CAIETL SUNETELOR

SUNETELE LIMBII ROMÂNE

Deşi limba română se mândreşte cu muzicalitatea ei datorată vocalelor, totuşi învăţarea ei
de către străini pare o treabă complicată. Vocalele se formează înlaringe, iar consoanele
în cavitatea bucală.
 
În articularea sunetelor interesează participarea întregului aparat fono-articulator : buze,
dinţi, limbă, palat, epiglotă, uvulă, cavitate nazală, laringe,trahee, plămâni, diafragmă.
 
La articularea vocalelor aerul nu întâlneşte niciun obstacol, spre deosebire de
consoane. La unele vocale buzele se rotunjesc ( O;U ), alte vocale se produc spre
vârful limbii ( I ; E ), altele spre mijlocul limbii ( Î; Ă; A ). Un copil care nupronunţă corect
vocalele ar putea avea probleme auditive şi atunci trebuie un
examen ORL. Registrul consonantic este mult mai amplu. Astfel, vorbim de consoane
surde (nesonante )
, gen s, ş, t, f, c , şi de consoane sonore ( vibrează coardele vocale ) : z, j,
g, d, v. Unele consoane sunt explosive şi necesită un suflu puternic : p, b, t, d, c, g ;  altele
sunt semiocluzive ( aerul se freacă de pereţii aparatului fono-articulator ) : ţ, ce-ci, ge-gi ;
iar altele sunt constrictive ( se îngustează canalul fonator ) : f, v, s, z, ş, j, h. În limba
română cele mai afectate sunete sunt R, siflantele ( S-Z ), africatele (Ţ, CE, GE ).
 
Dacă ar fi să împărţim sunetele limbii române în categorii din punct de vedereacustic, cât şi
fiziologic, am vorbi de tonuri ( sunete muzicale cu oscilaţii periodice :vocalele ) şi zgomote
sau zgomote şi tonuri combinate ( consoanele ). La pronunţarea vocalelor efortul respirator
este mult diminuat şi organele fonatorii sunt tensionate în mod egal ( spre deosebire de
consoane, unde tensiunea apare înlocul de articulare ).
În pronunţarea vocalelor este ne voie întotdeauna de voce, adică de vibraţia coardelor
vocale, în timp ce unele consoane pot fi pronunţate fărăvoce. În limba română putem vorbi
şi de coarticularea sunetelor, adică înainte de aemite sunetul, organele fonatorii sunt déjà
pregătite pentru următorul sunet ( estecazul diftongilor şi triftongilor ).
 
După locul de articulare consoanele pot fi repartizate în grupe distincte :
 - BILABIALE
- LABIODENTALE- DENTALE
- ALVEOLARE
- PALATALE
- VELARE
- LARINGEALE
Sunetele bilabiale ( P; B ; M ) rezultă din lipirea buzelor şi desprinderea lorbruscă sub
jetul de aer expulzat.
Sunetele labiodentale ( F ; V ) se realizează prin presiunea dinţilor superiori asupra buzei
inferioare.
Sunetele dentale ( T; D ; N ) presupun contactul între vârful limbii şi dinţii superiori.
Sunetele prepalatale ( Ş; J ) presupun apropierea limbii de alveolele incisivilor superiori.
Sunetele prepalatale ( Ş ; J ) presupun apropierea limbii de alveolele incisivilor superiori.
Sunetele palatale ( CE ; GE ) se rostesc între uvulă şi palatul dur, iar sunetulH se formează
în laringe.Când vorbim de emisia sunetelor vorbim de fonoarticulaţie care cuprinde
maimulte acte articulatorii :
1. tensiunea – pregătirea aparatului fonoarticulator 
2. ţinuta – menţinerea organelor sub tensiune
 3. detenta – când organele fonoarticulatorii reintră în repaos.

 DISLALIA
Diagnosticul de dislalie presupune afectarea aspectului fonetic al pronunţiei
unor consoane. Dislalia poate fi motorize ( dificultăţi de pronunţie datorate unordificultăţi
funcţionale înnăscute sau dobândite), senzorială ( în hipoacuzii sau tulburări ale auzului
fonematic ), mecanică ( în malformaţii ), funcţională (perturbări în funcţionarea organelor
periferice care au rol în articulare ).
 
