Raport de evaluare psihologica

Numarul de inregistrare al cazului: 1458/12 martie 2007

Nume si prenume:

Varsta: 16 ani

Data nasterii: 24.02.1991

Studii: 4 clase absolvite la Scoala Nr. 5 Giurgiu, renunta la scoala in anul 2002

Motivul solicitarii evaluarii: Intocmirea PIP pentru adolescentul Moraru Andrei cu mama plecata la munca in
strainatate si aflat in plasament familial la bunicii materni

Evaluarea solicitata: DGASPC Giurgiu

Evaluare psihologica realizata de : Gogoasa Silvia, psiholog in cadrul DGASPC Giurgiu

Locul desfasurarii evaluarii psihologice: Cabinetul de consiliere din cadrul DGASPC Giurgiu

Numarul de intalniri realizate: 2 intalniri cu adolescentul Moraru Andrei ( 20 si 27martie)

Metode de evaluare folosite: Interviul clinic semi-structurat, Testul Arborelui, Testul Familiei, Testul matricelor
progressive standard Raven pentru adulti, Observatia sistematica

Date despre familia adolescentului: Moraru Andrei provine dintr-o familie formata din:

 Mama – Moraru Ana , 33 ani. Adolescentul Moraru Andrei declara ca mama sa este plecata in Italia de 6 ani
si ca de aproximativ un an si jumatate aceasta nu mai lucreaza. De asemenea, Moraru Andrei mentioneaza
faptul ca mama sa locuieste in Italia cu concubinul ei.
 Tatal – Moraru Bogdan, bodyguard la o discoteca din Giurgiu. Moraru Andrei mentioneaza ca, in prezent,
tatal locuieste cu o alta femeie cu care are un copil, o fetita de 6 ani.
 Fratele mai mare – Moraru Costel are 17 ani, 4 clase absolvite la aceeasi Scoala Nr. 5 din Giurgiu, cu
abandon scolar. Acesta locuieste impreuna cu Moraru Andrei la bunicii materni ( Tanase Maria si Tanase Ion
) , in apartamentul acestora – Str. Salciilor, nr. 18, Bl. 282, Ap. 20, Giurgiu.

Aspecte ale profilului psihologic: ca urmare a examinarii psihologice au fost puse in evidenta urmatoarele aspecte
legate de profilul psihologic:

 datele psihometrice indica o inteligenta generala sub nivelul mediu. Abandonul scolar dupa absolvirea celor
patru clase primare a lipsit copilul de stimularea intelectuala adecvata si astfel posibilitatile unei dezvoltari
cognitive adecvate au fost reduse;
 persoana mai degraba introverta, calma in aparenta, fara accese explosive de furies au agresivitate;
prezinta o anumita apatie, lipsa de energie, oboseala. Desi la nivel emotional se constata sensibilitate,
delicatete si prezenta trairilor affective diverse, Andrei prezinta o anumita inhibitie emotional, isi reprima
emotiile si exprima detasare, indiferenta in relatiile cu persoanele de aceeasi varsta su cu adultii;
 stima de sine oscileaza intre nevoia de autovalorizare, dorinta de afirmare sociala si lipsa de incredere in
sine, trairea sentimentului esecului, incapacitatea de a gasi solutii pentru aplicarea dorintelor;

Andrei este un preadolescent sociabil dar manifesta neincredere, circumspectie si prudenta in relatiile cu cei din
jur;

Manifesta interese spre concret, material, aspiratii intense de autorealizare dar resimte nevoia de sprijin din
exterior si are tendinta ca in situatiile dificile de esec, sa traiasca sentimente de inferioritate, de culpabilitate
retragandu-se in sine. Este orientat spre scop si este prezenta ambitia, vointa de a depasi obstacolele, insa isi doreste
ajutorul de la cei din jur;

Se constata prezenta unor conflicte afective trecute legate de mama, tristete, trairea unor sentimente de frustrare,
de abandon afectiv, prezenta sentimentelor de culpabilitate, de inferioritate si nesiguranta, anxietate;Tendinte
ambivalente fata de mama – valorizare, investirea mamaei cu afectiune, prezenta nevoii de a beneficia de afectiune,
de protectie si de ingrijire din partea mamaei, dar si neincredere, anxietate fata de dorinta si capacitatea mamaei de
a raspunde acestor nevoi;

Prezinta dorinta de a prelua rolurile parentale ale tatalui absent.

