûK’B.iziTT. dvnt TepmomeTpy, ^nHenxndv de Jia 16 rpade
mi mtpindy-ce Kudypa ne nieTV n s m Ja 20 ceay 22 de
rpade, mi dviit înece ceay menTe zijie ce HÎOKnecKv ernindv
de’ n oit-Kape ov k a tc yny BÎepmvJieuv topTe miTÎTejiy.
AnecTopa jii-ce d t ^ndai-t de nuautarv <t.pvnzt de arvdy
rtia T t nvbpynne.iv t ama KpecKY B izx n d î ky oku.
KpecKYTVJiv npe .ixnrt o ^nrpiyipe Rvut ni ne 28 ceav
30 zijie, a ii Kape p t c T x m i i v dopmv de naTpy opî. Sn com-
„v 4ine 25__30 de ope, mi aTYnnî ce decnejiiiţt, âdeKt Jit-
in,d*ndv nîejiea nea BeKÎt, K an iT i a.vra novt. PtCTxm-
nvav Anrpe vnv comnv mi a.vrv.iv ce nymemTe e'raTe (Bxp-
cti.) ; d eiî Bîepmiî av . f n toty deKvpcvJiy Bieiţeî cajie Minnî
e r a ţi. DeKt aiKvnye BÎepinejie .ia deiuina-m î KpecKtHÎvne,
.fnH&r'b a maî mxnKa, ^nnenxndv a peiţeai de’n rvp-b
mai ^ n T x iv Ka o nxnzB de m u n flin y , «tBKxndv-mî anoî
•f.n meataoKYay anecTeia o JOKYiniţi nvmÎTB roronit,
de mtpimea ynvî ov de nopvmBv mi qe-Ba maî mape, de
KCMopea (dvni» Kvmv Ba 4>i $ e j î v j î ) a.iBx, râaBenB ceav
Bepzfo, pBmxnxndv BÎepmejie .^n aonTpv. Peiţeaipea aq£-
CTa pine Tpeî zijie, mi dvn t qinqî zijie ce advnt rorouieae
mi ce aaerif Ynejie de cemxnifb, aaTeae ne’nTpY Tpacvav
m ^T im iî. .l a qeae ne’nTpv cemxmţ’B ce Bede necTe 18— 20
de ziae o CTpBoopm’Bqîyne nBTvpaaB ^ncemnaBtp'B; KB4Î
Bîepmiî ^nKim î ^ n rorome cnaprv de o d an . aqecTe ^ n -
Kicopî, mi ecY de’nTp’xnceae TpiYm<j>xndy ky apine de ko-
aope a.iBt ^.nKict, ne maî <t>iindv Bîepmî, ni «MYTypî. Aqe-
mTÎa nv maî m xnxnRi nemma, ni dvnB vnv T&mriv CKvpTY
ovb «temeÎYmejie 1 5 0 — 5 0 0 de ovb, d vn t aqeea nîepy, jit,-
cxndv-m î vpmamiî ^ n rpm ea nBTvpeî. OvBae ce CTpxnrif
Jia Ynv jioky ptKopocY n x m «f>.n npiniBBapB. De ne qeae-
aaaTe rorome ce denxnt mtTacea ky ajKVTopîvay Yneî
vneaTe, mi ce «taie aerBTYpeae (cKvavpî, jiiTpe).
4 9 . M om sjis Nicmopx.
( D s in . „iK on a Jism u“ .)
(ilponpmtzîisne.)
JţLnqenxndv epB-mî Bopsa de ntinTe, bb boÎy advqe a

minTe, ks momYJÎ NicTopv ne apaTB ^niţeaenpemTe, Kt
m&ndpiea xaîneaopv ecTe nepiKÎocB (npimeaididcB). JJliib-
inTe de a ^.ndecTYJia no<t>Ta CBBTYemTe-Te ky nvnra. Mxn-
dpi'ea ecTe YnY qepmiTopÎY, Kapeae crpirt ama de Tape, Ka
iul aiiica, dap’ ecTe ihyjit maî aaKoniB. De aî Kvmn’BpaTY
vn avKpv «j>pvmocv, ^ q î maî TpeBvecKv zeqe aaTeae, ne’n
Tpv Ka c t ce noTpiBecK'B vneae ky aaTeae. Deiî maî Bine
ecTe a ce pBiţine de aa ^nT^îa noTB, deKXTv a ^ndecTv-
aâ neaeaaaTe, ne vpmezB dvmj dxnca. Neavnie ecTe nxndv
ctpaKvav cev ainciTvair Bpe cb vpmeze npe qeav soraT, Ka
nri spoacKa, Kxndv ce ^.noat Ka cb ajKvnrB aa mtpimea
Bovavî, mi ^.n vpniB upeiiB BpB a o nvT^ aJKvnye. M*n-
dpi'ea mxnxnKt demineiţa kv ^ndecTVâpea, np*nzeuiTe kt
c ip t u fia iui ninâzt kv pvminea.

6pe n v - î m ape n e u v m e a t a ie d e T o p iî n e’ nT pv jiXK pv-
p î neTPeBvinHÎ6ce m i de n p i c o c v ? o p e m x ie o m v j î ne n a n e ,
K xndv îa n e d e T o p ie ? a n ecT a .f n c e m n t a da ajvrvîa d p en T v
a c v n p a jiiBePT t iţ iî ca ^ e . De n v Be î n W
aa ziva d e< *in T t,
Te Beî pviuinâ ^nTXJinind npe KpediTopîvjiv, iui, BopBÎndv
kv ejiv, Beî «ti Kvnpincir de «tpm t; Te seî .fjiaioci Jia KVBinTe
decBinviTopîe mi ne ^nTemeîaTe, ne ^nneTv ^ n ieT v Beî
vÎTâ rpaîvjiv adeB'bpvJivî, mi * n vpm t Te Beî deconopa kv
minnîvnî BedepaTe mi demîm'bTOpîe. „m u e“, npeKvmv zi-
He momv.iv NicTopv, „ + n m * î a e m in m W b ecm e cpduepea
de dem opiî, a d osa m in n îsn a . Hejis n e (pane dem oph,
uopm'b uitpxpe m in u isn a ^ n cuavae.a
K&ndv auţî KvmntpaTv neea ie Bt nJiane, n6Te Bi-ce
Txmnjii, de nv KvjjeTaptiţî Jia njiaTa ne aritpaBtpt. DapJ
KpediTopiî av maî Bvm iţinepe de minTe deKXTv neî ne îav
^mnpvmvTv. Nv ce a«w t maî pervâTv mi maî aKvpaiv
ofiCtpBtTopîv ajiv p’bCTÂmnvpijiopv KtJiindapÎYAYÎ de k xty
dxniuiî. Ziva ripe<i*inTt cocemTe « p t c t îaî a minTe, mi
£Tt Kt Binv de nepv deTopiea, maî ntinTe de a Te «ti npe-
rt-riTv a o njitri. „M a î t i n e KSJiK'b-me (pbpK uin'b, deKJn-
m x Cb m e ck ojiÎ k s demopiî* RjKMmto* kah us e e î usm e
m i eKonomeuizae n eea n e a î KJ^mmuams. EaK'b adee'bpa-
ma mfbecmpie de a upejpane u jism S xA x 4n a s p s .a A tvb-
HÎa, K*ndv Beî aBe acTt m tecrpie mi ^nqejienHÎvne, acTt
neTpt a <tijiocot>i.u>pv, nv Te Beî maî Txnrvi de acnpimea
TÂmnvpijiopir.
Maî mvjiTe nv Bt zîkv. Cnepiiniţa ecTe o CKOJit, vnde
^nBtiţtTvpeJie cxnTv cKvmne; dap’ nvmaî ^n ea ce no're
omvjiv Kvminiţ!, i i nv e «tit-Ktpvîa daTt. Ktnî ziie momv-
jiv NicTopv: „s n s ceaazs fixns ce uâme da, dap uspm apea
nea 6snV>, 6a.“ Advieiţi-Bt a minTe, Kt aiejivîa, Ktpvîa
nv i-ce noTe da c b b t v Bvnv, Ktie nv ce «to.ioceuiTe de ejiv,
neiî vnv a*vTopîv nv-î HOTe «tojioci, npeKvmv ziie momvjiv
NicTopv: „de n s epeî Cb +neetţî minme, spmez'b Cb o
co m iţi."
<50. O k u m i n a c x ji x .
{ D e y . A c a n i.)
^ n T p o z i s p i n i H e 'p r t, -f.nT p e o k i m î - s n g n a c s s e n i n * ,
n ^ ° * d s n t d p e n T a T e , O K Î'e.iapii' e e ir R B in s ?
A dB O K aT K c e * * k s jiin iB a m i n e n a c s j ţ j i s a m p â ,
Ep x p e K e a n p e m e d i n T e z i e e .i e e i1.i e - a c K 5 j iT â .
•'lim a a T K ii'ii a c T e K S B iiiTe
•Ae—a z i c s ir& T p i» n p e m e d i n T e :
„Dpe’amt uJteict-ne spate,
D e adesepimţe mii
C auzi -iui de Tntpmspii,
Ksms, KÎaps 'de’n Jismea tea genii,
fiacs de nacs tuoms neKSpmamS,
Otdejiapii î-as uspmams-
D etî i-ce Kaâs K a moiuie
TpeKsmi ’n mptzpt/Jiie.
De maziju <fis opdenaxat
Komicisne a Kact
Jia nacs, uu-aKOA.o atfijiuiwb
Epaeda de OKieJiapi mpact.
Tpi6snajusjis 'ea epmă
Ct aoms etiMnuJie-aptmă.
<Paiţa, dett'ap <fii p%mncs
D e n m^mn.itpî c t n ’aiot nacs,
Hine-ap (fii tei neosni mapi,
Kapî ct uoprnc oKÎejiapi?
D e’n atecmea Jitmspims
npe n Jieyl ams adeeepims:
KsniKt ne’nmps nacs ansme
OKiejiapvi c ’as spzitas,
Uli m jiops jfn acmt jusme
%fl-i>KS ue nacs c ’a cvatmnpims! “
.Ia a-ieci-b .liinssiţie
Bpasa 'n ca-t'a picsnaTis,
E p ' n a c B ^ s , d e B S K s p ie ,
D e T p e i o p i' a CTpinsTaTs!
D ap r i s a n e a n o c x p i . „lin iiii,
D e - o d a r c . B o p s a - f m f CKimBT>,
H li K ia p s ne'nTps a a n » napTe
U T .p 'b r p a + e tots d e ’n ’ K apTe
A m a E e d e p a T e -a ckock,
Ka t s adenepi ne docs,
K s a d e B e p in iţ e Ţ a p i'
<t>i,p' npenseS de CTpAmB-bTaTe,
femK’i'o&u as dpenTjiTe
IIpeeTe ai ct> î ofcîeiiapu
Dap’ spenea, Kapea ’n +anTi»
M i T s ip e a d e n p o n e c s
A a im B e î o - a ^ n i ţ e a e c s ,
«frâ n e • jn K ie î'a p e d p e i i T i . :
„Nacejie apoapientapî
<Ph apecme OKieJuypl;
Okîî ce eopS
mij/ţiint
npe’n ei nsmaî a upieL*
51. Decupe nibmace.

(llpo»pm%ume.)
RîepmeJie m tT tca p ÎY ape npe de 11 aonxpY de -a Jivn-
rYJiv c n in tp iî de a dpeirra u ii’dc a c T x iira cromaKYaYi d o î i
Kbna.ie, Kapiae ce a d v n t o in tre p ie K a e îo ct, Kapea ce
^nB^pTOiub p in e d e âepv. K ^ n d î ape ea? c t petţeae-
c iit , a a c t de’n Bopriqeaeae de cyb r u p t niKtTUpe miqe de
aqea m vrepie, ae aineurre de BpeYirv 'ppYiiv. a n o î m iuiKxn-
dv ky Karrv.iY i^nKoqe iui i^.nKoao, Tpaţie de n YineEeaa nea
K a e îo c t doHft ane 4>opTe CYBiripî, Kapiae ce.p tq ecK Y *^nda-
T t , m i t o t y ij^n aqeâ K .iiiit -ie «i>6 p m t jftiwp o a u t K Y ^ m -
Be neHÎope.ie de ntinTe. A m a iip ertT eu rre nwpmfcie m t
T tcap ÎY o peiţejiirY pt, Kapea, d v n t •♦eMÎYptrafşea m tecT p ieî
4 .it-K tpY Î coÎy, ecTe de «tearapire «topnie m i ^ a c Y iu p i.
KpeuiTepea BÎepmiaopY mtTtcapî ecTe it>6p're'vmopt 5
ca cevknqene de aa 20 Anpiae opi de aa ûTîa maiY mi
qine 40 de ziae c e î maî nvuinv, mi cupe aqecra ce nYnî
KOiiiî miHÎ, omenî BtTp*nî, de Kapiî nime nY ce nore * 0-
aocr aa aYKpYaî K *m nvavi.
JIlnTp’ YnY dpamv ce a«tat 44î>0 de o v t 5 aqecrea ce
iioty K^mTirâ deaa 16— 18 iitpeKÎ de *aYTYPî.
Bîepmiî TpeBYÎe c t ce KpecKt ^ n ’rp o Kact KYpaTt,
avminoct mi KYadYpoct. Mtpimea aoKYaYÎ, Ynde ce KpecKY
Bîepmiî euiii,î de’ nxp’vnv dpamv, xp& vîe c t * i* de na-
m mece’ menTe ^ anp - e de° «

/ l ep d e,*,a a menTea zi Ja *nden.iiniiÎYnea
Kpeinxepn ae xpeBvîe vnv aoky de x p eî-z eiî n *n t j,a xpeî-
zeni mi mece de njume ntxpaxe, Kape aokv xp& vîe c t ce
m tpecK t rptdaxv.
O Kact de xpeî cxÂnyinî « t i iui 4in4Î cT *„Vinî de

■*vnrt kv d o v t cev xpeî mipe de n o ^ e mi nâxvpî am tcv-
PaTe, KV vnv KvnTopîv (c o n t ), y h ii mi naxpv ceav 4În4Î
•epecxpe Bvne, noxe da jo k v ne’nxpv Kpemxepe « 30.000
de Biepmi euiitf anpone de’n menxe dpame de cem*nm
Bîepmiî eiuiqî de’nxp’ vnv dpamv de cem *nqt mM n-
K t * n Kvpcv.iy Bieqvipiî JOpv Ka aa m ece-ze iî mi n im i de
oiuue de *pvn*e de arvdv, «ape *pvnze ce noxv K*mxirâ
de Jia doi ceav xpeî arvzî mapî mi ty<j>oiuÎ.
Snv omv cxnrvpv noxe Kpemxe 15.0 0 0 de uîepmî, mi
nvmaî K*ndv cxnxv aiem xîa anpone de ^miMmiiîvnea
e x tq u caae, * î mai xpefivîe vnv aatvxopîv de xpeî omenî
ne Hinnî, mece zijie.
Dedviepea .f n c t , Kt dei;t vnv omv Kpemxe 15.000 de
Biepmî, doî omenî BOpv Kpemxe 30.000, nv ape jok v am a •
*11 vnv nvrntpv *n doixy de omenî n6xe Kpemxe maî mv-iTv’
deK*Tv vnv nvmtpv ^ndoixv de Bîepmî, ama de ecxmruv
Bopv nvxe Kpemxe doî omenî 40.000— 50.000 de Bîepmî
to x v kv a4e.1v aiKvxopîv .ia Kantxv.iv Kpemxepiî kv Ynv.iv
cov doî omenî maî mvjixir.
Ile ’nxpv «Miepea m tx tm iî Kpvde TpeBvîe o Kact ^ n -
dem*nâxeKt, a epoct mi jvm in oct. Mtpimea eî xpeBvîe c t
* it *fnxfndepea cneKVJit4Îvniî mi mvjiqimea marni-
nejiopv ne’nxpy xpacy.iv m txtm iî, acemene xpeBvîe c t ® it
nn nvmtpvjiY omeniaopv. Anoî omenii, 4eî 4e KpecKv Bîep
miî, CTpxnrv rorom eje cKonxndv de’nxp’^ncejie t o t y <t>e-
jiixjiy de m txace Kpvdt.
De nxp’o OKa de rororne, ^ n Kape ce nvm tpt n *n t Jta
560— 600 de BVKtqî, ce ckoty 35— 40 de dpame de m txa
ce BYnt mi 8 — 10 dpame de mtxace .fnKXJiqixt; mi de’n
4450 de rorom e (Kapijie xparif anp6ne Jia 8 OKaJie) npodr-
c t de Biepmiî eminî de’ nxp’Ynî dpamv de cemxniţt ce cko-
x y anpone de 325 de dpame de m txace BYnt mi 75 de dpa-
me de m txace „jaiKxaHÎxt.
O <*>emee d e n p i n c t k y jiy k p y j iy noxe c t CKOXt o OKa
de m txace 8— 10 ziae.
«Piindî nYTpeuYJiY BÎepmiaopv m tx tca p î nYmaî «tpvnza
de arvzî, ie i leBopy c t - î KpecKt, xpeBYÎe c t ce nrpiijecKt
maî ^. iita Îy de aryzî. Arvziî cxnxv e p t-m î de maî mvji-
xe «seaÎYpi, de’nxpe Kapijie neae maî ^.ncemnaxe cxnxY:
arYziî ajiBÎ de’ n Ixa.iiea, mopejii eaada, nrvaxiKoai m. a.
Aiem xîa ce noxv Kxmxirâ ce? de’ n cem xnijt c e î de n
naxnxaijîe. Maî e«i>xinY ce K antxt Kxndî ^.î Kpemxe nme-
Ba m i-î ^nm vjuem xe de’ n cem xniţt; ^ n c t axYnnîa ce i e -
py 9— 10 anî n x n t Kxndî apî B e n î aHeuiTÎa ^ n cxape a da
BÎepmiaopv nvxpeiţv KYBenixY; ep’ npe’ n njixnxaifîe de 2,
3 c6y 4 anî nvxemv Kxinxirâ Konaiî, Kîţî ne «iepe xpesY-
iniţa, ^vn xpeî anî. Jf.nxp’YnY dpamv de cemxniţt de arvdv
ce KvnpindY anpone aa 1680 de rptvniţe, ne’nxpv a Ktpopa
cemtntnÎYne ce nepe YnY cxpaxv de naxpY najime de avnrv
mi doift mi «Kvmtxaxe de aaxv, dvnt Kape m tcv p t ce Ba
nvxe dedvie mtpimea cxpaxvavî menixv ne’ nxpY maî mapî
CYme de cemxniţt.
Konaniî ptctpiiţî ce cxptnaxnxt npe aaxv cxpaxî denap-
Te vnvav de aaxvav de dovt najime mi Hivmexaxe, ep K^ndif
ce cxptnjixnxt dvnt YnY ptcxxmnv maî ^ncemnaxî ^nxp’-
ajixir jioky, Ynde av c t ptm xnt ne’nxpv xoxv de-a yna xpe-
BYÎe c t <»it denapxe vnYjî de aaxvav de vnî cxxmjinv mi
jKYmtxaxe. Arvzn ce <i*aKv xYomi, deKt de aa YnY anY
dynt naxnxtHÎvne ai-ce p tx e zt Kptnijeae ^ n x o x y anvaî
neKYpmaxY nxnt aa anvaY aaY meceae.
Pamvav ^.ndvcxpieî k y mtxace ce .fjnnapxe ^n maî
mvaxe ntpnî, mi «toaocvav ce apaxt de acemene ^ n maî
mvaxe mnvpî, de ecxmnav, neav ne ape aryzî mi nY Kpe
mxe wkncy-mî Bîepmî m txtcapî, noxe Binde <&pvnzeae aopv
aa aauiî, Kapiî ce oKYnt k y acemene KpeniTepe, mi n’ av
anrrf. KpecK^ndv nine-aa Bîepmiî, noxe xpaye maî mvaxî
*<uocy nii rpey^xe, ,t* .î advn*ndy roôrnce ae
® f *»*> ce xpaye mtxacea Kpvdt dene d*n-
ceae; ep decnpe *oaocvaY nponpiâpiaopy de ac*eaîy de
* M Pwe ecxe de npicocv a maî „o pw', „iindv decxvay de
kvhockvxv, Kt otBpiqeae de m tx.ce aPv„Kt maî mvaxv
«jxmocy deKxxv xoaê qeaeaaaxe.
M iyacea . pId» avS „dY. ce ne r0I.6mei ce
npe m ocop», ce picvieniTe, ce «iep ie «ojopM dv-ce, mi-ce
qecr de nxp’xnca xoxy <*>eaiYav de ţntxepiî.
52. C vM de aab.
(Dxin, „iKona asmiî“ .)
U Cvavav de ant cev xpvmsa ecxe o ap txtxvp t cev iBi-

Hiyne cxptopdenâpit mi ^nopm om axt, ne ce x*mnat j^n
mţpiae Bpxvavî ntm^nxvavî (eKvaxopîvavî), dap’ K*xe
odaxt mi 411 qeaeauaxe, maî aaecv anponpiapea qepmv-
puopv anycenî aî Acieî mi Oseanvavî. Isiqîvnea xpvmBeî
ny ecxe xoxir de-avna ac£menP; yne opî c x t nemimKaxt,
ep aaxt daxt ce * n B*pxemxe yh py Ky mape i v i ^ t .
K*ndv ^nnene a ce oopmâ cvavav de ant, axvnnî J0-
kyjy aqeaa ce xVauvpt jnapea, cnvmert mi KaoKoxemxe.
lo x v odaxt ce Bede K0B0p*ndv-ce vnv cvav de’n nyopî acv-
npa Bxpxetfvavî de ant, Ka Kvînv ap boi c t ce *mnpevne
k ' Xnc^-lî î ne ^ n c t a pape opî ce xxmn.it. ^Lnxp’aneea
xvaBypapea mi ^nştavipea mtpiî cnopemxe ne^niexaxy,
xpymEa ce atpyemxe, nyopiî ce aact * n jkocv mi «j.6pmt
yny cxxanv, a Ktpvîa xemeai'e ceav Ba ct ce pâzimt ^n
mape, ep’ B*pi>y.,y a*vnye n*nt aa nvopî. A dece opî ce
maî 4>opmt ^ u n t mi aaxt xpvniBt .^n qe-sa deijtpxape.
llvxepea B^pxeyîvavî aqecxvîa ecxe de xoxv mape: ea noxe
pidiKa mi o nae (Kopâsie) de qeae mapî, Kapea axvn**î ecxe
njepdvxt. Iaiqîvnea aqecxa noxe opî qine c t mi-o ^ n Ki-
nvecst Btz^ndv Bapa npe dpvmv ppe o poajşyp^ cev B*p-
xeyiy de nvasepe, Kapea noxe Ktntxâ acemene nvxepe, mi
aTvn'iîa ce zine TpvniB’B de v c K a iv ce v de a p in t, «windv
acem ene de n epiiuocB , Ka im ie a de ani», cTpÎKxndv Kaceê,
decp’Bd'BHinxndv K on a iî m i apvnKxndv OBienTe de ninHi
iiaurb jia onT nnbiKÎ de rpeê «|v.ni».uţime mape, de vnde
p tK adv cw p m a T C .
Temeîvjiv TpvmBeî ecrre saTepea b x d ty jv î de n d o îi
n ip u î KvnTpapîe; acemene deKi saTe BxnTOV ^ n nipu|ijie
de cvcv, ep’ ^.n Mejie de jkocy ecTe aepv.iv ji n î , npe n itape
ce npodvne cvnipea cev ^nsxpTipea *^.n yîvpv.
53. AeapvM .
(De A. IlannsaS.)
IlecTe snis p.*.» .iaT§ nii mape

Uli ptnede KKprtTopîs,
Bp^nd» cb Tpeut ope-Kape
ÂBapfc de-apyiriTK i8BiTopîs,
M e p r A n d S n e ir a n T e , c e n a p e ,
t > n d e - a K W K a r â n ’ a B 'bzX T K ,
Ktnî cminTindf de'n ^.nTimiuape
î>nB nacs, p * x a KtzsTK,
Illi ’nMens c t CTpiye ’ n am>:
Bai de mine m t ’ nneHK, mopîS!
Bino «isme de Mt CKant,
Dt-m î u n i d e a jK S T o p î S !
î î n iie c K a p îS , d e 'n .j n T A r n n .i a p e
K a p e - a n p o n e c ' a a * .» a T § >
A .ieprA tid S cnpe-a .i k î CKtnape,
l»T e 'n p * S c'a apsnKaT»,
Uli k k m x A T t o c r e n e a t ,
Cnpe ejiS de rpasS .jnnoTAlids,
. l 'a a îK s n c* - j n T p o K a in e .it ,
Kspayîx dAnds-î mi crpirAiidS:
Dt-m î m*.na ^nnoie -tpaie!
.ţnTinde o maî -j.il rpasS
C t Te cKans de -juneitaTe,
AÎBÎ K s p a y Î K iui n « *i c . i a u s .
E j is „ d t - m î “ a s z i u d » n p e ’ n s n d e ,
lip e a a m a p s c 'a c x n t p a T » ,
„Ns-tfi daS nemÎK’ !“ - f î p t e n s n d e ,
lIJi 'n a d A n K S c ' a K S ^ s n d a T s .
£ 4 . Bidpa Komsnb.
(D sn t „Iutfna jismu“ .)
Bidpa ce deoceseniTe npe’ n ne-iîopeae ntamaTe mi

K° TYPT1™ opizonTaav. A rm en e TPeBvîe c t avtmv ca-
m a ,K tm tc e a e a e aace cxhtv Tpeî cvcv, Tpeî atocif; Ka-
n™ Y 1-1 -^nrtpeiţv, ep’ Tpvnvav avnrv; Koaopea npe cnaTe
ecTe mai mva-nr maî nyqiny nerpi't, npe n^nrene maî dem-
K ict, jia nîenxy aaEt. Bidpa JiOKyemTe ne mâjiypijie ane-
Jiopv, nvTpeiţvav maî de o>pvnTe ^ î ecTe neniTejie, dap’ kx -
Te odaTt e *nB tiţaTt a m*nKâ mi naxnie. Bidpa ^ n n ox t
mi ce Kv«>yndt .fji an t ky mape ymvpinqt.
Bidpa B*n^zt nemTÎ ne’nTpy m^nnape-mî nvmaî non-
Tea, ep’ ziira C Tt acKvnct ^ n KvaKvmyav, ne rni-jiv npe-
rtTem Te ^nTpe CTxnne cev maî ^ndtTinaTV jia ptdtMine-
Jie Konaqijiopv. Ilîeaea Bidpeî ecT e npeiţioct, ea ape dovt
4>eaîypî de nepî m tTtn rîî mi axnourî. Ilepiî m tTtm iî
cxn-rv yeî maî de a cvripa, auiTÎa-cv avnijî, cvBiţipî, jtvqi-
Topî mi maî demî aa B*p®v deKXTv aa ptdtq int, 6p’ nv-
ovaif de decvBTv ecTe m6ae mi decv.
Bidpeae cxnTv de maî mvaTe «sâaîvpî; di«epiniţa ecie
4>6pT e ne’ncemnaTt, KY4iocK*ndv-ce nymaî de ne Koaope.
Bidpa evponent ape Tpvmr maî avnrv de dovt naame, ep’
Roda nymaî de vna; Tptenrre ne mâavpiae îâzvpiaopv mi
aae pxvpijiop. ITÎeaea eî ce uâvTt oopTe mvaTÎ ne’nTpv
K am iim mi Koîovpî. J|tn Amepma cxnxv maî mvaTe <t>&-
JI1VP* *fnTPeBviTe to tv cnpe aiecTV <soaocv. Indieniî ce
mepBecKV kv Bidpa aa necKVÎTV, KÎapv Kvmv ne rnepsimv
noi kv K tn ti aa BxnaTv.
Bidpa m tp in t ecTe maî de d o v t op î maî mape deKXTv
Hea Komvnt, mi ce a<nat aa KamnîaTKa mi ^ n n tpqiae m6-
z tn on iţia a e-p tctp iT en e aae Amepineî. Ilîeaea ^ î ecTe ne-
rpit^m i <*>opTe a v r îo c t , «j>iindv maî TOTt nvmaî nepî a x -
nornî ***opTe «in î, rnepsindv de neav maî mape Komepiţv aa
maî mvaTe ntnîvnî.
* n MoJidaBÎea ce ajit nymaî nidpa Komvnt, npeKvmir
.fji jaKVjiT HiisKtea mi ^.n a.rre ane. cPojiocyjiy, n e -jv cne-
p t m î de jia nîejie-î, ne oane c t ne YÎTtmif, Kt ea ce aJit
oopTe papv mi ce Bxnezt nymaî ky rpeif.
SS. Dpeumamea jia Jlepmî.

(D otî . „Inona Jixmn“ .)
JfLnTpe ITepmî ce «taie HtYdeKaTt CKYpTt, <ttp t npo-

Kyptxopî cev adBOKaiţî.
A m a ^ «.T X jin in d Y « f n r p ’ Y n a d e z i j i e Y nir K o m i c a p î v n p e
YnY q e p a n î B e n in d ir d e jia m t n e j i t p i e K t T p t K a c t , .i ’ x n T p e B t :
i e d Y i e ? I ţ e p a n Y .iY p t c n v n c e k y m ^ m 'e : K a p n e a , 4 e o - a m î
K Y m n tp a T Y d e jia i n t 4 e ji a p Î Y . K o m i c a p Î Y j i i f , Y Îm iT Y d e t o -
h y ji y , ^ . n n a p e ^ e ^ î d e d e c e n ep a n Y J iY p t c n Y n c Y , m i B o in d Y
c t m T i t K a Y ca n e m Y j i n t m i p i î a y Î , ji’ x n T p e B t m a î d e n a p i e :
n Y K Y m -B a a p <ti K a p n e a n p e a C K Y în n t ! i * t p t A n d o e . i t , p t -
c n v n c e iţ t p a n Y ji Y , *^ n d e m e p T Y a i ţ î d e «> in T Y n p e iţ Y ^ Y , K tH Î
m t i e . i a p i î ^ m î B aT Y j k o k y , e î *|v.jiy 4 e p Y ^ .n T p e iT Y , m i n Y
daY n e iî m tcv p t d p e n T t . J i a a q e c T t B Y K a T t ji i n c e c K 4 e -
•iy n Y iţin Y d o i r t - z e q î m i 4 in 4 Î d e dpam e. D v -m t , z ic e ko-
m ic a p Î Y jiY , .ia a 4 e .ia , d e jia K ape a î ji y b t K apn ea. B e n in d
aKOJio, z ic e K o m ic a p Î Y ji ct m tcY p e m t 4 e ji a p Î Y j n r K a p n e a
n t in T e a jiy î, m i ^ n x p ’ a d e B t p Y c e a o . i t y h y c K t z t m x n T Î d e
n a T p Y -z e 4 Î de dpam e. A TY n4Î z ic e K o m ic a p Î Y jiY K tT p t
q e p a n if: 4 e d p en T a T e 4epî ty d e Jia a q e c T Y o m î ? E y b o îy ,
z i c e q e p a n Y J iY , a i u r e a d p a m e d e ’ n K a p n e a a y Î , K X T e J i i n c e -
ck y Jia m t c Y p a , 4 e m i o a B xndY TY . Jie B eî aB e, p t c n v n c e
K o m ic a p Î Y jiif , m i K Îa pY t y « f n c Y - i ţ î jie B e î T t î â ; d a p ’ c t î a î
s in e ca m a , K t deK t s e î T tîâ m a î in v a r ? ceif m a î n v u in if:
a T Y nH Î 4 e j i i n c e m T e d e jia m t c v p t , c e v 4 e ^ n T p e i e n p e c T e
a 4 e e a , c e Ba T t î â d e ’ n T in e . B tzx n d î q e p a n Y jiY , K t a qe-
pYTY p tC B Y n a p e n e o m e n o c t , n t T p Y n c Y d e * ^ n q e j ie n 4 Î Y n e a
H iY d e K tT o p Î Y J Y Î , a s î â am T em i c t C K a n e d e ’ n o K i î ji y Î , m i
Ce 4*tKY neBtZYTY.
Lepturariu rumînesc. T. I. g
66. Cmti.ieiţtîjix iui nîoKjftpjiansjiif.
(De A. Domni».)
îîn » CTiraeiţg e’ a 4-oexS npincs .jn aau,g, K8m« e maî ptS ,

Uii, decnepa-rS k s t o t s a , de mopTe ee ET>Teâ;
Ep’ HÎoKApaansjis mîes
De ea» .f.nKrj, p^deâ,
ZiKAndS: „t e muivpbs !
Ceaduie, zisamape
CbKazl jţn Mi-ys aviă de mape?
Rjbnds es n'amStfipiicb
Denemim
Dap’ ^nBj&pTinds-ce ne ji^ n n , crirjieiţe.**,
C’a upincH .jn aaiţ« iui ea8.
# «
*
Bezî dsm> •«■aiiT't, u a a it,
C t ns maî p ^ z î de nime nenî o d a T t.
’ 3 7 . •Hpx.iH (uâcepe).
(Dbm. ,.iKona asmiî“ .)
Ilaxpiea aiecxeî uacepî miuvnaxv de pvuioce ecxe

Oaandiea n o ii, o napi» np# leeaaaaxi. aiviirbraxe a iiiin^n-
xyjiyÎ, Kapea Bine cvi; Kami uenîopejie MoadaBieî iui Fvni*-
meî. ^îiKb nv-î de invaxv, deK&ndţ av decKOiiepixY «"bai,-
xopiî ^.nr.ii a cn , uâcepe iui o-av advcv de .ia Ilapamaiua,
ao.iAndv-o aoiivindv Jia mvnxe KonaMi.iop, de
Ynde ce denapxe nvmaî cnpe a-iuî kiyt^ UYxpeqv. Sniî de n
n'bxvptjiimxî zîky, Kt c’ap iţine de yenvjiv rtinejiopv, e p '
ajiiţiî o nxm’bp’b aa iitp^dice. Ea c’a byimxy „ m enspa cs-
metfo“ (menura superba); aa mtuime cem xni ky o rtiiri,;
n.ucKY.iY „ţu ecxe nerpv, mape, KopoîâxeKY mi koiu'ky ; i;oda
î-î de doifi» ua.iine mi Ynî mxpapÎY, a<ii.i*ndY-ce ^.nxp*-
&nca m ece-ciipt-zcie nene «topxe «teaÎYpixe. DoSt de’ n
aqecxea c*nx Jiaxe, .iâmvpa de’n ineaiaoKY ape 4>opini> de
rnepne, Koaopea nopxoK’bJi'b A n sici, cupe Kâuvrv apiîunt.
JJlmBe nene.ie anecxea cxaî dpenxv ,kn cvcy, aa îiâiivrv ce
njieKt, iui ce ^nKpviiuiezi., «tiindv nerpe Jia B*pv. AjiTe
d o îi nene cxnTV nerpe iui nymaî ne de o napTe av <sjrb-
mypejie, iui *js.n napTea de cvcv ce ^najuţ'b ^n ««opint de
apuv. Mejtejiaare nene ajie Kodeî cxnTv <t>opTe deJiiuaTe,
mi nv av 4>jiâmvpe, 4i nepî, Kapiî cxdtv papî, cemxnxndv
k v c ii e a e T V J i v vneî nene; KCMopea Jii-î Menymi'b.
Toant î.riTvpa a c / r e î n â c e p î « t p v i n o c e e c T e d e K o j i o p e

p o m ia T e K 'B n e rp t; n ecre K a n v a p e K o p o n i . niinT> n e n o c t ;
« tjiv e p e jie n e q îo p e .io p v „fu c x n rr v n erp e, K a m ! d e ije T e jie
M e - c v t o p T e J iv n ije . J L ip v a v e c T e m v jiT v m a î m a p e d e k x t v
jiip a , K a p e a n ’ a p e R o d i a m a d e « • p v m o c 'b m i a m a d e m a p e .
D a p ’ J iip iî, »|^n K v n m r i i n n a « i> p v m c e iţe î c a j i e , ^ m î p e m n ip i,
Koda dpenTv cem nv d e B V K v p ie , Ka u ri n t v n iî, m i a T v n q î
K a n i T i i o « o p im ., K a p e a c e m x n i. k v jiip a , d e a n e e a c ’a v m i
n v m iT ir jtip î.
38. SepscbMmsjiv de acm!b-%î.

(D s r n b „ iK o n a J ix m ii“ . )
Iepvcajiimvjiv de acTt-zî ecTe ^.n jiokvjiv Berneî KTbiii-

Taae a audoBijiopv ^n II’bJiecTina, mi ecTe cvnvcv Ilameî
de n D'bmacKv. ţfîvpvjiv Iepvcajiimvjivî ecTe CTepnv, upe-
CT.pa'rv de dejivpî. Jfn napTea anvcent jia nojiece mvnTe-
j iy Î Btcanv ^nKvni,iîvpaTv de CTxnMe mi bt>Î adxnne, ecTe
KJiima mvjiTv maî pene, deit^Tv c’ap nvTe Kpede dvnt nv-
c t ’iîvnea i,ieorpaiKT<. IepvcBJiimvjiv Kvnpinde aKvmv aBÎâ
o a>vmi.TaTe de mijii j^n ecTindepe-mî; ecTe zidiTv nepe-
rvaaTv; ape zfdvpî decTvjiv de najiTe mi mece nopiţî, ne
►KnK’B mi aKvina nopxb nvmiMÎvnî enpeemTÎ; Kace.ie cauitv
de neTpi. apinocB, isxTe kv Tpeî pidiK’BTvpe (KaTvpî, pAn-
dypî, KonTirnamî), mi v^n qejie de’n «aiţa n'BmxnTvjivî
•tipt «nepecTpe; a crt vn'b4>opm'bTaTe mopTt ce ^nTpe-
pvnine nymaî de Bxptvpije ijnamiijiopv, de Tvpnvpijie sice-
piiejiopv mi de nviţinî «rinpemî. De’n 2S.000 de jioKviTopî,
cxnT 13.000 mox’Binedanî mi 4000 icptijiem. Icptijienu mi
KpeiuTiniî nopTT. depenTv cemnv vnv TvpBanv ajisacTpv.
emeijie ky Bajivpijie iui BecminTeje Jiopv c e n u m a
nuiYqe .faiiEji'&Topîe. Orpadejie (yjiiqeae) nentpdocrre iui
neperYJiaTe c a u ty nypvpe njiine de nyjiBepe cev de r.iodv.
Kyhiki. apTejie iui iuTiiniţejie nv cxnTY ^ n .iope ano.io, ce
.fvmjejieije de cine de’ n mnpeyÎYpi.pijie pi.ci>pÎTYjiYÎ. Ilx n -
zapiî mi ri'bMYKapiî cxnTY cxnrYpiî mi>ecTpi aî IepYCUii-
mYJYÎ. 0 mvjininie de octininTe de ajie cxniţijiopY iui o
mYJiiţime de meTaniî, qe ce adYKY de npe’ n npeyÎYpv, ce
B&ndv am a neperpinuopY Kpedinqîoiuî. Ky TOTe aqecTea
ecTe IepYCBjiimYjiY ne’nTpY Cipienî, Apasî, Eyirrrenî ydy
qenTpY de neroiţir. Ile aiqî ce ecnopTt YnTY.iv de .leninv

iui YpezYjiY. MeatJioqeae Bienvipiî cxnTY aiqî Anrpv ^ n -
decTYjiape mi etTÎne, BxnaTY minYnaTY, iui Binv nopTe by-
nv. Ileperpiniî cxnTY ne’nTpv jioKYiTopî de mape aaiYTopÎY;

eî ce adYm aiqî Jia CBpBi»Topue naiuTejiopv Ka Jia qinqî miî,
^nTpe Kapiî npea nviţinî eYponenî.
IepYCUiimvjiY ape vnv K^div (sKYde), yhy Kom&nd&nTe
ajiY qeT'buviî, iui vnv mYTi, Kapejie ecTe KaiiY.iY jieyiî. JflLn
jionTpYjif qeTTbiţiî ce apaii. mvjiTe JioKYpî iui zidipî BeKÎe
cxnTe. HeTtiţYea, qe y odiniop'b leTaTea avî Danidif, ecTe
acTt-zî o zidipe de t o t y roTmi. Toiţî neperpiniî ce ^n-
dpeurb Jia m^ntCTipea «tpanqicKan'b jia MxnTviTopÎYJif, Yn
de ce ocneTezi o jym > mperi, m p t njiarb. A<t>api> de
aiecTa maî cxnTY .(\iikt. uiece-zeqî iui vna de mxntcTipî
KpeiuTÎne An IepYetJiimv, de’nTpe Kapijie qea apmeni. ecTe
qea maî mape. E je ce cvciţinif de’n BeniTYpiae, qe .ii ce
TpimeTY de’ n Evporia. Eicepma MxnTYÎTopÎYjiYÎ ecTe de yiiy
seaKY iui îKYm'B'raTe qejiY maî cxnTY jioky An IepYcuimî.
Ea cti> de’n maî mvjiTe BÎcepiqe ^nTpvniTe, iui ecTe pidi-
KaTt ne mvnTejie Ki.nT.iune.iopY (roJiroTa). Aiqîa ^.nrp’o
Kinejii c y b t m.mxnTeni. opnaTi. opvmocY cy b o kyiio.ii. mi-
nYnaTi» ce a^jit mopmxnTYjiv MxnTYiTopÎYJiYÎ nocTpv ky
vnv CBKpiY de mâpmYp'B ajiEi». JfLinrii.pi.Teca I.iena pidini,
acTi. bî cep ini, A n BeaKYJiY a.iY naipYJie, dvnb qe a a.iaTv
adeBtpaTa Kpyqe. «JLnTp’o napTe miKi, a qeTtniî, An jio-
kyjiy TxmnjiYjiYÎ jiyî Cajoinonv, ce anat aKYinY pYm6ca
ijîainie EJixapamx, Kapea o iţinv moxamedaniî de nea maî
cxnTt, d m nea de Kaada; ea CTt de’n dovt zidipî mapî,
de’nTpe Kapiae vna eji na%a ape Kvnoat mi ecxe ^\.n<tpvm-
ceiţaTt ky neae maî minvnaTe opntminTe avpiTe; HeîaaaaTt
zidipe ecTe vnv onTvnrîv mi ce menu. eji caxapa. Aiqîa
apaxt moxamedaniî vnv ntnvKv aav npoteTvavî aopv, ^ n -
KvnţtîvpaTv de KXTe-na rpariî de âvpv, mi vnv Kopanv avn
rv de naxpv naame mi aaTv de dovt naame mi aivmtTaTe.
Ile mvnTeae oaineTvavî *jiiiKt ce aat o BicepiKt Kpe-
miint.
S n v KvnT^miivpanv de a î n tx p ia a K v a v î ABpamv, a nv-
me M eaxicedeKv, ce nvnri peijte de Caaim v »juiKt k v 2000
de anî ntinTe de M xnxviT opîvav K p e c T v ; anecTv caaim v
Ba «*>i o c t v Ie p v c ta im v a v de aTvnnî, „ fa ic t DaBidv A a K v -
ie p i, m i-m î a m e z t Tponvav w^nTp’x n c v a v , zidindv neTaTea
CionsJis. Caaomouv, «tiîvav a v î DaBidv, .fjKj.pvmceiţ'k Ie-
p v c ta im v a v , mi zidi upe’n m tecT p iî de’n T ip ie a T xm n avav
qeav «tpvmocv. C vb vpm am iî a v î ce «t>tKY Ie p v c ta im v a v
ptm edim ţa peijiaopv Ivdeiî.
De mvaTe opî <»y Ie p vcta im v av KVMepiTY m i d e a p c v :
1 . c v b PoBoamv de K tT p t E y iii’r e n î; 2. c v b Iepoam v de K t-
T p t ApaBÎ; 3. d v n t Ioe de K tT p t C ip ienî; 4. c v b Am azi'ea de
K tT p t Icp tiaT en î m i 5 . c v b Iociea e p t de K tT p t E jjinTenî
aa anvav 6 1 1 n tin T e de K p ecT v; „kn v p m t anvKi. p eyeae
Itaadeiî, N tsvro d o n o co p v avecTv pera'rv c v b p eyeae eBpe-
ecKv Iedoniea, p tc iiu Ie p v cta im v a v de’n Temeaie m i dvce
npe atidoBÎ aa Ea&iaonv, ^ n cKatBie. IH enTe-zeni de anî
d v n t a ie e a ae dede 4 ip v peijeae E tfiia o n ie î Boe c t ce p t ’n-
Topne a K a ct, mi c t - m î p tz id e c K t Txm navav. A necTa ce
T x m n a i c y b Kvndvqepea upevniaopv c t î E cp a m i Nexem iea,
aî K tp op a vpm am î dom nipt d v n t a ie e a Txm nv ^ n d ea v n rv
aKoao. IlToaom eY, <i*iîvav a v î «larir, Kvqepî Ie p v c ta im v a v
m i dvce m vaiţî Hridosî aa A aecandpfea. D v n t aneea ^ a kv-
nepi' AnTÎOKv mi p tm a c e Txm riv ^ n d eavn rv cvb domniniţa

C ip ieî. C y b M aKaseî ce a iu ep a p t e p t-r n î E B peiî npe vnv
T x m n î m i-m î a a e c e p t e î p eyiî. S n v a v de’n neî denpevp-
mt, ApicTOfivJiv, KÎemt npe mape.ie Ilouiiieîx »^n iţapt, iui
ama deseiu Iep\ctaimyjiv cvb domniniţa pomant. tJ>iindv
Kt KBpei t o t v maî aBeav peyiî iui npeviţiî jiopv ji^nrt rv-
BepntTopÎYJiif cey npoKoncyjiyjiv pomanir: de’n aiecTa ce
ntuiTeav ptCKOJie neitypmaTe, lu n t K&ndv a d ypmt Jie
nyce KantTY Becuacianv iui T î t y , ►(s.iiKvnţiîypAndv 4eTaTea,
CTepnindv npe JiOKviTopî iui cfctpmxndv TOTe. IepvctJii-
myjiy ce acem&nt maî npecTe to ty ky ntmxuTYjiY, maî
ptm&n&ndY de’nrp’xncYAY nymaî nviyne zidipî, Kapijie Jie
p tn tp a p t EBpeiî p t ’nTopuiî maî Txpziv iui ce ptaiuessapt
n ejie; ptCKYjixndv-ce ^ n e t de nov acynpa PomgnuopY,
nopvmrî Adpianv Ka c t ptcinecKt urî aneJie zidipî, Kapijie
maî p tm tcece Kpyqare de Tîty. Adpianv pidmt o seTaTe
novt cyb nvmeae E jiia K h m m ojiin a , ^ n Kapea nv cyepi
npe neiî vnv eap ev c t JiOKvecKt. KoncTan'rinv niapejie, iui
mama avî Ijiena, „jauî aptxapt uie’raTea KpeuiTÎnt, nopvn-
nipt c t ce dep&me TOTe T&miuejie ntr&ne iui c t ce pidine
An JIOKV-Jie sicepine lipeuiTine.
Ivjiianv AmntpaTy.»v pomanv boi c t ptzidecKt T*in-
iUYJiv jivî Ca-iomonv de nov, y A n ct ^mnîedeKaTY de vnv
«t>OKv cvBTntmxnTecKY. Akyhiy ptmace Iepvctjim vjy cyb
domniniţa Amritpaqijiopv ptctpi'ryjiYÎ, uxnt ne-Ji Kviepî
Kocpoe peijejie Ilepuiijiopv jia anvjtv 614. Dap’ ^m ntpa-
tvjiv EpaKJiiv KxuiTirt *jou naiea de jia 628 leTaTea cxnTt,
onpî ne Kajideî a maî jiokyi aiio.io iui upe’n vpa pejieijivna-
pit advee npe ntTpiapKYjiv Co«j>poniv An KviiTpa neKpenrri-
ni.iopv: Omapv, Ktjiitvjiv ApaBijiopv, ajKVTaiv de acTe
Amnpei,iÎYptpî Jivt Iepvcajiimvjv Jia 637 «i»tpt nenî o ►jvin-
npoTiBiiîvne de’n napTea .lOKyiTopijiopv avî. Dejia Apanî
TpeKY domninna Jia TvpKomanî. JjLnTpv «fjiTAÎa cnediiîvne
KpvniaTt .ia 1099 iivnepi Fodonpedv Bvîonev IepvctJii-
mvjiv, iui ce ntJiiţ'i vnv «fmnepiv îiponpiv KpeurrinecKY,
Ktpvîa «ttKvpt KaiitTv Tvpniî Jia anv.iv 1187.
59. KbMiuopîxjix tui cmemapisAif.
(De A. nannsaS.)
îîns KT.atTopîs ocTenindis,

illi aa sns OTeHcapîs cocinds,
C s b sm B p a a ş i a rn ezsT K
C t p t c s < M e « n s m in s T S .
A hî o B ii ţ t < siin d s,
LUi nenenî npe ea ztpinds,
A mepcs, xnsas a jisaTS,
Uii c s b CTewapîS ji’a m^nKaTs.
Dap’ oki ’n c s c s pidÎKA.nds,
KsşeTâ ’n cine ziK^ndx:
„He JUSKps ne-acemjMiams
DsmneztS aizî a damă!
CmextapîsjiS mape de tfiejiS
Ct fiaxt <fipsum$ mimimejiS;
Ep' eiiâ ’nminct ape m o c s ,
<ppsams aiuă mape mi tpocă! “
Dap' K^nds ama Ksyexâ
Uii KS OKÎ ’ n CSCÎf K t T a ,
De cscs o rinde nfrct
Uli Kiaps Jţn nacs ^jih toktj .
Â T K m î a e j i s C Tp’b n s T . ^ n d s ,
Zice ’n cine KsyeT^ndS!
„He fffapt minme cjMims e s !
Bine cpocs DsmneztS!
Kt de ns epâ (fipsumS minS,
Hi aeaene, apeicsms ziics,
Amă ’n xaaS de mt Jioeîă,
Azi ne jiokx m’adopmm!“
60. RhiJie ceiî cKbjidbmopijie Jixî Kapojiit

./m Boemiea.
(Dsm> „iKona asinii".)
Btijie avî Kapojiv de’n Eoemiea cxnTY qejie maî o>t>Î-

moce vJ^nTpe TOTe nti-ie îiajidc de’ n Evpona. Ejie cxiity
auiezare ^nrp'o najie ad&nKb mi ^nrvcT'b ne »kmBe majiY-
p u e p ^ yjtvî T ene-J j;p ~ c .
H a,de„ ,r v B j “ ;;r ^
Bindeid. De aTv „,îa ce nvmi acTe “ P“ “
T T;I pnY*
: t lYt z' T fO-P-I ,c ‘apz ™ -% -<— *•
o i zidiTY o i m n v e * „ „ r™ -
" i p n a ce * n Teroeii a n o î ne ^ n i e i v lerai-ea de acra-ri
noî " a" eP“ in« î < *•**= h^ k o t t j î BeKÎv nn
TepLcfa " " " ' de Ja * * * *° * BeP "“P « - * «
. • - - J 5 * * ” * * ? 1* ” W Ş & # * ° npexm BaaTÎ) c * „ r î m aî

“ munf>c l P « v p a « „ „ „ î , Be^sedepea, ,» p .
Tea nooTe, ,n. a . H peeTe p * î d ,™ v „ v „ „ d i . „ ,^ 7 .
Bicep.Ka DopoTeir mi Ja . * „ T*na aiipi minepaj» ,e ce
a«onepe de c „w -y p * de aepî a «p , e p o c i de o „ T* deqeTe
A m u . de , a B , „ « j4 f K a p o ^ c * ™ de , * lT Î, J „ d t
• op re BindeK^niBe n e ^ p v ,nrîme de B oje; dpen iî
ce HepieTezi de o mymime de c t p™ î de’n TL „
Expone,, a d ™ *„d î Be„ iTÎ mi , w o c ţ
A m a ce « .f a p i ., mvJ„ ime de MÎe„ Te ^
A “ VC,.T01,ÎÎ’ de “ • % Bapue « r t - n »
ocnemi depenT* CMei.ipe de nerpe,epea JOp î M Jvî
6 1. D ixop xM .
(Dsni. „iKona asmii“ .)
p i T ^ f ™ "•0” " ea diX0," '-'VÎ eCTe dejiKaT1’ ° « » "i» 1- “ -

c .« t î T • Tp,nv'" ' n,i '«rt.l^ apîeje „ z n - o c e ,
m yjT» “ “ T O P 1» * î p in ezî. D ix o p .ji maî
“ " C‘ pe* i e “ T l « * W ce t f m p i „pe zidvpue, ,ap i-
n . i e i p i î ,r, T X' n B," e i + " n° P ™ M P « '" i * „
J b ie ip n , ov „ „ pT111Bjr n in e ^ e ; « * Te
oda™ .,e „ m4pI nvmaî mi Je „ ito ja n i !. c t I . ma- np.™
de ^ iik b uiopeHÎ, r y z a n î, KÂp'riiţe (c o b o jii), n â ce p î d e’ n
kyÎby. D ix o p v jiv , n m ecT e m aî T i n i p ? , c e n o x e uri vfan-
E.i^nzi ceif dom ecTini ^ n ope-K X T -B a; ÎYBeuiTe c t TptecK 'B
p tT p a cy , dap’ <t>iindv k i ny c e ^ m B Jixn zeu iT e de t o t y ,
TpesYÎe u,inyTY m aî m vjiTv J ie ra x y ; c e BaTe k y m îţe.ie,
m i nv noTe c v o e p f c b c e a n p o n ie r t in e jie de d x n c v jiv , k b -
*rî de jio kv j e r M Y e m x e ; n ^ n t - î m aî TÂn'bpY c e A n T op ^ e,
de iu i C K ant d e’n JierBTvpa, ^ n itapea ce iţi ne, ^ .n c t m aî
mB'BTpxnindv, ^ .î p tB in e cejiB'BT'B'nea, m i c n tii^ n d v , nv
c e m aî p'b’nTopnT,; k x t y T x m n î ecT e Jierai’v, 4 epe de m x n -
nape, Ka m xiţa m i K x n ea e; m ^ n ^ n K i t o t v He-Î d aî, a o a p i.
de epBy p î, d a p t - î tu a n e m aî m vjiTv m îep ea ; cem x n iţa de
K Â n en t o n p e te p e u iT e j a TOTe cem iniţejie, Be a d ece o p î ;
dopm e K^Te T p eî zijie m i T p eî nontţî neK vpm aTv; *kncB
CKYji^ndv-ce m f B e r e z t a n o î KÎapif ne aiv^ Ta; n tin T e de a
c e KvjiKâ c e ^nKOJitHem Te, . f i m acKvnde K an vav, m i-jiv
aK onepe k v K oda; Kxndîf nv dopm e, ecT e A n T p ’v n v n e a -
C T Â m n tp v m i miiiiKape a r^ T de m ape, k x t y TpeBYÎe A n -
d ax B aeraT Y , de Bp e î c b nv om ope Jţji iix x e -B a KJiine TOTe
r t i n e j e , i e - î fiinv n tin T e . D ix o p iî B iT p ^ n î nv ce ^ m B j^ n -
zecKif nenî deKYmv, i i pi>m xnv t o t v cejiBâTeHÎ, m Y iiiK i
«ţipi» Kpvqape npe i e î n e -î aT inrv, m i nv în x n x n K i, «stp-B
h v m a î Kapne K p v d t. IIy Î de d ix o p v ce am ^ t d e’ n npim BBapa
iiauit. Tom na; de a in îa Y p m e z t, K t d ix o p a « t a i t de m aî
m vjiTe o p î ^ .n xp’ vnY an v . D ix o p e jie m aî rin ep e «naTB KXTe
T p eî, naTpv nYÎ, ep’ qejie m aî B i t p x n e K^Te m en T e de o
d a T t. FI'B tyjiyjiy iiYi'jiopY jiv «i>aKY . f n jioKYpî acK vn ce m i
c e r v p e , m aî ajiecir vn de c e iir r iv am eniniţaqî. A c T e anim ajie
a î m ipocv de m ocKv <t*ajicv, m i n v - î npea n e n j,BKYTY; n îe -
jiea Jii-Î n p e q io c t.
62. Psibufenea xnxî ubcmopîv.

(De Mixai» Ksifepeansjis.)
^.nKins-im» nie -j.na.iT KpeaTopîe!
IJensnitii M>inTe-iţî es smi.is .jî njieics,
B ie iţ a m e a totb e s iţ ie - o n e T p e is x ;
E i i î iţie ce Kade im ,pipe, onope.
«friin iţa m î - a î d a T ’ o , K 'a î B p s T s c t T p t e c K s ,
M i- a î daTK «-e p in ip e , m i K ^ n d s m î- a î d a T s p t S ,
A *octs c n p e ’ n d p e n T a p e a a c 8 i.a e T 8 .n S m î e s :
A Ta .ţ n d s p a p e e s d e n î o m t p e c K s .
CnepAniţa-mi -f.n Tine es T o it o nsns,

Jl a Ta BsntTaTe eS nspspe-aaeprs,
J l’ a a T a p î e a e T a a e ks m ape d op x m ep rs,
J ia m a p e a ’ n d s p a p e - i ţ î tots n t c s a s .j.m i c n s n * .
Ts n e p î s a s z id iT ’ a î , p o T s n d s a s m r a * n w ,
Illi cope, mi asm ,, msaiţimea de CTeae,
IUi o p î ne Bie'zt, ne snde B tds eae,
illi to ts, ie e, n sm aî ks n a a T K -iţî K S B ^ n T g .
Jţ.n aince, ntKazspi K8BAnT8—mî ns noTe

nime aa aaTsas c t nep’ aMcsTopîs,
Hi nsmaî aa Tine, aa mîe» zidiiopîs,
K w î 4 -tp t de Tine nemÎKa cahts t6tc.
A cK saT t-m t Domne! .j.n nepepea mea,

*^n CA.nTa-iţi soiniţi, d t-m î <i’iii c t -m î KpecKs,
Ka n aeyea-iţî npea c a i i t i , irtpinTe «lepecKs,
-î^n TOTt Bieiţa-mî c t ^msae c t Bpea.
^ n d s p t-T e Domne! cnpe mine-a KtTâ,

IUi n a n e T p i m e T e - m î mi c o m n s a i n i n r r i T s ,
IUi Tspina CKSTeniTe-mi se-a EinenoiTs
A Ta .ţndspape ntpinTe-a mî-o dâ.
K tn î nonTea a dece,'ne KA.nds OBociiţî

De T psdt ’ndeasnrt, smops adopmims,
aas K*.niaopg aaTpei’s de'n comns Tpectpims,
Ne-a4*atms de-o m eopt npe'n 4>epe ainciiţî.
Jia nine ’n n tT sp t nsTems .^ndptcni

yensnKi-ne smiaî ntinTe-a-î naeKâ,
D e K A T s a a 'n d s p a p e a d i s i n t a T a ,
He c Â n r s p t noT e d e p t s a c k s t i?
•^.n T in e c n e p . & n i ţ a - i m e s d e n !' o a m e z s ,

U I î- a K s m a , n t p i n T e ! aaeprs tots a a T in e ,
K p e d s , T s p m a K t - m î a n e p î , m i ^ . n c s - m î n e m in e ,
IU i * t p t d e r p i x c e , m t KKaKS n t s c e z s .
63. Wbnvmovsjis (uopxm6v./iv, KVKsps%v./tv) .
(D sirt „Iicona Jismiî".)
IItiiYHioiY.iY, na vny «tpvriTY ^nfpeuYinqaTY de omenî

aTATY ne’nTpy nvipeniAiiTv^Y c tv Ka m in t, kxtv iui ne’n-
Tpv nYTpeiţyjiY BÎTejiopY, *^n CTapea jiyî nea «tipecKt, ecTe
Ynvaif de’n «tpYnxejie 4ejie maî ptciixndiTe ne cvnpt&aiţa
ntmxnTYJiYÎ, a KtpYÎa KY.i’rvpt ny ecTe m ip ^ in in nymaî
aa aoKYpiae xponiie, ii maî ajecif dovt coîypî cxnxY no-
TpiBi-re mi ne’nTpv JOKvpî maî peiî, KYJixiBxndY-ce nxrit
^Jvii ntpiţue niezT.noiiuia.ie ajie mtpiî BaaxiHe.
Kojiyhiby 4>y 4e.iY .fnxxÎY, uapeje advce acxt iijixnxt
An Eypona, a«t>Ji;smdY-o . f n Ainepiua meiKJi04i't, Kapea ce
ptcn&ndi ky mape ÎYiţejit An 1n.p14i.1e EYponeî meztziva.ie,
iui iie’n'ieTYAY ce .fnxince iui n&nt 11 jioKYpiae meztnon-
nia.ie. IiYjTYpa jyÎ ecTe ncemnaBtpt nxp’o mape napTe
a Eypoiieî. Ope Kape cnepiiniţe ne apaxt, Kt ejiif KpeuiTe
iui ce iţine de ynejie ntpiţî îneztnonuia.ie, maî aaecy 4e.iY
de coîif miKY, 4e ce ajit .fn Ii a.iiea; de aieea ap «*»i Bine,
Ka 4>it-Kape eKonomy c t .fnxpeupindt maî ky de adincYJiY
KYJiTypa iitiiYiuoÎY.iYÎ, «tiindir Kt ejiir ecTe maî «tpvnxYOCY
deK*TY opî Kape a^xt nji&nxt. CxpYHianY.iv jiyî 4e.1v rpo-
cy iui a.pvnze.ie nejie .lYnye, jiaxe nv cYotpif ajixt BYpvent
ne Jixnrt cine, a Ktpopa cxepniqîvne ce «i*a4e odaxt ky
in&na, ep’ a doifa op t ce iioxy ctnâ iui ky vnv njivrif «i>t-
kyty a nvme ne’nxpv a4ecxa, mi Kape ce .fnTpeBYiniţezt
4ea mai mape uapxe a Evponeî ky vpmape necnvcv de
BYnt. IltnYmoÎYjiY ecxe iiji&nxt de vnv anv, <i»op're yin-
ram t .fn Kvnrpa ijepvpijiop de nonxe. Sne.ie coîvpî de
ntnvmoÎY KpecKY n%nt .ia o ntJiijimc de onxv najime mi
amtCYpaxY pe*t>epinqeî K.iimeî KYinţine cvacivnime z t x t -
poce. Ejiy ce cem en t cev n mipe dpenxe cev « t p j iuipe,
dap' iivinai dvnt ne nv maî e xem t de Bpvmt. Mepe t o t y
a4e.1v .iYKpy, Ka uit xtBaKYjiY, «windv toxy de o naxpie
nmxndoYt. Cupe a ce K tut râ i»pyuty cJMitTocv ecTe Bine
& mvia cem&niţa «f^n î n i c ip ^ T i; npe’n MecTS ce noTv
aaeije rptvniţeae ruine iui maî cxntTOce de qejie maî de-
uiepTe uii caase, Kt4e qeae cxntToce ce Kvtvndt ant,
ep’ 4eae demepTe pxmxnv de acvnpa aneî, uii acoeaîv ce
aaerv nvmaî rptvnijeae qe.ie svne cnpe cemxnaTV. Iltmxn-
Tvav nejiif maî Bvnv ne’nTpv ntnvinoîv ecxe 4eav rpacv,
j i v t o c v , apinocv; ntm;nnTYav pene ecTe Bine a ce meereKâ
k v xvm t. IltnviHOÎvav ape «i*Jiopî de «fonse ijenvpijie ^n
cniKviuope deocesiŢe de Koaope aaat Bepziit, Kapea BaTe

ne-Ba ^ n poiuv. <J>aopiae BtpBtTeniTÎ ce ÎBecKv aa uârit-
Tvav CTpvasanyavî Ka CTpvrvpaiuv ^.n opma neneî, ep’
qeae «temeeiUTÎ ce î b c c k v ne de aaTvpî. Ile 4>pvnTv Kpe-
ui're ntpv cev mtrace. Dvnt <t>pvn'rvi4Îvne ce vcKt .io-
piae B'BpBtTeuiTÎ. De o napTe a CTpvaîanvavî ce t a ie 4Îv-
Ktatva, ne Kapeae cxnTv amezare rptvniţeae ^kn uiipe de
ajivnrvav. U>it-Kape CTpv*anv «tane vnvav, doî cev iui maî
mvaiţî 4ÎvKt.itî. IltnYiueae, âdent oiae, ^.n Kapiae ecTe
^nBtaÎTv 4ÎvKtatvav, cKVTecKÎ rptvniţeae de ^nceiiTe,
de Txmnvpî nenpiinnîoce, .^nct nv un' de nâcepî. Koaopea
rptvmţeaopv ecTe <t>eaîvpiTt, .^.nct t o t v de \nv npeiţv
ne’nTpv tint. Amepmaniî meztnoniţiaaî cvcqinv, Kt <i*t-
ina de rptvniţe aase ap i maî rvcTOct ne’nTpv n*ne.
K v k x tv T e d e n a p iţî m aî m vaT Î cn pe m e z tn o ir r t, kv
a r x T a a«t>ai t p t . f u i d o e . i t m a î m v a T e c o î v p î n eK vn ocK V T e
n x n t aK vm a. J f.n < l > p x n 'i i e a c e <& tK V 0 B C tp st4 Îv n ea , Kt
r p tv n iţe a e 4eae aase c ’ap K 04e m a î T x m n v p iv , iu i a e -a p
n p i i m a î B in e v n v n t m & n T v v m e d v . Coîvav 4ea v m aî m ape
ce n o T e k t j t I b i k v v p m a p e B v n t n v m a î ^ .n n tp q ia e m e z t -
z iv a a e . I lp e ’ n ţle p m a n ie a m e % a o 4 i t n v K p e n iT e , deK X T V ,
4 e a v n v L ţ in v , n p e’n r p td in e , K t 4 Î B e i je r a p e a iţ in e A n T p o
B apt n v m a î u ie c e a v n î. A ctv c o îv e c T e 4 e a î m a î c n o p n iK v
*^.n i > p v n T V , . f u i c t u r i 4 e p e v n v n t m ^ n T V < j»op T e B v n v .
Iltn v u io îv a v cv «t> e p e n ^ n t a a d e n a in a -iu î d e c a o a T t -
H iv n e d e ^ .n o > a t T v p t căif d e T t4 Îv n e , K ape c e is e n iT e u x n -
dv aa rp tv m ţe , K * n d v a a c T p v flta n v , iu i K ape c e n a p e a ce
e cK â d e ’ n ^ m n v n c t T v p a v n e î m v n iT e , 4 e -u iî dem n e ov ta e
mîezYjnf acTeî njixnTe. Acoeaîv de s o a t ce naniTe mi
de’n mraxnTY npea rpacv, iui de’n apint dect, Kapea nv
d t dpYmYjiv sxnTYAYÎ uii copejivî c t ptcsaTT. Jia pT.dT.4inT..
IIx.iEepea TT>4ÎYneaYÎ ce 4>opmt ^ n jionTpY uii ce atiţeniTe
^ n a*i>apt ^ n <*>eaÎYpiTe *j.opme. JJLn Amepma npedomne-
uiTe o Kpedinip», Kt TT>4ÎYnejie, ntinTe de a ce K04e, ecTe
Beninocî, uii Kt omenijiopir, Kapiî ap mxnKa ac4>ejiÎY de r p t -
vniţe, jie-ap rund ntpY.iv mi dimjiî, acemene ce Txmn.it uu
BÎTejiopY, 4e ce nvTpecKY k y dxnce.ie, Kt4Î ^.mi niepdY
TOTt nvTepea de’ n ntpiy’ae TpvnYjm de’n anoî; KxpTiiţe.ie
KantTt de’ n a4ecTea nvpoîe anpinztiţÎBe jia nenîope; r t i -
neae o v t Txmnvpîv, ^ n c t ovtJie Jii-cv tpt rtoq î. . T t -
4ÎYneae nvjiBepocY a'raKt nvmaî «saopi.ie BtpBtTeuiTÎ, ne
Txmnv vmedv, Kxndv ce npe<t>aKv ^.n ^noJitTvpe mine ^ m -
njiYTe k y nvasepe nerpt, npe’n Kapea ce ^mniedeKt Kpe-
uiTepea <j»pvnTY.iYÎ.
<J>tîmocYjnr eKonomy D. Evprepv, KvncijiiapÎY rvEep-
niaav avcTpiaKY, 4epKt ejieminTejie ntnvmoÎY.iYÎ neavî ma
pe, 4e Kpeuire npe’n iTajiiea mi Ijiipiea, aTXTY dvnt k y -
Jiecî ^ndaTt, k x t v uri k y zeqe jivnî maî Txpznf, ne Kxndv
^fvinî aEYpice ritnvinoÎY.iY maî TOTe ntpiţijie vmede, mi
aoa^:
dxiTb KSjieCS zene .reni maî
^.ndaT-b TAp zis
ntpm ptcY<t>.itTopîe . . 0,268 . . . . . 0,130

mtTepie z t x t p o c t . . . 0,074 . . . . . 0,078
aasYiUY ....................... . 0,010 . . . . . 0,012
n t c n p e a t ...................... . 0,173 . . . . . 0,211
CYBCTXMJt K.ieioct . . . 0,293 . . . . . 0,358
iţtp x n t . . . . . . . 0,022 . . . . . 0,026.
CoÎyjiy 4ejiY Txmnvpnr raaEenv (zea proecox) cev n t -

nvmoÎYJiY BtpaTeKY ape acem&nape ky iTtJiienecKYjiY ona-
panm ins, Kapeae deuri nv ce Koqe npeTYTi'ndine ama de
TxmnvpiY Ka «f*.n ITajiiea, totyu iÎ KÎapv mi ^ n jiOKYpiae
meztnonuia.ie aiKvnye ^nTp’o Bapt k x ty de CKvpTYiţt a a
Mea mai deii.iint Koiepe. rpivim yjir jy Î ecTe maî iniKÎ, ko-
H»a mo.io, 4>tina ape mipocv iMtKYXY mi Ko.iope râ.iBont
<t»pxmoc3j , cTpviKanv.iv hy-Î Kpemxe maî na.iTv de iiarpv
najime.
Ana cxtijiB t, K.io4in> t u t o K.iime.te ecxe HÎvmt
ne nxpY h m iih o H 5 ii.ioi.ie mapî ^ im t -î c£ u ty cxpiKtHÎo-
c e ; acemene-î cxpiKt nri cenexa ^ n ’rp’ vnv ntmxnxir apiji-
.iocy, ^.n Kape nv-î noxv cxptBâTe p tdtn in eje Me.ie mv.ixe
Bxpxoce, aiţoce, a.ise mi cxBiţipî. IltnYiiioÎYjiY de cemxn-
iţt xpesvîe cemAinaTv «amir papv, na c t cxp tu a xt paze.ie
cope.iYÎ .ia p td tH in t-î; Bine ecTe a ce cem&nâ .^n uiipif. Ky
k * ty ecxe coÎyjiy maî iiiiuv, ky axxxa ce noxe cem&nâ maî
dec. J a coÎYpi.ie nejie mapî c t <i»it mipeae denapxe xiiy.i?
de a.iTY^Y l e a î iiviţinv de 27, ep’ .ia ieae maî mine de 18
deţiexe. ITe c e s e x t ^ î upieuiTe opî mî se Ymeze.it, ace
mene mi adecY.iir ctnaTY, npe’n Kape ce YuiYpezt CTptsâ-
xepea Ktudvpeî iui a vm ezejeî Jia p td tiin e -î. A.iBisÎYnea
«toi.iopv ntnYiuoÎYAYÎ TÎnepeav de p t 4e.1e.1e de npiintBapt
ecTe cemnY .fuiBedepaxv, Kţ aTape ntiiYinoÎY nY-iuî Ba
aaiYnije K oiepea: de aneea ecTe maî Bine a-jY koci de xi-
nepe.iv ne’nTpY nvTpeiţy aa BÎTe, deKxxv a-.iv .itcâ c t ce
^înBt'ip^necKt. Ile JOKYpue CYnvce Bi.nxvpi.iopY acnpe
nY-î Bine a cemxnâ ntiiviuoîv.
Ile aaoKvpea ecxe dârint a xtîâ <t>oi.ie ntnvmoîv.ivî
Kxndv ^.nnene a ce i»opmâ HÎYKtJtYAv; dap’ npe’n acxa
i-ce upirieiuxe Konepea. IltnYiuoÎYjY ÎYBeuixe ntnunxYjY
npocneTY ne.iYKpaxv, maî a.iecv ue.iina; acemene-î npieuixe
iui iitniîiTva xvmocv. Ile aÔKYpea ce CKÎmBt ntininxe.ie
de ntiiYiuoÎY ky nxne a.iBt, vpmxndv Yna dvnt a.ixa. Pv-
noiiÎYnea ne’nxpY ntiiYinoÎY ce o>a4e de ky xomna ceî 4e-
.iy riviţinv de ky epna, uii-î npiemxe opî ne rvnoîv. Ile’ nxpe
inipe-ie de ntnvmoîv ce noxv cemxnâ Bocxanî, KpacxaBeiţî,
Kapxotî uii a.i re .iervme.
6*4. BpocKit iţecwocft.
(Dsnt „iKona .ismiî“ .)
Bpocua iţecxoct .furi ape nvmejie de jia K-biixvpa xpv-

h y jiy î c i t , maî ajiecv de Jia necTYJÎ, k v napeê-î aKonepi-
x t. Anecxe «i»tnxvpe cxnxv cxnrvpe, de’n TOTe anima.ie.ie,
.fnzecxpaxe de Jia ntTvpt ky vnv aKonepemxnxv deocefiixv,
Kapejie nv nymaî nine mKJTÎ iui ecTe .lOKvinut Bvni, dap
^ uii c k v x v de antpape, cvc Kapejie ce noxv acKvnde k v v u i v -
piniţt de xoxe axaiejie dvuunanuopv c tî. A c x y animajiv
k v naxpv iieMÎope xptemxe, ua xoxe ^miiiBÎeJie, .fn aut
iui npe vcKaTv. Tpvnvjiv i-î Kodaxv, Kanvjiv minv, rvpa

•ttp'b dinitf k v JiimBt CKvpxt, rpoct. 1pvnvwiv ce . f miipe-
ijîvpt de vnv îţecxv de acvnpa iui de vnvji de decvBxv. Ka-
nvjiv mi Koda cxnxv aKonepixe k v c o j i z Î . Hecxvjiv nejiv de
acvnpa ecTe b o j i t î t v , ep’ 4e.1v de decvBxv jiaxv, mse . f n-
c t c x i i t v vnixe vnvjiv k v ajixvjiv, .fn k s x v opmt vnv
cxnrvpv c k v x v , Kapejie aKonepe xoxe ntpuijie Tpvnvjvî.
Kanvjiv, iieHÎopeje mi Koda jie c k o t c de c y b iţecxv nvmaî
cnpe a jie ^nxpeBviniţâ; dap’ «tiindv Kt Eopxe.ie, npe’ n Ka-
pi.ie-mî cKoxe spocKa iţecxoct mi-mî ptxpaye ept-iuî nv-
mixejie ntpiţî aê xpvnvjivî. cxnxv «topxe mine: de aueea
n’ ape xemt neiî de MÎoKvpijie cev rîapejie nâcepijiopv p t-
nâpeqe, ne>ri de diniţiî «tepeôpv. <J>iindv Kt qecxeJie cxnxv
KvnKpecKvxe k v xpvnvjiv, ne’ nxpv aieea nv Jie Jiântdt nenî
odaxt, ni Jie nopxt k v cine. Dvnt ie mî ptxpaye iţecxoca
Kanvjiv, neHÎopeJie mi Koda c v b qecxv, ce nape a <t>i vnv
xpvnv tpt flient mi tpt miumape; aiecxv meaiJioKv
a«Kvnije cnpe a dentpxâ opî ne nepÎKÎv (npimeatdie). Iţec-
xocejie mtpine, aBxndv Kauv rpocv, nv iui-.iv noxv a'cKvn-
de c v b iţecxv, npeKvmv neiî nesîopeje. Ile cnaxe 11’av a^xv
aKOiiepemxnxv dens/rv Lţecxvjiv, ^ n c t Kanvav, rxxvair, ko-
da mi neiîope.ie cxnxv .fnBtJiixe k v o nîeJie, Kape-Î Kvn-
KpecKvxt k v mapyiniae iţecxvjivî, mi k y oceê nîenxvjivî.
Iîxndv-mî cxpxnye Kanvjv iui neiîopeje, i-ce vknKpeiţeuixe
nîejiea, mi npe’n anecTa ce vmvpezT. aa TOTe miiiiK'&piae
mi Jia v^nnoTaTv. D enii n’av iţecToce.ie dinqî, av totvihÎ
vnv ocv Tape, acKvqÎTv sine, kv Kapeae coapnrb Tpvnvpî
Tapî, mi mecTeHt naxnTeae, qe ae mepBecKv de nvTpeqv.
IţecTOceJie n’ av vpeKÎ, dap’ aoKvav, vnde ecTe opranyjiv av-
zvavî, ecTe ^ncemnaTif npe’n coazî miqî anvme. Nvmaî Jia
nvqine coîvpî cxnTv OKiî emiqî aoapt. IţecTeae, Kapiae-cv
*ieae maî ^.ncemnaTe ntpqî, KvcTav de’n maî mvaTe BVK'bqî
^.nKÎeîaTe aa vnv aoKv; aa vneae cxnTv ope-Kapî bvkbijÎ
mimKT>*rî6ce. npe AmBe iţecTeae ce a ta t coazî, a Ktpopa
«•opint, mipime mi nymtpv ecTe «teaîvpiTV.
IţecTvav BpomTeaopv maî mapî ape narrpv nxni. aa
Minnî vpme ^ n avnyime, mi Tpeî nxnt aa naTpv vpme ^n
atiţime. ./la anecTea ce nYm'bp'b mi vpiamvav BpomTeaopv
iţecToce de o avmjime n^nt aa onrv vpme, Tptrxndv n sm
aa oriTV cvTe de nvnqî, de’ n Kapiî jKvmtTaTe ecTe rpevTa-
Tea qecTeaopv. Coîvpiae neae maî mine cxnTv nvmaî de
doirt n *n t aa Tpeî deyeTe de avnye mi Tparv adecv asîâ
vnv nvnTv. Animaaeae anecTea KpecKv «topTe ^nieTv, dapt
Tp-teciiv mvaTv. IIvTepea de sient ai-î 6pTe mape; eae
neTpeKv a dece opî avnî „kuipeije « i p i mxnKape mi Tpt-
ecKv KXTe-Ba ziae KÎapv mi dvnt qe ai-ce Taft Kanvav.
Kapnea ai-ce mxnxnK’b, dâp’ "ieae maî deamaTe rc&pqî de’n-
Tp’xnca cxn rv: «MKaTvav mi vncopea.
Dvmmaniî neî maî mapî aî iţecTOceaopv cxnTif, aapT>
de omenî, neniTiî neî mapî, Kapiî ae ^nrirv kv TOTvav;
acemene ce zine mî decnpe 'rirpiî de’n Amepiiia.
63. JLsuvjiif Aa ueipe.

