PRONUNIA N LIMBA ENGLEZ

Pronunia limbii engleze se ncadreaz cu greu n anumite reguli, deoarece aceleai litere sau grupri de litere pot avea n cuvinte diferite cu totul alte valori fonetice. i totodat acelai sunet poate fi reprezentat prin grupuri de litere total diferite. De aceea transcrierea fonetic a fiecrui cuvnt este deosebit de important, pronunia unui cuvnt neputnd fi dedus din scrierea lui.
Prin fonem se intelege o totalitate de sunete foarte putin deosebite intre ele si care tind sa se identifice cu un anumit sunet considerat ca tip general al fonemului respectiv intr-o anumita limba. Sunetele din limba engleza sunt reunite in ceea ce se numeste alfabetul fonetic. Spre deosebire de limba romana, in limba engleza cuvintele nu se scriu asa cum se pronunta. Sistemul fonetic al limbii engleze este diferit de cel al limbii romane. Daca cel romanesc este considerat unul fonetic, cel englezesc este unul etimologic , adica se scrie intr-un fel si se pronunta altfel. Exista in engleza cuvinte care se scriu diferit si se pronunta la fel (de exemplu right=drept si write=scrie se citesc la fel). Exista si cuvinte care se scriu la fel si se pronunta diferit (de exemplu record=inregistra dar record=record sportiv). In schimb, folosind alfabetul fonetic, cuvintele se citesc asa cum se scriu. Alfabetul fonetic englez contine sunetele specifice acestei limbi. Cum dictionarele contin totdeauna si fonetic transcrierea cuvintelor pe linga scrierea din alfabetul clasic, cunoscand alfabetul fonetic putem intelege cum trebuie pronuntat orice cuvant. Alfabetul acesta este redat mai jos. Puteti asculta sunetele reprezentate fonetic dand clic pe icoana corespunzatoare. Un prim pas in insusirea unei pronuntii corecte este studiul transcriereii fonetice. Avand in vedere ca alfabertul limbii engleze are 26 de litere, iar limba vorbita identifica 44 de sunetefonem, dar si pentru ca exista o discrepanta intre scrierea cuvintelor si pronuntarea lor, s-a simtit nevoia alacatuirii unei reprezentari grafice care sai ajute pe cei care invta limba engleza sa poata pronunta corecxt fiecare sunet in parte, adica o transcriere fonetica. Exist mai multe sisteme de transcriere fonetic, dar alfabetul fonetic conceput de prof. Daniel Jones conceput la nceputul sec. al XX-lea, a devenit cel mai rspndit.

Pentru recunoaterea calitilor sonore ale limbii engleze, este nevoie de antrenament acustic i de exersarea susinut a memoriei auditive care ajut la legarea sunetelor n cuvinte, propoziii i fraze. Datorit dezvoltrii tehnicii moderne, exist acum posibilitatea ca cei care nva o limb strin s beneficieze de SUPORT SONOR (CD-uri) sau chiar de filme didactice pe care sunt nregistrate voci ale unor vorbitori nativi. Exerciiul activ n folosirea suportului sonor va consta din imitarea repetat a vocilor ascultate, ct i din descifrarea nelesului mesajului auzit pe care persoana respectiv va ncerca s l comenteze cu propriile cuvinte exprimndu-se fie n cadru organizat (dac suportul sonor este ascultat n timpul unui curs de limba englez), fie n alte ocazii. Transcrierea fonetic a celor 44 de sunete-foneme formeaz alfabetul fonetic. n orice dicionar bun, fie englez-romn, fie n dicionarele engleze monolingve, cititorii vor gsi transcrierea fonetic a fiecrui cuvnt. Pentru a deosebi scrierea obinuit de transcriere fonetic, semnele cele din urm sunt ncadrate de paranteze drepte. n transcrierea fonetic, fiecare sunet este reprezentat de un simbol. Sistemul de transcriere fonetic se bazeaz pe alfabetul latin, iar pentru sunetele care nu au corespondent n limba latin sunt folosite semne specifice. Astfel, orice semn corespunde unui sunet, neputnd reprezenta un altul. Pe lng semnele care reprezint sunetele propriu-zise, mai exist un semn suplimentar [:], care se folosete dup vocalele lungi pentru a le deosebi de vocalele scurte. De exemplu, n cuvntul to live (a tri, a locui), transcris fonetic [liv], vocala [i] este scurt, n timp ce n cuvntul to leave (a pleca, a lsa), transcris fonetic [li:v], vocala [i] este lung. Nerespectarea lungimii vocalelor duce la confuzii, aa cum s-a vzut n exemplul de mai sus. Alte exemple: ship [ip] (vas, vapor) i sheep [i:p] (oaie) bit [bit] i beat [bi:t] hit [hit] i heat [hi:t] Alfabetul fonetic a fost prezentat concomitent cu transcrierea alfabetului fonetic internaional. Simbolurile din paranteze care apar langa un cuvant in dictionar sunt simboluri fonetice folosite pentru pronuntia corecta a cuvintelor.