Modalitatea de raportare a adolescentului la plecarea mamei la munca in strainatate:

Andrei isi manifesta dezacordul cu privire la faptul ca mama a plecat la munca in strainatate desi afirma ca aceasta a
plecat pentru binele familiei. Prima plecare a mamei a avut loc in urma cu 6 ani. Andrei afirma ca isi aminteste foarte
putine lucruri despre aceasta. Pana acum 4 ani, mama venea acasa mai des ( o data la 6 luni ) , insa de acum 4 ani,
aceasta nu s-a mai intors.

In prezent relatia dintre Andrei si mama sa se limiteaza doar la convorbiri telefonice ( o data la 2 sau 3 luni ) si la
trimiterea unor pachete sau sume de bani (o data de 2 ori pe an).

Andrei considera ca situatia familiei lor nu s-a imbunatatit ci dimpotriva: el si fratele lui au abandonat scoala, inca din
clasa a treia ( imediat dupa prima plecare a mamei ) ei au intrat intr-un grup de prieteni cu varste mai mari si cu
preocupari delincvente, au comis mai multe infractiuni marunte ( furturi de roti de la masini, de telefoane mobile ).
In prezent Andrei si fratele sau sunt inculpate in cadrul unui process penal pentru infractiunea de furt. Andrei este de
parere ca daca mama lor ar fi ramas in tara lucrurile acestea nu s-ar fi intamplat ( ,, mama ne tinea din scurt” )

In prezent, Moraru Andrei se simte trist, singur, oboist, temetor fata de ce se poate intampla in viitor. Isi doreste sa
actioneze intr-un fel pentru a schimba situatia, este confuz, nehotarat sin u are capacitatea de a gasi singur solutii,
de a lua singur decizii si pare sa se simta deposit de situatia prezenta.

Recomandari:

Avand in vedere interesul superior al cop[ilului si nevoile de dezvoltare ale acestuia, recomandam ca Moraru Andrei:

sa fie crescut si educat intr-un mediu familial securizant ( in care sa se asigure nevoile pentru dezvoltarea fizica,
intelectuala si psiho-sociala precum si stabilirea unui atasament de tip sigur cu parintii;

sprijin pentru reintegrare scolara, pentru asigurarea stimularii intelectuale necesare dezvoltarii personalitatii;

consiliere individuala centrata pe:

a) exprimarea emotiilor si sentimentelor fata de parinti;

b) autocunoastere si dezvoltarea increderii in sine;

c) formarea abilitatilor de luare a deciziilor;

d) orientare in cariera;

medierea relatiilor dintre copil si familie;

prevenirea recidivei;

evitarea anturajelor cu comportamente predelincvente si delincvente.

FISA INDIVIDUALA DE CONSILIERE

Numarul de inregistrare al cazului : 1458/12 martie 2007

Nume si prenume: Moraru Andrei

Obiectiv/Tema terapeutica abordata

Tehnici si metode utilizate

Observatii

Identificarea si constientizarea emotiilor si sentimentelor fata de mama plecata

Expunerea libera,

Interviul psihologic,

Observatia

-constientizeaza sentimentele ambivalente fata de mama: dragoste, dor, nevoia de a primi si de a-I oferi afectiune
dar si furie ca aceasta nu este alaturi de ei, dezamagire ca nu reactioneaza mai prompt la cererile lui si ale fratelui
sau;

- exprima cu greu sentimental de furie;

- inca nu constientizeaza determinismul dintre emotiile si sentimentele traite si comportamentele sale.

