Fonetică și fonologie

P R E G ĂT I R E A L OT U L U I R E S T R Â N S
O L I M P I A DA I N T E R N AȚ I O N A L Ă D E L I N G V I S T I C Ă

04.07.2018
 Fonetica

Studiul sunetelor din vorbirea umană.

Studiază proprietățile fizice ale sunetelor din punct de

vedere:
 articulatoriu (modul de producere a sunetelor de către aparatul
fonator);
 acustic (transmiterea fizică a sunetelor de la vorbitor la ascultător);
 auditoriu (receptarea și percepția sunetelor de către ascultător).
 Sistemele de scriere

Limbă Cuvânt
Bengali: মা
Chineză:
媽媽
Koreană:
엄마
Ebraică: ‫אִ ָמא‬
Greacă: μαμά
Hindi: माँ
Japoneză:
ママ
Malayalam: അമ്മ
Afgană: ‫مور‬
Tailandeză: แม่
 Literă vs. sunet

Litera a în limba engleză

trap
bath
face
goat
near
square
comma
 Alfabetul Fonetic Internațional (IPA)

International Phonetic Association –

International Phonetic Alphabet (IPA)
Se bazează pe alfabetul latin, dar include și alte caractere
și semne
Scop: transcrierea fonetică a sunetelor din orice limbă
Transcrierea fonetică este notată între paranteze drepte
[].
 Transcrierea fonetică

Limbă Cuvânt Transcriere fonetică

Bengali: মা [maː]
Chineză: [maːma]
媽媽
Koreană: [ʌ̹mma̠]
엄마
Ebraică: ‫אִמָ א‬ [ʔɛmɑʔ]
Greacă: μαμά [mama]
Hindi: माँ [mɑ̃ ː]
Japoneză: [ma̠ma̠]
ママ
Malayalam: അമ്മ [ämːə]
Afgană: ‫مور‬ [mor]
Tailandeză: แม่ [mɛː˥˩]
 Transcrierea fonetică

Litera a în limba engleză

trap: [æ]
bath: [ɑː]
face: [eɪ]
goat:[əʊ]
near: [ɪə]
square: [eə]
comma: [ə]
 Fonație – articulație

Sunetele se produc prin modelarea curentului de aer

fonator în timpul trecerii prin aparatul fonator.
1. Respirație (inspirație – expirație)
 Generator: Plămâni

2. Fonație (laringe)
 Oscilator: Coarde vocale

3. Articulație
 Rezonator: Cavitatea bucală, cavitatea nazală, cavitatea faringală

 Articulator: Buzele, dinții, limba, alveolele, palatul moale, palatul

tare, uvula
 1. Vocale
VOCALĂ: Sunet la a cărui emitere curentul de aer fonator
iese liber prin canalul fonator, fără să întâlnească niciun
obstacol.

Acestea se clasifică în funcție de următoarele trei

caracteristici:
 după gradul de apertură (poziția limbii în plan vertical)
 după localizare (poziția limbii în plan orizontal)
 după labialitate (rotunjirea buzelor)
 1. Vocale

Limba română are 7 vocale:

Literă Context Notație IPA*

a car [a]

e sens [e]

i plic [i]

o pom [o]

u punct [u]

ă păr [ə]

â/î** gând [ɨ]

 1.1. Apertura
După apertură (poziția limbii în plan vertical), vocalele
limbii române se clasifică în:

 vocale închise: [i] [ɨ] [u]

vocale medii/semideschise: [e] [ə] [o]

vocale deschise: [a]

 1.2. Localizarea
După localizare (poziția limbii în plan orizontal), vocalele
limbii române se clasifică în:

 vocale anterioare: [e] [i]

 vocale centrale: [a/ [ə] [ɨ]

 vocale posterioare: [o] [u]

 1.3. Poziția buzelor
După labialitate (rotunjirea buzelor), vocalele limbii
române se clasifică în:

 vocale nelabiale/nerotunjite: [a] [e] [i] [ə] [ɨ]

 vocale labiale/rotunjite: [o] [u]

 1.4. Diagrama vocalelor limbii române

Sintetizând toate informațiile de mai sus, putem aranja

cele 7 vocale ale limbii române în următoarea diagramă:
Apertura este orientată pe verticală;
Poziția limbii este orientată pe orizontală
Poziția buzelor (rotunjit / nerotunjit) este marcată prin
poziționarea diferită a vocalelor față de punctul central,
astfel:
 Vocalele nerotunjite sunt poziționate în stânga
 Vocalele rotunjite sunt poziționate în dreapta
1.4. Diagrama vocalelor limbii române
 1.5 IPA - Vocale

https://www.seeingspeech.ac.uk/ipachart/display.php?chart=4&datatype=1&speaker=1
 1.5 IPA – Unități suprasegmentale

rom. [fo.ne.ti.tʃi.ˈan]
engl. hit [i] vs. heat [iː]
fr. bon [bɔ]̃
1.6 Universalii
 2. Consoane
CONSOANĂ: sunet produs în diferite puncte ale canalului
fonator prin închiderea sau strâmtorarea acestuia.

