Dezvoltarea limbajului

Structura limbajului

 fonologia și grafia

 gramatica: sintaxa și morfologia

 semantica

 normele sociale ale limbajului

 discursul

 comunicarea nonverbală
 Fonologia – sunetele/fonemele prezente în limbaj

 limbile au sunete /foneme specifice:

 ”s” – spaniolă
 ”r”- franceză
 ”th” – engleză
 ”ț”, ”ș”- română
 alte exemple?

 în cadrul limbilor este permisă o anumită combinație a acestor sunete/foneme:

 special (eng.) & special (rom.)
 ”cântat” (rom.) & ”singing” (eng.)

 în schimb combinațiile ”ngo” (vietnameză) nu există în limba română

 ”Ernst” (germană) nu există în limba română combinație de 3 consoane.
Fonologia – discriminarea sunetelor/fonemelor

 este diferită de la o limbă la alta:

ex. fonema ”i” are mici variații de pronunție în limba română vs.
în limba maghiară variabilitatea este foarte mare

ex. fonema ”b” are mici variații de pronunție în limba română vs.
în limba arabă variabilitatea este foarte mare
Fonologia – discriminarea sunetelor/fonemelor

 intonația diferită în cadrul cuvântului/propoziției

 pauzele în cadrul cuvântului/propoziției sunt diferite

 accentul pe anumite silabe poate schimba sensul cuvântului

 pronunție prelungită (vocalei)
 accentuarea vocalei
 intensitatea de emitere a sunetului
 Grafia

 sistemul simbolic al sunetelor

 fiecare limbă are propriul ei sistem grafologic

 Sintaxa

 ordinea în care cuvintele sunt combinate pentru a forma propoziții și fraze

 gramatica descriptivă (cum vorbesc nativii acelei limbi) vs. gramatica prescriptivă
(cum ar trebui să se vorbească)

 gramatica informală (cea vorbită) și gramatica formală (cea scrisă)

 morfologia – regulile de modificare a formei cuvintelor prin adăugarea altor

părți la morfem (cea mai mică unitate din structura morfologică a cuvântului
cu un sens determinat ex. za), în vederea obținerii unui alt înțeles:
 cuvintele pot fi modificate prin adăugarea prefixelor, sufixelor (ajută la
înțelegerea structurii cuvântului și la decodarea textului
 Semantica

 înțelesul cuvintelor/propozițiilor

Ex. fată și femeie - caracteristici semantice corespunzătoare

cuvintelor femelă și uman , dar diferă în
ceea ce privește înțelesul (vârsta de exemplu)

 există reguli semantice stricte – ex. Bicicleta l-a rugat frumos....

 Alte componente ale limbajului

 normele sociale ale limbajului - cum e folosit limbajul

în context

 discursul: oral și scris – cum sunt exprimate gândurile

prin intermediul limbajului

 comunicarea non-verbală: gesturi și proximitate

Limbajul și creierul
Thompson, R. A., & Nelson, C. A. (2001). Developmental science and the media: Early brain development.
American Psychologist, 56(1), 5-15.
 Perioada critică

 pentru dezvoltarea limbajului este nevoie de stimulare

 începând cu vârsta de 5 ani limbajul se achiziționează din ce în ce mai greu

Performanța la testul de limbă engleză

(persoane adulte din Korea și China)
corelează cu vârsta la care aceste persoane
au fost expuse intens la limba engleză:
 persoanele străine care au expuse
la limba engleză sub vârsta de 5 ani
au obținut aceleași rezultate
ca și persoanele native
 persoanele ce au fost expuse după vârsta
de 7 ani obțin scoruri din ce în ce mai mici
 Dezvoltarea limbajului - exprimarea
 3 luni •plânge
• vocalizează ”aaa” împreună cu adultul (pe rând)
Vorbirea
• primele râsete
Prelingvistică • apare gânguritul – maturizare funcțională programată genetic
(reflex necondiționat)

 6 luni • 4 foneme/sunete (vocale și consoane)

• râde ca și formă de răspuns
•apare lalațiunea

•gânguresc (vocale + consoane = lalațiune)

