2/24/24, 4:41 PM DISLALIE - PDFCOFFEE.

COM

Email: info@pdfcoffee.com  Login  Register  English

Home / DISLALIE

DISLALIE
 Author / Uploaded

Belle Fleur

 

DISLALIA Dislalia (dis = lipsa, deficienţă şi lalie = vorbire, glas, voce), cea mai frecventă tulburare de limbaj, con

 Views 706
 Downloads 77
 File size 163KB

 Report DMCA / Copyright

 DOWNLOAD FILE

Citation preview

DISLALIA

Dislalia (dis = lipsa, deficienţă şi lalie = vorbire, glas, voce), cea mai frecventă tulburare de limbaj, constă în incapacitatea totală
sau parţială de a pronunţa (emite, articula) corect anumite sunete sau grupuri de sunete. Dislalia se manifestă prin deformarea,
omiterea, substituirea şi/sau inversarea sunetelor. În formele grave de dislalie, astfel de fenomene se produc şi la nivelul
silabelor şi chiar al cuvintelor. Pentru copilul antepreşcolar, tulburările de pronunţie nu constituie semnale de alarmă, dislalia
are o natură fiziologică ca urmare a nedezvoltării suficiente a aparatului fonoarticular şi a sistemelor cerebrale implicate în actul
vorbirii, în schimb, la vârsta preşcolară se simte nevoia unei intervenţii logopedice pentru a nu permite stabilizarea şi formarea
unor deprinderi deficitare de pronunţie (peste 3,5 ani).

Clasificarea dislaliilor 1. După modul de afectare a aparatului verbo-motor: - dislalia organică – datorată anomaliilor organelor
periferice ale vorbirii - dislalia mecanică (disglosie) - dislalia audiogenă (hipoacuzie) - dislalia funcţională – datorată funcţionării
defectuoase a aparatului verbo-articulator - dislalia motorie (deformări de sunete) - dislalia senzorială (înlocuiri de sunete) -
dislalia sociogenă – datorată imitaţiei inconştiente a modelelor greşite, educaţiei deficitare, bilingvismului 2. După gradul de
extindere al dislaliei: - dislalie simplă sau parţială (monomorfă) – este afectat un singur sunet - dislalie generală sau complexă
(polimorfă) – sunt afectate mai multe sunete - dislalia universală (totală) 3. După întinderea şi structurarea fonemului afectat: -
dislalia sunetelor – la nivelul pronunţiei sunetelor, cu următoarele forme: a) dislalia prin omisiune de sunete – sunetul lipseşte la
pronunţare (moghilalia) b) dislalia prin alterare (deformare) – sunetul este alterat la pronunţare c) dislalia prin înlocuire de
sunete – se pronunţă alt sunet în locul celui corect (paralalia) - dislalia silabelor – cuprinde tulburările la nivelul pronunţiei unor
cuvinte 4. În funcţie de sunetele afectate se clasifică în (E. Verza): - betacism şi parabetacism – afectarea sunetului b (ism–
deformări/omisiuni, paraînlocuiri) - capacism şi paracapacism – afectarea sunetului c - deltacism şi paradeltacism – afectarea
sunetului d - fitacism şi parafitacism – afectarea sunetului f - gamacism şi paragamacism – afectarea sunetului g - hapacism şi
parahapacism – afectarea sunetului h - lamdacism şi paralamdacism – afectarea sunetului l - mutacism şi paramutacism –
afectarea sunetului m - nutacism şi paranutacism – afectarea sunetului n - pitacism şi parapitacism – afectarea sunetului p

- rotacism şi pararotacism – afectarea sunetului r - sigmatism şi parasigmatism – afectarea sunetelor s, z (siflante), ş, j