Simbol

Descriere

Exemplu Exemplu

Transcriere

Traducere

fonetic

rom.

engl.

fonetica

VOCALE MONOFTONGI
a scurt a lung sunet intre e si a (se deschide gura ptr. a si se pronunta e) e scurt mac barc duck car [dk] [k:] ra main

preot

cat

[kt]

pisic

bec pdure dulu mic mii foc dor ud scul

hen away girl pig sheep hot ball good goose

[hen] [wei] [g:l] [pig] [ip] [ht] [b:l] [gud] [gu:s]

gin departe fata porc oaie fierbinte minge bun gasca

romanesc lung i scurt i lung

o scurt o lung u scurt u lung

VOCALE DIFTONGI

ai

Un a ntre [a] i [], urmat de un i scurt. Limba se ridic pe jumtate ca pentru pronunia lui i. Un a deschis ntre [a] i [], urmat de un u slab. Este apropiat ca pronunie de cel romnesc. [] urmat de un u slab. Buzele nu se rotunjesc, iar limba nu se ridic. Este specific limbii engleze. ncepe cu sunetul mai deschis [], intermediar ntre [e] i [], i, legat, urmeaz vocala []. Primul sunet este mai deschis, iar al doilea mai scurt Primul element al diftongului i este puternic accentuat, urmat de []. Nu are correspondent n limba romn. Un o deschis urmat de un i scurt. Limba se ridic pe jumtate ca pentru pronunia lui i

pai

eye

[ai]

ochi

laur

cow

[kau]

vac

dulu

coat

[kut]

hain

fair

[f]

cinstit

ei

clei cake

[keik]

tort

deer

[di]

cerb

soi

boy

[bi]

baiat

Un u semideschis urmat de []. Este specific limbii engleze

tour

[tu]

turneu

COMBINAII DE VOCALE-TRIFTONGI
au ai i ou ei flower fire employer slower player [flau] [fai] [impli] [slou] [plei] floare Foc angajat mai ncet juctor

CONSOANE
b k d f g b romnesc c romnesc d romnesc f romnesc g romnesc h foarte asemntor cu h romnesc j romnesc baie curte director facultate gur hor bike school door shelf goose [baik] [sku:l] [d:] [elf] [gu:s] [hen] biciclet coal u raft gsc gin

hen

joc

television

[telivin]

televizor

foarte asemntor cu l romnesc m romnesc n romnesc Este o combinaie ntre consoana nazal n i consoana sonor g. Acest sunet este reprezentat prin literele ng p romnesc, de obicei cu un uor h scurt la sfrit semnificativ diferit fa de r romnesc. Se pronun cu o slab vibraie a limbii s romnesc
romnesc. Acest fonem corespunde grafic grupului de litere sh

loc

lip

[lip]

buz

m n

mn nisip

map nut

[mp] [nt]

hart nuc

pung creang

sing

[si]

a cnta

pdure

pen

[pen]

stilou

ra

red

[red]

ro

soare

sun

[sn]

soare

oarece tort var zero

short eight volume blouse

[:t] [eit] [vljum] [blauz]

scurt, scund opt volum bluz

t v z

t romnesc v romnesc z romnesc

COMBINAII DE SEMNE

asemntor cu ci. Este reprezentat grafic prin grupurile de litere ch i tch

cinci

cherry

[teri]

cirea

Este reprezentat grafic de litera g, urmat de giraf, ger literele e sau i, dar i de litera j urmat de orice vocal

large [l:d] mare

SEMICONSOANE (SEMIVOCALE)
Acest fonem se aseamn cu un [u] puternic labializat, prin rotunjirea buzelor uor proiectate nainte, iar apoi limba i buzele trec n poziia necesar pronunrii vocalei urmtoare Asemntor sunetului i romnesc

urcu

window

[windu]

fereastr

iat

yes

[jes]

da

CONSOANE FR CORESPONDENT N ROMN

Un fel de s cu limba ntre dini. ncercai s pronunai de mai multe ori la rand t, iar apoi pronunai cu limba ntre dini. Acest fonem este reprezentat grafic prin

thin [in] slab

grupul de litere th Un fel de z cu limba ntre dini. Incercai s pronunai de mai multe ori la rnd d, iar apoi pronunai cu limba ntre dini. Acest fonem este reprezentat grafic prin grupul de litere th

this [is] acesta, aceasta

BIBLIOGRAFIE: 1. Dr. A. Baum Gartner, A. Schussler, Limba Englez In 30 de ore, Editura Niculescu, Bucureti, 2007. 2. Ioana Maria Turai, Gramatica Limbii Engleze, Editura Corint, Bucureti, 2005. 3. Emilia Neculai, Engleza Rapid Curs practic, Editura Steaua Nordului, Constana, 2010. 4. Mariana ranu, Limba englez Curs Intensiv, Editura Corint, Bucureti, 2008. 5. Marilena Alexandrescu Munteanu, Pronuntia In Limba Engleza, Editua Niculescu, Bucuresti, 2001. 6. S. Marcoci, Ion Vladoiu, Limba Engleza-Indreptar privind pronuntia, ortografia si punctuatia, Editura AN-DA, Bucuresti, 2000.