Sunteți pe pagina 1din 32

Cultura ciupercilor din genul Pleurotus

Generalitati
Cultura ciupercilor din genul Pleurotus debuteaza la inceputul secolului 20, primele
mentionari referindu-se la culturi in Germania si Franta. (Delmas si colab, 1!"#.
$n anul 110 %atruc&ot in Franta obtine primele basidiofructe de Pleurotus cornucopiae
care se mai numeste buretele cornet, utilizand rondele de plop, incubate natural, ingropate si
udate periodic.
De-a lungul anilor, pe plan mondial s-au elaborat mai multe retete de cultura' %etoda
(esse) ' practicarea culturii pe lemn de esenta moale, constituite in plantatii, perioada de
productie desfasurandu-se pe 2-" ani.
%etoda *ot& si G)ur+o ' pe ciocalai de porumb
%etoda Gerber ' e,clusi- pe paie de grau, fara adaosuri
%etoda .adrazil si /c&neidereit ' amestecuri de paie cu ciocalai si talasuri forestiere
%etoda 0loc+, *sao si 1an ' rumegus de salcam si faina de o-az.
$n tara noastra primele culturi de Pleurotus au fost organizate incepand cu anul 1!2 la $. /.
3rad si la ferma %ogosoaia a $. C. 4. F. (idra, in diferite tipuri de adaposturi, cu scopul de a se
stabili cea mai adec-ata te&nologie, folosind ca substrat nutriti- diferite reziduuri agricole
(ciocalai de porumb, -re5uri de soia, de mazare, paie de grau#.
Cercetarile efectuate in acest sens de Florica *randaf si colab (1!"-1!6#, de 7. %ateescu
si colaboratorii precum si datele din literatura de specialitate scot in e-identa cele mai reusite
retete de compostare, cu aplicabilitate in conditii de productie'
- -re5uri de soia 668 9 ciocalai de porumb 2"8:
- ciocalai de porumb 28 9 orz boabe ;8:
- ciocalai de porumb 668 9 -re5uri de soia 2"8:
- paie <08 9 scoarta de rasinoase si foioase <08:
- ciocalai de porumb <08 9 scoarta de rasinoase si foioase <08.
$n 1;6, Florica *randaf si 0. /tanciulescu propun si utilizarea -re5ilor de fasole, precum si
a rumegusului incorporate in substratul nutriti-. 3 reiesit faptul ca un astfel de adaos este potri-it,
deoarece confera substratului o structura la,a, aerisita, ce impiedica declansarea de procese
fermentati-e.
Prog. 1. 1ernandez -/anc&ez recomanda in 2002 utilizarea deseurilor de soia (co5i, boabe#
in proportie de 18, fapt ce a dus la cresterea productiei pana la 0,26; g ciuperci=100 g substrat
nutriti-.
/ortimentul larg culti-at in tara noastra cuprinde speciile Pleurotus ostreatus, Pleurotus
florida.
/e mai culti-a /trop&aria rugosa si Coprinus comatus. Pentru di-ersificarea sortimentului,
s-au intreprins cercetari in anul 1;6 de catre dr. 7. %ateescu, $oana *udor si (. .agrean pri-ind
stabilirea te&nologiei de cultura si de producere a miceliului pentru Pleurotus ma5or-ca5u si
Pleurotus cornucopiae, ciuperci ,ilofage termofile.
Pleurotus ostreatus este cunoscuta ca o ciuperca prin e,celenta ,ilofaga, ce creste pe
trunc&iurile sau cioturile putrezite ale arborilor, fiind intalnita in paduri toamna si mai putin
prima-ara.
Pana in prezent te&nologia de cultura a fost imbunatatita permanent, incat tari ca $talia,
Franta, >ngaria, Germania, Polonia, ?aponia, dispun de o e,perienta bogata in acest domeniu,
fapt ce a facut ca ciuperca Pleurotus sa se culti-e pe suprafete mari, atat de catre amatori cat si in
sistem intensi- industrial.
Pleurotus este capabila sa -alorifice celuloza si &emiceluloza din materialele folosite ca
substrat, care au un continut bogat in lignina. $n cazul folosirii rumeguslui si a ciocalailor de
porumb se recomanda adaugarea de surse de azot organic, care imbunatatesc calitatea
substratului si contribuie la realizarea de productii mari.
*e&nologia de cultura este asemanatoare cu cea utilizata la ciuperca 3garicus, cu deosebirea
ca nu se e,ecuta gobtarea, deoarece se urmareste realizarea unei suprafete ma,ime de contact cu
atmosfera, pentru o fructificare abundenta.
3sezarea substratului nutriti- se poate face sub forma de biloane, amena5ate pe sol sau pe
stela5e, in straturi plane si in lazi de P(C sau lemn. Delmas si colab, arata ca datorita modului de
crestere a ciupercii, piciorul a-and o pozitie e,centrica fata de palarie, unii culti-atori aseaza
substratul ca un perete (pe -erticala# in grosime de "0 cm. $n conditii de cultura, pentru
insamantare se foloseste miceliu granulat, care se amesteca cu substratul nutriti- in proportie de
2-<8 din greutatea lui. $n sistemul de cultura intensi- se pot practica circa ; cicluri pe an, fiind
posibil de realizat o productie de 0-100 +g=m2=an sau 120-1!0 +g ciuperci=tona de substrat
proaspat.
Ferri (1!# si /zud)ga (1!2# arata ca, datorita unor greutati pe care le ridica pentru
amatori pregatirea substaratelor nutriti-e si a miceliului granulat, ciuperca Pleurotus se poate
culti-a si pe trunc&iuri sau bucati de diferite esente lemnoase.
Cele mai bune rezultate s-au obtinut pe fag, plop, carpen si nuc. %ai putin se folosesc
cedrul, salcia, ciresul si ste5arul, iar artarul si arinul sunt necorespunzatori. $nainte de infiintarea
culturii, materialele amintite, care indeplinesc rolul de support pentru inocularea miceliului si
cresterea ciupercilor, se pregatesc dupa o te&nologie speciala. Pentru 100 +g de material lemnos
se folosesc 2,< litri de miceliu sub forma de solutie de inocul. Ciupercile incep sa se formeze
cand temperatura in aer este de 1< @C. ($. Ceausescu#
Caracteristicile morfologice ale ciupercilor Pleurotus
Ciuperca este constituita dintr-o parte subterana, numita miceliu, si o parte aeriana denumita
basidiofruct sau carpofor. %iceliul este partea -egetati-a care creste in substratul nutriti-
celulozic. Al este format din &ife, sau filamente miceliene.
Carpoforul este alcatuit din picior si palarie.
Ciupercile Pleurotus au piciorul situat marginal fata de palarie, adica au un picior e,centric.
4amele basidiale se coboara de la marginea palariei pe aproape toata lungimea piciorului.
Ciupercile Pleurotus se formeaza in tufe sau manunc&iuri si folosesc ca &rana lemnul, de
aceea sunt cunoscute si sub denumirea de ciuperci ,ilofage sau lignicole.
Palaria este puternic e,centrica si situata asimetric fata de picior, adesea in forma de scoica,
cu latimea de <-1< cm, culoarea palariei fiind foarte -ariabila. 3stfel, la Pleurotus ostreatus este
neagra--iolacee, brun-inc&is, cenusie sau -erzuie. 4a Pleurotus florida palaria este rosiatica,
albicioasa, crem sau cenusie.
Piciorul este de regula scurt, inserat lateral, robust.
Carnea sau pulpa palariei este compacta, consistenta la e,emplarele a5unse la maturitate.
Genul Pleurotus cuprinde mai multe specii dintre care ' Pleurotus ostreatus, Pleurotus
florida, Pleurotus cornucopiae, Pleurotus dr)nius, Pleurotus er)ngii. Din acestea, primele 2 specii
sunt cele mai culti-ate.
Caracteristicile acestor specii sunt urmatoarele'
- Pleurotus ostreatus are palaria in forma de coc&ilie de scoica, de culori diferite, de la
-iolaceu la alb-brun. 4amele sunt decurente, anastomozate. /porii sunt de culoare -iolacee.
Piciorul este alb, inserat lateral, scurt. 3paritia se face in buc&ete. 3u miros si gust placut.
- Pleurotus cornucopiae se mai numeste buretele cornet, prezinta palaria in forma de cornet,
de culoare galbena pana la brun-inc&is. 4amele se prelungesc pana la baza piciorului. Piciorul
este alungit si puternic curbat. 3paritia se face in buc&ete. Ciupercile au un miros dulceag tipic.
- $n natura, Pleurotus cornucopiae apare pe esente lemnoase de la 1<-20 mai pana la 1<-20
iulie.
Cultura pura s-a obtinut in Franta in 1!!.
Capacitatea de crestere a miceliului secundar din cultura pura pe mediul malt-agar este
inferioara celei de Pleurotus ostreatus, si asemanatoare cu Pleurotus florida. 3cest miceliu se
culti-a usor pe medii granulate formate din boabe de cereale.
0asidiofructele apar in buc&ete cu punct de insertie comun. Din faza de primordii,
basidiofructele a5ung la maturitatea comerciala in "-6 zile, respecti- in faza de cornet inc&is cu
marginile plate.
Ciuperca prezinta pileusul de forma alungita. Formarea carpoforilor se produce in masa in
conditii de luminozitate de 1; ore, cu intensitatea de 600 lucsi, la o temperatura de 1!-20 @C si o
umiditate relati-a a aerului de !0-08.
$n unele conditii de cultura, in sere neumbrite stipesul se prezinta puternic alungit.
Ciuperca se culti-a pe substrat celulozic format din ciocalai de porumb zdrobiti <0-!08,
paie tocate 10-1<8, rumegus de foioase 10-208 in amestec cu deseuri de bumbac sau frunze de
foioase <-108.
/ubstratul rezultat cu o umiditate de 60-!08 este dezinfectat termic 2"& la 60 @C, sau "& la
;0 @C.
/pre deosebire de celelalte specii culti-ate de Pleurotus, Pleurotus cornucopiae nu este
sensibil la procese de fermentare e-entual declansate in substratul celulozic.
$nsamantarea miceliului granulat se face in proportie de 28 fata de substratul nutriti-
celulozic repartizat in saci din polietilena cu capac de 1<-1! +g=sac sau in lazi mici de 10 +g, cu
capac, tapetate cu folie din polietilena.
$mpanzirea miceliului in substrat se desfasoara in 26 de zile la 1" @C, aparitia primordiilor
se produce fara soc termic, dupa care se indeparteaza folia de polietilena.
Becoltarea s-a efectuat la 20-2< zile de la insamantare, daca temperatura de incubare a fost
mai mare de 20 @C.
Pleurotus florida se numeste si buretele rosiatic. Prezinta palaria de culoare alba, bruna sau
crem. 4amele sunt putin decurente si nu sunt anastomozate. /porii ciupercii sunt albi. Piciorul
este inserat lateral si destul de lung. Prezinta o structura mai fina decat Pleurotus ostreatus.
Ciupercile Pleurotus florida sunt lipsite de -elum si din aceasta cauza eliberarea sporilor se
face pe masura ce palaria se formeaza.
%arginea palariei este la inceput rulata si apoi se deruleaza pana de-ine dreapata, marcand
momentul maturitatii comerciale.
Pleurotus ma5or-ca5u se mai numeste pastra-ul brun. Cresterea miceliului pe boabe este
identica cu te&nologia descrisa la Pleurotus cornucopiae.
0asidiofructele, la temperaturi mai mici de 20 @C, prezinta pileusul lamelor si te,tura
cornoasa. 4a temperaturi mai mari de 20 @C, dimensiunile pileusului cresc. Forma lui este de
coc&ilie de scoica, cu lamelele basidiale total decurente si stipesul dispus simetric fata de pileus.