(şuierătoare), ţ, ce, ci (africate) - tetacism şi paratetacism – afectarea sunetului t - vitacism şi paravitacism – afectarea sunetului v
- zitacismul şi parazitacismul – afectarea sunetului z Sigmatismele sunt cele mai frecvente dislalii. Nu există denumiri specifice
pentru afectarea vocalelor. 5. După numărul fonemelor afectate, dislaliile se clasifică în: - monomorfe – este afectat un singur
fonem sau o singură grupă de articulare - polimorfe – sunt afectate mai multe grupe de foneme 6. După locul de articulare al
https://pdfcoffee.com/dislalie-pdf-free.html 1/6
2/24/24, 4:41 PM DISLALIE - PDFCOFFEE.COM

fonemelor: - dislalia labialelor - dislalia dentalelor - dislalia lingualelor - dislalia guturalelor 7. După modul de producere al
sigmatismului şi rotacismului se disting: a) sigmatism - sigmatism interdental – pronunţia se face cu limba între dinţi (peltic) -
sigmatism lateral (pareze, hipoacuzia de percepţie) – aerul se scurge pe părţile laterale – bilateral – lateral drept (dexter) – lateral
stâng (sinister) - sigmatism strident – aspect sonor, strident al sunetului - sigmatismul nazal (dislalia nazală) – sunetul este
pronunţat nazal, specific rinolaliei deschise - dislalia sforăitoare labio-dentală – sunetele sunt pronunţate sforăitor b) rotacism -
rotacism lingual lateral – sunetul e pronunţat cu una din laturile limbii - rotacism velar – sunetul este pronunţat prin vibraţii ale
palatului - rotacism uvular – sunetul este pronunţat prin vibraţii ale luetei - rotacism lingual dorsal – vibraţii produse de
apropierea dorsului lingual de palatul dur - rotacism faringian – vibrează peretele faringian - rotacism bilabial – se pronunţă cu
vibraţia buzelor - rotacism bilateral lingual – prin vibraţia ambelor părţi ale limbii

Forme clinice În funcţie de cele trei zone de articulare, E. Vrăşmaş şi C. Stănică descriu următoarele forme ale dislaliilor: 1.
Tulburări de pronunţie în prima regiune de articulare - pitacismul - betacismul - mutacismul – datorat insuficientei închideri a
buzelor

- fitacismul şi vitacismul – datorate malformaţiei buzei superioare, a incisivilor superiori sau prognaţiei 2. Tulburări de pronunţie
în a doua regiune de articulare (arcada dentară şi regiunea mediopalatală) - tetacismul - deltacismul - nutacismul - sigmaticele
(34 de forme) – sigmatism addental (vârful limbii apasă pe arcada dentară şi nu permite ieşirea aerului printre dinţi, frecvent la
hipoacuzici) - sigmatism interdental (limba plasată între dinţi) - sigmatism labial (limba se prelungeşte şi pătrunde între buze) -
sigmatism palatal (vârful limbii se ridică către palat) - sigmatism lateral (mai ales în cazul parezelor) - sigmatism lateroreflex
(defect între cel interdental şi cel addental) - sigmatism şuierat - sigmatism labio-dental (incisivii superiori se aplică pe buza
inferioară) - sigmatism cacuminalis (limba atinge partea mediană a palatului) - sigmatism nazal - sigmatism sforăit (sunetele
se formează pe peretele posterior al faringelui) - sigmatism faringian (sunetele apar răguşite uşor nazal) - sigmatism laringian
(la pronunţie participă mai mult epiglota) - parasigmaticele – înlocuirea lui s cu h, f, v, t, d - deformările africatelor – deformarea
lui ţ - zitacismul - alterarea prepalatalelor ş şi j – datorate distanţei prea mici dintre dinţi, lipseşte şanţul mijlociu al limbii -
rotacismele (32 de forme) - rotacism palatal - rotacism uvular sau graseiat (vibrează vălul palatin) - rotacism dorsal (vibrează
partea dorsală a limbii) - rotacism laringian (r vibrant, scârţâit) - rotacism nazal - rotacism bucal (vibrează obrajii) - rotacism
lateral sau marginal (vibrează o margine laterală a limbii) - rotacism lingual (nevribant, lipsit de sonoritate) - rotacism faringian
(vibrează faringele) - rotacism labial sau bilateral (vibrează vălul palatin în canalul dintre văl şi partea posterioară ridicată a
limbii), limba este prea scurtă şi nu atinge alveolele - rotacism monovibrant (vibraţia e prea scurtă) - rotacism interdental (limba
vibrează între dinţi) - lamdacismele – lamdacism lacunar (lipseşte sunetul) - lamdacism semimuiat (sunetul nu are sonoritate,
pentru că se scurge lateral) - lamdacism nazal - lamdacism bilabial (limba e aşezată între buze)