Dislalia se caracterizează prin distorsiuni, omisiuni, substituiri.
Toate tipurile de dislalii primesc în denumire sufixul „ ism „ : sigmatism, rotacism
capacism etc.
Şi acum, iată câteva date despre cele mai frecvente tipuri de dislalii :
 
SIGMATISMUL cuprinde în marea sa arie o mulţime de consoane (s, z, ţ, ş, j, ce, ge).
PARASIGMATISMUL presupune înlocuirea sunetelor mai sus enumerate cu altele
care pot avea un loc de articulare apropiat ( ex : varsă înlocuit cu varză, cojoc cu cozoc )
Sigmatismul are multiple forme ( interdental, addental, lateral, nazal, laringeal ).
ROTACISMUL ( pronunţarea denaturată a sunetului R ) are vreo 28 de forme. O să
amintesc doar câteva dintre ele: rotacism interdental, velar, uvular, nazal, pararotacism.
ETAPE ŞI PROCEDEE DE RECUPERARE ÎN DISLALIE
 În recuperarea unui fonem avem mai multe etape :
-IMPOSTAREA
 -FIXAREA
-CONSOLIDAREA
-AUTOMATIZAREA
Dar, pentru a imposta un sunet, logopedul are sarcina de a forma capacitatea respiratorie
necesară emisiei sunetului, cât şi mobilitatea aparatului fonoarticulator.
Pentru că în general dislaliile se întâlnesc la vârstele mici, terapiarecuperatorie se va
desfăşura sub formă de joc. Exerciţiile de inspir-expir se pot face pe muzică, în cadrul unor
exerciţii de gimnastică generală, sau prin suflarea în instrumente muzicale. Gimnastica
fonoarticulatorie este indicat să se realizeze înoglindă, iar dacă aceasta nu există, în
formula faţă -în-faţă. Această gimnasticăpresupune mişcări ale buzelor, ale limbii, ale
palatului, ale obrajilor. După ce s-au realizat acestea se va trece la dezvoltarea auzului
fonematic. Primul pas în dezvoltarea acestuia este imitarea onomatopeelor, urmând apoi
diferenţiereaconsoanelor surde şi sonore în cuvintele paronime ( ex : lege –  rege ). Multe
sunetese pot forma pornind de la onomatopee. După ce iese sunetul izolat, acesta se
introduce în silabe directe, indirecte, logatomi, silabe duble. Sunetul emis se introduce apoi
în cuvinte în poziţia iniţială, mediană şi finală. Abia când am reuşitşi acest lucru se
introduc propoziţiile simple şi dezvoltate.
 
Unii copii reuşesc o recuperare rapidă, însă alţii au un drum lung de parcurs.Exerciţiile
logopedice se fac zilnic împreună cu părinţii, bunicii, bonele. Copiii  învaţă uşor, dar uită la
fel de uşor dacă nu se repetă. Pe traseul remedial pot interveni fenomene de platou, când
avem impresia că nu putem merge mai departeşi uneori regresii datorită lipsei de exerciţiu.
 În activitatea recuperatorie părintele trebuie să facă echipă cu logopedul şi cu cadrele
didactice din unitatea de învăţământ pentru a se reuşi recuperareatulburărilor de
pronunţie, dar şi stimularea verbală necesară echipării copilului pentru comunicare

VOCALELE ( clasificare )
I. DUPĂ LOCUL DE ARTICULARE
A. ANTERIOARE, PREPALATALE  A, E, I
B. MEDIANE Î, Ă
 C. POSTPALATALE  U, O
II. DUPĂ GRADUL DE DESCHIDERE –  ÎNCHIDERE
A. DESCHISE  A
B. SEMIDESCHISE  O, E , Ă
 C. ÎNCHISE  U, Î, I