Comunicarea cu mama si falsele promisiuni

Fise de lucru;

Problematizare

- realizeaza ca indeplinirea promisiunilor de catre mama (de a suna, de a trimite bani, etc.) depinde de cativa factori
(sanatatea mamei, veniturile ei costurile legate de transferal prin firma de transferuri financiare etc);

- constientizeaza ca sosirea mamei in tara nu ar rezolva toate problemele sale ci doar ar ajuta la rezolvarea lor;

- prezinta dorinta de a-si asuma responsabilitatea pentru cateva din problemele sale dar recunoaste ca are nevoie de
sprijin.

Autocunoastere si cresterea stimei de sine

Fise de lucru si exercitii de autocunoastere

- colaborativ si receptive;

- necesita exercitii suplimentare pentru cresterea stimei de sine

- isi identifica abilitati si deprinderi pertsonale;

- constientizeaza efectele pe care le-a avut renuntarea la scoala asupra dezvoltarii sale cognitive;

- isi doreste reintegrarea scolara si sprijin pentru aceasta;

- se va propune colaborarea cu un serviciu din comunitate (centru de zi) pentru oferirea de sprijin pentru reintegrare
scolara (meditatii, exercitii de recuperare etc.)

Influentele grupului de prieteni

Interviul psihologic

Fise de lucru

Observatia

- listeaza avantajele si dezavantajele prezentului grup de prieteni in comparatie cu grupul de prieteni cu care a comis
infractiuni (cei din present merg la scoala, nu mai au probleme cu politia etc.);

- cunoaste principalele infractiuni si constientizeaza consecintele comiterii de infractiuni;

- constientizeaza importanta sustinerii grupului pentru decizia sa de a-si continua studiile si pentru a traversa
perioada de probatiune (3 ani);

- rezista cu greu invitatiilor grupului de a frecventa localurile (frecventarea localurilor ar incalca termenii
supravegherii)’

- alcatuieste o lista cu activitati de petrecere a timpului liber care sa nu contravina cu conditiile probatiunii.

Orientare in cariera

Fise de lucru

Exercitiul

Problematizarea

- constientizeaza importanta studiilor in formarea unei cariere;

- si-a reafirmat hotararea de a-si continua studiile;

- constientizeaza nevoia de a-si administra mai bine timpul;

- alcatuieste planul sau personal de cariera

RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC SI EVALUARE CLINICA SI/SAU PSIHOEDUCATIONALA (ANXIETATE DE SEPARARE)

iulie 10, 2015informatii pentru studenti si tinerii psihologiinformatii pentru studenti si tinerii psihologi

Cabinet individual de Psihologie-Ciuperca M. Niculina

STR. NICOLAE ONCESCU NR.4 , BLOC 100 SC.1 ET.2 AP. 14

C.I. Colegiul Psihologilor 10B0706

RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC ŞI EVALUARE CLINICĂ ŞI/SAU PSIHOEDUCAŢIONALĂ

(ANXIETATE DE SEPARARE)

Informaţii despre Client:

Alex, în vârstă de 11 ani, se prezintă la cabinetul de consiliere psihologică, împreună cu mama lui adoptiva în
vederea efectuării unui program de evaluare şi consiliere psihologică, deoarece acesta prezinta tulburari de somn,
deseori trezindu-se din somn tipand, acuzand cosmaruri repetate.

Obiectivul Psihodiagnosticului şi Evaluării:

– identificarea factorilor psihologici cu relevanţă pentru învăţare şi contextul psihoeducaţional,

– identificarea stărilor psihologice de sănătate şi/sau boală şi a mecanismelor psihologice de etiopatogeneză şi/sau
de sanogeneză .

Evaluarea psihologică a minorului s-a realizat prin intermediul anamnezei clinice, Testul arborelui, Desenul familiei,
prin interacţiunea mamă-copil, Fabulele Duss, Matricile Progresive Color, testele : Vocabular, Rationament
matematic, Atentie concentrata şi activitatea de joc.