Perioada de formare a unui masidiofruct matur este de 6 zile. Prin depasirea maturitatii
culoarea bruna a basidiofructului -ireaza in cenusiu.
/tipesul este alb, mai mic decat la alte specii de Pleurotus.
Betete de substrat pentru culti-area Pleurotus ma5or-ca5u'
- ciocalai 128
- coceni porumb "08
- -re5i de soia "08
- orz ;8
sau
- ciocalai ;08
- paie 128
- orz boabe ;8
Perioada e,ecutarii culturii de Pleurotus
/unt culti-ate " specii de Pleurotus si anume ' Pleurotus florida sau buretele rosiatic, care
fructifica la temperaturi de pana la 2< @C: Pleurotus ostreatus sau buretele -anat, Pleurotus
cornucopiae care fructifica la temperaturi asemanatoare cu Pleurotus florida si Pleurotus ma5or-
ca5u, care fructifica in 5urul -alorii de 20 @C.
Pregatirea substratului nutriti- celulozic pentru cultura de Pleurotus
/ubstratul nutriti- celulozic pentru cultura buretilor are la baza materii prime, materii
au,iliare si amendamente.
0uretii sunt capabili de a utiliza celuloza in prezenta unor apreciabile cantitati de lignina,
fapt pentru care au primit si denumirea de ciuperci ,ilofage. /ubstratul nutriti- pentru bureti nu
-a trebui sa fie un compost fermentat, ca in cazul culturii de 3garicus bisporus, ci un material
celulozic bogat in poliza&aride si lignina, sarac in saruri minerale esentiale (7, P, C#.
Din e,perienta culti-atorilor amatori din tara noastra a rezultat ca s-au folosit cu bune
rezultate urmatoarele materiale'
- %aterii prime' rumegus de foioase, talas de foioase si conifere, frunze de foioase, scoarta
de copaci, paie de grau, orez, ciocalai de porumb, co5i de floarea soarelui, gunoi de oi, gunoi de
porc.
- %aterii au,iliare' deseuri de &artie, tarate de grau, faina de porumb, boabe de orz, deseuri
de bumbac, in, canepa.
- 3mendamente' -arul pasta administrat de consistenta unei smantani, sau carbonat de
calciu (creta fura5era#
Bumegusul indicat este cel de foioase (fag, ste5ar, plop#, care in componenta -iitorului
substrat nutriti- -a trebui sa prezinte urmatoarele calitati'
- rumegusul cu dimensiuni mai mari da rezultate mai bune comparati- cu pulberea de
rumegus
- sa nu fie intrat in fermentatie, cu o culoare bruna sau neagra
- sa nu contina corpuri straine (sticla, fier, plastic#
*alasul indicat este de asemenea cel de foioase, cu urmatoarele caractere'
- sa fie de dimensiuni mici, ceea ce creeaza o buna omogenizare a substratului celulozic
- sa nu fie innegrit, cu inceput de fermentare
Bumegusul si talasul au un continut sarac in azot comparati- cu continutul ridicat in &idrati
de carbon reprezentati prin celuloza, &emiceluloza si lignina, care constituie &rana de baza a
ciupercilor Pleurotus.
/-au obtinut rezultate bune cand s-a folosit un substrat nutriti- obtinut din rumegus de
foioase.
Frunzele de foioase utilizate sunt cel mai adesea de ste5ar si fag.
3cestea trebuie sa fie stranse toamna si pe cat posibil sa nu fie umezite de apa pro-enita din
precipitatii, care fa-orizeaza dez-oltarea microorganismelor fermentati-e.
Daca frunzele se -or folosi dupa o perioada mai indelungata, -or trebui sa fie ferite de ploi
sau alte intemperii, depozitate fie in -rac, fie in saci de &artie sau panza. 3celeasi conditii de
depozitare sunt -alabile si pentru rumegus si talas.
/coarta de copaci a inceput sa fie folosita ca o buna materie prima pentru cultura buretilor.
Aa poate fi obtinuta in urma prelucrarii trunc&iurilor in e,ploatatiile forestiere, fiind considerate
deseu sau materie prima secundara.
Comparati- cu paiele de grau, ciocalaii de porumb sau -re5urile de floarea soarelui si soia,
scoarta de copac contine atat substante proteice cat si &idrati de carbon in cantitati sporite.
$n scoarta de copaci s-a determinat ca &idratii de carbon ca ,iloza, arabinoza, glucoza,
manoza si galactoza sunt prezente in cantitati insemnate fapt ce ridica -aloarea nutriti-a a acestui
material.
Paiele de grau sau orez se folosesc de asemenea pentru continutul lor de &idrati de carbon,
/unt utilizate atat cele pro-enite din baloti, cat si cele tocate la dimensiuni de pana la 10 mm.
*rebuie e-itata tocarea prea fina a paielor, intrucat substratul care -a rezulta -a fi foarte
compactizat, cu o posibilitate redusa de -entilatie si retinere a apei, iar productia de ciuperci -a fi
mai scazuta.
De regula, se folosesc la formarea substratului atat paie tocate, cat si paie netocate in
proportii egale.
Paiele netocate sunt indicate datorita faptului ca a-and elasticitate fa-orizeaza formarea
unei structuri granulate a substratului nutriti- celulozic, factor de prim ordin in declansarea
fructificarii mic-eliului.
Ca si celelalte materii prime, paiele trebuie sa nu fie umezite, mucegaite sau intrate in
fermentatie.
Ciocalaii de porumb constituie materialul clasic pentru cultura buretilor. Pentru folosirea
ciocalailor de porumb la formarea substratului nutriti-, acestia -or trebui sa fie tocati in prealabil
la dimensiuni de ;-10 mm. Aste indicat sa fie e-itata tocarea la dimensiuni mai mici de 2-2 mm
deoarece ca si in cazul paielor, se creeaza conditii pentru formarea unui substrat nutriti- foarte
compact si fara o structura granulara.
Folosirea larga a ciocalailor de porumb are la baza si faptul ca pe langa &idrati de carbon
contine si proteine. Ciocalaii de porumb pot fi folositi singuri, precum si in amestec cu paiele de
porumb, rumegusul de foioase sau in amestec numai cu un material au,iliar, respecti- boabele de
orz. De starea fitosanitara a ciocalailor de porumb depinde in mare masura calitatea -iitorului
substrat nutriti-.
Gunoiul de oi si de porc are o folosire ce-a mai restransa in pregatirea substratului pentru
cultura buretilor. Aste necesar in special pentru aportul de substante proteice.
Aste indicat ca gunoiul de oi si de porc la folosire sa fie cat mai proaspat. $n caz ca se
urmareste folosirea dupa o perioada mai indelungata se -a proceda la uscarea si apoi la
macinarea lui.
/ubstratul nutriti- care contine gunoi de oi sau de porc -a trebui sa fie dezinfectat termic !2
de ore la temperaturi de 60-6< @C, atat pentru distrugerea in totalitate a nematozilor, cat si pentru
eliminarea amoniacului, factor in&ibitor al cresterii miceliului. De remarcat este faptul ca
amoniacul in substratul pentru bureti se e-identiaza numai in cazul in care se foloseste gunoi de
gra5d.
1artia se foloseste atat cea de ziar, cea din gospodarie cat si cea pro-enita din deseurile de
la tipografii. 7u necesita tocare in prealabil ci numai o buna omogenizare cu masa de compost,
dupa o imbibare in prealabil.
1artia nu trebuie sa fie mucegaita, de aceea -a trebui pastrata in conditii corespunzatoare.
*aratele de grau si faina de porumb sunt folosite in cantitati mici, <-108, pentru aportul de
substante proteice pe care il aduc.
Drzul sau o-azul boabe se foloseste ca atare sau macinat, omogenizat in masa de substrat
celulozic.
/e prefera orzul macinat intrucat atacul rozatoarelor se face mai putin simtit in acest caz.
>nii culti-atori considera orzul, o-azul, taratele sau malaiul drept un component obligatoriu
al substratului nutriti- pentru cultura buretilor, insa practica a do-edit ca pot fi obtinute rezultate
si fara aceste componente.
Deseurile de bumbac constituie de asemenea un component au,iliar al substratului celulozic
pentru ciuperci. /unt bogate in &idrati de carbon, dintre care celuloza depaseste ;08. $n 1;0
studii efectuate de 7. %ateescu, G. $onita, $. Groza si 3na 0adita au demonstrat importanta
surselor de azot organic in culturile de ciuperci, si recomandau utilizarea fainurilor din seminte
de bumbac si de soia, in proportie de 6-; g=1 +g substrat in cazul fainii de bumbac si 2-"E in
cazul soiei. /porurile de productie mentionate au fost de 2,<-2 +g=m2
3mendamentele (-arul sau creta fura5era# sunt indispensabile oricarei retete de substrat
nutriti- pentru ciuperci. 3mendamentele alcalinizeaza usor substratul si nu permite instalarea
mucegaiurilor, dintre care cel mai daunator este *ric&oderma.
*ric&oderma -iride reprezinta o ciuperca celulolitica, care prefera o reactie mai acida a
substratului, cu p1-ul "-6, fapt pentru care se administreaza calciu. $n urma aplicarii
amendamentului de calciu, p1-ul -a trebui sa fie slab, acid sau slab alcalin.
3nual productia de Pleurotus este diminuata din cauza atacului unor agenti patogeni cu pana
la "08, dintre care 208 se datoreaza *ric&oderma -iride.
Contaminarea se produce de regula in timpul insamantarii cu miceliu infectat, sau din
pricina contaminarii anterioare a substratului.
*ric&oderma -iride poate fi controlata cu urmatoarele fungicide, arata F. *randaf in cercetari
efectuate in anul 1;'
0enlate 0,18
0a-istin 0,18
*opsin %!0 0,18
%orestan 0,0<8
3ceste fungicide, administrate o data cu umectarea substratului asigura protectia culturii de
Pleurotus pe toata perioada de incubare si productie, eliminandu-se astfel atat sterilizarea termica
a substratului, cat si necesitatea unor tratamente in perioada de -egetatie. (F. *randaf#
Daca nu se administreaza totusi fungicide substratului, acesta trebuie obligatoriu
pasteurizat. 7. %ateescu propune mai multe metode de tratament termic'
- incalzirea substratului nutriti- umectat in prealabil si dispus intr-un recipient la o sursa
calorica, pana la atingerea -alorii de ;0 @C="-< ore, de !0 @C=26 ore sau 60 @C="; ore.
- turnarea de apa fiarta peste amestecul de substrat si acoperirea lui cu folie.
- utilizarea unui generator de abur de 5oasa presiune
/e -a e-ita supraincalzirea in oricare din cazurile prezentate, depasirea temperaturii de ;0
@C conduce la sterilizarea substratului, ceea ce -a fa-oriza aparitia mucegaiurilor. De asemenea,
supraincalzirea declanseaza procese de fermentatie in masa substratului.
Dupa tratament amestecul se -a raci la 20-2< @C si abia apoi se -a aseza in straturi si se -a
inocula.
Foarte important' inainte de tratarea termica, amestecul omogenizat in prealabil este lasat la
inmuiere in bazine sau pe platforme, nu mai mult de 1-2 zile. (7. %ateescu#
3sezarea substratului in -ederea inocularii cu miceliu
*e&nicile de cultura sunt in cazul folosirii amestecului de substrat'
1# asezarea substratului in saci de polietilena perforati, asezati ori direct pe pardoseala
incintei ori ridicati pe stela5e din beton. %ai pot fi asezati in lazi dispuse dupa cum permite
spatiul.
2# e,ecutarea de biloane cu baza mare, nu mai groase de 20 cm
2# trecerea substratutlui in g&i-ece sau in alte recipiente
"# e,ecutarea unor pereti, pe sc&elet metalic e,ecutat din profil metalic si plasa de sarma, pe
care se -a aseza substratul. 3ceasta te&nica permite o importanta economie de spatiu, fiind
indicata in cazul culturii intensi-e.
