Litere + Română B

Anul I, sem. II, 2019-2020

Fonetică şi fonologie
Prof. dr. abilitat Camelia Stan
camistan@gmail.com
camelia.stan@litere.unibuc.ro

Curs 5

Unităţile segmentale.
Regulile fonologice: descrierea alofonelor vocalice şi consonantice; interpretări
fonologice ale vocalelor, ale semivocalelor şi ale consoanelor

Sistemul fonologic: unităţi segmentale (foneme) şi unităţi suprasegmentale (accentul,

intonaţia).
Unităţile segmentale: vocale, consoane (inclusiv sonantele), semivocale.

Vocalele ‒ clasă distinctă:

- contractează relaţii distincte comparativ cu consoanele (comută numai între ele; nu
sunt suprimabile sub accent; formează nucleul silabei, iar în silabă, prezenţa
consoanelor depinde unilateral de prezenţa unei vocale)
Inventarul fonemelor vocalice: /a, e, i, ə, ɨ, o, u/.
Altă interpretare: (Emil Petrovici) [e, i] nu au statut de fonem, ci [e] este o realizare a
vocalei /ə/, iar [i] este o realizare a vocalei /ɨ/ când acestea urmează după un sunet palatal.

Alofonele vocalice
Alofon = variantă, realizare a unui fonem.
Reguli fonologice (reguli alofonice)
1. a, o, u → ȧ, ȯ, u̇ / k', g', ʧ, ʤ, j, é _
Vocalele /a, o, u/ se realizează ca alofone palatalizate când urmează după sunetele
palatale [k', g', ʧ, ʤ, j, é].
[séȧrə] (palatalizare = anteriorizare) /séarə/
2. a, ə, ɨ → å, ă̊, î̊ / ó, w _
Vocalele / a, ə, ɨ/ se realizează ca alofone labializate şi puţin mai închise când
urmează după semivocalele labiale [ó, w].
[plowă̊] (labializare + închidere)
3. a → ֹå / k'ó, g'ó, ʧó, ʤó, jó _
Vocala /a/ se realizează ca alofon anteriorizat şi labializat când urmează după
grupurile care includ un sunet palatal [k', g', ʧ, ʤ, j] şi semivocala labială [ó].
[bolnəvjóֹårə] (anteriorizare + labializare)
4. V → V̥ / _ # (V = vocală)
 Orice vocală se desonorizează (se devocalizează) parţial sau total la finală de cuvânt
(înainte de pauză).
[peste̥ ] (desonorizare = devocalizare)
Condiţii care favorizează desonorizarea:
- vocala e precedată de un sunet surd: V → V̥ / C nonsonor _ # (C = consoană)
- vocala e atonă: V [aton] → V̥ / _ #
- pauza este lungă
- vocala e precedată de un grup de consoane: V → V̥ / CC _ #
- vocala e închisă: V închis → V̥ / _ #
- vocala urmează după o vocală (silabă) accentuată: V → V̥ / 'V _ # posttonic
- rostirea este în tempo rapid

- vocala nu are rol fonologic (nu e purtătoare de informaţie) [kasə]

Vocala /a/ are cele mai multe tipuri de alofone: [ȧ, å, ֹå, ḁ].
Sunetul i final asilabic.
i
Notat [ ], [i̥ ].
Contextul în care apare: la finală de cuvânt, după consoane, exceptând grupurile muta cum
liquida (consoană + lichidă).
i i
Ex.: [pom ], [apʦ ], dar [tigri] (cu [i] silabic).

Consoanele
Sonantele sunt sunete intermediare între vocale şi consoane.
Asemănări cu vocalele:
- sunt sonorante
- sunt acustic sunete continuante
- au tipar acustic periodic
- (prin excepţie) pot fi centru de silabă
Asemănări cu consoanele:
- articularea lor presupune un obstacol în calea curentului de aer fonator ([m, n] se
rostesc cu ocluzie; [l] se rosteşte cu un obstacol central în cavitatea bucală; vibraţia lui
[r] constă în ocluzii repetate în zona prepalatală, la intervale de timp scurte şi egale)
Concluzie: sonantele sunt o subclasă a consoanelor (decisivă este asemănarea cu consoanele
sub aspectul modului de articulare).