Anamneza clinică a evidenţiat următoarele aspecte:

Structura familială a minorului se prezintă astfel: S. locuieşte împreună cu parintii adoptivi, cei doi copii ai acestora si
menjera. Parintii naturali sunt divortati si locuiesc in localitati separate .Se vede cu ei o data pe luna la initiativa
parintilor adoptivi care-l duce sa se intalneasca cu ei, sperand ca asa ii vor reduce anxietatea .

Istoric personal:

– Copilul a rezultat dintr-o relatie care nu s-a finalizat cu o casatorie, desi parintii au locuit impreuna pana la varsta
de 5 ani a copilului. A fost recunoscut legal de tatal natural,care a fost de acord sa-i plateasca pensie de intretinere si
dupa ce s-au despartit, copilul fiind luat de tatal sau in fiecare week-end.

– In copilăria mică minorul nu a avut probleme semnificative de sănătate;

– Intre 5 si 8 ani a locuit cu mama si bunica, dar apoi mama s-a casatorit si el a ramas sa locuiasca in continuare cu
bunica, week-endurile petrecandu-le cu mama sau tata .

La vârsta de 9 ani, a mers sa locuiasca cu tatal, intrucat bunica se imbolnaveste si nu se mai poate ocupa de el, iar
mama abia nascuse si sustine ca ,,nu se poate ocupa si de el” .

– nu se acomodeaza la tata , intrucat acesta fiind recasatorit si avand un copil de 6 ani, nu se intelege cu acesta, dar
nici cu mama vitrega,incepe sa aiba cosmaruri noaptea, se scoala tipand. Despre tata vorbeste cu emotie : ,, cand
avea timp ne jucam, uneori mergeam la pescuit….” dar ,,cea mica ma enerva, tot ce strica arunca pe mine iar mama
ei ma certa si ma pedepsea….”

– o verisoara din partea mamei, care mai are 2 copii de 4 si 7 ani se ofera sa infieze copilul , motivand ca o face spre
binele copilului (il da la o scoala buna si se ocupa de educatia lui) iar cei doi parinti isi dau acceptul .

– La 1 septembrie 2010, copilul este adus in Bucuresti la parintii adoptivi .

La parintii adoptivi copilul continua sa aiba cosmaruri, se scoala noaptea tipand, acuza oboseala in permanenta, nu
se poate concentra la scoala si cu toate ca este ajutat in permanenta de mama adoptiva, ia note mici.

Relaţiile cu părinţii:
– Din relatarile mamei adoptive si ale copilului reiese ca actuala familie nu face diferenta intre el si ceilalti copii ai
familiei, mama adoptiva fiind preocupată în mod activ de creşterea şi educaţia lui , dar el nu aminteste despre ceilalti
doi copii ai familiei, nici despre tatal adoptiv.

– Cu parintii naturali se intalneste o data pe luna, datorita departarii distanţei.

Din punct de vedere somatic:

Minorul are o sănătate fizică bună. Parintii adoptivi i-au facut toate analizele, pentru ca S. acuza dureri de cap si de
stomac, iar de cateva ori a si vomitat . Cosmarurile apar numai noaptea, de 1-2 ori pe saptamana , desi totdeauna sta
cineva langa el pana adoarme si-i lasa o veioza aprinsa. Cand are cosmaruri alearga tipand in camera parintilor
adoptivi ,este dus cu greu in camera lui , atunci este obosit toata ziua si nu se poate concentra la scoala.

Din punct de vedere simptomatologic: minorul are dispoziţie depresiv-anxioasa .

Antecedente heredocolaterale:

Tatăl natural al copilului este consumator de alcool, manifesta frecvent stări de irascibilitate şi nervozitate ce
culminau în acte violente faţă de mama sa , acesta fiind motivul pentru care cei doi s-au despartit .

