AUZUL FONEMATIC LA COPII…

IMPORTANT!

• AUZUL FONEMATIC ESTE CARACTERISTICA AUZULUI FIZIC PRIN CARE SUNETELE VORBIRII SUNT DIFERENȚIATE
ÎNTRE ELE. CHIAR DACĂ AUZUL FIZIC NU ESTE AFECTAT ESTE POSIBIL CA AUZUL FONEMATIC AL COPILULUI SĂ
PREZINTE TULBURĂRI.
• ATUNCI CÂND EXISTĂ O TULBURARE LA NIVELUL AUZULUI FONEMATIC, RECEPȚIA LIMBAJULUI ESTE AFECTATĂ
(COPILUL NU POATE PERCEPE CORECT ANUMITE SUNETE ȘI NICI ORDINEA ACESTORA ÎN CUVÂNT) ȘI DE
ASEMENEA EMISIA LIMBAJULUI (EL VA VORBI AȘA CUM VA PERCEPE CUVINTELE, ADICĂ CU GREȘELI). NETRATATĂ
LA TIMP, TULBURAREA AUZULUI FONEMATIC VA CAUZA COPILULUI DIFICULTĂȚI ȘI ÎN CE PRIVEȘTE SCRIEREA
(REPREZENTAREA ÎN PLAN GRAFIC A) CUVINTELOR (NEPUTÂND PERCEPE CORECT SUNETELE ȘI ORDINEA LOR ÎN
CUVÂNT, COPILUL NU LE VA PUTEA REDA ÎN SCRIS). DEZVOLTAREA INSUFICIENTĂ A AUZULUI FONEMATIC NU
TREBUIE CONFUNDATĂ CU UN AUZ SLAB. ÎN CAZUL TULBURĂRII DE AUZ FONEMATIC NU ESTE NIMIC ÎN
NEREGULĂ CU URECHEA CA ȘI ORGAN DE SIMȚ (CUM SE ÎNTÂMPLĂ ÎN CAZUL AUZULUI SLAB), CI EXISTĂ O
TULBURAREA A FUNCȚIEI PROCESELOR CEREBRALE DE ANALIZĂ A SUNETELOR VORBIRII.
• ACTUL PRONUNȚIEI ESTE UNUL DE NATURĂ SENZORIAL-MOTRICĂ. ASTFEL, CALITATEA
PRONUNȚIEI DEPINDE DE DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC ȘI DE DEZVOLTAREA MOTRICITĂȚII
ORGANELOR ARTICULATORII. COPILUL EMITE/PRONUNȚĂ SUNETE PE BAZA SUNETELOR PE CARE
LE PERCEPE AUDITIV (LE AUDE). EL ÎȘI VA REGLA PRONUNȚIA ÎN FUNCȚIE DE CE AUDE ȘI DE FELUL
ÎN CARE PRONUNȚĂ EL (COMPARÂND PRONUNȚIA LUI CU A CELORLALȚI) FORMÂND ACELE
CONEXIUNI SENZORIAL-MOTRICE CARE SĂ ASIGURE FORMAREA LIMBAJULUI (CONEXIUNI CE
IMPLICĂ AUZUL ȘI MIȘCĂRILE CE SE PRODUC ÎN TIMPUL ARTICULĂRII SUNETULUI). ORICE
MODIFICARE LA UNUL DINTRE CELE DOUĂ NIVELE (MOTRIC, AUZ FONEMATIC) ARE
REPERCURSIUNI ASUPRA ÎNTREGULUI PROCES DE PRONUNȚIE.
CUM PUTEM DEZVOLTA AUZUL FONEMATIC LA COPIL?