CONSOANELE ( clasificare )
I. DUPĂ LOCUL ÎN CARE SE FORMEAZĂ
 A. LABIALE  P, B, M
B. LABIO-DENTALE  F, V
C. DENTALE  T, D
D. SIFLANTE   S-Z-Ţ, Ş-J
E. LINGUO-PALATAL-DENTALE  L, N, R
F. GUTURALE  C, G, H, K
II. DUPĂ MODUL DE ARICULARE
  A. FRICATIVE  S-Z, Ş-J, F, H
B. OCLUZIVE P-B, T-D, C-G
C. SEMIOCLUZIVE  CE-GE
D. LATERALE  L
E. VIBRANTE  R
III. DUPĂ VIBRAŢIILE LARINGIENE
  A. SURDE  S-Ţ, Ş, P, T, C, F, H
  B. SONORE  B, D, G, V, Z, J, GE
IV. DUPĂ VIBRAŢIILE NAZALE
 A. NAZALE  M, 
B. ORALE  B, D
V. DUPĂ LOCUL DE ARTICULARE
 A. BILABIALE  P,B, M
B. LABIODENTALE  F,V, L
C. APICODENTALE  D, T, Ţ, N
  D. ALVEOLARE  S, Z, C, G , Ş
  E. DUROPALATALE  CHE- GHE
VI. DUPĂ LOCUL CONTACTULUI DINTRE LIMBĂ ŞI O ANUMITĂREGIUNE A
CAVITĂŢII BUCALE
  A. ANTEROLINGUALE  D,T
B. MEDIU LINGUALE  Ş, J
  C. POSTERO LINGUALE  C, G
VII. DUPĂ CONTACTUL DINTRE LIMBĂ ŞI BOLTA PALATINĂ
  A. DURE  M, N
B. PALATIZATE  B, M

ORDINEA CORECTĂRII SUNETELOR ( după E. Boşcaiu )

 I. S-Z-Ţ 
II. Ş-J, CE-GE
III. P-B-M
IV. F-V
V. T-D-N
VI. C-G-H
VII. CHE- GHE
VIII. L-R, DIFTONGI L- R

S-Z-Ţ
TIPUL
S Z Ţ
Constrictiva x x
Africata x
Dental-alveolara x x x
Antero-linguala x x x
Surda x
Sonora x

 POZIŢIA ORGANELOR FONATORII

 S_Z
-Dinţii de sus sunt aşezaţi peste cei de jos ( distanţa 1mm )
-Limba este lăţită, are vârful îndoit în jos şi sprijinit pe incisivii inferiori 
-Buzele sunt întinse în zâmbet ( se văd dinţii de jos )
-La rostirea sunetului Z se simt vibraţiile coardelor vocale
 
Ţ
-Sunetul Ţ se emite prin ocluzia dintre dentala T şi siflanta S în explozie deaer
-Distanţa între arcadele dentale este de 2-3 mm.
-Marginile limbii se sprijină pe incisivii superiori
 
NOTĂ – 
 
dacă după intuirea poziţiei organelor fonoarticulatorii copilul nu poate să-l pronunţe pe S,
i se pune o spatulă între dinţi şi el va trebui să strângă uşor dinţii în timp ce imită prelungit
sunetul şarpelui ; pe podul palmei va simţi un curent deaer rece
-Dacă nu se reuşeşte emisia sunetului Z înseamnă că nu vibrează coardele vocale şi atunci
copilul va face gargară
 -Dacă nu reuşeşte să spună sunetul Ţ înseamnă că nu are însuşită corect emisia sunetelor
T şi S ; cu limba sprijinită pe dinţii de sus şi în explozia aerului va spune S ; o hârtie pusă
pe limbă va trebui să zboare în explozia aerului

 
CAIET DE EXERCIŢII PENTRU SUNETUL S

Salut ! Eu sunt micul batman spiriduş. Eu te voi însoţi pe parcursul acestui caiet. La drum!

a) Zâmbeşte ! Uita-te în oglindă ca să-ţi vezi zâmbetul ! 

b)Ţine podul palmei în faţa gurii ! Vei simţi curentul de aer rece.

c)Exersează prelung sunetul şarpelui ! ssssssssss

1. Repetă după model silabele cu S prelung

Ssssa sssse ssssi sssso ssssuAsss esss isss ossss ussss
2. Şi acum logatomii !  Asssa essse isssi ossso usssuSsssassss ssssessss ssssisss ssssosss
ssssusss
3. Hai să te vedem la silabele duble !  Ssssassssa ssssesssse sssssissssi ssssossso ssssussssu
A fost greu ? Nu te cred ! Să mergem mai departe ….
4. Să spunem nişte cuvinte simple cu S la început !Sac, sar, ser, soi, sub , sun, sul, sus,
suc,sur
Vezi ce simplu este ? Este puţin mai greu, dar vei reuşi dacă îl lungeşti pe S cum te-am
învăţat.  Surd, semn, stă, tuf, stop, stea, scor, scap, slab, sloi
 