$n cazul utilizarii esentelor lemnoase, se -or utiliza speciile' plop, mesteacan, salcie, tei,
mar. Cresterea si fructificare se prelungeste pe mai multi ani, cu un randament de 1<-208 in
raport cu greutatea materialului lemnos. 4emnele utilizate sunt crengi cu diametrul mai mare de
! cm. Pentru asigurarea conditiilor de microclimat, 7. %ateescu recomanda e,ecutarea unor
santuri drenate in care sa se aseze crengile inoculate si apoi sa se acopere cu folie din polietilena
(sau alt material izolant# si se -a acoperi cu pamant. /pre deosebire de amestecul celulozic unde
raportul de inoculare era de 28, aici raportul -a fi de 1-1,<8 din greutatea substratului.
$nocularea se face in doua etape ' o inoculare interna si o lata de suprafata. Pentru cea
interna, crengile se sectioneaza (rondele circulare sau pene scoase din trunc&i#, se inoculeaza
manual cu miceliu, apoi se reataseaza cu cuie sau sau sarma. 0utucii astfel inoculati se pun in
sant in pozitie orizontala sau oblica, si se -a proceda la insamantarea de suprafata, prin
depunerea de miceliu intre lemne si pe suprafata lor.
Peste trunc&iurile astfel inoculate se -or depunde ramuri, crengi, coceni, etc, si apoi se -a
acoperi santul. 3ceasta lucrare se face in luna aprilie, si pe perioada -erii se uda periodic, pentru
satisfacerea conditiilor de umiditate.
$n septembrie butucii se scot din sant intr-un loc adapostit si umbros, si -or fi ingropati 10
cm in pamant, pe -erticala. Pamantul din 5urul lor se -a uda saptamanal.
Becolta debuteaza la inceputul lui octombrie si se prelungeste pana la primele geruri.
*e&nologia se poate relua timp de 2-" ani, utilizand aceleasi trunc&iuri.
%iceliul - inocularea, incubarea, fructificarea
$n anul 10<, americanul 0. %. Duggar, la Departamentul de 3gricultura al >/, a dez-oltat
prima metoda de cultura in -itro pentru obtinerea de material inoculant in -ederea culti-arii
ciupercilor comestibile. *ot atunci s-au obtinut si primele linii pure, prin clonari si incrucisari.
*e&nologia este modernizata in anul 122, de catre /inden.
%iceliul pe support granulat a fost fabricat pentru prima data la noi in anul 1!2, la ferma
%ogosoaia din $C4F-(idra.
$n functie de te&nologia de cultura aleasa, miceliul se poate amesteca direct cu substratul
care apoi se aseaza in straturi plane, sau se insamanteaza manual in cazul utilizarii bric&etelor, la
capetele acestora, fie se presara manual stratificat, in cazul e,ecutarii unor biloane.
%iceliul se -a procura imediat inainte de inoculare, pentru a se e-ita degradarea lui sau
e-entualele contaminari accidentale.
Doamna F. *randaf mentioneaza printre contaminantii specifici ai miceliului speciile'
>stilago, *illetia, Penicillium, 3spergillus, 3lternaria, *ric&oderma, 7eurospora, %ucor,
B&izopus, Fusarium, Apicoccum.
Ca masuri de pre-enire, dansa recomanda'
- ac&izitionarea de cereale sanatoase, din culturi neinfectate
- spalarea cerealelor si aplicarea unui tratament termic de 20 @C, pentru sensibilizarea
miceliului de >stilago si *illetia aflat in embrionul semintelor, si apoi trecerea la <0-<2 @C, timp
de 10 minute, pentru distrugerea acestora
- stabilirea unui raport ec&ilibrat apa=boabe cereale (<0-<<8#
- prezenta unor filtre de aer in incinta de productie
- insamantarea sa se faca in conditii aseptice, la o &ota cu flu, laminar si respectarea
conditiilor stricte de igiena (Florica *randaf#
$nocularea se face la temperaturi care tin de specia de Pleurotus utilizata, dar si de
temperatura folosita la dezinfectarea substratului. Daca s-au folosit temperaturi ridcate, peste !0
@C, la inoculare -a fi necesara o temperatura de 1;-20 @C. Daca la dezinfectare s-a folosit o
temperatura mai scazuta, de 60 @C, la incubare se -a respecta o temperatura de 22-2" @C. $n nici
unul din cazuri nu se -a depasi temperatura de 20 @C, iar umiditatea relati-a a aerului -a fi de ;0-
;<8.
/ubstratul nutriti- -a fi impanzit de miceliu peste apro,imati- doua saptamani, timp in care
se asigura o luminozitate de "0-60 lucsi (un tub neon de "< F, amplasat din 2 in 2 m# timp de ;-
12 ore pe zi daca spatiul este inc&is. 7u este cazul in cazul serelor, cand se -a e-ita o lumina prea
puternica, si se -or utiliza rogo5ini. De asemenea se -a asigura o -entilatie corespunzatoare si o
temperatura optima, in functie de specie. Cand suprafata stratului nutriti- este alba (datorita
primordiilor#, se taie folia de polietilena.
/acii sau bric&etele, precum si laditele, se aseaza suprapus. $nductia fructificarii se face cu
sau fara soc termic. /ocul termic are loc la 1< zile de la insamantare si se face pentru accelerarea
declansarii recoltei. Al consta in scaderea temperaturii cu < @C fata de temperatura normala de
incubare, timp de 10 zile. >nii culti-atori scad perioada la 2 zile, cu scaderea temperaturii pana
la "-< @C (in acest caz a-em de a face cu un soc termic accelerat#. /ocul termic se foloseste
obligatoriu doar in cazul Pleurotus ostreatus, pentru celelalte specii este facultati-.
%entionam ca lumina nu este necesara cresterii miceliului, dar este indispensabila
fructificarii. Primele ciuperci cu maturitate comerciala apar la 20-2< zile de la insamantare.
Primul -al se culege in decursul a 2-" zile si reprezinta !-1"8 din greutatea initiala a
substratului. Primul -al poate reprezenta c&iar <08 din totalul productiei. $n general, perioada
recoltarii se desfasoara de-a lungul a 2-" -aluri, la inter-ale de 10-20 zile intre ele.
Pe perioada ultmelor -aluri de recoltare, productia poate fi stimulata prin fragmentarea
bric&etelor, ceea ce impulsioneaza oarecum fructificarea. (7. %ateescu#
(aloarea nutriti-a, pastrare si comercializare
Ciupercile Pleurotus constituie o -aloroasa sursa de proteine. $n carpoforii ciupercii se
gaseste <,;-!,<8 substanta uscata, din care ",;8 substanta azotoasa, in structura careia intra
aminoacizii comparabili cu cei din oua.
Ciupericile Pleurotus au si efecte benefice asupra organismului, in urma cercetarilor
reiesind ca sunt indicate pentru scaderea colesterolului. (/&a&dat 1ossain, %ic&io 1as&imoto,
Amran Cabir C&oud&ur), 7u&u 3lam#
3lte efecte care se mentioneaza, in afara celui de control al ni-elului de colesterol sunt
efectele anti-irale, antibiotice, antitumorale si antiinflamatoare. De asemenea au fost realizate
preparate medicinale pe baza de e,tract de Pleurotus, care se comercializeaza de catre firma
GFungi PerfectiG.
Ciupercile Pleurotus se conser-a foarte bine in stare proaspata, timp de !-; zile daca sunt
tinute in pungi de polietilena la temperatura de 2 @C.
/tudii pri-itoare la mentinerea ciupercilor in stare proaspata au fost effectuate de profesorii
$. 0urzo, 7. %ateescu si $. Groza. Cercetarile au rele-at faptul ca ciupercile se pastreaza
corespunzator timp de 2 zile la 0 @C, la umiditate relati-a ;<8 si 1 zi la 1; @C, la umiditate
relati-a de ;<8.
0ibliografie
1. %ateescu, 7. - Cultura ciupercilor in gospodaria personala, Ad Ceres, 1;2
2. Ceausescu, $.:0alasa, %.: (oican, (. : /a-itc&i, P. : Badu, G. : /tan, 7. - 4egumicultura
generala si speciala, Ad Didactica si Pedagogica, 1;0
2. *randaf , Florica - %asuri de pre-enire si combatere a agentului patogen *ric&oderma
-iride in cultura ciupercilor Pleurotus, 3nalele $C4F-(idra, (ol H, 1;
". *randaf, Florica - $dentificarea agentilor patogeni implicati in degradarea miceliului de
ciuperci pe support granulat si masurile de pre-enire a acestora, 3nalele $C4F-(idra, (ol ($$$,
1;6
<. %ateescu, 7.: *udor, $oana : .agrean, (. - /pecii de ciuperci pentru sortimentul culti-at
in Bomania, 3nalele $C4F-(idra, (ol ($$$, 1;6
6. *randaf, Florica : /tanciulescu, 0. - Cercetari pri-ind substraturi noi de crestere pentru
cultura ciupercilor Pleurotus, 3nalele $C4F-(idra, -ol ($$$, 1;6
!. 0urzo, $. : %ateescu, 7. : Groza, $. - $nfluenta conditiilor de pastrare asupra mentinerii
calitatii ciupercilor in procesul de -alorificare, $nstitutul de Cercetare si Proiectare pentru
Pastrarea si (alorificarea 4egumelor si Fructelor - 4ucrari /tiintifice, 1;0
;. 1. 1ernandez-/anc&ez - /tud) of t&e groIt& of Pleurotus ostreatus on supplemented
substrates, 2002 3nnual %eeting and Food A,po - 3na&eim, California
. /&a&dat 1ossain, %ic&io 1as&imoto, Amran Cabir C&oud&ur), 7u&u 3lam - Dietar)
mus&room (Pleurotus ostreatus# ameliorates at&erogenic lipid in &)perc&olesterolaemic rats,
Clinical and A,perimental P&armacolog) and P&)siolog), (olume 20 $ssue ! Page "!0 - ?ul)
2002
10. Feasel *rac+s - 3 /imple %et&od of GroIing Pleurotus ostreatus, Garden %agazine,
0ron,, 7eI Jor+, in 1;;
%aterial realizat de Dragos /erban ( serbanKbursaagricola.ro #
Cop)rig&t L 2002 3lto/onic /.3.
%iercuri, 20 %artie 200<, 1"'26
Cultura ciupercii 3garicus bisporus
Ciupercile comestibile in Bomania
$n cadrul $nstitutului de Cercetari pentru 4egumicultura si Floricultura de la Ferma
%ogosoaia s-au efectuat cercetari pri-itoare la stabilirea si imbunatatirea te&nologiilor de cultura
a ciupercilor destinate consumului inca din ultimele decenii ale secolului 20.
Dintre ciupercile comestibile, te&nologia de cultura este stabilita pentru urmatoarele specii'
- ciuperca alba, crem sau bruna, pentru temperaturi scazute (12-16 @C# la fructificare, numita si
ciuperca criofila - Psalliota (3garicus# bisporus.
- ciuperca alba, pentru temperaturi mai ridicate (20-26 @C# la fructificare, denumita si
ciuperca termofila sau Psalliota edulis
- buretele rosiatic - Pleurotus florida
- buretele -anat denumit si pastra-ul fagului sau Pleurotus ostreatus
- buretele cornet - Pleurotus cornucopiae
- buretele ciuciulete -Coprinus comatus
- ciuperca cu -al - /trop&aria rugosa
7e -om ocupa in materialul de fata de ciupercile Psalliota (3garicus# bisporus, incercand sa
e,punem atat te&nici de cultura, generalitati pri-ind morfologia acestei specii, cat si principalele
boli si daunatori care pot sa apara, precum si metode de combatere a acestora.
Pe teritoriul Bomaniei se gasesc in flora spontana multe specii de ciuperci comestibile.