 9 luni • alcătuiește 3-4 silabe lalațiune (mama, papa,
tata) – nu e limbaj real, nu are sens pt. copil
• imită sunetele/fonemele vorbirii – fără să le înțeleagă
• pronunțarea vocalelor: a,o, i,u, e.
• pronunțarea consoanelor: m, n , p, b, t.
 Dezvoltarea limbajului - exprimarea
• rostește clar două cuvinte – cuvinte cu sens
 12 luni • dă din cap pentru NU
Vorbirea • gângurește propoziții formate din 6 silabe – fără sens (lalațiune)
lingvistică • gângurește atunci când este singur- fără sens (lalațiune)
• pierd sensibilitatea la sunetele ce nu fac parte din limba sau
limbile pe care le aude de obicei
• cuvinte holofraze

 18 luni • încearcă să cânte

• 4-8 cuvinte clare – cu sens (prima propoziție din 2 cuvinte)
• gângurește mult – sunt prezente și cuvinte clare (lalațiune)
• explozia în achiziția substantivelor

 2 ani •20-50 de cuvinte clare

• 2 propoziții clare - cu sens
• numește obiecte și imagini la cerere
• vorbire telegrafică
• dispare lalațiunea
 Dezvoltarea limbajului - exprimarea
• Numește obiecte și părți ale corpului
 3 ani • 80% din limbaj este inteligibil
• folosește verbe, prepoziții și pluralul
• Definește lucrurile prin funcția îndeplinită de acestea
• știe să-și spună numele mic
• Sintaxă – noțiuni de bază

• sintaxă – dezvoltată satisfăcător

• Folosește pronume ”Eu”, ”Tu”, ”El”, ”Ea”
 4 ani • numește culori
• Întreține conversația cu adultul
• Povestește folosind timpurile prezent și trecut
• Poate repeta o propoziție formată din 10 silabe
• Este înțeles cu ușurință de străini
• înțelege stările emoționale și fiziologice: frică, oboseală,
bucurie
• Își spune tot numele
Dezvoltarea limbajului - receptarea
 3 luni • Răspunde la sunete
• căută cu privirea sursa sunetelor
• răspunde la vocea mamei

 6 luni • Caută sursa sunetului, întorcând capul

• apar schimbări în comportament când
ascultă activ sunete sau voci umane

 9 luni • Răspunde când este chemat pe nume

• Ascultă interactiv în cadrul conversației
• ascultă sunetele moderate
Dezvoltarea limbajului - receptarea
 12 luni • Ascultă selectiv sunetele familiare
• Înțelege ”Nu”
• înțelege cuvinte uzuale ”Bea”

 18 luni • Arată către imaginile numite de adult

• urmează instrucțiunile simple

 2 ani • Urmează instrucțiuni compuse din două

acțiuni
• vocabularul receptiv ajunge la 50 de
cuvinte (obiecte și imagini)
• Interesat de cărți și povești
Dezvoltarea limbajului - receptarea
 3 ani • urmează instrucțiuni compuse din 3 acțiuni
• cunoaște 2 culori
• Înțeleg sensul adjectivelor: din context sau
pe baza substantivelor pe care le modifică

 4 ani • Cunoaște culorile și formele

• Înțelege stările fiziologice și emoționale:
frică, foame, oboseală
• înțelege prepozițiile: în, pe, lângă etc
 Motive de îngrijorare

 la 6 luni: nu răspunde la sunete;

nu emite sunete (vocale sau consoane) nu râde

 la 12 luni: nu este prezentă lalațiunea (gânguritul)

 la 2 ani: nu sunt prezente cuvintele cu sens

 la 3 ani: nu este înțeles de cei din familie

 la 4 ani: nu este înțeles de străini

 Caracteristicile limbajului
 simplificată – vorbirea telegrafică

 înțeleg relațiile gramaticale pe care nu le pot exprima încă

 cuvintele noi fac referire la întregul obiect și nu la anumite părți

sau caracteristici ale acestuia

 extind insuficient sensul cuvintelor

 extind excesiv de mult sensul cuvintelor

 suprageneralizarea regulilor
 Caracteristicile limbajului
inteligibilitatea vorbirii (cont.)

