Translated from French to Romanian - www.onlinedoctranslator.

com

Fonetică - conținut teoretic 4 VOYELLE-

urile francezei: prezentare generală
1. Clasificarea articulară a vocalelor
Vocea = vibrația corzilor vocale
Vocala = voce + rezonanță în cavitatea bucală (și uneori nazală).
4 parametri (caracteristici articulatorii) : gradul de deschidere (apertura gurii),
locul de articulare, rotunjirea buzelor, nazalitate
1. gradul de deschidere (deschidere mai mult sau mai puțin largă a gurii; înălțimea
limbii în raport cu palatul):
Vocalele foarte închis : [i], [y], [u] => limba și palatul sunt vocale
apropiate (mijloc) închis : [e], [ø], [o] Vocală Rău : [ə]

Vocalele (mijloc) deschis : [ε], [œ], [ɔ]; [ɛ] ̃, [œ̃], [ɔ] ̃

Vocalele foarte deschis : [a], [ɑ], [ɑ] ̃ => limba și palatul sunt îndepărtate
2. locația articulației față/spate (poziţia limbii în cavitatea bucală): vocale anteriors
(sau palatal): [i], [y], [e], [ø], [ə], [ε], [ɛ] ̃, [œ], [œ̃], [a] => limba este masată spre partea
din față a gurii; limba în înainte și poziție înaltă Vocaleposterior (Unde velare): [u],
[o], [ɔ], [ɔ] ̃, [ɑ], [ɑ] ̃ => limba masează spre partea posterioară a gurii; limba în
poziția spate și în jos
3. arondisment (labializarea sau retractia buzelor):
Vocalele rotunjite (Unde labial): anterior [y], [ø], [ə], [œ] + posterior [u], [o], [ɔ], [ɔ] ̃ =>
buzele sunt rotunjite
Vocalele nerotunjită (Unde non-labial Unde aruncat): anterior [i], [e], [ε], [ɛ] ̃, [a] și
posterior [ɑ], [ɑ] ̃ => buzele sunt retractate, întinse
4. nazalitate (scăderea sau nu a palatului moale; trecerea aerului și prin cavitatea
nazală):
Vocalele nazal : [ɛ] ̃, [œ̃], [ɔ] ̃, [ɑ] ̃ => palatul moale este coborât, astfel încât aerul trece atât prin
cavitatea bucală, cât și prin cavitatea nazală
Vocalele oral : [i], [y], [u], [e], [ø], [o], [ə], [ε], [œ], [ɔ], [a] [ɑ] => vălul lui palatul este ridicat,
astfel încât aerul trece doar prin cavitatea bucală
Observatii :
Nota 1. Fără simetrie perfectă în ceea ce privește articularea vocalelor. Topografia
articulatorie a vocalelor în franceză seamănă mai degrabă cu un trapez (vezi și trapezul

Tabelul 1. Trapezul articulator al vocalelor franceze, cf. Leon 1992.

1
VOCALELE Anterior Posterior
Nerotunjit rotunjite Nerotunjit rotunjite
Foarte închis [i] (dacă) [y] (su) [u] (sub)
(Mijlocul) Închis [e] (aceștia) [ø] (cele) [o] (găleată)
Rău [ə] (aceasta)

(Mijlocul) deschis [ε] (sare) [œ] (singur) [ɔ] (sol)

Foarte deschis [a] (labă) [ɑ] (pastă)
Tabelul 2. Reprezentarea schematică a sistemului vocalic oral franceza, cf. Leon 1992.

Vocalele anterioare Vocalele posterioare

Nu- [ɛ] ̃ (vin) [ɔ] ̃ (du-te)
rotunjite
rotunjite [œ̃] (unu) [ɑ] ̃ (vânt)
Tabelul 3. Reprezentarea schematică a sistemului vocalic nazal franceza, cf. Leon 1992.

Nota 2. Nu toți francezii au același sistem fonologic. Există variații geografice sau
sociale.