1.Imitarea sunetelor din 2.Recunoasterea sunetelor

natura produse de diferite instrumente
muzicale.
• vântul: vâjjjjjjjj, şşşşşş
• telefonul: ţârrr; • toba (bum-bum),
• la doctor: aaaa; • trompeta (ta-ta)
• ceasul: tic-tac;
• clopoţelul: cling-cling;
RECUNOASTEREA VOCEI ANIMALELOR/INSECTELOR
SI IMITAREA DIFERITELOR ANIMALE/INSECTE):
 pisica: miau-miau, piss-piss;  – şoricelul: chiţ-chiţ;
 – câinele: ham-ham;  – ursul: mor-mor;
 – vaca: muuu;  – broasca: oac-oac;
 – calul:dii-diii;  – lupul: auuu;
 – măgarul: i-aa;  – şarpele: sssss;
 – porcul: guiţ-guiţ;  – cucul: cu-cu-cu;
 – găina: cotcodac-  – ciocănitoarea: cioc-cioc;
cotcodac;  – pupăza: pu-pu-pu;
 – puiul: piu-piu;  – pasărea: cip-cip;
 – cocoşul: cucurigu;  – cioara: cra-cra;
 – raţa: mac-mac, lipa-lipa;  – papagalul: crrr-crrr;
 – gâsca: ga-ga, ssss;  – albina: zum-zum;
 – capra: meee-meee;  – musca: bâzz-bâzz;
 – oaia: beee-beee;  – greierul: cri-cri.
 – iepuraşul: ţup-ţup;
RECUNOAŞTEREA SUNETELOR PRODUSE DE
MIJLOACELE DE TRANSPORT:
 TRENUL: ŞŞŞŞŞ-UUUU;
 MOTOCICLETA: BÂRRRR;
 POLIŢIA: NINO-NINO;
 AVIONUL: VVVVVV;
 MAŞINA: BRUM-BRUM.
EXTERIORIZAREA TRĂIRILOR EMOŢIONALE:
 FERICIRE: OLEEE!, YUPIII!, URA!, IEEE!, HA-
HA!;
 SUPĂRARE: MĂI-MĂI!, OF!, OH!, AH!, VAI!,
PTIU!, OHOOO!;
 UIMIRE: OOO!, OAU!, UPS!;
 ÎNCÂNTARE: OAUUU!.
ACŢIUNI:
 A BEA: GÂL-GĂL;
 A ADORMI: NANI-NANI;
 SARE MINGEA: PING-PONG
 A TREMURA: BRRR-BRRRR;
 A SFORĂI: SFORRR-SFORRR;
 A TĂIA CU FOARFECA: ŢAC-ŢAC;
 LINIŞTE: ŞŞŞŞ;
 OPRIREA CAILOR: PÂRRR
 CRĂPAREA LEMNELOR: PRR-PRR;
 A STRĂNUTA: HAPCIU.
 LA FEL :

RECUNOAŞTEREA VOCII CARE-L STRIGĂ;

 REPETAREA UNUI RITM BĂTUT DE LOGOPED CU DEGETELE ÎN MASĂ;
REPETAREA UNUI RITM BĂTUT DE LOGOPED CU AJUTORUL UNEI TOBE;
 REPETAREA UNUI CÂNTECEL;
 EXERCIŢII DE ANALIZĂ FONETICĂ:

 UNDE SE AUDE LITERA ACEASTA, LA ÎNCEPUT, LA MIJLOC SAU LA SFÂRŞIT?

 CÂTE SILABE ARE CUVÂNTUL?
 PRONUNŢAREA ÎN ŞOAPTĂ A CUVINTELOR;
 REPETAREA UNOR SILABE PENTRU DIFERENŢIEREA SUNETELOR SURDE DE CELE SONORE (DE
EXEMPLU: PA-BA, SĂ-ZĂ, FI-VI, ŞA-JA, TE-DE);
 DIFERENŢIEREA FONEMATICĂ A CUVINTELOR PARONIME (DE EXEMPLU: SCOALĂ-ŞCOALĂ,
LAC-RAC, BARZĂ-VARZĂ, ŞOC-JOC, MUSCĂ-MUŞCĂ, PAIE-BAIE);
 FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ
DREPT CONCLUZIE:

• CÂND COPIII AU DIFICULTĂȚI ÎN SFERA AUZULUI FONEMATIC, ÎN SPECIAL ÎN SESIZAREA

DIFERENȚELOR DINTRE SUNETE, ACEST LUCRU SE VA REFLECTA ÎN PRONUNȚIE (ÎNLOCUIEȘTE
SUNETELE APROPIATE DIN PUNCT DE VEDERE AL ARTICULĂRII (ASTFEL P DEVINE B ŞI R DEVINE L),
DIFICULTĂȚI DE ACHIZIȚIE A SCRIS-CITITULUI (DISGRAFIE AUDITIVĂ ŞI DISLEXIE FONEMATICĂ), ŞI
ÎN UTILIZAREA INADECVATĂ A UNOR CUVINTE (EX. PARONIME: AM MULȚI PRIETENI
LA SCOALĂ – ÎN LOC DE ȘCOALĂ).DEACEEA PRACTICAREA EXERCITIILOR PREZENTATE MAI SUS
ATIT IA GRADINITA CIT SI ACASA, IN TIMPUL JOCULUI SAU PLIMBARII VOR FACE CA COPII SA-SI
DEZVOLTE AUZUL FONEMATIC, SA-SI DEZVOLTE PRONUNTIA SI VORBIREA, IAR ACESTE
ELEMENTE SUNT ESENTIALE IN CALEA LUI DE LA PRESCOLAR LA SCOLAR!