5. A venit rândul cuvintelor puţin mai lungi ! Să încercăm !
Sală, sapă, sare, sate, seră, sete, sită, soră, sobă,supă, sună
Salam, salut, secat, sărat, sirop, senin, seară, sobar, semen
Semnal, sertar, surdă, singur, salată, suferă, surâde, sârmă
 Serenadă, silabă,sufocată, supărat, sonor, surzenie, surpat

Off ! Am obosit ! Să facem o pauză ! Săcolorămcuvintele care cuprind răul de S !

Noaptea s-a dus ...
Încă un vis a apus...
 
Doamne, câţi de S ! Hai să mai rostim ceva !
 
6. Acum e acum ! ... Ceea ce o să spunem pare mai dificil, dar nu-i nicicum aşa.
Să încercăm!
Spin, spun, spic, sparg, sport, spumă, spate, spală, spion, spadă, speriat
Stea, struţ, strâmb, strig, stup, stadion, steag, start, stol, stins, strânge
Scară, scapă, scamă, scurt, scump, scrum, scop, scrin, scut, scândură
Sfoară, sfânt, sfert, sfios, sfărâmă, sfeşnic, sfredel, sfat
Smoc, smântână, smerit, smirnă, smochin, smintit, smucit, smotocit
Sleit, slab, sloi, slugă, slip, slănină, slujbă, slavă, slovă, slută, slugarnic

Acum cred că ştii să-l pronunţi pe domnul S !

 Dar ce zici să mai încercăm ceva ?
 8. Repetă după mine !
 Nivelul I
a) Sorin stă. f) Simona soseşte. 
b) Siviu strigă. g) Vasile pescuieşte.
 c) Silvia scrie. h) Simion se ascunde.
d) Cosmina spală i) Sorin iese afară.
 e) Costin sare.
J) Stelele răsar.
 Nivelul II
a) Sfinţii sunt în castel.  f) Sorin joacă baschet.
b) Siropul este gustos.  g) În basme sunt spiriduşi.
 c) Pisica vede un sconcs.  h) Sandu are un sacou albastru.
d) O muscă stă pe un biscuit.  i) Motociclistul are cască.
e) Salata este cu castraveţi.  j) Sabin are o mască nouă.

Lista de cuvinte de repetat acasa

S initial – sar, sac, sala, saltea,saleuri, salut, sarman
S median – masca, casca, casa, baston, basca, basme, biserica
S final – pas, nas, vas, vis, miros, norocos, spumos
S+consoane – spune, scame, sfoara, sport, slab, scurt, spic
 
ETAPELE EMISIEI SUNETULUI SIMPOSTARE
A) SILABE DIRECTE :sa, se, si, so, su, să
B) SILABE INDIRECTE : as, es, is, os, us, ăs
C) LOGATOMI : asa, ese, isi, oso, ususas, ses, sis, sos, sus
D) SILABE DUBLE : sasa, sese, sisi, soso, susu
E) CUVINTE S INIŢIAL
1) monosilabice : sac, sar, sat,sap,sas,sec, ser, semn, sos, soţ, soi, sur, sun, sub, suc,
sud,surd, sân, sârb
2) bisilabice : sală, sapă, sate, sale, sare, seră, sete, sevă, silă, sită, sobă, soră, sofa,sută,
sună, sumă, salam, salut, satâr, secol, senin, sărut, secret, sătul, superb
 