(De Aaecandpx Doninis.)
îîn » a¥K§ noirrea, BpAnd» ci> .jnTpe TÎnTiaS ja Bp 'o oepîe,

Nimepi d e ’ n - j , n T A m t u a p e - j . n T p ’ o mape K A n e p i e .
CAmn,indH-jiB npe cspS anpone K A n iî, Toiţî c’ ais deuiTerrraTK,
•AâTpeTB, spjicTK, ^pemtTK mape, Ka ’nTp’sn » îadS as pidiKaTX.
.ţnapinan,V k b mapî HÎomeye
Uli ks nsniTe bA ni>Topij’ rptBecKs aKOJio c ’ajepye.
K . y. n i î . j n r p ’ a - l o p s îs iţe .iT .
D a s , n e s n d e n o T « , m .B a .n > .
„N a M c a ift 6i i a t ţ î / “ ae expiri, snS Bjuitiopis m aî Bi»Tp.*.ns,
„ D a t ţ t A s m i m ! d a tţ î j i a m i m ! c * n p in d e m s e i s a p e m ? & n x ! “
A .1TS.JS CKÂlTbp'b . f n d a T t ,
IUi K^nds .ia rapds, ne SMtfiî?P
n ^ n sa* 4 » ^ ^ MinKÎT®
Ks o k îî K p s n iţ î K 'b T p 't t o ii ,!, n x - r n i d a *10KÎ> d e K.1 A l Iiii,'i>ni Tî>.
D a p ' B i> z A n d s k t. n s - î d e m a r i,, kt > n e ip e a - î c 'a a a e c S :
„O m en î 6s n i ! “ -ie z i c e , „ c m a i ţ î ,
IU i e o î k j m iî , t e - m î c & n m e iţi ip p a iţi!
E s a m a c j m m s m p im e c s
K s s n s i J ia c s d e m o i ţ î a j i e c s .
Co a s d e au n e a m x j i s A S a ecica
l l a z e c * c m h m o p n iie c K S
( C i r x p 'b Ka .ia p t c B o i e : s e n m iK T , 1 1 eci'p ’i. n ’r a t ’i,
||,Y>m. a a .f i i T A Î a H e p r b , ks K a p e n a n e a - î K s p m a i" i> .)
„ I l p u o n i p i A e n o p n im e j f n m p e n o i c i A e A t â r n ă ,
Kpedinu'b s n i î a u a A t ţ i i u i î - a m m e c% a c s p im ă .
M i e A S m i e î ţfhpx, z p ia te « o p ă u e m p e i c d e c a p e n o î ,
I l l i K Îa p s n o î j o a u n d e a A i ţ i î eorn S a t z i â i e m e A e o î ! “
— „ D e c m S A S A S a e ! - f i p t c n s n c e B .x.n i> T op Î5 . » s ne-tis B t i p A n s ,
T s e u i m î c a p ă , d a p ’ e s cJ M im s o a 6s , m i ’n d e u p i n d e p e - m î p ţ m j M i :
Ka ks a s u îî c% m f, ’ ru m â n i,
K& ndă de uieAe jp î d e c 6p a n ă ,
I U i îa ă d e u e 6o m ă m p / iA e: —
D ă lţi 6u a i { î ( f i t p t icp srţa p e ! “
66. KApmityq (co6ojivjiiî).

( D x n i , „ ln o n a a s m iî“ . )
Tpvnv.ţv KÂpTiiţeî ecxe Jivnrv de ninii iix n t aa m ece

d e y e ie ; eotv jiy jiYiirv mi acteviţirf, rxTYJiv oopT e ckypty
nenîopeae ama de CKvpTe, .fn k x t v ni ce nape, Kt ce t x -
pemTe ky nÂnTenejie ne n'BmxnTv. Ilîejiea i - î aKonepÎTt kv
n tp v CKvpTv mojie mi avniocv Ka m vracea. KoJiopea i - î
n erp t, mi nvmaî a pape opî ce a<t>jrB ky Kojiope a jist. Omî
i - c v axxTv de minî, k x tv maî mYjiqî cKpinTopî n’ av iuTivTV
anvmi, ope ca iitv aseîa meniiţî a -î ment.io'ri Bpe o .f n x i-
ntpinn'b deoceBiTt a OBÎeirrejiopY, cev nvmaî a -î da decTV-
.it cxmniBtp'bTaTe aa anponitMÎvnea Jivmineî cnpe a ce
L e p t u r a r î u r u m î n e s c . T . I. 7
«t»epi de nepiiîivjiv (npimeaidiea), .ia îtapeî cvnvct. Ky xoTe
anecxea decKonepi' .^nBtnaxY.iy Depxamî ky avKYxopÎYJiî
niÎKpocKonYjYÎ, Kt Kxpxiiţa ape xoxe ntpqi.ie opranY.iYÎ
-nY ,8eiV ^ IÎJie-,e-,ajlTe an' nia-,e- î>n>* zîky, Kt acT Y ani-
* jy , „knxp’ Ynv rpadv maî naaxî ky nv-
majiY ecxe ^ n zecxp.R r*111^ ,
1 r - __ je.iy anepY„C" T"” ''!
xepea aYZYJiYÎ, denî npe’ n avzv.iv4 ’ ^cpciuxe
im de nepiKÎYJY ’ie.iv maî miiiv.
K^p rina «i«axt ne .ia jiYna .iyÎ Mapiţîî K*xe naxpy c e î
lin u nsrî. Ky.ikyujv.iv cev utxY.iY.iy, ,|^n Kape axi> K&p-
xiiţa, zine D. Bi«i»onî, mepixt o decKpinnÎYne cm’ua.it. A c x î
iii.xy.iy ecxe ® ikyxy ^ n x p ’Ynv kîiiî minYnaxv: KĂpxiiţa
.j^nnene maî ^ n x * î î a CKYpmâ, a .^mnimie mi a pidina n t -
mxnxYjy, <i»opmxndî o no.ixt decXY.iî de n a .ixt; a n acri.
Boxra .iaci, maî mYJixe decntpiţixYpe mi Ko.iYmne (cxxan î)
•f® ope-Kape deritpxape Yna de a.ixa; nerezenixe mi Baxe
ntm & nŢvjî BO.ixeî amec’reK^.ndv-.iv ky ptdt'iîae mi ky
e p s t, mi o «nane ax^xa de B *pxoct ne de decYBrî, .kn-
kxxv ana nY noxe cxpri.Baxe de’n Kavxa Bojrrixvpeî mi a
B ^ p x o m trtiţiî; „ţoi JionrpY.iî uo.vreî «taie yiiy ikyuiy-
n o îî, npe Kapejie ji’ aKonepe ky e p s t mi ky «upYnze, «ie
mepsecKY de aiuxepnyxî nYiiuopi.iopî; acxi. n¥ct4ÎYue
ce a.it iiYimopiî maî c y c î deK^xî âpiea Bopxeî, iui npe’n
Ypmape antpaLţî de ana, ne ap ntxpYnde ^,11 Bopxt, mi
to x y odaxt CKYxiuî de n.ioe npe’n Bo.ixa, 4e aKonepe ihy-
mvnoÎYjiY, npe Kapejie cXnxY amezaiţî. MyuiyhoÎy.iî ape
Bopre de’n jionxpY ^.n xoxe ntpqi.ie, uapijie «topmt Ynî
«i>e.iîî de dpYiriYpî CYntm^nxene, npe’ n uapi.ie noxe euri
Ki.pxiiţa c t Kavxe îiYxpeu? nYi.iopî. Acxe Bopxe nvpne-
z*n d î, Ka nimxe paze, de .ia Ynî c^nrvpî nenxpy, c*nxv
Btxvxe mi a î ^nxindepe de 12— 15 na.ime „kn .ivni,ihiie.
De'n anecra ce Bede, Kt K^prina ece x o x î dea Yna <i»6pxe
denapxe de B o p rt; de4Î Ka c t o n o x t npinde 4ine-Ba ky
nvii, TpeBYÎe c t cane Ynî manijv J^n i,iÎYpYJiv mYUiYnoÎYAYÎ
m î c t - î xaîe xoTe KYmineKtnÎYnijie. Dap’ «tiindî ut K^pxi-
iţa vţie avzindî 4e.1v maî mÎKÎ BYexî, mi ce neBoemxe a-
urî dYHe mî nviî ky-cine: de aneea rpeBYÎe c t cane maî
mvaiţî omenî de odaxt .fn yîxpvjiv invnivnoiv-ivi, cev cb
xpare ^.nTp’ vnY minYXY niaiuţYa'v ijivpY ^înnpeqivpY ky
adxniimea nepYXt, mi nYmaî .fn acxî modv ap nvxe-o
npinde, amxenx*ndY-o c t e c t uianuî npe ape vna de’ n
aneae BopTe.
Kxpxhţa a pape opî cant mYiuvnoÎY.n maî adxnKY de
5 _ 6 deyexe de Jia CYriptoaiţa ntinxnxYaYÎ. Jf.ii acxt av-
KptHÎYne ckypilit ea ntmxnxYaî de o napxe mi apvnKt u t -
pxua iixnt Kxndv hy maî noTe c t jvKpe de’ n napxea aieea;
anoî ^mninrsjidy ntpxna aoapt ky BOximopYaY mi ky ne-
«rîopeae, «nopmt niYuiYnoîeae, ie BedemY, Kt aKonepv cv-
nptuaiţa ntmxnxvJiYÎ. DYiit ne c’ a YiiiY.pax* de aneâ u t -
pxnt, „(siisene .iYKpY.iv de qeeaaaaxt riapxe, mi noxe nv-
mtpâ Yiuopv *rine-Ba nYintpY.iî Kxpxiiţeaopv, *ie c ap a«taa
*knxp’o napxe de ntinxnxv, dvnt nxmtpYav decntpiţixYpe-
,iopv de mYmvnoîe, Kapijie n’ ap ane ne*jî o KYmineKtHÎYne
yneae ky aaxeae.
A c x e a n iin a a e x p t e c K v x o x y d e a v n a n t p e n e , m i Î y -
u ip e a jio p y e c x e a m a d e m a p e , k x x y d e c n p e n v e K Y a . i x t c o -
u ie x a x e . E .ie c e n x n v p t de a o iiv in iţa - m î ^ .n x Y n e iio c t, d e
B v n e .ie d e rip in d e p î, de p tn a Y C Y ( o d ix n t ) m i d e c x n r v p t -
xaxe. ./ J u n i 4>aKY „ k n C K Y p x v x * m n v a o K v i i m a m i - m î a d v n t
i i Y x p e u v a v x p e B v i i i H Î o c v * |u i K x x t x a x e ^ i i c e m n a B t p t , «i» t-
p t c t «i>it u e B o ix e a e n iî a « i» a p t; ^ m î ^ n iîid y s o p x e jie
• îO K Y in n e î, m i o n t p t c e c K Y n Y in a î a x v n n îa , K x n d î jie n e B o e -
m xe ana, ie n e x p Y iid e a o n x p v , ceY d e is t d e ’ n ^ ii x x m -
u . i a p e . i i - c e c Y p n t a o K v in t ţ a . ./ I o k y c c k y m a î a a e c v ^ .n n t -
m in x e .ie .lY u p a x e , m i K a p i a e c e aat m a î n i Y j n j î s î e p m î
mi „k u cen xe. B apa ce noBopt * ju i a o K Y p î jK o c e , ^ .n B t î ,
vnde „k n x x m r iY jiY c e 'i e x o c Y <f>aKY m Y u iY n o îe m aî aaecv
a x n r t a n e , m â im v p î m i r â p d v p î. K x p x m e a e c e npeM env de
m in Y n e c t d e c u o î e B î e p m i î , ^ n c t e m i n d v n o n x e a d e ’ n n o p -
x e - m î m i ^ .m B a x n d v d v n t B îe p m î, a e x x a n e c K Y B Y x e a e m i
ae m x n x n iit. B tz x n d Y -c e Kxpxiqa n p i n c t , „ k iin e n e a n in â
m i a ce a n tp a ky n e M Îo p e a e m i k y d in iţiî. 8 n iî K pedv, K t
e a e c x n x î Y n î <i»eaîv d e a n i m a a e c e a B a x e i e , m i k y x o x e K t
av nea m aî m ape m Y .u ţ t m ip e c tx p te c K t .ju n n p e v n t c yb
n in a n r ii; t o x y u iÎ K xndî c e x ^ .m e c K v a < i* a p t . c e c< t*tim ‘ t
v n a n p e a jiT a .
îfa v v iY n p i n c e o K * p x i i ţ t m i o n v c e cyb Y n î K .io n o iţ e jiv

d e c x iK .it k y o B p o c K t m i ky o B În e p t. K ip x iiţ a j e o m o p ,i
n p e a m x n d o v t m i a e m * n K t m a î h iy jix y d e « K Y m t x a x e .
Ce a<t>.it m a î m Y .ix e c n i i ţ e d e K & p x iiţe . H e .i e m a î ^ n -

c e m n a T e c * n T Y : K x p x i i ţ a c i s e p i a n t k y K o jio p e B e p d e a v p î t ,
K apea . f ^ n c t c e c K i m B t ji a . i v n i i n t : K ^ p T Îiţa s i p ţ i i n i a n t k y
K oaope n erpt m ecxeK axt ky n Y p n Y p î t „ ^ .n K i c t ; K & p x iiţa

H t n t d i a n t k y b o t y . i v » ^ n * Y n ţ iîv p a x Y d e m v i m u K t p n o m î m i
4 > o p T e d e c B t . i i n î , K a p iî c e n a p î a *i*i c n i n î , d e n t p x A m d v - c e
m i a n p o n ix n d Y -c e Y n v jv de a .i X Y .i î Ka m î n o x ip Y jiY <i*.io-
p ia o p Y .
67. liaupa mi ezit.

(Dsirb Icons.)
O K a n p t B t x p * n t , aB ^ndv c t m eprt r ie ’ n x p Y n ic K a p î
x p e a v im ţ e a a x * p r v , z i c e y e m e n i j o p v c t î e z î : Î Y fiiu iî m î e î !
ev m i d vK Y d e a K a c t , m e d e i ţ î « t p v m v iu e .iv ^ .n c x â Y p î , m i
B t H îY K a iţ î, n v m a î n Y « t â n e m n e B Y n îî, k i d e K t b i B e iţî n v p -
x â s i n e , ^ n x Y p n x n d Y - m 'b , B t b o î y a d v n e n i m x e « t p v n z i m o p e
m i p t m v p e .i e 'B Y n e , B Y n e . D a p ’ Ktvxanî, n v c t p i i ţ î n e ă < t> a p t
m i neM Î d e i m i î d e q î vm a d e K t ap B enî Bpe vnv C T p u n v ^ n
n e < t> iin iţa m ea, k i .iy h y .iy d t p ox t am \ d e’n x x m n î ^ n
T *m n î npe’n n p e ijîv p Y , m i ne B Y K t n Î K t B v n t a q î i b o Î
n e ’nxpY aM ecxî x ^ .ix a p îv ! — N ’ a ÎE Î r p ia ;e m tm v K t! noî
n’o m v ^ .m B J i â n e a a p t, neM Î n’ o m î d e m n i d e n x n i Me x e

se î ^nxopM e d v m e a -x a , z îc e p t e z im o p iî, m i e m in d v s t -
x p x n a , x p â c e p t z t n o p Y .iY .
N y m Y .ix ir d v n t d e n a p x Y jiY K a n p e î, c e a n p o n i t M e-B a

d e Y m e m i z i s e K a m v , f ,n r -ia c Y A Y K a n p e î : ..denidetţî isăi-
tţit m îeî! deiuieideiţî! “ a ! m im Y K a ! m im v K a a s e n ix v , e x p i
r i v n v e d if , c t p i n d i f c n p e Y m e c t xpart z t B o p v .iv . C x tî!
z i c e M e .ia .ia .iT Y , K t r j i a c Y J i î a s e . i a n Y - î r jia c Y A Y i e . i v d v .i q e
a .d f m a m e î, m i z iK & n d î a M ecxea, c ’ a a n p o n ia x î d e o K pe-
Ktvxxndv line ecxe, oii b i z v k v cnaîmt, Kt-Î av-
n rB T V [ ) T » ;
nvair. Penemndv e.iv, CTpîrtxvav, c t - î deuiKÎdt, zicept

eziî: na nv, nv Bomv deuinide, Kb ne-a zicv mtmVKa c t nv
deimudemv nimtpvî n&nt nv ce Ba îiTop'ie ea a Kact.
Atuâ ecTe îvBiqiî mîeî, zice avnva, dap’ mtrnvKa m’ a t x . i -
nixv ^>.n dpvmv iui nrî-a daxv qe-sa c t nt adxKV. — Ba!
zicept eziî, mtinvKa nv TpimeTe npe’ n avnv nemma, iui ne
advqe avnvav, nv Bpemv. .Ivnvjv mxniocv, Kt nv i c’a rx -
qixir .^nmeatqivWea' „f^nqenv a Vpaâ, uii aoBindv k v neqio-
peae ^n vuie, cxp irt: demKi'deqî, Kt de nv, cnaprv vma uii
Bt pvmriv! Eziî ctpmaniî ^.nKpemeniqî, xpemvpav de opi-
Kt, iui KtvTxndv jia vuie, zicept naxnrxndv k v amapv:
„m'&mvK'b! mlbmsKlb! c A n m e m s uîep& Siţi! m s n s n e e e î
m a î e e d e l8 Txnrvindv-ce âc«teaîv Bieiţii ezî, avdv de o
daTt: xpoKv! ameiţiiţî de xptcnexv, ce Kvţiexav amv *^n
rvpa avnvavî. Dap’ , cnpe nopo'iipea aopv, nv epa ama.
Dexvnapea aqeea «t>vce de’ n nvmna vnvî Bxntxopîv, Kapeae
vpintpice npe avnv nxnt aiioao, mi v'rizxndv-av, .âv rx -
pâ aKvmv ^n aâxvpî. Dvnt Kxx-Ba xxnuiv ce p t ’ nxopnt
Kanpa k v rvpa naint de ptmvpeae iui de «tpvnzexv; dap’
Btzxndv naaxt de cxnye ntinxea vmiî cxâvpvayî, jie CKt-
ut xoxe de’ n rvpt de cnaîmt, mi Kvijexxndv a «ti a'ieaa cxn-
i,ieae eziaopv ctV,^nqenv a ce b o i i , zmxndv: „ o! ( f i i i i m ie i!
îs o itţiî m ie i! e z it m i e î ! “ — Dap’ avzindv eziî raacvav qeav
dvîocv aav maineî caae, ctp ip t k v BVKvpfe â«tapt mi anpo-
nixndv-ce, ^ î aincept B\zeae. Maî norojiindv-i-ce cnaîma,
zice Kanpa k v aaKpime de BVKvpie, o! îvBiuţu nrieî! mvaiţt—
mixt nepîv.ivî, Kt Bt maî Btdv BÎÎ, ev Kvyexamv, Kt B’ aiţî
«ntiîvxv npada xxaxapîvavî de avnv, Btzixndv cxnyejie ai-
qîa; cuvneqi-mî: ne ^ncenuiezt anecxa ? Eziiî ^ î cnvcept
qeae xxmn.iaxe, mi deKt rtxa p t de cnvcv, ae zice Kanpa:
„eed eiţî e z iî m îe î! kaiius ecm e de 6 in e, Ki&nds aeKSJim'b
(fiiiî a p e aftpim ţî. D e n s a iţi (f ii s p m a m s z i c e î meJie, n i
atţî (f ii d eiunics s u ie a : a m sn n î a\fî (f ii (fiocm s u îep d siţî
a m â n d o i!" Maî .liniinrindv-ce Kanpa, pidhit «tpvnzexvav
mi ptmvpeaeae, qe ae cKtnace de’n rvpt de cnaîmt, mi
Amii’Bpqindv-.ii-.ie, zice: „m&nKaiţî a n s m s ks miKne.ri,
cKfiuatţi ffiiinds npe’n acKSJimape de uepiKÎs.is, ne e l
am enim ţă
68. Mîeopa.
(De B. Aaecandpi.)
n e -s h s nenîops de naais, .la n erp s z i.b o îs
Ile-o rsp i. de paîs, K t - î epBa de n o î
Et i > nins .fii i;a.ie, U li s m s p a de b o î .
Ce KOBop'b "11 Ba.ie C n .n A .n e ! c n .iiA .n e !
Tpeî1Tspme de miei', . Jiiţi K Îe n n . u i î - s n s K ^ n e ,
Kb Tpeî ’îîoB'bnei. H e a s m a î B oin iM ccK S ,
X n s - î s n r s p e n îi, M e a » m a î B’b p B T .T e cK B ;
îî n s - î m oadoB ans, K t . a 'a n s c s de cop e
Uli s n s - î B p ^ M e u s . A S c t. m i-T e -o m o p e
Ep" Me.ik snrspens B a n î s a s sn r s p e n ii
IUi ks He.is Bp^Men», IU i k s n e a s Bpa. in e 11i i !“
M%pi! ce nopsip'b — „Oin"b B -bpcam .!

Uli ce CB'bTsipi., De m uţi n e c d p i.n a m .,
Ile a'anscs de cope, IU i d e - a + i c-b m o p s
Ka cb m i - a » omope j ţ i n K A .m n s d e m o x o p s ,
ne Me.is mo.idoBans, C t. c n s î a s î s p A iin e n s
K-b-î m a î o p T o m a n s , U li a s î s n r s p e n ii,
U lî-a p e o î m aî m sa T e, K a c i . im > .{ .n r p o n e
M s a T e m i K o p iiK T e , A iiîa n e -a n p o n e ,
Uli Kaî 4nBi>nau,î, ^ n C T psn ra de o î
IUi KA.nî maî BT»pBaiţî. O b 4>IS TOTS KS BOÎ,
K a m s d e 'n d o c s . i s c T * n i î ,
Ep’ nea mîeopiu.'b
K a c b - m î a s d s kakIh î .
Ks .iJMia n.n,Biu>
A c r e a ct. a c c n s î
De Tpeî ziae 'nnoie
E p ' -ia K a n s c b - m î n s i
Fspa n s-î maî Tane,
« iM s e p a m s d e + a r s :
EpBa n s - î m a î naane.
M s a T S z i4 e k s d p a r s !
— „Mîeopiivb aae! < t> a s e p a iu s d e o c s !
.lae, BSK'b.iae! M k . i t ii zîm c d s î o c s !
De Tpeî ziae ni.'OHe, 4 > .i s e p a m s d e c o k s :
F sp a n s -iţi m aî T a ie ; M s.tT îs z i i e k s o o k s !
Opi opisa ns-i^î naane? BAi.nTS.iji in . m i-a n a re .
Opî eiHTÎ BOail'bBÎOp'b U p e 'n e a e - a p t c s a T e ,
Mîeopiiţ'b, mîeopT. ?“ ILIî-oiae c 'o p ii CTpA.nye
— „ n p e a ÎBBÎTe s a 'ie ! Ile mine m 'o p s ii.iA.nye
D t-iţî oi.ie ‘ îiKone K s a âK p em î de C A n y e !
lip ' ts d e o in o p s 4 > eiţiin d p a a s î :
( 'i> n s .i e c n s î a o p k ; C n s m a a a i i 'r e a s i ;
O i , a e c n s î K K p aT S , M s c r tiiu p a a s î:
K t . m 'a i n s . j n c s p a T s C n iK s a s r p A s a s î ;
K 'o m ^ n d p t K p t e c t lle p im o p s a s a s î :
A a sm u m ip e c t; I le na K o p B s a s î ;
K t> a a n s n T a m e a O k 'im u p ii a s î :
A KT>zsTs o C T e a ; M sp a K A in u s a s î!
C d p e a e iui a s n a T s m îe o p i i ţ a m e a !
M î-a k iţ in s r s K s n s a a ; C i» T e ’ n d s p î d e e a
B p a z î m i irb .iT m a iiii LUi c t - î c n s î K s p a ’r s ,
I - a m k aB S T S n s n T a u iî, K t > i n 'a m s . ţ n c s p a 'r s ,
U p e s i ţ î m s n iţ i î m a p î'. K 'o « t a r i . d e K p a îs
n â c e p î .n > S T a p i, n e -o r s p t de p a îs ;
I l t c t p e a e ini* D a p ' a a n e a m tÎK S iţt
LUi C T e a e a e 4 - t K a i î ! C t n s -î cn sî d p tr s iţt!
K t a a nxnTa m ea
Kp d e —i -fiiT A -t m ' A K t z s T s o C T ea;
U li i ţ i - c ’ a îb î K 'a m k a B S T S n s n ia m i
MT)VkKU,1, B'I»Tp*Yviri» B p a z î mi n ta T in a m î;
K s B p A K a ii (le a i u t , I l p e s i ţ î m s n iţ iî m a p î ;
D e 'n o k î a i.K p /.in > ¥ .n (lS , llâ c e p î a tS T a p î;
I l e u î n n î a a o p i'A .n d k , I l t c t p e a e m iî
ne T o iţ î .ţu T p eisA ^ iu lk , IU i c T e a e « t t K a i i !
K t T B t TOIţî z iK A .n ilk :
H /n e m î - a B t z s ’r s ?
M in e - a K 8 n ocK S T S
M ^ u u lp s M ÎoE 'b n ea k
T p a e k n p e ’ n T p 's n k i n e a s ?
69. Apmejie nabpbi{iee tui aucbKbiţiee ajie

animajiejiops mi ajie vuuKnmejio'pv.
( I ) s n t „ iK o n a a s m i î “ . )
DeKt ce a<t>.it ntTvpt katc-ku iiatcmvipî jincrre

de memaoanejie, npe’n Kapiae c t ce ânepe, cev c t aTane ne
ajxeae, 'le.ie maî mv.vre cxiitv ^nzecTpare k v apme rpo-
zaae, aT^Tv ^ m pe iM*nxe k * t y mi ^ m p e anima.ie.
ITore vnopa c t .ii fie riapt, Jia ^nT*îa Bedepe, jivspv
Kamv demeniţarv, K t dtmv KÎapv mi BeyeTajiejiopv, me«K-
• i 6 s e axt Kt iţise mi aiitptiţiBe, npe Kapijie jie ^nTpeKvin-
uezB kv ope-Kape .împedepe; qepqe, uii sa sede, kt.
TOTe-cv adeBBpaxc. Ilaxnxa „d io n a “ cev „u p in d em x w m e“
„fvnxpe aaxeae mTie *i>6pTe Bine ce anvne mvmxeae, ie Binv
c t ce ameze npe «npvnzeae eî. Acxb riaxnxB ,/kmî ape
«tfpvnzeae de’ n dovt bvkbhÎ, npoBBzvxe kv vnv <*eaîv de
rimnî acKviţiiţî cev kv Kxpaiţieae. Baî de mvmxeae cev
^ncenxe.ie >ie ce upexineaB npecTe a crt naxnxB, aae k b-
piîa BVKBqî de «tpvnze cxnxv deimtice mi raTa de nxndB!
acTea ce ^nuidv ^ndaxB mi capmB .^.ncenxeae npince.
rimniî maî moî cev maî Bxpxomî, cimnai cev pBmomî, âie-
ae, ne ce BBdv npe cxpvateniî cev KoxopBae naxnxeaopv
epBoce mi nepiî, Ka nimxe oprane, ie noxif KBde vmopv de
npe «tpviiz'B, npodvKv o vcTvpime apzBiţÎBB ^n nîeaea ani-
inaaeaopv. Toxe anecrea, ziiîv, 4>aKv apniBxvpa Beijera-
aeaopv.
Maî aaeev ^ n ^mnepivav animaaeaopv cxnxv apmeae
aiiBpBniBe mi axBKBiţiBe «i>6pTe mvaxe. ,1a iţ&iţoce Bomv
nixâ maî ^knxxîv vnriiae mi diniţiî. .la animaaeae 111* 11-
kbiubc de Kapne cxnxî acxe dovi. meaiaoqe xoxv de a
vna ^ n p'Biiopxv kv rvcxvav m&nKBpiî de Kapne. ?>n-
riiae pBxpBţuBepe cev rîapeae cxnxv nedecnBpiţixe de
diniţiî xapî mi nvxepniiî. Snv âc«t>eaîv de vnriî cxiixv
de npicocv animaavavî pvmerBmBv, Kapeae n'ape aincB
a-mî ci*Bmiâ npada. Eae<*>Hnxvav ape de anBpBxopî Koaiţiî;
aa Toxe maî kv cairn. cxnxv diniţiî Kxnemxî, Kapiî <»6pmB
XBpiea npinninaaB a «tBaiiaopv.
Dintţiî acKvqiqî nv cxnxv xoxv de a vna nedeciiBpmm
de rîape, ne’ nxpv kb mi animaaeae nediimaxe îikb av vn
riî «nopxe mapî, dap’ anecxe oprane axvnnî nv cxnxv meni-
xe a npinde opî a c<&Bmiâ npada, ni nvmaî cnpe a CKvpma
nBmxnxvav, cev cnpe a decoane CKopiţa, *ie ecxe qinvxvav
nvxpeqvavî aopv. Binepa ape doî diniţî deocesiiţi Ka dovB
K&paiţţeae miuiKBHÎoce, .fai HÎoaanvav <t»Ba4iî Meaeî deacv-
npa; npecxe xoxv cxav anecxe apme ainiTe de nepîvav rv-
p e î; dap' Kxndv Bpe animaavav, ae noxe ^.ndpenxâ mi kbv-
ca nxiiB mi mopTe npe’ n paneae, ne ae npodvie npe’n eae.
Kopne.ie, inaî a.iecv a a e x â v p v .iv î ci a jie pino 4e p v jx î,
c x n T Y a c e m e n e n iu iT e apm e a T iH tiţiB e . T im n ii a p iiîv jiv î,
u i i a î n o p K Y J iv î rim nocv, se cxn T v <t>opmaijî de’nTp’o cy b -
C T & n iţ ’b K op n oct, ce noTY im n aî . f n d p e r r r â d v n t bo -

im ţa a n im a jiv jiY Î , d a p 1 nY c e n orî apvana K a c t q e T e ne4Î
o d a 'r t . S n e jie a n im a .ie , npeK vm ecT e T a T Y jiY , a î n îe jie a
«ţop T e B ^ p T oct, .fn k x tv to p in t .fg n y î v p v . i Y x p Y H Y jiY Î
jo p v C K Y T e n e n 'B T p Y n z i B e p e , K a p ijie c& nT v îiY m a î a m p i -
U ÎB e, d a p ’ K s x e o d a r f c , .ia ITanro.iinv d e e c & m iM Y , c e n o T v
A ndpenT a cb u i e p s e c H t d e a p m e a T B K tiţiB e .
Apine-ie maî «pYivrame ajie nâcepi.iopv caiity: u.iic-

kyay uii Kanijteae de .ia nenîope, .ia vne.ie nâcepî cb Btcl v
uaiiye.ie un .ia Kan'bTYjY apineî, npeKvmv jia CTpviţv. De’ n
Tpe nâcepî nYmaî rbinejie aî ninTenî.
Jia T ^ p ^ T o p î e c x n T v d in iţiî a d e c e o p î « to p x e B x p T O -
u i î ; K poK odi.iv.iY B Y n t o p t e c T e « f n r p ’ a c T t n p iB im ţ t t o t y
a m a de Bine n z e c T p a r v de .ia n t T v p t Ka m i T Îr p v .iv . ,1 a
Ynejie d e ’ n a c rr e anim ajie j î - cy KOjnţiî n e î B e n in o m î a p m e.ie
4ejie m a î .f n o p u t o m a T e , npeK vm v am v B t z v 'r v jia s m e p t .
S n eJie d e’ n Tpe T x p ^ T o p îe , n eaB & n dv n e 4 Î r îa p e n e a î din iţî
T a p î de a T t K a i ’v , c e m e p B e c K v c n p e a a e c T Y ckoiiy de T p v -
n v jiv jiopir ^ n c Y - m î , ripeKYm v m e p n e jie v p ia r n v ( B o a ) , K a -
pejiê .i e r t ky T p v n v jiv npada, mi p v m n x n d v -î oce.ie o
o m o p t.
IlemTiî av acemene diniţî maî mvjiTY maî nviţinv c n tî-
mxnTtTopî, .fn c t 4eî maî mv.mî de’nTpe dxnrniî av aji-re
oprane, 4e jie rnepsecitv de apme; ama ecTe ecnadonv, a
Ktpvîa 4>a.iKa de acvnpa ce JivnijeiUTe «nopre Tape, An km y
«&opmt vnv oejiÎY de njiicKv acemene vneî opirtpî cev vnvî
TBÎYiuv de cânie, kv Kape-mî npinde mi Taît npada. MvjiTe
ciliiţţ (cne4iî) de a4ecTe animajie a n n aKoneprre npe
'rpvnv ky rimnî, opî ky a.iTe oprane BxpToce, 4e ce ace-
mxnt ky diniţiî; a.iTe.ie av paze acKvqiTe ne jia b*p«yjiy
apinîopejopv, npe Kapijie Jie noTv ^ndperiTa cev KvjiKâ dv-
n t Boiniţt; pazejie anecTea de nv-cv Beninoce, npodvKv
4ejiif nviţinv dvpepî <t>opTe mapî. .la cijivpt ce minim. An-
T * îa p a z t a ap in îop eî de .ta n îen xv iui a ie .ie î de .ia cuaTe
kv vn v m eH inicm v «i»6pxe ^ncem naTV, <t>iind apmaxe kv
diniţî ne de a â x v p î Ka Ynv epecxp,i.Y, ce in iiim t d o v i acKv-

iţiuie ^ « n W .^nxp’vn v m*nvnKÎv. TSnir o>ejîv de nenrre
ape .ia Bxp«t»v.tv Kodeî vn v acK sijiiuv acemene de .fjitp m o -
rnaxv, kv Kape n ă v c t pane n ep w îoce (npim eaîdioce). ?5ne.»xa
ejeK TpÎK t a xopni.ieî, a i,iimno.ieî u ii a c u v p e î noxe «i>i npi-
bît% acem ene Ka ap mi, a T ^ K in iB i; aiecxir neuiTe de’ n vp -
m i ce nxm em xe de A p a ş i: p a a fix , âdem ,: m sn em x, ne’ n-
xpv CB^KniTYpe.ie eACKxpiie, i e K Î im n t npe’n an'nijepe-
iu î. C uina nvruixT. jiad a, ecT e ^ iiB i-iin i kv nîe.ie B x p T o c T .,
i e o â m p i , iui Kapea ce Bede aa vnejie cniiţe de x x p x x o -

pîe, ep’ m aî a.iecv jia upocna q e c x o c i.
Apme.ie .^.ncenxeaopv cxnxv «t>opxe «t>e.iîvpixe, ini ky-
cxav maî B^pxocv de’ n ninixe Kopne ptmvpoce, Ka Jia p i -
dauiKB. .la Ynejie ce npo.ivnyeiHTe nîenxvjv «topim de
Kopne. Ac*e.iîv de npoaYni,iinqe ce B'bdv uri jia vnejie na-
cepî, npeKvm? .ia Bviepv, Kape ape njiicKv dvruv, uii .ia
lecvapv, ie ape npe 4>pvnTe Komi o c o c t, ce noxv Kvyexâ
maî mvjiTv Ka ninixe adâvţiepî de npicocv, deKxxv Ka meat-
jiokv aii'Bp'kuÎBY opî ax’BK'tniBV. Sne.ie ^ncerixe c^nxv .^n-
zecxpaxe ky aie ,|<.n napxea de’n anoî a xpvnYAvî, npeKvmv
ce noxe Bede .ia a.uiine c£v Jia a^xt ^ncenx'b de «aini.iiea
a.nnne.iopv. P a K v a v mi ajixe Kpvcxtiee ce uiepBecKv k v
K-ieuixeJie ueiîopejiopv Ka kv nimxc apme aX’i k ’iniBfe1 , ne-
K^ndv xoxv xpvnv.iv ecTe ckvxîxv npe’ n o ^.nBx.iixvp'b
o c o c t Kvnxpa opî KBpvî axaKv, .fa ict nv mi Kvnxpa dinqi-
.îopv mi ii.iiCKvpi.iopy vnopv nâcepî, Kapiae «tiindv maî xapî
cnaprv Konepeminxeê paiijopv. 5neae nâcepî av xpvnv
«topxe mojie, de aieea Bp&ndv ntxvpa a Jie am pâ de axa-
ieAe nYm’bpoinijiopv dvmmanî, .ie-a daxv vnv svcvnapîv,
^ n itape.ie ce ntcxpezi. vnv *e.iîv de cvecxîiht. nerpi. 6p-
xe deci.. Kapea ^m up’Biuxiax'b .kn K.iina nepiKÎv.ivî (npi-
meajdieî), «topim ^ n dem>pxape vnv nvopv ^«.nxvneKOcv,
^.n docvAv ropvîa ce noxe acKvnde aiea nacepe iui cronâ
de ie î ie o npironecKv.
DeVrpe nxiţoce ne me«i»ixYav vnv men»-
aoiiv antţiipBÎ acemene kv a'iecxa, de Kape.ie amv Bop-
bîtv. Kxndv ce iipironeim’e, eaact de’n Bvcvnapîv vnv *t>e-
.tîv de cvkv cev Kami. ai'XTV de nxxvpoct, .^mîxtv npiro-
nixopiî cxiitv nenoiui a oviji, ne nvTxndv-î cv*i»epi iipiea.
CnoTieae nv-cv Toxe cKvxe ani.pi.uiBe, ni nvmaî vneae
âu ip i de nepiKÎv ne vneae «winqe, ne nv-cv „ţ^n cTape a
picnnTi ptv kv ptv. .la -sneae moavc'ie utmxnTene ae
aKonepv cKOÎneae nvinaî o napTe de xpvnv, mi cxnTv «top-
Te caase; .ia a.rre.ie de'n nvnTpa, ecTe CKOÎua • axxTV de
Bxproct, mi AtiBtaemTe npe animaav axxxv de Bine de’n
xoxe ni.pni.ie, kxtv acxt aoKvinnt e ckvtîtv de opî
■ie axanv; .^nct kxihIv nv ce noxe ^minde de’n Kavct,
Kt vkirrpe dxnce.ie ce a.it Bpe vnv xpvnv nxpxocv: aTvnnî
noxe anima.iv.iY anivnije npada dvmmani.iopv ctî; Ce cnvne,
Kt vne.ie moiniiţe c’ap uitî «to.ioct de a'iecxa, mi Kxndv
ztpecKv Bpe o CKOÎKt deunuct, apVnKt neTpe v|s.nxpe by-
Ktiţiae demKÎce, deiî nenvxxndv-ce acKvnde anima.iv.iv, pt-
mxne npada riBaqîvavî Bxntxopîv. Nv ecxe .fjict npea de
Kpezvxî, Kt momiiţeae c’ap nvxpi ky Kapne de âcoeaîv de
animaae, kv axxxa maî nxpxocv, <t»iindv Kt aa inomiqe nv
ce ao.it axxxa npeMeiiepe, Ka c t noxt npodvne ama >ie-Ba.
A .iT e o p r a n e .fa i « o o p m t d e K t p a iy e a e , r im n î m i n e p î
m e p B e c K Y B Îe p m ia o p v m i r i m n o c e a o p v d e p e n x v a p m e ; d e ’ n -
xpe acxe a n im a a e v n e a e -c v K o n e p ix e kv cK vxe n e x p o ce ,
a a x e a e , n p eK vm v v p c in v a v , a v a n e n v n r t n in e Ka a a e n e u ix i-
a o p v m i a a e n o p iîv a v î r im iio c v ; .fjic t « t p t y e z iln e a acxopv
op ra n e ecx e m v .iT Y m aî m ape, ne’nxpv K t eae c x n x î m i
m a î a c K v n ix e . M e d v c e a e a v n im x e a p m e a n t p t i ţ Î B e kv x o -
r v a v d e o c e fiix e : aa dxn ceae aaeye i i î e a e a v n v cvkv a K p v ,
ie «tiiT v e n ix e a c v n p a n îe iî, n a m i v p z iu a , de vn d e m î-a v
K tn tx a x v acxe a n im a a e n v m iiîv n e a de spz-ive rn'b'pine.

K ia iv iţe a e n e T p o c e a a e n o a in ia o p v cxn rv n in iT e a d tn ocx e
cervp e, ^ n «n vn d va v K t p o p a c e p t x p a y e a n im a a v a v , K Îa p v
K a u r i n e c x o c e a e *jvii i ţ e c x e a e a o p v . N v x p e n v î e c t a tctm v
de’ n n v m tp v a v a n im a a e a o p v C K v r ix e B in e nenî npe acxe

TApxxopîe, ne-cv opmaTe .fn kÎiiy.iy nejiv maî niinepi rv
ue’nTpv autpaTv, mi .fiiKt ne e maî mv.iTv, eae av «i>oct
mode.iv.iY, dvnt Kape mî-a «m »kvty omvai ckyty.iy, .fn -
k* t î ce nape, h i CTptBvniî noimpi c’av mepBÎTv ky aKO-
iiepemitiTe.ie ueeroce.iopv maî mapî Ka ky nuure ckytc.
7 0. lix jiieaniî.
( I ) s i r r . „ I k oiih . i s m i î “ . )
Mvniţiî BtpctTopî de *t>OKv ce nvmecKv esjucani. De

aieiiiTÎa caiity KYiiocKvqî n^ni âKYmv, maî .ia dovt cvre,
de’nTpe Kapiî nymaî nviţini ce a<1.-11, ^.11 Eypona. lIeî maî
.fncemnaiţî BYJiKanî eYponenî cxktv : BecvBivJiv ny denap-
Te de Neauojiia, ETna »fn Ci'ii.iiea mi Eii.ia „joi nicv-ia lc-
.îandieî. NtTvptJiiniTiî cvciţinv, ut BY.iKanii ap i yny <i*e-
.lîv de xopnvpî cev Ktmine a.ie neipet «soKvjm cYntmAn-
rrenv, de o p t ne av a«i».iaTY, Kt ntmxnTv.iv.|.ii adximime cev
a<i*vnzime ecre t o t v maî Kajidv, mi ijt a crt KtJidvpt ^11
aovnzime de 80— 90 de vpme Kpeuire to tv ky îixie vnv
rpadv, ama k x t î necre o mi.it dpenrv .fii aiocv, Kpedv, Kt
c ’apv Toni njivmBYJiv. Dvnt aneâ Kt.idvpt nponxmiTopît
„juiKieît eî-, Kt *^.11 meuî.iOKv.iv ntinxiiTV.ivî ap *i o «t»îep—
BiriTe.it ^no>piKomaTt, amâ iîatv ano.io ap Tpeuvi c t ce
p tcoîepB t mi c t ce TonecKt t o t y ; aneâ îepiii1iTe.1t o
nvmecKv 1(ious.is nenm pajii. Maî denap're cvciţinv, ut
CTptKvp*ndv-ce ana upe’ n i;pentTYpe.ie ntm&nTvjivî runt
cnpe aue.iv <i»oky 4enTpa.1v, c’ ap naniTe âBvpî, Kapiî dvnt
ecTindepea wiopv npopvmnv npe’ n ntmxiiTV crvdvindv-.iv
K^ndv dav de nîedeue .fn dpvmv-mî tui icBviinecKv aa>apt.
apvnKxndv mexa,ie Toni're, 4e ce zîky aaBt. mi Ktz&ndv
Hiocv ce ptBapct a h pxvpî de 4>okv. .loiîvpi.ie, npe ynde
CBVKiiem're a4e.1v oky cvntinxnTenv, <t>6pmt niniTe cntp-
Tvpe <t>opmt de TvpnaKÎv (.leÎKt, .iint. Tpi<t>Ttpv) mi
ce nvmecKv Kpdtnepe. Sniî Bvjutanî nv napct neftypmaTv
4>okv, 4i ^n4eTezt i;*T-iia Txmrrţ, dap’ Anienxndv ept-
mî, ece dft’ nxpv ’ n4envTv a dece opî nvmaî «i>vinv decv Ka
o KOJivmnt (cT^.înv) nerpt, AnrpeKaTY ky 4enyme, ^ i i t v
neii&ndî âepyjiv. *JLn .lOn'rpY.iî ri'bui^nTY.iYÎ ce avde «i»îep-
B&ndî ky BYeTY de TYneTY, anoî icBYKneuii’e iiif 4>jiaKi>pa,
apYiiKxndî neTpe apztTopîe uii CT^nie maî n m jia nvopî.
J[Lii Ypmi> ce p^Bapci ky k a o k o t î CKpYmî iui ja B i, Kapijie
aKonepî iui nemiiecKÎ HiTmijie, caTeje, sa uri qinvTe.ie
vîiTpei,ie de npe'n npeţmrpî. ITpiBiHÎvnea Yneî npopYmuepî
de BYjiKanî .fn«i>mîme'zi o iipiBejiiuiTe m ip eiţi, dap’ vkn-
«friop’BTopî’b, advKîidv-iie a minTe de nemiiei’aTea nocTpi
•tant ky «t’bnTxpejie aTOTiiYpnim'eî jiy î DYmneziî.
Ce Txmnjii, de jiaBa mi nenYiuea BY.iKani.iopî aKonepe
mi ^nneK’b ijin v re ^m peye ky Toiţî jiOKvixopiî .iopî. Aiuâ
„foirponi epYmnepea Becvim.iYÎ .iy aiiY.iî 79 «leTmijie Ep-
KY.iaiiY.iY iui ITomneiî, Kapi.ie ce decrpom T^mnYpijie
nocTpe.
I U i K Y T p e m Y p Y i j v l i ’b m ^ n T Y .i Y Î , n p e ’ n K a p e .ie c e n e m i-
n ecK Y a d e c e opî nY îiY m a î l e T i i t f m i c a T e , C Y p n * n d Y -c e
T o x e z i d i p u e u i i . f j i r p o n x n d î j i o K Y i 'r o p i î a q e . i o p a c y b c v p -
i i ’B T v p e , i i m i n i n v T e ^ n T p e ije , ^ n n c e K pede K t ap ase
toty a 'i e .i a - m î T e m e îî, Ka m! n p o p Y m n e p ijie B Y .iK a n i.io p î.
• la K Y m r i.iÎ T e .ie K Y T p e n i Y p e c e d e ^ i u R i a d e c e n i m ^ n T v . i î ,
m i e c e «i> Y in î, aB Y pî de n Y q îo c i m i « A a K 'b p ’b d e ’ n K p e u i -
T Y p e j e .i y Î . A c t i o n in iv n e c e n a p e a -m î a < » jiâ Y n î < i - e . i î î
d e a d e B e p in m .fn aw ea m n p e ijÎ Y p a p e , k i a m v B Y .iK a n i î,
k xty m i K Y T pem vpeA e K Y în n jiiT e c e T ^ m n . n m aî B ^ procY

. f u i a n p o n i e T a T e a n i’& p i î.
Hejiî maî .f^n«j>piKOiuaTÎ KYxpemvpy jia *fui4enYTYjiî

BeKYjiYÎ aaî 19-.ie c’a Txmn.iaTÎ .ia .licasona An IIopxY-
rajiiea ^.n anYjî 180S ^.n 14/ a6 Iyjiîî, ^n Kape n w ^.n qin-
lîcnpi-zese minYTe mî-aî nîepdvrî BÎeiţa maî mYJiTÎ de o
c y t b de miî de omenî.
71. JleKximţa neomeniei.

(De A. IlannKAS.)
1 . D o î n e r s c T o p i T i'n e p î, e n x n ş , K t c e ’ n c o i y p t ,
D snt neroiţs .jniBu npe'n iţapt emipt.
K o .ii i u l A n d S n p e ’ n c a T e . j n a s n r a a o p s K a .ie ,
O d a T t ’ n c t p a p i . jia s n s cbtS n e - o s a .ie ,
5 . W i c i » 111a î t . n u m e a a s x p a c i i .ţ m i i p e s n 'b
^ la o K a c i ., K a p e a a e - a in > p 8 T S m a î B sn i> .
X iiS B T jT p A n s a e e c e . f n d a T ’i> i r b i n r e
U li ks s n s K În s B e c e a s , ks B .i A n d e K X iiiirre ,
j ţ j i T A Î s . f i c 'h .is T T i, a n o î m e p r s . f n K a c 'b ,
1 0 . î î n d e e î H e p s p i . .j i i t a i b m i h t a îs m a c i» .
B i . T p A n s . i s a e z i c e : „ i i i i f c . i i rfiiifi .f n a a i e ,
K i, d e c u p e m ^ n u a p c e o m g t j i a i e t e - o m s < fia ie.“
D e i i n A i r b n e . m a c a B t T p a i i k .« k c ' o iis i'i.,
D e n p 'o n o s'ra T e i’ n T p e B i» c i> -î c n s î t .
I o . B o p s iiid s s n a a .n a ks Toiţi 'm n p e s n i.,
I I p e K s m s c e .ţiiT A n u ia i., m a i n isa iţi k a i h Is c a d s i i ’b ,
D e " n e i s n s .t s e c e m i K a .is.is lui’- a d a irb ,
B 1 . T p A n s . 1s a T s n n îa u p e n e a s a . n 's .j i r r p e B i .,
Z i K A n d s : „ i ; s m s c e n a p e , e o i ijip a ifi c Ă M ia e ifi, n u m e ,
2 0 . l i i t î e t e t d s n p e a 6 in e c e n iM iJ M id s m i m om e?“
D a p ' e .iS .JlÎ p i . c i i s i i c e : „ e p e î d o p ’ m uicii a - i ( i 6 a m e ?
C t tjie p e c m r e p i s M c t u n ii a w A ijip u m e !
I i i a iu A m s d o p ' a p e k îu s iu i m p s u s n a .o n i x * i s ,
D u p ’ m ff li c t - î d a i n a i e , Ka uti m i m o m s 6 o s .is .“
2S. Bopninds e î aiecxe a , sine i e a s d e -a iap -b ,
l l l i e î ii d p i! a "ndaTi. cupe a.iTe-o CKinmapi..
I l s i ţ i n s d e i r b T p e'ie , m i M ecTaaa.iTS e c e ,
E p ' B T .T p A n s.is, K a p e K s p io c s « x e e c e ,
I l I î - a > i e c T s î a .fiiK 'b .f i ' * a * je ’ n T p e B a p e ,
3 0 . Z i K A n d s : „ m e p o t s , c u s n e - m î , ifip a ifî c j> n a ţe i ţ î , .p m î n a p e ?
K t t î c e m j h n a i( î c m m i k î u s k x ’tu a p e y -im e ,
J ia m o m i (jh a m s p n v ă m i ^ n ijfş im e .
D a p ’ m î- a 'i e c T a - î z i c e : „ m e a n ity e u im î m a m t !
C i - m i ţ p i t eJ iS tjip a m e , n ’ iu u s e p e n e t î o d a m t ;
3 5 . K n - i â c i n s d e i e i m a p î, K u p e n x m a î c i m m e ,
C t - î a x î, a m jh tU M ite a n p o n e m i n m e . “
B i . r p A i i K a ? ; . j n s p i n i . , d e K i. a a-i-aa'ivi,
K 'b s n s a s d e a .iT x a s îk o k s .jn iB ii .jrn î b b t s ,
C e C K oai» .fiid a n b , K :is'n > Konae,
40. M e p y e m i o - j m n a e riA n i> c s c s ks n a îe ,
A n o î . j .i i k i > s n a a c e m e n e îa ,
U l i, K A T e ‘ m :a n s , n s n e T b p A U ,e . j n e a ,
l l l i n a i n e - a n i A n d o s i i a e - a d s n e . j n K aci>,
.le nsne ni»inTe npe n a rs -i-'bp'b m aci..
45. D a p ’ n e r s c T O p e i î a ’ A n r p e u i» d e - o d a n . :
„ D e t e n e u s î a c m e a .j tm in m e m a m t• ?“
— „ I l o ţ f i u i i n î ! “ e a s p i > c n s n c e , „ K t e i d a s e s .p ttK t,
K t ă c i n s j i s , 6 o s .t s d e a c m e a
Ei snB.is npe a.tTSAK .j.n okîi ce npisipi>,
50. Uii Bns.is de a.»T8.iB -jn 4-aiţ'b poiuipi».
Bî>Tp.insJiB aTBiiHÎ'a rspa-m î .jnTp7>inc/. i>.
Uii .fnB-biţ'F.TBpa âcê.iî'B mt-o spinez-b,
ZiKAiidg : „Koait minepi! pis cr, nu ei napi,
De aiticmi, t.wmi, ze-o iJiaKS acmi ca/n ;
55. K% omsjis KA.ms ape .pi jisme gîe'ni
Torni una .pngaifi vii moms ns ce .ngaiii.
JUi eot de atenua ageiţi nipeăsimţi,
Nsmaî dt-aiţi îsa-o ks 6snieoimţt,.
Deiui ns-cs amputa jfnemams, KSminme,
60. Dap' moms aoms npitirsne dosi mpeî KSginuie.
De -azeea ns-mi u a ci: usnrotţî opî tfipmfi cÂMineiiî,
.la zine gi nmpe'ai, Ksms gpeifî, aiuâ ţizeuîj
DeKjf.ms tins, n s-î 6ine, Ka omsJiS gp’odami
n e sns ajims ci de (Jiaîmc, i i - î nsii gp’o nami,
65. Mai gMpmoes upe-azeîa, Kape-Jis .fncovteinme,
As eji$ .pmnpesni .fii gp’sns (fie.its mpieiume;
Iîi ks mmipisjis zejts nsns ns c'adsm,
Psiuinea mî-onopea ns noms sBi 'mupesni;
Ki zine deifaîmi npe Ksncoiţsjis a s ,
70. Apami ki ^nes-iui ecme nim spis;
lle’nmps ki ks tine oms.ts ce ’ncoifeuiiae,
Ks-azejia de-o cami jutmea-ik» npeiţjseiuuie.
A .pnw.iâ, upe cine maî 6sns ei re <J>aKi,
Deifiiim/Kiids upe ajimsjis, ns nome ci n.iaKi;
75. K% e o ziwa.ii mai de moifi gopâimi :
Oms.ig m i oms mpaye ud eima jiu gimi.a
72. llrKmspXAX.
(D an t „Ihona .ismii-1.)
M aî n tin re de a Bopiu de a ie c r v animajrv, c t upemi-

Temv 4e-Ba decnpe uaxpiea j i v î , Kapea ecTe O iean iea ce v
AvcTpa.iiea. Aneîa, napii m aî n tin x e de a ce aiiiezâ A n
A vcrpajiiea, av BÎciTarv Ira.iiea, av acem ^ narv a cre d o v t
uepe K.iim t iui c T * m n ip tT Y p i. C * n rvp a u piB iiîvn e a
r.iOKv.ivî iitm ^ n ren y ne a p a r t, Kt .lOKviropiî nopTYjm
îKaKconv de’n A vcTpa.iiea a î totv a*ie.ie anvxÂm uvpî, na-
p u e jie anemir uu' noî, nvm aî omrce. A iu â .iv n u e : Zenem -
Bpe, Ianvapîv, <J>eiipYapÎY de .ta Cidneî, Kvpi>crivndv ky jiy- '
nijie: IyiiÎy, IyjiÎy mi Aypycty de’ n napxea EYponeî, «joi
Kapea .lOKYimY noî. Benin'bxaxea no.iY.iYÎ <t>a<ie, de BÂnxY- [
piae mez'b-zrya.ie cxnxî oopxe penî, npeKxndv ne.ie ne cy- l
«Mt de Ktxpt mezt-nonxe cxnxv apztxopîe. AcTe B*n- [
ivpi mi nYiţintxaxea p^Ypuopv npodYKY c e ie x i mape mi 1
.fjnniedeKt nponxminiţa arpiKY.ixYpeî. O.ianziî, Kapiî ax j
decKonepixY s c x i napi .ia any.iY 1765, a\ b'kzyxy .linca 1
npodvcejopY [icyexa.ie mi animale, de Kapijie ce ^mnono- I
p ezt ajixe n%pi|i aje ntmxnxv.iYÎ. Dap1 xoxe anecxe npo- |
dvce ^nxpvdvce aKo.io nv nYinaî kt, c’ aî .fmntmxnxenixY J
mi aKJiimaxY oopxe n rpast, ni c’a î mf noBuaxî .ia yiiy
rpadv cxptopdinapÎY. Konaniî AYCxpa.iieî uri ntcxpezt
Bepdeqa npecxe xoxy anY.iî mi asKYiirY .ia o nuiţime de
xoxy mape, dap Kopone.ie aopv c^nxv anonepixe ky opvnze i
npea nYiţine. Paca (coÎyjiy) omenijiopY ntmxnxenî c’a i
aoaaxv ^ n cxapea nea maî de hîocy, axxxî dvnt xpvny î
k *ty mf dYut nvrepijie minqiî, Kt4 Î 4 niţeaeqepea .iopî nv !
^nxpeHeâ nnr.iXY npe a anima.ie.iopY neKYBxnxtpeqe. Ani- |
ma.ieae AYcxpaaieî ce deoeenecKY de ajie ajxopî utpitf |
a.ie ntniAnxYjYÎ, Kt4e aoapt de K*ne.ie ce.iBaxeKY, nape.ie |
c'a ^nxpvdYCY aK0J0 de’n Evpona, xoxe aî jia nxnxeie f
yhy oejiiY de caKY, n Kape.ie ^ in î nopxt iţ&n4iî.
K x n r Y p Y jiY c’a d e c K o n e p ix î B â .iie a n o ît m e zt- i
z n a .it aa a n Y jif 1 7 7 0 d e K t x p t K tu ix a n v jiY K o o k y . ./h iu r i- f
m ea jiy î e c x e d e n o if t n a jm e d e a a b o x y n x n t Jia B ^ p o Y a î
K o d e î . S n i î a x B t z v x v â c o e a Î Y d e a n i m a .i Y K x n x t p i n d Y 11x 11% \
. i a 5 0 d e n Y n itf. I lt p Y J iY i - î c K Y p x î m i m o .ie , d e K o a o p e n e n Y -
m n p o m i â x e K t , jia n x n x e n e m i .ia K o n c e m a î d e m u i c t ; K a - J
iiy j iy i - î m iK Y m i . l Y n r t p e i ţ Y , Y p e h i .i e - l a p y e m i iţ â n e n e , a p e
n i Y c x a i ţ e ; t x x y .» y m i Y m e p i î i - c î m Î 4 Î . T p v n Y j Y a i e c x Y Î a n i -
m a .iv ^ . n i e n x n d Y de aa nanv ce .fn r p o m t rp td a x v K tT p t
m oa d Y p î m i n x n x e ie . I le iîo p e je 4 e .ie d e n t i n x e a jie K * n - j
r v p i.io p v m aî m apî cx n x v anpone aa 18 d e y e re de .iv n u e 1
e p ’ li e a e d e ’ n a n o î d e x p e î n a a m e m i i n e n T e d e y e T e ; k y 4 e . i e (I
d e n tin x e c e m e p s e m x e j a m * n K n x Y i u i .i a c t n t 4 Î v n e a B Î e -
zYnfeî, ep’ iiy 4 eae de'n anoî aa mepcir, uii cape Jia uieiiTe
n x n i Jia outy nenîope .fn cycy. ./la <t>it-Kape ne4 ÎopY ape
KXTe Tpeî deyeTe, de’nTpe Kapiae 4 e a î de’ n meaiJioKY ecTe
maî jiYnrY mi maî Tape deKXTY 4eaeaaaTe. Koda i-î aYnrt,
aa p td t4 in t rp o c t, Jia BxpoY acKYLUTt; ea-î rnepseuiTe
cnpe a n t p t 4 ÎYne, B tTxndî ky ea arnâ de Tape, k x ty ap
nYTe cotpm â nenîopejie omYJiYÎ. ./loKYiTopiî aYcrptaienî
nineaif maî ntinTe, Kt Koda i -î cxnrvpa apm t a n tp tiţiB t,
dap’ deKxndY a î nqenYTY a-av Bxnă, a î aaaTY, K t ea?
ce maî â n tp t un' ky rîapeae uii ky diiuţiî. Kxndv ce cxniTe
.fnKoaiţiTY de Kxnî, ce ^nTopne xui-î anYKt ky neqîopejie
de ntinTe, ep’ ky nejie de’n anoî, ie cxnTY decTY.iY de iiy-
Tepnine, A Î c o t iu it ama de KYmnaiTY, k x tv Bxntxopiî ce
B td î neBoiuî a ce Anrpiiju de dxnmiî mi a Jie BindeKa pa-
neae. Kxniî de aa Bâaiea noYt Bxnezt anecTY animaav,
.f n c t eî cxnTY ky mxji’ţy maî Tapî mi maî ceasâTeiî de-
k x ty K tn tiî nonrrpi. KxnrYpvaî mxnxnKt dy n t dârina
animaaeaopY cTxndv npe TOTe naxpv nenîopeae, mi Be ky
aimsa. Kxndv-Î ^.nmcY, .jauî neTpene ctpindv mi B t -
Txndî n tm x n n a v <j>6p re nvTepniKY ky ueiîopeae de’ nan oî;
nape-ce Kt .fn acTt ^mnpeyÎYpape CTt ptzîm ai’Y npe Te-
meai'ea Kodeî. IîxnrYpa ape BYCYnapiY aa nxiiTene, A n Ka-
peae-mî nYTpemTe nviî m i-î cKant de t o t y «freaîyaY de ne-
piKÎY fnpimcaidie). Kxnrypiî ai'uepî neTpeKY .f n 4 eTe de
Tpeî-zfnr n x n t aa naTpY-ze'ri, mi YnvaY de’nTpe dxnmiî
Berîezt A n ope Kape dicTxniţt.
Kxnrypiî ce noTY npisi Ka aKaimanî ^ n Anraiea; eî
a î oocty rpiijiiţî oopTe myaTY n dominieae peijie de Pim-
mondî, mi anecTa c’ ap’ ntpe YnY KXiiiTirv ^ncemnarv
ne’nTpy acTt iţapt.
J|U caaa ecnYctHÎYniaopy EKcep-UIanyî c’ a aoaaTY
o ntpeKe de 4eî maî «tpvmouiî Kxnrvpî aî DaYÎ ITid-
koky, Kapiî ce adycept de’n nopTYaY JKaKCony deaa Bâ
aiea noYt mezt-znraat. KxnrYpxaY, CTxndv ^ n nenîope,
ape o ntaiţime de mece uaame; a4ecTa-î de o nYTepe
^ncemnaTt. <l>iindY uycy aa ^nmcope, ce ayn rt Kxre
Lepturarlu rumînesc. T. I. 8
odan. ky ^nrpipiTopÎYJiy c b y , ^.n Kape ayiiTi» apari» de-
cTYJiir KYpaqÎY ini r i s t i i e ; ce ^ n xopn e ÎYTe x oxe Jia—
Typijie, Ka c t ce ânepe de dYmmanvaY aT'BK’BTopÎY, n xn -
deuiTe n x n t - î Bine sine a-a î aoBi, Kxxe odaT t a’ anYKt
ky sp x n ie a e de ntinTe de rxxir, ep’ ky nenîopeae de’ nanoî
^ . jiy aoBemxe npecTe jiYepejie nenîopeaopY; dYnt aneea
ce ^n o tiţin iezi» e p t - m î Jia aY nxt. KxnrYpyav nv Bpe ci»
,/knxpe *kn kyiuk'B deKXTY nYinaî ^mnpexni» ky Kxnrvpa;
ea ecxe maî mini», dap’ mYjixY maî <J>pYmoci», deKXXY k m -
TYpYJiY. NYTpeiţYjiY acxYÎ animaaY ^ n ceasi.x'B'rîe cxnxif
epBYpi-ie, ep’ »f«.n kyuikb ce nYxpemxe ky nxne, 4>xnY, op-
ZY iui KY KYpeKÎY.
KxnrYpvjiY ce Bxnezi» ky kxiiÎ. DeKt ecxe aKonepixY
ntmxnTYJiY de nipexeî: opî Kape ap i ÎYijeaa Kxniaopif,
xoxy nY-î n o rî aaiYnije; KtMe eî cKani» ^11 acKYnceae-uiî
nentxpYnce; dap’ npe niecY ecTe neBoixY a da oaiţi mi a
ce antpâ.
73. Tleiumn Kbjibmopî.