Comportamentul social-afectiv:

Minorul este necomunicativ la inceput, apoi răspunde la intrebari, manifestă interes pentru jocuri şi activităţi , e
multumit de noile achizitii (face meditatii la engleza, franceza , iar de curand si la chitara, cadoul primit de la parintii
adoptivi de ziua lui ). Recunoaste ca ii e bine la parintii adoptivi , ca are conditii pe care nu le-ar fi avut niciodata la
parintii lui naturali,dar pe fata lui exprima tristete , se vede ca sufera dupa acestia , ii lipsesc momentele cand tatal se
juca cu el . Are o teama permanenta ca va fi trimis inapoi si face eforturi sa se achite de sarcini, dar uneori se simte
coplesit. Mama adoptiva relateaza ca are momente cand refuza sa-si faca lectiile, cand cade pe ganduri, nu
comunica , si-l scoate din starea asta dupa ce o suna pe mama lui . Printre amintirile lui, revin cu prioritate clipe
petrecute in compania parintilor naturali , prietenii de la fosta scoala , bunica. In prezenta mamei adoptive i se
adreseaza cu ,, mama’’, in absenta acesteia vorbeste despre ,,matusa’’. Nu a reusit sa se acomodeze foarte bine la
scoala, tanjeste dupa vechii colegi, nu se poate imprieteni cu cei de la scoala noua pentru ca are impresia ca unii
colegi rad de el(,,ma striga taranule”) a fost chiar provocat de unul dintre ei, dar a refuzat sa raspunda provocarii.

In cosmarurile lui apar gandaci, in special urechelnite, care-l fac sa se trezeasca din somn tipand si-l face sa fie agitat
ziua. Uneori viseaza ca a fost rapit in Mall in timp ce e la cumparaturi cu ,,matusa’’, care se intoarce fara el si-i suna
mama sa-i spuna ca a fost pierdut .

III. Descrierea Succintă a Componentelor Psihologice

Nivel Subiectiv/Emoţional (inclusiv Satisfacţia/Calitatea vieţii)

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)

Stări depresiv-anxioase Anamneza clinică

Nivel Cognitiv

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)

Atenţie, memorie, gândire, limbaj, IQ Matricile Progresive ColorTest vocabular

Rationament matematic

Atentie concentrata

Anamneza clinica

Nivel comportamental

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)

Comportamentul Anamneza clinică

 Activitatea de joc

Desen

Nivel psihofiziologic

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?

Nu se aplică

Nivel de personalitate şi Mecanisme Defensive/Adaptare

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)

Personalitatea şi mecanismele de adaptare Testul Arborelui

Desenul Familiei

Fabulele Duss

Anamneza clinică

Nivel de relaţionare interpersonală (inclusiv, de cuplu, familie, grup etc.)

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)

Calitatea relaţiilor interpersonale Anamneză clinică

Activitatea de joc

Desen

Interpretarea rezultatelor testelor:

Testul de inteligenţă Matricile Progresive Color a evidenţiat următoarele:

Scor total CPM=36 ; Percentile =95 –NIVEL I ,, Intelect de nivel superior”.

Comportamentul verbal: limbajul este articulat cu exprimare corectă;

Funcţia cognitivă este reprezentată de un nivel de inteligenţă adecvată vârstei cronologice, capacitate perceptivă şi
spirit de observaţie dezvoltate conform varstei . Analizează , compară, face analogii, are capacitate de sinteză, modul
de operare este unul bine dezvoltat.

Capacitate mnezică şi concentrare a atenţiei bine dezvoltate.

Testul arborelui: indică o personalitate introvertita, cu dificultati de adaptare , cu conflicte afective recente sau vechi
pe care incearca sa le cenzureze,cu simptome nevrotice si depresive . Aspiratiile lui sunt fanteziste, inconstante ,
uneori manifesta complexe de inferioritate , considera scopurile lui prea inalte pentru nivelul posibilitatilor sale .