3) polisilabice : sanie, sabie, sardele, secundă, surâde, suferă, suspină, surpriză, susură,
sâmbătă, supărat, sandale, seringă
 F) CUVINTE S MEDIAN
Casă, masă, lasă, vase, oase, mască, muscă, groasă, vestă, baston, pistol, blestem,busuioc
Castron, cascadă, miresme, cistern, desene, pisică, biscuiţi, creastă,deschis, fasole,uscat
G) CUVINTE S FINAL
Os, vis, cos, bis, fes, vas, glas, dans, cais, dureros, mers, şters, polios, zemos, frumos,
somnoros, supus, noros, nervos, duios, fricos, curajos, balans, ananas, ficus, pietros,vânjos
H) CUVINTE S + CONSOANE
ST – stă, stea, stup, stop, stins, stol, steag, sticlă, staţie, stejar, statuie, stânga,strâmb
SP-spun, spală, sperie, spart, spic, spin, spadă, splină, sport, sportive, spital,spanac
SC – scop, scară, scapă, scump, sclipeşte, scânteie, scândură, scrie, scrimă, scădere 
SF– sfânt, sfert, sfat,sfios, sforăie, sfeclă, sfâşâie, sfărâmă, sfruntat, sfadă, sfială
SL -slab, sloi, slut, slip, slugă, sleit, slănină, slinos, slăbănog, slugarnic, slobod
SM – smoc, smoală, smerit, smintit, smarald, smântână, smârc, sme
renie, smotocit
I ) S DUBLU
Suspect, susură, susţine, suspans, suspiciune, sensibil, suspendat, sofisticat,susţinător
 J) PROPOZIŢII SIMPLE
 1. Simona scrie.
2. Sonia spune.
3. Sandu sare.
4. Silviu tresare.
5. Sebi scutură.
6. Simion sună.
7. Siguranţa sare.
8. Sanda se bucură.
9. Simona este veselă.
10. Sertarul se deschide.
K) PROPOZIŢII DEZVOLTATE
1. S-a dat sentinţa.
2. Serialul este luni seară.
3. Am tras semnalul.
4. Secara arsă de soare se scutură.
5. Seminţele se răspândesc printre straturi.
6. Servieta este strânsă cu o curea.
7. Silviu ne aşteaptă la sosire.
8. Sudorul sudează ţevile.
9. Serpentinele sunt strânse.
10. Sportivii s-au aliniat la start.
EXERCIŢII PENTRU DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC
SARE-ZARE  În zare se vede muntele de sare.
SALE – ZALE  El se laudă cu ale sale zale
SER – ZER  Am pus ser în zer.
VASE – VAZE Lângă vase sunt vaze cu flori
SÂN – FÂN Ea alăptează la sân ascunsă în căpiţa de fân.
SAR- FAR  Eu sar pe pietrele de lângă far.
SURE – TURE  Iepele sure fac multe ture.
SUNĂ –TUNĂ  El mă sună când tună.
CAIET DE EXERCIŢII PENTRU SUNETUL Z

Tot eu sunt ! Azi îl vom învăţa pe Z :

1. zâmbim
2. dinţii sunt uşor apropiaţi
3. coardele vocale vibrează
4. repetăm sunetul albinuţei ( zum-zum) sau sunetul muştei (bâzzz)
1. Şi acum, spune după mine !
ZA, ZE, ZI, ZO, ZU, ZĂ
AZ, EZ, IZ, OZ, UZ, ĂZ
ZAZ, ZEZ, ZIZ, ZOZ, ZUZ
AZA, EZE, IZI, OZO, UZU
ZAZA, ZEZE, ZIZI, ZOZO, ZUZU
ZBA, ZBE, ZBI, ZBO, ZBU, ZBĂ
ZMA, ZME, ZMI, ZMO, ZMU, ZMĂ
2. Şi acum vom spune cuvinte foarte uşoare. Fii atent !
 Zar, zeu, zid, zac, zer, zor, zob, zău, zimţi, zinc, zori
3. Urmează cuvintele mai lungi. Avem o zi întregă la dispoziţie.
Zare, zale, zice,ziuă, zonă, zână
Zefir, zidar, zăduf, zemos, zelos
Zăpadă, zicală, zodie, zumzăie, zăngăne
Zimbru, zulufi, zurgălăi, zbârcit, zgârcit
4. Cred că acum o să te plângi puţin, dar nu-I greu deloc. Îl prelungeşti pe Z şi apoi spui
cuvântul. Zzzbate, zbiară, zbor, zgardă, zgaibă, zgâriat, zgură, zgomot, zvăpăiat, zvelt,
zmeu,zmeură
5. Să facem o pauză ! Colorăm !
 6. Acum trecem la o altă etapă. Pronunţăm cuvinte cu Z la mijloc