( D s irb „întina a » m iî“ .)
Do®xopYJiY ^nrjiY XanKOKY a decKonepixY aa nexaxea

D e m e p a p i ^ n FYÎana (Alpina) ^ncYmiextiţî ky xoxyjy
deoceuixe aa YnY «nearv de nemxî de ijtenYair dopiaopY. Acxy
nemxe ape KanvaY .^nzeaaxY ky o ^nBtaiTYpi» rpoct mi
Ktpnoctţ mi de-aaYnrYaY xpYnva^î ce ^nTinde yhy mipv
de coazî xoxy de aieea-mî mtxepie. Apinîopeae aYÎ de aa
cninape mi de aa nîenxY cxnxv ^nzecxpaxe ky ynYav cev
doYt mipe de Bxp«i>vpî ^ n opma cti.iexeî, *ie cem xm ky
vnY «KepecxptY. AnecxY dopY de Demepapi nexpene opde-
napÎY „f^n aonypiae mi mopamxineae de npe’mnpeţiÎYpY. JJi.n
xxmnYair ceiexeî, K^ndv c x t ana aa nYnxYaY de ceKaxv,
o ni»p,BcecKY xotţî nemxiî de odaxt mi ^.msat ne YCKaxv
cnpe a-mî KtYxâ aîvpe aaxt ant. Da. KamBeaîf, YnY KYm-
ntTpioTY aav Do<î*xopYaYÎ XanKOKY, a xxanixY odaTt *^n
Ki»ai>TOpiea c’a o HeTt de âcoeaîv de nemxî, Kapiî Htat-
xopîav cnpe o rxp at a pxYavî IIomepYnY. NYmtpYaY
aneaopy nem xî epâ a x x x de mape, k x t t nerpiî n t x y p t a i-
cty jik Î Kam seaY av .fm n a y x Y maî m yaxe Kop*j>e de dxn m iî.
D ynt mtpxypiniţa indienniaopy, .fnxpeBYiniţezt ane-
iijtÎ nemxî a dece opî nonniae cnpe âcoeaÎY de k i j i t o -
pfî. MimKtpiae aopif npe vcKaxy cenuni ky aae monxp-
aeaopy? eî meprv de’nxp’Ynif jioky .fnxp’aaxyav npe’n meai-
aonipea aaopy doyt BÂp<*>Ypî Ktpnoce dejia apinîopeae
nîenxyaYi mi ajie Kodeî neaeî eaâcxeie. Mepcyay aopy
ecTe maî axxxy de ptuede Ka mf nacyay YnYÎ omv. Indie
nii ziKY, Kt nemxiî aneinxîa nopxt k y cine im ant ^ n K t-
atxopi'i-mî, oiindy Kt ax ncYiniexaxea de a ce ntcxpâ
x o x y Ymezî nxnt ne xptecKY, ne’nxpy Kt opî mi k x x y î-ap
rnxepye Hine-Ba, uxnt .fnxp’y t Kaint cxnxif y z Î ept-rnî.
DopaKYJiY, KtJitxopÎY maî ape .fnK t uii aaxt ^ncvmiexa-
xe: eay .f urî oaqe aa mâpqinea aneî k y îb y de’n opynze
ceY de n epBt , ^ n Kapeae-mî nvne oytae, ae Kaonemxe mi
npeBerîezt ky ^nrpiqipe nxnt ne ecY necKYmopiî de’nxp’-
xnceae. BtpBtXYiuiî mi oemeiYmeae acxopif nemxî ^ m î
ntzecKY KYÎBvaY aaxepntqiBY, Kxndy BoecKY nerpiî c t - î
npindt; nerpiî miuiKt ana axnrt k yÎby, BtpBtxYmyay ece
aoapt c t ânepe KYÎBYay mi nerpyay .fay npinde ky mxna.
7 4 . «flndpeumftmxnea Kouijivjixî jienetuv.

(De Mecaps E o a ia K s.)
î în s Korii.n; Kamâ ae'nemă aa CKoat .jmEaâ,

-Jnu iSBÎa nipimţii mi .j.î acKSaTa,
Dap K ^ n d s .ja» Tpim ece TaTT>-ci>S aa CKoat,
Ea» naeK'b ^ndan>, dap’ k» m&na roat.
„Unde-iţi ecme Kapmea? te me ne6tsneiumî?
K ttî o n me ’nmpeâe: ne te-o cr> zemeiumî?u
B t i t u e a s a » ae'nem s ce t o t » Kams Kodîa,
Ce nB^pTÎâ npe’n Kact, n» mî ne KtsTă.
D a p ’ .jn sp in i. naeK’b ks inima p e a ;
rL i^ n yeâ miTÎTeasaS, K apT ea-î n tp e â rp ea.
Mepr^nds ea» a aene ks Kans ’nTp’o naprre,
K-bCKAndfc n pe d p s m s r s p a , .jm î s în > de KapTe,
’ie-î Kade, iui ’ndaTi. «ns BT.Tp.auis o îa.
Ea» ^.1 zke: „la -o ! c% rm cicam de ea!
Ns eoîs ct, ’netiţs Kapme; eoîs ct, (pis tîoâans,
Maî 6ine opî ze-ap (fii, rmnaps mi iţuans !“
— „Dap' de te mnijie? te eop6emmî awâ?“
.ţi zice Bi.TpA.nsas KA.nds KapTea-î pi>dă.
„K m ns wmîs es Kapme! te 6ine ap (pi!
Amsmî atus (pi aAmSJiS, JiaMîî n’ams wep6i!
Te uopum Konijie, Kapme a ’newjâ
Kbtî dem eeî Kpeuume mSAms me-î âsKSpă.
Kwî moms te eiezu, mi opî KJhme cJMims,
Tome (paKS sns MKps aitî ne mmjznms.
Hine cmb de’n MKps, nsmaî deK&ms uîepe.
Bîepmiî (pani rmmace, aJi6ineJie mîepe ;
Kjhniî mzecKS mspme; oUe ne ’mâpam:
Omsjis dap’ ce Kade mi maî msjimis n (pam
ilii (fnp’ a mmi Kapme, oms-î doâimoKS:
Tome minmezt,, wi ejis cmt, ne aoks-
Btzsm’aî Ksms ajimsjis npe cKJiaeî KinSemme?
Uli (fitpt, Kpsiţape Ksms Jfî nedeucemme?
Ulmii xăsca te e de as acm* copme?
Kbtî ns as mmiiniţf, K b t î eî ns mmis Kapme !“
He *-bkx Koniasas, «ie ce cokotî,
CTpAnce KapTea sine, aa CKoai. nopni.
Eas m.pi.cî aenea, de tou,î fosiTS * s ,
Uli ’nTp'sns ans de ziae npe TOiţî i’nTpeKs.
75. Oneamjiv (mapea nea mape).

(Dsni. „iKona asmiî“.)
Oneanv ce a<j>ai> nvmaî vnvav, vnv ^nxperv, ne ce iţi-

ne aa oaaaxi,, Kapeae auonepe maî a xpeîa napxe a cvnp’B -
«teneî iiT.mxnTvavî nocxpv, iui 4-nKvnyîvp'b t o t v vcKarvav
deaa vnv noav nx n t aa aaxvav. Toxe aneae nvmixe nxbpî
cxnxv ntpmî aae oieanvavî. Kv xoxe aiecxea de’n Kavca
^nTindepiî neaeî mapî i-ce dav ninnî decn'bpnixvpe. 1. ma-
pea .fjirîm a x t de aa mez'B-nonxe, cev oneanvav noaapiv,
aav Ktpvî mîezv * a v «topim, noavav mezjb-nonqiaav;
mâpyiniae acxvî oieanv cxnxv: Evpona mezî’B-nonuiaai.,
Aciea cui Amepma. Ile anecxa ce noxe navxi kv nbî ( nopi-
ji]f) nvmaî .fn Bepeae icê mai Kbadvpoce, kihi nana ce
ToneuiTe nvmaî ne Jia CenTemBpe. BxnTvpiae domniTopîe
ne anecTY oneanv cxtitv cKÎmB'BHioce; neav mai domnÎTO-
pîv ecTe neav de pbCbpÎTv. Heae maî .fncemnaTe incvae
KYnocKVTe ^nrp’aie.ia cxnTv npomonTopîe mi m m *n-
tyjiy nov; 2. oneanvair anvcenv, Kapejie ce mbpijinemTe de
K'bTp'b ptc-EpiTv kv Evpona mi Aopma anvcenb, de K'bTp'b
anvcv ky AmepiKa p'bc'bpÎTen'b, de K'bTp’b mezb-nonTe ky
mapea ^nrî’BiţaT’B mezt-nonqia.i'b, de K'bTp'b mezi» zi ky
mapea •fnrî'biţaT'b mez'b-nonniaa'b. «ŢJ.n mapijinea m eat-
zivaab a Aopineî ce .fnTxaneurre ky CTpxmTopea nvbpiî
indine mi npe’n cTpxmTopea avî M/breaanv mi ^nKvpijepea
ca n ijîvpvav npemonTopivavî Xopnv ky oneanvjiY m ezi-
zivajiv. «ţ.n Zoneae «tîepmnuî ape BxnTYpî ptcipiTene, ep’
ai*apt de aiecTea mi a.iTe BxnTvpî cKimB'bTopîe; Bpxvav
(eKYaTopvav) .fav mnapTe .fn do vi, ni.pnî, .fn napTea
mez'b-nonnia.i’b aTaanTÎK'b m’b pipnk’b ky mapea .fnrî’biţaT'B
mez'b-nonniaa'b nxiit aa Epxvav n'bmxnTvavî, cnpe pbCb-
piTY de Evpona mi A<t>pma mez'b-nomţiaa'b, ep’ de K’bTp'b
anvcv ky AmepiKa mez’b-nonniaa'b, — mi An mapea eTio-
niKTb napTea p'bc'bpÎTen'b m'bpijiniT'b de Kpxvav n 'b n u n n -
avî nxnb aa mapea Anrî'biţaT’b mez'b-zivaa’b de K'bTp'b p t-
cbpiTV kv Aopma mez’b-zivaa'b, mi de K'bTp'b anvcv ky
AmepiKa mez’b-zivaa'b; 3. OHeanvav indinv, Kapeae de K'b
Tp'b mezi-nonTe ce mipijineinTe kv Aciea; de K’bTp'b p t -
cbpiTv k v Avcrpaaiea; de K'bTp'b mezt zi kv oieanvaY
noaapîv mez’b-zivaav; de K'bTp'b anvcv ky Aopma. Ile ane-
cty oieanv domnecKv B x n T v p î ky t o t vav deocesiTe, nvnv-
maî .fn deocesiTe peijivnî, Mi un ^ n deoceBÎTe Txmnvpî,
^nTpe Kapiae pervaaTvav monconv ecTe neav maî Kvno-
ckvty. A tx ty acTe BxnTvpî kxtv mi oipea nvciHÎvniî acTe»
mbpî, Kapea ecTe Ka cemxnaT'b ky incvae, CTxnne mi ne-
Tpe mapî, advie navTiHÎvnii nrpevîape, nîedeie mi nepi-
KÎe (npimeatdiî); 4. oHeanvav mez’b-zivaav, Kapeae opde-
napîv ce nvmemTe oneanvav ieav mape. AnecTa aoapi. de
KATe-Ba rpvne de incvae aciaTene mi amepmane, KYnpinde
maî TOTe fncyjiejie AycTpâjiieî. Ce .^mnapxe oneanTjiy
mezi-noniţiajiy lu n i jia xponiitYJiY paKYjrsî; oieanyjnf
meJKJiOMiif ceir mapea Jiinimxix'B .^jiTpe xponinejie
mi adeB'bpaTYjiv oieany mez’B-ziyajiY de.ia TponÎKYJiY qanv-
jiyÎ nxni jia mapea ^ n r im a n mez’B-ziifaji'B; 5. oieanyjiY
nrîmaxY mez’B-ziYajiy, cer oneanYjiY nojiapîy ţuypyjiY
nojiy.iyî mezi-ziva^y iixm Jia rpadvjiy 60 de Jiiiţime m ezi-
zirajit. Ile anecTa dejia Kooky mi n&n’b acxt-zî ecxe ky
neriYTiniţ'B a ce njivxi de’n Kayca rî'biţypijiopy mi rpunezi-
Jiopy de itbijoÎ, a «sopxYnejiopY mi a nerypejiopy.
76. Hpiawxjix wepuijiopv.

(D sn t „iKona a s m iî" .)
n nipiîjie mezt-ziyajie, ynde Amnepiv^y animajie-

Jiopy mi ajiir njixnreJiopY nopxt vnv K’BptrixepÎY de «te^ÎY-
•iv Me^y maî mipeiţif, a ^nzecrpaxy oipea uxni mi npe
mepnî ky nYTepe mi «spymceiţ'B deocesix'B. J^nct ypia-
iiiyjiy mepni.iopy *|J[ -knrpeHe npe xoqî mipime mi nx-
xepe. A cty mepne ape Kanir poxvndv, Jiynrhpeny, mi cni-
napea .^î •js.n^’Lijimez’B ne-ie maî «pvmoce Kcuopî. «Diindv
KpecKYTY denjiinif, ecTe de naxpy-ze4Î n u i .ia •rinHÎ-ze’rî
de najune de AYnrif, mi k&xy Yny oînv de rpocv; rvpa Jivî
nea jiapn ape diniţî mapî. De ap ane ejy ne ji^nri ÎYiţi-
mea-mî 4ea ecxpaopdenapri, ky Kapea ce cvîe npe neî maî
najiijî Konaiî, ne jixnr'b nyxepea mvmiu.iopy mi ne jixnrB
mtpime-mî, ^nK i mi Beninvjiy mepne.iyî cyntTopîy: axvn-
MÎ ap <s>i ne.iy maî ^n<tpÎKomaTy mi maî nepiKÎocir (npi-
meaidiocir) dvminanî aav omenijiopv. Ulepneje ypiauiy ce
aau’B ^.n Indiea p'BC'Bpixen’b, ^ n Amepina mez’B-zivaAt uii
♦f^n Alpina. Ejiy ^ m î nxndemxe npada »^n m>dypî cev ^s.n
JioKypî mojiiiuxinoce, Jia Kape ^.mnpeyîypape ^ u iî ^nuo-
Jiineiiixe napxea de’n anoî a xpvnYAYÎ, ep’ Kanvjy mi-av
pidiKT, ^ n cycy nxndindir ^.mnpeyîvpy ^s.n xoxe ntpMMe.
Ztpindy npe o Biexaxe de coîir maî mape, ^.î amxenxi
anponrbiîynea, ce apYnKB ky x o x ,b rpevxaxea xpynvAYÎ c iv
«a o c b ije T b necT e n p a d t-m î, o . f n o 'i m v p 'B ky x p Y n r a Y
cbY auiâ k x t y nY m a î noT e c s i n a , in i . f n a n e cT Y k îiiy o
c o a p m i» . F a z e a e m i a n im a .ie jie m a i m a p î, Ba K Îapv i u i b i -
bojiyjiy m i ^ n o p iK o m a T Y J iY x ir p Y , d e m i n Y in a î d Y n t o jiyii-
T t ^ n d e J iY n ra i"B , t o t v iu Î . f î p 't m x n Y n p a d t . J ^ n d e r n e p -
t y c x n T Y TOTe o n in T e jie jie TirpYJiYÎ, . f n d e m e p T Y n ji e c n e -
u iT e eJiY k y K od a . f n a e p v ; x p jie T Y .iv jiyî, n e e c T e . f n c i r f c i -
m xnT'BM ÎYnea .lO K Y iT opiaopY d e rrB d Y pe, e n v m a î yiiy c e rn u ?
ajiY n en Y T În iţei jiyî. IIIeprifMe j y ni>dvm i> ky r p e Y T a T e a
c a , ^s.î o p x n y e o c e .ie ky n Y T e p e a nea ^ n o p iK o m a T 'B . C y-
n Y n x n d Y -m î d Y iiim a n y jiv , .f - i Y ^ K r ir e ne ^.nneTY. D yitb
yiiy a c e m e n e o c n ’BijţY p ’B m x n e K X T -B a T x m n î z 'B K x n d î « t t -
p i» m iim ta p e , m i d s -jî a o a i» Bpe Ynir omîf ^ n a n e a ity c b -
HÎYne, c e n o T e a n p o n iâ o t p t> <j>piEB c b -^ iy o m o p e .
7 7 . <PAopijie.
( D e I. E jiia d e .)
<îuopî, a KAînnsasî ♦psmceiţ'b, boî, ne okîî ^ndsaninî,

B e n iiţ i, zsrptBiiţî ntm.x.nTSJis, .f.n totk jioks.is pT.ei.pini;
Ns ptm,&.neiţî npe’n ntaaTe, npe'n rptdinî ns B'adsnaiţî,
lipea Beee.ia nocTpt 4>aiţt ne-aKoao ns o ’nTpicTaiţî;
Mi ’n cj&.nsas n ea s Kaads mi -tpâţieds a a s n t x s p e î B t iBiiţî,
A kojio p tc ^ tiţa T S KperaTeu;î, CTaiţi, nepiiţî, b i ptnoiu,î.
A w î ^ .n ^ p s m c e i ţ a i ţ î d p s m s a s s n s î î s T e K t J i t T o p î s ,
Ep’ de’nKone opnaiţî smBpa, comnsas cimnasasî ntCTopîîs.
.ţ.n'j'Opmaiţi-BTb ’n BSKeTe, n e «tuopa ^nKsnţîspani,
I I Î e n T S J is s n e î n t e T o p i i ţ e , K a n s a s boî .j.n K o p o n a n î.
l î , n r ’ a p A s a s î m s p m s p t c t b i. n a a K t ne’ m e T a T S
A ’ n c o n i n p e m s p iT o p îs a s jiin im T iT S m i ’n d e c T S J ia T S .
n t d s p U e , m s n iţ i î, K o d p iî, toto boî a e K o a o p a i ţ î;
I l p e H e p s s , K t n p i o p t ’ n + s r t o d ix n iiţ î, de c<j.piK o m a u,t.
Jia W 8T3 D8 4*ini-î boî ct» ce mimne ne’ meTaTK;
•VaJiTa ’ n c s o p s ; c t - t a R t K s p T e , K A .n d s n e - s n a c ’ a a m e z a T S .
D e - a z e + i p s a s î c s * a a p e ^ n T p e boî K A n d s B t n a e K a iţ î,
T p a i j e n î K t T p t boî a -aein a, m î - a CTa « c o c s n s o J i t e a i ţ î .
7 8 . Aia cev 6ptbdiuvjis.
(D s n t „ iK o n a asmii“ .)
Tpvnvjtv acTYÎ animaaî aenernî ecTe poTyndî; nenîo-

peae de’nanoî cxnTÎ mvaTÎ maî aynije deKXTÎ leae de n t-
iirre; eaî ce CYÎe «i»6pTe cerypî ne Konanîî, aB&ndî ynriî
i'OpTe acKyqÎTe, mi, Btzxndy-ce cyîtî, mAii^nKi ky aiKO-
nrie hy nYmaî nomele, ii ini opynzeae ayî. Ejiy ape «a iţi
mm i mi cn^nt, okiÎ mi«rî, nerpi, ^ndyîomiqî, k x tî
CTapea ayî de’n aoapi ne apaTi, k i ecTe Ynî animaaî ne-
«tepiniTY mi CY4>epirropÎY. IIi>pY.tY Bxpoyaî Kanyayî
ecTe CBYpjiiTY; Baana a y n n de Koaope Henymii mi deci
maî myjiTY ne cnaTe. J{LmBe cniuţeae acTYÎ animaaî ce no-
ty deocesi npea Yinopî; cniqa ,^nT*îa ape KXTe Tpeî Ynriî
aynije mi <t>opTe acKYiţiTe aa «>ii-Kape nenîopî; ep’ a doîa
emiţi ape nymaî KXTe d o î i Ynriî.
Kipmnepî, ptzimaTÎ ne cnyceae Ynyî Amepmanî, ne
apa ri. niuiTe amipynTe KYpioce decnpe cniqa ^.nTXÎa a ac-
Topî anima.ie, nYmiTi A îa . E aî zine, k i acTÎ animaaî ape
rpocimea ynyî mo'ranî; miimtapea ayî deaa Ynî aoKÎ a a
a.iTYjiv ecTe Txpxm i mi ama de n ien., k x t v o dicTxmţi
de onTY CTAnyinî de-asîâ ap nvre-o inepţie ^n d o îi ziae;
de aieea i-c’ a mi darv nymeae de jenemv. E aî mede maî
myjiTY ^ n Bxp«»Yaî Konaiiaopî, TpeBYindy-î mi aa cxiinî
mi aa KOBopxuiY KXTe d o îi ziae. Kinypiae ce î memaoieae,
k y Kapiae ce noTe anipâ *|\.n KYnTpa dymmaniaopî, cxnTÎ
d o î i : ^.nT^xY nYTepea, ne o ape ^.n nenîope, iţinxndî ky
ax*Ta Hepsiiie aveea, ne aiiYKi ^nTpe dxnceae, k a t î e ^n
CTape maî sine c i m opi de <j>ome, deKXTÎ c i aace; a doîa
aepy.iî c e î KiYTiTYpa ayî nea ^.ndYÎomiTopîi; k ih Î n^n-
Tindî oKii acynpa nepconeî, ie ap aBe de KYijeTÎ c i - î «»a-
k i Bpe yn î p i î , npodvne «f^nTp’xnca KYmniTimipe, de ap
«ni k & t î de Tape aa inimi, ^nKpediniţ*.ndî-o, k i eaî ecTe
ynî animaaî neTpesniKÎ; aincÎTÎ de opî ie mejKaoKÎ, npe’n
Kape ap nvTe cynipâ npe Hine-sa.
Ja KO-ieqiYjiY de’n K ap T aijin e ce a d v ce v n v acem ene
anim aav n e’nTpv m aî m vaTe i e PKBPî. M a î ^ n T X ÎY i- c e
ap Y n K i YnY ş i p a v n rv cyb n en îo p e, in i n e ’ nTPY Ka cb i ce
n o n b cKOTe de cyb n en îo p e, ce n v c e opizonTaair n p e d o î
n ap i, â c o e a îv cTeTe e a ? cn xn zv p a T Y ^ n âepif m i BpB cb
jiace B B iţvav naTpY z e i i de z ia e , v r r x n d v - c e neKYpmaTY Jia
anei ne-air npiBia v , m i ^ n d v n a e K x n d v a d e ce o p î n p e m v a -
m npiB iTopî a aBe KYmnBTimipe de n en o p o 4 iT a -î CTape, w|vn
Kapea ce a*aâ, dvnB a ie e a ^ jiy n v c e p B epB îk o cy , m i aB -
eapB YnY n x n e acY ripB -î. A îa anvKB n p e K xne a m a de
Kvm naiTY ky n en îo p eae, r n i-a v ijin v a m a de .^n deavn raTY ,
^.n kxtv nepipB ^ m B ÎÎ de <i*ome ^ n acTB CTape.
DeKB ce Kaq'Bp'B acTY anim aav npe Bpevnv Korianiv,
p B m xne aKoao n x n B n e -î m xn xn K ’b TOTe n om eae m i <j>pvn-
ze a e . K n iî cn v n v , kb a n e c r v anim aav, cn p e a - m î cKYpTa
T x m n v a v , ne ce 4epe cn pe K0B0px.pe d e’ n KonaHÎv, npe<t*e-
peniTe a ce apvnKa de aKoao îko cy a n B p aT v «windv de bb-
TBmBMÎYne n p e’n B xpT om nn ea m i d ecim ea B aan eî cajie.
A nim ajiejie anecTea jmtp'B m aî m vaT v nonTea, m i d av iţm e -
Te 4>opTe ţieanine.
C’a OBCBpBaTY, ky acTY anim aav npincv neTpene aKB-
iţxndv-ce neKYpmaTY npe Konanî, m i-m î nBCTpezB necKim-
saTe TOTe *kncvmieTBijiae m i daTineae, ne jie ape ^.n ce a-
BBTBHÎe.
79. Tpaîsjiv \\uanijiopt.

(De B. Aaecandpi.)
N y u m v de aî ^kncemnaTY Bpe odaTB KopTxpiae iţirani-

aopv, mi de aî Bpe o idee aBmvpiTB acvnpa Bieqvipiî Kvpioce
a anecTYÎ nonopv nomadv, ne ce nopTB neKYpmaTY ky to tb
anepea ca de’ n Kxmnir ^niixran, de’ n caTY ^.n caTY, de’ n ko-
dpY ^ n Kodpv. ii.-Kape niranv ^ m î ape KopTvav b k y t y
de’n maî mvaTe bykbu Î de iţoavpî aovmaTe mi o KBpviţB ky
poTeae naaTe, ne-î rnepsemTe de KvaKvmv cyb KopTY, Kxndv

ce onpemTe, mi ^ n Kape ^.m î nopTB totb «amiaiea m i
TO Te v n e a ie a e , K x n d v K t a t T o p e u iT e . n v u i K i n v , B e c T Î T v j iy
n o e -r v p T c e c K T , z i n e * n n o e m a c a : „ Hu a n ii “ , T p t d v c t de
A . D o n in v :
Mtrapi ’n cninape dsits

Koniî mini, ep’ Heîaaaaiţî,
ternei, *eTe mi B’bpBaiţî
Dsm> Kaps ne woox ce dsKs:
Toni neTeîiţi, decEptKanî.
Me Bece.u'e! K^vriTupo!
Me BopBe mi Bseirs mape!
PucnemTe-spcsas, KA.niî -iarp'i>ţ
CKA.piţi,ie ne snca poTi».
^ a d e B tp v n v ecT e n p i B e a iu r r e m a î d e m e m ţ a T t m i
m aî o p iijin a a t , deKXTY a v n e î M e re de q ir a n î a a dpvm v.
JK vd eae ky sap sa aaB t m i kv o a iţa n e r p t m e p y e n p e v n v
K a a v n a r v ( n e T a T v ) .f n t in T e , .f m B p t K a T Y k y y îv u e â p o r n it ,
m i ^ n K v n y ÎY p a T v de T p e î c e v de n a r p v q ir a n î B t T p x n î n a
u n d x n c v a v , c e p i o m î , n v p T x n d v ţ iÎY B e a e a a s a c T p e n a ic e .
E i c x n T Y K v n d v K t T o p iî K t p t B a n e î m i to ty o d a T t cB aTvav,
n e w v d e K t m i x o T t p e u iT e K a v c e a e m i ne ’n s o e a e a e ^ n T p e
M e îa a a a q i u i r a n î . D v n t d x n r n i î s i n v ^ . n m i p v m v a n i m e de
K a p t n a a T e m i n a in e d e K o n iî, d e n v p « je î, d e <i»oî, d e C T p e n -
iţ e m . a . , K t i î m ra n v a v n v no Te o t p t cTp en q e. Iţ ir a n v a v
m i C T p e n iţ e a e . c x iit v o t K Y iţ î vnvav n e ’nTp v aaTvav. Kv
k x t y e c T e ţ i iY B e a v a m a î « u e p o e a i T t , ky a T X T a e cT e q ir a n v -
a v m a î « u v d v a v , m i K x n d v „ j j T p e ie n t p y . iv n p e ’n K t n î v a t ,
a T v n n îa -î nape, K t nopTt K o p o n t, a u i â - î o ip e a a y î : ^ î
n aase^ c t - a v Ba T t B x n T v a v m i c t -a v a p d t copeae, m i Ka
c t - m î n a in e c K t a ie â n a t ie p e , ce d e c s p a K t a dece o p î n * -
n t a a jjp * v ; a T v n iîa c t - a v B e z î k x ty e c T e d e B e c e a ir , c t -
av avzî Kvm v K x n T t, k x ty ^ î ij in e r v p a , nape, K t to ct,
a v m e a -î a a v î.
•la vneae neTe ce B tdv B tT p xniî r * p BOBÎ KvaKaiţî ^ n

Ktpviţe, nxpjiindv-ce aa cope, ne a x n r t eî v p m ezt ne jkocv
TOTt 4>tmi.iiea, o em eî ky Koniiî ^ n Bpaiţe; oeTe kv K0i*e
a ase .f n Kanv, o a t K t î T p tr^ n d v vpm iî d vn t cine, nai,
m xnzi, nani, K*nî, Toqî BvavKY aa vnv aoKv, toi <Î rptindv,
p tK n in d v, p x z x n d v , neK ezxn dx, y p a x n d v m i ^ .m n jix n d v
K^niniî de v n v crom oTY ceaBaTeKY, ne d i «tiopî. C ’ a ob-
c ip E a T Y , k i Lţiraniî a v ÎYfiipe d e o c e s iT i K i T p i K aî nai,n
m i s i a i ja i ţ î. A i e c r a ecT e v n î ceKpeTY a a v r v c T v a v i
u irin e c K Y , Kapeae n v ce noTe ecn am â « ţ i p i n v m a î d o p i
n p e’n n p oB ep sivav a iT in v : de gustibus non est disputandum.
IIpeiURTY cxnTv iţiraniî Bpedniiî de npisiTv ^ n K i a i -
Topiijie aopv, npe aTXTa cxiitv de Kvpioce decKiaeKipiac
aopv. IIvniKinv «taie o decKpiepe b li de o decKiaeKiTvpi
q irin e c ro :
Eî acTi>-zî eT’as ptinacs
Jia ma.is de-ant ne’nTps mac».
Ks iţoae psnTe-a*smaxe
KtpsiţeAe ae ’nB'L.iecKs
Ile de-acsnpa n*.n’ aa poTe:
«{•emeLie-anoi rbTecKs
M^nKape pea mi ce nsns
BsjishÎ ne ji^nn» nîasns.
•ţ.n dem>pTape ce Bede
Ksms nacKB Kaiî epEii sepde.
Dsm> K o p T sp î m e d s jieran;î
ÎJpm ii Mei" Bine ’ n B tiţa n î.
HepTe, spjieTe, CTpirape,
M ecT en aT e k s K -a ^ n T a p e ,
P'tcsneTs de ■wep’fcpie,
AcspzecKs .iaTa K^mnie.
Kvmv c’av auiezaTv anpone de spevnv opaiuv cev ca-

tv , ^ n d a T i nvpiedv Bipsauiî c i B&ndi dp^mse, KOBiiţî,
•niKaTe, vce iu. a. Iţiranieae BiTpxne ce dvKv c i « n v îi
de nopoKV, c i apvnie bobÎ, c i dea ky HÎYpvav cev c i uâ\Te
^.n najinu *i>eTeaopv pvmxne ne aa Kace; *t>aiKiiî meprv de
jkoki vpcxav npe’ n Kvpqiae soîapiaopv, iui nvmaî nesecTe-
ae pim ^nv aa KopTvpî, Ka c i riT e cK i de m&nKape, neKxn-
dv Koniiî aopv aaepri roaî ne Kxmnv jKYK&ndv Tananava.
E p i Kxndv ce ^.nTopKv ky TOiţiî a Kaci, aTvnnîa c i avzî
pi>KneTe de Koniî, ie nepv nucamape; aaTpeTe de Kxniî aavn-
raqî deaa lîavnvaY ky m im ia ir a ; rieneze de Kaiî adxuiî de
aa nicKYTY, K^nTeie de emeî Bixpxne uii de oeTe mapî,
ne ce ^nTopKv d e ja caTY mi de’ n avimi, dejia Kvaecv de
<*»paije, cnede, MepTe, BaeTe, x oxoT e, KiOTe, cvneTe de Kosze
de CKpinie, de d p x m ee: TOTe aqecTea Jia oaaaT i pidiKxndv-
ce ^.n âepv de odaT t ky ®YmYjY, Me ece de cyb <j>iî>-nape
KopTY. U li nviţinv maî v p m t, Kvmv a anvcv copeae;
KYmY c ’ aif cTincY «DOKvpiae, nape, k i > nenî n’ av maî * octy ,
neMÎ nY maî cjmitv. O T iie p e adxnK'b domnemTe npecTe
toty; omeniî mi BÎTeae, Toqî n'bvcez’B, nvmaî Kxniî ce av-
dv a'BTpxndv aa a v n i.
80. Z b eod vA K .
(D sirt „Inona axmn“ .)
A c t v an im aav c e K vnouiTe v m o p v n p e m ip im e a K anv-

a v î, n e vpeK Îae m iqe n a îo m iT e , m i n e B v ze a e m apî, ne c n x n -
z v p ’B hîocv . C e aai> m aî m vaTe o e a îv p î de z m o z î .
D e n e n v m t p v a v a c x o p v m vaTe «neaîvpî c e noTe Kvnom Te
m f 4>eaÎYp"bTaTea m e p B iq iv a v î acTVÎ anim aav. J ^ n cv m ie -
T iu ţia e s e a e m aî „|>,ncemnaTe a ae K x n e a v î c x iit v : îvq im e a
m e p c v a v î, n v ie p e a m vm KÎapi’B, ayep im ea m ip o c v a v î, npene-
n e p ea m i K pedinqa ne’ixtp.&nyi'B'Bpî, K'bTp’t d o m n v -cb v, .fjn
CKYpTV: e a v e cT e an im aayav, d eaa Kape nepem v m aî m vaTe
m e p s iq ie . ,/la n o n o p ia e , ne Tp'becKY nvm aî ky B xn aT vav,
upeK vm v im aa a ie a e a , aa Kapiae a aHtvncv B x n a r v a v a «>i
o OKvri'bHÎvne 4>iiniţiaarb n e ’ nTpv Meî m aî aB vqî, ^ n d ^ T o p i-
MÎvnea m aî de «*>pvnTe a K x n e a v î ecT e, cb a m v ie npe om v
„j^n decKonepinÎYnea, advpm ,bKT>,iÎYnea m i np in z’BMÎvnea bx-
n a T v a v î; «tiindv kt » ajKYTopîvav, s e c e ie p e deaa K xne, ce
CKimBrb d vm t n t T v p a BxnaTvaYÎ, m i «windv k i>^ n c v m ie -
T iq ia e , ne c e nepv d eaa e a v , c e decB'BaecKY n p e’ n K p eu rre-
pe m i deBinY d v n i an eea e p e z rra p îe (m o u iT e n iT o p îe ): de
aqeea c’ a v «uopmaTY aTX Tea o e a îv p î deoceBÎTe de K *n î, k x -
Te <i»eaîvpî de BxnaTY c e a o a i .
O aaTb anaeK’BHÎvne a Kxniaopv/isapea aKvmv a dec«i>i-
inqaT’ o niinTapea *riBiaicb*rîYniî, epa odiniop'B n p in zm îv -
n e a o m e n ia o p v . Jfc.n x x m n v p i a e x p e n v x e c e m e p E Î a v o m e
n ii kv K t r u i î c n p e n p i n z t ' u v n e a « s v p ia o p v , m i . f n A m e p i u a
c e A n T e E v im ţ â a n e c x v m eJK aoK v E E p s a p v , n E in x e d e k x u Î -
Ba a n î, cnpe n p in z E H Î v n e a n e r p ia o p v , K a p iî <t> vijin dv de
c K a tB ie c e a cK v n d e â n p e ’ n n i d v p î . A n e m T Î K x n î , 4 .» K a p i î
d e c B E .iic e o . f n r p î i j i p e d e o c e s i x E no«t>xa d e c x m j e d e ’ n i,ie -
n E p E H Îv n e ^ n ije n E p iiîv n e , a a iv n c e c e a <t>i p E C E O Îe
a m v x o p îv a v d o m n ia o p v c tî. C x p E s o n v z in e , ke K tiiE iî de
B p i T a n i e a a v «j> ocxv m p e E v i n i ţ a i ţ i 4 11 p E C B O Îe a e k v 1 a .iiî,
in i A n T p ’ v n v T x m n î p E C B O Îeae A m e p i i e î kv I c n a n iî.^
81. Hembi^sea Dipenmmaînx Asrcmpiea.

(D sm > „iK o n a a « m i î“ . )
./la pvinejie acTeî nexEUvî dvKv maî mvaxe KEpEpî

pxnoce. Anivnrxndv cvcv npe pvine, ce Bede KÎapv Ka
vknxp’ o adxnnime miKa neraxe Dipenuixaînv, nponpieTaTea
IIpin>iineavî CxapenEeprv, amezaxE KÎapv npe maavav Dv-
nEpiî. A cte nexmve, Kapea a <j>o c x v odiniopt vna de’n ie -
jie maî Tapî aae AvcTpieî, «topniE vnv xpivnrîv, a KEpvîa
xemeaie ( s a c i) c t e de’n nexaxea nxipiTE mi «fnKvm,iiv-
paTE k v zidvpî mi k v xvpnvpî, ep’ 4e.1e.1a.1xe doirE ainii de
zidvpî mi xvpnvpî, ne ce ^nxindv .fn cvcv de’n a dpenxa
mi de’n a cxxnra 11x 111 aa nvnxvjiv ^mnpevnEpiî aopv. Ile
deav ecxe nextnvea. Zidvpiae eî cxnxv <t>opxe pvinaxe,
dec<fEKxndv-ce mi anvmv nEpeiţî trrpeyî. Acemene ce
KvnocKv maî mv.ixe vpme de Koaone mi nopvmcenEpî ro-
xiqe, npeKvmv mi e v k e u i Î de zvrptBeae npe nEpeiţî, maî
aaecv n xvpnvav ne.iv decnpe nexaxea .liosenv. HexE-
iţvea anecxa ecxe .|^nxpe aaxeae otîm a xt Ka npincopea pe-
yejivî Anrjiieî, Pmapdv k v nponvminîvnea „In im l de Jiex‘%
^n vpma nepxeî ecKaxe ^nxpe eav mi .fnxpe ./leonoadv YI.,
nvmixv qeav sipxvocv, Apxidvqeae Avcxpieî, aa ^mnpecv-
pEHÎvnea (acediEHÎvnea) qextijiî Ilxoaomeea. .leonoadv YI.
cxptEtxxndv aa aneâ mripecvptHÎvne npe’n decimea nE-
rxniaopv, k v Bixemie mi Kvpauîv neacemxnaBtpv, miRapif
K t BecminTejie Jivî epav axxTv de neTaTe de cxnije, k x x y
cxnijejie ^ î aKonepîâ «rinrtxopea câsieî; de vnde a npimixv
mapna AvCTpieî Ko.iopue: a.iBt, mi pornit, mi .fjixpxndv
„^n ieTaxe a ^mn.ixnTaxv «j>.iamvpa AvcTpieî npe zidv.iv
n e x m iî; .f net Pinapdv nopxnHi .fnxpv cvmem'ea ca, c i ce
dea atocv anea 4>jiâmvpt. IIpinHiniî neî de c y b ojiâmvpa
Kpvniî ajiinapt nepTa anecxa; .jjic i OKtHtvnea advce K.iina
piCBYniiÎYniî acvnpa dvminanvjvî. II.ieK^ndv PiKapdv k v
ajiiaiţiî c t î K txpt Evpona, <t>v apvnKaxv de o «topxvnt aa
nepmvpiî DtJimaiţiei. E.iv cnepa, Kt Ba CTptBaTe neKvno-
c k v t v jia BpavncBirv, Jia Kvmnaxv-ciY Enpinv „levjiv. «ţ.n-
c t «tiindv decKonepixv acxt Ktatxopie, ce npince .ia

20 ZenemBpe 1192, acemnxndv-i-ce Hextiţvea, Dipen-
mxaînv de ^nKÎcope, vnde, nitKapv c v b nazi, xoxvmî
xptxaxv Ka vnv peije. D vnt Kxx-sa xxmnv ce ptcKvmnt-
p t de aKoao k v o cvmt de 60.000 de mapne dv apijinTv, ne
<*>ane necxe 200.000 de raaBenî.
8 2 . Măruţa ceji6âmeKb mi mupvjix.

(tp â â x A b .)
(De Tperopi» A.iecandpecK8-i8.)
îîn s moTans ces nicimb

De’n dofri» ns m iis Kape,
Nenî mape, nenî npea miirb,
Dap’ 4>opTe nL*.nKT>T6pîi>,
LUi de’n coic.is ane.ia, ne ’ n m>dspî .lOKsemTe,
LUi ne K o n a i î Tpi>emTe,
B tzs sn s Tirps mape
TpeiLXttds ne o Ktpape.
De c s c s de ne rindapîs, snde epâ spKan>
U ic iK a c o k o t î,
K t-jis noxe -jnrpozî;

IUi + t p ’ a nîepde T^mns^s ce adpeci ^ndan>
•Aa Tirps, i e Tpeieâ
Dap’ cs c s ns o Bedeâ:
En emu, me poză, usiţins, mstume! de ne acocs,
Kape me coKomeuiml,
Kt ns mmii line eiumi:
Mjkndpiea, te apbiţi ks noi, e de wpicocs.
Ulmii de’n te neams mt mpazs, mi Kt cmptâsnil miel
CjfMmi <pil de Dsmnezel?
Nemspimopil tăcuţi de’n tepls K&nds as (fisţiims,
Cs6 nsme de uicize jpn jisme as mptims,
IlpesVfil ey,iumenl jpn msamuJie jjă mtpecKS,
llli nitume mizpil mitl ks noi ce uompieecKS!
— „ Dem cmptâsnil mtl ks mine cemshnâ,
Necminmims epd npotuml Kj/nfi Aops ce jpnmna/*
Ptcirence Tirpxax mie», „ep’ dem as aesms
Bp’sns mepims Ksnocnsms,
He-ea dsmneneecKts,
Amsntl es me KtecKS,
m i ne’nmps cmapea ma de mijit cJMims utmpsncs,
Ktzl, de-ops (fii, KJhme cusl, z tsl upea pts al axemes
» * *
Demi ito.iu,î a« zic’o, es totb o mai zîks:
„ Mtpipea cmptâsm, npe cmpt6sni tincmemme ;
demepms neuomSAS ks ea ce (ptAeiume,
Kjuids e, Ksms ce ’nmjhmnAt, sns oms de nemiKS.“
83. liouimxjix (momivfo).

( D m „Inona jixmiî“ .)
AnecT? animaa? ecTe ’vrnopv, cupmTenî ini «topTe ne-

acTxmnxpaTv, neTpeKxndY-mî TxînnvjiY «i>eanrpiTe cb-
piTvpe uii cTpxmB'BTvpe; ape ntT\p,b BJixnd’B mi cy n y c t;
t o t ? Tpvnyji? ecTe de Koaope nerpt, a<j>apTb de <t>aivB, Ka-
pea-î de Koaope Tpandaoipi’B .js.nuic’b. KoniTvaî n’ ape nenî
KYm? deyeTe aa mxne-mî, nymaî nimTe KpecKtTvpe, ne
iţinî aoKvaî deyeTeaopv. E a? aoKxeuiTe ^ n ntdvpiae
Amepiieî mezT.-zi?aae. KoniTa oa T i KXTe doî rm ce?
K*Te vnva? de odaTt, ne aape-î nopTb .fji cnaTe. 5n
acemene animaa? a BÎeqyiT? CTaTva? domecTineT'B-
niî ky o BeBepiiţ% <j>opTe ammaa?. D e-Î a e r t nine-Ba n eiîo-
peae de ntinTe: aTvn'iî aaepr’B kv neae de’n anoî ky aTXTa
Y U iY p in ijt m i am a de ^ u d eayn rv, Ka iu i kviiiv a p <t>i A n
cx a p ea ca nea o ip e c K t. Iîv t o t i s a & n d e iţ a n t T v p e î J io p v ,
to tv n y - c i f ji i n c i t ţ î n e n î d e K Y m v d e a « ie â n t T p y n d e p e B m a e -
n t, n p e’n K apea c e d e o ce B e u rre c n iiţa a o p y d e n e a e a a a T e .
D e c e aAb K o n i T Y j i v * ^ n i ţ a p a a o K y in iţe î c a jie a T iK a T Y d e
n in e -s a , c e y n p ir o n iT v : aT Y nnî c e n â iţ ip t ky nea m aî m ape
Y u i y p i n i ţ t n p e B p e v n y a a t m x Î Y o p î n o p T O K a a y , m i d e K Y m -B a
c e B ed e y p m t p iT Y m i a K o a o : a T v n n î p Y m n e p a m iî K o n a n îy -
a y î m i - î a p y n u 'B ky o r is t M ie m in Y n a T t K a n Y jy d Y iu m a -
n Y jiY Î . I î ^ x e o d a T t A n T p e B y i n i ţ e z t c n p e p t ’ m n i n c Y a Y d y r n -
m a n y jiY Î u ri a jiT e m e H iJ io n e ; .fu ic t ^ n x p ’a n ecT e „ ^ n tiip e -
i j Î Y p t p î ^ i u î î a n i m T e n Y c e n Î Y n î <*>opTe K Y p i o c e m i d e m e n -
iţ a T e , A n iiX T V d e c< t> tT e z t o o p T e m y a T Y n p e n p iB iT o p î. Ny-

T p e iţY A Y np in ii naay aay acT op y m om ine c x iit y nom eae m i
p id in in e a e , e p ’ tf , n . l i n c a a ie c r o p a , n p e K Y in if cn yn y Y n iî
K t a t T o p î , m x n x n K t i u i n e n iT e , iie c K y in d y -.iy ky K oda.
K^ndv BpeY Koniiţiî c t Ype ie-Ba: aTYnnî aiuezt, Ka

im a.iTe momiiţe, nxndiTopî ne ja aoKsrpî ûuuaTe
Bxp<6YaY KonanijiopY, Ka c t-î ^nmTiinueze, Kxnd? c’ap
anponiâ line-Ba.
5-ioa ne AnKpediniţezi, kt» Koniiţiî, Bpxndv c t Tpent
deaa YnY Konaiîif aa aaTYair Kaînv dentpTaTY, opmezi
YnY aaniţY ceir YnY mipir je rx n d Y -m î Kodeae Yna de aaTa,
âc<»eaÎY ce q in î T oqî cnxnzvpaiţî n x m Kxndî neav de ne
Ypm t ce noTe anYKa de Kpenra KonanÎYaYÎ, npe Kape Bpev
c t TpeKt; m i aiuâ KoniTYav nea? de ne Ypmt xpaye npe
TOiţî neîaaaaiţî dYnt cine. Sn iî cnyny Kt toty ama TpeKY
eî m î p^vpiae, aae Ktpopa mâaypî c^nTv dentpTaTe.
8 4 . B ovjix de nouiue (cev 6 sx a ).

(De 3K. Btparns.)
*jLiiTpe nâcepî, Ka un ^.nxpe aniina.ieae uîţoce, uii

^nTpe omeni, ce â<i»at yneae Kaace, Kape TptecKv nsmaî
de’n ptnipe mi de’n npadt. ^.nTpe animaaeae uAiiţoce ce
nymecKY aneaea mxiutiTopîe de Kapne, ^nrpe nâcepî ce
zîkv ptuiniBe opî pinanîe ep’ . f nTpe omenî T iaxap î, ovpî,
xoiţî pmiTopî.
Jf.nTpe nâcepiae piniiţiBe c x n T Î vneae zivpne, âdeni
.fniBaiTopîe ziva, ne Kxndv aaTeae ce nvmecKv nonTvpne,
oiindv k i .finisai nvmaî nonTea, nap’ k i a i-î opÎKi de a v-
mina ziaeî.
OkîÎ acTopir nâcepî CTav amxndoî m inTe A n o a m
vnvav j x n n aarvav, . f iik x tv cem xni ky ouiî de o m v :
mâpijiniae anecTopv okÎ cxnTY aKonepiTe kv ovaijî cvBiţi-
p î; vnvav de’n deţieTe noxe c i ce .fnTopKi .fn iin x e uri
. f ndipiTv. Ilvoyav aopv e oopre moae, nap’K i-î csvpai-
t v ; csopvav aopv nv o a ie neiî vnv cromoTv. Papv K&ndv
.fim cKÎmisi aoKvair; dopmv ziva iui ecv nvmaî capa mi
nonTea d vn i npadi; k ih Î ziva nv Bidv. Dap' cxnuţvav a v-
zvavî aopv e oopTe acKviţÎTv.
AcTe nâcepî TpiecK? .fn aoKvpî cxnrvpâTene, .fn ap-
Bopî cKopBvpomî, .fn nidvpî . f irrvneKoce, mi A n K p em -
rvpeae cTxnneaopv; aKoao rnedv dpenTv .fn cvcv mi k x h -
dv ae cnâpii line-Ba, oanv rpimace oopTe pidiKvae. CTpi-
rapea aopv e oopTe nenaiKVTi, mi maî niinTe epâ npiBÎTi
Ka vnv npeBecTiTopîv aav mopiţri. Kxndv cxnTv noniţiae
cenine, .furi npindv npada maî vmopv, aTvn'iî dvKv mvaTi
mxnKape aa Kvîsv-mî, Ka c i a î s i de mximape mi ne’nTpv*
Txmnvav neoiBopiiţiBv ne’nTpv . f msaaxv npe a o a p i mi
ne’ nTpv Bxnaxvav aopv. D e u i om opi Bpe vnv animaav, a Î
HtvnecKv maî .fn x x îv nîeaea, mi deKi nv mxnxnKi 411 daTi
t o t v animaavav, av dâxini, de . f nBiaecKv Kapnea p im a c i,
•fn nîeaea deTpaci de maî niinTe, Ka c i nv ce . f m nvxi,
mi o u ic x p e z i «fndeavnrv. Toxe nâcepiae neaeaaaxe, maî
aaecv neae K^nxiiţise, av anxiruxfe ( v p i ) oopxe mape
acvnpa acTopir nâcepî nonxâxene; de aieea Kxndv . f nx;M -
necKv ziva kxtc vna, deBinv ovpioce mi ae ronecKv; anoî
omvav xpaye ooaocv mi de’n acT i v p i opî a n x im x ie; kih Î
Bp*ndv c i npindi Bpe o nâcepî, nvne .fn r p ’vnv B în v o
b v x i m o p x i: nâcepiae neaeaaaxe Binv m i-m î Baxv jkokv
de dxnca, dap’ omvav oiindv anpone, ae npinde.
Leplurartu rumînesc. T . I. 9
D e ’ ir r p e acxe n â cep î p in iiţiB e nonT vpne cxm î m aî
m Y jix e c n i i ţ e , K a p ia e q * h t y K Y n p ia c e d o v t d e c n ip iţÎT V -
p e , d e ’ n T p e K a p ia e Y n e a e a î m o iţY p î d e .^ m s e a â T v p ia e K a -
n v a v î, ep' aaT eae n’a î â c i-e a ÎY d e m o u v p î. De d e c m p iji-
TYpa 4 .n T A Î a c e iţ in e B O Y aî de nonT e, K apeae ecre m ape,
r p o c î, o k îî i-c î m a p î, a B x n d v i p i c î r â a Be n î . M tp im e a i - î
d e d o v t n e n îo p e , dap’ K xndî .fin î .fu m n d e a p in e a e , a p e
m tp im e de * r iii4 Î n x n i aa în e ce n e n îo p e . w l o K \ e u i x e .f^ n
n td Y p ia e m vn T O ce aae E vponeî iu i A c ie î. J f-ii avna aY i
Mapiţiv *KnTOrtlî a-mi 4»ane kyiey.iy *^n iip©iri>ŢYp6Ji6 CT^n-

neaopî c e î ne p v in e ( c v p n t T v p e ) ; d a p ’ K v î s v a î e c T e «to p T e
c im n a Y «m >kytî de nveae. tp e m e îv m a o ît « fjv r p ’ x n c Y a î
d o îb , T peî d M aa naxpY o î t p o i 'v n d e i u i a a B e , K a p ia e ae

K a o n e iU T e T p e î c î n r i i m x n î , K ape aTvnH Î c e i n t n t kv o r p t-
m a d t de a x a t ; eae ck otî T O T Î-d e -a Y n a Yn r a a c î d e o ce B ÎT Î,
n p e ’ n K a p e a « i> a i o m e n i î m i a n i m a a e a e K v p x n d î v n d e c x n T Î .
A c u u â c e p e p t i n i ţ i a t a p e m a c i . r . o r a r t , kt.iii m x n x n K i totî
« n e a Î Y a î d e a Y K p v p î, d e a a K a p n e a d e i e p B Î m i d e B ÎL ţe a î n x -
n i a a m v c K t ; d a p ’ j^ i n a a n e ky d e o c e s ip e K apnea de l î o p t .
K x n d î npinde animaae mine, ae pym ne oce a e mi ne
Y p m t ae ^ n r iT e ky T O T vaî; dap’ K x n d î npinde animaae

mapî, ae pvm ne ^ n T x î î K anvaî, ne Y pm t ae c h i m i i ^ n
BYKtnî m apî mi ae ^ n r i-fe . Demineiţa, capa, mi maî ky ca
ra t 4.11 noniţiae ie a e avminaTe de a v n t, e ce a«*api de’ n
KYÎBY-mî m i-m î KaYi t mxnKape. A c T t n âcepe ecTe ^ n -
d p t c n e iţ t , K Y p t y io c t mi cxn ijep â T eK i, mi nY a a c t neqî
o d a T t npada ne a n pin c’ o . Ea e deuri-en-rt m i ziva, m i
K^ndî i-c e a n p o n it nine-Ba deniKide ok îî npea m v a r î m i
t o t î o d a r t i - c e cBYpaeurre u ii nY<i.Yaî, h io k y a î, B tT x n d î,
CKOTe Y n î CYneTÎ d e o c e s iT Î, ^ n «ien e c t CY4*ae mi c t m i-
n iT e
totî
J^n
k y okîî.
BeKvpi.ie TpeKYTe, K x n d î e p a î om eniî ain ciu î de
u m in iţa m i uainî de t o t î f e a îv a v de upeaîvdeK tm ,
a era î ky iBÎMÎvnea a cT op î n âcep î niuiTe s a c n e , Kpe
z x n d î, K t aneaea ap 4>i 6 m enî m i K ta tp e m , i e ^ m s a t
noi n ea de’ n T * m n î ^ n Txm nî m i npeaecTecKY nenopo«iipî
mapî. Acemene ziseair, Kt deKt rpeie svxa <t>atKtpit npe-
CTe Kact: arrxnHÎ Tpeiixîe c t m opi line-aa ^ n aiea Kaci
mi aaTe Kpediniţe mi idei aBcvpde de âc«&eaîv, Kapiae TOTe
ce peoepecK aa BYXi, KVKVBeÎKt, xvxvpezir, m. a.
A ctb b v x i ce *^nTpea viniţezt uri aa npincvav'iîope-
aopv, ^nTOKmaî Ka moîmvay aa npincvav aaTopv nâcepî.
Dap’ nvmaî Kxndv cxnrv Tinepe noTv rnepsi aa CKonvav
aiecTa, mi KÎapv uri axvnnî c t îa sine cama BxntTopîvav,
He ae npinde, cb ae Taîe maî ntinTe Bxp«i»vav rîapeaopv
k 'bhi aaminTpe noTe c b i ce T^mmie up’o nenoponipe.
AcTe nâcepî cxnrv uri 4 niţeaenTe. Da. Koaaapv aseâ
o Bvoniut de’n cniiţa mint nvnuTt „6ondoK $“ (Strix scops),
Kapea epâ aTxra de .^niţeaenTt ^ iik *tv Benîâ a dece opî
cxnrvpt aa mact, c t m ezt ne mâpqinea «*tp«i>vpieî, uri
avâ cxnrvpt de’n TOTe BVKaTeae: Kxndv nv-î dedea nime
nemiKa, mepijeâ aa Kxne, a’ aavnrâ deaa i*tp<i»vpie mi ce
nvneâ ea ^n aoKV-î; Kxre odaTt ntneâ rpimace «nopTe
pidmvae, mi aptTâ 4>piKt mape, Kxndv ce deimrideâ vm-
Bpeat pornit.
Sneae aKademiî av npimiTÎ «sirvpa acTeî nâcepî
cigiav depenTv cemnv de ^nqeaeiiHÎvne, oiindv Kt acTt
nâcepe a «koctv KvnctKpaTt ^n mÎToaoyi'e Zineî, MinepBeî.
Kavca acTeî onopî mapî deocesiTe av * octv oKiî neî mapî
aî nâcepiaopv aieciopa, cTxndv amxndoî ne *aiţt deimiimî
KÎapv mi noiiTea, ^ n ToKmaî Ka vnv oiaocoov, Kapeae p t -
mxne nonTea deuiTeiiTy mi CTvdiezt.
8 5 . Trfipgvjix de Kaî «jn ttjwrjK#.

(T ptd^ 'iepe.)
8n KtatTopîir CTptinv d t vpmtTopîa decKpmnîvne

decnpe Txprvav de Kaî de’n Kavwv: „Maî ntinTe de a n t -
ptci Apdeaavav, KtatTopindv maî denapTe, c t ne *n«i>t-
mmtmv vnv T*prv de Kaî, Kvmv ce iţine * n Kavwv. A ctb
MeTaTe BeKÎt nvmtpt aKvmv aa 19.000 de aoKviT0pî, ape
^nTpe Kace uri vneae ntaa.Te «tpxmoce, vnv KtCTeav ^ n-
tbp îty cxpade (vJliue) aapye mi «ace zidixe i m rjcxvav
o -b k y x y
^ îce ^
anvme ne’nxpv * iikicy 4y KaiaopY,
r PeT c
hapeae c
^nK idv Kaiî m i ce n p o s i aa Kt.vbpixv "g cnpe
î v npiBixopiî ce a * » ne m m xe r u e p u * m , a u a x e ^
aMe cx v ckohy . M iî de naî ce *n B *p xecK Y m i ce aava *
& . „ cnaiţÎYAY c x p x m x î, naî de « e ia ^ w p u
neHÎ odax-b n’ aî 8byxy ne Kanv-mî ^nio, ne«n op*
° I ■_ * * * lui W U * * * Yniî ^
■^•«S*S£î»t ««**. »■
cap v
>'— ,- TonVvjî ce opsnKl .|.»T|.e ei,n p in -
de n a n o i,n * m . K * .^ v ni c T O | n }
de npe £ £ « cape
« “ ? n v -î n<Sre
aRTfinv + » d o v * " e P^ mPi cape c v c î + „ ă e p î, a .v m *
c u in a . A w b y m Ka.iYJiY ce ocxenem xe
p% ,ade 4 p * -m i ^ , „ p i o c î maî w p M d *
+ » T p -« c r B « n ^ ;m a e a o T ^ ^
^ T ^ e *OAOcemTe n * C T o p îv « m i-î » p ™ ™
K-m " ’ £ ! ? “ nî K a.iv/v * m î ^ a ie n e i p * - m . c*p.TV-
? & m L m ™ ***»<*■ d“ P' "e T
opî » « «tf j C t î S
xam Y .“
mm a
86. Temeîsji 6if*pmvi)ii.
(De A. nannsa.)
« ţ n T p ’ a B A p T X iţ iî r p t d i n t Tpesxîe -j.n K tn tT-*.Î8

ITomîî.ii n e a a C K sm n a a a p t B d t p i î c t c e a -K ie m a î . j n T A Î s ,
IUi d e a u t d e’ n ^ n T x m n .ia p e n t T s p a n x . j a Ba dă,
T p e B B Î e o p î K s m c t * a K t o m s . i . j n c s - m î a - a n a -s * n T â ;
Ka c t npindt p td tiin e : c t 11« ’ nneTe a - a C T p o n f,
K a a D a T im e .io p n a p t c t n s - a n o a i t BenrreHCÎ
A n o î B Â p + x p i a e n a .iT e c t a e T a îe n e ’ m e T a T ,
K a c t c e .jnptmspeze, ini c t * it maî naenaT,
IUi ptdtMine c t ’nTindt k a t m aî ad^nic .j.n ntm^nT,
K a n x K K nr-B a c t - a p t C T o a p n e n e n î B p ’ s t * o p T 5 n t n e i î B * n T ţ
Ka n e i î KÎap . j n u m n s . i e p n e î c t n s n o a T t d e i je p â ,
D e n ii Bepdeau,a a is m îa T o aT t i - c ’ a CKSTspâ.
Nsmaî amîâ noaTe omxa cnep*.mţît naint nsTpî,
K t z ie s a n o m n p im tB a p a n p e a 4 > p «m oc Ba .ţ n * a o p î ,
Ba KpemTe ’n natKSTa sapt, cc Ba i-aie ptmxpoc,
Uii T o a m n a k s ’ n d e c T x a a a p e m î - a da 4> p s n T S . \ npea rsC T 0C.
8 7 . JIvuvji.
(De & . Btpaniîij.)
Ca u t ^ .n j y m e a v K p v p î, K a p ia e n i c e n a p , k i c e a m i a n i
m v jiT d v i r i B e d e p e a d e ’ n a i> a P B ; d a p ' n v c e a m i n m neqî d e-
K vm K * n d a e K v n o a u iT e m m aî de anpoane d v n t n tT v p a a o p
d e ’n a o n T p v . A u i î â c e ^ n T ^ m n a t .fa iT p e o a m e n î K a n i j
T p e a n im a a e .
Eaxi. vn ecxm nav ûT pe animajie.
D v n t sedepea de’ n a o a p t a Tpvnvavî, ceaim>nm, avnva
u>oapTe niYJiT ky Kxneae, maî ky ca mi, ky Kxnejie ntCTopi-
jio p ; ky ToaTe a'iecxea ne d ioepin u t ^.uxpe jiyii uii Kxne
npÎBiniţa «tipii Jiop de’ n aonxpv! IlYTem KÎap c i zinem,
kt»
avnva tui Kxneae cx n x dovb nbxvpe onYce (nonHime).
K&neae ape ^ncYiuiexBiţi mopaae oapxe npeiţioace, eaa
ecTe K pediniîoc, «fjmîeaen»iţiB m i nosia aa cxmiţipe. JLy-
nYa n’ ape nemiKa de’ n acTe «.^ncvniiexTinî. Iîxneae ecxe
amiKYa omYavî j aYnYa ecTe neamÎKva aYi ţ Kxneae ce mva-
iţîtm euixe ky op î i e mxnKape cxxmnT>pT>uiBi> de «t>oame, ne
Kxnd aYnva ecxe mxnKVropîv de Kapne, no«txixopîv de cx n -
iê. De aneea Kxneae mi axnva nv ce cy <j>i »p YnYa npe aaxva.
K xn d Yn Kxne xi>ni.p Bede ^ n x x îa -m î daxb npe avn, xpemY-
p t m i ce acKYnde ^ n x p e n eiîoapeae domnvavi ct>y ; dap ne
Ypm t npinde Kxneae KvpaijÎY, ce oqî'Bpemxe mi ronemxe
npe avn.
D ap’ n ri ^ n < t> T ,n xvp a K o p n v a v î ne d e ’ n aoapT » ^ n K i ^
e c T e d i o e p i n i ţ î 'B m ape „ j^ n x p e K xne mi ^nxpe avn. K anva
a v iiv a Y Î e l e - a a d e o c e fiix d e a a a K x n e a v î. Oku a v n v a v î c x n x

a a s a c x p i, c x p ’B a Y i i x o p î n o a n x e a m i c T a v K v p m e z i m î v ; k * -
neae a a x p t, avnva v p a -B . . d v n v a ape r x x v a n îâ in > n m i n v
noaxe CB-a ^nxoapK t c 'Ă n r v p n i e c ia ix c t. ^ n x oa p K T . x o t
K o p n v a , a n o î m l x o x K o p n v a * n K T , i - î m a î n îa m > n d e K * x aaa
x x n e a v î ; d in n iî a v n v a y î c x n x m a î r p o r n î, n îe a a e a m a î B a t n -
n o a c T ., K o a o a p e a YMb«oapm-& * n x in e p e u îe H en vm rb * n b t ,-
■ T p x n e q î e aa n T > .
.Ivnva, z iie Evon, ecxe vnva de’ n animaaeae ieaae
m aî c x n p e p â x e n e , a n o î d e n i i a n p i m i x e a a d e ’ n m * n a n T , x v -
p eî x o a x e a p m e a e x p e B v i n i î o a c e n e ’ n x p y O K v .r b H i v n e a c a
j i v n e a c K t , â d e K T ,: n x x e p e a , B m a e n n ie a , a V e p T ,x a x e a , npe n
«a p e m em aoane e * n cxape cr-m î rtce a cn * , c T ,-m i a x a ,e
i n i ^ n s i n n , n p a d a ; k y x o a x e a i e c x e a m o a p e B ie x v a a v n e
m v a x e o p î d e «fo a m e , f i i n d k t, a p e v n n e a m » k v m vax m ai
n v T e p n iK d e K X T d x n c v a , âdeK T . n e o m . Karb ne Ba eh h k *
C K V T i n n î ’B , a n - B p T . i î v n e ! O a e a c a a n i . m i c x v n e nv m oape
nenî îbdaTb de «toarne, «tiind k i ape anbpbropîx, ne K&ndjix-
nx.i, xb «tiiniţb aTXTde jxKpbniBb, neadopmirb ^nzîecTparb
ky meni-ioane amîâ de Bxne, t o t moape de «toarne a dece opî,
<t>iind Kb jiok de anbpbTopî ape npironiTopî nvTepnÎHÎ.
.Ixnxji mxniKb maî Tape npe aniinajva, Kapejie nv i-ce
onvne, ne K*nd iipiuimţîa animaae.iop, Kapi.ie av Kvpa-
yîvji cb i-ce onxîb, deBÎne im.ienioc, mi Jie aTauţ npe’ n
«te.iîxpiTe anvKtTvpe BÎK.ienne. K&nd i-î «toame mi nv noare
a«t>.iâ An n'bdvpe nemina, ce anponib de jioKvimţîeae oame-
ni.iop, aTant animaje-iedom^cTene, mi deant a îcbvtît ceav
peeuiiT Bpe vbdarb ^.n acrb ecKvpcivne, aTxn>rîpenenîemTe
acemennî npexmBJibpî maî a'dece opî, mi aa avn ce adeBe-
peurre npoBepBVji: „nvmaî nacvji 4nT.xîx kvctb ’ie-Ba.“
Zixa pbin;s;ne .ivnva acKvnc ^.n KvjiKvmîv-mî, dap’
noanTea ece, ce anponib de cTâvpe (rpâatdîvpî); ce anxKb
c b cane nbmxnTxa de cv b nopuî, Ka cb .ârpe ano.io;
anoî, de noaTe, AnTpb «t>xpioc, omoapb t o t ie n cem T e
mi AnTxmninb, îa ne-Ba kv cine mi «tvţje. Kxnd n’a pee-
miT Bine An acemenne ^.nTpenpmdepe nonTxpnb, ce ^.n-
Toapne ^ n n’bdvpe mi ajieaprb aKo.io ne’ meTaT, cnepxnd, Kb
vn ajT Jivii, Ba <t>i ronind ja neeajiajiTb napTe a nbdvpiî,
anoî n^nd npind Bpe vn animai, ^.mnapT avniî am&ndoî
npada ^.nTpe cine. Dap’ Kxnd «toamea î-a aatvnc .ia rpadvji
n e jj maî na.iT mi nv maî noT pbBdâ: aTvnnî arairb mî
npe oamenî, maî aaec npe <temeî mi npe Konfî, mi An acTe
T*mnabpî TvpBb de inxjTe opî mi mop. DeaKb vn jivn
opdenapîv ecTe Kb-ibmeraTe ne’nTpv uîapb: avnva TvpBaT
ecTe kv aT^Ta maî AnpiKomîaT mi maî nnpmîoc (npimeJK-
dioc). KbhÎ ToaTe panneae npodvce de d^ncva cx a r mop-
Taae (adxKbiţise de m oapre); anoî ejia 4.11 crapea Txpsb-
«rîvniî nv ^nneaTh a mxniKa opî ne ^.nTX.wiemTe An dpv-
niv-mî.
Ce zine, Kb .ixnx.i «nxye de avminb mi de cvneTxa me-
Taaeaop. îîn aavmeT (KiBpir) anpinc noariTea, ceav KÎap
iui nvmaî cvneTva npodvc kv doxb Kîeî, c*nT An crape Cb
cnapîe npe jiviii cb <t»vrb.
* l v n v a , u a o p î-K a p e a n im a ji m xn K B iţiB d e K apne, e c x e
n e a m m v a c o i ţ i e x B i ţ r î ; m i K x n d c e a d v n B K x x e Y B d a x B Bp’ v B
n e a x B d e a v n î , c e u r r i e , k b a c r a n y e c T e B p’ Î B c o q i e x a x e
n B H Îv ix B , c n p e n B in xB M Îv n ea o a p e - K t p x î p a m d e m x iin ijB
o p î .^ n d v c x p i e , s i e c T e y b s e a x B d e x o y î , K a p iî c ’ a v a d v n a T
n v m a î Ka c b a x a i e « ^ m n p e v n B Bpe v n a n im a ji m a î m a p e , o p î
m a î i c T e u î v ; d a p ’ m a î n y c e t a i i i i u i Bp e Y B d a x B Ka a n e m n
x o iu c b c e d e c n a p x B * B p B s e p T e , y p a e x e m i .fjiK B Î e p B p î,
n e’nxpv kb iB-Kape B pe cb aÎB B n a p T e m a î m ape de’ n
npadB . A m îâ c e . p T s m u . i t . f n x p e x o q î T o x - d e - a v n a .
4 e x e a e de a v n î „^m saB d yn B npadB ca p a , m aî aaec
K xnd e neaiţÎB . K x n d a î cb xpeaKB n p e cx e Bpe Yn p x v :
axviiHÎ c e «KniiiipB \ n v a dvriB a jT V j, i e . u m ai x a p e m epye
nB in xe, ajui d oiae c e iţine ky diniţiî de Koada n e a a v î ^ .n x x î î ,
acem enne a a a x p eia e ce q ine kb diniţiî de Koada n e a a v î de aaa
d o ia e, m i a m îâ oapmB Yti a a n iţiv neK vpm ax de n x o iţi k a ij Î
c e a o a B .^ n xp ’Î B n eaxB . K x n d c ’ a p x n n ix a v n v a , ce xbbb-
a e m x e n p e iiB in x n x , n x n B i e ^ .n ie a x B KYpcYa cx n ţiea Y Î.
Kxnd Bp e î cb a xan e B ixeae de a KacB a ae BpevnYi eKonom,
mepi,ie nBin r e a v n v a i e a a m ape c x n r v p , m i « ax e a a n o a p x B :
K x n ea e e c e a o a p B , m i a v n v a BaBCXBm ax c e o a s e a yiji',
K *n ea e ce î a d vnB e a a ; ^ n c B a a oape-K ape d ic x x n q ÎB ce
a<t>aB acK vn cB x o a x B n eax a , Kapea nB B B aem xe n e K xne
m i- a co a p n iB , p v m n x n d v -a BYKBiţî. l o x a m ia «i>aK a v n ii
m i K xnd axaK B Bpe vn boy, Kaaa, o p î nepB.
.Ivna oaxB xpeî nxnB aa novB n v î, d a p ’ n e iî Y B daxB
m a î n v iţ in î d e x p e î . I l v i î c x n x o p s i K x n d c e n a c K ; a v n a ^ .i
n vxp em xe kv aan xeae cby K x x e -B a C B n T im x n i, n p e v p in B
ae n p erB xem xe m xnK ape de K apne, K apea a i-o m ecx eK B
m a î ^ .n x x îv ^ n c a -m î ^ n r v p B ; m a î x x p z io p ae advne rv -
z îa n î, e n v p î x fn e p e î, n B x x p n iiiî m i aaxe n â c e p î B iî . I I y iÎ
a v n in î c e iK o a K t kv acxe a n im a a e m in e , d v n B a n e e a ae cv -
rpvm B m i ae m xn xnK B ; dap’ a v u a a tv n em x e a x v n iî acT B
n p a d B , o p v n e ^ . n b v k b i j Î a c e m e n n î , m i n v n e n B i n x e a «m b -
K B pvî n v îv K xxe vna. N vm aî dvnB d oÎB avnî de aa n a -
m x e p e -m î ec n v iî d e a v n d e ’ n o v n d v a n B d v p iî, Ynde cxn T

niCKYnî, v p m e a a îi mamei caaae aa p x î Ka c i B ea; d v n i ne
av b i y t 4 1 d v ie avna e a p i- u iî nanoî aa KvaKYiuîv-ae rn i-î
neBoeuiTe, c i ce acKYndi Bine auoao, d e a u i- î a m ep in q îi
Bp’vn n e p w îî (npimeiKdie). A iu ia ^ m s a i eî d v n i mama aop
K*Te-Ba avnî. Jf.n a ie c r u m n , Kxnd 4.1 aT aK i nine-Ba,
mama aop â n i p i ky mape KYpaijîî ini KÎap ky «tYpiei,
mi TxmnYa a'iecxa ecxe mai K Y p m io a c i ini maî ÎYTe
KÎap deK*T avnv.i. Nvm aî d v m zîene avn î ceav d v n i Yn ann
de ziaae ce decnapT n v iî ky t o t y .i de a v n î , ^.nnenxnd a
dvne î i B ie a q i n ea T ^ p n a T i: a T v n iî cxn T nn apmaiţi ky
to ijÎ diniţiî m i ky T o a T i nYTepea. .Iv iiv a ajKvnije aa B xp-
CTa de H inH Î-cnpi-zîeie n x n i aa d o îi- z îe n î de annî. «/Ivnn
dopm UYiţin ziva, a î comn Yiuîop, u ii adopm Kxnd cxnT
ocTenniuî: eî seif mvaT iui a dece opî, Ka ToaTe animaaeae
m&nKUţise de Kapne. Dernî cxnT a v n iî <t»oapxe m x u K i-
Hîouiî; ^ n c i t o t noT c i pânde «toarne d o î i Tpeî ziaae.
.Iv n v a ape nvrepe «toap’re mape ,f*n napTea de m in T e
a KopnvaYÎ, m aî aaec ^ n niYUiKiî iv&TYavî m i a î rY p eî. E a a
ecTe A n cTape c i noapTe î i oae «jorapeari ^.n r v p i - m î un
c i < tv n ky d*nca. Kxnd ^ a p în n eiu T e nine-Ba k y ra o n n îî,
C T p in «toapre T a p e ; dap’ Kxnd ^.a saT n iC T o p iî ky mÎ o-
m eyeae n x n i- a o m o ap i, nY cKoaTe ne«rî y i CTpirape, am îa
e de Tape m i de nec&m iţiTdpîî.
. Iv u v .i d e m î e c ia n â T e K m i « tîe p o c «to ap T e, to ty iu Î
e c T e iu i <tpÎKOC m î c«tiiMÎoc n e . u n r i a n e e a ; K& nd K ade 4.11
Bpe v i r p o a n i , e c T e a i ’* T a de c m p i a r , ^ i i k x t n o a T e c i - a
o m o a p e o p î-H in e , k i e^ a n v c e â m p i ; B a -Î n o a T e n v n e KÎap
m î .l a n i j î î A n t x t , ceaî c i <t»aKi ky eaa opî n e a p b o i,
k i h Î e a a n v a p a x i n e i î n e a a m a î miK ce m n de cvm pape.
C e cn vn e, k i A n T p ’î i rpoan i a î <i*oct k i z Î y t v n a v n , y i
B Y ane m i y i <t>emee m i t o u Î a î p i m a c aKO.16 T o a T i n o a n -
Tea, « ip i Ka «tem eea c i * t i i n i u i ' r 4 e -B a , k i h Î a v u v a de
c n ip iin Î Y n e nY c ’a m im K a T d e’ n aoK . » t v n v a a p e m ip o c
«toapTe â ije p , e a a m ip o a c e K a p n ea ^ .n d e n i p T a p e m a î m Y.iT
de y i m i a i . K x n d e ce de’ n n id Y p e , ce n vn e a c v n p a b x h t y -
aY Î, Ka c i c & m i ţ î i ToaTe m ip o a c e a e de n p e ’ n n p e q îv p Y a
acTvî JIOK. Eaa n p e o e p e u iT e K apnea n p o a c n t r i ini b ib , iui
n v m a î ji a x x m i i d e n e B o e , m x n x n K 'B m o p x iiH iv n e . De nTpe
T oaT e o e a îv p ia e de K apne, n a a ie m a î m v a x K apnea de
om 5 de aneea av 4>i>kvx a v n iî K xxe v i d a u cx p iK T »H Îv n î

m ap î .fn H i n x i p i m e d e c r p o n * n d K i d a B p e j i e o a m e n i a o p . J f .n
J la n o n ie a , v n d e c x d t a v n î m v jiţ i, a x a K t npe o a m e n î, m a i
a jie c npe <*>emeiae . f n r p e r a x e , K a p ijie .ie d eoceB ecR n p e n
a y e p t x a x e a m ip o c v a v î. De a ie e a o e m e ia e d e aK oao x p e s v îe
c i o ii to t de a vna neTpeKVTe d e K i i p i B t p B a iţ î K x n d ec
de a KacB.
Jf.n ToaTe xxmnvpiae av aBVT oameniî vpt acvnpa
avniaop. De aieea . f n ToaTe qîepeae Hieiaicaxe aaae Evponeî
c’a nvc npeuîv ne Kanvji jivnvjivî, âdeR-b nine advie vn b o t
de avn, npimeuiTe v t cvm i anvmixt.
Ce cn vn e k i deaK t m b c x o p iî î - a v B a jie n de avn, o
m e c T e K 'B k v a n i , m i v n r k v a i e a c x a r x x v a , c n i n a p e a n u K o a -
C T eJie oiJiop, Jie C K ant de a x a ie a e avniaop, K a p iî a v r p e -
a n îi. n e ’ n T pv â c o e ..îv d e m ip o c .
8 8 . TIodxA AVI Tpbîahn upecm e D in b p e.