Acestea se clasifică în funcție de următoarele trei
caracteristici:
 după modul de articulare
 după locul de articulare
 după sonoritate (vibrația coardelor vocale)
 2. Consoane
Limba română are 22 de consoane. Majoritatea notațiilor în
IPA sunt identice cu literele din limba română:
b d f g h l m n p r s t v z
cu excepția:

Literă IPA Literă IPA Literă IPA

ț [ʦ] ș [ʃ] j [ʒ]
c [k] che [c] ghe [ɟ]
c (ce/ci) [ʧ] g (ge/gi) [ʤ]
 2.1. După modul de articulare
După modul de articulare, consoanele se clasifică în:
 ocluzive/explozive (en. stops)
[b] [k] [d] [g] [p] [t] [c] [ɟ]

 fricative/constrictive
[f] [h] [ʒ] [s] [ʃ] [v] [z]

africate: încep ocluziv și se termină fricativ

[ts] [ʧ] [ʤ]
Consoanele [ʒ], [s], [ʃ], [z] se numesc consoane siflante sau sibilante!
 2.1. După modul de articulare
 nazale:
[m] [n]
 lichide:
[l] [r]

 Consoana [l] este laterală

 Consoana [r] este vibrantă apicală

*Nazalele și lichidele formează clasa sonantelor!

 2.2. După locul de articulare
După locul de articulare, consoanele se clasifică în:
 bilabiale: [p], [b], [m]
 labiodentale: [f], [v]
 dentale/alveolare: [t], [d], [s], [z], [ts], [n], [l], [r]
 prepalatale/postalveolare: [ʃ], [ʒ], [ʧ], [ʤ]
 mediopalatale/palatale: [c], [ɟ]
 velare: [k], [g]
 glotale/laringale: [h]
2.2. După locul de articulare
 2.3. După sonoritate
După sonoritate, consoanele se clasifică în:

 surde – fără participarea coardelor vocale

[k] [f] [h] [p] [s] [c] [ts] [ʃ] [ʧ] [t]

 sonore – cu participarea coardelor vocale

[g] [v] [b] [z] [ɟ] [ʒ] [ʤ]
[d] [m] [n] [l] [r]
 2.4. Diagrama consoanelor limbii române

Toate informațiile de mai sus se pot rezuma în următorul

tabel:
bilabiale labio dentale post palatale velare glotale
dentale alveolare
ocluzive p b t d c ɟ k g
Africate ts ʧ ʤ
fricative f v s z ʃ ʒ h
nazale m n
lichide l
r

Se observă că pentru fiecare pereche loc-mod de articulare

există o pereche de consoane în relația surd-sonor (cele surde
sunt în stânga, iar cele sonore în dreapta).
 2.5. IPA - Consoane

https://www.seeingspeech.ac.uk/ipachart/display.php?chart=1&datatype=3&speaker=1
 2.5. IPA - Consoane

https://www.seeingspeech.ac.uk/ipachart/display.php?chart=1&datatype=3&speaker=1
https://www.youtube.com/watch?v=W6WO5XabD-s
 2.6. Universalii

Consoane nazale

Ocluzive, fricative și africate -> surde

Sonante-> sonore
 3. Semivocalele
Semivocalele sunt sunete care au atât proprietăți de vocale, cât
și de consoane. Au aceleași trăsături articulatorii ca vocalele, dar
funcțional, se comportă precum consoanele; nu pot fi pronunțate
neînsoțite de o vocală și nu pot alcătui singure silabă.

În limba română, semivocalele sunt:

e – [e̯], ex. seară
o – [o̯], ex. soare
i – [j] / [i],̯ ex. iarnă, pai
u – [w] / [u̯], ex. plouă, leu
i final – [i], ex. pomi
 4. Fonologia

Fonologia: Studiul sistemului abstract de sunete. Studiază

sunetele din punct de vedere funcțional

Unitatea principală cu care operează fonologia este fonemul

(sunet-tip).

Pentru transcrierea fonologică se folosesc caracterele IPA, între

bare oblice //:
ex. rom. /so̯are/ [so̯are] „soare”
 4.1. Stabilirea sistemului fonologic

Pentru stabilirea sistemului de foneme al unei limbi se

folosesc perechi minimale de cuvinte:

ex. [pot] – [pod] -> /t/ - /d/

[sar] – [zar] -> /s/ - /z/
[far] – [har] -> /f/ -/h/

Dar [har] – [xernie] – [çiat]

-> [h] – [x] – [ç] alofone ale fonemului /h/
 4.2. Alofonele

Alofonele sunt variante poziționale ale unui fonem (sunt

adesea în variație liberă și sunt previzibile pe baza
contextului fonetic)

/h/ + /e/ = [x], ex. [har]

/h/ + /i/ = [ç], ex. [çiat]
/h/ + orice altceva = [h]
 4.3. Universalii

Simetrie

Fonemele mai puțin frecvente apar doar alături de cele

mai frecvente.