- lamdacism nesonor sau mut (sunetul e bine articulat dar fără sunet laringian) - lamdacism fricativ retropalatal (un sunet
asemănător lui h) - paralamdacismul (poate fi înlocuit cu toate sunetele din zona sa de articulaţie) 3. Tulburările sunetelor în a
treia regiune de articulare - deformări ale sunetelor ocluzive c şi g - deformări ale fricativei h În general se întâlneşte înlocuirea
unuia cu altul sau cu ocluzivele linguo-dentale. Poate apare sunetul parazitar h (ch, gh) când forţa de emisie a aerului este
foarte mare. 4. Dislaliile vocalelor – sunt destul de rare când auzul este normal, se întâlnesc în cazul tulburărilor de auz. În
general se datorează unei poziţii şi deschideri intermediare ale limbii şi maxilarelor. Se întâlnesc şi dificultăţi în pronunţarea
diftongilor sau triftongilor. O altă tulburare a vocalelor este adăugarea unei vocale sau chiar a unei consoane între vocalele
diftongului sau triftongului. La deficienţii mintal pronunţia se caracterizează prin neclaritate şi monotonie, trăsătura de
specificitate fiind fragilitatea conduitei verbale. Dislalia sunetelor înâlnită mai ales la cei cu intelect normal, se extinde în cazul
celor cu deficienţe mintale la nivelul silabelor şi cuvintelor. O caracteristică a vorbirii copiilor cu deficienţă mintală este
imaturitatea ei. E. Verza afirmă faptul că „la deficientul mintal, dislalia nu dispare decât în urma unei activităţi logopedice
susţinute”. E. Verza aminteşte ca principale cauze ale deficienţei de limbaj la deficientul mintal: insuficienţa intelectuală, analiza
şi sinteza deficitară, incapacitatea de a efectua generalizări, abstractizări şi comparaţii între fenomenele lumii înconjurătoare.
Corectarea se realizează cu dificultate datorită vocabularului sărac, a neformării structurii silabelor, a nedezvoltării auzului
fonematic, a deficienţelor schemelor verbo-motorii şi a inerţiei vorbirii. Este util a se folosi propoziţii sau fraze cu rimă. Sunete
bilabiale: p, b, m Sunete labio-dentale: f, v Sunete linguo-dentale: s, z, t, d, ţ, n, l, r Sunete prepalatale: ş, j, ce, ci, ge, gi Sunete
velare/guturale: c, g, h Sunete palatale: che, chi, ghe, ghi Consoane oclusive (consoană articulată prin ocluziunea canalului
fonator, urmată de o explozie): p, b, t, d, c, g, n Consoane semioclusive (care este pe jumătate oclusiv; începe cu o ocluzie şi se
termină printr-o constricţie): ţ Consoane fricative (la pronunţarea căruia canalul fonator se îngustează şi aerul produce un
zgomot de fricţiune): f, v, h, ş, j, s, z Consoane surde (care sunt rostite fără participarea corzilor vocale): p, c, t, v, ş, s, ţ Consoane
sonore (care sunt rostite prin vibrarea corzilor vocale, glota fiind închisă): b, g, m, d, n, f, j, z, l, r

Diagnosticul dislaliei – probe

Pentru depistarea dislaliei se utilizează un sistem de probe verbale care să releve modul deficitar de pronunţie al sunetelor.
Aceste probe trebuie să clarifice pronunţia fiecărui sunet din alfabet, a silabelor şi a cuvintelor uzuale, a grupelor de consoane şi
vocale, precum şi pronunţia propoziţiilor. Diagnosticarea se realizează în vorbirea independentă şi vorbirea reflectată. În
vorbirea independentă probele urmăresc: - pronunţia liberă a sunetelor din alfabetul ilustrat - denumirea unor serii de imagini
referitoare la categorii (obiecte, fiinţe, fenomene ale naturii, culori, momente ale zilei, mijloace de transport) - denumirea
schemei corporale cu ajutorul imaginilor - nivelul de dezvoltare a limbajului, înţelegerea unor noţiuni familiare - recitarea unor
poezii - povestire liberă sau după imagini - convorbire liberă În vorbirea reflectată se urmăresc aceleaşi elemente: - pronunţia
https://pdfcoffee.com/dislalie-pdf-free.html 2/6
2/24/24, 4:41 PM DISLALIE - PDFCOFFEE.COM