Fabulele Duss: indică ataşament insecurizant faţă de ambii părinţi, se simte dat la o parte, neiubit, abandonat(puiul
incearca sa zboare, nu poate, striga dupa ajutor dar parintii nu-l aud; ) ; rivalitate fraternală (l-a lasat putin sa
manance, dar se supara si mananca el restul, ca doar e mama lui); caracter obsesiv si incapatanat (nu-i da obiectul
confectionat mamei pentru ca vrea sa-l puna la expozitie, iar mama n-ar sti sa-l pastreze- probabil si aluzie la faptul
ca mama n-a stiut sa-l pastreze langa ea) ; angoasa ( frica de gandaci, monstri ,duhuri).

,,Desenul familiei’’evidentiaza dificultati de comunicare si tensiune fata de anturaj, tendinte narcisiste, lipsa de
atasament fata de familia adoptiva , care nu a dobandit suficienta semnificatie simbolica pentru el (isi deseneaza
familia naturala), dificultate in a investi figurile parentale, dificultati de adaptare, angoasa , careia incearca sa-i
raspunda prin negare, creand astfel defense pentru a-si pastra echilibrul (omiterea din desen a surorilor sale
),nemultumire fata de sine. Cauta siguranta la tata, cu care se identifica , dar acesta are secrete neelucidate de copil .

În activitatea de joc minorul pune în scenă dorinţa de a nu mai avea cosmaruri pentru a nu mai crea probleme
familiei si dorinta de a petrece de sarbatori cu parintii lui naturali .
Mecanisme de adaptare: prin negare, copilul isi creaza defense pentru a-si pastra echilibrul, pentru ca existenta celor
doi frati ai sai ii creaza o angoasa intolerabila, probabil in existenta lor vazand motivul separarii sale de parintii sai
naturali . Atat prin desen cat si in activitatea de joc, copilul incearca sa faca fata conflictului emotional prin refuzul de
a recunoaste un aspect dureros al realitatii sale externe pentru o mai buna stapanire a realitatii si o linistire a
angoasei interne .

Psihodiagnostic: Anxietate de separare

Argumente:

– simptomele emoţionale şi comportamentale au apărut ca reacţie la factorii stresori reprezentaţi de: separarea de
casa si de cei dragi lui , schimbarea domiciliului, scolii ;

– refuzul de a merge la culcare fara sa aiba alaturi o persoana in care are incredere ;

– cosmaruri repetate implicand tema separarii, acuzarea repetata de simptome somatice;

– acuzarea de simptome somatice (dureri de cap, de stomac, senzatii de voma)

– simptomele sunt semnificative clinic, provocând detresă marcată şi deteriorare semnificativă în funcţionarea
socială şi şcolară;

Diagnostic diferenţial: – perturbarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe, sau unei condiţii
medicale generale.

Concluzii: Funcţia cognitivă este reprezentată de un nivel de inteligenţă adecvată vârstei cronologice. Minorul
prezintă ataşament insecurizant faţă de părinţi, sentimente de abandon, sensibilitate, dificultăţi de adaptare,
anxietate şi sentimente de culpabilitate; rivalitate fraternală;

Recomandări:

Consiliere familiala pentru a constientiza familia de problemele cu care se confrunta minorul si a se constitui intr-un
suport afectiv al acestuia , precum si a acorda sprijinul necesar familiei care se confrunta cu aceasta problema .

Interventie psihologica avand urmatoarele obiective:

– implicarea minorului in activitati de monitorizare a comportamentelor sale ;

– evaluarea emotiilor si comportamentelor problematice pentru construirea vocabular al emotiilor si sentimentelor;

– ajutarea copilului sa faca distinctie intre fapte si presupuneri.

Interventia psihologică a minorului susţinută prin joc, desen, joc de rol, activitati ca:,,Fapte,fapte,fapte”, ,,Vederea in
tunel”, ,,Imagini”, ,,Rational sau irational”.