Educarea auzului fonematic – exerciţii

Materiale utile pentru corectarea pronuntie gasiti AICI

Incapacitatea de a asculta cu atentie vorbirea celor din jur este o cauza importanta a pronuntiei gresite
dar si a dificultatilor de corectare a sunetelor. Educarea auzului fonematic este una dintre conditiile unei
pronuntii corecte a sunetelor. Trebuie sa-l invatam pe copil sa asculte, sa identifice ceea ce aude, dar si
sa-si identifice propriile greseli de pronuntie.

Sugestii pentru imbunatatirea auzului fonematic:

Folosirea onomatopeelor:

a) recunoaşterea şi imitarea diferitelor zgomote din natură:

– vântul: vâjjjjjjjj, şşşşşş; – clopoţelul: cling-cling;

– telefonul: ţârrr; – puşca: pac-pac;

– la doctor: aaaa; – mitralierea: trrrr-trrrr.

– ceasul: tic-tac;

b) vocea animalelor/insectelor (recunoaşterea şi imitarea diferitelor animale/insecte):

pisica: miau-miau, piss-piss; – şoricelul: chiţ-chiţ;

câinele: ham-ham; – ursul: mor-mor;

vaca: muuu; – broasca: oac-oac;

calul:dii-diii; – lupul: auuu;

măgarul: i-aa; – şarpele: sssss;

porcul: guiţ-guiţ; – cucul: cu-cu-cu;

găina: cotcodac-cotcoda – ciocănitoarea: cioc-cioc;

puiul: piu-piu; – pupăza: pu-pu-pu;

cocoşul: cucurigu; – pasărea: cip-cip;

raţa: mac-mac, lipa-lipa; – cioara: cra-cra;

gâsca: ga-ga, ssss; – papagalul: crrr-crrr;

capra: meee-mee – albina: zum-zum;

oaia: beee-beee; – musca: bâzz-bâzz;

– iepuraşul: ţup-ţup; – greierul: cri-cri.

c) recunoaşterea sunetelor produse de diferite instrumente muzicale: toba (bum-bum), xilofonul,

pianul, vioara, trompeta (ta-ta);
d) recunoaşterea sunetelor produse de mijloacele de transport:

– trenul: şşşşş-uuuu; – avionul: vvvvvv;

– motocicleta: bârrrr; – maşina: brum-brum.

– poliţia: nino-nino;

e) recunoaşterea vocii care-l strigă;

f) repetarea unui ritm bătut de logoped cu degetele în masă;

g) repetarea unui ritm bătut de logoped cu ajutorul unei tobe;

h) repetarea unui cântecel;

i) exteriorizarea trăirilor emoţionale:

– fericire: Oleee!, Yupiii!, Ura!, Ieee!, Ha- – uimire: Ooo!, Oau!, Ups!;
ha!;
– încântare: Oauuu!.
– supărare: Măi-măi!, Of!, Oh!, Ah!, Vai!,
Ptiu!, Ohooo!;

j) acţiuni:

– a bea: gâl-găl; – a tăia cu foarfeca: ţac-ţac;

– a adormi: nani-nani; – linişte: şşşş;

– sare mingea: ping-pong (Jurcău şi Jurcău, – oprirea cailor: pârrr (Vrăjmaş, 2007);
1999);
– crăparea lemnelor: prr-prr;
– a tremura: brrr-brrrr;
– a strănuta: hapciu.
– a sforăi: sforrr-sforrr;
Exerciţii de analiză fonetică:

– Unde se aude litera aceasta, la început, la mijloc sau la sfârşit?

– Câte silabe are cuvântul?

– pronunţarea în şoaptă a cuvintelor;

– repetarea unor silabe pentru diferenţierea sunetelor surde de cele sonore (de exemplu: Pa-ba, să-
ză, fi-vi, şa-ja, te-de);

– diferenţierea fonematică a cuvintelor paronime (de exemplu: scoală-şcoală, lac-rac, barză-varză,

şoc-joc, muscă-muşcă, paie-baie);

– frământări de limbă (Vrăjmaş, 2007, p. 142):

„Capra calcă piatra, Crape capul caprei

Piatra crapă-n patru, Precum piatra în patru.”