3cestea fac parte din clasa 0asidiom)cetes, increngatura %)cop&)ta. Dintre acestea, cele mai
raspandite sunt ' Creasta cocosului (Cla-aria aurea#, Flocoselul (1)dnum repandum#, %anatarca
(0oletus edulis#, 0uretii galbeni (Cant&arellus cibarius#, Basco-ul (4actarius deliciosus#, $utari
(4actarius piperatus#.
Din genul Psalliota (3garicus# cea mai raspandita este Psalliota (3garicus# campestris,
denumita popular ciuperca de camp.
Denumirea si incadrarea ta,onomica a speciei 3garicus bisporus
Din punct de -edere ta,onomic, ciupercile genului Psalliota (3garicus# fac parte din clasa
0asidiom)cetes, subclasa 1olobasidiom)cetes, ordinul 1)menom)cetales, familia 3garicaceae.
0asidiomicetele sunt ciuperci superioare, e-oluate, cu miceliu pluricelular. Drganul sporifer este
basidia, pe care se formeaza spori numiti basidiospori in numar de " de regula, in numar de 2 in
cazul 3garicus bisporus. Ciupercile ordinului 1)menom)cetales prezinta basidiile sub forma de
&imeniu.
$n ultima perioada denumirea de 3garicus bisporus este desemnata drept cea corecta, fata de
Psalliota bisporus. *otusi, ele sunt inca utilizate in paralel. D denumire mai -ec&e pentru
3garicus bisporus este 3garicus brunnescens. Denumirea bisporus deri-a din faptul ca, pe cand
ma5oritatea basidiomicetelor au " basidiospori pe fiecare basidie, 3garicus bisporus are numai 2,
de culoare bruna.
Denumirea romaneasca pentru aceasta specie este ciuperca alba, crem sau bruna sau
ciuperca criofila (7. %ateescu#. $n engleza termenul utilizat este de Gbutton mus&roomsG.
Genul 3garicus cuprinde apro,imati- 100 de specii, dintre care cele mai raspandite sunt
3garicus bitorMuis, 3garicus augustus, si ciuperca de camp, 3garicus campestris. /unt de
asemenea si specii otra-itoare, cum ar fi 3garicus placom)ces si 3garicus ,ant&odermus.
%orfologia ciupercii 3garicus bisporus
Corpul ciupercii este format din doua parti ' carpofor, in partea aeriana si &ife miceliene, cu
refle,e metalice alb-cenusii, puternic ramificate in substratul nutriti- in partea subterana. 1ifele
miceliene la inceput sunt subtiri si pe masura ce se dez-olta cultura, &ifele miceliene incep sa se
uneasca in manunc&iuri formand ulterior cordoane miceliene de culoare alba.
Partea aeriana a corpului -egetati-, respecti- carpoforul, este alcatuit din doua parti
anatomice ' palarie si picior. $n alcatuirea palariei se disting, de la e,terior spre interior'
- cuticula sau membrana, care poate fi de culoare alba, crem, bruna, cu suprafata neteda
fibros scamoasa sau solzoasa
- pulpa sau carnea, de culoare alba, compacta sau la,a
- stratul &imenial ce cuprinde lamelele basidiale ale ciupercii pe care se -or forma sporii
- camera sub&imeniala, ce reprezinta spatiul dintre lamelele basidiale si -elum
- -elumul, o prelungire a cuticulei, care uneste marginea palariei cu piciorul. 4a desc&iderea
palariei, -elumul se rupe si ramane sub forma unui inel in partea superioara a piciorului. (elumul
prezinta un interes deosebit pentru culti-ator deoarece starea lui indica momentul recoltarii.
(aloarea comerciala a ciupercilor este cea mai ridicata cand -elumul se prezinta intreg.
Palaria ciupercii poate a-ea diferite forme ' plata, turtita, conca-a, cu suprafata neteda,
fibroasa sau scamoasa si de culoare alba, crem sau bruna.
Piciorul ciupercii prezinta la e,terior cuticula care in toate cazurile este neteda si alba, in
interior pulpa care este ce-a mai la,a fata de cea a palariei, iar in mi5loc se gaseste canalul
medular.
Piciorul ciupercii poate fi cilindric, conic umflat la baza, alungit sau scurt.
Palaria si piciorul ciupercii sunt constituite dintr-o impletitura compacta de &ife miceliene.
(7. %ateescu#
(aloarea nutriti-a a ciupercilor
3ceste ciuperci sunt culti-ate inca dinainte de 1;00 pe teritoriul />3. $n prezent, in /tatele
>nite, 3garicus bisporus ocupa 08 din totalul productiei de ciuperci comestibile, >/3 fiind
una din cele mai mari producatoare de ciuperci din aceasta specie. Financiar, se estimeaza ca
-aloarea recoltei anuale de ciuperci din /tatele >nite atinge ;00 milioane dolari. (*. (ol+, C.
$-ors#
Pe plan mondial insa, amploarea culturii de 3garicus bisporus scade la "08 din totalul
ciupercilor culti-ate.
Dupa F3D, in ultimii 10 ani, productia mondiala s-a dublat, datorita continutului bogat in
substante azotate si in special in proteine. Continutul in proteine al ciupercilor proaspete este de
"-<8 si acesta poate fi e,emplificat si prin faptul ca pe 1 m2 culti-at anual cu ciuperci (pe 1 m2
se poate realiza eta5at o cultura de 2-2 m , 10 +g ciuperci , 2 cicluri de productie pe an N 60-0
+g de ciuperci# se pot realiza 2 +g substante proteice, comparati- cu 200 g cat se obtin de pe
aceeasi suprafata culti-ata cu grau.
(aloarea nutriti-a a ciupercilor culti-ate este datorata za&arurilor, precum si altor glucide
usor asimilabile, ale caror caracteristici principale constau in faptul ca 5umatate din ele sunt
formate din glicogen, asemanator cu cel din proteina animala. De asemenea contin o serie de
-itamine, dintre care cele mai importante sunt -itamina D si -itaminele din comple,ul 0.
Fazele fenologice la ciuperca Psalliota
$n dez-oltarea sa, carpoforul trece prin urmatoarele faze fenologice'
- mugurii sau primordiile de fructificare, care se formeaza in interiorul stratului de amestec
de acoperire, dupa un inter-al de 10-12 zile de la acoperire. 3paritia mugurilor de fructificare in
toata grosimea amestecului de acoperire indica culti-atorului ca zona fructiofera este formata si
in consecinta se -or reduce stropirile, intrucat trebuie sa apara urmatoarea faza fenologica a
ciupercii de cultura
- butonii de fructificare, cu diametrul de 10 mm, apar la suprafata straturilor, dupa 16-1;
zile de la acoperire
- ciuperca indi-idualizata, cand se disting palaria si piciorul, apare dupa 2 saptamani de la
acoperire
- aparitia -elumului reprezinta faza care indica maturitatea comerciala si marc&eaza
inceputul recoltarii
- ruperea -elumului indica de5a scaderea -alorii comerciale si se produce dupa 1-2 zile de la
faza precedenta
- palaria 5umatate desfacuta influenteaza negati- aspectul comercial, ciupercile fiind de
acum -alorificate la calitatea inferioara
- palaria trei sferturi desfacuta
- palaria total desfacuta
- palaria recurbata reprezinta ultima faza in care maturitatea fiziologica a ciupercii se
delimiteaza, ciuperca isi disemineaza sporii, iar -aloarea comerciala este anulata total
%icroclimatul necesar dez-oltarii 3garicus bisporus
>na din principalele probleme ale culturii ciupercilor este pregatirea substratului nutriti-,
respecti- a mediului de cultura.
Ciupercile 3garicus sunt direct influentate de conditiile de microclimat.
4a temperaturi mai mari de 20 @C cresterea miceliului se opreste, iar daca aceste conditii
persista miceliul piere.
%iceliul ramane -iabil la temperatura de 0 @C si poate intra imediat in -egetatie cand este
pus in conditii potri-ite de mediu.
*emperatura de 20 @C in spatiul de cultura fa-orizeaza cresterea miceliului. Daca
temperatura -a fi mai scazuta, miceliul -a a-ea o crestere mai redusa, astfel la temperatura de 12
@C incubarea miceliului se desfasoara in "0-"< zile.
$n perioada de recoltare, daca temperatura -a fi mai scazuta succesiunea recoltarilor -a fi
mult mai lenta (la 11-12 @C recoltarea se face la 2-2 zile, iar la 1"-16 @C recoltarea se face
zilnic#, iar daca -a fi mai ridicata (1!-1; @C# e,ista riscul uscarii. $n acest din urma caz, stropirile
se -or efectua cat mai des.
>miditatea relati-a din spatiul de cultura -a putea fi mentinuta prin stropirile repetate ale
spatiilor de circulatie si c&iar ale peretilor si plafonului incintei. Pentru indicarea umiditatii
relati-e din spatiul de cultura se foloseste &igrometrul -ertical cu fir de par.
3erisirea trebuie sa fie lenta si continua, de la inceputul culturii si pana la sfarsit, in special
in perioada de recooltare, cand ciupercile -or consuma o,igenul si -or elibera dio,id de carbon.
$n e,ces de dio,od de carbon, ciupercile -or forma picior alungit si palarie redusa.
Cu a5utorul -entilatiei -a trebui sa se asigure o posibilitate de circulatie a aerului, insa fara
curenti de aer la ni-elul straturilor de cultura.
>miditatea relati-a a aerului trebuie sa se incadreze intre 62-6<8. Aste mai daunator un
substrat cu umiditate ridicata, decat un substrat uscat.
Pentru cultura ciupercilor sunt folosite diferite tipuri de spatii inc&ise. 3stfel, pentru
sistemul clasic gospodaresc sunt folosite pi-nitele, gra5durile, puiernitele, rasadnitele
semiingropate care pot oferi conditii pentru realizarea a 1-2 cicluri de cultura pe an. (7.
%ateescu#
/patiul de cultura trebuie sa corespunda la urmatoarele conditii'
- izolare termica ridicata, fara -ariatii mai mari de 2-2 @C de la zi la noapte
- posibilitatea de aerisire prin -entilatie libera sau diri5ata
- posibilitatea dezinfectarii suprafetelor interioare, termic sau c&imic
- sa prezinte drumuri de acces
- sa fie ferite de inundatii
- sa fie asigurata sursa de apa in interior sau in apropiere
*e&nologia minima de asigurare a unei bune izolari termice consta in'
- asigurarea unei perne de aer intre plafon si acoperis
- camera tampon la intrare
- tapetarea la e,terior cu strat izolator de polistiren, -ata minerala, sau natural prin trestie,
coceni, paie.
3sigurarea unei bune umiditati consta in stropirea regulata a incintei.
/ubstratul necesar culturii 3garicus bisporus
Ciupercile 3garicus sunt &eterotrofe, adica nu isi pot sintetiza singure nutrientii. De aceea,
ei trebuie oferiti ciupercii prin intermediul substratului nutriti-. Cel mai utilizat este compostul.
Compostarea se defineste ca un proces comple, ce cuprinde suma transformarilor bioc&imice,
fizico-c&imice si microbiene pe care le sufera produsele reziduale organice, de origine -egetala si
animala, amestecate in proportii bine stabilite. Produsul nou-obtinut in urma acestui proces
poarta numele de compost si se poate gasi in diferite stadii de &umificare.