Bază, buză, oază, vază, poză, pază, doză

Varză, barză, cobză, bezea, freză, priză
Poznă, pânză, poezie, prezent, târziu
Meduză, groază, brânză, criză, parizer
 
7. Mai facem o mică pauză ? Hai la colorat ! Uite o buburuză care stă pe o frunză !
8. Am ajuns şi la cuvintele cu Z la sfârşit. Hai să le spunem !
 Iaz, gaz, haz, văz, mânz, breaz, loz, orz, miez, iz, ovăz, orez, refuz, ursuz, necaz,
Prânz
9. Acum aş vrea să mă corectezi. E bine aşa ?
Eu mănânc ores.
 Iapa are un mâns.
Afară este săpadă.
 Eu stau de pasă.
10. Aş vrea acum să vedem cuvinte care se aseamănă.
 SALE – ZALE  Creioanele sale sunt noi. Cu ele desenez nişte zale.
SER-ZER  În seringă esteser. / Brânza are zer.
SILE – ZILE Sile numără câte zile sunt până la vacanţă.
 
11. Şi acum o să repetăm nişte propoziţii !
Zoe zice o poezie.
Zmeul zboară.
Zidarul zideşte.
Stau rezemat de spetează.
Pupăza zglobie zboară.
Meduza verzuie are ventuze.Am pus orezul în cazan.
Este o poză de groază.

EMISIA SUNETULUI ZIMPOSTARE

A) SILABE DESCHISE : za, ze,zi , zo, zu, ză
B) SILABE ÎNCHISE : az,ez, iz, oz, uz
C ) LOGATOMI : aza, eze, izi, ozo, uzuZaz, zez, ziz, zoz, zuz
D) SILABE DUBLE : zaza, zeze, zizi, zozo, zuzu
E) CUVINTE CU Z INIŢIAL
 1. monosilabice : zeu, zău, zi, zor, zar, zob, zid, ziar, zimţi
 2. bisilabice : zare, zale, zice, ziuă, zonă, zână, zidar, zefir, zălog, zăduf, zâmbet, zimbru
3. polisilabice : zodie, zăpăcit, zurgălăi, zăpadă, zvântat
 4. Z+ consoane : zbate, zbor, zbârcit, zbiară, zmeu, zdup, zgardă, zgomot,zdrenţe,zgârcit
 F) CUVINTE CU Z MEDIAN :
Bază, vază, căzi, cozi, doză,oază, fază, gaze,poze, azi, pânză, freză, cobză, priză,groază,
Frezie, frizer, briză,parizer, hazliu, bâzâit, cozonac, mozaic, meduză, frunză, solzi
G) CUVINTE CU Z FINALIaz, caz, gaz, haz, mânz, praz, văz, miez, ursuz, iz, necaz
H) CUVINTE CU Z DUBLU Zig-zag, zarzăr, zumzet, zâzanie, zorzoane, zumzăit
I) PROPOZIŢII SIMPLE
1. Zizi zice.
2. Fac poze.
3. Mănânc praz.
4. Calul se zbate.
5. Zoe este zână.
6. Zina are zorzoane.
7. Parizerul are iz.
8. Zoica zbiară.
9. Cozonacul creşte.
10.Bărzăunele bâzâie.
J) PROPOZIŢII DEZVOLTATE
1. Zenovia se zbate în corzi.
2. Zidarul pune şi mozaicul.
3. Zenaida interpretează rolul.
4. Zeci de meduze invadează apa.
5. Zarzării au flori rozalii.
6. Zahărul a zaharisit dulceaţa.
7. Zoe face cozonaci.
8. Zidarul face haz de necaz.
9. Zorzoanele zăngăne când dansează.
10. Zumzetul albinelor se îndepărtează.
EXERCIŢII PENTRU AUZUL FONEMATIC
VARSĂ – VARZĂ  Ea varsă zeama de varză.
OASE– OAZE  Prin oaze s-au găsit oase.
GROASĂ – GROAZĂ Mi-e groază că va trebui să îmi pun haina groasă.
RASE – RAZE  Prin luminiş pătrund raze.Mama face mere rase.