• 19 - 24 luni ► 25% - 50%

• 2 - 3 ani ►50% - 75%

• 3 - 4 ani ► 80%

• 4 - 5 ani ► 90% - 100%

 Hart și Risley (1995)

Studiu longitudinal – 42 de familii (10 luni – 3 ani)

 părinți cu studii superioare

 părinți cu studii medii
 părinți ce beneficiau de ajutor social
 Vocabularul expresiv
la vârsta de 3 ani

 părinți cu studii superioare – vocabularul expresiv al copiilor: 1100 cuvinte

părinți cu studii medii – vocabularul expresiv al copiilor: 700 cuvinte

 părinți ce beneficiau de ajutor social – vocabularul expresiv al copiilor: 500 cuvinte

 Interacțiuni părinte – copil
Numărul mediu de interacțiuni inițiate pe oră
50

40

30

20

10

p. ajutor social p. studii medii p. studii superioare

 Interacțiuni părinte – copil
Durata medie a interacțiunii într-o oră (exprimată în
50 minute)

40

30

20

10

p. ajutor social p. studii medii p. studii superioare

 Calitatea cuvintelor auzite de copii

părinții cu studii superioare – 32 afirmații pozitive; 5 restricții

Părinții cu studii medii – 12 afirmații pozitive; 7 restricții

 părinții ce beneficiau de ajutor social – 5 afirmații pozitive; 11 restricții

 Ce putem ajuta copiii să-și dezvolte
limbajul/vocabularul?

1. Cum interacționează specialistul cu copiii?

2. Cum sprijină specialistul dezvoltarea vocabularului?
 Aspectele ce sprijină dezvoltarea limbajului

1. crearea unui cadru propice pentru dezvoltarea limbajului

2. dezvoltarea abilităților de ascultare/vorbire

3. dezvoltarea comportamentelor sociale implicate în comunicare

4. dezvoltarea memoriei auditive

5. dezvoltarea vocabularului (dezvoltarea conceptuală)

Corinne Eisenhart (2006)

 1. Crearea unui cadru propice pentru
dezvoltarea limbajului

 cadru fizic

 cadru social

 cadru emoțional

 cadru cognitiv
2. Dezvoltarea abilităților de ascultare/vorbire

 învățați în mod explicit ce înseamnă să asculți

 modelare (adulții oferă un model de ascultare activă)

 periodic vor fi organizate activități în care copiii stau liniștiți și ascultă

 crearea unor locuri speciale în cadrul clasei ce încurajează dialogul

și ascultarea activă
 2. Dezvoltarea abilităților de a asculta (cont.)

Jocuri și activități pentru dezvoltarea abilităților de ascultare:

 recunoașterea sunetelor familiare (material audio)

 potrivirea sunetelor (obiecte ce emit sunete)
 repetarea bătăilor din plame
 activități ce implică producerea ecoului
 Jocul - ”Ghicește despre cine este vorba”
 Jocul – ”Telefonul fără fir”
3. Dezvoltarea comportamentelor sociale
implicate în comunicare

 respectarea reciprocității în cadrul conversației

 contact vizual

 conștientizarea mesajelor non-verbale

 cum menținem dialogul, conversația

3. Dezvoltarea comportamentelor sociale
implicate în comunicare (cont.)

Strategii și tehnici:
 modelare comportamentelor și exersarea lor împreună cu copiii

 activități de citit interactive

 joc de rol pentru învățarea și fixarea comportamentelor sociale

implicate în comunicare
 4. Dezvoltarea memoriei auditive
 specialiștii îi vor învăța pe copii strategii prin care să-și amintească
concepte importante, abilități și strategii
 strategii metacognitive – ”gândirea cu voce tare”

 modelarea unor strategii care să ajute la dezvoltarea memoriei

 indicii vizuale
 indicii auditive
 rimă, ritm și cântece
poezii, cântece și jocurile cu degete
 4. Dezvoltarea memoriei auditive (cont.)