Produsele reziduale ce se preteaza cel mai bine pentru a fi compostate sunt cele pro-enite
din comple,ele de crestere a animalelor. Ceea ce ar impiedica desfasurarea procesului de
compostare este starea compacta a gunoiului de gra5d, ce nu permite accesul aerului. Din aceasta
cauza etse necesara incorporarea in masa sa a unor materiale cu rol de afanare, care sa constituie
in acelasi timp si suportul structural pentru constructia gramezii de amestec ce se recomanda a
a-ea o inaltime de ma,imum 2-" m. Forma acestei gramezi este de prisma triung&iulara, fiind
dictata atat de necesitatea unei suprafete de aeratie cat mai mari, cat si de ne-oia e,istentei unui
profil care sa faciliteze scurgerea apei pro-enite din e-entualele precipitatii. %aterialele cu rol de
sc&elet trebuie sa fie biodegradabile si sa permita e,ecutarea lucrarilor de remaniere si
constructie a gramezii. Bemanierea este necesara pentru asigurarea conditiilor de aerobioza
precum si pentru omogenizarea amestecului. %aterialele cu rol de sc&elet pot fi paie, coceni,
tulpini, etc.
Declansarea procesului de compostare se manifesta prin cresterea temperaturii la 60-6< @C
in numai cate-a zile. Daca temperatura stationeaza la "0-"< @C aceasta se datoreaza indesarii
e,agerate a materialului. $n cazul in care temperatura depaseste !0 @C se impune remanierea
gramezii pentru cresterea inaltimii, in sensul unei tasari mai puternice a gramezii. $n cazul in care
umiditatea are tendinta sa scada, se -or e,ecuta stropiri ale gramezii.
$n mod normal, compostul se obtine dupa 2 luni. D tona de compost cu umiditate de "08
contine in medie 200 +g materie organica din care 120 +g carbon organic, 1< +g azot, 10-12 +g
fosfor, etc.
*eoretic se deosebesc doua tipuri de compostare ' aeroba si anaeroba. Practic insa,
rezultatele obtinute in cazul compostarii aerobe sunt net superioare din toate punctele de -edere.
Procesul compostarii aerobe cuprinde doua trepte care nu sunt successi-e ci se intrepatrund.
1. *reapta descompunerii materiei organice
Cea mai mare parte din substanta uscata a amestecului de produse reziduale ce se
composteaza o constituie celuloza. 3lte substante mai sunt in ordinea ponderii pentozanele,
lignina, proteinele, grasimi si saruri minerale.
Procesul de descompunere incepe printr-o inmultire rapida a bacteriilor, dintre care primele
sunt cele care utilizeaza la nutritia lor proteinele, aminoacizii, sarurile amoniacale si glucidele
usor &idrolizabile sau direct asimilabile. 3cestora le urmeaza bacteriile si ciupercile capabile sa
&idrolizeze celuloza, pectinele si lignina. Prin descompunerea proteinelor si aminoacizilor rezulta
amoniacul care este asimilat in mare masura de catre microflora, daca aceasta are la dispozitie
carbonul necesar respiratiei si sintezei propriei proteine.
2. *reapta sintezei unei noi materii organice
$n procesul de descompunere a materiei organice, microflora responsabila de acest proces
isi sporeste biomasa. $n conditii aerobe din fiecare 100 parti de substanta organica iau nastere 20-
20 parti biomasa microbiana. $n cazul celei de-a doua trepte acti-eaza alte microorganisme care
preiau compusii rezultati din descompunere si sintetizeaza substante noi. Produsul final al
metabolismului acestor microorganisme il constituie substantele &umice. Deci, in prima treapta
se obtin unii produsi instabili, in timp ce in a doua treapta se sintetizeaza acele substante din care
in sol poate lua nastere &umusul. Din aceasta cauza compostul rezultat la sfarsitul treptei a doua
mai poarta numele si de compost &umic. Daca procesul de compostare nu este stopat in
momentul in care s-a atins acest stadiu de compost &umic, se a5unge la o mineralizare a-ansata
ce implica pierderi insemnate de carbon si azot, numele dat produslui in acest caz fiind compost
pamantos, sau popular, mranita. $n acest stadiu compostul nu trebuie sa a5unga decat atunci cand
urmeaza a fi administrat unor legume mai sensibilie.
$n gramada de compostare, apropierea de stadiul final se constata prin scaderea temperaturii
la "0-"< @C. Diri5and corect procesul prin stabilirea umiditatii initiale a amestecului initial gunoi
de gra5d-resturi -egetale la ma,imum 60-6<8, umiditatea produsului final -a fi sub "08.
$n timpul compostarii -iata microbiana se orienteaza pe anumite directii determinata de
accesul aerului in gramada si de cresterea temperaturii in conditii specifice de umiditate. 3stfel,
prin sectionarea gramezii de compost dupa apro,imati- o luna de la declansarea procesului de
compostare se e-identiaza o structura formata din 2 zone'
- prima zona, centrala, o constituie un nucleu anaerob inc&is la culoare, cu umiditate
crescuta si temperatura ridicata
- ce de-a doua zona, intermediara, este mult mai uscata, cu temperaturi mai mici decat ale
nucleului, in aceasta zona se dez-olta actinom)cetele care ii confera prin acti-itatea lor un aspect
de cenusa : are o grosime de circa 20 cm. 3ceasta a doua zona este de fapt zona aeroba acti-a
care genereaza caldura din gramada de compost, caldura care radiind din toate partile se
acumuleaza in nucleul central
- cea de-a treia zona, stratul e,terior, este formata din material uscat datorita e-aporarii
masi-e a apei sub influenta caldurii care urca din straturile inferioare : are o grosime de circa 20
cm si este considerata a fi o zona c-asi-inacti-a in prima parte a procesului de compostare :
ulterior aceasta zona de-ine sediul populatiei faunistice.
Din punct de -edere al e-olutiei compostului, se constata o populare intensa cu bacterii in
timpul primei luni, dupa care are loc o scadere. /pre deosebire de bacterii numarul de
micromicete creste permanent. Din punct de -edere bioc&imic acest lucru se e,plica prin
disparitia treptata a formelor de substanta organica usor accesibila precum si prin sinteza de
materii &umice policondensate. Pentru o intelegere mai buna a dinamicii proceselor microbiene
din compost, trebuie amintit ca la inceputul procesului se amesteca doua componente foarte
diferite ' gunoiul de gra5d si resturile -egetale : fiecare -ine cu o alta zestre microbiana, dar
e-olueaza impreuna spre un produs finit omogen.
Flora bacteriana cea mai numeroasa in timpul primei perioade a procesului de compostare
este flora mezofila, aceasta este la inceput de circa 10 ori mai numeroasa decat flora termofila.
4a inc&eierea procesului dupa o perioada de circa 2 luni ambele tipuri a5ung la o -aloare minima.
/pre deosebire de flora mezofila, care ramane la aceasta -aloare minima, flora termofila poate
a-ea usoare tendinte de crestere. >n alt aspect este acela conform caruia dupa prima luna de
compostare s-au pus in e-identa in mod regulat unele specii de bacterii potential patogene, dupa
doua luni de compostare disparitia acestor specii este c-asi-totala. (/. Campeanu#
Betetele de compost propuse de Dr. %ateescu sunt'
- Compost clasic ' gunoi de cal < t, superfosfat 2< +g, sulfat de amoniu 1! +g, gips 100 +g,
urina de gra5d 2<0 l. Durata compostarii 2"-26 zile, cu e,ecutarea intoarcerilor la "-< zile.
- Compost mi,t ' gunoi de cal ",< t, paie de grau 0," t, gunoi de pasari 0,< t, urina de gra5d
1200 l, superfosfat <E, sulfat de amoniu ;E, gips 2<E, colti de malt <E.
- Compost sintetic ' paie de grau 1 t, gunoi de pasari "00 +g, colti de malt 1<0 +g, uree 20
+g, ipsos 60 +g.
/patiul de compostare'
- Compostarea anaeroba, denumita si faza de preinmuiere, se e,ecuta pe o platforma
descoperita, din beton sau caramida, cu posibilitatea de recirculare a mustului.
- Compostarea aeroba se e,ecuta pe o platforma acoperita, sopron, magazie, a-and
inaltimea de cel putin 2 m, pentru a permite e,ecutarea lucrarilor. 3mplasarea ei -a fi mult
distantata de locul de depozitare a substratului uzat, e-acuat din ciupercarie. $n interior se -a
asigura o sursa de apa.
Cu pri-ire la necesarul de spatiu pentru compostarea aeroba se precizeaza ca un sopron cu
dimensiunile de ! m lungime si 2 m latime asigura pregatirea compostului pentru 100 m
suprafata de cultura, re-enind pentru fiecare tona de compost o suprafata de 2,1 m2.
Pentru 100 m2 suprafata de cultura se e,ecuta o platforma de 6,2,2, asezata in straturi
tasate succesi-. /e uda pana la suprasaturatie si apoi fiecare strat se preseaza pana ce grosimea
scade la 5umatate. Pentru a permite declansarea proceselor de fermentare in masa de compost, nu
se folosesc platforme de compost cu dimensiuni mai mici de 2 m lungime, 1,! m latime si 1,< m
inaltime, care -or ingloba 1,<-2 tone compost pentru o suprafata de cultura de 1<-20 m2.
Dupa o perioada de 12-1" zile, preinmuierea compostului este terminata, iar compostul se
duce in sopron sau magazie, pentru faza de fermentatie aeroba. $n acest caz, intoarcerile masei de
compost se fac la 2-< zile, fara sa se decaleze, intrucat prin e,ecutarea intoarcerilor la mai mult
de < zile, compostul de-ine necorespunzator. 4a fiecare intoarcere se -erifica gradul de umezire
al compostului (strans in mana apa musteste usor intre degete#. $n timpul intoarcerilor se
in-erseaza marginile platformei, in sensul ca marginile -ec&ii platforme se pun in mi5loc si
in-ers, si cu furcile prin scuturare se -antura compostul pentru aerisire.
$n timpul compostarii se administreaza esalonat urmatoarele amedamente si ingrasaminte
organice si minerale'
- asezarea la preinmuiere la compostarea anaeroba ' urina 20 litri=m2
- asezarea la compostarea aeroba ' gips 2E
- intoarcerea $' gips 2E
- intoarcerea $$' "E gips, 2E, sulfat de amoniu 2E
- intoarcerea $$$' gips "E, superfosfat 2E, sulfat de amoniu 2E
- intoarcerea $(' gips "-6E
*otalizand amendamentele si ingrasamintele organice si minerale rezulta ca se
administreaza urmatoarele cantitati' gips 16-1;E, superfosfat E, sulfat de amoniu <E, urina 20
l=m2.
$n timpul compostarii, ca urmare a proceselor de fermentare, pierderile de substante
organice din masa de compost sunt de circa 10-1<8 si pentru aceasta culti-atorul -a trebui sa
puna la fermentare o cantitate sporita de compost.
Pasteurizarea naturala
Beprezinta o metoda culturala cu scop profilactic, care se aplica la substratul pentru ciuperci
dupa e,ecutarea a 2-" intoarceri. Pasteurizarea naturala fa-orizeaza dez-oltarea in interiorul si
e,teriorul platformei de compost a temperaturilor mai mari ca <<-60 @C pe o perioada mai mare
de "; de ore, capabile sa distruga o serie de agenti patogeni daunatori.
$n acest sens, dupa intorsul 2 sau " in platforma de compost, se desc&id canale -erticale cu
a5utorul unor burlane sau tuburi cu diametrul de <0-60 cm, care pe masura ce platforma se
finiseaza, acestea se -or scoate in masa de compost, ramanand numai canalul de aer.
Canalele de aer din platforma de compost sunt distantate la 1-1,< m.
4a terminare, platforma se -a acoperi cu o folie de polietilena, in care se -or lasa libere
numai spatiile superioare ale canalelor de aerisire, in asa fel incat circulatia aerului in stratul de
compost sa se faca normal.
/e -a urmari ca la sauprfata stratului de compost sa se realizeze temperaturi mai ridicate de
<< @C pe o perioada de 2-2 zile. 3ceasta -a conduce la o pasteurizare naturala in toata masa de
compost.
Dupa inc&eierea pasteurizarii, compostul -a fi eliberat de folia de polietilena si -a putea fi
introdus in spatiul de cultura.