sunetelor din alfabet (logopedul pronunţă sunetele rar, copilul repetă) - pronunţia reflectată a unor cuvinte - pronunţia unor
serii de cuvinte care conţin grupuri de consoane şi vocale

Programul terapeutic complex – etape În corectarea dislaliei trebuie să ţinem cont de următoarele principii: - respectarea
particularităţilor de vârstă ale copilului, ale tipului şi gradului de deficienţă, nivelul de şcolarizare; - respectarea succesiunii
etapelor de corectare; - continuitatea activităţii terapeutice în familie şi la şcoală; - respectarea unităţii de cerinţe în terapie; -
trecerea corectării prin planuri acţionale diferite (imagine – sunet – literă şi invers); - folosirea jocului; - aplicarea psihoterapiei.
Etape: 1. Etapa pregătitoare 2. Etapa terapiei - terapia generală – dezvoltarea mobilităţii aparatului fonoarticulator - dezvoltarea
respiraţiei corecte (verbale şi nonverbale) - dezvoltarea auzului fonematic - terapia specific logopedică – emiterea/impostarea
sunetului (obţinerea sunetului) - consolidarea sunetului corectat - automatizarea sunetului corectat

Terapia cu caracter general 1. Dezvoltarea mobilităţii aparatului fonoarticulator a) dezvoltarea mobilităţii generale - exerciţii de
mers - exerciţii de gimnastică pentru membre, trunchi, gât, cap, torace, abdomen

- jocuri de mişcare b) dezvoltarea mobilităţii fonoarticulatorii - mobilitatea maxilarelor (închiderea şi deschiderea gurii, mişcarea
mandibulei stângadreapta, sus-jos, clănţănitul dinţilor, mestecatul) - mobilitatea obrajilor (sugerea, umflarea obrajilor) -
mobilitatea linguală (muşcătura, scoaterea şi retragerea limbii, limba în diferite forme, mişcarea limbii sus-jos, stânga-dreapta,
ştergerea dinţilor, buzelor, plescăitul) - mobilitatea labială (sugerea şi ţuguierea buzelor, rânjitul, ţinerea cu buzele a unui obiect
ce este tras, fluieratul, suflatul, vibrarea buzelor, sforăitul calului, acoperirea unei buze cu cealaltă) - exersarea palatului,
muşchilor faringelui (căscare, deglutiţie, imitarea tusei, sforăitul şi tropăitul) 2. Dezvoltarea respiraţiei corecte a) educarea
respiraţiei nonverbale - suflatul în lumânarea aprinsă, cu paiul în apă, trompetă, morişcă, pe dosul mâinii - umflarea balonului,
aburirea oglinzii - mirositul unei sticluţe de parfum - inspir-expir în trei timpi - inspir-expir pe nas şi gură alternativ - inspiraţie
diferenţiată alternativ pe cele doua nări b) formarea unui ritm respirator uniform - exerciţii de respiraţie în faţa oglinzii - exerciţii
libere în stare de repaos - exerciţii libere de respiraţie în mers c) educarea respiraţiei verbale - pronunţarea vocalelor ritmic, rar,
prelung - pronunţarea ritmică a consoanelor - exerciţii ritmice: exclamaţii, interjecţii - număratul în expiraţie 3. Dezvoltarea
auzului fonematic - exerciţii de recunoaştere şi imitare a sunetelor din natură (onomatopee) - exerciţii de recunoaştere şi
pronunţare a unor serii de silabe opuse luate din cuvinte paronime (pa-pe-pi-po-pu, ba-be-bi-bo-bu) - exerciţii de diferenţiere a
consoanelor surde de cele sonore (t-d, p-b, c-g, f-v) - exerciţii pentru diferenţierea sunetelor cu punct de articulare apropiat
(barcă-barză, rece-rege-lege, dop-top-ţap, cer-ger, clonţ-glonţ, aţe-ace, muscă-muşcă) - exerciţii de transformare a cuvintelor,
prin înlocuirea de sunete sau silabe (mac-rac, patsat, masă-casă, mare-sare) - exerciţii de analiză fonetică cu indicarea primului
sau ultimului sunet din cuvânt -completarea cuvintelor cu prima silabă pronunţată de logoped -jocuri de corelare a sunetului
cu obiectul care-l produce