Alofonele consonantice (consoane şi sonante)

1. C ocluziv nonnazal → C imploziv exploziv / V _ V
O consoană ocluzivă nonnazală se realizează cu implozie şi cu explozie când este
plasată intervocalic: [jȧ t ə].

Notaţie: implozia se notează printr-un unghi deschis spre stânga, iar explozia, printr-
un unghi deschis spre dreapta; unghiurile se plasează deasupra consoanei.

2
 2. C ocluziv nonnazal → C exploziv / # _
O consoană ocluzivă nonnazală se realizează numai cu explozie (fără implozie) la
iniţială de cuvânt (după pauză): [pod].
3. C ocluziv nonnazal → C exploziv / C fricativ _
O consoană ocluzivă nonnazală se realizează numai cu explozie după o consoană
i
fricativă: [as t əz ].
4. C ocluziv nonnazal → C exploziv / V C ocluziv _ V
5. C ocluziv nonnazal → C imploziv / V _ C ocluziv V
Într-un grup care conţine două consoane ocluzive nonnazale plasat intervocalic, prima
ocluzivă se realizează numai cu implozie (regula 5), iar a doua, numai cu explozie (regula 4).
Exemplu. Articularea consoanelor ocluzive se realizează în 3 faze:
- implozia (tensiunea): pregătirea mişcării organelor articulatorii, realizarea ocluziei (ex., [p] ‒
lipirea buzelor; [t] ‒ lipirea vârfului limbii de incisivii superiori sau de alveolele acestora)
- ţinuta organică: menţinerea poziţiei organelor articulatorii, menţinerea ocluziei
- explozia (deschiderea): deschiderea canalului fonator în punctul de ocluzie ([p] ‒ dezlipirea
buzelor; [t] ‒ dezlipirea vârfului limbii de incisivii superiori sau de alveolele acestora)
În cuvinte precum [a p t ə], implozia consoanei [t] se suprapune peste explozia consoanei [p]; [p] are
doar implozie şi ţinută, iar [t] are doar ţinută şi explozie; cele două ocluzive formează un fel de „bloc
ocluziv”, care are implozia lui [p] (prin lipirea buzelor) şi explozia lui [t] (prin dezlipirea vârfului
limbii de incisivii superiori sau de alveole). Între cele două ocluzive apar sunete de tranziţie (=
modificări ale mişcărilor articulatorii, comparativ cu modul în care cele două consoane se articulează
în condiţii tipice, de ex. în poziţie intervocalică: [apə], [latə]).
6. C ocluziv nonnazal → C aspirat / _ #

Notaţie: Ch
O consoană ocluzivă nonnazală se realizează cu aspiraţie la finală de cuvânt (înainte
h
de pauză): [pod ]
7. C → C palatalizat / _ e, i, é, j

Notaţie: semnul prim după consoană: [ab'jȧ].

O consoană (inclusiv o sonantă) se palatalizează când este urmată de o vocală sau de o
semivocală palatală [e, i, é, j]. Regula nu priveşte consoanele palatale prin locul lor de
articulare: [k', g', ʧ, ʤ].

8. C → C labializat / _ o, u, ó, w

Notaţie: ex. [r°óåd'e].

O consoană (inclusiv o sonantă) se palatalizează când este urmată de o vocală sau de o
semivocală palatală [e, i, é, j].
9. n → m̟ / _ f, v
Nazala se labializează şi se realizează cu ocluzie incompletă când este urmată de [f, v]:
în coarticulaţie, mişcarea de creare a stricturii pentru articularea fricativelor [f. v]
începe mai devreme, în timpul articulării nazalei; sub influanţa labiodentalelor [f, v],
nazala [n] se articulează nu dental, ci labial [m].
Notaţie: ocluzia incompletă se notează printr-o cruciuliţă sub consoană.