CAIET DE EXERCIŢII PENTRU SUNETUL Ţ

Azi o să-l învăţăm pe domnul Ţ. Este un picuţ mai greu, dardacă îl ştii pe T şi pe S vei
putea să te deprinzi cu el. Deci :
-Ridicăm vârful limbii ca pentru pronunţarea sunetului T ( pe alveoleleincisivilor
superiori), apoi îl coborâm rapid pentru pronunţarea sunetului S
-Ne trebuie foarte mult aer ; aerul va face explozie ( dacă punem pe vârfullimbii o bucăţică
de hârtie, aceasta va zbura la pronunţarea sunetului Ţ )
-Putem să ne pregătim pentru efortul respirator astfel : strângem pumnişoriilângă piept
(ca un boxer ), iar limba ne-o pregătim pentru emisia sunetuluiTS; în explozia aerului,
împingem cu putere pumnii în faţă
-Se spune din ce în ce mai rapid T-S, TS
1. Hai să repetăm cuvinte uşoare !
Ţap, ţin, ţip, ţes, ţoi, ţarc, ţară, ţeapă, ţipă,ţeavă
Aţă, mâţă, raţă, căţel, oţet, viţel, lecţie, învaţă
Laţ, lanţ, băţ, hoţ, braţ, clonţ, glonţ, puţ, coteţ
Marţi, cărţi, munţi, struţi, hoţi, vieţi, roţi, porţi
Ţânţar, ţurţure, ţanţoş, ţaţă, ţeţe, ţâţână
2. Acum corectează-mă !
Eu vreau o porsie de tort.
Eu desenez un călus.
Copiii trag la sintă.
Am un sap.
3. Şi acum e rândul propoziţiilor !
Tanţa ţine băţul.
Căluţul susţine călăreţul.
Ceaiul este călduţ.
Ţapul ţopăie.
Ţăranii curăţă viţa

ETAPELE EMISIEI SUNETULUI Ţ

 IMPOSTARE
A) SILABE DIRECTE : ţa, ţe, ţi, ţo, ţu, ţă
B) SILABE INDIRECTE : aţ, eţ, iţ, oţ, uţ
C) LOGATOMI : aţa, eţe, iţi, oţo, uţu
  Ţaţ, ţeţ, ţiţ, ţoţ, ţuţ
D ) SILABE DUBLE : ţaţa, ţeţe, ţiţi, ţoţo, ţuţu
E ) CUVINTE CU Ţ INIŢIAL
 
a) monosilabice : ţap, ţes, ţin, ţip,ţel, ţoi, ţarc
b ) bisilabice : ţară, ţipă, ţine, ţăran, ţigan, ţeavă, ţeapă, ţuică, ţinut
c) plurisilabice : ţopăie, ţinuturi, ţâmburuş, ţuguiat, ţipenie, ţinută
F) CUVINTE CU Ţ MEDIAN
Aţă, mâţă, piaţă, faţă, raţă, ceaţă, căţel, beţe, gheaţă, oţet, cuţit, mărunţit, mărunţiş,
Obţine, conţine, furculiţă, paiaţă, verdeaţă, mustaţă, fâneaţă, poliţie, justiţie
G ) CUVINTE CU Ţ FINAL
Băţ, laţ, lanţ, colţ, coteţ, nutreţ, puţ, moţ, braţ, guiţ, măreţ, glonţ, şorţ
H) CUVINTE CU Ţ DUBLU
Ţâţe, ţiţei, ţânţar, ţâţână, ţurţuri
I) PROPOZIŢII SIMPLE
1) Tanţa ţese.
2) Ţiganul bea.
3) Lipseşte furculiţa.
4) Glonţul ţiuie.
5) Este ceaţă.
6) Ţiţeiul ţâşneşte.
7) Ţânţarul înţeapă.
8) Ţăranul ţipă.
9) Faţa este creaţă.
10 ) Ia-mă de braţ !
J) PROPOZIŢII DEZVOLTATE
1) Văcuţele mănâncă nutreţ.
2) Căţelul se joacă cu un băţ.
3) Ţuica se obţine din prune.
4) Ea mărunţeşte verdeaţa.
5) Angheluţă ascute cuţitul.
6) Ţigara este aprinsă.
7) Poliţistul are mustaţă.
8) Uşa iese din ţâţâni.
9) Din pânză şi aţă fac o paiaţă.
10 ) Bunicuţul îmi dă mărunţiş
EXERCIŢII PENTRU AUZUL FONEMATIC
 SAP – ŢAP Eu sap lângă ţap.
 SAR – ŢAR  Eu sar la povestea despre ţar.
 SINE – ŢINE  Se admiră pe sine pentru că nimic nu-l ţine pe loc