”Abilitatea de a reține informații verbale în

memoria de lucru, este esențială pentru procesul
de învățare....”

Preventing Reading Difficulties (1998), p. 108.

 5. dezvoltarea vocabularului
(dezvoltarea conceptuală)

Dezvoltarea vocabularului:
în mod explicit copiii vor fi învățați cuvinte noi
(învățarea incidentală – utilizarea oricărui prilej)
 noile achiziții vor fi ”întărite” prin exercițiu

Dezvoltarea numărului de concepte:

 crearea unui mediu propice ce încurajează curiozitatea
și imaginația
 planificarea unor experiențe inedite: vizite le muzee,
grădini zoologice, ferme etc.
 folosirea metodelor de învățare multi-senzoriale
 5. dezvoltarea vocabularului
(dezvoltarea conceptuală) (cont.)
Metode și tehnici prin care se poate dezvolta vocabularul:

 limbaj de calitate în mediul de dezvoltare al copilului

 citirea cu voce tare

 citirea ”dialogată” – împărtășirea activității

 povești interactive

 explicarea cuvintelor noi

 jocul ”dramatic” – teatru; jocul cu păpuși

 activități muzicale și activități ce implică ritmul

”Începând cu vârsta de trei ani, copilul ar trebui
să achiziționeze pe an 2500 de cuvinte.

În fiecare zi ar trebui să ”întâlnească” cel puțin

două cuvinte noi”

Roskos, Tabors, & Lenhart (2004), p. 1.

 Citirea ”dialogată” – împărtășirea activității

...copilul învață să fie povestitor, iar adultul își asumă rolul

de ascultător activ:
 formulează întrebări

 adaugă informații

 ajută copilul să dezvolte descrierile imaginilor/situațiilor

prezente în carte

 specialistul laudă și repetă orice răspuns al copilului

 Citirea ”dialogată” – împărtășirea activității
Aminteșteți pașii (tehnica):
1.Ajută copilul să spună ceva
despre imagine/carte
2.Evaluează răspunsul copilului
3.Dezvoltă răspunsul prin
adugărea unor informații
suplimentare
4.Repetă răspunsul copilului
pentru a facilita procesul de
învățare
Amintești obiectivele întrebărilor:
1.Descriere/completare
dezvoltarea creativității
2.Amintire
3.Deschise
4.Ce? Unde? Când? De ce?
dezvoltarea creativității
5.Punere în context
 Povești

 dezvoltă imaginația copilului

 complexitate redusă
 caracteristicile unei povești pentru copii:
 secvențe ușor de urmat
 cuvinte și fraze repetitive
 predictibilitate
 acțiune
 mesaje clare (morale)

Raines & Isbell, (1999).

 Povești interactive

 cine?  descriere

 ce? cum?  cum se simte?

 când?  cele 5 simțuri

 unde?  ce spune

 de ce?  cum spune

 ...................
 Învățarea unui cuvânt nou

1. introducem cuvântul

2. explicație simplă pe înțelesul copiilor

3. exemple (concrete) ce definesc cuvântul

4. verifcăm înțelegerea cuvântului

 Să inventăm o limbă!

 sarcină: inventarea unei limbi

 pentru a demonstra competența în utilizarea acestei limbi

o persoană trebuie să fie capabilă să reproducă o imagine
în timp ce o altă persoană îi descrie acea imagine

 să încercăm în română:
“Lumea”noastră:
 Reguli

1. în timpul jocului vorbim numai cu ajutorul fonemelor.

2. putem vorbi în română numai aspecte ce nu sunt legate de joc

3. puteți lua notițe (în română), dar aceste notițe sunt strict personale

4. la sfârșit, fiecare grupă va demonstra abilitatea de a comunica

cu ajutorul limbii inventate
 Fonemele

 fiecare grup va primi 5 foneme (vocale și consoane)

 fiecare grup va primi un set unic de foneme

 ce sunt fonemele?
• sunt sunetele de bază ce formează o limbă
• fonemele sunt pronunțate aproximativ la fel de toată lumea
și au același ”înțeles” pentru toată lumea
• foneme diferite = cuvinte diferite
 Jocul începe

 extrageți lista cu foneme; acestea sunt singurele sunete pe care le

veți folosi pe toată durata jocului

 extrageți un item din lumea voastră

 când jocul a început, trebuie să spuneți ceva (folosindu-vă de

fonemele din dotare), înainte de a extrage un alt element al lumii dvs.
 Perioadă de joc

 vorbiți folosindu-vă numai de fonemele atribuite

 încercați să comunicați despre obiectele ce ”apar” în lumea voastră
 Constrângerea întregului

 un lucru ce facilitează învățarea cuvintelor este ”biasarea”