(D s m „iKoana -iBiniî“ .)
A B ^ n d ’l'p t îa n n a a an n va 104dvn-b Kpecx c i. noapTe aaa

d oiae p iC B O Îv a cv n p a D a iia o p , Kapiî a o K vîav . f n iipomn-
iţîe a e de a c x x n r a dvn-Bpiî: « n r a p ie a , E-Bnnaxva, A p d ea.iva,
P v m x n ie a , M oadaBiea, B vK oain a, E ’bci.p âB iea, a x o n , p * T
c% zid ea cK i. nod cxT ,xi,T opÎY n p e c x e D w i p e n e ’ n xp v c e -
r v p a x p e ie p e a o c x a u iia o p a eijiv n a p i, uii n e ’ n xp v cxpi>-
n o p x v a npoBem vniî o u ix iî. T,»i.îann ^ n c i p s i n i . kv . f n*nn-
UÎ-BHÎvnea a c x v î n od npe «M.îmocva c t v A p x ix e n x A n o a o -
dop D i m t c i e a n u v a , Kapeae n s m .fn x p vn ann de zia a e a a
iu i n > x ix . A c x nod a * o c x v n va d e’n n eaae m aî « î m o a c e
z id ip î a a a e nenim iî, iu i a n v c x o a x i. a vm ea de axvnji . f n
m ipape. K in v a n o d v a v î a n e c x v îa ce a * a i . f n o i u m n a x a a
P o m a u e K oavm na a v î T p t îa n n .
A ie a a n od ep a to t de n eaT pT», aB eâ d o ît-z îe H i de
C T X J in î z i d i u î d e ’ n n e T p e n tT p a T e ; î i . cytt, « r in iî-z ie H Î de
n a a m e d e n a a iţî, m îe c e -z îe H Î de r p o m î, î i c v r t iu îe n T e -
z îe n î de n a jim e d e n ip T a n ţ vnva de aaT va. D vn t acra
v ^ n < M .n iin îa p e a e e â nodva a n e c T a d o î ’B - z î e s î in i d o ît de
â p K v p î, n i i î"B a v n y im e de naT pv m iî n o î 'B CYTe naTpv-
z îe n î de n aam e.
wfimn'BpaTYa Adpiann a nopvn'riT cb coapme soaTeae
aneaaeî zidipî. Kâvca ce cnvne oeaîvpiT, vniî Kped, Kt a’a
CTpiKaT de opina BT>pnapiaop, aaqiî z î k , kb ap oi o -b k y t
aneacTa de’n nicmi. acsrnpa sxnTeî ceaî mipipii, ne ce p t -
m»pcâ de’n anecT monYmxnT acvnpa B’binTauiÎYaYÎ c b î
Tp’bîann .fjnn'BpaTva.
K*nd cuade D inipea ce Btd p'bm’Bmiijîeae crxaniaop
k y BYKtqî de apKYpi axni-B cvpnaTa qeTaTe Kapanaa nv
denapTe de Txpnya Cesepin ,^n PYinxmea. J^nTpe cvpni»-

Tvpeae nodvaYÎ c 'a î aoaaT maî mvaTe ^ncKpinniYni minY-
naTe, de’ nTpe Kapiae YpmBToapîa ecTe a mapeavî ^ m m -
paT ^.nTemeîtTopîî aaa asecTeî zidipî:
„C s6 npoeedepea jisx Astsp aăee'ipciwcs^ uonuzi-
ffiine, ne ns uoame ^mfip^nd e^pmsmea pomannft?
Eam'b k% mi Dsnftpea c'a csnsc cs6 jksi."
89. Domnv.i aeap.

(De A. Ilannsa.)
Doi boi aa TpeeptTsp'b

De’ n asnp» deaict cn.TRp'b
.^menjîpi» e t nixyeacKT.
IUi ’ nTpe demnii ct. Bopseacirb,
ZinAnd «n sa : „pts mJhma tfipame !
Ns c ’as npea iJitKsm 6SKame,
IUi jta eapnt, ksjh 6ai camt,
Bom ct mspim, jtmî e meamt.
K t -fii tiMfî annî, KSm uimii 6ine,
Ns epâ awiă nsuine,
IUi nsmaî KJkme-st Kouae
Ne da m i .fmoii de uaXe,
jf^n KJhm .pi caameae me.iJie
Bedeai oacejie upe’n ai’e juie.
Anoî dâmim ns ape
TipiMfte-a da de mshnKape, 8
s u i n de KJMid ns zscmapim,
TscmsJi de mom m - ji sîmapwn.
Dap’ ecmjhmu, npefcsm eexi 6ine,
Ki uaiejie cJMim nsiţine,
Kpezî a iie antum eieaifîa
JIjmi' ea p i a p î eepdeaiţia? “
— B o s a i e B o p c a - m î o n p ic e
PtensnzLind kt>tpt> eaa ziee:
„E s am sb caepAwyfo mim,
IUi tc’om mspi ns mi-î (ppiia;
K i de mi-c aaîe nsiţine.
Dap’ cjhnm ks tpasnufte xuiine,
Uii iiî vii KOAed npe’n eJuie
Aţfi.ii căite mimimejie.“
B o p s i n d e î , d o m n s a a e B in e ,
I l l i n p in in d n a î e a e s i n e ,
Bede npe’n eaae mî cnîie
Illi KT.Tpt 4-iîsa CT.B zine:
„ B p e ! 6 p e ! te n M n a io m ie t
Picin, (pip’ exonomie

H e ? a c m e a cJM im m p e e p a m e ?
Amîâ mpeepî ms 6suame?
Mspipe-ap Jiennea ct, moapi!
nsne—ie a dosa oapi !
Uii Jie mpeepi maî 6ine,
Ns eetî K i-c k s căite miine ?
ES usn pim ac (pipi (ppiKt,
Ksm uii aMfii nom a ziKi,
K i de-aiii de’n acmea moame
Mixap doi nsmnî c ’ap maî moame.“
D e a K t a e T in c e p t e a p t ,
IUi de no» ae T p e e p a p t ,
Boiî, K a p iî ocTennice,
C T A n d u n sa de’ n eî eap ’ z ic e :
„ A n s m ( p p a m e ! K sm - f i f i u a p e ?
n a i ţ i z i t e x ’o m m a î m p i i o a p e ? “
I lp e l e a a aaT y e a e a -a n tT p sn d e ,
IU i Kfb T p i> i e c T a p t c n K n d e :
„Tjni-eom ? 6a? ns mm uimi,
B in e, uimii, k® n s n e - a ( f i i ;
D a p ’ o p î-K S m , Jia u p ir m e a p b ,
Ks noi, lumii, k® ns mai api>.x
9 0 . IlacifA dem i T&pn&jt p o w fo .

( T p 'b d s K 'b « u s n e . )
J lo K v p ia e , npe’n K a p i ji e T pen K t-H T o p ii d ea a C x b îit
nxni. jiaTypnYJi-pouiîy, cx n T ^ n z îe c rpaTe ky aTXTea «t>pYm-

ceiţîe, KA\T nYmai nene.i.iy.i YnYi ziYrpan «fndem^naT ni
jie-ap nYTe n ^ m in u a e a p t-iu t ky ne-Ba denjiiniTaTe.
K’BJi’bTopÎYji, aBxnd ntinT e-uiî npe xaTiJi mYnniJiop K tp-
naiu de’ n napTea aieea, CspsJi, n tin T e a zît npe’n ninYTYji
de t o t niTopecK aaji TtJunaHÎYJiYÎ, vnde ce s a p e i mbp'bYa
G a d s J i, n pxvji C & 6 i l x . Ile Yn mYnTe anpoane ce. maî
Btd cvpn'STYpejie Yneî HeT'BijÎYÎ BeKÎe, uii n e-sa maî d e n tp -
ijîop ce BapcB CxbîÎyji .fn CYmenÎY.i Ojim (AjiYTa). De ani
. f nK0Ji0 cxnT mYnqiî t o t de ne de ne maî na.uţî ne de . f mse
jiaTYpijie, «pirypeJie anejtaopa maî nvTepniie ini maî Ypiauiîe,
«nxnanîejie neaae .fnrYCTe aKonepiTe de fJiopî nenYmtpaTe
de t o t «»ej!ÎYJi de Kojiopî. Jia oit-H ape . f n'ropcYpt a dpv-
myjiYÎ ni ce ^s.n^’bniinîeazî’b t o t iKoane noire de mYniţî,
crx n d de’n anejuiea-urî ejieminTe; . f i i c t ainîezîaTe ^ n rp’Yn
inip nov. DpymYji ce CTpxmTeazît «fn opmrb de «•Ynd'B-
TYpi, c’BJiB'bT’bHiea ntdY piî uii a cTxnnejiop deBine t o t maî
cxnrypâTeKS, KÎap ini .fn cY -m î dpYmYJi ce nape ameiţiT,
A.nTopK*ndY-ce . f n Koane iui .fnKOJio ky nedYmepipe ex m -
niTB. Ainî ce p tc T o a p n i KXTe Yn ntpeT e de CT^nKt ne
dipym, ^nm zî^ndY-ji, aKYm . f ji c a n t Yn n t p t if KtzrBTopÎY
ÎYTe. ImÎ KOJieâ ce n a.m it mYniţî ^nTYneKomî iui apvnut
nap’Kt K*Te Y t KtYTtTYpt nocomopxT'B acvnpa pxv.iYÎ de’n
Bajijie, Kapeae .f n nepBiKoaca-inî cYmeiţie u iî-a JiYaT dpv-
înya KYpmeziinÎY npe’ n KYpmtTYpa mxnuiaop. J^n c& nrv-
ptTaTea aneacTa ce avde nvmaî b y ctyji 4 eju monoTon a ju
OatyjiyÎ, Kapejie ce Tp^nTemre Ypioc .f n acKYiţiinîeae
cxxnseaop; de’n Kvnxpa KT>aT>xopÎYa nv ce maî câxvp'b a
admipâ nvBpeuîeae rpvne de Konaiî, iui oopme de mvnuî,
de a ce minvnâ de oeaÎYpixeae vnde aaae Koaopiaop opvnzîe-
aop Jia Konaiiî oejiîvpiqî, uii a npifii aa deocenirva âsvp,
ie ce aeanbnn’BnecTe mvnqiî dembpxanî. I le vpnvb ce cxpxm-
xeazrb dpvmva kv TOTva; nvmaî kv mape opiKt ce iţine de
KOCTiuiîeae deaavpiaop, KtMÎ denapxe cv b dxncva BveuiTe
Oaxva, ne K*nd itonaiiî uvxepninî kv pamvpeae aop neaae
vpiamîe aKori’Bp dpvmva de’n napxea de’n cvc. Dpvmva <t>ane
^Knxopcvpe ooapxe Koxixe ne axnrb cxxnieae neaae kv
mvKÎ eiuixe acKvnixe, xpene npecxe riexpe acKviţixe iui
npecxe cxxnne mapî, necxe m>pae «torpioace iui nodvpi
cnvmaxe, nxnt K*nd maî npe vpm-b ce iBeuixe ntinxe vn
xvpn aaa vnvî Ktcxeaa BeKÎv, Kapeae amepiniţîi» a ^jticide
dpvmva kv zidvpiae caaae neaae rpoace. He’nxpv domninnîa
necxe asecx dpvm, c’a nvpxax BT.xi.ai'î Kvmnaixe cxnyepoa-
ce de’n xxmnva ^mntpaxvavîTpi>îann mi 11x 111 ^.n ziaaeae
ijoacxpe. Ai 41 c o ’Bpmap'b Pvmxniî npe peqeae vnrvpecK
Posepx kv K'Ba’Bpeniî avî kv x o x (1 3 3 0 ); ai 41 ^nBince Ci-
ijicmvnd npe X v p n ini npe Pvmxni. AKvm ce a<&ai> aa ca-
Tva Eoiuîa vn xvpn kv Koaoapea de xox pornit ntanîax ne-
cTe mapyine, axnn, Kape ce aoat depertropiea Bbniaat mi
K’bp'&nTina, mi v t aivm’bxaxe de oapt maî denapxe ce a<t»at
Kaceae Kopdonamiaop pvmxnî ^nmipaxe ^ n ainie deact, de
aa Kapiae ce deuiKide îvxe v t saae k x x aezî kv OKiî ^n
mîecva Dvni.piî, mi necxe Kapeae ce Btd ntdvpiae de ne
maava dpenx aaa Dvntpiî.
91. JloKScme migpftiţieeAe de’n Apdeaj de n

annsA 1 78 0.
(T pi.d sK 'b H Îsn e.)
Jfrn annva 1780 aa 23 AvrvcT ce isipt de v t daTt . f n

Apdeaa sexe de aoKvexe nenvmtpâBepe, Kapiae csvpxnd
^nxvneKav avmina coapeavî maî mvax deKXX nvopiî nerpi
uii rporuî. Eaae Benipt de Jia ptctpix. IIoaTe k i B*nxvpiae
dejia ptctpix, Kapijie cvoaace Kam .fndeavnrax ntinxe de
cocipea jiop, ae-av vmÎYpax senipea aKoao. Eaae ce auiîe-
zîapt ne jia naxpv oape dvnt ameazî .fn ninvxva deaa Ba-
jiacvx mi de npe’mnpeyivp. IIonopYa .fnxper ctpi .fndaxt
ctJiea.ivni.ie; ejuie cBvpapt cupemeazît-noanxe anvc, .fn c t
a.iTt mvanime de jioKviTopî Jii-ce nvcept KvnTpa mi ae
.fnxoapcept .fnanoî, dap’ ea.ie ce decntpnipt . f n maî mvaxe
nexe mi ce amîezîapt npe’n ninvxeae de ne aa Baaacvx,
Boniţida m. a. de ne vnde neiî K t ae maî nvxvpt aavnra,
nxnt ie coci eapna mi ae ^.nrîeiţî'i npe xoaxe.
Aoa*nd 411 ntpiţiae aiecxea m^tmape decxvaat ptmâ-
cept aKoao .fn xox deKvpcva avniaop CenxemBpe, Onxom-
upe, Noeiimpe, Zîe 4emBpe, K^nd ae cxince yepva de n ainca
xaîneaop Batnnixe de eapnt, k v xoaxe Kt epav npironixe
.fn xoaxe ziaaeae mf de Ktxpt v t mvaiţime mape de nonop.
Dimineaiţîa ne aa novt oape ce pidinav k v xoaxeae mi mep-
ijeav de aa aoKamîv . f n 4ea maî anpoane saaae opî ileaa, opî
mîec, vnde aoaav nvxpeuîv, eap’ capa ce p t ’nxvpnav eapt-
mî aa aoKamîv-mî aaec de’nxpv ’nnenvx. Kxnd epâ xxmnva
ainiiuxix c k v x î x de opî-ie Bxnx, csvpav ooapxe ne cvc,
eap’ is&nd Btxeâ Bxnx, maî aaec ssnx Kvnxpapiv, neKxnd
aseav c t ce .fnxoapKt aa aoKamîv: axvniî cBvpav ooapxe
ne jk o c mi anpoane de ntm;s;nx. Dvnt ne coci ijepva k y
avna ZîenemBpe, ne maî aB&nd qe m&nKâ, mi KÎap nesî vnde
ce KvaKâ ne eapsa vcKaxt, anonepixt de nea, ce nvneav
rptmadt vneae necxe aaxeae ne Kpenijeae Konaniaop, Ka-
piae ae axxpnav aa ntmxnx k y rpevxaxea' aop, vnde .fn -
rîtiţîapt mi nepipt xoaxe ne . f niex. Jf.n npimtaapa vpm t-
xoapît, dvnt ne ce ion i neava, apineae aoKvcxeaop nepixe
.fnotiţiimav v t CKainipe; ne xe anvKâ de o k Î .
D â v n t np ea m v a x t nv a v o t u v x e a a e a xv n n î, o iin d K t
n e Kxnd c o c ip t , ep a v u ^ n ia e n e u m n m aî x o a x e K oan xe
m i c x p x n c e , n a p x e K tp a x e m f a K a c t . C t o i t o o c x BYKa-
x e a e . f m it B ep zî aa c o cip e a a o p : nv ap o i m aî p t m a c nemiK
de’ nxp’ x n c e a e , n p e K v m n’a p t m a c de’ n n eaae se a e anvKapt
n e p a l u i i K p x d e , n p e K v m O T a B a u i i n i n v u n o l v a n e a j i n eK O U T
d e n jiin , d e ’ n s a p e n ’ a p t m a c n e m m a deK X T K O T o a p ta e
n e a a e a e m n o a c e iu i p i d i s i n a .
J ia c o c ip e a a c T o p aoK V CTe, c e deT e .^ n d a T t n o p y n K t
de’n n apT ea a d in in ic T p tH Î v n ii H iB ia e Ka c t eact to t no-
nopva kv to t < t> eaîva de vn eaT e de m eT aa, Kape nvTeav
n p o d v ie n e-B a cvn eT , Ka n p e’n an eacT a c t c e a a v n ije , d ap
T o a T e ^ n d e u i î e p T , k i h Î e a a e n v c e v p n i a v a m e p i j e „j^nTp a a T t
n a p T e n u a —u i i n t p t c i a o K a i u i v a a n v K a T . A n o î c a v o p d e n a T
1 0 0 0 — 2 0 0 0 d e a o K v iT o p î Ka c t C Tpxnn ne T oaTt z iv a
K* T e vn caK iu i s K v m tT a T e de aoK V CT e, ne ep a 4 > o ap T e
v iu îo p de ^ m n a iiu T n e ’n T p v n e n v in tp a B tp a m v a iţim e , npe
K a p ia e anoî opî ae apdeav opî ae .fjir p o n a v ^ n rp o an e

ad& nqe c tn a T e anvm e. D ap kv T oaT t m vnK a aneacT a; to -
tv u iÎ a s î â c e K v n o u iT e a n e-B a K t c e ^ m n v iţin e a z ît de n-
Tp x n c e a e , n x n t ne a e -a c T * n c q ep va ep n eî k v t o t v j .
D a p ’ aK vm m a î e p â T e a m t, K t de n o v t a e a u u e z îa T e de
aoK V C T e ^ n n t m x n T , c e B o p n a u iT e ^ n n p im tB a p a v p rn t-
T o a p ît a c e m e n n î i e T e i u i ^ v n T v n e H im î d e a o K V C T e , K a p ia e
a n o î ap o i kv a T ^ T a m a î u e p iK Î o a c e , kv k xt c ap a<t>aâ ^ n
i ţ î a p t K Îap d e n p im t B a p a , n p e K * n d cxht B V K aTeae K pvde,
m i n p e ’ n v p in a p e n ap m ai ii\ t c c K t n a n e m iK a d e r v p a n t -
c t q i o a c t a a o K v c T e a o p .- D e a n e e a c e c K o a c e p t T o q î a o K v i-
x o p iî ^ n d a T t n e ^ n n e n v a c e d e c n p im tB tp a u ii a d a K t a -
dvpa, kv x x p a e q îe , kv c a n e u ii kv 4>vp<ie d e <t>îep, K a c t c a n e
n tm x n T v a , c t cn o aT t o v ta e a n e a a e a u ii c t a e n e m iie a c R t.
D ap ’ K ta d v p a coapeavî K a o iic e auvm u ii cK oace to a p T e
m v a n î u v î d e aoK V CTe a u iîâ kxt ue vneae a o K vp î n v c e B e-
d eâ n tm x iiT v a de m v a iţim e a a o p ; iu i a n o î kv k st om opav
o a m e n ii m a î m v a T e d e ’nTp x n c e a e , kv aT^ Ta ce n tp e a v Kt
c e ^ n m v a iţîe c K m a î m xar, fiin d K t e u iîa v tot neK vpm aT
d e n n i m x n T . J ^ .n v p m t ^ n T p e u v i i m î a p t o a m e n i î u r i m e a i-
aoK va v p m tT o p îv : v n d e a i-a a v v t n e a T t m a p e de aoK VCTe
T in e p e a a e , c t n a v a n p o a n e d e e a a e v n u iîa n u îv a iu îâ de a v n r
k x tb e p â a v n ijim e a n e T e î, de d o v t r ie iio a p e d e a a T iu i d e
d o v t d e a d * ,n K . A n o î c e n v n e a v o a m e n iî d e l e e a a a a T t aâ-
\ rrp e anpoane vnva de a a T v a m i ky m tT v p e d e o p Y n z îâ p îe
rrV & n av n e .A i W e T c e a v m t T Y p a v T o a T t s e a T a * ţu i m î a n n Î Y , m i
aa c i n y n o a T t c t p i d e n m î a n t t î v a < t> a p t r i e d e le e a a a â T t
« îa p y in e e p a a n a e K a T t n x n z î t d e a avn rva m îa n n îv a v î. D e a K t
ce a d v seâ T o a T t seaT a „fai m îa iim v , c e ă K o n e p îâ k t nt m x ir r
m i ce B tx e â s in e Ka c t n v m a î- n o a T t cK tn â n en î vn a de
a K O J io. ^ n K in v a a n ecT a, dpenT K t c e . f j r n n v n i n a p t j io k v -
C T e ji e , ^ n c t n p e ’ n n v T p e z i H Î v n e a a o p â c o e a îv de rp oa -
ne otK Y T e K am iip e a ^ n o a q îa n tm x r iT Y a v î, ce .fa im a y
â e p v a d e î t itY T o a p e K Y m n a iT t, K a p e a n p o d v c e m v a T e B o a a e .
Oamenii de irt napTe k y meaiaoaHeae zice, de a j i t

napTe 4Îoapeae, neYHeae, rpâvpiî mi aaxe nâcepî, se Tpt-
ecK ^11 neTe nYmtpoace, CTepnipt ne ^knHeTva k y denjii-
ntTaTe acT eîmiy aaa «tepisipiî nîepeî.
I l â T p ie a a c T o p a o K Y C T e m irp tL ţÎB e e c T e T t T t p i e a s e a
m a p e .D e a K t a i - c e r a T t n Y T p e n îv a a K o a o , iiY p n e d ^ n T p ’ a .iT e
n tp m a a a e a v in iî. H e T e a e a o p c x n T a m îâ d e n Y m t p o a c e , k x t
Yt c i> n r Y p t s e a T t a K o n e p e ift jknTindepe de K X T e -B a m ia e
n t T p a T e , m i ^ .n K X T e -B a oape m xnxnK t T oaT e naxnT eae,
a tcx n d n t m x n T Y J i YCK aT m i d e m îe p x . E ju e csoa p t n in iî
m ia e n e z i , m x n K x n d m i C T e p n in d T o a T e n a xn T eae n e Ynde
T peK . K in v a a ie c T a m epr K xxe Y t d a T t K *T e 360 de
m i j i e , m i a m î â a a i v n r n x n t Jia n o î . H e a a e c o c i T e a T v n s î „ ^ n
A p d e a ji e p a ? n a p T e m v p ije , n a p T e B e p z î, m i ce n tp ea v K t
npodvK Yn cv n eT o a p e -K a p e n p e ’n aseea K t ^ m î «tp eK a v
n e s îo a p e jie d e ’n a n o î d e a p in e jie s e a a e K a n e p r t m x n T v a .
De’nxpe naxiiTe aaeijeav nvmaî neaae Ti'nepe mi c y -

Koace. Epsvpî de neaae amape, npeKvm nejiin mi pvTt nv
mxnKaî neiî deKvm. Eaae micTvecK niximapea necnvc de
ÎYTe. E I o t ptsdâ ooame Minsî nxnt aa mîece ziaae. DeaKt
ai-ce raTt mxnKapea, ce anvKt de ce mxnxnKt eaae vneae
npe aaTeae nxnt Kxnd ne vpmt maî ptmxne nvmaî Hea maî
Tape.
«loKYCTeae ^ m î amîeazît ovtae^ n ntmxnT . mi adxn-
Hime de dovt, Tpeî deijeTe. Ovtae ^nTpv’nsenvT c x i i t ^ n -
KvmjiîvpaTe k y v t vmezîeaat Kaeîoact, Kapea n&nt ^kn na-
Lepturarîu rumînesc. T. I. 10
TpY-cnp’b-zîene ziaaece ycrt», opm*nd Yn iţinaRÎY nîeainîoc^
pm îeaoc, Rapeae KYMţine OYtae. DeniRizîxnd acT iţinaRÎ'f,
90— 300 de ov* Jia i - m u n . ainîezîaTe ^n ni-rvpe
nîezimîe, Rapiae ce ainecR aa vn aoR npe’n yn cyk Kaeîoc.
tpiind Kt aoKYCTeaeoYi de d ovi opî ne ann K*Te yn nvimp
amîa de mape: ce .fniţîeaeije npea vmîop de qe ce .fn -
mvaiţîecK ejue .fnrp’yn Rin amîâ de ^.n^piRoniîaT!
Ilyiî de jok y ct 4 Rxnd ec de’n oyt> cxnr de Roaoape
raaBeun-B aaBit rai «Ktp'b apine 5 a dova zi nâniT-B neTe ne-
rpe, a Tpeîa zi ce *aR nerpi de tot, rai .fnqen a cip i de vb
uiRÎoan-b de denapTe mi a-raî RtYTâ nYTpenîva. D vni naTpy
c'bnTtm^nî .fnqen ;a ae RpemTe apineae, R*nd anoî .fim
cRimfit Roaoapea. Dyub naTpy-zîenî de ziaae raî-ay a*ync
nsii RpecHimxnŢYa denain.
92. HxAuea iui iţîauxji.

(D e IJ. Acaiti.)
X n n ,îa n BTtpBOC, K o p n s p a T iK
K s s i » B S .in e d i n e o a p e ,
C e d s c e p i» a a s tp a T iR
Ka cb *a K * st. B A n tT o a p e .
I^îans-î TonT, dap’ ■J’smspdTÎK,
E a p ’ c o i y s a a s î B Îisa ea n n npâK TÎK .
. ţ j n e i ’ n c e T a i ţ î d e K 'b a d s p t
^ n T p ’s n n s iţîs e ’ a s kobopat,
Dsirb ne npe’ n B'bSTsp'b

I I o ^ T a m i - o a « p 'b K o p iT ,
Z ic ’ a B »a n e a : „ e n n x m i m p e !
N a - i d e c u z s ju i a c ’a d t u ă ;
D e 'n m p ’a z e c m e M t iu u e m p ey
Came, o a p ’ m m « o m cm aă?
Den es icped, Ka ct me (fiaii
Sn vjiaa, de tel maî zi6azî,
I U i ’ n a j u i a m itu M Î m p e m e
E p ^ m e J ie -V / î j ţ n m in d e d p e a m
I U i e s u e - a J t A e m a J t.ie c a e m e
U l i a e K opns-V /i ^ n i f i e ^ e a i a ,
M'oîS cui tui lUfMt ’n cap*

. f n m p e i m e « o îS e K o a m e - a t f a p * .
A t s ii« h iţia n s a a C T p ir a T :
„E paeo! te miann minunam!
Aa atecmea tuMas-i Ilpsxasji,
Ns m’aiKtmy,eă ttpeteasmsjt.“
• Jijct> B s a n e a n ţ c e ’ n K s p i r t ,
D e n e iţîa n d e 'n n s iţrK c e s p i r t ,
H I i-a jK s n r A n d c s c n e d m i a h t ,
« fr a ie iţia ir e .iB ; u ss^ n T :
»IIpen.pndemnKim.ptpt6dape
•jlifî KAmmiyî ejKpmsmemape.
Enn «ezî, deammaîttu(pipe
Dpameiţi-ap(fii damdeminme
MwapKJMae’n6ap6i (fiipe:
Amsmimsmai ^minme
De-aynmpă ’nmuţii, aî zandi
De-aicojiovum'«eiemi.
Deti enneezî aminatfîaae,
De’nnsiţîs tineci mecKaue.
Anoî iamai 6inecarrn!
Eapmi, deames m’ammpac,
Ki sn+nmepectmxeamt,
Ye nezî densmm mci-ji Mc.«
*
Opi «i$Kp3F ’nîimţîezi
P e c s a T a n u c t - i ’ n p en ezL
93. Mapmomeae de upe’n mxmţil Cmipief,

Kipmmteî, K%pnio.,ia mi de npe’n Kipum^.
(TptdKKT.Hi5ne.)
Acxe animaae nocnaxeie ceaminn* ky envpiî maî kv
î M KanV ',e-M « n n p e q î f , Kapeae ^ napxea de’n
mvpvj tpvnm! ecxe anxcax * n aonxpv. C*nx de m*pimea
m*meaop, nu-mi x^picK maî ne ntm^nx Kopnva n e a /m o
mi poxvnd. Eaae ce nvxpecK kv epBYDî nJ Z ? C
«•P»e, n *„e, , 7 mi „ Z Z l
dap’ de’ aTpe Toaxe „ e maI n Z \ Z 7 2 T ’
- *™ de aiecTea, » « . , ^
Mapmoxa c x t BYKYpoac*’n netfoape mi dvne fv
- - anvK i „ neMÎoape.ie
B e s e p iitfa , c x * n d d p e n T cyc. M d e a a * Y r o o a p x e ÎY T e,
e a p ’ n e n i î e c o o a p x e ^ n i e T . A c x e a n im a a e xp-BecK . f n <ţ*a-
m i'jiiî n p e ’ n B t i a e m i c x x n n e a e de n p e ’ n C x îp ie a , K B p m x ie a ,
K B p n io a ie a , K t p n a t f ^ n E a B e q ie a , I x â a i e a e r e . « a p a 4 m i
a p e o i t - K a p e a n im a i, o p î *i-B -K ape n t p e K ie aO H Yinqia n p o -
n p iB deoceBiT-B.; d a p ’ ea p n a c e ih y x b x o a x e * n x p Y B n e m x e p B
c e a ? B Îe z ÎY m e K o m Y n * , K a p ea n e d e ’ n a o n x PY e c x e o b k y x b
ooapxe nexed m i n p e c tp a x B o p î am xepn YT B k y eapB B
YCKaxt. A c x e JO R Y innîe K om Y ne r n i- a e * « k e . i a e ^ n c e - m i ^ n
« o p m a Y n e î * Y P He k y *doYB K oapn e. I I p e ’ n x p ’ Yn Kopn e c x e
J L d e e m ix d e ’ n n e m x e p * , * n n e a a a a a a x « o p n e c x e t y -
a BÎezÎYnieî e cx e aoKY-
n o im x e a , eap neeajiajiii» Da. in.TY.
in i ţ ia « p , * n K ap ea r i a n , K » r v - , e a p n a de « o m , . w * t v
Hixe m i rp'Bm’Bdixe Yna ^ n x p ’ ajixa.
C ’ a L a d ece o p î, k b eaae advnB *m n peY n B ^ mi
mvmKÎY, ky Kapeae * m î *mBpaKB c e a ? * m i am xepn a o -
KYinqîa. C e z ii e , -kb e ^ e pYmn mY.mime de ePBYPi xm epe,
ae yck tj aa coa p e, a n oî ae oaK K B niqîe op i KaBi aa y b aoK
n p e Y p m t ce p tcx o a p n B Yna de’ nxp’ x n ce a e npe cn axe,
m i ’ nxinde x o a x e naxpY nenîoapeae ^.n aaxYpi, eap nea
deaKB X
T aaxT ln K a p K B * * n Y a * n x p e d xn cea e « W
*m n a Y X Kapva a secx a bIy, * n n c x p x n q e m ap-
™ Kap;
inoxa pitfTţipnaTbneiîoapeje > n e« "

ce neapd* .* » * .« « d p v »,« « « « * ;
aoadi mi o apar kv . « . « K ^ p l Bies.vme, dap .av tot
W « - ce ptcToapneaapvj. Kv xoaTe .T, aaea-
cx a ce BopBemxe d ecn p e aYKpapea m apm oxeaop de m vam
KV“ 006 P? "de ipTOniea
C“ Top. '« T o p ie ^nBXYpaaB
Wp de’
^^ n ziaaeae
^ ^ a vi
^ IlainiY
^
mi n *n » a c r b - ş ., ^ e .,.,e k a p i + n r v p »
o -B p B x e m e iY . M a i d e K p e z im w v ~ Q„ K„ nP e a n n B .
^ L a a B Î e z Î Y n ie -m î, n a c B u r i- o k b u x y i u
T o x â c e m e n n e o an m i m a p m o x e a e n a x n d e d o m e c x e ^ K * n d
Bo e c K C B - m î « . « k b KYaKYUiÎYa d e e a p m , * n n * ™ n a p
ky XOX ne a oaB , ky c x p e m tfe , nexpeK ToaxB

Ae dYK ^nxp’Yn Y nnepiY aCK™ CL . Te de & ce KVJ|Kâ
eapna xp x n d a se m i com n op oa ce. Jp.n
comnva epneî, a c n n i ^nTpapea de’ n dtptiiTY-m î, na cb nv
lioaxB nrpă nemiKa aa eaae, ce .fnB tatT Y H ecK aa Y taaaT t
iui qîtuennecK ne’nqeT, ptmxn&nd anoî auiîâde aa O u rom -
Bpe n x n t aa Anpiae, opî aa Maîv, K&nd ce deiureaiiTt
eapt-iuî ini sin aa iBeaat.
MapmoTeae ce noT .finBa&nzf opî domecTe*n npea
Yiuîop. Ce noT nBtiţîa aa îkok Ka vpuiiî, nvmaî mvaT maî
cnpmTenn uii maî natKYT. Eaae imiTeazît uri npe xopnapî,
cap âdeKt ne xopn . f n cvc, .fn jkoc, iui . f n ToaTe aaTYpiae
n x n t ne m t’rv p t ToaTt <j>Ynimjinea ky ntpva. Eaae cxnT
animtaviţîe «toapTe Beceae iui Bioaîe; sapa Kxnd e 4>pYmoc,
a;oaKt i>oapTe mvaT, ce x â iţîtp t ne Koiiaiî, mi «i»aK t o t
4>eaÎYa de cmmoceae opî crpxmBtTvpe nocnaiuîe.
MapmoTeae «i»aTt KXTe naTpv nY jopî uţÎAnHÎ . f n tot
annva, iui TptecK novt nxnii aa zîene annî. Kapnea a i-î
BYnt de m^nnax, YnTYpa ai-ce .fnTpeBvimţîeazît Ka oaeîv;
eap’ nîeaaea aop d t saannt B v n t..le B&neazît cnpe eapnt,
dvnt ne c ’aif . f nrptiuîar necTe sa p t, auiîâ kxt Tpaye vna
K*Te d o Y t-z îe iî de nvniţî.
9 4 . ltpoh'odi.ix.i de Niji.
(De Dp. 5K. B'tpauiîs.)
KpeanÎYniae «ttnTYpeaop ntTvpeî cxiit naine de mi-

CTepe. Ny c^nxem .^n crape a ne ecnamâ: de ne KYTape
Kaimt a npodvc KYTape anlmaa? C*nT .fn x p ’ adestp ani-
maae, a Ktpop ecriniţît ce ecnaint npe’ n ntTYpa Kaimeî.
Mea maî mape napTe de’ n animaae ce a«i»at . f n anecTe Kvn-
dhîvnî. DeaKt Yn animaa ecTe aoKYÎTopÎY aaa Kaimeaop
Kaade, aTvniî eaa ce apaTt maî .fn ToaTe iţîepeae, Ynde ce
a « a t acemenne Kaimt. Cnpe ecxmnav: mtîmviţîeae c*n x
aoKYiTopî aî Kaimeaop Kaade, de aneea m a î.f n ToaTe Kaimeae
Kaade de’n am *ndovt ntpiţiae YCKarY.iYÎ, ce a«»at m t î -
mviţîe, de uri.fn di*t.eprre aoKYpî cxnT di<i.epiTe cniiţîe, dap’
Toare-c mtîmvMÎe. S t acaTepe deaa acT t pervat * a K vneae
animaae, Kapiae. Tp tecK nvmaî .fnTp’vn aoK, * t p t Ka c t
ne nvTem ecnamâ, de ne a npodvc ntrvpa acT animaji deo-
ceBÎT nvmaî . f n aiecT jiok, Kapeae nv apaTt ne*ii v t f n c v -
mieTaTe c^nrvpâTeKt, npe'n Kapea c’ ap deocesf de Heaae-
aaaTe aoKvpî. KpoKodiava ecTe vn acemenne animaa; eaa
ecTedevt«i>tnTvpt ini d e v ta ip e k v TOTva deoceBÎTt. EcTe
naimaa, Kapeae Tpteurre f n a n t, f n et nenî f n ana mtpiaop,
nenî f n jiaKvpî, ni nvmaî .fn ane KvprtToapîe ceav pivvpî,
anoî nv ce a«i>at KÎap nenî f n ToaTe p&vpiae, ni nvmaî f n
vneae npiBiaeijiaTe de aa n tT vp t. CxnT nvmaî nvnjine pi.-
vpî npe n im M T , fn Kapiae Tptem re KpoKodiava; anoî
♦it-K ape de’ n acTe pxvpî ce a<j>at a h qîepe dentpxaTe vna
de aaTa npe’n cvTe de miae veorpâ<Mie. AcTe pxvpî cxnT
maî k v c a m t: Niava de’ n EyinT, Tanrva de’n Indiea p t c t -
prreannt, m i OpinoKva de’n AmepiKa; OpinoKva Kvpye deaa
p tctp iT cnpe anvc; Tanrva deaa meazît-noanTe aa mea-
z î t z i ; eap’ Niava deaa m ea zît-zi aa meazît-noanTe. KxTe
Tpeaae ce a«i>at ptcn*ndiTe f n Tpeî vcKaTe; âdeKt: Niava
.f n A<j>pÎKa, Tanrva A n Aciea, OpinoKva f n AmepiKa; f nnt
vn avKpv maî av acTe Tpeî pxvpî de Komvn, âdeKt, ToaTe
ce aat f n Kaime ooapTe Kaade; k v ToaTe aneQTea nv ne
nvTem ecnamâ, de ne ce a*»at KpoKodiava nvmaî f n acTe
Tpeî pxvpî de’n EţrinT, Indiea mi AmepiKa m eazît-zivaat,
m i nv m f .f n aaTeae, Kapiae Kvpr t o t f n Kaimeae Kaade?
De aneea am zic, K t npodvsepiae ntTvpeî cxnT micTe-
pioace, mi opî KXTe CTvdie Bom <pane, tot ne ptms,ne vn
nvnT, vn ne-Ba ne f nqeaîec.
Dap’ denri nv mTim Kâvca, de i e ce a<t>at KpoKodiava
KÎap f n Nia, Tanr, mi f n OpinoK? T otvuiÎ mTim ntTvpa,
4>opma mi «tn T vp a acTop animaae Kvpioace.
KpoKodiava de’n Nia (crocodilus vulgaris), ecTe animaa
de’n Kaaca Txp&niBeaop, f n e t ce deocesemTe f n npirnnnîa
««tnTvpeî ntpqiaop Tpvnvavî npe’ n mvaTe f mnpeyîvptpî
de ToaTe T*p*iţiBeae. Ape xnimt f m ntpqiTt f n naTpv
decntpuiTvpe a nTOKmaî Ka omva mi aaTe animaae de
Kaace maî naaTe (qiqîoace mi CB^ptuine). Tpvnva ape 4>op-
m t avnrtpeaqît, aaprt, i e - Ba Kam TvpTÎTt de jia cninape
K tT pt nxnTeie, iui <t>iind KpecKvr denain, aaivnije aa v t avn-
Ijiiine de Tpeî-zîenî de nenîoape Ile napxea de-acvnpa a
Tpvnvavî de-aavnrva ape coazî rponiî ntTpaiţî de Koaoape
oaKÎeiui'B BT»T*nd Bepde, dap’ ne napTea de’n jkoc ape
coazî râasennî iui cvBiţipî. Kanva i-î TvpTÎT, aaT de’ n d t-
ptT iui ^nrvcT de’ntinTe, .fimBptKaTKY î i nîeaiiţît cvb-
iţipe; rvpa i-î tpt svzîe, dap’ «staiiae i-c avnije, asxnd v t
mvaiţime de dinqî komh Î, acKYiţiiţî, BeziBepî iui ne de’n
a<t>apt: aimsa i -î Ktpnoact, «îrrpeart iui ainixi» «^.n T o a it
auri mea ne «tvndva rvpeî. N tpiae avî av niuiTe Ktnase,
npe’ n Kapiae ce noT ^.nmde uri deuiKÎde. O kiî i-c ^n d p en -
Taiţî cvc, ori av KXTe do v t naeoane iui vna a Tpeîa
nvmiTt nepdeâ, Kape ce a<t>at uri aa nâcepî; .KndtptTva
OKiaop ce a o a t vpeiriae, Kapiae ^.nKt noT c t ce ^.mtidt
iui deniKidt npe'nTp’Yn Ktnan dvnt Boiqîa animaavavî. I1* -
Tva i-î cKYpT, mi <t>oapTe Tape ^.n kxt animaava nY-a noa-
Te mimnâ; nxnreqeae i-î mape mi ce «xpm îeurre ^ n T p ’ v t
Koadt avnrt, a n tc a x t dpeanTa mi ^.n CTxnra; neaae
naTpv neiîoape i-c CKvpTe, aa neaae de ntinTe av KXTe
«rinnî deyere, eap’ a a leaoe de’nanoî KXTe naTpv, Kapiae av
vnriî, m i-c KYnKpecKYTe vnva de aaTva npe’ nrp’ v t uîeaiiţît,
Kapea-Î Ymîvpeazît ^nnoTapea a n t. Ocva cnintpiî e
K vnm vc de’n mîece-zîenî mi onT de sepTespe; eap’ cnaina
i-î KvnKpecKYTt kv CTomaKva.
A necT a n im a a x p t e u iT e „ţui N i a m i ^ n aaTe pxvpî
d e ’ n E y i n T , K a p ia e c x n T ^ n K v m in e K t H Î v n e ky IV ia v a . N o a -
n re a ce a d v n t c o iţ ie T t iţ î m a p î m i ce n p e x m B a t A m -
n p e v n t „{vii a n t , d a p ’ z i v a e c d e ’ n a n t , c e K v a K t n e m a a v a
a p in o c ^ . n K t a z i n d v - c e a a K t a d v p a c o a p e a v î a p z î t T o p î v d e ’ n
K a im a a n e a c T a m i p t m x n ^ n acrt n v c e n îv n e oape *kn-
Tpeye n e m im K a iţ î, Ka m o p iţ î . A n o î K x n d > e o îe p s in T e a a a
n p e a m a p e , iţ in r v p a d e m i r i c t , ' K a p e a e c T e a r x r a de m ape,
« f in K X T n ă c t p e a o a v e p a u i î v ( n v m i T t a u r i a , o i i n d K t < j» a v e p t
K *n d n a o Y t) .^ n r p t rvp a aop, ce n p e x m B a t ne aKoao,
r o n in d m v m T e a e , K a p ia e c e p t T t n e c K n p e ’n a q e a e T t r o a i -
H Îv n e n e p i K Î o a c t , m i n v n t i ţ î e u r r e ne«ri v n p t v . K p o K o d i a a
.f i m ^nrpoamb npimtBtpa o îta e (n^xe 100 aa nvmtp)
mapî «a Meaae de rancKt, ^.n apina îepBinTe de aKoao, Ka
c i ce KaoieacK t; ,^ n c t ptm xne a x n rt d*nceae mi ae n t -
zîeuiTe, ne nTpv k*b BvaTvpva de aKoao mi animaava nvmiT
Ixnevmon ecTe «toapTe aaKom aa o î t de KpoKodia mi m x-
n&nKi mvaTe de’ nrp’^nceae. Dvnt î t avnt de ziaae ec
nviî de KpoKodia, asxnd avnnime Ka de înece deijeTe, mi
^ n d a T t dvnt emipea-mî de’n o î t , ce dvK aa pxvpî, vnde
de Bin npada neuiTiaop mapî.
KpoKodiava dvnt ne a KpecKVT, ce nvTpeniTe k v Kapne
de animaae nî^moace, de nâcepî, nemTÎ, sa KÎap mi de om.
Eaa inî npinde npada Kam Kinva vpm tropîî: e.ia ce
acKvnde ^.n ant, de vnde ^ m î CKoaTe a<oapt nvmaî Bxp-
«ora BOTvavî mi amîâ amreanTt nxnt Kxnd Bine Bp’vn
K*ne, Bp’î t oae, Bp’vn nopK, Kaa, opî b o î Ka c t Bea ant:
arvnHÎ ^ a Tpaye ^ n ant mi-a m&n&nKt; aT*Ta-î de mape
nvTepea avî; axaKt KÎap ml npe om, de ce cKaadt, ^ a k v -
«Kvndt ^ n ant, ^ a ^nneaKt, Ka mi ne aaTe animaae, anoî
^.a Taît k v dinqiî mi-a m&n&nKt. Kxiţî oamenî n’aî maî
4>oct omop&iţî mi m&nKanî de animaava anecTa, maî k v
camt CTptiniî, Kapiî nv niTiî mi Bin de ce CKaadt a r
aneae Niavavî, „f^ndan ce aK, neBizîviţî, mi cxnT iim -
Kaiţî de KpoKodia! De aneea ce epecK EijinTeniî mi nv ce
CKaadt n Nia, k i h Î nvmaî ^ n ziaaeae neaae Ktadvpoace
ecTe animaava anecTa «toapTe nepiKÎoc, ne K&nd eapna nv-î
mxnKtiîoc. Dvnt mxnKape ce 4»ane TOT-de-avna aennemîî
m i-m î nîepde de’n ayepime; dap’ uri aTvnnî t o t e nepiKÎoc,
c t ce anponie nine-Ba de eaa mi c t-a îiTtp^Te. Kxndv-î
niKiHiiT, d t vn raac ad*nK mi Tape. KpeuiTepea KpoKodi-
avavî* mepne «toapTe ne’nieT, asîâ dvnt m îece-zîeiî de opî
onT-zeiî de annî ^ u iî ^nKÎeit ToaTt KpeuiTepea; de aieea
mi -iYn1,1im ea Bieuîeî avî e ne-Ba cTptopdenapîî, k i h Î eaa
TptemTe maî mvaTe seâKvpî! EaTt, Kt ce adeBepeui're uri
aa KpoKodia .leyea 4>icioaoqiKt, Kape zine: kat KpemTe
vn animaa maî ne’nneT: k v a w a TpteuiTe maî m v .iT .
Oamenii roniiţî de Kponodia, noT CKtnâ de dxncva, de
nv «tvr f n Jiinie dpeaiiTt, ni f n KOTÎTvpe f n ToaTe aâTV-
piae, K tiî KpoKodiava aTvnMÎ nv noaTe c t - î vpmezîe, «i>iin-
dv-î rpev a f msjiâ ne vcuaT. IIpecTe t o t , KpoKodiava,
K&nd ecTe ne vcKaT, nv ecTe amîâ de nepimoc, nenî amîâ
decnvc aa aTaii, na aTvnnî K&nd ce aat f n ant. Dap’ t o t
Tpenvîe omva c t ce <t>epeacKt de dxncva opî K&nd mi opî
mf vnde, maî aaec, a nv ce anponiâ de noada avî, Ktuî ape
fnTp'*nca nvTepe araTa de mape, f iik.&t noaTe omopi.
npe om npe’nTp’v t cxnrvpt aoBirvpt kv aneea.
K&nd Bop oameniî c t omoape vn KpoKodia: opî Kt-a
f mnviUKt kv raoannîe, opî Kt ptned f nTp’xncva a tn iî
mi-a cTptnxnr; dap’ a papn opî ce fnT&nmat, Ka vn cÂn-
rvp raonqîv c t noaTt omopi npe KpoKodia de’nTp’v t daTt,
K tiî nîeaaea avî e «i>oapTe Tape f nxoKmaî Ka v t naBtzît.
Kapnea mi vncoapea i-c cximaTe aa vneae nonoapt Ka apr
Tmvae de m&nKape Ilpe n nimTe rfndvpe opî iv&aqî npodvne
v t mtTepie rpact, Kapea ape odoape de mocK mi ce fnT pe-
Bvimţîeazît Ka nomadt opî vncoape de ntp. Eyiirrenniî neî
BeKÎ, mai kv camt aoKviTopiî de n opamîva Tesa de a&nrt
aaKva Mepic, Benepav KpoKodiava de'n Nia, npeKvm mi aaTe
dovt cniiţîe de KpoKodia, ne TptecK f n aarre pÂvpî de’n
EyinT; dvnt moapTe-ae, ae-av BtactmaT Kopnvpiae mi
ae-av nvc f n Kpinrre cvntm^nTenne a*nrt KtdaBpeae pe-
yiaop. «/ţ.n opatuîva Apcinoe, iţineav npevqiî eijinTennî vn
KpoKodia f muaxnziT f nrp’vn TAinnav deoceBÎT, mi-a nv-
Tpîav, f a rpiyîav mi-a opnav kv .tot teaîva de odoapt.
A c r t BeneptHivne, ce ecnaiKt npe n a4ea ^Kmnpei^îv—
pape, Kt KpoKodiava m^n^nKt v t mvaiţime de animaae ta*—
pxniae «toapTe cipiKtHÎoace omvavî f n Kaimeae Kaade.
Amîâ dap’ Bedem, Kt omva e f n cTape a Benepâ KÎap mi
npe neamiKva (dvmmannva) ctv , K*nd mrie, Kt acT neamm
ecTe v t <t>iinqît Bvnt ne’nTpv ie-Ba,uii-î «toaoceniTe mf avî
f n Bpe v t npiBinqît. A<t>apt de nvmi reae cniqîe de KpoKodia,
Kape ce a ta t f n p*va Nia, ecTe mi aaT *eaîv de KpoKo-
dia ky b o t acKvqiT, Kape ce nvmemTe rzeia jt, iui Tpt-
e n iT e p*va Tanr Indiea, aiecTa ^ n m - î «toapTe ne-
piKÎoc. wfin Amepwa meazît-zivaat ce aat vn «t>eaîv de
spoKodiji nvmiT K'bîm.ann, Kapeae-Î cnaîma oameniaop de
ne aKoao.
AcTe Tpeî «t»eaîvpî de Kpoitodiaî ce a«t*at acra-zî npe
ntm*nT, dap’ ntinre de diavaiv (noTon) Tptîâ vn Kp0K0-
dia, Kapeae nv ce maî a«*>at aavm. A c t animaa nvmiT lesa-
nodon, aaa Ktpvi cneaeT ce a«tai» ^.nrponaT ^ n cxnva n t-
mxnTvavî, aeeâ mtpimea cTptopdenapît de 60 n*nt aa
70 de nenîoape, âdeKt mtpimea vneî Btaenne, mi npe’ n vp-
mape cemxnâ ky neaa maî mape animaa de’n avme. Ct-rnî
^nKinveacKt aKvm nine-Ba m*nKtHÎoimea vnvî nponodia
de mtpimea vneî staenne! Oape nv e ideea aieacTa mi nv-
maî 411 cine ^.nrpoziToapît ? KxTe animaae anTediavaianne
n’ av ^nTpaT ^ n cTomauva acTVÎ animaa cxnyepoc! Deant
ap Tpti mi aKvm vn acemenne animaa: aTvniî ecTinqîa *iin-
nîeaop de’ n ^m ntptnîea animaat ap *i amepinmaTt. Dap’
mi *jvn acTt ^mnpemvpape ce adeBepemTe pervaa Kvnoc-
KYTt, Kt âdeKt ToaTe animaaeae de’nainTea diavBivavî epav
k y mvaT maî mapî deKXT neaae de acTt-zî. Amîâ aedem
K t ntTvpa * n avKptpiae caaae maî rapzfe a npodvc ani
maae maî denaine, maî ®pvmoace, dap’ maî miie. Ideea

«pvmceqîeî a Tpivm<s»aT acvnpa ideiî mtpimiî!
95. (PxpniKa (<Pâ6xJb.)

(D e A. D o m n it.)
4-KpniK'b
D e c o î s m ÎKt,
Eap de înim t npea mape,
A d s e e c e *»p n ÎK a p is^ .jn T p is t n ecn sin , m ipape.
K t h i , npeKsm a x » e î icTopiK jism ea a ^.nKpediniţiaT,
E a n sp T â rp-bcniţîe ’ irrp e ţe de o p z îs a n e x » maî m tuntaT.
E pâ -jnK’ aneâ ♦spnÎK’i,
I I I .' jia p t C B o a î e s o i n i i n , :
î i n d e B i e p m i m io p B e d e â ,
Ce p tn eziâ mi-.» npindeâ.
Kiap in,iAP.yiiiB.t KB-aTAiea ct.bu, Koace ■ţ.n'BpmaT,
Aaa eî aKnain de .ţnBinfepî .jnTps sn TÎmn a’a nepicaT.
Dap’ aBi.nd ea, Ka mi omsa, dopiniţîe nectiţioace,.
De CTima de aa «spnine npea Kspjtnd ce decrsCTace:
„Aa mjt.pt,u zice ea ist daTt
„Mi dsK, jismea ct rm eadt,
Ct ce mipe Jia eedepe
Ks manii de-a mea usmepe.“
llli amîâ npea -jnrAn-taT'b
•finTp’sn Kap mape de u n , ea c’a KT>nÎT>paT.f nda-r-b.
A awsnc aa TApr; dap’ B a i! ne KsmnaiT'b aoBÎTspi.
.ţ.nrAin-T.piae-i aBspt.
K'bm neiî snsa de’nTpe oamenî aa «spniirb ns KT»Tâ,
Kjtnd nsTepea ct-mî apaTe ea minsT ns -fnieTĂ;
Uli ks Toan. neBoiniţîa »ipe mapî de t i u Tptijeâ,
Opî mscKsqîe n^n-pâsne npinzAnd îsTe ae ’mnsnijeâ.
Dap’ .jn spini. OBOcin. de demîepTe -ţ-rnepitaTe,
K&neasî de ne dpsm zice: „as ns me mipi tui ms (fipame.
De-a oamcnLwpupocmie?
Bezi-î, Kt neii ns cesimt, op6i c&nai ae’nmps ţfiaamt mape
•Pit-xapeKS-aAJie cajuie; KJMidJianoi jfn(pspnmapîe
Toamt tfispniicamt mmie.“
*
* *
C im nri oamenî, ne Biceazît,
Kt>snisepesa .jjiTper de d^nmiî ce minsneazît,
Dap’ .{.n «spnucapîsa <n>s eî nsmaî e a t 4-irspeazfb.
96. Ilpieipe upecme Xaiţieg.

(De ţL Bapiiţîs.)
<Dpvmoact TpancLiBanie, dvane naTpie K.iâciKb, n t -

nunT cxnT, m am t kv dvpepe! uape npeKvm ptBepmî ToaTe
dâpvpiae <t*ipiî, t v Eptciaie a Evponeî, npecTe <t>iiî T tî, auiîâ
nene de nYTpemxnTva, ne ^ n a a iţit cin'pexva m i ^nKtJizîe-
nrre inimeae, nv î-a v a tc a r demîepiţî; monvminTe mi u m -
na ip î icTopine anvKxndv-ae ^nTpe neajie maî Kpxnqenne
jmrre de’nTpe cotp m tT op iî diniţî aî BeaKvpijiop; ae-av n t -
CTpaT ne’nTpv ToaTt BiiTopimea. .finTpe mâpyinue Taaae ce
KVBÎne &a KtxiTopîv.» naTpioT npeTVTi'ndine c t nxm îeacKt
kv nieTaTe, dap’ nene .fn T p v t nap-re maî mvjT Ka ^ n q îv -
pvinejop ,* • * * X * | » m » « » * *
A vtvctyj. epo* npe’ n *n r*cim ea noapTe! de « o p , f " « "
raxopîî acvnpa ned,m epi™ vî, dap deCTt^ de
ovayî c i v pÎBaA, nil-a .pnremelaT caavnvji m-bpjpn
Kape .ncTOJaT 4e pepecKvj cnipei a j j noeeiei, aiepaaT
« « . t e npe « * dar* acvnpa depim-BTVpuop acre. * •
t t » ape 5 . lu a d * npî E »eid *î5 »d e ecTe -n.
c * i i » n « n c npe aHCcre zidvpî, dvnv, ne, npe ^ n rB TOarB
nedDenTaTea mi dvnnOT>nnîea, He aBvpTi c i cy .ep ^
• - Ypmp BeâKYDÎ TOTY-uiîeJiJieav mai ptmac fn K t
r ^ 'e a " «xe e » n o,™ « 4 » » »"< “ !’
• '» D - r m H l ^ r r a T l ” 7 Z a acvnpa ,env-

adeBtpaun pYm xni. a m ^ vnTDer m o-
Kvnpincva U *
L a Domairepii M « ■ » » » ” ? & * £ ! . . S S t a T *
,111 j . n «faiiTi impunea Jiop. bicftpwa an
m * n t de pTm*n, a Ktpiîa BO.mTYpt * Î ^m eauoK ,
pemxnr, auiieziaTt npe naxpv c x ^ m n e era f
ntpeuiî eî finnrneisam de nJlinî de ^ n-
odinioapt f n onoapea zieiaop, c i* .m
•) PrinejuPs-M iieif T p tîa n 'n e ce k s h o ck nPe

3 a_ - Zt w n i» de, fl*Pe, ce de Bic e -
p ’b C in iT ’b . M s a T e B S K b g * P A n » n c K p in H is n î ji t i i n e
. f m n p ’b D iT ia T e 4 1» T o a T e nT>piţ t P , ~ „^ x p a T e , K apeae
c e m n a -r d p s m s a n e a a p s m ^ n ffb p o ^ ^ e -n K 'tn ÎT a a a a n e a -
c e * n H e n e d e a a n o a p x a d e * .e j > , m i x p nPV ^ > w ,a
c t » n p e e x fe < * „ ,« .* » » • " A “ “ (A ™ - P » «< ■ -• “ *

C i » ( T a p d .) „p . . . * » »
cn p e N tn o K a ( M s p T ,m is -o m .o p x e i« ). P de 4 0 -
J n ie a T p t îa n n t cea* r p t d .m T e a d e
xper, k m nape kt, a p *1 c f t T s a D e m u iîs m r S m i

* • ) U I îe n T e o a p e n u w s m ’b T a T e „„e n r r in T . a p s m * n i a o p d e
B .c e p iK a a ie e a n -b r^ m , eC T e a c - ansm a * o * P «
axoao. * n n p e y îs p s a a n e c T » . c a x c a » a -w a
msaTe BeKiT:bu,î psm^ne.

CKpinHÎvni uii eniTae acvnpa vpneaop, vnde e a m îe z îa T t
nenvm îa CTptBvniaop nourrpi: a ie c T e a -c avKpvpî ne ne
iuîonTecK; advK*ndv-ne aminxe k v k x x i c<tiea.it ce KYBine
c i K i J K i m npe aneaa aoa, vd ax k v a x x x a c * n q e epoiK, iui
c*n q ix de a x * x e a «tanxe aaae m tpininueî. ţlÎT p ^ m u p e-
qîvp ^.n ua.i.iea a ie e a a x * x de pom ânxeKt Te 4 nx&m nint
♦ fjiKtatxopie-qîeaîvpimî de p tm tu iiq îe m tp xv p icix o ap îe
de Bineae, nvxepea uii <t>epi<ripea cxptB vn iaop x t î ; eap’
ntBim inxeae (nodeaeaae) aneaae de MocaiK dav adeBe p in q ît
decn p ecxp rvin q îa, m tecx p îea mi cx'bxopni’riea aop iiea dea-
m nt de mipape. E a n k% qinvxva p in e d e a v î C xp eîv, noaxe
c t ne acx*m nepe dopva de a nexpene axnn> Tifipv A n
meHtaoKva pvineaop Pom eî BeKÎe! C eav d o a p t ai«iî nv Beî
aae vnde c t .juixA>miiinî vmupeae E pvqiaop, K tm ia ia o p ,
C*iinioniaop? Dap’ le x t q î v e a X inidoapeînv ^ n ^ t q iu i îe a z î t
vn a c t e a îv de nvrae? Dap’ deaK t de’n nenoponipe E poiî n â-
xpieî noacxpe demni de nemvpipe aa x o a x t BiiTopimea, nv
a Bv p t napre n * n t aKvma Ka Bieaqîa iui <t>anTeae aop c t <tit
decKpice de vn C e n o to n , T tn ix , C ta v c x iv , oape ce KVBine
c t - î d tm v îx t p iî ? Dap’ d v p ep e! K t aa noî n * n t a c x t - z î
m a îm v a x c’a x * m n a a x Kain am îâ! Hine nomenneuiTe a c x t - z î
de v t jtvKp^qie de’n q in vxva X a q îe r v a v î? K ape c ’a aaec
ncnipax c t KxnTe aâvdeae Bâprvpeî de X a q îe r, npeKvm ce
K *n T t aaae aeprvpeî Opaeanne ? I lli deaifh î t Ia ea n n t ceair
l<t*iqeme c ’av nspedniiiT a «ti KxnTaTe de se a a e m aî m apî
yenie noeT iie, k v k * t m aî mvaT e «tpvmoaca n oacT p t epo-
i n t a B *pxvqiî neaaeî m aî pape de’n avm e, deam nt c t «tit
BeMÎnÎHÎxt ne’nTpv ToaTe BeâKxpiae?
98. Epurele desperat. (Fabula.)