*rebuie subliniat faptul ca pasteurizarea naturala se aplica numai in cultura de prima-ara si
in special in cea de toamna, cand temperatura mediului ambiant este mai ridicata de 1< @C. (7.
%ateescu#
Calitatea substratului nutriti- dupa pasteurizarea naturala'
- culoarea ' brun negricioasa cu pete albe, datorita actinom)cetelor, ciuperci termofile
dez-oltate in masa de compost
- te,tura' prin strangerea in mana este moale, iar paiele se rup usor
- mirosul' placut
- amoniacul liber ' mai mic decat 0,1E. *rebuie precizat ca amoniacul liber este to,ic
pentru miceliul ciupercii, si fa-orizeaza dez-oltarea unor ciuperci competiti-e dintre care
mucegaiul -erde masliniu (C&aetomium cli-aceum# este cea mai periculoasa.
- p1 ' !-!,<
3sezarea substratului nutriti-
$n interiorul spatiului de cultura, substratul de cultura se poate aseza sub diferite forme, in
functie de sistemul de cultura folosit.
3sezarea sub forma de biloane' 0ilonul, de forma trapezoidala, este folosit datorita faptului
ca se realizeaza o suprafata de cultura mult sporita fata de suprafata ocupata.
0iloanele se e,ecuta cu a5utorul unor tipare din scandura groasa de 2 cm, geluite sau
captusite cu tabla la interior, pentru a se permite ca substratul cat mai bine presat, sa alunece usor
la scoaterea din tipar. 4ungimea tiparelor -ariaza intre 1 si 1,< m. *iparele pot fi cu fund sau fara
fund. $n cazul tiparului cu fund, se -a proceda la rastrunarea tiparului cand s-a realizat umplerea
lui cu substrat presat, spre deosebire de cel fara fund, cand tiparul se -a ridica.
*iparele se fac cu scopul de a aseza substratul nutriti- in forme si de a folosi cat mai rational
spatiul de cultura.
3sezarea in saci' /e folosesc saci de plastic cu latimea de 60-!0 cm. Grosimea substratului
nutriti- in sacii de plastic -a fi de 2<-2< +g substrat si respecti- 100-1<0 +g=m2 (in medie asta
inseamna "-6 saci=m2#.
3sezarea substratului in strat orizontal' Aste cea mai simpla te&nologie. /tratul orizontal
asezat cat mai tasat -a a-ea o latime de !<-1"0 cm si o grosime de 1;-20 cm la margine si 2< cm
la mi5loc.
Pentru a se putea folosi intreaga suprafata de compost, marginile stratului orizontal -or
trebui sa aibe o usoara panta.
3sezarea straturilor pe stela5e' 7ecesita eta5ere confectionate din prefabricate de beton sau
din profil metalic cu perete din asbociment.
Dimensiunile stela5elor sunt' inaltimea ;0 cm pentru un bilon si 120 cm pentru doua
biloane, primul parapet fiind dispus la 1<-20 cm de pardoseala.
Distanta dintre parapetele stela5elor -a fi de <0-60 cm, mai mica in cazul e,ecutarii
straturilor plane si mai mare in cazul utilizarii biloanelor.
3sezarea substratului in lazi' 4azile utilizate sunt din P(C, si sunt potri-ite pentru aceasta
cultura deoarece, spre desebire de cele din lemn, acestea nu ofera spatiu gazda pentru nematozi.
Grosimea substratului nutriti- asezat cat mai presat nu trebuie sa fie mai mica de 12-1< cm,
si mai mare de 20 cm.
%iceliul de ciuperci si insamantarea
%iceliul de ciuperci reprezinta un preparat biologic pregatit in conditii de laborator, la care
&ifele diferitelor ciuperci comestibile se gasesc impanzite fie pe suprafata boabelor de cereale
(orz, secara, grau# caz in care se numeste miceliu granulat, fie pe paie de cereale, cand poarta
denumirea de miceliu clasic.
%iceliul de ciuperci astfel pregatit se li-reaza in pungi din polietilena.
%iceliul de ciuperci asigura culti-atorului obtinerea de ciuperci cu anumite caractere
morfologice (forma, marime, culoare# si insusiri fiziologice (durata de impanzire, precocitate,
capacitatea de fructificare#.
%iceliul de ciuperci pe suport granulat din boabe de grau sau orz se prepara si se li-reaza
din diferite specii de ciuperci si din tulpini selectionate. De e,emplu'
<12 - linie creata de firma /J4(37 - $nstitutul de cercetare 1DB/* din Dlanda. Productia este
de 26-22 +g=m2
31< - se caracterizeaza prin marimea ciupercii (;-12 cm# si are o productie de 2"-2; +g=m2
100 si 120 - au de asemenea o mare producti-itate
$nsamantarea substratului nutriti-
3ceasta lucrare se e,ecuta numai dupa ce temperatura din substrat a scazut sub 20 @C, iar
cea din mediul ambiant este de 2"-2< @C. 3ceste conditii se pot realiza fara nici un fel de consum
energetic in perioada de toamna (august-septembrie#.
$nsamantarea biloanelor se e,ecuta in cuiburi dispuse in triung&i la adancimea de 2-" cm si
la distanta de 20 cm. /e insamanteaza cate doua randuri la 1< cm pe pantele bilonului si un rand
pe coama. Cu mana stanga se ridica substratul nutriti- pana la adancimea mentionata, iar cu
mana dreapta se introduce cu o lingura, miceliul granulat, dupa care se apasa cu mana stanga in
asa fel incat sa ramana un mic orificiu de aerisire.
$n cazul insamantarii straturilor plane, a sacilor sau a lazilor, aceasta se e,ecuta fie in
cuiburi ca la biloane, fie prin amestecarea miceliului cu substratul nutriti-.
/e foloseste o cantitate de miceliu de 0,<-0,!8 raportata la cantitatea de substrat nutriti-.
Dupa cate-a zile de la insamantare miceliul incepe sa se propage concentric in 5urul
punctelor de contact cu compostul, formand o retea alba-albastruie cu refle,e metalice
caracteristice.
$mpanzirea miceliului -a fi mai e-identa in cazul in care suprafata substratului de cultura se
-a prezenta compacta.
Pentru fa-orizarea impanzirii este necesar sa se realizeze conditiile optime de temperatura si
umiditate m,entionate, iar suprafata de cultura se -a acoperi cu deseuri din &artie sau cu folie de
polietilena.
$n aceasta perioada (apro,imati- 20 zile# se -or e,ecuta urmatoarele lucrari' -
pre-enirea uscarii straturilor prin inlaturarea cauzelor care pot pro-oca uscarea' curentii directi
de aer, influentele directe ale surselor calorice, umiditatea relati-a mai mica de ;08
- pre-enirea atacului de daunatori, prin stropirea la perioade de <-6 zile cu o solutie 0,28
4indato,, administrandu-se o cantitate de solutie de <0-100 cm2=m2
- pre-enirea atacului de daunatori, prin stropirea la perioade de <-6 zile cu o solutie 0,28
4indato,, administrandu-se o cantitate de solutie de <0-100 cm2=m2
- dezinfectarea saptamanala a potecilor de circulatie prin stropirea cu solutie de sulfat de
cupru 28
3coperirea substratului impanzit cu miceliu reprezinta o etapa cultrala de baza
premergatoare perioadei de recoltare a ciupercilor si care conditioneaza desfasurarea acesteia.
%omentul e,ecutarii acoperirii -a fi atunci cand miceliul a impanzit aproape 5umatate din
grosimea substratului nutriti-. *rebuie precizat ca cresterea miceliului depinde in mare masura de
temperatura. 3stfel, miceliul -a impanzi cel mai repede substratul nutriti- cand temperatura
mediului e,terior -a fi de 20-2< @C, la temperaturi mai mici de 1< @C miceliul se -a dez-olta
foarte lent.
$n mod normal, impanzirea optima pentru acoperire se realizeaza dupa 2 saptamani de la
insamantare.
4a sfarsitul perioadei de impanzire se aplica pe suprafata substratului un strat de amestec
acoperitor cu o grosime de 2-" cm, aceasta in functie de grosimea substratului nutriti-.
$n interiorul stratului de amestec acoperitor se -or forma primordiile (butonii de
fructificare#, precum si postamentele miceliene ale ciupercilor a5unse la maturitatea comerciala.
Prepararea amestecului de acoperire. /e recomanda reteta ' 2 parti nisip, o parte pamant de
telina, o parte turba neagra sau praf de carbune (in proportie de !<8#, in amestec cu nisipul.
4a amestecurile de acoperire in functie de continutul in turba, se adauga <-108 carbonat de
calciu, sau in lipsa acestuia, moloz cernut. Componentele amestecului se omogenizeaza pentru ca
amestecul sa de-ina cat mai uniform si sa aiba o structura pe cat posibil granulata.
Dezinfectarea materialului de acoperire. Aste o lucrare obligatorie care necesita ca
amestecul sa fie suficient de umed. Dezinfectarea se e,ecuta cu formalina "08, in cantitate de 2
litri=m2 amestec si are o actiune de ;-10 zile. $n aceasta perioada amestecul se acopera cu o
prelata.
A,ecutarea acoperirii. 4a acoperirea biloanelor, amestecul de acoperire se dispune in straturi
successi-e in forma de trepte, de la baza bilonului catre coama, in grosime de 2-" cm si cat mai
tasat, dupa care se e,ecuta o pul-erizare usoara cu apa si o netezire usoara.
Pentru acoperirea straturilor plane, a sacilor sau a lazilor, amestecul de acoperire se aseaza
in strat uniform cu grosimea de 2-" cm.
Dupa acoperire se -a uda cu 1 litru apa=m2 si apoi la un inter-al de 1-2 zile se -a netezi prin
presare usoara, pentru a se realiza o aderenta cat mai buna intre amestecul de acoperire si
substratul nutriti-. 3ceasta lucrare prezinta o importanta deosebita in realizarea unor productii
sustinute de ciuperci.
$mpanzirea miceliului in stratul de amestec acoperitor dureaza 20-2< zile, in timpul carora
se e,ecuta lucrarile'
- scaderea treptata a temperaturii spatiului de la 2" @C la 20 @C in cea de-a doua saptamana
si ulterior, pentru e,ecutarea socului termic, la 1<-16 @C
- umectarea straturilor prin stropiri periodice, cu cantitati de 200-200 cm2=m2, aplicate prin
pul-erizare sub presiune
Cantitatile de apa -or scadea in a doua saptamanala 0,1 litri=m2 la 2-2 zile si se -or anula in
a treia saptamana, cand ciupercile incep sa apara. (7. %ateescu#
Perioada de recoltare
Primele ciuperci apar dupa o perioada de circa 2-" saptamani de la acoperire, sub diferite
forme ' buc&ete, butoni si ciuperci indi-idualizate.
%omentul recoltarii este determinat de aparitia in partea inferioara a palariei a -elumului.
Pentru a putea fi -alorificate cu eficienta, ciupercile trebuie recoltate cu -elumul intreg, palaria
inc&isa, piciorul putin alungit. Becoltarea se e,ecuta in functie de temperatura spatiului de
cultura ' dupa 2-2 zile la 12 @C, dupa 2 zile la 12-1" @C, zilnic la 16 @C.
Cum se e,ecuta recoltarea. Pentru e,ecutarea recoltarii, ciupercile se apuca cu mana, se
rasucesc si se apasa usor in 5os : ciupercile aprute in buc&et se recolteaza esalonat prin
desprinderea din buc&et. Dupa recoltare, cu un cutitas de ino,, se taie baza piciorului si se
sorteaza pe categorii comerciale. Partile rezultate se depoziteaza in ladite si se scot din spatiul de
productie.4aditele se dezinfecteaza zilnic cu sulfat de cupru sau formalina.