(presupunerea) pe care copiii o au atunci când aud un cuvânt nou

copiii ”presupun” că un cuvânt nou întotdeauna va face referire

la întregul obiect aflat în centrul atenției și nu la parțile sau
caracteristicile sale.

 în cadrul grupului de lucru ai ținut cont de constrângerea întregului ?

 Perioadă de joc

 vorbiți folosindu-vă numai de fonemele atribuite

 încercați să comunicați despre obiectele ce ”apar” în lumea voastră
 Explozia limbajului

 între primele cuvinte (12 – 16 luni) și primele propoziții simple (20-30 luni)
trecem printr-o perioadă în care achiziționăm foarte repede cuvinte
(15-22 luni)

 Odată cu apropierea vârstei de 2 ani, se produce și explozia limbajului.

Copiii achiziționează 10-20 de cuvinte noi în fiecare săptămână. Multe din
acestea sunt substantive

 Ați experimentat o explozie a limbajului în timpul jocului? Ați creat cu

predilecție substantive?
 Perioadă de joc

 vorbiți folosindu-vă numai de fonemele atribuite

 încercați să comunicați despre obiectele ce ”apar” în lumea voastră
 Supra-extinderea și sub-extinderea

 înțelesului cuvintelor sunt două erori des întâlnite atunci când

copiii încep să învețe cuvinte

 supra-extinderea – extinderea înțelesului unui cuvânt mai mult

decât o permite realitatea limbii respective (ex. cuvântul ”minge„
care face referire la minge, balon și ou)

 sub-extinderea – este invers (ex. un copil când spune ”urs„ face

referire numai la ursulețul lui fără să recunoască ca urși alți
ursuleți de pluș sau chiar urșii adevărați)

 ați experimentat (în cadrul jocului cele două genuri de erori);

sau v-ați confruntat cu erori de alt gen?
 Perioadă de joc

 vorbiți folosindu-vă numai de fonemele atribuite

 încercați să comunicați despre obiectele ce ”apar” în lumea voastră
 Utilizarea contextuală a cuvintelor

 Spionul vede polițistul cu pistolul

 Cine are pistolul ?

Utilizarea contextuală a cuvintelor

 Spionul vede polițistul cu binoclul

 Cine are binoclul?

 Utilizarea contextuală a cuvintelor

Spionul vede polițistul cu pistolul

Spionul vede polițistul cu binoclul

 ati observat că gramatica celor două propoziții este identică

 abilitatea de a folosi contextul și informațiile trecute ne ajută
să putem da situației sensul real

 asemenea copiilor ați utilizat experiențele anterioare și contextul

pentru a vă face înțeleși sau pentru a înțelege?
 Perioadă de joc

 vorbiți folosindu-vă numai de fonemele atribuite

 încercați să comunicați despre obiectele ce ”apar” în lumea voastră
 Perioadă de joc

 vorbiți folosindu-vă numai de fonemele atribuite

 încercați să comunicați despre obiectele ce ”apar” în lumea voastră
 Testarea limbajului

 despărțiți grupul mare în două subgrupe: cei care vorbesc și

cei care ascultă

 cei care ascultă primesc toate formele din cadrul lumii, și vor sta
cu fața la perete

 cei care vorbesc vor dicta coechipierilor (utilizând limba nouă)

ce anume au de făcut

 este interzis ca cei care ascultă să privească la cei care vorbesc,

și invers

 pe următorul slide va apare noua lume ce trebuie reprodusă

 la sfârșit vom compara rezultatele

k h grobman -