(D e Nicolaiu Istrati.)
1. Un epure-ucedatoe învins de mcehnire

De soartea-sî foetaloe, în sine credea,
Cce altce fiintîce nu este în fire
Atît de-asu p rite, Si asfelîu dicea:
2. „D e oameni, de fere nu pot s a ma scap
în lumea întreaga nu pot s a încap.
Vn tremur, i a fr ic a natura mi-a dat:
Si diua si noaptea ţegied lu ne ’ncetat;
3. De clatin’ uce fruudice: eu tremur cumplit,
De ort ce se m işca ma cred prigonit!
D eci asta vieatia ea nu pot s’o trec,
Ci trebuiu oh! trebuii, s a merg s a ma'nnec.
4. Tot ăsfeliu dicîndu-si, pom i ciar îndoia
La apa de'n fa lia cu ast cuget r a u ;
Dar’ cînd fu aproape, de broasce ia .c e a ta
D e ell spaimîntate s a rira ’n p a r a i.
5. „S e poate, — dicea ell uimit foarta ’n sine,
Natura fiintia s a jia mai dat
Ce s a m a întreaca în fr ic a p e mîne,
C aci eata de frica -m i p e loc s’ a ’nnecat.
6 Aflcerile-aceastea îi mai alinar®
’ A lui desperare, vcediînd, c « mai sînt
Si alte fiintie cu soarte amaroe
Mai mult suferinde pe ’ntinsul p«mînt.
98. Cosmila.
(De J. Boerasiu.)
Cind voim . cunoaşte un animal!« intreifimea laţ trSbuie

-.Sî„1 în care trceesce si lucreadi® si impre-
» Z dar' spre a art ii»
giurtenle, . tr^buîe S(B studicem maî namte me-
S T » a* » , . . <>■»-
* n timpurile moderne m u« £ - - -
îa , spre a viditi acest e SSijotial.
spffilmintmtiv® si penHoasm pustie,cu unacop
Eatm ce . » rmpurta., seau » d.cem ma. •«_
in hirtiile unora de ntr aceia, e au Oveneg,
prindere mSbil®, de'ntre carii rom num, tiîi peBart, Uv
V ogel si Rilley. d esertu rilor; ell se

Desiertul Sahara este -j i r kOO mile
întinde pe t e arie de tot mare, care cuprinde 1 1 8 .8 0 0 nule
geografice pcetrate, prin urmare uce suproefatice de 10 ori
mal mare decît toatce Frantia. Pusceciunea Iui este între 16ya®
si 3 2 1/ a# latime borealoe. Dela 20® pînce la 28® este desîertul
uce cîmpi'e sieasce; maî ccetrce mieadîce-di se înaltîce formînd
muntî mici pînce la înceltimea de 1500 picioare. De’n cuntr®
sînt într'însa si voei adîncî, maî jos decît nivellul mceriî.
A ____ # t
In partea sieasce, dice Rilley, este pcemintul Saharei aco
l i t cu arince si petrisîu; poemînt negru nu se vede acolo. Dar’
arma &«easts» fiind tot-de-auna espusce unei cceldure de tot
mari a soarelui de-acolo, e asîă de tare încît seâmoennce cu uce
pardoseai® de mârmur«e. Nici pasul cell mai greu all unui ani
mal, nu lasce acolo neci cea mai micce întipoericîune. Indîcedar
câutoe ociul cceloetoriului, vr’un obiept fipt ca sce aîbce oareşi
care voericeciune de sîmtire, în mijlocul acestei monotonii
infiorcetoarîe. De aceea toate lucrurile s’aratoe acolo obsoerba-
torîului maî mari, decît sînt în noeturoe, fiind-coe îi lipsesc alte
sîmticîuni, care i-ar pute sierbî drept aloeturoecîune, si a mce-
sură pri’ntr'însele adevoerata mtErime a obieptelor. Camila se
aratoe acolo mai mare decît este; asemennea si omul. într’ade-
vcer un speptacul trist!
Nici un ârbure, nici uce tufoe, seaii moecar vr’uoe moviloe!
Uce toecere spoeimîntoetoarîoe domnesce acolo întreruptoe
numai in tîmpul urletului uragannelor. De’n înteryal în înterval
se vced nisce croepoeture aî coerora pereţi sînt acoperiţi c’un
tufisîu mic ars de soare. 6înd se întîmplce vr’uoe datoe, coe cade
ploaie peste aceste cîmpiî desolate, atunci apa se adunce în
aceste croepceturî, cari sîerbesc acum drept fîntînî noeturale
binefoecoetoarie oamenilor si animalelor, cari trec pri’n desierte.
Dar de multe ori trec annî si nu se vede nici uce picoeturoe de
apte de ploaie. Numai lîngoe Cap. Vojador munţi de arince la uce
mceltime de 100 pmoe la 400 picioare. Cînd aici se aratoe vîntul
vestit numit acolo Samun seau Camsin, atunci orî ce Caravannoe
(compănnie)de coelcetorî, ce se afloe pe drum, numai scapoe seau
foarte cu anevoie; coecî atunci suie vîntul nuori de arince fince
m sus, incit întunecoe lumina soarelui, pe urmoe cad jos ca uce
ploae de arince si îngroapce acolo, ori ce obiept ccedîut subt
strate adîncî de arince, dar' oamenii si animalele mor de necce-i
Ciune nainte pîn<B nu sînt îngropate. Cîte caravahne de oamenî
Si animale si-au gcesit groapa ăsfelîu în desîertul Sâhara!
Dupoe cît-va timp aruncoe vîntul arina de altce parte, atunci
rcemîn descoperite osoemintele acestor viptime de fortice ele-
mîntarce, si arina caldoe de-acolo are uoe particulcercetate, fiind-
coe albesce oasele, care roemîn rcesipite pe aceastoe cîmpfe de
moarte, singura suvenire de fiintie vii, ce au resuflat uced**®6
în aceste locuri spoeimîntoetive. Unele de'n sceJete <se mumiea-
dîoe (se usueoe) împreunoe cu pîellea si rasminasia tot-dea-una.
Asîă ş. e. a. goesit Rilley lîngoe putiul de'n Masun în desierturi
100 de scelete omenesci si Sacson «puhe coe înannul 1805 au
murit în desierturi pe drum între Fafilet si Tombupt, 2000 de
oameni si 1800 de coemileJ
Unii, carii erau de fatioe la uoe asemennea catastrofe si au
scoepat pri ntr'un miraciu, aii descris uoe asemenne scence si
eatoe ce dic.
Elemintele revoltate desceaptoe si uce revoluciune în ca-
rapteriele oamenilor atinşi de acest pericîu mortal; fioe care
devine egoist, va sce scape pe costul altora. Cei debili, carii nu
pot urma îmbletul iute all caravannei spre a fugi de puntul ame-
rintîat, sînt pierduţi. Fie-care pas e nesegur si poate aduce
moartea. Pe cînd limba se usucoe de-uoe sete ardîoetoarioe, toatoe
coercevanna: oamenii si ccemilele merg cu gura coescatoe coeu-
tînd apoe spre a potoli focul infernal, care l’au aprins vîntul,
cceldura si uscaciunea în corpul lor; atunci se întîmploe, coe
oamenii sînt prinşi de-un feliu de ilusiune opticoe (mirageJT
Ociî omului îl însiealoe si—si încipuesce a Vede departe lacuri cu
apoe limpede umbrite cu arburî verdi si cu frupte delicioase. *Se
groebesc în aceste lacuri, goesesc acolo un desiert si mai spoei-
mintoetoriii; acum de ostennealoe si desperare cad jos si mor.
Pe cînd dillele sînt asia de coeldur; încît este de ne
suferit, nopţile sînt friguroase. Ce estmmtoeti! Dîoa iice coel-
duroe de 30» R. si noaptea un frig, care cere, ca omul soe se
încoeldîeascoe la foc; de aceea dioa nici nu pot îmbla caravannele
si îmblarea lor se moerginesce numai la oarele deminetiei.
Cu toate acestea sf aici” ncetura a produs uoe voerioecîune în
aceastce monotonie de moarte. Coecî de'n ce în ce se afloe acolo
i nisce locuri pline cu isvoare de apce limpede, umbrite de palmi
si de altî ărburî cu frundîa tot-dea-una verde, tot-dea-una proa-
spcetoe. în aceste locuri numite oad’îe, care, ca nisce insule fe- y ,
ricite, es de'ntr'un oceann de arinoe, acolo gcesesc coeloetarii ■* «
punte de repaus şi de recreoecîunî în coeloetorfea lor lungce si ;
ostennitoarioe. Pînoe acum se sciu 32 de oadîe, de’ntre care 1?
sînţ locuite de oamenî. în Algeriea a încercat Gubernul frîn-
cedîu a despoîâ desiertul Soehara de coerapterîul luî înfioratorîu,
âdeccE: pre’n soeparea de putîurî Artesienne, a coeutat a procura *
cceloetorilor neîncetat apce proâspcetce clar în mijlocul deSîer-
tuluî. Asîă se afloe acum lîngce Sar un asemenea putîu. Melie-
med Aii a reuşit în asemenea cercceri sf în desiertul den Lf-
biea spre partea resoeritului de’n Africa, în oadîele de'n desîerte
se afloe frumoase gcedîele, marele stardîu, si mcejestosul leu,
i coeeî toate aceste animale soelbâtice fug sf elle de desîerturî,
neputînd Ssistâ acolo.
Dar’ înteresele omuluî sînt atît de puternice, încît îi în-
| spiroe curagîul a espune vieatîa lor, cîar în desîerturî; ccecî
c omerciul de sareji de curmale a învieat siVesîerturile pre’n
coeloeton întreprindîoetorî, carii susţin eomercîu între nordul si
I centrul Africeî. Spre a termină uoe aseminea cdeloetorfe peri-
I cîoasoesîntceruteSluni. Dar’ acestecoeloetoi-fîîncoertevanne,care
învieadioe Africa, ar fi peste putintîoe, deacoe noetura n’ar fi pro
dus un animal, âdecoe coemila, care a meritat numirea de „corâ-
biea pustiului", coecî întocmai precum moerinariul tre€fi”în co
rabie peste oceann, asîă sf Arapul trece oceannul arinosâll de-
sîertuluî, coelare pe coemila sa.
Asîă dar’ coemila a jucat un rol împortant în ist<5riea noe-
ciumlor Africeî.
Senofon a C - ^J»n orî-ce corp frumos resiede uoe fnimce
trumoasoe precum sffo corpurile urîte, un suflet urît,“ Nu voim
a întră aici în anoelîsa acestei sentintîe în raportul omuluî, dar
in raportul cremileî,'*acestea nu se adevereadîoe. Corpul coemileî
e departe de a fi frumos, de’n afara eî este acoperite cu nisce
Lepturariu rumînese. T. I. ..
întoerituri; coloarea eî e cenusioe într’un cip monoton, are uoe
vcocoasioe în spinare,>alte cosmile au cîte doue cucosî; are uoe
burtce mare esitoe afaroeT In gît lung ca de leboedoe si capul
mic «k de oaie, nas lat, giiroe largoe, cu budia de-asupra croe-
patoe; toate Aestea, diş, nu sînt negreşit însusiile unul corp
frumos, dar’ cu toate acestea însusietoetile morale alle acestui
animal sînt foarte preţioase, ciar si nefrumuseatia corpului
este foecutoe într'adins, ca soe sierbeascoe acestor însusietoeti
morale. Noetura a vrut scb facoe de'n ccemilce un call de desier
turi, ădecoe un animal, care soe fioe in stare a purtă greutcetî
mari, a îmbla foarte iute pe arinoe, foeroe soe se cufunde în-
tr'însa, si mai cu samoe a îmbla dille întregi într’ua desiert
grodlav faroe mîncare si foeroe boeuturoe; de aceea, cum dic,
noetura a acoperit corpul ei cu întoerituri, ca soe poatoe purtă
greutcetî mari foeroe soe-i pese seau s’o supere ce-va, I-a dat pe
spinare una seau doue cucosi pline de groesime, de unde cor
pul animalului soe nutresce cînd nu mînîncoe mult tîmp; pe’ntru
aceea, coemila cînd a îmbiat multe dille nemîncatoe, owcoasîa el
scade (se micsiureadioe) sub toelpî, coemila are nisce perinutie
îmflate, ca soe nu se eufunde în arinoe uscatoe a deslertului, de
aceea coemila nu poate îmblă pe un poemînt umed, coecl alune-
coe, si Arapii sîiji silit! atunci a pune în noroiu covoaroe si alte
asemenea lucruri sub picioarele coemilei, ca soe calce pe din-
sele, ear’ nu în noroiu. Burta mare a coemilei provine de n foep-
tura stomacului, coecl coemila rumegoe ca boul, oala, capra si
cerbul; ca toate aceste animale rumegoetoarie, are si ea patru
stomace; însoe coemila are uoe foepturoe poerticularoe, adecoe in
stomacul ei cell mare are ca nisce cellule seau coesutle pline
de apoe. Cînd coemila se pregoetesce de drum, bea multoe apoe,
uoe parte micoe de’ntr’ acest fluid este întrebuintiat pe ntru mo-
mîjituî de fatioe, pe cînd'cea mai mare parte roemine drept roe-
soerbceturoe în corpul, care coeloetorind multe dille în deslertuii
si neavînd apoe de boeut, o scoate de’n moegoedîea, ce o are m
stomacul soeu si-si potolesce setea. Unii au si pretins, coe Ara
pul fiind desperat de sete îsi tale cîte uoedate coemila si bea
cum întoeresce coeloetoriul Cotschy, maî cu samoe coe aceastoe
apoe este amaroe si gretioasoe.
Deşi corpul coemilei nu e frumos , dar’ însusietoetile eî
morale sint foarte frumoase. Acest animal este foarte rcebdoe-
toriu, foarte blînd, foarte alipit de domnul soeu si clar foarte
sîmtitoriu. Coemila de’n coercevanne aratoe uoe mare neastîmpoe-
rare, cînd nu vede pe stoepînul soeu, începe a strigă ca un urs
si nu se dumeresce, pînoe n’a goesit pe stoepînul soeu; dar’ coe-
troe progenitura sa aratoe uoe froegedime foarte delicatoe. Cînd
doe coemila titîoe puiului soeu, uîtoe toatoe lumea si nu vede nimic*
ce se maî întîmploe împregiurul eî. Cînd moare vr’un puiu de
coemiloe, atunci Arapul ascunde puiul mort de’n ociî mumei
salle cîte-va dille, almintrelea ar muri si ea de desperare si de
doliu. Cînd coemila este, soe se încarce, Arapul îî face un semn*
ea se lasoe atunci pe genunci si roemîne liniscitoe în tot tîmpul»
pe cînd tine operacîunea înccercoeturei. Dupoe ce s’a terminat
încoercoetura, coemila se scoaloe si îmbloe condusoe nu cu boetae»
ci cu cîntecele stoepînului soeu.
Dar’ sîmtind ea coe s’a încoercat destuii si încoercoetura tot
urnreadioe, doe un semn de desaprobare, si de multe ori nu va
soe se scoale, seau cînd o scoaloe cu sila, nu se miscoe de’n loc
nici cu boetae, apoi cînd omul o necoejesce prea mult, coemila
devine furioasoe, bate cu picioarele de-înnceinte si este ciar în
stare a rumpe mîna seau piciorul tirannului soeu. Primoevara în
tîmpul împreunoerii, masculul devine furios si trebue sce se
poedieasca cine-va de dînsul; în tot tîmpul acesta (40 de dille)
nu mînîncoe mai nimic, si scoate neîncetat spume de’n guroe-sî.
însusietoetile preţioase alle coemilei au foecut pe Arap a o
privi, nu ca un animal domestic, ci ca un membru all foemi'lieî
salle. Cînd i-a noescut un puiu de coemilce ell dice cce î-a noescut
un amic. Intr’adeycer, Arapul nomad cceloetoriu în desierturi,
n’are pe lume un amic mai credincios, decît coemila sa, coeci în
momîntul de periciu cînd toti ccemceradii lui de’n coercEvannoe l’au
loesat sîngur în desierturi coeutînd de’n egoism a-si scoepă viea-
tia proprioe, coemila nu-1 lasoe, ci împoertiesce cu dînsul peri-
ciul si sperîntia.
Pătriea coemilei sînt ticerile coelduroase de’n Âsiea si
Africa. Aici de’n tîmpurile celle maî antice, coemila a fost do
mesticite. Cîar de Poetriarcul Avram, dice Bîbliea „ell a avut
mulţi boi, oi si coemile.* Coemila cresce pînoe la vîrstce de 7
annî si troeesce 40 pînoe la 50 de anni.Femeea fatoe în tot annul
un puiu, care o suge de laptele eî, ce este de un gust amar si
soerat si de-uoe coloare vînoetoe, cîar si neagrce cîte uoedatoe.
Dar poerul coemilei e foarte pretiuit si se fac de'ntr’însul ves
minte de „peri de coemiloe“ , cari au un pretiu foarte scump.
Sînt doue feliurî de coemile, una cu doue cucosi pe spi
nare (Camelus Bactrianus), si alta cu uoe cucoasioe în mejlocul
spincerii (Camelus dromedarus). Cea de-întîioe provine de’n
Bactriea (Turcestannt de astoe-di) se goesesce domesticite în
Asiea centraloe, Toertăriea, Tibet, pîna în hotaroele Cinei. Acea
sta sierbiă maî de mult pe’ntru stroepurtarea greutcetilor mari,
dar’ nu îmbloe iute; moerimea ei e de 7 i/a picioare, coloarea
•oăcesioe; pe cap, gît si coapse are peri de coemiloe. Carnea
puilor tineri e bunoe de mîncare.
Coemila cu uoe cucoasioe (Camelus dromedarus) e mai micoe
decît cea precedintoe, are moerimea de 5— 7 picioare, poerul ei
e moalle ca lîna, foarte lung la gît si la cucoasioe, coloarea ei e
mai descisoe. Sînt coemile de coloafre cenusfîoe, galbînnoe, alboe si
neagroe. Pătriea acestei coemile este Arăpiea si nordul Âfricei.
Celle mai vestite vin de’n tieara Darfur de’n Abisîniea.
Sînt multe rase (soiuri) de coemile: unele numite „Ga
mei" îmbloe maî încet, dar’ poarte multe greutcetî pînoe la
1200 punţi, si coemila face cu aceastoe greutate pe spinare
15— 20 mile geogrăfice în 24 de oare. Dar’ rasa numite „Me-
hari“ nu poarte greutoeti si sierbesce la coeloerfe. Aceastoe rasoe
de coemiloe are uce iutîealoe estraordinaroe; ca uoe soegeatoe stroe-
bate desîertul si îndatoe s’a foecut nevoedîutoe. Sînt esîmple, coe
un Mehari a foecut uce caile de 30 mile (15 poşte) într’uoe di!
Uoe împrejurare curioasoe este Ia îmbletul coemilei, coe înncein-
teadioe cu amîndoue picioarele dela uoe parte si pe urmoe cu
celle-lalte doue de’n partea ceea-laltoe, pe cînd callul înoe-
inteadice curmedisîu cu un picior de noeinte dela uce parte si
s
cu un picior dela ceea-laltoe parte. Acest îmblet all coemileî

face, cce vaccileadioe (siovoeesce) îmblînd în dreapta si în
stingă, si cine nu e obicinuit a îmbla coelare pe ccemiloe, lesne
poate soe cădise jos.
Este interesant, dic coeloetorii, a vede un Arap îmblînd în
desierte pe coemila sa. Mai nici ucedatoe nu se aude sgomotul
unui biciu, numai cu cîntece si cu flaute este condusoe coemila
în drumul ei; apoi pe drum cînd Arapul se doe jos îmblînd pe
lîngoe coemila sa, atunci îi spune feliurimi de istorii, de anec
dote, de poesi'i si de cîntece troediciunalesi coemila întoarce ca
pul cu ocii soei, par’coe ascultoe cu înteres celle ce îi (pove-
stesce) istorisesce stoepînul. soeu. — Asia terminoe lunga si
ostennitoaria sa ccelcetorie Arapul în petreceri cu amicul soeu
de’n remnul animal; apoi cînd a ajuns la scopul coeloetorieî
salle, cînd are soe descarce marfoe, coemila de sine apleacoe ca
pul în jos, se pune pe genunci, ca soe înlesneascoe stcepînuluî
s <e u aceastoe operoecîune.
Un tablou nu mai puţin înteresînt predientoe uoe.foemilie de

Arapi nomadi în roesoerit cu coemilele lor. Uoe asemenea colonie
migroetoarioe posîede de multe ori multe sute coemile. Deminea-
tia le trimite la cîmp Ia poesiune ca pe uoe cireadoe, sara le
întorc a casoe, tocmai la mieadioe-noapte mulg coemilele. De’n
lapte fac unii si uoe boeuturoe spiretuoasoe, care îmbatoe tare pe
om. Dupoe Ee coemila a goetat cîmpi'ea de poesiune, colonii ridi-
coe corturile lor si se duc în altce parte, coecî popoaroele nomade
sînt silite â scimbâ adese-ori locuintiele lor. Necesetatea cîm-
piilor noue de pasiuni pe’ntru animale, îi silesc la aceastoe viea-
ti(P migrffitoari* si nestoetornicoe. Eatoe! coe coemila cu însusie-
tiEtile salle preţioase a mijlocit civilisaciunea, miscoerile coeroe-
vannelor pre n desîerturî si referintia înternoeciunalue între po-
poar»ele primitive, carile foeroe coemiloe ar fi roemas selbătice
si idololatre. Eatoe! cum un animal a înfluintiat asupra soartei
unui (popol) continent! Cum coemila blîndoe, nevinovate, fideloe,
cu uoe noeturoe poeticoe, si amica musiceî, cum acest animal,
sotiul nesepoeravoer în vieatia Arapului, a putut contribui la in-
vencîunea poesiei roesoeritenne, a acestei poesfe sublime, neimi-
tâvere si adîncî. Cum în ccemiloe este personat tot roesceritul!
99. Hîrtiea si istoriea eî.
(De Juliu Bcerasiu.)
PlintaPapyrus de’nEgipt.
Poetiî vorbesc de diferite vîrste seau epoce alle lumii; a
fost, dic, uoe data uob epocoe de aur, pe urmce a venit uoe
epocoe de argint, apoi alta de fier s. c. L Epoca noastrce putem
s'o numim cu drept cuvînt epocoe de hîrtîe; coeci toate cultura
modernoe, ciar toate esistintîa staturilor, este boediatoe pe hîr
tie. Lumea se guveârnoe acum nu cu sâbiea, ci cu hîrtiea. Nu
mai sînt acum eroldi (pristavî), carî strigoe îmblînd pe ulitîce,
publîcind oardenele domnitorilor. Aceştia au acum în sierbitiul
lor altî eroldi maî segurî, maî nefoetigaverî, desi nu strigce nimic
si met nu scot m^car un glas. Aceştia sînt hirtiile si oardenele.
Decite-orî audim unii strigînd cu bucurie, alţii cu desperare:
„a esit uoe hîrtîe!“ Intr’adevoer „esirea unei hîrtîe“ joacoe nu
numai in toate dillele rolul cell maî mare în vieatia individelor,
ci de multe ori a îna"gurat si epoce noîie în istoriea ncrciu-
nilor. Secuiul nostru au Toediut destulle esîmple de feliul acesta;
sînt in memoriea fiesi-coeruîa si nu e necesarîii, ca soe le numim
aici. Dar afaroe de astea, secuiul nostru a voediut si uoe alte
învenciune in rjeportul hîrtîei. Hîrtiea s"a pus în locul aurului,
a devenit uoe voeloare curinte, a devenit, ca soe dicem asia, uoe
monedoe si in aceaste însusietate tine acum în mînce sceptrul
lumii. In locul diplomelor de nobletie scrise alte date pe per-
gamint. „Hîrtfile statului constituoe acum ‘ nobliciunea cea mai
puternicoe si cine le posiede, este cell mai stimat.
Dar ce o se dicem de aceste legiuni de mii de individe,
care troeesc in staturile Europei, care în toate vieatia lor nu
se ocupae cu alta nimic, decît a face de'ntr’uoe hîrtîe alboe alta
scrisoe si de n hîrtîe scrisoe, soe facoe „uoe deloe?“ Cu ce ar troeî
aceşti „funccîunarî ai stâtuluî“ deacoe n'ar esistâ hîrtiea?
Dar jurnaliştii, cari se bat unul cu altul, nu cu arme
ascutite ca coevoelerii feudali, de'n seculii mejlocii, nici cu bicîe,
ca tioerannii dela munte; ci cu hîrtiea; cum ar 11 urmat eî due-
ele lor de hirtie, deacoe aceaste pretioasoe materie n'aresistâ?
Dar’ tipografii si librarii, pe cari un nceturoelist spiretual
î-a numit „ M e (c®rtofage)“ minccelive de hîrtie, fhnd-c®
sce hrănesc de'n hîrtie, ce s’ar fi foecut cu dînsn, deacce hirtiea
n ar fi în lume?
Ce ar deveni medicii aptuali foeroe hîrtie de roetiete? Mai
cu seamoe în unele locuri unde sîerbitiul lor este onorat numai
dup® numoerul roetietelor, ce au scris.
Eatce! coe hîrtiea este în lumea modern® un elemmt so-
tial de cea mai întîioe împortînti®. Asia dar' cred, coe se cu
vine, ca soe facem oare-care cunoscinti® mai de aproape cu
aceastoe materie împortîntoe, si cu istonea eu
în timpurile celle mai antice, oamenii scrieau pe table de
petre, âdec® soepati cu greutate literele în petre. Maî pe urm®
voediînd aceastoe necuvenintioe aii început, s® seri® pe foi de
arbori de palmi seau de curmale, precum istoresce Plimu; pe
urmce au scris pe partea de'n loeuntru a coajei arborilor, f e -
cîndu-le sul (de aceea în limba loetince sf cartea sî fatîa coajei
arborelui de’n loeuntru se numesc liber). Maî pe urmce au ales
drept mceterial de scris, numai pe coaja unei sîngure plinte,
Care crescea în mari caftimi lîngce rîul Nil de’ n Egipt numit®
poepir (ciperus papyrus).. ^ ^
Pliniu descrie aceastoe plîntoe în modul urmoetoriu. Plînta
Papyrus, dice ell, cresce în boeltile roemase pe lîngce Nil, dup®
ce ell s’a retras si cîar în mijlocul lui în locurile mai puţin
' adîncî. Truncîul acestei plînte este triungular, subtiindu-se sus
si de-uoe înoeltime ca de 6 picioare; ell poarte pe cap un motîu
de poer în forma unei umbrele, care e formate de frundioe
fraged® purtat® de u® mulţime de trunciuletle (reduncule)
lungi, ecuali si care acop®r spicele. Dar era si u® alte spiţî®,
la care spicele nu formau umbrele, ci nisce capete mici. Cea
de întîioe spitioe este adev®ratul Papyrus, pe cînd a doua se
numesce Sa ri la autorii antici. Maî pe urm® aii g®sit n®tur®-
îistii si în Siciliea ti® spiti®*de p®pir (pipero în limba vulgar®
de-acolo).
Egiptennii deter® numirea de Berd, plantei p®pir. De n
r®d®cinile eî f®ceau- felîurimî de vase; partea de jos a trun-
«I«M « w , flind moalle si dute, ert 5® mîncare foarte W
mai cu seamoe fiind prcejitce în fo»» Hm»’ «i • • ’
^ . e unu, cu * *
fereau tfesceturl pe’ntru pîndfte % * * .a dif i l “

M ..S ca pruuc W j B !nlr.f e cut(e si arMcat ^
, cutiea seau cosiuletiul acesta a fost de’n trunciuletie de

p inta poepir. Egiptenmî antici aveau ideea, c® crocodilii nu atac
pre oameni, carii se afloe în luntre de paîpir.
Dar folosul principal, care-1 troegeau Egiptenniî veci era
c® foeceau hirtfe de’n coaja de’n loeuntru a trunciului lui. Âcea-
st® hîrtie se numia dupoe numele plîntei âdec® pcnpir, în limba
greac®, papyros; în tetina papyrus; în limba g e L n ® ^
Dar' cînd s'a foicut aCeaste mare înveMiune»

Autorii antict „„ si„ , ,oir ie a5eea. s[ opin[||ne
ea aC_eaSta S’a feCUt în tîmPul '“ ‘"Alesandru,

ie cînd Plmra pretinde, c® ea s’au foecut mult maî înoeintea
epocei lui Alesandru cell mare. C®ci Herodot, Homer, Aeschi-
ion si Plffitune vorbiau de papir.
în roeportul Botanicei, plînta papyrus se tine de foemfliea
(Cyperaceelor) trestiilor.
& * » * » & « cunoasce modul, dup® care Egiptenniî
tici foeceau hirtie de n aceastoe plîntoe. Modul operceciunii lor
e descris de Plmiil. Eat®! ce dice ell despre aceasta. Ei ju-
piau pielhtie suptiri, cari învoeliau trunciurile formînd cu dînsele-
ucffiti late. Aceste foi le întindeau pe mese mari si le stropiau
cu apa Nilului, care era lipicioasoe; dar’ cîte uoedatoe Ie ungeau
si cu clelu (Colle). Dupoe aceasta puneau foile sub teasc, si
apoi e espuneau la soare, ca soe se usuce. U® asemene hîrtfe
se numia atuncea (hieratica) sacroe, coeci pe dînsa se scrieă
coertile de relegiune alle Egiptennilor; dar’ aceastoe hîrtie cînd
venia e n Egipt la Roma, eră supusoe de’n nou multor spceloe-
un si prepoeroeciuni, si atunci prirniâ numirea de August, Liviu,
seau anmu. Cell de’n urm® nume se roepoartoe Ia un celebru
ffi ricant de hirtfe de-atunci, care au sciut prepoerâ hîrtfea cea
mal fin®, cunoscute în tîmpii aceia.
Sub Domm'ea împceratuluî Claudiu s’a deplinit hîrtiea Au
gust; coeci eră prea finoe si (stroepcerintoe) stroevedîoe, si pro
ducea uoe confusiune în cetirea literelor. Tot atunci au fcecut
foaea, (coala) de hîrtîe, maî latoe si i-a dat numirea de Claudian-
noe, care au devenit acum un usagîu general. Pliniu descrie
modul de depliniciune all hîrtfei numite Claudianna. Eli dice:
hîrtiea de Papyrus dupoe ce au fost adusoe de’n Egipt la Roma,
foeceă cu dînsa prepoeroeciunile urmcetoarie: cu mîediu de pîne
muiat în apce fierbinte, foeceă un feliu de cleiu, cu care ungea
foile de hîrtîe de Poepir într’un mod poerticular, si hîrtiea luă
uoeformoeomogeannoeîntiescetura ei si foarte n^tedoe. Insoe acest
cleiu trebuîă soe fioe întrebuintiat cu 24 de oare în urmoe, dupoe
ce au fost prepcerat, nici mai noeinte nici mai tîrdiu; pe urmoe
boeteă hîrtiea aceasta cu ciocannul, o ungea încoe uoedatoe cu
cleiu o punea încoe uoe datoe sub teasc si în celle de’n urmoe
boeteau foile întinse de’n nou cu ciocannul. Pliniu laudoe mult
aceaste hîrtîe dicînd, coe a voediut (uvrage) opuri scrise pe
aceaste hîrtîe înoeinte cu doiie sute de annî, cari s’au poestrat
foarte bine.
Maî pe urmoe prepoeroeciunea hîrtîei de poepir de’n Egipt
a cîscigat în Europa uoe depliniciune si maî mare. Asiă vedem
laCassiodor, cînd vorbesce de foi de hîrtîe de poepir îrtrebuin-
tîate în tîmpnl lui, dice, coe erau mai albe decît dioepada; atunci
poleeala hîrtîei se foeceă cu fildesiu, seau cu pieatra numitoe
ponciu. Cu toate acestea hîrtiea aceasta eră prea slaboe (debi-
loe) si frâgedoe, încît se rumpea prea lesne cînd se foeceă uoe
carte de’n asemenea hîrtîe; de aceea eră obiceîu a amestecă
hîrtîe de poepir cu pergoemînt (perchoemin), ădecoe dupoe 4, 5
foi de hîrtîe de poepir veniă foi de pergoemînt. In unele biblio-
tece publice de’n Europa se goesesc moenuscrise scrise pe ast-
felîu de hîrtîe, care au uoe vecime de cîte 1000 si cîtoe
1200 de annî. Literele sînt tot în stare bunoe si negreala a re-
mas neagroe în acest tîmp îndelungat.
Egiptennii întreţineau un comerciu mare cu hîrtiea de poe
pir, care cresceă în tieara lor; toatoe lumea se sierbiâ cu hîrtîe
de aceasta. în timpul lui August acest esport a devenit asiă
de mare, încît în Roma se sîmtiă lipsoe de hîrtîe.
împărăţii Romani scrieau scrisorile salle particulare
memorialele si ediptele salle publice tot pe hîrtie de p a *».
S; Jeromm ne învatia, coe ciar in secuiul all 5-lea dupoe Crest,
irtiea de poepir era înca în usul comun. Dar’ Montfaueon dice
T CÎtî" Va SeCUlHn Um,E’ ediPtele ^ Fran-

tia, în Itahea si mai în toatoe Europa se scrieau pe ac-eastoe hîr
tie. Invoesiunea Arapilor în roesoerit a taîat comerciul Asiei cu
Europa, atunci Europennii eră siliţi a scrie pe pargamînt.
Aceasta a tinut doi secuii, dar’ pe urmce earce au venit la hîr
tiea de pcepir, cu care s’afi sierbit pînoe în secuiul all 11-Iea si
2-lea. Asia dar în care epocce aii încetat oamenii a se sierbi
cu hîrtiea de poepir de’n Egipt? Aceastoe întrebaciune n’au
avut pinoe acuma roespuns îndestullatorîu. Asemenea sf între
barea despre epoca descopericlunii hîrtiei de pcepir e si acum
la mdoealoe. Yoerune dice, cce dateadia de n tîmpul clădirii
orasiulm Alesandriei (în secuiul lui Alesandru cell mare). Dar’
Plmiu pretmde, coe ciar cărţile Iui Numa, regele Romeî, eraii
scrise pe hîrtie de papir. Apoi si fa ra aceasta, de’n cîte-va
raspicaciunî gătite în operele lui Homer, Herodot siEschylus
resulta, ca întrebuinţarea hîrtiei de papir era în Egipt mult
mai antica decît cladirea orasîului Alesandrieî.
■ Cu toate acestea, istoricii descoperirilor sînt de opinîune
c a în secului all 11-Iea s’a descoperit întrebuinţarea hîrtiei de
trentie (chiffons), care o-întrebuinţam acum. Aceasta desco
perire, a carii aflatoriu nu e cunoscut tuturor, este reclamata
de Germîni, Italieni si Greci, carii fiind refugitî de’n Orient în
Bâseliea (Elvetiea) au învatiat acolo a face hîrtie de’n trentie,
îmitind asfeliu obiceiul de’n pâtriea lor, âdeca a face hîrtie de
bumbac, care obiceiu era foarte comun în Orient în secuiul all
11-Iea.
Tocmai în secuiul all 13-lea, hîrtiea de trentie a devenit
ua întrebuinţare generala în Europa. Cea întîîa foae de hîrtie
de trentie este dela annul 1319. Rareteriile (magadiile de hîr
tie) sau asîedîat în Franţa pentru prima oara sub Filip de
Valois, ădeca Ia 1340. Dar’ cea de’ntîia fabrica mare de hîr
tie în Europa eră cea dela Gertford de’n Angliea în annul 1588.
Nu este necî, un secul, de cînd s'a foecut în Germâniea uoe des
c o p e r i r e n o u o e în fcebricoecîunea de hîrtîe, adecoe uoe moesinoe
cu uoe roatoe miscatoe pre'n puterea apei, care taioe trentiele în
bucoeti fine si care a foecut, coe cîar hîrtiea de tiparîu s a foecuţ
acum mult maî frumoasoe si maî finoe decît înoeinte de 50 si
100 de annî, cînd tipoerîau pe hîrtiea, care sierbesce astoedi
numaî boecanelor, ca soe învoeleascoe moeslinele. Soe nu-sl în-
cipueascoe cine-va coe asta este un boegoetell si nimic. De n cun-
troe, nu numaî cuprinsul uneî coerti, ci si esteriorul ei, înriure-
sce prea mult asupra amoetorilor de lepturoe. într'uoe carte plce-
cutoe ocilor se cetesce altfeliu, decit mtr uoe carte tipoeritoe pe
hîrtîe .proastoe. Apoi secsul cell frumos, care pre'n gustul sceu
de lepturoe a contribuit atît de mult la respîndirea litercetureî,
poate fi atras coetroe lepturoe numaî pre'n înfoetisiarea esterioarce.
La dame uoe carte este ca un om. Cînd n'are esterior ploecut,
rar aruncoe ociî pe dînsul; asia si cartea cea mai bunoe foeroe
îmbrcecoeminte elegante, nu face efept asupra secsului frumos.
Aceasta nu trebue s'o uitoem necî uoedatoe.
Desi hîrtîea modernoe este aceea, care poartoe si roes-
pîndesce ideile celle maî înalte si celle mai venerate; cu toate
acestea ea însa-si este de uoe origine foarte despretiuitoe si
injositoe. Cînd se uîtoe cine-va într'uoe moegoedîe de trentîe în
unele de’n coepitalele celle mari alle Europei, vrînd nevrînd ii
vîn nisce ideî filosofice de despretîuirea gloriei acestei lumî si
a voenitoetilor ei; coeci acolo vede uoe lume coedîutoe de’n moe-
rimea eî. Pîndîa cea mai finoe, cea maî aristocrâticoe, care a
sîerbit uoedatoe de coemesîa unei principese, a devenit uoe trean-
tîoe aruncatoe afaroe, întocmai ca treantîa coemesîeî unui tioerann.
Moegoedîea de trentîe este ca un cimitir; în amîndoue goesim
ruinele unei lumi trecute; în amîndoue putem face studiile
celle mai înteresînte. Fioe-care mormînt poartoe în sine uoe isto
rie înteresîntoe a uneî fiintie întielepte, un sir de sîmtirî, de du
reri, de ploecerî, de sperîntîe si de ilusiunî, trec acum încein-
tea încipuintîeî nostre. Asemenea sî fioe-care treantîoe este ca
un osoemînt înteresînt all unei esistîntie umane. La cîte ploe-
cerî n’a esistat treantîa bogatului! La cîte dureri si suspinuri,
n’a esistat treantîa sceracului! Fioe-care treantioe ar pute soe
serice un memorial istoric si apoi ce memorial!
Dar eatoe! coe de ntr’aceste ruine despretiuîvere a esit uoe
lume nouce veneratoe. Moegoedi'ea de trentîe s’a scimbat într’uoe
libroerie celebroe, într’uoe hîrtierîe (pcepeterîe) elegantoe. Niclfice
troesuroe elegantoe n’a stat înoeintea moegoedfeî de trentîe, dar’
dte Paloare aristocratice calcoe acuma în moegoedîea unui li-
brariu! Eatoe uoe înviere înteresîntoe! Eatoe! coe de’n ruine s’au
foecut fimtîe noue! Misteriul acestei învieri IV urmat foebri-
coecîunea de hîrtîe de trentîe.
Este cunoscut, coe trentiele de vesminte si mai cu seamce
de pindloe, dau hîrtiea modernoe. Foebricantil de hîrtîe sînt toti
de aceeaşi opiniune, coe trentiele sînt moeterialul cell mai bun
pentru hîrtîe, si deacoe ar vrea cine-va soe facoe hîrtîe de’n nou,
nu numai coe ar fi mult mai scumpoe decît acum, dar’ sî mai
puţin bunce; coeci pre’n deasa purtare si spoeloeturoe a pîndie-
turilor, atiele, cu care sînt tlesute, se mal moaioe si se fac mal
întocmite pentru prepoeroeciunea hîrtîei. Un întielept a foecut
obserboeclunea, coe fioe-care om, care poartoe uoe coemesloe,
este un conlucroetoriu la foebricoeciunea de hîrtîe; coeci cu cît
a purtat ell maî mult uoe coemesloe, cu atît a înlesnit mai mult
scimbarea ei în hîrtîe. De aceea cu cît uoe tlearoe este mal îm-
poporatoe si mai civilisatoe (unde oamenii au multe rufe), cu
atita foebricoeciunea de hîrtîe înfloresce mal mult.
Dar’ este aici uoe consideroeciune foarte împortîntce. De’n
di îndiseîmmultiesce producoeciunile literare, pre’n urmare de n
di în di se îmmultiesce sî consumoeclunea hîrtîei. Oare nu este
de temut, coe va sosi un tîmp, cînd cîtoetimea trentlelor nu va
fi de ajuns pe’ntru foebricoeciunea hîrtîei? Atunci nu numai coe
coertile v’or deveni foarte scumpe, apoi poate se va întîmpla'
aceea, ce sa mtimplat in seculele mejlocie, cînd nu eră hîrtîe
de trentîe, atunci cînd hîrtiea de poepir ca sî pergoemîntul s’aîi
foecut prea raroe, oamenii roedeau literele depe pergoemînturile
scrise de mal noeinte, si scrieau operele lor si asiă s’au pierdut
nenumeravere mînuscrise de’n celle mal preţioase, ce au
roemas de’n lumea anticoe.
Spre a sc®pâ cultura modern® de u® asemenea c®t®-
stref®, mulţi de'ntre n®tur®listi moderni au c®utat alte mffiteriî
vegetale, carî ar’ pute sîerbi întocmai ca sf trentîele la f®bri-
<>®cîunea de hîrtie. Maî cu seam® în Angliea si în nordul
Americei, s’aii ocupat oameniî cu aceast® întreb®cîune, cfficî
acolo jurnalele cunsum® u® cît®time însemn®toarî® de hîrtie
(s. e. un sîngur jurnal Nev-Herald în Nev-Iorc, cunsum® pe
ann hîrtie, care se urc® la suma de 100.000 dolari seau
40.000 galbeni s. c. 1.).
Se numffirffim aici diferitele încercreri în r®portul acesta.
D. II. Voelter a încercat s® fac® hîrtie de’n lemne de brad
seau de teiu t®iat® în huc®ti mici si fierte cu Iesle tare, albite
cu gas de clor si unse pe urm® cu un feliii de s®pun p®rticular
si cu peatr® aer®. Alţii au încercat a face hîrtie de’n fere-
struitur® de lemn, care r®mîne cînd tai® cine-va lemne
cu ferestreul; îns® de’n ferestruitur® sîngur® f®r® a
fi amestecat® si cu trentie, nu se poate face hîrtie bun® de
scris.
Un alt material încercat sînt paiele. Cînd fierbe cine-va
paie în Iesle tare într’un c®diann cu abur espus ap®sîntiei ecuale
cu 6— 8 apresîntie atmosferice, atunci paiele devin ca un feliu
de pastffi (coc®) moalle, de’n care, dup® ce s’a albit cu gas de
clor, se face ii® hîrtie prea bun®. Asia dar’ în timpurile mo
derne au cercat felîurimi de cumbin®cîuni de lemne si de paie.
La unele sînt amestecate trentie de pîndire si au dat resultate
foarte multl®mitive.
A treia m®t6rie, de’n care se poate face hîrtie, este bum
bacul; âdecffi bucffitile mici, cari r®mîn ca r®m®siti® la cur®-
tirea si la urîirea bumbacului. Aceste buc®ti, carî pîn® acum
erau aruncate afar® f®r® v®loare, acum le fierbe cu ap® de
var seau Iesle de sod®, pîn® cînd se fac ca u® coc®, pe urm®
le pune sub teasc si face de’ntr’însele u® hîrtie destuii de
bun® pe’ntru tipariu.
ACeste trei m®t£rii sînt acuma în întrebuinţare pe’ntru
fffibricfficîunea de hîrtie; îns®, precum am dis, trentîele de
rufe tot ocup® rangul de’ntîîiS.
Dar’ afaroe de acestea esistce în remnul vegetal sî multe
alte moeterii, cari s’au propus a Ie întrebuintiâ pentru facerea
hîrtîei, mai cu seamoe pentru eftinoetatea lor. Asia s. e. acele
seau ttapusiele de brad si molid, dupoB ce le-au curoetit si se-
poerat de verdeatia, care acopere fibrele (firi), de care sînt
cumpuse, d au un feliu de lînoe. Lîna aceasta poate soe se facoe
hîrtîe. Asemennea s’a propus pe’ntru foebricoeciunea de hîrtîe
uoe plintce anume (Sfagnum), care cresce în turbierele, ce sînt
foarte roespîndite mai în toate Europa centrata. Uoe alta plîntoe
propusoe pe’ntru acest scop este, arborele Spartium alle ceerui
rămuri se întrebuintieadioe pe’ntru mceturi în maî multe ttari.
Ciar Elenii antici mai cu seamoe în Sparta, foeceau vesminte de’n
fibrele acestei plînte (Spartium Horridum si Sp. Villosum) si
ciar acum în Greciea (provinţia Messeniea) fac vesminte de’n
firele urdite alle acestei plinte. Un feliu de curmal seau palm
(Choemerups humilis), care reusiesce în Europa spre amieadieoe-
di, este earcesi în stare a da un mceterial bun pe’ntru hîrtie:
asemennea sî plînta \loe neadevoeratoe de’n America (Agave
Americana) si multe plînte de’n tamîlieaMcelvceceelor (de nalbe).
Un feliu de dud (Braussonetia papyri fera), care cresce în
Cina si în Jcepamea, este vestitoe pe’ntru însusietatea sa, a da
mceterial bun de hîrtîe; dar’ hîrtiea vestitoe, care vine de’n Cina
si care se numesce „hîrtîe de orediu“ , nu provine de’n oredlu,
ci de’ntr’uoe plîntoe numita Aralia papyrifera.
Aceasta este enumeroeciunea plîntelor cellor mai foevori-
tive pe’ntru producoeciunea hîrtîei. Leptoriul vede prea bine,
coe esistce multe asemenni plînte si ciar deacoe trentiele vor’ în
cepe a lipsi, hîrtiea tot nu va deveni rarce. Asia dar’ literoetori
în lumea civilisata nu trebue soe se teamoe, coe va ajunge un
tîmp, cînd nu vor ave pe ce sce scrioe, ci aceia, cari au moeterii
înteresoefive de scris, soe urmedie ocupoeciunea lor nobiloe; ear’
cît pe’ntru acei ce nu sciu soe scrioe, soe tacoe; lumea nu va
pierde nimic; dar’ soe nu dicoe coe causa tacerii lor este,
fiind-coe se tem de lipsa hîrtîei pe’ntru coertile, care aveau de
gînd soe le facoe.
100. Averea avarului.
(De Antonn Pannul.)
Avarul mai multpierde.

LeneSiul mai mult aleargce.
Avarul nuedomnpestebannii scei,
Ci bannii domnescpesteell.
1. A fost un avar uoe dat®, care mereu grremffidîâ,
Di si noapte tot de-a-una pe bannî dorinii si siedeă!
Si de mare-avceroetate troeiâ sîngur singureii,
Nu tineâ necl sioerb in casoe, nece mitice, necî coetiell
5. Nu putea soe se îndure, soe cieltueasca vr’un bann,
Soe mînînce si ell bine moecar uoedatoe ’ntr un anj.
Avcereatia mi-1 foecuse cu mîncoeri celle-a troei,
Coetind cu dor celle bune, ca si cum mîeser ar fi;
Asia ell la uoe di mare, cînd la pesce deslega,
10. Voediînd cumcoe fioe-care la poescoerie-alerga,
Se duse si ell soe vadoe, de-a afla vr’un cosoecell,
Soe-si cumpere, soe minînce, ca sos se spurce si ell.
Ajungind în poescoerie, începu a se premblâ
Dela un loc pîn’ la altul si de pretîuri a ’ntreba.
15. îmbla; ca doue, trei oare pretutindenne coeutînd,
Dar’ nu pute cumpoeri mai eftior coeutînd.
Deci cînd sta la îndoealoe, soe îsî iâ ori soe nu-si iâ
Si cînd scumpetea cu pofta în ell nu se învoiâ,
Isl vede pe-un fin venind, carele boerdasiu era
20. Cu banni cîscigatî de’n lucru vrind pesce a-sî cumpoerâ,
Si loeroe soe ’ntîrdiedie, ori se întrebe de pretiu,
Alese un pesce mare si-î trînti bannul sumetîu,
De-acolo trece îndatoe, aldeturea 1’ alt poescariu,
Alege alt feliu de pesce, si îl pune în cîntariu,
25. Intreaboe cît îi e pretiul, si i-1 depune îndatoe.
La finul soeu cu mirare si uimit avarul catoe,
Deci cînd pleacoe soe se ducoe, dupoe dînsul s’ a luat.
Si ajungîndu-1 în urmoe, ce faci fine ? l’a ’ntrebat,
Cum voed, ti-ai cumpoerat pesce. Dar’, îi dise, am luat.
30. L’ a ’ ntrebat ear’ : pe’ntru tine ori altui l’aî cumpoerat?
Ba, dise ell, pe’ntru mine, si pe’ntru casa mea cîar.
Dar’ ce-o soe faci cu atîta? 1’ întrebob avarul ear’.
O Doamne! nasîule! dise, de asta esci la mirare?
Pe lîngoe copii, soţie, si-oaspeti s’ afloe la mîncare;
35. Si la uoe di ea aceasta, mai dai si la un vecin,
Ce soe-si ia, nu i-a dat mîna, ori si l’ alt meser stroeîn.
Dar Dumneata-ti lucesi pese#, ori esei la alţii poftit?
Ba nu sînt poftit, îi dise, de-aceea am si venit,
Si eram si eu sce-mi cumpcer, dar’ earoe-si am judecat,
40. Coe cine sce mi-lgoeteascoe? si asii neci n’am luat.
Vin dar la noi, dise finul, împreunoe soe soerbcem,
Desi nu avem goetire pe un nasiu soe ospoetoem.
Cum troeesc moeestrii, astoe-di deplin te-i încredintiâ,
Ca la meseri fini scoederea însoe ni o vei ertâ.
45. Finul vorbe de-al de astea si altele însirînd,
Si cu nasiul împreunoe la casa sa ajungînd,
Cu destuiioe bucurie pe oaspete I’a primit,
Pinoe una alta, fuse si prîndiul dorit goetit.-
Gata fiind tot pe masoe, si bucate aducînd
50. Siediurce, o ’mpregiuraroe, si-o ploscoe cu vin punînd.
S apucaroe sce minince, vorbe vesele spunînd
Si cu fetie ridioetoarie unii la alţii coetînd
Plosca încungiurind masa de’n mînoe ’n mînoe mergea
Si soerutîndu-i în guroe mîngoeiare le-aduceâ.
, 55. Ii înduplec® îndatoe pe ea a o asculta,
Deci ca soe-i facoe pe voe începură a cîntâ,
Unul tonul cell subţire, altul cell gros îl ţinea,
Mic si mare îsi da glasul, la care cum îi venia,
Avarul care ’n toecere era ’nvoetîat a mînca,
60. Si carele cu ploecere 1’ aceştia gura coescâ,
Mai sus loeudata ploscoe tot des, des, des scerutîndu-l
Si pe ’ncet pe nesimţite la curagiu nalt îndemnîndu-1
L’înduplecoe si pe dînsul apoi a o asculta,
Si ’ncepu si ell cu totii împreunoe a cîntâ.
65. Si-asia se sîmti de vesel si ’ntr’ atît s’a mîngoeiat,
încît toatoe avoereatia îndatoe i s’a muiat
Si ’ncepu soe dicoe: fine! te voed coe tu scil troei,
Tu dar’, voesc pe avere-mi de-acum econom soe fii.
Toat’averea, cîtce mie dela stroebuni mi-a roemas,
70. In astoe oaroe cu totul tie în scris ti-o las.
Na ceile, mergi a casoe, si în pivnitioe întrînd
Vei vede diece borcanne pline cu galbenni dioecînd,
Si cu desagi, cu sac, traistoe, cu ce scii si cu ce poti,
Caroe-i aicia la tine pînoe de searoe pe toti.
75. Foe tu ce vei vre cu dînsii si fii economul mieu,
Cieltuesce cum îti place, neci soe ’ntrebi, necî soe voed eu,
Cce stroebuni-mi si poerinti-mi soe troeeascoe n’au sciut,
Necî în vieatioe-si vr’uoe datoe asia ospoetiu n’au foecut,
Eî n’afi troeit, ce-au strîns numai, si mereu au adunat,
80. La moarte-sî noue borcanne pline de banni mî-au 1nesaţ,
Svcetuindu-mce ’n vieatîce, lor soe le urmedîu si eu,
Ear’ de nu, soe moe ajungoe bloestcemul lui Dumnedîoeu!
De’n noue borcannoe, diece — adecoe soe fac eu pline:
Decî maî rceu decît un mesec troeii eu ca vai de mine,
85. Imbloeî pe uscat, pe apoe, moe cinuiî ca tirann,
Roebdceî foame, multoe sete, încinîndu-moe la bann,
Nu moe ’nduroei ver un bine la ver un meser soe fac,
Numai borcannul sos-1 împlu cu vîrf mare dupoe plac.
Ast rceu mi-s’a foecut fire, nu pot soe moe maî prefac,
90. Peste cîte sînt pe lume maî mult numai banni-mî plac.
De aceea dar’ acuma du-te unde te-am trcemis,
Ia—ti traistce, sac, ori ce-ti place, si fee dupoe cum ti-am dis.
Bietul fin cu bucurie pe loc desagii luînd
Alerge» tot într’un suflet, si în pivnitioe întrînd,
95. Cum se duse la borcanne, vrînd mînele-a-si împlîntă,
Audi un glas de-ucedatce de’n aer, a-1 spoeimînta,
Strigîndu-i: „nu-te atinge! nu ’ntîrdiă a fugi,
Ca de nu, întreg de-aicîa soe scii, cos nu-i maî e s i!“
Ell roespunse ccetroe glasul, earele-1 înfricosiâ,
100. „Apoi nasiul moe trimese, n’am venit sîngur a siă !“
Dar’ glasu-î roecm de-ucedatoe atît de înfricosiat,
Incît pi'vnitia si casa toatce s’a cutremurat,
Strigind: „e s î! dic, moe ’ntîelege n’asceptă si alt cuvînt!
N a re ell treabce aicîa, aceşti banni ai lui nu sînt,
105. Ci-ai diaconului-Badea, ca re-i scie p retiu i!“
Bietul om fcecîndu-sî cruce, foarte spoeriat fugi,
Merse la nasiul si-I spuse, cum se ’ntîmplce si ce fel’,
Si cce diaconul Badea e domn peste ei, nu ell.
Nasîu-soeu, cum îl aude, se otioeresce pe loc,
110. Plosca l’ atiticB maî tare, de se foecu numai foc.
Coe ea are multe daruri: aci face pe om bun,
Aci mi-ti 1 mtoeritee, de-1 preface în nebun.
Deci se scoaloe si rcecnesce cu glas turbat ca un leu
„ C e ? si soe se poatae oare, soe nu fiu eu domn p e-all mieii. ?
115. Cine-i diaconul Badea, si ce treaba: are ell
Cu bannii miei, p e ’ntru care m’am trudit de mititeii ?
Stati soe v’aroet acum, dacoe eu domn peste eî nu sînt!“
Si plec® a casoe Iute spulberat ca dus de vînt,
Dar’ cine scie, cum merge, ce pre’n minte i-a troecut,
120. Coe ’n piuoele, ce gramadee Ie avea ell de vîndut,
Lepturariu rumînesc. T. 1. 12
Turna; bannii de’n borcanne si cu alt lemn le-astupd>,
Pînoe ccetrce miediul nopţii cu asta se ocupdb.
Piucele-apoi cîte una le-a tras si le-a aruncat
In rîul de lîngee poartoe, si s’a dus de s’a culcat
125. Ear’ piuoele toatre noaptea dup<E ce au înotat,
S'au oprit într’ uce viitoare la mărginea unui sat,
Unde-si avea locuintia un bun sîerb bisericesc,
Numit diaconul Badea, om cu totul sufletesc,
Care prea de demineatia; tot de—a-una se sculă
130. Si ’n mărginea disei ape se ’ ncină si se spoelă.
Asîă ’ n acea demineatice, ca si alte dceti mergînd,
Si-acelle piuoe ’n viitoare invirtindu-se vmdiînd,
Le-a tras cîte una, una, pînoe cînd toate le-a scos,
Si vcediîndu-le-astupate si prea grelle mai virtos,
135. Se apuca; cu toporul, despica; una pe loc,
Si ca soe vadce ’n ea, ce e? si ca soe punu: pe foc.
D a r ’ c ît < E -i fu s e m ir a r e a , c i t s’ a b u c u r a t v a ; d î î n d ,
Acea mulţime de gălbenni cu stro;lucoare cnrgînd.
Voe las, sce judecaţi sînguri, ce i-s’a maî întimplat,
140. Si de’n celle lalte piua; aurul cînd l’ a aflat!!!
Decit soe voe spun acuma, ce feliu a ’ utrebuintîat
Aceă avuţie multce si cu dînsa ee-a lucrat.
Cîti ineseri sciă în satu-sî, cîte uuul i-a cieinat
Si pre ascuns la tot insul î-a dat si l’a ajutat,
145. Unuia-I cuinpa;rce vacce, altuia-i dcerui boî,
Pe-alt scoepdb de detorie, pe-altul de alte nevoi.
Apoi fece-un spital mare de mulii meserî primitoriu,
Unde-ospoetă fceroe platoe pe fioe-ce cu;la;torîu.
Scirea merse ’ n toate lături pre’n ceî ce se niîngaiîasce,
150. Si audi si avarul, ce beat banni-si lcepcedase,
De-acell diaconul Badea, de-acell nume c’un cuvînt,
Ce i-l’a fost strigat glasul, cce disii banni ai lui sint;
Deci ell dise întru sine:„aiiăavrut Dumnediwu
N’aiî fostnecîaî miei safia, neci cui amvrutsa-i daueu/ “
101. Bardia (cocostircid).

(De Juliu Boerasiu.)
Oare care pasere de’n celle nedomestice este la noi mai

familiara; de cît bardia? Unde e în Rumîmea un sat, in care
acest oaspe de varoe soe fioe necunoscut? Ba încce putem soe
dicem, coe la noi bardia este fn unele locuri singurul vestitorlu
cos primoevara a sosit; âdecoe în acelle cîmpii planne, de tot
mari, lîngoe Dunoere foeroe arbori si foeroe tufe verdî, asilul pa
serilor de primoevaroe, acolo ivirea berdîeî este sîngurul calen
dar all annulai.
Apoi sî sunetul eî, care-1 scoate pre'n lovirea amînduror
foelcilor salle, cît de monoton soe fioe, tot este înteresoetiv
pe’ntru împliniciunea cadreî unei tioeroenmi la noî. Intr'adevoer
uoe sîmtire particulara poetrunde pe ori-ce coeketoriu, cînd se
aflce la noi în fatia acestor cîmpfi planne, de tot mari, acoperite
cu uoe vegetoeeiune asia de bogate, însoe în care domnesce uce
tec ere împunoetivoe, ce e întrerupte de’n tîmp în tîmp numaî de
sunetul berdîeî, care se pre’mbloe încoace, încolo cu îmbletul
soeu majestos, purtîndu-sî nasul lung, loesat în jos, ca un filosof
serios seau ca un diplomat noecoejit!
Soe ne uitam acum maî bine în istoriea noeturaloe a acestei
paseri.
Bardia (ciconia, cigogne) cuprinde multe varietoeti; însoe mai
cu seamoe douoe spitîe, âdecoe: cea alboe (c. alba) si cea neagrce
(c. nigra). Cea de'ntîîoe e maî lungoe si mai mare; cceci ea
are dela vîrful ciocului pînoe la ungiî, moerimea de patru picioare,
âdecuj mai mult de douoe poerti a moerimii omului Selluî mai
mare. Ciocul si partea goaloe (foeroe fulgi) a picioarelor sînt
roşii; piellea, care încungioaroe ocii, este de coloare neagroe
boetînd în roşie, pe cînd tot restul corpului eî înfoetisîeadîoe
uoe coloare alboe Iucitoarioe. Numai acoperisîurile celle mari
alle aripilor ei sînt negru-oacîeşie seau negru-violete; în fioe-
care aripoe are 30 de penne cu totul negre. Pennele de desubtul
gîtului sînt lungi, atîrnate în jos sî ascutite. Dar’ aripile lor
aratoe uoe tcEioeturoe mdoitoe, coeci celle mai de-aproape penne de
corp sînt atît de lungi ca sî celle mai esterioare, pe cînd celle
de mijloc sînt maî scurte. Cînd aripele nu sînt întinse, acopăr
coada, dar cînd sînt întinse, celle mai mari aratce-uoe asîedîare
deosebitoe, âdecoe: celle de’ntîîu opt seau nouoe, se deosebesc
una de alta si roemîn deverginti ca uoe apoeratoare, lasînd un
loc gol într'însele; uoe împregîurare, care n’o goesim la nici uoe
altoe păsere.
Gîtul lor e scurt si gros; împreglurul ocilor n'aîi penne si
sînt acoperite de-uoe pieile sgîrcitce; picioarele lor sînt acoperite
cu nisce sold! ecsagonî (în 6 eoltiurî); cel de sus sînt mal
mari decît cel de jos. între degetul cell mare au uoe urmce de
piellitice întinsoe între degetul acesta si vecinul soeu. Ungiile lor
sînt large, plate, osoase, avînd earoe-sl mare asemcennare cu
ungiile omului.
Nu numai la noi dar’ pretutîndenea unde se afloe bardia
alboe, este vestitoe pe’ntru însusietoetile el morale si slerbillurile,
ce face oamenilor, si este curios a vede, coe firea el este cu
totul contrarioe cu a berdiel negre; coecl aceastoe depe urmce,
fuge de locuintiele oamenilor, se tîne pe vîrful munţilor seau
în poedurî, unde-si face cuibul, si este cu totul scelbâticce. De’n
cuntrce, bardia alboe este nceseutoe amica omului; Ia parte de
ploecerile lui, s’asieadioe în casa lui si—si face cuibul în mijlocul
satelor. Ea-sl eăutce nutremîntul pe marginile rîurilor cellor
mal cercetate de oamenî; ea-sl face vînatul ciar în groedinile
noastre, nu se spărioe de nimic nici clar de sgomotul orasielor.
In Olanda, ca si la noi, vieatia berdieî este, apoeratoe de
ccetroe popor, si cu drept cuvînt; coeci ea curcetioe tiara de slo-
pîrle, slerpi, broasce rîioase si alte asemennea legiuni. Arabil
încoe merg mai departe, coeci ei privesc bardia ca segurîntia,
norocul lor si all familiilor lor. La eî bardia este privitce ca un
oaspe si este cunoscut, coe* la popoarcele roesoeritenne este privit
ca cea maî mare crimce a vcetcemă legea ospitoeletcetii si a
atoecâ pe oaspeţii, carii au venit în casa lor. Dar’ la Turci,
este bardia uoe fiintioe sacroe, si nu e ertat nimoerula s’o omoare.
La Constantinopol, dice Lady Montague, berdiele îsi fac cuibu
rile pe jos în mijlocul ulitielor; la noi nu sînt asia de îndrcesne-
tie si roemîn retrase pe vîrful caselor. La Elinii antici goesim
coe în Tesăliea eră pedeapsoe de moarte hotoerîtoe pe’ntru acella,
care omoaroe uce bardice, acolo bardia fiind pretioasce, cce au
curoetit tieara de sierpi. La Mauri opriă releglunea pe ori-cine
de-a omorî uoe bardice. In Arăbiea uce rasoe de arabi aii uce
idee, coe Dumnedloeu a scimbat în berdîe uoe familie de Arabi,
cari furau dela Meca, de aceea în vallea de Mucatiem, dice un
cceloetoriu sînt mai multe berdîe de cît locuitori omenesc!. Dar’
la Romanniî antici”, de sf nu eră oprit a omorî berdîe, s’a espus
la rîsul lumii!
Firea berdleî albe, am dis, este dulce; ea nu este nici
sfiicloasoe nici grea în nutroemîntul soeu; ea are în sine noescut
sf stroemurul curcetiennieî, coecî ea alege un loc ascuns si depcer-
tat de cuibul eî, spre a depune acolo escremintele salle. De sf
bardia se pare tot-de-auna a fi serioasoe, însoe cîte uoe datoe este
sf ea veseloe si atunci îi place jos. De multe ori s’au voediut
berdîe amestecîndu-sc cu jocurile copiilor, glumind cu dînsii
si dînd atunci semne de întîelegintioe. Apoi sf recunoscintîa,
fideletatea conjugaloe si pietatea coetroe poerinti, sînt nisce vîr-
tuti, care le posîede bardia pînoe la un grad. Se aseguroe, coe
cînd pleaece toamna de-a casa, scot cu gura sunetul cunoscut,
par’coe iau adio, apoi, sf cînd revin primoevara, cînd voed de
departe casa lor de’n annul trecut, ear’ scot sunetul lor, par’coe
dau uoe diua bunce oamenilor vestind de venirea lor. E cunoscut,
coe berdîele revin tot-de-auna la locul lor de’n annul trecut;
acolo se asieadice poerecia de mai noeinte, un sotîu nefoecîndu-se
necredincios în ccelcEtorfea lungoe, ce au foecut în acest întreval
lung. Soe scie, coe fideletatea cunjugaloe a berdielor este asia
de mare, si partea boerboeteascoe este atît de jaludlce, în cit ciar
presupunerea necredintîei costoe cîte uoe datoe vieatla femeii.
Asia se scie, coe cînd a pus cine-va ouoe de goeinoe, în
cuibul berdielor, cînd pe urmoe dupoe clocire es pui de goeinoe,
boerboetîellul vediînd aceste figure streine, crede coe sotfea sa
a foecut vr’iioe necredintloe; atunci ell face un sgomot grodiav,
dupoe care toate cellelalte berdîe, care se afloe în vecincetate,
s’adunoe; atunci în toatoe adunarea omoaroe pe sotfea socotitce
necredincîoasce pe cît sotiul vcetcemat urmeadioe a scoate nisce
strigoeri lamîntoetive.
Bardia de genul foemeesc are uoe mare atroegoeclune
pe ntru puii soeî; ea ÎI nutresce mult tîmp, si nu-I lasce pînoe
cînd nu sînt atît de puternici, ca soe se apere sîngurî, si soe se
nutreascoe sîngurî. Cînd încep a sburâ afaroe de’n cuibul lor,
ea ii poartoe pe aripile salle, îi âpoeroe cînd sînt în periciu si s’a
voediut, coe cmd ea nu e in stare, soe-î apere, atunci ea maî
bine vre soe moarae împreunoe cu eî, de cît sae-i lase în
periciu.
Uoe asemennea faptoe s a obsoerbat la vestita bardioe la ora-
siul Delfi, care, cînd acest oraşul s'a ars, ea voediînd cce nu
poate soe scape pe puii soeî, a preferit soe ardîoe împreunoe cu
eî. Dar dacoe aceastoe dragoste moemeascoe nu e rar la ani
male, pe de altoe parte este uoe împregiurare particularoe la
neamul berdîelor, care le ridicoe la un grad maî înalt decît
toate celle-lalte animale, coe puiî acestei pâserî au uoe mare
dragoste coetroe poerintiî lor. S a voediut adese-orî berdje tinere
aducind hrannoe si îngrijind poerintiî lor boetrînî, bolnavi si slabi.
Acest strcemur, nobil de-a îngriji poerintiî îmboetrînitî si slabi,
n a scoepat de vederea Elenilor antici, de aceea legea obligce-
tivoe la dinsiî pe ntru copii, de a ’ngriji pe'ntru poerintiî lor boe-
trini, era numitoe „legea berdîelor".
intr adevoer, îii înfiintiarea unor asemennî însusietoetî mo
rale, nu e de mirare coe Elenii, Egiptenii si ciar Romannii au
privit bardîa ca uoe pasere, care poartoe fericire locului , unde
se asieadîoe. Cînd un Augur romann vedea uue bardîoe viind,
eră pentru ell un semn bun; de'n cuntra, cînd a voediut uoe
bardîoe plecînd, era pe’ntru dînsul nenorocire. Aceastie idee
eră atît de respînditoe Ia popoaroele antice, încît ciar Atila, cînd
a încungîurat orasîul Acileea, de si eră foarte strîmtorat, tot
na vrut soe se lase de proîeptul soeu, fiind-coe a voediut, coe
berdîele au plecat de’n orasîul acesta. Dar' în înscripciunea
Hieroglifilor (uoe limboe compusoe de’n semne) bardia însoem-
neadioe si binefâcere; asemennea si în limba bîblicoe (ebrăicoe
antica) se numesce bardîa „Hasidau âdecoe, pioasoe evla-
vioacoe).
Bardîa se bucuroe de un sbor puternic si neostennit, de
aceea se ridicoe foarte în sus si este în stare, soe întreprindîce
coeloetorfi lungi. Sburînd, poartoe capul drept nainte nemişcat
si picioarele întinse tiâpoenn îndoeroet. Elle pleacoe de la noi în
luna lui August (mai tot-de-auna la 6. August) si revin în luna
lui Martiu seau Aprile. Cînd revin, fioe-care poerecîoe, de si eră
despoertitoe pe drum, earoe se adunce la cuibul lor de’ n annul
trecut; cînd cuibul s'a stricat în tîmpul acesta, îl dereg cu ceti
mai mare diel. Cînd n’au goesit cuib neci de cum, îl fac de n
nou, la care întrebuintieadioe nuelle, fire de earboe s. c. 1.
Bardia alege pe'ntru cuibul soeu locurile celle maî ridicate, ca
soe poatoe vede pretutîndenea însoe, îl fac într un mod, ca soe
nu poatoe vede nimenea lucrurile, ce se întîmploe în nreuntru.
în Frantîa si Olanda pun oamenii roate pe vîrfurile caselor, si
berdîele îsi fac acolo cuiburile.
Bardia nu pune nici uoe datoe maî mult decit patru ouoe,
cîte uoedatoe numai douoe ce-va mai mari decît ouoele de gîscoe
si de-uoe coloare alboe mudaroe. Uoe împrejurare curioasoe este
la bardîce, coe bcerboetîellul clocesce, pe cînd femeea merge, ca
soe caute nutremîntul pe'ntru dînsul. Dupoe uoe lunoe de dille
ouoele sînt clocite; atunci amîndoi poerintiî îndoesc dielul lor
pe'ntru crescerea si nutrirea familiei lor. La acest scop, poe-
rintiî pun multe bucate în gura lor proprioe, o descid si puii
lor le scot de’n guroe si îngit. Nici uoe datoe amîndoi poerintiî
împreunoe nu poeroesesc cuibul; ci tot-de-auna remîne unul a
casoe, care stoe lîngoe cuib c u ’n picior ridicat, avînd cea maî
mare vegiîntîoe asupra cuibului, ca soe nu se apropioe de dînsul
vr'un neamic. Cînd au crescut aripile puilor maî mari, atuntîi
încep a se îndeletnici în sbor, însoe se întîmploe, coe în aceste
încercoerî unul cade jos si moare, dar" în genere, maica lor în-
grijesce a-i obicînm maî noeinte cu pre'mbloerî în aer împre-
giurul cuibului.
Bardia se multîesce numai în libertate; cînd e prinsoe
roaboe, cît de bun soe fioe traiul eî, atunci tot nu se multîesce.
Paserea aceasta are acest stroemur ca multe animale superioare,
care nu vor soe nascoe copii pe'ntru scloevie. — Cînd doarme
bardîa se tîne pe un picior, pe cînd gîtul eî este îndoit, capul
aruncat îndoeroet si la uoe parte; în aceastoe pusoecîune, remîne
Sf cînd asceaptoe vr’uoe pradoe. Imbletul eî este, ca all cocoru
lui, âdecoe face păsuri mari încete, par'coe moesUroe cîmpul.
Cînd bardîa este neliniscitoe, scoate cu ciocul soeu sunetul
cunoscut; limba lor e scurtoe si ascunsoe la întrarea gîtului.
Am dis maî sus, coe tîmpul plecceril berdielor este luna
lui August, însce pînce nu pleacce, se adunce toate berdiele într’-
un loc (s. e. uoe provintloe) cîte-va dille mal nainte într'uoe
cimpie mare; acolo cînd toate sînt adunate, încep a scoate su
netul lor cunoscut, par coe au toate uoe cunversoeciune împre-
unoe, par coe se cautoe una pe alta si se vestesc una alteia de
timpul plecceril. Cîte uoe datoe la asemennea adunoerl se întîmplce
într'însele sf certe si boetoei mari. Cînd diua plecceril a sosit,
se sule elle toate împreunoe la uoe înceltime asîâ de mare încît în
puţin tîmp le-a pierdut cine-va de’n vedere. Dar' plecarea lor
e anevoe de a fi obserbatce; coeci de multe ori pleacoe noaptea,
dar ciar cînd pleacos diua, aceastoe plecare se face în mejlocul
unei toecerl cumplite, coeci elle nu scot neci uoe strigare si nu
fac neci un sgomot; uoe împregiurare cuntrarioe o goesim la
cocori si la gîscele selbâtice. Egiptul si tîoerile Barbaresci,
aceste clime calde, se vede, coe sînt tîoeri, unde petrec berdiele
earna. Dar’ vara merg elle foarte departe coetroe iţord, coeci se
goesesc atunci în Svediea, nordul Europei si ciar în Siberiea. Elle
se rcespîndese în Asiea pînce la Japon. Dar’ ori unde se tîn,
trebuie sce fice cîmpuri roditoarie, dar’ nu sterpe si ncesipoase.
Acum berdiele' sînt rare în Itâliea, dar' altce datoe erau
acolo în mulţime, însce în Germîniea, în Alsătiea si în alte pro
vinţie alle Frantlel se aflce în mare mulţime. Unii în Frantia fae
vînat dupoe aceastoe pasere.; însce n’au dreptate, cce-ci pe de-
uoe parte carnea lor nu e bunce, apoi pe de altce parte, omorînd
cine-va uce bardice, omoaroe un apcercetorlu noetural all ticeriî în
cuntra reptiliilor vcetcemoetoarîe, si cu drept cuvînt dice
Buffon „aceastce pasere noescutos amica noastrae, nu e fae-
cutee de naeturoe a ţi viptima noastrce‘‘.
Bardia neagrce, de mcerimea unei curce se goesesce între
munţii Alpi în Elvetiea, în Ităliea, Prusiea, Poloniea si Svediea-
Ea fuge de ticerile, unde se tîn berdie albe, si este în toatoe
firea^ ei soelbâticce si sfiicioasce si departe de a ave vîi lutile
berdielor albe „amicelor noastre" precum dice Buffon.
102. Leopardul seau Pantera.
Leopardul (felis pardus, felis leopardus) este sf ell un

animal de’n familfea pisicelor, va sce dicoe, este sf ell un voer
bun cu leul, de unde sf e numele luî de Leopard.
Noeturoelistii privesc acum leopardul si pantera ca uoe
sînguroe spitioe. Dar’ Buffon,' care eră de uoe opiniune cuntra-
rice, coeroepteridioe leopardul în modul urmoetoriu: „Cell
de’ntîiu de'n aceste animale, dice ell, care se goesesce în con
tinentul veciu, este pantera cea mare, care eră cunoscutoe la
Elenii antici, sub numire de Pardalis, dar’ Latinii antici o nu
mesc pantera seau pardus, care nume s'a scimbat în limba
Romannilor mai pe urmce în acella de leopardus. Corpul ace
stui animal cînd e crescut bine, are 5 seau 6 picioare lungime,
dela vîrful botului pînoe la începutul coadei, dar’ coada însa-si
are doue picioare lungime. Piellea ei este de-uce coloare găl-
bennce încisoe la spinare si la amîndoue lăturile corpului, dar’
sub burtoe e neagroe; apoi de’n întreval în întreval se voed pe
dînsa pete rotunde seau ovale negre, cari seamoennoe cu nisce
inelle mari; maî toate au sf cîte uoe patoe neagroe în centru;
însoe pe cap, pe piept, pe burtoe si pe picioare au sf pete pline
în mijloc." Leopardul, dice mai încolo Buffon, este un animal,
care troeesce lîngoe rîul Senegal în Guineea si alte tioeri mea-
dioe-diuale, e maî mic de cît pantera cea mare; coecî are nu
mai 4 picioare în lungime. Piellea luî e pe picioare gălbennoe
încisoe, pe cînd pe burtoe alboe, apoi petele negre în formoe de
inelle, cari se găsesc pe corpul luî, sînt mai mici decît alle
panterei seau alle Oncei, si mai toate sînt compuse de patru,
cinci pete mici pline. Cîar aceastoe descriere a lui Buffon n’a
putut încredintiă pe naturalistii moderni, coe leopardul si
pantera sînt doiioe spitie, si ei îi privesc ca uoe sînguroe spitîoe.
Dar’ ori cum, cceroepterlele dioologice alle acestui animal
sînt celle urmoetoarie. Ell are, ca pisica, corp suptire, coadoe
lungoe, capul rotund, urecile scurte si rotunde, limba acoperitoe
cu nisce papile tari, grisul oeilor lui e croepat ca la pisicoe;
are cîte cinci degete armate cu ungii toefoasoe, tari, si care
poate sce le ascundioe (tocmai ca Ia pisice). Eli se gcesesce
în climele celle mai calde alle Africeî si Asiei, pâtriea tigrului;
acolo se tîne în poedurî dese, dar' îmbloe sî lîngoe rîuri si locuri
locuite de oameni, unde gonesce dupoe animale domestice, ca
soe Ie mînînce; însoe rar atacoe ell pe om. Eli se acatîoe sî pe
ărburî cu uoe mare usîuroetate. Coelcetorii spun, coe carnea lui
e bunoe de mîncat; piellea Iui e foarte stimatoe.
De si e greu de a îmbla cu leopardul seau pantera si a-1
Hwoetia la ce-va, însoe se istoresce, coe locuitorii de’n tioerile,
unde se tine leopardul seau pantera, se sîerbesc cu pantera
invoetiatoe, ca cu nisce cîni de vîncetoare, tîiînd’o însoe pe drum
într'uoe colivie încisoe, si numai cînd se aratoe vînatul, îi descide
usîâ coliviei, atunci pantera se aruncoe asupra vînatului si-1
prinde, însoe cînd s’a întîmplat, ca soe nu-1 poatoe prinde, de
ruşine se face atîta de furioasoe, încît este în stare, soe se
arunce ciar asupra sôepînului soeu ca soe-1 omoare, dacoe acesta
nu ingrijesee a aruncă înaintea eî, vr’un mieii, cu care soe-i
potoleascoe furiea eî cea sîngeroasoe.
Alţi coeloetorî roepoartoe, coe cînd locuitorii prind depe
rîul Senegal vr’un leopard, si îl aduc în orasîu, fac aceasta cu
uoe mare ceremonie, coeci atunci ciar regele orasiului merge,
soe-1 întîmpine, fiind coe, dice ell, se cuvine ca un rege soe pri-
meascoe un alt rege, âdecoe leopardul, care este privit la eî, ca
regele animalelor. Dar’ dupoe ce au adus acest rege all anima
lelor cu alaiu si poeradoe la piatîa orasiului, regele oamenilor
însu-si ÎI omoaroe si împarte carnea lui la poporul soeu. Eatoe
uoe polfticce curioasoe obserbatoe între acest rege all unor
oameni soelbâtecî coetre fratele soeu regele animalelor selbâtice.
103. Pieptenele. ( Fabula'.)