POEZII PENTRU SUNETELE S-Z-Ţ

S
1. Spiridon face-o salată
 Cu spanac şi ciocolată.
 Spiridon s-a supărat
Că pisica a vărsat
După ce tot a mâncat.
 2. Stanca spune o poveste
Frăţiorilor mai mici :
 ...Spiriduşi cu-albastre veste
Şi-ncălţaţi doar în târlici
Stau de veghe la ferestre...
3. Sfios şi somnoros
Un sconcs- mic mirositor
 – Scoate capul din scaieţi.
Uff! Ce miros îngrozitor !
4. Salamandra misterioasă
A ieşit un pic din casă.
Cu burtica stă la soare 
Ca să-i fie pielea
Mai strălucitoare. 
5. Sărmancul sconcs stă spăşit
Stingher şi supărat şi trist. 
Căci soarta rău l-a pedepsit
Cu un miros neisprăvit.
6. Scânteioară, subţirică, graţioasă
Nevăstuica intră-n casă.
Soţiorul stă la masă 
Răsfoind o carte groasă.
7.Sorin suspină sub o stea.
 El pe Sorina-o aştepta
 Sub salcia cu ram subţire
 Cuprins de-o neagră presimţire.
 8. Seara scoate stele sute
Peste somnoroase sate.
Şi miresme cunoscute
 Vântu-n drum mi le abate

Z
1. Zâna zice-n zori de zi
Vrăji zemoase şi zurlii.
Şi din nori un zân zbanghiu
Coboară pe-un bidiviu.
2. O zvârlugă zugrăvea
Zidul de pe strada mea.
Fluturi roz de peruzea
Se zbăteau prin cărămizi
Lângă o zimţată stea.
3. O meduză cam zbârcită
Zdrenţuită şi răcită
Strănuta dintre zulufi
De-o viroză tăbăcită.
4. Zice zimbrul zâmbăreţ:
Eu aş vrea nişte nutreţ.
Zău aşa, de-mi dai o doză
O să fac cu tine-o poză.
5. Sub o rază cam timidă
Pupăza cea zgribulită
Îşi zice durerea mare :
-Vreau să fie mai mult soare !
6. O meduză verzulie
  Se-aşează pe-o cochilie
Şi recită o poezie. 
Spectatorii zvăpăiaţi 
Sunt degrabă-ndepărtaţi.
7. Zâna zorilor mângâieUn zefir crescut sub zid.
Şi un mânz scăpat din frâie
Către el pleacă zorit.

Ţ
1. Ţicu ţine o reţetă
 De la doctoriţa nouă.
 I-a prescris nişte injecţii
 Şi vreo câteva pastile.
 Şi i-a spus să stea în casă
 Când afară tare plouă.
2. În ţarc căpriţa ţipă tare.
Simţise lupul dând târcoale.
Ţăranul scoate-un cuţit mare
  Cu aprig gând de răzbunare.
3. Ţăranii ţin în ţarc şedinţă
Despre producţia de lapte.
Ţărăncile ce stau pe-acasă
Îşi schimbă ţâncii pentru noapte.
4. Ţiţi e-un ţânţar ţâfnos
Şi un pic cam arţăgos.
Cum nu-i place lui ceva
Iute îl şi înţepa
5. În coteţ, un cocoş cam nătăfleţ
Şi un pic cam plângăreţ
Ţipă iar în gura mare
Că vrea boabe de mâncare.
6. Un ţânţar şugubăţ spune nişte glume
La urechea lui Ionuţ. Un copil minune !
Ionuţ e-un bun ţintaş. Dă palme nebune.
Iar urechea ţiuind şi-o ascunde-n perne.