D conditie de baza pentru reusita unei culturi impune ca, inainte de recoltare cu 10-12 ore,
straturile sa nu se ude, deoarece se pot produce pierderi prin desprinderea unei portiuni din
stratul acoperitor.
$n cursul unei perioade de fructificare de "<-60 zile, se -or e,ecuta 2<-"0 recoltari, grupate
in "-; -aluri de recoltare, in functie de temperatura mediului ambiant (-al de recoltare N o
aparitie colecti-a a ciupercilor#.
4ucrarile se -or e,ecuta dupa fiecare recolatre'
- pli-itul ciupercilor bolna-e, inmuiate sau patate
- scoaterea postamentelor miceliene, in cazul ciupercilor aparute in buc&et : colectarea
acestora se face in -ase speciale care ulterior se -or goli cat mai departe de incinta, pentru a
pre-eni contaminarile ulterioare
- acoperirea suplimentara a locurilor de unde s-au recoltat ciuperci se e,ecuta dupa fiecare
-al, folosind amestec de acoperire dezinfectat in prealabil
- stropitul straturilor de cultura are loc in general dupa fiecare recoltare, iar cantitatea de apa
ce se -a administra -a depinde de acoperirea cu ciuperci a straturilor. 3stfel, daca se apreciaza ca
in urmatoarele zile se -or recolta 20 +g de ciuperci, cantitatea de apa -a fi de dubla ("0 litri#.
*rebuie mentionat faptul ca in plin -al de recoltare nu se -a aplica stropitul, iar dupa
terminarea -alului, cantitatea de apa se -a reduce la 0,1-0,2 l=m2, pentru a mentine suprafata
straturilor 5ila-a.
Productia de ciuperci realizata pe un ciclu de cultura este de 6-; +g=m2. (7. %ateescu#
/farsitul culturii si pregatirea pentru un nou ciclu de cultura
Dupa o perioada de 1,<-2 luni de recoltare, in functie de temperatura spatiului de cultura,
perioda de recoltare se considera inc&eiata iar spatiul -a trebui e-acuat si pregatit pentru un nou
ciclu de cultura.
$n culturile gospodaresti, cand se e-acueaza substratul uzat, se -a a-ea gri5a sa nu -ina in
contact cu substratul proaspat pregatit sau cu amestecul de acoperire, ori cu partile componente
ale acestora.
Pardoseala spatiului se curata de resturile culturii -ec&i si se spala, dupa care pe toate
suprafetele interioare se aplica dezinfectarea c&imica, prin pul-erizarea unei solutii fungicide
formata din sulfat de cupru 2+g, lapte de -ar 10 litri, formalina 2 litri, 4indato, 1 litru, apa 100
litri.
>lterior, dezinfectarea c&imica se continua prin gazarea spatiului cu'
- bio,id de sulf, 20 g sulf=m2 incapere sau
- alde&ida formica (fierberea a 20 cm2 formalina=m2 incapere#
Dupa aerisire, in spatial respecti-e se poate introduce substratul nutriti-e pentru un nou
ciclu de cultura.
0olile si daunatorii ciupercilor 3garicus
Prin specificul lor, culturile de ciuperci ofera conditii optime de dez-oltare pentru multe
microorganisme ca -irusuri, bacterii, ciuperci saprofite si parazite, care pot infesta substratul sau
ataca direct basidiofructul. De asemeneatemperatura de 16-2" @C, umiditatea relati-a de ;0-08,
e,istenta unor materii organice in descompunere, creeaza conditii pentru dez-oltarea a numerosi
daunatori ' nematozi, insecte, acarieni, etc..
Pentru ca acesti daunatori sa nu se dez-olte in ciupercarie trebuie sa se tina seama de
urmatoarele recomandari'
- sa se respecte igiena culturala la pregatirea substratului nutriti-
- in ciupercariile neinzestrate cu posibilitati de dezinfectare a incintei pe cale termica, la ;0
@C, sa nu se foloseasca stela5e si rafturi din lemn, ci numai din beton, si sa nu se aplice cultura in
saci de polietilena
- accesul in incinta sa fie controlat, folosindu-se perne la intrare imbibate cu substante
fungicide
- sa se aplice stropiri pre-enti-e atat pe substratul in pregatire - sub forma de compost - cat
si pe straturile de cultura, imediat dupa asezare, acoperire
- pregatirea amestecului de acoperire sa se faca in conditii igienice (partile componente ale
acestuia sa nu -ina in contact cu praf, deseuri, etc# si sa se foloseasca dezinfectarea, fie termic,
fie c&imic, cu formalina
- substratul uzat folosit la un ciclu de cultura sa nu fie depozitat in imediata apropiere a
spatiului de productie, intrucat ar putea constitui un focar permanent de boli si daunatori specifici
culturii de ciuperci. $n cazul in care acesta nu poate fi incorporat imediat in sol, trebuie
transportat cat mai departe, sau acoperit cu un strat gros de pamant
- in perioada da recoltare, temperatura sa nu fie mai mare de 1!-1; @C, umiditatea sa nu fie
e,cesi-a iar -entilatia fara curenti puternici de aer
- ciupercile bolna-e si resturile de ciuperci pro-enite din recoltare sa fie arse, nu aruncate la
intamplare
- in cazul atacului produs de ciupercile saprofite sau parazite, de -irusuri sau bacterii,
precum si de daunatori, sa se ia masuri urgente de lic&idare a focarelor aparute si de carantina
fito-sanitara.
0oli produse de -irusuri
0oala G4a FranceG
3ceasta boala se manifesta prin brunificarea tesutului ciupercilor si alungirea puternica a
piciorului, in raport cu diametrul palariei. $n unele cazuri, ciuperca poate prezenta o talie foarte
mica. 3cest -irus, asemanator cu cel care produce mozaicul lucernei, pe langa anomaliile
descries la basidiofruct, fa-orizeaza si pieirea miceliului din substrat fenomen e-identiat printr-o
stagnare premature a recoltei. 0oala poate fi pre-enita prin pasteurizarea naturala a substratului,
la << @C.
0oli produse de bacterii
0acteriile apartinand speciilor Pseudomonas fluorescens si Pseudomonas talassi ataca in
special suprafata cuticulei palariei, pro-ocand boala petelor de bronz, caracterizata prin pete de
culoare galbuie, care ulterior de-in brune.
Pre-enirea se face prin e-itarea stropirii straturilor cu o zi inainte de recoltare, pentru a nu
se crea conditii de dez-oltare a bacteriilor in picaturile de apa care stagneaza la suprafata palariei
ciupercilor. 3cest fenomen apare mai ales daca -entilatia se face direct, si stropirea se face cu
pompe cu duze grosiere.
0oli produse de ciuperci concurent saprofite
3ceste boli, cunoscute si sub numele de mucegaiuri de imburuienare sau ciuperci
soncurente, infesteaza substratul de cultura, il secatuiesc si nu mai permit ca miceliul ciupercii de
cultura sa se impanzeasca. $n culturile de ciuperci mai frec-ente sunt urmatoarele'
1. 0oala de gips - %onilia fimicola, se manifesta prin aparitia pe straturi a unor pete
circulare de culoare albicioasa, cu un aspect prafos, de unde si denumirea de boala de gips. 0oala
produce o streiltate fiziologica a miceliului, ceea ce afecteaza recolta. Aste fa-orizata de
composturile prea umede, peste !08 apa, precum si de cele supracompostate (mai mult de 2<
zile#. Daca se manifesta si dupa acoperirea straturilor, productia de ciuperci -a fi redusa, iar pe
straturi -or aparea zone fara ciuperci. Pentru pre-enirea acestei boli pe langa masurile generale
este necesara pul-erizarea straturilor imediat dupa acoperire cu o solutie de .ineb sau Perozin, in
concentratie de 0,28, operatie care trebuie repetata la inter-ale de < zile, pana la inceperea
recooltarii. 0oala apare dupa acoperire numai in cazurile cand nu s-au mai luat masurile de
indepartare a focarelor inainte de acoperire sau nu s-a dezinfectat amestecul acoperitor.
2. 0oala de gips bruna - Papulaspora b)ssina, se manifesta prin aparitia de pete circulare, cu
aspect pufos, care ulterior de-in brune cu aspect prafos. Conditiile de aparitie si masurile de
pre-enire sunt similare cu cele de la boala de gips.
2. %ucegaiul cenusiu - C&aetomium oli-aceum reprezinta un concurent foarte important
petru m,iceliul ciupercii de cultura, datorita faptului ca poate produce stagnarea completa a
cresterii acestuia, si pieirea lui in totalitate. /e caracterizeaza printr-o culoare albicioasa cenusie
si o crestere abundenta aeriana. 0oala apare pe straturi la un inter-al de 10-1< zile de la
insamantare, derutand culti-atorii incepatori, care considera acest mucegai drept miceliul
ciupercii de cultura. >lterior pe firele de paie din componenta substratului nutriti- se formeaza
pustule maslinii, care reprezinta organele de propagare ale ciupercii, adica periteciile in care se
gasesc asce cu cate ; ascospori rosiatici. 0oala apare in special pe substraturile la care
temperatura din timpul pasteurizarii a fost mai ridicata ca 60 @C si s-a desfasurat in lipsa de aer.
De asemenea ea apare si pe substraturile pregatite printr-o compostare la temperaturi prea
ridicate (mai mari de !< @C#, ceea ce denota o intarziere a perioadei de intoarcere. Pentru
pre-enirea acestei boli pe langa masurile profilactice obisnuite, trebuie e-itate temperaturile prea
ridicate atat in timpul compostarii, cat si in timpul pasteurizarii naturale.
". %ucegaiul galben - %)celliop&ora lutea apare in spatial dintre substrat si amestecul de
acoperire sub forma de miceliu paslos-albicios, care ulterior capata culoarea galbui-bruna. $n caz
de atac puternic, miceliul ciupercii de cultura dispare, dubstratul de-ine negru, cu un miros
caracteristic de apa clorinata si presarat cu numeroase glomerule galbui sau -erzi-cenusii, de
unde a capatat si denumirea de Gcocleala ciupercilorG.
<. %ucegaiul in forma de creier (boala trufelor# - Pseudobalsamia microspora. 0oala este
foarte periculoasa deoarece rezista la toate fungicidele cunoscute, in afara de sulfatul de cupru,
fiind distrusa numai la ;2 @C. Pentru prima data in tara noastra a fost semnalata in 162. Aa se
manifesta prin aparitia la suprafata straturilor, la inter-alle de 20-2< zile de la insamantare, a unui
mucegai alb-argintiu, cu aspect bumbacos, care formeaza din loc in loc niste umflaturi
caracteristice. >lterior, stratul de amestec acoperitor este ridicat de unele formatiuni cu aspect
tuberculat, care reprezinta ascocarpii ciupercii, in interiorul carora se formeaza ascele, care la
maturitate -or produce 6-; ascospori bruni. D data cu propagarea ascosporilor, miceliul ciupercii
dispare in totalitate, substratul a-and o culoare rosiatica si o umezeala crescuta. 3ceste
formatiuni tuberculate de asemenea sunt derutante pentru culti-atorii fara e,perienta, care le
aseamana cu primordiile de fructificare, cu mugurii si butonii ciupercii de cultura. Combaterea
acestei boli se face numai cu sulfat de cupru 2-28 aplicat pe focarele de atac, iar pre-enirea, prin
incorporarea sulfatului de cupru in masa de compost, in perioada intoarcerilor, la ultimul intors,
in proportie de 0,2-1,0E.
6. Ciupercile cerneala - sunt produse de diferite specii ale genului Coprinus. Pe straturi, de
regula la cate-a zile de la asezare, apar ciuperci fira-e, cu palaria subtire, care in 1-2 zile a5ung la
maturitate, isi disemineaza sporii si putrezesc, continuandu-si diseminarea. Pre-enirea se face
prin e-itarea unei compostari prea scurte sau folosirea unui substrat de cultura afectat de ing&et.