(De A. Doniciu.)
Copilului de pîeplenat
Neneaea pieptene desutiu i-au eumpoerat,
Copillul foarte mult de ell s’au bueurat,
(’e piepten’ bumsîbrî
Cum merge de usior!
Maî bine de un ceas
Ell perisiorul soeu pre’n pieptene l’au tras,
Si multioemit de plin neneaeoe-î au roemas.
Apoi s’au pus la carte,
Au învoetiat frumos
De’n bucî a opta parte;
Si ear' la pieptene degraboe s’ au întors.
Dupoe aceasta dînd de alte jucoerii,
Copillul au foecut prea multe nebunii,
Si poerul de pe cap de tot si-au încîlcit.
Doedaca luî în datoe au vrut soe-1 netedieascoe ;
Dar’ pieptenele eri pre’n casoe aruncat,
Si ell tipa, roecniâ, acella soe-i goeseascoe!
Uoe fatoe de sub pat de graboe l’au si scos,
Dar’ numai ce folos!
Coe cum abia, abia de poeru-i s’au atins,
Copillul de dureri au si strigat cu plîns:
„C epiepten blcestaemata
Ear’ pîeptenele-au dis:
— „Eu tot aeella-sî sînt; ti-ipaerul încîlcit.a
Copillul însce supoerat
Pe foevoritul soeu
L’au dat într’un poeroeu,
Slrigoaîele cu dînsul mai mult s’au pieptenat.
Voedîut’am eu
In veacul mîeu,
Coe oamenii asia cu adeveerul fac,
Cît cugetu-i curat,
Eli ne e dupoe plac;
Ear’ cum ti-i cugetul poetat,
Atunci de adevaer de loc te-ai depoertat,
Si. ca copii, noi de pieptenat fugim,
Cînd capul ne ’ncîlcim.
104. Mormintele la cei veci.

(De’n Icoana lumii.)
In toate veacurile, ca sf în toate tioerile, au ingropat si au

ascuns popoarcele comori în pcemînt, care foarte adese au fost
pîcerdute, cîar pe'ntru dînsil depuitoriî lor, si care astoe-di sînt
asfjderea sf pe’ntru noi. La noeciunile celle civilisate se adun®
pre n timple, ear la celle boerbare si rcesboinice pre’n morminte.
Asîă un cunduccetorîu de aî Sciţilor, Goţilor seau aî oare carul
popor bcerbar, dupoe ce în decurgerea oare-coeruî tîmp, povce-
tiuîă pe soelbăticele salle cete la biruintie si la cuceriri, dupce
ce le da uoe relegiune si legi, si însuflă îndestulle prejudetie în-
eipuiriî lor, ajungeă de a fi dupre moarte Dioeul acellora. Toate
acestea sînt adevoerate, si istoriea însa-si ne aduce maî multe
esîmple de ăsfeliîr.
însoe ca un om soe fioe întemeiat uoe referintioe cu totul
militaroe, pre’n care se pare a nu fi avut alt scop, decît a înar
ma ostasî, soe-î fioe ajuns de a-i face, soe priveascoe moartea, si
maî cu samoe cea în lupte, ca uoe foevoare, ca uoe trecere la ure
vieatioe maî fericitoe, într’un poercedis încipuit, unde între ploe-
cerile de tot felîul, ar pute ave sf norocire de a se luptă neîn
cetat, roemîîînd nevcetcemati, si nemuritori, si c<b acestea si
asemennî sperîntie soe fioe înoeltiat curăgîul lor pînoe la îndroes-
nealoe, si nepoesare nebuneascoe de moarte; aceasta de sf este
adevoer, totuşi se pare necuprins de minte.
La apropierea morţii, carea trebuie soe fioe pe’ntr’un mu
ritorii! resultatul acestor idei fantăstice, lesne o pot gîcf: cu a
sa credintioe ell nu puteă privi decît ca uoe necinste întrarea pe
jos si înarmat prost în curtea marelui soeu dioeu. Spre a se
aroetă acolo cu oare-sî care vrednicii, îî trebuie ornoeminte de
ăur si de argint, arme frumoase, cai înfrumsetiati, vesminte
înavutite, un cortegiu de copii, de prietinni seau de sclavi;
într’un cuvînt moerirea cellor mari seau toatoe pompoasa pre-
goetire a unui roesboiu mic, gata de a merge la luptoe. Deci îl
înmormîntă cu arcul, scegetile, straiul de roesboiu, celle mai
bune arme si cu cea mai pretioasoe parte de’n odoaroele (sculele)
si avuţiile lui. Cu dînsul îngropă asemennea femei, sclavi si cell
mai frumos all luî caii, pe’ntru ca soe poatoe află sf în noua sa
locuintioe un call pregoetit, si foeceă aceste orînduiri, cînd înainte
de a murf nu ar fi avut mîngoeere de a le poroncf, elle înse-sî
se socotîâ de familiea si prietennii soei, ca uce doetorfe sîntce.
Aceste obiceiuri se afloe încoe la oare-care poerti alle Indief.
La Germîni erau ceremoniile de înmormîntoeciune simple,
dice Tacit: toatce deosoebirea, ce o da persoanelor stroelucite,
era de-a fi arsi cu oare-care deosebite lemne, nu se aruncă pe
sus nici straie, nici mirodennii, darce armele mortului si cîte uoe
datoe si callul pe urnite se redică deasupra trupului. Asfeliu
eră sf la Gali. Mundfocu istoresce despre un mormînt desco
perit la Cosieret în Normandi'ea informat din petre mari, si în
care se află un mare numoer de trupuri arse. Lîngoe fice-care
dintr’însele eră cîte uoe soecure de peatroe cu maî multe din
acellea oase ascuţite, pe care le întrebuintieadioe soelbăticii
spre a-si înarmă loencile si soegetile, si care foeroe îndoealoe
sierbiă si la Gali spre asemenne întrebuintiare. Asfel Scandina
vii, Germînii, si Galii îsi ardeă morţii.
însoe un lucru neîntieles, coe Frîncii, cari locuiau în sinul
Germîmei, vorbiă limba si adoptă obiceiurile lor, se deosebiă
însoe în acest punt de cunpoetriotii lor. EI înmormîntă trupurile
întregi împreunoe cu lucrurile remase, care dătinoe aii poestrat’o
si dupre ce au ajuns a fi stoepînitori Galii. Aceasta se dove-
desce din descoperirea unui mormînt de’n veacul all 13, aproa
pe de orasiul Turnai, si de care se dice, coe ar fi all lui Cillderic
poerintele lui Clodovic, all coeruia trup nu numai coe nu aveâ
nici un semn de arsuroe, daroe s"a aflat acolo si alte obiepte,
precum: uoe teacoe de săbie si roemoesitiele unui brîu de săbie,
care dacoe ar fi trecut pre’n flăcoeroe, n’ar fi roemas întregi.
Asijderea s’au scos un vas de argint, în care se află peste trei
sute de medalii de aur si de argint, uoe mulţime de figure mici
de ăur, scoabe de fier, verigi, rcemoesitie de straie înfrumse-
tiate cu petre preţioase. In urmoe uoe cîtime de alte obiepte de
ăur, a coerora întrebuintiare se poate astoe-di cu greu gîci.
Numeroase morminte se descopoer si în desierturile des
pre ameadioe-di alle Siberiei. Rusii scot deacolo tot feliul de
vase, podoabe, soebii, pumnarie, idoli, medalii de ăur si de ar-
.gint, si întregi jocuri de siah, lucrate în ăur. Toate acestea se
potrivesc cu aceia, ce se pricep despre vecii Cimbri, si de alte
popoaroe alle Europei meadioe noptiale. Ităliea de asemennea
ne-a înfoetisiat esîmple de avuţii adunate prin morminte, încoe în
celle ce eră de clasa de jos, sau aflat numaî vase de aram®, de
fier si de spijce. Precum se aratoe de’n celle dise; poemîntul
ascunde în mormintele locuitorilor soel foarte marî comori si
avutîî, care cu timp si întîmplare poate se vor descoperi moe-
car de si nu toate.
10H. Cedrii din Livann.

Sînt plînte, care au uoe frumuseatioe istoricoe, coeci nu

numai c<e se deosebesc piintr’iice frumuseatice seau moerime
deosebitoe, ci si prin marea suvenire istdricoe, ce se rapoartce
la estintla lor. Asemenne plînte sînt arborii cedrii, care cresc
pe muntele Iui Livann în Pcelestina.
Sce vorbim intilu despre aceşti cedri în roeportul istoriei
noeturale. Arburele Cedru din Livann (Pinus Cedrus L., Cedre
de Livan) este un ârbure din aceia, care dau roesinoe, si sînt
foelmosî în toatce vecetatea prin roeretate, frumuseatla si neco-
ruptivcercetatea lemnului soeu; pâtriea lui este un plaiu ridicat,
aflîndu-se între vîrfurile celle maî mari alle munţilor Livannu-
luî în Pcelestina.
Truncîul Iul n’are moerime prea însemnatce, dar’ tot por
tul acestui ârbure este ce-va nobil mrejestos. Din truncîul ace
stuia, es crceci groase si sumetîe la vedere; fiind coe se întinde
foarte departe, si împoertindu-se într'uoe mulţime de ramuri
oridiontale tot-de-auna verdi, formeadioe prin aceste dispu-
soecluni, par'coe uoe cîmpfe verde neîntreruptoe; dar" cu ccepoe-
tîiele lor, aceste râmure s’apleacoe în jos si fac âsfelîu ca un
cort umbrit, în mijlocul coeruia stoe truncîul superb. Dar' foile
acestui ârbure sînt ace mici, ascutite, care nu cad nici uoedatoe
si sînt asiedîate în forma de fascicul seau legceluri, din care una
ac<5pere pe alta. Dar’ fruptele sînt în conuri mici rotunde si
drepte, all coerora vîrf este îndreptat tot-de-auna coetroe ceriu.
Elle cuprind tot-de-auna seminţie lungi; fioe-care din trînsele
este boegatoe într'un sîmbure coltiat.
Botcenistii aii cloesat acest ârbure în familiea multi-conifera
(purtoetoarîe de frupte conice si frundie ca acele) dar' în roe-
portul genului, unii din Botcenisti, îl cloeseadioe între molidi,
alţii între ienuperi si alţii între bradi.
Mulţi coeloetori au voediut cedrii din Livann si aii vorbit
de dînsii. Ravolf dice, coe în coeloetoriea sa de la 15.74, a
goesit pe muntele Livann, din totî aceşti cedri asia de vestiti
de anticuitate, numai 26 de cedri mari, si na voediut acolo
alţii tînerî, care ar pute cu tîmp soe-i înlocueasoe. în timpul lui
Maundrele, âdecoe nainte cu ISO de anni aproape, acest numoer
eră roedus la 16; între aceştia erau unii atît de mari, in cit
trunciul lor avea uoe circumferintioe de 36 pecîoare si alle coe-
rora ramuri acoperiau un spaţiu de 111 pecîoare in diametru.
La uoe înoeltime de ÎS picioare peste poemînt, fiesce care
dintre aceşti ărburi se impoertiă în cinci ramuri oridiontale
asia de groase, în cît fiesi-care rămuroe putea figură ca un ăr-
bure mare. Dupoe coeloetorii moderni au remas acum pe muntele
Livann numai cinci cedri din cei veci; însoe uoe troedoeciune
poporaloe roespînditoe în toatoe Palestina pretinde, coe aceşti
cinci cedri dateadioe încoe din tîmpul luî Solomon, si coe din
cunfratii lor, acest rege a clcedit tîmplul luî Ieliova în leru-
soelim, atît de frumos în lumea anticoe, coe, precum se scie, eră
cloedit uoe mie de anni naintea Iui Crest. Prin urmare aceşti
cinci cedri mari,care esistoe acum în Livann trebuie cell puţin
soe aiboe uoe vîrstoe de trei mii de anni!
Dupoe coeloetoriul Pososc, aceastoe frumoasoe poedure de
cedri ocupoe uoe valle espusoe coetroe Nord-ost, avînd uoe cir-
conferintioe de-uoe miloe. Este un lucru foarte curios, coe toc
mai în acest loc, care a produs nainte mii de anni aceşti cedri
(mari) gigăntici, n’a mai crescut pe urmoe alţii mai tineri, pe
cînd în alte locuri, unde sau troepurtat seminţie d’acestî ărburi,
au reuşit foarte bine: si coe în Angliea se afloe în multe loeuri
cedri provenind din semintîea acellora din Livann. Dar’ celebrul
Botoenist Bernard de lussieu a adus în annul 1734 seminţie
de acest! ărburi din Angliea la Paris si le-a semoennat în groe-
dina plîntelor de acolo. Acum dupoe 123 de anni, acest ărbure
a devenit moejestos si trunciul lui are jos lîngoe poemînt, uoe
circonferintioe aproape 14 picioare; asiă dar' acest frumos ăr
bure cresce roepede, ădecoe o 1/* linii în grosime pe ann.
Cedri reusîesc în terîmurî pietroase, arinoase si slabe;
crescerea lor e roepede; dar' lemnul lor este cell mai bun, care
esistce pe’ntru construpciune. Cedrul rabdoe scimbcerile tîm-
pceroeturei, resistce în mijlocul dîoepediei, si, cînd e crescut,
nu-i pasoe de frig; numaî cînd este tînoer, trebuie soe fioe poe-
dit de ger. Uoe mulţime de cedri tineri plîntati în Frantia au
perit în earna friguroăsoe de la 1789.
înmulţirea cedrilor se face prin semîntia lor, ădecoe sea-
moennoe in poemint unul din groeuntîele, care le scot din conul
(fruptul) soeu, aceste seminţie sînt bcegate în oale, care tre
buie poedite de arsura soarelui ca sf de umedieala ploii; pe
urmoe le deosebesc puiîndu-le numai cîte una într uce oalce, care
o pune la umbrce. Asia trebuie cultivaţi la noi în Europa cei
de mtii trei annî ai esistintiei lor, dar’ pe urmoe poate soe-i
puioe în grcedini ordinare.
Lemnul Cedrului e roşior, are uoe odoare ploecutce, care
provine de'n uce rcesinoe, care curge din trunciul lui; lemnul
lui este necoruptfvwr (nu se stricce). Odoarea lui seamoennoe
ce-va cu a bradului. Se scie, cce cloedirile mircecîoase din lu
mea anticce, ădecoe tîmplul din îeruscelim si din Efes, erau fce-
cute de lemne de cedri; dar' uoe particulceretate este la acest
lemn, coe nu trebuie sce-1 batce cu cuie; coeci cu tîmp se
strînge si cuiele cad, de aceea la construpciunea de lemne de
cedru trebuie întrebuinţate cuie ciar de-acest lemn.
Eatce opiniunile sciintiale, ce se raportă la Cedru din Li-
vann din puntul de vedere all istoriei noeturale. Dar" sf în puntul
de vedere all filosofiei si all moralei, esistentîa acestor putini
cedri rcemasiîn Livann, dcsceaptoe în noi nisce idei însemnâvere.
într’ adevoer, din toatoe epoca anticce a poporului Isrceil a
remas în Palestina drept suvenire neuitatce cinci cedri din Li
vann. Asemennea vedem, coe din toatoe epoca Egiptennilor antici,
atîta de bogatoe în opere mari, a rcemas numai'cinci, siese clce-
diri gigantice numite pircemide, care s'aiî luptat cu mii de annî,
dar’ în America eră un popor îndiann, ceau locuitunele din insu
lele Coeroeibe; acest popor s’a stins cu totul, este acum aproape
doue-sute de annî, si a loesat numai -un suvenir, dar' un suve
nir curios, asta este un corb. Am voediut acest corb, diffe Hum-
bold.
Am fost prins de uoe sîmtire bidiaroe voediînd, coe de’ntr’-
un popor întreg n'a rcemas într’un loc, de cît uoe pasere, un
corb, care a troeit cu ell, care trceesce încoe acuma, care sîede
acum acolo aproape douoe sute de annî, nevrînd soe pcercesea-
scoe locul, par' coe este geniul acestui popor, care sîede sîngur
trist plîngînd pe ruinele poporului soeu, ca profetul Ieremiea
pe ruinele din Ierusoelim. Oare unde este uoe icoanoe mal întri-
stoetoarloe, mai poelpăvoeroe, coe esistinţla noastroe e trecoetoa-
rîce, esistintîa noastroe îndividualoe, ca si a popoaroelor, de cît
aceste’putine oblepte roemase dupoe popoaroele cumpuse de mi
lioane de îndividi omenesc!, poetrunsi de atîtea pasiuni si boe-
gatl în atîtea apcîuni! Vieatia unul om individual este un oceann
de gîndurl, dorintle si pasiuni! Vieatia unul popor de oameni
repredîîntoe numeroase asemeni oceanne de idei si de apcîuni.
Dar’ înfluintla nimicitoarioe a tîmpuluî asupra fiilor poemîntulul
este atîta de tare, în cît în cursul seculilor usucoe clar sf ace
ste oceanne nemoesurâvere. Soeturnul din Mitologfe (tîmpul),
care-sl mînîncoe fiii proprii, este atît de mînccecîos, în cît nu
roemîne nimic dupoe urma lui. Tot ce roemîne de atîta vieatîoe,
sînt nisce ruine de petri, uoe pasere, care, de sî trceesce sute
de annî, tot va muri; seau cîtl-va ârburl, cît sînt de gigănticî
si de secularî ar fi, tot se vor nimici. Sic transit gloria mundi
(asia trece gloriea lumii).
Dar’ pe de altce parte, dacoe ne încipuim, la cîte evene-
minte istorice aceste ruine si aceşti cedri au asistat, atunci ace
ste fîintle neanimate, cîscigce în ocii noştri înteresul cell maî
mare; par’coe devin istoriografii cel mal elocvenţi, par'cce pe
fruntea ior e scris în litere neperfvere tot nemoesuratul trecut,
care separe epoca nâscerii lor, de epoca noastroe. Astfelîu cei
cinci cedri pe munţii Livannuluî, care stau acolo din tîmpul lui
Salamon, sînt pe'ntnu noî oamenii în genere, care veneroem
anticuitatea, obiepte de uoe mare curiosetate; pe’ntru noeturoelist
sînt un fenomen noetural de un ordin superior. Dar" pe'ntru
Israelit sînt obiepte sacre; coeci îl aduc aminte lui si lumii, coe
Lepturarîu rumînesc. T. 1. ’ i3
a avut si ell uoe datoe uoe tiaroe, un rege, uoe coepitaloe, un ce
lebru tîmp, uoe vieatioe potiticoe si uoe istorie noeciunaloe foarte-
remoercâvoeroe.
106. Cundemnoecîunea strugurului.

(De Anton Pannul.)
1. Cînd a fost aleasoe gustoasa gutîios, •

Atît peste poame regince soe fioe,
si
Cît peste erburi si peste legume
Si peste-ori ce plînte de’n întinsa lume,
5. Tronul si— 1 pusese sus la înoeltime,
Si ’ntindiîndu-si cortul în mare Icetime,
Sta încungîuratoe, ca reginoe mare,
De poame destulle pînoe ’n depcertare.
Ear’ în jos pe valle sta în sir sub cpaste.
10. Tot feliul de plînte, puternicoe oaste,
într’ast cip regina, gustoasa gutîice
Vru’n oardene bunce domm'ea soe-si puîce;
Deci dupoe toeîinte de tot cunoscute
îsi puse miniştri, carii s’o ajute.
ÎS. Rodiea aleasoe cum si aloemîia
Pierseca, noeramdia pe’ntru treapta ’ntiia
într’ a doua treaptoe fu ordenat poerul,
Vişinul, ciresiul, diosrdiarul, si mcerul
Ear’ pe sub acestea^mai jos, cornul, prunul,
20. De-asemenne treaptoe nucul si alunul,
în cipul acesta împlinindu-si suma
De’n poamele toate, de’n toatce leguraoe,
Sta si de’n noeltime se uita la valle,
Trimetiînd la toate poruncile salle
25. Pre’n migdalul cell brav, ce îi sta la spate,
Si avea credintioe si mare dreptate.
Ear’ strugurul, care era asicedîat
Aproape de naltul reginei pcelat,
Pîrcoelab soe fioe onoare-a avut,
30. Peste ori ce plînte de’n latul tinut.
Earoe avînd uroe coetroe cell el al te,
Carile-ocupase sierbetie mai nalte,
începu cu uroe tot pîre se facoe
Crediînd, coe reginei asia o soe-i placce; ,
35. Pe de altce parte plintele soerace
Nu aveau de dînsul neci u c e d a t c e pace,
Nu ’ncetâ în laturi, sce se tot întindoe,
Soe se mai lungeascoe, loc sce mai cuprindce.
S’atoernâ de una, sugruma pe alte,
•40. N’aveâ pces în sîne de porunci înalte;
Btetoeios, sburdâlnic de’n a sa noeturoe,
Supoera pre toate prea peste mcesurce;
Ii plrecea sce-si batoe jo c de fice-care,
Ametia uce lume ca cu fcermcecare.
45. In starea aceasta cu fatîoe sumeatice
Infoiat în haine, rcesucind musteatice,
Plin de nebunie cu artiag în sîne,
Se rcedicce ’n datce la regince vine,
Ca pire s’aducce despre cellelalte,
50. Si asia grceesce cu boacete nalte:
„Maîncinregina! cusupus raport,

Cumall mieusievbetiucerc scemaport
Cupurtîntia blindaîmblîndeucuelle,
Aflatamvntoatemari cugetevelit',
55. Prea m ultede’nplînterelleuneltesc,
Sos restoarnebunaoardenevoesc/
iii maî ales vardiacea’nfoîatce’nfoi
Imbloesoeaducce’ntoatemari nevoi.
Ceapaceabcerboascede-altoeparteear’:
60. Ea înlcecrcem eadiceprunci si mameciar.
Asemennepradiul cucipul soeutras
Cirnescesi stnmbceori si carenasţ
Apoi usturoiul cufireasaiute
Tot locu mpregiuru-si amar îl impute;
65. Ăstoradetinenececos lepasa.
Cipre cellelalte, pre toatele-apasa:
Eu acella, careamputeri demac,
Si-ametiasc simţirea, ca un tiriac:
Ei ma ’nvenineadia: cualor suflare,
70. Sipeloc m'apucatuse, lesinare:
Desprecareasta-di scire ti-amadus,
Dupadatorie caunmic supus.
Audind regina starea cea nespusce,
De mustosul strugur nainte-î adusoe,
75. Sise ecetr® dînsul:„ai tumărturie
Sa vinadefatia dupadatorie?“
—„Amell îi rcespunsc, si n’iicemcerturie
Ci îti pot aduce, devrei, si uaemie,
Nu dejospersoane, ci de-onoare’nlume,
80. Si terog, asculta;, scelespunpenum e:
Maerturiea’ntîiami-i pipcriul, care
Ela fiae-cineînmareonoare;
Asemenneestesi enibaliarul
Ciminul, molotrul, cimbrul si mcerariul,
85. Câpera, oliva, carile-s defrunte
Precumlaospeiie asîăsi lanunte.
Pe lîngoeacesteamai ampe cîupcercce
Si pe aei sora, bunaminatarca.
Mădiareagustoasa, cuvioasalinte
90. Ce ’najun sepune latotî înainte,
Bobul stîngatoriul deori ceputoare
Ajunafasoala, ce-ipreaînflatoaria,
Amsi onoratul verde croestcevete,
Agrisiele, cumsi coacosdielefete
95. Si gibosul roşcov, care latoiiplace
Smocina, cepoatepeprunci sce-i împace.
Astăsi curmauaceaînsîmbur tare
Asîăsi cassta.inaceacumiediul mare
Amsi pestrcefidce, sorameaceamicoe,
100. Devafi primita lace-va scediete.
De voescî aceştia, neeintesceviice,
în datoescespuîcecareori cescie!“
Cum sîrati aceastaôeapa usturoas®,
Cum e de’n nceturoe-sl foarte veninoasce,
105. Se scoaloe în datoe, iute cu mînie
Douoe-sprece haine puse de dimie,
Coemesie atîtea albe subtirelle,
Îmbroecînd binisiul rosîu peste elle,
îsi peptenoe barba alboe si bastrince
110. Scuturînd’o bine de lut si tiffirinre.
Pleacos noeccejîtoe cu mare putere,
Aerul noeinte-si îinplîndu-1 de fiere.
Pe pcemînt tîrîndu-si barba lungce, latce,
Sus în deal ajunse la regina n datce;
115. Cum întroe de fatioe, gura îsi descise
Si cu ’ ncumoetare într’ acest cip dise:
„Ste trceescipe tronu-ti inalttemcetroannce!
Scenefii l'atoatepreabuna;pcetroance!
Sce’nfloresci camceru’nfice-careann!
120. Aibce-îi cipul vesel failadesicefrann!
Eii cuplecăciunepîncelapwmînt
Iii rogbuncetateape’ntrucredictmint.
Mincîunosul strugurpreamultne-aculpat,
Cosnoi însierbetiurceune-amfi purtat;
125. Dar' acesteatoatecîtele-a vorbit,
Delasîneînsu-si sîngur le-a scornit.
Teîncredemie, adevceru-ti dic,
Cosambărbosalboe, nusînt copiii mic,
Potsce-ti fac mdatceori cejurwmint
130. Spre adeverintice laall mieu. cuvînt
Cînd ceapa, de’n gurce porni j uroemîntul
Cutremur® ’ndatce din adine pcemîntul,
*Copacii de n gîuru-i tot! se ’nfioraroe
Paserele ’n aer de pre’n pomi sburaroe.
135. Ascultat! sf ce f'eliu i-a fost jurcemîntul
Cu ce înfocare si-a urmat cuvîntul:
„Jur cudreptu-mi cuget: sosn'amparteeu

într aceasta: lumedetotgenul mieii!
Si sa: numcebucur, cade-unmusiunoiu
140. De iubitu-m ifrate, numit usturoiu
Cumsi ’ntristastaresceajungsas cadiu
Scepling acummoarteaginere-mieupradiiiI
S<b sestingcegenul socrului hireunn,
Sce-l mînînceviermii viuciar si ’nest ann!
i ngropînvieatice-misi scetînguesc
Fiicele-mi ridicie, cemult leiubesc;
• Cumsiprea mcsritu-miginereardeiu
Pulberedevinceînori cebordeiu
Sceajungeuînsa-mi, unciului mieunap
150. Si m cetusiei sfeclegroapcescelesap;
Neci sceaibînlumeparte ’n.ocii miei
Denepoţii morcovi si depetrînjei;
Sceseroetceceascce’nlumesi cîmpii
Verele-mi iubitebrcasbesi gulii.
155. Si sen’amear’parte de ccertoful vwr
Denuspundefaticedreptul adevcer1,
Si buhonul strugur de n'afi mintit,
Moarteameasceficedetceios cutit,
CumSi ’nbucceîiellescemcefacce’nloc
160. Si scem ceprcejascceîntigceipefoc!
Rogdar’ casoeficestrugurul adus,
Ce-abîrfit deminesi minciuni aspus,
Voîupre’njudecat<e, caori euori ell
Soeni-sce aleagoedreptul launfel.“
165. Voîuaici acum ala’ntreboeri soestea
Si spusaminciunafatiasoesedea.
Audind regina aste juroeminte,
Porunci soelatei, cestaînaeinte:
Di coetroemoeruloesi coetraelăptucă,
170. Ca defatice’ndateelegiles’aducce,
Si scecieme’ngraboeîntreag’ adunare,
Presicediîndbostannul cell cucapul mare,
Pepeneleverdelîngceell scesiadîae
Sierbi credincioşi aibceîmprejur sprepadîce
175. Num aipcetlcegelleînroşiii ’mbrcecate
Si celleînvînoet, cesînt veninate;
Si bamele încoe loboda si scirul
Soe se afle fatîoe soe ’mplineascoe şirul.
Deci acestea toate cum se adunaroe
180. Pe mustosul strugur îl înfoetisiaroe
Cumpoenna îndatoe aducînd, porniroe
Si spusele toate drept le cumpenniroe.
Si bîrfasiul strugur nedrept fu goesît,
Si coe însu-si toate, sîngur le-a scornit.
185. Dar’ vinosul strugur sce plîngoe ’ncepu,
Si marturî soe strîngce de’n parte-si ceru.
La spate-i aproape sta trei, ce-1 iubiroe,
Si soe-i tiioe parte anume veniroe
Pepenele gâlbenn, perseca, coeisa;
190. Dar’ judecoetorii nu credîuroe disa,
Ci îl cundemnarce totî ca de’ntr’uoe gurce,
Cum sî încîeîatoe de-u«e datce foecuroe:
Pepenele parte ce-i tineâ nedreaptre,
Soe se crepe ’n douoe nainte-le ’n datoe.
195. Asii ii coeisa si perseca earoe
De noecadlu, nume ’n loc se despicaroe,
Ear’ urdica, care sta aci sburlitoe,
Vrînd soe eas’ afaroe iute neccejitoe
Urdicdb ’ mpregiuru-si pe citi îi atinse,
200. Si ’ntr’ aceasta mare larmce se încinse;
Dar’ regina ’n sîne foarte supceratoe
Cu mare urgîe se porni în datce.
• Soe ’nfrunte pe strugur pe sînta dreptate,
Si soe cieme-asuproe-i bloestemele toate,
205. Dicînd: „Tu ’nvicatia-tî eaunblastamat
Tot delemne’nlumescefii spîndîurat!
Soaresceteardee, soetebatoevînt
Si sasnu-ti ajungcecorpul depoemînt!
Cioareoci-ti scoată;, sipaseri maimice!
210. Carneadepetinedebrum a; sa-tipice!
Si apoi înurmapre’n cutit tăios,
Corpul tausaficede-acolodatjos!
Si san’aibipenimeaseumili,
Neci clopot a-ti trage, neci ategeli!
"215. Ci curîs, cucîntec atearuncă,
Cumsi subpicioare ’njoc atecalcă!
Ear’ dupaceăsfeliu, cumdisei tecalci,
Si ’nfarimemicedetotteprefaci,
Smgelesa-ti stoarca, corpu-ti tescuind,
220. Si sa-l bea.voinicii vesel ciuind,
Custrigări sa ’nceapaasebucură
Cuoalelebîndu-l bunuri a-si ură,
Grigelesa-si uiteînacell minut,
Si toitisa setiia cei mai cuavut,
225. Uni ’nceapalim baa-si împleteci,
Ear’ fricoşi ’ndatacucuragiuafi,
Alţii ear’, tcecutii, cîndîl vorgustă,
Filosofi lavorbeasearată;
Alţii cîndde’ntr’însul ce-vavorsorbi
230. La artiagsaprindă, încerte-avorbi;
Alţii ear sa meargapedouacarari,
Si cînii sa latrel’allelor strigări;
Alţii, canebunii, vîntul blastamînd
Sa mi-serestoameîntinadioscînd;
235. Alţii eara-si bîndu-l, de’ntr’all lui plecat,
Sa sebolnaveascasi sa diaca ’npat;
Ear cînddenbetie-si sevor desceptă
Sa serusînedietotî defaptasa!“
Acesta-i bloestoemul pe strugur rostit,
240. Ce si pînoe astoe-di se vede ’mplinit.
107. Plînta de bumbac.
A
Intre numeroasele produpciuni alle împaroetiei vegetale,

nu este una poate, care s'ar pute pune în alceturoeciune cu
aceastoe phntoe. în roeportul folosului. Un mare numoer de âr-
burî, de tufe, si de earbce sînt într'adevoer cunsecrate la nutri-
rea omului, dar esistce puţine plînte, carile-î dau moeterie de
îmbroecoeminte. Intre celle depe urmoe trebuie sce punem în
rangul de’ntîiu plînta de bumbac. Cînepa si inul, care se cul-
tivoe în poertile reci si stîmpcerate alle Europei, procuroe într’
adevoer foloase mari oamenilor pe"ntru îmbroeccemintea lor si
întreţinerea mai multor arte; dar’ aceste plînte cer uoe operce-
ciune lungoe si cumplicata, pînce cînd se scot dintr’însele firele
de urdit, pe cînd la plînta de bumbac mceteriea firului ese
gata din mina noeturei; de aceea cultura ei este roespînditoe
peste toate climele calde în continentul nou si veciu si aceasta
culturoe a produs acum uce mulţime de spitie.
Plînta de bumbac sau Cotonirul (Gossypium L .) este ăce
plîntoe din farmliea malvaceilor, ădecce de uce familie cu nalba
noastroe. Coeroepteriele eî botanice sînt: un calice îndoit, este-
riorul avînd trei despcertiture profunde si mari, interiorul maî
mic, corola cu cinci petale, etamine numeroase împreunoete cu
badia lor, un ovariu superior oval seau rotund, fruptul este uoe
câpsulce ovaloe seau ascutitoe de mcerimea unui ou, cu trei, pa
tru despoertiri în loeuntru, în care se atice seminţia neagrce s'au
verdisîoarce învcelitce ca într"un feliu de pcer alb, seau gălbenn,
seau rosîu, care este tocmai moeteriea bumbacului. Cînd a cre
scut fruptul acesta cît trebuie, sparge capsula si ese afarce.
Pâtriea acestei plînte nu este cunoscuta cu siguretate;
atîta seim numai coe, originea ei dar trebuie coeutata în climele
celle mai călduroase; cu toate acestea au ajuns a se obicinui
si în clime ce-va maî stîmpoerate. In roeportul cotonieruluî cul
tivat de ccetrce popoaroele vecie se vede, coe a esistat atuncia
în douce spitîe: una mai nalta, si alta mai micoe: cea nalta în
formoe de ârbure cresce în Egipet, pe cînd celle mice cresceâ
în Asiea micoe si Persiea, si în alte provinţie alle roesoeritulul, de
unde Grecii au întrodus'o mai pe urmce în Itâliea. America îna
intea despoporoeciunil lor posiedeă mai multe spitie de coto-
nierl, pe urmoe s’a îmbogoetit cu mai multe alte, provenite din
Asiea si-Africa, care s’au stroepurtat acolo si aii reuşit prea bine.
Acum cea mai mare parte a spitielor de contonieri ca sf cea
maî mare cîtime de bumbac, care se cieltuesce în lume, provine
din America prin întremediul Angliei, care espoartoe dîfi Ame
rica bumbac crud, si— 1 urdiesce foecînd fire de-uoe delicoeteatloe
necredfvoeroe si le stroepoartoe în toatoe Europa, în Asiea si Afri
ca, unde se fac feliurimi de tleseturi (stamba, madepolon,
apoi corapi s. c.). Putem soe dicem, coe bogoetfea Angliei este
boediatoepe aceastoe ramuroea industriei, care înanniidepe urmoe
s a desvoltat mtr atita, in cît numeroase milioane de bali de
bumbac plutesc acum peste toate mcerile poemîntului, esind din
Angliea si roesîpindu-se peste toatoe fatia poemîntului, pînoe la
insulele oceanului celle mai soelbatice si celle mai depoertate de
centrul culturei. Este remosrcavoer, coe aceste modeste plînte
de bumbac susţin pacea între douoe popoaroe mari în lume,
ădecoe, între marea Britănie si staturile unite alle Americei; de
multe ori roesbell eră amenintlat între aceste douoe împerie în
dillele noastre si tot nu s’a foecut. Angliea a foecut feliurimi de
concesiuni Americei sciind, coe la un cadlii de roesbell, America
oprind esportoeclunea bumbacului crud în Angliea, atuncla ne-
numerăvere moesine de urdirea bumbacului, care esistoe în An
gliea, ar sta, si milioane de lucroetorl "ar roemîne foeroe pîne;
eatoe! coe cu drept cuvînt, plînta bumhacului moeritoe de-a fi
numitoe plînta de pace, mal mult de cît plînta de unt-de-lemn
la antici]
Dar' aceastoe superioretate a filaturei si-a urdirii bumba
cului în Angliea provine din admirăvoera moesinoe de ărbur, ca
re gemul mecănic all acestui popor l’a creat; dar' aceste moe
sine trebue întretinute în lucrare printr'un moeterial eftin, ădicce
prin coerbum de peatroe. Apoi nici un poemînt nu este mai bogat
în aceste moeterii preţioase, de cît all marii Britanniî; asîă
daroe noetura si gemul numai s’au împreunat a îmbogcetf acest
popor insular, tot de uoe datoe a procură omului modern îmbrce-
coeminte mai fine si mult' maî eftine de cît au purtat stroebunii
lui. Cine vra soe se încredintiedie despre aceasta, soe facoe nu-
. mal uoe aloeturoecîune întreiioe coemasîce de madepolon si de in
de-uoe cualetate egalce; o sce rădice, coe cea de in costoe de
cincî-spre-dîece ori maî mult, de cît cea de bumbac. Apoi si
asupra consumcîunii postavului de lînce, roespîndirea, consu-
moeciunea bumbacului a avut uce mare înfluintîoe, ccecî, unde
maî nainte maî toate îmbrceccemintele erau de lînce, acuma din
cuntra cea mai mare parte a îmbroecoemintelor este de bum
bac, maî cu samoe la secsul femeesc. Negreşit daCce nu s’ar fi
inventat moesine de filatroe de bumbac si lumea eră silitce a se
îmbrcecă numai în coemesl de in, si în vesminte superioare de
postav, atuncîa cu înmulţirea propoesitivce a oamenilor ar fi ajuns
un tîmp, în care mulţi ar fi reduşi a se primbla în ulitîoe întocmai
ca mosîu Adam înpoeroedis, ădecoe, în nuditatea lor noeturaloe;
coeci cultura inului si a cînepeî pe de-uoe parte, si a oilor de
lînce pe de alta, n’ar fi de ajuns a îndestulă mceteriea îmbrcecoe-
mîntuluî genului uman. Eatce! coe pretutfndenea vedem, cce pro-
vedintia dacoe pe de-îice parte a înmulţit oamenii, pe de altce
parte a mijlocit esistîntia si comoditatea vietieî lor; nu e nicî
uce îndoealce, cce trceim acuma maî comod si maî eftin de cît
stroemosiî noştri, de sf sîntem acuma mai mulţi oamenî pe poe-
mînt de cît mai nainte, de-aceea trceim acuma mai comod, maî
«ftin si maî înticelept, si tot aceste propcesintie împreunoe sînt
cuprinse în cuvîntul: civilisceciune.
108. Leul si gudîannul.

(De G. Asaci.)
Cît se poate, se cuvine,

Soe faci altuia vr’un bine,
Coe-ti va veni multe ori
De-unde n’asceptî ajuto.rlu;
Precum vei vede aice
De’ntr’uce fâbuloe ce-olu dice.
Un gudiann, ce sub poemînt
Se urîse-a sta mereu,
Sburdînd ese ca un tînt
Si ’ntroe ’n brînca unui leu.
Dar’ leul a arcetat
Faptte ciar de împoerat,
Coeci, în loc ca soe-1 sugrume,
La loesat sce roadoe ’n lume.
Însoe astoe bunoe faptoe
Afke multioemitoe dreaptoe.
Se par’ lucruri necrediute,
Un gudiann pe leu s’ajute!
De’n a sa poedure deasoe
Imblînd uoe datce soe easoe
Leu ’n cursoe ’ntinsoe ’ncape,
Si, cercînd de’n ea soe scape;
Muge bietul, tot se urcoe,
însoe ’n latiu mai mult se ’ncurcoe
Si-acest mare domnitorii
Nici cum poate soe-si ajute;
Dar’ întau de vînoetoriu
Gudiannul venind cam iute,
Rcetieaua, ce îl înnoadă:,
Nevoindu-se s’ o roadoe,
într’ atît o-a destroemat,
Pince pe leul J’a scoepat.
\ 109. Moscul.
Cine n’a audit de mosc, care a devenit spaîma oamenilor

si clar a medicilor? Coeci cînd aude cine-va, coe medicii au dat
mosc unul bolnav, atunci îl socotesc de pierdut» apoi cînd mor
într'adevoer, atunci învinovoetioese pe medici, de ce au dat bol
navului mosc, coe 1 au omorît; precum tot-de-auna medicii sînt
de vinoe, cînd moare vr un bolnav. Dar’ s( medicii, clar cînd
socotesc chejice datce, coe ar fi de folos a da unui bolnav mosc,
tot nu cuteadlce; fiind coe odoarea moscului sce cunoasce nu
mai de cît, si ea este atîta de tare, în cît luni întregi nu se mal
pierde cu totul dintr’ uoe casoe.
Asia dar, ce este aceastoe mceterie, cşre are uoe odoare
atîta de deosoebit®, apoi sî lucrurile medicale atîta de ener
gice? De unde provine ea si în ce mod lucreadioe?
Eatoe ce ne invatioe istoriea noeturala si cimi'ea despre
aceasta. Moscul sau mosiul (Moschus) este uoe mceterie roe-
sinoasoe si bcelsâmicoe, care provine de-un animal numit anima
lul moscul (Moschus, Moschiferus). Acest animal este un feliu
de cerb, însce e maî mare ceva decît cerbul si mai mic de cît
cceprioara, cu care ciar sâmeenoe mult, însoe n’are coarne. Pce-
rul Iui e foarte des si tare, par’coe-i ca poerul de porc, si se rupe
lesne, sînt oaciesi în sus si albi în jos, coada e prea scurtoe si
samoenoe numai cu un neg; lîngoe buricul Iui se aflee la partea
boerboeteascoe ca uce pungutioe de moerimea unul ou de porumb,
în care se produce moeteriea moscul, âdecoe uoe substîntioe ro-
sioaroe soemoenînd cu sîngele înciegat si are, precum am dis,
uce odoare foarte tare. S'a obscerbat, coe uoe bucatoe micoe de
mosc eră în stare, soe împloe cu odoarea sa, uoe odaie mare, în
cursul de mai mulţi annî.
Animalul, care produce moscul, locuesce în munţii cei maî
înalţi în Asiea, âdecoe; acei de'ntre Altaî si Tibet. Dar’ pâtriea
sa se întinde si pe de-uoe parte pînoe la Cina si pe de altoe
parte pînoe Ia Siberiea. Acest animal troeesce uoe vieatîoe nop-
turnoe (îmbloe noaptea), se agatîoe usîor pe ârburi si noatoe bine
în apoe; nu troeesce în sotietoeti mari, si este un animal foarte
sfiicîos.
Yînatul dupoe acest animal este greu, dar’ aduce un mare
beneficiu; coeci un dram de mosc bun se ploetesce cu pretiu de
doi si trei gâlbenni; dar’ moscul cell mai bun vine de’n Tuncina;
maî puţin bun este acell din Siberiea.
Lucrarea moscului în medicinoe este foarte împortîntoe;
ell coelmeadioe (apasoe) furica nervilor, si este în stare a reîn-
viâ toate fortile vitale ciar cînd sînt aproape soe se stîngoe; de
aceea se obsoerbeadice, coe dînd mosc unor bolnavi aproape
de moarte (s. e. in lingoare) îndatoe bolnavul prinde putere si
par’coe s’a reînviat; dar’ de multe ori aceastoe înviere este nu
maî însielcetoarioe si peste puţin se stînge totul, întocmai ca
tice lampce'cînd e aproape soe se stîngne, floecoereadîoe în datoe
pe'ntru un minut cu uoe luminoe foarte vioe.
Dar' sf în poerfumerfe, întrebuinţarea moscului e foarte
împortîntoe, în cît a devenit proverb, ca sce dicce de un om
pcerfumat: coe este moscat (musque); cu toate acestea, sînt
unii oamenî, cari nu pot soe suferoe odoarea moscului, coecî le
face ametîaloe si durere de cap. Dar’ nu numai în acest animal,
c i si în alte animale se produce aceastoe moeterie. S. e. este
uce spitice de boi (bosmoschatus) a coerora carne are un miros
tare de mosc.
Eatce în puţine cuvinte istoriea acestei moeteriî, care joa-
•coe un rol asîă de mare în istoriea boalelor, ca sf a voenitoetiî
oamenilor. Unii oameni primesc, ca remedm drept boeuturoe
aceastoe moeterie, cînd sînt candidaţi de moarte, pe cînd alţii o
primesc ca poerfumerfe, cînd sînt candidaţi de-amor si de ploe-
-cere; eatoe ce este omul!
110. Migalea sau poeîîngimd de păserî.

Intr un alt loc (Isis 1857), am vorbit mai pe larg despre

poeîinginî în genere; însoe între toate felîurile de poeîînginî una
din spitîele celle maî interesoetive este spitia numitoe Migale
sau pceîingeni de paseri. Aceşti poeiîngini au picioare lungi,
opt oci, patru negi, prin care îsi scot tiesoetura; tot corpul lor
■este acoperit cu pcer des si tare. Nu fac tloesoeturi ca curse, ci
împlu cu tioesoetura lor croepoeturile petrilor si alle ârburilor
goi; unii îsi fac locuintîa subteranoe si ciar goelerfi de adîncime
de un picior sau douoe, care o coeptusioesc cu tîoesoeturoe ca de
moetase si fac acolo si un acoperisiu, precum voni vede la valle.
Poeiinginul acesta este de-uoe moerime de douoe tîoluri,
<de-uoe coloare cenusfoe, monotonoe cu peri lungi; picioarele aii
uoe lungime de 3 tîoluri, Ia coepoetîiul lor sînt cam înfiate, avînd
acolo si ca un fel de cîrlig. Acest animal troeesce în dîonele
tropieale ale Americei: în Surinam, Caenna si Brasfliea; acolo
se tine între croepoeturile ărburilor, între petre si ciar în cas®,
unde tîese un cilindru de mcerimea unei mînî si de'Iungimea,
ca de douoe tîoluri; în acest cilindru, care este locuintla lui,
sîede toate diua, dar’ noaptea ese si gonesce dupce diferite
însepte. Dar’ femeea face si altce ticesoeturce de moerimea
unei nuci, unde-sî pune oticele, all ccerora numcer se suie la
60 si 100. Femeea face acest cuib lîngce culcusiul soeu, si îl
poestreadte cu mare grijce si frcegedime; însoe nu-1 poarte
pe spinarea sa, cum si-aii tncipuit unii. Acest pceiîngin este
asia de îndroesnetiu si de sîngeros, în cît atacoe si paseri mici,
mai cu seamce colibris si-i suge sîngele. Se pretinde, coe mu-
sccetura lui produce si în oameni uce înfloemceciune mare, care
poate degenera în gangrenne si soe omoarce pe om. —
De-acest gen de pceiîngini se atice si unele spitie în sudul
Europei, însoe sînt aici maî mici de cît acelle din America meri-
dionaloe. Intre celle Europenne sînt rcemarcâvere douoe spitie
pe’ntru curiosul feliu all traiului lor; acestea sînt: poeiînginul
mineriul (Mugala camentoria) si poeiînginul scepcetoriu (Mugala
fodiens); cell de’ntîiu trceesce în sudul Frantiei, în Spăniea si
Corsica. Amîndouce spitiele sapce gcelerii în poemînt, care le coep-
tusicesc cu tioesoeturi de mcetasce si le acopcer cu un acoperisiu
foecut într’un mod foarte artificial.
Celebrul noeturcelist Ocien roepoartoe despre poeiînginul
minieriu, urmoetoariele obscerbceciuni foecute de ccetre Sauvages
lîngoe orasiul Montpellier în.Frantia.
Eatoe ce dice acest obscerbcetoriu: „poeiînginul cînd va sce
se asiedie, îsi alege un loc, unde apele ploii nu pot sce se tiice,
si care cunsiste într’un poemînt tare foerce petre si fcerce earboe.
Acolo îsi face uoe gcelerfe de-tice adîncime de-un picior sau
douOe si de-uoe moerime destulloe de mare ca soe poate, soe se
misce acolo liber. Gceleriea aceasta este, precum am dis, eoep-
tusitce de-uoe ticesoeturce foarte fince si foarte strcelucitoarîoe, ca
de atlas; tot în acest culcusiu îsi face uce usice, care siede peste
gcelerie întocmai ca un ccepac peste .uoe cutie. Aceasta este
(afaroe de-uce sîngurce spitioe de pâscere), sîngurul esîmplu, ca
un animal sce-si facce usice la locuintia sa. Dar’ usia consiste în
maî multe strate de poemînt, care sînt legate într’însele cu nisce
/
fire; este de-uoe formoe rotundoe, pe din afaroe d’en adins nu e
neted, ca soe semene ca cell-I-alt poemînt care-1 încongioarce,
dar' pe de'n noeuntru aceastoe usîoe sau ccepac este neted si roe-
dicat în mijloc, acolo este sî acoperit c’uce tîoesoeturoe joasoe, de
la care merg fire de mcetasce pînoe la fundul locuintiei. Asfel,
coeci cînd poeiînginul trage de fir, coepacul nu poate soe se des-
cidia si astupoe goelerîea, dar’ lucru cell maî curios este coe
aceastoe usîoe este asîă de bine potrivitce pe gaura goelerieî, în
tocmai ca uce usîoe în perădiurile ei si par’coe ar fi foecutce c’un
compas. Dar’ poeîînginul aratoe si mescesiug, cînd se âpoeroe
în cuntra descfderiî acestei usî. Cînd Sauvages a descoperit
aceastoe usîoe (care e cu greu; coeci, precum am dis, usia asa-
mînce pe din afaroe cu alt poemînt de pe cîmp), atunci a voe-
dîut cu mirare coe nu poate s’o descidîoe, apoi uîtîndu-se îa
loeuntru,în întradce a vcedîutcoe poeîînginul eră culcatpe spinare
pe fundul goelerieî, troegînd cu gura firele usîeî, si tiindu-se
tare cu piciorele la poeretii goelerieî, ca soe se sprijineascoe bine..
Astfel cînd va descide si încide usia întocmai ca cînd ar fî
f asîoedîatoe pe balamalle. Cînd Sauvages a rupt cu sîla aceste fire,,
poeiînginul a fugit si s'a ascuns în fundul goelerieî; dar’ cînd au
început a lucra ear Ia usîoe, ear’ pe din afaroe, poeiînginul earoe
L a revenit si a tinut usia cu foartioe. Asiă dar’ se vede, cce poeiîn
ginul simte prin fire lucruri, ce se întîmplă afaroe. Pe urmoe a
depoertat cu un cutit partea de nainte a goelerieî si poeîînginul
tot n a vrut soe se depoertedîe de usîoe. Dar’ cînd l’a scos afaroe
i Ia lumina dillei, poeiînginul par’cae eră ostennit si n’a putut soe
se misce din loc. Asiă dice Sauvages, e prubăvoer, coe poeîîn
ginul, diua nu prea vede si sîede a casoe, si numai noaptea ese
si îmbloe dupoe pradoe-sî.“
Cine cetesce aceasta, nu-î vine în gînd, coe acest poeiîngin
seaminoe cu uniî tilharî între oameni, eare-sî fac cuib în ascuns,
diua nu se aratoe si numaî noaptea se primbloe dupoe furtisîă-
guri? într adevcer, omul isi goesesce icoana în tot remnul ani- .
mal, în bine, ca si în roeu.
111. Vînwtorîul si ursul.
(De A. Pannul.)
Nu promite,
1. Un vîncetoriu în pcedure
Voediînd ursul mîneînd mure,
Puşca la dînsul întinse;
Dar’ bine nu-i se prinse.
* 5. Asia fcecu judecat®,
Ca soe vin® alt® dat®,
Fiind c® cum trebuesce,
Vffidîu unde locuesce.
Asfeliu cugetînd îl las®
10. Si se duce trist a cas®
Deci într’ u® di se ’ntffilnesce
C’un cojocarîu, ce cîrpesce,
Si frerce neci u® ’ndoeal®
Se apuc® la tocmeai®
15. Dicînd: „fratecojocarîe!
Amucepieile devîndîare,
Bunaedetot, nestricatee
Ciarpre’nsielleîmpuşcata?.*
Cojocariul îi vorbesce:
20. „Darcefrate-mi trebuesce
De lupe, ori decetreabce?“
E de urs, respunse ’n grab®.
Aici o aî, ori a cas®?
Ba dise ’n p®durea deas®,
25. C®-i sciu vidîuniea bine,
De vrei, poti s® mergi cu mine
Cc ceripeea? estemare?
Ii f®cu ear’ întrebare:
Este ca cea de berbece?
30. Ba, dise de-un stîngin trece.
Ursu-i în predurea deas®,
Si ei se tocmesc a cas®,
Dup® ce-a luat arvun®
Bînd aldffimasiu împreun®
35. Se apuc® vîn®toriul
Vrînd sffi-si împlineasc® dorul,
împle puşca, o gcetesce
Cu gloantie o’ntîepennesce,
Cînd pe umcer s’o roedice,
40. Atunci cîrpaciuluî dice:
Vinofratc-acumcumine,
Sas vedî, cumti-l culc debine.
Nceccejit cu creatîce ’n frunte,
Pleaeoe ell la urs în munte.
45. Venind la pcedurea deasce.
Unde ursul vrea soe easoe,
Pre cojoeariu îl opresce,
Si stînd cu ell se ’nvoesce,
Ca ell aci sce s’ascundîce
50. La vr’un copacîu în frundioe,
Si de acolo sce priveascce:
Pre urs cînd o sce-1 loveascce;
Deci vînoetoriul pîndesce
Si bine se socotesce:
55. Cum si unde sce-1 loveascoe
Piellea rceu sce nu-i borteascce.
Cîar cînd îsi foecea ell plannul,
Eacce si ursul dusmannul
Esia trosnind de’n pcedurc
60. Si se ducea dupce mure.
Puscasîul, cum îl diceresce,
Se spceîmîntce, înlemnesce,
Stce si tremurce de fricce
Pceru ’n cap i-se rcedicce
65. Sce dei fuga, i-i ruşine
Cce cirpacîu-1 vede bine.
Deci descoercce puşca ’n grabce,
Dar nu fcecu neci uce treaboe,
Sce mai unplce, timp n’aveâ,
70. Coeci ursul s’apropieâ,
Srne-avînd alta ce face.
Cade jos, ca un mort diace,
Ursul dupce ce sosesce,
Peste dînsul se trîntesce;
75. Pune urecîa s’asculte
Douce oare si mai multe,
Ca s<Bvadce deacoe sufloe;
Ear’ ell meserul se înflce,
Era'moartea soe-1 apuce
Lepturariu rumînesc. T. I.
v 80. Ursul pînoe a se duce,
Si voediîndu-1 coe nu miscoe
Neci nu-1 muscoe neci nu-1 piscoe;
Ci soe îl scuipe, se puse,
Apoi în codru se duse.
80. Vîncetorîul sce roedicoe
Galbenn si mai mort de fricoe.
Cojocariul vine ’n graboe
Si dicîndu-i îl întreabce
„Moeinene! mceifrcetiore!
90. Spune-mi drept tejur pesoare,
Ursul cevorbceîtî spuse,
La urecie-ti cîndsepuse?“
Puscasiul îi dise: „frate!
Mi-aspus lucruri minunate
95. Tu deastce-di înainte
Tinedisa, bineminte,
Si neci unlucrunuvinde
Pînce’nmîncenu-l veiprinde,
Neci becutocmeala; bunce
100. Aldcem asiul îmyreun<e.u
112. Lupul îndreptat.

(De A. Pannul.)
Un lup deac’ a ’mbcetrînit, Ciobannul peste ell dînd

Intr’ uoe di, ce i-a venit, Si astoe faptoe îvoediînd,
A vr’ut a se îndrepta Ceai făcut, l’ a întrebat
Dela ori ce faptoe rea. Cinebcetfînsi spurcat?
Cu aste cugete bune Ell umilit se uita
„Cinea numele îsi pune Si asfel se îndrepta:
Si c’un cip prea umilit Eu, dice, fiindculcat,
La un domn bun 'a tocmit, M'apucasemdevisat;
Soe sioerbeascce într’un ann Oaea, cumpwsceă’mpregiur,
La 01 pe lîngoe ciobann. Venindfurisiu ca unfur
într’ acest cip dar’ sicerbînd Pe laspatemcemuscă
Si oile ’n cîmp pcedind Si coadaîmi îmbucă.
Intr’uoe di fiind lungit, Eu i-amdis iicedatoehîrrr!
W .
Uoe oae 1 a mirosit; I-amdis si-altoedatcehîrrr!
Ell în datoe si-a uitat, Dar’ eatotmcesuspceră
Coe e în cîne scimbat, Si nuseastîmperă!
Si-apucînd oaea de trup Atunci si eunoeccejît
O mîncde ’n grab’ ca un lup. Cumotrîntii, aperit,
Si defricat, soen’ovedi,
Si apoi scemw’nculpedi,
Wapucai, deomînccei
Si inburtce-mio’ngropceî.
Dar’ ciobannul nu glumi:
Dîndu-î un’a-1 adormi.
113. Stomacul si moeduloerile.

(De G. Asaci.)
Ciar ca astoedi în vecime Foeroe noi, dise ’ntre sîne
Multioemit n’au fosl mai nime. Burduhannii nemic sînt
Uce di 'n Roma de senat Si-ar troei' doaroe de vuit
Tot poporul desbinat Cînd sioerbindu-i foarte bine
Dis’au: „Lăuda si ori ce bine Asudoem ca nisce vite;
La boerii tioerii vine, Ear’ stomacu ’n loc s’ajute,
Cînd în pace si ’n resboiu Ostenneala ne îngite,
Purtoem
A
sarcina tot noi! Ca soe prindoe la vîrtute!
Împuţind deci în mînie Decît sioerb soe fii tu trist,
Pe senat, de tiroem'e, Mult mai bine-i egoist!
Es cu totii din cetate Celle dise-au si foecut.
Tot poporul ca soe-si cate Talpa ’n loc au si stoetut,
Nouoe patrie, pcemînt Nici pic bratîul se întinde,
Si de uoe datoe se asiadioe Mîna la nemic nu prinde,
Pe un munte, ce-i dic sfînt. Si stomacului dic toate:
Dar’ senatu-i Seputeadice Lucre sîngur, deacoe poate,
Pe Menenus întitelept, Ins’ aceast’a lor mînîe
Ce ’nblîndind nedreapta uroe Au fost mare nebunie,
Prin a sa cimilituroe Fi ce-carea moedulare
II aduce îndoeroept. Pe stomacul tot întartoe,
Romannului deci popor Dar’ pe sine însu-si ceartae.
Dice-aceasta senator: Cos ’ncurcînd au obosit
„Moeduloerile rebelle Si cînd toate-au amortit
Imputa la mii de relle Moeduloerile rebele,.
Rîndiei lor si mai ales Cam tîrdi'u au întioeles,
Coe un traiu, si-ar fi ales Coe spre-all obscii interes,
Spre mîncare si spre somn; Mai mult lucroe decît elle
Deci si ele-asiă soe facoe Celle, coerui dic, boerdann
Fioe-care ca un domn,
Lenesiu, trîndav si tirann.
114. Joe sau Jupiter (Jupiter v. Jovis) .
(De Doemrescin Bojincce.)
Intre dioeiî consentes, Joe sau Jupiter era cell maî mare,
pre carele, precum Grecii, asîă sî Romannii, îl credeau a fi cea
maî înaltoe fiintioe, tatoel dioeilor, si all oamenilor, stoepînitoriul
si tiitoriul lumiî, care avea cea maî mare putere, întîoelepcîune,
si dreptate, si stoepînîâ omenirea cu cea maî bunce dreptate,
nemoerginitoe dragoste, si bunoetate. Numele Joe (Jovis) se
trage dela cuvîntul Latin Juvo-ajut, si fiind acest dîoeu tatoel
tuturor, loetinesce Pater, s’aii unit aceste douoe cuminte juvo
Pater si s’au noescut numele Jupiter, âdecoe: ajutoetoriu tatoel.
Se dice a se fi noescut Joe din Sceturn si din muma Opis în
însula Creta, unde s'aii si crescut. Cf se scrie, coe dupoe ce s’au
crescut, au lepoedat pre tatoel soeu Soeturn din scaunul stoepî-
niriî, si au înpoertit împoeroeHea cu fraţii soeî Neptun si Plut, în
acest mod: Joe a luat ceriul, aerul si poemîntul; lui Neptun s'a
venit moerile si apele, earoe lui Plut celle de desuptul poemîntu-
lui, âdecoe iadul.
în Grecfea s'a scerbat Joe cu foarte mare dîel. Multe tîm-
ple foarte moeestre aii fost încinate lui în Atina, si în Agrigent,
precum sf în alte cetoeti si provinţie. însoe cea mai moeeastroe si
mai stroelucitoe tîmploe sati câpisce a fost foecutoe spre cinsti
rea lui în Olimpiea, în carea era un stîlp cu icoana lui, de cincî-
dieci de coti, foecutoe din os de Elefant, si spoitoe cu aur, de
moeestrul cell maî vestit Fidfa, si care eră asia de frumos, si
minunat, cît se socotîâ între celle sîepte minuni alle vecimii.
Nu mai puţin s'a cinstit Joe si prin Romannî. In însa-si
Ruma erau maî multe tîmple încinate lui, dintre care cea mai
înfrumsetiatoe si maî stroelucitoe era tîmpla din Capitoliii, cea
roedicatoe în muntele Tazrpeu. Si dupoe deosoebitele Puteri si
foeptur’e, ce se aserieau Dumnedîoeiriî luî, a cbepoetat deosebite
numeri; precum:
Joe ferdtriu ( Jupiter Feretrius) sau aducoetoriul, pen
tru coe toate proedile, ce foeceau Romannii în bcetoei, se aduce
au si se jertfiau lui Joe. Romul a roedicat mai dintîiu uce tîmploe
lui Joe, dupoe ce a boetut si a învins pre Acron, Craiul Ceninen-
nilor.
Joe stcetoriu ( Jupiter Stator) dela vorba: sisto, stcetediu,
opresc, din carea substoetivul este stcetoriu, opritpriu. Romul a
sfintit uoe tîmploe si acestui Joe, cînd s a boetut cu Scebinii ca
soe-î opreascoe de boetae.
Joe E lic iu (J . Elicius) coerui a roedicat tîmploe Numa
Pompiliu. Joe Ccspitolin (J . Capitolinus) asia numit dela tîm-
pla din Coepitoliu cea încinatoe lui, carea se socotiâ de scaunul
împoeroetieî Romanne, si ca uoe toerime (fortoereatioe) a tuturor
noeciunilor, precum dice Cicerone asia cît se credea, coe de
cum-va ar arde, si s’ar surpa acea tîmploe, de loc ar trebui sf
împoeroetfea lor soe se stîngoe. Aceastoe tîmploe s’au roedicat de
craiul Trercmiu Priscul, pe care apoi Serviu Tuliul a mai moe-
rit’o, earoe Toerci'niu Superbul a desoevîrsit’o; maî pe urmoe a
încinat’o dîoeului Joe consulul, Horâtiu Pulvilul la annul dela fa
cerea Rumei 244. — Dupoe aceea de trei ori arse aceasta, si
de trei ori earoe-si s’a roedicat, âdecoe prin Sula, Vespasiann, si
Domitiann, cînd sub Tit earoe arse. Domitiann au cieltuit numai
pe aurirea acestei tîmple douoe-sproe-diece miî de toelinti, âdecoe
^ ca Ia sîepte milioane douoe sute de mii de taleri. *
\ rînd împoeratii a plecâ în vre uoe boetae, sau consulii a
i în,ră maî dintîîfi în magistrat, foeceau jertfe, si giuruintie, în
■ aceastoe tîmploe; ear’ cînd se întorceau ca învingoetorî din boe-
toei mergeau în fatîa cetoetîennilor si a ostas-ilor, cu coerutia de
triumf în acea tîmploe, spre a da multiemitoe Im Joe pe’ntru
bun sporiul armelor lor.
Joe Laeiial(J. Latia lis) l’a sfintit Toerciniu Superbul, si a
poroncit, ca toate popoaroele din Lătiu, între care Romanniî erau
cei mai de coepetennie, sce se încine lui. încoe si alte maî multe
numiri aveâ Joe, precum: Diespiter, Lucetiu, Disiovis, Lanis,
Hospitalis, fulgeroetoriul.
Joe^ se înciPuesce, sau se formeadioe ca un boerbat boer-
81 vîrtos’ cu înălţime, si boerboetie în starea si privirea sa
eu coroanoe în cap, sted-îînd pe tron de Eburn; în mina stîng®
tine sciptrul, earoe în cea dreaptoe fulgerul si troesnetul, si are
lîngoe simvol: Acera sau Vulturul, care pasere este sfîntitce lui
si încinatoe, adese orî pre Yulcann, carele face fulgerile; Arbu-
rele lui cell sfînt eră Cedrul (quercus) sau si Sorbul (aesculus).
118. Floarea si moartea.