Terapia cu specific logopedică 1. Emiterea/impostarea sunetului Exerciţii premergătoare emiterii sunetelor (pregătirea
impostării)

- imitarea sâsâitului şarpelui, solicitarea liniştii, gânsacul supărat, sunetul produs de insecte în zbor, de vânt, foarfecă, şoarece,
vântul, telefonul, frigul, strănutul, curcanul, măgarul, etc. - exerciţii de diferenţiere a poziţiei aparatului fono-articulator la
sunetele siflante faţă de şuierătoare - exerciţii de pronunţie prin închiderea foselor nazale cu mâna - exerciţii pentru emiterea
sunetelor s, z, ş, j, ţ, r, ce, - exerciţii de recunoaştere vizuală şi auditivă a sunetelor Exerciţii demonstrative la oglindă, de articulare
corectă a sunetului - exerciţii de articulare a sunetului în paralel profesor-elev - exerciţii de pronunţie a sunetului cu voce
crescândă în intensitate. Primele exerciţii trebuie făcute în şoaptă, cu un minim de efort articulator. - exerciţii de autocorectare
prin raportarea la modelul acustic oferit de profesor - exerciţii de pronunţie a sunetului independent - se va stabili
corespondenţa între sunet şi literă pe tot parcursul exerciţiilor menţionate Corectarea în cazul dislaliilor polimorfe se face
ţinând cont de ontogeneza sunetelor (s, ş, z, j, ţ, ci, gi, b, d, g, n,f, m, c, p, t, r) 2. Consolidarea sunetului Introducerea sunetului în
silabe - pronunţarea unor silabe directe, indirecte, reflectat şi independent - silabe directe şi inverse - structuri reversibile -
logatomi - structuri silabice cu ritm - structuri silabice consonantice sau cu diftongi - stabilirea locului sunetului în silabă -
formarea şi pronunţarea de silabe ce conţin consoane surde şi sonore Introducerea sunetului în cuvinte - asocierea silabelor în
vederea formării cuvintelor, mono, bi, şi polisilabice în care sunetul se află în diferite poziţii - cuvinte în care consoana afectată
este intervocalică - cuvinte în care consoana afectată este precedată de o consoană şi urmată de o vocală (scap, şnur, braţ) -
exemple de cuvinte ce conţin sunetul impostat, de la cuvinte în care consoana se pronunţă o singură dată, la cuvinte în care
consoana se pronunţă de mai multe ori - cuvinte în care silaba cu sunetul corectat este constantă dar prima silabă, sau ultima
se schimbă (casă-masă-lasă, cară-pară-gară, sapă-sare-sanie, ramă-raţă-rasă-rană) - structuri verbale reversibile (sar-ras, cos-
soc, pod-dop, toc-cot, roz-zor) - formarea unor cuvinte noi prin înlocuirea, omisiunea, adăugarea la sunetul impostat, exerciţii de
diferenţiere s-ş (scoală-şcoală), z-j (zar-jar), r-l (rac-lac) 3. Automatizarea sunetului Exersarea sunetului în propoziţii - propoziţii
simple care conţin cuvinte cu sunetul corectat în diferite poziţii (Soarele a răsărit. Afară e soare.) - sintagme cu partea finală
constantă (Tata e acasă. Mama e acasă. Maria e acasă.)