3
 Ex.: [ɨm
̟ vəʦ]
10. n → n̟ / _ s, z, ʃ, ʒ
Nazala se realizează cu ocluzie incompletă când este urmată de fricativele [s, z, ʃ,
ʒ]: în coarticulaţie, mişcarea de creare a stricturii pentru articularea fricativelor începe
mai devreme, în timpul articulării nazalei.
Ex.: [ɨ n̟ʃel]
11. n →  / _ k, g
Nazala se velarizează (locul de articulare este deplasat spre zona velară), sub influenţa
velarei care urmează [k, g].
h
Ex.: [gag ]
12. n →/_h
⁺
Nazala se realizează cu ocluzie incompletă sub influenţa fricativei care urmează [h]
(mişcarea de creare a stricturii pentru articularea fricativei începe mai devreme, în
timpul articulării nazalei); nazala se velarizează (locul de articulare este deplasat spre
zona velară, adică se apropie de locul de articulare al laringalei [h]).
Notaţie:  velar, cu cruciuliţă dedesubt.
Ex.: [ɨhaʦ]
⁺
13. n → n palatalizat / _ k', g', ʧ, ʤ
Nazala se palatalizează înainte de consoanele palatale.
Ex. [ʧin'ʧ] cinci
14. l, m, n → l, m, n parţial desonorizate / C _ #
Sonantele [l, m, n] se desonorizează parţial după consoană, la finală de cuvânt (înainte
de pauză).
Ex.: [istm̥ ]
Notaţie: cerculeţ sub sonantă.

Regulile 9-12: variante libere. Rostirea cu nazală modificată este conformă normei ortoepice;
roatirea cu nazală nemodificată [n] este hipercorectă.

Semivocalele
Inventar: /é, ó, j, w/
Caracteristici:
- seamănă fonetic cu vocalele corespunzătoare
- durată mai mică decât a vocalelor corespunzătoare
- nu primesc accent
Singurele combinaţii posibile: [jó, éó] [plojóasə], [léóarkə].
Descrierea fonetică şi distribuţională a alofonelor:
- [é] din [éȧ] şi [ó] [óå] diferă de vocala corespunzătoare doar prin durată (emisia e
mai scurtă decât a vocalei)
- [}, ṷ] în poziţie postvocalică sunt semivocale: [a}], [aṷ]
- [j] apare în poziţie prevocalică

4
 - este sunetul cel mai închis din întregul sistem vocalic: spaţiul optim de rezonanţă
se apropie de dimensiunile unei stricturi şi de aceea se rosteşte cu un uşor zgomot
de frecare (seamănă cu o consoană fricativă): [ja]
- în silabificare se comportă ca o consoană (tinde să formeze silabă cu vocala
următoare): pai, paiul [pa}], [pa.jul]
- concluzie: [j] (în poziţie prevocalică este semiconsoană)
- [w] apare în poziţie prevocalică
- în silabificare se comportă ca o consoană (tinde să formeze silabă cu vocala
următoare): ou, ouă [oṷ], [o.wə]
- concluzie: [w] (în poziţie prevocalică este semiconsoană)

Alofone:
/é/ → [é]
/ó/ → [ó]
/j/ → [j, }, i] ‒ Sunetul [i] final asilabic a fost interpretat ca fiind alofon al fonemului /j/.
/w/ → [w, ṷ]

Sisteme fonologice
Vasiliu 1965 Vasiliu Avram Graur şi Petrovici
1985 Rosetti
Vocale /a, e, i, ə, ɨ, o, /a, e, i, /a, e, i, ə, /a, e, i, ə, ɨ, o, /a, ə, ɨ, o, u/
u/ ə, ɨ, o, ɨ, o, u/ u/ [e] este o
u/ realizare a
vocalei /ə/, iar
[i] este o
realizare a
vocalei /ɨ/
semivocale [é, ó, j, w] /é, ó, j, /é, ó/ /j, w/ Nu există
sunt variante w/ semivocale: [é,
poziţionale ale foneme ó] sunt
vocalelor distincte articulaţii
corespunzătoa de suplimentare ale
re fonemel consoanelor
e precedente.
vocalice Ex.: teacă (t
palatalizat + a);
toacă (t
labiovelarizat +
a).
Diftongi _ _ _ /éa, óa/ _
monofonemati Comută cu
ci vocale simple:
[béatə]/[bete].
Consoane /j. w/ /j, w/
Consoane Sistem Sistem Consoane 4 serii de
comparabil cu comparab dure/palataliza foneme:
cel de la il cu cel te în opoziţie - neutre
Vasiliu 1985. de la fonologică - palatalizate
Vasiliu finală de - labiovelarizate

5
 1985. cuvânt - labiopalataliza
te
[i] /i/ /j/ /é/ Împreună cu Interpretare
consoana comparabilă cu
precedentă cea a lui Graur
formează o şi Rosetti
consoană
palatalizată cu
statut de
fonem

[pomi] /pomi/, /pomj/, /pomé/