(De C. Boliac.)
Moartea vorbiă cu floarea:

— Ce faci tu plînsoare
A deminetiei floare?
Floarea roespunse morţii:
Dar’ tu ce faci cu morţii,
Ce de cînd lumea moare ?
O, moarte ’ngroditoarioe!
Cu-a diorilor plînsoare
Eu fac profum si miere.
O, plîngoetorice floare!
Eu fac în ceriu soe sboare
Tot omul, care piere.
116. Juna.
• (De Doemcescin Bojincce.)
Juna a fost fiica lui Soeturn si a ReeI, asia dar'sora lui Joe,
cu carele apoi s’au sf cununat. Cea maî mare treapte avea din-
sa între dlee, se cinstlă ca împoeroeteasa ceriului si a poeinîn-
tulul. Credintia popoaroelor i-au încinat multe tîmple, din care
cea mal maeeastroe se aflce în Hereu (în provinţia greceascoe
Argos) si în însula Sâmos (în marea Egeiceascoe la limannul
Asiei mici) de unde-sl avea Juna numele Sdmia. La Ruma în-
cce erau" multe tîmple încinate ei.
Juna avea mal multe numiri, ădecoe: Matrona, si muma
familiei (Matrona et mater familias) pe'ntru coe eră peste cu
nunii. Juna înjugwtoaricR (Juno juga) pe ntru coe înjugă, sau
legă pre cununaţi!. Juna pronuboe (pronuba) promoeritaetoarice,
pe'ntru coe sta în ajutoriul cellor ce se mcerită. Inc<B se dice
si încingoetoarice. Juna cingoetoariae dupoe brcecirila, sau bri-
nele cu „care se încingeau fecioarele sau miresele in tîmpul
nuntii. Juna Lucince (Juno Lucina) pe’ntru cce eră Dieea nce-
scoetoarielor de prunci, si eră de fatice la tîmpul născerii. L u
cina se diceă dela luce, sau liminoe, pe’ntru cce da lumince
cellor noescuti. — Soatiele Junei erau Nimfele, Gratiile, si Ho
rele, di’ntre care Iris sau curcubeul eră cea mai de aproape.
Dintre vite pceunul eră sfinţit ei si încinat, earce precum scriu
unii poeţi, gîsca, ba si cucul. Fâcerea de jertfe Junei se înpli-
niă în vesminte albe. Mai mult miei si vitiei albi i-se ardeă; ea-
rce preoteasa ei mergeă într’un car înjugat cu boi albi la tîm-
pla Junei cea mai de ccepetennie. Nefiind uoe datce boii a mînoe,
vrînd a merge(uce preoteasoe în tîmplce, se prfnserce feciorii ei
amîndoi, Biton si Cleobide în jug, si trăscerce pre muma lor
pince la tîmplce, caile îndepoertatce. Bucurîndu-se muma lor de
ascultarea fiilor soei,rugce pre dieea, ca sce le dea, ce e mai bun
din poftele omenesci. Dupoe soevîrsirea sfinticeniilor, adormiroe
feciorii ei in tîmplce, si le împartf Juna cea mai mare norocire
a muritorilor, ădicoe uce moarte lince.
Juna Ia Romanni în asîă cip se formă, âdecoe se diugrceviă,
foemee sicedioetoarice pe tron în mîna dreaptce tineâ sciptrul
impoercetesc, capul ei de-a supra de diademoe sau coroanoe, ce
Ie purtă, eră acoperit cu nori, între carii eră si curcubeul în-
sotit, si o incingeă jur împrejur. Earoe păunii sta la picioa
rele ei de-a dreapta si de-a stînga, care se sf ciemâ păserile
, Junei.
117. Albina, musca, tîîntîarîul. (Fabulos.)

(De G. Asaci.)
Poetului Poeroeplin,
Ce pre’n viersuri strîmbe drepte
Pre Isop rre soe-1 îndrepte,
Acest apolog i ’ncin.
Primcevara ciar în diori,
Cînd sullce uce boare lince,
Sburînd iute uce albince
Culegea miere de’n flori.
De pe roasoe ea pe crin
S’asîcediâ, si de’n poehar,
Ce adînc le sta în sîn,
Sugea dulcele neptar.
Pe cînd ea se ostenniâ
Foeroe lucru petrecea
Musca si-un tiîntiariu nu mare»
Ce-aduc vara supoerare.
Imbii troeiâ foarte bine,
Sî-avînd leagoe între sine,
Pe earboe s’au asicediat
Si ’ntr’a sciintîei putere
Despre un mod bun desbat,
Cum se face buna miere?
„Pwre-mi-se coecugust,
Dise muscacatr’ albinos,
Cumfaci mierede’n cell must,
Nu esedestuii definae;
Dar' amentecul, precum
Pe’ntrunerveca; ebun,
Deci asiacredecoe’nloc
Detrcendaefir, busuioc,
Sceiai ceapce, mcendroegunae,
Cefac miere mult mai bunae
Ear tiîntiariul ear’ adis:
„Este aflare,
Rarcesi mare,
Dar’ precumanticerti amdiosrit,
Uoeideeminunata
într'uafoaeînvatiata,
Nuluăcearade’nfloare,
Car fi maî lumincetoaria,
Mai veninoascesi maiplinoe
De-ai luă-ode'nrcesina.“
Cînd tineâ eî svcetuire
Spre-a industriei sporire,
Âlbinutia cu roebdare
Tot urmi a sa lucrare.
118. Vesta.
(De Dcemcescin Bojincoe.)
Vesta a fost Sora Cererii, fiia lui Cronos si a Cibeleî,

(âdecoe a Iui Sâturn si a Reei). Se cinstiâ cu simbolul sau
soemnul focului, si se dice, cce a învoetîat pe oamenî a întrebu-
intiâ focul; pe'ntru aceea în toatoe casa erâ vatra focului sfin
ţite Vestei. înece se socotîă de afloetoarîa mceestrfei, a face
case, si ca poetroana foemfliilor.
Vesta (socotitoe fiind ca un elemînt curat) boejocuriâ toa
ta drâgostea, deşi mult s'a boetut si s’a ostennit Neptun si Apo-
lune dupoe vînarea iubirii ei, carea prin rugceciuni coepoetoe în-
goeduire dela Joe a remîne de-a pururea fecioarce. Pe'ntru cu-
roetiea eî se socoate a fi scutitoaria fecioriei. Soerbarea acestei
Dîee a fost foarte vecioe, âdecoe adusoe încoe de Enea în Itălia.
Earoe Ia Ruma i-a roedicat craiul Numa în tioermurele cell stîng
all Tibruluî uoe tîmploe, în a coeriia mejloc ardeă focul, carea
bisericoe s'a renoit din tîmp în tîmp si poestrîndu-se în bunce
stare, s'a tinut tot în acell loc pînoe în diua de astoe-di, carea
acum s'a foecut besericoe crestineascoe, si este încinatoe sfintei
fecioare de soare (Madona de Sole).
Tîmpla aceasta e uoe rotundime, carea e îngroeditee pe
din afaroe cu douce-diecî de stîlpî scobiţi corinticesci, earoe
din loeuntru se cuprinde dintr'un mur de mărmoroe alboe fru-
moasoe: stîlpiî, ce încungioaroe tîmpla, fac tinda ei, fiind coe
între eî si poerete încoe mai roemîne Ioc destuii de ambit. Uce
îngroediturce micutîce, aproape de ceastoe tîmplce, în care se
aflee uoe casoe si uoe groedinutice, eră curtea si roesîoedintia lui
Numa. Locul acestei tîmple este cell mai frumos, coe stee în
tidrmurile apei într'uoe pîatioe descisoe, în all coeriîa mijloc
este uoe fîntînoe.
Prin simbolul focului se cinstiâ poemîntul sau toate nce-
tura, din care credeâ a se roesfira vieatia si coeldura peste toate.
Pe ntru aceea nici se încipuiâ Vesta prin vr uoe icoance, cî
tîmpla cea rotundoe, si altarîul cu para cea de tinisiu floecoe-
roetoarloe. Romannii ţineau focul acesta ca un lucru de toate maî
preţios all împoercetiei.
Preotesele Vestei, ce se diceă Vergure Vestale, trebuiă
soe fice fecioare curate ca sl Dieele lor, care se ţineau de celle
maî sfinte; aCestea poestorlau focul cell ardîcetorîu de-a pururea
care sub grea pedeapsce erau supuse, de cum-va prin negrijirea
lor se stîngeă acell foc; si de cum-va se întîmplă, soe se stîngce,
se aprindeă earoe prin radlele soarelui. Forma focului acestuia
se vede si pînce astoe-di în monete. Boerbatilor nu le eră ertat
nici de cum soe între, sau soe mîloe în tîmpla Vestei. Vergu-
rele Vestale purtau poerul despletit, cu uoe fasîoe sfîntitoe pe
cap, si un vesmînt alb lung peste tot trupul.
119. Norocul în viditce.

(De A. Doniclu.)
Cînd norocul scimboe pasul

N’aduc annî, ce-aduce ceasul.
Norocul purure de toti e bloestoemat,
Cce cine boerfi nu are,
Sau cell ce nu-î destuii bogat.
Totî dela mic si pîn’ la mare
Gcesoesc norocul vinovat.
Cînd de’n potrivoe ell, ca orbul roetcecit -
In lume nicteîurî nu stce stcetornicit;
Ci îmbloe ’n viditoe atît la'împoeratî,
Precum la neguticetorî, la domni si la moegnati.
Si poate mînî va fi în bordeesiul mieu,
Sau în loecasiul toeu.
Prea bune cetitoriu!
Dar’ trebuie soe fii tu sîngur lucroetorlu,
Soe lai aminte bine
Si tîmpul soe nu-1 pîerdl,
Cînd de prilejul bun foevorisît te vedl:
Coeci ell ades nu vine.
Ear’ deacoe n’aî sciut atunci sce folosoesci
Apoi foeroe cuvînt norocul ocoercescî. —
In marginea de tîrg era uoe casoe micoe,
Trei fraţi în ea troeiâ, ce nu sporlâ ’n nemicce.
La ori ee se ’ncerci, lor le mergea pe dos,
Si ades bloestoerai norocul ticcelos.
Pcetruns de-a lor strigare
Norocul hotoerî curînd soe-î viditedie.
Si la coesutia lor uoe varce sce vceredie.
U«e varoe de noroc! cui siagoe i-se pare?
De ’n datce s’au voediut poternica-i lucrare;
Coeci unul de ’ntre fraţi fiind cam negustorii,
De si nainte ell la toate poegubii,
Acum ori ce videi
Pe loc agonisii folos însoemnoetoriu,
Si bannii aduni din di în di cu sporiu,
All doile din fraţi
Gri cam coeturariu,
Cetii, seriei ca alţii
De pre’n divannuri mari;
Avînd însce plecare
Sce între scriitorii
La judecoetoriea, ce-i dic, ajutoarice,
Prin a norocului puternic ajutorii
Ajunse boeriu mare.
Acum moe întrebaţi,
Cu ce s’au folosît all treile din fraţi?
Pe ell în adevcer norocul a voit,
Sce-1 sprijine mai mult, de cît pe ceiallalti,
Si sara lîngoe dînsul a stat nedeslipit.
Da numai ce folos?
Coe peste varoe ell tot la musce a gonit,
însoe asii de norocos,
încît nu da uoe datoe,
Soe easce mîna lui desiartoe.
Plinîndu-si vidita norocul i-a loesat
Pre unul boerit, pe altul prea bogat;
Ear’ cell all treile norocul bloestoemînd.
Moe rog soe judecaţi: de mai avei cuvînt,
Si oare nu era ell singur vinovat ?
120. Minerva.
(De Doemoescin Bojincoe.)
Minerva, ce se dice si Palade, este dieea înîicelepciumi, a

tuturor sciintielor si moeestrielor. Cicerune dice, cob au fost
cinci Minerve, dintre care a treia, se dice, a se fi ncescut din
creeni lui Joe. Neamurile vecie dic, coe Minerva a fost dcerui-
tce cu multe ţcehnte^ se scrie, cum cce Minerva a aflat lucrarea
linei, ea a urdit pîndice si a vcepsît lînce mai de’ntîiu; încoe sf
olivele si alte multe dînsa le-a descoperit.
Minerva se dice si Palade sau pe’ntru cce ucisese pre
gigantul Palant, precum scrie Serviu, sau pe’ntru coe se nces-
cuse în locul Palapt, cum scrie Test.
La Ruma erau foarte multe tîmple încinate Minervei, ce
se sf diceau tîmplele Minervei, precum: tîmpla Minervei Me
dice Floevianne. Pompeiu cell mare, dupoe ccepcetarea boetoelfei
cei de trei-dieci de anni, a rcedicat uce tîmplce foarte moeeastrce,
si a sffntit’o Minervei, în carea era sf Breviariul, âdecce de
scrierea bcetcelfilor purtate de dînsul la rcesoerit. Tîmpla Miner
vei sau a Paladei Aventine era în muntele Aventin, cea mai
vecîte^ din toate. Cicerune însu-si avea pre Minerva în casa sa,
si se încina ei.
Minerva era si dieea Arcitepturei; Dieea boetoeilor si a
armelor, de unde s’a sf dir armoe puternicoe, si stcepîna bcetoei-
lor; ea a aflat înjugarea de patru si de douoe dobitoace, cu care
se coerutîâ in bcetoei. De aceea se sf încipuesce armatoe, cu fa-
tice boerboeteascce mînioasce, ocii vineţii, tiiînd scutul (pâvcedia)
în mînce, uce sulitice lungoe, si uoe moeciucce de cristal. în scu
tul, care il a doeruit Joe în boeţaea Troeannoe, era tipcerit ca
pul Medusei. Soerbcetoarea Minervei se scerbă în luna lui Mar-
tiu cîte cinci dille. Arburele Minervei era olivul (mceslinu);
earoe paserea ei a fost buha de noapte, pe'ntru cce aceasta pri-
vigiadioe necurmat.
Fiind Minerva Dieea sciintlelor, ise adaug sf Musele, Die-
ele poeţilor, fetele Iui Joe si mamele sciintielor; acestea sînt
cu numoerul9, âdecoe: Urâniea, Caliope, Clio,Erata, Tălia, Mel-
pomene, Terpsihore, Euterpe, si Polihfmniea, coerora se înci-
noe mai virtos poeţii, si le sicerboesc.
Urâniea Musa astronomie stoe drept în sus, îmbrcecatoe
într uce tunicce lungce, carea earce este acoperitce cu uoe mîntâ
(blanoe). In mîna stîngce tine pcemîntul, earoe în dreapta un
înstrumînt moesurcetoriu. Urâniea capitoliuluî tine într’uce mînce
ocîannul, în ceea!altce un vall de pieile pergament, pe care sînt
însemnate fetîele dobitoacelor diodiacului ceresc, ădecoe: A ri-
etele, Tăurul, Gemenniî si cellejalte. In cap are uce coroance de
stelle, la picioare adeseori moerul poemîntuluî, si multe înstru-
minte moetemătice.
La dreapta Urăniel stoe Terpsihore, Musa musiceî si a j o
cului, încununate cu lăurce, ăi are în mîni uoe liroe cornoratce,
formâtoe dintr’uce scoîcoe de tîîstoasce.
Caliope, Musa poedieî eroicesci.
Clio, Musa istoriei.
Erato, Musa poediei lirice.
Taliea, Musa comicilor.
Melpomene, Musa jocului trist.
Euterpe, Musa mceestriei tonului.
Polihîmniea, Musa mceestriei vorbirii.
121. Folosul procesului.

(De Anton Pannul.)
1. Doue pisice ’ntr’uce casee
Surori, fraţi, ori cum li-i dice,
In coemarce dupce masce,
Intrtnd, ca nisce pisice.
2. Mirosîrce, cotolirce
De’n taler în tcelerasiu,
Si ’ ntre altele gcesîrce
Si uce fcelie de casiu.
3. Sar îmbe iute de-uce datoe,
Asuproe-i se groemcedesc,
Pe’ntru ell vor soe se batoe,
Fac gurce si moroeesc,
4. Una rea ca si ce al alt ce
Moroeiau si mioiau
Si ’ntre sîne soe-1 împartoe
Nici de cum nu se ’nvoiau.
5. Deci, ca soe nu se mai certe,
Merg la motannn, cer la ell,
Ca prin judecate drepte,
Sce le ’mpâce într’un fel.
6. Motannul, ca un cuminte
Le-a dis: nu vce mai certati!
Ce folos multe cuvinte ?
Eu sciu cum v® împcecatî.
7. Care le împac® toate,

E cumpoenna pe poemînt,
Si ’n cuntroe-i nime maî poate,
Soe dicce ver un cuvînt.
8. Dicînd acestea apuc®

Si cumpennele pe loc,
Cere, casiul soe-i aduc®,
Si—1 rumpe drept pre’n mijloc.
9. Pune ’ntr’u® parte si altce

Casiul cell în douoe frînt,
înalţi® cu brinca ’n dat®
Cumpoenna dela poemînt.
10. Deacoe vede coe ’ntr’uoe parte,

Atîrnoe maî greu nitiell,
Ca s^“ le fac® dreptate,
Ia, muşc® ce-va de’n ell.
11. Earre-1 pune ear’ roedicoe,

De’n coace-acum greu voediînd
Sî de aici nitiell pisc®
Ca s’asemennedie vrînd.
12. Apoi ear’, si ear’, si ear®

Cînd aici cînd colea greu,
Vrînd lor rceu s® nu le par®,
Ell a muscat tot mereu.
13. Pîn’ se sffitur® pe sîne,

Si ]®s® p®rtile mice,
Atunci le-asem®nn® bine
Si le dede la pisice.
14. Elle deci sîlite fur®

Asfeliu a se multi®mi,
Deac® minte nu avur®
Sîngure a-1 împarli.
122. Dina Cererea.
(De D. Bojincoe.)
Cererea sau Demeter (C eres vel D em eter) fila lui
Soeturn, si a Opii, s'a dis dela vorba loetince cereo sau creo,
ădecoe, fac, ca cum s’ ar dice, fcecoetoaria grîului sau a fruptu-
rilor, pe’ ntru coe ea maî întîiu a învoetiat pre oameni a scemoennă
si a întrebuintiâ bucăţele, fiind cce nainte de aceasta vietiuiau
oamenii mai mult cu gindoe, si cu roedoecini. Moeestrfea soemoen-
nceturei a aroetat’ o maî dintîiu lui Triptalenn, earoe acesta c e l-
loralalti oameni. Cererea se dice a fi dat oamenilor mai dintîiu
si le g i, de unde se dice la Romanni, C erere aducoetoaria de
legi (Ceres legifera) pe’ntru aceea, fiind coe aducînd ea pre
oameni dela vietiuirea cu roedoecini si cu gindoe, Ia întrebuin
ţa rea pînii, i-a îmblîndit, si dîndu-le sîmtiri de avuţii, de stoe-
pînirea moşiilor, si de iubirea pătriei, i-a însotit la uoe laltoe,
i-a învoetiat a fi statornici în locuirile lor, si i-a foecut a troei în
bunoe rînduealoe.
Soerboetoarea ei se tineâ la Ruma în luna lui Aprile cîte
opt dille, si i se foeceă sfintioennii prin Moetroane sau mueri
cuvioase.
în soerboetoarea eî se aprindeau foeclfi, p e’ntru coe cu
foeclfi aprinse coeutâ ea la Etna pre fiia sa cea roepitoe de Plut.
Fiiul Cererii se dice a fi fost Plut, dioeul avuţiilor, p e ’ntru coe în
vecime coepoetau oamenii avuţiile din lucrarea poemîntuluî.
Cererii i se ardeă, âdecoe i se jertfiă uoe poarcoe (scroafoe)
foetcetoarîoe p e’ntru coe aceastoe fearoe este stricoetoarioe de
bucate.
Cererea se încipuesce ca uoe Moetroanqe cu coeutoeturoe
blîndoe, înbroecata cu un vesmînt lung, si purtînd uoe coroanoe
cu spice înfrumsoetiatoe. într’uoe mînoe tiind uoe foeclfe sau
uoe secere, earoe în alta un fir de mac (p a p a v er), adeseori coe-
rutiîndu-se într’un car cu sioerpi aripaţi. în soerboetoarea C ererii
se ardeă si cîte uoe vulpe, pe'ntru coe vulpile aprinsese grînele
Ecvinilor în Carseoliea, tocmai în ast mod ca cum cetim , cce
au aprins Soemson bucatele Filistennilor.
123. Lupul si sîoarecele.
(De A. Doniciu.)
De n turmoe lupul^sur uoe oae a rcepit,

In codru s’a ascuns
Si pe mîncat s’au pus.
Ear’ sîoarecele a mirosît
Aproape de mîncare;
De’n borticica lui cu padioe a esit,
S au furisiat pe’n frundisioare,
Si tocma de subt lup furînd uoe foermceturoe:
Tiusci iute ’n croepoeturoe. —
Ear lupul a pornit un rdecnet foarte mare,
Urlînd: soeriti! tllhariî!
Asemennea s’a întîmplat
In tîrg uoe întîmplare:
De la joecuitoriu tîlharii au furat
Uoe pungoe cu poeralle,
Ear’ ell l’acestea în datoe a reclamat.
124. Dianna sau Dina ( Diana).

(De D. Bojincoe.)
Dianna sau Dina (Diana vel A rtcm is) soroe gcămoenoe cu

Apolune se dice dela Janua, ădecoe luna, ca si cînd ai dice
Dieea-lunae. Aceasta eră Dieea vîncetorilor, a pcedurilor, si a
munţilor, p e’ ntru aceea cinci vînoetori sau coepoei erau sfintîcen-
niile ei. Drept aceea feara cea maî întîioe prinsoe în vînat se
ardeă Diannel. încoe se ciamce dînsa si Luna, pe'ntru aceea se
încipuesce avînd lunoe cu doauoe coarne în frunte; si subt acest
nume se cinstîă ea împreunoe cu fratele eî Apolune în ospcetoe-
rfile mirennesci, în care feciorii si fecioarele, verisîoriî si veri-
sioarele purtau jocu rile, si cîntau cîntece în viersuri. Se cîamoe
Dianna si Lucitoaria nopţii, si regina stellelor.
Tîmpla cea mai dintîiu roedicatoe în Ruma în onoarea Diannei
s a foecut sub craiul Serviu Tuliu în muntele Aventin. Se în-
foetisîadioe cu poerul despletit, tiind in mînoe arcul si soegeata,
alungind cerbii sau alte fe r e , si avînd lîngce sine cînii vînoe-
tori, si alte unelte vînătice.
Spre jcertfcei se ardea eî cîte un mascur sau v ie r, earoe
bradul (pinus) eră ărburele el cell sfînt.
125. Soelbătecul si coelcetorîul.

(De G. Âsaci.)
In adîncul unei stînce, Oaspele înflosmîndit,

In desiertele pustii Sce ascepte n’au voit
Un soelbâtec si-ai Iui fii De douce ori soe-1 învite;
■Si-au pus masa lor soe mînce, Dar’ dintîiu din a sa gurce
Cu femeea ’n giur siaedeă Peste degete-amortite,
Peste-uoe peatroe Un pic suflce de cceldurce;
Lîngce vatroe, Apoi în aceea diamoe,
Si copiii lor sorbiâ Fiind caldoe, suflce earoe,
N’aveâ sî<Ervcet nici cutit Soelbătecul mult se miaroe
Dar’ bun foarte apetit. Dioe i„Asta cumsecîamoe?
Unadiama’mi rcecoresce
De fortunoe ca sce scape
Altamîna-mi încasldiesce
Un nemernic coelcetoriu, De-i asîăoaspelui dice:
Roesboetut de-a ploii ape
Poti scemergi de-acumde-aice!
Au întrat în groapa lor.
Diceul dreptmoevaferi
■Soelbâtecu ’n soerceci'e, Cuunomalaicui,
Fiind plin de omenie,
De sf nu l’au aseeptat
Careledinasagurce
La ospcetiu l’au îndemnat.
CîndŢrig suflce, cîndcasldurce.a
126. Dina Vinerea.

(De D. Bojincoe.)
Vinerea (Venus vel Aphrodita) e Dieea Amorului sau a

Iubim , si se dice Vfnere dela venire, p e’ ntru cce la toti oame
nii vine. Unii «tic a fi fost ea fiia luî Joe, ear® Vcerune d ice cu
poetu a fi coediut din ceriuri în mceri uoe scemîntice înfocata
« asia s ar fi noescut Vinerea din spumele mcerii, împreunîndu-
se oc ca umedieala. Ascemoennarea ei eră de multe M u r i*
adeseori se înfoetieadta ca ii® fecioarceîntrucE scoicce, c e e s e diii
mare, adese ca uoe muere tilînd uoe scoicce în mînce încoron ata
CU r0Se’ 81 alte florî> avînd lîngce sîne Dîeele amorului (C h a -
Lepturariu rumînese. T. I.
rites) pre Cupidinea (p o fta ) si Antere. Se vede însoemnatoe Bl
în coeretoe, ce se trage de porumbi", carii însoemneadioe curoe-
ticenniea, adeseori se trage si de leboede prinse Ia coerutioe.
Plutarc în poroncile însuroemîntului însoemneadioe pre
Vinerea coelcînd pre uce broascce cu tîest, ca soe fioe simbolul
pcedirei de casoe si all toecerii muerilor. Si earoe-si, unde scrie
despre Oside si Osiride d ic e : coe Vinerea e poeditoaria fetelor,
ear® pre celle mffiritate le învatioe îndreptarea casei si trece
rea. Eusebiii asiă scrie despre dînsa. „S e dice Vinerea a ave
puteri nffiscffitoarie si iubitive, si e cea maî frumoas<e între toate
D ieele“ . Pre aceastoe Diee o soerbau Romannii, pe’ntru coe
cred eau , coe dela ea îsi trag urdirea sau începutul lo r, în ci-
puindu-sî, coe din Vinerea si Ancise s’ au noescut E nea, carele
la Virgiliu si alti poeţi adeseori se d ic e : noescutul din Diee
(D eanatus) si de aceea Juliu Gesar a roedicat ute tîmploe în
R um a, carea se d ice tîmpla noescoetoariei Vineri (Veneris
G enitricis).
încoe si alte mult" conumiri aveâ Vinerea la Romanm:
ădecoe: Vinerea Ericinos (Venus E rycina) dela muntele Siciliei
Erice, în care a foecut Enea uoe tîmploe. Vinerea Clmucince
(V enus Claucina) dela cuvîntul loetinesc eluere curwtire;
p e ’ ntru coe în acell loc eră^foecutoe tîmpla ei, în care depunînd
Romannii si Soebiniî armele, se curoetiroe de boetaea cea în ce
p u te p e’ ntru roepitele gloate, si se înpoecarce. Vinerea Libi-
tince, în a coeriia tîmploe dupoe legea lui Sărviu Tuliul troebuiă
soe se ploeteascoe pe’ ntru tot mortul un bann, precum si in
tîmpla Junei Lucine, p e’ntru cei ce se noesceau si in tîmpla
tineretielor, p e’ ntru cei ce îmbroecau toga boerb(Bteascoe, ce
eră spre adeverire, cumcoe tot ce se nasce, trebuie soe sf
m oaroe; si în tîmpla aceea se vindeau toate celle de lipsoe
p e ’ntru îngropoeciune prin Libitinari.
Vinerea se diceă a fi muerea lui Vulcann (carele precum
se va aroeta maî jo s , au fost cell mai urît între Direl). Arburele
mirt eră lemnul eî cell sfînt, si luna lui A prile; pe’ntru aceea
în luna aceasta spoelau muerile, fiind încoronate sau împennate
Cu mirt.
Soţii si fiii v te m au fost Gemennii Cupidinî Eros^ si An-
teros, prin carii se arate fru m ostell: cum c® amorul safi drâ-
Z r Z nU
r ' eP°ate ’ daC<B- nU 6 înPrumutat din amîndou®
P Gemennn se asemeneadi® si se înf®tîeadi® ca nisce
prunc' pe ntru coe amoridîatiî s’aîi m dr®gitiî arar’ sînt maî
întiffilepti de c * pruncii; se voepsesc în pieile spre arătarea
nevmovoetie, sau a cur®tî®niei, si aripaţi, spre însem narea
mintii sburoetoarîe a amoridiatilor, sau p e’ntru c® în d ră giţii
sînt foarte miscffitori si Iuti, dar’ nimic e niaî usior si n e s L
torm decît Amorul. Cupidinii sînt armaţi cu arcuri Î l
ffigeti prin care sau se arate roepedimea amorului, a fi ca a
;g:irr;adeveHreadureri,;—
dupoe amor, si care ma, apăsat stroepunge inimile, decît s ă
geata vemnoas®. I „ c ® au si nesce tem pasîe, prin care se în
™ r " d0rUlam 0rUiU1’ ba^

se dic a fi ardîcetoarîe sau aprindtetoarie.
Sffigetile :
T rei Gratii înc® aii fost soatîele Vinerii. Aceste-, maî
n® t « r ® de prihann®, P-sie,,e’ C(K dra' g ° Stea Acarea

cu mînile îmt>r®tîosiate * în
-
samn® unirea si nedesp®rtirea amoridiatilor. *
127■ Lu<‘r<etorml cu preîîu mare.

(De A. Pannul.)
’ •^ Cînd " “ *•<*> lucru 'W plece,

Nevestele n casoe pînoe a-î petrece.
I-afi svoetuit, ce ieliu si cu,„ Sfle « rnledre
Cum soe se tocmească; si cum sce lucredîe,
U“ a d.se; „frate! vedî de tine minte
Si-ţtt mueriî unul_ de’n dîece cuvinte!
u tie alta nu-tî dic, de cît sa; scii, cumco*
upoe: cum esci mare, puternic la muncoe,
10 N u t ,^ f0°me^ î, eere S<E- Îr dea P,at® buna;,

graboe pe nimic’ arvunoe,
Soe-ti pierdî surda timpul si dillele talie
Si sa; vn a casoe foeroe de poeralle.“
Ceealaltoe dise: „bărbate! asculta;-
Locreadîffi pe plat* jjftffife si multe.
ÎS *
15. Cum ti-se întîmpl®, nu dupoe ploecere,
Decît s®-ti pierdi tîmpul desicert în si®dere.“
Deci dar ei plecaroe amîndoi de-u® datce,
Tinînd fioe-care svostuirea datoe.
în orasîu întrar®, lucru sce gceseascoe,
20. Si ’ n datce veniroe oameni sce-i tocmeascce.
Cell cu platoe mare nu vru jos sce lase,
Femeea a casce cumu-1 învcetiase.
Cest-alalt se duse, lucrtfe, banni Iu®,
A doua di earoe la altif lucrde,
25. A treia di încoe surda n’ o pierdu:
în scurt tot-dea-una ell cu lucru fu.
Cunsotiul soeu însce stînd în asceptare,
Ca soe se tocmeascoe tot cu platoe mare,
Cell mai mult all lui tîmp era petrecut
30. Foer’ de nici un lucru, si ’n desicert pierdut.
Ce luă ’n trei dille de’ ntr’ uce soeptoemînce
Da pe de-alle gurei pceusînd pe-uoe rin®.
Deci ell cu sicederea din di pînoe ’ n saroe,
Se învoetids lenesiu pre’n munca cea rarce.
35. într’ acestea vine-uoe vceduvoe în piatioe,
Si voediîndu-i corpul si viteadia-i fatice,
Dise întru sîne: ce om voinic, mare!
Esta cred cce ’n lucru cît trei puteri are!
Si ’n datoe, cît cere, îi doe, sce nu-1 scape,
40. Si— 1 duce la vie, si-1 pune soe sape
Ea ca uce femee, vceduvoe, serac®,
Se dede de-u® parle, mîncare s®-i fac®;
Cugetul dicîndu-i c® plata ca plata,
Pe om întffiresce la lucru bucata,
45. De si n’am tocmeai®, c® s®-i dau mîncare,
Dar’ vffidiînd se ’ndeamn® mai mult la lucrare,
Aflîndu-se ’ntr’ast® plecare prea bun®,
Ascult® si vede, c® sapa nu sun®.
Alearg® la dînsu-1, si-1 întreab®:cesicedi?
50. Pceusediw, răspunse, nusiced, nuvedi?
c<
b
Ell a lucra ’ ncepe, nainte-i se scoal®,

Si ea-merge ear®, s® vad® de oal®.
Cumu-1 las® îns® si sapa-i înceat®,
Dar’ ea vine iute cu grab® în dat®
55. Cesicedi? îl întreabă, aunuti-î ruşine?
Aunu-ti daueuplatoeprecumsqcuvine?
Ell ear® nainte-i s® sape începe,
Ea pleac® la oal®, s®-i duc® s® crepe.
Dar’ cînd se întoarse cu vasul în mînce,
60. Ell siedeâ la umbrce culcat pe uoe rînoe.
staudupcemuncoe!
Ce faci? ea-1 întreabce. Ell:
Na! scoal’ demcenînccesi-apoi ear teculcce!
Ccepe ccrrpu-ti marete-amalespe tine,
Credîîndc’afi bine, si-afost vai demineI
65. Eatce daroe! lenesiu cum se ’nvatioe omul,
Si uresce lucrul si îubesce somnul!
Deci cînd trece vara si lucru ’nceteadioe,
Si eî pleac’ a casoe copiii sce-sî vadice.
Cell cu plata mare, duse punga goalce,
70. Trist gâlbenn la fatice si slab ca de boalce;
Ear’ cell alt împluse de banni sioerpoerasiul
Si se duse vesel ca troendoefirasiul.
128. Sîmboalele plîntelor la ceî veci.

(De J. Boerasîu.)
D. doctor Lânderer în Atena a publicat dceunoe-di un arti-

cul despre sîmboalele plîntelor, din care strâgem obsoerbceciu-
nile urmcetoarie. între plînte gcesîm celle urmoetoarie, care au
avut sîmboalele lor. Doefinul (Laurus nobilis) eră privit drept
soemn de glorie si de merit. La ceremonii de triumfe se purtă
naintea triumfcetoriului (biruitoriului) râmure de doefin si ell
pui ta pe frunte uoe coroanoe de doefin. Dar’ vecii credeă, cce
doefinul este si un remediu bun în cuntra pătimei beţiei si coe e
I bine a-1 poestra m casa in cuntra trdesnetului. As^mennea cr e
deau, coe cînd vra cine-va, soe aiboe noaptea visuri profetice, soe
puiai frundie de doefin dedesubtul perinei, pe care se culcce.
Dar’ Pftiea (profeteassoe) în Delfi aveâ obiceiu, coe tineâ în gurce
boabe de doefin, ca soe se înspiredie de-un spfret profetic. Doe
finul eră Sf cunsoecrat dioeului Apolune, care p e ’ntru acestea
se numiâ Doefinit (Lauripotens).
Plînta mirta eră cunsoecratoe dioeetoetii Afroditei (V e n u s) ;
coeci dupoe mitologie cînd aceastoe dioeetate s’a uitat goalce din
sinul moerii spumoase, a coeutat, soe acopcerce nudetatea sa si s’ a
ascuns într’uoe tufce de ărburi de mirte. învingoetorii în artele
frumoase, dar’ nu în roesboiu, eră coronatî cu coroane de mirte
si nu cq doefin.
Arburele pinul (m olidu l) eră cunsoecrat lui Diom'siu. In-
vingoetoriî la jocu rile fstmice erau coronatî cu râmuroe de âr-
burele molid.
Arburele cupresul (C ypresse) eră cunsoecrat lui Apolune;
ell încongîoaroe mormîntarea morţilor s i, lucru curios,
scegetile' dîceinuluî amor (dupoe încredintîarea m itologiei) eră
ear’ fcecute din lemn de cupres (p a r’ coe un om, atins de soe-
geata amorului, poate soe fioe socotit ca mormîntat). Dar" untul
ca re-l scoteă din lemnele cu p res, eră întrebuintiat pe'ntru îm -
boelsoemarea coedavrelor morţilor, ca soe se tiîoe mult, si sie nu
se putrediascoe.
Edera (H edera Helix) eră simbolul unei tineretie eterne
si all uneî vigori neîncetate.
A rburele, carele doe untul de lemn (olea eu rop ea ), eră

' cunsoecrat dîoeetoetiî M inerve; coeci dupoe troedicîunea mitolo-
gicoe, Minerva însa-si a cultivat pe’ ntru întîîa oaroe acest âr
bure în tîmplul eî, la Atna. A diecea parte din recoalta acestui
ârbure eră cunsoecratoepe’ ntru cultul acestei dîoeetoetî, care aveâ
sî domennurile ei sacre plîntate cu acest ârbure si date în
arîndoe. Este aici si alt interes filosofic, âdecoe: cei antici,
carii au ars în casele lor unt-de-lem n , studiâ mult noaptea la
aceastoe luminoe; asiă dar’ untul-de-lemn i-a ajutat a devenf
întioelepti. Cu drept cuvînt eră cunsoecrat dlceetcetii Minerve,
ădecoe: dîoeetoetiî întioelepciuniî. Aici vom cită aceea, ce dice
P lu tarc, cce unul a întrebat uce datoe pe un filosof: cum ai
foecut, coe ai devenit asiă de întîcelept? La care filosoful a rces-
puns^ am cîeltuit maî mult pe'ntru unt-de-lem n de cit alţii pe n-
tru pîne (â d e co e :a studiat maî mult noaptea). Afarce de aceasta
uoe roemuroe a ârbureluî acestuia a fost privitce ca soemnul de
pace. Misiunarii poeciî purtau în mînce, drept soemn uce râmuroe
a ârbureluî untuluî-de-lem n.
Smocinul (ficu s ) la cei veci a fost simbolul rodirii; aveâ
si în sîne un ce-v a m isterios, si eră numit jSrburele sacru,
coeci dupoe troedicîunea popoaroelor, pînoe cînd dicuetatea Dem e
ter n'a adus smocinul în Elada, oamenii s au nutrit de giud<£.
Dudul era privit la cei veci ca simbolul întîcelepciuniî,
coecî ell începe primoevara a se mişcă si a scoate frundioe
foarte tîrdîu, cînd tîmpul s’ a încoeldit. Maî pe urmoe subt îm -
poeratiî Romannî în Bidîantini, cînd Peleponesul eră acoperit cu
uoe mulţime de dudi, î-a dat numirea de Morea (d in Morus
sau dud, âdecoe: tiara dudilor).
în cuntroe, ea dud privit ca înticelept, eră ârburele de m ig
dale (Am ygdalus) privit ca neîntîoelept, ca unul, care se gree-
besce a face ce-va foeroe sce se gîndeascoe b in e; ccecî ârburele
migdale a început sce înfloreascoe în Elada foarte tîmpuriu,
âdecoe: în luna luî Optomvre si Noemvre, cînd e de multe ori sf
acolo fr ig ; de aceea florile se vescejoesc, prin urmare asta nu
este prea înticelept din partea acestui ârbure.
Rodiea (punica granatorum) ear’ eră privitoe la Elennî ca
sîmbolul rodirii si înmulţirii oam enilor, a sf figurat în m iste-
rfele relegiunii, si eră cunscecrat dîoeetoetiî Proserpina.
Moerul (prunus malus) fiind un corp rotund, steroic, de
aceea eră privit ca un lucru deplinit (coecî la popoaroele vecîe
dintre toate formele geom etrice, cercul si sfera eră privite ca
lucrurile celle maî deplinite). Mai pe urmoe, mcerul însoemnce
globul poemîntesc, de aceea împoeratii purtă în mînoe un moer la
cerem onii mari înscemnînd cu aceasta, coe domnesc peste tot
globul pcemîntesc. Dar’ moerul eră privit sf drept sîmbolul
amorului.
Gutîiul (Pirus Cydonia) eră foarte pretîuit la Elennii v e c i;
ccecî eră privit ca sîmbolul amorului, all fericirii si all fertile-
toetii sau rodirii oam enilor; de aceea eră cunscecrat dioeetatiî
amorului (A frod ite) si figură sf în misteriele Eleâtice. în datoe
dupoe cununie, doi tineri trebuia sce mcenînce uce gutîîoe pînoe
cînd nu s’ a dus în coemara nuntalce. Aceastoe poamoe este foarte
stimata si acum în Elada.
Nucul (Nux juglanus) eră cunsoecrat lui Joe ( J o e ) eră sf
ell privit ca sîmbolul rodirii, de aceea eră obiceîu cce mireasa,
în datoe cînd a întrat în ccemara nuntalce, venîă oamenî si aruncă
acolo nuci; asta însoemnă rugceciune, ca Joe soe doerueascoe
darul fertiletoetii acestor tineri. Dar’ nucii eră sf sîmbolul
vioiciunii si agercetoetii; cceci cînd asvirle cine-va nuci jo s , de
sîne sar cu uce iutiealoe înapoi si în sus.
Arburele plop (P op u lu s) aveâ la Elenni onoarea, cce ell
sîngur erâ ales si gcesît demn de-a figură ca lemn de ars pe
altariul lui Joe.
Este un ărbure cu frundice si floare frumoasoe, însoe care
scoate un miros urît (Anagyris foedit). Cînd freacoe cine-va în
mînce frundiele acestui ârbure, miroase rceu; de aceea vecii
aveâ obiceiu, cîn d n’ au vrut soe disputedie de un lucru neplce-
cut, sce d icce: „nu scutură din noi angirii“ !
D espre poamele numite Hesperide (âdicce: aloemîi, por
tocalie, cetrce s. c. 1.) seim din mitologie, coe aceste poame
„au rite" au fost aduse la Elada de ccetroe Hercule. Dar’ erâ si
un obiceiu la v e c i, cce ori cine m ergea la uce ceremonie
funebree dupoe un m ort, si ciar delicventul cînd m ergea la
esioefot, ca soe fioe omorît, trebuiâ soe tiîoe uce alcemîe în minoe.
în roeportul cerealelor (bu ca telor) se gcEsoesc în mitologie
si la autorii v eci celle urmoetoarie, care au vr’ un interes sciin-
tial. Cînd diceetatea C erere a ccetatu pe fiicoe-sa Proserpina,
care i-s ’ a furat în Cicîliea, si n’ a goesit’ o ; atunci a hotcerît soe
cceloetoreascce peste tot pcemîntul cceutîndu-o pînce o va gcesi. A
plecat din C iciliea, si a ajuns la Atena. A colo a primit’ o bine
Fital; apoi cînd diceetatea a vrut soe p le c e , a dat gasdei salle
drept multicemire un smocin. De la Atena s a dus la Eleuse,
unde ear’ a fost primitoe bine în casele lui Celeu si fiind coe a
goesît pcemîntul din Eleuse priincios pe ntru cultura cerealelor,
de aceea la plecarea e î, a dceruit locuitorilor din Eleuse sce-
mintîe de cereale si a învoetiat pe Triptolem de cultura lor»
Locuitorii din Eleuse au cunoscut curînd folosul cell mare all
agriculturei; aii prevcedîut si urmele ei de-uce bin e-fa cere
nemcesuratce p e’ ntru viitoriii si drept recunoscintîoe, au didit uce
tîmploe stroelucitoe acestei diceetcet^ si au întocmit misteriele
din Eleuse tot în onoarea cultului diceetcetii Cereri. Asiă d ice
m itologiea. Dar’ între toate feliurile de cereale, griul erâ cell
maî stimat la popoaroele v e c ie , de'n care foeceă maî cu samce
pîne. Cînd în Atena se noesceâ un copiii, atunci preotul la cultul
Minervei, primîă un dar’ cumpus de grîu, de ălte cereale si d e -
uoe monetoe numitce obol.
Macul (papaver) eră ear’ foarte stimat la veci. Ell era
sîmbolul timpului, all poemîntului si all fertiletcetii lu î; a fost
cuprins si între plîntele, care sicerbiă la cerem oniea misterielor.
Eră cunsoecrat diceetcetiî June. Tinerii în dîua cununiilor purtau
coroance de flori de mac. Ell eră privit ca tatoel lui M orfeii
(som n u l), de aceea la întrada tîmpluluî lui. M orfeu se vedeâ
plînte de mac.
Plînta numitoe ceapce de mare (S cilla ) eră privitoe la Elenniî
veci, ca un remediu bun pe’ntru prelungirea vietieî. Pitagora a
aflat esistintia acestei plînte în E gfpet si se dice, coe prin în tre -
buintîceciunea ei, âdecoe: cînd aceastoe plîntoe pusoe în oticet, a
ajuns de a prelungit vieatia luî pînoe la uoe vîrstoe de 1 7 0
de anni.
Plînta ncercis (Narciseus p oeticu s) a fost cunsoecratoe
diceetcetiî Eumenid. Mitologiea dice, coe narcisul eră un tînoer
frumos, care a despretiuit propusoecîunile de amor, ce îi foecuse
dioeetatea E co si alte Nimfe. Dar’ spre pedeapsoe, aceastoe
diceetate î-a înspirat un amor asîă de fierbinte p e’ ntru persoana
sa proprice, în cît uitîndu-se uoe datoe în isvor limpede si voediînd
acolo cipul soeu, s’ a amoridiat pînoe la m oarte; atunci dioeeta
tea tot amoridîatce de dînsul l’ a scimbat într’ uoe floare fru -
moasoe. De-atunci încoace un tînoer goelant amoridiat de sîne,
se numesce un „N cercis". Dar’ plînta are epitetul de „p o e tic "
coeci Ncercis, care s’ a amoridiat într’ atîta pînoe la moarte,
trebuie soe fi fost un poet.
Vioara (viola adoracea) eră sîmbolul m orţii; fiind-coe
vioara are uce coloare încisce, neagroe, par’ coe de jale.
Crinul (Lilium superbum ) eră la Elenniî v eci sîmbolul
nenocintiei si all modestiei. Crinul cu vioreaua însoemnâ fru m -
seatîoe. Dar’ la Romanni crinul eră sîmbolul sperîntiei; însoemnâ
si printiul moscenitorîu all coroanei (ccecî si ell troeîesce în
sperîntioe). De aceea se goesoesc monede Romanne vecie cu
un crin , sub care e scris roespublica sau „sp es A u gu sta ", sau
„spes populi Rom ani".
Ceapa (AWium cev a ) însoemneadîce luna în scrierile ero-
ghfice din Egi'pet. Egiptennii jurâ pe ceapoe (cum jurce alţii pre
Dumnedioeu sau pe onoarea lo r). Eî credeau, cce cînd cresce
Juna, ceapa se micslureadîce si coe ea cresce, cînd luna
d escresce.
Usturoiul (Allium satliivum) erâ privit ca un remediu în

cuntra boalelor con ta gioase (lipicioase) si în cuntra ferm e-
coetoarlelor. Preutil d ta eta tiî Ise nu mîncarce nici uce datoe
usturolu.
Pe floarea plîntel delfin alace se voed nisce pete negre,
care sămcennoe ce-va cu dicerea Aia; de aceea vecii au dis c®
A iace dupoe moartea lui, s ’a scimbat îa aceastoe floare. Floarea
frumoasoe anemone s ’a format dupoe mitologie, din sîngele fru
mosului A don e, sau dupoe uce a lte troediclune, din lâcrimele
A froditel (V e n u s ), cînd a plîns la moartea amantului ei Adone.
Ce idee poeticce frumoasoe! Amantul unei diceetcetî dupoe
m oarte devine uoe floare frumoasoe încungiuratoe de lâcrimile
-stroelucite alle amantei salle diceine! Eatoe ce poate „uoe damce
mare“^ soe facoe din amantul el, ciar dupoe m oarte!
Siofrannul (C rocu s sativa) erâ cunsoecrat dîoeetoetiî Cereri
J i Eumennidelor. Siofrannul, care are cualitatea, coe ametlesce,
Erâ intrebuintiat de coetrce romanni p e ’ntru prepoeroeciunea unor
bucate si unor boeuturl dea-metit. Dar’ Siofrannul topit în apoe
sau in vin, s a stropit la veci în teatre, ca sce producoe uce
odoare plceeutoe. Cînd împceratul Nerune s’a îutors biruitorlu
din Acala (E la d a ), stradele Rumei erau stropite cu apoe de
Slofrann. La timpul împceratilor, coloarea Sîofrannuluî erâ coloa
rea statului si, întocmai ca acum la uoe ceremonie mare solem-
neloe, boerbatii trebulâ sce se presînte într’ un vesmînt gălbenn
de coloare de Slofrann.
Dar şi legumele avurce sîmboalele lor în vecinie. Bobul
^râ privit ca uoe plîntoe necuratoe si erâ sîmbolul morţii; R o-
mannii, Egiptennii, si Indiennii au privit sî ei bobul ca sîmbolul
m orţii; de aceea Egiptennii riu mîncâ nici uoe datce b o b , dar’
preoţilor lor erâ oprit ciar soe vadlce bob. Pitagora a oprit
p en tru şcolarii soe-i mîncarea bobului; ell a dis: cce dupoe.
moarte sufletul unor oameni se scimbce în bob (teoriea m etem-
psieosel). Apoi dacoe un porc moenîncce aceste boabe, sufletul
omuluî se scimbce în all porcului, apoi un om mincind carnea
acestui porc - întroe sf in ell sufletul rceu cundemnat la uoe
neodîhnce neîncetatce. Dacce intcelnim uce datce in lume oameni
mîndri si rcei, trebuie sce avem bcenuealce, cce poate au mîncat
sf ei din bobul lui Pitagora.
Eatce sîmboalele unor plînte la popoarcele vecie. Aceste
obscerbceciuni sînt de-un mare înteres pe ntru acella, care stu-
dieadice istoriea culturei omenesci.
129. Marte.
(De Doemcescin Bojincce.)
Marte a fost diceul bcetceilor, si s ’ au dis asîă, pe'ntru cce

eră maî mare preste boerbati (m ares) în bcetcei. Se dise alt
mintrelea sf Mcevorte, sf Grcediii (Mavors et G radius). Romannii
cu cea maî mare reverintice i se încinau, pe'ntru coe se diceă,
coe ell au fost tatoe lui Romul si luî Rem , si fiind cce se sf cu -
venîâ, ca gintea cea mai boetceusioe soe-i soerbedîe lui, fiind cce
ell e socotit de diceul bcetoeilor; si pe lîngce altele aveă în for uce
tîmplce, sau căpisce, foarte mceeastioe, în care eră diugroevit
Marte roesbuncetorîul (Mars U ltor), cceruîa i-au ridicat tîmple
foarte frumoase si preţioase August împoeratul în tîmpul boetceiî
filipice, carea o începuse spre isbîndirea morţii tatcelui soeu.
Romannii foarte tare soerbau si se încinau dioeuluî Marte,
pe'ntru coe eî îl ţineau, si—1 socotiau de începostoriul poporului
Romann, fiind cce ell se diceă a fi fost tatoe lui Romul si luî
R em ; Romannii ţineau jocu ri, svoetuiri mari despre statul lor în
cîmpul luî Marte. Prada ceea ce se prindeă în bcetae, se încină
si se sfintîă luî, si nici un duce Romann nu m ergeă mai nainte
la bcetae, pînoe nu ar fi întrat în tîmpla dioeuluî Marte, în carea
atingînd de scutul (A ncilia) cell sfintit, si de sulitia luî,
groeîă: Marte privigiadîce peste noi (Mars v ig ila )!
Preutii lui Marte cei de frunte erau Sălii sau sceltoetoriî,
« i Flămennii moertiali, despre carii se va cuvîntă maî jo s . Vietoe-
tile sau ferele celle sînîite luî Marte erau lupul, cîoccenitoaria
(p ic u s ), si maî vîrtos callul, care se ardea spre cinstea acestui
diceu în luna lui Optom vre în cîmpul lui Marte.
Marte se încipuesce cu fatice ardioetoarioe, mai de adese
ori stînd în c a r, si siediînd pe call; în cap are uoe cceciulce
(g a le a ), armat fiind cu sulitice,' sabie, scut, bicîu, înaintea lui
cu re înfricosioetoaria fiintice E ride, cu foeclii aprinse si cu
jo a r d e , adeseori are lin g© sîne un cocosiu spre însoemnarea
privigierii militoeresci, carea e prea de lipsoe soldaţilor, s’au
p e ntru aspra n oescocon re, sau fireasca pornire spre bcetae a
acestei vietiuitoarie. Dela diceul acesta îsi trage urdirea sa si
luna lui Martiu.
Belona eră prepusce bcetceilor, si se trage dela cuvîntul
lcetinesc, bellum, bcetae. Aceasta sicerbiă lui Marte în loc de
cociariuL Preutii ei se qiamoe Belonari. carii, cînd fceceau sfin-
tton ie - dieei salle, se credeau a p re d ic e , sau a p roroci celle
viitoarie, si se sîngerau ei pe sîne sîngurî cu cutitele, ca sce
înblindiascce cu sîngele sceu pre dieea sa, ci aceastoe tceîare a
moedulcerilor mai tîrcLu s’ a oprit si s’ a sters. Casa ei au fost
afarce de cetate, în carea se da senat solilor gintelor strceine,
precum si împoeratilor cellor ce se întorceau din bcetcee Si
cereau triumf. Naintea casei acesteia sta uce columnoe, care se
d ic e ă : columna boetcelfei(belica),în carea fecialul (unboetrîn, ce
vestîă bcetaea, si încieiă paCea) înplîntă uoe soegeatce, cînd
vestiă bcetae ver unui popor.
Viptâriea (în vin gerea), dieea învingerii, se diceă a fi fost
crescutce de’ mpreunoe cu Minerva. Pre aceasta foarte tare o
soerbau Romannii. înfoetiuirea ei eră, precum se vede din bannii
si mormintele vecie, uoe fecioaroe aripate, avînd în mînoe uce
stîlpare.
130. Cerbul la fîntînoe. (Fdbuloe.)

(De G. Asaci.)
într uoe fîntînoe limpede Vcediîndu-si cerbul coarnele,

în codru, sus pe munte Ce purta sus pe frunte,
Cerbul de spaim® tremur®
Losudâ omătul gemenne,
C’un siold la fug® ’mpunge,
Dar® îl poereâ roeu foarte,
De ce pecîoare-asemenne Si de'n cîmpîe repede
Nu-i d® nedreapta soarte! între tufari ajunge.
Dicînd: roemoase crescete, Si eat®, c® pecioarele

Mîndriea frunţii melle, Urîte sffi-1 ajute
Puteau, de nu-i sta piedecce
Tu ca copacii codrului
Te înalţi cretr® stelle! Ornatele cornute.
Aleu! cum sî pecioarele Cerbul în dese râmure

N’au nici foarm®, nicira®rime, întrînd, abia se urc®,
Cffici, lffîudate-i coarnele
Ci sînt ciar ca fusele
Fcerce nice uoe tcBrime. La trecere-1 încurc®.
Dar’ cînd ogarlul dintele
Dar’ cînd asia se judec®
Si ’ncrunt® ’n siold, s®rmannul
Resun® în giur tufarii,
Cerb odoru-si blâstffim®,
De’n carii f®r® tropote
Es repede ogarii. Ce-i cresce pe tot annul.
Decît folosul, multe ori

Desiartfficiunea place,
Care apoi de-apurure
în daune se preface.
131. Sterpele plînta: si plînta sterpe.

(De’n Icoana lumii.)
Cît de bogatce este n atu ra întru minuni! Ori înccetro

arunci privirea, vedî fcepture, care nu le p rice p i, si despre
care trebuie, ske adm iredi pre diditoriul. Minunate-s luerurile
talie Doamne, toate întru înticelepciune le-a i fcecut. Asia sce
luoem de esîmplu in privire âouce foepturi, pe sierpele plîntce si
plînta sierpe. în diadar te vei întreba, pe’ ntru ce încipuesc ace
stea aceea, ce nu sînt?
Sierpele plîntoe (C a bra) este cea mai frumoasoe din tîroe-
toarie, si poate numai una, care nu pricinuesce greatice si fiorî.
Acest sierpe se afloe pe însula Ceilon de uoe lungime de 9 urme
si este foarte prim ejdios pe’ ntru v ite , fiind coe are obiceiu a
bate vitele peste oci. Ell este de cea mai frumoasoe coloare
verde, care face, de nu pot soe-1 deosebească} prin earboe nici
ce î maî
ai « g e n oci. Cîte uoe datoe se ridicoe acest sîerpe de st®
pe coadoe ,apcenn cu oare întregi, imitînd legoennarea buruen-
ne or d ® tife de vmt. Stînd asîă nici fi® datoe nu aî socoti, c<b
v ^ si nu PIîntoe’ ffiaî vîrtos coe si capul îi sămîn®

CU uce goemoel e de flori verd e , si nu un c®l®toriu s’a celuit
apucm du-o .n ^ c de plînte. Cobra este veninoasa, si Budiscii
o adoreadioe ca uoe dîoeetate
Cu totul din protivoe este plînta sîerpe, fi® plfntce, care a

primit cip de sîerpe. Ea cnfeee în loeuntrul A friceî întins®
jo s pe p®mînt pestriţi® ciar în foarma sîerpelui. în locul capu-’
Im se afloe u® floare în cipul clopotului safi all potiriului, în
all cceru.a fund este fi® m®terie cleioas®, care ademennesce
viet®tile cu dulceatia eî. Dar® acelle, ce s® las® ademennite
sin si pierdute, c® cî cum într® acolo, se încide floarea si r® -
mine în c s ® pîn® nu se mistuesce prada, c e -i si® rbesce de
nutretiu, care se preface într’ fi® m ®terie l®ptoas®. P®rtile
nemistufvere precum aripile, capul s. c. 1. se os® besc prin
dou® borti sucite în forma cubelciului. Piellea acestei plînte să
mîn® cu frundîa, carnea este alb® si are un sgîrc cu fi® m®terie
galbenn®, carea o m ®nînc® locuitorii ca fi® bucat® delicat®.
132. Nemeşe.
(De Dtemflejcin Bojincce.)
Intre dî® ii b® t® ilor se mîm®r® si Nemeşe, dieea r ă s p lă

tirii, carea almintrelea se numesce sî Ramnfisiea si Adrăstriea.
Aceasta se diceă a r® spl®tf fiesce creruia dup® dreptate
Amians asîă scrie despre dînsa r^Nemese e dieea, carea isbîn-
desce fapte nedrepte, si r®spl®tes£e faptele bune". Judec® -
toarla lucrurilor, si regina gîlcevelor, carea la nemic lumesc
m ei nu se uit®. Pompo'nifi d ise: „N em eşe a fost fecioar® si în-
vingoetoari®, care pedepsiă pre f® c® torii de relle, de unde nu
îndesfcert strigau si ciemau înying®torii pre Nemeşe spre r® -
splffitire dup® dreptate"-. P e’ntru c® Romannii tot-de-auna cu
dreptate r®dicau b®tae asupra altora. Ear® celle-lalte n®ciuni
din p ism ® , r®utate si mînfe r®dicau b® t® i, vffidiînd c® prin
dreptate întru atîta se moeresce împceroetfea marii cetoeti. C f
maî mulţi socotiau, coe Nemeşe este puterea fortunei: alţii o
dice au a fi fila dreptoetii, alţii a fi uoe putere alergoetoarioe
între celle ceresci, carea aruncoe cea mai dintîioe soemîntia sortii
om enesci, pre vinovaţi pedep sesce, cellor buni impcertiesce
daruri si fiind foarte ăgeroe, pe’ ntru coe nu rabdoe îndelung rce-
splcetirea, o dic a fi aripatce; earoe sub pecioarele ei se pune
uoe r o a ta , fiind cce aleargce foarte repede. Ci mai pe urmoe
scîrbindu-se de mulţimea rellelor omenesci, de mult sl-a întors
ocii de coetroe celle lum escî, si locuesce cu mumoe-sa in ceriu
departe, si nu se va maî întoarce pe pcemînt, ci asceaptoe r e -
nascerea lumii. Cîte uoe datoe se înfcetisîadîoe sf cu frîu , si cu
moesurce, cot, prin care se însoemneadioe, coe nemic foeroe moe-
suroe, si înfrînare nu se cuvine a face. La Ruma a fost timpla eî
în coepitoliu.
133. Constoentin Brîncovannul.