- sintagme cu partea iniţială constantă (Soarele a răsărit. Soarele e pe cer. Soarele străluceşte.) - sintagme cu frecvenţa mare a
sunetului corectat. Sanda suie sus pe scară. Zăpada cade în zori de zi. Şase saşi în şase saci.) - sintagme afirmative, negative,
interogative - povestiri şi repovestiri după imagini, tablouri, planşe, casete audio sau video - framântări de limbă, ghicitori -
dialoguri după o anumită temă - compuneri scurte după imagini, cu cuvinte date, libere

https://pdfcoffee.com/dislalie-pdf-free.html 3/6
2/24/24, 4:41 PM DISLALIE - PDFCOFFEE.COM

TABEL CU CUVINTE PENTRU DIAGNOSTICAREA DISLALIEI (după E.Vrăşmaş) Sunetul examinat a o u e i ă î/â p b m f v t d n l r s z
ţ ş ce ci ge gi g h ou ai ei

Poziţie iniţială ac of unic efort inel ăsta îndesat pipa butoi mac foc vaca tabla dulap noapte leu rac sac zăpada ţap şcoala ceas
cine Geta Gigel gol haina ou

Poziţie mediană sac loc bunic melc bine măr mâna sapa mobila amar afară movilă cotor adânc Ana albina gară ascunde vaza
aţa roşu acesta rocile deget rigid măgar Ahile boulean caiet creion

Poziţie finală apa alo unu Ene hai cană vârî rup bob ram uf mov cot rod lan cal măr ros aragaz laţ cocoş ace faci merge mingi
drag oh nou pai ulei

ae pr tr dr gr cr sc st fl sn lb cl lt pl

aer praf tren drept Griviţei crai scara strada floare snob claca plastic

Nae aproape Petre codru tigru secret ascunde astupă suflă albina sticla altul umple

pisc vast colb mult

PROGRAM DE INTERVENŢIE OBIECTIVE ŞI ACTIVITĂŢI TERAPEUTICE PERIOADA: DIAGNOSTIC LOGOPEDIC: Dislalie

monomorfă – capacism

NR. OBIECTIVE CRT. 1. Etapa pregătitoare Familiarizarea subiectului cu logopedul şi cu mediul în care a fost introdus. 2.
Conştientizarea deficienţei şi formarea încrederii în posibilitatea de corectare. 3. Etapa terapiei a)terapia generală Gimnastica
generală

TIPURI DE ACTIVITĂŢI - Subiectul s-a acomodat relativ repede cu logopedul cât şi cu mediul. - Subiectul conştientizează
deficienţa şi face eforturi în a şi-o corecta.

- rotirea braţelor (moara de vânt); - aplecarea capului (bing-bang, tic-tac); - aplaudatul; - imitarea spălatului mâinilor; -
închiderea şi deschiderea pumnului; - arătarea fiecărui deget în parte etc.

4.

Educarea respiraţiei nonverbale

5.

Dezvoltarea mobilităţii fonoarticulatoare

6.

Antrenarea auzului fonematic

7.

b)terapia specific logopedică Impostarea şi exersarea sunetului deficitar „c”

8.

Fixarea şi consolidarea sunetului deficitar „c”

- S-au executat exerciţii pentru obţinerea unei respiraţii lungi,fără efort, pentru educarea echilibrului între expiraţie şi inspiraţie:
suflarea nasului în batistă, suflarea într-un pai aflat într-un pahar cu apă, suflarea bucăţelelor de hârtie, mirosirea florilor,
imitarea căţelului care adulmecă vânatul etc. - S-au executat exerciţii: a) pentru antrenarea mobilităţii faciale – exemple:
umflarea alternativă a obrajilor, imitarea râsului şi a surâsului, feţe triste, mirate, încruntate; b) pentru antrenarea motricităţii
labiale – exemple: vibrarea buzelor, întinderea şi/sau rotunjirea lor, diferite alte jocuri; c) pentru antrenarea motricităţii linguale –
exemple: scoaterea în forma de săgeţica şi/sau retragerea limbii din/în gură, mişcarea limbii spre dreapta şi stânga. - Prin
exerciţii corespunzătoare, subiectul îşi va forma capacitatea de diferenţiere şi percepţie fonematică corectă. Imitarea sunetelor
din natura prin următoarele onomatopee (în şoaptă sau tare): cu-cu, cuţu-cuţu, cucuriguuu - Poziţia corectă pentru emisia
sunetului „c” (consoană ocluzivă, posteorolinguală, surdă şi velară): Apexul limbii stă la baza incisivilor inferiori. Buzele sunt uşor
întredeschise. Dinţii sunt uşor depărtaţi. - Este necesară repetarea ciclului de pronunţie-demonstraţieimitaţie după model, în
https://pdfcoffee.com/dislalie-pdf-free.html 4/6
2/24/24, 4:41 PM DISLALIE - PDFCOFFEE.COM