Observaţia 3. Durata vocalelor. În silabă închisă accentuată, sunt prelungite:

- toate vocalele înaintea consoanelor [R], [v], [z], [ʒ] (în aceeași silabă): strâmt[sε: R], seva [sε:
v], şaisprezece [sε: z], zăpadă [nε: ʒ].
- toate vocalele nazale + vocala închisă [o] (și vocala posterioară [ɑ]), indiferent de consoana
care urmează: mânca [mɑ: ̃ʒ], el sforăie [ilRɔ: ̃fl], subtire! [mɛ: ̃s] etc.

2. Două vocale care dispar din franceză

- vocala [ɑ] tinde să dispară în favoarea [a]
- vocala [œ̃] tinde să dispară în favoarea [ɛ] ̃

Opoziția [ɑ] / [a] tinde să dispară → tendință de a pronunța un „a” mediu,

intermediar. Această opoziție, care a fost foarte vie până la mijlocul secolului trecut,
dispare în limba franceză standard, unde încă persistă în anumite soiuri dialectale
(franceză quebecoisă), urbană (accent parizian) sau sociale (bătrâne). Utilizarea
vocalei posterioare [ɑ] a vizat cuvintele cu accent circumflex (aluat, de Paște) și
câteva cuvinte monosilabice (gaz, trece, sparge), deci [ɑ] a avut o apariție foarte
scăzută (2,4%).
Exemple de opoziții: Din Paste de labele de pui. celpisoi de Chateau.

Vocala [œ̃] dispare în franceză; singura apariție frecventă este în articolA, care este
întotdeauna într-o poziție nestresată. Deci mai multă opoziție în perecheMaro vs.
șuviță => tendința de a pronunța [ɛ] ̃ în ambele cuvinte ale acestei perechi.

2
REVIZIUNE TEORETICĂ

1. Raport de curs 3 Aparatul fonator

1) Explicați rolul cavității nazale în producerea sunetelor.

2) Explicați ce este un rezonator și numiți diferitele rezonatoare care intră în joc în
fonație.
3) Dați trei criterii după care putem distinge o vocală de o consoană.
4) Ce sunt articulatoarele cavitatii bucale? (trebuie să știți cum să le localizați pe o
diagramă).
5) Care este diferența dintre articulația bucală și cea nazală?
6) Indicați elementele esențiale ale aparatului fonator (= organele) care intră în joc în
articularea sunetelor francezei. Pentru fiecare orgă, dați exemplul unui sunet a cărui
producție implică participarea acelei organe.
7) Explicați cum categoria glidelor (= semivocale) este o categorie intermediară între
cea a vocalelor și cea a consoanelor.

2. Raport de curs 4 Vocalele

1) Pentru fiecare proprietate, numiți două perechi de sunete care sunt opuse numai datorită acestei
proprietăți. De exemplu, pentru nazalitate: [ɛ] / [ɛ] ̃.
- nazalitate
- arondisment
- locul de articulare
- gradul de deschidere
2) Ce organe sau părți ale unui organ sunt implicate în producerea următoarelor
caracteristici articulatorii? Cum intervin aceste organe? Care sunt vocalele în franceză
care prezintă aceste trăsături articulatorii?
- nazal
- rotunjite
- exprimat

3) Fiecare dintre următoarele trei rânduri corespunde descrierii articulatorii a unei vocale în limba
franceză. Identificați fiecare dintre ele transcriindu-l într-un API.
i. oral, foarte închis, anterior, rotunjit
ii. orală, semiînchisă, posterioară
iii. nazal, întredeschis, anterior, nerotunjit
iv. oral, pe jumătate deschis, anterior, nerotunjit
v. oral, semiînchis, anterior, nerotunjit
vi. oral, pe jumătate deschis, anterior, rotunjit

4) Pentru a evidenția faptul că vocalele pot împărtăși proprietăți, dar sunt încă opuse
de cel puțin o proprietate, încercați să răspundeți la următoarele întrebări:
(1) ce trebuie făcut pentru a trece de la vocala [y] la vocala [u]?
(2) ce se întâmplă cu vocala [e] dacă rotunjim buzele?
(3) ce se întâmplă cu vocala [ɛ] când palatul moale este coborât?
(4) ce trebuie făcut pentru a trece de la vocala [o] la vocala [ɔ]?
(5) ce se întâmplă cu vocala [u] dacă avansăm limba?