(De V. Alesandri.)
1. Brîncovannul Constoentin
Boeriu veeîu si Domn creştin,
De avut ce mult eră,
Dupoe ell dusmamn îmbla . . .
5. Nici cce-1 putea coepoeta!
Eatoe ’n joi de dimineatice
Di scurtcerii lui de vieatioe
Eli din pat cu» s.e sculu;,
Pe obraji ccb se spoeloe,
10. La Dumnedioeu se ruga,
Pe fereastoe eoeutâ
Si amar se spoeimîntâ!
Trei coconi ai s c b i tredlâ
Si din gurce le diceă:
15. „Dragii miei! coconi Iubiţi,
LoesatI somnul, vce treditl,
P'e fereastoe ’n cîmpi priviţi,
Armele vi-le goetitl,
Coe pe noi ne-a ’ncunjurat
20. Pasia cell neîmpoecat
Testării, cu tunuri mari,
Ce sparg diduri foarte tari.“
Bine vorba nu sfîrsia
Si dusmannii ncevceliâ
25. Pe tuspatru mi-i prindea,
Pe tuspatru mi-i legă,
Si într’uoe luntre-i arunca
Si—î ducea în depoertare
La cetatea cea mai mare,
30. Ce se ’naltice lîngoe mare . . .
— „ Brîncovanne Constantin
Boeriii veciu si Domn creştin
Lasce legea creştineasca
Si te d a ’n legea turceasca,
35. D e-tî e mila de copii
Si de vrei ca s a mai fii !“
— „T a ta rei paginilor,
Dusmannî ai creştinilor,
Trei coconi de mi-ati taiă
40. Nu m a las de legea mea!
Făceti cu mine c e -ti vrea I“
Pasia crunt turba, rcecnia;
Sctmn de moarte coe dedea,
Doi gelati negri veniâ,
45. Din coconi îsi alegea
Pe cell mare si frumos
Si-1 punea pe scaun jos,
Si-ocisiorii coe-i lega
Si capul .îî roedicâ.
50. Brîncovannul greu ofta
Si din guroe cuvîntă:
„Doamne fia ’n voea ta !“
Cei gelati ear’ se isbîtt
Din coconi îsi alegea
55. Pe cell gingasiu mijlociu
Si pe scaun mi-1 punea
Si capul îi roetediâ!
Brîncovannul greu oftă
Si din suflet cuvîntâ
60. „Doamne fia ’n voea ta !*
Pasia crunt se minună
Pe gelati ÎI amina
Cu mila se îngînâ.
—„Brţncovanne Constantin
65. Boeriuveciusi Domncreştin!
Trei coconi tuaî avut,
Dintrei doi tui-aipierdut
Numai unul tî-au rasmas! . .
Cudilledevrei sce-l las,
70. Lascelegeacrestineascce
Si tedce’nlegeaturceascce.“
-—„MareiDomnulDumnediceu!
Creştinbunm’amnăscut eu,
Creştinbunamuri vreu.
75. Taci, drcegutîce, num aiplînge
Ca;’npieptinimd-mîsefrînge,
Taci si mori înlegeata
Ccetuceru-i ccepcetă!“
Pasia crunt earoe-si turba
80. Oci ’n sînge se ’ncrunti
Glasul i-se ’ntunecâ.
Gelatii pala goliâ
Si pe blîndul copillasîu
Dragul tatei feciorasiu
85. Jos pe scaun l4arunca,
Ocisiorii mi-i legofe,
Si capul îi rcedicâ!
Brîncovannul loecroemâ
Si din suflet cuvînta:
90. „Doamnefice’nvoeata!“
Lumea i-se ’ntunecâ
Inima-i se despici
Si de-ucedatce ell turbi
Si din inimce striga:
95. „Alelei! tîlhari,paegini!
Alelei feciori decîni!
Trei coconi, ceamavut, «
Pe tustrei mi-i-ati pierdut.. .
Dare-ar Domnul Dumnediceu
100. Scefimpegîndul m ieu:
Scevceştergeţipepcemînt
Cumseştergnorii lavînt!
Scen’aveţi loc de ’ngropat
Nici copii descerutat
105. Tcetcerîmea s’otioerii
Peste Domnul se isbii,
iturariu rumînesc. T. I.
La poemînt îl întindea
Si de pieile cce-1 jupla,
Piellea cu paie-o împleâ
110. Si ’n picioare-o ridică
Si rîdeă si crunt striga:
—„Brincovanne Constantin,
Giaur veciu, giaur creştin,
Casca oci ateuită
11S. De-ti cunosci tupiellea ta?
Toetierîmelifta rea!
De-ti mîncăsi carneamea,
Sa sciţi c’amurit creştin
Brîncovannul Constantin■
134. Mîercuriu.
(De Doemoescin Bojincce.)
M îercuriu au fost feciorul lui Joe si all M aieî, au fost i n - .

sciintioetoriu seau solul Dîoeilor, mai vîrtos all lui J o e ; simbolul
întîelepciunii, si all istăim ii. Se diceă a fi Dioeul vorbirii, si se
cred,eă a purtă sufletele morţilor în iad, acolo a le însemnă lo
curi, si de a colo, deacoe eră de lipsce earce a le duce. Acesta
eră si Dioeul negutioetoriei, pe’ ntru coe aduceă avuţii tuturor
neguticetorilor. Acestuia mult se încinau negutioetorii si foe-
cîn du -i oa re -ce ceremonie* socotiau cu aceasta, a împoecă min
ciunile, si însîeloeciunile celle fcecute nainte, earoe pe’ntru celle
viitoarie, cercau deslegoeciune dela M îercuriu; Ovidiu faust.
Ell eră încoe Diceul dobîndii, si all furilor, pe’ ntru coe cu însieloe-
ciune se diceă, coe dobîndesc, furînd de fatiffi, negutioetorii. Se
d ice si Aristofann, ce însemneadiffi: soepoetoriul poeretilor;
adese-ori se înfoetisieadîoe cu uoe pungoe în mînoe. Ell e mai ma
rele m oeestrilor, earoe mai ales descoperitorîul musicei si a
cîntecelor, încoe si all boeloeboennirii, a gimnasiilor, all astrono
m iei, si all mceestrieî poetice asiă, cît eră cell maî lucroetor.u
Si deprins Dioeu. încoe în crudele tineretie arcetd, Mîercuriu
deosebitoe viclennie, si ascundere, care mai vîrtos atunci e
desvoeli la luţninoe, cînd fur® vitele dela Apolune, care e uase
acesta dela Agm et spre a le poestori, cînd fusese alungat d,n
Olimp; si earoe cînd roepî lui Joe Sciptrul, Vinerii brîul, lui
Neptun ostrea seau tridintii, luî Marte sâbiea, lui Vulcann
clescele, Iui Apolune arcul si soegetile, si lui A rg cellui cu uoe
sutoe de oci pre Io, foeroe de a-1 boegâ vreunul de samoe.
Furtişagurile nu erau din vecinie asiă hulite, si urgisite
ca astoe-dî, ba încoe se ţineau ca semne si adeveriri de isteţime,
viclennfe, întielepciune. Miecuriu au fost tocma pe'ntru aceste
însusiri socotit de Dioeul furilor, si fiind coe în multe negutioe-
ciuni au aroetat isteţime si amoegiri, au fost cinstit, sî ca Dioeul
negutioetorilor. însoe fiind ell ăi Ritor seau Oratoriu m are, au
fost sî Dioeul acestei sciintie, si s’a dis a fi foecut ell mai de’ ntîiu
lira, dintr’uoe scoicoe de tiestoasoe.
Pe’ ntru minunatele Iui însusiri I’ a foecut Joe solul Dioeilor
în Olimp, si-i dede darul, ca prin învitare soe fioe în tot locul
ploecut.
PIoetune l’ a foecut sol iadului, unde ducea ell sufletele roe-
paiusatilor din lumea aceasta, uoe treaboe, dela carea aii coepoetat
si numirea N ecrocom pos (purtatorlul um brelor).
Miercuriu se încipuesce ca un june frumos, cu poeloerîe si
cu aripi de aur la picioare înfrumsetiat, tiînînd în mînoe uoe
vargoj seau uoe joardoe, pe care sînt doi sierpi învoercolati, seau
înpletitf, ce este semnul viclenmei seau all întielepciunii; aveâ
doetorintioe de a insciintiâ si boetaea, erâ împreunoe si foecoeto-
f riul de p a ce, pentru aceea erâ semnul seau sîmbolul luî un
biticel alb (p e ntru coe asia bit aveau preconii seau însciintioetorii
de pace si de altele); unde se încrucislau, seau se despoertiau
drumurile, se puneau nisce statue (stîlpi din peatroe petratoe)
în onoarea lui, din care numaî capul erâ afaroe, si se diceau:
Statue mercuriale, fiind coe p e ’ntru nesocotitele Iui coeloetorfi se
diceâ a ave cea mai mare grijoe a drumurilor. S î prin biblio
teci încoe se puneâ statuele lui Miercuriu de am estec cu a Mi-
nervei, pe’ntru coe sî ell erâ presiedintele sciintielor.
133. Corbul si vulpea. ( Făbuloe.)
(De I. Eliade.)
Vecinul corb cîscigase.
De’ n negotiul ce-apucase
Uoe foelioaroe de casiu,
Si cu dînsu ’ n cioc se duse,
Pe-un copaciu, unde se puse
(Ca omul l’all sosii locasiu).
Vulpea, ca doamnoe aleasoe
Sciţi cam rar stoe pe a casoe,
Ea esise la pre’ mlbare
Si bunul miros, ce are.
Numai decît o ’ ndreptdb
La copaciu, si ’nsus coet®.
Vere corb]! cu plecoeciune !
O! doamne ce mai truinseatiro!
Ce pasere, ce minune!
Ce maî de penne măreţie!
Dar’ n’ are glas, ce poecat!
Cor! ul îngînfat în sine
De ciudoe nu-i vine bine
Ca vulpea soe-1 socotească;
Mut, si ’n lume soe-1 vorbeascce
De noetoeroeu la cîntat,
Lungi gîtul coescoe ciocul
Si ’ ncepu a croncoei:
Casiul coediînd, vulpe-aci,
Cîntoeretiul poeţi jocul.
—Domnulecorb! cumsevede,
Mintenumai îti lipsesce
Si feebine, demcecrede,
Si ’nvatîce, te foloseSce,
Ccede’n tîmpul de-demult
De'npunga cellor ce-ascult
Linguşitorii tr wesc !
136. Neptun.
(De Doemoescin B ojin coe.)
Neptun Dioeul apelor, au fost fliul lui Sceturn si all Opel,
frate cu Joe, si la împeertirea lumii i-s'a venit stoepîmrea m a ri-
lor. Mulţi dic, coe acesta încoe din vecime s'a soerbat UtRomanni
sub numele Cons ădecoe ascunsu. Earoe Cons se diceă a fi fost
Dioeul consilor (all svaturilor) all coerui altarîu eră supt poemînt,
coecl ca soe fioe syăturiie folositoarie, lip sesce, soe fîce ascunse.
Soerboetoarea lu f se diceă Consuale, se tineă maî mult în Ludii
seau jocurile coeloeretilor în tiare. Pe’ntru coe callul eră vieta
tea cea sîntitoe lui, carea se diceă, coe mai nainte l’ au scos din
pomiînt, si adevoerul se vedea a fi întru aceea, coe ell au aflat mai
întîiu moeestriea coelceriturei, de unde se diceă a fi grijitoriul
cailor, si scutitorîul coeroeusilor. Se credeă încoe a fi p rici-
nuitoriul cutremurelor pcemîntului", p e’ntru coe marea adese
lovesce, si bate puternic pcemîntul, asîă, cît se pare coe-I m is-
coe, de unde se dice Sf boetoetorîul poemîntuluî, p e’ntru aceea se
si iscodesce de Virgiliu: coe Neptun ar fi spart fundoemintele
Troîeî. Si fiind coe e marea asîă de tirannoe, si groasnicoe,
pe’ ntru aceea Sf oamenii cei tirannî seau cru d î, se dic almin-
trelea fiii Iui Neptun.
Coetroe Neptun se alreturoe sf Portum Dioeul porturilor
ă ecoe all limanurilor seau all vadurilor. Muma lui a fost Ma-
tuta, carea la Greci se diceă Aurora, si carea se soerbă de
matroanele Romanne numîndu-se să rb ă toa rea ei Matrialia,
M ar dedemult se dicea acella Melicerta, earoe aceasta Ino,
pe ntru coe ori cine se înaltîoe în numoerul Dloeilor, trebuiă soe-s
scimbe numele; asiă Leda altminterea se diceă Nemeşe, earoe
Cererea, se diceă Maviea. Neptun se înfoetisieadioe cu obraftiu
„Doetrînesc si boerbos, maî mult stînd în ca r, care se trage de
oamenî de mare, cai de mare, seau delfini, tiiînd în mînfe un
tndm te, ădecoe uoe oastre, seau fuccoe cu trei dinţi.
137. Vulcann.
(De Dobiricfiscin Bojincce.)
all ( Yulcanus l el H ephaestos) este Dioeul focului si

faun or, se dice a -si fi tras numele dela un Tubalcain fiind
mffiesfn'ea fceupfef. E s „ &
Vulcanii pe'ntru urîta sa formce, aruncat fiind din ceriu de
Dineul Joe coedîu în însula Lem n, si frîngîndu-si un pecîor,
roemase s c io p , de unde adese se încipuesce sciop. Muerea
lui Vulcann aii fost Maia, dela care dic unii, coe sî-a luat nu
mele luna luî M aîu; au avut foeurîe în însula Lem n, si în insu
lele Soliei aproape de S iciliea, pe’ntru coe în acelle însule sînt
munţi ardicetori, âdecoe voerscetori de fo c , precum Etna, si
Voesuv, carii sî pînoe în diua de astoe-di se dicVulcanni. Sierbi-
torii luî erau Ciclopii (C iclop es) pre carii cei boetrîni si-i în ci-
puîau a fi giganţi (u ria şi) cu un ociu. Cei boetrîni îsi încipulau
prin Dioeul acesta focul poemîntesc, precum prin Dina Vesta
focul cell c e r e s c ; de acolo în viersuri se pune adese ori Vul
cann în loc de f o c , se a u fiăcoeroe luminoetoarîoe. In soerboe
toarea luî alei'gâ tinerimea cu foeclîi si loettipasie aprinse, si
care erâ învins în curs de altul, trcebuîâ soe-sî dea fcecliea
seau loempasîul la altul: de unde apoi s’ au noescut_ dicoetura la
R om an n i: loempasîul soeu a-1 da la altul, însemneadloe: frînt de
boetrînetie seau altoe întîmplare, asiâ de deregoetorîea altuia.
Vulcann se încipuesce în pieile ca un boerbat boerbos în
coaptele boetrînetie, cu uoe coeciuloe în cap, si lucrînd la fîer pe
nicovaloe (Ileu ) face soegetile, si fulgerele luî Joe, si alte arme
Dioeilor.
138. Earna.
(De M. Porfiriu.)
Eatoe vii acum, o earna;! cu a ta alb® mînta

Haina verde-a caldei vere de’n vedere-a ne-o lua
La a ta apropiere rînduneaua a fugit,
Nu ne las! spre suvenire-I decît cuîbu-I p®r®sit.
Tîffirannul a lffisat coasa, si grierul a ’ncetat
De-a mal cîntâ pre’n cîmpîe: tot e trist si îngiatiat.
Dulce roua demînetieî, boscetul cell întrundit
Suavele frupte-alle verel: toate-acestea au perit.
A ta brum® albffistrî®, focu ’ n vatr® atitiat,
Si cu poveştile vecie all lor loc 1 au apucat
Dulcea fati® a Pomoaneî acum a îng«lbenmt.
Si de frundîarlul p®duril, st® p®mîntul o.operit,
Rîurellul cell din valle a stoetut de murmurat,
Nu nasc flori sub pasul Florii, acum cîmpul e uscat.
*
* *
Adio îtî dic, o toamnce! tu prea iute ne-ai loesat,
Fcerne tine n’am plcecere, earna-s sîngur întristat!
139. Apolune.
(De Doemcescin Bojincoe.)
Apolune (Apollo vel Phaebus) se dice dela cuvîntul g re

c e s c apollimi adecce pierd, fiind coe radiele soarelui, în timpul
boaleî lipicioase, ădecoe a ciumoeril, aduc pierdere vitelor, seau
vietcetilor. Apolune e tot una cu soarele, se dice si Feb, ădecce
stroelucitorîu, de unde Apolune, soare, Feb, tot un nume este.
Acesta au fost fiiul lui Joe si all Latonei, cu soru -sa Diana nces-
cut degemennea în însula Del, unde au si avut cea mai vestitoe
tîmplce, si Oracul; si se credea a Icecuf acolo 6 luni de varoe,
«arce cellel-alte 6 luni de earnoe în cetatea L icieî Patera. A po
lune au fost Diceul tineretielor si all frum setîelor; se crede a
fi fost afioetoriul, si stoepînitoriul urmcetoarielor patru moeestrfi
1. all medicinei, earoe mai vîrtos all botănnicei, erboerfei, fiind
«ce cceldura soarelui cresce erburile. 2. Eră mai marele mce-
•estrfeî soegetoetoarîe, pe'ntru coe radiele soarelui se pot oaresî
«um asemoennă soegetilor, de aceea se diugrcevesce Apolune
totde-auna cu arcul în mînce. 3. Eră maî marele m usicei si all
poesfeî, de aceea poeţii mai mult îl cinstesc, si cugetînd a scrie
viersuri, fac coetrce dînsul rugoecîune de ajutorîu; deci p e’ntru
aceea se încipuesce tinînd arpa seau cetera în mînce. 4. Se
dice, coe mînoe moeestriea predfceril (p r o r o c fe i), de unde se
dice Augur seau spunoetorlu de celle viitoarîe. Romannii dupce
August soerbau sf pre Apolune actiu, spre tinerea aminte a în
vingerii actiace. Celle maî multe Oracule pe poemînt eră încina
te lui Apolune, dintre care cell maî de coepetennie au fost, Ora-
culul Delfic. Ba încoe credeau, cce sf pre unii oamenî îi învatioe
Apolune a prespune. Apolune se încipuesce coe un june seau
tînoer tloritorîu, fcer' pic de barbce, cu poerul cretîu si loesat,
(d e unde latinii îi diceaii netuns), tinînd în mîna dreaptce
arcul si soegeti, earoe în stingă cetcera si lira, încoronat cu lău-
rce, p e’ ntru coe acest ârbure erâ sfintit luî, de aceea si poeţii
se încoroneadîoe cu cununce de lâuroe. Pâserile celle sîntite luî
Apolune erau: surlitîa (a ccip ite r) si corbul.
Fiiul Iui Apolune au fost Esculupiu, cell ce se credea
maî vîrtos a fi Dioeul Medicineî. Despre acesta se credea, coe
cu mceiestriea sa învieadioe morţii, si de aceea se diceâ a fi fost
ucis cu fulgere de mîniatul Dîoeu Joe, coeci coe turbură seau
strică rîndueala morţii. A cest Dîoeu se serba mai cu samoe în
G reciea la Epidaur încipuit în formoe de sîerpe, seau roedimat
pe un boetiu pe dupoe care eră înfoesiurat un sierpe. De unde
dupoe demîndarea oracululuî fu cîemat Ia Ruma, unde, i-se ridi
case tîmploe in însula Tiberiea. V rednici de cetire despre cin
stirea lui Esculap si a sierpeluî lui, sînt prea vestiţii boerbati:
Mihaiu Rossalus cell ce esplicoe locul luî Joan A pocalip: 11.
13. despre soerboetoarea acestui Dîoeu, si T eod or Heseus în
Bibi. istor. fii. Clasis III. legoetura I. Esculap se încipuesce cu
fatîoe boetrînoe, cu barboe lungoe (d e unde se trage gluma seau
bajocuraTirannuluî Dionis Siracusannul, cînd rase barba de âur
de pe statua seaii tîmplul lui Esculap, dieînd, nu se cade a fi
fiiul boerbos, fiind tatoel lui foeroe barboe), îmbroecat în mintă
(dulamoe) si tinînd un boetiu în mînoe. Acestui Dîoeu se jungiâ
âdecoe se jertfiâ un co co sîu ; în tîmpla Iui se îndoetinau lîngedii
seau bolnavii a dormi preste noapte, ca prin vis soe li se arate
de Esculap, ce felîîi de leacltfi soe întrebuintîedie spre toemoe-
duirea sa.
140. Jann.
(De Doemoescin Bojincoe.)
Jann Dioeul annuluf, s'au dis dela mergerea seau p urced e-

rea, latinesce eamus, pe’ntru coe annul seaii tîmpul tot-de-nuna
m erge seaii purcede. Dela dînsul se dice întîia lunoe a annuluî,
Januariu, carea începe seau descide annul. In diua dintiia a
acestei luni, îsi poftîau Romannii unul altuia fericitoe stare sa
petrecere peste tot annul, si trimiteau daruri * ), care se numiau
Strene (strenoe). Acesta se dice a fi învcetîat maî întîiu pre
oamenii ceremoniile sfintleniilor, pe’ ntru aceea în toate soerbce-
torile, mal întîiu Iui se foeceau rugoeclunl. Ovidiu d ice aceasta
a fi foecut de aceea, ca pre’ ntr’însul, fiind ell portariul Dîoeilor,
soe se descidce callea de a pute m erge coetroe alti Dîoeî. Si fiind
coe ell era cell maî veciu între Dîoeî, de aceea se diceă tatcel
(P a ter), si ell se numîă mai întîîu în formulele rugceciunilor.
Cu adevoerat însoe se vede a fi fost cell mal veciu craîu all Ită-
liei (fiind coe la G reci eră acest nume cun oscut) cell ce maî
întîîu au foecut cun oscu te întrebuinţarea vinului în Ităliea;
pe'ntru aceea se vede a veni numele dela evreescul cuvînt Joii
carea înscemneadîce vinul; si de aceea tot unul va fi cu N oe,
carele cu adevoeroet au aflat vinul; de aceea s’au dis ăi E n o -
triu, dela grecie, si se adevereadloe, coe Enotriu tocmai în acell
tîmp aii stoepînit, cînd şe diceă a se fi aflat vinul. Romul au fost
cell mai întîiu, ce i—au ridicat tîmploe, dupoe ce foecuse pace cu
Sabinii pe ntru rcepitele fcemel; în aceastoe tîmploe eră statua lui
Jann încipuitoe cu doue fetie, seau spre însemnarea unirii a doue
popoaroe (adecce a Romannilor cu Soebinii) seau p e’ntru coe toa
toe usia are doue frunţi, seau pe'ntru coe N oe au loecuit în poe-
mmtul cell dmtiiu, si in cell de all doilea, ădecoe nainte si dupoe
voersarea apelor, seau p e’ntru coe tîmpul privesce sî la celle
viitoarie si la celle trecute. Degetele luî asîă sînt figurate, ca
cu 36S de dille alle annului soe arate pre Dioeul tîmpului si all
veacului. Cîte uoe^ datoe se dîugroevesce si cu patru fetie, prin
care se însemneadice celle patru poertî alle annului. în mînce tîne
uce ceie si uce vargce, fiind cce e portariul ceriului. Se numesce
încoe Patulciul (descisu l), si Clăusul (în cisu l), fiind coe tîmpla
luî se descidea, cînd se începea bcetae cu ver un neam, earoe
în tîmpul de pace eră tot încisoe, si în 7 2 4 de anni, numai de
trei ori au fost tîmpla aceea încisoe, fiind coe Romannii de a pu
rurea erau in boetcei; însoe nu e de a socoti coe eră ne’ncetat
) De unde fteroe îndoealce se trage începutul gratulcecîunii seau pof-

tirii de bine jiu bucurie, în diua de annul nou, ce si pînce ast(e-di
se îndcetineadloe la ncecîunile Europei.
boetae, pînoe erâ tîmpla aceasta descisoe, ci pînoe atunci nu se
încideâ pînoe nu se asiedlâ pace întoeritoe, si întreagoe în toate
poertile stoepînirii Romanne.
141. Morariul, (făbulce.)

(Dc A. Doniciu.)
In iadiu la edioeturoe
S’au aroetat spoerturce,
Dar’ nu erâ de-ucedatce
Atît de însoemnatoe,
Si deacoe ar fi pus morariul ostenneala,
Feriâ la început pe viitoriu sminteala;
Ell însoe stoepînit de multa lennevire
(Noerav ce pe la noi domnesce cam de’n fire).
Putinoe grijoe aroetâ;
Ear’ cursul nu maî încetâ.
„Morariule! iasamabine!
Nupierde vreme1“
— Laswlamine,
îmi sciu eutreaba, nuteteme! —
Inscetotlaşa, totlungesce,
Pin’ nnd uoedatoesetrediesce,
Cceapaemaijos destămlecu iia?palmce;
Atunci si-au luat morariul mieu de samce
Si alergînd unde s’au spart,
Ell vede cîte-va goeine la un loc
Bînd apoe pe lingoe loeptoc.
„Mîncă-v'ar uliul! ledicesuparat
Tocmaacurrcv’ati adunat
Sce-mi beti voi apatoataeu
Si ’nelle, sbîr, cu lirr lopatoe
Pe toateleomora,
Pierdiîndgceinelesi apadelamoara:.
Eu am voediut boeri ce sute cieltuesc,
Foeroe coeintioe, seau erutiare;
(Si aceastce fabuloe ciar lor o hoemed iese,)
Dar’ fac economie mare
Cu coepitiellele celle de lumînare:
Seau dupoe vorba cea boetrînoe:
Sînt la tcerîtie scumpi, si eftini la fceince.
Ear’ cu asiâ economie
Degraboe la mediat se strigoe vr’fioe moşie.
142. Soeturn.
(De Dcemoescin Bojincoe.)
Soeturn în genere Dioeul timpului, s au dis dela Saturn,

ădecoe: soemcennceturce, pe’ ntru cce ell aii învoetiat pre oamenî,
maî noeinte de cît Cererea fiea sa, a soemoenna. Acesta au fost
fiîul ceriului si all poemîntuluî, seau all Vestei cellei mari, si
foecînd cu fratele soeu cell mai mare Titann (soa rele ) uoe legoe-
tuintioe, s a foegoeduit, coe va mîncă pre toti pruncii soeîj ceea
ce au si foecut, pînoB nu i-s e aruncoe în loc de pruncul Joe,
cînd se ncescu acesta, uoe peatroe în guroe.
Dupoe aceea scos fiind Soeturn de fiîul soeu Joe din stoepî-
nire, au fugit la Jann, ce împoeroetiă uoe parte a Ităliei, si acolo
au sîedîut ascuns, loetinesce latuit, de unde se si dice aceă
parte a Italiei Latium-Ascundere. Dar’ si numele DîcbuIuî a ce
stuia mai adevoerat este dela evreescul Sator, ce însemneadioe,
ascundere; pe’ ntru aceea cugetă unii, cumcoe poerintele nostru
cell dintîiu Adam, s’ au încipuit prin Soeturn. Fiind coe de ruşinea
goliciunii salle s au ascuns de D om nul; alţii earoe cred , coe si
Noe s'ar fi întieles p re ’ ntrî'nsul; fiind coe mult au sîedîut în c o -
răbie ascuns. De aceea se vede pe monetele seau bannii Rom an-
nilor uoe luntre si Jann cu doue fetie seau frunţi. Dupoe ce fu
primit prin Jann în sotietatea stoepînirii, au troedus pre locu i
torii de poemînt la mai m^re luminare, de unde se dice, coe sub
dînsul au fost veacul de ăur.
Saturn eră diugroevit ca un mosiii boetrîn, sfoermat de pu
teri (p e ’ntru coe nimic e mai veciu decît tîm pul), tînînd în m î-
noe uoe coasoe, fiind coe tîmpul toate le taîoe, seau un sierpe
ce -s i muscoe coada, prin care se însoemneadioe tîmpul, ca si
cînd sîngur pre sine s’ ar mistui: cîte uoe datoe se încipuesce
muscînd un prunc, prin care se însemneadioe tîmpul, mîncoe-
torîu lucrurilor lumescî. In tîmpla lui Soeturn la Ruma eră era-
riul seau casa publicoe, în carea pe lîngoe bannii tioerii se ţineau
si monumintele (crisoavele), ădecoe dreptoetile tioerii, si semnele
seau flămurile ostoesîesci.
Soerboetoarea luî, ce se diceâ Saturnalia, se tineâ în luna
Iui D îecem bre, cinci au slese dille, cu cea mai mare desfce-
ta r e ; se ţineau ospoetoerî, se trimiteau dâruri si se fceceau pe
tr e ce r i: ba încoe fîoe-carea cetate, ce erâ feriatoe, trebuîâ soe
meargoe în muntele Aventin, si soe se m estece cu tioerannii seau
lucroetorii de pcemmt, atunci si slerbilor se îngoeduîâ a se ju ca,
si a glumi cu Domnii soei, ba încoe siedlînd eî la mese, Domnii
trebuiau soe le sîerbeascoe, si âsla se încipulâ veacul de âur,
cînd totî oamenii erau asemennî. Spoetariî seau soebiasii (g la -
diatores) încoe se boeteau, spre cînstea lui Soeturn; în dillele
acestea, pe ntru coe credeau oamenii, coe Soeturn se poate în-
blindi prin voersarea singelul om enesc, ba încoe mal dedemult
sî oameni se jungiaii spre sfinţirea Dloeuluî Soeturn; rugoeclu-
nile se foeceau cu capul descoperit, nu ca altor dioel, pe'ntru
coe tîmpul toate le descopere.
143. Ercule.
(De Dcemcescin Bojincte.)
Ercule fiiul lui Joe si all Aclamennei Tebanne au fost silit

p e ntru ura Junei m âscereî salle a slerbf la Euristeu Craiul Mi-
cennilor, si se dice a fi soevirsit d ou e-sp re-d lece lucruri peste
moesure mari date lui, ce se diceau: sarcini ne’nvinse, moecar
coe sî alte minunate fapte au înpliiiit, care însoe nu se numoeroe
intre acelle sărcini. E rcule au fost cu adevoerat un boerbat
foarte tare si vîrtos.
Pe'ntru aceea se încipuesce ca un boerbat tare, osos, pur-
tind in mîna dreaptoe moeclucoe si înbroecat în piellea leului,
p re care l’ au ucis la Nemea. La Ruma s'au soerbat sub deose
bitele numiri, între cellelalte: sub numele Ercule Musagetul
seaii all Muselor, âdecoe Ducele M uselor; pe'ntru coe toerfea doe
poeciuire Muselor seau învoetloeturilor, fiind coe între arme tac
Musele, âdecoe unde nu-i vîrtute de a învinge pre neprietenn,
stau învoetioeturile îngropîndu-se cu purtarea boetceilor. S'au dis
si tatoel sfînt, nume însusit Romannilor seau Soebinilor, vedi
P ropertiu lV . 10. 70. Se diceâ a fi si Dioeul com orilor, pe'ntru
aceea totî cei ce dorîaă a se înavuţi, jerfîau a dîecea parte
din bunurile salle lui Ercule, si ospoetarea ce se da poporului
p e ’ntru aceastoe dieciuealoe, se d iceă : polluctum. Muerile
erau oprite de a fi la sfintieniile lui de fatioe, p e’ntru coe n’au
vrut soe-i dea apoe, fiind ell uoe datoe foarte setos.
Sfintieniile acestea se soevîrsiau de preutiî luî Ercule, ca
rii se ciemau Poticiî si Pinarii, ce erau doue neamuri nobile la
Ruma, pre ai coerora stroebuni se dice soe-i fioe învoetiat sîngur
Ercule celle sfinte. Dupoe aceea au scevîrsit numai Pinarii sier-
bitiele publice rînduite spre aceea, si toate cerem oniile. A rbu -
rele lui Ercule au fost plopul.
144. Comoara ascunsa.

(De Anton Pannul.)
1. Un om cînd era soe moaroe
Aî luî fu totî într’ uce oarce
Venind, patu-i îneungiaorce
Si—1 întreabce de comoaroe:
2. „Tatoe! dic, esci bolnavfoarte,
De cediatanu-ti faci?
Osoete-apuceceamoarte
Si nemicnuspui, ci taci?
3. Noi m ai întîîu deertare
Amvenit, sueterugam
Si asîă si pe’ntrustare
Cutedioemscete’ntrebaem.
4. Coecîpe lîngoeasteatoate^
Cîteti-a dat celldesus,
Scen’aibi si strîns, nusepoate
Deuoepartebinepus.
5. Noi însoeaici pre’ncase
Bannî, seimbine, coenusînt,
Si-ar fi paecat soeselase,
Sceremînoeînpoemînt.
6. Noi, tatoe! nu-tî cobimm oarte,
Ci preDumnediaeurugoem,
Sînoetosscetemaipoarte:
Scetroeesci: nebucuroem.
7. Dar’ aomului vieatiae,
Precumtusîngur spuneai,
Se tine ’ntr’unjir’ deatice,
Se rumpecîndnici visai.
8. Cît mai m ult cîndputeri tiare,
I secampoatepresei;
Ccenusescoaloe, ci moare,
Ori cinepoategîci.
9. De-ti efricos anespune
Sperîndc’oscemai trceesci,
Ca soeserios încai pune
Aceea cenusfetesci.
10. Nupoii dice, coen’ai stare,
Seimcoeesci avut, soecredi,
Poatedemustrăori care,
De-ai voi însu-ii scenegi.
11. Vorb’ acumpre’n tiaraesboaros,
Cceesciputreddeavut,
Si coeai aflat comoara,
Sciu toti de'nacest tînut.
12. Ei num er’ încoesi annii,
Cîndn’aveaipaerădeac
Si acumtejoci cubannii
Turnindu-i de’nsac însac.
13. Dar’ ori si cum , nunepasa,
Diccelumeace vavre,
Fioe-care ’ntr'asacasas
Dice si bunoesi rea!
14. Noi seim , cceunbunpcerinţe
Copii nu-si vaurî,
Sae-i lascefoercedeminte
Meseri ase amasrî.
15. Copii miei! ell răspunse:
Avut enumai cell sînt
Mii decomoareascunse
Avîndpe acestpoemînt.
16. Si caresesîrguesce
Tot într’unacoeutînd:
Cellanesmintitgoesesce
Cusîrguintia‘ saepînd.
17. Mulţi slupedi bortescpoemîntul,
Comoare’nell catutînd,
Dar, nesciindcum,pasc vintul,
Surdasi ’ndesîert îmblînd.
18. Com oaranusegaesesce,
Cîndîci, cîndcoleasoepînd,
Ci usior senimeresce,
Poemîntul însir luînd.
19. Si nu-i afuundaSiediatae,
Pe ommult a-l ostenni;
Ci deucepalma: ’ngropatae,
Casceopoatoegaesi.
20. De aceea, deva:place,
Casa; voeînavuţiţi,
Cumamfoecut eu, veti face,
Şi-ascultati sceauditi,
21. Eu, vrindscecaut com oara:
Si ’ndesîert sa: nuluerediu
Cumpceroei uaernosioarce,
Dorintia-mi sce’nfiintiediu.
22. Si oapuccei de-a lungul,
Soecăut comoara: ’nea,
Cîndcusapa, cîndcuplugul,
Osoepaei, cumseccedeă.
23. Si-acest lucru, drept voedic,
Maeostenni ’nacell ann,
Dar' nu-mipcerureunemic,
Coetotgoesii unborcann.
24. Apoi cum pceroei bucate,
Si locul, cît îl soepaei,-
II saemaennoeijumaetate,
Si ’ncolovitîaeplîntaei.
25. Foecîndtiărinasi viea:
Amluat ordin, grîu si vin,
Si sutami-aduse miea,
Seau unborcanncuvîrf plin.
26. Si acumaceăcom oara:
Fosrcenici unscwdîamint,
0 amtotpe mosioarae
îngropata: înpaemint.
27. De voiumuri: împreuna
Veti merges'ocautati,
Scepîndcu ’ngrigirebuna:
Mosieascen’ostricdtî.
28. Ci fâcetî, dic, cumebine,
Adecă însir sapati,
Casceputeti, easi mine,
Frupt de’ntrî’nsasceluaţi.
29. Abiapîn’ aci ell dise,
Si, ostennind, încetă-; —
Adormi, od-si încise
Si nusemaî desceptce!
30. Fiii lui se apucarce, ,
Dupoe ce l’au îngropat,
Pretutindene coeutaroe
Loc n’au loesat nesoepat.
31. Dupoe ce se noecoejiroe,
Coe neci un borcann n’ au scos,
Locul cell soepat, porniroe,
Si-1 scpmoennaroe formos.
32. De’n care cu ’ ndestullare
într’ acell ann frupt luînd:
Foecuroe uoe sumoe mare,
Cu pretiu bun toate vindiînd
33. Atunci ei cu poereri bune
Impoertind bănii ii lroetiesce,
Le veni intielepciune,
Si-unul surîdiînd vorbesce:
34. —„Vedeţi, fraţii miei! comoara
De caretatcel adis?
Borcannul emosîoara
Si bannii, cumne-adescris.
35. Adecae, lucrîndpcem întul:
Scoatemcomoarade’nell;
De lucru i-a fostcuvântul;
Ear’ nu, cumcredeam, altfel!'
36. Lucrul ecom aarcemare,
Cesta ’ngropata’npamînt,
Carefinenumai are
De’nmîndatul cellui sînt.
37. Si deaccecunevointice
Omul mereuvascepă;
Sî-a ’mplini asadoriniios,
Comoaraadesgropă.
38. Peomlucrul nice cînd
Nu-l lasos aflaemîndi,
Deacoene’ncetatlucrînd
Noapteaovaface di.
39. Asîă dar' de-aci nw inte
Scenumaî sîedemlennosî,
Ci, cumne-a dat tatcel minte,
Scelucrammai inimoşi!
143. Pann.
(De Doemcescin Bojincce.)
A cf vom gr cei maî întîiu despre Pann A rcadul, cell ce au

fost Dioeul poestorilor si all vitelor, si s ’au dis a fi firul lui Mîer
curiu si all Penelopeî.
Se diugrcevesce deasupra cu fatioe de om , spre însemna
rea frumsetielor a lucrurilor ce re sci, earoe dedesupt cu formce
de d obitoc, ca sce se arate urîclunea si neasemînarea pcemîn-
tului cu ceriul. Are coarne, si radîele soarelui, spre însemna
rea coarnelor lunii, si ce s’ ar pute dice mai mult; prin ell se
întielege toatoe foeptura seau noetura. Se dice, coe ell au foecut
mai dintîiu fluerul poestorilor dintruce trestie, dela acesta se
dice frica pcenniceascoe (panici terrores) carea foeroe a se scf
pricina cuprinde pre oameni. Dioeul acesta încoe din adînca
vecime au fost scerbat în A rcădiea, earoe în Itâliea l'au adus
Evandru Arcad. Fiind ell Dioeul poestorilor, îi fceceau aceştia
incinoeri, aducîndu-i lapte si miere în poeharoe. Earce scerboe-
toarea lui se ţinea la Ruma în Februariu, si se numiâ: L u p er-
caliea, dar Preutii lui se Jiceaii Lupecii,; despre cari vom cu -
vîntă la locul soeu.
Leplurarni rumînesc. T. i.
17
146. Boul si vitîellul. ( Fabulos.)
(De Gr. Alesandrescul.)
Un bou, ca toti boii, puţin la simţire
în dillele noastre de soart’-ajutat,
Si de cît toti fraţii mai cu osebire
Dobîndi ’n ciradoe un post însemnat.
— Un bou în post mare? — Drept cam ciudat vine
Dar’ asta se ’ntîmploe în ori care loc:
De cît multoe minte, sciu coe e mai bine,
Soe ai tot-de-auna, un dram de noroc.
Asii de-a vietiei veseloe scimbare
Cum si de mîndrie boul stoepînit,
Se credea coe este de cit toti mai mare,
Coe cu dînsul nime nu e potrivit.
Vitîellul atuncia plin de bucurie
Audind coe unciul s’a foecut boer,
Coe are cloei sumoe si livedi uoe mie:
„Maeduc, dise ’ndatoe,nitiell fin sa-i cer.u
Fo;r’ a pierde vreme, vitîellul pornesce,
Ajunge la unciu-si, cearcoe a întră;
Dar’ pe loc uoe slugoe vine si-1 opresce
„Acumdoarme, dice, nu-lpociţi supoeră.“
— „Acumdoarm e? ce fe l! Pe’ntru’ntîîadata:
Dupoeprîndiu scedoarmae! Obiceiul lui;
Earoesoenusieadieediiioanici uoedatoe;
Ast somnnuprea-miplace, si osoei-ospuiu!
— „Sa sce-ti căuti treaba, ccem inînci trintealae;
S’ascimbat boerul, nuecumil şeii,
Trebuienaeinte-i soemergi cusfiealae,
Primit deacoe’ncasa: veivrecasicfii.“
La uoe mojicie atîta de mare,
Vitîellul respunde, coe va asceptâ,
Dar’ unciul se scoalce, pleacoe la plimbare»
Pe lîngoe ell trece, foer’a şe uită.
Cu muehnire toate boeiatul le vede,
însoe socotesce, coe unciu-a orbit;
Coeci foeroe ’ndoealoe nu puteâ a crede,
Coe buna sa ruda: soe-1 fi ocolit.
A doua di earce-si, prea de dimineatice
Soe-i goeseascoe vreme, la dînsul veni: •
Uce slugee, ce-afaroe îl vedea coe ’ngiatioe
Ca sce-î facoe bine de ell pomeni.
„Boerule, dise, asceaptoeafara;
Ruda dumitalle, all doamnei vaci fiiu“
— „Cine? am earudae?mergi de-l dcepescara,
N’amdsfel derude, si nici voiu sce-l sciu.a
14:7. Doi Raci. (Fabula.)

(De A. Doniciu.)
„Ei vedi, ma; rog, cenatarau!

Tot înapoi seda.“
Asia un rac pe fîîul sosu
(loedatoe occerâ.
— O, bunul mieupărinte! —
Roespunse racul fiiu,
— Cummergi tuînainte
Maearta, ccenusciu.
Si dar’ terogmce’nvatioe;
Da-mi pilda; dreptpovatia,
Si-npoi eudupatine
Voiumergefoartebine.
îi grea privintia, foeroe esîmpluri bune
Sce fia cine-va desoevîrsit în lume.
148. Lupul m motannul.

(De A. Donieîu.)
Un lup uoedatoe au întrat,

De fricce, nu de voe bunoe,
Scoepînd vieatia la un sat.
Ell se goniâ de’n urmoe
De coetroe vînoetorî cu pusce înarmaţi,
Si cînî întcerîtati;
Ear un asia alaîu soe nu dea Dumnediceu
Nici la vroejmasiul mieu
In desnoedcejduire
Soermannul lup coetâ ori unde mîntuire
Si întîlnînd pe un motann,
Pifetenn de mai ann,
Ii dice; „frcstioare!
Tunuscit unde-vaaici ameasccepare!
— Ba sciu, respunse ell, aleargoela Trifann,
Cceestefoarteblîndsi milostiv tierann. —
Oh! nupot, ccetrcedîns sînt tarevinovat,
Ccecî astceeamcelut vitica i-ammîncat.
—Apoi dosfugalaArvinte,
Ell esteuntioerannsi vrednic si cuminte. —
Cudînsul earae-si sîntsmintit,
Pe’ntruc’adeseori lui oi amspîrcuit.
— Asîă dar’ cescefaci? lavornicul bastrîn
Aleargce, cceebunsi primitoriurumîn. —
Nici laacestan’amobradîu,
Lui anncuniscemîeî i-amfost fcecut hacadiu.
—Apoi dar' cumcetre, nu-i bine.
Si cenădejdeai aicepe’ntrutine,
Cîndtucutoti esci stricat
Si numai sîngur vinovat:
Culegedar' ce-ai scemoennat!
149. Hîrtiea de cocenni de pcepusîoîu. ( Porumb, cu-
cumdîu.)
■(De J. Boerasîu.)
în tîmpul nostru, cunsumcecîunea hîrtiei este foarte deoşoe-
bitoe de mare si cresce din di în di mai mult, pînoe la dimen
siunea necredi'voeroe. Ciar cînd ne uitoem la deregoetorfile mul
tor stâturi alle E u ropei, unde oamenii nu se mai guverneadioe
prin v o r b e , ci prin hîrtie si unde „delele“ cresc si se îngroa-
sice pe fioe-care di într’ un mod de spoeriat; apoi sf in America
unde oamenii sînt scutiti de aceastoe stoepînire de hîrtie, acolo
ear’ cunsumeadioe sume foebuloase de hîrtie cu jurnalele loi
monstroase în mcerime si în numcerul esimplarielor. Asia s. e
s’ a foecut uce calculoeciune, cce numai din hîrtiea jurnalelor pe
fioe-care ann în staturile unite, s’ar put£ face pe ntru globul
poemîntesc un brîu, care Tar înfcesiurâ de cinci ori. Un curios
brîu! Nu sciu dacoe Tar tine cald, si dacoe ar poestră pe bietul
poemînt de nisce colici si orb iri, care i-se întîmplce din ce în
ce, precum seim, dar’ ori cum este probat, coe cunsumoeciunea
hîrtîei în tîmpul modern este nemoesuratoe si cresce încoe din
di în di mai mult.
Dar’ pe cînd cunsumoeciunea hîrtîei cresce mereu, moete-
riea primitivoe, de care se p rod u ce, nu cresce tot în aceastoe
proporciune; coeci trentiele de coemoesi Si de alte feliuri de
rufe învecite, de care se face hîrtiea, nu se înmultiesc într’-
atîta, ca soe poatoe. fi de ajuns pe’ ntru producoeciunea hîrtîei
trebuincioase; fiind-coe într’ uoe tiaroe unde sînt mulţi literati, nu
sînt tot-de-auna mulţi oameni cu coemesi. De aceea s’a foecut în
Europa mai multe cercoeri de a goesî uoe altoe mceterie, afaroe
din trentîe, de’n care s'ar pute face hîrtîe.
In foebrica împerialoe de hîrtîe de lîngoe Glognitiu s'a fee-
cutdoeunoedi asemennea cercoeri în dimensiuni mari. Unul anume
D. Diamant a dirigiat aceste cercoeri dupoe uoe metodoe nouoe,
ce a goesit'o, si aceste cercoeri au dat pînoe acum un resultat
foarte multiemitoriu. Dar’ cell de’ ntîiu noescocitoriu all acestei
îdei, este D. Bouchet în Frantia, care a încercat la întîia oaroe
în annul 1 8 3 9 a face hîrtîe din cocenni de poepusioiu. Dar’ ori
coe cualitatea poepusioiului n’a fost destuii de bunoe, ori coe
celtuelele producoeciunii erâ prea mari, e destuii ca soe dicem ,
coe aceste cercoeri n’au avut nici uoe urmoe folositoarioe, si de
atunci încoace nu s’au mai foecut în Frantia cercoeri în dimen
siuni mari de-a face hîrtîe din cocenni de poepusioiu. Ar fi sî
p e ’ntru tiara noastroe de un folos foarte însemnat, dacoe aceste
cercoeri noiie dela Glognitiu ar reu sî; coeci atunci cîtimi n e-
moesurate de cocenni de poepusioiu,- care le produce poemîntul
Ruminîei, ar ave sî elle uoe valoare mare, în loc coe acum sînt
aruncate afaroe. Atunci ar pute dice cine-va de poepusioui, coe
ell nutresce corpul, si spîretul, âdecoe prin groeuntiele salle nu
tresce corpul, si prin cocennii soei nutresce spîretul, dîndu-î
hîrtîe eftinoe si cu hîrtiea coerti.
Soe vorbim acum încoe de alte cercoeri înteresoetive p e’ntru
fâfferea hîrtîei de diferite moeterii.
D. Sefer a încercat încoe în secuiul trecut soe facoe
hîrtîe de-uoe mulţime de moeterii diverse; în annul 1 7 7 0 a
publicat ell un o p , în care vorbesce de 80 diferite moeteriî, cu
care a încercat soe facoe h îrtie, a S( aloeturat 60 de modelle
hîrh'e foecutoe de 60 de moeteriî. Ell a foecut hîrtie de coajoe de
fag, de salcie de teiu, de dud, de frupte de plopi, de vitîe tinere,
de urdicoe, de scaetiu, de vitîe scelbătice, de crin, de vardioe,
de pieile, de ca rtofi, de muscîu si de roedîoeture de lemne.
Intre toate aceste cercoerî se deosebesce p e ’ ntru toerimea sa
un fel de hîrtie foecutoe din poame de brad, pe cînd uoe altoe
hîrtie foecutoe de cartofi, se deosoebesce pe’ ntru frumseatia si
delicceteatia sa.
In tîmpurile maî m oderne s’ a foecut cercoerî cu paie de
grîu si de saecaroe precum sf cu coaja maî multor ărburi. In
annul 1 5 3 8 , un D. Degrand a primit un privilegiu (uoe patentoe)
p e’ ntru facerea hîrtfei de lemne si de trestie. Dar" Domnii L a -
roh e, Ganbert si Damergue au foecut în Frantîa în annul 1845
încercarea de a produ ce hîrtfe de trestie, si din nisce alte
plînte, care cresc în apoe stoetutoe (boeltî si n oroiu ), care nu
custau nimic. Hîrtfea foecutoe de trestie s’ a deosoebit pe’ ntru
toerfea sa, mai cu samoe cînd au amestecat trestiea cu ce-va
trentîe.
In stăturile unite au foecut foebrice de hîrtfe, care lucrea-
dioe de roedietori ( c e r c e i) de lemne, care cade dupoe rîndueala
tîmplarilor si dupoe ferestreul dulgerilor. Au foecut acolo cal
cul, coe uce asemenne hîrtfe va custă cu 20 de procente maî
puţin decît hîrtfea de trentîe. In Albani (A m erica) va esf acum
un jurnal tipoerit pe uoe asemenne hîrtfe.
Domnii Pette si Planche în Frantîa produc hîrtfe de paie,
care se deosebesce prin bunoetatea si albeatia sa. Ei au tipoerit
pe aceastoe hîrtfe un jurnal (journal du fabricat de Papier) si
l’au trimis la espusoeciunea cea mare de Ia London în annul
1855.
Dar’ D. Jobard a mers sf mai departe; ell a în cercat, soe
facce hîrtfe din băligoe de ca i! Insce se ved e, cce D. Jobard,
nici ceîallalti pomennrtî si mulţi nepomenniti aice, n au reuşit
bine cu cerccerile lo r ; coecî tot acest D. Jobard a publicat în
numele Museuluî industriei de la B rucsel, uoe însciintîare prin
care fcegceduesce uoe datce uoe premie de 50 de mii de franci
acelluia, care va descoperi uoe moeterie năuce bunoe si eftinoe
p e ’ntru facerea hîrtîeî. Uoe asemenne însciintiare cu uoe foegoe-
duealce de 2 5 0 0 M a ci, a publicat proprietarii jurnalului Times
în London.
In fine vom numi acî drept curiosetate, coe în espediciunea
generale de Ia London, s’a aroetat uce carte venitoe din Ame
rica, tipceritce pe gumilâstic (ca u tcu c) si erâ legatoe tot în
gumilâstic. Cuprinsul acestei coerti eră istoriea învenciunii cau
ciucului; msce aceastoe carte n’aveâ uoe coloare frumoasoe,
nici uoe solidetate prea mare, si costoe prea mult; prin urmare
cauciucul nu va figura nici uoe datce ca uce moeterie de scris si
de literaturoe.
•Ell poate soe figuredie ca uoe materie bunoe pe'ntru
coelosi si pe’ntru alte feliurimi de obiepte în a rte, dar'e
foarte prubăvoer, coe nu vom cetî vr'uce datoe poesîe tipoeritce
pe cauciuc si disputele jurnaliştilor desboetute ear' pe cauciuc.
ISO. La un prunc all unui poet rumîn.

(De D. Aricescul.)
Copille-all tceu nume soe fi® Mihaiu:

Vieatia ta fi® ca luna lui Maiu!
Ori unde vei merge, s® calci tot pe flori,
Pe rose, goeroafe, frumoşi crinisiori!
In vise de aur soe fii legoennat,
De toti muritorii iubit si stimat!
Soe-ti fi® ’mplinit® ori care dorinti®,
S® aibi tot de una amici cu credinţi®!
S® nu desierti cupa de-amar si dureri,
Sre guşti tot de una curate pl®ceri!
•Spenntia, credintia s® nu te-am®geasca,
Lumina vietiei mulţi anni-ti luceasc®!
Sce— ti fi® mormîntul cu flori cununat,
S® fii dup® moarte-tî m®rit si stimat!
lo l. Descripcîunea unei deminetîe de primcevarce^
(De M. Porfiriu.)
All soarelui dise de aur pe ceriu sus se ridicase

Radiele lui moeiestoase
In diamante lucinde scimbâ roua de pe flori;
De pe rose pe garoafe sburau fluturii usiori.
Lunecîndu-se pre’n frundie diefiru ’n a sa suflare

Mergea de da soerutare
Cînd rosei, cînd viorellei, cînd perfumatului crin,
Cînd, jucînd, sternia albina de’n all micsiunellei sîn.
Nu-moe-uită floricica saluta pre l®cr®mioar®

All lor pertum se însoar®
Si uoe suav® odoare: — miros dulce ’mboelsoemat
Se respîndesce în aer de’n cîmp cu flori semoennat.
Incetisior scot de’n cuibu-si turturellele-amoroase

Gemetele lor duioase
Cîntul dulce-all ciocîrlfei se naltice la ceriu frumos,
Stigletiul pe pomul verde ciripesce-armonios.
Scurgîndu-se ’ncet poerîul, pre’ntre flori pre’ntre verdeati®

Murmureadi® cu dulceati®,
Si adap® miellusieii, «e sburd®, sar, fug, revin,
Si ear, fug, dup® ce-au subt de’n all mame-si dulce sîn
152. Racul, broasca, scîuca. (Făbulce.)

(De A. Doniciu.)
Racul, broasca si u® sciuc® Si nemic nu folosiâ.

Intr’u® di s’au apucat Nu sciu cine-i vinovat,
De pe mal în iadiu s’aduc® Ins®, pe cît am aflat,
Un sac cu grîu încărcat Sacul în iadiu nu s’au tras,
Si la ell toti se înh®ma: Ci tot pe loc au r®mas.
Trag, întind, dar’ iau de sam®, * *
*
C® sacul st® neclintit,
C®ci se tr®geâ neunit. Asiu-i si la omenire,
Racul înapoi se da, Cînd în obsce nu-i unire:
Broasca tot în sus s®lta, Nici u® treab® nu se tace-
Sciuca foarte se isbiâ Cu isbînd® si cu pace.
133* Toetărul, (Cîntec veciu.)
(D. V. Alesandri.)
Mcei tcetare! tine-ti callul,
Moei tcetare, strînge-i trîul,
Mcei ta-ta re, lascs malul,
Nu cercă a trece rîul,
Cce pe cruce, sînta lege!
De voi doi peste otaroe
Nemic, diceu, nu s’a alege,
Mcei tcetare, Moei tcetare!
Mcei tcetare dce-ne pace,

Moei tcetare, stcei nu trece,
Mcei tcetare, nu mce face
Soe îtl sfoerm capul în diece;
Cce de sus, de pe movilce
De-oiu svîrli gioaga cea mare,
Dioeu, ti-oiu plînge ciar de miloe
Mcei tcetare! Moei tcetare!
Mcei tcetar’ unde ti—î pala?

Moei tcetar’ unde ti—1 callul ?
Mcei toetar’ unde ti-i fala?
Nu spusei soe nu treci malul?
Nu sciai tu moei vecine
Ce-i Rumînul în turbare ?
Corbii musc’ acum de’n tine
Moei tcetare, Mcei tcetare!
134. Cocostîrcul si vulpea, (Fabulos.)

(De G. Asaci.)
Pe un cocostîrc cceloetorîu
Vulpea la masoe îl cieamoe
Dar’ în loc de-ospcetiu cu sporiu
Pe disc lat aflce uoe diamoe.
Limpede si ciar lceturoe,
Foeroe de dumicoeturoe.
Paserea cu lungul plisc,
Vrînd soe mînce, toacoe ’n disc,
Ostennesce serraoennica
Si nu ’ngite maî nemica,
Vulpea însoe, unde-atinge
Soarbe tot, si ’n urmoe linge
Cocostîrcul supoerat
Ast ospetiu nu l’a uitat.
Si-a ’ nturnă vrînd neploecuta
Dâunce, care-a poetit
La masoe pe prefcecuta
Acea vulpe o-a poftit.
Vulpea vine la ameadice,
Si la masoe se asieadice,
Unde-un miros priincios
Menii vulpii prîndiu gustos,
Dar bucate
Delicate
Vede ’ncise ’ntr’un vcasutiu
Cu grumadiu lung si ’ngustutiu
In ell pliscul bine ’ncape
Bucatele sce la pape,
Dar’ coescatul vulpii bot
Stoe d j prîndiu departe-un cot;
Deci cu foame si ruşina
Viclfeanna vulpe remîne
*
* *
Cell ce vre pe-un alt sce ’nsiele
Ades sufere.mai relle.
Tinoarea lepturariuluî.
IL a p T e a ^ n T A ia .
fatîa
r i . 4>epmpea adeB’BpaT’t — de K. D. ApHecKsa . . . . . . 1
2. Eosps.i (Bos urus) — d s m iK oan a J i s m i î ....................................... —
3. ÎKsdena'rB Bpednini> de .fncemnaT — dsm> Inoana jismiî . 2
4. Ki.nejie mi smspa a sî (*aB?fjT>) — de ţi. A c a n i .................. 4
5. AevA — dxnij Inoana a s m i î .................................................... —
6. neperpinsa— Tp’B d sn ep e...................... . < ...................... 5
7. KoiţîWanna mi npenejiiiţîa (<s>aB»jnb) — de A. Ilannsji . . 7
8. H’MÂnţttnsa. (phalangius) — Tp'bds'iepe . . . . . . . . 8
9. Fpi'epx^ mi 4-spnina (-î-â B s x h ) — de ţi. A c a n i ........................... 10
10. Konomîs.* — 'rp'tds’iepe ............................................ 11
11. 'lepBS.i— d sn t Inoana A s m i î ....................................... 14
12. Ksîbsa de Becni ne bt> p'bKiTi. — dsin> Inoana -*xmiî . . . 16
13. IlemTepe de’n Bi<tjieim — dsm> Inoana J ix m iî...................... 17
14. Moapiea mi nenopoHÎTsa (âBSji'b) — de IJ. Acani . . . . 18
15. Banuiiea (epidendrum vanilia) — d s m Inoana .ismiî . . . 19
16. C'Lmsps^ mt Ivlkoiiik.i — dsm> Inoana a x m i î ...................... 20
17. IţÎT>panns.* mi onîejiapîî — de A. Ilannxji............................... 22
18. P'BB’Bpc'tpz'ê NLis.tsî — dsrrh Inoana j i s m i î ...................... 23
19. Iledeneejie BannpsiţLiop — dsm> Inoana Jism iî...................... 26
20. DoSt noaoBoane — de A. D o n iiîs ................................... . 27
21. Ti.nipKA —» dsiri. Inoana j i s m i î ....................................... . 28
22. KjionoTapîsa — dsin. Inoana J is m iî..................1.................... —
23. Mscna mi iţimţiapîsji — de A. ll a n n s .i................................... 29
24. Cne^Kii'iejie (nemTepeae) de’ n msnTeîe E.iopa — dsni>
Inoana jism iî.................................................................................. 30
25. Momise NîCTop — d sn t Inoana . i s n i i i ................................... 33
20. Bpoacna mi bosji — de ţi. A c a n i ............................................ 34
27. Indira mi nsjiTspa eî — dsni> Inoana A s m iî.......................... 35
28. Icsopsa de ton *n msmeae Kp-hnoBiei — d. Iicoana asmiî . 37
29. Bizîonsa (boS risoc de’n Amepiica meazîi>zi5aai.) — dsrn,
iKoana asinii................................................ «n
30. Momîsa NicTop — npospnvW sne........................................ 41
31. Dosi, cnree — de ţi. Acaici................ ... ............................... 43
32. Msmiiae — dsrn, iKoana a s m iî ............................................ ....
33. KinTeK — de ţi. C i o n ......................................................... 45
34. EaeânTsa — dsni, Iicoana a s m iî........................................ ' 4§
35. K^neae ks Kaca — de A. Ilannsa........................................ 43
36. Iţimţîapîsa — dsni, Iicoana a s m iî........................................ 50
37. Momîsa NicTop — dsni, Inoana a s m iî................................ 52
38. -lesa mi mîţia — de Mixaîs IIop4>ipis................................ 53
39. Ilopuieaanna — d sm Inoana a s m i î .................................... 54
40. De n decKpiniîsnea Etiaop de Bopceic — de B. Aaecandpi . 56
41. Kona'risa mi Tpecriea («E m u ») — de A. Ilannsa . . . . 58
42. Biiţîeaasa mtpin (vitulus marinus, phoca) — dsni, btoana
•«rnriî........................................................................ gg
43. •'Jneemneae MoadăBieî — dsni. Inoana a s m i î .................... 61
44. Jlsnsas mi mîeaasas (*âBsai.) — de y. A c a K i................ 62
45. De’n decKpinnîsnea Etiaops de Bopceics — de B. Aaecandpi,
.................................................................................... (53
46. II'BpinTeae MaTeis •^np^ni»Topîsas Eeiţiei .ţ^n Ipaandiea —
dsn i Inona asm iî.................................................................... 65
47. ntCTpsas — de A. Ilannsas • ............................................ 67
48. Deenpe mi>Tace — dsni, Inona a s m i î ................................ 68
49. Moinîsas Nicrops — dsni, Inona asmiî, npospm’Bnîsne . . 72
50. Okîî mi naesas — de ţf. Acairi •............................................ 74
51. Deenpe im>Taee — npospimbqîsne........................................ 75
52. Csas de ani, — dsni, Iicdna asmiî . . . ............................ 78
53. Asapsas — de A. I la n n s a s ................................................ 79
54. Bidpa Komsni, — dsni, Inona a s m i î .................................... 80
35. DpenTaTea aa Ilepmî— dsni, Inona a s m i î ........................ 81
56. CTiraeiţsas mi HÎOK^paansas — de A. D o n iiîs ................ 82
57. «lipsas (ndeepe) — dsni, Inona a s m iî................................ —
58. Iepsc'haimsas de acTi>-zî — dsni, Inona a s m i î ................ 83
59. Ki,ai>Topîsas mi eieacapîsas — de A. Ilannsas . . . . . 87
60. Bi, iae ces cni>adi,Topiae asî Kapoas .}.n Boemiea — dsni,
Inona a s m i î .................................................... ....................... —
61. DixopsaS — dsni, Inona a s m i î ............................................ 88
62. P sm îsn ea snsî ni>CTopÎ5 — de Mixaîs KsTÎspeansas . . 89
63. n^nsmofsas (nopsmr.sas, nsnspszsas — dsni, Inona asmiî 91
64. Bpocna iţecToci, — dsni, Inona a s m i î ................................ 95
fatia
65. Jlsnsjis jia neipe — de A. D o n i n i » ....................................... 96
6 6 . K a ^ p jiii ,a ( c o b o ^ k j ic ) — d 'iir i> h to n a a s in ii . . . . . . . .
67. Kanpa mi eziî — dsm> I c o n S ....................................... i ' 1"
68. M îeopa— de B. Aaeeandpi .................................................... 102
69. Apme-ie antp’bu.iBe mi arbutniBe ajie animajiejiops mi ajie
nji-x.nTe.iop8 — dsin> Iitâna j t s m i î .......................................
70. Bsjucaniî — dbsni. Inona a s m i î ...............................................
71. JleKsimţa neomeniei — de A. Ilannsjix . .......................... 409
72. K-a-nreps-i» — dsmt. Iicona a«miî ....................................... !!'
73. IlemTiî Kt-Mb-Topi — dsin> Inona .U îm iî............................... 114
74. .ţndpenTT.HiBnea Koniasjisî jienems — de Hecapx Bo.iiaKK 115
75. Oieanx-*s (mapea nea mape — dsin. Inona Jismiî . . . . 116
76. Î>piamîfjis mepnijiops — dîjtrb Inona a s m u ...................... 11°
77. 4>jiopiê — de I. E -iia d e .................................................... • H9
78. Aia ceif Bp^dins-is — dsnT> Inona .rem n .............................. 120
79. Tpais.it niranijiopg — de B. A ^ e c a n d p i.............................. 121
80. Z’bBodsra» — dsin. Inona . i s m i î ........................................... 124
81. HeTTbiţsea Dipennrreîn» ^n AscTpiea — dsmb Inona .isinii 125
82. M iiţa ceABaTeK'b mi Tirps^.5 (*dB5Jii>) — de Tperopis
AjieeandpecKs^s . . . . .................................................... 126
83. KoniTSJix (momiiţT>) — dsin. Inona a s m i î .......................... 127
84. Bos.is de nonTe (c e s Bsxa) — de 3K. B t p a m r s ................. 128
85. Tx.prs.ix de nai .j.n Kisacs — T pidsH epe.......................... 131
Ilapiea a dosa.
86. Temeîx.i B-x.pTsiţii — de A. IIanns.i . . . • ................... 133
87. Jlxnsji — de 3K. S t p a m i S ............................................... —
88. IIods.i jibi Tptîann npecTe Dsrotpe — d sn t Inona .ismiî . 138
89. Domns-i aBap — de A. I I a n n s . i ........................................... - 139
90. Ilacsji deaa Tspnsa pornis — Tp'bdsK’B H i s n e ................... 141
91. .AoKBCTe mirptiţineae de’n Apdea.i de’ n annsa 1780— Tpi>-
d5KT>iisne.................................................................................. 142
92. Bs.inea mi iţîans.i (<sdBs.n>) — de 1,1. A c a i t i ...................... 146
93. MapmoTejie de npe’n msnuii CTipiei, Kbpi’nTieî, Ktpnio-
jiiei mi de npe’n Ktpnanî — Tpi>dsKî>HÎsne...................... 147
94. KpoKodUsji de Niji — de Dp. 3K. B ^ p a m i s ...................... 149
95. <frspnina .j.nr-x.na>aTT> («aBS-w.)— de A. Doni'iîs . . . . 154
90. Ilpisipe npecTe Xaiţier — de 1,1. B a p i i ţ î s .......................... 155
97. Epurele desperat (fabula) — de N. I s t r a t i ...................... 157
98. Coemila —1 de J. Boerasiu .............................. ......................... 158
99. Hîrtiea si istoriea ei — de J. Boerasiu.................................. 166
100. Averea avarului — e A. Pannul . . . ............................ 175
101. Bardîa — de J. Boerasîu .....................................
102. Leopardul seau pantera — de J. Boerasîu..........................' 183
103. Pieptenele — de A. D o n ie iu ............................................... ' 18g
104. Mormintele la cel veei — dupoe Icoana l u m i i ............... 187
105. Cedrii din Livann — de J. B ce r a s iu ................................ jgn
106. Cundemnoecîunea strugurului — de A. Pannul................. 194
107. Plmta de bumbac — de J. B oera sîu ........................... 200
108. Leul si gudîannul — de G. A s a c i ................................... 202
109. Moscul — de J. Boerasîu....................................... 203
110. Migalea seau poeiînginul de paseri — de J. Boerasîu . . 205
Vineetoriul si ursul — de A. P a n n u l.................... 208
112. Lupul îndreptat— de A. Pannul............................... 210
113. Stomacul si moeduloerile — de G. Asaci. . . . . . . 2 11
114. Joe seau Jupiter — de Dcemoescin Bojincoe................... 212
115. Floarea si moartea — de C. B o l i a c ....................... .... 214
116. Juna — de D. B o jin c o e ................................................ . __
117. Albina, musca, tintiariul — de G. A s a c i ....................... 215
118. Vesta — de D. B ojincoe........................................... ... 217
119. Norocul în viditoe— de A. D o n ie iu ............................... 218
120. Minerva — de D. B ojin coe............................................... 219
121. Folosul procesului — de A. P a n n u l............................... 221
122. Dina Cererea — de D. Bojincoe ....................................... 223
123. Lupul si sîoarecele — de A. Donieiu............................... 224
124. Dianna seau Dina — de D. B ojincoe................................ ...
125. Soelbâtecul si cceloetorîul — de G. A s a c i....................... 225
126. Dina Vinerea — de D. Bojincoe . ................................ ...
127. Luercetoriul cu pretiu mare -f- de A. P a n n u l................ 227
128. Simboalele plîntelor la cei veci — de J. Bcerasiu . . . . 229
129. Marte — de D. Bojincoe.................................................... 235
130. Cerbul la fîntînce — dc G. A s a c i .................................... 236
131. Sîerpele plîntoe si plînta sierpe — dupoe Icoana lumiî . . 237
132. Nemeşe — de D. B ojincoe............................................... 238
133. Constantin Brîncovannul — de V. Alesandri.................... 239
134. Mîercuriu — de D. B o jin c o e ............................................ 242
135. Corbul si vulpea — de I. Eliade........................................ 244
136. Neptun — de D. B o jin c o e ................................................ —
137. Vulcann — de D. Bojincoe................................................ 245
138. Earna — de M. Porfiriu............................ ....................... 246
139. Apolune — de D. B ojincoe................................................ 247
140. Jann — de D. B o jin c o e .................................... .... 248
141. Morariul — de A. D onieiu................................................ 250
fa t ia
231
142. Sceturn - de D. B o jin c ce ............................................ '•
252
143. Ercule — de D. B o ji n c c e ........................ .......................
253
144. Comoara ascunsoe — de A. P a n n u l.................................
257
145. P a n n — de D. Bojincce_.....................................
258
146. Boul si vitîellul — de G. Alesandrescul............................
239
147. Doi Raci — de A. D on iciu .................................................
148. Lupul si motannul — de A. D on iciu ............... .... • • •
149. Hîrtiea de cocenni de poepusioiu — de J. Bcerasiu . 260 ..
150. La un prunc all unui poet rumîn — de D. Aricescul 263 .
151. Descripciunea unei deminetie de primcevarce — de Mihaiu
264
Porfiriu .................................................................................
152. Racul, broasca, sciuca — de A. D o n i c i u ........................
265
153. Tcetarul — de V. Alesandri ._ .............................................
154. Cocostîrcul si vulpea — de G. Asaci . ..................... •
Tipcerit în c. r. tipografie a curtiî si a statului.

Aron Pumnul Lepturariu Ruminesc Tomul1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aron Pumnul Lepturariu Ruminesc Tomul1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lepturarm ruminesc

cules de’n scriptorî rumînî

omisiunea denumite de coetrce naltul Mmisteriu all învoelî(BmmluIuî,

asioediat spre folosîntîa înveetîceceilor

de’n clasa I. si II. a gimnasiuluî de jos

Comisiunea denumite de coetrue naltul Minisleriu aii învoeticemînluluî,

asicedîafc spre folosîntîa învoetîreeeilor

de’n clasa I. si II. a gimnasiului de jos

Numeri! 1— 43, 86— 96 sînt scris! cu litere cirilice cu oa, ea, si

4>eprupea ns ctt> nfae -jn noE./ieaiţÎT>,

2. EoxpxJi (Bos urus).

B o y p v j i , (ta n t m 'b p T Y p I L i e i c i ' o p i e î , .lO K Y Î â T *m nv-

p ijie s e K Î e u if K o d p iî M o jid a s ie i. d e K v p c y ji Tim nu-

c n p t-z îe ie n tp eK Î de K oacT e, ne K xnd B o y ji n ocT py ape

b o .i. ( J î p y n T e a y n o p B o y p i e a i u i a d e Jiarnb^ k ^ t noT m ie d e

AnTpe K o a p n e J ie .» o p T p e î B ^ p s a i ^ î d e c r B T Y p 'B m e a îJ io H i'b .

3. flîxdeKuuib apedninb de •/»ncemnam.

rvBepn^ud ^n HeTarea Anpe de’ n Hauiiajinv.» Cipieî

z ic e Ilamîa, iiv n ^ n d v -m î rn^na u e U Y m n a p ÎY , „ z i k s iJ ia c

„„J $ n nsm eJie mam'bJiaî m i ajw i (p iis jis i m i cm **

4. R/mnejie iui vmâpa jisi. (<Pâ6xjift.)

K s ni.AXH e-om sji Bieazîr,,

ma mT.cejue.iop, K0.iqi.i0p mi a neji-iop inîece dinuţi de nT»inTe.

9. Vpiepxji mi (fivpniKa. (&â6vAft.)

Sn KOKOiuîir *&pYmoc, cvmeqîv ini KYptyîoc ecTe neaji

eî c 'B J iY T 'b ky B Y K Y p i'e r tin e jie , n e -î Y p m ea zÎB . J f.n c t k y

Ka yb T p x m s iiţÎB Jia ^ Y n T t . K vm ^ m i B ede dY m m annY J,

a jiT Y a , j i c e p id iK B n e n n e ^ e r p Y m a z Î Y jiY Î , « o p i n â n d Y n 4>e-

^ m î K a Y T 'b jio k m a î n t ji T Y L ţ Î Y , K a d e aKO Jto c b ce noaT B

jiY r i T a k y v p m a p e m a î B Y n t . « / l v i r r a c e n p oY p m ea zÎB A nde-

jiY n r a T , ^ . n c x <i>BpB K a n B T n Y n o a T e **>i, k b h i C K a d n Y T e p i -

a jiT Y Î a k y K a n e T e J ie n jie K a T e , ^ n c B iiY p v p e r a T a c n p e a n t -

n p e’n an eacT a c B - m î w a T B h îo k d e d Y m m a n n Y -m î, k t> ^ n

m e a tJ iO K Y ji jiv n T e î ^ iik b ape iio k tb Jia m ^nK ape. A k y iu

k m t i YnYJi k y r jia c T pem Y p B T op ÎY , k b < iÎ p B C Y « n jia p e a Jl’ a

m a î n i p t c i T , K x n d n e j.ia ^ a jiT c e p B iie d e a c Y n p B - î. Ky iiy -

m a î n tin T e ; .fjic B n e H Î o a p e jie m i a p in e jie d e c iiY T e p iT e k y

M Î O K 'B n iT v p e J ie a K B d e K a r p i 'n d i n a ^ n u a n v .i 4> iB -K B p Y Î a : K a -

^ n B e p m Î Y n a T 'B e K v p i n a T B . J f L iiB Î n c v .i «i>Yije k y n e n n e j e r p v -

,-jv in î K a Y T B Y n ^ n r î a p î v , c e < i»ase n u R v i ţ i v m i H o p i e m T e K a

modv.i jiYnxeî ^ n K t ce deoceBecK KOKomiî. Heî

n a x , K t a q e c x Y Î a n i m a j i ^ î a i n c e m x e B e m i u a < t> îep iî. M t p i -

Te naam e; eap’ qeapsa ecT e m aî m iK t. K anva qepB Y ^Y i

opdenapîir ^.nKopdaT cnpe cninape, Kape nYCBHÎYne *kî d i

cnpB-zîeie cBnTBmxnî. Hepsiî neî Ti'nepî ^ m î jânBdB

m îe c e -c n p B -z îe n e p âm Y pe, c e K Y n oau rre B & pcT a j iy î dene

nym B pY J p â m y p e jo p : K XTe pâm Ype ce a<i>jiB n e v n » j i d e ’ n

K oapne: a r a i ţ î a a n n î a p e n e p B Y ji. De a«ri m a î d e n a p T e ^ .n -

K ÎeÎB B ^ n B T o p iî d e’n r p o c im e a K o a p n e jio p m i de’n a jr r e

ijie y b B x p c T B < i> oa p T e a d ^ n K B , n e ’ n T p Y a n e e a c e ^ n T p e s Y Î n -

12. IÎ8Î6xji de eecuî ne xft p'&Kim'b.

îîn O B C 'b p B tx o p ÎY E yn de B e c n î n e m .p x e m î i.i i i x e

m Y p î m i n e z id v p î ceair n 'B m x n T , »|,ncT> n e n î YT>daxT.

n p in d e â n in n î n i.x Y p e o p iz îo n x a jie , Kapijie e p a v cKOBixe de

Mine nv rnxie .ioky.i, ynde c’ a A n'rprnţr Mxhtvîto-

14. Moapmea mi nenopommxji (<Pâ6x.ib).

bn -lemnapiit de'n ie i ci>pmannî, 4 >T>p'b biiit de ms.iTe opî,

13. BaniJiiea (epidendrum vanilia).

n.ixnTa, ajui ntpiia <t>pYiiTnvmîă I c n a n n iîA n ie -

16. Cbmxpvji tui KbKomvA.

JfLtnBe anima.ie.ie anecrea c*nT ptnapeiţie, KYnocKYTe

17. JJfîr6pannx.t mi OKÎejiapii.

î î n o ra mepeîs asi in d Ejt^, n p e 'n e î K s m c ’ a s iT a T ,