faţa oglinzii. - Primele exerciţii de pronunţie trebuie făcute în şoaptă, urmând ca pe măsură ce se consolidează pronunţia
corectă a sunetului, să devină mai puternică. - Consolidarea s-a efectuat prin introducerea deficitară în silabe: a) directe: ca, che,
chi, co, cu; b) inverse: ac, ec, ic, oc, uc; c) structuri reversibile: ba/ab, be/eb, bi/ib, etc. d) logatomi: cac, chec, chic, coc, cuc; e)
intervocale: aca, eche, ichi, oco, ucu; ache, achi, aco, acu; eca, echi, eco, ecu; ica, iche, ico, icu; oca, oche, ochi, ocu; uca, uche, uchi,
ucu;

9.

Diferenţierea sunetului c-g

c-t

10.

Automatizare

f) combinatii consonantice: cra, cre, cri, cro, cru; cla, cle, cli, clo, clu; - Se va introduce sunetul afectat în cuvinte monosilabice,
bisilabice, polisilabice în care fonemul se va afla în poziţie: a) iniţială: ca, car, cal, cad, cam, car, cap, cas, caz, chel, chef, chem,
chip, chin, cos, coş, copt, corn, colb, cu, curm, cub, cuib, cat, cana, casa, cale, cafea, caiet, cheie, chenar, cheamă, chipiu, chiflă,
chimen, chibrit, copil, coleg, coteţ, cosit, curaj, curat, cuier, cules, curea, curte, căluţ, câine, cântar, cârmă, cârpă, canar, cârnat,
cabană, caravană, cafeluţă, cheiţă, chitară, Chirilă, Chiriac, copăcel, conace, cunoscut, curios, curajos, cuminte, cuvios, cântăreţ;
b) mediană: ochi, acar, vaca, văcar, păcat, pachet, buchet, baschet, parchet, rechin, Achim, urechi, ridichi, local, frică, pică, Rica,
ciocan, ducă, nucă, Luca, acadea, rachetă, ochelari, jachetă, tabacheră, pachete, stachetă, bucheţel, închide, rochie, deschide,
manechin, strachină, smochină, ocolit, racolat, decorat, decupat, descusut, recunoscut, pereche, ureche, ridiche, Enache,
Costache, recrutat, acrit, sacre, făclie; c) finală: ac, fac, rac, mac, sac, tac, zac, bec, sec, chec, foc, zic, mic, joc, soc, toc, duc, nuc,
suc, arac, hamac, sărac, gândac, îmbrac, berbec, bunic, ibric, paznic, voinic, boboc, noroc, deloc, aduc, usuc, butuc. - Se fac
exerciţii de diferenţiere: a) mai întâi la nivelul silabelor: c-g (ca-ga, ce-ge, ci-gi, co-go, cu-gu, aca-aga, cec-geg, coc-gog, cic-gig,
ec-eg, ici-igi, etc. b) mai apoi la nivelul cuvintelor cuvintelor: caz-gaz, calăgală, fac-fag, creier-greier, coarne-goarne, cros-gros,
luncălungă, cură-gură, cută-gută, conac-gonac, coană-goană, cer-ger etc. - Se fac exerciţii de diferenţiere: a) mai întâi la nivelul
silabelor: c-t (ca-ta, ce-te, ci-ti, co-to, cu-tu, aca-ata, cec-tet, coc-tot, cic-tit, ec-et, ici-iti, etc. b) mai apoi la nivelul cuvintelor : coc-
cot toc-tot, con-ton, cub-tub, cos-tos, mic-mit, mac-mat, sac-sat, cale-tale, curte-turte, muc-mut, coacă-toată, cârmă-târnă,
mocan-motan, corn-torn, curcă-turcă-turtă etc. - Se fac exerciţii: a) propoziţii simple cu sunetul aflat în cele trei poziţii: iniţială,
mediană, finală: Tac şi fac. Costică a căzut şi are acum un cucui cât o nucă. Acarul este sărac. În cuptor coc un cozonac cu nucă,
un colac şi un chec.