!. Ciupercile cupa - produse de Peziza -eziculoza, care poate ataca atat substratul de cultura
cat si lemnul lazilor sau stela5elor, formand fructificatii asemanatoare unor cupe mici de culoare
albicios-galbuie. 3paritia acestor ciuperci indica o capacitate redusa de fructificare a miceliului
ciupercii de cultura.
0oli produse de ciuperci parazite
Cele mai frec-ente sunt putregaiul moale, putregaiul uscat, mucegaiul cenusiu al lemnelor si
boala panzei de paian5en'
1. Putregaiul moale - produs de %)cogone perniciosa, se manifesta atat pe ciuperci in curs
de formare, pro-ocand putrezirea si deformarea butonilor cat si pe ciuperci a5unse la maturitate,
pro-ocand &ipertrofii ale stratului &imenal. Caracteristic este mirosul cu totul neplacut pe care il
raspandesc ciupercile afectate.
2. Putregaiul uscat - produs de (erzicillium constantini, se manifesta, de asemenea, pe
ciuperci in primele faze, acestea deformandu-se si de-enind cauciucate. Caracteristic este
formarea unei bilobari a palariei, e,folierea si craparea piciorului.
2. %ucegaiul cenusiu al lamelelor - produs de Cep&alosporium lamaelecola se manifesta
prin umflarea si ingrosarea lamelelor basidiale. 3ceasta boala este fa-orizata de sensibilitatea
unor tulpini de miceliu. *ulpinile de culoare bruna sunt mai sensibile decat cele de culoare alba
si crem.
". 0oala panzei de paian5en este produsa de Dact)lium dendroides si se manifesta in special
in cultura e,ecutata in sistemul clasic, in incinte cu -entilatie redusa. Pe suprafata straturilor se
formeaza un miceliu ca o tesatura fina matasoasa lucioasa care acopera butonii. Corpurile de
fructificare ale ciupercii de cultura de-in rigide si putrezesc.
Daunatorii ciupercilor
Cei mai frec-enti daunatori ai culturilor clasice de ciuperci de strat sunt'
1. *antarii ciupercilor (musculitele ciupercilor# - /ciaridae, cu tipul caracteristic /ciara
fenestralis. Produc pagube insemnate prin lar-e, care timp de 2-2 saptamani distrug miceliul sau
sapa galerii in piciorul ciupercii pana la palarie. Dupa 1-2 saptamani, lar-ele transformate in
pupe formeaza adultii. $n cursul unei perioade de -egetatie se pot succeda <-6 generatii de
musculite.
2. %ustele Cecid, cu tipul caracteristi %)cop&ila fungicola, denumite si mustele ciupercilor,
sunt foarte daunatoare, deoarece pe langa ciclul normal de generatie se,uata, prezinta si o
generatie ase,uata, fapt care fa-orizeaza infestarea rapida a substratului din ciupercarie. 4ar-ele
se &ranesc cu miceliu si sapa galerii atat in picior cat si in palarie.
2. Puricii ciupercilor - Collembole - sunt reprezentati prin 1)pogastrura armata. 3tacul
acestor daunatori poate fi atat de mare incat prin aglomerari sa formeze pete asemanatoare
prafului de ciment.
". 3carienii (capusile ciupercilor# sunt reprezentati de *irogl)p&us pentru capusile rosii si
4inopodes pentru capusile albe. 3tacul produs de acarieni se manifesta in special pe mugurii si
butonii de fructificare, pe care ii distrug.
<. 7ematozii (-iermii substratului#, unii din cei mai periculosi daunatori, sunt frec-enti in
culturile clasice si accidentali in culturile intensi-e. Ca reprezentanti ai acestora mentionam
speciile Dit)lenc&us m)celiop&agus, care distrug &ifele miceliene pro-ocand moartea miceliului.
$n general atacul nematozilor este mai frec-ent la inceputul culturii, in faza cand miceliul se
gaseste in stare tanara. Pe masura ce miceliul imbatraneste membrana celulara c&itinizata nu mai
poate fi perforata de nematozi. *ratamentul eficace pentru combaterea nematozilor este aplicarea
pasteurizarii substratului la temperaturi de <<-60 @C.
Pre-enirea daunatorilor mentionati se face prin administrarea imediat dupa insamantare a
unei prafuiri cu Deto, (1g=m2# pe substratul nutriti- si a pul-erizarii cu 7ogos 0,28 si *edion
0,28 pe suprafata insamantata. Pentru combaterea tantarilor si mustelor Cecid se mai foloseste
fumigarea, prin arderea a 10 g 4indan=m2 incapere, incinta fiind ermetic inc&isa.
3tacul acarienilor poate fi pre-enit prin folosirea preparatului P&encapton in concentratie de
0,18 sau *edion 0,28 administrate imediat dupa acoperire.
Detalii 3nunt
7ume /ectiune' (anzari di-erse
Postat' %iercuri, 20 %artie 200<
*itlu' C$>PABC3B$$-1$GBD%A*B>
Descriere' (and termo-&igrometru si aparatura pentru ciupercarii.
*el'026;-21!;0;: Fa,' 026;-211"1
e-mail' a+roKzappmobile.ro
Detalii 3nunt
7ume /ectiune' Propuneri de afaceri
Postat' Duminica, 6 %artie 200<
*itlu' Ciupercarii la c&eie Ciuperci Compost
Descriere' Ciupercarii la c&eieOPentru culti-atorii de ciuperci 3garicus 0isporus sau pentru
modernizarea ciupercariei dumnea-oastra, e,ecut toata gama de instalatii necesare culturii
intensi-e de c&ampignon'pasteurizare
compost,incubatie,-entilatie,climatizare,umidificare.3sigur consultanta,training,relatii
furnizori,distributie,clienti.(ind compost insamintat,incubat,cu amestec de acoperire pe baza de
precomanda,transport asigurat.*el'0!"<00;!2;
Detalii 3nunt
7ume /ectiune' Propuneri de afaceri
Postat' %arti, 1< Februarie 200<
*itlu' proiect ciupercarie
Descriere' Dfer proiect de ciupercarie si documetatie despre cresterea ciupercilor, adrese de
furnizori, piata de desfacere, potri-it pentru orice tip de spatiu. *el 0!22-;222
Detalii 3nunt
7ume /ectiune' Cumparari produse alimentare
Postat' /ambata, 22 $anuarie 200<
*itlu' Cumpar Ciuperci - Basco- (4actarius deliciosus#
Descriere' Cumpar pana la < tone = an ciuperci B3/CD( ( 4actarius deliciosus# Firma .
0!22 !02 10.
Cumpara ciuperci
0oz Compan) /.B.4.
%anager 3le,andru 0ozianu
3dresa postala'
str.marasesti ,nr.2;2
Cod postal' 2000
4ocalitate' Ploiesti
?udet' Pra&o-a
*ara' Bomania C.>.$.' B 1<20<;!0
Cod C3A7' <121
0anca' F$737/037C P4D$A/*$
Cont bancar' BD1F77000020201!1;1BD02
*elefon fi,' 9"0 21 2"1<2;0
Fa,' 9"0 21 2"1<260
*elefon mobil' 9"0 !"" 2"62"6
3dresa email' bozPcompan)K)a&oo.com
Categorie' 01-4egume
7ume Produs' Ciuperci
7ume /ocietate' 0oz Compan) /.B.4.
Data inceput' 4uni, 10 $anuarie 200<
Data sfarsit' /ambata, 21 Decembrie 200<
Cantitate totala' 100000 Cilograme
Pret pe unitate' <0000 BD4
4ocalitate' Ploiesti
?udet' Pra&o-a
*ara' Bomania
Conditii li-rare' conf.contract
Descriere
c&ampignon-agaricus bisporus-diametru <0-!0mm-cal.e,tra
1oloube+ Q Pra-nuci s.r.o
D-ul. 1irsl Pa-el
3dresa postala'
*usaro-a 2!, Pra&a !
Cod postal' 1!0 00
4ocalitate' Prague
*ara' Ce&ia
Fa,' 266 !11 102
3dresa email' zampion)K-oln).cz
Fe are compan) from Czec& Bepublic and our business is sale and
purc&ase fres&,dried and pic+eled mus&rooms ( s&ii-ta+e,
c&ampignons,&ira-ta+e, forest mus&rooms etc. #.
01-4egume
7ume Produs' Ciuperci
7ume /ocietate' 1oloube+ Q Pra-nuci s.r.o
Data inceput' ?oi, 1! Februarie 200<
Data sfarsit' (ineri, 1! Februarie 2006
Cantitate totala' 0 Cilograme
Pret pe unitate' 0 A>B
4ocalitate' Prague
*ara' Ce&ia
Conditii li-rare'
Descriere
Ie are compan) from Czec& Bepublic and our business is sale and
purc&ase fres&,dried and pic+eled mus&rooms ( s&ii-ta+e,
c&ampignons,&ira-ta+e, forest mus&rooms etc. #. Please send )our prise list.
$dealfung&i /as
D-ul. (incenzo
3dresa postala'
Corso 3llamano n@220=a
Cod postal' 100;
4ocalitate' torino
*ara' $talia
*elefon fi,' 92 011 2!<<2<
Fa,' idem
*elefon mobil' 92 22< 61!""16
3dresa email' idealfung&iKinIind.it
Fung&i
01-4egume
7ume Produs' Ciuperci
7ume /ocietate' $dealfung&i /as
Data inceput' %iercuri, 2 Februarie 200<
Data sfarsit' ?oi, 2 Februarie 2006
Cantitate totala' 0 Cilograme
Pret pe unitate' 0 A>B
4ocalitate' 3brud
?udet' 3lba
*ara' Bomania
Conditii li-rare' for stagion 200<
Descriere
Ie are intersted neI contact for 200<
Producatori si comercianti
Dasalu /.B.4.
D-ul. *antana Florea
3dresa postala'
/tr. Besita, 7r.1;, 0l. 31;, /c. 0, Parter, 3p. 1;
Cod postal' !0000
4ocalitate' 0ucuresti
?udet' 0ucuresti
*ara' Bomania C.>.$.' B 12621<22
0anca' 0anca Baiffeisen 0an+ Filiala *oporasi
Cont bancar' "<"!"<
*elefon fi,' (9"# 021="<0.12.0
*elefon mobil' (9"# 0!2".<62.0;
3dresa email' dasalu2000K)a&oo.es
Culti-are ciuperci pleurutus (buretele -anat#, 2 anga5ati, ciupercile se culti-a in zonele Pitesti si
(alcea.
$nterfruct /.B.4.
D-ul. 3ndreas /tan
3dresa postala'
0d. %etalurgiei, 7r. 122, /ector "
Cod postal' !0000
4ocalitate' 0ucuresti
?udet' 0ucuresti
*ara' Bomania
*elefon fi,' (9"# 021="1.21.2;
Fa,' (9"# 021="1.22.!2
*elefon mobil' (9"# 0!22.2;.2;;
3dresa email' officeKinterfruct.ro
3dresa Ieb' III.interfruct.ro
$mport, comert en-gross, distributie.
Carola Pro /.B.4.
D-ul. Cabai Ger&ard
3dresa postala'
/tr. Arnei, 7r. 16
Cod postal' 2120
4ocalitate' Dumbra-eni
?udet' /ibiu
*ara' Bomania C.>.$.' B12;<6202
Cod C3A7' 011<
0anca' 0CB 3g. Dumbra-eni
Cont bancar' 2<11.1-!!!.1=BD4
*elefon fi,' (9"# 026=;66.0;<
Fa,' (9"# 026=;66.02
*elefon mobil' (9"# 0!"".<22.22
3dresa email' +arolaKbaumnet.com
3dresa Ieb' III.+arolapro.ro
Producator de compost si ciuperci agaricus bisporus. 200 anga5ati.