DISLALIA A. DISLALIA (gr. dis-indepartat, lalie-vorbire) abatere de la vb standard legata de pronuntie. -se intalnesc fenomene cu o simptomatologie foarte variata.

Caracterizarea dislaliei: -deformari ale articulatiei( suntetului) -omiterea sunetului (in silabe, cuvinte) -adaugarea unui sunet -adaugarea sunetului pe care intentioneaza sa-l exprime -substituiri ale sutetului -dificultati de sonorizare Cele mai tulburate sunt sunetele care apar mai tarziu :r, s, sh, c Sunetele care se pronunta cu o modelare mai fina la nivelul aparatului fonoarticulator, sunt mai afectate. Exista o anumita sincronizare intre elementele aparatului fonoarticulator- daca apare o abatere de la aceasta sincronizare rezulta tulburarea. Exemplu: "s"- limba este lasata relaxata pe planseul bucal, vf limbii atinge usor baza incisivilor inferiori, spatiul interdentar este de cca 1 mm jumate, obrajii sunt usor trasi inapoi a. i. buzele sunt usor intinse pe dinti. Jetul de aer necesar emiterii se scurge cu putere pe mediana spatiului interdentar. "r"-limba este ridicate in sus atingand baza incisivilor superiori. limba este relaxata, spatiul interdental este mai mare (4 mm). Buzele sunt ridicate in sus si in jos, dezvelind usor dintii, capatand o forma rigida. Jetul de aer se proiecteaza pe vf. limbii a. i. aceste vibreaza de 2 3 ori. "r" este inlocuit cu suntetul "l" *Sunt mai multe forme de dislalie. Cea mai folosita clasificare este cea care o imparte in 3 categorii: 1. Dislalia partiala-simpla-monomorfa=se caracterizeaza prin afectarea unui singur sunet monomorf sau a grupului de suntele sin aceiasi categorie (siflante, suieratoare) 2. Dislalia generala-polimorfa=sunt afectate majoritatea sunetelor. *nu gasim situatii de afectare a vocalelor. 3. Dislalia totala= este o Dizartrie. Exista si clasificarea dislaliei in primara si secundara. O alta clasificare: 1. dislalie congenitala-in urma unor disfunctii 2. dislalie dobandita0 apare in urma actiunii unor factori postnatali Clasificarea cea mai putin folosita: 1. dislalie mecanica sau disglosie 2. dislalie functionala Sunt anumite sunete si cuvinte ce poarta denumirea de CRITICE. Ele sunt cele afectate. Ca frecventa la noi se citeaza prezenta dislaliei in proportie de 13%. Ca fenomen general ce se poate remarca in tulburarile de pronuntie, este cel de sonorizare a sunetelor; unii autori folosesc termenul de T. de sonorizare a fonemelo. Pt afectarea fiecarui sunet s-a simtit nevoia adaptarii unei terminologii diferite de alt sunet. Astfel pentru litera: B--BETACISM--PARABETACISM C--CAPACISM--PARACAPACISM D--DELTACISM--PARADELTACISM F--FITACISM-PARAFITACISM V--VITACISM--PARAVITACISM M--MUTACISM--PARAMUTACISM N--NUTACISM--PARANUTACISM G--GAMACISM--PARAGAMACISM H--HAMACISM--PARAHAMACISM S--SIGMATISM--PARAGMATISM R--TORACISM--PARAROTACISM L--LAMBDACISM--PARALAMBDACISM

Forme de sigmatism: -sigmatismul interdental-forma cea mai usoara- (vf limbii intra in spatiul interdental) -sigmatismul peridentar -vf limbii este sprijinit pe gingia inferioara dar spre suprafata de iesire a deschizaturii dintre dinti; e sprijinit vf limbii cu putere a. i. jetul de aer se proiecteaza pe intreaga suprafata a deschizaturii dand impresia ca vibreaza intreaga dantura. -sigmatismul suierator-limba e exagerat de lasata pe planseul bucal, e incordata, se creeaza o bolta, iar aerul parcurgand aspectul ridicat al limbii la iesire capata o suierare. Se aude ca un "sh". Itr-o anumita masura e afectat si "sh" precum si alte suntele siflante:"j", "t","ce","ci". -sigmatism labio-dentar-limba corecta; deschizatura dintre dinti poate fi corecta dar buzele sunt prea apropiate incattind sa inchida spatiul astfel incat jetul de aer provoaca o usoara vibrare a buzelor si danturii. -sigmatismul lateral-are la randul sau 3 forme: a)sigmatism dexter (de dreapta) b) sigmatism sinister(de stanga) c)sigmatism bilateral Primele 2 sunt fenomene principale. Se caracterizeaza prin retragerea comisurilor labiale exagerat fie in dreapta fie in stanga, jetul de aer se scurge dreapta/stanga pe ca varful limbii se indreapta spre comisura labiala deschisa, de obicei cu o deformare faciala. Sigmatismul bilateral se caracterizeaza prin retagerea comisurii labiale spre producerea ft rapida incat chiar in emiterea sunetului "S"- il emite pe dreapta apoi il muta pe stanga. -sigmatismul nazal -sigmatismul strident -sigmatismul addental si palatal- vf limbii e retras multi spre bolta palatina si emiterea jetului de aer se proiecteaza in emitere pe varful limbii, se produce o rezonanta palatala, cand jetul se aer e mai puternic si tinde sa se imprastie printre dinti, in timp ce rezonanta e folosita in dreptul zonei palatale. Rotacism -interdental- seamana cu sigmatismul interdental (aceiasi problema a pozitiei limbii) *exista rotacism interdental, o forma care se abate de la regula; vf limbii e iesit:mai grav. Rotacismul interdental ce ia nastere prin pronuntarea r cu vibrarea varful ui limbii sprijinit pe incisivii superiori sau mai rar atingerea limbii pe buza superioara in timpul vorbirii ; -Rotacismul labial realizat printr-un joc usor al limbii, sar nu suficient si vibrarea buzelor; -Rotacismul labiodental produs prin vibrarea buzei superioare in atingerea cu incisivii inferiori sau vibrarea buzei inferioare in momentul atingerii incisivilor superiori; -Rotacismul apical dupa faptul ca limba se afla in momentul pronuntiei lipita de alveole, ceea ce ni-i permite sa vibreze suficient; -Rotacism velar in care nu vibreaza varful limbii asa cum este normal ci valul palatin; -Rotacism nazal datorat faptului ca orificiul palato-faringian nu se inchide suficient ceea ce face sa se produca vibratii la nivelul partii posterioare a palatului moale si peretelui posterior al faringelui, iar emisia lui r este stridenta si cu caracteristici nazale; -Rotacism uvular ce apare ca urmare a vibrarii uvulei in articulatia sunetuluir; -Rotacism bucal format prin scurgerea aerului necesar emis intre spatiul dintre limba si obraji, fapt care determina vibrarea acestora. Lambdacism -lamb. interdental- prin introducerea vf limbii intre dinti este afectata sonoritatea sunetului -lamb. nazal: se produce prin coborarea valului palatin si iesirea aerului pe nas

-lamb. afon: sunetul se produce peintr-o participare insuficienta a coardelor vocale sau nu participa deloc. In paralambdacism "l"-ul este inlocuit de obicei cu sunetele "n", "t", "i"i, "y", "d", "g","r" sau se produce o dublare a vocalei care urmaza in cuvant. Dislalia se accentueaza prin fenomenul de sonorizare a consoanelor ca si atunci cand emite in locul sunetelor "d", "b", "g", "j", "z", perechile lor surde "t","p", "f", "e", "sh", "s".