În coş e un caş. Caietul şi cartea copilului cel mic sunt pe banca colegului. Mă duc la nuc. Cocoşul cântă : Cucurigu! Cucurigu! b)
povestiri şi repovestiri după imagini, se memorează poezii, ghicitori etc. „Pe un câmp cu floricele A şi B aduc cu ele Într-un car
tras de doi cai Încă o litera: un C. Dar Vai! Mă uit la C şi-mi este milă. O fi cocoaşa de cămilă? Sau poate e un covrigel Din care a
mâncat niţel Împins de foame un căţel? Aşa e, că de gândim puţin Grivei e cu stomacul plin Fiindcă litera C vine de la cozonac,
carne, caşcaval, clătite şi colac! Doamne! Câte s-au adunat! Dintr-un C Grivei s-a săturat. Chiar o fi bun C-ul de mâncat?”
Cucurigu-gaguuu ! S-a trezim moşneagu! Aşa strigau doi cocoşi Obraznici şi arţăgoşi, Sub fereastra lui bunicu, De i-au speriat
pisicu.

BIBLIOGRAFIE : VERZA, E (1982), Ce este logopedia? Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1982 VERZA, E (1977), Dislalia si
terapia ei, Editura: Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti PAUNESCU, C (1966) STUDII şi cercetări de logopedie PAUNESCU,
C – Itroducere in Logopedie Damaschin, D.(1973) - Defectologie, E.D.P., Bucuresti. Anca, M.D. (2002). - Logopedie. Cluj-Napoca:
Presa Universitara Clujeana Calavrezo, C. (1967) - Metode si procedee pentru corectarea disgrafiei si a dislexiei, în "Tulburarile
limbajului scris", E.D.P., Bucuresti. Carroll, B.J.(1979) - Limbaj si gândire, E.D.P., Bucuresti BUICĂ, B. C. - „BAZELE
DEFECTOLOGIEI”, ED. ARAMIS, BUCUREŞTI, 2004 DAMASCHIN D. – Defectologia. Teoria şi practica compensaţiei. Nevăzători,
ambliopi, orbisurdomuţi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973; AVRAMESCU, M.D. – Defectologie si logopedie,
Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002; MUŞU I., TAFLAN A. – Terapie educaţională integrată, Ed.
ProHumanitate,Sibiu, 1997; PĂUNESCU C. – Copilul deficient. Cunoaşterea şi educarea lui, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1983; RĂŞCANU R. – Psihologia comportamentului deviant, Ed. Universităţii Bucureşti, 1994; POPOVICI D.V. –
“DEZVOLTAREA COMUNICARII LA COPIII CU DEFICIENTE MINTALE”, BUCURESTI, ED. PRO HUMANITATE, 2000. VERZA E.-
„PSIHOPEDAGOGIA SPECIALA”, BUCURESTI, E.D.P., 1998 TOBOLCEA IOLANDA - Terapia tulburărilor de limbaj Curs de
logopedie

EMIL VERZA - Conduita verbală a şcolarilor mici

https://pdfcoffee.com/dislalie-pdf-free.html 5/6
2/24/24, 4:41 PM DISLALIE - PDFCOFFEE.COM

Contact information
Ronald F. Clayton
 info@pdfcoffee.com

 Address:

46748 Colby MotorwayHettingermouth, QC T3J 3P0

About Us

Contact Us

Copyright

Privacy Policy

Terms and Conditions

FAQ

Cookie Policy

SUBSCRIBE OUR WEEKLY

NEWSLETTER

Enter your E-mail Subscribe

Copyright © 2024 PDFCOFFEE.COM. All rights reserved.     

https://pdfcoffee.com/dislalie-pdf-free.html 6/6